VALOAREA FORMATIVA A BASMELOR

“A povesti” putem pe bună dreptate afirma că este un străvechi obicei uman care sa perpetuat în forme diferite pâna astăzi din nevoia de a răspunde dorinţei omului de a proiecta în ficţiune aspiraţii îngrădite de realitatea imediată. În flolclorul literar, se manifestă sub două aspecte: - epica în versuri care este cântată si cuprinde balada şi legenda, şi epica în proză în care sunt incluse basmul, legenda şi snoava. Conform DEX-ului, basmul este naraţiune (populară) cu întâmplări fantastice şi perosnaje imaginare. 2 (fig.) născocire, minciună. (Ecaterina Nicolescu, DEX şcolar, p. 66). Ne vom axa asupra primului aspect dezvoltând: basmul are o naraţiune amplă cu numeroase episoade puse sub semnul fabulosului care aduce în fnal victoria binelui asupra răului, ilustrând aspiraţia creaotrului spre o lume mai bună. Enciclopedia de buzunar ne spune că „basmul este una din cele mai vechi specii ale literaturii şi este răspândita într-un număr impresionant de variante latoate popoarele”. (Enciclopedia de buzunar, p. 6) „ Basmul cult este o operă epică în care se povestesc întâmplari fantastice ale unor personaje imaginare cu autor cunoscut” ( ibidem, p. 5) Basmul popular, fiind o creaţie orala şi din cauze mnemotehnice, are un anumit grad de formalizare putând fi redus la un număr limitat de motive, care se combină între ele, generând povestirea. Spre deosebire de basmul popular, a cărui autor este necunoscut, a cărui construcţie este simplă, a cărui formule iniţiale şi finale sunt luate din popor ( formulele mediane se întalnesc mai rar), autorul basmului cult este cunoscut, are o consturcţie amplă ( respectând acţiunii, momentele punctul subiectului şi operei literare: expotiţiune, riguroasă, intrigă, formule desfăşurarea culminant deznodământul),

introductive: („ A fost odată...), mediane ( „...si- nainte cu poveste că de- aicea mult mai este”) şi finale („ şi-am mâncat o căpşuna şi v-am spus o mare minciună) Dacă principala metodă de a răspândi literatura populară a fost calea orală- de aici rezultând şi caracterul oral al basmului, alaturi de cel sincretic şi anonim-, principala modalitate de a răspandi literatura scrisă este cea scrisă, dezvoltând astfel teme şi motive mai ample, limbaj literar- artistic, imagini vizuale, auditive etc.

Personajele negative ale basemelor. Criticul literar. basmele culte cunosc o mai mare întindere (cu accent pe descrieri şi detalii). Motivele şi temele literare sunt preluate tot din popor: motivul dispariţiei astrului. fantastice. rostogolirea de trei ori îţi schimbă dimensiunea etc. un drum al maturizării. cunoscute în literatură ca întruchipare a răului (zmeu. pozitive. iar caracterul sincretic dispare. muma pădurii etc) Acestia generează intriga şi de regulă acţionează singuri. Toţi eroii basmelor au de parcurs un drum iniţiatic – cum mai târziu a fost demult. Toate acestea sunt prezentate prin îmbinarea răului cu fantasticul şi împletind ca metode de expunere descrierea cu dialogul şi naraţiunea. motivul drumului (prezent în toate basmele) etc. o altă caracteristică a basmelor constă în aceea că personajul principal este un erou pozitiv care datorită virtuţilor de care dă dovada. reale. in lucrarea sa Mituri. de regulă sunt finţe fantastice. motivul pomului roditor al cărui poame nu puteau fi culese (prezent atât în basmul popular Prâslea cel voinic şi merle de aur cât şi în basmul cult Rodul tainic de I. Zâna zânelor. Greuceanu. afirma că orice operă citim astăzi a existat într-un timp şi spaţiu nelimitat. Aleodor Împărat. vise şi mistere. Naratorul este omniscient şi realizează naraţiunea la persoana a III-a intervenind adesea cu comentarii (reducând astef obiectivismul operei) Dintre basmele populare amintim: Praslea cel voinic şi merele de aur. Fiinţele adjuvante sunt care au rolul de a ajuta personajul pozitiv în lupta cu forţele răului. Drumul este totodată ascendent. secundare. autorii au avut în vedere structura şi tematica celor populare dezvoltându-le la o nouă formă.În vreme ce basmele populare au o mai mică întindere (datorită transmiterii pe cale orală).S. De remarcat. iar operele de astăzi reprezintă arhetipuri transpuse zilelor noastre şi condiţiilor în care trăim. Eroii principali ai basmelor sunt tineri. Eliot. balauri. Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. Aşadar la baza basmelor culte. Deasemenea. este ajutat de personaje (reale sau fantastice) să ducă la îndeplinire sarcinile propuse. iar . motivul visului. există o varietate a personajelor: principale. trei fete de împărat. T. trei feciori de împărat.a cărui rol este de a pregăti eroul principal pentru o nouă etapă (etapa în care acestia vor fi lideri). Slavici). Tematica basmelor este universal valabilă: lupta dintre bine şi rău în care binele învinge rezultând astef vitoria binelui asupra răului. negative. Există o cifră magică specifică basmelor: cifra 3: trei încercări.

căutarea izvorului vieţii veşnice ( Tinereţe..dintre basmele culte enumerăm: Ion Creangă – Harap. a fetei de împărat (Aleador Împărat.reale . Chiar dacă eroii caută lucruri concrete sau abstracte. Doar sufletul celor aleşi poate vedea.pozitive . se rostogolesc schimbându. Harap – Alb s. a pământenilor.a.Alb.şi dimensiunile etc).) constituie motive puternice din care va rezulta cel itinerant. ştiuca. scoate în evidenţă profilul moral al personajelor.a descendente cum este în cazul operei Tinereţe.după rolul lor .Doi feţi cu stea în frunte.a. rolul eroului este de a îndeplini misiuni pe care omul simplu nu este capabil..Alb (Ion Creangă). . Aşa se face că în basme precum: Harap.Tatal zmeilor.unde.. în final eroul moare liniare unde pe parcursul drumului personalitatea personajului nu suferă modificări. Mai mult decât atât. valori şi auzi necuvântătoarele. . sunt ajutaţi de acestea. pornesc pe un drum necunoscut şi dupa ce trec prin diferite încercări pe care doar cu ajutorul virtuţilor care dau dovadă le depăşesc.negative . albina s. Drumul. Locul unde urmează să ajungă repretintă un spaţiu nedefinit şi aflat la mare depărtare de lumea noastră. eroii sunt predestinaţi) Faptele pe care eroii basmelor le înterpind depăşesc limita reală (salvează fiinţe necuvântătoare: codbul. formatare) la sfârşitul cărora protogoniştii sunt pregătiţi pentru o nouă etapă – cum este cazul lui Greuceanu.. Ioan Slavici . Aducerea merelor (Prâslea – Rodul tainci) Ioan Slavici a astrelor (Greuceanu)..după natura lor . Putem astfel realiza diferite clasificări ale personajelor. Ioan Slavici – Rodul tainic.principale . Harap. Mai mut decât atât înfruntarea primejdiilor le asigură fericirea mult dorită „..fantastice În basm. tăunele.după caracterul lor (faptele pe care le săvârşesc ). Tinereţe.. s. trebuie să îndeplinească nişte condiţii. sunt răsplătite de cele mai multe ori cu fata împăratului ca soţie şi jumătate din din împărăţie. eroii sunt selectaţi. Mihai Eminescu – Făt Frumos din lacrimă. Aleodor.secunare .. Toate aceste basme au un motiv comun: cel itinerant al formării şi regăsirii. iar virtuţiile cu care sunt înzestrate le dau puterea de a lua deciziile corecte( În altele (zuador).Alb. Criticii literari au demonstrat că drumul poate avea diferite traiectorii: ascendente (sau de initiere. cu încercările sale. Ioan Slavici.si au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe”.

un lemn la bine să îndemn.” (ibidem p. lup. Muma Pădurii.. „ a fi la ceasul morţii”. modestitate etc. Zimba română. Gheonoaia etc. Personajele adjuvante sunt fie din lumea reală (cal. Sfarmă Piatră. Ex: „. hărnicie. forţă. Acestea au o putere fizică neobişnuită. Avem astfel formule specifice basmului: iniţiale sau introductive care au rolul de a introduce cititorul în atmosfera miraculoasa a basmului. p 5) În basmele populare caracterizarea directă este mai săracă în detalii.. În basmele culte. Flămânzilă. Tot din interacţiunea eroului cu celelalte fiinţe se deprind si personaje secundare cum sunt de exemplu cele negative care de obicei reprezintă întruchipări monstruase aparţinând lumii fantastice: zmeu. sunt lipsite de agerimea minţii dar au în stăpânire obiecte miraculoase cu ajutorul cărora obţin succese de moment. simbrie. dragoste pentru adevăr.. mai mult decât în cele populare. 45) finale sau de încheiere –au rolul de a readuce citirorului în lumea reală: „ Încalecau pe. StrâmbăLemne. el împărat întunecat şi gânditor ca miazănoaptea. Setilă. . 45) De remarcat este că în basmele populare există multe cuvinte şi expresii din popor (ex. jumătate – de – om –călare – pe – jumătate – de – iepure – şchiop. Gerilă. albină.. vitejie. autorii realizând astfel caracterizarea indirectă a acestora. Faurul pământului. curaj. p 45) mediane sau mijloc au rolul de a menţine atenţia cititorului ex: „ Să vede ce s-a întâmplat . tăune. spânul. corb s. aşa cum apare ea în operă prin intermediul autorului.. dreptate. iar ea zâmbitoare ca miezul cel mai strălucitor al zilei” ( Mihai Eminescu Făt frumos din lacrimă. Acestea pot conţine note de umor: „ A fost odată ca nici odată când se coceau ouăle în gheaţă şi noaptea se făcea dimineaţă. a se istovi etc. stărpitură. fraţi invidioşi s. Sfânta Duminică etc) Conturarea întâmplărilor şi a personajelor se face după nişte reguli bine stabilite. întâlnim caracterizarea directă a personajelo. Iancu.” etc (M. dar şi personaje reale: mama vitregă. „a-şi da obştescul sfârşit” etc) şi arhaisme (moşie. (ibidem p. elesteu.a) sau personaje fantastice (Ochilă.) Cuvintele din limbajul personajelor din basme aparţin vocabularului fundamental al limbii române facilitând astfel receptarea acestora..Din interacţiunea eroului personajului principal cu celelalte personaje se conturează profilul moral al acestora din care se desprind virtuţi precum: bunătate.a.

lectura individuală. dezvoltă limbajul. Basmul are o structură simetrică. basmul reprezintă un drum al iniţierii în viaţă. discriminarea. Tema basmelor o reprezintă triumful binelui asupra răului prezentate de un narator omniscient la persoana a III – a. În concluzie. Întrebări precum: „ Ce vedeţi. Incipitul basmului prezintă starea de echilibru în care este prezentată familia ideală. incipitul şi finalul sunt simetrice în plan simbolic reprezentând natura umană şi nevoia de cunoaştere. EDUCAREA ELEVILOR Lectura reprezintă un „refugiu” intr-o lume imaginară ... situaţiilor. Percepţiile sunt procese senzoriale complexe. de a urmări şi de a respecta pe cel care .Ca figură de stil predominantă remarcăm personificarea – procedeu artistic prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor fiinţe necuvântătoare lucruri. Predearea basmelor se începe astfel cu o discuţie pe baza imaginilor sugestive cu privire la conţinutul basmului ce urmează a fi studiat .?”. personajelor. identificarea şi interpretarea..?” antrenează elevii în discuţii. imagini primare. cultivă imaginaţia.. Pentru a facilita receptarea corectă a basmelor se recomandă ca noile cunoştiinţe sa fie clădite pe baza celor vechi. intervenind asemenea cu impunerea propriei opinii asupra faptelor. transpunerea citirorului în diferite lumi dar în acelaşi timp el nu este afectat de acesea. „Ce aţi face dacă. fenomene ale naturii. conţinând totalitatea informaţiilor despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a acesora asupra analizatorilor. De cadrul didactic şi de natura elevului depinde dragostea pe care aceasta o va avea faţă de receptarea noilor lecturi. Un factor disturbator tulbură atmosfera feerică pentru ca finalul să redea starea de echilibru după ce eroul învinge răul. şi totodată. Percepţia presupune parcurgerea următoarelor faze: detecţia.. lectura colectivă cu scopul de a forma copiilor deprinderea de a citi.?”. înlesnesc receptarea textului.. dezvoltă percepţia.. Se trece apoi la lectura model. imaginaţia.. „Ce credeţi că. şi celelalte procese ale gândirii. Lectura îmbogăţeşte vocabularul.?”. „De ce credeţi că.

Deasemenea dezvoltă procesele cognitive (gândirea. iar binele triumfă. Editura Steaua Nordudui. alcatuirea planului simplu şi dezvoltat de idei. prin dramatizare etc) Apoi pentru dezvoltarea limbajului. Apoi la studiul textului care presupune: extragerea cuvintelor necunoscute.?” „Daţi un alt final povestirii. ideale. BIBLIOGRAFIE Xxx. limbajul. delimitarea paragrafelor. putem solicita elevii să rezolve exerciţii precum: „Ce aţi face dacă. Iancu..?”. DEX scolar. percepţiile. gruparea personajelor. extragerea mesajului. S.L. al cinstei. Acţiunea simplă şi accesibilă a acesora permite percepţia optimă de asemenea cultivă spiritul dreptăţii. S... al onoarei etc.”..?”. „Ca cine ţi-ar place să fi?. cultivarea imaginaţiei.„Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă.A Ecaterina Nicolescu. Editura Stadiform. imaginaţia) dar şi procesele psihice: senzaţiile. integrarea acestora în noi structuri. Zimba română. Basmele. repretentarea.Constanţa 2010 . memoria. prin învăţăturile care se desprind oferă imaginea unei lumi ferice.. Zalău 2009 M.citeşte(colegul). De ce?” Consider că basmele au un rol în viaţa fiecăruia.. „Dar dacă. Elevii îşi dezvoltă astfel un comportament adegvat din punct de vedere moral. o lume în care răul până la urmă este pedepsit. Ca metodă interdisciplinară şi care ar putea facilita percepţia corectă am putea solicita elevii să reproducă segvenţa care le-a plăcut (prin desen. Editura Petrion. Enciclopedia de buzunar.