P. 1
Valoarea Formativa a Basmelor

Valoarea Formativa a Basmelor

|Views: 512|Likes:
Published by Marius

More info:

Published by: Marius on Jul 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/05/2013

pdf

text

original

VALOAREA FORMATIVA A BASMELOR

“A povesti” putem pe bună dreptate afirma că este un străvechi obicei uman care sa perpetuat în forme diferite pâna astăzi din nevoia de a răspunde dorinţei omului de a proiecta în ficţiune aspiraţii îngrădite de realitatea imediată. În flolclorul literar, se manifestă sub două aspecte: - epica în versuri care este cântată si cuprinde balada şi legenda, şi epica în proză în care sunt incluse basmul, legenda şi snoava. Conform DEX-ului, basmul este naraţiune (populară) cu întâmplări fantastice şi perosnaje imaginare. 2 (fig.) născocire, minciună. (Ecaterina Nicolescu, DEX şcolar, p. 66). Ne vom axa asupra primului aspect dezvoltând: basmul are o naraţiune amplă cu numeroase episoade puse sub semnul fabulosului care aduce în fnal victoria binelui asupra răului, ilustrând aspiraţia creaotrului spre o lume mai bună. Enciclopedia de buzunar ne spune că „basmul este una din cele mai vechi specii ale literaturii şi este răspândita într-un număr impresionant de variante latoate popoarele”. (Enciclopedia de buzunar, p. 6) „ Basmul cult este o operă epică în care se povestesc întâmplari fantastice ale unor personaje imaginare cu autor cunoscut” ( ibidem, p. 5) Basmul popular, fiind o creaţie orala şi din cauze mnemotehnice, are un anumit grad de formalizare putând fi redus la un număr limitat de motive, care se combină între ele, generând povestirea. Spre deosebire de basmul popular, a cărui autor este necunoscut, a cărui construcţie este simplă, a cărui formule iniţiale şi finale sunt luate din popor ( formulele mediane se întalnesc mai rar), autorul basmului cult este cunoscut, are o consturcţie amplă ( respectând acţiunii, momentele punctul subiectului şi operei literare: expotiţiune, riguroasă, intrigă, formule desfăşurarea culminant deznodământul),

introductive: („ A fost odată...), mediane ( „...si- nainte cu poveste că de- aicea mult mai este”) şi finale („ şi-am mâncat o căpşuna şi v-am spus o mare minciună) Dacă principala metodă de a răspândi literatura populară a fost calea orală- de aici rezultând şi caracterul oral al basmului, alaturi de cel sincretic şi anonim-, principala modalitate de a răspandi literatura scrisă este cea scrisă, dezvoltând astfel teme şi motive mai ample, limbaj literar- artistic, imagini vizuale, auditive etc.

iar operele de astăzi reprezintă arhetipuri transpuse zilelor noastre şi condiţiilor în care trăim. De remarcat. vise şi mistere. este ajutat de personaje (reale sau fantastice) să ducă la îndeplinire sarcinile propuse. cunoscute în literatură ca întruchipare a răului (zmeu.În vreme ce basmele populare au o mai mică întindere (datorită transmiterii pe cale orală). Toţi eroii basmelor au de parcurs un drum iniţiatic – cum mai târziu a fost demult. Fiinţele adjuvante sunt care au rolul de a ajuta personajul pozitiv în lupta cu forţele răului. balauri. Greuceanu. muma pădurii etc) Acestia generează intriga şi de regulă acţionează singuri. Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. trei feciori de împărat.a cărui rol este de a pregăti eroul principal pentru o nouă etapă (etapa în care acestia vor fi lideri). Eroii principali ai basmelor sunt tineri. Tematica basmelor este universal valabilă: lupta dintre bine şi rău în care binele învinge rezultând astef vitoria binelui asupra răului. Slavici). Criticul literar. autorii au avut în vedere structura şi tematica celor populare dezvoltându-le la o nouă formă. Naratorul este omniscient şi realizează naraţiunea la persoana a III-a intervenind adesea cu comentarii (reducând astef obiectivismul operei) Dintre basmele populare amintim: Praslea cel voinic şi merele de aur. secundare.S. basmele culte cunosc o mai mare întindere (cu accent pe descrieri şi detalii). reale. motivul visului. rostogolirea de trei ori îţi schimbă dimensiunea etc. motivul pomului roditor al cărui poame nu puteau fi culese (prezent atât în basmul popular Prâslea cel voinic şi merle de aur cât şi în basmul cult Rodul tainic de I. afirma că orice operă citim astăzi a existat într-un timp şi spaţiu nelimitat. in lucrarea sa Mituri. o altă caracteristică a basmelor constă în aceea că personajul principal este un erou pozitiv care datorită virtuţilor de care dă dovada. Motivele şi temele literare sunt preluate tot din popor: motivul dispariţiei astrului. Deasemenea. trei fete de împărat. Aleodor Împărat. iar caracterul sincretic dispare. un drum al maturizării. Eliot. Personajele negative ale basemelor. Toate acestea sunt prezentate prin îmbinarea răului cu fantasticul şi împletind ca metode de expunere descrierea cu dialogul şi naraţiunea. negative. de regulă sunt finţe fantastice. motivul drumului (prezent în toate basmele) etc. iar . T. fantastice. Aşadar la baza basmelor culte. Există o cifră magică specifică basmelor: cifra 3: trei încercări. Drumul este totodată ascendent. pozitive. există o varietate a personajelor: principale. Zâna zânelor.

după caracterul lor (faptele pe care le săvârşesc )..si au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe”. .a descendente cum este în cazul operei Tinereţe.pozitive . .principale . ştiuca. valori şi auzi necuvântătoarele.. Mai mut decât atât înfruntarea primejdiilor le asigură fericirea mult dorită „.fantastice În basm..a. tăunele. Chiar dacă eroii caută lucruri concrete sau abstracte.. sunt ajutaţi de acestea.şi dimensiunile etc). Harap – Alb s. Criticii literari au demonstrat că drumul poate avea diferite traiectorii: ascendente (sau de initiere. Aşa se face că în basme precum: Harap.negative .Doi feţi cu stea în frunte. formatare) la sfârşitul cărora protogoniştii sunt pregătiţi pentru o nouă etapă – cum este cazul lui Greuceanu.după rolul lor . în final eroul moare liniare unde pe parcursul drumului personalitatea personajului nu suferă modificări. Ioan Slavici . Mihai Eminescu – Făt Frumos din lacrimă. Tinereţe.secunare .) constituie motive puternice din care va rezulta cel itinerant. albina s. iar virtuţiile cu care sunt înzestrate le dau puterea de a lua deciziile corecte( În altele (zuador).. scoate în evidenţă profilul moral al personajelor. Harap.Alb. Aducerea merelor (Prâslea – Rodul tainci) Ioan Slavici a astrelor (Greuceanu). Doar sufletul celor aleşi poate vedea. eroii sunt predestinaţi) Faptele pe care eroii basmelor le înterpind depăşesc limita reală (salvează fiinţe necuvântătoare: codbul.după natura lor . se rostogolesc schimbându. rolul eroului este de a îndeplini misiuni pe care omul simplu nu este capabil.unde. Drumul. trebuie să îndeplinească nişte condiţii. cu încercările sale. Locul unde urmează să ajungă repretintă un spaţiu nedefinit şi aflat la mare depărtare de lumea noastră. a pământenilor..dintre basmele culte enumerăm: Ion Creangă – Harap. Aleodor.Alb (Ion Creangă). sunt răsplătite de cele mai multe ori cu fata împăratului ca soţie şi jumătate din din împărăţie. Toate aceste basme au un motiv comun: cel itinerant al formării şi regăsirii. pornesc pe un drum necunoscut şi dupa ce trec prin diferite încercări pe care doar cu ajutorul virtuţilor care dau dovadă le depăşesc.Alb.Tatal zmeilor. eroii sunt selectaţi. Ioan Slavici.. căutarea izvorului vieţii veşnice ( Tinereţe.. Ioan Slavici – Rodul tainic.a. Mai mult decât atât.reale . Putem astfel realiza diferite clasificări ale personajelor. a fetei de împărat (Aleador Împărat. s.

Iancu. simbrie. dreptate. dar şi personaje reale: mama vitregă. p 5) În basmele populare caracterizarea directă este mai săracă în detalii. Personajele adjuvante sunt fie din lumea reală (cal. tăune. lup. Flămânzilă. elesteu. . Acestea au o putere fizică neobişnuită. modestitate etc.. „a-şi da obştescul sfârşit” etc) şi arhaisme (moşie.a. autorii realizând astfel caracterizarea indirectă a acestora. sunt lipsite de agerimea minţii dar au în stăpânire obiecte miraculoase cu ajutorul cărora obţin succese de moment. 45) finale sau de încheiere –au rolul de a readuce citirorului în lumea reală: „ Încalecau pe.a) sau personaje fantastice (Ochilă. Gheonoaia etc. albină. vitejie. Acestea pot conţine note de umor: „ A fost odată ca nici odată când se coceau ouăle în gheaţă şi noaptea se făcea dimineaţă. jumătate – de – om –călare – pe – jumătate – de – iepure – şchiop.. Sfânta Duminică etc) Conturarea întâmplărilor şi a personajelor se face după nişte reguli bine stabilite. corb s. întâlnim caracterizarea directă a personajelo. Tot din interacţiunea eroului cu celelalte fiinţe se deprind si personaje secundare cum sunt de exemplu cele negative care de obicei reprezintă întruchipări monstruase aparţinând lumii fantastice: zmeu. fraţi invidioşi s. În basmele culte.. Gerilă. el împărat întunecat şi gânditor ca miazănoaptea. spânul.” (ibidem p.) Cuvintele din limbajul personajelor din basme aparţin vocabularului fundamental al limbii române facilitând astfel receptarea acestora. dragoste pentru adevăr.un lemn la bine să îndemn. „ a fi la ceasul morţii”. Sfarmă Piatră. curaj. Ex: „. iar ea zâmbitoare ca miezul cel mai strălucitor al zilei” ( Mihai Eminescu Făt frumos din lacrimă. Avem astfel formule specifice basmului: iniţiale sau introductive care au rolul de a introduce cititorul în atmosfera miraculoasa a basmului. stărpitură.. Setilă.” etc (M. mai mult decât în cele populare.. aşa cum apare ea în operă prin intermediul autorului. forţă. StrâmbăLemne.. (ibidem p. p 45) mediane sau mijloc au rolul de a menţine atenţia cititorului ex: „ Să vede ce s-a întâmplat . 45) De remarcat este că în basmele populare există multe cuvinte şi expresii din popor (ex. Muma Pădurii. Zimba română.Din interacţiunea eroului personajului principal cu celelalte personaje se conturează profilul moral al acestora din care se desprind virtuţi precum: bunătate. Faurul pământului. a se istovi etc. hărnicie.

situaţiilor. şi totodată.. identificarea şi interpretarea. „De ce credeţi că. „Ce credeţi că. Lectura îmbogăţeşte vocabularul. Percepţia presupune parcurgerea următoarelor faze: detecţia. dezvoltă limbajul.. EDUCAREA ELEVILOR Lectura reprezintă un „refugiu” intr-o lume imaginară .Ca figură de stil predominantă remarcăm personificarea – procedeu artistic prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor fiinţe necuvântătoare lucruri. înlesnesc receptarea textului.?”. de a urmări şi de a respecta pe cel care .. Incipitul basmului prezintă starea de echilibru în care este prezentată familia ideală. În concluzie. personajelor. Tema basmelor o reprezintă triumful binelui asupra răului prezentate de un narator omniscient la persoana a III – a. dezvoltă percepţia. Pentru a facilita receptarea corectă a basmelor se recomandă ca noile cunoştiinţe sa fie clădite pe baza celor vechi. şi celelalte procese ale gândirii.. imagini primare.. transpunerea citirorului în diferite lumi dar în acelaşi timp el nu este afectat de acesea. Întrebări precum: „ Ce vedeţi. discriminarea. imaginaţia. lectura colectivă cu scopul de a forma copiilor deprinderea de a citi.?”. cultivă imaginaţia. Basmul are o structură simetrică. De cadrul didactic şi de natura elevului depinde dragostea pe care aceasta o va avea faţă de receptarea noilor lecturi.. Percepţiile sunt procese senzoriale complexe. basmul reprezintă un drum al iniţierii în viaţă.. Se trece apoi la lectura model. Predearea basmelor se începe astfel cu o discuţie pe baza imaginilor sugestive cu privire la conţinutul basmului ce urmează a fi studiat ..?”. conţinând totalitatea informaţiilor despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a acesora asupra analizatorilor.?” antrenează elevii în discuţii. Un factor disturbator tulbură atmosfera feerică pentru ca finalul să redea starea de echilibru după ce eroul învinge răul. lectura individuală. incipitul şi finalul sunt simetrice în plan simbolic reprezentând natura umană şi nevoia de cunoaştere. „Ce aţi face dacă. intervenind asemenea cu impunerea propriei opinii asupra faptelor. fenomene ale naturii.

BIBLIOGRAFIE Xxx.. repretentarea. limbajul. „Ca cine ţi-ar place să fi?. Editura Petrion. S. S.„Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă..?”... Enciclopedia de buzunar. al onoarei etc. cultivarea imaginaţiei. Editura Steaua Nordudui. prin dramatizare etc) Apoi pentru dezvoltarea limbajului. DEX scolar.L. putem solicita elevii să rezolve exerciţii precum: „Ce aţi face dacă. alcatuirea planului simplu şi dezvoltat de idei. gruparea personajelor. memoria. Zalău 2009 M.. integrarea acestora în noi structuri.”. Deasemenea dezvoltă procesele cognitive (gândirea. Iancu.?” „Daţi un alt final povestirii.. Editura Stadiform.citeşte(colegul). Acţiunea simplă şi accesibilă a acesora permite percepţia optimă de asemenea cultivă spiritul dreptăţii. Elevii îşi dezvoltă astfel un comportament adegvat din punct de vedere moral. Apoi la studiul textului care presupune: extragerea cuvintelor necunoscute. Basmele. extragerea mesajului. De ce?” Consider că basmele au un rol în viaţa fiecăruia. Zimba română. Ca metodă interdisciplinară şi care ar putea facilita percepţia corectă am putea solicita elevii să reproducă segvenţa care le-a plăcut (prin desen. al cinstei. percepţiile. delimitarea paragrafelor. prin învăţăturile care se desprind oferă imaginea unei lumi ferice. o lume în care răul până la urmă este pedepsit. imaginaţia) dar şi procesele psihice: senzaţiile.A Ecaterina Nicolescu.Constanţa 2010 .?”. ideale. „Dar dacă. iar binele triumfă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->