CC -PLAVTICOMOEDIREv ()L.

3 3.
www.digibuc.ro

COMEDIILE Lvi
T. MACCVS. PLAVTVS.
IN ROMANE$TE
DVP TEXTVL LATIN AL LVI

W. M. LINDSAY.
DE

ELIODOR CONSTANTINESCU.
DOCTOR IN LITERE. PROFESOR.

VOL. III.
MERCATOR. MILES GLORIOSVS. MOSTELLARIA.
PERSA. POENVLVS.

1933
Edltura P. Anastaslu II Gr. Petrescu
Rannlcu-Valcea.

www.digibuc.ro

Tip. Gutenberg

HOMINUM INMORTALIS EST INFAMIA :

ETIAM TUM UIUIT QUOM ESSE CREDAS MORTUAM.

Perim, V. 355-56.

www.digibuc.ro

-)0.MERCATOR.
(NEGUSTORUL).

www.digibuc.ro

PERSOANELE:

CHARINVS. ADVLESCENS.
ACANTHIO. SERVVS.
DEMIPHO. SENEX.
LYSIMACHVS. SENEX.
LORARIVS.

EVTYCH VS. ADVLESCENS.

PASICOMPSA. MERETRIX.
DORIPPA. MATRONA.
SYRA. ANVS.
COCVS.

Charinus. Tanr.
Acanthio. Rob.
Demipho. Batran.
Lysimachvs. Batran.
Rob Biciuitor.
Eutychvs. Tardr.
Pasicompsa. Curiezana..
Dorippa. Matroana.
Syra. Matuee.
Bucatar.

tunes se petrece la Athena

www.digibuc.ro

MERCATOR.
REPREZENTATA INTRE ANII 200-190 A. CR. (P. LEJAY

G. MICHAUT).

I. Piesa din greceste. Originalul grec : Emporos al lui Philemon.

Mercator, pe romaneste Wegustorul". Titlul are legdtur cu actiunea,
intrucat eroul principal este un tanar, care se indeletniceste cu negotul
eroina este o roaba, cumparata de el. (Mercator, subst. verbal, dela
inercor cel care face negot, cel care cumpara). Are prologus, fa
-corpul piesei, la inceput, pronutqat de un actor cu rol in piesa. E un
prolog autentic.
II. Cuprinsul. Actul Hu. Tanrul Charinus, trimis de parintele sau
tiupd negot, se reintoarce acasa, aducand cu sine o roabl frumoasa,
s'o iubeasca fara stirea printilor. In lipsa lui, batranul se duce la corabie, da cu ochii de fata i, la vederea ei, se redesteapta intr'insul
focul tineretii. Intamplarea aceasta e povestit tanrului decatre robul
Jasat cu paza ei (Acanthio). Deaci aflm totul ; banuim cant ce o sa
urmeze.
Actul al II-lea. Batranul Demipho, cazut in doaga tineretii, isi owesteste unui vecin iuhirea. Ji cerceteaza copilul, propunandu-i sa-i vanza
roaba pentru un prieten ; la obiectiunea tnrului, ca nu e de vanzare,
pentruca a adus-o pentru maica sa, sa-i fie Insotitoare, caul va iesi pe
stradd, btranul ii raspunde ca e prea frumoasa pentru asaceva. Tanrul,
vazand staruinta parintelui sau, se indreapta cu ruga catre Uil prieten,
Eutychus, sa-1 ajute, s se duca s cumpere el fata, ca pentru sine.
Actul al Ill-lea. Ca sa-si ajute prietenul, vecinul Lysitnachus cumOra ca pentru sine roaba adusa de altar. Profitand de faptul ca sotia
era dusa deacasa, la mosie, duce fata la el, asacum li fusese vorba.
Btranul indragostit se hotraste s cinsteasca isbanda printr'o masa.
Actul al IV-lea. Tandrul Charinus and dela Eutychus isbanda pdrintelui sau. De disperare, se hotrste sa-o piece in lume. In acest
timp pica dela mosie pe negandite, Dorippa, sotia lui Lysimachus si
421d cu ochii de fata. Dead scandal. Cana s se desvinovateasca Lysimachus, lea vin i bucatarii, marind astfel i mai mult scandalul.
Actul al V-lea Disperarea lui Charinus, hotarit a pleca In lume. Eulychus, ca sa-si salveze prietenul, intervine si convinge pe Denztpho
s cedeze, dand tineretului dreptul la viata. Batranul intelege, vede ca
e ridicol i cedeaza.
III. Aceeas tema casi in Casina: Lupta dintre tata i fiu pentru
aceeas femeie : Un batran indragostit este ajutat de un prieten, care-i
imprumuta casa. Alcesimus din Casina este Lysimachus din Mercator.
Sunt deosebiri mari In tratare : Aci, cei doi eroi, tatal i fiul, stau fata
in fata ; acolo, fiul e absent si inlocuit cu maica-sa l lupta se da prin
cci doi robi, cari stau pe primul plan. In Mercator sotia batranului nu
are niciun rol ; rolul ei este implinit de sotia celuilalt, de Dorippa,
<care ia rolul Cleustratei, din Casina. Sfarsitul si el se deosebeste.
In Mercator btranul se rusineaza, cedeazd ; in Casina merge panla

www.digibuc.ro

sfArsit. Tonul iards diferd : Mai mult calm, mai multd decenta i bundi
cuviinta in comedia de fatd.
Desi, ca ntrig, e mult mai ingenioasd farsa, pe care sotia i-o joacd
bArbatului, In Casina, creAnd mai multd viata, mai multd miscare, mai
mult umor, insd, lupta, care se dl, in Mercator, direct si pe fata intre
cei doi IndrAgostiti, e mai dramaticA i ar fi putut crea situatii cu ade-

vArat dramatice, dacd ea s'ar fi putut da deschis, pe fata, fiecare reslamAndu-si dreptul sdu la viald ceeace nu et-A cu putintd fata de
moravurile deatunci. AsA cd totul se reduce la o luptd in surdind, ca

tendinta de a-se pAcAli unul pe altul. Dar si asA, e pentru intAia oara,.
cAnd tatAl i fiul stau fata in fatd, luptA si la urmd fiul invinge. Scena
IntAlnirii e destul de interesantA (v. 364-468).
Conflictul acesta dintre tatd i fiu 1-am mai intAlnit i aiurea. Plautus pune problema aceasta in patru comedii. In cloud (Asinaria, Bacchides) conflictul abid se deseneazd, sfArsind repede printr'un tArg rusinos PArintele ii lasA copilul sA petreaca, dar sA-1 poiteasca i pe
el ; in celelalte cloud (Casina, Mercator), conflictul existA, se dd o lupta..

Dar, pecAnd in Casina el se topeste in farsa, pe care i-o joacd sotia,

In Mercator, desi e cevA mai mutt, insd conflictul se pierde in ridicoluly

cu care se trateazd tema : fiecare alearga la supterfugii copildresti, ca
sd-si ascundA &Wu! adevdrat.
IV. Eroii. Acelas paralelism : Doi bdtrAni, doi tineri, cari se ajutd
unul pe altul Un tAnAr indrAgostit, Charinus, un prieten, Eutychus,
care II ajutd ; un bdtran stricat, Demiplzo, care umblA sa ia iubita propriului sAu copil si un vecin, Lysimachus, care il ajutA, ca un al doilea
Apoecides din Epidicus, ori Alcesimus, din Casina. Eroul principal de
apt este Eutychus, pentrucd el lupta, el birue la urmA, ludnd locul sclavului obisnuit. E o figura simpatica. O altd figura simpatia e parintele
sAu, bAtrAnul Lysimachus, care e fericit la urma c'a scApat din buclua
i
iartA sotia.

V. Morale. Si aici, casl aiurea (Asinaria, Bacchides, Casina) se

pune aceeas problema de educatie, cu aceeas morald : BAtranii ajung
caraghiosi in pretentia lor de a face pe tinerii la bdtrAnete, pentrucA
fiecare vtirstei cu pleicerile eiu (v. 984).
VI. Caracteristice. Una din piesele, in cari Plautus a pus cel mai
putin element roman, deaceea comedia de fata ne dd o ideie cat mai
adevAratd despre comedia noud greceascA. Demn de relevat : 1) Intriga
nu e dusa de un sclav, ca de obiceiu ; 2) prologus in corpul piesei,.
pronuntat de un actor ; 3) un personaj din actul 1-iu, Acanthio, e pus
numai pentru expozitiune, deaceea dispare. (casi Thesprio in Epidicus,
Artotrogus, in Miles gloriosus); 4) aluziile la moravuri (v. 401-411 ;
817-829) ; 5) nebunia din dragoste a lui Charinus (parodierea amorului) dela v. 840-955 i visui lui Demipho, cu care incepe actul al
Il-lea. Nebunia (la fel in Casina, Cistellaria, Menaechmi), leinul (Curculio, Miles glor.), visele (Curculio, Miles glor., Rudens), sunt mijloace
dramatice obisnuite in comedia veche ; 6) Scena rAusltA dintre bucdtar,..
Lysimachus i sotie (v. 741 -803), plind de humor si viatd.
VII. Ca parte muzicalci, predomina recitativul. Are numai dou canticum, de scurtd intindere In scena dintre Acanthio i Charinus y.
111-140 si solo al omului nefericit, v. 335-363.
VIII. Nu cunoastem nicio imitare directa modern.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL PIESEI. I.

Un tnr, mnat de pArintele su dupd negot, cumpr i

aduce cu sine o femeie de o rard frumusete. BAtrnul, dupa
ce o vz, cerceteazA ce e cu ea. Robul il minte, cd e o roabA,
pe care tnArul a cumprat-o pentru maicA-sa, si-i fie insotitoare. BAtrnul se indrdgostete de ea i, prefcndu-se c'ar

voi s'o vndA, o trece la un vecin al sAu. Sotia acestuia crede cd

brbatul sAu si-a adus ibovnicA in casd. Atunci un prieten,

dupce ii regsete prietena, II oprete pe Charinus dela fugal).

UN ALT CUPR1NS AL PIESEI. IL

Pe un fiu, care se tinea de petreceri, printele sAu il mnd

sA se apuce de negustorie. Acesta, ajuns in strAinAtate, rAscumpArd pe roaba gazdei sale, cdzut la dragoste dup ea.
Cnd sosete acasA i se dA jos din corabie, printele su li
aleargA in cale-i i cade nebun de dragoste, la vedere roabei.
Cerceteaz cine este. Robul ii spune c'a fost cumprat de 5
tnr, pentru maicA-sa, spre a-i fi roab insotitoare. Btrnul,
gndindu-se la sine, se roag de Mat sA o vnd unui prieten. Fiul ii ia in ajutor pe fiul vecinului, printele pe vecin.
BAtrnul izbutete s'o cumpere pe roabd. Sotia acelui vecin, 10
vznd-o in casA, o ia drept intretinuta acestuia i-i face un
mare trAboiu brbatului. Negustorul desndjduit se hotArdte

sd fugd din tail. Este oprit de un prieten, care, in unire cu

printele sAu, se roagA de tatal aceluia, s i-o lase fiului. (Lip- 15sete codoul ticAlos).

I) In vers acrostih : MERCATOR.

www.digibuc.ro

PLAVTI

ACTVL 1-iu.

Charinvs.
Doud lucruri mi-am pus acum in gnd s le 'mplinesc, tot
deodat : S VA spun i cuprinsul piesei i s v vorbesc

despre dragostea mea. Eu insd, n'am sd fac la fel, cum

am vzut ca au obiceiul s Ma, prin comedii, cei prini in
mrejile dragostei, cari 151 povestesc nenorocirile la Noapte, la
Ziud, ori la Soare, la Lun, cari, socot eu, pe Polux, cd nu s

prea se sinchisesc de plngerile omeneti, de cele ce voim,

ori nu voim. Deaceea i eu, acum, voud am s v povestesc
mai bine durerea, ce-mi zace la inim.
Pe grecete, comedia de fall se numege Emporos a lui
Philemon, iar pe latinete aceea, Mercator a lui Titus Maccus.

Printele meu m'a mdnat deaici la Rhodos, dupd negusi sunt doi ani deatunci impliniti, deand am plecat
deacas. Acolo prinsei s Indrgesc o femeie de o rard frumusete. Dar, ce fel am cazut la dragoste grea dup ea, o s
VI-3 spun, dacd aveti urechl de auzit i bunlvoint in a m
asculta nu vd lipsete. Si, pe Hercle, nu prea ma tinui de o- Is
biceiul, pe care il au cei indrdgostiti, ca-mi 1ncepui povestea
a dintr'o data 2).
Pentruc dragostea, de pild, are obiceiul s fie insotit
de toate aceste vitii : grije, amrciune i-un gust deosebit
pentru gteal, lucruri cari isbesc, cu mari i grozave nenorociri, nu numai pe cel care iubete, dar i pe oricine 11 a- 20
ting ele. 5i apoi, pe Polux, nimeni nu impinge aceastd grije
de gteala mai mult dect ii cld mna, frd a nu se nenoroci.
Dar, de dragoste mai sunt legate i altele, despre cari incd
n'arn pomenit : Nesomnul, mhnirea de suflet, ratacirea, fuga, 2s
prostia, ba chiar i neghiobia i Indrsneala necugetatd, netoile ;

1) Prologul face parte din cuprinsul piese, cai in Captivi 5i Truculentus (prologurile originale), Cistellaria 5i Miles gloriosus. E rostit
in iambi senarii, metrul obinuit al prologului. E un diverbium, v. 1-110.
text nesigur.
2)

www.digibuc.ro

Mg.RCATOR

cumpnirea fr msurd, lipsa de modestie, obrsnicia nerusinat, poftele, reaua voinl ; apoi, mai Inca lcomia, trandavia, nedreptatea, sdrdcia, batjocura i risipa, vorba multi 30
casi vorba putind 1): i asta vine deacolo, pentrucd cel indrgostit, de cele mai multeori, de se pqtriveste, ori nu, s'apucd sa 'ndruge la verzi i uscate, fdr nicio legturd la vorba
i niciun folos ; vorba putind 2), 0 zic deacolo, pentrucd niciun
indrAgostit nu este as de priceput i att de inzestrat, ca 35
s-si poat spune focul, ce-i zace la inim. Voi, acuma, pu
se cade s vd mniati pe mine cd md lungii la vorbd. E un
dar, cu care m'a druit Venus 3), odatd cu dragostea. Dar, s
ne reintoarcem la povestea npastrd, s v spun cele ce mi-am
fost pus in gnd.
Abia-mi sfarsisem copildria i mintea de copil nevinovat
Tinc nu m prsise, cnd prinsei a indrgi la nebunie pe 40
curtezana dead Pedat i banii tatii prinserd a sbura spre ea,
far s'o bnueascd el dealtfel.
Un codos fdra suflet, stpanul acestei femei, imi storcea
-avutul, cu cea mai mare cruzime, imi lua orice putea lua. Tata 45
Ind tined de ru, pentru asta, zi i noapte, fcndu-md s vact
viclenia, reaua credint a codosului ; c, pecnd starea sa se
micsord foarte mult, a aceluia se Ingrid intr'una. Toate acestea
mi-le spunea in gura mare ; iar uneori se mrgini sd mi-le
spun i *Meet printre dinti prin gesturi imi da s inteleg, struia cu incdptnare 4), precum cd la urma urmei n'as mai fi 50

fiul su. M vorbi de du prip tot orasul, spunnd la cine

sta sd-1 asculte, sa se fereascd a-mi da bani cu imprumut ; c

dragostea a tarit pe multi spre prpdd, c sunt un risipitor,

un mn spart, cA II despoiu i Lau de svnt deprin cas,
dela el, orice mi-ar cddea in mn. Mai spune c impins de
dragoste ii risipesc si-i mnnc, fr niciun pic de judecatd, avutul, pe care si-1 agonisise cu sudoarea fruntii sale.
imi tot scotea pe sub nas cd el m hrni de atata amar de
vreme i cd ar fi bucuros s nu md mai stie in viat, clack'
I) multiloquium, parurnloquium.
2) pauciloquium. 3) Venu' mi Iegauit. 4) negitare.

www.digibuc.ro

PLAVTI

10

am pierdut orice rusine. CA el, pedata ce iesise din anii co- GP

pilriei, nu se aruncase, ca mine, In bratele dragostei, ori ale
trnclaviei, tnjind far 'de fobs si dealtfel nici putint nu avek
as de aproape era tinut din scurt de parintele sau : Cu multa
sarguint era pus la munca grea dela tar i abi la cinci ani 65.
odat de se Invrednici si el sa vina, s vada orasul, pentru
urma, dupace vazuse haina sfnt a Minervei 1), repede
ca
s fie din nou mnat de tata-sau la locuinta sa oblsnuit dela
Ora. CA acolo, dintr'un inceput, el a fost pus la munca mai
grea dect robii, deoarece printele sau ii vorbi asifel : Pentru tine ari, pentru tine grpezi, pentru tine semeni ; tie, Insfrsit, o sa-ti aduca la urma bucurie munca asta a ta".
Ca, la urma, cnd viata ii prsi corpul printelui sau, el
atunci ii van& ogorul printesc i cu banii dup el i cumOra o corabie, care putea 1ncarca trei sute tone 2) si cu ea 75.
prinse a duce pretutindeni la mrfuri, pnce Insfrsit i agonisi starea, pe care o ave atunci. Imi mai spunea ca se cdea
sa fiu i eu la fel, daca eram, askum trebui sa fiu.
Atunci si eu, cnd Intelesei s sunt rau vzut de Orin.- 8P
tele meu, c el ma uraste, and ar fi fost mai bine sa-i fi fost
pe plac, far mulla minte i zapacit de dragoste, imi iau cu
curaj inima'n dinti si-i spun c vreau s m'apuc de negustorie, cu voia lui bineinteles : ca mi-am pus In gad sh las laoparte dragostea, ca s-i fiu lui pe plac.
El 1mi multmeste, imi laud hotarirea si se si pune s-mi 85.
implineasc dorinta. Construeste o corabie usoar la mers, cumpr marf 5i, pregatind-o, o incarc pe corabie. Apoi, cu mna
lui 1nsu5, imi numr In mn un talant de argint ; imi mai

da cu mine un rob, care fmi fusese cndv pedagog, pecand

eram copil mic, s-mi fie oarecum calauza, la drum. Toate
astea, odata pregatite, o pornim cu corabia.
Sosii la Rhodos, unde vndui cu multumire, askum voii,
1) Peplum. E vorba de sarbatorile Panatheene, cari se sarbatoriau
la fiecare cinci ani, cu prilejul carora se expunea haina sfanta a Mi

nervei, numita peplum.

2) metrelas. Meireta

unitate de masura p. corabii, cam cAt o ton.

www.digibuc.ro

9P

MERCATOR

11

toat marfa, pe care o adusesem. Imi rmane un frumos catig,

mai mult cleat pretuirea, pe care printele meu o fcuse mrfii.

$i a imi a gonisesc un bun ca5tig. Dar, pecand ma tot in- 9svarteam a prin port, Ind recunonte o oarecare gazd a LArintelui meu i ma poftete la mash'. MA duc, m'a5ez la masd,
primit fiind cu bucurie i cu mult ddrnicie. Cand veni noaptea, sa mergem la culcare, iatd cd vine la mine o muiere frumoasd, cum nu cred s mai fie o alta. Imi fuse data de gasd
sd-mi tie de urit In noaptea aceea. Pricepeti cat de mult mi-a
plcut.

A doua zi ma duc la gasdd si-1 rog sA mi-o vand mie,

artandu-i multumire mare i rmanandu-i indatorat. Ce a- lastata vorbd ? 0 cumprai ui-o adusei ieri cu mine. Tata Irma

nu vreau sd m simtd precum cd am adus-o. 0 lsai deocamdat In port, pe corabie 1), In grija unui rob tanr.
vad alergand dinspre port incoa pe roDar, ce-o fi,
bul, cdruia II spusesem sd nu se miste dela corabie ? MA tern Doce sd fie.

Acanthio. Charinvs.
Ac.2). (fail a-1 vedea). DA-ti toat silinta i toate puterile,

Incordeaza-te, ca nucumv sd-ti lipseti stpanul de ajutorul

fdu : Aide, Acanthio, alungd-ti oboseala i nu te rasa copleit
de lene. $i totu, resuflarea mai mai sa md doboare, abid
de-mi mai pot tine firea, pe Herde ! 5i, cu toate astea, pe ii
toti cati iti stau Impotriv In plin mers, d-i cu putere la o
parte, asvarle-i cat colo, doboard-i la prnant. Obiceiul sta
e foarte nrvit aici : de-a nu te sinchisi sd faci loc unui orn,
care aleargd grabit 3). Astfel, and ai inceput cev, cuvine-se
sd Implineti totdeodat aceste trei lucruri : i s alergi i sA
te lupti cu pumnii i s te-apuci la galceav in stradd.
Ch. (aparte). Ce sd fie de-si urmeazd cu cu atata grab no.
alergarea ? Am intrat la grije, ce s fie, ce-o avea s-mi spun ?.
1) earn reliqui ad portum In naui.

2) Intaiul canticum, v. 111-140. 3) Obiceiul acesta II au toti

sclavii din comedie de a fi grbiti atunci, and au veti de adus. Com
Curculio. v. 280

www.digibuc.ro

tPLAVTI

12

Ac. N'am
nimic : Cu cat stau locului, cu atat i priInejclia se apropie mai mull
Ch. Mai ti ce nenorocire m'adasta
Ap. Genunchii it prsesc pe eel ce-alearg. M'arn dus.
plina mi s'a burzuluit, prinde a mi-se Intinde peste stomac.
..11/Varn dus ! Rsuflarea numai mi-o pot stapani ; a fi un cat
se poate de prost flautist.
125
Ch. (aparte). Dar, pe Polux, ia-ti i tu pulpana hainei i
terge-ti cu ea sudoarea 1).
Ac. Pe Polux, toate Wile din lume i tot n'ar putea sa-mi
scoata oboseala din mine. Acas, ori prin ora, unde mi-o fi
-acum stpanul Charinus ?
Ch. 0 nelinite imi sta la inima. Vreau s tiu ce comedie
13 mai fi i asta, s-mi pot alunga teama.
Ac. Si Inca mai stau locului. Si Inca nu ma reped la ui,
sa le fac numai tandri. Deschide cineva ? Unde-mi e Charinus, stpanul ? Acas, ori dus aiurea ? Ce, nimeni nu crede
?
ca merit osteneala sa vina la
Ch. Iata-m, Acanthio, pe cel pe care-I cauti.

Ac. Nici cd se poate o mai mare lips de randueala ca

in casa asta 1
Ch. Ce lucruri rele te frmnt ?
Ac. Multe, stpane, pe tine i pe mine !
Ch. Ce este ?
Ac. Primejdia ne-apas !
Ch. La dumani mai bine-o lasa.

135

Ac. Dar soarta tie ti-o dete.

Ch. Vorbete i orice-a fi mi-o spune.
Ac. Domol, vreau sa ma linitesc. Pentru tine doar imi
zupsei eu plmanii, a mai ca varsai i sange.
Ch. Inghite raina de Egipt, cu miere 2) i-o sa te faci bine.
Ac. Bea i tu, pe Polux, smoald clocotita i-o sa-ti treaca 140
s up ar area .

Ch. Un 3) om mai pornit spre mnie ca tine nid Can) pulut vedea I
1)

apsterge sudorem tibi.

2)

resin= ex melle.

3) Recitativ (troch. septenarii), v. 141-224.

www.digibuc.ro

MERCATOR

13

Ac. D'apoi i eu n'am vAzut om mai pornit spre brfeal&

ca tine 1

Ch. Dar, dad ce socot ca-ti e spre sdnAtate i aceea te

sfAtuesc ?

Ac. DucA-se la pustiu asemenea sntate, dad ea ne vine

cu nenorociri
Ch. la spune-mi, au poate sA fie pe lume cevA bun, de 1415.

care s-ti fie dat s te bucuri, fOr s nu-si vire coada nenorocirea, sau pe care s nu-1 dobandesti cu casn mare, atunci cnd va s te bucuri de el ?
Ac. Nu m pricep la de-al de aste : Filosofie niciodata
n'am Invtat si nici cA tnA pricep. Eu unul, fericirea, la care
trebue sa-si vire coada nenorocirea, nu doresc s'o am.
Ch. DA-ml incoa mdna-ti dreapt, aide, Acanthio.
Ac. Ei,
tine-o.
Ch. Vrei sA m'asculti, sau ba ?

3 513.

Ac. Puteai s'o vezi din capul locului, ca unul care m'am
spart tot alergand pentru tine, sA poti afla i tu la vreme cele
ce tiu i eu.
Ch. Peste putine luni, o sA te fac slobod, In rndul lumii *
Ac. Urnblii s mA 'ncanti cu vorbe.

Ch. M'as incerd eu vreodat sa-ti spun lucruri neadevrate ? N'as apud sA deschid bine gura, cl tu ai i simtit pe
dat, dad vreau s mint.
Ac. Ah, pe Hercle, vorbele astea Imi mresc oboseala : m
omori cu zile !

Ch. MA ascultare imi dai tu mie ?

Ac. Ce vrei sA fac ?
Ch. Tu ? Aceea ce vreau i eu.
Ac. AsAdar, ce vrei ?

Ch. 0 sa-ti spun.

Ac. Spune.
Ch. Domol insA.

Ac. Te temi poate s nu trezegi din somn publicul, care ice*

doarme

1) In Poenulus, 1223 o ironie cam la fel : ,Li-e sete celor ce stau jos".

www.digibuc.ro

PLAVTI

14

Ch. Vai de capul tau I

Ac. Si tocmai vorba asta ti-o aduc si eu din port.
Ch. Ce-mi aduci ? Spune.
Ac. Urgie mare, fricA, chin, ingrijorare, sfadA, sdrAcie.
Ch. M'am dus pe copcA ! Imi aduci chiar o intreagl coon-ward de nenorociri. Sunt pierdut !

Ac. Ba bine c nu !
Ch. Stiu ce-o sA spui acum a sunt un nenorocit.
Ac. Tu o spui ; eu nu zic nimic.
Ch. 5i ce nenorocire e aia ?
Ac. SA nu m 'ntrebi : E cea mai mare nenorocire !

165

Ch. IndurA-te si lAmureste-mA odatA. Prea 1) imi stA neli-

mistea in suflet.
Ac. Domol. Vreau ca mai inti 2) sA mA mai ispitesti si.apoi mA poti bate.
Ch. Pe Hercle, de bataie, chiar cA nu scapi, dad nu vorebesti odatA, ori nu te cArAbAnesti deaci
Ac. Vezi-I, cum imi face pe lingusitorul ! CAnd se porneste,

-nu-i altul mai blnd ca el !

Ch. Te rog fierbinte, pe Hercle, spune-mi mai repede des4pre ce e vorba, lAmureste-mA, dacA as merge treaba, s'ajung no

m rog de robul meu.

Ac. La adia-te poate cA nu-Ii par demn.
Ch. Ba, esti demn.
Ac. Asta o stiam si eu.
Ch. Rogu-te, Inecatu-s'a corabia ?
Ac. Corabia e intreagA, teamA s n'ai.
Ch. Dar catargurile cu pnzele ?
Ac. Sunt la locul lor si 'n bunA stare.
Ch. Dece nu-mi spui odatA, pentruce ma cAutai mai adimeaori, alergnd dupd mine prin oras ?
176
Ac. Dar tu esti cel care-mi iei vorba din gurA.
Ch. Tac.
Ac. Taci. Pare-mi-se, cA de-a fi sA-ti aduc o veste bunA,
1) nimi'diu.

2) priu'uolo.

www.digibuc.ro

MERCATOR

15

ai starul cu Incapjnare, de vremece acuma, a trebue s'auzi

nna rea, m ameninti cu btaia, ca s vorbesc.
Ch. Te rog fierbinte, pe Herdic, sa-mi spui i mie vestea
asta rea.
Ac. Salt spun, fiinda ml rogi. Tata-tu 1)
Ch. Ce-i cu tata ?
iso
Ac. Pe iubita la
Ch. Ce-i cu ea ?
Ac. A vazut-o.
Ch. A vzut-o ? Vai mie nenorocitul I Rspunde-mi la ce

tentreb eu.
Ac. Atunci, intreabg-m ce pofteti.

Ch. Cum a putut-o vedea ?

Ac. Cu ochii.
Ch. Ce fel?
Ac. Cscndu-i.
Ch. Spnzura-te ! Iii arde de gluma, cnd sunt la o aA
mare ananghie.
Ac. Ce, rutateo, gluma se cheam, cnd eu Ili rdspund Ira
la cele ce m 'ntrebi tu ?
Ch. Adevrat c'a vzut-o ?
Ac. Pe att e de adevrat, pe Hercle, precum te vad i
md vezi.
Ch. Unde-a vzut-o ?

Ac. Induntru, pe corabie, and a stat lnga ea i a legat

vorbA cu ea.
Ch. M'ai mncat fript, tata I Dar tu, dar tu, btutule la
spete, dece nu te-ai ingrijit s n'o vad ? Dece n'ai ascuns-o, 190

nemernicule, s n'o poata vedea tata ?

Ac. Pentrua fiecare eram la treburile noastre : Ne strdueam cu strnsul i a5ezatul pnzelor. Pecnd noi ne indeletniceam cu astea, la putin vreme In urm sosete i tat-tau

cu o luntre, Mil s-i fi luat cinev seama, deal abi and

fa sus pe corabie.
1) tuo' pater.

www.digibuc.ro

PLAVT1

16

Ch. La ce bun, o mare, c'am putut scpa teafAr din ne- 125
miloasele-ti valuri ! MA credeam i eu a juns cti bine pe uscat
i la loc sigur si cand colo m vad isbit de stand de valuri
nemiloase ! Spune mai departe ce s'a petrecut.
Ac. Dupace dete ctr ochii de femeie, n'o mai slbi cu cercetatul, a cui este.
Ch. $i ea, ce-i rspunse ?
Ac. lute dadui i eu fuga i ma yarn In vorba lor : Cum 200
cd ai cumpArat-o tu s-i fie maicii tale, drept servitoare.
Ch. Si el, prutu-ti-a 0.41 da crezare ?
Ac. M mai Intrebi ? Insd, nelegiuitul, se i puse s'o scoat
din minti.

Ch. Pe ea, rogu-te ?

Ac. Ne-i fi vrnd poate pe mine 1) !
Ch. Pe Polux, vai de srmana mea inima, cum se mai sfdrimitete, pichtur cu pichturd, topindu-se, cum se topete sarea

irt apa. M'am dus !

206

Ac. Ei, acuma, cu asta, spusei i tu un mare adevAr ! Asta-i

prostie curatA !

Ch. Ce s ma fac ? Nici vorbd sd ma creadA tata, de am

sd-i spun c'am cumprat-o pentru mama. $i apoi tni-se pare
o nelegiuire sa spun pdrintilor minciuni. Nici el n'o sd ma creadd
i nici nu-i de crezut ca pe-o femeie ah de frumoas sh fi cum- 210

prat-o pentru mama, sa-i fie servitoare.

Ac. Nu taci, nebunul nebunilor ? Va crede, pe Hercle ; incepuse chiar sd-mi dea i mie crezare.
Ch. Ma tern, nefericitul de mine, ca bnueala sd nu pund
stNprtire pe tata, decum stau lucrurile. Rogu-te, raspunde-mi

la ce te intreb eu.
Ac. Rogu-te, ce vrei s nia tntrebi ?
Ch. Au, pArutu-ti-a el c'ar bnui cd-mi e cumv iubit ?
Ac. Nu mi s'a parut. Ba Ina le credea pe toate, cAte i le Oli:
sputteam.
1) SA se observe vioiciunea i humorul dialogului. (Compara Epidials, scena I, actul I).

www.digibuc.ro

MERCATOR

17

Ch. Poate, fiindca as ti s'a parut tie.

Ac. Nu, pentrucd credea.
Ch. Vai de capul meu, sunt un om pierdut I Dar, la ce m'olu

fi prapadind eu ad, jelindu-m si nu ma duc la corabie. Vino

cu mine.
Ac. Daca o iei peacolo, ai sa te intalnesti la sigur cu tata-tu ;

si cum el o sd te vadd schimbat la fat i far viat In tine,

are sd te i opreasc, s te cerceteze, deunde ai cumparat-p 223
cu cat : zapacit cum esti, o s te dea de gol.
Ch. S'o iau mai bine peaici. Crezi ca tata sa fi plecat acum
din port ?
Ac. Tocmai deaceea i eu i-am luat-o Inainte, s nu te gdseasca nepregatit i s te prind cu vorba 1).
Ch. Foarte bine.

ACTVL AL II-lea.
Demipho.
In 2) fel si fel de chipuri se joaca zeii cu oamenii i le clan
in somn la vise, unele mai minunate cleat altele. Asa i eu,
in noaptea aceasta, care trec, atata m'am sbatut In vis i m'am
chinuit, cum f mai rau. Mi-se fke anurne ca cumpr o capra
frumoas i, ca sd nu-i fac vreun tau cealalt capr, pe care 2n
o aveam maidinainte acas, ori sd se-apuce cumva la cearta,
Oaca s'ar gsi laolalta impreuna, pe aceea, pe care o cumparai

mai in urma, se facea ca o dam In paza unui maimutoiu.

Mairnutoiul sta, nu ruult In urma, ma pomenii cd vine la
mine, ma umple de blesteme si-mi face un mare trboiu, spu- 2. 5
nandu-mi c, dela venirea caprei i din pricina el, numai belele i nenorociri, cat vrei, pe capul sau. Ca Intre allele capra

asta, pe care i-o dasem eu, In grij, i-a tocat toata zestrea nevesti-sii. far eu, minunandu-ma grozav de una ca asta, cum a putut o singura capra s toace zestrea nevestei unui maimutoiu, el 240

insa strue c'a este si sfarsete prin a-mi spune c, de nu

1) atque efeetaret. Electo-are <v.
Asinark.. 295). t. familiar.
2) Diverbarm (Iambi senarii), v. 225-3;34

www.digibuc.ro

PLA VTI

18

ma voiu grdbl sa-mi iau indrt capra, o s mi-o aducd acasd,

la nevast.

$i se Wed c

i mie, pe Hercle, imi (Id grozav inima brnci 245

la asaceva, dar nu aveam cui sd-i incredintez capra. $i cu ct

m munceam cu gndul ce o s fac, cu atta i chinurile erau
mai mari. Atunci se fc c vine la mine un ied 2), care prinse a-mi

spune cum c'a luat el capra dela maimutoiu si se porni s m

ia in Wale de joc. $i m'apucd plnsu i plngi, de inim rea, 250
de pierderea caprei.
Cam ce o fi vrut s insemneze visul sta, nu- mi pot da cu
socoteala, afar numai dacd n'am si gsit capra aceea, cum
bnuesc eu i cu ea si talmcirea visului.
Astzi de dimineatd, cnd se lumin de ziu, m dusei de- 255

acas, in port. Dupce imi vzui de treburi, dAdui cu ochii

de corabia, care a adus, ieri, din Rhodos, pe biat. Nu stiu
ce dorint ma cuprinse s m duc s'o vd. M urc Inteo bara
i- o pornesc spre corabie.
Acolo dau cu ochii de o femeie, de o rard frumusete, pe 260
care fii-meu 3) a adus-o ca servitoare mame-sii. Cum o ochii,

imi si cdzil cu foc la inimd, nu ca la minte de oat sdntos,

ci ca la unul din cei nemintosi la minte. Pe Hercle, am mai
iubit eu si in tinerete, odinioar, insd n'am inebunit niciodat 265
ca acum. Pe Hercle, stiu una i bund : c sunt prpdit Asta
dealtfel o puteti vedea si voi, c t sunt de indrdgoslit!
Acum indoial nici cd mai poate fi : Asta e capra aceea.
lar maimutoiul acela, casi iedul, or sd mi-aducd nenorocire. Dar,
cine-o fi ei, sd spun n'as sti. la s tac, c
vecinul c-mi 270

iese afard din cas.

Lysimachvs. Demipho. Servvs.

Ly. De bund seam, am s scopesc tapul Asta, care ne
stric toate rosturile la OA.
De. (aparte). Nici prevestirea, nici profetia nu-mi place I Cas
1) magi'.

3) filiu'

2) haedus. Un vis la fel in Rudens, v. 593-614.

(p. filius meus).

www.digibuc.ro

MERCATOR

19

pe tapul asta ma tem sa nu ma scopeasc i pe mine ne- vs.

vasta, cum ma tern iar ca asta s nu fie chiar maimutoiul
din vis.
Ly. (catre un rob). Tu, sa te dud la conac i greblele astea
s le dai vechilului Pistus, chiar lui insu in mn. Nevestii
sd-i spui ca am treaba in ora, s nu m' agepte ; sA-i spui 28a,
ca astazi am trei pricini de judecat. Pleacd i nu-ti uita de
cele spuse.
Se. Mai ai i altcevA de spus ?
Ly. Asta e totul.
De. Lysimachus, salutare.
Ly. Uita-te, Demipho l Fii salutat. Ce faci ? Cum te afli ?
De. Cum nu se mai poate de nenorocit I
Ly. Zeii ti-or purta de grij. .
285
De. Zeii chiar a i fac lucrul acesta.
Ly. Ce este ?
De. Ti-a spune, daca-a vedea ca ai timp sA-mi dai ascultare, ca nu eti cumva in treburi.
Ly. Cu toat treaba, dacA ai s-mi spui ceva, Demipho,

and e vorba de un prieten, nu pot fi niciodat grAbit.

De. Imi vorbeti de bunvointa ta, caicum n'as cunoate-o

eu. Cam ce Varst iti par eu sA am ?

29(6

Ly. Un om depe cealalt lume, un ghiuj batran, un ramolit.

De. Vezi lucrurile pe dos. Sunt copil, Lysimachus, copil
de apte ani I

Ly. Eti sanatos la cap, de spui cA eti un copil ?

De. Ili spun adevarat.
Ly. Pe Herde, abiA acum imi veni in minte, cam ce-ai
vrea tu sa spui : CAnd cineva a imbatrnit, numai simte i
nici cd mai pricepe ceva. Se spune cA dA din nou in doaga ass
copiilor 1).

De. Ce se potrivete l MA simt de douaori mai in putere,

decum eram mai 'nainte.
Ly. Bun lucru i ma bucur, pe Hercle I
1) rusum repuerascere (verb format din subst. v. prefata vol. 11).

www.digibuc.ro

PLAVT1

20

De. Si, de vrei s mai tii, chiar cu ochii vad mult mai bine
ca mai 'nainte.
300
Ly. 5i asta-i lucru bun !
De. 0 spun insa spre nenorocirea mea.
Ly. Vorba a sta, vezi, numai e lucru bun I
De. Iti pot eu ins vorbi cu inima deschis, in credinta ?
Ly. Bra nicio team.

De. Ascult-ma atunci.

Ly. Bucuros.
De. Astzi am inceput s umblu la coala 1), Lysimachus.
Stiu chiar trei slove.
Ly. Cum, trei ?
De. Amo 2).
305
Ly. Tu, cu parul alb, s iubeti, batrn de nimic ?
De. De-i alb, sau rou, ori negru, iubesc.
Ly. Pare-mi-se c'acum iti bati joc de mine, Demipho.
De. MA las sa-mi tai gtul, dacd spun cumv minciuni ;
i, de vrei sa tii ca iubesc, ia un cutit i taie-mi un deget,
o ureche, nasul, ori buza : de am sa fac o singura miKare, sia
sau de am sa simt taetura, primesc, Lysimachus, sa ma omori
i sa-mi dai dreptate.
Ly. De vi s'a 'ntmplat cndv sa vedeti jugravit un indrgostit, iatA-1 colo. Pentruc, dupa mine, un ghiuj hodorogit i ramolit e acela lucru cai o arlate jugravit pe perete. 315
De. Ili pusei acum in gaud sa ma dojeneti, pare-mi-se.
Ly Eu ?
De. Si-apoi nici n'ai dece sa-mi porti pica : Au facut asemeni lucruri i alti barbati de seama, mainainte 3). A iubi e in
firea omului, iar a trece cu vederea e lucru ornenesc 4) : *
* i iubirea vine dela vointa zeilor. Nu m dojeni,
*
c nu de bunavoie m simt impins spre ea.
320
Ly. Dar, nu te dojenesc deloc.

1) in ludum litterarium. Deci copiii incepeau sa mearga la coala

3) aliei spectatei uirei.
4) immanum amarest, turmanum autem ignoscere est.

dela varsta de apte ani. 2) iubesc.

www.digibuc.ro

MERCATOR

21

De. De-i a, s nu-ti faci atunci din asta o prere rea

despre mine.
Ly. Eu, o prere rea ? Vai, s m fereasc zeii !
De. Mai gndete-te indodat bine.
Ly. M'am gndit.
De. Eti bine incredintat ?
Ly. M plictise0 1). Omul sta i-a pierdut de dragoste min-

tile. Mai vrei cev ?

De. Sntate !
32S
Ly. M grbesc spre port, unde am treabd.
De. Umbl sntos !
Ly. Mult sndtate ! (iese).
De. Si tie la fel !
Dar i eu am de Implinit o afacere In port. M duc acum
inteacolo. Dar iat-1 i pe fii-meu ; imi vine la un gnd. Sd-1
addst. Mi- am pus acum In gnd sd-1 Induplec, cum voiu putea ao
mai bine, s-o vnd, s n'o dea mamii-sii ; c'am auzit ca i-a
dus-o ei In dar. Se cade Insd s fiu cu ochii in patru, sA nu
simt cumv c mi-ar da inima brnci spre ea.

Charinvs. Demipho.
Ch. 2). (aparte). Om mai fr' de noroc dect mine, de bun-

seam nu cred s mai fie un altul, cdruia s-i ias intr'una

toate lucrurile pe dos 1 M'apuc cu nclejde de un lucru, oricare ar el, par'd-i un fcut s nu-1 pot vedea dus pandla capt,
aAcum il vreau eu!
Un ce necurat ii vr mereu coada,
s-mi strice mereu buna mea chibzueal.
Ca un fr' de noroc imi fcui rost de o iubit, impins de 340D
dragoste, o rscumprai cu parale, cu &dui s'o pot aved fr
s m tie tata. El insd all, vz i ma pierd 3). $i cnd o
sa mA ia la cercetri, nu tiu ce-o sA-i rspund, a de grozav
mi-se rsboesc 4) in suflet zeci de pared indoelnice. $i in minte 345.
nicio prere, de care s md pot agdta i eu, nu aflu, aa-i de
1) perdi' me.
2) Al doiiea canticum, v. 335-353.
3) resciuil et uidit et perdidit me. (V. i v. 497). 4) certant.

www.digibuc.ro

PLAVTI

22

mare ratacirea amestecat cu grip', cari au pus stapanire pe

sufletul meu, c'aci imi place sfAtuirea robului meu, aci mA intorc
iarA i nu-mi mai place i nici pe tata nu vad cum l-aputea face

sa creada ca ea a fost cumparat, sa-i fie servitoare mamei. 350

Pe dealta, daca ma hotarasc sa-i spun cum stau lucrurile
i-i desvalui ca ea a fost cumprata pentru mine, atunci ce
pArere o saii facA el despre mine ?
0 sa mi-o ia, o s'o &ma deaici, s'o vand departe, dincolo
de mare, ca.] tiu eu, am mai vzut-o eu, pecand eram acasa,
cAtu-i el de aspru 9.
355
lubire mai e i asta ? Decat a dragoste, mai bine coarnele plugului I M mai trimise el odata deacasa i fra voia
mea, mnndu-ma sA m'apuc de negustorie i acolo ma alesei
cu nenorocirea asta ! Cnd amrciunea birue plAcerea, unde
mai este atunci farmecul ? Degeaba am dosit-o, am ascuns-o,
o aveam tinut in taina. Tata e cai o musc 2), nu poti a- 36e
vea nimic in ascuns de el, de e vorba de cele sfinte, ori de
cele omeneti, Ma' s nu-si vAre i el nasul acolo ! Ce 'Meredere mai pot ave in ruita treburilor mele, nicio nadejde nu
mi-se mai arat in suflet !
De. 3). (aparte). Ce-o mai fi i asta, de fii-meu ii vorbete
singur cu el ? Mi-se pare ingrijorat ; dece, nu tiu.
Ch. Na-ti-o l Ce-mi vac! ? Tata l SA mA duc spre el, sa-i 366
vorbesc. Ce-i, tat ?
De. Deunde imi vii i dece aa grbit, copilul meu ?
Ch. De loc, tatd.
De. AO te vreau. Dar asta, ce-i pe tine, dece mi-te schimbai la fat ? Nu cumv te doare cev 4) ?
Ch. Nu tiu dece mi-e rAu la inima, tata I Si apoi 5) nici
cA m'am putut odihni ca lumea 6), in noaptea asta.
370
De. Ca unul ce-ai calatorit pe mare, ochii te supArA acum
la vederea pmntului.
Ch. Ma cred i eu.
1) saeuo' p. saeuus.
2) Muscast meu' pater.
3) Deaici canticum se schmba in recitativ
(troch. septenarii), v. 364-498. -- 4) numquid tibi dolet?
5) poste (p. postea). 6) salt' mea ex sententia.

www.digibuc.ro

MERCATOR

23

De. Fat-A Indoeald c'a e ; dar, o sa-ti treacd repede. Pe

Polux, e5ti chiar galben la faja. Dacd m'ai ascult, te-ai duce
in cas, sd te odihneti.
Ch. Nu am rgaz acum : vreau ca mai Intal sd-mi vd de
unele insarcinri prirnite.
De. Mai e timp i maine i poimaine.
Ch. Nu odatd am auzit din gura ta, tata, a ceadntai da- 375
torie a unui om cu judecat Este s-i Indeplineasc o insrcinare dat.

De. F-o, atunci. Nu vreau s te abat dela prerea ta.

Ch. (aparte). Sunt scdpat, dac cu adevrat o nadejde temeinica i statornic se poate pune pe vorba asta !
De. (aparte). Ce sd fie de se tot indeparteazd de mine, vor-

binduli singur ? Bnueal incd nu am, s fi putut el afla a 3so

sunt indrgostit de ea. Vreo neghiobie, *cum e in firea celor indrgostiti, filed n'am putut face.
Ch. (aparte). Pe Herde, pandacum afacerea pare s mearga
strund, cd vdd prea bine cd el nu tie nimic, cu privire la
iubit 1). Daca o tia, alta ii er i vorba.
De. (aparte). Ce-a fi sd-i dau eu pontu despre ea 2)?
Ch. (aparte). Ce-a fi dac-a terge-o eu deaci ? (tare). Eu
m duc sd-mplinesc prietenilor insrcinrile, ca un bun prieten. 385

De. la mai stai. Vreau s te mai intreb de unele lucruri

mrunte.

Ch. Spune, ce vrei ?

De. Fost-ai mereu sndtos ?

Ch. Tot timpul, sntos, cat am fost dus departe ; ins,

decum am intrat in port, m'a incins nu tiu ce durere la inim.

De. Pe Polux, boala de mare e pricina, cred eu ; ins, o

sd-ti treacd repede. Dar, ia spune-mi ? Adusu-ai tu mamii-tii 390

0 oarecare roan din Rhodos ?

Ch. Am adus.
De. Ascultd ? Cum ti-se pare muierea ?

Ch. Pe Polux, nu e de lepdat.

1) nescire de illa arnica.

2) de illa.

www.digibuc.ro

PLAVTI

24

De. Dar purtdrile el ?

Ch. Dupd mine, n'am vAzut o alta mai desdvrsitA.

De. Pe Polux si mie la fel mi m'a parut, and am dat ca

ochii de ea.
Ch. Cum, au, vazut-o-ai, tatd ?
De. Vdzut. Insd nu face de noi 1) si apoi nici nu-mi cam
vine la socoteala.
Ch. Si dece ?
895
De. Pentrucd pentrucd nu are o infAtisare potrivitd cu
casa noastrA. Noud ne trebuie o femeie, care sd stie sA tese,

sd macine, sd taie lemne, sd-si toarcd portia ei de lnd, sd

mature prin casd, sd mAnAnce lataie, care sA stie a pregAti
mancarea de toate zitele pentru ai casei 2). Din toate astea,
aceea nu va fi in stare sA facd de niciunele.
Ch. Si eu tocmai pentru aceea o cumpdrasem, s'o druesc mamii.

400

De. SA n'o dai si nici sd spui c'ai adus-o.

Ch. (aparte). Zeii m'ajuta I
De. (aparte). Incetu cu'ncetu II dau pe brasdA ! (tare). InsA,

de un lucru uitasem sa-ti spun, a aceea nici pentru maicd-ta

nu-i poate fi o insotitoare destul de cuviincioasd si nici c'am
s'o ingadui eu.
Ch. Dar, dece ?
De. Pentruzd o femeie frurnoasd, ar fi o nemaipomenitd 405,
rusine, dacd ar insoti-o pe maica-ta. Cum ar psi In strada,
toti ar sorbi-o din ochii, s'ar uita numai la ea, i-ar face semne,
i-ar face ochi dulci, ar suera-o, i-ar spune vorbe picante, ar
striga-o, ar fi nesuferiti. I-ar anta la poat cntece de dragoste : mi-ar umplea usile de arbune, cu poeziile lor de dragoste. $i cum e astAzi lumea de bArfitoare, ar scorni vorba,
sotiei si mie, a tinem casd de prostitutie 3). $i cam la ce 4lo
mi-as face singur morisa in cap ?
1) non ex usu nostrost.

2) Detaliu pretios cu privire la muncile, pe cari trebuia s le im

plineasa o servitoare in casa stapAnului.
3) Pasagiu extrem de interesant pentru moravurile deatunci. E aci un

obiceiu grec, ori o aluzie la moravurl romane, nu putem ti cu sigu

www.digibuc.ro

MERCATOR

25

Ch. Pe Hercle, a bine zici i-ti dau dreptate. Dar, ce-cr

s fac acum cu ea ?
De. D'asta ti-e ? Am s cumpr pentru maica-ta, drept
servitoare, o femeie in putere, nu rea, dar urit la Inftiare,
adcum std cuviincios pentru o femeie mdritatd, o Syriand, 41s

sau o Egipteand : ea o s tie mAcina, gall mncarea, o s-i

toarc portia ei de land, o s poatd fi btut cu biciul i pentru care nici ruinea n'o sd se abaft asupra casei noastre.
Ch. Dar dacA la urma urmei o dm Inapoi aceluia, dela
care a fost cumprat ?
De. Pentru nimic in lume !

Ch. A spus cd o primete Inapoi, de nu va fi pe plac.

De. La ce s duci lucrurile pnd acolo ? Nu vreau s v 42o
cautati pricind unul altuia, sd-ti invinueasc buna ta credint.

Pe Polux, cnd e sA faci ceva, cu mull mai bine e s te alegi cu pierdere, dect sd te incarci de ruine, sau de ocard,
pentru o femeie. Eu cred cA ti-as putea-o vinde cu bune parale.

Ch. Numai, vezi, tat, s n'o vinzi, pe Herd; cu mai pu42&

tine parale, decum am cumprat-o eu.
De. Fii pe pace : E un oarecare bAtrn, care m'a rugat
una cam la fel ca asta.
s'o cumpr
Ch. Dar i mie un oarecare tnr mi-a spus, tatd,
cumpr una la fel, cum este aceea.
De. As putea-o vinde, cred, cu douzeci mine 1).
Ch. Dar i eu, dacd-a voi, mi-se d chiar doudzeci i eapte. 43ao

De. Dar eu
Ch. Dar i eu, Ili spun
De. Ah, nu tii ce voeam sd spun, taci ! Trei mine chiar
a mai putea pune pe deasupra, sd se faca treizeci.
Ch. Incotro te uiti ?
De. Clre acela, care o cumprd.
Ch. Unde pcatu e omul acela ?
tranta. Un lucru ins e sigur cd obiceiul, de a se scrie cu cdrbuneie
versuri de dragoste pe usi, Il vedjm mentionat, mai tdrziu, de Ovidius,
in special. V. i Persa. v. 569.
1) viginti minis. 0 mina= 97 fr.

www.digibuc.ro

VITAPL

26

De. Iai-1 colo, il vAd 1). Imi poruncete acum sA mai pun
435
pedeasupra insA cinci mine.
Ch. Pe Hercle, s-1 nefericeasa 2) zeii, oricine-ar fi el

De. Acela imi face semn s mai pun Ina ease mine.
Ch. Si mie, eapte.

De. Pe Polux, pentru nimic pe lume, n'o s m invingd

astAzi I

Ch. Tat, el pltete in bani curati.

De. Pltete degeaba : Eu am s'o am.

440

Ch. Dar, el clA mai mult.

De. Nu vreau s tiu.
Ch. DA cincizeci mine.
De. Nici
suid n'o s'o aibA ! 0 s 'ncetezi cu ridicarea

pretului impotriva dorintii mete ? Pe Hercle, mare Catig teadast : aa-i bAtranul acela, pentru care o cum*. De dragostea ei, nu e in toate mintile. Ai s capeti ct ceri.
Ch. Pe Polux, dar i tAnrul acela, pentru care o cumpAr
eu, e topit de dragoste dupA ea.
445
De. Pe Hercle, bAtrAnul acela e i mai i, de vrei s'o tii.
Ch. Pe Polux, n'a fost i nici c-ar putea fi andvA bAtrAnul acela mai nebun de dragoste 3) ca tanrul acela, druia
ii dau eu aceast mn de ajutor, tatA.
De. Fii pe pace, Ili spun. Afacerea asta am s'o descurc
eu cum trebuie.
Ch. Dar, tii una ?
De. Ce.
Ch. N'am cumprat-o dupA toate formele legii 4).

De. Dar, acela o cumpr i aa. N'ai team.

Ch. DupA lege, n'ai s'o poti vinde.
De. Am s vd eu.
450
Ch. Si apoi o am luat In tovrie pe din douA cu un
altul : Ce tiu eu, care i-e gandul, de vrea, sau nu, s'o vnd ?
1) eccillum uideo 2) infelicent.
3) insanior ex amore.
4) Non ego illam niancupio accepi. Mancupio, dela manus capio

Punerea mainii, fata de martori, pe lucrul cumparat, spre a se cdpta

astfel dreptul de deplin proprietate.

www.digibuc.ro

MERCATOR

27

De. Stiu eu ca vrea.

Ch. Dar, pe Po lux, cred ca e un altul, care nu vrea.
De. Ce m privete asta pe mine ?
Ch. Pentruch este drept sA se bucure i el de un lucru,,
care e al sau.
De. la, spune-mi ?
Ch. E hard In tovarAie cu acela, care nu-i aid de fall 45e.
De Imi dai cu gura mai 'nainte sA te 'ntreb eu 1).
Ch. Dar i tu, tata, cumperi mai 'nainte 2) de-a ti-se vinde.

Nu pot sti, ti-o spun, dacd acela vrea, sau nu, s'o vnd.
De. Ce ? De e vorba sA fie cumpArata pentru acela, care
te-a rugat pe tine, atunci omul tau nu se opune ; iar de vreau
s'o cum* eu pentru acela, care m'a rugat pe mine, atunci
el se impotrive0e ? Te tii de fleacuri. Catu-i lumea, n'o s'a
aiba nimeni inaintea aceluia, pe care il vreau eu, pe Polux. 4C1).
Ch. E lucru hotarit ?
De. Si crezi tu c poate fi altfel ? la% mA i duc deaici
drept la corabie i acolo va avea loc vnzarea.
Ch. Vrei sA vin i eu cu tine ?
De. Nu vreau.
Ch. Nu-mi placi.

De. Mai bine vezi-ti de Insarcinarile, cari ti-au fost dateCh. Tu mA impiedici.
De. Poti da vina pe mine, cad din parte-ti bunAvointa nu

lipsit. Prin port sA nu-ti calce picioarele. Ti-o spun dela

inceput.

Ch. 0 sa te-ascult.

465;

De (aparte). MA duc In port. Cat sa fiu cu ochii In patru,

ca nu cumvA sA simta el cevA. N'am s'o cumpar chiar eu, am
sa pun pe vecinul meu, Lysimachus 3). Mi-a spus mai adineaori
cA se duce In port. Imi pierd vremea, tot intarziindu-mA ad. (iese).-

Ch. Sunt pierdut, m'am nefericit !

1) priu' respondes. 2) priu' tu emis.
3) La fel i Periphanes, In Epidicus, insarcineaza pe vecinut Ott.
Apoecides, sa-i cumpere o sclav.

www.digibuc.ro

PLAVTI

28

Charinvs. Evtychvs.
Ch. Se spune ca Bacchante le au sfAiat in bucji pe PenMeus 1). Asta-i un nimica tot, cred eu, pelnga ce ptimesc eu 470

acum, hrjuit In toate chipurile. Dece mai lraesc ? Dece nu

mor ? Ce fericire ma mai ateapta in viaja ? Lucru hotarit 1 0
s m duc la un doctor i acolo o sa-mi curm viaja cu otrava 2),
dacA mi-se rapete singurul lucru, pentru care mi-e viata drag.

Ev. Stai, stAi, te rog, Charinus !

Ch. Cine ma recheamd ?
Ev. Euthycus, prietenul, camaradul i vecinul cel mai deaproape al tau.
476
Ch. Nu tii cte nenorociri s'au abatut asupra-mi
Ev. Stiu. Le-am ascultat pe toate, dela up : Cunosc toata
afacerea.
Ch. Si cam ce tii tu ?
Ev. Tatl tAu vrea s vnda
Ch. Stii destul.
Ev. Pe iubita ta.
Ch. Stii atunci foarte mult.
Ev. Far voia ta.
Ch. Stii tot ce se poate ti. Dar, deunde tii tu ca aceea 480
ar fi iubita mea ?
Ev. Tu insuji 4) mi-ai povestit-o ieri.
Ch. Mare uituc mai sunt 1 Uitasem ca ji-am povestit-o.
Ev. Nu e nicio mirare.
Ch. Vreau acum sa-ji cer pArerea ta Spune-mi, dece moarte

crezi tu c e cel mai nimerit sa mor ?

Ev. Nu taci ? SA te pazeti sa spui astfel de vorbe.
Ch. Atunci, ce vrei tu sa spun ?
Ev. Vrei sa-i joc un renghiu lul tata-tau ?
('h. Ma mai intrebi ?
Ev. Vrei sa ma duc In port ?
1) Pentheus, rege al Thebei, sfasiat de Bacchante, pentrucl oprise
cultul lui Bacchus. 2) ad medicum, me toxico morti dabo.

3) tuo ' pater. 4) Tate ipsus.

www.digibuc.ro

496

MERCATOR

29

Ch. Sboard di mai in grab.

Ev. Si prin cumprare s-i suflu muierea ?
Ch. 0 poti chiar cntri in aur.
Ev. Deunde acel aur ?
Ch. Am s rog pe Acchiles sd-mi dea aurul, cu care a fost
rscumprat Hector.
Ev. Eti in toate mintile ?
Ch. Pe Polux, de sunt, nu pe tine am s te iau eu de medic I

Ev. Vrei sd o cumpr cu pretul, pe care-I cere el ?

Ch. Poti s dai i pedeasupra, de pildd i o mie riumrnus, 4926

peste cele ce va cere.

Ev. Oprete-te, Dar, ia spune-mi ? Deunde o s ai, sa dai
banii, cnd ii va cere tatl tdu ?
Ch. 0 sd se gseasc, o sd se caute, o sa se afle ea vreo .
portit de scdpare ; md omori cu zile.
Ev. De vorba asta o sa se afle ea", chiar cd md tem !
Ch. Dece nu taci ?
Ev. Poruncete-mi ca1 unui mut.
Ch. Ne-am inteles indeajuns ?

Ev. Iti poti vedea de alte treburi.

49S
Ch. Nu pot.
Ev. Rmi sndtos.
Ch. N'am sd pot, pe Polux, pndce n'am sd te vad inapoi
la mine.

Ev. Ar fi mai bine sa fii om de inteles.

Ch. Du-te, Invinge i ma mntue 1).
Ev. Am s'o fac. A5teaptd-md acas.
Ch. AAdar, silete-te s-mi vii de grabd cu prada.

ACTVL AL III-lea.
Lysimachvs. Pasicompsa.
Ly. 2). DAdui unui prieten o prieteneascd mnd de ajutor :
1) Vale, uince et me serua. Compardz Vent, vidi, vid (Caesar)._
2) Recitativul se urmeaei mai departe pntila v. 543, insd in alt
metru, in iambi septenarii, metru intrebuintat deobiceiu in tirade scurte._

www.digibuc.ro

PLANTI

30

Vecinul dealaturi, fiinda ma rug, ii cumparai marfa asta.

.Acum eti a mea, urmeaza-ma. Nu plange : Faci cea mai mare 500

prostie, Iti strici a bunatate de ochi. Dimpotrivh, zdu, s'ar

cuveni mai degrab sd rizi, cleat sa te boceti.
_Pa. Te rog, pe Castor, bunule batran, spune-mi
Ly. Intreaba-m odce.
Pa. Pentruce m'ai cumparat ?
Ly. Pe tine eu ? Ca sd fad ce ti-se va porunci, la fel cum
505
a face i eu, de-a fi sa-mi porunceti tu.
Pa. Indoeala nu 'ncape c'am s fac, potrivit cu puterile
i priceperea mea, orice-oiu intelege ca-ti e aminte.
Ly. N'am sa-ti poruncesc, mai tiu eu ce lucruri grele.
Pa. Pentruca, dealtfel, pe Polux, bunule btran, nu am invtat s duc greutti in spinare, nici a pate vitele la tark
ori a cre0e la copii 2).
510
Ly. Daca ai sa-mi fii fata de treaba, o sa-ti fie bine.
Pa. Alunci, pe Polux, m'am nefericit, prpadita de mine
Ly. Dece ?

Pa. Pentruca acolo, deunde am fost eu adus, obiceiul era

sa se faca bine numai la cei rdi.

Ly. Caicum ai spune cA nicio muiere nu e femeie de isprava.

Pa. De buna seam, asta n'o zic

nici nu-mi sta in fire

sa spun la altii un lucru, de care imi dau seama ca toti tiu.
Ly. Pe Polux, vorbele astea au mai mult pret decal toate
paralele, cu cat a fost platit i Vreau sa te mai intreb inch
de-un lucru.
i

Pa. De ma intrebi, am sa-ti rspund.

515
Ly. la, spune-mi ? Ce nume sa spun ca ai ?
Pa. Pasicompsa.
Ly. Dupa frumusete ti s'a dat numele 3). Da, ia mai asculta, Pasicompsa ? Ai putea tu, la nevoie, sa tei tesaturi din
cele fine ?

Pa. M putea.
1) pro copia.
2) pueros nutricare,
3) Pasicompsa, Nume grecesc i care ar corespunde cu: omni modo
compta et bella = ingrijita i frumoasa in chip deosebit.

www.digibuc.ro

MERCATOR

31

Ly. Dacd te pricepi la lucruri subliri, stiu c'o s poti tese

vi lucruri mai groase.
Pa. De lucratura de land nu ma tem de nitneni oricare ar 521*
fi femeia de-o varst cu mine.
Ly. Pe Herde, imi pari de multi{ isprav i Inca coaptd
la minte, de vremece l cunosti meseria, femeie.
Pa. Pe Polux, mi s'a artat si-am invtat. N'atn sd-mi fac
ineseria de rusine 2).
Ly. Ei, pe Hercle, iatd dece e vorba : 0 sd-ti dau o oaie,
aceea deacolo 3), in varst de seaizeci de ani, sd fie numai a ta. 52/5

Pa. Bunule btran, asa de hodorogit ?

Ly. Oaie greceasca 4). Dacd o ingrijesti, e marfd build, se
lasa a fi tunsd panla piele.
Pa. Pentru cinstea asta, orice mi-ai da, o sd ai recunostiinta mea.
Ly. Acuma, femeie, ca s nu intri cumva la ideie, a mea
nu esti, sd nu-ti inchipui askeva.
Pa. Spune-mi atunci, rogu-te, a cui sunt ?
Ly. Ai fost rdscumprat din nou pentru stpanul tdu. Eu
te-am rdscumprat, el s'a rugat de mine.
Pa. Imi reveni la loc viata in mine, dacd el ii tine cre- 334'
dinta fat de mine !
Ly. Fii cu inima linistit. El o s-li dea libertatea. Pe Polux,

te iubeste asa de mult, desi abi astzi te-a vzut pentru in4:Ala oar.

Pa. Pe Castor, dar sunt doi ani impliniti, decand a legat

dragoste cu mine ! Pot sd ti-o spun acum, cA te vd c-i esti
prieten.
Ly. Ce spui tu ? Doi ani, decand a legat dragoste cu tine? bm
Pa. Chiar as. Si ne-am legat inpreun prin jurmant sfant,

eu cu el si el cu mine : eu cu el, ca brbat si el 6) cu mine,

ca femeie, ca niciunul ad nu legdm legtur de dragoste, in afard

de eu cu el si el cu mine.
Ly. Co zei nemuritori I S nu se culce nici cu nevastd-sa

1) de lanificio neminem metuo. 2) operam accusari.

3) ouem tibi eccillam dabo. 4) generis graecist. 5) ill' cum.

www.digibuc.ro

RAVI I

32

Pa. Rogu-te, nucumv e insurat ? Eu tiu a nu e i nici

cA va fi.
Ly. Bine-ar fi ! Omul Asta a jurat strmb, pe Hercle.

Pa. Pe niciun alt tnr nu-1 iubesc mai mult.

Ly. Dar acela e copil, proasto ! PentrucA nu e mult vreme, 540
decnd i-au cAzut dintii.
Pa. Cum, dintii ?
Ly. Nu face nimic. Vino incoa dup mine. Pe ziva de azi
m'a rugat s-ti fa c rost de edere la mine, pentrucA sotia mi-e

dusA la tail.

Demipho.
In sfrit 1), isbutii s ma dau singur stricciunii : Imi fAcui
545
rost de-o ibovnicA, fr tirea sotiei i a biatului.
Lucru hotrit ! 0 s-mi reiau viata-mi din tinerete i s-mi
petrec 2). De trait, numai am aA mult. Dece dar nu m'as desfAta in plAceri, vin i dragoste ? PentrucA, la o vArst ca a
;pea, nu e niciun Neat, sA nu ti-o petreci cum trebuie.
In tinerete, atunci cnd sngele ti-e in putere, se cade s-ti 550
dai silinta toat sA-ti agoniseti o stare bunA. Dar, la sftlitul
vietii, cnd te vezi ajuns bAtrn i numai ai grija muncH, atunci ip pop petrece vremea i cu dragostea, sA simti i tu
cA trAeti. Si, ce spun, am s'o i fac 8).
Dar, ia sA merg sA dau eu ceice o rait prin casA. Ne- 55s
vasta m'ateaptA, cam de mult, infometat acas. SA mA duc ?

lar o s inceap insA cu gura pe mine. Orice s'ar intmpl,

mai bine nu mA duc, aci vreau sA dau mai intAi ochii cu vecinul dealAturt, s-mi b.obeascA el vreo casa cu chirie, unde 56c,
0-mi stea femela aceea. Dar iatA-1, iese afard dip cas0.
Lysimachvs. Demipho.
Ly. Am sa ti-1 aduc, numai s dau cu ochii de el.
DR. Vorbe;te de mine.
1) Diverblum (iambi senariz), v. 544-587.
2) seruibo mild.
3) hoc ut deico, fact&

www.digibuc.ro

persequar.

AtERCATOR

33

Ly. Ei, Demipho ?

De. Este In cas, muierea ?
Ly. Ce gAnd ai ?

De. Ce zici, dada a vedea-o ?

Ly. Dece te zoreti ?

De. Ce sa fac?

565

Ly. Ce trebuie sa faci : GAndete-te bine.

De. Ce s ma gAndesc ? Pe Herder asta trebuie s'o fac,

cred eu, sa ma duc la ea inauntru.
Ly. MA, ai, berbece batrAn ? SA te duci la ea ?
De. Ce vrei altceva s fac ?
Ly. Mai Midi m'ascult i stai locului Si apoi, mainainte ricr
chiar de toate e cevA, pe care-1 socotesc eu cA e bine sa-1
-fad. Pentruca, (lea' ai sa te dud chiar acum Ina untru, ai sa
vrei s'o Imbratiezi, sa legi vorba cu ea, s'o saruti.
De. ZAii, par'ca-ai fi In inima inea : Stii ce mi-am pus eu
In gAnd sa fac
Ly. 5i ai sa faci o mare neghiobie.
De. Poate, fiindca-o iubeti tu ?
Ly. 0 nimerii I Fara vlag, cu duhoarea Imputita, tu, tap
batrn, sa sAruti o femeie ? Vrei sa faci muierea sa verse, cnd 575
te-i apropia de ea ? Vad eu, pe Polux, ca-o iubeti, de-mi spui

toate astea.
De. La urma urmei, ce-ar fi daca ne-am gAndi la un lucru ?
Ce zici, vreun bucatar oarecare, dac 1-am bobi, s ne pre-

gateasca masa ad, la tine, s'o intindem pn s'o Inopta.

Ly. Ei, nu zic ba. Acuma chiar cA Vorbii ca Un orn in- 580
telept i mai putin Indrgostit.
De. Ce mai start] ? Dece nu mergem, sa ne'ngrijim de tArgueli,

ca sa ne fie bine ?
Ly. Vin 1 eu cu tine. Bobete-i 'MA pe Hercle, o locuinta,
de eti om de inteles : Nicio zi: mai mult, In afara de ziva de
astazi, ea numai poate sta la mine, pe Herdle 1). Ma tem sa 585
1)

i In Casina, Alcesimus ti Imprumuta pentru o noapte casa

until prieten.

www.digibuc.ro

34

PLAVTI

nu dea peste ea nevasta, and se va Inapoia maine dela tail.

De. Totul e pregatit, vino cu mine.

Charinvs. Evtychvs.
Ch. Sunt 1) eu orn aa far'de noroc, cruia s nu-i fie dat
nicio clipa de odihna ! De sunt acas, sufletul mi-e afar; de
sunt afara, el mi-e acas. Astfel iubirea, ca o vapaie, imi mistue 690
pieptul i inima : i, de n'ar fi fost lacramile din ochi s'o stinga,

cred ca de mutt capul mi-era in flacri. Nadejdea n'arn pierdut-o, viata Ins mi s'a stins din mine. 0 sa mai revina, ori
nu, la loc, nu tiu : Biruete tata, cum a spus-o, viata se va
stinge din mine ; biruete prietenul, aacum a fgaduit, viata
nu se va stinge din mine.
Dar, ce pacatele ! Chiar de-ar avea picioarele pline de po- 595
dagra i Eutychus tot putea sa se fi Inapoiat din port. Acesta
e pacatul lui cel mare, a prea putin se grabete, Impotriva
dorintei sufletului meu.

Dar, el s fie acela, pe care-I vac' alergnd ? E chiar el.

SA-i ies in cale-i. 0, tu, sperant a zeilor i a oamenilor, care
eti deopotriva aceea staptia peste oameni, ca-mi dai aceast
speranta plina de ndejde, Ili multumesc !
Acum, dece s'a oprit ? Vai, desndejdea m'apuc ! Mutra-i chiar c nu-mi place deloc. PAete trist. Pieptul imi arde, 600

inlemnii : d din cap. Eutychus !

Ev. Ei, Charinus !
Ch. Mainainte de orice rasuflare, spune-mi dintr'o singura
vorb : Unde sunt ? Aici, sau pe cealalt lume ?
Ev. Nici pe cealalt lume, dar nici aici nu eti.
Ch. Sunt scapat, mi s'a dat nemurirea I A cumprat-o el,
a ters-o frumuel dela nasul tatii. Mai iscusit muritor nici a 605
se poate ! Spune, rogu-te : Daca nu sunt nici aici i nici pe
cealalt lume, unde sunt atunci ?
Ev. Nicaeri.
Ch. Mor ! Vorbele astea ma detera gata 1
1) Recitativul revine iar4 (frock. septenarit), v. 588-666.

www.digibuc.ro

MERCATOR

35

Ev. Plicticoas e vorba, s'o tot Italge0 mereu, cnd ai cev

cle spus.
Ch. Odce ar fi, vino la chestie.
616
Ev. Mai inti de toate : Ne-am fript !
Ch. Dece nu-mi vesteti mai inti lucrul, pe care nu-I tiu ?
Ev. Dama ti-a suflat-o.
Ch. Eutychus, vrei moarte de orn !
Ev. Dece ?
Ch. PentrucA iti omori un prieten, de-aceea vrst cu tine,
vn camarad, un cettean liber.

Ev. Zeii s nu facd una ca asta !

Ch. Mi-ai vrit sabia in gtlej : Stau sA pic jos.
Ev. Rogu-te, pe Hercle, nu-ti pierde firea.
Ch. N'am ce sd-mi mai pierd. Spune mai departe i res616
tul nenorocirii. Cine a cumpgrat-o ?
i
vndut
i
luat.
Ev. Nu 5tiu. Cnd sosesc in port, fusese
Ch. Vai de mine I Turnai acum asupra-mi munti intregi
cle flcri mistuitoare. Urmeazd, chinuete-md, cldule, odatd
ce te pornii pe aAceva.
Ev. Nu ti-a stat tie mai greu la inim afacerea asta, decum
stete mie astzi !
Ch. Spune, cine-a cumprat-o ?
Ev. Pe Hercle, de tiu !
Ch. Vai, asta insemneazA a da unui camarad o mnd de 620'
ajutor ?
Ev. Ce vrei sA fac ?
Ch. Asta, ce fac i eu : Sd piei i tu ! Dece n'ai cercetat
ce fel el-A la chip omul, care a cumpArat-o ? In felul Asta am
putea sA-i dAm de urm femeii. Vai, nefericitul de mine !
Ev. Lasd incolo plnsul, pe care mi-te pornii acum.

poi eu ce ti-am fcut?

Ch. M'ai dat gata pe mine i odat cu mine ti-ai mnct
vi credinta.
626
Ev. Zeii, tiu ei cd eu n'am nicio vind.
Ch. Bravo ! lei mArturie nite zei, cari nu sunt de faM:

-cum o sA te cred eu ce spui ?

www.digibuc.ro

PLAVT1

36

Ev. PentrucA in mna ta st sA crezi, precum in a mea

stA ce spun eu.
Ch. In asAceva te pricepi, sA nu r4mAi dator cu rAspunsul. Cnd e vorba de o Insrcinare, atunci esti : schiop, orb,
mut, schilav, fArA putere. Nu- mi erai tu cel care mi-te lAudai 63/1
sA-i joci tatii una si bunA ? Crezui si eu cA-mi dau afacerea

pe mna unui orn priceput si cnd colo o dAdui unui cugemite bolovan I

Ev. Ce er4 sA fac.

Ch. Ce er sA faci ? MA mai intrebi? SA cercetezi, sA intrebi, cine este, sau deunde este, din ce neam de oameni, de
635
e celAtean, sau strAin ?
Ev. Spuneau cA-i cetAtean din Attica.
Ch. SA fi aflat si tu, unde stA cu locuinta, dacA numele
nu i-1 puteai sti.
Ev. Nitneni nu putea spune.
Ch. Cel putin sd fii luat stiintA despre trAsurile fetei.
Ev. Am fcut-o.
Ch. Ce inftisare se spune4 a are, Eutychus ?
Ev. SA-li spun : Peri albi, picioare strmbe, burta mare,
gura mare, mrunt la statue& ochii negriciosi, fata lungueatA, 6441
picioarele putin rscrAiate 1).

Ch. Nu-mi vorbesti de un orn, ci de-o intreagA comoarA

de rele, pare-mi-se. Si altcevA numai ai ce sA-mi mai spui
despre el ?
Ev. AtAta ct spusei.
Ch. Pe Polux, omul 4sta fAlcos la fAlci 2) mi-a adus mare
nenorocire. Nu mA mai pot stpni. Sunt hotArit s'o plac deaici

razna in lume. MA gndesc numai ce cetate s'aleg: Megara, 64$

Eretria, Corinthus, Chalcida, Creta, Cyprus, Sicyion, Cnidus,
Zacynthus, Lesbia, Boeotia.
Ev. Pentruce o ash hotArire ?
1) Deci nu se exagera numai costumul codoOlor, al parazitilor, ci
i al celorlalte personagii pentru a provoca risul. P. codol, vezi Cur
culio, 230.

2) ille oblongis malis mihi dedit.... malum. Malts ---=falcA.

(mala) i malum= nenorocire. Joc de cuvinte.

www.digibuc.ro

MERCATOR

37

Ch. Pentruc ma chinue5te dragostea.

Ev. la spune-mi ? Cdnd o sa ajungi acolo, unde ti-e gn(tut acum s te dud, daca o sa te-apuci i acolo poate de 656
iubit i ai sa dai peste aceleeai nevoi, ai sa fugi i deacolo
mai departe i apoi i mai departe, de ti-se va Inampla la

fel ? In sfrit, pdna unde vei duce exilul asta, care va fi

sfaritul fugei ? Ce patrie, sau ce locuintd iti va putea fi statornica tie ? Spune-mi. Cum, dac pleci din acest oras, Ili inchipui c'o sa-ti Iai aici i iubirea ? Si dacd ti-ai yarn in cap 655

ideia asta c'asa va fi, dac o ai in credintd ca pe un lucru

sigur, nu e atunci mai sntos lucru s te duci undeva la
Ora, sa stai acolo, sa-ti duci viata acolo, pandcand insfarOt
vei tmdui de dorul i de dragostea ei ?
Ch. Ai isprvit ?
Ev. Da.

Ch. Ti-ai rcit gura degeaba ! Hotrarea mi-e nstramu-

tata ! ma- duc acas, sa-mi iau rams bun dela tata si dela
mama ; pe urm, frd tirea tatii, am sa fug din tara asta, sau
660
sd iau eu o hotarire oarecare.
Ev. Ce vijelios se mai asarli la drum i se duse ! Vai, nenorocitul de mine I Daca el va pleca, toti o s spuna c din
pricina nepasarii mete a facut-o.
Mai bine sa pun sa mi-se inchirieze cu plata toti strigatorii publici, cti sunt, cari s'o caute, s'o gseasc. Pe urma,
am sa ma duc la judecator,
rog, sa-mi dea agenti sa
scormoneasca toate mahalalele ; cd %Tad eu bine c'altceva mai 665

bun nu mi-a mai rmas de fcut.

ACTVL AL 1V-lea.
Dorippa. Syra.
Do. 9). Fiindca-mi vent intiintare din partea brbatului, cA

ifo sd vind la tara, mi-se abat a un gand ; yea eu s-1

caut pe cel ce fuge de mine.
1) conquisitores, agenti de politie. V. Amphitruo, prolog. v. 65.
2) Diverbium (iambi senarii), v. 666-829.

www.digibuc.ro

PLAVTI

38

Dar pe bAtrana noastr Syra n'o vAd Ind sosind. latd-o, 67

insfarsit, c vine. Dece nu te misti mai repede.
Sy. Nu pot, pe Castor, asa-i de grea povara, ce m'apasA t
Do. Care povar ?
Sy. Cei optzeci si patru de ani. $i unde mai pui : robia,
sudoarea, setea. $i apoi m mai apas si astea, ce due cu mine.
Do. DA Incoa din ele, sA pun pe altarul vecinului deal- vs
turi. DA-mi de pildd aceast ramurA de laur 1). $i tu, du-te in cas.

Sy. MA duc.

Do. Apollo, te rog sA ne-ajuli casa noastr, sA fie pace,

sAnAtate si bun intelegere si sa iei sub sfanta-ti oblAduire pe
680
fiul meu 2).
Sy. (ie5ind afarA din casA). Sunt pierdutA, m'am prpdit, ne -

norocita de mine ! Vai de mine I

Do. E5ti in toate mintile, rogu-te ? Dece tipi ?
Sy. Dorippa, scumpa mea Dorippa ?

Do. Ce-ti e de strigi as, rogu-te ?

Sy. Nu stiu ce femeie e aci, inuntru, in casA !
Do. Cum, o femeie.
Sy. 0 curtezan.

6S6

Do. Vorbesti serios ?

Sy. Bine mai mirosisi tu, de nu rmsesi la tarA t Nu e

nevoie sA fii eine stie ce destept ca sd nu pricepi 3)
*

cA aceea este ibovnica prea scumpului tAu sot.

Do. Te cred, pe Castor.

Sy. Aide cu mine inauntru, sA-ti vezi si tu pe Alcumena 4),
rivala ta, Junona mea.
Do. Pe Castor, iatA vin si cat de ingrabA.

Lysimachvs.
CA Demipho iubeste n'ar fi prea mare nenorocire, dad n'ar

mai fi si man spart. Chiar dad ar fi fost poftiti la masA.

1) uirgam lauri.
2) Dorippa nu pomeneste o vorbA despre sA
satatea bArbatului ei. 3) persentiscere.
4) Alcumena, sotia lui Amphitruo. V. comedia Amphitruo.

www.digibuc.ro

69D

MERCATOR

39

zece persoane, din cele mai simandicoase i IncA a trguit 695

mai mult. Dar, pe bucbtari, asA ii indemna, asAcum pe mare
apitanul isi indeamn vslasii I Eu insumi am tocmit bucatarul.
M mir ins c nu vine, dupcum Ii poruncisem. Dar, cine-o

fi iesind afarA, deaici dela noi ? Se deschide usa.

Dorippa. Lysimachvs.
Do. (WA sA-1 vadA). Femeie mai nenorocit ca mine n'a fost 700

i nici cA va mai fi, cd-mi legai viata de un as brbat ! Vai,

nenorocoasa de mine ! Poftim, la ce brbat ti-e dat sA te incredintezi pe tine si tot avutul Mu! Uite, cui i-am adus eu drept

zestre zece talanti 1), ca s vd toate astea, s indur aste

blestemtii !

Ly. Pe Hercle, m'am dus I Mi s'a inapoiat nevasta dela 705

tail. A vAzut, cred eu, femeia aceea in casI. Dar, cele ce spune

ea, nu le pot auzi bine deaici. SA m dau mai Fan& ea.

Do. Vai, nefericita de mine !
Ly. D'apoi eu !
Do. S'a isprvit cu mine !
Ly. La urma urmei, pe Hercle, eu sunt cel pierdut, nenonorocitul de mine. A vzut-o. SA te trsneascA zeii, Demipho ! 7ID
Do. Pe Polux, deaceea Al de brbatu-meu 2) nu-mi voia s
vinA la tarj I
Ly. Acum, ce s mai fac, dect sA mA duc spre ea si sa-i
vorbesc. Sotul spune mult sAndtate nevestei sale. Au, orsenii s'au bdrnit ca tranii 4) ?

Do. Sunt mai cu rusine ca aceia, cari nu se cred oameni

dela tar.
Ly. Au, cei cari tresc la tara s'au gresit cu cevA. ?
Do. Pe Castor, mai putin ca cei dela oras si Inca si mai
putin au gandul la rele.
715
Ly. Atunci, cu ce s'a gresit cei dela oras ? Spune-mb
vreau s'o stiu si eu, pe Hercle.
1) Un talant
5890 franci.
2) meu' uir
trucA Dorippa nu-i rAspunsese la salut.

www.digibuc.ro

3) suo' uir.

4) Pen-

40

PLAVTI

D. Umbli sd md iei cu vorba, caicum n'ai ti 1 Ce e cu

femeia aceea dinduntru ?
Ly. Au, vdzut-o-ai ?
Do. Am vazut-o !

720

Ly. Ce e cu ea, md intrebi ?

Do. Si cu toate astea am sd-o aflu eu.
Ly. Vrei sd-ti spun ce e cu ea ? Aceea aceea, pe Polux,
vai de mine ! Nu tiu ce sd spun.
Do. Te incurci.
Ly. Vdd i eu c' ash e.
Do. Dece nu spui ?
Ly. Am voie ?
Do. Voia o aveai dela inceput.
Ly. Nu pot, ad-mi stai scaiu pe cap. Nu ind sidbegi de725
loc, caicum a fi fdcut moarte de orn 1).
Do. Te tiu eu, eti curat ca argintul !
Ly. Fii indrdsneatd cAt pofteti !
Do. AAdar spune.
Ly. SA-1i spun.

Do. 5i totu va trebui s'o spui.

Ly. Ea este i vrei chiar sa-i spun i numele ?
Do. Degeaba te sbati, te-am prins pe Ng, 'in villa.
Ly. Ce vind ? Dar asta e aceea.
Do. Care aceea ?
Ly. Aceea

Do. * iohia * 2).

Ly. Mai mai nu ti-a spune, dacd n'a fi silit.
Do. Nu tii tu cine e aceea ?
Ly. Ba, acum chiar tiu : Am fost pus judecdtorul ei 3).
1) urges quasi pro noxio.
2) Text nesigur. 3) judex captus sum. E vorba de judecdtorii auxiliari ai pretorului, alesi dintre cetateni i cari aveau diferite numiri,
dupd afacerile, pe cari le judecau : arbitri, judices, recuperatores (v.
Bacch. 2701 ; Curculio, 718 ; Rudens, 1004). Obiectul contestat i asupra
caruia urma sa se pronunte, se lsa In pastrarea judecatorului (seguesIto dari), panala pronuntarea judecatii.

www.digibuc.ro

730

735

-MERCATOR

41

Do. JudecAtor ? Acuma tiu : $i acum ai adus-o la tine, s

te consulti cu ea.
Ly. Ba nu, mi-a fost lsat drept garantie, pndla juclecarea pricinii 1).

Do. Inteleg.

Ly. Pe Hercle, nu e nimic din ce bnueti tu.

Do. Prea repede umblii s te desvinovdteti.
Ly. (aparte). Mare belea pe capu-mi ! Acum chiar cd ill-71
lemnii de tot !

Cocvs. Lysimachvs. Dorippa. Syra.

Aide, micati-v mai repede, ca
trebuie s pregdtesc cina pentru un btrn Indrgostit. Dar,
-de stau s cuget, ni-o pregtim pentru noi, iar nu pentru cine
ne-a tocmit. Pentrucd, cine iubete, dacd are ce iubete, lucrul acesta ll are drept mncare 2) : s'o vad, s'o imbrtieze, 74&
s'o srute, sd stea de vorbd cu ea ; pecnd noi sunt Mere4:lintat c'o s ne reIntoarcem pela casele noastre bine Indopati.
Luati-o peaici. Dar, iat-1 i pe btrnul, care ne-a tocmit.
Ly. Acum chiar c sunt pierdut : iatd bucdtarii !
CO. (catre ajutoarele sale).

Co. Venirm.
Ly. Sterge-o.

Co. Ce, s'o terg ?

Ly. St ! Pleacd.
Co. SA plec ?
Ly. Pleacd !
Co. Nu mai cinati ?
Ly. Ne-am sturat acum !
Co. Ins
Ly. M'am dus pe copc I

Do. Ce mai zici acum ? $i astea tot porunc a fost s-ti

lie trimise tot de aceia, cari te-au sorocit judeatorul lor ?
Co. Asia e prietena aceea, despre care imi pomenii mai
adineaori, pecnd trgueai, precum cd o iubeti I
1) sub sequestro datast.-2) qui amat quod amat si Izabet, id habet

sro cibo.

www.digibuc.ro

750

42

PLAVTI

Ly. Nu taci.
Co. Ce mai pui de lele de muiere 1) I Ins, pe Hercle, cam 75&
trecut !

Ly. Piei din ochii mel, spazuratule !

Co. Nu-i rea muierea !
Ly. Destul a es(i tu rau !
Co. Pe Hercle, nbadAioas ibovnic, pare-mi-se !
Ly. Nu pleci ! Nu sunt eu cel care te tocmii adineaori !
Co. Ce este ? Ba esti chiar tu insuti, pe Hercle.
Ly. Vai nefericitul de mine !
Co. Chiar ask call e nevasta la tar, aceea de care spu- 7e.c.
neai mai adineaori c'o ursti, cum ai url o vipera.
Ly. Eu, spusu-ti-am eu tie astea ?
Co. Chiar mie, pe Hercle.
Ly. AsA sA-mi ajute Juppiter, nevast, de i-am spus eu ce
spune el I
Do. Mai i tggduesti ? Isprvile astea mi-o arat indestul,
precum cA mA urAsti.

Ly. Dar daca nu-i as.

Co. Nu, nu spunea cA te urste pe tine, ci pe nevast-sa ; 765
i mai spunea cA nevasta fi e dusA la tara.
Ly. Asta mi-e nevasta. Ce-mi tot bati capul ?
Co. Pentruc si tu spui a nu m cunosti ; afarA numai
dacA nu te temi de ea.
Ly. Stiu eu ce fac, pentrucA ea mi-e singura mea iubire.
Co. Nu vrei sA mA pui la lucru ?
Ly. Nu.
Co. Atunci, plteste-ma.
Ly. SA vii mine. 0 sA fii pltit. Acuma, sterge-o.
Do. Vai, nefericita de mine !
770
Ly. Acum vAd si eu catu-i de adevrat vorba aceea bAtrneascA : Dela un vecin rAu te alegi totdeauna cu rAu I
Co. Ce mai strn aici ? Dece nu plecam ? DacA ai dat peste
vreo neplAcere, nu e din vina noastr.
1) sail' scitum filum mulieris.

www.digibuc.ro

MERCATOR

43

Ly. Dupace ma claclu0 gata, nenorocitul de mine !

Co. Acuma, tiu ce vrei : Vrei sa ma duc dead.
Ly. Vreau, Ili spun.
Co. 0 sa ne ducem. Plate0e-mi o drachma 1).

775

Ly. 0 s'o ai.

Co. Atunci, spune sa mi-se dea. Ai putea sa mi-o dai, panace

ajutoarele mete Ili pun jos targuelite.

Ly. Nu pleci ? Intelegi, sa nu-mi mai bati capul ?
Co. (catre ajutoare). Aide, larguelile aste puneti-le la picioa- 7813

rele btrnului. Vasele astea am s trimit dupa ele acum, sau

maine. S mergem.
Ly. Te mir poate bucatarul acela, care veni aci i aduse
acestea ? S-li spun, cum sta pricina.
Do. CA te tii de risipd i blestematii, nu ma minuneaz lucrul acesta. Si, pe Polux, nici n'am sd mai sufr casnicia asta 885
nenorocita, s-ti aduci In casa mea ibovnicile tale !

Syra, du-te i roag, ca din partea mea, pe tata, s vinl

incoa odat cu tine 2).
Sy. M duc.

Ly. Nevast draga, m'ascult. Tu nu tii ce fel stau lucrurile. MA pot chiar jura cu juramant sfant, c niciodata
n'am avut nimic de-a 'mpartit cu aceea.
\fad ca Syra s'a i dus. Pe Hercle, sunt pierdut ! lat ca
nevasta se duse ! Vai, nenorocitul de mine ! Pe tine, vecine,
s te trasneasc zeii i zeitele cu prietena i dragostele tale,
cu tot ! MA umplu0 de cea mai ru0noasa bnueala, fmi ca- 7es
79121

patai un duman In casA : 0 sotie Inclarjit foc !

Am s ma duc In for, sa-i spun verde lui Demipho, c'am

s i-o arunc de par In strad, de nu i-o ia dela mine, s'o

duc unde-o pofti, din casa mea. (Apropiindu-se de use). Nevast,

ei, nevast ! De0 eti maniat pe mine, de eti femeie de In- 80G.
fetes, ai putea spune sd se du:A deaci Inauntru targuelite astea :

0 sa le vina lor cat decurand vremea s le mancarn noi, mai

bine. (iese).
1) 0 drachma Monet greceasc, valorAnd un denarius. In Au
: doi nummus (v. 448). 2) La fel si in Menaclzmi, solia lui
Menaechmus I isi chiam parintele.

www.digibuc.ro

CPLAVT1

44

Syra. Evtychvs.
Sy. Incotro mA manA stApana, la tatd-sAu, nu e acasa :
"Spuneau c e dus la tar. Vestea asta o aduc i eu acas.
Ev. Am obosit tot Wand strzile oraului i nici end s* 805
pot da de urmele acelei femei. latI, mama s'a i inapoiat dela

lug, a vd pe Syra stand inaintea casei ! Syra !

Sy. Cine tri strigA ?
Ev. Eu sunt, stApanul i copilul tu 1), crescut de tine.
Sy. SAnAtate, copilul meu!
810
Ev. Mama s'a i inapoiat dela
RAspunde-mi.
Sy. Si IncA spre cel mai mare noroc al familiei.
Ev. Ce vorbA mai e i asta ?
Sy. Prea bunAtatea ta de tatA i-a adus o ibovnia in casA.
Ev. Ce fel ?
Sy. La inapoierea
dela tarA, a dat peste ea in casA.
Ev. Pe Polux, nu-I credeam pe tata cu astfel de isprAvi ! 815
femeia aceea mai e i acum inAuntru

Sy. Incg.
Ev. UrmeazA-m.

S yr a.
Pe Castor ') sub asprA legiuire mai trAesc i femeile i
mult mai nedreptatite fata de bArbatii Mr, nenorocitele de
ele ! De pildA, daca bArbatul ii ia in ascuns de nevastA o
ibovnicA, daca sotia Il all, nicio pedeapsA pentru bArbat ; iar 820
(lacA sotia a ieit cumva afarA din casA, fArA tirea bArba-

tului, pentru bArbat e un motiv de proces i poate cere desfacerea cAstoriei. Dece n'ar fi i pentru sotie aceea lege
cai pentru bArbat, de vremece sotia, care-i femeie de treab,
se multurnete cu Lin singur bArbat : iar barbatul sA nu se
multumeascd cu o singurA sotie
825
Pe Castor, daca ar fi infierati la fel i bArbatii, cari ii
1) alumnus tuo ' sum.
2) Scena de umplutur obisnuit spre a
surnplea o pauza de act. Scene usoare i cari n'au legatura directa cu
*ctiunea. V. Curcullo. v. 461.

www.digibuc.ro

MERCATOR

45

iau ibovnice In ascuns de nevestele lor, cum sunt prigonitesotiile, cari cad In greseal, eu una as face, sa fie mai multi
brbati vAduvi, decum sunt astzi femeile.

ACTVL AL V-lea.

Charinvs.
830.
Praguri ale casei 1), v salut i v zic rg mas bun !
Astzi e ziva cea depe urm, cnd mai calc cu piciorul
in casa-mi printeasc. StpAnire, folosint, traiul bun, bel-

sugul, din aceste case, toate s'au dus, s'au nimicit, s'au Instrinat. M'am omorit ! Zei penati ai strmosilor mei, tu Lar,
printele casei noastre, In mainile voastre v las avutul pA- 83Srintilor mei, s'aveti grij de el. Eu ins va trebui s-mi caut
alti zei Penati, un alt Lar, alt oras, alt cetate : De Attica
m Indeprtez cu groazN. PentrucA aici, unde moravurile se

fac din zi In zi tot mai rele, unde nu poti deosebi prietenii

de neprieteni i unde ti-se smulge tocmai ce-ti !manta mai 84Cb
mult inima, chiar de-a fi s mi-se dea o coroand regeascA

si tot n'ar mai fi de dorit o asemenea cetate.

Evtychvs. Charinvs.
Ev. (WA a-1 vedea). Tu, sperant a zeilor si a oamenilor,
care esti deopotrivA aceeas stpAn peste oameni, cA-mi dAdusi aceast speranl, plinA de ndejde, iti mullumesc.
Ce zeu se poate socotl acum mai plin de bucurie ca mine ?
Ce tot cutam inteuna er acas : Am gsit sase prieteni : 84&"
viata, prietenia, patria, bucuria, jocul i voia bun ; i prin
gsirea lor am trimis totdeodat la plimbare aceste mari nenorociri : Mnia, dusmnia, Intristarea, lacrAmile, exilul, sArAcia, singurtatea, prostia, moartea, incAptnarea. Zei, davA rog, putinta sA-I Intlnesc mai repede pe Charinus. 85C
Ch. (cAtre public). M'am pregAtit de drum, cum m vedeti :
las la o parte orice mndrie. Eu singur mi-s insotitor la drum,
1) Urmeaz scena, prin care se parodiazA amorul. V. 0 Cistellaria.
Recltativ (frock. septenario), v. 829

www.digibuc.ro

P LAVTI

46

cu rob insotitor 1), eu cal, rndag, scutag, eu imi poruncesc

mie insumi i tot eu m supun poruncii mele, eu singur imi
duc cele de cari am nevoie.
0, Cupido, ct egti tu de mare ! CAci tu, pe cine-I vrei, 865
il umpli ugor de incredere prin puterea ta 2), pentru ca pe acelag, din nou, din increzAtor ce er, sA-1 arunci in cea mai
tnare desnAdejde.
Ev. MA tot muncesc cu gndul incotro s'alerg, s-1 mai caut ?
Ch. Lucru hotArit ! Am s'o caut de va fi dusA deaici chiar
la captul pAmntului ; gi, nu va fi fluviu, nu va fi munte,
marea chiar, cari sA-mi sta in cale, nici cAldura, nici frigul, q60
-,um nici vntul, nici grindina, teamd n'am c'or s mA sperie.
Voiu indura ploaia, voiu suferi oboseala, soarele gi setea 3) ;

n'am sA mA las biruit gi nici c'am s md odihnesc cndvA,

de e noapte, ori zi, mainainte de-a fi gsit-o pe ea, sau moartea.

Ev. Nu gtiu a cui voce imi sbur pela urechi.

Ch. VA invoc hit? ajutor, pe voi, Lari, zei ai cAlatorilor, 865
sA mA luati sub pavza voastr.
Ev. Juppiter ! Charinus s fie acela deacolo ?
Ch. Cetteni, rmneti cu bine I
Ev. StAi acolo, Charinus 1
Ch. Cine mA recheam ?
Ev. Speranta, Mntuirea, Victoria !

Ch. Ce aveti cu mine I

Ev. SA meargA gi ele cu tine.
Ch. Cutati-v un alt insotitor. Nu le vor insotitorii mei
de drum.
Ev. Si cari sunt ei ?
870
Ch. Grija, mizeria, mhnirea, lacrmile, jalea.
Ev. AlungA-ti astfel de prieteni gi le uit incoa spre mine
gi 'ntoarce-te din drum.

Ch. De vrei cu adevrat sA stai de vorbd cu mine, urmeazA-m.

Ev. StAi locului.

1) calator. 2) facile tuis factis fads.-- 3) sufferam sitim.

www.digibuc.ro

MERCATOR

47

Ch. Rau faci ca-mi intrzii graba. Soarele se 'nclin spre

asfiintit.

Ev. De te-ai grbi incoa, cum te grbe0i intr'acolo, mult

mai cuminte lucru ai face : lnspre partea asta sufld acum un
vnt prielnic ; sucete numai crma : aici sufl zefirul cel se- 875'
nin, intr'acolo vntul aducator de ploaie ; aici marea-i 1in4tit, intr'acolo toate valurile sunt infuriate.
Indrumeazd-te, Charinus, incoa spre uscat, vino de partea

asta. Nori grosi i ploaia te amenint. Privegespre stnga.

88C
Au, nu vezi cerul, ctu-i plin de strlucire, aci la noi ?
Ch. Chemarea cerului m oprete in loc : m indrumez inteacolo.

Ev. Bine fad. 0, Charinus, pgeste incoa, cum fac i eu,

apropie-te, intinde-ti bratul 1).
Ch. Apuc-1. Il lii ?
Ev. 11 tin.
Ch. Tine-I.

Ev. Incotro pornisei ?

Ch. Spre alte locuri.

Ev. Ce era sA faci acolo ?

Ch. Ce fac cei Mr' de noroc.
Ev. St ! Alungd-li teama, ca eu am sd te-aduc iar din 885,
nou la bucuria de odinioar. Ce-ti place atAt de mult s auzi,
o sA auzi, sa te bucure. Sti locului. Ca un prieten mult binevoitor vin spre tine. lubita ta
Ch. Ce e cu ea ?
Ev. Eu tiu, unde este.
Ch. Tu, rogu-te ?
Ev. Sntoas i mntuit.
Ch. Uncle a fost gsit ?
Ev. Stiu eu.
Ch. Mai bine a vrea s'o tiu eu.
890
Ev. Nu poti sA fii cu inima linitit ?
1) fer gradum et confer pedem., porge bracchium. Parodiarea stilului tragic. Intr'o alt comedie (Pseudolus, v. 707-708) e o scena
identic.

www.digibuc.ro

PLAVTI

48

Ch. Dar dacd sufletul mi-e in fierbere mare?

Ev. Lini0e5te-te, am sd- l aduc eu la linite bund : Nu te teme.

Ch. Rogu-te spune-mi repede, unde este, unde-ai vzut-o ?

Dece taci ? Spune. MA omori, nenorocitul de mine, cu tdcerea ta I

Ev. Nu-i departe deaici, de noi.

Ch. Dece nu mi-o arati, dacd o vezi.
Ev. Pe Hercle, acum n'o vdd, dar am vdzut-o mai adineaori. 825

Ch. Dece nu ma faci s'o vd i eu ?

Ev. Am sd te fac.
Ch. E prea mult pentru cel care iubete.
Ev. Si tot te mai temi ? Am sd-ti spun totul. Pe lumea asta

prieten mai deaproape ca acela, care o are, nu este un altul

i nici cd se afl vreunul, fata de care se cuvine sd fiu mai
binevoitor.

Ch. Nu md 'ngrijesc de acela ; de ea te intreb eu.

Ev. Dar tocmai de ea iti vorbesc i eu. Nu-mi veni ag
90Ck
ehiar dintr'o data in minte, sd-ti spun, unde este.
Ch. Spune-mi atunci, unde este ?
Ev. La noi, in casd.
Ch. De spui adevdrul, frumoase case, mdret construite, mi

s'arat. Dar, cum o sd te cred eu ? Ai vazut-o tu, sau mi-o

spui din auzite 9 ?
Ev. Eu insumi am xrdzut-o.
Ch. Cine-a adus-o la voi, vorbete ?
Ev. M intrebi ?
Ch. Spune-mi adevrul.
Ev. N'ai pic de ruine, Charinus l Ce te privepe cu chic 905P
a venit ea ?
Ch. Numai de-ar fi acolo I
Ev. Este, firete.
Ch. Atunci, cere-mi orice pentru vestea asta 2).

Ev. 5i, (Ind o sd-ti cer?

Ch. SA rogi zeii, sd-ti implineascd ruga.

Ev. Md iei in ris ?

1) an de audito nuntias?

2) ob istunc nuntium.

www.digibuc.ro

MERCATOR

49

Ch. InsfArit, mntuirea vine, dacd am s'o vac!. Dar, la ce

nu-mi lepd eu podoabele astea ? Ei, s vind carevA ingrabd
910
incoa afard, aduceti-mi deacolo haina.
Ev. Ei, acuma imi placi.
Ch. Imi vii tocmai la timp, copile. la clamyda i sd-mi stai
acolo, pentru ca, de n'or fi adevdrate spusele, sA-mi reiau calea
inceputd.

Ev. Nu Ind crezi ?

Ch. Firete cd le cred pe toate, cte mi-le spui. Dar, dece
nu md duci induntru, s'o vad ?
Ev. StAi putin.
916
Ch. Dece sd stau ?
Ev. Nu e timpul sA intrii acum.

a. MA omori cu zile.
Ev. Nu trebuie, iti spun, sA intrii acum induntru.
Ch. Rspunde-mi : Din ce pricind ?
Ev. Te osteneti degeaba.
Ch. Dece ?
Ev. Pentrucd nu-i vine ei la socoteal.
Ch. AA ? Nu-i vine ei la socoteald, care m iubete, cum
o iubesc i eu I Asta ii bate joc de mine, cum vrea i eu, ca 920
un prost, m 'ncred in el. UmblA s m intArzie. SA-mi iau din
.
nou chlamyda.
Ev. Sti putin i m'ascultd.
Ch. Tine, copile, haina asta.

Ev. Mama e infuriat rAu de tot pe tata, pentrucd si-a

adus in cas, sub ochii ei, o ibovnic, pecnd ea ell dus
la tard : BAnuete cd ea ar fi ibovnica lui.
Ch. Mi-am reluat cingtoarea.
Ev. Mum ea cerceteazd induntru pricina asta.

926

Ch. Si sabia o am din nou in mnd.

Ev. Pentrucd, dacA te-as duce acolo induntru
Ch. Imi iau borcanul cu unsori 1) i peaci mi-e drumul.
Ev. &di, sti, Charinus.
1) ampulam. Borcan cu unsoare, pentru frictiuni la drum.

www.digibuc.ro

PLAVTI

50

Ch. Te inseli, n'ai sd md mai poti plcAli.

Ev. Dar, pe Po lux, nici prin gaud nu-mi trece.
Ch. Dece atunci nu-mi dai pace, sl-mi vad de drum ?
930
Ev. Nu te las 1).
Ch. M zbovesc singur. Copile, te chl repede induntru.
latd-m suit in car, hturile le am in man 2).
Ev. Sndtos la cap nu esti.
Ch. Dece, picioare, nu v'asterneti la drum, drept spre Cyprus, dacd printele meu imi pregteste exilul ?
Ev. Ai inebunit ? Nu vreau sd spui astfel de vorbe, rogu-te.

Ch. Sunt hotrit O. merg panla capt, s-mi dau toate

silintele s'o caut, oriunde a fi.

Ev. Dar dac e in cas.

935
Ch. Pentruc, cel care mi-a spus-o, m'a mintit.
Ev. Ti-am spus adevrat curat.
Ch. Am i sosit in Cyprus.
Ev. Vino atunci cu mine, s'o vezi pe aceea, pe care o doreste asa de mult.
Ch. Cercetai despre ea, dar n'o gdsii.
Ev. Numai tiu seama acum de mania mamei.
Ch. Plec mai departe in cercetare. Acum sosii in Chalcida ; vd aci pe oaspetele Zacynthus, ii spun dece am venit.
Prind a-I intreba, de-a adus-o cineva, de e la cineva, de-a 940
auzit vreo vorbd despre ea.

Ev. Dece nu lasi la o parte fleacurile astea i s mergi

mai bine cu mine inauntru ?
Ch. Oaspetele Zacynthus imi rspunde a smochinele nu
sunt rele.
Ev. Nu te-a mintit deloc.
Ch. lar despre iubit,imi povesti cd-ar fi auzit, precum cd
este act, in Athena.
Ev. Zacynthus Asta e chiar Calchas profetul!
9415
1) Scend iritant, prelungit frd niciun sens.
2) In Cistellaria,
Alcesimarchus face la tel pe nebunu si-ti amenint iubita et! sabia (v4

631-652); in Casina, la fel Casina arnenintd cu sabia pe ai easel (v.

621-716). In Menaechmi se simuleazd la tel nebunia.

www.digibuc.ro

MERCATOR

51

Ch. MA urc pe corabie, pornesc pedatg. latg-mg acasg,

liat-mg reintos deprin tgri strgine ! Bun gsit, bunul meu prie-

ten, Eutychus. Cu sngtatea cum ai stat ? Dar printii mei ?

Sunt sAngtoi, mama, tata ? Bine faci c m poftesti la masg.
1E5ti prea drgut. Maine la tine, astzi la mine. AO se cuvine,
aA e bine s fie.
Ev. Ei, ce-mi tot visezi ? Omul gsta nu-i in toate mintile ! 95%
Ch. Dece nu te zoreti, prietene, sg m Vindeci mai repede ?
Ev. Vino cu mine.

Ch. Te urmez.

Ev. Incet, te rog, mg calci pe cglae. M'auzi tu!

Ch. Am i auzit.

Ev. Vreau sg faci pace intre tata si mama, care acum e

infuriatg

Ch. Aide tu, numai.

Ev. Din pricina aceleia.
Ch. Aide, odatg !
Ev. AsAdar, ai grije.

9616

Ch. AsAdar, ca aide-odat ! Am s'o fac aA de blndg, cum-i

de imblnzitg i Junona fata de Juppiter.

Demipho. Lysimachvs.
De. Casicum tu niciodatg in viat n'ai fcut vreo blestenigtie, la fel !

Ly. Pe Polux, niciodatg ; m'am ferit de asAceva. Trai in

cas aproape c numai am, nenorocitul de mine, pentrucg din
pricina ei sotia fierbe toat de mnie !
De. La urma urmei, o sg mg desvinovtesc eu, sg numai 96)
fie mAniat.

Ly. Vino cu mine. Dar vgd pe fii-meu eind afarg.

Evtychvs. Lysimachvs. Demipho.

Ev. MA duc dupg tata, s afle cg i s'a potolit mnia maAcum mg inapoiez i eu.
Ly. Inceputul imi place. Ce faci ? Ce mai nou, Eutychus?
www.digibuc.ro

PLAVII

52

Ev. Amndoi imi veniti la timp, cum nici a se poate mai

potrivit.

Ly. Ce este ?
Ev. Sotia ti s'a linistit si domolit. Acum va puteti da mai- qe6
nile casi impacati.
Ly. Zeii nu m'au Ora sit !
Ev. lar pe tine te vestesc a te poti sterge pe bot de prietena.
De. Zeii sa te piard ! Ce vorba mai e si asta acum ?
Ev. SA-0 spun. AAdar, amandoi fiti cu luare aminte.
Ly. Amandoi ni suntem cu trup si suflet.
Ev. Cei cari se trag din neam bun, daca au porniri rele,
isi fac de ocara neamul, pentruca prin greselile lor isi pateaz numele.
971,
De. Ce spune el e adevrat.
Ly. Pentru tine insa spune.
Ev. Atunci, spusele mele sunt si mai pline de adevr. Pentruca, la varsta asta a ta, nu-ti sta frumos sa-i furi lui fii-tu
biat tanr indragostit, iubita, pe care el si-a cumprat-o cu
banii sai.
De. Ce spui tu ? Aceea e iubita lui Charinus ?
Ev. Cum se mai preface, cutra I
De. Dar el imi spusese c'a cumprat-o, sa-i fie maic-sii
servitoare.

975

Ev. Deaceea i iu ai cumparat-o, ca un incepator in dragoste, copil btrn ce eti !

Ly. Foarte bine, pe Hercle, da-i inainte ; ma dau si eu aci,
de partea ta. Merita asemeni vorbe, sa-1 incarcam aman dd..
De. Sunt pierdut 1
Ly. Atata necinste fata de un copil al sail, suflet nevinovat !

Ev. Si pe care eu, pe Hercle, 1-am readus spre casa, pe

cand o plecase -in fume ; a voia a-0 ia lumea in cap.
De. Si, dusu-s'a ?
Ly. 5i mai i vorbesti, strigoiule ? La o varsta ca a ta
s'ar cuveni sa-ti astamperi poftele.
De. Mrturisesc, m'a greit, aa e.
Ev. Nu taci, strigoiule ? La o as varsta se cuvenia sa.
numai ai astfel de pofte blestemate. Cai anotimpurile anului
www.digibuc.ro

9SW

IAERCATOR

53

i vrsta omului 4i are rosturile ei ; pentruc, dac legea ar 9as

ii, -ca cei batrni s se tin de blestematii la bAtrnete, ce
s'ar mai alege atunci de RepublicA ?
De. Vai, m'am dus, nenorocitul de mine !
Ly. Tinerii se cade s se indeletniceascA mai bine 1) cu
astfel de lucruri.
De. Pe Hercle 2), rogu-vA, acum chiar a puteti s vA luati
c arnea de porc, cu co;ul, cu targueli cu tot.
Ev. DA-He lui.

De. SA ;i-le aib, cum o pofti, dela mine voie are sa ;ile aib.
Ev. Pe Polux, acum te grAbe;ti, c nu-i chip sd faci altfel. 990
De. Pentru astd ocarA, s-mi dea orice pedeaps va voi
el, numai pace s fie, v rog, sA numai stea mniat pe mine.
DacA a; fi ;tiut, pe Hercle, sau mcar in gluma de mi-ar fi
spus-o, ca e indrAgostit de ea, in ruptul capului nu m'as if
apucat s-i iau unui indrAgostit iubita.
Eutychus, te rog, e;ti bunul lui prieten, scapl-mA, dA-mi 995
o mn de ajutor : ia sub a ta oblAduire un bAtrn, f-m
clientul tu ; n'o sA-mi uit de binele fg cut.
Ly. RoagA-1 sA-ti ierte pAcatele ;i tineretea !

De. Numai taci ! Ei, aruna-mi tu cuvinte semete ! NAclajduesc s-mi vinA ;i mie odatA apa la moar sa-ti pltesc
i eu la fel.
Ly. Eu unul am pus demult cruce la astfel de apucAturi. Me
De. Si eu la fel deacum incolo.
Ev. VorbA s fie ! Din nrvie inima o s-ti dea din nou
brnci spre ele.
De. VA rog, sfr;iti-o odat. Dece nu mA loviti acum ;i
cu biciul, dacA a;A vA e cheful ?
Ly. CA bine zici. Dar treaba asta o s ti-o fac nevasta,
cnd o sA afle.

De. La ce bun s'o mai afle 0 ea I

Ev. Dece vorba-asta ? N'o sA afle, nu te teme ! SA mer- loos
gem induntru, aci nu-i loc potrivit 3), sA ne fie martori la is1) magi' solent.
2) herd'. 3) non utibilest.
www.digibuc.ro

PLAVTI

54

prvile, pe cari ti-le amintim, trecdtorii, cari trec pe stradaDe. Pe Hercle, cd bine zici : cu asta i povestea va fi
mai scurtd. S mergem.
Ev. Ad, la noi, induntru este si fiul tdu.
De. Foarte bine. Pe acolo, prin grAdind, s intrdm in cas.
Ly. Eutychus, mainainte de a pune piciorul in cas, lucrul 1010
sta il vreau sA-1 ldmuresc deslusit cu tine.

Ev. Despre ce e vorba ?

Ly. Fiecdruia ii pasd de ce doare. Rspunde-mi mie ; Stii
bine cd mamd-ta numai e mdniat pe mine ?
Ev. Stiu.

Ly. Ia seama!
Ev. Pe cinstea mea I
L. MI-e destul ! Te rog ins, pe Hercle, incdodatd sd lei
seama.

Ev. Nu te 'ncrezi in mine ?

Ly. Ba Ind 'ncred i totus md tem, nenorocitul.
De. SA mergem induntru.
Ev. Insd, mainainte de a pleca, cuvine-se sd statornicim o 3ois
lege pentru bdtrni, de care lege s se tind i sd fie multumiti.
Bdtrdnul, care va implini sasezeci ani, dacd-o sd-1 afldm 2),

de-o fi insurat, ori, pe Hercle, chiar neinsurat de-a fi, precum

cl s'ar tine de strickiuni, o sA ne purtdm fata de el in legea

asta : 0 sA-1 socotim drept un nesocotit i, pe Hercle, o sd-I
tol.e
facem sd inoate in lipsd mare, fiindcd
risipit avutul.
De astzi incolo, nimeni sA nu-si mai Vila de ilia copilul
cd iubeste i cd-si are o iubit, numai ca lucrul sd fie fkut
cu chibzueal ; cine II va opri, va pierde, WA' sA vrea, mai
mull decum ar fi fost sd-si dea invoire de bund vole. Prinurmare, chiar din noaptea asta, bdtrdnii sd se supund legii
de fatd.
Rmdneti cu bine ; iar voi, cei tineri, dacd vA e pe plac Ins
legea aceasta, se cade sA bteti din palme, din toat inima,
pe Hercle, ca o pilduire irnpotriva celor bdtrAni.
1) ham volo priu' rem agi. 2) scibimus.

www.digibuc.ro

- X I I. -

MILES GLORIOSVS.
(OSTASUL LAUDAROS).

www.digibuc.ro

PERSOANELE:
PYRGOPOLINICES. MILES.
ARTOTROGVS. PARASITVS.
PALAESTRIO. SERVVS.
PERIPLECTOMENVS. SENEX.
SCELEDRVS. SERVVS.
PHILOCOMASIVM. MVLIER.
PLEVSICLES. ADVLESCENS.
LVRCIO. PVER.
ACROTELEVTIVM. MERETRIX.
MILPHIDIPPA. ANCILLA.
PVER.
CARIO. COCVS.

PirgopolinIces. Osta.
Artotrogus. Parasit.
Palaestrio. Rob.
Periplectomenus. 13Atriin.
Sceledrus. Rob.
Philocomaslum. Femeie.
Pleusicles. Tnr.

Lurcio, Rob baetanclru.

Acroteleutium. Curtezani.
Milphidlppa. Servitoare.
Rob. Elaetandru.

Cario. Buctitar.

Actlunea se petrece in Ephesus.

www.digibuc.ro

57

MILES GLORIOSVS.
REPREZENTATA DUPA ANUL 206 (G. MICHAUT 1).

I. Prelucrare din greceste dupa comedia Alazon (se spune in prolog) si dupa o alta necunoscuta. Are prologus in corpul piesei, v. 79-155,
rostit de un actor cu rol in pies. Inceputul pAndla v. 95 nu e de Plautus.

Prologus cu importanta deosebitd, pentrucl nu vine la inceput (casi la

Cistellaria).
H. Cuprinsul. Actul Hu. Intrarea cu fast a militarului, insotit de parasitul sdu. Facem cunostintd cu eroul : laudaros, ingdmfat, mandru,
raghios i prost.
Actul al II-lea. Prologul. Ni se povesteste evenimente anterioare :
Pyrgopolinices, ostasul, se da cu binele pelngd Philoconrasium, curtezana i iubita lui Pleusicles i fuge cu ea dela Athena la Ephesus. RobuI
Palaestrio, care fusese pus cu paza ei, Ii urmreste, dar e prins, pe
mare, de pirati i vandut ostasului. Ad gseste pe Philocomasium. Ii
incunostiinteaz1 stapanul, pe Pleusicles, care vine in Ephesus, trage in
gsduire la Periplectomenus, un vecin cu casa alipitd de a ostasului.

Prin paretele comun al celor cloud case, se deschide, in ascuns, o gaurd,

prin care cei doi amanti se puteau IntAlni.

Un rob de al ostasului, Sceledrus, aflndu-se pe coperisul easel,

zreste, prin deschizAtura ploilor (impluvium), pe Philocomasium in casa
dealturi si se destainueste lui Palaestrio. Acesta, vznct primejdia,
cauta sh-I insele i isbuteste

pacaleascA inteun mod ingenios :

Philocomasium ar aved o sord gemend, cu acelas chip si asemnare,

-venitd in Ephesus, sa-si caute sora, pe Philocomasium. De fag Insd-este una i aceeas persoand : Philocomasium, care pacAleste pe Sceiedrus, prin ajutorul trecerii nestiute dintre cele dott case. Si, pentru
1) Ar rezultd din piesd; Aluzia la poetul Naevies (v. 200-213), care se stie cd a
fost Inchis intre 210-207 a. Cr.; aluza la Bacchanale (v. 1016), cari au lost oPrite in 15t1
a. Cr.; tirada lui Periplectomenus contra luxului femeilor (v. 600-765), care a reinceput
<MO abrogarea legii Oppia, in 195, cu mai mult furl& Deci picsa n'a putut fl sCris de

ck Mire anii 206-186.

www.digibuc.ro

58

ca pAcAleala s aibd si mai multd crezare, intervine i Periplectomen us..

$i astfel Sceledrus este tras pe sfoard.

Actul al lu-lea. Ca s poatd insela pe ostas sh-i ia iubita, pe Philocomasium, Palaestrio pune o altd inselAtorie la cale. Aduce o curtezand,
pe Actoteleutium, pe care o trece drept sotia lui Periplectomenus, care

nu era insurat, cu gandul de a face pe ostas s creadd cl ea ar fi

indrAgostit de el. Pentru aceasta ii trimite prin Palaestrio un inel, cerandu-i o intalnire.
Actul al IV-lea. Palaestrio Ii da ostasului inelul, pevestindu-i marea
dragoste a sotiei vecinului i sftuindu-I s se despart de cealaltd, de
Philocomasium. Scena de intalnire dintre osta i pretinsa sotie a vecinului. Ostasul d drumul lui Philocomasium, incarcata de daruri, ca
sd nu se supere. Are loc o scena de desprtire plind de umor. Phi locomasium pleacd cu amantul ei, suindu-se pe o corabie. Ostasul il darueste i pe Palaestrio.
Actul al V-lea. Ostau1 se duce la inthInire in casa vecinului, unde
e snopit in bataie. La urm vede c'a fost tras pe sfoar.
III. Lips de unitate, datorit contaminrii. Comedia cuprinde trei
phrti ; Actul intdi, lung de 80 versuri, cu dialogul minunat dintre ostas.
parasit, care dispare din piesa. Actiunea propriu zis, care incepe din
actul al 111-lea, dela v. 765, intarziat de reflexiunile lui Periplectornenus, cari tin 165 versuri. $i intre ele, actul al II-lea, cu indiscretia lui
Sceledrus, lungit peste masurd i neavand cu actiunea decat o slaba
legaturd : De a deschide ochii lui Palaestrio ca intAlnirea celor doi numi era un secret si ca deci trebuiau grabite lucrurile. Pare a fi o contaminare a cloud piese grecesti Actul intai din Alazon; restul dintr'o.
alt pies, cu parti puse pentru legAturd. Multe exagerdri, puse pentru
a provoca Hsu!. In special scena finald din actul al IV-lea, lungit peste
msura, dud toat lumea era grbit. Comedia are insh calitati. Acliunea, odat pornit, se desfAsoard cu o intriga bine inodatd si la care
ia parte toatd lumea. Intriga e bogatd, ingenioas. Scene vii, pline de
viatd, de miscare ; situatii cu adevdrat comice, pline de umor.
IV. troll. Ostasul Pyrgopolinices jugrvit in culori vii. Figura mlitarului este fericit redata : luddros, mincinos, la, afemeiat, increzut,
prost. Bataia de joc a tuturora ; are o singurd pArere de Mu de a fi
prea frumps i prea voinic ! Tipul militarului grec, care nu exista in

www.digibuc.ro

lumea romand. Palaestrio, tipul sclavului inteligent, vioiu, siret, care

pune toate la cale ; un al doilea Epidicus, din comedia cu acelas numeO figura simpatica : Periplectomenus, batran placut si amabil, om de
viata, cu ideile lui aparte, posna i indatoritor. Flcau tomnatic, cas
Megadorus, din Aulularia, urste femeia i csatoria ; dar, pecand unuIL
se hothraste sa se insoare, celalalt vrea sh ramna flcau toata viata,
ceeace nu-1 Impiedeca sd ajute tineretul in dragoste.
V. Morala. La sfarsitul piesei : Bataia ostasului si prin ea pedep
sirea adulterului. De fapt, In Plautus, necinstea, adulterul, stricciunea.
sunt pedepsite. Pyrgopolinices se alege cu bataia, casi Lysidamus, dini
Casina; devine ridicol, ca mai toti batranii lui Plautus (Asinaria, Bac-chides, Casina, Epidicus, Mercator, Mostellaria etc.).
VI. Caracteristice : 1) Reflexiunile lui Periplectomenus (v. 620-765).
cu aluzii la moravurile timpului (casi ale lui Megadorus, din Aulularia).
2) Aluzia la pedepsirea poetului Naevius (v. 209-213). 3) visul (383-400),.
lesinul (1330-1346), ca mijloc dramatic. 4) scene, de un umor iresis
Cele mai rausite din tot teatrul plautin. Sub acest raport, comedia .
de fata, casi Amphitruo, Menaechmi, st pe planul inti. 5) Actul intai,_
un act de intrare in materie. Artotrogus e pus pentru expozitiune, dea
ceea dispare, casi Thesprio, din Epidicus, ori Grumio, din Mostellaria...

E un diversiment preliminar, menit a ocupa atentia si a fixa dela in

ceput interesul pentru persoana militarului. 6) Prologul, care, casi n
Cistellaria, vine in corpul piesei, dupd actul 1-iu. 7) Comedia e pro
dusul unei contamineiri, cavi Aulularia, Captivi i altele. 8) E comedia
In care intriga se povesteste, cel mai mult, de mainainte, pe scena,,,.
par'ca am asista la o repetitie generala.
VII. Ca parte muzicalei, metrica ne Infhtiseaza urmatoarele carac
tere : 0 mare uniformitate i o lips de metrii amestecati. Predomina
recitativul, in troch. septenarii i iambi septenarii. Un singur canticum,.
la v. 1011-1093). Rostirea (le park) are O foarte mica intindere.
VIII. Miles gloriosus a avut o mare inriurire asupra teatrului mo
dem. Mai toti capitanl din teatrul italian i spaniol sunt produsul aces
tei inriuriri. Ea se poate ghsi chiar si In Don Quichotte al lui Cervantes_
In teatrul modern, incepand cu Le Brave al lui Balf (1567) si trecancE
prin Fallstaff al lui Shakespeare sl sfarsind cu Cyrano de Bergerac
al lui Rostand, i au in Pyrgopolinices prototipul lor.

www.digibuc.ro

SO

$i totus cata deosebire intre Pyrgopolinices si Cyrano ! $i unul

altul sunt uriti i totus au pretentia de a fi iubiti de fernei frumoase,
ceeace ii face ridicoli ; dar, pecand unul este lauddros, mincinos, prost
las, celalalt este destept, cult si brav, calitati cari
fac simpatic.
scena intalnirii la
1Iu mai departe, in scena balconului la Rostand
Plautus
cata deosebire ! Pecand la Plautus ridicolul este de partea
cstasului, infumurat, increzut i prost, la Rostand, ridicolul st de partea altuia, a lui Cristian, care avea frumusetea fizic, dar ii lipsea talentu/ i desteptaciunea lui Cyrano.
Deaceea, pecand Pyrgopolinices ne lasa o impresie de desgust
rnila, Cyrano, parerea de rat!, ca un orn asa de bray i inteligent,
nu putea fi iubit de o femeie frumoasii, pentruca era prea unit, avea
masul prea mare" !

Aci sta tot meritul lui Rostand : A tiut a crea un erou simpatic
duios, dinteun tip, a carei uritenie i pretentie de a fi iubit de o
lemeie trumoas nu-1 puteau face decat ridicol.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL PIESEI. I.

Un osta duce pe o curtezan dela Athena la Ephesus_

Despre acest lucru, pecnd robul se pregtia sui instiinteze
stpAnul indragostit si aflat in tail strin, el insu cade prins,
pe mare i ajunge rob, druit fiind aceluias ostas. Ii chiama
stpnul dela Athena i in ascuns gurete peretele comun al scelor doud case, ca s se poat intlni cei doi indragostiti.
Un orn de pazA al ostasului, fcndu- si de lucru pe acoperisul casei, ii vede ; ins e luat in bataie de joc, caicum
ar fi fost o alt femeie.
La rndu-i si Palaestrio convinge pe ostas s dea drumul 10.
intretinutei, fiinda sotia vecinului, care era bAtrAn, ar dori sa-1

ia de brbat. Si ostaul chiar o mai si roag, sA plece, o drueste cu multe daruri. El insus prins in casa btrnului, ii
primeste pedeapsa pentru stricAciunea sa.
UN ALT CUPR1NS AL PIESEI. II.
Pe-o curtezan, femeie libera prin nastere, o iubi la ne-

bunie un Mt* Athenian, pe care si ea il iubid la fel. Acesta

se duce deacas, fiind trimis la Naupactus in solie. Un ostas
d cu ochii de aceeas curtezand i fr voia ei o duce la Ephesus.

Robul Athenianului o porneste pe mare, s-i povesteasc st- 5panulul ptania. E prins i dat rob aceluia ostas. Scrie stpanului sd villa la Ephesus.
Tnrul vine in grabd si trage la o gasd a printelui sau,
vecin cu casa ostasului. Robul gureste peretele despdrtitor,

spre a face celor doi indrAgostiji un drum ascuns de intlnire. Mai scorneste cd curtezana ar avea o sord gemen.
Apoi stpAnul casei ii imprumut pe o clientel a sa, ca sk-1
ispiteasc pe ostas. Acela cade in curs, trgnd nddejdea de
cdstorie, dA drumul intretinutei sale si e bAtut ca un afemelat. 15Priam! argumentum e scris In acrostih.

www.digibuc.ro

tPLAVTI

62

ACTVL 1-iu.
Pyrgopolinices. Artotrogvs.
Py. (catre robi). Ingrijiti sd-mi fie scutul mai strlucitor ca
razele soarelui, pe o zi strlucitoare de yard, sd orbeascd, cnd
nevoia va fi, prIvirile dumanilor, atintili la lupt, iniruiti in
6
Unie de btaie !

Si-acum vreau sa-mi mngi sabia asta, s nu se mai boceasd i nici brbtia sa-i piardd, c-o tot port intruna uilat in teac, deatta amar de vreme, cnd ea, srmana, atta
ageapt sAu fad dumanii una cu pmntul. Dar, unde-1
_Artotrogus ?

Ar. St langA brbatul voinic i plin de noroc i cu chip la

regesc. Un a rdsboinic chiar Marte n'a indrsnit sd se
creadA i nici sAu asemue vitejia sa cu a ta
Py. Acela, pe care 1-am scdpat eu pe cmpiile Curculioniene, unde Bumbornachides Clutomestoridysarchides, nepotul 16
lui Neptunus, era comandantul de cdpetenie ?

Ar. Imi aduc aminte : Poate vrei sd spui de acela, cu armete de aur, ale cdrui (*iri le-al suflat dintr'o suflare, la fel
cum vntul risipete frunzele, ori vntur trestia depe coperipri.

Py. Pe Polux, cele ce spui tu, incd nu-s nimic.

Ar. Pe Herde, chiar n, un nimic, pelngd ce-4 mai putea
spune (aparte) i pe cari niciodat nu le-ai fdcut. Dad a
vdzut cinev un orn mai ticdlos 2) i mai pUn de laude decdt
Asta, s m ia cu sine i s Ind aibd rob. La Asla totul e prost,

afard de un singur lucru : mncarea de mdsline, care este

mespus de bun 3).
26
Py. Unde eti ?
Ar. Iat-md. Pe Polux, sau elefantului, in India, ce fel i-ai
cu o loviturd de pumn, bratul !
1) SA se observe intrarea stralucitA a ostasului, plina de fast si IngAmfare, menitA a atrage dela inceput atentia i desteptA interesul. E un
.cliverbium, in iambi senarii, v. 1-155.
3) insanum bene.
2) peliuriorem.

www.digibuc.ro

AMES GLORIOSVS

63

Py. Cum bratul" ?

Ar. Coapsa", asta vrusei s spun I
Py. $i Inca 1-am isbit uor.
Ar. Pe Polux, firete, dad te-ai fi opintit, cum trebuie, bralul ti-ar fi trecut prin pielea, prin pantecile i oasele elefantului.
Py. SA nu mai vorbim deastea acum.
Ar. Pe Hercle, la ce bun s-mi mai poveste0 mie isprvile tale, caicum nu le-av cunoa5te eu I (aparte). Stomacul imi
aduce toate amaraciunile astea : Sunt nevoit sd le inghit cu
urechile, de nu vreau s mi-se lungeasca dintii de foame 1).
35
Deaceea zic i eu da, la toate minciunile lui.
Py. Ce voeam s spun ?
Ar. Ei, chiar tiu ce voeai s spui. Pe Hercle, ce s'a inlamplat, imi amintesc c s'a intamplat.
Py. Ce anume ?
Ar. Or4ice.
Py. Le ai
Ar. Tablitele, vrei s zici ? Le am i am i condein de scris
Py. Bine mai tii sa-mi citeti gandul
Ar. Datoria m face sa-ti cunosc bine firea i s m stra- 40
cluesc s sbor inaintea dorintelor tale.
Py.
aminteti tu oare?
Ar. Cum nu : 0 sut cincizeci de oameni in Cilicia, o sut
in hotomana de Scythia, treizeci In Sardos, asezeci in Macedonia sunt atati oameni, pe care tu i-ai omorIt intr'o
singur zi
45
Py. $i cat fac laolalt toll aceti oameni?
Ar. 5apte mii.
Py. Atata trebuie s fie. \Tad c5 te pricepi la socoteli.

Ar. $i nu i-am sc4 nideri $i tottq ii tin bine minte.

Py. Pe Polux, ai o minunat tinere de minte I
Ar. (aparte). Hrarta ta m 'ndeamn.
Py. Cat timp ai s te porti ca pan acum, n'ai s duci
lips de mancare : Intotdeauna are s fie i pentru tine un Inc
la masa mea.
1) ne ctenteS aenfiant.

www.digibuc.ro

50

PLAVTI

64

Ar. Dar in Cappadocia, uncle ai fi putut da gata, dinteo

singurd loviturd, cincisute, de nu-ti er sabia tocitd 1) !
Py. De unde ! Erau pedestrai, ce nu pldteau o ceapd degerat, deaceea i-am lsat cu viatd !

Ar. Dar ce s-ti mai spun ce tie orice om, c unu-i Pyr- 55.
gopolinices pe lume, neasmuit prin brbtie, frumusete i isprvile sale ? Toate femeile te iubesc i, pe cinstea mea, epi
a de frumos 1 De pid, cele cloud muieri, cari m'au tras
ieri de haind.
Py. Si, ce ti-au spus ele ?
64
Ar. M tot intrebau : Nu-i Asta Achilles" ? imi spune una.
Ba, e frate-su", ii spun eu. Atunci, cealalt prinse a-mi spune
Zu, frumos i chipq mai este ! la, vezi-i pieptntura prului.
Fericite sunt, care se cula cu el" !

Py. $i chiar a spuneau ele ?

GS

Ar. Bo, m'au rugat amndoud s te duc astzi, pe aici, ca

inteun alaiu.

Py. E o mare belea sd fii om prea frumos !

Ar. Chiar ag e 2). Au ajuns de nesuferit : MA roag, fac
roatd in juru-mi, struesc, s le las, s te vadd ; imi spun sA
te duc la ele acas, nA cd numai am rgaz s-mi pot vedea 7c
de treburile tale.
Py. Imi 'pare cd e timpul sa mergem in for, s'mpart solda
la eamenii, pe cari i-am scris ieri, in registru. Cdci regele Se- 75
leucus m'a rugat cu multd struint s-i adun i s-i inscriu
recruti. M'am hotrit ca ziva de azi s'o intrebuintez pentru rege.
Ar. De-i a sA mergem.
Py. Dupa mine, soldati I

AOTVL AL II-lea.
Palaestrio.
Vreau s v povestesc cuprinsul piesei 3), dacd bundvointci
1) hebes. Tocit, dar i nrod, tampit. Joc de cuvinte.

2) Acest dialog are merital de a deftepta in noi an suvenir in

deptirtat despre Don Quichotte fi Sancho &Inca, despre Piecrochole

fi sfitaitorii sat" (P. Lejay, pag. 115). 3) Prologus.

www.digibuc.ro

MILES GLORIOSVS

65

aveti s m'ascultati ; iar cine n'are poftd s'asculte, s se scoale,

s iasd afard, s facd loc la altul, care vrea s'asculte 1).

Acum, pentrucd vd aflati in acest loc de petrecere, o sA
vd spun si cuprinsul i numele comediei, pe care o s'o judm.
Comediei de fata, pe greceste, i-se spune 'AXceeov, iar noi,

pe latineste, o numim diiuddrosul". Orasul acesta este Ephesus ; ostasul acela, care se duse deaci in for, este stpnul
meu, un ludros, un nerusinat, un murdar, plin de miciuni 9
i necinste. Crede c toate femeile se prapddesc dup el : pe
unde trece e ins bdtaia de joc a tuturor. Rand i curtezanele
din oras, ai sA le vezi mai pe toate, cum ii trimit sdrutdri
desgusttoare, pocindu-si buzele in toate chipurile.
Eu ins nu sunt demult in robie la el. Lucrul acesta vreau 95
sd-I stiti i voi, ce fel am ajuns in robie la sta, dela acela,
la care robisem mai inti. Ascultati cd acum povestea incepe.
Aveam la Athena ca stapn un tnr prea cumsecade. El
iubi o curtezand, dui:id mama, din Athena, din Attica si ea ice
it iubid la fel ; c'asd se intelege iubirea adevAratd. F trimis
de tard la Naupactus, in solie, avnd a implini o chemare de
seamd. In rstimp, soseste intmpldtor la Athena si ostasul
nostru, se dA cu dibacie pelngd iubita 2) stpnului meu. Prinse ioo
a-i momi pe maicd-sa, cu bautura, daruri scumpe i mncdri
alese i in chipul asta ajunse ostasul nostru un bun prieten,

in casa curtezanei. Cnd ins ii veni bine la mn, ii bt

joc de curtezana, mama fetei, pe care o iubid stpnul meu. no
Cci, ostasul nostru, frd stirea mamei sale, suie pe fatA pe
o corabie i, fara voia ei, o aduce aici, in Ephesus. Cnd aflu
cA iubita stdpAnului a fost adus in Athena, atunci i eu, in
cea mai mare grabA, fac rost de o corabie ; md suiu pe a, sA-i ns
vestesc la Naupactus stpnului cele intmplate. Cnd ne vdzurAm in largul mdrii, se implini ce ne f scris Hotii de mare
pun mna pe corabia, pe care md aflam. Si iatd-md pierdut
inainte sd pot ajunge la stpnial, spre care md poritisem sd
unA duc. Hotul, care m pri,t1se1 m dd.in dar ostasului acestuia. 120
1) In Captivi, Ia fel. (v. lb-13).

2) insinuat sese ad illam amicam.

www.digibuc.ro

)LAVII

66

Cnd md duse la el, acas, dau peste iubita stpnului,

fata aceea din Athena. Cnd si ea dete cu ochii de mine, imi
fc semn sa nu-i vorbesc nimic. In urm, cnd ne f cu pumi-se plnse femeia de nenorocul ei. Imi spuse cd do- 125
reste sd fuga din casa asta la Athena ; cA ea e Indrdgit dupd
stpnul meu, acela care-mi fuse stapn, la Athena si c nu
a putut uri ceva mai mult pe lume ca pe ostaul sta.
Eu atunci, fiindc vzui ce fel era gndul femeii, iau tblite, 130
le ticluesc In taind si le dau unui oarecare negusor, sd le clucd

la acela, la stpnul meu, care-mi fusese la Athena, care o

iubi pe ea, s vind incoa. 51 el nu mi-a nesocotit instiintarea :

A venit si a tras ad, aldturi, la o gazd de-a printelui sdu, 155

un bdtran posna nevoie mare si care-i face pe voie oaspetelui indrgostit, ne Indeamn i ne-ajutd cu fapta, cu vorba.
Dar si eu, nu ma lsai si pusei la cale aci inuntru o mare
smecherie, pentru ca indragostitii sd se poat Intlni. Pentrucd
odaia, pe care ostasul o dase pe, seama ibovnicei sale, el-A 140
numai a ei i nimeni, In afard de ea, nu avea voie sA calce
cu piciorul Inteinsa. In odaia asta am Ingaurit peretele, prin
care am deschis muierii o trecere i ascuns deaici Inteacolo.
Am fcut-o cu stiinta btrnului : Al lui a fost gndul sta.
Cat despre cellalt tovar al meu de robie, pe care os- 245
tasul l-a pus cu paza ibovnicii, este un dobitoc si jumdtate.
Prin dibAciile noastre mestesugite, prin viclesugurile sirete, il
legdm bine la ochi si as il prostim, incdt nu-i. vine sh cread
ceeace ochii-i vd, 51, cd sd nu vd Inselati, v mai spun : Fe- 150
meia asta o sA joace acum rolul a cloud femei si aici si dincolo.

Va fi aceeas, dar se va preface cd e o alta. 5i cu chipul acesta pasnicul femeii va fi tras pe sfoard.
Dar ua unchiasului, vecinul meu dealturi, a scrtait. lese

afar chiar el, unchiasul acela, cel posnas, de care pomenii

mai adineaori.

156

Peripleatomenvs. Palaestrio.
Pe. 1). (catre robi). Pe Herdie de n'o sd-i rupeti picioarele la
1) Recitativ, v. 156-480, in metrn variat. Panala v.
haici septenarii.

www.digibuc.ro

353

In troc-

67

MILES GLORIOSVS

()rice rob strain, pe care o s-1 mai vedeti pe coperi5u1 casei,

curele de biciu am s fac din pielea voastra. Ce, vecinii mi-au
-ajuns martori, la cele ce se petrec in casa mea, de mi-se uita
inauntru prin deschizAtura ploilor ?
Vi-o spun acum la toll, s'o titi : Pe oricine din oamenii

ostaplui 9, in afar de Palaestrio, i yeti mai vedea sus, pe le%

coperiul casei noastre, s mi-I rostogoliti jos, in shaft Poate
sa spuna ce-o pofti : C'aleargd dupa vreo gaind, vreun porumbel 2), ori vreo maimuta, o ispraviti cu viata, daca n'o sa-I
stalciti in btaie, pnla moarte. Si, ca sd nu se calce datina
aricelor, scoteti-i-le incheeturile, s n'aibd cum mai sta la masa. vss
aud, nu tiu cam ce posna a fcut vreunul
Pa. Dupa c te

din ai notri, ca nu degeaba d porunca unchia5u1 sa li-se

rup picioarele la tovardii mei de robie. Pe mine insa m'a
lsat laoparte : Putin imi pas ce-o sA le facd la ceilalti. SA
rn duc spre el.
Pe. Paiaestrio s fie cel care-mi vine in cale
170
Pa. Ce faci, Periplectomenus ?
Pe. De e vorba s doresc ceva, atunci nu pe multi oameni

fi-a clod s-i vd eu in clipa deacum, *cum doream sa te

intalnesc pe tine.
Pa. Ce este ? Dece te glceveti cu ai notrii ?
Pe. Suntem pierduti !

Pa. Dece e vorba ?

Pe. Suntem dati de gol !
Pa. Ce fel suntem dati de gol ?
Pe. Mai adineaori, nu tiu cine dela voi, a vzut, de sus
dupe coperi, prin deschizatura ploilor, aci, la noi in casa, pe
Philocomasium, sarutndu-se cu oaspetele meu.
Pa. Cine-a vazut asta ?
Pe. Vreun tovar4 de-al tau de robie.
Pa. Si cine-i sta ?
Pe. Nu tiu : a de Ingraba a ters-o, repede I
Pa. Simt cum ma due la pierzanie !
1) kominem a milite (p.

2) Rallinam aut columbam.

www.digibuc.ro

PLAVTI

68

Pe. Cnd s fugA, i-am strigat : Ei, tu Ala, ce-mi cati pe

coperie ? ii spun eu. lar el, fugind, imi rspunde c'aleargA
dupd o maimutd".
Pa. Vai, nenorocitul de mine, sA mA nefericesc eu pentru
un dobitoc de nimic I Dar Philocomasium, mai e i acum aci,

la tine ?
Pe. Pecnd ieeam, er incA.
Pa. Dd fuga si-i spune sd treacA ct de ingrabd, incoa la
nol, sA o poatd vedea, in casd, oamenii ostaului ; afar numai

dacA nu i-a pus in gnd s ne vadd pe toti ai casei spnzurati sus pe cruce, pentru dragostea ei.
Pe. Asta i-am spus-o i eu. Mai vrei ceva ?
Pa. Mai vreau : SA-i mai spui i asta : SA nu-i ias deloc
din firea ei de femeie i sd nu-i uite meteugul i apucAturile ei fireti.

Pe. Ce vrei s spui ?

Pa. SA birueasch cu gura pe cel ce-a zdrit-o aci, caicum
n'ar fi zrit-o. Si chiar de o sut de ori de-ar fi vzut-o, ea
totti sd tgAdueasc. Are : mutr prefAcutd, limb, viclenie,
Mutate i indrsneal, semetie, incAptnare, ineldtorie.

Pe cel care-o invinuege sa-1 birue prin jurminte. Are in rya

ea : suflet prefAcut, ineltor, strmbAtate ; are in sine : minte
de a inela, tie 1ingui, tie sl fie viclean. PentrucA o femeie, care are cevA pricepere in ea, nu aleargA niciodatd la
ajutorul grAdinarului. Are ea in sine o intreagd grdind de buruieni, bune pentru toate rutdtile.

Pe. Am sa-i spun toate astea, dacA o sd mai fie ad, la

noi. Dar ce ai, Palaestrio, ce &dud mai frmntd mintea ?
Pa. Taci putin, pand-mi adun in minte toate gndurile i
ciilbzuesc ce am s fac, sd pot astfel nscoci vicleugul, prin
care sa-mi birui dumanul, care-a vzut-o pe femeie srutn-

du-se ad, la tine, ca ce-a vzut sd fie ca nevAzut.

Pe. Nscocete-1: Eu, in rAstimp am sA ma. dau ad deo- 2CCI
parte
Ia, vedeti-I, ce fel imi st pironit locului, cu fruntea
1) Periplectomenus rmne in scen, cand trebuia s se duel in
s intiinteze pe Philocomasium. Acesta e un lucru obinuit in co-

www.digibuc.ro

MILES GLOR1OSVS

69

incruntatd, adncit in gAnduri ! Isi loveste pieptul cu degetele,

ai crede cd vrea sd-si cheme inima afard. latd, se intoarce :

S'a aplecat spre stnga, isi sprijin mna stngd pe coapsa"
stngd. Socoteste pe degetele mAinii drepte : isi isbeste coapsa
piciorului drept si ce mai isbiturd ! Asta va sd zic cd nu-i ies
la cale socotelile. Ii pocneste degetele ; se smuceste, mereu
1st tot schimbd tinuta. latd-1 acum cd dd din cap : se vede cd

nu-i place ce a gsit. Orice ar fi, lucru prost n'are s iasj.

t Cloceste el cevA deseamd.
latd-1, cA s'apucd acum si de zidit : Ii sprijin brbia cu

pumnu, cum si-ar sprijini-o pe o coloand. Ei, ce s'apucd et

s facd chiar ch nu-mi place, cci am auzit si eu spunndu-seii
de un poet de al nostru 1), care-si aved capul rezemat de o
coloan, in vremece doi pasnici il veghiau in tot ceasul.
Bravo, bravo, pe Hercle, iat-1 a se linisteste, ca un sclav
nerusinat de comedie ! Nu-1 va prinde azi odihna, pAnd nu
i-o gsi ce cautd. A gsit, pare-mi-se. Aide, lucreaz, dacb
Ii-e aminte sd faci cevd, ia seama si nu te !Asa biruit de somn,

afard numai dac nu vrei sa petreci nopti albe cu trupul invinetit de lovituri de nuea. Ti-o spun, s'o stii. Nu-i lucru de
glumit 2). Ei, Palaestrio, cu tine vorbesc. Vegheaz, Ili spun ;
trezeste-te Ili spun ; se face ziu, iti spun.
Pa. Aud.
Pe. Nu-i vezi vrsmasii cd s'apropie si c'or sd te-apuce pela
spate ? Hotdrste-te ! Adun-ti toate puterile si ia-ti ajutoare

pentru lupt : Nevoia cere sd-mi fii harnic, nu lenes. Iesi-le

in cale si prin miscri mestesugite inconjoard-le ostirea. Invinge-i prin lupt de Impresurare si add-ne mntuirea ; taie-i
dusmanului cile de aprovizionare, iar tie croeste-ti un drum,'
media veche de a nu se grhi, and trebuie sa se grabeasc. Aceasti
ramnere in scen e motivat de faptul de a explica jocul de mimica
al lui Palaestrio.
1) poetae barbaro. Prin cuv. barbarus, Plautus in-:
(elege romanus (v. Asinaria 11). Aluzie la poetul, Naevius, care fusese aruncat in inchisoare decAtre consulul Metellus pentru niste epigrame. Jocul acesta de mimicl ne invedereaza ca actorul nu putea
s aib mascd.
2) * anIzeriatus uestis * text nesigur.

www.digibuc.ro

PLAVTI

70

peunde hrana si transporturile sA poat sosi la tine si la legiunile tale. Asta sA-ti fie gandul. ImprejurArile cer grabA mare. 2.25

CautA, nscoceste, scorneste in grabA vreo minciunA bine ticluitA, ca cele vAzute aci sA fie ca nevzute, cele infAptuite,

casicum nu n'ar fi petrecut nimic. Omul acesta si-a luat asuprA-si lucruri mari, mari ziduri sA clAdeascA.

DacA tu spui a te-incumeti s-ti ei singur asupra ta una

ca asta, atunci e ndejde s-ne putem rpune vrAjmasii 1).
230
Pa. 0 spun si-o iau asupra-mi.
Pe. Atunci si -eu spun ca rusita a ta va fi in tGt ce-ai
pus la cale.
Pa. Pentru asd vorbA sA te-aud Juppiter I
Pe. Si ce-ai pus la cale, n'o s-mi imprtsesti si mie ?
Pa. SA taci, cat timp impArtAsi-voiu si tie taina viclesugului, sA stii si tu laolalt cu mine gdndurile mele.
Pe. Despre partea tinuirii, grije s n'ai.
Pa. StApdne-meu par'cA-ar aved pe el o piele de elefant, 235
iar nu de cm si cdt despre desteptciune : nu-i mai destept
ca o piatr !
Pe. Asta o stiu si eu.
Pa. latA ce mi-am pus in gdnd, viclesugul Asta 1-am pus
la cale, s spun c lui Philocomasium i-a venit dela Athena
o altA soil a ei gemend, impreun cu iubitul ei, cA seamna 240
asd de mult una cu alta, ca doud piaturi de lapte ; si o s
mai spun cA ei au gsduire ad, la tine.
Pe. Bravo, bravo, minunat, te laud pentru asa scorniturA !
Pa. Astfel, dacA tovarAsul meu de robie va pdri-o ostasului, precum cA a vAzut-o srutandu-se aci cu un altul, sl-i
pot si eu rAspunde c tovarsul meu a vAzut la tine pe sora
246
ei, irnbrtisdndu-se si srutndu-se, cu ibovnicul ei.
Pe. Cat se poate de minunat! La fel voiu spune si eu, de
m va cercetd ostasul.
I). Aceast frumoas metafora, luat din lumea militari, o socot
drept o lucrare pur plautin. Plautus tria vrernurile marilor rsboaie
punice si acest indemn la biruinta, aici, casl aiurea (Cistellaria, prolog.
v. 200), lsi are intelesul sari.
www.digibuc.ro

MILES GLOR1OSVS

71

Pa. SA-i spui mai ales cA seamAnA foarte mult una cu

i dscAleste-o bine si pe Philocomasium, sA he sA nu
se incurce, -dac-o va ispiti ostasul.
Pe. Vicienia este fr pereche 1 Dar dacd ostasul va vrea

alta ;

250
sA le vadd laolalr pe amandou, ce ne facem atunci ?
Pa. Nimic mai usor : Sute de pricini se pot scorni:
acasA, a iesit la plimbare, doarme, se Oteste, face baie, prnzeste, petrece, e ocupat, n'are vreme de asAceva, nu poate".
Orice fel de amnare ti-ar trece prin gAnd, numai sa-1 putem
incurca si sl creadA de adevrate toate minciunile noastre 1).
Pe. Ce spui imi place.
Pa. De-i as, du-te inA untru i daca femeia mai e incA 255
la tine, indeamn-o s treac ingrab la noi acas ; dar mai
ales spune-i, arata-i, invat-o sA tina bine minte povestea noastrA, ce fel am nscocit-o, cu sora ei cea gemend 2).
Pe. Am s ti-o fac cu pricepere tob de carte. Altcev ?
Pa. SA te duci inAuntru.
Pe. MA duc.
Pa. Si eu la fel am sA mA due acasd i fr s dau cumva
de bAnuit am sA md silesc sA aflu, care a fost robul, care a 250
alergat astAzi dupa maim*. Pentrucl el 3) nu s'a putut tine
sd nu povesteasc la vreunul din ai easel despre ibovnica

stApAnului, precum c'a vAzut-o in casa vecinA sArutndu-se cu

un anr strAin. Cunosc eu pAcatu Asta : Nu pot tine in mine

ce stiu numai eu". DacA am sA-1 allu pe cel care-a vzut-o, 265
am sA-mi arunc asupra-i toate masinAriile de rsboiu. Totul
este pregAtit ; e Meru vAdit c'o sa-mi inving dusmanul, luptnd cu strsnicie !
Dac in chipul Asta nu-1 aflu, am sA-i miros urma, casi
un Caine de vnAtoare, pnce am sa dau de urmele vulpii.
Dar a scrtAit usa casei noastre ; sA -mi stpnesc vocea, 27o
pentrucA acela deacolo, care iese afarA, este tovarAsul meu
de robie, pus cu paza, peste Philocomasium.

1)

mentibitur.

2) de gendna sorore.

3) rulm ill' non.

www.digibuc.ro

PLAVTI

72

Sceledrvs. Palaestrio.
Sc. (aparte). De bunA seamg, dac astAzi, pecnd umblam

pe coper4, nu eram somnoros, pe Polux, indoial numai incape c'am vAzut ad, In casa vecinului dealturi, pe Philocomasium, ibovnica slpnului, umblnd dupd lucruri necurate.
Pa. Asta e, care a vAzut-o srutndu-se, dup ate 11 aud 2lls
eu spunnd.
Sc. Cine-i aci ?
Pa, Tizul tu de robie 1). Ce fad, Sceledrus ?
Sc. Ce bucurie, a te 'ntlnii, Palaestrio 1
Pa. Ce este ? S'a intmplat cev ? FA-m s'o tiu i eu 2).
Sc. Mi-e team
Pa. Dece ti- e team ?
Sc. Nu tiu, zu, pe Hercle, daca toti robii din casA n'o
sA jucArn astzi in hora durerii i a chinului !
Pa. JoacA tu singur ; cAci mie nu-mi prea imi plac astfel 280
de jucAturi i srituri de circ 3).
Sc. Nu (ii, se vede, de nelegluirea, care s'a intmplat acum la noi.
Pa. Si cam ce fel de nelegiuire ?
Sc. Un desfru.
Pa. Tine-ti-1 pentru tine ; mie, sA nu mi-1 spui : nu tin
sA-1 aflu.

Sc. Bo, n'am sA te las, sA nu-1 afli. Astzi mA luasem du-

pd-o maimutd de-a noastr pe coperipl acestora deaci.

Pa. Pe Polux, Sceledrus, un orn de nimic s'a apucat s 285
urmreasch un dobitoc la fel !
Sc. Zeii s te piard !
Pa. Ba pe tine, mai bine cA tu incepui vorba !
Sc. Intmplarea fc sA-mi arunc ochii prin deschizAtura
ploilor, aci, in casa vecina : i Arii acolo pe Philocomasium,
srutndu-se cu nu tiu ce tnr.
Pa. Sceledrus, ce nelegiuire aud eu dela tine ?
Sc. Am vAzut-o. Crede-mA.
1) tun ' conseruos.

2) fac sciam.

290

3) insulturam et desulturam.

www.digibuc.ro

/MILES GLORIOSVS

73

Pa. Tu, asta ?

'Sc. Chiar eu, cu Ati doi ochi ai mei.
Pa. Fugi dead, ce spui nu-i de crezut i apoi nici n'ai vzut.

Sc. Oare, par eu s am urdori la ochi ?

Pa. Despre asta n'ai dect s te arati la un doctor.
S-0 intre ins bine in cap c n'ai s scapi a upr' de
cele ce bAsneti tu i numai dac zeii te iubesc. 10 primejclueti ru de tot picioarele i capul, cAci, dac nu-ti pui straj
la gura asta a ta, nAroadA, oricum te-ai intoarce, o indoit pieire 295
te-a dast.

Sc. Cum adic, o indoit pieire ?

Pa. SA te lmuresc : Mai inti, dacA invinuegi pe nedrept
Philocomasium, vei pieri ; al doilea, dacA invinuirea este
adevrat, la fel ai sA piei, deciarece ai fost pus cu paza ei.
Sc. Ce-o sA .mi-se intmple, nu tiu ; dar, c le-am vAzut
acestea, asta o tiu prea bine.
Pa. Mai strui, nenorocitule ?
Sc. Ce alta vrei s-ti spun, cleat ce-am vAzut ? $i apoi
i-acum este aci, in casa dealAturi.
Pa. Cum, nu-i acas, la noi ?
Sc. Uit-te. Du-te singur inuntru. CA eu nu-ti cer s te 'ncrezi in spusa mea.
Pa. Chiar a am s i fac. (intr in casa).
SC. Te-atept aici. Si-n vremea asta, am s mi-o prind frumqel, cnd juninca se va intoarce la staul, dela fnete 9. Ce
sA m fac acum ? Ostaul m'a pus cu paza ei : Acum, de dau 3/36
lucrurile in vileag, sunt pierdut ; pierdut sunt i dac tac
lucrul se da pe fata ! Mai ru i mai indrsnet lucru ca o muiere ce poate fi ! Pecnd m aflam pe coperi, ea a i ters-o
gait din cas. Pe Polux nerqinat indrAsneal ! De va afla
ostaul, cred c'o s puna toat casa in micare, iar pe mine
o s mA spnzure pe cruce. Pe Herde, orce-ar fi, mai bine

sa tac in mine taina, deaf s pier ca un nenorocit !

Nu pot pzi pe una, care singur se vinde pe sine !
1) ad stabulum a pabulo. La fel Shakespeare : Hamlet, III, 4, 66.:

www.digibuc.ro

PIAVTI

74

Pa. Sceledrus, Sceledrus, cine poate fi pe lumea asta mai

indrasnet decal tine ? $i cine a fost mai ru ursit ca tine spre
dusmnia $i mania zeilor?
Sc. Cc este ?
Pd. 5i mai vrei sa nu ti-se sdoat ochii astia, cu cari vezi 3IS
ce n'a fost niceri ?
Sc. Cum, niceri ?
Pa. Nu platesti nicio ceapl degerata !
Sc. Ce mai e i asta ?

Pa. Ma mai 'ntrebi ce mai e si asta ?

Sc. Si la ce nu te-as intreba ?
Pa. Mai bine mi-ai spuhe sa-li retez 2) limba asta, ce flaareste si vrute $i nevtute ?
Sc. Pentrlice sA-ti spun ?
Pa. Philocomasium, iat-o 3), e la noi, acas, pe care tu paidweal c'ai vazut-o, in casa dealattiri, srutndu-se i imbrtisan- 320
du-se cu un altul.

Sc. MA mir ca-ti place sa mannci neghin, and graul

este asa de ieftin !
Pa. Ce vrei s spui ?
Sc. Pentruca ai albeat la ochi 4).
Pa. Nepricopsitule ! Pe Polux,

tu esti orb deabinelea,

nu ai numai albeata ! Pedtruc ea este la noi, in cas.

Sc. Ce, in cas ?
Pa. In casa, da, pe Hercle.
Sc. Fugi deaci, Palaestrio, Ili bati joc de mine !
Pa. D'aia, vezi, mi-se murdarira mie mainile.
SC. Dece ?

Pa. Pentruca ma joc cu un tioroiu 5), ca tine.

Sc. Vai de capul tau!
1) Non ego foam empsim uitam uitiosa nuce
da pe viata
ta nicio nucd gdunoas. 2) praetzlincart linguam largiloquam.
3). eccanz.
4) (pia luscitiosu' s. luscitiosus, cel ce -nu vede noaptea, la lumina : a aved orbul gainilor.
Cei vechi credeau cd neghina
producea albeat la ochi. 5) guia ludo luto. Joe de euvinte. Ludo
ma joc, dar i : Imi bat joc de cinevd.

www.digibuc.ro

326

75

MILES CILORIOSVS

Pa. Ba de-al tu, Sceledrus, iti fdguesc eu c'o s fie,,

vai de el, dacd nu-ti iei ahi ochi si-o alt vorb l Dar a scart'Ait u5a casei.

Sc. (aratnd spre casa lui Periplec). Eu ins am s pndese

u5a aceea, c Philocomasium n'are alt trecere deacolo la noi

dect prin u5a din fata.

Pa. Dar dac-ti spun c-i acas la noi : ZAu, Sceledrus, 33c)
nu 5tiu ce boal a mai dat peste tine.
Sc. Vd pentru mine, bunul simt il am tot pentru mine 5i
nu m 'ncred dect in mine. Nimeni n'o s-mi poat scoate

din cap c ea nu se OA in casa asta dead Am s m'atin

aici, sd nu mi-se poat infuri5 incoa nevAzut.
Pa. (aparte). E al meu E ca5i prvlit jos la primnt ! (tare).
Wei s te fac acum sA vezi i tu t ai orbul gainilor ?
sas.
Sc. Aide, fa-m 2).
Pa. Si c n'ai in fine nici pic de simtire i nici ochi s vezi
cu ei ?
Sc. Vreau.
Pa. 5i zici ca ibovnica gtpnului este in casele dead ?
Sc. Si Ina mai gustin c'am vAzut-o srutndu-se ad, inuntru, nu 5tiu cu ce brbat.
Pa. Stii tu cA de-aci nu-i nici ttecere spre casa noastr ?
Sc. Stiu.
Pa. 5i nici teras 3), nici grading, inafard de deschizAtura
340.
ploilor depe coperi5 ?
Sc. 5tiu.
Pa. Ei, acum ? Dac ea este adas, dacA fac s'o vezi ieind deaici, din casa noastr, nu egi tu bun de snopit in bAti ?
Sc. Fire5te.

Pa. Pze5te u5i1e astea, s nu ti-se furi5eze in ascuns

sA freac incoa.

Sc. Chiar a mi-e 5i gandul sA fac.

Pa. Si eu am s ti-o aduc aci, in stradA, cu picioruple
1) stultividum.
2) age face.
teras expus la soare.

3) solarium. Cadran solar, dar

www.digibuc.ro

76

FPLAVTI

Sc. De-i aa, aide, fA-o. Vreau sA tiu una din doud : Od 3"
ce-am vhzut e bine vAzut, ori el o sA fac, ce spune c'o
sa fac, precum a ea este In cas. *i la urma urmei, irni am
-i eu ochii mei i ce nevoie am sA-i mai imprumut pe-ai altuia I

Dar sta i-se var Inteuna in suflet, ca un adevrat parasit,

el e cel mai apropiat de ea ; la masa e celdintai poftit, lui
i-se dau celedintai bucAti. Si, dei este printre noi numai de vreo as*

trei ani, cu toate astea nu e in casa noastr rob mai bine inlipt ca el !
Dar, ce mi-am pus in gand s fac, aceea trebue s'o fac,
s nu pierd din ochi intrarea asta. Aci am s 'nlemnesc. Pe
Polux, despre partea trecerii peaci, n'o sA m poat lega la
gard, In ruptul capului,

Palaestrio. Philocornasivm Sceledrvs.

Pa. 1). (ieind Impreund din casa ostap1ui). Vezi sA nu-li uiti de

cele Invtate.
Ph. E uimitor, decateori ma tot sftueti.
Pa. Mi-e team InsA sA nu-mi fii indestul de dibace.
855
Ph. D-mi mie, de pild, zece muieri, cat de nepricepute
in ale vicleniei i le voiu invta sA fie viclene i pentru mine.
Aide-acum, desvAlue-ti inelAtoria pus la cale. Eu am s
an 'ndepgrtez delangA tine.
Pa. Ei, ce zici, Sceledrus ?
Sc. lmi vd de treab. Am urechi de auzit, vorbete, mice vrei.

Pa. Par'a te vd, in felul Asta, cum o s-ti dai sfaritul, dintolo de poarta oraului, cu mainile lsate In josul trupului i
-cu butucul agAtat de gat !
860
Sc. Pentruce ?
Pa. Privete spre stanga : Cine e femeia aceea ?
Sc. 0, zei nemuritori, dar asta e chiar ibovnica stpanului
Pa. 5i mie, zu, pe Polux, tot a mi-se pare. Aide acum,

and ai plcere
1) Deaci se schirnbd metrul recitativului in iambi septenarii,
354-425.

www.digibuc.ro

MILES GLORIOSVS

97

Sc. Ce s fac ?
Pa. Pregkeste-te de moarte !
Ph. Unde-mi e robul acela nesocotit, care m invinueste
pe mine, pe nedrept, femeie nevinovatd, de cea mai mai mare
necinste ?

Pa. latd-ti-I ! El mi-a spus cele ce-ti spusei.

Ph. Tu, nelegiuitule, spui c m'ai vdzut srutndu-m in
casa deci, dea lturi ?

Pa. $i incd cu un tnr strin, a zis.

Sc. Da, am spus-o, pe Het-die.

Ph. 5i m'ai vdzut tu ?

Sc. $i Inc cu oqhii stia ai mei, pe Hercle
Ph. Pe cari n'o s-i mai ai, cred, pentrucd vAd mai mutt
deck trebuie s vad.
Sc. Niciodat n'am s fiu impiedecat, pe Hercle, s nu
vdd ceeace vdd.
Ph. Sunt o proast si-mi pierd vremea degeaba, c mai 3-11*

stau de vorbd cu smintitul Asta, pe care am s-I fac sa-si

piard viata, pe Polux.
Sc. M' ameninti degdba : Stiu cd-o cruce Imi va fi mormntul ; pe cruce mi-au fost tintuiti toti ai mei : tata, bunicu,
strbunicu, bunicu bunicului 1). Cu amenintrile tale n'o sa-mi

poti scoate ochii stia. Dar, pe tine, Palaestrio, te rog de-o 87g.
vorbd. Rogu-te, deunde a iesit ea incoa ?
Pa. Deunde, dacd nu din cas ?
Sc. Din cas ?
Pa. M vezi ?
Sc. Te vd. Mare minune mai e i asta, ce fel a putut
ea trece deacolo incoa ; ca nici teras nu-i spre noi, nici gradind, nici fereastr, care s n'aibd zbbrele ; si cu toate acestea
cu sigurant c te-am vAzut acolo induntru.
Pa. Nelegiuitule, iar incepi cu incptnarea, s'o invinuesti ?

Ph. Pe Castor. Nu degeaba am visat eu visul, pe care

l-am visat ast noapte 2).
1) pater, auos, proauos, abaaos.

Visul ca mijloc dramatic.

2)

somnium quod somniaui.

www.digibuc.ro

PLAVTI

78

Pa. Ce ai visat ?
Ph. Sa-ti spun : V rog ins fiti cu luare aminte. Asta
moapte mi-se faced in vis, ca sora mea gemen venise dela
Athena la Ephesus, cu un oarecare iubit al ei. Si mi-se mai
/aced c amancloi au tras in gasd, aici, in casa dealturi. 885
Pa. (aparte). E chiar povestea visuhii lui Palaestrio (iare).
Spune mai departe.
Ph. Pream vesel ca-mi venise surioara, dar din pricina

ei se mai faced ca azusem la grea bnueal. De pild, tot

in vis se mai fAcea cA m 'nvinuege un rob de-ai casei, cum
c m'as fi sarutat cu-un tartar strain
precum m invinuegi 390
tu acum and sora mea era aceea, eare 1i srutase iubitul. $i
mai visam ch cea invinuita eram eu i asta pe nedrept.

Pa. Ce povestegi tu c le-ai vazut in vis nu se'ntampla

acum i fAr vis ? Ei, pe Hercle, visul il avem in fat ! Du-te
in cas i roaga-te. Socotesc ca va trebui sa spun ostaului
intamplarea asta.
Ph. Firete, sA-i spunem. Nu eu am sA ingAdui sa fiu in- 396

vinuit pe nedrept de necinste, fra s nu-i ia pedeapsa.

(intr in casA),

Sc. MA tern sd n'o fi scrintit-o, cA simt a o mancarime

prin tot spatele !
Pa. SW cA te-ai fript ?
Sc. Acum cu adevarat ca e la noi acas. Lucru hotrit, acum am s pAzesc intrarea casei, fie ea unde-o pofti !
Pa. Dar, Sceledrus, rogu-te, cat de asemntor e, cu in- 490

tamplarea de fata, visul, pe care I-a visat ea i cum de-o

ibanuig i tu c'ai vzut-o sarutandu-se ?
Sc. Nu tiu nici eu singur ce sA mai cred, a cred in
ce am vzut i iar m'ntorc cA ce-am vazut nu am vzut 1).
Pa. Pe Herde, mA tem sA nu-ti fi venit cam tarziu gandul
cel bun. DacA intamplarea asta o s'ajungA la urechile stpa-nului, egi cag mort.
Sc. Acum vad i eu c o negur mi s'a pus peste ochi 4CS
1) Sceledrus e un al doilea Sosia din Amphitruo. Compara in spe2 ) ml ob oculos opstitissei

<ial cu v. 455-463.

www.digibuc.ro

'MILES GLORIOSVS

79

Pa. Pe Po lux, lucrul este acum ct se poate de limRede

Ea nu s'a urnit deloc din cas.

Sc. Nu stiu ce s mai zic : Nu am vzut-o, dei alp vzut-o !

Pa. Pe Polux, cu neghiobia ta mai mai s ne dai gata

slujeti stpanul cu credint i era cat

pe toti : Vrusei
peaci s te pierzi.
41(t
Dar a scartait ua vecinului dealguri. SA tac.

Philocomasivm. Sceledrvs. Pataestrio.

Ph. S. ard focul pe altar, sA pot aduce cu bucurie Dianei
din Ephesus laude i multumiri, s'aprind in cinste-i tamale
rnirositoare de Arabia, cA m'a ocrotit In imparatia lui Neptunus, pe marea cea vijelioasA, unde am fost aa de isbit
de-a valurilor manie.
415
Sc. Palaestrio, Palaestrio !
Pa. Sceledrus, Sceledrus, ce vrei ?
Sc. Femeia asta, care iei acuma deaci, este Philoomaslum, ibovnica stapanului, sau nu este ea ?

Pa. Pe Hercle, ea we s fie. Dar dacA cu adevrat o

li ea, atunci ciudat intamplate ce fel a putut ea trece dela
rioi, ad, alturi ?
Sc. $i te mai Indoeti cl n'ar fi ea ?
Pa. Ea pare sA fie.
Sc. SA mergem spre ea i sA-i vorbim, Ei, ce-i asta pe 420
tine, Philocomasium ? Ce-mi cauti In casa asta ? Dupce-mi
iimbli? Dece-mi taci acum ? Cu tine vorbesc ?
Pa. Da, chiar cu tine, pe Polux ! Cat despre ea, nici gaqd
s-ti raspund.
Sc. Cu tine vorbesc, femeie plind de pacate i necinste,
care-mi hoinreti prin vecini.
Ph. Cu cine vorbeti ?

Sc. Cu cine alta decal cu tine ?

Ph. Cine
? $i ce avern de'mpArtit, impreun4 ?
Sc. MA intrebi 2), ai, cine malt?
1) templis. 2) Recitativat revine la trochajci septenarii, 426-480.

www.digibuc.ro

42S

PLAVTI

80

Ph. N'am voie sA te intreb eu ce nu 0iu ?

Pa. Dar eu atunci cine sunt, dac pe Asta nu-1 cuno0i ?
Ph. Un nesuferit, oricine-i fi i tu i el !
Sc. Nu ne cuno0i ?
Ph. Nu vA cunosc pe niciunul.
Sc. Grozav mA tem.

Pa. Dece t

temi ?

Sc. SA nucumv sA pAtim cev arnndoi ! N'o auzi cA nu

ne cunoa0e, nici pe tine i nici pe mine?

Pa. Vreau sA ne lmurim bine, Sceledrus, de suntem noi, 44in carne i oase, ori de suntem altii, strini, s nucumv sA
ne fi schimbat vreun vecin, in ascuns, fr tirea noastr ?
Sc. Ba, dupAcAte mA tiu, sunt chiar eu!
Pa. Si eu, la fel, pe Polux ! Ei, femeie, umblii dup necuratu. Tie ill spun, hei, Philocomasium.

Ph. Ce boal te-a apucat, de mA tot strigi anapoda, Cu

numel

Asta

Pa. Ei 1 Dar atunci cum te nume0i ?

Ph. M numesc Dicea.

4,3

Nu e adevrat, umblii sa-ti dai un alt nume, Philocomaslum ; tu et aotog, iar nu Smoicc 2) i-ti faci stApAnul de ocar.

Ph. Eu ?
Sc. Tu, fire0e.
Ph. Care ieri pesear am venit dela Athena la Ephesus,
440
cu iubitul meu, un tnr Athenian ?
Sc,
spune-mi, ce-mi cati aci, in Ephesus ?
Ph. Am auzit cA sora mea gemen este aici ; pe ea am
venit s'o caut.
Sc. Ce indrAcitA mai esti !

Ph. Ba, pe Castor, prea proast cA stau de vorbA cu voi.

MA duc.

Sc. N'am s te las sA pled.

Ph. DA-mi drumul !

Sc. Prea e minciuna pe fatA ! Nu-ti dau.

1) La fel va crede i Sosia, din Amplzitruo (v. 455-460) despre sine.

2) Tu eti minciuna, iar nu adevrul".

www.digibuc.ro

MILES GLORIOSVS

81

Ph. D'apoi si eu am s te plesnesc cu palmtle peste obraz, 445

de nu-mi dai drumul !
Sc. (c. Palaestrio). Ce-mi stai, Impelitatule ? Dece nu-i atii ca-

lea de cealalt parte ?

Pa. Nu vreau s-mi incarc spatele c'un doamne-ajut ! Cine
stie, daca asta o fi Philocoma slum, ori o alta, care li seamn ?

Ph. MA lasi, sau nu ?

Sc. DacA nu mergi de bunA voie, vrei, nu vrei, te umflu
450

pe sus si te duc acas.

Ph. Casa asta mi-e dusman. La Athena e casa mea ; acolo
mi-e stpnul. De casa, de care-mi pomenesti, putin imi pas,

cum nu-mi pas nici de voi, pe cari nu v cunosc si nici nu

vA stiu cine sunteti !
Sc. SA facem atunci o invoealA : N'am sA-ti dau In ruptu

capului drumul, dac nu te legt cu jurAmnt strasnic c'o s

vii indrt acasA, dacA am s-ti dau drumul.
Ph. MA supun fortei, desi nu stiu cine esti. Iti dau cuvntul meu, dacA-mi dai drumu, c'am sA merg acolo Inuntru,
Unde-mi poruncesti tu.

456

Sc. IatI, Ili dau drumu.

Ph. $i eu m duc, cu voia ta bineinteles. (intra la Periplectom. ').

Sc. MA 'ncrezui in cuvntul unei femei !

Pa. Sceledrus, ti-ai scApat singur prada din mn4 ! Ea este
chiar ibovnica stApAnulni. Vrei tu s faci ceva de seam ?
Sc. Ce sA fac ?
Pa. SA-mi aduci cutitul din casA.

Sc. Ce sa fad 'cu el ?

Pa. Am sA dau busna In cash si pe cine am s-I aflu acolo, 4Go
inAuntru, srutndu-se cu Philocomasium, am sa-i retez capul
dintr'o loviturA 2).

SC. Au, prutu-ti-s'a sA fie ea ?

Pa. Ce mai, pe Polux, e afar ea.

1) Philocomasium, presupusa sot% gemen din Athena, intra la Periplectomenus si deaci, prin deschizatura din perete, trece la ea acasa
*i se aseaml in pat, unde o zareste Sceledrus, trimis dupa rug
2) optruncabo extempulo.

www.digibuc.ro

PLAVTI

82

Sc. Si cum mi-se mai prefacea ?

Pa. Du-te, ada-mi cutitul incoa.
Sc. E cai adus.

Pa. Fie el calret, ori pedestm, cu siguranta CA nu se

poate afla niciunul de-o aa mare indrasneal, care s poata
infptui cu Incredere in sine lucniri, pe cari numai o femeie
le poate face. Cu cata pricepere a vorbit ea ca doua femei; 465
cum l-a mai legat la gard pe vicleanul de paznic, tovaraul meu
de robie I Posnae nascocire i cu trecerea deschisa prin perete I

Sc. Ei, Palaestrio, numai avem ce face cu cutitul.

Pa. AO. repede ? Sau, Intamplatu-s'a ceva ?
Sc. Ibovnica stapanului e In casa.
470.
Pa. Cum, in casa ?
Sc. Sta trantita in pat.
Pa. Pe Polux, ai dat de mare bucluc, dui:4 Cate spui.
Sc. Dece ?
Pa. Pentruca ai indrsnit sa atingi 1) cu mana pe femeia
Necinului dealaturi.

Sc. Pe Herde, tare mi-e frica I

Pa. Deci, Indoeala nu mai poate iticapea cd femeia asta
n'ar fi sora gemen a celeilalte. Pe Polux, pe ea vazut-ai tu
sarutandu-se aci.
Sc. Acum e lucru lamurit cA ea este, dupacum spui tu. $i
ce aproape mai fuse sa ma dau gata, daca-i spuneam st- 475
panului !

Pa. De-i a, sa nu sufli o vorba, daca eti detept. Un

rob trebuie mai mult sd tie decat sd vorbeasca. Eu te las ;
nu vreau sa se afle c'am fost partas cu tine. Ma duc la vecinul acesta dealaturi ; taraboiul asta al tau nu-mi place.
De vine stapanul i 'ntreaba de mine, sunt acolo : deacolo 480
s trimiti sa ma cheme.

Sceledrvs. Periplectomenvs.
Sc. Se duse 2), nu gluma, fara a-se sinchisi de treburile
1)

attingere ausu's mulierem.

2) Diverbium, (iambi senarii), v. 481-595.

www.digibuc.ro

NILES OLORIOSVS

83

stApAnului, par'ca n'ar fi i el rob ? Acum e lucru lAmurit cA

ea este inAuntru, in casA, a doar eu insumi o vAzui mai adineaori culcatA in pat, in odaie. Si acum sunt hotArit sA-mi
tab
vAcl de paza mea.
Pe. Pe Hercle, oamenii 4tia dead, robii ostaului dealAturi,

mA cred femeie, iar nu bArbat, deli bat a joc de mine.

Adic cum, o femeie, in gsduire la mine, care a venit incoa
ieri dela Athena, cu un oaspete de-al meu, femeie de nearn
i nscutd liberg, sA fie ea WM V batjocoritA, impotriva vo- 49%
intei ei !

Sc. (aparte). Pe Hercle m'am dus ! Vine chiar drept spre

mine. MA tern ca IntAmplarea aceea s nu-mi fie spre marea
mea nenorocire, dupA ate le aud eu din spusele bAtrAnului I

Pe. SA ma duc spre el. Tu-mi e0i, Sceledrus, pacostea

pacostelor, care-mi batjocorii mai adineaori, ad, inaintea casei,

pe cea aflat in gsduire la mine ?

495

Sc. Vecine, ascult-md 1), te rog.

Pe. La ce te-as mai asculta ?

Sc. Vreau sA mA desvinovAtesc fat de tine.

Pe. SA mi-te desvinovteti fata de mine, tu, care ai svArit o aA de grozav i-a5A de nevrednicA ticAloenie ? Au,
pentrucA sunteti in slu5ba unui soldAtoi, vA inchipuiti a puteti
500
face orice vA trsne0e prin cap, ticAlosule ?
Sc. Nu-mi dai voie ?
Pe. AA s mA iubeascA toti zeii i zeitele toate, dacA n'ai
s-mi fii lovit cu nueaua, zile de-a rAndul in ir, de dimineata
-i pn'n noapte. IntAi, pentrucA mi-ai sfrImat olanele i tiglele 2) depe acoperi, cAnd imi alergai dupA maimuta aceea, 505
tot a;A de nepricopsitA cavi tine ; al doilea, pentrucA deacolo
de sus mi-ai pAndit oaspetele meu, care-i imbrAtiA ili slrutA iubita ; al treilea, pentrucA ai indrsnit sA invinue5ti de
necinste pe ibovnica stapAnului tAu
femeie cinstit iar pe
mine de cea mai mare mi5elie ; i insfarit, pentrucA mi-ai

1) vicine, ausculta.-2) imbricis et tegulas. Imbrices olan scobit ;

legula = clan plat, tigll ; coperis In genere (Rudens, 87).

www.digibuc.ro

PLAVTI

84

batjocorit, inaintea casei mele, pe cea gAzduitd la mine. $i

clack drept pedeapsd, n'o sa mi-te batd cu biciu11), am s-ti
acopAr atunci stApAnul de o ruine mai mare ca valurile mArii,
cnd le stArnete vntul cel nAprasnic.
Sc. InteatAt sunt de buimAcit, Periplectomenus, cd nici cd

mai tiu, cum-i mai bine s md lAmuresc fata de tine. Dacd 51s
femeia aceea dela tine nu este cea dela noi 2) i aceasta dela
noi nu este aceea dela tine, mi-se pare cd-i mai drept lucru
din parte-ti sA-mi dai iertare ; mA crede cd i-acum Inca nu
tiii bine ce am vdzut, aA de mult aduce femeia asta dela
tine cu aceea dela noi, dacA bineinteles nu e una i aceea
femeie.

Pe. Du-te sd vezi, in casd, la mine ; atunci ai sA

tii.

52')

Sc. M lai ?
Pe. Dar dac te mn chiar eu. Dar, cerceteazd LAM mult
sgomot.

Sc. AO chiar am s i fac. (infra in caP).

Pe. (striga la up ostaplui). Ei, Philocomasium, iute, dintr'o
sdriturd, treci repede la noi : aA cere imprejurarea. Apoi, cnd
Sceledrus va iei dela noi, tot astfel, in grabA, dinteo sAri-

turd, sA treci iard din nou la tine, acas. Tare mA tem, pe 595,
Polux, sA
piard cumptul. Daca el nu o vede la noi.
Dar ua se deschide.
Sc. 0, zei nemuritori 1 Nu cred ca zeii sA fi putut face o
femeie mai asemuiloare una cu alta, sA fie la fel, fArd ca totu sA fie aceea femeie.
5311,
Pe. Ce mai zici acum ?
Sc. Sunt bun de bAtut.
Pe. AAdar, este ea ?

Sc. Dei este ea, nu este ea.

Pe. 0 vdzui ?
Sc. 0 vAzui i pe ea i pe oaspetele tu, cnd o Imbrd-tiA i o sdrutd.

Pe. E ea ?
1) nisi mild suplicium de te datur.

2) nisi istaec non est Izaec..

www.digibuc.ro

MILES GLORIOSVS

85

Sc. Nu tiu.
Pe. Vrei sd te incredintezi pe deplin ?

535.

Sc. Vrea u.

Pe. DA fuga repede la voi in casA. Vezi de este, sau nu,

a voastrA, induntru.
Sc. De minune, bine mA sfAtuii. Ac mA 'ntorc iarA Incoa,
afard, la tine. (intr repede in cas4).

Pe. Pe Polux, de mi s'a mai intamplat sA vAd batjocorit

un am cu mai mult mestrie i'n fel de fel de chipuri. Dar
54%
iat-1 9 cA vine afara.
Sc. Periplectomenus, m rog tie, in numele zeilor i al oauienilor, in nurnele neghiobiei mele, pe genunchii ti
Pe. Ce mA rogi ?
Sc. SA-mi ierti netiinta i neghiobia mea. Acum vd i eu

iipsfArit c'am fost fr cap, MA ochi, fr minte, pentrucd

pe Philocomasium, iat-o aci inAuntru 2).
Pe. Acum, spnzuratule ? VAzutu-le-ai pe amandoud ?

546

Sc. VAzut
Pe. Vreau sA-ti chemi stApAnul.

Sc. Marturisesc c merit cea mai mare pedeapsd i zic

eu c'am adus oaspetei tale o mare jignire, dar am crezut
ibovnica, stApAnd-mea, pe care mi-a dat-o In pazA stApAnul

nieu, ostaul. Si apoi, din acela put

n'ai putea scoate doud 550

gAsduire
picturi de ap la fel, cum-i aceasta cu aceea,
a tine ; i mai mArturisesc c m'am uitat in cas, la tine,

prin deschizAtura coperiplui tAu.

Pe. Imi spui, caicum nu te-a fi vAzut eu ? Si c'ai vAzut

acolo pe oaspetele meu sdrutandu-se ca femeia, care e in 65S

gAsduire la mine ?

Sc. Am vAzut. Dece a tgadui ce am vAzut ? Dar am

crezut ca vad pe Philocomasium.
Pe. Si m'ai putut tu crede un om, aA de secAtur, care
cu bund tiint a ingddui sa se aducd unui vecin al meu o
sse
a nemai pomenita batjocura, la mine In cas ?
1) sed eccurn.

2) eccam tutus.

3) puteo.

www.digibuc.ro

PLAVTI

86

Sc. Acum insfarit, and vAd cum stau lucrurile, pricep

c'am lucrat prostete ; cu toate acestea ins nu cu Mutate.
Pe. Dar, cu nesocotinjA : PentrucA un rob trebuie s-i stpneascA ochii, minile i gura I
Sc. DacA de astAzi inainte n'am sA amujesc 1), chiar dacA 566

am sA tiu cevA, sunt bun de spnzurat. Singur am sA m

dau pe mna ta 2). Acuma, rogu-te, trece-mi i tu mie asta cu
ve de rea.

Pe. 0 sA-mi calc pe inim, cA socot sA nu fi fAcut-o din

rutate. WA, ji-o trec cu vederea.
570
Sc. $i lie s-ji rsplteasc zeii !
Pe. Dar i tu, pe Hercle, dacA zeii se mai gndesc la tine,
sa-ji pui straj gurii, ca deazi inainte, ceeace tii, sA nu tii
nici sA vezi, ceeace vezi.
Sc. Cumin te m sfAtue0i ! Chiar aA am sA i fac. Dar,
ImpAcatu-te-am indeajuns ?

Pe. Du-te.
Sc. AltcevA mai ai cu mine ?
576
Pe. SA fie calcum nu m'ai cunoate.
SC. (aparte). Gnd curat nu are. Prea repede mA iertA, sA
nu-i vAd mania ! Stiu eu dupAce imi umbl el, sA mA i inhaje,

cum o pica acas din for ostapl. $i Asta, ca0 Palaestrio, umblu sA mA dea gata amndoi : Am mirosit eu, demult am cam 580

prins eu de veste.
Dar i eu, pe Hercle, n'am sA mA las s cad chiar a,
prostete, in curs 3). Cci am sA fug undevA, sA stau ascuns
cteva zile, pn s'or liniti lucrurile i s'a potoli mnia, cA
prea mA fAcui vinovat de pedeaps, sd fiu lovit cu nueaua.
Dar, intmpl-se orice, s ma duc deaici mai bine acasA. 586
Pe. Se duse dead ! Pe Polux, de bund seam c o scroaf
tiat i tot se intmpl uneori s aibA mai multA minte 1 SA
fie el dus de nas, sA nu vadA, ceeace singur a vAzut ? Ochii
lui, urechile, judecata, s'au dat de partea noastr. Pn a- as*
1) muttiuero.

2) egomet me dedam HU.

3) ex ista nassa ego hodie escam petam

tele mncarea in undita pescarului,

www.digibuc.ro

n'am s caut ca pe-

MILES GLORIOSVS

87

cum ne-a mers de minune ; femeia i-a jucat cu multa dibacie rolul. MA inapoiez acum iara la senatul nostru, deoarece Palaestrio este acum in casa, la mine, iar Sceledrus
este acum afara : Senatul poate acum sa Vita sfat in regula.
Ma duc inuntru, ca nucumva, in lipsa mea, sa se ia vreo 595
hotarire desea ma.

ACTVL AL III-lea.
Palaestrio. Periplectomenvs. Plevsicles.
Pa.1). Mai zaboviti putin in pragul uii, Pleusicles. Lisati-m pe mine s cercetez mai intai 2), sa nu ni-se intind
vreo curs, tiindu-ne a voim sa tinem sfat. Acurn a vem nevoie de un loc intrit, deunde dumanul sa nu ne poata fura
o singur vorba din sftuirea noastra. CA cea mai buna sfatuire e caicum n'ar fi fost, de e spre folosul dumanului ; i oa
pe tine nu poate decal s te vatame, atunci and folosete
vramaului. Pentruca un plan bine chibzuit de foarte deseori da gre, daca nu s'a pus destula grije, sau paz buna, intru
alegerea locului de chibzuinta.
Cand dumanii ti-au ghicit gandul, e caicum ti-ar lega
limba i inatua mainile, la ce va s faci ; i ce-ti era aminte 605
s le faci tu lor, aceea Ili fac ei tie. Deaceea i eu am sa cercetez cu luare aminte, ca nucumva aici, spre stanga, ori spre

dreapta, sa se afle vreun vanator, cu urechile puse la panda,

la sfatuirea noastra.
Deaici i OM 'n capatul din fund al pietii niciun picior de
orn. Sa-i chem. Ei, Periplectomenus i Pleusicles, piti incoa.
Pe. latd-ne ca nite ascultatori la porunca ce-ti suntem.
Pa. Cu cei buni, porunca-i uoar. Dar vreau Insa sa tiu :
Vom lucra dui:id acela plan, pe care I-am chibzuit inauntru ?

Pe. Un plan mai nimerit nici ca poate fi.

Pa. Dar tu, ce parere ai, Pleusicles ?
Pl. Ce va place voua, se poate sa nu-mi plac i mie ?
1) Recitativ (trochaici septenarii), v. 596-812.

www.digibuc.ro

2)

priu'.

PLA V TI

88

615
Cd, cine poate fi mai aproape de inima mea ca tine 1 ) !
Pa. Ai vorbit frumos si bine.
Pe. Pe Polux, as se i cuvine s fac.
Pl. Dar, un lucru ins ma frmnt, nenorocitul de mine,
imi chinueste inima si trupul.
Pe. Ce te chinueste ? Spune-o.
Pl. S silesc pe un orn de vrsta ta la lucruri copildresti
de om tndr, cari nu se potrivesc, nici cu tine, nici cu fru-

moasele tale insusiri ! lar tu sd te strduesti atta pentru mine, 620

sd m multumesti, venind inteajutor unui indrgostit, ca mine

i sd te dedai la fapte, de cari la o varst ca a ta mai mult se

f uge dect se caut dori I latd dece mi-e rusine c'amestec bdtrnetea ta in astfel de nimicuri.
Pa. Tu iubesti altfel dect cealaltd lume, daca cu adevdrat
ti-e rusine de ce faci ; tu nu iubeti, esti mai mult o umbrd
de indrgostit, iar nicidecum un adevdrat indrgostit, Pleusicles. 625
Pl. Dar sd chinuesc o varst ca a lui de dragul iubirii mele ?

Pe. Ce spui tu ? Asa iti par eu tie sd am chiar mutra unui

orn depe cealaltd lume ? Bun de pus In cosciug ? Iti par eu
tie cd am trit prea mult ? Cdci, ce dumnezeu, nu sunt trecut
de cincizeci si patru de ani, vd deslusit, la picioare sunt sprin- 630
ten, la mn indemnatec.
Pa. Dei pdrul depe cap i-a albit 2), dupdcum il arat firea,
nu pare sa fie bdtrn. Trete incd in el caracterul desvrsit al firii lui 3).
Pl. Pe Polux vd si eu c'as este, cum spui tu, Palaestrio ;
i-a rmas aceeas ingdduint din tinerete.
Pe. Ba incd, oaspete dragd, cuct md vei pune mai mult Gas
la incercare, cuatt ai s vezi mai bine partea, pe care o iau
la dragostea ta.
Pl. La ce nevoie sd mai vd ce stiu ?
Pe. Vreau ca dovada s'o afli prin tine insuti, iar nu deaiurea,
1) magis meu' quam tu' s. 2) albicapillus. 3) ingenua incloles.
Ingenuus. (ingenium), ce e intipdrit in inima cuiva (ingeno)=7 dispozitie
naturald, firea cuiva, temperament ; indoles (dela indu t oleo, a creste,
deunde : adolesco, adolescens)
individualitate, caracter.

www.digibuc.ro

MILES GLORIOSVS

89

dela altii ; pentruc, cel care n'a iubit, cu greu poate intelege
suCetul celui care iubeste. Mai pstrez i eu Ina in mine pun
din focul dragostei i in corp chiar putind voiosie si in mine 64
inc nu mi s'a stins orice dorinta de lucruri plcute i pline
-de plceri. Inca a mai putea fi un povestitor cu duli, conmeseam plcut ; la masa, niciodat nu iau vorba altuia din
gur : am bunul simt s nu plictisesc pe nimeni, la ospete.
Cnd imi vine rndul la vorb, imi stiu rostul vorbirii, dup- 646
.Curn tiu s si tac, atunci cnd vorbeste un altul. Nu scuip,
strnut i nici nasul nu-mi curge : Doard m'arn nscut in
Ephesus, iar nu in Apulia ; nu sunt in Animula

Pa. 0, jumtate de unchias posnas, de-o fi avnd insucu care se faleste el, atunci de bund seam c'a fost
G50
-crescut chiar la sdnul lui Venus !
Pe. Ba nc, Ili mai pot al-Ma alte insusiri mai placute,
dect acelea, pe cari ti-le amintii. De pild, la ospete niciodat nu umblu s scot din minti iubita altuia. Nu 'ncep sd md-

nnc, sau s beau inaintea altora i niciodat nu mi s'a inlmplat ca vinul s ma fac s nasc glceava in mijlocul tinsel
Daca e vreunul, care-mi bate capul, scurtez vorba i m duc
acasa. La masd, imi vad numai de Venus, de iubire si de pia- 65$
cuta voiosie.
Pa. Pe Polux, apucdturile tale chiar ca sunt pline2) de farmec

Cseste-mi mie trei oameni cu astfel de insusiri la fel i ti-i

pltesc in aur.
Pl. La varsta lui, de bun seam, c5 nici c'ai putea gs
un altul, mai plcut la toate i nici mai prietenos fat de prieteni. 66r)

Pe. Ai sa marturisesti chiar tu insuti c'am apucturi de

tnr. Asa am sa" te 'nconjor inteuna i 'n orice imprejurare
mumai de bundta;i. Ai nevoie 3) de un orn posomorit, iute la
? Ai s spui c-s mai
mnie ? lata-m ! Ii trebue unul
1inistit i dect marea in clipele ei de odihn, pot fi mai potolit

decal adierea cea plcuta, a zefirului. La nevoie gsesti 665

1) leind afara sd se sttuiascd i totti se tin de alte lucruri, cad

zeau nicio legaturd cu subiectul. Abid la v. 764 revin la subject.
2) Latent (Fleckeisen),
3) opu' ne.

www.digibuc.ro

PLAVTI

90

in mine pe cel mai hasliu oaspete, pe cel mai desAvarsit pa

rasit, pe cel mai priceput rinduitor de ospete ; iar cat despre
jocuri, nu e jucAtor mai mldios ca mine.
Pa. Cu as insusiri ce-ai mai avea de dorit, de-a fi s mai
doresti ceva ?
Pl. SA mA pot plti si eu cu aceeas mAsurA fata de el si "
de tine, askum vi-se cuvine, and vAd marea grije, pe care
mi-o purtati voi acum. (catre Periplect.). Dar mai ales fat de
tine, mi-e rusine decat cheltueal te-am dat.
Pe. Ce prostie I A risipi banii cu o nevast rea, sau cu
un dusman, asta va sA zicA cheltueal ; dar cu un oaspete de
treab, cu un prieten, orice cheltueal e un adevArat castig.
Si ce se cheltueste cu inchinAciunile Cate zei si asta e Inca
tot un castig pentru omul cuminte.
675
Multumit zeilor, am si eu cu ce sA te pot primi orneneste, in gsduire la mine acas : MAnand, bea, fii ca la tine
acas srnveseleste-te cat poti. Casa mi-e liber, cum fiber
doar mi-s si eu ; vreau sa trAesc. CA, din mila zeilor, ce s
spun, cu averea mea, puteam sd-mi iau o sotie cu zestre i
de neam mare, dar n'am vrut s-mi aduc in cas o cAtea, GO
care sA mA latre inteuna 1).
Pa. Dece nu vrei? De pildA, a avea copii este un lucru plAcut.

Pe. 51 totus, pe Hercle, a fi cinev stpan pe sine e incA

i mai plcut lucru.
Pa. Esti pliti de intelepciune cA poti da sfAtuire plin de
Intelegere si altora si tie.
Pe. Mai inti, o sotie de isprava, dacA o asemenea femeie Gm
se poate afla pe lume, unde ai s'o poti OM ? Pecand, de te
insori, Ili aduci in casa o sotie, care niciodata n'are sA-ti

spun : CumparA-mi, dragA brbate, Yana, din care sa-ti fac

hainA moale si cAlduroas 2), cAmsi bune de iarn, sA-ti tie la

lama de cald". Vorbe, ce nicicand n'ai s le auzi din gura

unei femei 3).
1) oblatratricem.

2) calidum. 3) Aceea parere despre OM-

torie i femei o are i Megadorus in Aulularia, v. 475-535 V. i Trimammas, v. 238-255.

www.digibuc.ro

MILES GLORIOSVS

91

In schimb ins, ina mainainte de cntatul cocoplui, sotia

m'ar fi deteptat din somn, sA-mi spunA : Bat-bate dragA, G9.
dA-mi bani, sd-i fac mamii un dar de calende 1), dA-mi sA-mi
pot face dulciuri ; dA-mi s pot i eu, de srbAtorile Minervei 2), dArui cu cevA pe vrAjitoare, pe tAlmAcitoarea de vise,
pe ghicitoare, pe haruspice 3). RAmAn de risul lumii, de nu
mA'nvrednicesc 0 eu cu cevk s nu se uite chiori la mine.
Apoi femeia, care 1mi ingrijete de haine 4), nu se poate sA G9S
n'o multumesc i pe ea cu ceva. Dar preoteasa lui Ceres 5),

dela o vreme incoa e fAcutA foc pe mine, a nu i-am mai

dat nimic. D'apoi moaa, care-mi scoate ochii cA i- am trimis

mai nimic. Si adia ? Ai putea sA nu trimiti cevA i doicii,

care ne lApteazA copiii robilor" ?
Acestea 0 incA altele, multe pacoste ca dealdeastea, imi mut
gndul dela insurAtoare, pentrua o sotie 1ntotdeauna are sa-ti rop

toarne la vorbe la fel cu cele spuse.

Pa. Zeii iti tiu de tire, pentrua pe Hercle, dacA ai apucat odat sA-ti pierzi libertatea, cu greu ai sA te mai intalneti peurmA cu ea.

Pl. Dar e frumos, cnd cinevA e de neam mare 0 mai e

0 bogat, sA aibA copii, cari sA-i pastreze numele i al lui 0
al neamului sAu !

Pe. CAnd am attea rude, la ce nevoie mare de copii ? Tos

Acum trAesc aA de bine i fericit, aacum vreau i inima-mi
cere. Averea am sA mi-o las rudelor, la moarte ; li-oiu imparti-o lor 5). Pill atunci, ele au sA stea in preama mea, or

sa mA'ngrijeasa, vor veni sA mA vadA, ce fac, ce-mi trebuie.

Nici 7) n'apucA sA se lumineze bine de ziva, a-au 0 venit,

1) Calendele (ziva intdi) ale lui Martie, cnd se fAceau cadouri,
casi astzi mrtisoarele. 2) Serbtorile Minervei tineau cinci zile si
aveau loc in Martie. 3) lzaruspicae. Ghicitoare. 4) plicatricem. Pli
catrix, exemplu unic. Alte editii dau : Piatricem (Fleck.) = ingrijitoarela lehuzie. 5) ceriaria. Altii : toraria (Fleck.) = ingrijitoare la boal.
(gardemalade). 6) !del ca acestea au dus la imputinarea cdstorlilor,
nscAnd clasa vndtorilor de testamente din Epoca Imperiald. Impratuk
Augustus incearcd sd abed rul printr'o lege severd. (Lex de maritandis

ordinibus). 7) prIu ' quam.

www.digibuc.ro

IP L A VT I

92

iintrecndu-se a md intreba, curn am petrecut peste noapte.

lmi sunt ca ni5te copii, cari imi trimit chiar daruri. De aduc no
-vreo jertfd zeilor : mie imi dau partea cea mai mare; md iau
ei la prasnice ; md poftesc la ei, la prnzuri, la cine.
Cine-mi trimite mai putin, acela se crede cel mai nefericlt.
Se intrec intre ei cu darurile. Eu imi zic atunci in mine : Imi
cvnesc averea, deaceea se intrec, s m nutreasc, s-mi aIducd daruri.

715

Pa. Cu cAtd judecatd 5i cAt de bine-ti chibzueti viata I

Trdind bine, e caicum ai avea doi 5i chiar trei copii gemeni !

Pe. Pe Polux, sd-i fi avut numai 5i ate chinuri n'a fi

indurat 1) pentru ei ! A5 fi fost venic cu nelinitea in suflet :
Sa fi avut vreunul friguri 2), a fi inlemnit de moarte. De-ar fi 723
zut de ameteal, la belie, sau cumvA depe cal, incremeneam
de teamd ca i-a frnt picioarele, sau gtul !

Pl. Un a5 om nu-i pdcat a este avut 5i trdete o viata

indelungat : Caci el tie 5i averea s si-o pdstreze 5i viata
s 5i-o trdeascA 5i de prieteni sd nu-si uite
Pa. 0, ce orn glu met ! MA ierte zeii i zeitele, dar drept 725
-ar fi fost s se fi orinduit ca oamenii s nu-5i ducd cu totii
viata la fel ! Dupcum primarul 3) care este cikstit, hotrdte
pretul de vnzare al mdrfurilor : Marfa, care e buttL sd i-se
flotrascd pretul, s se vnd, pentrucd e build; cea rea, pentrucd e de proasta calitate, sA aducd pagubd celui ce o vinde :
la fel s'ar fi cuvenit ca5i zeii sd fi fost intocmit 5i viata ome- 730
neasca astfel : Cel care e ddruit cu-o fire placut, s aib
parte de o viat indelungatd, cei cari sunt necinstiti 5i tidlo5i,
sd-o isprveascd repede cu viata.

Dacd s'ar fi rnduit astfel lucrurile, atunci 5i oatnenii ar

fi cu mult mai putini rdi ') 5i nelegiuirile le-ar face cu mai
putina neru5inare i apoi, dac oamenii ar fi mai cinstiti 5i
735
trainl le-ar fi mai u5or.
Pe. Cine invinuete cele hottite de zei, cine fi brfete,
1) sati ' cepissem e libris.-2) fort ' fuisset febris.-3) agoranornus.
Cuvant grec ; corespunde la Romani cu aedilis. 4) mOu ' multi mall.

www.digibuc.ro

MILES OLORIOSVS

93

e un prost la minte, un nesocotit. Dar, s lasam acum laopartelucrurile astea. Vreau sa m'ngrijesc acum de-ale mncarii,

sA te cinstesz, drag oaspete, in casa mea, asacum se cLvine si omenia imi cere, cu mncari plcute si alese.
Pl. Mi-e rusine i mie de cta cheltueala te-am dat. $i 74
apoi, un oaspete nu poate ramne asa intruna in gsduire la
un prieten, fr s n'ajungd o povara, dacd au trecut mai
mult de trei zile in sir. Dar, cnd e vorba de zece zile, asta-i curat nenorocire Troiana 1-)! Chiar daca stapanul inghite
tace, sunt ins oamenii casei, cari murmura 2).
Pe. Drag oaspete, mi-am deprins robii sA ma slujeasca,

iar nu s-mi porunceasc ei mie i sa le flu belea pe cap.

Daca pe ei cumva ii supAr, ceeace pe mine ma bucur, datori
sunt sa lucreze dupa voia mea. Totus, mai cu bataia, mai fara
chef, n'au incotro i fac i ceeace nu li-e pe plac. Acum s-mi
urmez drumul spre piata, la targueli, asacum mi-era gndul,

Pl. Dac a ti-e gndul, cel putin sa nu faci mari tar- 7:0.
gueli ; nu risipii banii ; eu unul ma multumesc i cu ce-o fi.
Pe. Ci, ca da-le incolo vorbele astea, invechite i azi, cu
totul uitate ! Zu, oaspete drag, imi vorbesti acum ca omul
dejos, din popor ! Caci numai astia au pacatul s spuna, and
s'au asezat la mas i li s'a pus mncarea dinainte : Ce et-A
nevoie de atta risipa pentru unii ca noi ? Pe Hercle, asta e
nesocotint curat 1 Dead se puteau stura chiar zece insi" ! 755;
$i tot aducnd vina, ca din pricina lor s'au fcut attea targueli, o dau totus inainte cu mncarea.
Pa. Pe Polux, chiar as se petrec lucrurile ! Cu ct pricepere i intelegere le vede el toate !
Pe. $i aceiasi oameni, oriat de imbelsugate ar fi mancarile, ce li-se pun dinainte, niciodat n'au sa spuna : Porunceste sa se ridice asta ; ia talerul sta ; da la oparte sunca,
numai vreau. la dead pulpa aceea de pore 3), tiparul asta e 7Ck
bun de mncat rece, ia-I dead, aide, ridica-l". Pe niciunul n'ai
l) east odiorum Ilias. Aluzie la rsboiul Troei, care tin zece ani
i prea s numai ia sfarit. 2) murmurant. 3) porcinam.

www.digibuc.ro

PLAVTI

94

sa-1 auzi, spunandu-ti astfel de vorbe ; in schimb ins se lungesc, se intind cu corpul aproape pejumatate pe mas, ca sA
poat s'apuce.
Pa. Ce om de isprava I Ce bine jugraveste el obiceiurile
unite I

Pe. Nici a suta parte n'am spus'o, decum as fi putut spune,

dad as avea timp de asaceva.

Pa. CA bine zici, se cade sa ne vedem acum mai Intai de 765'
treburile noastre. Fiti deci acum amandoi cu luare aminte. Am
nevoie de sprijinul tau, Periplectomenus : Am nscocit o minunat smecherie 1), cu care sa putem jumuli pe ostas panala
piele

i s dam o mand de ajutor acestui indragostit

lui

poat lua cu sine, sa-i fie numai a lui.

Philocomasium, sa
Pe. Vreau sa-mi impartasesti i mie gandul, ce-1 ai.

779

Pa. Dar si eu vreau ca mai intai s-mi dai inelul sta.

Pe. La ce nevoie de el ?
Pa. Cand am sA-1 am, peurma o sa-ti spun si eu smecheria pusa la cale.
Pe. FA ce vrei cu el ; tine-1.
Pa. AM acum i tu dela mine planul smecheriei, pe care
am pus-o la cale.
Pe. Cu urechile intinse, amandoi ascultare ii vom da 2).
Pa. Stpane-meu 3) e un crai i jumatate, cum altul la fel 771
n'a fost i nici ca va mai fi, 44 cred eu.
Pe. Mie mi-o spui ?
Pa. El insus o spune la cine vrea sA-1 asculte cA frumusetea-i intrece chiar i pe-a lui Paris si asa se faleste ca toate
femeile din Ephesus se tin scaiu, dup.a dansul I
Pe. Pe Polux, cati brbati n'ar fi bucurosi ca toate ce le
Eu unul stiu
spui tu acuma despre el sa fie numai minciuni
bine c'asa e precum spui. Dar, Palaestrio, scurteazia-ti vorba.

Fii cat se poate de scurt.

1) Sycophantiam. Sycophanta era acela care denunta pe cei cari cAlcan legea greceasca cu privire la exportul smochinelor. Dead : delator,
ipocrit ; cel ce sicaneaz, cel ce ineala. 2) damu' tibi.
3) eru' meus. 4) te de isto nunc mentirier.

www.digibuc.ro

MILES OLORIOSVS

95

Pa. Imi poti face rost de o femeie, care 1) sA albA pe vino

incoa, cu inima prefcut si plinA de viclenie ?
Pe. Cettean, sau vreo desrobit ?
Pa. Tot una. Un singur lucru numai : Femeia, ce-mi vei
aduce-o, sA fie curtezan de meserie, din acelea, cari-si tresc
zilele din vanzarea trupului a), cat Ins sA fie muiere desghe- 755.
lat. Cat despre inimA, nu e nevoie sa aib, pentruc asAceva
niciuna nu are.
Pe. Vrei s fie femeie In puterea cuvantului, sau numai o
tetiscand 3) ?
Pa. AsA, femeie desghetat 4), cat de frumoas, de se poate

si cat de tanr mai ales.

Pe. latA, atunci am eu pe una 5), o pro tejat a mea 6), o
curtezanN, tanr de tot. Dar, la ce-ti foloseste ea ?
Pa. SA-o aduci IngrabA la tine acas, sa-mi vii cu ea incoa in
gAtit, a5A frumos, ca o matroanA, cu prul pieptAnat, sA aibA

bucle 5i panglici 7), s parA a fi sotia ta : AO trebuie sA i-se

spuna.
Pl. Nu Inteleg, unde vrei s'ajungi.
Pa. 0 sa stiti. Dar vreo servitoare are ea cumvA ?
Pe. Are si Ina una indrAcitA foc.
Pa. Si de ea o sA-avem nevoie. Spune-i deci femeii, casi 79S
servitoarei, sA se prefaca, precum c'ar fi nevasta ta 5i cA e
1) quoi.
2) quae alat corpus corpore.
3) lautam vis an quae nondum sit lauta. Joc de cuvinte greu de redat.

Lauta (lavo) solat, imbaiata, deci = distinsa, dar lmbaierea se refell si la baia, pe care o ia fetneia lahuza (Terentius, Andria, 488) ; In
acest lnteles femeia care a nascut si deci numai e fata.
4) consucidam. Sucidus, consucidus = umed ; cu suc ; deaci : cu seva,

cu viata. (Cu acest lnteles : Terentius, Eunuch. 318). 5) eccillam.

6) clientam. Probabil roaba desrobit, care exersa meseria de curtezana. Cand robul se desrobi, rarnanea sub protectia fostului stapan,
care, la Inceput, II ajuta si cu parale. (V. nota Epidicvs, v. 927).
7) Detaliu pretios p. pieptanatura femeii maritate. Ea isi aveA parul aranjat In vase bucle (sex crines), cari se ridicau in sus pe cap, In forma

de coc si legate cu panglici. Pieptntura In bucle caracterizeaza pe

femeia mritata, dead si expresia : capere crines a se pieptana la
bade, insemnA
a se mrit. (Mostel. 244).

www.digibuc.ro

PLA VTI

96

czurd la dragoste dupd ostas. S dea inelul Asta servitoarei,

ca din partea ei si ea apoi s mi-1 aducd mie, s-1 dau ostasului, sd am aerul cd eu le-as face rostu.
Pe. Aud. Nu-mi mai ciocdni urechea, par'cd as fi surd !
Dacd vrei, eu cu urechile mete
*
Pa. Am s i-1 dau si am sd-i spun c inelul mi 1-a trimis,
mi 1-a dat sotia ta, sa-i fac rosturile cu el. $i el
cd doar ii "
stiu eu pdcatu se va aprinde indatd. Nimic nu-i place mai
mult, biet de el, dect s se lege de muierea altuia, ca un
ticalos ce este.
Pe. Pe Soare de 1-ai fi rugat si Ind nu ti-ar fi putut bobi
femei mai nimerite pentru askeva, decum sunt acestea ale
-mete. Fii pe pace.
Pa. Atunci, ai grije si ct de ingrab. Acum, m'ascult si sos
tu, Pleusicles.

Pl. Te-ascult.
Pa. lat ce-o s faci : Cnd va veni acas ostasul, s nu-ti
uiti a mai rosti numele lui Philocomasium.
Pl. Dar ce nume sd-i spun ?
Pa. Dicea.
Pl. Care va sd zicd numele, pe care 1-am ticluit noi mai
adin eaori ?

Pa. Tcere ! Du-te.

Pl. N'am s uit. Dar, la ce nevoie sd nu-mi uit de lucrul

acesta, te intreb totus ?
Pa. Am s ti-o spun atunci, cnd trebuinta va cere ; pn- 810
atunci, tdcere. $i acum, la fel cum acesta s'a asternut la lucru,
vezi-ti si tu de rolul tu.

Pl. De-i as, m duc inutru

Pa. Si cele sftuite sd mi-le implinesti intocmal 9.

Palaestrio. Lvrcio 2).

Pa. Cum mai rascolesc toate ; ate mestesuguri intrebuI) Pentru ca publicul sa fie cat mai lmurit, actiunea apare ca a
lectie, care se Inv* maidinainte ; deaceea sfatuirile au loc afara, in
strada, in fata publiculuL

2) Scena de umplutur, menita a umplea a

www.digibuc.ro

ARLES GLORIOSVS

97

injate I Am sa-i smulg astazi ostasului ibovnica, dach soldajii

mei imi vor fi bine inarmati. Dar sa-1 chem. Ei, Sceledrus,
dac n'ai altceva de fcut, vino in pragal uii. Te chem eu, 815
Pa la e stri o.

Lv. Sceledrus n'are timp.

Pa. Dece ?
Lv. Soarbe dormind

Pa. Ce vrei s spui Soarbe". ?

Lv. Sforae. Asta am vrut sa zic : Dar, cand sforai, e tot s2o
una casicum ai sorbi.
Pa. Ce spui ? Sceledrus s'a apucat de dormit, in casa ?
Lv. Si cu nasul sa nu-ji inchipui cd sfore numai : Cu el
strigd ru de tot.
Pa. A pus se vede in ascuns maim pe vreo ulcea i ca
orice pivnicer a dosit vreo amphora cu vin, din cel parfumat cu mirodenii 2). Ei, dar tu, nelegiuitule, care i-ai facut pe
pivnicerul-ajutor, Ei

825

Lv. Ce vrei ?

Pa. Cum i-a venit lui gust s doarma as dus

4v. Cu ochii, pare-mi-se.

Pa. Nu de-asta te intreb, secturo. D-te incoa. Te-am

nefericit, daca nu aflu adevrul. Tu, i-ai facut rost de vin ?
Lv. Nu.
Pa. Tgaduesti ?
Lv. Tagaduesc, pe Herde, da, cA el m'a oprit sa spun. 830
La urma urmei, n'am turnat in ulcior 4) nicicat opt litre de vin

nici vin cald n'a baut de pranz.

pauz5, spre a da timpul necesar lui Periplectomenus sl vin cu curtezana. Este una din scenele caracteristice de acest fel la Plautus.
Este un cliverbium (iambi senarii). v. 813-873.
1) sorbet dormiens.
2) nardini. Vin amestecat cu mirodenii, ca
pelinul deastzi. Vinul astfel amestecat se numia aromatites i se pare a
inlocui lichiorul deastzi. In Plautus mai IntAlnim i alte amestecaturi:
murrhina, mirt. (Pseudolus), 741). Deobiceiu Romanii beau vinul curat

(merum), sau indulcit cu miere (=Ism), pentrucl de regula vinurile

italiene erau acre. 3) condormiscere.
urcerum. 5) heminas.
Masurt, care echivala cu 0,2736 I.

www.digibuc.ro

PLAVT1

98

Pa. Nici tu n'ai but ?

Lv. Zeii s m piard, dacA am baut, dacd am putut bea t
Pa. Si dece ?
Lv. Pentrik numai am sorbit 1); erd ash de cald 2), c-mi
luase gAtlejul foc.

836

Pa. Unii se imbald deabinelea, pecnd altii beau la buturd indcrit 5). La bun pivnicer i subpivnicer, mai f datd
pivnita, in pa za

Lv, Pe Herde, la fel faceal i tu, dacd ti-ar fi incput pe

man : fiindc nu poti sd fad ca noi, ne pismuesti acum. 840
Pa. Ascultd ! Au, mai but-a el si altadat ? Rspunde,
ticAlosule. Si, ca s nu zici c nu ti-am spus-o, sd tii ca
te spnzur pe cruce, dacb-o s-mi spui minciuni, Lurcio.
Lv. Zu ? Ca sa m pdrsti laurmd cd eu am spus-o, s
md vd apoi dat afara din pivnita dattoare de viatd, iar
tu, and te-ai apuca sa scoti vin, s-ti iei un alt ajutor.
Pa. Pe Polux, n'am sa-o fac. Aide, vorbeste-mi, cu curaj.
Lv. Pe Polux, niciodata nu I-am vdzut pe el scotAndu-l.
Dar, iatd, cum se faced Mie imi poruncid, iar eu peurm II
scoteam.

Pa. Cam a: Vasele cu vin erau cam des aplecate de cap

cu gura injos.
Lv. Pe Hercle, vasele chiar c nu erau asd cltinate cu
putere, ,cum crezi tu 4); pentrucd in pivni( erd un loc putin
in pantA i lAng vasul cu yin erd o ulcea, cam cat douh libre 5).

0 umpleam adesea cam de zeceori : ad o vedeam plina pand 'n

gurd, aci goal pad 'n fund. Cdnd ulceaua plescid de sgomotul vinului, ce cded 6), atunci i vasul se cltind de zor. 855
Pa. Aide, sterge-o acum in casd. V tineti de betie in pivnit. Pe Herde, de n'am s-I aduc chiar acum pe stpAn din for.

Lv. (aparte). M'am dus I 0 s ma spnzure stpanu, and

o s yin& acasd i o sd afle 7) toate ispravile astea, despre cari ss
1) opsorbui. 2) nimi ' calebat. 3) poscam potitant.
4) istoc. 5) bilibris. 0 libra avea 12 uncia si o uncia = 0,465
6) bacchabatur. Er sgomotul, plesaitura, pe care o face vinul.
cand se toarn dintr'un vas intealtul.

7) scibit.

www.digibuc.ro

99

MILES GLORIOSVS

pna acum nu i-am pomenit. Pe Herde, am s'o sterg si eu

undeva i asA o sA-mi mai amn nenorocirea dintr'o zi pe
alta I (catre public). SA nu-i spuneti Astuia, %id rog, pe ce aveti
voi mai scump !

Pa. Unde te dud ?

Lv. Sunt trimes undevA. Vin indatA.

Pa. Cine te-a trimes ?

Lv. Philocomasium.

Pa. Du-te si nu zabovi.

Lv. Daca in lipsa mea, mi-se hotArste pedeapsa, n'ar stria

s-mi iei tu si partea mea. (iese).

Pa. Inteleg acum cam ce mestesug InvArti Philocomasium.
Fiinda Sceledrus doarme, i-a fAcut vnt afar i Astui ajutor
al lui la paza, ca sA poata ea trece incoa, dela noi. De minune
latA i Periplectomenus mi-aduce femeia, pe care i-am cerut-o. Ctu-i de minunatA la chip ! Pe Hercle, zeii ne-ajut!sm
Ce frumos impodobit pAseste, par'c n'ar fi curtezanA. Treaba
imi merge de minune.

Periplectomenvs. Acrotelevtivm,
Miiphidippa. Palaestrio.
Pe. 1). Toat afacerea vi-am lAmurit-o, in amAnunt, in casa,
a amndoud si (ie, Acroteleutium si tie, Milphidippa. Si dacA
inselatoria si viclesugul, ce-o sA intrebuintAm, n'au fost indeajuns 87%

ide bine patrunse 2), n'am decal sA vA lmuresc din nou, cum
tr ebuie ; iar, de-a(i inteles bine 3), atunci avem de vorbit altceva
inai de seamA.
Ac. Ar fi dobitocie i nesimtire curatA, stpne dragA, sl-mi
vat' nasul in treburile altora, ori sa-ti fgtluesc tie un sprijin,
dacA nu m'as sti volnicA, ce-mi poate pielea, ori, ct de dibace sunt.
813%

Pe. Si totus, nu stria sa te mai dscAlesc pu(in.

Ac. A &sail o curtezan, oriat insemntate si-ar avea
1) Recitativ (iambi septenarii), v. 874-946 -- 2) minu' si tenetis.
3) sati' si.

www.digibuc.ro

PLAVTI

100

lucrul Asta, e curat pierdere de timp. N'ai vAzut c eu singur, dela mine, cum li-am ascultat vorbirea cea fr sfrit,
ti-am i spus indat, ce fel 1-am putea mai bine Nall pe osta.
Pe. 5i totu, nimeni nu poate fi indestul de detept 1) ! CAci 8S5

nu odat mi s'a 'ntmplat s vd destui oameni apuand pe al

greite, pAn sA 2) nimereasc pe calea adevrat.
Ac. CAnd o femeie are de 'mplinit o fapt rea, sau cu rea
credint, are o tinere de minte neperitoare, o IntreagA venicie ; iar and e vorba de o fapt bung, sau de pstrarea vreunui
legmnt, se fac dintr'o datA uituce i nici vorb s-i mai
aminteasa cevA.
Pe. 51 tocmai de aAceva m tem i eu, sA n'o faceti i
pe una i pe alta : CAci mie nu-mi e de folos deat paguba,

pe care o s'o aduceti voi ostaplui.

Ac. Cnd e vorba sA nu tim binele, ce-1 facem, s n'ai
nicio team.
Pe. Femeia e lucru afurisit 3).
Ac. St 1 N'ai teamg. La rele ne 'ntelegem de minune.

895,

Pe. AO v vreau. Veniti dup mine.

Pa. Eu stau locului i nu le ies in cale ! MA bucur a te
vAd venind sntos. Pe Herde, cu frumoase podoabe imi vii !
Pe. La timp i'ntr'un ceas bun ne vii in cale, Palaestrio.
latAli femeile, pe cari mi-ai spus sA li-le aduc i cu podoaba
dorit.
Pa. Bravo ! Al nostru eti ! Palaestrio salutA pe Acroteleutium.

Ac. Rogu-te, cine e Asta, care mA numete pe nume, ca

pe-o cunoscut ?
Pe. Acesta e arhitectul nostru.
Ac. Salve, arhitectule !
Pa. Fii bine venit I Dar, ia spune-mi : V'a dAsalit indeajuns ?

Pe. Le-aduc pe amndora bine pregAtite.

Pa. Vreau sA aud i eu, ce fel, a mA tern s nu faceti

vreo grepl.
1) sati' sapit. 2) priu' quam. 3) Mala mutter mers est. (Ben
tley ; -- R. Y. Tyr.).

www.digibuc.ro

oor,

AULES GLORIOSVS

101

Pe. La cele arAtate de tine n'am mai pus dela mine nido
906
slov mai mult.

Ac. Vrei adid

sA ne batem joc de ostaul, stpAnul tu ?

Pa. Bine grAisi
Ac. Totul este pregAtit, minunat, cu pricepere, cu mestrie
mult haz.

Pa. Vreau acum sA te prefaci, precum c'ai fi nevasta acestuia.

Ac. Bine.

Pa. SA te faci c ti-ar da inima brnci dupd osta.

Ac. MA o sA fac.
910
Pa. Si cA rostul s'ar face prin mine i servitoarea ta.
Ac. Ai fi putut ajunge un iscusit proroc 2), aA de bine le
spui cele ce au s se intmple.
Pa. lar inelul acesta ar fi, caicum mi 1-ar fi adus dela tine
servitoarea ta, sA-1 dau ostaului, ca din partea ta 3).
Ac. Chiar as.
Pe. La ce nevoie sa le mai aminteti acum lor lucruri, pe

cari le tiu pe de-a rost ?

Ac. E mai bine 4A. De pild, stpne, dragA, ia gAndete-te :

Cnd ai de-aface cu un bun arhitect, dac odatA a a- 9is

ternut bine baza corAbiei, e apoi usor a face corabia, de vreinece baza i-a fost inchegat. La fel acum i temelia intreprinderii noastre este destul de bine 4) ingbebat i solid in%

tocmit. Avem lucrAtori, avem i arhitecti, destul de priceputi

la lucru. Dac nu ni- se intArzie materialul trebuincios, de care

avem nevoie, sA ni-se dea, corabia va fi repede inchegatA, 62

eu ce mari puteri se ascund In geniul nostru.
Pa. De bunseam 5) cA-I ti pe ostaul, stpanul meu ?
Ac. MA mir de aA .intrebare ! Cum sA nu cunosc i eu
pe pacostea lumii, pe vnzAtorul de vorbe late, cu Oral Incretit cu fierul, pe muieraticul imbAcsit de pomezi 6) ?
1) nemp ' hrdificari. 2) bonu ' trails. 3) lar 1.1muriri pentru
public, dar cari rapesc tot interesul.
4) sati ' probe. 5) nemp ' tu. 6) populi odium, magnidicum, cbz-,
cinnaturn, mo.echum unguentatum.

www.digibuc.ro

102

Pa. Dar el, te cunoaste pe tine ?

Ac. Niciodatd nu m'a vAzut: Cum deci m'ar putea cunoaste, 226
cine sunt ?
Pa. Glsuesti cum nu se poate mai minunat ! Pe Polux,

afacerea o sA ne meargA atunci si mai strund.

Ac. DA-mi mie numai omul pe mAn si de rest fii pe pace.
$i de n'am s ti-1 joc ca in palmA, sA cadA atunci toatA vina
pe mine.
Pa. De-i a, mergeti atunci induntru i asterneti-v la
lucru cu mintea 'ntreag.
Ac. Vezi-ti de alte treburi.
Pa. Aide, Periplectomenus, d acum femeile in casd. Eu Q30
dau inelul Asta,
mA duc in for, sA-mi intAlnesc ostasul
spunandu-i c mi-a fost dat de sotia ta, care se prpdeste

cu dragostea dupd el. $i and vom sosi din for, s trinliteti

In grabl in calea noastrd pe fetiscana asta, casicum ar fi fost
mAnat in tail* la ostas.
Pe. AO o sA facem ; sA n'ai nicio grij.

Pa. Voi, fiti cu ochii in patru ; cat despre mine, am sd

vi-I aduc aici dichisit, asdcum trebuie.
Pe. Mergi cu bine si toate sa-ti meargA in plin. (cStre Acroteleutium). Dacd duc afacerea la bun sfarsit, ca oaspetele
meu s-i poat astzi sterpeli ostasului ibovnica i s'o duc
deaici cu el, la Athena ; dacA punem la cale viclesugul Asta 2)

astAzi, cat de bine am s te rspltesc eu!

Ac. Ne dA i femeia aceea dela el 3) o mand de ajutor ?
Pe. Un mare si de nepretuit ajutor 1
Ac: Cred c'o sA isbutim atunci. Cand va fi pus in miscare toat puterea vicleniilor noastre, teamd n'am c'o sd ne
poatA birui nici cea mai dibace viclenie.
Pe. Asadar sA mergem induntru, sA ne chibzuim cum trebuie, sA putem infAptui, cu pricepere, ingrijire l bun intocmeal,

ceeace ne-am fost pus in gand sA facem, ca nicio sovdial s

fie, cAnd va sosi ostasul.
Ac. Tu esti cel care ne-intarzii.
1) nimi ' lepide.

2) dolum dolamus.

3) ab se mufier operetta.

www.digibuc.ro

MILES OLOMOSVS

103

ACTVL AL 1V-lea.
Pyrgopolinices. Palaestrio.
Py. 1). Mare multumire simti, dacd, ce-ai pus la cale, ti-se
implinete in chip minunat si askum ai dorit De pild, mi-am
mnat azi parasitul la regele Seleucus, s-i clucA ostasii, pe

cari i-am strans cu platA, sA-i pzeasc tam, asa cd in rs950

timp mA pot da i eu odihnei.
Pa. Dece nu-ti ei fi vaznd tu mai bine de treburile tale,
cleat de ale lui Seleucus, mai ales cd ti-se prilejete prin mine
ceva nemaipomenit si de mult folos ?
Py. De-i a, le las pe toate la oparte i-ti dau ascultare
tie. Vbrbete : 1mi pun urechile sub ordinile tale.
Pa. Rotete-ti atunci putin ochii in juru-ti, ca nucumv s
fie peaci vreunul, care sA ne fure vorba, deoarece mi s'a 955
spus sA lucrez In mare taind.
Py. Nu-i nimeni.
Pa. Mai inti primeste dela mine aceast chezAie a dragostei.

Py. Ce-i asta ? Dela cine este ?

Pa. Dela femeia incntAtoare i nespus de frumoas, care
te iubete i e nebund dupd marea ta frumusete. Inelul Asta 960
mi-1 aduse mai adineaori servitoarea ei, s ti-1 dau tie.
Py. Ce fel ? Este ea femeie liber prin nastere, sau e roabd
ajuns liberd prin varga pretorelui 2) ?
Pa. Vai, a avea eu neobrAzarea, sA mA fac cAtre tine mijlocitorul unei desrobite, cnd tu nu poti prididi cu rspunsul

la attea femei de seam, cari se inebunesc dupd tine ?

Py. E mAritat, sau vAduvA ?
Pa. Si mritatA i vAduva.
F'y. Cum poate fi aceea femeie totdeodatd mAritat
vAduvd ?

1) RecitatIvul se continua ins in alt metru (troch. saptenaria v.

947-1010.

2) Pretorul, in ceremonia liberarii sclavilor, le atingea frun-

tea cu o vergea (festuca), pronuntand formula consacrata : liber esto.

3) sati' responsare nequeas.

www.digibuc.ro

696

PLAVTI

104

Pa. Pentruck fiind MEWS, s'a mritat cu un btrAn.

Py. Numai spune !
Pa. E de o frumusete minunat i aleas.
Py. S nu m minti !
Pa. Numai ea singura ar putea sta alAturi de frumusetea ta.
Py. Pe Hercle, imi, spui plAcute lucruri ! Dar cine e ea ?
Pa. E sotia btrnului acestuia, Periplectomenus, dealAturi.

E moart de dragoste dup tine 1) i vrea sA fug dela el : 97

Ur4te pe bAtrAn. Acuma ea mi-a spus s te rog, sA te rog
struitor, sa-i indepline0i dorinta i s te indupleci s-i fii al ei !

Py. Pe Herde, cum s nu vreau, dac vrea 0 ea !

Pa. Ea, care te dore0e ?
Py. Dar, ce ne facem cu muierea aceea, care e acas ?
Pa. Spune-i i tu, s se duc, unde-o pofti, mai ales c'o
sor de-a ei gemen a venit incoa, in Ephesus 0 maicA-sa
975
la fel 0 vor s'o ia cu ele.
Py. Ce spui tu, a venit maic-sa in Ephesus ?
Pa. Spun cei cari tiu.
Py. Pe Herde, iatA un minunat prilej, s'o dau pe ue afar.
Pa. Vrei tu insa sA fad o isprav cuadevArat minunat ?
Py. Vorbeoe. Spune, ce gaud ai ?

Pa. Vrei tu s'o faci s piece repede i inc s-ti mai 0

multumeasca ?

Py. Vreau.
Pa. Atunci, iatd ce trebuie sa faci : Ai destul avere. Spu- two
ca bijuteriile i hainele, cu care ai intolit-o,
rmn
ei, in dar, s se duc 0 mai las-o
ia dela tine 0 orice alt
lucru va mai avea ea plcere !

Py. Imi place, ce spui. Dar s n' alung pe una, iar cealalt s-0 mute cumvA gndul !

Pa. Vai, mai fad acii pe grozavu ! Ea, care te iubete ca

ochii din cap !
Py. Venus m ocrote0e 2)!
Pa. St, tacil Se deschide ua. DA-te incoa, sA nu te simt. 985
1) ea denzoritur le. 2) Venu' me mat.

www.digibuc.ro

MILES GLORIOSVS

105

Ceea care iese acum afard pe use, e corbioara 1) aceleia. Vine

sa ne-aducA vesti.
Py. Ce vorbA e asta : corAbioar ?

Pa. E fetiscana aceleia, asta care iese acum afar pe use.

Ea mi-a adus inelul, pe care ti-I dAdui.
Py. Pe Polux, e chiar frumoas mititica I

Pa. Fata de cealalt, asta e o maim*, o curatA bufnit.

la, vezi-o, cum iscodeste cu ochii si cum isi ascute urechile "0
la pnd, ca pAsArarii !

Milphidippa. Pyrgopolinices. Palaestrio.

Mi. (aparte). lata-I si sosit inaintea casei circul, unde trebuie

sa-mi joc comedia. 0 s m prefac, c nu i-am vAzut si cd

liabar n'am, dacA sunt ad.
Py. Taci, sd putem trage, nebgati in seamd, cu urechea 2),
dacd pomeneste ceva despre mine.
Mi. N'o fi poate peaci, prin apropiere, vreunul din aceia,
cari se ingrijesc mai mult de treburile altuia, deck de ale sale,
care s m iscodeascA 3) ce fac ? Vreunul, care seara se hr- 99&.
neste din sucul su 4) I
De oameni ca de-i de Asti m tern acum, sA nu ne strice
rosturile, s nu-i stea in cale, in drumul ei de acasd, cAnd va
si trend incoa 5) stpana, cu inima topit de dragostea trupului lui, de iubirea cruia inima nenorocitei a inceput s-i bat,
cad il iubeste pe omul acesta, nespus de fermeator, nespus
de frumos, pe ostasul Pyrgopolinices.
.

1) celox
corabie mica, usoara si repede ; naveta. Plautus asemue
curtezana cu o corabie (navis: Menaechmi, 401), deci celox este naveta,
Vafeta, pe care o trimite corabia mare, stapana-sa.
2) face, subauscultemus. -- 3) qui aucupet me.
i
4) qui de uesperi uivat suo. E vorba de parasiti. Nefiind poffiti fa
masa de seara a cuiv, hoinresc pe strazi, lihniti de foame, in cautarea vreunei mese, pe care, ne gsind-o, ramn nemncati, multurnindu-se cu cc le pute da reserva stomacului. V. Ergasilus, in Captivi,
68-110, ori Peniculus, in Menaechmi, 77 -109. Deasemenea Galasimus,
din Sfichus, v. 155-235. 5) domo si bitat, dum hut transbitat.

www.digibuc.ro

106

PLAVTI

Py. Si asta se prApde0e grozav dupA mine ? Cum imi 106

mai laudA frumusetea 1 Pe Polux, astea-s vorbe, ce n'au nevoie de le0e.
Pa. Ce vrei sA spui ?
Py. PentrucA vorbe0e ca o femeie splat i numai cuvinte alese !

Pa. Orice spune despre tine, nu sunt altcev decAt numai

cuvinte alese.

Py. Dar si asta e femeie nespus 2) de plAcutl, foarte ingrijita. Pe Hercle, Palaestrio, incepe chiar sd mA ispiteascA,
-ce0ce.

Pa. Inainte 3) chiar de-a o vedea pe cealalt ?

Py. N'o vAd eu prin tine, cAnd am toatA increderea ? Dar, l'3"

vezi cA pe asta o am aci, in fata i m' ajAt la iubire, pecAnd

cealaltd e departe.
Pa. Pe Herde, sA nucutnv sA te indrAge0i de ea : E logodnica mea. DacA stpanA-sa se va cAsAtori astzi cu tine,
mA 1nsor i eu pedatA cu asta.
Py. Atunci, dece te code0i i nu-i vorbe0i ?
Pa. De-i a, vino incoa dup mine.
calc pe urm.
Py. latA-mA,
Mi. 0, de mi s'ar prileji sA pot 1ntlni pe cel, pentru care
1019
am ieit afarl din cas !
Pa.1). A va fi. Ti-se va implini dorinta. Fii pe pace, nu
te teme. E cinevh, care tie unde e acela, pe care-1 cauti.
Ml. Pe cine auzii ad ?

Pa. Pe tovarvl planului tAu, pe prtnul tainei tale.

Mi. Atunci, pe Polux, taina numai e tain.

Pa. Bo, e i nu e.
Mi. Cum vine asta ?
Pa. Fata de necredincio0, te poti ascunde, pecAnd eu
sunt unul din cei mai credindo0.
Mi. Dovede0e-mi cA eti din tagma noastr a Bacchantelor 4).

Pa. 0 oarecare femeie iube0i pe-un oarecare.

1) satin. 2) nimi ' que. 3) priu' ne quam.
4) tin singur canticum, v. 1011 1093.

www.digibuc.ro

MILES GLORIOSVS

107

Mi. Pe Po lux, dar dealdeastea sunt destule.

Pa. Dar nu multe trimit din deget daruri.
Acuma te cunosc. Repede ma scosei la drumul Al
bun. Dar, numai e nimeni peaci ?

Pa. 5i e i nu e.
Mi. D-mi-te incoa, intre patru ochi.
Pa. Vorb scurtA, sau lunga ?
Mi. Numai trei vorbe 2).
Pa. (cdtre Pyrgop.). Ateapt-m putin.

Py. Dar eu ? Mult am s mai stau aci degeaba, un orn

a de frumos i aA de cuceritor ?
Pa. Ai rbdare i sti locului : Doar pentru tine ma sbat eu.
Py. GrAbete-te ; stau ca pe foc.
Pa. Domol, domol. Tu tii cA soiul Asta de marf a e
obiceiul sA te porti cu ea.
Py. Aide, aide, fa, aAcum crezi cA e mai bine.
Pa. (aparte). $i piatra i nu-i mai frd simtire 3) ca sta!
(cdtre Milphidippa). latA-md iar la tine. Ce voiai sA-mi spui ?

1025.

Ce tel vrei sA iau cu asalt Troia asta, lucrul Asta va

s mA sfAtuesc cu tine.
Pa. SA-i spui caicum ea s'ar inebuni dupA el.
$tiu asta.
Pa. S-i lauzi frumusetea i infAtiarea ; sA-i preamreti
isprvile.

MI. La asta am destul pricepere, dupAcum ti-am dovedit-o

mai adineaori.

Pa. Ai grij la toate i fii cu ochii in patru. S iei aminte

la vorbele mele.
Py. InsfArit, o sA te mai gandeti astzi i la mine ? Ac,
s mi-te vAd lAnga mine.
Pa. latd-ma-s : Poruncete, de ai cevA de poruncit.

Py. Ce-ti tot indrugd aia ?

Pa. Imi spune cA nenorocita aceea se bocete, se frmAnt, se ineacA in lacrAmi, pentruc nu te are langa ea,
I) Baccharum. Aceast aluzie la Bacchante, ar fi o indicatie pen
tru data reprezentrii.
2) tribu' uerbis. 3) stolidiu' saxum.

www.digibuc.ro

MC)

-)LAVTI

108

pentrucd e lipsita de tine : Deaceea a fost mnat incoa.

Py. Spune-i s se apropiie.
Pa. Dar stii cum sA mi-te arati ? FA-te cd esti cu totul
desgustat, casicurn nu ti-ar veni la socotealA : SA mA ocArsti,

0 prea te port in gura lumii 1).

Py. Am inteles si-am sa-ti ascult sfatul.
Pa. (tare). AsAdar pot sA chem femeia, care te caut ?

1035

Py. SA pofteasch, dacA are s-mi spunA cevA.

Pa. DacA vrei sA-i vorbesti, apropiie-te, femeie.
Mi. Frumosule, fii salutat !
Py. Imi stie porecla ! $i tie zeii sa-ti dea cele dorite !
Mi. Cu tine viata sA-si lege, te indurA
Py. Prea mult ceri !
Mi. Nu-i vorba de mine, ci de stApnA-mea, care se prApadeste de moarte dupa tine.

Py. ale alte femei nu doresc lucrul acesta, dar nu au 15411

norocul 2) Asta !

Mi. Pe Castor, nu-i de mirare cA tii asA la pret, un om

atAt .de frumos si asA de vestit, la insusiri, la chip si la isprvi ! Fost-a andvA om mai asemuitor unui zeu, ca el !
Pa. Pe Herde, dar el nid ca-i plmdeal de orn -7 Vullurul si tot are mai multa plAmAdeal omeneascd in el, cred.
Py. (aparte) Am s mA las greu, cA prea mA laudA acum.
Pa. (aparte). ll vezi, nemernicul, cum se umflA in pene 1 (tare). 1045

Dar, rAspunde-i femeii ; ea este aceea dela aceea 3), despre

care iti vorbii mai adineaori.
Py. Dela care, dela acelea 4) ? CA atAtea imi npAdesc in
eninte si nu pot sd mi-le amintesc pe toate !
Mi. Dela aceea 5), care isi despodobeste degetele, ca sA
li-le impodobeascd pe ale tale. CAd inelul acesta I-am dat acestuia, ca din partea aceleia, indrAgit de tine si acesta ti l-a
clat apoi tie.
105o
Py. $i acum, ce vrei, muiere, vorbeste.
Mi. SA n'o nesocotesti pe aceea, care te doreste, care trA1) te uolgo uolgem.
3)

2)

quibu' copia non est.

Ilan est ab ilia (p. illius.) 4) qua ab illatum.

www.digibuc.ro

5)

ab illa

MILES GLORIOSVS

109

ete acum numai pentrucl trAeti tu. Va mai fi, nu va mai fi,
ndejdea ei toat numai In tine i-a pus-o.
Py. Si-acum ce vrea ?
Mi. SA-ti vorbeascd, sA te irnbrAtieze, sa te tie lnga ea.
CA, daca nu-i vii inteajutor, o s se prapdeascA, vazAnd cu
ochii. Aide,

scumpul meu Achilles, fl sA fie a, cum te rog eu,

mntuete o femeie frumoas, ca un frumos ce eti : arat-ti 105sufletul tu mrinimos, cuceritorule de cetAti, omoritorule de regi
Py. Ei, pe Herde, plicticoas afacere ! (catre Palaest.). De

cteori nu te-am tot oprit, ticlosule, sA nu-mi mai fAgAdueti

ajutorul meu la toat lumea !
Pa. Il auzi, femeie ? Ti-o spusei mai adineaori i ti-o mai
spun i-acum : DacA nu aducem platA vierului
nici pomenealA ca el sA impArteascA scroafa 2) cu cevA din smnta lui. 1.00,

Mi. I se va da pretul, pe care el Insu il va cere.

Pa. Vrea un talant de aur, un Philippus. Mai putin nu primete dela nimeni.

Mi. Pe Castor, dar la urmaurmei e chiar ieftin de tot !

Py. Niciodat sgrcenia n'a pus stApAnire pe mine ! Am
destulA avere, mai bine de o mie bnicioare de Philippi de aur.
Pa. In earl de tezaur. Are, nu grAmezi, ci adevrati mufti

de argint, cum nici Aetina 3) nu-i ap de Malta.

Mi. (aparte). Zu, pe Castor, ticAlos orn !
Pa. (aparte). Cum imi mai bat joc de el !
Mi. Dar eu, cum II mai prostesc
Pa. De minune !
Mi. (eltre Pkg.). Dar, rogu-te, dA-mi drumu mai repede.

Pa. Ci, ca da-i odat un rspuns : Da, ori ba ?

Dece-i chinueti sufletul nefericitei aceleia, care niciodatA nu s'a gndit s-ti facA rAu ?
Py. Poftete-o s vin chiar ea incoa, afarA, la noi : Spune-i c'ain sA fac tot ce vrea.
Mi. lat-mi-te acum, *cum trebuie : Vrei i tu ce vrea i ea ! 10 vs.
1) uerri (uerres). 2) proculenam (p. porculenarn).
3) Aetina. Alte editii: Aethna.

www.digibuc.ro

E,LAVTI

110

Pa. Nu e el chiar as, sec la cap !

Mi. Hilda n'ai disprejuit o femeie, care te ruga si n'ai
Trdmas surd la rugdciunea mea. (incet cAtre Palaestrio). Ce zici,

mi bat joc de el?

Pa. (incet). Pe Hercle, zdu, de-mi mai pot stpani risul I
Ha, ha, ha 1
Mi. (aparte). D'aia si eu, tot din pricina asta, m trsei mai
laoparte de tine.
Py. Pe Polux, nici nu stii, femeie, in cdt cinstire o am ion
.eu pe ea !

Mi. 0 stiu si am sd i-o spun.

Pa. Ar fi putut sd-si liana alteia iubirea, cu aur.
Mi. Pe Polux, te cred ce spui.

Pa. Adevraji rsboinici nasc femeile, pe cari le imbortoleazd el si copiii trdesc optsute de ani 1
Mi. De capu-0, palavragiule !

Pv. Ba tresc chiar o mie de ani in sir, secol cu secol !

Pa. Intru aceea spusei si eu mai pujin 1), sd nu creadd ea OM
cd umblu s'o leg la gard cu minciuni.
Mi. Aoleo I Cat o s trdeasca el insus, dacA copiii ii trA-

esc asa de mult?

Py. Femeie, m'am nscut a doua zi, dupd nasterea lui
Juppiter din Ops.
Pa. Dacd se nstea cu o zi mainaintea aceluia, el ar ayea acum stdpanirea cerului.
Mi. Destul, destul, rogu-v ! Lsaji-m sa pot pleca cu
viaj, dela voi !
Pa. Dece nu pleci acum, odatdce ai rdspunsul ?
Mi. Ma duc s'o aduc incoa pe aceea, pentru care ma std.-duesc atata. Mai vrei ceva ?
Py. S nu fiu mai frumos 2) decum sunt ! Frumusejea asta
-e curatA belea pe cap I
Pa. Acum, dece-mi mai stai aci ? Dece nu pled ?
Mi. MA duc.
Pa. Si, m'asculji tu ? Vorbeste-i cu mestesug si din inimd,
1) Ea mina' dixi.

2) ne magi' sim.

www.digibuc.ro

am

MILES GLORIOSVS

111

salte inima. (tncet). Spune-i lui Philocomasium, dad e acolo,

s treac acasA, cA ostapl e ad.

E aci cu stpAnd-mea. Ne-a prins in ascuns toatA u9a
vorbirea.

Pa. De minune I Dad au auzit, vor ti sd se cAlduzeasca

i mai bine.
Mi. MA intarzii. M duc.
Pa. Nici nu te intarziiu, nici nu te ating i nici nu te 4)
snai bine tac.
Py. Spune-i s vie dt mai repede incoa. Trebuie sA zorim lucrurile.

Pyrgopolinices. Palaestrio.
Py. 2). Acum, ce mA sfAlue0i tu, Palaestrio, sA fac cu in-tretinuta mea 3) ? CA, nu-i chip s'o pot aduce pe asta in cask 149a
vainainte s nu-i fi fcut vnt celeilalte.
Pa. Dece m mai intrebi ce sA faci ? C doar ti-am spus
ce fel putem lucra fr prea mult vorb. Bijuteriile i toate

hainele ei femeie0i, cu cari ai intolit-o, s-i fie ale ei : SA

i-le ia, sa i le aibA, sa le dud cu ea. li poti spune c'acum ura
e prilejtul cel mai nimerit, sA se poat duce acas : Spune-i
cA i-a sosit sora ei gemena i maic-sa, in tovr0a cArora 4)

se poate duce mai upr acas.

Py. Deunde tii tu c'au sosit ele ?
Pa. Pentrud am vAzut-o cu ochii mei pe sor-sa, aici, in ora.

P. A venit s'o vad ?

Pa. Da.
Py. Ti-a pArut femeie frumoas ?
Pa. Prea multe vrei sA tii !
Py. Si maid-sa, unde spune sor-sa c este ?
Pa. A rAmas la corabie, bolnav 5) in pat, .cu ochii umflati, mi-a spus-o i mie corbierul, care le-a adus. Corbierul
ata
insa a tras in gsduire la Atia.
1) neque tango neque te
taceo.
2) Diverbium (iambi senarii), v. 1094-1136.
concubina? 4) quibu'. 5) lippam.

www.digibuc.ro

3) ut faciam de

PLAVTI

112

Py. Dar gsta 7.E barbat frumos ?

Pa. Fugi dead ! Mi-ai fost armasar dibaciu la iepe si-acum imi umbli i dupa brbati i dupa femei ! Vezi-ti acum
dece trebuie.
Py. Sftuirea asta, pe care mi-o dai, despre lucrul asta

vreau sa legi tu vorba cu ea, a tu te poti firete mai bine ins

intelege cu ea.

Pa. Mai bine du-te tu la ea ; f-ti singur treburile N'ai

cleat s-i spui cA eti nevoit sa te'nsori. Te-indeamn rudele, te silesc prietenii.

Py. A gandeti tu ?
Pa. $i cam la ce n'as gandi astfel ?

Il .1120

Py. De-i aVA, mA duc inuntru. In vremea asta, tu sa iei

seama ad, inaintea casei, sa m strigi, cand va veni cealalt.
Pa. Vezi, s-mi fli cu socoteala la ce o sa faci.
Py. Socoteala-i casi facuta ! Nu vrea de bunavoie, o arunc
cu sila pe ue-afara.
Pa. Treaba-asta sa n'o faci ! Mai bine s piece dela tine,
ea singura, de voie buna. $i acelea, pe cari ti le-am spus,
da-i-le bijuterii, podoabe, cu tot ce ai intolit-o, s i-le ia cu sine.'
Py. Pe Herde, aa mi-e i dorinta.

Pa. Cred c'o sa isbuteti uor. Dar, du-te inuntru. Nu

mai sta.
Py. Te ascult. (intr in cas).
Pa. (catre public). Desfranatul sta de osta, nu vi-se pare 3130
ca-i tocmai asa, precum vi-1 infatiam mai adineaori ? Acum
va sa vie la mine Acroteleutium, sau servitoarea ei, ori Pleusides. Cinstite Juppitere, cum imi mai ies toate din plin I Pen-

truc, pe cei cari-i dorearn a; de mult sa-i vd, iata-i ca-i

1.335,
vad ieind cu totii afara, deaci, dela vecin.

Acrotelevtivm. Milphidippa. Palaestrio. Plevsicles.

Ac. 2). Veniti dupa mine i totdeodata rotiti-va privirea
imprejur, sa nu fie careva peaci.
1) ad equas fuisti scitus admissarius.
2) Recitativ, v. 1137-1215 (frock. septenarii).

www.digibuc.ro

MILES OLORIOSVS

113

Mi. Pe Po lux, nu vad pe nimeni altul, cleat pe cel, pe

care-I dorim, sa dm cu ochii de el.
Pa. Si eu pe voi.
MI. Ce faci, arhitectul nostru ?
Pa. Eu, arhitectul vostru ? lauzi vorba !
Mi. Dece nu ?
Pa. Pentruca, pelang tine, nu ma simt vrednic s infig
1140
macar un singur par In perete 1).
Mi. Asa s fie oare !
Pa. Esti un puiu de lele, iscusit i mestesugit nevoie
mare 2) ! Cu cht minunatie nu zpaci 3) ea pe ostas !
Mi. $i totus, putina isprava.

Pa. Fii pe pace : Totul ne merge de minune. Numai

voi sh urmati a-mi da mai departe ajutorul vostru, asacum
ati inceput. Ostasul s'a dus in cas, sa-si induplece ibovnica 1146
s plece la Athena, cu sora i maica-sa.
Pl. Minunat
Pa. Ba Inca i darurile i podoabele, pe cari el le-a fost
cumprat femeii, pe toate i-le d In dar, numai sa se dud
dela el : Eaci ash I-am sftuit eu.

PL Asta e chiar treaba usoara : Daca si ea vrea si el o

doreste.

Pa. Nu tii tu, ca atunci, and te-ai vzut iars 'sus 4), 1150
deasupra, dintr'un put adnc, primejdia cea mai mare este s
nu cazi iars Indrt 5) in el. La fel si noi acum ne gsim
cu afacerea noastra la gura putului : Daca ostasul prinde
cumva de veste, va fi peste putint s mai iesim a far. Deaceea acum mai mult ca oricnd e nevoie de chibzueal.
Pl. Pare-mi-se cA suntem destui, pentruce avem de fault :
Trei muieri, tu al patrulea, eu al cincilea, iar btranul al sa- 1156

selea, Cu vicleniile, ce zac in noi sase, sunt incredintat ca

prin viclesug se poate cuceri orice cetate, oricum ar fi ea.
Dati-va numai osteneala.
Ac. Deaceea i noi ne 'ndreptam spre tine, dad ai nevoie
de noi.
1) palum ut figam in parietem. 2) nimi' facete nimi 'que facunde mala' s. 3) deruncinauit. 4) susum. 5) rusum.

www.digibuc.ro

PLAVTI

114

asta ti-o dau.

Ac. Vei dobandi, generale, tot ce vrei, peat m'or ajuth iis
Pa. Bine faceti. Acuma, tie inshrcinarea
puterile.

Pa. Vreau s-mi joci pe osto, minunat, cu haz i cu mult sid.

Ac. Pe Castor, imi ceri lucruri, cari imi fac chiar pldcere.

Pa. Dar, stii cum ?

Ac. Da, sl mh art c m'as prpdi cu dragostea dui:4 el.
Pa. Ai priceput.
Ac. Si cd de dragostea lui mi-am lsat barbatul, in do- 116S
rinta de a m mrita cu el 2).
Pa. Intocmai. Afara numai de un singur lucru : Sd-i spui
anume cd sunt ale tale casele astea deaci, date de zestre
c btranul a plecat dela tine, odatce ai dat divort : Ca s
nu-1 prinda apoi la urm teama, sa intre inteo casa straind.
Ac. Sftuirea nu-i rea.

Pa. Insd, and el va ie incoa afar din cash, vreau ca

deacolo, dedeparte, s te prefaci ash, casicum ti-ar fi rusine
de frumusetea ta, fat de a lui si casicum i-ai ridica in slava 1170,
cerului marea-i bogAtie i totdeodatd s-i preamresti chipul,
drgalsenia, infatisarea, frumusetea. Te-am sfatuit indeajuns ?
Ac. Inteleg. Si pentru tine i(i va fi indeajuns, daca o sa-mi
indeplinesc de ash fel insarcinarea, s numai ai nitnic de zis ?

Pa. In destul. (catre Pleusicics). Acum i tu la rndu-ti sd

iei seama la cele ce am sd-ti spun. Indatace vor fi implinite
cele spuse si ea se va fi inapoiat intintru, atunci i tu pedat
sd-mi vii incoa, la noi, imbracat in costum de cornier : Sd
ai pe cap o paldrie macedoneanA 3) de culoare inchisd i o
fase de land la ochi 4): Sd-ti mai pui o manta scurtd si tot
inchis la culoare, ca aceasta-i culoarea cornierilor : SA stea
1) hanc prouinciam. Palaestrio isi ia aerul unui general, care

(IA

ordine.
2) larAs lmuriri (eu invgtarea lectiei pe scena) i cari rApese
tot interesul. 3) Causiam. tin fel de palarie macedoneana, cu borduri
mari i resfrante in sus. (Marg. op. cit. H, pag. 215). Descrie costuinul,
nu se incurce publicul. AsAveva e lucru obisnuit la Plautus. Oriclec4te-

ori e vorba de o costumare, ori asemgmare de persoane, se previne

publicul de mainainte. V. Amplzitruo v. 142-147 ; Menaeclzmi, v. 20-23..
4)

scutulam ob oculos laneam.

www.digibuc.ro

RULES GLORIOSVS

115

agatat pe umarul stang, ldsandu-ti bratul gol. Incinge-te cu iis

ceva, sd te arti precum c'ai fi conducdtorul corbiel. $i acestea toate le gsepi la unchiaul nostru, cd el are pescart
Pl. $i apoi ? Dupace ma voiu imbrdca, dece nu-mi spui, ce

am sd fac 9?
Pa. Sa vii incoa i sd chemi pe Philocomasium, ca din partea

mame-sii. Dac i-e aminte sa mearga la Althena, atunci sa

vin cu tine de grab, in port i de are ceva de dus s Porunceasca s i-se duca la corabie ; iar, dacd nu vrea sd vin,
tu dai drumul corabiei, deoarece vantul iti e prielnic.
Pl. Descrierea ta mA 'ncantd grozav : Urmeaza.

Pa. Atunci el o va indemna pedata s piece, sg se zo1194

reasc, s
intarzie pe maica-sa.
Pl. Multa pricepere mai ai I
Pa. Eu am sa-i spun ca ea s ma roage sa-i ajut,
duc
lucrurile in port : $i el o s-mi porunceascd sd m duc Cu ea
in port. Atunci i eu, dupcum o tii i tu, am sd-mi iau deaici
talpaitele, odat cu tine, drept spre Athena.
PL $i sosind acolo, nici trei zile n'am sA las s treada
sa-ti i dau desrobirea.
Pa. Du-te repede i imbracd-te.
Pl. Mai e ceva ?
Pa. Sa tii bine minte toate astea.
Pl. Plec.
Pa. Si voi, carati-v indat deaici in cas : Sunt incredin-

lat ca ostapl o s ias chiar acum afar.

Ac. Porunca ta e sfant pentru noi.
Pa. Atunci, aide, plecati. latA ca up se deschide tocmai
la vreme. Paete afara, inveselit la fatd. A isbutit. Sarmanul
alearg dupd o naluca.

Pyrgopolinices. Palaestrio.
Py. Ce am vrut i a5acum mi-a fost gandul, am dobandit
dela Philocomasium, prin prietenie, prin recunotint.
1) facturu

www.digibuc.ro

PLAVT1

116

Pa. Nu md pot clumeri ce atata zbavd fuse, acolo, pe

fine, inuntru ?

Py. Abia acum vzui i eu cat de mult m'a iubit mulerea asta.
Pa. Cum asta ?
Py. Cate n'a trebuit sd-i spun ? Ce lung ne fuse vorba ?
Dar la urm tot am dobandit ce am vrut. I-am dat, am cidruit-o cu tot ce a vrut, cu tot ce mi-a cerut. I te-am dat in 220S
dar i pe tine.
Pa. Si pe mine ? Dar cum o s tresc eu fr tine ?
Py. Aide, fii tare I Totdeodat te voiu i desrobi Cat despre
mine, crede-m cA mi-am dat toate silintele s'o induplec, sd
piece WA tine, mi-a fost ins peste putintd.
Pa. Voiu ndjdui In zei i-n tine. Totu, la urma urmei,
dei imi vine greu cd mA despart de un stpan a de bun,
am cel putin mangaierea, cd prin mine frumusetea ta cea str- 1210'
lucitA 1) e rsplatit cu vecina dealaturi 2), pe care ti-o dau acum plocon, in mand.
Py. Ce atata vorbd ? DacA isbuteti,

dau libertate i avere.

Pa. Am sd isbutesc.
Py. Dar ard de nerbdare.
Pa. Cumptare insd. Stpanete-ti inima : Nu te arta prea
aprins. Dar iat-o chiar pe ea 3), iese afard.

Acrotelevtivm. Pyrgopolinices.
Palaestio.
Mi. 9. Stdpand, iatd-ti ostaul gata I
Ac. Unde-i ?
Mi. Spre stanga.
Ac. II vdcl.

Privete-1 numai cu coada ochiului, sa nu ne simt

cumvA cd a fost vazut.
1) ex uirtute formai. 2) super hac uicina. 3) sed eccam ipsam.
4) UrmeazA frumoasa scenI a intAlniril. 1?ecitativut e continuat
iambi septenarii, pAnAla v. 1283.

www.digibuc.ro

1215.

MILES GLORIOSVS

117

Arid. Pe Polux, e timpul sd ne Indoim

Mi. Incepe-o tu.
Ac. (tare). Rogu-te, i-ai vorbit chiar tu ? (mnce). Vorbeste tare

s te poatA auzi.

MOW

Mi. Pe Polux, eu insumi i-am vorbit, linistit, in voie, asAcum

vrut, dupd obiceiul meu.

Py. 0 auzi ce spune ?

Pa. Aud. Cat e de veseld, c'o si te IntAlneasca
Ac. 0, ce fericit femeie !
Py. Cit mi iubeste, pare-mi-se !
Pa. 0 i meriti I
Ac. Pe Castor, ci i-ai vorbit, cd l-ai Induplecat cu ruga,
iper'c mi-ai spune lucruri din pove$ti : Se zice cd trebuie sd-i
1226s
vorbesti prin scrisori, prin stafete, ca unui rege.
Mi. $i de-ai ti, pe Polux, c'abiA am putut sd-i vorbesc,
s-1 induplec
Pa. (cgre Pyrgop.). Cat de mare trecere ai tu la femel

Py. Trebuie sd sufr, c'asa vrea Venus.

Ac. Pe Polux, care Venus mi 'ndrept si eu cu recunostiinIA mare si-o rog, o rog fierbinte, si m' ajute ca cel, pe care-I

iubesc, pe care II doresc atilt de mult, sd fie induritor cAtre

mine, si nu-mi nesocoteascA dorinta.
12301
Mi. Asa nAddjduesc c'a fi, desi multe femei se prpidese
dup el, dar el nu le ia 'n seamd, le alungd pe toate, In afard
de tine.
Ap. i tocmai deaceea, teama asta m chinueste, cd doar
stiu eu catu-i de mandru, sa nu cumv s-si schimbe
du!, and o da cu ochii de mine si frumusetea lui aleas1 sl
nu se desguste pedata de mine.
Mi. N'are s'o facA,
acum firea.
Py. Cum se nesocoteste shiguri, pe sine !
Ac. MA tem ca laudele tale si nu-mi fi slvit frumusetea
anai mull, decum este !
Mi. De asta m'am ingrijit eu, sA mi-te infAtisez si mai fruanoasa, decal te crede el.
Ac. Pe Polux, de nu va voi si mi aibi de sotie, i-oiu
www.digibuc.ro

FLAVTI

118

brAtii genunchii, 1-oiu ruga fierbinte ; 5i, de nu va fi chip, cu 1240

niciun fel, s-1 pot indupleca, o sA-mi fac seama : CA 5tiu eu

cA fr'de el n'am sA pot trAi.

Py. Vad cA trebuie. sA 'mpiedec femeia dela moarte. SA mg

cluc spre ea ?
Pa. Nici vorbh de-a5keva ! Ar insemna sA te umileti, dac
te-ai lasa a5 u5or Lasa-o sA vinA ea singurA, s te caute,
sA te doreasa, sA te-a5tepte. Vrei s-ti pierzi faima, de care
te bucuri? SA nu faci una ca asta ! CA doar norocul asta 5tiu 124s

cA n'a mai dat peste niciun alt muritor, in afarA de doi, de

tine 5i de Phaon Lesbianul 2), sd fiti a5A de indrgiti de femei !

Ac. Sa intru la el in cas, sau mai bine, draga mea Milphidippa, chea ma-1 tu afar.

Mi. Mai bine sa stm locului, pana va iei carevA afar.

Ac. Nu mA mai pot stpni, sa nu intru.
E inchis
Ac. 0 voiu sfrima.
Mi. Nu e5ti in toate mintile ?
Ac. Daca 5i el a iubit vreodatA, sau dacA e intelept tot
peatat, pectu-i 5i de frumos, are sa mA ierte, cu inima lui

1260

cea indelung rAbdAtoare, de tot ce voiu face, in nutnele iubirii

Pa. Rogu-te, catu-i de topit cu dragostea dupA tine, nenorocita

Py. 0 voiu rsplti indeajuns !

Pa. Taci, sA n'audA.
Mi. Dece-mi rmse5i locului, ca o zApAcit ? Dece nu bap

la

Ac. PentrucA nu e InAuntru acela, pe care-I doresc.

'32is
Mi. Deunde
?
Ac. 0 simt dupa miros. Dac ar fi inNuntru, nasul mi-ar
prevesti-o dupA miros.
Py. Stie sd ghiceasc. PentrucA mA iube5te, deaceea
Venus i-a dat darul ghicirii.
1) caue sis
2) Phaon,
care 1-a iubit renumita poeta Sapho.

Leabos, un tartar frurnos,, pe

3) per amorem.

www.digibuc.ro

MILES GLORIOSVS

119-

Ae. Nu stiu unde, dar carn peaici, prin apropiere, este acela,

pe care doresc sa-I vAd : Imi miroase, de-a bine.

Py. Pe Polux, iata o temeie, care vede mai bine cu nasu,

deal cu ochil.
Pa. Jubirea a orbit-o.
Ac. Tine-ma, rogu-te.
Mi. Dece ?
Ac. SA nu cad.
Mi. Pentruce ?

12lio

Ac. Nu ma mai pot tine pe picioare. jnteatAta mi-a patruns sufletul cu ochii.
Mi. Atunci, pe Polux, II zarisi pe ostas ?
Ac. Da.
Mi. Nu-I vAd. Unde-i ?
Ac. De 1-ai iubi, i-ai vedea, pe Polux.
Mt Pe Polux, nu-I iubesti tu mai mutt ca mine, draga mea
dacA nu ti-e cu suprare.
Pa. Cum te zresc, toate femeile te iubesc.
Py. Nu stiu, dac ti-am spus, sau nu, !Ana' astzi, ca sunt
nepotul lui Venus.
Ac. Milphidippa mea, du- te spre el, te rog, vorbeste-i.
Py. CAt cinstire-mi arata I
Pa. Vine spre noi.

1285

Mi. Pe voi v caut.

Py. $i noi pe tine.
Mi. Dupacum ai poruncit, WI, mi-am adus afar pe stpAnA-mea.

Py. VAd.

Mi. Atunci, spune-i SA se apropie.

Py. CA m'ai rugat 'I 1mi cAlcai pe inimA 2); n'am s'o alung

si p'asta, ca pe celelalte.
Mi. Pe Polux, dac ar veni mai aproape de tine, ar amuti deabinele. CAnd te priveste, ochii fi inlemnesc limba In gurA.

Py. Vad ca trebuie sa-i usurez femeii lioala.

0 quando orasti.

2) Wuxi in quimum.

www.digibuc.ro

1"

PLAVTI

120

Mi. Vezi-o cum tremur 1 Si ce prins-i de team, decum

te zari !

Py. Treaba asta o pat

ei

i brbatii, cu arma 'n mn,

mi-te s te mai minunezi de-o muiere 1)! Si ce vrea ea dela mine ?

Mi. Sd te dud la ea : Cu tine vrea s treasc, lang

1274

ducd viata.
Py. SA ma duc eu la ea, femeie mritat ? Dar daca ma
prinde barbatu-su
Mi. Dar rind pentru tine si-a gonit brbatul din cas 1

line

Py. Cum a putut-o face ?

Mi. Pentruc ii sunt 2) de zestre casele.
Py. Asa ?
Ao, pe Polux.
Py, Spune-i s se duc acas. Acum am s fiu i eu acolo.
Vezi, s nu-o lai in ateptare. Nu-i mai chinul sufletul.

Py. N'am s'o intarziiu, fireste. Duceti-v.

Mi. Am plecat (ies).

Py. Dar ce vd ?
Pa. Ce vezi ?
Py. lat, nu stiu cine vine, imbrcat ca un cornier.
Pa. Vine spre noi. Are se vede treat:a cu tine. E chiar
stpnul corbiei.

Py. Vine, se vede, s ia pe Philocomasium.

Pa. tqa cred.

Pleusicles. Palaestrio. Pyrgopolinices.
ti c i altii, In felul lor, n'ar fi fAcut,
PI.3). Daa
impini de dragoste, multe lucruri necugetate, m'as simti siw- 1285
mai r4inat c dragostea m'a impins s vin incoa, imbrcat
in straele astea. Ins, de stau i m gndesc c'atatia au slvtlit, din pricina dragostei, multe lucruri mite i nevrednice
de oamenii de treab, fr a mai pomeni pe Achilles 4), care
1) ne tu mirere mulierem. 2) huila' sum%
3) Diverbi um (iambi senarii), v. 1284 1310.
4) Aluzie la supararea lui Achilles de a mai lupfa in rasboiul troian;
din pricina ca Agamemnon ti luase iubita, pe Briseis si in tot timpul,

www.digibuc.ro

MILES GLORIOSVS

121

a lAsat sA fie mAceldritl concetAtenii sAi

Dar, iatA-1 pe Pa-

laestrio ; e cu ostasul : SA-mi sch;mb vorba.

(tare).

IMO

Muierea-i nAscutA din zabavA, fireste. Da pildA, orice

zAbava, care e cu adevArat zabavA, pare mai mica dacdt cea

pricinuitA din partea femeii. Cred c asta se capt din o- 1296
bisnuintA. MA e i cu aceastA Philocomasium, pe care o tot

astept, sa vind. la sA bat la use. Ei, e cinevA ad ?

Pa. Tinere, ce este ? Ce vrei ? Dece bap ?
Pl. Caut pe Philocomasium. Vin dinspre partea
Dacl are gdnd de mers, sA mearg. Ne intdrzie pe toti : Vrem
sA pornim corabia.
Py. Totul e gata de mull Aide, Palaestrio, bijuteriile, podoabele, vesmintele, toate lucrurile de pret, ia-li ajutoare cu

lase

tine sa le ducA la corabie. Toate, pe cari i le-am dat, sunt

strdnse deoparte : SA si-le ia.
Pa. MA duc.
GrAbeste-te, te rog, pe Herde.
Py. N'o sA te zAboveascA. Dar asta, rogu-te ? Ce-ai fAcut
c'un 'ochiu ?

13046

Pl. Pe Herde, dar ochiul ft am.

Py. Te intreb de cel strdng.
Pl. SA-0 spun. Pe Herde, din pricina dragostei, mA folosesc mai putin de un ochiu, insA, de m'as fi putut abline
dela iubire, m' as folosi casi de celAlalt 1-). Dar, prea mutt
end 'ntdrzie 2).

Py. latA-i c vin afarA.

Palaestrio. Philocomasivtn. Pyrgopolinices.

Plevsicles.
Pa. 8). Rogu-te, o sA sfdrsesti odatA acuma cu pldnsul ?
Ph. Cum sA nu pldng ? Unde mi-am petrecut cei mai frumosi ani ai vietii mele, deacolo plec acum I
.cAt i tin suprarea, cgaur in luptA multi Greci, printre cari i arnica!
sAu Patroclus, ucis de eroul Troian, Hector.
1) Joc de inteles : Din pricina iubirii, am fost nevoit sA mA costu-emez astfel.
2) nimi' morantur.
3) RecItativ (trochaid septenarid,
v. 1311-1377.

www.digibuc.ro

1310

PLAVTI

122

Pa. Iata-ti omul, care vine din partea maicA-tii i a sorei tale.
Ph. II vAd.
Py. Asculta, Palaestrio 1

Pa. Ce vrei ?
Py. Dece nu spui sA i-se aducA afarA toate, Cate i le-am dat?

Pl. Philocomasium, mult sntate !

Ph. Si tie la fel.

Pl. Maid-ta si sord-ta m'au rugat s-ti spun multA sAnAtate. 131S

Ph. SA fie sntoase !

Pl. Te roagA sA vii, cat timp ne e vantul prielnic, sA putern intinde panzele : 51, dac maicA-ta era sAnAtoas la ochi,
veniau i ele cu mine.
Ph. Am sA viu, de0 n'o fac cu dragA MimA : Evlavia WA

de un om

Pl. Te inteleg ; eti femeie cu judecat !

Py. DacA nu i-ar fi legat viata laolalt cu mine. astzi 1321)

ar trdi ca o proast !
Ph. De, asta .m cloare inima mai aloes, cA Aid despart de

un aA brbat, cd tu ai darul sA insufli Ia oriOcine deteptAciune mare i fiindcA tream alAturi de tine, mA simteam i eu

mai mandr la suflet : 5i-acum, o vAd cu ochii, cum n'o sa se

mai aleagd nimic din toat mandria asta !
Py. Ah, nu plange I

Ph. Nu mA pot stpanl, and te vAd.

Py. Tine-ti firea.
Ph. Numai eu tiu cat durere e pe mine !
Pa. Nu mA mir catu de putin, Philocomasium, c'ai fost

1326

lericit ad, dacd frumusetea, apucAturile, virtutea lui, iti cuceriser ad sufletul, pentrucA eu, un rob, i tot m'apucA plansul, and m uit la ,e1 0 tiu cA-I prsesc !
ogu-te, cel pup'i m lai sA te imbrAtiez, Mainte 1)

de a pleca ?
Py. Te las.
Ph. 0, ochioru meu, o, sufletul imeu 2) !
1) priu' quam.
mal ales.

2) Scen haslie prin intelesuri si jocul de mimiol

www.digibuc.ro

Met

MILES GLORIOSVS

123

Pa. (cAtre Pleusicles). Rogu-te, tine femeia, sd nu eadA t

Py. Ce este, rogu-te ?

Pa. Pentrueg pleacA delangg tine, i-a venit a dintr'o data
un ru la Muting, nenorocitei.
Py. DA fuga in easd i ada apd.

Pa. Nu-i nevoie de apd, o sa-i trend repede boala. Nu

te mai uita la ea, rogu-te, pand nu-si vine in fire.
Py. Dar dstia prea 1) si-au varit capul unul intealtul. Treaba
asta nu-mi place. la-ti buzele dela buzioarele ei, marinarule,
1335.
cA apoi ti-ai &sit beleaua
pl. Vream sd vdd, daeg mai sufla, sau nu.
Py. Trebuia sA-ti fi apropiat urechea.
PL Daeg tot o vrei 2), eu ti-o las.
Py. Nu vreau, tine-ti-o.
Pa. latg-mg, nenorocit i pace
Py. (catre robi). le0ti i scoateti incoa afard toate, pe care
i le-am druit.
Pa. Te mai salut inegodat, Lar al casei, mainainte 3) de
plecare 1 Tovargsi i tovarAe de robie, rAmaneti sAndto0 cu

totii i trAiti in bund intelegere : SA vA aveti cu bine uriul CU

altul, rogu-vd i sd nu-1 dati uitril pe cel plecat dintre voi.
Py. Aide, Palaestrio, fii tare.

Pa. Vai, nu mA pot opri sa nu prang, and ma giu cA

te las 1

Py. Fil om cu judccatg.

Pa. Numai eu fiu cat sufgr.
Ph. (reveninduii din lesin). Dar, ce-i asta ? Ce s'a intarnplat ?

Ce vdd ? 0, lumina, fii salutat

*
,*
*
Pa. * Salve, iti reveni0 insfailit in fire?
Ph. Rogu-te, pe cine imbratiai eu ? Sunt pierdutg Sunt is
eu la mine-acasd ?
Pl. Nu te teme, dragostea mea.
Py. Ce mai e i asta ?
Pa. 10 cam pierduse putin cumpgtul. (cItre Pleusicles). MI
tern, mi-e fried, sd nu ne dam tocmai acum pe fata.
1

1) nimi'.

2) si magi' uis.

3) priu' quam.

www.digibuc.ro

PLAVTI

124

Py. Ce este ?
Pa. Dupl pArerea noastrA, a duce acum toate astea prin
ora, sA nu se gAseasa carevA, sA te bArfeasa.
Py. Am dat din avutul meu, nu din al altora : Putin fmi in)
pasA mie de Ali. Aide, duceti-vA in plata domnului 1).
Pa. Am spus asta pentru bindle tAu.

Py. Te cred.
Pa. Deacum rAmAi cu bine.

Py. Si tie drum bun.

Pa. Plecati degrabA : VA ajung i eu pedatA din urmA.
Mai am de vorbit cevA cu stApAnul. Dei pe ceilalti i-ai socotit intotdeauna ca pe unii mai de incredere ca pe mine, totu, in&
din toate privintele, eu iti pAstrez o adAncA recunostiintA. Si
daa hotArArea ta n'ar fi fost alta, a fi vrut cu mult mai bine

sA fiu rob la tine cleat fiber la altii.

Py. Nu-ti pierde firea !
Pa. Vai, cAnd mA gAndesc cA trebuie sA-mi schimb obiceiurile ; sA mA deprind cu apuaturile muiereti, s dau uitArii pe cele ostAesti I

Py. 0 sA te deprinzi.
Pa. Snit cA n'am sA pot ; mi-a pierit tot chef ul.
; nu zAbovii.
Py. Aide, du-te dupA
Pa. RAmAi cu bine.
Py. Si tu, mergi cu bine.
Pa. Te rog sA nu mA uiti, dacA vreodatA am sA ajung om
am &Ali dau eu de veste sA nu mA dai pArAsirii.
liber
Py. Nu-mi stA in fire.
Pa. CAnd si and, sA-ti aminteti cAt ti-am fost de credincios. Daa ai s'o fad, numai atunci ai sA tii, care-i robul 1366bun 2) si care cel rAu.
Py. 0 tiu i nu odatA am luat eu seama.
Pa. Vei fi stiind tu ce-i fi stiind, dar astAzi o s'o sti si mat
mult : Despre purtArile mele o sA ai destule de spus, inurmA,
.chiar astAzi.

Py. Mai ca-mi yine sl-ti poruncesc sA

1) cum dis beneuolentibus. 2) scibis tibi qui bonu' slt.

www.digibuc.ro

125

MILES OLORIOSVS

Pa. SA nu faci una ca asta : Au sa-ti spunA cl eti un

mincinos, taler cu doul fete, cA nu al nici pic de credintA
in tine ; au sA mai spunA ca dintre toti robii 'tAl numai eu
ti-am rAmas singur credincios. InsA, dacA a socoti c'ar fi inco
cinstit din parte-ti s'o faci, te-a indemna ; dar nu se poate.
SA n'o faci.
Py. PleacA odatA.

Pa. Voiu suferi in mine, orice-ar fi.

Py. AAdar mergi cu bine.
Pa. Mai bine s'o pornesc cu nAdejde la drum.
Py. Incdodat, drum bun.
PnAla intmplarea de astAzi I-am socotit intr'una drept
robul cel mai rAu : i-acuma-1 vAd eu, ct mi-er de credincios. Si, de stau sA mA gndesc serios in mine insumi, am
fAcut o prostie, de i-am dat drumu.
Acum, sA mA duc ad, InAuntru, la dragostea mea. Dar,
auzii ceva, ua deaci scoase un sgomot.

Pver. Pyrgopolinices.
Pv. 1). (dire cei din cas). Nu mA mai sfAtuiti, imi cunosc
eu datoria. Am sA dau cu ochii de el, sA tot fie i la capAtul
138D
lumii. Il aflu ; n'am sA mA crut deloc.
Py. Ala pe mine mA cautA. SA- i ies copilului In cale.
Pv. Ei, pe tine te caut. Salutare, bArbatule prea plAcut,
plin de. fericire I Doi sunt zeii, cari te iubesc mai mult ca pe
oricare alt muritor.
Py. Cari sunt ?
Pv. Made i Venus.
Py. Posna copil I
Pv. Te roagA fierbinte, sA mergi inAuntru la ea, te dorete, 1585'
te cheamA, te ateaptA cu nerAbdare. AdA mngere femeil,
care te iubete. Dece-mi stai ? Dece nu mergi induntru ?
Py. Merg.
(infra in casa lui Periplectomenus).

Pv. Singur se duce sA cadA in lat acolo. Cursa este intinsA. BAtrnu s'atine la pndA, sA s'arunce asupra acestui
1) Diverbium (iambi senarii), 1378-1393.

www.digibuc.ro

VLAVTI

126

inueratic, ingamfaf de chipul su, care crede ca toate, cum 1396

il zresc, se i prpdesc de dragoste dupd el : i nu tie a
lemeile, cai barbatii, nu-I pot suferi.
Acum md duc i eu la traboiu ; c'aud strigte in casa.

ACTVL AL V-lea.
Periplectomenvs. Pyrgopolinices. Cario.
Lorarii. Sceledrvs.
Pe. 1). Luati-l; dacd nu vrea sd vind, umflati-1 pe sus, a
lar. Face ti-I sa sboare, Intre pamant i cer ; deOrati-l.
Py. Pe Hercle, te rog, Periplectomenus !
Pe. Degeaba md rogi, pe Hercle. Cario, vezi s-ti fie bine
ascutit cutitul.
Ca. Decand arde el de dorinta sd-i spintece pantecile mueTaticului asta, s i-le atarnm, aAcum li s'atarn copiilor juariile de gat.
1460
Py. S'a isprvit cu mine !
Pe. Nu Inca ; prea te zoreti !
Ca. S m i reped asupra-i ?
Pe. Si-1 batem mai Intai 2) cu bata.
Ca. Rand n'o mai putea.
*

Pe. Cum Indrsnii, neruOnatule, sd scoti din minti muierea altuia ?

Py. Ag s md iubeasc zeii, de n'a venit ea de bundvoie
la mine.
Pe. Minte, pocniti-l.
Py. Da-mi ragaz, pan spun.
Pe. Dece va oprirti ?
Py. N'am voie s vorbesc ?
Pe. Vorbete.

140IS

Py. Am fost rugat sa yin la ea.

Pe. Cum ai indrasnit s vii ? Na-ti-o.
1) Recitativ (troclzaici septenarii), v. 1394-1437.

www.digibuc.ro

2)

priy'.

MILES (JLORIOSVS

127

Py. Aoleo I Destul L) md bdtutiti, milostiviti-vd.

Ca. Sd-I spintec acum ?
Pe. Cum vrei : Mai intai, lungiti-I, Intindeti-I bine.

Py. Indurd-te, pe Hercle, sd poti atizi ce vreau s spun,

mainainte 2) de a md spinteca.
Pe. Vorbeste.
Py. A fost o pricind la mijloc : Am crezut cd e vduvd,
pe Hercle. C'as. Imi spuned servitoarea, care ne fcea rosturile.

Pe. Jurd-te cd n'ai s faci la nimeni niciun Mu de inttnplarea asta, c'ai fost batut astazi, sau c'o sd mai fi bdtut,
clacd-ti dam drumul deacf sandtos, ca pe un nepotel 3) de-al
lui Venus.

Py. MA jur pe Juppiter si pe Marte, cd n'am sa fac rtt

la nimeni, pentruca am fost btut ad, pe ziva de astAzi si
c pe buna dreptate socot c'am meritat-o ; si dacd am sd pot I4"6
pleca deaci nebetegit 4), as fi chiar multumit, fata de vina mea.

Pe. Dar daca nu-ti tii vorba ?

Py. Sa rmn betegit 6) pe toat viata.
Ca. Sd-1 mai batem putin, la urm cred cd-i putem da
drumul.

Py. Sa te rdsplateascd deapururi zeii, cd prea mi-te arati

bun aprator I

Ca. De-i as, dd-ne un ban de aur.

Py. Pentruce ?
Ca. Ca sd slobozim astazi pe nepotelul lui Venus, nebetegit la membre 6). Altfel n'o pleci deaici. Vorbd sa n'avem.

1420

Py. Ti-se va da.

Ca. Acum te arA tasi mai destept. Dela tunicd, haind si
sabie sa-ti muti insa gndul. Nu le mai vezi.
Lo. Il mai pocnim, ori te 'nblnzisi si-i dai drumu 7) ?
1) sati' sum uerberatus.
2) priu' quam. 3) nepotalum Venerium. 4) intestatus.
5) intestabilis. 6) saluis testibus'. Joc de cuvinte. Vezi, Carculto,
y.30-32.-7) an iam mittis. Joc de cuvinte cu ce urmeaz. Afittis =-ind. pres. p. doua dela mitto, dau drumul, trimit; si:

www.digibuc.ro

128

PLA1/71

Py. $1 a sunt eu destul de imblanzit- x) de lovituri. Indurare, vA rog.

Pe. Sloboziti-I.

Py. hi rAman indatorat.

1425

Pe. De am sa te mai prind peaici, nescopit nu scapi 2).

Py. Numai am ce spune atunci.
Pe. SA mergem InAuntru, Cario.
Py. latA-mi vin i robii mei. Plecat-a Philocomasium ? Spune-mi.
Sc. Si incA de mult.
Py. Vai de mine I
Sc. Te-ai tngui i mai mult 3), dacA-ai ti ce tiu eu. De

pildA, acela, care avea Yana la ochiu, nu era cornier.

Py. Atunci, cine era ?
Sc. Iubitul lui Philocomasium.
Py. Deunde tii ?
Sc. 5fiu. Cum au trecut de poarta oraplui, n'au mai contenit cu sArutArile i cu imbrAtierile.
Py. Vai, nenorocitul de mine I VAd c'am fost tras pe sfoarA !
TicAlosul Ala 4) de Palaestrio, el mi-a fAcut-o mie. Bine mi-a

fAcut, n'am ce zice l

DacA i la alti afemeiati li s'ar face la fel, ar fi mai putinA stricAciune aid, s'ar teme mai mult 5), s'ar deda mai Min
la astfel de lucruri.
SA mergem la mine. Aplaudati.

1) mitis, adj= blnd, ImblAnzit.

3) magi' dicas. 4) scelu' uirl.

2) carebis testibus.
5) magi' metuant.

www.digibuc.ro

1480

MOSTELLARIA.
(POVESTEA CU STAFIA).

www.digibuc.ro

PERSOANELE:
TRANIO. SERVVS.
GRVMIO. SERVVS.
PHILOLACHES. ADVLESCENS.
PHILEMATIVM. MERETRIX.
SCAPHA. ANCILLA.
CALLIDAMATES. ADVLESCENS.
DELPHIVM. MERETRIX.
THEOPROPIDES. SENEX.
MISARGYRIDES. DANISTA.
SIMO. SENEX.
PHANISCVS. SERVVS.
PINACIVM (?). SERVVS.
SPHAERIO (?). SERVVS.
LORARII.

Tranio. Rob.
Grumio. Rob.

Phllolaches. War.
Philematium. Curtezanti.
Schapha. ServItoare.
Callidamates. Tnr.
Delphlum. Curtezank
Theopropides. BAtran.
Misargyrides. CmAtar.
Slmo. Btrdn.
Phaniscus. Rob.
Pinacium. Rob.
Sphaerio. Rob.
Robi biciuitori.

Actlunea se petrece la Athena.

www.digibuc.ro

MOSTELLARIA,
ANUL REPREZENTARR NU SE CUNOA$TE.

I. Originalul grec nu se stie cu siguranta ; Se banueste a fi Phasma,

a lui Philemon. Mostellaria, pe romdneste Stafia. Un subiect cu totul
aparte in teatrul lui Plautus. Prolog nu are.
H. Cuprinsul. Actul l-lu, Scena de expositiune, un dialog Intre doi
sclavi, din care aflam ca tnarul Plnlolaches, In lipsa printelui sdu, sta
Imprumutat cu bani dela camatar, si-a rscumparat iubita si duce o viata
stricat, dupa obiceiul grecesc, cu prieteni i unul din robii sal, Tranio.
Asistam la gateala iubitei i facem cunotiinta cu prietenii de chef, cari
veniau la petrecere, beti gata.
Actul al II-lea. In toiul petrecerii, soseste din caldtorie batranul. Incurcatura mare. Dar Tranio nu-si pierde cumptul. Dupace goleste scena

de ei, le spune sa inchida ua i sa stea linititi, sa lase impresia

n'ar fi locuita

cA

CaSa.

Actul al Ill-lea. Sose te batrdnul. Ca sa-I Indeprteze, Tranio scorneste o poveste fantastica : Casa e blestemata. Inteo noapte a aprut

umbra unui orn, care a fost omorlt aci i s'a facut strigoiu ; deci stafie. A-

tunci ei au fost nevoiti a parasi casa. Btrnul II crede si se indepar-teaza Ingrozit. Dar iata i camatarul, care venid, sa-si ceara dobdrida
banilor imprumutati. 0 noud scornitura S'au imprumutat cu bani dela
camatar, ea sa cumpere o noua cask casa vecinului dealaturi. Batrdnul Il
crede, gseste chiar ea bine s'a Mcut si incredinteata pe camatar ca-si
va primi suma Imprumutata. Dar batranul vrea sa vada casa. Ce este
de facut ? 0 noua scornitura. Tranio se duce la vecin vi-1 roaga sa le

arate casa, deoarece stapanul sau vrea sa-si faca una la fel, cad ti
Insoara baiatul. Minciuna prinde, Thespropides e purtat prin casa vecinului si ramne incantat de cumparatura facuta.
Actul al IV-lea. BatraM11, la urm, afla c'a fost tras pe sfoard. Revenind spre cas, dd peste doi rohi tineri, cari veniserd
ia stapanul
dela petrecere. Dela ei afla adevrul. Intreabd i pe vecin.
Actui al V-lee. Maio, Simtand Ca batrant11 umbla sa-1 bata, se a-

eaza pe un altar, loc de refugiu, deunde li raspunde cu semetie. La

urrna, intervenind un prieten al tanarului, batrdnul il iarta, fiind lucredintat cd nu va plati el suma irnprumutata dela bancher.
III. Subiect cu o intriga ingenioas, plina de interes. De fapt nu e
intrigl, dupa un plan demainainte chibzuit, ci simple iefiri din situatil,

www.digibuc.ro

132

totul mergAnd la Intamplare, actiunea trind din expediente, din trucuri

la situatii noi create se rdspunde cu expediente noi. Povestea cu stafia,
Cu casa cumpratd, cu plimbarea lui Thespropides prin casa altuia, sunt

lucruri rusite si cari creazd situatii cu adevarat comice. Intriga mergand la intamplare, nu se spune dela inceput, ca in celelalte comedii,
ce o s fie, rapindu-se interesul pentru actiune. Comicul reiese din situatii noi create, nebnuite, nestiute de mainainte. Aceasta este nutatea ; prin aceasta, comedia de fata se deosebeste de celelalte comedii
ale lui Plautus si se apropie mai mult de dramd modern, facand
Mostellaria un capo de opera a comediei de intrigd. Piesa e incantdtoare, plind de viat si interes.
IV. Emil. Eroul principal este Tranio, cel care duce actiunea. $iret,.
destept, inventiv i plin de indrsneald. E din aceeas stofd cu Eipdicus,.
din Epidicus, ori Palaestrio din Miles Gloriosus, desi ceva mai ingenios..

Casi un adevrat Arsne Lupin", modern, she a se descurca repede.

Abia pareazd o loviturd, d peste alta, pe care o pareazd din nou,.
prin trucuri repezi i ingenioase. Philematium, o noul Selenium din
Cistellaria, desi nu tot asa de duioas. Intelege si ea a iubi un singur
Uttar. Scapha ne reaminteste pe Cleaereta din Asinaria, ori Lena, din
Cistellaria: sunt din aceeas stofd ; aceeas mentalitate. Theopropides,.
naiv i ierttor, ca mai toti bdtranii lui Plautus. Incolo tipuri comune.
V. Morala. Pies cu oarecare tendint. Pentru a da o lectie tineretului, i-se inftiseazd sub ochi privelistea unei orgii, la care te poate
scobori stricAciunea.

VI. Caracteristice. 1) intriga si subiectul, care ies din comun sit

sunt ceva aparte. In special povestea in sine cu stafia, care este destul
de impresionant. 2) visul, ca tem dramatica. 3) gateala curtezanei
(v. 158-300), prin detaliile, ce ni-se infatiseazd. 4) casi in alte comedii
(Epidicus, Mercator, Miles Glor ) un personagiu, sclavul Grumio, e pus..
pentru expozitie, dispare din actul intdi. 5) deosbirea, care se face
intre sclavul de oras i cel dela tara, casi in Casina. 6) casi in Epicus i'ntealt comedie, Pseudolus, obrhsnicia nerusinatd a sclavului ocupd ultimile scene. 7) scene rdusite, pline de umor i interes ; Dar
mai interesant poate ca toate, este scena, in care curtezana Isi face
toaleta (v. 157-312), stand de vorbd cu sclava sa. Tandrul indrAgostit
asist, laoparte, insotit de sclavul stt, and rdspunsuri de aprobare, ori
de desaprobare, la cele auzite. Scena aceasta, casi o alta din Poenulus(v. 210-410), ne reaminteste, in mic si in mod redus, corul din comedia
greacd. 8) In sfarsit, in scena dintre Tranio i cmtar (Danista), in careacesta i cere banii cu voce tare (v. 575 - 610), e un detliu luat din
dreptul popular roman. A-si cere banii imprumutati in gura mare (flagi
tare), a face scandal, la poartd, sau in stradd, era la Roma un obiceiu
consfiintit, prin legea celor XII table. (Un exemplu la fel in comedia
Pseudolus).
VII. Ca parte muzicalei, domind recitatival. Avem chid cantictu n ;
v. 84 - 156, 313 - 347, 690 - 746, 783 - 803 si 858 - 903.
VIII. Dintre imitatiile moderne amintim : Le Dissipateur al lui Des-

touch es, dar mai ales: Le retour imprevu al lui Regnard.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL PIESEI.

Philolaches isi scap din robie, cu parale, iubita si in lipsa

parintelui sau risipeste toata averea. Cnd bAtrAnul se InapoiazA, este tras pe sfoara de Tranio : I-se spune cA in casA

este o stafie si deaceea au fost nevoiti a o prsi.

Intervine un camtar nestios, care-si cere dobanda. BA- s
trnul e din nou legat la gard : I-se spune anume cA banii
au fost imprumutati, spre a fi dati drept arvund la cumprarea unor case.
Voind sa she cari sunt. i-se arat casa unui vecin din
apropiere. Batrnul o cerceteazA. La urm sufer c'a fost tras io,
pe sfoarA. Totus se las induplecat de rugamintele unui prieten al fiului sau.

ACTVL 1-iu.
Grvmio. Tranio.
Gr. 9. S-mi iesi afar din cunie 2), btutule la spete, care-mi faci pe desteptu, varit intre farfurii I lesi afarA din cask
cobea stApnului. Pe Polux, de-o s mai am zile, am s-mi
sar eu sufletu cu tine, la tail. Iesi, iesi, iti spun, imputitule,
dece mi-te ascunzi ?
s
Tr. Ce sunt sbieretele astea pe tine, blestematule, aci, Inaintea casei ? Au, crezi cA te trezesti la tine, la tail ? Indepr-

teazd-te delng casa. Du-te la tark sterge-o repede, plead

dela use ! Na-ti I Dupa asta-mi umblai l
Gr. Aoleo I Dece m lovesti ?
Tr. Pentru ca s'o simti.
ID
Gr. Rabd eu. Sa vin el numai stpAnul. Las, s vin el
riumai sAnatos, sA vadd cum II mannci, in lips.
In acrostih.
1) [1h/erbium (iambi senarli), v. 1-83. Scena de ex
2) culina.

Oositiune.

www.digibuc.ro

PLAVTI

134

Tr. Ce spui tu, nici peaproape de adevdr, nici adevrul,

cum este, nu-i, tampitule ! Cum poate cineva manca pe unul,
care nu e de fat ?
Gr. Tu, md, un caraghios dela ora 1), de risul poporului 2), 15
sd-mi arunci mie in fat vorba de om dela Ora 3) ? SA
nu-mi zici mie pe nume, de n'am sA te vad, Tranio, invartind
la roata morii i asta cat de curand ! Pe Hercle, in scurtd vreme,

Tranio, par'cd te vdd ingrosand la tara numrul robilor ferecati In lanturi 4). Deocamdat, fiindcd asd ti-e cheful si-ti da 29

maim, tine- te de butura, risipeste averea, du la pierzanie *

pe acest tartar de multd isprav.
Zi i noapte, tineti-va de chef ud, dup moda greceascd 5),
desrobiti la curtezane, faceti-le femei libere ; dati hrand la parasiti ; faceti cheltueli nebunegi cu mesele
Astfel de lucruri ti-a fost dat in grije batranul, la ple carea lui deacasA in strAintate
o s vad el a te-ai in- 26
grijit de avutul sau ? In felul asta iti inchipui tu c trebuie sA
fie grija unui rob cinstit, s prpdeasc avutul stapanului
pe copilul acestuia ? Pentrucd eu unul 11 socot ca0 pierdut,
devreme se invrednice0e cu astfel de isprvi.
Era o vreme, cand niciunul din tinerii din tot cuprinsul
Afficei nu era altul mai 6) econom 0 mai cumpatat ca el ; pecand so

astzi bunul sat' nume e de alt soiu. $i toate astea s'au fcut
numai din imboldul i indemnul tau.
Tr. Ce ai tu, blesternatule, sa te ingrijesti de mine, sau dece
fac eu ? Au, rogu-te, la Ora, nu-li ai bou ti, sa-ti vezi de ei ?
Ad am eu poft, sa beau, s iubesc, s-mi iau ibovnice. Astea 35

le fac pe pielea mea, iar nu pe obrazul tau.

Gr. Cu cat neru0nare vorbeste, scarba
Tr. $i pe tine sa te trasneasca Juppiter si toll zeii
puti a usturoi 7), apd imputit, mocartan dela tara, tap, cocind go

de porci, caine, capra curcit I

1) urbanus scurra. La fel Epidicus, v. 15.-2) popli. 3) In Casino,
actul I-iu, sc. I, aceeas rivalitate intre robii dela oras i cei dela tara.
4) genu' feratile. 5) pergraecaminei. Plautus aminteste, cand e
vorba de moravuri stricate grecesti. V. si Bacchides, v.744,813; Mercator, v. 525. 6) magi'. 7) oboluisti alium. Si atunci, casi astazi,
usturoiul era hrana omului dela tara si a claselor sarace.

www.digibuc.ro

MOSTELLARIA

135

Gr. Ce s mA fac i eu ? DacA tu mirosi frumoc, nu-i d

la toatd lumea mna s miroase a mirosuri strAine, nici sA
stea la masa, la loc mai de cinste chiar decdt stapAne-su ;
45
nici s-si ducA viata cu mncri asa alese, ca tine
Vezi-ti de turturelele 1), de pestii i paserile tale, iar pe mine
rnA lasd sA-mi mandne usturoiul meu, sa-mi vad de ursita mea.

Tu fericit 2), eu nenorocit : fiecare cu norocul sau : Eu ramn

CU binde meu, iar tu cu rAul tbu.
Tr. Grumio, md faci sA cred ca mi-ai pismui soarta, pentrucA

a mea ar fi buna, iar a ta rea. E at se poate de firesc : Mie

mi-e dat sd iubesc, iar tie sa duci boii la pasune 3), eu sa-mi
duc viata in fericire, iar tu sa 'noti in mizerie.
Gr. 0, cAlau ciuruit, c' asA o s' ajungi, cdnd te-o ciurui gr- 55
baciul, plimbndu-te pe strzile orasului, cu butucul de gt 4),

cnd va veni batrnul acas.

Tr. Deunde stii de n'o sa ti-se intAmple treaba asta mai
degrabd 5) tie cleat mie ?
Gr. Pentruca pAna astzi eu nu m stiu vinovat cu nimic,
pecnd tu esti plin numai de pAcate l acum, casi in trecut.
Tr. Pune-ti straje limbutiei, daca tii sa nu te umflu pentru
vorbele astea proaste.
Gr. Ai de gnd sa-mi dai nutret, sA-1 due la boi ? Risipiti banii pe ticalosenii, aide, urmati mai departe, asacum ati
inceput-o : Beti, purtati-va, ca Grecii 6), mncati, indopati-va,
65
umflati-va burta

Tr. Taci l du-te la tad. Eu ma reped pn in Piraeum,

sa fac rost de peste pentru seara asta. Nutretul boilor am sd
m ingrijesc eu, sA ti-I aducA carevA mAine la conac. Dece-mi
rmasesi acum cu ochii cscati la mine, spAnzuratule I

Gr. Pe Polux, numele sta pe tine te-ateaptA i cdt de "

curnd I
1) turtures.
3) bubulcitarier.
2) forturtatu '
4) patibulatum.
Patibulum erA o bucatA grea de lemn, din dotiA bucAti, cari se desfAceau spre a se prinde 1ntre ele gAtul robului pedepsit. 5) priu' quad.
6) pergraecamint.

www.digibuc.ro

PLAVTI

136

Tr. PanA atunci o duc eu bine acum i putin imi pas

de acest cat de curand" al tau!

Gr. AO este. Dar s nu-ti uiti de-un lucru : Supararile vin
mult mai iute ca dorintele prea mult dorite 9.
Tr. Plicticos sA nu-mi fii, acum. Pleac la tat-A, miscA-te.

S nu-ti inchipui, pe Hercle, c'o sd mA mai poti zabovi o

75

clip mai multe (iese).

Gr. Se duse, nu glum si nici atata s-i pese de cele ce-i

spusei ! 0, zei nemuritori, marturie iau credinta voastr ! Faceli ca stapanul nostru, care lipseste deacas de trei ani de
zile, sA se inturne cat mai degraba, rand nu i-se iroseste tot
avutul i casa i ogorul. Nu vine, in putine luni, se papA i ce-a so
mai ramas.
Acum ma duc la tarA, c iat il vAd si pe tanArul nostru
stpan, ajuns un stricat dintr'un Mat prea cumsecade.

Philolaches.
M'am 2) tot chibzuit sendelung am tot cugetat in mine
si fel si fel de ganduri mi eau sbatut in pieptu-mi. In inima 85
mea, daca cumva o mai am, m'am tot frAmantat intr'una, am
chibzuit indelung la lucrul asta : Cu ce s'ar putea asemui omul, la nastere si cam ce fel de infatisare s cred c'ar avea el,
90
am ajuns la aceasta parere.
Dup mine, socot c omul, cand a venit pe lume, se poate
asemui cu o casa nou. Sa v spun dece. Si dacA lucrul acesta nu vi se pare adevarat, am sA v fac sa vedeti, precum
c'asa este. C este asa, cum spun eu, o sa v'ncrechntez de 95
adevr. 5i-atunci si voi
o stiu eu, askum eu vi-o
spun acum cA este, de-o s-mi auziti spusele,
n'o s spuneti ca e altfel.
Ascultati, cat am s'aduc mrturie la cele spuse mai sus si
totdeodat vreau sa cunoasteti i voi lucrurile laolalt cu mine. no
Casa, odatce-a fost ispravit, vopsit, data gata in in1) uenire quod obest quam iliac quod cupide petas.
2) Primul canticum. (v. 84-156).
3) recordatu' multum.

www.digibuc.ro

MOSTELLARIA

137

trgime, se lauda arhitectul i i-se aprob cldirea I deaci

iecare doreste pentru sine un lucru la fel, fiecare vrea s-i
fie casa la fel, necrutnd cheltueala i osteneala.
$i cnd in ea ptrunde un om de nimic, lipsit de grije, los
cu o familie lenese, murdar i trandav, casa incepe indata s
se ruineze, orict de bund ar fi ea, daca e ru ingrijita.
$i deregula cam astfel se 'ntampl : Vine vijelia i sfarimd
olanele : iar stpanul, care e far' de grije, nu vrea s
pun altele la loc.
Vine ploaia, se ucld peretii, plou in cas ; lemnria incepe
a putrezi 1), pierzndu-se astfel munca arhitectului ; $1 as&

casa ajunge s numai fie buna de nimic si nu din vina celui

ce-a cladit-o.
$i pdcatul Asta il are mai toat lumea : Ce-ar puted drege
cu o cheltueala de nimic, o tot aman i n'o fac, pand se po- us
anenesc c li-se narue peretii i casa trebuie s se cldeasc
din intregime, din nou.
Aceste dovezi vi-le adusei cu privire la cldiri ; acum vreau
sa va spun, dece trebuie sa-i socotiti pe oameni la fel cu casele.
Mai intai, printii sunt arhitectii copiilor : ei le astern te- 12%
inelia copiilor ; ii cresc, se ingrijesc serios de sndtatea lor,

si, spre a fi folositori in viat si cu vazd in lame 2), nu crut

xiicio osteneal, nici cheltueala n'o socotesc drept cheltueal.125
Ii spilcuesc : ii invat literile, dreptul, legile, cu
cheltueal si casn.
Se strduesc, casi altii s doreascd a le fi copiii la fel.
La ostire, and vine timpul
le dau un insotitor, atunci,
deobiceiu pe cineva din familie.
1300
Deacum incolo ies desub scutul printelui artist. Cnd
si-au implinit prima campanie, a tunci incepe sd se vadd roadele, ce-o s se-aleagd de cldirea printeasca.
De pild eu, cat timp am fost sub privigherea pdrintelui arhitect, am fost orn de ispravd si de multd cin1) putefacit. 2) in speciem popli.

www.digibuc.ro

PLAVTI

138

ste. Pe urma, cand m lasai in voia firii mele, pedat las

pierdui cu totul munca arhitectilor mei. Veni trandvia.

Ea f pentru mine vijelia, care odata cu ea imi aduse

grindina si ploaie. Tot ea goni din mine rusinea si virtutea si mA ls pedat despuiat ; apoi din nepasare nu la
cutai sh m'acopar.
Si-atunci indata si dragostea, intocmai ca ploaia, imi patrunse sufletul si se opri tocmai in fundul pieptului, punand
cu totul stapanire pe intreaga mea fiinta.
Acum, avere, credint, bunul nume, virtute, rusine, m'au
pArAsit dintrodata. Am ajuns un om, cat se poate de pacd- i4s
tos ; si, pe Polux, lemndria 1) din mine asd mi s'a putregait
de umezeal, cd nu vad ce fel a putea sd-mi mai dreg casa
mea, sa nu se prabuseasc cu totul, sa nu dispara din temelie, far s mai poata cinev sa-mi vina inteajutor.
MA doare inima 2), and ma vd ce sunt acum si
ce-am fost.
Decat mine, nimeni altul nu er in tinerete,
mai dibaci

la

gimnastica, la disc, la lance, la minge,

alergare, arme, la cal.
Trbiam In feridre,
prin economie i rabdare eram o pild pentru altii ; si cei mai
buni doriau fiecare pentru sine pilduirea vietii mele. Acum, 155

and sunt askum sunt, vd i eu cd toatd vina sunt numai cu.

Philemativm. Scapha. Philolaches.
Philem. 3) Pe Castor, demult n'am mai luat eu, cu o mai
mare placere 4), o asa baie rece si nu cred, Scapha, s m
fi curatit vreodata mai bine.
Sc. Norocul iti suride in toate, la fel cum a suris recolta
cea bogata din st an.
160
1) tigna, umiditate. Tignum = lemnria dela o cas.

2) cor dolet. 3) Canticum se schimba in recitativ; 157-312.

(iambi septenarii, 157-247, si trochaici septenaril, 248-312).
4) magi ' lubenter.

www.digibuc.ro

MOSTELLAR1A

139

Philem. Ce-are de-a face recolta aceea cu baia mea ?

Sc. Cum are si baia ta cu recolta mea.
Philol. (zrind pe Philem.1). 0, Venus cea plcut 2) ! Asta

e vijelia aceea a mea, care m'a desvelit de orice cumpatare,

cu care eram acoperit, decand Amor si Cupido mi s'au \Tart
in suflet si nici c'as mai putea a ma mai impotrivi lor : zidurile Imi zac acum ude In suflet, casa mi s'a naruit cu totul.16-5
Philem. (WA a-t vedea). la seama, rogu-te, Scapha mea,
ni prinde indeajuns haina asta ? Vreau sa-i plac lui Philolaches, ochisorul meu, stdpanul meu.
Sc. Dece nu te-ai lasa, tu, Impodobit cu plcutele tale Incand esti asa de incanttoare ? Amantii nu iubesc haina
curtezanei 3), ci ce se ascunde sub haind.
Philol. (aparte). SA' ma batd zeii, dar Scapha e plind de 17t)
farmec ; are mult spirit, afurisita. Cat de plcut stie ea toate
apucturile, toate gusturile Indragostitilor I
Philem. Ei, acum ?

Sc. Ce este ?
Philem. Dece nu Ind privesti, s vezi cum full vine haina ?
Sc. Cu frumusetea chipului, orice-ai pune pe tine, te prinde.
Philol. (aparte). De-i as, pentru as vorb, Schapha, am
s te ddruesc astdzi cu ceva, cd nu md rabd inima s te
aud ludandu-mi-o pe gratis pe aceea, care mi-e mie drag. 17s
Philem. Nu vreau sa m linguse$ti.
Sc. Esti chiar femeie fard multa minte ! Ei, vrei mai bine sa
fii vorbit de rau, pe nedrept, decat s-tni fii prosidvit, cum
meriti ? Eu una, pe Polux, vreau cu mull mai mult s fiu ludat

pe nedrept, &cat s-mi aud pe drept vorbe unite i cd altii

i bat joc de mutra mea.
1 80
Philem. Eu iubesc adevrul, vreau s mi-se spund adevdrul

urasc minciuna.

Sc. Asa s m iubesti tu pe mine si Philolaches al tdu pe

tine 4), de nu esti incanttoare 1
Philol. (aparte). Ce spui, nelegiuito ! Ce juramant mai ft
1) Philolaches asist din strad la gteala curtezanei, fr s fie
zarit de aceasta. 2) Venu' uenusta. 3) mulled'. 4) tuo ' te amet.

www.digibuc.ro

PLAVTI

140

asta 1 AO, ai, eu s'o iubesc pe ea, dar ea pe mine, nu I

Asta dece n'o adogasi ? Imi iau darul inapoi. Te-ai ars : Ce-ti 185

lgaduisem, s te stergi pe bot de el I

Sc. Zau, pe Polux, m mir, cA una ca tine, asa de iscusit, atat de invatat si-asa de bine crescut, s te prosteti
acum aa de prost 1).
Philem. la spune-mi, rogu-te, cu ce m'am greOt ?
Sc. Pe Castor, fad o mare grepal ca-ti pui ndejdea
loat numai inteunul singur, ii faci toate pe voie si de altii
mumai vrei sa 5tii. E treaba doamnelor din lumea bun, iar
mu curtezanelor, sa se robeasca unui singur barbat 2).
190
Phtlol. (aparte). Pe Juppiter : Ce-afurisit mai tin eu in casa I
-Toti zeii i zeitele, cu totii, sa m nefericeasca, cum o fi mai rat!,

<le n'am s'o fac pe matqa asta sa crape de sete, foame i frig I
Philem. Nu vreau, Scapha, s-mi dai aa sfaturi urite.
Sc. Eti o proast fr pereche, de crezi ca el o sa-ti fie
pe vecie amant, ori c'o s te-ajute inteuna. Sfatul sta ti-I 195
dau : Cu varsta, sturandu-se de tine, te va prsi.
Philem. Nu ma Wept la aOceva.
Sc. Mult mai repede 3) se 'ntampl sa villa, la ce nu teastepti, decal la ce te-astepti. La urma urmei, dac spuselor
snele nu vrei s le dai crezare, sa le socoti ca adevrate vorbele mele, judec lucrul dupace vezi. Vezi-mA ce sunt i ce-am
fost mainainte. Intru nimic i eu, mai prejos decum imi eti tu 200
acum
am fost i eu iubit i am tinut
sa pastrez iubire numai unuia singur : care la urm, pe Polux

<and varsta mi-a schimbat culoarea capului acesta, m'a lsat,

area pArasit. Cred c'aa o s se 'ntample i cu tine.
Philol. (aparte). Abia de ma mai tin, sa nu-i sar in ochi aAattoarei tia!
Philem. Cu banii lui, el m'a liberat din robie, s-i fiu numai
lui : Se cade i eu s-i raman credincioasa numai lui.
205
1) nunc stulta stulte facere. 2) La fel va vorbi i Cleaereta ia
Asinaria (v. 505-545); Lena in Cistellaria (v. 78-120).
3) magi' saepe.

www.digibuc.ro

MOSTELLARIA

141

Philol. (aparte). 0, zei nemuritori, ce fenieie incnttoare,

ctd cinste sufleteascd 1 Pe Hercle, bine am facut si md bucur
chiar cd pentru ea am ajuns, sA numai am nimic.

Sc. Pe Castor, de nu esti chiar frd minte.

Philem. Dece ?

Sc. Pentrucd te mai sinchisesti, dacd el te iubeste.

Phikm. Dece nu m'as sinchisi, rogu-te ?
Sc. Acum esti femeie slobod. DupAce umblai, acuma il ai.
DacA el 1) n'o s te mai indrAgeascd, tot bnetul, pe care 1-a 21')
dat pentru rdscumpArarea ta, va fi casicum 1- ar fi aruncat pe
fereastr.
Philol. (aparte). Pe Hercle, m'am fript, de n'o strivesc, sd
nu se mai miste ! Ticloasa a sta, cu indemnurile ei de ru, o
sd-i suceascd capul femeii.
Phikm. Niciodat n'am s mA pot plAti de binele, cu care
s'a invrednicit fatd de mine. Scapha, nu md mai indemna, sA-1
215.
pretuesc mai putin.
Sc. Dar, s te gndesti numai la un singur lucru : Dacd te

robesti numai lui singur, at esti in floarea vrstei, apoi la

bAtrnete o sA 'nghiti in sec.
I Philol. (aparte). As vrea sd mA prefac acum in anghind,
sd-i pot imbolnAvi inveninatel Astia gtul si s'o omor, ca pe-o
atttoare la rele.
Philem. Se cade sd am si-acum acelas suflet plin de re- 222'
cunostiint, pe care-I aveam atunci, pecnd md luam cu bine
pelngd el, mainainte 2) de a fi dobndit prin el libertatea.
Philol. (aparte). FacA zeii ce-or voi cu mine, de n'as fi instare

ca, pentru vorbele astea, pe ea s'o liberez pentru a douaoard,

iar pe Scapha s'o strng de gt !

Sc. DacA te incredinteazA serios c'o sA ai cu ce-ti duce
inteuna viata si cd el o sA fie deapururi, ct o trAi, indrAgos- 226
tit numai de tine, atunci zic si eu s te uiti numai la el si s-ti
legi viata deapururi de el 3).
1) ill' te. 2) priu' quam. 3) capiundas crinis. Crines capere
= a aranja cuiva Oral, a o gti, ca mireas.

www.digibuc.ro

VLA VTI

142

Philem. Cnd ti-ai croit un nume, usor atunci iti curg si

banii. Sd-mi fac eu numai un nume i-am s fiu destul de
bogatd.

Philol. (aparte). Pe Hercle, de-a fi sa-mi scot la vnzare

chiar pe tata-meu ! bucuros l-as vinde, dect sd te tiu, in
viatd fiind, traind in sarcie, ori cersindu-ti painea cea de toate 23CP
zilele.

Sc. Si ce-o s fad ca ceilalti, cari te iubesc ?

Pldlem. Mai mult m'or iubi, cnd or vedea cAt sunt de
recunoscatoare fata de cel, care-mi vrea binele.
Phdol. (aparte). 0, dece nu mi-se vesteste acum cd tata
mi-e mort 1), sa m pot lipsi de mostenire si s mi-o fac pe
ea mostenitoare !

Sc. Averea asta a lui in scurt vreme o sd fie pdpatd : 235

Zi i noapte nurnai contenesc mesele, se mnnc, se bea,
ard niciun pic de economie : Paecd ne-am fi pus curat pe
ingrsate !

(aparte). Pe Hercle, sunt hotdrit ca pilda de economie s'o incep pe pielea ta, pentrucd nici mancare, nici bdutura, n'o sd mai capeti dela mine in aste zece zile.
Phdem. Daca vrei s-mi vorbesti numai de bine despre

el, voie ai sa vorbesti : o vorbd de rau sd mai spui si pe

Castor de n'am sd te bat.
240
Philol. (aparte). Pe Polux, dac i-as fi sacrificat prea, mdritului Juppiter banii, pe cari i-am pltit pentru rscumprarea

ei si tot n'as fi fcut o mai dreapt si mai bund intrebuintare. Vezi-o cum md iubeste din toatd inima. Oh, ce om strasnic mai sunt ! Am dat libertatea unui patron, care sa md apere
Sc. Vad bine cd ceilalti nu pretuesc nimic in ochii tdi, fatd 245

de Philolaches. Deaceea, ca s nu mnnc btaie pentru el,

am sa fiu mai bine de aceea prere cu tine, numai dacd esti
bine incredintat cA i el te va iubi pentru vecie.
Phdem. 2) Da-mi oglinda si cutia cu podoabe, repede, Scapha,
1) Aceste urdri de rau la adresa parintilor, e lucru obinuit in comedia veche. Ele ne arat gradul de descompunere, in care clzuse lamea greceascd.
2) Se schimba metrul In trochaici septenarii.

www.digibuc.ro

MOS T ELLAR1A

143

sA m gseascA gAtit, and va veni aci Philolaches, dragostea mea.

Sc. Femeia, care se dispretueste pe sine si tineretea ei,

fuga la oglinda. Ce nevoie ai de oglinda, and tu esti o 250
oglinda mai mult cleat o oglinda ?
Philol. (aparte). Pentru asa vorb, cd niciodat n'ai vorbit
tu, Scapha, as de frumos, o sa dau astzi ceva bani pentie insa Philematium a mea.
tru zile negre
Philem. la, vezi, parul depe cap este el destul de bine randuit, asacum trebuie, la locul lui ?
Sc. Cand tu esti asacum trebuie i prul sA-1 crezi cd-ti
este la fel, cum trebuie 2).
265
Philol. (aparte). Vai, nu cred s fie o femeie mai afurisit
ca asta I Acum, ticaloasa, ii face toate pe voie, mai adineaori
i-se incontra la toate 3).
Philem. Dd-mi albu.
Sc. La ce nevoie de el ?
Philem. S-mi dau pe obraz.
Sc. De-i as, dece nu ceri i negreal spre a inalbi fildesul ?
Philol. (aparte). Minunat vorba : negreald i fildes. Bravo! 26
Bravo tie, Scapha I
Philem. De-i as, atunci cla-mi rosul 4).
Sc. Nu ti-I dau. Tu esti femeie desteaptd. Vrei sA strici

cu o noua pictura o cadra as de minunata ? La varsta ta

nu trebuie s'atingi cu mana niciun fel de boia, nici alba, nici
chiar albul de Melin, ori vreo aka boia la fel.
Philem. Atunci, ia oglinda dead.
265
Phila (aparte). Vai, nefericitul de mine I A srutat oglinda

Cat as fi dat sa fi avut o piatra, cu care s-i sparg capul

oglinzii

Sc. Tine prosopul i terge-ti mainile 3).

Philem. Dece, rogu-te ?
1) aliquid peculi. Peculium erau economiile sclavilor.
3) adsentatrix advorsatrix.
4) purpurisum. Detalii pretioase cu privire la gateala unei curtezane.
5) exterge tibi manus.
2) commode, commoda, commodum.

www.digibuc.ro

PLAVTI

144

Sc. Ai tinut oglinda in mnd si m tern, s null miroase

minile a argint : Si s nu banueasca Philolaches ch ai primit

cumvA arginp) dela un altul.

Philol. (aparte). Nu-mi amintesc s fi vzut o alt codoase 276
mai indracita! Ce minunat, ce istet, ii veni in minte povestea
cu oglinda!
Philem. Dar cu pomezi, nici cu astea nu vrei sd md impomdez ?

Sc. $i asta si mai putin I

Philem. Dece ?

Sc. Pentrucd, pe Castor, o ferreie miroase frumos, cnd

nu miroase a nimic. De pildd, babele noastre, cari se tot

ung cu pomezi, doar doar de-ar intineri, babele stirbe, care-si 27&

acoperd cusururile trupului, cu farduri si cnd naduseala se

amestecd la o lalt cu boielele, dau un miros, la fel cu mirosul, pe care-I scoate bucatarul, cnd amestecd sozurile.
Philol. (aparte). Cu Chia pricepere le stie ea pe toate ! Nici

ch se poate femeie mai invtat ca ea. Ce spune ea, este 280

adevrat : $i apoi cei mai multi dintre voi o pricepeti, cari
aveti peacas, drept nevast, vreo babh batrnd, careia v'ali
vndut pentru zestrea ei 2).
Philem. Aide acum, priveste-mi bijuteriile si haina. MA
prind ele indestul, Scapha ?

Sc. De asta nu-i treaba mea s md'ngrijesc.

Philem. Dar atunci, cine, rogu-te.
Sc. Sa-ti spun : Philolaches. El s nu-ti cumpere nimic
altceva, dect ce crede el ch li-ar fi pe gust. Cu aur si pur- 285'
pura un indragostit isi poate cumpara gratiile unei curtezane.
.La ce bun ca ea singur sA facd sd straluceasc in ochli lui,
ceeace el nu vrea pentru sine ? Purpura e fcutd s'ascunda
vrsta, iar bijuteriile uritenia femeii. 0 femeie frumoas va fi
frumoas goal, decal imbrcatd in purpurd : $i-apoi, degeaba
1) argentunz. Joc de cuvinte. Oglinzile erau din metal slefuit, de
argint in cazul de fat.-2) In Poenulus (v. 210-410) avem o scen la
fel, In care tngrul indrAgostit si sclavul stt fac reflectii aparte, drept
rAspuns la vorbele curtezanei si ale sclavei sale.

www.digibuc.ro

MOSTELLARIA

145

va fi ea bine ImpodobitA, dacA are apucAturi rele. Relele de- 29

prinderi IntinA mai Mu ca mocirla o podoabA frumoasA. Femeia frumoasA din fire e destul podoabA 1).
Philol. (aparte). Imi stApanesc cam demult man 2). (aratandu-li-se). Ce-mi tot faceti ad?
Philem. MA 'mpodobesc pentru tine, sA-ti plac.
Philol. Esti destul de 'mpodobitA. (cane Scapha). Mergi 'MA-

untru si ia cu tine si podoabele a stea. lar tu, dragostea mea,

iubita mea Philematium, am mare placere sA beau cu tine. 295
Philem. Si eu cu tine, pe Polux, cA, ce-ti place tie, aceea
Imi place si mie, dragostea mea.
Philol. Ei, vorba asta a ta nu-i plAtitA nid cu douazeci mine.

Philem. DA incoa zece mine, dragostea mea : Vorba asta

vreau sA ti-o vnd bine platitA.
Philol. Cele zece mine socoteste-le cA le si ai ; ia, fa o
micA socotealA : Am dat treizeci mine pentru rAscumpArarea ta.

Phikm. Dece-mi fad aceste mustrAri ?

300

Philol. Eu, sa-ti fac tie mustrAri ? Dar mai degrabg as

dori sA mi-le fac mie. De mult n'am mai folosit eu niste bani
cu mai multd chibzuealA.
Philem. La fel i eu, niciodatA n'am putut sA-mi folosesc
mai bine dragostea, decAnd iubindu-te pe tine.
Philol. De-i a, socoteala ni-e bine fAcutA si-o socotim

incheiatA intre noi : Tu ma iubesti, eu te iubesc; si unul si

7- 306
altul credem cA dreptatea ni-e de partea fiecAruia. Cei cari
se bucurA de noi, s'or bucura si ei deapururi de fericirea lor ;
cine ne pismuesc, sA n'aiba nimeni ce sA le pismueascA din
fericirea lor.
Philem. Aide-acum, aseazA-te la masA. Copile, dA apA pen-

tru mAini, aseazA-ne ad masa. Vezi, unde sunt zarurile 3).

Vrei parfumuri ?

Philol. La ce nevoie ? N'am eu lAnga mine parfumul meu

1) Scena aceasta, (nick de interesanta ar fi, devine plicticoasa prin
lungimea ei. In comedia veche, de multeori vorbaria si pildele Inlocuesc
actiunea. 2) si nu le salut. Pentruc salutul se dedea cu mana intinsa.

3) Tali. Obiceiul era ca la masa sa se joace cu zaruri.

www.digibuc.ro

10

PLAVT1

146

de mirt ?Dar, prietenul meu 1) s fie oare acela, care p4ete 310
ncoa cu ubita sa ? El este, Callidamates, vine cu prietena sa
De minune ! ochiorul meu, iata ni s'aduna ostaii : cer sd ia
parte la prada.

Callidamates, Delphivm. Philolaches.

Philemativm.
Ca.2). S-mi vii la vreme 'n cale 3)
Aid la Ph lolaches.
M'auzi, ca doae-i pentru tine
Porunca ce ti-o dau.
De-acolo unde-am fost, in grabd
Am ters-o ehiar pe ue-afara :
AA mi-se scArbise masa
*i convorbirea toata.
Si-acuma vin la Philolaches,
Sa 'ntind aici betia 4),
Ne va primi la el, il tiu,
Hasliu i bun la fire !
la vezi, ce mutra-ti par s am,
Sunt eu Nut, ma-micule 6) ?

315

De. AO, in halul asta,

Mi-ai fost in toldeauna 1
Ca. Te pup de vrei, ori tu pe mine.

320

De. De-ti e de-a aminte, fie.

Ca. Ce dulce-mi e$ti, tine-ma drag.
De. la seama c'o sa cazi, ia stai.
Ca. 0-o-ochiorul meu, tu mi-eti 6)1
Eu mi-s baiatul tau, tu mieripara mea I

1) meu' sodalis. 2) al doilea canticum,

dela v. 313-347.

3) Aduorsum ueuire. E vorba de rbii, numiti

adversatores, cari

veniau de-si luau staphnii, lurninndu-le calea cu torte aprinse.

4) Comissatum ibo. Comissatio er betia organisatd, care avea loc
dupd masa, in aceeas cash, sau aiurea, cum e cazul de fatd,
5) mamma-madere. Madeo = sunt muiat de vin, but.

6) ocellu' s meus (p. ocellus es meus).

www.digibuc.ro

325

MOSTELLARIA

147

Pe. Sileste-te, de poti, in ,strad sA nu cazi,

Pdn'a putea ajunge la patul dela rhas.
Ca. MA lasd, ma las sa cad 1
De. Te las. Ca. Dar i, ce-am acit in manA.
De. De cazi, chiar n'o sa cazi tu singur
CAdea-vom impreun.

Ca. Ne va culege-atunci vreunul pe noi azuti pe' jos.

De. E beat. Ca. Sunt beat imi zici ma-micule ?
De. Da-mi mna. Nu vreau sa-mi cazi in strada.
Ca. Ei, iat-o. De. SA mergem impreuna.
Ca. SA merg i unde ? De. Au, nu stii ?
Ca. Acuma stiu, imi-adusei-aminte : La bautura acas.
De. Ce spui e chiar-as. Ca. lmi-amintii-acum.
Nu-i bine, draga mea, sa ies la astia 'n cale ?
CA dintre toti ai mei, e doar cel mai iubit.

330

335,

Ma'napoiez indatd. Philem. Acest indata"-i vesnicie.

Ca. E cinevd aci ? Philol. Da, este. Ca. Ei, Philolaches,

Tu-mi esti cel mai prieten, Ili spun un bun-sosit 34%

Philol. Sa te iubeasca zeii, ia sezi, Calhdamates.
Deunde-mi vii ? Ca. Deund' se imbata-omu.
Dece nu-mi stai i tu, Delphium ?
la dati i ei cevd sa bea. Ca. Eu ant sa dorm-acum.
Ce faci nu-i lucru nou, cevd nematfacut.
345
De. Ce-o s ma fac cu el pe urma ? Philem. Il lasa'n pace,
draga mea.
Copile-aide 'n grabA i f 'nconjurul mesei,
Din cupa 2) vars vinul, incepe-o cu Delphium.

AOTVL AL II-lea.
Tranio. Philolaches. Callidamates.
ljelphivm. Philemativm. Pver.
Tr. 3). Juppiter cel prea marit si-a pus in gnd, cu toate
1) mamma.
2) cantharum. Cantharus, cupa mare, cu toarte, din
are se turna vinul in pahare, la mash. 3) Recitativ, v. 348-407 (tro;acrid septenarii).

www.digibuc.ro

148

PLAVTI

puterile i cu tot dinadinsul, s ne piarda pe mine i pe Philolaches, tandrul nostru stpan I Ndejdea ni s'a spulberat ; "
mntuirea de nic eri nu-mi vine. Nici zeul mntuirii n'ar mai
putea s ne mai mntue, chiar de-ar dori-o : AA-i de mare
muntele de nenorocire i 'ntristare, pe care-I Mill eu acuma
in port : Stpnul a venit din straindtate, s'a isprvit cu Tranio I

E printre voi vreunul, care ar dori s facd rost de cord

parale, care sd se'nvoeasa a fi spnzurat astzi in locul meu ? ass
Unde-mi sunt acei brbatii, cari pot indura durerea i greuta tea lanturilor ferecate 1), sau acei cari, pentru trei nummus 2),

merg la asalt i s'aleg cu corpul strpuns de zece impunsturi de suliti ? Eu i-a da un talent aceluia, care s'ar sui celdantai pe cruce, insd cu invoiala aceea s i-se tintueasca de 360
douori picioarele, de doudori bratele. $i cnd isprava va fi
fcutd, poat sd vin, s-i ceard plata, bani pein.
Dar eu, nu sunt un nenorocit, de n'alerg intr'un suflet 3)
acas ?
Philol. Au sosit, au sosit trguelile I Iatd, ne vine Trani&
din port.
Tr. Philolaches 1

Philol. Ce este ?

Tr. $i eu i tu
Philol. Ce, i eu i tu ?
Tr. Ne-a btut fericea 1
Phdol. Ce fel ?
Tr. A sosit tatd-tu.
Philol. Ce-mi auzii eu ?
Tr. Suntem pierduti. A venit tatd-tau, Ili spun.
Philol. Unde e, rogu-te ?
Tr. Unde e ? Ad.
Philol. Cine ti-a spus-o ? Cine I-a vdzut ?
Tr. Chiar eu cu ochii mei.
Philol. Vai de mine ? Ce md fac eu ?
1) plagipatidae, ferritribaces.
2) Probabil solda pe zi a unui
soldat mercenar. Un nummus = 0,25 centime, sau 1 i 94 = o didra
chma greceasca

3) cm-to curricuto.

www.digibuc.ro

36e

MOSTELLARIA

149

Tr. Si ma mai lntrebi ce faci, nenorocitule ? Stai tollnit

la Mas.
Philol. Si vAzutu-l-ai chiar tu ?
Tr. Chiar eu, iti spun.
Philol. Sigur ?
Tr. Sigur, iti spun.
Philol. Sunt mort, daa ce spui e adevArat 1
370
Tr. Ce mi-ar fi s mint ?
Philol. Ce mA fac eu acum ?
Tr. Porunce0e sA se ridice dead toate astea. Cine doar-

me ad?

Philol. Callidamates. Sglte-1, Delphium.

De. Callidamates; Callidamates, treze0e-te.
Ca. Sunt treaz. DA-mi sA beau.
De. Treze0e-te. TatAl lui Philolaches a sosit din strinAtate.
Ca. SA fie sntos, tat-stt I

Philol. El sntos 0 eu mort, mort deabine.

Ca. SA mori de douAori 1)? Cum se poate asta ?
Philol. Pe Polux, rogu-te, scoal-te. A venit tata.

376

Ca. A venit tatA-tAu ? Spune-i s piece dinnou. Ce nevoie

avea el sA vinA chiar ad ?
Philol. Ce sA mA fac ? Tata, and o sa soseasc, m va
gsi ad beat, ca un nenorocit, iar casa plinA de oaspeti i
muiereturi. E proast socoteal ca la urm sA te horArA0i aso
s-li sapi putul, tocmai atunci, and se tea ti-a secat gtlejul.
La fel 0 cu mine, m 'ntreb tocmai acum, la sosirea tatii, ce-am
sA mA fac.
Tr. latA-1 0 p'Asta 1 10 lsA capul pe masA 0 s'aterna
pe dormit ! Treze0e-l.

Philol. Treze0e-te odat l Tata, iti spun, va fi nit ad.

Ca. Ce spui tu; tata ? DA-mi pantofii sA pun maim pe
arm. Pe Polux, chiar cA am sA-1 omor pe tata.
Philol. Nu strici totul.

ass

De. Taci, te rog.

1) Joc de cuvinte. Philol. spusese : disperil (dis t peril) i Callidarn,-

intelesese bis f peril (bis = de dougori).

www.digibuc.ro

150

PLAVT1

Philal.' Ridicati-i repede pe maini i fuga cu el induntru..

Ca. Pe Hercle, de n'am sd fac din voi oal de noapte 1),
de nu-mi dati oala.
Philol. M'am nenorocit !
Tr. Nu-ti pierde firea : 0 sa gsesc eu vreun leac minu-

nat i pentru teama asta a ta.

Philol. S'a isprvit cu mine !
Tr. Ai sd taci ? Am s scornesc eu ceva pentru lini0ea
ta. IV e destul, dacd-o sd fac pe tat-tdu, ca, la sosirea lui
aici, nu numai sd nu intre In cas, dar chiar s fug departe 396
de ea ? Voi plecati acum deaci Inuntru i ridicati repede astea deaci.
Philol. $i eu unde-am s stau ?

Tr. Unde crezi a-1i va fi mai bine : cu ea, cu asta a ta,

s-mi stai.

De. Ce-ar fi, daca la urma urmei noi am pleca dead ?

Tr. Nu ad departe, Delphium. De pild, inuntru, puteti
s beti in voie, nu mai putin, din pricina intAmplrii tia.
Philol. Vai de mine ! Cam ce-o s ias din vorbele astea am
ale tale pline de fdgdueli, Ind trec nchwlile de fricd !
Tr. Nu poti sd te linite5ti odatd i S faci ce spun eu ?
Philol. Pot:
Tr. Mai intAi i 'ntAi, Philematium, du-te induntru il tu
Delphium, la .fel.
De. La poruncd-ti suntem asculttoare; amAndouS.

Tr. AO s ne-ajute acel prea mdrit Juppiter ! Acuma, fii

cu luare-aminte, de ce vreau eu sd te 'ngrijeti. Mai intAi de
toate fd ca u0e sd fie inchise ; inuntru s iei seama ca ni- 409
meni sd nu scoat o vorb mcar 2).
Phllol. Md voiu ingriji.
Tr. Caicum In cash' n'ar locui nicio suflare de ()In.
Philol. Bine.
Tr. 5i nici sl rdspund carevd, cAnd btrAnul va bate la
aste t.O.
Philol. Pe urm ?
1) matula.

2) muttire.

www.digibuc.ro

MOSTELLARIA

151

Tr. Frorunce0e s mi-se aducd dinuntru cheia caselor

405
Vreau sA inchid usa, deaici, pe dinafar.
astea
Phi lol. In paza ta ma pun pe mine si ndejdea mea toat,

Tranio.

Tr. Putin imi pas mie, cine-i mai de omenie, patronuf, ori
clientul !

Omul 2), caruia nu-i zace in suflet nici pic de indrsneal,

fie el cum o fi, cat de bun, ori cAt de ru, ce uor se poate41
! Un lucru InsA trebuie vazut i asta-i insupomi spre
sirea omului plin de 'ntelepciune, ca atunci cand ti-ai croit gresit
un drum i 1-ai dus prostete, sa ai taria sA se petreacd totul in linite i fAr multe neplAceri, sA nu te vezi nevoit a-ti
915
fi silA de viat.
AO am s fac i eu. Neoranduelile, pe cari le-am fAcut

aci, s se poat scurge In liniste, s se potoleasc, s nu avem

cev neplAceri.
Dar, ce-mi cauti afar, Spaerio ? Vai, vai ! Frumos Imi mai
zeVi porunca.

420

Pv. Mi-a poruncit 3) sA te rog foarte mult s 'ndeprtezi,

cum ei ti, prin fried pe tat-sAu, sa nu vin InAuntru la el.
Tr. Ba chiar sA-i duci 'rdspunsul Asta: C'am s-1 fac chiar,
s nu Indrsneasel mdcar s-si arunce privirea spre cas, s
fugA, acoperindu-si capul, cuprins de fried mare.
D-mi cheia i terge-o repede cleaci, in casa

i 'nehide Lisa. 425

$i eu am s'o incui deaici, pe dinafarA. Acum sa pofteasc.

Am sA-i joc astAzi, aci, unchiasului, de fatA cu el, n4te jocuri 4), de call n'o sA aib norocul s i-se joace la ingropAciune.
SA mA dau incoa, mai la oparte de qe, deaici am s trag
1) Clauem Laconlcam. Cheie, cu care se Incui ua pe dinafard. Pe
dinnduntru dereguld se Incuid cu zavoarele (pessuli. V. Aulularia 105,
Curculio. 146). P. aceast chestiune, v. Marquart. op. cit. 1. 269-279.
2) Recitativul se schimba in diverbium (iambi senarii), care tine
dela v. 409-689.

3) Scend de umpluturd, pentru a da timp necesar

lul Theopropides s vind. 4) ludos faciam. Ludus joc. Dittos facere

a-i juca cuiva festa. Ludos mortua fore. Alusie la jocurile pucari aveau loc In cinstirea mortii unui personagiu de seamd.
Joe de euvinte 1 iron ie.

www.digibuc.ro

LAPVTI

152

dela distanta cu ochiu, deunde am s-i arunc unchiasului boala 4"

in spinare, decum va sosi.

Theopropides. Tranio.
Th. Mare recunostiint iti port, Neptunus, a te milostivisi
sa-mi dai insfrsit drumul, cu viatA, din imparttia ta. Ins,
deazi incolo s'o stii a, de am sl mai ating undele tale cu piciorul nurnai, Mt suprare, imi poti face ce vrusesi sA-mi fad 435
acum.

Departe, departe de mine. Neptunus, deazi inainte I Tot

ce-am avut de incredintat, ti-am incredintat.
Tr. (aparte). Pe Polux, mare prostie, Neptunus, sA pierzi
un as minunat prilej !
Th. Dupa trei ani ma reintorc si eu spre cas, din Aegyp- 440
Ms ;

si cred a vin dorit de ai mei.

Tr. (aparte). Pe Polux, mult mai asteptat ar fi putut veni

acela, care ne-ar fi vestit moartea ta I
Th. Dar ce-mi vAd ? Usa incuiata ziva 1) I la, s bat. Ei, e
cinevA aci ? Deschide carevA usa ?
445

Tr. Cine cuteaz sa via as de aproape de casa noastr ?

Th. Dar Asta-i chiar Tranio, robul meu.
Tr. 0, Theopropides, stapAne, bun sosit ! Ma bucur a ai
venit sndtos ! Fost-ai sntos intruna ?
Th. Intruna, precum ma vezi.
Tr. Cu att mai bine.
Th. Dar voi, sunteti in toate mintile ?
Tr. Dece ?
Th. Asa. Pentruc v plimbati pe dinaintea casei. In casA 450
nicio suflare de orn, care s'o pAzeasca ; si nici sl deschid
carevA, ori sA rspuncla cel putin. Tot btnd cu picioarele,
mai mai sA sparg usile.
Tr. Cum ? $i te-ai atins tu de usile astea ?
Th. Cum s nu m 'ating ? Nu-li spusei ca mai mai sa le
slarim.

4E5

1) Usa deobiceiu sta ne1cuiat In timpul zilei, fiind pazit de an

portar (janitor : Menaecluni, v. 673), Un caz la fel in Stichus, v. 308.

www.digibuc.ro

MO STELLARIA

153

Tr. Le-ai atins?

Th. Le-am atins, iji spun i am btut in ele.
Tr. Vail
Th. Ce este ?
Tr. Pe Hercle, ru ai fcut.
Th. Ce vorbd mai e i asta ?
Tr. N'am cuvinte sd spun ce fapt urit i rea ai svrit.
Th. Ce este ?
Tr. Fugi, te rog, indeprteazd-te delngd casd. Fugi incoa,
fugi mai lnga mine. Te-ai atins, tu, de up ?
460
Th. Cum a fi putut sd bat, dacd nu m' atingeam ?
Tr. Pe Hercle, ai omorit
Th. Pe cine ?
Tr. Pe toji ai Mi.
Th. Toji zeii i zeitele pentru prevestirea asta a ta sd facd ,
Tr. MA tem cd n'ai sd te poji tmdui pe tine i pe ai tai. 4ss

Th. Dece ? Sau, ce lucru nou ai sd-mi mai vestegi ?

Tr. Vai, poruncete Astora s stea departea deacolo.
Th. (cAtre robii, cari 11 insotiau). Indeprtaji-vd.

Tr. S nu y' atingeji de casd. Atingeji i voi pmntul 1).

Th. Rogu-te, pe Hercle, ci ca vorbege-odat.

Tr. Pentruc sunt apte luni, decnd prin casa asta n'a 47G
rnai alcat picior de om, decnd am prsit-o noi.
Th. Vorbege, dece asta ?
Tr. la, sd privim in juru-ne, sd nu fie vreunul, care sd ne
princid vorba.

Th. Nu-i jipenie de om.

Tr. Mai uitd-te Incodatd.
Th. Nu-i nimeni. Acuma spune.
Tr. S'a svrit un groasnic omor.
475
Th. Ce este ? Nu injeleg.
Tr. Un omor, iji spun, s'a savrit odinioard, foarte dedemult, dei nu a dedemult 2).
Th. Foarte de demult ?
1) In semn de inchinaciune.

2) antiquom et uetus.

www.digibuc.ro

PLAVTI

154

Tr. Dar, pe care noi 1-am descoperit abia acum.

Ph. Ce omor e sta ? Si cine 1-a sAvrsit ? Spune-mi.

Tr. 0 gasd si-a omorit oaspetele, aflat la strmtoare.

Omul acela al tu, care li-a vndut casele astea, asa cred eu. "3
Th. L-a omorit ?
Tr. L-a jefuit de bani pe oaspete i peurmA 1-a vArit sub
pmnt, ad, in casa.
Th. $i deunde banuiti voi c s'ar fi sAvArsit nelegiuirea asta ?
Tr. Sa-ti spun. Ascult. Odat, fiul tAu lund masa in 4q5

oras, dupace s'a inapoiat acas, dela mas, ne-am dus cu

totii la culcare si-am adormit. Intmplarea fch s uit lampa
nestins 2) si deodatA acela prinse a striga cAt if lu gura.
Th. Cine ? Au, fii-meu ?
Tr. St I Taci, ascult numai. Zicea c'a venit la el, in somn,
mortul acela.
Th. Chiar in somn ?
Tr. Da. Dar ascult numai. ZiceA c mortul acela i-a vor:
bit in felul Asta.
Th. In somn ?

490

Tr. Mare minune s-i fi vorbit unui om pe trezie, and

acela fusese omorit acum seasezeci ani ! Esti uneori de.o prostie
'
495
feitomenal
*
*
*

Th. Tac.
Tr. 51 iat ce i-a (spus). * Sunt strin de dincolo de
mare ; sunt oaspetele Diapontius. LocLesc ad, aceastA locointa mi-a fost mie ursit sa-mi fie, pentrucA Orcus n'a binevoit s mA primeascA ca locuitor al impratiei sale 3), ca unul
care fusesem lipsit de viat mainainte de vreme. Am fost in- 500
selat in buna mea credintA 4) : Gasda m'a omorit aici
m'a
ingropat, ca neoamenii5), in ascuns, in casa asta, nelegiuitul,
lacom de banii mei. Tu, sA pleci acum deaci. Casele a :estea
Stint helegitiite i ederea in ele e .ceva necurata.
i

1) tuo ' gnatus.

2) lucernam exstinguere. Lucerna era un fel de
candela funerara. 3) me Accheruntem recipere. 4) per fidern decepus sum. 5) insepultam. Ne1ngropat dupa toate reptile datinei.

www.digibuc.ro

M0STELLAR1A

155

D'apoi grozdviile, ce s'au mai petrecut ? Un an intreg d'abia 5t:

ti le-as putea povesti !

Th. St, St !
Tr. Rogu-te, pe Hercle, ce s'a intAmplat ?
Th. A scrtit usa.
Tr. A bAtul ala deacolo !
Th. Nici picdturd de snge numai am in mine ! Mortii au
venit, s md ia de viu pe cealalt lume.
Tr. (aparte). M'am dus I Astia din cas vor sd-mi strice 51t>
acum toatd nscocirea. Tare mi-e fricd sd nu md prindd bdtrnul cu minciuna.

Th. Ce tot vorbesti asd singur cu tine?

Tr. Indeprteaz-te de use Fugi, te rog, pe Hercle I
Th. Unde s fug ? Fugi si tu.
Tr. Mie nu-mi e frick eu am Incheiat pace cu mortii.
Intvs.1) Ei, Tranio !
Tr. (la cei dinnuntru). De-ai avea minte, nu m'ai mai striga

61s

pe nume. (tare). Nu eu sunt cel cu vina, cd nu eu am btut

in uile astea.
Rogu-te, o s pleci dela up ?
*
*
*
Ce te-a apucat, TraMo ?
*
Qui sPui vorbele aste ?
Tr. Au, rogu-te, .tu m strigasesi pe nume ? As s-mi
ajute zeii, de n'am crezut cA mortul acela m stria fiindcd vc.
a fi bAtui la up 2). Si tu inc mai stai aci i n'asculti de
cele ce-ti spun eu ?
Th. Ce vrei s fac ?
Tr. Sd nu te mai uiti inapoi, fugi i acoperd-ti capul 3).
Th. Dece nu fugi i tu ?
Tr. Eu am legat prietenie cu mortii.
Th. Inteleg. Dar atunci, mai adineaori ? Dece te apucase 53 5*

ash de rdu frica ?

1) Dinnuntru. Er Philolaches, care devenise nerbdtor.
2) Povestea aceasta cu stafia trebuie s fi facut o impresie adanca
asupra unui public supertitius, cum er poporul roman.
3) operi caput. In semn de mare Inchinaciune. V. Carculio,11. 38.

www.digibuc.ro

PLAVTI

156

Tr. Nu te 'ngriji de mine, Ili spun, cd de mine imi port

eu de grije. Tu, aacum o incepui, fugi, cat poti de mult i
chiamd-ti intr'ajutor pe Hercules.
Th. Hercules, te chem inteajutor (fuge).
Tr. $i eu tie astazi sd-ti dea, bdtranule, o mare nenoTocire. 0, zei nemuritori, nu md lsati, vd rog ! Ce nelegiuire 5"
mai fcui i eu pe ziva de astzi !

ACTVL AL III-lea.
Danista. Tranio. Theopropides.
Da. Mai pdatos an de dat bani cu camAt nici cd am
Altai putut vedea ca anul, ce se'ntampl sd fie. De dimineat
pand 'n noapte imi petrec vremea in for i nu-i chip sA 'mi35
sprumut la nimeni nicio lscae mcar.
Tr. (aparte). Pe Polux, acurn chiar cd m'am fript rdu de
pentru vecie ! Iat cmtarul, care a dat
.ou cari a fost rscumprat iubita *

Suntem dati de gol, dacd n'o iau eu inainte, sa nu afle Mt-au!. S-i ies in cale.
540
Dar, ce-o mai fi, de bdtranul se inapoiazd aa grbit spre
..casA ? MA tern sa nu-i fi sunat ceva pela ureche cu privire
la cele povestite. SA m duc spre el i sd-i vorbesc. Vai, cat
zn tern, nenorocitul de mine ! Nimic nu-i mai de plans ca
-ornul, care se tie cu cugetul neimpdcat, a precum m tiu
eu. La urma urmei, orice ar fi, am sd-i dau inainte cu incurcd- 545
aura : AA cere imprejurarea. (tare). Deunde vii ?
Th. M gsii cu acela, dela care am cumprat casa.
Tr. Nucumva te dadui in vorbd despre cele ce-ti spusei eu ?

Th. I-am spus totul, pe Hercle !

Tr. oparte). Vai, nenorocitul de mine ! MA tern ca toat
bundtatea de ineldtorie sd nu se fi dus pe garla I
650
Th. Ce-mi tot bolboroseti de unul singur !
Tr. Chiar nimic. Dar, ia spune-mi : $i spusu-i-ai, rogu-te ?
Th. I-am spus, iti spun, toate In ir.
I) argentum faenore (Cammerarius) : banii cu Imprumut.

www.digibuc.ro

MOSTELLAWIA

157

Tr. Si ti-a marturisit i el despre oaspete ?

Th. Ba, chiar tagduege.
Tr. Tagaduete ? *
Tr. la, gndete-te : *

*
if

*
*

and.

Astfel nu ti-as spune eu, daca mi s'ar fi mrturisit el ? Acum, ce parere ai a trebuie sa facem ?
Tr. Ce prere am eu ? Pe Hercle, ia-li un judecator, sa
va judece, dar, vezi, s'alegi pe unul, care sa ma creada pe
mine si-o sa-1 dai gata dintr'o inghititur, cum inghite vulTh.

pea para 1).

Da. Dar, iata-1 pe Tranio, robul lui Philolaches, cel care 5en.

nu-mi plte0e nici dobanda, nici din capete.2).

Th. Unde mi-te duci ?
Tr. Nu ma duc niceri. (aparte). Sunt un nenorocit, un ne-

legiuit, venit pe lume sub nite zei dumano0. Asta are sa

vina spre mine de fata cu btrnul. Cu adevrat chiar ca
sunt un nenorocit! Din amndoul partile mi-se incurc itele. 5M
Sa-i iau eu Insa fnainte.
Da. Vine el spre mine : Sunt scapat. Am ndejde de bani.
Tr. E vesel ; degeaba insa. Misargyrides 3), Ili spun multa
salutare.

Da. Si tie la fel. Ce e cu banii mei ?

Tr. Pleaca deaci, boule I Abia venii i ma i sagetai la
inima I

Da. Omul AMA nu-i sanatos la cap I

Tr. Omul a sta-i aiurit, de tot !

5700

Da. Glumele astea, d-le mai bine la o parte.

Tr. Spune atunci, ce pofteti ?
Da. Unde este Philolaches ?
Tr. Nici a se putea sa-mi vii mai la fimp potrivit In cale-mi, decum imi venii acum.

Da. Ce este ?
Tr. DA-te incoa.

57S

Da. Dece nu mi-se pltete dobnda ?

1) pirum uolpes. -- 2) sortem argenti.
3) Misargyrides: Neiubitorul de arginti. iii ironie.

www.digibuc.ro

PLAVTI

158

Tr. Te stiu c esti cu vocea tare: Nu sbiera asa.

Da. Ba, chiar c'am sa sbier, pe Herde.
Tr. Ah, fa-mi placerea.

Da. Ce placere vrei s-ti faz

Tr. Sa te (luci acasA deaici, rogu-te.
Da. SA ma duc ?
Tr. Si sa-mi vii cam pela namiaza.
688
Da. Asadar, o sa mi-se dea dobanda
Tr, 0 sa ti-se dea : Acuma, pleaca.
Da. Dece as mai lua eu drumul din nou incoa, s m
ostenesc degeaba, sau sa-mi pierd vremea ? Ce-ar fi, dac
sta eu mai bine aici pnala amiaza ?
Tr. Mai bine du-te acasa, ti-o spun serios, pe Hercle,
tu numai
*
do bAnda
*
Da. Dece nu-mi platiti dobanda Ce va sa zica asta ? 585
Tr. Ei, pe Hercle, fireste c tu
mai bine insa, du-te,
-asculta-ma pe mine.
Da. Pe Hercle, chiar Cam sa-i strig numele.
Tr. Bravo, de minune ! Acum, c strigi, sa tii ca ti-ai
.c.:astigat bani I

Da. Imi cer ce e al meu. Destul m'ati tot purtat cu vorba,

n felul asta, atala amar de vreme. Daca nu va sunt pe plac,
dati-mi indarat bani i voiu pleca, Cu o vorb ca asta i v'atina
scapat de orice suparare 1).
Tr. Primeste-ti suma imprumutata 2).

Da. Ba dobanda, asta o vreau eu mai intai.

Tr. Ce spui, scarbosul scarbosilor Imi venisi sa mi-te
spargi aici ? Multumeste-te cu ce ai in mana 3). Nll-ti da, nu-ti
datoreaza ?
Da. Nu-mi datoreazA
Tr. Nici cat un varf de cutit 4), n'o sa-ti iei. Au, nu te temi 59s

sd fuga afar din oras, din pricina dobinzilor tale, daca

suma imprumutata nu vrei s i-o primesti ?
2) sortem accipe. 3) agas quod in manumst.
1) responsiones.
4) nec frit quidem.

www.digibuc.ro

MOSTELLARIA

159

Da. Dar eu nu cer capitalul : Dobanda aceea, asta sd mi-se

dea mai intai.
Tr. Plicticos s nu-mi fii. N'ai sd iei, fA ce poftesti. Numai tu esti, poate, care dai bani cu imprumut !
Da Dati-mi dobanda, platiti-mi dobanda. 0 sd-mi dati far

data dobnda ? 0 sa mi-se dea dobanda ?

Tr. Dobnda in sus, dobticla in jos ! Asta chiar cd nu cos
mai stie alta poveste dect dobnda lui Cara-te dead I Nici
c'am putut vedea vreodata animal mai scrbos ca tine !
Da. Pe Polux, sa nu-ti inchipui c'o sa ma 'nspaimnti acum
cu astfel de vorbe.
Th. Afacerea asta incepe s ma nelinisteasca : cd, dei
e dela distanta, dar ma arde rau ! (tare). Ce dobnda e aia, 610
rogu-te, pe care o cere ala ?
Tr. (catre cAmbiar). Tata-st:i, iata-1 c'a sosit din straindtate,
mai acurn. El o sa-ti plateasca i dobnda i capitalul. Nu

ne'ncurca 2) treburile cu cererile tale. Crezi ca n'o sa te plteasca ?

Da. Dac mi-se d, n'am s zic nu.

Th. Ascult.

615

Tr. Ce vrei ?
Th. Cme-i ala deacolo ? Ce cere el ? Dece-mi tot pomeneste de baiatul meu Ph lolaches i ce atta galagie fata de
tine ? Ce-i datoreaza lui ?
Tr. Te rog, pe Hercle, pregateste-te s-i arunci i gura
dobitocului astuia niste bani.
Th. Sa ma pregatesc
?
620
Tr. Pregateste-te sa-1 isbesti cu banii peste gurA.
Da. Astfel de isbituri de argint le sufar usor de tot
Th. Despre ce argint e vorba ?
Tr. Este Philolaches ii datoreaz astuia un nimica tot.
Th. Si cat e de nimic nimicul asta ?
1) calidum hoc est. Calidus cald, fierbinte, dar i = iret, viclean
lucru ce nelinitete. Joc de cuvinte. 2) inconciliare. Cu acest Inteles
in Persa. V. 834.

www.digibuc.ro

PLAVTI

160

Tr. Cam patruzeci mine. SA nu-ti inchipui ch suma este

prea mare.
Da. Un nimica tot, firete.
Tr. 11 auzi ? Nu-i el, rogu-te, pe Herde, arAtarea adevA- 625
ratului cAmAtar, lifta cea mai spurcatd de oameni ?
Th. Nu de asta m ingrijesc eu, cine este el, ce fel este,
sau deunde este : Lucrul Asta vreau sA mi-1 spui, asta doresc

s'o tiu : Aud chiar si de o doband la acesti bani ?

Tr. li datoreaz peste tot patruzeci si patru mine. Spune-i no
ba-i dai, s se ducA deaci.
Th. Eu, sA-i spun cA-i dau ?
Tr. Spune-i.
Th. Eu ?
Tr. Chiar tu. Spune-i odatl, ascult-m. FAgAdueste-i, aide,
iti spun : te sfAtuesc eu.
635.
Th. RAspunde-mi : Ce-a fAcut cu bardi Astia ?

Tr. Nu sunt bani pierduti.

Th. De-i aa, platiti-i voi, dacA nu sunt bani pierduji.
Tr. Fii- tAu a cumpArat o casA.

Th. 0 casA ?

Tt. 0 cas.
Th. Bravo, Philolaches, cum imi mai calci pe urmele tatAlui tAu 9 : ai si inceput sA te-arunci in afaceri 1 Spui, tu, o

cas ?

Tr. 0 casA, iti spun. Da, stii ce casA ?

640.

Th. Deunde vrei sA stiu.

Tr. Vai I

Th. Ce este ?
Tr. Nu m 'ntreba.
Th. Si dece ?
Tr. Spilcuit, ca o oglindA 2), de-o albeatA strlucitl.
Th. Pe Hercle, bine a fAcut. Dar, cu cAt a plAtit-o ?

Tr. Cu atti talanti din cei marl, cM mine si tine. MA

drept arvun, a dat aceste patruzeci mine. Le-a imprumutat 645.
1) patrissat, dela

naTptgco.

2) speculoclaras. (speculum t clarus).

www.digibuc.ro

.161

MOSTELLARIA

dela sta, ca s le dea aceluia. Ai priceput acum ? Pentruc,

dupAce casele noastre ajunser astfel,. cum ti-a spusei, numai
deal si el a cumpArat alte case 9.
Th. Pe Hercle, bun socoteal.
650
Da. Ei, a cam venit vremea de a miaz. ,
Tr. PlAteste-1, te rog, sA nu ne mai. orpoare cu . duhoarea
lui imputit. II datoreazA patruzeci

i patrg mine, capital i

donAnd.

Da. Chiar atta e, nu cer nimic mai mull.

Tr. Pe Hercie, zau, de n'a vrea s'o vAd i p'asta, c-mi
ceri un ban mai mult.
Th. Tinere, cu mine ai deacum socoteala.
Da. Atunpi, sA-i cer dela tine ?
Th. SA-mi vii mAine, sA-i ceri.
deajuns, dacA am s-mi iau mAine banii.
Da. MA duc :
Tr. (aparte). Toti zeii i zeitele s-1 nefericeasc Inteatta e56

mi-a incurcat socotelile, cum e mai rAu. pe Polux, nu-i soiu

de oameni mai scArboi, nici mai lipsiti 2) de pinste, ca neamul Asta cAmAtAresc 3).

Th.Si'n ce parte a oraului a cumpArat fii-meu casele astea ?

Tr. Acuma chiar cA m'am dus pe copcA J

669
Th. Ai s-mi sptii ce te intreb ?
Tr. Am sa-li spun. I.Jrnblu Ins sA-mi aduc aminte nurnele
proprietarului.

Th. Aide, aduti-1 atunci aminte.

Tr. (aparte). Ce s mA fac acum, decAt cA dela vecinul asta
dealAturi 4)

s spun cA fii-su ar tj cumparat

casele ? Am auzit j eu, pe Hercle, cA minciuna pe negAndite 665

e cea mai nimerit. Orice te 'nvat zeii, se cade s'o spui i tu.
Th. Ei, aAdar ? Ti l-ai amintit acum ?
dela vepe tine ins mai degrabA
Tr. TrAsni-l-ar zeii
cinul Asta dealdturi a cumprat fii-tAu casele astea 5).
1) Sgornitura e ingenioash, neprevhzuth, nepregatith 1 rnainainte,
...a0cum.e obicein (comparh de pildh Miles Oloriosus).
2) nec mina'. 3) danisticum, dela 8avemtx66.
4) in uicinum... eas emisse.-- 5) de uicino emit.

www.digibuc.ro

11

PLAVTI

162

Th. Serios ?

Tr. Dacl ti-i aminte s-i intorci banii inapoi, atunci e lucru serios, dac n'ai acest gAnd, atunci cumprtura nu-i serioas.

Th. N'au prea fost alese la bund pozitie.

Tr. Ba, la cea mai bun.

Th. Pe Hercle, doresc s le cercetez si eu casele astea.
675
SA batem la use. Cheam pe cinevA incoa, afar, Tranio.
Tr. (aparte). lat-md, chiar c m'am dus pe copc ! Acum
nu mai stiu ce s mai spun. Valurile ma isbesc iars din nou
de aceea stAncA de piatra.
Th. Ei, acum ?
Tr. (aparte). Pe Herde, de stiu eu ce am sd m fac ! Sunt
strAns rau cu usa.
pe cinevA afard si roag-1 s ne caTh. Cheam repede
690
Iduzeasc prin cas.
Tr. Ei, dar aici sunt si femei : S vedem mai intAi, dacl
ele vor, sau nu.
Th. Ce spui e drept si adevrat. Du-te de ia intelegere si

roag-le. In rstimpul Asta, eu am s te-astept aici afarA,

pndce te inapoiezi.
Tr. (aparte). Zeii

i zeitele, cu totii, s te piard cu totul,

batrAnule ! CA prea ru imi incurci in toate chipurile socotesgs

file mele !

Bravo ! La timp iatA-1 si pe stpanul casei, pe Simo, ca-mi

iese Incoa afar ! Am s m dau ad, laoparte, OM am sA-mi

diem in ininte sfatul senatului meu. Si la urm am s-i ies

in cafe, and am s gsesc ce trebuie sA fac.

Traftio. Theopropides.
S1.9. Cat ,tin anu, nu ma ,simtii mai bine acasd si nici 696
s n fi inveselit mai mult mncarea I Imi dete nevasta un
prAnz grozav de bun 1 5i-acum rn pofteste sd merg 'la culcare : nici gnd de *ceva. Nu-mi f bnueala zadarnica, pe1) AI treilea canticum. vers. 690-747.

www.digibuc.ro

IlOSTELLARIA

163

clatce vazui c mi-se d o mas mai bun ca deobiceiu : VoiPos

mAtua s m'atragA spre culcu. Nu-i bun somnul dupl masA 2).
DA-I incolo ! MA strecorai i eu, pe nesimtite, afar din cas.

MAtu5a, tiu, c'a dat boala in ea, in casa.

Tr. (aparte). In seara asta are s-i fie bine de tot unchia: Pentrucd i cina i culcarea, o s-i fie cu noduri I
SI. De stau, s ni gndesc mai mult in sufletul meu :

are parte de un somn ca lurnea cel care are o nevast

zestre i pedeasupra mai e i btrn : Pentru asemenea oameni, a merge la culcare, e boal curata; deaceea i eu acum
m'am hotrit s mA duc deaci mai bine In for, deat sA merg
la culcare, In casA.
Pe Polux, nu tiu ce fel sunt ale voastre 2), a mea o stilt

prea bine, atu-i de artgoas cu mine i at are s-mi mai

tie i mai mult decum a fost, dui:4 Intmplarea asta.
7101
Tr. (aparte). Plecarea asta a ta deacas, unchiasule, o sa
ti-se intoara pe dos 3) i vina n'ai s'o dai pe seama zeilor ;
pentrua tu insu(i, pe drept i dui:4 toate legit% .0 sA dai tot
tu singur vina pe tine.
Acuma e momentul s ma duc spre el, sa-i vorbesc.
la mn ! Am gsit cu ce sl-I pAcAlesc pe unchia, InelAto- 71s
ria, prin care s pot alunga departe de mine durerea. SA
Zeii sA te ail3A In cea mai bun a lor paz, Simo.
Si. SA fii sntos, Tranio.
Tr. Cu sntatea cum stai ?
Si. Nu m plng. Ce fad ?
Tr. Tin mna unui om de prea multA omenie.
7201
Si. CA mA lauzi, te porti ca un prieten.
Tr. 0 meriti.
SI. Fire5te. Ins eu, pe Hercle, nu tin maim unui rob de
isprav.
Th. Ei, pu5lamao, vino Inapoi, la mine.
Tr. Acum am s fiu, acolo.
SI. Ei, acurn ? Pecnd ?
1) non bonust somnu ' de prandio.
3) abitus tuo ' tibe fecerlt male.

2) Catre public.

www.digibuc.ro

PLAVTI

164

Tr. Ce este ?
Si. Ce se cam obisnueVe s se petreacd ad, induntru.
Tr. Ce vrei s spui ?
SI. *hi tu cam ce vreau s spun, Bine faceti.
*
*
* urmezi pilda altora.
Viata ctu-i de scurt, la gndete-te.
Tr. Ce ? Ei,

abik aeum pricepui c vrei s spui despre isprvile noastre deaci.

Si. Pe Herde, plcut v duceti viala, ascum se si cade,

cu vin i cu mncare, cu peste ales, voi titi cum s triti. 73$3

Tr. Asa chiar c ne f viata de pndaci : Dead' insd

toate aceste buntAti ne-au sburatr Simo.

Si. Ce fel ?
Tr. Ag ne-am prpdit cu totii, Simo.
Si. Ce spui ? Cnd pn astdzi v'au mers toate din plin?
Tr. C'a fost as, cum zici, nu spun altfel. Firete c'am 735

dus o viat pe cinste, aacum ne-a fost voia.

Dar astzi, Simo, a ne-a prsit vntul corabia
Si. Ce este ? Ce fel ?
Tr. Cum-i mai rdu.

Si. 0 corabie, care fusese adus la loc sigur, pe uscat !

Tr. V ai I

Si. Ce este ?
Tr. M'am omorit, nefericit de mine !
SI. Ce fel ?

Tr. Pentruc a venit o alt corabie, care umbld s ne

740
spargd invelisul cordbiei noastre.
Si. Ili vreau binele, asacum ti-I vrei si tu, Tranio. Dar, des-

pre ce e vorba ?
Tr. Sa-ti spun. Stapanu-a venit din strindtate 1).
Si. Atunci *
* iti sund a bine, mai intai incdtqarea in fiare 2), apoi spnzuratoarea pe cruce.
Tr. Pe-ai tdi genunchi, te rog, WI nu-i sufli unchiaului
nicio vorbd.

Si. Dela mine n'o sd afle; teamA sA n'ai.

1) eru' peregre uenit. 2) ind ' ferriterium.

www.digibuc.ro

MOSTELLARIA

165

Tr. Patroane, te salut.

717
N'arn nevoie de asa clienti, de teapa ta 1).
Tr. Acum, pentruce m'a manat incoa, la tine, stdpanul
Si. Mai Intai rspunde-mi la ce te 'ntreb eu : Despre isprvile astea ale voastre a mirosit el cevd bdtranul ?
750)
Tr. Catus de putin.
Si. Certatu-si-a el curtiva pe fii-sdu ?
Tr. As-i de senin la suflet, cum e ziva cea senind. Asadar,
m'a trimis, sd te rog,. cu rugd mare, sd-i Ingadui sa-ti cerce-.
teze casele astea ale tale.

Si. Nu le am de vanzare.
Tr. Stiu prea bine lucrul sta. Ins, btranul vrea
facd si el in casele sale un gynaeceum 9, bi, un loc de pre- 755
tlinblare si portice 3).

SI. Ce, a cdpiat, se vede ?

Tr. SA-1i spun dece. Umbld sa-si insoare e fii-su i asta
cat de curand i pentru aceea vrea sA-si facd un gynaeceum
din not,. CA, spunea el, nu stiu ce arhitect i-ar fi lAudat ca- 7so
sele astea, ca pe-o cladire, nespus de bine construita 4). $i

deaceea vrea si el sd-si ia din ele un model, afard numai

dacd tu nu vrei. Si asta, cu atat mai mult vrea el sd si-le aibd
drept model, cu cat i s'a spus.si lui ca te bucuri de o umbra
placuta, in timpul verii, pe arsita soarelui i asta toat ziva. 765
Si. As, deunde, pe Polux I Cand umbra e pretutindeni,
aici, la noi, soarele dogore de dimineatd 5i pana 'n seard : Ne
pandeste la use ca tin adevArat cAmdtar i nu-i chip sd pot
avea $i eu parte de cevd umbrd aici la mine, decal poate in
fundul putului, sd fie asaceva.
Tr. Ce ? E poate vreuna a unei Sarsine, dacd Umbrd nu ai 5). 77T
1) Aci sfarseste canticum. Deacum se scbimba metruf (in iambi senarii), pentruca si sentimentele erau altele. Se potoliserd i acum se
venia la lucruri mai serioase. Urnteazd partea rostitd (dIverbiturt), dela
v. 747-782. 2) gynaeceum. Partea din casa greceasca, in care erau
oclaile rezervate femeilor.
3) Defaliu pretios cu privire la locuint.
4) insanum bene. 5) si Umbram non babes. Joc de cuvinte. Unt.
bra = umbra, dar si Umbria, patria lui Plautus. Sarsina
oras iri Umbria; iar Sarsinatis locuitor (in cazul de fata : femeie) din Sarsina.

www.digibuc.ro

IPLAVTI

166

Plicticos sa nu-mi fu. E as, precum Ili spun eu.

Tr. Dar totus vrea sa le va
Si. SA le vada, daca as i-e lui placerea. Va gsi cev,

care sa-i fie pe plac, n'are cleat sa-si faca si el la fel.

Tr. SA m due, s-1 chem incoa ?
SI. Du-te i cheam4-1.
Tr. Se spune c Ale xandru Cel Mare si Agathocles -?) au 775
savrsit amndoi minunatii mari : Ce va fi de mine, cel de al
treilea, care singur infptuesc asa neperitoare lucruri mari
Asta poart disagii magarului, la fel cum ii poart i celalalt

=chin. Mi-am Molt o meserie nou si care nu-i rea : De

ipild, catrgii au magari cu disagii pe ei, iar eu mi-am oaTmenii cu disagii pe ei. Avia duc mult la povar : Orict i-ai
Incarca, ei o duc.
Acum 3), nu stiu, sa-1 chem ? Ma duc spre el,
Ei, Theopropides I

Th. Ei, cine m strig ?

Tr. Robul 4) cel mai de credinta stapnului.
Th. Deunde-mi vii ?
Tr. Pentruce m'ai mnat, ti-aduc ruga 'mplinit.
Th. Dece mi-ai zbovit atta, rogu-te, acolo ?

Tr. Batrntil nu avea timp de askeva ; 1-arn adastat i eu.

Th. Aceeas boala din trecut, sa-mi fii incet la treaba.

Tr. Ei, de-ai vrea, te-ai gndi la vorba asta : A ; G

sufla si a sorbi totdeodata, nu-i treab as usoara 5).
Nu putui sa fiu in acelas timp i aici i acolo.

Th. Si acum?
Tr. Vezi-o, cerceteaza-o, cum ai plcere.
Th. Aide, mergi, condu-m.
1) hotnimem.-2) Agathocles. Agathocles, tiran al Syracuzei (361-289

.2. Cr.). Rezulta dead ca el .era mort la data reprezentarii originaltflui

grec. Deci piesa greceasca n'a putut fi reprezentata decht dupa auul
289.
3) Sentimentele se schimb. Tranio devine un altul. Urmeaza
tut nou canticum, al 4-lea, pAnala v. 802, in Bacchici tetrametri.
4) ero seruo' fidus. 5) simul flare sorberetque hau factu tattles:.

www.digibuc.ro

blOSTELLARIA

167

Tr. Au, te 'ntarziiu eu ?

Th. Cat despre mine, te urmez deaproape.
Tr. Chiar btranul, iat-1, te ateapta la intrare. "5
Dar, ce posomorit mutr mai are, cA i-a vandut
casele 1

Th. Si cam ce vrea, la urma urmei ?

Tr. Se roag sA 'nduplec pe Philolaches, sA i-se
dea casa indrt.
Th. Nu sunt de acela gad. Fiecare cu norocul sAu,

la smnat. De ne-ar fi fost vanzarea rea, nouA

nu ne-ar fi ing duit sd-i dm indrt casele. Cc Soo
bruma de catig avem, se cade s-I linem pentru
noi. Omul nu trebuie sA fie prea larg la inimA e
Tr. Pe Hercle, mA 'ntarzii e Urmeaza-m indat.
Th. Bine.

Imi dau silinta asta.

Tr. Btranul, iat-1 colo. Ei, ti-am adus omul.
SO). MA bucur, Theopropides, c'ai venit sntos de prin gas
strAinAtate.

Th. Zeii sA te aibA in sfanta lor pazA 1

St. Mi s'a spus cA vrei s cercetezi casele astea.

Th. Numai de nu-ti a fi peste man 2).
SI. Ba, mi-e chiar la indeman 2). Du-te inAuntru 0 vezi-le.
Th. Dar femeile
SI. N'ai sA te 'ngrijeti de nido femeie. PreumbIA-te prin
toat casa, dupA plAcere, cai la tine.

Th. cai la tine"?

Tr. Ah, firege-te sA-i mai arunci acum, la suparare, precum cA ti-a vandut casele 1 Nu-I vezi pe unchia ce posomo-

rit e la fat ?
Th. Il vd.
Tr. Prinurmare, sA nu te vadA cA-i rizi in fat, ori ti-ar
face cumva plAcere ; s nu aduci vorba cA le-ai cumpArat.
1) Aci, inceteazA canticum, care se transformA in reoltativ, in me
tru ttochaici septenarit, pAnAla v. 857.
2) incommodum.... commodum. Jot de cuvinte.

www.digibuc.ro

no

PLAVT1

16g

Th. Pricep. Si sfatuirea ti-o gasesc la locul ei, cum te gasesc si pe tine orn de inim. (cdtre Simo). AsAdar.
St. Poti sa intri ibauntru i cerceteaza casa pe indelete, 814
dupa placere.
Th. Vad ca te porti bine i cu Ingduint.

Si. Pe Polux, vreau sa-ti implinesc voia. Vrei poate pe

dneva, sa te caluzeasca ?
Th. Fugi deacolo cu cluza asta 1), nu-mi place. Oricum
ar fi, mai bine s ma rtacesc singur prin cast deal sa ma
duc altul de mana 2).
Tr. Vezi Vestibulul 'asta dela intrare i locul de preumblare 3), cunt re gasesti ?
Th. Pe Polbx, luminoase, pe cinste.
Tr. Aide, priveSte stalpii, ce fel -sunt, cata trainicie, cat
grosime !

Th. Nu-mi amintesc sa fi vazut stalpi marl frUmosi.

Si. Pe Polux, cu frumdase parale i-am fost cumparat i 820
eu odinioar.
Tr. Il auzi ? i-am fost", zice el ? Abia
rtiai poate
astampara lacrimile, s pare.
Th. Cu cat
fost cumparat
Si. Am dat trei mine pentru amandoi, in afara de adusul lor.

Th. Pe Hercle, dr sunt mutt mai prejos, decum li crezui

eu la prima ochire.
Tr. Dece ?
Th. Pentruca, pe Polux, pe catesi doi ii macina crii, chiar 825
dela inima 4).

Tr. Se vede c'au fost taiati ne la vremea for, asta li-e

boala, bar si asa i acum inc sunt destul de buni 5), daca
s'ar acoped cu smoal ; lucrtura lor ins nu pare sA fie 'opera
1) fiercluctorem.
2) perductet. Perclucto
a duce pe eineva de
mn, a-t calnzi, deunde : perductor = calluzitor, caluza. Dead a
rivat alt Inteles : A duce pe cinev de nas, a-I inel, ademeni. (V. si
v. 846). Joe de cuvinte. 3) antbulacrum. Probabil peristilul, cu coloanele i gradina interioar, cari se zriau In fund.
4 ) ambo ab infumo Wines secat. 5) sati ' boni.

www.digibuc.ro

MOSTELLARIA

169

vreunui barbar, manctor de terciu

Vezi-le incheettlia

Th. 0 vd.
Tr. Priveste cu ce mestrie

dorm somnul.
83a

Th. Dorm ?

Tr. Asta cum se Imbin una cu alta", vrusei s sOun.

Ai inteles acum ?

Th. Orice lucru, cu cat If privesc mi Mutt, cu atat fmi

place si mai mult 2).

Tr. Vezi tu pictura aceea, in care o cioara i bate joc de

doi vulturi ?'
Th. Pe Polux, n'o vd.
Tr. Dar eu o vad. De pild, intre cei doi vulturi st cioara ;
ea plesche cu ciocul pe cei doi vulturi, unul cafe unul. Rogu-te,
ia priveste incoa, la mine, s poti vedea cioara. 0 vezi acum ?3
Th. Zti, de vAd eu vreo cioar acolo 8).
Tr. Atunci, dac nu vrei s vezi cidarao uit-te inteacola
spre voi, c poate ai s poti vedea vulttirii.
Th. Ca s sfarsim vorba, nu vAd aci nicio pasre jugrvit.
Tr. Aide, s'o lasam incurcat, Ili cred : Varsta It impiedea
840
vederea.
Th. Toate, pe cat le pot si eu vedea, imi plac cu toate la
nebunie, fireste.
Insfarsit, merit osteneala s psim mai departe 4).
Th. Pe Polux, bine ne 'ndemni.
Si. Ei, copile 5), cluzeste-1 prin cas i prin odi. Te-as
caluzi
chiar eu, de n'as avem treaba, in for.
1) pultiphagus barbarus. Pultiphagus,' mancdtor de puls= un fel
de terciu, amestecdturd de NO, legume si bob, cif' Care Se hrtiihu
Romanii mainainte de a fi cunoscut painea ; si in urind mancarea
racului. Deci : mancarea riationalh, ca mamaliga la pram* nOstrii. Prin
barbarus, Plautus injelege pe Romani. (V. Minaria, v. 11, prologus).
2) magi' contemplo, tanto magi' placet,
3) Pentruca, in definit, nu er nicio picturd. Erd o scorniturd a lui
Tranio, ca sdii bath joc de el. Aluzille se injeleg
4) latiu'. Aceasth plimbare prin cash, strdind, in credinja cd a ta,
e cdt se poate de amusantd i creeaid situajii cu adevdrat comice.
5) Puer, rob Muhl-, din casd. 6) ductarem. Ducto : a cAlhuzi, dar

www.digibuc.ro

PLAVTI

170

Th. Da-o incolo de calauz ; nu-mi trebuie aOceva. Orice 8"

ar fi, mai bine s ma rtdcesc singur prin casa, decal sa ma
duca un altul de nas.
Si. Prin cas, am spus.
Th. AAdar, pot merge i far caluza.
Si. Cum vrei.
Th. Atunci, sa intru inauntru.
Tr. Sti, s vd, nucumva cainele 1)
Th. Du-te atunci i vezi.
Tr. Pst ! Pleac, caine Pst ! Ai sa pleci, potaie ? 0 s te
tluci deaci, s te spanzuri? Si incA-mi mai stai? St! pleaca deaci !

e a de blanda,
*
Si. Nu-i nicio primejdie. Aide
ca o mielupa. Poti sa intrii inuntru fAr fria. Eu m duc
tleaci in for.
Th. Bine faci. Umbl snatos ! Tranio, de0 nu-i de temut,

aide, vezi s ia mai bine cteaua asta dela up.

Tr. la uitte-te la ea, cat de blanda imi st acioat. Mara 855
.numai daca nu vrei sa pari plicticos i fricos.
Th, lati, iti fac pe voie. Vino aAclar dupa mine, inauntru.

Tr. Eu unul, n'am sa ma indepartez de urma pagor

ACTVL AL 1V-lea.
Phaniscvs 2).
Robii, cari nici prin gand nu se tiu vinovati cu nimic
lotus se tem de pedeaps,
aceia sunt spre folos stpanilor.
Pecand aceia, cari nu se tem de nimic, and s'au fcut 861)
vinovati de pedeapsa,
i: a duce pe cinevA de nas, a fi tras pe sloar. Theopropides il ia

in acest al doilea inteles, deaceea ii raspunde cu verbul : perducto

(quam perductet quispiam), care aci are acest inteles. Joc de cuvinte.
I) E vorba de cinele pzitor al casei, care sta la intrare. Deaci
inscriptia dela intrare : cave canem.
2) Al cincilea canticum i cel din urm (v. 858-903.) in metri foarte
variati. Scen de umpluturh, menit a implini o pauza de act. (V. Miles
Ctor V. 824.) i a da timp lui Theopropides, sa viziteze casa vecinului

www.digibuc.ro

NICISTELLARJA

171

alearga la lucruri necugetate :

Se gandesc la fuga, fug ; dar $i ei, dad sunt prini, s'aIeg

*.
cu bataia, in loc de bani albi pentru zile negre * *
* ma feresc,86uDeaceea i eu, in mintea mea *
cleat a-mi incarca spatele de rele.
Cum mi-a fost pn aci, s cade sa-mi fie si deacum incolo spatele lent i neatins de loviturile biciului. Dad am sa-i
pot porunci, o sa-mi am un bun invelis si cnd pe altii s'or siCIP
abate nenorocirea, pe mine n'are s ma plou.
Stpnul asa este, cum vor robii s fie.
Buni sunt, e si el bun ; necinstiti, e si el rat].
Depilda, acum, in casa noastr, avem attia prea stricati,
875risipitori al banului strns cu truda, cu spatele
numai rani.
De li-se spune s vina in calea stpnului :
Nu merg, nu-mi mai bate capul 1) I

$tiu eu dece te zoresti : Te mn gandul intr'alt loc. Pe

Hercle, ti-e acum aminte sA mergi, aiurea, sa pasti iarb, catrule" I Pentru zelul meu, cu asa vorbe ma alesei la urma.
Iesii afar. $i din attia robi, numai eu singur alerg in calea sse.
stapanului. A doua zi dimineata, cnd stpanul va afla-o,
!Wine o sa-i pedepseasc cu lovituri de piele de bou.

$i la urma urmei, la ce m'as ingriji eu mai mult de spatele lor decal de al meu I Ei au s fie cei cu urmele de biciu
pe spate 2), mai mull decdt a fi eu lovit cu fringhia.

Pinacivm. Phaniscvs.
Pi. Stai, mi-te-opreste-acolo,
Ei, Phaniscus I

Rb5.

0 sa mi-te uiti incoa?

Pha. Plicticos chiar sa nu-mi fii.
Pi. Vezi, maimuta, cum se umfl !
1) molestu ' ne sis.
2) bucaedae (dela bos
caedo). Bucaeda,.
sclav biciuit cu biciul aout din piele de bou.
3) Idei cam la fel le are i un alt rob, in Aulularia (v. 590-603..

www.digibuc.ro

172

s34.A-,Vv1

Ai sA stai, sau nu, acolo,

Parasit nerusinat ?
: Orisiunde poti fi dus
Pha. Parasit ? Pi. De vrei s'o
c'o bucAticA de paine.
Pha. AsA mi-s si-mi place mie. Grija mea dece mi-o porti ?
Pi. FiindcA te-a'ndragit stapAnu, mi-ai ajuns nesuferit.
Ochii, zAu, chiar cA mA dor ! Pi. Dece ? Pha. Fumul 89.
nu-1 pot suferi.
Pi. TacA-ti floanca, mestere, fabricant de bani de plumb.
Pita. N'ai sA poti sA mA silesti, vorbe-urite ca s-ti spun.
895
1Doar mA she el stAtAnu. Pi. lsi cunoaste el salteaua
Pha. Daa-ai fi pe nebAute 2), n'ai spune la mAgArii.

Eu sA-ti fac tie pe voie, iar tu mie chiar deloc ?

TicAlosule, mai bine, ai si tu sA luam stApanul 3).

Pha, Zu, pe Hercle, chiar te rog, sA ma ierti cu vorbe

d'astea.
latA, c'am sA-ti fac pe voie si-am sA bat acum la use.
Ei, e cinevA aci, care sA-si apere usa
pee
De ocara, ce li-o fac ? Imi deschide careva ?
Niciun cm, debunseamA, sA-mi iasA incoa Altfel, cum li-,e
firea, cu toti, oameni de nimica.far
Deaceea i. mai mull, am sa-mi fiu cu ochii 'n patru 4),
SA nu vinA-afar vreunu, sA mA mngae-urlt,

PheoinoPides. Tra`nio.
7'i. (iesind din casa vecina 5). Ei, cuttl-a pArut cumprAtura ?

Th. Foarte, foarte inantat !

Tr. Par ele sa fi fost dumphrate aea Scurnp ?
905
Th. Pe Polux, pe cAt stiu, nicAeri ii nil s'a 'nlmplat sA
-vAd case cumpArate mat pri nirhic, ca Astea I

Tr. Si-ti pfac, ai?

1) suam culcituram. Compara, Persa, v. 280-295. 2) si sobriu ' sis.
3) ito aduorsus. Callidamates, care spusese sa vin sa,1 ia (v. 313).
4) eo magi' canto est opts' ne. 5) Acum metrul se schimba. Can

ticurn e iblocuit cu recitativ (trochaici septenarii), v. 904-992.

www.digibuc.ro

NIOSTELLARIA

1-73

Th."Md fflai intrebi dacA imi plac ? Ba, pe Hereto, chiar

cl-mi plac.
Tr. Dar odile femeilor ? Dar porticele ?
Th. Nespus de bune. Nid prin cldirile publice nu cred sa
rinari ca acestea.
fie vreunele
Tr. PentrucA eu insumi cu Philolaches am msurat toate 910
porticele deprin cldirile publice.

Th. $i ce-a ieit?

Tr. C dintre toate acestea sunt cu mult cele mai lungi.
Th. 0, zei nemuritori, frumoas lovitur ! Pe Herde, de
mi-ar da acum pe ele sase talanti din cei mari, bani pesin
si incA nu i-as primi in ruptu capului.
Tr. Pe Hercle, chiar de ti-ar fi tie aminte sA-i primesti
eu tot nu te-as lAsa in ruptu capului.
Th. Cu targul sta, ne-am intrebuintat bine banii nostri. 915
Tr. Mrturiseste-o cinstit cA totul s'a fcut cu sfatul si din
indemnul meu. Eu I-am indemnat sA ia cu imprumut banii defa
cAinAtar, pe cari
dat acestuia, drept arvun.
Th. Ai mAntuit intreaga corabie 9. AsAdar ii mai.datorAm
Astuia optzeci mine 2).
Tr. Niciun ban mai mull:

Th. Astzi o s-si i primeasa baniii.

Tr. Chiar as i trebuie, sA n'aib el ce spune 3). Sau, numr-mi-i mie, ca eu apoi sA-i numr aceluia.
Th. Numai sa nu m'aleg cu vreo inselAtorie, dacA ti
incredinta tie.

Tr. S am eu atAta minte sA te insel;in chipul Asta, eu

vorba, ori cu fapta ?
Th. D'apoi i eu sA n'am minte sA nu ml stiu pzi de
tine, s nu-ti incredintez nimic ?
Tr. Pentruc, decand robesc la tine 5), inselatu-te-am eu 92F.
vreodat cu cevA ?
seruauisti omnem ratem: Ai dus corabia la mal, ai mantuit incdrcatura. Dead : ai facut o band afacere. 2). In total 120 mine, o
-mink = 97 fcs. Deci: 11640 fcs. 3) ne qua caussa supsiet. 4) ausim... ausim. (dela audeo), joc de cuvinte. 5) postquam tuo ' suM.

www.digibuc.ro

LAVTL

174

Th. D'apoi i eu m'am tot ferit intruna : multumit zeilor

i priceperii mele I Daca m pot pzi de tine cesice, asta-i
orlestul intelepciune 1).

Tr. Zic si eu la fel cu tine.

Th. Acuma, du-te la tara ; spune-i lui fii-meu c'am sosit.
Tr. Am s fac, precum imi spui.
Th. Spune-i s vin degraba catre oras, cu tine impreuna.232
Tr. Bine.
Acum, o s ma 'nfurisez prin dos la cheflii nostril, sa le
spun cat de linistite stau lucrurile si ce fel am putut indeprta
deaici pe unchias.

Phaniscvs. Theopropides. Pinacivm.

Pha. Aici, nici sgomotul conmesenilor, ca altdata, nu-1 mai
aud, cum nici flautistul cantand, sau vreo altA suflare de orn.
Th. Ce-o mai fi i asta ? Ce mi-or fi autand oamenii aceia
la casa mea ? Ce vor ? Dece s'or fi uitand induntru ?
Pita. Sa incep iar sa bat la use 2). Ei, deschide, ei, Tranio,
o sa deschizi odata ?
Th. Ce comedie-o mai fi i asta ?
Pita. Deschizi oclat ? Venim in calea lui Callidamates.
Ei, tinerilor, ce-mi lucrati acolo ? Dece sfrimati usile

astea?
Pl. Ei, batranule, ce te amesteci, unde nu-li fierbe oala ?s4r,
Ce m'amestec eu ?

Afar numai dac n-ei fi vreun nou praefectus, care

s te ingrijeti de treburile altora, sa cercetezi, s vezi, sa auzi.
Th. Numai sunt casele astea 3), unde stati voi.
Pi. Ce spui ? Ce, ei-a vndut Philolaches casele ? Sau unchiasul asta umbla s ne lege la gard ?
94S
Th. Spun adevarat. Dar voi, ce-mi invartiti peaci ?
Pha. S-ti spun. Stpanul nostru chefueste ad.
Th. Stpnul vostru chefueste aci ?
1) Biae inteles, cum se stie pazi si in cazul de fata
2) In acest timp cei doi robi statusera laoparte, linititi, neobser
vati de batrn. 3) sub Inteles : meae sant, ate mele.

www.digibuc.ro

MOSTELLARM

175

Pha. Precum spun.

Th. Tinere, esti tare posnas !
Pi. $i noi am venit sA-I luAm.
Th. Pe cine ?
Pi. Pe stpanul nostru. Rogu-te, de cateori sA 0-se tot
,
spun ?
Th. Tinere, aici nu locueste nimeni. Te vAd doar d esti
copil cinstit.
Pha. Nu locue0e ad, in casele astea, tnrul Philolaches? 950
Th. A locuit, insA a pArasit casele a stea, e mult vreme
cleatunci.

Pho. Btranul Asta e (ignit ru de tot I Te 'nseli amarnic,

tticule, pentruc, dad n'a pArAsit casele, nici astAzi, nid
ieri, atunci stiu prea bine, cA locueste aici.
Th. Dar dacA sunt sase luni implinite, decand nicio suflare de orn numai locueste aici.
Pi. Visezi.
Th. Eu ?

255.

Pl. Tu !
Th. Tu, plicticos sA nu-mi fii I DA-mi pace, sA pot vorbi
cu biatu Asta. Nimeni nu locueste.
Pha. Ba bine cA nu! Locueste, pentrud ieri, alalteri, a

patra, a cincea, a asea zi i a mai departe, dupAce taU-st u a plecat in strAinAtate, n'a fost chip sA tread nid trei
zile, sA nu se facA vreo belie aici.
Th. Ce spui ?

Pha. Nici trei zile n'a fost chip s tread si ad se mnca,

se bea, se aduceau femei desfrnate, se tocmeau cntre(e dirt
lirA, din flaut, se petrecea A la greca 1).
Th. Cine facea astea ?
Pita. Philolaches.
Th. Care Philolaches ?
Pha. Al drui tat 2) este Theopropides, pare-mi-se.
'

Th. Vai, m'am prpdit, dad Asta spune aceste lucruri

ca adevrate l SA urmez mai departe cu intrebrile ! (tare). $
I) pergraecati. 2) quoilu' pattern.
-..,

www.digibuc.ro

PLAVTI

176

spui tu ch. Philolaches sla al Mu, oricine o fi el, obinuete

s chefueasca aci, cu stapnul tau ?

Pita. A e, iti spun.

Tut, Copile, pcat de chipu-ti, cd 'ncolo eti tare prost ! 965

Vezi, s nu te-i .fi abatut cumv pela vreo carciuma

acolo s fi but ceva mai mult ca deobiceiu.
Pha. Dece ?
Th. Spun asta, s nu fii nimerit din greeald la vreo alta
cas.
Pita. Stiu unde trebuie s merg si-mi cunosc locul, unde
am venit. Philolaches aci locuqte, al crui tat este Theo- 170
propides. Care, dupace tatd-sau i-a plecat deaici, dup negustorie, a liberat o flautista.
Th. AAdar, Philolaches ?

Pita. Da, pe Philematium.

Th. Cu ct ?
Pita. Cu treizeci.
Th. Talanti ?
tv 'Al-cc5U6), mine !
Pha.
Th. A liberat-o ?
Pha. A liberat-o sntos, cu treizeci mine 2).
Spui tu c Philolaches vi-a luat o amant cu treizeci
mine ?

975
Pita. Spun.
Th. Si c pe ea a mntuit-o din robie ?
Pha. Spun.
Th. Si ca, dupa plecarea tatlui stt deaci, in tari strine,
s'a pus pe chef uri inteuna, impreun cu stpnul ttt ?
Pita. Spun.
Th. Dar ? A cumparat el casele acestea din vecintate ?
Pha. Nu spun.
Th. Si c'a dat acestuia deaci chiar patruzeci mine, sa-i fie
drept arvun ?
Pha. Nici asta nu spun.

0 ad merendam. Merenda er mncarea, care se lua dupa prni,

2) Treizeei mine = 2910 fcs.

Intre orele 4-5.

www.digibuc.ro

MOSTELLARIA

177

Th. Vai ! MA nenoroceti I

Pha. Ba, sta deaci i-a nenorocit pe tat-sAu !

980
Th. Imi vesteti lucruri adevrate !
Pha. Bine era sA fi fost neadevarate i EVi poate vreun
prieten de-al tatalui ?

Th. Vai, pe Polux, imi vorbeti de tatl aceluia, ca de

un nenorocit I
Pha. Si asta incA n'ar fi nimic, cele treizeci mine, pelng
multe alte cheltueli risipitoare, pe cari le face !
Th. Si-a nenorocit pArintele I
Pha. E aci un singur rob din cale-afar de nelegiuit, Tranio :

Asta ar fi instare s s'atinga i de obolul sfnt al lui Hercules 1). Pe Polux, mi-e mai mare milA de tata-sau, care, de-o 985

afla toate astea, cum s'au petrecut, jratecul 2) o s-i ard

nenorocitului sarmana lui inimioara.
Th. Bine inteles dacA toate astea sunt adevArate.
Pha. Ce-a cdtiga sA spun minciuni 3) ?

Ei, voi, deschide carevA up ?

Pha. Dece mai bati la uile astea, cnd nu-i nimeni inuntru ? Pare-mi- se sa se fi dus intealta parte, s isprveascA
chef ul. SA mergem acum.
Th. Tinere
Pha. Si s venirn mai trziu, sA-1 auttn. Vino incoa dupA
990

mine.
Vin.

Th. Tinere, o i
?
Pha. Pentru spatele tau, liberta tea ti-e drept haina de apArare ; pentru mine, dac n'am team de stpAn i nu mA 'ngrijesc de el, nu am cu ce-mi acoperi spatele de lovituri.

Theopropides. Simo.
Th.4). Pe Herde, m'am nefericit ! Ce mai attea vorbe ?
1) Lui Hercules i-se oferia a zecea parte din victime. V. Bacchides,
665; Trnculentus, 561.
2) Corculum carbunculus amburet.
3) Quid merear quam ob rem mentiar ?
4) Diverbium (iambi senarii). V. 993-1040.

www.digibuc.ro

12

PLAVT

178

Dupd ate mi-le auii, nu m'am fost cltorit numai pti in

Aegyptus, dar chiar pn 'n deserturile pustii, pndla capAtul
pmntului, m'am fost plimbat, a cd nu md tiu, unde mai 995
sunt acuma.

Adevrul am s mi-1 aflu acum, c iat-I pe acela, dela

care fii-meu a cumprat casele. Ce fad ?
Si. Pdsesc din for spre cas.
Th. Ce noutati mai full astzi prin for ?
Chiar c f ur.
Th. In sfrsit, ce ?
10011
Vzui un mort ducndu-1 la groapd
Th. Kam !
Si. Asta-i vestea cea nou. Vzui un mort, scotndu-1 afara

din casP. Se spunea cd pn mai adineaori fusesse in viatd.

Th. Vai de capul tau I
Si. 1mi umblii dupd vesti noi, ca unul care n'ai tri pe
lurnea asta 9 !
Th. PentrucA ieri picai si eu deprin ale tri strine.
Si. Am fost poftit in oras, sA nu te-astepti dar sA te poftesc la mine, la mas 2).

loos

Th. Pe Polux, nici cd m'am &a Id

Si. /Mine ins, de nu m'o pofti un altul mainainte, eu,
a putea, depild, lua masa la tine.
Th. Pe Polux si la asta m'am gndit tot ash de putin
1

Ins, dac nu prea eti in treburi, c1A-mi putind ascultare.

Si. Foarte bucuros.
Th. Ai prima patruzeci mine dela Philolaches, s'o stiu si eu 3) ? Joni

Nicio lscaie, peat stiu.

Th. Dar, dela robul Tranio ?
Asta si mai putin.
Th. Pe care ti le-a dat, drept arvund ?
Si. Ce, visezi ?

Th. Eu ? Poate mai degrabd tu, care, in felul Asta Ltdduind, ndjduesti sA poti strica targul fcut.
1) ut otiosus. 2) Aluzie ironied la obiceiul de a ospdta pe cel
care yenta dintr'o lungd calatorie.
3) quod sciam.

www.digibuc.ro

103 b

AIOSTELLARIA

179

SI. Ce targ ?
Th. Pe care fii-meu, in lipsa mea, l-a incheiat cu tine.
SI. Cu mine, s fi incheiat el vreun trg, ct timp tu mi-ai
lost plecat deaci ? Ce trg i 'n ce zi ?
Th. Iji datorez optzeci mine argint.
Si. De bun seam, mie unuia nu, pe Hercle I Ins, dacA
vii-te tii dator, d-i incoa. SA-li jii cuvntul dat, s nu umblii
s-ji iei cumva vorba inapoi.
Th. Firete c n'am s tagAduesc, precum cA nu m'as ti
<lator i voiu plti ; dar, i tu s nu tgAdue5ti, precum c'ai
1.132S
primit cele patruzeci mine.
Rogu-te, pe Polux, privege-m in ochi i rspunde-mi
*

mine argint.

Th. Sa-ji spun.

Si. AO, dela mine a cumpArat el casele ?
SI. Spunea cA umbli sa-ji insori Matti( i deaceea vrei sa-ji
zideVi i tu la fel, la casele tale, spunea el.

Th. Am vrut eu s zidesc ad, la mine ?

St. AA mi-a spus el mie.
Th. Vai de mine, m'am nenorocit cu totul I Nici glas nu- 'on
inui am. Vecine, sunt prpdit, s'a sfrit cu mine l
Oare Tranio sA fi fcut isprava asta?
Th. Ba, a fcut totul val vrtej. Si-a batut astzi joc de
mine, in chip ruinos.
Ce spui ?
Th. Lucrul e a, precum ji-I spun eu : M'a batjocorit assa-mi ajungA-o viaj intreag
103S
Acum te rog fierbinte, sA nu mA lai i sa-mi dai o mnI
<le ajutor.
Si. Ce vrei ?
Th. Vino cu mine, rogu-te.
Si. Fie I
1) deludificatust me in perpetuom modum.

www.digibuc.ro

PLAVII

180

Th. Si 'mprumut-mi robi i bice

Si. la-i.

Th. Cu prilejul Asta, ti-oiu povesti si eu toate, in ce chip

am fost btaia lui de foe, pe ziva deazi.

logo

ACTVL AL V-lea2).
Tranio. Theopropides.
Tr. Omul, care-a fi fAr' de curaj la strmtoare, nu pldteste nici Cat o coaje de nued 3); dar, la drept vorbind, in
ce m priveste pe mine, eu n'as sti s spun ce insemneazd
vorba asta cd omul nu plteste nici ct o coaje de nuc.
Pentruc, dupdce stpAnul md mn la tard, s-i aduc pe
fii-sdu, rnd strecurai intr'acolo, in ascuns, printr'o strAdut dos- 1045.
nicd, in grdina noastrA, prin poarta grAdinii, care dA in strd-

duld, o deschid i pe acolo imi scot afard intreage mea legiune i pe brbati i pe femei. Dupdce lira adusei din cetatea impresuratd la loc sigur cdprria mea, iau hotdrirea sA
convoc senatul, adic pe betivanii nostri. Abid cd-i stransei
105*
laolaltd, cd m i deter afarA din senat.
Cnd mA vdzui i eu constrns la singura mea chibzuire,
lac i eu ce pot, ce fac i allii, cei mai multi, cdrora li s'au
zpAcit i incurcat socotelile : Zoresc mai departe cu zdpdceala, s nu dau rgaz a-se limpezi lucrurile. Pentruc imi
dau eu prea bine seama cd nu-i chip sd mai putem tine ne105G
tiute de bdtrn lucrurile astea.

SA md grdbese, sd-i iau inainte i sd 'nchelu pace. MA

zdbovesc singur. Dar, ce s fie, de-a scrtAit usa 4) vecinului
dealAturi ? Asta e chiar stpAnul meu 5). Vreau sd-i sorb 6)
vorbirea.

Th. (catre robi). Stati acolo, in dosul usii, ca, la ceadntAi

1) La fel, In Epidicus, btrAnul Periphanes cere ajutorul lui Apoe
cides, ca sa pedepseasca pe Epidicus.
lntreg actul al cincelea e

en recitabv, In trochaici septenarii. 3) 'laud non erit.

4) fori' concrepuit. 5) eru' meus. 6) gustare sermonem uolo.

www.digibuc.ro

MOSTELLARIA

181

chemare, sa vA i repeziti afarA i repede sA-i aruncati fiarele de mnA. Am s-mi astept ad, inaintea casei, pe cei care-si bAt joc de mine, sA-mi sar i eu astAzi frumos sufletul
cu pielea lui, numai sA am eu zile.
Tr. (aparte). Afacerea s'a dat pe fatA. Ei, Tranio, acum e
acum, s te vAd ce ai sA fad I
Th. Cu pricepere i iscusintA sA mA iau cu binisorul pe-

lngA el, s-I pot prinde, cnd va veni ad. N'am sA-i arAt
as dintr' o data cursa, am sA-i arunc latul, frl s'o simt. mot
1Woiu preface a habar n'am din toate astea.
Tr. (aparte). 0, ticalos muritor ! Un altul mai invtat ca el

nu se poate gsi in toat Athena ! Imi va fi greu sA-1 pot

juca astAzi pe degete ; e tare ca piatra. SA mA duc spre el,
sA-I stag.

Th. Acum as vrea s-mi iasA el in cale.

Tr. DacA cu adevArat mA doresti, pe Polux, iat-mA aci
107s
de fatA, in fata ta 1).
Th. De minune ! Tranio, ce vesti?
Tr. Ne vin tArAnoii dela tail 2). Philolaches va s pice
el acum incoa.
Th. Pe Polux, imi vii chiar la timp. Vecinul Asta al nostru, pare-se, s-mi fie un indrsnet i un viclean.
Tr. Dece ?
Th. PentrucA spune cA nu vA recunoaste
Tr. TAgAdueste el ?
Th. Si nici cA i-ati fi dat vreodat vreo sumN de bani.

Tr. Fugi deaci I Iti bati joc de mine, nu cred sA tgdu- ioe
eascA I

Th, Dece ?

Tr. Stiu eu, iti vine tie acum a glumi. Pentrucl acela nu
poate tagAdui.
Th. Ba, pe Herde, tAgAdueste, nu glumA,

nici pomeneal sA-si fi vndut el casele astea lui Philolaches.

Tr. Ei, au tAgAdueste el si suma primit, rogu-te ?
1) adsum praesens praesenti tibi.

2) Ueniunt ruri rustici.

www.digibuc.ro

PLAVTI

182

Th. Dar, dacd se leagd sd-mi dea jurdmant, de vreau, precum cl nici casele astea nu le-a vandut, nici bani nu i s'au 11336
i s'au dat.
dat
*
*
*
*
Th. Vorba asta i-am spus-o i eu lui.
Tr. El, ce spune ?
Th. Mi s'a legat sd-mi pund la indemand toti robii sdi
spre a fi intrebati.
Tr. Fleacuri 1 Nici pomeneald sd-i dea, pe Polux.
Th. Ii dd, la sigur.
Tr. Dece nu-1 chemi la judecat.
Th. Maine. Am sd 'ncerc, a cred.
Tr. AA cred" ? Ba chiar s'o faci. DA-mi-1 Incoa pe mana
mea.

1090

Th. AAdar, (Ind a cherna oamenii incod ?

Tr. Treaba asta trebui s'o fi i fAcut-o. Sau, silete-1 sd-ti
facA proces de revendicare 1) pentru case.

Th. Ba, mai intai vreau asta, sd incep cu cercetarea robilor 2),

Tr. Pe Polux, te sfdtuesc s'o faci. In rstimpul dsta eu

am sd pun stpanire pe altarul Asta.
Th. Dece ?

Tr. Greu mai pricepi lucrurile I Fire0e, and o sd-i sileti

la mdrturisire, sd nu-si poatd afla aci vreo scdpare 3). Deaici 1096

am sd-ti dau o !nand deajutor, sd nu-ti incurce cercetarea.

Th. Scoald.

Tr. Nici gand.

Th. Nu sta pe altar, te rog.

Tr. Dece ?
Th. SA-ti spun : Pentrucd tocmai lucrul Asta il vreau i
1) mancupio poscere. Mancupium, mancipium (dela manus, capio)
el-A actiunea juridica de a pune mna, in prezenta a cinci martorl, asupra unui obiect, pentru a dobandi dreptul de propietate. Dead expresiile : mancipio dare = a vinde ; m. poscere = a revendica ; res manCIA = lucru ce ne apartie. 2) quaestioni accipere. Ouaestio er certetarea juridicl. 3) Altarele, cari se aflau pe piete, pela raspAntii,
erau, cavi templele, loc de refugiu pentru cei urmariti.

www.digibuc.ro

MOSTELLAR IA

183

eu, s se refugieze ei acolo. Lasd-i. Cu att mai upr imi va

fi s-1 osndesc la o amend in fata judectorului.
Tr. Vezi-ti mai bine de treaba '): Dece vrei s mai *pa-

1100

ceti lucrurile? Nu stii cat bucluc e s umbli prin ale judecati 2).

Th.De-i aA, da-te jos. Am ceva de sfatuit cu tine.

Tr. Dar, pot i deaci sa-ti dau sfatul meu. Am mai multe
idei, cnd stau jos. Si apoi, sftulrea are mai multa greutate,
daca porneste din locuri sfinte.
nos
Th. D-te jos, las gluma. la uit-te in ochii mei.
Tr. Ma uit.
Th. MA vezi ?

Tr. Te vd. De s' ar mai Atari Intre noi un al treilea, ar

muri de foame.
Th. Dece ?

Tr. Pentruca n'ar mai avea ce castiga. Amndoi suntem

doi piicheri, pe Hercle.
Th. M'am dus I

Tr. Ce-ti e?
Th. M'ai inelat.

Tr. Cum asta ?

Th. Mi-ai stors frumusel banii pe nas 3).
Tr. Ia vezi, chiar asa sa fie : nucumva Iti curg mucii 4)?
Th. Ba, pana. i creerii mi-ai stors din cap. Am ailat toate
blestematiile voastre, tot raul, din radcina lui. Ce zic eu, din
radacina, ba chiar cu radacina lui cu tot 5), pe Hercle.
Tr. Pe Polux, fra voia mea, nici gand s md dau astazi
prins in mna ta.
Th. Chiar acum am sa poruncesc sa-te impresoase cu foc
i vreascuri, tlharule 6).
1) Quod agas, id agas. 2 Nescis quam metuculosa res sit ire
ad iudicem. 3) probe med emunxti. Emungo = A-si sufla nasul ; i la
fig. = a insela pe cinevA. Joc de cuv.
4) num mucci fluont?
5) radicitus, exradicitus. 6) Cel care se refugi In templu, sau
pe vreun altar, cum e cazul de fats, deveni immun. Scriitorul C. Nepos ne povesteste despre Pausanias, care se refugiase in templul Minervei, ca sa scape de prigonitorii W.. (De viris ill. Pausanias, v.).

www.digibuc.ro

PLAVT1

184

Tr. Sa nu faci una ca asta, pentruca sunt mai gustos

fiert in ap, dect prajit la foc 1).
Th. Pe Polux, am sd dau o pilduire cu tine.
Tr. Iti plac, se vede, deaceea umbli sa m dai drept pilda.
Th. Vorbeste : Ce fel mi-am lasat eu biatul, cnd am plecat deaci ?
Tr. Cu picioare, cu maini, cu degete, urechi, ochi, buze.
Th. Altceva te intreb eu.
Tr. Si eu acum iti raspund tot altceva. Dar iat-1 vd pe
prietenul lui fii- tau, pasind incoa, pe Callidamates : De fag
CU el, lAmureste- te cu mine, daca vrei cev.

1116

1120

Callidamates. Theopropides. Tranio.

Ca. Dupace-mi uitai de toate, prin somn si-mi adormii
betia, Philolaches imi spuse cd tata-sau i-a sosit din straindlate i ce fel l-a pacalit, la sosire, robul ; el spune a se teme
sa s'arate in fata tatalui sdu. Deaceea dintre toll prietenii, 1126
m'a ales numai pe mine, s-i fiu mijlocitor, sa-i mijlocesc impcarea cu tata-sau 2).
Dar, iata-1 locmai la timp. Iti spun salutare i, fiindcd ai
venit sntos din strinatate, ma bucur, Theopropides. Pe ziva

de astzi o sa iei masa ad, la noi ; as sa fie.

Th. Callida mates, sa te iubeasca zeii. Despre partea mesei ins, sa ma ierti.
Ca. Dece nu vii ?
Tr. Fagadueste: Merg eu in locu-ti, daca tie nu-ti face placere.

Th. Biciuitule, iar iti bati joc de mine ?

Tr. Pentruc spun sa merg eu in locul tau ?

Th. N'ai sa mergi. Am sa te tintuesc pe cruce3), askum meriti.

Ca. Aide, lasd astea. Tu, la mine la masa

Tr. Spune c'o sA te duci. Dece taci ?
Ca. Dar tu, la ce mi-ei fi dat fuga acolo pe altar ?
Tr. Ca un mare nesocotit, cum sosi acasa, ma si umpla
1) Obrsnicie la fel, Epidicus in Epidicus, Pseudolus, in Pseudolus,
in scenele finale. 2) La fel, in Mercator, un prieten mijloceste o impdcare intre parinte si fiu. 3) ferare faxo in crucem.

www.digibuc.ro

1136

MOSTELLARIA

185

de frica. Spune acum ce am Mart. Acuma, iat un judecator,

care s ne judece pe amandoi. Aide, spune pricina.
Th. Spun cd mi-ai stricat biatul.
Tr. Ascult-m putin. Mrturisesc c s'a gresit, cd 'n lipsa
liberat iubita, c'a imprumutat bani cu camt; i banii in&
ta
astia spun c i-a cheltuit. Au, facut-a el altcum, de ce fac tinerii din cele mai deseamd familii ?
Th. Pe Herde, cu tine trebuie, s ma tin bine, ca prea-mi
esti mester la vorb.
Ca. Lasa-m sa judec eu pricina asta. DA-te jos, sa m'asez
eu in locul tu.
Th. Foarte bine. Judeca-ne tu neintelegerea.
Tr. S nu cad in vreo capcana i) I Fa sd n'am a ma teme, 114.5,
pentru mine, casicum ai fi tu in locul meu.
Th. Toate i le-as ierta, in afar de felu1.2), in care si-a
btut joc de mine.

Tr. Pe Herde, bine am facut i m bucur de ce-am facut : Cnd ai parul alb si la o varst ca a ta, se cade s fil
triai destept.

Th. Ce sa ma fac acum ?

Tr. Daca esti prieten cu Diphilus si Philemon 3), spune-le
lor in ce fel te-a tras pe sfoara robul tu : Le-ai da cele rism
rnai frumoase modele de tragere pe sloara pentru comediile lor.
Ca. Taci putin. Dd-mi i mie randul la vorba. Ascult.
Th. Ascult.

Ca. Mainainte de orisice, ma stii bun prieten cu fiul tau.

El s'a indreptat catre mine, ca lui i-e rusine sa s'arate in fata
ta, pentruca a facut cele pe care stie ca le stii. Acuma, eu
te rog, sa-i ierti prostia i avntul tineretii : E copilul tau. Tu
tii a la o vrst ca a sa se cam obisnueste, s se joace cm
astfel de jocuri 5). Orice a fcut, cu noi impreuna le-a facut :
cu totii ne-am gresit. Dobanda, suma impruinutata si tot ce
s'a cheltuit, cu rscumpararea iubitei, pe toate ti-le vom da, le-orn us,

iva pe seama rioastra, pe cheltueala noastr, nu pe a ta.

1) earn istic captio est. 2) quibu' modis. 3) Diphilus i Philemon autori greci de comedie. 4) tuo 'seruus. 5) tali ludo ludere:

www.digibuc.ro

PLAVTI

186

Th. Nu pute veni la mine un mijlocitor mai convingtor

ca tine. Nici suparat nu sunt pe el 5i nici cumvA pica nu-i
port. Ba incA, s iubeasca, sa petreac, sa faca ce-o pofti,
dar s fiu i eu acasa ; ca-i pare rAu de risipa fcuta, mi-e
nos
destul atta pedeaps.
Ca. E foarte ru5tnat.
Tr. Dupa iertarea asta, cu mine cum ramne ?
Th. Ai s fii spAnzurat i snopit in bti, mocirlo.
Tr. Chiar daca ma pocaesc i eu ?

Th. Daca mai am zile, te omor, pe Herde.

Ca. FA sa-ti fie iertciunea deplin : De hatArul meu, iar-

ta-i, te rog i lui Tranio vina asta.

Th. Orice alt lucru ai vrea, mai u5or a fi sa-1 poti dobAndi dela mine, cleat faptul de a nu-mi sara eu sufletul CLI 1")
sta, pentru faptele lui prea ticaloase 1).
Ca. Iart-1, te rog i pe el. *
Th. Nu-1 vezi ce fel imi sta, spnzuratul.
Ca. Tranio, astAmpara-te, de ai putina minte.
Th. Astmpara-te tu i nu-i mai cere lucrul Asta : Ca sa-1
pot astAmpAra, il moiu eu cu nueaua.
Tr. Nu-i nevoie.
1178
Ca. Aide-acum, lasa-te sa fii induplecat.
Th. Nu vreau, sa ma rogi.
Ca. Te rog, pe Hercle.
Th. Nu vreau, iti spun, sa ma rogi.
Ca. Te impotrive5ti degeaba. lart-i i lui o greeala ca asta,
numai asta rogu-te, fa-o pentru mine.
Tr. Dece mi-te layi a5A greu ? Cnicum mAine n'o sa fac
alta boroboata la loc ; Atunci o s te poti rsbuna, cum vrei,
de amndoua 5i de una 5i de cealalta.
1180
Ca. Indupleca-te.
Th. Aide, du-te, du-te, fAnA pedeapsa. Ei, sa-i multume5ti
Astuia.

Privitori, povestea aceasta e sfr5it; MO din palme.

1) factis pessumis pessum premam.

www.digibuc.ro

PERSA.
(OMUL DIN PERSIA).

www.digibuc.ro

PERSOANELE:
TOXILVS. SERVVS.
SAGARISTIO. SERVVS.
SATVRIO. PARASITVS.
-SOPHOCLIDISCA. ANCILLA.
LEMNISELENIS. MERETRIX.
PAEGNIVM. PVER.
CDORDALVS. LENO.

Toxilus. Rob.
Sagaristlo. Rob.
Saturlo. Pares It.
Sophoclidlsca. Servitoare.
Lemniselenis. Curtezanti.
Paegnium. Rob Betandru.
Fecioara.
Dordalus. Codoe.

Actiunea se petrece la Athena.

www.digibuc.ro

189)

PERSA.
REPREZENTATA CATRE ANUL 197 A. CR. (PH. FAB1A).

I. Nu se cunoaste originalul grec

Persa pe romAneste Persanul,

denumire imprumutatA dela numele unui personaj din piesA. Nu are prolog.

Il. Cuprinsul. Actul l-lu. In lipsa stpnului, care erh dus tocmai in
Persia, dupa negustorie, robul sAu, Toxilus, indrhgostit de o curtezanA,
care se gAsih in stAphnirea unui codos, e in cAutarea banilor, ca s'o
rAscumpere. Se adreseazA unui prieten, cerndu-i sA-I ajute.
Actul al II-lea. Toxilus, casi un thnhr de bunA familie, ii are parasitul sAu, pe Saturio, care aveh o fatA. Ca sA pAcAleascA pe codos, pun,
la cale o inselAtorie : SA infAtiseze pe fata lui Saturio, ca pe o strAinh,..
adusd de un oarecare Persan, sA o vandA pentru frumusetea ei.
Actul al Ill-lea. In rdstimp, prietenul Sagaristio ii face rost de bard,.
inselAndu-si staphnul. Toxilus ii primeste, cu gandul sA-i inapoieze, inelhnd pe codos. Facem cunostintA cu fata parasitului, o fecioarA cin-

stitA, demnA, care se revolth de cele puse la cale. Se supune inslToxilus se intelege cu codosul, sA-i aducA iubita, ca sa-i numere apoi banii.

Actul al IV-lea. Toxilus, cu ajutorul prietenului Sagaristio, imbracat

ca Persan, andu-se drept un trimis dela stAphnul din Persia, cu o scrisoare de recomandare, ca sA-si poatA vinde sclava, pAcAleste pe codos,.
care cumpArA prosteste pe fata parasitului. La urmA i face apariti&
parasitul, care-si reclamd fata i astfel codosul intelege c'a fost WAHL.
Actul al v-lee. Toxilus, in tovArAsia iubitei si a prietenului, ii sarbAtoreste isbhnda, bAthndu-si joc de codos.
III. O comedie de sclavi, in care acestia au luat locul stAphnilor._
Subject banal, cu o intriga si mai banalA un codos pAchlit cu ajutoruL
unei persoane travestite, care aduceh o scrisoare plAsmuitA. Ashceva
Plautus e mai utilizat si in alte comedii (Bacchides, Curculio. Epidicus
Pseudolus, Trinummus). Sfhrsitul la fel, casi intr'o alta comedie, in Stichus : sclavi cari petrec i joacA pe scenA. AfarA de unele dialoguri viE
(scena, v. 183-250 ; 273-300), incolo nimic deosebit. Adesea, piesa semArgineste la glume i atitudini upare (v. 182-250, 273-300), menite a,
nlocui o actiune, care lipseste.
IV. Eroli. In lumea de stricati, o singurA figura simpaticA fiica pa1) Se crede cti originalul grec fAcea parte din comedia de mijloc, scris pe vremess
lui Demosthenes. (Frid. Hueffner),

www.digibuc.ro

3190

Tasitului Safurio. In felul, in care vorbeste i I-se impotriveste Orintelui MI, are ceva din demnitatea i energia romana. E o a doua Alcumena, din Amphitruo, ori Clevstrata, din Casino.
V. Morala. Niciuna. AducAnd pe scena sclavi stricati, poate cd Plautus

a voit s pund sub ochii contimporanilor sAi imagina unei societati grecesti, intrat In descompunere.
VI. Caracteristice. 1) Exemplu de transformare a unei teme banale
a unei comedii grecesti, in pies muzicall si de petrecere. Un exemplu
ia fel am avut cu Casina. 2) rolul important dat unei fecioare, de oameni liberi si care e adus pe scena. E o inovatie, pentrucd deobiceiu
fetele nu apar in scend. SA fie o inovatie a lui Plautus ? 3) ideile frumoase ale fetei despre virtute i demnitate, despre bunul nume, pe care
trebuie sd-I aibd o fatd sdracd, daca vrea s se mrite, deoarece cele
bogate se pot mrita cu parale" : sutele meiritd slutele (v. 387). 4) obiceiuri la mese (v. 760-777. La fel in Stichus). 5) scena de mimic/ a celor
doi sclavi, dela v. 842-856 si cari imita Staticuli, joc de mimica, plin
de gesturi i caraghiosMcuri (v. nota dela v. 826).
VII. Ca parte muxicalci, foarte caracteristicd : Dona acte in
fintAiul i ultimul, cari incadreazd piesa. Are sase canticum: 1) Scena
hntia din actul intdi ; 2) un solo al sclavei Sophoclidisca, urmat de un
(duo cu Lemniselenis, v. 168-182 ; solo al lui Sagaristio, v. 251-278;
-4) duo, v. 474-500 ; 5) in actul al V-lea, cloud canticum : 753-776 si
777-856.
Ne Infatiseaza urmdtoarele particularitti : 1) Comedia incepe si se
sfarseste in cntece. Cas1 in Casina i In comedia de fatA, ultimul act
un intreg canticum ; 2) uneori canticum se transforma pentru un mo-

ment in recitativ. (Canticum, v. 251-279, e transformat in recitativ,

257-267 ; 3) scrisoarea plAsmuita a stpAnului lui Toxilus e child de
Dordalus in iambi senarii, in mijlocul unei scene de cantece (canticum
i recitativ). Aceste schimbri, in cuprinsul unei scene, ne dau msura
sA putem vedea mai bine silinta poetului de a stabili o cAt mai strnsa
legaturd intre muzica si sentiment.
Toate aceste variatii de metru ii dau piesei un ton muzical, vesel
distractiv. Piesa se sfarseste in cdtece i veselie, casi Casina, Psewdolus i Stichus.
VIII. Nu cunoastem nicio imitatie moderna.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL PIESEI. I.
Plecndu-i stapnul, Toxilus isi cumpar dragostea, cu bani
i se ingrijeste ca codosul sa-i libereze iubita din robie. Pe
o fecioara, care ar fi fost rapit cu forta de un pirat it incleamn pe codos s'o cumpere : Ea e fiica parasitului sau,

travestit.

Si astfel, chefuind la masa, isi bate joc de Dordalus, clzut in cursa.

ACTVL 1-iu.
Toxilvs. Sagaristio.
To. 1). Cel care, pentru intia oara, indragostindu-se, srac
fiind, a pornit pe calea Amorului, a intrecut cu amrciunile
sale chiar si amrciunile lui Hercules. Pentruca m'as rasboi
mai bucuros cu un leu, cu un balaur, un cerb, un mistret din
Aetolia, cu paserile Stymphalice 2), cu Antaenus 2), dect cu

zeul Amorului.

Asa am ajuns de nenorocit tot cautnd intr'una bani sYniprumut ; si oriunde ma indrept cu ruga, n'au alta vorba, sa-mi

spun, dect ca parale nu-s".

Sag. Robul, care vrea s-si slujeasca cinstit stapanul, pe
Polux, trebuie sa-si vre in suflet attea si-attea lucruri, pe
cari le stie el ca-i plac stpnului, de este el de fata, sau nu.
Eu unul, nici cu plcere nu-i slujesc, nici pe gust nu-i It*
sunt stptmlui indeajuns 4), cu toate acestea, intocmai ca oIn vers acrostih. Al doilea cuprins. (argumentum) este in fragmente,

cari nu se pot traduce.

1) Primul canticum v. 1-53. 2) Niste paseri legendare, hidoase.
i de pradli, cu aripi de aram, cari traiau In jurul unui lac din Arcadia
i atacau oamenii. Full omorite la urrn de Hercules. 3) Antaenus,
urias, care a fost omorlt de Hercules. 4) sati ' sum.

www.digibuc.ro

PLAVT

192

mul bolnav la ochi, stApAne-meu, nuii poate totu astmpa

mAna 1), fArA a nu-mi da mie poruncile sale, WA a null pune
In mine nAdejdea treburilor sale.
To. Cine sA fie acela deacolo, care mi-se nAzArete in fatA ?

Sag. Cine sA fie acesta, care-mi stA aA. inainte ?

To. Pare sA-i semene lui Sagaristio.
Sag. Este Toxilus, prietenul meu.

To. El e, cu sigurant.
Sag. Pare-mi-se cA el este.
To. SA mA duc spre el.
Sag. SA merg i eu spre el.
To. 0, Sagaristio, zeii sA te iubeascA !

15

Sag. 0, Toxilus, zeii ti-or da, ce doreVi.

Cu snAtatea cum stai ?
To. Cum pot i eu I Sag. Cum mai petreci ?
To. Cum se petrece 2)1
Sag. Si cel putin eti multumit ?
To. DacA mi-se'ntAmplA ce doresc eu, prea multumit atunci.

Sag. Prea prostete 3) tii sA te foloseti de prieteni.

To. Dece ?
Sag. Se cade sA te indrepti cu gAndul spre ei.
To. Eu unul te credeam chiar mort de-abinelea, deaceea
20
am te mai vizitam.
Sag. Afacerile, pe Polux.
To. Industria fierului 4), poate ?
Sag. Mai bine de-un an, decAnd fusei ferecat la moarA,
ca un adevArat tribun peste nuele.
To. MilitAria asta e o boalA cam veche la tine.
Sag. 51, cu snAtatea, te-ai impAcat inteuna ?
To. Nu prea.
Sag. Pe Polux, pari chiar gAlbenejos.
To. M'am fost rAnit inteo lupt cu Venus : Cupido mi-a
strApuns inima cu o sAgeat.
1) eru' meus manum apstinere. 2) Quid agitur?

Viuitur I

3) nimi' stulte 4) ferreum (negotium). Aluzie ironia la fiarele,

cu cari se ferecau sclavii.

www.digibuc.ro

PERSA

193

25
Sag. *i robii se tin acum peaci de dragoste ?
To. Ce era s fac si eu ? S ma 'ncontrez cu zeii ? S
m'apuc la trnta cu ei, ca Titanii, cnd la
askeva 1) nu ma tin curelele ?
Sag. Vezi numai ca sagetile de ulm 2) s nu-li strapunga

coasta.

To. Imi tresc libertatea, ca un rege 2).

Sag. Ce fel ? To. Pentruc stpnul mi-e

plecat deaici.
Sag. Spui tu, ca- i plecat deaci ?

To. Daca i tie vrei sa-ti fie bine,

vino : vei tri laolalt cu mine,
vei fi hrnit ca un rege.
30
Sag. Vai 1 M i apuc o mncarime pela spate, decum te
auzii spunnd vorbele astea.
To. De un lucru Insa ma chinuesc eu acum.
Sag. De care ?
To. Ziva deazi e cea mai grozav pentru mine : lubita mea
va fi ea libera, ori va ramne deapururi in robie ?
Sag. Ce vrei tu cum, ei bine, o vreau si eu.
36
To. Iti sta In mn sa ma ai prieten pentru vecie.
Sag. In ce fel ?
To. S-mi dai sasesute nummus 4), pe cari sd-i dau pentru liberarea aceleia i pe cari ti-i repun la loc, pe data, in aste
trei, ori patru zile.
Aide, fii-mi prieten, ajuta-m.
Sag. Deunde neobrazarea asta, nerusinatule, s indraznesti
sa-mi ceri o asa mare suma de bani ? De-a fi sa m vnd 40

cu totul si deabi a putea capta suma, pe care mi-o ceri

tu. Asta e caicum ai umbla acum sa storci apa din piatr po-

roas, care ea Insus e secat de sete 5).

To. Asa We omenia ?
1) quitm ' sat esse.
2) ulmeae catapultae. Catapulta, maina de
rAsboiu de aruncat sageti. 3) SA se observe tonul familiar al dialo-

gului. ComparA, d. ex. Epidicus, actul Wu, scena I-a. . 4) Dacl un

5) qui ipsus siti aret.

riummus = 1 fcs, 94, 600 =-- 1164 fcs.

www.digibuc.ro

13

PLAVTI

194

Sag. Ce pot face ?

To. MA intrebi ? la deundev cu imprumut.
Sag. F tu ce-mi spui mie sa fac.
To. Am dutat ; n'am gsi pe niciunde,
Sag. Am s m csnesc i eu, numai s pot gsi.
45
To. Atunci, cu sigurant, c'o s-i am.
Sag. Dac i-a avea in cas, ce mi-ar fi s nu-ti fgAduesc ? Ce pot s fac, e s- mi dau bucuros osteneala.
To. Orice-ar fi, s vii la mine. Totu inceard, acela lucru
o s-I fac i eu bucuros.
Sag. Dac-mi pic cev, * iti i dau de tire.
To. Te rog
Sag. Si eu la fel.
To. Sa-mi dai cu ndejde mana asta de ajutor.
Sag. Ah ! M omori cu zile !
To. Pcatul dragostei, nu al meu, m face acum, s nu
tiu ce spun.
Sag. Pe Polux, te las.
To. Te i duci ? Umbl sntos. Dar, sd mi-te inapoiezi 5
cAt ei putea de repede, s nu mA faci, s pornesc in cAuta-

rea ta. Am s stau in cas, [Ana am s-i pot coace codoului una i bun.

Satyrio1).
Un vechiu obiceiu al meu, motenire strveche din strbuni, il pzesc, m tin de el i-1 am in mare grije, c numai
multumit lui strmoii met n'au avut dece se ingriji vreodat,
cu meseria asta de parasit : Tata, bunicu, rsbunicu, str- ss
bunicu, rstrAbunicu, rs rstrbunicu 2), intocmai cai oarecii,

au ros inteuna talerile altora i 'n meseria asta roztoare nici

a i-a putut intrece carev i pentru aceea i lumea le dase

porecla de oameni cu capete groase.
1) Saturio, parasit. Vezi Ergasilus din Captivi, III, ori Peniculus,
din Menaechmi, III. Un tip interesant e si Gelasimus, din Stichus.
IN/erbium (iambi senarii), v. 54-167. 2) pater, auos, proauos, abauos,
atauos, tritauos.

www.digibuc.ro

PERSA

195

De la ei imi tin eu meseria asta i rangul stramc4esc. Deaceea

iiici pritor al altora 1) nu vreau sd ni fac, nici s-mi pri-

tnejduesc pielea, ca s rdpesc avutul altuia, nu-mi trebuie, nici

cei cari o fac nu mi-s pe plac. Spusu-v'am pe inteles ?

PentrucA, cel care face treaba aceasta mai mult 2) pentru 6s
binele ob5tesc dect pentru al sdu, te face sd-I socotegi ca
pe un cetdtean iubitor de tar i de treabd. lar dacd se osndete vreun stricator de legi 3), s dea jumdtate din cgig in
folosul obgesc. Si incd ar mai fi cevd de addogat la legea
a sta : Cnd un pritor 4) a pus mna In ceafa vreunuia, s
poat i acesta la rndu-i s-1 ia de ceafd, sd se inftieze
deopotriv amndoi in fata judecdtorilor 9 : Dacd s'ar face lacrul acesta, n'ai mai vedea pe nicderi astfel de oameni, cari,
prin viclenii, cusute cu at alb, pun mna pe averea altora.
Dar, sunt eu In toate mintile de md 'ngrijesc de treburile n
publice, cnd sunt magistrati, cari s'ar cuveni, sd se ingrijeascd
de ele 6) ?
Acum md duc ad, induntru, sd vdd rmsitele de mncare
clepe ziva de ieri, mai sunt ele, sau nu in fiiint, suferit-au
de friguri, fost-au cumv oblojite, ca sa nu pund nimeni mna

pe ele ? Dar, se deschid u0e, sa-mi zbovesc putin paii.

SO

Toxilvs. Satvrio.
To. Gsii un miljloc, sa-mi libereze astzi codoul iubita,
cu banii sdi. Dar iatd-1 pe parasit, de ajutorul caruia am eu
acum nevoie. Am s md fac, caicum nu
vedea : in fehil
Zsta am sd mi-1 pot atiga. (Catre robii din cas). Luati seama ss
1) quadrupulari. E vorba de delatori (quadrupulator), corespunzdtori la Greci cu Sycophantae. Delatiunea a existat i pe vremea Republicei ; insa ea ajunse o meserie bnoas i temutd In timpul impeincepnd sub Tiberius. Termenii consacra(i atunci turd delator
i defero (prasc).
2) magi' quam sui quaesti. 3) legerupam.
4) qudrupulator. 5) ad trisuiros. Tresviri, cei trei barbaii, erau
inagistratii, cari judecau la Roma asemenea afaceri. Deobiceiu ei veghiau la paza oraplui (v. Arnplzitruo, 155), la siguranta publica, exe\cutau pedepsele. Aveau diferite numiri, clupa funciiile, pe cari le Incleplineau. 6) Intelegnd c'a mers prea departe, Plautus se oprete.

www.digibuc.ro

PLAVTI

196

acolo i dati-i zor mai repede, s nu-mi fie zabav, cnd an

sa vin inauntru. Amestec vinul CI1 miere, ai grije de gustui
0 fructe 1), sa fie bine coapte, in tava i strope0e-le Cll fbare
de vin. Pe Po lux, ac o sa-mi pice incoa, cred, 0 frtatul
ineu de betie.
Sat. De mine e vorba, bravo I
To. Ac o s vina 0 el, dela baie, bine splat, cred.
90
Sat. Cum le tie el pe toate, cu rostul lor !
To. Aveti grije s fie bine coapte placintele 2) I piniparele, sa nu mi-le dati necoapte.
Sat. Spune lucrurile pe artul lor. Crude nu-s bune de nimic,
daca nu le inghiti bine prajite. Apoi sosul prjiturilor 3), dad 95

'nu este un sos gros, cel subtire, galbinicios splcit, nu-i bun
de nimic : sosul de prjiturd trebuie sa fie macar ca terciu de
dat la aini 4). N'am pofta sa-mi mearga in ba4ica mncarea
stomacului.

To. Nu tiu cine-mi vorbe0e peaci, prin apropiere.

Sat. 0, Juppiter al meu, cel pamntesc, fartatul tau de masa 5)
300
III vorbepe I

To. 0, Saturio, imi vii tocmai la timp 1

Sat. Pe Polux, spuse0 o minciun i nu-ti sta frumos :
Pentruca iti vin nestul, nu sosesc stul 6).
To. Dar, o sa mnnci, pentruca inauntru focurile fumega 7),

sa 'ndestuleze stomacul. Am poruncit sa se inclzea sca mncarile din ajun.

Sat. Drept e a unca poate fi pusa a doua zi la masa ios

0 rece.
To. MA am 0 poruncit.
Sat. Dar ceva saramura de pete ?
To. Vai, ma mai intrebi ?
1) colutea. Pe grecege : xoXot.c(ca. (Baguenaudier, pe fr.).
2) collyrae, un fel de prjituri de foi. 3) tus collyricum.
4) iuream. lurea, un fel de amestecAtura subtire, care se da la caini.
(Pdte, la Francezi). 5) coepulonus. 6) nam essurio uenio, non ad
uento saturio. Joc de cuvinte, cu Saturio, numele parasitului, ca rspuns
la exclamatia lui Toxilus : 0, Saturio. 7) fumant focula.

www.digibuc.ro

PERSA

197

Sat. Bine te mai pricepi tu la ale gusturi 1

To. Dar, 10 mai aminteti tu de ce vorbisem eu cu tine,
pe ziva de ieri ?
Sat.Imi amintesc : Ca mreana i iparul s nu fie puse la JIG
iinclzit ; reci, de pildA, mult mai uor pot fi curtiti de oase.
Dar, dece 1ntrziem i nu ne repezim la asalt ! E vremea diminetii i tot muritorul se cade sA mnnce.
To. E prea de dimineat.
Sat. Treaba, pe care o incepi de dimineat, 10 merge bine
115
toat ziva.
To. Te rog sA m'asculti acum : Ti-am povestit pe ziva de
ieri i m'am rugat de tine s-mi dai cu imprumut asesute
nummus.
Sat. Imi amintesc i tiu i m'ai rugat i n'am deunde sA-i

dau. E un nimica tot parasitul, care are bani de dat la altii 1) :120

Inteo bun zi ii vine gust sA s'apuce i el de mese, sA treascA din banii sAi, dacA 1i are. Un adevrat parasit, trebuie
sA fie srac i fr mult bagaj : Un borcan cu usoare, o perie
de baie 2), o ceFut de but, o pereche de pantofi, o manta,
o pungA chiar poate
aib, in care s-i tinA srdcia 2)025
cu care s-i poat i el indulci ce5ice familia sa.
To. Numai vreau acuma bani : Imprumut-mi pe fii-ta.
Sat. Pe Polux, aAceva pan acum Inca n'am fcut-o pentru nimeni.
To. Nu pentruce te gAndeti tu.

Sat. Ce vrei cu ea?

To. Ai s'o afli : Cum ea este frumoas i plin de farmec.130
Sat. AA este.

To. Codoul deaci nu te cunoate nici pe tine i nici pe

fiicA-ta.

Sa. Pe mine mg cunonte numai acela, care 1tni (Id de

mncare.
1) Argentumdonides. Nume glumet, faurit de Plautus.
2) Strigilem. Strigilis, un fel de perie, de metal, sau de os, pe care
o Intrebuintau baiaii s curate murdria dede corp. Parasitii faceau se
vede si meseria asta. 3) paullum praesidi. (V. i Poen. 671).

www.digibuc.ro

PLAVTI

198

To. Asa e. Iti stA in putint, sA-mi fad rost de banii Astia.
Sat. Asta doresc si eu, pe Hercle.
To. De-i a0, lasa-mA s'o vnd.
135
Sat. S'o vinzi, tu?
To. Bo, am sa pun pe un altul s'o vnd, care sa spun
ca este strain. Mai ales a nu sunt nici sase luni, decnd codosul Asta a venit din Megara, sa s'aseze aci, la noi.
Sat. S'alege prafu de mncare. Despre asta se mai poate
vorbi si mai peurm.
To. Sill ce fel se mai poate" ? In ruptu capului, pe Hercle,
la mine, n'ai s mannci, s-ti intre bine in cap, mainainte 34D
de a-te lega, fata de mine, c'ai sa faci ce-ti cer eu. Nu-mi vii
Incoa cu fii-ta si asta at mai in graba, pe Hercle, de nu te
dau afard din corporatia noastr. Ei, acum ? Ce zici ? Dece
nu spui ce gnd ai ?
Sat. Rogu-te, pe Hercle, vinde-ml si pe mine, de as ti-e 34
cheful, dar sA ma vinzi sAtul.
To. DacA ti-e aminte sA fad, fA-o.
Sat. Am sA fac, askum vrei.
To. Bine faci. MiscA-te, du-te acasA, InvatA-o cu pricepere,

dar mai ales cu multa iscusintA pe fii-ta, ce sA stie povesti :

Unde sA spuna cA s'a nscut, cari i-au fost parintii, unde a iso
fost rApitA. Ins, sA spunA precum cA s'ar fi nAscut departe
de Athena si sA mai si plngA, cnd va aminti toate astea.
Sat. 0 sA taci ? De treiori pe atta este ea mai priceput,
decum o vrei tu sA fie.
To. Pe Herde, placuta vorbA I Dar, stii ce-o sA mai fad ?
Ia o tunica si o cingAtoare si mai ado si o clamidA si o pAlarie de om cAltor 1), pe cari s le aiba pe el acela, care o 155
SIO vnd codosului
Sat. Ei, de minune 1

To. Caicum ar fi strain.

Sat. Bravo l
1) causeam. Causea, plrie cu borduri mari, apartoare de soare..
V. Miles. Glor. v. 1178.

www.digibuc.ro

PERSA

199

To. Si pe fiicd-ta sa mi-o aduci imbrcat frumos, ca pe- o

strAing.

Sat. Ma 1), costumele deunde ?

To. la-le dela director 2). Trebuie s ti-le dea : Edilii au

1E0
tocmit piesa cu totul 3).
Sat. AcCi am sA fac s si fie aduse aci. Dar eu unul nu
tiu nimic din toate astea.
To. Un nimica tot, pe Hercle. Ins, dupce voiu primi banii,

pedatA si tu s ceri dela codos sa-ti libereze fata.

Sat. 0 s-si vada el, daca n'am s-mi iau indat dela el
fata
To. Du-te si ngrijeste-te de astea. In rstimp, vreau s-rni
trimit robul la iubita, s stea cu inima linistitA, ca astAzi am 165
sA-o sfArsesc eu inteun fel. Dar, prea mult mA lungesc la vorb.

AOTVL AL II-lea.
Sophoclidisca. Lemniselenis:
S o. 4). Slab la minte sA fi fost, uitucd si nbroad,
Vorbe attea s-mi vorbesti 1 Se pare c rn iei
Proast la lire-o necioplit, din cale-afar de mult.
Vinul pe care-1 beau, nicidecum, sA-mi uit-a ta porunca. 17c,

Firea mea toat, socoteam, de tine cunoscuta.

Fost-am cu tine la un loc, psim-al cincelea-an.
Oaie la scoal sa fi mers, si incA slovele-a sti.
Firea mea toat s'o cunosti, nici and nu te-ai gAndit,
acum, ca niciodat 5).
la mai taci, mai lasA 'ndemnul
175 N'am sA-mi uit, m stiu pricepe,
2) aps chorago. Choragus era directorul,
1) 7c60ev ornamenta?
care se ingrijea de costume. Despre el a mai fost mentiune in CurcuIto, unde chiar apare in scena, la inceputul actului al IV-lea. V. i Trinummus, v. 858. 3) Aediles. Edilii erau cei, cari se ingrijeau de representarea pieselor in zile de festivitati. Se adresau directorilor de
trupe, cu cari alegeau piesa i hotarau pretul.
5) fans atque lu4) Al doilea canticum, v. 168-182, in anapesti.
pus. Fans = cel ce vorbete ; infans = eel ce nu vorbete inca.

www.digibuc.ro

PLAVTI

200

Tin eu minte ce-i in mine.

Tu iubesti, nenorocit-o,
Asta sufletul

ti-1 fierbe I

Dar si eu Ii port de grije,

Am eu leac sA-1 lecuesc.
Vai de cel ce rAu iubeste I
InsA mult mai rAu-i de-acela
Care incA nu iubeste :
Viata la ce-i foloseste 2) ?
Se cade-acuma sA mA duc, stAptia sA-mi ascult,

180

In felu-acesta s'a vedea, si ea in rndu lumii.

SA dau cu ochii de Toxilus, sA-i umplu a lui urechi
De cele spuse de stApnd.

Toxilvs. Paegnivm. Sophoclidisca.

To. 3) Spusele mele priceputu-le-ai tu bine i cu temeiu ?
O sa-ti aduci, cum trebuie, aminte de ele ; le lii minte ?
Pa. Mai bine ca tine, care m'ai invtat.
To. As s fie, cap de nuele ?
386
Pa. Asa cred.
To. De-i as, ce ti-am spus eu ?
Pa. Am sa i-le spun si eu aidoma.
To. Pe Polux, nu tii.
Pa. Pe Hercle, s punem rmsag, dacA nu le am eu in

minte, nu le stiu si mai ales daca stii tu cte degete ai la

mnA, pe ziva de astzi.
To. Eu, sA leg rmsag cu tine?
Pa. Cu curaj, dacA ai pofta sA pierzi.
To. 0 pace bunA e mai cuminte.
Pa. De-i a, lasd-m sA plec.
To. Si te indemn, i te las ; insA, as.1 te vreau : AleargA,
sA-mi fii acas, cnd eu te-as crede tot acolo.

Pa. Am s'o fac.

1) tuo' animus. 2) quid el homini opu' uita est?
3) RecItatly (trochaici septenarii), v. 183-250.

www.digibuc.ro

VERSA

201

To. AWar, incotro mi-te duci acum ?

Pa. Acasd : S fiu acasA, and m'ai credea acolo.

190

To. Copil afurisit ce-mi eti I Si pentru vorba asta o sa-ti

dau cev bani de pui deoparte 2).
Pa. Pe Hercle, imi cunosc eu buna credint a stpnului
i neobrAzarea, cu care obinuete sA fAgAdueasc i nici cA-i

poti sili vreodat ca, pentru reaua lor credint, s-i trAti in
tata judectii.
To. Du-te acuma.

Pa. Am s fac, s

mA lauzi.

To. Dar, tblitele astea, Paegnium, vezi s le dai lui Lemni- igs

selenis insA i veste0e-o de cele spuse.

So. MA 'ntarziiu, sA m duc, Incotro am fost mnat.
Pa. MA" duc.

To. Du-te, firege. Eu am sA mA duc acasA. FA sa-mi imtplineti treaba asta, cu grije. SboarA cu gandul
Pa. AO, cum sboar strutul prin circ.
Se i duse deaci inAuntru I Dar cine sA fie asta, 200
care pAete incoa spre mine ?
So. Asta e chiar Paegnium.
Pa. Asta e Sophoclidisca, servitoarea 4) aceleia, la care
sunt trimis.
So. Mai afurisit decum e copilul sta, nid a se mai poate
vreunul, in ziva deastazi I
Pa. Am s'o strig.
So. Sa-mi incetinez pasul.
Pa. SA m opresc. S mA proptesc in fata ei.
So. Paegnium, copil delicios, salutare. Ce faci ? Cu sAndtatea cum stai ?
2es
Pa. Sophoclidisca, zeii pe mine m'or iubi.
So. Dar pe mine ?
Pa. Pe Hercle, pe cine-a voi ei din noi amndoi. Dar, de-ar
1) scelu' tu. 2) ego aliqui te peculiabo.
3) marinas passer. Passer : vrabie. Dar aci pare s aiba intelesul
avis (pasare, in genere). 4) peculiarest. Peculiara road cum
prat prin propriile mijloace ale cuiv.

www.digibuc.ro

PLAVT1

202

fi s te rdsplteascd dupd merit, pe Herd le, te-ar avea in ura

for i numai rdu ti-ar face.
So. Isprvete-o cu vorbele astea de ru.
Pa. Cnd ii vorbesc, aAcum o meriti, IV spun vorbe de
bine, iar nicidecum de ru.

So. Ce faci?
Pa. IV stau in fata i m uit la o femeie nelegiuit.
So. Pe legea mea, copil mai afurisit ca tine nici c'am mai
vdzut vreun altul l
210
Pa. Ce ru fac eu, sau cui spun eu vo.be de ru ?
So. Oriicui, pe Polux, and ti-se prilejete.
Pa. Rand acum nimeni nu mi-a spus vorba asta.
So. Si totu, pe Polux, multi tiu c'a este.
Pa. /14d-d l

So. Mc-sina I
Pa. Judeci pe altii dupd calapodul tdu.
So. La urma urmei, mrturisesc firete cd sunt a, cum
frebuie s fie una dintr'o casd de codo.
Pa. Ne-am cam lungit prea mult la vorbd.
So. Dar tu ? Mrturiseti cd eti a, precum spun eu ?
216
Pa. A mrturisi-o, dac a fi.
So. Pleacd acum, m'ai in vins.
Pa. De-i a, pleacd tu atunci.
So. la, lmurete-md, incotro ai treaba ?
Pa. Dar tu, incotro ?
So. Spune tu.
Pa. Spune tu.
So. Eu te 'ntrebai mai intai.
Pa. Ca s'o afli mai in urm.
So. Eu merg ad, nu prea departe.
Pa. Si eu la fel merg, nu prea departe.
So. De-i a, unde mergi, afurisitule ?
Pa. De n'am sd aflu mai 'MUM dela tine, nici pomenealA
s poti afla dela mine ce ma 'ntrebi.
So. Pe Castor, nici gnd sd poti afla astAzi dela mine,
znainainte s fi auzit eu dela tine.
www.digibuc.ro

PERSA

203

220

Pa. AO?
So. AO I
Pa. Esti o indracita.
So. Si tu un afurisit 1).
Pa. Daca-aa, m prinde.
So. Pe mine, vezi, nu ma prinde.
Pa. la spune ? Cu tot dinadinsul vrei s tinuesti incotro.
te dud, rutatea ruttilor ?
So. Au, pusu-ti-ai in cap, sa-mi ascunzi, incotro ai fostr
trirnis, capul rutatilor ?

Pa. Cum e intrebarea i raspunsul ! Poti s te dud, dac

aa ti-e omenia. Nu tin atata sa tiu, sanatate bun.
So. Stai.
Pa. Dar, sunt grbit.
So. Dar i eu, pe Polux, sunt la fel.
Pa. Ce ai ?
So. Tu, ce ai ?
Pa. Nimic, zu
So. De-i as, sa-ti vz man&
Pa. Maria asta ?
So. Unde-ti e cealalt, cea stang, care sterpeleste ?
Pa. Iac-o 2) acas. N'am luat-o cu mine.
So. Ai, nu stiu ce.
Pa. Nu ma atinge, ademenitoareo
So. Dar, dac te iubesc ?
Pa. N'ai prea nimerit-o I

22s;

So. Dece ?
Pa. Pentruca a iubi pe unul, care nu recunoaste, asta numai iubire nu-i.
So. Cat ti-e vremea, foloseste-te de frumusetea asta copilreasca i de frageda ta varst, de nu Vrei s fii si atunci,
cand parul va prinde a incrunti 3), mereu acela rob neno- 2act.
rocit. Si apoi nu cantaresti nici optzeci de greutti.
1) mala ' s.... scelestu ' s. 2) Eccam.
P. inteles, v. nota dela v. 285.

3) ubi uorsicapillus fias

www.digibuc.ro

IPLA VTI

204

Pa. In meseria asta a dragostei, viguoarea pretuqte cu

mult mai mult ca greutatea 1). Dar, imi pierd osteneala degeaba.
So. Dece ?
Pa. Pentruc le spun astea, uneia pricepute. Dar m 'ntrzii.
So. Stai !

Pa. Eti plicticoas !

So. De-i a, chiar c'am s fiu, de nu aflu, incotro ai treabd.

Pa. La voi.
236
So. Si eu, pe Polux, la voi.
Pa. Ce treaba mi-ai acolo ?
So. Ce te privqte asta ?
Pa. De-i a, acum n'ai s te poti duce, dac nu-mi spui
i mie.
So. Nesuferitule !

Pa. AO mi- e gustul ! Pe Hercle, sa tot vrei tu, i Inca

n'ai s poll fi mai rea, decum sunt eu.
So. A ma rdsboi cu tine in rutate, e nenorocire curat I
Pa. Rea marfd mai etil Dece te temi ?
So. De ce te temi i tu : De intrziere.
Pa. A5Adar, spune-mi.
So. Dar, am fost oprita, s m spovedesc fat de nimeni ; 240

anai degrabd ar vorbi un mut.

Pa. Si mie mi s'a spus, cu mult struinta, s nu m deslinuesc fata de nimeni, de-a fi s vorbeasca toti mutii mai
<legrab cleat mine.
So. Dar, ia asculta-ma pe mine : Sa ne legAm pe cuvnt
i sd ne spovedim unul altuia.
Pa. Stitt eu : Toate codowle si-au mncat credinta. $i
pianjenu de apd 2) atrti cev mai greu ca credinta unei
.codone.
245
So. Spune-mi, dragd.
Pa. Spune-mi, draga.
1) militia militatur (s. Veneris) multo magi' quam pondere.
2) tippulae. Dup Festus, tippula el-A un fel de animal mic, atase picio are i aA de uor c5. putea sta deasupra apei, fait a se a-

lunde.

www.digibuc.ro

PERSA

205

So. Nu-mi trebuie dragostea ta.

Pa. Uor ai putea-o cApAta.
So. Tine-ti-o 1).

Pa. Si tu tAinuirea.
So. TAinuit chiar va fi.
Pa. Si-a mea ascunsA.
So. Duc aceste tblite stApAnului tu T oxilus.
Pa. Du-te, iat-1 acasA. D'apoi i eu duc stpAnei taie,
Lemniselenis, bradul sta cu peceti pe el 2).

So. Ce st scris acolo ?

Pa. Cai tine, cum tu nu tii,nici eu nu tiu ; decAt poate
cuvinte dulci.
So. MA duc.

Pa. $i eu la fel.
So. SA mergi sntos.

Sagaristio.
Lui Juppiter 8) prea bogat, prea slAvit,

Nscut fiu al lui Ops,

Prea Malt, a tot putinte i a tot bine fAcAtor,
Dttorul de sperante, belpg i bogAtii mari,
* bucuros eu ii inalt, aAcum i-se cuvine,
CAntece de slav.
1) CAnd se 'ntAlnesc doi sclavi, 1si uitd de treburi si s'apucd de
glumit, rid si seguesc din toatd inima, se jronizeazd, isi iau la vale stdpAnii, ori se insultd : Compard : Asinaria, v. 265-330 ; Epidicus, actul
1, sc. 1; Mites Glor. v. 813-873 ; Casina, v. 90-142 ; Mostellaria, v. 1-83 ;
Persa, 273-300 si aiurea. Dar mai ales, Rudens, v. 415-458.
2) abiete. Romanii scriau cu un vArf ascutit (numit stilus) pe tdblite (tabellae), de brad (abies), wise cu ceard (cerra, Bacch. 715-748 ;
Pseudolus, 36) si cAnd scrisoarea erA mai lungd, scrisul se urma pe mai
multe tablite (Curc. 410) ; apoi se asezau cu scrisul lnduntru, se legau
(obligare), cu o sfoard de in (Imam), petrecutd prin guri, prevdzute In
eadrul lemnului si se sigilau (obsignare), cu un sigiliu oarecare (signum),
aplicat in ceard (Bacch. 789, Curc. 423, Pseudolus, 55).
3) Al treilea canticum, v. 251-279, care lntre v. 257-267 se schimba
in recitativ (troeltaiei octonarii i septenarii).

www.digibuc.ro

256

CLAVII

206

PentrucA imi dd putinta, s-mi pot ajuta amicul,

Ca prieten ce-i sunt, sd-I inlesnesc la stramtoare,
Cu bani dati de imprumut.
Lucru la care nici cd visam, nu m'ateptam, ori bAnueam 257
cumv, imi dete prilejul sta, caicum mi-ar fi picat din cer,

a dintr'o dat.
De pild, ma trimise stpanu 1) in Eretria, sA-i cum*
nite boi de mund, imi dete banii, spunandu-mi cA peste apte
zile 2) va fi acolo targ de vite : Dobitocu, sd-mi incredinteze
el banii, caOcum nu m'ar ti ce-mi poate pielea. Pentruc am

sA fac altcev cu banii Apia : Boi de vanzare nu erau".

In felul sta i unui prieten am sd-i aduc fericirea i sufletului meu multA inveselire. Strang intr'o zi, sA-mi fie bine
pentru o mai indelungat vreme. De-mi voiu auzi un trosc,
plosc" pe spate, putin imi pas.
Acum, o sd-mi druesc din belpg prietenul cu indivizii Agia

jimblanziti, din pung. Si apoi, la urma urmei, e chiar curatd 26

plAcere ca pe cei prea sgarciti, unchei hodorogiti, lacomi,
inimi pestrite, cari tin sub cheie chiar solnita cu sare, e bine
sd-i cam piti 3).
268
Virtute este, and prilejul
Te 'ndeamn, te deteapta. Si-apoi, ce-o sA-mi fac ?

CA m'o snopi in bate, c in fiare m'ar vari

Sd Ind batd SA nu cread cd'n genunchi eu am
sa-i cad I
Vai de el 1 Pentru mine, nimic nou nu va sd fie, 270
Ce n'am mai ptit vreodat. Dar iatd pe Paegnium,
Robul lui Toxil cel tandr.

Paegnivm. Sagarlstio.
Pa. Imi implinii porunca, aAcum mi-se dete.
1) eru' meus. 2) dixit ess' dieseptumei.
3) Aci se sfarete recitativul (cuvinte spuse la sunetul flautului),
spre a-se relua canticum intrerupt. Acest pasagiu e foarte caracteristic
ventru o mai bun intelegere a muzicei plautine. Se vede clar densebirea dintre un canticum j un recitatiy.

www.digibuc.ro

PERSA

207

Si-acum m 'ndemn spre casa. Sag. Stdi, deg

te vdd grdbit !
afli, de
Paegnium, md ascultd. Pa. Pe-un altul va
vrei, asculttor sa-ti fie. Sag. Stai
Pa. M plictise5ti grozav, de- fi cumva dator la tine,
275,
Ce-ar fi-atuncea, zdu, cnd azi m plictisegi atta ?
Sag. Afurisite, fli intorci spre mine-incoa privirea ?

Pa. Md tiu c sunt faca putere i d'aia scapi 3 uglr,

de aste vorbe rele.
Sag. Stdpne-tau, Toxilus, unde-i ?
Pa. Untie are el plcere. Au vrei

Pe tine sa te 'ntrebe ? Sag. Otravo,

0 sa-mi rdspunzi-odatd, unde este ?
Pa. Nu tiu, fli spun, bdtutule la spete !
Sag. 1). A vorbe de Mu spui unuia mai mare ?
280
Pa. Cd te-ai invrednicit de de mai fntai, indur acum
tu. Zelos la trealad, Iimbut la inim, a mi-a poruncit stpnul sd fiu.
Sag. 0 sa-mi spui unde-i Toxilus ?
Pa. Iti spun, s te duci, sd nu- ti mai a uzi de nume !
Sag. Pe ziva deazi o sd mnnci btaie.
Pa. Din pricina ta, se vede, cucule 2) ! Pe Hercle, de m
tern, chiar de-a fi s-ti strpung fata, mortciuneo 3) !
Sag. Vdd eu ce-i cu tine : Ai i fnceput sd mi-te incovoi
(de ira sprinrii.

Pa. Pt sunt eu. Ce te privqte asta pe tine ? Si apoi,

Eu sunt pe gratis 4), ca tine !
285,
Sag. Prea te crezi grozav !
Pa. Pe Hercle chiar c sunt. De pild, eu sunt incredintat c'o sd md vd ajuns orn slobod, pecnd tu niciodatd n'ai
sa tragi ndejdea asta.
Sag. Obrasnic sd nu-mi fii !
1) Deaci, v. 280-328, canticum se schimbd in recitativ (iambi septenarii). 2) cucule.
3) morticine.
4) at non sum gratiis. Aluzie
homosecsualitate. Sclavii tineri si frumosi, cari ii vindeau trupul.
aluzie si in Mostellaria, v. 894.

www.digibuc.ro

PLAVTI

208

Pa. Ce spui a fad, degeaba mi-te lauzi.

Sag. Du-le de te spnzurd.
Pa. Si tu acasd : c'acolo te-asteapt spanzurtoarea gata !
Sag. M chezsuesti tu I

Pa. Ce bine-ar fi sa n'ai parte de cine te-a chezdsui, sd

poti rdmne la inchisoare I
Sag. Ia ascult I
Pa. Ce poftesti ?
Sag. 0 sd-mi mai spui la vorbe unite, ticlosule ?

290

Pa. La urma urmei, cnd esti rob, nu poti opri pe un

altul, s nu-ti spund vorbe de ru.
Sag. Ask ai ? Uite ce o sd-ti dau.
Pa. Nimic, pentruc n'ai nimic.
Sag. Zeii si zeitele s m piardd cu totii
Pa. Ca prieten, IV urez sa-ti implineasc ce ceri.
Sag. Asta o zic si eu, de n'am sd te infig In pmnt cu
pumnii, pe ziva de a stzi, de m'ei cdea in mn.

Pa. Tu s ind Infigi pe mine ? Mai degrabd pe tine or

sA te infigd 1) altii pe cruce si ct de curnd.
296
Sag. Zeii i zeitele pe tine stii ce urmeaz s mai spun,
de nu mi-as stpni limba. N'o cd pleci ?
Pa. Md'ndepArtezi, usor, pentrucd umbra mea a si inceput
s mnnce btaie Induntru.
Sag. S-1 trsneasc zeii si zeitele I Casi un sarpe, e o bestie
cu cloud limbi 2), un nelegiuit. Pe Hercle, bine cd se duse deaci 3).

Se deschide usa. lat-1 ca-mi iese acum afar acela, pe No

care-1 doream aA de mult sA-1 intAlnesc.

Toxilvs. Sophoclidisca. Sagaristio.

To. Sd-i spui c'am si gsit, deunde sa fac rost de bani.
Indeamn- o sd fie linistit, spune-i c'o iubesc att de mult

si ajutndu-se pe ea, m' ajut si pe mine I Cele ce-ti spusei

sd 1-le vestesti, intratu-ti-a bine In cap ?
1) defigam.... adfigent. 2) bestiast bilinguis. 3) Din lips de
actiune serioasg, intriga se reduce la astfel de scene.

www.digibuc.ro

PERSA

209

So. Nu sunt a groasA la cap, cum ii mistretul de gros

305

la piele
To. GrAbete-te ; du-te acasl.

Sag. Sa-mi iau acum fata de sta o mutrA de orn mare.

SA inaintez spre el cu mainile sprijinite pe olduri cu haina

strns cu semetie pe corp.

To. Dar cine-a fi Asta, care-mi umblA ca un ulcior cu douA
toarte ?

Sag. SA scuip cu putere, ca un orn de seamA.

To. Asta e chiar Sagaristio. Curn stAm, Sagaristio ? Avem
vreo nAdejde ? Despre cele rugate, ai tu vreo mica sperantA ? 310
Sag. Apropie-te. 0 sA vedem. Vreau sA faci ce spun. Vino,
mica-te.
To. (zArindu-i punga la gat 3). Ce-i umflAtura asta dela gatul
tAu ?

Sag. E o gue, vezi sA n'o apei ; cA m'apucA durerile,

clacA o atinge o mnA rea.
To. Cnd ti-a crescut gua asta ?
Sag. AstAzi.
To. SA pui sA ti-o spargA 4).

Sag. M tern s'o sparg inainte de vremea ei, sA nu m'a315

leg cu'n doamne ferete.
To. Vreau sA-ti vAd i eu mai deaproape boala asta a ta.
Sag. Ah, ah I Fugi i ferete-te de coarne.
To. Dece ?

Sag. Pentrucd sunt aci, in pungA, doi boi.

To. Scoate-i afarA, rogu-te, nu-i lAsa s moarA de foam.
Sag. MA tern sA nu-i mai pot aduce inapoi la staul 5), sA
nu se rAtAceascA.
1) Magi ' calleo quam aprugnum callum callet. Calleo = a aveA
bAtAturi la mAini. Dead : a sti un lucru, a fi priceput ; a fi siret. Callum = bAtAturA, cevA ingrosat, gros ; piele groasA. Dead : nesimpre.
Aprugnus-a-um, de mistret. Joc de cuvinte. 2) ansatus ambulat.
3) Pentru sigurantA, punga se atArna de gat, In tap. (Epidicus,
360).
4) secari. 5) in bubile. SA se observe spiritul i tonul familiar al dialogului.

www.digibuc.ro

14

PLAVT1

210

To. Am s-i aduc eu, Fria s n'ai.

320

Sag. Te cred. Am s ti-i incredintez tie. Vino incoa. Aci

se di banii, despre care ma rugasesi mai adineaori.
To. Ce spui ?
Sag. Stpanul m'a trimis s-i cum* in Eretria niste boi.
Acum, pentru mine, Eretria va fi casa asta a ta.
To. Vorbesti cu nespus de mull hoz. Dar si eu, banii stia, am s ti-i inapoiez de 'ngrab, pe toti, in intregime, pentruc am si pus la cale o mare inseltorie, am ticluit, ce fel 325
a putea s smulg dela codos banii astia
Sag. Cu atat mai bine.
To. Si femeia s fie liberat i banii s-i dea chiar el, dela
sine. Vino, dar, cu mine. La lucrul asta, am nevoie de ajutorul tgu.

Sag. Foloseste-te de mine, cum vrei.

ACTVL AL Ill-lea.
Satvrio. Virgo.

Ce-am pus la cale, sa ne ias din plin i pentru

mine si pentru tine si insfarsit i pentru aceast mare ves- 330
nicie a stomacului, mancarea cea deapururi, s'o am inteuna,
sa-mi fie din belsug i Ma de sfrsit ! Vino dupa mine
incoa, copila mea i zeii s ne ocroteasc.
Treaba, la care ai sa fii pusa, o tii, o ai in minte, o nSat.

1).

telegi ; ti-am impartsit si tie gandurile toate. Intru aceea te-am

gtit in felul sta. 0 sa-mi fil vandut, pe ziva de azi, fat. 335

Vi. Rogu-te, tat dragA, desi te stiu ca-ti place s mannci bucuros la mesele altora, au, de dragul stomacului tau,
s-ti vinzi pe propria ta fata ?

Sat. Mare minune a mai degraba de dragostea regerui

Philippus 3), sau a lui Attalus, decat de a mea, te-as vinde
pe tine, care esti fata mea
1) Diverbium (iambi senarii), v. 328-469.

supersit, suPpetat,

superstitet.-3) regi' Philippi. SA se observe ideile sndtoase ale fetei

In comparatie cu ale printelui sdu, decdzut, ca toti parasitii.

www.digibuc.ro

PERSA

211

Vi. MA ai drept ca pe-o servitoare, sau ca pe-o fatd a ta ?

Sat. Pe Herde, asta st mai mult In cderea stomacului
s'o judece. StApnirea, pare-mi-se, cA eu o am asupra ta, iar
riu tu asupra mea.
Vi. Puterea asta printeascd e un drept 1) al tAu, tat. Cu
loate acestea, desi starea noastr, tatA, ni e foarte src- 34s
cioas 2), e mult mai bine sA ne ducem viata in cumptare si
modestie ; pentruck dacA rusinea isi d mna cu sdrcia, sracia se face si mai grozavg, iar Increderea oamenilor si mai
Ide nimic.

Sat. Esti chiar plicticoas.

Vi. Nu sunt si nici nu cred sA fiu, pentruc, ca o mai 35%
micA ce stint, fi art printelui meu calea adevArat. $i apoi,
rAu voitorii imprastie svonul, asacum 1-au auzit.
Sat. SA si-1 imprstie si duc-se s se spnzure 1 Toate
clusmniile astea le pretuesc numai putin decurn 3) a pretui
n mash' fail mncare.
VI. TatA dragA, tialosenia omeneascA n'are moarte. Ea us
traeste chiar atunci cnd o crezi moart 4).

Sat. Ce ? Te temi cd n'am sd te vnd ?

Vi. Nu md tem, tatA. Insa nu vreau nici in glumA s'o spui.

Sat. Chiar vorbd de-a surda. Treaba asta o s se fac

mai degrab dupa voia mea, deck dupa a ta.
Vi. Fac-se.

3130

Sat. Ce mofturi mai sunt si astea ?

Vi. la, gndeste-te, tat, la vorba asta : Cnd stpanul isi
amenint robul cu btaia, demulteori ea rmne simpl amenintare, dar daca a pus mna pe biciu, i-a dat depe el cAsnap jos, cAt durere pe bietul orn ! $i eu acum mA ingrozesc
,cle un lucru, care poate cA n'o sa fie.
Sat. Fata, casi muierea, care are mai mutt spirit cleat le 36s
place printilor, nu e nimic de capul for, dac sunt netrebnice.
Vi. Fata, casI muierea, care tace In ea, dacl vede cA se
1) tua istaec potestas est. 2) pauperculae.
4) pater, hominum inmortalis est infamia:
etiam turn Mutt quom esse credas mortuam.
3) non plure existumo.

www.digibuc.ro

PLAVTI

212

pun la cale lucruri necinstite, nu e nimic de capul lor, dacA

sunt netrebnice.
Sat. Mai biue ferete-te, sA nu mAnnci trantealA.
Vi. Dar dacA nu mA pot ti feri, ce sl fac ? Mai bine te
370
vreau pe tine, sA te tii feri.
Sat. Atunci, eu sunt un om rAu 1)?
Vi. Nu eti si nid nu-mi ade frumos s'o spun ; tin insA
sa-ti deschid ochii, sA nu ti-i deschidA altii, mai slobozi la limbA 2).

Sat. SA spunA, orice-or pofti ; cl eu, dela gandul Asta, nu

mA schimb.

Vi. Ins, de mi-ar fi ingAduit i mie, in felul meu, ai lucra

poate mai cu minte, iar nu a prostege.

375
Sat. Ag-mi place.
Vi. VAd i eu a-1i place s ai 41 gusturi cu mie ; dar,
dacA i mie mi-ar fi plAcerea la fel, nu ti-ar mai da maim

sl ai ag gusturi.
Sat. Ai sA-mi fii intelegAtoare la vorbele tatAlui tAu, sau nu ?
VI. Am sA fiu.

Sat. Stii acum cele ce te-am invAtat ?

Vi. Pe toate.
Sat. Si cum ai fost rApit cu forta ?
Vi. DibAcia nu-mi lipsete.

sso

Sat. Si cad ti-au fost pArintii ?

Vi. li am in minte. De nevoie, o sA mA faci s'ajung o fatA
rea. Dar, ia seama, ca atunci and ai sA vrei sA mA mAriti,
faima asta sA nu alunge pe tineri.
Sat. Taci, proasto I Nu vezi apucAturile de azi ale oamenilor, at de uor se mania aici fetele, cu toatA faima lor de 3s5.
rAu ? Au zestre, cu parale se face agurida miere 3)1
VI. De-i ag, adu-ti aminte cA sunt fall zestre.
Sat. SA nu le mai aud vorbind astfel : Pe Polux, ce sA
spun, multuitA zeilor i strAmoOlor mei, sA nu spui cA eti fatA 39'

fArA zastre, and ai destulA zestre acas :

,

1) malu' ne. 2) quibu ' licet. 3) dum dos sit, nullum uitium uitto
Itortitur. La noi: Sute1e marita slutele" 1

www.digibuc.ro

PE (SA

213

lata, mi-ain o intreagd lada plina cu cdrti. Dac ai s

dud la bun sfrsit afacerea, de care ne ingrijim, o sd ti-se'
dea drept zestre sasesute cuvinte scoase din ele, toate grecesti curate, din Attica, niciunul Sicilian. Cu o asa zestre ai 595
putea s te mat-4i i dup un cersetor.
Dece nu md duci, tat, unde ti-ai pus in gnd s m
duct ? Vinde-m ; sau, fa din mine
orice poftesti.
Sat. Cererea e cuminte i dreapt. Vino incoa dup mine.
Asculttoare-ti sunt la porunca.

Dordalvs.
Nu stiu ce fel de socoteala o mai fi i pe vecinul asta al400
rneu, care mi s'a jurat c'o sa-mi dea astzi banii ? Pe cari,
daca n'o sa-mi dea i ziva de azi va trece, eu am s-mi pierd
banii, iar el juramntul.
Dar a scrtait usa acolo. Cine mi-o iesi afara pe use ?

Toxilvs. Dordalvs.
To. Ingrijiti de astea induntru, acum m inapoiez i eu acas. 40a

Do. Oh, Toxilus, cum slam ?

To. Oh, mocirld codoseasca, balegar public, amestecat cu
inoroiu, nelegiuit, necinstit, fr'de credinta, ruina poporului, uliu
rapitor de bani, lacom i pizmret, nerusinat, hrpret, hot de
drumul mare 2)
nici in treisute versuri n'ar putea cineva 410
cnte pe de-a 'ntregul 3) nelegiuirile.
iei banii ?
nerusinatule, tine-ti banii, ii ai acum ? Ma simt i eu in stare
s te fac, sa-ti primesti banii, mocirlo ? Nu md credeai volnic,

precum c'as putea sa-ti fac rost de bani, tu, care nu te-arus
increzut sa-mi imprumuti bani, pti nu ti-am dat juramnt ?
Do. Da-tni pace sa rasuflu, sa-ti pot raspunde. Prea mrite
bat-bat al poporului, cocind de robi imputita 4), slobozitor de
femei stricate, naduseala bicelor 5), rozator de lanturi 6), ce- 421
1) eccillum habeo soracum (06pcmcS).

2) procax, rapax, trahax.

3) traloqui p. transloqui.
4) stabulum seruitricium. 5) suduculum flagri.
6) tritor cornpediarn. Pentruc lanturile se uzau prin multd frecaturd in mers.

www.digibuc.ro

PLAVTI

214

tatea morilor 9, rob pe vecie, plin de lcomie, manacios, fu

rator, fugar 2), dd banii incoa, dd-mi banii, nerginatule. Pot
cer banii ? Banii, iti spun, da-mi-i. Dece nu-mi dai banii ?
N'ai pic de ruine ? Un codo i cere banii, robitule la altii,
425
ca sd-i libereze amanta. S'o audd toat lumea 3).
To. Pe Hercle, taci, te rog. Nu-mi arta cat poti s tipi !
Do. Ain o limbd inadins croit, ca sd rsplteasca
Sarea mi-se vinde i mie cu acela pret, cai tie. Dacd limba
nu ma apr, de sare niciodatd numai are parte s lingd 4). 430
To. Nu mai fii suprat acum. Pentru aceea fusei i eu maniat

pe tine, fiinda nu voiai, sd-mi dai crezare despre bani.

Do. Mare minune, sa md 'ncred in tine, sd-mi faci i mie,
ce obinuesc sd facd unii bancheri : De le-ai incredintat cev,
pedatd o i terpelesc din for mai repede i deck iepurele,
and a fost slobozit in circ pe poart 5).
To. Tine-ti banii.
Do.
aAclar.

To. Aci va sd fie asesute nummus, bani curati, numrati

intocmai. Ingrijete, sa dai libertatea femeii i add-mi-o indatA
fncoa.

Do. Va fi pedatA ad. Pe Herde, de tiu cui sd-i fncredintez acuni banii 41ia, s-i examineze 6).
440
To. Te temi poate sd-i dai pe maim cuiv ?
Po. Mirare nu-i, devremece bancherii o terg din for mai
repede i decum se 'nvartete roat in mers.
To. la-o, peaci, prin ulicioara asta, deacurmezi1), in for ;
1) pistrinorum civItas. Aluzie la pedeapsa de a Invarti la moar.
2) edax, furax, fngax, ca rspuns la vorbele lui Toxilus, dela v. 4111.

3) Banii dela datornici se cereau cu voce tare. La fel Mostetlaria.

Ad e o parodiere a acestui obiceiu.
4) delinget satem. 5) argentarii. Bancherii se bucurau de aceasta
proast reputatie de a fugi cu banii clientilor. V. i Curculio, v. 373, 558_

6) In vechime circulau multi bani fal0, cari se falificau uor, pen

trucl nu aveau zimti pe margini. Erau oameni anume insrcinati cu con
ivolarea for, numiti nummulari (sail speciatores pecuniae, la Terentius
Eunuchus i pe cari comentatorul ponatus ii numete : probatores). V.
Epidicus v. 178.
7) trauorsis
p. transuersis.
www.digibuc.ro

215

PERSA

i tot peaci sa te'ngrijeti, sa vina femeia la mine, prin gradina. "5

Do. Am sa ma 'ngrijesc, s-ti vina indat.

To. Dar nu in vzul lumii.

Do. Inteleapta masur.
To. Pentru inchinaciune la zei se va duce mAine 1).
Do. Pe Herde, chiar aa.
To. Cat imi statui, mi-te i inapoiai.

ACTVL AL 1V-lea.
Toxilvs.
Dac te-ai ingrijit de-un lucru, cu sAnge rece i bun randueal, lucrul acela iti aduce intotdeauna in mn o bunk' rA- 450

uit. Si, pe Polux, dupAcum fiecare se ingrijete serios de

lucrul sat], tot astfel la urm va culege roadele. De e orn rau
i de nimic, pe orice pune maim, ii ies toate pe dos ; este el
om de isprava, ii merge i treaba struna.
Afacerea asta am urzit-o in chip posna i iscusit, deaceea45 6

sunt incredintat c'o s-mi iasa sfritul cu bine. Acum, am

sa-mi zapcesc pe ziva de azi pe codos de aA fel, ca el singur sa nu mai tie, cum a scoate-o la capataiu.
Ei, Sagaristio, vino afara i ada i pe fat i acele tablite,
pe cari ti le-am pecetluit, tie cari Pii le-ai adus intocmai del 460
stapAne-meu din Persia.'

Sagaristio. Toxilvs.
Sag. Au te 'ntArziiu ?
To. Bravo, bravo I Eti Impopolonat ca un reie I Turbanul
da o stralucire plcutd imbrcamintei. Dar pantofii, ce frumos

o mai prinde pe cea gsduita la tine I Dar; v'ati pregAtit in465

deajuns ?
Sag. Tragicii i comicii nu cred sa se fi putut cAndva mai
bine pregAti.

To. Pe Hercle, ma ajuti in chip minunat I

1) Dupa liberare, robul, devenit libertus, se ducea in templu, s'aducti
zeilor multumiri i sacrificii.

www.digibuc.ro

PLAVTI

216

Aide, du-te inteacolo, departe din privirea mea i taci, Cnd

m'ai vedea vorbind cu codosul, atunci va fi pontu s mi-te

arati i tu. Acuma, la lucru.

Dordalvs. Toxilvs.
Do. 1) Omului, cdrula ii au zeii de grija, ii bate si norocul 475
la use ! De pildd eu, care isbutii astAzi sd am economie de
doud phini pe zi. Astfel, servitoarea, care a fost a mea pand

astAzi, acum e a lui : a cAstigat-o cu banii sAi. Chiar deazi ea va

mnca din mncarea altuia, din a mea n'o sA mai guste 2).
Nu sunt eu om de ispravd, cetAtean minunat, care am fAcut

astzi si mai mare prea populata cetate Atticd, mArind-o cu

o cetAteand mai mult ?
Si ce larg la inimA mai fusei pe ziva de azi, la cti nu le
drlui cu imprumut bani ! Nici chezdsie nu primii dela nimeni,
cum trebuie : in ash le darn crezare la toatA lumea. I nici
teamd n'am cd toti acestia, in care 3) mi'ncrezui astAzi, au
sd-si calce cuvntul dat, In fata judeatii : De azi incolo vreau
sd-mi fiu om de omenie 4) lucru care nici n'a sd fie, precum
nici n'a fost !
To. (aparte). Pe individul Asta am sA mi-1 prind in lant in
mod mestesugit, in ash fel ii e pregAtitd cursa, sd se dud 480
pomina, SA m'apropiiu de el. Ce faci ?
Do. Te cred.
To. Deude-mi vii, Dordalus ?
Do. Te cred. Zeii sd-ti dea, ce doresti.
To. Ei, mi-ai dat femeii slobozenie ?
Do. Te cred, pe Polux, te cred, iti spun,
To. Ai fAcut-o femeie slobodd ?
Do. MA omori cu zile ! Dar dacA-ti spun cd te cred pe
cuvnt ?
To. Spune-mi pe cinste : Ai liberat-o acum ?
.

.485

Al patrulea canflcum, v. 470-500. Dordalus can% preamrindu-si

Asprava facutl. 2) nihil gustabit de meo.
3) quibu' credidi. 4) bonu' uolo esse.

www.digibuc.ro

217

PERSA

Do. Pe Po lux, spun. Cerceteazd in for, la Pretor 1), dacd

pe mine nu vrei sd m crezi., E liberd, Ili spun : M 'ntelegi
To. Si pe tine sd te aibd in sfanta lor pazd zeii ! DeacuM
iincolo, nici tie, nici la vreunul din ai tdi, niciodatd n'am sd

v mai fac, ce nu v'ar fi pe plac.

Do. Las, nu te jura, te cred indeajuns 2) !
To. Unde este acum desrobita ta ?
Do. La tine.
To. Zici tu, cd e la mine ?
Do. Zic, iti spun, la tine este, Ili spun.
To. Asa sd md iubeascd zeii, de nu-mi cer ei acum cu stdruinta, sa-li spun atatea lucruri bune, pentru vorba asta! De
pild, era un lucru, pe care il tot tdinueam s ti-1 spun : ACum
vreau sd ti-I povestesc, deunde 3) te-ai putea alege c'un' fru.
mos castig. Am sd fac s ma' pomenesti inteuna, catd viat
am sd am eu i ai sd ai i tu.
495.
Do. La vorbele tale de bine, urechile mele cer s intresti
a ceste frumoase fagddueli.

To. E meritul tu c md port dupdcum meriti. Si, ca

rn cunosti c'as am sd fac, tine tablitele astea, citeste-le.
Do. Ce Ind priveste pe mine astea ?
To. Ba chiar te privesc si sunt in interesul tau, pentrucd
mi-au fost aduse mai acum din Persia, dela stpanul meu.
Do. Cand ?
To. Mai acum.
Do. Ce spun ele ?
To. Intreabd-le : ele insusi ti-or spune-o,
Do. Dd-mi-le atunci.

500

To. Dar, sd le citesti cu voce tare.

Do. SA' taci, cat am sd le citesc 4).
To. Citeste : 0 vorbd n'am s suflu

).

1) ad praetorem. Liberarea se fdcea in for, inaintea judecdtorului

(praetor). 2) sati' credo. 3) Und' tu. 4) pellego p, perlego.
5) Aci inceteazd canticum, care se transformd in recitativ (trochatct
septenarii) pandla v. 672, in afard de scrisoare, care se citete 1initit,
in iambi senarii, diverbium, v. 501-512, 520-527. Aceastd scend, cag

www.digibuc.ro

PLAVT1

-218

Do. Salutare lui Toxilus si la toti ai casei trimite Timarchides. De va afati sanatosi, md bucur. Eu, fost-am sntos
Inteuna, imi vd de treburi i castig bune parale. De prin
partite astea, nici c'am sd pot a mA inturna spre cas, nici
fn opt luni, asa ma tin locului afacerile. Persii au cuprins 55'
orasul Cluysopolis, din Arabia, plin de boggii, ca oras vechiu
ce era : Se strange la un loc prada, sd se \rancid in folosul
obstesc. Lucrul sta m tine departe de casd. Ajutor si gsduire vreau sa-i dai acestuia, care-ti aduce tblitele. Ai grije 610

de ce nevoi va avea, c si el, in casa lui, m'a avut in cea

mai mare cinstireu.
Do. Ce m priveste pe mine, sau treburile mete, ce treburi
invrtesc Perii, sau ce-mi lucreazd stapane- tau ?
To. Taci, prostule I Nici nu bnuesti ce norocire te adast

ce flacara stralucitoare de castig umbld s-ti aduc zeita

516

Norocului.

Do. Cine e zeita asta a Norocului, dttoare de castig ?

To. Intreaba scrisoarea, care o cunoaste. Eu unul atata as
fi stiut i eu, cat si tine, dacd nu citeam mainainte. Dar, precum

incepusi, vezi din scrisoare, cum stau lucrurile.

Do. Sftuirea e bund. F Were..

To. Acum Ai sa vii la ce te priveste pe tine.
Do. Acesla 2), care aduce tblitele, duce cu el totdeodata 520
o fecioara distins, de o frumusete fermeatoare, furat
adusd tocmai din fundul Africei. Vreau sa-i inlesnesti, s'o
poata vinde.
Dar, cel care-o cumpr, s'o -cumpere pe-a sa rspundere : garantie nici nu fdgdueste, nici nu dd nimeni. Vezi,
sa-si primeasca banii, adevrati si bine socotiti. Ingrijeste-te
de astea i ai grije si de oaspete sa fie bine ingrijit 3). Snatate".
627

To. Ei, acum ? DupAce citisi ce fuse asternut pe cear,

ma crezi acum ?

scena v. 251-272, e foarte caracteristica pentru muzicA : Scrisoarea e

citit fara muzicS, in mijlocul unei scene, in care muzica insotea cuvantul,

1) eru' tuo' . 2) ist'. 3) haec cura et hospes cura ut curetur.

www.digibuc.ro

PERSA

219

Do. Unde e acum oaspetele acela, care a adus incoa tablitele acestea ?
To. Chiar acum cred c'o sd pice incoa : S'a dus, s'o advcd
dela corabie.
Do. Nu-mi trebuie procese i galceav. La ce a arunca 630

eu banii pe fereastr ? De nu mi-se cla garantie, ce nevoie

am eu de targul dsta ?
To. Ai s taci, sau nu? Nu mi-am inchipuit vreodat si-mi
fi a de murdar, ca o oald de noapte
Dece te temi ?
Do. Chiar c m tern, pe Hercle, Doar sunt mancat dealdeastea. Sunt destul de OR ca sa ma mai proptesc i acum 535
cu nasul in noroiu.
To. Nu vdd nicio primejdie.
Do. Inteleg eu, dar mi-e tearn.
To. La urma urmei, ce treabd am eu. De m'amestec, o
fac a pentru tine, ca sd te-ajut, sA te poti folosi tu inaintea
altora 3).

Do. Multumirile mele I Ins, e mai plcut lucru, sA te cu- 540

mintesti din paguba altora, cleat altii din a ta.

To. La urma urmei, cine-o sA vin dup ea tocmai din
fundul Africei. 0 cumperi, sau nu ?
Do. Sa vAd si eu tnarfa.
To. Bine zici. Dar iat, la timp chiar cA vine oaspetele
acela, care a adus aceste tblite.
Do. Asta e ?
To. El e.

Do. Asta e fata aceea furat ?

545
To. Stiu i eu, cat tii i tu, afara numai de un lucru, c
e de-o frumusete aleas, pe Polux, oricine ar fi ea.
Do. Pe Polux, la chip e destul de artoas.
To. Cu ce sgarcenie o laudA, caldul S-i cercetm pe
tacute chipul.
Do. CA bind Ad.
1) quamobrem ego. argenturn enumerent foras? 2) matulam.
3) Cam ace14 kmbaj 11 tine i 4idicus, in Epidicas, v. 257-280.,,
cand umbl
Ine1e stpanul.

www.digibuc.ro

IPLAVTI

220

Sagaristio. Virgo. Toxilvs. Dordalvs.

Sag. Athena parutu-ti-a un oras indestul de fericit i.plin

<le bogtii ?

Vi. Infliarea oraplui am vzut-o, obiceiurile oamenilor

EMI
ins prea putin.
To. Au, dela inceput, nu-ti pare s fi grit o vorba InteIleaptA ?

Do. Chiar dela prima vorba nu-i putui vedea intelepciunea.

Sag. Dar, din ate putui vedea, oraul, prutu-ti-a el bine
fintrit in zidurile sale ?
Vi. Daca locuitorii au purtri frumoase i oraul va fi bine

Tintrit, cred eu. Daca gonesc afara din or4, viclenia, hotia
rbanului public i lcomia ; apoi, in al patrulea rand, pismui-'
-rea, in al cincilea, ambitia, in al aselea brfeala, in al ap- 555
4elea, jurmntul strmb
To. Bravo I
Vi. in al optulea, nepsarea, in al noulea, vtmarea aalus altuia, in al zecelea, crima, care e i rul cel mai mare.
Uncle lipsesc acestea, oraul acela va fi indeajuns de bine
-aprat prin zidurile lui fireti ; iar acolo, unde ele s'au cuibrit
laolalta, o suta de ziduri i tot n'ar fi in stare s-i apere avutul. 660
To. Ei, ce zici?
Do. Ce vrei?
To. In tovria acelora? tu vii al zecelea : Trebuie s'o
tergi deaici Intealt parte.

Do. Dece ?

To. Pentruc eti din cei cari jura stramb.

Do. Ce-i drept, vorbe proaste chiar ca nu spune.
Y'o. E tocmai ce-ti trebuie, 10 spun : Cumpra-o.
Do. Pe Polux, cu cat ma uit mai mult la ea, cu atat imi
place i mai mult 1

To. Dac ai s'o cumperi, o, zei nemuritori, nu va fi codo mai bogat ca tine 1 Ai sa despoi, dup plac, oamenii de 5"
.verea i robii lor ; ai sa ai de-a face cu cele mai alese fete,,
(cari ti-or cAuta prietenia : vor veni sa petreaca la tine.
Do. D'apoi i eu n'am sa-i las inuntru.
www.digibuc.ro

PERSA

221

To. D'apoi i ei o s-ti cnte noaptea pela porti 1), o s

le dea foc : c va trebui MAI pazeti casa cu ui ferecate in
fier, a-0 imbraci casa In fier, s pui praguri de fier, incue- 57E'
turi de fier, inele de fier 2) ; s nu faci economie la fier : La
urma i tie va trebui s-ti pui la picioare lanturi grele de fier !
Do. Mai bine du-te de te spnzur !
To. Du-te tu, mai bine cumpr-o ; ascult-m pe mine.
Do. Mai inti s vd ct cere.
To. Vrei s-1 chem incoa ?
5 Tar
Do. MA duc eu spre el.
To. Ce faci, oaspete ?
Sag. Vin, iti aduc pe asta, despre care iti pomenii mai
adineaori. Corabia a intrat de ieri noapte iti port. Vreau s'o
vnd, dac se poate ; dacA nu se poate, vreau sA plec deaci,
ct mai in grab.
Do. Fii sntos, tinere!
Sag. Bineinteles, ca o %rand, dacA va fi sA mi-se dea pretul ei.
To. Ei bine, dad n'ai s'o vinzi pe pret bun acestuia, care
vrea s'o cumpere 3), la altul nici sA nu te mai incerci.
Sag. li eti prieten ?
To. AA, precum ii sunt toti zeii, cari locuesc in cer.
Do. Atunci imi eti duman curat. Pentruc, fat de neamul codoesc, niciun zeu 4), orict de larg la inimA sA fi fost
el, niciodat n'a fost binevoitor.
Sag. Ascult. Ti-e aminte s'o cumperi ?
Do. Dac i tie ti-e aminte s'o vinzi i mie mi-e s'o cumOr ; bineinteles, dacA ai timp de aaceva, precum il am i eu.
Sag. Spune, arat tu pretul.
Do. Marfa doar a ta este, tu trebuie, sA-i faci pretuirea.
To. Drept e ce spune el.

5 RCP

1) Vezi i Mercator, v. 406-411. 0 asemeni serenad la poart avem

in Curculio, v. 145-215.
2) ferream seram atque anellum.
3) hoc emptore. Emptor, subst verbal : cel care cumpr. Subst.
acestga verbale in tor vor fi foarte mult intrebuintate mai tArziu decltre
4) ullus deu'.
scriitorii bisericeti.

www.digibuc.ro

PLAVTI

222

Sag. Vrei sd faci o bun cumparAturd ?

Do. Si tu vrei s faci o frumoas vnzare ?

To. VAd eu, pe Hercle, c'amndoi aveti acela gnd.
Do. Aide, spune-mi odat pretul, deschis
Sag. 0 spun din capul locului 2) : Pentru ea nu-ti va da ni?smut chezAie. Stii asta ?

Do. 5tiu. AratA-mi pretul cel mai depe urm, cu care ti-e
590
aminte s'o vinzi, ca sa ti-o pot cumpra.
To. Taci, taci. Pe Herde, eti chiar un prost Bede pere<he, mai rAu ca un copil.
Do. Dece.
To. Pentruc mai intAi vreau s afli dela fat lucruri, cari
ane sunt de folos.
Do. Pe Hercle, ce ma sftueti, nu-i ru. la gAndete, eu,
<odoul acela invtat, mai mai sA cad in curs, de nu te niimereai tu lng mine ! Ce bine e s ai lnga tine un prieten, 596.
<And ai s faci cev 3).
To. Din ce neam, ori in ce tar, s'a fost nscut, sau din
<e printi se trage, ca s nu spui c'ai cumpArat-o cu ochii indupA imboldul meu 4), inelat de mine ; vreau s'o cercetezi.

Do. Ba, sfatuirea chiar ca ti-o laud, crede-m.

To. (catre Sag.). Daca nu-li e cu suparare, el ar vrea s
cerceteze putin pe fata.
SOO
Sag. CAt de mult, cum are plcere.
To. Dece stai ? Du-te i tu spre el i roag-1 i tu acela
lucru, sa-ti ingadue, s'o intrebi ce vrei ; dei mie imi spuse
d aceast ingaduint, totu cred cA e mai bine, sa te
dud chiar tu spre el, s nu te ia drept un prost.
Do. MA sfAtueti destul de bine. Oaspete, vreau s'o cercetez putin.
Sag. CAtu-i dela pmnt la cer, oricum ai plAcere.
Do. Spune-i, s vin incoa spre mine.
1) prognariter. 2) priu' dtco.
3) Cam aceleiasi idei le are si Periphanes, In Epidicus (v. 425-430),
in Imprejurrl la fel. 4) me impulsore. 5) dam ea accedat.

www.digibuc.ro

PERSA

223

Sag. (catre xti). Du-te spre el si da-i ascultare. (catre Dor- 605
clalus). Intreaba-o, cerceteaza ce vrei.
To. (catre Vi.). Aide, acum e acum, vezi s intri in lupt
sub butte auspicii.
Vointa zeilor ne-ajuta, taci. M'oiu ingriji, sa ne inapoiem spre lagre cu frumoasa prad.
To. (cdtre Dordalus). Da-te acolo, la o parte, am sd ti-o aduc eu.

Do. Aide, fa cum crezi tu ca e spre folosul nostru.

To. Ei, fa-te incoa, fat I (incet). Ia aminte la ce faci.
Vi. SA taci. Ma voiu ingriji, askum vrei.
To. Urmeaza- ma. (catre Dordalus). Ti-o adusei, dacd ai ceva

de aflat dela ea.

Do. Vreau insa s fu i tu de fata.
To. Nu pot, pentruca trebuie sa m m'ngrijesc de oaspete, cum mi-a poruncit stapanul. Afar numai daca el flu
tine sa fiu i eu de fata ?
Sag. Ba chiar du-te, de-1 ajuta.
To. (catre Dordalus). Iti dau ajutorul, ce-mi ceri.
Do. Tie ti-1 dai, cand e sa-ti ajuti un prieten.
Sag. Intreab-o.

615

To. (catre Vi.). Ei, tu, fii treaz.

VL Destul mi s'a tot spus : Desi sunt numai o sclavd, imi

stiu eu, care mi-e datoria, sa spun adevarul, cand stint intrebat, asacum 1-oiu t i eu.
To. Fat, iata un om de isprava.
Cred.

To. Nu multa vreme ai sa robesti la el.

Ash nadajduesc i eu, pe Polux, daca parintii mei
si-or cunoaste, care li-e datoria.
622
Do. Nu vreau s te prinda mirarea, cd noi umblm s te
cercetam cu privire la patria ta, sau la parint i
Vi. La ce m'ar prinde mirarea, omule draga ? Robia m'a
invatat, sa nu ma mai minunez de nenorocirile mele.
Do. Nu plange !
To. (aparte). Ah ! Bat-o zeii, s'o bata I E ash de iscusitzi,

www.digibuc.ro

PLAVT1

224

aa de priceput ! Ce minte inteleapt, cum tie ea rostul, la

ce trebuie !
Do. Cum te numeti ?
To. (aparte). Acum m tem s nu se greeasc.
VI. In patrie, md numeam Lucris.
To. Numele, cai prevestirea, dintr'un inceput insemneaz 626
mare ctig '). Dece n'o cumperi ? (aparte). Tare ma temui s

nu se greeasc. A intors-o bine.

Do. Dac te cumpr, ndjduesc c i pentru mine ai
sa-mi fii tot o Lucris, aducAtoare de ctig.
To. Dac ai s'o cumperi, pe Herde, n'are s-li robeasc 2)
nici pndla sfaritul lunii, crede-md.
Do. Pe Herde, asta chiar o vreau i eu.
To. De vrei, sd ti-se implineascd dorinta, pune umrul.
(aparte). Pangacum chiar ch nu s'a greit cu nimic.
63O
Do. Uncle te-ai ndscut ?
Unde mi-a spus malca-mea, in cunie, inteun colt, dinspre partea stng.
To. Ai s ai o curtezand cu noroc : S'a fost nascut la loc
cald, unde de cele mai multeori sunt toate bunttile. (aparte).
E prins bine codou1; cu intrebarea, sa-i spun, unde s'a
nscut, I-a jucat frumos.
Do. Dar eu te'ntreb despre tara ta, care iti este ?
VI. Care s-mi fie alta, decal aceasta, uncle m aflu acum.
Do. Dar eu te'ntreb despre aceea, care ti-a fost mainainte ?
La ce-a fost pnaci, nu mA mai gndesc de loc, ca
un lucru ce-a fost : Intocmai casi ornul, odatAce i-a dat sufletul, la ce bun sA-I mai cercetezi, ce-a fost ?

To. Intelept raspuns, a sd am eu parte de zei I Si toti4

e cevd, care te inddiopazd. Insfrit, fatA, care ti-e tara, aide,
Limurete-m acum repede. Dece taci ?
GAO
0 spun destul de inteles : Devremece robesc ad 3),
aceasta mi-e patria mea.
To. Despre partea asta chiar poti sA n'o mai intrebi. N'o
1) Pentrucit Lucris = lucrum, care insemnA catig. Joc de cuvinte.

2) seruibit tibi. 3) quando hic seruio.

www.digibuc.ro

225

PERSA

vezi c nu-i aminte sd vorbeasza ? N'o mai tri

i tu in a-

mintirea nenorocirilor sake.

Do. Ascultd ? Tat-tau a fost luat prizonier ?

Vi.

N'a fost luat, dar, ce-a avut, a pierdut.

To. Se pare s fi fost din neam bun : Nu tie vorbi altcum G45

dect ce e adevrat.
Do. Cine a fost ? Spune-mi numele.
Vi. La ce bun a mai aminti despre nefericitul de el, cine
a fost ? Acum, de bundseam ca-1 pot numi pe el un Nenorocit
i pe mine o Nenorocit !

Do. Ce fel era el in vaza alor sdi ?

Niciunul nu era mai bine vdzut : Robii, cai oamenii
liberi, il iubiau deopotriv.

To. Un orn nefericit, vrei sd spui, devremece si el insu5 e

650
pierdut-o.
aproape pierdut i prietenia altora

Do. Am s'o cumpr, a cred.

To. Si acutn inc a0. cred" ? Dupd mine fata e de neam
mare. Ai sd te umpli de bani, cu ea.
Do. Numai s dea zeii, s fie aW
To. Cumprd-o acum.
Vi. Iti spun asta s'o tii : Cnd tata va afta, precurn c'am
fost vAndutd, pedata va si veni aci, el insus i Ind va rdscum-

Ora dela tine, pe Castor.

To. Ei, acum ?

Do. Ce este?
To. 0 auzi ce spune ?

656

Pentrucd, de avutul i-a fost prpdit, are to1q prieteni.

Do. Numai plnge ; ai s-mi fii repede temeie liberd, dacd

o sA cazi cAt mai des 2). Vrei sd fii a mea ?

Numai sd nu fiu prea mult (imp, roaba ta, vreau.
To. CAt e de dornicd de libertate I Asta o sd-ti aduc
cAstig mare. Fa' tArgul, de e sd-1 faci 3). Eu md reintorc la
acela. (cAtre

Urmeazd-m. (cAtrg Sag.). Ti-o aOuc

Do. Tinere, o ai de vAnzare ?

660

I) ne inducas. 2) si creko. ca4es. Caaa = in 140e...sill de 4, pa3), age si qua agis.

Atui.

www.digibuc.ro

15

PLAV1I

226

Sag. Dorinta aceasta imi e mai mare 1), decal aceea de-a
o pierde.
Do. Atunci, lamureste-te in putine cuvinte : Cat sd ti-se dea,

asta, spune-o.

Sag. Am s ma port deasa fel, sa-ti fac pe voie, ca s'o

poll cumpara. 0 poli avea pe o suta mine.
Do. E prea mult.
Sag. Op!zeci.

Do. Prea mult.

Sag. Niciun ban mai putin nu se poate, din ce am sd

spun acum.
Do. Asaclar, care este ? Spune repede si-aratd pretul.
Sag. Pe-a ta raspundere, o ai pe sasezeci mine argint 2). 666
Do. Toxilus, ce fac ?
To. Zeii i zeitele, maniati, Ili turburd mintea, nelegiuitule,
de mai stai la ganduri i n'o cumperi.
Do. Le ai.

To. Du-te, ado incoa banii. Pe Polux, nu-i scumpa nici

cu treisute mine. Fcusi un bun trg.
*
Le ai.
*
Do.
To. (aparte, catre Sag.). Bravo, bine-1 mai jupuisi

Sag. Ei,

pentru vesminte mai pane pedeasupra Ina

zece mine.

Do. Mai degrab am sa le scad, decal sd le mai pun.

To. Taci, nu-1 pricepi a el cauta pricin, sd strice IrS11zarea ? Dut-te si fa rost de bani.
ce frumos se mai nenoroci !
Do. Ei, nu-1 slabi din ochi.
To. Ci, ca du-te odatd in casd.
Do. Md duc, s'aduc banii.

Toxilvs. Virgo. Sagaristio.

To. 3). Pe Polux, fecioard, ne-ai dat o mand de ajutor
1) magi' lubet. 2) 0 mina 97 fc's, deci 5820 fra.nci. Detaliu pre3) Acum recitativul se .schimba in WI/erbium (iambi senaril),
dela v. 673-752, care se continua pAnala sfaritul actului al IV-lea.

Pos.

www.digibuc.ro

PERSA

227

vrednica de laud, cinstit, Inteleapta l cu snge rece.

Lucrul bun, care se face la oamenii buni 9, se cade
ca el s fie i serios i plin de recunotiint.
To. M'auzi tu, Persanule ? Cnd ai s primeti banii
dala Asta, sa te prefaci, ca unul, care te-ai duce deadreptu
la corabie.
Sag. Nu m 'nvta.

To. Apoi, prin straduta cea dosnic, s te reintorci la

nine, peacolo, prin gradin.
Sag. Imi spui ce are s fie.
To. Doar, te sfatuesc i eu, ca nu cumv sa nu-mi mai 681)
ttimereti casa, cnd te-i vedea cu banii I
Sag. Ce-ai fi tu in stare, vrei sa fac i eu ?
To. Taci, f economie de voce : Ne iese prada-afar.

Dordalvs. Sagaristio. Toxilvs.

Do. Sunt ad asezeci mine, bani adevarati, mai putin

CLI

cloud mine.

Sag. Ce e cu banii atia ?

Do. S-mi plateti punga asta 3), sau de nu, s'o fac sa-i
reia drumul indrt spre casa.
Sag. Nu-ti era destul c eti codo : ii et-A team, neno
rocitule, spurcatule, sgarcitule, sa nu-ti pierzi punga ?
To. D-i pace, rogu-te. Zii-i codo i nu te mai minuna
(lece face!
Do. (aparte). Cu targul ce fcui, ma ajutara bine zeii pe
ziva deazi : Nici capul nu ma doare, c'o s-mi fie frica, sa-i 496
pierd. (tare). Aide, tine-o.
Sag. Apaza-o colea, la gat, de nu-ti e cu suparare.
Do. A, ce se potrivete, bucuros I
Sag. Mai di ceva cu mine ?
To. Dece eti a grabit ?
1) si quid bonis boni fit = CAnd cei buni s'ajutA intre ei.
2) Persa. Deunde i numele comediei.
3) cruminam. 0 punga : douA mine = 194 fcs. Ad e o exagerare.

www.digibuc.ro

PLAVT I

228

Sag. A cere treaba : Scrisorile, cari mi-au fost incredintate, vreau sd le duc ; apoi, am mai auzit c un frate ge- 695
men de-al meu ar robi peaici. Vreau s dau de el i
rdscumpar.
To. Pe Polux, chiar cd-mi amintii de un lucru.

s fi zdrit, prin ora, pe unul, care aduce foarte mult cu tine,

la infd tiare, cam aceea

statur.

Sag. Dacd n'o fi chiar frate-meu.

700
Do. Cum te nume0 ?
To.
Ce-ti tine asta de cald ?
Do. Nu tii dece ?
Sag. De-i a, ascultd, ca s tii : Vaniloquidorus, Virginesuendonides, Nugiepiloquides, Argentumextenebronides, Tedigniloquides, Nugides Palponides, Quodsemelarripides. Numquameripides 1). Iatd-ti.
705

Do. Vai, pe Hercle, in Cate feluri se mai scrie i numele

Asta al tdu!
Sag. A sunt obiceiurile Persanilor : Avem nume lungi
intortocheate. Altcevd mai ai cu mine ?
Do. Mergi sndtos I
Sag. Vd las sndtoi, pentrucd mi-e gandul numai la corabie,

To. Erd mai bine sd-mi fii plecat pe ziva de mdine ; astzi ai fi luat masa la mine.
Sag. SA auzim de bine.
710

Toxilvs. Dopzialvs. Virgo. Satvrio.

Sagaristio.
Acum, cd se dpse deaci, ne putem deslega limba, cum
vrem. Firete, ziva deastdzi ti-a hrdzit mult noroc ; pentrucd

nu e vorba de o simpld cumprdturd numai, ci de un ade-

vdrat c4tig.
1) Cuvinte Muffle de Plautus, avnd urmatoarele
Turnator de vorbe dearte, VAnzator de fecioiare, Indrugator de vorbe late,
Storcator de arginti, Indrugator de cuvinte vrednice de tine (Te t digni t
loquides), Scornitor de minciuni, Cel care Inhata ()data, Cal WO numai

d inapoi, ce a inhatat odata.

www.digibuc.ro

VERSA

229

Do. Ce fel de astig e sta, o stie numai acela, care mi-a

vandut, pe-a mea rspundere, o fat furat, si-a primit banii
i s'a dus peaci incolo. Cum pot eu sti acum, de n'a vent 716
cinev, s-mi ceard liberarea ei ? $i unde am s-1 urmresc ?
In Persia ? Vorb de clad !
To. $i eu care credeam s aflu multumire la tine, pentru
ajutorul meu I
Do. Recunostiit chiar c-ti port, fireste, Tokiltis ; ch doar
720
am vzut eu, ce bucuros, imi dadeai bunul tau sprijin.
ce bucuros !
To. Tie? 51
Do. Stai ! Am uitat mai adineaori, s dau niste porttnci,
cari mi-el aminte, sa le dau, in cas. Pzeste-o. (iese).
To. E chiar bine pzit.
VI. $i tata acurn, care intrzie !
chem ?
To. Dar, dac
72S
Vi. E i timpu.
To. Ei, Saturio, vino afar. Acum e sorocit ceasul, s 116
rsbunm pe vrjmas.
Sat. lat-m. Au, v 'ntrziiu ?
To. Aide, d-te departea cealalt, departe din privirea noas-

tr i sa taci. Cnd 0 s ma vezi vorbind cu codosul, atunci

s faci galagia.
Sag. Pentru un orn destept, invttura mult stric.
To. Apoi, cnd am si plec
Sag. Dece nu taci ? $tiu ce vrei.
Dordalvs.
Do. Ducndu-m in casa, i-am snopit pe toti in bataie cu
biciul, in asa pline de murdarie imi erau lucrurile i casa.
To. Venisi, in sfrsit ?
Do. Venii.

To. N'ai s te plngi ca nu te-am hr zit pe ziva de asthzi cu o mare fericire.

Do. Nu zic ba i recunostiinta mea o ai.
786
To. Acum, mai ai cevA cu mine ?
Do. Sa-ti meargh toate din plin !
www.digibuc.ro

PLAVTI

230

To. Pe Po lux, urarea asta a ta chiar c'am s'o folosesc

acas, pentrua m si %TM aldturi de desrobita ta.

Satvrio. Virgo. Dordalvs.

Sat. De n'am s-1 nefericesc, m'am nefericit eu. Dar iat-1
chiar pe el, inaintea casei, la timp potrivit.
Vi. Mu HA sntate, WA' draga.

Sat. Sntate, copila mea.

740
Do. Aoleo ! Persanul m'a mancat fript !
VI. Acesta e tatl meu.
Do. Ham, ce? Tat-tu? M'am nenorocit deabinelea f De-i
a, dece-mi stau si nu-mi bocesc, ca un nenorocit, cele sasezeci mine ?
Sat. Pe Polux, am sd te fac eu, nelegiuitule, sa te bocesti
mai bine pe tine insuti.
Do. Sunt mort !
Sat. Aide, vino la judecata 1), codosule.
745,
Do. Pentruce m chemi la judecat ?
Sat. Am s ti-o spun acolo, in fata judectorului. Te chem
dar la judecat.
Do. Ai martori, cari s dea mrturie ?
Sat. Pentru unu ca tine, clule 2), care imi faci negustorie
cu celteni, oameni liberi, s'ating eu urechea unui om fiber,
ca s-mi poat sluji drept martor 3) ?
Do. Lasa-ma s vorbesc.
750
Sat. Nu vreau.
1) Age, ambula in Ns. Formula consacrata.
2) Oamenii nelegiuiti, ca hotii, codoii, puteau fi tariti la judecata
fr martori. Ei se numiau: intestati.
3) Cel care voia s dea In judecat pe cineva, se Ingrij mai IntAi
de martod (testes). In prezenta partilor, i-se atingea urechile, (aures
atterere), Intrebndu-1, dac voia s-i slujeasa drept martor ; formula
consacrat er : Licetne antestari? Dac rspunsul el-A afirmativ (Licet),
se punea mAna pe prit, spunandu-i-se sa meargA la judecat (Age,
ambula in lus). Ca martod numai cettenii liberi puteau fi; sclavii mi.
Acetia erau: intestabiles.

www.digibuc.ro

PERSA

231

Do. Ascult.
Sat. Sunt surd. Miscd-te. la-o peaici, nelegiuit ademenitor

de fete mari. Vino si tu, fata mea, cu noi, pAnala judeator.

Te urmez.

ACTVL AL V-lea').
Toxilvs. Lemniselenis. Sagaristio.
To. Dusmanii rpusi, cettenii mAntuiti, tara linistit, pacea
inchiata 2), rasboiul sfarsit, biruinta cAstigata, ostirea si garnizoanele neatinse, pentrucA ne-ati ajutat cu bine, tu, Juppi1er
toti ceilalti zei atot puternici, din cer. VA sunt recunoscAtor 775
i v multumesc, fiindcd m'am putut rasbuna, cum trebuie, pe
vrsmasul meu.

Pentru aceea si eu acum am s purced la impartirea przii

de rasboiu intre partasi, sa dau fiecruia partea sa.
usii,
Veniti afard, aici vreau, inaintea intrrii
s-mi primesc, cum trebuie, tovarasii de lupt. Asterneti aci paturile, puneti tot ce trebuie. Aci vreau
s mi-se infiga steagul 3), mai intAi,

deunde am s-i fac pe toti s-mi fie, veseli, glumeti i mul- 760
turiliti, cu sprijinul crora mi se implinird, mai cu usurint 4),
cele ce voii, sa mi se implineasa Pentrucd nelegiuit este omul,
care tie sa primeasca binele dela un altul si nu se pricepe
intoara inapoi.
Le. Toxilus scump, dece eu stau departe de tine si tu la
fel, departe de mine ?
To. Aide, de-i asA, apropie-te de mine si imbrdtiseaz-ma,
dacd vrei.
1) Intreg actul al cincilea e in cantece. Sunt doug canticum :
v. 753-776 ; al doilea, V. 777-s1ar0t. Comedia se sfAreste in cntece
veselie. 2) Hosiibu' uictis, ciubu ' saluis, re placida, pacibu' perfectis.
3) aquilam. Steagul comandantului de armat, care se infigeA inaintea cortului sAu. Comediile lui Plautus sunt pline de asemeni metafore
militare, pentrua el tri vremurile marilor rsboaie, cu Carthaginezii.
V. prologus din Cistellaria. V. i Miles Ql. V. 220-230,

4) quorum opera mild facilia factu facta.

www.digibuc.ro

PLAirn

232

Le. Cum sa nu vreau I

To. Oh, himic nu-i mai dulce

ca asta I Dar, rogu-te, o- 7"

chisoru meu, dece nu ne-am aseza noi acum pa paturi, la mas ?

Le. Toate, cte tu le vrei, la fel le doresc si eu.

To. Iti indeplinesc dorinta. Aide, aide, asklar aide,
Si tu, Saga ristio, te-aseazd la locul mai de frunte 2).
Sag. Nu tin atat ' la mas. Mai bine jumdtate,
Din suma invoit. To. Mai asteaptd.
Sag. Aceast vorbd, mai asteaptd, e cam lungd pentru mine.

To. Fa aW Aseaz-te la masd. Plcuta zi deazi,

Ziva, in care m'am nascut, in placeri s o petreceth.
Dati apd pentru mini 6), aduceti la mas.
dau florile astea. Tu, sa ne fii regind 4), 771)
Unei flori ca tine
Le. Aide, copile,
Incepe-o deacolo, din partea mai de cinste 5).
Cu cte seapte cyathus 5), ne 'ncununeazd chef ul.
Miscd-ti mna, te grbeste.
To. Paegnium, cam trziu imi dai mie s beau ;
1) magi' dulcest.

2) acumbe in summo. De obiceiu la o mas e-

rau noua locuri, cate trei de fiecare cele trei WO ale mesei, a patra
fiind lasat liber. Cele din stanga se numiau : summus, cele din dreapta, infimus, sau imrnus, cele dela mijloc, medius. De jurul celor trei
parti erau paturi (lectus), pentruca Romanii mncau la mas, culcati pe
o rin. Dead : a pune masa : sternere lectos, a-se wzala masa : accumbere mensam ; ori : in immo, in summo, cand se desemna locul.
3) date aquam manibus. Pentru spalat Cum Romanii mancau cu
mainile, se murdariatt si deci se spalau des, la mas.
4) tu hic eri ' dictatrix nobis. La chefuri, deregula se alegea un sef,
care prezida masa si ordona numrul paharelor i cantitatea de vin, care
trebuia sa se bea. El avea diferite numiri, ca: Rex bibendi, magister,
dictator (dictatrix, cum e aici, pentruca era o femeie), arbiter, regina
vini, strategus (Stichus v. 702). Toti trebuiau sa i-se supuna. El sta
deobiceiu in lectus medius. 5) age ab sumrno. La fel, in Asinaria,
891, Mostellaria, 347, Stichus, 765.
6) septenis cyathis. Cyathus era o masura, cu care se turna in cupe
vinul, ordonat decatre Regele banchetului. Aci, Lemniselenis era regina
mesei. La fel, in Mostellaria, v. 347 ; Stichus, v. 705.

Asemeni petreceri pe scena, Plautus a pus in inca alte trei comedii : Asinaria Mostellaria i Stichus.

www.digibuc.ro

PERSA

233

Imi toarnA, ca s beau. Mie, vou i iubitei,

SanAtate sa ne fie.
Ziva, cea deazi do, it, zeii mi-a fost druit,
Ca te am pe tine 'n brate, ca pe-o roabA desrobit.
Le. Si asta multumit tie. To. In sandtatea tuturor,
77S
Marta mea Iti trece-acum paharul sta tie I),
Cum se cuvine Intre iubiti. Le. IN-mi-1.
To. Tine-1. Le. $i cel care-mi vrea raid,
Casi cel care se 'ncAnta de a noastr fericire,
$i 'n santatea lor sd le fie.

Dordalvs. Toxilvs. Sagaristio.

Paegnivm. Lemniselenis.
Do.2). Cari sunt, vor fi, ca0 cei cari au fost ei- or 8A inai

tie In urin, pe toti ace0a laolalt at singur fi intrec cit uurint, cd sunt ursit sa-mi duc viata, ca cel mai nenordcit
dintre oameni ! M'am dus, s'a sfarit cu mine ! Ziva deastzi
a strlucit pentru mine In chipul cel niai nenorocit, sA. MR
dea gata, In aA fel Toxilus m'a legat la gard prostege 3) 0 no
mi-a nimicit avutul.

Ca uti nenorocit ce sunt, aruncai pe fereastr un car de

bani4), ii pierdui i pentruce i-am artincat nu m'am ales cu
himic 1

Pe Persanul acela i pe toti Persanii i la urm chiar pe

toate persoanele 5), S-i piard toti zeii ! Numai Toxilus mi-a
fcut mie, nenorocitul, toate astea. CA nu i-am dat crezamAnt
in privinta banilor, deaceea i el mi-a Intins cursa asta : Pe ns

care, de mai am zile, pe Pulux, de n'am sa-1 trimit la spanzurtoare i de n'o s-1 IncAtuez In fiare 1 Cel putin de-a fi
1.) bene omnibu ' nobis, hoc mea manu' tuae poculum donat. Cand
se Inchina In sanatatea cuivA, seridica paharul la inaltimea ochilor si se
oferi persoanei dorite, insotindu-1 de cuvintele : Tibi propino. (Ti-I Inchin tie). V. si Curculio, 359 ; Stichus, 710.
2) Al doilea canticum. 3) Toxilu' me perfabricauit.
4) uehiclum argenti miser elect.
5) Persam, Persas, personas, perdant, alliteratie.

www.digibuc.ro

PLAVTI

234

s vin candv acas stpne-su 1), lucru pe care il ndjduesc

Dar, ce-mi vd ochii ? Uit-te, ce comedie mai e si asta ?

Pe Polux, aci e belie, in regul I Sd m apropiiu. 0, bunule

brbat, fii salutat si tu, la fel, buna mea desrobit I
790
To. Asta-i chiar Dordalus.
Sag. Spune-i s vino incoa.
To. Vino, daca-ti face plcere.
Sag. Aide, s-I primim cu aplause,
To. Dordalus, omul cel mai placut, salutare I Locul Mu, iat-1

ad. Useaz-te aci pe pat. Dati-i apd pentru picioare 2). 0 s

te grbesti, copile ?
Do. C'un singur deget mcar de-o s m'atingi, ticAlosule,
i te si fac una cu pmntul 3) !

Pa. D'apoi i eu, cu paharul Asta, te-am si chiorit de-un

ochiu !

Do. Ce spui, spnzuratule, ruptorule de bice ? Frumos m 795

mar invrtisi pe ziva de astzi, in ce bucluc m vrisi, ce fel

tn jucasi pe degete cu Persanul tu ?
To. Las laoparte sfada, de es ti orn cu judecat I

Do. Si tu, bun desrobit, mi le-ai stiut azi pe toate

$i mi te-ai ascuns de mine ?

Le. E chiar prostie curat, cnd se simte omul bine,
Tu sd-i cali atuncea ceart. Timp destul si mai Boo
peurm,
S mi te 'ngrijesti si deastea 4).

Do. Grozav, la inim m-arde !

To. Da-i o cupa ; stinge-ti focul,

Dad inima Ili arde, s nu-ti ia si capul foc 5).

Do. Cum vad m cam luati la vale !
1) eru ' redierit eiius. 2) Cei poftiti la mas, ti descltau tncgl
tarnintea, li se da ap s-i spele nAdqeala, apoi luau In picioare pan
tofi curati i in urma se suiau pe pat, la mas.
3) me uno digito attigeris, te ad terram adfligam.
4) magi' par agerest. 5) exstingue ignem, caput ne ardescat.

www.digibuc.ro

PERSA

235

To. Paegnium, ne fa pe mscriciu 1), dar,

deosebit.
80 6
FA-ti jocut cum II tii, cA dela mine voie ai.

0, deminnue, cu mutra ta regeascA i a de prefcuta !

Pa. Posna, se cere, ca sd fiu i poft mare am,

SA-1 iau la vale pe codcl, aacum i se cade.
To. Cum o 'nceptii, d-i Inainte.
Pa. Codoae, pentru tine, asta.
Do. M'am dus I Mai, mai, s ma doboare !
Pa. Tine-ti, mai na acum i p 'asta.
Do. Fa-ti cheful, dupa voie,
Cat stpanu-ti nu-i acasa.
Pa. Nu vezi, cum te ascult la vorbd ?

81C)

Dece nu-mi eti i tu pe plac, sa faci ce te sfatuesc eu ?

Do. Si sfAtuirea, care-ti e ? Pa. Un 5treang mai gros si

Sa-ti iei i sA te-atarni de el.

Do. Ia vezi, nu m atinge, cA te pislogesc,
Cu bastonul Asta al meu. Pa. F-o.
CA dela mine voie ai.
To. Stai, stai, Paegnium, d-i pace sA rasufle.

Do. Pe Polux, de n'am sA v mantui din rdacin

Pa. D'apoi i pe tine acela, care locue0e deasupra noastr,
care iti vrea tot raul i o sa ti-I facA. N'o spun ei, ci cu. 821)
To. Aide, plimba in jurul mesei vin ul indulcit cu miere,
d-ne s bem, s ne fie paharele 'Ana 'n varf pline. S'a cam
trecut vremea, decand numai burdm ; cam demult ni s'a secat
gAtlejul.

Do. SA dea zeii, sA beti butura, care s vi-se opreasca in gt.

1) cinaedum. Cinaedi, casi moriones, scurrae, copreae, fatal, fatuae,
nani, derisores, sabulones, erau bufoni, de o infatisare hiduoasa si bizara, askum ii descrie Martialis : cu capul tuguiat i urechile lungi
miscatoare ca ale mgarului" (W. 39, 15). $i jucau un joc plin de cara
ghiosldcuri. O aluzie i in Stichus, v. 770 $i boerii nostril din trecut i
aveau asemeni specimene de oameni, numiti mscrici, cari ii inveseleau la mas, i pe cari i puneau s6. insulte pe neprieteni. Un exempIrt
avem in corn. Pseudolus, v. 357-390.

www.digibuc.ro

PLAVTI

236

Sa. Nu mg pot stpani, codosule, sa nu-ti joc un joculet 1),

pe care-I juca odinioard un Hegea. la vezi, clach-ti e indestul
pe plac.
To. La fel vreau si eu sd joc jocul, pe care odinioard 11 825
juca, in Ionia, Diodorus 2).

Do. V paste nenorocirea, de nu vd carbniti dead.

Sag. Si mai si vorbesti, nerusinatule ? Dad ma mai atati,
-acum ill aduc iars din nou pe Persan.
Do. Iat, tac, pe Hercle. Insa, Persanul, tu esti, cel care
im'ai jurnulit panala piele.
To. Taci, prostule ! Asia i-e frate-su gemen.
Do. Asta ?
830
To. $i Inca foarte, foarte gemen !
Do. Zeii i zeitele s v spanzure si pe tine si pe frate-tdu
emen !

Sag. Care te-a pierdut, cd eu nu m stiu cu nimic vinovat.

Do. De-i as, pentruca el e cel cu vina, sd cadd asupra-ti
blestemul.

To. Aidem, de vreti, s ne batem joc de el.

Le. Dacd nu-i vinovat, nu s cade si nici n'ar sta frumos,
<lin parte-mi.

To. Cred cd e, pentrucd nu era orn de inteles, and te

cumpara m.

Le. 5i totus, nu totus.

To. De-i a, ia seama, fereste-te de flu si urmeazd-m. 835
Se cuvine sa-mi fii ascultatoare la vorba, pentruca, pe Hercle,
fr mine, far sprijinul meu, in scurta vrerne el ar fi fcut
ad din tine, o femeie de rand 3). Dar, sia-i recunostiinta a-.
1) quin saltem staticulum.
2) Hegeas si Diodorus erau doi mimi celebri. Cei doi scavi isi bat
Joe de codos, fac tot felul de maimutarii, imitAnd mimica (staticuli) a
celor doi mimi celebri. Probabil mai mult o mimicd de ocazie, impro
vizatd. Despre un astfel de joc, cu ochii nurnai, ne povesteste scriito
rut Apuleius, despre Venus, fn Pantomima din judecata lui Paris (Meth.
32). 0 mentiune mai intAlnim si in : Pseudolus , v. 1275 si Stichus v. 770.

3) prostibilem. La fel, Cistellaria, 331; Persa, 765.

www.digibuc.ro

PERSA

237

celora, cdrora le dai libertatea : De nu se 'mpotrivesc stpa

nului, nu se cred destul de liberi, destul de omenoi destul
de cinstiti, dacd nu fac toate astea, dacd nu le aruncd la
vorbe rele, dacd nu rdsplatesc binele cu nebinele I
Le. Pe Polux, binele fdcut ma'ndeamn, sd md suptm poruncii tale.

To. Eu iti sunt adevratul tdu protector, care am pldtit

bani pentru tine. * vreau s ne batem frumos joc de el.
Le. In ce mA privete, bucuros mi-oiu da silinta.
Do. (aparte). Bine nu tiu ce lucruri rele imi mai pun la
cale indivizii aceia, s-mi facd rdu.
Sag. Ei, voi I
845
To. Ce-i?
Sag. Asta-i Dordalus, codopl, care face negustorie cu fe-

cioare de oameni liberi ? Asta-i acela, care a fost cndvA bdiat frumos ?
Do. Ce va sd zicd asta ? Aoleo, mi-a repezit un ghiont I
Am sd vd ciomdgesc.
To. D'apoi i noi ti-o fcurdm i Ina o sa ti-o mai facem.
Do. Aoleo, m'a ciupit de noadd
Pa. Nu-i nimic D'aldeastea ai mai vdzut tu i altdatd.
Do. lar o incepui, starpiturd I
Le. Patroane dragd, ai induntru, la cind, rogu-te.
Do. Din neghiobia mea, imi rizi i tu acum in nas ? 851)
Le. Pentrucd te poftesc, sd te simti i tu bine ?
Do. Nu-mi trebuie a simtire I

Le. N'ai decal I

To. Ce zici ? Cei asesute nummus ce comedie mai fac,
ce buclucuri mai aduc ?
Do. RAu md nenorocii Bine se mai pricep, sd-intoarca la
duman rAul fAcut
Sag. Ne-am rdsbunat indestul 2) 1
Do. AA e i maim vi-o 'ntind acum.
1) nec sati ' Itber, nec salt ' frugt.
2) salt' sumpsimu' supplici tam.

www.digibuc.ro

PLAVTI

238
856
To. Si-a poi pe furci o vei intinde.
Sag. Te du 'in cas de le spnzur.
Do. Casicum aid, cu mine, nu s'ar fi fcut des-

tul militrie I
To.

* a te-ai luptat cu Toxilus 1). Dragi pri-

vitori, rmneti cu bine. Codoul, s'a sfrit cu eL

Caterva 2) : MO din palme.

1)

* -=.--- sa-ti aminteti (probabil?)

2) Trupa1

www.digibuc.ro

POENVLVS.
(CARTHAGINEZUL).

www.digibuc.ro

PERSOANELE:
AGORASTOCLES. ADVLESCENS.
MILPHIO. SERVVS.
ADELPHASIVM.
PVELLAg.
ANTERASTILIS.
LYCVS. LENO.
ANTAMOENIDES. MILES.
ADVOCATI.
COLLYBISCVS. VILICVS.
SYNCERASTVS. SERVVS.

HANNO. POENVS.
GYDENNIS. NVTRIX.
PVER ANCILLA.

Agorastocles. TAnar.
Milphio. Rob.
Adelphaslum.
AnterastIlls.

Tinere.

Lycus. Codoq.

Antamoenidee. Osta.
Martori.
Collybiscus. Vechll.
Syncerastus. Rob:
Hanno. Carthaginez.
Gydennls. Doica.
Servitoare. Copil.

Act lanes se petrece la Calydon.

www.digibuc.ro

241

POENVLVS.
REPREZENTATA INTRE ANII 195-192 (G. MICHAUT 1).

I. Piesa din greceste. Este rezultatul unei contaminari. Unul din

originale se cunoaste : Carchedonius, pies probabil de Menandrus ;
celalalt original nu se cunoaste. Pe latineste, comedia are doua nume :
Poenulus, adica Carthaginezul si Patruus Pultiphagonides (asacum e
denumita In prolog. v. 54), adica Unchiul Pultiphagonides". Are plolog post plautin, foarte interesant pentru cunoasterea publicului, care
venia la teatru.
11. Cuprinsul. Prologus. Traiau la Carthagina doi veri primari. Unul
avea un Mat, cellalt doua feti(e. Atat baiatul, cat si cele doua fetite,
cu doica lor, au fost furati cu totii si vanduti prin straini : Pe Mat
unuia, care, neavand copii, II infiaza, iar pe fete unui codos. Se fac cu

totii mari. Baiatul, tanrul Agorastocles, este indrgostit de vara sa,

MA s'o stie ca-i e ruda ; de cealalta, e Indrgostit un militar. Parintele
tanrului e mort de mult ; tatal fetelor msA traeste si va veni in localitate, In cautarea lor.
Actu Hu. Tanarul Agorastocks is! destainueste robului sat' iubirea.
Deoarece codosul, ca sa-1 speculeze, nu voia s primeasca banii pentru rscumpararea fetei, robul il sfatueste, sa alerge la un santaj : Sa-si
trimita vechilul deghizat in casa codosului, cu o suma de bani asupra
lui, cu gandul a ar fi un strain dornic de placeri. Codosul il va primi,
li va lua banii si va cadea in cursa, sub Invinuirea de furt. Va fi dat
in judecat si osandit dupa lege.
Actul al II-lea. Codosul se intoarce dela templu spre cask Insotit de
ostas, care venia, sa-i ceara pe una din fete, pe Anterastilis, pe cea
mai mica.
Actul al ill-lea. Agorastocles, insotit de maritori (aduocati) isbuteste
a-si pune planul In aplicare : Isi introduce vechilul deghizat In casa codo-

ului, care ii ia banii in vzul tuturor. La urma, se arata Agorastocles,

care isi reclama vechilul, ca rob al sat' si cere codosului, a mearga la
judecat, ca tainuitor si hot de bani.
Actul al IV-lea. Milphio, robul lui Agorastocles, afla dela Syncerastus, robul codosului, ca cele doua fete sunt cettene, furate de mici
copile din Carthagina ; si cum Agorastocles era tot Carthaginez ar puI) Dupti aluzIa dela V. 665.

www.digibuc.ro

18

242

tea sa le ceara liberarea. Deci o noud intrigd, care se pune la cale.

Actul al V-lea. 10 face aparitia parintele fetelor, Carthaginezul Hanno.
care era in cautarea lor si el da deslegarea actiunei. Isi recunoaste
fetele si codosul ramane cel pacalit. Agorastocles se va insura cu una
din fete.
Ill. Comedia are doua actiuni. Actiunea principala, ca rezultat al
intrigei, pusa la cale, la inceput si care se desfasoara in actele I, II,
Ill, in 815 versuri, din 1371, cte are comedia. Din actul al 1V-lea incepe
spre a fi
o alta, care se plamadeste in durata unui act
al IV-lea
ultim
cnd sosirea parintelui, Hanno,
parasita in actul urmator

desleaga definitiv problema. Dei de fapt par a fi trei intrigi, cu trei

actiuni, fara nicio legatura intre ele : Ceadintai : incercarea de santaj asupra codosului, cu ajutorul unor martori (aduocati), actul 1, II, Ill; a
doua : fetele ar putea fi mntuite, ca fiind dovedite Carthagineze si deci
compatrioate cu tnarul indragostit (Agorastocles), actul al IV-lea ; si cea
din urma : aparitia neasteptata a parintelui, Hanno, care isi desrobeste
in realitate insa, de fapt, sunt numai doua : Cele dintai doua
fetele

topite intr'una singura : sill* de a libera pe cele doua fete printeo intriga ci la Scapin"; ultima, eliberarea printr'o recunoastere (parintli, in
cazul de fata, aiurea jucariile). Deci avem combinate la un loc cele
doua metode cunoscute ale cornediei vechi grecesti. E lucru evident ea

avem de a face cu o contaminate. Plautus a avut sub ochi dou si

poate chiar trei originate grecesti. $i aiurea Plautus a mai facut uz de
contaminare 1), nicaeri ins in mod asa stangaciu ca aici.
Subiectul prezinta asemanare cu alte comedii : Cele dou curtezane,
cazute in maina codosului si silintele tnarului s le mntue, este actiunea comediei Rudens; parintele neobosit in cautarea fetelor pierdute,
e aceea tema din comedia Menaecluni, cu singura deosebire c acolo
cel cautat este fratele.
Se naste acum intrebarea, daca Plautus, aducancl pe scena romana un Carthaginez, un orn al natiunii, cu care RomAnii erau in itsboiu de exterminare, n'a urmarit un anumit scop ; n'a facut-o cu gandul
de a-si bate joc ?
Ce-i drept, dupa unele aluzii si cuvinte rutac:oase, spuse la a-

dresa lui Hanno, prin gura robului Milphio, care isi bate joe de costumul, inftisarea i limba Carthaginezului (v. 975 1035), s'ar !Area
ca aceasta sa fi fost inten(ia ; totus, din unele marturisiri (v. 1054), din
faptul ca Hanno e infatisat ca orn de isprava, cinstit, ban parinte, orn

de omenie, adevarul pare s fie altul. Plautus a urmirit un efect pur

dramatic i atta tot.
Pentruca faptul de a fi adus pe scena roman un Carthaginez, cu o
1) V. de pilda comedide: Captivi, Epidlcus, Mlles glorlosus, Stichus.

www.digibuc.ro

243

asa zis limbd carthaginez, un cetatean al orasului, cu care Romanil

purtaserd doud rdsboaie grele, nu era un subiect putin comun : Un
Carthaginez, in plina Roma, pe o scena romand, numai la cativa ant
in urm, decand Hannibal se oprise la portile Romei ingrozite, era tut
subject de senza(ie.
Ca actiune i intria comedia de fata este una din cele mai slabe :
FrA unitate, fr viata, miscare, umor. Cel molt poate fi o comedie
de efect momentan, de senzatie.
IV. Eroii. Caractere slabe, nimic deosebit, in afard de cele doul
surori, curtezane cinstite, mandre de cinstea lor i cari n'au alt gaud
deck acela de a-se mantui din robie si a scapa de rusinea, In care a
soarta nemiloas le-a aruncat. Spre deosebire de curtezanele bdtrane,
deobiceiu Plautus le descrie simpatic pe cele tinere. Mentiondm caracterul de pietate si gravitate al bdtranului Hanno.
V. Morala. Niciuna, pentrucd nu poate fi o morald incercarea de
santaj, cu martori pltiti.
VI. Caracterlstice : 1) In primul rand prologul. Pus aldturi de prologurile din Amphitruo, Captivi, Miles gloriosus (in parte), ne infatiseazd un document serios pentru istoria teatrului i cunoasterea psihologiei poporului, care venia, sa asiste la reprezentatii. 2) Scena cu
tnartori (advocati), din actul al III-lea. Are multd culoare romana. Pare
sd fie liberti de data reeent, dar cari arata o mandrie plina de demnitate romana vorbesc, cum numai un Roman putea vorbi. Deasemenea,
perchizitia, care se face codosului, e procedura romand in caz de furt.
Totul probeaza c scena e in mare parte opera lui Plautus. 3) In scenele, in cari iau parte acesti aduocati", avem o urma serioasd de cor
grecesc. pe care o mai intalnim i aiurea 1). 4) Urme de cuvinte pumice ; termeni injuriosi la adresa Carhaginezilor (v. 113, 1309-1313).
5) Sfarsitul dublu al comediei, lucru care ne invedereazd cd comedia a
suferit modificki ulterioare. 6) Aparitia neasteptath in ultimul moment

a unui personaj (Hanno), care, ca un deus ex machina", desleagd o

intrig, care prea ca nu se mai rezolva. 7) Trei mentiuni caracteristice : Cuvintele actorului din prolog : tn duc, sa md imbrac" (ego ibo,
ornabor, v. 123), cari ne fac s credem cd prologul fusese spus de insus seful trupei ; tabloul, ce ni-se face, despre curtezanele de rand (v.
263-270) si lumea, care le frecventa (v. 828-840) ; obiceiuri, ce se
practicau, de sarbatorile lui Venus (act I si ultim). 8) Casi in Mostellaria

i ad, scena, in care cei doi, tandrul indragostit i sclavul su, asista
laoparte la convorbirea celor cloud curtezane i dau rdspunsuri de aprobare, sau de dezaprobare, ne reaminteste corul grecesc, redus la

I) La fel o firma neindoelnici de cor grecesc in Ruckus (corul pescarilor, v. 299-305L.

www.digibuc.ro

244

cea mai simpl expresie. 91 Ca5I Casina 5i comedia de fata are don&
nume, corespunznd la representatii deosebite.
VII. Ca parte muzicald, lirismul propriu zis foarte redus. In total.
sunt cloud canticum de scurth durata : Unul, la inceput, in actul IntAk.
de 50 versuri (210-260) 5i celdealdoilea, tn actul al V-lea, de 26 versuri
(1174-1200). Incolo, recitatival t5i disputa locul cu diverbium, care
ocupa mai mult din jumeatea versurilor.
V111. Nu cunontem nicio imitatie modernd.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL PIESEI.

Un copil, la varsta de sapte ani, este furat in Carthagina.

Un bgtrn, care nu indrgi femeia, if infiaz pe tnrul acesta, pe care ll cumprase si si-1 face mostenitor. Dou rude
ale acestuia fuseser si ele rdpite, impreun cu doica lor.
Le cumpr Lycus si chinueste pe un indrgostit. Dar a-

cela, cu o sum de bani la el, isi vr vechilul peste codos s

-i astfel il invinueste de furt.
Vine Carthaginezul Hanno, pe tnr II afld drept fiu al fratelui sdu, iar pe cele cloud fete, cari fuseser rdpite, le re-

cunoaste ca pe ale sale.

PROLOGVS9.
Vreau s vg 'nftisez ceva din Achiles al lui Aristarchos 2),
.cleaceea imi iau inceputul din acea tragedie : Potoliti-va si

tketi, iar gandul vi-I intoarceti spre noi, vg roag, sa-i dati
ascultare generalul" actor 3).
SA-mi stea linistiti pe band 4) si cei inflmnziti, cast cei s
In vers acrostih.
1) Prologul acesta nu e de maim lui Plautus. Casi prologul din
Amphitruo (partea dela inceput), Casina, Captivi, Menaechnzi, Miles
xi. (inceputul), e un prolog post plautin, scris in urm, dupd moartea
lui Plautus, cand se readuserd din nou pe scena comediile poetului. (A-se
-vedea nota dela prolog. Casina). 2) Poet grec. E vorba de tragedia
Achilles, Iradus de poetul latin Ennius.
3) imperator-histricus. Urmeaza dead a prologul este pronuntat
de insu directorul trupei, dealtfel ca in toate prologurile post plautine.
Aceasta se vede i din felul, in care vorbete. Dealtfel, NA de dezordinile, cari fura in teatru, In aceast epoca, mrturisite In prologurile

post plautine, numai un actor cu greutate putea apostrofa multimea

(v. Captivi, 10-16 ; Miles glor. 81-82), a o indemna la linite i ascultare, cum o face i in prologul de fata. 4) in subselliis. Pe vremea
lui Plautus nu era teatru permanent cu bnci in forma de amphitheatra.
Ele se introduserd mai tarziu. (V. Amph. 65).

www.digibuc.ro

1PLAVTI

246

cari ati venit mncati gata. Cei cari v'ali indestulat acas, ati
fost mai destepti, iar cei cari ati venit flAmnzi, sAturati-vA
acum cu povestea noastr. Si totus, dacA aveati cu ce \TA 'ndestula acas, mare prostie, ca, de dragul nostru, s veniti 16
sA stati aici, infometati.
Ridica-te in sus, pristave 1) si fA ascultare In public".
Decnd tot astept sd te vad fcndu-ti datoria 1 Nu lsa in
a dormire glasul, cu care iti ti zilele si imbrAcAmintea ; penbud, de n'ai sa strigi, cu tcerea, o s te pomenesti cu foamea la use. Bine, acurn poll' sa stai jos. Rasplata-ti va fi indoit is
Mare bine-ar fi, daca' mi- ati pazi poruncile : Picior de curtez-rnA stricata sA nu se aseze in fata scenei 2), lictorul 3) sli
mai tinA gura, sA mai amuteascA nuelile, pedelul 4) sli mai
lase plimbatul, incoace si 'ncolo, pe sub nasul nostru, nici
sA mai insoleascA lumea pela locurile lor, cnd actorul e in
scenA. Cei cari dorm prea mult acas, neavnd ce face, se 20
ca de sA stea ca oamenii de treabA si s nu s'astearn pe dormit 5). Robii sA nu se aseze, unde e locul oamenilor liberi si
n'ar strica s-si plateascA intrarea 6). DacA nu au deunde, sA
se ducA acasA, scApand astfel de-o indoit nenorocire : aici, 2b
I) Praeco. Era strigatorul public, care, la tribunale, striga partile,
In adunrile poporului, striga deputatii, in teatre, facea linite ; pe strazi,
striga, facand cunoscute multimii ordinele, ce primia ; In vanzarile publice, striga preturile, etc. In teatre, era lusarcinat cu ordinea. La fel

Asinaria v. 45. 2) in proscaenio. Proscaenium era partea dinainte

a scenei. 3) Lictor. Ofiter, care era Inarmat cu fasce (manunchiu de
nuele), mergea Inaintea Dictatorului, a Consulului, a Pretorului, sa le
deschida calea, prin multime. Aici probabil : comandantul garzii data de
Prefectul politiei pentru ordine in teatru i numita conquisitores", despre care e mentiune in Amphituo, v. 65.
4) Dissignator. Controlori, cari aratau locul fiecaruia. Martial ii nuInete
locarii. Ei tineau i ordinea, mai ales la Inmormantari.
5) Inteo alta comedie e o aluzie la fel, la cei cari dormeau in teatru. (iWercator, 160). Oboseala, pentruca multimea venia decuvreme, ca
sa-i ocupe locurile, caldura, butura i mancarea, ca in zi de sarbItoare, ii predispuneau spre somn i plictiseal.
6) aes pro capite. Ar urma dead. O. i sclavii erau admii la reprezentatiile teatrale, daca isi puteau plati intrarea I

www.digibuc.ro

POENVLV s

247

corpul invinetit de nuele, acasa de bice, cnd stapnii s'or

inapoia spre casa si-or vedea c si-au uitat de ale treburi 9.
Doicile s-si vad acasa de pruncisorii fara glas, sa nu-i aduc
la teatru : ar suferi si ele de sete si copilasii ar muri de foame ;
iar nou nu ne-ar sparge aici urechile, lihniti hind de foame, 30
La iezii.

Doamnele din lumea bun sA priveascd pe tcute si tot

pe tcute sA si rida, s- se stpneascA a vorbi tare cu vocea

lor ascutit, sa-si lase pentru acas pacatul de a-si povesti

una alteia, ca nucumv si aci, casi pela casele lor, sA fie plictiseala brbatilor.
35
lar cei cari au grija representatiei 2), s nu cumvA s dea
vreunuia premiu 3) 1)6 nedrept, ori ca, din mai stiu si eu ce

ambitie, sA lase laoparte pe unii, pentru ca cei fra talent sa

fie pusi Inaintea celor buni 4).
Si incA un lucru, pe care mai mai er s-1 uit : In toiul 40
jocului actorilor, robi insotitori ai stpnilor 6), vedeti s-mi
dati fuga la tarabele depeste drum 6); acum, cnd e timpul,
acum cnd placintile scot aburi de calde ce sunt, alergati.
Aceste porunci, cari sunt spuse in numele rneu, ca general al actorilor, fiecare sA si-le aminteasc, pe Hercle, ca pe-o
datorie a sa.
Acum vreau sA mA 'ntorc cu mintea spre firul povestei, 46
sA-mi fiti si voi, casi mine, deopotriv cunosctori ai ei. Pentru

aceea acum am sA v statornicesc locul, uncle se petrece po-

vestea, calea, pe care o urmeaz si intriga, c doar pentru

asAceva am psit eu inaintea domniilor voastre.
De nu v e cu supArare, vreau s vA spun mai inti nu1) Un spectacol teatral, fiind un eveniment pentru oras, atrAgea
multa lume. Probabil cd si sclavii fugiau deacasA, sA caste gura, strecurAndu-se in teatru (cavea).
2) curatores = aediles, cei cart aveau
In grije organizarea serbArilor.
3) palma. E vorba de premiile, cu
cari se rAsplAteau actorii.
4) Aceeas ideie si in prologul comediel
Amphitnio, v. 95 - 95. V. nota deacolo.
5) pedisequi.
6) in popinam. Unde se vindeau bauturi calde. Aci e vorba de placinte (scribilitae). CAnd le veniA foame, stApAnii probabil cA-si trimiteau robii, deranjAnd astfel pe actori pe scena.

www.digibuc.ro

PLAVTI

248

rnele comediei. Dar, chiar de nu v e pe plac, am s-1 spun 50

totu, dacA voia o am dela aceia, In puterea cdrora le st

lucrul acesta.
Comedia aceasta se numege Kocpmavto; ; pe latine0e
Plautus a numit-o : Patruos Pultiphagonides 2). Numele
Aflati acum i cele ce urmeaz, pentrucd povestea aici i va 55
afla judecata, pe scen e locul s i-se povesteascd cuprinsul,
voi ne sunteti judecatorii. V rog, s fiti cu luare aminte.
A fost odat doi Carthaginezi, veri buni dupd tat, de neam
mare i mari bogatii. Unul din ei trAe0e, celalalt a murit. Intru 6
aceea vi-o spun 0 eu mai cu incredere, pentrucA mi-a spus-o
mie acela, care i-a facut gAteala de ingropciune 3).
Dar batrAnului acela, care a murit, singurul su 4) copil,
pe care-I avusese, i-a fost smuts, din bogtie 0 dela snul pd- 65
rintesc, in Carthagina, copil mic fiind, In vrst de apte ani,

cu ase ani mainainte s fi murit printele su. Pentrucd acesta, cnd vede cd singura sa odrasl i s'a fost prpdit, de
durere cade la board grea : las drept mogenitor pe vrul sdu 70
dinspre partea tatlui i apoi frd mult bagaj o porne0e pe
cealalt lume.

Cel 5) care rApi copilul, il aduce cu sine In Calydona, II

vinde aici unui oarecare batrAn bogat, doritor de copii, dar
care ur femeia. Batrnul, de bun credintd, cumprd pe fiul
gasdei sale. Si pe copilul acela i-I Infiazd ca pe al sdu i-I
lasa mo0enitor peste avere, cnd fei
dea i el sfritul
obgesc. Tnrul acesta locuege acolo, In casele acelea.
Acum Ind reintorc din nou spre Carthagina : Dacd aveti
vreo veste de dus, vreo treab de implinit, cel care nu-mi va
1) Karchedonius = Carthaginiensis
Omul din Carthagina, deuncle a iesit denumirea actuala a come diei : Poenulus.
2) Patruus = Unchiul ; Pultiphagonides = nifincAtor de (cel mnanca) puts. Despre acest fel de mncare, V. nota Mostellaria, v. 828.

In traducere rom. ar fi : Unchiut nainuiligar". Se pare eh numele acesta : Patruus Pultiphagonides, a fost numele primitiv, sub care Plautus

i-a reprezentat comedia la inceput. Schimbarea in Poenulus a avut

loc in urma. 3) pollinctor. Cioclu, dar i cel care faceA toaleta mortului.
4) unicu ' qui fuerat. 5) ill ' qni.

www.digibuc.ro

POENVLVS

249

da platg, 10 va rgci gura degeaba ; nu-i vorbg, ca i cel care-mi

va da plata i mai mare prostie va face 1).

La rndu-i i cellalt var primar dupa tata, batranul care
e acum In viata, In Carthagina, av i el dou fete, una in varst
de cinci ani, cealalt de patru : Intr'o buna zi, din Magara 2), 81

se facura nevazute deacas, cu doica lor cu tot.

Cel care le rapi, le du se la Anactorium 0 le vand pe
cate0 trele i pe doic i pe fete, pe bani gata, unui orn, dac
i un codos mai poate fi socotit orn, cel mai nelegiuit din cati
ii rabda pamantu. Voi In0va va puteli da acum cu socoteala so
cam ce fel de om poate fi acela, care rspunde la numele de
Lycus 3) : om cu peri de lup.
Din Anactorium, unde locuise pangaci, a venit sa s'aeze
prin prtile astea, In Calydona, nu de mult timp, aacum il
mna negustoria. Locuege in casele acelea.
9&
randrul nostru a cazut la dragoste mare dupa una din cele
doti fete, fard s banueasca precum c i-ar fi cumva rud,
nici s tie cine-ar fi, ori sa se poat mdcar apropia curnv
de ea, a de ru il frmant codopl, iar cat despre partea
indragostirii, sa faca ceva cu ea, nici vorbd de aWeva ; de
mers cu ea vreodata, codopl nid pomeneal sg-i lase fata :
Pentruc a simtit c'o iubi, umbra sa-1 stoarca de parale 4).
Pe fata mica umbl s'o rscumpere, s si-o aibd intretinut un oarecare osta, care e cgzut la dragoste dupa ea.
Insa, parintele lor, Carthaginezul, decum le-a pierdut, le
tot cautd inteuna peste mari i tri 5). Cum a pus piciorul in Os
vreun ora, Indat i cerceteaz pe toate curtezanele, peunde
li-e locuinta la fiecare ; le da bani, rmane peste noapte la
ele, le cerceteaza apoi inteuna, deunde sunt, ale cui sunt, dac
au fost robite in rasboiu, ori cumva furate, care li-e obar0a,
1) 0 gluma la fel, in prol. Menaechmi, v. 51-55. Pentru a inveseli
publicul, adesea prologul e preserat cu glume : vorbe de spirit, legi glu
mete, aluzii de tot felul. 2) Magara, numele unei mahalale din Car
thagina.
3) Lycus, pe greceste : lup. (Axo).
4) tangere lzominem uolt bolo. La fel v. 1286.
5) La fel, Menaechmus in Menaechmi.

www.digibuc.ro

PLAVTI

250

cari li-au fost printii. $i in felul Ssta, cu pricepere i indernnare, ii urmeazA cu cutatul fetelor sale.
Cunoaste toate limbile, dar se fereste cu bun stiint :
E un adevarat Carthaginez. Ce mai atta vorb 2) ! El a picat
ieri spre searA, cu o corabie, in portul nostril, printele celor us
dou fete ; dar el e i unchiul tnrului noslru.
Tine-ti acum find povestei 3) ? Dac-1 tineti, urziti-1; luati
insA seama, s nu-1 rupeti, rogu-v, lasati-I sa se dapene singur.

Ei, mai mai era sa-mi uit s vA mai spun si ce mai este.
Acela 4), care a infiat pe tnr drept flu al su, a fost o gasd
a acelui Carthaginez, unchiul acestui tnr. Acesta va veni 120
va gsi fetele i pe acest fiu al fratelui sau,
asVizi aci
dupAcum vA spusei.

Eu m duc s mA imbrac 5); voi sA ne ascultati cii bun-

voint. Cel care va veni astzi aci, isi va gsi fetele si pe acest fiu al fratelui sAu 6). Pentru rest, sntate i rabdare. Eu 125
ITIA duc, acum urmeaz sh m schimb in altceva 7). Pentruce
o sA mai fie, rmn altii, cari o s va lamureasc 8).
Rmneti sanatosi i ajutati-ne, ca sa v'ajute i pe voi zeita
Mntuirii.

ACTVL 1-iu.
Agorastocles.
Ag. 9). Nu odat ti-am incredintat, Milphio, multe lucruri,
indoelnice, spinoase, incurcate, pe care tu, cu intelepciune, pri- 13e
1) sciens se scire. 2) Poenus plane est. In ochii Romanilor, Carthaginezii treceau drept oameni ireti, mincinosi i perfizi.
3) iamme hoc tenetis? La fel in Captivi, v. 10. 4)
5) ego ibo, ornabor. Rezulta deaci ca prologul a fost rostit de un
actor cu rol in piesa ; si cum acesta era chiar directorul, se intelege
ca i ei aveau roluri de jucat.
6) Aceleiai cuvinte dela v. 121-122.
Probabil vreun adaos posterior.
7) Aceste cuvinte vin s completeze nota dela No. 1.
8) Actorii din scena 1-a, cari urrnau imediat,.
dupce se retrgea Prologus. Urmeaza deaci c Prologus Ina un rob.
care veni mai trziu, probabil pe al lui Lycus, Antamoenides, sau Hanno.

9) Diverbium (iambi senarii), v. 1-209.

www.digibuc.ro

POENVLVS

251

cepere, pAtrundere si destoinicie, mi le-ai dus la bun sfArit,

prin silinta ta ! Pentru cari ') binefaceri, mrturisesc cA-ti datoresc i libertatea si multA recunotiint placuta.
Mi. 0 vorbA mereu spus ajunge o vorb inteleapt, numai i 36
dacA ea vine la vremea ei. PentrucA vorbele tale dulci sunt
pentru mine, asAcum se obinueste sA se spun, curat vorbe
de claca, aE Si xoXXOpat Xt5pac 2). Acum imi eti dulceag la vorbA ;

i ieri mi-ai rupt fdr mild trei bice de vanA de bou pe spinare. 14&
Ag. Ca un indrAgostit ce sunt, dacA din pricina dragostei

Ind greesc cu ceva, Milphio, se cade ca si tu sA mi-le treci

cu vederea.
Par'cd zic eu altfel. Dar si eu acum pic de dragoste ;
las-mA deci s te bat, asacum mi-ai fAcut i tu, din chiar
tam-senin : peurm, mi-ei trece apoi i tu cu vederea 4), cA,
doar sunt indrAgostit
Ag. DacA inima te 'ndeamn si-ti face placere, nu te opresc :
SpAnzurA-m, aruncA-m in lanturi, bate-ma ; mA invoesc, te las.

Mi. Dar, dacA-ti uiti de invoeall, la urm, cnd te-i vedea

scapat, iar eu spnzurat sus ?
Ag. SA am eu inima asta, sA fac una ca asta si tie mai
ales? SA crezi ca ma doare si pe mine, pedatAce vAd cA
esti batut I

Mi. D'apoi pe mine, pe Hercle

Ag. Ba, pe mine.
MI. Asta a fi vrut si eu mai bine ! Si acum ce vrei ?
Ag. Dece a mai umbla s te mint ? lubesc, ca un nebun.
Treaba asta o simte si spatele meu.
Ag. Vreau s-ti spun, de vecina mea Adelphasium, curte-

gana mai rsrit a codoplui dead.

Vorba asta n'o aud acum dela tine pentru IntAia
!
Ag. Ma topesc de dragostea ei. Dar, vezi cA nu-i mocirl
niai mocirloas ca codosul Asta, Lycus, stpnul ei.
Vrei tu sA-1 drueti cu o piazA rea ?
Ag. Vreau.
1) quibu' pro benefactis. 2) cantece ademenitoare.
3) amans per amorem. 4) postid locorum.

www.digibuc.ro

ras

252

11PLAVTI

Mi. Atunci, druete-ml pe mine.

Ag. PleacA dead, spnzuratule !

160

Spune-mi insu serios : Vrei sA-1 dArueti cu-o nenorocire ?

Ag. Vreau.
Mi. Atunci, druete-mA tot pe mine : Le va avea pe amnqclouA i piaza rea i nenorocirea.

Ag. Ili arde a glumi.

Mi. Vrei tu sA-ti fac astAzi iubita libertA, fArA nicio chelluealA din parte-ti ?
Ag. Vreau, Milphio.
Mi. Am sA te fac sa isbuteti. Ai tu in casa treisute Philippi 165
<de aur ?

Ag. Si asesute.
Mi. Treisute ajunge.
Ag. Ce sA fad cu ei ?
Mi. Taci. Pe codo i cu toatA familia lui am sA ti-I dau
stAzi plocon, in mAnA.
Ag. Cum ai s'o faci ?
Mi. Ai sA Iii Vechilul tAu Collybiscus este el acum in
ora? Pe el nu-I cunoate codoul Asta. M'ai inteles indestul ? 170
Ag. Inteleg eu, pe Hercle, dar nu tiu, uncle bati tu pontu 2).
Mi. Nu pricepi ?
Ag. Nu, pe Hercle.
Atunci am sA te fac eu sA tii. Banii sA-i fie dati lui,
sd-i ducA codoului i sA spunA, precum cA-i strAin, deprin 175
ora : cl vrea sA facA dragoste i sA asculte de glasul

sale ; c vrea s i-se dea un loc potrivit, unde sA-i petreacA vremea, mai la oparte, netiut de nimeni.
Codoul il va primi pedata la sine, lacom de bani, precum
este va ascunde pe om i banii sAi.
190
Ag. Ideia nu-i rea.
Tu sA-1 Intrebi, de nucumva robul tau se allA, sau nu,

la el. El 3) i va da cu socoteala, precum c'ar fi vorba de

mine : va incepe pedata sA tAgAdueascA. La ce ai mai sta a1) tuo.

2) sed quo euadas nesclo.

3) ill' me censebit.

www.digibuc.ro

POENVLVS

253

tunci la indoeal ca pedatA sA nu-1 si invinuesti pe codos de

furt indoit si de bani si de omul tAu ? $i cum nu va avea MS

deunde s-si procure banii, cnd va veni inaintea judecAtii, iti
va adjudeca tie judecAtorul intreaga lui avere 1). In felul Asta
vorn prinde in curs pe codosul Lycus.
Ag. Sfatul tAu imi place.

Mi. $i Ind, de am sA-i dau ultima scliviseal, atunci si

mai mult ai sA spui vorba asta : acum e d'abi in fase.
Ag. Eu mA duc la templul lui Venus, afarl numai dacd r9CP
numai vrei cev, Milphio. AstAzi e ziva ei de prznuire.
Mi. $tiu.
Ag. Vreau sA-mi desfAtez ochii cu curtezanele frumos gAtite2N

Mi. Mai inti, asta sA ne fie gndul, sA ne vedem de hotdrirea, pe care am pus-o la cale. SA mergem inuntru, sA dichisim pe Collybiscus, vechilul, s-si poat indeplini inseltoria. m,
Ag. Desi Cupido mA frAmntA pela inimA, totus am sl-ti
dau ascultare.
Mi. Am sA fac, sA te bucuri de cele ce vom infAptui.

li zace srmanului in pieptu-i rana adncl a iubirii, care

nu-i chip sA se poat tAmAdui vreodat WA pagubA mare.
As orn nelegiuit este codosul Asta Lycus, impotriva cAruia, 200
ncnorocitul, imi stA gata masina mea de rAsboiu, pe care am.
s'o reped in curnd din locul ei asupra lui.
Dar iatA-o si pe Adelphasium iesind afarA din casA ctb
Anterastilis. Ea este aceea de care pomenii mai intai care-mi face stpanul, s-si iasA din sArite. Ia, sA-1 chem incoa, afar.
Ei, vino afarA, Agorastocles, dacA vrei sA vezi o priveliste
din cele mai incntAtoare.
Ag. Ce-i gAlgia asta pe tine, Milphio ?
Mi. IatA-ti, dragostea ta, dacA vrei s'o privesti.
1) addicet praetor familiam totam tibi. V. nota, Bacchides, r2) Templele ajunser locuri de intalniri amoroase. Ce

1205. vol. I.

va fi mai tarziu, la Romani, o vor mrturisi un Ovidius, in Ars amandt,.

ori un Tertullianus, in Apologeticurn.

www.digibuc.ro

20S

TPLAVTI

254

Ag. 0, zeii s-tht dea mult fericire, c-mi prilejuisi o asa

ile placutd priveliste I

Adelphasivm. Anterastilis. Ancilla.

Milphio. Agorastocles.
Ade. 1). Vrea cineva salt gseasca beleaua, sa-si cumpere 210
la corabie si- o muiere, numai aceste dou lucruri sa si-le aibd.

Pentruc, nimic nu-ti d mai mult casn, decat ele, clacd

cumva ti-ai pus in minte sa le linpodobesti, Nid chip sd poatd
Fi vreodata destul de impodobite si nici cd poate fi Indeajuns
de bine implinit dorinta acea sta de impodobire. Si acestea, 215

precum vorbesc, le spun ca pe unele, incercate de mine, in

-cas. De pild, din ravarsatul zorilor si [Ana 'n clipa deacum,

decum s'a crapat de ziva, n'am avut o clip de sedere, aanandoud, la un gaud, inteuna n'am mai stat, sa ne spalm,
sa ne frictionam, sa ne stergem 2), s ne gatim, s ne lus- 22o
truim, spilcuim, boim, s ne sulemenim. $i cele doua servi4oare, cari ne-au fost date, nu mai prididesc, sprandu-ne si
4curtindu-ne ; iar cei doi oameni, pusi la cdratul apei, s'au
rupt de oboseal.
Ce s mai spun, o singur femeie si cat bucluc 1 Dar cnd 225

-sunt doua, o stiu eu bine, dau atunci de lucru unui intreg

popor, mai mult chiar cleat se cuvine. Zi si noapte, oricare
le-ar fi varsta, mereu se tot impodobesc, se spal, se sterg,
-se spilcuesc. $i apoi femeile nu au nicio msurd. Oricat ne-am 230

spla si curti, nu cunoastem niciun sfarsit 3).

Pentruca, oricat s'ar tot spla femeia, dad nu e si spitcuita, dup mine este, cask= nici nu s'ar fi splat.
Ante. Zau, de nu m prinde mirarea, sora draga, auzindu-te tot insirand la astfel de vorbe, pe tine, care-mi esti asa 335
de priceputa, de invtat si as de iscusita I Pentruc, asa
iimpodobite, cum ne dam silinta s tim si deabi putem bobi
vreun indragostit si ala ca vai de el 4).
1) 1i fac intrarea cntnd : tanticum, v. 210-250.

2)

fricari,

-Verged. 3) neniarn. Nenia = cntec de ingropaclune. Act: sfcir,Fit.

4) aegre amatorculos.

www.digibuc.ro

POEN VLVS

255

Ade. Asa e. Totus, ia gndeste-te ins la lucrul Asta : In

toate lucrurile o msurA e lucrul cel mai de dorit 1), sor drag.

Tot ce e prea peste msur, aduce oamenilor neplaceri.

Ante. Sor dragA, ia gAndeste-te, iubito, de nu se spune 214
si despre noi la fel, cum se povesteste despre pestele Iii saramur, care e far niciun farmec. frA vreun gust deosebit :
Dac nu-i lasat mai mult timp in ap mult, pn s-i ias
din el duhoarea :
miroase, e prea srat, ti-e sil, sA-1 atingi.
La fel suntem i noi,
24S
aceeas plmdeal au si femeile in ele,
prea nesarate si fr vino 'ncoa,
fr ingrijire si cheltueal.
Mi. Asta-i chiar bucatareas in regul, dupAcum imi dau
eu cu socoteala, Agorastocles : Se pricepe la pregAtitul sara murei.

Ag. Dece m superi ?

Ade. SorA dragl, cruta-m, te rog : Destul c ne-o tot spun
altii, ca s mai pomenim acurn si noi despre cusururile noastre. 2a0
Ante. MA astmpar.
Ade.

De-i a0, hni placi. Dar la asta acum

rspunde- mi mie :

Avem aci toate,

cari ne trebuie, pentru a irnpAca pe zei?
Ante. M'ani ingrijit de toate.
Ag. Ziu frumoas, insemnat si plin de frumu,sete, pe
Polux, zi vrednicA de Venus, cAreia i-se sarbatoreste astzi ziva I

Mi. Dar mie nu-mi zici nimic, cd te chemai incoa-afar ?

Au, nu mi-se cade-acum sa"-mi dal
tin butoia cu vin de-I vechiu ? Spune sA
mi-se dea. Nu rspunzi nimic ?
Si-a pierdtlt limba, pe ct se pare.
Ce-mi inlemnisi aA, pironit locului, rule '2) ?
1) modus omnibus rebus optumum est habitu. Compara Horatius: Est

modus in rebus sunt certi denique fines. (Sat. I. 1, 106). 2) Dela v.

261, canticam se schimba in recitativ, care tine panala v. 400.

www.digibuc.ro

t:GL

PLAVTI

256

Ag. LasA-m s iubesc, nu m turbura si taci.

Mi. Tac.
Ag. Dacd tAceal, numai erA acum nevoie, sA mai spui acest

,,tac", al tAu.
Ante. SA mergem, sor dragA.

Ade. Ei, draga mea, la ce mi te-i fi zorind atta ?

Ante. MA intrebi ? Ne asteapt doar stpAnul la templul
lui Venus.
Ade. SA astepte, pe Polux. Sti. La altar acum e multi- 265
mea in toiul ei. Sau poate cA ti-e aminte sA te amesteci si tu
pi in ea, printre femeile acelea de rnd, ibovnice de brutari 1),
pleava din jurul morilor de mAcinat 2), nenorocite ImbAcsite de
pomezi puturoase, ibovnice scrboase de sclavi 3), cari te imput

cu mirosul lor de cArcium si pat, de scaun si sedere 4), pe

cari un orn ca lumea nici cnd s le fi atins vreodat cu mna
mcar, necum sA le mai si aducA acasA, trfe de sclavi im270
putiti, femei de doi oboli 5).
Mi. (aparte). Pe cruce sA te vAd I Mergi cu neobrAzarea
',Ana a ne infrunta chiar pe noi stia, robii, nelegiuito ! Cask=
ar pica de frumusete si regii s'ar prApAcli dupA ea ! Dihania
de muiere, imi improascA la vorbe de nimic, cA n'as da pe
ea nici aburul vinului din pahar, chiar de-a fi s'o am sapte
nopti in sir.
Ag. 0, zei nemuritori si a tot puternici, ce poate fi mai 275
frumos la voi ? Prin ce v'as putea crede mai nemuritori decum
sunt eu, care imi desftez ochii cu asA mad frumuseti ? Venus
numai e acum ea Venus : Pe asta am sA mi-o proslAvesc eu
a alma drept Venus, sA mA iubeascA, s-mi fie deacum incola
b nevoitoare I Milphio, ei Milphio, unde esti ?
1) prosedas, pistorum amicas.
2) reginas (altii: reliquias)alicarias. Mica = pleava ce rmne dela macinat. Alicaria =-- femei de rand,
care stationeaz injurul morilor, pentru a culege pleava, ce eade.
3) seruilicolas sordidas. 4) stabutum statumque, sellam et sessibalm. 5) diobolarta. Tablou interesant. Compara cu cele ce se mai
spun la v. 828-840. V. i Cistellaria, v. 385-408; Pseudolus, v. 210-216_

www.digibuc.ro

POENVLVS

257

Mi. latd-mA, prajit gata 9, aci, lagA tine.

Ag. Dar eu nu te vreau prAjit in sec 2).
Mi. StApane, chiar a-1i bati joc de mine.
Ag. D'apoi, dela tine Inv Atat-am i eu toate astea.
280
MI. Si pe asta chiar, s iubeti o femeie, de care niciodat
nu te-ai atins ?
Ag. Ce-are aface I Pe Polux, dar pe zei nu-i iubesc eu i-i
tem, fail sA-i ating totu5 cu mna ?
Ante. Vai, pe Castor I Cand mA uit la ImbrAchmintea noas-

trA a amndorora, mi-e mai mare ruine, ce fel suntem imbrAcate ?

Ade. Ba, destul de potrivit l Si apoi, pentru un stApan ca

al nostru i fat de negustoria, ce invrtim, suntem chiar destul

de bine imbracate. Ca nu e cu putintA s te alegi cu caVig, 285

dacA nu faci cheltueal, o tiu ; i totu5, c4tigul numai e c4tig,
dacA cheltuelile il intrec, surioarl Deaceea e mai sAnatoasA
vorba aceea destul", care ne este indestul deobiceiu ; pentrucA aceasta ne e mai mult decal destul 8).
Ag. A sa mA iubeascA zeii, cAt a vrea sA mA iubeasca
ea, mai bine deck zeii, Milphio 1 Pentruca ferneia asta ar fi
in stare i pe o piatrA de granit s'o fach, ca s'o poatA iubi. 29 0
Mi. Pe Polux, ad n'ai mintit, pentrucA eti mai prost i
ca piatra de granit, de n'ai de lucru s'o iubeti.
Ag. Si judecA i tu : PAnd azi, capul meu incA nu s'a frecat
de al ei 4).

MI. De-i a, sA dau fuga undeva, la vreun eleteu, sau

lac, sA fac rost de ceva nAmol 6).
Ag. Ce sA faci cu el ?
Mi. SA-ti spun : SA vA frec 6) capul i tie i ei.
Ag. Dar'ar boala 'n tine l
Mi. D'apoi i eu dupAce-mi umblu 1
1) assus = prajit Mil api. 2) ellxus, prajit In apa. Joc de cuvinte.
3) eo illud satiust, satis' quod satis est habitu ; (hoc) plus gum
sat est. 4) cum iliac numquam limaui Caput.
5) limn:. 6) limem. Limo --= a murdari cit noroiu, dar i = h fiech.
Joc de cuvinte : limavi, limum, limem.

www.digibuc.ro

17

PLAVTI

258

Ag. M nefericesti.
295
Mi. Tac.
Ag. Dar vreau, pentru vecie.
Chiar as, stpne, m biciuesti chiar cu glumele mele
i pedeasupra mai faci inca i spirite.

Ante. Drag sord, acum te poti socoti destul de frumos

impodobit, cred ; ins, numai cnd o sa te asernui cu celelalte curtezane, atunci poate c'o sa-ti faci inimd rea 1), claa
ai s zdresti pe vreuna mai frumos gtita.
Ade. Pizmuirea, casi rutatea, pnaacum ina n'au incoltit aoo
inima mea, sord dragd. Eu una pretuesc mai mult podoaba
until suflet distins dect podoaba aurului bogat : Aurul,
norocul ; natura, sufletul ales. Imi place mult mai mult s mi
se spund c sunt mai mult bund dect bogat. 0 curtezand
s'ar cdea s aib mai multa cuviint deat purpur ; pe-o sos
curtezana ar prinde-o mai multa cuviintd, cleat aurul depe
ea. Purtarile urite intin o podoaba frumoas mai ru decum
ar intina-o noroiul, iar purtarile frumoase fac s se trend
usor cu vederea peste o imbrdcaminte urit 2).
Ag. Ei, tu, vrei s infaptuesti o isprava minunat i plin
de maretie ?
Mi. Vreau.

Ag. Si o sd-mi dai ascultare ?

MI. Da.

Ag. Du-te acasd

Mi. Dece ?

spnzur-te.
810

Ag. Pentrucd n'ai s mai auzi niciodat as vorbe plcute. La ce ti-ar mai folosi viata ? Ascult-md acum pe mine
spanzurd-te.

Mi. Fireste, daa ai sd te spnzuri i tu laolaltd cu mine,

cum se spnzurd strugurii uscati.

Ag. Dar, vezi c eu o iubesc pe asta.

Mi. D'apoi i eu iubesc mncarea si butura.
1) cordolium.-2) Acesta e phcatul comediei vechi de a se pierde
in consideratiuni de tot felul, reducnd pe ceilalti actori In scenh, la
simpli figuranti. Oricat de frumoase ar fi ele, tin lush In loc actiunea.

www.digibuc.ro

l'OENVLVS

259

Ade. Ei, tu, ia ascult.

Ante. Ce vrei ?
Ade. la, vezi ? Ochii, cari-mi erau plini de urdori 1), ki att
vi acum strlucirea lor ?
Ante. Bo, mai e un pic de urdoare tocmai in mijlocul o
chilor. D-te incoa, s ti-i frec.
81&
Ag. (catre Milphio, care facuse o micare spre Adelph.). Cum,

vrei sd-i atingi, ori sd-i freci ochii, cu minile astea murdare ?
Ante. Lenea ne-a stpnit cam mult, pe ziva deastzi.
Ade. Dece, rogu-te ?
Ante. Pentrucd nu sosim la altarul lui Venus inc inainte
Ile revrsatui zorilor, s-i ducem noi maintiu focul la altar.
Ade. Ha, ha I Noi n'avem nevoie de aAceva. Numai fe
meile, cari 1i poart uritenia la intuneric, se zoresc inaintea
celorlalte, sd mearg noaptea la inchindciune. Se silesc bucu- 321,
roase, s sacrifice, mainainte ca Venus sail fi isprvit somnul;
cd, dac ele ar fi sd vind, cnd Venus este treaz, cu uritenia

lor, cred, pe Castor, c'ar fi in stare s'o facd chiar pe Venus,

s'o ia la fug din templu.
Ag. Milphio.
Mi. Pe Polux, vai, nefericitul de Milphio ! Ce mai vrei acuni

cu el ?
Ag. Rogu-te, pe Hercle, cum ii curg din gurd vorbele ca
mierea 2) I

Mi. Ce folos, dacd nu-s prdjituri, susan, mac, grail i nuci aaS
coapte 3).

Ag. Am eu mutra cd iubesc ?

Mi. Nenorocirea e cd Mercurius iubeste aA de putin I
Ag. Pe Polux, uncle s'a pomenit ca un indrAgostit sa iu-beascd dragostea ca pe-o marfd 4) ?
1) pleni oculi sorderum qui erant.

2) In Mostellaria e o scen la fel, cam tot peatat de lung (155

-v. fall de 200), in care o curtezan vorbete cu sclava ei i tnrul
indrgostit, adresAndu-se sclavului Om, da rspunsuri de aprobare, oli
de dezaprobare. V. Studiul comediei.
3) sesumam, frictas truces.
4) Pentrucl Mercurius er zeul negotului.

www.digibuc.ro

PLAVTI

260

Ante. SA mergem, sora mea.

Ade. SA mergem, de vrei, cum pofteti.
Ante. UrmeazA-mA.

Ade. Te urmez.
Mi. Se duc.
Ag. Dar dacA ne-am duce spre ele ?
330
Mi. Du-te.
Ag. Primei primul salut, celeideadoua un salut de mAna
a doua ; celei de a treia, unul fArA nicio valoare.
Anc.De-i a, mi-am pierdut munca i osteneala zadarnicA I).

Ag. Incotro ai pornit-o ?

Ade. Eu ? Spre templul lui Venus.
Ag. Dece Inteacolo ?
Ade. SA-mi lmblnzesc prin rugA pe Venus.
Ag. Ei, au, nucumvA e mAniatA ?
Ade. Pe Hercle, mi-e chiar prielnicA.
Ag. MA pun eu chezAie pentru ea. Ce zici ?
Ade. Dece-mi faci pe nesuferitul, rogu-te ?

336

Ag. Oh, aA de nemiloasA I

Ade. Las-m5, rogu-te.

Ag. Dece aA grAbitA ? Acum e acolo gloata In toiul ei.

Ade. Stiu. Sunt ins acolo femei, pe care vreau sA le privesc i s-mi fiu i eu privit de ele.
Ag. Ce plAcere sA dai privirii o femeie frumoasA, ca sl
priveti pe cele unite ?
Ade. PentrucA astAzi este la templul lui Venus tArg de curtezane : Acolo 1i dau intalnire negustorii i deaceea i eu vreau 346
sA ma arAt In lume.

Ag. Numai marfa, care n'are cAtare 2), se cade sa alerge

ea singurA dupl cumpArAtor. 0 marfA de pret gor ki aflA
cumpArAtor, chiar de n'ar fi aezatA la bunA vedere. Ce zici ?
CAnd ai sA-ti uneti corpul tAu de al meu, la mine acasA, a
facem impreunA nani 9 ?
11."
1) et oleum et operam perdidi.
2) inuendibill mercl.
3) palpas et alas. Asonanta. Lalo = Cant cantecul (lcilla), pc tare
11 cantau doicile, ca &Ili adoarma pruncil,

www.digibuc.ro

POENVLVS

261

Ade. In ziva, in care Orcus isi va slobozi din infem mortii f

Ag. Am in casA nu stiu cap bani de aur, nerabdatori s-mis45-

sail din pungd 1).

Ade. DA-i incoa, la mine, s-i fac eu, s le treacd pedatA
nerAbdarea 2).

Mi. incanttoare, pe Hercle I Te poti duce chiar depeacum

deadreptul la spanzurtoare 1 Cu cat md uit mai bine la ea,
cu atat si mai mult imi pare ceva a evea, din povesti 3).
Ade. Scurteazd-ti vorba. Mi-e sill
Ag. Aide, tidied-0 voalul Asta 4).
Ade. Sunt femeie cinstit, inceteazA, te rog, cu pusul mainii 350t

pc mine, Agorastocles.

Ag. Ce s fac acum ?

Ade. De esti om cu judecatd, ai putea s nu te cam prea
ingrijesti de mine.
Ag. Ce, sA m'ngrijesc acum 5) de tine ? Ce zici, Milphio?
Mi. lard's, nesuferitule I Ce vrei ?

Ag. Dece e maniat ea pe mine ?

Mi. Dece e maniat ea pe tine ? La ce m'as ingriji eu ?
*i apoi, Intrucat ar fi mai mult a mea grija asta 6) ?
Ag. Pe Hercle, te-ai si dus pe copc, dacA nu mi-o fad
sA-mi fie potolita, la fel cum e marea atunci, and alcedonia 355,
4i lasd puii ei 7) l
Mi. Ce s fac ?
Ag. Induplecd-o cu ruga, imblanzeste-o, linguseste-o.
Mi. Bucuros am s'o fac. Numai ia aminte, s nu te por
nesti la urm, sA-ti pisAlogesti cu pumnii solia 5).
Ag. N'am sd fac.
Ade. Nu te porti cinstit cu mine. MA tot porti cu vorba si
I) lymplzatici. Dela lympha, apa limpede, care tanqte diii fAu-2) lymphaticum. 3) nimbata et hugae merae. Nitnbata (dela
iambus --7-- nor) : cu fruntea adurnbrita de nori. Se spunei de zei.
4) amiculurn. 5) curem, ca raspuns la cuvintele lui Adelp.curanc
&Mc facere. Joc de cuvinte i cu cele ce urmeaza.
6) qur ego id curem? namque istaec magi' meast curatio?
7) alcedo patios educit suos. V. nota prologus, Casina, v. 266
8) pugnis pectas postea.
tang.

www.digibuc.ro

262

rau faci. Fagadueli frumoase cu gramada, ca la urma toate

s can balt 1). Te-ai jurat, s ma mantui din robie, nu o 866
data, ci de sute de ori : Decand te tot adast i In rstimpul
Zsta nici gaud sa ma gandesc a- mi afla aiurea vreun alt sprijin i /Jana astzi nu vd In schimb nimic, din parte-ti. 5i
astfel i acum nu robesc mai putin ca Intrecut.
Aide, sor ; iar, tu, Indeparteazd-te delanga mine.
Ag. M'am nefericit I Nu-i spui nirnic, Milphio ?
Mi. Placerea mea, desftarea mea, viata mea, farmecu ass
ineu, ochiorii mei, buzipara mea, mantuirea mea, gurita mea,
inierea mea, inima mea, colastra mea, caul meu proaspt 2).
Ag. SA rabd eu, sa-i spuna toate astea, de fata cu mine ?
Linitit ca lumea n'am sa-mi fiu, pana n'am s-1 trimit pe
sus, la clu, mai iute ca quadriga cu cei patru cai de cursa.
Mi. Nu te mania, rogu-te, pe stpan, din pricina mea. Am 370
sa fac eu, daca numai eli suparata, sa dea i mai mult i sa
sa te vezi cetateana Attica, femeie slobod. Dece nu-i
ingdui, s villa mai langa tine. Dece, fata de aceia, cari Iti
vor tie binele, nu le vrei i tu lor la fel ? Daca panaaci el
te-a tot purtat cu vorba, acum, deazi inainte mincinos n'o
sa-ti mai fie. Lasa-te, s te pot indupleca, lasa-ma, s te prind
ade urechi, s te pot sruta 8).
376
Ade. Inlturi, papugiu fatarnic, la fel cu stapane-tau I
Mi. Si tii cum ? Pe Hercle, de n'am sa-I fac acum, sa
se 'nece In plans 4), daca nu mi-te fac bland, cum o s ma'nece
si el In nuele 5), daca nu mi-te 'mblanzesc ; tare m tern : Cunosc eu apucaturile unite ale acestui orn sucit. Deaceea te rog 380,
si eu, dragostea mea, sa mi-te lai, sa te Induplec.
Ag. Nu platesc nici cat o ceapa degerata 6), daca nu-i scot
1) omnia incassum cadunt.
2) colustra, meu' caseus molliculus.
3) Scend inutila i care tine actiunea in loc. N'are alt scop cleat
pe acela de a provoca un umor ieftin, la un public cu o mentalitate
redusg. Scene de balciu. AAceva nu e un lucru nou in comedia lui Pla
utus. Pentru noi modernii, e de neinteles cum un stapan ii poate pune
mervitorul, sa-i pledeze o cauza intima i-asta in prezenta sa.
4) faciam ploratillum. 5) uerberetillum.
6) Non ego homo trioboli sum. Nu platesc nici trei parale.

www.digibuc.ro

POENVLVS

263

secturii astia ochii si dintii. Ei, na-ti, dragoste ! Tine-ti, mierea,

inima, buzisoarele, mantuirea, gurita ei I
Mi. Faci o mare nelegiuire, stpane : Iti bati solia !

Ag. De-i asd, mai tine si pentru asta : Mai pun pedeasu385

pra si ochisorii, buzisoarele, limba.

Mi. Ai s'o ispravesti ?

Ag. Asd te-am pus eu s'o rogi ?

Mi. Si cum trebui s'o rog ?
Ag. Md intrebi ? As trebui s-i spui, nelegiuitule : Dragostea lui, te rog, mierea lui, inima lui, buzisoara lui, limba
lui, gurita lui, desfatarea lui, mantuirea lui cea plcut, veselia
lui, colastra lui, casul lui cel dulcisor 1), netrebnicule, inima lui, 390
dorinta lui, gurita lui, netrebnicule I Toate acelea, pe care i le

spuneai ca din partea ta, s i-le fi spus ca dintr'a mea.

Mi. Te rog, pe Hercle, dragostea lui si ura mea, prietena
lui cu tate mari 2), iar mie neprieten si rau voitoare, ochii lui,
urduroasa mea, mierea lui si fierea mea, nu-mi mai fii maniata 996

pe el si dacd lucrul acesta nu-i cu putinta, ia-ti un streang

si te spanzura cu stpane-meu si intreaga noastr familie. Ca
vdd eu bine c din pricina ta am s ajung, s-mi trag sufletul
de azi pe mine 9), inteatata imi am mereu spatele numai rani
cojite, par'cd ar fi coaje de scoic 4), din pricina dragostei
voastre.

Ade. Rogu-te, imi ceri s-1 opresc, sa te mai bald, and

nici trecerea asta n'o am, sd numai fie mincinos fatd de mine ? 400

Ante. Rspunde-i, rogu-te, o vorb pe placu-i, sa ne fie

si el pe plac 5), pentruca ne tine in loc dela treburile noastre.
Ade. Ai dreptate. lata, Ili mai iert si aceast greseal, pentru cea dinurma oar, Agorastocles. Numai sunt mniat.
Ag. Numai esti ?
Ade. Nu sunt.
Ag. Da-mi atunci o gurita, sa te cred.
1) huiiu ' colustra, dulciculus caseus.
2) mammeata.
3) uictitandum sorbilo.
5) conimode, ne incommodus nobeis sit.

www.digibuc.ro

4) ostreatum.

PLAVTI

264

Ade. Iii voiu da la urmA, cand am sd vin inapoi dela slusba

religioasA.

Ag. Atunci, du-te repede.

425

Ade. Vino, sorA dragA.

Ag. $i m'auzi tu ?
Ade. IarAs ?

Ag. Sa-i spui lui Venus multA sAnAtate din parte-mi.

Ade. Am sA-i spun.
Ag. 5i mai ascultd i asta.
Ade. Ce este.
Ag. SA va fie inchinAciunea cat mai scurtA. $i incA o vorbA ?

UitA-te spre mine. S'a uitat 1 Pe Polux, la fel si Venus cred

c'o sh-si intoarcA privirile spre tine.

Agorastocles. Milphio.
Ce mA sfatuesti acum, Milphio ?
Mi. SA mA iei la bAtaie si sA-ti scoti in vanzare casele
pentruca, pe Hercle, fr nicio fricA, poli sA-ti vinzi casele.

410

Ag. Cum asta?

Mi. Nu ti-ai strAmutat tu deobiceiu locuinta in capul meu I
Ag. SA mA slabesti cu vorbe d'astea I
Mi. Acum, ce vrei ?
Ag. Am dat lui Collybiscus, vechilul, treisute Philippi de 415
aur mai adineaori, inainte de a mA fi chemat tu afar. Acum
te rog pe tine, Milphio, pe mama la cea dreaptA i pe sorA-sa,
din stanga, pe ochii tAi, pe dragostea mea, pe Adelphasium a

mea, pe libertatea ta
420
Ham, acum chiar cA-ti rAcisi gura degeaba I
Ag. Micul meu Milphidiscus, fericirea mea, mantuirea mea,
vin de hac codosului.
fa ce-mi fAgAduisi c'ai sA faci, c'o
Mi. Asta-i chiar lucru prea usor. DA fuga, ado martori cu
tine ; In rAstimpul Asta, eu am sa-ti dichisesc in casA vechilul 425
cu haine si inselAtorie. Zoreste-te i du-te.
Ag. Fug.

1) Diverbium (iambi senarii), dela v. 410-503.

www.digibuc.ro

POENVLVS

265

Mi. Ce spui, e mai mult treaba mea dect a ta 1).

Ag. Dar 5i eu, dar 51 eu, dacd duci la bun sfAr5it treaba
asta
Mi. Du-te acum.
Ag. DacA astzi n'am sd te
Mi. Ci, ca, du-te, acum.
Ag. Mntui din robie.
Mi. Du-te, odatd.
Ag. Pe Hercle, sd nu md invrednicesc
Mi. Oh 1

Ag. Vai!
Mi. Plead, acum.
Ag. De toll mortii depe cealaltd lume.
Mi. Ai sd te duci odatd ?
Ag. Si nici de ctu-i apd in mare

Mi. 0 s mi-te duci ?

Ag. Cum nici de toll norii, ctu-s de multi
Mi. 0 sd te porne5ti odatd ?
Ag. Ori de stelele, ctu-s pe cer
MI. Ai sd incetezi, sd-mi mai bati urechile ?
Ag. Cum nici de asta, nici de aceea, nici lucru serios 4.3&
insd
5i nici, pe Hercle ce mai attea vorbe ? Dece n'ar
fi a5A ? Lucru care cu o singurd vorbd se poate spune aci
tot ce vrei 5i nici, pe Hercle, serios 51 tii cum ? A5A sd
mA iubeascd zeii
vrei sd-ti vorbesc in credintd ? Lucru, care
ad intre noi, poate fi ingAduit, a5A pe mine, Juppiter 5tii 44rip
ce fel ? MA crezi, ce-ti povestesc eu ?
MI. Dacd nu-i chip, sd te fac, sd pleci, plec eu atunci. Pen-

trucd, pe Hercle, vorbirea asta a ta numai un Oedipus ar fi

in stare s'o descurce, cd numai el a putut deslega ghicitoa
rea Sfinxului 2).
I) Aluzie la faptul a robii mergeau In fuga pe strzi. (V. versul,
532) ; precum i la obiceiul sclavilor de a fugi dela stgpan. Joc de cuvinte.,
2) Oedipus, regele Thebei. Sphinx, monstru din imprejurimile ThebeL

Propunea ghicitori trecatorilor, pe cari li omork dac nu le puteint.

deslegA.

www.digibuc.ro

PLAVTI

266

Ag. Se duse deaci supgrat 1 Se cade acum s-mi iau seama, 445'

ca nucumvA, din neghiobia mea, s- mi aduc IntArziere dragostei mele.

MA duc, sA vin cu martorii, daa a vA te indeamn zeul
amorului, ca omul liber s dea ascultare celui robit.

ACTVL AL II-lea.
Lycvs. Antamoenides.
Ly. TO zeii s-1 nefericeasc pe acel codos, care, deazi
incolo, va mai jertfi vreo jertf lui Venus, ori li va mai aduce 450
un bob de tmAie mcar. De pild eu, astzi, nefericitul, am
jertfit zeilor, din cale afar de supgrati pe mine, vase mielu-

vei vi tot n'a fost chip sA fac pe Venus, s-mi fie prielnia.
Fiindc nu putui, sg-mi fac jertfa plAcut, plecai vi eu pedat
suprat deacolo, numai vrui s se mai cerceteze mruntaele ; 456,

i nid mkar s le mai vd, devremece preotul imi spuse

0' nu sunt bune. Si socotii vi eu atunci c zeita numai merit osteneala asta. In felul Asta, imi retrsei vi eu frumos

mAna dela o Venus lacomg. Fiinda n'a vrut s se multumeascA cu ce-i era indeajuns, am pus vi eu punct la toate.
MA m port eu, avA se cade s fiu.
Dela intAmplarea asta, am s fac de avA fel ca ceilalti zei 46

i zeite s se multumeasa cu mai putin 1), s fie mai putin

lacomi, and or afla 2) c un codov a lsat pe Venus cu mAinile intinse.

Si popa, papugiu vi el, un orn, pe care n'ai da nici trei

parale, spuneA a In toate mAruntaele nu mi s' aratl deck
nenorociri vi pierderi vi a zeii precum c'ar fi mniati pe mine. os

Ce crezare se cuvine sd mai dai lucrurilor sfinte, sau celor

omenevti ? Dar tot m alesei vi eu la urm cu o min de argint, in dar.
Dar, rogu-vg, unde pAcatu imi rmase acum ostavul acela,

care Ind drui mai adineaori cu banii Avtia, pe care-I poftii

470
la masA ? Dar, iat-1, pvevte incoa.
1) contentiores mage erant.

2) quom scibunt.

www.digibuc.ro

POENVLVS

267

Anta. AO, cum incepusem s-ti spun, codoletule 2) dra0.

despre bAtAlia aceea Pentetronica 2), and am omorit, lute
singurA zi, cu mainile mele, asezeci mii de oameni sburAtori.
Ly. Oameni sburtori ?
Anta. Chiar a, precum zic.
Ly. Au, rogu-te, se afl undevA oameni, cari sboarA ? cs
Anta. Au fost. Dar i-am omorit eu.
Ly. Cum ai putut ?
Anta. Sa-li spun. Am inarmat otirea cu On i prtii,
in care aterneam mainainte foi de podbeal 2).
Ly. Dece ?
Anta. SA nu se prinda vdscul de pragie.
Ly. Spune mai departe. Pe Herde, spui la minciuni C1.1 48CEP
carul l Peurm ?
Anta. In prtii se puneau gogoloae maripare de vsc
1 cu ele dam porunca, sA se arunce in oamenii sburtori cu
pratia. Ce atAta vorbA ? Pe cari ii pocniau cu vscul, ii i

doborau gramada la pmnt, cum ai scutura perele. Si pe

fiecare, cum cAdea, il i omoram, ca pe-o turturea, vrn- 4.85
du-i penele in cap 4).
Ly. DacA una ca asta s'a putut cndva petrece, pe HercIe,
atunci s mA osndeascA Juppiter, sa-i aduc intr'una jertf,
MA ndejde de vreo rasplatl.
Anta. Si nu-ii vine a crede ?
419II)
Ly. Te cred, cum s'ar cuveni, sA mA cred pe mine insumi..
Aide, s mergem inAuntru.
Anta. Pn a ni-se aduce mncarea, vreau sa-ti mai povestesc i o altA bAtlie.
Ly. Nu tin.
Anta. Ascult.
Ly. N'am sA te ascult, pe Hercle.

Anta. Cum ? Pe Herde, am sAli pisAlogesc caput ar

1) lenulle. Lenullus, dindnutivul lui leno. 2) Pentetronica. Milne
inchipuit.

3) folia farferl. Farferus, un fel de plantA cu floargal

benA i frunza mare.

4) per cerebrum pinna sua sib! quasi turturem.

www.digibuc.ro

13 LATH

268

Tumnii, dacA nu-mi dai ascultare, ori du-te de te spAnzurA. 495

Ly. Mai bine, md duc la spAnzurtoare.
Anta. $i-i lucru hotdrit ?
Ly. Hotdrit.

Anta. De-i A, atunci, de ziva asta prielnid, zi de sArblorire a lui Venus, dd-mi mie pe curtezana ta, pe cea mai micd.

Ly. Jertfa mi-a fost de aA fel, c amn toate lucrurile

serioase depe ziva de astzi pe o altd zi. Mi-am pus in minte
s pzesc zilele de srbdtoare, ca adevrate zile de sarbtoare 9.5ce
Acum, s mergem deaci inuntru. UrmeazA-ml.

Anta. Te urmez. Pe ziva de azi chiar cl sunt soldat in

olda ta 2).

ACTVL AL III-lea.
Agorastocles. Advocati.
Ag. 8). PiA sd m iubeascd zeii, de este cevA mai plicti- 505

sitor ca un prieten, care se lasA pe tnjeal, mai ales and e

Norba de un om indrAgostit, care zorete toate, orice i-a pus
in gaud sd fac. La fel i eu, aduc cu mine ace5ti martori, oameni cu pasul aA de Meet 4), mai zdbovitori i ca nvile cu
On* pe marea cea nebtut de vnturi. $i tocmai deaceea i
tu inteadins, pe Hercle, m'am ferit de a jutorul prietenilor mai
ArArstnici : li tiam mai domoli la mers, din pricina vArstei i

and temui, s nu-mi aducd zbavd la dragoste. 5i-mi alesei

aceti sgarie brAnzl 6), oameni de nimic, cu picioarele parc'ar 510

fi legate, cum nu se mai poate de zAbovitori la mers.

Dacd vi-e aminte pe ziva deazi sd mergeti, mergeti, sou
cluceti-v deaci de vA spAnzurati. PqA Intelegeti voi cd trebuie

s se miste niste prieteni, ca s dea o mn de ajutor unui

om indrAgostit ? Pentrucd mersul Asta al vostru este, caicuni

I-ai cerne prin ciurul, prin care se clurue fdina 6); afard nu1) profestos festos. 2) iam tuo ' sum mercennarius.
3) Reeitativ (trochaici septenarii), v. 504 614.
4) spissigradissumos. Gradus mers, pas ; spissus strns, mic.
5) procos.Procuscel care e pretendent la mAna unei femei tinere.
6) gradus succretust cribro pollinario.

www.digibuc.ro

POENVLVS

269

mai dacd n'ati rdmas cu obiceiul Asta, decnd v mi5cati picioarele, impiedecate in fiare, ca robi 1).
Adv. Ei, orict oameni de jos i nevoiai ti-am parea 515
noi tie, dacA nu ne vorbesti, cum trebuie, cu toatd bogtia i
boeria ta 2), tim i noi sd punem cu indrsneal la locul lor

pe cei bogati. Slugi plecate nu-ti suntem, sA ne pese d ce

iubeti, ori ce urti tu. Cnd am pltit bani pentru rscumprarea noastrd, banii notri i-am dat, iar nu pe
tAi. Ca
atare suntem oameni slobozi. Putin ne pas de tine i nici
sa-ti treacd prin minte cA ne poti robi dragostei tale, ca pe
niste datornici robiti sufletete 3). Oamenilor liberi le eade mult 520

mai bine, sd mearg prin oras in pas mdsurat, caci a fugi, sd-ti
tragi sufletul, asta-i curat fug de rob 4)
Si apoi, acum tara-i in linite, durnanii rdpui 5), nu se
cade, s facem tArdboiu pe strAzi. Si, dacd-ti era a de'ngrab, b25

trebui, s ne fi adus incoa de ieri, ca martori. Sd nu crezi

c'o s ne apucdm acum, carev din noi, s'o ludm la fuga prin
or4, sd se ia multimea cu pietre dupa noi, ca dupa unii ieiti
din minti 6).

Ag. Ia, sd fi spus cd v duc la templu, la vreun prasnic

oarecare 7), c'ati fi intrecut atunci i pe cerbi, in fug, ori pe 53rik
cei cu picioroange, in mers. Pecnd acum, pentruca v'am spus
cd vA iau ca advocati i martori, v'a intrat guta in picioare,.
de-ati intrecut i pe mele in Incetineal.
Adv. Si, la adic-te, nu pltete osteneala, sa ai dece alerga,.
In goan, acolo, unde poti bea, manca, dela altul 8), ct pof1) cum pedicis. UrmeazA dead cA aceti advocati erau liberti, fogi
robi desrobiti, cari 1i inchiriau serviciile la oriicine i a cAror situatie rim

prea cadra cu vorbele mari, pe cari Plautus le pune in gura bor.

2) diues de summo loco. 3) addictos esse. V. nota dela v. 186.
4) seruoli esse festinantem currere. 5) Probabil aluzie la rAsboiut

al doilea punic, care se terminase cu bine la anul 201 a. Cr. deci cta
cAtiva ani mainainte de prima reprezentare a comediei.
6) pro cerritis insectabit lapidibus.-7. E vorba de prasnicele, care
aveau deobiceiu loc la temple dupl sacrificii i la care erau poftiti pricetend (ca In Rudens), ori oameni de ocazie.
8) aid bibas, edas de alieno.

www.digibuc.ro

LAV TI

270

pand n'ei mai putea, fr sd te tii dator a inapoia inteo 535

stpnului mncarea, pe care i-o mnnci ?
Si apoi, de bine, de rau, chiar as,d sdraci cum suntem, avem
noi mncarea noastr acas 1). SI nu prea ne omori cu dis-

pretul tu. Putinul acela, pe care-1 avem i noi, e al nostru,

suntem stpni pe el ; i datorii nici noi nu avem de cerut
dela nimeni, dar nici pe noi nu ne trage careva de mnecd 2).
De dragul tu, nimeni dintre noi n'o s-i rupd vinele dela
picioare.

5 40

Ag. Prea sunteti porniti spre mnie, din cale-afard de iute.

Astea vi-le spusei i eu doard in gluma.

Adv. Tot in glum sa ni-le iei i tu vorbele, cu care iti

vadurdm rdspunsul 3).
Ag. Vd rog, pe Hercle, ca ajutorul, pe care mi-1 dati, sa-mi
fie grabnic ca luntrea, iar nu greoiu ca corabia cu pAnze. Cel
Tulin de-ati merge i ca uncheii, crora le tremurd picioarele,

cd nu-i chip s v cer, sd v grbili ca

Adv. Vrei s-ti faci treaba linitit i pe 'ndelete, ai atunci 645
ajutorul nostru ; dacd ne iei cu zorul, te sfAtueso atunci, sa-ti
lei alti martori, cari tiu alerga.
Ag. Cunoateti chestia, v'am povestit, dece am nevoie de
ajutorul vostru. E vorba de codoul sta, care ii tot bate joz

de mine, de atta amar de vreme, ce fel i-a fost pregtitl

cursa, cu privire la bani i la robul meu 4).
1) sumu ' pauperculi, est domi quod edimus.
2) neque nos quemquam flagitamus, neque nos quisquam flagitat.
A-se observa tonul plin de mandrie i demnitate afectatd, pe care
Plautus 11 pune In gura acestor oameni de jos. E cevd din mandria
spaniold, a5d de bine redatd de un B. Ibanez in Terre maudite": Sd.2raci suntem, dar nu ne-am niiscut la spatele vreunei pietre de mori".
S fi Inteles Plautus a lua aprarea srcimii i a da o lectie de mantdrie nalionala celor bogajf, cari li IngAduiau orice, pentrucl aveau awere ?.
3) Scena aceasta, In care aceti advocati se laudd pe sine i
scenele urmAtoare, in care ei iau indirect parte la achiune, dau raspunsuri
de aprobare, de 1ncurajare (v. In special v. 711-745) le putem socoti
'Crept urmd de cor grecesc. V. i Rudens, v. 290-305.
4) de lenone, de auro, de seruo meo, paratae ut sint insidiae.

www.digibuc.ro

FOENVLVS

271

Adv. Toate astea le stim prea bine noi, dacd bineinteles le

tiu i privitorii, c doar pentru ei se joac acuma piesa : Pe 15141

ei e mai bine sd-i lmuresti, ca s tie despre ce e vorba,

cnd s'o desfsura actiunea 1). De noi nu te 'ngriji : $tim pe
de-a rost toatd povestea, ca unii, cari am invdtat-o laolalt cu
tine, ca s-li putem da rspunsul la Intrebri.
Ag. Chiar asa e. Totus, ca s md pot Incredinta cd voi sas
titi povestea, povestiti-mi-o si spuneti-mi i mie, cele ce v
spusei i eu mai adineaori 2).
Adv. Asa, ai ? Ne incerci, dacd slim ? Crezi poate c noi
am uitat ce fel ai dat cei treisute Philippi de aur lui Collybiscus,

vechilul tu, pe cari s-i dua ad la codos, dusmanul tau

cd el 3) va s se dea, casicum ar fi strin deaiurea, din alt
Apra ? $i cnd el va fi dus banii, tu sA te i grbesti, sA viisGar
acolo, sa-ti ceri robul tu, Impreun cu banii.
Ag. VA amintiti de minune ; mi-aduceti mntuirea 4).
Adv. El va tgdui : Isi va da cu prerea a este vorba
de Milphio al tau. Imprejurarea asta va face, s se indoeascd
suma furat. Codosul Iti va fi adjudecat tie. Intru aceasta tu

vrei, s ne ai pe noi drept martori.

56s

Ag. Ati prins bine afacerea 5).

Adv. $i pe Hercle, abi am putut-o atinge cu vrful degetelor, as-i de militia.

Ag. Trebuie s lucrdm repede si in grab. Zoriti-vd deci
ct v tin puterile.
Adv. De-i ask sndtate build I Vezi-ti de alti martori mai
iuti, c noi suntem oameni domoli 6).

Ag. Sunteti destul de buni la mers, numai a, pe Hercle,

vorba vd e proast. Eu unul n'as zice ba, sA vA vd coapsele

czute in clce.
1) Vorbele acestea vin s linureascd obiceiul de a repeta Inaintea
publicului ceeace are s fie. V. in special, Miles gloriosus.
2) quae uobis dudum dixi dicite. 3) isq' se. 4) seruasti' me.
5) knell ' iam. Teneo = a tine, tenere rem = a prinde, a pricepe
un lucru. Joc de cuvinte cu cele ce urmeaz. 6) tardi minus ' nos..
7) femina. Femen p. femur. (La fel, Mil. gl. 202).

www.digibuc.ro

57ft

PLAVTI

272

Adv. D'apoi i noi, pe Po lux, vedea-ti-am limba in rnichi

i ochii In pmnt I

Ag. Asta-i I Nu v eade frumos, s v mniati acum i

voi pentru o vorbA spus In glum I
Adv. D'apoi nici tie nu-li eade frumos, s spui unor prieteni vorbe proaste, fie chiar i 'n glum !
Ag. S lsm astea. *HO ce vreau.
Adv. Cum nu se poate mai bine : S-1 dai pierzaniei pe
575
codoul cel frdelege. Asta ti-e gndul.
Ag. Ali prins bine chestia. Bravo I La timp ne iese afar
i Milphio cu vechilul. PAete Imbrcat, ca un rege i plin de
pricepere la viclenie.

Milphio. Collybiscvs. Agorastocles.

Advocati.
Mi. Cele spuse le ai acum in minte ?
Co. De minune.
Mi. Vezi, s nu-mi fii gros la cap 1
Co. Ce alta vorb I Chiar a gros la cap, ca mistretu la
piele, n'am s fiu 1) I
Mi. Ia seama ca cele spuse, cu privire la Inelatoria noas- 580
ta, sA le fill pe de-a rost 2).
Co. Pe Polux, le stiu chiar mai bine 3) i ca actorii deprin
tragedii, sau comedii.
Mi. Esti un orn iscusit.
Ag. SA ne apropiem. Martorii, iat-i.
Mi. Alti oameni mai potriviti la ce avern sa facem nici c'ai
H putut aduce. Niciunul nu pare s fie din cei cari sfintesc
srbtorile : Clienti obinuiti ai comiliilor 4). Acolo 1i au lo1) callum aprugnum callere. Joc de cuvinte. Milp. spusese : slide
zis calleas. Calleo = A avea 136tAturi la maini, provenite dintr'un mee
teug oarecare. Deaci dou Intelesuri figurate : A avea pielea groas, a
2 nesimtitor si : a avea experienta, a fi priceput. jocul de cuvinte este
asupra acestor doug Intelesuri. 2) condocta dicta. 3) condoctior.
4) Comitiales. Comitium era partea forului, unde aveau loc aduna
dle poporului. Aici, comitiales =-- martori de zneserie. V. Cur culio, v. 470.

www.digibuc.ro

POENVLVS

273

cuinta, acolo ai sg-i zAresti, mai des chiar cleat pe judedtori Insgsi. Cei cari scornesc la pricini, nu sunt In ziva de azi 585
mai priceputi in ale legilor, decum sunt acestia, cari, dad n'au
cu cine a-se impricina, scornesc ei pricina.
Adv. Zeii sA te nefericeascd 1

Mi. Pe voi, mai bine, pe Hercle oricum ati fi, dar cari
totus vg purtati frumos si cu mgrinimie, cA intindeti o mana
de ajutor stApAnului IndrAgostit. Dar Astia, stiu ei, despre ce
este vorba ?
AR. ToatA afacerea pe de-a 'ntregul ei.
6S4
MI. De-i asA, atunci fiti cu luare aminte. 0 s stiti voi
cunoaste pe codosul Asta Lycus ?
Adv. Treald usoar !
Co. Dar eu, pe Polux, nu-1 stiu, ce fel li e infAtisarea. 0
sA mi-I arAtati voi 1).

Adv. De asta o s ne ingrijim noi. S'o sfarsim cu sftuirea.

Ag. Asta are cu el treisute nummus de aur, bani pesin.

Adv. Trebuie acum casi noi sA vedem aurul Asta, Ago- 595
rastocles, ca sA stim, ce sA spunem la urmA, and va fi, sa
mArturisim.

Co. Aide, vedeti-1.

Adv. Onorat public, sA fim bine Intelesi c'aci e vorba de

aur de comedie 2) : Cu acest soiu de aur, muiat In apg, se
ingrase boii In slbateca noastrA tar. Dar, In imprejurarea
de fatl, ca sA ne putem juca piesa, el este aur adevArat. MA
o sA ne prefacem cA este.
Co. La fel cum o sA vA prefaceti si cu mine, precum c'as
fi strAin.

Adv. Bine inteles. Si un strAin, care ai sosit astzi si casl- goo

CUM te-ai fi rugat de noi, s-ti bobim vreun loc mai retras
si dAtAtor de placeri, unde s te poti da in voie la dragoste, la bAuturA, dupg obiceiul grecesc 2).
Co. Ei, pe Polux, afurisiti oameni 1
2) aurum comicurn. E vorba de lupinus,
1) uolo demonstretis.
un fel de legume papilanacee, de mrimea bobului de fasole, colorat,
1 care se Intrebuinta ca furaj. 3) per graecere. V. Mostellaria,, v. 22.

www.digibuc.ro

18

PLAVTI

274

Ag. D'apoi eu i-am dascdlit I

Mi. Si pe tine, mainainte, cine ?
Co. Aide, intrati in casa, Agorastocles, s nu vd zreascd,
aci, cu mine, codopil, s ne fie cumv vreo piedec la in5e605
latoria noasird.
Adv. Omul Asta e plin de intelepciune : Faceti aA, cum
v indeamnd el.
Ag. Sa plecAm. Dar voi

Adv. Destul ni s'a tot spus. Plead.

Ag. Plec.
Adv. Rogu-te, pe zeii nemuritori, ci ca pleacA odatA I
Ag. Plec.
Adv. Bine fad.
Co. Pst. Taci I
Adv. Ce este ?

Co. U0e dead fdptuird acum o mare nelegiuire.

Adv. Ce nelegiuire ?
Co. ScArtAird cu sgomot.
Adv. Zeii sa te nefericeascA I DA-te la spatele nostru.
Co. Bine.

cio

Adv. 0 sd mergem noi Mainte.

Co. Fac i ei la fel ca domniorii dela ora 9 : Pun oamenii, s meargA in urma lor 2)..

Adv. Individul Ala, care iese afard, este codopl.

Co. De trealad orn : Ce mai mutr de om ticAlos I Cum o
iei acum afar, am s-i i sorb sdngele din el, dela distant.

Lycvs. Advocati. Collybiscvs.

Ly. (catre cel din casa). Ostaple 3), acum sunt i eu inapoi. sus

Vreau sa gasesc nige prieteni de petrecere, pe sprinceand,

cari sa ne tin de urit. Pan atunci, o sd fie aduse de ale
gurii i poate c'or pica spre cash' i muierile noastre, dela sluba
religioasa. Dar, ce-o fi catAnd incoa atdta suflare de oameni ?
1) scurrae. Scurra, v. nota, Epidicus, v. 15. 2) Aluzie la sclavii
.pedisequi, cari insotiau pe stpAni.
3) Antamoenides,

www.digibuc.ro

POENVLVS

275

Ce gAnd i-o fi mAnAnd ? Dar Ala, cu chlamida pe el, care 63%

urmeaz dela distant, ce-o mai fi i cu el ?
Adv. Cetteni din Aetolia Ili spun salutare, Lycus, dei saIutarea asta, pe care ti-o aducem, nu ne e din inim, ca unii
cari nu prea indrgim neamul codqesc.

Ly. Si voi sd aveti cu totii parte de norocire, de o fiu

prea bine a aAceva n'are sA fie, pentrucd nici Norocul nu
se prea impacA cu oameni, ca voi.
Adv. Asta-i curat deOeptAciune pusd In gura protilorou,
cari i inchipuesc c-i mare pricopseal, dac spun la prostil
unora mai detepti ca ei.
Ly. Cine nu tie calea, care duce la mare, n'are decAt s-i

ia nul drept cAluz la drum. Pnd astzi, eu unul n'am cunoscut calea de a vA vorbi vorbe unite. Acum InsA voi imi
sunteti riul ; pe voi cat s v urmez : DacA o sA vorbiti fru- oar&
nos, voiu merge i eu dealungul malurilor voastre ; o

spuneti vorbe unite, oiu clca i eu pe albia voastr.

Adv. A face bine unui orn rAu e cam la fel, caicum a
fi sA faci rAu unuia de treab.
Ly. Ce fel ?
Adv. Iat acum. De ai s faci vreun bine unui orn ru, e 6a&
o binefacere zadarnic ; ii faci rAu unui otn de treab, n'are

sa ti-o uite, ate zile a avea el.

Ly. Posna0 vorb l Dar ce are asta de aface cu mine ?
Adv. PentrucA venim la tine pentru cinstea ce-ti purtAm.
le1 noi nu prea avem pentru neamul codoilor, cine tie ce
nare cinstire.
SUP
Ly. DacA-mi aduceti cevA bun, vA rrnAn indatorat.
Adv. Din bunul nostru 1), nici

aducem, nici nu-ti dm,

nici nu-ti fgduim i insfArit nici gAnd n'avem s-(i dam.

Ly. Pe Hercle, vA tiarn eu ce vA poate pielea : A v e
omenia! Si acum, ce vreti ?
Adv. Pe sta, cu chlamida pe el, aA precum il vezi, s'a.
mAniat Marte 2) pe el.
1) boni de nostro. 2) Joc de cuvinte. Lyeus lup (pe greceste)
lupii erau. patronati de Marte, zeul rasboiul4 Intelesul se desta-soara l versul urmator. Vezi si True. v. 65.

www.digibuc.ro

PLAVTI

276
646

Co. Ba, asta, mai degrabA pe capul vostru I

Adv. Si acum It aducem la tine, Lycus, sA4 sfAii in bucAti.
Co. (aparte). VanAtorul pAete acum cu prada spre casA :

CAinii il manA frumuel spre curs pe lupul Lycus.

Ly. Cine-i Asta ?

Adv. D'apoi nid noi nu-I tim, cine a fi. Numai atAta, a
mai azi dimineatA, pecAnd mergeam spre port, l-am vAzut sco- sso
borAnd dintr'o corabie plinA cu mArfuri : La scoborire, se In-

dreaptA a'a dintr' odatA spre noi, ne dA bunA ziva i noi

rAspundem la fel.

ii

Co. (aparte). IndrAciti muritori l Cu cAtA pricepere o carmesc

pe calea inelAtoriei I

Ly. 5i apoi ?
Adv. Prinse apoi a lega pe loc vorbA cu noi. Ne spuse 65s
precum cA e strAin i nu cunoage oraul ; cA ar vrea sA i-se
arate un loc mai la o parte, unde sA-i petreacA vremea. Ti-I
aducem. Acum tu, dacA zeii te ajut, aterne-te la lucru : prilejul ti-se prilejuete.
660
Ly. Si asta o dorete i el cu tot dinadinsul ?
Adv. Are bani cu el.
Ly. (aparte). Mi-a cAzut prada in mfttfal
Adv. Vrea sA bea, sA iubeascA.
Ly. Am sA-i dau un loc plAcut.
Adv. Locul hisA el II vrea ascuns, sA nu-I tie nimeni i

nimeni s-1 vadA. CAci a fost osta, in Sparta, la regele Attalus,

aA precum chiar el ne-a spus-o ; i deunde a luat-o la fuga, us

fiindcA se cucerise oraul 1).
Co. (aparte). Povestea cu ostAia e cAt se poate de minunatA ; iar cea cu Sparta e incAntAtoare 2) !
Ly. SA vA rAsplAteascA zeii i zeitele cu toate bunAtAtile

i pentru buna sfAtuire i pentru prada, ce-mi aduceti.

Adv. Ba incA, dupA chiar spusele sale i-acuma-i inte1) Aluzie la cucerirea Spartei decatre Flaminius si Eumene, la 559.

(195, a. Cr.). Ar fi o indicatie pentru stabilirea datel reprezentrii co

snediei (G. Michaut). 2) Mud' tepide de latrone, de Sparta optume.

www.digibuc.ro

POENVLVS

277

resul cel mare are cu sine treisute Philippi de aur, ca bani 678'
ai lui de cheltueall 1).
Ly. DacA ruesc, su-mi cadd azi in mn, iat-m ajuns
rege

Adv. lauzi vorbl Dar IV e casi cAzut.

Ly. VA rog atunci, pe Hercle, sA ne grAbim, s-I facem, s
tragA la mine, la cea mai bun gsduire.
Adv. Noi nu putem, nici sA-1 sfAtuim, nici s-1 desltuim.
E doar un strAin : Dar, dac tu eti cm detept, vezi-ti sin- 675.
gur de treburi. Noi nu facem cleat sA-fi aducem porumbelul 2 )
panAla culcupl lui. Acum, dacA ai poft, sA-1 prinzi, treaba asta

e mai bine s'o fad tu.

Co. (cAtre martori). Ce, o i plecati ? Cum rmne, priete-

cu insrcinarea; pe care v'am dat-o ?

Adv. Despre partea asta, tinere, e mai bine s legi vorbA
6813,
-cu Ala : Dupce umbli tu, Ala e omul, ce-ti trebuie.
i
voi,
and
Co. Toate bune, dar, vezi,
voi sA vedeti
am s-i dau banii.
Adv. 0 s'o vedem asta i deacolo, dedeparte.
Co. Imi dafi o bun mn de ajutor. (Martorii se retrag la
.o parte).

Ly. (aparte). Imi cade cOigul in palma 1

Co. (aparte). Firqte, ca0 mgarul, care asvarld din copite.
Ly. (aparte). Am s m dau cu blndete pelang el. (tare).
O gasdA i salutA oaspetele ei. MA bucur c'ai venit sndtos. Gss
Co. Si pe tine s te rsplteascA indeajuns zeii, fiindc

Ira vrei s fiu sntos I

Ly. Se spune c'ai umbl dupA o gsduire.
Co. Umblu.

Ly. A mi-o spuser aceia, cari plecarA mai acum deaici,

cA umbli dupA o gsduire, fAr mu0e 3).
Co. Ah, nici vorbA de aaceva
69CD
Ly. Dece ?
1) praesidi. V. nota, Persa, v. 125. 2) palumbem.
3) a muscis. Musca, musca ; la figurat : Om curios, care 41 virS
liasul in toate (V. Mercator,v. 361-364). Joc de cuvinte cu ce urmeaza.

www.digibuc.ro

PLAVTI

278

Co. Pentruc, dacd ar fi fost s-mi caut o gasduire fall

mute, n'as fi avut dect s tn duc, la sosire, deadreptul la
Inchisoare. Eu umblu dup-o aA gsduire, unde s fiu oblojit
mai abitir, decum se ingrijau ochii regelui Antiochus.
Ly. Pe Po lux, firete c'a putea sa-ti dau o a0 gsduire 495
fericit, dad insd i tu ai s te multumegi cu un culcq plcut, cu un pat curat aternut i cu o muiere incnttoare, bun
de strns in brate.
Co. 0 luai pe calea bun, codople.
Ly. Si unde ai sa-li rcore0 viata cu vinuri de Leucadia,
Lesbos, Thasios, Chios, vechi casi o bab fr dinti. Acolo uo
am s mi-te imbcsesc cu unsori imparfumate. Ce mai atta
vorb ? AO are sd fie, cnd ai s te imbdiezi, a biaul ar
putea sd mai i vnda din ele 1). Numai vezi a toate astea,
ate ti-le spun, sunt lucruri ostdeti.
Co. Cum vine asta ?
70 6
Ly. Pentrua cer bani gata 2).
Co. $i pe cari nu cred sd ai tu mai mare dorinta a-i primi,
clecum o am eu in a-i cheltui. Adv. Dar daca am cherna aici afar pe Agorastocles, s-i
fie el siei martorul cel mai sigur ? Ei, tu, care umbli s prinzi
pe hot, iei repede afar, ca s vezi cu ochii ti, cum d cocloplui banii.
710

Agorastocles. Advocati. Collybiscvs.

Lycvs.

Ag. Ce este ? Ce vreti, martori ?

Adv. Prive5te spre dreapta : Acuma-i clipa sd dea codoului robul Mu banii.
C'o. Aide, tine asta : Sunt ad treisute bucti aur, num-

rati, din cei ce se numesc Philippi. Cu ei sa-mi dai de toate.

715
Vreau sl-i cheltuesc repede.
I) balineator faciat unguentariam. Despre suf. arias, v. nota Asiwaria, pag. 98, vol. Mu. 2) aurum poscunt praesentarium.

www.digibuc.ro

POENVLVS

279

Ly. Pe Po lux, ti-ai si ales un cheltuitor Mr' de pereche.

Aide, sA mergem Induntru.
Co. Te urmez.
Lv. Aide, aide, miscd-te : Cele ce-or sA mai fie, le-orn po-

vesti pe toate In casd.

Co. Am s-ti povestesc si eu isprAvi de prin Sparta.
Ly. De-i as, dece nu vii dupd mine ?
Co. la-md Induntru : Al tdu sunt, trup si suflet. (infra In casA). 72

Ag. Acum, ce fel de sftuire Itni dati ?

Adv. SA-mi fii orn cu scaun la cap.
Ag. Dar dacd inima nu-ti dA pace, sA fii ?
Adv. FA-o atunci, sA-ti umble In voie.
Ag. L-ati vzut, and codosul a primit banii ?
Adv. VAzut.

Ag. Si mai titi cd robul er al meu ?

Adv. $tim.
Ag. $i cA fapta stA impotriva atAtor legi de ale poporului?

Adv. *tin

725

Ag. Atunci, astea toate vreau si eu sa vi le amintiti, cAnd

nevoia va fi, In fata judecAtorului 1).

Adv. 0 sA ni le amintim.
Ag. Ce ziceti, sA bat la usd, pAnce nu se rAcesc lucrurile ?
Adv. Da.

Ag. Si dacA bat si nu se deschide ?

Adv. Rupe-o in bucdti, ca pe o pAine 2).
Ag. lar dacd codosul o sd iasA afar, socotiti cA-i bine
780
sl-1 intreb, dacA robul meu a venit la el ?
Adv. Si dece nu ?
Ag. Cu douAsute Philippi de aur ?
Adv. Si dece nu ?
Ag. Si atunci codosul pedatA se va incurca singur.
Adv. Si dece ?
1) ad praetorem. 2) st pattern, non recludel. Panem frangito.
Pultem, subj. pres. dela v. pulto == a btea la use. Adv. Ins 11 iau
drept acuz. sing. al subst. puls-Itis, un fel de fiertura de MIA si legume, vechea mncare a Romanilor, mainainte de a fi cunoscut pAinea.

www.digibuc.ro

280

PLAVTI

Ag. MA mai intrebi ? Pentruc am sd pomenesc numai de

doudsute Philippi.
Adv. Bine gndesti.

Ag. Va crede c pe un altul il caut.

Adv. Fireste.
Ag. Va tdgdclui pedatd.

736

Adv. Ba ina se va mai si jur.

Ag. Si a va fi strns cu usa pentru hotie
Adv. Indoeal numai incape c'asd a s fie.
Ag. Pentru suma intreagl, care a fost dusd la el.
Adv. Dece nu ?
Ag. Juppiter sd v piardd !
Adv. Pe tine, dece nu!
Ag. Md duc, sd bat la use.
740
Adv. Chiar as, dece nu l
Ag. E vremea s tdcem, cad au scrtit usile. Il vdd iesind afar pe codosul Lycus. Rmneti locului, v Tog.
Adv. Dece nu 9 I Ba inca, dacd vrei, ne poti acoperi si capul,

s nu ne recunoascd codosul, ca unii cari i-am fost pricina

unei nenorociri as de mari.

745

Lycvs. Agorastocles. Advocati.

Ly. Si acum, spnzur- se toll haruspicii, de am s le mai
cred eu spusa loll Nu-mi erau ei, cari, mai adineaori, la ternplu, cu ocazia sacrificiului, imi spuneau c'o mare nenorocire
si o grozay pierdere au s se abat asupra-mi ? $i cnd colo
lucrurile mi se intoarserd spre bine.
750
Ag. Fii salutat, Lycus.
Ly. Zeii s te iubeasc, Agorastocles.

Ag. Azi imi dai bund ziva cu mai mult bundvoint ca

pndaci.

Ly. Mi-au venit zile senine, ca la cordlaii, pe mare. Dincotro sufl vntul, Inteacolo pedata 2) se indreaptd si pnza.
1) Cuvntul quippini, care se repeta 1ntruna. 2) exim (p. exinde).

www.digibuc.ro

POENVLVS

281

Ag. Sndto0, aceia 1), cari vreau eu s fie ? Ct despre

75%
tine, nu md ingrijesc eu.
Ly. SAndto0, adcum le-o dorepi, dar nu pentru tine.
Ag. Daca vrei, trimite astdzi la mine pe Adelphasium a
ta, de ziva asta mare 0 sfnt a Aphroditei.
Ly. Mncat-ai astzi, de prnz, mncdri prea fierbinti ? la
spune-mi.
Ag. Dece ?

Ly. Pentrucd te-apuci acum sd-ti rceti gura, cu astfel

de rugdciuni.
76%
Ag. la, ascultd, codople : Am auzit a robul meu este la tine.

Ly. La mine? Una ca asta n'ai s'o poti dovedi niciodatd.

Ag. Spui minciuni : A venit la tine i ti-a adus niste bani.
AA mi-au spus-o 0 mie altii, in cuvntul cdrora md 'ncred
iindeajuns.

Ly. E0i un viclean : Vii sd Ind dai gata cu martori. La "II

mine nu-i niciunul din ai tai 0 nimic din al tat.
Ag. 11 auziti voi, martori.
Adv. It auzim.

Ly. Ha, ha, ha I Pricep eu ce este : Acuma, mi-se lumin

mintea. Aia, cari mai adineaori imi aduserd plocon pe strinul
din Sparta, acuma plesnesc de ciudd, c'am dat de astig CU 770
cei treisute Philippi. $i cum ei au aflat c sta imi e duman,

1-au pus pe el s spund, precum cd robul lui ar fi la mine,

cu parale. Inpltoria e pus la cale, ca s m lipseascd de
bani i sa si-i impart intre ei. Umbld sa smulg mielul din 77s
gura lupului. Osteneald zadarnicd.
Ag. TgAdue0i cd nu-s la tine : banii i nici robul meu?
Ly. TgAduesc i voiu tgAdui, pndce am sa rdguesc 2),
dacd nevoia va cere.
Adv. Te-ai nenorocit, codople, deoarece omul acela dela

tine este vechilul acestuia, despre care noi ti-am spus precum cd e Spartan, acela care ti-a adus mai adineaori cei trei-7841
sute Philippi. $1 banii 4tia uite-i cOlo, in punga aceea dela tine.
1) Valent quos. Probabil : quas, deoarece et-A vorba de cele doul
2) nego et negando aruio (p. raubo).

curtezane.

www.digibuc.ro

PLAVTI

282

Ly. PAcat de tineretea voastr l

Adv. Nenorocirea asta pe tine te-ateapt l
Ag. Aide, spnzuratule, pune indat punga jos. Te-am
prins cu hotia. (catre martori). VA rog, mai am incA nevoie de 785

ajutorul vostru, sA mA vedeti cum imi scot afarA robul dela

Asta, din cas. (Infra in cas la Lycus).

Ly. Pe Polux, acum vAd i eu a m'am dus pe copc.

Indoeal numai incape : Comedia asta a fost pus la cale cu
gaud, sA-mi intind o curs. Si la ce-a mai sta acuma la
gnduri, sA n'o terg deaici, sA m spAnzur, inainte de a mA
vedea tArit in fata judectorului cu gtul vArit in butuc ? Vai, Tao
prorocirea haruspicelui nu m'a inelat I Par'cA e un fcut, and

fi-se prorocete cev de bine, sA te-alegi mai mult cu spetanta, iar dacA prorocirea ti-e de ru, nenorocirea iti i bate
la ue I Acum am sA mA duc, sA m sfAtuesc cu prietenii, ce

fel socot ei a e mai bine, s md spnzur.

796

Agorastocles. Collybiscvs. Advocati.

Ag. Aide, vino, s te vadA martorii ieind deaci. Este Asta
robul meu ?
Co. Pe Hercle, firete cd sunt Agorastocles.
Ag. Ce mai zici acum, codople blestemat ?
Adv. Acela, cu care te impricinezi, a luat-o la sntoasa.

Ag. 0, de ear fi dus, sd se spAnzure I

Adv. Drept e. Asta am voi-o 0 noi.
800
Ag. MAine am sA-i fac proces.
Co. Mai ai treaba cu mine ?
Ag. Du-te i leapAdA-ti hainele astea.
Co. (aparte). Nu mA fAcui eu osta degeaba : Ddui ce i

ce un iure prin cas5. Pecnd oamenii codoului dormiau, mA'n-

dopai i eu cu de toate, pAnd numai putui. S'o terg acum

deaci acas.
Ag. V'ali purtat ca nit6adevrati prieteni. Mi-ati dat, voi, 805

martori, un frumos ajutor. V rog ca mAine de dimineata s

vA aflati in calea mea, la tribunal. (catre Collyb.). Tu, vino dupd
mine, InAuntru, iar vou multA sntate

www.digibuc.ro

POENVLVS

283

Adv. Si tie la fel. Agorastocles sta ne fegeli obrazu!

Umbl sad slujim, ins cu mancarea noastr. Dar, aa sunt aLio
bogAtaii Atia ai notri : Le faci binele, multumirea nu le e nici
cat un fulg ; li superi cu ceva, dumnia le e atunci mai grea ca
plumbul I SA mergem acum pela casele noastre, odatAce ne-am

Implinit dorinta 1), ce-am avut-o, de a srci pe cel, care ne sts

stria cettenii.

ACT VL AL 1V-lea.
Milphio.
Atept
s vAd ce fel o s se aleagg de viclenia pus la
cale I Am mare dorintd s-i vin de hac codoplui stuia : c
prea imi chinuete pe srmanul meu stapan : dar 'i stpanu,
la randu-i, nu ma slbege din bti, drandu-mi la pumni i
la picioare. A sluji la un indrgostit e nenorocire curat, mai
ales dac nu are ceeace iubete.
Stai I Vd pe Syncerastus, robul codoplui, ieind afara
din templu. SA ascult ce-i vorbete.

Syncerastvs. Milphio.
Sy. (aparte). lndoeal numai incape : $i zeii, caT1 oamenii,

i-au Intors privirea dela un nenorocit, care are un stpan,

aacum if am eu pe al meu I In toat lumea nu cred s se
mai gseasca un altul, mai nelegiuit, mai ticAlos, ca stpanul 82S'
Asta al meu i nici atat de murdar i peatat plin de placate. Ag
sa-mi ajute zeii, de n'4 voi mai bine s-mi tarsc viata, muncind din greu in carierele de piatr, ori la moarg, inctuat cu
lanturi grele, decat s robesc la codoul sta 3). Ce mai poam I
Cati oameni nu se mai stria la el I Zei, iau mrturia voastr I 83G)

Ai s vezi acolo atatea feluri de oameni, ate sunt pe lumea

cealalt : Vrei un infanterist, cavalerist, rob desrobit, vreun rob
din cei ce fur, ori fug dela stpan, vreun batut la spete,
1) quando impetrauimus. 2) Recitativ, v. 817-929. (iambi octo-.
narii si septenarii; troch. septenarii).
3) Despre munca grea in cariere, vezi Captivi.

www.digibuc.ro

IP LAVT1

284

incatusat in fiare, ori din cei osnditi l Daca are cu ce plati,

-oricine este primit, numai al-Mare de om s fie. Si in felul Aga,
in toat casa, nu vezi decal colturi ascunse, misterioase, unde
se bea, se mnnc, la fel casi inteo arciuma. Ad ai s vezi 835

vase de pamnt cu-o intreaga literaturd pe ele 1) pecetluite

=cu resina si cu numele consulilor, cari s le arate vechimea,
scris cu slove lungi cat un cot. Ne-am invrednicit s'avem in
icas tot soiul de vinuri alese 2).

Mi. Toate aste minunatii, pe care le indruga el, ar fi lu..cruri de neinteles, daca stpne-su nu si l-a facut inch 3)
anostenitorul sau, cAci, Mu, dupa cate le spune el, s'ar parea so
'a-I rosteste cuvntarea de Ingropaciune. Sa ma duc spre el,
vnare dorint am, dar si mai mare mi-e placerea, s-1 mai aud
vorbind.
Sy. Cnd vac' petrecndu-se aci toate astea, mi-se strnge
inima de groaza : 13n si pe robi, cumprati cu bani multi de
tpanii lor, ii vezi ppndu-si la noi economiile agonisite. Si la
urm nici stptiul nu A alege cu nimic : Banii ru cstigati,
ru se risipesc 4).
Mi. Imi vorbeste, cum ar vorbi un om de ispravd, desi el 845

.ingur numai, si ar fi in stare s intreaca in ticlosenie ticalosenia ins.

Sy. Acum aduc acas dela templul Venerei vasele astea,
Tin care stapanul a adus jertf, fr s poat totus a-si atrage

Ininavointa zeitei, in ziva asta de srbatorire a ei.

MI. Incntatoare Vener I
RN
Sy. Pecnd curtezanele noastre, dela intaia jertfire, si-au
i atras bunavointa zeitei.

Mi. 0, pentru a doua oar, incntatoare Venerd l

Sy. Acurn, sa merg spre cas.
1) litteratas fictilis epistulas. Amphorele cu yin, casl sticlele de
azi, aveau etichete, scrise in culori, de regula, in negru, alb, ori rosu
si deunde se puteA vedea : Felul vinului, fabricantul, calitatea, anul recoltei, numele vanzatorului si alte insemnri. 2) Pasagiu interesant
rentru cunoasterea publicului, care frecventa casele clandestine.
3) nesi (p. nisi). 4) male partum, male disperit.

www.digibuc.ro

POENVLVS

285

Mi. Hei, Syncerastus.

Sy. Cine striga pe Syncerastus ?
Mi. Un prieten de-al tau.

Sy. Nu te porti ca un prieten, and tii In loc un orn cta

povara pe el.
MI. Dar la povara asta ti-a putea da i eu o man de
ajutor, numai sd vrei, numai s porunceti. Cuvantul meu il ai.
Sy. Cand nevoia va fi, Ili dau i eu mana asta de ajutorMi. Ce fel ?

Sy. De pilda, cand va fi sa mananc bdtaie, s simti tu in 855

locul meu loviturile de biciu. Card-te, nu tiu cine eti.
MI. Om rgu.
Sy. Fii pentru tine.
Mi. Am de vorbit cu tine.
Sy. Dar povara nu-mi da ragaz.
Mi. Pune-o jos i arunca-ti ochii incoa spre mine.
Sy. S'o fac, dei vreme de pierdut nu prea am.
Mi. Fii salutat, Syncerastus.
Sy. 0, Milphio. Toti zeii i zeitele s iubeasca

Mi. Pe due?
Sy. Nici pe tine, cum nici pe mine, Milphio i cu atat mai
Salt
putin pe stapanul meu.
Mi. De-i a, pe cine atunci sa iubeasca ?
Sy. Pe unul, care s fie vrednic de aaceva. Ct despre
partea noastra, niciunul nu ne invrednicim.
Mi. Isteat vorba l
Sy. AO mi-i vorba.
MI. Ce faci?
Sy. Fac ce nu prea se intampla, s faca cei prini in flagrat delict de adulter.
Mi. Ce vrei s spui ?
Sy. Vin cu toate ale mele In buna stare 1)1
MI. Zeii sa te piard pe tine i pe stpane-tau l
Sy. Pe mine unul n'au sa ma piarda ; pe el insa a putea
1) refero uasa salua. Joc de cuvinte (indecent).

www.digibuc.ro

tPLAVTI

286

tace s-1 piarda, daca a voi eu, ca sa-1 piarda pe stapa885

ne-meu, de n'ar fi sa-mi fie teama, Milphio.
MI. Ce este ? Spune-mi.
Sy. Tu egi un orn Mu!
Mi. Rau sunt.
Sy. Ru, mie imi este 9 I
Mi. la vezi, s nu fie altfel ? Ce rau poate s-ti fie ti;

and ai acasa ce sa mnanci, ce sa iubeti din plin, fail sa

dai iubitei nici trei oboli, putand sa-ti ai o amanta pe de-a
gratis 2).

Sy. PO s-mi ajute Juppiter

Mi. Cum dealtfel, chiar o 0 meriti, pe Polux I
Sy. Cat doresc eu sa vad crapand casa asta I
870
Mi. Daca a li-e dorinta, aterne-te la lucru.
Sy. Nu e uor sa poti sbura fail pene : Aripile mele n'au
pene.

MI. Pe Polux, sa nu cumv s ti-le smulgi : Doua luni

mumai i aripile tale de tap Imputit o sa-li fie numai bune
(de sburat.
Sy. Du-te, de te spanzura I
Mi. Du-te, tu i stapane-tu I

Sy. Ca bine zici. Ca, ce mu 1-a cunoscut, ii e indeajuns.

Pe data 1- ar i neferici 1
Mi. Ei, acum ?

Sy. Daca te-a ti din cei cari 10 pot slat:611i gura 1

875
Mi. Am sa-ti tinuesc taina mai bine 0 decurn ar fi fost
pus unei femei mute.
Sy. Daca nu mi te-as cunoate eu, mai ca m'as indupleca

s te cred,
Mi. Increde-te fara grije, pe chezaia mea.

Sy. Incredere n'am 0 totu o sa ma 'ncred.

Mi. Stii tu ca stpanul tau e duman de moarte al sta-panului meu ?
Sy. Stiu.
1) Malus es... malu ' sum... male mild est. Joc de cuvinte.
2) Pentruca Syncerastus er rob la un codo.

www.digibuc.ro

POENVLVS

287

Mi. Din pricina dragostei

Sy. Iti pierzi osteneala degeaba.
Mi. Da, dece ?
Sy. Pentrucl imi spui ce tiu i eu.

sea

Mi. De-i a, mai poti sta la indoeal ca stpnul mett

n'ar face stapanului tau bucuros rul, pe care i 1-ar putea
face i pe bun dreptate ? $i atunci, dac i tu il ajuti intra
catva, cu atat mai uor ar putea-o face i el.
Sy. Si totq, de un lucru ma tern, Milphio.
Mi. Dece te temi ?
Sy. Umblnd s 'ntind stpanului cursa, s nu cad eu in-.
teinsa. Dac stpne-meu ar ti c'am vorbit cdtre un altul, sea
pedat din Syncerastus ar i face o sfarmatur de oase 1).
Mi. Pe Polux, nici gand s 'mprtesc altuia taina ; n'atn
s-i spun 2) dect stpnului, dar i lui, ca nucumva s Innpr4tie vorba c destinuirea a pornit dela tine.
Sy. Incredere n'am i totu o s m incredintez tie. Dar,
890
.
taina s'o VI inchis in tine.
Mi. 0 mai mare incredere nici c'ar putea fi. Vorbe0e des-.
chis, cd locul i prilejul ne-ajut : Suntem aci numai noi.
Sy. Daca stApanul tau vrea 3) s mearga pe adevaratuJ
drum, 1-ar putea pierde pe al meta.
Mi. Cum?
Sy. Uor.
Mi. F-ind atunci sa cunosc i eu acest uor" al tau, ca
sa-1 poat cunoage i acela.
Sy. Pentruca Adelphasium, pe care o iubete aa de mult
stapanul tu, e femeie nscuta din oameni liberi.
Mi. Ce fel ?
Sy. La fel cum e i cealaltd, sora ei, Anterastilis.
894.
Mi. Spune-mi, ce fel te-4 putea crede ?
Sy. Pentruc pe ele le-a fost cumprat, de mici copile, in
Anactorium, dela un pirat 4) Sicilian.
Mi. Cu cat ?
1) Crurifragium. 2) indicasso. 3) era' si tuo' uolt.
4) emit de praeclone.

www.digibuc.ro

PLAVT1

288

Sy. Cu optsprezece mine 1), pe ele, amndoug, impreunA

cu doica lor, Giddenis, a treia. $i cel, care le vindea, a spus

a le vinde ca pe un lucru de furat : Zica a sunt fete de

cetAjean din Carthagina.
Mi. Tineji-m zel 1 Imi spui lucruri nespus de plcute. Pen- "
trua i stApAnul meu, Agorastocles, tot acolo s'a fost nscut,

deunde ffi rpit, pecnd er cam de ase ani. Mai apoi cel
care-1 rApi, il aduse incoa 0-1 vnda aci stpnului meu. StA-

panul il Mai copilul su, peste intreaga sa avere, atunci and

fi dete obtescul sfArit.

Sy. Povesteti attea, care ne vin spre folosul infptuirii

gndului nostru : El ar putea sA le cear libertatea, ca la nige 9s
concetAjene ale sale. TAcui ?
Mi. la, taci.
Sy. $i dac are sA i-le sufle, o sA-1 strAngA cu ua pe co-

do, rAu de tot, ca la jocul de-a soldatii 2).

Mi. Ba am s-i var desnAdejdea in suflet, inainte chiar sA
fi putut face IntAia micare 3). $i pentru asta, lucrurile sunt
chiar pregAtite.

Sy. Faa-se a voia zeilor, sA nu mA mai tiu rob la codoul Asta 1

Mi. Pe Hercle, de n'am sA te fac sA ajungi i tu orn liber,

910
odat cu mine, de ne-or ajut zeii.
Sy. AO sA ne-ajute zeii 1 Acum mai ai cevA de spus ? CA
mA 'ntArzii, Milphio.

Mi. Sntate i noroc la treburi 1

Sy. Pe Polux, asta stA in mAna ta 11 a stApAnului ta'u.

!Mai sntos i ia seama ca cele vorbite in noi s rmn

ascunse.

Mi. Caicum nimic nu ne-am fi spus. Cu bine.

Sy. InsA, dacA nu se bate fierul, pn e cald, apoi nick,
IreabA n'am fAcut.
1) Duodeuiginti minis. Deci: 1746 franci. 2) ad incitas rediget.
Incitae= ultima desprtitura ce mai rmAne de jucat la joc (un fel de
ah.), atunci cnd eti Incoltit. Dead = a Incolti pe cinevA.
3) calcem. Calx= pies, pion Intrebuintat In joc.

www.digibuc.ro

POENVLVS

239

MI. Minunat sfAtuire. Si chiar as o s si fie 1).

Sy. Material bun de lucru avem, ramne acum de gAsit
916

i lucrAtorul dibaciu.

Mi. 0 s-mi taci ?

Sy. Tac i rn duc. (iese).
Mi. Imi dai o fericitA mnd de ajutor. Se duse dead Zeii
cei nemuritori si-au pus in gad pe stpne-meu s-I mntue si
pe codos sA-1 piarda : as-i de mare grozvenia, ce st a se
abate asupra lui. $i inainte ca intia lovitur s-si fi ajuns
tinta 2), iat cd o a doua st s porneasc. SA merg in cas,
sA impArtsesc i stpnului aceastA intmplare. PentrucA, dac 920

I-as cherna incoa, afar, inaintea casei, sA-i spun aceleasi lucrud, pe care le-ali auzit si voi mai acurna, ar fi neghiobie curatA. $i apoi e mai bine sA plictisesc inAuntru un singur orn,
pe stApne-meu, deck aci atta lume. 0, zei nemuritori 1 Ce
mai trboiu, ce mare nenorocire se abate a supra codosului 1
Dar n'am de lucru, de mA intrziiu singur, cnd afacerea e de
asa fel, cA zAbava nu-si mai are rost. D'apoi si cele ce mi-se 925
incredintarA mai acum vor trebui cu judecat chibzuite, cum
nici cele puse mainainte la cale de noi, nu trebuie s fie date

uitrii. $i dacA zbav va fi, de a fi s fiu dus la spnzurtoare, as merita-o, sA mi-se faca.
Acum, sA mA duc InAuntru si s'astept in casa sosirea stApnului din for 3).

ACTVL AL V-lea.

Hanno.
Ylhalonimualonuthsicorathisymacomsyth 4)

930

I) Deacum actiunea pare a se indrepta pe o alta cale. Destainuirea aceasta pregateVe actele urmatoare, cand Hanno reintra in scena.
2) Aluzie la intriga cu Collybiscus, care ramane acum pe al doilea
plan. V. studiul asupra comediei.
3) dun: erus adueniat a foro. Curios ! Noi tim dela v. 808 ca Agorastocles intrase in casa, cu Collybiscus. si apoi chiar Milphio, cateva
versuri mai sus (v. 920), vorbia de chemarea stapanului earl ; deci
tia a Agor. era in casa. 4) Pasagiu, in care criticii s'au incercat

www.digibuc.ro

19

PLAVTI

290

chymlachchunythmumysthyalmycthybaruimysehi
liphocanethythbynuthiiadedinbynuii
bymarobsyllohomalonimuybymysyrthoho
bythlymmothynnoctothuulechantidamaschon
chyl ys chon chem liful
ysstiobrimthyfel

935

yth binim ysdybur thinnochotnuagorastocles

ythemanethihychirsaelychotsithnaso
bynnyydchilluchilygubulimlasibitthym
bodialytheraynnynuyslymmonchothiusim.
Ythalonimualoniuthsicorathiisthymhi rnihymacomsy th
combaepumamitalmetlotiambeat

iulecantheconaalonimbalumbar dechor
bats .... hunesobinesubicsillimbalim
esseantidamossonalemuedubertefet
donobun huneccillhumucommucroluful
altanimauosduben the nhuarcharistolem
sittesedanecnasotersahehcot
alemusdubertimurmucopsuistiti
aoccaaneclictorbodesiussilimlimmimcolus.

M rog fierbinte 1) de zeii

940

945

zeitele, cari au in sfnta for 95e

pazd orasul sta, s pasesc intr'un ceas fericit, implinindumi-se gndul, pentru care am venit. Ingaduiti-mi, o zei, sd-mi
pot gsi fetele i pe copilul fratelui meu (care mi-au fost rpite, ele i copilul fratelui meu) !
Dar aveam aci odinioard o gasd, cu numele Antidamas. 955

Se spune c'a facut si el ce i-a fost scris sa fac. Am fost

incredintat cd fii-su, Agorastocles, locueste in acest oras.
Spre el md indrept cu acest semn al gasduirii 2). Mi s'a spus
cd locueste prin partite astea. Am sa cercetez pe cei, cari vor
test afard, din casd.
95)
s vadd crampeie din limba carthaginezd. Si aci, variantele de text nu
lipsesc. E un diverbium (iambi senarii), v. 930-1173.
1) Deaci Carthaginezul isi urmeazd vorbirea pe latineste.
2) hospitalem tesseram. V. i v. 1047. Rezult deaci cd legea ospitaIitii obliga i pe urmasi. V. nota Bacchides, v. 265

www.digibuc.ro

POENVLVS

291

Agorastoctes. Milphio. Hanno.

Ag. $i spui tu, Milphio, cd ti-a spus tie Syncerastus precuts
cd ele sunt amndou femei de nastere hberd, furate din Carthagina ?

Mi. AsA e si, dacd vrei sd fii orn de inimd, le-ai putea
mntui din robie, ca fiinte libere ce sunt. Pentruc ar fi ru- 9%
sinos din partea ta sd lasi, vznd cu ochii, pe niste concettene ale tale, ducndu-si viata in robie, cnd ele au fost
libere la casa lor.
Ha. (aparte). 0 zei nemuritori, invoc credinta voastr I Ce
dulci cuvinte imi gustard urechile I E albd ca creta vorbirea
acestor oameni. Curn imi mai sterserd toatd intunecimea galldurilor I

9701

Ag. Dac as putea avea un martor, In afacerea asta, a

face ce m 'ndernni.
ML Ce-mi pomenesti tu de martori ? N'ai dect s std.ruesti cu curaj. Norocul va putea sd-ti vin inteajutor.

Ag. Ce lesne e a incepe si ct de greu a rusi l

Mi. (zArind pe Hanno). Dar, cine-o mai fi si pupAza aia 11 97

care-mi vine incoa numai in cmase ? Au, nucumvA i s'o ft

terpelit hainele la baie 2) ?

Ag. Pe Polux, dupd ardtare pare sd fie Carthaginez. E

African sadea.
Mi. Dar robii ? Pe Polux, marf veche uitat de vremuri e).,
Ag. Deunde stii ?
Mi. Nu-i vezi venind in urma lui incovoiati sub povara

sarcinii 4) ? 5i, dup cte imi dau eu cu socoteala, nici de9841

gete la mAini n'au.
Ag. Cum vine asta ?
MI. Pentrucl pAsesc incoa cu inelele in urechi.
Ha. S mid duc spre ei si s le vorbesc In limba punia.
1) auis, pasre. 2) Se deduce deaci i deaiurea (v. Rudens, 1r_
382-385) ca la bdi se furau hainele. Hotii se numeau fures balneartt
i erau aspru pedepsiti. (Digeste, 47, 17),

3) seruos ueteres antiquosque. 4) sarcinatos.

www.digibuc.ro

PLAVT1

292

Dac au s rspunda, voiu urma cu vorbirea in limba punic,

daca nu, mi-oiu potrivi i eu vorbirea dup obiceiul lor.

Mi. Ia, ascultl Iti mai aduci tu ceva aminte din limba
986

punica ?

Ag. Nimic, pe Polux. Si apoi, ia spune, cum as mai putea s stiu, daca am fost rpit deacolo, din Carthagina, dela
varsta de sase ani ?
Ha. (aparte). 0, zei nemuritori I In felul asta au mai fost
rpiti si multi alti copii de oameni liberi, din Carthagina.
Ce zici ?
Ag. Ce vrei ?
Vrei s-i vorbesc pe limba punic ?

Ag. 0

990

Mi. Nici a se poate astzi un Carthaginez mai Carthaginez

dect mine
Ag. Du-te i intreabA-1, ce vrea, dece a venit, cine e, din

ce Ora 1), din ce oras ? Nimic s nu cruli.

Auo 2) Din ce tara esti ? Din ce oras ?
Ha. Annobynmytthymballebechaedreanech.
Ag. Ce spune ?

996

Spune ca este Hanno, din Carthagina, fiul lui Mytthumballis Carthaginezul.

Ha. Auo 2).

Mi. Spune salutare.

Ha. Donni.
Mi. (cAtre Agorastocles). Prin doni", vrea sa-ti dea tie cev,
nu tiu ce anume : II auzi, cum Ili fgadueste ?

Ag. Salut-1 din nou, in limba punic, din partea mea. loco
Mi. Auo donnim, iti spune asta, prin mine, din parte-i.
Ha. Meharbocca.
Mi. Asta, tie mai de grabA 2) decat mie.
Ag. Ce spune ?
Mi. Spune ca-I dor bucile 4). Se vede ca ne ia poate drept
medici.

1) quoiatis p. cujatis. 2) auo = salutare (lat. aue).

3) tibi sit potius. 4) buccam.

www.digibuc.ro

POENVLVS

293

Ag. Dacd-i a5A, spune-i cd nu suntem. Nu vreau s inel 1COS

un oaspete strAin.
Mi. Ascult ?
Ha. Rufeenn ycchoissam.
Ag. Vreau a, sA i-se spun tot adedrul. IntreabA-1, de
n'are nevoie de cevA.
MI. Tu, care-mi umbli WA Incingtoare 1), dece ai venit
in acest ora i dupAce-mi umbli ?
10100
Ha. Muphursa.
Ag. Ce spune ?
fla. Miuulechianna.
Ag. Dece a venit ?
Mi. Nu-1 auzi ? Spune cd vrea s dea de jocurile edililor
o reprezentatie cu oareci Africani 2).
Ha. Lechlachananilimniichot.

Ag. Acuma, ce spune ?

Mi. Spune c'a adus limbi de aini 2) i nuci i acum se 1015.
roagd sA-1 ajuti, sd le poat vinde.
Ag. E negustor, va s zicd.
lia. Assam.
Mi. Aruinam, firepe.
Ha. Palumergadetha.
Ag. Milphio, acuma ce spune ?
Mi. Spune cd are de vnzare hArlete i furci cu cloud crdcane 4). Probabil pentru strns recolta, afard numai dacd tu
n'ai and pArere : Sau poate pentru sApat grdina, ori strns grail 102S
1) S'ar prea cd obiceiul Carthaginezilor era s umble descing,
ca sclavii la lucru. 2) mures Africanos = Pantere. Dupdcum : leones
(leii) aveau denumirea de : ursi Numidici, sau Libyci ; ori Elephans:
Bos Luca. 3) ligulas canalis. 4) Palms uendundas et mergas datasDin toate aceste cuvinte, nu putem 01 cu sigurantd, dacd avem deaface

cu o adevrat vorbire Carthaginezd, sau cu un tel de parodiare a

limbii, in felul in care poetul grec Aristophanes, in Aharnienir, pune
pe Pseudartabas, trimisul regelui Persan, s vorbeascd intr'un jargon
persano-grec", ca s provoace risul. Pentrucd 0 aci, cuvantul: Palamergadetha, descompus, ne reaminteste : cuvintele latine din rdspunsul
lui Milphio : Palas mergas datas.

www.digibuc.ro

"PLAVTI

294

Ag. Si asta, ce m prive5te pe mine ?

Mi. Vrea sd te incredinteze bine, s nu carecumvd, sd-ti
inchipui c'ar avea cevd de furat.
Ha. Muphonnimsycorathim.

Mi. Ham. Sd te fereti, sd faci ceeace te roagA el.

Ag. Ce spune i ce md roagd ? Spune repede.
MI. SA-1 vdri sub surcele i sd-i Ingrmdeti deasupra 3025
bolovani multi, sd poatd muri
Ha. Gunebelbalsameniyra sa.

Ag. Spune, ce este ? Ce spune ?

Mi. Pe legea mea, acuma, zdu, chiar cd nu mai inteleg ce
spune.
Ha. Ca s poli intelege, deacum am sA vorbesc numai pe
1atine0e. Pe Polux, tu se vede cd eti un rob ticlos i ru,
1030
deli ball joc de un strain, ce cAlAtorqte din alte tdri.
Mi. Dar i eu, pe Polux, te luai drept un mincinos viclean,
care ai venit aici, sa-ne inlinzi vreo cursd, curciturd din Libya
eu limba desfcutd in dou, ca un arpe tdritor.
Ag. Vorbele de ru sa le lai la o parte. Pune-ti strajd 136
gurii. Dad ai cap, stdpdnete-ti vorbele urite. Nu vreau sA
vorbeti mgdrii concettenilor mei. (cAtre Hanno). Sunt ndscut,

in Carthagina. Asta, ca s'o tii i tu.

Ha. 0, concettene dragd, salutare
Ag. Si tie, la fel, pe Polux, oricine-i fi. 5i, de ai cumvA
1040
vevoie, spune, poruncete, ca un concetdtean ce-mi eti.
Ha. Ai recunoVinta mea. Dar, vezi c eu imi am aici gasda
mea : Caut pe fiul lui Antidamas, pe Agorastocles. Arat-rni-1,
dacA-1 cuno0i, daca cu adevArat tii aici un tndr, cu numele
Agorastocles.
Ag. Dacd
adevr tu cauti pe fiul 1nfiat al lui Antidamas, 104s

atunci chiar eu sunt acela, pe care-I cauti.

Ha. Ei, ce-mi aud ?
Ag. CA eu sunt copilul lui Antidamas.
1) Sub cratin.... se suponi. Compara cu = muphonnim, sycorathilit

www.digibuc.ro

POENVLVS

295

Ha. De-i ask de vrei, cerceteazA semnul gsduirii 9. lata,

1-am adus.

Ag. Aide, arata-mi-l. Este la fel. Pentruc am unul la fel

in cas 2).

Ha. 0, draga mea gasd, te salut din toat inima

Caci "

printele tau mi-a fost oaspetele meu i ca semn al gsduirii

ne-am ales intre noi semnul acesta.
Ag. De-i ask o sa ai dela mine gAsduire, cAci eu nu dispretuesc indatoririle gsduirii, cum nici Carthagina, unde am
vazut lumina zilei.
Ha. SA te darueascA toti zeii cu ce-i don i tu I la, spune ? 1055

Cum s'a putut Intampla, ca sd te fii nscut In Carthagina

ai avut apoi, aici, ca parinte, pe un Etolian ?
Ag. Am fost furat deacolo. Aici, m'a fost cumpArat gasda
ta, Antidamas, care 'Murata m'a Infiat ca copil al su.
Ha. La fel i el fusese Infiat de Demarchus. Dar, sA las 16
asta la o parte si s vin la tine. Spune-mi : W mai amintesti
tu de numele parintilor tai, de taic-tu si de maic-ta ?
Ag. 1mi amintesc.

Ha. Spune-mi cA poate sA-i cunosc, ori sA-i am cumva,

In neam, cu mine.
Ag. Ampsigura, o chema pe maica, lahon, pe tata.
Ha. Cat as vrea ca tatAl i maicd-ta sA mai fie si-acum
in viat I
Ag. Asadar sunt morti ?

3066

Ha Da si-am indurat cu greu moartea lor. Si asta, pentru Ampsigura, maica-ta, er vara bun cu mine, iar printele

tu mi-er si el var bun, dupA tata. El m'a fcut mostenitorul su, la moarte, pentru ca si mai mult s ma doar moar- 1070

tea lui. Dar dacA e as, c tu esti fiul lui Jahon, trebuie sA
ai, la maim stanga, semnul, unde te-a muscat o maimut, cu
1) tesseram confere hospitalem, eccam attuli. (aiurea: Symbolum).
2) Detaliu pretios, cu privire la semnul de recunoatere al ospitaMAW, care serviA drept bilet de identitate. Aci pare s fie o monetA,.
sau altcevA, in douA exemplare identice, ori Mat in douA. (Aiurea alt
cevA. V. Curculio, 423, Pseudolus, 55).

www.digibuc.ro

PLAVTI

29 6

care te jucai, ca copil, Arat, s vd. Desf-te la mnd. Stai,

iatd-I.

1076

Ag. 0, unchiule, draga, te salut l

Ha. Si eu pe tine te salut, Agorastocles. Gsindu-te, mi-se
pare c md nasc din nou.
Mi. Pe Polux i eu mA bucur cd intAmplarea asta v'a ieit

la amndoi spre bine. Dar, vrei s-ti dau un sfat?

Ha. Firege cd vreau.
Mi. S'ar cAdea s dai inapoi fiului averea pdrinteascA : Drept

1080

e ca el sd aibd starea, pe care a avut-o printele ski.

Ha. Nici eu nu zic altfel : Toate i vor fi date inapoi : Dac

are sd vind acas, am s-i dau intreaga lui avere.

Mi. Ba, s i-o dai, chiar de ar fi s rmn tot aici.
Ha. Cevd mai mult, o sa aibd i pe a mea, de va fi sd
mi-se 'ntmple vreo nenorocire.
Mi. Imi nAzri acum in minte o ideie posnaA.

1086

Ha. 51 care e?
Mi. E nevoie de ajutorul tu.
Ha. Spune-mi, ce dorint ai ? Firege cd te poti folosi de
mine, aAcum ti-e voia. Despre ce e vorba ?
Mi. Ai fi tu in stare sd fad putin pe vicleanul ?
Ha. Cu un duman, a putea ; cu un prieten, ar fi o prostie. noo
Mi. E insd vorba de un duman al acestuia.
Ha. Cu un duman, o fac cu plcere.
Mi. El iubete pe cinevA dela un codo 1).
Ha. Bine face, cred.
MI. Codoul Asta, eade aci. Ne e vecin.
Ha. Cu cAt pldcere i-a dori eu rdul I
Mi. El are ca roabe cloud curtezane, surori, aproape niste
copile. Dupa una din ele, Agorastocles e nebun de dragoste, 1095
linsd frd s se fi atins cumvA de ea.
Ha. Amara indrgostire 2).
Mi. Codoul il joacd pe degete.
Ha. li vede de meseria lui.
1) amat ab lenone hic.

2) acerba amatiost.

www.digibuc.ro

POENVLVS

297

Mi. Agorastocles vrea s-i vind de hac.

Ha. Dacd-o face, e orn cu cap.
MI. Acum iau hotdrirea asta si pun la cale inseltoria asta,
s te trimitem pe tine, s spui cd cele cloud fete ti-au fost fu- noa
rate tie, de mici copile, in Carthagina si vrei s le rnntui din
robie, ca unele ce-ar fi fetele tale. Intelegi ?
Ha. Inteleg, pe Herde. Mai ales 0 mi s'au si furat dou
copile ale mele, pecnd erau micute, impreund cu doica bor. nos
Mi. Pe Hercle minunat te mai stii preface I Inceputul dsta
chiar cd-mi place.
Ha. Pe Polux, e mai mult chiar decum as vrea I
Mi. Pe Polux, iat un om iscusit, indrcit, fard sufet, istet si viclean I Imi mai si plnge 1), pentru ca prin pornirea

asta sa fac si mai ward isbnda. Se pare c'o sd intreacd

in viclesug pe insus furitorul vicleniei.

um

Ha. Dar, ia spune-mi, ce fel e la chip doica lor ?

Mi. De staturd nu mare, la piele negricioas
Ha. E chiar ea.
Mi. Plcutd, la vedere. Gura potrivit si ochii negri inchisi ca tdciunele 2).

Ha. Dup vorbe, i-a jugrvit destul de bine infdlisarea,

pe Hercle.
MI. Vrei s'o vezi ?
Ha. Pe fetele mele le-as vrea mai bine. Dar, du-te si stri-

ins

gd-o afard. Dac ele sunt fiicele mele, dacd ea e doica lor,
o s md cunoascd numaidect.
Mi. Ei, e cinevA ad ? Spuneti sd vin Giddenis afard. E
cineva, care vrea s'o Intlneasc.

Giddenis. Milphio. Hanno.

Agorastocles. Pver.
GI. Cine bate la use ?
Mi. Unul, care ti-e vecin deaproape.
1) Hanno plangea de-a binele, gandindu-se la copilele furate ; iar
Milphio ha asta drept preflcAtorie. 2) pernigris.

www.digibuc.ro

n2a1

PLAVTI

298

Ce vrei ?

Ei, cunosti tu pe omul acela In canine, deacolo, cine

s fie ?
Gi. Ce-mi vd ochii ? Juppiter cel prea mArit I E chiar
stpanul meu, tatal copilelor lptate de mine, Hanno Carthaginezul I

Mi. la, uitA-te, ireata I Carihaginezul Asta e chiar vrjitor 1125

deabinele. InvArteste la toti capetele dup cheful lui 1).

0, stapne dragl, salutare I Hanno cel cu totul pierdut pentru mine si fiicele tale, fii bine venit i
Ei, lasA la
oparte mirarea si nu m privii aA de nedumerit. Au, nu cu1180
no0i pe Gidennis, roaba ta ?
Ha. Te cunosc. Dar unde-mi sunt copilele mele ? Asta
vreau s'o tiu mai inti.
La templul Venerei.

Ha. Ce fac acolo ? Spune-mi.

Gi. AstAzi este Aphrodisia, zii de sArbAtoare a Venerei. S'au

dus, s roage zeita, sA le aibA sub sfAnta ei paz.

Mi. i, pe Polux, ruga li s'a 'mplinit cu bine, devremece 2)
a sosit el aici.
um
Ag. Ei, au ale lui sA fie oare fetele acelea ?
Gi. E aA, precum o spui. (Otte Hanno). Dragostea ta de
printe ne veni la mare ajutor, prin sosirea ta astzi tocmai
la vreme. PentrucA azi erA sA li-se schimbe numele i sA facd
din corpul lor o vAnzare murdarA 8).
Pv. Auonesilli.
Hauonbanesilliimustine. Mepsietenestedumetalonnaceslimim.

Ag. Ce 0-au vorbit intre ei ? Spune-mi.

Ha. Asta salut pe maicA-sa 0 ea pe el la fel. (cAtre Giddenis). Taci i menajaz-ti plodul tu muieresc 4).
11415
1) ad suam sententiam. 2) quando hic hic adest. 3) Daca o
tnr curtezan nu putea fi vanduta cu pretul dofit, atunci ea rnkiyea prostituat in casa codosului si in acest caz ii se schimba numele
In fata Edilului. 4) supellectili muliebri. Supellex = mar% bagaj ; sup.
bagaj muieresc, ce poart. femeia in pantece, copil.

www.digibuc.ro

POENVLVS

299

Ag. Ce e aia plod ?

Ha. Un tipet ascutit. (cAtre Agorast. arAtandu-i robii). Tu, dui

pe Atia inuntru i spune-i doicii, s mearg i ea impreunl

cu tine 1), In cas.
Ag. (cAtre Milphio). FA, ce ti-se poruncqte.

Mi. Dar pe fete, cine o sd ti-le arate ?

Ag. Eu i incA cu foarte mare pricepere.
Mi. AAdar, eu mA duc.
rim
Ag. Mai bine ai face-o, dect sd mi-o tot spui mereu.
Vreau s se ingrijeascA de mas, de sosirea unchiului.
Mi. (cAtre robi). Voi, Lachanna. Am sA v duc incurnd la
moarA, apoi deacolo la put si dead la grinda cea teapn, la
spAnzurtoare. Am sa v. fac, sA nu prea ludati gsduirea
noastr.
Ag. M'asculti, unchiule dragA ? Ti-o spun, sA nu zici cA 115S
nu ti-am spus-o : SA-mi dai mie pe fata cea mare.
Ha. Ai cuvntul meu.
Ag. AAdar mi-o dai ?

Ha. Ti-o dau.

Ag. 0, drag unchiule, te salut : Acum e0 cu totul al meu.
Deacum am s pot i eu vorbi cu ea in linite. Acum, unchiule 110
dragA, de vrei sa-ti vezi fetele, vino cu mine.

Ha. Decnd ard eu de dorinta asta I Te urmez.

Ag. Ce zici, daca le-am iei In cale ?
Ha. MA tern sA nu-o luAm pe un alt drum 2). Juppiter,
prea mrit : SchimbA-mi nesiguranta deacum in fericire deplinA !

Ag. Deacum i eu sunt incredintat ca-am pus stpnire ues

pe iubire. Dar iat-le, chiar pe ele, le OA 3).
Ha. Acestea sunt fetele mele ? Din micute ce erau, cat de
mari s'au fcut I
Ag. Stii ,dece I Traciene curate ; obinuesc sA fie purtate
in luntri repezi 4).

Mi. Pe Herde, ce spusei mai adineaori In glumA, vAd c'o

I) semul. 2) praeterbitamus.

3) sed eccas uideo ipsas.

4) irk

celonem sustolli solent. Text nesigur. Altii : Graecae sunt hae columna

(Gruterus ; Benoist et Goelzer, dict.) = Curat coloane greceti 1

www.digibuc.ro

IPLAVTI

300

sd fie lucru serios i adevrat : Fetele astea o sd se vadd as- mo

OA c sunt ale acestuia.
Ag. Pe Polux, ce spui tu e cai implinit. Milphio, du robii
gtia in cas ; noi o s-ateptdm pe fete aid.

Adelphasivm. Anterastilis. Hanno.

Agorastocles.
Ade. 1). Osteneald zadarnicd astAzi nu fa pentru cel care
4abinuit a-i Indrepta sufletul spre iubire 2), d ochilor plcerea

care incnt, venind s vadd astzi podoaba sfntului altar. ins

Pe Castor, m'au fermecat acolo astzi darurile a de plcute ale curtezanelor, vrednice de prea incnttoarea zeit,
'Venus ; i nici c'au putut fi trecute cu vederea bogatiile ei de
ziva de azi. AA era de mare acolo grmada minundtiilor, frwanos rnduite peste tot locul.
Mirosuri de Arabia, mirthul, toate
Imbalsamau locul. Nimic nu lipsia la strAlucire, nici srbtoarea zilei, nici sfntul tdu altar, o, Venus 4) :
AO era de mare numrul Inchindtoarelor, cari veniserd la Ve- 1180
mus din Calydonia.
Ante. Si, in ce ne-a privit pe noi cloud, am fost, sord dragd,

at se poate de frumoase i In cinstirea tuturor, iar nu spre

bdtaia de joc a tineretului 5), aAcum s'a petrecut cu toate cellelalte 6), pe Polux, surioar.
Ade. Ce spui tu, a vrea ca altii s le ia mai bine in seam,

fiar nu sa te lauzi singurd pe tine, surioard.

Ante. Eu una, ndjduesc.
1185
Ade. $i eu la fel, pe Polux, de stau s ne asemuim firea,
tu care suntem 7) Inzestrate, WA de altele ; ne e 8) de a
fel naterea, cd se cuvine, sd rmnem ferite de pdcat.
Ha. (aparte). 0, Juppiter, tu care ocroteti i tii neamul 9)
4omenesc, prin care ne trim viata cea de toate zilele lo) i in
1) Al doilea canticum, v. 1174-1200. 2) amabilitati.
3)
(p. illic).
4) festu ' dies, Venu
5) ab iuuentute intidiculo.
6) omnibu
7) quibu ' sumus.
8) sumu ' gnatae.
-9) genu'
10) uiuimu ' uitalem aeuom.

www.digibuc.ro

POENVLVS

301

care st nadejdea vietii tuturora, fa ca ziva de a zi s-mi fiet

prielnicA intru implinirea dorintelor mele ; pe acelea, de care
am fost lipsit de attia amari de ani si care mi-au fost furate Ine
deacas, de mici copile, mAntue-le din robie, sa %Tad si eu cd
e o rsplat pentru cel nestrmutat in credint.

Ag. Pe toate am sd m rog eu s ti-le implineascA jup

piter, deoarece e indatorat fata de mine 0 are team.
Ha. Taci, rogu-te.
Ag. Nu lAcrma, unchiule.

Ante. Cat placere simte omul, sorA drag, care, ce In

faptueste, isi vede fapta incununat de isbAnd ; la fel cum
noi astzi am strAlucit in frumusele printre celelalte.
Ade. Esti mai nebun, decum te stiam, surioar. Au, intru
aceea te vezi tu, rogu-te, frumoasa, pentrucA aceia nu ti-au
1196
mAnjit si tie obrajii cu funingine 1) ?
Ag. 0, unchiule, o, unchiule dragA l
Ha. Ce este, fiu al fratelui meu, fiule ce vrei ? Spune.
Ag. Dar vreau sA-mi fii cu luare-aminte.

Ha. lat a sunt.

Ag. Unchiule, prea scumpule unchiu l

Ha. Ce este ? Ag. E minunat, incAntAtoare t CAtu-i de isteat t
Ha. CA e isteat, mosteneste firea printelui sau!

Ag. Ce vorbd l Pe Polux, dar decnd s'a isprvit cu intelepciunea asta a ta ! Acum, toat istetimea ei, deaici o are,
deaici se trage, din dragostea mea.
129E9
Ade. 2). Dei suntem sclave, nu venim insa din acea lume
de oameni, sord dragA, care ne-ar lndritui sA ne purram de
a;.A fel, IncAt sA fim de risul lumii. PAcatele femeilor sunt
multe, dar intre toate cel mai mare e acesta : CA foarte mult
se plac pe ele, iar a cAuta sA placA si brbatilor, foarte putin
se ingrijesc.
Ante. Nespus bucurie, dragA sorA, din prorocirea jertfelor 1205.
1) fuligine. Tineretul, care ii tateA joc de curteznele Willie i
2) Recitativ, v. 1201-1303, in metru variat ((roch. septenarit,
iambi oct. i sept.).
unite.

www.digibuc.ro

1PLAVT I

302

moastre ;i de ce ne mai spuse i preotul la amndou.

Ag. A; vrea s fi pomenit cevA i despre mine 1
Ante. CA-n putine zile i fAr voia stpnului nostru, o s
11m libere. Lucrul acesta nu tiu ce fel l-a; putea ndjdui,

afar numai dacd n'ar mijloci zeii, sau printii nostri.

Ag. Pe Hercle, increzAtor in buna mea credint, le-a fagAduit lor preotul, unchiule dragA, o ;tiu eu, pentrucA el ;tie

c eu o iubesc pe ea.
Ade. SorA drag, vinA incoa dupA mine.
1210
Ante. Te urmez.
Ha. Inainte de a pleca, am de vorbit cu voi. Stati locului,
dacA cumvA nu vA e cu suprare
Ade. Cine ne chiamA inapoi ?
Ag. Unul, care vA vrea bindle.
Ade. De aaceva e i timpul. Dar cine e omul acela ?
Ag. Un prieten de-al vostru 1).
Ade. Numai du;man sA nu fie.

Ag. E orn bun, dragostea mea.

Ade. Pe Polux, un a orn il 'reau i eu mai bine, dect
ve unul rAu.
Ag. DacA cu adevArat vrei s ai o prietenie, cu Asta poti
ai.

1215

Ade. De rugat nu mA rog.

Ag. Mult bine vrea el sA vA facA.
Ade. Un orn bun ar fi sA facA bine la ni;te fete bune 2).
Ha. VA vin spre bucurie
Ade. Si noi tie spre plcere, pe Polux.
Ha. $i libertatea voastr.
Ade. Cu preful Asta ne vei c4tiga cu uprint.
Ag. Unchiule drag, a. sA-mi ajute zeii, dacA eu, de-a;
ti In locul lui Juppiter, nu m'a; grAbi s'o iau pe ea de sofie,
ve Hercle i pe Junona s'o dau afarA pe use 1 Ce vorbe ru
inoase, bine gndite 0 la locul lor scoate din gurA Ce cuvinte cuviincioase 1
1) ameicus uobeis.

2) bonu' bonds bene feceris.

www.digibuc.ro

POENVLVS

303

Ha. Indoeal numai incape : Asta e fiica mea. Si cu cat

prefacatorie m'am apropiat de ele I
Ag. Pe Hercle, minunat i cat se poate de bine I Mai ispite0e-le inca, dar fii scurt : Li-e sete celor cari stau jos 1.
Ha. La ce bun toate astea ? Dece nu facem, ce s'ar ca- 12 as
veni s facem ? (care fete). V chem la jadecat.
Ag. Acuma, unchiale, epi chiar agcum trebuie s fii. Vrei
s'o prind eu 2) pe asta ?
Ha. Tine-o.
Ade. Au, sta-i unchiul tau, Agorastocles ?
Ag. Am s te fac s'o tii indat 3). Deocamdata, pe Po-

lux, o sa ma rsbun pe tine, cum trebuie, pentrucd am sa

fac

vei fi logodnica mea.

Ha. Aideti la judecat, lsati znava. la-m pe mine ca

martor i du-le.

Ag. $i eu iti voiu sluji tie drept martor; la urtna, am s'o

iubesc pe asta i am s'o imbrti5ez. Asta chiar am vrut s'o
spun
ba, pe Hercle, ce aveam de spus, am spus.
Ha. la, stati. Va poftesc la judecat, Mara numai daca
nu v'ar sta mai bine, sd v iau cu de-a sila.
Ade. La ce ne chemi la judecat ? Cu ce-ti suntem noi
datoare ?

Ag. 0 s'o spun el la judector.

Ade. Ei, acuma i ctelele mele prinserd sa ma latre 4)1
Ag. Pe Hercle, mangae-le 5) i tu : Drept imbucatur lor,
d-mi mie o gurit, in loc de oase, o aruncAtur de limbd nali
gur i am sa-ti fac caleaua asta mai lini0it i decum-i untdelemnul.

Ha. Si ca migcati-v odat I

Ade. Cu ce ne-am gre0t noi NA de tine ?
Ha. Amandou imi sunteti ni0e hotomane.
Ade. Noi, tie?
Ha. Voi, precum zic.
1) sitiunt qui sedent. (V. i Merc. 160).
2) adprendam (p. apprehendam). 3) iam faxo scibis.
4) me meae canes latrant. 5) adludiato.

www.digibuc.ro

PLAVT1

304

Ag. La fel cum o stiu i eu.

Ade. Si cam ce hotie ? Ag. IntreabA-1 pe el.
Ha. Pentrucd de atta amar de timp mi-ati tinut fetele 1)
mele ascunse de mine i fncd fete de oameni liberi i din cel
mai bun neam.
1240
Ade. Pe Castor, nici cnd ai sA poti afla la noi o asenienia ticAlosenie.

Ag. Dacd nu spusesi acum o minciun, ne punem rdmAeag pe o guritA, sd ne-o dAm unul altuia ?
Ade. Cu tine n'am ce sta de vorbd. IndepArteaza-te, te rog.
Ag. Si totus, pe Hercle, o sA trebueascd sd stai si cu mine.
Pentrucd acesta e unchiul meu si fatd de el se cade s-i fiu
drept apArAtorul lui. Am sA-i spun ce fel vA tineti de hoto- 1245
niAnii i cum ii aveti la voi, in robie, pe fetele lui si pe care

le titi voi, c'au fost furate din tara lor, ca fete de oameni
liberi.

Ade. Unde sunt ele ? Sau pe care, rogu-te

Ag. (cAtre Hanno). Le-am frAmntat indeajuns I

Ha. DacA le-am vorbi ?

Ag. Pe Herd; la fel zic i eu, unchiule.

Ade. Mi-e team, nenorocita de mine, ce-o mai fi si asta,
soil drag ? Ad am rAmas buimAcit, WA simtire in mine I 125D
Ha. Fiti cu luare aminte, femei. Mai intAi, dacd e cu pu&IA, ca zeii sA nu trimitd lucruri nevrednice la cei nevrednid de ele, lucrul acesta l-a5 dori eu sA se ImtAmple; acuma,
pentru fericirea, pe care zeii ne-o druesc, mie, you'd si maicii
voastre, multumirea aceasta se cade sA le-o avem deapururi,
Iiinda zeii nemuritori aprobA 2) i slAvesc pietatea aceasta a 1256
noastrA. Voi sunteti amndoud fetele mele si acesta, Agorastodes, este vrul vostru, bdiatul fratelui meu.
Ade. Rogu-te, au, 4tia, nu ne 'ncntA ei cu o bucurie zadarnicA ?

Ag. Ba, a sA-mi ajute mie zeii, dacd el nu e pArintele

vostru. Dati-va mAinile.

1) feats. 2) quom adprobant.

www.digibuc.ro

POENVLVS

305

.4de. Salutare, tatd cel nenddejduit pentru noi I Ingddue-ne

s te imbrti5dm. Ffi bine venit, tatd dorit i ateptat 1
Ha. Amndott sunt fiicele mele.
Ante. Amndoud te imbrtiam.

1260

Ag. Si la urmd, pe mine cine o sd Ind imbratipze?

Ha. Acuma sunt orn fericit. Prin bucuria deacum mi-se
ispdesc suferintele atdtor amari de ani.
Ade. Abi a ne vine a crede.

Ha. Ca sd credeti, am s v mai spun incl. De pild,

doica voastr m'a recunoscut mai intai.
Ade. Unde este ea, rogu-te ?

1255

Ha. La sta.
Ag. Rogu-vd, ce gust 9 mai e i dsta s stati a intruna
agdtate de gtul lui ? Cel putin tu, cealaltd, lasd-I. Nu vreau
s-I omoriti cu zile, mainainte de a mi-te fi fgAduit mie de
sotie.

Ade. Il las.
Ante. Cel prea dorit, fii bine venit I
Ha. AAdar s ne aruncdm unii in bratele altora. Decat
noi 2), cine-i acum mai fericit ?
Ag. Lucruri vrednice de oameni vrednici de ele I

1270

Ha. Insfrit ii Nr71:1 i el implinit visu cu ochii I

Ag. 0, Apelles i, tu, Zeuxis, artiti ai picturii, la ce v'ati

stins voi 4 de timpuriu ? Ati fi putut zugrdvi i prive4tea
deacum I Cci la alti pictori nici gndesc s poat zugrvI asemenea prive4ti.
Ha. 0, zei i voi zeite, cu totii, aveti recuno5tinta mea mare

i binemeritatd, cd m'ati incrcat de-o a mare bucurie

de a mari muljumiri, readucndu-mi copilele la snul i sprijinul printesc !

Ade. Tat dragd, iubirea ta de printe ne-a fost de mult

ajutor.

Ag. Unchiule, vezi s nu-ti uiti a mi-ai fgaduit pe fiica

ta cea mare.
1) lubet f. pr. p. libet. (trecerea lui u In i, ca in maxumus, lacruma,
etc).

2) quibu' uric.

www.digibuc.ro

20

1275

PLAVT1

306

Pa. Nu-mi
Ag. i de zestrea flgduitd.

Antamoenides. Adelphasivm. Anterastilis.

Hanno. Agorastocles.
Anta. Dac n'am sd ma rsbun, cum trebuie, de banii

1280

pe care-i dedei codosului, atunci sunt bun, sd m aibd bataia

lui de joc, ca pe orice caraghios
Ca un licAlos ce e, chiar el ml pofti la el, la mas, pentru ca apoi s'o piece deacas, sA rmn eu, s-i pAzesc casa,
casicum i-as fi robul lui. Atunci, cnd vzui si eu, c nici codoul i nid muiereturile n'au de gnd sA vin acas, iar despre partea mncrii nici pomeneal, sA mi-se dea ceva, luai
si eu asta ca zglog 2), 1 care face mai mult deck mncarea, 1285
pe care a fi mancat-o i-o pornii pe ue afar. I-o fAcui i
eu. Ciupii codosul de-o sold militar 3). Si-a gsit el in mine
omul, pe care s-1 insele cu parale ! Dar dama, dece nu-o
impinge pcatu, sA-mi pice ea mie acum in cale, cum sunt eu
de infuriat I Pe Polux, a crbni cu pumnii pe ea, s-o fac
numai vanti 4), s'o umplu de aa fel de negreald 5), sd fie 1290
mai neagr chiar si ca acei Egipteni, cari poart prin circuri,
in zilele de reprezentatie, gletile cu apd 6).
Ade. (catre Agarast.). Tine-m strns de tine, dragostea mea.
MA tern grozav de ereti. Eretele e un animal rau, ca nucumva
sA mA rApeascA pe mine, puisorul

Ante: Ct nu pot a te imbrOa indeajuns, tata drag !

Anta. MA intrziiu singur. Cu ce am aci 7), mai c'am sa-mi 1295
pot pregAti prnzul. Dar, ce e asta? Ce este ? Ce insemneazA
asta ? Ce-mi vAd ? Ce fel ? Ce sunt imbrtiserile astea imperedilate 8)? Ce sunt gemetele astea ? One s fie omul sta cu
1) minwn. E vorba de mina de argint dela v. 466. 2) pignus. Probabil c terpelise cevA din cas.
3) aere militari tetigero lenunculum.
4) uti sit merulea. Meruleus (merula, mierl) = de culoarea mierlei,
negricios-vArat.
5) atritate. 6) cortitiam. E vorba de apa, cu care
se stropia prin circnri. V. i Stichus, v. 352.
7) hoc, ce terpelise din easa codoplui. 8) conduplicationis.

www.digibuc.ro

13OENVLVS

301

camaa lunga, par'c ar fi un baiat de arciuma ? ZaresC eu

indealuns cu ochii ? Aceea deacolo, nu este ea prietena mea
Anterastilis ? Cu siguranta, ea este. Inca de mult am simtit eu 1300

at de putin se prpdeOe ea dupa mine. 0 fata s linbratieze far pic de rupine, in mijlocul strzii, pe un impestritat ? Pe Herde, chiar c'am s-1 dau pe mna calului, sa-1
chinueasca, cuin o fi mai rau. Se vede ca soiul Asta de oameni, cu amaile descinse, au in ei apucturi muiereti 3).
Dar 4), ia mai bine sa ma duc eu spre aceasta Africa in- 1904

dragostita. Ei, tu, cu tine vorbesc, muiere, nu-ti e ruine

Si tu, ce-mi ai de-a 'mpartit cu asta ? Spune-mi.
Ha. Tinere, te salut.
Anta. Tine-ti-1. Nu- mi trebuie. Cu ce drept o atingi tu cu
degetul 5) ?

Ha. Pentruca imi place.

place ?
Anta.
Ha. AA spun.
Anta. Vipero 6), la spnzuratoare

Indrasneti sa-mi faci

aci pe indrgostitul, pete In saramura i s-mi mAngdi fe- 1310
meile, pe care le indrgesc crucile de voinici ? Cosac jupuit 7),
batrn ghelbejit 8), berbece imputit 9), sarea targului 10), masEnd tercit
imbAcsit de usturoiu i de praz mai abitir
decdt un vaslal Roman I
Ag. Tinere, nucumv ai mAncarime la flci, ori la dinti,
de te agati de el, au umbli dupa scArmaneala ?
Anta. Dece nu luai i o toba sa-ti insoteasca spusele ?
1) puer cauponius. Ca s fie mai liberi in micAri, umblau pdn cas,
cu cmsile neprinse in cingatoare.
2) balolum. Negru plitat (dela numele unei plante : balls). Se intelege: Africanii.
3) genus hoc mulierosum tunicis demissiciis. 4) Diverbium (iambi
senarii), v. 1304-1397. 5) hanc digito tactio est?
6) ligula. 7) deglupta maena. Maena, un fel de pete. T. injudos. 8) sarrapis sementium. Probabil, Serapis, zeul Egiptean. Dupa
Gruterus, er zeul agriculturii i er inchipuit sub forma unui btrn.
9) manstruca, imbrAaminte de piele de animal, care miroase greu.
10) halagora, dela axs eoropetq. 11) sampsa. Aceti termeni injurioi ne arata ce fel considerau Romanii pe Carthaginezi. (V. i v. 113).

www.digibuc.ro

PLAVII

10g

CA, pare-mi-se, s ai mai mult mutr de comediant dect aWare de orn 1

Ag. Vrei sA stii ce fel de comediant sunt ? lesiti incoa afar, robi, aduceti cu Vol bate.

Anta. Ei, tu, dad spusei si eu o gluing, nu se cade s'o

1320

iei in serios.

Ante. Ce gust mai e si Asia pe tine, rogu-te, Antamoenides, sA vorbesti ca un bdran unei rude de-a noastre si
parinte al nostru ? CAci acesta e parintele nostru, care ne-a
recunoscut mai acuma, pe noi si pe acest Mat al fratelui sAu.
Anta. A sA-mi ajute Juppiter, fericit intamplare MA 1325
bucur si mare plAcere simt, dacA are sA se'ntample codosului
mare nenorocire, iar peste voi fiincla a dat norocul, pe care
il meritati.
Ante. Pe Castor, vorbeste sA-1 crezi. Crede-1, tatA dragA.

Ha. Il cred.
Ag. 5! eu il cred. Dar, iatd-1 i pe codos. Minunat, pare-

1330

mi-se I

Anta. La fel zic i eu.

Ag. Pe Polux, ne vine la timp. Iata-1, Il vAd pe bunul brbat, care se reintoarce acasA.
Ha. Cine e Asta ?
Ag. Cum vrei sA-1 iei : 51 codo

i Lycus, lupul. El e care

ti-a tinut fetele in robie, iar mie mi-a furat aurul meu.
Ha. Frumoasa cunostiint ai mai avut i tu
Ag. SA-1 tarim la judecat.
Ha. Catus de putin.
Ag. Dece ?
Ha. PentrucA e cu mult mai bine, sA-1 acoperim de ocari:

Lycvs. Agorastocles. Hanno.

Antamoenides.
Ly. Dup pArerea mea, nimeni nu-si stria vorba degeaba,
dacA i spune in mod cinstit la prieteni psurile sale. De pilda,
1) quoin utrtute optigit,

www.digibuc.ro

1335

fioENvLv

in6

toll prietenii mei furd de aceea

pdrere cd mai bine s m 184

spnzur, cleat s m dau pe mna lui Agorastocles.

Ag. Codople, aidem la judecat.
Ly. Te rog, Agorastocles, las-m mai bine s m spnzur,
Ha. Te chem In judecatd.

Ly. Dar tu cu mine ce ai ?

Ha. Am, pentruc spun c acestea sunt ndscute libere i

1345

amndoud sunt fetele mele. Au fost rpite, de mid copile fiind,

Impreund cu doica lor.
Ly. Lucrul acesta I-am tiut i eu Ina de mult i am fost

nedumerit c nu veni nimeni, care s le mntue din robie.

Ale mete firete chiar cd nu sunt.
Anta. Codoule, s mergi la judecatd.
1350
Ly. E pricina de chestia prnzului ? 0 sd ti-se dea,
oiu da.
Ag. Pentru furt, imi trebuie suma indoitd.
Ly. la dead cat pofteti.
Ha. Si mie pentru multele mele suferinti.
Ly. la deaci ct pofteti.
Anta. Si mie la fel pentru argintii mei.
Ly. Ia deaci cat pofteti. Am sd vd pltesc la toll datoria
cu grumazul meu, ca un hamal.
Ag. Au, ai a te plnge de cev impotriva mea ?
1356
Ly. Nici vorbd de a5Aceva.
Ag. De-i a, mergeti In cas, femei. Dar, unchiule drag,
fgdcluete-mi de sotie pe
a5acum ne fuse vorba.
Ha. Vorba inapoi n'am s mi-o iau.
Anta. Rmneti snto5i.

Ag. 51 tu mergi cu bine.

Anta. Codople, pentru banii mei iau cu mine zdlogul Asta.
Ly. Pe Hercle, m'am nefericit

Ag. 5i asta, ct de curnd, cnd te-ei vedea fn fata ju- 1360

decdtorului.

Ly. Dar dacd md dau eu de bundvoie fn mna ta, fa ce

mai e nevoie de judector ? Un lucru fris te rog, s te
meti cu suma neindoit, cu cei treisute Philippi. Cred c'am

www.digibuc.ro

PLAvri

s pot face rost de ei : maine am sd-mi scot averea n vanzare.

Ag. Cu invoeala insA s-mi stai la mine WA atunci, varit
1365
inteo fnchisoare de lemn.
Ly. Bine.
Ag. SA mergem in cas, unchiule dragd, ca sgrbtorita zi
de astzi s'o petrecem in veselie, spre nenorocirea Astuia
a noastr fericire.
(Catre public). Multd sdnAtate. Ne-am cam lungit la vorbd.
Dar in schimb, toat nenorocirea a czut peste capul
Acum, ca incheiere fericit a povestei, dac cumv v'a plcut,
v cere atunci comedia s'o rspltiti cu aplause.
3370

UN ALT SFARSIT AL PIESEI.

Agorastocles. Lycvs. Antamoenides. Hanno.

Adelphasivm. Anterastili s.
Ag. Ce, n'ai de lucru, ostasule ? Ce-ti e, de spui asa vorbe
unite unchiului meu ? Cd femeile se tin de el, asta sa nu te
minuneze : Le-a recunoscut acum pe amandou ca sunt fetele sale.

Ly. Vai, ce vorb imi isbi urechile ? Acum m'arn dus

1375
Anta. Deunde au fost ele furate deacas ?
Ag. Sunt Carthagineze.
Ly. Si eu un orn pierdut ! De asta, vezi, m'a m tot temut eu
Intr'una, sd nu le recunoasc careva, cum se Intampl acuma.
Anta. Vai, nefericitul de mine !
Ly. Pierir, pare-mi-se, cele optsprezece mine, cu cat le-am 1380

cumprat pe ele.
Ag. Cum ai pierit i tu insuti, Lycus.

Ha. Asta, cine e ?

Ag. Cum vrei s-1 iei i codos i lup. El e, care ti-a tinut
fetele In robie i mie mi-a furat aurul meu.
Ha. Frumoas cunostiint ai mai avut i tu !
Acest adaos, o reediitare sub o altA forma a scenel precedente,
care sfarseoe comedia, e o lucrare posterioark de o alt Wink .

www.digibuc.ro

POENVLVS

811

Ag. Codosule, d esti hrpAret, asta am stiut-o Intotdea- 1385

una, dar cA erai si hot, o spun numai cei cari te cunosc
mai bine.
Ly. SA m apropiiu. Te rog fierbinte, pe genunchii ti, pe .

tine si pe acesta, care vAd cA-ti e run : Dad sunteti oameni

buni 1), purtati-v, cum se cade, s fiti ca oamenii de isprav 1390
i nu mA vriti in bucluc. Ind de mult am stiut cA ele sunt
femei de nastere liberA si tot adAstam de-a veni cinev, s le
mntue din robie. PentrucA ale mele chiar 2) cA nu sunt. Apoi si tie am sA-ti inapoiez aurul Mu, care este la mine si
da c n'am fcut nimic cu rutate, Ajurmnt sfnt
1395

gorastocles.

Ag. HotArirea dreapt, ce se cade s fie, eu singur am sA

o iau. LasA-mi genunchii.
Ly. li las, dacA asa ti-e voia.
Anta. 3). Ei, tu, codosule I

1398

Ly. Ce vrei cu codosul, cnd el se afr In treburi ?

Anta. SA-mi dai inapoi mina mea de argint, ptr n'apuc
sA te duc la inchisoare.
Ly. Zeii or da lucruri mai bune
Anta. A va fi : 0 sA cinezi afarA. Aurul, argintul, gtul,
codosule, aceste trei lperuri le datoresti acum la un loc 4).
Ha. In Imprejurarea de fat, ce trebuie sA fac, mA framnt
in mine. DacA vreau, s mA rsbun pe el, urmeaz sa-i fac
proces in tarA strinA, mai ales cA auzii ce fel li e firea
apudturile.
1405
Ade. Tat dragl, te rog, sA-1 Iasi in plata domnului.
Ante. DA ascultare sorei mele. Aide, curm dusmania cu
un nemernic.

Ha. Ascult incoa, codosule. Desi stiu c ai binemeritat

s te nenorocesc, totus nu-mi prind mintea cu tine.
Ag. Si eu, la fel. DacA imi vei da inapoi aurul meu, codo2) prosum (p. prorsum).
3) Recitativ (frock septenarii), v. 1398sfarit.
4) tris.,. semul (p. tres, simul),
1) quando boni estis.

www.digibuc.ro

PLAVT1

312

sule, cnd ai sd fii slobozit din lanturi

la Inchisoare.

o s rdsbesti drept

Ly, lar, askum ti-e obiceiul ?

Anta. Eu, Carthaginezule, vreau s m desvinovtesc fald de 1 410

line. Dad la supdrare am spus vreo vorbd pe neplacul inimii

tale, te rog sd nu mi-o iei In seamd ; si, cd ti-ai aflat fetele,
as sd-mi ajute zeii, de nu-mi st bucuria la inima!

Ha. Te iert si te cred.

Anta. Tu Ins, codosule, s-mi faci rost de o iubit, ori
imi dai mina mea.
Ly. Vrei sd-ti ai flautista mea ?
Anta. N'am ce face cu flautista ; pentrucd n'ai s poti sti, 1415
care It sunt mai mari : bucile, ori ltele.
Ly. Ili voiu da ce-ti place.
Anta. Ai grije.
Ly. Aurul tu am s ti-I aduc mine dimineatd.
Ag. SA nu-ti uiti.
Ly. Ostasule, urmeazd-md.
Anta. Eu unul te urmez.
Ag. Ce zici, unchiule ? Cnd socoti s'o pornesti dead spre
Carthagina ? Pentruc sunt hotrit sd merg si eu cu tine.
1 420

Ha. Pedat ce am s pot.

Ag. Ptidce vnd ce am, va trebui s mai Intrzii aci catev zile.

Ha. Am sd fac as, cum voesti.

Ag. Aide, sd mergem, sd ne ingrijim de treburi.
Trupa. Aplaudati.

www.digibuc.ro

ERAT A.
La pag. r.
21,
24,
24,
32,
37,
65,
77,
86,
89,
96,
99,
103,

24.
3.

25, 27.

27.
20.
8.
8.
23.
5.
30.
22.
9.
111, 20.
117, 23.
134, 20.
148, 9.
158, 23.
180, 14.
183, 28.
186, 6.
189, 28.
192, 1.
194, 4.
196, 2.
197, 35.

200,
212,
214,
218,
124,
225,
234,
235,
236,

2.

33, 34.
25.
2.
30.
35.
7.

I, 3.
7.

in loc de

a se citi:

care ar el

care ar fi el

mi m'a parut
ochii, poata

mi s'a parut,

dealturt
asdrii

ochi, poartei
dealitturt
asvcirli

miciuni
deci
umblu

minciuni

conmeseam
Intocmal
a amandoud
prilejeste
prilejtul
prapdese

conmesean
intocmai

devreme se
brbajii

dead
umblei

la amandoud
prilejueste
prilejul
priipeidesc
devremece

brbali

bani

banit

intreage mea
Impresoase
rustnat
e mai utilizat

intreaga mea
impresoare
rusinat
a mai utilizat

astAmpa

astdmpeira

gsi
gustui

gsit
gutui

dede corp
nenorocit-o
multuit, zastre
roata
De lid afati

depe corn
nenorocito
multumitd, zestre

roata

De v aflati

indaioseaza

"induioseazd

de a ptui
s vino

de a peiceitui
s vinei
stii, deminune

sti, deminnue
atati

www.digibuc.ro

atati

www.digibuc.ro