VALOAREA FORMATIVA A BASMELOR

“A povesti” putem pe bună dreptate afirma că este un străvechi obicei uman care sa perpetuat în forme diferite pâna astăzi din nevoia de a răspunde dorinţei omului de a proiecta în ficţiune aspiraţii îngrădite de realitatea imediată. În flolclorul literar, se manifestă sub două aspecte: - epica în versuri care este cântată si cuprinde balada şi legenda, şi epica în proză în care sunt incluse basmul, legenda şi snoava. Conform DEX-ului, basmul este naraţiune (populară) cu întâmplări fantastice şi perosnaje imaginare. 2 (fig.) născocire, minciună. (Ecaterina Nicolescu, DEX şcolar, p. 66). Ne vom axa asupra primului aspect dezvoltând: basmul are o naraţiune amplă cu numeroase episoade puse sub semnul fabulosului care aduce în fnal victoria binelui asupra răului, ilustrând aspiraţia creaotrului spre o lume mai bună. Enciclopedia de buzunar ne spune că „basmul este una din cele mai vechi specii ale literaturii şi este răspândita într-un număr impresionant de variante latoate popoarele”. (Enciclopedia de buzunar, p. 6) „ Basmul cult este o operă epică în care se povestesc întâmplari fantastice ale unor personaje imaginare cu autor cunoscut” ( ibidem, p. 5) Basmul popular, fiind o creaţie orala şi din cauze mnemotehnice, are un anumit grad de formalizare putând fi redus la un număr limitat de motive, care se combină între ele, generând povestirea. Spre deosebire de basmul popular, a cărui autor este necunoscut, a cărui construcţie este simplă, a cărui formule iniţiale şi finale sunt luate din popor ( formulele mediane se întalnesc mai rar), autorul basmului cult este cunoscut, are o consturcţie amplă ( respectând acţiunii, momentele punctul subiectului şi operei literare: expotiţiune, riguroasă, intrigă, formule desfăşurarea culminant deznodământul),

introductive: („ A fost odată...), mediane ( „...si- nainte cu poveste că de- aicea mult mai este”) şi finale („ şi-am mâncat o căpşuna şi v-am spus o mare minciună) Dacă principala metodă de a răspândi literatura populară a fost calea orală- de aici rezultând şi caracterul oral al basmului, alaturi de cel sincretic şi anonim-, principala modalitate de a răspandi literatura scrisă este cea scrisă, dezvoltând astfel teme şi motive mai ample, limbaj literar- artistic, imagini vizuale, auditive etc.

in lucrarea sa Mituri. de regulă sunt finţe fantastice. vise şi mistere. o altă caracteristică a basmelor constă în aceea că personajul principal este un erou pozitiv care datorită virtuţilor de care dă dovada. Aşadar la baza basmelor culte. trei feciori de împărat. trei fete de împărat. există o varietate a personajelor: principale. iar operele de astăzi reprezintă arhetipuri transpuse zilelor noastre şi condiţiilor în care trăim. motivul pomului roditor al cărui poame nu puteau fi culese (prezent atât în basmul popular Prâslea cel voinic şi merle de aur cât şi în basmul cult Rodul tainic de I. Slavici). iar . basmele culte cunosc o mai mare întindere (cu accent pe descrieri şi detalii). afirma că orice operă citim astăzi a existat într-un timp şi spaţiu nelimitat. rostogolirea de trei ori îţi schimbă dimensiunea etc. Eliot. iar caracterul sincretic dispare. Personajele negative ale basemelor. Tematica basmelor este universal valabilă: lupta dintre bine şi rău în care binele învinge rezultând astef vitoria binelui asupra răului. balauri. pozitive.În vreme ce basmele populare au o mai mică întindere (datorită transmiterii pe cale orală). cunoscute în literatură ca întruchipare a răului (zmeu.S. motivul visului. muma pădurii etc) Acestia generează intriga şi de regulă acţionează singuri. Drumul este totodată ascendent. fantastice. Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. Eroii principali ai basmelor sunt tineri. Criticul literar. Aleodor Împărat. Naratorul este omniscient şi realizează naraţiunea la persoana a III-a intervenind adesea cu comentarii (reducând astef obiectivismul operei) Dintre basmele populare amintim: Praslea cel voinic şi merele de aur. autorii au avut în vedere structura şi tematica celor populare dezvoltându-le la o nouă formă. reale. motivul drumului (prezent în toate basmele) etc. Fiinţele adjuvante sunt care au rolul de a ajuta personajul pozitiv în lupta cu forţele răului.a cărui rol este de a pregăti eroul principal pentru o nouă etapă (etapa în care acestia vor fi lideri). negative. Deasemenea. Toţi eroii basmelor au de parcurs un drum iniţiatic – cum mai târziu a fost demult. T. secundare. Există o cifră magică specifică basmelor: cifra 3: trei încercări. Greuceanu. Motivele şi temele literare sunt preluate tot din popor: motivul dispariţiei astrului. Toate acestea sunt prezentate prin îmbinarea răului cu fantasticul şi împletind ca metode de expunere descrierea cu dialogul şi naraţiunea. De remarcat. Zâna zânelor. este ajutat de personaje (reale sau fantastice) să ducă la îndeplinire sarcinile propuse. un drum al maturizării.

Chiar dacă eroii caută lucruri concrete sau abstracte. scoate în evidenţă profilul moral al personajelor. Ioan Slavici .Alb (Ion Creangă). trebuie să îndeplinească nişte condiţii.. .Alb. Harap – Alb s. Putem astfel realiza diferite clasificări ale personajelor.după rolul lor .după natura lor .negative . eroii sunt predestinaţi) Faptele pe care eroii basmelor le înterpind depăşesc limita reală (salvează fiinţe necuvântătoare: codbul.) constituie motive puternice din care va rezulta cel itinerant.principale . Harap. eroii sunt selectaţi. albina s. a fetei de împărat (Aleador Împărat.reale . a pământenilor.Tatal zmeilor. tăunele. valori şi auzi necuvântătoarele..a.. Aşa se face că în basme precum: Harap. ştiuca. iar virtuţiile cu care sunt înzestrate le dau puterea de a lua deciziile corecte( În altele (zuador).si au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe”.a. Mai mult decât atât. se rostogolesc schimbându..dintre basmele culte enumerăm: Ion Creangă – Harap.Doi feţi cu stea în frunte. Mihai Eminescu – Făt Frumos din lacrimă.Alb. s. Drumul. Ioan Slavici – Rodul tainic. Tinereţe. cu încercările sale...pozitive .fantastice În basm.secunare .după caracterul lor (faptele pe care le săvârşesc ). Aleodor.unde. Locul unde urmează să ajungă repretintă un spaţiu nedefinit şi aflat la mare depărtare de lumea noastră. căutarea izvorului vieţii veşnice ( Tinereţe. . Ioan Slavici.. Mai mut decât atât înfruntarea primejdiilor le asigură fericirea mult dorită „.şi dimensiunile etc). sunt ajutaţi de acestea. rolul eroului este de a îndeplini misiuni pe care omul simplu nu este capabil. Toate aceste basme au un motiv comun: cel itinerant al formării şi regăsirii..a descendente cum este în cazul operei Tinereţe. Doar sufletul celor aleşi poate vedea. Aducerea merelor (Prâslea – Rodul tainci) Ioan Slavici a astrelor (Greuceanu). Criticii literari au demonstrat că drumul poate avea diferite traiectorii: ascendente (sau de initiere. sunt răsplătite de cele mai multe ori cu fata împăratului ca soţie şi jumătate din din împărăţie. pornesc pe un drum necunoscut şi dupa ce trec prin diferite încercări pe care doar cu ajutorul virtuţilor care dau dovadă le depăşesc. formatare) la sfârşitul cărora protogoniştii sunt pregătiţi pentru o nouă etapă – cum este cazul lui Greuceanu. în final eroul moare liniare unde pe parcursul drumului personalitatea personajului nu suferă modificări.

p 5) În basmele populare caracterizarea directă este mai săracă în detalii. Faurul pământului. el împărat întunecat şi gânditor ca miazănoaptea. corb s.. „a-şi da obştescul sfârşit” etc) şi arhaisme (moşie. elesteu. (ibidem p. întâlnim caracterizarea directă a personajelo. fraţi invidioşi s. p 45) mediane sau mijloc au rolul de a menţine atenţia cititorului ex: „ Să vede ce s-a întâmplat . a se istovi etc.. Zimba română. Acestea au o putere fizică neobişnuită. dar şi personaje reale: mama vitregă. Avem astfel formule specifice basmului: iniţiale sau introductive care au rolul de a introduce cititorul în atmosfera miraculoasa a basmului. . stărpitură. jumătate – de – om –călare – pe – jumătate – de – iepure – şchiop. Gerilă. autorii realizând astfel caracterizarea indirectă a acestora. Sfarmă Piatră.” (ibidem p. Muma Pădurii. 45) finale sau de încheiere –au rolul de a readuce citirorului în lumea reală: „ Încalecau pe.. albină. sunt lipsite de agerimea minţii dar au în stăpânire obiecte miraculoase cu ajutorul cărora obţin succese de moment. tăune. simbrie.” etc (M. mai mult decât în cele populare. iar ea zâmbitoare ca miezul cel mai strălucitor al zilei” ( Mihai Eminescu Făt frumos din lacrimă. hărnicie. Gheonoaia etc. dragoste pentru adevăr.a.Din interacţiunea eroului personajului principal cu celelalte personaje se conturează profilul moral al acestora din care se desprind virtuţi precum: bunătate. modestitate etc.un lemn la bine să îndemn. aşa cum apare ea în operă prin intermediul autorului. Ex: „. Acestea pot conţine note de umor: „ A fost odată ca nici odată când se coceau ouăle în gheaţă şi noaptea se făcea dimineaţă. lup. Iancu.. În basmele culte. „ a fi la ceasul morţii”. Tot din interacţiunea eroului cu celelalte fiinţe se deprind si personaje secundare cum sunt de exemplu cele negative care de obicei reprezintă întruchipări monstruase aparţinând lumii fantastice: zmeu. StrâmbăLemne. curaj.) Cuvintele din limbajul personajelor din basme aparţin vocabularului fundamental al limbii române facilitând astfel receptarea acestora. Setilă. Personajele adjuvante sunt fie din lumea reală (cal.a) sau personaje fantastice (Ochilă. vitejie. forţă. Flămânzilă.. 45) De remarcat este că în basmele populare există multe cuvinte şi expresii din popor (ex. Sfânta Duminică etc) Conturarea întâmplărilor şi a personajelor se face după nişte reguli bine stabilite. dreptate. spânul..

..?”. conţinând totalitatea informaţiilor despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a acesora asupra analizatorilor. Întrebări precum: „ Ce vedeţi. şi celelalte procese ale gândirii. transpunerea citirorului în diferite lumi dar în acelaşi timp el nu este afectat de acesea. imagini primare.Ca figură de stil predominantă remarcăm personificarea – procedeu artistic prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor fiinţe necuvântătoare lucruri. Se trece apoi la lectura model. Basmul are o structură simetrică. Pentru a facilita receptarea corectă a basmelor se recomandă ca noile cunoştiinţe sa fie clădite pe baza celor vechi.. imaginaţia. dezvoltă limbajul. Lectura îmbogăţeşte vocabularul. EDUCAREA ELEVILOR Lectura reprezintă un „refugiu” intr-o lume imaginară . basmul reprezintă un drum al iniţierii în viaţă. „Ce credeţi că. dezvoltă percepţia. De cadrul didactic şi de natura elevului depinde dragostea pe care aceasta o va avea faţă de receptarea noilor lecturi. „Ce aţi face dacă. cultivă imaginaţia. În concluzie.. şi totodată.. Un factor disturbator tulbură atmosfera feerică pentru ca finalul să redea starea de echilibru după ce eroul învinge răul. situaţiilor.?”.?”. de a urmări şi de a respecta pe cel care .. Predearea basmelor se începe astfel cu o discuţie pe baza imaginilor sugestive cu privire la conţinutul basmului ce urmează a fi studiat . personajelor. Incipitul basmului prezintă starea de echilibru în care este prezentată familia ideală.?” antrenează elevii în discuţii. Percepţia presupune parcurgerea următoarelor faze: detecţia. Tema basmelor o reprezintă triumful binelui asupra răului prezentate de un narator omniscient la persoana a III – a. fenomene ale naturii. discriminarea. lectura colectivă cu scopul de a forma copiilor deprinderea de a citi. intervenind asemenea cu impunerea propriei opinii asupra faptelor. „De ce credeţi că. identificarea şi interpretarea.. lectura individuală. incipitul şi finalul sunt simetrice în plan simbolic reprezentând natura umană şi nevoia de cunoaştere.. Percepţiile sunt procese senzoriale complexe. înlesnesc receptarea textului.

imaginaţia) dar şi procesele psihice: senzaţiile.. Basmele. BIBLIOGRAFIE Xxx. Iancu.Constanţa 2010 . Apoi la studiul textului care presupune: extragerea cuvintelor necunoscute. o lume în care răul până la urmă este pedepsit..?”. prin învăţăturile care se desprind oferă imaginea unei lumi ferice.. putem solicita elevii să rezolve exerciţii precum: „Ce aţi face dacă. „Dar dacă.”. percepţiile.citeşte(colegul). „Ca cine ţi-ar place să fi?. extragerea mesajului.. Editura Steaua Nordudui. Zimba română.A Ecaterina Nicolescu. Ca metodă interdisciplinară şi care ar putea facilita percepţia corectă am putea solicita elevii să reproducă segvenţa care le-a plăcut (prin desen. integrarea acestora în noi structuri. repretentarea. Editura Petrion. ideale.?”. alcatuirea planului simplu şi dezvoltat de idei. delimitarea paragrafelor. gruparea personajelor. prin dramatizare etc) Apoi pentru dezvoltarea limbajului. Editura Stadiform. S. DEX scolar. Enciclopedia de buzunar. al cinstei.„Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă. iar binele triumfă. Deasemenea dezvoltă procesele cognitive (gândirea. Zalău 2009 M. Elevii îşi dezvoltă astfel un comportament adegvat din punct de vedere moral... De ce?” Consider că basmele au un rol în viaţa fiecăruia. memoria.L. Acţiunea simplă şi accesibilă a acesora permite percepţia optimă de asemenea cultivă spiritul dreptăţii. S.?” „Daţi un alt final povestirii. cultivarea imaginaţiei. al onoarei etc. limbajul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful