VALOAREA FORMATIVA A BASMELOR

“A povesti” putem pe bună dreptate afirma că este un străvechi obicei uman care sa perpetuat în forme diferite pâna astăzi din nevoia de a răspunde dorinţei omului de a proiecta în ficţiune aspiraţii îngrădite de realitatea imediată. În flolclorul literar, se manifestă sub două aspecte: - epica în versuri care este cântată si cuprinde balada şi legenda, şi epica în proză în care sunt incluse basmul, legenda şi snoava. Conform DEX-ului, basmul este naraţiune (populară) cu întâmplări fantastice şi perosnaje imaginare. 2 (fig.) născocire, minciună. (Ecaterina Nicolescu, DEX şcolar, p. 66). Ne vom axa asupra primului aspect dezvoltând: basmul are o naraţiune amplă cu numeroase episoade puse sub semnul fabulosului care aduce în fnal victoria binelui asupra răului, ilustrând aspiraţia creaotrului spre o lume mai bună. Enciclopedia de buzunar ne spune că „basmul este una din cele mai vechi specii ale literaturii şi este răspândita într-un număr impresionant de variante latoate popoarele”. (Enciclopedia de buzunar, p. 6) „ Basmul cult este o operă epică în care se povestesc întâmplari fantastice ale unor personaje imaginare cu autor cunoscut” ( ibidem, p. 5) Basmul popular, fiind o creaţie orala şi din cauze mnemotehnice, are un anumit grad de formalizare putând fi redus la un număr limitat de motive, care se combină între ele, generând povestirea. Spre deosebire de basmul popular, a cărui autor este necunoscut, a cărui construcţie este simplă, a cărui formule iniţiale şi finale sunt luate din popor ( formulele mediane se întalnesc mai rar), autorul basmului cult este cunoscut, are o consturcţie amplă ( respectând acţiunii, momentele punctul subiectului şi operei literare: expotiţiune, riguroasă, intrigă, formule desfăşurarea culminant deznodământul),

introductive: („ A fost odată...), mediane ( „...si- nainte cu poveste că de- aicea mult mai este”) şi finale („ şi-am mâncat o căpşuna şi v-am spus o mare minciună) Dacă principala metodă de a răspândi literatura populară a fost calea orală- de aici rezultând şi caracterul oral al basmului, alaturi de cel sincretic şi anonim-, principala modalitate de a răspandi literatura scrisă este cea scrisă, dezvoltând astfel teme şi motive mai ample, limbaj literar- artistic, imagini vizuale, auditive etc.

o altă caracteristică a basmelor constă în aceea că personajul principal este un erou pozitiv care datorită virtuţilor de care dă dovada. vise şi mistere. in lucrarea sa Mituri. Toţi eroii basmelor au de parcurs un drum iniţiatic – cum mai târziu a fost demult. afirma că orice operă citim astăzi a existat într-un timp şi spaţiu nelimitat. autorii au avut în vedere structura şi tematica celor populare dezvoltându-le la o nouă formă. un drum al maturizării. Personajele negative ale basemelor. Aşadar la baza basmelor culte. Criticul literar. este ajutat de personaje (reale sau fantastice) să ducă la îndeplinire sarcinile propuse.a cărui rol este de a pregăti eroul principal pentru o nouă etapă (etapa în care acestia vor fi lideri). Zâna zânelor. există o varietate a personajelor: principale. T. muma pădurii etc) Acestia generează intriga şi de regulă acţionează singuri. Fiinţele adjuvante sunt care au rolul de a ajuta personajul pozitiv în lupta cu forţele răului. Există o cifră magică specifică basmelor: cifra 3: trei încercări. iar caracterul sincretic dispare. balauri. iar operele de astăzi reprezintă arhetipuri transpuse zilelor noastre şi condiţiilor în care trăim. fantastice. Drumul este totodată ascendent. secundare. pozitive. negative. reale. Tematica basmelor este universal valabilă: lupta dintre bine şi rău în care binele învinge rezultând astef vitoria binelui asupra răului. De remarcat. Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. Naratorul este omniscient şi realizează naraţiunea la persoana a III-a intervenind adesea cu comentarii (reducând astef obiectivismul operei) Dintre basmele populare amintim: Praslea cel voinic şi merele de aur.S. Aleodor Împărat. Eroii principali ai basmelor sunt tineri. basmele culte cunosc o mai mare întindere (cu accent pe descrieri şi detalii). cunoscute în literatură ca întruchipare a răului (zmeu. Motivele şi temele literare sunt preluate tot din popor: motivul dispariţiei astrului.În vreme ce basmele populare au o mai mică întindere (datorită transmiterii pe cale orală). trei fete de împărat. iar . Toate acestea sunt prezentate prin îmbinarea răului cu fantasticul şi împletind ca metode de expunere descrierea cu dialogul şi naraţiunea. motivul drumului (prezent în toate basmele) etc. motivul pomului roditor al cărui poame nu puteau fi culese (prezent atât în basmul popular Prâslea cel voinic şi merle de aur cât şi în basmul cult Rodul tainic de I. rostogolirea de trei ori îţi schimbă dimensiunea etc. Deasemenea. Greuceanu. trei feciori de împărat. Slavici). motivul visului. de regulă sunt finţe fantastice. Eliot.

fantastice În basm. Chiar dacă eroii caută lucruri concrete sau abstracte.. . Ioan Slavici.Alb. ştiuca. a pământenilor. Ioan Slavici .negative .. valori şi auzi necuvântătoarele. sunt răsplătite de cele mai multe ori cu fata împăratului ca soţie şi jumătate din din împărăţie.şi dimensiunile etc).. scoate în evidenţă profilul moral al personajelor. Doar sufletul celor aleşi poate vedea.Alb (Ion Creangă).reale ..Doi feţi cu stea în frunte.) constituie motive puternice din care va rezulta cel itinerant. pornesc pe un drum necunoscut şi dupa ce trec prin diferite încercări pe care doar cu ajutorul virtuţilor care dau dovadă le depăşesc. Harap – Alb s. s. eroii sunt predestinaţi) Faptele pe care eroii basmelor le înterpind depăşesc limita reală (salvează fiinţe necuvântătoare: codbul.pozitive . cu încercările sale. Tinereţe.după caracterul lor (faptele pe care le săvârşesc ).a descendente cum este în cazul operei Tinereţe.dintre basmele culte enumerăm: Ion Creangă – Harap.. Drumul. căutarea izvorului vieţii veşnice ( Tinereţe. albina s. Mai mut decât atât înfruntarea primejdiilor le asigură fericirea mult dorită „.a.. în final eroul moare liniare unde pe parcursul drumului personalitatea personajului nu suferă modificări. tăunele. Harap. Toate aceste basme au un motiv comun: cel itinerant al formării şi regăsirii..secunare . eroii sunt selectaţi. Aşa se face că în basme precum: Harap. Locul unde urmează să ajungă repretintă un spaţiu nedefinit şi aflat la mare depărtare de lumea noastră. Aleodor.Tatal zmeilor.. Aducerea merelor (Prâslea – Rodul tainci) Ioan Slavici a astrelor (Greuceanu). Criticii literari au demonstrat că drumul poate avea diferite traiectorii: ascendente (sau de initiere. Mai mult decât atât.Alb. sunt ajutaţi de acestea. Putem astfel realiza diferite clasificări ale personajelor. Mihai Eminescu – Făt Frumos din lacrimă.după rolul lor .după natura lor .unde. rolul eroului este de a îndeplini misiuni pe care omul simplu nu este capabil. formatare) la sfârşitul cărora protogoniştii sunt pregătiţi pentru o nouă etapă – cum este cazul lui Greuceanu. se rostogolesc schimbându.principale . . iar virtuţiile cu care sunt înzestrate le dau puterea de a lua deciziile corecte( În altele (zuador).a. trebuie să îndeplinească nişte condiţii. Ioan Slavici – Rodul tainic. a fetei de împărat (Aleador Împărat.si au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe”.

lup. elesteu. iar ea zâmbitoare ca miezul cel mai strălucitor al zilei” ( Mihai Eminescu Făt frumos din lacrimă. el împărat întunecat şi gânditor ca miazănoaptea. a se istovi etc. Personajele adjuvante sunt fie din lumea reală (cal. dragoste pentru adevăr. Gheonoaia etc. „a-şi da obştescul sfârşit” etc) şi arhaisme (moşie. p 5) În basmele populare caracterizarea directă este mai săracă în detalii. Flămânzilă. vitejie.. Faurul pământului. spânul. tăune. Sfânta Duminică etc) Conturarea întâmplărilor şi a personajelor se face după nişte reguli bine stabilite. Gerilă. Tot din interacţiunea eroului cu celelalte fiinţe se deprind si personaje secundare cum sunt de exemplu cele negative care de obicei reprezintă întruchipări monstruase aparţinând lumii fantastice: zmeu.. stărpitură. „ a fi la ceasul morţii”. . Sfarmă Piatră. Acestea pot conţine note de umor: „ A fost odată ca nici odată când se coceau ouăle în gheaţă şi noaptea se făcea dimineaţă. albină. jumătate – de – om –călare – pe – jumătate – de – iepure – şchiop. 45) finale sau de încheiere –au rolul de a readuce citirorului în lumea reală: „ Încalecau pe.un lemn la bine să îndemn. Avem astfel formule specifice basmului: iniţiale sau introductive care au rolul de a introduce cititorul în atmosfera miraculoasa a basmului.a.. Muma Pădurii. StrâmbăLemne.. corb s. Acestea au o putere fizică neobişnuită. fraţi invidioşi s.. p 45) mediane sau mijloc au rolul de a menţine atenţia cititorului ex: „ Să vede ce s-a întâmplat . Setilă. Ex: „. sunt lipsite de agerimea minţii dar au în stăpânire obiecte miraculoase cu ajutorul cărora obţin succese de moment. dreptate.” (ibidem p. 45) De remarcat este că în basmele populare există multe cuvinte şi expresii din popor (ex. modestitate etc.) Cuvintele din limbajul personajelor din basme aparţin vocabularului fundamental al limbii române facilitând astfel receptarea acestora. Zimba română. dar şi personaje reale: mama vitregă.. mai mult decât în cele populare. autorii realizând astfel caracterizarea indirectă a acestora. În basmele culte. (ibidem p. întâlnim caracterizarea directă a personajelo.a) sau personaje fantastice (Ochilă. aşa cum apare ea în operă prin intermediul autorului. simbrie. forţă.” etc (M.Din interacţiunea eroului personajului principal cu celelalte personaje se conturează profilul moral al acestora din care se desprind virtuţi precum: bunătate. curaj. hărnicie. Iancu.

Se trece apoi la lectura model. Întrebări precum: „ Ce vedeţi. personajelor. situaţiilor. dezvoltă limbajul.. fenomene ale naturii.. transpunerea citirorului în diferite lumi dar în acelaşi timp el nu este afectat de acesea.?” antrenează elevii în discuţii. Un factor disturbator tulbură atmosfera feerică pentru ca finalul să redea starea de echilibru după ce eroul învinge răul. De cadrul didactic şi de natura elevului depinde dragostea pe care aceasta o va avea faţă de receptarea noilor lecturi. incipitul şi finalul sunt simetrice în plan simbolic reprezentând natura umană şi nevoia de cunoaştere.?”.?”. înlesnesc receptarea textului. Incipitul basmului prezintă starea de echilibru în care este prezentată familia ideală. identificarea şi interpretarea. „De ce credeţi că. lectura colectivă cu scopul de a forma copiilor deprinderea de a citi. discriminarea.. „Ce credeţi că. Pentru a facilita receptarea corectă a basmelor se recomandă ca noile cunoştiinţe sa fie clădite pe baza celor vechi.. cultivă imaginaţia. de a urmări şi de a respecta pe cel care . Basmul are o structură simetrică. şi totodată. conţinând totalitatea informaţiilor despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a acesora asupra analizatorilor. intervenind asemenea cu impunerea propriei opinii asupra faptelor. Percepţia presupune parcurgerea următoarelor faze: detecţia.. basmul reprezintă un drum al iniţierii în viaţă. Lectura îmbogăţeşte vocabularul.. „Ce aţi face dacă.. Tema basmelor o reprezintă triumful binelui asupra răului prezentate de un narator omniscient la persoana a III – a. dezvoltă percepţia.Ca figură de stil predominantă remarcăm personificarea – procedeu artistic prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor fiinţe necuvântătoare lucruri. şi celelalte procese ale gândirii. Percepţiile sunt procese senzoriale complexe. EDUCAREA ELEVILOR Lectura reprezintă un „refugiu” intr-o lume imaginară .. imaginaţia. lectura individuală.?”. Predearea basmelor se începe astfel cu o discuţie pe baza imaginilor sugestive cu privire la conţinutul basmului ce urmează a fi studiat . În concluzie. imagini primare.

Acţiunea simplă şi accesibilă a acesora permite percepţia optimă de asemenea cultivă spiritul dreptăţii. integrarea acestora în noi structuri. al cinstei.A Ecaterina Nicolescu. iar binele triumfă. prin învăţăturile care se desprind oferă imaginea unei lumi ferice. Basmele.L. De ce?” Consider că basmele au un rol în viaţa fiecăruia. Elevii îşi dezvoltă astfel un comportament adegvat din punct de vedere moral. cultivarea imaginaţiei. „Ca cine ţi-ar place să fi?. DEX scolar. gruparea personajelor. Iancu.. alcatuirea planului simplu şi dezvoltat de idei. Apoi la studiul textului care presupune: extragerea cuvintelor necunoscute. extragerea mesajului. BIBLIOGRAFIE Xxx. putem solicita elevii să rezolve exerciţii precum: „Ce aţi face dacă. „Dar dacă. Zalău 2009 M.?” „Daţi un alt final povestirii.. al onoarei etc.. limbajul.. Editura Steaua Nordudui. percepţiile. Zimba română. ideale. prin dramatizare etc) Apoi pentru dezvoltarea limbajului. Editura Stadiform.?”. memoria.?”. imaginaţia) dar şi procesele psihice: senzaţiile. Ca metodă interdisciplinară şi care ar putea facilita percepţia corectă am putea solicita elevii să reproducă segvenţa care le-a plăcut (prin desen. S. repretentarea.. Editura Petrion. Deasemenea dezvoltă procesele cognitive (gândirea.. Enciclopedia de buzunar.„Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă.citeşte(colegul).Constanţa 2010 .”. S. delimitarea paragrafelor. o lume în care răul până la urmă este pedepsit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful