Pe la Qafati la )-iiel

jstorisirea pitorésch a volagiukd iticut

DE

CRLICI*CTORLIL ebisnEteire
LA INAUGURARA CANALULUI DINTRE

Baltica fi Jvtarea $ordulo

GALATI
Tipo-DtograPa Mokfoo" strada Mare po. 37
1904

L IA

www.dacoromanica.ro
 CAPITAN.-COMANDOR C. MANESCU

Pe fa Qalai fa )liel
jstorisirea pitorésca a Voiagiutui fàcut

DE

CRUCI*CTORUL ebisnseirn"
LA INAUGURAREA CANALULUI DINTRE

Baltica $i frtarea Pordului

GALATI
Tipo-LitograN ',Moldova" strada Mare A:). 37'
1904

www.dacoromanica.ro
 J. POPES CIJ 13/JENARD.
AUTOR.04627..C.c. azzeiscee
V 0 [IAA. ahtz:. rel.,.
. ied:4A.. A KU
A-
rru.Krimul-
N
Scrierea de fa, con 461LW 0, este expunerea in mod
-pitoresc a impresiunilor capa a pe crucisetorul Elisabetaa in
timpul voiagiului de la Galati la Kiel Si mal cu séma in timpul
maretelor serbaff prin call s'a inaugurat canalul ce uneste Marea
Norduluf cu Baltica. A fust acolo una din cele mal puternice ma-
nifestari ale desvoltareI navigarel la popórele energice, economice
previlptbre in actiunile lor. Huetul furnicarului omenesc se
amesteca cu sueratul nenum6ratelor salupe, cari serpuiat prin
port, cu sgomotul bubuitului artileriei si cu sunetul muzicilor,
spre a glorifica marina. Inimile tuturor erat transportate de un
viu entusiasm si o profunda emotiune !
In timpul acestui voiagit, ce nu voit uita niel o data, fie
care om a avut ocasmne sa faca observatiunI folosit6re i com-
parar utile, dar, mal presus de tete, a simtit marile folése pe
car.' le procura natiunilor comerciul pe apa. Adesea am auçlit
intrebarea : ce ar fi devenit tara romanésea daca in locul zbuciu-
marilor interne, ne sfirsite, poporul s'ar fi dedat de timpurit la
.comerciul pe apa ? Cu profesori, ca venetienii, cat de inaintati
ar fi fost romanil in raport cu eel-Fait): vecini, carY, din causa
_positiunel lor geografice, nu puteat respira la mare ?
Ca O. nu se pearda aceste eugetarl i impresium, pe atat
de frumése cat si folosit6re, m'am pus sa le adun i sa le ficsez
scriind in lungile ore de veghere i caul-and sa. dat o idee, cat
mal ecsacta, de modul cum eugeta i simte echipagiul la bord
de aptitudinea lui la navigare.. Simtiam atuneT, ea si acum, o
mare multumire sufletésea, sa, pot constata prin mine insu-mi ca
Tomanul este bun or' si unde pune, chiar si pe rana ca sa o
vindece. Daca in virtejul desvoltarei nestre nationale am alergat
-de preferinta la functiunile publice, acésta se datoreste numal
faptuluY ca in acea directie ne-a chemat nevoia i institutiunile
statului. Legenda absurd& ca. romanul n'are aplicare catre indus-
trie comet% legenda sustinuta inca, de unele pers6ne destul
.de considerate, o inteleg cand vine de la str6ini, dar de la al
nostri nu !

www.dacoromanica.ro
 6

Indata ce conduatoril néraulul nostru se vor ocupa serios

ca sa dirijeze activitatea poporulul catre comert si industrie, sa
inlature apucdturile rele ale unuI trecut nefast, s asigure in
mod practic respectul proprietatel de tot felul i sa amelioreze
sanatatea publica, pe data se vor vedea i minunile de earl e
capabil romanul discreditat de bunil lui prietinl, discreditat ajar
de parte din aI luT, victime de plins ale veninulul strtin. Va
trebui insd, sa ne grabim pe noua cale, cad activitatea natiunilor
e mult mal mare ca In trecut ; locomotiva a inlocuit carul cu bol
çi totul merge cu o iutéld, uimitdre. In acésta grdbire spre a
ocupa positiunl favorabile luptel pe teren economic, WA indoiala
marina ne oferd, sprijinul cel mai puternic pentru desvoltarea
industrie si a relatiunilor comerciale.
In dorinta de a pune cat mai In lumina aceste Insusirl pre-
-ti6se ale 6menilor din echipagit, am adoptat in scrierea mea
chiar modul lor de a se ecsprirna i am intrebuintat stilul popular
al carul colorit i inflorit mi-a ingreuiat sarcina flírte mult. Scriam
Team mine in linistea profunda a mdrel, tara a m6 procupa de
forma, ci numal de esacta aratare a faptelor ; mal tarOit persóne
competinte citind lucrarea, resultatd, din aranjarea notelor mele,
m'at indemnat s'o dat la lumina ca folosit6re i placuta la citit,.
mal cu sémd, la sate, unde lipsesc 'clIrtile de lectura distractiva
ci educativa.
M'am simtit förto mindru de aprecien f atat de bine-voitórer
dar mi-am pdstrat hottirirea primitiva, pand, ce camaradil, in in-
teresul marine ntstre, m'at rugat staruitor st, le dat adsta
lucrare sá o publice el. Pentru marina, acum, ca si la inceputul
carierel mele, nu e nicI un sacrificit care sa mi se para grek
dfef, ori-carl ar fi criticile ì primirea ce se va face aceste cart",
o dat pentru publicare spre a nu rtmane In ideea ca nu mi-am
facut t6td, datoria. Soldatul care cade In avêntul catre asaltul
redute, nu e mal putin stimat de cat acela, ca,re a avut ferici-
rea sa Infigh drapelul pe crésta parapetulul.
Ast-fel imprimarea acesteT cartl se da torete concursulul
tuturor oficerilor din marina militara i cu deosebita mentiune
capitanulul Theodorescu Mihail, cax° 'si-a pus punga la dispositia
imprimarel. Asemenea trebue sa multumesc in special locotenen-
tulul Vasilescu Mate, care a lucrat gravurile cu deosebit talent
sub-locotenentuluT Balanescu Ion, care 'ml-a ajutat la copiarea.
aranjarea notelor.
Qapitan-Qomandor, Plan eScu

-.4+10 04-4-

www.dacoromanica.ro
 Armarea cruci etorului .Elisabeta.

Din easarma pe bastiment. Dupe terminarea

gimnasiului, In oracul nostru, ne mal putend urma
la cc616,, m'am aruncat cu tótd ard6rea In valurile lu-
mel ca sa-ml caut o carierd. Plin de viafd i Increptor
In mine, am bdtut la multe uI, 'mi-am scos caciula
inaintea multor pers6ne ; dar peste tot am Intalnit pe
strein i interesul lul. Ast-fel, dupe 5 an! de atutare,
dupe ce am batut stradele Bucurescilor, ale Viene!
ale Dresde!, m'am ales cu o amará desamegire, ce me
isbea tocmal la p6rta vietei mele de tener. Peste tot
am vellut cd astOrs11 orl ci cine Intr'un sac se duce, dapd
nu's proptele care sd-1 ridice; de aceea, la urma urme-
lor, am ascultat de povafa unuI prieten, ruda unul
oficer de marina i m'atu hotdrit sá servesc mat bine
tara mea de cat interesele streine. Iatd dar cum me
gasesc asta-41 Insumat ca voluntar la Depositul Echi-
pagelor Marine, ande locuesc in casdrmile de pe (Mu'
Tiglinel. Gandul met de t6te slilele era cd-mI fac o ca-
rierd, sá capdt un brevet pentru marina de comert
sa-ml cactig hrana vietel WA a mal fi In sdrcina
rintilor, cari n'aveat niel el cu ce trai.
Implinisem anul de cand stam In casarma Tiglinel,
tot acteptand sit me lmbarc i ett pe un bastiment, ca
sA fac putind practicd ; In multe noptI visam at mi se
dd un brevet mare, cu florl pe mitrginl, cu
www.dacoromanica.ro
 8

iscaliturl frum6se. Dar cu cat timpul trecea, cu atat

dragostea domnulul cApitan me despera ; vrea Cu °ri-
ce chip EA me faca furier, sa me tina In companie, sit
devig pesmet. Din astd dragoste nu m'a lasat sa intru
In sc61a de cadre, m'a oprit de a m6 lmbarca vara
trecuta, iar, cand am reclamat, m'am ales cu trimite-
rea mea In gardA, si la corvada, WA sa scap de afuri-
sita de cancelarlo.
Cine doreste furieria, furier sa m6rA, !
De cate ori nu 'mi-am schimonosit scrisórea ! Cate
/Aral nu am stricat ! dar total era In zadar : cancelarla me
Inghitea, registrul matricol MIT apasa pe inima si livre-
tele individuale mé uscat, ca cat ascultam mal malt la
sn6vele celor earl fusese Imbarcatl. P6catele mele mé
Meuse 0, dall tocmal de aceea ce fugém ; césurl intregi
rémaneam dus pe gandurT, nu-mi venea sa mal deschid
un registra, le blestemam pe t6te. In mijlocul petrece-
rilor din casarma et cautam meret cal O. arat ce e
In mima mea, cul sa cer dreptate ; sunt rail 6menil
earl sa te asculte Wa sa at proptele, sa Ingrijiasca de
_
interesul téll farA sa se gandiasca la al lor, si et nu a-
veam de cat pe Dumnezet, singura mea speraniA.
Credinta mea nestramutata nu m'a 16 sat panA In
sfirsit In suferinta ce me usca pe pici6re ; intr'o di, la
3 Martie 1895, IMI adac aminte ca asta-dl, se raspandise
vestea prin casarma ca se formeaza liste pentra Imbar-
carea echipagelor pe bricul «Mircea» si pe crucisetorul
«Elisabetay . Ca In tot-d'auna, cand era vre-o imbarcare,
am alergat la d-1 capitan, ceréndu-I sA me pana si pe
mine pe lista ; aci, dupa o strasnica observare, mi se
réspunde : «E un an de cand me muncesc ca sA te In-
.vét furieria si acu, dad pot sa las administratia corn_
panieT numal In grija ta, tu vrel sa pled Invétat gata».
In urma, dap& a' lte amenin/Arl si imputarl di, nu sunt
www.dacoromanica.ro
 -

P8Viliárle de trupd. Pavillonul oficerilor.

Pavilion de trupd. Gfmnastica ImItand forma unul vas.
CASARMA MARINEI LA TIGLINA.

www.dacoromanica.ro
 11

disciplinat, ca, nu am ininia de soldat, etc., etc., fur

lasat atat de amarit, In cat nu mal sciam daca mar
tráese pe pamént. Norocul mel venea Insa tocmal cand
il asteptam mal putin ; d-1 comandant al corpulul a venit
la coMpanie dupa, pranl, când lipsea d-1 capitan si a
inspectat 6menii* ales! ca sa se imbarce. Atunci 'ml-am
luat mima .1n, dinti si, profitand de lipsa d-lul capitan,
am reclamat direct, intample-se oil ce s'ar Intampla.
Cand a au4it d-1 c9mandant ca scit nemtesce, cit o in-
cure putin frantuzesce si italienesce, a dat ordin sa fin.
Inlocuit printr'un furier de la alta companie, iar pe mine
m'a trimis la crucisetorul «Elisabeta, chiar a doua ;li.
Ce e si omul ! De unde viata 'mi era grea si re-
g istrele 'n2I apasal pieptul, acum nu mal atingeam pa-
mêntul de bucurie ; brevetul de comandant secund in
marina de comert aparea in colorile curcubeulul pe cerul
instelat al une mail de azur. Acura sunt in stare sa.
muncesc ;liva si nóptea fara pic.de oboseala, 1mi era drag
sa traesc ; visez ca o data si o data, o sa gonesc pe
top' grecil si ca vapórele romane all sa aduca In por-
turile n6stre aurul str6in, ce curge pe Dunare.
E mare lucru sa stil sa iel pe om dupa firea lul si
sa-1 dal sa lucreze unde 11 trage inima. Daca nu al a-
césta pricepere, facl mal mult 1.01 de cat bine ; ocolesti
pe omul onest, dal peste punga s si stricand caracterele
al sa suferi mal tartil tu si al WI ; tot asemenea : fugl
de muncitor si dal peste lenes ; nu stii sa ascultl ade-.
v6rul si te Inséla minciuna, si ast-fel peste tot stricl
rostul cleor-raltl, pe car! 11 facl r61. Deci, daca nu WI
la locul t6t, e mal bine sa te aruncl In Dunare, de cat
sit te cocotezi unde nu estl potrivit.
Imbarcarea echipagiuld In érna anulul 1895,
t6te bastimentele marinel de r6sboil eral Ingramadite
In docul din Galati, uncle. dormeatt, solid tntepenite in..
www.dacoromanica.ro
 12

%Map, din jurul lor. Ca de obicein, ele asteptan aci

deschiderea navigarel", spre a fi remorcate la arsenal si
a intra in reparare In timpul verei. Nu r6alasese la vase
de cat o mica garda, iar echipa;iile venisera In casarma
-de la Tiglina, spre a fa,ce, dupa cum se dicea, instruct-
tia de iarna. Din causa gardel si a corvedilor, acésta
instructie nu se putea complecta nicT o data; la not* in
-companie aveam un efectiv de 123 de 6ment si 68 de
r6spAndirT, daca se scade acum 30 de órnent in garda
si la corvedl, nu rémAnean de cat 25 de (Solent presentl
pentru sc61a. ApoI niel nu sosea prima-vara si Incepea
plecarea urgenta a vre-unut vas ne armat, servicil pro-
-visorit, saa, dupa cum esise la moda, o repartizare, cuvênt
nepriceput de furierI qi In zadar cautat de el prin regle-
mente. Din acésta cauza era greti sa se complecteze echi-
pagiile cu 6menl instruitl ; efectivul marinel era
prea mic $i r6spAndirile prea numer6se, asa ca nu r6ma-
neatt destul 6meni pentru instructie.
Cu multa greutate s'a putut ¡Liege vre-o 200 de 6ment,
-din carl sa se formeze echipagiile pe crucisetor si bricul
alircea»; cel mal mulV dintre el eran recrutl, cad 6menit
-vechl se liberase de cu t6mna. La aiegerea 6menilor a
mers cum a mers, dar greul era la repartiz Area pe spe-
cialitatl ; fie-care r6spundea la intrebarea d-lul sergent
'major Zalomitu, ca e plugar. Din pingan l trbuia sa se
faca fochistI, gabierl, timonierl, torpilort tunan i in-
fanteristl si la mulg nicl nu se Intinsese bine genunchiul ;
mergeat Inca otova, ca i in satul lor. Ne avAnd alt chip
-de aranjare, s'a facut o prima Impartire pe specialitatT,
cum s'a putut, adica o leturghie ett braga; apol s'a dat
6meniT pe mainile .furierilor spre a le forma inventarele
si a complecta efectele, cu carl avean sa fie trimisT la
bord. Lucrarea nu e tocmal usóra ; ea tine de la .4 la
www.dacoromanica.ro
 13

6 4ile, cad adesea e necEsar sa se ja efecte de la ma-

gAsie, sa se ajusteze, sat sa se repare.
Primil ámerff, intre call eram §i eu, at sosit pe cru-
cirtor la 4 Martie, pe un vênt tare, ce ne biciula fetele,.
cel-l'alti at venit pe pirdita pAna la 15 Martie ; apot at
urmat Inlocuirea celor debilI, Imbarcarea elevilor din
c6la de cadre, Inlocuirea bolnavilor de ochI §i a celor
earl nu erat bunY la niel un servicit. Ast-fel imbarcarea
echipagiuluI a durat OM luna lul Martie, ser viciul la.
bord mi s'a putut organisa din acésta causa, iar nol,
in Joe de §c616, faceam t6ta sliva corvada; ne uitam la
cei veclif, Cali adesea, prefacêndu-se ca ne inva0, ne
trageat la pacalelI ca sa le tréca de urit.
Abea pe la sfir§itul luI 11/lartie a Inceput sa se for-
meze rolul de echipagit, sa se a§e4e 6menil pe seriI, sa.
se dea la posturile de curatenie §i alte multe regull. pe
earl noT le vedeam pentru prima círa. In puOnele momente
de repaos, ce ne rèmAneati séra, uitam munca din tim-
pul 4ilel spre a vorbi de voiagiul crucisetaruluI ; ni se
spunea ca o sa mergem departe pe mare, tocmal la Kiel
;n Germania. ()meat incepuse a se cUnósce unil pe
alOI ; camaraliI incepuse a se grupa, se lega priete§ug
Intre cel carl se potriviat §i, pe nesimlite, se formase
diferite clase, cel cu carte fiind mal mAndri, iar eel* ca
genuchile Inca ne Intinse ascultat la palavrele celor
Invëtql. Cant= car% carl sá ne spuna despre locurile
pe unde aveam stt trecem, dar la librariile nóstre se ga-
sesc mal mult romane pocite, de cA,t vre-o carte de
Winne ajuta. Daca, din Intémplare, dal peste o aseme-
nea carte, apoI ea te costa dchil din cap, act cartile
tipArite In románeste nu sane de qc616, ci maI drept se pot
numi de speculä.

www.dacoromanica.ro
 14

Imbarcarea materialalui. and sosesc bastimen-

-tele la ernat, Bunt parasite at mal repede, fie-Care
grabindu-se BA scape de serviciul ce are, spre a se duce
In ora q sa schimbe felul vietel, sat sa ja In primire
serviciul unde e mutat urgent. Din acésa causa mate-
rialul de pe vas se preda unul oficer, care nu'l cun6sce;
.el 11 WO pentru ernat at mal repede si 11 hachide
bine, pentru ca sa nu se risipiasca, ne mal" fiind in ser-
vicit. S'at vécilut bastimente la carI felinarele at fost
Unto tdurna cu fitilul In ele qi at rèmas t6ta Orna in
prada rugina Prima-vara, and se deschide navigarea,
incep 0 reparatiile de tot felul, cad' la desarmare ma-
t. erialul a fost lasat WA sa fi fost pus In stare de ser-
Nicit si t6ta Orna a trecut la facerea deviselor de
repardrI. 0 reparare .de 6 ler daca nu se face la timp,
cade pe mana devizuluI si dupa multe formalitatf, se
face in prima-vara ca costul de 25 lel. Ce e drept, sta-
tul a cheltuit de 5 orl mal mult, Insa are o procedare
regulata, banil s'at risipit cu acte In regula si nimenl
nu p6te gasi vre-un cusur, raid chiar In privinia tim-
puluI pierd.ut.
Anul acesta crucisetorul «Elisabeta» urma calea
batuta, reparatiunile nu se mal ispraviat ; din 126 de chel
la sertare, s'at facut din not 83, earl' erat perdute fara
sa se stie cum 0 de cine. Tot ast-fel s'at petrecut lu-
crurile ou felinarele timonerieT, scaunele mobilierulul,
obiectele veseleI, bucatariile, latrinele, bArcI, salupe si
ate altele, pe call nu mal mi le aduo aminte. La maqina
d-1 oficer mecanic Dunarintu Petra, muncea pia 0
n6ptea ca sit schimbe tuburile la caldarI ; lucrarea a
linut parra la 25 Martie, and s'a putut termina, de i
se afirmase de eel' cu aide in regula, a nu va fi posibil
sa se faca tn a§a scurt timp. Abea la 28 Martie Incepe

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 17

repararea cosulul de la masina, el ameninta sa cada pe

o vreme mal rea.
Mara de reparari mai eran réspandirile materialulut
ce trebuia carat la bord i asezat la locul lui : barcile,
vergile catargelor, lestul de la masina i muditia tunu-
rilor, erati la Tiglina ; un tun era dat pe vaporasul
o Prutul»: placile de la inchid6t6rele tunurilor erat la
arsenalul armatei. In sfirsit : panze. unelte, obiecte, nimic
nu era la locul ; corvedile curgeatt fara Incetare, nu
sm putea face o ora de exerci0u, iar séra cadeam de
oboséla.
Pe langa caratul obiectelor réspandite, facerea re-
paratiunilor la covertil, rapaiala ciocanelor la caldarile
mainel, spalatul i curatitul bastimentalui. mal eran
Inca i aprovisionarile de inateriale. Asta nu era Wert'
de gluma ; plecam departe si trebuia sa luam cu noi
tot ce ne trebuia, fams. uitam ceva ; trebuia sa Imbar-
cam : combustibil la masina, material la coverta, provisit
de reservá pentru trupa, pentru oficeri, pentru sergenti
civill. Nu se mai ispravia cu facerea lis-
telor si a lormalitMilor ; mereti se uita cate ceva meren
era un contra-ordin, o noua dispositie, resultat al inspi-
rarei momentula spre a umplea o nepreveciere a. regle-
mentului, ce lipsia cut totul.
Domnul maior, comandantul secund al ctucise-
torului, care se ocupa cu armarea bastimentului, mè-
pusese i aci tot ca furier, avénd a inlocui pe d-1 sergent
Niculescu, pana va veni la bOrd. Mal t6ta luna luf Marti&
am wariat la hartie, scapand de corvedile nesfarsite,.
ca can se trudean camaradit mei, dar sa nu vé
puiti cti, atatea reparari, modificati, permutan i repar-
tizan de permutarT, se faceaft tara a se goli cernéla din
Pentru fie-care fleac trebuian f6cute acte In
tripla si corespondenta lunga, asa cá eran nopti Intregt
www.dacoromanica.ro 2
 18

dad nu inchideam ochiul. Serviciul pe bastiment era

grett de tot, armarea vasuluI nu s'ar fi putut face WA,
devotamentul tuturor 6menilor si niel &1 nu m'am lasat
mal pe jos cu furieria mea. Ast-fel d-nit oficerI, echipa-
giul de la covertd 9i. personalul de la ma§ind, s'at. in-
trecut, care maf de care Ed munciasca maT mult, pentru
a. se arma vasul si cu t6te greut4ile, cu t6td, osten6la
am egit cu bine, WA sd fi pierit u singurd di. veselia
dintre nol.
Pregatirile de plecare. Incetul cu Yncetul, arma-
Tea cruciptoruluï se complecta ; ne Mal r6mAsese sfar-
viturile Inceputurilor, ele eratl numer6se, dar mal puteam
respira pqn. La 23 Martie ne-am mutat pe bastiment
pdritsind pontonul, unde dormiam pAnd acum, iar la
bord am Inceput serviciul pe carturI*) fAcêndu-se kii.
putin ecsercilit, pentru ca sa cunóstem diferitele posturl,
ce aveam la curMenie, la culcare, la masd §i la apelan.
Omenil, carT mai fusese Imbarcap, ne Inv6lat obi-
ceiurile vieteT pe bastiraent, dar ne trageail si la pacAlell,
Inveselindu-se pe socotéla nóstrd ; fie-care spunea ce
audise si ce Meuse pe mare, iar nol ascultam cu bAgare
de s6md. Ça In t6te pdrtile, unil dintre nol aveat curagitl,
iar al01 se gandeat cd ar fi fost mal bine, dacd erat.
Imbarcatl pe Dundre ; intre el era si Chirild lautarul,
pe care d-1 comandant secund II luase pe bastiment
pentru cd tretgea bine din vi6rd. Chiritd, era cunoscut
de Vita lumea ; el stia sd cheme veselia cu arcusul lul,
muncea unde II puneal; numal pe mare, din cAte audea
spuandu-se, nu-I venea la socotéld. Intr'o gra la provd,
un poet de la masind ne-a cetit poesia urmdt6re :

*) Cartul e servicluI de 4 ore pe care Iliac la bord oficeril 0 trupa.

Sunt 6 carturY, Incep6nd cu cel de la 8-12 a. m. 0 terminand cu cel de
la 4-8 climinéta.

www.dacoromanica.ro
 19

In Ola de Blagoveste Cuibusorul dintre nucY!

CAnd tot tiganul manca peste
LuY Chirita nu-Y sporeste,
Locul unde zugraveste,
Pe la totY se tot jeleste
CA la bord luY nu-Y prieste.
Foaie verde si-un boboc,
ChiritA geme cu foc,
Cli viata-I fdra noroc.
VaY Chirit4 I cum s'apucY
CacY acuma mi te ducY
Prin pustiurile-adáncY,
Pe-ale valurilor luncY,
Unde n'o s5. maY mInfincY,
lar in loe de ostenélA,
O el suferY de icnéll,
La stomac sil e sfArséla
$i la cap invalmaséla.
,

Departe de a se supara, Chirit6, asculta gluma si

-ofta, iar cei-l'alti rideatt, mil mal de carl lungind poesia.
La 26 Martie a venit la bord d-1 comandant, colo-
nelul Urseanu, dar séra a plecat lnapol la Bucuresct.
Apropierea Pastelut ne face a termina resturile hice-
puturilor, apol in Joia mare, pArttsim ars.enalul, ispravim
cu proba rnasineT si iesim la ancorA. E mare deosebire
filtre un bastiment aflat in arsenal si altul pe care se
respiril, aerul curat, se face servicial In liniste si se
pastrézl curatenia facutit , pe nol all c4ut tóte greut6.-
lile de la inceputul ImbarcArel. Ac,um sflntele s6rbAtorl
dupä aata muncd, ne aduc linistea, casarma n6strA, e
impodobittt cu frunle si pavilióne, mesele sunt acoperite
.cu cozonaci, olla ro§il si friptur6, de miel, iar nol, dupA,
ce facem salutul de 21 de focuff a sfintel invierT, aprin-
dem felinarele peste tot. Era frum6sa de tot pod6ba
covertel si a castirmel. D-1 comandant secund a venit da
.a ciocnit ca noI ouéle rosil, ne-a urat de sf;nta inviere si
ne-a spus eá credinta ne va mAntui, ea ne va da virtu-
¡tea sA mergem si O, trecem peste tot.

www.dacoromanica.ro
 II

De la Galati la Malta

Plecarea. Jot' dupa Pasti, la, 6 Aprilie, crucise-

torul cElisabeta» era gata de plecare, avénd la bord
t6te cele necesare pentru voiagiu. La apelul facut, cand
s'at ridicat scarile de la copastie, (waft la bord . un co-
lonel coruandant, un maior cornandant secund, patru
capitani, tret locotenenti i patru sub-locotenentl ; mal
erat apoI un capitan medie, un mecanic el. I, dot me-
canict cl. ii i un mecanic cl. III. Tot acest personal
forma marele stat major. Cirtcl sub-mecanict, un sergent
major si un sergent, forman micul stat major ; iar echi-
pagiul e format din 140 6ment Intre cart 7 sergentl
15 caporalT. Personalul e roman neto, format bine, rét,
in marina nóstra, si cu el pleca acum bastimentul ca
sa se arate lumei din alte marint Ba, sä nu mint, aveam
si dot nemti, pe camitrasul si pe bucatarul d-lut coman-
dant maT erat Inca tref timonierl, amploiati civih, de
mult timp in serviciul nostru si cart treceat drept romant.
Unul din et, timonierul Messa, era bolnav de dubla
pneurnonie si la plecare a venit la bord apr6pe pe targa ;_
el n'a voit sa r6mana de bastirnent, ci s'a infundat tri-
te° cabina si a stat acolo mult timp bolnav, spunênd ca
e mal bine salt lase ósele pe mare de cat in murdaria
cimitirelor n6stre.
La pranz am filcut rondoul la Galati si am .pornifo
la vale pe Dunare spre a merge la Kiel, pentru a re-
www.dacoromanica.ro
 21

presenta tara la serbarile deschiderel canaluluT, ce uneste

marea Nordulul cu marea Baltica. Facusem socotéla pe
hartile n63tre, ca pAna, acolo avem sa parcurgem tocmal
nouä mart si noua térI, cä o sa trecem pe unde n'a mal
fost neam de bastiment romanesc. Era mare cinste pen-
tru noI, ca sä aratam prin ac. ele locurI mAndrul nostru_
pavilion, acésta o stia fie-care om din echipagit, cact
séra la prova nu vorbaem de cAt de acest voiagit, iar
.seful echipagiulul ne spunea cá munca nóstra nu e za-
darnica, numai sa stim sa avem i ifos, pe cAt ne-am
trudit de mult.
In séia plecarel ne-am oprit la Ceatalul Sf. Gheorghe,
la bord t6ta lumea era istéta, dar in ascuns multi as-
teptat sä vada, cum are sa mérga mAine pe mare, cAnd
.avem sa plecam din Sulina spre Constantinopol. Séra
adunAndu-se la prova In repaos, d-niT sub-mecanicl ofe-
reat cAte o tigare de export d-lor sergentl, tar noua earl
ne guduram In jurul lor, ne spuneat despre locurile
uncle eram. Tulcea iu morile eI de vént, defileul pa-
duros de la Tulcea la Babadag, muntil Bes-Tepe
erat bine cunoscutT de d-1 sub-mecanic No-
reanu, care spunea cä o data si o data, aceste locurl
.0 O. fie de mare importanta, cad aci se va desvolta
pescuitul de la lacul Razim, expIoatarea padurilor
.comunicatiile pe marginea mare.
Printre Inv6tatil de la bord, seful timoneriel se
.deosebea prin faptul ca vorbea italieneste si frantazeste
el adusese de acasa mal multe cart' i ne spunea din
eledespre 6menil pe carI aveam sa-I vedem, obiceiurile lor
t6rmil pe uude sunt. Dupa o carte cu scórte gróse,
ne-a cetit despre océnul Atlantic, unde sunt pestf zbu-
r6torl, balene atAt de marl, in OA nu incap pe Dunare;
pasen, carI stet ése lunl in sbor de-asupra nourilor,
leganate pe aripele lor, pe earl dorm, ca cAnd ar fi de
www.dacoromanica.ro
 22

santineld la vdmile vhzduhuluI ; apol muntil de ghiatl

impin§l de furia tempestelor, se isbesc Intre ei 0 daft
scantel ; In sfir0t prin acele locurl depArtate chiar marea
se umfid, 0 se bosumfld, in cat pdtrunde prin val, rupe
stancile si Inéca holdele bieplor crestinl.
Séra, cel carl nu eram de servicit, ne-am culcat
visand la minunile povestite de d-1 ef al timoneriet ;
mullt erat nerAbdatorI sA, ajungem o datd la mare. Da
o lund, de lile numal de mare se vorbea, nu mal §tiam
ce set, credem, cdcl era nepotriviald lntre ceia ce se licea
all, cu ceia ce auleam maine.
Intrarea pe mare. La 7 Aprilie diminéta, lute°
IrinerY, am inceput FA ne pregatim pentru ie0t in mare;
6meniI vechl, carI cunelteat serviciul, privindu-ne zimbind
legat 0 ferecatt t6te lucrurile de la bord, iar nol pri-
veam cu mirare cd 'Ate e adeverat ceea ce ne spuneat
prapastio01 ca sd, ridd de nof. Mal intaitt s'att lega t
bdrcile induntru pe bastiment 0 s'at legat solid cu.
lanturi si parame, apoI s'att itqepenit tunurile cu frame
puternice, s'ati uns bine la culate si s'att astupat la
gura cu dopurI legate de tun. Dupd acésta a venit
rindul magaziilor ; nicI un obiect n'a remas no legat 0
neproptit, in cat puteal sd intorcl bastimentul cu fundul
in sus, fdra sa, se m4te ceva. In cazarma 0 in cabine,
d-nit oficerl si d-1 comandant secund, at trecut inspecIia
de cate trel sat patru oil'.
Pand la ora 11 diminéla, mergend pe canalul Su-
line, am tot legat meret pand 0 fatfuriile de la bufetul
oficerilor ; apol am trecut prin portul Sulina, uncle am
litsat pilotul 0, in sfirsit, am e§it pe mare. Aci era o
frumusete. Cat cuprindea vederea, apa argintie se In-
tindea -Milt term, aerul curat si cerul Benin, te facea sd
crelI ctt WI mal mult In cer de cat pe pam6nt. S'a
Inceput regularea busolelor, fitcénd oc6le in vederea
www.dacoromanica.ro
 23

SulineT ca berzile, and stat se place t6mna apol am

;

apucat spre Sud, alunecand pe luciul marel trite° lini§te

misteri6sa. Téma ce aveam, and se faceat legaturile
la bord, fugise departe ca uscatul, ce pierdeam din
vedere ; daca n'ar fi fost desele inspectil ale d-lor oficerT,
am fi jurat ca cel vechl iar ne-at facut vre-o Ocala&
de-ale lor. La masa am mAncat cu mare pofta n'a ;

remas un pie de supa, in cazan, iar téma disparuta ne

facea sa privim mal In fata pe eel earl ne speriase.
Acura eram qi noI marinan; marea, In adever era fru-
m6sa de tot, cine a veclut'o o data in a§la stare nu o
mal uita, dar nu pricepeam Inca de ce atAtea legaturr,
de ce MAU trepadare, cAnd bastimentul nicl nu se
mica. De buna gala ca, va fi ceva, dar mare lucru
n'are sa fie, cacI cum traese cel vechT, o sa, traim §ti
noI ; cu aste gAndurT, dupa, ce am ascultat neinereclétorl
pe Invelatil echipagiulul, ne-am culcat séra In hamacele
nóstre.
Futuna. Aveam nópte libera de cart, hamacul
se legana f6rte 'neat, casarma era aerata FA somnul m'a
poprins profund ; de mult nu mal dormisem cu ova
pofta, putea cine-va sa taie lemne pe mine. Din a§a
frumusete, cum p6te natura sa devie a§a de aspral Era
pe la orele doue dupa miezul noptel, cAnd capitanul de
arme imI curma somnul dulce §i, fara niel o socotéla,
me arunca inteun colt ca hamac cu tot, Pentru un fost
furier §ii un timonier ca mine, purtarea capitanuluI de
arme ar fi parat aka. data cam prea afar& din cale,
dar acum niel me gandiam la suparare. Simtiam ceva
gret, WA sa-ml clat socot6la de ce era ; aqT fi dormit
,i in coital unde me asvêrlise, daca sgomotul 0 vier-
muiala celor-Pa1/1 camarall, nu me trezia din amortiala
mea. Atuncl m'am Ingrozit de ce am vNut In jurul
met ; in easarma, era o lumina, funinginósa, data de
www.dacoromanica.ro
 24

niste felinare, carf se leganal improuna, ca cum le-ar

fi miscat cine-va Inteadins ; sacif de efecte esise din
rafturile lor si se rostogoleail venind unul peste altul,
se opriall putin cate o data si apoi iar se repeqiail ; prin
asta zapaciala a sacilor de efecto, doua, butoiase de apa
se deslegase i troncaneall isbindu-se te rastelele arme-
lor. Se phrea ea, bastimentul sta nemiscat si t6te obiec-
tele se miscatl, ca si cum ar fi fost fermecate : capdtaile
de lanturl batean pe peretf, mantalele plecatt de la cuer,
vasul scartlia din grell si cate o data se scutura ca
cainele cand ese din apd. Din coltul unde stam, pri-
veam uimit aste miscarl ciudate si nu-'ml venea sa me
seo!; coverta parea ca fugo de sub mine, ma
cu mana de stinghea rafturilor de la sacif de efecto ;
sangele mi se urca In cap, iar la stomac ImI venea le-
in
AsvIrlitura capitanulut de arme o uitasem cu total;
inlemnit cum eram In coltul mell, o smancitura a capo-
ralulul de servicit me puse pe picióre i m6 repeqi pe
punto, pe cand camaralif legail i ferecati tot ce se
mica. In cazarma era inabuseala, si un miros gret de
tot ; pe punte am dat de recóre, care m'a trezit cu to-
tul, dar ce tabloti infiorator ! Intunerecul noptel nu te
lasa sa vecA la cincf pasf Mainte, cerul era plin de
non l plumburil", vintul rece mugea prin catarge cu urlet
de jale, iar paramele de sirma de la pataratine*)
isonul pe c6rda subtire. Valurile spumegat In jurul nos-
tru i veneail gramacia din Intunericul noptel ; asaltul
lor se repeta fara incetare ; cate o data se napusteail
peste no!, patrundeall inauntru pe la prova si ca un
torent nebun, alergat spre pupa, isbindu-se de intrarile
tabinelor, carT erati Inchise ca multa grije. Alta data

Pataratine sunt pitrAnaele carr lega verful catarguluY de coverta.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 27

valul se isbea de carena, de credeaf ea a spart'o, atat

se cutremura de tare. In acele momente grelo parea ca
ne prapadim, ea suntem gata sa ne dam obsterul sfir-
0t, apoI iar trecea valul j iar ne venea speranta, pentru
a o pierde cate-va minute in urma, cand un alt val
maI furios, venea, sit ne zgudue pana in baerile inimef.
Coveria era inteuna plina de apa, nu aveat un coltipr
unde sg-tl odihneM un deget ; cruciptorul gemea de
MAW greutate, cate o data rémanea o secunda, zapacit
pe crésta valuluf, apoI se pleca repede spre fundul ma-
ref pentru a se ridica ca valul in cap.
Cea mal mare parte din 6menil de servicit niel
n'aveat con0iinta de ce se facea qi de ce se dregea in
jurul lor ; in acele momente t6ta lumea trebuia sa fie
la lucru, dar putinl erat cart' sa mal fie stapanI pe
el, steteat pachet In jurul copluf mainel, undo
era mal sus 0 mal cald. Tangajiurile i ruliurile ne za-
Wise, ochiul speriat sta tintit pe valurl, cart amenintat
sa ne inghita dintr'o clipa intr'alta. La micI interval&
se audia cate un gemat, eke un oftat, cate o icnéla,,
urmatd de versaturf ; mancarea de erf, pe care o In-
ghitisem cu atata pofta, se ducea acum säingrw fia-
rele mare'. Vederea acestor chinurf ne intorcea inima
pe dos 0 ne puneam a icni ca top', cantand ca brótele
in balta. Earl at fost aceia carl n'at sacrificat in acea
vreme de grea incereare. Chiar dmenii eel mal vechl,
nu erat tocmal iti firea lor, dar el se ascundeatt ca
nu-I vedem horcaind, cad, lucru barbar, eel teferl
bateat joc de suferinta n6stra, iar ofiterii datt la ordine
ca cum ar fi fost la Galati In arsenal. Nu e vorba,
ordinele oficerilor nu le puteam ecsecuta, i, Dumnezett
sa me erte, niel el nu-ml pareat tocmal teferi ; cea mat
mare parte aveatt aerul de all piange s6crele.
and s'a luminat de diva, marea era eumplita,
www.dacoromanica.ro
 28

tacerea pustietatel o sfa0a numal urletul ventulut 0

zgomotul valurilor ; nu se vedea niel o cóstit a uscatu-
lul, ilia un vas departat, niel o speranta de ajutor.
Valurl turbate §"i iar valurl, cart se reped'eat spre not
cu cómele resfrinte, lasand In urma lor lungi qir6e de
fi puma alburie. La lumina dilel marea era mat putin
Infiorat6re ca n6ptea, dar 'till de mare se simtea mal
mult, cad n6ptea suferiam ca i cum am fi fost legal
la mill, iar diva vederea mare ne marea ametéla. La
pranz '0 sera, ni s'a dat sil mancam pesmeg cu branza,
cad fiertura nu era chip a se face ; mal totI 6menit
aveat scarba de mancare, s'a facut mare economie la
.ordinar ; cel earl Indrazneat sil r6da, din pesmetl, ieneat
,c.0 el In gura. Numal vre-o patru 6ment : d-1 caporal
Tote Elice, d-1 frunt4 Graciun Cristache, camaradul
.Mateit Dumitru 0 d-1 caporal Nictileseu, n'at simtit
niel un ret ; el' at rnancat cu pofta ca In t6te oilele,
-ca 0 and n'ar fi fost facutI ca cet-Paltt 6ment. In urma
am aulit ea i In cele-l'alte divisióne at mal fost §i altl
45menI teferT de tot ; el at 1ngrijit de bastiment pe fur-
tuna, cael cu §tiinta 0 munca n6stra, ar fi fost de mult
in fundul marel.
Valurile turbate ne-at prins Vineri n6ptea, Sambata
'OW, liva eram una cu apa, sarea se scortiso pe cosul
ma§ineT, unde stropil valurilor se evaporat din cauza
calduret. Crucisetorul se pleca in apa, ;n cat tevile tu-
nurilor intrat mat pana, la jumatate, iar carma lovita
Tnereti de mare, batea de credeat ca o sil se rupa din-
tr'un moment Intealtul. Ce am fi facut not daca se
rupea carma ? asta me intrebam card 1ml mal veneam
putin In fire. intr'un asemenea caz vasul s'ar fi pus
de-a curinezi§ul pe valurl, marea l'ar fi leganat, pana
ce 1nclinarile 1111 11 faceat sil intre cu copastia in apa ;
atuncl el nu s'ar mal fi putut ridica, apa ar fi intrat
www.dacoromanica.ro
 29

pe deschidaurile coverteT §i nof, baca! la fund. Cama-

radul Florea, cu care legasern prietequg, era langa mine,
nol gemeam impreana §i et, incetiqor, if §opteam On-
durile ruele, dar el, ou necaz iml r6spunse : tdar mal
bine $6, bacae dracul de cat asta chinuiala» ! Tortura
incepuse set, ne revolteze.
La liman. TreT dile §i trel noptf, am dus'o din
val in val ; vêntal cre§tea mereil ca si cand nu-f ajun-
gea MAta urlet, iar tortele u6stre scAdeati, ca cat trecea
timpul i marea turba maf malt. A treia li pe la 9 ore
diminéta, zarim In stIr§it cómele muntilor din Anatolia;
acum parea ca nu maT suntem singar!, speranta rena§-
tea, dar eram a§a de licnitl in cat abea mal m4cam
all de stropiturf, asurditi. de zgomot, ea stomacurile-
lipite de §ira $pinarif, noT eram sarcina la bord. inca-
pabilT de o miscare. Cu tóte listea bastimentul lupta
meret, ol3sta se veden tot mal bine ; spre sért valurile-
aft inceput sa mat scada, cad cu cat inaintam cu atata
eram mal la adapost sub cósta bine-facérdre. Capul Baba
de la 13enderecli, unde se afta un tar, e recunosrait; dar
ca sa a tjungem papa acolo, trebuie sa ne punem In
curmezi pe valurf i asta ne-a facut sa trecem prin
teribile mornente. Gruc*tor.ul tine biue marea cand ea
vine din prova, insa cand vine din pupa, orT de-a curme-
zisul, se légana prea tare §i e§tf ecspus la mare pericol.
Pe la cincT ore séra dete Dumnezeil de intraram
In port la Benderecli, unde mat erat 17 vase fugite de
furia valurilor ; nimenf nu maf credea ca, o sa scapam,
frica mitre! §i licnéla stomacurilor ne faceaü sa revenim
de departe de tot. eful de ordinar a 1ncercat sa ne ja
v6dul dandu-ne yin cald cu ardeid, dar asta nu s'a prins
de loe, cacT eram ca canif efll din tarbaca. Oamen%
earl se puteat tine pe picióre, s'all pus pe spalat In-
data ce a cadut ancora in port, matele pompef plesneati
www.dacoromanica.ro
 30

de presiune, apa tapea din lancea pompel, ca cum nu

ajunsese spalarea valurilor. S'a curatit cazarma de zoile
v6rsaturilor1 s'a aerisit peste tot, iar pe nol ne-a pus cu
forta sub pompa, i ne-am spalat bine pe corp. Asta ne-a

mal zdrevenit, num6rul celor carl stat pe pici6re a

.crescut repede, séra pe la 9 ore nu mal r6m6sese cul-
eatl de cat do.1 6menI li aceia sufereat mal' mult de
frica de cat de mare.
A doua q.i, dupa sosirea nbstra In port, fu o gli de
www.dacoromanica.ro
 31

Tepaos, fie-care '0-a regulat sacul ca efecte, a vizitat

partile din vas, cu care era Insircinat 0 a inspectat
lucrurile ce avea In primire. Nu se stricase nimic, nicl
-chiar o *ca. ; acum pricepeam de ce se faceati atatea
legatuff, dar fie ! prea ne-a luat furtuna repede ! Póte ca
.ar fi mers mal bine daca aveam 0 noi cel putin cincl,
-§ease ;lile frum6se, Inainte ca sa dam peste turbarea
-din care abea am scapat. Suferinta lndurata me facea
la-ml para. I'M de furieria de la Tiglina ; meseria ce
-voiara a-mi alege, era prea grea 0 prea pericul6sA. Séra
pe dad marturiseam grija mea d-lul sergent major Za-
lomitu, care era o veche cuno0inta, acesta ImI zise :
Ti-a placut marea In qiiva Intaia cand al veglut'o ?
F6rte mult, respunseill ei, dar ved acum ca ea
-este fórte schimbaci6sa.
Nu face nimica Mete, adaoga d-1 sergent major,
-daca ti-a placut o data, nu Fog sa o mal uitt Intre
marinar 0 mare nu ecsista divortul ; cat sufeil pe mare,
-te jurl sa nu o mal vegll in ochl, ape, ajuns la uscat,
incepl sa Inghitl la praf, sa asue de cab:Tura, sa te mo-
liw0l Cu total, aqa cä nu tiil cum sa te intord Mal
repede la iubita mare, vecinic ténara 0 frumósa. Mari-
marul este ca femeea lnsarcinata ; cat timp p6rta. sarcina,
-.se jura ca n'aze sa mal faca alt copil, ape, cand prun-
-eurrul o dezmiarda cu manu0tele luI, ea uita suferinta
0 croe0e din not altul si mal frumos. RarY sunt ma-
rinaril 0 femeele, carl se abat de 1a asta cale ; ce carl
fug, n'ati iubit marea niel o data; cele carl nu fac copil
sunt muierl, carI vor sa fie respectate ca mame, pe cand
ele nu sunt de cat sotiT de placere.
Cesta inatolieI. C6sta Anatolie, ce priveam cu
atata bucurie 0 dragoste, pe cand ne zapacise furtuna,
-este una din cele mal frum6se, ce se pot vedea ; ea
-este Malta, cu piscurl de munti 0 padurI peste tot.
www.dacoromanica.ro
 32

Marea este fárte adAnca in lungul acestel cdste pietr6se

§i. fdrA scobituri , torentil, earl curg .din muntl, abea alt
scobit cate-va vi, la gura carora se pot rafugia barcile
pe timp x611 La Benderecli capul Baba forméza un bun
adApost vremelnic ; oraqul e mic §i. gritmadit in fundul
portulul ; populatia se compune din turd 0 grecl atun-
dati in cea mare mizerie. La telegraf nu ni s'att primit
depe§ile de cAt, scrise cu litere turce§ti ; functionarul a
lasat jocul de table i a venit si ne prirnésca depe§ile..

Turc cu dare de mária.

In aceste locurl, unde produsele de tot felul ar abunda,
turdl ail stins oil ce activitate ; trAesc calic Cu nimica
IAA §i pierd vremea stAnd la cafenele t6tA 4iva. Va
www.dacoromanica.ro
 33

trebui mult timp pan sä pdtrunda aci activitatea civi-

lisatiel §i sa aducd populatiunea la starea de Inflorire
la care ajunsese lnainte vreme, In timpul grecilor 0 al
romanilor.
Din cauza turcilor 0 a legilor aduse de el, comer-
tul pe c6sta Anatoliel este f6rte mic, comunicatiunile
rele 0 put-in sigure, populatiunea rara 0 saraca. In pa-
durl, carl sunt i6rte sdlbatice 0 Intinse, vOnatul este
abundent 0 variat ; un fazan se vinde cu 60 la 80 banl,
iar un puiti de urs cu 5 lel. Aba0I, respAndig din Cau-
caz dupd, cucerirea rusésed, sunt barbarI 0 alharl, el
teroriseazd pe locuitorl, Impiedica desvol tarea bunului
trait 0 sunt temutl chiar de cdtre turd. Poporul ar-
mean serve0e drept pradd turcilor 0 aba01or, iar greciI,,
Cu t6td istetimea lor, ne avénd de unde sd ródit 0 el,
au remas calici ; sunt nsa bunI navigatori 0 cu bitrcu-
Ole lor vin pAnd pe la Constanta ca sfi, ne aducd, mere,
cArbunT de lemn 0 chiar lemne de foc.
Pe drum spre ínsula Creta. Am plecat din Ben-
derecli la 11 Aprilie, o datd cu luminatul siilel; marea
era hied agitatd de furia furtuneI, dar acum valurile
erall mult mal miel; remitsese numal hula*), ce ne legana
destul de mult, Insd nu ne Impiedeca mersul. PAO, la
Bosfor am 'Main tat prelungind cósta AnacolieI, pe care
o priviam desfd§urandu-se mdrétii pe un cer albastru ,
In drumul nostru am trecut pe la mica insuld Kirpen,
unde se 4ice cd ar mal fi cate-va foce, rém4ite dia
vremurile cand tótd 1Vlarea Négra era plina cu aceste
animale, cu ochl frumo§1 §i cdutilturd blandd. La capul
Ma eratt addpostite o multime de vase cu vele, fugite
aci ca stt, scape de furtund, iar mal Induntrul uscatulul
se vedeat piscurl de rauntr, fórte inalte 0 positiunI pi-
tore§tY, de nu te Indural sa-t1 el' privirea de la ele.
*) Undulaija mAreY In urma valurilor. 3
www.dacoromanica.ro
 34

Dupa prAnz am ajuns la Bosfor, fara ca unul din

not sa mat fi suferit de 1'6111 marel ; ad frumusetea lo-
curilor nu se p6te descrie; cAt timp am avut liber am
privit meren, m'am lipsit ehiar si de mOneare. Cavac,
unde se viz6za patentele de sanatate ale vaselor cart
merg spre Constantinopol ; Buiuk-Dere (Délul-Mare) cu
frum6se palate ; Terapia cu locuintele de vara ale di-
plomatilor ; Yani-Kioi, surA46nd In frum6sa-I positie ;
Beikos, cu apa buna ; Kandili, unde 8e abate furia cu-
rentulul ; apol Arnaut-Kioi, Beiler-Bel, sunt atAtea po-
sitiunl, earl se Intrec In frumusete si te lasa visator.
Pera, Galata, Constantinopol, Scutari si Kadi-Kioi,
termina partea Bosforulul despre marea de Marmara ;
aci populatia e mult mal densa de cat In cele-l'alte
localitatl, furnicarul omenesc viermueste cu vioiciune,
comertul e f6rte activ si bastimentele numer6se.
Cetisem si r6scitisem despre positiunile de la Bos-
for ; acum in mersul nostru repede, fara a ne opri, Vote
aceste frumusetl, carT fugean in urma n6strA, Mal parean
o nalueire. CamaraqiI mel, earl le maï vèluse, m'an
asigurat ea e mal bine sa, le ve41 de departe de cat
ea te duel In ele, cad acolo dal peste turd vi-g piercp
iluzia vêgênd murdaria ce se afla prin aste positiunl,
earl par atAt de pitorestl. Inainte vreme multT romAni
si-an piertlut viata prin aceste locurl si multt banf a
v&sat tara n6strA,, ca sa .ingrase pe trAntoriI ce le lo-
coiat. Iarba s'a Intins acum peste nelegiuirile turcestf,
curentul Bosforulul a Inghitit victimele disparute, dar
suvenirul injustitid va trai vednie si dreptatea se va face.
Cu Were de r6tf 'n3I-ara luat privirea de la ascu-
titele minarete 'ale giamiilor turcestI, sórele spre apunere
le coprindea In razele-I auriI, formAnd In dosul coline-
lor o enorma aureola. Esisem din Bosfor si alunecam
www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
osaoini wn)soo ul lawai no Joisog uip aiapaA
0
 37

repede pe marea de Alarmara, acest ocean al pop6relor

antice, cart all populat Europa : Doi cun6stem acum
mumal o mica parte din zbuciumarile lor, restul s'a
pierdut. Timpul era frumos, cerul cu milióne de stele,
marea dormea i aerul Imbalsamat ; era linistea pro-
funda, cand privigbet6rea povesteste in lunca dorul
inimi6rei sale, iar pe mare tree sufletele celor disparu/l.
Dómne ! ce armonie in asta n6pte ! Marea de Marmara
-voia sa ne mangaie de turbarea surorel sale. Bine zicea
d-1 sergent major : a Cine a iubit o data, marea nu o
mat póte uita».
Ce pedépsa gróznica, a vrut Dumnezet sA dea a-
testar locuri de a trimis pe turd 0 data era civilisatia,
léganul gandirel libere, iar acum apr6pe barbaria.
NoptI ca asta, tree repede ; primele raze ale s6relul
se r6sfring pe cómele inaltimilor de la insulele Marmo-
rice, atunci maxim viteza i ne apropiem de Galipoli.
Gandul zbára, inainte de la marea de Marmara spre a
ne duce la Dardanele, canalul ingust pe unde all trecut
in Europa primele popóre indice ; pe aci all trecut Persil,
pe aci s'at revarsat macedonenii i romanit asupra Asiei;
In aburul acestel atmosfere s'a desvoltat iubirea si fa-
cultatea de abstractiune. Prin aceste locuri s'at ciocnit
popórele, earl treceati In Europa ; aci vicleanul Ulise,
amestec de sange semitic i pelasgic, distruge prm in-
velaciune pe protejatil Iubirel i Blandetei, ante-merg6-
t6rele credinteT crestine. Mult s'all marit faptele poporului
grecesc i semitic, dar istoria neamurilor, origina emi-
gratilor, de sigur a fost mult mai importanta, Ins&
,despre acestea nu cunóstem mal nimio. Rasa semitica, cu
tradiliunea ei biblicd, a fdcut In trecut maZ mull ral
de cdt fac astd-0 popoarelor descendeniii, lui Israel cu bawl
lor i pretenliunea de-a mopeni pdmentul.
www.dacoromanica.ro
 38

Mersul crucisetorulul ne ducea prea repede prin

aceste locurl pline de suvenirl istorice, vast cimitir al
pop6relor disparute ; nu e colt de pamênt, care sa nu-si
alba renumele din treeut. S'a scris mult despre ispra-
vile grecilor prin aceste locuri, pe cand despre neamu-
rile aflate inainte de el, despre framantarile din Caucaz,
abia acum se muneWe stiinta ca sä afle cate ceva.
Frum6sa Troje n'a fost niel o data ceva grozav, renu-
mele el se datorqte lui Homer, poet fara pereche, care.
a scris atat de frumos, In cat lijada a ajuns pana la
noI si va trece Inca departe In viitor. Asta-41 satul Hi-
sarlac, r6sarit pe locul unde a fost Troia, este aprópe
un catun mizerabil, iar fluviul Scamandru, e un parlit
de paraias, nelndestulator niel pentru scaldatul gastelor
din sat. Alte orase, marl de tot, ail disparut fara ca
stim macar de ecsistenta lor ; renumele, ca i viata.
n6stra, sunt supuse la voia intamplarel ; dreptatea
ecsista nici in acésta privinta. Mal anul trecut cetea,m
Intr'un ziar, ea un englez bogat pusese la usa salonulut
seil moralile a dol regl egiptenl ; aceI regI or fi fost
viata ion puteinicl, or fi umblat dupa renume i acum
Intamplarea '1"-a adus ca mobila In salonul englezesc.
Renumele... cdte crime ttu se fac. pentru acest cuvint gdunos t
Fei bine aproapelu t, fd bine omenire i apoi ascunde-te
sub iarba verde, iatd cu co te poli alege mai bun in asta bane t
Intr'un Ice atat de mic, cu atatea mad suvenirl
istorice, gandirea indelungata m'a facut sa rèmait in
urma de vapor. Prin aceste tinuturl frum6sa i istorice,
cand pier1l vaporul nu mal e chip sa-1 ajungl. Darda-
nelele ail disparut, apr6pe sub orizont, acum suntem,
In apropiere de insula Tenedos, Inaintam pe MO c6sta.
Asiel spre Arhipelag. De la farul Sigri, din insula Mi--
tilene, apucam prin strimt6rea Dora, pe care o trecem
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 H

IllercurI séra pe la miezul noptel ; in acésta strimtóre,

-din cauza muntilor, sufla cu putere mal tot-d'auna vêntul
-de nord, sat de Sud. Vechia marina cu rame si cea Cu
-vele, se temeat mult de strimtórea Dora, pe care o
nurneat poarta trinturilor ; pilotif ecsperimentatT o evitat
trecênd fie pe MO continent, fie ca se duceat spre
cósta AsieT, prin canalul de la Chio. Un camarad ne
istorisea cum era sa se mece In acésta spurcata de
strimt6re, cAnd a trecut crucisetorul rindul din urma ;
valurile tinuse In loc.; pe bricul (Mircea» vre-o seapte
stile ; ajungênd «Elisabetaz a voit sail bata joc de ele
si a Pornit'o prin strImtóre cu OM viteza, dar un val
nebun s'a urcat pe teuga*) a rupt scara comandel si
putin a lipsit sa nu rostogoliasca In mare pe bietul cama-
rad, care nu avea nicT o vina. De aceea se (ice cá nu
e bine sa vorbestl rèft de mare; orI cum ar II ea, e
-mai bine sa o numestl cu cuvinte frum6se si a te facI
-ea nu pricepl perfidia el.
Acum suntem printre numer6sele insule, unde a
fost léganul marinel c-a rame cu mult inainte de Homer;
de aci veneat caril, ca sa jefuiasca Ormurile In timpul
lul Homer ; pe aci s'a desvoltat marina grecésca si dupa
I omer, pe aci treceat .flotele ca sa domine sdrenterosil
-t6rml al Asia unde gaseat adaposturl numer6se.
Ca si la Troia, faima marinel grecestí nu e atilt
-de mare cAt s'a crelut ; In timpul luï Homer flota gre-
-césca era o adunatura de bard mail, incapabile de o
navigare mai spre largul marel. Cu cel putin douè taiT
de anl Inainte de Homer egiptienil si sabeenit aveat
-flote carl mergeat pAnd In India. LasAnd dar la o parte
trachtiunea biblica si scrierile grecestT, vedem ca aurora

11) Teuga e partea acoperita cu punte In prora vasuluY.

www.dacoromanica.ro
 42

istorica nu Incepe Cu 900 de anl Inainte de era cre-

tina, ci cu 5 sat 6 mil de ant, acésta fijad cel mal pu-
tin, ce vor putea admite 11117600, carI citesc santa.
scriptura in straturile paméntului si gasesc milióne de
anI de cAnd a inceput creatiunea lul.
Drumul nostru ne duce pe MO insulele : Zea,
Terrnia, Serifos, Anti-Milo si Ananele ; timpul frumo's
se mentine Inteuna, echipagiul 'vi-a venit In fire cu
totul, pe vas iar a Inceput sa apara voinicil si istetil.
Cómele muntilor Ida din Creta ne apar de departe,
apol capul Drepano se zareste confuz, tabloul este din
cele mal frum6se : sub asa cer si ci o ast-fel de clima,
se pricepe lesne cum se face ca grecil at dobandit In
asa mare grad simtul frumosulul.
Jol la 13 Aprilie, am intrat In portul Suda pe la
ora unu dupa pit= ; de. si imbarcatl numal de cate-va
slile, pot afirma ca printre nol nu era un singur om
care sa nu-I para 1'611 ea se termina asa de curand un
voiagit atat de frumos, cum am avut de la Benderecli
la insula Creta.
La Suda. Portul Suda aflat la nordul insulel Creta,
intre capul Maleka §i Drepano, are intrarea lesniciósa.
§i se recumiste de departe din mare ; el este imul din
vale mai bune porturl, nu numaï din insula Creta, ci
din Intreg Archipelag. A ci s'ar putea adaposti o flota
tntréga pe orl si ce timp, dar, ca peste tot, turcil at
adus mizeria cu el, dezolatiunea e profunda, iar poporul
crestin, impilat dar nu supus, lupta inteuna ca sa scape
de sub jugul otoman. Muntil 'Malt!, positiunl f6rte tarl,
influenta grecésca si ajutórele materiale ce primesc el,
inlesnesc resistenta revoltatilor, asa ca acésta insula
p6ta sa reusésca a se uni cu Grecia. Origina locuito-
rilor este un amestec al pelasgilor cu rasa semitica :
www.dacoromanica.ro
 ,_.
.
.,.......4..

4 i,1,...- .'el.'
i l''
.' _----041i
',. '". -"--=.0.4;7:7--A`00
-.1ral-I
'I
..IL !.1','; '' " A; -- ..'---.-." ..--

.-gjL'
; ---.
--------
_..,--------z
----
,,......
.---.....

-
--,....-_- ,... ,......

o.
117F
1. A
114 N

Air 7-
11111111

www.dacoromanica.ro
 45

caril, fenicienir si greciT, ad dominat _instila in diferite

epoce, apol venetienil i tare% ati introdus modificar
InsemnatelPrintre pastoril din muntl se afla si un In-
semnat numèr de t'ornan!, adusl din Macedonia si din
alte tinuturI ; el pierdut limba, dar mal pastréza.
unele obiceiuri stramosestl. Ar fi bine ca cine-va sa se.
ocupe putin s't de acestl nenorocitl, earY, ca i cel din
Macedonia, produc eroiT cu carl se falesc grecif peste
tot. Bietif românI ! mult ad fbst oropsill ! Daca ar ft
fost cine-va sa-1 grupeze ce] putin cultural, ar fi format
cea mal* puternicit natiune din orient. RomAal in Istria
spre Italia, romilni In Moravia spre polonl, romanI spre-
Nistru departe, ron-IA.111 In Creta, In Macedonia, la Ser-
bia, ba §i In Caucaz sunt sate de ronAnI, cel pulin
mé inctedinta camaradul 116der, care a trecut pe la
Sucum-Kale. Pe lângtt ace§tia cunoscutl, câi a10 nu
s'ad pierdut printre neamurile, carl s'ad silit sa-I instrai-
neze Romanil s'ad parasit unil pe alta, iar grecil mat
cu sémd, ad profitat in cAt, fara rasa puternica a ro-
manilor si a albanezilor, n'ar fi ajuns niel o data la ce-
sunt asta-41. Grecil, amestec de Auge semit, sunt f6rte
disolvant1, eI aU dat de cap imperiulul Bizantin, el vor
corupe pe turd si ei vor disolva pe cel cari vor mosteni
pe turcl. NumaI sc61e1e se pot opune greeisraulul si mal_
Cu séma scóla la albanezl, cae el at suferit de la grecl
ca i romanil, carf ar fi putut sa formeze imperial daco-
roman, In loe de crampeele de asta-41 rèspandite prin-
tre usurpatorT.
Abia ajunsl In port, am Inceput corvada spre, a
Imbarea apd, carbuni i provizil ; turcil, mult mai bunl
ca grecil, ne-at primit bine i ne-at dat t6te inlesnirile
putincióse ; din nefericire el n'ad multe mij16ce. Am
bagat de séma ca turcul, cumpatat i °menos, ar fi un,

www.dacoromanica.ro
 46

-om activ 0 energic, daca n ar fi obiceiurile ci religia

kg, care sin faca lene, incult 0 lesne Incre16tor. Din
-acésta cauza functiunile, unde se cere istetime, ostenéld
0 energie, cunt ocupate de gree sat de armenl, pe
cata vreme turcul rémane cu mana Intinsa dupa bac-
cicurl. Ast-fel turcul are o rasa mult mal buna ca a
greculul, el descinde din pop6rele earl' at. locuit prin
Frigia, Lidia ci alte partI populate de rase energice ;
de aceia soldatul turc e bray ci sobru, el n'a tost co-
rupt dupa, cum e turcul avut, sat cel mania de grecism.
AcectI soldatl, cart In Creta se bat cu atata eroism, vor
forma *Inca mult timp taria sultanilor ; dar ef vor rèna-
nei, tot mai nzult mcioare feírci capete, revolulia nu se face de
popoarele inculte, la care patriotismul nu e destul de luminat.
Populatia din Suda. La Suda comertul e apr6pe
nul, tóte cele necesare se aduc de la Canea, mice]. de
15 mil locuitori, la departare dé o jum6tate de ora ;
am fost acolo dupa provizil, carnea am cump6rat3o cu
1 let 30 banY, iar painea cu 50 haul. Din cauza sara-
cie viata nu e scumpa, ci banii, cad locuitoriI nu at
ecsport ma)" de loc, de ci insula e fertila ci mdslinii
cresc f6rte frumocl, asemenea portocaliT, smochinil, ro-
dil §i albinele. Comersantil sunt mal mult greet ci. al-
banezi amestecatI cu jidanI ; turcil se deosebesc prin
tarabele lor unde \Ind stofe, ciubuce, fesurT ci alte ar-
ticole de mica importanta. Prin piata am v6q1ut mult
caraval din Dobrogea, scandurl de la Galatl, fa sole de
la Braila 0 un ovreit care murea de dorul usturoiulul
de la nol din tara, spunénd ca eel de acolo e dulce §i
Ara gust.
Spre séra, cand ni s'a dat repaos de la corvada,
at venit In jurul bastimentulul mal multe bard cu por-
tocale, stafide, liimal, mo§m6ne 0 smochine ; portocalele

www.dacoromanica.ro
 47

aveat un gust a§a de bun, In cat le cumperam pe ca-

pete, alI mama& smochine pr6spete cu top tot
inumeram la banl, pe earl arecif li primeat cu scaglément
-certfindu-se cu noI. ace§t1 vingetorl erat §arlatanl
mincino§1 din fire; acésta facu pe unul dintre nol ca
sá .c).ica ca turcul e oat cinstit i ca daca n'ar avea a
face cu punga0 de acqtia, pòte ea n'ar fi atata pus-
tietate In insula. Cum ascultam la cele spuse de cama-
radul nostril, nu qtit care incepu de o data :
7 Mal camara41 ! sa nu ve mira tt de gustul met ;
ve spUn pe cinste ca ai vrea sa cumper un grec de
acWia saracacios. ca sa-1 duc la nol in tara, arat
hangiilor ea sa-0 maI aduca aminte de unde at e0t,
ca prea sunt al dracului.
De aci se Eidson rtsul printre eamaragI ; uniT ara-
tat fesul mititel cat podul palmei i tocit ea capra la
-c6da ; altif votbeat $alvariI lor de panza, ruptl
In fund §i cu numer6se resuflaturi, alp se minunat de
igaracia minteanelor fa' cute dintr'un pelic de aba, fara
-captu§éla i Mat maned. GreciI velénd ea nu mal merge
targul 0 fie tiind de ce ridem, ne dat zor cu
pifiri ; para le sei le ?CIA despre rest nu le ?lid pasei, intocmai
cum fac si jidanit ! Plecdciunea i istelimea asta. face pe
roman sa se in§ele ; §oimil lul Stefan cel Mare at avut
.pul trufaqI, ceea ce le convine streinilor.
Aoleo, mai vere ! striga §eful de ordinar, care
nu se gandia de cat la provizil, un grec din acwia,
adus In tar& la noY, trebue sä manance ca un capcaun
o luna de ile, pana sa, se sature.
Da-1 draculul ! respunse d-1 furier, data duel
xaortaciunea In tard, o yell ca maine om mare. Noi
suVem fudull i avem pecatele sa ni se para cá suntem
mar Cu mot, cand vorbim cu lifte de astea ; ba ne pocim

www.dacoromanica.ro
 limba vorbind cu et in limba lor, sat schimonosind
pe a nóstra, iar pe run:Anti noqtri niel nu4 bAgam in+
skit. Dacit am fi 0 noT maT intlndri, nu ni s'ar scurge-

L!f

1)

0 Dery10 InvirtitorT. 2) Ulemale.

TipurT de dervi0 turd.

ochiT dupA, cel d'intait strèin, care ne ride in dos ;
de astea, greci, bulgarT, sèrbT armenT i jupani n'ar a-
junge a§a de lesne hangii, arendarif i marl proprietari_
www.dacoromanica.ro
 49

Bravo Niculescule, asta e f6rte adev6rat, (Ilse

kieful timoneriel ; lifte de astea, dupit ce Watt saturat,
vor sa devie nobill, sa ascunda locul de unde le-a cam
4ut dicta de rte. Cu ori-ce chip vor un plastron aurit,
ca sa-1 lip6scit peste rana din c6da i atuncl capra de,
vine ecscelenta ; e delicata i simandicósa toe ! nu-I mal
place frunza verde, o vrea gatita a la princesse.
Par-ca al nok4tri nu fac tot aqa, spuse i d-nul
caprar Elice ; uite chiar d-ta spuse0 o vorba trantuzdsca,
ca sa ne arati cá e01 mal ceva. Ciocoil, ca sa nu setnene
cu pro§til de rornani, de ce n'ar pune trel cuvinte fran-
tuze01 i unul romanesc ? Cucónele de ce War vorbi fran-
tuze0e de tot ? °And aÛ fost grecil vorbit ele
grece0e ? Cand aft fost rush', nemtil, n'ati facut dupa
moda lor ? Asta e ea Miami care nu-toI mal baga pe
tata! sell In seama. Ride cine-va de el ? . Are el vre-0
pedépsa ? Nu ; cdct romanul din flrea lul e prea In-
durator.
A§a. e; reincepu §eful timonerieI cam Incurcat,
insa fit bine 0 biciue0e sdravan naravul i vel vedea
Indreptarea ; inamicul din nol e mal mare ca cel din
gait i cel earl vor deschide lupta
Sfirrrr ! flueratul §efulul de cart ne lua vorba din
gura, iar d-1 oficer de servicitt striga la apel pe di-
visióne» .
Transformarea marinel de comer; la greci Pe
vremurile cand zeil i ze4ele locuiatt pe pamént 0 se
imperecheat cu ómenii, tóte insulele din Archipelag
erat acoperite de padurl, ne atinse de leafa toporului ;
atuncl trebue sa, fi fost o frumusete sa prive§tI acele
padurl la marginea mare §i pe cerul albastru al Arhi-
pelagulul. Zlnele n'avead gust prost ! Dar, incetul cu
Incetul, padurile taiat, paméntul, tarat de apele ploilor
4

www.dacoromanica.ro
 60

s'a dus In mare, iar pe insulele grece§d a remas numal

piatra, Olt 0 arst de s6re. Deosebirea intro vremurile
vechl 0 cele de fa, e ca de la cer la ptment ; abea
prin fundul vtilor adAncl se mai vede ceva verdeatt,
unde cre§te eke o anghin are, sat vre-un mAslin bolna-
vicios. Prin aceste locurl 6menii n'ar putea trti, ctel
n'ar avea cu ce st se hrtneasct intocmal ca In Grecia,
unde Vinuturl IntregI nu sunt mai procopsite ca insu-
Iele ; de aceia grecil s'at dedat la comertul pe apt, Inca
de cAnd at putut Ea fact, o barct §i at invetat de la
fenicien1 cum st, ca§tige prin comert avere 0 putere.
PAnt In timpurile din urmt, cam pe la 1860, vasele
de mare nu erati aqa de puternice ca acum, ele aveat
trebuintt de statiunl mai dese §i insulele grece§t1 aveat
porturl bine, in0rate pe mare, ca cArciumile de-alun-
gul drumplul. Marina cu rame 0 marina Cit vele,
s'at desvoltat In aceste conditiun1 favorabile, iar intre-
prinderile depArtate at inavutit pe locuitori mult mal
bine, de cum ar fi munch ptméntul cel maI bun. CAnd
francezil 0 spanioliT, blocat Gibraltarul, vasele grece§ti
pAtrundeat la englezl cu provizil §i se intorceat pline
Cu aur. Aceste averi at servit in rezboiul pentru inde-
pendenta Greciel 0, ce e de insemnat, ele erat date de
albanezl, de locuitoril din insula Hydra 0 locurile vecine.
Venirea aburilor a schimbat mult starea comertuluI
pe apt ; micile vase ca vele at remas neputinci6se In
fata marilòr vapóre, cart fac drumurl lung', le parcurg
repede 0 ajung regulat la portul de destinatie. In acest
chip marfa nu se strict, Mili schimbt pretul 0 mid
transportul nu e scump, cAcl costul e prevedut qi vasele
cu vele nu-1 pot modifica. Din acéstit cauzA a urmat
pentru greet o peri6dt, de strAcie mare ; englezil le luase
inainte, fAcuse cuno§tintt cu muqteril grecilor gi nu-1

www.dacoromanica.ro
 61

Wail niel sa, se linga, pe degete. Prin comertul pe ap5,-

-ajunsese mica Greek), sa aiba renumele celor mai pu-
rternice imparatil, prin acest comer f se rlispeindise greed peste
dot p. se 'mead unifi 'Mire et iar acum erat amenintatl sa,
piarda principalul lor sprijin. De aceea t6ta, grecimea
-s'a pus sa lucreze pe capete, sa recastige locul pierdut;
at vindut vasele cu vele cat mal eftin, numal ca sa.
:scape de ele, capitalurile s'at asociat in fata nevoiei si
-acum se compara la carga-boturl marl. Lupta cu ma-
rina de comer', engleza e deschisa, grecii incep a pros-
pera din not, saracimea de pe Orm lucreaza eftin si
patriotismul infocat il ajuta, spre a lucra cu totil in a-
.ceia-s1 direcOe.
La greci, ca si la alte natiunT comerciale, se observá
un not factor de putere, ce s'ar putea numi patriotism
comercial; prin acest mijloc se ajuta intro el, se tin uniti,
prind radacinl pe pietele- strèine si desvolta comertul, spre
-a introduce averea in tara lor prin top poni natiunei.
La no' in tara, unde vedi pe Dunare t6ta mitologia
recésca, scrisa la pupa vaselor, vom lasa Ore sa ne
apuce inainte str6inil si sa le dam painea din mana ?
Av6nd produse de tot felul, ni se pare cá transportul
lor nu formeaza un mare castig si cu t6te acestea co-
raertul pe apa este avutia cea mal principala a natiuneT.
In adev6r, prin vasele lor nationale produckoril des-
-coper pietele cele mai bune si pot oferi acolo marfa
lor, WA a fi silitl sa. Wept° pe samsar si sa primeasca
pretul ce-I convine lul. Daca marina de comer/ roman&
n'ar avea alt avantagitt pentru tara de cat pe acesta,
totu-Vf el ar fi destul de mare ca sa justifice ecsistenta
-el, facêndu-se chiar sacrificil spre a se ajunge la scopul
urmarit. 0 rugaciune, ce inalt la cer de pe tèrmii Cretel,
.este ca directia acelei marinl crescênde 0, cada pe main'

www.dacoromanica.ro
 52

active 0 capabile, cad In comert nu se pot tolera. cel

slabli i cu vorba nu se face treabd.
De la Suda la Valeta. La Suda ne-am oprit numat
done slile, cat a trebuit ca sa, Imbarcdm carbunf, apd
provizil, apo1 am plecat, grdbindu-ne sá ajungem dint
urnad pe bricul »Mirceas pornit din Galag la 29 Martie.
acum aflat pe drum spre Malta. Dup. cat aud,
slice cd, moq «Mircea» o sd ne dea de lucru In tot timpuL
voiagiulu1, cad fiind un vas cu vele, va trebui sdi se-
bizue maT mult pe ele de cat pe maqind, ast-fel mersall
lu1 va atArna mult de pofta vêntuIu i nol va trebui
a0eptam i sd ne abatem prin porturl mult ma)" des-
de cat e nevoie. Dacd §ederea prin porturI ar fi ceva
mal lungd, tot ar mal merge, dar lute() 4i WI douk
abea se fac proviziile i vizitele oficiale, apol cand
résufldm i nol echipagiul, sosWe gMircea» i iar Incep-
legaturl la material, imbarcare de bitrcT, pregatirl pen-
tru Mare. Pe MAIO ea nu putem vedea 'arnica pria
porturI, apol nicT nu ne rémane vreme spre a face ecser-
-c4iT, cticI servIciul de carturI i corveslile din porturT,
_nu ne lasd, un minut de repaos.
Am plecat din Suda la 15 Aprilie i dupd, ce am:
trecut pe la capurile Maleka §i Spada, ne-am lndreptat
apre insula Cerigotto, iar de acolo spre capul Matapan
flind fárte fyumos, priviam cu duio0etceru1 al-
bastru i marea lin4titd, ce se pierdea sub bolta azurie_
Muntil Cretei se ridicaft spre cer ca n4te col6ne ale
boltel cereqt1 i totul forma o mare bisericd, In care-
-omul mititel 'Malta gandul s6t1 cdtre a tot puternicul..
In jurul muntelul Ida se afla o cor6nd de non alburil
ce-1 incingea fruntea, de credeaI cit muntele patrunde
de-asupra norilor. Despre acel non, de carI ne rairani

www.dacoromanica.ro
 5ff

noi, ni s'a spus el el anuntA vreme rea, pl6e saü Ont

ded BA fim cu bAgare de. sémA.
La 16 Aprilie, DuminicA, am perdiut din vedere cdsta.
Peloponezulul i acum traversAm gur4 marel Adriatice,
indreptAndu-ne cAtre capul Pesaro din Sicilia. Pl6ia, ca.
*IA nu dea de minciunA ptevederea muntelul Ida, Incepe
-a ne boteza dis de diminétA, dar nol fugim repede
pe la prAnz scApAm de ea. CAtre grit. zArim c6sta Si-
cilie muntele Etna, care 10 fuma luleaua, scotènd
un fum gros i 'Mans pe zarea cerului. VAntul Incepe
a se IntAri, el vine tot rnal puternic din basinul occi-
dental al Mediterand, asa cit ne léganA destul de tare
t6tA n6ptea. Multi din 6menl simt frAmantarl la stomac
si devin galei, asa cä la ora '11, cAnd s'a zArit farul
de la Valetta, eraü plinl de nerabdare ca sA, intrAm in
port. D-I comandant a dat ordin ca sa stAm In mare
tótA n6ptea, clef era prea Intuneric ca sA ne apropiem
4e port 0 ast-fel cel subre0 ati cAntat pAnA la liud,
Inghite i tu inimi6ra acest foc i asta para.

www.dacoromanica.ro
 Ill

De la Malta la Gibraltar

Importa* insulei Malta. Marea Mediterana, a

carel adancime tn unele locurl ajunge pana la 4000
metri, se strimteaza intre capul Bon din Tunisia i in-
sulele Aegade de langa Sicilia, iar fundul apel se ridica
In acésta parte tormand un plaift submarin, pe care
adancimea scade futre dou6 la trei sute de metri. Pe
acest prag Sicilia e o prelungire a Italiel catre Africa,
iar Malta cu insulele vecine : Gozzo, Comino, Cominetto,.
etc. tin de Sicilia. Ca §i insulele Lampedusa, Linosa §i.
Pa ntelaria, ele sunt vêrfurile inaltimilor sub-marine.
Tóte aceste insule, fiind miei, n'at niel o insemnatate
pentru navigare, afarit de Malta, care de i mica, e,
pusa in drumul vaselor §.1 are unul din cele mal fru--
móse porturl din lume. Acest dar al naturet a cauzat
insulei mult bine §i. mult r61.1; t6te popórele, carf
navigat pe Mediterana, s'ati silit din rèsputerl ca sa
stapaniasca Malta i sa faca din ea o statiune, de unde
sa domine trecerea vaselor din orient spre- occident, saS
vice-versa. A.ci att stapánit fenicienil, grecil, cartaginezil,
l'ornan% vandalil, ostrogotii, constantinopolitanil i aran,
apoI in epoca vaselor cu vele att urmat norman, si-
cilienil, cavaleril de Malta i francezil, iar acum, calad
navigarea cu abud a stabilit marile linil comerciale,.
Malta a ca§tigat sub dominatiunea engleza o importanta.
www.dacoromanica.ro
Portul La Valetta din insula Malta.

www.dacoromanica.ro
 57

covar0t6re. Acésta insula face asta-gli pentra englezt

mal mult de cat o Ora Intréga cu mili6ne de locuitorI,
cad prin aiutorul el On marea M.editerana, stat In dru-
mul vaselor cari vin din marile Chind i ale IndieI
at un port de unde nu-Y póte sc6te niel o putere din lume.
In Malta se lice cà ar fi trait bine viclénul Ulise
Cu zlna Calipso $i tot aci ar fi debarcat apostolul Pa-
vel, dar ceea ce este sigur i intereséza pe cel de asta-glY,
e marele transit ce se face in portal acestel insule. Sunt
trel marI scobiturt In insula Melheha, San-Paolo 0. La
Valetta ; la Melheha 0 San-Paolo, yin vasele de comer,
iar La Valetta e pentru vasele de r6zboit 0 arsenal.
Guvernul englez a facut tot felul de sacrificil pentru a
atrage la Malta comertul de transit ; el a redus tacsele
la nimica -OM, a dat îñlesnirï pentru repararea vaselor
imbarcarea ctirbunilor, in sflr0t a Intreprins lucrarl
costisit6re. Vasele carI vin din nArile Indiel, din marea
Mgr& 0 Asia occidentall, se opresc aci ; tonagiul bas-
timentelor intrate i evite se ridica cam la 8 mi1i6ne de
tone, iar val6rea marfurilor n transit trece de un miliard.
Arsenalul nu are o mat mica Insemnatate de cat
comertul, el num6ra opt mart basinurl In earl se pot
-sc6te vasele pentru reparatiY i curatire ; natura a facut
croiala acestor basinurt in cutele stancd, iar bang en-
glezl at In deplinit lucra,rea. A teliere nesflr0te se Intind
pe margina cheiurilor, materiale de sute de milióne sunt
aqezate in ele, iar stand Inalte aparit aceste magazil de
bombardare. In portul La Valetta pot sa, seada flote
intregr, avênd intrarea i e0rea cu total lesnici6sa ; va-
sele pot alerga pe mare, pot lupta 0 a fugi aci, unde
_gasesc tot ce le e necesar pentru reparare qi aprovisionare.
In timpul dominatieI franceze se glicea ca. Malta nu
.se póte lua cu forta acum acésta insula a devenit ne
www.dacoromanica.ro
 68

asemanat mal tare ; peste tot nu vedI de cat bateril

tunurY ; focul lor bate in departare 0 se incruci§eaza,,
prin orl-ce parte a stance'''. Unele tunurT sunt atat de-
mar!, In cat te pune pe gandurl cum le-at adus aci
numal o incarcatura costa mal mult ca trei miI de lel.
Brin aceste mijlóce engleziI at facut din Malta 0-
statiune pentru comertul Pe apa. 0 un port militar de
prima clasa ; Gibraltarul 0 Malta, sunt statiunile prin
carl englezil in drumul catre canalul de Suez 0 tae-
comunicatiunile celor-ralte marine militare. Ca BA mal
puna o stavila acestel desvoltarl, francezil at construit
0 el un port de comert la Alger si un port militar la
Biserta, apoI ad Inceput sä faca t6te inlesnirile, ca stt
atraga comertul de transit. Multe bastimente se opreso
acum la Alger In loe de Malta, cad Alger pe MO ef--
tinatatea proviziilor. e mal la junakatea drumuluT !litre
Suez i canalul La Manche.
Populatia din Malta. Din causa comertului 0 a
lucrarilor din arsenal, populatia in Malta este f6rte nu-
mer6sa ; 177 de mil' locuitorl pe un pamént, care are
dou6 po01 de lungi me 0 o po0ä i jum6tate largime.
Cum Ínsula e stancósa i stanca e chela mal peste tot.
locuitoril ca salt faca ceva cultura, aduc panAnt din
Sicilia, iar apa o strtng in cisterne cu cea mai mare
ingrijire i economie ; de aci se p6te vedea ce munca
at ei la camp 0 ce bruma pot produce. Cu tóte acestea
sunt unele gradinI frum6se cu mandarine, cum nu am
mal mancat in via/a mea ; ele at zidurI traprejur, pentru
ca pl6ia sa, nu spele paméntul Í sunt Ingrijite ca
bolnav mult iubit. Mad audi pe un maltez vorbind de
gradina lul, al crede ca e rail pe pam6nt, atat de mult
o lauda 0 o iube0e ; ca sd pricepem ce avem nol, ar
trebui sa venim aci, sa vedem ce iubesc ace01 6menl-
www.dacoromanica.ro
 Maltezil se deose f.rablattl cuitorii 16ri1or veciner
el sunt o corcitura esita diifttneamuri1e earl ati trecut
pe aci, dar mal ca séma at sange semitic provenit de
la fenicieni, de la cartaginezI si de la arabl. Ca si la
kefalonitl, amestecul sangeluI semit cu al europenilor,
a dat o rasa muncitóre. Indemanateca la comer, robustt
f6rte nervosl. Maltezul e violent, se cearta pentru
nimica t6ta. si e gata pentru a termina cearta cu cutituL
Alt-fel:f6rte patriot, viseaza s scape de englezi i papa
atuncI profita spre a le vinde scump proviziile ce aduce
din Sicilia, sati din gradina luI,
In Malta se vorbeste rnult italieneste, de si limba
malteza se deosebeste f6rte mult de cea italiana ; ea
contine fórte multe vorbe arabestl si e aspra de vor-
bit. Femeile at costumul loculul, caracterisat printea
bucatä. de stofa n6gra,. un fel de sort pus pe cap ; el e
o ramasita de la costumul arab, amd femeile li aco-
pere a t fata.
Englezil Bunt fórte numeroO, In La Valetta e co-

garniz6na de zece mil de 6menl, multi functionarI

lucratori ; el formeaza o societate a parte, farh atnestec
cu malteziI. Cu acest neam de 6meni nu se sfintesc grecil,
maltezil, ei par ca. niste ciori In jurul ghel
englezul nu sufera de nervi, are planurl largl, e practic,
nu te bagh In séflaa cu una cu douh si nu crede cä In
lume p6te fi altul mal grozav de cat el. Totul se face
ca césul In Diana i cu ochiul dupa, vre-un chstig ; de
la cafenéua i ciubucul turcesc í 'Ana la activitatea
englezului, e o deosebire ca de la cer la pament. Cu
cat eL e mal pocit la fata, ca atht se crede mal origi-
nal i mal mandru ; numaI bani sa aiba, cacl pentru
el, in lumea asta, nu e alt-ceva mal bun de cat banil
iar banil.
www.dacoromanica.ro
 60

Petrecerea la Malta. Vre-o trei dile, cat am stat

In Malta, nu §tiam ce sá privim mai intêia, caci peste
tot sunt minuni de frumusetr ; cu totul alta viatd de
cum e la nol. Intrarea in portul La Valetta, pentru unul
ca mine, a fost o privire uimitóre ; in lungul cheiunlor,
cat veql Cu ochil, se intind case Inalte i magazif vaste,
In port miqunatt nenum6rate bard printre bastimentele
dese, lar marile cuirasate stad tdcute In mijlocul par-
tuluT, ca ni§te cetall metalice. Peste tot e munod gra-
bita. ; fluerul vapórelor earl soseat din tóte Wale lumeT,
dominat strigatele barcagiilor Cu provizil ; maOnele ge-
meat in arsenal §i. cate o data, °flaü din gret. Pe che-
iurt lumea alerga repede ca furnicile alarmate ; mutre
de tot felul qi din tóte partile, iar spre gura portulul
se indreptat pescarif tacup, dirijand barcile lor pline
ea instrumente pentru pescuitul vietuit6relor marel. Aci
e babilonie apucata de frigurile muncel §i in acésta
viermuiala grozavd, tunurile de la cuirasate, tunurile de
la parapete,. stall cu gurile caseate, gata sIt inghitd pe
cutezatorul care ar incerca sa ridice privirea asupra
marirel engle.ze. Libertate pentru fie-care ! libertate mare,
munca, spornica, dar cu conditie ca sIt fit om supus, sd-ti
plecT fruntea si sa muncegf pentru a trai, sIt trac§11 pen-
tru a marl puterea englezd. Mara, de acésta cale, pe
cara englezul 'r-o largeqte oil cat pofte§tI, nu mal e
aka, potecd ; fil ori cat de sfant, oil cat de uman, ver
fi sdrobit fard mila, cad interesul englez nu are mild
i nici ochi, ca sa, vadd dreptatea.
In prima 4i a sosirel n6stre in port s'a terminat
ell Imbarcarea carbunilor, cu facerea vizitelor oficiale §i
cu aducerea proviziilor ; in porturile turceqt1 ne-ar fi
trebuit treT qile ca sd ispravim. &I-a ne-am gasit ca
camaraqil de la bricul «Mircea», cad ne a§teptall. aci
www.dacoromanica.ro
 61

§i dupa ce ne-am spus pitlaniile voiagiuluI nostru, ne-ara

luat remas bun, cad el plecatt a doua gi, de qi timpul
nu era tocmal bun.
_
In apropiere de not' eraft cuirasatele englezet Ea-
miles, Brenus, Hood, Vulcan, Cambria §i. allele, pe cari
nu mi le mal aduc aminte, caul In total, marl ca miel,
treceatt de 20 bucatt. Un singur cuirasat costa peste 25
mili6ne lel, iar Intretinerea lul, hrana §i solda persona-
nalulul, costul materialulul consumabil, obiecte de na-
vigare §i altele, aduc o cheltuiala qilnica de 5 la 6 rail
de lel. Cand ue gandiam la numerul bastimentelor aflate.
In port, la lucrarile din arsenal t;li la soldele cart se
plate" nu ne venea sa credem spusele pilotulul 0 cu,
t6te astea socot6la sta de fata ; gnvernul englez peutru
portul militar de la Malta, cheltue§te lilnic de la 60.
la 70 mil le!.
Acum Incepeam sil pricep cat de mult costa un
port militar §i cat biinet trebue sil risipiasca Anglia
pentru a intreline marina de rezboiA. Ziarele n6stre,_
and vorbesc de marina, nu pricep nimic ; ele le spun
gogonete de tot, vorbesc de §alupele nóstre ca cum ar
fi cuirasate napraznice §i inventeaza manevre navale-
maI grozave ca cele engleze. De ge 1-o fi lasand sil
Inqele lumea ? De ce nu se silesc sil ne Invete In loe-
sa-1 Ma de nol ?
at am stat In Malta, fie-care om a avut permisie-
in ora § §i a putut sa priviasca pe unde I-a placut. Car-
ciumele §i cafenelele eral spre marginea oraplul una
de alta ; maltezil vind tot felul de beuturI, iar soldatil
engleg cheltuesc paralele ce at. Unele din aceste car-
ciuml sunt a§a de putur6se cil nu puteaI intra In ele ;
soldatil englee se grarnitdesc acolo §i se imbata cum-
plit, de aceea el nu ail mare consideratie In ora.; sunt

www.dacoromanica.ro
 62

priviil nu ca aparatoff al tarel, ci ca 6meni platitl sa

tacit serviciul militar. Nu tiü cum or fi in cazarma, dar
nor nu ne-am putut amesteca cu el ; nu ne-at placut
bauturile §i obiceiurile lor, de aceea am colindat oralul,
.care Incotro s'a IntAmplat, Un maltez ne-a dus pe vre-o

Popa catolic ascultand la semnalele cu gòrna.

cAti-va de am vizitat doua bisericl, ele erat fórte avute
,$)i frum6se ; Intr'una era un tablot facut de un mare pic-
tor, el costa peste 400 miI de lel, iar un alt tablot 1;licea
maltezul ea nu l'al putea cumpara daca l'al acopen i cu
napoleonl de o palma, grosime. Apoi maltezul ne-a dus la
am muzet §i. prin alte locurT, ca nu mal puteam scapa
www.dacoromanica.ro
 63

-de el, a trebuit plAtim un franc 0 tot nu era mul-

Aci te ja ca vorba indatä ce pul piciorul pe died,
pe nesimtite streinul se lipe§te de tine, II tic& gura
meret, merge frumos pe unde poftqti, primeqte cinstea
-cu grAbire 0 multe multumirI, apol cand sAll el remas
bun, se suparA ca nu bagl in séma serviciul lilt De
geaba incercl sA te mal tocmé§tI la urma, ea sá scapl
de belea p1Ate0, cael cAlauza, face gura, ea sA se adune
lumea. Ast-fel la strein punga se gole§te repede, iar tu
4ntorcendu-te acasa., WA niel un profit de eAt gurA-cascA,
gdse,stl ca, tAri§6ra n6stra e fait de asemAnare mal buna
de cum o credeal.
Plecarea din Malta. in ajunul plecgrel t6te lu-
crurile fuses° arzate pentru mare si séra t6td, lumea
.sta la bord, povestind fie-care despre ce a velut i ce
a ptitit prin ora. efiu1 tunarI visitase cuirasatul «Bre-
nus, , el ne spuneatt despre mArimea tunurilor §i curd,-
tenia ce era pe bastiment ; pare cd pe vasele de rezboill
engleze. curtitenia e atat de mare, in cAt asta a ajuns
-ca un fel de Ma. Englezul tnvata nu numal sá faca
curatenia, dar si cum sa o pdstreze, asa ca pe marile
-cuirasate, cur4enia e faptul de capetenie al sanittatel

La 20 Aprilie am plecat din port pe cand vier-

anuiala omenésca abea Incepea kid se simta i, indatA
ce am e0t la larg. am inceput sá regulAm compasurile,
-cad magnetismul lor se schimba pe m6sura ce vasul
trece dinteun loe Intealtul. Marea era profund de lini§-
tita, cerul albastru i barcile pescarilor plu teat ca niqte
lebede pe lac ; 'Ana acum nu mal v6(;lusem marea asa
de frum6sa. La orizont, sub un nor alburit, sclipeat c6s-
tele SicilieT, caldura era dulce 0. aerul curat ; nol alu-
necarn_ pe mare ea o viteza. de 12 mile, iar gandul ne

www.dacoromanica.ro
 64

sbura la col earl r6masese in Ora. Uri cat ar fi de.fru-

m6se aceste locurl, tmbulzeala lumel le $trica farmecul;
viata cu merticul te obose§te repede §i te face sa dore$tl
carapiile n6stre, unde te potl desmerda In bataia vintulul.
Paserile calatére. Catre séra am ajuns din urrna
pe bricul «Mirceav , plecat din Malta cu o li mal inainte,
apol am trecut pe langa insula italiana Pantelleria, uncle
stat Inchi$T condamnatii politid. Acéstl insula nu este-
mare, ea n'are un port bun, dar e fi umásit la nebunie ;
merita sa vil aci numal de dragul inchisoref, mal cu
séma cand n'ai ce manca $.1 WI nevoit sa facl politica
ecsagerata. Ve§nic parfumata de aerul curat al mare)",
Pantelleria are dou6 piscurl inalte ca 601 metri $i e
acoperita cu padurl; vale sunt cultivate, iar gradinile
Bunt pline de florl, carl aci creso cu o putere de ne-
crequt. Numer6se casute albe sunt gramadite priu ver-
déta fragéda a vegetatiuneI, ce se intinde pana langa,
mal, unde Incepe apa ; céea, ce arata ca valurile marel
nu yin cu turbare, (WO cum se Intampla prin para.-
ginile batute de vénturi.
Pilotul Vela, care se 1mbarcase din Malta, ne-a spu4
ca aci vin englezil Cu yacturile lor ca sa véneze pase-
rile calèt6re, cand tree prima-vara k; i tómna, in nenu-
mèrate stolurl ; atuncl el. le prind cu miile $i sutele de
mit. In OM acésta parte a Mediteranel, unde Europa se
apropie mai mult de Africa, paserile calét6re vin din
Rusia, Germania §i Austria, spre a prelungi Italia $i
insulele vecina, apol tree in Africa patrunqênd 1naun-
trul el pana la Sudan si la sursele NiluluI. Locuitoril
cunosc obiceiurile tuturor paserilor $i ail tot felul de
curse spre a le. prinde ; un ea:WOr prinde hate° insula
atatea prepelile, in cat el ca$tiga in fie-care an de la -
V) la 15 mil de le. But6ele lui cu marinata de pre-

www.dacoromanica.ro
 65

pelite, sunt f6rte cunoscute in Anglia si Rusia. uncle

le ecspediaza pe la marile hotelurl. Ca acest calugar
sunt multi Onatori, ba chiar Wad specializat pentru tot
felul de pasen; unii vêneaza, prepelite, altil sitar, altil
paserele mal miel, carora le studiaza obiceiurile si mer-
sul. T6te paserile calaoresc nóptea si se odihnesc diva,
ast-fel ca in mersul lot- ele aft anume statiunl, unde se
opreso, galä daca vêntul contrar nu le-at impedecat sa.
inainteze ; apol nu tóte paserile tree in Africa, multe-
din ele se opreso pe marginea mare, cum sunt randu-
nelele. Dupa cum De spunea pilotul, mal fie-care fel de
pasere are drumul el deosebit, ast-tel :
13erzele, cocostarcii, lopataril, babitele, batlanii, ame-
ricaniT, pescaril si altele asemenea, se due pe Nil in MS
In regiunea lacurilor, sat In locurile balt6se ale Africel.
Aceste prserl sunt puternice in sbor si plutesc pe apa,
asa cd in calkorie nu pier prea multe, dar sufer si ele
de alte boll, earl le raresc.
Sitaril, becatele, nagatele, patrund in Europa pana
prin nordul Rusie" si al Suediel, iar in Africa locuesc
prin regiunea NiluluI si a Nigerului : in sborul lor, cand
sunt oprite de Out, cad cu miile in unele locuri umede
si acolo vénatoriT le decimeaza vu nesatit.
SturziI, grauriY, citcail, grangori", gaitele, turturelele
si altele asemenea, car"' n'at sbor puternic, sunt adesea
luate de vênturi si multe din ele cad in mare uncle se
prapadesc, dar dintre t6te aceste pasen i prépelita piere
mal mult si ea are mal multi dusmanl. 0 Vèneaza ea
pusca, cu plasa, cu F:i0ilni, o prinde cu lumina si nu e
loc, unde sa nu piara, asa ca ea s'ar stinge repede, daca
nu s'ar inmulti maT Inuit ca alte pasen.
Pasarelele, can" nu le mal tace gura prin erangurl,
cum sunt privighetorile, tintizoii, bot-grcs si altele, at
5
www.dacoromanica.ro
 66

si ele vAnatoril lor, adesea rnult mal crudl de cat eel

call prind paserile marl. Pe cóstele Frantel le Oneaza
cu princptorl, In earl pun o biata pasarica sa le cierne;
acésta pasarica are ochil crapall, ea in orbia el sa cierne
mal bine.
Mad Ontul e puternic si valurile se napustese unul
peste altul, paserile calèt6re, surprinse Ili drum, sa Mee
cu miile, sat se pun zapacite pe corabil, lasandu-se sa
le prinda cu mana. N6ptea, cand linistea e ea de mor-
mant, se aude strigatul paserilor, cari tree pe de-asupra
bastimentulul ; atuncl ele at iin mers regulat si repede,
strabatAnd spatiurf imense trite° singura nópte. Pilotul
Vela csanostea f6rte bine obiceiurile paserilor calét6re,
nol il aseultam cum ne spunea despre fie-care si Inal
parea r6ti ca nu am tinut minte tóte locurile pe uncle
dicea ca se due paserile ; o mare parte tree prin Asia,
altele pe la Gibraltar, dar cele mal multe prin Sicilia
§i t6rmil Adriaticel.
De la capul Bon la Alger. Dupa ce am trecut
de insula Pantelleria ne-am lndreptat spre capul Bon,
unul din cele maI importante de pe c6sta AtrieeT, de
uncle Mediterana se Imparte In dou6 basine si el:5sta
Africel In dou6 regiunI deosebite. Spre r6sarit de eapul
Bon se Intinde Tripolitana cu Ormuri j6se si sterpe,
marginite de gróznice deserturI nisipóse, iar spre apus
cósta Afeicel se Inalta, marea e a.¡Andi, orasele nume-
r6se si navigarea f6rte activa. In fata acestul cap at
defilat vechile galere ale marineT cu rame, aci ati Inte-
meiat cartaginezil puternica lor domnie si tot aci piratil
aveat cuibul lor ln evul mediu.
Asta41 capul Bon, ea si In vechime, are o deose-
bit& importanta, cdel este ii) drumul vaselor earl tree
prin Mediterana, navigatoriT 11 cunosc de departe si pe
www.dacoromanica.ro
 67

vremufi rele gasesc refugia In jurul la adapostindu-se

'In golful de Tunis, la Bizerta sail In partea de resarit
a capulul. De cand francezil at stabilit protectoratul lor
asupra Tunisuluï, locarile acestea at inceput sa, cAvtige
importanta ce aveat In vechime ; Bizeta e un port mi-
litar de prima linie, iar comertul Tunisulul se desvolta
cu o repeliciune uimit6re, mal cu sérna In urma des-
chiderel portulul La Goulette. Noi am navigat n6ptea
prin fata portuliff Tunis, iar devre lima ne-am apro-
piat de capul Rose, spre a trece printre insulele Frateli
vi Sorelele, ast-fel ea nu am putut vedea aceste locurl,
despre call tnvetatil borduluI povesteat lucrurl minunate.
Spre I;liul am zarit insulele Galita vi Galiton, apol
-oravelul La Cale, instalat cochet pe marginea maref, in
care se oglindea ca zina din poveste ; aci;se face mare
comert cu marg6uur, pe care afundatoriI II scot din fun-
Aul marel infruntand tót felul de pericole. De aci
inainte ceista AfriceI se 'Malta tot mal mult vi devine
tot mal fruru6sa, iar la gura vailor vi inlfundul golfu
rilor, se ved orase vi sate sclipind in zarea s6relui, ca
Ja o nesfirvita panorama. Nu era nimen1 pe bastiment,
care sa nu fi dorit sa ne oprim prin aceste locuri, ce
pareat incAntatóre ; dar nol trebuia sa ajungem la Kiel
vi nu aveam timp de perdut. Ast fel am4privit de de-
parte capul de Garda vi oravul Bon, unde se afia, In
apropiere mine de fosfat pentru ingravat pamentul ; o
avutie nepretuitA, care zacea necunoscuta de arabl. Mal
departe am dat peste capul de Fier vi golful:Philippe-
ville, In fundul caruia se aft& oravul cuaacelavi mime,
ce are un port cu digi de 15 m. ina4ime. Marea aduce
valurile el cu atata putere, In cat ele.trec peste diga vi
ajung In port ; acésta insa nu e nimic pe langa puterea
.ce at valurile, (hip cum p6te marturisi faptul urmator :
www.dacoromanica.ro
 68

In iarna anuliff 1887 dol oficerl, un capitan i tia

locotenent, dus pe os61.1a de la punctul Stora, nu
deprte de Philippeville, ca s. priveasca cum se spargeati
de stand valurile maret Era o furtuna, nebuna i ofi-
ceril se afiaa pe marginea prapastiel la 60 metri de-
Inaltime de-asupra maref ; un talaz monstru, lucru greu
de crebt, s'a urcat pana, la oficeri §i. marea '11-a -Wat
prada, acoperind cadavrele oficerilor ca spuma alba, a
valurilor el.
La capa! Bougoroun, a carel inaltime de-asupra
apeI e de 800 m., marea linWita ne-a dat cea mal in-
cantat6re privire ; in mijlocul acestel frumusell Dumne-
zee0, me intrebam de ce e marea a§a de rea, cand se-
arata atat de frum6sa ? Nu-ml qea din minte povestea
cu ra6rtea oficerilor de la capa! Stora i, Intamplare-
ciudad, niel marea n'a Intarziat dea arama pe.
fata. Frum6sa mare de la 4 ore séra a devenit furia
nebuna la 10 ore n6ptea ; ea ne strope§te acum cu ba-
lele el, iar noI navigam pe spume. Iar a Inceput jocul
de tontoroitt din Marea N6p;rit ; am uitat val §i oraqe,.
suntem stremi i singurT pe mare, ne gamdim la sea-
parea nóstra, ; cel mal slabI de ingerI all inceput
icneasca, stomacurile se goleall. In mare i grija apuca
pe ceT mal tarT. u era trisa nimic de comparat cu ceea
ce p4isem in Marea Négra ; acuna 6menil se maI
nuise ca marea §i eti am scapat Mrit, niel' o icneala. De-
bucurie am facut mal r611 de cat camaradl, am,
ris de suferindi i oferindu-le pesrnetl, má faceam
icnesc. Acésta gluma bine nu 'ml-a prins ; capitanul de.
arme m'a urcat in gabie ca sa-ml treaca pofta de ria.
si ast-fel am suferit mal r611 de cat cel bolnavl de 1.6111
de mare.
Gabia e o platforma a§ezata, la mijlocul catargululz.

www.dacoromanica.ro
 69

de ea se prind legAturile vergilor, iar In timpul navi-

gArel se urcA cAte o santinelA ca sA vegheze inaintea_
vasuluT. E cel mai 1.611 post pe bastiment, cAcl cAnct_
timpul e aspru §i vasul se balanseaza pe valurI, omuL
din gabie e dat la tArbacit ; aci e plecat cu catargul
Ora lAngA cresta valurilor, aci ridicat drept In sus,
spre a porni indatA, Inainte sat inapol. Cu un cuvent
nenorocitul, care e cocotat In gabie, e ca nuca in virful
.crAceT bAtutA de vijelie : In acestA stare nu-I este permis
.santineleI, niel chiar sA sufere de Mill de mare, cad
versAtura el ar stropi pe eel de pe covertA. Consemnul
.este ca santinela din gabie sA nu sufere de reul de mare
.0 pAtima01, ca sA nu calce consemnul, t§I varsA focul
in piciorul afetulul mitraliezel, ce se afld In gabie. Acel
-picior, scAparea suferinslilor, se chiamA fantdna lacrinzelor
stomacului sat magasia proviziilor de rezervd; el pute cle te
trAsne0e in cap 0 pedépsA mal rea niel el se p6te ca
aceea de a curAti piciorul afetulul de la gabia din provat
La Alger. -- Ajungerea la Alger m'a fAcut se, seap
de gabie 0 sit me cobor pe covertl, care mi se 'Area
acum locul cel maI bun din lume. Acésta pAtanie m'a
fAcut asemenea sA, Inteleg cd qeful de echipagit si a.-
pitanul de arme, Bunt pentru soldatl persónele cele mal
importante de pe bastiment 0 ca nu e 1.611 sa te puI
bine cu el, mal ales cit nu te qterge de pe lista per-
misionerilor, cari es In ora. De multe orl, cu mare chin,
ajungI la un port 0 acolo ne putend sA, pul piciorul la
uscat, stal la bord slile intregl, privind la cel carI se
plimbA pe cheurl, apoI pled lAsAnd orapl cu grAdinile
luI 0 din not vin luptele navigAreI. Ne putend:sA vesll
.cu ochil gi sA, asculp cu urechile, trebue EA te multu-
me$T pe ce ausli 0 de aceea 6menil se strAng sera la
TrovA; ea BA radA de vorbA. Ma mi s'a IntAmplat mie
www.dacoromanica.ro
 70

la Alger, n'am putut BA me duc in oras, ascultam mu-

zica de la bastiment unde stam i priviam multimea Cu.
ochianul.
Algerul e asezat pe InAltimea cóstel din golful Alger,
are un port bun si e est-fe! Intocmit, in cAt sá atragit.
aci vasele earl' vin, sat se due, spre India. Aci gAsestl_
tot ce camp, estI servit mal bine si mal eftin ca la.
Malta, apol francezul dacti, ti sc6te paralele din buzu-
nar, el 41 ecplicacá maI bine nu potI gitsi aiurea, pe
cAta vreme englezul pare cA-11 qice : qdacA nu-II place
du-te de te plimba.. Cum Algerul e mal la jumetatea.
drumulul intro Anglia si canalul Suez, all inceput
vinA aci mal multe vase ca la Malta, acésta spre marea
perdere a englezilor, cArora le scapA din mana un bun.
cAstig. Englezii at sA piarda insA i mal mult ; repedea
prosperare a c6stelor Algeriene are sA, dea Frantel pu-
terea in Mediterana, dupa cum stApAnirea acestor terml
at dat puterea cartaginezilor, romanilor si arabilor. Pe
de alta parte Anglia nu maï p6te sA remAna multA, vreme-
singura stApAnA a marel, cad astA-4I marea e prea vasta
pentru ca o singura natiune sA pótá impedeca peste tot
concuren.ta celor-Palte i atuncl porturile de la Malta
Gibraltar, nu mal ad val6re daca nu sunt sustinute din,
partea mAreT.
Camaradul Florea 1ml spunea ea In oras sunt case-
minunate, prAvAliI marl, gradini IncAntAt6re i lume
multa pe strade. De la prima vedere se cun6ste, cat de
colo, unde locuesc europenil i uncle stat. arabiT ;
unil casele stint mail, curate, deschise la s6re i cu grA,--
dinl frum6se ; la altil se ved niste cocióbe murdare,
mobile, fArA vedere spre strada i lipsite de ce e ne-
cesar vieVg omulul. Europeanul se duce In cafenele mart
si curate, arabulul II place maghern4ele cu lavite de-

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
`12$8pi laipq inpunj um ji-q4A iagSIV inpocr
 73

lemn asternute Cu rogojinl ; aci el se p6te tolilni i sta

-ore Intregl. La Alger pare cd se atinge, maI mult ca in
alta parte, ciubucul turcesc cu activitatea
moderne. La cdmp, pe unde at fost 6meniI nostri. pare
cd e tot aceeasl deosebire : europenil at case marl, grit-
dinT si viI, de IT-e 'drag BA privestI la ele, iar arabil
-cabiliT, stat In murddrie, sunt saracl, cad sunt lenesT
rémAn In urma cu cat civilisalia se Intinde maT mult.
La sosirea n6stra In port am gdsit yactul rusesc
«Steaua Polard»; noT am luat parte la serbarea de sAntul
-Gheorghe si am salutat cu 31 loviturl de tun In on6rea
Marelul Duce, fratele Imp6ratulul.
A doua çli, la 24 Aprilie, a fost ziva onomasticit a
M. S. RegineT, rush' at luat i eT parte la serbarea mis-
t% si at salutat cu 21 focuri. Un posnas fdcea socotéla
-cd, noI am cheltuit mal mult Cu 10 cartuse de cA,t rusit
acésta se intAmpla in tot-d'auna cand petrecY cu
ceI marI; insd, tot ne-am folosit cu serbarea, care a fost
fórte frum6sd.
Ce produce respectul proprietatel. Cinc! 411e, cAt
am stat la Alger, nu a fost timp de odihnd, cdcl corvada
In bard pentru vizite i serbdrY, nu ne-a ldsat vrem
niel sil mergem In oras ; abea s'a dat drumul la un
bord, iar ceI-Paill aü privit de la bastiment. Séra, la
provd, c3T earl apucase sd mearga in oras Cu servicit
sat ca permisionerl, ne dat ate o ligare de tutun fran-
tuzesc, care e eftin si bun ; dintr'un pachet de 25 ban!
potl sil tótd lumea i sa-1,I r6mand si pe a
cloua 4i. Mulg camarall cump6rase miele, cart mal de
carl maI ciudate, le indesat cu tutun, care fiind fiert,
nu vittama la piept i ae4aÇ1 intr'o rAnd, trAgeat din
lulea ca niste adevòratI cabili. Chirild, llutarul se um-
flase in pene ; el pusese un fes in cap, cump6rase o

www.dacoromanica.ro
 74

lulea lunga si tragea din ea i.rca un balaur ; cel-l'altt

camaraql, ca sa rida, Invètaa pe Chirita cum sa scape-
de serviciul de la bord si sa ajungti, Imparatul arapilor
din Africa.
Pe cAnd 6menii. glumeat si se pticaleat, camaradul
Bonea ne spunea ea pe unde fusese el, tarinele fran-
cezilor pareat niste gradinI, atat erat de Ingrijite O.
nu vedeal buruenl ; ele eraa fpconjurate cu santurl mail,
pe marginl si pe riizóre aveat portal, pe muchea san-
turilor erat gardurI vil si peste tot o Ingrijire cum nu
se pomeneste pe la not Pe unde umblase el nu véduse-
un fir de palamida, de scaell, de maracinl sat ciulini;
iarlaa se compunea din ghizdeit, orzisor, pir si mohor,
iar In tarlale crestea trifoiul, pe care 11 facea maldar
si-1 ducea séra acasa ca sa-1 manAnce vitelo. Cail, boil
si alte vite, eraü frum6se, grajdurile curate si la pasune
era a tinute de fanie, asa ca nu se pomenea ca lucrul
altuia sa fie stricat sat luat.
Un alt camarad adaoga ca t6te tarinele aveat braz-
dele regulate si ea locuitoril smulgeat cu lngrijire bu-
ruenile, de aceea ele erat starpite. El ne mal spuse cä
boil eraa injugatl de córne, cà el nu se stria, la céfa,
cand ploua, iar carutele cu doué r6te, duceati greutatI
mult mal mail ca la noI, cad ele mergeall mal lesne.
Pomil de pe marginea santurilor si de pe razóre, pe
MO ca dat umbra si fructe, apol tineat si umezeala
pam6ntulul, pe care sórele nu-1 ardea tare ca la nol ;
din acésta causa si plóia cade mal lesne In locurile
umbrite.
D-1 sub-mecanic, care asculta la spusele n6stre, intra
si el In vorba, jar ceI-Paltl 6menl facend tacere, venira
in jurul nostru ca sa traga cu urechea si ast-tel OM lu-
mea asculta la cele ce se vorbeati in grupul invétatilor..

www.dacoromanica.ro
 "

www.dacoromanica.ro
 77

NoT traim r6u ca arabil de aci, çlise d-r sub-

mecanic, pentru ca nu muncun bine pana6ntul, nu lasarm
pe vecin sa munceasca 'mal bine ca nof i apoI ne plAn-
gem de strein, cAnd vedem ca el t1e sa faca parale
bratele n6stre. GAndiV-v6 fie-care la satul vostru i facetl
socoteala, ate póme 0 legume, ar putea ere§te pe in-
tinsele maidane, unde Inflorese bozil i ciulinil ?
In tótA, vatra satultit nu yell un poni, unde sA;
te potl umbri de sóre, sA, culegI o p6mA ca uçli
gura, sail sA, taT o cracA ca sA aruncI iarna in sobA.
Data e§T la cAmp i acolo e tot ast-fel ; cat veçll cu ochil
tarinele sunt uscate de sóre, fará sa fie un copac, care
st dea putinA, umbra, ; iarba e mica 0 arsA, de s6re,
iar rAzórele pline de buruenl, de unde romanul nu p6te
sc6te niel un snop de iarba. Daca, trece vre-o earuta
amp, ea se vede cale de o po$A, cad praful se ridicA
de pe drum, ea funatil de la co§ul vaporuluT ; el se a-
eazA, pe iarba i frunze, le InAclAe§te de nu pune vita
gura pe ele. T6tit saptamAna sta romAnul cu cara! in
capul pogónelor, se prtije§te la sóre de diminélA pAnit
séra, copiiT se adApostesc sub car, sat la umbra unel
rogojinl i cu totiT manAnca prost de tot nu mal po-
menesc de apa care o beat, de somnul lor 0 de b6lele
earl 'I seeerti.
SA facem acum putina socoteala i sa vedem cu
ce se alege tómna bietul cre§tin, care a 'muncit.
vara ea un dine : din pam6ntul ce '1 are el nu p6te
sc6te mal mult de treI sat patru chile de porumb, una
sat dou6 cbile de secará, putinA, fasole i putinl dovlecf,.
Din aceste producte, cart abea II ajung in cask saténul
trebue sa plAteaseit zarzavatul la grAdinar, cheltuiala la
eArciumA, hainele de pe el 0 de pe al lul.
Si Inca ce haine intrerupse d-1 farier; femeile

www.dacoromanica.ro
 78

In sat nu mal 1ucre9za de ale easel, ele atl inceput sa,

cumpere de la oras tot ce e pe ele si pe barbatil lor.
La Zimnicea, inteo Durninica, am vès;lut pe fata unul
biet taran c ducea boil la pu t fiind incallatit cu ghete
poloneze i purtAnd o rochie cu turnel .ca Cuc6nele de
la oras. Ea era spoita pe obraz ca o hAr§ie, iar vecinele
spuneat ca tatal el plAtise 32 lef numal pentru cusu-
tul rochiel.
Lasa asta Niculescule, reIncepu d-1 sub-mecanic,
satenul muncitor nu póte tr6i cu ce sc6te din paméntul
lul, cacl acest pamAnt luciu la s6re, ne fiind Ingra§at
mdat, nu p6te si produca mult i niel nu e muncit cuM
ar trebui. Vedeti cá aci din trel pop:Sue, tráete fórte
bine o familie intréga pe acest petec de pamênt sunt
isemanaturT, zarzavat, póme si tot ce trebue easel. Aci
de-care palma de pamènt da produsal el, cad e umbrita
potrivit, e udatit la vreme §i patantul fiind Ingra§at,
are putere ca M producit. Trebue cel putin sase anl de
munca ca sa aduct cA,mpul In stare de producere ; la.
-noI pamêntul, ca §i vitele, e lasat In parasire ; jum6tate
-din el e buruiana, sag poianti, iar cea-Palta jum6tate e
-sleita de muncit, pe alit vreme fa sat zac gramerp marl
-de gunoit, pe earl cresc boziT.
Ne av6nd ce se6te de pe locul lul, saténul mun-
-ceste là arenda§ cand II ajunge cutitul la os si atuncI
munceste pe nimica tea ; cumpera pe datorie de la
carcium,kr, dil strachina de malaig Arbulul pentru dol
ardel §Pst risipe§te tot ce are. In lunile de iarna, cand
n'are s6rmanul de unde sá scóta o para, e bucuros sit
RUA, macar o cepa, un c)cian de varzii, sag un bob de
fasole, ea sa nu m6ra, de f6me. N'a stiut sa munciasca
vara, n'a stiut sa pastreze ce a strAns i iarna se fm-

www.dacoromanica.ro
 79

prumuta scump de tot. tsT amaneteaza munca din vara

-urmatóre.
Ce e romanul de vina, intrerupse i d-nul ef
tunar, dacà el muncektte tóta ;liva i séra n'are ce manca
din causa eä e nevoit a lucra eftin qi a plati scump ?
Munce0e t6ta diva ! relncepu d-1 sub-mecanic,
dar i boul Munce0e tota4iva i daca ar munci el
t6ta n6ptea, tot nu ar fi in stare sa-1 faca singur un
adapost. In lumea asta trebue ea luptl ca BA trdet,I
eine e deqtept profita de munca spre a trai
mal bine ea el. Tu.! te prale§t1 in s6re t6td diva qi nu
ajungf ca sá legI detu6 in teit ; grecul de la han, sat
arendapl de la curte, vade la umbra i strAnge parale
mal multe ca tine ; la el se duc grauntele pentru earl al
muncit, ba i laptele vacilor, ou6le gdinilor i puiI
Cum póte streinul sa41 ja bucaOca din gura ?
Cum are el tot §i tu nimica ?
R6spunsul e lesne de tot §tie t6ta lumea
str6inul e mal de§tept i maT fara mila. Te pdze§te
§1 lunl intregi, pana te prinde la strimtul t6t, atunel el
e fail mila §i face cu tine ce vrea ; îi da un let
la lece dobandd, te laudd spre a te mangaia ca pisica
pe Oree i, pe nesimtite, le sapii, pdnei le dd pe brazdti,
La arenda, la carciuma, in targ, peste tot, tu plate§tT
mar scump, tu manancl mal rèt, tu te imbraci mal
prost ; in sfir§it ce sa ? tu dal munca ta pentru ca
al fost prost i n'al §tiut sd te ferqtf de imprumut. N'aI
facut economie cand puteaT §i n'al putut sa a§tepV ca
stròinul, in nevoe §i el, sa-g plateascd, mal scump munca
ta, sa nu profite cu inlesnire i sa nu prinda chiag.
Dar daca nu ploud, daca seeeta nu te lasa
adunl un pait de pe camp, de unde sa fad economie ?
de uncle sa trtie$I ? 4ise §eful tunar.
www.dacoromanica.ro
 80

Nu plouit ! réspunse tot mill' cu foe d-1 sub-me-

canje, dar t6te lucrurile In lard nu cer pl6e cu galéta;
cine ne pune sa credem numal in porumbul §i graul.
din holdele n6stre ? mare lucru ar fi sa, semen! legume-
in locul unde creso bozil i ciulinif? mare lucru ar fi
sa al si tu o gradinita, de unde sa culegl un ardeiti,.
o patlagica, sad un castravete ? Putul e lAnga Casa,
séra uda gradina intr'un joc, in loe sa te duel la
cdrciuma sei, beY pe datorie §i facênd ast-fel femeea
n'ar mal da fuga cu strachina de malaitt la caruta sat.-
bulul si nu i-ar plati de qece orY mai scump zarzavatul
ce ja. Romanul n'ar muri de muncit daca ar seidi poml
pe crésta toantulul din jurul satulnI, daca ar intinde °-
vita pe gard, daca ar pune copad l pe raz6re §i daca.
nr smulge buruenile din holda, In loe sei, le ocoleasea
secerea, dupa cum face acum. O vita cu strugurY, un
nue in bataturd, un mar la gradina, un cartof la cdmp-
te scapit de f6mete cAnd nu se mal face porumbul, can&
lipitorile te a§teaptä sa vil gata, ca suga sAngele.
Tóte acestea se pot face fard a unmet maY mult
ca numal sá avern socoteala bullet §i sa nu ne-
inhamitm la carul stréinulul. A Ond gritdini nu ti
frige gura dupit o legurnit, avênd pomI pe raz6re s6rele-
nu mal arde cdmpul, pl6ia vine maY des, iarba creSe-
ma,I mare, praful inaclae§te mal pulin, vaca dd, lapter
mai mult i tu nu-li mai vinqi vita din batitturit, ca
p1ate0 arendaplui papnea. Ou6le gainilor le manbneet.
copiil tèl, in loe ca set le ducl la cdrciuma ca sit se ln-
grilse str6inul ; ba and ajungi acolo ti le §i trece prir.
inel, le gitsWe miel i ca sit seal:A de belea, mal dat
pe de-asupra dou6, treI,
D-1 sub-mecanie se aprinsese la fata §i, cum sta pe
cabestan, parea ca e un sfAnt care réspande§te euvAntui

www.dacoromanica.ro
 81

méntuitor. Chirila iI luase fesul din cap, eel-Fait)" it-

masese cu lulelele inlemnite In maul si gandul tuturor
sbura la tara nóstra pe care o iubeam mal mult, pentrit
ca fiind maT departe de ea, simtiam mal mult cat e de
nepretuita cat are nevoe sa fie iubita de fil eT.
acel moment am siratit cat este de frumos pentru un
soldat, ea sa aiba, a apara o asemenea tara. Uitasem
0 vapor i Alger si tot ce me inconjura. mé uitam
intea mea fat% sa, ved, dar in sufletul met simtiam o
bucurie mare, ce me facea fertcit. Mi se ptirea ca d-L
sub-mecanic daduse peste leacul care vindeca suferin-
tele parintilor nostri, ca tarinele nóstre erati gradinT ca.
0 cele de aci i cá Radia, suri6ra mea, aduna crac
din pomT, ca sa ne încäkIim i nu mal alerga pe ctimp
dupa, humeri!.
La cuvintele d lul sub-mecanic rémasesem cu totil
pe gandurI, iar seful de e.chipagitîi rodea sfircul mus-
tatilor, incretindull fruntea; el se scula incet de pe r6ta
de parAme unde sta i privind pe d-1 sub-mecanic,
slise cam suparat : tu vorbe0 ca la sc61, cine te auda
te ar crede, daca nu cunóste viata de la tarit. A vrea
sA-ml spill, cine te NM in sat sail' creasca pornT pe
marginen santului tè'd ? Cine III lasa struguril pe vita
fructele in pom, saü legumele in gradina ? Nimenf na
slice ca nu e frumos cum qici tu o cum slicell cA este
pe aci, dar este un dar si de aceea spusele tale nu
se potrivesc cu adevérul. Tu muncesti cu drag, in gilt-
dina ta stint legume ce nu are vecinul, pomil tél, daca.
aI réu0t sa-I priptise0, afi fructe minunate 0 tu nu te
Indurl sá rupI primul fruct, lasAndu-1 sa, se c6ca, bine,.
iar cand sa çlicl Dónine ajuta, vine altul into° nópte-
si te lasa cu buza umflata.
Daca al fi trlit la lard, al sti ca nu poll sit al
6
www.dacoromanica.ro
 82

ceva mal deosebit de cdt vecinal tell, cad tot satul te

furl ; orl-ce al face 0 orl-ce al drege, tu nu te pop ri-
dica cu un deget mal sus ca altul, ca, te reteazd pe loe
tatenil tel. Al un cal mal bun ? hotul ti-1 sb6rä uitan-
du-te la el al o casa mal frumásh ? in tot-d'auna se
gase§te un du§man care II dá foc. Ce sa mal vorbim
acum de cel care tp rupe o craca din pom, saü 111" ja
o p6ma ca ude gura! Ves11 cu oclaiI cum Ili ja
raunca ta 0 nu pop sa o aperl, cá intri tot tu in
iar daca, te imping pecatele sá umbli cu procese
verbale i judecap, ÎI perglf §i camaa de pe tine.
Hotia vecinuluI tell te impedica sá Incercl ceva
maI deosebit, sä gase0I ceva mai bun 0 sa, to folosWI
mal mult ca altul din satul thÛ; iar pedepsele earl se
dad, sunt a§a de miel 0 atat de tarziI, In cat In Ora
la nol nurnal de drag sd furl, pentru al' bate joc de
cel ce vrea sa parascit mal inainte. Sunt sate in carl
popil aunt mal ref ca sdtenil, sunt slujba0 carI cheltuesc
-de qlece orl mal mult de cat sunt platip i stint i avo-
catl cat perul In cap, earl sa, te sc6ta, alb ca laptele. Cu
asemenea 6menl §i cu liberta tea n6stra, nu pop visa ca
sá ajungI ca ceI de aci. 112' trebui si o sd ajungem acolo,
vrend ne vrênd, ca indatd ce unul a rupt mdcar o frunzti de
pe locul tëll, pe datd sd-1 antendeze primdria, ell cdtd pagabil
qi face, si pe de-asupra, Cu un folos pentru tine pdgubasul, lar
daca holul e nemullumit, sti te chente el in judecatd si sd piardd
el vremea spre it se inaja minte, ca sd ntt mai pue mina pe
lucrul altuia.
Daca, s'ar face asemenea legf, earl sunt mal
mult drepte de cat aspre, hopile ar fi malt mai putine,
ómenil mult mal cinstitl qi tara ar pricepe mai bine
pretul libertittel, care acum, in ceea ce privEVe respectul
proprietateT, ne face ret, in loc a ne folosiascd.
www.dacoromanica.ro
 83

Cu aceste citvinte seful echipagiulul plectt din mi,j-

locul grupulul, lar putin mal In urma se dete apelol,
-care ne curma vorba.
Pe drum de la Alger la Gibraltar. La 27 Aprilie
sosit In sfirsit s't bricul «Mirceav care, piece din
Malta Inaintea nóstra, fusese oprit la Philippeville de
vremea rea, ce ne leganase si pe nol, cand am ajuns
la Alger, numaY ca, la Philippeville valurile se formeaza
mult mal mari i pentru (Mircea, nu mal era chip sa
inainteze. Bietul «Mirceab abea sosit la Alger, a plecat-o
Mainte, cad intarziam pe drum, iar spre séra la apusul
4s6relut. am plecat i noI lasand orasul Invaluit In ra-
.zele rosiatice, ce pareat ca niste foeurt bengale. Pe me-
surti, ce sórele SQ culca mal mult, pe atta cósta parea
mal inaltit, piscurile mal colorate si vaile maY misteri6se.
Ca si spre Tunis, orasele i satele din acésta parte a
loculuI, sporesc mal mult, cultura viilor si a fructelor
uscate, le Inavutesc repede, iar leu i tigril, earl In ve-
chime veneat sa admire marea, acum sunt g )nill departe
lnauntrul Atricef. La Alger lumea nil cunóste kit maY
-mult ca noI ; acolo sunt Insa cámile, cu ca,re arabul
strabat pustimile nisip6se, IntocmaI cum face
tnarinarul pe mare cu vasul lul.
Intunerecill nopteT se "intinse, putin cato putin, peste
vane cele mal tainice ; din t6ta, furnicaria omenésca de
la Alger DU se maI mal vedea 8C111711 de eat o slaba
lumina, rasfrinta In noril de de-asupra orasuluT. Viilul
nopteI acoperea aceste paniênturl are de s6re, iar
tugiam repede pe o mare cam hul6sa, liisand In urma
n6stra pe Iva o lunga brazda de lumina, produsa de
fosforescenta marel, ce pe aci e mal mare ca In alte
ape din, ocean sail Mediterana. In apa marel vetuit6rele
Bunt mult mal numer6se ca pe pamênt ; cate o data es
www.dacoromanica.ro
 81

de-asupra apel ni§te raci mititel i marea pare ro0e ca

de sange ; alta data es gandad 1umino0 §i marea pare
cä e de foc. Ar trebui sa cun6§tem mal mult fundul
marei, dar de unde sa el catli, cad, cand te dud la
librarie, dal peste roraane.
In mersul nostru se zarea, din cand In cand, lumina
unul far departat, sail focul de positie al unui basti-
ment, care trecea prin apropiere ; oficerul de cart ob-
serva bine lumina, cad pe mare adesea se ja focul
unui far drept o stea, eeea ce nu e tocmal ret, sail se
lntampla sa ja stétia drept far 0 atnncl pacaléla e mal
mare, ea da peste uscat, saü grepte drama'. Sgomotul
framantaxile Algerulul remasese departe in urma,.
acum ne aflam In aer curat; leganaturile usóre ale va-
sulul i tacerea profunda in miptea ineautatóre, ne
piroteala. Pleópele ochilor 1ml eraü grele ca plumbul,
capul mi se pleca la o parte i somnul ne coprindea
stand In picióre ; dar marea e schimbat6re, trebue sa
fil in tot-d'auna gata de lupta, decT eel care adórme la
post, greeSe ca i santinela care chime Inaintea ina-
miculul. De aceea la fie-care cart de ora, fluerul §efului
de cart spintecand taterea noptei, rechiarna atentiunea
santinelelm, care respund fie-care unde se afla : bun
cart Inainte, bun cart 'inapt, pe cand cel din gabie ter-
ming, strigand bun cart peste tot, lar se face tacere, som-
nul iar se agata de ple6pele 6menilor, cari ar dormi
ca trunchil de copacT, daca War fl pul faca teorie,
dar §i acolo somnul e a§a de puternic, In cat multi
adorm cu ochil deschi§T. Nu §tit de ce in acésta nópte-
tmi era necaz pe eful de cart, cá tulbura, tacerea adanca:
acest necaz nu-mi venea din causa somnului care me
muncea ca i pe cei-l'alli camaracp, dar era ceva fer-
mecator in aer, ceva frumos §i mare, gret de spus cu
www.dacoromanica.ro
 85

vorba. A st-fel petrecurdm t6td, n6ptea, Wit ca sti, se

intAmple ceva ; marea, aerul si tot ce ne inconjura,.se
,odihneati de svdpderile din pele trecum
In qiva urmdt6re am navigat pe sub c6stele Spa-
niel, cari sunt de o frumusete uimitóre; ca si pe cóstele
Africel, vdi profunde intretae ¡Mull Inalte, iar inAntrui
uscatului se ridicd munti uriasi acoperiti cu zdpadd ves-
mica i cu cómele vdrAte In noril cerului. Frdmantarea
uscatului e sAlbatecd i gróznicd, oehiul se opreste cu
bucurie pe dráguele cdsute r6spAndite pe cósta délu-
rilor asezate intre verdéta arborilor. Asi fi dorit ca va-
sul nostru sa nu mearga asa de repede prin aceste
locurf r6sfdtate de naturd, unde vegetatia africana se
amestecd eu cea europénd, uncle mirosul florilor de
portocale se luptd ca parfumul florilor de teit.
Jocurile echipagiului la bard. °titre sérd, spre a
.s6rbdtori esirea n6strti, din Mediterana, s'a dat voe
BA We, dupd cum se obisnueste la bord, cand
totul merge bine. Pe data am armat pe Chirild cu vióra,
'T-am frecat arcusul cu sacaz i ceT mai istetiaü inceput
sa jóce pe Intrecute. Era frumos cum crucisetorul nos-
tru se legana pe valurT i 6menii InvArtiail o sdrba de
duduia coverta ; firea veseld a romanului se da pe fat&
Indatd ce vede hora. Fie-care voia sa arate eá la ei in
sat flAcaii jócá mai bine ca aiurea ; multi earl 'Anaü
motologi, se deschisese la joc de te minunai de eT, dar
camaradul Coed& Costache, de fel din Fdlciu, ldsat
pe toti cu gura cdscatd. Miscdrile hit erat asa de po-
trivite si jocul asa de usor, In cat rar se intAmpla sd,
mal ve41 un al doilea flacdal cu asemenea joc. In satul.
luT camaradul Coadd era idolul fetelor, d-nii oficeil
base ordonanta la caret, pentru cd era frumos i des-

www.dacoromanica.ro
 86

tept, iar acum el se Invartea 0 se lasa pe vine, in cat

niel jucatoril de meserie nu-1 puteati intrece.
and furam satul de joc, se Incepu pacalelile ; un
om se face urs 0 altul 11 j6e6 spunénd tot felul de-
glume si legandu-se de tot ce e pe bord ; de la pes-
metT, earl Re dpgral din el §i pana la rèul de mare ; de-
la carnea conservata i pana la cépa muceda. In can-
tecul luT ursarul se leaga de carnetul de pedepse, de
teoria de n6pte 0 de tot ce-1 vine, dupa, cum are obi-
ceit romanul, s'a ja in batae de joc lucrurile ce-1 fac
sa, sufere.
Vine apol paiata cu botul de capra, facut ca dou6-
lingurI ; ea se leaga de reerutif din Mehedintl 0 Turnal
liagurele, earl sunt ceI mal slabl din tot echipagiul. Pe
ace0ia II pacale0e in tot felul 0 cel-l'altl 6menl rid cu
hohot, pana le vine 0 lor rIndul FA pata cate o posnit..
In sfir0t and totl s'ati saturat de joc 0 de fis,
Incep sa cante, sat sa vorbeasca, palcurl palcurI ; altii:
joc la tintar, altil att cate o muzica, un flant 0 ast-fek
fie-care face cate ceva. Cam ast-fel petreceati 6menil pe
cand treceam prin dreptul Malagef, pe care o lamina
sórele apunênd ; In stanga nóstra se zareat. c6stele Afri-
cel, Inainte se Malta stanca de la Gibraltar, iar.maI in
drépta spre uscat. se zareall cre0ete1e plequve ale man-
plor Inaltl. Chirita sta singar la o parte, el privea us-
eatul 0 avea lacriml In odd, de 0 pana amine' cantase
tot ce era mal vesel 0 desfatase pe tóta lumea. E greti
de spus ce gandia 0 ce simia atuncl Chirita al nostru,
cred ea niel el nu §tia, dupa cum se jura pe ochil la
marl, cu albul lor cam ro0atic. Et cred ca privirea
aceluI uscat, care ascundea o lume necunoseuta noualt
bagase In mima lul Chirita dorul de ducal dorul de-a
rittaci prin sate. Dupa cate-va minute Chirita, ca sa.
www.dacoromanica.ro
 87

scape de nol mil il inconjuram, se a§eza pe capacul

pulberariel §i, ca pierdut in mijlocul nostru, Incepu s.-I
traga un Olt §i un Oltet cu atata foc, ca kii pe noi ne
coprinse. dorul hit
Chiritá canta bine li din inima, el e %utar subtire,
nascut in Oltenila, dar a cantat §i pe la targuri marT
§i chiar In Bucure0, unde era cautat de ceT amorezatl,
ca sa le cante de inima albastra. Cand are chef, Chi-
rita te pironeqte in loe sa-1 aseulti kii cand vrea, te face
sa jocl pe nemancate li pe ne Mute.

www.dacoromanica.ro
 IV.

De la Gibraltar la Ferrol

Ce este Gibraltarul. sAmbiltA séra, la 29 Aprilie,

eram prin dreptul Malagel, cAnd am Idsat de la remorcit
pe bricul «Mircea* i am Inceput sd manevram, spre a
intra In portul Gibraltar. Cand zic portul Gibraltar, se
Intelege addpostul de la Gibraltar, cdel aci nu e port,
ci numaT o radd, ce se Intinde cdt vedl cu ochii si din
tare stanca Gibraltar mdrgineste numal o mica parte
despre r6sdrit. Ac6sta bao enormd se numeste baia Al-
gesiras, Ontul se plimbd, prin ea liber ca si pe mare,
numal cd valurile sunt mult mal miel si vasele, bine
Batí r6t, se pot addposti, fie sub stanca de la Gibraltar,
fie In partea opusd, unde este ordselul Algesiras.
StAnca Gibraltar s'a numit ast-fel de arabl, cand
trecut el la anul 711 din Africa In Europa; Gibra In limba
araba Insemneazd munte i al Tar va sa zica al lul Taric,
&Id asa se numea comandantul arab, care trecand strim-
t6rea a acostat aci, ca sa prinda picior pe uscat. Acésid
stanca are 1100 metri inlime i se leagd cu uscatul
numaI printr'o micd limbutd, de pan:1kt, j6set i nisi-
pdsit, ce de-abea se p6te vedea edad privestl din largul
mdreI. In partea despre Mediterana stanca Gibraltar se
ridica drept In sus ca un zid, pe catad vreme despre
strimtdre i despre baia Algesiras, povArnisul e mal in-
tins i aci s'att fd,cut 1ntdriri gr6znice si -s'a asezat ora-
sul Gibraltar.
www.dacoromanica.ro
., .at!: -- =1

www.dacoromanica.ro
 91

Cea rag mica largime a strimtórel Gibraltar este

cel puOn de opt kilometri, asa ea engleziI nu o pot
bate cu tunurile lor, el se pot Insa repeli cu bastimen-
tele ce at, asupra vaselor carl ar trece prin strimt6re
si ast-fel adapostiVY la Gibraltar, el' On calea dintre océn
si Mediterana. Ca sa nu-1 póte sc6te nimenl din portut
lor, at facut lucran l fórte eostisit6re si s'at intarit, cum
rar se p6te vedea fortificaVie mal grozava. Despre uscat,
pe unde ar putea sat atace spaniolii, at ridicat zidurl
si metereze, batAnd cd tunurile lor limbuliVa de pamênt,
care uneste stanca cu uscatul, iar despre strinat6re fici.

baia Algesiras, at sitpat galeril in munte si at asezat

tunurl marl, cu carY sa p6ta sdrobi orY-ce vas si orr-ce
trupa, care ar voi sa acosteze stanca.
Orasul Gibraltar are 25000 locuitorl, compusl din
funcOonarl, armata, furnisorI pentru bastimente si ar-
matorI ; guvernul englei, ca sa, inlesneasca populatiunea,
nu a stabilit aci niel un fel de taxa ; e porto-franco. Popu-
la0a spaniola alearga diminéta aci ca sa v:nda fructele
si legumele din gradinile lor, cad alt-fel englezil ar tre-
bui sa manance numal conserve. Englezul disprqueste
fórte mult pe bietul spaniol, n'are nicl o stima pentru
el t3i nu-Y permite sa stea in cetate de cat 'Ana sa-si
vinda verdelurile, apoT il alunga, earl, iar englezul baga
In gua lul fructele próspete, pe earl le-a lasat spaniolul.
Cine a Mot Gibraltarul. Un spaniol, amarat ca.
nu póte sa goneasca pe englezi din Gibraltar, care se,
envine Spaniel, inal spunea urmatórea istorie, pe care a
vind dupa cum am cump6rat'o, Milt sa pot jura ca asa
este. El zicea ca. la inceput, cand s'a apncat Dumnezeil
sa desparta uscatul de apa, stanca Gibraltar nu era
trecuta pe planul 1111 de creatiune. Bunul Dumnezet
trasese el:5sta Spaniel de la Malaga drept la capul Ta-

www.dacoromanica.ro
 92

rifa, el Mune muntil Nevada destul de inalIT si nu mal

avea nevoe de sanca Gibraltar, pe care sa o puna ca
-un cercel de urechea Europel. Dupa ce a zis si s'a facut,
-s'a dus Dumnezet la locuinta luT in paradis, 'futre riurile
*Tigra i Eufrat si Ce acolo facea miel plimbarl pe la
Ierusalem, pe la muntele Sinaia si pe la alte
sfinte, pe unde jidanil II da de lucru si ast-fel uitase
-e u totul paraginile de la marginea lumel ce crease.
Atuncl dracul, care se linea numal de rele, s'a lingusit
pe Muga eficerul de ordonant/ al lut Damnezet, a in-
trigat .pe la sfiql ca p Muga deputaviI de la camera,
fO, CU Vosele, cu momele, a cerut sa-1 dea voe i lul ca
ea ridice un colt de piatra In pustiul departat, la 'mar-
ginea lurnei, mide incepe océnul cel t'ara de Orm.
rievihnd dracul cu dibacie, Intocmat ca un pedepsit pe
Muga- capitanul de arme, a capltat voia cerutá si a
iidicat sanca Gibraltarulul, cual a stiut el mal draceste;
apol, in loe sa se stabileasca el In Gibraltar, a facut pe
milostivul si l'a dat 6menilor. In .urma s'a pus dracul
el atate la cearta pe prostil de 6menl, a incurcat tare
orAnduiala bunnlul Dumnezet, ar facut pe 6menT sa
verse valuri de sAnge In bataliT nedirsite i cAnd a
v6;lut ca nu mal' ruerge cu arabil, a chemat pe vandall,
iar mal in urma pe englezY, carT i-at convenit mal mult
pentru a baga zizanie In pop6rele Europel.
Et nu pot sa jur daca o fi adev6rat sat mi ce a
flcut dracul, dar ceea ce este sigur i tiut de tia
lumea, este ca blestemata de sanca de la Gibraltar, in
t6te vremurile a fost locul de lupa dintre popórele cari
at voit sä inä drumul bastimentelor, ce treceat prin
strimt6re. In lupta din urma, cand franceziI i spanioliI
blocat Gibraltarul, corabiile grecestY de la Hydra si
Spezzia, se furiseat printre vasele spaniole si se duceat

www.dacoromanica.ro
 93

la englezT, cArora le dat atAta greutate de grAti cat.

primeat aur.
Suiletul avocatului la rail Puvestea draculul cu
Gibraltarul seamitnA cu aceea a intrArel In mitt a su-
fletuluI unoT avocat, de aceea s'o spunem si pe acésta,.
Intocmid dupA, cum ne-o istorisea la Alger un furnisor
francez :
0 data murise un avocat, iar sufletul lul rAtAcea
prin vAzduh, cacl dracul nu se ingrijise ca sa-1 adune
stiind prea bine cit, el are sit intre in iad Cu mAnele In
soldurl, dupft cum fac toti avocatil din lume. V64én-
du-se libel., sufletul avocatuluI fugea pin locurile, pe unde
nu putea sA dea dracul peste el ea sit 1 inhale si ast-fel se
ascundea In aprupierea locurilor sfinte. Tot rittAcind el.
din loe in loe, ca un cain3 al nimAnui, ajunse la p6rta-
raiuluI si acolo privea cu jind la sufletele drept-credin-
ciusilor, caul' intrat In fericirea de vecl, litudAnd mitrirea.
Domnului. GAndind la nesfirsita liniste a paradisulul,
sufletul avocatulul avea atAta poftit ca sa scape de iad,.
In cAt IT veni In minte sa II-were() si aci o inselAciune,
sperAnd eA p6te se va prinde, dupit cum se prinsese
de atAtea ori la tribunale, pe cAnd tritia pe pAmént-
HotArAt pe inselAciune, asteptA la p6rta raiulul pAnA,
ce sfântul Petru o deschise ca sit primeascit niste su-
flete ; atunaavocatul arAtAnd mare cAintil, se duse umilit
inaintea lui, sfAntu Petra si-1 zise
-- «SAnte Petre ! p6cittos am fost si mult am me-
ritat pedeapsa ce a bine-voit a-ml da bunul Dumneze4
eitinta mea e prea tArzie si nu merit ertare, de aceea
in yea voit suferi arsura pare' de foc.
,Vai mie ,nenorocitul ! at am fost pe pAm8nt
m'am ales cu mAncare, si sedere bunA, nu m'am Ingri-
jit de apr6pele met si nu mi-a fost nil% de munca-

www.dacoromanica.ro
 94

.altuia ! Acum vor Incepe chinurile nesftrsite, lacritmile

fArá mangdere !
,Sdnte Petre bundtatea ta a facut pe bunul
Dumnezet ca sa-1l dea cheile de la 'Arta raiulul tu
al ajutat pe eel nevoiasl i al maritat fetele sarace ; al
milási de mine, lasit-me sa ved si et raiul macar -nu-
mal un coas; am sd stat lAngd pórtd i voi4 esi afard
1ndatd ce-ml vel zice sá plec. Indurd-te sAnte Petro ca
'Et& ved si et fericirea color cinstil,l, cá destul ImT voia
ispdsi pecatele in iad».
Vesiend sdntul Potro crt nu p6te sa scape de avocat
ca sad goneascd o datd de la rait, unde sta ca cer-
..setoril la usa bisericilor, zise cd-1 lase sit intre, dar
numaI un ceas i apol 86, plece drept la iad i stt nu
mal umble haimana prin vdmile vazduhulul. Avocatul
fdgildui tot ce-I ceru Bantu' Potro iiist-fel intrit in nit.
-privind pe lAnga, pórtd la grAdinile trum6se, la petrece-
rea sufletelor celor dreptl si ascultând la efintecele
earl ldudat puterea Clelul de sine stAtator. In-
-cetul cu incetul, avocatul se departa de lângd, p.6rta si
.apucit printee alee, ca EA se amestece printre cele-ralte
saflete, cart fugeat de el ea de o fiará riósá. Sântul Petre
avea multa treabd cu sufletele earl soseat si nu bagd
de sémd, fapta avocatului, de cat and_ aU venit sa-1 reclame
doue suflete, gonite de pe parnent de tiorosul avocat.
AtuncT sântul Petre temendu-se de mustrare, alergd la
avocat vi-1 pofti ca sA fasa afard din raft, dar acesta
respunse cd el nu p6te fi gonit de unde este, de eft
printr'o somaVe in reguld transmisd prin portdrel.
Santul Petre se mahni mult de bundtatea ce avusese
cu avocatul, Insá, ca sá scape de belea, alergd prin tot
raiul ca ad gaseasca un portdrel, BA, clued somaVa avo-
-catului, dar n'a fost chip sd, gdseascii vre-unul. De cilnd
www.dacoromanica.ro
 95

.era raiul, nicI un suflet de portarel nu intrase acolo,

top, maI r6h1. ca avocatiT, mergeal drept la iad. Suparat
peste m6sur6, Bantu' Petre ar fi dat dracului pe avocat,
dar n'avea cum sa-1 sc6ta din paradis, cad lipseati por-
-Weil 0 scandalul se marea, pe na6sura ce avocatul in-
tarzia cu §ederea lui In paradis.
Dupit multa gandire §i truda, santul Petro se siatui
-ca cel-Palti santY, cum ar putea sa scape de avocat ;
atuncl apostolul Pavel, prietenul santului Petra il dete
planul, ca sa faca o mare petrecere la p6rta raiului, sit
sc6ta t6te sufletele ea sa primeasca sufletul until mare
ImOrat, care a luptat pentru starpirea rèzboiuluT intre
pop6re. Zis 0 Meta ! Se dete svon prin tot raiul de
acésta petreceTe 0 sulletele e0ra, din paradis avênd in
fruntea lor gorni§t1 ingere0,1 qi o musica de seraflml.
Avocatul, care In viatif lu'l nu §tiuse sail Infraneze pof-
tele, nu se mal gandea la in§elatoria lul,, prin care a in-
-tiat in raitt ; o uitase, dupa cum Meuse cu t6te cele de
pe pamént, era obicinuit cu in§elatoriile 0. se amesteca
printre cele-l'alte suflete, ca sa primeasca pe Imparatul
care sosea.
Gaud vèdir santul Petre ca avocatul ese din raitt,
r6sufla cu putere §i Inchise pórta strigand . ,Pavele, pla-
nul Oil m'a.scapat de 'cea mat' mare Incurcatura ce am
avut de and port aceste chel ; cine o mai crede pe a-
vocat sa pap, ca mine». Iar avocatul vNéndu-se lasat
pe din afara, Incepti FA protesteze, zicênd ca asemenea
tragere pe si6ra nu e fapta de sant 0 cà el va scri prin
t6te ziarele ceruluï, ca sa cunósca lumea cine e santul
Petre, care s'a purtat cu el, mal Mil de cum a facut
Cu putina de lapte a .tiganului.
Petrecerea nóstra la Gibraltar. pupa cat afla-
sem, ne a§teptam ca sa gasim la Gibraltar un port
www.dacoromanica.ro
 96

sigur, unde s ne mal intindem piciórele la uscat, cac1

de aci inainte intram pe océnul Atlantic 0 pe acolo cine
tie ce ne mal a§tepta. Socoteala nóstra, nu s'a potrivit
cAtusl de putin : am petrecut réil de tot, tocmaT un de
speram sa ne odihnim.
In séra ajungereI nóstre, in rada, la Gibraltar era
intuneric besna, c6ma stAncel abea se deosebea prin za-
rea stelelor, iar in port licariatt cAte-va luminT de la
vasele carI stall ancorate acolo, servind ca magazil de
carbunl. Cu multa greutate am cautat locul de anco-
rare, sondAnd meret adAncimea apel, care aci e pro-
funda, de la 20 la, 25 metri, aa ea, a trebuit sa orbo-
citim ca la dou6 ceasurl, pana sä gasim un loe mal
potrivit. in sfir0t am ajuns i la Gibraltar. Intunerecul
ne impedeca vederea uscatulul, dar Diel mare lucru nn
cam parea; in schimb vêntul ne chinuia cumplit, parea
cit suntera in mijlucul uuei furtunl. Véntul batea de la
rèsarit i lovea in stAnca blestemata, a§a cit despre apus,
unde eram nol, se facea adapost, in cAt niel adiere nu
se simia; apoI de o data in aerul ritrit se inapustea o
rafala nebuna, ce prefacea apa in spume §i o arunca
peste bastiment. CAnd era lini§te eruciptorul venea spie
ancorit i lantul se shbea, iar cAnd se opinteaü rafalele,
bastimentul era impins inapoï, lantul se intindea e6rda
producea smAnciturl earl amenintaft rupa, saü sa.
smulga ancora §i sit ne dea de mal. T6ta nóptea am.
stat cu mmina gata sa manevram cAnd s'ar rupe
ul ; nimenl n'a Inchis iar vêntul venea a§a de
rece, in cAt ne patrunsese pAna, la 6se. Credeam ca na
se mal face cliva, ca sit scapam din acest chin, mult
mal mare de cat daca eram prin0 de fortuna pe marea
cea mal turbatti.
A doua 4i Duminica, nimenI nu se mal gAndea la
www.dacoromanica.ro
 97.

plimbare ; am schimbat locul de ancorare si stam tinén-

du-ne gata de plecare, cact vAntul nu o mal slabea si
no)", Imbracatt cu mantalele, tremuram la posturY mai
r6it ca ln toiul ernet de la not. Abea s'a putut duce o
barca, ca sit cumpere provizit cart stint scumpe si
próste ; apoT s'aa schimbat visitele oficiale, fie-care do-
rind sit scape mal repede din acest loc.
Comertul la Gibraltar e In mare decadere din causa
concurentel ce-I fac francezil la Alger si a lipsel de ada-
post pentru vase, cart manevreaza cu greutate si sunt
amenintate sit se piarda. Anul trecut s'a Inecat aci un
transatlantic, murind ca la 300 &lent ; de asa port sa
te fereasca Dumnezeil ! Ca sa mat Imbunatateaseit sta-
rea lor, englezii aa Inceput sa construiasca un port In-
chis, dar mare lucru nu o sit faca, cad intra rea In el
va fi anevoiósa, mat cu séma nóptea. SpanioliI, dacil ar
fi 6ment mal energicl, ar putea sa, concureze pe englezi
si chiar sa le ja din mana comettul, construind un port
la Algesiras, unde e mult mat lesne de construit si mult
maí convenabil pentru ancoratul vaselor.
'Fret .ile, cAt am stat la Gibraltar, ne-am iinut gata
de pleeare, am avut dot bolnavl de pneumonie, iar un al
treilea om a fost debarcat si trimis In ara,; el suferea
de piept si vèrsa sange. Nu credeam ea o sit mal fcape,
Cu t6te. astea marea 'I-a facut bine si o data debarcat,
s'a insanittosit repede si s'a vindecat de oftica.
0 poveste araba. Un furnisor spusese unut ca-
marad cit In Spania, In apropiere de Gibraltar, erati
orasele Sevila si Grenada, pline de monumente arabesti,
ca acolo sunt gradinI nespus de frum6se, cu fiorile cele
mat mirositóre §i cit in t6ta lumea alte orase mal fru-
m6se nu se pot psi. Camaradul nostril istorisindu-ne
ce aulise de la furnisor, ne spuse ea inteuna din aceste
www.dacoromanica.ro
 o8

gradinl era un helestet mare, inconjurat de lamal, de

portocali si de tot felul de llorl, earl cresc In Africa si
In Europa.
La acest helesteti, zise catnaradul nostru, venea
In t6te gilele ecalicul» arabilor, ca sa boa cafeaua si sit.
traga din nerghelea.
Ml! Intrerupse seful timoneriei, se zice calif iar
nn calic. Califul era la arabI regele si arhereul lor, el
era puternic si avut, in cat facea minunl ca In halima.
El bine, reincepu camaradul nostru, era un calif
care bea cafeaua la marginea helesteuluI ; Intr'o sli, is-
pitind pe ministril luT, a voit sa vada care e mal destept
si porunci Inteascuns until credincios al lui, ca sa re-
teze de la radacina un portocal, apol sa-1 tae drept in
lung, cu cracT si trunchit Impreuna. 0 jum6tate de pom
puse pe apa cu cracile in sus, iar cea-Palta, jumè'tate
ascunse ; apol chemand tot statul lul se apuca, la vorba
cu el. Pe cand stall ast-fel impreuna, califul privi spre
helestet si intreba pe primul ministru, ce e pe apa ?
Acesta numal de cilt r6spunse : puternice stapilne ochil
meT v6d un portocal care pluteste pe ETA.
Nu cred una ca asta, zise califul s't pe rind in-
treba pe totI ceI adunatI la sfat, dar totl, ca si primul
ministru, aft dat acelasI r6spuns. Califul dând din capul
lul, infasurat in turban de matase, Incepu sa intrebe si
pe cel-Palti arabi adunag in jurul statului, dar si acestia
nu esirit din r6spunsul marelul ministru. tInul singur,
ostas Incercat in r6zb6ile cu spaniolil, nu rèspunse. ci
mirilndu-se de ce vrea sá zica califul, cera voe ca s6
pipite portocalul, sa-1 cerceteze bine si apoI sa, vorbeasca.
Dute, zise califul, cerceteaza fail. preget si vino
de raporteaza.
Ostasul sari In barca califuluí, ajunse la pom, il
www.dacoromanica.ro
 99

sud i r6suci, pAna s'a Incredintat el bine do tot, apol

intorcéndu-se a alga la piciórele califulut si a raportat
câ pe lac pluteste o jumatate de portocal, lar nu un
pom Intreg.
Bravo tie ostas destept, striga califul, tu meritt sa
fit ministrul met, cad tu nu te-al lenevit pentru a cerceta,
pe cAta, vreme lingusitoril acestia cred câ t6te lucrurile
Bunt, dupa cum 1st Inchipuesc el sand pe sofa.
Ostasul acela, incheigt d-1 sub-mecanic, era mal
bun de general de cAt ministru.
Numele lui lfläniuila. Pe cand ascultam la po-
vestea camaradulut, un soldat culcat pe coverta, vêrAse
capul printre cat carl staü pe partime i cu barba reze-
mata In palma, casca gura la cele ce ni se spuueatt.
Mutra luT caraghi6sa, face pe camaradul Mateitl, sa-1
apuce de bot i sa-I gica «Mamuita draga, ce ghndestt
tu de una ca, asta
IntAmplarea ne puse pe ris, cad botul lui Ion al
StaneT se apropia de acela al mamuinilor, niste maimute
cart traesc sëlbatice pe stfinca Gibraltarulut si cu cart
el se Inrudea de apr6pe, de bina sérna. Pe loe un mu-
calit bun de glurna, propuse ca 1111 Ion al Stanet sa-I
r6mana numele de Marnuita, Intru aducerea aminte a
treceret lut pe la Gibraltar, unde are neamurt.
Asta nu se póte, r6spunse camaradul Mitrica,
acuma s'a facut lege si la not, ca sa nu se mal -sehimbe
numele i cand ne vom Intórce In tard, se p6te intampla
ca bietul Ion sa dea peste un alt Mamui4A. AtuncT acel
Mamuita lace proces luT Mamuita al nostru ca i-a luat
numele, singurul lucru ce i-a maT r6mas din tóta averea
parintésca, cä despre on6re i credinta, slay& Domnulut !
Mamuita al nostru este prima calitate.
Legea s'a facut pentru jidaul, zise alt

www.dacoromanica.ro
 100

marad, citcl din trul e§at Strule§t1 §i din Stolbergl

Montferag.
Si din boerul Pingea, ese acum ecscelenta, conte,
baron, in sflrit dupa cum e la Paris, zise un al treilea
cam arad.
Adica adev6rul vorbind, zise §i d-1 furier, pana, la
legea asta mal era de facut...
Peninsularul. Ajungerea In port a unuT penin-
sular intrerupse vorba nóstra, cticI cu top' alergartim ca
sa privim la acest ora plu.titor, unde canta musica §i
lumea era gramadita de n'aveal cura sti, aruncl lescaia.
Civill, militarl, femel, copii, de tóte natiunile §i. de t6te
culorile, erat amestecatl' pe coverta, pe paserele, prin
sal6ne i posturile de dormit. Unii 1ucso0, at tóta fa-
milia cu eI, statt pe vapor ca 11 el acask mananca bine,
se plimba, citesc, fac baI i petrec in sal6nele de lectura
sat de fumat. Altil, saraci, traesc Inghesuiti in postul
lor, dorm gramada la un loc §i de abea at destul aer,
ca sil, rèsufle. Toti lusa at mesele lor unde mananca
cand sima clopotelul, se culca, eand se da semnalul i
se scála cand RIJA dweptarea, intocmal ca la o maro
casarmit. In ac6sta multime de lume se intampla nWeri
de copiT, cazurl de bóla i de m6rte, ba chiar §i casa-
toril, intocmai ca inteun ora : pentru t6te Intamplarile,
ca in comunele urbane, sunt doctorl, m4e, administra-
tul' §i o politie a vasuluT.
Peninsularele sunt bastimente marl, ele fac curse
regulate intre porturile indiene i cóstele apusene ale
Europei ; unele pleacti, din porturile Hindustanului, de
unde le vine qi numele de peninsulare, iar altele vin
tocmai din Japonia §i China. In tóte aceste térI. depPix-
tate sunt linil stabilite, pe cari bastimentele de pasagerl
le parcurg regulat, la date ficse, transportand dróia ab
www.dacoromanica.ro
 101

functionaff pe earl Europa a trimite in Asia ca si st6rca

de acolo avutiile el i s impileze pop6rele numer6se,
earl lucreazii, pentru comertul european. Ast-fel : un pe-

t
ninsular7pleacg din Anglia luand tott pcisagerii pentru
Orile supuse englezilor, apoT vine in Franta si mbarca
pasageril francez1 si tot in acest mod el trece la Lisa-
www.dacoromanica.ro
 102

bona, Gibraltar, Malta, Brindisi in Italia, canalul de Suez.

Bombai in India, Colombo in insula Ceilan, Saigon in
Cochinchina, Hong-Kong in China si Nagasaki In Ja-
ponia. Din t6te aceste porturi pleaca alte vase earl aduc
sat rèspandesc paQageril peste tot pa/IA/Atli, amestecOnd
meret lumea, apropiind pe unil de altil, stabilind pu-
terea civilisatiunel si a muncel asupra trilndavieI si a
lipsel de pricepere.
Voiajul unul peninsular dureaza de la trel la patru
11.14 el strabate marile si are a lupta cu Onturt gróz-
nice ; de aceea peninsularul e vas puternic, capabil sa
treaca pe or! s'r. uncle WA pericol. Un asemenea vas
costa treI la cincl milidne de leí; el cere multe chel-
tueli de intretinere, dar si cAstiga mult, caci peninsularul
ca si cargobotul de marfur1, e nervul comertulul departat
al EuropeI. instrumentul cu care lucreaza myna celor-
l'alte 04 ale lumei.
O declaratie de amor pe un peninsular.Mal flat
trecutl, spunea furnisorul, pe un peninsular', ca ccl care
era inaintea mistra, s'a imbareat la Marsilia un tèner
.francez cu speranle mari si parale patine , el mergea toc-
mal la Tonkin pentru afacerile une marl case de comert.
CAte-va dile mal In urma, la Brindisi, s'a inCemplat sa se
imbarce pe acela-s1 peninsular o familie genovezO, com-
pusa din mama, tata si dou6 fete din call, cea mal mare,
ca de 18 anl, era o flóre din insulile Antile, unde tipul
creol e vestit de frumusete. In adevèr fata avea °chi
negri mail, umbritl de gene lungI intórse si de sprAncene
admirabile, in gurii, supt buze de trandafir, ascuridea
un colan de margaritare nepretuite, iar privirea-1 dulce
si ateagat6re, turburti numaI de 61 pe bietul t6nar,
care cre4u ca si el face impresie asupra frum6sel fete.
Ast-fel Roger, asa se numia t6rnOrul, se puse pe
www.dacoromanica.ro
 io8

curte strapica, facu cuno0inta lamiliel 0 mal inainte

ca peninsularul ea ajunga papa la Suez, el gasi mijlo-
cul sá vorbeasca cu fata in fata rnamel el, care era
mulOmita sa, aiba putina societate i sa mal om6re
trmpul in lungul voiagiù, ce avea sá faca pana la Ceylan,
unde mergeau et. Aventurarul nostru v6slandu-se primit
aqa de bine 0 afiand ca familia era putreda de bogatA,
nu se mal indoi niel o clipa ca va putea sa cASige
mima feteI, mal cu seama ed ea p6rea prieten6sA i niel
de cum s6lbatica dui:16 cum s'ar fi putut el a§tepta. Se
am dar guraliv, indatoritor catre tata, lingusea pe mama,
se punea In patru ca sa para om curioscator in ale lumeI,
err multa carte, cu greutate i vese l tovar4 in calatorie.
Séra canta cu. fata la piano, siina, pomenea pe tot' mariI
scriitorI, le facea critica 0 se da ca cunoqtinta a unora
din el, iar n6ptea, singur In cabina luI gAndea la feri-
cirea ce-1 aqtépt6, daca reuse§te sa fure mima unei fete
atbt de frum6sa i avuta. Tatal sëü este destul de batrAn,
eu o se-1 inlocuesc, eu o sd deviu protectorul intregeT
familil i eu o sit conduc t6te afacerile. Aste socotell
placute faceau ca gêndul Cèn6rulul sa se atinteasea
mal mult la frurnoasa fitta, pe care Inca, nu o iubea,
dar o doria la nebunie.
Din gi in 4i i se parea ca tata devine mal galee
§i cti el ocupa mal mult loo in mima el. Merge bine,
Roger, 10 slicea el multumit, o ador la nebunie, se apro-
pie momenta' and sa-I arat vapaia din pieptul met.
Era inteo Duminica seara, peninsularul trecuse de
dou6 slile pe la Aden, la sfb.r0tul Marel-Ro0e, i acum
aluneca pe oceanul Indian catre Bombay, din insula
Oman, de pe e6sta rAsariteana a Indostanulul ; marea era
cam agitata i vasul se balansa pe valurl inaintand re-
pede in drumul luI. Pasageril, f6rte numero0 se stransese

www.dacoromanica.ro
 104

in jurul mesel, muzica canta in apropiere, iar servitorii,

In frac O. manuBI albe, aduceau mancare la comeseni,
din cari, o bung parte, abia atingea bucatele tiindu-le
teama de raul de mare. Ténerul nostru, dus pe alta
lume, sta ca ochii tintill la adorata luT, pe care o Bor-
bia cut privirea Bi cauta BA bage dragostea lui Omit in
fundul inimel el, iar fata mai galese ca de obiceiu, parea
emotionata peste mesura.
Am subjugat-o, gAndi tênerul ; se apropie momentul
decisiv, fii cu mintea intreaga, Roger, dragul meu ! Un
minut mat in urinal par-ca intelegerea fusese facuta,
jata ca fata se sc61a singura de la masa, maT Inainte
de terminare Bi iese afara pe punto ca sa stea la aer
si sa privésca luna pe bolta cereasca, smaltata de stele.
Oh! Roger, acum sat niel o data croie§te-V alta s6rtit,
Bi pe nesitntite, o Serse qi el in urma fetei, inainta farit
sgomot, sa apropie de dragu-ta ltif, care, turburata peste
mesura, sta inlemnita Mt sa p6tä deschide gura.
Scumpa adoratit, lise Roger ca4And in genunchi :
05.nd vaporul la Brindisi De ce s6rta-mi, fara mild
Imbarca pe pasagerl, In cale-ri facu s'alerg !
Cand printre baloturi misi,
Ale rgau 6meni stingherl, VeAeand peptu imipalpita
and t6ta n6ptea veghez,
Te am velut, o vis ferice! ()and figura ta 'nflorita
Langa mult iubita-ti muma Dormind ori nu o visez.
Si d'atunci,ori-ce mi'q lice
Suferin0 me consuma, AB dorT sa am putere
Ah! de ce nu pot copila '
Acel suvenir sa'mI terg!
Ténerul varsand focul inimel lui incerca sa apuce
mama fetei, iar aceasta, speriata d'a binele, ne mal pu-
tend pastra tacerea, voi sa vorbeasca, atunci... o icneala,
mult timp relinuta, dadu reului de mare liber curs, iar
www.dacoromanica.ro
tenerul Roger remase inundat de mAncarea ne digeratit,
care tAsnise din frum6sa gurita a fetel.
Bietul Roger ! el Meuse greseala, sit ja Mill de mare
al frumáset fete drept tulburare de dragosta i acum
vitpaia din sufletul lut era potolia total prin pro-
dusul anti-incendiar al fetel.
Plecarea din Gibraltar. Am privit la peninsular
Omit séra, (And a plecat ; din ccistele luT ajungea pantI
la nol un freamat, ca dinteun stup de albine ; me On-
deam la acea lume, care pitr6seste tara lor spre a Inpta
aiurea, unde castigul e mat lesne si-m1 pitrea cit not In
tara nástrit, o sg, devenim o pradA ca si cet din Asia,
dacii, nu deschidem ochil din vreme, Omit ce streinul
nu ne pune jugul pe grumaz. Ne va trebui multit lAtae
de cap si multit economie. pentru a face capitalue mart
ca et si apoi sa ne servim cu ele pentru a lupta. Astit-4i
lupta nu se mal face cu sabia, ci mal mult cti mili6-
nele, de aceea economia trebue sd fie prima reguld a celor
iar nit risipa
Noril gro, cart veneati despre resitrit, erati arun-
catt de sanca Gibraltarulut drept n sus ; acolo et git-
seat vêntul despre océn si se Intortochiatt In loe anun-
andu-ne vreme rea. Rafalele devenise de nesuferit ; ele
eratt tot mal red i spumegail apa pe care o arunca
peste not ; nn era chip de odihnit totul ne prevestea
o n6pte rea. In adever, pe la done ore dup6, miezul
noptel, smAnciturile lantulul erail asa de tart, In cAt
ancora a inceput a se smulge si a se art pe fundul
ape, decl vrend nevrend, a trebuit sit pledtm prin In-
tuneric, sá ne strecurA,m, cum am putut, printre ma-
gaziile plutitóre de citrbunt si sit esim la larg. TotT
doriam mal bine o furtunit pe naare, de cAt asa sedere
In port.
www.dacoromanica.ro
 ìo

Pe nAsurti, ce ne-am departat de locul blestemat,

marea a devenit maT linistita i vkitul maT slab, asa
ca despre giva, am navigat prin strhut6rea Gibraltar,
avAnd timp frumos. In acésta strlmtóre navigarea este
Mite placuta cand marea e linistita ; de o parte se v6d
t6rmil Africei inalti si:muntosi, iar de cea-l'alta cósta
Spaniei se Intinde r16tóre, verde si presdrata de miel
Stanca GibraltaruluT se ridica ca o namila la
gura intrarel In strImtóre ; 'ea n'ar avea insä mare im-
portanta daca spanioliT ar fi 6menI mal de isprava,
vis-a-vis de Gibraltar ei stapanesc Ceuta, care e a doua
chee a strimt6rei ; de acolo o nalinne puternica ar da
mult de lucru englezilor.
In strimt6rea Gibraltar sunt curenti f6rte puternici,
asa cá vasele cu vele trebne sa-1 cun6sca bine spre a
putea naviga, acésta chiar cu timp bun si v6nt favo-
rabil. Sórele in fie-care an evaporeaza din Mediterana
o pittura, de apa gt6sa ca de doï metri, iar océnul Atlan-
tic trimite prin strimtóre apa evaporata ; de aci se póte
pnicepe cat de mare e curentul In strlmtóre. Acest cu-
rent nu curge regulat cate o data sa isbeste de capu-
rile stanc6se si produce anafóre, altit data, curge la
fundid apei (land nastere la value naarl, iar cand véntul
e tare, strImt6rea devine f6rte greil de navigat.
Navigarea pe ceta. T6ta lina am navigat pe
oc6nul Atlantir.3, avénd timp t'rumos ; s6re1a ne desmor-
Çise de frigul de la Gibraltar, pe care uu-1 vol uita
cat 01 trai ; pe langa crucisetor sareat pestI sburatori,
earl eadeat departe irkAndu-se In sbor cu aripele lor,
iar in drum am Intalnit suma de vase, ce furnicail In
t6te direcÇiile. aul timoneriel ne-a spus multe de pe
cartea lul, dar ele nu se cam potriviail en ceea ce ve-

www.dacoromanica.ro
 107

dem noi ; grozaviile océnulul nu ne mat speriatt, eram

mal bine ea In Mediterana.
N6ptea ne-a prins pe cand ocoleam capul Santul-
Vincentiu din Portugalia si ne pregatiam a lua drumul
spre nord, ca sa mergen3 la Ferrol ; am intalnit si aci
o mul;ime de vase earl' apucat spre strImt6re, sat spre
c6stele Africel apusene. Oboseala din nipple trecute,
marea linistita si véntril caldicel, m'at fitcut sa me culc
fitra grije si sa dorm bust& In hamacul meit ; nu-ml
era frica de real marei. Pe la trel ore despre liutt m'a
desteptat flueratul bastimentulul, care uera regulat la
fie care cincI minute, dar nu pricepeam ce insemneaka
asta, cad mersul crucisetoruluY nu se schimbase si ma-
sina tocanea regulat, dupa cum me invetasem cu ea.
Mirat de fineraturile earl nu maT conteneat. asl fi aler-
gat afara ca sa ved ce este, :nsit rec6rea din casarma
$i marea umeq6la, m'a Meat sa me pitulesc si mal mult
in hamac. Pana la patru ore diminéta am stat ghemuit
In culcusul met, WA sa mal pot dormi ; sueratul flue-
ruluI im'l patrundea In urechl si me ingrijia. °and am
esit la servicit. crucisetorul Inainta pe o mare linistita,
cu hula lunga de la apus, insa intunerecul era atat de
mare in cat Itl &Weal en degetele in oChl. Eram incon-
juratl de c6ta, de-ti facea gr6za sa privesti imprejur.
Mal Inainte, când auliana vorbindu-se despre céta,
mi se parea ca nu e gret a naviga, cad lipsind Ontul
si valurile, ¡mi Inchipuiam ca bastimentul inainteaza ca
si cum ar ñ In mijlocul mareI, unde nu se vede de ceit
cerul si apa. Acura 'mi-am schimbat cu total acésta pa-
rere ; navigarea pe c60, e teribil de grea $i pericul6sa.
In intunerecul noptet céla te impedica IA yell la trei
pasI In jurul tell ; umeléla patrunde la 6se, formeaza
picaturl marl? call cad de pe manevrele vasuluTi coverta

www.dacoromanica.ro
 108

alunec6sA, e puna ca de bale ; din barba si mustatl,

picureaza apa, ce se Intinde pe piept, iar in jurul va-
suluI ciocnirea valurilor rèsuna ca niste isbiturl de li-
ghi6ne turbate. In atésta stare nu te potT opri pe loe;
bastimentul aluneca cu repeliciune pe apee mergênd in
grostil intunereculul, din care p6te esi in ori-ce clip, un
alt vas, iar sueratul plèng6tor al fluerulul e ea urletul
cainelul, ce-s1 cauta stapanul. Teama de abordare face
ca tóta lumea pe bastiment sit pastreze o tacere ca de
morm6nt si sit fie cu urechea atenta la cele mal mid
sgomote din jurul bastimentuluI ; se navigit ca cum ar
fi s o trupa, ce vrea sa dea peste inamic, sat niste hop,
earl se due la lucrul lor.
Ochiul se oboseste priviud mere' in céta, ple6pele
ochiulul se inchid peste suroiul de lacramT, iar lumina
ochiuluT pastreaza imaginea obscuritateT sub ple6pele
Inchise. piva cand *a e alburie si grósa, ochiul vede
In ea, tot ce-s1 imagineaza omul ; aci pare ca zarestI
un enorm co4 de stanca, dincolo un bastiment, mal
departe o casa pe mal si tot ast-fel, fel de fel de In-
chipuirl.
Urechea, care asculta eel mal mic sgomot, greseste
ca si ochiul, daca nu si mai mutt, cad ea oboseste 'mat
repede. Vasele cu abut% cand navig pe céta, trebue sa
fluere lung la cate dou6 minute, iar cele cu vele sit
bata clopotul, sat sa fuere de trel oil scurt cu niste
Bile. Aceste semnale stint singurele mijlóee prin earl se
pot feri bastimentele, ea sit nu se cioeneascit ; de aceea
tot echipagiul sta cu ochiT (loser( in cép, Cu corpul eat
mal plecat in afara de bastiment si cu mana la ureche,
ca sa prinda eel mal mic sgomot. Se int5mplit ea unul
om sal Oue utechea si face semn cu mana ea aude
AuerAnd, pe data pel-l'alp dmen1 Oman ca Impetrip ca
www.dacoromanica.ro
 109

sA asculte ; un altul, dupa cAt-va timp, face semn cA

el nu ande nimic, cel-l'alti il fac sA inceteze, ca sit nu-I
intrerupit din ascultarea lor. Pe cósta Portugaliel, pe
unde e druruul vaselor earl' vin din Englitera, se In-
tAmplA In fine, ca sA, se audA flueratul vre-unul vas care
trece ; atuncl e alta greutate, spre a se sti din cotro
vine flueratul 0 Incotro merge vasul.
DupA trel satt patru ore de veghere pe cél,A, on3u1
e atAt de obosit, in cAt aultil si vederea ltil, nu-1 mal
ajutA spre a face serviciul sèil, altul II ja locul §i in
scurtA vreme t6tii, lumea e obositA miff rkt de cum s'ar
afla dupg o sdravAnit furtunA. De vre-n dot* ori am
trecut apr6pe de niste vap6re, iar o data am scApat de
ciocnire numal prin o repede cArinire in loe; eram de
alt-fel si pregAtitl pentru un cas de nenorocire ; maga-
ziile stall inchise cu portile lor de fiel., la despArtiturile
etanse se se strilnsese zAvórele, lar pompele eraA gata
sA manevreze.
Intrarea in portal Vigo. Pe la dou6 ore duprt
prAnz a inceput sA se rupA ca in pAlcuri marl, acum
mal vedeam pu. tin in jurul nostru si bietele urechT ne-ail
scApat de sueratul flueruluI ; era gret BA auslim cel mal
mic sgomot, cAnd afurisitul de fluer ne tiuia in urechT.
De frica ciocnirei cu vre-un vas, ne dusesem departe In
largul mArel, ca sA esim In afarA.cle drumul vaselor,
dar cum se gilndise si altil tot ca iloT, s'a IntA,mplat ca
tocmaT pe acolo sit Intillnim mal multe bastimente. Ca-
tre sérti, navigArn In plin océn pe o mare bulásA ; va-
lurile venind de departe, stint intinse si rail, vasul are
vreme sA le urce si sA, le scob6re, fArA sa fie invAluit
de ele, dupA cum pAtisem In Marea Négrit. Acest fapt
ne-a dat curaj 0 ne-a fAcut sii uitAm osteneala prici-
AuitA de cétA ; acum ne 4teptam la ndihnA, si cu drag
www.dacoromanica.ro
 110

m6 gAndiam la hamacul met asteptilnd semnalul de

culcare, dar pe mare totul e schimhator. Abea incepuse
sit se Intunece si un véntulet de la nord a inceput sit
tiue prin catarge. In, vre-o dou6 ore valurile Wall for-
mat ca muntil i véptul era furtunit gola. Crucisetorul
nostru incepu sa se scuture pe value dupa cum avea
obiceit, apa cnrgea gArla pe coverta, paramele cantan
pe tóte tonurile, iar icneala 6menilor iÇI Intercea inima
pe dos. Eram departe de orI-ce ficiiipost i trebuia sa
luptam meren, cad n'aveam incotro sit apucitm.
T6ta n6ptea am suferit cumplit, dar obiceiul cu
marea, ne a scutit de frica ce aveam In Marea Mgra ;
acum v6rsam dar nu mal cadeam farA putere ; bine,
r6t, ne faceam serviciul, de si abea ne .tinearn pe pi-
ci6re. La 4 Maiti am ajuns.,3n sfirsit la Vigo si ne-am
adapostit aci, 'Ana se va linisti turbarea ockulul, ca*re
in den6 dile a gasit mijloc sa ne arate céta i valurile
lul. A trebuit o i intréga ca sA ne uscam hainele, a-
césta a fost o çii de repaos complect, cad de la Alger
nu mal r6suflasem, chinurile s'at inut unul de altnl.
"Vêntul se pogora i aci de pe d6lurile carI inconjurat;
dar el era nimica VIM pe langa cele snterite la Gibral-
tar; cerul rémanea.albastru, caldura ne desmortea ósele
verdéla rnalurilor ne desmerda vederea.
Vigo este portut cel mal mare de pe cósta apuséna
a Spaniel ; aci 'Ate sit se adapostiasca sute de vase In
cea mal mare:siguranta. In acésta parte Spania are o
multime de alte porturl, unde pot fugi vasele surprinse
de furtuna, dar tot pe acésta:c6sta sdrentuitit sunt multe
stand sub apa, de call s'at sfaramat multe vase. Lana
Vigo este portul Pontevedra, unde stationeazti
de r6zboit .spaniola ; apol vine baia Corcubion SIM Ca-
pul Finister ; ast-fel Spaniel nu-1 lipsese porturile na-
www.dacoromanica.ro
 fit
turale, ci activitatea ongleza, spre a putea ajunge la
marirea ce a pierdut.
Cine sunt spaniolii. Séra la prova, dupa ce ne
uscasem hainele si ne odihnisem bine, vorbiam despre
bricul eMirceao, remas in urma si de neamurile pe unde
treceam ; un camarad s'a rugat de d1 sub-mecanic ca
sa ne spunk ce 6menï loouesc prin locurile ce ne in-
conjurat. Acésta era slabiciunea d-lul sub-mecanic si el
incepu ast-fel :
Mal, aci sunteM la nordul Spaniel, in provincia
Galitia, locuita, de niste 6ment cu cart suntem maT de
un sange de eilt cu italienif ; femeile porta brobóda ca
la nol in tara ; puturile lor at cumpene ca pe la noY,
cu galéta si capatina de cal, atArnata intocmai ea
la satele nóstre. Pe Muffle acestea sunt ciobanl Imbra-
cap: in saricl, dupa cum sunt si ciobanil nostri ; In altti
tail, din Europa nu se gaseste sarica de cAt la spanioll
si romanl, ce a ce arata, ca stramosil stramosilor nostril
se trag maT mult din neamurile earl locuesc in Spania,
de cat din cele din Italia. Imparatul Traiam era nascut
aei in Spania si el a venit In Ina la noT Inconiurat de
armata spaniolii, apoT mal tarzit ail venit si alte armate
tot din Spania si att remas prin terile nóstre eu limba
si obiceiurile lor.
Provincia Galitia, uncle ne attain acum, sémana la
flume Cu Galatil de la noT, cu Galitia de langa Buco-
villa, cu Galipoli, pe uncle am trecut cand am intrat
in strimtórea Dardanelele si cu Galia unde locuesc fran-
cezil de astti-dl. Aceste potriviri de nume ne aratit ctb
In vechime de tot, neamurile s'aa fiamAntat fórte mult
eutreerand pamktul si ajungend din Asia tocrnaI pe
aci, uncle s'at amestecat Cu neamurile sosite inaintea
lor tot din Asia, cum sunt IberiT, earl loeuesc in Spania,

www.dacoromanica.ro
 3.A

In pitrille maI despre mialasli. Aceste popdre, earl cd

mult Inainte de invaziunea barbarilor, all navalit asu-
pra Europe, iubiat munca, erail:viteze si ajungend prin
t6te colturile EuropeI, s'at unit prin dragoste cu cele-
l'alte neamnrl, cu carI ag-tritit impreunit si ast-fel at
lasat peste tot numele lor. Cand s'a intamplat sit ajungit
la marginea uscatulul se opreat acolo si aceluI loe II
ziceat Finister, adicit sfirsitul de pitrnênt. De la Iniati-
mele acestor colturI muntóse, call patrundeat In océn,
el priveat departe pe mare spre apus si se intrebatt
ce locurl o fi dincolo de apa, unde se culcit s6rele ? Cu
eat priveatt apusul s6relul; cut atat II apuca dorul ca sil,
yacht acele ten l fericite unde sórele, fat-frumos din po-
veste, se culeit In patul luI asternut cu foil pr6spete.
In acest chip el at ajuns la credinta ca dincolo de mare
este raiul fericirel, ca acolo sunt insule frum6se, unde
nu pot pittrunde de at sufletele celor dreptl, .duse de
marinan!, cart all rabdat 'tut mitrel faiä a blestema.
De la acest amestec al neamurilor at trecut
sute si sute de anl, papa ce ele s'at contopit bine, apol
at urmat mil de anl pang, ce a venit puterea Romani-
lor, Intinlêndu-se peste t6te popórele din jurul Medite-
ranel, pe carl el le-at romanisat mal mult sail mal
putin, dupit cum sangele lor s'a potrivit, mal mult sat
mai pulin, cu al celor supusl. Spaniolii erat eel mal
apropiati de sangele latin, eI s'at romanizat repede si
profund, at devenit mal romani de cat romaniI, cad
s'att amestecat mal putin cu str6inil $i la rIndul lor at
romanisat alte neamurT. °And a venit crestinismul, nea-
,mul spaniol a hnbratisat crucea cu caldura, a rëspandit
cu putere credinta crestinit si a suferit multe perscutif
de la romaniT r6masI pitganl. Atund at fost surghiunip
multI spaniolI prin Virile nóstre si ast-fel s'at contopit
www.dacoromanica.ro
 113

Cu clacii, cu cad erat apropiatl ca neam tot atata,

erat §i Cu romanil.
In santa scriptura nu se pomene§te de vechimea
credinta in Dumnezet a acestor pop6re ? intreaba
un cam arad.
Intru cilt prive§te inceputurile neamurilor santa
scriptura nu vorbeqte desluOt, rèspunse d-1 sub-mecanic,
cad ea e lucru jidanesc, planuita dupit scriptele egip-
tenilor, de la cad jidanil all furat ce at putut, dupa
cum fac peste tot pe unde sunt. El se dat in ochil
lumel ca poporul eel mal vechit, ba at mers cu cute-
zarea papa sa zica ca el sunt poporul luI DumnezeI.
Spunetl vol daca Dumnezet a putut sa faca un aseme-
nea popor ! Inaintea jidanilor ail trait alte neamurl voi-
nice, nobile, cu credinta In Dumnezett mai curata ;
multe din aceste neamurl at trecut din Asia in Europa
urrna§il lor at sustinut credinta luptand pentru civi-
lisatie. Jidanil, ca In tot-d'auna, all fost plesca§ii pop6-
relor mad ; el at adunat surcele, unde ele at taiat
lemne, iar in lima, cand all scapat de frica qi supu-
nere. at scos córne aratiindu-se popor civilisat, care
om6ra copiil i femeile spre a cuceri tara lor.
Illiratilara la có1a. La §teóla, nu se pomene§te
nimic din t6te astea, zise un voluntar.
Nu se pomeneqte, relneepu d-1 sub-mecanic, pen-
tru ca la qcóla nu se invata istoria neamurilor, ci te
chinuWe anI Intregi cu ce a facut cutare, sat cutare
rege, orl imparat ; tu zief ca la romanl a fost 1mparatul
Traian i crell ca cuno§tI pe romanl i pe acest mare
imparat. Pentru a41 da seama de un popor, nu trebue
sá cunogí numaI bataliile ce a avut, pe cad nu ti le
mal poll aduce aminte, ci e folositor ca sa Fotil de unde
se trage acel neam, ce apucaturl are el, cum a fost
8
www.dacoromanica.ro
 ii4
este organisat, cum trae0e, cum m6re i altele multe
de felul acesta, fara sa41 maI batI capul cu cine a dom-
nit de la cutare la cutare an. Inteleg sa invep bine cu
ant qi cu numirl, istoria neamulul tai:dar despre cele-
Valle neamurl nu-p folosete, cacl n'al sa, te fad profesor
de istorie. i tot ap, merge §i. ca §tiintele naturale §i cu
matematicele; crede colarul ct invata grozav i se alege
cu o spoitura.
AtuncI dupa parerea ta e mal bine sit nu fie
§c61a ? intreba qeful timoneriel, care trecea drept mare
inv6tat.
Ba sa fie. r6spunse d-1 sub-mecanic §.1 sit fie cAt
de multa, dar, daca nu pop sa staT la §c61A ca sa In-
yeti pana in cap, e mal bine sa invep numaT a scri,
a ceti qi a socoti, apol in loe sa te aleg cu spoiall de
invilatura, dute ee .Invata meseria tataluI t6t, sat.alta
meserie, la care te trage inima. La natiunile civilisate
titi top copiiT sa scrie qi sa citeasca, dar putinI lasa
pe rparintiI lor singurI la munca i el sa stea In c61a
pana le crete parul alb. Un baiat din clasa mea, pe
care nu-I taia capul la invètatura, a stat la se6la 'Ana
la etatea de 27 ani ; tata! luI, In iubirea órba ce avea,
pnea cu orT ce chip ca gugumanul lui sa ajunga om
mare, era de familie ca parale. Et bine ! acum acel
baiat batran sta mal r6t de cat un cismar ; baniI s'at
cheltuit la Paris, unde Tnv6tase sa traiasca bine qi a
rèmas de nu are dupa ce BA bea apa.
Ce devine un asemenea om ? intreba un ca-
marad, care asculta cu multa luare aminte.
Ce devine ? zise d-1 sub-mecanic, mal §tit qi et !
Multe p6te sa devina un asemenea nenorocit ; p6te sa
fie spion pe la politie, reporter pe la ziare, notar la
sate, sub-comisar, copist, avocat de petitil, agent electoral,
www.dacoromanica.ro
 115

intretinutul une l femel batrane, saU pacostea bietelor

rude. Vedett vol, Marnuitil, e faca de asemanare mal
bine de cilt o asemenea secatura, cacI el o, plugar, sta
itCUM sub drapel i ca míline il 6c1 insurat i cu mai-
mutoi in jurul
Cu aceste cuvinte se termina vorbirea de la provit
si fie-care se duce la postul lui pentru apelul de sóra.
Consemnul la bord. Asta sérd vén tul crescuse
in t6t5 puterea luï, era teribil, mugetul valurilor ajun-
gea pana la noI, carl ne simliam In siguranta, dar ne
Intrebarn mere', unde va fi bricul «Mircea, remas in
rama. Dupa ce s.a dat la eulcare, ea am remas de cart:
me pusese santinela pe comanda daduse consern-
nul de a observa miscarea vaselor din port, de a nu
lasa barcile sil, se apropie de bastiment, pana ce nu
vor fi recunoscute de seful cartulra, de a observa scliim-
barea tirnpului si miscarile bastimentuluI ; pentru acésta
verificam merea relevementul a doueTarurI spre a vedea
daca, ancora n6stra tine bitie In loe, saa, pe nesimtite,
se taraste pe fund. Ecsecutarea acestuT consernn cere
multa grije si bagare de searnit ; omul trebue sa fie Cu
ochif lu t6te pArtile, sa priceapti repede ce vede si
se fereaseil de gresell, eari adue marf IneureaturT. In
port trec multe barcl, santinela nu le p6te opri, iar
barca, caro pare a trece, acosteaza bastimen tul numal de
cat l'ara sil, al:vreme a raporta faptul ; tot asemenea este
cu micärile vaselor din port, trebue sä stiT ce vrea
sa faca, ca sa nu daï cje rtqine raportand gresit. Ob-
servarea relevementelor e si mai grea, cdei u6ptea ve-
derea lor nu e lesniei6sa i adesea crecp ea s'at schimbat,
pe calad nu e de cAt gresala hantinelei, dar cAnd se
inamplA un asemenea eas se naste dandana mare. San-
tinela raporteazIL yefuld de can; acesta verifica releve-

www.dacoromanica.ro
 116

mentele, vede schimbarea lor si se duce de raporteaza

d-luT sub-locotenent, d-1 sublocotenent raporteaza ofice-
rulul de cart si acesta comandantulul secund, asa ea
Intr'o clipá tótá lutdea e in pici6re. Echipagiul sare
repede din hamaco, trece repede la posturile de plecare;
comenpe fulgera, tori stall cu ochii i urechile intinse
spre comandant. Se incepe atuncl manevra, dal se in-
lampla ea t6ta acesta zarva sa fie de giaba, cad lanlul
aneoret nu e intins si ancora n'a putut sa se miste din
loe, de si relevementele sunt In adever schimbate. Fie
care cauta sá priceapa pricina schimbarel relevementelor
si dupa multa orbacaiala da peste pusca santineleI, pe
care a uitat'o langa busola, cand a observat relevemen-
tele ; leava puste atrage acul busoleY i relevementul
pare schimbat. In ast-fel de nopfi somnul se sperie reti,
nu mal vine pe bastiment, ci stá la uscat in jurul pa-
turilor cu perdele, unde stall aceia earl nu at
muncit nimia t6ta liva.
In acesta, nópte din fericire, nu s'a Intamplat ni-
mica ; véntul mugea prin catarge, dar fara sa faca ret;
eram bine adapostitl i apa in port sta lucie ea oglinda.
Luna puna lumina portul, iar orasul se perdea in umbra
munOlor tainid ; rar se maI vedea cate o ferestra lu-
minata sgomotul 4ilei disparuse i acum domnia ta-
cerea uoplei, care iml ingreuia pleópele i me facea sa
motait. Cum eram ostenit asI fi dormit ca un bustén,
daca la fie-care cart da ora nu resuna fluerul sefulul
de cart si atunel observAnd ecsecutarea consemnuluI,
trebuia sa strig bun cart ¡mime, santinela din pupa its-
pundea bun cart Inapoi, iai veghetorul din gabie inchee
lung bun cart peste tot. Ast-fel orele tree 1ung i obosi-
Ore, iar gandul sbura departe in tar& intrebandu-me
CO yo r mal facénd al met ; tara, voe comparara viata
www.dacoromanica.ro
 117

de la bord Cu cea de la casarma, viata n6steit, cu a

acelora cari dormiat In oras.
Un camarad veni ln sfirsit sa me schimbe, II dadul
repede consemnal, il urait bun cart si o sterseitt la cul-
care, cad a doua di me sculam la 5 ore diminéta; timpul
de odihna e atat de seurt, in cat nicI n'al cand visa.
Marea dupit Whin. Alaltii-erI n6ptea and am
vedut marea alba de spume, ne credeam perduti, atat
era de gróznica i turburata .Era momentul cand nebuna,
cu pitrul valvoit, ea 1.0 rodea malurile, se repelea pe
uscat, ca sa rupa firele de iarba, ca sa smulga o flo-
ricick care in lumea asta, nu Meuse alt-ceva, de cat
sa suridit la s6re cuiragedime $i blandee. Actin] ce
schimbare ! Din turbata, cum era, a devenit blanda
misteriósa ; abea mai murmura ; e caLconvalescentul
dupa o b6la grea ; ondularile el par un pept de copila,
care dórme fericita. Murmurul et e emu' cântecilor din
paradis, ea 10 revarsa norii peste.,cfmapil, activeaza crea-
Ounea, leagiina In fericire pe nsvigatorl. Cine ar fi pre-
supus la un loe atAta turbare si Edam blândete !
Peste tot reincepe viata cu o nouti vigóre, marea
are pantece fecunde ; victimele, saerificate de mare, nu
scutesc pe viefuitóre de trebuinta de a manca. Lupta
reincepe dar WA crutare si In acésta lupta eel mal
slabl devin prada color mal tart Pescarit scapat1 de
furia valurilor, revin acum cittre blAnda mare ; neves-
tele i copiii lor, due la barca ramele, carma, plasa si
cArligele de pescuit.
Acésta,:privire a luptel pentru ecsisteniä ma face
sa nu doresc traiul celor, earl asteapta somnul stand
tolaniII in paturile lor ; aceia nu cunosc multumirea
sufletésca a omulul care a biruit. Banil lor nu-1 apara
.de disprqul voiniculul, umal daca omul vrednic stie
www.dacoromanica.ro
 118

sa fie mAndru de munca u1; 4tie sii priviasca in albul

ochilor pe licheaua ingfinfata.
Sosirea escadrel franceze. In tot-d'auna:sosirea
une escadre produce in port o miFare ; nu e om cate
sit nu fie interesat din eauza manevrelor din port, a
vizitelor oliciale, sail:a...furniturilor de proviziI. Pe nol
ne interesa vederea 0 manevrarea vaselor 0 la asta
priviam cu cea mal mare bagare de'sérna, cad nu mal
vMusem asemenea lucru.
Mal intaia a sosit un torpilor, care facea serviciul
de cercetas al escadreI, el a recunoscut tóte colturile
portului, apol s'a departat spre a raporta starea cons-
tatata. Peste o ora se vedea pe cer un 1301' de film, el
era ((Sae departe, tocmaI la orizont, unde se impreunii,
cerul Cu apa ; acest 'nor se urea pe cer tot maI mult
i se_mareVe ne incetat. Putin mal tilrzia incep a se
deosebi §i col6ne de fum,r,carI ingrOe norul, iar print.°
aceste colóne un bun observa tor zareqte vérfurI -de ca-
targe , putin cate putiu, ele se ve'd tot mal bine, se
inmultesc, se ina4a pe apa §i devin ca o padure. Iatit
ca acum es din apa §i corpuLbastimentelor: nu le poVi
inca numèra, cad abea se zarese, dar ¡noel:A a cun6§te
tormaOunea lor de mers. Acurn te preocupa forma §i
marimea lor, cautl sa recuno0 earl sunt cuirasatele,
call erucipt6re1e 0 earl' sunt contra-torpil6rele. In a-
césta vreme escadra se apropie j'repede, bastimentele
par. tot mal marl §i incep a impresiona prin num6rul
§i forta lor. In fine escadra in forma0e de batae, a
ajuns la distanIa de unde ar putea sa Inceapa lupta,
sa arunce focul 0 fierul, cu numer6sele tunurl, earl abea
se zaresc en ochianul.
Trebue sa fie fórte rarl acel 6menT, earl ar putea
sA, priviasca Inceputul uneI lupte navale, fail ca et.

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
121yld innivi 21.1S-2C1 gNCIVDS-2 1211f1 V21ISOS
7
_ ,
 121

sirntafiorl din cap pAna In calde. Din fericire escadra fran-

ceza, venea acum la Vigo. Ca sa, faca o visita de prietenie ;
t6ta lumea din oras era pe cheiti dAnd semne de mul-
tumire. Marile cuirasate In linie de sir vin ja locul
la ancora, cele-l'alte vase urmeaza asemenea si fie-care
se gaseste repede asezat In locul hotarat mal dinainte
de catre seful de stat major al escadrel. Pe data incepe
furnicarea barcilor de la vas la vas si de la vase la
uscat ; bateriile se deschid, echipagiul se arata mal nu-
meros pe coverta i viata de port Incepe pe t6te vasele
escadrel. Am privit multa vrerne la tunurile cuirasatelor;
ele erat fórte lungl i gróse ea butile ; asemenea cor-
pul era atundat In apa, In cat de departe abea
se zarea, de n'aveaI In ce ochi cu tunul.
T1111111 i torpila. eful lunar ne ecsplica cu mA,n-
drie ca un cuirasat e mult mal tare de cat un fort la
uscat, ca el póte sAi darame ca nimica t6ta, cad cu
marile lul tunuri cuirasatul darama zidurile, scormoneste
parapetele i pustieste fortul, pe cand acesta nu 'Ate
sa-1 facA nicT un I'M. Gamiiti-v6 acum, ne zise el, ca,
chioftelele de la tunurile mal miei, cu tir repede, curg
ca plóia ; ele patrund peste tot, 41 scarmana pa,na
saltéua din cazamatä i vedeti daca nu e mal bine sa-t1
scoll caciula cand trece un cuirasat. MAY I Cu unul
cu dou6 monit6re, niel o cetate nu ar sta in pici6re pe
marginea Dunarei i atunci n'ar mal ride artileristil de
marina n6stra, el earl impusca in luna cu pusc6cele lor,
trase de herghelil de cal.
SA poftestl la plimbare cu tunurile ca,nd sunt
torpile, rëspunse cam cu necaz seful torpior.
De ce nu, zise seful tunar, care se simlia sus-
tinut de catre d-nil sub-mecanicl, torpilele sunt bune sa
le pitest1 In fundul vasulut °And vorbeste tunul torpila

www.dacoromanica.ro
 12g

tace, abea se stapdneete ca sd, nu facä eesplozie de fricd

ei ha omóre pe torpiorif el. In lupta cu tunal torpila
trebue BA pue capul In jos, ca fetele din pension.
Ael vrea sit te ved pe unde al ochi, cAnd ti ar
veni o fetitd de astea ca sa te sdrute, zise din not tee-
ful torpior.
Na, ea m'at prins ! respunse ricped eeful tunar.
El bine n'o sdrut, ci fug far& a o baga in sémd, iar
prin tunal Hotchiss II trimit bomb6ne, pAnd II stric
stomacul ei o fac sa, bea ETA. Acuma nu mal e torpila
ce a fost o data, i s'a eters lescaia ; numaT tunarul etie
cum sd arunce inamiculuI galuetI, ele stint Impanate cu
cdte 30 kgr. fulmicoton, care tp lasd In gura un gust de,.
V'all arzat la taifas, strigd d-1 oficer de cart la
spatele nostru ; cdpitanul de arme sd treacd pe caetul
de pedepse, pe eel earl* 'el-att pardsit serviciul.
Eram grAmddig ca sd, privim escadra francezd, fie
care o eterse repede, ca sd, nu-1 vadd, cdpitanul de arme.
Eft me gasiam drept In drumul edpitanulul de arme ei
pedeapsa Iml era sigurd, dad, DU me scapa Intdm-
plarea : lAngä mine era aruncata o giorsd, de maturd,
o Wahl repede In mama, ei me prefacui cd mdtur co-
verta cu mare silintd. Cdpitanul de arme se uita cam
strAmb la mine, dar cum nu avea vreme sa stea de
vorbd, se duse dupd, cei-Paltl, carI fugise ei me lasa In
pace. Maturaid dar coverta pand, m'am saturat de pri-
vit la bastiruentele escadreI ; cuirasatele eratl Renate
Intocmai ea forturile unel cetati, numaI cä aceste for-
tun erati de otel sadea, aril, var ei cardmidd, iar co-
mandautul escadrei le putea muta unde vrea el ei cum
II venea mal bine.
Plecarea de la Vigo. La Vigo am fi putut ae-
tepta ca sti se Indrepteze vremea bine de tot, dar stam
www.dacoromanica.ro
 128

aci ca pe carbunl, cad nu aveam nic/ o stire despre

bricul Mircea» , canna it dadusem ca loe de intAlnire
portul Ferrol. Eram cu totiI f6rte ingrijatl i Silmbata,
la 6 Malt, am plecat din Vigo la ora 4 diminéta, grA-
bind ca sa ajungem séra la Ferrol, panA, ce nu inopta.
Asta41 este tocmai o luna de cand am plecat din Ga-
lati ; nu-mi vine sa cred ca atatea schimbari att putut
sa se Intample Inteun timp asa de scurt.
Am esit repede din port lasand in urma nóstra
insulele, car' Inchid portul Vigo despre océn, apoT, pe
la capul Corrobedu, ne-am departat de uscat spre a
oculi stancile de sub apa, unde s'att intAmplat multe
nenorociri. Marea era linistita, dar pare ca ne astepta
pe nol, pentru ca sa inceapa a-sl face iar mendrele,
dupa cum avea ubiceiti ; un Ontisur incepu cu rèsaritul
sórelul ca sa sbarceasca suprafata apet ; putin maI In
urma sbArciturile devin valuri, iar Ontul sufla prin
catarge. Prin dreptul capulul Finister valurile Incep a-0
arunca stropil pe coverta ; totul ne anunta o navigare
diflcila ; vremea rea se tine dupa nol si asta se IntAmpla
tocmal acum cand intiam in golful Gasconiel, renumit
prin turbarea valurilor lui.
()and am ajnns pe la capul Villano véntul era asa
de tare, in cAt stropii valurilor treceati peste crucisetor
cadeati dincolo, departe in mare ; acesti stropl, ce erati
aruncati cu asa putere, spalail barcile, cosul mainel,
comanda i duneta. Pe coverta apa curgea gârla, iar
leganaturile vasulul impedecand-o ca sa se scurga re-
pede, o arunca dintr'o parte Intealta, zapacind-o In mer-
sul el. Cosul raasineT, ar;16nd de caldura, se usca repede;
pe el se formase o pelita gr6sad,wde Bare, parea ca are
sapaturi Mcute inteadins. Dar, cu t6tA vremea rea,
crucisetorul nostru malata repede, el parcurgea 21 klru.
www.dacoromanica.ro
 124

pe ora, spargea valurile cu ukairinta, Wand In urma

luI o larga fitOe de spume. Me mirarn ca valurile nu
creqteat dupa cum era si puterea ventulul ; cea Mal
mare parte din 6menI V-at maricat porlia cu pofta,
!lira, sa mal sufere de reul mare.
De buna séma gAndil et, m'am obiclnuit ca marea,
acum am ajuns unde doream, sunt marinar $i simtiam
caml vine curagiul, mal ales ca 1neepuse a se zari si
Ferrolul. Plin de bucurie, trecuit mandru pe lAnga $eful
de echipagit, lucrara pe coverta amestecandu-me in
treaba tuturor si nu me feream de apa care da peste
mine. Ajungend insa la Ferrol $eful timoneriel ne spuse
ca n'au fast valurl marl, pentru ca in golful Gasconie,
pe ande treceam nol, curentul ape nkergea ca $i ventul,
a alt-fe!, zicea el, ve renatmea portia in cazan».
Spusele $efuluT de timonerie mi-at cam taiat pofta
de lauda, dar tot nu-mI venea sa le cred pe deplin,
cacl multe ne spusese el, earl' rernasese basme g6le.

www.dacoromanica.ro
 V.

De la Ferrol la Dartmouth

Mungerea la Ferrol. Ferrolul este cel maI im-

portant dintre porturile spaniole din océnul Atlantic ;
el e situat In drumul vaselor call' tree din Anglia spre
Mediterana, sat spre cóstele apusene ale AfriceT ; din
acésta calls& are o mare importanta strategica, de si e
Intr.° stare de complecta decadere. In vechime padurile
seculare, carl acopereat Muffle qi muntiI din apropierea
acestul port, at contribuit pentru desvoltarea construe-
tie navale ; din Ferrol epat superbele gali6ne, cu earl
spanioliI carat din America aurul, ce le-a causat neno-
rocire. In acea epoca de marire lemnele acestor paduri
intunec6se at fost presarate peste t6te marile $i pe t6te
cóstele continentelor, dar acum crestetele chele ale pis-
curilor te fac a vedea o batranete garbovita. o viata
eroica consumata in focul unel pasiunl ecsagerate. Fri-
gurile lacomieI de aur a spaniolilor at lasat acum o
lini$te bolnaviciósa, ce se .intinde peste aceste tarmurI,
unde natura, In infinita el fantezie, a facut unul din cele
mal tari porturl de rkboit, tare ca $i Brestul francez,
situat la cel-l'alt Finister al EuropeY.
Pe acésta cásta, de unde mil qi mil de generatil
all privit cu pietate misteriosul océn. capetele Prior $1
Ortega! formeaza dou6 puncte uriap, pe earl naviga-
torul le zare$te de la o WO de kilometri de departare.
www.dacoromanica.ro
 1_28

Vederea acestor capote de uscat tnlesueste pe navigator

ca salt recunósca positia i Incurajeaza pe cel perdut
pe valurl ca s lupte, cad el stie ca e In apropiere de
port. Golful Gasconiel nu si-a castigat el de giaba nu-
mele de cea maI teribila paragina a océnului Atlantic !
Venturile de vest si nord-vest gonesc valurile tocmai
din America ; in drumul lor ele se ridie ca niste muntl
spumegand catre c6sta, se isbesc de stand cu atata
putero, In cat spuma lor se ridica in aer ea un nor
alburit. In furia lor, valurile nebune rup stancile din
locul lor si din ele fac enorme ciocaue pentru a pisa
c6sta, 133 care o macina putin cate putin.
Pe acésta c6sta, atat de aspra, navigatorul vede
cu bucurie serpuind printre délurI un canal de refugit;
el este prea ingust, abea are dou6 la trei sute de metri
latime, dar este adanc i sigur. Douè forturI. clarapit-
nate, apara, intrarea In acest Canal; ele erati bune cand
tuuurile asvArleatt ghiulele, acum Ins& represinta
mult starea in care se gaseste biata Spanie.
TrecAnd canalul, bastimentul intra in port, care e
atat de mare, in eat s'ar putea adaposti In el sute de
vase ; adapostul e complect, asa ca nicI nu potl cun6ste
daca pe mare e vreme bun& satt rea, O colina, ce se
rupe din Orm, formeaza in partea drépta a portului o
mica peninsula ; ea e admirabil asezata pentru a se
consirui acolo un arsenal. Aci a domnit odini6ra cea
mal mare activitate, aci se construiat marile navl de
lupta ale marine! spaniole ; acum n'a mal rèmas de cat
suvenirul,* acelei epocl disparute. Atelierile numer6se
staa mute ; ele nu mal r6suna de isbiturile ciocanelor ;
magaziile sunt g6le, iarba acopere drumurile i dä asalt
Cu succes pragurilor de la ateliere.
OrAselul Ferrol se ridica pe restul colinol, ne ocu-
www.dacoromanica.ro
 121

pat de arsenal ; o data el a fost Inconjurat de un sant

aclame, avea parapete puternice E,;i. metereze numer6se,
acum ati crescut copad falnicl prin locurile unde era
fortificada. Populatia maraca, traeste in mizerie si mur-
darle, de si clima e dulce si oran' vrednic ar gsi de
munca. Un mic port, ca cheiuri de granit, ocupa, p6lele
peninsulei in dreptul orapluI ; aci e debarcaderul, unde
pescan! aduc Onatul lor si babele flecaresc t6ta, gima.
Crucisetorul nostru n'apucase Fd intre in port si
pe data a fost inconjurat de o multime de barcl, futre-
céndu-se, carl mal de carl, sa ne duca, la locul de an-
corare, sa ne serviasca cu ce puteati si sa ne dea semne
de bucurie. Todos ce doream, ne ziceatt el, iar noI le
multumiam in romaneste, punénd cate un os In c6da
cuvintelor. Nu trecuse o ora de ca,nd sosisem in port si
totl vorbeam spanioleste atat de bine, in cAt t'ideara de
spanioll, cand nu ne pricepeat. In adevér, cate o datá
ti se parea ca acestl 6menr vorbesc romAneste ca niste
romanT neaosl ; femeile chiar sunt Imbracate ca la no!,
cu basmale in cap, le Oca gura mereti si sunt vesele.
Indata ce s'ati dat barcile la apa, si am e aptitat de
la servicial sanitar libera practica, a alergat la posta,
un domn oficer. ca sa caute stirl despre bricul «Mircea».
NoT telegrafiasem din Vigo ca sa ne transmita, depesa
de la «Mirceao, dar servicial postal In Spania e f6rte
prost ; aci e tara d6rel mult mal 1.611 ca la nol. Dupti,
multa batae de cap abea am putut gasi o depesa ce
ne astepta de vre-o trel lile; «Mircea o era in siguranta
la Lisabona, acésta, stire ne-a urnplut de bucurie si pa,na
séra total a mers bine, indeplinind formalitatile obidnuite.
Echipagial la cintat. Vederea padurilor, carl se
perdeatt hl norh ce acopereati munth ; vederea holdelor
de gratl, prin cari jocul véntulul producea ondulaOunl

www.dacoromanica.ro
 128

ca valurile pe mare, in sfir0t bucuria ca. «Mircea» e in

siguranta 0 ea am facut cu bine mal mult de jum6tate
din drumul pana, la Kiel, ne-a facut sa cerem voe ca sa
se dea la cantat. :;;eful de echipagit de mult se tot in-
cerca stl, formeze un cor ; el se folosi de acésta ocasie
spre a ne Incerca glasurile, lucru ce ne-a tacut sa ridem
eu hohote, cad unit dintre nol erat aa de caraghio0,
in cat intreceatt pe actoril eel mal prima. D-I sub-loco-
tenent vègênd ca nu póte sa faca cu not vre-o branza
mare, ne-a pus sa cantam impreuna ; acésta ne-a mul-'
tumit pe noi 0 pe Chirita lautarul, care a scapat de
strambaturile nóstre, pe and tragea pe córda ca sa ne
incerce glasurile.
Incepuram dar un di)esteapta-te RomAne» de rèsuna
portul 0 vaile dinprejur ; pe chet se vedea lume, care
asculta la cantecul nostru, iar pescaril, earl treceat pe
lamp cruc*tor, se opreat si ne aplaudat. Cine tie
daca délurile de la Ferrol vor mal fi r6sunat vre-o data
de cantecul romilnesc ! NoT eram mândri ; &smile se
dresese ca prin minune, pana 0 Mamuita, se umflase ea
un cimpoit. M6 uitam la camaragil mei cu ce dor §i
cu ce drag canta.; ai fi zis ca t6ta ziulica at stat la
chef 0, cu tóte astea, erat multi earl aveatt camaaile
ude de valnrile din timpul lilel ; ei se sculase la trei
ore despre qliva, 0 s6ra mánca8e tasole cu pesmetT, de
scaparal din ei ca dintr'o cremene. Bine a zis, cine a
zis : <Ca romilnul nu pieri, macar de ai trece prin t6te
focurile 0 prin t6te apele din lume». Nu ! camaragil
mel, ca 0 fratil lor din tard, nu se sperie en una sat.
doutS : ion nu li se pare grozAvie ce fac el. 0 niel cä
le trece prin cap sa se laude.
Dupa ce mal cantaram «flora de la Plevna» 0
(Sarmanit turturea» d-1 sub-locotenent Negru Anton ne
www.dacoromanica.ro
 120

puse sa incepem imnul national. De multe off am audit in

tara imnul nostru, in tot-d'auna me gandeam la parada,
la o ceremonie hotarlta i datorita. Asta séra imnul na-
tional mi-a pant o rugaciune ferbinte, esita din fundul
inimilor nóstre i Inaltata catre cerul Instelat, catre a
tot puternicul Dumnezet, care nu ne-a lasat in vre-
murile grele.
E gret de Epus cu cuventul duiosia, cu care ca-
marada mel se rugat :
! D6mne sfinte,
Ceresc parinte,
Sus tine cu a ta mana
Covina romana.
Vocile nóstre se ridicat in mijlocul tacereI &lane,
vibraü cu caldura, cum stie sa se r6ge romanul pribég.
Acésta rugaciune dui6sa la multl storcea lacrImi de
pietate, de devotament catre tara i tron, de mull umire
pentru ajutorul ce bunul Dumnezet ne trimitea in mij-
locul valurilor si al pericolelor de tot felul.
lubirea de tara. Traiasca, Regele ! Sus cor6na
ROmAnien Aceste momente de rugaciune nu le voit
uita niel o data ; vesnic Imi volt aduce aminte, cu ce
dor i en ce dragoste, ne gAndiam la tarisóra n6stra.
Cel earl n'at avut norocul sa simta, macar o data In
viata lor, precum simtiam no! acum, Ina par ca nu
cunosc bunul Orel lor, n'at avut adeverata emotiune
a sufletulul generos.
Din pecatele nóstre sunt multi, earl in frantuzésca
lor pocita, nu sunt in stare sa, priceapa pentru ce mar-
tiril Ratiu i Lucaci, zac in temnitele unguresti si de
ce Domnul Tudor si-a dat viata pentru tara luT. Dom-
nionii rid de asemenea sfintI al Orel lor ; el

9
www.dacoromanica.ro
 180

cred ca. sunt 6ment pacaliti, cel cart n'at §tiut sa se

strec6re spre a trai bine.
a Ce-mi pasa de cet cart vor urma dupa mine,
asta e treaba lor, eil me fingrijesc de mine».
A0t zicea baiatul unut negutator 0 acest baiat era
de§tept, nu gluma ; el venea de la Paris, burduf de
carte ; te intorcea cu vorba dupit, cum vrea el 0-t1 spu-
nea o multime de comedit, cart mal de cart mat cu
haz. Acest om trait in placerl de cafenea. nu simtia,
sermanul, frumusetea imnulut nostru national ; nu I
cursese lacramile ascultAnd doina §i nu veguse MAR
venind de la munca cOmpulut Copil vitreg al Wet lut,
n'a invetat salt (je viata prin munca lut cinstitd, ci
cheltuind averea strânsd, de altul, a stat atata vreme
printre streint spre a se intórce cu inima rece, fara
dor 0 MIL iubire. Egoist 0 desgustat de viatd, cad n'a
cunoscut de cat partea et rea, acum I0 plimba basto-
dalul subtirel de la unul la altul, cauta de cheltuiala,
mintind i vtnd.end tot ce póte. Ve§nic nemultumit, nu
mal are nimic sfAnt ; e nuca séca, putregaid. Care pan-
garete pamentul, chiar daca ar ajunge vre-o data sa
strAnga avere 0 sa devie om mare.
Cfita departare de la acésta stricaciune i pAna la
Mamuita al nostru I Unul Invetat 0 mincinos, cei-l'alt
muncitor 0 cinstit, nu pot sta Impreuna un singur mi-
nut ; datoria fie-caruia este sa se Ingrijiasca spre a opri
pe cel red ca sa nu amagiasca 0 sa strice pe Mamuita,
care nu se p6te impotrivi vicleniel.
Fochiotil la bord. Indata dupa regularea servi-
ciulul, divisionul de cart a inceput curatenia pentru a
doua 4;li Duminicd, cad streinit ad ochil atintitl asupra
n6stra spre a ne aprecia. 'Ma nóptea divisiónele de
cart ad spalat catargele de murd6ria fumulul de la co-

www.dacoromanica.ro
 431

sul ma§ineT, at curatit sarea de pe cos si at scos apa

din bastingajele *) une ne punem hamacele in timpul
Fochistil la masinä nu stat niel el ; eel de ser-
vicit frecat i tergead piesele mainel, curatat cupt6-
rele de la caldarI, asezat carbunil in magazil i prega-
teat totul Pentru inspectia de a doua 4i. De la plecarea
n6strit din Galati fochistil at avut f6rte mult de lucru,
cacti mal t6ttt vremea am fost in mers, sat am stat prea
putin prin portan; pe el' if bate tericirea and stAm
mal tnult timp In port, atund focurile de la caldarl
sunt stinse i n'at mare lucru de facut.
auratenia a tinut pAna. Duminica la ora apelului,
cacl s'a bricuit coverta, adica s'a frecat Cu nisip si pie-
tre mol, ilnit s'a facut cm atd de-0 era mila sá puT
piciorul pe ea. Fochistil, carl ispravise lucrul lor i eseat
de la masina plini de uns6re, murdari i negri ca niste
arapI, erat gonitl Inapof ; eI nu puteat sa vada lumina
de at daca aratat §efului de cart ca at pici6rele
curate. Atuncl se da voe fochistuld sa se duca la pompa
spre a se spala, ca sa intre si el In rIndul 6menilor. La
spalat este alta belea pentru bietul fochist ; sapunul nu
se opete In apa de mare ; In zadar se tot freaca fo-
chistul, murdaria r6mAne pe piele, 'Ana ce vine un alt
camarad ca sa-1 ralue pe spinare pana 11 lasa rosu ca
racul.
Abea scapat de la spalat, fochistul 10 aduna hai-
nele murdare si se duce in casarma ca sa se schimbe;
acolo Insa da peste alta belea : el a ajuns tilrzit, face
gunoit i Impedica terminarea curatenieI. Silit de ca-
sarmar, care II spune tot felul de vorbe duld i grabit
de ora apelulul, abea ajunge bietul fochist ca sa se im-
*) Bastingaj se numeste partea superi6r6. a pdreteluX vasulu; undo
echipagiulfiseaza hamacele,

www.dacoromanica.ro
 132

brace §i el ca cea-l'alta Rime; fericit §i atuncl, daca nu

s'a murdarit de la hainele lepddate §i n'a fost trimis
Inca o data la spalat.
In fine vine inspectia, 6meniI trec la posturile lor
de curatenie, iar fochistul se cobbra in profuraimea
mainel, unde in tot d'auna rèmane ceva de frecat §i
ast-fel iar se murdare§te. Dupa inspectie vrea sä iasa
pe coverta, dar e murdar §i gonit din not in ma§ina ;
pana, sa ajunga fochistul din not in rindul 6menilor,
camaradil lul at ispravit de mancat.
A§a e viata fochistulul pe bastiment ; nu e vorba,
ca lul II trece t6ta, supararea and prime§te suplimentul
de vin, pe care 11 bea cu pofta, pe cand casarmarul face
zimbre privindu-1 cu códa ochiulut
O patanie nostima s'a intamplat unul fochist la
Galati' : mama luI venise sa-1 vada, era cam cind luni
dupa recrutare ; fochistul, chemat de un camarad, alerga,
ca sa vorbeasca cu ea, dar cum el era plin de praful
carbunilor, nu i se mat' vedea de cat albul ochilor, mama
sa nu l'a cunoscut de cat cand a inceput sa vorbeasca.
A tuncl ea a inceput a plinge Cu foe zicênd : «ce at facut
din flacaul mett ! maI bine era mort de cat in §aa stare».
Plingea biata femeecu MAU jale, di ne gramadi-
sem imprejurul eI foi nu puteam st, o lini§tim. D-1 oficer
aflAnd despre ce e vorba, date ordin foehistului sa se
spele §i sa schimbe hainele ; el se int6rse putin maI in
urma, imbracat frumos §i cu mustaci6ra ridicata, iar
masel nu-1 mal veni a plinge, cad fiacaul if ecsplica,
ca, la ma§ina, Invata o meserie cu care se p6te hrani,
cand se va libera din armata.
Lista de permisionari. Este multa vreme de cand
n'at e§it in ora § de cat 6menil call s'at dus sa cum-
pere provizil ; asta-11 Duminica ne a§teptam sa, se faca
www.dacoromanica.ro
 133

lista permisionarilor, mal ales a am avut drum grea

0 trecerea n6stra, pe la Gibraltar ne-a lasat vre-o trei
bolnavI, earl att trebuinta sa se plimbe la uscat. A§a
tlind, 6menil se pazesc de pedepse ca de foc, act vin,
juratele, tocmal cand te a§tept1 mal putin ; ba de multe
orl suferf pedepse pentru altul, care, ca 0. domniprul
de la Paris, nu gase§te frumos ca sa-s1 marturiseasea
pecatul.
Dupa masa incepuram a ne apropia de d-1 furier,
ca sa vedem daca e rost de e§it In oral, Insa n'am
putut afla nimic, cad cand el nu §tie ceva, se preface
ca e ocupat 0 nu-1 place vorba. Asta-1i nol am nime-
rit'o rat de tot, cad d-nul furier fuses° consemnat la
bord, II piense orl 0 ce pofta de vorba, mai cu iénia
and privea frnmósa verd6ta de la mal. Trecu o ora de
lunga Weptare 0 incepusem a ne lua gandul de la plim-
bare, and d-1 maior cherna pe capitanul de arme cu
caetul de pedepse. Vestea se duse Inteo clip, de la,
pupa la prova, cu totif ne gramadiram inaintea capita-
nulal de arme, ea BA vedem ce ordin s'a dat ; eram in
mare nerabdare, cand iata-1 cä trece printre noï, spu-
nendu-ne : ct6ta lumea remane la bord».
Uni1 dintre no1 inlemnise nude stall, privind la de-
getele milinilor ca earl muncise la curatenie in timpul
nopiel, altil, Wä pofta de vorba, plecara tri0 spre
prova, iar ceI mal plapanslI la fire incepura sa, huleasca
tot ce le trecea prin cap; printre ace§tia &ail invetatif
bordulul. De 0. mi se spusese ca s6rta marinarulul e ca
sa manance cand nu '1-e f6me 0 sa dórma and nu '1-e
somn, totu0 simtiam in mine o mare ciuda ; me anga-
jasem in marina numal ca sa ved 0 ell streinatatea.
§Irul gandurilor mele fu intrerupt de capitanul de arme,
me luase lista de:permisionerI de la, d-I furier ,i venea
www.dacoromanica.ro
 134

r146nd spre ; el credea cd facuse mare isptavd, tiu

se putea stdpb,ni de mA,ndrie strigand In sflr$it : «per-

misionaril la apelp. Camaraglil meI credeat cd este nu-
mal o gluind, dar cand se incredintard cd in adevèr se
chiamd permisionatil la apel, intrard in rind cu to01 ;
abea vre-o zece in$1 mal rèmaserd pe teugd.
Pare cd munca nóstrd de astd n6pte ne-a prins
bine, odd s'a dat drumul in ora $ la un bord intreg,
cam opt-zed de 6menI, ba s'a ridicat si t6te pedepsele
echipagiului. Dupd plóie a venit timpul frumos $i noí
ne-am dus la plimbare cu atata poftd i bucurie, cum
n'am simit niel cand eram copil.
Permisionaril in oras. La debarcader era adu-
natd, o mullime de lume ca sd priviased la bastimentul
roman, aqa cd, indatd ce am pus piciorul pe uscat, am
fost inconjurall de pescarl, soldati, femel $i o dr6ie de
copil ; el se uitat la not ca la ni$te pasen l str6ine i ne
fdeeati semne de prietenie. Dupd ce camaragil, cari se
Intorceat cu bdrcile la bord, ne-aü dat maT multe in-
sdrcindrI, am pornit-o spre ora, ;mp6141 ìn grupe mid
urmatI de halaiul ce se linea dupd DOT. Plecasem im-
preund cu camaralif Bonea Ilie i Florea Malin ; la
capul cheuluI am fost Intampinatl de un sergent de
infanterie, f6rte cavaler, care a intrebat pe camaradul
Florea dacd vorbeqte italiene$te; acesta r6spunqêndu-I
cd, da, se Incept' vorbirea, adunAndu-se in jurul nostru
o multime de lume. Ca sd scdpdm de Imbulzeald, ser-
gentul ne pofti sd mergem cu totil .spre grddina pu-
blicd $i ast-fel am plecat impreund cu doi pesearl
dou6 feti$cane, surorile sergentuluT.
Pe drum sergentul ne intrebd dacd in targ, la nol
vorbim netnte$te,,sat ungureqte, lucru ce fdcu pe ca-
maradul Bonea sd, ridd, cu mare poftd, iar pe mine s4

www.dacoromanica.ro
 185

m6 amestec in vorbd, cad Florea vorbea prea pulin

limba italiand, iar sergentul spunea un cuv6nt italienesc
0 trel spaniole. Bine, r6t, ecsplicait sergentulut cd, not
vorbim .romdne0e, o limbd, latind fárte apropiatd de
cea spaniold ; acésta facu pe sergent sd r6mAnä cu ochit
holbatt, iar pe fetiqcane sd !Ida, de tiinta lut. Pare cd
sergentul trecea printre al 1111 tot ap. de Inv6tat dupd
cum era §eful timoneriel la not Apot vorbirdm de por-
turile pe unde am trecut, de timpul 1.611 de la Gibraltar
qi altele multe ; una din tete ruga pe Florea ca sd, vor-
beascd. cu mine rorndne0e i el II spuse o poesie, in
urmd ne Intrebd, cum ne chiarad. Numele lul Bonea
fu gasit curat spaniolesc, dar fetele nu prieepeat pe al
camaradulul Florea ; ele 11 rugard sd spue adev6rat care
e numele, iar nu meseria, cdcl" credeail ed. Marin vrea
sd, zicd, marinar ; bietul Florea, abea a putut FAA ecsplice
numele la
Fetita, devenitd, f6rte prieten6sd, se tot uita la cama-
radul Florea 04 spunea a not avem nume fórte frum6se
0. cd, lntelege multe cu vinte cand vorblin rom6ne§te intre
nol, iar cel-ralt1 furd cu totit de aceea0 pdrere. Acésta
m6 Incurajd sa le spun cit not suntem romani adu§1 la
Dundre tle imparatul Traian, cd obiceinrile n6stre sea-
mAnd mult cu ale lor gi cä vorbirea romAnéscd. chiar
acum dupd atdtea sute de ant, nu se deosebWe njult
de cea spaniola.
Cum feti§cana nu-i mat lua °chit de la camaradul
Flores, 11 ziseiti Fiend, cd, vorbele n6stre sunt frum6se
ea 0 flacaiil, apot ca sá schimb vorba, scoseit o foto-
grafie a suroret mele, imbracatd in costum tdranesc. Pe
c5nd cel-l'altt priviat fotografia, fetita se ro0se pAnä la
urecht ; ea singurd pricepuse gluma mea, dar blAndd,
incre46tóre 0 fard prefacaorie, nu se supdrase, ci Mu-
www.dacoromanica.ro
 186

dand frumusetea portulul romfinesc ne spuse cd, ar vrea

sa p6rte 0 ea un ast-fel de costum. Era greti 0, Inte-
legem tot ce ne spunea acéstä dragalap fiinta ; fratele
eT ne talmacea cu mare greutate, nol mal mult ghiciam
vorbele, earl eqeat din gurita eI rumend 0 cu glas de
Inger. Dar niel fata n'avea gust prost ; camaradul Flo-
rea e Malt i voinic, sfficios ca o fata, cu mustacióra
Intórsa in cdrliont 0 ochl negri de o dulcéta fermecti-
t6re ; el ar fi roqit ca 0 fata, dacd. 'Aga de seama
giuma mea.
Incetul, cu incetul, am ajuns la grddina publica,
de unde se vedea tot portul §i Muffle marginakie ; in
p6lele gradind zacea arsenalul cu atelierele lul pustil,
iar intr'un colt stall gramada cate-va vase, carI aqteptad
de anl, ca sa fie reparate. Gradina nu e mare, dar in-
grijita cum nu-ti pott inchipui ; ea are copad 0 floe
din tóte partile panAntulul, cad clima nu e niel calda
ca In Africa 0 niel rece, ca In Europa. Fragedele flo-
ricele din dumbravile padurilor n6stre, se Intalneat aci
cu pretenti6se1e florl din Africa, din Australia 0 Ame-
rica ; unele simple 0 mirosit6re, altele pomp6se §i cu
pretentiI ; fetite, ca cele earl ne lnsotead, stall alaturl
cu desfranate In culorI vil 0 in lucs. Erati camelil inalt1
ca persicil, copad marl ca magnolil 0 apoI miqunele
minunate, albastrele rid6t6re 0 gar6fe fórte inv6lte. Dar,
mal presus de tóte florile, erad trandafirl qi iar tran-
dafirl, de t6te marimile, de tóte culorile, unit copad cu
mil de florY. altil curpenI cu ghirlante, ce se intindead
pe colturile zidurilor spre a Impodobi totul pentru ser-
batórea lul Maid.
Printre aceete florl fetitele erail ea intre surorile
lor ; ele se Intrecead, cart mal de carl, sa ne arate fru-
musetea gradineI 0 sa ne ecsplice meritul ce ad unele

www.dacoromanica.ro
 131

din flort Neat numal ca noi nu no proa pricepeam la

ast-fel de lucru ; la noi In sate nu creso legurnele dar
florile !
Esind din gradina am dat inteo poen4d, unde se
jucatt o dr6e de copif, earl alergat pe iarbd verde: am
privit mult la jocurile lor si ne-am mirat veiilendu-1 cum
jucat de-a pórca, intocmal" ca la noi : jirul, gropile, be-
Ole, niel o deosebire de jocul nostril, pan i achimba-
red porcarului si luarea pamentuluf din gropite. ergen-
tul puse pe copif sd jóce de-a baba-gaea; cdcf vedea ca
nof privim cu mare placere la jocul lor, el ne explica
ocul, ce era asemenea ca la nol si, la rindul MI, se
mira cand i-am opus cd la nol copiii se jóca Intocrnai
ca la el. Sarica pastorilor, puturile cu cumpene, jocurile
copiilor si obiceiurile la unele serbatorf, sunt lucrurf
carl trebuesc studiate la spaniolf, cad de ati, nu din
Italia, at fost aduse la nol. Din prostie mud, ne este
rusine de joeurile n6stre, pe cand engleza se mandrese
cu ale lor si fac la ecserciO, earl le dat Ranatate.
In fata une casup3, ascunsd Infra tel, surorile ser-
gentului s'at despArtit de not zicendu-ne la revedere :
plecarea lor ne-a luat Ireselia ; la top le lipsea ceva drd,-
gut, dar luf Florea lumea intréga. De aci inainte plim-
barea n6stra prin Ferrol era ratacirea pribéguluf printre
str6ini. de si sergentul se fAcea in patru pentru a ne
mulOmi. Intr'o cafenea am dat peste o parte din ca-
maralif nostri, cad pociat limba spaniola si italiana,
stand de vorbd, cu pescarif si fumand 0011 de fol. Buna
nóstra calauza ne dote cate o bere si ne opuse multe
din viava luT de soldat ; el zicea ca o sa se clued la
rezboit in insula Cuba si, daca scapd cu viata, se In-
tórce cu gradul de oficer. Camaradul Bonea II ardta
portretul. unuf dorobant, facut pe scórta unel carticele
www.dacoromanica.ro
 138

de tigare si Cu mare greutate abea puturdm sd, ecsplicdm

cd. la nol dorobantil sunt poreclitl cu numele de curcant
De la cafenea am plecat sd vizitarn orasul, patrun-
Ond prin t6te InfundAturile lul, unde am vi4ut mur-
axle, put6re si mizerie, aldturea cu case frum6se si
lucs6se. Spaniolul e cavaler din firea lui, dar si lenes
peste m6surd, ; pe cat englezii si francezil sunt munci-
torl si curati, pe Mai-a spaniolii sunt flecari si murdarT.
Spania e Ora dorez maT /V' ca la nol ; casele lor iunt
murdare, mal ales la sdrdcime, unde pute de te trds-
neste in cap. Apol cersetori si iar cersetorI, ic6ne si sfintl
prin peretl, popl cu fetele rumene e ochil plecatI in jos,
6menl civili-iati si fórte seriosi, la cat nu semgnat de
loe cu cei din jurul lor. Nol in privinta curdteniel si
muncei, stam mult mal bine ca spaniolil ; romAnul EA,-
natos nu intinde nadna ca sa cerseasca $i femeia saracd
e mult mal vrednica ca cea de aoi.
Apropierea noptel ne fitzu BA apucam spre port,
cad nu e nimic mal rèt, de at Ed Intdrzil de bared, si
FA, r6mAl pe chet privind cum ajung cel-Palti camara4T
la bord. Cand al dat peste o asemenea patanie, uiti pe-
trecerea In oras £0i fómea, pentru a face cunostinta cu
capitanul de arme, care te pofteste la Inchisóre, anun-
tându-ti, drept consolare, cd, vet fi consemnat pentru
rindul viitor, cand se va mal da drumul in oras. La
chet ne asteptat surorile sergentulul, ele venise cu mama
lor, ca sa-1 aritte marinariT romAni : cum ne zdririt aler-
gard inaintea nóstrii, intrebAndu-ne daed, ne-a pldout
orasul. Din tericire seful de echipagit era la spatele
nostru, profitait ca sd, intru in vorbd cu el si sd-i re -
comand pe sergentul nostru, cu cara facu cnnostintd
numai de cdt. PermisionariT ajungeat la bdrvi in cete
de trei sat patru dmenl, insotiti de cunostintele ce facuse
www.dacoromanica.ro
 189

ast-fel cheul era plin de lume, ca i la siosirea n6stra.

in acest timp sergentul vorbea cu seful de echipagit,
lar tetele se uitat la Florea, ca si cum ar fi volt sa-1
manânce en ochil ; ele se aratara fórte vesele, când seful
de echipagit, dupa indemnul met, pofti pe sergent ca
sa vie a doua i sa ne viziteze impreuna cu familia.
Era frumos la plecare sa fi privit cum emenil
luat remas bun de la cunostintele lor si cum cel de pe
cheti ne strigat ura pe cand barcile, intesate de 6menl,
porneat spre crucisetor. Nu stit ce o fi sinatit fie-care
din 6menl, mie Iml parea reti ca timpul a trecut asa
de repede, iar Florea a remas mut ; ajuns la bord el a
uitat mancare, cad gandul lul nu se putea departa de
la gradina, uncle il fermecase fetita cu ochiT dulcl i su-
risul volos. Sra, dupa masa, am inccrcat sa intru in
verba cu Florea, spunendu-I ctt fetele, caff erat asa de
prietenóse, sunt cucóne i ca ele nu mananca mamaliga
de-a n6sti..a, dar Florea a remas mut si a fugit de
langa mine.
Vizitele la bord. A doua dupa terminarea
1i,
curateniel, a esit in oras cel-Palt bord, iar noI ne-am
pregatit pentru a primi vizitele oficiale i elevil din sc6la
navala spaniola. Bucuria ce sinalim (And ajungem in-
tr'un port, este resplatita ca prisos prin munca ce tre-
bue sa facem cu manevra barcilor, incarcarea materia-
lulul, primirea vizitelor i salutul cu tunul. :3i nu sunt
mal putinI functionarl superiort, el curg dr6e, tunul
bubue tóta ;llua i echipagiul std in garda la posturile
de saint i la pavili6ne, pane ce4 trece os prin os. Din
fericire la Ferrol am stat sase olile si am avut vreme
pentru salut, pentru corvell, cum si pentru plimbare ;
apol a al primit multe vizite çi, lucru rar, am putut sa
reveclem cunostintele facute. Aa s'a intamplat cu ser-
www.dacoromanica.ro
 140

gentul spaniol, bunul nostru prieten ; el a venit s ne

vada fiind insolit de surorile lul qi de dor civill, la earl
Florea s'a uitat cam chior4 ; qeful de echipagit i-a
primit la capul scarel 0 s'a dus cu el In postul sergen-
tilor, lasand pe Florea 0 pe mine pe din afara.
Sunt minute in viga omulul card simti !pai tare
lipsa averel §i a onorurilor, atund suferl or! cat al fi
de fllosof, orI cat al' fi de multumit de s6rta ta. In a.césta
stare se gasea Florea cu mine, cAnd rema0 pe co-
verta, priviam cum se duceat fetele in postal sergen-
tilor ; Mai era maI ciuda ca lul Florea, de si pe mine
nu me placuse fetele. Norocul nostru ne-a scutit Ins&
ca sá facem venin multa vreme ; fetelor nu le-a placut
sa, stea Inghesuite in postul sergentilor 0 at venit pe
covert& ca sá viziteze bastimentul. Ne grabiram sa le
Insotim aratandu-le projectórele electrice, camera bar-
tilor, ma0na, tunurile si tot ce ne esea inainte, namai
vorba sa mearga, dar cand nu-i noroc, t6te sunt de surda!
ifurisitul de nrs. Sergentul spaniol, civilil cari
Il insoteat i eful de echipagit cu sub-mecanieil no0ri,
stall In postal sergentilor fumand tutun romilnese de
ecsport i bend vin, cumperat de la Suda din insula
Creta. El erat bine unde se afiat i nol ne bucuram
ca o sit stam cu fetele mal multa vreme, sa le auclim
vorbirea lor dulce, sa privim la gesturile lor vesele
delicate, sa zimbim, chid cea mal mare zicea senior Florea.
Camaradul Florea era sburat de tot ; ca 0,-0 as-
cunda ineurcatura, el, tanar prima, Incepu sa laude
tunul lul de 15 cm. calibru, pe care 11 invertea cu un
singur deget. lncurajat de ascultarea fetelor, cart nu
pricepeat mare lucru i ea sa-s1 arate tiina, Florea o
pornise pe palavre ; el se ducea departe, urmarea obu-
zul prin vezduh si se perdea in norl impreuna cu el,
www.dacoromanica.ro
 141

Se deschisese Florea ea varza, 11 fermecase spaniola cu

gurita el rumena, vorba blanda si ochil negri.
Aceste minute frum6se, ce vor r6mane vesnic in
capul luI Florea. full intrerupte de un puitt de urs, pe
care Florea 11 hranise 0-1 odihnise ca sa-I amarasca acum
viata tocmal cand II era mal draga. Pe and Marea Wgra,
cu valurile el turbate, ne aruncase la Benderekli pe
c6sta Anatoliel, d-1 comandant cump6rase un puia de
urs dand 5 lel pe el ; ursoiul era asa de mic, in cat
nimeni nu credea ca o sa mal scape si niel nu scapa,
daca Florea, in bunatatea lul, nu se facea dadaca di-
hanieI spurcate. El luase de la infirmerie un biberon de
cauciuc, punea in el lapte .si, ascuns in reduta de sub
comanda, hranea ursuletul cu o iubire cum rar se mai
gaseste pe la cucónele de asta-zl. Ursula' 11 mergea bine,
totl credeati cá traeste numal cu ce II da doctoral, dar ea
still cum Florea se milogea pe la ordonantele oficerilor
ca sA capete lapte, zahar si paine alba ; ba mergea pana
acolo ca cump6ra smochine din paralele lui si indopa
ursul. Hranit si Incaldit de 6menl, puiul de urs scapase
de t6te pericolele ce-1 Inconjurat pe ba-timent ; el cres-
case bine, se juca pe covert& s't Incepuse all da in
petec, cad se repedia la pici6rele 6menilor, earl 11 ne-
cajeati.
Era seria ca, In schimbul atator bine-facerl, afuri-
situl de urs sa otraviasca viata lul Florea ; el veni sa
dea cu laba in rochiile fetelor, acestea v646ndu-1 pe ne
asteptate, se apenará si incepura sa fuga, pe co verta,
ursul alerga dupa ele, iar Floreal r6mase cu gura cas-
cata si ca mana Intinsa, urmarind obuzul lul prin vaz-
duh. Oficerul de cart audind risetele si tipetele veselelor
fete, veni spre ele, opri ursul, ca sa nu le maT urma-
reasca si apol le pofti pe dunetit*) ea sa le scape de urs,
*) Dunetli e partea ridleatli de la pupa vasuluY,
www.dacoromanica.ro
 142

care le ptIndea ca se, le ja in primire din non. Cama-

radul met turba de necaz 0 eft me gadiam cum sa fac
ca sa scap pe fete de d-1 sub-locotenent, care, cand des-
chidea gura, nu se rokiea ca Florea.
Urs impelitat, zise Florea cu necas 0 in supararea
lul 6rba, ii dete un picior de-1 lipi de copastia basti-
mentuluI, dar tot lul II fu mile, velendu-ka fapta neso-
cotita 0-1 WA, in brate. Florea se gandise repede la zi-
cittórea n6stra de la bord :
Daca viata este line,
In religia cretina,
E bunatatea Divina.
Cacl se iarta cel cu vine,.
Pentru ca Florea sa-§1 bata, ursul a trebuit o ast-fel
de suparare, cacl el nu e in stare sa om6re o musca;
de multe orl l'am vedut facend serviciul in locul celor
carI erat suferind'i.
Sfir0111 ',Milli. Me gâncliam cum se, scap fetele
de d-1 sub-locotenent 0 pe dim.' iml. framantam creen!,
mal venira 0 alp dol oficerI, call incepura sit se umfle
in pene kii sa, se arate Indatoritori. Ramaseitt Cu Florea
la tun, privind de departe la ce are se, se mai intample,
din fericire acest chin n'a tinut mult, cad qind sergen-
tul pe coverta, s'a dus pe duneta impreuna ea cel dol
civill qi ast-fel d-nil oflcerl nu se gasiati tocmal bine
vis-a-vis de noil venitl. Vorbirea incepu hag intre cei
adunap acolo 0 tinu pana la plecare, fare, ca se, ne
putem amesteca 0 noT ; atuncl numal avuram mangaerea
se. vedem pe sergent ki pe surorile lul, ca. vin la noI
se, ne dea mana 0 sa ne multumeasca. Fata Intrebe, pe
Florea cand plecam 0 daca mal vine prin ora, , apol
depârtandu-se, '11 privi cu atata dulceta, in at 11 res-
plati de tot necazul suterit.
www.dacoromanica.ro
 148

acum, ziseitt luï Florea, Inca un vis trecut ; sit

vedem ce ne mal a§teapta aiurea. La Ferrol am trai
bine, daca am avea de unde sá cA§tigam parale i apoI
frumusql sunt peste tot, dar iubirea de acasa nicairl.
Florea ofta fara a-m! r6spunde, iar a doua ;li era cel
dintAiti printre cel carI se duceati In ora § ea sa cum-
pere provizil ; mal Inainte el fugea de asemenea corve1;11.
N'a fost chip ca s affix ce a facut prin ora § camaradul
Florea, inif era teama sa nu comitit vre-o prostie, dar
s'a Tutors trist, a r6mas multa vreme cautAnd singurit-
tatea, ce cu greil se gase§te pe un bastiment militar.
Dac6, camaradul Florea era sburat, apoI nic't et nu
eram tocmaI teafar, Inal placea vorbirea dulce a fetelor,
carl prin blindetea, Increderea qi frumuse0a lor, te ta-
ceat sa le casll In genuchl cu dor. Norocire ca. In ma-
rin6, n'aI vreme sA prinql
M.arinarul mi se duce
Gaud e dragostea mal dulce
lar marea 11 consoleaza
De iubita-I amureaza.
Pregatirl de pleeare. In iva urmat6re era 10
Maitt, s6rbat6rea n6strA nationala, la care a luat parte §i.
marina spaniola. Neat humal cA vremea nu se maï In-
drepta ; pl6ia i noril acopereatt cerul mal rat ca In
trecute. De vreme rea bricul «Mircea» fugise la
Lisabona, ne-a lasat eAte-va 4ile fOra noutati depre el
acum B a§teptam sA Boman& ad. Grija tuturor era
mare, cad timpul r61.1 nu se mal ispravea §i noi trebuia
sa traversam golful Gasconiel. paragina cea mal rea,
din cAte aveam In cale. Bastimentul turcesc, care mer-
gea la Kiel Foi chiar vasele marine! italiane, att suferit
f6rte mult traversAnd acest golf, dar noI cu un brie
mic ca cMircea»!

www.dacoromanica.ro
 144

Pe nesimtite, top eram Mtele0 cá, trebue sá, ajun-

gem la Kiel cu orY-ce prq. cad marina n6strá, aqteaptl
de la nol cinste 0 Ora ne-a trimis aci ca la o lupta.
Me0eptgu1 este BA nu risd nimica, dar, daca trebue,
atund mal mult per;11 ferindu-te, de cat dacb, te repesll
cu barbgie drept la scopul urmárit. /4a eram 0 not,
se fácuse proviziT de drum 0 ne ineam gata Ed pornim
tnainte, Indatá ce va sosi i bricul «Mircea». UniY din
camarall doreati chiar sa plecam Mainte, fie timpul
cum 11 va plAcea 0 sa, litsam In urmA pe «Mircea».
N4te pescarl, de la carl am cump6rat sardele pr6s-
pete cu 70 ban! suta, ne-a spus ca in largul márd a
mal saislut v6ntul 0 ca timpul are sä se lndrepteze, iar
pilotul ne asigura cá, «Mircea» o sá, OW, veni la Ferrol,
cad va fi adapstit de c6sta uscatulul. Din tot echipagiul
numal Florea se mal gandea la Ferrol, cel-PaIll aveatt
privirile atintite pe non! cerulul 0 gAndul Indreptat spre
mare, unde p6te ne aqtepta pátania din Marea Négrit.
In sfIr0t la 11 Maitt sosi si «Mircea». ceT cu r6spun-
derea respirará maI cu Inlesnire, iar nol ne hiveselirám
0 cand «Mircea» ajunse apr6pe, 11 primiram ca un
ura bine meritat. Intr'o clipá, bárcile n6stre se duse la
el, mainele se stranserá cu putere, iar Intrebarile curgeatt
una peste alta. Bucuria se vedea pe fetele tuturor , cu
t6t6, greutatea drumulul «Mircea» scapase teafár 0 pie-
carea se hotárl pentru a doua qi, de 0 pl6ia nu taceta
un singur minut 0 cerul era incárcat de norI.
N6ptea am fost de cart pan la 4 ore despre sliul;
m'am tot plimbat pe comanda in mijlocul unel tacerI
adfinci ; pl6ia incetase, dar cerul era plin de norl 0
vtmtul venea In Tafale puternice. 116 gándiam la ce ne
4teaptit, in largul marel, la stáncile din apropierea Bres-
mint, unde se pierd In fie-care an o mullime de vase
www.dacoromanica.ro
 146

si la greutatea navigarel In canalul La Manche. AO fi

dat, n. u ;tit ce, ca sa scap de aceste ganduri fl; i SA ne
vedem o data plecatl ; a0eptarea plecarel me chinuia
mal 1'611 de cfit drumul pe mare rea. Divisionul de cart
lega meret lucrurile pentru mare, le intarea mal mutt
ca de obiceit qi ne preparam pentru ori 0 ce hatAmplare.
La ma0na lncepu a se ridica colóne de fum, apol sea-
rile fur% pose la locullor pentru mare, bastimentul visitat
din fund pana la catarge 0 in sfir0t echipagiul se aqeza
la posturile de plecare.
D-1 comandant secund ek4i pe coverta 0 in loe sa
primeasca raportul 0 sa viziteze bastiinentul, dupa cum
avea obiceit, se plimba malt pe coverta privind cerul
0 cautand semne ca sa §tie cum va fi timpul. Ne lineam
tacug la posturile n6stre, simliam ca se ja o hotarire
importanta §i ne uitam la oficerY, ca sa vedem pe fqele
lor ce gfindesc. Plóia incepuse acum sa t6rne ca galéta,
apa curgea pe coverta ca §i cand ar fi venit stropil
valurilor, iar noi niel nu ne feream de picaturl, MAU
eram cu mintea alintita la ordinele de plecare. In sfir0t
d-1 comandant secund vorbi ceva cu oficerul de cart,
intra in cabina apol Intorcendu-se peste cate-va minute,
dete liber de la posturile de plecare 0 spuse la maqina
ca sa fie gata pentru a doua li.
Iar aqteptare, ziseit qefulul de timonerie, care era
lamp mine, dar el imY respunse cá bine a facut d-1
comandant, cad la pranz se schimba luna §i atuncI
vedem mal bine ce timp se va pune. Vrend nevrend, a
trebuit sa mal stam la Ferrol Inca o 4i, de 0 a plouat
t6ta vremea de, nu puteam sc6te nasul din casarma.
Grijea plecareI 0 timpul tuft, ne luase iiii-ce pofta de
petrecere, nimenI nu se mal gandia la gradina ora-
gulul 0 la carulele locuitorilor, la cari r6tele sunt 1n3-
ID
www.dacoromanica.ro
 146

penite pe osie, aqa ea se inv6rtesc Impreund Cu ea ca

la vag6nele de la drumul de fier.
Plecarea din Ferrol. In sfirOt SambAtA la 13
Maiti, am plecat din Ferrol de 0 pl6ia cAdea meren,
insd Ontul scAluse ; era un fel de pdclA grea, pe sub
care alergat valurile r6mase de la ventul din timpul
noptel. Hula mare de la nord-vest se inerucip cu cea
de la sud-vest Foi ne legAna straquic, ap, cd mai la totl
le piense speranta ca sd manance la prdnz sardelele
pr6spete, carl erat fórte gust6se. De la qirea n6strA
din port, cruciqetorul, apucat de hula, fAcea la temenele
salutdnd océnul, pe care ne duceam trecênd pe sub
inaltele capurl Prior 0 Priorino. «Mircea», mo cu minte,
cum era el, ne urma la vre-o dou6 mile depdrtare ; el
se grAbia incet 0 se tinea de nol., cAcl, hotArill a nu
ne mal despdr/i de el, micqorasem viteza.
Nu era lin4titd marea, dar ea nu ne speria, Ince-
pusem a o mal cunc*e ; pricepiam cd valurile sunt pe
sfillite 0 cd e mal rea temerea zweptArei de cdt navi-
garea pe timp rat. Totull am avut noroc cd d-1 coman-
dant secund a stdruit sd se amdne plecarea, cAcI cu o
4i mal inainte «Mircea» nu s'ar fi putut tine de noI, el
chiar fugea In vre-un port, lOsAndu-ne cu grija in suflet.
Dupd pranz cerul se Insenind pe nesimtite, valurile
scd4urA in cdt am putut sl lnAm pe «Mircea» la re-
morcd i sd-I tdrdm cu nol, ca sd trecem mal iute prin
acéstd paraginA. Catre sérd, timpul deveni f6rte frumos,
marea era ca de unt-de-lemn 0 s6rele lucea pe cer In
t6td frumusetea lul ; in aceste locurl, and e cate pu-
in calm, natura devine atftt de superb& cd nu potl
apune cu cuvAntul ce simtl in tine. Nu se mal vedea
uscatul ; cerul 0 marea, se intreceat care sa fie -mal
bune in acéstd singurdtate, unde nu IntdIneam de cdt
www.dacoromanica.ro
 147

cate un petrel, ce ratacea departe de uscat cautand

hrana luI pe suprafai a apel. Vederea acestor pasen l ne
minuna fórte mult kii d-1 sub-mecanic, la rugaciunile
n6stre, ne spuse despre ele o multime de istoril, din
carl am notat ce mi s'a parut mal important.
Paserile pescar!. Paserile de mare sunt acute
ca fid marea, abea scot cate o croncanitura ciudata, sunt
Insa inteligente roi ingrijesc de pull lor ca mare devo-
tament. Tnele, ca fregata $i petrelul, se in mal mult
In sbor, departandu-se de
mal la sute de mile si pre-
lungind valurile, cand tem-
pesta urla si marea e in
spume ; altele, ca cormora-
nul si ciungul, at o Infati-
sare fórte caraghiósa, nu pot
sbura, dar Inóta f6rte repede
$i se nutresc ca peqte, pe
care 11 prinde cu me$tepg
ALBATROS si rabdare. In stir$it sunt
alte pasenT ca randunica de mare, randunicele de la
uscat, albatrosul, muetele etc., cart sbor cu inlesnire,
se nutresc cu viermisoril ce traesc pe suprafata marel,
Cu pe$te $i scoicl ; ele pot sta pe apa ca si pe uscat,
afara de randunid carl vin pe marginea mitrel numal
iarna, cand nu mal gasesc mancarea lor la uscat. Din
t6te paserile pescan l cele mal Insemnate sunt dou6 ; ele
dati o idee si despre cele-l'alte, ast-fel :
1) Fregata. Acésta pasere e adevèrata regina a
aeruluT ; marinara al numit-o fregata dupa numele va-
sulul ca vele, care in acele timpurl aluneea mal repede pe
apa; prin ac6stit numire el at vrut sa laude vasul cu vele,
cacl paserea nu merge In aer ca un bastiment, fie el chiar

www.dacoromanica.ro
 148

cu aburl, ci ca o stea cillètóre, ce lumineaza cerul.

In adev6r din. t6te paserile, carl spinteca aerul, nu. este
alta care BA: aiba un sbor mal repede si mal gratios ;
rAndunica si acera, par niste tnotológe, eAnd s'ar Incerea
sa sb6re alaturl cu fregata. Sborul el nu se póte ase-
mana de cat cu o dungt in vazduh, o sclipire de ful-
ger, o artificie in marirea cerulul albastru ; ea na numal
ca sbóra repede si gratios, dar sb6ra sus de tot si e
puternica in sbor, cum nu ne putem tnehipui, de aceea
Inv6tatit at numit-o cu drept euv6nt regina aerului.
Fregata sb6it la marl inaltiml fara niel o opintire
sat obosiala ; pentru ea nu eesista departare ; in cate-va
césurl trece din Africa in America ; acum e la Santa-
Elena si maine ajunge la' Java, cu aripele el grozave
si cu sborul ei minunat, fregatel nu-1 pasa de tog pi-
rail marel si al aerulul ; ea se j6ea cu buraseele, cu
furtuna, cu tornadele si eiclonil. and tarbata tempesta
II rupe lanturile. eAnd marea albeste de spume si bas-
timentele se sbuciuma printre valurile ca muntiI, fre-
gata se ridica la peste 3000 de metri inaltime si acolo,
de-asupra norilor, planeaza in spatiu ; dórme pe aripele
el, sal, leganata tneet, priveste la noril, la fulgerele si
trasnetele de sub ea. Sborul este viata fregatel, volup-
tatea, gloria si repaosul el ; ea nu pune piciorul pe
uscat mal multe lunI in sir ; se odihneste pe aripele el
imobile ea inteun hamae atArnat de done stele.
Fregata nu e mal mare ea un coco, tnsa aripele
el at duel metri din sfArc in stare ; frum6sele el pene
par o esarpi alba in chenarul albastru al azurulul. Ea
are ciocul mare si tutors catre cer, par3 cá e un pumnal
indreptat catre norI ; capul, ca la tóte paserile voinice,
e gol ca si gatul ; mAndria cum 11 p6rtt, se adaogt la
aerul el de barbatie. Strigatul fregate e sonor si pre-
www.dacoromanica.ro
 149

lungit, e o croncaneala stranie i impietu6sA, ce domina

sgomotul valurilor* pare ca comanda tempestel. Acésta
regina a aerulul are pici6rele. a§a de scurte, In cat nu
Oto sa se puna pe o craca td. nica sa mearga pe uscat;
de aceea pentru a'§1 lua sborul, trebue sa, se arttnce
din verful une! stand, iar daca aripa el atinge cresta

PREGATA

unul val, apa o uda repede Ingreuiaza sborul. Ecsi-

lata de pe pamênt i gonita de pe apa océnuluT, fregata
e condamnata la un sbor fara sf fr§it ; e jidovul ratacitor
al ceruldf, eternul locuitor al vazduhulul.
Ca totul in lumea asta. fregata are: i ea. partea el
daba, ce4 mic§oreaza gloria ! Póte ea sa zica altor pa-
ser! «datI din aripl orl cat poftitl, cacl niel o data nu
o sa ve putep sine de mine», Ball p6te sa certe tem-
pasta zicendu i «daca te Indraceti peste mesura, dinteo
mi§care a aripelor mele te pul sub pici6re», tóte astea sunt
adeverate, dar regina aerulul trebue sa manance ca sa
traiasca. Fregata, care nu pite umbla pe pament i nu
p6te pescui pe apa din causa aripelor el prea lungi, ar

www.dacoromanica.ro
 150

fi ca regina fait mancare, dacA natura nu ar fi insAr-

cinat o alta pasere ca sa, o hrAneascA. Acest furnisor
al reginel paserilor e nebunul, pescar indemAnatec, pe
care frcgata prin lovituri de cioc si de ghiare, il sileste
sA-1 dea pestele cu care si-a umplut gua.
Nebunul este o pasere pescar Mite abil si neobosit,
fregata il cauta peste tot locul ; indata ce-1 zareste as-
teapta sus in vAzduh, panA ce vêneaza pestele, apoI ca
fulgerul se repede din Inaltime asupra nebunuluf. Prin
loviturl de cioc, repetate cu mestesug, ea sc6te prada
pe care bietul nebun o inghitise cu atata poftA ; pestele
cade In jos si mal inainte ca el sa ajunga pana la apa,
fregata Fa prins si inghitit. Adesea fregata se j6ca cu
prada furata ; ea o lasa sa cadA si o prinde cu o di-
bacie admirabila, pe cand nebunul umilit si suparat, se
apuca de pescuitul la!, pana ce fregata vine de-1 va-
mueste din not.
CAte o data nebunul, disperat de atatea darl in
natura, vrea, sit faca revolutie, mal cu s6ma arid a
prins un peste, care i-a mers la stomac ; atund el se
tmpotriveste fregatet, cad e tare si el si nu-1 e frica de
bAtae. Loviturile de cioc si de ghiare ale fregatel se
inmulOsc ca furie, pana ce ambit luptatori cad in
apa val-Ortej, de unde fregafta isbuteste a sbura cu
multa greutate, cad aripele ef s'att ingreuiat de apa
care le-a udat.
and lipseste nebunul, fregata alearga la pelican,
ctAruia 11 ja din sac, fArA multa greutate, tot ce are ;
insa pelicanul n'are gustul delicat al nebunulul si de
aceea fregata nu-1 bagA in séma, de cat cand II lipseste
furnisorul el regal.
2) Calugarul. Acésta pasere, model de virtute
domestica, e un pescar de frunte, care merge anevoie
www.dacoromanica.ro
 161

pe uscat i in6ta admirabil pe apa; natura i-a dat o InfaVi-

qare Mile ciudata, el pare a fi o caricatura caraghiósa a
calugarulut catolic. Se Vine drept pe pici6rele lul 1 ungi
ca de eclesiastic ; burta lut mare e cam e0ta Inainte 0
umbla Impleticindu-se ca 0 cum ar fi puVin cam eu
chef, Intoemat ca un calugar care s'a ospatat bine. Co-
16rea penelor aduce ca o "manta 'Agra, aruncata peste
o rochie de dominican, lar In cap p6rta o calota ro-
tunda. Ochiul asemenea e Inconjurat de ro§u ca gi cum
ar purta ochelart ; calugarul Int6rce ochiul catru cer
sclipind 0 are o privire melaneolic& plina de evlavi6sa.
gandire. FaVa luI, ca de om, sat mat potrivit masca ce
p6rta, e astupata de un cioc enorm, cum nu se mal
vede la alte pasen; al zice cá e un nas tal, ce se
urea. Intro ochl 0 trece In jos de barbie. Mat mult Inca,
calugarul canta din orga ; vocea. lut sonora gii cu me-
sura e u fel de sforaiala muzicala, ce se schimba, and
calugarul e supérat, Inteun urlet f6rte ciudat.
Calugarul nu párasete niel o data apele IngheVate
ale mare polare de nord_; pe vremurile cele mal aspre
0 acolo sunt fórte aspre, el remane In acele pustiurt
singuratice, ande ingana rugaciunile lut. Rarii 6ment,
cart patrund prin gheturt pana In acele locurl depártate,
ved aceste pasen l stand In0rate cu miile pe stancile
prapasti6se, unde, fara multa, grije, t0 fac cuibul Inteo
crapatura sail gaura. La aceste pasen t iubirea_ de mama
nu se mesóra dupa, bogaVia léganulut; daca cuibul e
ales fava multa grije, ele sunt Insá sclavele oulut 0
devotate puiului.
Mud, pe crésta stancilor, ealugarit defileaza dol cate
dot, merend impleticindu-se, e ca o enorma procesiune
de calugart cu rochil albe i calote negre ; sunt acolo
o mulVime earl ingana rugaciunl ne cunoscute 0 cart
www.dacoromanica.ro
 amesteca sgomotul orgelor cu mugetul tempestel. Acest
pelerinagit al pAserilor, indeplinit sus pe tnarginea prt-
pitstieI, e incetinel ca al devovilor ; el presinta un tablot
nu se pite mal curios.
and paserea ciudata e in mare, atufe! totul se
schimbit, sangdcimea preo0astA dispare ; aspectul gre-
oit i cara ghios a-
cum e plin de agi-
litate i gratie. E o
plAcere sti, prive&itl
cum calugArul pre-
lungWe valurile,
jum6tate inotand
jumètate sburand ;
el love§te apa ca
labele i aripele sale
trece de la crésta
unui val la cea-l'altÉt
.se cid. la fund, apare
la suprafalit, se ri-
_
r dica si planeaza In
aer, se repede ca o
sAgétà si se las& a fi
CIUNGUL
legAnat de valurl.
Ferneea face un singur ot, iar puiul, ce se nallte,
cre§te tórte incet : pttrintil if aduc pe§tele de tóte
In timp de trei sat patru lunl; el aleg pe cel maI pla-
cut puiuluT, nu se ostenesc niel o datA chiar greutatea
acestel cre§terl anevoi6se le mitreqte iubirea. Dacá se
intfimpltt sá márti, muma, atinad* tatal 11 ia locul i daca
móre i tatäl. atuncI intréga ob§te adoptá puinl orfan
vi-1 hritnWe cu iubire, e,um nu se vede la alte vietuit6re.

www.dacoromanica.ro
 I68

Singaratatea pe mare. Ast-fel petrecuram prima

qli a navigarel nóstre in golful Gaseoniel, fie-care dintre
nol spunea ce stia despre vietuit6rele mare, carl sunt
Inuit mal numer6se ca cele de la uscat. Pare ca aceste
vietuitóre, dupg ce s'at inmultit 0 s'at perfectionat, at
eqit din mare 0 unele dintre ele s'at r6spandit pe uscat,
transformandu-se incetul cu incetul, spre a putea trai
potrivit cu locul si clima unde s'at allat. De aci ur-
méza ea stramopl omulul nu este Adam, dupa cum
credeat eel vechl, ci un locuitor al mare, o creatura
din cele mal miel si nebagate in séma : acésta mica
creatura inmullindu-se si transformandu-se In timp de
milióne de ani, a dat nastere vietuit6relor mOreI si apol
vietuit6relor de la uscat, animale si plante. Intoemirea
lul Dumnezet e far& asemanare mal mare, cand omul
cun6ste mal bine adev6rul ! E mare departare de la
melcusorul marel si pana la paserea eu glas melodios,
care canta in dumbrava infiorita. dar e 0. mal mare
deosebirea intre postele mut 0 omul inteligent 0 cu t6te
astea, finta din care se trage paserea Si omul, e una
si aceia0. Lungul lanl al transformare fiintel primitive.
se p6te vedea si asta-4i, nu-i lipseste niel o za, eerce-
tatorul p6te urma cu Inlesnire mersul pe care l'a urmat
creatiunea in mil si mili6ne de anl, iar nu' In sase lile.
Apelul de sér6 a curmat istorisirile de felul acesta,
ele nu s'ar mal fi ispravit, cad invètatiY borduluT, in-
vioratl de timpul frumos, se intreceat, eari mal de earl.
sa ne spuna ce cetisera prin carti. Plecaram la apel cu
Were de rét, aci se regula serviciul de n6pte, Impar-
tindu-se consemnul cu multa Ingrijire : marinarul care
dórme creOndu-se in siguranta, e o victima a mare!.
Putin mal pe urma era pe bastiment o liniqte ea de
mornAnt ; col r6ma1 de cart devenise tacutI 0 obser-
*
www.dacoromanica.ro
 154

vet pe cbrireea» pe care 11 taram la remora, ca sa

trecem mai repede prin acésta paragina.
Navigam pe o mare lucie ca unt de-lemnul, pe
vasta pustietate, In care se oglindea luna 0 stelele, nu
era niel o IncreVitura, niel o adiere de vent, niel o lu-
mina pe mare, nimio afara de (Mircea» care se . inea
la o suta de metri in urma n6stra. Pentru prima data
am sirntit In suflet impresiunea pustietatel qi a haosulul
prin care treceam. In pustietatea océnuluI, cand In timp
de dou6 satt treI lunl nu aI alta petrecere de eat lupta
cu marea, camara1i.1 10 spun, dup. cum %team no!, tot
ce le trece prin cap, dar ispravese in scurta vreme tot
ce ail de spus 0 ;lilele lungl 0 nopOle grelo, le potree
In tacere. Rarl sunt marinaril earl sa le Vice gura, de
obiceit el Bunt tacuV, melancolicl 0 gata sa infrunte
Cu barb4ie orl-ce pericol.
Lupta de t6te ililele In contra greutatel navigarel,
pericolele prin earl tree 0 singuratatea In care traese
marinaril, fac ea el sit se ajute cu devotament 0 sa
pastreze Intre el un fel de fratie, orI-care ar fi naliunea
lor. In pustietatea marel, e5,nd veghea din gabie sem-
naleaza un bastiment la orizont, tótb. lumea Incepe a
examina catargele, ewl 0 micile lucruri, cart' deosebesc
un bastiment de altul. Cand vasele s'at mal apropiat,
fe-care ridica cu mindrie pavilionul naVional §i prin
mijlocul coduIul interna0onal de semnale, se lntreaba
de necesitatile ce al', I§1 ureaza drum bun din Vita
Mima, apol iar vine singuratatea 0 tacerea.
Résaritul Orelui. Daca n6ptea petrecuta a fost
frum6sA, cum nu am mar avut de la plecarea n6stra din
GalaVI, apol niel ilina de asta41, Duminica, nu s'a lasat
mal pe jos. Am avut un noroc Cu totul rar, cacT In
aceste paraginl anevoe se p6te Intâmpla ea in timp de
www.dacoromanica.ro
 155

o Ii sd nu vie o adiere de Out, care sa-g turbure pri-

virea complectulul echilibru dintre elementele naturel.
Rèsdritul s6reluï, mal cu sémA, a fost de o frumusete
cum nu se p6te spune prin vurbire ; In acéstd sAntd 4i
sórele reInvia ridicAndu-se din fundul mArel si lumina
pAm6ntul spre a s6rbdtori gloria Domnulul. De bunA
sémd cd asa a fost, cAcT cerul prea se Inrosise In mil si
mil de felurl ; para de foc coprinsese tog noriI i tótd
marea ; o cAldurd umedd Mum sA. Incolteascd sAmAnta,
sd vie reinvierea. S6rbdt6rea, se simtea peste tot pd-
mèntul : pe cAnd florile din cAmpie surideati razelor so-
lare, meduzele intinsese frum6sele lor vele pentru a
asista la serviciul divin impreunä cu cele-Palte vietui-
Ore. In mijlocul serbdrel pare cd augiam cAntecul
psalmistulul.
aPrinV ! deschideti-v6 portile, ca sd intre la vol tm-
pAratul mdrirel (regele glorie»».
E .destul ca sd yell, o singurd datd pe mare, un
ast-fel de r6sArit de wire, spre a pricepe ce va sA zicA,
fdt-frumos din povestea balaurului cu o sutd de capete.
R6sAritul s6reluT pe mare e mult mal frumos ca cel de
la uscat, unde un colt de zid, o cracd de copac, un
acoperis de casd, stria, privirea complectulul frumos.
Numal pe mare se poke vedea acel fdt-frumos mdret, acel
ginere cu pgr de aur, care a dat strAmosilor nostri ideia
representatd chiar i astd-4T prin fAclia pascald, aprinsd la
Invierea mAntuitorulul, cel care a its/Audit intunerecul.
De sigur [di-frumosul mAref ar plAcea mult celor de
la uscat, insA, pentru ca nu le e dat sd umble pe mare
ca sd priveascA la mArirea lul, el sunt fericiÏ dacd pot
s6-1 priveascd de la malul mdreï. E intocmal ca si cum
s'ar pita cine-va In curtea palatulul printre zAbrelele cle

www.dacoromanica.ro
 168

la gardul curteT, dar n'al ce face ; nu e drept ea unil

sa aiba t6te bunurile si altil nimica.
DI1MilliCa pe mare. In lilele de 1u3ru avem
ecs3reiOile si curatenia, earl nu ne lasa un miaut de
repaos. Duminica avem curaVenia si inspectia d-luï co-
mandant, ce tine pana la ora 11, cilnd se da la masa.
liestul (pie' r6mane pentru repaos, pe and bastimentul
merge inainte condus de 6menil de servieit. Ploile si
umeziala, ce nu ne mal parasise de eand am trecut
pe la Gibraltar, mucegise lucrurile inchise prin ches6ne
si magazil, de aceea ele turd scóse la s6re. Echipagiul
asemenea se6se efectele pe coverta spre a le aerisi
cand se da la sac, fie-care ora r6scoleste cu placere
prin mica lul avere, reciteste scrisorile ce a primit, c6se
cale un pasture si se gaseste ea la el acasa.
MI Tomo, la ce tot te gandestl asa de mult ?
zise seful de serie catre un camarad, care impetrise cu
capul Intre mainl,
-- La nimic d-le caporal, r6spunse Toma destep-
tandu-se ca dintr'un vis ; 'mi-e doy de puricl; de cand
am plecat din Galap", n'am vèlut niel unul si acum e
vremea lor.
Cel earl auqirana acest rèspuns caraghios, ne-am pus
pe un rls sgomotos, ce a facut sa. Merge la noI pe cdpi-
tanul de arme, iar caporalul vorbind ca Toma i-a zis:
«Niel ea se putea ea sa te gâ.ndesti si tu la ceva mal
serios ; cand te veY ineca o sa puit sa te caute la deal,
Mel estI in stare si atuncl sa apueY,anapoda».
Dupa strangerea efectelor 6menil s'at impaqit In
grupe, unil cetind Pe vre-o Carte, ;110 spunênd la snóve,
altiT jueand domino ; fie-care dupa gustul la la s6re
sat la umbra, culcat sat in piei6re. In acésta vreme
crucisetorul nostru aluneca pe apd tarand pe «Mircea»

www.dacoromanica.ro
 157

In urma lul ; marea schimba cul6rea, dupti, cum era si

cerul, iar pustietatea te fAcea sit-ix Inalp gandirile la cel
care es te peste tot si comandd la t6te.
Catre sérä ne-am apropiat de capul Finister din Franta;
pilotul ne-a spus cä aci e un lant de stAnct sub-marine,
printre care curentul mareI e atat de repede, In cat el
are o vitezd de 15 la 17 kilometri pe ord. Cdnd véntul
e tare §i cerul acoperit de cétd, vasele, maf cu séma
cele cu vele, sunt Orate de curent peste aceste stAncl,
unde se prdpadesc fArd a se putea sedpa o singing
viatd. Privirea acestor 1ocur primejdi6se te Infiórd, va-
lurile spumeginde alérgd turbate i spdrgèndu-se de stAn-
cile din drumul lor, umplu cerul de stropf prefdcup in
plóie. Aci, mat mult ca ori i unde, trebue sd se cu-
n6sca bine positia vasulul, cdcl, dacd se face greseald,
pierderea tuturor este sigurd, ; de aceea guvernul fran-
cez a pus tot felul de semne si a facut tot ce a fost
posibil spre a ajuta pe navigatori. Céta i 'Ada, sunt
fórte dese prin aceste pftraginl, unde plouft 260 de (Ale
pe an si unde vêntul de nord-vest impinge vasele asu-
pra stancilor perfide. Navigatoril, cu drept cuvênt, fug
de aceste locue, le ocolesc pe departe, de i fac un
drum mult mal lung si cu t6te astea, tot sunt unit cd-
pitanl earl vin nebuni fdramd, bastimentele de a-
céste stand.
Incepuse sd se insereze i n6ptea ne apuca in drep-
tul acestor locuri periculóse, apoI céta ne ameninpt sit
ne acopere, cdcf spre nord-vest cerul era ascuns, de si
nu eratt non. Top oficerii, cu d-1 comandant In cap,
stat cu privirile alintite catre drépta, spre a zdri vre-un
semn mai Inainte ea sa, se Intunece de tot. D-1 coman-
dant secund se urca In gabie t;ii stete acolo pdnd la 8ore
séra, and zari farul Creah din insula Ouessant, pe datA

www.dacoromanica.ro
 158

se incepu luarea de relevemente 0 se verifica positia

bastimentulul. Putin mal in urmit v6çluram i farul
Stif, tot din acea insula i drumul ne fu ficsat fard,
temere de greeala.
Traversarea canalulni La Manche. Abea apuca-
sem pe noul drum 0 incepu a se lua mesan l ca pentru
timp ; veghea din gabie fu indoita, asemenea cea
din prova ; apol se dete ordin a DU se mal face niel
un sgomot 0 a nu se mal arata niel o lumina. La ora
culcarel timpul era frumos i nol ne miram de t6te
aceste m6surl, carI conveneat pentru o furtuna mare;
iar nu pentru timpul de care ne bucuram, dar fluerul
mainel nu intArzie ca sa ne intrerupa somnul i sa ne
anunte sosirea
Pe cóstele Portugaliel facusem cuncOinta eu céta ;
ea era rece, soi6sa i prevestea o vreme rea ; acum
aveam o eéta calklicica, useata i fara adiere de Ont.
Cate o data acésta céta nu se ridica mat' sus ca vêrful
catargelor, puteam privi cerul cu miile lul de stele, apoI
iar ne afundam In pAcla prin care inaintam cu frica
In sin, ca sá nu dam peste vre-un vas englei, care nu
cam obipueSe sa se fereasca : la eT, daca nu e in joc
pielea lor, restul priveste pe societatile de asigurare,
earl' platen pagubele causate prin abordare. Nu e vorba
ea fluerul nostru 0 al lul «Mircea, facea atAta galagie,
in cAt paream o flota intreaga ; eel earl se apropiat
auçlind galagia credeati ea sunt vase multe 0 se depar-
tati repede ca M. nu dea de bocluc. Am mers ast-fel
t6ta nóptea q't a doua 4i Oita la prftnz; am trecut In
apropiere de o multime de vase, earl furnicatt in t6te
partile ; apol simtindu-ne In apropiere de uscat. am dat
drumul lui 4Mircea» de la remorca, iar DOI am inaintat
maT repede, silindu-ne ca sa recun6stera pe uncle ne

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 161

allarn. In jurul nostru se auipa numaI fuere, peste

vre-o 15; de t6te tonurile si de la tot felul de vase :
cu aburi, cu vele si Wei ; ba se mal aulea si o sirena
ce da semnale de la uscat. Pamèntul trebuia sa. fie a-
prdpe de tot, fiuerile r6sunati mereA in jurul nostru,
céVa n'avea setnne de dus i noI nu mal puteam ins-
inta WA, pericol ca sä dam de mal. Ne-am oprit ca sa
ne orientam, am sondat cu sonda Thomson,*) gasind o
adAncime de 52 m., apoI cercetAnd monstra de nisip
adusa de 'sonda, am gasit ca mal putem inainta vre-o
opt mile si ast-fel o porniram Incet In directia drumulul
nostril. .11n vèntisor de la uscat impinse putin céla pe
la 2 ore clupa prAnz si luminá o parte din orizont ; ne
gasiam chiar in dreptul intrareY de la Dartmouth si e-
ram Inconjurall de vre-o 30 de vase, eari orbacaiati
prin céta ca i noi. O luaram repede inainte, cad si
(Mircea; ne ajunsese din urma i ast-fel terminaram
traversarea canaluluI La Manche, pe care pot sa jur
ca nu l'am v61;lut, de si am stat pe covert& mal t6ta,
vremea.
In sfIrsit escadra romana e pe c6stele Engliterel ;
Dumnezet a voit ca acest fapt sa se intiimple In lilele
inbituluI nostru rege i nol sa, luam parte la acéstä
cinste deosebita. Efectul ce facem se p6te lesne vedea
din mirarea, cu care ne ptivesc numer6sele vase din
jurul nostru ; unele bard chiar manevreaza spre a ne
taia .drumul ca sa ne vada mal de aprópe. Mal ne
r6man douè la trel 4ile de mers piâna sa ajungem la
Wilhelmshaven in Germania ; taris6ra n6stra, p6te sil,
fie mandra de nol, cad am trecut cu bine partea cea
mal grea a drumuluI, ce avem de fa,cut. Am sca,pat din
furtuna Marel Negre, am luptat cu valurile la capul
Bougaron si cu céta pe céstele Portugaliel ; ne-am ferit
II Sonda Thomson ca fir do strma serveste pentru adb.ncirnt mart 11
www.dacoromanica.ro
 162

de timpul periculos pentru Mircea», ne-am strecurat

prin golful Gasconiel, am ocolit stâncile de la ca.pul
Finister i prin céta am eqit tocmal la capul Start-Point
unde voiam. Destule incercarl pentru a ne da increde-
rea In nol, ce nu ne a lipsit nicl o data i pentru a
astupa gura celor carl mint facup spre a impiedeca pe
cel muncitorl. Multurnirea sufletésca ne destindea ner-
vil ; sa mal fi poftit cine-va sa se teama de céla sat
de Out, cä eful timoneriel 11 Inchidea gura pe loe, El
se lauda ea ne-ar duce singur pana la marginea pam8n-
tulul, macar de ar fi c4a grdosa, ca smanana a bunA.
Lumea noua catre care ne ducea repede cruci§e-
torul «Elisabeta», pusese in mirare tot echipagiul ; fie
care um privea cu ochil In patru ; qeful tunar avea pri-
virea pierduta pe mare, el parea dus pe cea-Palta lume,
de i tutl ne miram in jurul luI.
Ce este d-le sergent, de privW1 ap, lung spre
largul mare ? Intrebait et cam cu sfiall.
Daca al ti tu, r6spunse dtmsul, dad lume
trecut pe la capul acesta, cAte batalil nu s'ati IntAmplat;
pe aci i cate neamurl nu s'att schimbat prin aceste
locurl, atuncI n'al privi atAta la aceste fiécurl de bare.
Daca marea ar pastra arma bastimentelor, pe aci ar fi
drum batut, cad c;lilnic tree 30 la 40 de propele, ceea
ce face cam 30 ) la 400 de trenur, earl se duc spre
America, spre Africa, Asia, Oceania i insulele pamèn-
tulul.
i In fundul mare!, terminaii1 et.
De ce nu ? Si In fundul mare, reincepu d-nul
sergent, navigarea pe mare nu e o luptA ca orl-care
alta ? Uncle al v6(;lut ta lupte fara victime ? Navigarea
are Insä victime putine qi profit mare ; englezil domina

www.dacoromanica.ro
 163

lumea prin marina lor, el" ati avutia tuturor...

Oamenil dAdurA peste no i ca BA arunce parAma la
barca pilotuluT care ne acosta si ne Intrerupse vorba,
ce me interesa f6rte mult ; eram ;11 fata fluviului Dart
si ne pregAtiam ca BA intrAm in port.

www.dacoromanica.ro
 VI.

La Dartmouth

Fluesul i refincsul mare!. Dartmouthul, catre

care se indreptatt vasele române, este un port mic, eco-
bit in c6sta de sud a Engliterel, in marele golf format
de capetele Start-Point si Portland, call marginesc baia
Lyme. in apropiere de Start-Point, pe partea despre
apus a baeI Lyme, fluviasul Dart si-a deschis o Ingusta
gura printre malurile inalte i pietr6se, carl, privite
despre mare, par un singur ir de cósta, fara a da de
banuiala ca acolo ar putea fi un port. Flucsul §i re-
flucsul marel, are aci o mare impulsiune ; el patrunde
cu putere prin deschiptura ingusta a fluviulul; produce
un curent violent si spala, potmoleala gurel, pe care o
tine in stare de navigabilitate. Din acésta causa la
Dartmouth, ca qi In cele-ralte porturl din canalul La
Manche, gura fluviilor nu se potmoleste ; ea rèmane
navigabila fara a mal fi nevoie de lucrarl costisitóra,
dupa cum se intampla la fluviile din I,6rile nóstre, carT
se potmolesc repede si e grett sa le facl navigabile.
In unele porturl din canalul La Manche flucsul, in
timp de 6 ore, ridica marea la 10 si 15 metri Inaltime,
apol, dupa alte 6 ore, reflucsul o scobóra de r6mane
uscat ca In palma. Din acésta vênturare a mareI se nasc
curentl puternicl, carl due apa departe prin valle us-
eatuluï? o trag înapo c furie adancind albiile fluviilori
www.dacoromanica.ro
 IN
roOnd stttncile 0 rupend bolovanl Marl, cu carl valu-
rile, ca cu ni0e ciocane, isbesc stA,nca de piatra 0 o
dobóra, oil cat de sanat6sA ar fi ea. Prin aceste locurY
lupta Mtn OM 0 mare e f6rte Incordata ; incetul cu
Incetul marea róde unele pArtl ale uscatuluY, transporta
nisipurile in alte locurl 0 cauta a schimba neincetat
malurile, cart' o impiedica in turbarea. el.
Asemenea din cauza ftucsulul 0 a reflucsulul, na-
vigarea e f6rte grea prin aceste locurl ; curentil, carl
se nasc, sunt f6rte puternicI ; el' ating In unele locurI
vitesa de la 10 la 17 kilometri pe orA, decl bastimen-
tele carl nu se pAzesc, Batt carl nu cunosc bine drum ut
lor, pat fi tArAte de curent si duse peste stAncl. Schim-
barea neincetata a curentilor 0 a adAncimel apeI, cere
o mare cunoqtintA a acestor locurY spre a putea naviga
In apropiere de c6stA, unde nivelul are mare importantA
0 curentil sunt mal puternicl.
Oficeril 0 pilotil, ail cArtl de maree, in cart se arata,
ora cu orA, cum se umfla si cum scade marea In fie-
care port, cacl flucsul nu ajunge peste tot la aceiasl
ora; pe and marea creqte in unele porturY, In altele
depArtate ea descre0e. Chiar in acela0 port o data ma-
rea creqte mal mult 0 alta data mal putin, dupa cum
e atractiunea lunet 0 a s6reluI asupra pamentuluI. Mid
s6rele 0 luna, atrag marea impreuna in aceiakil directie,
ea se umfla mal mult 0 and unul o atrage inteo
parte 0 altul Intealta, ea crWe maï putin.
De multe orY am cautat ca sa pricep qi ett acesta
minune a luI Dumnezett, dar §eful timoneriel, cu t6tA
tiinta luI, n'a putut sa me deslu§eascA, iar pilotul mi-a
aratat cum sa caut In carte, spunendu-ml ctt niel el nu
qtie de ce se face ast-Id.

www.dacoromanica.ro
 166

Portul Dartmouth. Pe and me gAndiam cum sa

Intreb pe d-1 capitan ca sa-ml arate mersul flu csulul 0
reflucsulul 0 pe cAnd ma rugam lul Dnmnezet ca sa
ne ajute sa reinfiintam 8c6la de marina, bastimentul
nostru fugea repede printre numer6sele bard, earl pes-
cuiat in baia Lyme 0 apuca spre intrarea In port.
Indata ce vasul a strabatut ngusta intrare, ce 8erpue8te
printre délurl inalte, albia fluviului se largeste formand
un mare ochit, inconjurat de cheuri 0 casele ora8ulul.
In acest °chit tFi la gura portuluf, pot incapea eapte
sat opt vase ; ele ancoreaza sat se leaga la vre-o gea-
m'andura platind o tacs1 antreprenoruluT, care a anco-
rat geamandura acolo. Mal inauntru spre fundul por-
tulul, pe unde vine apa Dart, sunt ancorate doue vase,
pe carI se afla 8c6la de marina englezésca, iar pe mal
sunt cladirile, earl tin de acésta c61d. .1 ci cupiil la in-
ceputul carierel lor, la eta tea de 12 la 15 ani, capata
primele cunooinp ale meseriel, ce at sa imbra08eze
mal. arzit.
Cu totul deosebit de cum se unneaza la natiunile de
rasa latina, la engleg Focóla de marina e intocmita ast-fel
ca copiil sa nu fie speriatT de greutatea muncel ; la in-
ceput el stint indrum4i ca sa iubeasca marea 0 sa se
obi8nuiasca cu ea. Ast-fel ace8t1 copil abea Invata putina
carte, ca in clasele primare la nol, dar in schimb t6ta
4iva fac ecsercitil, ce le intaresc corpul, ved lucrurI, ce
le ascut mintea 0 li se da petreceri, unde capata edu-
caOune. Mal tarzit vine de la sine dorul de a Inveta
carte, de a se specializa 8i de a calca pe urmele glo-
rio0lor marinan, curl at fost fala AnglieT. De ad por-
nesc pe bastimente tineril cadep, earl' vor comanda mai
tA,rzit vasele de rezboit ale marinel engleze, pe earl le
admira cele-l'alte natiunl! Dupa cum se vede, engleziI
www.dacoromanica.ro
 167

formeaza mat Intait mima copiilor i apot le r6mane

destula vreme ca sa-I Ind6pe cu cartea.
Curentul, produs la gura intrarel portuluf, ajun-
end In ochiul ce formeaza portul, se mal micsoreaza
Min, dar face multe anaf6re*) i bastimentele trebuesc
legate, cact se intampla stricaciunt. Alt-fel vasele sunt
bine adapostite In acest port, comunica0a cu uscatul e
lesnici6sa, Insa comequl e ne insemnat, cad lipsa ele
incapere in port gonete marfurile in porturile vecine,
cum sunt : Plymouth, Falmouth, Portsmouth si altele
multe, cael pe c6stele Angliet porturile sunt bune
frum6se. Dartmouthul e mal mult portul yachturilor,
cart sunt fórte numer6se ; proprietarit lor vin vara din
interiorul uscatulut, ca sa petreaca ad timpul frumos
plimbandu-se pe mare. Dupa cum e obiceiul la not, ca
familiile maI cu dare de walla, sa, aiba trasura i sa
mearga, la bat, tot ast-fel aci, englezil mal cu avere,
via in sudul Angliet si aÛ yachturt, In cart se plimba
cu familiile lor nevasta, copil, rude, servitort i invi-
tatt. Plimbarile In yachturt si In bard, sunt insa fara
de asemanare mat frum6se si mal folosit6re. de cat
plimbarile cu trasura ; in trasura omul devine trufas,
fe-meia cauta privirea altora, lar copiil r6man acasa cu
slugile sat se duc Fla petreaca si el in trandavie ; In
yacht si pe mare, omul se obisnueste a iubi natura, a
cun6ste lupta pentru ecsistenta, a stima noblqa suite-
tnlut si vigórea corpulul.
Casele dragalase ale acestor iubitort de mare, stint
r6spandite de-alungul c6stel I:1i al canalulul, ce duce In
port ; ele sunt Inconjurate de verdéta fagilor, fie-care
parênd pitulata in dumbravióra el. In partea despre
mare gradinile ail miel poen4e, In cari florile sunt bar
gate in chenarile de verdéta ; o petecuta duce la malul
Anafor e vártej In apl.
www.dacoromanica.ro
 168

apel, unde e o scara curata, iar de ea Btà legata

barca, ce se 'enana pe unde, 4teptand stapAnul
copilaqiI Jul. Proprietaril iubesc yachturile 1Or, dup. cura
arabul iubete calul lui ; de aceea ele sunt frum6se
cochete de-V e drag sa te uig la ele.
Verdéta pe délurile mal dinapoi e stralucitóre. iarba
trageda i aerul caldicel, ca in cele mal frum6se
de prima-vara; aci, ca qi in dumbravile n6stre, mierla
1;lurit in crAng, paserile ciripesc prin pomi i prin lu-
mini§url, oamenil sunt voinici i muncitorl, casele ca-
rate 9i sanat6se ; curatenia la englezl este una din
virtutile lor cele mal principale, dupg, cum mindria e
&tul din defectele, carl li se imputa cu drept cuvent.
Pacaleala eonsululut belgian. Intrarea n6stra in
Dartmouth s'a facut cu ifos ; era tocmal pe la 4 ore
séra, cand portul era plin de barcl §i lumea se plimba
pe cheurl. Echipagiul, imbracat in tinuta de servicit,
eta la front ; oficeril priveail cu binoolurile in tóte par-
tile, iar pavilionul nostru, mi§cat de adierea vêntulul,
se desfa§ura falnic la privirea bine-voit6re a englezilor.
181:Anda ce ne daduse Dumnezet i mirarea cu care ne
privead batrânii marinad englezI, ne mindria ca pe
niqte osta0, carl se intorc de la batalle.
Legatul bastimentulul de giamandura i de mal, se
facu repede ; tot trecend prin portad ne obitpuisem Cu
ast-fel de manevre, pe carl le ecsecutam cu pricepere
fara multa batae de cap. Indata ce s'ail lasat scarile.
Watt intins tang6nelel i s'aft dat barcile la ETA, all venit
autoritagle portulul ca sa ne felicite de bina, sosire
sil ne dea t6te inlesnirile. Asemenea all sosit qi o dr6ie
de furnisod, cad Inconjurara pe d-1 comandant secund,
pe cAnd altil cautat pe oficerul cu aprovisionarea i pe
bucatarl. Putin mal in urma lata ca vine 9i un consul
*) Tangon e bratul de lemn de care se Loe la4rci1e la tipa.
www.dacoromanica.ro
 i60

avend In prova barcel pavilionul belgian, dupa cum se

obipue$e, cfind consulil fac vizite oficiale la bastimente.
Se chema repede 6menil de garda §i, Cu onorurile cu-
venite, d-1 oficer .de cart primi pe consul, pe care 11

duse la d I comandant, IncredinOt fiind ca acest comul

represinta interesele n6stre la Dartmouth, In urma vre
unef rugOciuni pritnite de la legatiunea romana din
Londra.
Peste vre-o cincI minute consulul belgian a e§it de
la d.l comandant cu urechile pleojdite i fórte ofilit, iar
d-1 capitan de cart mi-a dat ordin sa-1 urmaresc cu pri-
virea, ca sä ved ce face. Indata ce consulul a ajuns cu
barca la chell, unite era casa lul, a dat jos pavilionul
consular qi luhndu-1 rnototol tn mana, l'a ttintit de pa-
ment, pe cand .oficerif de la not rîdeaü cu hohote. A-
tuncl am aflat ca acel consul era un negustor englez,
care vindea clrbuni i indeplinea insarcinarea de consul
belgian ; el a crOutica suntem un vapor de rézboit
belgian, cae paviliónele na0onale sémana mult, numal
ca In loe de fA,§ia 'Agra nol avem albastru. Plin de
bucurie, bietul consul 6-a inàiat bandiera i cu tóta
parada consulara, care 11 onora vis-a-vis de cetapnil
din Dartmouth, a venit la noi ca sa ne faca vizita,
fiind cam suparat ea d-1 comandant nu l'a primit la
scara. Ce va fi vorbit consulul cu d-1 comandant nu
pot $i, dar §i acum o fi facend haz englezif de paca-
leala acelul negustor, care nu 0-a vindut cel puOn
carbunil, lucru la care inea mai mult, de cat la ono-
rurl zadarnice. Nu e verba ca, i consulul o Meuse prea
de 6ie, cacI de i pavilionul belgian cam sémfina de
departe cu cel rontfin, totu$ marca rel' de pe pavi-
lionul nostru trebuia sa-1. saraIn ()chi, daca privia mal
bine de la chat .se pricepea mal mult.
www.dacoromanica.ro
 1 le

O privire in Ina Pana:s6, ne dam bine sama

de ce se petrece In jurul nostru, iata di intra si (Mir-
cm» si se leaga de o geamandura apr6pe de intrarea
In port, cam la 200 m. de la nol ; pe data el ne ja

bArcile, earl se plimbaA In jurul nostru. cMircea, pare

cA este un yacht mindru, iar nu un bastiment de r6z-
boiti ; este cel mal frumos bastiment din tot portul ;
engleziï ?I admira mal mult ca noI, cad el stint mal
bunl nunosc6tort
In barcile, carl furnicat prin port, mi s'a intAmplat
www.dacoromanica.ro
 191

Fitt ved ramand copil de la 6 la 7 anT, fete tinere 0

mo§negl cu mustatile rase 0 tetele tabacite In apa sa-
rata. Privindu-I at zice ca t6ta acésta lume e nbseuta
pe apa ; .00, ;liva balacesc in mare ea ratele ; aci trá-
ese 0 mor.
Englezul nu face galagie, asta se vede de la prima
vedere : este insti, f6rte mindru si interesat ; la el, mal
mult ea orl unde socotela buna e inaintea prietesugu-
la Lumea din bdrcile, cart stat in jutul nostru, mi
s'a parut ca are dorinta mal mult de a ne vedea de
cat FA ne arate iubire, dupa cum gasisem la Ferrol.
Acea lume pare ea ne zicea : cuitati-ve la not selbati-
eilor, ca sa vede ti cAt suntem de grozavl» .
Top erat Imbracatl curat, plinl de ifos §i Cu nasu-
rile in sus, dar, pre legea mea ! in t6te barcile n'am
vegut o femee. care sa, fie macar la degetul cel mic al
fetitel din Ferrol. Oh nu ! o englez6ica póte sa fie in-
vetata, p6te sa fie voinica, sa traiasca bine, sa mun-
ceasea ca un ora, dar nu póte sa rapeasca inima unui
camarad ea Florea. Insa daca caracterul englezilor nu
e vesel 0 prietenos, daca femeile lor nu sunt grasa si
frum6se, e drept sa spun ca at si el" bunurile lor, carl
If pun mail presus de alte neamurI. Guratenia °rapid
0 a caselor e tara asemanare maI mare ca la italieni
0 spanioll ; asemenea lumea se hrane§te mat bine, e
mal muncit6re, asculta de legile terei 0 null pierde
vremea cu nimicuti. In ora, unde casele sunt ingra-
madite, locuitorif mal sgracl nu pot avea gradinita lor
cu verdeta, dar el at pus la ferestrele caselor doue sat
trel Ole cu floe, pe call le ingrijesc cu drag.
Viata englezuluI in familie asemenea e plina de
respect 0 iubire ; ea e una din cele mal placute ; am
yelut cuc6ne stand resturnate In fundul barcilor 0
www.dacoromanica.ro
 172

tinend carma, iar barbatul, cu manicele de la camase

sumese, tragea la rame pana vedea stele ver01. Pe acest
on3, care purta cu atata drag lanturile .casnicief, nevasta
fl purta pe unde vrea ea ; me gandiam ca daca ar fi
la nol acest obiceit, mal de multe orl femeia ar duce
pe barbatul eI la dracu, de cat spre casa, unde e sin-
gurul loe pentru fericire.
Libertatea femeilor. Femeile cu franele prea
slabe, cu t6ta harnicia lor, nu at facut procopséla mare
nicl la englezT; ele at inceput sa. (Ante coco§e§te si sa
ceara drepturl la vot si la tóte functiunile, la. cari se
indeletnicesc barbatii. Am aulit spunendu'-se ca una din
aceste femei s'a suparat, pentru ca barbatul el s'a aye-
4at pe un scaun la birt 0 pe ea a lasat-o in picióre
ca pe o caraghi6sa.
Ce va sa zica mojicia asta ? zise femeia venata
de necaz. Cine te vede ar crede cä vil din tara selba-
ticilor.
Odorul met ! Nu te supara, respunse barbatul
Cu blandefe. Tot cerênd ca sa af 0 tu drepturl ca mine,
credeam ca o sa potl a§tepta In picióre pana sa-t1 a-
duca un .scaun.
Credea englezul ca si-a pacalit nevasta, el Incepuse
all arata dintil, dar cu femeile, carI cer drepturI, nu
o scoti la capataiti a§a de lesne. Indata muerea 10 dete
arama pe fata , bietul barbat nu §tiu cum sa, sala mal
repede de pe scaun 0 sa arle nevasta. cdreia 11 venise
nevricalele. S'a lipsit sermanul de mancare 0 zapacit,
nu fotia cu ce s'o mal frece pentru a o linisti 0 a curma
scandalul. In urma, o luna de 4ile, viata i-a fost ama-
W; nevasta nu numal ca nu-1 mal primea in casa,
dar vrea sa-1 prov6ce 0 la duel pentru insulta grava
suferita In public,
www.dacoromanica.ro
 173

De atuncl barbatul s'a inv6tat minte , cand femeia

cutreera pe la intrunirl, când serie prin ziare si fumeaza
ca o locomotiva, el rémane mut , 11 baga In séma cand
vrea ea, o asteapta cu masa si ajuta pe servit6re ca sa
ingrijeasca de copil.
Nu jur ca e adev6rata acésta intamplare, dar, ceea
ce pare neindoios, este cá femeile car' alearga, dupa
dobandirea di:epturilor politice, sunt din acelea carora
li s'a urat cu binele. Ele at de t6te In casele lor, nu
still cum sa-1 mal faca de lucru in gospodarie s'i li se
uraste seqênd. Nu e vorba ! o data cagute In asa hal,
ele s'at priceput mal bine ca noul neam de coconeturi
de la nol, cart jumulesc barbatiT schimband meret la
mode si j6ca In cart' pana se tampesc. Am augit, dar
nu-mi vine sa, cred, ca femel de astea simandicóse se
strang la cate una din ele si j6ca In cartl t6ta n6ptea,
ba si pm de la pranz pana la cina. D6mne ! Dómne!
Ce de munca, si cat ar produce ea, daca s'ar lucra ca
la seoptorile bunicelor n6stre ! Si femeile acestea mal
at pretentil sa fie respectate ca mame, barbatil sa le
gaseasca ideale, bune de iubit L. carne molesita !
Imbarcarea carbunilor. Una din corvegile cele
mai plictic6se din cate avem la bord, . e imbarcarea
carbunilor, cad pe langa marea osteneala, se mal adaoga
si murdaria. Cu tóte acestea tmbarcarea carbunilor e o
meserie Intréga ; ea trebue sa rnearga repede, asezarea
In magazil sa se faca bine. in cat sa nu r6mae niel un
colt gol, aerisirea magaziilor sa nu fie stricata si allele
multe. Bastimentele de r6zboit se intrec carl sa Imbarce
carbunl mal multT si mal repede ; oficeril stat de fata
la incarcare, cad cu cat un bastiment termina mal
repede acésta corv6da, cu MAU el astiga timp pentru
a alerga la lupta,
www.dacoromanica.ro
 174

Cfind se da, ordin de inceperea lucrare, se inhcid

usile cabinelor si ale intrarilor la masina si In cazarma,
apol se pun tendaletele peste bastingaje si copastie, se
acoper asemenea parilmele, busolele, tunurile si orl-ce
lucru, pe care s'ar putea pune praful de carlount In
stirsit barcile se del la apa 6menif se Imbraca in haine
de corvóda, iar fochistif scot capacele de la magaziile
de carbunl si aduc ciocanele, iar ce mal abilI se vara
in magazil pentru asezarea carbunilor. Echipagiul, dupa
ce a scapat de apel, e impartit in grupe, din care una
1-613:lane pentru serviciul covertel, iar cele-Palte sunt re's-
pandite la incarcatul carbunilor, la caratul cosurilor, la
cal:1W, la turnatul In magaziï, la maturl, etc. etc. Gaurile
capacelor de la magazil Bunt asa de mid in cat unil
bolovanl de carbunl nu tree prin ele 'Ana, ce nu sunt
sparg Cu ciocanul cel mare.
Pe Wag& grupurile de corv6da, mal stint gradatt
carl inum6ra cosurile, supravegheaza munca si asezatul in
magazil ; In stirsit d-nil sub-mecanicY si oficerul de cart,
conduc lucrarea cu cea mal mare ingrijire, silindu-se ea
sa, nu se intample accidente si sa nu se piarda vremea.
Cand toti 6menil sunt la posturile lor, and s'ail
asezat schelele, s'at verificat cântarele ; cand seful de
echipagiti a ragusit strigand sa se inchicla peste tot, sa
se acopere totul. sit nu se uite nimica, se da in stirsit
semnalul de inceperea lucrarel. Pe data, lopetile de fier
incep a zarnai prin gramada de carbunl, putin mal in
urma schelea scartfie sub pasul 6menilor, caff due co-
surile incarcate, coverta r6suna de tranteala cosurilor
pe gaurile capacelor, iar praful negru marunt ca Mina ecs-
tra-fina, se ridicit printre catarge, véntul 11 apneä si-1 na-
pusteste prin gatlejurile 6menilor, prin urechile d-nilor
sub-mecanicl, ba chiar si prin gurile d-nilor oficerl. Sub
www.dacoromanica.ro
 175

genile Incarcate de praf, ochii se maresc, sprincenele se

imbina, mustatile se imbacsesc 0 gura se micrreaza.
Sa, fi v6olut in acest hal pe Mamuita al nostru, al fi
jurat eh, a scapat din colivia unul circ.
Cate o data, prin c64a de praf, se aude gura celor
de la chntar, call se sfadesc cu 'furnisorul, lucru ce se
Inampla, des, mai ales cu furnisorif ca cel de la Dart-
mouth, om in stare sa traga pe sfóra pe jidanul cel
mal perciunat. De la cantareala unul rind de coprl re-
mane praf pe platforma decimalulul, sat cad bulgara0
de carbunI printre greutatile de cumpana, 6menii fur-
aisorulul arunca repede alte co§url pe decimal 0 nu dan
ragaz la af no§tri ca sa mature praful, a§a chi la fie-care
eantareala suntem ciupip cu chte qeapte sat opt kilo-
grame de carbunl. Merse acésta cantareala de vre-o
chte-va orl, dar and v64u d-1 sub-mecanic ca prea se
face englez furnisorul nostru 0 nu baga in gm& reclama-
liunile nóstre, o rupse k;i el pe romAne§te 0 Wu pe
6meni. sa stea din lucru. D-I comandant, secund thud
chemat la cantar, puse pe furnisor cu botul pe labe 0
lucrul Incepu ridicandu-se din not norul de praf.
Cum cruciptorul arde in fie-eare gi de voiagiu cam
20 tone de carbunl, la ajungerea In port noi imbarchm
200 tone, ceea ce face o corvada destul de mare, ce ne
cocoraza cu caratul carbunilor Pentru marile cuirasate,
earl Imbarca dintr'o data doul sat trei mil de tone, chel-
tuiala e mult mal mare; dar sa viu la caratul nostru,
cad numai cine vede gramada de 200 tone p6te pri-
cepe petrecerea nóstra child ajungem inteun port. Peste
o ora de munch, totul e acoperit pe bastiment de praful
carbunilor; ca viscolul, el patrande prin cele maT mid
crapaturi, murdarind orI pe unde ajunge. Caratul cu
spinarea ne obosWe repede, alt1 6merff ne schimba Ili

www.dacoromanica.ro
 1.76

nol trecem pe la cantar, la maturl ai unde e manca

mal ustóra ; cel cart sufer mal mult stint fochiatif a'i mal
cu seama cel de la aaes;latul carbunilor. Ghemuip In
magazine de carbunl, intr'un praf orbitor ai. Cu lampile
fumegand, el lucreazä repede cu sud6rea pe frunte, cad
se astupa gura intrarel in magazie. De la priceperea
fochiatilor ca sa asele carbunT, mania ai greutatea ce
pite ;ncapea in magazie, cu fochiatl proatl, ;rite() ma-
gazie de 5 ) tone, nu se p6te baga de cat 40 la 45 tone,
lucru ce e f6rte r611. Bastimentul ne avènd carbunl mulff
nu p6te sa, mearga, departe, el e silit sa, se opreasca
taal des prin portan l ai sa faca cheltueli, cad o intrare
In port costa, apr6pe cât si pretul carbunilor. Pe langa
pierderea de timp ai cheltuelile cu hrana próspata, sunt
taxele : de pilotagiu, de farurt patent& de sanatate ai
altele, carI te fac sa, stai cu mana tot in buzunar.
Zor ! Zor ! strigä catre fochiatl 6menil de la coverta,
cart sparg bolovanil de carbunt Zor ! le repetd cel cart
vin cu coaurile ai n'aft unde sa, le verse. Zor 1 le ordona,
domnil sub-mecanicl ai oficern, lar el vNand a trebue
sa, zoreasca, sa inmultesc ck pot , peste un airoiti de
sud6re vine altal, praful de carbunI '1 ingróae indata
a'i pe Asta, iar fate, bietulul fochist sa, acoperg, Cu un
fel de c6je de carbune, care-1 sta pe figura ca o masca.
Vrea el sA dea cu mana pe obraz ! e ai mal r611; mana
luT e plina de carbunl grauntoal ai daca sa, aterge cu
ea, In loc de Mind pune tar*. Lucrul merge repede.
6menil tot inghiOnd praful de carbune, mal rid, spun
la izn6ve ; tochistul e ai el ora, de a'l nu maI seamana,
sc6te capul pe gaura, ca MIA arAte dinO, dar... Guarda!
Ii striga, cArAtorul ai coaul ca carbunl cade in capul fo..
chistuluI urmarindu-1 cu prafal lui pana, in coltul magaziel
unde a fugit.

www.dacoromanica.ro
 07
tn sfir0t vine vremea prAnzulul, se da de Inceta-
rea lucrulul 0 6menil alearga la pompa ca sa se spele,
pe dad eful de cart cu qefil de divisi6ne se bocesc cu
fluerile, ca sa dea semnalul mesel, strigAnd : ,z6meniI de
serviciti cu gamelele la bucatArie». Fochi0iT intilrziaza
ca sa ispraviasca cu asezatul carbunilor in magazie,
apol, cand cd-raltl incep a se pune la masa, eT incep
a sc6te capetele prin gaurile capacelor ; sunt negri ca
n4te faraoni, pe unde tree r6mfine urma. Spalatul la
pompa e vorbd g6la ; sgpunul nu se topete in apa de
mare, praful de carbune r6mAne lfpit de piele, cad BA-
punul netopindu-se in apa, ingelaeqte fata.
Cel carora nu le ajunge praful inghitit in timpul
IncArcatulul cArbunilor, i0 pot complecta provisia in
timpul mesel ; bucatarul, ca sa nu se inabup de fum,
a deschis up, de la bucAtarie, care se afla lénga gaurile
unde se trântesc coprile cu carbunI 0 ast-fel supa din
cazan are mal mult praf de carbune de cAt b6be de orez.
Dupa masa se da repaos o ora intréga. omul obosit
póte atipi putin, dar unde ? Casarmarul il da afara ca
e murdar, pe coverta sunt carbunI, pe duneta e locul
oficerilor 0 pe teuga sunt sergentil; call nu prtmesc
pe cel murdarT. R6mâne dar ca loe de odihna tot gra-
mada de carbunl, din care 6menil fac saltea 0 pun
miina drept perna, spre a dormi mal bine ca In puf.
Munca reincepe, ca 0 dimiata 0 Ona séra ne
grabim ca sa scapam de murdarie ; 6menil de la cor-
vada nu se maI schimba, zic6ndu-se ca tot sunt el
murdarI. Abea s'at descarcat cele din urma cope 0
s'ail adunat uneltele, ca ordinul de (armali pompele»
rèsuna pe coverta ; se ridica tendele de pe copastiT, no-
rul de praf se indoe0e din scuturatul lor, iar furnisorul
alearga sa-0 adune coourile, stramband din nas ca unele
12
www.dacoromanica.ro
 178

din ele rupt de atta tranteala ce at patit. Pe

data praful este mui9,t de apa care curge irciie peste
tot ; aerul devine curat §i 6menil simt placere stt bttla-
ceasca prin apa ce se grarnadWe pe covertit. Fochistul
a rèrri as la lucru, el mal are cu aqezatul carbunilor cel
putin o orit i ca sa nu intre apa In magazie s'ati Inchis
gaurile capacelor, aqa ca s'a luat i pulinul aer ce mal
ajungea la fochiqfi.
Pe cand se manevreaza ghiordelele *) tuburile de
la pompa plesnesc de presiune apa ti4ne§te cu putero
spaland manecele de vènt, catargele, copastia 0 tot ce
este ridicat, unde nu se p6te ajange cu mana. Dupa o
prima limpezéla, cand murdaria a fost curatita §i 6menil
respira mal cu placere, 'se da la spalatul pe corp. Tot
echipagiul ja sapunul, se desbraca pana la brat 0 se
curata cum póte praful de carbune patrunde in piele
aga de tare, In cat nu e chip a scapa de el de cat dupa
clout!) sat trei spalatue. Cu t6te acestea se schimba hai-
nele de corvóda dupa prima spalatura 0 se reincepe cu
periile a se freca albitura cu sap un, a se limpeqi co-
verta, a se rapheta de apa 0 a o Serge cu coqile. Pana
sa, se termine cu spalatul prafulnl de carbune vine séra
0 masa se mal intarzie, cad r6mane Inca, curatitul bar,
cilor i multe altele. Paharul de vin ce se da la masa,
e r6splatit de o suta de off, dar el e primit de t6ta,
lumea ca o pomana ; o picatura de vin in stomacul
omulul obosit e cea mal bung, doctorie spre a uita pra-
ful de carbune, ce a Inghilit
Ast-fel am petrecut la 16 MaiÛ, i n care am im-
barcat 150 tone de carbunl ; cand scapam de value
ajungem In porturl, dam peste aceste petrecerI, dar
acum suntem obinui I, cad am plecat sa facem treabA,
Ghiordel este o gttldtd de lemn cu care se card apn.
www.dacoromanica.ro
 170

iar nu plimbare. Mie unul nu-mi pare rèt ea mò aflu aci,

pe apucate, gasesc §i timp ca sa v6d lucrurI despre
cart audiam vorbindu-se §i le doriam.
Meru echipagiului asupra obiceinrilor locuitori-
lor. A doua di dupa Imbarcarea carbunilor trebuia
sa plecara Inainte, maqina era gata pregatirile de
§3i.

plecare complecte t se pusese capótele de fum pe ca-

targe, ordonantele asezase farfuriile In rastele, iar tunaril
stab gata ea sa puna amaragele pe tunurl, adica cum
s'ar zice pe romAne§te sa le lege sdravan. Mud nb a§tep4
tam ca sa se dea la posturile de plecare, veni ordinul
ca plecarea se amAna pe a doua li 0. cä acum pleaca
numal «Mircea» §i ast-fel facuram volta sag la loc 'nip
carea, cum ar zice camaradil de la regimentul 11 Siret,
ca earl petreceam la Galatl. Pricina amânarel a fost
un pilot englez de la a Mircea» care intArziind, a tre-
buit sa-1 a§teptam §i sa dam la a Mircea» pilotul nostru,
mo§ Vella, pe care 11 zapacisem tot intrebAndu-1 despre
tot ce vedeam §i auOiam. Mo§ Vella cuno§tea bine c6s-
tele EnglitereT, el naviga prin aceste marl de 23 de anT,
vorbea bine engleze§te si nu se obosia acsplicandu-ne
tot ce 11 intrebam ; era profesorul nostru, de la care ne
tolosiam mal mult de cAt din cetitul cartilor.
Amilnarea plecarel a folosit echipagiulul, cad s'a
dat voe permisionarilor ca sa iasa in ora § si sit se
plimbe in libertate pe pamèntul englezesc, pe care 11
priviam cu drag de pe bastiment. Cel r6ma§I la bord
at complectat curatenia 0 cAnd n'at maI avut de lu-
cru, s'at pus cu c6tele pe copastie privind la semnele
ce le faceam de pe délurl 0. la bareile carT se plimbatt
prin port. Timpul era frumos cum rar se vedea prin
aceste iocurI, unde plóia §i céta domnesc mal tot anul :

www.dacoromanica.ro
 180

ast-fel eel e§iti in ora § att putut sa se rasfete la 86113 §i

sa se plimbe pe unde at voit.
Séra la prova t6ta lumea era voi6sa, ea de obi-
ceit care maT de care se Intrecea sa istoriseascit ce a
bagat de gird sad ce a patit, iar eel-1%1V ascultatt 0
1/0 lat parerea cum ii tia capul. MaT intaitt d-1 capo-
ral Tote Elice ne povesti ca, la Dartmouth nu e o
piata ca In ora§ele pe unde trecusem, ei numal o hala
mica unde se vinde pegtele ; zarzavatul se gase§te pe
la bacanif satt alte pravalii, cu marfurile cele mal deo-
sebite. Cel-l'alti camarall Ineredintand spusele d-luT ca-
poral Tote, declararg ca In acest ora § cépa e jupanésit
mare, ea nu se maT titvale§te pe pietrele din piata sat
sit stea la obor gramadita In téncurl, ci, juptInésa cépa,
locue§te prin baeitniile prima, cot la cot ca ceaiul co-
lonial, cu cutiile de sardele, cu branza englezésca, 0 cu
multe alte articole, carl la noi nu sunt de nasul cepeT.
Lucru ne maT pomenit nici la bulgari, de carid cuis6-
rele §i scorti§órele stat smerite prin rafturT, cépa e co-
eotatit la feréstrit In vitrine, stä acolo ca o frantuz6ica
§i face bezele trectitorilor.
CartofiT sunt cavalerii cepel, eT stall pe langa ea
0 acesta e tot zarzavatul englezesc ; Incolo carne 0 iar
carne, rar se v6d cate-va ota, lapte 0 branza. Oamenil
din Dartmouth n'at niel o idee de gramOile de varza,
despre §irurile de bame, despre patlagelile Impanate,
fasolea saramura, capatanele de telina, castravetiT un
let suta 0 alte multe zarzavaturi, fara a mal pomeni
de patrunjel 0 marar. Aci se Indoapa cu carne 0 cartorT,
ciupese din paine ea 0 cum ar fi o leguma rara §i asta
e t6tä mancarea lor ; n'at nieI chiar o bucata de mu-
ratura ca sail puna in gura.
La englezi eépa costa, 60 la 70 bard liilogramul,
www.dacoromanica.ro
 181

prin urmare e mal scumpt ca la nol carnea ; pAinea se

vinde pe la cofettril Cu cantarul, iar poporul ma-
nânct carnea pe jum6tate friptd si presdratt Cu multt
sare. In prdvaliT servesc multe femeI ; ele sunt istele si
mal bune la vinqare de cat bdrbatil, cad muncesc la
lucruri mal grele.
Vinul la englezI este o b6utura de lucs fórte cos-
tisitáre ; o sticIA de vin costt, de la I la 8 ler, de aceea
sdrAcimea nu p6te st, bea vin, ea se otraveste cu un
fel de basamac ca al nostru si betivii, in Ice de ris, iti
fac scarb6,. arciumile
. sunt intunec6se si murdare, Mu-
torii mint fdrt chef, ei beat numal spre a se ameti, iar
femeile call vind in cArciumT, indeamnA la b6ut pe ne-
norociVi indobitocili, apoi cAnd all isprdvit banil si nu
se mal pot line pe picióre, i1 dá afarA ca st nu-i gt-
Biased politia in carciuma, cAci cArciumarul ar fi amen-
dat. In Anglia, unde sdracimea se tfimpeste asa de mult
prin belie, a fost usor inimilor milóse ca sit faca sta-
bilimente de temperantä, in cari se bea pumal ceait,
cafea si siropurl, adicA MuturI nevatitmAtóre ; la not
unde b6utorul face chef cu turburel, ar fi Inuit mal
gret sa desobisnuestI pe romAn de paharul lul cu vin.
In Dartmouth femeile sunt imbrAcate simplu si cu-
rat ; mal tóte at aceeasI imbrAcaminte : o fustd de Unit,
o araitsutd de percal, indiana sat chiar lino, o centura
de piele si ghete cu tocuri late. P6rul lor, sucit in cad.,
e pAstrat inteun rizil ; umbla, pe stradd cu capul gol,
san pun o sapcd, sat o pdlarie barbatéscd, de paie. A-
ceste femel merg repede pe stradd, cAnd pasesc se saltd
In v6rful piciórelor, at aerul mat mult de fdttilat FA par
de un caracter prefAcut.
Femeile mai cu avere sunt imbracate mal ca in-
grijire, n'at rizil, dar niel ni se Ora cu lucs ; ele preferd
www.dacoromanica.ro
 182

lucrurl trainice, simple qi utile. Barbatil sunt imbracatt

Cu un saco, pantalonit sume0' ca de obiceit, gapeä cu
galon lat de lânä i baston gros in mana. LueratoriI
daca nu at lul6ua in dintl, in mfinele la spate ;
manecele de la cam* r6sfrante, pantalonit tinutl in
bretele, umbld, Cu capul gol, sat acoperiti cu o apea
pleojdita inainte.
Barbatil i femeile, at multa libertate in vorbirile
lor, dar nu tree peste marginele bund cuyiinte; fie-care
e r6spun4etor de Ei6rta lut si se paze0e de pacaléld, de
aceea la trebuinta §tie sa se apere 0 sa-§1 vada de *in-
teres. Sunt robugt, bine legatt 0 le Place sa se arate
voinict i grozavi; p6eat ca nu sunt i frumo0, dar et
se lauda cu uritenia lor. Prin stradele oraplut am ve-
slut copit numero§1 0 viol; pe ad v6rsatul i anghina
n'at secerat cardurile vesele ale dragA1a0lor
dupa cum at facut la not in lard,. Atat copal cilt i 6me-
nit mart, at joeurt earl le intaresc puterile, adev6rate
ecsereitil pentru dobandirea sanatatel, iar nu cafenelele
cart itt store buzunarele tampese mintea. Engle-
zilor nu le e ru0ne sd se jóce de-a mingea, de-a p6rca
alte asemenea jocuri, de cart le e ruqine doraniklorilor.
no0ri, dupd, cart se iat i eel din sate.
Camaralif, earl s'at plimbat prin imprejurimile
oraplut, ne-at spus asemenea ca peste tot campul e
aeoperit cu iarba désa i frageda, pamêntul e impartit
In 1ive41 marginite prin §anturi çi findurT de fagt ba4
trant. Drumurile, ca 0 la Alger, sunt largl, curate 0
ingrijite de-ti vine sa te tot dud pe ele ; pe marginea
drumurilor, sub umbra fagilor, se gase0e, id 0 colea,
cate o teava, prin care curge apd, cate un scaun de
odihnit, sat cate o casuta inconjurata cu verdéta. Vitele
sunt frum6se de tot 0 ingrijite ca i 6menit ; ele pase
www.dacoromanica.ro
 188

prin 1ive4I o larba frageda, in care nu se gaseste t.r

de buruiana ; dracila, ciulinil, coital babel si alte ase-
menea plante vatamatóre, niel nu sunt cunoscute prin
aceste locurl. Neat ca1 prin aceste locurl nu sunt de
cat 'Nell si lipsesc holdele auriI de la noI ; grata, me-
iul si altele, nu creso prin aceste locurl de cat cu mare
greutate, lar vita, visinul, persicul, nucul si p6mele
cele mat bune lipsesc cu totul.
D-1 sub-mecanic ecsplica 6menilor, cart se mirat
de lipsa pomilor, ca In Anglia ernile sunt lungl si aspre,
iar verile scurte, asa ca p6mele nu se pot cóce si de
aceea lipsesc pomil. Cu cat merge omul mal spre nord
ea atata erburile si pomit devin mal rarI, 'Ana pier cu
totul ; fia-care fel de iarba si. de r6da se opreste spre
mia4a-nópte, acolo unde nu mai p6te suferi frigul. 116-
rile cum sunt : Anglia, Norvegia, Suedia si Rusia des-
pre nord, Bunt nevoite sa aduca hrana lor din alte lo-
curl si sa lucreze alte lucran l in loo de rnunca campuluT,
unde frigul impedica cresterea pomilor.
Atuncl de ce In Odle calde unde e belsug, nu
sunt naOunile maï puternice ? lntreba d-1 caporal Ciolacu,
In Orile calde, rèspunse d-1 sub-mecanic, omul
este maI molesit ; el nu are nevoie de multa imbraca-
minte, cad traeste apr6pe gol ; nu se gandeste daca are
ce manca maine, cad cu dou6 póme adunate din po.
mul de la nasul 14 se satura o li intréga. In Wile
red din contra, omul trebue sa se Imbrace bine si saF
manance mult, de si In tara lut nu gaseste paine, le-
gume si fructe ; el m6re de f6me daca nu munceste
mult si cu pricepere.
Nu vedetl vol ca aci, daca te lenevestl un mi-
nut, dacd nu sal sa.muncesti cu spor, altul ip apuca
Inainte numal de cat silt ja bucata din gura. Aci nu
www.dacoromanica.ro
 IN
merge ca la spanioll si In tenle calde, n'al vreme de
pierdut, trebue sa lasl ddra la o parte si, hotarlt, sit
luMI ca lupul mort de f6me. Ca sa castige mal mult
negustorul de aci a lasat pe femeia luI sa. vinda In pra-
valie, iar el a cautat alt-ceva de lucru, de unde sa mal
scóta ceva ; daca el nu facea ast-fel, altul ar fi facut In
locul lul, acela ar fi cfistigat maT mult, ar fi apucat
Inainte si ar fi trait mal bine. Ba si mal mult Inca!
cand englezul a vNut ca nu-I mal ajung braVele si pu-
terea, a nascocit masina si a pus sa traga din greti In
locul lul, iar el a con dus-o si a castigat mal mult, cad
a lucrat mal repede, mal mult si mal bine. Mara de
asta, englezul a stiut sa vInda lucrul luI mal scump de
cat cump6ra lucrul altora, el, cu capul si masinile lui,
lucreaza pentru altul o ora 0 pentru lucru-1 de o ora
plugarul si omul din Odle calde lucreazA treI si patru
ore, ba si o qi intréga. E mare lucru In lumea asta sa
stil lucra ce trebue altora 0 sa vinql cu preV munca
ta, faiá sti maT imparp" castigul cu samsaril. Numal In
Wile maI red, unde omul traeste In strimt6re, se fac
mal bine asemenea socotell si puterea poporuluI oreste;
pe cat& vreme In Wile calde, unde e belsug, lenevia
si lucsul te fac a cheltui Wit a cfistiga.
Pe cand stam ast-fel de vorba, iata, ca intra In
port vasul italienesc ckretusaz , ce mergea la Kiel ca
si nol ; el fu primit in aplausele echipagiulul, care se
bucura, ca 0 cum ar fi fost un bastiment al nostru.
Indata se facura visitele oficiale, iar nol intraritm In
vorba ca ómenil din barca comandantuluI, de la care
am aflat ca la Kiel mergea o escadra italiana f6rte
maréta, compusa din bastimentele cele mal de frunte
din marina lor. Pana acum escadra a avut un voiagia

www.dacoromanica.ro
 185

teribil de grail ; ea a fost prinsä de valurl enorme In

golful de Lyon, a luptat cu rafalele la Gibraltar, iar
in golful Gasconiei a dat peste céta.. Dupa cum ne
spuneatt ace§tT 6menl, s'a Intilmplat sit fie un timp f6rte
rèti tocmal cand nol eram la adapost, ap, ca ne-am stre-
curat nu se putea mal bine 0 mal cu noroc.

www.dacoromanica.ro
 VII.

De la Dartmouth la Wilhelmshaven

Navigarea pe sub cbsta de sud a Anglia La 18

Malt, dis de dimineta, veni pilotul la bord 0 pardsiram
Dartmouthul trecend pe Mg& «Aretusaz , cu caie am
schimbat un salut fratesc si urOxI din inima, cum 10
fac intre el marinarii, carl o BA se intAineasca pe mare,
untie viata, lor e in mama luT Dumnezet, comandantul
suprem al venturilor 0 al apelor. Ne-am luat remas
bun de la dragala§ele casute, cad dorrneat pe mal In-
valuite in rec6rea diminetel 0 Indata ce recunoscuram
capul Start-Point, am apucat drumul pe sub c6sta A n-
gliel spre a esi in Marea Nordulul. Timpul e frumos
ca si erl ; marea linistita ca 0 un lac. abea palpita
lute() hula lunga ; un voal, format de o céta usóra, o
acopera in departare, unde omul viseaza ca este feri-
cirea celor dreptl 0 minunile lumeI, de care nu se
p6te desparti.
Ca la panorama, c6sta Angliel se desfa§6r6 Ina,
intea n6stra ; ora§e marl, fabric' Cu coprile inalte
Omit la cer, porturl cu padurl de catarge, furnicaruri
omene0I viermuind ca albinele in stup, tree repede prin
vederea n6stra 0 reman departe in urma, iar Mainte-ne
resar altele mal numer6se si maT mart Cruc4etorul
(Elisabeta» aluneca pe apa ca o rAndunica in sbor :
trecem pe 'LTA bastimente numerése, earl se tin ir
www.dacoromanica.ro
 187

ca niste conv6ie la rèzboit ; ele transp6rta eftin nepre-

tuite avuttf *i ajung la destinatie me repede de cat
trenurile cam- ferate. Tel, colea, cAte un bastiment
ne saluta cu pavilionul,..not rèspundem repede §i gonim
meret Inainte, ca sa ne folosim de timpul frumos 0 sa
ajungem din urma pe bricul (Mircea», plecat din Dart-
mouth de ell dimineta.
ate o data se v6d mar1 ..stabilimente de baI, unde
unit se scalda, altil privesc marea stAnd pe scaune in
cazinuri, iar alp' fug cu bArcile pe apa, cautând sa, fie
laudati de eel carT privesc de la mal. Alta data zarim
fumul de la fabricile vre-unui mare ora. departat Ina-
untrul uscatulul ; nu avem vreme sa cercetam ce este
acolo ; bal 0 crap sunt fórte multe pe es:5sta AnglieT,
ele se tin unul de altul si trebue timp spre a le cu-
n6qte.. Gi6rsa de .atlaz a qefulul: timonier nu are nimica
In ea, iar pilotul, cu care nu ne putem intelege, sta.
mut 0 se tine drept ca 0 cum ar fi Inghitit o c6da de
cange ; ast-fel ne mullumim a privi cu gandurile sbu-
rate i cu mima plina de o duiopre, ce nu ee póte
spline cu vorba.
In acest chip, sub un sóre lucitor, am trecut de-a-
lungul c6stei engleze dintre Start-Point 0 Portland, apoi
dintre Portland 0 capul SAnta Ecaterina din insula
Wight. Am privit mult spre Portsmouth, care se perdea
In ceta alburie 0 sera, pe la. qése ore, eram in apro-
piere de capul Beachy-Head, cand ne-a ajuns miragiul,
despre care de spusese ceva pilutul Vella, dar niel o
data nu-mi venea sa cred ca natura p6te glumi Ewa
de minunat.
Miragiul pe mare. se ridicase céla alburie ce
acoperea marea in departare 0 acum vederea se intin-
dea peste tot orizontulz merett schimbt, i meret mar-
www.dacoromanica.ro
 188

ginit de vederI InantAt6re. In jurul nostru eratt mal

mult ca cincl-spre-clece bastimente merend In diterite
directil, dupit cum aveat nevoe ; ora§ele Brighton, East-
Bourne, Hastings. abea se zareati prin fumul ce se

Intil0 de la numerósele i Mátele co§iurt, unde mallinile

lucrat pentru colosala industrie a poporulul englez. De
0 dEit4 mi se paru a nol auntem sin de tot, ea pe un
www.dacoromanica.ro
 189

OA de munte, lar cele-Palte bastimente se tuicsorarit la

vedere ca si cum ar fi fost trite° vale depArtatit. La
marginea orizontulul êrmul uscatulul i orasele depAr-
tate apAreall vederel nóstre, de si ele r6mAsese in urna
si le pierdusem din vedere. Timonierif, earl observan
miscArile din jurul bastimentuluT nostru i notat arasele
ce se zAreat, se trecarA la ochI creqénd cA-I insealit
vederea lor. BAnuind apol cA marea e fermecatA, el nu
oral tocmal departe ca sA jure en no' suntem jocur vre-unel
pozne, dupA cum ne spunean la plecare Invq4i1 mu-
calitl, earl erat la bord cu noI. Intel) vreme, pe la 7
ore s6ra, un bastiment ne incrucisA drumul, trecAnd
prin fata n6strA cam la 500 metri depArtare ; pArea cA
el are sa treacA pe sub noI, asa se vedea de jos si mic.
Acésta, ciudatA privire a tinut aprópe o orA, pAnA
ce s6rele s'a ascuns sub un nor ; atund totul redeveni
ea maT inainte, iar no' ne miram s't vorbeam meren de
acéstA intfimplare, pAnA ce d-1 sub-locotenent ne-a spus
causa miragiul ui. Pare ca céta alburie ne-a jucat acéstA
festit, la care nu ne puteam gAndi ; inainte ea razele
sórelul sA ajungA Ora la nol, ele trebuian sa treacA
prin c4a, ce nu disparuse, ci se transformase devenind
f6rte subtire ; orI in trecerea lor prin acéstA céta razele
se strâmbeaza din direcOa ce an si est-fel aratA lucru-
rile anapoda. In pusciurile de nisip ale Africel se in-
iampla adesea ca si pe mare ; cAl6torul vede ponal,
fântanI de apA ce i se par api6pe si la carI nu mal
ajuuge tot mergênd to. spre ele.
Trecerea prin pasul de Calais. Nora] se Intinsase
repede pe cer, lar fulgerile din fruntea lut se vedeati
tot mal bine cum spintecan intunerecul ; ele se apro-
piatt de not i ne silirä ca sA ne luitm gandt.d de la
minunea miragiului, pregAtindu-ne de timp r6n. Se zice

www.dacoromanica.ro
 g0

c tn caaalul La Manche, pe unde treceam nol, vèntul

se Infunda in el ca bite° palnie, iar in pasul dintre
Calais 0 Douvres, valurile devin marl i scurte ca In
Marea Négra, de aceia se facura tóte pregatirile, pana
la cele mal miel, mal cu sém c lncepuse a se auqi §i
tunetele. Alt-fel cerul nu era tocmaI amenintator, faru-
rile se vedeat in t6te partile ; cate o data aveam In
vedere trel i patru ; grije mare n'aveam cad porturile
sunt numer6se i apropiate ; numal sa vrea d 1 coman-
dant 0 ele ne primesc cu bratele deschise, mai cu séma
ca trebue sa, facem cheltuell. Ast-fel, lasand la o parte
porturile Le Havre, Portsmouth, earl' r6masese in urma,
avem In apropiere porturile franceze engleze : Dieppe-
Newhaven, Boulogne-Folkestone, Calais-Douvres, cum 0
altele, carl nu servesc ca trecere dintr'o tara In alta,
cum e baia de la Somme.
Catre ora 9 séra eram de servicit pe comanda, cand
d-1 capitan de cart imi spuse sä insemnez un far depar-
tat, de la care nu se vedea Inca lumina, ci numal un
snop de raze lumin6se, ridicate de-asupra orizontului ;
farul se chiarna G-riz-Nez, e electric 0 arzat pe capul
Griz-Nez, punctul Frantel cel mal apropiat de Anglia.
Acest tar are lumina cea mal puternica din canal ; el
pare ca o luminare in mama Frantel, care prive§te ca-
tre strinatóre spre a zari forla de care s'a sdrobit am-
bitia i planurile el. Am auqit spunAndu-se ca la South
Foreland, unde e intrarea spre Douvre,s, se afia un far
puternic ca i cel de la Griz-Nez ; pare eá lucrarile de
arta sunt f6rte mari i numer6se in porturile din acésta,
regiune a strimt6rel.
In stir0t, Cu t6ta, g6na cructrtoruluI nostru, norul
ne prinse din urma, pe and ne aflara intre Denge
/*Tess 0 Folkestone pl6ia picura ca prin sita, dar fara

www.dacoromanica.ro
 191

vijelie, ct,c1 véntul, oprit de aeral uscatuluT, ctiduse fórte

mult si se avezase cu botul pe labe. In jurul nostril Cu
t6td plóia, era o privire din cele maT mAreVe : se vedeat
luminile de la numer6sele bastimente, earl treceat pe
mare in t6te partile si se zareat luminile de la orasele
dese de pe mal. Prin intunerecul n °WI din tóte pArVile
luceat luminl .si iar lumini, de t6te marimile si de t6te
felurile, ma' mult ca in 'gala unui oras, unde viermuesc
6menil. Printre aceste lumini, atat de numer6se, era
gret sa deosebim pe acelea dupa cari trebuia st, indrep-
tam mersul nostru si pilotul englez, luat din Dartmouth,
ne-a prins bine. Mie unul mi-a pArut r6ü ct, am trecut
n6ptea prin acest pas, se zice cä pe ambele malur1 co-
surile de la fabricl stall ca niste monumente, iar por-
turile se Vim unul de altul, asa cä navigarea e o ade-
vërat5, plimbare. In loe de plimbare noT ne-am ales cu
frica st, nu dam peste alte bastimente, earl furnicat
n6ptea ca licuricii si nu se mal ispraveat de zapacise
pe timonieri si pe top' cari vegheat la drumul cruci-
setorului nostru.
Cesta Belgiel g a Olandei. Mud s'a luminat de
diu6, tocmal treceam de Calais, unde !nceteazA, strim-
t6rea si incepe Marea Nordultil ; de aci spre nord dru-
mul devine maT lesnicios, caci bastimentele se r6spAndesc
in tóte directiunile pe o suprafata maT mare. De la
capul Griz-Nez si Onä la tarul plutitor Maas, in drep-
tul intrarel de la Roterda,m, c6sta Europe e presarata
de o multime de bancurT mid printre earl nu pot na-
viga bastimentele de cAt conduse de pilog localT. Dru-
murile spre porturile marl ca Anvers, Rotterdam, Am-
sterdam s'i altele, sunt insemnate prin geamandurT si
faruri plutitóre, earl' te incurca Cu cAt sunt mal nume-
r6se ; ele formeazt, aliniamente cunoscute de pilop si
www.dacoromanica.ro
 192

arata directiunile de urmat spre a infra In porturl, oco-

lind .bancurile.
Cu luminatul de lita, cam pe la 3 ore diminéta,
s'a restabilit si timpul frumos ; 6meniI nu se indurati
sa se duca la culcat, de i el erall de servicit de la ora

\..
11 sera; cea mal mare parte at remas pe covertA spre
a privi si a vorbi despre viata pe care o due pAzitoril
din farurile plutit6re. Aceste farurI sunt instalate pe
bastimente midi si stall ancorate In pustietatile marel
in Oa vremea, pe timp frumos ca $ pe furtunile cele
www.dacoromanica.ro
 A8

mg teribile. PAzitoriï din farurile plutit6re duc o viata

de adeverap calugarY, tot-d'auna sunt in pericol, ve-
gheazt tóta n6ptea sa nu se stinga lumina farului r$i

manAnct, provizie pe care o primesc o data la fie-care

15 sat 30 de lile.
Vasul, care 'Arta farul, nu e ancorat de prova dupa
cum se face de obiceiti cu bastimentele call navig, ci lantul
ancorel trece apr6pe de mijlocul lui ca la o geamandura.
Acest Ian; e legat de trel 0 patru ancore, carl tin din t6te
directiile ventulul, cad vasul e scuturat de valuri cu o
putere teribila qi nu are niel un adapost, el fiind aqezat
in mijlocul marel 0 in apropiere de locurile pericul6se.
Camaradul Sandu, care se mira de viata sihastrica
a pazitorilor din farurile plutit6re, fu de parere numal
de at, ca sa introducem 0 la no' moda asta de calu-
garie, p6te s'o prinde cual s'att prins altele mult mal
nefolosit6re, dar capitanul de arme hotart et pe farurile
plutitóre trebue BA se 4eze puqaxiile, cad real de mare
va forta pe hop se, dea la lumina tot ce at furat. Adu-
narea generala a lnvetatilor de pe cruci§etoral «Elisa-
beta» avend in vedere a parerea capitanulul de arme
nu se p6te discuta, sacrifica pe bietil hop 0 consimte
sa-I lntrebuinteze la chinuOle 6menilor cinstiti.
De la farul plutitor North-Hinder, unde s'a hotarit
despre s6rta hotilor din Ora n6stra, am apucat drumul
spre farul Haaks din apropierea insulel Texel, prima
din lungul ir al insulelor, earl' se InOra ca un lant In
partea despre nord a Olandet Ast-fel insalele : Texel,
Vieland, Terschelling, Ameland, Schiermonikoog qi Bosch-
plaat, t6te j6se qi apr6pe acoperite cu apt,, sunt resting.
din uscatul, ce se afunde, in mare incetul eu incetul,
lasAnd acum loe pentru marea Zuiderzee. In Amsterdam,
portul cel mal mare al Olandel, se zice ca In loc de
13
www.dacoromanica.ro
 104

titrade sunt canale cu apa murdara §l In loe de carute

lumea se serveqte de barcl.
T6ta c6sta Belgiet E:1i a Olandel, e presarata cu
porturl marT si bune, numaI si numal din causa flucsu-
1111 Iii a reflucsuluI mareY ; luatl acestor porturl migcarea
marel si ele r6man pe uscat, cu canalele inimolite §i
cu apa imputita. Cand marea se umila, apele el patrund
departe peste bancurl §i. prin canale pe unde circula
bastimentele, apol, dad se retrag, elc- curap canalele
de murdaril, reinoesc apa din ele qi le-ar Idsa apr6pe
sed daca n'ar fi stavilarele carl sa opreasca scurgerea
apel. Fara aceste stavilare apa s'ar scurge in unele lo-
curi, ca s'ar face potecI prin mijlocul porturilor, iar in
alte pan', unde pamênturile sunt j6se, apa al; navali
peste câmpil intregl li le-ar preface In mocirle putur6se.
In acele locurl, cari sunt mal jos ca nivelul rnarel, a
trebuit sa se ridice zidur1 puternice, gróse de 10 la 40
metri §i inalte de 8 la 10 metri ; numal ast-fel s'a pu-
tut apara de mare o multime de oraqe qi sate. La un
loe, in insula Walcherren, din acésta Incurcatura a us-
catului cu apele marel, se intampla ca pe jos e drumul
pentru carute li de-asupra e canalul pe unde trec bar-
cile ; aci in Olanda lupta filtre om §i invaziunea marel
e neincetatk ea te lasa incremenit de ce póte sa faca
omul cand are cutitul la os. Cine nu crede n'are de
cat s6 vie in Olanda li O, vada lucrurile despre carl
eil am auc;lit vorbindu-se ; se zice cd, chiar trenul trece
pe sub un canal de barci.
In Marea Nordulni. Pe când mergeam spre farul
Haaks, zdrim pe (Mireea» catre stAnga nóstrd , era cam
pe la 9 ore diminéta, parnêntul nu se mal vedea niel
inteo parte. Indata ce ne-am asigurat ca bastimentul
dinaintea n6stra este chiar moq 4 Mircea», ne-am pus

www.dacoromanica.ro
 196

pe g6nd spre a-I ajunge ; s6rele lucea pe cer r6spAndind

o cdldurd plAcutd ce-ti da veselie ; marea era linistitd
alburie de céta subtire, ce sta in aer ; ea e pulin
adancd, dupd cum e t6td Marea Nordulul, 20 la 30
metri de fund, atata tot, ca un fund de lac. Mal ne
mOne o n6pte de mers i ajungem la Wilhelmshaven ;
rnaine cu ajutorul lui Dumnezet suntem in Germania
si acolo eMircea» va putea sä astepte in port 'Ana va
veni timpul ä treacd prin canalul german si sä anco-
reze la Kiel.
Ne maY r6mâne putin lucru pand sä ndeplinim sar-
cina ce ne-a dat tèrisóra n6strd, ; osteneala s'a uitat, ca
si cum ar fi fost in vis ; la razele sórelul, pe acéstd
mare departatd, fetele tuturor stritlucesc de bucurie s't
de multumire sufleteascd. Cel carY s'at Indoit de noI,
ceY earl all barfit cd nu suntern in stare ca tara sd ne
trimeata asa de departe. sd-i du.cem pavilionul prin
aceste locurl, n'at de cat sd seadd cu botul pe labe,
sd-si inghita veninul : no' &in g6nO, lui (Mircea», el nu
mal e de cat la vre-o 300 de metri departare. De o data
6menif dupd «Mircea» se urcard in catarge alergand
prin sarturi i r6spAndindu-se pe vergi ca veveritele ;
d-1 comandant secund ordond ca iute ca fulgerul sa
facem i noY aceeasi manevra, iar timonierul de servicit
se repesli nebun ea BA vesteascd pe d-1 comandant.
and bastimentele romOne erat unul In dreptul
cu paviliónele fOlfaind mandru la s6rele pri-
md-verel de nord, eel din sarturile lul eMircea» strigard
eura» cu putere ; nol le r6spundem cu foc Gurai, iar
adierea vêntului culese strigdtele n6stre, spre a le duce
catre acele Ormurl, pe uude puil de romanY ptItrundeat
pentru prima data.
tTra liTrdiascd bunul i iubitul nostru Rege In a
www.dacoromanica.ro
 196

citruT domnie Durnnezett a vrut ca pavilionul nostru sa

falfae Cu falnicie pe acesfe marl, pe unde:marinele
streine ne privesc cu mirare, ne primesc cu buna-vointa
ne poftesc la petrecerile lor, dandu-ne laude la earl
nu ne a§teplam. Deo Dumnezeri sa nu pierdem virtutea.
strabuna ; Iaudele streinilor sa nu ne ja vederea, sa nu
ne mandrirn peste m6sura i sa uitam pretul muncel !
Ah ! astit-41 In adev6r suntem veseli ca sórele care
ne lurnineaza! Indeplinirea sarcineI, incredintatit
ne liniste0e constiinta dupa cum e linistita marea pe
care alunecam. Maine p6te vor veni alte nevol. maine
va fi furtuna, sat o incercare a sórtet ! El bine ! maine
cu credinta In Dumnezet, vom lndura suterinta. Maine!
cu inimile otelite prin isbanda, vorn lupta daca trebue;
asta-4Ï insa nimenl, dar nimenl de tot, nu p6rta grip,
de ce va mal veni maine. AtuncI vom lace ce va fi
de facut, acum tóte inimile sunt cuprinse de bucurie,
totl suntem voinicI i mal ina41 de un cot. Ura ! Ura!
sá resune vazduhul de strigatul nostru de izbanda.
Bricul «Mircea» mal batran i rnal motolog, ne ur-
meaza cat p6te de repede, dar rèmane departe In urma;
il facem semne cu bonetele, 'Ana ce-1 pierdem din ve-
dere, 'apol ne ducem la masa unde ne asteapta cate o
ratie de yin. Paharul de vin e f6rte nimerit prin aceste
locurI si mal cu sérna In diva de asta-dT ; ne durea
gitlejul tot strigand ura pe ne mttncate 0 pe ne baute,
dar, drept sA, v6 spun, aeeea este adevgrata veselie, cdnd
vine sd sriy ura fdrd sd te Ind gdndefti la stomae.
Crucirtorul nostru parea ca. simte 0 el apropierea
repaosulul, cad aluneca pe apa, ca o nalucg ; tochi§tiI
scormoneati carbunil In deposite 0-1 Impingeat catre
cupt6re, ìncállitoriï se rurneneati la caldarT, ungatoril
yarsati unt-de-lemnul garla, iar presiunea aburilor
www.dacoromanica.ro
 199

caldare cre§tea, creqtea meret. Acum apncasem drumul

spre est catre gura fadel i fugiam de parea cä sburam;
6menil de la coverta nu se puteat apropia de:co,, atat
ardea de tare ; apa liniqtita, se ridica pe pintenul bas-
timentuluï 0 in laturile nóstre ramA,neat dou6 unde,
carI se resfirat, departe in urma, incretind luciul ma-
rel, in care se oglindea luna. In acest zor vNuit e§ind
pe coverta pe d-1 mecanic sef, el avea manecele de la
cama§e sumese, ca i englezii, dar, ce are a face ! Cilnd
romilnul sumete mAnecele apoi sa te tif bine, ca el nu
se fasoleqte ca englezul, ci muncqte cAt pfe. De ce ni'
dä Dumnezefi ca sd umbldm mat des cu mdnicele sumese !
La postude de WU. Pe drum intre farurile
plutit6re Haaks i Tersehelling, s'a dat la posturile de
lupta, ecserc4iul cel maI mare din cate se fac pe un
bastiment militar ; in el sunt cuprinse t6te cele-l'alte
ecsercitil, prin earl echipagiul e adus in stare ca sa,
p6ta infrunta lupta pe mare. Dupa cilt ni se spune la
teorie, pentru ca sa poT birui pe dup3an, trebue sa fiI
In stare ca sa poi a-1 Iua v641.11 de la inceput ; adica
sit tragl tu cel dintâi i sa nimere0 a arunca torpila
ta mal 1nainte de a primi pe a luI i sa o aruncl drept,
cad de nu... s'a dus baba cu colacul 0 nu te mal in-
talne§t1 cu ea. De aceea ecserci;iile la posturile de luptit
sunt ca un fel de ecsamen, unde fie-care se vede, cam
ce ar putea face, and in adevèr ar ploua fier i foc ;
la acest ecsercitiu s'ar putea cun6§te chiar i vitejil din
timp de pace, numaI sa fie ochiul, care sa §tie a-1 privi
lucrAnd i m4candu-se.
Fara veste, comandantal secund chiamarZegornistul
sa sune alarma ; 6menil, earl pe unde :Bunt, alealga
repede j iute ea fulgerul, armeazit tunurile, torpilele,
pompele de incendit 0 tot ce p6te servi pe bastimegt
www.dacoromanica.ro
 198

pentru lupta pana la cea din urma estremitate. In a-

césta pregatire generalg niment nu r6mane pe bastiment
cu mainele in sin ; ordonante oficere0t, furieri, bucatarl.
lemnarl, camara0, oficerit de administratie, chiar qi per-
sonalul civil, top din t6te partile, at serviciul lor qi
ecsecuta ordinele date sub direlia §ii controlul oficerilor.
Fie-care om 0 maI ales fie-care qef, trebue sa §tie bine
ce are sa faca in graba tuturor ; el n'are vreme sa mal
a0epte alte ordine sat ecsplicart. Semnalul de inceperea
focului 0 aratarea du§manuluf, e singurul ordin ce p6te
a§tepta ; atata trebue sa, ajunga fie-carut om, mat de-
parte, tie-care trebue sa §tie curo sa lucreze 0 sa se
mi0e, cad' numal de la el atarna cea mal mare parte
a isbandel. Ort cat de bune ar fi planurile comandan-
tulul, daca ele aunt IVl ecsecutate, nu folosesc la nimic
0 ori-cat de bine ar lucra 6menii, daca comanda e rea,
nu va fi niel un folos. Nu e vorba, nici comandantul
nu trebue sa se sprijine prea mult pe 6menI 0 raid
6meniI pe comanda ; kieful timonier ne ecsplica la teo-
rie zicênd «fie-care sa aiba cu ce carpi gaura ce-I face
obuzul».
In graba tuturor s'ar intampla ingramadiri, din
cart s'ar natote o Invalmarala de mdrte, daca nu s'ar;
fi facut ecsercitil partiale, bine intocmite 0 prin care
ori-cine a Inv6tat sa lucreze repede, fara zapaceala 0 cu
pricepere. Indata ce qeful tunar a sosit gafaind la tunul
lilt, vine 0 armamentul tunulul, fie-care om qtiind cu
ce e lnsarcinat 0 unde e lucrul, ce trebue sa aduca
cilt maI In clipti, fara ovaire. In acest scop omul cu-
n6kite drumul 0 pa0I, ce trebue sa faca, pentru ca in
fuga lul sa nu se isbeasca de alp nas in nas 0 apoi
sit piarda timpul mangaindull patlagica, din care curge
mama ro0e. 0 datA aduse la tun cele necesare, &ieful
www.dacoromanica.ro
 190

se grabe$te Incet, adiea : pe cand stä cu ochiul tintit

spre inarnic si observa cu bdgare de séma t6te mira-
rile lul, el trage ea c6da ochiulul ca nimenl sa nu faci
greseala in graba lucrului, ca distanta sa fie bine so-
cotita, comanda bine inteleasa $i lini$tea bine pazita.
Calmul $efulul de tun se r6sfrange asupra tunarilor vi-1
lncurajeaza ca sa stea la postal lor WA Ffiala $i fereala,
iar el trage mal cu siguranta, cand ii vine bine ca sd
nimereasca si cand miticarea marel inlesne$te dared
focal ul.
In acelaqI chip manevreaza pe bastiment tóte ar-
mele ea foe : tunurile revolver, tunurile cu tir repede,
mitralierile $i puqtile infanteriel. Totl tragòtoril se silesc
a lovi pe du$man unde 11 dóre mal mult ; pl6ia de
schije $i de foe curge pe vasul du$manuluI Mrä conte-
nire, focal prinde peste tot $i el e impedecat sa-$1 arate
mutra la lumina. Ast-fel pe cand obuzele se sparg $i
pun focal pe unde ajung, pe cand proectilele de ruptura
gauresc vasul ca sa, intre apa In el, glóntele si schijile
impedica pe inamic sa se apere cum trebue.
OA $i ce lovitura, ce nimere$te in bastimentul du$-
manulul. 11 slabeste pe el $i ne intare$te pe nol $i orl-ce
lovitura aruncata In vênt, da indrasneala inamiculul $i
ne tine In loe pe noI, pierslAnd un timp pretios pana
sa Incarcam tunurile din not. Se Intampla de multe orI
ca sa nu al prilej a trage mal mult de cfit un singar
foc de fie-care tun si atuncI daca al tras gre$it, al per-
dut momenta' favorabil $i sarita ; obuzul du$manulul
vine de te viziteaza pe bastimentul tét, r6spande$te
ranile si coverta se roqe$te de sangele camaraslilor iu-
bitl. Cei sco$1 din lupta trebuesc carag Id infirmerie $i
InlocuitI la tunuei prin 6menI maT putin instruitl si
ast-fel in lee de folos, dal peste zapaceala, muncindu-te

www.dacoromanica.ro
 200

cu bolnavil 0 cu organisarea serviciuluT, pe cAnd ina-

micul Itl t6rnA la loviturl ca sA-11 ja v601. De aceea
qeful echipagiulut and vine la teorie 0 One mAna la
mustata, ce nu are, ja vorba din gura d-lul sergent qi
spune mereti cA in lupta pe mare, cu cat -Itl perql mal
putin cumpAtul, ca atAta birue0I mal lesne sat scapl
mal ettin 0 acésta orl cat al fi mal slab ca inamicul tn.
eful tunar nu e gluMA ; el este ales pe sprinc6nA
printre 6meniI mal tarl de ingerI, cel mat dibaci ochi-
torI si cu mal multA pricepere spre a manevra tunul
1111, cAnd tmprejurArile stint mal grele. efi.l. de la tu-
burile de torpile nu stint niel el mal pre jos de cAt
tunaril ; lor nu li se cere dibAcia la ochire, ci o mare
rAbdare ca sA migAleascA la ma0nArii1e torpilel, carl at
mil de chitibuqurI 0 unde trebue sA lucrezI cu bAgare
de sémA 0 lini0e supra-omen6scA. In adev6r la torpilA
merge mat grett ca la tunurT ; aci nu poll sa tragl de
doué orl, dupA cum se IntAmpla de obiceill la tunurile
' mart. Al fAcut un tir ca torpila ? Asta e totul, dacA
WM' nimerit puuell cenuse in cap, cAcl dusmanul te ja
in primire fArA d6r si póte. De aceea qeful torpilor tre-
bue sA cun6scA t6rte bine tóte chiObuprile torpilei,
cAcl dacA a uitat ne tutors cel mat mic qurub, torpila
se opre§te mal 1.611 ca un césornic ; ea nu merge, toc-
mal cAnd sa zicl d6mne ajutA ! 0 and al. Indurat pe-
ricolul ca sA te apropil de inamic.
Na e vorbA cA 0 trica pAze0e pepenii, cum null
p6te Inchipui omul in timp de pace ! OrI cAt ar fi dt.t-
manul de obraznic, el nu va cuteza sA se apropie prea
mult de bastiment, cAcl stie bine ca. torpila il alteaptA
la lane 0 se póte intAmpla sA nu greeascä tocmal a-
tuncI. Aqa Itind inamicul stA mal la depArtare, unde
nu ajunge torpila, dar de unde póte sA tragA cu tunul,
www.dacoromanica.ro
 2ot

spre a da de lucru tunarilor, carl cu drept cuvént, sunt

cel mal importantl In lupta.
Pe cand tunaril 0 torpioriI, ingrijesc de armele lor
qi se tin gata a ecsecuta ordinele transmise prin porta-
voce sail telef6ne, pe cand ma0na e in mAna 6menilor
celor mar bun)", carI ingrijesc de repararea stricaciunilor
ce ar face obuzele duvaanulul, alta parte a echipagiulul
sta gata : sa care munitia la tunurI, sa faca semnale,
sa sting, incendiul, sa dreaga sparturile careneI, sa In-
grijeasca de ranitT, sa inlocuiasca pe ceI caslutl si cate
§i mal cate. Inlocuirea celor calutl trebue sa se faca cu
atata regula, in cat sa intre in lupta qi sa traga cu tu-
nul pana la cel din urma om, cad cine tie daca cea,
din urrna lovitura nu e ma)" cu folos ca t6te cele-ialte.
Dupa lupta va fi timp sa ne ingrijim de ranitf i de
bastiment, acum scopul principal e sa r6punem pe dt.t-
man ; ce folos ca scapa bastimentul i 6meniI, daca
inamicul se face stapan pe el ! Mal bine cu totil In fun-
dul mare' cantand (De§teapta-te Romane». Odihna de
acolo e maI Nina, de cat chinul la du§man i blestemul
celor de acasa.
Dar peste tot 0 peste tóte, e coma ndantul care da
ordinele i conduce bastimentul i'n a§a chip, in cat sa
intrebuinteze cu folos armele ce are 0 6meniï sa lucreze
cu inlesnire 0 spor. OrI cat ar fi echipagiul de bun,
orI cat ar fi oficeriI de inv6141, nimenI nu p6te face
nimica, daca nu e sufletul comandantuluI , pe bastiment
el este a tot puternic, pe figura luI se atintesc privirile
echipagiulul, in mana lui e viata tuturor ; el este man-
dria 6menilor de la bord, el este iubirea 0 respectul lor,
In mana lul -Mae pavilionul national. Nu e niel o ase-
manare intre omul mergtad prin lume, ca toff semeniI
lul qi comandantul de la posturile de lupta : aci el re-
www.dacoromanica.ro *
 202

presinta tara, care ne vorbeste prin graiul lifi, e popa

imbracat in sfintele 0404. E gret de tot pana sa ajungl
comandant, dar si cand aT stofa in tine si al rabdat 'Ana
sa comanslf, apoI halal sa tl fiel Cinstea, respectul si
mandria ta, nimenl nu o p6te intrece pe pamêat 1 numat
daca in sufletul au at sin erenie creotinésca oi liniotea sufle(ésca,
ea merift sä porli sarcina ce fi-a incredinlat ¡ara.
Pescan! Wandal. Spre séra navigam pe o mare
frum6sa si un cer cu tot felul de focurI bengale ; parea
ca. Dori/ luase foc, atata erati el de aprinsI prin razele
s6relul, care apunea in marea linistittt. Cam pe la 9 ore
séra, and incepuse a se ingina lumina cu intunerecul,
daduram peste o flotila de pescan, earl acopereall ma-
rea cat puteal vedea cu ochil. Erat peste dou6 sute de
vase, t6te la fel unul cu altul, de nu le puteal deosebi,
off cat al fi avut obicInuinta de a privi bastimentele pe
'mare. Aceste vase eral mal mult niste bard marl de
50 la 60 tone cu un grement*) compus din doué ca-
targe, doué rande, o sagéta si doua flocurl ; ele plecase
din Zuiderzeea, unde sunt porturile olandeze : Harlin-
gen, Kampen, Hoorn,lAmsterdam si altele si pescuiat
in Marea Nordulul indreptandu-se catre Islanda. Echipa-
gele acestor bard erail formate din 7 la 9 6menl, bine
legatl la corp si f6rte obicInuitI cu marea ; totl purtat
pe cap palaril de p/6ie, haine gr6se 0 stranse pe corp,
peste carI era o bluza si o pereche de pantalonT ceruit;,
spre a putea lucra cu plask si a rabda la umegéla.
Acestl 6menl voinicl si plinT de viala, petrec pe mare
patru la cincl lunT, fall a pune piciorul pe uscat o sin-
gura data ; chid treeeam pe langa bard, totl se puneail
la rind s'i ne salutail ridicand:in sus mAna drépta, ceea
ce I scutea ca sa maI scóta bonetele din cap, lucru ce
*) Orement e modul cum sunt asezate velele pe catarge.
www.dacoromanica.ro
 208

nu e lesnicios In gheturile din nord, unde pescuesc a-

cestl 6menl.
La plecare barcile sunt pline cu Bare pentru peste.
cu proviziI de drum si apd dulce pentru beut ; maI tar-
zit ele se Intorc Cu pestele prins pe care echipagiul
sard, 11 afumd,, sat chiar 11 preface In Mind de peste,
dupd cum e mdlaiul la not eful btircei cunóste bine
locurile bune de pescuit, asemenea i curentil de la fun-
dul apei, cad fie-care fe l de peste seade pe fundurile
In curentil uncle gdseste o caldurd, dupd, placul luI. In
anil din urmd pare ea pescuitul s'a perfectionat f6rte
mult, el a devenit o stiintd Intrégd, ; vasele de pescuit,
instrumentele i vechile obiceiurl, bleep a se schimba
repede. Aci, ca In tóte ¡Aline unde omul luptd pentru
ecsistentd, munca devine tot mal asprd, i mal mare,
iar isbAnda o at aceia cari muncesc nu numaI cu
neleI dar si cu capul. Cu t6te acestea pescaril at remas
hmenI eireptI, bunt la mima i sdritori spre a se ajuta
intre eI,
Pescarii olandezl fac un mare comert cu pestele ;
o multime de lume trdeste nurnal din iudustria pescui-
tulul, did la eI pamentul e f6rte scump i ppulailunea
numer6s6. Alta data pescaril olandezl venat balena
oblineat cAstigurT f6rte marl, aettra s'a sans In Olanda
acest comert, de Ore-ce vênatul balenef nu mal produce
fol6se abea at mal remas cd,t1'-va pescan i din insulele
Feroe i din America de nord, call se mal due dupd
balend pAnd in gheturile polare, unde ea a fugit ca
scape de o distrugere totald. Inainte .vreme balena se
gasea n Mediterana, unde a mai remas acum casaloul,
un fel de balend, micd, ea a fost vénatd cu multa pa-
siune i ast-fel a. dispdrut dupd cum a dispdrut mal in
Puna yi din océntil Atlantic, 0 balen4 de mijloc pro-
www.dacoromanica.ro
 204

duce cam 700 kgr. de fanon (os de balena) i 15000

kg.r. de grasime, ceea ce arata cat de productiv era
pescuitul baleneY, cand ea era mal numer6sa.
Pescuitul obielnuit, ea .ii pescuitul animalelor marl,
ca balena 0 morsul, se face dupa regull bine stabilite,
dupa cum e 0 la uscat ; ast-fel : daca un pescar a arun-
cat carligul intr'un pete 0 se intampla ca petele sa
WO cu carlig cu tot, cel care il prinde mal tarzit, nu
numal a nu se face stapan pe carlig, dar da 0 o parte
din pe.te aceluia care a aruncat intaiul carlig. Acésta
regula se pazeSe i de catre pesearil carl ar fi aruncat
carligul al doilea sat al treilea ; imparteala se face pe
loc sat (And vasul s'a intors in port 0 a vindut marfa,
atuncl fie-care prime§te in banI partea ce i se cuvine.
F6rte rar s'a intamplat ea un pescar sa ascunda ade-
vèrul i sa ja partea celuI-Palt. Urmatórea intamplare
arata pana unde merge dreptatea la ace0I 6menl, carl
trtesc In mijlocul pericolelor 0 in pustiurile ockulul.
0 data din o barca a unel baleniere s'a aruncat
earligal intr'o balena colosala : animalul, simtindu-se
ranit, s'a dat repede la fund, a rupt sfóra carligulul 0
era eat pe aci sa rèstórne §i barca, ast-fel a scapat fu-
gind cu carligul intipt in grasimea lul. De la acésta
intamplarò at trecut vre-o cincI anY, apoT balena a fost
prinsa de americaniI call pescuesc in strimtórea lul
Behring, dineolo de America. Prind6nd balena, pescaril
at gasit carligul intipt in ea §i cum el era insemnat,
ail cautat sa vada al eul era, insa marca de pe carlig
nu s'a gasit la niel un pescar de pe cósta apuséna a
Americel. Dupa multe alte cercetarI s'a descoperit in
sfir§it ca acea marca era a unei baleniere olandeze, care
pescuia in océnul A tlantic, decl balena ranita in océnul
Atlantic, a trecut pe la nordul iimericel in oc6nul. cIA

www.dacoromanica.ro
 205

Mare. Ast-fel dupa aatia ant 0 dupa atatea cercetarl,

pescaril americanI aa trimis celor olandezl partea lor,
ce se cuvenea din banil prinr# din vinderea balenet
Acésta intamplare a facut mult sgomot prin lumea
comerciala, iar Invèta0T ad judecat, cu drept cuvênt, ca
de Ore-ce balena a trecut din océnul Atlantic in cel Pa-
cific, apol marea trebne sa se Intinda pe la nordul
Americel, prin urmare and se rup gheturile, bastimen-
tele ar putea trece pe acolo dintr'un océn in cel-l'alt.
Pleand de la acésta idee se zice ca un bastiment ame-
rican s'a apucat sd lneerce trecerea 0 chiar a isbutit,
dar cu multa greutate, a§a ea i-a perit pofta sa mal
treaca 0 a doua órd.
Elefantul de mare.Acest animal e o foca cu trompa
ca de elefant, de unde i-a venit 0 numele de elefant de
mare; ea 0 foca, el respira prin plamAnl, inóta in mare cu
multa putere, ese la suprafala apei ca sa r6sufie f;4i ad,
pe mal spre all creste puil. Vénat6rea lor, ca la balene.
la morsl 0 la focl, presinta momente and ferocitatea
omuluI se arta in t6ta Ingrozit6rea el salbatacie, de
aceea am Insemnat cu ingrijire spusele lul mos Vella,
and el ne povestea despre monstril marinT.
In calatoria lor pe mare elefantiï dce0a formeaza
ca an mare fluviu ce §erpueste prin apele océnulul : el'
sunt In (*dull de douè sail trei sute de monqtri, inkii-
ratl lute un mare siroit negru, prin apele verlul ale
océnulul. A ceste animale sunt fórte mail, 7 la 8 rnetri
lungime, apr6pe 1000 kgr. de greutate t3i o forma ciu-
data ; de-asupra ape' se véd piepturi de femee cu Ole
enorme, iar mal sus stint capete spaimantatóre, eu trompe
puternice §i colt' teribilt OchiI lor, inteligenli qi duld,
all o privire care iti vorbe§te §i dad figurei rotunde o
1nfati,are-apr6pe
_.
ornenésca, Inotat6rele 8unt scurte ca

www.dacoromanica.ro
 206

ni§te brate ciuugl i labele ea nWe Inceputurl de mainI;

natura, In fantezia el, a facut pe ace§t1 puternici gi-
gantl ologl i ciungt
Elefantil de mare sat focele cu trompe, dupa cum
it numesc unii, traese. In manie calde sat temperate,
pe and focile i mor0i iubese sloil le ghiata i 6rmil
pustiI din marile polare. In apa el mal mult rarneaza
de cat 1n6ta, iar pe uscat sunt fórte greol ; se tarasc
pe piept sat incearca miel sariturl, ajutatl hind de coda
0 de bratele lor ciuntite. In mare foca cu trompa e un
animal teribil i fat% rival, pe uscat fiind lipsita de
devine ò prada uOra pentru vénatorul care o
surprinde.
Acest animal, ce are multa asemanare cu morsul,
se na§te pe marginea marel ; muma niel o data nu fata
mal mult ca un puit, pe care 11 itibWe i peutru care
se devoteaza, cum nn se vede la alte animale. (Ind
v6natorul o surprinde pe mal, ea apuca puiul in bra-
tele4 ciuntite, il arunca in apa i apoI se tnt6rce cu tata
spre pericol ; din tremutatOre ,cum era mal inainte, de-
vine eroica pasa de pericol, cael puiul el a
scapat. Ea alapteazO, puiul cu o dragoste nemarginitd;
intinsa pe tèrm la piciorul stancilor protect6re, sta pe
o parte cu ochil privind spre mare 0 dand 0,0 miculul
monstru, pe care 11 susOne cu Inotatórele4 puOn IntOrse.
and se nWe acest mic monstru, e un 1ntreg gigante;
niel o data satul, e un sac WA fund, muma slabe§te
de atata supt, grasimea i se topete i chiar móre de
slabiciune. Victima a iubirel de mama, foca 1§I da
ultima suflare strangend la pieptul el puiul voinic
destul de mare pentru a nu mai avea trebuinO, de lap-
tele mainel.
Cand micil monytri ajung ca sa pótA prinde brana

www.dacoromanica.ro
 207

lor, turma tntréga paraseste Ormul, foca conduce puiul

el cu mult devotament si e gata a Infrunta orl si ce
pericol spre a-1 apara. In timp de 3 saft 4 luni, turma
de monstri colinda marile vizitand positiunile cele mar
frum6se, unde sórele s'i hrana le face viata placuta 04
acoperd cu o grósa patura de grasime. Vine apol epoca
reproductiuner, caravana debarca la mal asezandu-se la
piciorul vre-unel stand, intr'un loe pustill si scaldat de
razele sórelut
Atuncl aceste gramell de carne si grasime, par
electrizate de focul iubirel ; corpurile monstru6se ail fiorl
neprevNutl, cope tremura,iar bratele, ciuntite, se strang
In chipul eel mar .ciudat, aratand o nespusg, dragoste.
Atuncl asemenea Incepe ingrozit6rea lupta dintre bar-
batT ; pe cand femeile staü nepasat6re, el se sfasie cu
cruçlime, tarAndu-se cu anevointá. pe campul de luptg.
lnvinsul se taraste printre trestil spre a-VI spala rusi-
nea in valurile océnulul; in drumul luT ceI-l'altl barbatl,
invinsl ca si el, se daft la o parte cu respect si com-
patimire. Multumitg, cuirasel de grasime, cu care natura
l'a aeoperit, ranile capatate In lupta se vindeca repede,
iar lnvinsul la prima ocasie p6te lncerca alte aventuri
amoróse.
Onóre Invinggtorulul l El a devenit regele turmer,
patriarhul si sultanul tribului, pe care 'a conduce cu
glorie si-1 apara ca curaghl. Femeile, sclave supuse, se
aduna in jurul eroulul ; ele formeaza haremul respectat,
pe care gloriosul invinggtor 11 conduce pe océn si4 pro-
tege pe uscat, ingrijind de cresterea puilor, pang, ce
unul din el, mai forte, r6st6rna pe patriarh si-1 -la locul,
pe cand ceI-Palti barbar fug Invinsl.
Focele cu trompa, ca si morsil, all In tot-d'auna o
santinela care veglaeaza si da alarma la cel mal mic
www.dacoromanica.ro
 20g

perico! ; daca se intampla, ca santinela sa fie surprinsa,

de Onator, ea sc6te un tipat particular si t6te cele-ralte
focl alearga cum pot, spre a o apara. Muma mai in
tot-d'auna se lasii, a fi prinsit, sati omorita, aparand
puiul el Ce-1 maT pasa el de viata daca nu mal are
iubitul pul! Cand 1 se rapeste micul monstru, ea se
taraste Intristata de-alungul OrmuluT, scoOnd strigate
plang6t6re, iar cu privirea cauta copilul pierdut.
Daca elefantul de mare se gaseste In faia vénato-
raid, lidia, cut sgomot monstruesul lul . cap, deschide
larga-I gura ca o prapastie li arat: coltil amenintatori,
pe cand trompa 11 tremura de mânie. Al crede ca, teri-
bilul colos are sa sara, sa se asvérle ca un tigru! Ame-
nintare ¡Ara, folcA ! Greutatea lul e sentinta de mórte ;
ne puténd sa se m4te cu inlesnire, el nu pite lupta ca
viciénul vénator. S'a ridicat cu capul in sus, ea sa-s1
dea aer de animal teribil, lancea patrunde mal cu in-
lesnire si glontul strabate mal sigur giganticul corp, de
unde se scapa viata prin iróele de sange. Ast-fel in-
vins prin lance, sat strabatut de glontul de care nu se
p6te feri, colosul neputincios cade ; ochil dulci .5i 'hila-
crarnatl de nenorocire, se l'atore pentru ultima óra catre
mare, ce nu o vor mal vedea, apol se Inchid de veclnicie.
Daca elefantul de mare e numaI ranit, el se sileste
de a intra in apit, saltandu-se Inapoi si privind merell
l'a lata pe neinduratul vênator. In zadar cu Inotat6rele
luT sdrobite cauta sa astupe siroiul de s'auge pe unde i
se duce viata, o rana mal cumplita vine peste cele-l'alte,
l'ara ca nenorocitul animal sa se p6ta da in laturi. Cu
privirea catre *mare el lasa sa, cada pe nisip capul gre-
oit, códa se lungeste, Inotat6rele, ne folosit6re, se ridica
si se intind a mórte.
A murit barbatul luptand ; era o t'orla enorma
www.dacoromanica.ro
 2O9

intr'un corp ne misctitor ; era seful turmel, domnul si

*sultanul tribulun Femeile consternate, fail protectie si
ajutor, se strAng la un loc, se Inghesuese una Intealta,
tin8nd pull In brate, strAngèndu-t la piept cu disperata
iubire si asteptand mártea cu lacrimI in ochl. Iata cä
vine si gidele ! Atunei hicepe acel mAcel In care fero-
citatea omuluï nu are séman In Jume; ea e mttrita prin
inteligenta si industria luI. Loviturile curg dróie si te-
ribile, fie-care din ele culc6 o victinA, cu ochiT dulcl,
cu priviri rugtitóre si cu un copil iubit In brate. Sacri-
ficiul mumeI nu e de niel un falos pentru puit, sângele
a Inticlitit nisipul maluluI si a manjit verdéta pitmén-
tulul. Corpurile gigantice stall triintite ca niste mormane
de carne si mal mult de gr6sime din care vénatorul
va trage un mare profit.
Pescaril olandezl, ale caror bdrcl erati In jurul nos-
tru, Wail nici o asemdnare cu vêntitorii de elefantI ma-
rini ; eI rittitcesc trel lunl In pustiurile mArilor pen tru
a prinde scrumbia si altI pestl micl, ap ,I se intorc In
port, unde stat abea slece slile si pleaca din noti. Acestl
6menl fitrti gratin In lume, petrec mal tótit viata lor
pe mare, agonisind mereü pentru pttrintI, femet si co-
piiI lor, pe earl II iubesc cu frAgezime, la cart se On-
dese In numer6sele ore de tticere si la cart se Intorc
eu bucuria in suflet.

14
www.dacoromanica.ro
 VIII.

La Wilhelmshaven

Intrarea in rada. In Olanda 0 Germania, c6sta

MITI' NorduluT e formata din pamênturl j6se §i mla§ti-
n6se, carI se ridica, pe ne simtite catre interiorul usca-
tului. In aceste locurI navigatorul nu vede de la largul
marel niel un semn dupa care sail recun6sca drumul;
nisipurile mla§tinóse se prelungese departe In mare prin
ne sfir0te smAreuri, intinsurl 0 baneurI, ceea ce face ca
navigarea sa, se departeze de c6stl 0 sa se Ong, in afara
de farurile plutit6re. Ast-fel la Borkoom am tinut dru-
mul la larg pand ce am recunoscut farul plutitor de la
gura Veserulul, de uncle am luat pilotul care ne-a adus
la intrarea fluviulul Jada.
Canalul, ce duce in rada la Wilhelmshaven, fricepe
de la gura Jada unde se afla un alt far plutitor 0 se
intinde pe o lungime de 25 mile, pe earl bastimentul
le parcurge navigand prin nWe cotiturl e4a de grele,
In cat semne 0 geamandurI de tot felul sunt a§ezate
cu sutele ; ele stat pe marginea canaluluT Intoemal ca
felinarele pe stradele unul ora. Pilotul eel mal bun n'ar
putea sa, cun6sca canalul fitra ajutorul acestor semne ;
flucsul 0 reftucsul mare' nu lasa sa crease& trestia 0.
pomiI, el spala potmoleala 0 tine t6ta mla§tina sub o
mica adancime de apa, a§a ca nu lasa niel o margine
care sa se p6ta vedea. In tóte partile, cat puteam sa

www.dacoromanica.ro
 211

vedem cu °eh% nu era de cilt apa, fara niel o privire

de Inaltiml, de arborl, de trestiI, In sfirsit de ceva unde
sa-ti odihnestl vederea. Am mers ast-fel printre geaman-
dull. si semne, vre-o treI ore, cotind mereü prin canalul
ingust, ce nu se mal sfirsea.
Dupa ce trecuram cotitmile canalulul si cotiturile
cotiturilor, incepu a se zari cal-va arborl si un castel
ce parea parlsit, apol putin mal tarzit, aparu orasul la
marginea luciulul de apa. Aceste locurI ar aduce fórte
mult cu ;*-ulina daca flucsul si reflucsul ar Ian sa creasca
trestia s't n'ar spala potmoleala. Apr6pe de oras canalul
se largeste si formeaza o rada In care se /Ate adaposti
o flota intréga ; aci eral cuirasatele germane Wisem-
bourg si Brandembourg, Inapoia carora am ancorat si
si nol, apropiindu-ne de port cAt s'a putut mal mult.
Mild bastirnentul se gaseste ancorat departe de oras,
cum eram nol acum, munca echipagiulul e mal grea
ca pe mare, cacl barcile trebuesc a circula t6ta diva
pentru visite, cump6rare de provizil, esirea In oras a
oficerilor, cate alte trebuinte la carI muncestl Oral, call
de oboseala.
Indata dupa ancorare s'a inceput salutul uscatulul,
tragênd 21 focurl de tun, la earl forturile din oras ne-ati
r6spuns lovitura Cu lovitura. Têndra Romanie, abea sea-
pata de lanturile turcestl, sdrobite in tirnpul Marelul
Capitan, saluta pe puternica Germanie in marele el" port
de rézboit. Cum sa nu fim mandri ca norocul a voit sa
avem o asemenea insarcinare ! Cum sa nu ralodam ori
si ce pentru a indeplini sarcina nóstra !
Avem trebuinta sa curtitim bastimentul si sa ins-
pectam masina ; maT inainte ca sa ne presentam la
Kiel, ne trebuia cum am zice sa schimbam tinuta de
vorvadd si sa luam pe cea de para dal de aceea, indata
www.dacoromanica.ro
 212

ce s'a luat intelegere cu autoritatea.germana, am cerut

prin semnale'ca sa intram in port. Aci se luereaza re-
pede, de la primil pasT veçll ca totul merge cu multa
regula; economia de timp chiar e maY mare ca la en-
glee, de si germanul nu se laudit cu acésta calitate,
dupá cum face englezul ea sa para ea e mag cu mot
de cAt ceT-l'alti 6mera.
PAntt sa manance echipagiul, rèspunsul era primit
ca sa intram In port si pregatirile facute ca sa ridicam
ancora. Scapam de corvada barcilor si de radii, de unde
privestl orasul fara sit-1 potf vizita, MIA sa potl afta ckte
ceva, care sa te instruiasca. Nu e vorba ea si In rada,
unde nu-tl mal e gandul la plimbare, te instruestl peste
cap facènd ecsercitif peste eesercitiT s'i teoriT peste teuril,
dar asta nu ne trebuia nouit acurn, earl nu trecem des
prin ast-fel de porting ; bucuria n6stra era mare ca am
scapat de instructia de la bord. Ca sa potl intra Intr'un
port ea Wilhelmshaven, ne-ar fi trebuit la turd cel pu-
tin trel lile; acolo pier41 vremea cu intervenirea mi-
nistruluI plenipotenliar, iradeaua SultanuluI. tratativele
cu catelusii, ba chiar bacsisurI ; ca sa scapI de t6te astea
in treT lile, trebue sa dal zor nu gluma, cticI alt-fel nu
scoti la capatat Turcul te primeste cu eafeaua In mAna.
e prietenos si tot ce poftestl, numaY sa nu-I pomenestI
de zor, asta el nu o póte suferi si pace.
intaren in port. In dou6, ore s'at facut t6te for-
malitatile, ancora era ridicatti, pilotul sus pe comanda
si echipagiul la posturile de plecare ; asteptam numal
sit se termine cu salutul amiralului, care sosise in rada
si apoi sa o pornim catre intrarea portuluI, de care nu
ne puteam apropia de cilt and marea e uniflata. Fluesul
mare' tocmal incepea a se produce ; el ne-a inlesnit in-
tr4rea in ecluzal manevra cp vedeam pentru prima data
www.dacoromanica.ro
 213

si care ne-a minunat prin marimea lucrarilor de arta

Inlesnirea ca care crucisetorul nostru a intrat intr'un
port, aflat cu trel metri mal sus ca nivelul marel.
Fluviul Jada e ast-fel canalizat la gura lui, eit apa
ajunge In canalele i basinele portuluI, ridica nivelul,
iar prisosul de apa se scurge in mare, prin deschip-
tura stavilarultil de la intrarea in port. Bastimentul adus
la intrarea portulul patrunde In ecluza prin cele trel
rinduri de portl ale el si e ridicat de apa, la inaltimea
niveluluI din port, nurnal ruin inchiderea i deschiderea
portilor ecluzeI. Manevrarea portilor se face ea mare
inlesnire, prin ajutorul masinilor cu aburi de la uscat,
asa ca niel nu bagl de séma greutatile prin call trece
vasul i marimea lucrarilor facute de om cu multa
chibzuinta i rabdare.
Omul care soseste la Wilhelmshaven, nu stie ce sa
admire maï Intâiü, cad in tóte partile aunt luerdrI nu-
mer6se si colosale, earl ati costat zecl de mili6ne si pe
cari prusienil le-ati facut aci, uncle mal Inainte eratt
numal smArcurI fara nicT o valóre Portul este detul
de mare, p6te Incapea in el o escadrit intréga, cheurile
sunt luerate in piatra, basinele sunt marI si perfect M-
onte, calele de constructil sunt admirabile, magasiile nu-
mer6se, arsenalul fOrte desvoltat. Peste tot se ved lucranl
.moderne, bine intocmite si f6rte potrivite pentru ser-
viciul ce aduc t6te aceste lucritrl at costat scump de
tot, dar mal presus de ele sunt Inca fortificatiile por-
tului, armarea bateriilor, protectinnea tunurilor. In sfirsit
daca stif sa, privesd, al ce vedea la Wilhelmshaven un
an intreg de sedere i atuncl Inca sit aT pricepere, ca
sit Intelegl ce privestl, alt-fel mal mult te zapacestl dupa
cum am patit i ed, care vream in cAte-va ore sa pri-
Vse peste tot. Instalandu-sQ aci prusieuil a4 avut
www.dacoromanica.ro
 214

vedere Mlle patruncyttére si cheltuelile, ce ati facut, le

adue acum mare tolos, cad portul butt este basa desvoltei-
rei marina.
Nol am ajuns In port catre sdra §i ne-am legat la
chef ea sit e0m pe mal : parea ca suntem la cheul
burser din G-alatT, unde vasele marinel nástre n'at voie
sa acosteze, zie8ndu-se cä privim la lume, In loe FA
facem treaba. Indata, dupA ce am pus schela pe mal,
ni s'a facut cunoscut reglementele qi obiceiurile loculuI;
aceste reglemente sunt plzite cu sfintenie, nimen1 nu
cuteaza a se juea cu ele, orI-cat de mic sail mare ar fi
el In gradul orl in serviciul ce are.
Brieul 4 Mircea» care sosise In rada pe la 12 ore,
veni 0 el In port catre séra qi aeosta la chat in prova
néstra ; 6menif se imbrati§ara frate0e cu al no§tri 0
petrecuram séra Imprenna, lucru ce nu se mai intam-
plase de la plecarea n6stra din GalatI. Fie-care avea
sa spuna cate ceva camaraduluI de pe cel l'alt basti-
ment ; tot ce véslusem 0 colindasem, fu pomenit prin
grupurile formate pe coverta, apol gilndurile sburar6
catre tara néstra In satele liniqtite, unde avem iubirea
parintilor 0 a rudelor. Vremea treeu repede vorbind
despre eel earl se gandeat la nol ; eram pe cruciptor
ca pe un pamênt rupt din tara néstra §i privind la
streinli, call ne inconjuraD, ne gasiam fericitT ca stam pe el.
Furierul vitreg. A doua li dupa intrarea ncistra
In port, s'a Intamplat ca la catolicl sa cada Rusaliile,
pe cand la nol era serbatérea sfintilor Imparatl Cons-
tantin §ii Elena, liva d-lul comandant secund. In acésta
cp de repaos s'at ridicat pedepsele 6menilor, s'a dat la
masa cate o ratie de vin 0 s'a lasat la o parte orl §i
ce corvada, afara de serviciul obi§nuit ; bastimentele
era4 la adapost ifii noI putea m BA Ile odihnim fAxa
www.dacoromanica.ro
 215

grija c se schimba timpul, sat ca vine vre-utt vas

peste no'.
Dupá apelul de diminéta tog d-nil oficerl,
cat' cu epoletil, s'at dus de at felicitat pe d-1 maior,
urandu-I ca bunul Dumnezet sa permita ca sá fermi-
nam cu bine sarcina, ce ne-a Tneredintat taris6ra nóstra
sa gaseasca sandtosï pe ce" din tail. Veni apoT Tindal
d-lor sergen11, car" at dat maior din partea echi-
pagiulul, o frum6sa urare, scristi, de d-1 sergent-major
Zalomit, seful echipagiuluI ; no" cumpèrasem din Dart-
mouth o cóla de hartie cu chenar de &E.' cu vap6re
f6rte bine colorate, iar Inv6tatiI borduluI, in entusiasmul
lor, at compus o pagina care merita IA o citésca orl
si cine. La masd, pe coverta, peste tot, nu era vorba
de cat despre drumul facut si de taria fie-caruia ca
biruim drumul fault pan/ aci, nu era tocmal mare
lucru, dar greutatile, prin carl trecusem tdrand pe a Mir-
cea dupit no', aü fost In adev6r o grea sarcind.
Pana aci tóte bine D-1 comandant secund primeste
felicitarl de la °fleet.' si de la echipagit, el era multu-
mit ca fie-care cad muncize cu inima sli i nópte,
spre a ne indeplini serviciul cu dusts ; numal elevul
turier Scarlateanu se gdsea ne bagat in séma. In pros-
tia la se credea mal Cu mot ca camara4t, el
dorea sä ureze d-lul comandant secund cum nu Meuse
scriitor pana atuncl ; dorea omul sal" dea stiinta pe
fata i ast-fel serse o urare cum nu s'a mal pomenit.
Ordonanta C6da Ilie a luat din cabina si mi-a dat a-
césta scrisóre de am cetit-o si et, am copiat-o 1ntocmal,
cgcl mi s'a parut ca un 'model de prostia acelora car
se cred capabilI de orI si ce, de i cunostintele lor sunt
marginite. Iata-o

www.dacoromanica.ro
 218

Trdift Domnule Comandant

0
Pdrintele meu vitreg ?
Asta-4T 21 Malt «cliva onomasticd,»; cuvintele din
al doilea rind ca titlu al presentei, dragostea §i inte-
resul ce purtatl patriel, stdruinta ce puneg ca fil el
sd tie cum la vremurI grele sd o apere ; etc.
T6te me indeamnd a lua curagiul de a ve. aritta
bucuria ce simt ea fiü vitreg, cd atI ajuns bine pana
astd-;11 si ye urez ca, si de aci inainte, sit intAmpinatI
tot cu bine anI multi' si fericilt
Traiasca Patria"
TraiascA al nostru Comandant"
(ss) Scdrldteanu
Jalomitean
din Artar.
Scarletteanu credea cd are sd fie ldudat pentru a-
céstd felicitare, pe care a fdeut-o cu toata buna credintd,
Inteleend prin flu vitreg ca d-1 eomandant secund este
pdrintele echipagiuluT, cdcl el se ocupd mal mult de
6menl si este la bord toporul de 6se. EOrea permisio-
naillor in (Ras si lumea care se grAmddea pe chet spr'e
a privi la bastimentele n6stre, att scdpat de o cam data
pe bietul Scarldteanu de rlsul nostru, dar de atuncl i-a
ramas numele de furier vitreg.
0 privire asupra marinarilor germant Permisio-
nariI nostri abea apucase sd, jasa pe cheil si furd in-
conjuratl de marinaril germanY, earl ne-ml intins mana
Cu mare prietesug si ne-at pilotat prin oras. Palcuri,
pAlcurT, ne-am strecurat pe cheurl si ne-am respAndit
prin strade, care pe unde a. vrut, apol, dupd ce am
aprins ate o tigara de fol de cincT banl bucata, ne-am

www.dacoromanica.ro
 g1.1

pus pe beat la bere de ziceal ea suntem mal nemll ca

némVul. Numali voe sa, li se dea cä marinaril germanl
sunt prietenoal, indatoritorI, fara mandrie, ai beat cu
chef, pana ce merg pe Opte potecl. Vine de se da alta
porunca, atunci as schimba 0 socoteala ; marinarul ger-
man uita prietenia, devine pe loe maaina, vorbeste scurt;
e capabil de °el 0 ce fapta buna sat brutalitate, dupa
cum e 0 consemnul.
G-radele inferi6re,. ca 0 oficeril, sunt cu ifos mare,
comanda scurt 0 vorbesc putin, iar 6menil ecsecuta
intocmal ordinele date : la el greaeala nu sea pa neob-
servata 0 fapta rea nepedepsita. Disciplina asemenea nu
Insemneaza a sta drept ca o cange si apol sa o scal41
cum ill vine mai bine, ci a pricepe repede ordinele
date, a le ecsecuta cu Indemanare 0 tragere de inima,
a Vine cu arma lui ai a fi mandru de uniforma ce i-a
dat statul. In ora a furnicat marinariï, dar nu am zarit
unul, care vegend pe superior sa tranteasea mana cu
degetul la casatura pantalonilor ; el salutat fara schin-
giuiala, cu un respect prietenos, care nu micaora pe
unul, niel 'Malta pe cel-l'alt. Intro superior 0 inferior,
nu este fiumal regulamentul care se pazeate cu sfintenie,
ci 0 o iubire parintésca din pampa celuï mal mare in
grad, la care respunde un respect sincer din partea celul
mai mic. Nu e superior care sa o scalde cand da or-
dine ai nicl inferior care sa aovaiasca cand le ecsecuta;
fie-care atie bine ca autoritatea superiórit e capabila fid
va descoperi repede pe cel vinovat.
E mare deosebire lntre ceea ce ved aci §i ceea ce
se petrecea la spanioll, uncle vinovatul e mal cait de
cat hotul de pagubaa 1 La germanl inainte de t6te e
consemnul, orI-ce judecatit II tine in séma vi-1 pune
inainte ; la spaniolY e dóra ca la nol ; indulgenVa peutru
II
www.dacoromanica.ro
 Q18

bietul gresit, macar de ar fi In recidiva pentru a suta

6ra. Gresesc cu totil pe socoteala statulul, scapa nepe-
depsitl si apol se piing ca nu merge treaba, de si at
6menT cu mult curagit si abnegare..
Ast-fel, din cAt am putut Intelege, respunlend fie-
care de lucrul lul, avend controlul luminat si resplata
drépta, unul nu 'Ate lasa sarcina luí in grija celul-l'alt;
germanii cu totil, se obiclnuesc a-si face serviciul fie-
care si a-1 face complect..$tiind fie-care cum sa comande
si cánd sa lucreze, ajung sa nu aiba trebuinta de multe
ordinek ti paraordine, lar la uevoe initiativa fie-caruia
.

permite a se face in patru spre a ecsecuta ceea ce el

stie bine ca trebue sa faca, ca e respunsletor si nu va
putea scapa de un control drept fara preget si WA mila.
In cafeneaua, unde intrasen3 cu cAtl-va camarasll
germani, se gramadise atAta lume in cat galagia de la
mese si fumul tigarilor, m'at pus pe g6na ; am sters-o
binisor impreuna cu camaradul Florea. Un caporal ger-
man si-a lasat paharnl cu bere, beut pe jumetate, si a
alergat ca sa ne 6preasca, dar, veslend cá nu e chip
sa ne int6rca inapoI, a venit ca nol in oras si ne-a in-
sotit la gradina publica.
0 privire asapra (Irwin!. Wilhelmshaven e un
oras mic, asezat 'Aug& portul militar, In nisipurile si
smArcurile earl se Intind de la gura JadeI pAna la mare;
el e locuit de marinaril si furnisoril marineT, de aceia
pe strade nu se ved de cilt lucratorl din arsenal, ne-
gi.storI de tot felul, functional:I si militan. Prin acésta
lume am intAnlit, icl. colea, cate un sergent mal grog
mergend alatun ca nevasta, deschis la nasturil de la
piept si purtAnd copilul in brate ; mergea la plimbare
ca orl-ce crestin, saluta pe oficen ca pe niste prietenl
mal deosebitl si respundea la salutul mar inarilor ca la
www.dacoromanica.ro
 219

niste camarasll egall in grad. Caporalul german, care

ne insotea, ne-a ecsplicat ca la plimbare nu e ca in
servicitt ; fie-care militar e liber sa petreaca, numal
prostil sa, nu faca; el phte sa, stea MAIO masa oficeri-
rilor, ca sa,-.0 bea berea lut sa, vorbeasca cu prietinil §i
sa priveasca 'ca tóta lumea.
Caeele oiasultil sunt marl ca niste casarml, ele sunt
locuite de lucratoril din port, carl se gramadesc pana
sub stresinl ; curatenia e bine pastrada si poliVia f6rte
temuta ; ea nu trece en vederea abaterile de la regu-
ment si nu las 6 ca legile ecsistente sa ca6a, in uitare.
Gardistul nu se plimba pe strade ca la not unde 11
stropesc 'Muffle pe earl barbierul le arunca, In mij-
locul drumulul, ci controleaza meret daca totul merge
dupá cum cere legea ; la nevoe el 10 arata autoritatea
si atuncl nimenI nu mal cuteaza a se opune, fle el chiar
un general, sat un civil de frunte.
Pe unde am trecut atat militarli at si civilil, vor-
beat cu respect si cuviinta, de superioriI lor 0 de 6menii
call aveat autoritate ; se intampla cate o data, sa cri-
tice si el, acésta o faceat c.0 liniste, WA all bate joc
sat a micsora autoritatea celor mal marl. Ascultand la
vorbele lor, gandul 1ml sbura fait voe de la acestl
6meni prietenosl, dar cu prietesugul pe genuchit, la
obiceiurile n6stre unde nu avem nimic Ant ; la nol ca
sa arate secatura ca. e 0 ea ceva, vorbeste de prefect
si de ministri, ca si cum ar fi .cuno,tintele luI de tóte
slilele, sat nis-carlva 6menl de nimica.
Ziaristii, acoja carl n'att inv6tat ea sa termine set:51a,
batjocoresc in fata lumel tot ce are Vara mal sanatos 0
mal de respectat, iar bietii satenl, carl nu cunosc pe cel
ce serie, se iat dupa aceste nimicurI si creslênd ca spun
a4ev6ru1 perd respectul ; el nu cunosc greutatea muncel

www.dacoromanica.ro
 220

celor marl fo't in loe de ajutor le face viata amara, Din

acésta lipsti de respect catre eel mal mad O. lasarea
seeaturilor sá latre, la urma urmelor, tot tara sufera,
cad cel sus pul ne puténd lucra in liniqte, lucreaza
rt34 i perd timpul, iar poporul In loe ca sa invete lu-
crurl sanatóse, se obielnueqte Cu latratul potailor.
Pe cand m6 gandiam ast-fel, am ajuns la gradina
publica, trecênd pe langa case mad, cad se construiat
In camp, 'titre holdele de grail ; ora§ul se intinde re-
pede, peste tot erat case earl se zideat din not. Gra-
dina publica nu e tocmaI mare, dar e plina de verdéta;
mesele erati ocupate de lucratod i militari, veni1 aci
cu nevestele i copiil, abea am putut sa gasim §i not un
colt, de unde sá ascultam la musica i sa bem la bere.
Pescnitul la germani. Caporalul, care mergea cu
noI, era un om vesel, plin de buna-vointa §i de dorinta
de a ne mullumi pe deplin ; cu el mè Intelegeam f6rte
bine i am putut vorbi despre tot ce ne trecea prin cap.
Venind vorba despre barcile de pescad, pe cad le-am
Intalnit In Marea Nordulul, el ne-a spus cd sunt olan-
dezl, cad se trudesc malt i caqtiga putin, pe cat& vreme
pescuitul vaselor cu aburl produce germanilor ca§tignrI
mult mal marl. Prietenul nostru era fiul unul mare
pescar din Emden ; el cunoqtea fórte bine starea pes-
cuituldi i chiar avea intr'un portofoliu o suma de no-
dupa cad nea vurbit apr6pe o oral porestindu-ne
cum stá pescuitul la el.
Pana la 1866, and s'a intamplat r6zboiul cu da-
nezil, In porturile germane eraü prea putinf pescad,
porturfle erat ne destupate §i mal tot pe§tele, care se
vindea in 'maple din Germania, era adus de pescariT
englezl, suedezI i norvegient Acésta importare de peqte
a men; crescênd ia ra4rit consumare a namer6se1or
www.dacoromanica.ro
 221

orase din nauntrul tarel, ceea ce a facut ca pescuitul

pe mare sa produca bune castigurl si germanif sa in-
ceapa a se ocupa cu acésta ramurit a comertula Pe
cand statul numea o comisiune ea sa studieze apele
germane si comersantif invètat de la englez1 si belgien1
organisarea s'i reglementarea pescariel pe mare, in por-
turile germane s'a format marea societate Deutscher-
Fischer-Verein. Pe la 1870 germanll abea incep ca sa
intre si el in rindurile pescarilor de mare, dar pana la
1885 profitul pescuitulul a remas fara multa insemna-
tate, pentru cá prinderea pe§telul se facea cu vase cu
vele ca la olandezI ; aceste vase erat jucaria vAnturi-
lor si a timpuluT, dedi ele nu puteat produce mult si
eftm, ceea ce e adevëratul scop al unel bune pescaril
care cauta sa imbunatateasea hrana clasei sarace.
La 1885 pescaril germani schimbara vechiul obiceit
si utilizara vasele cu abur!; resultatul dobAndit fu mult
maï bun si pescaria germana prospera repede. .1 cum
sunt qece ani de cand primul vapor a tarat plasa pe
fundul mareI si Germania are peste 100 de vapóre de
pescuit ; ele at o incapere mal mare ca 4000 de tone
tsi represinta un capital de peste 12 milióne de leI. In
acelasi timp statul a facut tot posibilul ca sa desvolte
pescuitul national si sa atraga lumea catre acest co-
mer t prod ueétor ; el a cheltuit in c,lece ani. peste 15 mi-
li6ne lei, cu cart a deschis port-n.1 pentru pescan. In
1889 a construit portul de la Norderney. in 1892 pe
cel de la Nordeich, anul acesta a lnceput sa lucreze la
Gestemiinde si la anul va fi gata Nordenheim, apoI va
urma Altona si allele, earl sunt gata a se desvolta sub
conducerea Inteleapfa a untii guvern prevèçlkor.
In urma atator cheltuelT si a muncellpescarilor
germanl, am ajuns; continua caporalul7 ca In loc de

www.dacoromanica.ro
 222

1.200.000 leT, cat se vindea pestele In 1888 In porturile

din Altona. Hamburg si Gestemtinde, acum se vinde
pentru 6,500.000 let La Bremerhaven vinglarea a fost
de 387.000 lei' In 1892 si acum a trecut de 850000.
Acestea stint numal viroprile cunoscute, dar rind sunt
Inca vinI6ri1e necunoscute ; ele ating a treia parte din
cele cunoscute. Din aceste virKlerl jumatate din peste e
adus de pescan l streinT : suedezI, francezl si englezl, lima
peste c4I-va anY, cand vinglerile at sa se Indoiasca si
intreiasca, pescaril streinl at sa fie goniti prin concu-
ren4a ce le vor tace germaniI. Un vapor cu 10 6menl
prinde tot atata peste cat 15 vase cu vele, manevrate
cel putin de 120 de 6menl.
Ast-fel, urma prietenul nostru, intrebuintand nol
vaporul in locul velel, cum fac suedezil, francezil si
englezil ; tragênd plasa de fund in locul celei In deriva
si eftinind transportul cu calea ferata, vorn ajunge nu
numal sa gonim concurenta streintv, dar chiar sa vin-
dem pestele nostrrt in Çara celor earl ne concureaza
asta 41. Pe langa facerea de porturt si eftinatatea trans-
portulul, guvernul a ma): construit vag6ne deosebite
pentru transportul pestelui pr6sp6t si inghetat, a facut
cherhanale, unde se afurrat si se salsa pestele próspèt,
rèmas ne vIndut pe loe, a infiintat prime pentru vap6re
si a mers In sfIrsit pana acolo ca, a stabilit tarifele pen-
tru plata matelotilor, asa ca el sa ramana mat mult la
cabotagiu de cat sa fuga la navigarea pe marl departate.
Prietenul nostru ne vorbea de industria pescuitului
ca si cum ar fi cetit inteo carte ; se vedea bine ca se
ocupase cu pescaria, de aceea il ascultam cu multa ba-
gare de s6ma, pe cand camaradul Florea, care nu stia
nemteste, se plictisea la tórta. Me folosil de aducerea
unor pahare cu bere spre a-I lua vgrba din gura si a-1
www.dacoromanica.ro
 228

ruga sa-mI dea si mie notitele despre pescuitul german,

lucru ce obtinul tndata.
Aceste notite, adaoga caporalul, le-am adunat din
publicatiunile néstre, Insa din comertul cu pestele a esit
pe langa avutia tare si o hrana mal bina pentru lo-
cuitori, iar marina a gasit 6mera spre a Imbarca pe
bastimentele sale, lucru pentru care a tacut cheltuell
guvernul. La ce ar servi un port ca Wilhelmshven, cu
digele, cu basinurile si forturile lul, daca n'ar avea ce
sa apere ? Saltcimea &are nevoe de pavaza, cad: de ea
nu se leap nimenf !
Multumit de aceste cuvinte, ce-1 puse pe ris, capo-
ralul ne istorisi cum are sa lucreze el cand s'o libera
din arrnata ; atund zise el, am za na6 ocup numaT cu
cultura stridiilor si a racilor de mare, cacl prin acest
mijloc se pot cilstiga miliéne, nu gluma,. Inteun oras
din America, unde racul de mare se vindea cu trei s'i
patru lel, un pescar s'a pus sa adune icrele de rac si.
sa le cultive ; el a putut sa tnmulteasca raciI atAt de
mult, In cat 11 vindea cu un let bucata si a Meat o
mare avere. La pescarie se cere multa stiinta, cacl nu
e destul sa al instrumente spre a prinde pestele, ci tre-
bue Inca WA, cunostI traiul lul, cum se Inmulteste, cum
se pastreaza si cum se consuma in orase.
Apropierea serel ne a facut sa pornim spre port si
sa ne despartim de prietenul nostru, care tot spunèn-
du-ne despre pescuitul lor, ne-a Intrebat de tot ce e pe
la nol si cauta sa afle cum .e viata n6stra. !Ulnas sin-
gur, téta séra m'ara gandit la baltile nóstre de la gu-
rile Dunarei, unde pestele se vinde cu 5 bull kgr., iar
nu cu 2 sag 3 le ca aci. Daca am avea si not inles-
nire de transport, cata avere n'am sc6te din acele wig
si cat de mult nu s'ar Zmbunatati hrana muncitorulul 1

www.dacoromanica.ro
 24
Am vOut cosac sArat, adus tocmar de la Azof din Rusia.
vIn;16ndu-se cu 60 de banl kilogramul 0 pWele nostru
se impute In bAltT, cAcI nu ne ingrijim de Inlesnirea
transportula 041-va autreprenorl distrug pe§tele, cAt
pot mal mult, iar statul are un personal prea slab ea
sit se ocupe de acest comert, care cere 6menI speciall
§i cu multa pricepere.
Nu mal pomenesc de pescuitul In riurile nóstre,
unde peqtele e distrus cu totul, unde viga luI 'e necu-
noseutA 0 inmulOrea ne studiatA de nimenl. T6te aceste
trebuinte avern sA le simtim o data cAnd ue va veni
cuOtul la os, ciar e p6cat ea acum ne risipim ast-fel
averea. In a farA, de arAturA, 0 cfirciuml, comersantii
noWi nu mal till de ce sA se apuce, de 0 din pesca-
ria n6strA ar putea sA trAiascA o multime be lume. Va
trebui sA se mAreascA nu numal consumarea pe§teluI,
dar si producerea luI, cA,cI pretul rid icat dA fol6se pen-
tru moment dar nu Indestuleaza pe sArac 0 asta .e seo-
pul pescAliei bune , decl pc l'angA, deschidere de comu-
nicare sA se inve0 lumea 0 cum sA IngrijeascA de
inmul;irea pe§telui, ceea ce nu se pike obtine cu un
personal ne preparat bine In acest scop.
La raschetat pictara. DupA o qi de odihnA s'a
Inceput. Lunl la 22 Maiii. curAtenia generala ; de acum
avem muncti, Inteuna pAnA ne vom gAti pe deplin pen-
tru sèrbAt6rea de la Kiel. Oamenil s'ati pus la lucru In
jurul bastirnentulul dis de diminétA , unit spAnzuratf
prin catarge, ea eke o rAzuitóre in maul, all,ii ciocA-
neat pictura bobo§eatd, totl fac un sgomot asurgitor
ciocAnind pe tabla de lier, iar praful de picturA cade
pe covertA, pdtrunde prin cabine, se inAclAWe prin pa-
rul 0 urechile bietilor 6ment In acest tiny ori-ce alt
ecsercipu e suspendat, intrArile in cabine sunt acoperite
www.dacoromanica.ro
 225

cu tend% barcile att cap6tele pe ele, praful de pictura

e maturat fórte des, cad rnânjeqte coverta, ce e stropita
cu apa cat mal des posibil.
Seful de echipagift, efii de servicil, etil de divi-
si6ne, efil de seril i efil §iefilor, alearga de la un cap
.

al bastimentuluI la cel-l'alt spre a da fie-caruia ce-1 lip-

se0e, a pune schelile pe carI statt 6menil la lucru, a
complecta lipsurile, a Imparti lucrul 0 a veghea ca
treaba sa mearga bine peste tot. Fila pardma striga unul
prin sgomotul asurçlitor al raschetelor. Mutä schelea zice
altul, care a stat din lucru a0eptand sa fie mutat din
loe; adu pena de nand, ascute rascheta, dö apä ad, fugi
acolo etc. 0 lucrul merge ca intr'un stup de albine.
CeI nervo0 sunt zapacig de ciocanitura raschetelor
ca le vine sa une ca cainil, insa ciocanele nu se opresc
pentru asemenea neplacere; ele alearga cu lucrul lnainte,
ba chiar tac 0 posne : Mud un §ef 6re-care vrea sa
carte pe vre-un om caçlut.ln grepala, sall care lucreaza
prose, omul bate mal tare cu ciocanul, cama-
rall se pun asemenea pe ciocanit, sgomotul devine asur-
çlitor qi de la bietul gradat nu se maT aude glasul, dar
se vede bine miFandu-i-se fäleile, strAng6nd buzele,
facênd gesturl i ochil scaparand de mAnie. Se intampla
cate o data ca eful tot umbland cu capul In sus 0
facênd semne cu mainele, sti dea peste o galeat6 cu
apà, s'o r6st6rne peste pici6rele lul qi sa-0 potoleaaca
necazul.
De 0 se lucra pe Intrecute, totu0" s'a dat drumul
In ora la 6meniT, earl att stat erI la bord, ea kilt aiba
el qiva lor de plimbare, mal cu séma ca i asta-41 e
s6rbat6re la catoliel, fiind a doua li de RusaliI. In ju-
rul cruciptorulul se gramadise multa lume, care priveste
la no' cum ciocanim pictura ; cea mal mare parte din
15
www.dacoromanica.ro
 228

privitoriI nostri sunt lucratorl din port , eT se simt feri-

citl a le-a venit si lor rindul ca sa priveasca cum
muncesc altit Ast-fel nol lucram in fata unlit public
cunosc6tor, care arata cu degetul spre bastiment, discuta
cu interes si lauda lucrul, unde gaseste ca e bine facut;
ba chiar cauta sá intre pe coverta si sil inceap:1 vorba
en nol.
Catre séra, dupa ce s'a dat liber de la corvada, s'a
priwit visita mal multor gradatl germant cunostirite din
ajun, and bordul nostru era in oras ca permisionarl.
Caporalul, care ne-a pilotat ell, a venit si el si mi-a
dat notitele ce-ml fagaduise, asemenea si o cartee in
care se spune viata si obiceiurile pestilor, earl traesc
pe mare. TO marinariI gertnanI erat plinl de buna
vointa catre nol, cunostintele s'ad facut repede, se ar-
mase o masg mare si gradatiI nostri ad facut cinste cu
bere, stAnd cu totil de vorba pand, séra tArzid. Dupti
plecarea marinarilor germanl d-1 sub-mecanic ne spunea
at erad el de 1nv6tall si cum stiad sil se vire ca sil
afle despre tóte ; altl marinan l ar fi fost mal cu temere,
stad mat in laturI si plecad ca niste prost;, sad ea piste
semetl gaunosr.
La basin. Curittenia picturel Inceputa la 22 Maid,
a On.ut patru lile, in care timp crueisetorul nostru a
fost adus la basin spre a-I curata carena, a-I vizita eli-
cele si tóte partile call suat sub apa si cad avead tre-
buinta de mid reparatil. Cu acésta ocasiune, profltand
de inlesnirea ce gasiam la arsenal, s'ail facut si miel re-
paratiunl la masina, ca : schimbare de gratare, placI de
zinc la ealdarI, crepine la robinetele pentru inundarea
magazillor cu pulbere. luare de apa la masina si altele
asemenea. Din t6te acEste lucrurI, m'a mirat insa bagarea
bastimentuluI In basin si lasarea lul pe uscat, lucru ce
www.dacoromanica.ro
 227

nu mal veluseru §i. de care omul se p6te mandri cu

drept cuvent, cad nu e putin sa \Tell un bastiment de
15 milióne de kilograme asezat pe fund cu inlesnire,
ca §i cum al aseza pe popa la jocul de popice.
Mal' Intahl bastimentul e adus la intrarea basinulul,
ca in fata une ecluze, apol se manevreaza paramele pana
ce el intra pe p6rta basinulul si e asezat tocmal In mij-
locul luY, lucrare pe care o conduce un orn obiclnuit
cu bagarea vaselor In basin. NIA, ce vasul e bine rise-
zat In mijlocul basinuluT, portile se inchid prin mijlocul
unor lanturi gróse, trase de o masina cu aburT, apol
Incepe pompatul apel din basin. Pe mesura ce scade
apa, órnenit slabesc paramele carl se Maud, iar vasul
se scob6ra incet pana ce vine de se apaza pe scaunele
din fundul basinuluï, unde ati fost puse cu multa in-
grijire si fundul Intarit ca sit nu se laso sub marea
grentate a vasulut In acela0 timp lucratoril ail grit
din tóte partile, pe (And unii aseaza, bastimentul ca sa
cada drept pe cala care e - sub apa In fundul basinulul,
altil pun proptele in jurul peretilor, le intepenesc ea
pene si ast-fel in mal pup de trel ore bastimentul re-
mane pe uscat. Acum el zace In fundul basinulul ca o
jiganie aruncata de mare, 6menif nu maT sirnt leganatul
valurilor cu earl se obicinuise.
Un ast-fel de basin costa sépte la opt mili6ne ; e
sapat fri loc tare, captusit numaI cu granit cioplit, cu
numer6se scarl si lucrarl costisit6re, ca pompe pentru
scos apa, cala pentru asezat bastimentul, poli pentru
oprit apa si alte multe instalarr, pe carI le-a inventat
omul incetul cu incetul. La Wilhelmshaven eratt trel
marl basinurI, carT cu lucrarile din jurul lor, at costat
mal mult de doue-ged milióne de la
Indata ce s'a putut stabili o scbell, ara sArit pe ea
www.dacoromanica.ro
 228

scoborand pe treptele .basinuluT, am privit carena,

care ne-a purtat pe océn, pe care o iubiam i in care
puneam t6ta speranta nóstra, ca sa ne int6rca In tara,
la casuta rinde erat cel carI ne iubeat. Privit din fun-
dul basinulut crucisetorul Iml 'Area de dece ori mal
mare de cat 11 credeam. et ; el era ca o namila enorma
In pantecele careia furnicam nol, sta masina si tunurile.
Nu era Insa vreme de gandit, cAnd e bastinientul in
basin trebue sa se lucreze repede ; pentru fe-care di de
sedere In basin se plateste 1000 lei chirie, acésta in a-
fall, de plata lucratorilor si costul materialuluI.
Nu apucase sa se scurga bine apa din basin si
ciucanele at Inceput a rapai pe tabla carenef, jumatate
din echipagit muncea impreuna cu lucratoriT portuluT
la curatitul carenef ce era Inca uda, iar cea-l'alta ju-
matate muncea pe bastiment la curatitul picturel din
cabine, din santine i magazit In acelasl timp gardienil
basinurilor ne dete reglementele dupa carl sà ne con-
ducem, ne aratarti, locul unde se arunca gun6ele, pe
unde sa mergem spre a esi din arsenal, cum e consem-
nul ì altele multe asemenea. Peste tot era munca, mur-
darie i gomot ; lucrittoriI portulul erat mal Inderna-
natecT ca not lucrat mal repede i mal bine.
Séra, dupa ce lasam de lucru, eram mpg de obo-
siala, mane= repede i apoi ne grabiam de culcare,
dal% de cel carl erat de santinela, iar a doua 4i ne
sculam ca zorile in cap. In acésta vreme de munca
mancarea a fost mal .pr6sta ca ìn tot-d'auna; mal multT
ómenl se imbolnavise de stomac, tot mâncand la varza
acra ca slanina, de pore. La Wilhelmshaven viata e fórte
scumpa, kilogramul de carne costa, de la treT la patru
let iar o paine 35 de banI, asa cä nu ne ajungeat pen-
tri banil ce ni se dat si intram repede in do-
www.dacoromanica.ro
 229

ficit. A cum pricepeam maï bine spusele caporalulul

german, el avea multa dreptate sa laude pescaria, cacl
la el' viala e tot atat de scumpa ca 0 in Englitera, iar
lucrul se plate§te mult maI eftiu. Cand bietul muncitor
p6te sa apuce o bucalica de pegite, II pare mare lucru,
cad carnea e prea scumpa. ; ast-fel lucratorul trae§te
prost, mamânea supa de bere, e istovit de osteniala qi
fuge in America ca sa traiasett mal bine, saa se duce
unde gase§te de lucru. Germania este insa tare, cael
munca costAnd-o eftin, produsele eT cancureaza pe ale
eelor-Palfe naliunl, mal cu séma pe cele eng1eze0T, pe
earl a inceput sa le bata pe t6te pietele, ba patrund
chiar i in Englitera.
Privire asupra organisarel magasiilor de materiale.
La arsetialul de la Wilhelmshaven aveam multe lucrurl
de v(Vut, dar in treI (pie, cat am stat la basin i en
stiinta ce aveam eli, niel nu me puteam gandi ca
pot profita ceva pen tru instructia mea. Ar E trebuit trel
numal ca sa pot trece in fuga prin diferitele ate-
liere pline de Ma0ntbriT, de tunurY, aparate electrice,
torpile i multe alte instalatiunï, pe carI niel ingineril
speciall nu le pot cunOte pe t6te. Din thte aceste
minuni ale inteligentel omulul, despre earl ne povestea
d-1 sub-mecanic, n'am putut vedea nimica, cad multe
sunt secrete 0 multe mal presus de ce p6te imbratisa
un singur om ; am putut insa sa zarese putin magazine
de materiale, de la earl am primit nite felinare pen-
tru timonierie.
In aceste magazil se pitstreaza tot materialul, care
se cumpera din comer/ 0 se imparte apoT in arsenal,
sat pe bastiment, spre a servi la diferitele luerarl. Cu
o singura f6e de 'Artie, aprobata de eel in drept, se
p6te primi de la magazie tot ce e trebuincios, fara a
www.dacoromanica.ro
 230

mal perde timpul cu formalitatt lungt i umblete ne-

folosit6re. Acésta simplificare a formalitaplor, care nu
Impedica controlul cel mal sever, e o mare inlesnire
pentru bunul mers al lucrulut, dar la gerrnant buna re-
gula merge mult mat departe ; In acésta priviriá, cel
putin, el pot fi admiratt de cele-Palte marine.
Pe lAnga magaziile ordinare, in cart se p6te In-
ampla ca sá nu ajunga materialul din care se consuma
dilnic, mal sunt alte magazit, din cart nu se So:Ste ma-
terial de cAt in caz de rèzboit, iar In timp de pace,
numat se reinoeste ca sa nu se strice. Se da ordin de
mobilisarea vaselor, pe data totul se pane in miscare,
fara Incurcatura sat indoialti din partea cui-va; pe cAnd
6menit echipagiulut sosesc repede la postul lor, pe care
cunosc din vreme, magaziile de rèzboit libereaza ma-
terialul pastrat gata pentru fie-care vas. Ele nu mat as-
teapta niel chiar o cerere de predare, ci singure trimet
materialul la bord, unde e primit de comandantul se-
cund, care, sosind la bord, a gasit tablourt de tot ce4
trebue pentru vasul s6t.
Asa servicit mat Inteleg si et ! Abea sosit ordinul
de armarea vasulut si el e gata sa iasa la largo], maret,
ca sá surprinda pe dusman ne preparat inca, sa-1 pus-
tiasca comertul pe mare, sa-i bombardeze orasele si sa-1
zapaceasca luAndu-I vèdul. Din causa marel orInduelt,
serviciul devine usor. i zapaceala f6rte rara, omul
bastimentul sunt bine echipatt, itraftne acum ca basti-
mentul sa fie manevrat i omul sa lupte cu armele ce
i-a dat statul ; pentru acésta oficerit i gradatit germanI
sunt mal presus de ort-ce lauda. Pe langa acésta regula
sliinta, mat pune acum ca ordinul dat, e dat fAra
sovaire ; nu te lasa in nedumereala i cel care ordona,
nu o scalda cautand 84 o brodeascit i sa scape de
www.dacoromanica.ro
 281

r6spundere. Un gradat german In serviciul lul e ea §i.

un amiral In comanda escadreT, nimenl nu r6spunde In
locul Fat si nu p6te calca reglementul pazit de el.
Bella e Oral/Here. Jol dupA prAnz crucisetorul
nostru a esit din basin si a venit la chet, unde era
mal inainte , oficeril s'ati dus ZndatA la clubul militar,
fiind poftitl la masa, iar noT rupti de ostenialA, ne-am
mancat varza acrA cu slAnind, dandu-1 cu tifla, ca sA
nu o mal vedem In oehl.
Cine vrea sa stie cAte parale face tara romAnéseA,
zise un caporal, n'are de cAt sA vinA aci ca sA mAnance
nemteste o sAptAmanA de slile.
El dragul met, r6spunse d-1 sergent Wrier, aci
e mancare prástA, dar muncl sdravAnd de tot si tocmal
asta te InvatA BA pAstrez1 bine ce al castigat o data. Adi
trebue BA rabdT mult si sa muneestI cAt sépte, ca FA
pop mAnca bine la sépte lile o datl. and am fost in
oras a! v6gut cum se toemeat negustoril si cum 41
bAteat capul ca st, c4tige cincT parale.
Germanul e piieten bucuros cu tine, adaogA un
fochist, numaT sA castige ceva, alt-fel nu merge, se face
supArat, intrA In furil si, vrAnd ne vrênd, te sileste sA-1
dal' ce pretinde el cA e al luï, ba de multe orl s't ce
nu e al luï.
Asa e Ghereo, reincepu d-1 sergent furier, ger-
manul, ca englezul, ca rusul si ca tog eel tarl si avutl,
de multe orT ja si ce nu e al lui, lumea asa e fAcutA :
(Cine p6te Ose r6de, cine nu, niel carne m6le».
Daca vreI st, nu-VI ia altul ce aT in mand, n'al
de at sA .tiI bine ce al apucat, atuncI dusmanul se gAn-
deste de douè ori mal inainte de a-t1 stórce gua.
Un iruntas adaoga el tatAl luí zicea :
De ccit toatä vara cioarä, Ind bine o 4i oint.

www.dacoromanica.ro
 282

Bravo Sanducule 1 striga d-1 sub-mecanic, asta

e vorba, curat romanésea, din mosT §ii stramo0. Din Ce
fude/, e0 tu ?
Din liusl d-le sub-mecanic, respunse camaradul
Sandu, care deschidea gura din an In pa§te ; sunt ba-
iatul lul Nicolae Juga-urs.
Pe acolo trebue sa, fie romanl curall, adaoga
d-1 sub-mecanic ; me mir ca, nu v'at coplesit jidaniI 0
pe vol 0 nu v'at otravit sangele cu basamacul lor.
Asa otravd cum este, zise d-1 sergent furier,
tare a§ bea un pahar dupa varza ce am mfincat asta-41.
Vorbe§t1 si tu, respunse d-1 sub-mecanic, ca totl
aceia, cart nu titi ce spun ; niel mai mult niel mal
p4in, vorbele astea sunt criminale din partea unuI om
Cu nitica judeeata. Yell tu l munceste sérmanul de ro-
man cat e giva de mare, serele 11 arde 0 ventul 11 bate;
mananca mamaliga Cu cépa strivita, un bors de §tir
sat o patlagica tocata, 0 sera cade de osteniald, dupa
ce a milncat mult mal rat de at cel mal sarac german.
Acesta via0 Incepe de LunI 0 tine pana Sambata sera;
sése slile de sapa, sat de secerat, iar Duminica, In loe
de biserica, sta omul la curtea boerésca pana la pranz
ca sa-1 faca socoteala §i abea se alege cu sépte sat opt
ld, daca nu i s'at oprit si aceia pentru datorie. Bietul
crestin n'are macar o ora, ca sa-0 ingrijeasca de suflet
la o santa biserica, sat sd capete de la cine-va vre-o
povata cum sa faca, ca sa maT pata inoda doue in teit.
Arendapl 11 munceste pana II crapá peptul, la biserica
dascalul data pe nas, iar ceI call trec drept ceI mal
procopsitt rid de obiceiurile vechl si fac pe muncitor sa
creada ca e mal grozav, daca se ja dupa el. Ca sa-1
verse focul de pe inima, se duce romanul la carciuma
0 ad, din pahar in pahar, filotim cum este el, se a-
www.dacoromanica.ro
 288

puca de }Altura i ncepe refeneaua la care sta t6ta

n6ptea. Ah!
Refenea, refenea,
Daca, nu te-a0 mal vedea!
Carciumarul sileqte la }Altura, cara mered la ba-
samac otravitor, iar muncitorul se arata grozav ; pe
masurd, ce-vi perde minpe, devine laudaros i risipitor;
el cheltue03 nu numaI ce a cesqtigat hate° saptamilna
de truda amara, dar mal r6milne si dator.
Nevasta i copill, satul de a§teptare, aú venit im-
prejurul carciumeI Ï cu lacramI In ochl, incearca ca
sa scóta pe sustiitorul lor din acel iad. Tarziti de tot,
cand carciumarul n'a mal avut ce lua de la nenorecitul
de taran, 11 da afara ; suparat, el pleaca pe §épte poteci
dand peste nevasta, §i copil, incepe chilomanul i ba-
taile. A doua 4i bietul om e cu capul cat banita, cu
°chi} holbatl i mintea buimacita, pe cand boil staü Cu
dinil la esle qi in casa nu e rdruic de mancat.
Incetul cu Incetul, tarauul cade la darul betiel,
learga la Imprumut cu &band& mal mare ca suma Im-
prumutata, saracia lude intrit In casa, basamacul
trunde In viuele luI, sAngele i se otrave§te i omul
devine ofelit in stare de cadkura. O flint& caduta In
a§a hal, nu maI p6te munci ; copiil, carl se nasc, sunt
cu oftica In pept, sad cu apucaturi rele din fire 0 ast-fel
Inteo tara bogata ca a n6stra, lipsa de economie face ca
omul sa traiasca mult mat rèil de cat germanul de aci,
care In loe de carciuma petrece la camp, cu copiii
nevasta lul.
De ce nu se fac legI earl sd, impedice }Altura ? In-
treba un caporal.
De ce ? Pentru ca, hangia i carciumariI sunt ale-
gatorl f6rte trebuincio0 in nenorocita de politica din
Is

www.dacoromanica.ro
 M4

tara n6strá si apol obiceiul Mt nu se schimba prin legl,

call nu se pazesc din qiva inffintarel lor. Ar trebui ca
taranul sti aiba ceva mal bun de cat carciuma si sa
bea ceva mal sanatos de cat basamacul otravitor.. Ar
trebui ca preotul, notarul si fruntasii din sat, sa inte-
leaga pericolul In care sunt, sa adune pe satenI si sa
faca petrecerl potrivite cu starea si gustul lor, untie el
sa bea far& BA:se imbete, sa, petreaca inv6tand ceva
tolositor, obisnuindu-se a fi econornl, cumpatatl si mal
unitl spre a lupta contra greutatilor vietel. Ar trebui
ca in loe de cazanie, sa, se faca. predicl, !n earl mintea
popiT sa, se mal ascuta patin, iar tragerea de inima, a
crestinulul sa se mareasca, spre a veni la biserica si a
se instrui cu ce-I trebue lul. Ar trebui ca fetele sa nu
p6rte rochil la moda si sa devie risipitóre, ca mamele
sa lucreze la sezatorl ca mal inainte vreme. Ar trebui...
bu camarad la spital. Sosirea a niste gradatl
germanl ne Intrerupse vorba ; eel call' stint nemteste
s'at plimbat pe chet impreuna cu el, iar ceI-l'alt1 ne-am
apucat sa pregatim legaturile pentru drum, cacl aveam
sa plecarn a doua gli. Pe cand se asezat cap6tele de
fum la catargul artimon *) v6c;luT ca brancardieriT sco-
teat la uscat pe camarada] Ioachim Filip, care se tm-
bolnavise de vre-o cincl oile si zacea dus la infirmerie,
pe cand rapaiat ciocanele pe tabla carenel ce se curata
de pictura, la basin. Toachim e al doilea om lasat in
drumul nostru. primal, bolnav de oftica, rèmasese la
Gibraltar, caci o ducea rét cu balansurile marel, care,
la urma urmelor, i-a Meat mal malt bine de cat doctoral,
si s'a Intors cu trenul la GalatI, fiind aprópe Vindecat.
Can3aradul Ioachim era din G-irilofca, unde muntil
DobrogeI clat In mare, loe ce nu se mal uita de cel
*) Catargul din pupa vasuluT.

www.dacoromanica.ro
 235

carl att copilarit acolo si pe care loachim 11 dorea cu

cat ne departam maT mult. Eietul loachim ! el remanea
In aceste smarcurl bolnav grea de dubla pneumonie si,
departandu se cu brancardierii, II int6rse capul privind
la crucisetorul ce-1 purtase atata vreme. Gandul, cá p6te
nu o sa mal vedem pe bietul Ioachim, ne aduse lacraml
In ochT i ne umplu sufletul de mila.
loachim era din acel camara4 earl îl fac servi-
ciul cu multA tragere de inima ; din aceia earl' sufer
fara sa se planga, muncesc fara pretentie i, daca e ca
sa le remana ósele prin paraginl depártate, mor fara
Were de I'M. Me gfindeam cat e de mare virtatea mi-
litará! Cfit e de sffint adeveratul ostén ! SA luptl cu ce
e mal gret, sa ral4 WA a gerue i sa moli WA re-
gret, nu e cu putinta de cat pentru acela, care simte
mangaerea ca si-a facut datoria pana In cap. Fitra a-
césta inaltA simtire serviciul militar n'ar avea nicT o
marire, te-al duce de frica ca un dobitoc, al lucra de
Devoe si aI geme atuncl dud ar trebui sa te simtl
manC,ru si mare.
stia cA pe langa unul bun se strec6rA qlece lichele,
dar .asa a fost lumea de la inceput si tot asa o sa re-
rnanO, cat o fi dreptatea omenésca pe acest pamént ;
Insa omul superior are resplata in sufletul lui, in drep-
tatea Dumnezeeasca, care vine la timp peutru cel care
stie sa o astepte. Numal acela, care e gata pentru orl
ce sacrificio, simte adeverata mandrie cA tara e linistitA,
ca omul p6te vada de munca slilnica, cä prunciT
vorbesc limba mosilor si a stramosilor, ca fetitele imi-
tfind pe mamele lor, cânta in limba Orel, papuselor a-
sezate In léganul mititel,

www.dacoromanica.ro
 286

Camaradul Ioachim plecase de mult, p6te cd, el 0

ajunsese la spital, unde comandantul marineI ordonase
sA4 primeascit gratis 0 eft eram tot pe gAndurl, Intre-
bAndu-m6 cum o 0, se inteleaga el cu un personal
care nu tia romaneqte.

www.dacoromanica.ro
 IX.

De la Wilhelmshaven la Copenhaga

Plecarea din port. -- Calkorilor le seade bine cu

drumul. Abea scapatI de ciocaniturile din arsenal si
ne-am pregAtit de plecare. f a 26 Malt, intr'o VinerT
diminéta, am esit din port, pe cand bricul alircea» se
pregAtea sg, intre la basin pentru curatirea carenel. La
trecerea prin eclusA, amiralul Valois, comandantul por-
tulul, ne-a trimes musica militarA ca sa, ne mal salute
si ea de plecare ; ne-a cantat marsul prusian, un mars
repede, care te InvioreazA, apol ne-am luat r6mas bun
In sunetul imnuluI nostru national. Atuncl a fost un
moment de o adevèrata frumusete pentru sufletul ro-
mOnesc, apol cu at ne departara spre rada portulul,
cu atat disparea sgomotul, semnele de bunA, prietenie
si cosurile atelierelor carl vèrsail nourl de fum. Acum
privirea se opreste asupra mAndruluI pavilion, ce se
leagana In azurul ceresc ; el ne rechiama la datoria
nóstrA si ne face sa Intárcem privirile de la marele
port militar, spre a privi inaintea n6stra, catre bolta
tainica, sub care aveam Eä inaintAm. pAna vom ajunge
la Kiel.
La facerea apeluluI, pe chid mergeam In rada, se
raporteazA 0, la ridicarea schelel dezertase dol 6menl;
unul din el, Dimitriu, o hairnana din Galap, stia nem-
teste, el indemnase pe camaradul Ott ca EA fuga fra-
www.dacoromanica.ro
 238

preund, cred6nd ca la str6inl o sa dea peste pomana

mare. Ace§tY 6menl n'att stat fugan l niel dou6 dile, s'at
saturat pana in gat de dezertare §i n'at §iut cum sa se
int6rca, mal repede la brieul «Mircea», rugandu-se ca sa
nu fie lasall pe acolo. La str6inI nu se ca§tiga, painea
cu Inlesnire ca la noI, printre el abea se pot strecura
6menl de§teptl, muncitorl §i tórte cumpatatl ; omul mal
lene § m6re de f6me, san ajunge cum e mal r6t. Dar
chiar dintre 6menil bunl sunt prea putinI earl sa aiba
norocul ca sa iasa de-asupra necazula cea mal mare
parte r6man In mizerie §"i numal and all dat eu capul
de sus pricep intelepciunea eanteculul :
Fie piiinea eat de rea,
Tot mal bine 'n tara mea.
La nol, unde e masii, intinsa, gaseol de lucru orI
§i unde, numal 0, vrel sa munce§t1; ba ehiar vin str6i-
niI cu duiumul §i traese bine, cad muncese cu spor $i
fara, risipa ; de aceea nu. §tim cat face taris6ra nóstra
de cat cand am v6dut ce e str6inatatea.
Abea ajun§I In rada am luat un pilot §i am plecat
spre Copenhaga prin Marea Nord ulul, Skagerak, Kategat
§ii Sund ; an drum destul de lung, pe unde e necesar
un pilot din partea loculul. Se zice el la Copenhaga o
sa ne oprim cate-va siile ca sa lam apa, carbunT §i ce
ne trebue, did la Kiel o sa fie multA Imbulzealit §i e
bine sa ne eapatuim din vreme en cele necesare; afara,
de asta trebue sa complectam §i curatenia, cacl la basin
se curatise carena, dar se murdarise partea de sus a
vasulul.
Plecand din rada am trecut din not prin tóte coti-
turile canaluluT, care duce la Wilhelmshaven de la Jada
si Weser §i pe la 11 am e§it in sflr§it in largul marei.
Timpul era f6rte frumos, marea lini§tita i echipaOui
www.dacoromanica.ro
 230

respira Cu nesatit ea sa-1 curate plan:Anil de aerul

smarcurilor, din earl eseam. Acum crucisetorul nostru
fugea din not spre nord cu o viteza de 12 mile pe ora.
alircea» remas in port, nu ne mal incurca ln mersul
nostru ; bietiI timonieri trebuiat sa-1 observe nelncetat,
sa inspecteze remorea, sa priveasca la semnale si sa ra-
porteze de sute de oil.
Dupd, pranz s'a lucrat la curatenie ; unil din 6menl
raschetat copastia, altiI spdlat pictura cabinelor, iar
altii inspectat pavili6nele nationale, ca nu cuna-va sa
fie rupte sat manjite, cad acésta ar fi fost o lipsd de
consideratie catre natiunea al cdrel pavilion se Inalla
la catargul bastimentuluI nostru. No I ne aratam pentru
prima órd pin acésta lume si, cum echipagiul nu era
obidnuit cu asemenea representatil, trebuia sa avem o
mare bagare de séma si multa temere de gresell. T6td
lumea era pe covertd spre a profita de timpul frumos,
lucrul mergea repede inainte, d-1 comandant secund da
inteuna la ordine si la instructil, pe cand bastimentul
fugea spre nord catre bolta alburie, ce se deschidea
Inain tea nóstra.
Positia porturilor germane. Tot asezand pavili-
,6nele am studiat harta cóstelor mall, carl prin aceste
locurl sunt fórte j6se, zdrentuite si pline de pericole.
Intre altele pilotul ne-a aratat cum marile porturl ger-
mane de pe Jada, Weser si Elba, pot comunica intre
ele si cu Kiel, fdra ca sa mal fie nevoe a esi in largul
mareI ; prin urmare bastimentele de rezboit, mergénd
prin canalele interi6re, se pot concentra In orl care din
aceste porturf, far& ca sit dea ()chi cu inamicul si fara
ca forta naval& a Germania' sa fie taiata in doue.
La larg, In fata acestor fluvil, se afid insula Hel-
goland, asezata acolo ea o santinela Inaintata In mare,
www.dacoromanica.ro
 246

de unde torpiórele s'i cercetasil germant pot descoperi

pe inamic la bund departare, ca sa-1 p6ta hartui si sa-I
prepare un atac de surprindere. Ast-fel inamicul trebue
sd, aibit o forn., covarsit6re, ca sd pótd blo'ca intrarea
in' porturile germane, did insula Helgoland, cu tunurile
si portul eT de refugit, rèmilne anienintat6re. Acum In
ac6stit insuld portul n'are nicl o importanO, iar tortifi-
calla nu e incd facutd, cdcl insula pe care o rod va-
lurile, e prea mica spre a fi fortifican, cum trebue ; ea
este lima de un mare fulos pentru addpostul torpil6relor.
In aceste porturI, atat de acoperite si atat de or-
ganisate, marina de comert s'a mdrit repede ; capita-
lurile, cu mal puOn risc ca in Intreprinderile de la uscat,
at produs bune castigurI si at inavutit imperiul ger-
man. La rindul sét imperiul german a sprijinit marina
comerciald prin crearea porturilor, prin facerea de canale
In interiorul useatuluï, prin scaderea tarifelor de la dine
ferate, In sfarsit prin o Incurajare din partea tuturor
ramurilor activitatel nqionale. Germanil at intrat ea
hotdrire pe calea intreprinderilor maritime, unde In tot-
d'auna s'at inavutit popórele, earl at stint sd, le prac-
tice ca tdrie si mulled Incordatd. In intreprinderile ma-
ritime riscul e rnult mal mic de at cel provenit din
crize comerciale, seceta ciimpulul si ate alte nenorocirI
carI bantue inclastria si comerciul de la uscat. Transpor-
tul pe apd, chiar pe riurl prelungite de cal ferate, costa,
mal eftin si se face mal repede de cat la uscat; acesta
e un adevér care ar trebui Ed sard in ochil celor carl
se plat-1g ca nu sunt castigurI pe Dundre la nol. El
acuza comertul pe Dundre In loe sd, se vadd pe eI cO,
nu stit cum sd-l. faca.
Mal repede de cat marina de comer a Inflorit cea
de r6zboit, care trecênd cu multa InIelepciune prin

www.dacoromanica.ro
 241

greutatile primelor inceputurl, luat acum desvolta-

rea vigur6sa umple de speranta inimile patriotilor
germanf, carI viseaza, mal réti ca engleziT, a se intinde
peste tóta lumea.
Spre nord de aceste porturI minunate, cósta Schles-
wiguluI e asemenea dificil de apropiat : ea e smarc6sa,
.16sa, cu o multime de porturl miei, canale, bancurl
intinsurI. ce nu se pot Mii de la larg. Infundaturi ca
Busum, Eider, Nordstrand, fiöm i allele, sunt atatea
adaposturI pentru bard torpióre, de carI inamicul
se p6te apropia de cat cu mare greutate.
CcIsta despre apus a Jutlandel. Ajungénd in drep-
tul insulef Fano, la frontiera dintre Germania i Da-
nemarca, pilotul ne-a spus câ pleaca de acolo un cablu
sub.marin ce merge pana In Franta la Calais; asemenea
de la orarlul Esbjerg pleaca un alt cablu i se intinde
pana In Anglia. Prin aceste dou6 cablurI (aril() de la
nordul Europe)" sunt unite cu Franta, Anglia i America,
fara ea sa mal aib4 nevoe de liniile telegrafice germane.
Pare ca cablurile sub-marine, prin earl se fac co-
municarile telEgrafice pest3 marl i océne, costa f6rte
scump i cer cuno§tinte f6rte mari, ce nu se pot gdsi
de cat la societatl puternice cu capitalurI de sute de
milióne.
De aceea aceste intreprinderI sunt in mana unor
societatI particulare, carT aü vapórele lor speciale, ingi-
neril i lucratorli lor, ca earl fabrica, a§eaza i Intretin
cablurile, pe cart le intind Intre continentele paméntulul.
Peste tot omul a reu0t sá Intinda cablul sub-marin,
sondand fundul mare, cautand In adancimea el i ajun-
end sa cunósca locul unde s'a rapt un cablu numal
trimitend curentul electric pe la unul din capetele lul.
Din bite natinnile englezil sunt aceia cari aü intins
16
www.dacoromanica.ro
 242

mal multe cablue si Bunt stapiln" pe comunicarile tele-

grafice Intre, Europa, America, Africa, Asia si Australia.
Pe cand vorbiam despre eablurile sub-marine, ne
uitam meret spre cósta, dar nu vedeam de cat marea
lucio, cad noI esisem mult spre larg, ca sa ocolim
cile de la Horns, car', In dreptul capului Blavala,nd, se
tntind pe sub apa la 30 mile spre largul maret Danezil
at instalat aci dou6 farurl plutit6re, spre a feri pe na-
vigator' de acest pericol si a reeun6ste cu inlesnire c6sta,
careia nu de giaba i-a zis Coasta de fier. Ea e marginita
de o limba de nisip, ce nu se p6te vedea din deptrtare;
n'are niel un adapost si cilnd sufla véntul despre nord-
vest valurile o bat in plin, impingênd vasele cave uscat,
uncle le asteapta o perdere complecta. De aceea navi-
gatoril fug de acésta c6stâ mal mutt ca de còsta Gas-
coniel, cut care gmana fórte malt, cad, ea si in acea
regiune a c6stei. franeeze, cósta Jutlandel este acoperita
eu nisipuri miscatóre. VAntul puternic ridica aceste ni-
sipurl si le gramadeste in dune catre interiorul usea-
tulul, pustiind tarinele, castigate asupra locurilor smar-
c6se. Bietiï locuitorI se chinuesc in tot felul ca s opreasca
invaziunea nisipurilor, dupa cum olanJezil lupta in con-
tra mareI. La not in tara am v6dut asemenea nisipurI
intre Ciupercenl i Bistre, dar ele sunt putine i s'at
putut opri Wind salcanal peste dune; aci nisipurile sunt
mult mal" multe, peste ele se gmana brad' maritimI,
dar ca multa munca si putin folos.
Ufa grOsa. Inaintam repede spre nord, cu multa
bagare de séma, cad pe aci nu e de glumit ca navi-
gatia; eram insa odihniti de t6ta oboseala trecuta
obicTnuill cu marea, mal mult de cat s'ar putea crede.
Pe la ora 9 gra, Incepu o adiere subtire despre nord-
vest, Ontul de care ne temeam mal mult, cad prin
www.dacoromanica.ro
 243

.aceste locuri el vine cm valurI scurte, cu céça i multi%

plictiseala, de care n'aveam nevoe.
In curand sarturile incepurg sa fluere, marea stt se
-.sbarceasca i fru,mosul cer sa se acopere cu o céta
(meth. Crucisetorul nostru a fugit si maT in largul
tmareI, viteza s'a micsorat, iar noi, Iii loe de odihna,
ne-am pus sa mergem pe dibuite, pregatindu-ne sa ju-
cam tontoroiul. Sórta ar fi putut sâ ne lase in pace de
înduI acesta, citcl trecusem prin destule chinurY, dar
asa ne-a fost scris. Neat de pofta de &nun ce ne cu-
prinsese numal cine stie ce e somnul pe mare, cAnd
timpul e frumos, p6te pricepe parerea n6stra de' r6t.
Tocmal mò pregatiam sa intru de cart, cAnd veni
-In casarmtt titnonierul Nicola, care, dei vechitt In ser-
-vicia, tot mhI vorbea cu titiri pitiri.
Ce mal noa d-Ie Nicola ? Intreba fruntasul Craciun.
Ala le sa lie, r6spunse timonierui, jaca vint etc
jayi yrosei ; davit 2/2/ e euntlratztra (Int6rcere a vêntulut
de la nord spre vest si sud) o sti capannt reperle ca se
4tsfe tuff:.
Bata-o Dumnezet de iaid cá prea s'a ingrosat
-bênd la bere ! striga, d-1 sergent i et' totil ne-am pus
_pe un Os nebun, cel cari ne priveat esind pe covert&
la cart, eredeat eA am capiat. Glumele (*acute pe soco-
leala tape, umflata cu bere, se tineaa sir, ele ne-at go-
nit uritul.
Valurile spumegat binisor and am luat de santi-
-nela in prova ; ele se spargeati en sgomot surd si stropii
cdatt coverta de n'aveaï unde sali adapostesti un deget.
Fluerul arunca sunet de ehemare, dar in acésta pustie
MU era teama de réspuns ; tacere adAnca ne apasa sufletul.
Un alt camarad mò schimba de la post dupit douò
-ore de baie i plictiseala, iar e, cu pici6rele intepenite,
www.dacoromanica.ro
 244

m'am dus pe coverta, gata pentru un alt servicit. Tot

citutb,nd un loe unde sa me adapostesc, m'am urcat pa-
ealdarea mainel, unde am dat de caldura, mi-am as-
ternut mantaua si m'am Intins ca ogarul la s6re, fara
sa-mi mal lie teama de fag ca mal Inainte. Cand m'ami
desteptat hainele se uscase pe mine, ba chiar se ugcase-
prea mult; mantaua sta in pici6re ea o scória, iar efi m'ami
pipait cu tot dinadinsul sä ved dacä nu m'am fript.
In acésta imprejurare am vNut ca prea multa In-
credere nu e buna, cael mai mult sunt ecspusl la peri-
cole cel, carI fiind obicInuitI eu maree, nu at. destula,
teama de ce se póte intampla.
Delfinizii. N6ptea tiind scurta a trecut repede
Cu ea s'a dus si vremea rea, ce. nu tine mult la acésta.
epoca, and e timpul cel maI frumos al anulul. A doua
re la 11 ore, marea era trum6sa la nebunie, pofta
de vorba venise la totI camarap, earl doreau cu nesatiii
stie ce se petrece prin aceste paragint O orca mare,-
ce. sarea prin babord in apropiere de noi,, a dat de votba
pilotulul, care ne-a aratat t6ta stiinia lui. Pare cá delti-
nizil, din earl face parte orca, sunt niste pestI pentru
ea traesc In apa, alt-fel el respira prin plamanl ca
omul sat allele, at ttile de la caul sug copiil lor,
dinll In gurd, in sfilrsit t6te organele ca la animalele-
earl traesc pe uscat. Familia delfinizilor este fórte
pandita, prin marile si fluviile paméntulul ; animalele,
tarT o compun, at o mare importanla pentru pescuit,
cad tóte, farit deosebire, sting pestele pe unde traesc
pustiesc apele spre marea perdere a industriei omenestl.
In bande numer6se delfinizil urmaresc baneurile de
sardele, scrubil, chefali, barbunI si altT pest)", cari ar im-
podobi mesele muncitorilor i ar inlesni viata la o mul-
-time de lume. Strietv3innile delfinizilor sunt asa
www.dacoromanica.ro
 245

-cumplite, In cat pustiesc marea de vetuit6re ; el patrund_

prin porturT, prin scobiturile stancilor si pe fluvii, r6s-
pandind peste tot jaful si stingerea pestelut Tata pentra
-ce in Marea Neago
pestele e atat de rar
-si scump ; delfinil o
pustiesc fara sa fie
DELFINUL
--vanati de nimenl, ata
nu sunt cunoscute faptele lor, alt-fel s'ar pune pret pe
-capul de delfin.
A cesa piratT, vecInic in cautarea pradei, se Inmullesc
repede, ocolesc cursele
pescarilor cu multa
dibacie, scapá de ur-
MARSU1NUL
marirea dusmanului;
furtura gróznice se j6cti prin valurile spum6se i nict
nu le pasa de blestemele pescarilor, cari se intorc de
la pesclut cu traistiile góle perd6nd - speranta ca sa chs-
tige fructul muncei lor.
Delfinil de apa
dulce se numesc pla-
taniste, de o mult,ime
de varietap marI NARVALUL

t6te distrug6t6re de peste si t6te blestemate de

bunul Dumnezeti. Din norocire la noi pe Dunare
sunt ast-fel de jiganii, dar In schimb avem stiuca, care
mananca destul peste.
In apele sarate del-
, finiziT sunt mult
numerosI si mal pu-
PLATANIST-A ternicI cei mal cu-
DelfInul de epa dulce
noscutl formeaza
: delfinul, marsuinul, orcela, narvalul §i orca, din care
www.dacoromanica.ro
 246

tipul orca gladiator este animalul cel mal puternic

toti delfinizif, carI, in fie-care specie, presint6 multe va--
getati. Tref satt patru
orce-gladiator se unes
pentru a ataca balena,
pe care in tot-d'una o o--
ORCELA mira, mancandu4 limba.
dupa o lupa inspaimAntatóre.
Natura a dat acestor animale o patura de slaninar
ce le acopera corpul si le permite a trai In apa, unde-
se misca Cu multa u-
urin i ittléla. Pes-
carif fac tot felul de
curse ca sa prinda
delfiniziI, sa le ja gra- ORCA GLADIATOR
simea i st scape pestele de pustiire, dar pana acuma.
n'att avut mare folos. In Franta se plateste nu premia_
pentru fie-cave cap de delfinid i pescarii if prind prin
Impware sat alte curse. Cand bastimentul fuge repede
pe apa, delfinit se tin dupa el ca a haita de lupi, tree
fnainte, pe dedesubt, li dat °cede si se jóeá, in jura-I,
e§ind din timp In timp la suprafata apel ca sa respire.
Acesta e moroentul cand pescarul If trimite glontul uci-
gator si bine face.
Trecerea strimtorilor. vorbirea n6strá, despre,
neamul blestemat al delfinizilor, fu Intrerupta de apari-
liunea muntilor Norvegiel, catre carf alergam cu t6ta_
vitesa i carl r6sitreat repede de sub orizontul alburiti
al mtirel. Pe cand cósta Danemarcel e intinsa si perduta
In mlastine, sat dune de nisip, cata Norvegiel pare
maréta, ea e spintecata de numenzíse umbre negre, carl
par a fi val profunde, sat fiordurI intinse si este fórte
atrAg6t6re. lama, cand n6ptea dureaza 22 ore §i timput
www.dacoromanica.ro
 247

este rkt, navigatoril surprinsl de furia valurilor, fug

sub cósta norvegiand, ca sit se adaposteasca pant, se
va indrepta timpul. Vara insa e frumos de tot, fiorduril
oglindesc o vegetatiune puternica, peste care se intinde
o liniste ceréscit, unde suferinzil de bóle nerv6se dat
peste leacul ce Fat cdutat in zadar pe la doctorii eel'
mal renumitl. Chiar iarna frigul este ludu!cit prin cu-
rentul de apit calda, Gulf-Stream, ce vine tocmal din
goltul Mexiculul si aduce caldura pe ac6sta c6stit, unde-
frigul este mult mal indulcit ca pe el:5sta Suediel.
Cittre sérit, chid am intrat in Skagerac, drumul
nostru a devenit o adevkata plimbare, mal cu séma.
dupit ce am dublat farul plutitor de la Skangen si am?
dat in strimtórea Kattegat. Aci tabloul se schimba ca
totul, drumul nostru ne apropie de cósta Suediel si ne
face sit trecem pe langa, o multime de stand, insule si
insulete nenumkate, formând tot felul de canal°, tre-
ckorI ki porturT. C6sta Suediei, sdrentdrósa si inalta,.
este Mile ciudata ; pe nesimtite ea se afunda in apa
asa ea din sutd in sutit de anl se pot observa afunda-
turf, unde padmi intregl at ajuus sa fie acoperite de
mare rkoanênd copacil jumkate afara din apa.
Kattegatul vara e f6rte lesne de traversat, peste
tot sunt farurl si geamandue, call inlesnesc trecerea si
permit a recunóste drumul cu inlesnire ; insule, nume-
róse si ¡Ose, formeaza un archipelag superb, unde po-
pulatia s'ar Inmulti repede si ar face un mare comert
dacit ar fi in tot-d'auna vara. Observand Insa bine ur-
mele gheturilor, recuilotI repede ca prin aceste locuri
rig6rea erne.' se uneste cu lungimea noptilor si face ca
viato, la uscat, sat pe apa, sa fie fórte grea si omul sa
lupte mult pentru ecsistenta lilt Ghiata gr6s1 se intinde
f6rte des de la Juilanda f,4 insulele daneze, pana pe
www.dacoromanica.ro
 248

,c6stele Suediei, iar 4iva abea Intrerupe monotonia unel

nopti continue in care mugetul Ontului se amesteca ca
sgomotul gheturilor. Vifore inspaimanttit6re acopèr marea
campia, presiunea véntuluI rupe ghiata, ridica valurl
spurnegóse si piseaza sloii intr'o clapoteala teribila. A-
-césta stare, pe Unga planul strategic al germanilor, mai
arata pentru ce s'a facut canalul de la Kiel, pentru care
.s'a cheltuit banl cu
O noapte de plimbare. Crucisetorul nostru stra-
-batuse t6te marile prin carl aveam s. trecem i scapa-
sem de t6te necazurile, ne mai r6miinea pulin drum
pana la Kiel, abea ciit st puteon termina curatenia, pu-
team dar sti micsoram pasul, ca si respiram mal liber
prin aceste locurT, unde natura e superba. Buchetele de
-arbor' si fragezimea verdetel. ne fac sa visam dum-
bravile nóstre, unde canta pas6rioa si 'creso flor" fra-
gede. N6ptea ne-a trecnt Intre farul plutitor de la Trin-
delen i Anhold, unde am asteptat ca sa bjungem la
Copenhaga diva qi sa avem mal mult ifus.
Era o n6pte cand zefirul de prima-vara mangaia
cAmpul, cand cerul era instelat si caldura, potrivita, te
facea sa-t1 sb6re gândirile catre cr i sa Malt' lui Dum-
nezet rugaciunI de ladda i multumizl. In revèrsatal
zorilor el:5sta Suediei se zarea presarata de verdéta si
buchetele de arbor" populate de pasarele, cart venise
din tarile calde. Casele overall acnerisele de olane
cu gradini smaltate de flori ; ele r6sareall din buchetele
de arbor' si scliperal sub primele raze ale s6relui. Dacti
timpul fr. umos nu tine mult prin aceste locur". apoi oeit
tine r6splateste cu prisos pe bunif locuitori. Tóte vin
Cu gramada ; abea s'a ridicat zapada i natura se des-
teapta repede printeun puternic avént. Iarba pe cm-
pie, frunzele in padure, florile In gradina, pitsarica in
www.dacoromanica.ro
 249

-crang, peste tot se in3bracit Cu grábire haina de sèrba-

-tóre. iar insectele Incep sa sitrute florile.
Rar mi se va Mal: intarnpla sit petrec o n6pte ca
.acésta, camara4il mel era' ca $1 mine $i unul
-din el, care suferea de b6la cantecula a fileut chiar
_poesia urmat6re
Prima-vara! e§ti virgina cu suris Incantator,
lar tu vara e§tI regirla subjugata de amor !
Prima-vara, draga fata, vino 'n carul t6i1 de fiori,
trecénd priu aste locurl curata cerul de por!;
Jara tu, blanda reginil, mama harnica cu dor,
Umple spicele cu b6be, ajuta pe muncitor.
De la farul Kullen drumul ne-a dus In sud, unde
-c6sta mareT insule Seeland se apropie de c6sta suedezii,
a§a In cat orasul danez Elseneur dit mana peste strim-
tóre cu Helsimborg, ora $ suedez. StrImt6rea Sundu cam
aduce cu Bosforul prin frumusetea caselor presarate
de-alungul malurilor, pe ambele partl ale apei alburit
.(16sta Suediel este malta $i pretenti6s6, iar a Danemar-
-cei pare cit abea ese din apa, dar pe cand una se a-
funda In lipa pe nesim;ite, cea-Paltit se Inalta merea.
Natura $i aci, n'a putut multumi pe aceste pop6re blande
-§i virtu6se, unul a dorit partea celuI-l'alt $i lupta pen-
tru dominare s'a nitscut lntre ele. l'ara acésta lupta, ce
Inceput o data ca ecsistenta lor, aceste neamurl tari
-fir fi fost fórte puternice, ele ar fi avut multa influenta
-asupra Europel $i póte ca sclavii n'ar fi ajuns unde
-sunt acuni. Strimt6rea Sundu §tie multe despre aceste
lupte, apa el, ca $i la Bosfor, a Inghitit multe victime
dtii a acoperit multe crime.

16

www.dacoromanica.ro
 X.

La Copenhaga

intrarea in port, Am Elkins la Copenhaga la 2&

Duminica pe la 7 ore diminéta, pe cand orasul,
scaldat in razele selrelut, se gatea oglindindu-se In apele-
argintil ale numer6selor canale, ce-1 inconj6ra. Abea in-
trait In portul ecsterior, ne-am legat Cu pupa la °heft,.
In end cu cele-Palte vase aflate in port, am aruncat an-
corele In furca avénd prova Int6rsa catre ora i ne-arrb
apucat de lucru care pe unde are rol la posturile de-.
sosire. Acest port e cel mal sigur din t6tä regiunea, el
e format : din portul interior, uncle se afla arsenalul ma-
rinet i bastimentele de comer, din portul ecsterior,_
uncle statt vasele miel de r6zboit i yachturile mart si
din rada, unde ancoreaza cuirasatele i vasele cu mare
pescagiu. Mara de acestea se inat afla o multime de
basine i canale, cad rarl sunt Iërile unde uscatul
(le mal niult amestecat cu apele si porturile mat nume-
r6se ; ele sunt asa de numer6se, In cat comequl n'ajunge-
ca sa utiliseze nicl pe sfertul lor.
In apropiere de not se atlat legate in acelasl fel,
bastimentele : Vasco de Gama, cuirasat portugez si Da-
neborg, yachtul regal. Mara de acestea erall o multime.
de yachturt particulare, cad lumea aci iubeste
rile pe apd si Kongelig Dansk yacht Club, este unul
cluburile cele mal considerate si mat populate.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 253

Dupd primirea libere! practice iPlecarea 6menilor

pentru cumpèrare de provisiuni pr6spete, ne-am pus cu
tutil la pictatul cabinelor, grdbindu-ne sa termindm pana
nu Incep vizitele. Cu t6td, paza n6stra pare cd e un fa-
cut, eel car! vin pe bastiment sa. §teargd pictura cu-
hainele lur §i Bt plece baltalf. Cand nu sunt mult1 vizi-
tatorI, mal oprim pe unil, ca sd le tergem hainele cu.
terpentin, ear cand vin mal multi, nu maY avem ceS-
leL face vi-I ldsdm sd plece w cum sunt.
Cu cat timpul frumos ne face sit dorim plimbarea
In ora, cu atat se înmu1tete treaba la cord; pe langd
curtitenie i picturare, curgeat vizitele de bund sosire.
Cuirasatul portugez, yachtul regal, stationarul, ministrul
marine!, consulul, furnisoril §i alt1 multi,' ne-at trimes,
In §ir- delegatil lor; garda sta inteuna la copastie, apol
armarea de bdrcl §i tot felul de corvell nu ne lasat
un minut ca sá respirdm. NumaT fochi01 staü cu
nele in sin, caul la maOnd este serviciul de serbat6r
de la plecarea n6stra din Galati pentru prima data It
-vedem §i pe el in haine curate, fudalindu-se pe covertd.
Pe la 10 ore a sosit la bord un oficer danez, ata§at
pe langd, d1 comandant, apol a venit secretarul consu-
lulu!, el vorbea romanWe f6rte bine, cdcl era un puit,
de jidan din tara n6strd, aflat in serviciul consulului
spre a-I servi in comeriul WY de land, ce fdcea cu
de la Dundre. Acest secretar ne-a fost f6rte folositor,
dar mai cu sémit a §tiut sa se presinte bine aducén-
du-ne corespondenta, ce ne fWepta aci de maY multe
Fie-care dintre no! era cu nerdbdare ca sd pri-
measca tirÏ despre al lul ; unit aveat cate treI sad pa-
tru scrisorl, iar altiT a§teptat in zadar Omit st't se ter-
mine impArtirea corespondentel. Se putea lesne ceti pe

www.dacoromanica.ro
 264

-fetele lor Intristarea ce-I coprindea, banuelile ce-I. mun-

-ceai i grija ce simtiat.
O ViSiia in fuga. NIA la pranz s'a ispravit ca
picturarea cabinelor, acum trebuia pazita pictura ca sit
se usuce in pace, de a ceia d-I comandant secund, ca sa
scape de Imbulzeala la bord, a dat drumul permisiona-
rilor In ora, dupa cum ne era rindul. Ca de obiceit,
am plecat In ora f cu Florea i alt1 carnaras11 car! vor-
beat limb! streine ; barca, ce ne-a dus la mal, ne-a la-
sat langa vechia fortanita Frederikshavn, o data incon-
jurata cu zidurT gr6se i metereze puternice, de unde
se putea apitra intrarea in port, cum cu bataia lungit
a tunurilor moderne, acesta fortareta a remas mamal ca
un monument in mijlocul gradinilor fórte trumdse, ce
se Intind pe locurile ocupate de vechia fortificatie. De
aci se vede spre nord docurile de comert, construite cu
ingrijire ca §i cele de la Galalf i car!, ea 0 ele, stall
pustif, WA sit produca vre-un profit, sat ajutor comer-
tuluf. Cu t6te acestea Copenhaga este un loe de transit
intre schelele dintre océnul Atlantic §i cele din Marea
Balticá iar tara produce mult grail vinde cu pret,
cad kilogramul de 011ie costa 50 ban!. Asemenea aci
aunt multe industril de constructiunI navale, produse
chimice, ma0n1, portelanurl, rafineriT i altele ; dar niel
-transitul i piel produsele industrie!, nu sunt atat de
mar!, In cat sa justifice cheltuelile acute cu constructia
docurilor. Deschiderea canaluluT de la Kiel are sa mic-
loreze mult transitul actual al Copenhagel, de aceia un
furnisor ne spunea cu multa dreptate, ca ar fi mai bine
sit se atraga capitalurile mart, In loe sa se cheltuiasca
nebune§te cu constructia docurilor. Cine o fi avend drep-
tate nu Oit, dar asta cam vine ca la no!, unde se fac
4emnite cu lumina electricA i pardosell scumpe, sat se

www.dacoromanica.ro
 255

.cheltueste un milion pentru so:51a normalA, unde elevil

Invata, ca BA nu se mai duca la sate ca dascall, cad
-acolo nu pot gasi lucsul ca care Wail _obidnuit.
Pròsta imitare a civilisatiunei produce rele
maI marl' ca starea de barbarie.
De la forttiréta Frederikshavn asemenea se póte
2Ari fortificatia cea nouit a frontuluI maritim, e o lu-
,crare de mare val6re, ecsecutattt cu multti artà ; ea se
uneste cu cea de la uscat, ce e fdcuta ca la BucurestI.
Se zice cci danezif aü profitat de ecsperientele lacute la
-nol, dar dacii, el ne-ml imitat intru dlt-va, in ceea ce
priveste fortificatia la uscat, apoI ar trebui 864 imititm
noI in fortificarea maritimn. Nu e vorba, nol suntem
departe de a avea la Constanta o positiune asa de bunit
ca el, dar totusl studiul fortificatiel lor re-ar pune pe
drum de ce ne trebue, ftrci sci mal orbacaim ca ecspe-
rienle costisitóre.
lnsula Amager, un cercel la urechea marel insule
Seeland, coprinde partea orasulul Copenhaga
Christiansbavn ; aci se alit arsenalul marinel, bursa de
,comert, muzeul Thorwaldsen, portul de comer t alte
monumente. Acestea arata, importanta loculul i necesi-
latea de a-1 fortifica despre mare, unde, In fata unul
mare canal, se intinde un sir de forturi maritime, in
-carI domneste o organisare model si o curtitenie corn-
plectA. Ordinea i curAtenia o gasestl la poporul danez
Omit la cele maT mid IntocmirI ale lul.
Dou6 podurI unesc Christianshavn cu restul ora-
-sulut asezat pe insula Seeland alte cincl podurI tree
peste canalul forturilor maritime spre a le uni cu insula
_Amager, iar alte podurl uneso insuletele (holms) de la
nord, uncle se afia, calele de constructiunt Fortul Tre-
aroner se ridica In mijlocul mareI, in fata intrtireI por-

www.dacoromanica.ro
 256

tului ecsterior i leaga fortificatia maritimit cu cea de la,

uscat, Constructia acestul fort a costat fórte scump, pos-
tamentul lift a trebuit sit se zideascit sub apit, sa se faciL
cazemate, sa, se Inalte parapete si srt se puna tunurl, car!
sa tina In respect pe marile cuirasate. Munca a fost
mare si costisit6re. dar si resultatul nu e mal putin In-
semnat ; vasele unel eFcadre puternice nu se maT pot
juca cu Copenhaga, ele pot stilpilni marea, dar nu si
strImtórea.
Campal de tir. Dupit ce am colindat prin Chris-
tiansbavn papa n'am mal putut, am esit la camp spre-
Sundbyocester, unde se aflit poligonul de tir i campul
de ecsercitiu. N'am putut vedea mare lucru, dar, din
cate am zitrit si din cate mi s'at spus, pare ca aci sunt
redute. santurI addpost, metereze si tot ce trebne sol-
datulul, ca sd Inveie tot felul de tir si sit se miste pe-
teren variat, putendu-se face chiar sc6la de regiment,
sat tirul artileriel. GlónIele i obuzele, dacti nu cad In
tintil, se due In canalul Kallebo Strand, uncle nu so póte
Intimpla niel un pericol ; ast-fel tirul se póte face la el-
la oil si ce distantil, pe orl si ce vreme i fitrit niet
o pipit
Mi s'a Intamplat sit ved cum se face tirul la not
de catre curcanI si militienl ; eI aruncat gl6ntele spre-
tintd cum puteat, fArá nicI un rost, si se grabiatsä
scape de ele ca de o corvadit plicticósa. Aci e cu tetur
alt-tel, tragerea la semn nu e un ecsercitiu, de care sa
te scapl cat mal curand. ci o.adeveratit petrecere, unde-
fie-care se intrece cu camarall, ca sit tragdo
mal drept si sit cunóscit mid bine tóte greutiltile tirului
Cu s6rele in fatit, pe vent 0.re, pe plóie i n orI-ce-
Intamplare, dupd cum face bunul vénittor, care nu se
intórce acasa Cu traista g6lit. Oficeril stat In per pe-

www.dacoromanica.ro
cámpui de manevrd de diminéta i pánd, séra ; trag la
tintd o data cu soldatil lor, conduc tirul fard, nicT o
grabd i prin fel de fel de mijlóce se silesc a face pe
6menI sd stie Intrebuintarea lul In teren variat, unde
nu mal este cine sd dea comanda.
Dar nu numai la armata se Invala tirul ca pusca
ci si la tott civilií cetateni al orasuluI Et all
societatl numer6se, unde petrec mal bine ca la careiuml,
fac IntrunirI eat =ha lume si chiar se hat la lntrecere
cu militaril, care sa traga mai drept si mal repede, ca
BA eastige aplausele cucónelor i premiI minunate. Pen-
tru ea tirul sa se p6ta face ea o petrecere, munitia costa
eftin de tot, se póte gasi cu Inlesnire i utiliza fdrá pe-
ricol, de 6re-ce acea muniOe nu se vinde de cát la so-
cietd,tI cunoscute i societatile nu o pot Imparti de cát
la membril el, earl tiü sa unable cu arma de foc.
Inainte vreme, cáud nu era pusca, se fdcea lupta
dreaptd, la care asista tot poporul, ba frum6sa din po-
veste chiar stropea cu apd, récoritóre pe voinicul, care
lupta in contra balaurulul ca noua capete. Asld-41 tirul
Inlocueste ecsercitiile de lupta din acele timpuri depar-
tate ; el bine ! daca tirul e fdeut cum se cade, de ce
n'ar atrage lumea dupa cum e la patinaghl, la dulap,
la musicA, la gradind i ori unde e petreeere populara?
De ce fetele frum6se n'ar veni sa aplaude cu mánusitele
lor pe indemanatecul, care nimereste drept In centra?
SA se Incerce Intocmirl de sérbatorl, dupa cum sunt pe
aci si se va .vedea ca niel un roman nu va mal trage
munitia numalf ca sti scape de ea. Pune la cámpul de
tir cate-va scaune, un joc de popiee i alte petrecerl de
ecsercitiu corporal si se va vedea asernenea un efect
neasteptat, la care nu se Ott) ajunge numal cu teoria
reglementulul i lipsa de comunicatie lesnici6sa cu cam-
pul de tir. 17
www.dacoromanica.ro
 Berea din. Obosisem de atata umblat, de d-
ceea am caqut bu0ean pe scaunul unel cantine, unde
ne-am oprit sa bem cate o bere, dupa cum facearn la
Wilhelmshaven, dar, In Ice de halbe mart, ni s'a dat
cate o sticluta frum6sa cu dop de cauciuc §i ceva mal
mare ca cele de apa gaz6sa de la nol. Ne-am b6ut bau-
tura, turnand berea intr'un pahar destul de mare 0 am
platit ate 10 tire, cam 15 banT, ceea ce era fórte eftin,
c6nd te gande0I cä kilogramul de paine costa aci 50
Baetandrul unul furnisor, care ne pilota prin ora,
ne-a spus cd in Danemarca se vinde berea eftin de tot,
pentru ea e o b6uturd santit6sa §i hranit6re, iar omul,
daca gase0e sa bea bere, nu mal da navala la rachiul
otravitor al speculatorului neindurat. Faceam socoteala
ca berea aci e mat efting ca apa gazósa de la not qi
m6 Intrebam, cum se face ca un lucru, atilt de folositor,
nu a fost introdus in tara, de eel carI pretiud ca se
ocupa de bietul popor ? Adica n'ar fi mal Nina berea,
cu 30 bant litrul, de cat tuica de fabrica calitatea
otravete matele ? 136te, mi se va r6spund,e ca daca
se vinde berea eftin, nu mal at cei-l'alt1 cu ce sa
jup6e pe bietul muncitor i WI cante:
Basamac, nu te face,
Adu testimelu inc6ce.
O ast-fel de judecata, ce e drept, Imt Inchide gura
0 m6 face sa votez chiar i pentru monopolul pe alcool,
dupii cum e In Rusia, unde téranil beat cu sticla ;n loe
de paharel, cum faceatt mal inainte.
Gradilla Tivoli. CAnd am plecat de la cantina,
erat orele 5 0 jum6tate la 6 ore trebuia sa ne Int6r-
cern la bord, fara sa, fi dat o raita prin Copenhaga
accista nu ne convenea de Ice, de ae2ea tot ne gandiam
cum sa facem ea sa avem o permisiune de n6pte. Ca-
www.dacoromanica.ro
 259

ntaradul Florea. edruia tot nu-I trecuse mutismu], avu

insa o idee minunatd.
Mal camarasit, zise el, reglementul spune sa ne
int6reem la bord, cand se lasit pavilionul §i tot regle-
mentul mal spune ca pavilionul se seob6ra cand apune
s6rele, orl cum In aceste locuri s6rele apune pe la 11
sera, nol putem sit mai stam in ora § pana la acéstd ord.
Bravo Floreo ! respunseram Cu totil, ideia ta e
nu se ',cite mal buna, ne mirgra ea n'a trecut prin ca-
pul unul timonier.
Ast-tel o porniram repede spre Copenhaga trecend
prin strade frum6se, unde vermuia un public vioid, mo-
dest i bine-voitor. Bdiatul nostru ne ducea spre grAdina
Tivoli sag Tiuli, cum pronunta danezil. unde se aduna
lumea cea mal aleasd din ora § §i unde ni se spunea
sunt minunt de frumusete. Ajungend la intrare am pia-
tit the 50 öre, cam 75 banl, ceea ce ni s'a pdrut prea
sarat pentru punga n6strg, dar nu ne-a Iinut necazul
multd vreme, cad, ce am veçlut, facea ca prisos tacsa
int rgreI.
In acésta gradina, ce e fárte mare, printre aleele
de tet §i castanI, se intind brazde de florl, resdrind din
iarba verde §i fragedd ; iar un lac, in care da un frumos
canal, intrerupe unja dreapta a aleelor, earl margines°
stufiqurI misteri6se, prin mijlocul carora se impedica pri-
virea de a zari zdbrelele de fier de la gardul gradinelf.
Un cazino, facut ca la arabl, e pus in fga intrarel In
gradina, apol pe la rescrucele aleelor sunt arzate bu-
fetele unde mesele (obiceiti al loculul) sunt inlocuite
prin fundurl de but6e. Sunt apoI presarate prin grading,
cu multa pricepere : done orchestre, un teatru de pan-
tomirad, dulap eu balóne legate de policióre, dulap de
ealurI mi§cat de o ma§ing cu abutI, muntl ruse§t1 pen-

www.dacoromanica.ro
 260

tru dat de-a dardiusul, tragere la semn, jocurf de biliard

american, cantar automatic, case cri velocipede, cafenea
Inteo corabie, plimbarl cu barcile pe lac, labirint de
verdeata, unde te per df umbland, joeurI ca la targurI,
gimnactica, cate-va animale s6lbatice si altele multe, pe
carI nu mal mi le adue aminte. Acolo cunt sin sfarsit
petrecerl pentru tóte gusturile i pentru t6te pungile ;
vine lume fórte multa si eel earl nu vor sa cheluiasca,
sat nu at parale, dupa cum eram nol, pot privi gratis
la teatrul d pantomima, pot aseulta la orchestra si daca
nu le place nicl aceslea, n'at de cat sa se incurce la
privit, v646nd petrecerile celor-PalV, unde r1iI maI
mult ca el.
La danezI nu e mare deosebire intre avut i carac;
fórte onestl din firea lor, fie-care 10 vede de petrecerea
luY, fara ca unul sa caute a se arata maT motat, sat sa
ramneasea la ce nu e al lui. Alt-fel niel nu cunt avutil
prea marl Ingramadite la un loe, cad fabricele 0 co-
mequl mic, domina pe cel mare, iar 6menil fiind onestl
desteptT, nu e usor ca unif stt profite peste m6sura
de munca celor-Palit Economia, bine chibzuita, gonete
mizeria din familie, iar darnicia pentru ajut6re face din
Copenhoga primul oras, unde s'a organisat mal bine
alinarea suferinzilor. Sunt o multime de spitale, orfeli-
nate, case de infirmI si alte institute asemenea, carl nu
lasa cersetorul pe strada, sat mizeria in casa obscura.
Aei sdracul nu da fuga la primarie dupa *tor, ci se
duce la o societate de bine-facere, un.de i primaria tri-
mite, ce póte da pentru alinarea suferinzilor celor ne-
voia0. Ceia ce e Inca mal bine, e faptul ca de eke oil
e posibil, nu se da banT, ci, dupd puterile fie-cdruia, se
cautit a i se da de lucru, ca cá fad cu ce trdi, Was a
fj pors* cerseascd. Societ4ile cje bine-facere apucand

www.dacoromanica.ro
 261

acéstd cale, at ajuns la resultate uimit6re, carI le pun

cu mult inaintea societtitilor asemenea din alte Orr.
Am plecat din acéstd grAdind frum6sd, tocmar cAnd
ultima bared de permisionerI pornea stt se int6rcti la
bord, un minut de indrziere, ne-ar fi fdcut sd r6mAnem
pe eheti si atuncl, cu tot apusul s6relul la 11 ore séra,
p6te ca nu am mar fi putut vedea orasul.
Sosirea a doué crucisetoare americane. AM stat
in Copenhaga sépte dile; in acest timp s'a terminat
curiltenia bastimentulul, s'at complectat proviziile si s'at
umplut magaziile cu cArbuni, ca sti, nu mal murddrim
vasul si sa, putem ptistra curtitenia pand vom ajunge
la Kiel. In unele qile echipagiul a muncit de la 4 ore
diminéta pAnd la 9. ore séra, asa cd ne miram da unde
ese atata treabd ; cu t6te acestea nu ne puteam plfinge,
citcl fie-care °In a avut eke dou6 esiri in oras, ceea ce
e mar mult de cdt ne asteptam.
La 29 Mait at sosit in radd douè crucisetóre ame-
ricane : «Columbia» si «New-York»; ele mg sub co-
manda unul vice-amiral. Aceste crucisetóre at fost eon-
struite ca sti, pustiascd, comequl pe mare in caz de
r6zboitl, de aceia li s'a dat viteze marl de 18 la 19
mile pe orti, insti, de si par falnice si costa f6rte scump,
ele nu erat láudate dupti, cum (.;redeam et cd rneritd.
Oficeril nostril spuneat cd all sa lie demodate peste putln
timp, cti virezd lor are sa fie intrecutit si cd acéstd vi-
tezd, nu e o arma Indestuldtóre la un vas de itzb RI.
Cum va esi acest lucru la urma urmelor et nu sat,
cum pare cd nu still niel eel carI cheltuesc banii cu
nemiluita, dar acum vasele americane par mdrete de
tot si Statele-unite at sd, fie bine representate.
Banchetul dal de consulal nostru. Duo elm ne
spunea secretarul s611, consulul nostril, ilia de la pie.

www.dacoromanica.ro
 262

careavndstra din tara, se hotarise a da un banchet

escadrel romane, cand va sosi In port si din vreme M-
euse tot felul de preparatif, intre, earl, ajutat de secre-
tar, avea FAA tina o cuv6ntare in romaneste i invelase
muzica sa cante marsul «Desteaptit-te Romane». La 30
Mait el a poftit la masa in oras pe totl oficerii cruel-
setorulul, acésta spre marea bucurie a bucatarului, care,
remanand liber, s'a dus sa se plimbe i el. La bord ofi-
cerii se gateat pe capete, ordonantele alergat din colt
In colt, ca sit le dea ghetele, sit curate hainele, sa cóse
un nasture, sá caute o pene, in fine era la bord un
lacru neobicinuit. Ca si la ceT-Palti. camaraqi al ma
incepuse sa-mT vie si rule gustul de plimbarT, aveam o
dorinta nebuna ca sit ved si et acésta masa, despre
care se vorbea ca de o petrecere mare. Cu cat g6u-
ream capul mat mult ca sá giisesc un mijloc pentru a
est in oras, cu atata simtiam ca este cu neputinta ; la
urma urmelor eram sa me las de acéstit idee, cand In-
talnind pe covetta pe d-I comandant secund, imi dete
ordin sa me imbrac curat FA sa me duc la hotel An-
gleterre, sa fill la ordinele d-lul comandant pentru ser-
vicil neprevequte. Ast-fel me pusel si et pe ferchezuialit
luand puiu (barca cea maï mica) am dat fuga la
posta cu niste scrisorT, iar la 5 ore, cand d-nil oficerl,
in numer de 14, at debarcat, eram tutors ca sá primesc
ordine despre ce aveam de facut.
Ad i astepta d-1 consul, in mare tinuta de ceremo-
nie, impreunit cu oficerul danez, atasat pe langa d-nul
comandant, apol erat cincl tritsurl marl cu patru locuri
in fie-care, cu mult líos i cu multa elegania. 0 data
format, cortegiul a pornit spre hotel Angleterre, straba-
tand stradele cele rriaT frum6se, pe unde se gramitdea
lumea ca sit priveasc4 la oaceril escadrel romana?
www.dacoromanica.ro
 263

pre carl vorbeat fórte magulitor. La hotel sala de man-

care, frumos impodobita, da !nteo gradinita cu flori, de
unde vedeam in fatá, pe d-1 comandant si pateara alerga
calad mi-ar face vre un semn ; asemenea vedeam si au-
diam tot ce se facea si se vorbea la masa. Mal bun
loe si mal burla intamplare pentru mine, niel ca se
putea sa fie.
Erati la masa 42 de pers6ne, Intre carI pe langa
consul si oficeril nostri, asista ministrul de marina, un
vice si un con Ira-amiral, generalul comandat al corpului
de armata, doT colonell si pers6ne civile, Intre carT se
zicea ca e si ministrul afacerilor streine. Pe lista de
mancare era &Iris cu litere aurite «Escadra romana» de
si noi nu aveam de cat un singur vas, dar asa era pla-
nuita maI dinainte ; apoi maI jos se citea «bine al venity .
Consulul nostru, un ora gras, cu vorba peltia, a
inchinat cel dintaiti, vorbind in romaneste f6rte incureat,
de si secretarul II sufla la ureche din t6te puterile lul.
Bietul secretar era mía emotionat de cat consulul, cacT
era in joc positia lul, daca se intampla ca consulul sa
faca fiasco complect. N'am priceput bine ce vrea sa
zica consulul, cae' pronunta r6t1 de tot, lima arata mult
entusiasm pentru noT. Cuv6ntarea luI s'a terminat stri-
gand impreuna cu comesenil, de septe orI ura, num6rand
pe degete ; ac6sta e regula cand se inchina pentru M.M.
L.L. Regele si Regina Danemarcel. S'a inchinat apot
pentru Regele si Regina n6stra si pentru familia Regala,
muzica zic6nd cti, canta imnui national si «Desteapta-te
Romane» dar era atlit de gresit si cu note atat de false,
In cat niel et nu puteam Intelege ce canta. D-1 coman-
dant a r6spuns ministrulul de marina in chip f6rte fru-
mos, oficeril danezi si civil% att_aplaudat cu tarje; apol,

www.dacoromanica.ro
 26i

att venit cate-va cuvêntarl de la generalul dane 0 per-

sónele civile.
Dupa cat am putut et pricepe, pare ca consulul
nostru, un avut comersant de lanurl, nu era tocmal
obiclnuit cu ast-fel de etichete, ce n'aveatt Intru nimic
a face cu cele pe carI le punea el pe baloturile de lana.
Ne av6nd niel o decoralie 0 niel o boerie, nu era toc-
mal bine privit In societatea inalta, el insa facuse cu
nol o mare cheltuiala qi-0 daduse multa osteniala, In
cat sa merite o decoratie romAnéscti, ce i-ar fi umplut
sufletul de bucurie.
Dupa masa oficeril no0ri ati facut o plimbare cu
trasurile daft din ora, iar eA ne mal avênd ce face
la hotel, m'am tutors la bord strigAnd dupa cum zicea
d-1 consul «Sept foè Sept uhrras».
Plimbarea prin orao oi la amp. La 31 V ait era
ultima e0re in ora q a bordulul nostru ; am plecat de
vreme cu dol camarall §i dupa ce ne-am plimbat pe
stradele principale: Ostergade, Amaliegade, Norrevolgade
0 Ostervolgade, admirand casele mail 0 pravaliile bo-
gate, ne-am dus la muzeul R )semborg, uncle: se pas -
treaza armele, bijuteriile, mobilele 0 uniformele regilor
Danemarcei ; apoT am vizitat cimitirul i prin Norrefoelled
am e§it la camp. Atat muzeul Rosemborg cAt 0 cimi-
tirul oraplul., stint pastrate cu mare ingrijirc ; pietatea
se arata la asezarea §i intocruirea celul mal mic lucru.
Danezif sunt instruip, mal OM lumea tie carte, iar
fondul caracteruluI lor, onest 0 energic, if face sil fie
mode§tT, bine-voitorT 0 simpatia ; el. respecta 6menil
mftri al tare lor 0 vorbesc despre el cu multa 'euviinta.
Due6ndu-se des la cimitir, care este frumos ca o gill,-
dina §i venerand morp lor, danezil 10 reamintesc re
incetat de vanitatea acestel vietI §i de 'virtutile, fait, de
www.dacoromanica.ro
 265

earl stramo0Y lor, nu le-ar fi putut lasa in moqtenire

tara ce locuesc acum.
La Norrfoelled ne-am oprit numal ca sa r6suflam
putin 0 de ae,i am pornit-o prin Osterfoelled la o pa-
dure de fag cu verdeata lucit6re ; baiatul, care era eu
nol, ne-a aratat o turma de caprióre, carI pa0eaü ghiz-
deit fraged prin livelile smallate de florI. A ceste capri-
óre ne priveat Mt sfiala ; in apropiere de ele erati
cari-va cerbI qi de renl, animale trebuinci6se pentru
populqiunile din nord de tot ; ele sunt pe acolo dupa
cum e camila in deqert 0 calul la nol. Ni s'a spus ei.
in acésta, tara cresc mai bine turmele de caprióre de
cat cele de of, insa capri6rele nu produc niel pe sfert
de ce produc oile. La tara poporul traeqte cu munca
campuluf, lucru ce n'a0 fi cregut vèlénd suma de in -

sule 0 de bastimente, earl treceati prin canale ; a0 fi

jurat ca aci, ca qi in Grecia, t6ta lumea munceqte 0 se
se sustine prin marina, comertul jpe apa. Tara produce
mult grail, orz qi ov6z ; boil §i call sunt marl si cu p-a-
tere, iar vecinatatea Angliel inlesne0e vinderea cu pret
a produselor:pamêntului : cereale, cilia, carne, lapte 0
a ltele.
Pe camp am v64ut cardurl de fetite 0 baeti, earl
se jucati fiind trimi0 de pensionatele unde eran la §c61a,
ape am dat peste un halaia de trasurl In earl eratt ofi-
cell de marina danezi 0 vre-o dece de la ne. Ministerul
marine Invitase la masa pe oficerif no0ri qi dupa ce
s'all plimbat prin padure, s'all dus la un restaurant pe
marginea mare uncle e o statiune de bal fórte frum6sa.
Plóia ne-a luat la g6na, a§u cit ca Were de rèil am
parasit campia Inflorita 0 am alergat spre ora printr'o
strada, lung* ce se intindea pe marginea mare printre
arborl batrani, earl If Impreunati cracile pe de-asupra
tf
www.dacoromanica.ro
 266

drumulul. Acdsta, stradd, pe care am mers repede ca

trel sferturl de ord, era formata numal din vile, earl
maI de earl mal impodobite Cu verdeatä si. florl, abea
cite o prdvalie sat' cafenea cu gradina, Intrerupea din
distantd In distanta sirul caselor de yard. DaneziI iubesc
natura cu pasiune, mai fie-care ordsean are o casa de
vara la camp unde se duce vara ca sa, respire aerul
curat. Nu e vorbd acésta, multime de vile represinta un
capital insemnat, care nu produce mal nimio si apol
caldura arlètdre la danezI e ca In luna luI Mait la nol,
dar cu t6te astea le dat :dreptate cad, dup. noptile lor
cele lung, ar fi p6cat Ed nu profite de 4ilele marl si
luminóse ale verei. La danezi, ca peste tot, a inceput
Ins& ca 6meniT de la camp sa alerge la oras, unde ga-
Ben un trait mai lesnicios si ast-fel se paraseste munca
campulul, ceea ce e I'M mal cu séma, pentru statele
mid. Apol daca, o fi adev6rat, ni se spunea ca la caz
de r6zboit t6ta armata Orel abea sa ajungd ca sa, apere
capitala ce creste prea repede, asa ca nu mal r6mane
cine sa vadd de restul terel si sa. hraneascä pe cel
din oras.
Arsenalul =rind Ast-tel am petrecut si ;liva de
41, ne stiind une sa alergam maI ILIUiü si ce sa, privim
mal mult ; traim aci ca sórecil in cascaval ; timp fru-
mos, port sigur, lumina, multd, oras frumos si apr6pe,
mancare bung ; nimic nu ne lipseste de cat timpul, care
fuge repede. Plecarea la Kiel se apropia meret ; de a-
cum Inainte avem sa. stam la bord, sa, privim orasul si
sit ne gandim la cele ce v6d.usem. Vorbirea n6stra de
la prova se potolise mult ; 6meniI nu mal spuneat ca
vioiciune impresiunile lor, cam ispravise de spas lucrurile
vechI, iar cele nol erat prea multe si prea incurcate
pentru ca sa ne dam bine séma de ele. §ederea din
www.dacoromanica.ro
 287

Wilhelmshaven 0 Copenhaga, ne Indulcise viaa, ne gin-

diam la esire in oras mat mult de cat la facerea car-
turilor. O singurd data, cat am stat tu Copenhaga, s'a
mal ingramadit lumea la prova ea sa asculte, asta a
fost la 2 Iunie, and' s'a vizitat arsenalul marineI. D-1
submecanic, vorbind cu camaraçll de la mash*
le spunea cti, la danezl peste tot se a rata mum& i buna
oranduiala, ea, aci iarba nu da, navala peste pragurile
atelierelor, dupd cum era la Feffol in Spania. Ca si la
noT, danezil, fiind un popor mic, nu pot cheltui mult
pentru marina,; prin economie bine priceputa, eT ati
ajuns Insd sa aiba un arsenal model, unde nu se face
risipa i gresell. Bastimentele lor sunt pdstrate spre a
servi in timp de r6zboitl, iar nu hodorogite In timp de
pace ; asemenea magazfile de materiale aft tot ce le tre-
bue spre a arma bastimentele imediat. ET nu compt6za
ca vase de rèzboiti pe acelea earl sunt utilizate pentru
scáld i se.rviciul ordinar, acelea sunt considerate ca
luate la purtare si nu se pun temeiti pe ele. Asemenea
publicul i ziarele lor pricep ce Mt si ce le tTebue, de
aceia sunt modestl in vorbirea lor despre marina 0 nu
se intiimpld ca la nol, de citestI in ziare despte «ma-
nevre navale», «flota de rèzboity i altele, earl nicI nu
ati ecsistat i daca, aft ecsistat erati nimba t6ta,. Apol
curaVenia, ce domnWe peste tot, regula observata de
tótá lumea, iuteresul celor pusI sus, t6te acestea nu
lasd sa se strec6re nulitaIale i niel incapacitatea sa,
impedice munca celor cu dor de marina lor.
i 'ambata, la 3 Iunie, Regele Danemarcel, care se
Intorcea de la ba,I, a trecut prin radd la casa Lul de
tara Belle-Vue not L'am salutat cu 27 focurl de tunurY,
iar Duminicd dupa, ce at pranzit le noI, ministrul de
marina, 0 oficeril danezl, am plecat spre Kiel pe la 4
ore dupit pranz.
www.dacoromanica.ro
 XI.

Serbarea inaugurärei canalului dintre

Baltica i Marea Nordului

ijungerea la Kiel. Am plecaedin Copenhaga la

4 Iunie, pe la 4 ore séra, cum ndptea nu e mal lunga
ca dou6 ore, am navigat mal tot timpul cu lumina. go-
nind ca sA ajungem pe «Vasco de Gama», cuirasat por-
tugez, ce plecase cu putin mal lnainte de nol. Drumul
de la Copenhaga la Kiel a fost cel mal scurt din eke
am facut Oa, acum ; o traversare de 150 mile pe un
timp frumos si o mare linistita, nu este un voiagit, ci
o plimbare prin fata numerdselor insule, pe carl le pri-
yearn cu nesatit.
Lunl diminéla, la 5 Iunie, dupa ce am ocolit in-
sula Falstern, am Inceput a zari cuirasatul portugez, al
carul comandant se plangea la Copenhaga ca si-a per-
dut rostul neput6nd dormi din causa luminel. El ofta
dupa noptile lungi si ar fi fost bucuros ca serbarea de
la Kiel sa se fi intâmplat iarna, cand nóptea ajunge ca sá
putreclestl dormind. Ne apropiam tot maI mult de vasul
portugez si ram fi ajuns, daca nu dam peste escadra
italiana, ce era ancorata la vest de insula Femern.
Zarind-o, d-1 comandant a dat ordin sa ne apropiem
de ea, apoi, pe la 6 ore diminéta, salutand-o cu 15 fo-
curl de tun, ara ancorat In apropiere, asteptand CCI, s4
intrilln la Kiel peste sli, In urma italienilor,
www.dacoromanica.ro
 269

Putin mal inainte de pranz se veslurd, esind din

Beltul-Mare, indreptandu-se spre Kiel, doue vase fran-
ceze, cart mergeat cot la cot cu alte doue vase rusestt ;
vasele rusestf pdreat cd indeamnd cu vorbe bune pe
cele frantuzestl, carl se cam codeati sd, vind la veeinil
lor, cu cart nu sunt in dragoste cam de multa vreme.
Escadra italiand, in data ce a zdrit alianta rusd-
franceza, a BMW repede ancora si a pornit-o spre Kiel,
pentru ca tripla aliantd sa fie in per, and va sosi du-
plicea ; ast-fel not am remas singurt cuc pe luciul merel
si asta pfind la doue ore dupd prânz, cAnd ne-am repe-
ylit spre intrarea portului. Dar intArzierea nóstrd nu ne-a
prins bine ; ea ne a fdeut sg, perdem ocazia favorabild,
dupd care umblam si BA intram in port tocmat chid era
mal gret. Abea plecatI si timpul frumos s'a stricat re-
pede ; o pl6e marunta cu cetd, a inceput sa acopere ori-
zontul ; _drumul nu se mal vedea Inainte si apa ne spdla
pictura din catarge, de era pdcat de munca nóstrd; ba la
intrarea In port nu am Wasit niel pilotul, dupd cum era
anuntat prin regulamentul serbdrel. Vrend nevrend, a
trebuit sd intram singurl si sd cdutdm prin cétd gea-
mandurile canalulut, lucru ce n'a fost tocmaT usor. Chid
eram apr6pe sa dam in port, pe la geamandura No. 3,
abea am intillnit o bared., care ne trimese un pilot de
ocazie si ne duse la locul nostru de ancorat, unde am
ajuns sera pe la cinet ore. Fie-care bastiment avea locul
insemnat In port si mesurata distan la, asa ea la sosire
numal de cAt se gasea postul destinat lut
Ni s'a dat un loe, unde erat avizourile escadrelor,
cam apr6pe de intrarea portulul, cum am zice In e6d6
de tot ; asta nu ne-a venit la socoteld noug, care aveam
un crucisetor, cu care trecusem pzin valurl si cep., cu
Care veneam mal de departe ca orl care alt bastiment

www.dacoromanica.ro
 270

aflat in port, coprinse fiiud 0 cele americane. Pare 'ma

ca «Elisdbeta» e un cruciptor miC de tot, un crucisetor
de clasa V-a, un puit de cruciptor, pe cdtd vreme cru-
ci§et6rele adevérate sunt cu Inuit mal marl, C U tóte a-
cestea nu faceam pr6sta flgurO, crucisetorul nostru
pare mal mult de cdt este si acésta din causa, cd are
copastia inalta, ceea ce-I dl, aerul de a fi de dou6 off
maT mare. Se zice cO, la cump6rarea vasulul era sO, se
dea jos tocmaT acésta copastie ce ne-a scapat pe \Yalu-
rile Marel Negre,. atuncl curat cd s'ar fi schimonosit a§a
drAgut de vas.
Eram apzatl in rind cu «Fewaid» un vas turcesc
cu r6te, códa c6del, apol veneam nol 0 «Mircea» ce se
aqtepta sd soseasca prin canal : mal induntru urma «Par-
tenope » a Aretuza», avizourile celor dou6 diviziunl ale
§i.

escadref italiene§tI, apoi «Tarabanto avizoul escadreT

austriace 0 tot ast-fel in acésta parte a portuluT se in-
tindea §irul vaselor mid ale escadrelor. Vis-a-vis de §irul
avizourilor, erat aezate bastimentele escadrelor, despAi-
tite de avizourI printr'o trecere larga pe unde circulat
vasele din port. Marile cuirasate 0 cruciset6rele, wzate
cu mult rost, format o pddure de catarge, in care tiinta
omulul a vêrat cele mal" geniale progrese, pentru ca va-
sul 0, fie o perfectl opera spre a rezista loviturilor de
tun si a distruge pe ad versar. Erat peste 70 de vase
marl 0 peste 180 de yachturI, acésta in afard de salupe
mal mid, vase de pasageri, vase de aprovizionare, etc.
T6te aceste vase, socotite unul peste altul, reprezentat
o val6re de aprópe dou6 miliarde de lel, cacl un cui-
rasat costd, de la 30 la 35 mili6ne, un cruci§etor de la
15 la 20 mili6ne, un avizou:de la 2 la 6 mili6ne, un
yacht de la 100 la 500 mil lei 0 a4a mal departe cu
cele-Palte tipurl de vase,
www.dacoromanica.ro
 ter/Arai
U.2

414, a2r 41: au%

C- ad&
ciC " .11. 6 41
haelte.onk Stescl.

..karyi a../
,e,
Lau.
.6 G
-.^ i ;ad 5Yu"Pr
0,ettlrut,C61.)-/
i Elisab a
Osbseasaiamse 4414f 1 ,..4f,
jem
e A di IS
etotk laUIIA ll U14.0.11.
le Y.
i Aiirce
canalqi N. .- teAmlo ti
us berat...1"4.1 Us."' 4" g"c.:41::
41411:/yr*/167.14:::"

111..kosetkr 11.1010.4.0 x ..A.g.4 4.0 4 1.1hant

Ntis SLutt010:er Pripk4:4:114.4411.44t::: ta*

14.1
11...te: E.:CW/0 fifa: iexz.e.g.0
Pki 4 i °Bolo
.non- 2.1 li.1.4.60". Eptirl... Surceor
" 41Palo
A4 41t3 ii. a ,,4
iT. S glao.111, Wyo.
i itts ,, .e ,.
,.$0...19

Olden
Blitz %ado Bor... zs,,,,
A,
VW. Oms

Fringlice
cu
GI 1,
celdmihe Locurae de ancorare
4Vasc;64.4,
to uaselor ce au asistal la
maw) urarea
V.. volt
.0 Jan,1 ISqS
4
hludean Mabee.

Bono Gartman) 4tr's!. 1Pcbra

"C.-
...* 4IP ifean-mq
Mola
Caajpile 45 *et:Ilaruh
Mann& 0,p weata 8,4.
9.&. e
taoro en

KIEL c.,60 1135,1r/10J

V.la Dora
SMII
1...ehjer
SOstYmAtitlurY
en.V.1..b, Su. ca Lew
L" Maki. i
Handal
%sta.

Caz4rros

Asezarea vaselor pentru serbare in portul de la Kiel.

www.dacoromanica.ro
 2/8

La 6 Tunie e o 4i de asteptare ; fie-care bastiment

reguleaza tacerea proviziilor, aducerea corespondentel,
recun6sterea portulul si afisarea reglementelor de politie.
Cu atâtea bastimente si atAta furnicar de lume, tiar fi
intâmplat multe neregularitAtl, daca germanil n'ar fi
procedat dupksistemul lor, care e cel mal bun din lume.
Afise i instructiunl erat puse in vederea tutu ror,
pe apa si pe uscat supraveghea ecsecutarea porun-
cel; iar un control, f6rte serios, nu idsa sa se treacd, cu
vederea niel o abatere, atAt din partea si
a politiel. La tóte se Oxidise autoritatile germane : fur-
nisorii nu putean cere preturl ecsagerate, alimentele de
calitate pr6sta erat Inlaturate, cursele vaselor afisate,
etc., etc. Fie-care bastirnent primise un indicator, in
care se ardta modul cum an .a se face salutul, cum ur-
meaza a se schimba vizitele oficiale, care e vasul sta-
tionar, earl sunt locurile de debarcare, vasele de poll-
tie, cele de comunicare, In fine tóte stirile trebuinci6se
invita tibor.
Pe cAnd artelnicul si cel-Palti se ocupan de tot ce
privea aprovisionarea i corespondenta, no!, echipagiul,
am muncit tota giva ca sa Indreptarn pictura, ce ne-o
stricase plóia de erI. OameniI de serviciti nu stat niel
el, atfitea vase si atAta lume irebuiat observate meren;
timonierul nu era destul pentru serviciul lul, acum ofi-
cerul de cart avea mat mult de lucru ca pe mare. Ast-
fel s6ra eram cu totiI obositl i doream singuratatea
marel mal mult de cdt gOlagia serbdre.
Inceputul serbarei. Serbarea inaugurdirel cana-
luluI s'a inceput la 7 Iunie printr'un banchet, dat séra
la Hambourg, unde erat adunate tóte bastimentele, carl
=Ian a trece a duua 4i prin canal. La acest banchet,
dat de orasul Hambourg, a luat parte : M. S. Imparatul,
18
www.dacoromanica.ro
 274

persónele mal cu vazA din imperiu, cum 0 representantil

puternicelor societAtT de navigare comercialA ce posedA
Germania. DupA banchet, unde s'aa rostit discursurT pa-
triotice 0 s'at golit multe pahare, a urmat o seratA
venetiand la Alster-Bassin ; cu t6tA pl6ia ce uda pan&
la os, lumea umplea t6te cheurile 0 t6te locurile. Eraa
milióne de lumini, focuri bengale, jocurT de artificii i
atilta entuziasm, in cat, dacA ar fi plouat de ;lefx, orT
mal tare, tot nu s'ar fi putut potoli av'entul patriotic al
multimel ; ea manifesta cu putere fiind corWientA de
mArirea 0 mandria naliunei germane. Privind acele valurl
de 6menT, puteat sA pricepT cu inlesnire cA nu e stancA
care EA le reziste, cA fiind impinse de o vointa, nestrA-
mutatA ele vor pAtrunde prin tóte pArtile pAnAntuluT
0 in avêntul lor, daca nu pot inlAtura obstacolele, le
vor rèsturna.
Pe cand la Hambourg se petrecea, fArA sA se bage
In scimA plóia, la Kiel t6tA lumea era In a0eptare ; d-1
comandant a plecat la Hambourg ca sA se int6rcA cu
«Mircea» prin canal, iar noT am lucrat la pregAtirea
pavoazului, ce urma sti se ridice a doua su. OficeriT 0
echipagiul ar fi dorit, ca la Wilhelmshaven 0 Copen-
haga, sA o porneascA la plimbare, dar aci nu e chip
sit scapi la uscat, curg serviciurT peste serviciurT, de a-
ceia s'a oprit permisiunile la tot personalul borduluT 0
asta a fAcut ca desvAtul sA vie cam cu gret.
Tocmal eram ocupatl ca striingere.a lucrurilor de
pe covertA 0 pregAtirea meselor pentru cina de sérA,
cand veni sa ne acosteze o §alupA de comen, piinA cu
vizitatorT. Ad i Oleic) fiind lungi de tot, noi mancarn la
orele obicinuite 0 ne culcam pe and sórele era l'ncA
sus, rèmanènd numai 6menii de servicia. Timonierul,
care qtia consemnul general cA vizitele nu se primesc
www.dacoromanica.ro
 275

In timpul mesel echipagiulul, era cat pe aci sa spue

k3 alupel di, nu e voe sa acosteze, noro3 ca in alupa
erat dame frum6se 0 asta a atras bagarea de séma a
d-lui oficer de_ cart, care, pe data ce 0-a aruncat pri-
virea spre alupa, a strigat yarda la arme i a trimes sti
cheme pe d-1 comandant secund. Era A. S. Principele
Wilhelm de Hohenzollern, fratele mal mare al A. S. Re-
gale Principele nostru mWenitor ; el era insotit de con-
tele, 0 contesa de Lauenbourg, contele qi contesa de
Turbij, cum 0 alte pers6ne bine-voitóre, dar la vizita
carora nu ne aqteptam. Repede ca fulgerul garda a eqit
pe coverta, 6menil imbracaV in corvada s'all ascuns kii
coverta s'a cur4it de pavili6nele ce o incurcati. Apol,
pe cand inalVI vizitatorI priveat pe bastiment, s'a dat
drumul alupel de comer, s'a inchinat cate un paharut
de §ampanie 0 la plecare A. S. s'a coborat in barca cea
mare, remorcata de alupa nóstra,. Abea se departase
barca de la bord 0 a urmat salutul_de 21_focuri de tun,
dupa cum se cade unuf membru din familia regala.
Acésta vizita ne Weptata 0 ne anuntata, a fost
intamplarea cea mai mare din:timpul clilei ; in urma
fie-care spunea ce a facut §i ce a dres, ca sa, e0m bine,
sa nu se creada ca nol nu §tim cum sa facem primirea
la bord. Intre allele d-1 oficer de cart istorisea la masa
cum recunoscuse pe A. S. R.; nu-1 maï v6q.use de cat
o singura data, caul era elev in c61a militara; atuncl
M. S. liegele venise cu ambif Sél nepog ca sa inspecteze
k3c61a. EleviT §c61eT erat tocmai la masa 0 prinVprii.ati
Intrebat ce mananca ; li s'a rèspuns iaurt, iar dên01
alergand pe la capetele meselor repetat inri, hin! De
atuncf at trecut multi anf 0 copilul acum era un: bar-
bat voinic, apucat de grijile vietel", dar ne obosit de ele.
La 8 Iunie, cand se a§tepfa trecerea yaselor prin
www.dacoromanica.ro
 276

canal, sa intamplat sa fie qi 4iva onomasica a M. S.

Regina Angliel ; tiol am ridicat marele pavoaz impreuna
cu cele-l'alte vase din port, avénd la arborele mare pa-
vilionul englez Era o prive14tel.din cele fatal frum6se
falfairea atator pavilióne prin ptidúra de catarge ; tim-
pul era superb, el favoriza !nceperea serbarel de la Kiel.
In port e o mare aniraalie ; lumea, lacoma ca sO, vada,
furnica in t6te parille, fie-care se silWe sit gaseasca un
loc, de unde sa priveasca, la panorama qi. in graba tu-
turor, dorinta se simte mal vie, imbulzeala devine mal
mare, iar la urma urmelor, mu1t1 se aleg Cu nimica
tóta, dar mandria il face sa spuna di nu le-a scApat
nlmica din faptele petrecute.
La ora 12 se face salutul de 21 focurI de tun pen-
tru M. S. Regina AnglieI i apoi se ridica pavilionul
german, aqteptandu-se sosirea prin canal a M. S. Impa-
ratulul. 'Me vasele arunca cor6ne de fum in jurul lor;
sgomotul detunaturilor se rèsfrange de malurile portulul,
iar sclipéla limbilor del foc ce es de pe guille tunurilor,
nu se mal curma. Ce ar fi cand tóte aceste bastimente
ar trage ca la r6zboia ! Bubuiturile nu s'ar mal deosebi
una de alta, utechea n'ar mal distinge sgomotele, ar A
un urlet, un muget infernal, cantecul monWilor, carl
arunca departe plóia de fier umpluta cu ecsplosibilI, ale
cilror detunaturi in isonul canteculuf infernal. Acum
Insá manifestarea fortel e triumful pacel aparente, e
aplausul multimel, contientl de ce a caSigat !
Candid. Canalul de la Elba la Kiel are cam 99
kilometri de lungime, 25 m. largime §i 9 m. adancime;
in mal multe partl el presinta locurl largl pe unde bas-
timentele se pot Intalni ca sa treacii, unal pe langti.altul.
La gurile canaluluI e cate un stavilar pentru a opri
scurgerea apel din canal? malurile 141 stint intarite, per
www.dacoromanica.ro
 277

tru cd bastimentele in mersul lor umfld apa, ce se scurge

apol in urma lor si ast-fel prov6cd un curent care i-ar
strica marginile, dacd ele n'ar fi intarite. Afard de a-
césta canalul trece pe sub multe podan, carl stabilesc
comunicatiunile Intre orasele vecine ; numaI drumurI de
fier sunt vre-o patru, iar In alte locurl traverseazd dea-
lurI destul de Make. T6te aceste luerdrI at cerut multd,
chibzuinO, multd, muncd, i mulVI banl.
Intreg canalul a costat 195 milióne de lel, adica
1.900.000 lel pe kilometru de canal, ceca ce este eco-
nomic, dacti se socoteste cat aü costat cele-l'alte canale
ce posedd Germania.
Banil 1414 In asemenea lucrarl nu sunt risipitl In
zadar, cad costul transportulul pe apd, e ca mult mal
mic de cat transportul pe uscat si marta adusd pe apd,
fiind mal eftind, se vinde mal lesne i ma departe ca cea
de pe vscat. Prin ast-fel de mijlóce Germania a reusit
sd-sl formeze o industrie puternied si un comert f6rte
lntins ; ea concureazd Cu Emcees comertul stréin, mal cu
sémd pe cel englez. Acest fapt se póte vedea si la nol,
unde avem transporturl pe apd, ast-fel ca ä aducl pe
Dundre o child de grât de la Cetatea, Bistret sat Co-
rabia, platestI 1 la 1 let si 30 barn ; cu drumul de fier
aI plati 4 si 5 lel de child. Asemenea pe Prat tran,s-
portul pe apti este mult mal eftin ca pe uscat, iar pe
Ialomita, cá sá aducl la BrAila o child de grail, platestT
cel putin 8 lei de child, pe cAtd vreme pe apd n'ar costa
mal mult ca 2 la 3 lei% Dacti, In tara nóstrd ar fi ger-
manil, el n'ar suferi niel o di starea de acum; pe data,
s'ar pune sa desehidd navigarea pe riurile mal lesni-
cióse, cum sunt : Jiul, Ialomita i Siretul ; póte ea asta
ar costa mai putin de cAt risipa ce o facem pe lucrufl,
çarl nu ne stint trebuincióse numaI de cat,
www.dacoromanica.ro
 278

Dar germaniT nu fac numal canale pentru trans-

portul pe apa ; el at multe canale pentru udat campul,
care, adapat pe vreme de seceta, scapa pe muncitor de
silracie. Pe santul pe care curge apa, la 5 orl 6 metri
In laturl, pamantul e umed si verdeata o yell cum se
deosebeste de restul campuluI, uscat i prajit de seceta.
Asemenea lucrarl nu se fac de stat, ci de locuitorI,
putin cate putin, unindu-se Intre el, ajung sa pro-
dud, minunl de munca i folos. Mal mult Inca, in lo-
curile balt6se, sat in tele nisipóse, unde apa nu tinge
bine pe swat, fiind supta de nisip saü fiind prea multa
la un loe, cum e In balta, germaniI fac drenaje, adica
ingr6pai In parnênt tuburI de olane. In locurile tbaltóse
apa patrunde prin gaurile tuburilor si se scurge, lasând
pamêntul productiv, iar in locurile nisipóse apa curge
prin aceste tuburl si esind prin gaurile lor (poni) uda
incet nisipul face mal productiv ca pamêntul ne
udat. Acésta mare Inlesnire germanil nu ar avea-o data
nu s'ar Intelege intre el ca sa duca santul de la unul
la altul ; la el lipseste pisma i rtutatea, care la noI
nu te MBA, sa al macar un pom in batatura. Aci ger-
manit sunt 6menl de inteles, dar chiar data n'ar fl, le-
gile la el sunt asa de severe si atat de respectate, In
cat carcotasul i vicleanul e dat pe fata ; el nu scapa
ne pedepsit i niel ca-I mal vine pofta sa reinceapa.
Serbarea. I a 8 lunie, dis de dimin6ta, bastimen-
tele sosite n6ptea de la Hambourg, at inceput sa intre
in canal i, la bune distante unul de altul, sa, se Insire
pe o mare intindere. In capul celor 23 de bastimente,
earl' treceat prin canal, era yachtul «Hohenzollern», pe
care se afla M. S. Imparatul cu familia si personalul
atasat la diferite serviciI ale Sale, apoI, mult in urma
venea aKaiser-Adler» cu regiI din Germania si adjutantii
www.dacoromanica.ro
 79

lor ; cltaiser Wilhelm II» cu printil, maril ducl §i nobi-

limea imperiului; eWörth» cu A. S. R. Printul Enric,
fratele Imparatulul, in fine alte bastimente cu demnitarI
mal mid, cu ambasadon, ata§atI militari, etc. etc. peste
150 pers6ne. Lumea alergase de peste tot §i se grama-
dise de-alungul canalul al primind pe M. S. lmparatul
cu urale nesfar§ite §i neintrerupte, iar la treeerea celor-
Fake bastimente se repetaü acelea§i scene. La sosirea
in port la Kiel a yaehtulul imperial, pe la ora 1.30
dupa pram, uralele nu se maI ispraveat, bastimentele
din port at salutat cu cate 33 de focun ; iar muzicele
all cantat ; curiositatea publiculuf cre§tea cu citt se pri-
veail mal nault unil pe alVf, iar patriotismul se mani-
festa tot maT cu Infocare. Séra pe la 8 ore abea epa
din canal ultimul vas, in acésta vreme lumea a privit
merett §i tot nu se saturase ; la sosirea vaselor din códa,
nu mai era insa nicl un interes.
Nol eram ancoratI proa spre gura portulta, nu pu-
team vedea mare lucru, dar sgomotul ajungea pana la
noI, unde era destula lume din cei can nu lncapuse mal
la desi§. Bricul .Mircea» . abea a sosit pe la 8 ore séra,
iar d-nii oficen, can a§teptat. 1mbracati in epolete, at
plecat la bal tocmal pa la 10 ore, cacl pl6ia venise de
la Hambourg Impreuna cu bastimentele. Audiam ca ofi-
ceril no§tri ail ajuns la bal prea tarzill qi ca n'at putut
fi presentag Imparatului, dupa cum era prev64ut in pro-
gramul prbarel ; la germanT petrecerile se ispravesc de
vreme, pentru ea n6ptea sit fie de odihna, dup. cum a
lasato Dumnezett. Ast-fel, dupa o di de aqteptare, ofi-
ceril no§tri s'aü ales cu cate un du§ sdravan, cacl la
bal n'ati stat niel macar 0, boa cate un pahar cu bere,
iar nol 6menil din alupa am scapat cu un bonet §i. o

www.dacoromanica.ro
 286

apctt, 040. n6ptea in apl, pe cAnd orbdcdiam prin

intuneric, ca sd ne int6rcem la bord.
La 9 Junio serbarea merge Inainte, t6te bastimen-
tale din port tidied, marele pavoaz, iar lumea se strAnge
la gura canalulul, unde M. S. Imparatul, In presenta tu-
turor pune ultima piatrd la marea lucrare, a
cdrel terminare se serbeazd acum. Dupd prhnz yacIttul
imperial ocrIohenzollern» avênd la bord pe M. S. Impd-
ratul, trece in revistd printre tSte bastimentele invitate
la serbare ; echipagele, urcate pe verg`t i In sarturI,
strigti, ura, oficeriI la front pe punte salutd, iar muzicele
cântd imnul german. Séra e o mare masd la uscat, in-
teo hald construitd ca un bastiment, iar bastimentele
din port sunt- iluminate. Privirea acestel iluminatiunI nu
se póte spune prin vorbd, era ceva maret i fermecator:
unele bastimente at mil O mil de luminY electiice, al-
tele at fantanl luminóse, altele figurl frum6se. Publicul
avea ce privi fárá sd, se mat sature, cad de la un bas-
timent la altul era o mare deosebire ; fe-care se in-
trecuse Ca sit facd, ceva maI deosebit de cAt vecinul
lul. Printre t6te vasele se deosebiat Insd cele americane,
cari aveat la catargale lor pavili6ne nalionale de lu-
mini albe, roOI i albastre, de un efect admirabil ; tot
asemenea a fost f6rte frumósd arderea petroleului pe
apd, parea cd marea luase foc O din sanul ei erat
flacärl ingrozitóre.
finabdtd, la 10 Iunie, serbarea se considerd, ca sfar-
francezil pleacd la ora 1 dupA miezul noptel, iar
diminéta se tidied, micul pavoaz, cad escadra germand
avènd in fruntea el yachtul ImpAratului, ese din port
pentru o revistd navald, In care forta marinel germane
se aratd, cu multd abilitate 0 la care bastimentele fran-
ceze nu voise sa asiste.
www.dacoromanica.ro
 281

pupa pranz ail venit la bord mult1 vizitatorl, tot

timpul bdrcile i §alupele nu at stat din mers, garda
era meret la front §i noI, echipagiul, incepusem Ed do-
rim linWea mareï in locul serbdrel, cdcl nimenT nu avea
vreme sd se due& puOn la uscat. Vizita A. S. Regale
Prinlul Leopold, fratele M. S. Regeliff, cu care seamand
f6rte mult, a inveselit t6td, lumea, cad s'a ardtat atat
de bun, in at d-nil oficerI, multd vrerne vorbeaft cu
cel mall mare respect 0 iubire.
SfAroital serbarei. Serbarea inauguraref canalulul
se póte considera ca terminatd Viner! séra, petrecerile
ad continuat insa pana Lunl la 12 Iunie, facêndu-se
regate marl .cu yachturï de tóte mdrimile. La aceste
curse, ce n'att niel o asemAnare cu alergdrile cailor la
useat, a luat parte i M. S. Imparatul Germaniel, care
este un manevrier din eel mal indemanatid.
VAntul, cam tare, a favorisat cursele yachturilor
marl ca vele, fac6nd pe public BA asiste la o luptd din
cele maI miqcdtóre, unde constructia vasulul fo'r indemd-
narea manevreI at smuls aplause de la numeroqil spec-
tator% mal top' cunosc6torl in ale marine!. 0 fi calul
f6rte interesant pentru cel de la uscat, o fi el un ani-
mal chiar mal inteligent de odt caldretul, conducerea
lul in curs& nu se póte ins& compara cu manevrarea
until' yacht in timpul regatelor. La cursa unul vas spec-
tatorul nu palpitd de team& de a perde prins6rea din
causa unuT jochet, sail a calulul nd,rdva, ci din porni-
rea mime! 114 admirând indemanarea manevrierulul
care profitd, de véntul, ce pare cd-I este nefavorabil,
sad trece pe ldngd, obstacole, ce al crede cd, o MA piarda.
Intre cursa unul cal §ii aceea a unul vas, deosebi-
rea e aqa, de mare, ca adevdratd emotiune, dupd cum
IS

www.dacoromanica.ro
 .g82

'e diferenta la corp Intre stArpitura de jocheft si marl-

narul peptos.
cat ati stat In port escadrele streine s'ail litsat echi-
pagele la uscat, potrivindu-se ast-fel ca In aceeasI li sa
iasa echipagele natiunilor amice, sau ale natiunilor carI
nu se uritsc. Ac6sta mesura, dupa cAt pare, e fórte ne-
cesara, pentru ca marinaril, ne fiind diplomatl nu-0 pot
stapAni tmbulzelile inirae si de la vorba la ¡apt& n'att
rAhdre sa astepte intervenirile diplomatiet De aceea ma-
rinaril natiunilor, carl se urasc in fond si se adora In
forma, ajung repede la batal si scandalurl, pe call po-
litia germana le-a Inlaturat cu multit pricepere. Noua
ne-a venit rindul sd esim In oras Duminica, la sfarsitul
serbatorilor ; am petrecut impreuna cu italieniI $i turcil,
fiind condusl de camarap din marina germana, carl,
ca si la Wilhelmshaven, ni s'at aratat cu cea mal mare
prietenie. La fie-care om s'a dat un bilet pentru a lua
cinc li berï. pe socoteala marinel germane, apol ni s'a dat
ate o tigara de fol si un bilet de teatru. Cu aceste
darurl si cum eram cu dor de petrecerl, dupa atatea
Ilile de privit la altil, neam pus de am complectat ali-
anta cu camaradil nostri si am petrecut cu. tóta mima,
luiindu-ne la debarcader remas bun In war' de fericire.
In sfArsit s'a terminat cu t6te serbatnrile de la Kiel,
acum ne-am Indeplinit insarcinarea si ne pregatim sa
plecam sburAnd cu gAndul Inainte catre tara nóstra.
Fie-care dintre nol va avea ce sa spund s'i ce sit duca
acasit, cad totl am cumperat ate ceva darurl si ne-am
gandit 'la cel cart' ne iubesc. 3/tarp la 13 Iunie, la 4 ore
séra, cAnd ne-am luat remas bun de la «Mircea», se
resptindi Irma vorba ca mergem mal. departe prin Marea
Baltica, ca sit vizitam Stokholmul, decl mai avem de
furca, dar bun e Dumnez'ett.
www.dacoromanica.ro
 283-

Desvoltarea marine! germane de comer. a-a a

linut serbarea 0 de am avut timp liber, priviam ore
intregi la mullimea bastimentelor, call stationat in port;
ele representat o munca in care iscusinla omulul s'a
urcat mal sus de cat in ori-ce alta ramura a industriel
umane. Aceste bastimente, observate maI de apr6pe,
oglindeaa fic-care aimed turile, aptiludinea pi energia naliunilor
call le armase. Unele echipage erat compuse din 6menl
cu caracter viol, preci§T in faptele lor, scUrtl la vorba
0 respecto0 fara umilintd, iar altele din contra, pre-
sentat 6menI molateci, vorba lung* indulgentl pana
la prostie i voinicI, dar WA nervi. N'al fi avut mare
merit daca privind echipagele 0 arucaturile lor, te a-
pucal A, profetiez1 ce ad 0, ajunga /6rile din earl* ele
faceat parte. Dar din OM acésta gramadeala §i frama-
tare, ceea ce batea la ochit, ceea ce atrdgea sborul On-
direl, &rat bastimentele marineI de cornert, call figurat
la inaugurarea canalulul ; ele nu aveat ifosul bastimen-
telor de rèzboit, insa M. S. Imparatul 0 tot publicul
german, priveat In ele mugurul, din care va da cea
mal frumósa ramura a marireI nationale. Pentru acésta
odrasla marele ImpArat s'a gandit profund, pentru des-
voltarea el Germania gaure0e canale mail, pentru ea
guvernul cauta peste tot intinderea relatiunilor comer-
ciale 0 incurajarea constructiei navale.
Imparatul, mistic cate o data, este mal inainte de
t6te un marinar in OM puterea cuvèntuluI ; om positiv,
cdruia nu-I plac vorbele, ci faptele. El a priceput ca
victoriósa Germanie, cu t6ta avutia i armata el de us-
cat, nu va putea ajunge la putere durabill, niel la o avu-
tie reala, daca nu are comertul pe apa ; adica O marina
de comert numerósa, perfectionata 0 patriotica. Impa-
ratul tie fórte bine O. de cancl Q lnmeal de la sabeent

www.dacoromanica.ro
 284

egiptenT, pana la englezil de asta-41, avutia i puterea

a fost a acelora, carI ail facut comertul pe apt ; chiar
politica trilor fara litoral maritim In tot d'auna s'a re-
simtit de inflaenta ce ecsercita asupra el puterea pe
mare. Orl-ce s'ar zice si orl-ce s'ar face, marina de rèz-
boiti nu e de cat consecinta marinel comerciale, una
motiveaza pe cea-Palta, alt-fel marile cuirasate n'ar avea
un rol prod uctiv, ele ar fi jandarmul la parada, iar nu
dorobantul la rkboiti.
Poporul german, admirabil dotat spre a seconda
pe marele lul Impgrat, a priceput repede ca
du-se populatiunea, se vor inmulÇi i trebuintele, decl
e necesar a se mari asemenea si campul muncel
pentru asta nu e destul a se mari numal productiunea
pamealtulul si a fabricelor, a sap canale, a face irigatil
si a Intinde drumurl de fier, ci trebue Inca mij16ce de
a comunica mal departe, a esi pe mare si a cduta pie-
tele, unde se pot schimba cu folos produsele pamèntuluI
si ale industriel. Acésta Intelegere a germanulul, ajutat
de spiritul lab positiv i practic, a usurat mult sarcina
ce si-a luat Imparatul ; numer6se societatI de navigare,
inspirate de un adearat patriotisnt comercial, in curand vor
da de gfindit chiar englezilor, earl asta-.i se cred mal
fara rival. Volldampf I/oral/8 (mnainte ca tóta viteza) este
cuvêntul de ordine al acelora cart se ocupa Cu naviga-
rea comerciaba. Imparatul a dat semnalul, care va fi pe
deplin auiit i ecsecutat, fara nicl o sovaire ; incapaci-
tatea lilt se poate strecura ca sä vicieze fondul, ea e
inldturatcl printeun control permanent §i interesat.
Germanil tiÚ ca, daca o data Spania avea avutil
nenum6rate, avutul nu era poporul spaniol, care primea
avutia Cu o mana si o risipea cu cea-ralta, ci olandeziI,
cart avOncl marina comerciala, le caret avutiile, le yin-
www.dacoromanica.ro
 285

deat produsele Orel lor si le imprumutatt capitalurile

ce agoniseatt. Spaniolil, plinï de vigóre si de mandrie,
aveat si el capitaluil, aveat fabridf, ce s'ar fi putut
desvolta, poporul producea prin munca lul, dar tóte a-
cestea fiind fcira directie superioard, cave sa fornteze i sci
diriga opinia publica, nu se puteat ajuta reciproc. Lipsin-
du-le marina de comeq, ce nu se p6te improviza, Dffinne
fereste ! Spaniolil nu puteat sa caute preVurile cele mal
bune, ci erat silitY ca sa accepte pe acelea ce li se ofe-
reat de olandezl. Pe de alta parte organismul untan are
nevoe de activitate spre a nu peri. pe atuncI nu erat cafe-
nelele, cluburile, voiagele ca acum, r6zb6ele at preocupat
pe ceI carI trebuiat sa se gramadeasca la dirijarea ac-
tivItatel na0onale, iar initiativa privata s'a dirijat, fax&
niel un obstacol, catre aventuil f6rte riscate. Aceste cir-
cumstante at t'alesna de minune operatiuuile productiva
ale olandezilor si ast-fel Spania, cu tot orgoliul si aurul
el, a calut si inca jos de tot. (Jasa superioarä a poporului,
mándra i cheltuitoare, s'a conrupt pro fund, iar poporul de ¡os,
cople0 de minciuva f i injustilie, s'a molqit.
Francezil urmara olandezilor pe calea larga a co-
merVuluT pe apa, ; el incepuse a creia o frum6sa marina
comerciald, vigórea Vlsnea prin tal poni natiunel, dar
acésta fiind opera unuI om capabil, prosperitatea s'a dus
o data cu el, iar rara a fost tArAta in lungl si ruina,
ti:5re rèzb6e. Englitera, cu o socoteala jidtinésea, s'a gra-
ba a ocupa locul parasit de fluturaticil francee si ast-fel :
Spania obosita de truda-I zadarnica, a caslut pe
patul el de bolnav, spre a zacea pana isl va da sfarsi-
tul, stAnd la capul eT mullimea de preoff, carI se r6ga
lul Dumnezet pentru ertarea pacatelor celor coruptl.
Franta lipsita de adev6rata eT activitate fid prea
vigurósa pentru a se lasa sa putrezeascd, ajunse la
www.dacoromanica.ro
 2E6

revolutie, In timpul luI Ludovic al XIV, când Desma-

rets, nepotul lul Colbert, era controlor general, datoria
publica a Frantel era de dou6 miliarde, venitul anual
de 120 milióne li cheltuiala de 200 mili6ne.
Francezul e impacient, el nu are ce trebue spre a
lupta cu englezul pentru comertul pe mare ; Olanda e
prea mica pentru a cuteza sa apuce §i. ea un oscior de
la bocsul englez ; dermania rèmane In Europa singurul
adversar serios al Angliel ; ea §tie sa se faca mica
prieten6sA. Daca germanul nu p6te in tot-d'auna sa in-
venteze praful de pinca, apol, cand invata ceva, invata
pe deplin, cAnd lucreaza are rabdare sa ispraveasca ce
a inceput li atund §tie sa fraga tot folosul din munca
lul, fara a lasa pe altul sa se linga macar pe degete.
Cu ast-tel de concurenti, englezulul nu o sa-I mearga
tocmal bine §i nu e departe qiva cand lupta are sA in-
ceapa. De la 1886 pana la. 1895, marina engleza a
crescut cu 53 la suta, iar cea germana cu 107 la suta;
cre§3terea In viitor a marineT germane, are sa fie §i
mal mara.
Marina de comert germana, are principala el folla
In puternicile societatl nationale, datorite spiritului de
asociare al poporului ; ast-fel sunt :
Hambourg Ainericanische Packetfahrt Actiengesellscha ft.
Acésta societate singura are peste 70 de transatlantice
un capital de peste 60 mili6ne marcl. La 1847 cand
a inceput sa functioneze, societatea nu avea de cat 300
mil marcl, Cu carI abea a putut sa se construiasca 4
vase cu vele. -

Hambourg St d-America. Soc. ietate cu 14 milióne ca-

pital, 31 bastimente si 1400 marinan i In servicit.
Cosmos. Cu 33 vapóre.

www.dacoromanica.ro
 _Sloinan. Cea mal-veche societate din Hambourg
cu 29 vapóre.
Deutsch Americanische Petroleam-Gesellschafft. Are
pentru carat petroliu din America 18 marl bastimente
speciale.
Woermann. Are 20 pacheboturI de 42000 tone
capacitate.
Asiatische Kiistenfahrt-Gesellschafft. 7 vap6re.
Chinesische Kiistenfahrt-Gesellschafft. 7 vap6re.
Deatsche Levant-Linie. Cu 10 pacheboturt
Aceste noua societ4I ati sediul in Elambourg, sunt
Inca altele multe r6spandite prin Brema, Vegesack, Els-
fleth, Stetin si alte porturI din interiorul Orel, unde
curg fluvil marl'.
Formidabila flota comerciala e sprijinita de o mul-
time de §antiere navale, carI ati construit bastimente a
caror forma si soliditate, att r6spandit in lame reputatia
lucratorulut german. Constructia vaselor streine a adus
In Germania peste 100 de milióne de mare!, in interval
de lece ant Peste tot actiunea industrieI navale se In-
drepteaza tot mai mult catre marile antreprize, earl vor
sfarsì prin a ingh4i pe cele mid, in marile asociatiunl
se face mal bine diviziunea muncel, iar produsele sunt
mal eftine ; lupta in contra concuienteI devine mai les-
nici6sa.'
Stain' german, sub inteleapta impulsiune a Imp,-
ratuluT, a inlesnit sborul si prosperitatea asociatiunilor
marI, iar poporul german, inclinat catre asociatiunI, a
urmat calea naturala, gramadindull fortele la un loe s'i
solidarizAnd interesele 1111 cu acelea ale statulul.
Reducerea tarifelor pentru transportul marfurilor de
ecsport, atat pe caile ferate cat si pe canale, a fost un
ajutor f6rte folositor ; el a format parghia ca care s'a
www.dacoromanica.ro
 288

miscat din loe marina comerciall spre lua sborul.

Acest *tor s'a putut da ca inlesnire marinel comer-
ciale, din cans& cá drumurile de fier i numer6sele ca-
nale, apartin statulut
Afar& de aaista, marina de comert primeste in Ger-
mania o multime de ajutóre, coprinse in munca comunti
dintre stat i societAtile de na vigare, dintre societag de
la una la alta, dintre santierile de constructie naval&
societatile de navigare, in fine dintre marina comer-
cialA i comersantil germani stabilitI prin t6te pietele
lumel. Legi i regulamente. stabilite in coman acord,
scutirl de yam& pentru obiectele call nu se pot gAsi In
tara, fac ca o asa bun& chibzuiala ca la germani 0, nu
se mal gasiasc& aiurea. Germanil ca i englezii, trimet
un mare num6r din tinerimea lor, spre a creia comp-
tuare nationale prin Odle streine ; in urmA aceste comp-
tuare sunt legate ca patria, pentru cA, ea le-a deschis
credit si cei cari le dirijeazA at acelasI sAnge, aceleasI
obiceiuri i sunt sub aceiasi legislatiune ca i cei din
Ora lor natalA. Acesti agent! al germanismuluT, gAsesc
In porturile streine comande pentru marina lor, cautA
ocasiuni favorabile si se grAbesc a face sa profite de
ele capitalurile nationale.
Pe ast-fel de temelie marina germana creste repede;
ea este asta-0 a doua dui:4 marina englezd, dar in
curând va deveni egala i rivala ei. Ast641. marina
germana e representata prin 2621 vase cu vele si 1050
cu aburI, cu un tonagit de 1.500.000 tone registru ;
peste doI anI er va fi de 2600 vase cu vele si 1150
vase ca aburI, avênd un tonagit de 2 mili6ne de tone,
&licit o cre§tere de 500 de tone In dol ant
Nu I Serbarea de la Kiel, daca se consider& numal
din punctul de vedere al inaugurarei canalulul, nu e
www.dacoromanica.ro
 280

mare lucru. Oh nu! Mi se pare ca acésta serbare este

mal mult inaugurarea sborului ce vrea sit ja Germania
pe mare. Volldanzpt Voraus este semnalul dat.
In sborul sétl. Germania va ajunge in curand la
terrai streini, unde va intra in luptti cu concurentiT din
Europa §i America ; atund va trebui sa intre in joc
§i marina de r6zboill, pe care Germania, fark sgomot,
se silekite a. o desvolta In fwa grad in cht sa fie In stare
a se mèsura cu ori care alta marina din lume. Phnii,
vor veni aceste timpuri, nu tocmal dephrtate, cad lumea
este Inca largO, aci se §tie bine ca, sosirea Inritua port
strein a until mare pachebot, produce mal mare efect
de cat preseDta until bastiraent de rOzboiti, fie el ciliar
de o constructie perfecta ca cele de aci. I,upta dintre
pop6re pe terenul economic este, In adevèr, tot atht de
grea §i uci4ét6re, ca. O. rézboiul ; victoria, tot atht de
scump platita, nu p6te fi de cht a pop6relor energice,
economice $ prevel6t6re In actiunile lor.

www.dacoromanica.ro
 CHRi57IAt/lA

a /Myna
6 SI PE TE RSBURÇ
C)
+1

iki40

tit

VOIAJUL
s-
r0J
o
olgA
f
L thaiz.,

5,0,4, ;;
/"."--"2, 14, itt4"'
1-nharn
T LONNA. 7124,
a Ann 1:1e 7 IN:qm ,)5
CrticO1or111lli 1,Elisabo1a" der 'I"
1/arnbliry
E I ..0.",1 Amsn .
IG-11 KIEL. 4.9

A., U /4 A-
C A ,.005
6
I BERLiN
P. - !..9
¡
I/

JSZTT, N i
646 ,
urn' 1 es
Many i tP
Llato
J. St.)
PAR iS

vient

tb. WiNA
A-
fi
.721
4,..fri;?A BOA,PFSTA
*

As.

_Bordem,
o v . 4t"'
F
N. C
o,ttr.°
Bayo une

Venell,
,,
5e, .

Cons an
e t.
Ra, r act
14 EA cRA
C de Cry Gt; Llror fro

a IE
OTC4ePtia,

Ajoclo
344.4a,
LE AR E.
Cdr/a.A'áo 'A
C sol, fly ajored
Li o
, rwen/enI
rt
04: Zeas
I/5111W, ....II eat,
C. C.rbon aro
Jr, AS
o SI,. c.braer
r.
Trelon.

ref.,
A
wan, 4 P.". o
14c4i
,5,111,11.
t. r l Flar,,.... "hit.,

'N ,
'"17,-,"
,o:".;_',1:.-5--- o
1000.

c,,, ,é
4 .-- ,..tan.- .,,,,,

...,,,....... ,o; c
Ath
...,.. R1Ssao
.`e' of , e; ,.--.,...,..,
C ` Ael.".-
f- rifir,ills 4/ A
ii......TV/5
Bon .
I pcm!...e. r' ,ra_ U.k.
'
.
I
C
N. E e
A IJAafi'a
.4 I o /A.m. ,t)11.11.4
-z.
4.-Narmarnii 4,
11.6,Eit>4:71\ -
A A
q0.7,0e CaBro

TArANG1 c, Buctrre eel www.dacoromanica.ro