Bucureşti-Cairo - Note de Călatorie

524-325
Dr. C. I. ISTRATI
HMO -CAIRO
NOTE DE COWRIE--
f
71'0
-Tt
ainguminiffilotimittillillithrpWre,MelUriterirl91111!!III!IIIIIII"!TT!!TIITTYPTISIIIi
_
him
g'`,111 "" ,VIPZ:

`3-1c.P-zo
Libraria Editoare LEON fiLCI9L/gY 141

13ucure0i, Calea Vietoriei 37.
www.digibuc.ro
PRETUL 60 BANI
BIBLIOTECA PENN TOP
PUBLIC/11E BE POPULBRIERRE
apare in flecare säptAmitnä ate un volum nou

[libels mere aparule de vanzare la hale librariile din lara
Cea din limit zi ei unui condamnat, de
V. Hugo 0,30
La Gura Vdei,nuveläde Riidulescu-Niger 0,30
Aventurile liii Sherlock Holmes, de Co-
nan Doyle 0,30
Fabule, de G. Ranetti . . . . . . . 0,30
Quo Vadis, roman de H. Sicnkievicz . 1,20
Norocul, nuvele i schite, de Basarabescu 0.30
Princesa Indepdrtatd, de Edm Ronstand 0,30
Ocna Viefei, nuvele i schite de V. Popp 0,30
Romeo fl Julieta, de Shakespeare . . 0,30
Cam lubitn, de Traian Dernetrescu . . 0.60
Ecuba, de Euripide, tragedie in versuri 0,30
Odatd! nuvele de GArleanu . . . . . 0,30
Poesii I:leta-Octavian Goga, premiate de
Acadrni 'RonAnd
Oedip Rege I
Medeea tielegvtivé I trad. de Asslan
Poesii, Epistole,-Saiire, de Gr. M. Ale-
xandrescu . . . . . . . . 1 20
Un dusman al Poporulni, de Ibsen . 0,30
Antologia Sanscrita, de Cosbuc . . 0,30
Femeea inddrdlnicd, de Shakespeare. 0,30
Femidna Blanduziei, de V. Alexandri 0,30
Dama ell Cc:melt!, de Alex-. Dumas . , 1,20
Povesli fi Nuvele, de V. Alexandri . . 0,60
Nuvele alese, de Guy de Maupassant . 0,30
Ce e Viala? de Camille Flammarion . 0,30
Din Durerile Lumii, de Vlahutä A. . 0,30
0 noapte de Mai, de Gogol . . . . 0,30
Tannhduser, de Rich. Wagner, trad. in
versuri de Iosif . . . . . . 0.30
Nuvele, de Vlahutd A 0,30
www.digibuc.ro
Faust. de Ghoethe 0,60
BIBLIOTECA PENTRU TOTI
DI C. I. ISTRATI
BUCURESTI-CAIRO
NOTE DE CALATORIE
BIICURETI
_
Editura Libtiriei I.EON ALLCALAV
8 7, Calea Victorle11.17
1907
www.digibuc.ro
Introducere
-Am pfofitat de vacanta Craciunulid din anul
190G ,pentru a face o escursiune pana la Cairo.
.Plecat Ia ziva de 21 Decembrie, acel an, spre
Constanta, cu trenul dela orals 4 D. in., m'am_re-
Intors in Bucnresti, tot grin Constanta, In ziva de
3 Januarie dimineata., anul chrent.
Drumul dela Constanta la Cairo a inapOi l'am
facut cu acelasa vas, al serviciuluImaritiniroman,
frumosul bastiment Iniparatul Tratart".
Desi aceasta escursiune a tinut nuniai 12 zile,
al cu toate cit punctele atinse: onstantinopol,
Smirna, Alexandria si Cairo, le-am vazut mai
mult din fuga, totusi ceaa ce am putut observa,
chiar in acest mic interval de timp, este mai mult
&cat important, si calatoria in sine a flu numai
din cele mai fininoase si cu teal placule, dar "si
foarte instructive, cu deosebire Denim un Roman.
Daca m'am decis a comunica j altora impre-
siunile mele, multe-putine, cu aau fara mare im-
www.digibuc.ro
4 Dr. C. I. ISTRATI
p9rtanta, ce ant- capatat cu aceasta-ncaziune, e din

doua came, i anume:
Mai intaiu, noi romanii, indata ce avem la In-
dent-Ana limp si bani mai ales,cact de lips& de
timp nimeni nu se pla.rige In tara romaneascanu
cuLoastem in genera decal calea Apusului, care
sd ne ditch cat mai In graba la Paris, si cand fe-
ricirea romanului e complecta, la Nizza si Mo-
naco.
Cate miliarde costa pe tara, aceasta cale a Apu-
sului, si calatoriile de peste hotar, cam de aprna
pe un secol, las socoteala pe seama iiibitoriletr -de
statistica.
Faptul regretabil consta in aceia, ca aceste calls
torn se faceau adesea numai pentru a petrece,
$i a face ca ceilalti care, calatorise mi nainte si
spuneau minunatii, fara stt fi adus totusi cu ei
vreun invatamant practic i util lor si tarii.
Tot astfel, se duceau in strainatate A, se caute,
$i mai adesea sa moara, dupa indemnul invata
ti.lor postai doctoritsa zic dupa vremuricare si
degajau mice raspundere..., Mecum si numerosii
romani, ce s'au stabilit vremelnic sau pe viata in
strainatate; j in fine puhoiul de asa numitii stu-
denti, dusi adesea acolo din mica copildrie si nu
rare ori intorsi farä sanatate si fdrä stiinta, dupa
ce-si cheltuise averile.
Am putut asista, cu deosebire in partea de sus
a tarii, la ruina a nenumarate familil vechi, la
distrugerea unei clase ce avea calitatile ei, si la
www.digibuc.ro
INTRODUCERE 5
Ilubogatirea creditorilor, nici generosi, nici ro-

man!.
Din fericire. s'au mai schimbat lucrurile, dar
totusi put em Inca observa cli curentul spre Apus
eLte tot asa de puternic si ca latem Inca foarte
putin pentru a ne indulci si Inveseli viata In a-
ttitea localitäti frumoase din tara noastra, care
merita o soarta mai buna, si la prosperarea carora
oamenii nostri cu dare de 'liana ar putea contri-
bui enorm de mult, daca s'Atp hotarl sa Mee, mai
multa vreme In tarit.
$1, Doamne, ce frumoasa tara aveni, ce bine este
ea asezata pe pamant si cat de Imbelsugat a In
zestrat'o Dumnezeu I
Dar, vezi, vorba romanulCii: Buna tara, rea
tcemeaht" nu s'a spuS- degeaba.
Ln om de inima, care cunostea straintitatea
WO dela 1824-25, cand s'a dus la Paris, escortat
de arnauti pana aproape de Viena, principele Du-
mitru Ghica, si care In urmit n'a mai lost In strai
nathte de cat cu putin Inainte de moartea sa,
dvdu, In aceasta privinta, un bun exemplu.
El se hotart a sta In tail, si gratie lui sis casei
dumnitclare, Sinaia a fost creata si Intreaga ad-
miiabila vale a Prahovei, /Ana la Predeal, a pu-
tut ajunge la starea infloritoare de astazi.
De atunci, cu deosebire de acum 25 ani, multi
.au rtimar In taxa si din banii ce lirmau bit se,
cheltuiasca In calatorii, s'au cladit splendide vile.
s au facut lrumoabe parcuri, s'au Inaltat hoteluri
www.digibuc.ro
6 Dr. C. I. ISTRATI
comfortabile si s'a no.scut vilirithurk roifiântt, de

la Comarnic p5rat la Predeal, 411 Preeho,fra, $i de
la staxica Agarici, 'Ana la hotar, InAlttnicul din
judetul Bacaulni, la Govora si CWIim/inesti, etc.
i4lte centruri mici, ca Slhnicul Prahovei, bud sa
ieie locul Campinei, care desi inzestrath, cu cel
mai dulce clirnat din tara, recunoscut Inca din
secolul al 18-lea, e asttizi cotropip. de industria
petroleului.
Dar chte local-Mitt mai mein In Gorj si Vftleea
.51tiechnd prin Buzau pan In Neamt W Suceava,
din care unele de o frumu.ete uimitoare, i altele
unici In Europa, prin frumusetea si emotiunile,
ce ne procurh, ca inchntatoarea vale a Ialomitei
sub pe$terIi, a Bistritei, si scoboratul vertiginos
pe plute ptInh /a Brosteni.
0 altIt localitate admirabila, care sta. deschisa
celor cu dare de mdua, este Constanta Mantaia,
cu o plajil din cele mai frumoase cu un lac pe
cate Canotagiul si petrecerile igienice, In aerul li-
bEr, pot sa fie fara numar.
Domnul Ioan Banescu, printarui Constantei, are
inarele merit de a fi dovedit ea atunci cand oe
credea ca Constanta e pierduth pentru cei ce be
bralda In Mare, a devenit de odath nu riurnai pri
mul port al Wit, dar si o admirabilit localitate
pentru bhi de mare.
Gilseasca-oe multi ea Prhuipele finniti ie Gliica,
a raruia fapta tiu e incleajaps valioscuta si apre-
ciata i al carui inijitel bu.t de la Smaia, e in
www.digibuc.ro
/NTRODUCERE
desaeord cu munea ee a derms spre a ereia nu nu

-mai Sinaia, dar Vilegialym romAna, *I atuncea
fIti siguri ch ne vom cunoaste $1- iubi mai mull
tam, vom calatori mai cu rost, va creste avutia
nationala; iar architecture, industriile i artele
h;cale, vor lua un nog avant, caci toate acestea se
leaga intre ele.
Atunei vom chlatori in .trAinritate mai putin
5i de sigur nu de florile marului. Calatoria este
de fapt cel mai puternic mijloe de a te instrui *i
de a fi folositor tarii tale, cu conditiune insh sa
fii preghtit prin cunostinte generale solide, sil lii
ha observi i sa stii ce vrei.
In ori ce caz, cred ca a sosit timpul ea o parte
din publicul nostru, care calatore$te, sa ia $i alta
rale de cat aceia a Apusului... i Rita pentru ce
in a*a scurt limp am cantat sa patrund puhn, in
Orient.
Interesele noastre economice ne leaga cu aceasth
cale, de oarece dach, grAnele noastre merg in Bel-
gia $i Anglia, cu deosebire; dacti produsele pe-
trolului nostru plitrund pan& in inirna Germaniei
la Ratisbona, nu e mai putin adevarat ca exportul
nostru de detalin, care se cifreaza cu milioane,
*i care ar putea sh devie insutit mai mare, se in-
drumeaza pe calea Orientulut.
Constantinopolul $i Alexandria si cu deosebire
Egiptul, care consuma atat de mult j plate$te a*a
de bine, ne sta la dispozitiune, numai oameni sä
fim ca sa vindem cAt de mult l cu mare avan-
tagiu.
www.digibuc.ro
A br. C. 1. tsfRATt
Toat A. activitatea noastra trebuie sa fie Indrepta-
ta In. aceasth direcliun%
Fitinurile noastre, spirtul, sarea, derivatele pe
tiolului cu deosebire, lemnele, brichetele, zaha-
rul, nucile, fasolea, prunele uscate, vinul 5i ote-
tul, i numeroase conserve alimentare, toate s'ar
putea strecura Inmiit mai mult decat Oita acum,
mai sistematic si mai regulat ca In prezent.
Ind.ustriile sit se solidarizeze, exportul nostin
sa fie organizat mai bine. Consudii nostri dele-
gati in aceasta regiune, so. fie alesi i instruiti
de ce trebuie sa faca, agentiile seviciului nostru
lnaritim si ale societatilor particulare sa fie In-
niultite si din Constantinopol pana In Cairo sift uti-
lizam pe grecii g evreii ce ne stint favorabili si
din care mult cunosc limba noastra s'au fost in
tartt; O. utilizam cu deosebire populatiunea aro-
mama, care e raspandita peste 'tot, e foarte bine
pregatita pentru comert, adesea e foarte avuta,
e de5eapta i gata de a fi anti-mergatoare a co-
rricrtului nostru, daca din nenorocire nu am fi
cam nepriceputi, cam tembeli i nehotarati, din
care cauza aromanii gravita mai mult In jurul
influentii Grecesti, si nu sunt de loc utilizali pen-
tru comertul g interesele noastre.
Mai este un argument puternic care ne obliga
sa calatorim In aceasta directiune, i anume ca,
numai astfel vom putea cunoaste mai bine pe ye-
cinii nostri, unguri, rust i pe bulgari cu deosebi-
ie, care fac necontenit sfortari pentru ca sa-si
www.digibuc.ro
INMODUCERE 9
zeive aceste piete, aläturi Cu alte popoare din

apus 1 chiar cu Americanii, care trimet In aceste
parti, pe langit allele äinurile i fructele lor.
Numai studiind bine modul lor de a procede Ci
numai vtizand energia ce depun j priceperea ce
desfasurrt, vom lute lege ctit4 trud5, trebue sit pe
dam si ce cale grea avem de strabatutc
SA nu uitam de asemenea c5, calatoria noastr5
in aceste regiuni se face pe vase romiine i subt
scutul mandrului nostru steag national.
Prin crearea serviciului nostru maritini, putem
zice, c0 am largit mult fruntariile ärei noastre,
iar prin modul cunt acest serviciu se Indeplineste
ss prin fafitul cä vasele noastre se prezinta admi
real de bine, tara noastrli cAstiga mult, numele
I1omanie1 se aude In toaie porturile. AqfeL am
consfatat cu plticere impresiunea bunii ce au facut
romAnii In toate porturile ce am atins si Incepe
rea difusiunei a o multime de cuvinte românesti
la toti aceia ce vin In contact cu vasele noastre de
comerciu.
Data n'am considera de cO.t chestiunet frumosu
lui g a multumirei noastre sufletesti prin ceeace
vedem In aceastit calatorie, daca n'am avea In ve
dere de cat partea stiintifica i culturalo., atunci
tocmai aceasai escursiune se impune cunoscatori
lor de seamit, dQritori de a ptitrunde mai antic
In cunoasterea p5m5mtu1ui $i a locuitorilor sal.
Climatul Egiptului este sanatos In timpul ernei,
ntai uniform, uicat4 a,sUe i multi strAini prefe
www.digibuc.ro
10 Dr. C. I. ISTTIATI
ra Cairo *i minunatele sale Imprejurimi, coastai
de Azur si altar localitati din sudul Europe/.
De la Constantinopole paint la Mena, dela Scu
tali Dana la Smirna, Erusalim i canalul de
Suez, ambele ContinenteEuropenesc si Asiatic
au coaste admirabile, regiuni splendide, marl
neinchipuit de frumoase, care tin Marmara *i
liana In MediterUna, sunt semanate en numeroase
insule. l»cepAnd cu aoela a Principilor, trecând
prip Mannara i Mitilene i 'Ana la liodon. earl
de call mai incrintatoare.
Ain convingerea ea Matti Mitologia Greacà nu
poale fi inteleasg. in geneza i fondul ei, de cat
mmiai de aceia ce au stndiat pyofund Afhipelagul,
aeeasta lunie mica de conlinentede%,tul de ma
re insa pentru poporul Elen i en un acees destul
de difiell pentru priiiiitivie mijloare de romn
nirathnie pe apa.
$i daca n'ar fi de cat studiul egiptului $i al
Aiei mici. din punctul de vedere al evolutiunei
omenii ei, sau al nasterii si dem oltarii CretAinis
mului, ink aeeste regiuni sum unicilepe fatapil
mOntului.
Lnde, mai bine ca In Egipt Doti studia, de visu,
ti odic diferita ale civilizatilmei onienesti, de cel
putin 5 nih de ani, can an la,at monumente colo
sok i nnpnnatoare re stall alippe sau ,,nprapuse
ofmodu se studinlui infocinai ra .$1
Italtu ale parmAntulm, can inlesnesr geologuhn
runim;derea evolutiunei cowl Globului,
www.digibuc.ro
INTRobcCEIIE 11
Dela Asuan pAna la Alexandria, dela Alexan

dna pana Ia Ernsalim, Efez, Smirna si- Pergam
pe coasta Africana si Asiatica; dela Atena phim
h. Comtantinopol si de aci phnd In Dobrogea
adevtirat muzau istoric de cea mai mare valoare
in tot coprinsul Europei, pentru avutiile ce con-
tine in Anul eitotul atrage curiozitatea archeo-
logului, istoricului si filosofului i sta ea o enci-
clopedie din cele mai variate si mai complecte,
gata a da mice hunurire, a satisface ori ce do-
thila, fata cu evolutiunea acelei fractiuni din
ornenire, care a dat nastere mai in urm h. testa
nientului vechiu si DOLL
Si asa se explich pentru ce Englejii si Francezii
si mai in urma Germanii4 an inceput, duph citlu-
lana lid Napoleon In Egipt, a acelui om genial
cari a dus acolo cartea alaturea cu munitiile si
invritatii ce au constituit institutul Egiptian, ala
turi cu soldatii i Statul shu major, sa taxa cer
cethri prin specialistii lor, cu sacrificii banesti,
nu lima Tara asi inbogati muzeele; au inceput sh
desfunde monumentele vechilor dinastii ale E-
giptului, sti desgroape Atena si acum in urma sti
faca stipaturi in atatea localititti, dintre care E-
fezul si Pergarmil sunt atht de impunatoare, in
cat pe 'laugh mhiella Eleziiliii, Pompei pare o ju-
curie.
Multe obiecte de valoare au fost scoase la
lumina zilei, multe chestiuni au fost limpezite,
pagini eari se numai a NI miile, de fapt mii de
www.digibuc.ro
12 Dr. C, I. ISTRATI
ani, au lost citite din nou, astfel cä o Intreaga

serie de civilizatiuni si de cunostinte neatep
tate au foot puse 1a iveala.
Pentru istoric, pentru sociolog si penttu filosof,
campul de observatiune nu este mai putin vast
si mare'. Dela. Constantinopol g pang la Car-
turn, pe toate fetele acestor 3 continente, cari se
privesc, aerddate impreuna in aceleasi ape, peste
tot misuna, traesc, muncesc, cugetä i lupta,
fiinte cari apartin nu numai la popoare dar si
la rase .liferite: Engleji, Francezi, Germani, Ita-
lieni, Greci, Romani, Arrnenl, Bulgari, Ttuci,
Ovrei, Arabi si Negrii, dela cei ca ciocolata pang
la cei ce poarta lustrul vaxului, cel mai perfect.
toate aceste popoare cu costumele lor, Cu limbt
lor, cu obiceiurile, cu credintele i tendintele
lor speciale, cu sltibiclunile l aptittidinile bune
sau rele, ce le caracteriza, fiecare urmgresc un
ideal national. Toate cautä realizarea Impartg-
sire! credintei lor religioase altora st mai adesea
urrnaresc castigul i impunerea prin fortg, pentru
profituri rnateriale, luptand zi -$1 noapte, an cu
an, pentru ca sa se mentie In stares In care sunt
sau sa capete avqntagii noug.
Dact! In centrele mart europenesti, si presupun
acelas lucru si pentru alte State cu populatiune
uniformg, ca Japonia, etc., rand privesti ca spec
tator munca desvoltata de toti, ai impresiuunea
unui stup de albine In care fiestecare lucreazg In
sfera puterilor sale pentru sinelupta de exis-
www.digibuc.ro
IN TRODUCERE 13
tentasi pentru comunitatehipta national& ,

regiunile ce am vazut cu ocasiunea acestei
lord, chiar In putinul timp cat. am avut prilejul
sit le studiez, nu mi-au produs aceiasi impresiune.
Diferenta ce exist& de la fes si turban si chiar
de. la nitele goale ale negrului, pang, la sapca
negustorolui, dus acolo de interese, sau phlariile
de diferite forme, care denota iniluenta euro-
peana, e cu mult mai putin Insemnata de cal
diferenta ce existti Intre mentalitatea, credintile
eI aspiratiunile ce stau In lupta; ai simtamantul
interesului personal si interesului ae rasa, fara
acel al Statuliii politic In care te afli Si care In
localittitile prin care am trecut e reprezentat a-
desea numai prin o minoritate.
Cand vezi cu ochii mintii acest amestec asa de
disparat, ai sentimentul cã -aceste elemente sunt
prea diferite pentru a se contopi Intr'un aiiagiu
oomun si ca aceasta ar putea sa se faca partial
numai; viitorul este rezervat celor mai resistenti
$i celor mai apti, sufleteste i trupeste, pentru
modul de viata al popoarelor moderne.
Mi se spunea, in Egipt, da Felahul actual este
aidoma acelas ca pe timpul lui Ramzes, bunaoara.
Ce va fi oare aceasta populatiune atat de a-
mestecata numai peste 1000 ani, care din elemen
tele ce o constitue acuma va impune Tecetea sa
acelor ce se vor gasi atuncea 7
Faptul positiv este ca Insasi conditiunile lo-
cak sj climaterice preschimba, firea diferitelor
rase
www.digibuc.ro
14 Dr. C. I. ISTRATI
( el ce observa de aproape pe un Grec sau Ov-

rein, me de niai niulte neratiniii se afla cu fit-
iuilia sa In Egipt, vede ea fonna parului, e schim-
bat, e mai cret, mai gros si mai negru, cat $i as-
pectul figurei, (are este mai smead, mai brun si
cu tendinte de cpropitie de rasa indigena; sa ob-
serva deci ca s'au resiintit de localitatea ce lo-
cuesc.
tin fapt ce se impune de asemenea atentiunei
observatorului, e ca alit la Constantinopol,
prin urmare in Turcia Europeana si pe thrmurile
Turciei AqiaIice, cat $i in Egipt sub suverani
tatea Angliei, influenta Engleza i Intreprinde-
rile engleze, cresc Jin ce in ce mai twat In dauna
influentei franceze. Smirna, Alexandria si Cairo
au mahalale intregi cu palaturi, CU paicuij,
CU diferite institute, din care ai sinitiniantul Ea
se reguleaza importul i exportul si prin uimaie
pulsul vietii acestor popoare, toate in 'liana en
gleza.
In urnia, populatiunea evrea este pi etutindenea
cea inai puteinica, ea se ocrote5te sub mice steag,
liwrancl .cu putere ca membrii con*tienti ai u-
net organizatiuni inondiale.
Grecii se numard cu zecile de niii In aceste o-
rase mari $i adesea au in mana lor comertul.
Cu deosebire in Turcia ei au la Indemana o armi
puternica, slabiciunea adminiMratiunei de stat
,si venalitatea functional nor.
Pe vapor, inteo discutiune, In care un aus
triac lauda Romania, criticand putin Bulgaria, 0
www.digibuc.ro
INTRODUCERE 15
tparte mult pe Greci, Ii spuneam ca Grecii sunt o

rasa puternic i cu trecut maret, dar co. ail
doua puncte slabe: Atena si Constantinopolul,
fata care ei ar fi mai cu fegula si mai utili ca
factori In omenire. Explicatiunea am dat-o calor
cu care convo,rbeam si care nu Intelegeau alu-
sionea, rand le-am spus ct, daca grecii si-ar
permite mai putin la Atena i ii s'ar permite mai
putin la Constantinopdl, de sigur ca ar fi mai
cu regula l ar merge mai bine de cum inerg In
present.
Armenii In Constantinopol si Sinitna stint nu
merosi si unii foarte avuti, dar de catva lump i
aculo tot armeanul platind gloaba, et au mat
putina inttiativa si pare ca sufer o mica ()mile
In desvoltarea lor.
Odata stabilite liniile mart. sa expun lu mod
cronologic, din ziva plecarii, tot ce am plant ob-
seiva i prin urmare ce se poate face in cel putin
It zile. cu toate ca cued (t o em.ursiune de a
'easta Datum trebue so. dweze macar 25 de zile.
www.digibuc.ro
Bucure0-Constanta
Plecarea mea. din Bucuresti a fost hotdrata
in grab& g cu ocupatiunile numeroase, ce am,
abia am avut timp sa. fac bagagiul, astfel trial
In ziva de 21 Decembrie, la ora 4 p. m. am fost
fericit, tu sotta mea, a tau loc In trenul de Con-
stanta.
Temperature era destul de joasti si ample noes
trit acoperitä cu un bun sirat de zii.pada, care
duptt. modul cum fusese asternutti cu liniste, In
abondentit, si precedaml depresiunei termome-
trice, ne face sit avem Incredere intr'o recoltii a-
bondenta a acestui an, cel putin In ce priveste
graul.
Pe Ond trenul lnainta pe beräganul alb, cate
yedent.i, Ude gtuadiri nu cuprindea mintea noas
trA. Preocupat de viitoarea recoltk -rolul apei
se impunea reflextunei mele.
Apa este elernntul Arleta. Ea care citculeazti
pe toatti suprafata panientului In mod necontenit,
2
www.digibuc.ro
18 1)r. C. 1. IrtATI
trace de pe un continent pe altul, cu iuteala van-
rand in ranri,
ttilui ce due norii. Se gaseste
rand in MO, rand in profunzimea de necre-
zut a oceanelor, sau in inaltimile cele Mai de-
Partate ale atmosferii, sati retinuta In giwthrii
polilor, ori cazand in ploi torentiale la Equator.
Serpuincl gingas in pareiase sau cazand cu zgo-
hiote infernale, In caseadele puternice, ea este
insa necontenit in mi*care.Excesul ei distruge
tot, 'Ana i viata vegetala *i animala. depe su
prafata pamantului, pe cand data se afla in con-
ditiuni prielnice face imediat ca viata vegeta%
Ii cea animala In urma, sit fie in starea cea mai
in fl ori toare.
In apa s'a nascut prima molecula proloplasma
tica, in ea s'a näcut prima celula, primn1 on al
vietii terestre, cu care a inceput cea mai rudi
tnEntara viata la suprafata parnantulni.celula
lirnit intre cea vegetala i cea animala in care
s'a transformat incetul cu incetul, si din care
cu timpul s'au facut stejarul i boababul *i in
treaga serie animala, cu omul. ca ultima expre-
siune a evolutiunei sale.
Si dupa cum la. suprafata Painantului este ne-
contenit in Iniscare, fixata numai temporal, in
locile ce o pastreaza, ca apa de constitutie san
de cristalizare, tot astfel tin uleezti ea necontenit
in fiecare plant& sau in fiecare dintre noi
Din acest mulct de vedere In fiecat e dintre not,
prip miliarde de capilare, circuleamt apa sange-
www.digibuc.ro
BUCIIIEWCONSTANTA. io
lul ca prin ni.$te atatea paraia$e mici, pánli ce
se unesc in cursuri din cc in ce mai mini, din
care ultiniul, aorta, ar fi Amazonele corpului no
sti U.
0 irigatiune sistematica, din cele mai compli-
cate si complecte, se poate observa In fle$te care
I ucatica din trupul no,ntru.
Gratie acestei irigatiuni constante a apei, care
duce elementele hranitoare, glandulele pot secreta
si intretine firul vietii, muschiul se poate con-
tracta $i produce miscare $i forta, creerul poate
cugeta, i astfel intregul organizni poate fi pus
in serviciul acelei fractiuni din viata universala
care se numeste: Sufletul.
lath de ce apa este bine cuvintata, eote ce-
ruta, este indispensabilh vietei$i oricarui.progre..
Wind generalul dr. Demostene, la 1.903, seinscrisese
la Asochationea lioniana pentru inaintarea ni
raspandirea stiintelor", cu o cuvântare asupra :
Apa noamtra cea de toate zilele"avea mare
dreptate, chci mai molt deck painea ea este ne-
cecara mamfestatiunei vitala
lath de ce satenii nostri bine cuvOnteaza pe
Inininecen and adevarate troene acoper cfimpiile
noastie. Ele constitue mai ales la munte alatea re-
zeive de aph.
lath de ce in tl.rile de sud ploile iernei aduc
aceea$i rezeiva de viata, tar in Wile unde nu
plouti mai de loc, ca In Egipt, inundatiunile Ni-
Mut produc acelasi elect.
www.digibuc.ro
2.0 Dr. C. I. ISTTIAT1
Din ace.,1 punct de vedere Englejii sant de ad

mirat, ei au facut la As Ilan, In sudul Nilului,
Incrari de stavilare colosale, demne Ale poporul
roman.
Astfel apele Nfluui, care in timpul viithrei a-
nelor marl se rostogoleau in Mediterana, fart
a uda de cat partial pamanturile ce pot fi cul-
tivate, prin aceste baraje sunt r.etinute provisoriu
se da drumul numai pe masura ce trebue si
cat trebue, pentru ca irtgatiunile so, se poet& face
pe suprafete cat mai mari; astfel Egiptul care
era pe Cale sa dea faliment In momentul and En-
gIeziii au luat In mana administratiunea acestei
tari si-a Incincit In cativa ani numai, bugetul,
depasind 300 de milioame, cu toate c. suprafata
cultrvabila nu Intreee cu mult a treia parte a
jarii noastre.
Dar dogorati cum stint de soare si udati necon-
lenit de apele NiluluL agricultorii de acolo fax
pAnti la 2 1/2 recolte pe an, cultivandu se graul,
porumbul, orezul i cu deosebire bumbacul, care
a capatat o desvoltare, astfel In cat se Dare clt
afacethe de pe urma lui sä ridica anual la 600
de milioane.
Fapt e cä afar& de export, numeroase fahrici de
filatura si cotonade, precum si de uleiu din sa-
mamta de bumbac, exist& pe drumul de la Ale
xandria la Cairo, si cu deosebire la -stattunea
Cafre El Zairo, cam pe la jurnatatea acestel dis
tante, uncle In realitate instalatiunile acestor
fabrici sunt cut totul impunlloare.
www.digibuc.ro
BUCURE$TICONSTANTA 21
La not canalisari ie pot face cu. usurinta având

In vedere panta de scurgere de la 'munte &fire'
Dunkre.
Cine ar opri ca si noi sa facem slivilare la
intrarea vailor, cum e la Bobo lia de la Campina,
intrarea de la Lainici In sus de Bumbe5ti, pasul
dela Calimanesti, vales IalOrnitei la cheile sale,
va)ea Buznului mai sus de Patarlagi, sau mai
jos de Cis Ulu, valea Bistritei si a Moldovei. In
partea de sus, si sa retinem o parte din ape care
acum se due neutilisate, sau spre a produce
numal stricaciuni spre campie si sA,,,ne folosim
de ele pentru irigatiuni pe toate intinderile de
sub colinele noastre.
Atunci am putea si mai usor canalisa garlele-
noastre, far imensele suprafete ne productive, a
coperite'numai cu prundis, ar ft transformate In
cele mai fertile pasrtni sau fânete, creand In a-
celasi timp si zone de Impb,duriri care ar mai
contribui la Indulcirea ctildurilor de yard si la
domolirea crivatului de Immo..
Iezaturi (Baraje) succesive pe o scara redusti
si pe tot cursul raurilor noastre ar putea sil pro
ductl irigMiuni rodnice pe toate partile mai de-
olive.
Toate acestea Insti In unire cu replantMia mun-
tilor pentru a opri potmolirea.
Pe ampia mare Ins6., apa subsolului care de
regulti se urea asa de aproape de suprafatA, si
ridicath, In urmit prin instalatiuni de vtint sau
www.digibuc.ro
22 Lr. i. 1 kl
de soareinstalatiuni cu amoniacar putea sa

,apite mult la raspandh'ea micilor ferme, care ar
ionstitui atatea oaze fericite in mihocul maritur
suprafete mutate de agricultura noa.tra exten-
,,iva si ar inlesni astfel si .chestiunea arzatoare
a pasuneloi artificiale.
(Act ori ce s'ar zice si ori cat am dorio, dam
luam in considerahune conchtiunile climaterice
de la noi, nu vom putea fana a ne procura apt),
ir abondenta, trece de la agricultura extensiva
la cea intensiva, la fanetele si pasiunele artifi-
cuile, la reanoirea cresterii vitelor. schimbari nu
nLmai dorite de multi din noi, dai absolut in
dispensabile serioasei noastre evolutiuni.
Trencil mergea destul de iute peste baraganul
Ialomitei si fhnd thca foarte aproape do. Equinop
hul de iarna, Inopta curand si furam nevoiti sa
ne multumim gandinchme la diferite chestiuni,
de oarece cu sistemul primitiv de a lumina va
goanele noastre. placerea ittitulut, atilt de utila
in calatorie, este exclusa pe majoritatea liniilor
cailor noastre ferate.
In curand trecuram, pe cand him masa In va-
6onul rerstauraht, peste frunmsul pod rare leaga
Dobiogea en tara.
Ori de cafe ori tree peste aceasta lucrare sunt
fericit a o admira din non, eget incontestabil cea
mai mareata lucrare facuta de Romani, catre fi
nEle secolului trecut, secolul nostru de renastere,
este en eerntlidine podnl de la Feleti Cema
voclã.
www.digibuc.ro
BUCURESTICONSTANTA 93
C:lisent de curand numai brosura d-lui inginer

Copstanthi Budeanu din Braila, cu toate a ea
fuse:* publicata In Braila la inceputul lui Itits74
despre: Un pod existant pe Dunare la Braila, in
mare In care d-sa dovedeste in mod positiv ca in-
ire Ig lita si Braila se afla un pod cu un Icing ia-
duet.
Ant credinta ca acest pod a fost facut Inainteel
celui de la Severin $i c. Romanii care cucerise
si se intarise intr'un mod atat de hotaral In Do-
bi actuala, legase peninsula Balcanica prin
acest pod cu Dacia. Cred ca va veni poate mo-
mentul sa se dovedeasca sfortarile ce ej faceau pe
aceasta localitate, spre a cuceri regiunea ocupata
de. Dad, servindu se de tarmurile märii si gurile
Dunarii, cad pe aci puteau patrunde cu mai multa
lasurinta In Moldova, care de oigur era mai at te
sThila vietii si Dacilor $i Romanilor, decal pat tile
din vale, dintre Braila $i Telearman, care se Nue
ca erau mai putin locuite si acoperite de stepe In
Wise sau de paduri seculare.
Painane Inca sa se $tie care a lost leatul podu
lin de la Celei, cad pang, acum nu avem date pre-
ci-e de cat In ce prite$te podul facut de .Apolodor
la lurnul Severin.
CII Romauii an locuit In 011enia si Iii I'm iol.ca,
mai mule de cal se urea,. reese Lhiar d it mop le
ce aim lk-al dlogil.
Nu In nticul spapu de limp euprins lune cucert
reu Daciei 11 tetragerea ordopata de Aurelian,
www.digibuc.ro
...)..4 Dr. C. I. ISTRATI
s'au putut face de exemplu la Romula (Resca) din

Rcmanati, atatea cladiri colosale, si sit se poatit
aduna, dupit ruinile ce gaslm, atatea obiecte de
arta.
Nu in ma scurt timp a ridicat el temple si con-
structiuni, cu admirabile capifeluri si. cariatide,
si turna statui In Bronx lui Jupiter.
Sarcofage colople $i foarte importante se gasesc
in mare nurnity $1. indica o viata intensa a unui
popor -avut a care a cl6int1it acolo mai mult de
160 ant-
Tot astfel e si la Adam Klissl.
Sa. speram ca cu tanara generatiune, archeologi
iscusiti $i istorici patrunzatori, vor scoate din in-
tunericul trecutului atates, chestiuni importante
asupra genesei nationalitatii noastre si fat% cu
noasterea carora nu putem sit ne dam seama des-
pre vista strabunilor nostri pana la descalicatorl,
nici sa ne explicam cum romanii se gasesc la.un
mcment (tat asa de bine intariti, din camplile Ba-
natuluI $i Wit la padurile Tigheciului, din Hasa-
rabia, si aceasta Indata numai dupit asa numita
descalicare a lor.
Podul de pe Dunare de ra Cernavoda, are o
mere milk aceia de a nu fi fost facut eu cafe
dublit $1 In acelas timp cu o cale accesibila earn
telor.
Pentru moment, din causa acestei lipse, el poate
fi o lucrare perfeeta dar nu complecta.
E curios cum se schimba eitile de cgmunictt-
tiune Intre popoare,
www.digibuc.ro
tiZtJEtt.$11coNSTANTA
Dariu trecu In contra Scitilor, pe la Isaccea, pe
un pod construit vremelnic; Romanil cautara a
tiece pe la Braila, Celei si Severin: legaram $1
no! Dobrogea prin podul dela Cernavoda i 'Lica
legaturile Nordului Europei se vox marl prin por-
tul Constanta cu Trebizonda, Constantinopol ei
Alexandria, de sigur Za la Galati sau Braila va
urma sa se faca o trecere nona, astfel In,cat linia
Ri.rdujeni Ca mearga direct grin Galati la Con-
stanta.
De altfel un al doilea pod, in aval pe Dunare,
oc impune imperios si din punctul de vedere mi-
litar.
Cu toate ca era noapte. indata ce am trecut po-
dul dele. Fetesti, am putut vedea cä Dobrogea nu
era de loc acoperitä de zapada, ceia ce am consta-
tat si la Intoarcere, cu toate ca In restul tarii mai
cazuse In absenta mea un nou strat.
Ajunsi in Constants trenul se opri In gara lin
oras Inainte de a scobort In port; acolo,Inputinul
timp cat am stat, am putut din nou constata, de
visu, cum shit maltratate bagajele calatorilor ei
chiar pachetele trimise cu posta.
Personalul le arunca cu o dorintd, uimitoare
pate, de a sfarama tot ce era In ele. Modul cum
sint pachetele suprapuse In vagonul de bagaje,
fara nici o ordine l fara ad. se tie setting de rezis-
tenta sau de continutul lor e pur i simplu revol-
tutor. ,
Orl cine n'are deck sa vada, la fiecare tren cela
www.digibuc.ro
26 ti, I Ists rt
ce se pettece, sau la sosirea cariolei postale in
Oft
La Lonsianta sosise n acea seara pentru oras
13S colete du strainalate si 4ar, ceea ce presu-
pone un coined intins, explicabil de altfel in
acea zi prin apiopierea sarbatorilOr i anului nou.
Numeroase- colete erau sparte si desfundate si
e tiit a constata ,cti De cand in bugete avem atki
ihspectori si controlori, adesea, adev4rale brute
sint lasate s lucreze chip& caput br, ceia ce pro-
duce multe neajunsuri si adesea pierderi serioase
particularilor 51 statului.
Nu ar fi oare posibil ceva mai molt control si
in acelas timp recrutarea unui personal inferior
mai constient de misiunea sa si mai abil in modul
cum 1i executti insarcinarea?
www.digibuc.ro
Pe 71
ImpAratul Traian"
SERE d-ONSTANTINOPOT.
. .
Odata scoborati cu trenul In port, calatorii free

Sinediat pe vasele serviciuluinostra maritim.
$tiam ca vOi avea tericirea lI plutesc pe tel
mai nou vas al acestui serviciu. El este lucrat in
"mod special in Franta, reusit pe deplin din toate
punctele d,e vedere si poarta nomele falnic de
1,Impdratul Tifatap" al carui pbrtret, in ulei se
aft& in sala mare de nihncare, dimpreuna cu alte
4 tablouri cu subiecte luate tot din tara noastrd.
Dela Tralan avem inulte busturl din care unul
eflaton in museul dela Capitoliul diii llonia si
21ctp& care, gratie irktervenirei d-lui Duiliu Zamfi
reset', an putut sa nbtinem o copie fidela, care
este expus& Iii palatul Artelor in mhrime mai
mare ea cea naturala.
Cunose Inca 2 busturi, tot in p4uf1i. ce se Ma
In sectinnea sculpturilor Humane in nniseut din
Viena.
www.digibuc.ro
28 Dr. C. I. ISTPATI
Chiar la noi 3. Mihail $utzu, fostul director ge

neral al Bäncei Nationale, a mai expus In pale-
tul ArteloA ast o. varät un bust al lui Traian
cumpdrat din strdinittate.
Cel mai frumos bust fuse e aceI In bronz ce
se afld la muzeul archeologic din Belgrad, Si
care a fost*cornplectat, lipsindui trunchiul, anul
acesta la noi, unde a fog expug In acelas palat
al .Arlelor.
Avrind In memoria mea toate aceste busturi
,contimpuane lui Traian, cred cd portretul de pe
vasul lui Tralan, '1 represinta binisor, cu toate cd
unii gdseau el autorul, pictorul Costin Petreszu,
ar fi pus $i ceva din figura ba. . .
De altfel d. Costin Petrescu a piobat ca are
rnult talent ca portretist, dovadd portretele In
mare ale d-lor Vasile Lascar $i Procopie Dumi-
Irescu pe care le a expus In Palatul Artelor.
1 asul este fdcut din table de orel, e bine pro
pertionat $i e Infierbantat cu petrol.
Pcntru o calatorie, Coristanta Alexandria $1
Inapoi, el utilizeazd 50000 tone pacurd. groasa, a
cl.cd. 50 le vagoane.
Vasul e curet Intretinut, totul e cu ordine, pa
ti rile curate si numai rufdria costa 10.000 lei.
Tot personalul, de la fochist, mecanic, chelner
si bucatar $i pang la conductori, afard de un $ef
intendent, care e Elvetian, pltitit cu 300 lei lunar,
toti sunt romdni.
F curios a observe ca pe cand acum 6---7 am
www.digibuc.ro
PE IMPARATUL TRAIAN" 29
nu se gasea tin buckler roman, astazi nu sunt lo

curi De vapoare pentru cati romani, se prezintk.
Cu toate c personalul In total se ridick la. 72,
totusi, e de necrezutmai ales pentru. tare noas
trttcele ce sa observit. Tot timpul cat a durat cit-
1ttcrla noastrit, la dug si la Inors, nu se observe
afark de chelneri In timpul mesei i afark de pu
tinii, ce dispareau ca meteorii, linititI i tkcuti
In Indeplinirea serviciului lor, nimeni, care sa
hoinäreasa sau sä importuneze caltdorii.
Nici o vorba, mai tare si nici o necuviintä.
Nici o comanda sau voce mai ralicatk si am a
ozit o singura fluerktura, d una secundk, In 8
zile, pentru a se da un semnal.
Zi i noapte, caci adesea nh puteam dormi, ani
observat ca o aleasa placere, c. atunci and suna
cicpotul comanclantului, iniediat cel chemat a
lerga In pas grabit spre a se prezenta.
0 astfel de disciplina, o astfel de bunk randu
luta, atata lini.,te, cuvihitk si bun rost, fax cinste
comandantului, d lui Maior Perieteanu, In pril.na
linie, celor 2 vrednici ofiteri,ajutoarele sale
di intregului personal.
Pe and revecleam aceste note, spre a fi date pu
blicitatii, am luat cundstinta. de campania päti-
mask, care se duce tocmai Intrtun ziar ca Epoca,
pe care ne deprinsesem a 'I vedea mai precaut si
chiar cu inima In chestiunile nationale.
Eu am vizitat In mai multe randurt vasele
noastre de mare viteza, afar& de Impttratul Tra
ian", pe care 'I cunose In detaliu.
www.digibuc.ro
30 Dr. C. T. ISTRATI
Vasul este sub comanda d-lui Major Perieteanu,
despre care auzisem deja numai, bine, ceia ce-i
de tot rar in tara Romkneasck
Imparatul Traian",, de 3000 tone faCe curenf
is noduri pe ora ceia ce reprezinth. 32 km., a.
pioximativ cAetrenurile noastre ordinare.
El a costat aproape 2 milioane L umittate si
are o putere de 6000 cai.
Am autat chiar, in clurinta mea sincere de a
afla adev`itrul, sa vorbesc cu numerosi calatori
ccmpatrioti 1 u streinit ce am intalnii in drum.
Sunt terictt 6, deciara cd tort acestio si cu (lease-
0113 streinii, Ward de greci bine infeles, au fast
unanimi a-mi manifesta nu numai multumirea.
bor. itar Oiar surprinderea tor de a vedea Ca Sta
tut Roman, a finial in asri de scan limp An Inn-
ibteze un serviciu, care sa functioneze attic de
bine,
Printre acesti calatori erau unii cal I facuse
(.1. zecimi- de ori c615.torii pe vasele noastre.
Sunt care care transformttri de facut pe Ito,
nolnia" i poate i pe Principesa Maria", asta
nu va st zicU, that ca acest serviciu esie deplo-.
si un inotiv de a se scrie cu atftta urit Sl
ritulate intr'a chq,stiune care este attit de scurnpA
sei timentelor noastre nationale i indispensa-
biia miscarii noastre eConomice.
Duca d. Pisane, care ia rtispundetea acestur
alticole, a fost supkrat cu ceva in -cdlatoria co a
Richt sA-si vada fratele la Alexandria, care e un
www.digibuc.ro
PE s,1MPARAtUL TRAIAN" 81
mare patriot gree, sa spue anume ce neajunsuri

a avut i sa nu critice vasele noastre, pentru ea
maine presa straina interesata, in frunie cu cea
gieceasea, sa ne atace De nedreptul i cu ar
garnente care departe de a fi adevarate stint pm-
rdte din .Senthnente ce nu am a_ analisa.
E demn de observat avantaglile pacurei groase,
ca combustibil pe vapoarele noastre.
Vasul are patere mai mult timp la dispositie
pentru aceiasi gretitate de combustibil, WM,
tenia este mult mai mare, serviciul se face mai
nsor si cu mai multa promptitudine, personalul,
de $i mai putin numeros, este mai putin chinuit,
&act numai penfru carbuni trebuiatt. S oameni
etre anunceau dirt greu, pentru ca S arunce in
cuptor MOO Ml. pe ora.
Acum Z fochisti sunt deajuns, din care unul,
aclesea ori, $ade neocupat,
Moduk cum d. comandant Périeteanu ingrijeste
d e c6I6tori, grija ce pune pentru tot ce priveste
vasul sau, 1 osteneala cei da -ca totdeuna
nuaptea i in partile cele mai primejdioase, sa
fie d-sa la carma, Ii lao cea mai mare cinste $1
Bunt recunoscute de toti ei apreciate foarte fa,-
Vcrabil si de straini.
ll-sa este un om linistit si hotarat, 9omunica-
til 'prin datorie i nu prin temperament, din a-
'vele persoanecum 'zicea 0 d-na dintre calareri
la care zambetul se cantare$te cu dramul; un.'om
en alte cuvinte, serios i patruns de sarcina cel
apes&
www.digibuc.ro
32 Dr. C. 1. ISThAti
De altfel ofiterii nostril de marina, In genere,
151 au reputatiunea lor faCuta si este incontes
tobil ca ei ocupa un loc de onoare printre colegii
lor din armata noastra.
Ori de ate ori au fost cu vasele noastre In di-
!erne misiuni sau excursiuni In Strain/date, im
presiunea ce au lasat a fost din cele mai 'rune
pentru ei l pentru taxa noastra.
Egomotul vasului e asa de mic, !neat adesea
ma,;nele nu se auzeau de loc si vasul, and iu-
teala era scazuta., noaptea, spre a nu ajunge prea
curand la anumite puncte, Imi Mem impresiunea
ca sade pe loc. De regul& sgomotul e incompara-
bil mai mic ca la un tren.
Fiind tarziu i tiind o dimineata vorn trebul
cit totii s ne scularn mai de vreme pentru a ad
mira Bosforul, ne retraseram cu totii In cabine,
as3gurati deja si de o mare linistita.
A doua zi dimineata la-8 ore, dupa o noapte li-
nistita pe mare, toti calatorli se aflau pe Dunte.
Pentru clasa I-a o punte speciala, cea mai
Ina lta, sta la dispozitiunea calatorilor. Acolo se
afl i un foarte frumusel salon pentru corespon-
dent& i citire, cu numeroase ziare ilustrate $1
cu un piano; totul iluminat noaptea cu electri-
citate. .
Cu cat& placere n'am stat adesea ori In acest
loc. adapostit in contra vantului sau frigului,
cu usite de,schise, localul filnd Incalzit printeun
calorifer, de u.nde priveam valurile marl! in ne
www.digibuc.ro
PE IMPAI4A1CUL 'TAMAN" aa
cortenith. miscare, unirea cerului cu ocRanul la

olizont sau coastele insulelor sau litoralului, care
cratorea In fata noastrh, intocmai ca la o re-
prezentatie de cinematograf.
Ch.nd marea nu este plea furturtoash, ce cal-
mant mai puternic pentru struile nervoase, sau
pentiu bietul creer obosit, de cat a sta Intins
pe o banch sau pe un scaun pe aceasta punte, li-
niatit. Ce poste fi mai shrititos decal de a res-
pite- In voe bunh si departe de zgomotul orasului
si de mizeriile vietei, un aer perfect pur si a
sta sub impresiunea linistei si pläcerei.
Astfel, poti cugeta mull si vedea cLe fleacuri
ne amiiillsc In viath de geaba; .ce frumoash este
natura ce ne Inconjoara si ce puternich. Ninth
este omul:
(And te uiti la thfinitul Universului, vhzut Th
eel ul spre care se Malta slaba ta privire, cand
observi eh atat cat tine ochiul e numai apti i
nu se vede nici un punct care sali inthce ph-
mantul uscat, child observi ctt nici o pashre nu
te mai inconjoara, cä nici o insectã nu-ti mai
atrage atentia si and 1I reamintesti ca sub tine
se aflh o adancime In care poti suprapune turnul
Eifel de 10 ori, adancime ce Intalnesti In Marea
Mediterana si and mergem totusi cu viteza mare,
Infruntand puterea Vanturilor si valurile cele sbu-
climate, rdmai uimit de puterea omului.
Si a facut el adevärath cetate cu care plutese
pe mare, si a inhannat el mii de cai Devhzuti,
3
www.digibuc.ro
care, Infxuntand totul if duc acolo unde voeete;

a näscocit el busola cu care pe Intuneric ei fur-
tuna se tine in drumul ce ei-a ales; a inventat el,
infine, telegrafia fairä sarmã cu care din mijlocul
valurilor ei furtunilor sa'si transmita cugetarea
oamenilor de pe uscat.
Nu este ocean care sa nu fie strabatut astazi
de vasele omului din care unele, adevarate co-
Iosuri, de 20.000 'tone ei peste 50,000 cad putere.
Unde pamantul II supara, a brazdat coaja pla-
netei, adanc, pentru a face c a marile ei oceanele
sa comunice Intre ele, de.chizandu-ei astfel cale
dreapta ei ueoara.
Astfel America este aproape taiata in doua Si
Asia deosebita de Africa, pentru a nu vorbi decal
de lucrarile cu adevarat gigantice ei a da uitarei
toate 'canalele mai mici sapate deja.
au zeci de mii de km. se numarti lungimea ca-
blurilor ce au fost aeezate pe fundul celor mai
adanci oceanuri; cu sutele de mii de km. se nu-
mara astazi lungimea einelor ce acoper pamaiftul
uscat pentru circulatia trenurilor; cu milioanele
de km. se numara lungimea firelor de arama
ce servesc pentru telegrafie i telefonie i cu
miile tunelurile scobite, din care unele de 20 km.,
pentru a da drumul ca sa treaca trenurile ce ca.-
latoresc cu viteze vertiginoa.e.
Sti mai punem milioanele qe km. de eosele el
drumuri, ei de apeducte i poduri, din care unele
la Inaltinii ametitoare i altele de lungimi uimi-
www.digibuc.ro
toare; totul pe pamant a lost schimbat de aceasta

mica si indrazneata fiinta.
$1 daca cineva din vazduh s'ar apropia de pla-
neta noastra, at. ramanea uimit sa van pamantul
legat ca Intr'o pain& de paiangen In retele de me,
tal de tot felul. iar furnicarul omenesc, misunand
In toate partile, razandu-i padurile, arandu-i su-
ptalata si scobindul la adancimi de peste o mie
de metri.
A Invins el apa si uscatul si i-a mai ramas Inca
lnainte de a trece la plan.ete mai departate, sa
pue mai Intai stapanire si pe stratul gazos.
Dar amosfera e pe cale a ea de a fi cucerita
de om si cu siguranta ca., lnainte ca secolul a-
cesta sa ajunga la jurnatatea sa, omul desrobit
de hotare va sbura ca gandul de la un continent
la altul.
Pluteam pe o mare linistita, ceiace se Intampla
cam rar pentru Marea Neagra, avand Ins& In
fata vantul de sud care ale ()data era destul .le
puternic si care a continuat a ne sta In cale tot
thrpul, Dana la Alexandria.
Nu se vedea nicaeri tärmul, marea era de o
culoare Inchisa si cerul acoperit cu nOri.
Vasul Inainta cu 17 mile pe ora, cel putin, si
toata lumea era atenta pentru a prinde momentul
In care malurile catre care inaintam vor fivazute.
Comandantul ne arrata la un moment dat un
punt la orizont, catre sud, tocmai In directia ea-
tre care se Indrepta vaporul.
www.digibuc.ro
Incetul cu incetul se putu usor distinge un

soi de ca.patanä de zahar, ridicatura ce avea
forma unui con foarte regulat cu laturile Meld-
nate cam de 40 grade.
Acest pisc de Munte se inalta tot mai mult dea-
supra marii la orizont, Cu cat ne apropiam mai
tare de el.
Impresiunea ce o ai, de departe, vazand acest
masiv muntos, atat de regulat in liniile sale,
este identica cu aceia ce-ti face o piramida va-
zuta izolata in desert.
Ai impresiunea ca vezi varful unui munte gi-
gantic care se ridica pe coasta intreaga, purta-
toare de mai -multe inaltimi mai mici, si care
apare ca o cingatoare mareata ce include Marea
Neagra in directiunea sudica.
Prtvelistea era neasteptata pentru mine de
oarece credem ca vom vedea apropiindu-se con-
tinenail din dreapta si din stanga catre un brat
din Marea Neagra, ce s'ar cobora catre Medite-
rana.
Aicea din contra un zid puternic se inalta in
fata noastra si parea ca ne inchide in mod ho-
tarat ori de trecere.
Ccmandantul imi spuse cu buria vointa ca Mun-
tehi eel capatinos, care se vede de foarte departe,
poarta numele de Mont Géant si ca se afla in
Asia Mica si cli cea ce avem in fata noastra era
lin mul Asiatic g cel European, ce par cli se u-
nesc fail nici 0 diocontinuitate.
www.digibuc.ro
Cu ochianul se putea vedea un punct alb

iarul de la intrarea Bosforuluisi pe la spatele
cdruia se prelungea. canalul cu acest nume.
Privelistea era frumoasä. In spre tdrmul A-
siatic mai ales, cu mult mai accidentat, se ob.
serva lipsa, de paduri si culoarea cafenie deschisd
a phmântului acoperit cu iarba uscatd, arsd de
scare si care aculna era fntr'o vegetatiune lam-
cedd de oare ce aceste tdrmuri arse de soare vara,
lama, sunt expus crivatului.
Cu cat ne apropiam, alte ridicaturi mai mid,
munti neansernnati si chiar vdrfuri de 'dealuri,
se ridicau lutind aspecte impunatoare, fatit cu
nivelul mdrii, pe cand tocmai muntele gigantic
deNenise tot mai mic, pentru a dispare cu totul,
fr dosul calor ce se aflau mai in fatd. .
Raza vizt411 care-1 deosebia asa de bine cu
multi kilorrietrii mai Inahlte, nu mai ajungea
AAA la dansul, din cauza formatiunilor mai mici
de la 15icioarele sale, care o opreau In cale, nitici
care se rdsbunau astfel contra aceluia ce-i domina
atat de puternic.
FArá voia mea m'am gdndit la tari si la lo-
cuitorii lor; de departe cugetarea noasträ nit cu-
noaste de cat pe acei ce se !nal% mai sus prin
.-stiinta si prin calitatile lor; vulgul, anonimii
dispar.
CAnd te apropii insä, adesea soarta celor mari
se asemrtna cu aceia a munteIui Gigantic; a-
nonimii te inoportuneaza 04i atrag atentiunea
www.digibuc.ro
38 Dr. C. L ISTRATI
la fie care moment, lastfel gli in regiunea In care
te afli, dai adesea atentiune unui mediocru si o-
mul superior poate, nu arare ori, s5, treac5, ne-
observat.
Jat5 de ce bunul siint al poporului francez a
creat zicatoarea: On West jamas profete dans
son pays.
$; lath de ce si la noi Suntern adesea tinuti sh
clasificamsi poate este cea mai just& clasificare
pe oameniI nostri de *Uinta, cu deosebire, chip&
judecata strainätätii, adica a acelor din depärtare
care, de acolo pot cu mai mult temei sli vada. pe
acei dintre noi care sau ridicat mai sus. E just
Si bine. Altfel câte ilustratii L..
he apropiaräin de promontoriul European, pe
a chilli/ coastil se ridicä un far si s5, vedeau
cAteva constructiuni pe langa, care cateva Inn,-
rituri In pan-Ant *1 a fortareat5 veche In Matra.
care acum era transformat5 In cazarm5, sirni se
paiesi In ierbärie.
Vasul coti la stAnga mai intaiu, pentru a du-
bla varful acestui promontoriu si se intoarse la
dreapta peritru a pätrunde prin canalul ce ni se
Irfatisa si care era Bosforul.
M5, gtindii intrAnd IntrAnsul la o multime de
fapte istorice, la atati domnitori ce-1 au trecut
spre telt, bucurosi de a se 1nsc5una In Moldova
sau In muntenia; la atAti altii ce 1-au trecut Cu
durerea In suflet, stiind chinurile ce-i astepta la
Starnbul si din care multi si-au dat sufletul in
www.digibuc.ro
PE IMPARATUL TRAIAN" SO
calitala tureeascd. Brancoveanu mi se pare ca.

fusese dus ,pe uscat.
Tot timpul cat am trecut prin Bosfor pan& la
C onotantinopol si la intoarcerea de la Galipoli
spre acelas oras, mai ales dupd ce am vazut In
porturi fiTea Levantinilor, rn-am gandit la toti
acei fanarioti, care trepadau pe aceastd stram-
toare munciti de un singur gand, setea de a
stoarce Moldova zau Muntenia. spre a se Imbo-
gati ei si protejatii lor din Constantinopol.
M'ain gandit n urmli 1 atati romani exilati
pan& la Brussa $i rhai departe, din care cei de
pe unna au fost acei d la 1848 $i din caH unii
ca Ipatescu 1 nemuritorul Balcescu, au murit cu
dorul tarii pe pamant btrdin.
M'am gandit laatati romani de mama., care
Au Plutit pe acelas Bosfor, muncind, ca Negrea,
pentru asi servi tara lor pe Mug& fostul nostru
suzeran; la Bolintineanu, care cat& aceste re-
giuni admirabile, si inima mea suferi gandindu-
ma la marele Alexandri, care De and se intorcea
co adancd durere In inima, i poate pe aci chiar,
a compus acea nemuritoare Steluta", in care iu-
birea 11 facea sit nu existe pe lume, de cat: tu
singurd si eu I
De odata imi apäru ca o visiune Uinta lui
Cuza Vod a. j acelor ce'l inconjurau a care, dupd
renastere, fu In1Aiui ce rn fruntea sus $i cu
sabia la sold, se presinta romaneste Sultanului.
Vazuiu In Inchipuirea mintQ male, sosirea pen-
www.digibuc.ro
tru investitura a M. S. Domnitorului Carol I-iu,
a carui vizitä la Conotantinopol fu preludiul ne-
atarnarii noastye.
Desteptat din visiunea mea zarii steagul tarii,
care plutea pe vasmic a. portiune din taraman-
dru i sigur, pe aceste locuri de nultä restriste
pentru not si o lacrima de recunoslinta pentru a
tot 1311ternicul uda ochii mei, fericit de a i pu-
tuc aduce prinos cu gandul, aci si In .acele mo-
mente, batranilor nostri de seama si celor morti
pe campul de lupta, gratie carora avem astazi o
Romanie mandra, o Romanic pe cale de progres,
pe care au intrevazut-o e numai cu dorul inimei,
ferlcitii luptatori care au contribuit la nasterea
si existenta ei.
Bosforul in multe parti are abia largimea Du-
narii si apele sale rare ori ating adancimea de
200 rn.
De la intrarea in el temperatura devine mai
placuta si coastele lui, fie cea Europeand, fie
cea Aoiatica, sunt admirabile.
Ca lea ce o parcurge vasul paha la Constanti-
nopole, este incantatoare si frumoasele tarmuri,
cu gradinile, cu ruinile, cu palaturile i cu ora
selele sale, fug necontenit, in ochii calatorului ce
pluieste linitit pe mare. E o adevarata priveliste
cin ematografic a.
Fata cu mantia natorei, simteam ins& cat lasa
de dorit lucrarea omeneasca in aceste regiuni si
cata nesiguranta si mizerie se gasdste aci si imi
www.digibuc.ro
ziceam in inima mea, ce paradis p&mantesc a

trebuit sa fie aceste frurnoase regiuni, c&nd ornul
le a ocupat pentru inatia ()aril., c&nd stantile si
pAdurile pastrau imPunittoarea lor aratare si ce
s'ar putea face Inc& In ppezent, daca aceste re-
giuni s'ar afla sub st6panirea unui popor civi-
lizat.
Indata ce intri In Bosfor, privirile Iti sunt a-
trase, In partea stangt, de un mic promotoriu,
singurul acoperit acum cu iarbt verde, de oare
ce talusurile sale eratt artificiale si pe care_ se
aflau numerope tunuri de otel, de calibru des-
tul. de mare, situate nu tocmai sus deasupra ni-
velului marii.
Se observe santinela de gardä si putini ser-
vanti, iar la partea superioara, lucrau In coast&
cati-va soldati si lucrAtori pentru a scoate piatra
sau poste a face o cale de comunicatie.
Baterille acestea se Intalnesc Inc& ceva mai
Irainte pe ambele coaste g ele sunt destinate a a-
p6ra cu deosebire intrarea pasului.
Aceste baterii au fost reparate si Intarite Mai
serios dup6 afacerea cu_ vasul Potemkin, care se
pare a speriase pe cei din Cons.tantinopole si
aveau o mare team& de a nu se trezi Iran:, zi
ou disperatii flotei rusesti.
Cu putin mai Inainte pe t&rmul snug se all&
locuintele comandantului si ale administratiunei
de control, pentru vaseie ce patrund in Bosfor, 9i
www.digibuc.ro
care toate trebuesc sa se opreasca la intrarea lor
acolo. s
0 band, se desprinde de la tam si Intampina
vasul pentru a vedea daca hartiile sunt In regulti,
ain Punctul de vedere' sanitat g al trecerii libere;
dacd vasul nu se opreste, atuncea se trage un
foe orb; al douilea too e cu ghiulea fara a tinti
vasul, iar al 3-lea ,st cele ce urmeaza se trag In
corpul vasului.
Gaud vezi goliciunea a,cestor aparari si cand
stii ternbelismul cla Sic al Turcilor, te intrebi
dach In realitate ei au iarb d. de pusca la Inde-
mama si. dacti ar pardsi Voiosi cibucul pentru
a'si face datoria.
Unul din comandantii ncistri, mai drams din
4re, voi sa i puna la Incercare si trecu Inairite
fard sa se opreasda; se pare ca nu trecu mult si
capata convingerea ca paznicii nu clormeau
ziva bine Intelesde oare ce se trase Indata primt.
lovitura.
Rezultatul fu ca el trebui sa se opreasca si
plati curiositatea ,3a cuo lira turceasca,taxafixata
pentru valoarea Incarcatur91.
Astfel cuT sunt apararile facute acuma, ele
ar put ea. cu niulta Inlesnire sa fie distruse, din
largul marii, de oare ce tunurile sunt descoperite
si izolate numai printr'o mica despartitura de pa-
mant destinata sa le apere In acelmi timp.
Nu e Thai putin adevArat ca pozitiunea este
4,940 In cat In mAna upei armate pricepute, 41'
www.digibuc.ro
PE IMPABATUL TRAIAN" 43
face imposibila ori ce trecere prin Bosfar, tot

asa de bihe ca i prin Darclanele.
'Se pare insa C cu deosebire aceasta ultima
sramtoare, este adese ori strabatuta noaptea de
vase de comert de un tonagiu mic, nu prea dis-
puse sa mtepte sosirea diminetei cand numai se
peimite trecerea regulata.
Aceasta, se poate face c'u mult mai usor, pe nop-
tile intunecoase, cu cat circulatiunea noaptea fi-
Md oprita vasul paate pluti fara team& de a in-
taint ceva, iarä flota turceasca, de la intrarea
Dardanelelor i Galipoli, s'a deprins asa de bine
sa stea pe loc, in cat chiar midiile i alte vietui
toare aquatice, Par sigure a u fi deranjate, ale-
gandu.-s. domiciliul pe palitecele acestor cuira-
sate.
Un fapt Care trebue sa ne ingrijeasca e urma
torul si anume se spune, cu siguranta, ca cu o-
casia afacerei vasului Potemchin" administratia
militara turceasca, a gasit de cuviinta sa pue in
mai multe locuri torpile la intrarea Bosforului
fitra insa a insemna exact locul in care ele au
foet puse astfel In cat nici nu stiu ei singuri
, uncle suit sau dna nu au lost mutate de apa.
Multi dintre ai nostri, erau foarte ingrijati din
aceasta cauza i o &pep sosita, in urrna rean
toaicerei mele, prin care se facea cunoscut ea un
vas fusese sfaramat de o torpila' ce intalnise a-
proape de, aceSte locuri In mare, ne dovedeste
ca. acute ten ell ale celor ce calatoresc nu sunt
www.digibuc.ro
Thrä a ne inspira serioasl grije pentru vasele
noastre.
Ar fi bine ca toate statele interesate sa mijlo-
ceanca la cei In drept.
www.digibuc.ro
Bosforul-Constantinopol
Odata formalitatea fultrarii facuta., vasul pti.-
trunde prin strtuntoarea Bosforului ei calatorul
de pe punte, mai ales dacä are un ochian bun, nu
are decal sil admire ceiace vede in grab& In
dreapta ei in stanga sa.
Peste tot, t6rmul, mai ales In partea sa de
jos, este presarat cu orleele pau cu grupe de
constructii care isi scaldn. fiinta lor In oglin.la
marii. Europenii cari se stabilesc in aceste 01'0
profith, pentru a'ei face parcuri ,en gradins" pe
aceste coaste pe care cu deosebire cedrul de Li-
ban ei Chiparosul (Cupresus) cresc atat de fru-
mos. Locuinte fericite sunt acestea, cu dealuri
inane la spate si. cu apa la picioare, sub un cer
a 1 hastru ei frurnos.
Palaturi mari, ca acela al unei ecoli americane,
admirabil situat se vild mai ales pe dreapta, pre-
cum parcuri vechi ei unele in formatiune, de
toata frumusetea; dar peste tot a,i impresiunea u
www.digibuc.ro
44 br. C. 1. ISTRATI
nor lucräri aruncate far& seam& si faro, nici o u-
nitate de stil si de tot (ansamblu).
Palate mari, sau vile cu caracter oriental, ala-
turi cu stilul cel mai curat a'l renasterei, cu m-
ine Romane sau Genoveze sau cu altele dip mo-
rnentul ocupärei Wei de entre Musulmani, stau
altituiri cu constructii WA nici un stil, far& sime-
trie si ordine, de toate fetele, facute in lemn, cele
mai adesea ori, si cu numeroase altele, cam a la
Podul Iloaiei din. Moldova.
Bunt coturi de mare si mici golfuri, admira-
bile, si-mi inchipui ce frumos aspect trebue sä
aiba aceste to.rmuri, mai ales primilvara, cand
arborii aunt infloriti si vegetatiunea lucsuriantä.
Primul centra mai important ce intalnesti este
Terapia si in urma Buiucdere unde toate statele
mari au frumoase palaturi, in parcuri voioase, ca
resedinte de vabra pentru representantii lor. Par-
tea aceasta e cea mai frumoasä din aceasta re-
giune. Case le par clklite cu mai multa ingrijire
si in ori ce caz, stradelele sunt mai largi a mai
curate ca la Constantinopol, ceeace de altfel nu
este de loc greu le obtinut.
$i acolo totusi constructiunile principale sunt
facute in lemn; astfel se vede de departe un fru-
mos hotel, de o culoare albnstrue deschis, cu 4
caluri, apartinand unui arman bogat si care este
cel mai frumos hotel din Terapia.
Cand focul cuprinde o astfel de constructiune
intelegem usor soarta mahalalelor Constantino
polului, si a acestor centre mai departate.
www.digibuc.ro
BOSFORUL CONSTANTINOPOL 47
Tocmai and faceam aceste reflexiuni si a-

proape paräseam türmurile Terapiei, un puternic
incendiu, alimentat de vantul ce stifle de la sud,
prLptidea o constructiune mare, de De tArmul
stang al Bosforului ; 3a Intoarcere, am privit rui-
nele acestei constructiuni din care ramasese In
picioare numai 2 ziduri Inane de piatra, de
care ce, de catva timp, s'a luat obiceiul a se face
in zid 2 pareti inaltip&retii limitrofi pentru con-
structfunile ce se lipescperpendiculari pe strada
pe cand tot restul easel, cu balcoane dese, mai
mult sau mai putin esite, e facut numai din
lemn.
Ceia, ce este curios de observat, e c. aceste
ccrstructiuni, facute de secole, In mare parte cu
brad din Mold Dva, $i in special din Muntii Dor-
nei, unde din cauza acestui comert se stabilise
odinioara, o adevarata colonie turceasch, sunt
acoperite cu tigle din care unele intocmai acelora
ce se mai gasesc pe cateva case vechi de prin
mahalalele Bucurestiului.
Cu proverbiala curatanie oriental& si. cu deo-
.obire cu luxul ce si-1 Dermit cei din Constantino-
poi, In aceasta privinta, lesne isi poate inchipui
ori si cine cit la rosu/ fesurilor se mai adaoga
pith casl l numeroase insecte rosii, molima
criMplit&care face via% nesuferita in majorita-
tea caselor de lemn din aceasta regiune.
In Bosfor, circulatiunea pe apa este mult mai
activa; tumerQa arci et], warm si mai ales cU
www.digibuc.ro
4S Dr. G. I. ISTRATI
panze, de un aspect foarte frumos, se Incruci-

seazn. in toate partile, cu 'remorchere si cu vase
mici si mari cu vapor, intre care se observa cu
deosebire vasele a vre-o douS. societäti, ce fez ser-
viCiul de transport, ca vase omnibus, intre dif eri-
tele mahalale ale Constantinopolului si pana la
Terapia si mai departe.
Toate acestea sunt miscate cu ajutorul rotilor la-
terale, merg relativ destul de iute, si ne reamin-
tese vapoarele austriace, mai ales, cu care pArintii
nostri calatoriau pe Dunare.
Intrarea in baia orasului Constantinopol, este
din cele mai frumoase ce se poate imagine, si-mi
inchipui frumusetea acestor coaste, pe care se aim
vechiul oras, vazute in lunile de primavarã, cand
toti arborii sunt in flori, inbalsAmand intreage
regiune sub un soare daator de viatti..
Vederea de departe, cu deosebire, este impu-
natoare si de un efect care nu se gaseste" in alte
localitati si din parte-mi sfätuesc pe toti acei ce
vor voi s5.-si pastreze buna impresiune, de a se
multumi numai cu aceasta vedere din departare, .
fära a mai auta sä patrunda mai deaproape.

De departe Constantinopolul e nedescris de fru-
mos, coastele sale destul de inane, -acoperite cu
cliLdiri din care unele prea frumoase, incoronate
cu multe locuri cu verdeatä si cu nota veseln, si
elegantä pe care o dau minaretele moscheilor.
Partea care ti se impune vederii de la inceput
este, up deal Intreg pe care se anti uP parc mi-
www.digibuc.ro
nunat, terminat jos pe o. intindere mare, prin con-

structii destul de reusite, alb forma de palate
din eare unele cu un aspect de casarma, In care
se afla Seraiul Sultanului.
Aeest Serai, care contine sute de femei, pare c5,
este mai mult un loc de retragere pentru foastele
favorite, care ispasesc astfel, intfo viata. Je lin-
cezire el de anurnite privatiuni, rara cinste de a 11
apropiat, ()data poate In viata lor, pe Sultanul.
linele, mai fericite, au fost filcute danie de catre
In pn.rat, m6ritandu-le cu ate un favorit al sb.u.
In partea de sus a parcului, unde se aflà palatul
principal, mai exist5. un Serai pentru favoritele
haremului, care se allä, sä zic astfel, Inca In func-
tii.ne.
Resedinta aceasta a Sultanului ocupä un deal
Intl eg, o adevarata mosie, pe care se aflä mai
rnulte palaturi si chioscuri, gata a primi pe su-
veran in orice moment, caci se pare cti el nu doer-
me, dese ori, In acelas loc in mod consecutiv.
Toat6 aceasta resedinta si toate aceste construe-
tiuniun adevärat ores, care contine 14.000 locui-
tori, slujbasi ai palatuluiau lost ridicate de ac-
tualul Sultan, de oarece se pare cä e In obiceiul
suveranilor turci, de a'si ridica fiestecare un pa_
la:: special.
Iatà de ce capitala Turciei are numeroase palate,
din care al penultimului Sultan este mai vesel;
cladire modernk ce'si scaldä picioarele In Bosf or,
Vtirisita in alb si on mai multe caturi, fiind ali-
4
www.digibuc.ro
niatit In prelungirea cheinlui ce Inainteazo, spre
Galata plecdnd de la Seraiul Sultanului.
Intreg acest loc si niai ales palaturile propriu
zise, sunt Inconjurate cu cluble zidiri destul de
Inane i spre mirare, bine Intretinute. Aceste zi-
diri paralele se scoboard pang la Mare si coprin.1
Inrte dInsele un drum: le Chemin de ronde".
Cdnd Impäratul Germaniel a fost la Con,stan-
tiropol, patrule compuse clintr'un mare numär de
soldati circulau necontenit pe acest drum aco-
perit.
De altfel aceste zidiri par mai mult o imitatiune
a vechilor intariri fdcute cu deosebire de Romani
si In urmd, chiar de turd, dui% ocupairea Constan-
tinopolului In 1453.
Ruinele acestbr zidiri se vd.1 In multe locuri
scoborându-se tot astfel, impundtoare prin gro-
simea i lungimea lor, 'And In apele Math, unde
se sfdrsesc prin bastioane puternice.
Vdaute de departe ele.reamintesc In rnodul cel
mal desavarsit zidurile chinezesti, astfel cum sunt
zugravite In lucarile de c&Mtorie Mcute In acele
regiunI.
Palate le care ne intereseazit pe noi mai mult,
sunt acele din Starnbul, asezate admirabil pe un
promontoriu, privind In fatä Bosforul, In dreapta
it inapoi Marea de Marmara, cu insulele sale, iar
In stdnga Cornul de aur" cu Pera", avdnd ca
hotar al privirei j coasta Asiatic& din fatd.
Molt) se a,fld actualmente Muzeul Imperial riu-
www.digibuc.ro
nom:mu CONSTANTINOPOL 51
mit Humaium $i Muzeul public si in acele Clbitrit

sccoll deardndul, soarta Moldovei i a Munteniel
se regula, cam turceste, cum 6e zlicea la noi.
In acele localuri, vechii nostri Domnitori, erau
adesea umiliti, in ele petitorii la tron, se intreceau
In inchinticiuni si. smerenie, unii ultandu-se panä
a se turci.
Cdte fapte s'au savarsit in ele pana cand ajun-
seseram ca lepadaturile fanarului marelui ora$
st plece de acolo, ca arenda$i-Zapcii, spre a ocupa
tronurile 'Moldovei i Munteniei, nu numai pen-
tni a ne umili si fura, dar pentru a ne amesteca
si sangele si strica mai ales sufletul.
Astazi, acele locuri contin de sigur multe o-
biecte care ar putea sa deslege numeroase ches-
tiuni din secolul al XV-lea pang la inceputul celui
ti ecut.
Palatul Sultanului, are mai sus in aproplerea
sa, numeroase cazarme, cu trupe de credinta pen-
tru paza lui.
De altfel in Constantinopol se vad numeroase
cazarme si imele foarte mari.
Cea mai impunatoare, dupa stilul lui Vauban,
un soi de Malmaison colosal, se afla pe tarmul
Asiatic, la Scutari, alaturi u Scoala Militar a. de
medicin, care vazuta de departe, are aspectul
unei constructiuni impunatoare.
Tot pe acest tarm asiatic, parasind,Seutari spre
Beilerbei, se vede un splendid palat, tot de culoare
alba, facut in marmord, care a costat mai multe
www.digibuc.ro
52 br. C. I. I8TRA.11
milioane, Mout In grab.. pentru Imparatul Napo-
leon, si In care la 1869, fu gazduita Imparateasa
Eugenia, cu ocaziunea ducerei sale, spre a asista
la inaugurarea canalului de Suez.
Constantinopolul vazut de pe vas, !Ai do. inx-
presiunea unui noian de case, Ins., fo.rä nici o
simetrie, nici 0 ordine, nici o artera mare de co,
municatiune, totul lasat la voia Intamplarii. Si
ce s'ar putea face din aceasta localitate, i ce.uaor
Constantinopolul, ar deveni prin frumusetea sa
primul oras al lumei, de oare ce Dumnezeu ia dat
totul I omul ar putea face asa de mult.
Cu regimul actual e peste putintO. a ne aatepta
la vre'o schimbare fericita a am convingerea, du-
p. cat stiu de administratia turca, ca pang, cand
o comisiune European& international., ca aceia
a gurilor Dunarii, nu va functiona acolo. unde se
afla o populatiune atat de amestecatg, Constanti-
nopol va fi ceia ce este peninsula Balcanicg, va
fi spoliata de toti, iar populatiunea cresting, care
de la 77 n'a mai Yost masacrata de Turd, va da
exemplul scarbos pe care 'I vedem acjima, al ban-
delor de asasini, Bulgari, Greci i Sarbi, care ti,-
desea cu preotul In frunte j cu crucea Intr'o ma-
na, ucid ca. niate criminali de rand pang, al femeile
si copii nevinovati.
Dug Inso. condus de curiositate te cobori In Con-
stantinopol, impresiunea este din cele mai dis-
placute I rar mi-a fost dat sh am o mai adanca
strangere de inima al mai mare desgust pentru
www.digibuc.ro
o administratiune omeneasca ca acela pe tare

le-am simtit In momentul In care, parasind vasul,
am patruns In acest ores.
Vasul nostru se apropia, Incetul cu Incetul, de
debarcader iar in jurul sau stationau sau circulau
cu sutele vapoarele, corabiile de tot felul si de
toate formele, apartinand tuturor nationalitatilor,
de la cele mai mari 'Ana la cele mai mici.
Printre acestea se puteau vedea: Arre-o 7 vase
inici, ancorate la linie g care erau micile vase de
rasboia ale diferitelor puteri, ce stationeazit In
Constantinopol. Privirea, cu deosebire pe cotul
marii, de la Cornul de aur, este admirabila
0. acolo poti vedea o ailevarata padure de catar-
guri ale diferitelor corabii; acea parte cusiguran-
ta a trebuit sa fie primul port al regiunei In care
pe rand vasele FenicienilOr, galerele Romane, flo-
ta Venetiana. si Genoveza, s'au adapostit pe rand,
lästnd locul mai In urma vaselor turcesti si gre-
cesti, pentru a primi acuma vase din toate parti-
le lumei.
Acel basin natural este trecut la gura sa, de un
pod destul de primitiv facut, care uneste Stambu-
lul cu Galata, construit astfel In cat la mijloc se
poate desface pentru a lasa sa treaca vasele pin-
tithare. .
Pe principalul din aceste poduri care conslitue
irnma miscarei marei capitale, cu putin Inainte
de sosirea noastra, s'a asezat 2 soldati armati,
dintr'un regiment de garda al sultanulul, inar,
www.digibuc.ro
54 Dr, C. F. ISTRATI
matl numai cu baionete, cite unul l fiecare, ca.-
pat si a oprit in timp de citeva ore trecerea, cu
alte cuvinte, comunicatiunea intre cele tref partl
ale orasului.
A fost deajuns atit pentru ca spaima sit se
rdspIndeascit in ores si in special ArmeniI,.car/
n'au uitat mdceldrirea celor opt mil de aI lor
de act= citiva ani, sit inchicla pravaliile.
Acestt fapt extraordinar s'a putut petrece, rara
ca nimeni sa opue cea maI mica rezistentd g se
zapaceasca politia care n'a stiut ce atitudine sa
pristreze, In cit maI In urmä numai s'a vdzut cit
soldatif acestia, ce pdreau 2 fanatici, lucrau din
ardin superior. EXplicatiunea desi foarte curl-
oasit e real si ei s'au departat numal cind au
primit ordinul de la autoritätile militare. Adevil-
rata pricina s'a aflat maI in urma: nu erau nici
dof fanaticI, nici dot smintitl; cu ajutorul Ior
adrnirristratiunea turcd f o ciudata experientd
aceea de a cunoaste care este spiritul de Tezisten-
ii si de fapt eel de supunere oarbd a populatiu-
neI grece i armene si a le. hovedi In acelasl
limp ct neavind nervii necesari, sd fie prudenti
si sit stie sit stea linistiti.
Yasud nostru indatd. ce se opri, tirecuram sit ni
se vizeze pasapoartele i pdtrunSeram In ores pe
chid ridic,Atoarele incepuse a functiona pentru a
descarca sacl cu Minh pe earl vasul II ducea din
tent.
In putinele on e cit vasul sezu in port 0 mare
www.digibuc.ro
suprafata de pe cheu, pe care. se pusese sclndurI

era acopérit a. cu sad cu Ming, carl totusl nil a
fost chip sa. fie descarcatl.tog, astfel ca, o parte
din aceasta Mina a lost dusa pink la Alexandria
si descarcata numaI.la Intoarcere.
De altfel cfnd am aflat acest luoru, vreo cttva
na tocmaT deprinsl cu raul de mare, ne-am bucu-
rat ca mai ramasese ceva lest In vas, pentru co
acesta sa fie mai putin influentat de valurile
marei, deoarece ne surprinsesedejqmareacantita-
te de Mina ce se afla cu noI si care deja statea
pe ciieiul Constantinopolulul,
Indata ce intri In ores, treI lucruri ItI atrag
atentiunea: Ingpstimea. stradelor, care deservesc
Mal ales un port ma de important, murclaria
cea mare ce domina pretutindenT, si multimea
clinllor.
Stradele Inguste abia pot permite la 2 trasuri
sa se Incruciseze i ele mai sunt stramitorate prin
toate marfurile ce ocup l. trotuarele si. chiar o
parte din strada, iar in partea de sus, min panze-
le ce se intind ca umbrare si prin cerdacurile ce
irtainteaza dela fiecare casa.
Aceste strade taie desea ori drept la deal pi din
cauza pantei celei repezi, adesea sunt Inlocuite
rain trepte, astfel ca pe numeroase din ele nu
se poate umbla cu trasura.
Nici un bulevard pus de-alungul tarmului matt
si care sa ajunga papa la Terapia; nici o strada
laxga po ca it e radiui 11§qr Tana la punctele
www.digibuc.ro
culminante ale orasului. Chiar pletele sunt de tot
mid si neinsemnate, una ceva mai Ingrijita, In
fata SerascheratuluiMinisterul de Rasboicare
este situat pe partea de sus a orasului, si alta pe
piata obeliscului, pe care se crede ca. a fost exe-
cbtat Brancoveanu cu familia sa, sunt ceva mai
mari.
Din cauza starii strazilor, trasurile cari au cai
midi, cu mult sange arab tusk circuleaza cu di-
ficultate si de aceia comunicatiunea se face calare
pe magarl sau pe cai, dintre care am vazut multi
foarte frumosi. Materialele sp cara pe spatele cai-
lor care circuleaza pe stradele cele mat mici, le-
gati unul de coada altuia.
Tot astfel se departeaza pamantul de la con
structiuni a chiar gunoaele de pe srade, pe cat se
mai radica si ele, In cosuri puse la dreapta si
stanga cailor sau catarilor.
Ploaia de sigur este marele agent de curatire al
bra$ului, ctici spala cu usurin$4 totul, gratie pan-
te :. celei mari a acestuia.
Ma intreb cu groaza ce ar fi acest ora$, gratie
incuriei oamenilor, daca ar fi situat pe un ,loc
drept, astfel In cat ploaia sa liu-1 poata spala ca
acuma.
SoaYele $1. canii sunt desigur agentii sanitari
Puternici In aceasta regiune $i e curios de obser-
vat, ca pe când canii sunt lasati sa circuleze In
libertate, soarelui i se pun tot soiul de dificultati
prin Ipgustimea sraclelor $i prin toate coperi$uri-
www.digibuc.ro
le, facute In diferite chipuri, ce se pun pretutin-

deni pentru al opri sa patrunda.
La sosirea noastra un noroi infect acoperea
stradele reamintindu-mi Bucurestiiil din tineretea
inea, and Inotam Irf &Wit murdara, care adesea
ne patrundea In galosi.
Nu Pot zice ca chiar acum la batranete, 'Ann-
testele noastre administratiuni comunale, nu tin
foarte adesea on, a ne pune prin Incuria lor Intr'o
stare astfel, In cat sa ne reaminteasca adesea ori
Bucurestiul de acum 25 ant
Murdttria acolo este colosala i adesea lamg1
o constructie rou i nelngrijita, vezi cocioabe de
lemn, care de abia se mai tin In piciore; gradini
publice sunt putine, si tot ce se vede verde In
Constantinopol, datorita Cuprestilui, sunt nume-
roasele cimitire, care se afla Intfo stare 111.1 toe-
mai faimoasa prin modul Intretinerei lor.
Zidurile de Imprejmuire aunt adesea stricate,
pietrele de la morminte In neregula, i totul pare
par asit i pustiu; un cimitir colosal, care,vazut
de departe daimpresi a unei paduri, e acela din Scu-
tari, de Vincolo de mare, in Asia, si care are o su-
prafata foarte mare.
Cainii Constantinopolului, sunt tot ce poate sa
fie mai disgustator, ei sunt foarte numerosi, mur-
dan, mai toti plini de raie, In genere flamanzi $i
slabi, dormind In noroi i pe pietre.
Populatiunea le aruncti toate resturile i ade-
sea cate o cutie veche cu niste paie slujeste pentru
www.digibuc.ro
58 tor, C. I. ISTRATI
ca s primeasca atelele cu pui, care Wit In mij-

locul drumului, sau care O. serve de dormitor Ce-
bu bine ingrijiti.
Ei sunt necontenit in rhzboiu cu canii din stra-
dele vecine sau cu tei vagobonzi pentru.c& Beai
care potaie i$i are regiunea sa, si so. ptizeasca
Dumnezeu sit vrei a te duce prin stradele Constan-
tinopolului cu un cane de vanat sau de all& rasa,
cu care dore$ti 86, patrunzi undeva. Va trebui o
companie de batam$i cu ciomege ca sit te apere $i
sit scapi s5.nh.tos din aceasta harmalae desgust5.-
toare.
In timpuI noptii, cu deosebire sgomotul lor este
infernal $i adesea crtlatorii care dorm pa vas la de-
barcader nu pOt sd se odihnesa din aceast/i.pri-
cina.
In putinile ore cat am stat in Con.tantinopol,
am putut profita de ocazie a vizita pe d. Papiniu
$i a circula pe principalele strade pentru a vizita
panne mai importante ale orasului.
Bine inteles, prima noastra grifli a fost de a ve-
dea mai de aprope ftumosele Moschee i cu deose-
hire Sft. Sofia, care perde enorm prin toate adito-
gitrile ce s-au facut in urma, prin culoarea galbeng
de dovleac cu care e vopsita i chiar prin accesul .
sbu, dace intri prin partea. din fund pentru a te
sui In plirtile supericare.
Te scobori pentru aceasta prin douit rAnduri
de case $i ziduri destul de netngrijite, intr'un soi
de sub sol, din care poti s5, intri direct In Giamie
www.digibuc.ro
mu sit te sui la stanga pr4n o constructie speciala

in partea superioara a monumentului. Suirea se
face printeun plan inclinat usdr si pavat cu bolo-
vani, in forma de melc, cu o suprafata dreapta la
fiestecare noull intorsaAura si care intorsaturi
sunt 4n =mar de 7.
Ajungi astfel In galeria superioartt a monumen-
tului care 'I inconjura. din toate partile, afar& de
aceia unde fusese altarul.
Constructia este colosala si impunatoare, dar
dela Inceput iti face impresiunea unui monument
parasit, eat de mare e necuratenia si lipsa de ori
ce obiect de arta sau cu Inte les religios.
Dintr'o anumita parte a acestei galerii se poate
vedeainca chipul maicei Domnului, de oarece vop-
seaua si decorapunea racuta dela Inceput, and
au transformat biMrica in Moschee, si chiar cele
facute mai In urma, n'aa fost dmtul de groase
pentru a face sit dispel% cu desavarsire prima de-
cot attune crestina.
In lungul galeriilor se vad mai multi stalpi care
poarta pe capiteluri semnul crucii. Tot In cu-
prinsul lor se itfla doua despartiri, facute In placi
de marmot% pe care se vede cum au lost distruse
.cu' delta, chipurile bisericesti ce fusese gravate.
Interiorul Bisericei este foarte mare g construe-
tia este impunatoare prin marea deschidere a bol-
tiior si prin marirea corpului propriu zis.
Intrand inatmtru slanti o strangere de inima
vazand necuratenia si neangrijirea monumentului
www.digibuc.ro
si in total ai impresiunea ca te afli intr'o zidire
partisita.
Privelistea de sus in jos este impunatoare din
punctul de vedere al inaltimei $i proportiile maxi
ale monumentului, dar cand zaresti in cuprinsul
colosal al incintei de jos, numai cati-va nenoro-
citi, murdari, stand turcote, clatinandu-se necon-
tonit pi rugandu-se cu o voce plangatoare i sinis-
ta ti se face mil i un sentiment de desgust te
cuprinde fara voe.
Acolo unde se afla altarul este oa numita sca-
ra a proorocului Isaiia, pentru radicarea la cer.
Hogea serveste in vre-o doua chiosculete situate
nesimetric spre altar, fara stil, far& arta, fait
mci un ornament, adevarate chiocuri de vandut
covrigi.
Imbracat, cel putin la ora In Care am vizitat
eu monumentul, in mod care II deosebote putin
de restul credinciosilor, Hogea $eade turceste in
fata unui chiosc, cu mdinile departate de corp
la dreapta i la stauga i cu palmele desfacute
inainte si le vorbote ast-fel, pe cand credinciosii
se roaga la randul lor sau respund cele mai ade-
sea ori cu cuvintul: Amen.
Privit de sus contrtstul intre oamenii de jos si
restul monumentului, este colosal; f.rä nici un
prejuditiu in judecata mea, am avut sentimentul
cá presenta lor acolo, in starea in care iam :Milt,
era o profanatiune.
Am constatat umbland prin galerie si intorcan-
www.digibuc.ro
du-ma spre a ne cobora, multimea porumbeilor ce

Iccueste in acest templu a care murdaresc totul,
ast-fel ch pretutindeni gasesti urmele acestor
paseri.
Data aspectul cainilor din Constantinopol, este
murdar g displacut am credinta ca ei servesc
la curatitul $traJelor; presenta porumbeilor in
Moschee, poste ati fie frumoasa la vazut, dar con-
tribue cu sigurantil la 6 murdarie desgustatoare.
Pentru a vedea partea de jos a moscheei, a tre-
buit sa. ne intoarcem de unde plecasem 0 acolo
ant patruns prin niste usi mari, Inchise cu colo-
sale covoare care atarnau In jos. A trebuit Inn
nu sa ma descult, cum mi-s'a intarnplat la Rus-
ciuc, cand am vizitat pe turd 16, 76, stiind a In
curand vor parksi acele regiuni, dar cu toate ca
aveam ghetele si sosonii, din cauza recelei zilei,
sã ma mai Mean Inca cu niste colosali paDuci
cu care ma taram mai mult de cat mergeam.
Sfanta Sofia, vazuta de jos pare colosala, si nu-
mt aduc arninte sa fi irazut o catedrala cu propor-
tiuni mai yaste.
De la altar si Oita la partea opusa, pardoseala
este cu trepte si peste tot acoperite cuniste admi-
rabile covoare care consitue o bogatie prin fru-
musetea $i intinderea lor.
Afara de niste table mari cu inscriptii turcesti
puse pe partea superior% a zidurilor a de doua
glcburi marl in piatra masiva, din niste monu
mente situate In dreapta si stanga, nimic null
isbeste privirea, de cat zidaria si .coloanele.
www.digibuc.ro
62 Dr. C. I. ISTI1ATI
_
Am fost peste tot In moschee si bine Inteles mi
s'a aratat si locul unde sultanul cuceritor a dat
cu sabia In zid si impedicat cum, era calare de a
patrunde mai slobod In biserica, din cauza mul-
timei ce-1 Inconjura, el s'a proptit cu mans In zid,
unde se vedp paha astazi urma sdpatd ,irc ptatrd
,.. la o Inaltime astfel, in cat sultanul a trebuit sa
fie Ware pe 2 camile supra puse, si el de o talie
respectabila, pentru ca sli ajunga cu mama acolo
unde se vede urma.
Dar oamenii ati crezut multe lucruri de felul
acesta.
Peste tot In biserica este tot aceiasi murdarie
ca si sus si tot din aceleasi cauze.
In biserica se ail& o fantana din care cade apa,
pentru ca credirtciosii sa se spele dupa obiceiu,
Inainte de asi face rugactunea lor.
Am pastrat impresiunea, dupa cele ce am väzut
de sus, ca monumentul era departe de a fi sime-
tric ceia ce stricä mult, si'mi explicam aceasta
urata disimetrie prin dificultati inerente poate
terenului. I
Daca monumentul, privit mai ales de sus, pare

piezis, e din cauza ca covoarele de jos, care aco-
per peste tot pardoseala si aveau desemne parale-
le erau puse astfel ca sit facti fata nu altarului
care e pus la rasarit, dar Mecai. .
Eliplicatiunea 'mi a fost data la Intoarcere de
distinsul architect Victor Stefanescu care vizitase
mai Inainte acest monument.
www.digibuc.ro
BOSFORUL CONSTANTrNOPOL 63
Am päräsit aceast 5. moschee pe o alt& parte,

printr'o intrare mai principal& a am esit inteo
strada mai largd, unde ne asteptau trrtsurile.
De aicea am vizitat orasul, am trecut in fata
Serascheratplui, singurul monument ce am luta--
nit, cu un caracter mai impungtor situat in t
curte vast& si nearn oprit in Urmä in fundul pietii
pe care se afl& obeliscul si de unde se pot vedea
admirabile moschee, la asa numitul muzeu mu-
sulman.
Aicea se plateste intrarea si niste tuici tinand in
man& un capät de tigarA cu un aspect murdar si
ne stiind o boabä de limb& str&ina., seroesc totwi
de ciceroni.
Atita auzisem la explicatiunea lor: Mahmud,
ofisitier, ambasader, Mceau semn la gat Ca sa ne
al ate ca s'a Met capul unuia si la unri& clasicul
si bine cunoscutul nouà: bacsis.
Museul consist& din o sal& lung& In care sunt
ruse, nu ins& cu arta, curhtenia i ordinea dela
Museul Grevin din Paris; grupe de personage, re-
presentand viata bisericeascä, civil& si militant
dn. trecutul turc.
Am cautat sä vedem si museul de antichitati,
coustruit in piaträ, si situat inteun local destul de
bun, si Inteo localitate admirabilä din Stambul,
in parcul in care se aflau locuintele vechnor Sul-
tani. El era ins& inchis si n am putut de cat sa
vedem niste admirabile sarcofage, cu sculpturi
variate si foarte Inritrcate, datorite artei grece.
www.digibuc.ro
64 Dr. C. 1. ISTRATI
Am vizitat tot cu aceasta ocaziune si renumitul
bazar din Constantinopol, care este construit mai
mult In
/ lemn, distrus fiind de un incendiu acum
cativo, ani. El e alcatuit dintfo multime de stra
dele acoperite cu lemn si nu are nici un caracter
special.
0 serie de case a magazii se succedeaza; totul
e intretinut foarte tnurdar. Marfurile sunt foarte
variate, din care multe scoase afara pe tortuar
$1 alternand cu cafenele In care numerosi turci
ti ag narghiuleaua, linistiti si tacuti, Mild semne-
le Unei vadite beatitudini. Magaziile de papuci,
mai mult sau Mai putin ornamentati, si de fesuri
pentru care sunt Insirate calupuri de alama, In-
culzite cu lampe, pentru ca sa poata fi adaptate
dupa masura, se Intalnesc la fiecare pas, dar In
general acest bazar a perdut din importanta sa
si se gasesc putine lucruri chiar care se impre-
sioneze prin frumuseta si caracterul lor oriental,
dupa cum se constata Inca In bazarul din Cairo.
Magazinele moderne tind chiar pang $i In ora-
sele orientale sä inlocuiasca ociurile de dughene,
cum se zicea mai Inainte la noi, din stradelele o-
rientale intortochiate Ara. aer $i adesea fara
lumina.
Pentru cine calatoreste la Smirna nici nu face
sa se clue& la Constantinopol In bazar spre a cum-
para covoare orientale, de oare ce acolo sunt mai
scugipe $i. nici nu se gase$te varietatea pe care
o pot4 avea la Smirna.
www.digibuc.ro
130S1?ORUL CONSTANTINOPOL 65
r-
Siguranta In Constantinopol, mai ales In port,
este nulit, träsura ministrilor chiar este urmat5,
de cate 3 sau 5 soldati cdlrI, care aleargit cu pus-
tile intinse Inainte.
Am fost surprins s. vd numarul mic de soldati
i. ofiteri, ce se vad pe itrade, care de altfel nu
prea au aerul, prin aspectul lor, de a ii cei mai
fericiti dintre muritorli din Turcia.
Ca monument nou,nimic de Want, de oarece a-
cel ce mi s'a ar5.tat ca facut din initiativa Impra-
tuiui Germaniei, pentru comemorarea amintirei
trecerei sale prin Constantinopol, e tot ce poate
11 mai ur5t, färä stil l f5r 5. nici un Inteles.
Când am ajuns pe vas de-a binele, ctlinii din
port Incepurä concertul lor, ridicti.toarile de pe
vapor, dadeau mereu zor a scoate sacii cu fäin
g aceleasi striglite si vorbiri r5gusite, grecesti,
turcesti, armenesti i chiar romanesti, adesea a-
mostecate l c5lciate cu italieneste i frantuze-
Ste se auzeau In jurul nostru.
Constantinopolu era luminat prost, cu l.mpi cu
petrol, pe cand Smirna chiar are deja electricttate.
Phrtile cele Mai bine luminate erau acele din spre
palatul Sultanului, palatul Haremului l Hula
Sultanului, iar Incolo se vedeau lmp1 slabe 11-
carind pe o Intindere colosalft.
Acelasi luminat se vede 1 pe coasta opusti.
www.digibuc.ro
Plecarea la Smirna
Plecaram aproape delora 10 pentru a trece prin
marea de Marmara si Dardanele si a ajunge a
dcua zi la Smirna.
Mares a lost ceva mai agitat& se pare, ca de re-
gull. la esirea din Dardanele.
Cand ne-m sculat dimineata privelistea ce 111 se
oferea era din cele mai pläcute.
Lipsea soarele luminos 1 auriu, care db. at&ta
via% tarmurilor inverzite, stancilor isolate, valu-
rift); marii 1 oraselor privite de departe. Cerul era
tot acoperit cu nori i temperatura de g nu rece,
era Ins& maT putin caldä de cit ne asteptam.
Impäratul Tra Jan" plutea majestos, cu viteza
sa normal& pe marea, ca un lac, de oarece intra-
sem in canalul dintre coasta Asiatic& si Insula
Mitiline. ce se ella in dreapta noastra.
Coasta din stânga.nu prezenta himic particular,
de si accidental& si ms dar avea aspectul trist,
de o culoare mollorat& Inchisk uniformä, lärlt
ca ceva siVti atrago. privirea.
www.digibuc.ro
Coasta din dreapta ne arattt frumoasa insult!,
Miti line. una din cele mat populate si mat avute,
do oare ce se pare di contribue anual cu 6 mlloa-
ne. la bugetul tmperiului turcesc.
Digit la Miti line e accidentattt, are riclicItturt
serlonse si reprezintlt aproapd un Jude! de la not.
Plf,litrile sale se vedeau goale si nu tocmal a-
bundente: plop!! ce s6, znreau pe coaste aveau
frunzele cäzute ca st la at nostri tn timpul ernei.
Mnslinil lush. care ca st prunul la not. acoper su-
prafete considerabile. de oare ce constituesc una
din principalele avuttl ale Insulei, se vedeatt de
deperte ca niste ptidurt verzt, act pttstrau tot
frunzisul lor, acoperind cu deosebire coastele in-
MAslinti vtlzutt mat de aproape duptt forma st
culoarea frunzli st natura trunchfulut, pot ft cu
usurinttt luati drept s1cI1le de la not.
Frunza este la fel si ea se poate usor vedea la
nol. In butoaiele cu mtisline ce ne sunt trimise;
trunchinrile mAslinitor Juptt cum I-am vtizut, mat
de aproape la Smirna, sunt foarte neregulati, ores-
cuti ca arbor!! nostri ce au lost necontenit suptt-
rati de vfte, cu umflitturi, grost st gliunost st In
disproportie cu grosimea ramuritor ce es din et.
&nettle noastre, de pe malul Dunitrel, care au
lost necontenit tunse i cu trunchlul gros, tutor-
tochiat st gitunos, 'ctun sunt foarte bine zugravt-
t3 Inteun tablou datorit apitanulut Säulescu, fac
BA se asemene Cll totul maslintlor ce am vItzut.
www.digibuc.ro
PLECAREA LA SMIRNA 69
La Smirna unit din acesti arbori ce am vazut

in gradini particulare, purtau inc h. fructele lor;
arestea insa sunt displacute la mancare. data nu
stint supuse mai intaiu la o anumith. preparatiune,
pentru a le educe In starea In care aunt vandute
tn comerciu.
0 mare parte din untdelemnul ce se consuma
in tara la noi, vine din aceasta frumoasa insula.
Nu mult dunk aceasta, urma satelor ce defilau
in fate noastra, orasulcapitala insuletce. poar-
ta acelasi nume. -
Acolo se vhd pe un promontoriu Inca rutnele
unui castel genove7 In care turcii si-ah Mout ca-
zarma lor sidacit nu ma inselsi temnita loca-
litatii. Oraselul vazut de departe e foarte frumos
situat si cu aspectul placut; te surprinde Insa
lipsa' bisericilor, care' la noi dominamai ales
in Moldovacel de pe urma sat, atraganduti de
departe atentiunea. .
Turnurile moscheelor an prectidere $i turnurile
crestine, adesea Mra clopote, sunt reduse la pro-
prrtii astfel In cat sa nu supere nici"chiar in pei-
Begin frumuseta siluetelor de la minarete.
Vase le noastre comerciale pentru moment nu se
ma) opresc In acest port, in care s'au dus din cand
in cant' fainurile noastre. Ar fi de dorit ca pas-
trand linia mare Constata -Alexandria, sa avem
in acelasi timp si vase mai mici, caci am convin-
gerea ca, pentru toate articolele noastre de export
curent, Arhipelagul, constitue un debueeu din Ce-
le mai importante.
www.digibuc.ro
70 Dr. C. I. !STRATI
De altfel pentru marina noastrg comercialg ar
fi o fericire dacg in acest Archipelag, am putea la
tyl moment dat sit criptitgm o mic6.-Insulg. pentru
a avea un port al nostru la orice imprejurare 0
in care sg, avem depozitate mgrfurile noastre de
export, care ar putea fi luate in urmg cu usurintg.
(1,. Wye vasele mid ale diferitelor lnsule vecine.
Aceastli chestiune a apropierli unel Insule din
archlpeleag, ar trebui sit fie studiatg de serviciul
nostru maritim 0 01 fie $1 in gandirea oamenllor
nostrl politic!, care la un moment de schimbare
a stgrel geografice a statelor din peninsula Bal-
canicg s'o albit in vedere.
Portul Militine, e atAt de important in aceast ar-
chipelag, dui% Smirna, in erg el a lost ales scum
cAtva timp sore a fi blocat de flota internationalg.
Populatiunea insulei este in mare majorltate
greacg, astfel a abla 6 la sutii e constitulta de
ceA turceascg.
Temperatura lnsulei 0 In special a orasului MI
'Mine este foarte potrivita in timpul verel, astfel
cg populatiunea de la sudul acestor regiuni 0 in
special aceia a orasului SnArna, petrece vara in
viligiaturg in orasul Mitiline.
Icest oras dupg detaliele ce le am avut de la
persoanele Rotel noastre care il cunoaste, este
unul dintre cele mai curate si mai drggute din
aceste regiunl, astfel ca in timpul verei, and cgl-
&rile umede de la Smirna 0 intensitatea soare-
lul ce orbeste ora4u1 cu razele sale, ce cad direct
www.digibuc.ro
PLICAREA LA SMIRNA 71
sau sant reflectate de apele golfului, and tantarii

gl mustele lac viata nesuferita, populatiunea avutit
pleaca mai la nord si de preferinto, In capitala in-
sulei Militine, care prin expunerea sa fiind des-
chis nordului, are un climat inuitxnai
temperat.
Dm& navigatiunea prin aceste canale este atat
de plecuta., din punctul de vedere al pitorescului,
si dm& ate odatIt marea este linistitit, act ade-
a a. chiar In trecatoare la Mitiline, este destul de
agitatti, ma Intreb de ce serviciul nostru maritim
pieferrt acest" traseu fata cu pericolele ce el poate
esenta din cauza apropierii tarmului.
Nu vad nevoia de a trece prin aceste päri, cu
atttt mai mult cu at se pot IntAmpla nenorociri
sau accidente destul de costisitoare i displacute,
ca acel survenit vasului Principesa Maria".
Cu toat& necompetinta mea, cred c& pentru va-
scle ce nu se opresc In portul Mitiline, ar fi mult
mai bine ca pleand de la intrarea Dardanelelor,
ad la largul miirsi,Itisand la stanga insulile Tene-
dos 0. Militine i descriind o jumatate de cerc sti
intre In golf ul Smirna.
Poate c& acest drum a fie mai obositor pentru
cei ce au nal märii, dar are avantagiul de a fi
mai siguri a In acelas timp de a fi chiar mai
scurt ca traect, astfel meat s'ar face mai curand
sl s'ar arde si mai putin combustibil.
Cred cä chiar din punctul de vedere al tensiu-
net personalului, tinut totd'auna a fi vigilent In
www.digibuc.ro
timpul mersului vasului, ar f mai putin obositor
caci ar avea mai putine obstacole de evitat.
Probabil ca. In astfel de conditiuni nu s'ar fi
IntImplat nici cele petrecute cu Principesa Ma-
ria". cand din fericire nu am avut totuei nici un
sitistru de Inregistrat.
Dar eu judec teoretic, cuvantul Il au cei ce con-
duc vasele g cunosc amanutimile ce'mi scapa
poate mie.
Intrarea la Smirna, prin maretul golf tu acelae
nume este cat se poate de frumoasa.
Golful acesta de sigur ca pe timpul romanilor,
patrundea cu mult mai adanc in interior, astfel
ca tot oraeul de jos care e destul de mare, ei toa-
ta suprafata pe care se afla statiunea ferata Ci
soseaua ce duce sus la colina Engleza, de la Bar-
noo, sunt facute pe pamant carttgat asupra 0130.
Un mic fluviu, Gediz, adevarat torent de mun-
te, putea sä aduca marl stricaciuni potmolind in-
trarea golfului; acesta a fost Insa canalizat l fa-
cut sa verse in ocean mult mai spre nord, astfel
bleat nici o stricaciune sa nu mai poata fi adusa
acestui port maret.
Aspectul Smirnei este admirabil. E aeezata In
cerc g in gradenuri In fundul tmui amfiteatru
ce are marea la picioare ei care e Inconjurat de
munti destul de Mani, din toate panne.
Ma Intrebam de ce Smirna este renumita pentru
covoarele sale, care In realitate ocupa astazi In
lume un loc destul de important dupa acele din
Persia.
www.digibuc.ro
VazAnd regiunea rnuntoasg, sub un cer mai tot-

d'runa senin $1 un clImat rciri1rabll, am avut
indattt dezlegarea nedumerirei.mele de oarece po-
'prlatiunea de la munte, In genere mai nun $1
,mal artista,, mai vIteazn si mai dus6 la contem-
platlune, are adesea si marl Insusiri artlstice.
Mai contribue la aceasta 1 faptul c. pan b. in
prezent locuitorii au la dispozitia lor 3 factor!
puternici, care-1 ajutä s5, se specializeze In a-
ceacth Industrie casnIcil; mai !ntâlu turmele de
oi care in Asia m1c6. sl mai ales in vecingtatea
loT dau o lânti superioarti; al 2-lea factor foarte
important este, cä locuind o reglune muntoasti,
cu multe podisurl ne utilisate de agricultura ii
cu o suprafatä destul de mare,acoperitti de ra.pe,
hugeacuri, I locuri sAlbatice, p6scute neregulat,
o bcgatä florö. local6., se mentine !nal astfel, cit
populatiunea rurallt are la dispositiune elemen-
tele necesare pentru v5psitul vegetal al Ifinei.
Aceasta ne era si situatiunea noastrti In tarn
panit acum_ 40 ani, când turme marl de oi se a-
flau pretutindenl l pe când regiunea colinelor.
luncile apelor, 51 suprafete destul de Intinse, din
care unele colosale, ca Bäraganul, serveau flu-
mt pentru Osune.
In acele vremuri, harnica si priceputa gospo-
diM romAn5. avea totul la dispozitlune pentru
a vopsi, a toarce si a lucre lana, fie In posta-
vurile pentru Imbr6cilmInte, fie tesand scoarte
admirabilA renumite pentru fruinusetea i tral-
nicia fetelor bor.
www.digibuc.ro
Eran judete ca Covurluiul care exportau sul-
fina spre exemplu. -
In prezent, cu agricultura noastrd extensivd,

corditiunile vietil rurale s'au schimbat cu_totul;
ltina devine tot mai rard si mai @scump d. l sd-
tencile noastre o vopsese cu culori de sinteza,
bine lute les de cea mai proasta calitate, care de
la Inceput sunt prea crude si In urmd, dureazti
prea putin. Am ajuns chiar Intr'o situatiune ast-
fel In cat numal batranele abia Il mai reamin-
Use de procedeele de vopsire cu substantele ye-
getale, pe cand mit de sate nu vopsesc de loc sau
numai cu vopsele artificiale.
Pdrintele Marian dela Suceava, membru al A-
cademiei Romrine, are marele merit de a se fi
ocupat cel dintdiu cu cromatica poporului roman;
In 1903 am pus un premin relativ la aceastit ches-
tiune si am avut fericirea sd primese !nen rtis-
prnsurl din 72 localitätl din lard, din care unele
de o reald valoare.
Citind aceste Iucritri am constatat cu pdrere
de rhu eit suntern pe cale de a pierde cu sigu-
rantti aceastd Industrie casnicd cdci de unde
voiti dv. sA si mai gdseasca femelle substante ca
urmatoarele: Coji sau nori de mdr pdcluret,
cleitd,roibd, droghite, arior, deditel, brancluse,
surtitoare, drobusor, sovarf, scumpie, ectc., etc.
Ceia ce m'a surprins mai mult In aceasta no-
menclaturd a lost pe langd terrnenii latinl al
plantelor, nuumirile turcesti la 0 mulpme de
www.digibuc.ro
PLECAREA LA SMIANA 75
corpuri chimice, vandute In comert, de care au

nevoe In aceste preparatiuni.
Astfel avem: eiap, pentru apa tare (acidul
azotic diluat); Lama; pentru cocionela sau
pentru oxidul ros de rnercur; sofran, pentru cro-
cus sativa; Tibiir, pentru creta; Tuciu dela
Ti,clz (tugiu), etc. Aceasta dovedeste cä cel putin
dela 1453, cand turcii au ocupat Constantinopo-
lul, comeibiul cu aceste substante se facea la noi
prin Turcia decä nu chiar de catre Slush.
Acest comert care avea loc cu Egiptul, Asia
nuca, i Intreg Sudul Europei, facandu-se pe apa,
sau indeplinit pe rand de vasele fenicienilor, ge-
novezilor, grecilof sau venetienilor, prin Marea
Ncagra, pe de o parte pentru toata Rusia, prin
mnurnita Pieta din cetatea Cufa din Crimeia, iar
pe alta parte, prin gurile Dunarei si Galati In
noidul Europei unde treceau prin Moldova si
in Polonia.
In acest mod patrundeau la noi aceste sub-
starite i ca o dovada mai mult este si faptul a
numeroase numiri de fete (culori) ca: alamaiiu,
fistichiu, ghivegiu, ros naramgiu, liliachiu, etc.,
etc., si pant la 13oia i Boese, care sunt de origi-
na turceasca.
Chiar Persia a avut o influenta mare asupra
tarilor noastre, probabil tot pe calea tuna, prin
care ne a influentat atat de mult j arabil.
Scoartele ordinare din Persia 0. mai ales sacii
de pus pe cal si fundurile de la perne sau de la
www.digibuc.ro
76 br. C. 1. IStRAtl
sulurile divanelor, sunt f Acute tocmai ca multe
din ale noastre, i ca tesut i ca desen o ca
alternare de culori.
Mai exact ar trebui s& sppem c& ale noastre
sunt ca ale lor, si acel ce ar don sä tudieze a-
ceast& chestiune din punctul de vedere artistic
sau technic, va trebui cu siguranta sa patrund&
prin Smirna pan& in Persia.
In ce m priveste, pentru partea chimicl, am
convingerea c& mune practice care in prezent
sunt pierdute aproape cu totul la noi 0 care se
nientioneaza numai cá ar fi existat In memoriile
ce am primit cu ocazia concursului ce am provo-
cat, nu vor putea 11 deslegate cleat studiind la
feta, locului, populatiunile mai departate. din,
imprejurimile Smirnei.
liar acest lucru trebueste facut cat mai In
giaba de oare ce si acolo, vopselele artificiale
au patruns in mod curent, astfel ca numai co-
voarele scump platite mai stint vopsite dupa pro-
cedeul vechiu.
Ar trebui ca fabrica, adicti depozitul mare din
Smirna, care are in serviciul sau pricipalele sate
ale regiunei, sa se ocupe cu cultura special& a
plantelor, arbustilor i arborilor necesari, ce sunt
desiiintati sau se gasesc cu greutate, sau sti-si
procure si dela oarecare distant& aceste substan-
te, pentru a le impune localmcilor pentru yap-
sit, de oare ce nu e nici o comparatiune Intre de-
licatetea i trainicia lanei i inatasei, vapsite cu
www.digibuc.ro
VLECAtitA LA SMIRNA '77
culori vegetale, feta cu cold vApsite cu culori de.

sinteze
Ace las luau bine lute les ar trelpi facut la noi,
cel putin Intr'o ferma model, instalata pe Aug&
colinele din judetul Suceava i Muscel, cu deose-
bire ,unde lucrarile de aceasta natura se fac IP
mai mare parte.
Gel de al treilea factor, consista In aceia ea
pertul Smirna prezinta un admirabil debuseu
pentru aceasta industrie casnica; case vechi ca
acma a lui P. de Andria & Comp., sunt stabilite
in Smirna.de peste 70 ani i servesc populatiullea
locala, Inlesnind-o cu parale i cu comande.
Geia ce este mai important e ca aceste case
si-au procurat modele vechi i foarte frumoase
pe care le dau spre executare.
La intoarcerea mea din Alexandria, am vizitat
depontul acestei case si am vazut marele stoc
de covoare ce se gaseste acolo, adesea dela pre-
turi de tot eftine i pana la covoare de mil de
lei.
Mi s'a aratat frumosul covor care fusese expus
la Milano g eful casei si-a exprimat marea DA-
rere de rail ce avea de a nu fi expus Inteun pavi-
lion special, lucrarile sale, la expozitiunea, noes-
tra.
Covoarele de matase aproape nu se mai lucreaza
iar cele de lana si mai ales cele scumpe se vand
pentru trei-patru milloane anual, numai In Ame-
rica, cad Jankaii, nu pot concepe astazi un Jute-
www.digibuc.ro
78 br. C. I. ISTRATI
rior modern la dansii, fär& covoare de Smirna
cu toate CS. sunt foarte scumPe i acestea mai pla.-
/esc la intrare in State le-Unite, o yarn& colosala.
Fabricele chiar nu pot sa, concureze ca aceste
covoare; mai intai fiindca au o technic& specia-
l& si al II-lea din cauza eftinatatii, de oare ce lu-
cratoarea se plateste cu 15 bani pe zi In munti.
Acei ce ar voi sa. e desvolte- a sa. intareascii in-
'Austria casnica a scoartelor uoastre, ar trebui sa,
imiteze casa Andria, procurand modele; inlesnind
cu gubstante bune, de prima calitate, ajutand la
timP'cu parale i iacilitand vanzarea obiectelor
expuse.
Ificlustria aceasta a covoarelor trebue en atat
mai mult incurajata In sera noastr& cu cat ele nu
constituesc numai un articol de lux pentru cunos-
ea:Lori i avuti, dar intr& in obiceiurile intime ale
poporului roman,
Pe vremuri i chiar acuma, in unele regiuni
scoartele alciltuesc o bung parte din zestrea fetii
a In acelas timp erau r&spandite abondent i In
casele avutilor nostri.
Din fericire acest bun obicei nu s'a pgräsit in-
Ca i e momentul binevenit pentru ca. acum eand
starea material& devine in general mai bung IA
tara noastrg; cand prin urmare interiorurile noes_
tre, dela casa sateanului si pang la palatele de
seama, cat& ase schimba in bine, ca In mare par-
te scoartele i estiturile indispensabile ss, se poe-
t& procura in tarit, decat de a ne captusi din nou
www.digibuc.ro
cu products streine, adesea cuprinse sub denu-

mirea caracteristica: de la camelotte.
Interiorurile noastre vor pgstra astfel caracterul
romgnesc, industria casnica va castiga In aceastö,
directiune a banii liar rämtine In tug,.
CAnd Industrie aceasta va fi astfel in floare la
not, am dreptul a crede cg, ne-am putea gandi
a exports a in Europa, cgci sunt numerosi aceia
care le apreciazg Inteun mod atat de favorabil,
incet oare care fabricg din Viena, tese astlizi sto-
fe pentru mobile si cu deosebire pentru perdele,
cu desemnuri romenesti.
Regiunea Smirnei este foarte bogatg, si sunt nu-
meroase productele ce se produc In acea parte
din care multe se exportg 51. la not.
Printre productele care fee baza comercitilui
se ana cu deosebire, portocale, mandarine, smo-
chine si struguri.
Xal este renumitg de asemenea Smirna, pentru
ritcusorii numiti Crevete" care sunt destul de
abondenti aicea, gu$toei $1 de o talie cu mult mai
mare cleat in alte regiunt
Portocalele nu sunt ins g. de o calitate superi-
oarg si nu pot concurs cu acele ce vin din Italia
si mai ales de la Iafa.
Mandarinele sunt de o calitate bung, dar nu
sunt numeroase si nu pot fi comparate celor dela
Malta.
Curmalele de asemenea nu pot fi comparate cu
scilnirebilele curplaie pe pare prin select1un9
www.digibuc.ro
le-au obtlnut Francezti in Algeria, si care. mai
au avantagiul de a 11 pregatite curat i asezate
in mod estetic.
Curmalele vandute la noi in blocuri a de o cu-
loare cam inchisa, de o curatente nu numai du-
bloasa, dar cu siguranta orientala, vin din Smir-
na. Carnea lor e gustoasa dar au desavantagiul
de a avea pelita prea groasa.
Dar toate aceste fructe ar putea fl inobilate
prin introducerea altor specti, sau selectionarea
locala a celor mai. bune varietati, de oarece re-
ginnea este admirahlla a nu asteapta de cat mama
omulut priceput pentru a -da made inzecite.
Fructele alese alci, pentru moment, sunt smo-
chinele $t struguril.
Strochtnele se cultiv ii. pe o scat% mare si sunt
gustoase si adesea-ori de dimensiuni mari.
Productiunea lor era compromisa, cum a fast
chiar In anul trecut, eAnd, dup5 eft -se pore,
pr!nripals rasa de exr ort a acastui articcl a pier-
(Int .4 milioane.
Fructul este cantos se conserva cu usurintg,
se pnate media 1 nord, cat de departe, in% a
se strica prin Inghet, st se utillzeaza atat in ta-
rile calde, uncle prin numeroasele sale seminte,
atuta evacuattunile alvine, ca.t si la toate popula-
tiunile ortodoxe care-1 consuma in cantitatl mart
In timpul postulut sau II utilizeaza pentru Pomene
la inmormantart.
Ape* smochine suns clasificate tjupa lungi1n0
www.digibuc.ro
PLECAREA LA SMIRINTA 81
fructului in centimetri, unele depasind 6-7 c. m.

Pierderea mare a exportului, din anul acesta,
provenise tocmai fiindca contractase a procura
un anumit stok de smochine, de marime superioa-
ra ceia ce nu se putu efectua, de oarece produc-
tiunea era caracterizata prin fructe de o maxime
mijlocie.
Smochinele aunt uscate cu multa ingrijire
eels vandute izolat, de calitate superloara, sau in
cutil, sunt prafuite cu zahar pulverizat.
Un cunoscator al localitatei imi dadu inthca-
tiunea de a cumpara totdeauna de cele puse in
sgculete, de oarece, zicea el, clac a. ati vedea
cum, le pun In cutie, nu leati mai minca nici
odata.
Avand in vedere starea lucrurilor de acolo, nu
fac nici o rezerva pentru a crede tot ce mia sues.
Aviz dee! amatorilor.
Chiar la noi in tara smochinele at stafidele, sin-
gure sau cu naut, au alcatuit multa vreme arti-
colul de cofetarie cel mai rgspandit, care facea
fericirea coplilor pang cand acadelele, introduce
tot pi in Tung si mai in iirrna prin Aucitrnici, rui
servit ca transitiune la flinta actualelor cofetarii,
care fan cinste tarii noastre, caci declar, ca pro-
clucte sirnilare celor din Bucureati se gasesc in
putine orase din Europa.
De altfel romanul iubecte dulcele si acesta de-
not& chiar firea sa aleasg i spiritul sau de ob-
servatiune, gratie carnia el simte Indata de ce are
mat multa necesitate,
www.digibuc.ro
Statidele a pastele dulci de zarzttre, caise sau
prune, au fost totde'auna consumate la noi In di-
ferite timpuri, 1 In cantitate mare ca i dulcetu-
rile, a compoturile.
Pe vremurl, eram renumiti pentru cantitatea
mare de miere ce produceam si care intra pana
In articolele cu care plitteam haraciul la Poarta.
....si
Cu toate ca mai producem miere iti ail a cu
toata saracia noastra relativa, totusi.' In putin
timp consumatiunea zaharului la noi, cu toata
scumpetea lui mare, a trecut de 4 kgr. de cap.
Chiar bauturile alcoolice se faceau la noi foarte
Mei; astfel vutctle i visinatele noastre renumi-
te, erau adevarate murse din cauza cantitatii
marl de zahar ce contineau.
Dulceturile ne an scapat pe noi In mare parte
de flagelul ballet, caci pe cand In strMnatate se
ofern cognac, yin sau bere, nol dam duiceata si
aceasta Intrun climat unde vara bem mult i prin
urmare cognacurile cu apa s'ar repeta des.
E demn de observat ca betia la noi, cu totl tui-
cagii i consumatorii de basamac, e un flagel mai
putin rau ca In strainatate si de sigur efectele
rale ar If a mai neInsemnate daca De am bran!
mai bine.
Mancarea de. substante dulci, se explica la noi
atat prin rigorile ernei, clud organismul arde
mai multi hidrati ai carbonului cat si prin faotul
et. In timpul verei se cere la un moment dat o
munca mai Incortiata care iar4i nu poate 11 Q.
www.digibuc.ro
dusa decal prin o alimentatiune .avuta In lacelas

principiu.
Si deed, s'ar da luciatorilor nostri mai mult za-
har de sigur ca ei ar simti mai putin nevoia tui.
cei, care a ajuns astfel indispensabila In ratiunea
lor alimentara.
Strugurii din regiunea Smirnei sunt-feluriti;
In genere se observa varietatea ath i e de multe
categorii; ei sunt foarte dulci si.unii destul de
timpuriu, astfel ca. pot fi exportati chiar din Iunie.
Prin Constanta primim cosurile cunoscute deja.
pe piata noastra cu niste struguri cu. boaba mica,
primii ce se vand la.noi 0 care yin din aceasta
regiune.
Cultura viei, Incepand de la tarmul mare1 i ri-
dicandu-se destul de Sus pe coline, face a la Smir-
na se gOsesc struguri toata yard. din Iunie i Liana
in Octombrie.
Strugurii ce sosesc la noi tot In panere, albi,
carnosi, dulci, chihlibarui $i cam tari, din care
cauza rezista mai bine transportului, yin tot din
aceasta, regiune.
Pe can& din Grecia ne yin stafide ordinare, ce
sunt cu deosebire Intrebuintate la noi pentru fa-
cerea vinului artificial, ceia ce se practid contra
tuturor regulamentelor, din Bucuresti si pan& In
departale comune rurale, din Smirna din contra
ne yin stafidele galbene, de o calitate superioara,
fie ele mici sau mari.
Cele mari numite sultanine" sunt admirabile
www.digibuc.ro
84 Dr. 6. I. ISTRATI
dna ar fi Uscate curat i prezentate In mod cu-
viincios, ar constitui de sigur un articol de co-
inert mondial si ar putea face, o concurentit teri-
bila struguriler uscati de Malaga din Spania,
care prin casa L. Murciano hijo, cu deosebire,
stint prezentati consumatorului Intfun mod cat
se poate de placut.
Sultaninele stint mai frumoase la aspect si au
Posghita mult mai subtire, ca strugurii de Malaga,
dar i in aceasta directiune se observa, uepasarea,
murdaria i nepriceperea.
Chiar In principala magazie din Smirna am va-
zut pe uii grec ce nu se jena de loc, cu mama Wi-
nd de petrol punand In saci cele mai frumoase sul-
-tbmine, care mai aveau i darul ca trageau mai
greu la cantar, din cauza pulberii ce le acoperea
a care provenea din uscarea i pastrarea lor de-
fectoasa.
Ace Ste stafide ar face deliciul consumatorilor
si s'ar vinde foarte scump, daca ar fi preparate
t2i prezentate civiincios.
Vinui de la Smirna, cu toate ca regiuhea aceasta
se aRa cu doua grade mai la nord cleat Malaga,
este de o calitate superioara i ar pntea cu sigu,
rantkconcura. cu cele mai bune vinuri din sudul
Europei.
Chiar asa ordinar cum este pregatit, reaminte-
ste aproape vinul de Madera.
Cu siguranta ca aceasta coasts a Asiei-mici, as-
teapta si ea o administratie i exploatatiune Eu-
www.digibuc.ro
PLECAllEA LA SAMNA
ropeanti, clici asa cum stau lucrurile Acuma, cu
greu vor putea sä mearga. Intr'alt mod; nu ai cle-
at s. vezi oamenii l curatenia generals cb, sit
Intelegi resin!.
Vasnl nostru se oprise la oarecare departare
de 1.5.rm i imediat dupa obiceiurile regiunei,
zecimi de bard. se Intreqeau i luptad cu vio-
len% Ontru ca sa apuce cei dintaiu la scara
de scoboraxe- a vaporului. Din fericire pentru
noi, un vaporas, al agentiei noastre ,din Smitna
sosi spre a ne lua, esindU-ne intru Intämpinare,
atat d. Van der Zee, fratele agentului nostru de
aeolo, cat i alte persoane, printre cari d. Ni-
colau, de la aceiasi agentie.
D. Van der Zee, agentul nostru, este de origina
olandez, nascut In localitate mi s'a spus chiar
ca* nu mai cunoaste limba olandeza, vorbind
Ins& toate limbile portului si se afla In fruntea
unei marl case de comerciu.
Este o persoana serioasa, g bine vazutd, astfel
aceasta alegere la fost bine facuta.
Tot, printre cei ce ne au intampinat, se a.fla 01
un interpret de origin& evreu, vorbind bine ro-
maneste, caci a fost näscut in tara la nol. El mai
vorbea turceste g greceste, asa ca are specialita-
tea de a face, pentru un pret modest intre altele
si pe ciceronele conationalilor nostri.
Cautaram mai intSiu sa avem o idee generala
despre oras, lucru ce am facut la ambele mole
treceri prin Smirna.
www.digibuc.ro
Ne dtiseram mai intdiu prin Str. Franca, care
este Lipscanii localitatii, strad a. ingustai orien-
tela, incarcata cu tot oiul de ingrfuri europene,
neCesare nu_numai populatiunei locale indigene,
dar cu deosoebire numerosilor streini, mai ales
englejilor care constituesc .un cartier aparte.
Am cautat in urma sa vedem bazarul turcesc
din localitate, care este mare, alcatuit din cateva
stradele, acoperit cu invelisuri de lemn ca niste
megazii ordinare i cu diferite cotituri si stra-
dele laterale acoperite la fel. Pe aceste stradele
ciicula in afar& de calareti a pietoni, a trasuri.
Vara desigur caldura trebue sa. fie nesuferitä in
aceasta localitate a subt aceste constructit
Pentru moment era destul de murdar, cam ca
Bucurestiul nostru de acum 30 ani, ea toate Ca,
trebue ad, recunosc, Smirna este incomparabil
mai curat intretinuta ca Constantinopolul.
Chiar cheiul si cu liniiie de tramvai sunt cu
ruult mai bine intretinute.
In acest bazar se gaseste de toate a cautand
sa vad cu deosebire induStria indigena i obiec-
tele vechi, am putut descoperi o placa de mar-
mora cu sculptura bizantina, reprezentand bine
pe Sf-tii C-tin si Elena. Am mai gasit un cap in.
piatra ordinard ce se crede ca provenind din sa-
paturile din Efez, care desi foarte stricat, denota
o admirabila lucrare de arta; am gasit dease-
menea i o statueta in teracotk Cu o mica in-
suiptie greceasca in spate, ce mi s'a dat ca
www.digibuc.ro
prcvenind dela pergam, el care, deaigur era

Purtata Intfun bat sau pusa pe un picior pe altar.
Regiunea este avuta. In resturi antice, dar ele
sant oprite la esire, pe cat functionarii turd de.
la vama pot sa opreasca acest comert.
Desigur ca unui cantor, dad. nu cunoscator,
dar cel putin curios de lucruri importante, D. va
fi peste putinta a sosi In aceasta regiune far& ca
sa se opreasca trei patru zile spre a vizita In
.dctaliu Pergamul, (unde se fac säpaturi), el cu
deosebire Efezul, unde In prezent o comisiune
arl:eologica germana face lucräri de cercetare ei
desgropare.
Dupa fotografiile acestor sapaturi ei dupt
descrierea ce mi s'a Mut, ruinile Efezului sunt
grandioase, arenele sunt impunatoare, aratand
ca oraeuI care era unuI din minunile antichitatil,
trebue sa fi fost vast ei locuit de o poulatie a-
vuta.
S'au gasit sculpturi, admirabile. Apeductele a-
duceau aria. de Mut el apa pentru curatenia stra-
&dor, sau destinata a servi la producerea forteL
motrice, el aceasta acum 2 mii de ani IErcula-
num el Pompeiu, sunt neansemnate pe langa cele
ce se gdsesc la Efez unde totul este grandios.
Se poate calatori cu trenul, plecand dimineata
la ora 7. Te Intorci seara thapoi. Tot cu trenul
te poti duce si la Magnesia ei chiar a vizita rui-
nile dela Pergam; Insa atunci trebue sa raMai
ncaptea acOlO.
www.digibuc.ro
In Smirna am cgutat sä ne suim n partea de
sus -a orasului dar pentruca acelasi lucru Iram
facutu mai bine la Intoarcere, mi reserv aceasta
oceziune de a descrie 1 preumblaiea facuta In
vecinatatea orasului.
Am vizitit In aceiaei zi drumul si podul Cara-
vanelor, pod pe o 'Veg. gârl ce se versa. In gol-
ful Smirnef.
Toate caravanele ce vin din centrul Asiel mici
la Smirna, trebuesc, pentru a intra In ores, sal
treaca pe acest podet.
De fapt camilile se perindeaza necontenit In
ambele directinui, incarcate cu produse ce yin
dir interior la port, sau ce patrund din port In
aceastg regiune.
Am vizitat chiar locul mute se opresc aceste
camile, care mi sau parut mult mai frumoase
$1. mai chipoase ca acele din Egipt l anume
un mare graid de lemn. In care stateau pe doug
rttnduri, in forma dreptunghiulara, cu o curte la
mijloc si In care Incap numeroase din aceste
animale. Acolo se odihnesc ele $rsi iau reserve
(le arra, consumand o alimentatiune foarte efting
si sgraca si anume paie tocate.
Aceste animale sunt docile si relativ destul de
eftine, astfel c. sar putea aduce din ambele va-
rietati, cu una si doul, coeoase, pentru grgdina
zoologica dela Filaret, unde cu siguranta, unite
In caravane mid, cu magarusul Inainte, cu clo-
poteii clasici si fuhamate cu sclupw mjet, sr
www.digibuc.ro
PLECAUEA LA SMIRNA 89
putea 136. face fericirea copiilor 1 s scoata larg

cbeltuiala de intretinere.
Tot 11ngli podul caravahelor se afla ruinile U.
nor picioare de piatra, ramase, se zice, din po-
dul lui Alexandra Macedon, dela care se mai gli-
seste In apropiere un admirabil apeduct, prin
care mai soseste Inca, ape..
Lang& aceleasi ruine, pe tarmul aceluiasi pe-
reu., Intr'o gredini te. vecine, calituza nu uit e. a
atrage atentiunea asupra localitä4ii unde sa nits-
cut Omer.
Nu stiu dad). sa stabilit exact existenta lui
Omer, dar Bunt vre-o 7 localitäti care aunt in-
dicate pentru a ariita locul.in care sa näscut el.
Tin Invetat Francez, a socotit c6, adunand la
un loc buce.tile de schelet ce se afla In Manesti-
rile Rusesti, ca apartinand megarului pe -care
a intrat ctilare In Erusalim, Domnul nostru Isus
Cristos, sar reconstitui astfel 7 animale ase-
menea.
Dace Domnul Isus Cristos, pentru aceaste in-
trare solemnä ar fi putut pe rend se. cale.toreasce
pe 7 mägari, cu greu Ins& s'ar putea admite ca
mama lui .Omer In 7 locolitäti, atilt de deper-
tate, sit fi nascut pe acelas om.
Gelid Ned catil nesiguranta, avem pentru lu-
cruri ordinare, Imi vine adesea sb. red, de cei
care stiu asa de multe, Incat pare ce au lost
presenti chiar l la facerea lumei.
In Smirna se gäsese numeroase persoane dare
www.digibuc.ro
00 Dr. C. 1. ISMAfii
stiu rom&neste i cred ca acest port care este de

mare viitor, va fi un bun debuseu pentru nume-
mese producte de la noi i in acelas timp o halt&
important& pentru vapoarele noastre de pasageri,
wadi numärul cal&torilor europeni, va creste In
report cu patrund#rea cailor ferate spre centrul
Asiei.
Vaporul nostru Insb. se pregäteste de vlecare
si dup& o zi destul de obositoare, ne re&ntoar-
scram cu placere pe el, care pentru noi nu era
numai un hotel comfortabil, cum nu se gaseste
prin aceste regiuni, dar pärea o bucatica chiar
din tam noastr& ea care calatoream Impreunä.
Era deja noapte cand vaporul se puse in mis-
care si nori numerosi se vedeau In directiunea
Mediteranei catre care ne indreptam.
Srnirna era luminata cu mult mai bine ca Con-
stantinopolul, de oare ce acolo este introdusl deja
lumina electric& i orasul cu cheiurile sale se In-
tindea In cerc In jurul vasului pe o Intindere de
cdti-va km. Efectul era admirabil, C.cj aici se
vedeau cheurile 1 strazile luminate cu regul& si
mai intens Ca In Constantinopol, llimini care se
ridicau, din ce In ce mai rani, pan& pe varful
colinelor din jun. ,
Marea era destul de linistita l cu toate ca van-
tul, produs, mai ales prin Inaintarea vasului, era
simtitor i desttil de rece, nu ne Puteam desparti
de aceasta vedere frurooasa care se a.sem&na unui
www.digibuc.ro
decor de teatru, depkrtanduse necontenit de vasul

nostru.
IntalnirAm farurile care ne acleau directiunea
0. incetul cu Incetul pti.trunserdm In Intunericul
marii, pentru a coti In urmli la 5tdng6., dup6, ce
Inconjuraram coasta care Inainteaza In mare la
sudul reglunel Smirnei.
www.digibuc.ro
Drumul spre Alexandria
Noaptea fu destul de linistitä, atva timp, pang,
and In urm5, cu catinaintam in archipeleagsi tot
In contra vitntului de la sud, care ne-a suflat ne-
contenit in fata pall& la Alexandria, vasul Incepu
s6, fie miscat destul de puternic, scoboranduse si
suinduse -eu partea cu care inainta, (proro) milk
care care poartti, numele de tangaj".
Cum cabins noaströ, care era bine situatä, avea
paturile in directiunea lungimei vasului )31 cae
petele spre directiunea atre care inaintam, cu
tot corpul urmam miscarea de tangaj a vasului,
astfel a ne scoboram a ne suiam alternativ cu ,
capul de odata cu vasul.

Nu mult dap& aceasta, din and In and vasul
se scobora sau se suia alternativ pe dreapta $i pe
stanga, and corpul nostru urma in totul aceleasi
oscilatithii.
Aceste misaxi poarta numele de ruliuri", viln-
www.digibuc.ro
'94 Dr. C. I ISTRATI
tul se auzea in acela$ tlmp destul, de puternic $1
.marea era ceva mai agitata.
Aceste miscall de leganare $1 dare in sera/Idol),
nu tocmal placute, nu erau prea accentuate pen-
tru cine e mai deprins cu marea, dar pentru not
erau destul de displäcute $1 le sirnteam destul de
tare 0. in noaptea precedenta, and esiram In Jar-
gul marii din Dardanele pentru a putea patrun-
de in canalul de la Tenedos.
A doua zi-vasul facand aceea$1 gimnatica, gag-
ram mai prudent a sta culcati in cabina, de oa-
rece stiam din experienta, 1e pe uscat, capositiu-
nea culcata, gratie careia creerul este udat cu san-
ge, mai u$or combate orice anemie cerebrala.
Nu pot zlce cá am suferit mult, dar am avut
sentimentul nesigurantei $i nelini$tei i neputinta
de a merge sail mama, frä ca stomacul s. j in-
deplineasca capriclurile sale.
Spasmurile diafragmului, care provoaca golirea
stornacului, stint foarte puternice 5,1 In ce ma nil-
vecte nu am reu't a le stapani, decat nurnai
stand culcat pe partea dreapt I comprimand cu
putere stomacul.
Personal cred chiar Ca este mult mai bine a nu
manca, decat a rnanca inutil.
Boala -de mare de sigur ca este produsa prin
mai multe cauze i cain prima linie teama de nau-
fragiu, frica chiar de a. nu te gasi 1%111, $i nesta-
hilitatea punctelor de reazirn, ce ai, contribue
foarte mutt la aceasta.
www.digibuc.ro
bRUMUL SPHE ALEJEANDBIA 95
S'a indicat nenumarate metode i medicamente,

dintre care unele au In vedere o persoana si al-
tele pe intreg cercul persoanelor -ce calatoresc.
Pentru -vasele noastre care nu pot primi alta
modificare si care au suficient curent electric,
nu s'ar putea intrebuinta, decal fotoliul tremura--
tor introdus acum in urma pe vasul Patricia,
care _face parcursul intre Hamburg si America,
$a pe Peleginul care merge in canalul Manecei
si marea de nord. Fotolille acestea sunt datorite
Societatei electrice Sanitas" din Berlin. Se
pare 0, bolnavul cake este miscat astfel de catre
electricitate prin scaunul oscilator sau mai bine
zis tremur&tor, poate s& stea pe punte linitit
si chiar sa se hräneasca.
Mijlocul ins& cel mai eficace este Intrebuintarea
aparatului datorit inginerului Otto Schlich de PI
linia Lloyd din Hamburg, si care poart6. numa.)
de giroscop".
Gratie acestui aparat, a carui descriere se O.-
seste in La Nature" din 19 Ianuarie curent -(No.
1756), intreg vasul capata o stabilitate astfel In cat
. este sustras miscarilor de tangaj i rulagiu, ei
toti calatorii, pot sti mearg& far& nici o teama.
Giroscopur consist& dintr'o roatä volantä, o4
rizontala, de un diametru de 4 m. si de o greutate
de 10 tone pentru un vas de 6 mil.
Acest volant, suspendat inteun cerc eliptic care
Ja randul hii sta infipt nurnai prin 2 osii In mod
Vertical, se roteste cu iuteal& gratie unui curent
electric.
www.digibuc.ro
Aceastit rotatiune i suspendare aproape a la
Caidan, lac ca valul, dupit rezultatul experiente-
lor obtinute sa fie equilibrat astfel In eat misca-
rea valurilor sa nu'l supere i prin urmare i pe
calAtor, cat de pilau.
Ar fi de dorit ca serviciul nostru maritim, la
none comande de vase pentru calatori, sit tie
seam& de aceste noun. instalatiuni, astfel In cat
sa facit cat mai placutit calittoria pe Marea Nea-
gra, care adesea lasit foarte mult de dorit, si a-
tunci nu va mai fi nevoe de acele mid vase
indispensabile, dar displOcute la vedere, care se
atarna la paturile calatorilor In suferinta L..
Duit raul de mare, de care puteam sit sufer de
sigur mai mult, a tost asa de neInsemnat, m-
um residit de sigur i In aceia cit vasul Impara-
tul Trajan" este de o mare curatenie, paturile
cat se poate de comode, cabinele relativ destul
de man si ceia ce este esential, e cit ventilati-'
unea este perfecta, astfel cit nici aerul viciat,
nici odorile displacute, atat de nepriincioase In
cazul de fata, nu pot sit se mentie In astfel de
ccnditiuni.
In tot timpul zilei pe cat putedm sit mit scol
spre a privi pe fereastrit, vedeam la stanga va-
sului, insule care se succedau, stãncnas I cu
asectul galben al pamantului sterp eau pe care
vegeiatiunea era own& din cauza erne!.
Ast-fel am plutit 34 de ore,douti nopti i o zi.
La un moment dat avui si la dus si la tutors o
www.digibuc.ro
Drumut, SEIM ALEXANDRIA 97
sensatiune curioaso_ care fin! producea impresi-

unea c vasul pluteste pe o aria cu mut mai a-
danca. De fapt am-calatorit in- Mediterana intr'un
pond wide adancimea marei atinge ire! mii de
metri.
Orice s'ar zice nu e placut lucru ea stii c.
plutesti cu un vas fragil pe o adancime care
reprezinta de 10 ori Inaltimea turnului Eifel.
Si'mi reamintesc din copilaria Inea Ca aceiasi
irnpresiune o aveam and, fie langa Iasi pe la-
Cul Ciricului, fie pe Siret la Radomire$ti langa
Beau, pluteam'cu barca !rite() apa mai adanca
de. cat li una in care vedem aproape de-tot fun-
dul ei.
Probabil ca aceasta enorma patura. Uchida, e-
iastic i supusä vibratiund, raspunde intr'un alt
mod violentei ce i se face-, de vasul In miscare
dupa conditiunile lie care le intruneste.
SI Nate- sa fie numai o impresiune gresita
san c ceasta sa se observe, numai in anumite
conditiuni, o transthit t tu acelora ce vor avea
posibilitatea I bunavr .1 a o controla.
Ea prea ne da senzatia c. vasul este sMtat de
jos in sus, si ca pluteste, intampinand o rezisten-
ta mai mica de cat In pärtile unde adancimea
- este mai putin mare.
Celor ce sufer de insomnie, celor ce au imagi-
natiunea mai aprinsa l cari au citit 1 despre
fapte stiintifice si lucrari a 1a Jules Verne, nu
am de cat sa, le recomand calatoria noaptea pe
o mare agitatti, insotith j de putin Thu de mare.
www.digibuc.ro 7
98 Dr. C. I. "STRATI
0! atunci pe cand corpul este dus de vas, gall-
dul scruteaza adancimile intunecate si incarcate
Uc accid sulfhidrtc si de saruri al fundului In-
tunecos- al oceanului si In capul nostru e pe-
trel atatea, lucruri fantastice, atatea Inchipuiri
care pe uscat nu pot avea bc, 5110A- daca ar fi
posibilitate a le desciie s'ar putea citi cele mai
nasdravane Inchipliiri, plecate de. la Tealitatile
cele mai evidente.
Sfarsitul calatorlei trebuia sa alba loc a doua z1.-
dimineata, intro 6 $i 8, caud urma i intram in
pertul Alexandriei.
Noaptea era senina, i catra 210, farurile se
vedeau bine si comandantul Perleteanu, lotd'au-
na In serviciu, and era o dificultate deinlaturatt
schzuse iuteala vasuldi pentru a nu aiunge Inain-
te de timpul fikat pentru ca pijotill sa nu poata
ei Inainte.
Icu avuram. insa noro c. de data asta, co.ci In
o juniatate de ora tot yazcluhul se acoperi de o
cis.% atat de Intinsb., in Gat de abia se vedea la
cativa pasi, i astfel nu mai puturam s Inain-
tam de loc j vastil fu nevoit sa ancoreza A-
yearn o adanciree de 30 meth. Intrarea portului
era hroosibila si astfel staturam pe vas pana
dupa amiaza, cand cerul In. fine se limpezi din
ribu. Astfel de brume nu stint teemed dose la
Alekandria i ele aii loc tocmai cand Inceteaza
vantorile de sud de a sufla cu ptnete, dar treo
Inca destuI de lute pentru a duce asupra mar%
www.digibuc.ro
DRUMUL SPRE.ALEXANDRIA 99
vaporii de ai56. ce se adunä asupra baltilor din

delta a care au o mare Intindere.
Pentru mine ziva aceasta ca-si acea netrecuta
mai In urma in carantina din Clisomeue, au con-
stituit singurile zile de odihna trupeasca din cele
12 cat au durat escursiunea, dar au avut un räu
ca ne au scurtat timpuy de sedere in Cairo, re-
ducandu-I la 3 zile din 5 cat am fi dorit sa stain.
Era tocmai ziva de Craciun, pe care yam pe-
trecut alifel.destul de veseli la intrarea portului
Alexandria, pe vasul Traian" j gandindune la
cele din tail.
E curios de a constata cum iubirea de tar&
crestecred 1a totiin raport direct cu cat te
.departezi mai mult de ea. Panne frumoase di
alep ale acestei admirabile Romanii, par ca. se
degajeaz a. atuncea din nernicnicia vieij curente
si se inalta to mai senine, mai frumoase, mai
impunatoare, tocmai ca piscurile adevaratelor
Inlfimi vazute din departare.
$i dm& sunt contra banilor cheltuiti In cald-
torie, fara scop a de oameni far& sentiniente si
regatire, cat Ins& aceste calatoril Inalta inimile
eelor buni, fac ca iubirea de tara s. devina mai
intinsd, si fiva calatoria facuta, ori la apus ori
spre rasarit, sau in oarice alta directiune, cat
de mult poate sa foloseasca ea tarii dacta cel ce
o face cugeta i tie sa observe. Calatoria in oc-
cident, mai are a darul de a te face sk constati
en regret oarecare stare inferioara aflatoare la
www.digibuc.ro
100 Dr. C. I. ISTRATI ,
nol aid din contra esti magulit de inaltatorul

sentiment al convingeril ce capeti de superiorita-
tea Wei tale, fata cu cele ce vezi, de a sti cä
numai prin munca noastra ne-am putut ridica
deasupra unui trecut urat pe care Ii xegasesti in
aceste part! i capeti -astfel mai multa incredere
in viitorul neamului g in cele ca urmeaza bo, fie
facute pe viitor In teed.
Portul Alexandria, este din cab mai pericu-
loase prin numeroasele stand ce sunt Impras-
-tate in fundul marii.
Alexandria se prezinta pe un tarm Jos, cu o
mica inaltime alcatuita dinteun teren stancos,
identic acelor aflatoare la sudul Cairului, si care
se inalta aproximativ vreo 50 metri deasupra ni-
velului marii.
Porti-1 este foarte mare si este aparat, In clreapta
sa, prinir'un dig lung care nu pare nici terminat,
nici fault cu Ingrijire; la punctul de plecare al
acestui dig este un palat chedivial a cazarme;
oiasul intinzandu-se mult mai departe in stanga
pe tärmul marl!.
Se vad case mari, tranvaiuri electrice $i totul
iti da impresiunea unui oras nu numai in trans-
formare, dar in perioada unei mari desvoltdri.
astfel ca a in port si in ora$ se lucreaza foarte
rnult.De cdtiva ani suprafata pe care s'a Intins
orasul este colosala g terenurile capata pe zi ce
merge o valoare necunoscuta pana acum In a-
ceste lonalititi.
www.digibuc.ro
DRUMUL SPRE ALEXANDRIA 101
Vasul nostru ajung6 de regal& cu cate-va ore

inaintea Lloidului, astfel in cat poate sa traga,
la mal, cand debarcarea este cu mult mai placuta.
Ajunsi insa cu multe ore mai in urma i Idol-
dul sosind la timp, a trebuiit sä ne oprim in
mijlocul portului, astfel In cat claca puteam sa,
ne dam seama mai bine de vederea general& a
portului nu e mai putin adevarat ca debarcarea
cu barci este Marta displacuta.
Indata ce vasul intra In port si inainte ca el
sa se opreasca, zecimi de barci se intreccau ca
sa poata sa ajunga mai curand la scarile vapo-
rului.
Fie Ste care vaslas cäuta sa inlature g sä In-
treaca pe concurentul sau, cu totii se Injurau, pe
cand oamenii hotelurilor strigau la calatori in
toate limbile numele hotelului, facand semne
prietenesti, parca te cunosteau de un secol si.
cautand pare a te asigura de priceperea si pro-
tectiunea bor.
Sgomotul era infernal si tabloul foarte hazliu.
El deveni /ma nesuferit cand toti acesti misiti,
escaladara cum putura vasul, ceia ce-mi reamin-
ee atacul corabillor de catre pirati i isbindu-ne,
cauta fireste care cu pardon musie" i asa mad
departe, sa intre prin cabine i fiecare se infaste
bagajele ce gasea.
Din fericire pentru noi, mi se indica o barca
mai sigura; Incredintand bagajele noastre per-
sonalului ei, acestia ne ajutara si la scoborat.
www.digibuc.ro
102 Dr, C. I. ISTRATI
Scoborarea e dificila chiar pentru un acrohatf
cad e greu de a te putea strecura printre valisele
cc se aruncau din toate partile si de ali tine echi-
librul printre acesti nepoftiti solicitatori, pentru
ca In urma sti, sari din barca In bare& pan a. ce
gäsesti in fine pe aceia cu bagajul d-tale. In
acest timp toate aceste bard salta pe intrecute In
jurul yasului.
Noroc ca marea era ea un lac, astfel In cat
toate se petrecura fara incident, si barca noastra
plina de persoane a bagaj putu. dupa 20 minute,
si ajunga, la mare in dreptul vamii.
Ca Mora trebue so, fie foarte atenti cu baga-
jele lor, caci adesea rise& a nu se mai intalni
cu ele; aceasta se 1 intampla, de dst5, data, cu o
famine avuta Ruso-Americana, un fel de print
moscovit cu sotto. din America, care jucau tot,
thr.pul Bridge" pe vas, si care perdura cu a-
ceasta ocazie o veils& mare cu obiecte de valoare
care a, lost subtilisata intru mod nefnchipuit.
Daca calatorul nu ar fi grabit a se scobora ei
daca ciasurile nu i-ar fi socotite, de sigur ca
ar fi instructiv pentru el sa stea ceva mai departe
pentru a privi aceasta harmalaie de oameni, lull,
tand cu disperare pentru, a castiga 2 franc!, eaci
adesea nu due de cat 1 singura persoana pana
la mal.
Trnbracamintea for variata, diferenta lor de
culoare, de rasa, si de nationalitate, vorbirea for
poriglota, cu fraze scurte, cu 0 voce guturala, ca-.
www.digibuc.ro
bRIIMUL PRE ALENbilIA 103
7acteristicb, rasei arabe i Insotite de. gesturi $1.

p mimSca ipe cat de expresiva, pe atat de caraghioa-
za, ca sa ma servesc de o expresinne localae lac
toate aaestea ie_ne prezinte o viata noua, fntr'un
decor special- a neobisnuit noua.
Formalitatile amei la Alexandria, nu Lunt de
fo,md.
Functlonarii m s'au parut pricei Uti i erau
P.eezentabili, Wei indeplineau misiunea lor cu
eorivingere $i Iii cunostinta de cauia.
In acela$ timp eratt cuviincio$i si am capatat
impresiunea la dus i intors dim& cele ce am
afiat "in urrna, ca sunt cinstiti i cã ,bacsisul" de
altfel fcayte raspandit In Egipt, pentru micile
servicii, nu joaca nici un rol la vama lor, ceia ce-i
Rice sa se deosebeasca de vama din Constantino-
pol, recanoscuta pentru modul sail de a procede.
()data formele Indeplinitq, ne inclreptaram ca-
tre statfunea calei ferate.
In Alexandria exista mai, multi romani, intre
core inginerul Popovici, care Se afla acum la Is-
mailia, pe canalul de Suez, in serviciul unei corn-
panil de drum de fer.
Avem acolo g 0 agentie $i chiar cu noi cala-
tca ea un functionar 1 serviciului maritime tri-
mes pentru prima data in acea localitate.
Atrag chiar atentiunea serviciului maritim ro-
man asupra marei scumpete din Alexandria si
amipra faptula ca acest functionar prirnea In
m5na numpA 190 lei, suma ofi mult inferioara ne-
www.digibuc.ro
ccsitatilor vietei, mai ales in raport cu situatia
sa.
Af imam ca este aoolo o firma romank si care
nu-mi fu surprinderea and esinil din port pen-
tru a trece prin oras, la stanga primei stradele
mai.importante, vazui firma unei cafenele-restau-
rant: Herman Binder, la dorobantul-roman.
Dupa eate am Etat Dorobantul roman" fu-
gise- din tara tocmai din cauza dorobantiei. Altii
imi spun insa c. si-ar fi facut serviciul mlitar.
Ori cum ar fi, gratie lui exista o firma romana
si matelotii, notriT, mecum st calatorii munci-
tori se Intrunesc In pravalia lui si capata acolo
desluOrile necesare.
Viata publica in Alexandria este mai intinsd
ca In Constantinopol i Srnirna; luruea traeste
ca In Europa si velocipedele si egtomobilele
sunt foarte numeroase.
Orasul Alexandria este in transformatie, are
tramvaiuri numeroase, hoteluri bung, strade des-
tul de largi i incontestabil ca pentru orient
mai ales este un oras curat.
Bine Inteles ca prima impresie de a vedea fesu-
rite, circuland cu iuteala, pe capete grave, duse
de velocipede, te face sa zambesti.
Posta Insa nu e numai cea Egipteana, dar ca
si In Turcia, mai toate statele isi au postale lor.
Trebue sd, recunosc insä ca. posta Egipteana e
bine instalata, e curata, i personalul se prezinta
bine, pe cand posta franceza, ca instalatiune, la-
,
sa. mult de clorit.
www.digibuc.ro
0 activitate ebrii se constath, In biurourile

postei, ceia ce doved,este marele numax al chla-
torilor si al relatiunilor comerciale et? Egiptul.
Dach nu a fost chip, nici la ducere hid la In-
tcarcerei sh pun mama pe o epistola ce mi se tri-
mesese de la Paris, avui surpriza esind de la pos-
ta francea, de a vedea la o cash dip fata sa, un
cactus din, cei mici 1 spinosi, cu trunchiurile ro-
tunde, ce au, Inaltimea de 30-40 C. m. In ghive-
ciurile noastre, allandu-se aicea In zerul liber 0
radicanduse pe peretele unei case cu douä etage,
pe laugh use si ferestre, panh la acoperis, si care
presenta un elect decorativ cat se poate de
frumps. De altfel acesti cactusi sunt rdspanditi
In Egipt g varietatea grash, cu frunza lath, care
acolo atinge peste 2 m. inaltime, este .,Intrebuin-
tatr, din cauza spinilor shi j fiind c. poate creste
In apropiere unul de altul, pentru a se imprej-
mui locurile.
Acest fapt atrage vederea, cu deosebire, and
tranul päräseste Alexandria, treand prin ma-
halale si and in partea stangh se pot vedea
garduri bine alchtuite astfel.
Pretul trenurilor In Egipt este mai eften ca la
noi si ele merg cu o iuteal h. destul de mare.
Aspectul vagoanelor, cu toate c. sunt mult
mai lungi, se asearnang cu acele vechi engleze
de la Constanta; ghrile nu sunt colosale, dar linile
sunt solid construite si se pot invhta rnult& de la
aceste compapii IN ce priveoe crearea wilar
www.digibuc.ro
tteastre retele ferate. Scopul ce urnairegc este
de a circula iute si a fi la indamazia tuturor.
Vagoanele sunt cu cUloar: destul de lungi si.
in bracate cu piele si. nu cu plus ca la noi, ceia
cc face ca. este $1 cald in timpul veret $1, nes5,-
ratos, In timpul anului.
Din cauza marei aglomeratiunj 'a numerosiior
calAtori ce treceau pe aceste linii acuma, euro.te-
nia cam las& Insä de dorit.
Distanta de la Alexandria la Cairo se face in
4 ore si pentru un observator tot tiumul e ceva
non de vazut.
Indatb. ce trenul se pune in mtscare se poate
observa partea periferica t. orasului Alexandria
si intinsele MU ce acoper o mare suprafatä Re
dieapta liniei si care dau peisagiului jin aspect
cu totul deosebit . In stalga liniei se observ d. for-
tificatiunile orasului, alatuite din santuri inain-
tate ce pot fi inundate si gratie carora orasul este
ar drat din spre uscat.
Primul lucru care atrage privirea intfun mo.1
deosebit sunt palmierii ce se vtid in grupe 4au
isolati si care in aceasth campie prin silueta
lor finä si mândrA, prin verdeata lor care acoperä
arborul, ca un buchet alctituit din frunze mari,
rearnintesc indata tot ce ai citit despre Africa
si Egipt; iti readuce in memorie toate vechile
cPunuri facute fn timpul imperiului si represen-
t6nd pc Bonaparte in diferite episoade dill rtts,
1)(1111 Fi anciel cu Egiptul,
www.digibuc.ro
0 priveliste neasteptata se desfasura privirei

mete la marginea mahalalei prin care treceam
din care multe loduri eralf Ingradite cu garduri
vii de cactusi.De odatä, la o Intorsatura a trenu,-
lui. alaturi cu o regiune In care se aruncau gu-
noaele oraSulul, ni-sa presinta o Intreaga satra,
cu corturi identice acelora ale tiganilor nostri;
niL stiu decä aceasta nomad& populatiune, era a-
Taloa sau de-a tiganilor, dar impresiunea care
o faceau era. displacutd g
De altfel aceiasi desilusiune o avui de Indata
ce Intãlnij primul sat Si care In realitate arata
ca substratunn Egipt se afla tot In situatiunea
din timmil lui Sesostris, probabil mai ran Inca.
Locuintele nu sunt. numai primitive, dar asi
putea zice ca sunt preistbrice, l aceste sate a-
rabe sunt niste localitMl unde trdesc Impreuna
mai multe familii, fard a avea.nimic din frumu-
setea, din comfortul si din curatenia satelor eu-
ropenesti.
sa-o. Inchipue on i eine, pe aceasta campie
oi peo mica ridicatura, cav adesea e formata din
parnantui caselor vechi ddramate, niste moviie ce-
nuMi, alipite una de alta, cu stradele Inguste
printre ele, cu usi mid i drept fereaStra cu un
ochiu adesea abia de un' decimetru -patrat, fara
cos, MIA acoperis, dar cu o platformt pe deasupra
pe care Mau depuse cradle pentru foc, cocenii de
porumb sau nutretul vitelor i diferite obtecte
tie ruenaj.
www.digibuc.ro
Totul e fAcut din pAmAnt si numai cateva lem-
ne servesc la formarea platformei superioare,
care $i ea este Mut& din pämant amestecat cu
baligA de vacA sau camild $i peste tot sclivisite cu
lut, de o culoarea cenusie si de un aspect_ trist
$i mizerabil.
Focul se face In mijlocul acestor chiliute mici
Yu care stä toata familia, $i adesea si animalele
$i fumul ese pe usA sau o deschidere. lateralA.
Acest fum este cu atAt mai displacut cu cat pro-
vine de la arderea baligei uscate, un soi de
tesic ca In Dobrogea, dar fAcut In plAci subtiri.
Putern Intelege usor ce atmosfer ti. respiro, acesti
oameni, IncArcatA cu acest fum, care constitue
un soi de ceattt nu numai imprejurul fie cArui
sat, dar chiar pe suprafete Intinse din aceastii
deltA de pe tArmurile gurilor Nilului.Am ob-
sepTat, mai ales la Intoarece, cand nu era vânt
de loc, ca adesea campia IntreagA prin care tre-
cea trenul, era acoperita cu acest fum ecru si ne
pläcut care ne supara pa.nA ei In vagoane.
Ce trebue sit fie In aceste case si In aceste
sate?
Lucuitorii Isi a,$eazA, satele pe ridicAturi, pentru
ca fumul $i acidul carbonic care e mai greu de
cat aerul sl cadA mai de vale si ei sä trAeasca
astfel ceva Anal la partea superioara a acestor
adevArati nori ce se adunA In prejurul bor.
DacA arderea ar fi mai activa, prin. un bun
tiroj, materiile empireumatice ce se produc acum
nu ar avea loc In cantitate asa de marl.
www.digibuc.ro
Acest fum de altfel serveste pentru a apara In

contra t&ntarilor care sunt nu numai de tot su-
p5i3ciosi, dar i foarte oträvitori.
Aproape In tot timpul anului tantarii consti-
tueso adevarate stoluri, care mai ales noaptea in-
coirodeazo, cumplit pe cei ce nu iau precautiuni
contra lor.
Tantarii din Egipet mi-s'au plirut mai mici sl
mai negriciosi ca ai nostri i muscatura lor da
boo la induratiuni care se mentin 4-5 zile.
Noaptea ei sunt cu totul displ&cuti si iat& de
ce pretutindeni, ai&n& si In oteluri, paturile au
poloage cu musticarii, dup& cum se obisnueste gi
la not In delta dunärii si In special la Sulina.
Val de pelea l somnul aceluia care se va culca
Zär sä. se Inconjure bine cu aceste perdele f5.-
cule In tiul fin. Ne put&nd sl sufer musticariile
st crez&nd cl tantarii sunt cu mult mai putin
numerosi iarna, am plätit cu numeroase musce-
turi aceasth impructentti, cu toate c eram la
Cairo in Decembrie SL c odaia ce mai g&sisem li-
ber& la Otel, era relativ destul de rece Hind si-
tuat& la nord.
Din causa vietil necurmate in acest fum si
din cauza murd&riei si a coabitatiunei a mime-
roase persoane In camere de tot mici, boalele con-
tagioase stint foarte numeroase, rãia e aproape
endemic& la vite si la om i cu deosebire boa-
lele de ochi sunt mult re.sp&ndite.
Oftalmiile preduc i astrizi teribile ravagfi prin-
www.digibuc.ro
110 br. C. 1. IStRATI
tie arabi i pretutindeni in orase se intalneso-
orbii. Ed cred a din 10 cersetori In Egipet, 9
sunt orbi.Populatiunea in genere o vezi, ori ca
ochelari colorati, ori cu un ochiu mai mic sau
cu ceva care denota urmarile sau prezenta acestei
boale.
Din acest punct de vedere calatorul trebue sa
fie foarte precaut, sn'ai spele incontinuu mainele
si ochii cu o solutie 40/0 acid-boric, si se evite de
a pune mana la ochi servinduse tot'dauna de o
bati sta. curata.
Cate odata constructiile acestor cdse de tear&
par mai Ingrijite i sunt ceva inai marl, dar as-
pectul lor e tot'dauna ciudat, din cauza lipsei de
coperis de care nu au necesitate fiind ca nu ploua
sau ploua numai odata pe an, si care coperis, de
alminteri costa si scump, g din cauza lipsei
lemnului. Langa aceste case rare on e vede ate
un buchet de palmieri verzi i frumosi sau cativa
salcauni,. cu frunzele cazute in aceasta epoca.
Interiorul acestor case e mai mult de cat sim-
plu si adesea e mizerabil, populatiunea sezand si
dcrmind pe nive toale asternute pe pamant. De
la ocupatiunea Egiptului de catre Engleji, cu de-
osebire, aceasta populatiune este lima relativ mult
mai fericita; locuitorii de la tara nu mai sunt
furati, chiar streinii pot sa ciircule cu mai
mull& garantie de oat e ce englezii au organizat
ci, indigent, un admirabil serviciu de geandarme-
rio.
Populatiunea rurala castiga de 10 orI maI mult
www.digibuc.ro
ca lnainte, de oarece culturile se fac mai sistema-

tic si pflodusul rnuncei din cauza afluentii strdi-
nilor, se vinde pe un pret foarte bun.
Solul, In delta cu deosebire, este de o fertilitate
exceptionall, si parnantul ce am vazut pan& la
Cairo este adevamt pdmant de florl; peste tot eL
este cultivat bine si divisat in loturi mici, frigate-
astfel In cat se poate uda cu usurintd.
De cum esi din Alexandria si pan& la Cairo, $1.
In urrnd pan& la tdrmul desertului pe care sunt
puse marile piramide, nu era, de cat un covor de
verdeatd datorit graului, trifoiului, bobului,
anghinarelor, care acopereau suprafete mari de
culturd In aceastit epoc5. a anului, clici acolo
se fac dou5, recolte si jumatate In 12 luni.
Graul avea deja Indltimea de 15-20 c. m.; el
crEste iute si se face frumos, dar este de o calf-
tate inferioarti, din cauza calcei care-1 lipseste, si
a glutenuluf care este In genere In cantitate mai
mica.
Iatd de ce pe lAngd orasele marl tot molozul de
Pe la case este dus pe camp pentru a Inthri lu-
cerna $1 trifotul si a servi $1 culturil graulul.
GrAul ce vedeam verde urma culture! de bum-
bac care a luat o extensiune extra-ordinarti. Co-
toarele acestor plante sunt duse pe spatele cami-
Idor sau magarilor si asezate deasupra caselor
pentru a servi ca combustibil. Poruml3u1 care nu
e cultivat toemal In cantitate mare, era cules deja
(le inult si se vedeau Inch In unele l9curi vijle
www.digibuc.ro
pe care 11 curatase de panuse, lnconjurate de co-
cer 1.
nInctele artificiale aveau 40-50 c. m. In /nM-
time si exist& o varietate de trifoi pe care o ma-
ne:ma si omul, ceia ce an vazut In Cairo, In ma-
ha2aun arabit, unde din manunchiuri Intregi de
trifoiu, In cateva clipe, nu ramaneau de cat co-
toarele,mai ales In mainele copiilor.
Animalele sunt aduv penttu pasune i priponits
seurt de tot la Inceputul livezei, astfel In cat ani-
malele, fie bivol, cjmi1a, magar saix bou, pase In
rotogc ale, Inaintand zilnic tot mai mult asa ca se
observa la un moment dat trifoiul Malt Inaintel
lor, tntul ras pe locul unde se afla ele, iar mai
la ri ma, unde au pascut cu cateva zile mai Inain.
tc. se poate observa plantatiunea c. Incepe a In-
verzi. Astfel, cand cu pitsunea s'a ajuns la caPat
se roate Incepe din nou de acolo de unde s'a por-
nit.
Peste tot se vad multe vite, fie la pasune, fie
In cirezi spre castt. Animalul cel mai de plans
este bivolul, care In marea majoritate a cazurilor
era gol de par, plin de rae si cu mult mai slab
si mai ram Ingrijit ca celelalte vite. Vacile locale
au fost Incrucisate cu o rasa europeana, astfel In
cat se observau la pasune adesea vaci frumoase
de culoare roscata a bine Ingrijite.
Magarii sunt numerosi si due greul atat prin
faptul ca el fiind considerati ca camila mica a
Egiptului, servesc peptru tiucerea greutatilor ql
www.digibuc.ro
cu deosebire pentru cl.rit. E curios de a vedea

modul de a Mari al Beduinilor, care sunt Inalti
0 slabi, ei care Imbracati In mantii lungi, albe,
par de o talie ei mai Walla. Ei aunt in dispropor-
tie cu mastrueul ce Inca led" ei au obiceiul de ai
Inch lice astfel, et se tin nu la mijloc, pe gra apt-
nraei, da cu mult mai In unntt, deasupra picioa-
relor dindtträt. Pe and cilmilele i cu deosebire
m1101'1101 se Intalnesc tot lungul drumului, caii
se vad cu mult mai rar.
De la Alexandria 'Ant la Cairo, carutele se In-
tAlnesc foarte rar, iar triisuri n'am vazut de cat
putine, stationand In 2 gad. Cauza se explict de
la sine: obiceiul populatiei de a umbla pe jos sau
cMare, prezenta cailor ferate care patrund In del-
tit In mai multe directiuni l existenta a nume-
roase canale ce leag bratele Nilului el fax astfel
comunicatia pe apt comodä el ueoart.
lett de ce din vagon se vdd adesea od pãnzele
veselor ce es ca din ptmant la distante mai mult
aau mai pan mad $1 care indict prezenta cana-
lelor din apropiere.
Aproape tot lungul drumului, de la Alexandria
la Cairo, i adesea cle amandout laturile liniei
ferate se ant, drumuri, care nu sunt eoseluite,
filcute din pamant, separate de linia fere% nrin-
ffun larg sant cam de patru metri la bazii, care
serveete pentru frigatiuni ei care e in" legaturt.
cu un Intreg sistem de canale, apa se scoate In
inulte locuri prin surupul lui Archimede.
www.digibuc.ro
114 DRUMUL SPRE ALEXANDRIA
Cu pamantul scos din ele s'au facut terasemen-

tul lin:lei ferate $i s'au inaltat $oselele.
In spre Cairo, se lucra scum la facerea sau lax-
sires acestor canale, g am admirat ce buna
Incrare faceau, tarn roabe $i de abia cu ni51e in-
strumente primitive g cateva cosulete. Arabil im-
bracati in lungi haine albe, cenu5ii sau albastre,
cere srtpau pamantul 5i-1 carau in brate sau pe
cap cu acele coplete.
Pe aceste drumuri nu se vede o singura trasura,
$1 abea putine carute; drumurile sunt bash pline
in. totdeauna, de calatori pe jos sau calari, prin-
tre care se observa nu arare ori jandarmeria lo-
calk, Ware, formand patrule si firabi, cu lungi
pn.$ti, spanzurate (le curele a$ezate pe umar; o-
bicei ce .$e mai pastreaza din timpurile de nesigu-
ranta, si de and fiarele se- apropiau cu u$urinta
de satele lor, precurn si din cauza temperamen-
tului lor bataios. Chiar $i acuma, adesea ori la
cea mai mica galceava, se servesc de pusti; un
omor pentru o ceartrt de hotar, s'a Intamplat
chiar in zilele cat m'am aflat acolo.
Trenul se oprea la principalele statii si un ma-
re nurnar de cMatori, cu deosebire aralai $i nume-
roVt negri, se urcau grabiti, adesea ductind cu
dar$ii legaturi marl cu bagaje. Trebue sa recu-
nose ca in genere aceasta populatiune este rela-
ttv destul de curata, dar trebue s'o eviti din cauza
oftalrniei.
Pelltrq cine o vede tritaia oara se crede cu t41.4-
www.digibuc.ro
rinta vietuind actuna 2000 ani, atat costumele lor

cat -si figurile small& cu ale celor din bibliile
ilustrate. Femeile aunt in genere imbracate in
culori negre j cu tin bariz pe cap; cele arabe
difera de turcoaice prin aceia ca in dreptul na-
sului i pang la jumatatea fi until, in fata valului
cc le acoperea figura, se afla intre ochi un ciubuc
(cilindru) cu inele, in parte sau in total.dearama,
diferit inflorit, care le da tin aspect de tot curios.
Am cumparat la Cairo o astfel de gateala si
care nu fu surpriza mea constatand ca acesti, o-
biect, care ar parea atilt de incomod, nu supära
de loc vederea.
Adevaratele turcoaice, au valul foarte negru pi
opac, dar incetul cu incetuL din causa contactului
cu europenii valul se subtiaza i devine tot mai
transparent, .astfel ca adesea se vede foarte bine
figura si lucrurile merg pana acolo in cat voalul
este parasit cu totul. Am constatat ace.t lucru
etat in poporul de jos din Smirna si mai ales la
ruste familii refugiate din Candia, cat si la o fata
blonitt, prea frumotisa fat:and parte din Seraiul
unui turc avut si care cu alte colege se plimba
intr'o caleasra, cu gianiurile deschise, pe aleia de
la 13.urnabad, lafiga Smirna.
Toate aceste 'prase si mai ales in Kafru-el-Zaiat
aveau garile umplute cu trenuri intregi de saci
de bumbac care se aduceau i pe bratele Nilului
catre fabricele de scarmanat, curatat i filat, iar
semintele erau duse pentru fabricatul uleiului
www.digibuc.ro
fals de masline, ce se vinde asa de mull la nol.
Din cauza acestor saci s'a Intamplat, chiar cu
vre-o trei patru zile Inainte de sosirea noastra,
un accident de tren care costase viata a trei per-
sc.ane.
Hotii de tren, fiind si In Egipt, cred Ins& mai
putini ca la noi, unde este revoltator de a se con-
state ate hotii se fac de ctitre chiar personalul
inferior al cMlor ferate, trtigeag In timpul noptei
cu niste angi sacii din trenurile cu bumbac; s'a
lattimplat din aceastä cauza ca. Intfun vagon la
cativa saci, slfibinduse legaturile, cftzur. In mer-
sul tienului pe sine, astfel a Expresul ce a tre-
cut In urm6 a deraiat si au fost mai multi ramiti
si trei morti.
Trenul era plin de lume si pentru un calator e
tot-d'auna o distractie de a studia persoanele cu
care te IntitlnestI In Virile prin care calatorestl.
Ma! multl drabi, Imbracati europeneste luase
loc In compartimentul In care mti aflam. Tipu-
rile lor nu eran tot asa de regulate ca ale bedu-
inului ce locueste la tara, ei erau destul de bine
crescuti si observam cum cautau la anumite gari
sail procure jurnalele 'locale, foi duble ca ale
noastre, cu un tipar admirabil si pe o hartie ex-
celentrt, Ins& cu mult mai mari ca format.
Ele erau imprimate In limba arab& si se pre-
zentatt nu se poate mai bine.Sunt mai multe
ziare Engleze, altele ce contin si o parte francezg.,
iar: Le phalli d'Alexandrie, este saris numai In
aceastii ultimii limbli.
www.digibuc.ro
Se observ n. cu usurintä lupta care exist& Intre

curentul Francez a cel Englez si trebue O. re-
cunosc a Englejii .a.stig 5. mult teren pe fiecare
zi.
De altfel, dupa tot ce am iputut afla, adminis-
tratiunea engleza, este priceput . si corectil.Eco-
nomiceste, Egiptul a cestigat enorm si la orice
lucrare publice, administratia procedeaa cu
cinste, nefectlnd nici o deosebire Intre engleji
si alte nationalittiti si cu deosebire fat& de arabi.
Acel care era mai guraliv in compartimentul
nostru, de si purta fes si vorbea bine limba a:
rab6., dar care s'a trädat indate, prin critica fit-
cute pe nedrept arabilor, era un ovretReprezen-
tent al unei marl case, Imi spuse fitrtt Inconjur
O. a pus fesul si. a Invatat bine dialectul local,
pentru a putea pätrunde In populatiunea indi-
gen6., de oarece aceste canalii nu contracteazit a-
faceri cu persoane ce an cunosc bine limba bor.
M'am gendit imediat la noi: Arabul ne este su-
perior, ovreiul In genere este acelas.
Am ajuns chiar din acest punct de vedere In-
tr'o situatie astfel In cat case marl, din Bucuresti,
larg proteguite de stet, pentru asi vinde produc-
tele, prin Moldova, au tiparit brosuri de reclamä,
spre rusinea noastr a. cu prirnile pagine In ovre-
este, In urmä romaneste si In fine In limba ger-
manä. E complect si perfect.Marele industries
care vitide aceste producte are o singurä scuzA:
c membru marcant in marele partid Liberal na-
ti on al.
www.digibuc.ro
118 br. C. I. /STRATI
In acelasi vagon se afla langa mine un om, ca
de 30 ani, imbracat in costumul bunicilor nostri ;
o 'mina lunga de o tesatura fina In lank ca
aceia facuta de maici pentru ramie lor, iar pe
dedesubt un anteriti de mMase cu flori deschise,
en manicile largi i cu un brau de valoare.Al
biturile lui erau curate $i Ingrijite i tin mix
turban pus cu simetrie, Ii acopera capuLToata
persoana lui respira curatenia i arata un Oi
distins si corect. Era reservat i vorbea o limb&
achrirabila.
Figura lui senina, de culoare smeada, slaba,
cu pärul si ochii negri, avea foarte multadistinc-
tiune si samana In mod absolut cu capul Dom-
nului nostru Isus Crist0s, pe cari unii clasici
1 au zugravit mai mult brun de cat blond.
Acest om era un preot al CoptIlor, veChi indi-
geni at Egiptului, trecuti la crestinatate de multa
vieme.Aceasta populatiune se distinge cu totul
do cea mahometana, este cu mult mai cult5. si
capata pe zi ce merge un rol mai important.
Daca toti preotii lor vor fi astfel, Ii /elicit din
adancul inimei a nu am de cat o singura do-
rm% ca seminarele noastre sa. produca macar
10 la sula preoti cu astfel de Insusiri.
Populatiunea copta a Egiptului locueste mai
mult la sud a ea face marl progrese.Lor se
datoreste ridicarea marilor monumente In ye-
cbime.
www.digibuc.ro
Cairo
A,pineram seara In Cairo $i am tras la hotel
Continental care ne fusese mai bine -recoman-
dat. Era asa de mult4 lume In oras In cat abia
am gasit o odae situata la nord, ceia ce este un
rrin chiar In Egipt, mai ales In Decembrie.
In Cairo se aflau multi români din cari unii
plecase pe Nil $i. la Asuan.
Chiar In hotelul Continental ne aflam nai multi
de odata, printre cari $i consUlul nostru local d.
P6deanu, cu familia.
Hotelurile In Cairo, Intre care $i Hotelul de
Savoia", care apartine aceleiasi companii care are
41 bantinentaIul $i mai ales Ghiesire Palat",
sunt de prima ordine, curate $i cu masa exce-
lentil.. '
Pretul variaza pe zi si persoana de la 20-40
lel pentru pensiune. Birjele sunt tot a$a de
seumpe ca la noi, iar tranvaele, curate $i mult
mai eftipe, astfel c4 tramvaiul electric, pe o 44-
www.digibuc.ro
tan% de 5 km., pana la piramide, costa, 20 sail
25 bani de peisoan6. Velocipede le si automobilele
sunt mai numeroase de cat in multe orase eu-
ropene, In partea noutt a orasului; stradele sunt
largi, curet Intretinute si casele cu 4-5 etage.
Cele mai importante case de comert din Londra,
Paris_ si Viena, au sucursalele lor, astfel ca se
gaseste ori si ce l aspectul general al acestei
parti este ca al oil carei mart capitale euro-
p ate.
Orasul are astazi o !Mindere colosalk numara
700.000 de locuitori, si se zideste zilnic cu o furie
de necrezut. Zi pe zi orasul se Intinde asupra
nisipurilor I In locul pustietatii, parcuri
admirabile incadreaza bogate palate.
Englezii, cu deoseblre, au Mout din Cairo, Niza
Angliei.
Scumpetea este mare si e foarte cu putinta ca
in curand un krah sa alba loc in acest oras.
Chiar In mahalalele departate metrul patrat de
teren se vinde cu 160 lei. Un domn ce cumparase
la inceputul ocupatiunei engleze, dect nu de
mult, un loc viran, cu o livra sterling, l'a vandut
anul acesta cu 5000 livre.
Ambasadelor li se oferise la inceput terenun
gratuite care fiMd fara valoare serioasa le-au re-
!mat. Acum nu gasesc de cat pe preturi colo-
sale. Franta cumparase acum cativa ani o casa
en un loc viran cu 260,000 lei. Acura i se ofera
7 000.000,
www.digibuc.ro
CAIRO 121
Servitorii sunt foarte cdutati si scumpi, ler

consulatul austro-ungar are enttrm de lucru, din
aceastd cauzd, de oare ce multi sunt veniti din
Austro-Ungaria.
A doua zi dupd sosirea noastra era tocmai sar-
biitoare oficial d. a na$terii Chedivului. Afar& de
receptiunile corpului diplomatic, avu loc si a re-
vista a garnizoanei, compus fi. aproximativ din
3004 de oameni.
Am vizitat orasul care era frumos impodobit
Cu steaguri $1 cu arcuri de triurnf, adesea fdcute
sul, forma unei marl semilune. Hotelurile cu de-
osEbire erau literalrnente accoperite cu steaguri
ale tuturor natiunilor ce yin in excursiune In
Cairo.
Palatul Chedivului, nu are nimic mauric In
stilul sau, este ceva mai mare, ins& mai simplu
la exterior, ca al nostru, avand aproape acei.a.$1
formd, cu o mare piatd libera in fate..
Stradele erau pline de lume care se imbulzea
In toate pantie intocmai ca In orasele mari eu-
ropene. Bine Inteles ca adesea ori nu vedeam
de cat o mare de fesuri si costume variate, prin-
tre care se observau femeile turce si cu deosebire
ale Egiptiene, care poarta acel cilindru ciudat
tocmai In preajma ochilar. 0 muzicä militarä en-
glezd a cantat chiar pe terasa hotelului la care
ne aflam; ea executa admirabil de bine, dar de
.sigur bucati pe care le auzeam pentru Int Ma
oara. Mai multe muzici treceau cantand prin 0-
www.digibuc.ro
122 Dr. C. I. ISMAIII
ras in diferite directiuni $i tocmai la Intoarcerea
1% hotel dintr'o excursiune, v.azui de odat o
mare fierbere i politia, care cduta Sa imprastie
lumea, In mod politicos de altfel, pentru a goli
stiada prin care trecu imediat Chedivul, ce fa-
cea plimbarea sa prin ores.
Echipagiul Chedivului consi.ta dintr'o trasura
deschisd cu 2 cai, precedattt de 3 sau 4 calitreti
$1. urmata de vre-o 20 persoane cäläri, cari mi
s'au pitrut a fi ofiteri. Träsura mergea destul de
iute $i calaretii erau In absoluta. nereguid, astfel
in cat aveau aerul until alai cam cum se tacea
si la poi inainte, pe timpul alaiurilor domnesti.
De altfel am regäsit aici obiceiul perdut la noi
dP aproape 50 de ani $i anume acela cd trdsurile
oanienilor insemnati, si sunt multe echipage fru-
moase in Cairo, sit fie precedate de un pedestru
imbrdcat cum erau arnautii la noi si care cu un
bat in mand, fuge inaintea trasurei.
Acest obiceiu a rdmas, si era necesar pe a-
tin cea, pe timpul cand stradele erau de tot In-
guste, astfel in cat preveneau trecatorii spre a se
fent sa. nu fie calcati de cai. Ori eine poate avea
unul sau mai multi din aoes-ti alergatori, pe cand
numarul de 2 este rezervat numai pentru printii
de sange...
Acesti alergatori sunt recrutati din o populati-
rue ward, aflätoare in susul Nilului si de aceia
sunt si numiti cu numele lor. Chedivul avea Ire
stariga sa un ofiter superior si el este un um In
pniere. de am nape 50 de ant.
www.digibuc.ro
CAIRO l'3
El este foarte avut, mai ales prin faptul ca fa-
milia sa, are terenuri vaste, cu deosebire In di-
rectiunea canalului de suez si care au putut fi
frigate cu usurintä, astfel cit valoarea lor a cres-
cur enorm.
Sotia Chedivului care fusese cumparata ca
sclava, nu cunoaste nici o limb& europeana, sau
le cut-waste putin de tot, astfel cti la receptiuni
demele fac cerc imprejurul ei, dar canversati-
unea*este greoae, facaondu-se prin interpret.
La ultima receptiune, ea purta o coroana de o
mare valoare si de tot grea, astfel In at avea di-
ficultate a o 'Astra in echilibru pe cap.
Chedivul calätoreste adesea ori la Constanti-
nopole, mai ales in timpul verii, c&nd e prea cald
la Cairo, acolo a vând la dispozitie un palat l&ngS.
Terapia, In care locueste de regula mama sa. El
este un om vesel si destept, dandusi bine seama
de situatia sa cam ciudat& in Egipt.
De fapt de si Chediv al Egiptulu, el este de
form& sub Suzeranitatea Turciei, av&nd de sef
pe Sultanul; In realitate ins& el este supt pu-
t6rea Ankliei si cam In dependinta lordului
KrEmer, reprezentantul local al regelui Angliei.
Din cauza acestei triple ipostasii sa intampl6
multe Intftrzieri si greutati, cu deosebire In afa-
cerile politice. Tot din aceasta cauza, consulul
ru".stru cl. Ptideanu, nu primise Inca execuatorul
sAu.
In una din discutiunile sale, se zice ca Chedivul
www.digibuc.ro
124 Dr. C. I ISTRATL
ar fi spus urmatoarele, ceia ce denota g inteli-
genta sa si caracterul stia vesel.
Eu nu sunt suveranul Egiptului, de oare ce
nu ocup de cat rangul al III-lea, lasand de oparte
bine inteles pe Sultanul. Mai mare de cat mine
este lordul Kromer, a apoi Cock".
Lordul Kromer, are directiunea superioarä a
afacerilor Egiptului si In fiecare minister, pe
lAng6 ministerul de resort indigen se an' si cate
tin \englez care conduce lucrarile.
Astfel mandria nationala poate M. sufere pen-
tru moment, dar lucrurile merg bine, si daca e-
giptenii aunt oameni, ei vor putea 4stfe1 sa se
curete usor de pacatele vietii sociale a orientului
si sa. se pregateasca cinstit printfo administratie
serioasa pe propria lor seama, caci nu ramane
Irdoiall ca. daca suntem departe de inceputul u-
nei miscari de independenth, adevarata inteli-
genta egipteana este preocupatä de pe acuma de
realizarea acestui ideal.
Societatea Cock o Intalnesti pretutindeni pe pa-
pamant unde calatorul este atras printr'o causa
sau alta.
Trebue sa recunoastem ca. fara Karl Baedeker
si fail batranul Cock, calatoriile nu ar fi adesea
on ware a totdauna instructive.
De la Alexandria si pang. la Cartum, Cock are
hotelurile sale, restaurantele sae, zecimi de vase
pe Nil si mii de oameni in serviciu sail
Unii mi-au afirmat ca direct si indirect 60,000
www.digibuc.ro
CAIRO 125
de oameni traesc de pe urma Intreprinderii lui

Cock; chiar i pe siert si Inca numarul este res-
pectabil.
CInd Cock, fiul, calatoreste pe Nil, pentru in-
spectiile sale, el este sarbatorit ca un rege, arabii
cad In genunchi i WI de ce Kedivul avea drep-
tate sa-1 pue dupa. lordul Kromer si inaintea sa.
Imnul national egiptean este placut si am va-
zut cu placere cum localnicii sau ridicat In pi-
civare l cei ce nu purtau fesul s'au descoperit In
mijlocul unui mare numar de streini, care ne-
cuncscand acest imn sedeau indiferenti continu-
apclu-si vorbirea.
Seara a fost reprezentatiuni de gala la teatru,
care are multa asemanare cu al nostru, i chiar
o reprezentatiune arab& data Intr'o gradina din
fata otelului, de oare ce la 7 jum. ore seara aveam
plus 18 gr., celsius, si in acelas timp retragerea
cu torte.
Mi s'a spus de un compatriot, ca arabul artist
care a cantat In gradina, ce era absilut plina
de lume, cants, admirabil de bine o era cu atat
mai curios de ascultat cu cat cantecele sale ab-
solut orientale, difereau cu totul de cele ce au-
zim de regula.
Retragerea cu torte, imi aduse aminte de tara
noastra i oare care obiceiuri ceva mai din trecut.
Pot spune insa ca ceia ce am vazut la Cairo era
Ii ori ce caz mai bine facut ca la nc ,j. unde cate
odatavorbesc din trecutmahalagii erau sdren-
tatosi, beti i ordinari.
www.digibuc.ro
Cortegiul ce am vnzut la Cairo era precedat de
o muzia militara, urmatn. de vr'o 400 de oamenl,
curet imbracati, mergand In regufd, purtkid di-
ferite -teaguri, numeroase varietäti de lampi-
cane, mai multe neamuri de Masalale, din care
unele foarte marl, ei au arcura principalele
strade ale orasului, urmati fiind de un numeros
punc, dupn ce au manifestat i In fate pale,
in Mi.
In Cairo, care numnrä astatZi o populatiuna
,de peste 700000 de 1ocurton, se ank foarte multi
i.uroperd. Sunt el mai multi romani stablliti a.
col% dar mai ales ovrei din tar&
Pe la hoteluri se afln adcsea ovrei, chelneri din
tarn dela noi, care ne vorbese perfect limba. I)e
àlYel cu acegia e presnrat intreg orientul.
ln satiunea Cafre-El-zair, indati ce s opri ire.
nul, ne salutn:cu multö, placere un ovreiu din ta-
il, comisionar, care pentru moment se afla acolo.
Scoborandu-mil din tren la Cairo, un altul veni
st-ern propue romilneVe o camera la un hotel de
mana a doua.
Un domn $tefkiescu, are im mare debit de
bere In Cairo, si se plkigea deputatului Aurel I-
liescu, ce se afla in Cairo odatn, cu mine, de lipsa
ncastrn, absolutn, de pricepere de a face comert.
Pe cnnd toate fabricele de bere din Europa,
Ii dau marfa lor, pe credit pe ate 3 luni, numai
febnicile noaslre din. tarn, cer plata imediat. Pe
dind toate vinurile streine se vand cu preturi ad-
www.digibuc.ro
CAIRO 127
n...irabile de cel putin '3 lei litrul, pentru cele bu-

nisoare, dela noi ad se face nimica sau ean tri.
mes un butoiasi de proba, numai Stiu de eine, in
conditiuni astfel in _cat a ajuns otetit.
At trebui ca producatorli nostril, de articole cu
posibiltatea de a fi exportate In -gipt, sa se u-
neasca, impreuna pentru a avea agentii lor de
comert. Consumaforii nu lipsesc acolo. si casele
de Omen ale Macedonenilor, 4in Alexandria
cu deosebire, von fi foarte fericite, de a- ne pu-
'tea sa ne serveasca de intermediatori si chiar de
depositari.
0 domnisoara din Bucnresti, -care a stat hide-
lungatä vreme la Paris, are- acolo un atelier 'de
mode, care merge progresand, i fate g comertuf
cn pene de strut, de oarece nu departe de Cairo,
Mg& Heliopolis, ia Matarich, s'a instalat de mult
un -vast paro de crestere a acestor pasari, inceput
!rc g. din timpul francezilor la 1$78 g care a dat
rezultate destul d,e Mine.
Chilogramul de pene brute ordinare se vinde cu
80 lei si in Cairo s'a format o adevarata industrie
cu acest articol. Seara pe starde se pot cumpara
ps preturi mici de tot eVentaliuri din pene de
strut, albe sau negre, moMate cu baga sau
de toata frumusetea.
Francezii au trimes p misiune speciala ca sa.
studieze acest .stabiliment din Matarich, spre a
face ceva identic in Tunis si Senegal, de parece
In Algeria nu au prea rausit.
www.digibuc.ro
128 br. C. I. ISTRATI
6 fermg exist& de cativa ani in Franta la
Nice, cu 150 de paseri.
La Cap Insg, In sudul Africei se cresc In total
350.000 pasari I Englejii fac lucrurile in mare.
Gine ar putea crede ca comertul cu aceste pene
so- ridica anual la 200 milioane lei!.
Viata In, Cairo este cat se poate de placuta,
Toamna, Iarna, si Prima-yam, dar este infer-
nala In timpul Verei. Cu toate ca cgldura este
uscata, de oarece desertul e afla numai la 5 k.
totu$i la umbra, temperatura se ridica vara la
44 de grade la umbra.
Consulul unei taxi vecine, la care am pranzit
Intr'una din seri, Imi aratg cli este peste putinta
stVsi pastreze familia acolo si ca copiii sufer
rnartirul.
Inchipuitiva nopti de o fierbanteala asa de
mare, In care numai catre zi termonetrul se
apropie cgtre 30 gr. si In care sg fii fortat a
sta culcat la adapostul Invelisului de tul, din
cauza tantarilor si care mai contribue si el la
oprirea circulatiunei aerului si la Intretinerea
cfildutei.
Acum In timpul ernei, palariile de pae erau
la modg, lumea se plimba si traia In aerul liber,
Suprafete marl sunt läsate pentru Tenis, Po llo,
Foot-ball, si alergari de cai, astfel In cat si po-
pulatiunea indigeng a Inceput sa traiasca si WO
masa $i ea copii dupa moda engleza.
De altfel pe strade este o miscare foarte mare
www.digibuc.ro
bRUMUL SPRE ALEXANbRIA 10?)
$i parcurile sunt bine intretinute, dar mai ales

acesta dela Géziret-Palast, era de o verdeatä uimi-
tome, cu 'ficusi admirabili, cu palmieri, si cu
aleele presärate cu un nisip rosu, ca cararnida pi-
satii, pe dare-I gasesc In apropierea Cairului.
Plimbarea ornsenilor, se face, entre searn, tre-
când bratul Nilului in spre Piramide, pe un drum
care nu e $oseluit si care are o lungime de 5
k. m., inconjurat pesle tot de verdeata, ce merge,
cu aceiasi intensitate de culoare, pan& in momen-
tul In care pdsunea artificialn se iptalneste cu
pstiul.
CA.ntrastul este uimitor; cat este verdele e viatd
si civilisatie; pustiul represintd moartea sau a-
desea infernul lui Dapte.
Aceastä sosea este destul de lath., este udath re-
gulat i pe danga circulh si tramvaiul electric.
In tot lungul ei intilnim palate si parcuri ad-
mirabile pentru viligiatura, hoteluri si pensiuni
pentru ctildtori, sau frumoase constructiuni care
se ridich acuma cu grab& ca din pamant.
Pe aceastit sosea se vede circuland in acela$
mcment trecutul si. presentul, omul cu mijloacele
sole de trai de aoum cateva mii de ani, si civili-
satiunea modernli.
In putine orase din lume se intalnese echipage
asa de variate $i frumoase, "cu admirabili cai
arabi sau englezi si in care femei de o rara fru-
trusetä, bogate, sunt gdtite dupd. Wilma modn pa-
rts:anti.
www.digibuc.ro 5
130 ,Dr. C. 1..ISTRATI
Mt e. trasml engleze, de toate chipurile, inha-
mate cu un cal sau doi, se Incruciseaza In toate
directiunile 5i in acela$ timp velocipedele i au-
tomobilele cele mai superbe, trec cu mare viteza
In toate partile, pe cand calaretii pe cai de rasa
inmeaz o. pe aceiasi cale.
In cicest N al vartej al vietii moderne, cele maI
intense, se observa trecand, cu lini$tea cea mai-
desavarsitd, indigenii mergand pe jos dupa
nevoile lor si caravanele care intra necontenit In
ores sau pkrasesc Cairo, pentru a patrunde In
pvstiul cel grozav.
Caravana e alcatuita adesea din 6-7 camile
le&,ate cu franghii una de alta si incarcate cu di-
ferite ma-rfuri, purtand oamenii ce le Insotesc si
care se afla leganati in mod teribil la fie ce pas
al animalului. Am convingerea ca acesti oameni
nu pot sa sufere de raul de mare, atilt de mult
sunt scuturati cand calatoresc pe camile. Ca-
mila din frunte este legata cu o fringhie de ma-
garusul clasic pe-care calátoreste nepasator ara-
bul conducator. Camilele s'au deprins cu sgo-
motul si varietatea mijloacelor de circulatiune
moderna, si Inainteaza linistite, majestoase $1
ganditoare, nepasatoare de tot ce vê.d In jurul
lor, catre pustiul din care fac parte.Numai la
treceirea automobililor mari si repezi, par a avea
piltina trim% si cainesc putin neliniptile din
sirul regulat si liniar In care Inianteaza.i
www.digibuc.ro
Este un contrast asa de izbitor Intre aceste ele-

mente atat de diparate, mai ales pentru omul
ce le Intalneste pentru Intaia oara, In cat vazan-
du-te In acest cadru in care ptistiul cu colosalele
piramide la Ghizeh, formeaza fundul decorului
uniti ora* europenesc, cum e Cairo, in cat deodata
cugetarea iti este coprinsa de contrastul colosal
al vietei salbatice din pustiu, cu viata noastra
moderna a omului civilizat i contrastul colosal
ce exist& !titre maretele lucrari ale civilizatiunei
de pe timpul faraonilor, fata cu admirabilele re-
zultate la care s'a ajunS si de care dispune In
prezent omul civilizat.
Prima escursiune am facut'o la piramide. De
Indata ce tramvaiul electric a parcurs jurnatate
din dictanta, piramidele apar mar*, monumen-
tale. Tramvaiul electric se opreste nu departe de
ele si de acdlo te poti sui pe jos sau calare pe
magari ori camile. Suferind de raul de mare
am preferat pe filosoful lui Esop, camilei pus-
tiului.
Impresiunea ce am resimtit'o la vederea aces-
tor piramide si la vederea pustiului a lost ne-
crezut de mare.
In viata mea 2 impfesiuni puternice am avut.
Acum 2S ani, pe cand Sinaia era in stare cu totul
primitiva, Intorcandu-ma dintr'o escursiune dela
pestera, am voit a ma scobora pe Valea Cerbului.
Cand din partea superioara a vaii, am cuprins'o
cu privirea si am vazut acea mareata priveliste
www.digibuc.ro
et acea framantare de stancl rostogolite, am
ramas surprins, admirand cu oarecare teama im-
punatoarea natura ce se prezenta In fata mea.
Era grandios ci de temut acele stand. prabusite
Inteo vagituna. colosala ce se scobora ca un wi-
per In vale si In care nu se afla decal pe unele
locuri o carare primitiva pe o coast& In care la
stanka aveai muntele tar In dreapta un povarnis,
fara mi1. pentru cel ce ar fi cazut Inteansul.
Niel odata cineva n'ar fi putut intelege mai usor
inchipuirea de necrezut a lui Gustav Dore, In
cateva din scenele cu care a ilustrat el Biblia,
decat vazand de sus aceasta curioas l mareata
vale.
fattuia ca si faptele prnului, In bine si In ritu,
depaseste adesea orice Inchipuire.
Scoborarea pe atunci era asa de . grea, in cat
chiar cateva oite aveau picioarele rupte, dar
bine legate cu lopatele de Ciobanul-chirurg al
stanei.
Mai de vale gasiram un magar surpat, adica
cazut In rapa i pe care ursii se indeltniceau
al diseca cu Ingrijire.
0 impresiune tot atat de puternica mi-au facut
piramidele de fa Guizeh, care prin maretia lor
deplisesc ori ce Inchipuire. Si and te gandesti
ca. aceste lucrarrau fost Mute cu mii de ani In
urma, cand nu se afla nici macar roaba descope-
rita de Pascal, si prin urmare nici unul din pu-
ternicele mijloace mecanice moderne cum am pi-
www.digibuc.ro
vut In portul Constanta, mai In mic, exemplul

Titanului, Cu care se ricliat astAzi blocuri colo-
sale de piatrA.
Cu micile milloace de care dispuneau ei te In-
trebi, ce furnicar .de oameni a trebuit sa lucreze,
cat timp, supt ce man 5. de fer priceputä si boa-
rAtti, s'au aflat ei pentru ca acest monument O.
fie ridicat. Blocurile de piatr& sunt colosale si
ele sunt puse cu simetrie In gradenuri, pan& la
ultimul rAndlice este asezat.pe partea superioarl
a monumentului, unde se aflti o platform& de 10
In. pe laturi.
Tot monumentul fusese acoperit cu lespezi din
un calcar alb ca i piramidele vecine din care
numai una mai pAstreaz& o parte din coperisul
sau superior.Toate aceste pietre calcaroase au
lost luate pentru a se zidi o bunä parte din Cairo
si In special o moschee.Din fericire sau pus
fritu acestei barbarii i astäzi monumentele In
Egipt, afar& de lin templu ce se aflA la Phyle care
va fi Inecat partial prin apa reservorului dela
Asuan, toate sunt pästrate cu sfintenie.
Discut&ndu-se In fata unui indigen asupra
modului cum aceste colosale zidiri s'au Mut, E-
giptianul, cu seninatat 5i convingere, aratand
-tin bat de Bambus, din apropiere., zise: acesta
este instrumentur cu care s'a cladit piramidelel
Desigur cA si atunci, ca i astAzi Inca, viata oa-
menilor nu Insemna mult, i numai monumentul
www.digibuc.ro
ar pates s ne spue martirologul lucratorilor ai
numärul victimilor sacrificate.
Monumentul consista dintr'o piramIcla mare
numita Kheops nalta de 147 in. cu baza patrata,
avand laturea o lungime de 233 in. la inceput.
lta este asezata.pe o stanca puternica ce iese
din nisi') si are deschiderea spre nord.
Inaltimea sa se apropie de a turnurilor cate-
dralei din Co Ionia care are 156 m., I sunt cele
mai Ina lte din lume. Intrarea Inpiramide este
loarte difici1 a. si calatorul luneca mai mult, sus-
tiut de cMauze, pe un plan inclinat de tot, care
pe urma, se continua sciatic Intr'o camera subte-
rank, i prin alte galerii se ridica si duce intaiu
la cavoul Reginei, iar deasupra la. partea mijlo-
cie, la cavoul Regelui.
A doua piramicla este mai mica, disinisa la fel,
cu intrarea. in aceiasi directiune i oartit nume-
le de: Ketrent.
A treia piramida este cu mult mai mica, astfel
In cat Inaltimea ei nu are decat 80 metri. Dispo-
zitiunea interioara este aproape Ca la intaia.
Langa prima si langa ultima piramida se afla
Inca trei allele, mai mici, in care te presupune
ca s'au Ingropat fii de ai marilor regi.
Se mai gaseste o alta piramida ceva mai depaz-
te spre sud, precum si ruinele a doua temple,
iar de jur Imprejur peste tot, se afla. cimitire In-
tregi Mute in cursul diferitelor dinastii.
www.digibuc.ro
Templul, numit de granit, e alchtuit din mai

multe camere aflgtoare acum in phmant, constru-
it din blocuri de granit din care fiecare are cMi-
va metri cubi. Acesfe blocuri sunt lacrate adniira-
bil, lustruite In perfectiune $i conatruite matema.
ticeste.
Dacä piramiclele sunt alchtuite din colosale blo-
curi de gresie sau din calcar, ce se gasesc In apro-
piere, nu tot astfel este cu granitul, care a tre-
buit sh, fie adus din sudul Asuanului, adich de
la 9 distanth de chteva sute de km.
Te intrebi cu uimire cum au putut lucra $1
slefui a$a de bine aceste blocuri de granit, pe ce
plute colesale au trebuit sh le aduch si cu ce mij-
loace au putut s le ridice si sh, se aseze acolo
uncle sunt astazi.
Eu am convingerea, duph aspectul general al
vail, duph eroziunea stlincilor i dup depresiu-
nea In care se aflh lacul mic din apropiere, ca
un brat al Nilului, a trebuit pe vremuri 93i mear-
gh pan& In apropiere si gratie_acestula s'au pu-
tut aduce acest greoi material.
De altfel toata aceasta coast& stancoasa, cal e
Inainteaza paralel cu Nilul spre sud, nu este de
cat o succesiune de necropole si de piramide
care merg cu nlult mai departe de cat panil la
Saccara, localitate din care s'a adus In muzeul
din Cairo, In urnit, atat de frumoase obiecte.
Cand vezi succesiunea acestor piramide din
care unele se ziiresc tocmai dincolo de Nil, la
www.digibuc.ro
136 Dr. C._I.-ISTRATI
sud, cand stii c toata valea Nilului a fost gtiu-

rita i acoperita cu monumente colosale, ca acele
d,± le. Ghizeh, si allele in gianit care depasesc
orice inchipuire, ca acele de la Luxor; and stii
ch in extremul orient, in Indii si Indochina,
oroul ridicase iarasi templurT extraordinare, cu
deosebire prin dimensiunea lor, ma intreb (lea
rui ar fi bine, a dupa cum in epoca preistoria
s'a stabilit acelea a pietrei spirte si a pietrei lus-
truite, tot astfel in acea istorica, a dezvoltärii o-
mului, sã se stabileasa aceea a pietrii lucrate
in monumente colosale si a primelor incerarl de
agricultura.
Tot aici se afla faimosul Sfinx din care o bun&
parte, din cea inferioara, este acoperita cu nisip:
el e conservat mai bine decat am crezut si se
mentine Inca maret si impunator.
Fara voe gandul nostru patrunde in adanci-
tree timpurilor, nu numai la mornentul prim al
construirei monumentului si curioasa viata a
acestui popor pe timjul faraonilor, dar si la eve-
nimente cu totul- recente; silueta lui Napoleon
I aparandu-ti in fata monumentului, contem-
plativ i preocupat de problemele ce avea sa
revolve. gn fata sfinxului tacut i impunator, a-
pare geñialul om care a vanturat asa de mult
lurn ea.
Cat ar fi castigat omenirea, daca geniul lui
Napoleon I, ar fi lost ocupat sa scruteze ceea ce
www.digibuc.ro
CAIRO 137
Marlette si Maspero, au filcut mai In urma pen-

tru civilizatiunea trecuth a acestei regiuni.
Cu geniul sau ar fi facut cuceriri In acest ne-
cunoscut care sal fi asigurat o glorie mai du-
rabilli si In oil ce caz mai curata; Franta si o-
menirea, n'ar fi suferit din fapta lui IA el n'ar
fi rnwit, chinuit sufleteste, la S-ta Elena.
Personal nu am In vista mea nici o impresiune
mai sciatica si mai mareata ca aceea pe care am
simtit'o In momentul In care am vazut aceste
piramide.
E de dorit ca cine porneste In Egipt sa ia vo-
lunaul special, editat de Karl Baedeker, ceea ce
n'am flicut eu, plecat In grab& din Bucuresti.
Actiste Baedekeruri aunt perfect studiate a re-
prezintä cu fidelltate tot ce este mai important
de vazut si astfel calatorul prevenit poate cu
mai mull& usurintit sa observe lucruri care In
alt chip ii vor scapa ea siguranta.
Calauzelor inculte sl grosolane ce incomodeaza
pe vizitatori cpiar de la suirea in tramvai si cu
deosebire dupa sosire la piramide, si mai ales
pe limo monumente, ca S. nu se dea nici o aten-
thine g cu deosebire s5. nu se intre In vorba cu
dfinsii.
Acer ce doresc s& viziteze interiorul pirami-
delor, ceea ce este foarte greu, mai ales pentru
dame, or alege doui conducatori In momentul
cand vor cumpara biletul pentru vizitare la case.
specialti,
www.digibuc.ro
138 Dr. C. 1. ISTRAT1
Nu pot trece mai departe iär a spune c un

fotograf se afth. Mug& piramide si c e totdeauna
In preajma cälãtorilor pentru a'i fotografia mai
ales Mari pe cämi1e. Privirea mea fu atrasti..de
un mare steag ungar, pus pe ghereta fotografu-
lui, unde o mare tabIa purta scris In engleze$te,
ca un lucru cu totul extraordinar, cti fotograful
era ungur. Era un tartar prezentabil, lucrand cu
pricepere, dar bänuesc ca. In gAndul sku credea,
cli odatii steagul Infipt acolo, se cucerise o parte
din Africa de catre poporul maghiar.
Cautand prin molozurile monumentelor pentru
a vedea daca nu voiu descoperi vre-o buclitica de
piatrit pentru a figura In colectiunea mea, fui
surprins de a vedea cli. In crlipaturile stâncelo; se
aflau cuiburi de furnici, de o mlirlme exceptio-
nala. Ele erau de culoarea neagrii 1 cel putin
de .1430, ori mai mare ca cele mai mari Tumid
ro$latice ce avem In taxa noastra.
Asteptam cu nesatiu sli vac' muzeul .epiptian,
unic In lume i datorit mai Intaiu Invtitatilor
francezi si In special lui Mariette; acum el se
alit sub directiunea altui francez, d. Maspéro.
El se ail& Ianga bratul Nilului, Intl° tin unghiu
format cu un canal ce pleaca dinteansul $i Intre
podul cel mare de pe Nil si institutul archeologic
francez.
Constructiunea, de si recentg, nu impune cum
ar fi trebuit fat6. cu avutiile ce contine. El nu
mai este Indestultitor §i are $i desavantagiul de
www.digibuc.ro
CAIRO 139
a fi prea Intunecos, In partea de jos, In care se

afla lapidariul si prin urmare si sectiunea epi-
grafica.
Acest muzeu constitue Q adevarata comoara a
omenirei prin lucrurile far& pret, unice, si de o
important& extraordinara pentru trecutul ei, ce
confine.
Acolo, mai bine ca In ori si ce carte, poti cons-
tata scarile civilizatitmei, progresele stiintei, obi-
ceiurile oamenilor, credintele lor, t3i modul lor
de via% de acum 5000 de anis si pan& la epoca
romanL
Ramat uimit sa vezi cum pamantul uscat al
Egiptului a pastrat aproape intacte obiecte de
patru mii de ani, cu coloritul si lustrul lor si
cu toate detaliile executiunei lor, foarte adesea
In stare perfecta.
Natural ca nu am nlci competlnta, nici nu
este locul de a face o descriere a celor ce se g&-
sesc acolo.
E atat de greu si In unele cazuri atilt de nesi-
gur, mai ales ca pe 2i ce merge se aduna atatea
obiecte noui, Incat chiar calauza facuta de Mas-
pero, editia franceza, las& mult de dorit.
Indicatia numeric& a obiectelor nu corespunde
si dcscrierea lor este prea sumarL Influenta
engleza simtindu-se si aici, se constata usor ca
personalul arab, mai cult, vorbeste numai aceasta
Umiak si ca tot ce este eticheta Mai noua este
scrisa numai In limba engleza.
www.digibuc.ro
140 Dr. C, _I. ISTRATI
Cunosteam din descrierl si din ate vazusem In

niuzeele streine o mare parte din obiectele ce se
afla acolo, dar de curand s'a gasit la Sahara lu-
cruri de necrezut de importante.
In obiceiurile egiptienilor vechi se afla si a-
cela de a se Ingropa cu mortii si o multime din
obiectele ce le-au apartinut lor In timpul vietii.
Grape acestui obiceiu s'a putut reconstrui o
mare parte din modul cum traia acest popor.
Ititfo camera de sus a Muzeului, destul de
mare, s'a pus la tin loc tot ce se gasise Intr'o
cripta a unui monument de la Sakara. Acolo se
vedeau mumiile celor doi soli ce fusese Ingro.
pat]. In acelas boo si care niurnii de regula erau
puse In trei patru sicriuri ce intrau unul Intr'al-
tul, din care cel mai mare avea aproape 2 m.
Inaltirne. Aceasta este format dintr'un lemn a-
coperit en un lac negru, ce este identic celor
mai perfecte lacuri chineze. Vitrine Intregi, foarte
mart, contin nenumärate obiecte aflate langa a-
caste sicrie.
Se observa cu deosebire un carucior, cu. douti
roate, tras de oameni, cam de forma carelor ro
mane,' admirabil conservat si care este al doilea
si cel mai frumos gasit pana acuma.
E curios de constatat ca. rotile poarta un cerc
elastic de Jur Imprejur, Intocmai ca cauciucul de
la rotile bicicletelor pentru ca zguduitura sa fie
cat se poste de Hill
Stint cutii de pastrat ginvaeruri sau obi ecte
www.digibuc.ro
CAIRO 141
mici, de o frumuset a. uimitoare si care Incep sit

fie copiate de industria moderna. Scaunase admi-
Ca cele moderne de fantezie, Imbracate cu
matase, capitonate, si de o elegant& estetica de-
siivarsita surprind vederea observatorului.
In sectia giuvaerelor, bratari *i mai ales cola-
nuri de aur, sant 4ucrate cu o art a. cu o de-
savarsire 'astfel, In cat au Inceffut sa fie re'pro-
duse de casele mari streine. Si toate acestea
sant facute acum trei mii ani I
Pentru ca cineva O. observe bine acest mu2.eu,

Ii imbue 3-4 zile i e trist ca. adiniaistrat unea
nu pune la dispozitiunea calatorildr, cu plata
bine Inteles, ciceroni instruiti si care s vor-
beasca Franceza, Engleza sail German&
lJnele mumii, ca aceia a lui Ramses al IV-lea,
dila nu ma Insel, sunt extra-ordinar de bine con-
servate, astfel In cat se pot face pe ele studii
cranlologice. In aceste mumii se recunoaste usor
acelas tip al Cary atilor din present, care se pare
cá sunt adevaratii lor descendent!.
Volam cu atat mai mult sa vac' acest muzeu
cu cat aveam cateva chestiuni pe care doream
sa le limpezesc a care intereseaza de aproape
tara noastra i influenta pe care a putut sa. o
aiba credinta religioasa a Egiptului In tara
noastra.
Intr'o colectiune ce am cumparat In 1905 dela
d. Tupagu din Craiova, fost capitan In armata,
sP afla Intre altele *i o mica stalueta In bron7,
www.digibuc.ro
142 br. C. r. ISItAtt
reprezentand dupa d-sa un idol egiptean. Idoli
ca acesfa cu toate cO. n'au forma cla.sica a acelor
ce voi descrie in urma, se gasesc numerosi In
colectiunile din Egipt si ei pot sa constitue o
transitie Intre idolit facuti In parnant de popoarele
preistorice si acei mai clasici, ca so, zic astfel,
gasiti In urma in Egipet.
Acest idol ar e. mama dreapta ridicata. si pare a
sta In atitudine de lupta, iar pe cap are un soi de
acoperis In forma de corn. El fusezle gasit In ju-
detul Do ljiu, comuna Perisori, in via unui domn
Ion Aram& Fig. I.
In muzeul de la Cairo, am gasit unul identic.
Dupa U. Maspero Insa, el nu e de origina Egip-
tiana.
Actim cateva luni prietenul meu d. Salay, Imi
oferi un incontestabil idol Egiptian, gäsit la
1900 In Constanta. Fig. 2.
Nu mai ramane Indoiald ca acesta este Egip-
teen si represinta pe Osiris ; In muzeul Egiptian,
se gasesc numerosi la fel.
Am profitat de ocaziunea ca la muzeul egip-
tian se gasesc numeroase dublete si Intre cele
cP am cumparat este un idol care se apropie
foarte mutt de cel gasit la Constanta cu toate ca
l'am ales din memorie. Fig. 3.
In muzaul egiptian se mai afia din dinastia a 16
si a 18, idoli de cuioare albastra, azur, sau ver-
zule deschis, facuti dintr'un material vitrifiabil,
www.digibuc.ro
CAIRO 143
cgci ii siguranta acesti idoli se lucrau ca porte-

lanurile actuale.
Fig. t Fig: 2
www.digibuc.ro
Cumpdrasem pentru colectiunea mea 2 din a-
ceeti idoli. Fig 4.
V 4 .1
, Vtr
Fig. 3 Fig. 4
www.digibuc.ro
--......-,.....1.L.-...,
CAIRO 14,1
Care-mi fu insä surprinderea amid Intors In

-tarn, Intre niste obiecte pe care pusesem 86 mi
'Fig. 5
le cumpere la Iasi, pentru a-mr complecta colec-
tiunea obictelor Mite la Cucuteni, de atm pro-
10
www.digibuc.ro
146 Dr. t. I. ISTRATI
lesorul Beldiceani .. i pe care le obtinusem dela .
fiul acestuia, gasii intre elQ a un idol egiptian
facut In acelas mod si purtand pe el Inscrise ace-
leas1 semne. Fig. 5.
In aceasta privinta eata ce'rni scrie d. Ma.s-
pero:... N-rele 7 si 5 nu sunt numai de stil e--
giptian : ele -au fost fabricate In Egipt. No. 2
un réponclant care nu poate sk se sue maI sus ca
al VI-lea sau al VII-lea secol inainte de I. C. atat
cat 11111 permite lotografia a jUdeca. Prezenta lui
Osiris se explick naturalmente prin diffusiunea
relignmei Isiace In imperiul roman cu Inceperea.
secolului I al erei noastre. Acea a répondantu-
lui ne aratk ca gustul obiectelor egiriene, asa.
de Insemnate cu. Inceperea secoluli al VI-lea la
popoarele Mediteranei occidentale nu le cer pro-
prie, dar ca domneati, si In regiunele Euxinului.
Qbiectele acestea erau probabil importante prin
negustorii feniciani a greci,"
De altfel nu se, opreste nurnai aicea seria fap-
telor ce urmarisem la inuzeul egiptian.
Sunt c&tiva ani de and un prieten Ci meu din
Becäu d. avocat Teodaru stiindu-ma cd adun
vechituri, Imi Oferi un object In piatra pe care II
avea In biblioteca sa de aproape 20 ani.
Acest obiect se gasise acum aproape 30 ani
Inteo padure dela Därmknesti judetul Backu.
Este o bucata de marmura lunga de 25 C. m.,
lata de 14 C. m. si groasa de 2 si jum. c. m. Fig. 6.
Pe (lama sunt sculptate loud. figuri, ui i)arbat
www.digibuc.ro
.. atm 147
Fig. 0
www.digibuc.ro
si o femee -panted Intre ei, pe cat se pare, un vas
cu fructe, barbatul poart 5. barb b. capul acoperit
cu un ornament ce nu seamanA tocmai a coroanti,
pe cand femeia are de sigur coroanti pe cap.
.*"" ° : ". , °
"tt
Fig. 7
Jos se Mina inscriptiune cu litere latine i gre-

ce ce nu a putut Ii deslegata.
www.digibuc.ro
-CAIRO 14g
La Smfrna gash o placa identica, aproape pa-

trata, cl. 24-25 c. m. si. cu aceia$i grosime ca. cea-
WO. $i care represinta doua personagii 'Orland o
cruce, care de sigur trebue sa, represinte pe impa
ratil Constantin si Elena. In ori ce caz aceastit
13%ca este o icoana creaink i probabil a trebuit
ga fie Muth, pentru o biserica supterana, la in,
ceputul crestinatatii, and crestinii hind_ perse-
cutati se ascundeau care unde puteau. In astfel
tie imprefurari ei faceau Acoanele lor In piatra,
caci in lemn ar fi putrezit usor In catacombele,
pesterile san ascunzatorile In carp de obicei se re-
trageau pentru a.$1 face rugaciunile bor. Fig. 7.
Care nu-mi fu /ma surpriza and in aripa st4n-
gti a partii de jos a muzeului, dela Cairo se ga-
sesc pe un perete reconstitulta o placa de mar-
mora, inalta de peste 2 m. ce fusese sparta In bu-
eati, InreqistraIa cu numarül 770, ei constituind
un-baso-relief din epoca Romana, prin care era
representant Isis $i Serapie.
Asemanarea era deplina cu rnarmora gash& Id
Darmanesti.
Am scris d-ui Maspero, pentru al consulta in
aceasta privinta trimetandu-i $i fotografiile aces
tor obiecte, pentru ca sa se pronunte In cuno-
$tinta de cauza.
lath ce'mi scrie in aceasta privinta : No. 6 si
7 Bunt de stil bizaritin a in privinta aceasta,
elepot ramanea ca; monumentele noastre capte,
arta capta fiind o.ramura a artei bizantine.
www.digibuc.ro
150 Dr. C. I. /STRATI
A
Ele nu yin cu certitudine din Egipt, dupa cum

o probeaza inscriptiunea No. 1, dar sau din Ro-
mania sau din Bulgaria".
Pig. 8
Ehiar acum In urma s'au mai gasit idoli de a-
ce*tia In tarile noastre.
www.digibuc.ro
CAIRO 151
In colectiunea de la Tupagu se ails,. un idol

usor, facut din radacina unei plante g vapsit
rcsu-cafeniu la stprafata. El era scobit In mai
multe Ora si fusese gasit la Vidin In timpul o-
cupatiunei romanilor. Acolo servea ca doftorie,
danduse In cantitate mica Tulverizat, In sontra
frigui dor. Fig. 8. -
Ceea Ce este mai curios e ca. Intre obiectele gia
site la Cucuteni, ce am cumparat la Iasi, se ga-
seste iarasi un idol facut dintr'o raciacina. Acesta
Inst din cauza duratei timpului si a naturei plan-
tei din tare provenea, fuse mai gaurit de insecte
de cat eta, gasit la Vidin, Fig. 9.
De altfel popoarele orientale, chiar cele mai
departate de noi ca poporul Chinez, au trecut a-
desea prin unele ramuri ale lor, Intimpul
slenilor, prin tara noastra i astfel se explica
curn (shier panit si In Romula (Resca, Romanati)-
s'a gasit un Buda In teracota, relativ foarte bine
conservat si care a lost cumparat de la Nicolae
Ciocarlau. Fig. 10.
Influenta, Egipteana, asupra acestor regiuni
este de tot interesanta de studiat i In ce pri-
veste statiunea de la Cucuteni, prin gasirea idolu-
lui egiptean albastru, s'ar putea pang la tm punct
oarecare stabili vechimea. ei, cel putin In parte.
Am cautat In urma sa vizitez muzeul Arab.
A ckst muzeu este cle Mare irnportanta pentru noi
www.digibuc.ro
na Dr. C. I. ISTRATI
dt oare ce arabii ne au influentat mull prin arta
lor In tot timpul dominatiunei turce0i.
4
..
Fig. 9 Fig: 19
www.digibuc.ro
CAIRO 153
Natural ca nu poate sA fie comparat ca valoare

rnnzeului egiptean, dar din punctul de vedere al
artei arabe este necontestat cA acest mfizeu este
cel mai avut, cal mai variat prin natura obiec-
telot aduuate i pentru noi este de o importanVA
exceptionalk
Acolo gasim de la inscriptiunile pe piatra i.
lemn a pietre mormantale. pang, la portile 'mo-
numentale, legate ei ghintuite cu fier, dupa cum
aveam i noi, a in fine lticrarile In lemn, Metal
a SUM, utilizate in moschee sau in locuinte.
Tot In acest muzeu se aflA, i un inceput pen-
tru tesuturi, dar ceia ce m'a surprins este ch el
contine foarte putine arme, monede, etc., etc.
Se pare cit mijloacele de care dispune sunt de
tot restrAnse.
Ceea ce-i pozitiv este ca muzeul e bine luminal
cit domneste in el o ordine i curatenie desavar.
sitA i ca obiectele sunt aeezate cu multa price-
pere i chiar cu explicatiuni destul de deslusite.
dl aict personalul vorbeete englezeete, dar din
fericire catalogul datorit d-lui Max Hertz, archi-
tect-eef al comitetului de conservare al monumen-
stelor de arta arabk e perfect facut ei bine ilustrat.
Director al acestui muzeu este o persoana cult&
a simpatick arabul Aly Bey Bahgat, care a facut
mal multe comunicari institutului egiptian, !li-
tre care una din Aprilie 1903, asupra manufac,
turilor de stole in Egipt in Evul Mediu, care pro-
beaza multa eruditiune.
www.digibuc.ro
154 Dr. C. 1. 1STRATI
Cand studiezi bine In Cairo arta araba. Indata
Iti dai seama de geniul acestui popor care a avut
atftti oameni de giino, $1. marl cugetatori ei pot
vedea indata decadenta acestei arte, astfel cum se
preziuta la turci.
M'am intrettnut mull& vreme cu Aly Bey Bah-
kat, care Ina arata cu mull& parere de ran .cum
totul sa distruge si se pierde, gratie faleilor colec-
tionari care nu esita de a rupe in &WI, inscrirr-
tiuni de mare valoare, de a distruge obiecte scum-
pe, pentru a putea lua o buc-ata spre amintire,
san atat pentru colectiunea ldr cat pot sa do-
seasca In geamantane la vama. CAci vama egip-
teana are ordine a opri obiectele de arta la e$ire
si inconte§tabil ea personalul, care e cinstit, de-
parte de a primi bacsi$ ca la Constantinopol, s'ar
crede ofensat and cineva jar face -43 astfel de
propunere.
Acest lucru e bine sa, se stie si la noi pentru a
indispune mat putin pe straini si De in.ligeni
ctind tree hotarul la Intoarcere $i a favoriza
mal putin fraudele ovreilor.
E$ind de la muzeul arab, am cautat sa vizitam
bazarul arab. Acesta merita cu desavar$ire sä fie
vazut.
Acolo se gAseste nota locall El este alcatuit
dintfo mahala intreaga cu strade si stradele
foarte mici, Intortochiate, printre care se afla,
adevärate trecatori, largi nfai putin de 1 m., .a-
desea ori, Intesate de obiecte diferite i totdeauna
www.digibuc.ro
CAIRO 155
yizitate de un public numeros si variat. Acolo ga-

scstt on i ce voesti i este'cle adrnirat aptitudi-
dinea acestui popor pentru ori ce lucrari, chiar
el europenesti, ca mobile, haine moderne, etc.,
si cu- deosebire abilitatea ce o au de a face lu-
erdri de arta local& in lemn, alama, argint, etc.
Se ail& acolo, in vazul tutulor, la un .loc si
fabricantul i comerciantul, adesea in locuri de
tot restranse, unii redusi la niste mici chichinete,
In care de abia se misca ei singuri. Juvaerurile
atabe sunt frumoase, eftine i lucrate in filigram;
recunosc Ins, cu fericire, ca lucrarile propriu
zise in filigram, sunt facute intr'un mod mult
mai artistic de fratii nostri din Macedonia.
Incrustatiile cu sidef sunt admirabil facute si
te miri cum numai prin imitatiune i traditii fl
adese ori pie preturi de nimic ei fac lucruri admi-
rabile.
Bazarul din Smirna si cu deosebire cel din
Constantinopol, nu are nici un caracter i nici
o important& fata elf cel din Cairo.
Tot acolo se valid si vase de teracota rosii si
negre, ca unele oale de lapte din Moldova, admi-
rabil facute, resistente si bine coapte.
Ele se valid relativ destul de eftin, si formele
lor sunt atat de reusite in cat ar fi bine sa se a-
thucä cdteva serii spre a fi distribuite satelor
ncastre ce se ocuwa cu olaria. Aceasta olarie se
face mai jos de Asuan.
Ca sa se vada,cat de putin costa lucratorul In
www.digibuc.ro
Cairo, vol reaminti di exist& acolo o Intreag& in-
dustrie de scarabeuri si mid idoli falsi.
Bi bine acesti scarabei, ficuti In piatit dura
si perfect lucrati se vand pe aproape nimic, cu
toate ck. se cere pentru aceasta i timp si price-
pere.
Pe and patrundeam prin una din aceste stra-
dele, auziram de odata. niste cantice ciudate 51
vedem un val de oameni care Inaintau cu oare
care grebtate prin stradela mic, i deja plink
cle....lume. Era o Inmormantare araba.
Mortul era dus pe näskiii de 4 oameni voinici,
astfel cum am apucat cand se thceau Ingroparile
la noi, in Roman uncle copil6ream acum 50 de
ani, i Imi aduc aminte de Ingroparea Banului
Vasile Capsa care era dus tot pe nö,sele, de oa-
meni, ce sa schimbau la r&spantii, precedat de
preoti, de colive i colaci.Impodobiti, Aicea, mor-
tul nu era' precedat de cat de lume indiferentk,
g sicriul era urmat de oameni care antau de
sigur versete din coran.
In urnitt veneau rudele printre care numeroase
femei, toti grkbiti In mersul lor, c6ci, se pare,
c. cimitirul era la o mare departare.
Sicriul acoperit cu o panzli se afla pus pe 2
lemne hingi, unite prin cateva scanduri, Intocmai
ca la noi la sate.
Barbatii pot vizita In Cairo i mahalaua arab&
propriu zisö. pe care au.vizitat-o mai multi ro-
mani i unde se pot vedea lucruri ciudate de tot,
www.digibuc.ro
CAIRO 157
si chiar partea ordinara a vietii populatiunei de

rand dn Cairo.
Am regretat mult ca nu am putut vizita Uni-
versitatea araba si frumoasele mosthee, precum
SI mormintele califilor din apropiere, ceea ce pu-
'team face dm& sedeam In Cairn 5 zile In We de
3, de oare ce pierdusem o zi la sosire In`portul
Alexandria si a trebuit sa plecam mai curand
cu o zi, spre a ne ramane disponibile 24 ore, tini-
pul cerut de carantina de la Clisomena.
Pentru un amatoi Insa, chiar atunci and vizi-
teaza bazarul arab, el gaseste numeroase moschee
ruici, adevarate giuvaere de art a. araba a care
cu_ cerclacul jnaintat deasupra stradei, de o lu-
crare veche In lemn atat de flub., cu atata gust
st proportie In cat merita sa fie cumparate 1 puse
Wate Intr'un mdzeu.
Am cautat de asemenea so, vizitez gradina Zoo-
logica i parcul Geziret-Palast, unde mi se spu-
seseeti se aila Imparateasa Eugenia, ceea ce de
altfel nu era exact.
Parcul acesta In jurul unui splendid hotel, pa-
lat zidit pentru a primi pe imarateasa Eugenia,
calla a asistat la 1869 la inaugurarea canalului
Suez, e cat se poate de frumoisi n'are de, cat un
singur desavantagiu acela ca a fost prea. mult
redus prin zidl cu care a lost inconjurdt de
curand.
Am vorbit putin mai sus despr-e acest pare care
era in piing verdeata si bine Intretinut, cu ar-
www.digibuc.ro
port batrani ei Intrunind toate conditiunile ce-

rute pentru linite i sanatate.
Nu departe de acolo pe drumul ce duce la Pi-
ramide", se aria gradina Zoo logien, instalata ad-
mirabil pe o vasta suprafatd, el pe un teren acci-
dental acoperit cu arbori, avand lacuri i canall-
zari u apa.
Animalele iunt.admirabil instalate, trotuarele
f acute din mosaic de pietre mici, Infipte In ci-
ment, de diferite culori, astfel In cat sat repre-
zinte desenuri bine executate:
Sectiunea antilopelor, este bogatii si variata si
In aceasta gradina Zoologica, vazui Intre alte
antilope, descrise de Livingstone, Grand ei Spe
cke i NIA. la Sweinfurth, i acea mica
antilopli, cat un epure, pe care a vinat'o In
sera Somalis, prMcipele Dimitrie Ghica de la
Comaneeti i cu fitia säu Nichlae, In frumoasa
excursiune, atat de bine reueita, dar plina de
primtjdii, pe care au facut-o acum citiva ani.
Leii foarte- frumoei, mugeau astfel catre sear&
in cat cu adevarat ch-tf trecea un fior prin eale,
cu atat mai mult cu ct fundul gradinei dadea In
deeertul mare, pustiu pe care pana tarziu Incoace
leii l'au pastrat In puterea lor.
Vazand ceea ce se face la Cairo, am avut o du-
rere de inim i mi-am reamintit cu rueine cti
noi nu avem Inch o grädina zoologica In taro. sl
ch nici acum, cand am cautat sä o Infiintez cu
ocaziunea Expozitiei de la Filaret, nimeni 51 cu
www.digibuc.ro
CAIRO . 159
atat mai putin publicul, nu se ocupa, nu indeamna

nu 'silesc chiar guvernul si primaria, ta sari
hotareasca odata a face neva.
Politica si cartile, canna si politica, iata. marea
noastra nenorocire, din care rezulta intriga g Ca-
lomnia, lenea si hotia, obraznicia si dispretul si
cu_ deosebire lipsa de demnitate si de patriotism
st stagnatiunea. sau lipsa de o desvoltare serioasa
In multe directiuni.
Daca am fi ceva mai muncitori si mai la lo-
cul nostru, cate lucruri bune si utile nu am puteat
realiza I
Nu fan o adevarata Were de rau am parasit
acest oras, spre a ma intoarce, lasand in urma
inea atatea lucruri importante nevazute Inca
de mine.
MA magulesc Insa cu speranta ca voi avea fe-
ricirea sa ma intore Inca odata g sä. patrund
cel putin pan& la Asuan, pentru a studia tre-
cutul acestui popor, demn de toata admiratia
si recunostinta omenirei.
Mi se telefonase din Alexandria ca vasul va
trebui sa piece la 4 ore precis, astfel ca. era peste
putinta, dupa cum asi fi dorit, sa ajung cu tre-
nul de 4 si a trebuit prin urmare sa plec cu tre-
nul de 7 jum., dimineata pentru a fi in Alexan-
dria aproape de 12.
Sfatuesc pe compatriotii mei sa se fereaasch la
Alexandria de asa numitii Dragomanii care
poarta, scris acest nume la mama stanga si care
www.digibuc.ro
iner I)r. C. I. ISTRATI
n'au alta misiune de cat de a ciupi si dela cala-
tor 0. dela birjarul sau barcagiut de care ai,ne-
cesitate, sau de unde cumperi ceva.
Acest tip de Levantini, care a in floare mai
ales la Constantinopol, e tot ce poate sa fie mai
fart% rusine si mai insolent, reptil o. sau mojic,
dupa imprejurari...
Vrei sa ei la gar& un hamal, el se alatura pe
langa acesta avand aerul ajuth. la bagaj ; te
au In birja si-I intrebi ce cautd pe capra, el are
nerusinarea sa spue c e birja lui; ajungi In
port ca sa ei o barca. barcile sunt ale lui; cu
semne din ochi, "vorbind si dand din maini necon-
tenit, cant& sa profite de graba, nestlinta sau de
nerabdarea calatorului.
La Alexandria, cel putin, politia fiind bine
facutEt e destul sa le reamintesti acest lucru
pentru a-i aduce la sentimente mai bune. La
Cunstantinopol insa lucrurile stau altfel. Acolo
porful furnica de astfel de oameni. Nu e chip
sa faci 2 pasi, nu poti sEt te uiti la o casti, sa treci
la vama, sau sa ceri .0 deslusire until trecator $i
asa mai departe; fara ca levantinul care te ur-
mareste sEt nu se van In vorba, sa nu caute a
avea prilejul sa-ti spue ca te-a servit. Vezi cEt
totul e fals Inteansii, ca nu poti avea nici o In-
credere in ei, ca sunt capabili de on i ce, si
au o infatisare tot asa de desgustatoare ca si
cfLinii Constantinopolului.
Ii spui ca nu ai nevoe de dansul, el Iti face
www.digibuc.ro
CAIRO 161
o temenea sfioasä; di raspunzi mai aspru ca sa

te lase In pace, ei se apropie umilit avand aerul
ca-11 sculura haina; fi Intorti spatele ea sa soap!
de néplAcerea de al vedea, el te sterge pe la
Spate de noroi i te asteapta In cale surazator;
11 trimeti In fine botarat sa se plimbe, el pleaca
furios Mjurandude.
Pentru Mine fi priveam cu atat mai mutt des-
gj St. cu cat frai educe= aminte ca multi din
acesti prapaditl, ärä credinta, fara tara, si
fata cinste, ajunsese pe vremi domni sau a 101
puternici In tara noastra. Reptila devenise tigru
si cate Tele au suferit strabunii nostri dela acesti
levantini din Fanar I
Imediat dupa, dejun am profitat de ocasiune,'
pent= a visita orasul Alexandria i cu deoubire
catacombele dela Kom-Et Cho gala. Aceste cata-
combe aunt sapate in calcarul monticulului cu
acest num% pe care se gm un mic fort si care
este situat 1ntrun unghiu facut de canalul Mah-
rnudieb una din gurile Nilului.
Muntele In care se ail& aceste catacombe Kom-
El-Chogala, insemneaza, tocmaf muntele eu da-
ramaturi si acestea au fost descoperite nu de
mina vreme.
Ele consista dintrun mare put ce patrunde
tot Monticulul, pana sub nivelul apelor Niluluit
din care cans& este inundat, precum i o mare
parte din galeriile iaferioare.
Imprejurul acestui put se scobora printr'o scar&
www.digibuc.ro 11
162 Dr. C. 1. ISTIIATI
ciTculard care ptitrunde in mai =Ate, inciiperi
care au fost sapate In stalled. comunicand intre
ele prin galerii adesea destul de spatioase.
Patrunzi astfel In nenumgrate camere in care
gdsesti de reguld cdte 2 -morminte suprapuse,
consistand din sarcofage sdpate in piatra stancik
Fiecare familie, mai mare, avea camera SA, in-
tocmai ca. Intfun cimitir, cu deosebire cä aicee
totul se petrece sub pamant. Stance, este foarte
uscatd, astfeL cä Au este urnezeald de loc; in
multe parti camerile sau sarcofagele, Sunt-orna-
mentate prin frumoase sculpturi in piaträ.
Lticrtirile de desfundare ilu sunt incd terminate,
obiectele de valoare au fost aduse la muzeul din
Alexandria pe care insd nu am avut limp sd-1
vizitez.
Toate aaceste catacombe sunt luminate cu elect
tricitate, dar i aicea cdläuza tiu ese de loc pre-
atitd pentru a da deslusirile necesare.
Se crede cä aceste catacombe dateazd din al
II-lea secol al erii noastre i crestinii se adu-
nau acolo, la. inceput, pentru a se putea inchina-
In pace.
E curios aceat teren stancos, halt aproXimatiV
de 60-80 ,m. tocmai la gurile Nilului.
De sigur co, aceasta stinca, a constituit 0 insti-
ll, Iia Marea Mediterand in timpii geoldgici, se-
parata, cu total de continent, care ilasd si-ad all-
pit'a prin inaintarea necontenitä a deltei. De si-
Our Ca acum cateva milioane de ani, marea met-
www.digibuc.ro
CAIRO 163
sea pang la Cairo si acola emu gurile NiluluL

ScobarAndune la port, am trecut pe la coloana
pcmpeianA, unul din vechile monumente ale A-
laxandriei, inaltA de 27 m. cu un diametru de a.-
proape 3 m. si care este facutA, In granit rosiu
de la Asuan.
AceastA coloanä MO, dupb, cum. se constatA du-
pl blocurile de la baza sa, a putut j instalata de
Pompeir dar de sigurca este datoritd; ca lucrare,
vechilor egipteni.
0 multime de cuvinte turcesti, Irecute In uz la
nor! mahala, maiden, hamal, sacagiu, dragoman,
baci i harabagiu (birjarl, sunt curente slot
iar stradelele mai mici, poartA numele de Haret,
astfel, ca. pe toate etichetele stradelor mici, vezi
Haret EL._ adicA stradela cutare. Ca coinciden-
tk am gasit numele d-lui Haret biintfun jurnal
din lc calitate;, Le Phare D'Alexandrie, de la 7 Ia-
nuarie, alaturi cu acela a lui LAzArescu-Lecanta.
Se cauta anume a se dovedi asa numitele noastre
sfortAri nett nctuoase in Macedonia, bazan du-se
pe raportul d-lui Haret... de and era ministru.
DovadA CA: scripta manent, contine un adevAr
de care trebue a tine seama cand scrim.
Vaporul Trojan fiMd tot in mijlocul basenului,
a trebuit s. ne ducem din nou cu barca i astfel
ani avut ocaziunea sit tree pe lams& un cuirasat
en.glez, care sosise cu putin mai inainte.
Matelotii se scobotau cu rAndul pentru a se du-
ce In oras. Am rams uimit si'incAntat, VAzAnd
www.digibuc.ro
164 Dr. C. I JSTRATI
-frumuseta, cur6.tenia i prezentarea cuviincsiotA,
day hotratta, a acestor soldati, din care unii /carte
tineri.
In a$a condittuni de sigur c armata dezvoltb.
pe om $i cam zicea Napoleon J, 1.1 complecteazll
edi catiunea si'Worrusaza caracterul, servind ask-
fel educatiunei ge,nerale a unui wpm,
Ei erau plini de sänktate i veseli j faceau o
admirabila imprgsiune, ca $1. sunetele trompetei
de pe bord, care erau clare, armonice si bine exe-
cutate.
Ajunsl pe vasul Traian ne credeam deja In ca-,
sa noastra., pe pamautul 11011
Ce mdndru te simti s vezi la asa depo.rtare
steagul tarn tale fAlfaind pe un vas lrumos $i
despre care ai convingerea ca. este bine -con.dus.
Mind printre prin,ii sositi, am putut s. obser-
vilm graba cu care bärcile soseau la signalul de
.plecare, Intre care si un mic vaporas precum $i
o bara. cu steagul t4rii, 9.partinand agentiei noas-
tre din localitate.
Pe and toat 5. aceasta, lume lucra, pe and eram
supt impresiunea thotei ce s claclea, In aceastä
regiune, Intre diferite popoare si vtht intre iollo-
enta francez 1 cea englez6;. pe and vazusem
ca Egiptul e plin de oameni de afaceri, de indus-
triasi si chiar de scoli engleze, Tare fac- din fie-
care om un cetatean vreclnic $1. un luptätor in via-
tä, Iat. Ca apare o bang, cu un steag care'mi este
foarte scump, dupa acela al WU mele, era steagul
francez.
www.digibuc.ro
CAIRO 165
Darca se apropia mnit de vasul nostru i se opri

langh noi, cel putin o juinatate ord phnd am pie-
cat.
Ea era condusa. de 12 tineri, intre 18-20 ani, ca-
ra vhsleau cu putere, mecanicest6, abia vorbind
Intro ei. In catiul lor se afla un chlugär cu o
carte in mana, cu Un aer supärat t plictisit, ca.
o cobe rea in fata acestdr-tineri. Pe yasul' englez
suna armonios trompeta i voinicii Nati e3e In-
dreptau vhslind spre mal. In fata noastrh, avehm
irsh cresterea ieligioask, a tineretului francez,
chruia i se da directiunea de a fi mai inthiu p-
pista i apoi 'patriot.
Cat geniutrebuie sa alba acat, neani, al France-
zilor, ca supt o astfel de educatiune secularh, sâ
fi dat cugetatorii, bamenii de stiinth i. eroli ce
a ratscut i sa, fi produs inch, in revolutiunea
franceza. i cele ce au urmat, neathrnarea cugeth-
rii i atatea lute alese.
Din fericire acnm se pune bunh regulh E trist
a constata ch Cobea rea. s'a nipustit nu numai
asupra egiptului dar i asupra thrii noastre. Sii
deschidem
www.digibuc.ro
I ntoarcerea
Impdratul Trajan se pune In miscare la Ora in-.
dicatä si pe and brAzda marea cu iuteala, avand
si de astd data vântul tot in fata, cdci acum mi-
na _de la nord, Alexandria cu thrmul sdu acope-
rit de case, palate g moschei i incadrat in ca-
targurile vaselor, se dephrta de noi din ce in ce
mai mult.
Noaptea i a doua zi, -at timp puseram pentril a
tnce Mediterana si a patrunde in archipelag, spre
Smixna, vasul nostru a fost destul de miscat pen
tru ca un nepractisit ca mine sa fie nevoit a sta
mai mult culcat 1 chiar lard a manca, spre a in-
latura astfel lucruri mai displacute.
Din (And in and m'arn rddicat Ina pe punte,
mai ales dupd amiazd, band am trecut prin drep-
tul insulilor Kos,
Toate aceste insule, care erau mai nurneroase
in dreapta noastra, aveau acelasi aspect de IA-
mant, de o culoare gdlbuie, adeAea stanca g cu
foarte putina vegetatiune pe ele.
www.digibuc.ro
168 Dr. C. 1. !STRAP
Dacà vre-o datci ar fi posibil sd puteM sa, ne.
Insusim una din acute insule pentru serviciul
nostril maritina i pentra a putea sä depunem
märfurile, noastre la dispozitia tomerciului, mic
a/ Archipelagului 1 BA avem 1 un port roman,
desigur cd. cea mai indicatä ar /i insula Kartot
(Niliaria), care ocupd partea centrald si se afld
In dreptul insulei Samos.
Insula. Karpatos at fi prea depärtat 1 ar avea
imPortanta sa numai pentru vasele merit care
an merge- In Anglia mu la Hamburg.
Am convingerea ca serviciul nostru anaritim,
desvoltandU-se cum trebue, va sosi momentul
cand- un- port rornanesc s'ar putea procura pe una
din aceste insule, care daca, ne-ar apartinea In to-
tal ar putea fi transformtd i Infro frumbsä vi-
1.1giaturd departatd, pentru iubitorii nostri de chid-
torii a pentru cei care din cauza boalei nu pot
s. 'sufere lernele grele.
Cerul era uneori acoperit cu nori, mai ales spre
coasta Asiatica si am putut observa din nou l cu
aceastd ocaziune ceia ce am vazut mai intai In
jmul Smirnei si a douazi dimineatd, aproape de
intrarea Smirnei la Klysomene.
Se vede cu usurinta td. norii ce se athina In ju-
rul piscnrilor, chiar nu totmai cele mai Inane,
Sunt de o culoare neagra, care la nal nu se obser
Vd. de nkt numai fn timpul furtunilor marl. Acolo
aces.ti nori se Mead a se Imprdstiati cu Usurinta
si stand aproape 2 ore pe pulite am Observat ne-
www.digibuc.ro
INTOATICEREA 169
pontenit cum In directiunea coastei asiatice si pe

deasupra insulelor, catre seark neri de un ne-
gru pronuntat se perindau necontenit in fate noa-
'strti, tare mai de. care cu figuri mai fant,pstice,
adesea ori intrupand fprma unor dragoni gi-
gantioi sau altor animale marl din epocile geo-
logice.
-Cine stie dac6, nu 5 aceste fenomene meteoro-
logice eu influentat asupra poetilor i cugetato=
rilor eleni.
CAtva th:01) marea era linistitä i art avut ferici-
rea stt observ un frurnos aptis le soare.
Cu cat acesta se scobora in stange noastrk
mai jos la orizont, cu atAt globul sku se de-
finea mai bine si razele sale care dadeau luciului
mlril un aspect argintat, deveneau tot mai pu-
tin suparatoane ochilor.
Globul se fame tot mai mare si de o culoare
eyrie, intensk iar 1a un-moment dat se Wing. ca
&vine eliptic, apropiindu-se prin partea infe-
rIoara- de pamAnt.
Irnediat, cci aceste SchirnliAri- nu -thtinuian_
mult, paru ca capul sferic al unui cilindr ce
vsea din apa, inconjurat la partea .isuperioarg, de
oercuri concentrice aurii, In care. Ia partea mijlo-
cie, alte globuri solare, Odin ce in ce mat lprtite,
pan5, ce eaptdau forma discului, se ridicau ii us"
suprapuindu-se.
th aAlas timp pe langq, razele in stea ce se res
Drag pe cer, 9 hula dkra lurnipoasa aurie ge in
www.digibuc.ro
170 Dr. C. 1. 1STRAT1
tthdea dela acest soare fantastic situat la orizont
Dana la vasul nostru, De cand In dreapta si in
stanga marea capatase o culoare ro ametlt, de o
fruniuseta de nedescris.
In dreapta noastra Insa rnarea deveni neagil ca
cerneala.
Incetul, cu Incetul; soarele disparea lot mat mult,
topindu-se parch In ocianul De care-I atinsese;
efectele luminoase ce-1 Incoronau deveneau din ce
In ce mai Dutin complicate si fantastice, Dana ce
In ultimul moment un snop de raze luminoase
mai Hari acolo, unde soarele disparuse, pentru a
se Intoarce regulat la fiecare 24 de ore.
Culoarea ametistä a märii Inceta si ea, odata cu
aceste raze, si gateala Oceanului Mat de frumoasa
si mareata disparu In o clipa cu elementul da-
tator de lumina, de putere si de viata, la suprafa-
ta pamantului.
A doua zi de dimineata, vasul nostru se oprise
pe o mare Jinitit t pe o zi splendida, In fata
carantinei instalata de turci la Klisomena, pe o
mica insula, legata de pamant printr'un drum de
aproape un km. si juin. Intre 2 ape, Mut artifi-
cial pe o radicatura de fund de mare. In apropie-
re se afla orasul Vurla.
Instalatiunea carantinel consista din mai multe
barace si case In zid, presarate dealungul tarmu-
lui, lipsit cu tolul de vegetatiune.
Medicul nostru Imi spuse 0, ate o etuva de des-
infectare, cu bäi 1 ca este astfel instalata In cat
ae putea s primeasca destu1 bolnkv11
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 171
Doctorul carantinei, german, se afla la Smirna

unde a stat toat& ziva, astfel c& pe vas, ne Vent
un doctor grec, fiint& hursuza, i dup& cat am
aflat fdr& nici o pregatire special&.
Astfel de medici greci se afla numai in oraselul
Vurla vre-o 5-6, pentru 3000 de locuitori, trItind
ca vai de ei.
Imi Inchipuesc ce pregatire aveau, depe iatrosi
care limp indelungat si iinpreun& cu c&tiva me-
dici nemtl i ovrei, constituiau corpul dof toritor
nostri de pe v'remuri.
Cine ar crede ca am avut veterinari, r&masi dela
armata Austriac& de ocupatiune, dela 54, acum
numai 50 de ann i care nu numai cit practicau
medicina umann la not dar ajunsese chiar me-
dici primari de judet
Doftoraful nostru, care era galben i bolnav de
raul de mare, cad venise pe o barca, cu valuri
destul de agitate pentru un vas mic, se multumi
sall ea cafeaua neagr& spre a se intari, caci dela
noi avea sit treaca cu barca; sa s& inspectezevai
de inspectieun alt vas ce se alla la o distant& si
mai departata.
Serviciul acesta de carantina este nu numai o
trista formit, dar o adevArata necuviinta stiinti-
flea.
Se obliga a se scobortt la tarm si a trece la bae
sl lucrurile la etuva, numai personalul inferior
si calatorii dela cl. a III-a.
Acoti oameni sunt dusi cu barcile ordinare
www.digibuc.ro
172 Dr. C. I. ISTRATI ..
st dusi un km., adesea pe o mare.foarte rea, fn

conditiuni nu numai rele, dar primejdioase, de
oarece n'au nic un mic vaporas spre a face ser
-viciul acesta. .
Acum trei ani, 2 surori franceze din Constan-
tinopol, fete tinere i frumoase, /urn fnecate in
acest mod si in urmn Ingropate pe insulä, c And
marea le aruncd cadavrele.
SMile pentru du§ erau Insä red., astfel Inc lit a
trebuit ca doctorul Pncurarul, medicul vaporului,
sa cearn a fi mai Intiliu IncnIzite.
Oameni nevinovati, risca astfel o pneumonie,
s'au sa se Inece pentru o formalitate idiot:Ltd si
care nu servä la nimic din punctul de vedere al
cprirei epidemiilor.
Presupun chiar, cn, cei scoborati la caraitinA
ar ft desinfectati perfect, dar cum ramane cu va-
sul In care a stat ei i In care se refntorc; cum
rdmane cu obiectele, mobilierul; etc., cu care au
fost i vor fi din nou In contact.
]q ce oare ciurna ar fi boala clasei a III a ki
1.1.1 ar Indräzni sa se apropie si de cei din cf. II a
st din cl. I-a? .
Acclo aflarlim ca daca ne ducem la Smirn% va
trebui sa. mai facem o zi carantinä, de care ca
un copil murise In acel ores de ciumn..
S. spunea fnsd, de toti, cii medicul local Meuse
aceasta declargie pentru... a clipata 0 lirn tur-
ceasca diurnn pe zi.
hi astfel de conditiuni Intelegem cti total e 0
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 173
tristrL formalitate costisitoare, plictisitoare J Wit.-

Wiloare comerciului.
Acestea imi reamintira fapte ciudate el care
spai ca nu se mai petrec, ce se Intaplau ei in
tara noastra nu mai departe de acum 30 de ani,
de pilda, and un colonel, la spitalul militar, ce
se afla pe strada Stirbei-Voda, unde acum e co-
mandamentul corpului de armata, venind adesea
tarziu la vizito, de dinaineata, se multumea sa fa-
cit vizita In =dial urmator: deschidea ua salo-
nului, In care se aflau 16-20 de bolnavi, se uita
conform grad.ului, la nenorocitii de soldati bol-
navi i striga cu vocea hotarata., repetatur omnial
Pas sa nu se Indrepte racaniil
Chiar acum 20 de ani, vazand cit medicii de
plash, nu se due pe la comune, nici chiar spre a
iscitli condica de prezenta, care li- se aducea la
tact, se luase dispozitiunea ca condicile sa fie
tintuite pe masa, spre a nu se mai mieca.
Care nu fu Insa mirarea medicului inspector,
mernbru In consiliul sanitar superior, and Intal-
ni pe drum un calaras cu a masa In spate.
Opriztdu-1, observa ca era condim cu pricina,
care calatorea, cu masa cu tot, pe spinarea calara-
eului, farti cal, la reeedinta medicului de plasa,
care tot se Incapatina sa creada ea serviciul sau
consista sa petreaca cu sub-prefectul i sa isca-
learca condicile comdnelor la reeedinta sa.
S. fim multumiti ca la noi Invatamantul medi-
cal a facut progrese man i ca conetiinta indivi-
www.digibuc.ro
.174 Dr. G. I. ISTRATI
duals j general& opresc pentru moment sti. se
rn'ai petreaca lucruri de astea. Gel putin o doresc.
Pe aceasta insula medicul german a gdsit o or-
chidee, care de altfel e destul de raspandita. In
localitate si care produce o floare ce are aspectul
unei albine.
Este curios de stiut ca o astfel de -orchidee s'a
gasit si in judetul Prahova, de o doanina, acum
ativa ani i in realitate Planta inflorita, la pri-
ma vedere, cla impresia de a fi acoperita cu albi-
no pe panne florale.
Coasta litoralului de la Vurla i pan& la Smir-
na este frumoasa si presarata din loc in loc cu
locuinte sau sate.
Am stat o zi intreaga, pe vas, in dreptul acestei
localitati, cad nimeni dintre noi nu a avut cu-
riositatea sa vada de aproape instalatiunile cara-
tinei turcesti, nnici sa riste a fi rasturnat cu bar-
ca a a i se intampla ceea ce pdtse bietele fete
Inecate In aceasta parte.
Plecasem din I3ucuresti pentru a ma odihni,
dar avusesem atatea de vazut, In cat adesea ori
seara, cadem de oboseald. Gel putin aceasta era o
osteneala fisica, care I avea rolul Mu fata cu o-
boseala intelectuala de caie ma resimteam. Din
punctul de vedere insa al adevaratei odihne tru-
pesti si intelectuale, trebue sa spun sa singura
zi de o adevarata linjste a lost acea petrecuta
in aceasta regiune.
Am putut chiar constata un fapt ciudat Ca noap-
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 175
tea mai multe persoane nu au putut sti doarmti bi-

ne, tocmai din extrema \1iuh:4e In care ne aflam
fa% cu sgomotul In care trAlsem zilele anterioare
ei cu deosebire In otelul dinCairo.
A doua zi de dimineatä plecartim la Smirna
pc, un timp admirabiI. Frumosul Golf se presents
in toata fermeatoarea lui frumusete, Incadrat cu
coline destul de radicate, pTesarate cu locuinte
ei pe care se puteau observe numeroase vii bine
ingrijite.
In curând aparu In fundul golfului orasul
Smirna nude ne am scoborat pentru a lua deju-
nul si a visita ca.teva puncte In detaliu.
Trgsurile In Smirna sunt niste marl celeste cu
4 locuri, de fabricatiune austriaa sau engleza,
cu total In disproportie en rnicimea cailor, care
insti au mutt sAnge arab. Ace5ti cai due totusi a-
ceste grele veliieule, Inctircate adesea cu 6 persoa-
ne, pe locuri aride i pe drumuri cum nu-mi
inchipui sA fie mai rele.
Dupg ce-am mai vazut odat5, bazarul 5i mai a-
les grade. Franca care erau foarte Insufletite,
de oarece ne aflam In preziva anului noir, .dup4
ce am vizitat marele depozit numit pe nedreptul
fabrica de covoare, ne am .1us la ruinele cetAtuei
de stil Bizantin, de pe a5a numitul muntele Pa-
gns, unde fusese mai Inainte o acropola. si In va-
lRa de altiturea marehri circ Roman.
Calea ce duce pAn6 la o buna Inhltime, nu este
tocrnal rea si e coprinsa lntre (tetra rAncluri do
www.digibuc.ro
ziduri inalte, ziduri 5n care nu arare ori se ob-
servil pietre frumoase tucesti, luate din cimitirile
vecine si pietre mult mai vecht cu inscriptii
grece. - .
Pe coama superioar4 a colinei drumul este cftt

se poate de rtiu astfel Vi la un moment dat, roa-
tele intra Wink' la butuc In noroi si trftsura abia
putu fi scoas5.. $i sti nu uitani a acest drum tre-
ce acolo printre 2 rtinduri de case din mahalaua
trrceascli. .
Acest deal are o multime de ruine si pretutindeni
se vad pietre cu inscriptii sau care au servit la
crnstructii marete.
Un mic cimitir turc, situat in dreapta drumului
are In el un mormânt care este vizitat anual de
un mare numär de credinciosi.
Acesta este-grosolan fäcut, vopsit in verde, cu
o radichtura deasupra, acoperitit cu carpe dupg
obiceiul musulman.
LaMusulmani trece drept mormAntul unui slant
al lor, pe arid se pare el confine In el resturile
unui episcop al Smirnei, ce a suferit martirul pe
rug pentri; apararea credintei sale.
In aceste cimitire si chiar Mug& mormantul
In chestiune se aflä admirabili chiparosi: Cupre-
sus, cat e sunt cei mai frumost arbori din locali-
tate-
TTrintle marelui amfiteatru roman se vo.d bine
si panti acum cativa ani se aflau That trepte In
piatr5., care toate au fost luate k.i intrebuintate
pentru construirea raselor clip Smirna,
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 177
lle aci calea se ridica iar la deal pana ce ajun-

gcni la ruintle vechii constructiuni bizantine. Ce-
tatea aceasta era de.tul de mare cu o porta de
intrare pe strada, destul de bine conservata, si
Su ziduri groase si turnuri masive a carol- intre-
buintare nu o poti intelege.
Totul este un morman de ruine, uitimul turn
mai Irian zace cazut de cativo, ani, din cauza unui
cutremur Di pretrele sunt regulat scoborate si crt-
rate pentru diferite constructiuni.
In curand daca lucrurile nu vor fi oDrite, nu
va mai ramanea nimic din aceasta constructiune,
In care adese ori se vad bucati de marmora scul-
plate s'au scrise luate desigur din vechia Acro-
pola.
Vederea ce o are calatorul de aicea este In ade-
vats feerica. Si-mi Inchipui frumusetea acestei
co: ine in timpurile vechi, dominate de construe-
tiunea Acrapolei, ziditti. In marmora alba.
Afara de Neapole nu cred sa fie o alit& locali-
tate mai frumoasa.
Intreg golful Smirnei se Intinde la picioarele
colinei, pan& In adancul marii. Toate coastele la
dreapta si la stanga, cu muntii lor, se apropie,si
si dau mans In acest punct, la baza caruia Smir-
na se intinde cu portul si mahalalele sale, De cand
la dreapta In fund, se vede cartierul englez dela
Burnabad, iar la ptanga, in josul colinel, se ob-
seiva o vale Intinsa Yu care In departare se za
re*te maestosul apeduct a limparatului Alexandru
Macedon, 12
www.digibuc.ro
Ce splendoare ar fi dceastlt regiune dacd viate
regulata, ordinea si curtitenia unui popor civil-
zat ar lua locul haozolui ce sirnti ca se afla acolo.
$1 fried Smirna este unul din centrurile cele
mai fericite din Turcia Asiaticd. Acest deal asa
de bine Inzestrat de naturd si pe .care se vad vii
si grAdini cu smochini si mdslini, este acoperit
acuma de o multime de casute mizerabile, insta-
late acolo, de mahometanii, ce au fost nevoiti sti
pArdseasca insula Creta.
Tot acolo se poate observe In apropiere un mor-
mAnt alcAtuit dintr'o adevarata clädire de piatrd
si lardsi cu o ridicAturd deasupra invelit in car-
p? vechi.
Acel mormAnt conttne resturile unui rabagiu
care avea chiar altiturea mica. sa prdvälioard pen-
tn., cAltitori si care dupd moarte in Ingropat a-
colo g declarat aproape sMnt. Dupd obicehil mu-
su man, e o datorie ca flecare credincios sd i pue
u piatrd pe mormAnt, ceia ce explicd fonn7rea
acestei movie, idee care desigur nu poate piecR
dela credinta crestind: fie-i Mina usoard.
Ne an, scoborAt In urma pe drumurl deeul de
rele, la stanga pe talvegul opus, mai Intain prin-
teo regiune absolut urAtd, de pletre vdrilte f,4 l
coaste ce nu servesc la nimic, si care desigur ar

prtea sd serveascd pentru gradinarii minunate
do pomi roditori. 1
PC acest drum se IntAlnesc adesea caravane

mici si numeroase mori pentru scoaterea uleiultii
91 clipar de mdsling,
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 179
Toll crdatorii cu aceste camile purtau l armele

atarnate la umdr, dovada vadita a nesigurantei.
La un moment de opriie si pe (And observant
mai de aproape aceste frumoase ulnae, auzii
un aunet ciudat $i displacut, un fel de ragartura
produsa de unul din aceste anirnale. Mi s spuse
ca animalul Muse apa, adica ca din stomacul
rezervor de apa trecuse o parte din acest lichid
sectiunea in care se I ucea digestiunea.
In curand ajunseram la apeductul lui Alexan
diu Macedon, care este o admirabila lucrare, limi-
t& la partea mAjiocie, constituita de 3 arcade RI-
piapuse SI cu cf intindere respectabila.
Luciarea este solidi', $i estetic facuta $i e atat
de bine executata Dick prin conducte sOse$te apa
si acuma, revarsandu-se tocinai pe deasupra ra-
pei pe unde tiece apeductul $i constituind astfel
o mica cadere de apa.
Drumul face in urma la stanga, pe malul unui
raulet, spre a inconjura Masivul ce ne desparte
de Smirna $i spie a intia In ora$ prin paitea 0-`
pus& cu mult mai la nord Est.
Toata aceasta vale, care vara trebuie sa fie ad-
rnirabila, e &opera& cu gradini de pomi roditori,
iar in stanga, la partea mijlocie, pe coasta arida
a n asivului acoperit de pietre rostogolite, se ob-
serva o biserica greceasca, Inconjurata cu zictult
niari si groase, adevarata cetatue si la care se
pcate patrunde cu oare care greutate.
De aici trecuram spre Apeductul floman da
www.digibuc.ro
180 Dr. C. I. ISTRATI_
torit data nu ma insel lui Trojan, lucrare facu-
ta cu mai multa soliditate, dar care nu are situ-
eta tot asa de En& ca a apeductului lui Alexan
dru, care Eind si mai in josh]. \Tali, a trebuit sd
fie si mai inalt facut.
CAteva mori sunt asezate pe gai la acestei vM
si adesea ori gäsim in succesiunea grddinilor,
mici instalatiuni de vat% pentru publcul ce dore-
ste a petrece in aerul liber.
De aici pan& la Smirna, toata partea dreaptd
a van este acoperita de splendide gradini de por-
tocale, care intre zidurile imprejmuitoare se ara
ta ca un desis verde inchis, presarat cu mfi de
purtocale, atatea globuri aurii, in incantatorul
cadru de verdeata.
Nici nu se poate o priveliste mai frumoasa $1
ochii nu se mai satura de a prvi cu nesalfm acea-
stit mandra infdtisare.
Pdtrunseram din nou in Smirna si prin car-
tiErile noua ce le vedeam pentru intdia oara si
in care gradinele cu portocale Iticeau pendant"
cimitirelor cu chiparosi.
Trecurtim din nou pe la asa numitul pod al
cat avanelor si ramanandune-destul titnp, schim-
barani trasurile $i inaintaram in graba spre Bur-
nabad.
Most nou cartier este sitpat pe coline, la sud-
vestul coamelor inalle, ce acoperd din spre nord
amilleatrul mare al Smirnei.
Burnabad este un oras de vile, 4in care unele
www.digibuc.ro
INTOARCEBBA 181
admirabile, cladité In rnijlocul unor parcuri

splendide, localitatea e säntitoasa i curatd, mai
racoroasa decal Smirna, de care e departatd de
vre'o 5 km. legat d. printr'o sosea curata, presara-
t d. cu case i gradini i pe deasupra cdreia obser-
vatorul- vede portul si cadrul Intreg al golfului
si orasului Smirna.
Cand te Indrepti din Smirna spre Burnabad,
mai ales primdvara i toamna, cad acum timpul
era exceptional de rece pentru acea localitate, o
multime de gradini publice, sunt pline de mu-
zici, a de mii de oameni care es zilnic seara la
aer si mai ales sarbatorile pentru a mance pe iar-
bd verde.
Aceast d. parte de jos nu e Insd. tocmai sandtoasä
de Dare ce ea este situatã pe ptimant de umplu-
turd pe un loc castigat asupra marei.
Locuiterii de la Burnabad sunt In majoritate
engleji, instalati In modul cel mai comod, avand
la dispozitie cai d calarie, admirabile echipage,
biciclete si automobile, ce necontenit circula pe
aceasta aosea. Ei au la dispozitiune st o linie de
cale feratti a multi, In mod clandestin legaturi
telefonice cu Smirna, de oarece astfel de dracii
nu sunt permise In Turcia.
Gratie calduzei atn putut intra Intr'unul din
aceste parcuri apaetinand unui englez, astäzi
mai de multe ori milionar si_ care actlin 10-12
ani, debutase ca comisionar sirnplu.
Vila era de toata frumuseta si iustalatd cu
www.digibuc.ro
tot comfortul modern. Parcul era adinirabil. Fi-
cusi i palmieri de toata frumusetea, camelii
marl cat copacii si la 31 Decembrie, erau Inca
trandafiri Infloriti pe cand maslinii si mandari-
niI purta., nwneroase fructe. Avuram astfel pla-
ceiea sa mancam mandarine luate dupa pom.
Peste tot alp& canalizata si bazinuri pline cu pesti
aurii de China O.. cu. plante apuatice.
In fundul parcului era o deschidere pentru esi-
rea pe un mare loc descoperit pe care se aflau
instalate extrade In fata carora colonia straintt,
dar i indigenii jucau toate jocurile engleze pi
americane, la tnoda.
Buinahadul nu este locuit numai de englezi si
europenl, dar cu deosebire i de armeni bogati si
mai ales de tuni tineri care de catva timp au o
singura femee legitima i traesc In relatiuni
sociale cu europeni a chiar la fel ca si acestia.
Intorcandu-ma la Smirna am observat patrulile
turcesti ce circulau pe aceasto. sosea. Aspectul
nehrtinit al soldatilor se explica prin faptul ca
aceasta gendarmerie, se pare ca traeste mai mult
din mila locuitorilor din Burnabad, de oare ce
Statul turc o plateste de tot neregulat.
Am vazut Inca de rIndul trecut, la trecerea
noastra prin Smirna, trupe de infanterie care ple-
cau In Macedonia a avui atunci prilejul sa ascult
o raterhanea, adica, muzica minter& turceasca,
care ante pe o pieta publica, pe cand trupele se
in Larcau.
www.digibuc.ro
1NTOARCEREA 183
Mi-sa parut printe executanti multe figuri stre-

ine, dar ceea ce m'a surprins mai mult era .seful
da orchestra, pe care la prima impresie 1-am cre-
zut orb. Privirea lui era fixa, o figura smeada g
ciupita de varsat, stand nemiscat, cu cautatura
fixa si cu mainile In jos si abia din and In cand
eland numai dintr'un deget, In mijlocul soldati-
lor ce faceau 'Tata Imprejurul sau.
Pe c and ne Intorceam In glaba la debarcader,
cad deja Inserase de mult, am vazut patrule cir-
cul5nd unite pe cheiu si lumea discutand In
giupe, dar explicatiunea n'am avut-o de cat De
vas cand am aflat ca Kiamil Bee guvernatorul
Smirnei si fost ministru, om cu oare care cultura
si Inaintat In varsta, se refugiase la consulul en-
glez.
Singur acest fapt, denota starea sociahii i po-
litica din Turcia. Kiamil Bei aflase prin spionii
sai, ca un ordin sosise de la Constantinopole,
pentru afi arestat i probabil, dupa obiceiul lo-
cului, anuntat adoua zi ca s'a spanzurat singur
In inchisoare.
Se vorbea chiar de o revolutie in Constantino-
pol, cats ce vazuram a doua zi ca nu era exact.
Se cunoaste din telegrame si ziare cu cata gre-
utate Kiamil Bei, obtinu, gratie guvernului en-
glez, garantarea vietei sale, pl'ecum i darea in
judecata a lui Fahim Bei, om de incredere in sfe
rale inalte si care se pare ca opera cu o lipsa. de
scrupuluri n adevar revoitatoare, ;n cat a tre-
www.digibuc.ro
buit ca Germania sa intervind pentru a fi depdr-
tat
Din toate acestea usor se poate deduce restul zi
cele ce se petrec la Constantinopole si In Mace
donia.
Populatia din Smirna se .pregdtea sä serbeze a
jtmul anului nou. Din intamplare vhzut un va
poras cam de un m. si juindlate, facut In lemn si
hartie, care se luera In pridvorul unel case de ma-
hala. Aflai cd acest vaporas, vaporacht, curn II
numesc grecii, Impodobit cu lumandri, este dus
de b5e4andri pe la case, in ajunul anului nou si
colincla cu el inttcmai dupd cum la noi se face
cu buhaiul sau cu capra. Dovadd c5. fiecare se
inspirit din mediul In care trdeste.
Chiar ziva observasem la cofettiriile din stra
dele mari, unde se gdsesc Inca cofeturi ca la noi
scum 50 de ani, representand, pere, ridichi,
cdpsuni, etc., cd se trimeteau tave cu bomboane,
acoperite cu o basma speciala, intocmai cum
se Mut In Moldova, In copildria mea, pe cand
aceasta basma purta numele de Casincel, pand
era In land.
Era la noi timpul salului de Dumbuc $i a
atator obiceiuri orientale ce au disphrut fat& cu
none obiceiuri I cu invazia industriei occiden-
tale.
Plecaram seara din Smirna spre Constantinopol
sidupa o noapte destul de linistitd, a doua zi
de dimineMd, cand puturam s fini pe punte,
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 185
vasul nostfu pdxasise deja de mult postul de

control si plutea In Dardanele.
Ajunserdm curand in dreptul orasului Galipoli,
situat pe trirmul European. Malurile stramtorii
Dardanelelor, de sigur, din catisa temperaturei
mai radicate, nu sunt locuite asa de mult co, ace-
le a-le Bosforului, care fiind situate mai opre
nord si mai expuse crivdtalui sunt cu mult mai
rOcoroase In timp-nd verei.
De altfel aceasta stramtoare este formata la
stringa numai de o lungd esiturii de pa,nfint
(neninsulaj pe a cdreia coasta iasui1eana se
and situat, cam pe la mijloc, oraselul Galipoli.
Cel ce se sue Ins& pe creasta acestei ridicaturi
are o vedere feerica, privind de o parte Darda-
nelele cu coasta Asiatica, iar de partea cealaltä
Golful Saros cu coasta Europeand.
Intraram Indata in Marea de Mai mara care e
de o frumuseta exceptionald $1 care.in unele lo
curi este destul de larga pentru ca sa se piarda
din vedere amandoua td.rmurile.
Apare nu tarziu insula Marmara, precedata
o Inconjurafd de insule mai mici sau stanci
isolate.
Insula aceasta e constituitä dintr'o colosald
stanyis, lung ie vreo cativa km., si acoperita
cu o vegetatiune pipernicitd,
Treceam pe land Wilma in dimineata zilei de
anul nou si o vdzurdm acoperitä cu tdpada pe
piscurile sale mai Inalte, temperatura ffind re-
www.digibuc.ro
186 br. C. 1. 1STRAll
lativ rece pentru aceasta regiune, ceia ce se ex-
plicd prin viscolul tu zapada ce venise pan& la
noi in tard din nou i despre care fusesem Incu-
nostiintati la Smirna.
Pe aceastd insuld se afla numai un mic sat
In care se addpostesc lucratorii carierii de mar-
morn, de calitate destul de blind., ce se exploatea-
zö. acolo.
Din cand in cand rani vanatori din Con-
stantinopol se duc acolo. mai ales In timpul tre-
cerii prepelitilor, caci ele se duc prin aceastd
regiuni, urmarind cbasta europeand, spre a se
scohord. prin cea asiatic d. pand mai la vale.
Ca vdnat local se afld numai o varietate de
potarnichi.
Dupd ce incunjurardm insula de Marmara apu-
cardm drept la nord spre Constntinopole i coas-
tele incepurd din nou sd se mai apropie.
Se pot observe din depärtare la dreapta cdteva
insule mai midi, intre care insula Prinkipos,
a Orel ridicaturd deasupra Mdrii este truncheatä
astfel, in cat prezintd aspecttil unui vechiu cra-
ter din Auvergne.
Apare Indath, la stInga, tdrmul cam lipsit de
Vegetatiune europeand, pe card se vede un oräsel
mic Sant-Stefano, ia mult mai in fund un mo-
nument destul de Ina lt, alcdtuit dintr'o coloand
alba.
El indica pand unde inaintase rusii la 1877 si
In acest ordsel se incheiase primul tratat ruso-
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 187
turc, cu un continut nefavorabil i nemägulitor

pentru noi, tratat care a foot supus In urmä con-
gresului european de la Berlin.
InaintAnd in apropierea Constantinopolului
se vede Edi-cule, adica cele P turnuri, un ortisel
mic, am cape ca o inahala din Constantinopol, un de
fusese inchis Domnitorul Constatin Brancoveanu
cu fii sal i unde si fu ucis de turci, in fata Sulta-
nului, dupti unii, cad dupa. altii aceast5, mons-.
truoasa. executiune s'ar fi facut in piata pe care
se aiVi eel( aria egipteana.
Vasul inconjura promontoriul pe care se afla
Stambulul pentru a intra in port.
Vederea Constatinopolului si din aceasta parte
este admirabill.
Biserica S-ta Sofia si moscheele spiendide ce o
inconjoaik se vad de departe 1. aspectul este im-
punlitor. Trenul se vede circultind pe partea in-
ferioara a colinei Uncle se vad turnuri romane
al5,turi cu cele genoveze si un zid puternic ce
ridict la deal, aparaxid cetatea din aceasta parte.
Regiunea ocupatit cu deosebire de vechea rese-
dint& a sultanilor si care se ell tocmai in partea
unde se afla vechiul Bizant, este, dupa mine, cea
mai frumoast din acest ores.
Se vede insti ca imediat incuria administratiu-
nei locale.
0 corabie inecata de mai multi ani. se vede
cu partea anterioarit esind subt apa, chiar canto
coasta Stambulului, in care multe constructiuni
www.digibuc.ro
188 Dr. C. I IST1IAT1
vechi si neIngrijite ar fi trebuit sã dispard. de
multd. vreme.
Vaporul se opri In port, fait de a acosta, vasul
Principesa Maria"' fiind deja la debarcader.
Imediat un Slep se apropie pentru a desedrca
Mina care fAcuse caldtoria cu noi la Alexandria,
din pricing eli echipagiul nu avusese timp sd o
descarce la prima trecere. AceastA deschreare
third pan& tarziu in timpul noptei.
Din Smirna plecase Inaintea noastra cu 4 ore,
vaporul societAtii egiptene Chedivul, care he
cc.ncureaza pe aceastd linie.
Nu stiam despre acest lucru nimica: dirnineata
fiind pe punte, observai un vapor care cduta a
merge cat mai iute, dupli fumul negru ce esea In
toiente dupd Cosul vasului.
Vaporul Traian" Ii ajunse curnd pentru a'l
depdsi, astfel cd el sosise aproximativ 2 ore dupa
not.
Personalul vaporului nostru era foarte mandru
de superioritatea vasului nostru si constataiu cu,
fericire sentimentul de mandrie nationald ce a-
veau pentru vasele noastre si a superioritdtii de
care erau convinsi, fata cu adversatii. Acest
fapt a lost observat In mai multe rAnduri.
Cand trecuram prin dreptul Rodostului Intrebai
de ce vasul nostru nu se opreste si In acest port.
Cineva din personalul inferior al vasului, Imi
rAspunse Indath cd, In aceste porturi mici i ne
Insemnate, nu se opresc de cAt vase bulgdresti si
grecesti, adica vase de mana a doua.
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 180
Tot astfel o doarand vhzand pe tur lnarinar care

voia sh, radice tin steag pe catarg, Intrebh, dach
ridich pavilionul turceac, de oare ce intram In
Censtantinopol. Ai, turcesc, fu ihspunsul mate-
lotului, care phrea a el dicteazd la Constantino-
pol, este semnalul vapoarelor de iuteald, Dentru
ca s ne fax& loc mai curând, de oare Ce nol
suntem cu poeta.
De altfel rnatelotii noetri, care mai toti sunt
fosti soldati, pe cht sunt de cuminti ei asculth-
tcri pe bord, pe ate sunt de amarnici ei ternuti
In certurile din porturi.
Cand a fost serbarea de la Galati, & comisiunei
durihrene, un vaporae de rhzboiu francez, se
afla In localitate. Dintr'o pricinä sau alta, ma-
telotii lar se luarn la bhtae cu ai noetri, care In
Invalmheealti, vazand pe francezi c scosese tesa-
le puaerh mana pe niete reteveie ei ramaserh
sthpani pe câmPul de luptti.
Pacea se Mut ins& cu usurinth ei Intorsi la
Constantinopole, matelotii francezi, cari aveau de
regulat o veche socotealh cu niete mateloti greci,
se servirh de aceleaei arme, Insotiti chiar de
chtiva romani, si le traserh o sfânta de bhtaie
e, la roumaine".
Nu de mult Inteo cafenea din portul Constan-
tiropolului se iach, o ghiceavti urmata de o bhtae
foarte serioash, Intre vre-o 5-6 romfini de pe va-
sul Trojan" 1 vreo 20 mateloti engleji. Engle-
jii, Inchiseril usa pe dinhuntru, scoasern armele,
www.digibuc.ro
1.90 Dr. C. I. ISTRATI
find si cam bet! 1 atacara pe romani. Politia
tuaceasca, privea indeferenta pe ferestri, unde se
aflau i alive romani speriati si Ingrijiti de soar-
ta camarazilor din nauntru.
Lupta fu sãngeroa t cu urmari de plans.
Una dintre_tomani, un baiat tartar de vre-o 18
ant se repezi furios cu un cutit intro engleji, rani
la randul sau pe vre-o cativa din ei i ucise.trei.
Acest matelot se refugie la partea Shperioara a
constructiei, de teama polifei, unde gasi pe un
englez ce fugise In timpul luptei. Acesta crezand
ca vine sag omoare l pe el, scoase singurul
ban ce mai avea lu punga si 11 oferi, cerand-i
gratie. -
Dar aerul rece de afara, oroarea .celor petrecute
si teama comuna de Inchisore Ii impack pentru
a cauta scapare impreuna.
Cala ce-i curios este ca turcii sunt absolut ne-
pasatori pentru astfel de omoruri intre ghiauri.
Matelotit _nostril plimblati pe la consulat fura
DUi in libertate i asasinul, din frica sau din
sentimentuI de aparare, se alese numai in, tara
cu departarea din personalul vasului.
Petrecuram astfel anul nou pe vas, fara a ne
scobora In oras, caci find tarziu nu aveam ni-
mic de vazut si nu ne-am fi putut intoarce sa dor-
mim pe vas, de oarece cum hisereaza barcile pint
oprite a circula.
0 parte dintre ai nostri se dusera la o repro-
zentatiune dramatica a unei trupe italiene, care
a doua zi plea cu noi spre Bucuresti.
www.digibuc.ro
1NTOA10EREA 191
La masa cautardm sa bern cdte un pahar cu

*ampanie in stiniltatea Majestdtei Sale Regelui,
pentru prosperitatea tarii si pentru fericirea fa-
miliilor neastre. Comandai o firma strilind care
costa 17 lei butelia, crezand co. nu au sampanie
romaua. Care-mi fu bucuria viizdnd ca chelnerul
1mi recomandd sampania Rhein de la Azusa care
este ncelenta si care cdpatase la Expozitia noas-
tra, cel mai mare premiu. Ea mai avea marile
antagiu de a costa numai 7 lei sticla.
Petrecuram noaptea pe bdrd si privind Con-
stantinopolul, luminat de altfel destul de rau;
cu ochii mintii vedeam aceastä frurnoasä capi-
teld, curata cu strade mari, cu parcuri, cu che-
uri magnifice i luminatd cu electricitate.
Vedeani un Col stantinopole, oras de comeroiu
$i fericire, trecdtuarea 1ntre Nord si Sud si intre
doud continente.
Acesth va fi Constantinopolul viitorului, va fi
Bizantul rendscut din cenusa sa $1 adaptat nevoi-
lor actuale si infrumusetat de toata maestria si
comfortul de care dispune omenirea actuala.
A doua zi de dimineatd plecardm la ora 10, cu
di.-131ticere de a ne fi murddrit picioarele si a
fi capatat din nou desgustul celor ce se pot vedea
lit cateva ore pe stradele acestUi ora$ si Tara in-
sa a fi putut reusi sd vedem museul.Huntaium",
care este muzeul imperial. Acesta dupd, toate des-
crierile celor ce 1-au vizitat, are obiecte de o
valcare exceptional/1.
www.digibuc.ro
192 Dr. C. t. iSTRATI-
Vazui cu aceasta ocaziune si tramvaiul din

Unstantinopol, care nu cred sIt aiba perechea
sa in Europa. Inchipuiti-va o cutie mare si mur-
dara, un fel de trasura pentru puscariasi, la ca-
re ar fi Inhamati call lui Don Quichotte si a lui
Sancho Pansa. E peste putinta sa-ti stapanesti
ram) la vederea acestei fantasmagorii.
Othita cu noi plecara din Constantinopol, pe
pc langa o trupa italiana si alti calatori si doi de-
legati ai societatii de consum, care se dusesera
acolo pentru a organize o reprezentanta .51 in a-
cest ores. Cunoscui cu aceasta ocaziune pe un
taniir macedonean, om cu mull& energie si pri-
cepere si care va organize cred sucursala locala
a societatei de consum.
La plecarea mea avu bunatatea a-mi oferi cati-
va stacoji frumosi, caci se stie ca la Constantino-
pc.1, aceste curstacee siint Je toata frumusetea.
La Intoarcerea prin Bosfor contemplai din nou
aceastrt admirabilö. positiune, defiland atat In
fete Constantinopolului pana.la Terapia, asezate
pe malul stang, cat si a Beilerbeiului si Scutari,
care se afla pe malul drept. Tocmai deasupra Scu-
tariului si a frumosului sau cimitir, care este 0
adevaratar padure de Cupresus se vede o nouti
instalatiune cu drumetri de acces facute In ser-
pentine si care este Mil o locuinta imperiala
facuta de Sultanul pentru unul din fiii sM.
Indepliniram ultimile formalitati la esirea din
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 193
Rosfor.si vasul nostru patrunse majestos pe Ma-

rea Neagra, care printr'o rara minune, la aceasta
data si cu vantul de nord, era ca un adevarat
lac .
Fiind mai deprins deja cu calatoria pe apa
avui fericirea de a putea sta pe punte mai tot
timpul.
Incetul cu incetul, malurile disparura In urma
noastra; muntele gigant, ca mice adevarata ma-
rire, aparu din ce in ce mai falnic, parca ar fi
avut inenirea de a priveghea din departare eele
ce se petrec pe aceasta.mare Mai adesea ori neli-
nistitä. In curand si várful sau disparu in valuri
sr pluteam din nou pe Marea intinsa, fara o un-
m a de pamant Si cu un cer frumos.
De cand cu istoriile din Rusia, comerciul din
Odesa a scazut asa de mult in cat vasele rusesti
pe marea neagra sau pentru Rusia au devenit
rani de tot. In toata calatoria noastra, de la Bosfor
la Constanta, n'am intalnit de cat la inceput 3
vase din care 2 cu panze.
Este o fericire sa plutesti pe Marea Neagracand
e linistita, dar e una din cele mai rele marl pe
timp de furtuna, caci, mai ales la aceasta epoca,
se adacga viscolele cu zapada, care intuneca vaz-
duhul, ternperaturile scazute, care fac ea valurile
sa inghete pe vas, conducerea sa devie dificila,
periculoasa si adesea ori se intampla ca vasele
sa pluteasca In largul marii ca niste vedenii fa-
r% a se putea orienta sigur, sau sa se adaposteasca
13
www.digibuc.ro
dupa ate un cap de mal, cu deosebire l Kadi-
Agra, and Insa rise& de a se isbi de stanci sau
de a fi aruncate pe %rm.
Pe and plqteam In largul marei, fax& O. In-
talnim nici o pasare, lista de odat& ca observ Un
fenomen curios. Niste pesti, caci a,sa Ii crezusem
la Inceput, destul. de marl., se repezeau de la mari
departari, din dreapta si din stanga, asupra
partii anterioare a vasului, astfel In cat cadeau
aproape perpendicular pe vas. Ei soseau, absolut
säiind pe deasupra valurilor, astfel ca cu o pus-
c&,,un bun tragaciu, ar fi,putut sa'i vaneze. M'am
uitat in jurul vasului si-i vedeam prin tranQpa-
renta apei, la mai putin de 1m. adancime, cum
se apropiau de Invelisul acestuia.
Comandantul Perieteanu, si mai multi care erau
acolo, Imi spuser& cä aceste animale cari sareau
In galop pe deasupra apei, nu erau de cat
delfini l ca ei au mania de a sari In preajma
vaporului 131 nu numai de al urma distante mari
dar a se Intrece cu dansul. Uneori delfin.ul, mai
ales cand vasul e de dimensiunl mai mici, se
pune cu coada Inaintea vasului si face astfel ca-
latorii de mai multi km.
Kraut aproape pe la jumatatea distantei pana la
Constanta, cand fuiu Intrerupt In contemplatith
nea rnea de o persoana, purtind o uniform& spe-
cial& si care 'mi Inman& o telegrama.
Am lost surprins pentru un moment, caci ui-
tasem cu desavarsire ca pe vasul nostru se afla
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 195
instalat un biurou de telegrafie Mr& sarrna. Te-

legrama venea din Bucuresti, de la 3 prieteni
ai mei, care mo. ajutase mai mult la munca pen-
tru reusita expozitiel i cari-mi faceau surpriza
placuth, ea prin o telegram5, tra.nsitatk sl'mi u-
reze un bun an nou, tounai pe cand stiau a va-
sul se afla pe la mijocul m.rei negre.
Profitai. de ocaziune pentru a mg scobor S. cu
bine-voitorul telegrafist In cabina sa, unde vit.
zui instalatiunea telegrafick si prOfitai de oca-
ziune pentru a rtispunde imediat si a multumi
prietenilor mei.
Un brat de parghie fu miscat de la un aparat
si In cateva secunde Constanta ne raspunse co, e
&tent& la cele ce i se vor comunica. Telegrarna
fu transmisä g in aceia5i sear& fu primitk la
Bucuresti,
Descoperirea lui Marconi e din cele mai im-
portante ca teorie, iar din punctul de vedere
practic, ea este capitala.
Gratie acestei telegrafii, mii de vieti umane vor
fi scãpat de la moarte si omul fsi mareste mij-
loacele sale de comunicare... si de actiune.
Din punctul de vedere fiziologic i Psiholo-
gic, sugestiunea si comunicarea gandirei la dis-
tanta, pot fi explicate cu mai multä usurintg..
prin aceastd descoperire ca prin undele lui
Her.tz.
Telegrafia far& alma, permite astazi ca pe
vasele ce fac curse mari, spre exemplu din Eu-
www.digibuc.ro
ropa la Mexic, sa se transmits. regulat In acest
mod toate noutatile care sunt distrihuite zilnic
printr'un ziar cotidian ce se inaprima pe bord.
and inoptase bine, dup a. ce am trecut in fata
Mangaliei, Constanta aparu micuta dar frumoasa
vasul nostru Incetul cu Incetul ajunse la mal.
Eram sositi In taxa.
Temperatura la Constanta nu era rece, atat pe
cat ne.asteptarn si in Dobrogea nu cazuse zapada.
Parasii cu parere de rau vaporul Traian" pe
care calatorisem cu atata placere l gratie caruia
recastigasem In buna parte odihna si sanatatea.
Apreciai cu atat mai mult curatenia, regulari-
tatea i bunul mers al serviciului, cand ful ne-
voit sa ma scobor pentru a lua trenul.
Mrag chiar special atentiunea ministruluk de
lucärj publice si directiunei C. F. R. asupra Ce-
le: ce urmeaza. Intre sosirea vaporului st. piece-
rea trenului, calatoikil sta 3 ore, cum cla D-zeu,
caci ora fiind Inaintata, nu mai poti ramanea pe
vapor uncle de altfel se Incepe de Inc lata, Incarf
carea petrolului, care cere mult timp, curatenia
vasului, si darea de seam& a personaIului In-
sarcinat cu economatul.
A mai sta In astfel de neregula este all pierde
buna impresiune ce ai.
Pe urmä i acesti oameni au nevue de odihna,
ceci din Alexandria tdt timpul au fost ocapati,
Uncle dar sa se adaposteasca calätorul?
In mica constructia din port nu e nici o camera
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 197
curata i libel% l incomodezi personalula In lu-

crarirle sale.
Trenul In loc sa fie gate si Inclzit, e totdeauna
In formatiune, g cand la 1 din noapte am putut pa-
trunde in transul, vagoanele erau Inghetate Si
aLia peste o ora au Inceput a fi incalzite. Va-
goanele sunt murdare, lampile defectuoase, si la
compartimentul meu, usa nu se putea Inchide
cum se cade, $1. latrinele ea la noi.
Cred ca nu trebue ca publicul nostru sa tolereze
mai mult, aceasta stare de lucruri, care se ob-
serva de catva timp la C. F. 11., caci nu dorim ca
trenurile noastre sa ajunga In starea tramvaiuri-
loi. din ConstantinopoL
La ora 1 plecaram i obosit, adormii putin.
CM:id m'am trezit trecusem deja podul i aid-
toream, de altfel destul de iute, pe carhpia BI-
raganului.
Ducandu-ma In fundul culoarului, vazui. prin
usa care nu se inchidea bine, un nor de zapada,
par'ca ar fi viscolind, ea era Insa numai arun-
cata In sus de pe sine de iuteala trenului.
Campia era bine imbracata cu zapada, cerul
cu stele, si gerul puternic. Eram In Romania,
care se prezenta tot astfel ca si in ziva plecarii
mele.
Cautai sa ma culc, sa adorm din nou, dar
gandul meu fugea la campiile verzi, acoperite cu
gram si trifoi, din delta Nilului I cu deosebire
la frumoasele grädini de portocali din Smirna.
www.digibuc.ro
Dar nimic nu oboseste mai mult, dupa. mine, ca
uniformitatea si continuitatea.
Fara a fi sovinist, iubesc mult mai mult cli-
matul Orli noastre In care putem gusto. In mod
fermecator toate placerile celer 4 anotimpuri
Cerul nostru.e tot asa de frumos ca a al ori-
entului.
Noptile noastre, cand sunt Inge late, fie vara,
cand aerul este Imbalsamat de flori; fie lama,
cend dupa credinta romanului stelele sclipesc
Imai tare pe cer, din cauza gerului, ele sunt ad-
mit abile si luminate de luna cea Wee, duc la
pcezie si dragoste.
Ce popor arc povesti mai frumoasa ca al nostru?
Mesterul Manole a Miorita, fac cinste ori ca-
lla neam.
Ce popor este mai dragastos, ca al nostru, care
pentru femei a creat pe Ileana Cosanzeana, care
are fratia de sange, pentru prieteni si care tot-
deauna, In timp, a primit cu bun& vointa si cu
bratele deschise pe toti oropsitil soartei.
Dace mediul face pe om a daca romanul cum
Il stim e destept a bun, aceasta se datoreste tarii
sale frumoase si climatului ales In care traeste
de secoli.
Primaverile noastre, au un singur cusur acela
de a fi prea scurte; toamnele noastre care sunt
fermecatoare, pot sa multumeasca pe omul cel
mai greoi.
Verile noastre, pline de lumina si caldura ce
scot din pamant holde aurite si din arbori, atatea
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 199
poame variate si gustoase,. pot fi oare comparate

cu arsitile tarilor calde, cu chinUrile cdldurilor
din Cairo, si asa mai departe.
Erne le noastre, care ne reamintesc climatele
reci dela nord, au a ele farmecul lor: vanatul,
sdniatul, darea pe ghiatd, sunt atatea placeri ce
nu se cunosc la sud, unde un arab din Egipet, zi-
cea cd mult ar da sa vadd a el zapada.
Adaogati la aceasta linistea relativa a munci-
torului, povestifea inchipuita si fermecatoare a
bismelor noastre, In jurul caminului si veti ye-
Elea cat farmec are viata de iamb.. ,
Daca In Egipet palmierii erau verzi, ceilalti
arbori erau tristi si cu frunzele cazute, ca iarna
la noi.
Daca la Smirna, privirea 'ti era fermecata. de
anumite locuri, de gradini cu portocale, aldturi
vedeai campul uscat a restul arborilor cu frun-
zele cdzute. Dar ce poate fi mai frumos de cat
a privi la noi iarna; and arborii si padurile
sunt acoperite vi chiciura si and supt un scare
strälucitor campia std. Intinsd supt hlamida ei
alba si strdlucitoare, pe cand arborii, ca nista co-
raluri extra-ordinare, cu flori de diamante, fas-
cineazd prin frumusetea lor privirea calatorului.
Tara noastra ocupa cea mai frumoasa regiune
de pe suprafata pämantului, aceia de a trai stand
pe boo, iand pe rand in fiecare an, atat viata cu
soare a celor de la sud cat si viata ernaticä a
celor de la nord, avand numai cat trebue a in
mod prielnic din acestea, pentru campie a om
www.digibuc.ro
si fiind scutiti, atat de dogoreala cumplitä a cal-
durilor mari, care Intretin aiurea de$erturile
fierbinti, cat si de gerurile cumplite alA nordului,
care stanjenesc viata, aproape In total, in partile
de sus.
S. ne iubim deci tara, 0, o ingrijim mai mult,
caci putine popoare au fericirea sa alba la dis-
positiunea lor o ma comoara.
Trenul sosi In fine In Bucure$ti, dupa ce ob-
servai ca -se oprise inutil prin toate statiile mici
si ne Insemnate $i pang. $i la Pantelimon $i Mo-
gosoaia.
Dimineata era foarte rece, caci iarna aceasta a
lost grea g mai lunga ca de regula.
Am convingerea Insa ca gratie acestei zapezi,
recclta graului este asigurata si ca avern multa
sans& ca si recolta de porurnb sä fie bung de
oare ce, avem pretutindeni o mare reserva de
apa In parnant $i troeni de zapadä la munte care
vor Inlesni formatiunea si caderea ploilor In
timpul verii.
Ma scoborai cu fericire acasa la mine un.le ma
asteptau copii, cu care pentru Intaia oara nu
facui anul nou Impreuna.
Trecui prin biroul meu, caci totda'una, am o
deosebita multumire sufleteasca, cand gasesc o
numeroasa corespondenta. -
Data aceasta, asteptarile mele depaseau orice
dorinta, caci masa mea de lucru, era plina de
tclegrame, epistole $i carti de visita, de la bunii
$1 vechii mei prietenii si colegi, $i de la nume-
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 201
roase perscane de valoare, din tara si straing-

tate, cu case avusei fericirea a lupta Impreuna a
gratie carora expozitiunea noastrit de anul tre-
cut. In contra asteptarii tutulor, putu sa fie asa
de mandra a am convingerea, ca va Intemna o
epoca In evolutiunea noastra, prin rezultatele fa-
ricite ce s'a dobandit cu'aceasta ocaziune.
Dar, sunt pete a In scare, a din nenorocire sunt
multe In starea noastr5. social& actuala. Toat5.
bucuria mea fu amarata, cand pe deasupra tu-
tutor acestor hart% observai trei citatiuni noua,
din care una dela sectiunea corectionala, care
imi aratau In mod vadit a era proceselorsi ce
procese Dumnezeulece se tot intenteaza, co-
misariatului si Ministerului de Domenii, nu
era sfarsita Inca.
Am Insa nadejdea cit putem zice 1 noi Ca
morarul din Postdam: Avern judecAtori la Berini,
adica, In cazul dalata, In capitala tarii noastre.
Indata am font cuprins In acelas angrenaj de
tot soiul de datorii si ocupatiuni, care de care mai
ciudate. lath de ce am respuns la putini din cei
ce gindise la mine cu ocaziunea anului nou, si
sa-mi fie ertat, ca cu aceasta ocaziune cel putin
sa transmit prietenilor toata iubirea si toata re-
cunostinta mea, precum a acelor ce m'au ajutat
!Mr' o opera de seam& si romIneasra.
Inca un cuvant.
Serviciul Maritim Roman, este o creatiune nu
numai fericita, dar absolut indispensabila marl-
nei noa.tre militare si desvoltarii noastre eco-
numice.
www.digibuc.ro
So. pastram cu sfintenie memoria lui Grigore
Manu, intemeetorul acestui serviciu, om cu ve-
deri largi, mare patriot si roman de seama.
Amiralul tutingiu, cum 11 numeau adversarii
sal, stramti la cap, va fi o figura care va creste
tot mai mult in stima noastra cu cat ne vom in-
telege mai mult interesele.
Primul vas nou, ce vs urma sä fie comandat, va
tiebui sa. poarte numele i portretul sau. Cea
mai elementara, recunostinta ne ohliga la aceasta.
Pe langa vdsele mari de viteza, s facem, cat
mai curand, vase mici care sit duca marfuri $i
chiar persoane, oprinduse in porturile de mama
a 11-a si pretutindeni In Archipelag, unde vom pu-
tea sa desfacem produsele noastre.
Sa cautam a avea in Smirna, Saldnic, sau Intr'o
insula mai de jos, un delposit al nostru, mai
principal, de fainuri, stpirturi, petrol, etc., la
dispozitiunea furnisorilor si nevoilor locale.
In toate aceste centre sa profitam de prezenta
fratilor nostri Macedoneni pentru ai grupa inpre-
jurul intereselor noastre economice i nationale
$i a face astfel Ca exportul nostru sa castige In
importanta, iar influenta noastra sa capete o vaza
noua.-
Bilete cu preturi reduse, sa fie puse la dispozi-
tiunea calatorilor, in anumite timpuri ale anului
$i organizate excursiuni 'Cu un program hotarat
de ce se poate vedea la Constantinopol, Smirna,
Salonic, Atena, Iafa, Erusalim, $i Alexandria-
Egipt.
www.digibuc.ro
INTOARCEREA 203
Consulii nostri din orient si agentii serviciului

nostru maritim sa fie pusi necontenit In curent
cu nevoile noastre si sa tie guvernul In curent
cu toate necesitatile locale: de diplomatie, de pa-
rada a de consuli de forma, ne-am saturat si sa.
fie buni Domniele lor a imita pe colegii lor din
Bucuresti, care regulat prin 'rapoarte amanuntite
Intretin guvernele lor respective cu tot ce-i inte-
reseaza in tara noastra. De altfel valoroase lu-
crari publicate de curand arata ca si ai nostri *si
Inte leg datoria.
Imi mai permit ea atrag atentiunea compatrio-
ti'mr mei :
sa calatorim mai mult In tara noastra, pentru
a o cunoaste mai bine, caci atunci vom iubio mai
cu putere.
S. nu trecem hotarul numai pentru a petrece
si Imprastia banul muncei romanesti, dar sit La-
ma sacrificiul unei cheltueli strict necesare, a-
tunci numai cand avem un scop hotarat de urmat,
care sa serveasca direct sau indirect tarn noas-
tre.
Cugetatorii, istoricii, archeologii, si.oamenii de
stiinta, industriasii si comerciantii nostri, sti se
foloseasch cu deosebire de serv. maritim roman,
imntru a studia punctele cu care este In legatura.
5i, am convingerea, ca nu vor putea de cat sa.
profite din aceasta, calatorie: cu totii vor de-
veni mai prevazatori, mai circomspecti, cu mai
multa putere de Intreprndere si cu mai cald pa-
trirotism.
SFIRSIT
www.digibuc.ro
TABLA DE MATERIE
Pag.
Introducere 3
Bucure§tiConstanta 17
Pe imphratul Traian" spre Constantinopol 27
BosforulConstantinopol 45
Plecarea la Smirna 67
Drumul spre Alexandria 93
Cairo , 119
Intoarcerea 167
www.digibuc.ro
BIBLIOTECA pentru TOT!
este o publicatie enciclopedica, In care
Igi gisesc loc lucririle vechilor cro-
nicari gi scriitori români, opere lite-
rare moderne romine IA strane, lu-
criri gllintifice, pedagogice gi de edu-
catie.
Directiunea BIBLIOTECEI pentru
TOTI" primegte spre publicare orice
lucriri, In cadrul tendintei sale de
popularizare.
Manuscrisele gi coresponclenta pri-
vitoare la Directiune se von adresa
directorului BIBLIOTECEI pentru
TOTI", la Libraria-editoare LEON
ALCALA1, Bucuregi.
www.digibuc.ro
BIBLIOTECA PENTRU TOT!
9
volume reunite si legate elegant in panzà,
oari pot figura in orice biblioteck
--
Opere complecte, de loan Creangl . . . 2.50 .
De prin veacuri, de Carmen Sy Iva . . . 1.

-
.
Nastratin Hogea 0 Povestile lui Mos Albu,

de Anton Pann 9
Poesii complecte, de Vasile Alexandri:
. "Volumut I, Poesii lirice . , . . 2.50
. ... I " IL ,, ,, 2 50
, III, ,
eroice 2 50
Povesti alese, de Andersen )
Fragtnente, de Caragiale . . . . . 9
Nuvele i Povesti, de Carmen Sylva . . . 2.
Cugetdri asupra popoarelor vechi, de Buzo-
ianu 1 50
Modele de discursuri, de G. Adamescu . . 2.
Ovidiu, de Vasile Alexandri . . 1.
Schite §i Nuvele, de Vasile Popp 1

Dictionar franc& roman, de Urechie . . . 5.
7 Englez-roman, de Calligari . . . 4.20
Teatru, de V. Alexandri .
9_ .
Elea 0 Manoil, romane de Bolintineanu, -

legate impreunk ... , . . . 3. . .
Scrisori cdtre V. Alexandri, de loan Ghika , 4.

Teatru. de Haralamb G. Lecca
Teatru, de Moliere . . .
.
Romania pitoreascd, de A. Vlahutä . . . . 2

. ...... 2
3
.
. .
Dama ca Camelii, de Alexandru Dumas . . 1.75

Poesii, de Octavian Goga (premiate de Aca-
demia RomAnd) . . . . .
. . 1 25 . .
Poesii,Epistote,Satire, de G r. M. Alexandrescu 2.
Nuvele. de N. Gane,,Volumul I . . 1 25 . . .
Cantece 0 Plangeri, de Mihail Zamfirescu si

Doruri i Amoruri, de Deparateanu . . 2.
Poesii, de Mihail Eminescu . . . . . 1 25 .
Povesti i Nuvele, de Mihail Eminescu . . 1.25

Ctocoii vechi i noui, de N. Filimon . . . 2.50
Dinviafameseriasilor,de Popovici-BänSteanu 1.25
www.digibuc.ro

Bucureşti-Cairo - Note de Călatorie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bucureşti-Cairo - Note de Călatorie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

524-325

g'`,111 "" ,VIPZ:

Libraria Editoare LEON fiLCI9L/gY 141

apare in flecare säptAmitnä ate un volum nou

p9rtanta, ce ant- capatat cu aceasta-ncaziune, e din

Ilubogatirea creditorilor, nici generosi, nici ro-

comfortabile si s'a no.scut vilirithurk roifiântt, de

desaeord cu munea ee a derms spre a ereia nu nu

zeive aceste piete, aläturi Cu alte popoare din

Dela Asuan pAna la Alexandria, dela Alexan

ani, au lost citite din nou, astfel cä o Intreaga

tentasi pentru comunitatehipta national& ,

( el ce observa de aproape pe un Grec sau Ov-

tparte mult pe Greci, Ii spuneam ca Grecii sunt o

Din ace.,1 punct de vedere Englejii sant de ad

La not canalisari ie pot face cu. usurinta având

de soareinstalatiuni cu amoniacar putea sa

C:lisent de curand numai brosura d-lui inginer

s'au putut face de exemplu la Romula (Resca) din

Odata scoborati cu trenul In port, calatorii free

Chiar la noi 3. Mihail $utzu, fostul director ge

nu se gasea tin buckler roman, astazi nu sunt lo

mare patriot gree, sa spue anume ce neajunsuri

cortenith. miscare, unirea cerului cu ocRanul la

care, Infxuntand totul if duc acolo unde voeete;

toare; totul pe pamant a lost schimbat de aceasta

Incetul cu incetul se putu usor distinge un

Cu ochianul se putea vedea un punct alb

calitala tureeascd. Brancoveanu mi se pare ca.

ziceam in inima mea, ce paradis p&mantesc a

face imposibila ori ce trecere prin Bosfar, tot

Tocmai and faceam aceste reflexiuni si a-

panze, de un aspect foarte frumos, se Incruci-

fära a mai auta sä patrunda mai deaproape.

nunat, terminat jos pe o. intindere mare, prin con-

mit Humaium $i Muzeul public si in acele Clbitrit

o administratiune omeneasca ca acela pe tare

suprafata de pe cheu, pe care. se pusese sclndurI

le, facute In diferite chipuri, ce se pun pretutin-

ca s primeasca atelele cu pui, care Wit In mij-

mu sit te sui la stanga pr4n o constructie speciala

du-ma spre a ne cobora, multimea porumbeilor ce

Daca monumentul, privit mai ales de sus, pare

Am päräsit aceast 5. moschee pe o alt& parte,

La Smirna unit din acesti arbori ce am vazut

sau sant reflectate de apele golfului, and tantarii

VazAnd regiunea rnuntoasg, sub un cer mai tot-

In prezent, cu agricultura noastrd extensivd,

corpuri chimice, vandute In comert, de care au

culori vegetale, feta cu cold vApsite cu culori de.

cu products streine, adesea cuprinse sub denu-

fructului in centimetri, unele depasind 6-7 c. m.

dusa decal prin o alimentatiune .avuta In lacelas

prcvenind dela pergam, el care, deaigur era

putea 136. face fericirea copiilor 1 s scoata larg

stiu rom&neste i cred ca acest port care este de

decor de teatru, depkrtanduse necontenit de vasul

capul de odata cu vasul.

S'a indicat nenumarate metode i medicamente,

sensatiune curioaso_ care fin! producea impresi-

vaporii de ai56. ce se adunä asupra baltilor din

nol aid din contra esti magulit de inaltatorul

Vasul nostru ajung6 de regal& cu cate-va ore

7acteristicb, rasei arabe i Insotite de. gesturi $1.