VALOAREA FORMATIVA A BASMELOR

“A povesti” putem pe bună dreptate afirma că este un străvechi obicei uman care sa perpetuat în forme diferite pâna astăzi din nevoia de a răspunde dorinţei omului de a proiecta în ficţiune aspiraţii îngrădite de realitatea imediată. În flolclorul literar, se manifestă sub două aspecte: - epica în versuri care este cântată si cuprinde balada şi legenda, şi epica în proză în care sunt incluse basmul, legenda şi snoava. Conform DEX-ului, basmul este naraţiune (populară) cu întâmplări fantastice şi perosnaje imaginare. 2 (fig.) născocire, minciună. (Ecaterina Nicolescu, DEX şcolar, p. 66). Ne vom axa asupra primului aspect dezvoltând: basmul are o naraţiune amplă cu numeroase episoade puse sub semnul fabulosului care aduce în fnal victoria binelui asupra răului, ilustrând aspiraţia creaotrului spre o lume mai bună. Enciclopedia de buzunar ne spune că „basmul este una din cele mai vechi specii ale literaturii şi este răspândita într-un număr impresionant de variante latoate popoarele”. (Enciclopedia de buzunar, p. 6) „ Basmul cult este o operă epică în care se povestesc întâmplari fantastice ale unor personaje imaginare cu autor cunoscut” ( ibidem, p. 5) Basmul popular, fiind o creaţie orala şi din cauze mnemotehnice, are un anumit grad de formalizare putând fi redus la un număr limitat de motive, care se combină între ele, generând povestirea. Spre deosebire de basmul popular, a cărui autor este necunoscut, a cărui construcţie este simplă, a cărui formule iniţiale şi finale sunt luate din popor ( formulele mediane se întalnesc mai rar), autorul basmului cult este cunoscut, are o consturcţie amplă ( respectând acţiunii, momentele punctul subiectului şi operei literare: expotiţiune, riguroasă, intrigă, formule desfăşurarea culminant deznodământul),

introductive: („ A fost odată...), mediane ( „...si- nainte cu poveste că de- aicea mult mai este”) şi finale („ şi-am mâncat o căpşuna şi v-am spus o mare minciună) Dacă principala metodă de a răspândi literatura populară a fost calea orală- de aici rezultând şi caracterul oral al basmului, alaturi de cel sincretic şi anonim-, principala modalitate de a răspandi literatura scrisă este cea scrisă, dezvoltând astfel teme şi motive mai ample, limbaj literar- artistic, imagini vizuale, auditive etc.

reale. secundare. iar . Fiinţele adjuvante sunt care au rolul de a ajuta personajul pozitiv în lupta cu forţele răului. motivul visului. motivul pomului roditor al cărui poame nu puteau fi culese (prezent atât în basmul popular Prâslea cel voinic şi merle de aur cât şi în basmul cult Rodul tainic de I. rostogolirea de trei ori îţi schimbă dimensiunea etc. Toţi eroii basmelor au de parcurs un drum iniţiatic – cum mai târziu a fost demult. Zâna zânelor. Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. muma pădurii etc) Acestia generează intriga şi de regulă acţionează singuri. Tematica basmelor este universal valabilă: lupta dintre bine şi rău în care binele învinge rezultând astef vitoria binelui asupra răului. Există o cifră magică specifică basmelor: cifra 3: trei încercări. fantastice. iar caracterul sincretic dispare. afirma că orice operă citim astăzi a existat într-un timp şi spaţiu nelimitat. autorii au avut în vedere structura şi tematica celor populare dezvoltându-le la o nouă formă. Naratorul este omniscient şi realizează naraţiunea la persoana a III-a intervenind adesea cu comentarii (reducând astef obiectivismul operei) Dintre basmele populare amintim: Praslea cel voinic şi merele de aur. T.În vreme ce basmele populare au o mai mică întindere (datorită transmiterii pe cale orală). Motivele şi temele literare sunt preluate tot din popor: motivul dispariţiei astrului. este ajutat de personaje (reale sau fantastice) să ducă la îndeplinire sarcinile propuse. negative. De remarcat. motivul drumului (prezent în toate basmele) etc. basmele culte cunosc o mai mare întindere (cu accent pe descrieri şi detalii). Personajele negative ale basemelor. balauri. trei fete de împărat. Toate acestea sunt prezentate prin îmbinarea răului cu fantasticul şi împletind ca metode de expunere descrierea cu dialogul şi naraţiunea. există o varietate a personajelor: principale. Eroii principali ai basmelor sunt tineri. in lucrarea sa Mituri. de regulă sunt finţe fantastice. o altă caracteristică a basmelor constă în aceea că personajul principal este un erou pozitiv care datorită virtuţilor de care dă dovada. Greuceanu.a cărui rol este de a pregăti eroul principal pentru o nouă etapă (etapa în care acestia vor fi lideri). iar operele de astăzi reprezintă arhetipuri transpuse zilelor noastre şi condiţiilor în care trăim. vise şi mistere. Slavici). pozitive. un drum al maturizării.S. Drumul este totodată ascendent. Criticul literar. Deasemenea. Eliot. Aleodor Împărat. cunoscute în literatură ca întruchipare a răului (zmeu. Aşadar la baza basmelor culte. trei feciori de împărat.

eroii sunt predestinaţi) Faptele pe care eroii basmelor le înterpind depăşesc limita reală (salvează fiinţe necuvântătoare: codbul. Doar sufletul celor aleşi poate vedea.a. Mai mult decât atât.Tatal zmeilor.principale .Alb (Ion Creangă). Toate aceste basme au un motiv comun: cel itinerant al formării şi regăsirii.dintre basmele culte enumerăm: Ion Creangă – Harap. Aleodor. Drumul. în final eroul moare liniare unde pe parcursul drumului personalitatea personajului nu suferă modificări.după caracterul lor (faptele pe care le săvârşesc ).şi dimensiunile etc). formatare) la sfârşitul cărora protogoniştii sunt pregătiţi pentru o nouă etapă – cum este cazul lui Greuceanu. Locul unde urmează să ajungă repretintă un spaţiu nedefinit şi aflat la mare depărtare de lumea noastră.. Ioan Slavici .Alb. iar virtuţiile cu care sunt înzestrate le dau puterea de a lua deciziile corecte( În altele (zuador). Mihai Eminescu – Făt Frumos din lacrimă. se rostogolesc schimbându.. tăunele. Harap. ..) constituie motive puternice din care va rezulta cel itinerant.. Ioan Slavici. ştiuca. Mai mut decât atât înfruntarea primejdiilor le asigură fericirea mult dorită „.după rolul lor .a. valori şi auzi necuvântătoarele. scoate în evidenţă profilul moral al personajelor.si au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe”. Aducerea merelor (Prâslea – Rodul tainci) Ioan Slavici a astrelor (Greuceanu).. rolul eroului este de a îndeplini misiuni pe care omul simplu nu este capabil. cu încercările sale.fantastice În basm. sunt ajutaţi de acestea. a fetei de împărat (Aleador Împărat. a pământenilor.Alb. Ioan Slavici – Rodul tainic. eroii sunt selectaţi. s.Doi feţi cu stea în frunte.. Putem astfel realiza diferite clasificări ale personajelor. Tinereţe. Chiar dacă eroii caută lucruri concrete sau abstracte. căutarea izvorului vieţii veşnice ( Tinereţe. trebuie să îndeplinească nişte condiţii. pornesc pe un drum necunoscut şi dupa ce trec prin diferite încercări pe care doar cu ajutorul virtuţilor care dau dovadă le depăşesc. . Aşa se face că în basme precum: Harap. sunt răsplătite de cele mai multe ori cu fata împăratului ca soţie şi jumătate din din împărăţie. Harap – Alb s.după natura lor .pozitive ..a descendente cum este în cazul operei Tinereţe.. albina s. Criticii literari au demonstrat că drumul poate avea diferite traiectorii: ascendente (sau de initiere.unde.secunare .reale .negative .

Faurul pământului. stărpitură. dreptate.un lemn la bine să îndemn. mai mult decât în cele populare. p 5) În basmele populare caracterizarea directă este mai săracă în detalii. Personajele adjuvante sunt fie din lumea reală (cal. ... forţă. Sfânta Duminică etc) Conturarea întâmplărilor şi a personajelor se face după nişte reguli bine stabilite. „a-şi da obştescul sfârşit” etc) şi arhaisme (moşie. albină. jumătate – de – om –călare – pe – jumătate – de – iepure – şchiop. Iancu. sunt lipsite de agerimea minţii dar au în stăpânire obiecte miraculoase cu ajutorul cărora obţin succese de moment. corb s. Sfarmă Piatră. StrâmbăLemne. 45) finale sau de încheiere –au rolul de a readuce citirorului în lumea reală: „ Încalecau pe.a. elesteu. el împărat întunecat şi gânditor ca miazănoaptea. Muma Pădurii.) Cuvintele din limbajul personajelor din basme aparţin vocabularului fundamental al limbii române facilitând astfel receptarea acestora.. modestitate etc. Acestea pot conţine note de umor: „ A fost odată ca nici odată când se coceau ouăle în gheaţă şi noaptea se făcea dimineaţă. dragoste pentru adevăr. iar ea zâmbitoare ca miezul cel mai strălucitor al zilei” ( Mihai Eminescu Făt frumos din lacrimă.. lup. întâlnim caracterizarea directă a personajelo. În basmele culte. vitejie. Acestea au o putere fizică neobişnuită. 45) De remarcat este că în basmele populare există multe cuvinte şi expresii din popor (ex. p 45) mediane sau mijloc au rolul de a menţine atenţia cititorului ex: „ Să vede ce s-a întâmplat . curaj. spânul. „ a fi la ceasul morţii”. autorii realizând astfel caracterizarea indirectă a acestora.” etc (M. (ibidem p. Zimba română. Gheonoaia etc. Gerilă.a) sau personaje fantastice (Ochilă. Tot din interacţiunea eroului cu celelalte fiinţe se deprind si personaje secundare cum sunt de exemplu cele negative care de obicei reprezintă întruchipări monstruase aparţinând lumii fantastice: zmeu. simbrie. dar şi personaje reale: mama vitregă.Din interacţiunea eroului personajului principal cu celelalte personaje se conturează profilul moral al acestora din care se desprind virtuţi precum: bunătate. tăune. aşa cum apare ea în operă prin intermediul autorului... Ex: „. hărnicie. Avem astfel formule specifice basmului: iniţiale sau introductive care au rolul de a introduce cititorul în atmosfera miraculoasa a basmului. a se istovi etc. Setilă. fraţi invidioşi s. Flămânzilă.” (ibidem p.

. „Ce credeţi că. înlesnesc receptarea textului. conţinând totalitatea informaţiilor despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a acesora asupra analizatorilor. Un factor disturbator tulbură atmosfera feerică pentru ca finalul să redea starea de echilibru după ce eroul învinge răul. Se trece apoi la lectura model. Basmul are o structură simetrică. Pentru a facilita receptarea corectă a basmelor se recomandă ca noile cunoştiinţe sa fie clădite pe baza celor vechi.?”.. şi celelalte procese ale gândirii. situaţiilor. imaginaţia.. transpunerea citirorului în diferite lumi dar în acelaşi timp el nu este afectat de acesea. EDUCAREA ELEVILOR Lectura reprezintă un „refugiu” intr-o lume imaginară . Percepţiile sunt procese senzoriale complexe. personajelor. dezvoltă limbajul. Tema basmelor o reprezintă triumful binelui asupra răului prezentate de un narator omniscient la persoana a III – a.?” antrenează elevii în discuţii. imagini primare. „Ce aţi face dacă. De cadrul didactic şi de natura elevului depinde dragostea pe care aceasta o va avea faţă de receptarea noilor lecturi..?”. cultivă imaginaţia. Predearea basmelor se începe astfel cu o discuţie pe baza imaginilor sugestive cu privire la conţinutul basmului ce urmează a fi studiat .Ca figură de stil predominantă remarcăm personificarea – procedeu artistic prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor fiinţe necuvântătoare lucruri. Percepţia presupune parcurgerea următoarelor faze: detecţia.?”. Incipitul basmului prezintă starea de echilibru în care este prezentată familia ideală. „De ce credeţi că. intervenind asemenea cu impunerea propriei opinii asupra faptelor.. discriminarea. identificarea şi interpretarea.. şi totodată. În concluzie. incipitul şi finalul sunt simetrice în plan simbolic reprezentând natura umană şi nevoia de cunoaştere. Lectura îmbogăţeşte vocabularul. fenomene ale naturii.. Întrebări precum: „ Ce vedeţi. basmul reprezintă un drum al iniţierii în viaţă. de a urmări şi de a respecta pe cel care . lectura colectivă cu scopul de a forma copiilor deprinderea de a citi. dezvoltă percepţia.. lectura individuală.

Basmele.A Ecaterina Nicolescu. gruparea personajelor. cultivarea imaginaţiei. Ca metodă interdisciplinară şi care ar putea facilita percepţia corectă am putea solicita elevii să reproducă segvenţa care le-a plăcut (prin desen. al onoarei etc. prin dramatizare etc) Apoi pentru dezvoltarea limbajului. ideale. „Dar dacă. al cinstei. Deasemenea dezvoltă procesele cognitive (gândirea.. limbajul.”. memoria. putem solicita elevii să rezolve exerciţii precum: „Ce aţi face dacă. Editura Stadiform. Zalău 2009 M. iar binele triumfă.. Enciclopedia de buzunar.. extragerea mesajului. percepţiile.. delimitarea paragrafelor. Elevii îşi dezvoltă astfel un comportament adegvat din punct de vedere moral.?” „Daţi un alt final povestirii.?”. Zimba română.citeşte(colegul). imaginaţia) dar şi procesele psihice: senzaţiile. De ce?” Consider că basmele au un rol în viaţa fiecăruia. S. „Ca cine ţi-ar place să fi?. Acţiunea simplă şi accesibilă a acesora permite percepţia optimă de asemenea cultivă spiritul dreptăţii. Editura Petrion.„Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă.?”. repretentarea. S.. alcatuirea planului simplu şi dezvoltat de idei. o lume în care răul până la urmă este pedepsit. Apoi la studiul textului care presupune: extragerea cuvintelor necunoscute. DEX scolar. prin învăţăturile care se desprind oferă imaginea unei lumi ferice. BIBLIOGRAFIE Xxx..L. integrarea acestora în noi structuri.Constanţa 2010 . Editura Steaua Nordudui. Iancu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful