VALOAREA FORMATIVA A BASMELOR

“A povesti” putem pe bună dreptate afirma că este un străvechi obicei uman care sa perpetuat în forme diferite pâna astăzi din nevoia de a răspunde dorinţei omului de a proiecta în ficţiune aspiraţii îngrădite de realitatea imediată. În flolclorul literar, se manifestă sub două aspecte: - epica în versuri care este cântată si cuprinde balada şi legenda, şi epica în proză în care sunt incluse basmul, legenda şi snoava. Conform DEX-ului, basmul este naraţiune (populară) cu întâmplări fantastice şi perosnaje imaginare. 2 (fig.) născocire, minciună. (Ecaterina Nicolescu, DEX şcolar, p. 66). Ne vom axa asupra primului aspect dezvoltând: basmul are o naraţiune amplă cu numeroase episoade puse sub semnul fabulosului care aduce în fnal victoria binelui asupra răului, ilustrând aspiraţia creaotrului spre o lume mai bună. Enciclopedia de buzunar ne spune că „basmul este una din cele mai vechi specii ale literaturii şi este răspândita într-un număr impresionant de variante latoate popoarele”. (Enciclopedia de buzunar, p. 6) „ Basmul cult este o operă epică în care se povestesc întâmplari fantastice ale unor personaje imaginare cu autor cunoscut” ( ibidem, p. 5) Basmul popular, fiind o creaţie orala şi din cauze mnemotehnice, are un anumit grad de formalizare putând fi redus la un număr limitat de motive, care se combină între ele, generând povestirea. Spre deosebire de basmul popular, a cărui autor este necunoscut, a cărui construcţie este simplă, a cărui formule iniţiale şi finale sunt luate din popor ( formulele mediane se întalnesc mai rar), autorul basmului cult este cunoscut, are o consturcţie amplă ( respectând acţiunii, momentele punctul subiectului şi operei literare: expotiţiune, riguroasă, intrigă, formule desfăşurarea culminant deznodământul),

introductive: („ A fost odată...), mediane ( „...si- nainte cu poveste că de- aicea mult mai este”) şi finale („ şi-am mâncat o căpşuna şi v-am spus o mare minciună) Dacă principala metodă de a răspândi literatura populară a fost calea orală- de aici rezultând şi caracterul oral al basmului, alaturi de cel sincretic şi anonim-, principala modalitate de a răspandi literatura scrisă este cea scrisă, dezvoltând astfel teme şi motive mai ample, limbaj literar- artistic, imagini vizuale, auditive etc.

vise şi mistere. reale. Greuceanu. de regulă sunt finţe fantastice. Eroii principali ai basmelor sunt tineri. basmele culte cunosc o mai mare întindere (cu accent pe descrieri şi detalii). muma pădurii etc) Acestia generează intriga şi de regulă acţionează singuri. Aşadar la baza basmelor culte.a cărui rol este de a pregăti eroul principal pentru o nouă etapă (etapa în care acestia vor fi lideri). Drumul este totodată ascendent. Motivele şi temele literare sunt preluate tot din popor: motivul dispariţiei astrului. Tematica basmelor este universal valabilă: lupta dintre bine şi rău în care binele învinge rezultând astef vitoria binelui asupra răului. pozitive. Aleodor Împărat. există o varietate a personajelor: principale. iar caracterul sincretic dispare. Toţi eroii basmelor au de parcurs un drum iniţiatic – cum mai târziu a fost demult. trei fete de împărat. un drum al maturizării. Zâna zânelor. cunoscute în literatură ca întruchipare a răului (zmeu. o altă caracteristică a basmelor constă în aceea că personajul principal este un erou pozitiv care datorită virtuţilor de care dă dovada.În vreme ce basmele populare au o mai mică întindere (datorită transmiterii pe cale orală). trei feciori de împărat. secundare. Personajele negative ale basemelor. balauri. iar . rostogolirea de trei ori îţi schimbă dimensiunea etc. fantastice. Există o cifră magică specifică basmelor: cifra 3: trei încercări. T. Fiinţele adjuvante sunt care au rolul de a ajuta personajul pozitiv în lupta cu forţele răului. motivul pomului roditor al cărui poame nu puteau fi culese (prezent atât în basmul popular Prâslea cel voinic şi merle de aur cât şi în basmul cult Rodul tainic de I. Slavici). afirma că orice operă citim astăzi a existat într-un timp şi spaţiu nelimitat.S. negative. Criticul literar. in lucrarea sa Mituri. Toate acestea sunt prezentate prin îmbinarea răului cu fantasticul şi împletind ca metode de expunere descrierea cu dialogul şi naraţiunea. autorii au avut în vedere structura şi tematica celor populare dezvoltându-le la o nouă formă. este ajutat de personaje (reale sau fantastice) să ducă la îndeplinire sarcinile propuse. motivul visului. Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. motivul drumului (prezent în toate basmele) etc. iar operele de astăzi reprezintă arhetipuri transpuse zilelor noastre şi condiţiilor în care trăim. Deasemenea. Eliot. De remarcat. Naratorul este omniscient şi realizează naraţiunea la persoana a III-a intervenind adesea cu comentarii (reducând astef obiectivismul operei) Dintre basmele populare amintim: Praslea cel voinic şi merele de aur.

cu încercările sale. iar virtuţiile cu care sunt înzestrate le dau puterea de a lua deciziile corecte( În altele (zuador). Aleodor.Alb (Ion Creangă). ştiuca.după rolul lor .după caracterul lor (faptele pe care le săvârşesc )..a.Doi feţi cu stea în frunte.dintre basmele culte enumerăm: Ion Creangă – Harap.Alb.a descendente cum este în cazul operei Tinereţe. Harap. Aducerea merelor (Prâslea – Rodul tainci) Ioan Slavici a astrelor (Greuceanu). pornesc pe un drum necunoscut şi dupa ce trec prin diferite încercări pe care doar cu ajutorul virtuţilor care dau dovadă le depăşesc.reale . Mai mult decât atât. în final eroul moare liniare unde pe parcursul drumului personalitatea personajului nu suferă modificări. Doar sufletul celor aleşi poate vedea.şi dimensiunile etc).. Aşa se face că în basme precum: Harap. Mihai Eminescu – Făt Frumos din lacrimă.. eroii sunt predestinaţi) Faptele pe care eroii basmelor le înterpind depăşesc limita reală (salvează fiinţe necuvântătoare: codbul. eroii sunt selectaţi. formatare) la sfârşitul cărora protogoniştii sunt pregătiţi pentru o nouă etapă – cum este cazul lui Greuceanu. sunt răsplătite de cele mai multe ori cu fata împăratului ca soţie şi jumătate din din împărăţie.fantastice În basm. trebuie să îndeplinească nişte condiţii.Tatal zmeilor.Alb. rolul eroului este de a îndeplini misiuni pe care omul simplu nu este capabil. Chiar dacă eroii caută lucruri concrete sau abstracte.si au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe”. s.) constituie motive puternice din care va rezulta cel itinerant.principale . . Ioan Slavici .. Ioan Slavici – Rodul tainic.. Criticii literari au demonstrat că drumul poate avea diferite traiectorii: ascendente (sau de initiere. albina s. scoate în evidenţă profilul moral al personajelor.pozitive . . Ioan Slavici. căutarea izvorului vieţii veşnice ( Tinereţe.negative . Putem astfel realiza diferite clasificări ale personajelor.. Locul unde urmează să ajungă repretintă un spaţiu nedefinit şi aflat la mare depărtare de lumea noastră. Tinereţe..unde. a fetei de împărat (Aleador Împărat. tăunele. a pământenilor.a. sunt ajutaţi de acestea. se rostogolesc schimbându. Toate aceste basme au un motiv comun: cel itinerant al formării şi regăsirii. Mai mut decât atât înfruntarea primejdiilor le asigură fericirea mult dorită „. Drumul. valori şi auzi necuvântătoarele.secunare . Harap – Alb s.după natura lor ..

StrâmbăLemne. curaj. p 5) În basmele populare caracterizarea directă este mai săracă în detalii. 45) De remarcat este că în basmele populare există multe cuvinte şi expresii din popor (ex. Gerilă. întâlnim caracterizarea directă a personajelo. dar şi personaje reale: mama vitregă. elesteu.a.un lemn la bine să îndemn. Iancu. Sfânta Duminică etc) Conturarea întâmplărilor şi a personajelor se face după nişte reguli bine stabilite. sunt lipsite de agerimea minţii dar au în stăpânire obiecte miraculoase cu ajutorul cărora obţin succese de moment. hărnicie. dragoste pentru adevăr. fraţi invidioşi s. „ a fi la ceasul morţii”. corb s. Ex: „. vitejie. Acestea pot conţine note de umor: „ A fost odată ca nici odată când se coceau ouăle în gheaţă şi noaptea se făcea dimineaţă.Din interacţiunea eroului personajului principal cu celelalte personaje se conturează profilul moral al acestora din care se desprind virtuţi precum: bunătate. Gheonoaia etc. mai mult decât în cele populare. lup. spânul. Muma Pădurii. autorii realizând astfel caracterizarea indirectă a acestora. Sfarmă Piatră. (ibidem p. Acestea au o putere fizică neobişnuită... jumătate – de – om –călare – pe – jumătate – de – iepure – şchiop. Tot din interacţiunea eroului cu celelalte fiinţe se deprind si personaje secundare cum sunt de exemplu cele negative care de obicei reprezintă întruchipări monstruase aparţinând lumii fantastice: zmeu. Setilă. Flămânzilă. În basmele culte.” etc (M. simbrie. Personajele adjuvante sunt fie din lumea reală (cal. tăune... Faurul pământului.a) sau personaje fantastice (Ochilă. „a-şi da obştescul sfârşit” etc) şi arhaisme (moşie.. Avem astfel formule specifice basmului: iniţiale sau introductive care au rolul de a introduce cititorul în atmosfera miraculoasa a basmului. a se istovi etc.” (ibidem p. dreptate. . forţă. p 45) mediane sau mijloc au rolul de a menţine atenţia cititorului ex: „ Să vede ce s-a întâmplat . aşa cum apare ea în operă prin intermediul autorului. modestitate etc. 45) finale sau de încheiere –au rolul de a readuce citirorului în lumea reală: „ Încalecau pe. Zimba română. iar ea zâmbitoare ca miezul cel mai strălucitor al zilei” ( Mihai Eminescu Făt frumos din lacrimă. stărpitură.. albină. el împărat întunecat şi gânditor ca miazănoaptea.) Cuvintele din limbajul personajelor din basme aparţin vocabularului fundamental al limbii române facilitând astfel receptarea acestora.

situaţiilor... Se trece apoi la lectura model. imaginaţia. EDUCAREA ELEVILOR Lectura reprezintă un „refugiu” intr-o lume imaginară . Basmul are o structură simetrică. „De ce credeţi că. Incipitul basmului prezintă starea de echilibru în care este prezentată familia ideală. cultivă imaginaţia. înlesnesc receptarea textului. transpunerea citirorului în diferite lumi dar în acelaşi timp el nu este afectat de acesea. şi celelalte procese ale gândirii. Lectura îmbogăţeşte vocabularul.?”. personajelor. dezvoltă limbajul.Ca figură de stil predominantă remarcăm personificarea – procedeu artistic prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor fiinţe necuvântătoare lucruri. imagini primare.?”. De cadrul didactic şi de natura elevului depinde dragostea pe care aceasta o va avea faţă de receptarea noilor lecturi. „Ce aţi face dacă. şi totodată. intervenind asemenea cu impunerea propriei opinii asupra faptelor.. fenomene ale naturii. basmul reprezintă un drum al iniţierii în viaţă.. de a urmări şi de a respecta pe cel care .. Percepţiile sunt procese senzoriale complexe. lectura individuală. conţinând totalitatea informaţiilor despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a acesora asupra analizatorilor.?”. Tema basmelor o reprezintă triumful binelui asupra răului prezentate de un narator omniscient la persoana a III – a. Percepţia presupune parcurgerea următoarelor faze: detecţia. identificarea şi interpretarea. dezvoltă percepţia.?” antrenează elevii în discuţii. „Ce credeţi că. Predearea basmelor se începe astfel cu o discuţie pe baza imaginilor sugestive cu privire la conţinutul basmului ce urmează a fi studiat . Pentru a facilita receptarea corectă a basmelor se recomandă ca noile cunoştiinţe sa fie clădite pe baza celor vechi. În concluzie.. Un factor disturbator tulbură atmosfera feerică pentru ca finalul să redea starea de echilibru după ce eroul învinge răul. incipitul şi finalul sunt simetrice în plan simbolic reprezentând natura umană şi nevoia de cunoaştere... Întrebări precum: „ Ce vedeţi. discriminarea. lectura colectivă cu scopul de a forma copiilor deprinderea de a citi.

?”.. Iancu. Apoi la studiul textului care presupune: extragerea cuvintelor necunoscute. integrarea acestora în noi structuri. De ce?” Consider că basmele au un rol în viaţa fiecăruia. Elevii îşi dezvoltă astfel un comportament adegvat din punct de vedere moral. DEX scolar. extragerea mesajului. BIBLIOGRAFIE Xxx. al cinstei.. limbajul.Constanţa 2010 . prin învăţăturile care se desprind oferă imaginea unei lumi ferice.?”.citeşte(colegul). S.?” „Daţi un alt final povestirii. cultivarea imaginaţiei. „Dar dacă. memoria. Editura Stadiform. Acţiunea simplă şi accesibilă a acesora permite percepţia optimă de asemenea cultivă spiritul dreptăţii. Editura Petrion. S. „Ca cine ţi-ar place să fi?. putem solicita elevii să rezolve exerciţii precum: „Ce aţi face dacă. alcatuirea planului simplu şi dezvoltat de idei. Zimba română. ideale...”..„Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă. Zalău 2009 M. Ca metodă interdisciplinară şi care ar putea facilita percepţia corectă am putea solicita elevii să reproducă segvenţa care le-a plăcut (prin desen.. al onoarei etc. percepţiile.L. repretentarea. Editura Steaua Nordudui. Enciclopedia de buzunar. delimitarea paragrafelor. Deasemenea dezvoltă procesele cognitive (gândirea. imaginaţia) dar şi procesele psihice: senzaţiile. prin dramatizare etc) Apoi pentru dezvoltarea limbajului.A Ecaterina Nicolescu. o lume în care răul până la urmă este pedepsit. gruparea personajelor. iar binele triumfă. Basmele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful