De la MIRCEA CEL BTRN la VLAD EPE

Realizator: prof. Nae Raluca Evelina

Mircea cel Btrn

1386 -1418

La 23 Septembrie 1386, acum 610 ani, urca pe Tronul Munteniei Mircea cel Btrn, unul din cei mai strlucii voievozi romni, care va domni 32 de ani si se va dovedi un diplomat iscusit, un bun conductor de oti si un chivernisit gospodar. In timpul domniei sale, deci ntre 1386 si 1418, ara Romneasc a atins cea mai mare ntindere din toate timpurile. Politica extern a marelui voievod a fost dominat de primejdia otoman. De remarcat c toate luptele pe care Mircea cel Btrn a fost silit s le poarte au fost cu turcii, nicidecum cu ungurii, polonii sau moldovenii, cu care, de altfel, a ncheiat aliane trainice n lupta comun antiotoman. Ca muli ali voievozi romni, Mircea cel Btrn este si ctitor de biserici. Cea mai de seama mnstire construit de Mircea este Cozia, care avea s serveasc de necropol domneasc, lui si familiei sale.

Conflictului cu turcii are loc n anul 1389, cnd Mircea l ajut cu oaste pe Lazr, cneazul srbilor, n lupta de la Kossovopolje (Cmpia Mierlelor), cstigat de otomani. Asteptndu-se la rzbunarea turcilor, Mircea ia masuri, incepand cu consolidarea Dunarii prin ridicarea cetatii de piatra la Giurgiu si prin fortificarea celei de la Turnu. n anul 1393, turcii cuceresc Bulgaria, care va fi ulterior transformata in pasalac, precum si o parte a Dobrogei, peste care stapanea Mircea. Acesta trecu Dunarea pentru a-si apara supusii, fiind ucisi sau robiti multi musulmani, fapt considerat un dezastru de un cronicar turc. n anul urmator, 1394, sultanul Baiazid Ilderim (Fulgerul) aduna o mare oaste otomana ca sa pedepseasca indrazneala voievodului roman, chemand si pe vasalii sai, Stefan Lazarevici al Serbiei, Constantin Dejanovici, cneaz de Velbujd si Marco Kralievici din Prilep. Ostirea turceasca trecu Dunarea langa Severin si incepu sa inainteze spre Curtea de Arges , cetate de scaun a domnului muntean. Batalia decisiva s-a dat la Rovine, la 10 Octombrie 1394, fiind castigata de Mircea, constituind una din cele mai celebre victorii romanesti asupra cotropitorilor otomani. Dupa o lupta cu turcii, in zona Argesului, Mircea trece muntii si incheie la Brasov, la 7 Martie 1395, un tratat de alianta cu regele Sigismund al Ungariei, tratat care prevedea ajutorul reciproc in lupta antiotomana. Astfel, in Aprilie 1395, Mircea reuseste sa alunge pe turci peste Dunare, recucerind cetatea Turnu.

n luna Mai 1396, incep sa soseasca la Buda cavalerii burgunzi si francezi, apoi cei germani si englezi, astfel ca in vara expeditia contra turcilor se porni. Rand pe rand cad cetatile Vidin, Rahova si altele, dar Nicopole rezista. Baiazid ia conducerea armatelor otomane si confruntarea decisiva intre crestini si musulmani are loc la Nicopole la 28 Septembrie 1396. Mircea, care intre timp reusise sa-l inlature pe Vlad, se alatura armatei crestinilor si, cunoscand cel mai bine felul de atac al turcilor, se ofera sa atace el primul. Insa, ducele Burgundiei, Jean de Nevers, mandru de fala celor sase mii de cavaleri de sub comanda sa, obtinu de la Sigismund onoarea de a deschide el lupta, ceea ce s-a dovdit a fi o eroare. Greii cavaleri inzauzati inainteaza prea adanc in campul otoman, aripile turcesti s-au inchis brusc si cavalerii fura macelariti. Insusi regele Sigismund abia scapa cu viata, fugind cu o corabie pe Dunare, apoi pe mare. Nicopole a fost o catastrofa pentru armatele crestinilor. Mircea se astepta acum la represalii din partea turcilor, care n-au intarziat. Ca de obicei, in anul urmator, 1397, Baiazid trecu din nou Dunarea, in fruntea unei armate numeroase, si in lupta de pe Ialomita a fost a doua oara invins de Mircea. O alta armata turceasca, care a pradat Ungaria in anul 1400, a cunoscut aceiasi soarta, In anii urmatori turcii n-au mai atacat Muntenia, Baiazid organizand campania de cuceriri in Grecia si Asia Mica, si straduinduse sa cucereasca Constantinopolul. In anul 1399 a murit domnul Moldovei, Stefan I, in locul lui fiind ales ca domn Iuga, zis Ologul. Mircea a socotit ca a venit timpul sa aiba in Moldova un domn prieten ; de aceea a trecut in Moldova si l-a pus domn pe fratele acestuia, Alexandru cel Bun (1400-1432), unul din figurile luminoase ale istoriei romanesti

Totusi, Mircea va incerca un fin joc diplomatic pentru slabirea puterii otomane, si anume sprijinirea lui Musa, fiul lui Baiazid, in lupta pentru tronul otoman. L-a adus pe acesta in Tara Romaneasca, i-a aratat o atentie deosebita, ba mai mult, a trimis la Constantinopol pe fiul sau, Vlad, ca sa-i indemne pe bizantini sa-l sprijine pe Musa. Mircea il ajuta pe Musa si cu o armata condusa de nepotul sau, Dan, gratie careia Musa il bate, in 1411, pe Soleiman si se proclama sultan de Adrianopol. Musa ii ofera lui Mircea o serie de posesiuni in dreapta Dunarii, cum vedem la adausul la titlurile sale : si stapanitor al mai multor cetati turcesti. Pentru o vreme, Tara Romaneasca cunoaste pacea si se reface dupa atatea lupte grele. In anul 1413, Musa este infrant de un alt frate, Mahomed, care nu uita sprijinul pe care Mircea l-a dat lui Musa. Musulmanii trec din nou Dunarea si cuceresc din nou cetatile cheie, Giurgiu si Turnu, si ocupa Dobrogea, pe care o vom recuceri prin lupta abia in anul 1877. Mircea l-a ajutat pe un alt pretendent la tronul sultanului, pe Mustafa, care a stat un an la Curtea de Arges, dar si acesta a fost invins de Mahomed, in anul 1416. Cu aceasta se incheie orice incercare a domnului muntean de a sprijini un sultan care sa-i fie recunoscator.Mircea este obligat sa recunoasca superioritatea puterii otomane : a dus tratative cu sultanul si a acceptat sa-i platesca bir, haraciul anual, in schimbul independentei tarii ; era rascumpararea pacii prin tratatele numite capitulatii, care garantau neamestecul turcilor in organizarea interna a Tarii Romanesti.

Politica interna a lui Mircea cel Batran s-a axat pe dezvoltarea comertului si a vietii economice. In anii 1403 si 1409 a incheiat tratate economice cu lipovenii, iar in anul 1413 cu brasovenii. Tara Romaneasca exporta blanuri, piei, vite, sare, miere, ceara, grau, peste si branza, iar importurile veneau atat din rasarit, cat si din apus. Cea mai de seama manastire construita de Mircea este Cozia, care avea sa serveasca de necropola domneasca, lui si familiei sale. Din hrisovul de danie din 20 Mai 1388, anul zidirii Coziei, rezulta ca a ridicat din temelie o manastire in numele sfintei si de viata datatoarei si nedespartitei Treimi . . . la locul numit Calimanesti, pe Olt. In total s-au pastrat 36 de acte de danii pentru aceasta manastire, incepand cu anul 1388 si terminand cu anul 1508. Manastirea Cozia pastreaza pana azi chipul ctitorului Mircea, impreuna cu al fiului sau Mihail. Mircea ne apare tanar, asa cum era cand a zidit manastirea, de talie mijlocie, cu ochii albastri si par castaniu. Este imbracat cu vesminte bogate, cu haina scurta, cu ciorapi stramti pe pulpa piciorului, pe genunchi avand cusut cu fir de aur vulturul cu doua capete. Deasupra poarta o hlamida din purpura, prinsa pe umarul drept cu o agrafa de aur batuta cu pietre scumpe, ca la imparatii bizantini sau regii francezi. Pe cap poarta o coroana cu trei colturi, semn de mare domn. Mircea cel Batran a incetat din viata la 31 Ianuarie 1418, fiind

aug. 1420 - 1422 1422

Radu al II-lea Prasnaglava (Chelul) Dan al II-lea

Fiul lui Mircea cel Btrn Fiul lui Dan I

1423
1423 - 1424 1424 - 1426 1426 - 1427 1427

Radu al II-lea Prasnaglava (Chelul)

Dan al II-lea Radu al II-lea Prasnaglava (Chelul) Dan al II-lea Radu al II-lea Prasnaglava (Chelul)

Fiul lui Mircea cel Btrn

Fiul lui Dan I Fiul lui Mircea cel Btrn Fiul lui Dan I Fiul lui Mircea cel Btrn

1427 - 1431
1431 - dec. 1436 dec. 1436 - 1442 1442 august 1442 - 1443

Dan al II-lea
Alexandru I (Aldea) Vlad al II-lea Dracul Mircea al II-lea Basarab al II-lea

Fiul lui Dan I

Fiul lui Mircea cel Btrn Fiul lui Mircea cel Btrn Fiul lui Vlad al II-lea Dracul Fiul lui Dan al II-lea

1443 - 1447
1447 - 1448 1448 1448 - 1456 1456 - nov. 1462

Vlad al II-lea Dracul

Vladislav al II-lea Vlad al III-lea epe Vladislav al II-lea Vlad al III-lea epe

Fiul lui Mircea cel Btrn

Fiul lui Dan al II-lea Fiul lui Vlad al II-lea Dracul Fiul lui Dan al II-lea Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

nov. 1462 - nov. 1473

nov. 1473 - dec. 1473 dec. 1473 - 1474 1474 oct. 1474 - ian. 1475

Radu al III-lea cel Frumos

Basarab al III-lea cel Btrn (Laiot) Radu al III-lea cel Frumos Basarab al III-lea cel Btrn (Laiot) Radu al III-lea cel Frumos

Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

Fiul lui Dan al II-lea Fiul lui Vlad al II-lea Dracul Fiul lui Dan al II-lea Fiul lui Vlad al II-lea Dracul

ian. 1475 - nov. 1476

Basarab al III-lea cel Btrn (Laiot)

Fiul lui Dan al II-lea

Mihail I al Valahiei I voievod al rii Romneti ntre ianuarie 1418 - august 1420

Fiu al lui Mircea cel Btrn i asociat la domnie fie din 1408 (dup P. P. Panaitescu sau O. Iliescu), fie din 1399 (dup Nicolae Iorga) sau chiar 1393 (dup Emil Vrtosu), are o domnie scurt i agitat.

Ducat din argint emis de Mihai I

Petre P. Panaitescu a socotit anul de asociere pornind de la faptul c exceptnd cteva documente greit datate ntre 1387 i 1397 n hrisoave nu este pomenit numele lui Mihail, ceea ce se ntmpl ns ncepnd din 1409. Totodat el socotete c documentul citat de Iorga este din 1409, nu din 1399. n linii mari pstreaz politica tatlui su de apropiere fa de statele cretine n special fa de Regatul Maghiar i Moldova continund, pe aceeai direcie, colaborarea cu comercianii sai, chiar din primul an de domnie dnd un act prin care oaspeilor, adic sailor din Heltau (Cisndie) i oamenilor lor anume vlahii dreptul de a-i pate turmele n munii notri. Poate tocmai aceste prea bune relaii cu vecinii cretini atrag urgia turceasc. Anul 1419 aduce dou campanii otomane, una n primvara anului, a doua n august, respinse de voievod cu ajutorul maghiar. Luptele se reiau n toamn, n prile Severinului, unde, la 28 octombrie, se constat i prezena regelui Sigismund al Ungariei care d un hrisov, n calitate de suzeran, mnstirilor Vodia i Tismana, ntrindu-le posesiunile. Cu prilejul acestor noi lupte, ungurii ocup cetatea Severinului. Luptele au continuat n 1420, cnd a avut loc o expediie turceasc de amploare, fiind atacate att ara Romneasc ct i Banatul, Transilvania, i Moldova. n aceste mprejurri tragice, oastea rii Romneti a fost nfrnt, pe cmpul de lupt aflndu-i sfritul i voievodul muntean, alturi de cei doi fii ai si Radu i Mihail. Urmrile campaniei militare otomane din acel an sunt groaznice: n Banat sunt prdate prile Lugojului. Din Banat, otile sultanului intr n Transilvania pe la Porile de Fier i prad regiunea Ortiei. Este asediat Cetatea Alb, dar fr succes, oastea lui Alexandru cel Bun reuind s resping pe atacatori. Braovul este cucerit i prdat infiortor, ntreg senatul oraului fiind dus n captivitate.

Radu al II-lea Prasnaglava (Chelul)

aug. 1420 1422 prima domnie vara 1423 A doua domnie noiembrie 1424 - mai 1426 A treia domnie ianuarie - primvara 1427 A patra domnie

Dan al II-lea Fiul lui Dan I

23 octombrie 1422 - vara 1423 Prima domnie vara 1423 - noiembrie 1424 A doua domnie mai 1426 - ianuarie 1427 A treia domnie primvara 1427 - ntre 30 ianuarie - 14 iunie 1431 A patra domnie

Alexandru I (Aldea), fiul lui Mircea cel Btrn 14 iunie 1431 - 17 noiembrie 1436 Mircea al II-lea, fiul lui Vlad al II-lea Dracul dup martie - vara 1442 Basarab al II-lea, fiul lui Dan al II-lea septembrie 1442 - 24 aprilie 1444

Vlad al II-lea Dracul

Fiul lui Mircea cel Btrn 17 noiembrie 1436 ntre 3 iulie septembrie 1442 Prima domnie 24 aprilie 1444 - ntre 23 noiembrie - 4 decembrie 1447 A doua domnie

Vladislav al II-lea
Fiul lui Dan al II-lea

4 decembrie 1447 17-19 octombrie 1448 Prima domnie

nceputul lui noiembrie 1448 - ntre 15 aprilie - 3 iulie 1456 A doua domnie

Vlad al III-lea epe

Fiul lui Vlad al II-lea Dracul i nepotul lui Mircea cel Btrn 17-19 octombrie nceputul lui noiembrie (probabil 31 octombrie) 1448 Prima domnie 3 iulie 1456 - 26 noiembrie 1462 A doua domnie

S-a nscut n cetatea Sighioara din Transilvania, ca fiu al lui Vlad al II-lea Dracul i al unei nobile transilvnene.A fost cstorit de trei ori: nti cu o nobil din Transilvania - Cnaejna Bathory a Transilvaniei, apoi cu Jusztina Szilagyi a Moldovei i apoi cu Ilona Nelipic a Valahiei, verioar a lui Matei Corvin. A avut cinci copii, patru biei i o fat: Radu i Vlad din prima cstorie, Mihail i Mihnea I cel Ru din a doua, i Zaleska din a treia cstorie.

n timpul domniei sale, ara Romneasc i-a obinut temporar independena fa de Imperiul Otoman. Vlad epe a devenit vestit prin severitate i pentru c obinuia s i trag inamicii n eap. Datorit conflictelor cu negustorii braoveni, acetia l-au caracterizat, propagandistic, ca pe un principe cu metode de o cruzime demonic. n 1453, resturile Imperiului Bizantin sunt cucerite de otomani, care obineau astfel controlul asupra Constantinopolului (actualul Istanbul) i ameninau Europa. Imperiul Otoman ajunge s stpneasc mare parte din Balcani (teritoriile statelor actuale Serbia, parial Ungaria, parial Romnia, Bulgaria, Albania i Grecia), extinderea spre occident oprindu-se la porile Vienei, al crei asediu eueaz. n acest context istoric, Vlad epe a luptat pentru a-i apra domnia i ara, folosind mpotriva inamicilor metodele de disuasiune specifice epocii, din care fceau parte i execuiile i supliciile cu caracter exemplar i de intimidare.

n iarna anului 1436, Vlad al II-lea Dracul a devenit domn al rii Romneti i s-a stabilit la Curtea domneasc din Trgovite. Vlad Drculea i-a urmat tatl i a trit acolo ase ani. n 1442, din motive politice, el i fratele su mai tnr, Radu cel Frumos, au fost cerui ca ostatici de ctre sultanul Murad al II-lea; Vlad al anIII-lea a fost ostatic pn n 1448, iar fratele su pn n 1462. Aceast perioad de captivitate a jucat un rol important n formarea i ascensiunea la putere a lui Vlad. Turcii l-au eliberat, n 1447, dup moartea tatlui su - asasinat la comanda lui Vladislav al II-lea, rival la

Tot atunci, Vlad a aflat i de moartea fratelui su mai mare, Mircea, torturat i ngropat de viu de boierii din Trgovite. La vrsta de 17 ani, susinut de un corp de cavalerie turceasc i de un contingent de trupe mprumutate lui de paa Mustafa Hassan, Vlad Drculea a luat pentru prima dat domnia Valahiei. Dar, dou luni mai trziu, a fost nfrnt de Vladislav al II-lea, care i-a recptat tronul. Pentru a-i asigura a doua i cea mai lung domnie, Vlad al III-lea a trebuit s atepte pn n 20 august 1456, cnd a reuit s-i ucid dumanul de moarte.

Primul act important de rzbunare a fost indreptat mpotriva boierilor din Trgovite, vinovai de moartea tatlui i a fratelui su. n duminica de Pati a anului 1459, el a arestat toate familiile de boieri care participaser la petrecerea princiar. Cei mai btrni au fost trai n eap, iar ceilali au fost forai s strbat pe jos drumul de o sut de kilometri din capital pn la Poenari, unde au fost pui s construiasc o fortrea pe ruinele unui avanpost vechi cu vedere la rul Arge. Vlad epe a ajuns curnd faimos din cauza metodelor sale brutale de pedepsire. Conform detractorilor sai din Transilvania, el ordona deseori ca osndiii s fie jupuii de piele, fieri, decapitai, orbii, strangulai, spnzurai, ari, fripi, cioprii, btui n cuie, ngropai de vi etc. De asemenea, punea s li se taie victimelor nasul, urechile, organele genitale i limba. ns supliciul favorit era trasul n eap, de la care provine porecla epe, cel care trage n eap. Aceast form de execuie a folosit-o n anii 1457, 1459 i 1460 contra negustorilor transilvneni care nu respectaser legile sale comerciale. Incursiunile pe care le fcea mpotriva sailor din Transilvania erau n acelai timp i acte de protecionism menite s promoveze activitile comerciale din ara Romneasc. n plus, n acea perioad era ceva obinuit ca pretendenii la tronul rii Romneti s gseasc sprijin n Transilvania, unde ateptau momentul potrivit pentru a aciona.

Conflictul cu Imperiul Otoman n 1459 epe refuz s mai plteasc tribut turcilor (10.000 galbeni anual). Se pare c aceast rzvrtire s-a datorat existenei unui proiect de cruciad impotriva otomanilor, cruciad susinut de Pap i n care regele Ungariei, Matei Corvin, ar fi urmat s joace rolul principal ( acesta chiar primete de la Pap suma de 40.000 galbeni, suficient pentru a echipa 12.000 de oameni i 10 nave de rzboi). n acest context politic, Vlad epe ncheie o alian cu Matei Corvin, probabil la nceputul lui 1460, pe care otomanii ar fi vrut s o mpiedice. Mai mult, acetia vor ncerca prin intermediul lui Hamza paa, beiul de Nicopole, i al diacului sultanului, Catavolinos, s-l prind pe Vlad prin vicleug, fr succes ns. Odat dejucate planurile otomanilor i pedepsii cei doi (au fost trai n eap mpreun cu toi soldaii turci care-i nsoeau), Vlad epe organizeaz o campanie surpriz la sud de Dunre n iarna 1461-1462. O ntins regiune, de la Oblucia la Novoe Selo i de la vrsarea Dunrii n Marea Neagr pn la Rahova, a fost devastat. Mai mult, cetatea Nicopole fiind ocupat prin vicleug, peste 20.000 de turci au pierit sub armele valahilor, numrul celor ucii fiind indicat de nsui Vlad epe ntr-o scrisoare adresat lui Matei Corvin. Tot n aceast scrisoare, expediat din Giurgiu la 11 februarie 1462, Vlad i solicita n mod insistent sprijin regelui ungar. Dei l-a asigurat la 4 martie 1462 c i va veni n ajutor, Matei Corvin a prsit Buda abia la sfritul lui august, cnd campania otoman era deja ncheiat.

n ceea ce-l privete pe Mahomed al II-lea, acesta, surprins de sfidarea lui epe, i va pregti un rspuns pe msur. n primvara lui 1462, sultanul, n fruntea unei armate uriae, cca 100-120.000 de oameni (a doua ca mrime dup aceea care cucerise Constantinopolul) plus 175 de nave de rzboi al cror scop era acela de a cuceri Chilia, se va ndrepta spre Dunre. Efectivele domnului valah nu depeau, dup estimrile cele mai generoase, 30.000 de oteni. Dei Vlad ncearc s-i opreasc pe turci la Dunre, n dreptul cetii Turnu, acetia, la adpostul nopii, reuesc s treac fluviul ndreptndu-se direct spre Trgovite (4 iunie 1462). n aceste condiii epe va aplica tactica hruirii: pustiirea pmntului mai ales drumul spre Trgovite -, otrvirea fntnilor, atacarea detaamentelor turceti plecate dup hran. n aceast atmosfer apastoare n care otile turceti, flmnde i nfricoate, naintau prin ara pustiit, a avut loc marea lovitur a lui Vlad epe, atacul de noapte din 16-17 iunie 1462, menit s demoralizeze i mai mult oastea otoman, atac despre care pomenesc toate izvoarele relative la campania din 1462. inta atacului a fost nsui sultanul, ns acesta a scpat, cortul su fiind confundat cu al unui vizir. Totui efectul psihologic al atacului a fost important. Muli turci au fost ucii, iar sultanul, conform relatrilor, "a prsit n ascuns tabra n chip ruinos"; vznd "marea pierdere suferit de ai si" a dat ordin de retragere. n apropierea Trgovitei l atepta un spectacol care a bgat groaza n otile sale: o pdure de epi n care atrnau o mulime de turci ucii n nainte sau n timpul btliei; n faa acestei priveliti turcii "s-au nspimntat foarte tare", iar sultanul a recunoscut c "nu poate s ia ara unui brbat care face lucruri aa de

Cu excepia cronicilor turceti, toate celelalte izvoare mrturisesc nfrngerea sultanului, care a fost silit "s se ntoarc n fug spre Dunre cu mari pierderi printre ai si i cu ruinea de a fi dat dosul". Oastea turc s-a ndreptat spre Dunre, aa de repede nct la 11 iulie 1462 sultanul ajunsese la Adrianopol. Conform cronicarului bizantin Chalcocondil, sultanul l-a lsat la plecare, la Trgovite, ca domn pe fratele lui epe, Radu cel Frumos, n ideea ca acesta s atrag de partea sa pe toi cei ce i se mpotriveau lui epe. Paa de Nicopole urma s asigure sprijin armat lui Radu. Perioada care a urmat a fost foarte tulbure pentru istoria rii Romneti, cei doi frai cutnd fiecare s-i ntreasc forele pentru a-i elimina adversarul. Spre deosebire de Vlad epe care dorea continuarea luptei antiotomane, Radu cel Frumos oferea boierilor pacea i prietenia cu sultanul. Acetia trec pn la urm de partea lui. n aceste condiii, prsit de cea mai mare parte a boierilor, dar avnd nc o oaste destul de numeroas cu care se pare c n jurul datei de 8 septembrie ar fi dobndit chiar o ultim victorie asupra adversarilor si, n octombrie 1462 epe trece n Transilvania pentru a se ntlni cu aliatul su Matei Corvin. Cum acesta nu venise nici pregtit, nici prea hotrt de lupt, a decis destul de repede s-i schimbe planul iniial, recunoscnd situaia existent n ara Romneasc i renunnd s-l sprijine pe Tepe. Mai mult, la decizia regelui ar fi contribuit i o presupus scrisoare a lui Vlad ctre sultan n care domnul muntean ar fi cerut iertare i, mai mult dect att, s-ar fi obligat s-l ajute mpotriva otilor maghiare. Drept urmare, n noiembrie 1462 Vlad epe, n loc s primeasc ajutorul aliatului su, este arestat sub acuzaia de trdare i ncarcerat la Viegrad vreme de 12 ani. Dup Viegrad, e silit s locuiasc aproape 2 ani la Buda, cu domiciliu forat. Va fi eliberat n 1475, la cererea lui tefan cel Mare, domnul Moldovei, n contextul presiunilor turceti tot mai mari asupra teritoriilor de la nord de Dunre.

Conform legendei, atunci a fost momentul n care soia lui Vlad, pentru a scpa de temnia turceasc, s-a sinucis aruncndu-se de pe o creast nalt o scen exploatat de Francis Ford Coppola n filmul Bram Stoker's Dracula. Vlad a reuit s scape asediului fortreei sale, folosind un pasaj secret prin munte. Ajutat de civa rani din satul Arefu, a reuit s ajung n Transilvania, unde s-a ntlnit cu regele Ungariei, Matei Corvin. ns, Matei l-a arestat i l-a ntemniat n capitala Ungariei, Visegrad. Motivul arestului poate fi discutat, pentru c dupa unii istorici faptul ca a fost direct dus la Budapesta este pus pe seama necesitii lui Vlad de a fi protejat de saii care voiau s l omoare. Vlad a fost recunoscut ca prin al Valahiei pentru a treia oar n 1475, ns s-a bucurat de o perioad foarte scurt de domnie. A fost asasinat la sfritul lunii decembrie 1476. Corpul su a fost decapitat i capul trimis sultanului, care l-a aezat ntr-o eap, ca dovad a triumfului asupra lui Vlad epe. S-a emis ipoteza ca Drculea ar fi fost ngropat la Mnstirea Snagov, pe o insul din apropierea Bucuretilor. Examinrile recente au artat c mormntul lui epe de la mnstire conine doar cteva oase de cal datate din neolitic i nu rmiele adevrate ale domnului valah. Dup opinia reputatului istoric Constantin Rezachevici, mormntul acestuia ar fi pe locaia mnstirii Comana, ctitoria voievodului.

Ultima domnie, sfritul vieii i locul mormntului

Monede atribuite lui Vlad epe

Bani Av. Scut desp. I semiluna deasupra unei stele (rozete) cu 6 raze, II trei grinzi. Rv. Coif cu acvil care ine crucea n cioc, n stnga comet (?). Av. anepigraf Rv. anepigraf AR, 11 mm, 0,38 g

Ducatul muntean al voievodului Vlad III epe (1448, 14561462, 1476),

Ducai Av. Scut desp. I semiluna deasupra unei stele (rozete) cu 6 raze, II trei grinzi. Rv. Coif cu acvil care ine crucea n cioc. AR, 14x15 mm, 0,56 g

bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_%C8%9Aepe% C8%99 http://www.google.ro/imgres http://patriotii.ro/istoria-romanilor/domnitoriitarii-romanesti/vlad-tepes/ http://www.istoria.md/articol/37/Vlad_%C5%A2e pe%C5%9F http://www.descopera.ro/cultura/1029275-vladtepes-a-fost-vlad-tepes-erou-sau-vampir