7

IANCU CORVIN
de HUNEDOARA

,,
,

(IOAN HUNYADI)

I r

11111.141.

.
De

TEODOR POPA
Directorul Gimnaziului de bAeti

din Hunedoara.

L Tip. I.www.dacoromanica.ro
WACHTER, HUNEDOARA. 1928. i
J t
Toate drepturile rezervate.
Autorul.

www.dacoromanica.ro
 in loc de prefata.
Despre originea, viala si faptele lui Iancu (loan) Corvin de Hune-
doara sunt numeroase scrieri in I. latind, germana, sarba, dar mai ales
in I. maghiara. Mai putin si mai sumar s'a scris despre acest minunat
erou, chiar in limba mosilor si a stramosilor acestui Iancu Voda al
nostru", in 1. romans.
Aceasta lacuna am constatat-o in deosebi noi, aceia, cari halm
aici, in citadela Corvinilor, unde se perandeaza anual multe sute de
excursionisti, straini si amatori de lucruri istorice, cari, in mare parte,
sunt desorientati, sau gresit informali, asupra originei ctitorilor falnicului
castel al Corvinilor din orasul Hunedoara.
$i acest fapt m'a determinat sa incerc a da o monografie istoricci
cat mai completcl si mai intinsa asupra lui fancu fluniade, lucrare care
lipseste Inca in literatura istorica romans ", cum a binevoit a-mi scrie
M. on. Domn Alexandru Lapedatu, prof. universitar si Ministru al cul-
telor si. artelor, cu ocaziunea primirii spre revizuire a acestei lucrari,
pentru care osteneala, precum si pentru sfaturile si prea frumoasele
cuvinte de incurajare ce mi-le-a dat, tin ca si la acest loc sa-i
aduc cele mai respectuoase multumiri.
Asemenea datorez o sincera si vie recunostinta, aceluia care mi-a
dat primul imbold, incurajindu-ma incontinuu de a trece peste multele
dificultdti ce le intampinam in scoaterea prezentei lucrari si care mi-a
fost de un nepretuit ajutor, servindu-mi acte si izvoare importante la
intocmirea acestui studiu, bunului si insufletitului roman, Dlui Prof.
Dr. Emanoil Elefterescu din Bucuresti.
Hunedoara, ziva Inallarii Sf. Cruci, 1928.

T. P.

www.dacoromanica.ro
 I.

IVirea Turcilor in Europa.

Dupa un lung sir de lupte si izbanzi, Turcii strabat in
Europa, asezandu-se la 1356 in orasul Gallipoli. Pericolul pu-
terii ottomane, evident, ar fi trebuit sa-i nelinisteasca pe toti
crestinii din apus si sa -i indemne la fapte. Apusul insd zacea
in amortealA si privea cu nepasare svarcolirea de multeori
desn'adajduita" a popoarelor mici din rdsdrit, cari erau insd
pline de entuziasm. Apdrarea intregei Europe ramasese deci
pe seama ras'aritului ei, celui atacat si care trebuia sa lupte
pentru existenta si neatarnarea sa, aparand insa totodatd, cu
sangele sau civilizatia apuseana.1)
In timp ce prirrcipii crestini se certau intre ei, cand statele
crestine erau in decadenta, cand nobila Italie era in pericolul
de asi pierde independenta nationald, din cauza desbingrii ei
in mai multe principate n-6runte, cari in loc sa se uniasc'a
si sa formeze un zid de apArare, se certau intre ele, Turcii
dau pe cei mai viteji si neadormiti sultani, comandanti ye-
stiti ca : Baiazid I, Baiazid if, Murad II. si inspaimantalorul
Mohamed II.
Stindardul luptei, pe care 'ar fi trebuit sa -1 duca imparatii
bizantini, a fost purtat cu vitejie de catre Romani, Unguri,
Sarbi, Albanezi si Bulgari. Romanii, indeosebi, au avut in
acel lung sir de lupte partea leului.
Dumnczeul popoarelor a trimis la timpul potrivit fiecarei
natiuni, eroi cu renuine, cari sa be conduca destinele. Mircea
cel Bdtran, Domnul Munteniei, a fost eel dintaiu care a dove-
dit lumii, ca eel mai neitupdcat inainic al crestinatiltii poate
1) Xcnopol : Istoria Romanilor, vol. IV. p. 50.
www.dacoromanica.ro
fi bdtut. Dar, fard indoialAT, una din figurile cele miii strailu-
cite ale secolului al XV-lea a fosf romanul ardelean, Ianeu
Convin de Hunedoara, zis : Joan Hunyadi", care prin virtutild
lui extraordinare s'a ridicat la un renume mondial. Printre
feluritii, fruntasi romani ridicati dupd dinastia A ngevina, dar
de politica military a acesteia s'a distins in mod deosebit-
Tancu Corvin de fiunedoara."
In acel timp mdrimea oarnenilor se masura dupd izban-
zile for militare. In rasarit aceasta norma avea o valoare mult
mai mare decat in apus, deoarece, aici la portile civilizatiei
europene, virtutea pe campul de luptd slujea nu numai pen-
tru a umplea cu glorie figura conducatorului, ci indeplinea
un rol mult mai insemnat, acela de a scapa fiinta popoarelor
si religia cretind de jugul grozav, cu care erau amenintate
de catre nouii mosafiri nepoftiti, veniti din Asia, de cAtre Turci.2)
Este deci, explicabil faptul, ca pentru originea lui Iancu
de Hunedoara a ,fost o adevdratd emulatie intre Romani, Un-
guri si Sarbi, cAci un astfel de erbu ar face fald 'oricArui popor,
dorind fiecare sA i-1 poata numi de at sdu. Nu este deci indi-
ferent pentru not Romanii de-a *ti, ca acest erou neasemdnat
era i el de vita: romand ci dimpotrivd, trebue sal' ni-se
umple sufletul de mandrie, ca it putem numi sange din san-
gele nostru i suflet din sufletul neamului romanesc.

Originea lui lancu Corvin In traditia poporala.

Despre originea croului, nostru s'a scris t-nult i s'au
faurit nenumarate legende, in cele mai multe cazuri, in mod
tendentios. Mai ales, scriitorii unguri au inventat .fel de fel de
basme Si combinatiuni. Dupd posibilitate le voin exainina pe
Coate, pe rand. SA. vedern mai intai, ce ne-a pdstrat traditia
nescrisd. Poporul din tinuturile Hunedoarei stie, ca cetatea din
oraul Hunedoara a lost a unui erou de origine roinanedscit
1) Th. Avr. Aguletti 1st. Rom, p. 115-116.
2) Xenopol: Loc citat.
3) Xenopol: Loc citat.
www.dacoromanica.ro
 3

Ioan de Hinedoara" (Hunyadi) care a bdtut pe Turci si a

facut mult bine taranilor romani. Acest erou a avut in em-
blema sa corbul cu un inel in cioc, al chrui poveste este cu-
noscutd in parte numai, si care s'a popularizat dupg fanta-
stica inventie alui Heltai, cronicar maghiar din secolul XVI.
0 parte a taranimii din pdrtile Hunedoarei stie, cg sotia lui
Corvin a Lost Elisabeta Marginean, fiica dascalului de biserica
(cantor). din Teliuc.
Tot aceasta traditie sustine, a numita sotie a eroului
nostru este inmormantata sub altarul vechei biserici din co-
muna sa natald. Cercetdrile intreprinse in aoeasta directie,
n'au put'ut bonfirma aceasta legenda. Locuitorii comunei Cincis,
pe valea Cernei, in apropierea Hunedoarei, sustin, ca Elisaveta
Marginean irnpreund cu barbatul sau lancu, sau Ioan din Hi-
nedoara, s'a nascut in aceasta comuna. Aceasta confuzie pro-
vine in urma Altei legende, popularizatd si aceasta mai tarziu,
ca adeca Elisaveta s'ar fi maritat a doua ora, cum vom arata
la locul sgui dupd un .nobil din Cincis cu nutnele Jarul. Cat
priveste versiunea ca si Iancu Corvin s'ar fi nascut in Cincis,
este. interesant a se cunoaste traditia pastratd din tata in fiu
la descendentii adevdratei fainilii a Huniadestilor, cari sunt
tgrani fruntasi romani in comuna Zeicani, din apropierea
Hategului, cari posed si diploma de nobili si cari sustin, Ca
familia for i-si are locul de basting in comuna Cincis, deci
nu in Hunedoara si nici in Zeicani. Tot aceasta traditie a
pastrat legenda, ca insasi comma Cincis pi-a primit numel,e
dela Cinci insi" colonisti, cari au intemeiat aceasta comuna
si ca acei cinci insi ai fost tata, bunicul si trei unchii ai lui
Joan Corvin de Hunedoara.
Nici un document si nici o urrna n'a Minas pentru a do-
vedi aceasta.
Fara indoiala, faptele acestui mare erou au trebuit sa fie
cantate de catre poporul roman la timpul sau. Azi nu se mai
cunosc acele cantece, vitregia vremurilor ni le-a rdpit. Tata ce
crede I. Balan in aceasta privin0 : Romanii au foarte multe
www.dacoromanica.ro
4
cantari, al caror erou e Iancu. Multe din aceste cantari, azi
poporul le confundii cu ale lui Iancu din 1848. insd cantarile
lui Iancu au existat si inainte de 1848. Numele de Iancu,
prin. iraditiunea sustinuta in cantari, devenise in credinta po-
porului roman numele eroului national." 1)
Faptele mari ale eroului Iancu de Hunedoara sunt can-
tate insd si de cdtre Maghiari si Sarbi. In cioinere poporale
sarbesti Huniade este numit ,JankO Szibinyanin" si multi it
numesc sari). Jericek in 1st. Bulg. spune insa ca e roman ;
Schmidt V.: Die Stammburg der Hunyade", Sibiu 1865,
asemenea dovedeste acest lucru. Mijatovics Csedomily ase-
menea. Dr. L. Rethy este de alts _Were, el it crede roman
numai intrucat vlachi" sunt numite popoarele de pdstori
in general si cd aici vlach" inseamnd pastor si nu roman,
deoarece pe unii locuitori din Sarbia dupd ocupatiunea for ii
numesc vlachi, deci it crede. de origine slay." (Dr. Thim. I.
A szerbek Ortenete, vol II. p. 50.)
In cantarile poporale unguresti este numit Szibinyani
lank", iar in cele sarbesti lank() Sibinianin." Atat in nu-
mirea ungureasca, cat si in cea sarbeascd, ;Ind insd forma
romaneasa Iancu Sibian." Atat Ungurii, cat si Sarbii au adaus
la forma romaneasca Sibian, cei dintaiu sufixul I", iar ulti-
mii sufixul in", pentru a indica patrih de unde-si trdgea
eroul originea, deoarece ei auziserd, cd Romanii ii zic Iancu
Sibianu. Dad. Ungurii si Sarbii nu auzeau mai intaiu pe
Romani numindu-1 Iancu Sibianu, sau Sibineanul, ci ei i-ar fi
dat mai intau acest nume, Maghiarii i-ar fi zis corect Sze-
beni Janos", iar Sarbii ,,Iovan sau Ivanko Sibinal precum
zic ,,Bukinat, Uzdinat" etc.')
Imprejurarea, c, Sarbii au auzif dela Romani mai intaiu
numind pe Huniade Iancu Sibineanu, explica dece ii zic
lanco, o forma., care altcum nu e folosita la Sarbi.
1) Iosif Batas : Iancu de Hunyad, sp. 28-29.
2) Balan : Iancu de Hunyad, p. 26.
www.dacoromanica.ro
 5

Diferite legende tendentioase.

Eroistnul si toate virtutile militare si civile, cu- cari stra-
lucise Iancu Corvirr in toata viata sa, ii castigard lock in or-
dinea celor mai geniali comandanti si generali ai tuturor Urn-
purilor. Asemenea stralucitele sale. calitAti ca barbat de stat,
si Indeosebi, ca aparator al religiei crestine, ii asigurara cele
mai stralucite pagini, nu numai in istoria patriei si a natiu-
nii, ci chiar si in istoria generals a Europei.
Iancu Corvin, pentru secolul sau, este un adevarat feno-
men, din aceasta cauzd un foarte mare numar de scriitori
straini, au negat originea lui romans si 1-au flout orice, nu-
mai roman nu. S'au plitsmuit documente false, s'au ridicat .

fel Si fel de ipoteze pentru Intunecarea adevarului. Un adevar

istoric insa nu poate fi cladit pe presupuneri, nici pe inven-
tiuni tendentioase. Pand cand n'au fost scoase la lumina dip-
lome si alte documente contimporane cu eroul Iancu, legenda,
ca acesta ar fi fiul natural (din flori) al regelui Sigismund,
cu o fats rotnanca din Ardeal, era sustinuta cu o deosebita
predilectiune de catre scriitori maghiari. Aceasta legenda este
Inca. din timpul lui Bonflnius, care spune ldmurit, ca este o
poveste fare nici o bug reala, este o legenda inventata cu
rea credinta, de catre dusmanii familiei lui Huniade. Tata
unele parer' privitoare la legenda corbului din siema acestei
familii : Legenda corbului cu inelul, . din sterna Corvinilor,
este o legenda eraldica ca si legenda bourului lui Dragon.
De aceste legende era plina Europa medievaId. Aproape fie -
care blason i-si are legenda lui proprie." 1)
Roman a fost si Voevodul Ardealului si Guvernatorul
Ungariei Ioan Corvinul de Huniad de a caruia barbatie si viteze
fdpte, toatd lumea s'a mirat." Spurre invdtatul Petru Maior,
care se rasboieste cu scriitorii straini, cari incearcd sa rd-
peasca romanilor pe un asa om minunat", afirmand cd ar fi
1) R. Vuia : Legends, lui Dragon din Anuarul Institutului de Istorie nationall a
Universiatii din Cluj. 1921-22 p. 303.
www.dacoromanica.ro
6

nascut din pat nelegiuit", ca fiu at unei romance Si al im-

pdratului Sigismund, iar tabula cu inelul o reduce la adevarata
eiLvaloare spunand, a nu are nici un temeiu istoric, in afar&
de semnul de nemeug" at familiei HuniadeOlor.1)
Cronicarul ungur Gaspar Heltai pe la 1574, deci dupd
118 ani dela moartea eroului Iancu de Hunedoara, dei pro-
mite, ca va scrie bazat pe adevar, reinnoiqte legenda cu
Sigismund, adaugand-o Si infrumusetand-o ca din poveti.2)
latd continutut acelei legende dupd Heltai, care" pretinde ca
ar fi auzit-o dela un fost curtean al familiei Huniadetilor :-
Regele Sigismund, care era Si impdratul Germaniei, se
desfAta in aventuri amoroase. tntr'un timp, petrecand prin
Ardeal, ca sd.Ti treaca de urat, face cunotintA cu o fatd de
Valah, amAgind-o. tnainte de sosirea noului mosafir, regele
esfe silit sd plece, insd mai Inainte se ingriji de fata i de
buna ei reputatie i o mdrita dupa un nobil valah, dandu-i
totodatA i un inel ca semn de recunoatere, cu care sa-1 tri-
mita pe noul nascut la dansul. Cu sosirea in himea a micului
loan, mama descopere totul barbatului sau, care find bun la
inimd, se linitete in toate i cei doi soli Weapta cu nerdb-
dare acel moment, cand vor trimite copilul Monarhului tatd,
in palatul imperial plin de stralucire. 0 Intamplare curioasti
era cat pe aici sd pund capdt frumoaselor nadejdi. tntr'o zi
copilul jucandu-se in bratele main& sale cu inelul strdlucitor,
acela fu *it de un hot de corb, care sbura pe acolo i
disparu cu. el. La rugAmintele repetate ale mamei, barbatul
sau pleaca dupA pasArea hrapAreatd i sagetand-o aduce iti-
ddrat obiectul furat. Mai tarziu loan, cu inelul mantuit in
mod miraculos, se prezintd Monarhului parinte, care-1 pri-
mete cu hmabilitate i-i ddruete cetalti i sate.a)
Aceastd poveste, in diferite alte forme Si cu alte adau-
suri, este primita de catre alti cronicari i unii scriitori unguri
1) Dr. loan Lupas : Scrierile istorice ale lui Petri' Maior in anuarui citat, p. 48.
2) Gr. Teleki: Hunyadiak kora, vol. I. p. 29.
3) Heltai Gaspar : Magyar kr6nika, p. 334.
www.dacoromanica.ro
mai noui, popularizand-o astfel ei in masura mai mica si in
mod indirect, care legenda insa n'a fost cunoscuta in popor
pand in timpurile mai noui.
Din ignoranta sau din necunostinta de cauza chiar unii
autori de manuale scolare romanesti au reprodus aceasta le-
genda si in timpurile noastre.
Un alt scriitor ungur, imitand povestea dupa cronicarul
Heltai, pune in versuri aceasta legenda, sustinand originea de
bastard alui loan Huniade. El spune, ca regele Sigismund a
zarit pe Elisabeta de Margine la valea din Cincis, spaland rufe.')
Kovdry LciszlO in Erdely regisegei" p. 118 asemenea
reproduce fare nici un alt comentar legenda dupa Heltai insa
cu mici abateri. Asa el spune, ca Sigismund dupa reintoar-
cerea din expeditia intreprinsa in Muntenia la 1392 a facut
o atlatorie prin Ardeal ajungand in satul Cincis. Aici a facut
cunostinta cu Elisabeta cle Margina, fiica unui valah devenit
nobil. Urmeaza apoi cunosputa poveste cu inelul si rapirea
lui. Sigismund, care recunoaste inelul, da o diploma de do-
natiune fiului sau bastard, asupra cetatii Hunedoara, cu 60
comune apartinatoare, iar ca emblema pentru familia pe care
o va intemeia, ii da corbul cu inelul in plisc, iar satul Cincis
este scutit de orice dari, ca amintire a aventurii sale.
Dupa, K6vary (op. cit. p. 20) suet patru pareri asupra
originei lui Huniade:
1. Legenda data de Bonfinius cu Sigismund si Elisabeta.
tnsusi Bonfinius spune insa as aceasta este o inventie si ca
tatal lui Iancu Corvin ar fi fost un boer vilah cu numele
Buth, iar mama -sa era Elisabeta, care i i tragea originea din
familia imparatilor bizantini.
2. Thutoczy, contimporanul lui Matia, ii deduce originea
din Muntenia, de unde 1-ar fi adus regele Sigismund. (Thu-
roczy cronic. IV. 30).
3. Gaspar Heltai, cronicar maghiar din sect. XVI. ase-
3) Devai Nagy Sandor verses emlekirata din 1779. in Hunyaci v. m. tart. es reg.
evkanyve. 1880-1881. p. 95.

www.dacoromanica.ro
g

menea sustine legenda cu aventura lui Sigismund cu Elisa-

beta Marginean. Sigismund care plecase spre Muntenia, se
intalnete in Hunedoara cu Elisabeta Marginean. UrmArile
relatiilor de amor se cunosc dupit 4 luni, cand Sigismund o
mdritd pe Elisabeta dupa un refugiat din Muntenia cu nu-
mete But 14 Si dupd ce acest Buth moare, pleacd Elisabeta cu
fratele sau Gaspar la Buda, (Magyar kronika C. XIXIII.)
4. Parerea unor scriitori maghiari ca loan Huniade ar fi
fost de origine secuiu. Aceasta pdrere se bazeaza pe urmd-
toarea inscriptie, ce s'a gasit pe un bust mic de os de ele-
fant, care avea forma de amuletd cu litere noui gotice :
Ad
Similitu-
dinem N. Ac.
G: F: Elis : Zilaa-
ghi de Horog-
zegh comi: Sumi
Viri vai : Joh:
Zeechel D. Hun-
jad. F. 0. ve-
netus op :
man.
Bustul acesta afldtor in proprietatea unei femei, trecut
apoi la un nobil, dupd Erdelyi Hirado" .din 1841 era oval
Si inalt de patru degete, cu o figura femeiasca in fats, care
avea pe piept luna in cretere, strajDunsd de o sageatd qi un
corb cu inelul in cioc i ca aceasta amuletd ar fi purtat-o
Huniade la gat, ca aceia femeie ar fi fost sotia sa, iar acel
Ion Zechel (Sacuiul) ar fi fost c-hiar eroul Huniade.
Kovary (loc citat) afirmA, ca Huniade abia la 1438 ar
fi primit castelul Hunedoara, climpreund cu cele 60 comune
ca rasplatd pentru vitejia sa. Aceasta afirmatiune insa nu
este spriginitd de nici un document.
0 altd forma a acestei legende, reprodusd dupa -croni-
carii Heltai i Peth6 este urmatoarea.:
www.dacoromanica.ro
 9

In anul 1392 'regele Sigismund a plecat impotriva lui

Dan, Voevodul Munteniei, care inclinase spre Turci. Ajuns in
Ardeal, poposi in Deva, unde i-i atepta resturile armatei.
Ca saki alunge urAtul si gandurile rdsboiului, a chemat la
sine pe. frumoasa fata, a unui boier roman, pe Elisabeta
de Margina. Fata n'a cedat dorintei regelui, pane cand acesta
n'a asigurat -o,'ca va avea grije de. ea intre orice imprejurati.
Reintorcandu-se Sigismund din expeditie, ca invingdtor, a che-
mat-o la sine pe Elisabeta de Margine si dupace a aflat, ea
fata este in stare binecuvantatd, i-a dat un inel, cu inoredinta-
rea, ca dace ar nate fecior, sd-1 clued la el, la Buda, unde
i-se- va purta de grije; dandu-i gi de cheltuiala pentru drum.
Elisabeta a adus pe lume un fecior, dare a primit numele
Joan. Dupa un timp oarecare, Elisabeta 1-a rugat pe fratele
sdu, Gapar de Margina, ca se o insoteasca pang- la Buda,
deoarece voete sa ducd copilul la Regele tatd. Au i plecat
toti irei spre Buda. In drum mama k trebuit sd spele nite
rule, iar copilului i-a dat inelul regal, ca sd aiba cu ce se se
joace. Dar un corb din apropiere, vazand obiectul lucitor, a
zburat acolo i rapind inelul din mainite copilului, a zburat
cu el pe un arbore. In acest timp copilul a inceput a tipa,
la al carui strigate mama, intrerupand spdlatul rufelor, a aler-
gat la copil i cautand inelul 1-a vdzuf in ciocul untii corb
din apropiere. Mama desperate rugat pe Gaspar de Mar-
gina, sa-i cagtige inelul, MM. care zadarnic ar merge la rege.
Gqpar a impticat corbul, recatigand astfel din nou inelul.
/nsfargit au ajuns la Buda, gi au 'pandit ocaziunea, cand sA-1
intalneasca pe regele. Intro zi, cand regele se plimba in jurul
palatului regal, a exit inaintea lui, femeia cu copilul, i-a pre-
dat regelui inelul si i-a reamintit de promisiunile facute cu
ocaziunea intalnirii for in Deva. La inceput regelui nu i-a
prea convenit acest lucru, dar nu peste mult zatnbi copilului,
iar inelul i-1 reclit mamei zicandu-i: Bine ai facut c. Ini-ai
adus copilul, ii voiu purta de ,grije, voiu face Domn pe
it
loan i nu-mi voiu uita nici de familia ta. Dupa aceea 1-a
2
www.dacoromanica.ro
10'

dat in grija banului Francisc. Peste cateva zile Sigismund i-a

donat lui Joan cetatea Hunedoarei, despre ceeace i-a dat si
diploma cu pecete, regale, dand ordin voievodului Ardelean,
ca sa-1 introduce in posesiunea cetatii Hunedoara, i sd-1
apere impotriva tuturor. De aici s'a numit Joan de Hunyad,
adecd de Hunedoara, iar corbul cu inelul in cioc, i-a fost
ddruit ca pajura famifiard. Astfel glasuieste legenda inventata
de. numitii cronicari. Aceasta versiune este produsul senti.
mentelor. Ea se poate duce inapoi pand la epbca de copilarie
a neamului omenesc, cand sufletul omenesc nestricat, ferit de
coruptiile societatii moderne, indemnat numai de. soaptele des-
fatatoare ale inimei, simplu, dar si in simplitatea-i miscatoare
prin credinta nemijlocitd, care nu-si putea altcum explica stra-
baterea scanteii perfectiunii Dumnezeiesti in mintea ome-
neasca, decat asa ea oarecareva zeu coborandu-se din inal-
timile Olimpului, in forma de muritor, a legat relatii de amor
cu cutareva frumusele pamanteana, sau, ca unii muritori no-
rocosi, vanatori, on luptatori, in desisurile codrilor tacuti, la
freamatul frunzelor, on murmurul apelor, s'au desfatat in
farmacele zeitelor, sau ale zinelor. Au dispdrut zeii, a ramas
Olimpul! Locul zeilor 1-au ocupat regii pamantcni, ctri in
calatoriile lor, sau in decursul expeditiilor, langa vre-o fru-
moasa subalterns, uilandu-si gandurile de domnitori, au deve-
nit parintii eroilor de mai tarziu. Asa a ajuns ca tats al lui
loan Hunyadi si regele Sigismund. Nici rolul inelului, de
felul acesta, nu este o inventie a timpurilor mai noi. Il ga-
-Mtn pe acesta si in nenumarate legende si povesti ale evului
vechiu, intre imprejurari asemanatoare; ba it gasim in cea
mai veche si mai respectabild literature a omenirii, in Biblie,
unde se spune, ca Tamar, care se simlea jignita in dreptu-
rile sale, nefiiind recunoscuta de catre, cuscrul sau, lehuda,
seful unei semintii, a trait in a-venturi de amor cu el si i-a
cerut ca dovada inelul..Dovada acelui inel 1-a induplecat apoi
pe Iehuda, ca sa recunoascd de al sau pe fiul nascut din
aceasta aventura cu Tamar si cA urmsul tle mai tarziu al

www.dacoromanica.ro
 11

acestui copil din flori a fost vestitul rege al Evreilor, David.

GAsim legende cu inelul si in Mitologia greaca" 1)
Departe de not intenhiunea de a apdra viata intra on
extrafamiliara a regelui Sigismund. Dar aventura din Deva,
on de pe Dealul lui Sigismund (Zsigmondhegy) a) langA
Calan-Bai (jud. Hunedoara), o coinbate critica istorica cu ar-
gumentele, cari vu se mai pot rdsturna, Mai intai este re-
marcat, ea aceia cari au arnplificat aceasta legencld cu date
cronologice, nu f.ra nici un scop, au pus aceastd data. la
1392. Anume, tabela genealogicd a lui Hubner, care era pri-
vita, dela aparitia ei cam 150 ani, ca o genealogie asemenea
Sfintei Scripturi, care punea moartea Mariei, a sotiei lui Sigis-
mund, tot la anul 1392. S'a nu ne mire deci faptul, ca si
legenda au adaugit-o cu aceste date false, cari aveau ca scop,
ca s, evidentieze v.duvia regelui Sigismund, explicand intrea-
ga aventura. Aceasta legends mai sp_une, cd in timpul inco-
ronArii lui Sigismund, Nicolae Garay t urtat rdsboiu cu fiii
lui Dan : Mihai si Vlaicu, cari se fasculaserd si intrasefa in
Timis, la 1392. Ca, la 1392 Sigismund, a purtat rdsboiu cu
Dan, Domnul Munteniei, nu numai cd nu exists nici un do-
cument scris, cum ATRIA Dr. Werttner Mor s), dar aceastd
afirmatiune este in contrazicere cu adevarul istoric, deoarece
se stie, ca la 1392 in Muntenia domnea Mircea eel Mare, iar
nu Dan, cum sustin legendele unguresti. Este adeviirat, ca.
Sigismund a purtat -rdsboiu la 1392, in Serbia, pe Valea
Moravei si cd a stat in tinutul Branicevo pregatindu-si ar-
mata impotriva Turcilor. Iar Banul Francisc, despre care se
face amintire, ajunge numai la 1397 ca Ban at Inciovei
(Macsva sau Macs6). Este dovedit in mind, ca acei rebeli
Mihai i Vlaicu, pe cari i-a invins Garay, nu sunt fiii lui
Dan, ci Domnii comunei Duboz, din jurul Buziasului. Mai
1) Dr. Wertner Mot: Hunyadiak, in Hun_yad vm. Tort. es Reg. tars. evkonyve
din 1900 p. 92-93.
2) Bojthe odon : Hunyadmegye Strigy melleki reszenek es names csalidjainak
tiirtenete, p. 45.
3) Dr. Werttner Mor: Loc citat p. 95.
www.dacoromanica.ro
12

departe, contrazicerea intre adevarul istoric probat cu docu-

mente si intre cele cuprinse in legendele cronicarilor amintiti
este si mai evidenta acolo, unde spune, ca dupa cateva zile
dela sosirea lui Ioan cu mama-sa Elisabeta, la Buda, regele
i-a donat copilului cetatea Hunedoarei, Sau se stie cum vom
vedea mai jos, ca aceasta donatiune s'a facut la 1409, cand
Joan nu mai era copil, ci june in toata regula, din mainile
caruia un nenorocit de corb nu putea asa usor rapi inelul de aur."
Este de inteles deci, ca o familia ca si a Huniadestilor
care dela prima ei aparitie asa zicand, si-a castigat insamna-
tate europeand, nu si-a putut impiedeca soartea, care era la
fel pentru toate familiile de aceasta categorie, ca originea ei
O. le incerce a o deduce intr'un mod fantastic si plin de
aventuri. Variatiile acestui soi de deductiuni sunt bine cu-
noscute si putem spune despre ele cu drept cuvant, ca spi-,
ritul criticei contimporane, care le recunoaste de adevarate
numai pe acele aptAtitiuni, cari sunt probate si documen-
'tate cu diplorne, monumente sau alte raniasite concrete, Je
indrumeaza pe toate celelalte acolo, unde le e locul. Bine
inteles -este vorba goala, ca" Joan Huniade ar fi fiul natural
al regelui Sigismund. Nici aceea nu este adevarat, ca el ar fi
ungur de origine. Adevarul este, ca mosul sau a fost
Cneaz roman." ')
Multi scriitori, incercand sa combata aceasta legenda, au
cazut in alta gresald. Anume, ei sustin, ca din cauza varstei
n'ar fi acceptabila legenda amintita si ca Ioan Huniade ar fi
fost aproape asa de batran ca si Sigismund?) Treboniu A.
Laurianu, luandu-se .dupa Pray si ceialalti, asemenea cade in
aceasta gresala, On-nand, ca Joan Huniade a fost de o etate
cu regele Sigismund, sau cu 3-4 ani mai tanar decat el.
Apoi adauga : Marimea faptelor lui Huniade, care a intrecut
toate fictiunile imaginatiei produse in capetele cele incarcate
1) Dr. Wertter Mor : loc citat p. 91.
2) Fasching : Nova Dada. II. p. 73. Apoi Pray Antal : I. p. 186 Katona
Hist. Critic. VII. p. 1.
www.dacoromanica.ro
 13

de fabule aventurioase, parerea, ca 'el nu poate fi roman, in-

semnat numai prin virtutile sale militare, ci cd trebue sa fie
neaparat fiu de impdrat, dard cercetarile critice ale modernilor
au nimicit toate acele plasmuiri copildresti.") Gr. Teleky 2)
combate asemenea aceasta afirmatiune, spunand, cd in acest
caz eroul nostru s'ar fi nascut pe la 1360 si astfel, cand a
murit trebuia sa aiba aproape 100 ani, ceeace este in contra-
zicere cu toate documentele. Dar nici afirmatiunea lui Besser
si-Dissert, ca loan Huniade s'ar fi _nascut la 1401, nu
poate fi acceptata, deoarece in acest an si nici in cel prece-
dent Sigismund n'a umblat prin Ardeal, ceeace e dovedit.8)
De unde provine atunci legenda aceasta? Doar Bonfinius o
spune clar, ca este inventia vecinic invidiosilor Conti' de
Czillei, nemti de origine, si cd sunt mestesugurile ascunse
si josnice ale dusmanilor familiei Huniadestilor.4)
Contii Czillei au inventat legenda, iar aristocratic ma-
ghiard, care it invidia sf dusmania tot asa de tare pe eroul
de vita caineasca" a alimentat-o si raspandit-o in clasele de
sus. In popor insa n'a prima aceasta intrigd, deoarece acesta
era mai apropiat de sufletul eroului si-i cunostea toate impre-
jurdrile familiare si ale vietii aceluia, la care.priveau ca la un
Mesia. ()are ce 1-ar fi impiedecat pe Iancu de Hunedoara,
ca sa-si nege originea sa imperials ? Ar fi fost degradator si
ar fi stirbit ceva din reputatia eroului, daca se dovedea ca e
vlastar imparatesc? Ce naivitate pentru cei ce persists in a
sustinea asemenea copildrii. Doar irr acele timpurl nu numai
ca nu era lucru de rusine a-1 numi pe cineva fiu din flori al
unui vlastar doinnes8; nu numai ca nu era exclus dela moste-
nire, ci dimpariva, mai multi voevozi si domnitori incercau
sa castige, sau sa-si consolideze trontil recurgand la o astfel
de descendentd, si faurindu-si genealogia in acest mod. Ca-

1) Treboniu A. Laurianu : Magazin istoric pentru Dacia 1.847. vol 5. p. 258.

2) Gr. Teleki : Hunyadiak kora, vol. I. p. 31.
3) Idem, pag. 30.
4) Bonfinius : Decade III. Libro IX.
www.dacoromanica.ro
14

zuri de acestea numeroase cunoaste istoria.') In Principatele

romttne mai multi voevozi distinsi au avut origine de ba-
starzi (fii din flori.) In Anglia familia cuceritorilor Normanzi-
lor se naste dela Wilhelm Bastardo. In Castilia, pe la 1369,
este alungat dela tron Petru al IV, de catr4 fratele situ vitreg.
In Portugalia, cu 15 ani mai tarziu, Ioan, fiul din flori al
lui Petru I, continua arborele familiei regesti a Burgunzilor
si fiul bastard al acestui Joan, Alfonz, devine intemeietorul
dinastiei, mai tarziu chemata la tron, Braganza. In Italia,
triumfand principiile dreptului natural asupra piedecilor so-
dale, a dispgrut orice deosebire intre descendentii legitimi si
-nelegitimi ai domnitorilor si la mostenirea tronului nu fdcea
piedeed nasterea acoperita de mister a cuiva, dace, acela dadea
dovezi de marl calitati pentru domnie. Pe la mijlocul seco-
lului al XV, incepand dela tronul regesc al Neapolului, apro-
ape in fiecare stat au domnit bastarzi.") Dar este stiut, ca
loan Huniade a primit cea mai mare parte a cetalilor si mo-
siilor sale, nu dela presupusul pgrinte, imparatul-rege Sigis-
mund, ci dela Albert, urmasul si ginerele acestuia. Dace,
eroul nostru era fiul Jur Sigismund, desigur acesta it inzestra
cu mosii intinse, 11 crestea la curtea sa imperiald, ba neavand
mostenitor, chiar si lArile peste cari domnea, i-le-ar fi rasat
lui.'') Oare se poate si presupune asa ceva, ca nobilul la
suflet Ioan Hunyadi" si-ar fi negat originea si ar fi deve-
nit, dupacum vom vedea, inamicul reginei Elisabeta, care
fiind fica lui Sigismund si vilduva regelui 'Albert, i-ar fi fost
sord dupd tatd? Doar proverbul, cd sangele nu se face apa,
s'a adeverit in toate manifestarile vietii eroului nostru Iancu
Voda" cum it numea poporul.
Tot asa de neintemeiata: si prin absurditatea ei cade dela
sine si nici nu e vrendicd s fie combatutg afirmatiunea lui
Docsi, ca, adeca, Iancu Huniade ar fi fiul legitim al lut Si-
1) Aenea Silvius : Cit la Gr. Teleki Hunyadiak kora, vol. 1. p. 32-33.
2) Schonherr T.: Corvin Ianos" p. 26-27.
3) Gr. Teleki : Hunyadiak kora, vol. I. p. 32.
www.dacoromanica.ro
 15

gismund, pe care l'ar fi nAscut Maria in captivitatea din

Dalmatia si ca de frica lui loan Palisznai l'a predat lui Buthi,
care era comandantul cetatii Kruppa. Acesta la randul sau
1-ar fi predat Episcopului din Zagreb, iar de aici, a fost trimis
la Roma, apartinand Italiei, in urma locului nasterii. 1) A treia
nascocire, care tot atat de putin apasA in cumpana dusmanilor
adevAratei Origini a lui Iancu de Hunedoara, este aceea ca
eroul si-ar avea originea din familia Scaliger in Polonia. S'a
constatat in timpurile Mai noi, ca documentul privitor la ge-
nealogia familiei Scaliger &it in biblioteca palatului imperial
din Viena, este falsificat si este de o data mai noun, ceiace o
tradeaza hartia, care este din veacul al XVII, deci n'are nici
baza morala si cu atat mai putin istoricA.
La toate .aceste basme ale cronicarilor punem in fatA
adevArul istoric incontestabil, ca regele Sigismund (mai tarziu
imparat) panA la 1394 n'a umblat prin Ardeal, la 1394 insh
Ioan Huniade era cel putin de 7 ani.
In urma un alt cronicar ungur, Kaprinai, afirma o noun
nasdravenie, ca lui i-ar fi prezentat un misionar necunoscut o
tabela genealogicA si ca in urma cineva i-ar fi rupt fila aceia
din insemnArile luate privitor la familia Huniadestilor, iar el a
scris -Q dupA memorie din nou. Acest basm ar fi urmatorul;
Mama lui loan Hunyadi a fost sotia lui loan Corvin de Hu-
nedoara, 'dela el 1-a avut pe eroul nostru. Dupa moartea
lui Joan s'a mAritat cu Iarul Buth, dela care 1-a avut pe acel
Dan, pomenit in diplomele de donatiune ale familiei Csolna-
kosy si a treia ora s'ar fi mAritat dupA Voicu de Csolnakosy.")
Rite deducliuni,
A sadarrt dovedindu-se zAdarnice toate incercarile Si mis-
tificArile unor scriitoti preocupati de sovinism, de a-1 prezenta
pe Voda lame ca fiu legitim, sau nelegitim, al imparatului
Sigismund, nu ramane altceva decat sA ne legam de afirmati-
unite istoricilor contimporani puHuniadestii si de documentele
1) Idem. p. 33. 2) ldem. p. 33. 3) Idem. p. 35 4) Idem. p. 35.
www.dacoromanica.ro
16

atat de clar graitoare, care spun cd tatAl lui Doan de Hune-

doara a fost Voicu Valahul de Hunedoara, numit in unele
documente Woyk, Wayk, Wuk, Buti, Butho, Buthoe, Buth,
Woyk Buthus. ') In privinta nationalitdtii lui Iancu Huniade
si Gr. Teleki eruditul istoric ungur este tot asa de partial si
sovinist ca si alti multi compatrioti ai sdi, deli toate diplomele
o spun cd eroul a fost Valah si insusi acest istoric afirmd
dupdcum am aratat mai sus, cd Voicu tatal eroului era Valah.
Dr. L. Rethi tratand oiginea eroului Iancu Corvin din punct
de vedere filologic, recunoaste ca. familia Hunyadi este esita
din sanul poporului roman. Privilor la nationalitatea ei, acest
scriitor cunoscut prin sovinismul sdu, crede cd aceasth fami-
lie ar apartine Slavilor de Sud. r Aceasta ar dovedi-o numele
de Voic, sau Vuk, tare se scrie si Vk. Vuc este nume sar-
besc si inseamna Lup, precum in ungureste si nemteste se
afld foemele Lupu si Lupul, sub care denumire se gAsesc Yrlai
multi Cnezi si Voievozi romani. C. Vuc Buthi tatAl lui loan
Huniade s'ar fi numit pe sine cu numele national sarbesc si
nu cu acel romanesc de Lupu, sau Lupul, i1 indeamnd pe
autorul amintit, ca sd deducd relatiunile de nationalitate ale
eroului, nesocotind si influinta culturala a Sarbilor ardeleni.
SA. nu se nesocoteascd nici faptul, ca in acele timpuri, judetul
Hunedoara avea multi locuitori Sarbi si in zilele noastre se
numeste unul din cele mai vechi turnuri ale castelului din
Hunedoara cu numele sarbesc Webojsa" Nu to teme. Se mai
provoaca amintitul autor pentru sprijinirea celor afirmate si la
relatiile de Inrudire, la cari fAcea aluzie Regele Matia, cu prin-
cipii Sarbi si Albanezi, precum la cantecele eroice sarbesti, in
cari se amintesc faptele mdrete ale lui Iancu Corvin, si ale
fiului sau Matia. Autorul are dreptate cand afirmd ca Vuc
in sarbeste, inseamnd Lup. Dar abstragand dela aceia, 06 toti
cercetAtorii in aceasta directiune aU ajuns la rezultatul pozitiv,
ca Huniadestii sunt Romani de nationalitate, dar si aceia este
adevArat, cd si cele mai vechi documente cari cunose si intre-
1) Dr. Karicsonyi I. ,Turul' 1901 p. 40-53.
www.dacoromanica.ro
 17

buinteazd foarte des numele sarbesti de Vic sau Vuc, 11 numesc

pe tatal eroului, fara exceptiune, Voicu si Wayc, din ceiace
reise, ca Intre aceste doud nume se facea distinctiune.1)
Dar este foarte probabild o a doua ipotezd. Anume in
unile locuri tatal eroului nostru este numit hotarit Wayc si
nu Voic. Acesta provine dela Vlaicu, nume romanesc foarte
obicinuit in acele timpuri, pe care insd notarii cancelariilor
regesti, cari, ca de obiceiu 1-au schimonosit, facand din Vlaicu,
Wayk. Cu acest nume de Wayk ne intalnim in diferite dip-
lorne, asa la 1406 in comuna Nyulas" din comitatul Cluj
intalnim un roman numit Wayk.2) Chiar si in diplomele din
1409 si 1414 tatal eroului este numit Wayk si nu Wojk.8)
Cel mai graitor argument, care nu mai poate fi altfel
interpretat, este docutnentul publicat pentru prima card de catre
not aici la anexct No. 3 din care se poate ceti clar numele unui
Wayk olachus, care primeste mosii in districtul Mihald. Acest
act, care este unul dintre cele mai vechi documente privitOare
la istoria Romani lor ardeleni si bandteni fastoarnd doug teorii
principale ridicate si sustinute cu indarjire de catre unii scrii-
tori maghiari pang in prezent.
Prima este aceea sustinufa de care Dr. Rethi, ca Voicu,
tatal eroului nostru a fost slay de origine, deoarece chiar
numele de Vojk, Vuk ar dovedi-o aceasta, si a doua este aceea
sustinutd de catre Dr Karacsonyi (Turul din 1901 p. 49-53)
ca pe timpul Huniadestilor cuvantul valah olah" nu insem-
neazd nationalitatea cuiva si astfel strabunii lui Huniade au
putut fi, Slavi din Sud, ca si Albanezi sau Romani, cari se
Intitulau cu acelea0 nume de olahi sau valahi.
Sau din actul alAturat reese clar, ca Inca pela 1376 existau
nobili romani cu numele, Vajk (din Vlajk, Vlaicu) reprodus
in trei locuri tot la fel, deci numele de Voic este Introdus

1) Dr. verttner Mor loc cit. p. 103.

2) Dr. Werttner loc citat p. 106 dupa Gr. Teleki Okmanytar. I. 309.
:.3) Dr. Werttner loc citat p. 106. dupa Kerchelich: de Regn. Dalrn etc. 280, 282.
3
www.dacoromanica.ro
18'

mai tarziu in diplomele eliberate de cdtre regii Ungariei pe

searna nobililor romani. Ca tine este acest Vayk (Vlaicu) din
diploma .amintita n'am- putut constata.
Iar cat priveste a doua chestiune tot din acez,t act se
vede clar netemeinicia afirmatiunilor scriitorului amintit cat si
a altora can au sustinut aceastA teorie, deoarece aici se spune
clar, la un loc Vayk olachus" apoi filiorum Vayk olachorum"
cari au luptat vitejeste contra Rastenos4 (Sarbilor) si contra.
Bulgaros" (Bulgarilor). Dace Slavii din sud au fost nurniti
cu acelas nume de valahi, de ce aici in acest act sunt clar
specificati dupd nationalitate?
Bazat pe cele aici expuse reese: a) ca numele Voicu
derive dela Vayk (Vlaic, Vlaicu romanesc si nu dela Vuk, Vk
slavonesc si ca atare este nume de botez si nu e nume pat-
ronimic romanesc cum cred unii scriitori; b) ca numirea de
olachi se intrebuinta pentru indicarea nationalitatii Romanilor.
Asa se explica de ce se zice la alt loc si olachis nostris
fidelibus" si se vorbeste despre olachi districtu" (Districtele
romanesti binecunoscute).
In ceiace priveste faptul ca unii scriitori it numesc pe
Voicu si Buth, este interesant a se cunoaste, a iii comuna
Buitur azi incorporate politiceste orbsului Hunedoara, uncle
conform documentelor Iancu Corvin avea mosii si care comund
figureaza ca apartindtoare cetatii Hunedoara, este amintita
Inc. pela anul 1295 intr-o diploma data de magistrul Ladis-
lau, fiul lui Niculae casteleanul cetatii Deva si prefectul Jude-
tului Hunedoara, sub numirea de Bothur. Quod cunt ad instan-
tern petitionem Nobilium posesiones Bothur ad candem
Bothur"). Deci Iancu Corvin era si EAdpanul mosiilor si a
comunei Butur Buitur" sau de Bothur" si probabil de aici
provine si numirea sa la unii scriitori de Buth" Both, Buthi.
Unii istorici contimporani cu Huniadestii, ba chiar si cei
de mai tarziu au incercat confirm obiceiului inradanicinat in
slabiciunea omeneasca, de al -prezenta pe tatal eroului Iancu
I) Diploma publicati in Hunyad v. in. tort. es reg. tars evkve 1880, 1881, p. 77, 78.
www.dacoromanica.ro
 19

Voda, ca descedent al unor stramosi vestiti. Se stie cd. familia

Huniadestilor avea in emblema un corb cu inel de aur in
plisc. Aceastd emblemd a dat anza in mare parte la inventarea
feluritelor. combinatiuni. Pe aceasta se bazeaza si Incercarea
de a deduce originea lui Voicu dela Corvinus, nobil roman, de
pe timpul lui Octavianus Agustus, care combinatiune este sus-
tinuta de catre Bonfinius in cartea III IV si IX. Deci in
trei locuri pentru ca astfel convingd pe cetitori ; ba mer-
gand mai departe spune, ca aceasta familia a Corvinilor i-si
trage originea din cele mai departate vremuri direct dela Jupi-
ter. Besser1), care sustine cu alti multi invatati aceasta infor-
,matiune a lui Bonfinius, aminteste ca Marcus Valerius numai
cu ajutorul unui corb a putut Invinge pe un Gal cu
care se lupta si care era cu mult mai tare ca el, primind
astfel numele de Corvinu;., a devenit in mai multe randuri
consul. Descedentul acestuia a fost M. Valerius Maximus,
Corvus si cei patru Valerius Poplicola ; Unii tribuni, unii
consuli, precum si M. Valerius Messala Corvin, din timpul
lui Octavianus Augustus, apoi Valeria Messalina sotia lui
Tiberius Claudius ; Messala comandantul trupelor din Tracia,
Dalmatia, Panonina, si Dacia si V. Messala care a indbusit
miscarea revulutionard din Panonia, si a adus in Dacia si
numele ae Corvin. Bonfinius si Ranzano fac aceasta deducti-
une in jegaturd cu emblema familiard, fiindca pe atunci era
Inca vie si binecunoscutd originea romans a familiei Hunia-
destilor si ca sd o imbrace cu mai mare pompa, o aduc in
legdturd cu vechia glorie roman4.2) Bonfinius afirmd ca amin-
tirea acestei familii a lui Valerian s'a pdstrat in pdrtile Daciei
prin mai multe inscriptii pe table de piatrd, indeosebi in comuna
,Corvin`` 3) Aceastd, comuna insa este necunoscutd. Unii scrii-
tori spre ex. Cortezius, comentand asupra insetnnatatii corbului
cu inelul in plisc, Intrebuintat pe unii bani de aur de pe tim-
pul lui Matia regele Ungariei si fiul eroului Iancu Corvin,
1) Besser la Gr. Teleki loc cit. vol. I. p. 36. 2) Dr. Wertner Mor loc cit. p. 98.
3) Gr. Teleki : loc cit. vol 1. p. 37.
www.dacoromanica.ro
20

spune c. acesta vrea sa personifice un vis at mamei eroului,

care prevazuse viitorul fiului sdu.
Emblemd cu corbul insa au avut i alte familii. Dealtfel
emblema cu corbul au aprimit-o dela regii Unguriei Inca inain-
ta0 lui Ioan Hunyadi".') lath cateva familii din acele tim-
puri cari aveau emblema cu Corbul : In Po Ionia: Bienkovszky,
Mladincky, Pietrovsky etc.; in Bohemia : Horzovitz.: in Anglia :
Corbert; in Germania: Riiblinger, Robenstein, Pappenheim etc.')
Deci emblema corbului era foarte cunoscuta i intrebuintatd
i la alte natiuni, fara ca sd-i vina cuiva prin minte se tau-
reasca in legaturd cu ele atatea legende. Pentruce s'au faurit
aceste legende chiar in jurul originei lui Iancu Corvin de
Hunedoara? Evident pentruca acesta a jucat un rol atat de
important in epoca sa, care a avut acou aproape in intreaga
Europa, devenind astfel un erou popular, Si ca in jurul ori-
carui erou mare s'au creiat legende. Bineinteles unii invatati
contimporani cu eroul, ca Bonfinius, a dedus originea lui
Corvin dela ace!, Marcus Valerius Corvus, cu scopul de a i-se
lingui lui Matia, la curtea cdruia se ea.') Cornides bazat pe
emblema i numele de Corvin, II prezinta ca descendent al
unei familii vechi polone a cdrei emblem& dupacum o descrie
Simion Okolsky aproape in toate se aseamdnd cu aceia a
Huniadetilor.3) 0 ramurd a acestei familii ar fi trait in Bosnia,
amintita fiind cu numele de Hrana Wk.
Hrana insemneaza Corb in sarbqte. Spune apoi scriitorul
amintit, ca tatal eroului Iancu Corvin i-pi trage originea dela
acest Hrana Wk; explicand-o aceasta aa, ca Vk ar corespunde
nUmelui Wuk, Voicu Si in loc de Hrana unii i-au zis Budh,
deoarece astfel de schimbari de nume in acele timpuri nu e
lucru rar. Scriitorul Cornides (t la 1787) care auzise ceva
despre o familie numita Corvin a fost cel dintaiu care a dat
expresie acestei deductiuni a origmei familiei HuniadeOlor,
fard ca sd cunoascd insa mai de aproape relatiunile acelei
1) Gr. Teleki : p. 38 i Per Antal: Hunyadi Janos elete es korrajza 1873 p. 4.
2) Gr. Teleki : p. 39. 3) Gr. Teleki : p. 40.
www.dacoromanica.ro
 21

familii. to traditia amintitei familii poloneze insd nicAeri nu se

accentuiaza inrudirea, sau originea comund ale acestor dou'a fami-
Iii, iar regele Matia, care tinea asa de mult chiar si la rudele mamei
sale, este sigur ca si-ar fi amintit si de pretinsele sale rudenii
din Polonia. Deci este o versiune lard nici o bazd si inutila.')
Altii, sustinand teza aceasta, merg mai de parte si spun
cAv acest Wk Hrana a primit Principattil Sf. Sebok, de aici
descedentii lui au trecut in Muntenia, unde unul din ei s'a
ridicat la rangul de Voevod. Kriebl, scriitor maghiar, aseme-
nea sustine aceasta teza, cu adausul ca familia Corvin a tre-
cut din Ungaria in Polonia, iar o ramurd a trecut apoi in
Muntenia.2)
Pray, sustinand cele de mai sus, spune ca numele de Budh
este gresit si ca tatal lui Joan Hunyad nu poate fi altul deck
Wuk", Voicu. Tot acest scriitor spune clar, ca Huniadestii
i-si trag ,originea dela Voevozii romani din Muntenia. In ace -
asta afirmatiune a sa se bazeazd pe scrierile Mitropolitului
primat din Strigoniu, Niculae Olahus, care era un strdnepot
de sord alui Iancu Corvin si care spune, ca regele Matia a
voit ca pe Stoian, numit gresit la scriitorii maghiari, Stefan,
care era tatal acestui mare Arhiereu, sa -1 pung. Voevod in
Muntenia, ,ca pe un descendent at principilor valahi.8)
Este indeobste cunoscut, ca Regele Matia era rudd cu
Niculae Olahus,_si ambii cu Voevozii Munteniei. Aceast'A in-
rudire insd s'a facut mai tarziu, cum vom ardta in alt loc.
Por Antal in Hunyadi Jarros elete es korrajza" 1873
p. 4 dupace reproduce si el legenda cu corbul pe care o ad-
mite ca verosimira, tratand despre originea eroului, este de
parerea ca acesta era inrudit cu alte familii cari purtau nu-
mele de Hunyadi" si cari erau cunoscute, avand si un rol
insemnat prin secl. XIVXV. Asa 11 intAlnim pe Mihail Hu-
nyadi fiul lui Joan intr'o epistold a capitlului din Buda la
1) Dr. Wertner Mor : Loc citat, p. 99.
2) Gr. Teleki: Loc citat, p. 40.
'3) Pray Antal: III. p. 186.
www.dacoromanica.ro
22

1331; la 1421 pe Paul- Hunyadi ; la 1431 pe loan Hunyadi

prefect de Turocz ; la 1451 pe Simion Hunyadi ca subprefect
al judetului Hunedoara.
Apoi continua numitul autor : Cd guvernatorul de mai
tarziu este descedentul acestei familii infloritoare Hunyadi"
este foarte verosimil, deoarece atata este sigur ca stranioii
sdi au fost proprietari de pamant, nobili unguri, cari aveau ca
stemd familiard, donatd de cake regii maghiari, un corb cu
inelul in cioc, iar regele ,Sigismund le doneazd Inca la 1409
tatAlui lui Joan Hunyadi si rudeniilor sale impartitoare cetatea Hu-
nedoarei sub titlul de donatiune noud, ceeace aratd ea stra-
mosii lui loan . Hunyadi au fost deja in posesiunea acestor
mosii st astfel familia sa in cursul a mai multor generatii au
apartinut randurilor nobilimei maghiare. tncurcandu-se apoi
in argumentarea acestei teorii continua : De altfel not bucu-
rosi ceddm compatriotilor nostri de nationalitate valand gloria
ca dintrei ei, din sangele lor, s'a ndscut Joan Hunyadi si nu-
mai atata dorim s. ne dea cat mai multi bffrbati la fel pen-
tru iubita patrie comuna maghiara . . . iar patriotismul lui
Huniade sa serviasca ca un strdlucitor exemplu de urmat."
Dupace spune ca dubiteazd in originea romand a eroului, ii
crede, ba afirma hotarit ca Huniade nu poate fi altceva deck
ungur, deoarece ar fi inrudit cu farniliile susamintite, iar pe
tatal sau I-a chemat Voicu, nume folosit qi bine cunoscut la
unguri chiar in secolele precedente.
Am amintit in altd parte ca st cantecele sarbesti amin-
tesc de Iancu de Hunedoara, i de fiul sau Matia. Unul din
aceste cantece it prezinta pe eroul nostru ca pe fiul Despo-
tului Lazarevici Stefan cu o fatd valaha dela Sibiu : Despot
Stjepan Lazarevici Sibinka djevojka roditejli Sibinianin Janka."1)
i aceaeta legendd ca i celelalte aici insirate este produsul
fanteziei.
1) Dr. Rethy L.: Az olah nyelv es nemzet megalakulasa, p. 145.

www.dacoromanica.ro
 21

Mama eroului lancu Vodaii dupa legende.

Precum s'au facut incercari de a-1 prezenta pe tatdl eroului ca
descedent at unei.- familii strdlucite, tot ass s'a manifestat ten-
dinta de a o dovedi pi pe mama acestuia ca apartinatoare
unei familii insemnate. Era privit ca ceva imposibil, ca un om
atat de Insemnat ca Iancu Corvin de Hunedoara sa sibs pa-
rinti dinteo- familie de rand. Inventiunile.tendentioase ca mania
lui a fost Elisabeta, sotia Regelui Ludovic I, sau Maria sotia
Iui Sigismund, s-au dovedit de ridicole. Pdrerea lui Besser, .

Pray, Benko etc. ca mama lui loan de Hunyad ar fi fost

Elisabeta Paleologa, se bazea- a pe afirmatiunile lui Bonfinius,
care spune, ca Elisabeta e de origine greacd, din familia
impdratilor Bizantini.1) Nimic nu poate dovedi aceasth afir-
matiune. Oare mandrul rege Matia nu s'ar fi ldudat cu o
astfel de genealogie ?
Unii scriitori maghiari ca de ex. Katona a. au incer-
cat sa o arate in legdturi de inrudire cu pi incipii sarbi, deoa-
rece regele Matia intr-o epistold din anul 1459 pe acetia
ii numWe rudele sale. Alt document privitor la aceasta inru-
dire nu exists. Intre principi insa era obiceiul, chiar de nu
erau rudenii sa se agraiascd i intituleze astfel. Tot in epis-
tola amintita, Matia vorbind despre principii Bulgari, ii numWe
atavi nostri", strabunii nostri.2)
Aceastd pretinsa inrudire insa nu se poate baza pe alt-
ceva, deck pe faptul, ca Matia era in cunotinta adevarului
istoric ca inainta0 strabunilor sal, romanii Pentru i Asan au
intemeiat imperiul Romano-Bulgar; punand baza unei dinastii
romaneti in Balcani.

Adevgrul stabilit In bazA de documente istorice.

Am inqirat pand aici aproape toate legendele cunoscute
pans in timpul de fatd la diferite natiuni. Pot -acestea oare s
scadd ceva din prestigiul marelui erou ? Poate fi suparator
1) Gr. Teleki : Loo citat, p. 42. 2) Idem p. 43.
www.dacoromanica.ro
24

pentru noii romanii faptul, Ca s'au scris Si inventat tendentios

atatea legende asupra eroului roman ? Nici decum. Dimpotriva
se Tidied cu atat mai mult personalitatea puternica a aceluia,
pe care Romanii it cunoteau ca apartindtor lor, numindu-1
Iancu-Voda.". Si astazi cand nationalitatea lui nu se mai dis-
cutd de ant oamenii de tiirta., decat poate de cdtre unii
scribi piperniciti Si soviniVi, cari nu voiesc sa se piece in fata
realitatii, este magulitor pentru not Romanii faptul, cd o sumede-
nie de barbati eruditi ai atator popoare din Europa, s'au ocu-
pat cu genealogia eroului lancu Corvin.
.Dam aici arborele familiar publicat de catre Dr. Karacsonyi
unul dintre cei mai eruditi i competenti scriitor maghiari :')
Arborele acesta nu este o inventie, nu este o poveste"
zice Dr. Karacsonyi la locul citat. Acesta prezintg
adevdrul, stabilit cu sigurantd." Nu se poate trage la indo-
ialg pr-ivid la aceasta genealogie, cdci cancelaria regald din Vi-
segrad unde s'a "Intocmit diploma de donatiune dela 18
Octomvrie 1409, n'a supt din degete acele nume, cari suns
aka de strdine in urechile Ungurilor, atat de rar auzite de
cdtre ei, ca Serban, Voicu, Radu, .ci acele au fost scrise in
diplomit, aa dupd cum ele au lost dictate de catre Voicu
Hunyadi."2)
Impgratul Sigismund, in diploma sa de donatiune, dd. in
Visegrad la 18 Octomvrie 1409, Cetatea Hunedoara cu toate
localitgtile ce-i apartin Si foloasele acelora, lui Voicu, care
era fiul lui Serban, tatal lui lancu eroul i frate bun cu Mo-
gos i cu Radul, precum Si var primar dupa tata cu un alt
Radu. Sigismund da lui Voicu cetatea cu titlul de donatiune
noud, ceiace inseamng, cd donatarul mai avusese aceasta do-
natiune i dela alt rege i acum i-se reinoiete diploma de
donatiune. G. Fejer,2) care a publicat acte, diplome Si epistole
oficiale in numar de 93, cari mai toate au a face cu fatnilia
1) Dr. Karacsonyi Janos : Matyas kiraly emlekkonyv. p. 1-17. (Vezi anexa Nr, 2).
2) Dr. Karicsonyi. loc. citat, 3) G. Fejer. Genus, incunabula et virtus Joanis
Corvini de Hunyad Regal Hungariae gubarnatoris criticis ilustrata. Budae 1844 p 32-255

www.dacoromanica.ro
 Z5

Huniadestilor si mai ales cu Joan Corvin, aratd ca Voicu

castigase donatiunea cetatii Hunedoara Inc. dela regele Ludo-
vic I. in anul 1378 si aceia diploma a ars dupa cum mdr-
turiseste Iosif Nalaczi, care si el se tragea din familie roma-
neascd.
Regele Ladislau Postumul la 1454 in diploma sa spune
ca, familia Corvinilor numai dela 1409 castigase proprietate
de pamant prima haereditate in hoc Regno nostro donatus".
Acel Voicu Cneazu a fost miles aulae regiae" adeca un fel
de oftter adjutant in garda regard a lui Sigismund. Meritele
lui Voicu au trebuit sa fie mari, pentruca Sigismund le lduda
foarte mult si in termeni alesi. ,,tim pozitiv azi ca, stramosii
lui loan Hunyadi sunt romani emigrati din Muntenia din
cauza invaziunilor turcesti. Bunicul sat' erban era seful
Valahilor asezati in domeniul regal al cetdtii Hunedoara. 'Fatal
lui loan a fost Voicu. El era in serviciul regelui Sigismund.
Pentru vitejia sa, Sigismund 1-a confirmat in posesiunea cetdtii
Hunedoara. Aici si-a trait restul zilelor sale dupace a repasit
de pe cariera ostaseaScd.")
Aici dam copia diplotnei originale a lut Sigismund. Ori-
ginalul adus din .arhivul tezauriei din Buda.2) Vezi anexa Nr. IV.
Dr. Csanki Derso : Szazadok 1887 vol. XXI. p. 97,
spune, ea diploma dela 1409 este de valoare nepretuitd intru-
cat explica originea lui Huniade si stabileste geneologia fatni-
liei in treii generatii inaintea lui Iancu Corvin. Diploma insa
tontine si greseli referitoare la cetatea din chestiune pe care o
indica. ca apartindtoare judeturui Alba si o numeste possesio-
nostra regalis", cand aceasta era castrum" Inca din secolul
trecut.
Ladislau al V. a intregit donatiunea veche, cu alte do-
natiuni de comune necunoscute, Intre cari este amintita comuna
Cerbal, al carei cneziat, regele Matia II doneaza la annl 1476
lui Monyorosdi Obrys precurn si comuna NAddsdie.
1) Dr Szalay I. i Dr. Baroti L. A magyar nemzet tOrtenete. vol. III. p. 220.
2) G. Fejer Cod. Diplom X. p. 493. i loc citat. p. 32 33.
www.dacoromanica.ro 4
gg

Voicu de Hunedoara deci la anul 1409 era de fapf un

barbat distins, care find nobil de rand nu face parte din
aristocratia maghiarb. si avea titlul de Miles aulae Regiae."
Acestia cu un anumit numar de soldati mercenari urmau
imediat dupa rege, si la nevoie luptau alaturea de el, si
apArau persoana acestuia. Slujba amintitA precum si titlul de
Egregius" ce umbla cu aceasta, o avea Voicu si )a 1414.1)
Stapanul cu mana de fier a cetAtii Hunedoara in asa mod
ameninta pe niste cnezi in comuna Zlasti, pentru ceva ches-
tiuni de hotar si delicte, cA. acestia in spaima for au fost gata
chiar sa se mute din apropierea Hunedoarei. La interventia
acestor cnezi Vicevoevodul Transilvaniei, Ladislau Nadasdy,
is scrie lui Voicu in aceasta. chestiune agrAindu-1 Prietinul
nostru." De bunaseama aceasta denumire magulitoare nu se
dadea pentru oricare nobil de rand, din partea unui vice-
voevod. InsemnAtatea acestui Voicu o dovedeste mai bine si
faptul ca, contimporanii sai it nutnesc pe fratele acestuia Voicu
Radul.") Vezi anexa Nr. V. scrisoarea Vicevoevodului Nadasdy
care Voicu.$)
La 1419 se pare ca, Voicu nu mai era printre cei vii,
deoarece capul de drept al familiei Huniadestilor este Radul,
mai sus amintit, care si transcrie la acest an donatiunea pe
seama sa si a nepotilor sAi: loan I. [lance] loan II. si Voic,u
II. 'MA cum suns diploma dela 1419 transcrisA. de Capitlul
ardelean: Ladislaus alio nomine Radul germanus Wayk mili-
tis, necnon Iohanis, Iohan et Wayk filiorum dicti Way lc mi-
litis nobiles de Hunyad." Arch. statului din Munchen, Ung.
doc. III. fasc. Nr. 15 (Dr. Csanki D.: Hunyadvarmegye es a
Hunyadiak in Szazadok 1887. p. 27 1. II.)
La 1429, deci peste 10 ani si Radul este amintit ca mort
si in locul lui este amintita Ca partase a mosiilor. familiei
Huniadestilor VAduva sa Anca.4) Anko, condam Ladislai dicti
1) Dr. Karricsonyi I. loc. citat. si Kovacs D. si Szabo S. Hunyadi Matyls kiraly p. 8.
2) Warn.
3) Hunyad v. m. tort. as reg. tars evkve din 1880 p. 76 77.
4) Dr. Karricsonyi loc. citat.
www.dacoromanica.ro
 27

Wayk de Hunyad relicta." Moga sau Mogo si Radu fratele

tatane-sau digpar fail ca sd se mai faca ceva amintire despre
ei. Iosif Carol Eder a descoperit intre diplomele originate aduse
in 1785 alte trei diplome de ale lui Sigismund din anii 1434,
1435, si 1437, in cari Iancu Corvinul este numit: Joannes fi-
lius quondam Vayk de Hunyad" adeca. Ioan valahul fiul re-
pausatului Voicu de Hunedoara. Mai cunoastem o alta diploma.
a regelui Albert din 1439, prin care numeste de Bani ai Seve-
rinului pe Joan si pe un alt Joan, fill valahului dela Hunedo-
ara, adeca ai lui Voicu.1)
and au castigat stralunii lui Iancu Corvin mai intaiti
posesiunea asupra Hunedoarei, nu se poate preciza. $erban
mosul lui lancu si unchiul sau Radu erau deja cnejii mosiei
Hunedoara, din tiinpuri mai vechi.si faptul ca in diploma de
donatiune a lui Sigismund, Voicu este numit militar al curtii
regale, dovedeste in mod neindoielnic, ca el era deja nobil.2)
Toti scriitorii sunt de acord in aceia ca., pe tatal eroului
Iancu Corvin 1-a chemat Voicu Wayk". Scriitorii contimpo-
rani it nuinesc pe Voicu si Olahus" (Valahul, Romanul).
Pentru constatarea in mod definitiV a nationalitatii lui Iancu
Corvin si aiei trebue sa evidentiem, ca. pe Iancu, sau Joan,
fiul lui Voicu, in diploma din 17 Ianuarie 1434, data in Basel,
Regele Sigimund it numeste: Egregius Joannes dictus Olah,
filius condam Woyk de Hunyad, aulae nostrae miles" ; iar in-
tr'un alt document, din 2 Iunie 1435, dat in Sambata Mare
este numit tot Johannes dictus olah") adeca loan zis Vala-
hul, Romanul. Originea romana a Huniadestilor era indeobste
cunoscuta in Ungaria si aceasta contitnporanii sdi nici n'au
discutat-o si nici n'au negat-o. Despre aceasta face dovadd
pozitiva o notita. a unui delegat venetian. Cu o ocaziune Pavel
Vardai, metropolitul Stregoniului, cercetandu-1 la 11 Februarie
1539 in Viena, pe cardinalul Aleandro Girolamo, consulul
venetian, in decursul conversatiunii, vorbindu-i despre istoria
1) G. Fe*. Genus incunabula p. 32, --, 2) P. Dragalina. : Istoria Banatului p. 64.
3) Dr. Wertner Mor : Hunyadiak loc. citat. p. 105.
www.dacoromanica.ro
28

Ungariei, i-a spus si aceia cd tat d1 lui Joan Huniadi a fost

un roman. Qui natus est ex patre vallako in Transilvania")
care era ndscut din tats. Valah in Transilvania. Deci numele
de Olahus, Valahul sau Romanul cu care it intalnim in cateva
diplome pe ,Voicu de Hunedoara, nu este numele lui familiar,
ci aceasta ii indica numai nationalitatea, cdci dacd acesta
i-ar fi fost numele de familie, atunci 1-ar fi folosit in toate
actele si diplomele familiei. In diploma de donatiune dela
1409, nu intalnim numele de Olahus. Eroul nostru era cunos-
cut de catre contimporani sub numele de Iancu Corvinul de
Hunedoara, sau Iancu Vodd, cum ii zicea p)porul. Regele Ma-
tia este numit de cdtre scriitorii contimporani si pand in zilele
noastre Matia Corvin" ; iar fiul lui Maria a purtat exlusiv numele
de Ioan Corvinul." Acest fapt nu indica care directia uncle
este a se cAuta adevAratul nutne stfabun at. familiei Huniadestilor ?
Nu cumva acest nume atat de plastic a dat probabil si
notarilor aulici, adeca regelui, inspirantia de a-i dona ca emb-
lem g familiar. corbul ?
DI. T. Nicolau crede cA, numele de Corvin 1-a hilt Joan
Huniade dupd emblema familiei, care era Corbul cu Crucea in
plisc (Corvus) si pe care 1-a imprumutat dela domnii Munte -
niei, prin cdsatoria surorei sale Maria, cu fiul lui D m Vodd,
Principele acestei tari.21
De fapt, marca Tdrii Romanesti, Corbul cu crucea in
plisc, o mai intalnim si in alte locuri. Asa pe rnormantul
Domnitei Zamfira, inmortnantatd la Mandstirea Prislopului,
Jud. Hunedoara, la 1580, care fusese fiica Voievodului Mun-
teniei, Moisg Basarab, s'a pus o piatra mare in forma unui
sarcofag si avand deasupra marca amintita Deci este
posibil, cA si familia Huniadestilor a imprumutat bla-
zonul tot dela aceia tard, care era patria mosilor si a strd-
mosilor sdi si cd reprezentarrtii acestei familii voiau sA arate
si prin aceasta originea si legdturile for cu Tara Romaneascd.
1) Dr. Wertner Mor Hunyadiak loc. citat. p. 105. 2) T. Nicolau. loan Huniade
Corvinul p. 90. 3) Dr. I. Radu Istoria vicariatulA Gr. cat. al Hategului. p. 73.
www.dacoromanica.ro
 29

Dar, toti scriitorii afirma, ca emblema cu Corbul au avut-o si

inaintpsii lui lancu Huniade si deci nu numai dupd casatoria
surorii amintita a eroului. Dupd ce primeste donatiunea cetatii
Hunedoara se numeste Voicu Valahul de Hunyad, adecd de
Hunedoara. Avand Corbul ca emblemd nobilitard, on penrtu
ca acesta era adevaratul nume familiar strdbun, s'a numit
si Corvin. De ce i-s'a zis atunci eroului nostru Joan Hunyadi,
se intreabd multi. Evident redactorii documentelor erau Unguri,
cari prin adaugirea unui falva" sau acel i" la urma dd-
deau astfel unui nume de comund sau de familie, caracter
maghiar. Tendinta acestor redactori de a tnaghiariza numele
romanesti, on slave, a indeobste cunoscuta. 0 dovedeste ace-
asta si faptul, ca numirile unguresti variazd din epoca in epocd,
atarnand deci de cunostintele sau capriciile cancelistilor. Can-
celistii se sileau se traducd in ungureste, ori, daca nu le era
cu putintd sa prinda intelesul numelui, ndscociau formatiuni
de nume unguresti, unele cu oarecare sens, iar altele foarte
absurde.1) Asa au format din Marginean, Marzsinai, din Cincis-
an, Csolnakosi, din Termure, Csermonfalva, din Bucuresti,
Bokorfalva, din Bdita,Medvepataka ect. Avem si azi o multi-
me de familii romanesti, cari in urma nobilitarii au primit si
poartd si acuma acele nume unguresti, nemesesti" ca Mezei
din Campeanu, Ladai, din LAdut, Papfalvi, din Popescu, Pope-
Szilagyi, din Saldgean etc.')
Multi au incercat sd explice ca numele de Huniadi, Hu-
nedoara este format din Hun" ca Hont, Hunt, Hung, nume
de judete.
Iatd cum arguinenteazd Gr. Kun Gheza,8) provenienta
numirii de Hunedoara Numele de persoanb. Hurled" este
amintit in Panonia de odinioara intr'un act din 1211. Acesta
este nume avar, adus in tinutul nostru de cdtre Avarii de
vita slavd, din Panonia si de aici asemanarea dintre numele
1) Dr. S. Dragomir. Studii din Ist. veche a Romanilor de pe teritorul diecezei
aradane in Transilvania 1917. Nr. 2. 2) Cay. de Puscariu : Familiile nobile romane.
3) Gr Kun Gait : in Emke kdnyv. Hunyad megyereil 1890. p. 42-43.
www.dacoromanica.ro
30

glorioasei cetati de Hunedoara si Huned" nume avar din

Panonia. Pe avari multi scriitori din Apus ca Guid, Eginhard
s. a. precum si unii scriitori bizatini ii confund. numindu-i
Huni. Foarte probabil ca numirea de Hunyad a fost data ce-
t iii, cari ii poartd si azi numele, de pe timpul stapanirii avare
stiut fiind cd aceasta cetate este de pe timpul Romanilor.
Evident, Hunii cari s'au stabilit intre Dundre si Tisa nici
n'au putut avea in stapanire aceste tinuturi muntoase si ca
atare nici numele for n'a putut fi dat acestei cetati, nefiind in
apropierea Hunilor si neavand nici o legaturd cu ei. insusi
Grof Kun G. in lucrarea amintita recunoaste in mod indirect,
ca numirea de Hunyad data castrului de odinioarti at Roma-
nilor si asezat langa Valea Zlasti este imprumutatd dela Slavii,
cari au stat sub stapanirea Avarilor, deci nu dela Huni.')
Avarii insa au fost nimiciti complect de catre Carol cel
Mare, 796-703.2) Deci la venirea Ungurilor acest popor nu
mai exista, nici in judetul Hunedoara. De unde atunci Hu-
nedoara? Poporul ii zice Hinedoara (H abea se pronuntti).
Unguri ii zic Hunyad. Poporul insd n'are obiceiul sa trAduca
numele de localitati. Aceasta o fac literatii si mai mult func-
tionarii statului.2)
Scriitorii diplomelor, notsrii regesti obicinuiau a traduce
pe ungureste numirile de localittiti.4) Prinurmare si orasul
precum si cetatea Hunedoarei sau Hinedoarei, Inedoarei si
Uniedoarei (numita. de catre unii istorici), a fost maghiirizata
in Hunyad, iar Hunyadi inseamna de" sau din" Hunedoara.
Tata! lui Joan Corvin a primit deci ulterior, dupace a fost ri-
dicat la rangul de nQbil, atributul de Hunyadi, adeca de Hune-
doara. De unde se deriva, deci cuvantul Hunedoara ?" Iata
cateva pared : Hunedoara" se derivd din latinescul unita-ora"
regiune sau tinut neted, cuprins intre munti foarte final i.6)
1) Gr. Kun Gaza : log citat p. 48.
2) Xendpol : 1st. Rom. II. p. 47-48.
. 3) Pesti Frigyes : A helynevek tort. p. 54, la Dr. Radu : Ist. vicariatului gr. cat.
al Hategului p. 3.
4) Hunfalvi : Magyarorsz. etn. p. 438.
5) A Resmerita : Dictionarul limbii roman p. 39.
www.dacoromanica.ro
 31

Etimologia numirii Hunedoara" stability in opul I. BA-

Ian : Numiri de localifati Caransebe 1898 p. 31 este accep-
tatd de catre cei mai de siamd etimologiqti romani. hid cum
se prezinta : Numirea se compune din tulpina slavond XYHA
(huna, hunya) = i din sufixul colectiv ady. Huna = gutuie,
Huniadi = gutuiet, loc unde cresc multe gutuie. Dl I.
Martian im scrie urmatoarele in legaturd aceasta chestiune :
Nu avem motiv sb." ne indoim in corectitatea, respective te-
meinicia acestei etimologii."
Este de relevat, ca numele istoric, sau poetic al eroului,
a devenit de timpuriu prada etimologiei populare. Aqa din
Hunyadi, Chalcochondylas a facut Honiates", din Iancu la
Bizantini : Jagkos, Jaggos a rastirit Piiagko, care poate fi
explicat nu numai ca o variants a lui Jiiagko, ci si ca Iran-
scriptia greacd a italienescului Bianco, el insui o etimologie
populara intocmai ca Si celelalte forme ale numelui Joannes
Pannoni dux blancus Vulgo Nuncupatus.1)
Nobilii din Ungaria aveau obiceiul, ea abandonau cu
timpul numele familiar; folosind numai attibutul. Aqa se ex-
plica. cum Iancu Corvinul zis i Valahul, a devenit Hunyadi,
jar Romanii i-au zis Huniade.
Se pune apoi intrebarea, dacd Iancu .eroul s'a numit de
fapt 'Corvin, Si cand a primit acest nume ? CA Iancu de
Hunedoara s'a numit i Corvin o tim pozitiv. Inainte de in-
ceperea luptei dela Varna, Episcopul din Eger ii zice lui Hu-
niade Ego Corvine non fugiam etc."
Am aratat apoi ca fiul eroului Iancu, Regele Matia, s'a
intitulat Corvinul. Bonfinius ci Ranzano 11 numesc pe Regele
Matia la curtea cdruia traiau Corvinus." Fiul bastard at lui
Matia, asemenea a purtat numele Corvin. De unde au impru-
mutat deci membrii- familiei numele de Corvin ? Unii sustin
ea dela comuna Corbul sau Corbeni, localitate in jud. Hune-
doara, unde s'ar fi nascut eroul nostru. Dar comuna cu astfel
de nume, nu exists in acest judet.
1) Anuarul Inst. de 1st. nat. a Universitiltii Cluj, 1921-22. p. 379.
www.dacoromanica.ro
32

0 comuna Corbeni este in judetul Arges, situatd la sud

de Curtea de Arges. Bdtranii din aceasta comuna sustin pe
bazd de traditie, ca de aici isi trage originea Iancu Corvin.
Inrudirea eroului cu Manzi la de Arges is indemnat pe multi
sd creadd, cd locul de origin, al Corvinilor ar fi Corbenii din
acest judet.
inteo intampinare publicata in ziarul Universul" Dl. Al..
Poendreanu pretinde bazat pe o notitd a Dlui Dumitrescu, cd
satul Corbi din jud. Muscel, numit in actele vechi Corbii de
piatrd, este virus paternus" al Corvinilor, satul boerilor Bu-
tuesti, pe care urmasii lor, fratii Poendreanu it pastreazd ca
proprietari de bastind pang acum.
Evident, deslegarea acestei probleme se va intampla
atunci, rand se va putea dovedi cu acte probate care este
leagdnul adevdrat al. Corvinilor.
Este fdra indoiald cd numele de Corvin, dupacum am
ardtat este foarte vechiu, si este in stransa legdtura si cu
emblema familiars. cat priveste aceastA emblemd unii pun
originea ei pe timpul lui Matia si nu a tatalui sau. Schmidt
G. zice a acel corb din legends, dela Matia a rApit inelul
si cd Matia 1-a impuscat, in amintirea carui eveniment a batut
bani de aur cu chipul corbului, cu inelul de aur in cioc.
Ladislau al V-lea insa la 1 Februarie 1453, spune clar in
diploma sa prin care intregeste vechea emblemd a familiei
Huniadestilor cd: Strabunii lui Joan au purtat semn distinc-
tiv al nobilitaxii lor, emblema cu un Corb, cu aripile putin
ridicate, avand in plisc un inel de aur intr'un camp natural
galbin sau vandt, din gratia vechilor regi maghiari." Este in-
teresant sd cunoastem, cd 'loan Corvin n'a folosit consecvent
corbul cu inelul, deoarece corbul nu are inelul in plisc nici
in sigilul aplicat pe unele diplome din 1450 si nici pe mo-
netele batute de eroul nostru ; din ce se poate deduce ca le-
genda cu corbul s'a faurit mai tarziu, pe timpul lui Matia,
in nici un caz insd n'a fost cunoscutd in general pe timpul
lui Loan Huniade. Este caracteristic cd familia eroului si dupd
www.dacoromanica.ro
 :38

aceasta noun d'onatiune a embIemei amplificate a ramas pe

Tanga emblema veche stramoseasca.1)
Cand a primit familia aceasta emblemd, nu se poate do-
vedi cu acte scrise.
Din punct de vedere heraldic, Discul si Corbul ar cores-
punde timpului .domniei lui Sigismund. Dealtfel, astfel de em-
bleme simple au distribuit si regii din familia lui Arpad si
Anjouestii nobililor de rand. Nobilimea inaltn si stegarii pri-
meau chiar si coroana descoperita. Dar peste cateva decenii
se schimba obiceiul compunerii emblemelor, asa ajunge, mai
tarziu, in emblema familiei Huniade leul rosu cu coroana. Este
sigur insa ca, de multe on din cauza necunoasterii regulelor
heraldice, emblexnele erau supuse multor schimbari si transfor-
marl diva necesitate, gust i imprejurari. Intrebuintarea emble-
mei in toate ramurile vietii Ca i pe pecete sau sigil, o aveau
la inceput deobiceiu numai principii si nobilim,ea inaltd. Cu
toate acestea pecetea cu emblema nu forma un drept exclusiv
al nobilimii, nici nu era un atribut al casei de nobili. Ver-
boozy zice. bEmblema nu este o trebuintn neaparatd, dat ser-
veste spre intaietate ;" mai departe : Domnitorul prin donarea
emblemei Inca nu nobiliteaza pe cineva, pentru ca, si orasenii
si plebeii au embleme pe cari le-au primit dela Domnitor,
fara ca sa, fie inirati pentru aceasta donatiune intre adevaratii
nobili.") Emblema familiei Huniade a fost imprumutata din
timpurile cele mai vechi si judetului Hunedoara. Cum s'a M-
cut aceasta imprumutare nu se cunoaste precis. Conform
traditiunii, regele Matia, in ultimul an al vietii sale, ar fi donat
.emblema judetului amintit. Se stie cat de mult a reflectat
regele Matia, ca sa-i asigure tronul fiului sau bastard Joan
Corvinul i e foarte probabil, ca cu aceea interrtiune a dat
judetului si orasului Hunedoara, Deva si Hateg emblema sa,
ca la \'iitoarele alegeri de domnitor, sa. se prezinte cu aceste
insignii spre a vota cu fiul salt.") A. Tornya in studiul sail!)
1) Dr Wertner Mor : A Hunyadiak in Huuyadm. tort. es reg. tars evkve, 1900. p. 95.
2) Sainte G. in Hunya,dvm. reg. es tort. Ursa evkve 1894 p. 27-84. :3) idem.
4) A. Tornya in Revista amintitA din 1881.
www.dacoromanica.ro 5
36

Diocletiei si a Dalmatiei la 1198-99. Fiul sau Dumitru,

purta titlul de jupan, iar fiii lui Dumitru : Vratislau si Bratko
erau cnezi. Deci, descendenIii capetelor incoronate purtau
titlul de cnezi. (Dr. Wertner Mor: A kozepkori delszlav ural-
kodok, p. 32.)
Ladislau, zis si Stefan, regele Serbiei, are. ca ginere pe
cneazul George. (Idem p. 49.)
Cneazul Lazar ajunge pe tronul Serbiei dupA moartea
lui Vukasin. Acest Lazar Grebljandvics este amintit, pe la
1356, la curtea lui Vukasin, fiind domn puternic in 011ie
DunArii si ale Moraviei. El si ca domnitor poarta, titlul de
cneaz, sau principe- al Serbiei. (Idem p. 101.) Acesta a, murit
in lupta contra turcilor, pe ctunpul Mierlei, Ia 1389. Banul
de Maciovia, Nicolae Gara, era ginerele acestui principe cu
titlul de cneaz. (Dr. Thirn : A szerbek tortenete, p. 5.)
Un fiu al principelui George Brancovici, Stefan, pe la
1445, poarta titlul de cneaz.
La 1249 cetim interun act: Ed Stefan din mila lui
Dumhezeu mare ban al Bosniei ilii Jur tie Iacob Delfin cnea-
zulut de Raguza." (Dr. Wertner idem p. 213). Stefan Tvrtko
regele Bosniei, a avut doi frati: Stefan Vuk si Stefan Dabisa.
Acest Vuk este amintit intriun act pe la 1354 55 : nobilul
tanAr, cneazul Vuk, iubitul sau frate." (Idem p. 222.)
Voievod cneaz al Bosniei este amintit pe la 1427-1446
Jvanis: pe la 1442 1454 bneaz Si Voievod Petru, ca des-
cedenti ai puternicilor Pavlavics.
Vukasin, un nepot at regelui Ostoja al Bosniei, se inti-
tuleazA cneaz. (Idem p. 226.)
Fiul regelui Ostoja, printul Radivoj, este amintit intai ca
-cneaz. 1-1rvatin, cneazul Bosniei, sprijineste pretenziunile An-
jouestilor la tronul Ungariei, fiindu-le acestora de un pretios
ajutor. (Idem p. 235.)
Tata deci c regi, principi, domni puternici, fiii Si desce-
dentii acestora, poarta titlul de cneaz, sau cnez.
Sub slavonul cnez este a se intelege, in evul mediu,
www.dacoromanica.ro
 37

titlul corespunzator la comes", care insemna nu numai un

grof, boier, ci in genere un magnat foarte puternic. La domni-
tori acest titlu corespunde cu acela de principe. (Idem p.ag. 235.)
Cehii, cari asemenea sunt inruditi cu slavii, ii zic cneazului"
knizse" (knyize). Acest cuvant Si la cehi are acela inteles,
ca i la celelalte popoare slave, adeca : Principe, domnitor
sau cel putin descendent al, unei familii domnitoare, sau prin-
ciare, conte, sau mare boier. Popoarele de origine slavond,
pand in zilele noastre I i numesc preotii knezi, sau knazi,
probabiJ dupa obiceiul ce era la egipteni Si la evrei, in statul
teocratic, . in care clasa preotimei era cea mai inalta clash'
sociald. Si Sfanta Scriptura amintete 'despre preotii inalti,
numindu-i Principi-preoti. Si in zilele noastre, la unele popoare,
arhiereii cretini sunt numiti Principi-bisericeti, folosinduli -
numai numele de botez ca, Petru I. Episcopul Veronei etc.
Aceasta este o dovadd, ca i popoarele slave amintite, and
intrebuinteazd fatd de preotii for numirea de cnezi, le dau
aceea importantd, privi i fiind ca principi bisericeti. S. tra-
gem de aici o concluzie. Dna, stramoqii lui Iancu Corvin au
fost din vechime cnezi, atunci ei, in viata nationald a popo-
rului din care fdceau parte, au fOst principi, domnitori, voie-
vozi, sau boieri ,de seams Si in nici un caz nu erau din fa-
milie de jos, ci din patura conducatoare a poporului. Bunicul
lui Iancu Corvin, erban, este cneazul, voievodul romanilor
din judetul Hunedoara. Voicu, f1iul lui Serban, este la 1399,
castelanul cetatii Hunedoara,- el deja nu mai este supusul
voievodului Ardealului.
Unii sustin ca Voicu i Selibgr, boieri romani, s'au refu-
. giat in Ungaria, dinaintea lui Vlaicu, Domnul Munteniei i
ca, pe Voicu l'a chemat Sigismund din Muntenia in Ungaria,
pentru vitejia sa. Ce insemneaza toate acestea, zice Fenyes
in opul citat : a) aceea ca Serban a fost principe, voievod ;
.b) ca Voicu a fost boier cu pozitie inalta ; c) ca Sigismund
l'a chemat pe Voicu nu ca pe un soldat de rand, ci ca pe un
www.dacoromanica.ro
38

cap, ca pe un conduator-sef al poporului, pentru vitejia sa ;

d) ca Voicu fiind independent de Principele Transilvaniei, era
vasalul direct al regelui Ungariei; e) ca nu numai in acele
timpuri, c'and deosebirile de clase sociale erau asa de pronun-
tate, ci chiar si azi casAtoriile se incheie intre aceia, cari se
potrivesc si in privinta pozitiei sociale; deci fiul Voievodului
roman desigur si-a cAutat sotie dintr'o familie asemanatoare
pozitiei sale sociale.1) Se purse intrebarea, care, a fost rolul
acestor voiezozi si cnezi in jud. Hunedoara ? Ca si in arte
tinuturi neaose romanesti si aici rostul acestora trebue cautate
in preajma cetatilor regale, pe cari posesiuni, regii in actele
oficiale, le numesc: Possesiones nostras Walachicales"2) 'uncle
in schimbul unor privilegii aveau s presteze anumite servi-
cll.') Bineinteles aceste organizatiuni romanesti, la inceput
nationale independente, mai tarziu in seviciile regilor Unga-
riei, cu timpul au fost slAbite, au inceput a se destrAma.
Asa dupg moartea Huniadestilor, pe la 1493, se face
amintire despre voievozii romani Raicu si Vida, apoi despre
cnezii Buda, Farcas si Mihai, gasiti intre iobagii de rand.
Asadara voievozii si cnezii, din situatia for privilegiatd,
ajung in starea iobagilor de rand, fenomen ce se observa
in acela timp in toate tinuturile din Ardea1.4) Cauzele
acestei desorganizsari a vietii sociale nationale romanesti, este
a se cauta in politica de intoleranta a regilor si a guvernelor
maghiare.
Originea stralucita a familiei Huniadestilor este incon-
testabilA. Este dovedit, cli membrii acestei familii, deli nu fa-
ceau parte din nobilimea inalta, erau cnezi si nobili bine situ-
1) Fenyes L.: loc citat p. 151.
2) Vezi diploma de donatiune a regelui Ladislau Postumul din 1443 in Vazlatok
de Dr. Solyom Fekete Ferenc : Hunyadvm. tort. es reg. tars. evkve 1881-1883.
p. 33-34.
3) S. Dragomir : Studii din 1st. mai veche a romanilor depe teritorul diecezei
aradane, in Transilvania Nr. 1-6 din 1916.
4) Idem p. 19.
www.dacoromanica.ro
 39

ati si cu mare trecere. Chiar inamicii de moartea at lui Iancu

Corvin, fratii Czillei in cronica for, it numesc pe eroul Din
familia mica dar nobild." Calcocondilas zice : Jangus Choniates
genere flatus erat non admodum obscuro.") Daca ar fi fost
inteadevar dintr-o familie asa neinsemnatd, atunci eroul nu
putea lega cdsatorie cu fiica unui nobil de frunte, dat fiind,
ca el in acele timpuri era om cu totul nou, adeca Inca nu
avuse un rol mai important in stat. Ca si in Judetul sau
Voicu era un om cu mare vazd, o confirma faptul, ca pe una
din fetele sale a mdritat-o dupa fiul Voevodului din Muntenia,
pe alta dupd Pangrati de Dingheleag, iar pe a treia dupd Ton
Szekely (Sacuiul), ambii Wand parte din nobilimea inaltd 2)
Cine a fost mama eroului ?
Unii o numesc Elisabeta Marginean, altii de Marginea,
Mursina, Marsina, Musana, Morzsinai si Marzsinay. Aproape
toti istoricii tnaghiari o numesc Elisabeta Morzsinay., Dr. Ka-
racsonyi Janos, istoric cu mare reputatie din tiiupurile noastre,
combate pe cronicarul Eleftai, spunand ca, afirmatiunea acestuia,
ca mama lui fancu de Hunedoara ar fi fost fatal de a lui
Morzsinay, este o poveste.
El spune ca, Heltai nu ...media crezdmant, pentru faptul ca
el it numeste pe regele Sigismund tatd al eroului Huniade,
desi astazi este deja sigur, ca kart Huniade era de 7 ani,
cand a venit igismund pentru prima ora prin Ardeal.8)
In vecinatatea posesiunilor Huniadestilor era inosia fa-
miliei Mursina de Densus, din care i i trage originea si mama
'marelui comandant Huniade." In diplome este amintit Step-
hanus alias Mursino vocatus filius condam Johannis de
Damsus (Dr. Csanki 0. Szazadok. 1887. p. 17.)
Este sigur si aceea ca, in timpul lui Huniade nu exista
familia lui Morzsinai si nici nu putea fi, deoarece ordselul
Morzsina era la o dislanta mare si se afla in mainile altora.
1) Gr. Teleki ; II. p. 27. 2) Dr. Szalay si Dr. BarOthi : A magyar nemzet
tortenete. vol. III. p. 220. 3) Dr. Karksonyi Hunyad vm. tort. es rOgtars din 1901 p. 148.
www.dacoromanica.ro
40

Exista insa in comuna Demsu familia Musana, sau Mar-

sina de Margina sau Marginean. Dr. Karacsonyi este de pa-
rerea, ca fiind aceasta familie prin secolul XV. saracg Si abia
o familie incepatoare de cnezi, din punct de vedere social
era exclus ca domnul, stApanul cetatil Hunedoara, nobilul,
posesorul unei embleme sa fi luat in cAsAtorie fiica unui
membru al cestei familii.i) Dar atund pe cine a luat in casa-
torie ? Dr. Karacsonyi nu ne spune. Am aratat mai sus ca,
in urma imprejufdrilor i a tirnpurilor tulburi, precum i in
urma persecutiunilor religioase indreptate indeosebi impotriva
Romanilor, cum vom arata la alt loc, putea foarte uor ca
aceasta familie Musana, sau Marsina sa fi saracit, ceeace nu
este un argument, ca nu putea fi totodatd o familie de ori-
gine foarte stralucitd. Ce ne indreptatete sa sustinem acest
lucru? Vom ldsa sd vorbeascd documentele. Toti istoricii ro-
mani sunt de acord in a recunoite, ca.sotia lui Voicu a
fost Elisabeta de Margina, sau MArginean. Aceasta familie
figureazd ca proprietary de moii Si inruditd cu alte familii
nobile, ca apartinand districtului Caransebe, Sebe, Halmos
(Almaj) i Mihald (Mehadia sau Meedia) i o gdsim in se-
colul .al XIV-lea.2) Stoian fiul lui Margina Mosyna de Nyi-
res' (Mesteaedn) cneazul Valahilor, primete o diploma. la
12 Septemvrie 1380 dela regele Ludovic cel Mare, prin care
luandu-i-se in considerare .credinta i serviciile aduse, i-se do-
neaza Polonita i Bakocsmezo!) Comuna Stei, in apropierea
Dernsuului, la 1438, figureazd ca propietatea familiei Musina
(Margina, Marginean) din Demsu.4)
La anul 1404, Mercina intealt loc Mursina i Misina
coruptie din Margina Si Marginean, Si loan fiii lui Stoica din
Demsus, sunt numiti comisari la introducerea unor cnezi din
Hateg, mai corect din tinutul Hategului, in posesiunea Sala-
ului de sus.5) In acela an loan i Musina, fiii lui Stoian din
Nyires, (Mesteacan) se introduc in posesiunile Reketye
1) Idem p. 149. 2) Op. cit. p. 43. 3) Hunyadm. tort. es reg. tars. evkve
1880-1881. p. 63 4) Op. citat p. 2b3. 5) Transilvania 1872. p. 184.
www.dacoromanica.ro
 41

(Rechitova) si Demsuq. La anul 1411, inteo judecata adusa

de catre judecatorul cnezatului Hochzak (Hateg) intre proto-
popul Dobrota din Raul Barbat si intre fratii lui i cneazul
Leul de acolo, cu fiii sai, se omintWe ,,Joannes filius Stoiani
de Dcmsus." Joan si Musinki aratati in documentele citate, ca
fii ailui Stoica i ai lui Stoian, credem ca sunt tot aceia,
numai numele tatalui for s'a pus pentru asemanare greOt
intr'un loc, iar predicatul s'a putut pune de Nyires", sau de
Demsu, fiindca aniandoua satele erau ale lor.') Amintirea
acestei familii are o deosebita importanta pentru noi, de-
oarece, din familia aceasta a fost mania viteazului Hunyadi."2)
Mesteacanul, pe ungurete Nyires i de aici Nyiresfalva,
in 1360 a lost donat de catre Petru, Voevodul Transilvaniei,
fratilor Stoian i Boian, fiii lui Musina din Demsu, iar in
1438, tefan i Sandrin Musina capata dela Regele Albert, ca
donatiune noun, intre allele i A bleu! si Mesteacanul. Pe la
1516 aceste sate crau proprietalea lui Gapar de Marsina.8)
La 28 Aprilie 1416, vocvodul Ardealului, Lepes Lorand, ade-
verete din Deva ca, Nodilis vir Musyna de Demsue Mean-
du-i de vanzare averea, zadarnic a oferit-o rudeniilor i ye-
cinilor, aqadata este in drept s t o vanda, sau sa o puns, in
amanent oricui . Mqia se_ extindea in comunele : Pogye-
nica juxta fluvium, Charnasay ac Dansos, predicta Reketye,
Nyires, Tothfalov, Sylotena, Oklos, Ablew et Bunifla vocatis. "4)
Coinuna Rechitova, Mesteacan, H4dat, Cerniqoara, Bunila,
Ciarna, Stei, Paciveti, Demsu, Poeni, Toteti. Petros, in 1438
se numara intre satele primite . dela rggele Albert, de catre
*fan i Sandrin Mursina din Dernsus.5) In anul 1360 comuna
Poieni era in4a vac]. lui Gaspar Marzsinay. Dela dansa a
trecut la, urtna0 lui Stefan si Sandrin, cari erau stapanii aces-
tci commune la 1438. Rechitova fiind aproape de Mesteacan
si de alte sate depe raul Cerna, in vremile vechi, a lost pro-

1) Dr. Badu : Op. cit. p. 190-191. 2) Itilagy. t5rt. tars kinind. 11. 24, 19 Dr.
Radu : Op. cit. P. 192. -- 3) Dr. Radu : Dupa Biithe fa Op. cit. p 248. 4) Hunyadm.
tort es reg. tars. ovkve din 1885 86. p. 80. 5) 1)r. Radu : Op. cit. p. 284.
6
www.dacoromanica.ro
42
prietatea acelorasi *stapani, adecd a cnezilor Musina, sau Margina
din Demsus. Stangandu-se acel neam de cnezi, Rechitova a
trecut la familia Csermenyi, prin casatoria lui Mihail Csermenyi
cu Catarina Mursina pe la 1665.1) Intr-un act de la 1526,
din prdinul lui Iaa-n Zapolya, se aminteste ca martor si VA-
duva lui Andrei Marsina.2)
Familia de Margina, sau Marginean, nu se mai aminteste
in documente in comuna Demsus, ceeace probeaza, ca dela
inceputul secolulut at XVII-lea se stansese.8) Totusi in comuna
Zeicani se face amintire pe la 1737, de moartea unui Stefan
de Marsinay, (de Margine) care era eel din urma descendent
al susmumitei familii. Despre acel Stefan de Marzsina se crede,
ca era din aceeas familie cu Elisabeta de Margine, numita si
Marginean, mama eroului Iancu Corvin de Hunedoara. Acest
Stefan a avut o fata, pe care a indritat- o dupd un nobil din
Salasul de sus, cu numele Balos. De aceea la rnoartea lui,
cand i-au facut pomana dupa obiceiul romanesc, find deci
i el roman, sditenii lui de necaz ca si-a dat fata dupa un
strain, au spart oalele de ponmna, si de aici s'a ndscut un proces
mare:J.) Deci iii baza traditiei, a cronicilor, precum si a nu-
metoaselor documente mai sus citate, se poate stabili ca,
sotia lui Voicu de Hunedoara a lost Elisabeta de Margina, sau
Marginean, din comuna Demsus, districtul Hategului. Ant.-
inatiunea lui Gr. Teleki si a tuturor acelora cari o numesc
pe mama eroului lancu Corvin, Elisabeta Morzsidai, ca originara.
din comuna Morzsina, judetul Caras-Severin, este lipsita de
orice baza, deoarece in dopumente se numeste, la 1426, IVlusina
si Mosina de Demsus ; la 1428 Demsusi Musina ; la 1438
Demsusy Mursina; la 1439 Demsusi Mursyna ; in 1444 regele
Ladislau Postumul doneaza orasul Koszeg lui Stephanus
alias Mursina vocatus de Demsus ; la 1456, it intalnim pe
Alexandru Morzsina de Demsus.5) Dr. Wei tner MOr sustine
1) Idem. p. 293. 2) Dr.- SOlyom d Fekete Ferencz. A Hunyiak rokonskiga. in
Hunyadm. t. es r. tars. evkve din 1900-901 p 145. 3) Idem. pi. 192. Idem.
p. 344. 4) Dr Wertner Mar. log eitat p. 111.
www.dacoromanica.ro
 43

ca, Morsina la inceput era nume de botez, iar cu timpul a

devenit nume de familie.1) De. fapt locuitorii satelor margi-
nase cu Muntenia se nurnesc si astdzi Margineni, deci si Dem-
susenii ap irtineau marginenilor. Este adevarat cd, in unele
diplome Morsina si Musina, etc. figureazd ca nutne de botez,
iar in allele ca nume familiars, greseli de cari se puteau de
altrel foarte usor strecura la redactarea docurnentelor in acele.
timpuri. Dr. Wertner Mor, pornind din cele insirate mai sus
sustine, ca Elisabeta de Margina, ai carei fii Stoian si Bulien,
la 1360, impart posesiunea Rechitova cu nepotii lui Costea,
al cdrui urmasi au castigat mosii si in Demsus si dela cari
s'au tras nu numai Morsina de Demsus, ci si familia Mor-
zsina de Rechitova. A ceastd legAturd de inrudire se poate mai
usor stabili, data !Wan in considerare ca fiul lui Margina,
Stoian la 1380, primeste dela regele Ludovic, Polonita, ca
Joan, fiul acestui Stoian, la 12 Apr. 1412, deja poarta numele
de Demsus," iar fratele sdu mai tank, Margina, la 1416
este Domnul Polonitei, Demsusurui, Rechitovei si a Nyiresului.
Pornind din cele insirate, Dr. Wertner Mor fixeazd urmAtoa-
rea tabeld genealogica.2)
Dupd acest arbore familiar, Elisabeta Mdrginean este des-
cendenta lui Bojan Margina-de D..!msus. Numele acestea sunt
*trate si asta'zi, recunoscandu-le in numele comunelor roma-
nesti Boj si Balata din jud. Hunedoara. Balian si Bojan tot
comune romanesti din jud. Sdlaj.
Atat cronicarii, cat si scriitorii unguri si alti straini de
mai tarziu, sunt de acord in a i-ecunoaste originea romans a
mamei lui Jancu Corvin. i daca unii scriitorii preocupaIi de
sovinism nu amintesc numele mamei lui loan Corvin de Hu-
nedoara, aceasta o fac, pentru a acoperi adevdrul stabilit in
baza atator documente, ca ea era roma.ncd. Pe un perete at
Castelului Corvinestilor din Hunedoara, in partea numita trac-
tul lui Matia, s'a descoperit o pictura de prin sccolul al XVII-
lea, care voeste sa confirme legenda tenderrtioasa a cronicaru-
11 Ideal 2) Dr. Wertner MOr. loc. eft p. 112.
www.dacoromanica.ro
44

lui Heltai, despre aventura lui S;gismund cu Elisabeta MAr-

gineanu, unde mama eroului este infAtisatd. in port romanesc
cu iie in motive nationale si cu furca la brau Originea ei
roman, este pdstratd si in traditie si in dobumente Cat pri-
veste partea a doua a acestci picturi, care a dat anzA unor
sovinisli, ca pornind dela acest tablou asIdzi foarte spd'atdcit,
sa incerce a sustine din nou fantastica legendd a lui Rai
despre originea lui loan Hunyadi, nu mai e nevoie sd ne
ocupdm de ea, deoarece am ardtat, cd cei mai de valoare is-
torici maghiari au dovedit, cd e absurd, si fard nici un temei,
iar pictura fiind cu a-proximativ 200 ani in urmd, are valoare
numai ca o curiozitate a acelor timpuri, card careva stapan
de mai tarziu al Castelului, condus de acelas biteres de per-
vertire a adevArului, c I si cro'nicarii din chestiune, a lasat sA
se execute pictura amintitd.
Cat priveste starea sociala a familiei din care isi trage
originea mama eroului nostru, reiese destul de clan din cele
insirate, ca ficeasta familie srapanea mai multe comune si
mosii si ca atare avea o bund reputatie in tinutul Hunedoarei.
Eruditul isroric maghiar Wilhelm Fralcnoi se fereste sa
aminteasca numele sotiei lui Voicu si spune despre ea numai
atata : Voicu a stiut sa castige cu vitejia sa nu numai gratia
regelui, ci si mana unei femei distinse."')
Mama lui loan Huniade a lost Elisabeta de Margine.
Familia Morzsinai, pe romaneste de .Margine, cunoscutg. in
sect. XVI in districtele Caransebes, Ucedia si Almaj era familie
de frunte in aceste locuri si inrudita cu multe alte familii
nobile. Chiar si numele ei curat romanesc ii arata originea
romand.")
Un scriilor ungur3) sustine cA, Elisabeta Marginean (el ii zice:
Morzsina) a fost fiica nobilului castrens Alexandru Morzsinai.
Afirmatiunea, cd n'ar putea fi romancd, din cauza ca numele
de Elisabeta nu e folosit la romani, nu o tinem de argument
1) FraknOi. V. MatyA kiraly. p. B. 2) P. Dragalina. Istoria Banatului. Sev. I'
p. 65. -- 3) Kenderesy. Tud. gynjt. 1831 cit. la P. Dragalina Op citat. p. hg.
www.dacoromanica.ro
 45

serios, el dovedeste ignoranta in ceeace priveste numele ro-

rnancutelor noastre."
Cel mai competent in materie este insa. scriitorul A.
Bonfinius, ndscut la 1427 la Ascola, in Italia, care a trait la
curtea regelui Matia Corvinul si care ocupdndu-se mult cu
istoria familiei Corvinilor spune de mai multe ori, ca mama
lui loan Corvin a fost greaca, care s'a tras dintr'o familie de
frunte. Tot el in alt loc insa sustine: ca dupd spusele oame
nilor, mama lui Joan Corvin a fost fiica unui roman nobil,
nobilis cuiusdum valachi" (Boyer) filia" si ca tatal ei se .

nUmia, Morzsinai adeca. Marginean, iar ea se numea Elisabeta.')

Despre Eliabeta Marginean se mai aminteste, ca ea
dupd moartea lui Voicu s'a maritat dupd nobilul Jarul (Jaro-
slaw) din Cincis, despre ce vom vorbi la alt loc.

Fr.* lui Iancu Corvin.

Voicu a avut trei fii : Iancu (loan), Ion si Voicu. Iancu

(Ion) se aminteste deja in documente din anul 1409. El a
ajuns mai larziu emu renumit si guvernator al Ungariei. Mai
tarziu este amintit Ion si Voicu. In baza acestor nume, renu-
mitul istoric maghiar Hunfalvi Pal afirma urmatoarele : E
bdtator la ochi ca, Voicu a botezat pe un fecior cu numele
bisericii apusene Johannes", iar pe celelalt cu numele bise-
ricii orientale Iuon", iar Voicu se pare a fi trecut de curand
la cele eterne, deoarece de numele lui nu se face nicaeri
pomenire in diploine.2)
Intalnim insa atat in acele timpuri, cat si mai larziu
chiar obiceul, ca doi frati buni, sa poarte chiar in viata fiind
acelas nume. Imprejurarea ca, doi fii ai unui parinte, ambii
in viatd, in acelas timp, pohrta acelas nume, nu trebuie O.
ne para.' strainie intrucat, in timpurile vechi se obisnuia adese-
ori a se numi mai multi copii cu acelas nume favorit si

1) Bonfinius : Rerum Hungaricarum Decades, III. Liho. IV. 2) P. Dragalina :

Op. citat p. 64. NO.' Hunfalvi v. II. p. 61 $i Dr. G. Popnviciu : 1st. Rom. banateni p. 168.
www.dacoromanica.ro
46

chiar astazi Inca se iptalneste acel obiceiu.') in cazul de fata

insd, lucrurile stau altfel.
Ultima ora este amintit Voiu, fiul lui Voicu, intr'o di-
ploma. a Capitlului Ardelean la 12 Februarie 1419: Johan-
nis, Johan et Voyk filiorurn dicti Woylc nobilium de Hu-
nyad."2) CA acest Voicu a murit mai de timpuriu, o dove-
deste si imprejurarea ca, in diplom cle donatiune a lui La-
dislau postumul dela 1440, nu este amintit decat Iancu si
Iuon, cdci daca. Voicu ar fi fost in viata 1-ar fi amintit si pe
el neconditionat. Dar nici la 2 Iunie 1435 nu este amintit
acest Voicu.
Cu toate acestea, in Rusia traieste si azi o familie, care
pretinde ca. acest Voicu ar fi strdmosul ei. In baza dovezilor
oficiale produse de cdtre departamentul Heraldic al tarilor Rusiei,
precum si in urma altor date din cronicile acelei familii, se
poate constata ca aceasta pretinsd inrudire este Tara nici o
baza, deoarece acel stramos Woitech iun, s'a asezat in Rusia
pe la 1388, cand Voicu iunior nici nu era in viatd.8) Noi
insa am aratat in alt loc ch, loan eroul era cunoscut sub
numele de Iancu si Calchocondilas it numeste Jangos", deci
cea mai potrivita si nevinovatd traducere in latineste a lui
Iancu era Joannes" si pentruca sd se poatd deosebi cei doi
frati, pe al doilea iI numesc documentele Johan. Asadar, argu-
mentul invocat de Hunfalvi etc. ca sovdirea religioasd a lui
Voicu 1-ar fi indemnat pe nobilul de Hunedoara, ca din cauza
inclindrii Romanilor cand spre biserica apuseand, cand spre
cea rdsariteand4) sd-si boteze copiil in ambele religii si sd le
dea celor doi fii mai Mari acelas ii!pme loan si Iuon, nu-1
gdsim de bazat si serios. Caci si in cazul acesta ar trebui sa
admitem contrarul ca, anume chiar eroul nostru trebuia sa
fie botezat dupa ritul oriental Oin urmatoarele consideratiuni:
a) fiindca el era primul ndscut; b) el s'a ndscut in tirripul
' 1) A. D. Xenopol: Istoria RomAnilor p. 116 2) Frakruii Vilmos : Mityas ki-
raly p. 8. 3) Dr. Wertner Mar : A Hunyadiak. loc tit. p. 120. 4) I. Milan : Iancu
de Hunyad, p. 12.
www.dacoromanica.ro
 47
cand familia sa nu se ridicase inca la un renume mai mare,
ca sa atragd atentiune acelor mari asupra pcestui evenfment
familiar ; -c) ca traditid familiars trebuia, ca de obiceiu, pastrata
prin primul ndscut; d) prin faptul ca, eroul nostru era cunos-
cut si sub numele de Iancu, nume curat romanesc, neintre-
buintat la alte popoare, credem ca se poate afirma -cu certi-
tudine, ca numele de Ioanes a fost traducerea cea mai ne
vinoVata Si nefortata a romanescului Iancu si ca ungurii, pentru
cari suna asa de stidin acest nume, i-au zis Janos (Ioan) fat.
Joannes si astfel s'a generalizat intrebuintarea acestui nume
in toate actele Si diplomele cancelariilor regale, care-1 cunos-
teau pe erou oficial sub acest nume. Dar sarbii i scriitorii
straini, precum si poporul roman de pretuntindeni, peritruce
l'ar fi numit Iancu i Vodd Iancu" daca el n'ar fi fost cu-
noscut intre ai sdi sub astfel de nume. Aceste doud nume,
Joan si Iancu nu se puteau confunda in roaneste- nici decurn.
Deci, eroul nostru a lost botezat Iancu", acesta este numele
sdu adevarat si numai mai tarziu s'a popularizat numele de
Joan, in ungureste Janos si mai ales dupace a iniirit fratele
al doilea, care asemenea a fost un erou si clre purta adeva-
ratul nume de Iuon. Deoarece intr'o diploma dela 1453, regele
Ladislau al V-lea it numeste pe Ion Sarquine frater", frate
. de sange al lui Joannes, multi au dedus ca, Iuon a fost
numai &ate vitreg, argumentand i cu aceea ca, doar un tats
n'a putut avea 2 fii cu acela nume. Acestea sunt insa sofisme.
Capitlul din 12 Februarie 1419 ii numete in diploma data:
Johannis, Johan et Woyk, NObilium de Hunyad" iar Ladis-
lau postumul, la 1440, le zice : Utrisque Joannis filiorum
Wayk de Hunyad". Regele Sigi- inund, in diplomele dela 2
lunie 1435 Si 1437, zice:, Ioanni Olah, fifio quondam Woyk
de Hunyad et per eum alteri Ioanni, similiter Olah fratri eius
carnali" iar la 1437: Utrique Jobannis olah filiis quondam
Wayk de Hunyad." Afirmatiunea sustinuta de unii scriitori,
ca acest Iuon ar fi fost numit, impreuna cu fratele sat Iancu,
la 1438 de Ban al Severinului, nu este adeverita in diploma
www.dacoromanica.ro
48

dela 1438. Ladislau al V-lea, in diplom dela 1953, numai atrata

spune ca, regele Albert, 1-a ridicat pe Joan Huniade senior,
care fusese pang atunci ofiter de trupd, la demnitatea inaltd
de Ban al Severinului i ca in a luat parte nenumdratele lui
lupte, purtandu-se glorios i cclalalt frate al sau, Iuon de
Hunedoara. Intre inaltii demnitari, pe cari ii intdlnim in tabara
regelui la 19 SeptemVrie 1439, este amintit numai Ioan
de Hunyad.1)
Este cert insd, ca la 27 Septemvrie 1439, figureazd ca
Uterque Johannes de Hunyad, Bani nostri Zevrienses." Iar
Ladislau Postumul, la 9 August 1440, pe fiii lui Voicu,
anabii de Johannes de Hunedoara, ii nurnqte Bani de Seve-
rin i pe Iuon it distinge in mod deosebit pentru vitejia do-
vedita alaturi de voevodul Ardealului, Ludovic Csaky, in
luptele din Muntenia purt0e jmpotriva turcilor.2) Nu se
poatre trage indoiala, ca adevdratut nume de botez al eroului
Huniade a fost Iancu." Hunfalvi greete cand afirma. ca,
Chalchccondilas a imprumutat numele de lancu dela slavii
din peninsula balcanica. Gresete Hunfalvi, pentrucd slavii nu
zic Iancu ci Ivanco, sau Jovar'co. Forma Iancu e folositd
numai la Romani, e forma curat romaneasca ca i erban,
Mogo, Radu, Iuon, Voicu numele rudelor de sange ale .
eroului. Eroul nu era cunoscut decat sub numele de Iancu.
Istoricul bizantin aa 1-a auzit si op 1-a pi scris, cdci h'avea
nevoe sa imprumute dela slavi cuvantul Jangos, (Iancu) daca
ar fi auzit Ioannes, cAci Ioannes e forma greceascd, cunoscutd
eroului. Dealtfel i romanii i inaghiarii au cantari in cari se
preamdresc faptele lui lancu. (lank.) In ca.ntarile maghiare
populace e numit Szibinyani Jank.8)
In unele documente, cei doi frati mai mari sunt numiti:
Uterque Johannes de Hunyad." Numele familiar de Hunyad,
sau pe ungurqte Hunyadi," care'l poarta familia provine,
dupdcum ne spune Hunfalvi, dela posesiunea regald Hunyad,
1) Gr. Teleki : Hunyadiak kora X. p. 72. 2) Hunyadiak lot citat p. 121. Dr.
Wertner Mor. 3) 13alan : lancu de Hunyad p. 24-26.
www.dacoromanica.ro
 49

(Hunedoara) ddruitd deja lui erban, rnosul eroului nostru.

De altcum e cunoscut c5, nobilii primeau nume dup5 pose-
siunea ddruitd de rege si c aceste conume erau mai apoi
primite, ca nume familiare. A vern nenumarate exemple de
felul acesta precum: de Lugo si Lugosi, de Bizere si Bize-
rei, de Ka lva si Kalvai etc. Prin acest conume se deosebiau
nobilii de iobagi i cetateni. Iobagii si cetdtenii i i pAstrau
numele familiare d. e. Burul, Stanciu, Dan, etc.") Dupace
doi frati valachi Ioan si Juon se disting pe campul de luptd,
sunt inaintati in urma faptelor strAlucite in pozitiuni tot mai
inalte, ba regele Albert, incredintandu7le conducerea si apa-
rarea Banatului de Severin, cu aceasta i-a ridicat intre baronii
tdrii, acum aveau dreptul a se intitula Magnifici.") Cei doi
frati, in fruiltea nobililor celor cloud districte romanesti din
Severin, bat in mai multe randuri pe turci i astfel incep
a-si castiga renume. Ei in armata." pe spesele proprii, pentru
cari sacrificii deobligd pe regele Sigismund si acesta declara
in mai multe randuri, ca este dator fratilor Huniade: Utri-
que Joannes 01 Ah" pentru cari datorii Sigismund le si da in
amanet mai multe sate. Iuon, in tovdrasie cu fratele s5u
lancu, ajunge Ban at Severinului la 1438. In calitate de Ban
al Banatului de Severin, cel mai periculos si mai necautat
oficiu dirt tarn, s'au ingrijit fraVi romani de apararea cerati-
lor Severin, Jewrin, Meedia si Orsova. Ei nu numai ca au
pus cetAtile in stare de aparares cheltuind sume considerabile
din averea lor particulard, ci se legaserd prin contracte in-
cheiate cu Albert si cu Vladislaw Postumul, ca sd sustind
200 ostasi din banii proprii.3) Pentru serviciile prestate la
apararea Orsovei in contra turcilor, fili lui Voicu Valahul, au
fort recompensati cu mosii in judetul Hunedoara si cu targu-
prul Bosar in Timis. In actul de donatiune eliberat de cdtre
regele Vladislaw, cei doi frati nu mai sunt numiti cu obici-
nuitul nume Olah", ci cu boierescul de Hunedoara" de
Hunyad,4) devenind astfel Magnificus."
1) Idem p. 16-17. 2) Hunfalvi Pal: Az olal:ok tortenete, citat i la P. Dra-
galina I. 66. I 3) P. Dragalina op. cit. p. 66 dupe Pesti Frigyes 4) Idem p. 67.
www.dacoromanica.ro 7
50'

Dintre faptele eroice ale lui Iuon cunoastem pozitiv una

inainte de 1435, card in tovarasia lui Ladislau Csaky, voi-
vodul Transilvaniei, a bdtut pe turci la Havasel,i), apoi a
curatit cetalile din lungul Dundrii, impreuna cu fratele sau
de piratii turci. Cum vedem Ion, se destinge in mai multe
lupte i- primeste donatiuni impreund cu fratele sau, iar in
1442, in lupta dela Santimbru, moare moarte de erou..2)
Notarul lui Iancu Corvin ii zice acestui Ion viteazul
vitejilor (Miles militum.") A fost inmormantat la Alba Iulia.
Unele date privitoare la moartea lui Ion, se contrazic. Anume,
un act dat de Iancu Corvin la 10 Januarie 1442, prin 'care
eroul doneazd mosiile din judetul Alba capitlului din Alba
Julia spune, ca se db.' pentru linistea sa sufleteasca si pentru
odihna sufletului fratelui sau Ioun, (Militis militum,) on lupta
dela Santimbru este pusa in vara anului 1442. Deci, on data
diplomei estp greita, on atunci Ion a murit in altd lupta, la
1441.3)
Iancu Corvin, din marea sa iubire fata de fratele sau
'Ion, prin diploma amintitd, face bisericii cu patronul Sf. Ar-
hanghel Mihail din Alba Iu lia, o donatiune de patru comune
prin ciapitlul arnintit si anume Bulgarul, Cerghe,d, Giomal t
Tinodul cu conditia ca preotii acestei biserici si toti urmasii
for intotdeauna, s fle obligati a face liturghie, in toata Sarn-
Vata in onoarea Preacura-tei Fecioara Maria : iar in a doua
zi a saptdmanii pentru sufletul celor morti, in a patra zi in
lauda Spiritului Stant ca sa-i lumineze pe oameni, iar in
alte zile ale saptamanii sa se cante Sf. liturghie pentru sufle-
tele mortilor regulat la altarul Sf. Doctori Para de argint Cos-
ma si Damian, in numita biserica. (Vezi cuvintele acestei
Diplome in anexa VI.)
Tinem sa amintizn la acest loc, ca regele Matia pe la
anul 1460, donea7d mosiile sale din comunele Bolcas si Sidve
(Jidveiu) din jud. Tarnava mica, prepozituiui ardelean, cu

1) Gr. Telcki: vol. cit. X. p. 90. 2) FraknOi : Op. citat. p. 8. v 3) Dr.

Wertner Al& : Hunyadiak, loc. citat p. 141.
www.dacoromanica.ro
 51

conditia, ca in fata altarului dela catedrala din Alba Iulia,

unde este inmorrnantat tatal sau, fratele sau si rudele sale,
sa se facd zilnic liturghie.1)
Surorile eroului.
Dupdcum am aratat si in tabela genealogicd, o sord a
eroului numita de cdtre unii istorici Elisabeta, a fost maritata
dupa un nobil numit Szekely, (Sacuiul) sau cum se numeste
in acte Zechel, Dr. Wertner Mot- in Hunyadiak" p. 1322)
spune ca, Ilarion Puscariu greseste, cand afirma in opul sau
amintit fard ca sa dovedeascd, ca sora a treia a lui Iancu
Corvin a fost Elisabeta, care s'a maritat cu Iuon Szekely.
Aceasta confuzie provine de acolo, ca, unii scriitori vechi o
nurnesc pe Elisabeta Szilagyi, sotia unui Johanis Zechel de
Hunyad. Evident ca aici e o confuzie, fiind vorba de Iancu
Corvin de Hunedoara si nu .de cumnatul sau loan Szekely,
deci numele sotiei lui Iuon Szekely deocamdata nu este pe
deplin hotari't. Dela aceasta sorb. a lui Iancu Corvin se trage
acel vestit Iuon Szekely, care a cazut la 1448 in lupta contra
turcilor, pe campul Mier Acest Ion Szekely a fost nepot
de sora a lui Iancu Corvin de Hunedoara si nu frate cum
iI numeste Dl Nicolau, in istoria sa.4) Este .adevarat &, Iancu
Huniade, in unele acte, it numeste frater noster" pe Ioan
Szekely, agrdire obisnuita. fata de rudele apropiate in acele
vremuri. Acest fapt i-a adus in eroare pe multi scriitorii.
Tot asa au lost in eroare accia cari au scris, ca acest Ioan
Szekely, numit si Zechel, a foft Ban al Slovacilor, apoi at
Croatilor. Aceste slujbe nu le-a ocupat nici odata..5) Szekely
a fost Span si in aceasta lona a primit titlul de Magnificus."
Alta sord a eroului a fost Clara, sotia nobilului Pangratiu
de Dingheleag, numit in diploma de donatiune a regelui
Ladislau la 1456; Pangrati de Dengeleg.") Acest Pangratiu
1) Idem p. 132 . 2) Dr. Wertner Mar : Hunyadiak, p. 132. 3) Dr. Karicsonyi
I : Mayas kiraly emleke, p. 9-17. 4) T. Micolau! op. citat. p. 232. 5) Dr. Kara.
csonyi : op. cit it. p. 16. 6) Gr. Teleki : op. citat. I. p. 63.
www.dacoromanica.ro
52

dupdcum se poate vedea din emblerna aflata in biserica din

Teius, s'a numit in 'originar Cata.1) Deci, nurnele it tradeazd
a fi roman. Locul nasterii acestuia a fort Dingheleagul, din
jud. Satu-mare cum o dovedesc chiar documentele si nurnele
acestui nobil. Cand a ajuns cumnatul sau Corvin, Voevo-d al
Ardealului, pe Pangratiu l'a fost facut vicevoevod, in care
calitate a fost pana la 1444, cand a cazut si el ca erou, in
nenorocita lupta dela Varna. Dr. Wertner Mor2) crede ca, Pan-
gratiu de Dingheleag isi trage originea din Dingheleagul din
jud. Somes si nu din acela din Satu-mare, deoarece din loca-
litatea cea dintaiu, intalnim inai multi inembrii ai acestei
familii, cari ocupa diferite functiuni, iar altii figureaza ca
proprietari etc.
Despre sora maritata cu Pangratiu unii scriitori sustin
gresit, ca era sofa vitreaga cu eroul, adeca numai dupd
mama, sau cum se numeste ea in diploma de donatiune
data de regele Ladislau Posturnul la 1456, Sororem swam
uterinam, sororis suae uterinae." Cand i-s'a tdcut donatiunea,
ea era vaduva cu trei copii, anume ; Ladislau, Ion si Andrei.
Cu aceastd diploma i-se da lui Joan, surorei sale, si celor
trei fii ai ei, titulo novae donationis", cetatuia Lita, in jud.
Cluj, cu patrusprezece comune : Savadiila, Fenesul, Hasdate,
Sdcel, Fildul de sus, Fildul de jos, Agris, Sancrai etc.')
Despre a treia sora, Dr. Karacsonyi nu aminteste nimic
in studiul sau. Tot asa, Cavaler de Pus6ariu nu arninteste in
tabela sa genealogica pe fratele al treilea pe Voicu, din care
motiv ne vedem indemnati, sa dam o a treia tabela de ge-
nealogica complectd, dupd eruditii scriitori unguri : Dr. Szalai
Dr. Baroti.4)
Dupacum reiese i din aceasta tabeld, una din surorile
eroului a fost Marina, (Maria) maritata dupd Manzila, (Manoil
dela Arges,) fiul lui Dan Vodd II. Un descendent al acestei
1) Dr. Karticsonyi : idem. 2) Dr. Wertner Mon loc citat p. 118. 3) Gr.
Teleki : op. cit. vol. X. p. 495. Dr. Szalai I. 9i Barriti L.: A magyar nemzet torte-
nete, vol. IL p. 160-230.
www.dacoromanica.ro
 53

familii a fost, vestitul primate at Ungariei, Nicolae Valahul,

(Olah) mare scriitor, care amintete in istoria sa despre ori-
ginea sa dela principii Munteniei, precum i inrudirea cu fa-
milia Huniadetilor. Marina a avut cu Manzi la 2 fii : Stanciul
i Stoian, (tradus greit in ungurete Istvan.) Stanciul a avut
2 fii.: Dan i Petru. Stoian refugiindu-se la regele Matia, a
luat in casa.torie pe Varvara de Huszar, cu care a avut ur-
mdtorii copii: Niculae vestitul Mitropolit pritnat amintit, Matei,
Ursulina i Ileana. Aceste date au fost comunicate de cave
insui Nicolae Olah, renutnitul Mitropolit primat de Strigoniu.')
Iancu Corvin, dupdcum vedem din cele expuse, ar fi
avut i surori bune si surori vitrege dela aceea mama, care
se mdritase dupa traditie a doua orb,, cu nobilut Jarul de
Cinci, descendent al unei familii romaneti, care mai tarziu
s'a maghiarizat. Cinciul in ugurete s'a prefacut in Chonok,
Chionok, Csonok, Csolnok, Csolnakos Si astfel Si familia lui
Jarul de Cinci a devenit Csolnakosi. Iancu Corvinul, ca gu-
vernator at Ungariei, fdcu familiei de Cinci o donatiune pen-
tru meritele militare ale membrilor ei, in diploma data din
Cetatea Timioarei, in ziva Inaltarii Domnurui, la 1447 i ii
aratd cu numele : Nicolae, Dan, fii ai reposatului Jaroslau din
Cinci, apoi Voicu i Petru, Sorbe. i Iuon fiii numitului
Jaroslay.!) Cu drept cuvant insa ne putem intreba ca, se
poate deduce cu certitudine din aceste date inirate a mama
eroului, dupa moartea lui Voicu, s'ar fi inaritat cu acel nobil
cincian ? Dr. Wertner Mew crede,$) ca aceste date nu sunt
altceva, deck exploatarea genealogiei mult puffin necunoscute
a Elisabetei Marginean de catre unii scriitori, cari s'au bizat
pe unele legende pastrate in mod alterat de catre traditia
.

poporala. Purtand unul din membrii familei Csolnakos numele

de Voicu, unii scriitori au crezut, cd acesta este identic cu
Voicu de Hunedoara. Credinta aceasta insa nebazandu-se pe
nici un document, nu poate fi luatd in considerare.4) In ceeace
.1) Dr. Wertner Mon loc. citat, p. 117. 2) G. Sincai : Cronica Romanilor tom. II.
3) Dr. Wertner AI& : Op. citat, p. 113. 4) Gr. Teleki : Op. citat, I. p. 46 -47.
www.dacoromanica.ro
54

priveste inrudirea Huniadestilor cu familia Csolnakosi, Dr.

Wertner Mor crede, cd aceasta ipoteza este asezata pe baze gresite,
el trage la indoiald si autenticitatea documentului dat in Timisoara
i reinoit la 29 Aprilie 1609 de catre Gavril Bet len. Docu-
mentul original eliberat de catre principele Gabriel Beth len, la
229 Aprilie 1609 in Cluj, a fost controlat de catre noi, ase-
menea a fost controlat si documentul original dela 1448 la
care se provoc a. si care este reinoit de catre principele Beth len
si am constatat, ca acela este dat din Caransebes la 26 Aug.
1448 si nu din Timisoara, cum afirma Dr. Wertner Mor,
copia autentica este aldturata aici la anexa Nr. VII. Actul ori-
ginal este WA subscriere si pecetea nedescifrabild. Este scris
pe o hartie ordinary,, din care lipsesc cateva bucgi. In aceasta
diploma., presupunand ca este autentica, lancu Corvin de Hu-
nedoara spune cy, Chionoki Voicu frater noster condivisio-
nalis" in numele sau propriu, precum si a flilor sai Ladislau
si Sandrin, apoi in numele fiului lui Jarislau, Datic s'au cait
in fata sa, ca sunt conturbali si expusi multor sicane in
mosia lor, deaceea dispune tuturor functionarilor, ca, pe sus-
amintitii sa nu-i molesteze in mosiile for din Chionok, din
districtul Hategului si in aceea din Dabaca, aflatoare in di-,
strictul Hunedoarei. Acest frater condivizionalis", frate im-
partitor dupa Dr. Wertner Mor, nu este a se intelege nici
odattt frate bun, ci numai o rudenie impartitoare, apartina-
toare aceluia ram familiar. Din aceasta gresald, ca frater
condivizionalis" ar insemna frate bun, pornind unii au crezut,
ca mama lui Iancu Corvin, dupd moartea lui Voicu, trebuia
sa se mdrite neconditionat dupa Jaroslatt, sau Jarul de Cincis.1)
In alte diplome date de catre Iancu Cprvin, pe seama
acestei familii, nu se face amintire despre inrudirea ainintita.
In legatura cu cele sustinute de catre Dr. Wertner Mot., Dr.
Solyom Fekete Ferenc sustine contraru1.2) El zice ea : ,Fra-
ter noster condivizionalis" se zice in mai multe documente
1) Dr Wertner 1\46r : Op. cit. p. 114. 2) Dr. Solyom F. Ferenc : A Hunyadiak
rokonsiga, loc citat p. 146.
www.dacoromanica.ro
 55

fratilor buni, fratilor de pe un psarinte si verilor primari si ca

si azi este cunoscuta traditia in familia Csolnakosi, cd ei
sunt inruditi cu familia Huniadestilor.
tndoiala D-rului Wertner Mor, in legatura cu inrudirea
familiei Csoloakosi cu aceea a Huniadestilor, este sustinuta sf
de edtre eruditul istoric Dr. Karacsonyi,1) care afirma ca, do-
cumentul privitor la Chionoki Woyk, presupusul strabun al fa-
miliei Csolnakosi, care sustinea inrudirea acestei familii cu
aceea a Huniadestilor, este falsificat. Acest document a fost
intocmit atunci, eand cetatea Hunedoarei deja nu mai era in
mainile Huniadestilor si can-d in Ardeal poruncea Principele,
nu Voevodul. Continutul acestui act fals vorbeste de atari
privilegii, de can Iancu Corvin nici ()data n'a impartit. Aceasta
falsificatie este cuprinsa intr'o transcriere de 1609. Dace, este cert
zice D-sa cd are data de 27 August 1447, atunci.nici din
acel motiv nu poate fi adevarat acel act, deoarece la 27 Au-
gust 1447 Huniade n'a fost in Caransebes. Noi am aratat
mai sus ca, actul din chestiune are data de 26 August
1448. Deci, fiind acel act o falsificatie acute cu intentiunea
de a stoarce oarecari privilegii si de a dovedi o genealogie
mincinoasa pentru descendentii familiei Csolnakosi, cade dela
sine si credinta si toate ipotezele, c. Elisabeta Mdrginean s'ar
fi mdritat 'a doua ora cu un Jarislau, sau Jarul, care ar fi
straniosul familiei Csolnakosi. Dar atunci, de unde provine
acea agrafre in actul de donatiune eliberat de cdtre loan
Corvinul fratilor Chionok de : frater noster condivizionalis."
Probabil era ceva inrudire intrj ei dupa mama, sau dupd
fiica vreunui unchiu de al eroului, care figureazd in actin de
donatiune dela 1409.
Teza sustinutd de cdtre Dr. Wertner Mot- si Dr. Kara-
csonyi, ca Elisabeta Margineanu nu s'ar fi mdritat a doua
orb, sf ca aceasta este o inventie neintemeiata sf noug, ni se
pare foarte probabila, deoarece eroul Iancu si-ar fi adus
aminte neconditionat si de mama sa in diplomele de dona-
1) tiri din : A Hunyadvm. tort. es reg. tars. evkve din anal 19011 p. 148,
www.dacoromanica.ro
56

tiune, date pe seama acelei familii din Cincis. Cum insa ni-
caeri nu se aminteste de ea dup. moartea lui Voicu si cum
nu s'a fAcut amintire nici de o moartei ei, nici de locul
unde este inmormantata trebue sA bAnuim, cd si Elisabeta
a murit in scurt timp dupd Voicu, Inca in acel timp, cand
Iancu, fiul mai mare, nu se ridicase la un oarecare renume,
cAci altfel nu ne putem inchipui cum s'a putut trece cu ve-
derea atat eventuala cdsatorie de a dour, ora, precum si mo-
artea ei.
Ramane pe urma sa se clarifice, dacA sora numitA so-
rorem suam uterinam" i-a fost de fapt sord, sau numai o
verisoarb., dup,acum s'a dovedit ca frater condivizionalis" se
zice si verilor din frati deoarece, de fapt niAritatul acela de
al doilea al Elisabetei Marginean era cu totul neexplicabil.
VAduva unui nobil, cu un retume asa de mare ca Voicu,
nu se putea dimite sa se mdrite dupd un pretins Jarul, care
nu jucase nici o rol si al carui nume nu se gaseste nicAeri
in actele, sau diplomele din aceste timpuri. Dr. Wertner Mor
dovedeste in mod neindoielnic ca, surorilor bune li-'a zis
totdeuna soror uterina", iar celor vitrege carnalis." El
aduce mai multe exemple si dovezi.1) Admitand acestea, se
spulberd o legends care era acoperitA de un mister si care
n'a fost altceva, deck produsul unei fantezii.
Tinem sa amintim la acest loc si despre o pretinsa in-
rudire a familiei Corvinilor cu principii Marnevici. Nimic po-
zitiv iris, nici iri legatura cu aceasta inrudire. Nici o document,
nici o urma un dovedeste acest lucru.
Dup, sotia sa Elisabeta, Iancu Corvin era inrudit si cu
familia Gereb. Anume Sofia, sora Elisabetei de Szilagyi, s'a
maritat cu un anume Gera de Vingarth. Din aceastd casatorie
s'a nAscut Tentru Palatinul, Matei Indrasnet'ul si Ladislau,
omul de stiinta si episcop al Ardealului.
1) Dr. Wertner M6r : A Hunyadiak, p. 118. loc citat.

www.dacoromanica.ro
 57

Coca naterii eroului.

Despre locul nasterii lui lancu Corvin de Hunedoara nu
se stie nimic cu certitudine istorica. Unii scriitori sustin, ca
s'ar fi ndscut in comuna Corbul, Corvini, sau Corbeni (Ho llos)
in jud. Hunedoara. Insd o astfel de comuna nu exista si
nici nn sunt dovezi, ca ar fi existat in acele vremuri in jud.
amintit. Locuinta pdrintilor sal a fost insd. in Hunedoara, un-
de s'au ndscut ceialalti frati ai .sdi. Deci aci a trebuit O. se
nascd in tot cazul si eroul nostru. Istoricul grec Chalcocon-
dylas scrie limpede ca, s'a ndscut in Hunedoara. El zice:
Patria fuit choniatae sive Huniade Ardelii appidum" (in Biz:
XII p. 106.) Tot asa afirmd si scriitorul Cuspinianus: Este
cu certitudine stabilit ca, Joan de Huniady s'a ndscut in
Hunedoara." De aceeas pdrere este si 136r\ Antal)) Unii scrii-
tori luand ca directive numele de Corvin, dupd. Corbul din
blazon de e. Liszt2), spune, ca s'a ndscut in Piatra Corbului
din Muntenia. Aceastd-comuna de fapt a fost in posesiunea
inaintasilor a mintitului Mttropolit priinat din Strigoniu, Nicu-
lae Valachul.3) Cronicarul Heltai spune ca, acel for ar fi Cor-
bul (Hollos), sau Corbeni. Bonfinius spune ca e din Corvin,
de uncle pc'rnind Kaprinay, Georg; files si Fejer etc. tin, cd
e localitatea Corbul, Corbeni din jud. Hunedoara. Liszt si
Heltai, cronicari unguri, spun ca in Muntenia este a se cauta
locul de nastere al eroului. Acel loc ar fi comuna Corbeni
in judetul Arges, dupd cum am ardtat la pag.
Deoarece toti scriitorii sunt deacord in a recunoaste ca,
deja inaintasii eroului Iancu CorWn erau stapanii ceratii Hune-
doara in calitate de cnezi, este neindoielnic, ca eroul nostru,
precum si ceialalti frati si surori s'au nascut tot in Hunedoara.
linul naterii eroului.
Scriitorii contimporani cu eroul nu fac nici o amintire
despre data nastereii acestuia, iar pdrerile celor de mai tarziu
1) Por Antal : Hunyadi Janos elete es korrajza 1873. 2) Gr. Teleki loc citat
vol. I. p. 57. 3) P. Dragaliva : Ist. Banat. vol I. p. 69 si Gr. Teleki L 57.
8
www.dacoromanica.ro
58

difer. Gualter i dupd el Fejer o pune la 1390. Heltai Si

Peth5 la 1397. Aqii la 1394, 1401, 1425.
Considefand insd, ca Iancu Corvin deli nu era din no-
bilimea inaltd, totui Inca inainte de moartea regelui Sigismund,
infamplata la 1437, era un om insemnat, deci nu putea fi
prea tandr, dar la 1448 insui eroul a declarat : Iam_ supra
sexagina numeramus annos," in epistola catre Joan de Zredna, ,

eff

'a

PY.

IANCU CORVIN DE HUNEDOARA

1387-1456.

fost secretar al lui Corvin, care poarta data de 17 Septemvrie

1448.1) Deci fiind Corvin la 1448 trecut de 60 de ani, tim-
pul naterii se poate fixa cu certitudine la inceputul anului 1387.
Acest lucru it putem stabili Si prin faptul ca", pe Joan
(Iancu) l'a inscris tatal sau la 1400 in diploma de donatiune.
Aceasta dovedwe, ca eroul trebuia sd fie deja majorean,
1) G. Fejer : Genus incunabula et virtus Joannis Corvini de Hunyad p. 121, i
Gr. Teleki L p. 59.
www.dacoromanica.ro
 59

trecut in tot cazul de 20 ani, deci a trebilit sd se nascd la

1387.1) Dr. Wertner Mot- trage la indoiala.' aceastd data, a
nasterii spcmand, ca este sigur ca, dach la 1409 Iancu ar fi
mai avut si alti frati, atunci si aceia ar figura in diploma de
donatiune ; iar pe de alts, parte crede, ca tata .uni tandr de
21 ani, abia mai putea fi soldat in garda regald, precum si
din motivul, ca pela 1450 o sora alui Huniade, este asa de
tandra, ca este vorba sd se marite a doua ora. Dr. Wertner
deduce din cele insirate, ca data nasterii eroului trebue push
mult mai tarziu.2) Autorul amintit uith, ca, serviciul de miles
aulae regiae" era ceva onorific, era o mare distinctie, care nu
era legata de etatea cuiva. Este apoi foarte natural, ca, sora
putea sa, se mdrite a doua ora si la o etate mai inainta.
Ca, de ce nu figureazd si ceialalti frati in diploma este o in-
trebare mai problematicd. Trebue sa. deducem eh obiceiul era,
ca numai cei majoreni se bucurau de aceste favoruri. Dar,
Dr. Wertner nesocote,ste toate mhrturisirile scriitorilor, pre-
cum si mhrturisirea eroului, care este cel mai puternic indi-
ciu in fixarea datei nasterii la anul 1387. Asupra aceste
date au cazut de acord toti istoricii eruditi ai timpurilor mai
noi, in baza documentelor si a cercetarilor indelungate, deci
trebue sh primim ca buna si sigura aceastd data.

Copilaria i jun* eroului.

Despre copilaria eroului slim foarte putin, ba putem spune,
aproape nimic. Scriitorii de mai_ tarziu au scris multe despre
copilhria lui Corvin, dar numai trei din aceste pot veni in
combinatie, chrora li se poate da crezamant. Le insiram pe
toate aici dupd eruditul Dr. Karacsonyi. Primul este cancela-
rul lui Ladislau at V-lea, mai corect, referentul dela 1453 in
cauza ridicdrii la rangul de conti (grofie) a familiei Huniade.3)
Acesta nu poate fi desmintit. A doua dovada este epistola

1) Dr. Karacsonyi I. in Mayas kirgy emlekkve. p. 12. 2) Dr. Wertner Mir :

loc. cit. p. 122. 3) Gr. Teleki : Hunyadiak kora : X. p. 349.
www.dacoromanica.ro
60

calugarului loan Capistrano.') Al treilea este Chalcochondilas,

care scrie despre acest lucru la 1463.
Cancelarul regelui Ladislau at V-lea aminteste urmdtoa-
rele despre tineretea lui Corvin : Soldat eminent si denin de
servi pe un imparat," intaiu fu inrolat intre vitejii regelui,
apoi ajuns in sfatul regelui, I-a urmat pe Sigismund la in-
coronare, precum si la aplanarea incidentelor din Bohemia.
Cu neplacerile din Bohemia se ocupd la 1436 37. Este sigur
deci, din cele amintite, ca intre anii 1433 1437, Huniade se
afla langd regele Sigismund,2) ca soldt in garda regald. Cand I -a
putut deci cunoaste Sigismund pe lancu Corvin si cand a
putut aceasta castiga simpatia regelui, asa incat sd-i reuseasca
a ajunge in anturajul lui ? Mergand tot indarat dela 1433
gdsim ca, regele dela 10 Aprilie pand la 8 Decemvrie 1428
a petrecut tot timpul la Dundre prin Timisoara si jur, unde
purta nenorocosul rdsboi cu turcii.3) In acest an se poate fin
cu certitudine data legarii cunostintei regelui Sigismund cu
vestitul erou de mai tarziu.
Dar unde a fost Corvin mai inainte ? Dupg epistola citat
a lui Joan Capistrano : in domeniul lui Niculae Ujlaki i-a
incept militaria, cu 5 6 cai." Este verosimil insa, ca acest
serviciu la inceput la tatal lui NicUlae, la Ladislau de Ujlaki,
care a ajuns Ban at Macioviei la 1410, timp, ce coincide
perfect, in baza actelor de donatiune citate cu inceperea cari-
erii lui lancu de Hunedoara. Atunci era Iancu Corvin de 23-24
de ani, deci in etatea aceea, cand putea sd-si incerce norocul
militar cu 5-6 cai.4)
La 1414 si Corvin era de fatd, cand i-s'a pus lui Sigis-
mund coroana de imparat pe cap la Aachen. Probabil, a fost
in tovarasia saptapanalui sau. Tot asa it gasim in lupta lin-
potriva Cehilor la 1420. Apoi, ca ofiter mercenar (mercede
conductus) a intrat in serviciul despotului sarb, unde a servit
1) Dr. Karicsonyi I: op citat p. 12 dupe Fejer. 2) Benedec E.: Nagy Magya-
rok &eta p. 34. 3) Dr Karacsonyi I.: op. cit. p. 12 dup5. Rath M.: Magyar kiralyok
utazisai. p. 146-149. Dr. Karicsonyi : loo citat.
www.dacoromanica.ro
 61

timp mai indelungant, cum spune Chalcocondilas. CunoOnta

cu despotul a putut sa o facd upr, pe cand era in serviciul
lui Niculae Ujlaki, in Ujlak langd Dundre, deci nu departe
de Semendria reedinta Despotului, cdruia pi-a oferit serviciile.
Despotul sarb, Stefan Lazarevici, fdcand la 1411 act de su-
punere care regele Ungariei, a primit in Ungaria multe cetati
i domenii insemnate, unde avea nevoe de castelani i onteri
inscusiti. Este mai rnult ca sigur deci, ca Iancu Corvin a
servit in una din aceste cetati.1) Torokbecse-, din jud. Toron-
tal, se crede ca a fost acel loc unde pi -a, implinit eroul o
mare -parte a serviciului sau. Primind aceasta localitate ca
sediu al lui Eluniade, este explicaf i faptul cum a fdcut cu-
notintO. cu Elisabeta de Szilagyi, pe care a luat-o de sotie.
Legenda spune ca, Inca ca tinar, de abia intrat in serviciul
despotului, cu ocaziuuea unei vanaori maxi, la dorinta Dom-
nului sau a luat la goand un lup peste masurd de mare, pe
care atata 1 -a fugdrit pe uscat, prin apd, pandce prinzandu-1 i-a
adus pielea, oferindu-o ca dar, Domnului sau. Bazat pe ace-
asta faptd, Despotul i-a prezis un viitor strdlucit. Pornind din
aceastea afirmatiuni ale lui Chalcocondylas, poetii maghiari
au rdurit poeme despre acest episod. In aceste poeme este
cantata ivitejia fara seams a eroului,
Comparand cele spuse aici cu afirmatiunea lui Bonfinius
i Turoczi reiese, ca. Iancu Corvin de aici a mers in Munte-
nia, unde s'a perfectionat in arta rdsboiului contra turcilor,
de unde 1-a chemat apof regele Sigismund la curtea sa. Fejee)
spune ca, Iancu ar fi fost i Id curtea Voevodului Csaky, pe
la anul 1409. Unii iscriitori afirma, ca dupd ce a intrat in
serviciul regelui Sigismund, pe care l'a -insotit prin Italia, a
limas in serviciul regelui Milanului doi ani. Reintorcandu-
se apoi in Transilvania, a Inceput a se lupta impotriva tur-
cilor. Deja atunci, cu ocazivanea unei invaziuni in Wile tur-
ceti, a ajuns iri stdpanirea unei bogate prazi de razboi, de-

1) Dr. Kar.a.csonyi : 19c citat. 2) Fejer : in Hunyadi : p. 261,

www.dacoromanica.ro
62

venind bogat.') Mai mult se Intretine insa la curtea regelui

Sigismund, unde s'a distins i prin dansurile sale frumoase
i curioase.2) Ce dansuri puteau fi acelea daca nu frumoasele
dansuri nationale romaneti, ceiri au trezit Interesul curtiii re-
gale, pentru ca in fata for erau necunoscute Batuta, Caluerul,
Olteneasca etc." dansuri mostenite inc. dela stramqii Romani.
In cronica farniliei Czillei se amintete, ca. i la aceasta
familie ar fi servit in calitate de comandant de trupd.8) Alti
scriitori afirma, ca ar fi fost i in serviciului episcopului Du-
mitru de Zagrab. Aceasta pare a fi o grepla, deoarece acesta
a fost episcop pe la anii 1375-1379 deci, probabil sa fi fost
tatal sau, Voicu, sau altd ruda in acest serviciu. Grof Teleki
trage la indoiala i aceea, ca Iancu Corvin ar fi fost i in
serviciului regelui Sarbiei, probabil tot despre Voicu este vorba.
Dar atunci deihunde aveau turcii i sarbii ocaziunea sa-1 cu-
,noasca aa de bine i aa de timpuriu, incat faptele sale sa
fie cantate de catre poporul sarbesc Inca din acele timpuri ?
Este sigur ca, dupace a Intrat mai tarziu in serviciul rege-
lui, a rdmas acolo in permanenta. L-a petrecut lusa pe rege
i la Incoronarea din Frankfurt, iar mai tarziu a pailicipat i
la rasboiul contra Husitilor, dar rol independent a avut abia
pe la anul 1437.4)
Mai tarziu a ajuns i in sfatul regelui. In diploma data
de mai tarziu, de catre regele Ladislau, din Deva, zice :
Nunc primum (sub Sigismundo) Regiis militibus commatri -
culatus et succesive consiliis ad motus.")
Afirmatiunea lui P. Dragalina,6) ca deja Sigismund l'a
ridicat in functiuni inalte si pentru serviciile sale i-a dat mo-
ii din abundanta este exageratd, deoarece partea cea mai
considerabild a mosiilor i cetatilor sale a primit-o cu acte de
donatiune pe cari le cunoatem, dela regele Albert, urmaul
i ginerele lui Sigismund, .precum i dela Ladislau Postumul.

1) Gr. Teleki : loc cit. vol. I. p. 60. 2) Bonfinius la Gr. Teleki idem. 3) Gr.
Teleki : op. citat p. 61. 4) Erdelyi Zoltan : Hunyadi Janos p. 18. 5) Gr. Teleki :
idem p. 62. 6) P. Dragalina: Ist. Banat. I. p. 70.
www.dacoromanica.ro
 63
Tot asemenea si titlurile si functiunile mai inalte le-a primit
in mare parte dela urmasii lui Sigismund.
Ladislau Postumul dd o diploma lui Iancu Corvin, cu
care fu onorat la batrinetele sale. Aceasta diploma poarta
data din Paga, a treia zi Rusalii 1454 si se estinde pe 14
pagini, continand un fel de biografie a lui Iancu Corvin in
care se zice, ca a avut purtdri foarte bune ca tandr si era
foarte serios. Anil tineretei ii petrecuse bine exercitandu-si
corpul la lucru si la rnilitarie, prin moralitate si purtare no-
bila. Aceste purtari eminente au facut pe regele Sigismund
sd'l is intre aghiotantii sai ; iar pentru credinta si devota-
mentul sau fu admis in consiliul regelui. Foarte adesea, Cor-
vin I i expuse viata pentru regele sau, zice Fejer. Din aceasta
diploma reiese, ca a luat parte la toate rasboiele purtare de
catre regele Sigismund, asa la acel religios si de succesiune
in Bohemia si la rdsboaiele cu tut-oil, in cari intotdeuna s'a
distins ca cel mai curajios, expunandu-si chiar viata. Sta in
anturajul regelui Sigismund pang la rnoartea acestuia. Partea
ultirnd a carierii lui Corvin este adeveritd si de documente.
Cancelarul lui Sigismund it nuincste pe erou Viteaz al Curtii
regale" Inca pe la inceputul carierii sale. Atunci a primit
ca amanet orasul Papi, contra alor 1200 florini, sumd care o
imprumuta,se regelui Sigismund. La 1435 regele cere din nou
un imprumut de 300 florini dela lancu de Hunedoara, pri-
mind acum acesta $i orasul Comiat, la sud de Lugoj. Din
documentul dela 21 Septembrie 1437 reiese, ca Iancu cu fra-
tele sau Tuon au servit cu 300 soldati, pe cari regele n'a avut
de unde sii-i plateascd, deci cer, ca circumscriptiunea Komiat"
sa le-o lege pang la surna de 1250 florini. Regele a si facut
aeasta.1)
Pe scurt deci, cariera lui Joan Corvin a fost: Dela -
1410 -1411 in serviciul familiei Ujlaki ; dela 1415-1427 la
Stefan Lazarevici, despotul Sarbiei si in Muntenia ; dela 1428,
1) Pesty Fr.: A Szorenyi olah keriiletek, p. 66.
www.dacoromanica.ro
64

ajunge miles aulae regiae" cam pe atunci s'a casatorit.

Apoi a intrat in serviciul regelui, 1-a petrecut in Italia, unde
a ramas doi ani. Dupd reintoarcere a fost in serviciul regelui
in permanent d. In 1438-1439 sub titlul ca soldat si premiu
stapaneste orasele Szabadka, Tankut, Madaras si Csoszajra.
La 1439 a lost de fatd i el in tabdra dela Titelrev. Numele
sau este amintit insd de tot in urma inaltilor dernnitari, mag-
nati etc. Atunci a fost inaintat la rangul de Ban al Severi-
nului." Cu aceasta .numire incepe adevarata cariera si numele
sau devine cunoscut departd in tarile Europei.

Casatoria lui lancu Corvin.

Am amintit ca, in timpul petrecut in serviciul Despotului-
sarb, in una din cetd.tile de pe langa Dunare, a fdcut cunos-
tinta, cu Elisabeta de Szilagyi (Salagean,) pe care a luat-o in
cdsatorie. Familia acestei femei distinse este de origine din
Jud. Sdlaj, (in vechinie Solnocul de mijloc,) de unde a ajuns
in Jud. Bacs, Heves, apoi la Horogszeg, in vecinatatea jud.
Torontal. Deci la 40-50 kilometri de Vecze, unde era lancu
Corvin. Dotneniul de Horogszeg a trecut in stapanirea familiei
Szilagyi la 1409.1) Ladislau Szilagyi, tatd1 Elisabetei era, chiar
in aceea calitate, ofiter in serviciul lui loan Marothi2), ca
si Iancu de Hunyad, mai tarziu in serviciul lui Ujlaki si al
Despotului. Aveau deci ocaziune de a se cunoaste, era si
rangul potrivit si mai presus de toate vocea sangelui, caci
nu mai incape nici o indoiald, ca familia Szilagyi, pe roma-
neste Salagean, bastinase din Sdlaj, era de origine romans.
Salajul a lost totdeuna in marea lui majoritate romanesc si
avem si astazi atatea dovezi vii, o sumedenie de farpiiie ro-
manesti, a cdror origine n'a fost contestatd, cari poarta nu-
mele de Szildgyi, din Salagean, maghiarizat dupd metodele
practicate si bine cunoscute, deoarece Szilagyi inseams de
Sdlaj, sau Salagean. Cdci data Szilagyi ar fi fost nobil de
1) Dr. Karticsonyi : op. citat p. 14. 2) Cod. Dipl. X.-4 p. 610.
www.dacoromanica.ro
 65

sange maghiar, n'ar fi cutreerat atatea judete pana sa se sta-

bileasca in tinuturi romane0 Si n'ar fi utnblat Si el in cau-
tarea norocului, ca i Iancu Corvin, ci 1-ar fi tinut conatio-
nalii sal la locul de batina i ce e mai mult, n'ar fi intrat

). 2,
/'
l'5;->.,

. ' 1

.1.

1.

"''
:,t,

',A
11N.

-412*'

ELISABETA (SALAJAN) SZILAGYI

sotia eroului Iancu Corvin de Hunedoara.

in legaturi de cgsatorie cu un tank., pe care toata lumea Il

cuno0ea ca este fiul unui nobil de rand, de nationalitate va-
lah Si al carui faima Si vitejie Inca nu era cunoscuta, data
i Szilagyi insui n'ar fi fost valah. tine cunoaqte obiceiurile
i moravurile acelor timpuri, precum i marea deosebire Intre
www.dacoromanica.ro
66
clasele sociale, nici nu mai poate (rage la indoial'a acest lucru.
Un nobil maghiar sa-si m'arite fata cu un valah, nepotul unui
cneaz de rand, se pare lucru de necrezut in acele vremuri.
Anul Casatoriei nu se cunoaste pozitiv. insa se poate
deduce dupa cazul decapitarii fiului celui mai mare al lui
Corvin, al lui Ladislau, la 1457. Documentele ne spun, ca
acest tangr era atunci de 24 ani. La 1428, in timpul ase-
dierii cetatii Galambocz, a Intrat Ioan Huniade in serviciul
regelui Sigismund, devenind soldat al curtii regale si in acel
timp a luat in casatorie pe Elisabeta de Szilagyi, care se
numara intre cele mai vrednice lemei ale Ungariei. "')
For Antal') spune data casatoriei pe la 1432.
Prin 'casatoria sa si a surorilor sale dupa oameni cu po-
zitii matte, el ajunge inrudit cu mai inulte familii de frunte
din Transilvania, Muntenia, Sarbia si Ungaria. Eroul prin un
document datat la 1448, numeste pe Coinitele George Mar-
navici dela Nissa, din Bulgaria, consangean al sat mult iubit;
iar fostul sat coleg, voevodul Nicolae de Ujlaki il numeste,
inteun act dela 1443, frate prea iubit, ceeace se crede insa
ca inseamng numai frati de cruce.
Fraknoi3) in contrazicere cu cele insirate pana aici spune,
ca familia Szilagyi este originara din Bosnia, din semirrtia
Garazda, al earor cuib de bastina ar fi Garazda, care exista
si azi langa Drina. La Inceputul secoluiui al XV-lea Nicolae
Garazda si Ladislau Szilagyi, rude apropiate si tovarasi de
lupta prin faptele for eroice si-au *tigat renume mare. Au
luptat impotriva rebelului Hervoja, Banul Bosniei si impotriva
turcilor. in curs de patru ani au aparat vitejeste si cu mult
devotament cetatea Zrebernik, purtand ambii functiunea de
comandanti ai ei. Pentru credinta si vitejia for au fost fas-
platiti din abundanO. A primit in comun mosii intinse in
jud. Dobaca, Alba, Nograd, Heves si Timis. Pe la 1407 -8
din magnifici, au devenit membrii ai clasei nobililor inalti.
1) Kovacs D. si Szab6 S : Hunyadi Mayas kiraly p. 8. 2) P6r Antal: op.
cit. 3) Fraknoi V. I. Maityas kinily p. 100.
www.dacoromanica.ro
 67
Elisabeta a mostenit multe calitati distinse dela tatal si fratii
sai, viteji cu toti deopotrivd. Mater heroica mulier fuit",
zice autorul panegiricului rostit asupra lui Matia in Raguza.
A pasit cu multd ambitie alaturi de barbatul sau.
Nimenea nu era asa de convins si patruns de constiinta
insemnatatii lui Iancu Corvin, a presimpui viitoarei sale glorii,
ca si ea. De aceea, ea isi indeplinea indatoririle chemarii si a
pozitiei sale cu mutt zel, intre orrice imprejurari putea face
fata. Gospodind crutatoare la inceputul carierii, dand posibilitate
bArbatului sau, ca acesta sa -i puny la dispozitia regelui, pe
langa bratul sau viteaz si punga sa ; apoi isi inconjurd fami-
lia cu o pompa princiara, ca sotia guvernatorului tarii, iar in
urma joacd adevaratul rol de mama regina." Totodata a avut
ocazie sa-si dovedeasca netarmurita sa iubire catre sotul si
fiii sai prin aceea, ca pentru onoarea si viitorul for a fost
gata sa. -si jertfeasca averea si sa si prelicliteze viata. Ce o
poate caracteriza mai bine pe aceasta femec, asemandtoare
mamelor spartane, ca si exclamarea ei, cand indata dupd ur-
carea fiul sau Matia pe- tron, nobilii au voit sa-I despoaie de
tron : Mai bine sa-1 vad mort pe fiul meu, deck WA coroana."
insusi Papa Calixtus III. o incarcd cu diferite laude pentru
virtutile ei alese. Avea si cultura inalta. Trimisul Papei, la
1463, scFie despre Matia : Magnam ei adauget aestimationem
mater, que cum sit sanctissima et sapientissirna mulier apud
omnes est in reverencia et amore.")
Am ardtat insa mai sus, ca Dr. Karacsonyi, un istoric
cu mare reputatie si un demn iirmas al lui Fralcnoi dovedeste,
ca fatnilia Szilagyi isi are originea din Sailaj. 0 inrudire intre
familia Szilagyi si Garazda insa era posibila. Foarte probabil,
ca a si existat ceva inrudire intre aceste farriilii, deoarece
capii for luptau alaturi si purtau functiuni comune. Acest fapt
insa nu poate dovedi ca ei au fost frati. Si doi straini, fara
de nici un fel de inrudire de sange intre ei, puteau insa figura

1) Frakad: op. citat p. 11--12.

www.dacoromanica.ro
68

in aceleas functiuni. Cazuri de acestea cunoastem nenumgrate,

de ex. Huniade si Ujlaki etc.
Un lucru insa este pe deplin lamurit din genealogia aces-
tei familii, ca ea n'a fost de origine maghiara si a in acel
vestit rege al Ungariei Mafia eel drept", pe care 1-a cantat
si -1 cantd si azi poporul maghiar, ca pe eel mai mare si mai
drept rege al Ungariei, n'a existat nici o picatura de sange
unguresc.
Dr. Wertner MOr,1) ne da. o genealogie in baza cdreia si
el deduce, cal familia Garazda si Szilagyi si-ar trage originea
dela acelas trunchiu comun. Aceasta inrudire merge indardt
la strdmosii acestei familii. IatO, datele ce ni le prezintd autorul
amintit : a) Fiii lui Petru, Dionisie si Petru, primesc la 1398
dela regele Sigismund cateva localitdti in jud. Zala ; aceasta
donatiune o confirmg Sigismund la 1408, pe seam a lui Dioni-
sie si fiii fratelui sau loan, Niculae, Stefan si Petru ; b) loca-
litatea Garazda (Cristur) din jud. Koros a format posesiunea
unor membrii ai familiei unui Woyk ; c) La 29 Septemvrie
1408 se face urtnatoarea donatiune : primesc mosia Horogszeg
in Timis, intaiu Stefan Garazda de Cristur si fiii sdi Nicolae, Eme-
ric, Ladislau si luon ;2) Niculae Szilagyi si fiii sai Ladislau,
Grigore, Mihai, A dalbert, Dominic si Sebastian :8) fiul lui Ladis-
lau, Grigore, este numit Frater patruelisa", var al Szilaghies-
tilor. Acel document arninteste ca, Niculae Garazda de Cristur
si Ladislau Szilagyi sunt castelanii cetdtii Zrebernak-Bosnia
si ca atat acolo, cat si la Branics s'au distins impotriva tur-
cilor. Inca inainte de aceea insa avusesera mosii in jud. Ne-
ves, stapanind acolo comunele Szucs, Fajzat, Reda i Ecsed,
pe cari le-au schimbat acuma cu mosia Horogszeg ; d) La
11 Maiu 1419, Sigismund confirma credinciosului sau Niculae
Garazda de Horogszeg localitatea Lak, din jud. Tolna, obser-
vand totodota, ca aceasta mosie, a fost deja in mainile stra-
mosilor lui Niculae ; e) intr'un document la 1385, se gasesc
1) Dr. Wertner Mor : p. 11-12. 2) Idem. Dupi Tomesmegyel okmanytar col
I. 398-401. 3) Idem. 1oa titat. p. 125 dupa Gr. Teleki vol. XII. p. 71.
www.dacoromanica.ro
 69.

intre protectorii bisericii din Sancristur, pe Valea Mecenita in

jud. Koros, intre al ii si Stefan Garazda, Ladislau, Joan, Toma,
Petru etc. tot cu numele de Garazda.
La 1409 Sigismund ii numeste : Niculaus et Dionisius
dicti Garazda de Mechinche ;" se stie si aceea c., Garazda si
Szilagyi au primit tot atunci si cunoscuta emblemd comuna.
Pornind din aceste date, Dr. Wertner Mot' trage concluzia ca.,
deoarece in diploma dela 1385 figureazit strdmosii ambelor
familii, este probabil ca. familia Garazda de Cristur si aceea
din Horogszeg isi crag originea nu din Bosnia, ci din jud.
Koros si cd inrudirea cu familia Szilagyi susta fa.rd indoiald,
deoarece pe langd interese comune primesc si emblems co-
muna. Nu se poate insa stabili, cd de ce adeca descendentii
aceleas familii n'au purtat si in urmasi nume comun.
Ladislau Szilagyi, al cdrui sotie a fost Catalina, fiica
lui Stefan de Belyen din jud. Heves, sau Szerem, a avut
urmatorii copii : Mihai, Ladislau, Os vat, Elisabeta, Sofia si Ur-
sulina. Elisabeta a devenit sotia lui Iancu Corvin. Nici timpul
casatoriei acesteia si nici anul mortii nu se cunoaste precis,
numai atat se stie, ca la 11 Noembrie 1484 Elisabeta deja
nu mai traia. Mosiile sale le-a lasarnepotului sdu Joan Corvin,
care era un fiu bastard al lui Matia.
bih clisatoria lui Iancu Corvin cu Elisabeta de Szilagyi
s'au nascut 2 fii : Ladislau si Matia. Ladislau s'a nascut la
1433. Deci traditia pdstratd privitor la camera, adeca foisorul
din etaj, de rang sala de sedinte a castelului Corvinestilor
din Hunedoara, unde s'ar fi ndscut Ladislau, nu poate cores-
punde adevarului, deoarece castelul s'a edificat mai tarziu.
Cetatea Hunedoarei exista insa si in acel timp in o forma
necunoscutd pand azi. La 1448 pe Ladislau l'au logodit cu
Elisabeta, fiica lui Ulrich de Czilley, nepoata Principelui sarb
George Brancovici. Aceasta a fost conditia in baza careia s'a
putut elibera tatal sdu, Iancu Corvin, din captivitatea Despo-
tului sarb, dupacum vom arata la alt loc. Aceasta. casatorie
proectata insa nu s'a fault. Cu toate acestea gasim, cd la
www.dacoromanica.ro
70

20 Martie 1453, in vederea cumpati.turilor ce sunt a se face

cu ocazia casdtoriei fiului sau, Corvin trimite un delegat la
Venetia, care targuind pand la valoarea de 13,000 galbeni
diferite bijuterii, broderii de our si tesaturi de land a pldtit
numai 8000 de galbeni, iar pentru restul de 5000 galbeni
garanteaza signoria din Venetia.') Alte amanunte despre
aceasta casatorie nu cunoastem. La 1453 Ladislau ajunge

^. 1

rt 3

cgali5.1

LADISLAU HUNIADE
f decapitat la 1457.

ban al Croatilor. Dupd moartea tatalui sau ajunge la ceartd

deschisa cu vechii dusmani ai familiei, cu fratii Czillei si to-
vafasii lor. Urmarea acestor conflicte a fost, ca prietinii lui
Ladislau, la 9 Noemvrie 1456, l'au ucis in Belgrad pe ne-
mernicul Czillei. Desi, regele Ladislau V-lea nu s'a aratat

1) Fraknoi: op. citat p. 13.

www.dacoromanica.ro
 Tr
mahnit pentru uciderea unchiului sail, totusi dusmanii ceia-
lalti ai farniliei eroului, magnati, unguri, l'au indemnat pe
rege sa comita neiertata crima dela 16 Martie 1457, decapi-
tandu-1 pe frumosul si viteazul Ladislau Huniade in Buda.
Fiul mai mic at lui Iancu Corvin, Matia, s'a nascut la
23 Februarie 1440 in Cluj.') La etatea de 11 ani deja a si
fost introdus in viata politica si sociald. Tatal sau, ca sa
castige de partea sa pe puternicii rivali Czillei si Brancovici,
la 17 August 1451, il logodeste cu Elisabeta, fiica
lui Ulrich Czillei-. Ziva casatoriei fixandu-se, pentru mireasa
care atunci era abia de 10 ani, iar mirele care era de 11
ani, pe ziva de 6 Decemvrie 1453.2) Cdsdtoria bisericeasca
insa s'a amanat din cauza deselor certuri dintre cele doud
familii pand in vara anului 1455, in urma careia Elisabeta
a tilers in cetatea Hunedoarei, iar Matia la curtea regald.
Elisabeta insa s'a inbolndvit rau poste putin timp dupd sosi-
rea ei in Hunedova si dupa trei luni dela legarea casatoriei
moare in cetatea Hunedoarei, ingrijitd find de catre nobila
sa soacra, Elisabeta de Szilagyi.
Matia a a juns in captivitatea regelui Ladislau at V-lea,
dupd moartea tatalui sau, impreuna cu fratele sat' Ladislau,
pe care l'au decapitat unguriiin Buda. Apoi ajunge fa George
Podjebrad,. regele Cehilor, caruia i-a promis ca-i va lua fata
in casatorie daca-i va reda libertatea si-1 va sprijini sa castige
coroana Ungariei. Pand cand trata 'el cu Podjebrad, in acelas
timp mama sa si partizanii sal, ca sa.-1 castige pe puternicul
sau rival Ladislau de Gara, i-au -promis acestuia, a Matia va
lua in casatorie pe Ana, fiica sa. in acest timp in Ungaria
se formase un partid puternic care-1 proclamase pe Matia,
fiul marelui Corvin, de candidat la tronul regesc. Nobilimea
inalta insa nu voia sa audd de Valahul Matia.4 tntre cei
mai mari adversari erau Ujlald si Gara. La 23 Ianuarie 1458
insa, nobilimea de rand se prezinta sub conducerea lui Mihail
Szilagyi, unchiul lui Matia, cu un numar de 15,000 soldati
1) FraknOL: op. citat p 13. 2) Gr. Teleki: op. citat vol. X. p. 305.
www.dacoromanica.ro
7Z

din Ardeal, in majoritate romani i-1 proclamd la Buda ca

rege al Ungariei pe Matia Corvinul, iar pe timpul cat va fi
minor, pe un interval de 5 ani, staturile tarii au incredintat
guvernarea lui Mihail Szildgyi.

-7

--

e
.71
:

6. 621 r^ ,
1-,==z211x-v:41

REGELE MATIA CORVINUL

fiul al doilea al eroului Iancu de Hunedoara

Casatoria cu Catalina, fiica lui Podjebrad, avu loc cam

pe la inceputul anului 1463, insa tandra sotie a murit deja
in Ianuarie 1464 fara urmi. A urmat un lung fir de nego-
cieri de clisdtorie, puse la cale de interesele diplomatice, pang-
cand in sf4t la 1476 se -casAtorWe cu Beatrice, fiica lui
Ferdinand II-lea, regele Neapolului, dela care insa n'a av'ut
copii. Matia, eel mai mare rege pe care l'a avut Ungaria, a
murit la 6 Aprilie 1490 in Wiena, iar Beatrice la 23 eptem-
vrie 1508. Matia n'a lasat dupd sine urmai legitimi. A lasat
insa unul nelegitim, care a purtat numele de Ioan Corvin.
www.dacoromanica.ro
 73

Cu preciziune nu se tie tine a fost mama acestui loan Corvin.

Se cunoaste numai atata, ca se numea Barbara. Acest fiu
bastard al lui Matia, loan Corvin, s'a nascut la 2 Aprilie
1473. Era Inca copil, ciand tatal salu 1-a in4estrat cu titluri
inalte fdcandu-1 Principe de Lipto si Conte de Hunedoara.
Matia in anii din urma ai vietii se ocupa foarte serios cu
gandul de a-i asigura fiului sda nelegitim tronul dupa moartea
sa. L-a si logodit cu Blanca, fiica Printului Sforza de Milano.
Beatrice sotia lui Matia, o femee foarte ambitioasa sf dornicd
de marire, care isi impunea vointa sa intre toate imprejurarile,
1-a impiedecat insa pe Matia, ca sa-1 proclarne pe Ion Corvin
do mostenitor al sdu, amanand acest lucru, pand cand Matia
moare pe neasteptate. Moartea lui Matia a zaddrnicit castiga-
rea tronului din partea lui Ion Corvin, iar noul rege Ladislau
Postumul a impiedecat sf casatoria acestuia cu Princesa de
Sforza. Ion Corvin a luat atunci in casdtorie, la 6 Aprilie
1496 pe Beatrice de Frangepan de Aragonia, dintr'o familie
veche de patricieni. Din cdsatoria aceasta s'au nascut 2 copii:
Cristofor si Elisabeta. Dar fericirea acestei cdsatorii n'a durat
mult, cdci Ion moare la 12 Oct. 1509, mostenind sotia sa sf
cei doi copii toate niosiile precum si imensa sa avere.')
Copilul Cristofor aseinenea moare la 17 Martie 1505,
iar fetita Elisabeta, pe care intentiona familia Zapolya sa 0
castige ca nora, pentru ca sa poat pure mana pe imensele
bogatii 41e familiei Huniadestilor, moare si ea la anul 1508.
Astfel frumoasa vaduvd Beatrice de Frangepan ajunge std-
pand deplind a intregei averi a Huniadestilor. Regele Ladislau
al II-lea Postumul a destinat-o pe Beatrice, ca sotie Oului su-
rorei sale, Principelui George de Ausbach, pentruca pe aceasta
cale sa ajungd el stdpanul averilor marilor Huniadesti. Casa-
toria s'a legat in urma deselor insistence ale regelui la 1508. La
1510 frumoasa Beatrice are un copil, care insa peste cateva zile
devise prada mortii, dimpreuna cu nefericita mamd.2) Astfel
1) Dr. Wertner Mar p. 128. 2) Dr. Wertner MOr loc citet p. 130.

www.dacoromanica.ro 10
T4

mosiile si toate bogatille Corvinestilor ii raglan lui George,

Printul de Ausbach. George a ocupat tronul Ausbachului la
1536, casdtorindu-se inch de 2 on si a rnurit la 1543. Cu
fiul sat' George Friedrich se stinge linia direct. a succesori-
lor, in urma carui fapt Ausbachul trece asupra familiei Ho-
henzollern, care era o alts ramurd a familiei.
Cu moartea lui Cristofor, fiul lui loan Corvin; s'a stins
deci familia Huniadestilor in linie barbateascd, dupAcum se
poate vedea dealtfel si din tabelele genealogice din text.
Cariera lui lancu Corvin.
Am aratat la alt loc, cd la anul. 1436 -11 gasim pe Cor-
vin in armata regelui Sigismund, luptand contra Husitilor.
Pentru vitejia si destoinicia in conducerea truOei sale in acest
rdsboiu a fost inaintat comandant de brigada. La Thapoiere
este numit Span al SAcuilor. in 1437 is parte in lupta dela
Semendria (Szendr6), care este castigate numai grade preve-
derii si abilitatii sale. insd aceasta a fost decisd in favoarea
arrnatei ungare, numai datoritd istetimii viteazului comandant
al trupelor ardelene, Joan Huniade. Cu incepere dela aceasta
data, toatd gloria victoriilor repurtate timp de cloud decenii,
de armatele ungare, este strans legald de numele say.`'')
La 9 Decemvrie 1437 regele Sigismund moire in etate
de 70 ani, dupace domnise 51 de ani ca rege la Ungariei. La
18 Decemvrie 1437, este ales ca rege al Ungariei Albert,
ginerele lui Sigismund, care se incoroneazd in ziva de anul
nou 1438, in Alba Regald, iar in 29 Aprilie al aceluias an
primeste titlul de imparat roman.
Fiind Albert un catolic inversunat, Cehii 1-au primit foarte
rece, ba nici nu voiau sa.-I recunoasca de rege pandce nu va
asigura libertatea confesionala Cehilor husiti. Albert a luat
titlul de rege al Cehilor conform ultimei dorinte a lui Sigis-
inund. Cehii Ins nu voiau sa stie despre aceasta dispozitie.
Fixandu-se ziva alegerii regelui, Cehii s'au impdrtit in cloud
tabere. 0 parte 1-a ales pe Albert, iar Husiii pe Cazimir,
fratele lui Ladislau Postumul din Polonia. Astfel se incep
1) T. Nicolas : loan Huniade Corvin p. 35-36
www.dacoromanica.ro
 75

ostilifatile cu Cehii. Iancu Huniade, care lupta in numele lui

Albert, se distinge in mai multe lupte in contra Cehilor,
Luptele cu turcii.
In acelas timp incep a se pune in miscare si turcii. In
Transilvania poporul, adeca iobagii, se resculaserd itnpotriva
nobililor. Aceste sta,ri de lucruri i-a indemnat pe turci, ca
folosindu-se de ocaziunea binevenitd, sa ndvaleascd' in Unga-
ria. Regele era ocupat cu aplanarea conflictului cu Cehii, iar
Ardealul gemea in urma ranelor pricinuite de revolutia taxa-
nilor. Trupele turcesti, sub comanda Begului Ali, ndvalesc in
Ardeal, patruzand pe la Portile de ter. Ocupard ebesul-Sasesc
Si apoi se indreptaril contra ceratii Sibiului, pe care o asedi-
ard fard resultat. Trecurd apoi in Tara Barsei, pustiind totul
in tale. Dupdce au ars si p4rtile exterioare ale Brasovului,
phrdsesc Ardealul trecand prirt pasul Bran, land.- cu ei 70.000
prinzonieri. Unii cronicari unguri arata ca in aceasta incursi-
une, turcii au fost calauziti de Vlad Dracul, Domnul Munte-
niei.1) Sultanul ins n'a fost multumit cu rezultatul acestei
invaziuni, ba chiar 1-a amenintat si acuzat pentru nereusitd
pe Vlad.2) -

Regele Albert temandu-se, ca turcii vor ataca din nou

Ungaria, numeste pe Iancu Corvin si pe ifratele sau Iuon de
bani ai Severinului, trimitandu-i ca pe niste comandanti iscu-
siti si binecunoscuti, ca sa apare acele locuri expuse. Atunci
sunt ridieati fratii Huniade in sirul baronilor. Ut ab eodem
genitore nostro primum de milite ad numerum i baronum
Regni Banus Videlicet Zevreniensis qui Glarus Baraniae titu-
lus est insignibus meritis creatus sit."8) Cei doi frati s'au
,

ciocnit des si cu mult noroc cu dusmanii, Huniade fiind numit

Ban at Severinului, este numit in acelas timp si comandant
al fortelor .destinate O. apere frontiera in aceasta parte, forte
compuse in marea for majoritate din Romani.')
1) Erdely Zolten: Op. citat. p. 120. 2) Gr. Teleki: op. citat I p. 109. 3)
Idem. p. 110. 4) T. Nicolau : loc citat. p. 38.
www.dacoromanica.ro
76

Abia curatise Ardealul de restiirile trupelor turcesti cu

ajutorul soldatilor sai rotnani si alti mercenari tinuti pe chel-
tuiala proprie, cand Huniade primeste vestea ingrijordtoare
dela Brancovici, ca Sultanul a intrat in Sarbia .cu o armata
de 130.000 oameni. Voevodul se refugiazd in. Ungaria, lasand
apararea cetatii Semendria in grija fiilor sai. Sultanul se apso-
pia cu pasi repezi. Voevodul Brancovici solicita ajutor; dar
regele era cam bolnav in Boroslo, cad isi scrantise un picior,
iar Huniade nu dispunea de forte suficiente. Atunci regele
ordona mobilizarea generala. Dar asupra nobililor unguri' din
nou se cobori vechiul for pacat nepdsarea si lenea si zadar-
nic era strigatul si exemplul regelui, care, deli bolnav, s'a
dus in tabdra la Titel, unde abia se aduna o oaste de 20.000
oameni ; si aceea asa de indispusa, de par'ca o hrdnise cu
pere padurete."1) in timpul acesta, turcii asediau cu toate for-
tele cetatea Semendria, care au,luat-o cu asalt la 27 August.
In timpul asediului cetatii, turcii au fdcut mai multe incursi-
uni in Ardeal, au fost respinsi insd si bauti de catre fratii
Huniade. Regele Albert,' vdzand ca a cazut puternica cetate,
n'a avut curajul sa-i mai atace pe turci. El s'a asezat la Titel
si de aci urmarea miscarile dusmanilor. Sultanul Murad II-lea
dupa ocuparea cetatii, a prins pe fiii lui Branovici, cari ii erau
de altfel cumnati, le-a scos ochii si i-a trimis in Asia Mica.
lar el s'a indreptat impotriva lui Tvarko Stefan II, regele Bosniei.
Nu e mirare deci, ca George Brancivici, vazandu-si nenoro-
cirea tamiliei si a tarii sale, care in mare parte se datora in-
tarzierii si nepasarii magnatilor unguri, in cari isi pusese
n'adejdea, din acel moment i-a urit si dustnanit pe Unguri.
Dela aceasta data incepe ura lui Brancovici si impotriva lui
Huniade, deli acesta incercase totul pentru salvarea patriei
nenorocitului Despot. Ungurii insa n'au voit sa lupte cu nici
un pret si strigand dupa vechiul obiceiu Farkas," (Lup")
au parasit tabara in care se incuibase deja si disenteria. Din
cauza inactivitatii, a foametei si a boalelor, nurnarul ostasilor
1) Erdelyi Zoltan : op. citat. p. 22.
www.dacoromanica.ro
 77

nu numai ca nu a crescut, dar si cei ce venisera in urmli au

dezertat, ramanand regele Albert numai cu 6000 oameni sub
conducerea ca.torva comandanti, in frunte cu cei doi frati
Huniade, cari si de astaidatd au adus servicii nepretuite rege-
lui. Din aceasta cauza si pentru apararaa vitejasca pe chel-
tuiala lot proprie, a cefatilor de granita Severinul, Gevrinul,
Orsova si Mehadia primesc dela rege, ca donatiune, frumoa-
sele domenii ; Madaras, Tavankoth, Sabadka, Hales in intregime ;
apoi Chewzapa in parte, Opidul Morsina si Ikws domenii
regesti, in pretul alor 4000 florini.1)
Albert se imbolnaveste Inca din tabard si in drum spre
Wiena moare, la 27 Octomvrie 1439.
Elisabeta sotia sa ramane gravida. Regele muribund
avand grije de soartea ce o asteapta pe regina, lua cuvantul
nobilImei, ca aceasta va alege de rege pe copilul lui Albert,
care avea sd se nasca, iar ca tutor it intredinta pe Iancu
Huniade, ceeace dovedeste ca, eroul nostru juca deja un rol
insemnat in stat.
Luptele pentru tron.

Regina vaduva imediat a preluat franele guverndrii in

toate tArile apartinatoare coroanei. 0 mare parte a barbatilor
de stat, intre cari si Iancu Corvin, dorea ca Cara s fie car-
muita de o many otelita si dibace, de un barbat _care se
poatd tinea nobilimea in frau, sa fad. ordine in tarn, si sa o
apere contra atacurilor turcesti a cdror pericol crestea din zi
in zi.2) Astfel nobilimea hotdreste sd iinbie regelui Poloniei,
lui Ladislau Postumul, coroana Ungariei dimpreuna, cu mama
reginei vaduve. S'au facut demersuri pe langd regind sa pri-
meascd aceasta hotarire, cu atat mai vartos, ca. sultanul Mu:
rad se pregatea sn, dea o noun, loviturd Ungariei, prin Sarbia.
Iancu Corvin stdruia mai mutt pe Yang. regind, ca sa faca
pasul acesta, deoarece el nu voia sa-si calee cuvantul dat
1) Gr. Teleki : op. citat p. 143. 2) T. Nicolau : op. citat p. 40.
www.dacoromanica.ro
78

regelui Albert. Tot Huniade i-a pus conditiunea aceasta si

regelui LadislauPostumul cand i-a oferit coroana, dar regina
vaduva nu voia sd stie despre asa ceva si pe Ladislau 1-a
declarat de dusman al patriei. Pe rudele sale: Czillei, Szechy
si Gara i-a ingramddit cu distintii si mosii imense, iar la
sfatul lui Ulrich Czillei a rapit, cu ajutorul damei de curte,
Ileana Kottaner, din cetatea Visegrad coroana Sf. Stefan.
In cele din urma regina, care era de 31 ani, cedeazd
insistintelor si consimte sd se marite cu regele polon, care
era un baietandru de abia 16 ani. In acest interval de trata-
tive, regina vaduva dd viata unui fecior, care in botez primi
numele de Ladislau si care era acuma inostenitorul de drept
al coroanei. Regina renunta deci la casatoria cu regele polon.
Apoi indemnata de partizanii sai, regina mama, pune la cale
incoronarea micului Ladislau, care se intg.inpld in Alba Re-
gala la 15 Maiu 1440, de unde mama cu copilul rege in
fasA fuge spre Wiena, unde it dd pe micutul Ladislau in
grija si sub ocrotirea regelui Friederich dimpreuna cu coroana
rapitd.
Delegatii trimisii in Polonia insa n'au ezitat, ci 1 -au in-
duplecat pe regele Ladislau Postumul sd intre in tarn spre
a se incorona.
Atitudinea hotdrita sf deschisd a lui loan Corvin a avut
mare infIuinta asupra nobililor unguri, cari s'au alaturat in
grupuri marl de partea lui Ladislau Postumul. La insistinta
multor barbati de slat, intre cari 'era Huniade, se convoaca
adundrile rationale pi-I proclamd de rege al Ungariei pe
Ladislau Postumul.
Astfel Tara se imparte in cloud grupari intre cari incep
ostilitatile. Tinuturile din nord au fost invadate de catre ban-
dele lui Giskra, un comandant ceh.
Iancu de Hunedoara, seful partidei regelui Polon, este
incredinlat cu asedierea cetatii Gyor. Czillei Ulrich, care
apAra cetatea, a cazut prizonier, dar regele i-a redat libertatea
cu conditiunea, ca sa. exopereze impaciufrea intre el si regina.
www.dacoromanica.ro
 T9

Regele Ladislau Postumul se incoroneazd cu o coroand scoasd

din sicriul Sf. Stefan, la Alba Regard la 17 Julie 1440, apoi
incepe a imparti titluri, demnildti si mosii, Celor doi frati
Huniade, la 1.440, le daruieste domeniile oirritts, Be-
recsdu, Nevoies si Buruiene in jud. Hunedoara; precum si
mosia Bazar in jud. Timis, cu toate comunele apartindtoaree
Aceste donatiuni le primesc cei doi frati',. cum spune diploma,
pentru vi'tejia dovedita Inca pe timpul regilor ; Sigismund si
Albert, precum si pentru apdrarea vitejasca a cetdtilor dela
sud ; Orsova, Severin, Mihald si G6ren impotriva Turcilor.')
Rdsboiul intre cele doud tabere decurgea cu indarjire.
intre dusmanii regelui Ladislau Postumul era si puternicul
Garai, care era stapan peste tinuturile de dincolo de Dundre.
impotriva acestuia it trimite regele pe Iancu de Hunedoara,
ca pe cel mai versat in ale rdsboiului, care stia trata cu oa-
menii, orator iscusit si in fata compatriotilor sai atat de malt
iubit.2)
Corvin a plecat cu o oaste puternica din Buda, cu gan:
dul de a incerca o impacare cu Banul de Gara. Dar acesta in
fudulia sa, a refuzat sd stea de vorba cu Huniade spunand,
CA vor decide armele intre ei. Trupele comandate de Gara,
care era si el roman de origine, sunt batute si puse pe
fug. Intreaga tabara cu proviziunile cazu in manile invingd-
torulu Huniade, care a interzis strict soldatilor sdi orice jafuri
si omoruri.8) Corvin a plecat apoi spre sud, constrangand acele
tinuturi la credinta catre regele Ladislau Postumul. Iata o
coincidenta curioasd, doi Romani ; Gara si Huniade isi disputa
intaietatea in desemnarea viitorului rege al Ungariei.4) Huniade,
reitorcandu-se la Buda ca invingator, a fost foarte bine primit
de cdtre rege si suita sa. Drept recunostintd, regele it numeste
pe Huniade ca Voevod al Ardealului dimpreuna cu Niculae
Ujiaky. Bonfinius si Turoczi5) afirma ca, Iancu de Hunedoara
Inca. atunci, cand s'a prezentat pentru primaora inaintea rege-
1) Gr. Teleki ; op. citat I. p. 225. 2). Callimachus : cit. la Gr. Teleki I. p. 243.
3) Pray Ant al : III. p. 351. 4) T. Niculau : op. citat p. 40. 5) citali la Gr. Teleki vol I. p. 246

www.dacoromanica.ro
 80

. lui Ladislau Postumul, era lioevod al Ardealului. Corvin i-a

pdstrat i functiunile deja avute, adeca pe acelea -de Ban al
Severinului Si Comite al Timisoarei. Huniade a tratat cu pri-
zonierti, luati in cursul luptei cu Gara, cu multd indulgentd,
iar in urma le-a dat drumul. Aceastia mergand pe la vetrele
for au faspandit vestea despre bundtatea regelui, caOgand
astfel multi partizani pentru partida lui Ladislau Posturnu1.1)
Pandcand trupele regelui, in frunte cu ceilalV cotnandanti,
purtau lupte in Austria i la nord cu Giskra, Iancu Corvin s'a
graft spre Dungse, unde turcii amenintau din nou cu
invaziune.

Luptele dela Belgrad *i Semendria.

Situatia Ungariei devenia din ce in ce mai grea. Cand
era pace in interior trebuia sd-i concentreze toate fortele
impotriva turcilor, iar dacd era lini0e din partea osmanilor,
atunci erau turburari Iduntrice cauzate de ura dintre clase,
care sap tot mai adanc la temeliile tronului regesc. Turcii
tiurd s'a se foloseasca de aceste certuri Iduntrice i atacati
cetatea Belgradului, pe care o asediard fard resultat 6 luni,
suferind pe langg ruinea infrangerii i o pierdere considera-
bila de 25000 soldati. Dupd depdrtarea lui Murad de sub zi-
durile Belgradului, regele incredinteaza. i apgrarea acestei cetati,
care era considerate cheia Ungariei si care p'and atunci nu
putu fi ocupatd de catre turci, tot vestitului comandant Iancu
de Hunedoara, numinclu-I pe langg functiunile avute si de
*liar] al frontierei din sud. Corvin a dat dovezi de strdlu-
cite atitudini. A Out s'd-i tiny, in frau pe turcii cari fdceau
pustiiri groaznice in Serbia ; iar pe Pap Isaak, cornandantul
cetatii Semendria, care incercase s5. ocupe Belgradul ce rezis-
tase cu atata indarjire, I-a bg.tut intr'o luptd decisivd punan-
du-1 pe fugd.2) ti urn-Jai-We pe turci pang, la Semendria, apoi
se reintoarce cu prazi mari de rasboi I cu o multime de
1) Celimachus la Gr. Teleki: op. citat p. 248.
2) Bonfinius, Turocyi i Heltai, op cit. la Gr. Teleki. p. 257.
www.dacoromanica.ro
 Si
prizonieri. In urma celor doud invazii turcesti in Ungaria se
ldteste ciuma. Regele in urma invingerilor strdlucite ale lui
Huniade si dupdce lee. pace si cu contii de Czillei, intentio-,
neazd s. porneascd cu toatd puterea impotriva lui Giskra. Rein-
cep apoi tratativele de pace cu \Tad. regina Elisabeta.
Turcii invadeaza in Ardeal.
Intre acestea, Cehii se miscau incontinuu. Luptele se
intetiau in Ungaria, cand sultanul Murad, ca sa-si rdsbune
pentru nereusita asediere a Belgradului, precum si pentru
infrdngerea Begului Isaak, trimise pe un incercat comandant
al sdu, pe Begul Mezid, cu o oaste de 80000 oameni formata
din Spahii, care la inceputul lui Martie 1442 navAli in Ardeal,
venind prin Muntenia. La aceasta expeditie a turcilor fu silit
sa participe si Vlad Dracul,1) lard ca sd, le fi adus insd ceva
servicii turcilor, dupacum a dovedit rezultatul acestei expeditiuni.
Nobilimea maghiard este chemata la arme. Aceasta, ca de
obiceiu, se adund foarte incet. Pe cand priori Huniade infiord-
toarea veste a invaziunei turcilor deja ruinile fumegande,
lacrimile si voile de sange indicau drumul Begului Mezid.
Huniade s'a grAbit in Ardeal, care ii era atat de drag Si de
credincios, incredintat lui, pe care nu-1 putea rasa pradd turcilor.2)
tn Ardeal a venit insa Med trope, cdci acelea trebuia sa
apere celelalte graniti ale tdrii. Armatele nobililor, cari erau
asteptate la Alba Julia, se adunau in sild.
Lupta dela Santimbru i Sibiiu.
iancu Corvin, care niciodatd nu s'a dat indardt din fata
luptelor, manat mai inult de idealul in numele diruia lupta ;
salvarea crestinatatii in fata pericolului osman, deli nu dispunea
de forte suficiente, cand tut cii se inapoiau in palcuri groase
in Valea Muresului cu prazi bogate si o sumedenie de prizo-
nieri, se hotdri sd-i atace spre a le rdpi o parte a prazilor.
1) Const. Cogalniceanu: 1st. Romanilor. vol I. p. 146.
2) Bonfinius la Gr. Teleki: op citat. p. 285
www.dacoromanica.ro 11
 g2.

Episcopul George Lepes, care comanda o parte p trupefor

ardelene, inainta spre inamic in directia comunei Santimb_ru,
nu de parte de Alba-Iulia. Ariergardele turcesti, cari strdbatu-
sera. 'valea Mutasului, luptand se _retrag spre comuna amintita,
uncle sosise deja grosul armatelor Begului Mezid. Ardelenii
condusi de Lepes, in avantul insufletirii, privesc retragerea ca
o adevaratd fugd si tirmarindu-i pe mohamedani pas de pas,
tree Ampoiul si ajung lard veste in randurile de luptd ale
dusmanului puternic intarit dincolo de comu'na Borband.
(Borobant). Sunt inconjurati insd q multimea dusmanului.
Huniade vazand din alta parte pericolul tovardsului salu, stran-
ge in jurul sau pe cei mai probati viteji si dupdce zice un
Doamne ajutd,"se aruncd ca un leu in mijlocul, dusmanilor,
rupe randurile acestora si dd ordii de retragere trupelor de
sub comanda episcopului Lepes spre Alba-Iulia. Retragerea
s'a lacut cu niultd greutate prin randurile inamicului. La tre-
cerea peste raul .Ampoiu are loc o lupta de ariergarda., in
care episcopul Lepes, comandantul trupelor ce formau ariergar-
da, cazand depe cal in apa.'1 a fost rndcelarit de cdtre turci,')
la 18 Martie 1442. Begul Mezid, in loc sa se foloseascd de
aceasta biruintd si -sa-1a prmareascd pe ardeleni, s'a multumit
A e ai el_ a. de ne si in deplitia con-
1 g i.e 91. 1 t r 1 Ca c t Cu prdzi de rdsboiu,
e
di ou a:in a ci f treg ti utta cu ostirele sale, neintalnind
nicde rezistenta
Priviiile dus -hat ului lacoin se intoarseid" spre bogata ce-
tate a SibiiuLuipe care a ataca, cu toate fortele disponibile.
Investirea si botnbardarT, cetati tInu mai multe saptdma.sni. In
acest timp Huniade, care indeosebi in nenorociri stia sa-si
dovedeascd mai puternic calitatile sale, a castigat tit p pentru
adunarea ostiriL sale fasletite. Injghebeaza din nou o armatd
si se grabeste in ajutorul sibiienilor. Auzind Begul Mezid de
apropierea lui Corvin, a exclamat : Sa vind i sa ire ofere o

T.)iicolau : op citat. p. 43.

9 www.dacoromanica.ro
 83

biruinca si mai. stralucitd.") Apoi da ordin qpahiilor celor mai

indrdsneti, ca pe Huniade sa-1 aducd viu sau mort inaintea
sa. Le da instructii si asupra imbrdcdmintei si a armelor lui
Huniade si le promite o bogatd recompense acelora cari it
vor prinde. Cele doud armate se intalnesc nu departe de Sibiiu.
Huniade find incunostintat prin spionii sal de planurile tur-
cilor, intreaga operatia de lupta o intocmeste in acest sens.
Calul, imbrdcarnintea armatura o schirnbd cu Simion Co-
menean" (dupa Turoczi,) sau Kemenean" (dupe Bonfinius,)
caruia Ungurii i-au zis apoi Kemeny, care se oferise de
bundvoie, desi stia ca -1 asteapta moartea. sigurd. Osmanii ata-
cau cu toata furia aripa unde 11 zdrira pe pretinsul Huniade.
Toate sagetile, toate privirile se indreptau spre acel tel si jertfa
se fa.cu. Simion Comaneanul, sau Kemeneanu, se lupta cu
indarjirea in fruntea alor 500 soldati, primiti ca garde perso-
nald. In acest timp Voevodul cu cavaleria si cu cateva tunuri,
ataca pe turci in flanc, facand pustiire groaznica intre ei.
Dar nici movilele de morti, nici miile de sdgeti, nici rezistenta
de fer a lui Simion Comaneanul nu-i putura retine pe pagani
dela tinta fixate. Un strigdt de bucurie vesteste osmanilor
groaznica tragedie. Simion Comaneanul, pretinsul voevod
Iancu" de Hunedoara, cazu. to acel moment garnizoana din
cetate .deschide portile si se aruncd cu total furia asupra
pAganilor. Prizonierii crestini furd eliberati, ba si acestia pun
mana pe armele risipite si ataca si ei din dos ostirea turceascd.
Inamicul lovit din toate pdrtile, dar mai ales din flanc, unde
ataca cu furie eroul Huniade, iii transforms bucuria de o clips
in panicd. La aceasta contribui moartea comandantului Mezid
Beg si a fiului sau, cari au fost mdceldriti in invalmaseara.
Un numar mare de turci au cazut pe campul de lupta. Re-
zistenta dusmanului a fost complect sfaramata. Paganii isi
cdutard scaparea inteo fugd salbatech. Intreaga tabara cu pra-
zile castigate, troteele destinate Sultanului, cad in mainile in-

1) Bonifinius si Turoczi la Gr. Toleki : loc cit. I. p. 2g7.

www.dacoromanica.ro
84

vingdtorului HWiiade. Pe land un namdr considerabil de

prizonieri, 20000 morti turd au acoperit campul de luptal,)
precum si trei mii ardeleni, intre cari era si eroul de vred-
nica amintire Simion Comaneanul.
A fost mare bucuria in tabdra ardelenilor si toratat de
mare ecou a avut aceastd biruintd in intreaga lume cresting.
Pe cat de temut a lost Iancu", sau Janco," numit astfel in
analele turcesti, ca si in cantdrile sarbesti, inaintea turcilor,
tot atat de respectat si preamgrit a ajuns in fata principilor
si regilor din Europa.2) 0 parte a prazii de rdsboiu si a ar-
inelor, precum si capetele lui Mezid Beg si a fiului sau, au
Post trimise regelui Ladislau pe o trasurd trasd d9 zece cai,
iar deasupra prAzii sedea un turc bdtran, captiv, trimis pen-
truca s povesteascd regelui si princepelui sarbesc, cari erau
la Buda, toate cele vAzute si intAmplate. Din roadele rAsboiu-
lui evlaviosul Iancu Vodd" a clddit, dupg obiceiul Domnilor
romani, o manastire in Valea Teiusului pentru cdlugarii ordit-
lui Sf. Pavel. Tot atunci a dada Iancu Corvin si catedrala
inchinatd Sf. Mihaiu, care a fost asezatd in locul unde se
afld Cetatea lui Carol in Alba- Iulia3,) acolo unde peste un
secol si jumdtate intra. triumfator Mihai Viteazul infdptuind
pentru un moment visul unirii tuturors Romanilor, acel vis
mdret, care abia la 1 Decembrie 1918 ajunge sd devie reali-
tate in urma rdsboiului mondial si memorabilei hotdriri adusd
tot in acesta cetate istorica, unde se incoroneazd apoi la 1922
-cel mai viteaz dintre voevozi, Regele Ferdinand I, Benkb spune
cg, Huniade in total a edificat patru biserici in amintirea
acestei biruinte, afard de cele amintite una la Santimbru, unde
a cdzut si fratele sau Iuon, dupacum afirmd unii scriitori si
alta la Baia Mare.')
Pe cea din Teius, Benko spune la locul citat, cd a vdzut
urinatoare inscriptie : Anno Domini 1445. Joannes de Hunyad,
1) Erdelyi Zoltin : loc citat p. 34. 2) Calchocondilas V. p. 79 si Bonfinius III.
cap. V. p. 312. 3) Marienburg Geogr.: II. p. 62-75 la Gr. Teleki op cit. I. p. 290.
4) Benkb : Transilv. I. p. 180.
www.dacoromanica.ro
 85

Regni Hungariae Gubernator ;" iar in altar era emblema cu corbul.

Dupa aceasta invingere, Huniade trece prin pasul Turnu-
Rou in Muntenia, unde IL indeamna la noun supunere cdtre
regele Ungariei pe Vlad Dracul, asemenea ii induplecd la
acest pas i pe Ilie, Stefan, Domnii Moldovei.

0 noun invaziune a turcilor in Ardeal.

Murad s'a infuriat pentru infrangerea lui Mezid Beg Si
nu-i convenea nici alianta Voevozilor romani cu Huniade. Ma-
nat de dorul rasbundrii trimite pe Beglerbegul Rumeliei, Se-
habedin, in fruntea unei otiri de 80000 soldati, ca sd-i mustre
i pedepseasca. pe Voivozii romani spunandu-i, sd nu indras-
neasca sa se reintoarcd pang ce nu va cuceri Ardealul pe
deplin.1) Armata lui Murad, condusa de Sehabedin, trece Dundrea
pe la Turnu Magurele pradand Lard Munteniei in lung Si lat,
cu toe Si sabie, cdci muntenii se ratrdsesera in mun1ti.2) Tara
ramase neaparatd, batrani, fem3i Si copii cazura jertfa, multi
turd pui in lanturile robiei, satele ardeau i in urma for
rdmanea numai jale i ruing. Adunandu-i otirea Beglerbe-
gul se indrepta. spre Ardeal prin Banatul de Severin, peste
Orova Si Caranebe. Huniade fiind incunotintat de catre
aliatul sdu Vlad Dracul, Domnul Munteniei, despre invazia
turceasca, se grabete sa iasd in cale la Portile de fer ardelene
cu armata, care consta abia din 15000 ostai i impreund cu
tovardul sdu Voivodul Ujlaki se pregatesc de luptd. Armata
sa era mica la numar, dar. respectabild i valoroasd prin cu-
rajul ei. Fiecare prefera sa moard, decat s cada in scldvie.
Lupta a fosf peste masurd de sangeroasd. Numai geniul i
dispozitiile intelepte ale lui Huniade au hotdrit-o in favorul
cretinilor."3)
Moralul irupelor ardelene era foarte ridicat in urma biru-
intelor dela Sibiu. Huniade ocupa cu mica sa otire trecdiorile

1) Chalkoehondylas. la Gr. Teleki la op, citat p. 292. 2) C. Cogalniceanu

Ist rom. p. 146. 3) P. Dragalina : Ist. Banat. I. 72-73.
www.dacoromanica.ro
86

dela Poarta de fer Zeicani, in jud. Hunedoara, pe unde tre-

buia sa intre duvnanul. Cateva cete de turci sunt lasate sA
treaca. Acestea, nebanuind nimic, se restatesc i incep obici-
nuitele jafuri. Este Weptat apoi grosul armatelor sa treaca,
cand fAra veste, Corvin rat/1We din toate partite in calea
lui Sehabedin. Ambele tabere erau ingradite in anturi, in
Julie 1442. inainte de a incepe lupta, Iancu Corvin cu intreaga
oastea ingenunchiazd qi cere ajutorul lui Dumnezeu, apoi in-
tr'o vorbire plina de avant 4i incurajaza soldatii.1) Le spune
intre altele, Ca ei nu numai pentru apararea cretinatatii i a
patriei au prins arma, ci i pentru apararea gospodariei tor, a
familiilor, parintilor, sotiilor i a copiilor for 1 ca inamicul
furios nimic nu le-a crutat. Aici deci trebue pironit pe loc,
caci cu ajutorul lui Dumnezeu, prin vointa tare si prin vitejia
probata 'a tor, o pot face. Prin lupta indrasneata se caOga."
moarte de erou, iar faptele acelora vor fl preamarite de catre
urtna0 in toate timpurile.
Atacul ardelenilor a fost atat de fulgerator, incat dumanul
a ramas uitnit, mai ales ca. Huniade la un moment dat, pentruca
sa-i atraga in cursa pe turci, a simulat o retragere. Cele doua
aripi ale armatei lui Huniade erau apzate pe inalimi qi la
un moment binevenit au lovit cu toata puterea pe duman
in flanc. Turcii au fost pu0 in disordine, apoi infranti 4i
cautara scaparea in fuga. 0 mare parte a fugarilor a fost ma-
celarita. Intreaga tabara turceasca, 5000 prinsoneri i mai
multe drapele, au cazut in manile ardelenilor, cari in marea
for majoritate erau romani, ceeace reiese atat de evident i
din vorbirea eroului Iancu Corvin, caci Valea Hategului in
toate timpurile a fast locuita exclusiv de cAtre romani. Nici
jurnatate oOrea n'a trecut Dunarea, caci i-a consumat armele
ardelenilor i furia romanilor.2)" Sultanul 10 deplangea pieirea
armatei sale cele mai alese, iar nurnele lui Iancu Corvin de-
veni spaima Osmanilor si fala crestinflor.
1) Bonfinius reda vorbirea in intregime, III. X. III. 313. /
g) Heltai : Magyar krdnika. I. CXX. p. 367.
www.dacoromanica.ro
 87
Scriitorii greci, vorbind despre aceasta luptd, it aseamanli
pe Huniade cu Achiles si Hector.') In semn de multumitd
lui Dumnezeu s'a ordonat, ca in toata Cara sit se tina trei
zile slujbe in biserici si sa se facd rugaciuni, -iar poporul
1-a sarbatorit pe Iancu Huniade ca pe eroul-parinte al Patriei,
ca pe luceafarul crestinatalii.
La stanga drumului care duce spre Portile de Fer ale
Ardealului, pe o ridicaturd din fata comunei Zeicani, se ridica
un moment care vesteste maretia acestei invingeri in urrnatoa-
rea inscriptie: In aceasta trecatoare a baut loan Huniade,
cu ajutorul alor cincisprezece mii viteji ai sdi, la 6 Septem-
vrie 1442, armata lui Sehabedin consfataloare din optzeci mii
capete, care intrase in Ardeal. In eterna amintire a acestei
glorioase biruinte, a ridicat acest monument societatea jud.
Hunedoara in anul milenului Se spune ca, a existat mai Ina-
inte un monument de piatrd asezat spre interiorul comunei,
ramas din vechime cu inscriptie, care asemenea amintia des-
pre aceasta luptd glorioasa.
In urma acestor lupte atat de defavorabile pentru turci,
Sultanul a trimis soli de pace la Buda, cari au cerut intre
altele si retrocedarea cetatii Belgradului, din care cauza tra-
tativele au esuat. Huniade nu s'a multumit cu invingerea lo-
cald si i-a urmArit pe turci pand dincolo de Dundre atacand
si Bulgaria, uncle a facut mari pustiiri. Intrand in Muntenia,
it inlocueste pe Vlad Dracul, pe care it acuzase, ca ar fi
sprijinit miscgrile turcilor si -pune in ]ocul Jui pe Dan, care
era inrudit cu eroul. Vlad a fugit la Sultan, ca sd -i ceard
a jutor.

Moartea reginei Elisabeta.

Gloria lui Huniade era deplina. In interval de doi ani a re-
purtat patru invingeri stralucite, cari au adus sdrbatorirea nume-
lui sau nu numai in patria sa, ci in intreagd Europa. Intrea-

1) Pray Antal: loc cit. la Gr. Telaki. I. p. 297.

www.dacoromanica.ro
88

gd Europa era amenintata de Invaziunea turceasca, deci

era explicabil, ca toti crestinii sa se impartaseasca din aceasta
bucuriei a victoriei. Principii crestini l'au felicitat pe rege
pentru aceste invingeri, dar in special` Papa dela Roma si-a
exprimat bucuria si nadejdea totodatA, ca Huniade va reusi
s infrangd definitiv puterea osmanilor in Europa, deci pro-
mite regelui ajutoare in bani si trupe spre ajungerea acestui
scop.1) Regelui Ladislau i-au pldcut aceste propuneri, iar lui
Huniade, al cdrui vis era nimicirea osmanilor, i-au cauzat
mare bucurie si nddejde, Ora insa n'avea Inca linistea si pa-
cea interna., cetatenii ei fiind impartiti tot in cloud tabere cari
se dusmaniau.
Regina vaduva a facut propuneri de pace regelui Ladislau.
Acesta, inainte de a da rdspunsul, i-a cerut sfatul lui Corvin.
Raspunsul eroului a fost hotarit. Eu doresc pace pe langd
conditiunl onorabile pentru restabilirea linistei interne, ca astl
fel cu toata puterea sa ne putem intoarce contra Inamicului
crestinatatii, dar mai bine sa ne luptdm cu cel mai mare pe-
ricol, decat sa ne invoim de bundvoie la fdramitarea tarii,
cad aceasta trebue sa o lasam urmasilor asa cum am moste-
nit-o dela premergatorii nostril, aceasta fiind o datorinta sfanta
si neperitoare."
Continuarea rasboiului cu regina este un rau mult mai mic,
ca si o pace care ar pune la targuiald o parte frumoasa a tariff 2)"
Dupace s'au fdcut concesiuni largi din partea reginei
Elisabeta, pacea s'a incheiat intre cele cloud .tabere adversare.
Regina moare insa pe neasteptate la 19 Decemvrie 1442.
Atunci partizanii micului Ladislau ca : Garai, Szechy, s.
a. au predat cetatea Ey& imparatului Friedrich rugandu-I, ca
pe micul rege sa-I is sub ingrijirea .si tutela sa. Cardinalul
Iulian, trimis de Papa pentru sprijinirea actiunei itnpotriva
turcilor, a exoperat cu mare greutate un armistitiu de 2
ani intre regele Ladislau Postumul si Imparatul Friedrich.
1) Erdelyi Zoltan : Op. citat p. 38. 2) Bonfinius III. 100 cartea V. p. 316.
www.dacoromanica.ro
 .89

E?cpeditia din 1443 Impotriva turcilor.

Fiind asigurata pacea interns pe doi ani, regele Ladislau
si eroul Huniade s'au apucat de infaptuirea planului for ma-
ret, care era lupta _pana la exterminama turcilor. Cardinalul
lulian, bazat pe strdlucitele biruinte ale lui Huniade, lucra
din rasputeri sa adune intreaga crestindtatea pentru reluarea
luptei comune contra turcilor, cari amenintau Constantinopo-
lul. In acest scop se convoacd dieta la Buda. Huniade inc
inainte pregatise spiritile, tinand cuvantari convingatoare si
indltatoare, indemnand massele la reluarea luptelor impotriva
dusmanului crestinatatii. Voivozii Munteniei si ai Moldovei
oferd si ei ajutoare in ostiri, cari erau pldtite inainte pe 6
luni.')
Un partizan foarte insufletit al acestui rdsboi era si Des-
potul Brancivici, care spera sa -si repapete Ora. Regele Ladis-
lau, fiind indemriat de toate partile, face mari pregatirj. Inainte
de plecare insa cere ajutor banesc dela Huniade pentru plata
pedestrimii, care con-ducea tabdra melon') Nobiliinea maghiard,
conform privilegiilor asigurate prin legi, nefiind obligata sa
luptein afard de granitele tariff, regele a recurs la inroldri de
mercenari. Papa dela Roma si bespotul Broncovici au supor-
tat cea mai mare parte a spesekif acestei expeditiuni. lancu
Corvin a fost insarcinat cu organizarea sf comanda trupelor,
care mergand in- Ardeal adund pe credinciosii si vitejii sai
romani. In toiul pregatirilor de rdsboiu se naste, intr'o casd
de piatra a unui burghez din Cluj,- la 27 Marfie 1443, fiul
al doilea al lui Huniade, Matei Corvin, devenit mai tarziu
eel mai mare rege -al Ungariei.
Corcentrarea armatei s'a facut in sudul Ungariei. Gro-
ul armatei ungare era format din trupele de romani ardeleni
ai lui Huniade, la care s'au mai addugat cateva mii de mun-
teni, efectivul Mal al ai motel era de 40,000.3)" Dup. strdlu-
cita victorie dela Sibiu a lui Iancu Corvin, Muntenia a putut
1) Dlugot cartes. XII. p. 775. 2) Gr. Telehi: op. cit. vol I. p. 326.
3) T. Niculau: op. citat p. 47.
www.dacoromanica.ro 12
 913

sa respire putin. La expeditia din 1443, Vlad se gra'bi si trf-

mise lui Huniade un contigent de oaste de 20,000 calareti,
care Itfd parte activa si onorifica si care -se sfarsi cu strdlu-
cita victorie a crestinilor la Nis, in urma cdreia se legs mai
intaiu un armistitiu de 2 ani, apoi in 1444 se incheie pacea
dela Seghedin.')
Se vede deci, ca Dan a fost din nou alungat, reintorcan-
du-se Vlad la tron. Asupra luptelor ce au urmat se stie ca,
ele au lost in numdr de 6, dintre can cloud inai marl. Huni-
ade trecand raul Morava la 3 Nov. 1443, surprinde noaptea
tabdra turcilor, 11 Inconjoard din toate pdrtile si-i nimicieste
complect. Raman pe campul de luptd 2000 morti si 4000
prinzonieri turci, precum i intreagai tabdra osmanilor cade in
mana invingdtorilor, iar Caran Bey fu prins.2)
Huniade dadu de stire prin curieri principilor crestini
despre aceasta noun si stralucita biruintd, in care eroul dadu
dovadd nu numai de man calitali de comandant, ci si de vite-
jie si curaj personal extraordinar.8) Huniade apoi se intoarce
spre cetatea Nis, pe care o ocupd. A-poi sosindu-i Tstirea, ca
sosesc din trei directii trupe turcesti, ca sa nu -1 inconjoare,
n'astepta atacul, ci lud el ofenziva batandu-i pe cei trei coman-
danti si fugarindu-i inainteaza pand la Sofia, pecare o ocupd
pustiind in jurul cetatii, apoi Fara veste se intoarce la tabdra
regelui, pe care o lasase la o depattare de un drum de doud
zile. Un alt pasa, adunand rdmdsitele celor trei ostiri batute,
incerca sa.-1 impiedece pe Huniade de a se uni cu trupele
regelui. Pe de alit parte, sultanul Murad venia in fruntea
unei ostiri uriase. Huniade insd nu despera. tncepand lupta
noaptea, pe lund, se luptd, cu o indarjire ne mai poinenitd,
sdrobind oastea pasilor, apoi se uneste cu grosul irmatei de
sub conducerea regelui. Reintoarcerea lui a produs o bucurie
si insufletire de nedescris in tabgra, iar regele sj cu Huniade
decid inceperea atacului genes al contra lui Murad. Ostirile

1) C. Cogalniceanu : loe citat vol. 1. p. 148. 2) A. Treb. Laurianu : Magazin

,istorie pentru Dacia vol. V. p. 251. -- 3) Aenea Silvius la Gr. Teleki 1. 343.
www.dacoromanica.ro
 91

turcesti ta'bdrau in dosul Balcanilor. Trecaorife strarnte din

mun-ti, precum si numdrul coplesitor al dusmanului, care isi
asezase o mare parte a trupelor pe piscurile muntilor si pe
insaltimele trecatorilor, 11 impiedecaa pe Corvin de a mai ina-
inta. S'a dat ordinul de retragere. Eroul, conform planului
sAu de mai inainte stabilit, ca sd atraga pe turci in cursd, s'a
oprit brusc la esirea din deflleul Cuno vita. Turcii crezand cd
este vorba de o retragere in disordine, au inceput a-i urmari
pe crestini, cazand prin surprindere in cursa inting de Huni-
a4e. Atacul trupelor lui Huniade, dat cu atata vehementd, a
clAtinat randurile ostirii turcesti, cari zapaciti au luat-o la fug:
Infrangerea a fost desavarsitd. Trupele lui Huniade au
urmarit pe turcii fugari pima _la miezul-noptii, Wand mari
pierderi intre ei. Orice incercare a osmanilor de a se mai opri
fu zsadarnica% Pang. la 3 Noemvrie 1443, Huniade bAtuse deci
trei ostiri turcesti, regele Ladislau Postumul fu rdnit in lup-
tele din urmd, iar fratele comandantului suprein Mahmud,
Celebija, a ajuns captiv. (Dr. Thim : A szerbek tortenete, vol.
IL p. 59.) Era o bucurie de nedescris in tabard crestinilor.
Huniade, folosindu-se de aceasta stare a spiritelor, ordona
pentru a doua zi atacarea trec6torilor din Balcani. Murad insa
le inchisese cu stand si lemne. Trecerea era imposibild. In-
cercarea de a urea coastele piezise ale muntilor n'a .reusit. Cu
toate acestea, Huniade era pentru continuarea luptei. Regele
insa s'a impotrivit. Astfel se hotareste sistarea luptelor si re-
tragerea armatelor. Turcii insa, necunoscand planurile cresti-
nilor, n'au cutezat set -i urmareasea imediat.
Au mai avut loc numai ciocniri mai mici intre patrule
sI avanposturi, find totdeauna turcii cei invinsi. Armata se
aseazd sd ierneze in Timisoara, unde locuitorii it primird pe
pe erou, care era si comitele lor, cu multi, insufletire.
Tot lui ii fu data in grije si .apararea cetAtii ,Belgradului..
Huniade &du ordin ca sA se zideascd castelul din Timisoara,
spre a da cetatii o garantA: mai mare si spre a servi de
locuintd familiei sale, care se afla atunci la Cluj.')
1) Th. A Laurian. Magazin istoric. vol. V. 252.
www.dacoromanica.ro
92
Regele s'a dus la Buda incarcat cu prdzi de rdsboiu si
cu numer4 prinzonieri, unde a fost primit cu mare insufle-
sire. Faptele de eroism ale comandantilor, dar mai ales ale
lui Huniade, au fost cuprinse pe tablouri de panze pictate,
cari au fost expuse in Catedrala Fecioarei Maria", unde au
fost aezate spre amintire i steagurile turceO captivate. Regele,
in sewn de recunoOntd, i-a daruit lui Huniade domeniile
Kuvebi qi Branicebo.t)
Astfel a luat sfarit aa numita expeditiune lungd in
Februarie 1444, in care Huniade a adu Inc d un mdrgaritar
in cununa pietrelor nestimate ale gloriei. Nuinele sau a, deve-
nit atat de inspaimantdtor la turci dupd aceste infrangeri, in-
cat mamele osmane isi infricau copiii earl plangeau cu aceea
pa; vine Iancu."2)

Pacea dela Szeghedin.

Principii i domnitorii creOni au trimis delegati la regele

Ladislau felicitandu-I pentru izbanzile strdlucite i indemnadu-1,
ca sd continue lupta impotriva pdganilor. Papa Eugen al IV-
lea lucra din rasputeri la realizarea planului sau, de a-i alunga.
pe turci definitiv din Europa. Iulian Cezarini, delegatul Sf.
Pdrinte, insista stdruitor pe langd regele Ladislau ca sa incea-
pd imediat o noud expeditie. Regele rugat $i indemnat din
toate partile jurd, cd in decursul verii va reinnoi rdsboiul.
Huniade Incepe din nou a aduna ostiri pe spesele proprii,
promitandu-i George, Voievodul Serbiei, ca la randul sau ii
va restitui cheltuelile.
Pregdtirile de, rdsboiu se facurd in sensul hotarixilor adu-
ndrilor nationale. Toate erau date in grija lui Huniade. Spre
el erau indreptate acum din nou itoate privirile. in el erau
puse toate nddejdile. Toti principii cretini au fost anunlati

1) Gr. Teleki : op citat I. 352.

2) Aeneas Silvriu : Europa : -V. p. 397.
www.dacoromanica.ro
 93

si rugati s trimitd ajutor. Pentru -participarea la expeditie

au fost rugati si Dotnnii Moldovei Stefan si Ilie, precum qi
Domnul Munteniei.1)
Brancovici ins' nu era prea insufletit de planurile aces-
tei expeditii, deoarece cetatile sale ajunseserd in mainile tur-
cilor, tot -astfel si Huniade era indispus, deoarece a observat,
ca nobilii si magnatii unguri n'ardtau nici un interes. Cu toate
acestea eroul facea tot p3sibilul, ca sd reuseascd expeditia.
A mers din nou in Ardeal, unde era nsadejdea si sprijinul
s'au. Aici- a petrecut lunfle Maiu si Iunie 1444. in August
era in Timisoara, unde se intelege cu cumnatul sat' Pang-
ratiu de Dingheleag. Tata ce titluri purta eroul nostru atunci
Datum in Temeswar secuncto die festi Beati Laurentiis Mar-
tinis: Nos Joannes de Hunyad Voevoda Transilvanus, siculo-
rumque nec non cornitatu Solnoc et Temniensis, Comes
supremusque capitaneus art-norum et Dux militiae exercitus
Christianissirni Regis Hungariael Regni
In urma infrangerii dela Cunovita, Murad ceruse pace.
Ladislau atunci a refuzat sd stea de vorbd cu delegatii turci.
Deci concentrarile armatelor incep. Sultanul alarmat de- aceste
preparative not de rdsboiu, trimite o delegatie .constatatoare
din 100 insi. Delegatia turceascd ii intalneste pe Ladislau la
Seghedin, unde se convocase si sfatut tariff. Sultanul cerea
din nou pace, in schimbul, careia oferia cedarea Sarbiei,
Bosniei si Munteniei sub stapanirea regatului ungar; iar pen-
tru rdscumpararea Pasei Ceiebi oferi 100,000 galbeni.$) Sulta-
nul trimise soli in acelas Limp si principelui Brancovici, ca sd
mijloceased incheierea pdcii. Acesta primi incredin-tarea i-1
aviza pe Huniade, care doria insa sd alba asigurari depline
din partea acestui interpus, pentru care a jertfit 100,000 florini,
in scopul adundrii de ostiri. In contul acestor pretentii juste,
despotul cedeazd lui Huniade si fiilor sai Ladislau si Matia
cetatea Siria cu toate comunele si mosiile apartin6toare, cari
1) Engel: Geschichte Wel and Mold. p. 126. 2) Katona VI. p. 296. 3) Ukhizi
L.: A Magyar nemzet tortonete:p. 115; Err. Thim in op. cit. p. 59 spuse de 40,000 galbini.
www.dacoromanica.ro
94

erau in numdr de 110 in Jud. Arad si Zarand, de cari Huni-

ade :s'a bucurat ca le poate lega cu mosiile sale din Hunedoa-
ra. Aceastd conventiune este intarita d-e Capitlul din Arad, la
3 Iulie 1444.')
Oferta de pace fiind ademenitoare pe deoparte, jar pe de
alts parte toti doriau, ca mai intaiu sd fie asiguratd pacea cu
,imp5ratul Friedrich si cu Giskra, comandantul ceh si apoi sa"
se planuiascd, o expeditie in stil .mai mare,. Toti mai marii
tarii incepura sa" incline spre pace. Huni-tde vazand ca, aju-
toarele promise de principii crestini vor rdwanea din nou nu-
mai prowisiuni, incepu M. incline si el spre pace. Deci George
Despotul it incunostinteazg pe Murad ca primeste conditiunile
de pace si ca este aplicat a intervene, pentru incheierea pacii
cu regele Ladislau. Turcii, cari erau prel putin initiati in
afacerile Europei si mai ales in ac3lea ale Ungariei, it consi-
derau pe Huniade de- adevdratul domnitor al Ungariei. De
aceea solii de pace se' prezentard mai intaiu la Huniade, fiind
incredintati, ca pacea ce se va lega si subscrie de Iancu"
va fi durabill2)
Dar Huniade le-a declarat ca el nu este domnitor, to
suat in eroare si ca el este numai unul din supusii regelui,
la care ii indrumeazd pentru aranjarea lucrurilor.
Regele a convocat sfatul tarii la Szeghedin, unde sosird
si delegatii turci.
La Sfatul lui Huniade, regele s'a prezentat acolo-cu
oaste numeroasa ca sd se impund delegatilor turci si la caz
de nevoie imediat poata" incepe ostilitatile. Delegatii turci
sa.
prezentard conditiile Sultanului : toate provinciile, afarA de
Bulgaria, le retrocedeazd, asa si Muntenia care va trebui
insd sal plateasa si pe mai departe tribut turcilor. Fiind con -
ditiunile atat de avantagioase, Huniade it sfatuieste pe rege
sd incheie pacea de care aveau nevoie cu totii. S'a si in-
cheiat pacea ,pe 10 ani, care a fost consfintita atat de rege,
1) Gr. Teleki: op. citat F. 389. 2) Hammer la Gr. Teleki I. 392.
www.dacoromanica.ro
 95

cat .pi de mai marii prin semndturile lor $i prin jura-

lard-
mant pe Sf. Evanghelie, iar turcii jurard pe Coran respectarea
conditiunilor.1)
Calcarea juramintului.
Abia $'au departat delegatii turd i ungurilor incepe a
le pdrea flu de pasul Molt. tirea, ca flota push la dispozitie
de catre Papa, impreund cu Venetia $i Burgundia sta gata
de plecare catre Helespont, pentru a tdia drumul de reintoar-
cere in Europa al Sultanului, care se afla -in Asia cu grosul
fortelor turce$ti, sosi chiar in aceste momente de duplicitate.
Mai sosise $tirea, ca armata cruciata adunatd de Papa este
in drum spre Balcani. Asemenea veniau Si scrisorile de in-
curajare $i indemnare dela principii din Apus. Toate aceste
$tiri erau ademenitoare. Regele era. indemnat sa rupg tratatul
si sa inceapd ostilitaltile cu atat mai vartos, ca Sultanul Mu-
rad se retrasese dela carma tdrii stabilindu-se in Magnezia $i
predand carma tdrii fiului sdu minor, Mohamed al II-lea, care
abia avea etatea de 12 ani. Julian Cezarini, cardinalul, agita
incontinuu was: ele prin vorbirile sale rcstite impotriva pdganilor.
El zicea ca, acel contract fiind in contrazicere cu principiile
cre$tindtatii n'are valoare, se poate nimici. Huniade insa $i
tovar4ii sali din fruntea partidului militar, socoteau pacea ca
foarte avantajioasd pentru Ungaria, deci erau pentru respec-
tarea tratatului, neadmitand calcarea jurdmantului din partea
regelui.2) Julian insa it deslegd pe rege de jurdmantul facut.
Regele a cedat, deoarece nragnatii si capii biserice$ti maghiari,
cari si a$a $tiau ca nu vor participa la rdsboiu, insistau prea
mult s se strice legamantul. Multi o fd'curd aceasla din in-
vide fats de Huniade Si casa sa, in special familia Czillei
doria caderea lui Huniade.$)
In cele din ural Corvin, omul cu suflet nobil, soldatul
devotat $i insufletit de vechiul sad ideal, cand a vazut ca

1) Aenea Silvius I. p. 248. 2) T. Nicolau : op. citat p. 54. 3) Gr. Teleki:

op. citat I. p. 406.
www.dacoromanica.ro
96
toti cer stdruitor reinceperea ostilitatilor, nici el nu s'a impo-
trivit. Fiind el insa om foarte evlavlos a considerat toatd
viata sa infrangerea- suferita de.armata ungard la Varna, ca o
pedeapsd a lui Dumnezeu, pentru nerespectarea si calcarea
jurainantului de cdtre regele Ladislau.') Multi spun, ca Huniade
ar fi fost influintat mult de cuvantarile cardinalului Cezarini
si di 1-ar fi ademenit si coroana !de rege al B'ulgariei ce i-se
promisese.2) Ca. Huniade n'a ravnit insa nici odata dupd co-
roane regesti o cunoastem, deci afirmatiunea aceasta o cre-
dem de neintemeiata.

Lupta dela Varna: 10 Novembrie 1444.

Regele vesteste, la Novernbrie 1444, ruperea tratatului

1

cu turcii. Jura apoi, ca va lupta pand la starpirea turcilor

necredinciosi. Dar lucrurile incep a se intoarce spre rau.
Despotul George al Sarbiei a trimis veste ca, el nu participal
la expeditie. Polonii la randul lor pretindeau staruitor, ca
regele s4 se reintoarcd in tara lor, de unde absentase de atata
Limp. Vlad Dracul asemenea 1-a stItuit pe rege sa nu inceapa
un nou rdsboiu. Cu toate acestea regele it incredinteaza, pe
Huniade cu adunarea de ostiri, cu organizarea si comanda
lor. Regele a plecat la 15 Septembrie din Seghedin. Abia
dispunea insa de o armata de 10,000 oameni. Spera insa, ca
aceasta armata se va sport cand se va uni cu aceea a lui
Huniade si Vlad Dracul, cari aveau sa inainteze spre Adria-
nopol, pans la Gallipoli, unde avea sd se intalneasca cu ar-
mata maritimA a Papei, cu armata greceasca pornita din Bi-
zant si cu aceea a lui George Castriota, zis Scanderbeg, car 's,
conform avizului, trebuia sa inainteze din Epir si de aici sa
inceapa actiunea.
George Castriota, zis Scanderbeg, era fiul lui loan Cas-
triota, atotputernicul Albaniei, care find invins de datre turci
a trebuit s.d-si dea ca ostatici fiii sal, intre can era si micutul
1) T. Nicelau: idem. 2) Gr. Teleki: I. p. 406.
www.dacoromanica.ro
 97
George, pe care turcii numird Scanderbeg si care prin vi-
it
tejia si curajtil sau personal a devenit unul dintre cei mai
mari si mai viteji comandanti mohamedani. Vocea sangelui
insd '11 chema in pafria sa umilitd, pentru eliberare fratilor si
fasbunarea asupra acelora, cari au starpit familia sa si pentru
recastigarea mosiilor pdrintesti. Cand sultanul Murad purta
rasboiu impotriva lui Huniade la 1443, Scanderbeg, pdrasind
tabdra turceasca, trece in Albania pe care o rdscoala, devenind
astfel eliberatorul patriei sale si eroul national al albanezilor.
La apelul regelui Ladislau Postumul, dupd cdlcarea pAcii dela
Seghedin, Castriota isi oferi, in marea-i insufletire, toate servi-
ciile plecand cu toate fortele disponibile spre Varna, insa re-
gele Sarbiei, George Brancovici, it impiedecd de a trece peste
Sarbia. Castriota hotart in urmd fortarea trecerii, cand ii sosi
trista veste a tragediei dela Varna. Atunci Castriota a pustiit
ingrozitor Sarbia, ilsbunandu-si astfel asupra aliatului infidel
inainte de a se intoarce in Albania. (Paganel Camille : Scan-
derbeg p. 8-2-85.)
Huniade a adunat din Ardeal pe cheltuiala sa 4000 oa-
menin cu cari a trecut prin Muntenia, unde i-s'a atasat Vlad
Dracut cu o armata de 4000 ellAreti.2)
La Nicopole, Huniade Si Vlad 1-au ajuns pe regele Ladislau.
Armatele aliate 'erau lipsite de insufletire. (Se zice ca, la por-
nirea regelui din Seghedin a lost un cutremur mare, iar Du-
narea se revarsase inchizandu-i drumul ca si cum atat Oman-
tul, cat si apele, 1 -ar fi apostrofat pe regele ce-si cAlca juraman-
tul, ca nu face bine ceeace- face.8) 0 baba vrAjitoare in Bul-
garia prezise tragicut sfarsit al rdsboiului si pieirea regelui
Ladislau.') Incidente deasemenea natura influintau mult in
acele timpuri chiar si asupra oAmenilor pretini invAtati.
Vlad Dracul, deli foarte indispus, s'a prezentat si el
din datorie, In consiliul de rdsboiu ce s'a tinut, Vlad observd
1) T. Nicolau: idem. Engel in Gesch. de Vidlach. p. 110 spune ca Nrul for era de
5000 2) 0. Nicolau: op cit. p. 64 Turoczi, Bonfinius qi Dlugosz amintesc de 12000
calareti, iar Erdelyi Zoltan de 10000 calareti din Muntenia, 3) Erdelyi Zoltan: op.
citat p. 46. 4) Bonfinius: III. p. 339.
.13
www.dacoromanica.ro
9g
cu ironie urmdtoarele : R'ege, Murad deja s'a reintors dirt
Asia si aceeas flotd de rdsboiu, care ti-s'a imbiat ca aliata, i-a
trecut turci peste Bosfor in schimbul aurului primit.
pe
George Castriota nu poate Veni, deoarece Brancovici s'a aliat
cu Sultanul, interzicandu-i Principelui Albenez ca sa treacd
prin Sarbia. Ce voesti deci cu oastea aceasta a ta, ca si care
este mai mare si suita de vanatoare a Sultanului,1)" Deci,
Vlad 11 sfatuieste pe rege sa abstee dela planurile sale si sa
se reintoarca acasa. Dar regele nu voia sa tina seama de sfa-
turile ce i-le-a dat domnitorul roman, ci merge inainte spre
pierzare,2)" deli multi din conducatori s'au aldturat acestei
pareri. Se spune ca, in decursul discutiilor, Huniade si Cardi-
nalul Cezarini l'ar fi acuzat pe Vlad Dracul, ca este tradator
si aliat al turcilor. Vlad atunci a scos sabia asupra lui Huni-
ade. Dar cei din jurul sau l'au oprit.5) Din nefericire, acest
moment de manie fu originea urei dintre acesti doi bdrbati si
cauza peirii lui Vlad.4)" In sfdrsit `Vlad, pentru Incunjurarea
nepldcerilor, promite de bunavoie regelui un ajutor de 4000
oameni, oferindu-i in caz de pericol si adapost in tam sa. El
personal nu participd la lupta, ci-1 incredintd pe fiul sau. ti
mai ddrui regelui si doi cai buni de_ fuga si clauze, apoi el
se reintoarce in Muntenia ingrijorat, vdzdnd anturajul regelui
si situatia grea in care se gasesc armatele aliate, cari nu pu-
teau avea sub nici o imprejurare sorti de isbanda.
Dealtmintrelea acuzatia lui Corvin nu era nici decum
justificatd. Din contra, Vlad se asociase cu toed inima la cam-
pania proectatd contra turcilor, dovadd parerile lui Bonfinius :
El era barbatul eel mai drept, care in orice bdtaie, el era po-
vatuitorul eel mai tare si cel mai viteaz, pentruca cu putine
osti, dar cu mai mare inima si intelepciune si prin barbatia
ostasilor sdi, peste asteptarea tuturor, fard de vre-un ajutor
strain timp indelungat a purtat rasboi cu turcii.5)"
1) Erdelyi Zoltan idem. 2) 126nai la 1'. Nicolau : op cit. p. 56 3) Engel :
loc cit. p. 99. 4) C. Cogliliniceanu : op. cit. I. p. 147 dupa Crunica lui incai anul 1444.
5) Idem. p. 148.
www.dacoromanica.ro
 99
Armata condusa de regele Ladislau, fdra sa Dina cont de
imprejurdri, inainteazd spre Sumla, Huniade merge in fruntea
ostirii cu romanii si cu 3000 unguri.1) La inceputul lunii
Noemvrie, cre0inii isi apazd tabdra intre Varna i Cavarna,
fiind aparati de cetatea Galata pe deoparte, iar pe de alta de
mlastinile Devin. Murad, find incuno0intat de catre George
al Sarbiei de toate cele intamplate, vine cu toata armata in
in Europa. Flota cre0ina este cumpdratd prin trddare dupacum
spusese i Vlad in baza informaVilor primite. Grecii nu trimit
ajutorul promis. George Castriota, zis Skanderbeg, nu se mai
ive0e, iar George despotul p4e0e pe fatd Ca du0nan impot-
riva cre0inilor. Bucuros s'ar fi reintors acum Mosul rege
acasd, dar ii era ru0ne, ca farA sd dea fatd cu inamicul, sa
pardseascb. campul de lupta. Cele cloud tabere se apazd la
Varna fata in fatd. 00irea lui Murad, constatatoare -din peste
100,000 soldati, Weapta cu nerdbdare momentul ca sA-0 poata
fasbuna asupra acelora, cari i-au cdlcat asa de urit jurAman-
tul. Au urmat consfdtuirile in tabdra regelui. In consiliul de
rdsboi unii erau pentru o retragere, altii pentru construirea
unei redute in care se a0epte Intreaga armata pang la sosirea
ajutoarelor, iar Huniade ostaul i coinandantul probat, care
vedea clar pericolul in care se afla armata cresting, propune
angajarea imediata a luptei i incercarea ruperii frontului tur-
cesc. Dupd lungi discutii, propunerea lui Huniade este primitd.
Episcopul din Eger amarit ii zice lui Huniade : Ego Corvine,
non, fugiant, neque prealium detratabo, et -sivincare non da-
bitur, hicme scito interiturum, to autem terga versarum augo-
ror, et admelrora tempora te-servaturum.2)"
In ziva de 10 Noemvrie 1444, armata cre0ind se insird
in ordine de bdtaie. Huniade ii is pe romani langd sine, stand
cu ei in avanposturi, voind O. fie in tot locul uncle trebuinIa
va cere. Dupd unii scriitori, muntenii erau sub comanda fiu-
lui lui Vlad Dracul. Dlugoss it pune pe Huuiade la aripa
1) Bonifinius 9i Callimachus. la Gr. Teleki I. 420. 2) Bonifinius. III. 10. Cartea
VI. p. 332.
www.dacoromanica.ro
100

stangd, pe romani la dreapta, iar Chalchocondylas spune

invers, ca Dacii erau la aripa stangd.1) In analele turcesti se
aminteste Intre comandantil crestini si unul din jurul rege
lui, cu numele Mihail Niger (Negru). Nadanyi2) crede, Ca acesta
a fost Milrait Szilagyi care folosia si numele de Gereb si ca
turcii 1-ar fi schimbat si confundat in Kara," ce in turceste
inseamnd Negru." In dimineata zilei de 10 Noetnvrie, oastea
ardea de dorul luptei. A stat Ins trei ore nemiscata. 0 fur -
tuna mare se isca Mra veste dinspre vest, rupand steagurile
unguresti si smulgandu-le din rnainile stegarilor. Ghiar si stea-
gul Sf. George, care era sub supravegherea regelui, a fast.
rupt. Ba mai spun cronicarii unguri,_ cari trdiau sub impresia
astorfel de semne, ca inainte de -inceperea luptei, un aprod
care intinsese coiful de argint regelui, it scapd din maini2 far
dupdce se urea regele calare, calul se impiedeca, incat era s
cad. stapanul sau. Ostenii tematori de Dumnezeu si fricosi
vazand aceste selnne, isi reamintesc de cutremurul din ziva
de 1 Septemvrie, din Seghedin, cand s'a calcat juramantuf
si cand. s'au ddramat multe case, apoi de inundqtiile din dru-
mul lor, Coate fiind privite ca semne rele p-entru decurgerea
luptei.3) Insfarsit se ardta oastea turceascd.
Murad se aseaza pe o colina in dosul -unui sant incon-
jurat de ieniceri, pe sant, in varful unei prajini, era atarnat
contractul de pace calcat de cdtre unguri. Lupta incepe cu
furie. .,Valahii negri, morocanosi se ciocnesc cu cavaleria asia-
tied imbracata in pomp. si diamante. Insusi Huniade ii con-
duce la atac.4)
Paganel Camille (Scandarberg p. 84.) asemenea spune, ca
la aripa stangd erau Romanii, aripa dreapta ,n'avea acoperire, la
mijloc era regele cu steagul Sf. George. Huniade era in tot
locul de fata. In zorii zilei, Huniade personal ataca si sfarama
aripa stanga dusmana. In cealaltd parte Romanii au atacat cu
atata putere, ca aripa dreaptd, care consta din trupe din Ru-
1) Gr. Teleki : I 433. 2) Idem. p. 431. 3) Dlugoss i Bonfinius la Gr.
Teleki. I. 434: Erclelyi Z. op. cit p. 48. 4) Erclelyi Z. op. cit. p. 50
www.dacoromanica.ro
 101

melia, la primul atac a fost nimicita, iar invingatorii au naviilit,

cu sabia in mana, peste tabard turceascd pand la cortul sul-
tanului_ Invingerea era de partea crestinilor.
inamicul e respins, pus pe fuga. Episcopul din Eger,
imbdtat de acest prim succes, ndvaleste dupa inamic,
este rupt insa de grosul trupelor si este silit sa fuga, spre
Galata. Turcii atunci navalesc asupra aripei drepte mult slabite.
Huniade, vdzand pericolul aripei drepte, se grabeste cu Ro-
manii sai, cu iutala fulgerului si dd. ajutor. Turcii fiind loviti
in coastd stint siliti sd fuga peste movila. Huniade ii urmdreste
cam 2000 pasi, ap.oi se grabeste is ajutorul cardinalului Iulian
si a lui Francu. (Frank()) Turcii sunt infranti si aripa stanga
o lua la fuga. Episcopul dela Oradea, neiscusit in ale rasbo-
iului, atdca aripa dreapta a turcilor. Este insa." respins cu pier-
deri marl si fugarit. Corvin atunci se grabeste sd dea aju-
tor Episcopului dela Oradea care era atat de stramtorat. Pe
rege it roagd s stea pe Joe in centrul frontului si sa opreasca
dela lupta ostasii de sub conducerea sa pand la reintoarcerea
sa, injgheband o nou;.4. rezerva din trupele imprastiate in locul
romanilor prea indepartati, ca astfel, cu puteri unite, sd-i atace
pe ieniceri. Dupd aceea Huniade s'a grabit in ajutorul aripei
stangi. La aparitia lui Huniade, trupele cari se clatinau cdpa-
tarA tiou curaj si spahii sunt pusi pe fugd. Singur Murad
statea inca in dosul sarrturilor incojurat de cavaleria sa. Atunci
invidiopii pi dusmanii personali ai lui Huniade, gelosi de aceasta
noun glorie a eroului, it sfatuiesc pe neexpertul rege, s
nu cedeze gloria isbanzii numai voevodului : Domnitor cu
Domnitor se cuvine sa se masoare," ziceau ei ambitionandu-1.1)
Regele tanar si dornic si el de lupta, cedeaza indemnurilor
fdtarite si cu o ostire neinsemnata ndvd"leste peste o movild
asupra ienicerilor. Murad statea pe ganduri sa fuga cand si-a
vazut trupele atat de resfirate.
Karadja, beglerbegul Anatoliei, 1-a oprit pe Murad in loc,
zicandu-i: Stapane, nu-ti pardsi ostirea dacd trebue sa mori
I) Chalkochondglas la Gr. Weld : I. p. 440.
www.dacoromanica.ro
192

cel putin sa =rim cinste" Murad incurajat de spiritul de jertfa

al lui Karadja, multumindu-i acestuia, a exclamat: 0 Isuse, daca
este Dumnezeu precum zic creOnii, rasbuna jurdmantul fals
al credincioOlor TAi." (Paganel Camille: Scanderbeg, p. 84 85.)
La tndemnul comandantului sau se gat. insd si el de atac,
poarta prdjina cu contractul ace miqelqte printre randurile
goldatilor indemnandu-i la rasbunare. Tanarul Domnitor, cu o
indresneald oarbd, se artmca in qirurile ienicerilor, le rupe qi
inainteaza. spre Murad. RAndurile inamice se refac insa repede
la loc, iar regele abia cu o many de ostai este tdiat de entre
grosul (Orli i tnconjurat de cavaleria clupland. Ajungand
in mijlocul vartejului insufletitul rege lupta cu desperare,
Cu puteri supraomeneti. Cand se reintoarce .Huniade biruitor
spre locul uncle tl lasase pe rege, spre inarea lui mirare si
surprindere, vede cele intdmplate contrar dorintei i rugdmin-
telor sale. Trebuia deci sa urmeze groaznica rasbunare a sortii.
/n acele momente, cand cloud treimi a armatei turceti
au fost infrdnte, a trebuit ca pentru calcarea jurdmantului sa
viva ndpasta Si sa plardd ceeace se catigase cu atata trudd
Si vitejie. Cu o mana de soldati credincio0 ce-i mai avea
in jurul sau, Corvin se grdbWe ca sa-1 salveze pe rege.
Dupa sfortdri uriae Si cu periclitarea propriei sale vieti, M-
cand minuni de vitejie Si dand dovezi de curaj personal extra-
ordinar, isi deschide drumul spre rege, indemnandu-1 sa se re-
intoarca si sa se arete trupelor cari, crezandu-1 mort, fugiau
deja in disordine. Dar totul fu zadarnic. Regele imbatat de
lupta, cand 1-a vazut pe Huniade, in Joe sa se grabeasca
spre punctul de salvare, strabate tot mai adanc in iruile
dqmane. Turcii, in ura for tanatica, s'au aruncat cu furie
asupra regelui, incunjurandu-1 din toate partile. Nu peste mult
ii cade calul, apoi regele vulnerat cade i el. Capul sau a
fost taint de catre un ienicer batran, cu nuinele Chizr Hodsa,
care 1-a infipt intr'o sulita strigand : Caini cretini, iata regele
vostru!" (Pdganel Camille : Scanderbeg, p. 85) Si apoi 1-a
prezentat sultanului. Huniade a facut adev.rate minuni de
www.dacoromanica.ro
 103

vitejie pentru recastigarea capului regelui. Turcii au tratat

exact asa cu capul regelui nenorocit, ca si Partii Cu Crassus.
In invalmdseald soldatii sal nu observard nenorocirea. Abia
dupdce au fost respinsi, au vdzut cu mirare ca regele nu mai
este intre ei, bdnuind astfel ca on e mort on captiv. Se
discuta disparitia regelui, cand deodata ienicerii, in strigdte
de bucurie, ridicara in varful unui par capul domnitorului
-crestin. Atunci intreagd ostirea cresting a luat-o la fugd :
Cine poate fugi sa fuga" se auzia din toate paitile. Zadar-
nic incerca Iancu Corvin sd-i mai opreasca pe fugari, nimeni
nu-I mai auzia. Astfel a fost pierdutd lupta dela Varna uncle-
si sfarseste viata regele Ladislau Postumul, care abia impli-
nise etatea de 21 ani. Domniei atat de furttinoase a acestui
rege tan's i-a dat insd strdlucire nu calitdtile sal; ci puter-
nicile atitudini de mare comandant ale lui Huniade. Aceastd
luptd este una din cele mai nenorocite din analele istoriei
maghiare. Ea a avut urmari incalculabile nu numai asupra
Ungariei, ci si asupra Munteniei, care abia scapase la 1443
de sub suzeranitatea turceascd, iar dupa lupta de la Varna
cade din nou sub jugul turcesc.')
Rolul romanilor In lupta dela Varna.
Uhii scriitori maghiari au incercat sd arunce asupra ro-
manilor vina nenorocirii si a infrangerii armatei crestine, acu-
zandu-i de tradare. Muntenii, comandati ,de fiul lui Vlad,
dupacuin am amintit (unii cred, ca aceasta a fost Vlad, supra
numit mai tarziu Tepes,2) iar altii cd a fost Mircea 8), se
Aruncaserd orbeste in lupta si strabdtand sirurile albanezilor
ajunserd, pang -la cortul Sultanului, uncle pradara comorile
imptirdtesti si omorand toate camilele, iar dupdce nefericitul
rege fu ucis, ei se luptard Cu cea mai mare vitejie pentru a
rdpi cadavrul regelui din mainile turcilor, dand astfel cea mai
strdlucitd desmintire- bdnuielii asupra bunei credinte a lor.
1) T. Nicolau : op. citat p 60. 2) Tocilescu : Manual de Ist p. 78. 3) Co
gillniceanu : op. citat p. 148.
www.dacoromanica.ro
104

Acest fapt i1 mArturisesc scriitorii turci cari zic cd, rornanii.

s'au luptat cu cea mai mare Vitejie, pentru a rdpi cadavrul
nenorocitului rege din inainile turcilor.1) Deci Chalkochondylas,
scriitor contimporan, care singur atninteste despre o presupusa
tradare a muntenilor, precum si toti aceia, cari si-au luat
mai tarziu inforrnatiunile _dela acest istoric, sunt in mare ra-
tdcire. Cele ce urmeaza aici dovedesc chiar contrarul acuzatiu-
nilor de tradare. John Corvin,- dupd aceasta lupta dezastruoasd,
apuca, impreuna cu muntenii cari scApaseta din acest mdcel
strasnic, spre Dunare, cu scopul de a se reintoarce prin Mun-
tenia cat mai curand in Ungaria, de teama, ca aflandu-se
acest dezastru si mai cy seamd moartea regelui, sa nu isbuc-
neascA vre-o rascoala." Aici se contrazice insusi Chalkochon-
dylas, cad dacd 1-ar fi tradat muntenii, atunci Hutiiade nu
s'ar fi inconjurat chiar cu acestia spre ty-si salva viata.2)
Ajuns insa in Muntenia, Huniade dadu peste alte neajunsuri
caci, Vlad Dracul, care nu-i putu ierta atitudinea sa batjoco-
ritoare dela Nicopofe, il prinse si-1 aruncd in inchisoare.
Aceastd gresald a lui Vlad fu ireparabila si in. curand era sa
o plateasca cu capul. Ion Corvinul era de o natura vindica-
tivd, care nu uita nici odata raul ce 11 Meuse cfneva cu atat
mai mult, ca ura lui contra lui Vlad data de muff din cauze
necunoscute, dovadd atitudinea sa provocAfoare fata de Vlad
la Nicopole si mai era atatat si de Dan, fiul lui Dan H, rucla
lui Corvin, impins el insusi de lira- nemasuratd contra uci-
gatorului parintelui sau si care desigur ravnia si la tronul lui
Vlad Dracul.$) Peste putine zile insa Vlad nu numai ca it
ldsa liber pe Huniade, dar it incarca cu daruri si-1 petrecu in
persoana pa.ria la hotarele Ardealului.
1) Cogillniceanu : op. citat I. 149. 2) Idem op. citat p. 150. incai : Cronica
Ronninilor la 1444. 3) Ideni.

www.dacoromanica.ro
 105

Urrngri le fuptei dela Varna.

In Ungaria si Ardeal era o nesiguranta de nedescris.
Nimenea nu tia nimic pozitiv de soartea regelui si a erou-
lui Huniade. Tara era din nou lipsitd de conducator. Prezenta
lui lancu Vodd in tail a inviorat sufletele amarite. Toate na-
dejdile oamenilor de bine erau puse acum in el. Dar intri-
gile si invidia a inceput din nou sa lucreze. Unii incepurd
sa discute soartea regelui spunand ca, acesta n'ar fi cdzut,
deci nu e nevoie sa se gandeasca la complectarea tronului,
altii dimpotriva socoteau de binevenit timpul, ca micul rege
Ladislau V sd-si validiteze dreptul la tronul Ungariei, iar o
mare parte a nobililor agitau idea alegerii unui rege national.
Pana la adunarea nationald, care fu convocatd sa hotArascd
soartea tariff, Corvin calatorete prin Ardeal Wand ordine
i dreptate. In Oradea Mare insusi eroul ocupa scaunul pre-
zidential, in vederea alegerii de episcop. Bihorenii i1 salutdra
ca pe un Arhangel pazitor spunaudu-i ca, in acele timpuri
tulburi, dupd Dumnezeu in el isi pun nddejdea.1)
La adunarea nationala, care a avut loc la sfarsitul lui
Aprilie, nu se cunoaste precis ce s'a hotdrit. Se stie numai
atata, ca lAtindu-se vestea ca turcii intentioneaza o noun ex-
peditie impotriva Ungariei, o mare parte a celor prezenti i
mai ales contrarii palatinului si ai micului Ladislau) ii pusera
ochii pe Huniade, visand de un rege national, eventual de o
republicd, on de o guvernare oligarchicd.2) Huniade insd, ca
sa nu provoace not neintelegeri, a condus firul desbaterilor
in aa fel, ca sa nu nemultumeascd pe nimeni. Aici ar fi fost
momentul binevenit ca sa pund mana pe tron, daca de fapt
ar l aspirat la el, cum 11 acuzau dumanii stiff. Eroul insd,
in modestia sa, a inlaturat orice incercare a partizanilor sai
in aceasta directie. Sunt alei 7 cdpitani supremi, intre can i
Huniade, can sa conduca afacerile IAA pand la reintoarcerea
delegatilor trimii sa se intereseze de soartea regelui. Huniade

1) Gr. Teleki op. cit. I. 464 2) Aeneas Silvius la Gr. Teleki I. 367.
14
www.dacoromanica.ro
106'

in arara de incredintarea pazei tinuturilor de sud', mai primi

si guvernareaTransilvaniei si a tinuturilor de dincolo de Tisa.
Prerogative le regale insa le avea Adunarea nationald. La 11
Mai, Huniade scrie Papei dela Roma de cele intamplate si
apeleazd la principii crestini pentru un nou ajutor, deoarece
turcii pregatesc un nou atac impotriva Ungariei.
Corvin ins nu astepta raspunsul, ci la vestea ca turcii
se apropie, se grabeste cu resturile ostirii spre sud, ca sd
opreasca puvoiul dusman. Vestea sosirii sale ii opri pe turci pe
loc. Huniade paseste imediat in actiune. Asteptand sosirea
noptii, Huniade, in pea mai mare liniste, trece cu trupele
peste raul Sava, inconjoard prin surprindere intreagd armata
turceascd si o nimiceste. Astfel eroul spala intrucatva rusinea
infrangerii dela Varna si asigurd hotarele tad'''. In acelas timp,
insisi cdpitanii supremi impiedecau restabilirea ordinei. Invidi-
osul Ujlaki nu voia s6._ retrocedeze cetdtile lui Huniade, pe.
cari le lease in timpurile tulburi. pupa terminarea acegtei
campanii, Huniade se grAbeste in Ardeal cu scopul de a aduna
armate noui, pentru intreprinderea unei expeditiuni in stil
mai mare impotriva turcilor. In acest scop, Huniade apeleaza
din no la sprijinul principilor straini. Singur \lad Dracul,
Domnul Munteniei, raspunde la acest apel prezentandu-se cu
6000 oameni la Isacea.) Armatele aliate au trecut Dundrea,
insd turcii Inconjurau ciocnirea retrAgandu-se in interiorul
Bulgariei. Cum Huniade avea trupe putine si pe de alts parte
sosind -siirea ca, Sultanul Murad s'a Intors iards in Europa
pentru a pregati un nou rasboiu, eroul hotareste amanafea
expeditiei pentru o altd data, cand si ceialalti principi crestini
ii vor trimite ajutoarele necesare.
Alungarea lui Vied Dracul din domnie. .

Vlad Dracul, care era fiul lui Mircea eel Batran dela
care mostenise multe insusiri alese, avu ocaziunea ca sd-i

1) T. Nicolau : op. citat p. 67.

www.dacoromanica.ro
 107

cunoasca bine atat pe unguri, cat i pe turci. In unguri Vlad

nu mai avea incredere, deoarece Ungaria lip3ita de rege, unde
nobilimea era in continue certuri Si desbinari, dupd parerea
sa, nu mai era capabila de mari eforturi. Singur Huniade era
acela, care mai Linea sus steagul Oa') In Turcia din contra,
Sultanul avea mare autoritate i acesta dispunea Si de o ar-
matd puternicd, care era in acele timpuri unica armatd per-
manentg to Europa. Bazat pe aceste consideratiuni, Vlad pa-
rdsete alianta cu Ungaria i trece de partea turcilor. Huniade,
din Ardeal, ndvalete pe neateptate in Muntenia. Vlad find'
surprins, nu se poate opune i fuge cu fiul sau la turci. Hu-
niade aeazd in scaunul domnesc pe ruda sa, Dan al III.
Tara se inching noului Domn.
Contele Czillei se folosi de absenta din tara a lui Corvin
i navalind in Ungaria o pustii qi jefui cumplit. in acest timp
se convoacd din nou adunarea nationals. Ujlaki, fostul tovard
al lui Corvin, se aliazg cu dumanii acestuia pldnuind inldtu-
rarea eroului. Corvin inainta foarte incet prin Ardeal, de unde
atepta desfdurarea lucrurilor. Aici, intre romanii sdi se simtia
el acasd, aici avea el prieteni i aderenti adevdrati. Planul
lui Ujlaki fu descoperit de timpuriu. Corvin se purta precaut.
El este ales din rtou cdpitan suprem al tdrii i incredintat de
catre adunarea nationald sa mearga iinpotriva lui Czillei. Cu
o oaste de 15000 oameni, Corvin aided pe Czillei lard veste,
it supune i acesta cere pace, Corvin se_reintoarce cu cununa
de lauri a biruintii in fata adundrii nationale.
Jancu Corvin ca guvernator al Ungariei 1446 1452.
Delegatii trimii in Polonia n'adusdrd tiri linititoare,
deoarece despre soarta regelui Ladislau nu tia nimeni nimic
pozitiv.. Inca la- 1445 se hotdrise, la propunerea lui Huniade,
ca O. nu se mai aleagd alt rege, ci s fie recunoscut ca atare
fiul lui Albert; micul Ladislau al V-lea. in acest stop se tri-
mite o delegatiune la imparatul Friedrich III, tutorele acestuia,
1) Idem. p. 68.
www.dacoromanica.ro
108

ca sd-1 ceard sd fie predat tarii dimpreund cu coroana !Vita.

Friedrich insa n'a acceptat conditiunile delegatilor Ungariei.
Din acest motiv, sfatul tarii hotareste, sd convoace din nou
adundrile rationale, ca sA aleagd o guvernare stabild si defi-
nitivA in locul celei provizorii. Se fixeazd alegerea guvernato-.
rului pentru ziva de 5 Iu lie. Aspira si Garay si Ujlaki la acea-
std demnitate. Dar toata suflarea, cu aclatnatiune l'a ales pe
Iancu de Hunedoara ca guvernator al Ungariei. Modestul erou
la inceput n'a vrut sd. primeascd acest post insemnat, dar
plin de rdspundere.1) A cedat insa dorintei poporului. Tot
atunci s'a hotarit, cd guvernatorul are nevoie de puteri depline,
suverane. De aceea, toate cetdtile regelui si reginei suns incre-
dintate conducerei guvernatorului. Iata ce titluri purta atunci
eroul nostru : NOS PRAELATI BARONES NOBILES ET
PROCERES REGNI HUNG. UNIVERSI. " In alte documente :
REVERENDISS1MIS IN CHRISTO PATRIBUS DOMINIS
PRAELATIS ET MAGNIFICIS BARONIBUS, NOBILIBUSQE
ET PROCERIBUS REGNI HUNGARIAE UNIVERSIS.")
Dreptul de a bate bani era tot al guvernatorului. Astfel de
bani de our si argint cu numele lui Huniade si cu emblema
familiei se gasesc in muzeul din Budapesta. Huniade a fa-
mas insa si pe mai departe ca Voevod al Ardealului. In acest
post a fost confirmat din nou si Ujlaki. Abia sd dizolvase
adunarea nationald si dusmanii Huniadestilor au si inceput
a-1 submina, lucrand impotriva guvernatorului. Dupa adunarea
nationald, guvernatorul merge in Ardeal, unde petrece timp mai
indelungat. Asa, la 20 Iulie d'A ordin castelanilor din Hunedo-
ara, ca din pddurea Vdd. Zeicu din Zeicani, sd nu mai indrds-
neascg a aduce lemne. Datum in Hunyad praedictata in festo
b. Eliae profetae, anno Domni 1446.3) Acest ordin it dd in
calitate de guvernator. Nos Joannes de Hunyad totuis incliti
Regni Hung. Gubernator." In 31 Iulie, din Apold dd ordin
lui Nicolae de Vizakna, Vicevoevodului din Ardeal, ca sti-i caute-
1) Katona : VI. p. 471. 2) Erdeiyi: Tud. tar. R. 165; Gr. Teleki I. 514.
3) Katona. VI. 482. Gr. Teleki IL 3.
www.dacoromanica.ro
 109

pe acei hoti si facatori de rele, cari omoard si jefuese pe co-

merciantii celor 7 scaune sdsesti si cu ajutorul judecdtorilor
din acele scaune, sa-f aresteze si sa-i judece dupd cum merits,
la moarte.1) Tot in calitate de guvernator, Iancu-Corvin da un
ordin la 1446, sa se demoleze toate castrele cu esceptia ace-
lora : que confinibus regni pro defensu sunt erecta," deoarece
multe castre ajansera in mainile strdinilor, sau ale indigenilor
mai puternici, servind ca locuri de unde porniau comploturile,
sau sa fie incorporate teritoriilor regale.
Intelepciunea si marea lui chemare pentru a guverna re-
iese mai evident din epistola adresatd Papei, cand i-a multu-
mit pentru bundvointa ardtata de catre Sf. Parinte cu ocaziu-
nea alegerii sale de guvernator si in care it roagd ca sa nu-
measca in scaunul de episcop al Zagrebului pe Csupor. In
aceastd epistola mai dovedeste insusirea lui principals, de a
sti face distinctie intre capacitati si in a alege oatrieni vred-
nici si potriviti la locurile de conducere, inlocuindu-si prin
eceasta sldbiciunea si neumblarea, sa in lirnba latina.2)

Vlad Dracul revine a treia or in domnie.

Vlad Dracul, dupd alungarea sa, a cerut ajutor turcilor
si reintorcandu-se in Tara a alungat pe Dan. Ba Vlad, insetat
de dorul de rdsbunare contra ungurilor si indeosebi contra
lui Iancu Corvin, ndvdli in Ardeal, de unde se intoarse dupace
pradd in lung si in lat, aducand cu sine vre-o 4000 robi.
A cest succes efemer intaratd si mai mult pe Iancu Corvin,
care se hotari sa sfarseascd data cu Vlad. Deci, porni im-
preund cu Dan al III, care se refugiase la dansul, pentru a-1
reinstala pe tronul Mnnteniei. Trecu muntii ndvdlind in Mun-
tenia. Aici se impreund si cu trupele lui Stefan II, Domnul
Moldevei, care trimise ajutoare cumnatului sau Dan.8) Ostirile
aliate inainteaza, pradand in drumul lor, pans la Targoviste,

1) Gr. Teleki op. citat H. p. 3 . 2) Idem. p. 10. 3) C. CogAlqiceanu op. cit.

p. L52. I.
www.dacoromanica.ro
110

unde ii astepta Vlad Dracut cu fiii sdi si cu oastea. Munte-

nii insa, can furd tariti cu sila de puvoiul turcesc, it pdrnsird
pe Vlad Dracul si trecura de partea lui Dan. Vlad incerca sd
scape cu fuga, -insd fu prins si executat impreund cu fiul sau
Mircea, in pinta Targovistei. Vlad, numit mai tarziu Tepes,
at doilea fiu al lui Vlad Dracul, fu crutat. Celalalt fiu at lui
Vlad, Rad, era ostatec la turci. Astfel Dan apucd domnia
tdrii pentru a doua ora 1447-1448, cu ajutorul lui Iancu
Corvin.
Cu Stefan II, Dotnnul Moldovei, care dupdce chemase la
sine pe fratele sau Ilie sub pretext de intalnire prieteneascd,
prinzandu-I ii scoase ochii si-1 despoie de domnie, legd Iancu
Corvin aliantn., apoi pleca la Buda.') Dealtfel Stefan trdise in
bune relatii si mai Inainte cu Iancu Corvin si cu Dan, cdruia
ii trimesese si el oaste in ajutor. Regele Ladislau ins& a im-
putat aceastd expeditie in epistola din Aprilie 1457, zicand
intre altele : Voivodas nostras, Transalpinienses nobis et
Regno nostro fldeles alios accidi, alios expelli fecit, et eorum
loco alios, vossibi obligatos fieri debereputavit, superinduxit,"2)
In .acest timp soseste din nou raspunsul regelui Friedrich,
care nu voia sa predea nici pe micul Ladislau si nici coroana.
Staturile hotaresc deci sa porneascd cu rasboi impotriva lui
Friedrich. Guvernatorul a facut toate pregAtirile si stdtea
gata cu ostrrile pentru inceperea rasboiului. A mai facut Inca
o incercare pacinica, adresandu-se catre orasul Wiena cu o
scrisoare, in care ii indemna pe condOcatori, sa s-1 In-
duplece pe Friedrich sa retrocedeze cetatile si teritoriile ocu-
pate pe nedrept si sa -1 trimitn, imediat in tarn. pe regele legi-
tim Ladislau, dimpreund cu coroana. Rdspunsul insa fu ne-
gativ. Atunci, Huniade porni cu toata ptiterea impotriva Sti-
riei i a provinciilor invecinate i ameninta deja Wiena, cand
o parte a magnatilor unguri, vechi dusmani ai eroului, au
inceput tratativele cu Friedrich, silindu-1 astf el pe. Huniade sd.
,
1) : Cronica Romanilor 1446. 2) Pray : Hist. Reg. II. 341, Gr. Teleki IL 6,
www.dacoromanica.ro
 III
Tege pace cu ad'versarul. In acelas timp, atentiunea lui Hu-
niade fu indreptatd asupra evenimentelor din Moldova si Mun-
,
tenia. in Muntenia pacea si linistea Inc. nu era restabilitd si
s'au iscat noui turburdri. Mai mare era alarma ce venia din
Moldova. Anume, Stefan II, se amesteca si in certurile dintre
Casimir, noul rege al Poloniei, si Sigismund, marele duce de
Lituania, cu care a incheiat un tratat de alianta la 1447,
Aceasta era o manifestare de neatarnare Ltd. de Po Ionia, din
care pricina polonii it ajutard. pe Roman, intaiul nascut al lui
Iliac I, spre a intra in Moldova, unde intelegandu-se cu o
seams din boerii dela curtea lui Stefan, it prinse pe unchiul
sAu tdie capul, la 13 Iu lie 1447, rdsbunand astfel crima
sdvarsita de acesta asupra parintelul sAu Iliac.') Roman apu-
cand astlel domnia, incercd sd se scape de toti rivalii sdi si
cauta sd-1 omoare si pe unchiul sau Petru, fratele lui Stefan.
Petru insA scapa si fugi in Ungaria, unde recurge la ajutorul
lui Huniade, prezentandu-se personal la guverrrator.2)
Peru stiu atrage de partea sa pe Iancu Corvin, cu care
se intudia putin, deoarece Manuil, zis dela Arges, fratele lui
Dan III, Domini] Munteniei, care era insurat cu o sort a lui
Huniade, dupdcum s'a spus, era cumnat cu Petru. Huniade,
pentruca sd aiba si Moldova un domn cu care sa fie in re-
latii intirne, ii acordd ajutorul cerut si pentru a strange si
mai tare legaturile dintre ei, ii dAdu in casatorie pe sora sa,
o femeie de 50 ani.8)
Huniade se grabeste in Ardeal, unde face pregAtirile ne-
cesare, apoi reintroneazA liriistea si in Muntenia. PrevAzand
ca, impotrivirea lui Roman va fi darza si de durata mai lungd,
nu merse personal in Moldova, fiind ocupat cu tratativele de
pace cu Friedrich, ci trimise in Moldova o armata considera-
bila sub conducerea lui Petru Csupor, cu indrumarea, ca sa-1
alunge pe Roman, sa-1 aseze in scaunul domnesc de Petru
si sa restabileasca pacea si ordinea in tars.') Roman nu cu-
1) Cogrdniceanu : op. cit. p. 222. 2) Dlugoss : III. p. 33, i Engel cit. la Gr.
Teleki II. p. 25. 3) C. Ccgalniceanu : op..cit. p. 223. 4) Engel: Geschichte von
Hung. III. p. 121.
www.dacoromanica.ro
 HZ
tezd sd se impotriveasca, ci se retrase in Po Ionia, ldsand ast-
fel pe unchiul sau Petru, ca Domn al Moldoviei 1448-1449.
Cu ocaziunea intelegerii stabilite Intre Petru si Huniade,
guvernatorul Ungariei, Petru cedeazd cetatea Chilia, ungurilor,
pe care acestia au si ocupat-o si stalpanit-o in mod efectiv.
Anume, scopul guvernatorului era a pune alarm pe aceastd
cetate, a carei situatiune strategical era foarte insemnatd, astfel
pe deoparte avea un post Inaintat contra turcilor, iar pe de
alta unul in spatele Moldovei, spre a se asigura de supune-
rea eV) Huniade a si umplut indata cetatea cu tunuri si sol-
dati de ai sal, pregatindu-se pentru viitoarele operatiuni, ce
intentiona sal le desfAsoare din acest punct Impotriva turcilor.
Roman nu peste mult muri si ramase ca pretendent la
tronul Moldoviei Alexandru, fratele sdu* mai mic, care era
Inca foarte tandr. Casimir it sustinea pe Alexandru contra lui
Petru si Incepu tratative in aceastd privintd atat cu Petru,
cat si cu Corvin. Petru raspunse ca si el are drept la tron.
Corvin, care era ocupat cu tratativele de pace cu turcii, it
rugs pe Casimir, ca -pand la sfarsitul acestor tratative, sal -1
Ingaduie pe Petru in Moldova si mai cu seamd sal se abtind
dela orice act de ostilitate contra lui, asigurandu-1 ca, daca.
pand atunci, cu toate legdturile sale de rudenie, s'ar convinge
ca Petru nu ar lucra dupal dreptate, ar inceta de a-1 mai
sustine si va deveni dusmanul lui ca si Casimir insusi.2)
Domnia lui Petru insd n'a fost de lung duratd. Petru Voda
dupace a dat Chilia ungurilor, a domnit un an, scrie Miron
Costing) Fiind amenintat din partea polonilor, el fAcuse act
de supunere catre regele polonilor. In curand insa, fiindcd
Inclina spre Ungaria, polonii hotArird sal -1 inlocuiascA cu
Alexandru, fiul lui Dias. In urma unei lupte dela 1449, Po-
lonii furd sdrobiti de catre Petru. Petru insa nu peste mult
muri si-i urma in domnie, Intre imprejurdri necunoscute,
*tefan III.
1) Cogalniceanu : op. cit. p. 223. 2) G. Ureche gi $incai la C. Cogillniceanu
op. citat p. 225. -- 31 T. Nicolau op. citat p 185.

www.dacoromanica.ro
 113

Generalut ungur, care coniandase oastea cu ocaziunea in-

trarii Jai Petru in Moldova, pentru ca sd asigure pacea i
linitea, a stat pe lane. Petru _Inca 2 luni acolo. Moldovenit
cari nu puteau pronunta numele de Csupor, i-au zis acestui
comandant Ciubdr. Acest Csupor este amintit deci ca domn
al Moldovei, de cdtre cronicarii notri, la 1449, sub mimele
de Ciubar Vodd. Unii Il prezinta ca pe urmaul lui Stefan III,
care abia domnise o lung in anul 1449, fiind rasturnat Si in-
locuit cu Ciubdr Voda.
Deoarece Sultanul porni rdsboiu contra lui George Ca-
striota, numit Scanderbeg, care era aliatul personal at Jul
Corvin, guvernatorul isi indreptase toate nizuintele intr'acolo
ca sa lege armistitiu cu Friedrich, pentruca sa poata porni
imediat impotriva turcilor, fiind Si timpul potrivit pentru aceasta.
Deci guvernatorul face toate pregdtirile necesare pentru aju-
torarea aliatului sau. Murad fiind incunotintat de cdtre Ulrich
de Czillei despre planurile lui Huniade, trimite soli pe la
finele anului 1447, oferindu-i pace. Guvernatorul nu voia sd-i
tradeze planurile intreprinderii unei expeditiuni mai mari im-
potriva turcilor, de aceelf a dirnis delegatii, dandu-le un
rdspuns evaziv. Dar fratil Czillei, aceti adversari infami ai
lamiliei Huniadetilor, nu s'au multumit cu pasul fdcut, care
pas periclita interesele cretindtalii, ci lucrau din rdsputeri,
ca s-1 supere pe guvernator, punandu-i fel de fel de piedeci
in realizarea planurilor sale, Tot la interventia acestor frati,
Csupor, omul lui Huniade, a fost Impiedecat de a ocupa
scaunul episcopiei din Zagrab. Ca o urmare a uneltirilor fra-
tilor Czillei i a tovardilor lor, au Inceput a se ivi nemultu-
mirile Si in nordul Ungariei. Astfel in toiul pregAtirilor de
rdsboiu, -tara era expusd la o .eventuala revolts interns. Cu
regele Friedrich Inca nu se aplanase conflictul. In acela timp
principii cretini desvoltau putin interes- in vederea noului
rdsboiu impotriva turcilor. Singur regele Aragoniei Si al Siciliei,
Alfons, 'if trimite o scrisoare de imbarbatare i trei armAsari
in dar. Iar Paiyi Nicolae V-lea, fara sd se atepte guvernato-
www.dacoromanica.ro ;5
 114

rul la o astfel de distinctie, ii trimite o diploma, prin care

Huniade este ridicat la rangul de principe, trimitandu-i ca in-
signii un lant de our cu medalia Mantutorului, pentrucare
el s'a luptat impotriva necredin'ciosilor turci. Huniade multu-
meste cu multa cuviintd. Papii pentru acest titlu onorific, dar
torodatd foarte sincer, lard sd jigneasck aduce la cunostinta
Sf. Parinte, ca ajutorul ce este a se da impotriva turcilor
este principalul, celelalte sunt lucruri secundare.') Iancu Cor-
vin de fapt niciodata n'a' folosit titlul de principe, altii insa
i-au dat aceastA cinste guvernatorului in unele diplome si
acte. Asa Nicolae de Vizakna, vicevoevodul Transilvaniei,
i'ntr'o epistold din anul 1451 se intituleazd Nicolaus de Viz-
alma partium Transilvanotum vicegubernator, Castelanus de
Gorgen et per Illustrissimum Principem Dominum Joannem de
Hunyad Regni Hungariae Gubernatorem, in medio siculorum
sedis Marus Judex Constitutus.") Iata deci pang unde a
mers cu modestia sa acest om fenomenal. I-se poate oare
imputa fiului sau Matia; care mandru de faptele ni trecutul
marelui sau parinte, ini reaminteste despre el in mai multe acte,
ca despre principe ?3) Este de reinarcat ca, stima si supunerea
fatd de Papa in aceste timpuri era foarte mare. lar titlurile
donate de catre Pontificele Roman erau primite cu adancg
supunere si umilirtd. Singur scriitorul Eder, partial si rduvoi-
tor, din ura ce o nutria fata de romani, dela care isi tragea
originea si marele erou Huniade ceeace recunoaste de
altfel si acest scriitor preocupat isi bate joc de titlul de
principe ce i-s'a dat acestui erou al Crestinatatii.4)
Expeditia din 1448.
Huniade incepe pregatirile in toatd Cara in vederea expe-
ditiunii proectata impotriva turcilor. Iar pentru asigurarea de
plinei reunite a acestei campanii, merge el insusi in Ardeal,
pentruca sd pregateasca lucrurile. Gata find cu pregAtirile
1) Gr. Teleki : op. cit. II. p. 64.
Teleki : II. 65. 4) Mem.
1) Idem p. 65. 3) Eder 9i Szeredai la Gr.

www.dacoromanica.ro
 115

si increzut in Ontenia cauzei pentru care a ridicat arma,

precum si in 1ntentiunile sale curate si in ajutorul Atotputer-
nicului, porneste in contra turcilor. Cere in acelas timp din
nou ajutor dela ceialalti principi crestini si dela Papa. Dan
III, Domnul Munteniei, it insoteste pe Corvin cu o armata de
8000 oameni. Despotul George at Sarbiei este deasemenea
invitat sa participe la expeditie. Acesta insd se ternea de
rasbunarea sultanului si n'avea incredere nici in armata, care
deabea numara 32,000 oameni, in care se cuprindeau si
muntenii. Pe de altd parte socotea, ca este umilitor pentru
el, care era de origine princiara, descendent at ragilor si i m-
paratilor, ca s serveasca sub conducerea Valahului", Iancu
Corvin, originar din o familie asa de neinsemnata..1) Despotul
decr a refuzat categoric se participe la acest rdsboiu, iar pentru-
ca se -si aseunda planurile ineschine, se scuzd hvocand dife-
rite pretexte. In ascuns insd it incunostinteaza pe Sultanul
Murad, de planurile lui Huniade, precum si de miscarile si
nuindrul trupelor crestine.
Anutne dupd infrangerea de la Varna, tend Brancovici
a tradat pe crestini, Huniade s'a purtat dusmanos fall de
despot sprijinindu-1 pe rivalul -acestuia, pe cneazul de la Nis,
George Mrnyavcsevics. Cand I-a provocat guvernatorul pe
Brancovici sa sprijineasca- expeditia ce se pregatia la 1448,
despotul rdspunde, ca numai regelui incoronat se supune. La
acest rdspuns Huniade ii rdspunde infuriat, ca data se va
intoarce biruitor din expeditie, cu mana proprie ii va reteza
capul." (Dr. Thim I.: A szerbek tortenete, vol. 11. p. 63.)
Guverriatorul, ca urmare, l'a despoiat pe necredinciosul
aliat de toate averile pe cari le avea acesta in Ungaria, invi-
tandu-1 si pe George Castriota, zis Scanderbeg, sd se prega-
teasca de atac.Inainte de plecare trimite din nou Papei cloud
scrisori. Iata ce scrise el in scrisoarea a II-a : Deja de o
jumatate de secol s'a incuibat aici in Europe salbatecul inamic,
indreptandu-si toate nazuintele spre oprimarea definitive a
1) Bonflnius : III. 10. Cartea VII. p. 338.
www.dacoromanica.ro
116

creqtinatatii. Pericol dupd pericol qi cuceriri dupa cuceriri au

urmat,_ cele mai frumoase provincii ale creqtinatatii au fost
silite sa se supund lor ; scldvie, doliu qi batjocorirea sfintei
credit* cretineti s'a abdtut asupraacelor provincii. N'a li-
mas intact nici un obiect, sau sentiment religios, sau lumesc
care sa nu fi fost atins cu fier qi intimidare, cu flacgri -Si
jug. Deja toti vecinii nostri au simtit puterea apdsdtoare a
lor, deja au strdbatut pans in interiorul lutnii creOne i stau
la hotarele patriei noastre, unde i-a oprit pe loc pans acuma,
numai credinta -i increderea nestramutatd a Orli, lard de a-1
putea izgoni pe neimblanzitul dusman. Eu deja astfel
predd mai departe eroul Huniade am trecut peste 60 ani
ai viefii, mele ; sub durata acestui timp in permanentg m'ain
luptat cu ei" apoi urmeazd mai departe Pang. aci
orice am lost gata sa primitn numai robie nu, pentru credinta
cretineascd ne-am jertflt bucuroi viata Si averea. Ori sun-
tern invini, on ii invingem. In continua ne urmdrete acest
dusman. Ori prinde din nou armele durnanul. care nu cu-
noWe odihna, care dupdcum se vede luptd cu mai mare ura
deck putere impotriva noastea. Acum din nou std in fata
noastra. Daca p'and acum unele neintelegeri interne, cari -au
sldnit patria Si puterea ei, au impiedecat paii noWi, acuma
cu reintronarea linitei, cu toata puterea trebue sa ne nizuim
sal umilim duqmanul qi sa nu sistam rdsboiul pand atunci,
panace mandria lui nu va fi infrhnth. Dar puterea dumanului
e mare. Pentru sdrobirea lui o natiune singura e prea slabs.
Iar pentru plata mercenarilor nu avem puteri indestulitoare.
Cauza in sine nu este a unei natiuni, ci a intregei creOnal-
tati." Dupa anticiparea acestora, guvernatorul recurge la SE
Pg.rinte, ca prin indemnurile sale i prin participarea efectiva
sa se ingrijeasa de oOri auxiliare. Datum ex Terra Rasciae
aleas Serbiae in ipso progressu exercituali prope vadum Da-
nubii, quod vulgo Lapideum Dicitur. 17 Sept. 1448.")
1) Ion de Zredna XXXV. la Gr. Teleki II. p. 78.
www.dacoromanica.ro
 117

Huniade deci stlitea gata cu mica lui ostire, asteptand

ca toti aceia, cari iii castigaserd renume cu amnia, sau cari
doriau sd-si castige, s se adune sub steagurile comandantu-
lui popular si incununat cu laurii atator biruinte.
La 28 Septemvrie, Corvin trece Dunarea cu gandul de
a-se rdsbuna mai intaiu asupra aliatului trdddtor. Murad iese
inaintea lui Huniade cu o oaste de 150,000 intentionand sd -i
taie drumul dinspre Ungaria. Huniade insa, observa la timp
aceasta intentiune si grdbeste sa-si ayze tabara pe Campul
Mier lei, inconjurandu-se cu santuri. Vazand turcii cat este de
intdrita tabdra crestind, .dand foc satelor, sa prefac ca se re-
trag. Ungurii vazand cit turcii se retrag, atata au insistat pe
lAnga Huniader care dealtfel era asa de preclut, incat in cele
din urind s'a lasat amagit pdrasandu-si situatia splendidd,
porneste in urmarirea turcilor. Multi ii atribue ca mare gresald
lui Huniade acest pas. Judaea id insa. pa de alta parte lucru-
rile, se pare ca Huniade si-a dat seama, ca in caz el Murad
ii va constrange sa stea mai mutt time inch* in tabara lip-
siti de hrant, apa etc. si dacd ajutorul lui Castriota intasrzie,
nimicirea armatei crestine era sigurd. Despre trupele lui Cas-
triota eroul n'avea de fapt nici o stire. Dar astepta sosirea
for in.orice moment. In ziva de .17 Octomvrie 1448, apare
avangarda armatei turcesti, cite este respinsd. Lupta decisiva
incepe in ziva de 18 Octomvrie 1448. Aripa stangd a ostirii
crestine era comandatd de catre Dan, Domnul Munteniei.
Huniade alerga de. la o aripd la alta si prin elocventa-i cunos-
cutd imbarbdta ostirea, dupdce mai inainte ridicaserd rugaci-
uni catre Domnul norocului, impArtasindu-se toti ostasii cu
taina sf. cuminecdturi, le reaminteste de nenorocita lupta]dela
Varna indemnandu-i la rasbunare.i) Lupta s'a inceput cu multd
indadire din ambele parti. In toiul luptei calul lui Huniade
fiind vulnerat a cazur, iar fruniade era sa ajunga in mainile
turcilor.2)

1) Bonfinius la Gr. Teleki II. 88. 2) P. Dragalina : op. citat p. 80 I.

www.dacoromanica.ro
 118

Un voinic roman, Cneazul Teodor, din jud. Hunedoara,

i-a predat imediat calul sau, salvand astfel viafa iubitului
sau stapan. Drept recunoOntd Huniade i-a ddruit localitdtile
Torzsok" Si Kalmar", din jud. Hunedoara.i) Soartea luptei
nu se putu decide zi. A doua zi loan Szekely,
in prima
cumnatul lui Huniade, care comanda trupele de cavalerie
grea, in prea marea-i insufletire inaintand prea tare in randu-
rile duvnane, a fost atacat din fianc Si impins in mare peri-
col impreund cu muntenii lui Dan. 6icest atac neWeptat a
mai fost insotit pi de asaltul din fata a trupelor din Ruinelia.
Rezultatul acestui dublu atac a fast, ca atat trupele romani-
lor munteni, cat qi trupele de cavalerie grea ale lui loan Sze-
kely, care pierzandu-0 mana dreaptd a cazut iii aceasta lupta,
au fost cuprinse de panica, respinse in desordine, iar mai in
urtna complect incercuite.2) Lupta s'a sfarOt cu complecta
infrangere a armatelor creOne. fiuniade suferi deci pentru
a doua ora infrangere din partea turcilor, aceasta din urma
era mai mare ins.. ca cea dela Varna: 17,000 creOini zaceau
alaturi de 40,000 cadavre pdgane. At sfarit trist a avut
aceasta lupta, la care au participat din .partea creOnilor ex-
clusiv romanii i ungurii. gasit inoartea pe Campul
Mierlei, in aceasta expeditie nenorocitd, aproape toti coman-
dantii trupelor cretin aliate.
Aceed5 acuzatiune, care fu aruncata, dupdcum Jam vazut
pe nedrept, asupra muntenilor in lupta dela Varna, se aduce
qi de astddata cu o mai mare consistenta muntenilor in M-
ina de pe Campul Mierlei. Dupa unii scriitori unguri Si bi-
zantini, muntenii lui Dan in mQmentul decisiv al luptei, ar
fi trecut de partea, turcilor, provocand astfel deplina infran-
gere a cretinilor, deli ei in0i ar fi primit indata dreapta for
rdsplata pentru tradare, ca'ci Sultanul Murad, banuind vre-un
meOeug din partea lor, ar fi pus de i-a inconjurat i taiat
pe toti.") Iatd ce ne spunc Dl T. Nicoiau despre aceasta
1) Epist. Castelanilor de Hunedoara 13 April 1481 la Fajen Hunyaii p. 253.
2) T. Nicolau : op. citat p. 90. 3) C. Cogalniceanu : op. citat p. 153.
www.dacoromanica.ro
 1 19

pretinsa tradare; Asertiunea unora dintre scriitorii unguri, ca

romanii cu ocaziunea acestei lupte s'ar fi predat ca niste tra-
ddtori dupd` indemnul Marelui Vizir Pasa Kalil, care cornanda
aripa dreapta a ostirii turcesti, este tendentioasd. Adevdrul
este, ca atacati simultan din front si flanc, romanii munteni
au cazut pand la anul. Dealtfel Dan HI, fiind nepot de sord
at lui Huniade si pus de catre el pe tron dupa uciderea lui
Dracut, nu-1 putea trada. Ba ce este mai mult, romanii cari
au, cazut in mainile turcilor, din ordidul sultanului au fost
toti mdceldriti. Tata.' o dovadd de tributul de sange at nea-
mului romanesc, pentru independenta statufui ungar, pe care
maghiarii totdeauna 1-au contestat, fapt masturisit chiar de un
militar al tor.") Exactitatea informatiunilor date de catre
scriitorii amintiti in legaturd cu pretinsa tradare a lui Dan, se
poate combate si cu urmdtoarele argumente : a) Analele tux-
cesti nu amintesc nicarri nimic despre aceasta pretinsa tra-
dare si apoi mdcelarire a traddtorilor ; b) Dan, dupa batalia de
pe Campul Mierlei, &a refugiat tocmai in Ungaria, adeca la
aceia pe cari i-a tradae) [DI 1'. Nicolau la locul amintit afirmd,
ca Dan ar fi cazut pe campul de luptd] ; c) Iancu Corvin,. in
raportul trimis la Roma despre rezultatul luptei de pe Campul
Mierlei, nu aminteste nimic cu nici un cuvant despre aceasta
pretinsa tradare a unui corp de oaste atat de insa..mnat, care
numara opt mii luptatori, ceeace neaparat s'ar fi grAbit sa
faca dacd ar fi fost exact, pentru a se disculpa el personal si
mai mult pentru infrangerea suferitd.3) Pe Campul Mierlei au
cazut 6000 roman deci 75% din totalul ajutorului trimis,
iar restul erau vulnerati.4)
Dupd bb.tdlia de pe Campul Mierlei, Dan III se vede, ca
sau' nu se intoarse in tail, sau .daca se intoarse fu silit a o
pardsi si a se refugia in Ardeal, din cauza ca pe cand era in
rasboiu contra turcilor, Vladislav, fratele sat', reusise a apuca
domnia, nu se stie intre ce imprejurar0
1) T. Nicolau : op. citat p. 80-81. 2) C. Cogalniceanu : op. citat p. 153.
3) Hunnuzachi : Documente I. p. 754, la C. Cogalniceanu loc citat I. p. 454 4) Ktivary
L.: Erdely tortenete p. 78. 5) C. Cogalniceanu ; op citat p. 159.
www.dacoromanica.ro
120

Dupace Huniade vede cd infrangerea aripei stangi si a

centrului ostirii maghiare a adus victoria de partea lui Murad,
si cd orice incercare de a mai restabili echilibrul luptei este
zadarnica, se gandeste la scdpare. Dupd doinele poporale
sarbesti Huniade a scapat numai cu 12 oameni, cari aseme-
nea l'au parasit in cursul pribegiei" (Dr. Thim I. op. cit. p. 64.)
0 parte a armatei infrante i-si cdutd refugiul in intdritu-
rile de card, unde se addposti si Huniade, pang, in zorii zilei
cand dupd multe peripetii i-a reusit sd se strecoare printre
randurile dusmane, insotit find de cativa tovardsi credinciosi.
Scdparea lui fu inlesnita de cumnatul sdu Mihail Szilagyi,
care angajase mici hditueli cu turcii, pentru a atrage atenti-
unea acestora. Acei soldati crestini, cari scApand din ghiarele
pdganilor au reusit sh fug, au fost panditi de sarbii pusi la
tale de cdtre principele Brancovici si in parte au fost mace-
ldriti, sau jefuiti. insusi Huniade a presimtit, cd. tovardsii cre-
dinciosi, cari iI insoteau, nu-i pot oferi siguranta deplind pe
pAmantul dusmanului, se desparti de ei- indemnandu-i sd se
strecoare pe rand spre casd. In ziva urrnatoare a fost nevoit
sd dea drumul si calUlui, care- nu mai putea merge de obo-
seald. tnsa in ziva aceia a zarit de pe un deal trupe de sol-
dati turci, de cari se feri. Dar mai apoi totusi ajunse intre
mai multe grupuri de_ soldati turci. Toate incercrtrile de a se
impotrivi devenind zadarnice, se preda..1) Acestia, fart sd ba-
nuiasca itnportanta persoanei acestui captiv, it deterd in grija
alor 2 soldati, iar ei plecard mai :departe dupd prada. Nu peste
mult cei. doi paznici zaresc la prizonier un lant grew de our
si o truce si iticep a se certa asupra acestora. Iancu Corvin
se folosi de momentul binevenit, smulse sabia din mainile
unuia, pe unul it rdpuse, iar pe celalalt it fugdreste, si recas-
tigandu-si in acest mod libertatea i-si continua mai departe
cal ea.
Despotul Geolge al Serbiei auzind vestea despre infra-
gerea si ,luga lui Huniade, se foloseste de acest imprejurdri
1) Turoczi : cap. XLVII. p. 267 1 epistola lui Huniade la Ion de Zredna XXXIX.
www.dacoromanica.ro
 Izl

nenorocfte spre scopurfle safe m'arsave si da ordin strict in

Coate piovinciile sale, ca orice soldat din Ungaria ar fi prins
sa fie adus inaintea sa. In cursul pribegiei sale Corvin manat
de instinctul foamei, trase la niste tdrani sarbi, can lucrau la
camp. Acestia l'au dus intr'un bordei si l'au ospatat cu paine,
ceapa si apa.. Despre acest tratament guvernatorul si-a rea-
mintit si mai tarziu cu multa satisfactie. Sarbii lacomi 'insa
incepura a se certa inainte, asupra darurilor promise de ca'tre
guvernator, pentru al conduce in ascuns spre Belgrad, iar unul
din ei descoperi unui functionar acest plan si astfel Huniade
ajunge captiv in mainile lui Brancovici si fu dus la Semendria.
Aici a fost aruncat in inchisoare. Despotul George l'a imbiat
pe sultanul Murad cu predarea prizonierului valoros, dar Sul-
tanul n'a acceptat oferta vanzatorului. Dupa traditia sarbiasca
Huniade a mers pe langa Ibar ajungand in satul Vlastelica,
de aici la Kladova, unde a fost prins. (Dr. Thim I. op. cit. p. 64.)
In acest interval prietenii guvernatorului s'au pus pe lucru
pentru eliberdrea lui. Abia in ajunul Craciunului a fost elibe-
rat, rascumparandu-si foarte scump libertatea. Conditiunile
puse de Brancovici erau foarte grele pentru erou. A trebuit,
ca conditie a eliberdrii, nu numai sa se impace cu dusmanii
sal de moarte, cu membrii familiei Czillei, pe can ii ura din
suflet, ,ci chiar sa intre iii legaturi de inrudire cu ei obligan-
du-se, ca.' fiul sau Matei, la timpul sau, va lua in casatorie
pe flea lui Ulrich de Czillei, a cdrei mama Catalina, era fiica
Despotului Brancovici, iar logodna o tin imediat.')
Toate mosiile principelui sarb au fost retrocedate, iar
fiul mai mare al guvernatorului, Ladislau, este trimis ca osta-
tic. Pe langa toata jalea si multimea vaduvelor si a orfanilor
rdmasi dupa acest nenorocit rasboiu, poporul cu nobilimea in
frunte ie i spre intimpinarea guvernatorului, primindu-1 intre
chiote de bucurie si cu o insufletire enorma..2) In epistola
adresatd delegatilor din Neapol si Roma, dupa intoarcerea din
1) Engel : Geschichte von Ung. III. p. 141. 2) Turoczi i Bonfinius la Gr
Teleki II. p. 107.
16
www.dacoromanica.ro
1'22

captivitate, scrie ihtre alteie : Apdrarea credintii si a, patrfei

mi-s'a inctedintat din nou ,pie. Nenorocirile si peripetiile.
cele multe, nu mi-au putut infrange curajul, ci ,clitnpotrivd.
l'au stimulat si inviorat, si acele i-mi vor servi de inratatura,
ratan 1L1-0 d c4 in J1 ,r -a flu rngli precdut Aceasta pedeapsd
a Atoiputf rnicului rr'a lost indreptata spre nimicirea, ci mai,
mult spre cuminlirea noastrd. Pentru aceia sunt gata sa pa
sesc dill nou spre apararea- credintii si" a crestindtatpli pand
attinci nu ma voiu odihni, pandcand nu voiu triumfa asupra
inamicului, on i-mi voiu gdsi moartea in aceasta incaerare ;
intot cauzul ma voiu nizui, ca Osmanli sal na-si gaseascd
odihna qteptatd in urma acestei biruinte."
Luptele Impotriva lui Giskra.
Guvernatorul in lot sal aibd finiste si Limp de reculeAere,
in urma nenorocirii de pe Campul Mierlei, trebui sa se prep-
teased din nou de rdsboiu. Dela nord, din partile slovace,
veniau stiri nelinistitoare. Cehii sub conducerea vestitului for
general Giskra, care fusese inainte guvernatorul acelei provincii,
a ocupat mai matte cetati, iar husitii ii atacau si ucideau pe
catolici. Huniade voia s se pregateascd de- -un nou rasboiu
contra turcilor, deci dorea mai intaiu sa aiba liniste in tars.
Dar atat capii bisericesti cat si magnatii aveau alte ganduri
ascunse. Pe deoparte n invidiau pe valahul guvernator, iar
pe de alts parte le era teams,,- ca nu ctimva mosiile intinse
ale lui Brancovici din Ungaria, sd fie retinute de catre erou
pentru sine si familia sa si astfel puferea sa deja temuta sa
devie si mai mare.2) Cedeazd deci dorintii majoritatii, si toate
mosiile lui George Brancovici le retrocedeazd. A trebuit sa
accepteze si sa consimta la tot ceiace promova interesele si
faima dusmanilor sdi personali si ai familiei stale. Pe Ulrich
si Friedrich de Czillei i-a recunoscut de Bani ai Croatiei.
Totul a cedat si jertfit de dragul pacii interne si.a bunei in-

1) : Ion de Zredna : XXXIX. 2) Gr. Teleki .p. 1131

www.dacoromanica.ro
 123

telegeri. El incearca din nou prin scrisori adresate Decanului

din Cracovia' i Papei, 3t pund, la cale o noua expeditie, im-
potriva. turcilor. El spune in acele adrese, ca pierderea de pe
Campul Mierlei este mare, dar nu ireparabild. Daca va contri-
bui la puterea interna Si ajutorul din afarA. 1Din toate partile
primi insa scrisori de consolare Si sfatul sd stea pe loc Si sa
nu se mai gandeascd la un nou rasboiu.
Ca urmare a rdspunsurilor primite, Adurldrile nationale
deciserA legarea unui armistitiu cu turcii i pornirea rasboiu-
lui impotriva rasvratitulul Giskra. A.rmistitiul s'a legat pe 7
ani. Cu aceasta ocaziune se stabilete ca Serbia si Muntenia,
atat de mult pustiite, sa plateascd numai jumatate din tributul
pldtit mai inainte si sa pund la dispozitie numai jumatate
atata oOre, iar Bosnia ramane in statusquo.
In acelas timp ostilitatile impotriva lui Giskra incepural.
Acesta anume nu se astamparase, ci facea dese invaziuni de
pradare. Huniade dorea deci sa se masoare el personal, cu
temutul ceh. Cu o ostire dornica de rasbun are porni spre
Kasovia, deaici spre Saros Si Sepes. in drum it intampinarg,
delegatii poloni, intre cari era si vestitul istoric Dlugoss,
cononic in Cracovia, pentru mijlocirea unui armistitiu, on
chiar a incheierii pacii intre Giskra si Huniade. Huniade pri-
mi conditiunile, cu atat mai vartos ca socotea ca binevenit
timpul de a se rgui cu George, Despotul Serbiei. Printre
conditiunile de pace era renuntarea lui Giskra la mai multe
mosii aflatoare in Tara, pastrand in schimb cea mai mare parte
a cetatilor i a tinuturilor din nordul Ungariei.
Totodata pentru intarirea legaturilor dintre cei doi corn-
batanti Giskra se Wig sa is in casdtorie pe- sora vaduva
a lui Huniade') Gr. Teleki crede ca aceagta sora era vaduva
lui Pangratiu de Dingheleag.
1) Dlugos la Gr. Teleki : II, p. 153.

www.dacoromanica.ro
124

ficpeditia contra lui Brancovici.

Avand guvernatorul liniste in nordul tarii, in baza hota-
rifii adundrii nationale, imediat pune stapanire pe toate mosiile
Despotului, afldtoare in Ungaria. Apoi cu o armata anume
pregdtitft intra in Serbia, la anul 1450, pentruca sa -1 pedep-
seascd pe trad'Atorul Brancovici. Despotul se baza pe ajuterul
turcesc. Acest ajutor insa n'a sosit la timp, ba dimpotriva
Sultanul trimite pe Bagul Feriz, ca sa refacd cetatea Krusevacz,
ceiace lasa de bdnuit, ca turcii pregatesc un nou rdsboiu in
contra Serbiei. Acest fapt i1 indupleca pe arogantul print sa
se umileascd. Pentruca sa imblanzeascd mania guvernatorului,
trimite soli inaintea lui. Il pune in libertate si pe Ladislau,
fiul mai mare al lui Huniade, care fusese luat ca ostatic
trimite si pe el spre intampinarea tatdlui sau. Delegatii trimisi
ca s mijloceasca 0 impacare intre cei doi rivali, it induplecard
pe Huniade, s sisteze ostilitatile, ceiace parlamentul ungar
a acordat.

Pacea cu Friedrich.

In acelas timp Huniade incepuse tratativele de pace si

cu Friedrich. Ajungand chiar la incheierea unui acord pacinic
in intelesul Caruia, regele minor rdmane si pe mai departe,
sub tuteJa si ingrijirea. lui Friedrich, pand la etatea -de 18
ani. Pana la aceastd data cetatile si orasele ocupate de care
Friedrich raman si pe mai departe in posesiunea sa, in aceste
mosii guvernatorul nu-1 va supara, nici nu va permite ca
altul supere; iar Friedrich in schimb it recunoaste pe
Huniade si pe mai departe de guvernator al Ungariei. Garay,
Ujlaki, Czillei, Giskra si alti magnati unguri, cari de mult
invidiau si erau gelosi de bogatiile casei sale si de renumele
ce castigase guvernatorul, prin propriile sale puteri si
merite, au gdsit un nou pretext de a-1 acuza pe erou pentru
incheierea pacii cu Friedrich. Vaza de care se bucura insa
guvernatorul atat in Ord cat si in strainAtate, i-a impiedecat,
www.dacoromanica.ro
 125

pe acesti magnati de a pdsi pe fata. Insa se foloseau de toate

caile si inijloacete de a da curs uneltirilor for coldamnabile
atacandu-1 si acuzandu-1 pe Huniade, spunald ca acordul la-
cheiat cu Friedrich a fost daundtor si umilitor pentru Ord si
ca guvernatorul a cautat prin acel pact sa -si asigure pozitia
sa si a familiei sale si sa pregateascd calea spre tronul regesc
pentru familia sa.')
Incertari pentru eliberarea regelui minor Ladislau.

Dorind vicleanul Czillei sa foloseascd spre scopurilie sale

acuzatiunile ridicete impotriva lui Corvin, a legat alianta cu
Garay, Ujlaki si Giskra, punald la tale eliberarea regelui
minor Ladislau, din mainile lui Friedrich, si destituirea lui
lanai, de Hunedoara din postul de guvernator. Chiar in acest
timp sosesc stirile nelinistitoare din Roma si Moldova. In
Moldova polonii voiesc sa-si impund influinta lor. La inter-
ventia polonilor in luna Maiu 1449, ajunge doinn Alexandru
fiul lui Ilie, care abia era de 11 ani.2)
Insa, Inca in toamna aceluias an se scull asupra lui
Alexandru un unchiu at sat cu numele Bogdan, cel mai
tanar dintre fiii lui Alexandru cel Bun. II invinse si it sili sa
se refugieze in Polonia. Dupd fuga lui Alexandru apucd
domnia Bogdan II, care este tatal lui tefan cel Mare. Regele
Casimir supitrat de cele intamplate in Moldova, intaiu i-si
propuse sa ocupe Moldova pentru sine, apoi resgandindu-se
paseste din nou ca protector at minorului Alexandru. Armata
polond reinstaleazd pe Alexandru II, zis Cel Tandr pentru a
doua ora pe troni in 1450. Bogdan Insa adunandu-si oaste
it alungd din nou pe Alaxandru si reocupd el tronul (1450-
1451.) Armatele polone 'bra trimise din nou pentru at supune
pe Bogdan. Acestea Insa furd batute si alungate. Acest fapt
it determine pe Huniade sa nu se mai amestece in afacerile
Moldovei fiind ocupat cu aranjarea lucrurilor in Ungaria si

1) Gr. Teleki : II. p. 164. -- 2) C. CogaIniceanu : op. citat p 229.

www.dacoromanica.ro
126

cu pregatirile puse la cale, pentru umilirea lui Brancovici.

Invidiosii sr subminatoiii sai insa ii zaddrnicesc si de astadata
planurile., acei dusmani ca: G'aray, Ujlaki si Paloczi, cari s'au
angajat sd intervie pentru legarea unei pad durabile. Acestia
insotiti si de' alti delegati legard pace cu Despotul la Semen-
dria. asatoria proectata intre Matia fiul mai mic al guverna-
torului si Elisabeta Czillei nepoata lui Brancovici, care era
abia de 10 ani, va avea loc conform acestei conventiuni pes-
te trei ani. A5a cd. la 6 Decemvrie 1453, cand mireasa va
implini 13 ani, se va celebra casatoria. Intre conditiuni figu-
reaza si aceia, ca fiind mireasa de religie ortodoxa, ea nu va
fi impiedecata in exercitarea acelei religii si poate -aduce cu
sine preoti ortodocsi si personal sarbesc. 0 parte a mosiilor
si cetdtilor aflatoare in Ungaria, Brancovici le reprimeste, iar
celelalte ca : Baia-Mare, Satu-Mare, Debretinul etc. le pastreazd.
Huniade sub diferite titluri.
C4 ocaziunea incheerii pacii dintre Brancovici'si Huniade
la 1 August 1451 in amintirea acestui eveniment despotul a ba-
tut bani de argint, pe cari in fats 5e vede despotul cu sabia
in mana dreaptd, iar in stanga globul pamantului cu cru-
cea dubra si inscriptia: Desp-ogurg" iar pe verso se vede
emblema lui Huniade: Johannes D. Gr. R. Ungari (Dr.
Thim op. cit. p. 66.)

Alta egpeditie Impotriva lui Giskra.

Giskra neastamparatul cell, sub diferite pretexte amana
casatoria cu sora lui Iancu Corvin, ba chiar ocupd mai multe
cetati din nordul tdrii, pdsind in calitate de cdpitan suprem
al regelui Ladislau, dd ordonante si guverneaza dupd' bunul
plac teritoriile ocupate, incassand ddri, dand drept de a bate
moneda etc. apoi invadeaza in eritoriile invecinate si incepe
a le prada. Huniade porneste impotriva lui si incepe_ asedi-
erea cetatii Losoncz, care se apArd vitejeste pand la un timp,
cand vazandu-si puterile sldbite, capitanul cetatii promite in-
chinarea cetatii, cu conditia de a i-se rasa garnizoanei libera
www.dacoromanica.ro
 I g7

frecere Huniade cere predarea fail conditiuni. In acest inter-

val soseste Giskra in ajutorul cetdtii strarntorate. Huniade,
stia ca intre magnatii cari la aperenta se prezentaserd, MI
intarziere, simuland ca sunt gata de jertfd, are multi invidiosi
si dusmani, totusi nu s'a gandit, ca ticdlosia acelor magnati
va merge pang la tradare si pactare cu inamicul tarii si al pat-
riei lor. Deaceia cu o parte a armatei a plecat ca sa gins
drumul Iui Giskra, iar restul armatei a 'rdmas sub cotnanda
magnatilor unguri, ca sd supravegheze cetatea. Abia incerie
guvernatorul atacul, cand Md veste observd, ca armata
ldsata la spate o rupe la- fugd, fard nici un inotiv, provocand
astfel 'mica si zdpaceald si in armata principals.') Garnizoana
din cetate porni la atac in acelas limp, lovind in spate armata
lui Huniade, care prinsd intre doud focuri, fu nevoita sd pd-
raseascd chiar si tabdra idsand-o in mainile lui Giskra. Unul
dintre tradAtori find greu ranit si avand mustrAri de con-
stiintd inainte de moarte a descoperit toate ticalosiile si trada-
rea puss la acele de catre magnatii unguri, impotriva guver-
natorului.2)
Corvin arndrit, dar nu desperat, se retrage spre sud.
Face din nou apel la crediciosii sdi ardeleni, in cari ii era
lima nddejdea si cari s'au luptat intotdeauna cu mutt devo-
tament impotriva turcilor. Romanii se adunard din nou in
jurul iubitului for Iancu \Todd." Cu aceasta armata, pe care
se putea acuin baza, porni din nou impotriva Iui Giskra.
Giskra insa nu indrdzneste set is lupta in camp deschis, ci se
retrage in dosul forturilor. Guvernatorul in care fierbea dorul
de rdsbunare si ambitia gray atinsd, if urindreste pas de pas
ocupand o parte a cetatilor. Ar fr inaintat si mai departe,
dacd si de astadatd sfdtul tarii n'ar fi intervenit, oprind osti-
litdtile si induplecandu-i la pace pe cei doi rivali. Toate
aceste lucruri l'au impresionat foarte nepldcut pe Huniade si
l'au convins Inca odatd, ca magnatii unguri sunt capabili de

1) Bonfinius i TurOczi la Gr. Tele Id IL p. 185. 2) )'dem p. 186.

www.dacoromanica.ro
 128

orice, ca acestia pun la o parte cele mai sfinte datorinte i-f

impiedeca intentionat in cele mai nobile aspiratiuni ale sale,
cari erau puse in serviciul patriei comune. ti dadea insa curaj,
in titnpurile acele critice, dragostea i alipirea poporului de jos
pi a nobilimei de rand si de aceia nimic n'a putut sldbi i
pune in declin patriotismul sau, ci sentimentul datoriei 1'a
condus intotdeauna pe caile drepte i-1 gasim si de aici inainte
tot atat de activ i devotat cauzei cretine, ca i mai inainte.

Eliberarea regelui.
Magnatii, cari itdutna'neau pe guvernator, in timpul
acesta pun la cale eliberarea regelui minor de sub protecto-
ratul lui Friedrich. Huniade se invoiqte ca sa se face noui
interventii in aceasta directie, cu conditiunea ca regele sa fie
pus in libertate si sa fie trimis in tail Aceasta pentruca dug-
manii sal personali, cari sperau sa se ridice prin concursul
regelui fard. experienta, sa nu puny stdpanire pe el. Guverna-
torul trimite intre delegati i oameni de incredere de ai sai.
tntre delegatii trimii in acest scop face parte i o rude a lui
Huniade, Paul fostul episcop de Arge.1) Raspunsul Iui Fried-
rich n'a lost satistacator. in acest interval Friedrich cdfAtorete
la Roma, pentruca sa se incoroneze de imparat roman, du-
candu-1 cu sine i pe tanArul rege Ladislau. Neinduplecandu-
se Friedrich nici dnplt intoarcerea sa din Roma sa-1 predeie
pe Ladislau, ungurii aliati cu cehii 1 cu o parte a austriecilor,.
pornesc cu rAsboiu impotriva imparatului. Friedrich constrans
de imprejurari, la 4 Septemvrie 1452, it preda pe protejatul
sau armatelor aliate, cari ajunsera deja la portile Vienei. Din
nenorocire micul rege a fost predat in mainile Iui Ulrich de
C2illei, care era dumanul cel mai neimpAcat al familia .gu-
vernatorului f totodata un om infam i lipsit cu totul de
caracter. Acesta a cautat toate ocaziunile ca pe regele atat
de lanai. i fare experientd sa -1 informeze i influinteze im-
1) Fessler : IV. p. 711, Gr. Teleki : lO p. 204.
www.dacoromanica.ro
 tn
potrfva guvernatorulur, pe care doria sa -1 inldture cu orice
pret. Deaceia pune la cale insinuari grave si acuzasi nerusi-
nate la adresa lui Iancu Corvin, ca i-a tradat pe unguri in
doda randuri turcilor, ca si regele Ladislau este jertfa infide-
litdtii sale, ca nu guverneazd Cara ci o prima, ca legile nu snnt
aplicate dupd dreptate si ca guvernatorul ii favorizeazd pe ai
sdi ; deci puterea acestui bdrbat mandru trebue redusd intre
marginile ei.1) Huniade a fost acuzat si insinuat si pentru
aceia ea el nu s'a grabit sa alerge cu ceialalti magnati, ea
sa i-se inchine regelui, care se reintorcea in Ora, scdpand
din captivitatea lui Friedrich. Din aceasta delegatie care s'a
prezentat in fata regelui spre a-i aduce otnagiile si salutul
tarii a facut insa parte Ladislau, fiul mai mare al guvernato-
rului, care a atras atentiunea regelui prin purtarea sa vred-
nied, hotarita si nobila.
Dimisia din postul de guvernator.
Corvin fiind incunostintat de cele puse la cale impotriVa
sa, pentru a desfide toate invinuirile ce i-se adusese, in prima
jumdtate a lunei Ianuarie 1453, dimisioneaza din demnitatea
de guvernator.2) Aceasta intorsaturd neasteptata l'a miscat pe
regele Ladislau, care dupace-i primeste dimisia, imediat it ti-
died pe vrednicul ostas la rangul de generalissim al armatei,
ii incredinteazd manipul-area visteriei statului i it numeste
Conte perpetuu de Bistri ;a, iar pe fiul sail mai mare pe La-
dislau, it face Ban al Croatiei.') Iata ce titluri poartd -eroul
nostru in acel timp. tntr'o epistola adresata Bistritenilor la
22 Iulie 1453, Corvin scrie : Joannes de Hunyad pridem
Regni Hungariae Guvernator Nunc vero perpetuus Comes
Bistriciensis et supremus Capitaneus Regiae Majestatis in
Hungatiae.4) Cu ocaziunea adundrii nationale convocatd la
'Pozsony la 1 Februarie 1453, regele ii doneazd o emblems
familiars amplificatd, intregind adeca embletna strAmoseased

I) Aeneas Silviu In Gr. Teleki II p. 255. 2) Bonfinius : VII. III X p. 345,

3) Erdelyi Zoltan : op. citat p. 68. 4) Gr. Teleki :, IL p. 269
www.dacoromanica.ro *7
far
cunoscuta, cu un leu cu coroana de aur si este conffrmat
din nou ca Voevod al Ardealdlui.
Tot atunci i-se done_azd pentru multele sale merite dome -
niile Deva, Giurgiu, si unele districte rornanesti din Timis, apoi
in Slovacia unele localitati. Emblema cea noun avea cuprinsul
urmdtor: Langa corbul cu inel in cioc s'a adaus un leu rosu,
in camp alb, care in o labs dinainte tine o coroana de aur,
a carei explicatie este, ca Huniade a aparat tara vitejeste,
precum si drepturile coroanei, iar pe regele Ladislau, l'a in-
stalat asemenea in drepturile sale. Carnpul alb insemneazd
intentiunile curate ale lui Huniade. Multi dusmani de ai lui
Corvin Inca in acele timpuri, explicau asa, ca leul cu coroana
voia sa arate intentiunea liti Huniade de a pastra pentru sine
tronul.1) Dupa acestea la aparenta paces era restabilitd si
spiritele linistite. Czillei Irish' nu se astampara, ci tesea mai.
departe intrigile contra lui Huniade. Acest om decazut i-a
sugerat regelui, ca -I asteapta marl nepldceri, ba ca insasi vi-
ata i-ar fi periclitata, din partea Huniadestilor.
Huniade observand uneltirile puse la cale iI trage la Its-
pundere pe nemernicul Czillei, care insa in mod las se scuza
aruncand viva pe consilierul intim al regelui. Czillei voia cu
orice pret sa -1 prindd. pe Huniade in cursd. ti propune deci
eroului ca sa preiea de fapt guvernarea tariff, sa incasseze el
darile, iar pentru curtea regald sa cedeze numai o anumitd
sums, restul intrebuintandu-1 pentru diferitele scopuri si tre-
buinte ale tarn. Huniade cu sufletul sau drept a refuzat ace-
asta propunere. Cu toate acestea Czillei nu s'a linistit, ci a
Idtit svonul, ca Huniade voieste sa vanda tara cu 36000
galbeni. Searbit de atata ticalosie Corvin se retrage la mosiile
sale in Jud. Hunedoara. La 22 Iunie 1453, cumpdra dela
tefan de Boithur (Buitur) pentru 203 galbeni partea acestuia
de mosie aflatoare in comuna Buitur, cu o casa in Hunedoara,
precum si partea Cneziatului din comuna Totfalu, cu conditia

1) Gr. Teleld : H. p. 180.

www.dacoromanica.ro
 131

ca Boithor si urmasii sai sd nu fie obligati a servi in armatd.1)

Deaici a mers la Bistrita, unde lucra pentru linistirea spiritelor
si castigarea acelor locuitori pentru orice eventualitate. Spre
acest scop tidied Tanga Bistrita o cetate, a Orel ruini se pot
vedea i astazi. Sasii 1'110. atatati de magnatii unguri s'au
opus multd vreme, asa incat in cele din urmd Corvin a tre-
buit sa-i constrangd la supunere cu forta.2) Nu peste mult
cumpdrd dela Niculae Bodor i Balo' din Pestis, pe vecie,
partea for de mosie din comuna Buitur. Conventul din Maria's-
turul Clujului confirms aceasta cumparare la-10 August 1453.
Cu diplona din 14 Septemvrie 1453 regele voind sd-si
arate din nou recunostinta fats, de Ioan Huniade, ii doneazd
circumscriptiile romanesti din Timis Soggya, Suppan, Sitwerd."
Infamul Czillei folosindu-se de absenta lui Huniade pune la
cale noui intrigi, si de astadata pasind pe fata leagd alianta
cu Garay, Ujlaki, PalOczi, Dionisie Metropalitul de Strigoniu Si
Andrei Episcopul de Pecs toti dumani pronuntati ai lui Cor-
vin. Aceastd alianta a fost pusa la cale cu scopul vddit, de
a-1 impiedeca pe erou de a mai avea on ce influirsa si de
a se mai amesteca in afacerile tarii.8)
Intre astfel de preocupdri eroul crestindtatii, care se afla
la Bistrita, fara ca sa poata ajuta ceva, primea stirile durero-
ase despre luptele ce se dadeau pentru cucerirea Constantin-
apolului, capitala imperiului bizantin. in toiul acestor lupte
soseste in tabdra lui Mohamed delegatul, care ii aduce vestea,
ca Huniade a abzis din postal de guvernator si ca acesta nu
mai garanteazd respectarea armistitiului incheiat. Se spune,
ca ldtindu-se inainte vestea despre sosirea solului crestin,
Sultanul crezdnd cal se apropie si Huniade cu oastea, inten-
Vona s intrerupd imediat asediul Constantinapolului.
Tot cu aceasta ocaziune se zice, ca un ungur fugar cu
numele Orban, a turnat la Adrianopol, pentru turci, un tun
colosal ; iar alt ungur traddtor care Meuse parte din delegatia

I) Idem. p. 185. 2) Aeneas Silviu : Europa II. p. 391. 3) Gr. Teleki. II. p. 308.'
www.dacoromanica.ro
132

trimisd sa anunte sultanului retragerea lui Huniade din viata

publicd, is invdtat pe turci cum se folosiascd acel tun. (Paga-
nel op. cit. p. 164 dupd Hammer : Ist. imperiului turcesc, vol. II.)
Regele deli era atat de tartar a observat, ca Czillei it
duce pas de pas spre prdpastie. Deaceia l'a despoiat de toate
demnitatile Si titlurile, inchizand usile palatului dinaintea vic-
leanului intrigant, dornic de marire proprie si nirnicire a altora.
Regele ca s dea dovadd ca doreste indreptarea lucrurilor il
chearna pe Huniade la sine. Nici nu era capabil altcineva sd
infrangd puterea enormd a grofilor Czillei, decat Huniade,
fostul guvernator, care se bucura de stima si iubirea nefatg-
rita a poporului. Corvin fu incredintat din nou cu carma tarii
in calitate de cdpitan supretn, primind Si puterea asupra afa-
cerilor civile si militare. Dupace regele se convinse ca tam
a ajuns din nou in maini iscusite si cinstite, plea. la Praga,
ca sa se incoroneze de rege al cehilor. Corvin asetnenea s'a
prezentat la incoronare. Aid in. Praga le sosi vestea trista
despre caderea capitalei imperiului bizantin in rnainile turcilor.
in absenta regelui, Corvin face pregatiri pentru irnpiedecarea
unui eventual atac din partea turcilor. Poruncile mar insem-
nate le dd Iancu in numele regelui, iar cele de ordinea a
doua in numele sau personal. Pentruca dusmanul sa nu-i
gdseasca, nepregatiti, la stdruirrtele eroului, se hotdri organi-
zarea unei armate formidabile, cu a carei comfinda este lure-
dirrtat eroul. Regele ramase foarte multumit de felul cum a
condos Corvin afacerile tarii Si ca semn _de recunostinta ii
confirms toate donatiunile avute.
Eicpedita din Bulgaria i Serbia dela 1454.
Starea de pace nu tinu mult. Prevederile eroului se
dovedird foarte intemeiate. Sultanul Mohamed II face noui
pregktiri de fa.sboiu_ indata, dupd, cucerirea Bizantului si in-
vadeazd in Serbia. Brancovici speriat de aceastd noutt, invazie,
oferd plata unui tribut anual si supunerea intregei Serbil.
Sultanul insa nu primi conditiunile oferite, ci pretinde preda-
www.dacoromanica.ro
 133

rea imediatd a taxi'. In fats acestui pericol neasteptat Branco-

vici se intoarce spre Huniade, pe care it trAdase de atatea
ori, si-i imploard ajutor. In acelas timp se ldtise vestea, ca
Sultanul intentioneaza s ocupe si Ungaria. Atunci Hunidtle
se decide sa, !neared inca odata intru apdrarei Ungariei si a
crestinatdtii. Se grdbi deci la Dundre cu o oaste considerabila
adunat4 in majoritate din Ardeal. Deaici d. ordin sasilor s.
se pregdteascd si ei de rdsboiu si sa adune ostiri cat de nu-
meroase, del Mohamed intentioneazA sd intre in Ungaria si
Ardeal. Inca inainte de a sosi ajutoarele, eroul se hotdreste
sd faca o demonstratie in Bulgaria. Trece deci Dundrea, ina-
inteazd ca fulgerul pang la Tarnova si bate mai multe ostiri
turcesti, apoi incdrclt de prdzi bogate se retrage dincoace de
Dunare. to acelas timp Czillei in fruntea unor bande puternic
organizate intrd in Croatia si Slavonia pustiind tot ce ii cdzu
in cale. Mohamed II auzind de in vazia lui Huniade, pleaca,
spre Sofia, pregatindu-se sa ocupe mai intaiu toate cetdtile
sarbesti. Vazand c. operatiunile- rnerg prea incet si afland ca
Huniade s'a retras i-i irnpdrti armata, ldsand o parte la
Sofia iar cu alta parte infra in Serbia. Begul Firuz devasta
in lung si lat intreaga Serbia, in limp ce Mohamed atacd ce-
tatea Semendria, fdrd rezultat. Huniade insd nu IdsO pdgantlor
timp de reculegere si concentrare a fortelor, ci cu o repezici-
une neasteptata sal rapede in Serbia. Mohamed primind
vestea inaintdrii lui Huniade, evita o ciocnire cu acest erou
atat de probat si se retrase spre Filipopol. Corvin ataca prin
surprindere trupele turcesti ldsate in Serbia sub comanda Be-
gului Firuz, pe care le bate cumplit. Firuz cade prinzonier
cu cea mai mare parte a armatei, iar restul o is la fuga.
Eroul intra apoi in Bulgaria, o pustieste si cu prdzi bogate
se reintoarce. Unica spaimd a turcilor, Huniade Unicus tur-
carum metus, fortissimus nostrae religionis galdius" deopot-
rivd de bogat in glorie si prazi de rdsboiu intrd cu triumf in
Belgrad, unde i-se facu o pritnire grandioasd.1) Cu aceastd
1) Aeneas Silvius CCCCVI. Gr. Telekl IL p. 345,
www.dacoromanica.ro
134

ocaziune it proclama de cavaler pe fiul sa Matia, care era de

11 ani, conform obiceiurilor acelor vremuri.
Sultanul s'a inapoiat la Constantinopol, pentruca sa pre-
gdteasca marea expeditie ce o proectase impotriva Ungariei.
Dupd aceasta victorie Corvin face un nou si cdlduros
apel la toti principii crestini, precum si la Papa, pentru orga-
nizarea unei expeditii cruciate. In aceastd directiune lucra din
rasputeri cdlugarul Joan Capistran, care venise in acest scop
in Austria, Inca pela 1451, iar acum cutriera imperiul german
in lung si lat indeirmand poporul s'a" participe la dsboiul
cruciat.

Noui intrigi impotriva eroului.

In timpul cat neadormitul erou veghia la Dunare cu
ostirile sale urmarind cu atentiune toate miscarile dusmapului,
adversarii sdi au inceput a deslantui din nou si a intretine
cu metoda si persistenta cele mai dracesti atacuri, inventiuni
absurde si calomnii la adresa eroului. Ei ii spun regelui, care
abia avea etatea de 15 ani, ca in ta.ta pericolului ce-1 ameninta,
Monarhul trebue sd se ingrijeasca de un consilier intim cu
dextiritate si experienta veche, deoarece Huniade trebue sa
mearga intru intimpinarea turcilor si ca atare nu garanteazd
nimenea, ca pacea internd nu va fi tulburatd. Apoi cine va
putea sta impotriva puternicului conte de Bistrita, care se va
reintoarce din nou ingrdadind biruinte peste biruinte, plin
de glorie si care va indrdsni de bunaseama sa doreascd din
nou puterea ? Doar singur Groful de Czillei ar putea sa i-se
opund. Asffel vorbiau dusmanii eroului. Calomnia si intrigile
au prins, Czillei este invitat la curtea regala, Vazandu-se
acest zbir din nou la putere i-si propuse rdpunerea eroului
Huniade cu orice pret si prin orice mijloace. In tovdrdsia lui
Garay si Ujlaki Incepu o campanie de acuze in contra aceluia
care statea la locul datoriei, ca o stanca de granit, pentruca
sa apare crestinatatea si pe aceia cari lucrau ca sa.-1 piarza
pe el. czillei si tovardsii sai Fau induplecat pe regele credul
www.dacoromanica.ro
 135

si naiv ca sal consimtb. la uciderea lui Huniade. Dar aceasta

sd decurga in cea mai mare taind.1)
Cd Idii marelui erou hotarird sa.-1 cheme pe Corvin la
Wiena spre al executa. Fiindu-le insa teams de furia popo-
rului incercard pe cdi laturalnice si ascunse sd-i intinda cursa,
neindrasnind sd pdseasca pe fatd. Czillei deci in numele rege-
lui ii scrie lui Corvin, invitandu-1 la Wiena, sub diferite pre-
texte si pentru aranjarea unor chestiuni importante. Episco-
pul Vitez de Oradea insd il Meuse inainte atent pe erou, de
cursa cc i-se intinsese,2) deaceia rdspunde ca oriunde va or-
dona regele in interiorul t.rii este gata sa stea la dispozitia
Suveranului, dar in afard de hotarele tdrii nu este obligat sd
mearga.3) Atunci regele infuriat, in urma acestui rdspuns, it
invitd pe Corvin sd se prezinte in cetatea Kopcsenyi, spunand
ca,au sa aranjeze unele lucruri urgente, cari privesc Cara.
Aici voiau ei sd-1 decapiteze, sau sd-1 ducd pe erou legat la
Wiena si acolo sa-r execute. Huniade se prezentd de fapt in
ziva fixate, insd in tovarasia alor 2000 cdlareti. Su acestia
s'a asezat in fata localitatii amintite, refuzand sd intre in lo-
calitate, care era iiscild cu gardd. austriacd. Zadarnice au fost
insistintele si rugamintele lui Czillei, cari se referea la origi-
nea, sAngele Si nobleta sa, care crede, dupacum spunea el
cd este destula garantie, ca sd-i creada si sd-i urmeze invi-
tarii. La toate acestea Huniade rdspunse : Eu taut adevarata
nobletd in inima omului si nu intealt loc. Si-1 stimez mai
mult pe acela care a inceput a ridica gloria neamului sau,
deck pe acela care o sfarseste pe aceia." 4) Conspiratorii deci
vazand ca. orice incercare este zadarnica, se reintorc WA
prada.". Multi chiar dintre partizanii lui Corvin, nu intelegeau
indarjirea acestuia. Czillei insd nu ezita. De aceia contra unei
Milli de asigurare II invita in numele regelui din nou la
Wiena, pe erou. Corvin s'a prezentat in fata cetdtii Wiena.
La ca.teva mii de psi de cetate el fu intampinat de oamenii
1) Bonfinius : III. Cartea VII p 348. 2) Erdelyi Zoltan : op. citat p. 68. 3)
Gr. Teleki : II. p. 370, dup5. Bonfinius i Aeneas Silvius. 4) Erdelyi Zoltan : op. cit. p. 69.

www.dacoromanica.ro
I35
lui Czillei, cari aveau instructiuni sa -1 insele in cetate. Cand
ceru Huniade scrisoarea de asigurare a regelui, ei spuserd cd
o aduce Cziliei, care vine chiar in tovafasie cu. regele.
Deodata apare de fapt Czillei, in tovardsia unei bande inarmate.
Acesta spuse ca hArtia este la rege, care it asteapta sa intre
in cetate. Atunci eroul vazu clay cursa care i-se pregdtise.
Banditii cari fuserd postati dupsa ziduri, ea sa -I atace pe
erou cand va intra in cetate, furl inconjurati de oamenii lui
Huniade, care infuriat ii grai nemernicului Czillei astfel : De
ce tremuri suflet las in fata gropii pe care to rni -ai sApat-o
mie ? Nu este putere care sd fie capabild sa te salveze din
mainile mele, la un singur semn esti I-Mat bucati. InsA re-
spectul ce -1 am fatd de rege, te mai scapa astddatd. Piei deci
dinaintea ochilor mei si de mai tii la nemernica-ti viatk fe-
reste-te sd nu mai dai fata cu mine." Dupg acest incident
care a ajuns cunoscut in toata Ora, adversarii sai lucreazd
pentru castigarea de noui aderenti impotriva eroului. Intre
adversarii pe fata erau si Garay, Ujlaki, Banfi, etc. can it
invitarA din nou pe Giskra, sd atace in nordul Orli. DupA
acest incident Huniade nu s'a mai intalnit cu Czillei. Cand
l'a chemat regele pe Huniade mai tarziu la dieta din Buda,
acesta s'a prezentat fArd acme. Cu aceastA ocaziune clerul
malt precum si majoritatea nobililor demonstrand in mod
amenintdtor au cerut regelui, ca sA. inceteze data de a mai
da ascultare povetelor unchiului sdu trAdAtor. Regele a jurat
ca nu va mai asculta nici un cuvant de insinuare impotriva
lui Huniade, iar ca semn. al gratiei sale, pe Matia, fiul mai
mic al eroului, it primeste la curtea sa.
In urma atator intrigi Cara se divizase din nou in par -
tide. Aceia a lui Huniade insd era mult mai nutneroasA si
mai puternica. Cand in Ungaria domneau astfel de stAri, i-si
face aparitia in Serbia neobositul cureritor Mohamed II, In
fata iminentului pericol turcesc, spiritele se calmeaza si regele
i-si schimbA tinuta lap de Huniade.

www.dacoromanica.ro
 137

Calugarul loan Capistran.

Calugarul Capistran care lucra din rasputeri pentru cauza
cretinilor, fiind invitat de catre staturile tarii a venit in Un-
garia, pentruca sa agite i aici cauza rasboiului. Aici dam
scurta biografie a acestui apostol al cretinatitii.
Numele sdu adevarat a fost Chioli loan, nascut in oraqul
Capistrano, in Italia. Imprumuta numele locului sau natal i
sub acest nume fu cunoscut in toate tarile Europei. S'a
ndscut la 24 Iunie 1386 din pal-4 nobili. A studiat dreptul,
scriind lucrari de Stiintta in acest domeniu. In calitate de ju-
decdtor la tribunalului din Neapol, fiind constrans, la ordin mai
malt, sa aduca o sentinta contrar\ convingerii sale, s'a scarbit
qi parasind viata libera devine cdlugar. La 1450, la incorona-
rea lui Friedrich, a fost citat la Roma pentru facerea prepara-
tivelor necesare. Papa Niculae V-lea II trimite apoi in Germa-
nia, Cehoslovacia, Polonia Si Ungaria ca misionar pentru star-
pirea ereticilor, dar mai ales pentru vestirea unei cruciate
mari contra turcilor. Pietatea sa adancii, viata de model qi
elocventa sa neintrecuta ii dusera repede faima in toate coltu-
rile, catigandu-i renume i o mare multime de admiratori in
aa masura, incat unii oameni bigoti, Inca pang era acesta in
viata, Il inirau Intre sfinti, atribuindu-i Si multe minuni. Aa
se spune, ca atunci cand el a voit sa mearga in Germania,
voind sa treaca raul Piave, fiindca n'a avut bani, luntraul a
refuzat sa-1 treaca. Atunci Capistran i-a aSernut mantaua pe
apa Si a trecut ca pe o plutd. Si-a caOgat insd mare trecere
prin vorbirile sale rostite impotriva semilunei. Dqi nu cunq-
tea limbile popoarelor catre sari fu trimis, tot4 era ascultat
cu atentiune i explicat prin interpreti. Vorbea de multeori in
fata a for 100,000' ascultatori.
In 1452 it intalnim in Moravia, unde convertete 11000
eretici. In Ungaria a venit din Austria fiind chemat fa 1455.
In scurt timp deveni Si aici ap de popular, incat i clasa de
sus, nu numai poporul de rand, credea in puterea lui de a
18
www.dacoromanica.ro
Igg
face minuni si de a vindeca bolnavi. Asa se exprica faptul ca
Eliszaveta Szilagyi, sotia lui Ia.ncu Corvin, l'a chemat pe
Capistran in castelul din Hunedoara, pentruca sa restabileasca
sanatatea sdruncinkta a miresei lui Matia, Elisabela de Czillei.')
Pragatiri pentru un nou rasboiu,
Tot la staruintele calugarului Capistran s'a incheiat pacea
si intre rege si Huniade din cauza pericolului turcesc. Cu
ocaziunea pacii amintite, regele ii cedeaza lui Huniade mai
inulte cetati intre cari si Buda. Huniade insa abzice de pos-
tul de conducator suprem al afacerilor tarii, tot astfel abzice
si fiul sau Ladislau din demnitatea de Ban al Croatiei si
Slavoniei. Eroul Si de astadata aduce jertfa supreama. I-si
sacrifice, chiar linistea familiei sale pentru binele obstesc. Se
impaca cu urgisita familiei Czillei, legend alianta Cu ea, iar
cu familia Garay se proecteazd nu numai legarea unei aliante,
ci se pune la tale incheierea unei casatorii, intre Ladislau
fiul mai mare al eroului Si fiica lui Garay.
Dieta convocatd la Gyor lud in desbatere apararea impot-
riva turcilor. Principele Brancovici promite un ajutor de 10000
oameni inarmati, in caz ca expeditia este pornita imediat
pentru salvarea propriei sale patrii. Huniade, care stia sa se
ridice intotdeauna deasupra adversarilor sai si care nu cunos-
tea patima si osteneala rand era vorba de jertfa, in vederea
ajungerii idealului sat], care era alungerea turcilor din Europa,
promite si el 10000 oameni, cu conditia ca regele sa echipeze
20000 luptatori. Asemenea i ceialalti principi, asa incat sa
poata concentra o armata de 100,000 oanieni, cu cari se
poata lua ofenziva in contra turcilor. Tn acest caz oferd
toate serviciile promitand alungarea turcilor din Europa, ba
chiar i cucerirea locurilor sfinte si eliberarea Ierusalimului.
El cerea totodata, ca armata sa fie aprovizionata pe trei luni.
In loc sa treaca insa cu totii la fapte, au inceput discutii
asupra celor proiectate.
1) Gr. Teleki. II. p. dupi Herman, Capistranoa triumfans p. 511.
www.dacoromanica.ro
 139

Mohamed II prinzand de veste ca crestinii nu se inteleg

Intre sine, capdtd curaj si mai mare si exclamd : Numai un
Dumnezeu si un profet exists, este cuviincios ca si Principe
lumesc nutnai unul sd fie si acela voiu fi eu.")
Huniade fdcea toate preparativele in vederea inceperii
fasboiului in perspective. Din aceasta cauza merge in Ardeal,
unde ii era toatA nadejdea. Convoacd o mare adunare natio-
nalti la Turda in acest scop. Din Bistrita scrie Brasovenilor,
la 25 Decemvrie 1455, sd triniitd soli lui Vlad Voievodul
Munteniei, ca s. -1 Intrebe daca. se mai considers aliat al Un-
gariei, iar rdspunsul Voievodului sa fie adus- la Turda. In di-
etd, nobilimea inaltd si, magnatii unguri pun fel de tel de
piedeci in calea nazuintelor lui Corvin, fiind asmutati de Ga-
ray. Huniade it rugd pe rege sa vind si el in Ungaria, ca sa
pregdteasca lucrdrile in vederea inceperii ofenzivei. Czillei insa
sub diferite pretexte it impiedeca pe rege, ca sa dea ascultare
chemgrii lui Huniade. Se vesteste mobilizare generals. Dar
magnatii cari nu erau obisnuiti la jertfe si nu erau dispusi
sd mai sporeascd cu Inca o biruintd faima valahului Huniade,
n'au rdspuns la chemarea regelui,- afard de familia eroului si
prietenii acestuia.2) Regele se decide SA vine la Buda in to-
vArasia lui Czillei. Eroul merge si el la Buda Ins in tovard-
sia celor mai buni prietini ai sdi, ca Toma Secuiul, Sebestian
Rozgonyi, Ladislau de Kanizsa si -Vlad Domnul Munteniei.8)
Credem, cA acesta era Viad Tepees, care se afla in Ardeal.
Toti acestia erau aderentii neclintiti ai eroului si oricare din-
tre ei era gata sd-si jertfeasca si viata pentru el. Se prezintA
deci in fata adunArii nationale, punandu-si toata increderea in
nobilimea de rand, al carei simpatie o avea in mod incon-
testabil. In aceasta adunare eroul i-pi expuse pdrerile in leg6.-
tura cu expeditia proectatg, impotriva turcilor. Fu chemat la
aceastd adunare si cdlugdrul Capistran, al cArui vorbire avu
elect mare. Capistran venise din Ardeal, unde depusese mari
1) Tur6czi III. p. 289. 2) Gr. Teleki II. p. 394 3) TurOczi p. 268, la Gr.
Teleki II. 396.
www.dacoromanica.ro
140

sfortari printre romani spre a-i converti la catolicism.') In

aceasta adunare Huniade a fost numit din nou Voievod al
Ardealului. Pentru apararea DunArii, adunarea hotari sa se is
masurile necesare. Huniade oferi Si de asta data pe spesele
proprii 7000 oameni complect echipati.
Lupta dela Be !grad.
Mohamed II, marele sultan al turcilor, isbutind in 1453
sa cuprinda Constantinapolul, cheii Marii negre si a Balcani-
lor, si-a asigurat astfel si dominatiunea asupra acelora. Acum
cauta numai ocaziunea sa puna mana i pe cele 2 chei de
dominatiune a Dunarii de jos, cari erau Belgradul si Chilia.
Petru Aron, Domnul Moldovei, in lunie 1456, in Joe se
ridice armele a preferat sa dea bir turcilor, ca sa fereasca
tiara de invaziune. Deci Belgradul a ramas tinta cuceririlor
lui Mohamed.") Sultanul care jurase pe steagul profetului,
ca va supune intreg apusul, proecta mai intaiu cucerirea Unga-
riei, pentruct apoi nestanjenit sa inainteze spre Roma, pentruca
sa prefaca in moschee biserica St. Petru, asa dupacum se
intamplase si cu aceia a Sf. Sofii din Constantinopol. Ura
lui neimpacata era indreptata in special impotriva Pontificelui
dela Roma, care organizase si sprijinise toate expeditiunile
cruciate impotriva semilunei. Asupra Sf. Parinte deci dorea
sa-si rasbune. Bazat pe armata sa disciplinata, viguroasa si
bineechipata, precum si increzut peste masura in puterile po-
porului osman, care castigase atatea biruirrte stralucite, Sul-
tanul porneste in fruntea unei armate de aproape 200,000
oameni, 300 tunuri si 200 vase de rasboiu, spre Belgradul
sarbes c.
Atat regele cat si intreaga Sara i-si indrepta din nou
spre Huniade, punandu-si intreaga nadejdea in el,
privirile
deci fu numit din nou comandantul suprem al ostirilor.
Huniade cu puterea lui de sugestie, cu simtul sau politic
1.) Katona. Ist. Crit. VI. p. 1036: Epist. lui Capistrano ex loco nostro pestren
19 Feb:. 1456. 2) Ursu : Stefan cel Mare p. 9, 10.
www.dacoromanica.ro
 141

i spiritul sdu de jertfa a tiut concentra energiile si le-a

indreptat spre tints. "') Regele ca sa-i dovedeascd increderea
tats de erou, ii redd pe fiul cel mai mic, pe Matia, familiei
sale, iar Ladislau fiul mai mare _incheie o noun aliant5 cu
perfidul Czillei, aceasta pentru linitirea spiritelor, caci Huni-
ade0i bine tiau, ca in fata acestui conte pervers, nimic nu
e sfant.
In zilele prime _ale lui Julie 1456, Sultanul a sosit in fata
Belgradului. Flota turceasca a inchis Dundrea din sus de Zim-
nicea. Tunurile ucigap au inceput a varsa focul for asupra
cetatii. Huniade plecase cu oqtirea in grabs spre Dunare, iar
Capistran la recercarea Papei, cutreera tam vestind apararea
crucii si imbdrbatand poporul sa prinda arma. Delegatul Papel
in insufletirea sa s'a pus in fruntea cruciatilor, grabindu-se
ca sal stea la dispozitia lui Huniade. Eroul insa tia bine,
ca numai delegatul Sf. Parinte poate impiedeca la curtea re-
gala teserea noilor intrigi i uneltirile lui Czillei de a-i War-
nici qi de astddatd planurile sale, din acest motiv it indrume-
azd sa se reintoarca la Buda i sa sustina acolo insufletirea
pentru rasboiu.
Regele Ladislau in timpul sederii sale la Buda i-a aratat
in mat multe randuri recunotinta NO de familia Huniadeti-
lor. Asa la 4 Aprilie 1456, ii doneazd eroului i surorei sale
Clara, vhduva Voievodului Pangratiu de Dingheleag, cetatea
Letha, cu comunele apartinatoare. La 7 Aprilie 1456 ii tran-
scrie ca am anet, lui Huniade, cetatea Timioara cu toate apar-
tinentele, in schimbul celor 2000 florini aur, luati imprumut
dela erou, dandu-i totodata si titlul de conte de Timipara,
care titlu era in legatura cu aceasta posesiune. La 28 Aprilie,
regele dit, ordin capitlului ardelean de confirmare a diplomei
privitoare la grofia Bistritei (Gr. Teleki II. 405.) La 12 Maiu
1457 elibereaza o noua diploma de donatiune asupra localitatii
Rudischa" cu apartindtoarele ei. Cu toate acestea regele nu se pu-

1) Idem.
www.dacoromanica.ro
 142

tea scApa de sub influinta lui Czillei, Acest inf am se temea

ca Huniade va ajunge din nou in gratia regelui, in cazul
unei noui victorii, deci ii indemn'A pe magnatii unguri, sd nu
se prezinte in tabdra lui Huniade. Ba sub pretextul unei vand-
tori, Czillei it indeamnA. i pe rege sd tug la Wiena ; iar
ceialalti magnati unguri le urtneazd exemplul, unii find. ma-
nati de frica, altii intentionat din duvridnie fatd de erou,
care era in mare peicol, ca sd nu-1 ajute.1) Insui comandantul
cetatii Buda a fugit cu intreagd garnizoana, la auzul apropri-
erii turcilor spre Belgrad, ass ca douA sdptamani n'a fost
nici un soldat in cetate. Tara pardsitd de regele sdu, de ap-
roape toti magnatii qi oficialii inalti, lipsita qi de ajutoare
strAine, a trebuit O. fie salvatd de un roman i un italian,
primul despoiat de toate oficiile avute, guvernatorul de odinioard
pe sare-1 acoperiserd cu tot felul de insulte, far al doilea un
calugAr strain, care n'avea nimic comun cu aceia Ora, decat
idealul care-I lega de marele' erou Iancu Corvin : Lupta pentru
alungarea i sdrobirea pdganilor i salvarea cretindtatii.
FdrA a tine seams de trAdarea regelui, a prirnului sdu
sfetnic Czilley i a magnatilor, Huniade is singur toate md-
surile de apdrare impuse de situatie. Formeaza mai intaiu un
corp de acoperire, compus in majoritate din trupe romaneti
din Ardeal si Banat.") Armata de care dispunea eroul era insd
neinsemnatd, fats de numb.rul covarsitor al inamidului. Nu
peste mult sosi Si insufletitul caluga Capistran cu cruciatii
adunati din Austria, Polonia, Cehoslovacia Si Ungaria.Cu loan
Capistran, care era calugdr franciscan, au mai fost calugdri tot
din acelq ord, dintre cari loan Tagliacozzo qi Niculae de Fara
au lasat .scrieri pretioase despre acest secol insemnat i mai
ales despre faptele lui Capistran. (Paganel Scander-
beg p. 200.) Cu toate acestea armata cresting era inteo in-
ferioritate disparentA ca nurndr i consta indeosebi aceia a
cruciatilor din adtmaturi, ca: oameni sdraci, preoti, cAlugdri,
1) Engel III. p. 194. la Gr. Teleki II. p. 409, 10.
2) T. Niculau op. citat p. 90.
www.dacoromanica.ro
.
 143

studenti neinstruiti, inarmati cu ciomege, prajini, coase, im-

bldcei, 'furci de flier, Si foarte putini cu sabii, ldnci si pusti.
In schimb erau insufletiti si aveau credinta tare in puterea
biruitoare a crucii, si in vitejia comandantului suprem, al
cdrui nume 11 rosteau pand Si copiii.
Turcii incepura .asediul cetatii Belgrad in ziva de 5 Iulie.
In time ce Huniade Sf cu calugdrul Capistran Iucrau din its-
puteri la concentrarea trupelor, cari -se adunau anevoie, artile-
ria turceasca, care cunostea bine metoda rdsboiului de asediu,
facea pustiiri ingrozitoare in oral f zidurile cetatii. Mihail
Szilagyi, comandantul cetatii, it anunta pe erou, ca daca nu-i
soseste ajutor urgent, garnizoana peste cateva zile nu mai
poate-rezista. Ajutor nu se putea da, decat peste Dundre, on
Sava, deci altd modalitate de a ajunge la cetate nu era,
decat prin ruperea cordonului de vapoare turcesti din fata
cetatii. Atacul ingenios pregatit de Huniade, incepe la 14 Iulie
1456. Flota crestind fu push' in actiune Huniade cu armata
cresting de pe uscat i Capistran cu cruciatii -sad sprijineau
actiunea flotei crestine. Curajul card pereche al crestinilor a
adus biruinta. Trei vapoare turcesti s'au scufundat, patru au
fost. captivate, iar restul deteriorate in asa mdsura, incat n'au
mai putut fi folosite si pentruca sd nu ajungd in mainile
crestinilor, au fost incendiate de catre turci. Biruinta a fost
deplina. Huniade imediat a trimis o parte a ostirii sale in
cetate, aprovizionand-o cu cele necesare. Pregdtirile pentru
lupta deciziva se fad din ambele parti cu multa asiduitate.
Numarul soldatilor crestini instruiti, abia se urca la 15000 cu
acei dirt garnizoana cetati cu tot. Iar numdrul cruciatilor care
deli crestea din zi in zi, nu era cu mult mai mare. Unii
spun ca s'ar fi urcat la 60000 numarul acestora, iar Aeneas
Silvius spune, ca erau numai 40000. El- spune ca Ungurii
cari trebuia sa se lupte .sub conducerea mai marilor lor,
au ramas acasd cea mai mare parte, deoarece Domnii for
s'au ascuns dupa dealuri.1)
1) Fess ler N. p. 834.
www.dacoromanica.ro
 144

Atacul general incepe la 21 Julie. Cretinii chemand aju-

torul lui Christ, iar osmanii pe acel al lui Mohamed, pornesc
la atac. Cretinii cotropiti de multimea inamicului, dupd o
luptd desperatd, sunt nevoiti sa se retraga in cetate. Turcii ii ur-
maresc i in ora. De dou'd on intrA i de doud on sunt re-
spinsi. Puvoiul duman insd curge neincetat. Trupe noui, odih-
nite, sunt aruncate in foc impotriva cretinilor. Faganii stra."-
bat tot mai adanc in ora, pe care-1 ocupd. Iar trupele cretine,
cari erau indemnate incontinuu la rezistenta de catre Huniade
Si Capistran, sunt impinse in cetate. Un turc se urea cu un
stindard turcesc ca sa-1 infiga pe zidurile cetdtii. Atunci un
yiteaz creqtin, cu numele Titus Dugovici, se decide sd im-
piedece cu once pret aceasla incercare. Cei doi viteji se prind
la luptd. Puterile lor Ins erau egale. Atunci eroul cretin 11
apuca in brate pe lure Si se aruncd cu el in prdpastia adancg,
unde ambii i-0 gdsird moartea de eroi. La indeinnul i
exemplele de vitejie ale lui Huniade i Capistran, creOnii re-
zistau in mod uimitor. Turcii Ins veneau ca un potop in-
grozitor spre cetate. Sub zidurile cetatii miunau zecile de
mii de turd. Intr'un moment dat cei din cetate aruncara cu
materii pucioase i r4insd aprinsd asupra multhnii turcilor
ingramgditi sub cetate. Focul se Idtete ca fulgerul dela om
la om i panica devine generdld. Atunci Huniade comanda
atacul general. Turcii bdtuti o luarg, la fuga., edutand adapost
in dosul taberei inconjurata de anturi. Cretinii ii urmgresc
pang. afard din cetate. Huniade nu gdsi de consult ca sti an-
gajeze o lupta deschisd cu inamicul atat de numeros, deci
dd ordin ca soldatii cre0ini sa . nu iasa din cetate, ca & nu
fie atra0 cumva in cursg.. Totui cruciatii in insufletirea po-
tentata in urma primei izbanzi, ies pe neobservate din oral
0 se hartuies9 cu patrulele turceti, pandcand se incepu o
inederare in toata regula, care apoi se desvoltd intr'un atac
general. Mohamed infuriat pardsete intariturile, i se pregd-
tWe sg dea ajutor. Huniade observa acest lucru, se repezi ca
fulgerul asupra taberei i a pozitiilor turceti, cari erau slab
www.dacoromanica.ro
 f45
aparate, le oeupa i indreapta tunurile turceti asupra lui Mo-
hamed, .care voia sa se intoarea in tabard, dupdce crezu ea
lupta decurge favorabil pentru turci. Turcii atacati i sdrobiti
din toate partile, cu sosirea noptii o luard la fugd in cea mai
mare disordine. Cea mai mare parte a comandantilor turci a
eazut pe carnpul de lupta. insui sultanul a fost greu ranit.
Falnica armata a osmanilor a fost infranta complect. Istetimea
i geniul militar al lui Huniade, .se manifesta pentrii ultima
ora in toata splendoarea lui, in lupta dela Belgrad. Capistran
asemenea pi-a avut partea sa foarte insemnata, caOganduli
merite neperitoare in aceastA lupta. Armata turceasca in fuga-i
desordonatd nu s'a oprit pang la Sofia. Si aici numai cu greu
i-a reuit Sultanului, sa-i opreascb. pe fugari. Aproape 50,000
cadavre turceti, earl acopereau campul de luptd, 300 tunuri,
23 vapoare i un numar mare de arme captivate vestea ma-
retia biruintii creOinilor.
Huniade anunta regelui i principilor italieni marele eve-
niment. Capistran ii scrie Papii, iar Papa la randul sau in-
cunotinteaza pe ceialalti principi creOni, despre acest eve-
niment fericit. Sf. Parinte ordona tuturor bisericilor catolice,
ca sa se faca rugaciuni de multumita catre Dumnezeu, iar
ziita .Schimbarii la fata, sarbatoare pang atunci tinuta numai
de catre' biserica ortodoxa, sa fie obligatoare a se praznui la 6
August, de catre foti cretinii, in amintirea maretei lupte dela
Belgrad.') Armata cretina imputinata i obosita in urma lup-
telor grele n'a mai urmarit pe dumanul, care fugea in de-
bandadd. La aceasta piedeca a mai contribuit i periculoasa
boala holera, ce fusese adusa de .trupele din Asia, i alimentatd
de miile de cadavre ramase pe campul de luptd, neinhumate.
Moartea lui huniade.
Boala epidemics, spre marea nenorocire i dauna creVi-
natatii, nu l'a crutat nici pe Iancu Corvin de Hunedoara. Fi-
zicul sau slabit i eofat de puteri in urma marilor sfortari
1) Gr. Teleki II. p. 441.
www.dacoromanica.ro 19
 t46'

depuse n'a putut rezista la limp. Pe de alld parte era mahnit

si deprimat sufleteste, vazand complecta lipsa de concurs si
interes a regelui si a sfetnicilor sdi, cari in clipele cele mai
critice l'au pardsit miseleste, fugind in modul cel mat las.
Toate acestea au accelerat desnodamantul fatal. Orice spe-
ranta de salvare pierise. Toate interventiile medicilor-deveniserA
zadarnice.
Chiar atunci, cand bucuria era deplind, cand Ungaria si
cu ea intreagd crestindtatea sc.pase de imediatul pericol ce
o amenintase de atata timp, cand toti principii si toate popoa-
rele Europei preamAreau pe eroul dela Belgrad si sArbatoreau
intre chiote de bucurie marele eveniment, care era biruirrta
generalA a crestinilor asupra semilunei, trebui sA se produca
groaznica loyiturd a sortii, care schimba bucuria in intristare.
Laurii biruintei, florile recunostintei, trebuird sA Gadd pe un
sicriu, in care i-si dormia somnul etern cel mai mare erou
al lumii crestine, cel mai vestit comandant si cel mai nobil
barbat al timpuillor sale. Huniade Inca in tabard' primise mic-
robii acelei boale periculoase. Simtindu-se din ce in ce mai
rau, ceru sA fie transportat la Semlin (Zimony). La 17 August
1456, tovardsul de arme dela Belgrad, vrednicul calugdr Capis-
tran, cu lacrimi in ochi it Imp rtaseste pe erou cu -sfintele
taine ale muribunzilor, in biserica dela Semlin. Aici i-a che-
mat si pe fiii sai Ladislau si Matei, si i-a binecuvantat, apoi
pi-a dat nobilul sau suflet in mainile Creatorului. Conform
ultimei sale dorinti- ramAsitele- sale pdmantesti au fost trans-
portate Inca a doua zi si inmormantate in biserica din Alba-
Julia, care fusese zidita de el.
Paganel Camille (Scanderbeg p. 202) zice, ca Huniade
in urma oboselilor, a holerii ce bAntuia si a ranei primite cu
ocaziunea asedierii cetdtii a cApatat friguri si a murit, la 11
August 1456, la 20 de zile dupe, infrangerea si fuga lui
Mohamed II.
L'a deplans intreaga crestinatatea, ca pe -unul dintre cei
mai mari eroi ai sai. Papa la jelit, si in catedrala Sf. Petru
www.dacoromanica.ro
 147

din Roma, a fdcut serviciul funebral pentru sufletul eroului.

Insusi Sultanul turcesc s'a intristat la vestea mortii acestui
atlet al lui Christ. Sihgur Czillei, acel suflet negru, nu si-a
ascuns bucuria asupra mortii eroului, care incident nenorocit
pentru intreagg lumea crestind, ii deschidea calea spre marire
acestui suflet mic si nevrednic.
In amintirea luptei dela Belgrad din 1456, din ordinul
Papei, de atunci si .pans in zilele noastre, in fiecare sears, se
trag clopotele in bisericile catolice din intreagd lumea. Si acest
glas al clopotelor vesteste glciria neperitoare a lui Tancu de
Hunedoara in lupta contra pdganilor.

Moartea eroului dupa Bonfinius.

Huniade se adreseazd lui Capistran care-1 facuse atent
asupra pericololui ce-1 astepta si care-1 indemna sa faca si
pregdtirile sufletesti necesare, zicandu-i : Supt gata pentru
drumul cel mare. si etern. Toata viata mea a fost o prega'tire
pentru primirea acelul prieten bun, care sa ma conducd la tronul
Atotputernicului meu Domn. L'am servit pe acesta intre toate
peripetiile si vijeliile vietii, ndzuindu-ma sd umplu acel loc care
mi-a fost incredintat; sperez, el va primi gratios pe lupt:atorul
sdu obosit, care a servit cu credinta si-i va oferi odihna in
locul pAcii eterne, unde sufletul sdu ahtiaza. Apoi se intoarce
cdtre flii sal Ladislau si Matia si continua :" Faptele si exemp-
lele parintelui vostru sa se inradAcineze si sa fructifice in ini-
mile voastre. Fiti constanti si inaintati card sovalre pe cdrarea
cinstei si a vredniciei, care -ce e drept itu e lipsitd de spini,
dar este cea mai sigurd carare, pe care -a fost menirea princi-
pald a viii mele pdmantesti ca sa merg, spre a va, indica
si voud calea ce aveti de urmat. Temerea de Dumnezeu si
.

iubirea de patrie este aceia ce va las ca mostenire neperito-

are, celelalte ce primiti dela mine, toate cunt numai darul
norocului schimbdcios.1)

1) Bonfinius cartea VIII.www.dacoromanica.ro

10 III. p. 354.
198

Huniade se imbolnaveste si moare.1)

Cap. XVI.
Cand , s'a eliberat Belgradul, Ion Huniade era obosit
complect. Si din aceasta oboseald a cazut in friguri, din a cd-
ror cauza in cateva zile s'a consumat de tot. Medicamentele
doctorilor au Post zadarnice. Din aceasta cauza i-au dat sfatul, SA
schimbe aerul. Si asa a pornit cu prietenii sai in Semlin,
ea acolo la. aer nou, sa-i invioreze corpul sau. Acolo erau i
ambit sdi fii si alti multi prieteni, cu Capistran dimpreuna.
Medicii erau ingrijorati asupra vietii lui, deoarece temperatura
nu mai Inceta si neintrerupt II mistuia. Si Capistran a inceput
al face atent, ca aceasta ar fi vointa lui Dumnezeu, ca voete
sa -1 duca din aceasta viatd mizerabild, la fericirea eternd ;
deci sa se ingrijeasca de testament, sa le randuiasca toate in
ordine frumoasg si bung si sd se gandeasca si de suflet ca
si un cretin bun. Auzind acestea Joan Huniade zimbi i Mudd.
sfatul lui Capfstran,-dar declard CA toate acestea le-a facut de
mai inainte. Deaceia asa zise : Nebun este omul acela, care
i-si amand lucrurile testamentului sdu pentru timpul din urma,
deoarece nu se tie cand va veni ceasul ultim. Mai bine ca
in fiecare moment sA fie acestea inaintea noastra. Din aceasta
cauza, parinte Capistran, nu crede, ca eu le-am amanat pang
la aceasta ord, deinult mi-am fAcut deja testamentul. N'am -
lasat acest lueru, ca fiii mei sit poarte grije de sufletul meu;
de acesta m'am ingrijit insu-mi. Am dat saracilor Inca ina-
inte de aceasta, ceiace am putut da. Doar am zidit i cateva
biserici. Dar cheltuelife de can am avut nevoie, au fost pentru
credinta-mi statornica Si marea sperantd pentru care am san-
gerat din foarte multe rani. Destule neajunsuri qi mizerii am
suferit pe langd aceasta. Mi-a optit milostivul Dumnezeu, ca
vrea sa fie cu mine. Pentrucd in atatea primejdii tot cu mine
a fost si nu m'a parasit. Acuma iata ca Preasfantul voiete _
sa -i dea odihnd sArmanului Huniade, ca sa nu se chinuiascd
1) Dupg cronica lui Gaspar Heltai scris4 in limba maghiall la anul 1575 in Cluj.
www.dacoromanica.ro
 149

in aceasta lume ticdloasa. Bucuros as i servit mai mutt;

ered,insa ca, scumpnl meu stapan, Domnul Isus Christos, s'a
multumit cu aceste. ?tiu ca el nu ma pardseste pe mine,
pentrucd totdeauna in numele lui m'am purtat si am luptat."

Cap. XVII.
Mai departe voi iubitii mei fit si prieteni, nu va supa-
rati ca ma snap de mizeriile acestei lumi : aici toate lucrurile
sunt trecatoare; aici nimic nu e statornic, nici un bun sigur
nu e aici, numai umbre sunt toate. Destul, ba -prea destul
ne-am luptat aici, rasplata muncei noastre o ateptam in altd
lume, unde bunurile sunt etern durabile. Daca veti fi cuminti
si nu va va itwela pi conturba iubirea muritorilor, invidiati
mai bine norocul meu, in loc de a ma compatimi. Atotputer-
nicul si preamilostivul meu ref, sub at cdrui nume m'am
rdsboit, s'a indurat de suferintele vechiului sau sery si acum
iata ca -i dd odihnk si dupd vechile-i promisiuni voiete sa-i
pldteascd dupd. merit. Din aceasta cauza nu v fie 'spre intris-
tare plecarea mea, ci suferiti-o aceasta cu resemnare. Dacd
voiti sa-mi faceti o pldcere la plecarea inea, iubitii mei copii,
urmati exemplele tatAlui vostru ; cu bundtatea si cu gloria
tatalui vostru sa va inarmati. Veti vedea atuncia, ca veti
ajunge acolo, unde eu nu m'am putut apropia din cauza
!north mele.
Nu intrerupeti lupta impotriva turcilor i duceti-o mai
bine pand la sfarsit. Sa aveti in vedere cu. tdrie si in mod
constant, ca nimic iu e mai pldcut, mai glorios i mai meri-
tuos in fata lui Dumnezeu, decat onestitatea Si pietatea.
Fiii statornici in credinta cea adevarata si in serviciul lui
Dumnezeu, i dacit nu mi-a fost mie data gloria, de a qterge
numele de turc", caVigati-o voi aceasta glorie. Aceasta va
fi spre inarea voastra cinste.
Indeosebi Va rog, sd nu intunecati numele tatAlui vostru.
Tie-ti las aceasta mai cu seama iubitul meu Matei, cad to
eqti mai tanar, pe tine to vizeazd aceasta, dela insuirile tale
www.dacoromanica.ro
150

bune Wept i sperez aceasta. Si acuma pe voi pe toti va las

cu Dumnezeu. A duceti-va. aminte de Huniade. Rams bun qi
tie Parinte Capistran. Roaga-te pentru mantuirea noastra_ Si
pentruca sub acelas Imparat am luptat, grabWe-te dupd
mine, ca sa poi lua impreuna cu mine plata serviciilor .facute."
Dupace le spuse acestea fiilor sai, le dadu binecuvan-
tarea Si ii incredinta prietinilor sai, sari plangeau in jurul sau
i fiecdruia i-a intins mana, rugandu-i ca sa -1 duca in biserica
Sfintei Marii din apropiere. In timpul impart4irii cu Sfintele
Taine, s'a rugat cu profunda evlavie i aa impacat cu
Dumnezeu, imediat a murit. A murit in anul dela Christos
1456, in ziva de 10 Septemvrie.") Corpul sau neinsufletit pre-
cum dispusese mai inainte l'au dus in Ardeal i l'au inmor-
mantat in catedrala din Alba-Iulia, al cares ctitor era.
A fost barbat frunios, de statuil. mijlocie, -cap mare, cu
par lung castaniu, ochi mars, cu privire blanda, fata frumoasa
tragea in galbenie palidd, infatiprea maestoasa, cu umeri lati,
curajios, avea corp puternic.
Fericit barbat precum i-a purtat cu cihste destinele vietii,
ap. a i murit in glorie. Pang ce a trait a ocrotit Ungaria
contra tuturor primejdiilor. Cand s'a Nit vestea despre moar-
tea sa, intreagd Cara l'a deplans. Toti oamenii de toate cate-
gorilla, au vazut in moartea lui pierderea adevaratului for parinte."
Cap. XVIIL
Cand a auzit Mohamed despre moartea lui Huniade i-a
plecat capul rdmanand mult timp cu privirea atintita in pa-
mant. Apoi a inceput a plange zicand : Dela inceputul lumii,
acesta Inca n'a avut pereche intre principi. I-mi pare nespus
de rau, caci nu i-mi voiu mai putea rdsbuna pentru ruOnea
Si pagubele ce mi-le-a cauzat.
Moartea sa au prezis-o multe semne inainte de aceia.
Mai intaiu s'a aratat un meteor pe cer, care a stat vre-o trei-
zeci de zile.
1) Data mortii este greita la Heltai, eroul a murit la 11 August 1456.
www.dacoromanica.ro
 t5t
Acesta lost sfarsitul viteazului si blandului Joan
1-a
Huniade, guvernatorul Ungariei.
Nu dupg multa vreme dupd aceasta s'a imbolnavit qi
Joan Capistran si a murit la Ujlak, in Sevetin si l'au inmor-
mantat in claustrul cdlugarilor din Cseri."1)
. Soartea familiei eroului dupa moartea acestuia.
Dupd Huniade au ramas doi fii, Ladislau qi Mafia, In-
data dupd ce si-a inchis eroul ochii, duvnanii sdi qi ai fami-
liei sale au- inceput a esi la suprafgd ca ciupercile dupd ploaie.
Czillei i chiar si sldbanogul rege Ladislau, s'au bucurat mai
mult. de moartea eroului. Regele abia i-i putea ascunde bu-
curia, fiind liber de acuma sa preieie singur guvernarea ; jar
Czillei se lauda exclamand :_ ,,Ego sum homo ille, qui hoc
canile linguaguin hac de terra estirpabo." (Eu sunt acela care
yoiu starpi de pe pamant aceasta semintie de caine)
Acesti epigdnii nu s'au sinchisit de nimic. Intrigile si
acuzele au inceput a se Iese impotriva fiului mai mare al
decedatului erou. La 26 Octomvrie 1456, moare i cdlugdrul
Joan Capistran, luptatorul cruciat i admiratorul lui Iancu
'Corvin de Hunedoara. Familia HuniadeOlor devenea acum
Iinta tuturor atacurilor ihfamului Czillei, care-si primeste ras-
plata binemeritata in cetatea Belgradului, dela prietinii lui
Huniade. Inainte de a se intampla aceasta ciocnire, Czillei tri-
mise o epistold despotului Brancovici, prin care ii aducea la
cunostinfd planul sail de exterminare a familiei Huniadeqtilor.
Aceasta scrisoare ajunse din intamplare in mainile lui Ladislau
Huniade, chiar in preajma venirii lui Czillei in cetatea Bel-
gradului, al carei comandant era Ladislau. Cand ti ardtg vi-
teazul comandant scrisoarea din chespne lui Czillei, acesta
infuriat ridica...sabia si-I loveste pe neasteptate pe Ladislau
Huniade. Dar prietinii lui Ladislau, cari pans' atunci statuserd
pasivi in camera de alaturea, infurigi de indrasneala acestui
1) Osemintele lui Capistran sunt asezate in biserica Sf. Stefan din Wiena (Dr.
Mira op. citat p. 71.) 2) Turoczi IV. p. 276.

www.dacoromanica.ro
152

ticaloshidator, dau navald asupra lui, taindu4 in bucati.

Nici nu se putea sfarsi altcum viata unui ticalos", zice Tu-
roczi si Bonfinius. Regele s'a prefacut ca nu poarta m'anie
pentru tnoartea unchiului sari si ca sd-si acopere intentiunile
sale, in drum dela Belgrad se abau prin cetatea Timisoarei,
unde era vdduva lui Iancu Corbin de Bunedoara, care' i-a
iesit spre intimpinare. Regele a primit-o fdarte afahil zicandu-i :
Nu se cuvine sd potti haine de doliu dupd acel barbat, care
acuma a mers dela moarte la viata, care mi-a p'astrat Unga-
ria mie si pe seama crestindtAtii si acum domneste cu acel
Christos pentru al Carui Scant nume s'a luptat.")
Conspiratia Impotriva vrednicelor vldstare ate eroului Hu-
niade, au fost Ins din nou puse la cale de catre ceialalti
magnati, vechi si pronuntati adversari ai defuhctului erou, ca :
Ujiaki, Banfy Pal, Jozsa, Holczner, Pukander etc., cari leaga
alianta cu scopul de a extermina familia odiosului Huniade,"
Mai revoltator este faptul, ca insusi viitorul socru al lui
Ladislau Huniade, palatinul Ladislau Garay, este conducdtorul
conspiratiei, acela in care tandrul Ladislau Huniade avea cea mai
deplina: incredere. Acestia au inceput at acuza pe Ladislau Hunia-
de la rege, cd umbld dupd trop, ca este dornic de glorie si pompa.
Cu astfel de inventiuni false l'au inspaimantat in asa mdsurA pe
slAbAnogul rege, incat acesta declard ca desi consimte la
arestarea lui Ladislau Huniade, n'are atata putere i armata
suficienta, cu care sd-1 faca inofenziv pe acela, care se bucurd
de simpatii nenumdrate in intreaga Sara. Adversarii insa au
facut toate preparativele necesare. Pe unchiul lui Ladislau
Huniade, pe Mihail Szilagyi, au iocercat sit-1 asasineze in ju-
rul Belgradului. Szilagyi a scapat Inca prin Tug, dar fratele
sau Ladislau Szilagyi, in tovArdsia caruia era, a fost ucis.
Pentruca sd se inlature orice banuiala, conspiratorii pun la
cale convocarea unei adunAri nationale la Budi, sub pretextul
csareia sunt chemati acolo ambii frati Huniade. In ziva de 14
Martie 1457, fratii Huniade sunt print si impreunA cu toti
1) Gr. Teleki op. citat U p. 483.
se.
www.dacoromanica.ro
 153

prietenii familiei tor, sunt aruncati in inchisoare. Peste trei

zile dupa arestare, a fost executat frumosul June, vrednicul
Si atat de mult promiratorul vlastar al familiei Huniadetilor,
Ladislau, care Inca nu implinise 24 ani. A Papiu Ilarian, in
Istoria komanilor din Dacia superioard pag. 35 spune urma-
toarele Ladislau era 26 ani, vartos in trup, culoare fru-
moasa, par lung de culoare -castanie, umeri lati, cdutare fru-
moasd, plin de curaj i viald, nascut mai mult pentru resbel."
Astfel au tiut sa fie recunoscdtori Si sa rdspidteasca
magnatii maghiari jertfele Si meritele neperitoare ale aceluia,
care a aparat mai bine de un jumatate de secol Ungaria de
invaziunea turceasca Si a salvat prin ultim sa biruinta dela
Belgrad,. nu nurnai patria lor, ci i intreaga cretinatatea.
Dreptatea insa a trebuit sa iasd biruitoare. Ceiace trebuia sa
se intample n'a intarziat, adeverindu-se inca data, ca nici o
jertfd nu este zadarnica. Fiul mai mic al marelui erou, este
ales dupa doi ani dela moartea tatdlui salt in urma morIii
regelui Ladislau V cu ajutorul nobilimei de rand din Ar-
deal, in mare majoritate romani, sub conducerea lui Mihail
Szilagyi, de rege al Ungariei, sub numele de Matia Corvin,
ajuns proverbial pentru bunatatea Si spirituf de dreptate de
care a fost -condus timp de 32 ani, cat a domnit. A devenit
cet mai mare rege al Ungariei, i poporul pans in zilele
noatre i-a pastrat amintirea, in proverbul bine cunoscut :
A murit Matia, a perit dreptatea."
Caracterizarea eroului dupa diferifi scriitori.
Iancu de Hunedoara era de statura mijlocie. Gatul sau van-
jos era acoperit de par negru, lung, cret Ochii sai mari aveau
o privire hotarita i senina. Culoarea fetei dovedea marea
putere de viata a acestui erou. Intreaga lui infAtiare trada
pe omul extraordinar. Fara indoiala, este eel mai mare om at
epocii sale. a acest erou a tiut in ap. mare masur'd sa se
impuna, atat prietinilor cat i duvnanilor, aceasta ii servete
spre mare cinste, cu atat mai vartos, ca el 41 trage originea
www.dacoromanica.ro 20
I54
din patura de jos a poporutui, fapt de care trebue sa tinem
seama, luand in considerare timpul i imprejurarile, in care
traqte acest nemuritor erou al crestinatatii.
Marimea sa o dovede0e Si modul cum a fost primita
tirea mortii sale. Poporul din Transilvania i Ungaria simtea
ca au pierdut in el pe cel mai bun parinte al lor. Papa dela
Roma l'a depliins 0 a celebrat un serviciu funebral pentru
odihna eroului. Insu0 sultanul Mohamed, cum se spune, a ra-
mas mut o ora intreaga, privind neincrezdtor i melancolic
in jurul sail, sand i-a sosit vestea mortii celui mai mare
adversar al sau, apoi a exclamat: In el a pierdut lumea
pe cel mai mare comandant al sau."
Intreaga viata 0-a sacrificat-o unei idei inane, de a se
jertfi pentru cre0indtate. Acest ideal l'a insufletit in toate ac-
tiunile sale. Sub influinta acestui ideal, a devenit cel mai ne-
impacat duvnan al semilunei. Dar aceasta ura impotriva pa-
ganilor n%la fost o pornire oarba de antipatie a unui om in-
cult, impotriva strdinilor, ci o convingere adanca i nestrdmu-
tatd, ca fiind turcii -cei mai periculo0 inamici ai cre0inatatii,
chemarea sa este, de a lupta pe viald i pe moarte impot-
riva lor, ca pan. atunci tarile cre0ine nu vor avea odihna,
pand cand va fi in Europa un picior de turc. Dovada cea mai
graitoare, ea Iancu de Hunedoara a fost cel mai mare geniu
militar, al epocei sale, o prezinta faptul, ca el a Out sa in-
sufleteasca pentru planul Si idealul sat' nu numai pe compat-
riotii sal nobili, can in mare masura invidiau pe valahul,
care se urca cu repeziciunea fulgerului pe scara gloriei 0 a
demnitatilor de stat, ci chiar i opinia intregei Europe era de
I
partea sa. El ctia, ca la spatele F Au se afla intreaga Europa,
care ii dadea cel putin sprigin moral, daca nu chiar efectiv.
Ii mai dadea tarie 0 imbold acestui ostas desavar0t 0 con-
vingerea, ca. o Were a sa ar alarma Europa, iar faima invin-
gerii sale ar ajunge nu numai la Buda, ci pana la Roma,
Paris 0 Frankfurt. -
Multi contimPorani de ai sal, ba chiar 0 dintre scriitorii
mai noui it acuza, ca a fost un ambitios, dornic de marire.
www.dacoromanica.ro
 155

$i cine ar putea nega, ca de fapt nu i-a pla.cut sa aibd pute-

rea in mainile sale qi cauta s adune avere pentru sine i
pentru familia sa? Poate sa fie acuzat pentru ca a iubit pu-
terea Si averea pe care le-a caOgat in modul cel mai cinstit
i prin propria-i vrednicie ? Doar el n'a folosit averea, nici
puterea, pentru nimicirea adversariFor sai personali, compat-
rioti ai sai, cari ar fi meritat aceasta, ci eI, cel mai tare, a
eclat, numai ca scapand de orice gand, sa poatd apara cauza
sfanta a cretinatatii, sa poata invinge pe turd. Huniade in-
tentiona ca prin atacuri ofenzive sa-i alunge pe turc,i din Eu-
ropa. El voia ca sa, se arunce cu toate fortele asupra pdga-
nilor 1 dacd nu-i va reu0 sa-i alunge din Europa, cel putin
sd -i arunce dincolo de Balcani. Nu i-a reuit planul sau in
intregime, nu din vina sa, ci din cauza originei sale, care era
spini in ochil magnatilor unguri, din care cauza zadarnic eau,
de cateori li-se imbia ocaziune, bunele intentiuni ale eroului.
Pe de altd parte, tot din pricina originei sale, nu dispu-
nea de acele mijloace, de care dispune un cap incoronat, sau
chiar un prelat. Nu era rege, nici chiar in fruntea guvernului
nu era in permarientd, dar a facut mai mult ca un rege.
Ceiace a Mout el, a intrecut puterile unui om. Turcii la mo-
artea sa erau acolo, unde se aflau inaintea domniei lui
Sigismund.41)
In calitate de comandant nu punea mare pret pe aceia,
ca oastea lui sa fie numeroasa, ci se ingrijea ca elemente
inutile sa nu fad. parte 'din ea. Asemenea avea de grije, ca
0, fie proportie intre diferitele unitati de arme. Acest lucru in
epoca de fatd ni-se pare natural. Dar in evul mediu, cei mai multi
comandanti de oOri, nici habar n'aveau de ap. ceva. Ca qtia
s foloseasca Si poporul de rand in mod admirabil la luptd,
a dovedit-o cu prisosintd ih ultima sa expeditie impotriva
turcilor. Cu soldatii trata foarte bine. Acestui tratament ales
se poate multumi indeplinirea cu supunere a ordinelor sale
i pe Fang toata severitatea sa, aproape it zeificau soldatii .

1) Dr. BarOthi L. 0 Dr. Szalay L A magyar nemzet thrtenete, vol. IL p. 162.

www.dacoromanica.ro
156

sdi, si era gata in orice moment, sa se arunce pentru coman-

dantul for in cel mai mare pericol, ba chiar la moartea sigura.
Luptele lui intotdeauna erau 'decisive. Ori el nimicea ostirea
inacnica, on a sa era nimicitd. Chiar si in cele doua lupte
pe cati le-a pierdut eroul, in asa mdsura.a obosif armata iria-
mica, incat aceasta nu s'a putut folosi de biruifita.
Religiozitatea sa era sincera, nefatdritd. Acestei convingeri
religioase, se poate multumi infiintarea a multor biserici si
manastiri. Spre acest stop ca si Dornnil romani folosea o
mare parte a prazii de rdsboiu..Avea un deosebit simt artistic
atat pentru cladirile bisericesti, cat pi pentru cele lumestib
Partea cea mai frumoasa a castelului din Hunedoara, care
ocupa un lot de frunte intre cladirile de acest gen, din evul
mediu, este edificata de catre eroul nostru.")
Se stie ca, de fapt Huniade, dispunea de mosii si bogatii
imense: Parte castigate in rasboaie, parte primite ca donatiu-
ne din partea regilor Ungariei. El - insa n'a pradat bogatiile
castigate in rdsboaie in petreceri deserte, ci acelea formau un
nou sprijin pentru actiunea ce trebuia desvoltata in ajungerea
scopului comun, urmarit de catre erou. Unii nu \Tad in
Huniade decat un soldat viteaz, care isi iubeste patria ca un
copil naiv. Aceasta este o mare gresala. Desi n'a avut o cul-
turd inalta sciintificd, totusi avea o judecata patrunzdtoare si
o mare putere de a cunoaste oamenii. Nu-i lipsea nici rend-
ria, dar nu arata nici cea mai mica inclinare spre path-4
asa incat nimic nu 1-ar fi putut abate dela drumul cel drept
si cinstit. Atat ca voievod cat si ca guvernator, a condus
admirabil afaceile guverndrii. Ca soldat abia a avut pereche.
Deopotriva s'a distins prin vitejie personals, ca si prin tactica
de mare comandant de rdsboiu. Desi era dedicat cu totul
luptelor impotriva turcilor, a aratat ca cercul sau de vederi
este atat de, larg, ca nimic nu s. poate petrece in jurul sau,
lard ca sa nu fie observat de el si ca intalege toate celelalte
interese ale ti.rii si le stie satisface pe toate.. Foarte des a
1) Mom. op. citat p. 221.
www.dacoromanica.ro
 157

avut ocaziune de asi manifesta iubirea sa nemarginitd, pentru

adevar si dreptate, precum ziceau unii .tovarasi si cont,impo-
rani de ai sdi : Stand in picioaxe sau sezald, umbland si
aldrind, in tot locul .croia legi si facea dreptate.)
Wilhelm Temple spune, ca sapte eroi hunt t ari - ar fl
xneritat ss poarte coroana, farb, ca sd, o poarte insa ; Belizar,
Narses, Gonsalvo de Cordova, Wilhelm I de Oran', Printul
Alexandru de Parma, George Castriota zis Scanderbeg, si
Ioan Huniade." (Paganel Camille: Scanderbeg. p. I l.)
Vir anirnosus in armis magni pretii" Diugoss XIII. 190.
Ante omnes -priores suaque aettis magnos viros rerum
militarium civilium que artium peritia memorabilis." Calimachus.
Bdrbat indrdsnet si insufletit, asernanator in rdsboaie lui
A chiles si Hechtor." (Ducas).
In toatd privinta bray, preamarit, barbatul care era cel
mai potrivit si mai iscusit a guverna, care le facea toate
precugetat, se apuca de toate lucrurile la tinipul sau, unde it
doreai era de fatd." Calchokondylas VIII. p. 175, 176.
Jancus Lanin, adeca Iancu cel rau It numeu turcii.
.,.
Gr. Teleki II. p. 447. ,

... Astfel a murit unica spaimd .a turcilor, care era deo-

"potrivd de mare in conducerea si guvernarea afacerilor civile,
ca si in cele rasboinice. In fata inamicului era curajios, pre-
vazdtor, neinfricat in ajungerea scopului fixat, statornic pand
la incapdtanare, asa ca on l'a nimicit pe inamicul sau, on a
fog sdrobit de cdtre acela. lubirea sa adancd fatd de cresti-
natate si patria sa l'a insufletit in toate faptele si n3anifestati-
unile sale, pentru aceasta a fost gata sa moard intotdeauna,
si sa -si jertfeascd averea sa. Modest in aprecierea meritelor
sale proprii, dar sinter in sentimentele sale, in acele momente
hotaratoare, .sand sa, cerea jertfa supremd, era totdeauna gata,
da s rescumpere triumful crestinatatii, gloria personals, $i
salvarea patriei, prin insasi, viata sa. El vedea in turci pe cei
mai periculosi inamici ai crestinatdtii si ai patriei. Hotdrirea
1) Hem. vol I. p. 220-221.
www.dacoromanica.ro
158

lui neschimbatit cauza sfanta" cum o nume a eroul, de a purta

ritsboiu continuu itnpotriva osmanilor, l'a putut orbi intreatata,
incat nici o piedeca nu era luata in considerare, sau puterea
proprie nesocotindu-o, sau pretuind peste masura vitejia sol-
datilor, insufletiti de exemplele sale personale i increzandu-se
in puterile sale inepuizabile, de multeori i-i expunea otirea
celor mai marl pericole. Intreaga fiiinta acestui luptator era
stdpanita de o severitate semnificativa i tia sa domineze
asupra tuturor, cu ajutorul iscusintii i a mintii sale naturale,
nemaestrita, lipsita de viclenie, de diplomatie perversa, caci
fiind originar dintr'o familie de jos, nu era umblat. i versat
nici in tiinte Si nici chiar in limba latind. Acest fapt este
cunoscut i prin diplome : Tamen ipse Dominus Gubernator,
illiteratus xistes" (Gr. Teleki op. citat vol. IL p. 450,
D. T. Nicolau (op. citat p. 251-261.) reproduce carac-
terizarea dupa diferiti scriitori unguri i romani ai veacuri-
lor XVXVI, i terming. frumoasa descriere a eroului nostru
cu urmatoarele cuvinte: A murit ca Epaminonda Si Gustav
Adolf in sanul victoriei, incununat cu laurii ei."
Geniul militar innascut, calitatile sale alese, norocul i
originea sa, precum i urcarea vertiginoasa de pe treapta pe
treapta i-a. catigat nenumarati adversari, acestui barbat, at
carui caracter i insuiri nobile n'au fost intunecate i patate
de nici un pdcat ; toate acestea sunt calitati cu can putini
barbati din evul mediu se pot fall. Toti inamicii sai personali
erau magnati i prelati malt unguri i alti straini. Poporul
de jos, nobilimea de rand i cnezii romani din sanul carora
i-i tragea originea i cu sprijinul carora a catigat cele inai
stralucite biruinte, erau cu incredere in el. tl, iubeau, ba it
adorau ca pe un semizeu. Toate intrigile i calomniile adver-
sarilor sai se isbeau de caracterul term at acestui uria al
epocei sale, ca de o started de granit. Toate acuzele, ca ar fi
umblat dupa tronul regesc, s'au dovedit ca neintemeiate, pre-
cum tot aa de neadevarate sunt i celelalte acuze ce s'au
www.dacoromanica.ro
 159

ridicat de care adversarii sal impotriva sa Si a Hot sai. Pos-

teritatea judecand nepreocupat faptele marete ale acestui per-
sonaj gigant s'a purtat cu toata recunoOnta cuvenita fags de
el. Natiunea maghiara, sarbd, ba chiar Si cea polona, a incercat
sa i-1 caOge fiecare pentru sine, ceiace formeaza titlu de
glorie pentru natiunea romans, care singura it poate numi pe
lancu Corvin de Hunedoara de al sau Si numai al sat'.
A dat lancu Corvin dovezi c este contiu de originea sa romans?
Iata o intrebare care ni-se pare paradoxald, Si cu toate
acestea trebue sa o examinam Si bazati pe argumente sa dam
rdspunsul cuvenit, deoarece multi chiar dintre scriitorii romani
trecand in fuga condeiului peste aceasta chestiune, I'au acu-
zat pe Iancu Corvin, ca. 'ar fi fost un renegat, cu sentimente
streine de neatnul sat i un catolic intolerant i ca nu numai
ca nu i-a protejat, ci chiar i-a persecutat pe romani. Pentruca
sa putem apza inteo lumina clara faptele i tinuta lui Hu-
niade sub acest raport, trebue sa facem o scurta reprivire
asupra spiritului acestui secol, a imprejurarilor intre cari
trdiau romanii, i intre cari pi-a desvoltat activitatea i eroul
nostru. A vorbi de sentimente nalionale maghiare la Huniade,
este deadreptial greit, deoarece in acele timpuri idea nationals
are . alt inleles. Sub natiune se intelegea in acele timpuri, na-
tiunea politica pe un teritor determinat cu interese comune,
care nu e altceva decat statul politic.") Numeroase docu-
mente contimporane dovedesc ca regii maghiari in secolul
XIV i XV ii persecutau pe romani mai ales pentru orto-
doxismul lor, .pe care daca-1 mai tolerau printre iobagi, de a
caror brate avea tam lipsa, nu-1 suferau deloc printre nobi-
lime, care putea fi exclusiv catolica. Documentele de. pe
atunci nc arata ca in acele vremi Si desigur sub presiunea
acelor legi, sau decrete regeti, cnezii romani Si familiile no-
bile romane (valachi nobiles) treceau la catolicism ca sa-i
poata pastra mo iile Si privilegiile lor.") Ca urmare a acestor
1) Dr. Csgnky D. :, op. chat p. 26. 2) Bogdan : Despre cnezii romani p 7.
www.dacoromanica.ro
160

masuri draconice clasa suprapusd a poporului roinanesc din

Transilvania si Ungaria incepe a disptrea si in jocul nobililpr
si a voievozilor romani, mai raman cnezii de rand, dintre cari
cu timpul multi au saracit, ajungand chiar la starea de iobagi,
dupacum am dovedit cu exemple in alt loc. Aceia insa" cari
doreau s'a ajungd la oficii mai inalte, la marire si bog5tie,
numai cu pretul religiei o puteau face. Astfel de familii ro-
manesti azi maghiarizate gasim si in jud. Hunedoara nenu-
marate, cum sunt ; Balazs, Balea, Bagya, Buda, Cserna, Csulsi,
Farkas, Jari (Jarul), Kende, Kendefi, Makra, Nopcsa, Para,
Pogany, Ungur etc!)
Numele de botez unguresti a multor cnezi si nobili ro-
mani, se explica prin dorinta de a se deosebi cat mai mutt
de iobagi, si a se ardta mai alesi ca$i acestia. Se Vie, ca multi
dintre acesti nobili tdrani sunt urmasi ai cnezilor nobilitati
prin secolul X1VXV ; iar regii uhguri cand confereau -ran-
gul de nobil vreunui roman, de obiceiu ii puneaus si un nume
unguresc. De aceia aflam in diplomele multor nobili romani,
din acele secole, nume unguresti ca : Francisc, Ladislau, Si-
gismund, Erneric etc. Ludovic cel Mare si regele Sigismundz
opreau pe romani, sa-si boteze pruncii la preotii orientali, si
prin urmare erau siliti sd si-i boteze de, catolici, cari la -fan-
dul for le puneau nume obisnuite ca in biserica catolica.")
Privilegiile de Bari se bucurau romanii autohtoni incep
incetul cu incetul a fi spite de catre regii Ungariei. Dar
cum am amintit, mai ales cand ajunge Ludovic cel Mare din
casa de Anjou Ca rege al Ungariei, persecutiile se intetesc
in contra romanilor ortodocsi. In 25 Iulie 1366 Ludovic po-
runceste .nobililor si deregatorilor din tinutul Carasului si Cu-
vinului in Banat sa prinda pe toti preotii schismatici", cu fe-
meile si copiii for si s4-i dual' inaintea Comitelui Benedikt
Hein, care conform ordinului regesp ii va scoate din tars.
Prin alt .ordin dispurie, in districtul Caransebesului ca ,numai
1) Bodhe : Hunyadvm. Sztrigy mel. reszenek names csaladjainak tort. la Dr. I.
Radu. op. citat p. 37. 2) Dr. I. Radu op. citat 39.
www.dacoromanica.ro
 16t
cnezul si nobilut de legea latina poate avea proprietate imo-
bild, ceialalti nu. Acest ordin este intarit de Sigismund intr'o
vreme de tulburare in Tara Romaneasca, in 1428, la care mai
adauga aceste dispozitiuni Sit se despoaie de avere toti
nobilii si cnezii, cari in pe mosiile for preoti ortodoxi ce duc
poporul in ratacire. Preotilor ortodoxi sa li-se confiste pro-
prietatea si sa se expulzeze din Cara. Casatorie intro ortodoxi
si cei de legea latinh e oprit sa se incheie, pb.nace ortodoxul
nu se boteaza de preotul apusean," ')
Nobilii, cnezii si taranii, vor pierde mosiile, in ca-
zul cand nu-si vor boteza copiii in legea catolica. Preotilor
ortodoxi cari vor boteza vre-un copil, in legea ortocloxa li-se
confisca proprietatea. Toate dispozitiile acestea privesc pe
romanii ortodoxi din tinuturile : Sebes, Mehadia si Hateg.
Data in tinuturile acestea mai privilegiate, regii Ungariei in-
drasneau sa is astfel de dispozitii de exterminare a romani-
nilor ortodoxi, usor ne putem inchipui, ce persecutii aveau
sa indure romanii din alte tinuturi, uncle privilegiile lipseau
si vechea situatie libera era nimicith si calcata in picioare de
nobilii Ungariei.")
Intre astfel de imprejurari triste pentrt neamul situ i-pi
incepe Iancu Cofvin activitatea sa military si politica,- Ce
putea face el deci in feta astorfel de dispozitii draconice ? El
care abia in aceste timpuri intra in gratia regelui si care
abia era tolerat de catre aristocratia maghiara, care ii rrunostea
bine originea sa romank trebuia sa sufere cu amaraciune,
toate aceste dispozitii. Mai poate deci fi Iancu Corvin acuzat,
a at fi fost renegat, pentru faptul ca a trebuit si el sa se
supuna imprejurarilor, sa cedeze fortei majore, si sa se aclap-
teze mediului in care traia, devenind si el mai tarziu catolic ?
Zic mai tarziu, deoarece putem afirma cu certitudine, ca eroul
nostru a fost botezat duph ritut oriental, deoarece Voicu a
trecut la catolicism, dupacum se afirma, fare ca sa se poata
1) Dr. I. Radu : op. citat p. 52. 2) Stefan Metes : Ist. Bisericii i a yield
religioase a rom. din Ardeal Si Ungaria vol. I. p. 41, 42.
www.dacoromanica.ro 21
rfsz

insa dovedi cu acte, abia la anul 1390,') atunci, ca'nd Iancu era de
12 ani, cand probabil si el a primit noua religie impusd tatalui
sau. Despre aceasta insa n'a ramas nicaeri nici o urma. A
fost oare el si tatal sau un renegat pentruca a trebuit sa
stea el sub carma vremurilor" cum zice cronicarul si nu
vremurile sub carma lui ? Ori este acest fapt un indiciu, pentru
a dovedi cad., atat el cat si tatal sau, s'ar fi instrainat de nea-
mul sau ? Doar chiar faptul ca eroul n'a fost versat in limba
Latina, care era limba oficiala a statului si a bisericii catolice,
este un argument puternic pentru a doyedi, cad. Voicu n'a
fost catolic, deoarece eroul nostru, care a fost crescut in sanul
familiei sale, n'a primit educatie in spirit catolic, neav'and
astfel posibilitatea de unde sad. invetelatineste. Ca mai tarziu
timpurile si imprejurdrile, apoi mediul in care a trait Corvin,
au fO.cut din el un aderent at catolicismului, nu se poate tra-
ge la indoiala. InsA este tot atat de adevarat, cad persecutiile
religioase incepusera, dupacum afn amintit, mult inaintea lui,
qi el se gases sub puterea legilor si a dispozitiilor pe cari el
nu le putea modifica cu dela sine putere. Este incontestabil,
ea Iancu Corvin de multeori pentru ochii lumii, ca sa mai
imblanzeasca ura si dusmania magnatilor, poate contrar vointii
si convingerii sale, trebuia sA dea curs. astorfel de manifesta-
tiuni, cari nu cadrau cu interesele confesionale ale acelora dela
cari isi trAgea si el originea Si de a executa ordonantele,
.

decretele regale si legile in vigoare, sub rigoarea carora multi

nobili romani au trecut la religia catolicA si in epoca Hunia-
destilor.
Este de remarcat faptul istoric, ca pe timpul lui Huniade
se facea incercarea de unire a romanilor cu Roma, in urina
hotaririi Consiliului dela Florenta In acest timp se aminteste
ca se aflau in jurul Caransebesulni, vre-o 30,000 romani
uniti cu Roma, can avaeu episcop propriu, si desigur astfel de
romb.'ni vor fi fost si in Tara Hategului, patria, lui Iancu
Corvin. Anume istoricul maghiar KOvary spune; cd vestitul
1) Dr. Karaconsyi L In Turn1 din 1901 p 49-53.
www.dacoromanica.ro
 163

cAlugdr, Capistran se ostenea pentru convertirea romanilor

din acele parti, tar ceialalti romani in virtutea decretului
Conciliului amintit erau socotiti de uniti.1) Dr. A. Bunea, unul
dintre cei mai competerrti istorici in aceasta tnaterie, spune
urmatoarele in, legaturd cu aceasta chestiune : Se pare ca pe
timpul lui loan Huniade, a existat un episcop, vicar cu numele
Mateiu, pentru credincio0 din jurul Sebeului, uncle se aflau
vre-o 30000 romani uniti cu biserica catolicd. Unde romanii
nici decum nu voiau sd se supund ierarhiei catolice, I-0 adu-
ceau pe ascuns preoti din Mile Romane."?)
Despre episcopul Mateiu, care se intitula ,de Haliciu", tim
a era numit pentru pastorirea romanilor uniti qi era inde-
pendent de episcopii latini. Doar se tie ca incercdri de
unire cu Roma s'au .facut nu numai intre romanii din Ardeal,
ci i in principatele romane in acela timp. La sinodul din
Ferrara i Florenta a Post de fao i Damian, Metropolitul
Moldovei. Aceasta unire cu Roma iei fAu insd in Moldova.")
Era deci un curent general pentru unirea cu Roma, por-
nit intre tAi romanii i dupAcum reiese, din aceasta stare de
fapt a lucrurilor, Huniade a fost foarte uor atras de acest
curent, ba pentru el aceasta stare a spiritelor era un moment
binevenit, pe care, evident, incerca sa-1 puny in Serviciul rea-
lizarii idealului sau binecunoscut, care era: nimicirea turcilor.
Pornind din aceste constatAri, oare nu aici trebue sd se in-
drepteze privirile noastre in lekAturd cu propaganda de convertire
la catolicism, precum i de unele masuri drastice ale lui Hu-
niade, luate fata de aceia can puneau piedecd realizArii intenti-
unilor .sale. ? C. de fapt Huniade. se ocupA intenziv de aceasta
chestiune i a el dorea cu once pre sd se realizeze aceasta,
unire, in care el vedea un important sprijin pentru infaptuirea
idealului sdu, care cuprindea gruparea tuturor cretinilor sub
acela steag comun, pentrucd numai in acest chip, credea
ca -i va reui sa-i nimiceascA pe turci i sg-i alunge definitiv
1) Dr. Badu. idem. p. 53. 2) Dr. A. Bunea: Vechile episcopii rominesti. p. 6.
3) A. Treboniu Laurian: Magazin Istoric pt. Dacia vol. III. p. 143.
www.dacoromanica.ro
164

din Europa, o dovedek .i unele mhsuri luate de chtre erou,

la 1456, impotriva preptilor sfintiti de chtfe epikopul Capha
care venise in Cara pe furi Si cari preoti nu voira sa pri-
measca credinta catolich.")
Acest episcop venit din Caffa, oraq comercial din Crimeia,
Ili alesese ca reedinta oritplul Hunedoara, unde i-i acu
rost in curand de cash proprie, avand cai i alte proprierati
pe ling ascultarea i dijma credincioilor shi. Episcopul
Joan Incepuse pastorirea sa cu mutt zel Si ,,in sfapanirea sa
efemera a sfintit preoti in tinutul Hunedoarei, Devel i a oi-
muqului qi in alte tinuturi invecinate cari se adresau pentru
trebuintele for religioase lui." Aparitia Episcopului loan -in
acest tinut romanesc, cu tarani i nobili viteji i neastamparati
nu convenea nici decum celor de legea apuseand. La incepu-
tul anului 1456, apare aici vestitul chlugar :latin Ioan Capis-
tran, prietenul lui loan Huniade, ca d starpeasch pe schisma-
ticii' din acest tinut. La 6 Ianuarie 1456, Capistran se adre-
kaza nobililor ardeleni, ca pe preotii romani sa -i expulzeze
din lard, dach nu voiesc sa treach la legea romans, iar bise-
ricile for s5, be jefuieasch.
La sfatul chlugarului misionar Mihail Szekely, la 7
Pebruarie 1456, loan Huniade cid ordinul in chestiune, Ca
toti preotii sfintiti de chtre episcopul Joan, O. treaca la legea
romanh, iar cei can nu voiesc, sa fie expulzati de pe moOile
amintite.a) Deci, Huniade nu din indemnul proprip, ci la sfatul
si indemnul altora a dat acest unic ordin de aceasth . natura,
care vizeaza 'exclusiv pe preotii sfintiti de chtre nutnitul v16.-
dia., dar nu 'este vorba de poporul credincios. Evident, consi-
deratiunile de ordin politic h constfarigeau la acet pas qi nici
decum nu acele de ordin sentimental. Dovedesc aceste fapte
oare, a Huniade le-a comis, pentru ca ar fi fost stapanit de
sentimente de duqmanie fath de romani, sau ca el ar fi fost
un catolic intolerant? Dar in acele timpuri dupacum s'a spus

1) Dr. A, Bunea; op. citat p. 7. 2) Dr. fit. Mete: op. -ciiat p. 54-65.
www.dacoromanica.ro
 165

de sentimente nationale nu putem vorbi. Tot aka nu putem

spune, ca manifestarea eroului in aceasta directie ar fi pornit
dintr'un fanatism de religiozitate exasperate, ci el apare in
toate actiunile sale ca un strAjer neadormit al unei singure
idei, care it pasion,a, care stapanea intreg eul sal' : unirea
tuturor fortelor cretine pentru nimicirea paganilor. Huniade
deli nu are rolul unui simplu propagandist, misionar religios,
sau reprezentant al unei confesiuni, care sd lucreze pentru
merite catigate prin convertirea cat mai multor aderenti pentru
biserica careia ti. servea. El este reprezentantul unei conceptii
mai largi, a unei credinte, a unui scop fixat, in jurul caruia
se concentrau toate fortele sale morale Si materiale.: lupta de
exterminare a paganilor. Propaganda de convertire la catolicism
sprijinita de catre erou, era numai mijlocul de care se ser-
vea el Si nici decum scopul pe care it urmarea. Toate mani-
festArile sale pentru romani o dovedesc aceasta.
Doer ridicarea atator familii de tarani romani, nobilitarea
ji inzestrarea for cu atatea privilegii qi inoqii, dovedesc, ca el
Linea la neamul sau, cal se interesa de el Si dorea ridicarea
lui, cad altfel iar fi lAsat uitati, ba nu mai intra Si in lega-
turi de inrudire cu Domnii romani, ci s'ar fi aruncat cu totul in
bratele valurilor straine, unde s'ar fi pierdut pentru totdeauna
pentru romani, cum s'au pierdut atatia altii, lard ca sa lase
vre-o urma. .

Dna eroul Huniade ar fi fost ungur prin conduita i toate

manifestatiunile sale, ar fi cu putinta ca astazi, dupa 470 de
ani, adevaratii descendenti ai familiei eroului,_ care a jucat un
rol atat de important, chiar in istoria mondiala, sa fie romani
neaoqi ? Tata despre ce este vorba. In comuna Zeicani jud.
Hunedoara, traete Si azi un descendent, dupa vre-o sofa sau un-
chiu al lui Iancu Corvin de Hunedoara, cu numele loan (Jand)
Huniade, Wan, unit, in state de 70 ani trecut. Familia acestui
vlastar nobil este fruntae, numarand mai multi membri in siisnu-
mita comuna. $i astazi tree to traditia in familie, ca un feciorsa
poarte numele de loan sau Jan4, zis awdupd neme0e, conform
www.dacoromanica.ro
166

obiceiurilor vechi, cei familia pgstreazd si azi diploma origi-

nal-A de nobilitare, dela 1510, pastrata de atre susnumitul
Joan Huniade, care a fost mult timp primarul acelei comune
fruntase din tam Hategului. Intrebat fiind dacti e roman si
dacd in era trecutd familia sa se considera ca atare, Ioan
Huniade mi-a rdspuns : Dace' not am fi fost unguri, cutn le
placea strainilor se. ne numeascd. si n'am fi simtit si trait
romaneste, atunci n'am fi azi asa cum ne vedeti si cunoasteti
si mosul nostru cu numele lands (loan) Huniade, care a
invdtat carte la Blaj, n'ar fi fost tribun in oastea lui Avram
Iancu la 1848. Cele spdse au fost confirmate cu documente.
Argumentele acestea suet sdrobitoare si nerdsturnabile. Dl
Stefan Metes in Istoria Bisericii si a vietii religioase a Roma-
nilor" vol I. p. 43 o spune la.'murit cd, dela Joan Huniade
si regele Matia n'avem nici o poruncd, prin care s'a dispuna
persecutia romanilor ortodoxi. Aceasta atitudine i-si are ex-
plicarea sa foarte fireasca, bazara si pe documente contimpo-
rane. Romanul Joan Huniade a dat in luptele cu turcii o im-
portantd politic, elementului romanesc din Ardeal si Ungaria,
fiindce. in toate. luptele sale romanii formau majoritatea si
avangarda de atac si atunci cand turcii treceau peste randul
intaiu al romanilor, lupta era pierdutd, ceiace nu s'a intamplat
nici data., cand romanii luau lupta dela inceput Cu paganii,
ci numai atunci, cand strainii fuduli incepeau atacul, asa de
periculos. Politica cea mare a lui Huniade, in care se oglin-
deste firea lui romaneascd, a fost, ca intrebuintand in rdsboaiele
sale cu turcii, pe romanii din toate tinuturile, asadar si pe cei
din Tara _Romaneasca si Moldova, se: alunge cu totul pe
turci din. Pdninsula Balcanicd. Spre acest scop a intrat in le-
gaturd cu romanii din cele cloud tari romane, ridicand si
valoarea romanilor din Ungaria. Donmul tuturor romanilor din
acel tinut de fapt era romanul din Inidoara ..r." Mai departe la
pag. 44 continua. Dl Metes : E firesc deci, ca acesti stapani
ai Ungariei, romani de origine, avand multe rude printre ro-
mani, sa fie concilianti fata de neamul dela care mosteniserd.
www.dacoromanica.ro
 167

Inaltele for calitati, de a fi sthpanii Thrii Unguresti si de a

juca un mare rol in istoria universald chiar."
Dar nu numai ch. n'au persecutat biserica noastra, ci au
ajutat-o, fiind patronul bisericilor valahe" ortodoxe din iria
si alte localitOti Ioan Huniade, iar Matias al bisericii roma-
nesti din Inidoara, pe care insus a clddit-o la 1458, spriji-
nind-o si urmasii shi loan Corvin si Beatrice Frangepan."
Multi invotica ca argument al catolicismului lui Huniade
pe calugarul Capistran, care i-a fost prieten intim, si pe alti
episcopi catolici, din jurul Jui Huniade, toti protejati si privi-
legiati. Dar Capistran abia in anul ultim al vietii eroului a
fost langs el, precum si in domeniile Huniadestilor, ca misio-
nar si predicator. cat priveste pe episcopii catolici din jurul
lui Huniade, eroul era silit sa lins in jurul shu astfel de
oameni cari erau versati in cunoasterea perfecta a limbii latine,
care era limba oficialL si diplomatica la toate popoarele euro-
pene din aceea epoca si cari singuri ii puteau face serviciile
necesare, deoarece se stie dupdcum am dovedit in alt loc
ca eroul nu cunostea limba latind, care era si. limba de
corespondenth cu apusul. .

A. Treboniu Laurian in opul citat vol. III. pag. 158,-159

astfel se exprima deslpre eroul Huniade : Mai manghiata fu
starea romanilor transilvaneni dupace cotinpatriotul for, Ioan
Corvin de Huniade, se fdcu voievod al Transilvaniei (1440)
si apoi guvernator aL Ungariei (1446). Acest om iubitor de
umanitate, iubitor de crestinatate, dar si iubitor de natiunea
sa, vazand ca dupa sistemul feudal ce domnea pe atunci in
Ungaria, omagismul (iobhgia) nu se poate desfiinta, incepu sa
nobiliteze pe romani si in modul acesta sa -i scape nu numai
de sarcinile omagismului, ci -sa-i inalte la primul rang de
membri ai statului. Vrednice de insemnat sunt drepturile cele
mari, cari le dete el cnezilor din tinutul Hategului,, celor
nobilitati de dansul, ca acestia sa fie scutiti pentru proprietd-
tile for de toate sarcinile, cari sunt unite cp srapanirea pro-
prietatilor nobilitare. Vrem -- zice loan .in diploma care le-o
www.dacoromanica.ro
168

dd la 1448 ca ei si toti urmasii for sd fie scutiti de Mate

campaniile militare, de colectele serviciiior si de orice ddri si-i
mantuim prin puterea acestei cdrti" (citat in observatorul critic
p. 127). La intrebarea multora, de ce Joan Corvin n'a folosit
puterea si avantagiile pozitiilor sale spre a face si mai marl,
servicii neamului sau, ne db.' rdspunsul A. Papiu Ilarian- in
Istoria romanilor din Dacia superioard vol. L p. 36. XXIV:
Sub Corvini, acei romani marl, cari in acele timpuri fatale,
fAcUrA cele mai marl merite pentru toatA crestinatatea asupra
turcilor si cdror asemeni btrbati n'are istoria tdrii unguresti,
sub cari Ungaria ajunse epoca de aur: sub Corvini si soartea
romanilor se mai usurd putin."
loan Huniade ca guvernator al tdrii unguresti, deli un-
gurii se temeau ca nu cumva romanul sd foloseascd puterea
prea inaltd spre ridicarea natiunii Sale, ii restranserd puterea
prin decret comitial de a face cuiva donatiune mai mare de
treizeci si doud sesiuni coloniale, el totusi nobility foarte multi
conationali de ai sal."
Corvinii aveau multi inamici, multi unguri, carora. alt-
mintrelea .singur le-a fost spre folos, ii ziceau lui loan tiran
si prAdator, mai ales dupd nefericirea dela Varna 1444, totusi
n'avurd altul pe cine sa puny guvernator la 1446,"
Iata ce spune Dl Jorga despre eroul nostru : Mare
crestin si mare roman al veacului XV, loan Corvinul, cdruia
ai nostri i-au zis totdeauna lancu Vodd."1)
loan Corvin nu. s'a conformat cererii nobililor proprie-
tari de a-i aduce pe tdrani inapoi pe mosiile de unde plecau
si pe multi din cei ce se distingeau in lupte ii ddruia cu
pamanturi el insusi. Nuinai dupd moartea acestui puternic
roman, drepturile nobililor revin.")
Ioan Huniade nu-si uita nici de neamul tomanesc din al
cdiui san iesise, si neputandu-i ajuta in alt mod, incepu a-i
face nobili (nemesi) pe multi romani. Mai ales cnezilor din
Tara Hategului le dete drepturi frumoase.3)
1) N. Jorge.: Ist. Rom. in c-hipuri ai icoana p. 122. 2) Th. Avr. Aguletti: Ist.
Rom. p. 115-116. 3) I. V. Russu: Element din Istoria Transilvanici 1865.
www.dacoromanica.ro
I
 169

Nobilitari in masse asazicand a facut loan Huniade in

judetul Hunedoara, de unde si-a recrutat in mare parte ar-
mata, dintre romani. Pe adestia i-a raspla."tit Joan Huniade
pentru credinta si alipirea for care eroul care era sange din
sange lor, nascut pe aceste plaiuri, unde-si avea rudeniile,
dandu-le pe Tanga rangul de nobili si pe rang& privilegiile
asigurate in legile Orli si o multime de munti, paduri si pa-
suni, cari, unde au fost pastrate cu grije, formeaza si azi
bogatiile acestor sate.)
Printre sefii rasboinici ai romanilor, este unul care a
castigat un stralucit renume : Iancu din Inidoara, denumit in
istarie: Iancu Corvin de Hunyade, unul din cei mai mari
soldati din Europa ai epocii sale. Roman prin nastere, prin
limba ce vorbea si prin mediul in care si-a petrecut viata, el
a mai limas roman si prin faptul, ca in toate marile lupte
pe cari le-a dus impotriva turcilor, si cari i-au intemeiat
faima, a fost inconjurat de capetenii romane, a comandat
ostasi romani, atat din Transilvania cat si din cele doua
principate."2)
Interesul si dragostea eroului. nostru pentru iobagii ro-
mani, cari erau impiedecati de catre sari cu toate mijloacele
de a se aseza pe pdmantul crdiesc fundus regii", o dove-
deste atat de clar diploma din 4 Noemvrie 1447, prin care
guvernatorul Ioan Huniade opreste pe oricine ar voi sa -i
scoata cu puterea dintre sari pe iobagii romani, can s'ar fi
mutat sau se vor muta intre ei."
Iancu Corvin a respectat si organizatiile si asezdmintele
romanesti. Asa in 1433 opidul Rodna, care fAcea parte din
ducatul Bistritei, a fost daruit acestui erou de catre regale
Ladislau. Ioan Huniade n'a anexaf la orasul Bistrita nici
Rodna si nici cuprinsul ei. Aceasta o dovedeste faptul, ca
romanilor din valea Rodnei li-se atribue anumite drepturi
de cari se folosisera mai inainte. i pe urma o dovedeste
1) Dr. I. Radu : op. citat p. 218. 2) C. Kiritescu : Istoria rraboiului pentru in-
tregirea Rominiei, ed. 11, vol. I. p. 41.
www.dacoromanica.ro 22
 70

diploma lui Huniade dela 1453, in care se spune, ca tributut

din Rodna 11 va scoate in acelas mod ca i dela Bistriteni."
(Dr. I. Ptwcariu, Dr. Lupa, Dt. Dragomir etc.: Contribu-
tiuni istorice la trecutul' romanilor de pe pdmantul craiesc"
LXIX, p. 97, 99.)
S. amintim in acest loci despre rascoala taranilor dela
1437. Prin faptul c- micarea revolutionara s'a intins Si in
jurul Devei, multi cred, ca sub Ioan Huniade, care era sfa-
panul Hunedoarei Si al unor tinuturi din apropiere, faranii ar
fi fost mai apasati ca ci inainte, din care cauza s'au si
rdsculat. Rdscoala insd a fost provocata de alte,imprejurdri.
Dupace aderentii lui Ioan Huss au fost parte convertiti,
parte alungati din tail, persecutati i executati, s'a nascut
dela sine dorul de libertate religioasa.
bar aceasta dorinta a dat na0ere dori,nlei dupes libertate
politica. Astfel iobagii asupriti au prins armele, impotriva no-
bililor , de parnant. Majoritatea rasculatilor au fost romani.
Rdscoala a luat mari proportii mai ales pe valea Sorneului.
Peri colul era aces de mare, Incest nobilii 0-au pierdut capul.
Au incercat cu ademeniri sd-i lini0eascd. Le-au promis toate
favorurile, and erau in stramtoare. Au ters, afard de ro-
bota, toate celelalte dari cdtre domnii de pdmant, hotarind
c. romanii se pot scoate i dela zeciueald (dijma). Nobilii se
invoiesc, ca iobagii sd aiba drept de a se aduna in fiecare
an pe dealul Bobalna (pe valea Someulu), ca sa controleze
dacd nobili se tin de aceasta invciiala. i aceasta conditiune
umilitoare au primit-o nobilii, deli aceasta mdsurd era che-
matg sa asigure intregul aezarnant nobilitar. Nobilii au NI-
zut pericolul Si atunci au alergat dupes ajutor. Astfel se ajunge
la faimoasa uniune frateasca, a celor trei naVuni : Nobilii
unguri, secuii ci sa0i, pentru ducerea luptei comune, in .
contra on carui inamic, afara de rege. La 1439 se convoaca.
o adunare nationals la Buda, care hotdri printre altele, ca
personalul dela curte ci intreaga suita reginei, sa constea nu-
mai din unguri, iar pe regele Albert it obligarti sa. numeasca.
www.dacoromanica.ro
 171

in toate functiunile unguri. Natiunea roman, insh nu la

aceasta datd este despoiata pentru prima ora de drepturile.
politice. Aceste drepturi i-au fost rapite pe rand de c.tre
regii Ungariei, dar mai ales sub familia Anjou. Uniunea celor
trei natiuni, dh numai o forma vizibjla sistemului de opre-
siune deja de decenii practicat de catre nobili, impotriva po-
porului de jos. Nicheri nu se amintete insa, ca. Ioan Huniade
ar fi avut i cel mai- putin atnestec in aceasta rascoala i ne-
indrepthtire a taranilor. Dimpotrivd, loan Huniade abia acuma
incepea- O. fie cunoscut, dandu-i-se un oarecare rol de con-
ducere pentru apararea granitelor la sudul Dunhrii, impotriva
turcilor. El deci- nu ajunsese Inca la aceea faima, in baza
careia sh poata influinta mersul lucrurilor in Ardeal i Ungaria.

Rolul istoric al lui lancu Corvin de Hunedoara.

Pentru ca sa putem aprecia duph -merit rolul important,

jucat de chtre eroul nostru, nu numai in istoria Ungariei i
a neamului romanesc, ci chiar in aceia a Europei, ar fi de-
ajuris duph ce am expus in cele precedente faptele sale, sd
mai amintim atata, ca epoca dela regele Sigismund pa.ng la
dezastrul dela Mohacs, in istoria Ungariei, se numWe epoca
lui Ioan Huniade."Insh personalitatea istorich precum i toate
faptele acestui erou, numai aka le putem intelege Si judeca
crupd merit, dace, le transpunem in aceia epoch, tinand seama
de toate imprejurarile ce-1 inconjurau pe erou, i combinan-
du-le toate acestea bineinteles, cu vederile si modul de a
judeca i aprecia in timpul de fate., acele evenimente ale tre-
cutului. Epoca HuniadeOlor cade in evul mediu, care a
stat sub puterea ideilor si a principiilor credintii, a religiei Si
a traditiunii, a diterentierilor sociale-economice, a vietii mai
severe) a militarismului, a principiilor aristocratice, cu nenu-
maratele for privilegii i a piedecifor cle comunicatie. Ideile si
invb..taturile bazate pe principiile unei credinte i traditiuni,
uniforme, ii Linea In aceia epoch pe oameni intr'un fel de
www.dacoromanica.ro
172

unitate de idei mai mult internationale."1) Pentrucd in aceasta

epocA de fapt chestiunea de limbd, pe aceasta baza chestiu-
nea de nationalitate, nu era cunoscutd la nici un popor din
lume. Contiinta nationals propriu zisd este produsul timpuri-
lor mai noui. In evul mediu apartinenta politics, precum Si
in oarecare mdsura religia, Linea locul nationaliatii. Dar
eroul nostru crescuse i trdise papa la o anumita epoca a
copilariei sale in religia moilor i a stramoilor sai, in
legea romaneascd", cdci toate argumentele sunt in favorul
acestei afirmatiuni. Am aratat apoi la alt loc, cs eroul nostru
nu cunotea limba latina, care era limba oficiala de stat i
limba liturgics a bisericii catolice. El sustinea insa catolicis-
mul din cloud puncte de vedere : a) It obligau la aceasta legile
statului i mediul in care trdia ; b) Era convins ca numai in
acest chip va putea realiza o alianta a popoarelor creOne
din Apus, cari toate erau catolice, in vedere ajungerii scopului
sdu suprem, care era alungarea i nimicirea turcilor. Despre
o parasire a religiei sale strAmoe0 de bund voie, sau din
simpatie catre altii, nici nu poate fi vorba, caci dupacum
afirma foarte adevarat Paganel Camille : 2) Se tie ca romanii
ca Si slavii i grecii, dispretuiau in toate timpurile, i cu o
rigoare de fer, pe aceia cari i-i pardseau religia Si putini
s'au aflat de aceia, cari bazati pe principiul albanez Ke anst
spata atje besa", adeca : la cine e spada, acolo mi-e religia, cari
de bundvoie i nu constran0 de imprejurdri sa-0 paraseasca
religia strahund. Pentruca in caz contrar, dacd eroul nostru
ar fi apartinut categoriei acestora, la nici un caz nu-i putea
grupa pe romanii din toate provinciile in jurul sdu i in
deosebi romanii din Ardeal, _cad it cunoteau aka de bine,
nu s'ar fi alipit de el cii atata dragoste i de4otarnent gi nu
1-ar fi numit Iancu Voda. al nostru", dac. ar fi vazut in el
un instrainat, care sa dovedeasca o tinuta de-a-dreptul du-
manoasd convingerii i credintii lor. Huniade deci, fall in-
1) Dr. Csanky Dust!, : A Hunyadiak tort. jelent. in Erdelyi muzeum evkiinyve din
1912 p. 23. www.dacoromanica.ro
2) Paganel Camille : Scanderbeg p. 32.
 173

dolga, avea pentru romani nu numai simpatii, dar in oare-

careva masura i comunitate de convingeri de credinta. No-
bilitarile in masse ale romanilor ardeleni, nenumaratele privi-
legii acordate acestora, apoi leg5turile de inrudire i alianta
cu Voievozii Munteniei i ai Moldovei, o dovedesc aceasta.
in Huniade se intrupeazg cea mai mareata idee a evului
mediu, credinta cretineasa, dar nu confesionalismul acela
ingust sau credinta bigots, care sa-1 izoleze de lume, sa -1
duca in singuratate, s-1 fats sa lucreze numai pentru ferici-
rea sa exclusiva, on a familiei sale. Credinta lui avea con-
ceptii mutt mai largi. Ea ii dicta sa lupte pans la epuizarea
complectg a puterilor sale, impotriva dumanilor turci, nu
numai pentru apgrarea patriei sale care era direct amenintata
. ci pentru salvarea intregii cretinatati, a carei biserid.
sfantg. i alcatuire mareata era amenintata cu nimicire, nu
intr'atata de tin neam strain de rassa, ci de un inamic pagan
dup6 conceptiile eroului." ')
La aceasta lupta el Wepta -ajutor in primul rand dela
puterea propriului sau brat, apoi dela aceia asupra cgrora i-i
putea extinde influenta propriei sale individualitati, i in sfar-
it dela capii Iumeti Si bisericeti. Eroul nostru sta chiar in
purictul acela, care desparte evul mediu propriu zis de cel
nou, el este produsul acelei epoce, ba este chiar tipul infdp-
tuirii unei intregi epoce mondiale i a curentelor spirituale.
Caci secolul XV-lea este_ epoca de tranzitie intre secolul
XIV cu moravurile lui dune, dar cu credinta neclintita Si
intre secolul XVI, care este promotorul epocii cercetarilor
libere Si a controverselor filozofice i religioase. In acest se-
col spiritul omenesc, cu o pornire necunoscuta pana atunci,
. se nizuete sa scuture lanturile Si haina stramta a epocii me-
dievale, pentruca sa-i poata lua avantul spre un viitor mai bun,
mai luminos i mai liber. Eroul Huniade, urmeaza ideilor
mari europene, de cari era patrunsa epoca sa, cu toatA cal-
dura sufletului sau i cu toata forta convingerii sale ; deaceia
1) Dr. Cainky Demo rsloc citat.
www.dacoromanica.ro
174

se tidied departe peste hotarele tdrii sale, in renume, respect

si putere. Aparitia lui Iancu Corvin de Hunedoara pe arena
politics a statului unguresc, coincide intamplator cu cloud in-
stincte ale statului politic maghiar. Primul este necesitatea
luptei impotriva turcilor, at doilea -simtul impotrivirii, ba chiar
al urii manifestata impotriva tendintelor de influinta politica a
nemtilor si austrieeilor, asupra statului maghiar. Aceasta este
axa in jurUl ckeia se invartea si activitatea politica a lui Hu-
niade. De aici se explica insd si marea alipire si stimd a po-
porului maghiar fats de acest erou strain de origine. in loan
Huniade precum si chiar in fiul sdu Matia, sunt personificate,
cu toatd puterea, ideile dominante ale epocei, ca si dovada cre-
dintii Si originei valahe a for si a strdmosilor lor. "')
Pe langa toatd alipirea poporului de jos si a unor nabill
unguri fats de eroul care-si jertfise intreaga viata sa pentru
binele si fericirea crestindtkii si a patriei sale it despkteau
doua imprejurari esentiale, dar in orice caz cu caracter de-
mocratic, de societatea aristocraticd maghiara : prima este ori-
ginea straind a sa si a casei sale ; a doua originea sa din pd-
tura de jos.") Aceste imprejurki erau binecunoscute si in-
trasera in acele timpuri_in constiinta tuturor, atat in a celor de
sus, cat si a celor de jos. Este doar rapt incontestabil ca no-
bilimea de rand maghiard, aldturea de care lupta si nobilirnea
romana in aceias categorie, care pe la mijlocul secolului )V -lea
se ridica din nou ca un factor. politic social si democratic, cu
-tendinte de a influinta mersul afacerilor publice, ^vedea in
Huniade, care deli strain de origine, dar care se ridicase din
taceias pdturd socials, si care, ca atare, era privit la fel cu ei,
cu tendinte si aspiratiuni comune, pe eel mai iubit si mai
chemat om, de A duce lupta impotriva oligarhiei, si, pentru
catigarea drepturilor si libertAtil,or pe seama claselor de jos.
Asa se explica, ca Iancu Corvin in cursul cresterii puterii sale,
de multeori lucra far. s intrebe pe altii can aveau cu
totul alte conceptii punand in aplicare vointa sa tare.
1) Dr. Csanky : idem p. 26. 2) Idem p. 27.
www.dacoromanica.ro
 175

Acest fapt nu r -se poate imputa eroului, care era patruns de

astfel de sentimente, i cu atat mai vartos, ea 9 astfel de
procedure era ceruta dela un erou cu suflet mare qi contient
de faptele sale in acele timpuri tulburi, oscilante i amenintate
de continui pericole. Eroul nostru, in fata binelui qi a intere-
selor obteti,. totdeauna tia sa-i subordeneze eul sau. A
avut i un siint distins fata de lucrurile materiale, cu ajutorul
carora servea apoi binele obtesc. Este adevarat, ca Iuniade
a agonisit moii Si djspunea de venituri enorme, toate acetea
insa erau destinate in loCul intaiu Nntru invingerea $i alun-
garea turcilor din Europa, ramanand fericirea i ridicarea ca-
sei sale pe planul al doilea. Huniade este acel erou cu
suflet de apostol, in care Inca odata mai is avant credinta
religioasa a evului mediu. El apara civilizatia Europei cretine,
impotriva pustiirii turceti, care navalea asupra-i cu puteri
tinere. Un strain, produsul 'unei clase sociale inferioare, qi
totuO, Huniade este eel mai puternic reprezentant al clasei
nobililor mijlocii. Din increderea acestei clase i prin puterile
proprii, se ridica la inaltimi atinse de putini muritori de talia
eroului nostru, qi intre cele mai tulburi imprejurari, Huniade
tie folosi in interesul binelui olVesc, al intregei creOndtati,
avantagiile ridicarii sale Si ale originei sale, tiind totodata sa
echilibreze cu multa iscusinta tendintele braparete ale aristo-
cratiei maghiare." (Dr. Csanky, op. cit. p. 29.)
Tata acest mare patriot, cafe s'a nacut din stamoi
straini de origine, care involuntar a intemeiat o dinastie ma-,
ghiara, care se aseamana cu Napoleon, care s'a nascut italian
Si moare ca eel mai mare francez !" (Dr. Csanky D.: Szaza-
dok 1887 p. 31.)

<4-

www.dacoromanica.ro
 176

Anexa Nr. I. (Vezi pag. 40.)

Nos Ludovicus Dei gracia Rex Hungarie, Polonie, Dalmacie etc.
Memorie commendamus per presentes quod Stoyan filius Mosyna de
Nyres kenezius olachorum de districtu Castri Hathzak ad nostre se-
renitatis veniens presenciam quasdam terras vacuas et habitatoribus
admodum destitutas, unam videlicet Polonycza vocatam penes riva-
lum Ch ernysmar a in districtu de Hunyad habitam, et alteram
Bobochmezeu apellatam iuxta fluvium Charnauyzy nuncupatum in
dicto districtu Hathzak existentem, aserens ipsas per Magnificum
virum Ladislaum Voyvodam Transsilvanum mediantibus suis litteris
vigorosis sibi condonasse, a nobis sibi, et suis Heredibus dari con-
summari et conferri postulavit. Nos itaque recensitis fidelitatibus et
serviciis jpsius Stoyan kenezy, quibus idem nobis iuxta posse stu-
duit et anhelat, conplacere, premissas terras vacuas et desertas ac
incolis destitutas modo -premiss in dictis districtibus Hathzak et
Hunyad habitas Polonycha et Bobochmezeu nuncupatas, ne eedem
in desertis constitutae vacue ulterius permaneant, sed pocius inhabi-
tancium copia decorentur, eidem Stoyan kenezio qui eas populare
promisit, et per eum suis filiis ac Heredibus Heredumque suorum
successoribus, cum suis utilitatibus et pertinensiis sub suis certis me-
tis et distinctionibus, dedimus contulimus et conmisimus imo damus
conferimus et conmittimus perpetuo possidendas tenepdas et inhabi-
tandas. Harum nostrarum testimonio literarum Quas in formam
nostri privilegii redigi faciemus dum nobis fuerint reportate. Datum
jn castro nostro Lygeth feria quarta proxima ante festum Exaltacio-
nis sancte Crucis. Anno domini M-mo CCC-mo LXXX-mo. (Diploma
publicata in Hunyadvm. reg. tars. gave 1880-1881. p. 63-64.)

www.dacoromanica.ro
 MT

Anexa Nr. II. (Vezi pag. 41.)

Nos Lorandus Lepes de Waraskezy vice' oivoda Transsilvanus.
Memorie commendamus, quod Nobilis vir Mwsyna de Damsus in
nostri personaliter constitutus presenciam, Joannem Mwsina dictum
fratrem Alum carnalem, ceterosque fratres condivisionales, vicinos et
commetaneos suos universos coram nobis facie ad faciem repertos,
cum universis Suis porcionibus possessionariis in possessionibus po-
gyenicha juxta fluvium Carnasagh ac Damsos predicta, Rekethye,
Nyres, Tothfalu, Sylot en a, Oklos, Ablew et BiArnylla vocatis, ha-
bitis earundemque pertinenciis et utilitatibus universis, ipsum con-
cernentibus ad se in pignus recipiendas alliciavit allegando, quod
ipse predictas porciories suas possessionarias in paerlegatis possessio-
nibus habitas, quibusdain suis fratribus necessitatibus ad presens
ipsum urgentibus evitandis eo titulo, quo ad ipsum dinoscuntur
pertinere ipsis suis fratribus ac vicinis et commetaneis suis preno-
minatis ceterisque, easdem, in pignus recipere volentibus, vellet im-
pignorare. Si contradictio per eosdem sibi non obviaret in hac parte
aliqualis, ubi his allegatis prefatus Joannes ceterique fratres vicini
et commetanei eundem Mwsyn, coram nobis personaliter astantes
ad propositionem seu allegationem ipsius Mwsyna, nihil respondendo
tacuerint, predicteque possessionis impignoracioni ipsius Mwsyna
nulli contradictores apparuerunt. In cuius rei testimonium presentes
litteras nostras patentes eidem Mwsyna duximus concedendas. Da-
tum in Dewa feria Tercia proxima post festum beati Georgii Mar-
finis Anno Domini M-mo CCCC-mo Sextodecimo. (Diploma publicatci
in Hunyadvm. tort es reg. tcirs. evkve 1885-1886.)

+)4 'X+

www.dacoromanica.ro 23
 178

Anexa Nr. III. (Vezi pag. 17.)

Nos Maria Dei gratiae Regina Hungarie, Dalmatie, Croatia etc.
notum, facimus universis presentes inspecturis quad Demetrius
filius Vayk olachus nostre maiestatis de districtu Myhald in sua,
item ,Suriani Bogdani Thome et Blasii, fratrum suorum uterinorum
personis ad nostre serenitatis veniens presentiam exhibuit nobis
quasdam litteras patentes serenissimi principis olim domini Ludovici
Regi Efungarie Polonie Dalmatie etc. genitoris nostri clementissimi
felicis recordationis super donatione cuiusdam possessionis Balasnicha
vocate iuxta fluvium Balasnicha nominatum in districtu de Myhald
existentis per ipsum quondam dominum Ludovicum regem Hunga-
rie patrem nostrum reverencium sibi et dictis fratribus suis facta,
confectas, petens nos humili precum cum instantia ut tenorem
eiusdem presentibus nostris litteris patentibus transscribi et trans-
sumtum facere dignaremur quarum tenor talis est : Nos Ludovicus
Dei gratia rex Hungarie Polonie Dalmatie etc. Memorie commenda-
mus per presentes quod nos attendentes fidelitates et servitia Su-
riani Bogdani Demetrii Thome et Blassii filiotum Vayk olachorum
nostrorum que in ap . . . plerisque nostris expeditionibus et specia-
liter in exercitibus nostris, adversus Rastenos et etiam -contra Bulga-
ros motis significanter vero in recuperatione comitatus et terre
Zeuriniensis nostre nuns studuerunt exhibere merita exhibent in pre-
senti, ac exhibituros se offetunt in suorum quondam possessionem
Balasnicha vocatam iuxta fluvium Blasnicha nominatum in districtn
de Myhald existentem que propter infidelitatem Ladislai filii Lehach
qui derelicta fide tnostra via ' ad partes fugit Transalpinas et uide
specturus nostre maiestatis et nostro adhesit emulo (?) ad nostras
mantis et regiam nostram collationem soluta fore perhibetur eisdem
iliis Vayk olachis nostris fidelibus ipsorumque heredibus et posteri,
tatibus universis cum omnibus suis utilitatibus et pertinentiis sub -
suis yetis metis et antiquis nove donationis nostre titulp jure per-
petuo et irrevocabiliter absque preiuditio juris alieni dedimus dona-
vimus et contulimus ea libertate et consvetudine possidendam te-
nendam et habendam qua ceteri nobiles Olachi districtu in ceteris
sues possessiones conficere stint consveti presentes autem sub magno
nostro sigillo evidentes faciemus dum nobis fuerit reportatum. Da-
tum in Wissegrad in Octavis festi corporis Christi Anno Domini. 1376.
Nos itaque justis et legitimis suplicationibus predicti Demetrii
suo et predictorum fratrum suorum nominibus nostre maiestati
communinter prostratis reginali benignitate favorabiliter inclinantes
presentes litteras ipsuis olim genitoris nostri quod omnes suos
continentias yet clausulas apprbbantes tenerique earupdem presenti-
bus nostris litteris de verbo ad verbum nihif addendo nihilque di-
minuendo transktibi et transsumptum facientes eatenus quatenus
www.dacoromanica.ro
io
>
Ctt)
U2
13.1117,
+'
w,117,1
par. , in) ...; C-.---p, , 6.XL.:,
' ,...141+Z.
.i..:,:f.:.

www.dacoromanica.ro
r
.1,,,, ,...,,,,,;,.... I ,
,:"441...,:--)% .1.1.--7, Nro,..y: 1 ..7.,I ...IT
!...
?.^ A.:.
,7- r.$ .,;7..1,. ia,,' .i,:? : ..f,q.:14,r, ,,,,, ...,...,..,-
..,i,,,i; fra,,,I u .;...,
.." ,),, f,:v.v.:..J..,,,,f,
, j.......i, ';.+,.1
f..,,,,,,,q 4-..,1.... ), s,.,,, 1.
'.-'.--/
..,)..,,,,
..,,,,,,,,, ,
..,,.pit,:.... ,. ...r,..,
, 1 q , I. , , ; ; 3 4 1-at
,-,-,, ,.:,- 4
,,,ki ....t ,$,v,.,..,,,,,...,,,v
t,,,t..le...' j.,4,-,,z1,1; -,- ...,s1 -7,..-Nt, .16. y.3,1,t,',4 fl,^7; Win. vS
,..9,:d, v.-3.J. , }..f,. Tv slip rl::9--1_, l'h,",..0-1,1,1- ..,:kk 'L? ,) .
.
. V47;1?:11... 74. ,:,,,61)a,..., ,,;:s ? ds,,!izi,,',1, ,T.,.,,.?,s;.t
our,. tie F..,
"7."
..- 1,
ys
v-14
''''` ' '.1 ''''''''
..-g ,i,:r% ..t4';.:, ,.zktl; t,,,,,7---..111,-0-1,,.. ..=,--zv.t.1'''
'44.,405,X,
''.,
4
' -Iil. '9-, - 5'"" " ivr9,/ '''''''''$.,
i Su...tv.441....). .,-,2 + G-0--,?...u....,4,..,,,,,--.e. ,,-44.4-,e4-13

:V. ;<
,..-,-,i..44.
zi 4E.
"-.1, - z:1
-..... .c :44;.si..
-' 7,i , ....,t) ,-4,4,441%Ani, AT
4,, L
,),,,, 7 srS02.. 4 4 .4.341.4;,,,, .
;--,:yir
is
u 4). ,z5;,./
--4
r.r..0,7
v
1,.tot.,? 4 ,
-.44 ,7,-,
180

Anexa Nr, IV. (Vezi pag. 25.)

Propria conzissio Domini Regis.
Nos Sigismundus Dei gratia Rex Hungarie etc. Marchioque Bran-
deburgensis, et Sacri Romani Imperii Vicarius generalis, et Regni Bo-
hentie Gubernator. Mentorie Commendantes ten ore praesentium significanzus
quibus expedit universis. Quod nos consideratis fidelitatibus et fideliunt
servitiorunz preclarius nzeritis Wayk filii Serbe aule nostre militis per
ipsum nostre nzaiestati locis, et tenzporibus opportunis exhibitis, et inz-
pensis volentes sibi pro huiusmodi fidelibus obsequiis, regali ocurrere cum
favore, ut deinceps .ferventius in nostris servitiis expediendis animetur
dulcedine regalis remunerationis pregustata, qttandam possessionem nostram
regalem Hunyadvcir vocatant in conzitatu Albensi partium nostrarunz
Transylvaniae habitam, sinzul cum eiusdem universis utilitatibus, ac
quibuslibet pertinentiis et fructuositatibus, videlicet terris arabilibus cultis
et intultis, gratis tenilibus, silvis, nenzoribus, aquis, piscinis, aquaruntque
decursibus, et generaliter quibuslibet eiusdem utilitatem integritatibus, sub
ipsarum veris metis et antiquis limitibus, quocumque nonzinis vocabulo vo-
catis et certa Nostra Sequentia, Prelatorumque, et Barononz nostrorum
consilio, ac Nova Nostre Donationis titulo, at onzni eo jure, quo eadem ad
nostrum spectant collation em, menzorato Wayk militi, et per eunt .Mtgas,
et Radol carnalibus ac Radol patrueli fratribus, necnon Johanni filio,
suis, ipsortongue heredibus at posteritatibus universis dedimus, donavintus,
et contulimus into damns, donanzus, et conferimus jure perpetuo, et irre-
vocabiliter tenendam p6 ssidendant pariter at habendant, salvo jure
alieno, presentium nostrarunt testinzonio litterarunz, quas, dun?, nobis in
specie fuerint reportate, in forzam nostri privilegii redigi facienzus. Datum
in Visegrad in Festo beati Luce evangeliste anno Domini Millesinzo
quadringentesimo nono. LS. apressi.
(1409. 18. Oct. App. D. Tr. T. IV. Cod. Diplont. X. pag. 493
gi Genus incunabula at virtus Joannis Corvini de Hunyad, pag. 32-33 )

www.dacoromanica.ro
 181

Anexa Nr. V. (Vezi pag. 26.)

Egregio viro Way lc militi de Hunyad Ladislaus de Nadas Vice-
wayvoda Transsilvanus A miciciam cum intencione honoris. Amice
noster honorande percepimus gravi cum querela ex relacione Nicolai
filii Petri in sua de Zalasd Ladislai et Musan fratrum suorum personis,
quod vos pe tencia vestra mediante et absque omni lege plerumque
gravissimas minas eisdem non ipsorum culpis requirentibus imponeretis
et in ipsorum habitaculis maxime ipsos perturbaretis, per quod ipsi a
districtu castri domini nostri regis alienarentur et desolarentur et se in
partes alienas seqUestrarent moraturos in preiudicium domini nostri
regis et desolacionem eorundem valde magnam. Sed quia nos de regio
mandato, nobis per ipsum dato litteratorio, districtus castrorum eiusdem
per remedia opportuna contra quoslibet indebite molestantes opporte-
mur manu protectionali defendere. Igitur per presences de mera Regia
auctoritate admonemus vos imo firmiter requirimus vestram amicitiam,
quatenus predictos Nicolaum et fratres eiusdem quoquomodo Amodo
deinceps impedire minari et perturbare non velitis et nullatenus debea-
tis, et de his autem in quibus ipsis damna fieri fecistis, eisdem de his
omnimodam exhiberi faciatis satisfactionem. Si feceritis bene quidem
alioquim firmiter scitote, quod nos de permissione domini et domini
nostri Regis Romanorum etc. ipsos contra vos, vestris maximis cum
gravaminibtis, manu protectionali velimus conservare. Datum in Sancto
Emerico in octava festi beati Johannis Baptiste, Anno Domini Mille-
. simo quadringentesimo quartodecimo, quas post ipsarum lecturas reddi
petimus et dicimus exhibenti.

>-*-.4<-0

www.dacoromanica.ro
182

Anexa Nr. VII. (Vezi pag. 54.)

Joannes de Hunyad Regni Hungariae Gubernator Universis et -

singulis Dominis Praelatis, Baronibus, Comitibus signanter autem in

Castris Hunyad et Haczeg constitutis Castelanis alterisque cuiuscumque
status, et praeeminentiae hominibus, prae8entes hasce nostras visuris
salutem cum favore. Dicit nobis egregius Woyk de Chionok frater
foster condivisionalis, in sua, ac Ladislai et Sandrini, filiorum suorum,
nec non Daan filii Jarizlo de dicta Chionok personis, quoodo corn-
plures forent nobiles et Castelani, qui ipsos in diversis servitiis, datis,
colectis, et exercitualibus expeditionibus nimium aggravassent aggrava-
rentque etiam de praesenti, contra nostram gratiam authoritate nostrae
gubernationis ipsis factum. Unde nos praesentibus hisce nostris requi-
rimus Dominationes Vestras, et fraternitates quatenus praefatos Egre-
gium Woyk de Chionok, ac Ladislaum et Sandrinum filios eiusdem
necnon Daan fllium Jarizlo posteritatesque ipsorum universas in ipso-.
rum possesionibus puta : Chionok praedicta et Haczeg et Doboka in
Huniad : Districtibus habitis null() inipedimento eos impedire facere
dignemini, sed eosdem ac posteritates eorundem universas ab omni
exercituali expeditione servitiis, colectisque et datiis quibusvis volumus
habere exemptos, imo eximimus et supportamus praesentium per vigo-
rem. Pro eo quicumque Regni Hungariae succesores, praelatique et ba-
rones Regni Hungariae signanterque Castelani Castrorum Hunyad et
Haczeg, preadictorum, praescriptam nostrum gratiam in fringere attenta-
verint indignqtionem Dei ornnipotentis suaeque Genitricis Virginis Glo-
riosae, Beatorurn Petri et Pauli Apostolorum ac omnium sanctorum in-
curant, et eo facto anathematisent. Datum in Karansebes feria tertia
proxima ante festum Decollationis Joannis Baptistae a. D. 1448.

-01-144*

www.dacoromanica.ro
 183

ERMA.
Facand corectura lucrarii de fata diferite persoane, numele popoa-
relor s'au scris inconsecvent : intaiu cu litera mare, apoi cu mica,
Pag. 2, randul 7 de jos, in loc de croului se va ceti eroului
11 4, 12 romaneasa romaneasca
16, 11 sus P1 privilor privitor
18, 4 jos numirea sa ,, a tatalui sat' Voicu
11 18, 2 11 inradanicinat inradacinat
20, 4 sus 11 Unguriei Ungariei
11 31, 7 in legaturd. aceasta in legaturil cu aceasta
,, 41, 77 14 jos Nodilis Nodilis
11 42, Ia observari 3) Idem 17 Dr, Radu op. cit 192
7,1
42, 11 ,, - Idem 4) p. 344
17 42, I, 4) Dr. Wertner )1 5) Dr. Wertner
45, randul 15 12 (Ion) (Ioan)
91 45, 2 ,, strainie stranie
45, Ia observari p. 168 P. 186
46, randul 3 SUS 11 Voiu Voicu
48, 4 Pt j, in a luat parte a luat parte in
11 48, 16 11 ,, poatre trage indoiala poate trage la indoiala
50, 14 If roan )1 Iuon (Ion)
,, 51, 11,16, 19, 22 Iuon, Ion loan
1) 51, la observari jos 11 1'. Micolau T. Nicolau
, 52, rand. 14 sus ,, vitreaga. vitrega
11 55, 5 11 ,, Csoloakosi Csolnokosi
11 56, /7 3 I) de o moartei ei 17 de moartea ei
If 56, 11 2 jos Pentru ff Petal.
lf 57, 1, 14 /1 for loc
11 57, 71 8 7/ pag. pag. 32.
f 58, 2 17 1400 1409
61, 8 SUS inscusi(i iscusiti
7/ 64, 4 ,, soldat solda
11 78, ,, 5 PP distintii distinctii
17 84, if 8 jos 1f acesta aceasta
,, 84, 1 urmatoare urmatoarea
90, 2 sus 73 contigent contingent
ft 97, Ia observari jos 77 0,. Nicolau ,, T. Nicolau
77 98, rand. 12 71 clauze calauze
V/ 99, 11 6 SUS ff Hind fiind
71 99, 11 8 jos fugiant fugiam
)7 99, 11
8 ,, PP prealium proelium
I) 99, 11 6 admelrora ad meliora
102, PP 3 SUS ,, este esti
110, ff 7 71 Rad Radul
132, 7/ 6 jos expedita expediVa
135, 16 PI Su ,, Cu
138, ,, 5 SUS Pragatiri Pregatiri
138, ,, 14 11
familiei familia
www.dacoromanica.ro
184

Pag. 142, rand. 15 de sus in loc de sare-I se va ceti care-I

146, 16 jos 17 August 11 11 August
77
153, 3, 6 sus 11
era 26 11 era de 26
17
154, 10 77
sosis 11 sosit
/I 154, 11 ft /I adeversar 77 adversar
11 157, 11
9 71 17
Paganul ft Paganel
ft 157, 71 19 numeu 17 numeau
17 158, 11 1 71 11 nume 71 numea
11 158, 71
14 71 xistes existes
158, 16 ff 71
diferitilor )f diferitii

CUPRITISLIL.
1. Ivirea turcilor in Europa . . . 1 292 Alungarea lui Vlad Dracul din
2. Originea lui Iancu Corvin in tra- domnie . . . . . . . 106
ditia poporala 2 30. Iancu Corvin ca guvernator al Un-
3. Diferite legende tendentioase . . 5 gariei 1446-1452 . . . . 107
4 Alte deductiuni . . .. . . 15 31. Vlad Dracul revine a treia ora
5. Mama eroului ,Iancu Voda" dupa in domnie . . . . 109
.

legende 23 32. Expeditia din 1448 . . . 114

6. Adevarul stabilit in baza de do- 33. Luptele impotriva lui Giskra . 122
cumente istorice . . . 23 34. Expeditia contra lui Brancovici 124
7. Este Iancu Corvin descendentul 35. Pacea cu Friedrich . . . 124
unei familii nobile sau de rand ? 34 36. Incercari pentru eliberarea rege-
8. Cine a fost mama eroului . 39 lui minor Ladislau . . 125 .

9. Fratii lui Iancu Corvin . 45 37. Alta expeditie impotriva lui Giskra 126
10. Surorile eroului 51 38 Eliberarea regeli&i . . . 128
11. Locul nasterii eroului . 57 39. Dimisia din postul de guvernator 129
12. Anul nasterii eroului . . 57 40. Expeditia din Bulgaria si Serbia
13. Copilaria si juneta eroului. 59 dela 1454 . - . . . 132 .

14. Casatoria lui Iancu Corvin 64 41. Noui intrigi impotriva eroului . 134
15. Cariera lui Iancu Corvin . . 74 42. Calugarul loan Capistran . . . 137
16. Luptele cu turcii 75 43. Pregatiri pentru un nou rasboiu 138
17. Luptele pentru tron . 77 44. Lupta dela Belgrad . . . 140 .

18. Luptele dela Belgrad si Semendria 80 45. Moartea lui Huniade . . . 145 .

19. Turcii invadeaza in Ardeal . . 81 46. Moartea eroului dupa Bonfinius 147
20. Lupta dela Santimbru si Sibiu . 81 47. Huniade se imbolnaveste si mo-
21. 0 noun invaziune a turcilor in are" dupa Heltai . . . . 148
Ardeal . . . . . . . . 85 48. Soartea familiei eroului dupa mo-
22. Moartea reginei Elisabeta . . . 87 artea acestuia . . . . 151 ,

23. Expeditia din 1443 impotriva tur- 49. Caracterizarea eroului dupa dife-
cilor 89 riti scriitori . . . . . 153
24. Pacea dela Seghedin . . . . 92 50. A dat Iancu Corvin dovezi ca
25. Calcarea juramantului . . . . 95 este constiu de originea sa ro-
28. Lupta dela Varna : 10 Noem- mans ? . 159
brie 1444 96 51. Rolul istoric al lui Iancu Corvin
27. Rolul romanilor in lupta dela de Hunedoara . . .
. . . 171
Varna 103 52. Anexe : diplome si tabele genea-
28. Urmarile luptei dela Varna . . 105 logice . . . . . . 176-186

1.4

www.dacoromanica.ro
 -e- 3r

5.
Anexa 1. Vezt Haag. 34 i 53.

"':' Tabela genealogica a .lui islau, de Cincis-Csolnokos. I I

k IARISLAU de CINCIS
!4 .-----
loan Petru
,,____,... Voicu Dan
.

Sandrinum Ladislau
.--- ......, ...... .....,

,...---- Mihail Nicolae

Petru Alexandru
Petru
-...
Valensium
.......
loan Andrei
I

Wolphg KV, George

Wolphgang
Mihail
1
- '
Mihail Valentin

Andrei
loan
----ac--.
George Iosif
Andrei

.---.. 1%-
Sigismund
.,,,... ,...11" .......__ I
....mmi, \

SL !r" 'a Sara Farkas Danil Crisca Ladislau Stefan Andrei Danil Ludovic Samuil
-..... 1
,
,_..,...
Joan Ladi i Francisc I Carol Alexiu Francisc 5, losif Ludovic :

loan . Nicolae A

5. ...-%...,.., 1

Coloman Nina Vilma Elisaveta Vilma Neti Arpad 'lulu., Amalia

sotia Ana mar. mar. mar.
Matyasfy Baternay Gudo Szilagyith I I I

....,.........., 1

Irma Ioan si Coloman Ana t Ludovic Nicolae Bela e ,

Juliana .%

,
Anexa 2. 17';`.z1 pag. 24.
1 ,5

I.
Arborele familiei Huniade b or dupa Dr. 1. KarAcsonyi.
.5
't
/
Serban . . N.
1.
!

I. Voicu 1409-1444 Mogos 1409 I. Raul 1409-1419 Radul 1409 "

(Iancu) Ioan 1409-1456 II. loan 14091-1440 II. Voicu 1419 N. Fata JA Clara 144C '453
sotia Elisabeta Szilagyi Szekely Ion ",) lDengelegi Pongrat
M.I.M.'...
Ladislau Matia

Anexa 3. ezi pag. 52 . '

Tabela genealogica a familiei Huniadestilor dupa Cavaler de Puscariu.1)

t
Iarul de Cincis (Csolnokos) HUNIADI (N. Butu)ic,
cm,
/' J. !, I'
Serban Radu
Serbu Iaroslav
al II. barbat al Elisabetei Voicu Mogos Radu
.
Voicu Petru
" Marginean 1. barbat al Elisabetei
Vlad Sandru Dan Marginean

'
I
loan mai mic, ban de loan (I mai) Huniadi, Maria Clara (uterina) Elisabeta
Severin numit si 'loan guveriatortd Ungariei cu mar dupa bomul Manzila mar: dupii Pongrat de mar. dupa Szekely
Hunyadi junior sotia Elisabeta Szilagyi . de Arges Dengeleg

Stoian
,
Ladislau
decapitat
Matia
regele ,--Stanciu...., ,....
Ursula Henna

Dan Petru Nicolau O'ahus Matia

---t 1457 - Ungariei
'1 primatele , primar in Orastie
t
loan Corvin fiu bastard I
de Strigoniu 1
. -
-
cu Beatrice Frangepan t Toma Mihai Ana
1'
t Cristofor t Elisabeta t Lucretia
. _
') Familiile nobile romane 'de Puckrid, p. 143. 4IV

-211111111.-

Anexa 4. Vezi pag. 43. . 5.

,
Arborele familiar al Elisabetei Marginean dupa Dr. M. Wertner. /I
.

I. MARGINA
1

Stoian 1360-1380 in 1380 Cneaz de Nies Bo(1)jan 1360

II. Margina de Demsus 1404-1444 Ion Margina 1404-1416 Nr. 2.

Elisabeta de Margina, sotul Voicu de Hunedoara 1439-1414.
Stefan 1438
1 Alexandru 1438-1456
111014611. mass

its
Anexa 5. Vezi pag. 52. I 1
54

Arborele familiei Huniadestilor dupa Dr. Szalai I si Dr. Barati L.

/ /,
SERBAN Cneaz roman
- --
1 A
...

'4
Voicu de Huniade

loan (lancu) Huniade luon t

cu sotia Elisabeta Marginean
Fala Fata
/
"'
Voicu t
..
i Maria
Principe al Ardealului si Guvernator al Ungariei . sotul ei Manzila fiul lui Dan voievodul Munteniei . sotul ei Denge'egi Pongracz sotul ei Ignatie Szekely .
' *
I
cu sotia Elisabeta de Szilagyi
....,..
_.....,,,r ,
Sm, t.
,
Stanciu Stoian loan Toma
Ladislau t . Matia regele Ungariei 1458-1490 . Illob
1. sotie Catalina , 1
Nicolae Valahul (Olin)
fica lui Podiebrad reg Boemiei primatele Ungariei
'
2. sotie Beatrice , si mitropolit de Strigoniu
, A fiica regelui de Neapol
-
a. loan Corvin ft
fiu bastard al lui Matia .1- : ,.. '
5

cu Beatrice de Frangepan r
a./ I

1 .'Z'f.`
Cristofor Elisabeta
www.dacoromanica.ro #1,1424vt