--Kr i( ,

?Y, ,
GEORGE MOCEANU

MEMORII ASUPRA

GIBASTICEI SI A CALETORIELOR YIELE

DIN

EUROPA, ASIA, AFRICA I AMERICA

..,
'.7,-- :.......4........._40...
4, :fr..
--__---2--
.... ,---, -
-; '
r-:.?:.-- --:;,.
...c'rt.....,,-
-'''''
..s.
,.*,..tio.,0,'",-,..-:,--+
,......4 4't 0

..r-.
- EDITIA A DOUA CU 136 FIGURI
la

' ly .,
.
41..7,- -,.--" ;
..r.
I
.
^7
, 5'
.. 4 www.digibuc.ro
:v
.
tail. I.
Pretul
. -
_.
.1 lea . a. '-- ','
a
j.- .- r .-... .,-;, .. .-:..714 .: - . - -3-Kir Jr '0.4.- ., , 4... , : ..r-__-., ..-.. ... 4.. ,,, , ....
 GEORGE MOCEANU

MEMOREE MELE
ASUPRA

ISTORII GIMNASTICEI IN ROMANIA

SI ASUPRA

CALATORIELOR MELE IN INTREAGA LUME

1863-1895
--t4->-(4,

BUCURESCI
TIPOGRAFIA. MODERNA, GREGORIE LUIS
24, Strada Academia, 24.
1895

www.digibuc.ro
 )

.
..4

..
:g

www.digibuc.ro
 .
edbc aceat °pa& Inundite a/wiz-hi-6

.riactfzeirtt

&rd.
Ca Jeina de addacii rectutoplin,lei,

www.digibuc.ro
 J. POPESCU B LIENARlf
AUTOR..06.9
,
.....
In cea ce 11 nu voesc sa
vorbesc despre is lasticei din tim-
purile veal, cad, acea a fost descrisä de
multi, de foarte multi, eü voesc sa spun
numai des-pre istoria gimnasticei tarel Ro-
manescl, cum, cdnd , Si de cine a fost
introdusd.
Am tuba aceasta bransä, aceasta mese-
rie, ca sd zic asa, chiar din cea mai fra-
gala a mea copildrie, i ocupendu-m6 a-
tatia anT, viata mea intreagd, m'am intere-
sat, si acum in urmArcand m6 vkl care sail.-
situl glorioasel mele cariere, catre apusul a-
cestui frumos trecut, plin de tot ce 'ml-a
fost mai drag, mai iubit, maT Wait; am diu-
tat, m'am interesat, am intrebat bardni,
am studiat ca sd pot da iubitei mele taxi, a-
celora ce m'aii stimat, i tutulor iubitorilor de
arta gimnasticel, sit daft zic un studia-me-
morn), asupra infiintarei bi peripetiilor ce
a avut arta gimnasticel in tard la noT.
Sii ineep cu eele ce batrilnil IT aduc
aminte :
Dupa spuse ; voesc a aminti intre altil
despre veteranul Colonel Badea Dan, fost co-

www.digibuc.ro
 8

mandantul pompierilor din 1857 Nina a-

proape in zilele noastre, cel care a format
pompieril i gimnastica bor. Colonelul clicea
cd «pe vremurile dupa atunci, cel d'intah
dascal de gimnastica a fost un italian anume
Spinzi, care se ratacise prin Bucuresci cu
ocazia trecerel until circ». ,
Spinzi, rarnas in Bucuresti, facea dife-
rite figuri acrobatice cu o maim* prin
piete Si localurl puMice, i ast-fel II cas-
tiga de azi pe maine existenta.
.**
Inteuna din zile, vezenclul un om sus pus
in functiunl publice, i prin staruinttle co-
lonelului Badea Dan, care se interesa de
dgnsul, fu numit mai tarziil profesor de
gimnastica la pompierl.
Unindu-se principatele la 1859 , Spinzi
fu mirnit de Domnitorul Cuza Printul tärel
Romanescl, profesor de gimnastica la scoala
militara din Iasi, unde ramase ca profesor
Nina mai anii trecuti, cand muri.
Tot cam in acelas timp (1859 61), &el
distinI profesori din Paris, anume Cyryl,
Suyris si Pare, an venit in Rucuresti, si oh-
tinand voe Domneasca, aU deschis 2 scoale
de gimnastica i scrima : una in Atheneul
vechid Si alta in Pasagiul Ronan, scoalele
acestea erau ilumal pentru fii de boerl.
Cata-va vreme in urma, Ministrul culte-
lor de pe atunci, inpins de un simtiment
catre arta gimnasticel , a dispozat in-

www.digibuc.ro
 9

fiintarea cator-va posturf de profesorl de

gimnasticd, intre care unul la Liceul Matel
Basarab, altul la liceul St Sava din Bucu-
reser, si alte cloud la Craiova si IasT. Suyris
si Pare , s'ail dus la IasI unde all conti-
nuat scrima. Iar cel-l'alt nu se stie ce s'a
facut in urrna.
In 1863 se gaseati WA profesorl de gim-
nasticd ambele licee din BucurestI ; atuncl
un profesor de caligrafie, anume Rembof,
solicitä una din aceste catedre, dar find
!Arä cunostintele cele mal elernentare de
arta gimnasticel, a fost respins.
In vremea acea, venisem si el in Bucu-
restT, pitrasind Clujul, unde eram profesor
de gimnasticd la liceele : catolic, reformat
si unitar. In BucurestI, ca roman din Ar-
deal , dorearn cu multä iubire de scumpa
mea tard Romaneascd, sd gasesc intrinsa,
in noua mea patrie noul mar culcus, vii-
torul meil frumos.
*i. asa, infrttisand diplonrele si certifica-
tele mele, de unde fusesem profesor, me pre-
zentaT la concurs, si chiar in acea zi, fu-
sel numit provizor rnaestru de scrima si
gimnastica la Liceul Matel Basarab si la
Liceul Sf. Sava.

Vol detalia aci maT la vale, ce am fdcut

eti pentru gimnasticd in tara Romaneascd :
Avend sistemul dupd scoala germana,
adicd metoda celebrulul profesor Ihan, fon-

www.digibuc.ro
 10

datorul gimnasticel in statele GermanieI,

am introdus i eu acest metod In cele doug.
licee, precum i la alte scoll i pensionate
particulare, unde am avut fericirea ca acest
metod sa fie bine primit, i sh fie foarte
practic si folositor.
Sisteuml Jul than, find metoda de a
invata gimnastica , cu aparate , am fost
foarte favorizat, cad maI ales copil lucrati
cu mare plhcere la aparate, find-cit acesta
metoda este vesela, sburdalnica, incuraja-
toare, iar nu monotonh ca exercitiu lard
aparate.
Totu0, am avut marl dificultAtI, cad pe
acele vremurl, unil din parinti imI repro-
saii 0 se opune" zicandu-mI ca nu voesc
sa.'0 Leh copiil a crobatt
* *
In 1863 prin staruinta generahiluI Flo-
rescu pe langg. Domnitorul Cuza, s'a intro-
dus gimnastica prin armata 0 in institu-
tiunile mihtare.
* *
La 1864 s'a fondat in Bucuresd societatea
germana de gimnastica numita «Bucares-
ter TurnvereinD in fosta grading, Buhol-
ter peste drum de Episcopie.
La acesta societate era maestru de gim-
nastica, Grigore Coroset, fost oficer in ar-
mata austriaca, 0 bun camarad al meil.
* *
*

www.digibuc.ro
 if
La 1867 s'a fondat societatea romana de
arme, girnnastica si dare la semn, in pa-
sagiul roman din Bucuresci, prin initiativa
D-lui Constandin Constandiniu.
Primul presedinte al acestei societAti a
fost Dl. V. A. Ureche.
Pe langa D. Constandiniu, societatea a
mai nurnit inca. dol profesorl : pe capitanul
Stanica de la pompieri ca profesor de seri-
ma i pe mine ca profesor de gimnastica.
* *
In fie-care an succesiv d'atunci, tinandu-
se examen vara , societatea a scos mai
multi profesori cart i actuahnente ocup
cateclre pe la diferite licee, gimnazil i scoll
publice i particulare din tara, toti bine
inteles elevi ai mei.
* *
Cei dintar elevT, earl mi-au esit, an rust
in 1876 : Simeon Petrescu student in liceul
Sf. Sava, si Nicolae Velescu student in li-
ceul MAO Basarab. Acestia, an obtinut la
concurs medalia de aur si putin in urma au
fost recomandati de mine ca profesorl i pus'.
la dispozitia ministrului instructiunel de D.
Gr. Lahovari presedintele societatet
* *
Dupe examen, si dupe recomandatiunile
facute, acesti 2 elevi, ati plecat la Craiova,
node, intr'o seara a dat o reprezentatie
de gimnastica la o gradina.

www.digibuc.ro
 12

Din fericire, a asistat la acea reprezen-

tatie i D. Gh. Kitu, pe atunci ministru al
instructiunel publice, Si vazand cum elevil
meI executail gimnastica cu cea maI per-
fecta arta si eleganta, D. Ministru a fost
foarte via impresionat Si chernandu-m6 cate-
va dile in urrnd la D-sa acasa in Bucu-
rescI in locuinta d-sale din Grand Hotel Bule-
yard, 'ml-a multumit zicandu-ml :
Ce gimnasticl romanl sunt acestia pe
earl Capita la OltenieI if admird ?
1-am rOspuns atuncl cu falá d-lul Kitu :
Sunt eleviI meI, i fac foarte rèti daca
joacd ca acrobatl; 'I-am adaogat atunci
ca. dorinta mea ar fi sal v6d profesori
de gimnasticd, i ctt gimnastica sd fie o-
bligatorie in toate scolile.
Dorinta mea a fost Iniphmta, cad acestl
dol elevl, ati fost chernatl inapoI in Bucu-
restl, i numitl profesorl de gimnastica.
Petrescu fu numit in locul mea la Matel
Basarab, loc cedat de buna mea vointa,
iar Velescu la gimnaziul Cantemir, post
infiintat atuncl pentru el.
Tot in vremea acea prin staruintele mele
s'ah infiintat maI multe catedre de gimnas-
ticä pe la diferite licee, gimnazil i scoll nor-
male din tara.
* *
Ida acum si lista profesorilor de scrima
si gimnastica, esitl din sinul societatel ro-
mane de arme, gimnastica si dare la semn

www.digibuc.ro
 13

numitt de ministru dupe recornandatia mea.

Societate a carui profesor de gimnastica
am fost si sunt ptina. astd-zI :
1. Petrescu Simeon, rnaestru de scrimä
si girnnastic a. la liceul Matel Basarab.
2. Nicolae Velescu la gimnaziu Cantemir.
3. Bagav Andrei. la gimnaziul Lazar.
4. Stanciuleseu Filip, la gimnaziul Mihal
cel Mare.
5. Dimitrescu GhitA, la gimnaziul Stefan
cel Mare din Iasi.
6. Gh. Drugescu, la scoala de meseril
din Iasi.
7. Dimitrie Ionescu, ta gimnazial din Ga-
lati.
.8. Alex. Butas, la girnnaziu St. Petru si
Pavel din, Ploesti.
9. loan Severineanu, la gimnaziul din Pi-
testi.
10. Costica. Bucovineanu, la gimnaziul din
Slatina.
11. Ion Bucovineanu, la liceul Laurian,
din Botosani.
12. Dorcescu Alexandru, la gimnaziul din
C a ra cal.
13. Alexandru I. Tutunaru, la gimnaziul
din Giurgiu.
14. Alex. Cämpeanu, la gimnaziul din
B..-Sarat.
15. Theodor Georgescu, la liceul din
Craiova.
16. Nicolae Durnitrescu, la liceul din T.-
Severin.

www.digibuc.ro
 14

17. Nicolae BAdescu, la scoala normalä

Carol I, din Bucuresci.
18. Alex. Vasilescu, la regimentul de
geniu.
19. Zaharia Ionescu, la scoala normalA
din Galati.
20. Gb. LAzarescu, la scoala militarA de
sub-ofiteri din Bistrita.
21. loan Rizu, la liceul din T.-Severin ;
in locul lul Nicolae Durnitrescu, permutat
la seminarul Nifon din Bucuresci.
22. Mihail Gheorghe la seminariul din
Arges.
23. Constantinescu Nicolae, la scoala nor-
mal& din Constanta.
*
* *
Pe langit acestl profesorl aft mai esit tot
din sinul acestel societati artisti gimnas-
tici, earl in urmä ail plecat in strAinAtate
precum : Simeon Petrescu, T. Lupu, Nicu-
lescu, Dirnitrescu-Buzeil, si altii earl sunt
azt cel mat admirati printre artisti in strdi-
nalate facênd onoare Orel noastre.
Se intelege, ca acesti artisti si profesorl
nu s'all putut forma intr'un an, ci bine in-
teles cu mare stAruintA, multA expunere
de viatA atat a elevilor cat ..i. a profesorulul
ati esit treptat treptat de la 1867 pan&
astd-zi.
*
* *
La propagarea gimnasticel in tara, au

www.digibuc.ro
 15

mat contribuit, D. V. Negruti profesor la

MO D. F. Settelin von Trunkelsperg la
Craiova, ambit profesorl de gimnastica la
scoalele militare din acele orase.
Restul profesorilor de gimnastica, cart nu
aft fost amintiti, ce sunt azt pe la diferite
scat publice ort particulare, cea mat mare
parte sunt elevit d-lut Negruti din last iar
foarte putint venitt din strainatate.
1Ve putem imbucura ea gimnastica nu
s'a putut &pit cele spuse de mine i nici
nu se va putea nici o-datei introduce in farci
de cat numai de rcmdni.
** *
La propasirea ginmasticet in Romania,
ati contribuit foarte mull, marit barbatt
de stat : general Davila, general Florescu,
Principele D. Ghica, Principele Gr. Sturdza,
Gr. Lahovari, St. Golescu, general Anion,
general Popescu actualul presedinte al so-
cietatet si DI. V. A. Ureche primul prep-
dinte al societatel care staruind a obti-
nut de la guvernul de pe atunct loca-
lul de tir de la Cuibul cu Barza si localul
Sf. Spiridon Vechia de pe cheiul Mambo-
vitel, unde actualmente se aft& scoala de
scrima, gimnastica, tir i inotare.
* *
Ca iubitor pentru arta gimnasticel, am
avut deosebita placere, mare tragere de
inima necrutand nict oboseala nicI avere,
si am dat la lumina urmatoarele brosurl :

www.digibuc.ro
 !6
1) Carte de gimnastica cu figurl si text
explicator, aprobata de Consiliul perma-
nent al instructiunel publice, tiparita de
Stat la 1869.
2) Istoria i Hygiena gimnasticel, dupa
cel mat insemnatl autorT straini, cu figuri-
le principale i textul explicator al bailor
si scoalei de inotat, tiparita. la anul 1876
la Tipografia Moderna Gr. Luis.
3) Gimnastica populara, rationata, de sub-
scrisul impreuna cu N. Velescu, aprobata
de ministerele de culte i rèsboia, tiparita
la 1890 In Tipografia Moderna Gr. Luis.
4) Carte de gimnastica, pentru uzul scoa-
lelor prirnare i secondare de fete, aprobata
de ministrul cultelor i tiparita la 1886 la
Tipografia Moderna Gr. Luis.

Terminand cu mernoriele, asupra istorieI

gimnasticel, descria mal la vale si memo-
_rifle asupra tutulor ca16torillor mele in
lumea intreaga.
Aceste memoril le scria in urma, ca sä
pot explica bine, dr nu ca gimnastic, am
traversat continentul vechig i noa, ci ca
dantator roman national, adica am voit sa
arat strainataleI, lumel intregi, civilizatiel
chiar, ca in micul stat Romdnia, exista tot
atata iubire de arta ca in toate statele ci-
vilizate, ha poate si mal mult, cad Ro-
manul II iubeste atat patria cat si arta luI
fie orl-care ar fi ea.

www.digibuc.ro
 17

Sunt roman, si cu acest drept me falese,

cad romanul e iubitor de ce e romanesc,
Si dantul national e caracterul acelet nati-
unt, prin dantul unet natiunt se explica
puterea de cultura, civ-ilizatie Si inaintarea
acelet natiuni pentru ca jocul este manifesta-
tiunea cugetarilor unlit popor, el arata ca-
racterul MT.
TJnele jocurt nationale, sunt vii, placute,
variate, altele sunt incete, greoaie, stan-
gace i uniforme.
Dantul nostru insa, este placut, variat
voios, atragator, traaitional i eroic.
* *
lath dar ; Incep cu prima mea caletorie
* *
Era in anul 1878, crtnd am plecat la Pa-
ris, la Expozitiunea Universala din acel
mare oras.
0 intriga urzita de eel ce nu me agreau
pe acele vremurl, a facut sit fac pept, sa
lint iati cati-va elevl i sa plec. Intriga era
urzita de cati-va ministri cart credeati cit
eft impreuna cu elevit met nu pot face fala
Orel noastre in focarul civilizatiel, totust a-
vend sprijinal D-lut Gh. Kitu, ministrul
instructiunet publice de pe atunci, am reu-
sit a pleca, i succesele mele impreuna cu
a elevilor met In urma, a pus capat, aft
inabusit acele reutacioase intrigi.
Ajuns in capitala Frantet, fara nict o re-

2
www.digibuc.ro
 18

comandatie, ci numai prin meritele mele,

si a elevilor, ftird nici o experienta de
a sti ce sa incep, am reusit totusi a Hug-
tra natiunea romdneascei, pe prima scend
din Folies Bergére.
Am fost indrumat , ineurajat de fostil
mel elevi, cart se gäsead ca studenti pe
atunci in Paris, si carl cunoscendu-m6 mai
bine de cat toti cei de la putere din tard,
aü staruit, au fácut tot ce le strttead prin
putere, rn'au ajutat ea sã pot sd'ini in-
deplinesc scopul med frumos. Din acestia,
citez pe D-nii Costica Tataranu si Ion Mala.
Ca sa complectez citletoria i cele ce am
fäcut in Paris en elevii mei, ar fi sd. des-
criti paginl intregi, m6 marginesc ins& a
cita aci cele scrise de mine bite() cores-
...... . . . . ......
pondenta la ziarul Pressa din anul 1878 :
.
Despre afabilitatea i simpatia francezi-
lor catre not, am auclit i citit de multe orf
inaintea Esposiliunef din anul curent, clan
intre a au( i i vedea personal e o mare
deosebire ; in primul cas, simfi o placere, in
al doilea efti meindru, transportat i feri-
cit de simpatia barbatilor acestel generoase
nafiunl.
Ca profesor de gimnasticet in Bucuresci,
doriam set ved Expositiunea din Paris,
pentru a observa progresele arta ce profe-
dupet vederea unor aparate ale
sez ; i,
D-luf Eugene Paz, distinsul director al
maref gimnastice medicate, mi-am luat cu-

www.digibuc.ro
 19

ragiul a'l cerceta acasa, spre al vedea ma-

role OA stabiliment de gimnastica qi toate
aparatele ; acolo dupa aratarea nationali-
talei §i profesiunei mete, primirea a fost
mull mai presus de cat a§teptam, caa D.
Eugdne Paz, in marele sea zel de a trans-
mite romartilor tot ce se poate din arta sa,
a luat aparatele la rand, mi le-a aratat qi
esecutat chiar figurile intr'un interval de
mai mull limp. La rugarea mea de a nu
se osteni ap de mull, mi-a rdspuns ca., de
0 nu face aceasta pentru toata lumea, pen-
tru un roman insa o face cu placere, mai
ales ca doresce cu deosebire progresul roz-
manilor. Acest sacrificia, de la .un barbat
cu atata greutate mi-a indoit respectul qi
recungtinta atat catre ddnsul cat i catre
intreaga natiune francesa ; §i fiind-ca n.
modesta mea positiune nu pot reintoarce
intr'un nwd mat stralucit marininwsita-
tea D-lui Paz, ii ntultumesc din inima pe
calea publicitatei, pentru ca sa lad& toy
romanif ce sufiete generOse §4 simpatice
mud se gäsesc in aleasa naliune francesa.
Cu ocasiunea mergerei la Exporitiune,
am mai fost insolit de '7 elevt de al mei,
anume : domnii St. Iulian, simpaticul 0, bu-
nul nostru artist dramatic gi cei. mai abil
dansatore national, S. Petrescu §-i N. Ve-
lescu, profesotl de gimnastica, qi patru stu-
denti dintre cet mai bunt in dans, cu
cart, la ocasiune bine-venita a' §.1 fl putut
esecuta danfurile noastre nalionale. Pentru

www.digibuc.ro
 90

acest scop, ant consultat pe D. Sary, direc-

torul teatruhtt Foliés Bérgere, care ne-a pri-
mit tot cu frumoasa manierd francezel, dan-
du-ne teatru pentru esecutarea* danfurilor,
fi inviteindu-ne la facerea repelifiunef ne-
cesare. Aid inset, s'a constatat cã musica
e rëd aranjata, i ne-a recomandat prefa-
oerea ef, la aceasta i-am rgspuns ca nu e
indispensabil sit juceim gi cd, ivindu-se
aceastet dificultate, nu vom jttca ; atunci D.
Hubans, dirigintele orchestra de 40 per-
soane, dupe o meditetfiune de cdte-va mi-
nute, Intl re'spunde : va juca D-le Alocene,
dupe ce 'ff voitl aranja ü musica.
Tref clule dupe aceasta, find aranjata
o musica, ce facea pe deinfuitor set simItt
indoit efectul ef, am executat danfurile noas-
tre, pentru care francesif aii areitat mullet
pleicere ;invitaff find i pentru a dam
seard , ant priimit, dar cu condifiunea
de a we opi aci. D. director, dupet tre-;
cerea sera a doua, in urma cerera gene-
rale, 0 eiind ce't not nu vom, fi malifigf
de al refusa 0, a treia searä, ne-a trecut
in program, 0 in urmd ne-a comunicat cäi
a fost cerere general e t ; na nicf se cuve-
nea sa refusam, nicf n'am refusat; dupet
aceasta feicendu-ni-se propunerea set ne an-
gajtim, i-ant re'spuns cà scopulveniref noas-
tre nu este aceta, ci nuntai dorinfa de a
aréta franoesilor ceva din costumele i dan-
furile noastre ; atuncf co»tunicandu-mf cd,
e cerere generalet i pentru seara a patra,

www.digibuc.ro
 21

am jucat qi pentru aceastei ultimei data.

Pentru acea bunei prii»tire, multumesc
francesilor in general, iar in special D-luf
director Sary 0, D-Zuf dirigent de orches-
tra. Hubans, pentru concursul bine-voitor
ce ni-ail dat.
Cu ocasiunea despeirliret, am rugat pe
D. Hubans sei'mf ofere musica aranjatet
de D-sa, ci eft if voiit rgspunde costul cu-
limit, atunct D. diriginte lucind notele imi
cern un creion zicénd ca sei facet socoteala;
pe cand ea me" a fteptam la un compt in-
ceircat, spre cea mai mare mirare a mea
ve'd ca scrie pe note: «Bravef Romeinif),
spunéndu-mf ca : asta e socoteala ce am a-
vut de fault. Pentru acest dar, pe care do-
riam WI posed cu orf-ce chip, de fi i-am
mullamit in persoana, totuqf nu me pot
refine de a nul repeli mulfumirile fi WI
spune ca aceste intimplart ilia vor r6-
mama ca cele mat duld suvenirf.
Chemaff apof la alte teatre prin D. Le-
pins, directorul tuluror spectacolelor ce se
dedeaft la palatul Trocadero, qi punendu-
ni-se la disposifiune pentru (liva de 5 4u-
gust chiar salonul Exposifief, mulfumesc
din inima D-luf directore, comunicandu-f
ca, cas de boala in familie Wei reclama
in patrie, ci, de ci n'am putut juca acolo,
if conserv recunoctinfei pentru buna-voinfa
ce mi-a al-Mat.

www.digibuc.ro
 22

A doua mea cAlètorie am fAcut'o la Boma

in anul 1882, impreura cu fostul meti elev
N. Velescu profesor de gimnastica, cu dou6
fete Ade la si Julieta elevele noastre si im-
preuna cu nevasta mea Sultana i cu mama
fetelor.
A ceasta caldtorie am facuro in urma ma-
relul succes ce ;l'am avut la Paris, si in
urma incuragiarel ce mi-a dat acest succes,
iar ca si nu mai vorbesc mult de aceastä
chlätorie, voiti cita aci corespondenta mea
trimeasii ziarulul Timpul in 1882, in 29
August care este urmAtoarea scrisit impre-
unii cu Velescu :

Nu credeam sa fie vre un Roman, care sa nu do-

reasca a vedea Italia si capitala eT.
NoT Insa am avut fericirea sl petreeern cl-
te-va zile In Roma si prin alte orase ale ItalieT.
Impresiunile prinute acolo vor remanea ne sterse
In noT si in toata viata ne vom aduce aminte cu
placere despre tot ce am vAzut i admirat.
Sosind in Roma, ne-am presentat mat ant61 la
ambasada romana. Aci d. Obedenaru, prim-secre-
tar al ambasadeT, ne-a primit cu cea mai mare a-
mabililate i bunit-vointa. Numal gratie consilielor
Intelepte si incurajArilor bine-voitere ale d-luT Obe-
denaru am putut reusi pe deplin in scopul de a a-
rata Romanilor cate-va din danturile noastre nati-
onale.
Spre realizarea mentionatuluT scop ne-am dus la
teatrul Manzoni. Aci ne-am InfAtisat directieT, com-
pusit din nobilil fratT Giovani, Vincenzo si Ferdi-
nando Gargano, la earl am avut parte de primirea
cea maT simpatieft i plinA de afabilitate, ceea ce
nu vom uita nicT odatil si pentru care nu putem
de cat sit exprimam prin publicitate Domnilor frati

www.digibuc.ro
 23

Gargano sentimentele noastre de multumire qi

recunostinta.
Cat despre impresiunile ce aft produs asupra noa-
stra toate date am v6znt in Italia culture, civili-
zatia, intelepciunea si ordinea,ele ne-ati sugerat
urmatoarea comparatie: Romania este Ca o flea a
casätorita departe de sinul parintesc,Intio
lmne streina si semibarbara. Dee Dumnecjeu, ca
Romania, luand de model pe Italia, sit ajungl In
curend tot asa de culta, inteleapta i prosperit !

Si, rnaI adaug articolul urrnAtor scris de

celebrul scriitor italian Parisotti, sub rut-
brica Vanfuri romane in 1882, 9 August
in ziarul italian dl Bersaglierel. :
Da ll' egregio Coy. Alessandro Parisotti segretario
, dell' academia di S. Cecilia ricevo questi interes-
santi appunti sulle danze e canti Rumeni, che pub-
Ilico assai di buon grado.
Al teatro Manzoni nelle scorse sere uno spetta-
colo nuovissinio per l'Italia ha chiamato quel pô
di publico, che encore si ostina a godere gli estivi
calori della cita eterna. Si trattava di una piccola
compagnia di danzatori rumeni, che, dando prove
di un curaggio, che ha pochi esempi, recavasi a
Roma ; animate dal desiderio di mostrare alla ina
dre del mondo latino, tradizioni antiehissime di
danze singolari e pittoresche. Nessuno ignora che
la Romania ha grande dovizia di siffatte leggenda-
rie tradizioni e ehe le danze rumene fanno la parte
pill caratteristica di quel popolo. La divisa del
regno di Romania cApa trece, pietrele rdmdn* l'a-
cqua pessa, le pietre rimangono) ll la sempre a
dimostrare come i rurneni siano gelosi delle loro
tradizioni. che non mutano per volgere di secoli
e per barbariche invasioni. II rumeno ha un sa-
cro culto per tutto ciO che è nazionale, e l'inte-
resse che le tradizioni suscitano in quel popolo

www.digibuc.ro
 21

pieno di poesia e di romanticismo ê pin che in

altra nazione sviluppato. Una prova di questo
l'avere in questi ultimi tempi la corte rumena ini-
ziato feste e halli, nei quail tuti gil invitati do-
veano vestire 11 pittoresco costume rimasto ormai
appena nei villaggi e per le campagne. Queue
danze dal ritmo deciso e vibrato, piene di vita e
di forza formano una interesante parte dello stu-
dio di quei popoli, che lanciati lungi dal eentro
latino da tanti secoh e circondati da razze diverse
o nemiche, hanno custodito gelosamente le pii an-
tiche memorie.
*
La piccola compagnia venuta fra noi si compone
di due uamini e di due donne.
Capo di questa ó il Siff. illoceanu nativo della
Transilvania, profesore di ginnastica alla scuola
,njlitar di Bucarest. Viene poi il signor Velesci .
allievo del Moceanu, nativo di Bucarest, giovane
alto, forte, dai capelli folti e nerissimi, dans simile
erculee. Seguono le due fete (fanciulle). Adela e lu-
liéta clalle forme gentili, ihe si son fatte amirare
per la grazia della persona e per la vivace belleza
del volto.
11 costume degli uomini e cosi composto : un
berretto di pelle in capo ; una tunica bianca di tal
forma che remmenta le tuniche degli antichi ro-
mani, streta alla vt.i da una cintura di cuoio si-
mile a quella che portano i legionari effigiati sulla
colonna Traiana ; a' piedi le ciocie con grande lusso
di nastri che salgono fin sotto il ginocehio. Le
donne portano veste hianca, curtina, succinta da
un doppio grembiale di stoffa a ricami di lana
d'ogni colore e di piccole p'astre d'acckio. Questo
grembiale scende avanti e dietro la persona las-
eiando a' fianchi l'apertura. Piccole eiocie con nas-
tri e collane di piccole medaglie compiono Paccon-
ciatura elegante e che tanto si avvicina al costume
delle nostre ciociare.
Medagliette, campanelli, sonagli completano mi.

www.digibuc.ro
 25

rabilmente ii pittoresco vestiario e aggiungono i-

vacita e brio alle danze.
* *
Fra i molti balli popolari che possiede la Ro-
mania, tre sono stati prescelti dalla compagnia dei
ballanti ad esser mostrati in Roma e questi sono :
Romanul, Batuta e Brau.
11 primo, Romanul, ha origine antichissima.
Vuolsi die ricordi 11 ratto delle Sabine e che
conservi la tradizione d'un rito di Salj istituito da
Numa Pompilio. In Romania questa danza si fa
in un dato giorno del meso di rnaggio, da una
compagnia di dodici nomini delle montagne, chia-
mati callusiari, condotti da nit capo e accompa-
gnati da un muto, die ha 1 'incarico di tenere in-
dietro la folla con una spada di legno. Dalla
parola callu cavallo, si fa callusiu cavalluccio e
callusiaru, uomo che salta come un piccolo ca-
vallo. La musica 6 rapida, vivace e di un ritmo
brillante, benche velata sempre da quel colore in-
definito che e proprio di tutte le melodie rumene.
La seconda danza reppresentata e la Batuta che
fa quasi seguito a Romanul e poco ditterente pel
ritme. La terza e pin interessante, e ii Bran dalla
voce brau, cintura) perche si eseguisce tenendosi
un altro per la cintura.
* *
All' indomani di uno sposalizio si riuniscono i
parenti e gli amid degli sposi e formano una lunga
riga tenendosi per la cintola. Allora le zampogne
e i violini incominciano un suno assai festevole e
vivacisimo, nelle loro scale, die hanno tanto d'in-
definito. La musica incalza contienamente rapidi-
sima e leggera come soffio di vento.; senza mai
posa, perche nelle loro arie manca quasi sempre
una forma qualunque di cadenza. L' etietto deve
essere veramente singolare e sorprendente secondo
die pun arguirsi dalla piccola prova datane al
Manzoni. 1. a lunga fila tie' ballanti esce dalla casa,

www.digibuc.ro
 06

traversa le vie, e seguita sempre dai suonatori,

entra nelle abitazieni dei parenti e degli amid da
una all'altra, senza mai cessare ii ritmo vivace e
saltellante. Frattanto la suocera con un fiasco di
legno sospeso al collo somministra a tutti da here.
Di quando in quaudo esce dalle file tin grido :
chin o chit del cui significato vedremo qui appresso.
Questa danza popolare antichissima ha quakhe se-
miglianza colla Farandole della Francia. Qualche
volta per maggior comodita i ballerini invece di
tenersi per la cintura, poggiano la mann sulla
spalla del vicino o della vicina e cosi formano la
lunga riga die vociando e saltellando attraversa
le vie.
* *
Nell'Ovest della Francia un avanzo di antichi
balli gallici e rimasto e quando questa danze si
eseguiscono i ballerini gridano anche essi chit.
Non sarebbe forse il nome dell' antico iddio della
gioia, specie di Bacco gallico che si chiamava
apunta Chit ? E questa invocazione non sarebbe
forse pasata ai ballanti il Bran della Romania ?
Anche i Serbi (e ciO ha una certa importanza in
questo caso) danzano il Bran e lo chiamano Va-
lasca, ciO che nella loro lingua signifies gallico.
Quello che puO asserirsi senza dubbio alcuno si
e che le danze rumene, come la musica da cui
vengono accompagnate, sono di grande orginalita
e di un interesse storico, etnografico e musicale
non comma. Nella mia colezione ho non poche
di queste melodie e specialmente nit buon numero
di Brau, e queste armonizzate secondo le loro
scale producono effetti nuovi, indefiniti, soavissi-
mi, nulla avendo di comune colle melodie lente
e strascicanti degli orientali. TI ritmo della danz6
rurnene è sempre deciso e forte, mentre la melo-
dia rinlane vaga e leggera. Strana combinazione
da cui risulta un tutto meraviglioso !
* *

www.digibuc.ro
 27

Cosi mentre gli orientali hanno nella danza le

pose stanehe, airaseinanti della volutta; i hmeni
ei portano pel contrario il brio, la vivacita, ii sano
ealore della robustezza. E i due danzatori del Man-
zoni, campioni di una raza vigurosa, e la Julieta
e l' Adela belle e forti come figlie di genie lati-
na, nel presentarsi al plauso del publieo romano,
mentre hanno ofierto ogetto di ammirazione, han-
no convalidato quanto cantava ii loro grande Alec-
sandri :
Latina gintä 'T o verging
Cu farmec dulee,

Frumoasg, vie, zambitoare,

Sub cer senin, In aer cald,
Ea se mireaza 'n splendid soare,
Se scaldg In mare de smarald. (1).
Tree la a treia chlëtorie care am Wei)
in 1884 la Madrid insotit numal de amicul
melt Velescu si de nevasta mea Sultana.
Citez aci corespondenta mea scrisa, impre-
unit cu Velescu din capitala Spaniel si pu-
blicatä in Romania Liberc :
Inca in anil trecutT, cu ocasiunea petreceril noa-
stre in Paris si in Roma, ne-am fost propus sg
citam to patria Int Cervantes, una din mandrele
surorT maT marl ale Rornâniel. De-si ne asteptam
la marl difieultAl din cauza epidemic! ce bantuia
sudul Frantel, en toate aste am plecat la Incepu-
tul vacantelor scolare din vara aceea. Am ales
ealea duceril prin Italia. Ajungand la Genua, am
(1) Cosi scrive ii poeta rumeno netts poesia Cantni gintel
latine, ii che suona in italiano all' incirca cosi 1,1 stirpe lati-
na e una vergine dalNncanf o dolce, rapitore. Bella vivace, sor-
ridente, sotto cielo sereno, nen, sere caldo, sass si specchia nello
splendido sole, si bagna nel mare di smeraldo.

www.digibuc.ro
 28

avut fericirea st facem cunostinta cu d. Malan,

profesor la un Beet din acel oras si redactor la. zi-
arul 4Jtalla all'Estero.. Inteadever, precum am
reusit in intreprinderea noastrit la Roma numaT
gratie concursuluT d-luT doctor Obedenaru si al no-
bililor fratT Gargano, tot asemenea si de astt-datt
Art ajutornl d-luT Malan, n'am fi vtzut Madridul.
In Genua d-sa n'a crutat nimic spre a ne conduce
pretutindenT si a ne artla tot ce este demn de vt-
zut in acest frumos oras. Am visitat intre allele si
cSocieta ginnastica ligure Cristoforo Colombo..
unde am fost clilduros primitl de presedintele So-
cietatir, de secretarul d. Arturo Cortesi si de dnil
profesorT.
Inst. din Genua nu era posibil sa mergem inainte
spre Spania. Din causa holerel nu pleca nicT o
nava, yid un vapor. Fusesertm nevoitT st ne inapo-
em fart a neatinge tinta. La despArtire d. Malan
ne dete un sfat, pentru care de asemenea if sun-
tem recunoscatorT si anume : st vizitam Turmul
.si sa vedem expozitiunea de acolo. Nu e locul a-
icT sr s'ar cere un condeT maT competent spre a de-
scrie tot ce am avut ocasiunea sa admirtm in a-
cest oras bogat si in aceastt Expozitie.
Eram st ne continutm drurnul spre patrie, rand
primiram o epistola de la d. Malan prin care ne
facea cunoscut ea o navit era gata de plecare spre
Spania. Aceastit veste ne fan o bucurie indoitt,
Antal pentru ct d. Malan nu ne uitase, si al doilea
pentru ea ni se oferea pe ne a.steptate mijlocul de
a ne ajunge scopul ctletorieT. Da 1 co ajutorul u-
nuT asa suflet superior si al uneT iMme asa de no-
bile cine-va reuseste in orT-ce intreprindere !
Ne am intors la Genua, unde tot prin concursul
neuitatuluT nostru Mentor ne-am imbarcat si am
plecat pe Mediterana.
Fart sa fim fost supus1 carantineT la Barcelona,
ne-am urmat drumul si am sosit la Madrid. Niel a-
ci norocul nu ne-a partsit, cad am inttlnit pe d.
G. C. Montrezor, directorul teatruluT real, agent go-
neral al teatrelor din Spania, al cArur parinte cel

www.digibuc.ro
 29

mai mare tenor din Mine ce era in Bucuresti si de

care isT vor fj aducend aminte tot! &AI au vIsitat
teatrul nostru. D. Montrezor fu pentru noT in Ma-
drid, cea ce ne fuse d. Malan in Genua. Ni se des-
chiserd maT multe teatre prin concursul seu.
In urma recomandatiunilor d-lul Montrezor, am
fost primitT cu cea maT mare buna-vointa de catre
Senor Ducazcal, directorul teatrului din gJardin-
Buen-Retirov Ba senor Ducazcal, ne-a presentat ce-
lor mai bune baletiste spaniole, cari apoT an inve-
tat danturile noastre, s'ad imbrdcat in costume na-
tionale romfme si ad dantat romimeste de mand
en noT pe scena teatrului sus men(ionat. La
plecarea noastrd. din Madrid, Senor Ducazcal a avut
bundtatea sd ne ofere i banT pentru a ne inlesni
cheltuelile drumuluT.
Ca am putut s reusim in intreprinderile noastre,
acum ca si in trecut, datoritm profunda recunostin-
tti in prima linie d-luT ministru Chitu i -luT
Heim, agent general al vapoarelor pe Dundre pen-
tru concursul ce ne-au dat, acordändu-ne bilete
gratis de caletorie.
De asemenea aducein multumirile noastre cele
maT sincere tutulor domnilor membril al presel
romfine, de al edror sprijin moral si incurajare a-
micala nu am fost lipsitl lid odatit !

In cea ce priveste a patra mea ctilöto-

rie, la Calcutta, ar trebui sä serif' pagini
Intregl, voiti trece Insä peste ea si voiu
aminti numaI cele scrise de Romeinia Li-
beret in 1886 la rubrica informatiilor carl
sunt urmatoare :
D. N. Velescu ne da spre publicare urmätoarea
scrisoare, ce a primif o din Calcutta de la D. Max
von Leitgeb, capitan al vaporalul Argo:

www.digibuc.ro
 30
Scumpe amice, am prima cele trei placute seri-
sorT, ce mi le-atl trimes din Bombay, Alexandria
si Bucuresti si de abia acum vitt si et sa ve sa-
rut in numele meu cu deosebire, sf apol in al co-
legilor meT si al altora de pe bord. Me bucur foarte
mult ca ati sosit sanatosT in patrie si sunt vesel
ca respirati aerul cel bine-cuvintat ;11 patriel, pe
cand noT ne concern si acum in euptorul de aid,
desi nu mai e asa cal& ea atuncT cand eratT d-v.
aid. Toti suntem bine; eu sunt prea sanatos; fac
multa gimnastica la inelele ee ni le-ati instalat pe
nava, chiar i noaptea in cat nu me mai dor bra-
tele de reumatism. Scrima nu fac, neavend cu eine,
dar indata. ce void sosi la Triest, void gasi un
maeshn spre a'rnl pi ocura cele necesare.
Vt rog a saluta pe D. Moceanu cordial. Shin-
gendu-ve maim, sunt al D-voastre.p
Max von Leitgeb.
Apol cele scrise de ziarul Re'zboiul din
20 Maig 1886 sub rubrica «De la Gange la
Danubiu:
D. Cobol, capitanul vaporuluT Argo, cu care D-niT
Moceanu si Velescu au caletorit'anul trecut de la
Colombo (Ceylan) la Calcutta, sosind dilele trecute
la Galati, a adresat numitilor D-ni o scrisoare poe-
tied, in care 's1 exprima impresiunile ce a simtit
calcand pe pamantul romitnese. Extragem din a-
ceastA scrisoare urmiltoarele frunioase pasage:
. . . . . . . . . . .........
(data-me pentru prima oara sub frumosu cer al
RomanieT, iata-me pe pamentul eroilor, entuzias-
multi! i emotiunilor continue. Progresul, liberta-
tea si gloria strang acest popor simpatic pentru
fraternitate, si'l indeamna a combate pentru prin-
dpin sfint nakionalitaer.
« V orhese dupa impresiunea unei inimI calde inca,
uneT inimi care a trait in locuri selbatice tropice
si care are trebuintt de expansiune.

www.digibuc.ro
 31

aStirnati i simpatid amid, astOT mi se dd o-

caziunea, gasindu-m6 la mica distanta de D-voas-
loft, ca sidnff deschiz inima scriindu-vë.
gIrni voiu aduce arninte pururea de frumoasele
(lite ce am petrecut in societatea D-voaslra (tulle
20, August 7, 1586) ca si cum ar fi astazT, gandin-
du-m6 la iubirea cu care am petrecut cu doT gen-
tlemant roman!.
.Iatti-mö dar pentru prima oat% la Gangele Da-
nubian. Ce diferenta intre el si Gangele propriu
zis ! Aci totul suride, viata e vesela surizitoare in
contrazicere cu acele locurl selbatic.e.
gAci se deschide ochiului o nUll priveliste, o
alta privire poetica.
gClintecu armonios al pas-arilor desfata inima.
Aci verdeata arborior fructifed ; acolo vegetatiu-
nea monotona a bumbaculul, orezuluT, banana si
celor-l'alte fructe Para odoare, Parll gust.
gTraiascil dar Gangele Danubian; glorie si onoare
fratilor Romani ! iatll strigatul meu.)

A cincea mea craetorie am facut'o In

anul 1890 in capitala Mara Britanii, dupö
indemnul ce'ml Meuse cu un an inainte in
Bucuresci principele loan Ghica.
Aceastit calaorie, am fácut'o singur, unde
am vizitat, in urmä toate coalele i stabi-
limentele maI principale de gimnastica din-
tre care :
1) Adolf A. Stempel's Gymnasium, Scool
of Arms, and Gymnastic Apparatus Depot.
2) Messrs. Angelo's Royal School of Arms
and Gymnasium.
3) Madame Julia, 65-a Baker St. w.
4) Apol scoala de gimnastica a pompie-

www.digibuc.ro
 32

rilor, unde find recomamlat de Principe le

loan Ghica care EYRE M. SHAW, Chief
Officer M. F. B. Adica : Capitanul So, §e-
ful pompierilor din Londra.
Acesta me conduse prin toate departa-
mentele pompierilor din acel mare ora.
Ordonand sa. se execute pentru mine mis-
earl speciale, dupa cum sã vede in des-
crierea reprodusa din Constitufionalul de
la 22 August 1890 :

Un prietin ne scrie din Londra :

Astit-ch intalnindu-më eu D. G. Moecanu prefe-
sor de ghnnastica din BucurestT, Si qiefindu-m1 cit
se afld aci numaT pentru a visita seoalelc de gim-
nastica, fiind foarte curios sa ved si eh, ne-am
dus impreuna pentru a visita cele maT principale
scoale de MeV si de fete unde am fost foarte
alduros primitT de totT directoriT.
D. Moceanu, dupA aceasta, s'a dus de a facut o
visita D-luT loan Ghica, care dat o recoman-
datie personall dire D. cApitan de pompierl din
Londra la care am fost impreunA, ad am vèclut
principalul local al Londrel.
CApitanul a fost atilt de amabil ea ne-a aratat
tot localul en toate aparatele gimnasticel.
Nu nutria! aceasta, dar ea sA ne multurneasca,
ne-a pus tot personalul in exercitiu, a dat sem-
nalul de foc, intr'un minut erau coif intamatT,
pompele gata Si plecate in galopul eel ma! mare.
Nu pot sa descriu frumuseta i eleganta cu care
s'a fault aceastA manevrare, inteun minut, par'el
ar fi fost fulgeru. .
Trebue sit vie comandantii romani de pompierT
sa admire si sa invete.
Seritl toate aceste in ziarul D-voastra si litu-
dat! pe D. Moceanu, pentru osteneala i cheltuielele
ce face numal pentru a folosi tara. _Romania tre-

www.digibuc.ro
 33

bue sit fie mandrl el are un om WI de eapabil

si energic.
Pe laugh aceste visite, m'am mat dus
seara pe la thferite spectacole, dintre care
am admirat Mare le Balet ce sh dedea in
fie-care seara. la ALHAMBRA ( Thaetre of
Varieties), apol am fost pe la mat multe
Societätt si Expositiuni Insemnate precum
Madame Tussaud ex Sons' Exhibition.
Expositiunea hit Stanley, unde se vedea
arangeat centrul Africet decorat cu trofeile
aduse de el la Londra impreunh cu cele
mat originale obiecte cu care se servea po-
porul din acele localitatl.

Ca sh, complectez memoriile mele asu-

pra ch10,toriilor, void aminti si pe cea din
1893 in America. Chl6toria aceasta am O.-
cut'o iarhst singur si a avut alt scop :
Ea a avut scopul de a visita scoalele de
ginmastica si a studia modul cum se preda
gimnastica acolo, in aceasta chlatorie 'am
fost trimis in misiune speciall de guvern
lath dar si acest memoriti publicat in
ziarul Tara din 2 Octombrie 1893 :

Sub-scrisul, profesor de gimnastica, fiind trimis

de onor. ministerele de instructiune publica si de
rësbota in misiune, in serviciul scoalelor pentru a
inspecta si studia, atilt scoalele de gimnastica cat
si modul cum se preda gimnastica in America,
arat aci cum mi-am indeplinit indatorirea cu care
am fost insarcinat.

www.digibuc.ro
 34

In 11 lulie 1893, am plecat din BucurestI pen-

tru Chicago.
La 27 In lie, m'am imbarcat la Hamburg pe va-
porul «Augusta Victoria , si in reversatul dileI de
4 August, defilitnd pe dinaintea statuel 4Liberth-
teD, am pus piciorul in Lumea Noud, in orasul
New-York. Ajuns aci, intitia mea datorie a lost de
a vizita coIi1e si societiltile de gimnasticd mal
principale, de unde se pot culege note.
Intro altele am vizitat si : Joung-Men's Cristian
Asso 23 rd str. 14 Th. Ave. New-York City gymna-
sium ; New-York Turn Verein 68 & 66, E hurt
street. In scolile aceste am gdsit halele, de gimnas-
tied de o constructiune solidd i igienicd. Aparatele
in numer foarte mare si de o perfectiune incompa-
rabild. Metoda e la unele scoli cea germand, la altele
cea americana. Aceastd a doua societate, mi-a fAcut
o primire strAlucitd la care nu me asteptam.
Din intémplare, m'am prezentat aci, in seara de
4 August, toctnal cand societatea era adunata in
sedinta ordinard generald.
Mama. said New-York Turn Verein, era splendid
iluminatd si decorata cu pampa majestoasa a se-
eolului a/ XIX, Membril, inteun numer conside-
rabil, si fie-care in tribuna Mr.
Cel dintditi la care m'am adresat a fost profe-
sorul de gimnastica, druia i-am inmanat recoman-
datia data de D. Take Ionescu, ministrul nostru
de instructiune publicd.
Profesorul m'a recomandat atund presedintelul,
care tinend la D-sa recomandatia, m'a invitat sd.
iau parte la s,edinta D-lor. In timp de done ore ail
terminat ce ad avut la ordinea Ji1eI, apol prese-
dintele s'a adresat cAtre membril adundreI gene-
rale, printre care me gdseam si eli, fait ea el sd
stie cA sunt acolo.
«D-lor, a dis presedintele, in mijlocul nostru a
«sosit adi un profesor de gimnasticA din Europa,
«Bucurestl, capitala Romania care este trimis de
e guvernul seu ea sd studieze modul si felul cum
se predd gimnastica ad la noi.

www.digibuc.ro
 35

«Propun sit nurnim un membru care sa-I arate

si explice taint.
Prupunerea s'a aprobat in unanimitate.
Presedinte/e a mal dis
«Propun D-lor ea Duminicil 6 August, la 9 ore
olimineata sit se adune tot! membril SociethteI ca.
<cm tilcA exercitil pentru ca D. profesor sa poatil
«examina si lua notele ce va crede de cuviinta .
Si aceasta propunere se aprobA.
Presedintele mat athiogh mud. zicAnd :
«Mal propun ca Marti seara In .8 August, sa ne
ladunAm comitetul pentru a decide ce anume cer-
«tificat sa. dam I) In! profesor.*
Si aceasta s'a aprobat cu multa pl6cere de totI
membril.
Unul din eT insit a intrebat: «Cum il chiarna pe
profesorul str6in din mijlocul nostru?
Presedintele n'a putut bine pronunta numelo
meu, atund eu nr6 ridic in picioare i strig
Moceanu.
Un alt membru a dis, vrem sA-1 vedem. EA
am facut Ire! pasl spre tribuna comitetuluI i in-
torefindu-m6 etitre adunarea general& am fost si-
lit, de i nu sunt obicinuit a tine discursurI, sa
qic in limha englezA pe care o stiu stricat, ur-
m&toarele:
* *
«D-lor, ertati-ine cli nu stiti bine limba D-voas-
tre, dar m6 gasese fericit cii am gasit sinatosIpe
membril societitil New-York Turn-Verein.
Multumesc din suflet D-luI presedinte care a
«avut buna-vointA O. m6 recomande D-voastre.
«Stint mandru i fericit in mijtocul D-voastril,
«si ajungend in tara mea, voiA spune tutulor eine
«sunt americanild,
* *
ApoI, in aplauze generale, m'ati felicitat caldu-
ros si mi-au strins man&
A doua 4i un membru pus la dispozitia mea

www.digibuc.ro
 36

m'a condus, mi-a aratat si explicat intr'un mod cu

totul detaliat, atilt sMile cat i aparatele, costumele
si atenuantele intregulut institut.
DuminicA la 9 ore tot! membril au venit in gra,
dina societitteT unde au ghnnastica de vara, i ail
facut exercitif in fata mea.
Marti seara, conform intelegereT, comitetul s'a
adnnat In sedinta la care am fost si eü prezent
In seara aceea, in'at proclamat membru al so-
cietittel D-lor dandu-mi o diploma, o medalie de
aur si urmatorul certificat:
Societatea de GininasticA
DIN NEW-YORK
66 & 68. E. Fourth Street.

New-York, 8 August 1893.

D-lui Ministru al Cult. i Instr. publice.
EVIIDDRES I (R mania).
«Dorim sa confirmam printr'acestea, ca. D. pro-
fesor Moceanu a vizitat Societatea de gimnastica
din New-York, spre a studia sistemul nostru de
ginmastica si de a examina diferitele felurI de in-
strumente i aparate intrebuintate in hala noastra.
gA. facut o inspectiune generala cu toate deta-
liurile si parea a fi foarte mult interesat.
gFelicittim orasul Bucuresti ca are un om de o
asa ahilitate ca profesorul Moceanu, care este in-
structorul principal de gimnastica de la Liceul St.
Sava.
Cu tot respectul
(ss) C. A. Lang oratorul.
(ss) Henry Metzner.
Principalul scoalelor de gimnasticit din New-
York.
(ss) Henry Oedckoven.
Secret. Coresp.

www.digibuc.ro
 37

In seara de 9 August am plecat eu trenul Pen-

silvania* spre Chicago. Warn oprit in Filadeltia,
un,de iarasi am vizitat scoalele de girunasticO. mai
importante. De ad m'am grabit pentru Chicago,
uncle am sosit in amiada (lite! de 12 August.
In acest mare oras at lumei noui, dupe ce m'am
aranjat Ia otel, primul lucru ce l'am facut. a fost
de a vizita grandioasa expozitie i apol de a in-
specta scoalele de gimnastica. In acest oras, smit
foarte multe societati de gimnastica.
Intro acestea, am gasit la o distal* de dou6 ore
en tramvaiul electric in oras Adolph George Parc
Gymnasium, o bald de gimnastica, care pe hingil
marimeal colosala, ofera vederei i o frumusete
uimitoare :
In expozitie, am vizitat pavilionul Suedez, unde
e instalata i o hala de gimnastica, inzestrata cu
cele mai perfectionate aparate. Am mai vizitat a-
poi, in expozitiunea universalä columbiana, gym-
nastica din Cilderns Building (cladirea copillor)
unde am fost primit foarte calduros.
Acest edificiu este o frumusete fiträ seaman;
hala construita cu cel mai splendid gust si cu cea
mai perfecta arta; iar aparatele construite dupe
tote cerintele igienice moderne.
In timp de 10 (lite, am vizitat aceasta hald, in
care in toate dupe amiazele, de la 2 la 4, se fa-
ceau exercitiT gimnastice cu copil de ambe sexe,
sub conducerea d-lui profesor Henry Hartung, si
de la 4 la 6, exercitil de tineri candidatl pentru
profesorl, ear! au studiat in Milwockeo, scoala do
unde ies profesorT americani de giinnastica si care
e condusa de renumitul profesor Brozius.
Lectiunile acestea m'au facut ca sa profit mult
si sa pot culege notele cele mai bune despre mo-
dul, metoadele si predarea gimnasticOT americane
mod ern e.
In urma acestor vizite stimatul dornn director,
mi-a liberat urmatorul certificat in englezeste :

www.digibuc.ro
 38

Comisiunea Expozifid Universale

a ligeT de gimnastica
a Americei de Nord.
Henry Hartung, secretar,
987, Herndon Street.
Chicago, 14 August 1893.
«Cu placere atestez prin acestea ca profesorul
George Moceanu din Bucuresti, Romania, a vizitat
gimnaziul nostru din Cladirea Copiilor, in expozi-
tiunea universall Columbiana, si a luat mare inte-
res in lucrarile noastre gimnastice, precum si in
constructiunea Si aranjamentele aparatelor noastre«.
4Dorindu-I succes contimiu in misiunea sa Malta
Si onorabila, en un student si invetator de gim-
nasticit in America, precum si in tara sa natala, II
recomand cu bucurie tutulor amicilor i profeso-
rilor de gimnasticit.),
(ss). Henry Hartung.
Directorul de cultura fisicabl
Cladirea Copiilor.
Expositiunea universala Columbiana :
(ss) Carl Plum,
Reprezentantul LigeT Gymnasticale din America
de Nord pentru Expozitia Universala Columbiana.
***
Nu voiu uita nicT o data pe D. Geo I. Zolnay,
elev al scoalei de Bele-arte din BucurestI si pe
D. Filip Craus elev al conservatorulul roman, carT
amandoT mi-au lost elevI i arum se gasese in
Chicago, primul printre renumitil sculptor!, si al
doilea printre ceI inaT renumiti muzicanti. Fos-LA
mei elevT m'ah primit cu gentiletea §1 respectul ce
rarT elevI dau profesorilor bor. D-lor m'au condus
in expozitie, circurT, teatre, scoli etc. si tot D lor
m'ati prezentat D-luT Thomas B. Bryan, presedin-
tele general al expozitieT columbiene, catre care
am avut i o recomandatie de la ginerile D-sale,
D. capitan Socec, din Bucuresti.

www.digibuc.ro
 39

R. presedinte rn'a prima cu cea mai mare bung.-

vointa i mi-a dat urmatoarea scrisoare :
THOMAS_B. BRYAN.
Expositia Universala Columbiana
Oficiul comisaruluT special in genere
Si
al vice-presedintelui congresului auxiliar
Lumesci,
Chicago, U, S. A. (Statele Unite).
16 August 1893.
«Profesorul George Moceanu din BucureaT, a vi-
zitat expozitiunea noastra columbiana si a mani-
festat un interes inteligent In gimnaziul i alte
partj ale expozitiei, de o asemenea naturaD.
(D-sa este un om observatorin si capabil in pro-
fesiunea sa i si-a facut amid aid, care se vor
bucura de a afla in viitor despre suecesul ski me-
ritat i buuul sëu norocP.
(ss) Thomas B. Bryan.
Cornisar special in genere
Expos. Univ. Columb.
Satisfilcut pe deplin de datoria pe care mi-am
indeplinit'o constiincios si in scurt timp, cu cel
mai mare regret' am plecat, cael la inceputul ca-
letoriel mele, lasasem sotia-mi bolnava si cu la-
cram! in ochi, rugandu-me sa m6 intorc cat mai
curand ca s'o gasesc in viatil.
Am plecat din Chicao.o pentru New-York.
In drum m'am opriC4 ore la Niagara, unde co-
prins de admiratiune, am contemplat cu o nes-
pusa placere frumosul oras, splendidul pod sus-
pendat i impunatoarea opera a naturiT (Cascada
Niagara».
La 24 August, m'am imbarcat de la New-York,
pe vaporul Transatlantic (Ftirst Bismark z. si in
amurgul serei de I Septembre, am sosit la flam-

www.digibuc.ro
 40

burg unde am vizitat societatea de gimnnstica cSt.

George .
A dema zi, am plecat spre Berlin.'
TreT zile cat am stat in capitala Germaniet, am
vizitat (Tie doue mart hale de gimnastica ginina-
sische Turnbildungsanstalt, Dr. Angerstain Prin-
cens strase §i Konigliche Turn-Verein Bildungs
Anstalt, Friderich Strase.
Apol cu expres orientul am plecat spre Bum-
resti,
La Predeal mi-au esit inainte, iubita mea sotie,
flul met, impreuna cu toata familia, mat multi prie-
tint si cunoscutt cart mail primit cu lacrimi de
bucurie si mi-au urat buna-venire, dupe aceasta
lunga i periculoasa citletorie, facuta in asa scurt
timp.
ezendu-rne in tarn mea, m simt dater a mul-
tumi mat intaiu D-luT Take lonescu, ministrul cul-
telor si instructiunel publice, care mi-a facut deo-
sebita onoare de a me trimite oficial in aceasta
misiune i aim! D-lor C. A. Lang, oratorul si pre-
sedintele societateT New-York Turn- Verein; Henri
hartung, directorul societatet de gimnastica <CIA-
direa Copiilor din Expositia Columbiana,, Chica-
go : Carl Plum, representantul oficial al ligel gim-
nastice din America de Nord in Expozitia Colum-
biana pentru aparate de gimnastica ; Thomas B.
Bryan, presedintele general al Expozitiet din Chi-
cago; pentru amabilitatea i calduroasa primire ce
an bine-voit a mi-o face,
Si in sfirsit remaind pe deplin satisfacut de
toate primirile, de splendida expositinne, de in-
cantatoarea lume loud, multumese Inca, D-luT re-
dactor al ziarulut The Chicago Herald, care m'a
prima cu placere Si bucurandu-se de vizita mea,
a vorbit de un roman in coloanele acestul organ,
cum vorbese americanit pe cart ea in tot-d'a-una
II voin respecta.
* *
In cele ce unneazd, vorbesc numaI des-

www.digibuc.ro
 41

pre impresiunile calaoriilor mele. Impre-

siuni bine inteles, unele maT frumoase, altele
mal triste. Rand pe rand dar le voia a-
minti, cad caktoriile si mai ales acele in
care conducT i pe altit, in alte lumT, cu
alte felurT de obiceiuri i alt-fel de vietuire,
sunt curioase.
Amintesc dar despre cea d'intaiti cale-
torie.
* *
Era in amurgul serei de 4 Iunie.1878,
cand insotit de devil me! N. Velescu, St.
Iulian, Petrescu , Nicolau, Kiti, Musetes-
cu i Dimitrica am plecat pentru Paris via
Viena.
Singurul ajutor dat de guvernul de pe
atunci, a fost eliberarea biletelor de liber
parcurs penlru clasa III, la carT eu am pla-
tit in urma diferenta pentru clasa TI, cacT
era rusine pentru noT romanii sa calëto-
rim ast-fel in slréinatate, uncle trebuia sa
aratam iubirea -de arta si perfectiunea clan-
turilor noastre nationale.
In aceasta caletorie am avut Si multe
supararT, cad elevil aveail care mal de
care caractere maT capricioase.
De la Giurgiu ne-am inbarcat pe vapo-
rul Tegetof) al Loydului Austriac, pe care
aveam concesiune, data de ministrul in-
structiuna si cu durere o spun c ni s'a
dat trecandu-ne sub rubrica < muzicanft».
Pe vapor dar, eram considerati ca mu-

www.digibuc.ro
 4:2

zicany, si mare ne fu atilt mirarea cat si

rusinea cand capitanul vaporulul i impie-
gatil ne intrebad ca unde ne stint instru-
mentele cu care voirn sa ne ilustram in
tarl streine.
* *
Zi cu zi ce mergeam in susul Dunarei,
printre peisage, unele selbatece i admi-
rabile in salbatacia lor, allele posomorite
Si triste, printre nenumäratele panorame
incantatoare, ni se parea traiul vesel cate
o data' atuncl cAnd vesela natura ne su-
ridea, trist alta data, cand cel ce me in-
conjura me suparad. Da, zic aceasta pen-
tm cA Si multe necazurl am .suferit din
partea elevilor.
Amintesc cate-va, ca fostil mel elevi,
acel earl m'au insotit in acea caletorie,
cand vor citi randurile mele, sa'sl faca idee
ce trist, ce dureros, c ingrozitor e sa fil
mahnit intr'o caletorie pe care voiestl s'o
facl de placere.
***
* *
Lul X, IT dadusem de cheltuiala din Bu-
curesti, el insa ispravise. banil pe drum, si
se obicinuise a'ml cere mered. I-am tot
dat, i inteo vreme n'am mal voit aT da,
el atuncl me ameninta cA me va asvirli
in Dunare, daca nu II void da, zicand chiar
fata cu camarazil lul aceasta.
Y, nu avusese nicl acasa asa mancarl

www.digibuc.ro
 43

ca pe vapor, totusi voia sh maniince ca

un fecior de bani gata, zicandu-ml adese
oil ca el nu a plecat in caletorie de pla-
cere ca sa manance paine, salam si branza,
adica chiar din merindele ce le luasem la
plecare. De cel d'intaid Ifni era fried. ca
me asvarle in Dunare, iar de al doilea ca
va muri de foame
Z, egoist si foarte ambitios, pentru el
toata lumea de pe vapor nu era de cat un
nimie.
Z, nevoind sa cunoasca laid o subordo-
nanta, facea cele mai marl neajunsurI. In-
tr'o seara, II veni gustul sa cante, si nu
ceda la observatiunile nimanui, ba Inca
amenintase pe secundul vaporului cd. II va
asvarle in Dundre daca nu-I va ldsa sa cante.
Ce mahnire fu pentru mine cand a (lona
zi dirnineata fill chemat de cdpitan care
imi ceru mie satisfactie de purtarea ele-
vuluT nesupus. Era sa §i. me amendeze cu
45 fiorini daca nu aveam prezenta de spi-
rit sa-I spun §i. sal explic bine ca daca
me va mai amenda nu void putea ajunge
la scopul meg dorit.
Capitanul atunci se indupleca si iml zise
cit me iartd, insa dach devil se vor mai
purta tot ast-fel ne va lasa pe.toti la cea
d'intal statie pe mal.
*
* *
Ajungand in dreptul orasului Mohaci toc-
mai in miezul unei noptl intunecoase, ne

www.digibuc.ro
 44

ponienirn de o data a inträ in vapor o

ceatà intreaga de lucratorl de mine ungurl
cu figurile sinistre i aerul tantos. Vede-
rea acestora ne-a inspilirnantat, cad chiar
de la intrarea lor s'ati ultat atilt de urdt
la nol. Voind el sa ocupe scaunele noas-
tre, unil din elevl s'ad opus, si unguril a-
tuncl ad sarit sä ne batd, gratie insd pru-
dentel noastre s'a putut potoli scandalul.
* *
Ajunsi la Viena, am descins la otel Vin-
berger.
Ed, find obosit, m'am culcat seara.
Elevil, insä s'ati dus prin oras ca sä
vadd raritAtile Vienel.
A doua cli dimineatd insd, mare imi fu
mirarea, and gdsil paturile elevilor goale.
.1mb inchipuiarn ca vor fi facut vr'un scan-
dal si vor fi fost arestatI. Nu trecu insd
nicl o jumatate de org, cand venird cu totl
teferl, povestindu-ml veselb, cum ail petre-
cut de minune i cum umblaserd i véqu-
serd tot ce era mai insemnat prin oras,
in noaptea aceea.
A doua cli chiar, am that bilete pentru
Paris, and am si plecat, luand linia Sals-
burg, Ulm, Munich, Stutgard, Strasburg,
trecdnd prin Nancy, am intrat in marele
oras al civilizatiel in dimineata zilel de 2
Iu lie 1878, toemal in mare zi de sarbätoare
a aniversdrel republicel i inaugurarea ex-
positiunel din acel an. .

www.digibuc.ro
 45

La gara Strasburg, v6do'ndu-ne inconjurati

de atata invalmäseala, incepuseram sa, ne
perdern.
"Am descins la cel mai apropiat hotel
de pe Bulevard, la hotel Strasburg.
* *
Aci, de si voiam sa fac econornie, ca sa
statem mai multi inteo odae, a fost impo-
sibil cad regulamentul acelut hotel preve-
dea a nu locui de cat dou6 persoane in-
tr'o camera. Dupe consiliul patroanel ace-
Jul hotel, ne-am mutat a doua zi la hotel
Brady unde am gasit numal artisti, bine
inteles cä acolo am rOmas cad ne-a con-
venit mai bine. Ne-am abonat apoi la Res-
taurant du Progres, unde cu 1 fr. si 10 Wulf
de persoana mane= destut de bine.
Cele dintain ce am facut, a fost a ne.in-
teresa unde trebuia sä jucam, ne-am in-
deplinit aceasta ct in Bulevard St. Michel
si Quartierul Latin am intalnit studenti ro-
mani, car! ne-aA ajuta t. in urma la ajunge-
rea scopului.
Aceasta am spus'o mai sus.
* *
In timpul, cat am stat la Paris, pe langa
reprezentatiile date de not', la Foliés Bey-
geres, am vizitat Grand Opera, Teatru
Gedeon, Teatru Gaite, Cafenelele Chantante
din Champs Elisees. Am vizitat marea ex-
pozitie din Place de Trocadero, apol gran-

www.digibuc.ro
 1
46

diosul local Louvru, grAdina zoologicit, gra,-

dina botanicd, Bois de Viscenes, Bois de
Boulogne, etc.
Am vizitat in urmd, scolile de gimnasticA
Pascaud, Sorbona, Cezari, Joinville i acel
al D-lui Eugen Paz, de care am vorbit ce
primire mi-a fdcut.
Am vizitat apoi, frumosul palat si grd-
dina de Luxemburg, Antrepozitul de vi-
nuri dupe cheul St, Bernard, grAdina Tui-
leries din strada Rivoli, admirabilul arc
de triumf al stelelor din Avenue de Va-
gram, si mai in fie-care zi ne scaldam in
Sena la Ils des Cygnes, langa viaductul
cdet ferate de la Auteuil.
* *
In ceea ce priveste pe D. Eugen Paz,
cdruia ii datoresc cele mai sincere recu-
nostinte, este persoana despre care nu pot
ell st vorbesc atat de mult, cad este o ce-
lebritate in Franta, i afard de asta cunos-
cut de tott gimnasticil cart aü trecut ori
si-at1 facut stucliile in focarul lumet civili-
zate.
* *
Adaog ad, a en ocaziunea acea, D. Eu-
gen Paz, mi-a oferit mai multe ctrtT si
portretul D-sale pe care, ca stirnd si con-
sideratie ce o am pentru D-sa, il pun in
aceastd carte.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 48

Cat am stat in Paris, am fost si zilnic

vizitat la mine acasa de studentil romanT,
carI ist facean studiile arolo. Intre altil nu
pot uita si pe Costica Tataranu, care ac-
tualmente este procuror la Curtea de apel
din Bucuresti. Tiltilranu m6 ducea dese
orI prin diferite localuri, unde simteam
mare placere ea petreceam eate-va ore cu
densul.
Cat pentru localurile de spectacole,dupe
mine, -eel maT insemnat a fost Cirque
d'Eté, unde am v6clut printre renumitit ar-
tist:I pe celebra artista americana Miss Leona
Dare, despre care toate ziarele de pe acele
vremurT, an vorbit mult, cand a sosit ea
in Europa, aceasta pentru ca Americanii,
nu ail voit sa lase a pleca din tara lor pe 0
ast-fel de celebritate.
En care citisem toate acestea, m'am dus
eu Velescu si Petrescu de am vëclut-o ju-
cand.
(Aceasta Leona Dare, este cunoscuta ae-
ronata care a fost si prin Bucuresti acmn
cati-va anT, si care a dat mat multe re-
prezentatiunI aerostatice in Cismegin, ti-
nându-se agatata cudintil de un accesor al
trapezulut baionuluT).
*
* *
In urma elogiilor ce 1-am facia, Leona
Dare, ne oferi ca semn de amintire, por-
tretul ei, pe care II si pun in cartea mea
tot ca suvenire frumoasa.

www.digibuc.ro
 19

In seara de 17 Iu lie, tocmai ciind era sit

jucilm la Trocadero, in cel nail Trumos lo-
cal al expozitiei, primesc o depesa de a-
cash, in care mi se facea cunoscut ca sotia
mea era gren bolnavil si sit yin in Bucuresti.
Faptul acesta me intrista, i fact', ca
chiar a doua zi sa parilsese Parisul, im-
preuna cu elevii.

4
www.digibuc.ro
 50

La intoarcere spre tara, pe acelasT drum

7
pe care veniseram, ne-am oprit in Viena.
In acest oras, am ragut pe zidurI anun-
ciurf in care se vorbea de celebra gimnas-
tica Mis Vanda, curiost, ne-am dus s'o
vedem la Ioban Ilornigs pare. Mare ne fu
mirarea insa cand densa ne recomanda di-
rectorulta, care ne opri, rugandu-ne sa. dam
2 reprezentatii.
Am cedat, si &And acele 2 reprezentatii,
am fost viu aplaudatl.
De aci am plecat apot spre Bucurestf,
uncle am ajuns safiatosi.
In urma, unit din elevi, mai ales aceI
cart eraft maT curiost in calatorte, me sti-
mau mat mult. Aceasta bine inteles. jude-
cand bine ca aü profitat, aft vequt, au in-
vatat foarte multe.
* * *
Primjend placerea ..i dragostea de a ca-
latori, Inca de la intoarcerea din Paris, me
gandeam cum sa fac posibilitatea, ca sit
joc Romanul in Roma.
atru am in urma, dup. o munca colo-
sala, am reusit a forma o trupit din elevii
si elevele mele, dar se vede ct trebue sa
fie adeverat proverbul: Sei nu, el bagaj
mult la drum qi gdndurile sa le la st acasei,
cad, din Mtã trupa m'am ales cu amicul meti
Velescu si elevele noastre Adela si Julieta.
Dacà am fi plecat numaI not patru, mi
am fi patit atatea, dar am luat sipe sotia mea
Sultana si pe d-na Sarateanu, mama fetelor.

www.digibuc.ro
 51.

In zadar imI spunea mum liii Velescu,

ea multe voin pati daca void lua si pe
D-na Sarateanu, dar nu 'inT-a lost en pu-
Until sa pot a nu o Ina. cad fetele nu ple-
na DIM masa.
*
Din Viena am 'hat &mill spre Roma.
De asta data am niers en drumul de fer
liana la Varciorova, de unde am luat vapo-
rul Loid Austriac, Orient, i pe Dunare am
mers OM la Viena, calatorind bine si veseli,
prin Semering, Vilab, Udine, Trevizo, prin
granita Ponteha, Mestre i Venezia, uncle
ne-am oprit o zi de am vizitat frumosul
oras al dogilor, cu splendidul lui Pomo,
admirabila Piaza St. Marco, ineantatoarele
Lagune i ingrozitoarea punte a suspinelor.
Am continuat apoT drumul prin Padua
Ferara, Bolognia, Florenza, Viterbo, si in
dimineata de 28 Iulie 1882 am sosit in ca-
pitala Eel.
Am descins la hotel de Pariggi, Linde int
am pulut sta de eat pana a 2-a zi dimi-
neata din cauza scumpetel.
Am trecut apoi la hotelul Albergo Natio-
nale, unde am gasit foarte multi artiti.
* *
Ca si la Paris, in Roma, nu aveam nicl
o recomandatie. Ceva maI inn It: Ministrul
instructiunel de pe acele vremurT, ne pro-
misese la plecare cii, vom gasi la Roma, 1

la D. Obedenaru, ministru nostru plenipo-

tentiar 0 recomandatie.

www.digibuc.ro
 5-)

Mare iT fit mirarea D-luT Obedenara Si

durere zdrobitoare fu Si pentru mine, cand
mi se spuse ea la legatiunea noastrit din
Roma, nu se stie nimic despre mine si
trupa mea.
Amintesc ca, eram ea Velescu in acele
momente i i-am spus : «Vezl Velescule,
bine inAT OiceaT, ca sa nu ne mai ducem
pe hi ministeral cultelor, ca st cerem aju-
tor, de si in ajtmul plecarei jucasern in
Teatrul National, invitati de D. ministru
sa jusam la rep rezentatia de gala data de
D-sa in onoarea elevelor premiante din
Bucuresti. Dar D-sa in schimb nu ne-a dat,
de i '1-am rugat, nici un ajutor Si nici
chiar recomandatia care a dis at a trimi-
s'o D-lui Obedenaru).
0 bucurie nespusa se ivi atunci in su-
fletul men cand D. Obedenaru lint gise ca :
«Artistil romanT carl se and in casa d-sale
nu ati trebuinta de recomandatih.
* *
D. Obedenaru, caruia iT aduc yule mele
multumirT, ne-a ajutat foarte imilt de am
reusit a da citte-va reprezentatil in Roma,
despre care am vorbit.
In urma reusitei splendide, ziaristil din
Roma ne-an rugat a ne fotogralia si a le
lase portretele noastre ca semn de amintire
placutit, not ne-am i fotografiat la Borelli,
Piaza Spagna, dintre carT, am dat ca suvenire
cãtor-va prieteni si aceste portrete.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 NJ
,, i t..
,,- . .....:.tv
...-t.g., _ ., . -:. ..7;-, 1 -..-
' '':::`, '.

www.digibuc.ro
-
-
. ,v.:-'1'..--- -z -..r.' 7.e.'z"-.--- :,.--i.t..01,'"V4/,:fi:,,,=.
. "
.1 ki-, , 4.e.,-,.;,..,-..
-- L.

Ade la, Julieta

-,
.
4;1,1 . "'
t $Q,4,'
4':!'5. N1414-71 r924 .
`- 4
;
'47
4 ,..V."
1'1E, p
14';' 1'4r?4,
4 .-
L
4
-
, 44,2
I ,
44
e.
 53

In seara de 3 August, a fost primul de-

but la Teatrul Manzoni.
Iatä si cum eram anuntatI la aceastd
reprezentatie :

TEATRO MANZONI
GIOVEDI 3 AGOSTO 1882 ore 9
GRANDE NOV1TA
DP,BUTTO DEI CELEGRI ARTISTI
DI DU RIAREST
Senior Moceanu, Velescu, Seniorine
Adela e Julieta che ottennero un cla-
moroso successo all'Exposizione di Pa-
rigi del 1878.
* *
In timpul eat am stat in Roma am vi-
zitat: Canpidoglio, Pazilica di San-Pietro,
Castel Sant-Angelo, Fontana di Trevi, Mu-
zeo del Vaticano, Palazzo Barberini, Pa-
lazo Bonaparte, Tempio di Antonio e di
Faustina, ruinele de la Guria Giulia, Piaza
del Popolo, ruinele de la Coloseo (circul
cel mare unde se luptati gladiatoril cu ani-
male, (Panem et circenzes). Teattro Cos-
tanzi, Quirinalul si Metastasio.
** *

www.digibuc.ro
 57

Aproape in toate dilele ne scaldam in

Tibru si ne plimbam dese orT seara pe la
diferite cafenele si restaurante din Via
Corso (cea mai frurnoasa strada. din Roma).
*
* *
Dupe mai multe ciile, am plecat spre
tail pe acelas drum, si ne-am oprit iaräsi
in Viena.
Aci ne-am presentat la directorul de la
Danzer Orfeum, ca sa. ne angajam, dar era
teatrul inchis, ne-a dat insä o recomanda-
tie la teatrul *omosi, din Pesta, unde am
dat mai multe reprezentatil :
Iatä si cum am fost anuntatl :

NEUES ORPHE UM
ehem. Beleznay-Garten
7 A glich Vorstellung ina Garten
BEI MAILER WITTERUNG IM SALON
Es ist inir gelungen, das.
ruranische Tanzer - Quartett
welehes auf der Rfiekreise von Rom nach
seiner Heimath Bukarest begriffen ist, fiir
eM kurzes Gastspiel zusewinnen.
*
* *
De aci chte-va dile in urmä ne-am in-
tors cu totil sänätosl in Bucuresti.

www.digibuc.ro
 58

A treia citletorie am Moro in 1884.

* *
Pe de o parte prinsesem pldcere de a
cdletori, pe de alta insd aveam teamd sd
nu mai pdtesc iard, ce mi se intamplase
in cele-l'alte cdlëtoril.
De astd data iml pusesem in gaud sd
visitez capitala Spaniel, unde sd. ardt splen-
didulul Madrid, orasul in care dantul a de
predilectie, danturile noastre nationale.
In aceastä cdlOtorie am fost cu sopa mea
Sultana, Velescu i regretatul Costicd De-
metriad. Demetriad insd ne-a insotit cdlë-
torind de pliicere.
* *
N'am mal cerut nici un ajutor de la gu-
vern de oare-ce erarn pätit i stitul de
cele-l'alte care cu asa mare anevointa, pu-
tusem, obtine foarte mid mijloace.
* *
La Viena am descins la hotel Prater unde
voiam sd stalem o singurti cli. Ne-a fost
insd ingrozitor cand a doua cji voind sa ne
ludm bilete pentru Madrid de la Agentie,
ni se spuse cä prin part& pe uncle tre-
bue stt trecem, adicä prin sudul Franciel
bantue cu furie holera.
* *
Venind inapol la hotel, eram ingrijatI cd
nu stiam ce trebue s facem. Portarul ote-

www.digibuc.ro
1

59
lulul ne sfdtui in$1 sg: lulm linia prin Italia
sr sd ne oprim la Genua, de unde proba-
bil cd ne vom putea imbarca pentru Ma-
drid.
* *
L'am ascultat, i duCndu-ne la gar& am
luat bilete pentru Genua. La gard insd,
Demetriad citind ziarele din Francia, tn
care se spunea ca si in localittitile din
nordul Italiel bantue holera, de si isi pu-
sese bagagiul in tren, si-a schimbat pare-
rea si cu mult regret, s'a despartit de not,
remanand in Viena.
* *
NoT, am plecat dar, prin granita Pon-
teba, via Milano, Novi, Genua. Ajungênd1a
Genua in diva de 27 hflie am descins la
botelul Corona di Ferro. Ad am fdcut
cimostintä cu Domnu Malan. De D-sa am
fost condusi prin tot orasul, am vizitat
cele mai frumoase grAdini si palate, pa-
sagiul si cetatea inconjyrata de tunuri si
a sezata pe niste ridictituri de pdmant, earl aii
vederea in spre Mediterana.
Frumusetile acestea ale Gentle, nu ne
fdcea pe de o parte mare placere de oare
ce nu stiam de ne vom mai putea conti-
nua drumul spre Spania.
* *
Eram aproape deciI sa ne intoarcem In
tard, fara sd. ne indeplinim scopul, insa

www.digibuc.ro
 69

amicul nostru D Malan, ne consilid sä vi-

zitdm expozitia ce in acel an era la Turin.
*
* *
Am si plecat douè clile in urmd, la Tu-
rin unde am vizitat admirabila E xpozitiune.
*
* *
In Turin insä primim de la D. Malan
peste trel clile o scrisoare, in care ne spu-
nea cd la Genua a sosit un vapor care
pleaca in curdnd spre Spania.
*
* *
Intorcandu-ne la Genua, am gasit vapo-
rul ancorat. A doua cji chiar am plecat pe
bordul acelul vapor, ludndu-ne 1.rnas bun
de la amicul nostru D. Malan.
*
* *
La Madrid, am debarcat inteo frumoasd
cli din spre sfirsitul MI lulie.
Am descins la Votel de las quatros Na-
eiones.
*
* *
In capitala Spaniel am reusit de a ne
indeplini scopul, jucfind dupe a noasträ do-
rintd, si culegand laurl.
Despre acestea am mentionat.
*
* *
In timpul sedereI noastre la Madrid am
vizitat (Circul Grand Corrida de Novios de

www.digibuc.ro
 61

Madrid > cea mai mare reprezentatie de

lupte intre oamenT cu taint
Ce am ve'clut aci, pentru noT era inspai-
mantiltor. Douti-zecT mirspectatorl priveau
cum taurul spargea pantecele cailor de sub
calaretif Suerte del Banderillas. Cum El
Mador omora pe taur cu spada, La Esto-
cada. Apol cum scoteau taurul din cire El
Arrastre del Toro.
La vederea acestor ingrozitoare barbaril,
nevasta mea a leOnat, iar Velescu, imI
zicea:
DM draculul d-nule Mocene, c. nu
pot sa m6 uit la et Si cu toate astea am
stat patru ore, Ulm cat a tinut specta-
colul.
Ceva curios, este ca aceste jocurl de si
sunt barbare, dar sunt cele maT atraga-
toare.

* *

In Madrid, dupe ce am jucat i cules

cele mai marl laude, la teatrul Buen-Re-
tiro, directorul acelul teatru, ne-a rugat sa
posam in costumele noastre nationale
impreuna cu cele dou4 andaluze, cu car!
jucasem. ca sa-I Wain i D-sale un por-
tret spre semn de frumoasa amintire. Ceea
ce am si facut, la fotograful cel maT in-
semnat din Madrid. Otero, Cee Sn Gero-
nina.
Iata dar i aceasta fotografie.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 63

IAA si cele ce zicea ziarul 'La Corres-

ponclencia> relativ la reprezentatia noasträ:
4Manana juéves haran su debut en el jardin del
Buen Retiro los bailarinos rumanos de Bukarest,
Sres. Moceanu, Welescu en union de dos hailari-
nas espanolas, ejecutando danzas caracteristicas de
Rumania .
* *
De si eram invitat1 sd jucdm pe scena
teatruluT din Lisabona, capitala Portugaliel,
ne era ins& fried a ma1 continua drumul,
de oare-ce holera, bilntuia peste toate par-
tile din nordul Spaniel i Portugalia
De et, ne-am, tutors spre tard ludnd dru-
mul prin Burgos, St. Sebastiano, printre
Pirin el la Andaia, granita Franco-Spaniold.
Aci nu mai era nicT o persoand de cdt
numaT noT in toate vagoanele. Treceam decT
prin acele locurT pe unde era holera. Ajun-
gAnd la Bordeaux am bent bordeax si am
luat i cate-va stidle cu noT.
Trecdnd apoT de aci prin Touluza Lyon,
Dijon si Mehm, am ajuns la Paris.
Aci , directorul de la Folies Berger,,
cum a auzit de soirea noastra, ne-a invi-
tat sti jucam. A fost insd peste putintd din
cauzd ca Velescu se imbolnavise.
Am luat apol linia spre Nancy, oprindu-
ne Ia Epernay, unde am Wilt champagnie
si am luat cate-va slide pentru acasä.
Din Strasburg am trecut prin Stutgart,
Miincben, Salsburg, Viena, Pesta, Vdrcio-
rova, si am ajuns sanatol In Bucurest1 in
spre sfirsitul luT August 1884.

www.digibuc.ro
 6-I

In 1886, am facut a patra caletorie.

De astit data, scopul meti a fost ca sa
joc danturile noastre nationale in India, in
acea localitate uncle danturile stint predi-
lectiunea poporuhil, uncle este origina de
la care s'ail nascut primele jocurT.
Ca sa descriu atilt ealetoria, cat si cele
ce am vezut si intimpinat, mi-ar trebui pana
unuT romancier, dar totusi cu slabele-mi
puterT voiti incerca a descrie pe cat voi
putea de lamurit toate peripetiile si aproape
toate cele ce am vezut si intimpinat, bine
inteles acele mal principal e.
*
* *

Ce mi-a sugerat mie ideea de a face a-

ceasta lunga caletorie a lost ca inca de
prin anul 1865 cand trecu prin Bucuresti
marele gimnastic si celebrul acrobat James
Jolmes, m'am indragostif asa de mult de a
vedea si juca in India, de oare-ce James
me si luase cu ansul, angajandu-me sa
joc in Calcutta, plecand insa pe drum a tre-
,buit sit ne despartim la htoratul Marei Ne-
gre, de oare-ce in Europa bantuia din neno-
rocire holera, si trebuia sa facem carantina
40 de zile. Asa, ca m'am intors in Bucu-
restl, unde mi-ani reluat posturile si lee-
tiunele mele pe care le parasisem pentru
un moment la plecare.

www.digibuc.ro
 6,5

In aceastä calëtorie (adicd in 1886) am

fost Insotit numal de Velescu.
* *
Era o splendidd zi de la incepulul luI
Iunie, când am plecat, via Constantinopole.
Pang, la Varna am mers cu calea feratd,
de aci ne-am imbarcat pe vaporul Minerva.
Pe Marea NeagM, In ziva i seara acea
a fost frumos. Cdtre mezul noptei insd, is-
bucni o furtund Ingrozitoare, care a durat
pana despre ziud, caul disparu tot asa de
misterios cum si venise. Cu toate acestea
rgul meiret, noi nu l'am avut.
In acea dimineatd de 9 Iunie am intrat
in Bosfor trecand prin Karybdo-Kalessi
frumosul cap, peste drurnul cdreia este Poi-
ras-Kalessi, apoi prin Bujue-Limani, dra-
galasul oräsel Jénimahala, Kirechbournou,.
Térapia, de unde vedeam pe tarmul cel-,
l'alt splendida panorama a Kioseului Vice-
regelui-Egiptului, Balla Liman de uncle se,
zareall geamiile din Anadoliassar, i in
sfirsit incet-incet cillinervcp> trecu pe lâng
Salika Sultan Seral, Ortakeni, Tiragan
Serai, Dolma-Bagthé (Palatul Sultanului),
Fydykly, Sall Bazar, si apol vaporul a an-
corat pe Inalul Galata, in Cornul de aur-
langa Podul Kara-Keni. Aci am admirat
afard de frumusetele ce ni se prezentail
vederel, i barcagiil turd, cart se repe-
zeail ca niste pirati asupra vaporulul, cu
bdrcile lor, din care eseaft i suindu-se pe

www.digibuc.ro
 66

bord mergead cu o iuteald de nedescrisd

dirt cabina in cabina, vorbind fel de fel de
limbt europene i orientale, invitdnd i ru-
gaud pe caletorT sa-T conduca de pe vapor
la diferite hotelurt.
Vezuram pe unul spatos, i voinic c.
pune maim pe bagagele noastre i ne ruga
sä ne conduca el. Ne-am scoborit in barca
lut si in cdte-va minute ne duse la cheid,
unde era vama si poli1ia portulut Dupe
formalitatile obidnuite, am plecat in urma
barcagiulut. Mi se paru curios, lumea acea
de hamall turd, oament de o inaltime ex-
tra-ordinara, spatost i ëu gatul incovAiat
spre pept, din cauza greutdtilor enorme ce
ducead in spinare. Barcagiul chernd pe un
hamal, care cu o uprinta mare tidied din-
teo data toate lucrurile noastre. Mi se 'lieu
mild de el, cad greutatea era mare si IT
spuset sä mat ia Inca. unul.
El ardtand spre altil, ne spuse ca e ju-
carie ee are acesta cad altil avead de pa-
tru oil mat mare greutate In spinare.
.5i, in adever, me convinset cu oehit.

* *
Not voiam s mergem in Pera l'a vr'un
hotel mat insemnat, el ne spuse sd ne oprim
in Galata la Hotelut Comercial Vulturul
Negru, unde vom gasi i mat eftin si multi
romanT.
* *

www.digibuc.ro
1
67

Am descins dar, la acel hotel.

Nol am voit chiar in ziva aceea sa ple-
cam spre Calcutta, dar nu avém vapor direct.
*
* *
Am rëmas 'And ce ni se va prezenta
ocaziunea.
*
* *
Ceva interesant, era di peste treCzile
Turcii, serbätoreag Bairamul, cea mat fru-
moasa a br seirbeitoare religioasa. Baira-
mul se tine dup. ce sa ispravit .Ramaza-
nul, adicä postul de 30 pe, in care timp
turcii postesc continuii cliva, numal seara
mdnanch putin.
Apol cand s'a implinit 30 de (Jule, la un
semn dat, dup. ce se intoarce lumea de la
Geamie, atunci toti incep a manca, ,si bo-
gatil imparte bani la saraci ; chiar ceI cc
fac mese marl acasd, se imprumuta unii
de la altlY, numal ca sit aiM ban! asupra
lor pentru a putea da sdracilor.
*
* *
Cat am stat in Constantinopole, am vizi-
tat cele mai principale si cele mai frumoase
localitati, dintre car! amintesc pe acele ce
mi-ati facut o impresie placutd.
*
* *
Insotit de Velescu si condusl de un ghid
ne-am suit in Pera, pe drumul de fer sus-

www.digibuc.ro
 68

pendat Mitropolitan Railway. In Pera am

vizitat teatrele si mal ales Palatul de cris-
tal, cel mal frumos local de teatru de va-
rietati, unde eram si invitatI chiar din Bu-
curestl ca sä dam cate-va reprezentatiunl.
Acolo ne-am Inta lnit cu un englez bdtran
anurne Scott, care aletorise cu nof pe Ma-
rea Neagrd. Mare ne fu bucuria si none 0 IA
Stand cu dansul de vorbd, si spunan-
du-1 cii mergem la Calcutta, el ne-a sfatuit
sa nu ne ducem _alum!, ad nu era sezo-
nul de voiaj si chiar ne expuneam viata.
El ne ruga mal bine sä mergem la Lon-
dra, pentru cd. spre Indit e periculos. Ca
sa. ne convinga ne spuse cd exista si un
fel de proverb, anume : europeniT mergand
spre Indil de si n'ail reul mare! villa la
Aden, de aci incolo totl trebue sd'I aibd,
asa fiind clirna prin care se trece.
Nol cu nicI un pret nu voiam sä as-
cultdm orl-ce s'ar zice, de oare ce voiam
sä vedem Calcutta si sa. jucam acolo dan-
turile noastre nationale.
*
* *

Intorcandu-ne la hotel, am facut cunos--

tinta until pasa batran, care zicea cd, a fost
in Bucuresti ,si din vorbä in vorbd, ne sfd-
tui si densul sd nu plecam la Calcutta, zi-
cand cd nimeni nu voiajazd pe Marea Rosie
in luna lul Iulie cand bate Harnzinul si ab-
solut nicI un european nu voiajeazä de la

www.digibuc.ro
 69

Aden la Colombo, Calcutta, and bate pe

Oceanul Indian. Monsonul.
*
* *
A treia zi, era Bairamul. Am asistat
si noT la cate-va peripetil. Intre altele dupe
ce se Men slujba la Moscheea Sultanului,
vëzurAm poporul credincios s,i mai ales
provincial! turd cum cu cea mai mare re-
ligiositate urmail cortejul Sultanului, corn-
pus din träsuri frumoase impodobite cu
flori si carT erail in cea dintAii1 Sultanul,
apoi cadanele conduse de enuci, si cum
in fata PalatuluT a defilat armata.
*
* *
Am admirat apoi frumosul Dolma-Bag-
the sail Seraiul.
Ce ne-a mai atras atentiunea a fost Pa-
latul de Yldiz, localele unde sunt cazar-
mele Medchid, Arsenalul Matchka, Scoala
militard, Cazarma airtilerief.
** *
Am mai vizitat trecand Podul Sultand
Valide, in Stambul, Yeni Serai, Nury Os-
manieh. Splendida St. Sofia, Eski Semi si.
Marele Bazar.
*
* *
Din Constantinopole, ne-am imbarcat pe
vaporul rus Cicaciova pentru Alexandria,
crezand ca. acolo vom gasi vapor pentru

www.digibuc.ro
 70

Calcutta. Am trecut Marea de Marmara,

printre Dardanele pe Iiingtcoasta occiden-
tald a Asiel mid printre insulele Mytilini,
Smyrna, Samos, Karpattos, Rodos si am a-
juns in Alexandria, portul din nordul AfriceT
in Egipt. Inainte de a ajunge ni s'a parut
curios pilotul egiptean care esi inaintea
vaporulul conduandul la port.
In Alexandria am stat o zi, apoI ludnd
vaporul Loydul Austriac, inteo zi i o
noapte pe litoratul Mediteranel pe coasta
tie nord a Africel am ajuns la Port-Said.
* *

In acest oras, ea si la Constantinopol,

ne esird o lume intreagd de hamalT, aces-
tia ere"' insd arabI, cad ne primird cam
tot in acelas mod ca i turcil.
Pe cand traversam cheiul sd inträin in
oras, rezuram trecdnd prin fa ta noastr a. o
birjd, care ducea un mort spre cimitir.
Velescu imI zise atuncT c ne ese en plin
o sit ne meargd bine.
Voind s. ludm ,o birjd, am spus ghidu-
luT ce ne condueea st ne opreascit una, el
ne respunse sei se intoarcd, birja de la Ci-
mitir.
Mare ne fu mirarea cdnd ni se spuse
in urmä cit in Port-Said nu era de cat nu-
mal o singurd birjil care servea in acelas
timp si de car funebru,

www.digibuc.ro
 71

Am descins la Hotel _Italia, . unde 411111

stat doua zile pana ce a sosit vaporul Posei-
don, care venea din Triest i mergea la
Hong-Kong.
Ne-am inharcat pe acel vapor si cu el
am traversat frumosul i hmgal Canal de
Suez, uncle am admirat coastele Si orasele
principale de pe litoral, intr'o zi si o noapte.
* *

A doua zi seara sosiram in Suez unde

ancora vaporul, i not deharcaram p3 mal.
Aci ne esi inainte iard§1 o multime de arab!,
earl tineaa de capastru cate un magarus.
Cum ne vezu, arabit strigaa in italic-
neste :
Ecolo vn bon bunko, senior, adica. :
(lata D-le, un bun magar).
* *

Ne-am luat cat unul pe car! incalecand

ne-am dus in oras condust de arab!.
*
* *
Aci chiar la intrare am vezut pe o data-
tuitoare egipteana care juca in ulita si dupe
care alerga lumea cu gura cascata
Iata-1 Si fotocrratia pe *are am cumpa-
rat'o chiar de ra dansa, pe cand trecea pe
langa noi, si dupe ce ne-a aratat cate-va
figurT de danturl egiptene. Musicantul care
se ve de aci cu ea clicea ca este Sudanez.

www.digibuc.ro
 72

Dantuitori Sudan ezi in Egypt

A doua zi, am vizitat orasul. Am ve"zut

intre altele, Farul cel mat mare ce exista
prin acele lour!, a caret lumina se vede
de la o distanta extraordinara de mare pe
Marea Rosie.
In apropiere este locul asa numit Fan-
tana Int Moise, despre care zice Biblia ca.
acolo Moise a dat cu toiagul lute() piatra
de uncle a esit apa.

www.digibuc.ro
 '13

Fiind cald, ne-im scdIdat in Mare.

Am observat bine, adeveratul fenomen
care se petrece la Marea Rosie. Adicd flu-
xul Si refluxul.
Fenomen de care se zice ca l'a intre,
buintat Moise ca o uneltä cand ad trecut
israelitil Marea Rosie ca pe uscat.
Pe cand voiam sa esim din mare sa ludin
hainele de la mal unde ni le ldsasem, cu
spaima observdm cd dabia sa zaresc la o
departare de cdp-va metri. Ne repezim, iii
suindu-ne pe pietrele unde le läsasem, am
stat cdte-va momente pand ce apa s'a re-
tras incetul cu incetul din acea parte si s'a
respandit in alta, pe drumul care trebuea
oh mergem spre oras.
* *
A treia zi am plecat din Suez iarasI cu
vaporul Poseidon pentru Colombo.
Para la Aden am mers pe Marea Rosie
7 zile si 7 noptI.
E peste puthitd a putea descrie ce am
pätimit din cauza caldurel ingrozitoare, care
devenea din suflarea harnzinuluf, de si erail
cele mai incdntdtoare pozitif.
Nu mancam, nu dormeam, eram inteo
stare mare de sldbiciune, simteam numat
nadusell.
In timpul acela, Velescu imi zise : Ade-
verat d-nule Mocene cd atdt Pasa cat si En-
glezul din Constantinopol aU avut dreptate».
* * *

www.digibuc.ro
 74

La Aden, am ajuns Intr'o Dumineca seara

pana a nu sfinti soarele.
* *
Pe langa toate apol, ne inspaimanta
cele povestite de marinarl despre perico-
lele ce adesea orl se intampla in acele
lungl calatoril, si cari din cand In and ne
esea in fata sag chiar in drum, de exemplu
trecand stramtoarea Babelmandeb, am a-
juns la niste stand marl chiar in mijlocul
Mare, aci se vedeag vdrful catardelor a.
douö vapoare inecate, aci ni se sfasia ini-
ma and vedeam pe cate un matelot ba-
tran plangand, uitandu-se unde sad Inecat
camarazii hiT din preuna di mai multi ma-
rinari si pasagerl.
* *
Am voit sa vizitam orasul, dar nu am
mers de la debarcader de cat vre'o 100 de
pasi pe uscat, si a fost peste putinta sa
mergem inainte, de Ore ce caldura ne sufoca.
Am renuntat de a vedea Adenul, i ne-am
Intors pe vapor.
Aci am stat vr'o doua ore, pana child s'a
luat cArbuni i apa destilata din Mare pentru
proviziune. Stand ad, am admirat renu-
mitii Les pleungeurs, adica copii mid arabI,
carora li se arunca de pasageri de pe va-
por monede mid, la vederea -lor ei se
aruncati intocmai ca pestif cand li se da paine
in apA, si le prindeag cu o dibacie ne mai
pomenita.
Iatä i o fotografie a bor.

www.digibuc.ro
- -.
t,
_:

MW11 inottitorl de la Aden

www.digibuc.ro
 76

Ceva de remarcat, maT eraii arabil cart

veneail pe vapor invitandu-ne sa cumpa-
ram oua si pene de strut, al caruT comert
e foarte intins in acele locurT.
* *
*
Am plecat tot in acea seara spre Co-
limbo capitala insuleT Ceilan. Esind din
Golful de Aden, incepu sa sufle Monsonul.
Atunci ne coprinse p9 toti tlul mdret
Prin aceste partl era ingrozitor, nu se
vedea de cat cer si apa, nu se mal vedea
nicT chiar pasarea care sbura din val prin
val. Era stranin, disparuse din suftetul men
chiar speranta de a maT ajunge la parnênt.
Mintea until om care nu a fost prin acele
parti, nu poate pricepe ingrozitoarele chi-
Hurl ce se sufera. NurnaT romancieriT marl
isl pot inchipui 0 omul poate suporta, tre-
cand prin locurT gat de ingrozitoare, isbitT
de valurile oceanuluT, chinuiti de raul ma-
rel, si fara chiar speranta de a mai ajunge
vr'o data la tinta dorita. Si numaT in a-
ceasta imprejurare, din cand in cand se
vedeati pestl sburatorl, call si &mil Old-
toreafi din val in val, condusl la intarn-
plare, si ratacitf cate o data, isbindu-se de
funiile catargulul, cAdeaa pe bord, si ast-fel
erati prinsT de marinarT.
*
* *
12 zile cat am mers pe Oceanul Indian,
am zacqt fara simtirl in cabina noastra in
care maT eran 4 persoane, dar care nu su-

www.digibuc.ro
 77

fereaa asa de mult ca mine, cad eI din

cand in cand tot mai esead pe bord.
*
* *
A 7-a zi, Velescu, impreund cu capitanul
Cobol, voird sa. m6 scoata afard pentru cä
ne apropiam de uscat.
Pe bratele lor am esit pe bord.
Dupe consiliul until marinar batran, am
mancat ceapd si paine neagra, dar foarte
putin, §i asa am putut scapa cu viata, Inca
5 zile pand la sosirea in Colombo.
*
* *
Poseidon, se apropia de insula Ceilan din
ce in ce, si cand auziram cuvintele observa-
torului «si vide terra), am inceput sà prin-
dem putere, aceasta isi poate or! cine incbi-
pui, bine inteles, numaf aceia car! ail avut
fericirea sil faca lung! calatoril pe Marl si
Oceane.
Efectul acesta este de nedescris, cad cu
lacrami in ochi, bucuria e asa de mare, ea
uitl chiar si réul laird, care te torturd
alga timp.
Bucuria ne-a fost asa de mare, cd cu totil
am inceput a striga intr'o voce «si vide terrax.,
aproape o ord, vaporul mergand spre Wm,
cu atat mai mult crestea bucuria si en-
tusiasmul clevenea mai mare cu cat din ce
in ce pamêntul se apropia.

www.digibuc.ro
 78

AjunsI in Colonbo ne-am grabit a pune

piciorul pe 'Anent, si sa mergem la un
restaurant ca sa mancam.
Intrariim din intamplare inteun local
oare-care, ne asezaram la masa, i tocrnaI
cand voiam sa luam din castronul cu supa,
cade din tavan un sarpe Cobra, care fri-
gandu-se in supa, a sarit repede, i svar-
colindu-se de durere, a sarit, stropindu-ne,
si se ascunse tocmal sub banca pe care
sedeam cit
'I-am spus atunci cu spaima lul Velescu,
cit scaparam de rad inàre i acum thi-
durãrn peste räul de pe meat.
* *
Ne-am intors pe vapor, uncle am prefe-
rat mai bine a statea cat a descarcat mar-
furile ce le avea si cat a incarcat altele.
* *
Am stat 8 zile continuit In care timp
ne-am permutat pe vaporul Argo.
Portul acesta este foarte frumos si se
poate asemilna cu Venetia.
* *
Noaptea clormeam pe vapor, iar ziva con-
dusi de un ghid numit «Antonio», vizitam
cu placere in acelasi timp 1 cu fried de
serpi, frumusetele orasului.

www.digibuc.ro
 '79

Intr'o zi, m'am dus cu Velescu la un riii

din apropiere de oras anume Grand Pas,
in care ell m'am scaldat, pe cand Velescu
pazea hainele de frica sa nu ni le fure.
Mare ne fu mirarea cand vezuram o lume
Intreaga de negri, cars balaceail in raft.
Trecand in not spre cel-l'alt mat vad pe
la mijloc sub mine la vr'un metru, un ne-
gru ca inota in acea§I directiune.
* * *
La inapoiare l'am intrebat de ce ma in-
s otit.
El 'mI-a respuns, pentru ca sit me sal-
veze data cum-va vr'un crocodil saU vr'un
Pesce-cane me va ataca.
* *
Am vizitat apol a doua zi, mergend cu
drumul de fer loud aqa zis Kendi si Adam
Spic. Acolo se zice de care indieni, ca
D-zea ar fi facut din Una pe Adam.
Iata i pusnicul, pe care intrebandu-1 ne-a
spus ca e profet, i ne explica cum Adam
a fost zamislit dintr'un fel de parnent pe
care ni l'a aratat. Pamentul era galben si
cleios.
Profetul avea par lung pana in pament,

www.digibuc.ro
 I. ,-1- ....
-_7Lr,.....rc.....,...4r----.- .... ....., ..:.,-
...... ,..z.
rizSE-5, ....:-
..-7,..'4074"-.-r . .,7c-7.,

. .
.,.,.....,..4._._
.
..,,___...______
,_,.....,- ...:-...=...,--.---,..___ ,... ,._
' re.oil -. -;* 2_,::: :.--, --1/4-:.7"r7-: .

-%;

.nrw..11...e.,.f;111(111119,04 -frAiRRIV1W111%
- 4110111.101n amm

Profetul din Adam Spick

www.digibuc.ro
 81

Si intorcendu-ne din Kendi spre a tra-

versa cu vaporul peste lacul cel mare, care
este in mijlocul orasulul Colombo. in care loc
se afla si crocodill, am Wait cu ochil pe o
biatd femee indiana cum o ducead la spital.
en amhele picioare sdrelite de un crocothl
care, sa repezit la ea pe cand spdla rufe.
*
* *
Poseidon plea prin Penang, Singapore
la Hongkong, iar nor deja eram aranjatr pe
vaporul Loid Austriac, Argo. Argo fiind gata
de plecare, ne-am despartit cu parere de
rad de Colombo, cdci incepuram sä prin-
dem placere de oare ce vezuram in aceasta
insula fertilä, admirabila gradina cu banana.
cocos, sofran, cuisoare, palmierT si. foarte
multe ce ne placu.
Seara s'a ridicat ancora §i am plecat spre.
Calcutta.
Ocolind insula Ceilan, dupa 3 zile am
ajuns la _Madras.
*
* *
Aci ca si la stancile din stramtoarea Ba-
belmandeb, vazuram vr'o tref vapoare sfd-
ramate de un ciclon care fusese p'acolo nu-
mai cu vr'o opt (tile inaintea sosirel noastre,
dar aci fiind o caldura ingrozitoare, nu am
putut sta de cat cate-va ore, timp cat am
mancat si am pus la posta scrisorr pentru
acasä.
* * *

www.digibuc.ro
 82

Plec And din Madras, la o distantA de

vr'o cate-va ore, din noil ne ajunse rant
Wird.
Eil care sufeream mai mult, avênd con-
cesiune de la comandantul vaporului, stA-
team ,si. dormeam pe bord.
Eram tocmal in mijlocul Golfulul de Ben-
gal, and veni Velescu la mine zicêndumI
disperat :
«SA ne desbrAdim de tot si sA rAmfte
pe noi numaT cingAtorile cu banl, apoI
sA punem mftinile pe cercul de cauciuc de
salvare in caz de pericob.
IntrebAndul de ce, nu apucä sli'mf i..s-
punda, tand capitan Cobol, anunta pe co-
mandant, cä s'a declarat incendiil in de-
pozitul de cArbuni si sAl dea ordin.
Comandantul atuncl a zis «sA facd Co-
,bol ce vrea, ca el nu comandm).
Atunci Cobol a ordonat tutulor marina-
rilor sA deschizA rezervoarele si. sä mani-
puleze cu pompele.
In timp de 3 ore incendiul s'a stins.
In urma. Cobol venind vesel la eoman-
dant, la anuntat cd vaporul este salvat.
*
* *
Ajungand aproape de Gange la insula
Tigrilori in apropiere ne-a esit pilotul ina-
inte, care ne-a condus in port, uncle a
ancorat seara. A doua zi am plecat in su-
sul Gangelul pe canal, §i seara s'a ancorat
la Calcutta.

www.digibuc.ro
 83

Un fenomen curios, pe Gauge, de dimi-

neatä curge apa in sus si seara in jos.
* * *
Inainte de a sosi in port, capitanul Co-
bol ne-a dat maI multe instructiunl. Intre
altele S. nu stam seara dud, ci in casa,
sà ne pazim de mancarl englezestl ne ferte
si ne fripte ; sä ne ferim de a umbla prin
mahalale printre Cull (indigenl despoiatI
de tot, a cdror piele pute ingrozitor
poate omori pe europenl la moment) ; s.
ne pazim de a esi in soare fait a avea
capul acoperit cu cased de plutd invelitit
cu pinza ; sä ne pazim de a ultra in con-
tact cu inclieni, pentru cä printre el ban-
tue permanent holera ; sa. ne pazim de a
ridica perna de sub cap noaptea, pentru
ca. Cobra doarme sub perna omulul ; dimi-
neata and ne sculam sä nu punem pi-
cioarele in ghete thainte de a le scutura,
ca sa. iasä Cobra care se ascunde peste
noapte in ghete.
* * *
SositI in portul Calcutel, cel d'intaia care
ne-a vizitat chiar pe bord, a fost politaiul,
care ne intreba data avem royolvere.
A trebuit sà dam revolverele. Ne era
peste putinta a nu le da, de oare ce nu
puteam intra in port cu revolvere, fiind
ast-fel regulamentul.

www.digibuc.ro
 84

Am descins la Great Eastern Hotel, reco-

mandat de capitanu Dimancea din ,Bucuresti.
Gasind ca. e scump ne-am mutat la Ho-
tel Waterloo.
** *
Fiindu-ne fricA de serpi, ne-am instalat
la al treilea etaj inteun apartament frumos
Si cu serviciul de inarmora.
Totusi, cbiar de la cele d'intaia mumente
Velescu dete peste o Cobra la intrarea
in reterada.
* *
Am scoborat apt)! la restaurant/ uncle
masa sta push zi i noapte.
Ceya curios painea nu avea cója, din cauza
igrasiei care o facea sa se moaie. Vin bun
nu se pomenea. Era numal un fel de ban-
tura numita Gin, un fel de rachiti de drojdie.
*
* *
In Calcutta, in orasul unde aveam atata
dragoste ca sa jucam, am inceput sa perdem
placerea chiar din intaia zi. Pe de o parte
suferintele cart le indurasem pe Mare atata
vreme, adic. 52 de i1e, de alta clima
nesuferita i obiceinrile curioase.
** *
Totusl cum nuturarn, am stat 8 zile.
Velescu se bolnavise in primele zile de in-
solatie, faptul acesta era gray, si deci tre-
buea sa slam paM ce el se va face bine
si apol sa plecam.
* *

www.digibuc.ro
 85

Facandu-se Velescu bine, aceasta datoritä

numaI until fel de masaj indian,(frictiunl prin
rasucirea muschilor si bataia membrelor),
am putut abia a 4-a zi sa umblAm de la
un teatru la altul ca sa gasim unul uncle
sa putem juca.
De si erarn anuntati in ziarul indian The
Indian Daily News prin urmatoarele :
By the Steamer Argo have arrived the wellknown
Professors of Gymnastics and National Dancers
Signori Moceanu and Velescu who visited with
great success all the principal towns of Europe,
and who will give but 2 performances at one of
the Calcutta Theatres..
* *
Am gasit in cele din urrna Teatru Na-
tional, dar acolo jucati Culi. De si nu era
public cand ne-am dus, i teatru era gol,
dar locul putea ingrozitor cad jucase Culi.
** *
Am vizitat apoI Taun Hall, dar nu pu-
team juca nict acolo, de oare ce trebuia
sa ne unim cu concertisti.
* *
La Bengal Teatru, jucati indienf albi,
trupa compusa numai de barbati carl f4-
ceati i pe femel, bine inteles travestindu-se.
Aci am putut juca i arata capitalei In-
diilor ceva din danturile nayonale.
*
* *
Iata i fotografia noastrA din Calcutta :

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 87

Lumea care cunoasce pe Velescu, pri-

vindul in aceasta fotografie, ar putea dice
ca nu este el, vedêndul cu barM i asa de
palid la fata.
Dar tocmal aci se arata suferintele ce
am indurat in acel lung si periculos voiagia.
Apol II lasase barba si din alta causa,
pentru eã atat in Colombo cat si in Cal-
cutta, barbierli reclean pe langa ulucl, Linde
asteptati pe musterii, pe carl II radea chiar
in ulita stand in picioare, Si II radea fara
sapun. En mam ras, dar Velescu n'a vrut.
* *

Dupe ce am dat noT reprezentatiunea In

Bengal Teatru, directoarea, vazand ce mare
succes am avut, prinse simpatie atat de nof
cat si de costumele noastre, i ruga pe Ve-
lescu sa posese in costumul nostru natio-
nal impreund cu (Musa Si copiil el, ca
ast-fel sã alba si sal ramana o dulce a-
mintire despre nol. Dorinta aceasta ne placu
Si noua, mal ales MI Velescu, care '1-0 si
satisfacu, fotograflindu-se impreuna. cu di-
rectoarea tot la fotograful acela, unde me
fotografiasem eü cu Velescu.
Iata i una din acele fotografil din carl
am dat ca suvenire directoqel Teatrulul
Bengal din Calcutta.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 89

Inainte de a pleca din Calcutta, ne-a vi-

zitat un director de teatru din Portogalia,
care lioia sa ne anuajeze pentru a danta cu
el in toate partile din Asia
** *
Nona insa nu ne convenea, cad doream
a merge mai cur-and spre cash.
0
It *
Am plecat din Calcutta si am traversat
India pe uscat cu drumul de fer pana la
Bonbay, uncle am stat o zi i apol ne-am
imbar cat pe un vapor Englez peninsular
i nurnit ,5'hanen, cu care am mers papa la
Aden, d'aci am trecut Marea Rosie, de asta
data nu am mai avut rOul Mare! pana la Suez.
*
* *
Din Suez am mers en drumul de fer la
Cairo uncle am stat trei gile, am trecut
podul cel mare de peste Nil, §i ne-am dus
de am veclut pe cele mai frumoase i mai
inalte piramide ale Egyptulul. Aci am ad-
mirat pe un arab care se urea pe piramida
Keas In patru minute, apoi scoborandu-se
de pe aceasta, se suia imediat pe Sphinx
Gizeh, o alta mare, piramida cea mai re-
numita in Istoria lumel.
** *
Din Cairo, cu drumul de fer am sosit la
Alexandria, uncle am stat 3 zile pentru a ne
mai imputernici, find osteniti de atata voiaj.
** *

www.digibuc.ro
 90

De aci ne-am imbarcat pe vaporul Clie-

di vial Iaghiun, pentru Constantinopol,
** *
Ne-am oprit la Pireu (langa Atena) unde
In timpul seret cat vaporul a stat, am vi-
zitat Atena cu frumoasele et localitatf.
** *
Intorcandu-ne spre vapor, am zarit un
steag tricolor, ne-a prins mirarea, i in a-
devér era arborat pe un vapor romanesc.
Era Bricul Mircea.
Am avut placerea de a'l vizita, ne-am
dus la vapor, si pe cand ne suiam pe bord
am fost intampinati de capitanul Eustatifi
si marinarit nostri romanl. Baetii ere' toll
veseh ca ne-au vözut. Capitanul era mai
vesel, dar vezandu-ne cat eram de galbeni
la fata, spuse :
«Se vede cä venitt din Calcutta».
** *
De aci, am plecat spre Constantinopole.
In drum, in dreptul Mitylinet s'a suit pe
vapor un capitan turc, care auzindu-ne vor-
bind. romaneste, ne fixa mereti.
Acela fusese prizonier in 1878, si adus
in BucureA unde a stat incazarmat in
Dealul Spiret. .

* *
Cand am f6cut cunostinta, ne-a povestit
ce bine a petrecut la Bucurestl.
***

www.digibuc.ro
 91

La Constantinopol n'am slat in port, ci

numal am debarcat de pe vaporul egiptean
pe Minerva, dar jiind-ca vaporul pleca seara,
ne-am dus la Galata la Hotel Comercial Vul-
turul Negru, ca sa luAm o cafea. Cel d'in-
taiu care l'am intalnit era Pasa, cu care
fácusem cunostintd, i cand ne vilzu ne zise :
I alah, litaq alah. Adica. (bine a'tI
venit teferi din pericolul cel mare).
* *
Seara am plecat, trecand am traversat
Marea Neagra la Varna, unde am ajuns di-
mineata, i luãnd drumul de fer am sosit
chiar ziva acea la Rusciuc, trec8nd apol
Dundrea, la Giurgiu am luat acceleratul, Si
am sosit teferT cu Velescu in Bucuresti.
* *
Din Indii am adus o colectiune intreaga
de diferite tipurT, atat indiene cat si ori-
ginale din diferite localitatT pe unde am
trecut. Din tipurile acestea, pun cdte-va in
cartea mea ca sd pot arata mai bine ori-
c Indiilor. Iata-le dar :

www.digibuc.ro
 f

\v-:-,--4,_:,...:_,.',;,..1";::1;;;;;:-.7.
,..:-:--
');

r
.5...._:,.:......44:6)..,.. ....'

. .

_J
Indian imblanzitor de serp1

www.digibuc.ro
Tragura unui indian begat _nutuita Zebus

www.digibuc.ro
; Birja sail trasura de piatA in Calcutta
www.digibuc.ro
Barca din Golful de Bengal
7

www.digibuc.ro
 , . .

6¢-77-17T,MrArT73175ri.:777-7,

VanzAtor de pene de ',dun din Calcutta

www.digibuc.ro
 07, ,

.. ..'?
.

:: ..
. ,:t.-........:.: . -
...., ...,
,,.....iiink

.,...
r f wl"... '' ;'' ..,:14. ,t-n- t :_-,t1,... :.-
-- tt
LAi
-

4}71.
Er.?- .14
C 4,
: kir :4

"rcthi,";-..e.: - _
°''
:brysiga

Indiana din Allababad

www.digibuc.ro
-

www.digibuc.ro
Palankin (targii) cu care se transporta pasageriI in oraele din Indil in
lipsii de triisurI

www.digibuc.ro
 106

A cincea calatorie a fost in anul 1890.

Acestei calatorii nu'l daft aa importanta,
pentru cä fusesem asa de departe, peste
marl ni peste tari, i Londra iml era a-
proape.
Mat malt Inca., nu am plecat cu nici un
scop de a danta jocurile noastre in ter!
streine, cad le dantasem in alte parti, am
plecat numai de placere, am calatorit nu-
mai s1 me distrez, si am fost pentru prima
oara singur, cad nici chiar Velescu nu mal
voia sit mearga, fiind satul si diansul de a-
tatea lungi calatorii.
* *
Am luat drumul spre Londra prin Paris,
mai ales cä nu vezusem expositia din 1889
ni turnul Eifel, despre care doreazt sal \Tad.
In Paris am descins la Grand Hotel du
Globe in Bulevard de Strasbourg, unde n'ain
stat de cat o zi, pentru ca era si intr'o lo-
calitate obscura.
A doua zi m'am mutat la Hotel Bica din
cartierul Latin, unde am gasit romani.
Am stat 4 zile, in care timp m'am in-
talnit cu foarte multi elevi de a! mei, car!
stutlia ori pe la facultatile din Paris, orl
la scoala de la Fontainbleti.
*
* *
Aci am facut cunqtinta cu d. Otto Pa-
pazogly, care m'a insotit in Londra.
* *

www.digibuc.ro
 107

In acele timpuri insa, lint schimbasem.

ideia de a merge la Londra, ci voiam sã
me intalnese cu Petrescu, care juca la Hy-
podrom, i impreund sä caldtorim.
. Dar cautdndul acolo, directorul ne-a spus
cä Petrescu plecase la Mile de la Geneva,
unde era angajat pentru acel sezon sà joace
la teatrul cel Mare. Un agent de teatru ne
spuse cd peste 4 zile Petrescu va juca la
Folies Bergere din Havre.
* *
Am si plecat la Havre a doua zi, im-
preund eu d. Papazogly, uncle ne-am ins-
talat la Hotel L'aigle.
Tot in ziva acea ne-am dus impreund sd,
vizitdm Mile de la Trouville, am stat doud
ore, in care timp am vizitat frumoasele ins-
talatil balneare, unde am avut fericirea de
a m intâlni cu d. N. Filipescu, actualul
primar, si familia d-sale, care 'ml-a facut
o mare pldcere.
* *
Séra ne-am intors la Havre cu vaporul, aci
am avut o mica aventurd romantica, cu o ja-
ponezd, Orel venindul rem/ Mira, iam dat a-
Jutoare. Musa ca recunostintä m'a invitat la
ea acasä pentru seara acea la ora 10. Voind
sä me duc, de si era o noapte intunecoasa, mi
se intampla s \red en ochil mei, cum de pe
o fereastrd de la hotelul in care sedea ja-
poneza, se asvdrli un om pe trotuar, chiar
din etagiul al doilea.

www.digibuc.ro
 108

Faptul acesta m'a inspaimantat, si cre-

zand cä s'a comis veck crima, am renuntat
de a mai face vizitd noaptea la japoneza.
A cicala zi am aflat cd un alt cine-va care
venise la dênsa tot la ora in care trebuea
sä mO due si ea, fiind insultat de birjar pe
scard ca nu 'i-a plata destul, acel cineva
a asvarlit pe fereastra pe birjar.
*
* *
Am plecat din Havre a doua zi seara,
spre Londra pentru cà nu gasisem pe Pe-
trescu. Ne-am imbarcat pe un vapor en-
glez seara la 9 ore, si am traversat cana-
lul La Manche pan& la Southampton, cand
am ajuns a doua zi dimineata la 9 ore. A
fost ceva ingrozitor drumul acela, cad toc-
mal aproape de mezul noptel, o furtund te-
ribila se deslantui peste Mare, si din acea
cauzd pe toy ne coprinse raid Marei.
*
* *
De la Southampton am luat calea ferata
si la 12 ore am sosit la Londra.
*
* *
Am descins la Hotel Marieys.
*
* *
A dona zi am vizitat pe langä scoalele
de cart am vorbit mai sus, cu d. Papazogly,
frumoasele maretil ale Londref, 'mi-ar tre-
bui iarasi pana unul romancier, ca sa. pot

www.digibuc.ro
 109

descrie Londra, ded nici nu rn6 incerc. vIa

impresionat insa, miile acelea de trarnvae
si trksurl, carl cimulaa cu o mare- regula-
ritate, ceata grozav i furnul ce predomina
orasul care -e plin de fabria
** *
Am spus mal sus, cum am vizitat scoa-
lele si cum am fost primit de cdpitanul
pompierilor, dar, nu-mai amintesc aci, spun
ca am vizitat expozitia Stanley, pe care
am admirato, la intrare sä vedea scris un
mare catalog cu toate numele locurilor pe
unde umblase el in Africa.
In aceasta. expozitie se vedeaa sate, case,
oament in interiorul caselor, se vedeaa co-
piiI i femeile lucrand, stand la foc, man-
rand saU dormind.
Era de tot ceva original din Africa.
Aci se vindea si- potretul lul Stanley, pe
care 1-am cumparat i ea, i ii arat aci :

www.digibuc.ro
 .4

r;e:
C
5

7.

MR. H. M. Stanley The Explorer of central Africa, and Foun-

der of the Congo Free State

www.digibuc.ro
 111

De si aveam bilete cumparate pentru

Paris prin Havre, le-arn daruit portaruluI
de la Morleys Hotel, ca n'am vrut sa ne
intoarcem iar pe acel loc, din causa ca. ti-
nea 12 ore, si ne era fried sa nu maI su-
ferim atat de rata Mara
Cumparend alte bilete, am plecat intr'o
dirnineata cu drumul de fer pana la Dover,
de aci cu vaporul am trecut Canalul La
Mansch pe un timp fOrte frumos si cand
Marea era linistita.
De la Calais, am luat drumul de fer, si
seara am sosit iar in Paris.
*
* *
Aci m'am despailit de d. Papazogly, Ca-
ruia 'I-am multumit pentru buna-vointa ce
a avut de a me insoti in calatoria spre
LornIra.
Si chiar in ziva acea, dupa ce am vizitat
expozitia si m'am suit in Turnu Eifel de unde
am scris a casa, apol am plecat spre Tara
Via Strasburg, Viena, si am sosit in Bu-
curestl sanatos.
*
* *
A 6-a calatorie am Med- o in 1893, la
marea expositie Columbiana din Cbicago.
*
* *
Aceasta calatorie am facut-o iaräsI sin-
gur, si a avut alt scop.
Am fost trimes, dupa cum am spus maI

www.digibuc.ro
 112

sus, de guvern pentru a lua note i studia

gimnastica i modul cum se predd ea in
America, pentru care am si fdcut cum m'am
intors un raport pe care 1-am inaintat Mi-
nisterului de culte Si resboiti, de care am
fost trimes in misiune.
** *
Am luat bilet direct din Bucuresti la
Hamburg cu drumul de fer, si din Ham-
burg la New-York, dus i intors.
*
*
Am plecat via Pesta, unde m'am oprit
cate-va ore.
De aci, iardsi mi s'a intemplat o mica
aventurd.
Din_Pesta luAnd calea Ceata, Breslati, Ber-
lin, s'a suit in compartimentul in care eram
singur,, un domn care plangea . Dupd
cate-va minute l'am intrebat cä de ce plAnge,
el cu durere imi respunde pentru ca, cald-
toreste departe, tocmai la America, si se
desparte de familie.
Cum 'I-am spus cd. i e me due spre
America, si cd nu trebue sa ne descura-
jam, a inceput sit se inveseleascd, si ne-am
inprietinit, spuindu-I eine sunt, 'mi-a spus
si el mie di se numesce Max Lindenbaum,
cd e comerciant i poate ramane in Ame-
rica.
Din vorbit in vorbd, imi spuse ca in a-
propiere de Breslati la o statie Ii asteapta
nevasta.

www.digibuc.ro
 113

Asa a i fost, cud la statia anumita s'a

suit o Ltd tanard si frumoasa.
In curand ne facuram buni prieteni cit-
tesl trel.
* *
La Hamburg am descins la un Hotel in
apropiere de Port, cu totiT.
A trebuit sa statem trel zile pentru cii
nu aveam vapor cu care sä *cum ime-
dial, in acest timp am mers impreund pe
la diferite teatre §i restaurante.
* *
A doua zi, m pomenesc cu 2 persoane
civile earl m intrebii de pasport, eg m'am
opus la inceput pentru cii nu stiam eine
sunt, dar ei aratandu-ml cit erag agenti al
politiel secrete, le-am aratat pasportul.
El m'ag intrebat apol, dacd cunosc pe
mi domn cu un nume unguresc din Pesta.
EA 1-am indrumat la Max, care era in a
doua odae liinga mine. Max a spus eti'l
cunoaste, dar nu stie de el.
AgentiI cautag pe un fost casier de la o
bailed, care fugise cu niste bani furatI.
*
* *
Am plecat din Hamburg tot. dite§I &el,
imbarcatI pe vaporul «Augusta Victoria ).
Traversand Marea NorduluI, am trecut apol
prin Calais, Southampton, unde s'a oprit
vaporul de a maI luat pasagerI, apol am

www.digibuc.ro
 114

intrat in Oceanul Atlantic pe care l'am

strahatut in 8 zile.
***
Pe vapor, am petrecut foarte bine in a-
cea societate cad erati si foarte multi profe-
sort francezi, germani si euglezi, earl mer-
gear' la Chicago.
*
* *
Muzica vaporului Uinta pe bord de dotia,
ori pe zi, seara, se facea concert tie cAtre
pasageri. Iatä si unul din programele acelor
concert e :

CONCERT-PROGRAMM
1. Verkehrte Welt. Her Claussen.
2. English Song, Mr. Helms.
3. Declamation, Frau Baldwin.
4. English Recitation, Mr. Hawkins.
5. Duett 2 Frl. Muller.
6. 1 iolin-Solo Mr. G. Balder.
7. Killaloe, Mr. Hawkins.
8. Verschieden, Chorlieder.
1. English Song, Mr. Brown.
2. Declamation, Herr Heymann.
3. 1 iolM Solo, Else Slattern.
4. Sologesang, Herr Hempel.
5. Columbus, Str,. Hawkins.
6. Duett 2 Frl. Muller.
7. Spanisehe Bomanze, Herr Schlotke.
S. Tom Pouze, Herr Dr. Richter.
9. Concert Maier, Herr Hacker.
1. Couplet, Herr Bille, Herr Kops.
2. English Song, Mr. Harwoed.

www.digibuc.ro
 112i

3. Damenquartett, 2 Frl. Mailer, Frl. Bengsch

Fri. Lutowska.
*. Phonograph, Dr.Richter.
5. Die Gloeke, Herr Schlotke.
G. Vortrag, Herr Heymann.
7. Recitation, Mr. Hawkins.
8- Gesang, Herr Petri.
9. Tannhauver, Herr Dr. Richter.
ERINNERUNGSBLA TT
An die Fahrt der eAugusta Tictoria
von Hamburg nach New-York
vom 27. Iuli bis zum 4. August 1893.
der Reisegesellschaft gewidmet
vorn Vergniigungscomite:
Dr. Richter, Prilsident,
A. Weissberger, G. Hacker,
B. Woog, F. 1-1.mpel
0. Scholotke, Mr. A. Byford,
Mr. A. Brown, Mr. W. Henkins.
** *
Was si lista tutulor pasagerilor ce eraa
pe vapor, lista tiparita in ziva plecaref din
Hamburg, ce se da fie-carui pasager ca sa
§tie en cine cidatoreste.
LISTE DER CAJCTS-PASSAGIERE
der
AUGUSTA VICTORIA"
Capitain H. BAR EN DS
Donnerstag, den 27, luli 1893
Frau Frances Alizetti Herr Benno Amende
Josef Adensamer Herr Anton Amende
Fräulein J. L. Andrews Fräulein Acheson

www.digibuc.ro
 116

Herr 0. Anderson Fritulein Elsheth Eu le

Herr Louis Bauer Herr Otto Carl Feldheim
Herr C. Braggemann Herr Max Fischer
Herr Heinrich Brinckmann Herr H. A. Fremantle
Herr David M. Block Herr Fred. L. Frick
Herr I. H. Bailey Herr Janke]. Fallek
Heer Julius Bottenstein II(rr Theodor FI ankmann
Frau Amalie Bensch Herr Felix Friedberger
Frau Lena Baldwin Herr W. Fozer
_Herr Dr med. Max Bille Herr Wilhelm ,Fraenkel
Herr Studiosus Eugen Bil le Fritulein Transita Gonsalbay
Iterr Carl Bottger Frau Auguste Grate
Herr John Bledi Willy Grafe
Herr Ludwig Ed Becker Herr Martin Grunwald
Herr Friedrich Oscar Becker Herr Professor G. Hermann
Herr A. Brown Herr Carl Hager, Chefredak-
Herr A. Berg teur d. Zeitschrift vDie
Herr R. Bergfeld deutsche Zucker-Industrie
Frau R. Belgfeld nebst Kind Herr Victor Hirschhorn
Herr R. G. Bonner Herr H. Hachmeister
Frau lein Grete Bengsch Herr Geo. W. Hutchison
Herr Joh. W. Beckmann Frau Henriette Hensel
Frau lein Augustine Beckman Herr J. Hannaford
Herr A. Byford Fraulein Adele Hohmann
Herr Ernst BOlun Herr J. A. Hankins
Herr Theodor Bumiller Herr W. L. Hankins
Herr S. Crush Herr G. Harwood
Herr G. Chinskull Herr Julius Heimann
Iterr M. Claussen Herr H. Hirsch
Herr H. W. Clothier Herr G. Hoskins
Herr F. D. Clothier Herr W. Hoskins
Herr Dr. Alexander Cirkler Fraulein Hubble
Herr W. R. Casper Herr Felix Hamburger
Herr William M. Dux Herr F. Hempel
Herr CorsiEtorialrath Dr. H. Herr J. W. Holmes
Dalton Frau Harris mid Kind
Herr P. Doyle Herr Theodor Haltern
Fritulein Dearth Herr Arnold Heppner
Herr H. G. Davies Herr Georg Hacker
Herr C. F. Eccard Herr C. Hartke
Fran Anna Elliot Herr J. W. Ittmann
Herr Franz Enamelhainz Herr Ingenieur Jinkers

www.digibuc.ro
 117

Fräulein Selma Jonas Herr Hermann Mayer

Fräulein Jarvis Herr Otto Mai
Herr D. Mc. Jerrow Frau Bertha Mai
Herr Carl Kfinigsberger FrUulein Emma Mai
Herr Edgard KUnigsberger Fräulein Helene Mensdorf
Herr Adolf KOnigsberger Herr Paul Muller
Fritulein Hannchen Kops Frau Pauline Midler
Herr Victor Kops Frill' kin Paula Muller
Herr Samuel Kops Fritulein Ida Midler
Herr Hofrath Iwan Alexan- Herr Professor G. Moceanu
drowitsch Krinin Herr V. Mauss
Herr Robert Karges Herr Carl Friedrich Mayer
Frau Olga Kretschmer Herr Rechtsanwalt, Ludwig
Herr Kretschmer von Meszlenyi
Fraulein Keymorth Frau A. L. Munson
Herr Michael Lienau Frau L. Mattern
Herr Jacob Lederhos Elsse Mattern
Fräulein Fanny Levin H ,rr Anton Nowak
Herr F. von der Lithe Herr M. Nielson
Frau T. von der Lithe Frau Line Nielson
Herr Ernst Lampe Frau kin Charlotte Nielson
Frau Auguste Lampe Fraulein Clarence Nielson
Herr Ernst Lampe Herr Henry Neuberger
Frieda Lampe Frau Annie Neuberger
Frau Clotilde Lazarus Herr Philipp Nehrhass
Herr Carl Lempertz Herr H. Oppenheimer
Frau kin Fanny Lewin Frau Oppenheimer
Fräulein Marie Lausch Herr Richard Oppenheimer
Herr E. K. Lee Herr Georg R. Oettel
Frau Leckband Herr H. Ormond
Herr Max Lindenbaum Herr Julius Pfeifer
Frau Martha Lindenbaum Herr Johann Pfeifer
Fräulein Menzies Fraulein Eva A Post
Herr Carl Mfi Her Herr Simon Danilowisch
Herr Otto Mummert Pogoulaft
Herr Stadtrath 0. Meissner Herr Ottokar Pastor
Herr John Henry Mackay Frau kin Delphine Pilliet
Herr Konrad von Meyenburg Herr Josef Pefri
Herr Nicolaus Metzner Herr Nicolas Peters
Frau B. Meyer Herr Peter Petersen
Herr Friedrich Mewls HerrGraf Siegf.v.Pappeuheim
Herr H. Mymms Herr Martin Reinberg

www.digibuc.ro
f
118

Frau Alice Reinberg Herr C. Swanberg

Henry Reinberg Frau C. Swanberg
Alice Reinberg Herr Sidney P. Townshend
Anna Reinberg Herr J. H. Taylor
und Dienerschaft Herr Theodor Trautmann
Herr C. Ritzhaupt Fraulein Quiteria Vazques
Herr Asser Rosenmeyer Herr Franz V olkers
Fraulein Anna Rosenmeyer Herr Otto Vollmer
Frau Pauline Ruthenburg Frau Louise Vollmer
Herr Dr. A. Richter Herr Jacob Vollweiler
Herr A. Powlez Frau kin Emma Vollweier
Herr Otto Spatz Herr Dr. Max Winkler
Frau Jenny Spatz Herr F. C. Wechmar
Fraulein Aurelia Simon Frau Marie Wälber
Herr Professor W. Schulz Herr Theodor Witt
Herr L. Schreiber Herr Adolf Weisberger
Herr Oscar Schmidt Fraulein Emilie Weisberger
Herr Schreiner Fraulein Nicotine Warming
Frau Sarah Sperling Fraulein Anna Warming
Herr Henry Sehatzmann Herr B. Woog
Fraulein Caroline Schneider Herr H. Westphal
Herr A. H. Silvermann Frau Dora Westphal
Fraulein Steuning Herr Dr. John Wu tzi
Fraulein Elisabeth ScInitze Herr Dr. Max Winkler
Herr Schwarze Fraulein Hedwig Wiedmann
Herr J. Stone Fraulein Caroline Winter
Fraul. Sophie von Sutomeska Herr G. J. Wood
Herr Georg Sabin Fraulein Young
Herr Otto Schlothe Herr J. Young
Herr Oscar Schmidt Frau J, Young
Herr Dr.Sahulka,K.K.Oesterr. Herr Friedrich Zanzow
Ungarischer Delegirter zur
Weltausstellung

www.digibuc.ro
 119

NACH SOUTHAMPTON
Frau Theodor Tietz I Herr B. E. de So la
Herr Hermann Juls. Hah lo Frau Sarah Harms
Herr Henry Browning nebst Kind
Frau Henry Browning Fraulein Maitland
Herr Richard Waechter nebst Bedienung
Herr Sidney Todd Herr H. J. Wingrowe
Herr Robert Farber Fritulein Ferguson GM
OFFIZIERE DER ,AUGUSTA VICTORIA"
I. 011izier 0. Schillke OherMaschin. C. H.Neupert
IL P F. Leybold I I. Machinist A. Giese
II. P F. Göldner I . II. A. Sievers
III. F Moser I. Arzt Dr. Hildebrand
I

IV. » A Blankenburg H. » Dr. Lawrenz

Zahlmeiste C. Niens
I. Ober-Siturd F. V. Osterbind Oherkoch Richter
II. P Wiesling I. P Chilliot
III. P Hingenitz II. Meyer
II. Götting
* **
Am ajuns la New-York inteun zorl de zi.
Intitiu ce m'a impresionat mal mult, a
fost frumoasa si mdreata statue a Liber-
Nei, pe dinaintea carei am trecut pand a
nu ajunge la port.
*
* *
De si md intelesesem cu Max si nevasta
sa, sd descindem la acelasi Hotel, dar dupa
ce ni se verifieä paspoartele, eft voiam sti
plec, dar cand sd vie si rtindul lust Max,
politia l'a oprit, cdci primise o depep. din
Pesta in care se spunea cA Max furase o

www.digibuc.ro
 120

fata i fugise cu dgnsa, dee( era pedepsit

ca sh nu poata intra in America, si sa fie
snit a se intoarce inapol pe clasa III intre
oameni ordinarl.
* *
AtuncI am inteles eU, cine treble sa fi
fost Max, si ca fata luata de, la statie nu
era nevasta lui, ci era furatA..
* *
Cu Were de rat m'am despgrtit de d'ensif.
Cel d'intahl lucru ce am facut, am de-
pesat acasg cd am ajuns sanatos, depesa
data printr'un copil la Hoboken in port.
* *
Am descins la Belvedere House, Euro-
pean Plan, cor of Fourth Avenue et 18 th
Street.
Am stat aci pan& am vizitat toate scoa-
lele si 'ml am terminat afacerile.
In acest timp am vizitat Central Parc,
cea mal mare si cea maI frumoasa gra-
ding zoologica i hotanica din lume. Am
vizitat apol Madison Teatre, Brooklyn-
Bridge, cel mal mare pod posibiI si Pano-
rama cascade! Niagara.
* *
Am plecat din New-York prin Filadelfia
la Chicago.

www.digibuc.ro
 121

La Chicago am descins la Ors Yoh n

Buck. 1470 Michigan Aye, casa particulara
recomandata mie de d. D. Marinescu, fiul
d-luT Marinescu Bragadiru, care fusese Iii
Chicago, stause acolo si se intorsese in 13u-
curesti.
* *
A doua zi awn silit sa inildnesc pe
Zolnay, despre care am vorbit atat de mull
maT sus, l'am i gasit in Vabasch Ave,
State Street 29.
* *
Mare fu bucuria, atat a WI, a mea, cat
si a inca doT romant Pandele si Miclescu,
unul functionar la domenii, altul profesor la
scoala de agricultura si a doT fosti elevi in
Bucurestl, Filip Kraus fost elev in conser-
vatorul nostru si acolo sef de orchestra,
Luis Zullo, pictor din Alexandria (Egipt),
(unul din Meth cunoscutuluT pictor Schulof,
din Bucurestfl cu car! am petrecut bine si
am vizitat expozitia.
* *
Inteuna din zile, am si pozat Cu totiT
la Zolnay acasä, i, ca semn de frumoasa
amintire, pun §i acea fotografie aci :

www.digibuc.ro
rly

4.

t.I

Fotografin Pickering 2826, State Street

www.digibuc.ro CHICAGO
 123

* *
Despre expozitie ca sd vorbese i sa o
descrig, e o chestiune foarte grea, me mar-
ginese numai a ardta aci in &mart ce
mi s'a pdrut mai frumos.
Vastul pavilion, Manufactur and Liberal
Arts Building, cel mat mare si mat splen-
did local in care sunt toate artele mann-
facturet. Agricultural Building, Transporta-
tion Exhibit, Galleries of Fine Art, Elec-
trical Building, Foresty Building, Pavilio-
nul Californiel, Pavilionul Minelor, Machi-
nelor ; memorabila Corabie a luX Cristofor
Columb Santa Maria. Apoi am vizitat Cil-
drens Building, scOla copiilor din Expozitie,
uncle mergend in tote zilele, marele profesor
de gimnastica George Brosius, 'mi-a Mot o-
noare de a'ini da un loc in tribuna, ca sd exa-
minez pe elevii profesori.
George Brosius, este profesorul de gim-
nasticd din Milwaukee. Aci este scoala Nor-
mala, de unde es profesorl de gimnastica
pentru toatä America. Brosius este cel mat
energic lupthtor al arteT girnnastice, i ac-
tualmente lucreazä cu multh. iubire i tra-
gere de inimd pentru perfectionarea i mai
mare a gimnasticel, cdci in America orl
cat de perfectionata ar fi o add, tot se
studiazd, tot se mai continua. pentru a se
perfectiona i mai mutt.
Cu aceasta ocazie, oferit potretul
d-sale, ca semn de stima, pe care tot ca
semn de stima il- pun aci :

www.digibuc.ro
 f41

George Brosius

www.digibuc.ro
 195

* *
In urma m'am suit in colosalul dulap
numit Roata Feris.
Ea este cea maT mare constructiune de
fer posibila in lume. Cantareste 4300 tone,
incap 2160 persoane in interior, are putere
de 2000 cal, inaltirnea el e de 264 picioare.
*
* *
Aceasta roatà se numeste Roata Ferris,
adica. roata MT Ferris, acela care a dat
planul de constructie si a esecutat cons-
truirea ei. dup. cum Eifel a construit ma-
rele Turn, care s'a v6zut la expozitia din
1889 la Paris.
* *
Roata se vede de la o distanta extraor-
dinara, atat de la statiile de drum de fer,
cat si de pe lacul Michigan.
* *
Arum in urma, aceasta colosala construe-
tie a fost transportata asa cum era, la
Londra, si a fost asezata intr'una din cele
mal insemnate piete din marele oral.
Se zice ca. Americanil la inceput aa vrut
sä construiasca un turn de sase sute metri
de innalt, ca sä intreaca pe Turnu Eifel din
Paris cu 300 metri.
In urma eT schimbat planul, i in
locul acelui turn ail facut Roata Ferris.
Pentru ca ea, este cel maT splendid cap
de opera al ExpositieT din Chicago, o re-
produc in cartea mea :

www.digibuc.ro
 >' :'
-'4i61116$1i4:5-135itotsvitwk4A1A4F.#..-4:i-,

Roata Ferris
www.digibuc.ro
 1 '2 7

Toga zina umblam atat en tramvaiele

electrice, cat si en drunnwile de fey, con-
dus cand de Zolnay, cand de Zullo, ori
Kraus.
* *
De remarcat, e inaltimea caselor, cad
OM la al zecelea etaj, casele sunt me-
diocre, si de la al zecelea OM la al doua-
zecilea stint ceva de remarcat. Intre allele
am vizitat si Auditorium Building, una din
cele maT inalte case, unde este si tin teatru
mare, in care incape peste 10,000 oamenl,
avênd o scena asa de mare ca pot inea,
500 de persoane.
* *
Aci s'a jucat in tot timpul expozitiel de
6 lunT, piesa : Descálicarea tut Cristofor
Colomb in, America , teatru a fost plin
in fie-care seara, Baletul era condus de ce-
lebra baletista Stochetti, acea care o inva-
tasem Romanul in Bucuresti, careia i-am
facut o vizita i m'a primit cu o bucurie
nespusa.
** *
Am maT vizitat apol grandiosul local Troka-
dero, teatru de varietatt, la care am fost
invitat ea si Velem' chiar din Bucu-
restI, de directorul acelul teatru, sa venim
ea sa jucam pentru expozitie.

www.digibuc.ro
 128

In urmh am mai vezut §i marea cash co-

mercialh Siegel Cooper et. Comp., de unde
mi s'a oferit un preis corent.
** *
Cele ce am facut ca trimis in misiune,
le-am spits.
* *
Am vezut colosala cash uumith Tempt
Masonic, care are 21 etaje, in fie-care etaj
stint chte 100 incaperl, are 14 elevatoare,
adich ascensoriT cu earl se ridich prin ma-
sinT, locuitori i vizitatori, cad d'asupra a-
cesteT colosale cladirT se aflh o frumoash §i
splendida gradinh cu pomi i toate felurile
de vegetatiuni. In aceastä cash sunt birou-
rile tutulor oamenilor cei maT insemnati.
ale doctorilor,, advocatilor Si artitilor
eel mai renumiti. Fie care etaj are Nu-
roul sett deosebit, adich cancelaria unde se
poate informa despre tot ce se coprinde in
inlreaga cash.
*
* *
Inainte de a pleca din Chicago, amicii
mei, Zolnay, Kraus si Zullo, m'ati condus
la gara, i chiar in momentul despärtiref,
Zolnay care me recomandase.la primul Re-
dactor al ziarului The Chicago Herald, imi
prezenta ca surprisa, un exemplar din acel
jurnal, ardthndu-mI rândurile wise despre
mine de chtre primuI redactor.
latà si acel articol :

www.digibuc.ro
 129

AMERICAN ATHLETICS PRAISED.

Professor ..11oceann, of Roumania, Thinks the

System Superior to Any.
Professor George Moceanu, instructor of gym-
nastic in the Lyceum of Saint Sava at Bucharest,
is studying American calisthenics at the world's
air. His mission, In the interest of the Roumanian
gouvernment, is to acquaint himself with the ap-
paratus and material used by American athletes.
Ile expressed great admiration for the high degree
of perfection attained by the American system of
muscular development, considering it the most
complete in the world He purposes introducing
the American systems in Roumania.
Professor Moceanu is himself a famous gymnast,
and is furnished with credentials by the Rouma-
nian g overnment and letters of introduction to
prominent American officiats.He is highly pleased at
the courteous reception he has received on his visit.
* *
Am plecat din Chicago spre New-York
cu calea ferata electrica, inconjurand lacul
Michigan, trecand prin marele orase co-
merciale Detroit, Cleveland §4, Erie §i m'ain
oprrt la Niagara, unde trenul sta expre ca
pasageril sft admire frumusetea naturel.
E adevarat c eine n'a v6zut Niagara, n'a
vilzut natura in salhaticia el frumoasa.
* *
La Niagara am stat cateva ore, si la
Suspention Bridge, am cumparat si portretul
acrobatulul Blondin, care cu un curagia
extra-ordinar a trecut o data cascada pe
fringhie.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 131
*
*
Podul de la Niagara se incepe din Ca-
nada, si continua in State le Unite, peste
ingrozitoarele Cataracte, (precum este podul
dela Ponteba. care jum6tate e in Austria si
jumëtate in Italia.)
La 16 mile de Niagara, este orasul Buf-
falo. Pe tot parcursul drumului spre acel
ora Si chiar in oras, este lumina electrica,
care se transmite prin fire cliiar din Cas-
cada Niagara, adica masinäriile earl trans-
mit lumina, sunt conduse de valurile
puterea apei din cascada, care se zice, cä
dacä s'ar interesa Americanil ca sa perk
fectioneze mai departe aceasta, s'ar putea ca
toata America de Nord sä aiba lumina elec-
trica condusä i transmish numal de puterea
naturala a acestor ingrozitoare cataracte.
*
Am stat in Buffalo vr'o 2 ore, oras fru-
mos in cea ce priveste cladirile.
Plecand din Buffalo spre New-York, la
o departare de cati-va kilometri s'a intam-
plat un accident de deraiere, din care cauza
a stat tremil vr'o 2 ore. Am avut fericirea
de a scapa, numat ca s'a depesat apropia-
teT statii, care a trimes o alta masina, pentru
a conlinna drumul.
* *
Am sosit in New-York a doa zi aproape
de miezul noptet
* *

www.digibuc.ro
 132

Am descins tot la Hotel Belvedere, uncle

fusesem randul irecut.
* *
Aci m'am intalnit cu un amic, de care
me despartisem cand am plecat la Chicago,
si cu care n'am avut fericirea de a me, in-
Mini in Expozitie. El era un Mexican din
Durango, si totusT ne intelegeam, vorbind
el limba spaniola Si eü romiina. Probrt day
clt ne intelegeam, Claussen, 'ml-a scris pe
tin atlas, cuvintele urmAtoare :
0 si mi muy querido amigo Noceanu, los Me-
Nicanos saben que son Romanos eonque somos tie
min nation de la rasa latinto).
New-York, 1893. H. Claussen.
* *
De aci, a treia zi (24 August) m'am im-
barcat pe vaporu _Furst Bismark, pentru
Hamburg.
* *
Am plecat din New-York pe la patru ore
seara.
Nu apnea st intunece bine, child veni o
furtunii inspaimantkoare, cu niste valuri
cart arunco0 vaporul Hismark cfit era de
mare, ca pe o barca usoara. Atunci ne co-
prinse pe totl reul Mãrel.

www.digibuc.ro
 133

Iata i lista de pasagert de pe acel vapor :

HAMBURG-AMER1CAN
PACKET CO.
LIST OF CABIN PASSENGERS
OF

S. S. FORST BISMARCK"
A. ALBERS, Commander
From New-York for Southampton and H«nt-
burg, Thursday, August 24 th 1893
11. II. the Maharajah of Mr. Joh. Berg
Kapurthala and suite Rev. J. Bursche
Dr. Sady Aly M. Joh. Bechinie
Mr. & Mrs. Peter Ablass Dr. TadOus Bujak
Mr. A. Andersen Mrs. Laura Belfry
Miss Adele Becker Miss May Belfry
Mr J. A. Boissevain Miss Venie Belfry
Mr. & Mrs. G. BOxenstein Mr. F. Behnke
Prof. E. Bischoff Mr. Lk:. Mrs. C. Berkmann
Mr. Mian Azis Baksch and son
Mr & Mrs, F. W.Boning Mr. J. C. Birch
Miss Bowery Mr.-A Byford
Prof. Broshier Mr. J. II Bower
Mr. Leopold Birn Mr. P. Bennett
Miss Olga Branden Mr. T. Rowrnan
R. Mr. E. R. Bacon Mr. F. Bower
and valet Mr. James B. Boyd
Mr Richard BOchner Mr. C. A. Clapp
Mr. Josef Brann Mr. Lewis S. Cox

www.digibuc.ro
 134-

Mr. F. 0. Collins Dr. Werner Geller

Mr. H. Christiansen Mr. Theodor Grimm
Mr. A. H. Clark Mr. A. Griinenhels
Mr. William Costigane Mr. Giebler
Mr. John Crowe Mr. . C. Gayford
Directer von Doemming Mr. C. H, Griese
Geheimrath Dietrich Mr. A. Gladme 11
Mr. Friedrich Drechsler Mr. L. Green
Mr. H. E. Davidson Mr. F. Gall
Miss Marie Dannhauer Mr. Victor Gredt
Mine. Celeste Dautricourt Mr. Aenjamin Hirsch
Mr. C. F Doeble Lieut. von Hensinger
Miss Doeble Mr. F. Habermann
Prof. R. Dzielewsky Mrs. Mildred Me. Lean
Mr. Sand Mrs. Dumm Hazen and maid
Mr. H. G. Davies Mr. Haag
Mr. P. Doyle Miss Ida Hirschfeld
Mrs. Dtherington Mr. Louis Heinzmanu
Prof. H. Engels Mrs. M. Heinzmann
Mr. J. W. Ernst Mr.s. Julie Herzog
Mr. K. Engelbrecht Mrs. Rud. von Hagen
Mr. II. Ellerbrock Miss W. Hinriehsen
Mr. Rich. Eulenstein Mr. Theo. Hausner
Mr. Rud. Enta Mrs Therese Hermann
Mr. Frederick Freienstein Mr. G. Emil Hoch
Mr. A. Fels Mr. Christ. Haerdle
Mr. N. Fitznar Mr. 0. G. H. Hagu
Mr. C. L. Finch Mr. H. Heesch
Mrs. Pauline Fleissig Mr. Isaac Hirschhorn
Mrs. A. Fuchs Mr. G. J. Hill
Mr. M. Falkenburg Mr. D. Harper
Mr. G. Fernoveano Mr. B. Hawkins
Mr. Waldemar Feld Mr. G. Harwood
Mr. Sigmund Glaser' Mr. Geo. Hacker
Mrs. Marie Glaser Mr. W. P. Hatten
Prof. A. Groll Mr. Leonhard Hartz
Mr. Joh. Gugler Mr. Alexis Huhn
Mrs. Ahnerie Griffin Mr. A. J. Jackson
Mr. Garl Graeff Mr. Leopold Jokl
Miss. L. Grosse Commander Ch. Jessen
Mr. J. R. D. Graham Mr. Jenner
Mr. C. Geischenfeld Mr. J. L. Jarman

www.digibuc.ro
 135

Mr. Johann H. Janssen Miss Milne

Mr. Max Jaeger Mr. George Moceanu
Mr. B. Janzen Mr. Arthur Moiling
Mrs. D. Agnes Krogmann Mr. John Morrison
Mr. Hermann Krum I Mr. Rud. Mier
Oberbaurath A. Klose Mr. John E. Nelson
Mr. Engraphe Kovalersky Mr. Geo. Nicholson
Mr. Franz Korwill Mr. Rob. Nitzsche
Dr. Emil Kruger Mr. C. Nicholls
Count Khevenhuller Mr. J. F. Nabstedt
Mr. Ladislas Kozlowski Mr. Rud. Otto
Prof. Bela Krecsy Mr. Adolph Oehlmann
Mr. Alfred Kulka Mr. George Ott
Mrs. Caroline Krell] Mr. H. Ormond
Rev. Julius Krusche Mr. Alex. Platnev
Mrs. Rebecca Kadetzky Dr. John R. Patrick
Mr. H. Kiikendorf Mr. Fritz Pfattenzeller
Mr. E. Kuskey Mrs. Emma Poe lz
Dr. Liebmann and wife Mr. John Paton
Mr. & Mrs. Alex. Lemcke Mr. John Paton
Mr. C. Lulloobhoy and infant
Mr. S. Levi M iss Isabella Paton
Mr. Victoria Lehner Miss Lilian Paton
Mr. R. Lindley Mr. Simon D. Pogonlartf
Mr. Menadia Mr. A. Powles
Colonel Massey Mr. 6. Quambuach
Dr. W. F. Malone Mr. Fred. von Riedl
Miss Anna Meine General Director
Mr. J. Meyer Rathenan
Dr. Ehrhard Messmer Mr. Dewan Doubl. Rain.
Mrs. Ehrhard Messmer Mr. and Mrs. J. Rosskam
Mr. Gustav Marschner Mrs. J. Rosen
Mr. W. Messer Mr. and Mrs.
Mr. Gustav Muller Frank P. Roberts
Miss Menzies Dr G. D. Robertson
Mr. A. C. Mc Donald Mr. Otto Rauscher
Mr. J. G. Millbottrne Mr. G. Roberts
Mr. H._ Mynners Mr. A. Riegelmann
Mr. A. Mc. Michael Mr. Max Reichert
Mr. B. E. Martin Mr. Leopold Rosenstein
Mr. H. Maiartney Mr. Richard Rehner
Mr. J. McKellar Mr. C. Richmond

www.digibuc.ro
 136

Mr. J. J. Rawlings Mr. A. Sprat ley

Mr. E. Riches Mr. W. Shakespeare
Mr. A. Riches Mr. I. Stone. Ir.
Mr. Heinrich Rehners Mr. W. Shelley
Mr. Edw. Rooney Mr. R. J. Smith
Mr. E. W. Sheldon Mrs. Smith
Mr. F. Stotz Miss Smith
Capt. Sundar Singh Rev. P. Scheliha
Major M ebal Singh Count Peter von Tartaglia
Mr. Gurditt Singh Sird ar Mr. Alfred Tansiz,
Mr. Max Schmidt Mr. Ferd. Tanzer
Dr. Jacob SI ockbaner Mr. Otto Thy lln
Mr. M. Stein Mr. Franz Vogt
Mr. A. Stradal Mrs. Woerishoffer
Mr. Ignatz Sarkany and party
Mr. Richard Mr. J. -W. Wells
Schneckenburge r Mr. Ludw. Weerth
Mr. John W. Stewart Prof M. Wiesz
Nr. Rudolph Sonntag Mr. Hermann Weber
Br. Carl Stadtmfiller Mr. Carl Wolbrandt
Mr. I. Sperling Mrs. Leonora
Mr. A. Sternberger Wladziminska
Mr. H. Sternberger Mrs. Mathilde Wiethorn
Mr. F. Stonham Mr. J. Woodrow
Mr. Philip Sander Mr. G. J. Wood
Mr. Wilhelm Schliper Dr. W. J. Young and son
Mr. Rich. Schsch Capt. S. Zarine
Mr. Julius Schneider Mr. Max Zech lin
Mr. Max Sommer Mr. Joh. Zuckert

OFFICERS OF S. S. FORST BISMARCK"

Fiirst Officer. ..... E. Walter
Second Officer .... . .
.
.
.
. H. Ruser
. von Kamtz
Third Officer . ...... .
Second Officer. . .
. C. Klein
Physiciln . ........ . Dr
Fourth Officer
Chief Engineer
. . G. Bo Idt
. . .
Nachtigall
L. Jonas
. .

First Engineer F. Bi'itow

www.digibuc.ro
 137

Second Engineer IV Holtorp

Chief Steward . B. Steffens
Second Steward C. Herrmann
Purser. -A Misch

HAMBURG-AMERICAN PACKET Co.

15-21 Douvenfleth 37 Broadway
Hamburg New-York
***
* *
Sosit la Hamburg, am luat drutnul de fer
WA la Berlin, uncle am stat tref zile la Hotel
Central. Am vizitat scoalele, pe carl le-am
amintit, teatrele, circurile i frumusetele
orasulul.
Intre alte am vezut Si circul Ginizeli
care venise din Rusia.
Intreblind de fostul men elev Lupu Traian,
directorul circuluT im zise c. Lupu nu mal
era acolo dar a fost angajat, si in acelast
timp directorul m'a felicitat alduros, zi-
candu-inf c6, merit laude, fiind profesorul
cAre am invatat pe un artist mare.
* *
Din Berlin am plecat Via Breslaii spre
Bucurestl, find ostenit de atiltea lungT ca-
latoril, 1i prin Pesta, Predeal am sosit
saniitos acasä.
* *
La sfiirsitul Istorid Gimnastird, am a-
mintit despre ciirtile de gimnastica ce le-am
lucrat eli WA cate-va din figurile ce co-
prind acele cart!:

www.digibuc.ro
At lett* exereitandu-se eu discu i cu javelotul la sunetul flautulni

.X115"
1

Ajax cu Ulisse in lupta Phayllus

din Crotona
&bind

www.digibuc.ro
 -
:

Invingeturul de la lapin insokit de un 'Ulster tare

eindit cu bueinmul

Statuia anliea a luI Melaneumas

www.digibuc.ro
 I

_
Polymnestur fugind

L
D

0
k-
_

Sladiul

www.digibuc.ro
 144

10

www.digibuc.ro
 5
111111111
1001

11111 k 111

yzgo7,1 I Ilk'
A-
.

CZ
Nr14
,-.1

www.digibuc.ro
 147
www.digibuc.ro
 148

-.7729

-
-_ 4'
. ,

Imperatul Comod m Cire Ca Gladiator

I

www.digibuc.ro
 149

Un australian arunefind Boomarangul de resbel

i.7_,LLAwAAA".10.1.A.1-.JUL
.47

Boomarangul descriind elipsa sa

www.digibuc.ro
 150

.....
..... ...................
.......... .....

........

Innotul pe pept

Innotul pe spate

Sarirea In apa

www.digibuc.ro
 151

Asaltul

Hercule

www.digibuc.ro
 152

Cumpena pe un picior

Cumptnia de brate cu feta In jos

Cumpena de brate cu rata in sus

www.digibuc.ro
 153

Saritura cu prsjinI

Balansarea academia

www.digibuc.ro
 151

Suirea

Scaperda

www.digibuc.ro
 155

Saltul in adancime din atarnare

Exereitil de ridieare

www.digibuc.ro
 156

Volte peste cal

_
Salturf pe cal din fuga

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 158

PrãinI vertinle si ()Niel

-

Exereitil la Wale

www.digibuc.ro
 139

VO;472°.
7:1*- I
II

''' . _

[
Roata gigantich

Balansa torul

www.digibuc.ro
 160

Gigantica la- fus

---.,__.-.-

Scrim,

www.digibuc.ro
 Hit

Tr.

Portly modern, sistem frames

11

www.digibuc.ro
 162

,
I._
_
7------

_
JP---" --,=C----
____-_:-:-"---:

:recur" le de alergare in eere

4

www.digibuc.ro
 163

Fig, Fig. 2 Fig. :3

Fitz. 4
5

www.digibuc.ro
 Int

141-.

*-k44-
Fig.

Fig. 7

F. S Fig. 9 Fig. In

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 166

Fig. 15 Fig. 16

Fig. 17

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 108

I,- -------- .....- -I

Fig. 21
Fig. 22

Fig. 23 Fig. 24 Fie. 25

www.digibuc.ro
 169

4: I

'Fig. 27 -28
Fig. 26

.Fig. 36
A

fig. 20

www.digibuc.ro
 17()

Fig. 31

Fig. 32

www.digibuc.ro
 171

_ A

.r
Fig. 33 I

Fig. 3-1

ts4'
,

Fig. 36

Fig. 35

www.digibuc.ro
 172

rig. :17 Fig. 38

Fig. 40

Fig 39

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 17

Fig. 11

Fig. 45

www.digibuc.ro
 175

Fig. Fig. 47

Fig. IS Fig- 49

www.digibuc.ro
 176

Fig. 50 Fig. 51

Fig. 53
Fig. 52

www.digibuc.ro
 117

Fig. 54 Fig. 55

Fig. 56 Fig. 57

12

www.digibuc.ro
 178

I
c0
r-

Exercitii la trapez

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 Fig. 58

)
___\- 1 i

'1
l
il

7),
,,f_i_.-,,:44,-.,
_
., --------
Fig. 59

www.digibuc.ro
 11,3?
leig. OU

Fig. 61

1,4,2
Fig. 62
Fig. 63
www.digibuc.ro
\
1

/ ,
i/ 1/

Os13:
114132. Fig, 64
Fig. 61

Fig. 66

www.digibuc.ro
 183

* *
De multe ori, canoscuti i prieteni, imi
spuneaft sd scrii despre cele ce am vgzut
in calatoriile mele, ceind le Tovesteam.
Si chiar dupe cele d'intdiff cloud cdld-
torii, multi imi ziceait cd fac rat de nu
adun intr'un valum impresiunile mete..
Aveaft dreptate, dux mie imi era peste
putintd, de care ce nu aveam limp cad
in cursul anului eram tot-d'auna ocupat
cu icqiunile, iar vara, in timpul vacanfei,
ceam calatariile.
Acum, anul acesta, dacd m'am decis, a
fost pentru cd nu am ceildtorit.
S'aqa timpul permit'andu-mi, am scris
tot ce 'mi-am adus aminte din ateitea ca-
Mora, zic 'mi-am adus aminte, cad eft nu
am insemnat in veun carnet, note ori schile,
sait mici impresiuni. Am scris numai ce
mintea pdstrat ca amintire.
** *
Duca am dedicat aceastd cdrte M. S.
Principelui Gr. M. Sturdza, a lost cd, incd
pan& a nu veni di in Bucureei, am au-
zit chiar iii Ardeal at M. S. este unul din
cei mai puternid, bun gimnastic 0, mare
lupteitor.
Cad dupd mine, nu poate ninteni ine-
lege mai bine 0 incuraja arta gimnasticel,
de cat un gi»tnastic.
Cdruia, 'i-am purtat d'atunci chiar
ii port mare admirafie, stimd 0, respect.

www.digibuc.ro
 is/
* *
An vorbit iareig despre Velescu, pentru
cciVelescu a fost unul dintre ce mal bunt
elevi §-t in urmet prietenul meü sincer, care
a fost tot-d'auna de aceiae peirere cu mine.

tiCA VINE ti+-

www.digibuc.ro
 1,
74
at
o
_
ea

rai

Danturl NMionale

www.digibuc.ro
Yelescu

I
z
0
www.digibuc.ro
 il

www.digibuc.ro