www.dacoromanica.

ro

www.dacoromanica.ro

ION CREANGA

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ION CREANGA
0

IA

Edi lie ingrijitd, note gi vari ante,

glosar gi bibliografie de
IORGU JORDAN i ELISABETA BRANCU$

introductiv de
1Studio
ORGU
IORDAN

SCRICTORI ROMANI

DITURA MINERVA
.Bseuregti, 7970

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Epoca cea mai interesant din viata lui Creangg pentru Intelegerea
creatiei lui literare ne-o Infatiseaza el insusi, cu multe detalii caracteristice, In Amintiri din copildrie, care shit nu numai o biografie
a povestitorului, ci si o prezentare veridicd a vietii duse de locuitorii
unui sat de munte romnesc din prima jumgtate a secolului al XIX-lea.

*i cum de la un sat la altul deosebirile erau mai mult de amgnunt,

urmeazd ca aceast operg a lui Creangg, pe lingg valoarea ei artisticg,
neobisnuit de mare, are si una istoricl, de document, In care se oglin-

desc aspecte ale realitatii sociale din numeroase regiuni ale trii.
Desi rgzesi Mg plminturi", cum ii numeste Creangg, humulestenii aveau o situatie economicg relativ bung, datoritg posibilittii
de a-si cistiga existenta pe cgi destul de numeroase. Despre pgrintii
lui, de pildg, aflm cg fgceau agriculturg: aveau semlingturi de ovs
(Vezi ca tata-tgu e dus la coasg, cad se scuturg ovgsul cela pe jos"),

desigur, pentru caii proprii, cltiar dacd acestia nu shit pomeniti,

direct, niciodat (cf. totusi pasajul unde povestitorul vorbeste de
cinstita holerg", care 1-a lovit si pe dinsul: de la sting este dus acas
In cdruta trimisd de tatal ski), si semgraturi de porumb (msi trimite
mama cu demincare In taring, la niste lingurari ce-i aveam tocmiti

prgsitori tocmai In Valea Sack aproape de Topolit"); aveau vite

mari (cel putin vaci, care le furnizau lapte si brina cf. episodul
cu smIntinitul oalelor , poate si boi, cum ar rezulta, indirect, din
faptul cl tatl lui Creanga aducea lemne de foc pentru nevoile gospodriei din padurea de la Dumesnicu) si oi (cind se Imbolndveste de

hole* Nicii se gasea la sting, In dumbrava Agapiei, lingg podul

Cdrgitei, unde erau si oile noastre") ; teseau, In casg, pentru trebuintele lor, dar si, mai ales, pentru vinzare, siac, pe care 11 desfgceau la

tirg (Tirgul-Neamt) sau la bilciuri, In stare brutg sau transformat

la obiecte de Imbracaminte (se Ingramgdise, ca mai totdeauna, o
VII

www.dacoromanica.ro

multime de trebi pe capul mamei: niste sumani sA-i scoatA din stative;
altii s-i nivideascA si sA lump& a-i tese din nou ; un teanc de sumane
croite, nalt pAnA-n grind, astepta cusutul ;... venea cu fuga iarmarocul de FAlticeni, care acela este ce este"). Din alte fapte povestite
de CreangA rezult clar cA tatA-su fAcea negot cu astfel de produse

si cumpArate de la altii (chiar mai dinioarea 1-am vazut [pe *tefan

a Petrei] umblind prin tirg, cu cotul subsuoarA, dupA cumparat sumani,

cum Iti negustoria"; *i cum ajung In iarmaroc, 1ncep a mA purta

Onto pintre oameni, de colo pan& colo, cu pupaza In mind, cA doer
si eu eram oleacA fecior de negustor").
Din toate acestea se poate conchide cd tatAl povestitorului era pe
jumAtate tAran, pe jumAtate negustor, un negustor rural sezonier,

cAci practice negustoria In anumite epoci ale anului si cu prilejul

bilciurilor din regiunea respectivA, care aveau toate data fixA. Ca
psihologie frisk el era tran autentic, cum dovedesc, 1ntre altele,
parerile lui despre InvAtAtur& (vezi mai departe), despre viata de tail
si cea de ores, despre slujbasii administrativi etc., si cum nu era posibil
altfel In conditiile In care se nAscuse si Isi ducea existenta sa zilnia.

Aceasta situatie economicA oarecum complexl explica relative

Indestulare a familiei povestitorului, scoas adesea In evident& de
cAtre acesta de-a lungul Amintirilor:

Ia las&-i si tu, mAi nevastA,

lasl-i, a se bucurti si ei de venirea mea, zicea tata, dlndu-ne huta.

Ce le pas&? Lemne la trunchiu sunt ; slanin& si Mina In pod
este de-a volna; brinza In putinA, asemene ; curechiu In poloboc,
slavA Domnuluil"
*i despre rudele apropiate ale lui CreangA aflAm lucruri asernantoare cu privire la starea lor materiala, In general bunA. Locul de frunte
11 ocup4 bunicul sAu dupa marra, David CreangA, vornic, adic& pri-

mar, as zice pe viatl, In Pipirig, care suporta cheltuiala cu InvatAtura la Brosteni pen tru fiul sAu cel mai mic, Dumitru, si pentru nepotu-

s&u, dupA ce tinuse la scoal, tot acolo, Inca doi bAieti mai mari,
dintre care unul (Gheorghe) ajunge preot; despagubeste cu patru galbeni pe Irinuca pentru stricAciunile pricirmite de cei doi copii, care
se distrau dind drumul de vale bolovanilor din preajma casei acestei
gazde a lor; are, In cAmara lui, lucruri de tot felul pentru intimpinarea nevoilor prevAzute si neprev&zute (piele de pore sAlbatic pentru

opinci, dohot de mesteacAn 1mpotriva rill s.a.). Fratele mai mare al

tatalui lui Creang& (Vasile Mogorogea) era de asemenea, pe cit se pare,
un tAran relativ Instarit. Altfel nu se explica, de pildA, existenta unei
gospodArii 1ntemeiate, avind Intre altele, In jurul casei o grAding de

zece, douAsprezece prAjini (circa 2.000 m2), semanat& cu cfnepa,

VIII

www.dacoromanica.ro

posibilitatea de a-i da bdiatul la coala de catiheti din Fdlticeni,

de a-1 imbrdca bine (Doi icusari pltise Mogorogea lui Pavel pentru
ciubote. Dar ce-i drept, fdceau paralele acele, cdci pusese piele build,
talpd de fund, i erau cusute de tocmald") i a-i procura cele trebui-

toare pentru intretinere (cf. Intimplarea cu cei trei purcei trimii

Indat dupd sarbdtorile de iarnd).
Nu o duceau prea greu nici ceilalti locuitori ai Humuletilor sau,
cel putin, o build parte dintre dinii. Ian. ce citim la inceputul primului capitol din Amintiri: S-apoi Humuletii, i pe vremea aceea,

nu erau numai aa un sat de oameni fdr5. cdpatdiu, ci sat vechiu,

rdzdesc, Intemeiet In toatd puterea cuvintului; cu gospodari tot unul
i unul, cu flactii voinici i fete mindre, care tiau a Invirti i hora
dar i suveica, de vuia satul de vatale in toate prtile..." Si dac acest
pasaj este liric, deci suspect intrucitva sub raportul unei obiectivitti

stricte, gdsim destule altele, lipsite de orice colorit afectiv, care

vorbesc in acelai sens. De pildd: Cdci trebuie O. v spun cd la Humuleti tore i fetele i bdietii, i femeile i bArbatii; i se fac multe giguri

de sumani, i li, i de noaten, care se vind i Omura i cusute; i

acolo, pe loc, la negustori armeni, veniti din alte tirguri: Focani,
Bac du, Roman, Tirgu-Frumos i de pe aiurea, precum i pe la iarma-

roace in toate pdrtile. Cu asta se hrdnesc mai mult humuletenii,

rdzi Mil pdminturi, i cu negustoria din picioare: vite, cai, porci,
oi, brinzd, lind, oloiu, sare i Mind de popuoi ; sumane mari, genunchere i sdrdace; itari, bernevici, cdmeoaie, ldicere i scorturi Inflo-

rite ; tergare de burangic alese, i alte lucruri, ce le duceau lunea

In tirg de vinzare, sau joia pe la mdnstirile de maice, cdrora le vine
cam peste mind tirgul". Sau In alt loc: In vacantie ne duceam acasd,
-apoi vorba tiganului cu Craciunul sdtulul... E. Costite de porc afu-

mate, chite i buft umplut, trandafiri usturoieti i sldnind de cea

subtire, Mute de casd, Mete la un loc, fripte bine In tigaie i cu
mdmdligut cald, se due unse pe git. Mai face el tdranul i alte feluri
de mincdri gustoase, and are din ce le face. Si, multdmitd Domnului,
pdrint.ii notri aveau de unde, cci sdrAcia nu se oploise Inca la ua

lor, pe chid tiu eu".

Dupd mama, Creangd se trAgea dintr-o famine nu numai relativ

Instritd, ci i cu un nivel de yield spirituald deasupra mijlociei.

In capitolul I al Amintirilor, povestitorul stdruie destul de mult
asupra ascendentilor sal In linie rnaternd, punind pe bunicu-sdu David
sa povesteasca despre desalecatul" lui, al fratilor lui i al altor locuitori din Pipirig i din satele Invecinate, despre legAturile de rudenie
cu acel Ciubuc Clopotarul vestit In vremea lui nu numai prin bogAtia-i
IX

www.dacoromanica.ro

materiala, ci si prin cea spirituala, care i-a atras stima si simpatia

domnitorului, formulate In porecla onaul lui Voda" data de oamenii
din partea locului si devenita pentru el un adevarat titlu de noblete,
despre Imprejurrile care i-au silit sa paraseasca Ardealul s.a.
Originea ardeleneasca a ramurii maternel explica, cred eu, intr-o
anumita masurd, atitudinea demna, dragostea de libertate si, uneori,
dirzenia, care constituie trasaturile cele mai caracteristice ale
Amintirilor.
Spre a intelege mai bine si mai deplin nivelul general de viata al
humulestenilor, deci si al lui Creanga, trebuie sa invocam si conditiile
istorice din vremea aceea. Sintem In epoca Regulamentului Organic,
care insemneaza un progres incontestabil feta de epoca precedentd.
Libertatea economica, relativa, a tarilor noastre, smulsa Turciei prin
Tratatul de la Adrianopole (1829), a creat sentimentul unei libertati
de ordin politic, care a putut contribui cu atit mai virtos la cresterea
demnitatii taranilor din regiunea de munte, cu cit acestia, nefiind
iobagi, datorita faptului ca mi traiau pe mosia unui mare proprietar,
se simteau oarecum mai liberi, in sensul ca nu depindeau direct de
nimeni (cu exceptia, bineinteles, a autoritatii statului, care era acum

chiar mai efectiva decit inainte).

Regulamentul Organic a insemnat un progres feta de perioada
precedenta mai ales din punct de vedere administrativ (In sens larg).
Acest fapt intereseaza In cazul nostru pentru aspectul cultural. S-au
intemeiat scoli nu numai prin orase si tirguri, ci si in sate mai mari,
adesea de catre proprietarii mosiilor pe care se aflau satele respective,

potrivit obligatiei impuse lor prin Regulamentul Organic. Asa se

explica existenta scolii de la Brosteni, Infiintata de logofatul Alecu

Ba ls unde a invatat un timp povestitorul nostru, Impreuna cu

Durnitru, fratele cel mai mic al maica-sei, continuind astfel traditia
familiei lui David Creanga, ai carui fii mai In virst (Vasile si Gheorghe) fusesera tot acolo elevii profesorului Nicolai Nanu, atit de mult
laudat de catre bunicul David (Si, Doamne, peste ce profesor lutelept si iscusit a datl Ma vorbeste de blind si primeste cu bunatate
pe fiecare, si ti-i mai mare dragul sa te duci la el! Ferice de parintii
care 1-au nascut, ca bun suflet de om este, n-am ce zice I").
1 DupA Gh. Ungureanu (Din viata lui Ion Creangd, Buc., 1940, p. 11), Si
familia dupA tati a lui Creangl ar fi venit de peste munti. Luerul nu pare nevemsimil, dat fiind ca numeroase sate din regiunea muntoasA a RomAntei veelai au
fost Intemelate, cum se atle, de ardeleni (multe poartA phi& astAzi numele de
Ungureni, care Insemneazi romani din pArtile unguresti").

x
www.dacoromanica.ro

De altminteri, chiar in sate mai modeste, ca Humulestii, de pildd,

au luat fiintd scoli pe lingd biserici, sau, acolo unde ele existau de
mai inainte, au cdpAtat o dezvoltare mai mare. La scoala din satul
lui Creangd invdtau, cum ne informeazd acesta insusi, peste 40 cop ii
Impresioneazd puternic osteneala pe care si-au dat-o locuitorii satului, in frunte cu preotul Joan Humulescu si cu dascAlul Vasile a Ilioaiei, pentru ca scoala sd functioneze in bune conditii: ...si ce chilie
duratA s-a fAcut la poarta bisericei pentru scoald; s-apoi, sd fi vAzut

pe neobositul pdrinte cum umbla prin sat, din cask in cask 1mpreun5. cu bAdita Vasile a Ilioaiei, dascalul bisericei, un holteiu
zdravdn, frumos si voinic, si sfAtuia pe oameni sd-si deie copiii
la invdtAturd".

In cazul povestitorului, un rol hotdritor a jucat din acest punct

de vedere mama lui, cum rezultd, la tot pasul, din Amintiri.
Desi sint bine cunoscute discutiile contradictorii, adesea aprinse,
dintre Smaranda Creangd si sotul ei cu privire la scoald, nu mi se pare
de prisos reproducerea lor partiall in acest loc, unde este vorba de
momentul biografic decisiv pentrupovestitorul nostru. Aceste discutii
prezintd un interes deosebit, as spune de ordin istoric, intrucit ele
caracterizeazd psihologia celei mai mari parti a tdrAnimii noastre din
epoca in care conditiile social-economice si cele politice ii ingreuiau
intelegerea necesitatii stiintei de carte. Si clad invdtam eu la scoall,
mama invdta cu mine acasd, si citea acum la ceaslov, la psaltire si
Alexandria mai bine decit mine, si se bucura grozav cind vedea a ma
trag la carte. Din partea tatei, care ades imi zicea in bdtaie de joc:
4Logofete, brinzd-n cuiu, lapte acru-n callmari, chiu si vai prin buzunari 1 1), puteam sa rdmin cum era mai bine: eNic-a lui Stefan a
Petrel, om de treabd si gospodar in Humulesti. Vorba ceea: oDecit
codas in oras, / Mai bine-n satul tdu fruntas o... Doamne, !nig femeie,
Doamne, multd minte-ti mai trebuie, zicea tata, vdzind-o asa de
ahotnicd pentru mine. Dac-ar fi sd iasd toti invdtati, dupd cum socoti
tu, n-ar mai aye cine sd ne traga ciubotele. N-ai auzit cd unul cicd
s-a dus odatd bou la Paris, unde-a fi acolo, si a venit vacti?... Nu-1
vezi cd-i o tigoare de Wet, cobdit si lenes, de n-are pAreche. Dimineata, pAnA-1 scoli, iti stupesti sufletul. Cum 11 scoli, cere de mincare.
CR ii mic, prinde muste cu ceaslovul si toat ziulica bate prundurile
dup scAldat, in loc sd pascd cei cirlani si sd-mi deie ajutor la trebi,

dupd tit il ajutd puterea. Iarna, pe gheatd si la sdnius. Tu, cu

scoala ta, 1-ai deprins cu ndrav..."
Dorinta Smarandei CreangA de a-si da bdiatul cel mai mare la
scoald, cu scopul de a-1 face popd, se explick intr-o anumitd masura,
XI

www.dacoromanica.ro

prin psihologia mai mult ori mai putin generala a femeilor, care, in
astfel de imprejurari, trec mai usor peste aspectul economic al problemei (cheltuiala in plus cu un copil scolar si, mai ales, scoaterea lui
din productia gospoddriei familiale, fiindca, in loc sa dea ajutor la
treburile gospodariei, el isi pierde vremea" si se considera scutit de
orice obligatie in legatura cu munca de acasa) si totodata sint mai
ainbitioase decit barbatii. A intervenit insa si altceva: pe de o parte,
inteligenta ei, evident superioara aceleia a sotului, iar pe de On parte,
si mai ales, atrnosfera din casa tatalui sat', care isi da mai bine seama
de foloasele invdtaturii, dovada faptul ca isi trimisese la *coal& toti
blietii. Sint extrem de interesante argumentele lui David Creanga
(sau, daca vreti, ale lui Creanga insusi, dar atribuite bunicului sau)

in favoarea cultivrii omului prin scoala: Nu-i rau, mai Stefane,

sa stie si baietul tau oleaca de carte; nu numaidecit pentru popie,
cum chiteste Smaranda, cd si popia are multe nacafale, e greu de
purtat. Si decit n-a fi cum se cade, mai bine sa nu fie. Dar cartea IV
aduce si oarecare mingaiere... S-apoi, sa fie cineva de tot bou, Inca
nu este bine. Din carti culegi multa intelepciune, si, la dreptul vorbind, nu esti numai asa, o vaca de muls pentru fiecare".
In sfirsit, pentru intelegerea mediului in care s-a dezvoltat Creanga

ca copil si adolescent nu trebuie sa uitam asezarea Humulestilor la

rascrucea atitor drumuri spre si dinspre locuri, in felul lor, celebre
din diverse puncte de vedere. Ne-o spune povestitorul ins*, care isi
da seama ca si conditiile exterioare ale vietii pot influenta asupra
formatiei omului si a grupurilor sociale in general: ...si satul Humulestii, In care rn-am trezit, nu-i un sat laturalnic, mocnit si lipsit de
privelistea lumii, ca alte sate... Inspre apus-miaza-zi vin monastirile Agapia... Varaticul... si satele Filioara..., Baltatestii... si
Ceahlaiestii, Topolita si Ocea... ; iar spre crivat, peste Ozana, vine
Tirgul-Neamtului, cu mahalalele Pometea..., Tutuienii... si Condrenii... Iar deasupra Condrenilor, pe virful unui deal nalt si plin
de tiharli, se afl vestita Cetatea Neamtului... Citi domnitori si mitropoliti s-au rinduit fn scaunul Moldovei, de and e tara asta, au trebuit
sa treaca macar o data prin Humulesti spre monastiri. Apoi, unde
pui cealalta lume, care s-a purtat prin satul nostru, si tot lume mai
mult bogata si aleasa... Si cite tirnosiri si sfintiri de biserici din nou,
si cite soboare si revizii de fete bisericesti si politicesti, si citi straini
din toata lumea, si cite inimi purtate de dor, si cite suflete zdrobita
si ratacite n-au trecut prin satul nostru spre monastiri?"
XII

www.dacoromanica.ro

II
Viata lui CreangA, pInA la intrarea In seminarul de la Socola, ne-o
povesteste el ins* In Amintiri din copildrie. In aspectele-i exterioare,
ea nu diferl prin nimic de viata oricArui copil si adolescent, fiu de
tdran de la noi, din vremea aceea. CreangA s-a jucat, a Mut nAzbitii,
unele destul de serioase prin urmarile lor, ca, de pildA, stricAciunile
cauzate la gospodaria IrinucAi din Brosteni, sau distrugerea cinepei
din grAdina unchiului slu Vasile Mogorogea, a InvAtat (In foarte multe
locuri) la scoalA, unde, la fel cu alti baieti, se tinea de nebunii, pe

care, privindu-le din depArtarea virstei si ca scriitor, le exagereaa

totusi, dind impresia a nu lua de loc In serios InvAtAtura (Eu, ca
si MirAutd, nu ma prea osteneam pAnA-ntr-atita, sA mor InvAtind;
a doar nu-mi plingeau copii[i] acas, nici dAdusem catilietului cel
poclon mare Ora pe-acolo"), se aduna cu tovarAsii de virstA la sealdat, la horA, precum si la sezAtori, unde se glumea, se spuneau povesti,

ghicitori etc., dar se si lucra, da ajutor mamei sale acasa, legAnind

pe fratii mai mici, mAturInd prin casA s.a.
Faptul di CreangA s-a nascut si a crescut Intr-o familie cu copii
multi, a a avut rude numeroase, si ele bogate In copii, cA chiar In
afara familiei propriu-zise el isi petrecea timpul In mijlocul tovarsilor de joaca, de scoalA si de muncd, explicA, dupA mine, In largA
mAsurA, dragostea lui de oameni, bucuria de a se gAsi in mijlocul lor,
de a povesti si glumi cu dinsii, optimismul si seninatatea cu care priveste lumea, adicA, spus mai scurt, atmosfera de voie bunti, umorul
si risul sanatos care strAbat de la un capat la celtilalt Intreaga lui operA
literarA.
Aceste trAsAturi ale caracterului sAu nu 1-au pArAsit pe Creangli

nici dupl ce, intrind In viata de oras, a avut de suferit multe nep1Aceri. Robustetea optimist/ dobinditA in copilArie si adolescental-a
ajutat sA infrunte cu demnitate si adesea cu dlrzenie toate necazurile,
I-a impins la atitudini hotArite si fAtise Impotriva senior sAi abuzivi,
a politicienilor etc.
Nu socot necesarA o descriere, fie si aproximativ amanuntita, a
vietii povestitorului nostru. Ar Insemna sti repet foarte multe lucruri
spuse, si nu numai o datA, de cAtre altii inaintea mea si cunoscute,
In bunA parte, marii majoritAti a cititorilor prezentei editii. Cine
doreste sd-si improspAteze cunostintele privitoare la biografia lui
CreangA, eventual sA si le imbogAteascA, are la dispozitie un amplu
material documentar In lucrArile lui N. Timira (loan Creangd, dupd
documente vechi, insemndri f i marturii inedite, cu numeroase reproXIII

www.dacoromanica.ro

duceri de autografe, portrete f i vederi, Buc., 1933), G. CAlinescu (Viata

lui Ion Creangd, Buc., 1938), Gh. Ungureanu (Din victla lui Ion
Creangd, Buc., 1940; cf. i ed. Ion Creangd, .Documente, E.P.L.,
1964) etc. De aceea eu mk voi opri numai asupra acelor momente din
viata lui Creangl care mi se par mai caracteristice i, poate, mai apte
de a fi supuse discutiei.

Dupl absolvirea seminarului de la Socola, unde a urmat (Intre

1855 i 1858) cursurile claselor IIIV1 (pentru clasa I i s-au luat In
consideratie studiile Mute la catihetia din FAlticeni), a intrat in
clerul iwan ca diacon (1859).
Ca lui Creanga nu-i placea preotia (poate, mai exact, tagma preoteas*, aflAm cu prisosintA i foarte direct din Amintiri. Informatiile
bogate despre catihetia (sau, cum Ii spune el Intr-un anumit pasaj,
fabrica de popi") de la Falticeni, cu conducatorul ei care fAcea ziva
noapte i noaptea zi, jucInd stos", cu elevi, cei mai multi oameni in
virst, adesea Insurati, nedeprin*i cu cartea, sau, unii dintre ei, ca
bietul TrAsnea, absolut incapabili de a InvAta, aveau, In intentia
autorului, rostul sA arate nu numai aa-zisele metode de predare i
de InvAtare din vremea aceea, care, vorba lui Creang, excelent InvAtator i unanim recunoscut ca atare In momentul chid Ii scrie Amintirile, constituiau un cumplit meteug de timpenie", ci i slaba pregAtire, sub toate aspectele (chiar sub aspectul moral), a viitorilor preoti

*i, deci, starea de teribil5. inferioritate a clerului de toate gradele.

PArerile lui Creanga despre clerici, pe de o parte sInt rezultatul
experientei sale personale, ca seminarist *i ca membru, o bucatA de
vreme, al clerului, iar pe de alta se datoresc faptului cA, Inca Inainte
de a intra In seminarul de la Socola, el s-a lAsat, prin forta ImprejurArilor, influentat de mentalitatea tAranilor notri, mai vizibil,
cred eu, la cei moldoveni, care, deprini de veacuri, sA respecte, formal, pe reprezentantii bisericii, n-au putut O. nu observe i sA nu
aprecieze dupA cuviintA numeroasele i gravele lor abateri de la normele

morale recomandate de ei Inii.

De aceea, ori de cite ori crede necesar sa critice, sub toate formele
ei, lacomia preotilor, else glsete Intr-o situatie foarte wadi, In sensul
a pune pe un tAran sA spun& ce crede i el Insu5i, sau recurge la formule proverbiale Incetatenite de veacuri In limbd. IatA ce spune tatAl
lui Ion Mogorogea, vrul i colegul de catihetie al lui CreangA:
Na,
1 S-a multumit cu atlta, pentru motivul ca putea ajunge preot si cu aceste
Prime patru clase seminariale. Nu-I exclus sa se fi glndit Inca de atuncl la Imbratisarea carierei didactice, care II atrAgea In mod deosebit.
XIV

www.dacoromanica.ro

na, na, maria-ta Parch asta grijA am eu acum... Vorba ceea: oNu-i
I

Tanda, si-i Manda; nu-i teiu beleiu, ci-i beleiu teiu... de curmeiu#.
*i ce mai atIta Incunjur?... Mecet, Berechet, Plescan , cum s-a
fi chemind, Ioane, stiu ch ne jupeste bine... -apoi cich popa-i cu patru
ochi!... Ia mai bine rugati-vh cu toath inima sfintului hArasc Nicolai
de la Humulesti, doar v-a ajuta sh v vedetipopi o data I -apoi atunci...
ati schpat si voi deasupra nevoiei: bir n-aveti a da, si havalele nu faceti ;
la mese sedeti fn capul cinstei i mincati tot plcinte i gaini fripte.
far la urm vh plhteste i dintaritul... Vorba ceea: aPicioare de cal,

gull de lup, obraz de scoarth si pIntec de iaph se cer unui poph*,

si nu-i mai trebuie altAceva. Bine-ar fi, Doamne iarth-ma,' ca fetele
bisericesti sh fie mai altfel !... dar... yeti fi auzit voi ch popa are mInA
de luat, nu de dat ; el mhnInch si de pe viu si de pe mort. Vedeti clt
de bine trhieste mecetul, f Ara sh munceasch din greu ca noi... Numai...

dal... darul se cinsteste I..."

Ca o ilustrare concreth a portretului general schitat In pasajul
acesta, apare, tot In Amintiri, celebrul poph Bung& ce-i ziceau si
Ciuchlhu, din ulita Buciumenii, thmliet i aghezmuit gata des-dimineap. Dumnezeu sh-1 iepure !... Popa Buligh, desi era Wen, dach
vede c ni-i treaba de-asa, unde nu-si pune poalele antereului In brIu...
Apoi zvirle potcapul deoparte, si la joc de-a valma cu noi, de-i phlh
laiau pletele. i tragem un ropot, si doua, i trei, de era cit pe ce sh
scoatem sufletul din poph. i asa 1-am vlAguit, de-i era acum lehamete
de noi".

Cu astfel de phreri despre reprezentantii seculari" ai clerului,

care, repet, au fost ale lui Creangh inch Inainte de a se preoti, fiindch
erau ale thranilor In general, nu trebuie sA ne surprinda faptul ea el
a ImbrAtisat cariera preoteasch fArA plAcere si a f Acut tot ce i-a stat
in putinth ca sh scape de ea. Asa se explich Inscrierea sa (1863) la

Institutul pedagogic Vasile Lupu" din Iasi, pe care 11 termind In

iunie 1865. Faptul ch a protestat, si Inch vehement, lmpotriva mAsurii

ilegale a forurilor bisericesti superioare trebuie interpretat mai ales

ca o manifestare a revoltei contra unui act nedrept i abuziv: interesul
lui strict personal cade pe un plan oarecum secundar fata de jignirea

adush., prin acest act, constiintei sale de cetatean liber, sensibil la

adevdr, dreptate i legalitate. Am impresia chiar ch povestitorul nostru

s-a bucurat Intr-un anumit fel ca sefii lui duhovnicesti i-au oferit
prilejul sh-i demaste In ochii unei opinii publice, pe cit se pare, destul
de atenth In acest caz special.
CA aprecierile lui Creangh prezentate In Amintiri, de obicei anonim,
prin gura altora, cu privire la clerul din vremea aceea Insemneazh o
XV

www.dacoromanica.ro

luare de pozitie contra unor moravuri socotite de el primejdioase

pentru educatia generala, dovedeste portretul pe care 11 face lui Isaia
Teodorescu zis Popa Duhu", fostul sau profesor de la scoala dom-

neasca" din Tirgul-Neamtului (infiintata In 1852 de catre Grigore

Ghica). Desi apar i aici ironii i aluzii la adresa clerului, tonul este,
In general, serios, din punctul de vedere al atitudinii autorului. Se
vade usor c. pentru Creanga acest personaj reprezenta, cu toate ciuda-

teniile lui, care erau, in cea mai mare parte, produsul unor foarte
grele conditii de viata, un adevarat model de cleric: Invatat, cucernic,
modest si atasat sincer de profesiunea sa duhovniceasca. Existenta
In opera povestitorului nostru a acestei schite se explica si prin amintirile frumoase pe care i le-a lasat fostul sau dascal, asa de deosebit,
In toate privintele, de toti ceilalti, dar si din nevoia de a-si manifesta
literar, sub forma indignarii caustice a unui cleric cinstit, dispretul
sau impotriva sefului suprem al bisericii moldovenesti, mitropolitul

Calinic Miclescu, care a patronat, direct sau indirect, scoaterea lui

din rindurile clerului. Reproduc pasajul respectiv din Popa Duhu:
O data, slujind un episcop oarecare de hramul bisericei, la Bunavestire din Iasi, parintele Duhu intra in biserica, se trichina rar pe la
icoane, si cum era multa lume adunata i episcopul sta In strana arhiereasca, imbracat pompos i cu mitra pe cap, parintele Duhu se opreste
In fata-i si zice in gura mare, clatinind din cap : Dragul mamei

Cinilic, bine-ti sede mitropolit... Unde-i neneaca-ta, sa te vada!

Apoi, oftind adinc, mai adauga: Cind veti ved uriciunea pustiirii
stind la locul unde nu se cade sa steie, sa stiti ca aproape este sfirsitul,
a zis Hristos. Dupa aceea se trage cu despret din fata episcopului 8i,
iesind din biserica, ti cauta de drum".
Si despre calugari se vorbeste in Amintiri, ceva mai putin, dar
cu alit mai defavorabil decit despre preoti. Aceasta deosebire de atitudine din partea lui Creanga se datoreste pe de o parte faptului ca locuitorii Humulestilor, ai satelor invecinate i ai oraselului Tirgul-Neamt
au avut mult de suferit din cauza Mrastirii Neamtului, care juca,
intr-o anumita masura, f ata de ei rolul unui boier, proprie tar de pamint,
f MA de taranii muncitori de pe mosia lui, iar pe de alta parte, constatrii strict obiective, pe care au facut-o de-a lungul timpului oamenii

simpli si, Impreuna cu ei, Creanga lnsui, privitor la felul de viata

al calugarilor si la rostul existentei lor considerata din punct de
vedere social-economic.

In sensul primei explicatii vorbeste conflictul dintre preotul

Oslobanu, pentru care, de altfel, povestitorul nostru nu manifesta
de loc simpatie, i cei doi calugari veniti oarecum In inspectie de la
XVI

www.dacoromanica.ro

Mnastirea Neamtului, la biserica Sf. Lazar de sub dealul Cetatii

Neamtului, unde shijea preotul amintit: *i dupa ce ne-ati calicit,
luindu-ne mosia (spune acesta), si Inchizindu-ne biserica cu zid, Inchi-

deti acum in ciuda si poarta spitalului; ba pana si clopotele ni le-au

oprit de tras cinerii de doftori, tot din pricina voastra, de ni s-au

irnprastiet poporenii; nici chioar a. de baba nu mai da pe la biserica".
La aceasta apostrofl, care arat mai mult suprarea de ordin personal
i nu tocmai dezinteresata a preotului, Creanga adauga propriile sale
comentarii; Ai mi se pare ea avea mare dreptate bietul batrin, caci
In locul bisericei Sfintului Lazar fusese alta biserica, de lemn, al carei

hram era Sfintul Dimitrie, Mut& i tnzestrata cu mosie de Vasile

Lupu-voievod, ca si cea de la noi din Humulesti. Insa Monastirea
Neamtului, buna mehengte, clnd a Mut spitalul din TIrgul-Neamtului, face i biserica Sfintului Dumitru de peatra, Ii schimba hramul,
numind-o Sf Intul Lazar, o Inchide cu zid In cuprinsul spitalului, si
hramul Sfintului Dumitru 1-a pus la paraclisul de la spital. Iar mosia

preutilor a papat-o, ca si pe mosia Humulestii".

De asta data, Creanga se declara solider cu interesele preotilor,
care nu erau Insa exclusiv ale lor, caci o biserica bogata prezenta unele
avantaje si pentru locuitorii satului unde se gasea ea. De fapt, solidarizarea lui cu clerul de mir are In cazul de fata i un temei mai adinc,
care este pe de o parte respectul pentru traditia Mina, inaugurata de

domnitorii vechi ai tarn i continuata sub forme din ce In ce mai

corespunzatoare nevoilor de ordin general ale populatiei (cf., de pilda,
diversele asezaminte spitaliceti, ca Sfintul Spiridon din Iasi, Brincovenesc din Bucuresti etc.), Ora In epoca noastra, iar pe de alta parte

inarea sensibilitate a lui Creanga pentru adevar si dreptate.

Sint in Amintiri i alte pasaje severe, In ciuda tonului lor umoristic, consacrate calugarilor. Neputind sa se desparta de satul sail,
cu oamenii si locurile de care era profund atasat, i voind totusi sa
faca, Intr-un anumit fel, pe voia maica-sei, Creanga se gindeste, un
moment, sa se calugareasca. Ideea era un simplu pretext, pentru a-si
arata parerile despre calugari si viata calugareasca: Vazind eu Ca
nu-i chip de stat Impotriva parintilor, Incepui a ma gindi la pornire,
zicind In sine-mi cu arnaraciune; oCe nacaz pe capul meu 1 Preutii
n)stri din sat n-au mai treptidat pe la Socola, i, mila sfintului I nu-i
In-ape cureaua de pintecosi ce shit. D-apoi calugarii, o adunatura
de zamparagii duglisi, din toata lumea, cuibariti prin manastire, ce
nu ajung? *i eu sa Insir atitea coli: In Humulesti, la Brosteni, In
crierii muntilor, In Neamt, la Falticeni, si acum la Socola, pentru a
cApata voie 81 ma fac, ia, acolo, un popa prost, cu preuteasa si copii;
XVII

www.dacoromanica.ro

prea mult mi se cerelc.. Acus ii spun mamei cd: md duc la alugdrie,

in Neamt, ori la Secu. Si cu end carte stiu, cu cit nu stiu, peste citiva
ani pot s-ajung dichiu la vrun mitoc i s string un stiubeiu plin de
galbeni, ca pdrintele Chiri las, de la jugdrit, din Vindtorii Neamtului.
S-apoi atunci... pune-ti, cuvioase Ilarie, plosca cu rachiu la sold,
icrisoare moi, cit se poate de multe, i alteeva de gustare in buzundrile
dulamei, pistoalele in briu, pe sub rasd, comanacul pe-o ureche si,

cu sabia Duhului in mind i pletele In vint, ia-o la papuc, peste

aPiciorul Rdu* spre Cdrarea Afurisitb dintre Secu i Agapia diii
deal, unde toat vara se aude cintind cu glas ingeresc: sIci, in vale,
la pir.u, / Mielusa lui Dumnezeul* Iar cite-un glas gros rdspunde:
Hop si eu de la Durdu, / Berbecu lui Dumnezeu !... Cxci, fru% s5

vreu, aflasem si eu, pdcatosul, cite ceva din tainele cdlugaresti...

umblind vara cu baietii dupd... bureti, prin pdrtile acele, de uncle
prinsesem si gust de cdlugarie... Stii, ca omul cuprins de evlavie".
Acest fragment, pe care, desi lung, 1-am reprodus In intregime,
pentru cd exprimd direct parerile lui Creangd cu privire la viata alugareascd, prezintd interes i prin faptul c confirm explicatia data
de mine aici mai sus in legAturd cu slaba lui inclinatie pentru preotie
(un popl prost, cu preuteas i copii") i, drept consecint logica,
renuntarea, impusd de sefii ierarhici, dar doritd, in fond, de dinsul,

la aceastd carierd. Sintem indrepttiti s admitem cd povestitorul

nostru gindea la fel despre clerul romnesc din vremea lui i inainte
de a se face preot: ce spune el in acest pasaj, ca si in atitea altele asemdndtoare, reprezintd, cum am mai afirmat de-a lungul discutiei de pin5

acum, prerile de veacuri ale tdranilor nostri, bazate pe simpla observare a faptelor.
As putea aduce si alt argument, dacd ar mai fi nevoie, in sprijinul
explicatiei, de ordin oarecum subiectiv (din punctul de vedere al lui
Creangd), in legAtur6 cu iesirea lui din tagma preoteascd. Este vorba
de articolul Misiunea preotului la sate, publicat in ziarul Noul curier
romdn (sub conducerea lui Scipione Bddescu), 19 februarie 1872 (si
reprodus de B.P. Hasdeu in Columna lui Traian, 7 martie 1872).
Cita deosebire intre acest articol si celelalte scrieri, chiar neliterare,
ale lui Creangal*i nu ma refer la deosebirea de continut, care se lutelege de la sine, nici la cea de ordin stilistic, de asemenea fireascd,
intrucit izvoraste in mod logic din natura diferit a continutului.
Este vorba de convingerea, de cAldura pe care le gdsim in intreaga
lui opera si care lipsesc in articolul citat. Avem impresia ca autorui
acestuia este altcineva, un om care si-a fdcut pur i simplu datoria,
XVIII

www.dacoromanica.ro

dintr-o n3cesitate de ordin exterior, poate sub indemnul cuiva, iar

nu din proprie initiativa.
Daca preotia nu i-a placut, fiindca trecerea lui prin diversele scon
duhovnicesti n-a putut sa-i zdruncine parerile despre aceasta cariera,
in schimb profesia de invatator 1-a atras cu o fort& de neinvins. Factorul hotaritor in imbratisarea carierei didactice, ca si succesele reale,
neobisnuit de mari, in activitatea sa de invatator 1-au jucat, cred eu,
optimismul si dragostea lui nemsurata de oameni, in special de copii,
oameni in devenire, asupra formarii carora poll influenta mai usor
si totdeauna cu folos.

Despre institutorul Creanga" s-au scris citeva studii, ale caror

autori au cautat sa prezinte activitatea lui didactic& din diverse puncte

de vedere, insistind cu deosebire asupra exceptionalelor lui calitati

de educator, pe care sint inclinat sa le atribui dragostei de oameni,
amintita mai sus si izvorita, In primul rind, din op timismul lui robust
si din bunul simt popular, caracteristic taranului nostru. La succesele lui didactice a contribuit si o rail constiinciozitate in indeplinirea
sarcinilor, si aceasta tot o trasatura specifica a omului deprins de
veacuri sa-si faca datoria oriunde 41 puneau Imprejurarile a munceasca.

Cred ca activitatea pedagogicd a lui Creanga, atit cea practica, de

invatator care lucreaza in du& cu elevii, cit si cea de autor al unor
manuale didactice, ajunse, unele, la peste dotazeci de editii, trebuie
apreciata in strinsa legatura cu activitatea lui literara. *i aceasta,
nu numai pentru a este vorba de aspectele creatiei uneia si aceleiasi
personalitati, ci si, mai ales, pentru ca la succesele pedagogice ale
lui Creanga a contribuit, in mare masura, si talentul lui literar.
Capacitatea povestitorului nostru de a intui, pe baza observarii atente

a realitii, procesele vietii psihice a oamenilor, asa cum rezulta din

intreaga lui opera literara, 1-a ajutat sa inteleaga sufletul copiilor
cu aceeasi finete psihologica, la care s-au adaugat dragostea oarecum

fireasca a omului matur pentru semenii lui in devenire, precum si

bucuria de a urmari de la o zi la alta dezvoltarea continua, sub propria-i
indrumare, a fiintei umane. De altfel imbinarea calitatilor de scriitor
cu acelea de pedagog se observa usor in manualele scolare, intocmite

in colaborare, ori de cite ori a intervenit direct si exclusiv Creanga.

Este, intre altele, cazul unor povestiri cu continut didactic-educativ
ca Acul f C barosul, Inul f i cdmefa etc., pe care toti editorii operei lui
literare au socotit, pe drept cuvint, ca trebuie sa le pun& alaturi de
Amintiri i de Povefti.
Am pomenit ceva mai inainte de marea constiinciozitate a lui

Craan31 in indeplinirea sarcinilor sale de invatator. La Arhivele

XIX

www.dacoromanica.ro

Statului din Iasi am vazut cloud.' mici registre de procese-verbale

zilnice pe care le intocmea Creangd In calitate de invdtdtor al clasel
a IV-a de la scoala Trei Ierarhi". Fiecare pagind plind a registrelor
contine o dare de seamd amanuntita cu privire la munca lui din ziva
respectivd: notarea absentelor, desemnarea monitorilor", adicd a
elevilor Insdrcinati cu controlul disciplinei si al pregatirii lectiilor,
ardtarea, pe scurt, a continutului lectiilor tinute In acea zi etc.)

Urmarind activitatea exemplard, sub toate raporturile, a lui

Creangd educator, Intelegem mai just numeroasele pasaje din Amintiri
unde se vorbeste despre munca sa Ca scolar Inainte de a intra in
seminarul de la Socola. Faptele povestite acolo, autentice In intregimea
lor, dateazd din vremea uceniciei sale, dar prezentarea si aprecierea

lor apartin Invdttorului experimentat, care si-a dat seama, prin

propria-i activitate In domeniul acesta, cd se pot obtine rezultate
multumitoare, dacd educatorul are Intelegere pentru cei dati lui spre
educare si se osten.ste sincer sd. le Imbogteascd mintea si inima, in
vederea formdrii lor Ca oameni si cetdteni. Paginile respective din
Amintiri reprezintd o criticd a scolii romnesti de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, care nu-si pierde ascutimea din cauza tonului ei
umoristic, ci, dimpotrivd, Isi atinge cu atit mai usor tinta, tocmai
pentru cd este ImbrdcatA Intr-o form artisticd accesibild oricui.
Cd munca viitorilor preoti care Invdtau la catihetia din Fdlticeni
este privitd. de Creangd cu ochii unui pedagog adevrat, dovedeste,
Intre altele, insistenta Iui asupra felului cum bietii fldcdi sau oameni
In toata firea se trudeau a-0 insuseasca cunostintele necesare: Invdtarea pe de rost a diverselor texte religioase si cdrti laice, fdr nici o
osteneald de a pricepe, care ar fi trebuit s fie stimulatd, dar nu era,
de cdtre profesori. Iat unul dintre pasajele cele mai semnificative:
*-apoi carte se Invdta acolo, nu glumd I Unii cintau la psaltichie,
colea, cu ifos: oIson, oligon, petasti, / Doud chendime, homili,
pna ce rguseau ca magarii; altii, dintr-o rdsuflare, spuneau cu ochii
Inchisi cele septe taine din catihisul cel mare. Gitlan se certa si prin
somn cu uriesul Goliat. Musteciosul Davidicd de la FArcasa, pAnA
tiprea o inmligd, mintuia de spus pe de rost, r5pede si Ma gres,
toat istoria Vechiului Testament de Filaret Scriban, ImpArtitd In
perioade, si pronumele conjunctive de dativ si acuzativ din gramatica
lui Mdcdrescu: Mi-ti-i, ni-vi-li, me-te-Il-o, ne-ve-i-le ; me-te-ll-o,
1 Registrele In discutie au fost descoperite IntImplAtor de cAtre Gh. Ungureanu, directorul Arhivelor din Iasi, In anul 1946, la un rnic negustor, care urma
BA le foloseascA drept hIrtie de Impachetatl

XX

www.dacoromanica.ro

ne-ve-i-le, mi-ti-i, ni-vi-li. Ce-a fi aceea, duck-se pe pustiiu! Unia

donddneau ca nebunii, pdnd-i apuca ameteald; altii o duceau numai
intr-un muget, cetind pdnd le perea vederea ; la unia le umblau buzele,
pared erau cuprinsi de pedepsie; cei mai multi umblau bezmetici gi
stateau pe ginduri, vdzind cum li pierd vremea, i numai of tau din
greu, stiind cite nevoi Ii asteaptd acasd. Si turbare de cap si frinturd
de limbd ca la acesti nefericiti dascali, nu mi s-a mai dat a ved ;
cumplit mestesug de timpenie, Doamne fereste I".
Ca, In ciuda aparentelor, Creangd nu glumeste nici mkcar in amintire, punindu-se, adicd, In situatia de elev al acelei nenorocite catihetii, rezult direct chiar din partea finald a acestei teribile scene de
scolasticisrn anacronic, dar, mai ales, din alineatul imediat urmdtor,
uncle face un admirabil portret al colegului stiu Davidicd, mort In
plind tinerete: Dumnezeu s6-1 ierte I c n-avu parte sd se preuteascd.
A murit, sarmanul, lnainte de vreme, inecat cu pronumele conjunctive,
peritu-le-ar fi numele, sd le peard, cd au mincat juvaier de Meat !"
Nu lipsesc, asa cum am mai spus, in aceste observatii, aprecieri
s,i comentarii asupra modului cum se pregateau, din punct de vedere
didactic, viitorii preoti pe la mijlocul secolului trecut, aluziile, foarte
transparente, la scoala din vremea cind povestitorul nostru era invdOtor. Formalismul preddrii, pe baza unor manuale deopotrivd de
formaliste, si bucherismul insusirii cunostintelor, Incurajat de majoritatea colegilor sdi de breaslti, nu puteau lsa indiferent pe acest minunat pedagog si autor de cdrti scolare. Reactiunea lui, formulatd, aparent, In acelasi ton ironic, izbucneste, steins legata de experienta
facutd, desigur, Intr-o anumitd mdsurd, i pe cont propriu in vremea
uceniciei sale catihetice. De ex.: Asta-i asta I Din ceaslov si psaltire,
i acele billmujite rdu, ca vai de ele, s. treci la gramaticd. Si Inca ce
gramaticd! Nu ca aceste de acum, pozderie de gramatici: unele ((rationate)), allele adezvoltaten si ticsite de ocomplimente*, care, trebuie

spus fkr... compliment, iti esplica... pana ce nu se mai intelege

nimicd; adicd fcute anume pentru copii, de se joac cu dinsele, de
usoare ce suntL. Insa ce folos? I Peste Trsnea n-a dat asemene
noroc... s umble intr-ales..." Sau, In continuare, ceva mai departe:
,,Mai pune la socotealti cd si Trasnea era Inaintat.in virst, bucher de
frunte i timp in felul sku; c profesorul, care si el se mira cum a ajuns
profesor, zicea: duati de ici pdnd ici 1*, cum mi se pare cd se mai
face pe une locuri i astdzi, i poate cd nu yeti aduce bdnat nici grama-

ticului, nici profesorului, nici lui Trsnea..."

ImbrAtisarea carierei didactice este, WA Indoiald, evenimentul

cel mai important din viata lui Creangd, atit prin el insusi, cit si
XXI

www.dacoromanica.ro

prin urmdri: I-a pus in situatia de a desfdaura o activitate pedagogicd

vrednicd de cele mai mari elogii, adevdrat model de intelegere adinca
a muncii de educator, care i-a asigurat un loc de frunte, Inca nevalorificat cum ar trebui, In istoria acorn romaneati, ai totodatd i-a fdcut.

posibild cunoatinta cu Eminescu, moment hotdritor pentru creatia

lui literard.
Marelui nostru poet, care a fost ai un mare pedagog, la fel cit
Creangd, dar superior acestuia In ce priveate aspectul teoretic al problemelor, data fiind bogata ai adinca sa culturd filozofied, nu i-a fost
greu sd constate, la inspectiile Mute, In calitate de revizor acolar,
viitorului sau prieten, ed se gdseate In fata nu numai a unui excelent
dasedl, ci ai a unui tot aaa de excelent povestitor. Este indiscutabil
cd atit inceputul carierei literare, clt ai continuarea ei, cu succese
din ce in ce mai mari, Creangl le datoreate, In primul rind, lui
Eminescu, pentru care talentul spontan, proaspAt ai atit de original,
in sens romdirsc, al feciorului de tdran din Humuleati reprezenta
chintesenta calitdtilor poetice ale poporului nostru.

III
Am insistat in paginile precedente asupra acelora dintre aspectele
vietii lui Creangd pe care le consider mai semnificative pentru ceea
ce constituie particularitatea esentiald ai totodat originalitatea
operei lui: caracterul ei popular. Cdci prin aceasta se deosebeate el,
In cea mai mare mdsurd, de toti clasicii literaturii noastre.
Continutul Amintirilor, al Poveftilor i al Pooestirilor lui Creangd
poate sta, din punctul de vedere al acestei trAsdturi caracteristice,
aldturi de creatiile folclorice anonime ai intrece cu mult, prin autenticitate, pe al tuturor produselor similare provenite de la autori mai
mult ori mai putin culti. Chiar basmele culese ori prelucrate de Ispirescu sau de alt scriitor asemAndtor cu acesta sint mai putin populare,
mai putin autentice decit ale lui Creangd, care n-a fost totusi un culegator ai nici chiar un prelucrator de basme. Faptul se datoreate pe de co-

parte marelui talent al povestitorului moldovean, iar pe de alta, cunoaaterii si Intelegerii profunde a vietii populare, pe care a trdit-o
el insuai cu toatd intensitatea pind In pragul primei tinereti ai a retrdit-o

apoi cu imaginatia creatoare a unui scriitor adevdrat. De altminteri,

aceste calitati se Impletesc aaa de strins intre ele, Incit aproape se
contopesc, In sensul cd talentul implied cunoaaterea ai Intelegerea
realitatii, cum dovedeate, de pildA, Mihail Sadoveanu, ai cdrui tarani
XXII

www.dacoromanica.ro

sint tot atit de autentici ca ai Iui Creangd, desi el i-a cunoscut in altfel

de conditii decit acesta.

Pentru vremea cind scrie Creangd, notiunea de popular se confundii

cu aceea de rural: muncitorimea industriald era slab dezvoltatti, iar

cqelalt,- categorii sociale (chiar locuitorii mahalalelor din tfrguri
si orase) s,, deosebeau intr-o mdsurd mai mare ori mai mica, prin psihoIDgia lor, de Ward. Afirmatia mea este cu atft mai justd pentru epoca

in care s-a format Creanga, In care el a acumulat materialul uman

si faptic elaborat mai tirziu in opera sa literard. *i pentru fntelegerea
acesteia, ca reflectare fideld a realitatii, trebuie sd. ne referim nu la
momentul cind a luat ea nastere, ci la acela al Inregistrrii continutului ei de cdtre scriitor.
Tarani ca psihologie gut nu numai oamenii reali, ci si monstrii din
flarap-Alb, capra si iezii ei, lupul, vulpea, ursul, ba chiar si diavolul
Chirica din Povestea lui Stan Pdlitul. Exceptie fac citeva personaje
din povestirile cu caracter strict istoric (Alex.I. Cuza, Popa Duhu),
dar nici acestea in intregimea lor, intruclt au (Cuza fnsusi!) unele
trasaturi care-i apropie de t &rani. Cft despre imptiratii si craii din
Povefti, numai dimensiunile fantastice ale posibilit4ilor lor de trai
ti deosebesc de ceilalti locuitori ai nesffrsitelor lor tdri.

Un astfel de continut nu putea fi exprimat decit intr-o form

corespunzdtoare, Intr-o limba populara, cu nuantd t Ardneascd. *i
fiindc oamenii si Intimpldrile din opera lui Creanga Isi au originea
In Moldova (chiar atunci clnd apartin unei lumi ireale), urmeazd
ca limbo. populard Intrebuintatd de dinsul are trsAturi caracteristice
Imoldovenesti. Asa si este, si nu numai cind vorbesc personajele din
Amintiri sau din Povefti etc. Mai mult decit atit. Unele particularitati lingvistice apartin exclusiv regiunii unde s-a ndscut Creanga.
lnsemneazd atunci cd el este un scriitor... regional? Indirect, citeodat si direct, s-a fdcut aceasta afirmatie, fn care n-ar trebui sa mai
.creadd nimeni astzi, chiar daca addugarea unui glosar la opera lui
pare a contribui la mentinerea ei. Prezenta glosarului este necesard,
du ea nu dovedeste cd avem af ace cu un aspect local al limbii noastre,

.dupd cum explicarea unor cuvinte dintr-un roman istoric nu aratd

ca autorul lui scrie fn limba epocii in care Isi plaseazd eroii si evenimentele. I ntr-un anumit sens, opera oricdrui scriitor are nevoie de un
glosar, fiindcd contine un numar de termeni si expresii greu sau imposibil de inteles pentru o parte dintre cititori, uneori pentru cei mai
multi sau, poate, pentru top. As putea da ca exempla romanul Deseulf
Al lui Zaharia Stancu, la lectura cdruia eu insurni, lingvist de profesie,
in-am gdsit in situatia de a utiliza cind si cind lucrri lexicografice,
XXIII

www.dacoromanica.ro

spre a-mi lamuri sensul unor cuvinte. i dui:4 cit stiu, nimeni n-a
afirmat (eu si mai putin) c autorul acestui roman este un scriitor
regional, cu toate ca ne gasim la aproape o mita de ani dupa Creanga,,
clnd limba literara a fdcut progrese considerabile sub toate aspectele,,
devenind cu adevarat nationala, adica unitard. Este drept ea la marele
povestitor moldovean numarul cuvintelor care au nevoie de explicatie
reprezinta o cifra mai ridicata.
Dar In aprecierea gresita a caracterului asa-zis regional al limbil
lui a intervenit ideea, pe care o au Inca unii cercetatori, bazati, poate,,
si pe argumente de fapt, in legatura cu dezvoltarea limbii noastre,
ca numai particularitatile locale nemuntenesti ar avea caracter regional, i aceasta, pentru motivul cd, de pe la sfirsitul secolului al XIXlea Incoace, aspectul literar al limbii noastre a Inceput sa capete trasa-

turi tot mai accentuat muntenesti. Aceasta situatie, clara pentru

oricine, nu ne da totusi dreptul sd confundam limba literara cu graiul
din Muntenia (in realitate, numai cu acela din anumite tinuturi ale
Munteniei), cum fac teoretic si, mai ales, practic numerosi contern-

porani ai nostri, printre ei chiar lingvistil.

Discutiile care s-au dus la noi In ultimii ani asupra limbii literare
au lamurit numeroase aspecte ale acestei probleme, printre ele i pe
acela al limbii literaturii artistice, In sensul ea normele acesteia nia
sint perfect identice cu ale limbii general literare. Pornind de la natura
si scopul vorbirii omenesti, ca mijloc de comunicare Intre oameni,,
s-a ajuns la ideea, inteleasa oarecum de la sine, c intre continutul si
forma comunicarii trebuie sa existe o corespondenta deplina. Aplicata
la operele literare, aceasta idee duce la concluzia c, dat fiind continutul lor specific, nu atit prin el insusi, cit prin felul cum se reflecta
el In mintea scriitorului, mijloacele de exprimare folosite de acesta
trebuie sa fie mai bogate, mai variate, mai cuprinzatoare, ceea ce

insemneaza ca libertatea lui In ce priveste utilizarea materialului

pe care i-1 pune la dispozitie limba intregului popor este i trebuie sa
fie mai mare (In principiu, nelimitata, binetnteles cu conditia de a
respecta legile impuse de structura gramatical, lexicala si fonetica
a limbii In discutie). In modul acesta s-a realizat justificarea teoreticA

a unei situatii de fapt, aceea c. scriitorul nu numai poate, ci chiar

1 AS putea cita ca exemple folosirea lui asta, dla etc., care, din punctul de
vedere al limbil literare, ant regionalisme, la fel cu mold. (a)ista ete., singurele
socotlte drept neliterare, sau a formelor de viitor (cu nuante modale) o 85 spun,
o spune, fata de mold, am sd spun, a spuns s.a. Unele aspecte fonetice muntenesti
de felul lul cflne, miine etc. au fost proclarnate literare, desi got reglonale, atlt
din punct de vedere istoric, eft si ca aspIndire geografica.

XXIV

www.dacoromanica.ro

trebuie s recurga la cuvinte si forme lingvistice pe care omul de sti-

inta, ideologul etc. nu au dreptul sa le Intrebuinteze, pentru crt ar

ingreuia, daca nu cumva ar face imposibila Intelegerea continutului
operei lor. Este vorba, In primul rind, de regionalisme si de arhaisme,

a caror prezenta In productiile literare ajuta, cind necesitatea cere,

la caracterizarea oamenilor si a mediului inconjurator i, prin aceasta,
la o Intelegere a continutului mai conforma cu realitatea si cu viziunea

scriitorului. Pentru cine ar mai avea nevoie de argumente In acest

sens, pot aminti ca Dictionarul limbii romdne literare contemporane
confine un numar enorm de citate din Eminescu, Creanga si Sadoveanu , cu particularitati lexicale, adesea i fonetice sau chiar gramaticale moldovenosti, care se abat, deci, de la regulile limb ii literare ge-

nerale, considerate oarecum In abstract, ca un fel de model sau de

norma.
Sa vedem acum citeva fapte din opera lui Creanga in lumina discu-

tiei de pia, aici. Inainte de aceasta trebuie sa arat, ceea ce, de altfel,
stie oricine astazi, ca deosebirile de la un grai la altul al limbii noastre
sint de natura aproape exclusiv fonetica i lexicala. Gramatica, adick
structura gramaticald cu toate legile ei, este identica pretutindeni,

fiindca nu se poate altminteri: gramatica organizeaza materialul

limbii, ea li d forma de constructie bine Inchegata i apta de a Infrunta atacurile vremii, de unde marea ei forta de rezistenta de-a lungul

intregii existente a limbii date. 0 situatie aproximativ identica are

fondul principal de cuvinte, pentru motivul ca, Intr-o masurti infinit
mai mare cleat restul lexicului (vocabularul in sens strict), el serveste
la Intelegerea intre oameni cu privire la lucrurile cele mai curente

din viata de toate zilele (ajutat, fireste, de structura gramaticala,

organizatoarea materialului lexical, indiferent de natura acestuia si de
pozitia lui In limba). Usoare deosebiri de la un grai la altul apar si
in domeniul gramaticii i In acela al fondului principal de cuvinte,
dar ele sint cu totul neinsemnate (mai ales in comparatie cu cele f onetice i cu cele privitoare la vocabularul propriu-zis), atit cantitativ,
cit i, mai ales, calitativ vorbind.

Prin urmare, particularitatile regionale existente in opera lui

Creanga se refera la pronuntare si la cuvinte. Ele sint mai putin
numoroase decit se asteapta cei care, bazati pe atmosfera creata, din
acest punct de vedere, In jurul povestitorului moldovean, pe vremea
lipsei de intelegere just pentru opera lui i pentru problemele limbii

literare, mai cred ca este vorba de un scriitor provincial, daca nit

regional in sens strict.
XXV

www.dacoromanica.ro

In ce priveste asp ectu 1 fonetic al limbii lui, trebuie

aralat, din capul locului, c. manuscrisele Insei, ca sa nu mai pomenesc
de diversele editii, fie si ingrij it intocmite, ale scrierilor sale prezintd

multe sovdiri. Ele se datoresc influentei limbii literare, exercitatd,

cred, In majoritatea cazurilor, spontan i firesc, cum nu era posibil
altfel prin anii 70 si 80 ai snolului trecut, iar uneori, probabil, In urma
indemnurilor venite de la conductorii Convorbirilor literare sau a
discutiilor avute cu acestia, eventual cu alti oameni. Citeodatd a
intervenit, desigur, i ortografia epocii, cum se va putea vedea din
..discutia asupra alcdtuirii editiei de fatd.
Particularitdti fonetice prea diferite de aspectul literar nu ne Intimvilla la Creanga. Este, de pildd, cazul palatalizdrii labialelor, care,
Kle altfel, constituie o caracteristicd a mai tuturor graiurilor limbii
onoastre (printre ele, i cele muntenesti de est). Cu o singurd exceptie
.(chiva pentru pizza), care se va fi explicind prin imprtanta deosebitd,
sub raportul economic, pentru tranii hun-.ulesteni, -testori de sumani,
a acestei masini primitive, in toate celelalte cuvinte labialele (b,p, v,

I, m) se pdstreazd neschimbate inaintea unui i imediat urmtor.

Se stie cd situati a se prezint aproape la fel si in textele moldovenesti

Arechi: afard de f, care nu apare nici el absolut totdeauna prefAcut

ln h, celelalte labiale sint redate la fel ca In limba literard de astazi.
Iatd principalele trsAturi fonetice neliterare existente la Creanga.
Nu toate sint specific moldovenesti, cum se poate constata, Intre
altele, cu ajutorul Atlasului lingvistic roman. Cele mai multe apartin
vocalismului. 1. ie pentru ia accentuat la participiile verbelor de
conjugarea I si la substantive avind finald identicd cu a acestora :
haiet, cucuiet, diochet, incheiet, infuriet, intemeiet, intirziet, miniet,
trnuiet, tamiiet, usturoiet etc. (impraFtiat se datoreste, foarte probabil
,corectorului, zetarului sau redactorului). 2. Asemndtor cu acest
lenomen este acela al schimbrii lui ea accentuat final in e (deschis)
di a lui ia accentuat final in ie (cu e deschis): av , mini, vede, ore etc.
Ne Intimpind ceva mai rar decit precedentul (cf. taia .a.) Putem
Tune tot aici pe en pentru ian (aceastd form apare de asemenea),
Tarticuld exclamativd asemAnatoare cu o interjectie, In constructii
.ca en stag... ! (ian stai oleaca ! ) i rezultat din ia+nzi (cf. saracan
de mine < saraca-mi de mine). 3. Si un ea neaccentuat devine e:
,dumneta (rdspindit si in graiuri nemoldovenesti, cf. totdeuna), cit
,pe ce ( < cit pe-aci) etc. 4. Inlocuirea unui a neaccentuat prin a sub
Linfluenta altui a, accentuat, din acelasi cuvint: balan, barbat, celalalt,
dascal, jaratic, neacar, vatrar (iu) etc. Sint destul de frecvente g i varianXXVI

www.dacoromanica.ro

tele literare cu a: barbat, dascal etc., chiar in manuscrisele povestitorului. 5. Prefacerea in a' a unui e dupa anumite consoane (in special,
dupa suierAtoare si dup5 r): da (interj.: da, iarmaroc nu era?), indamina, imalcitor, ndcaz (i ndcdji), razarna, rale, rapede, razas (si rdzc'tfesc ) ,

spovadanie v.a.; fenomenul nu e de loc general. 6. In conditii destul

de asem5n5toare apare a In loc de ea: buchisa (pentru buchisea) , sand,
(1i indesara), bucasca (pentru bufeasca). 7 . *i. un i devine i (iar dac
a fost consonantic, nu se mai pronunta) dui:4 aceleasi sunete: lacrand
(pronuntat, probabil, lacrimi), f-oiu vette; f-au fdcut etc.; si acest fenomen este mai degraba sporadic. 8. Schimbul intre a i e (eventual 4
se Intilneste si In alte conditii decit cele deja ardtate: besica, pareche,
radicd, slabiciune, spdriam .a. 9. Modificarea lui e neaccentuat in,
i: Anghilifa, arminesc, asemine, liftiria, minglitor, prietin, reknit..
10. e pentru ie: fert, impetritd, perd etc. 11. Diverse alte particula-

ritgi, referitoare, ca si precedentele, mai cu seamd la vocalism::

anapada, fereastd, halagie, mulfami, painjenifi, strefind, fase, ffara,
sindild etc. 12. Aspecte fonetice vechi: ama, ceriu (subst.), intra,
rotariu .a.
Repet ceea ce am spus ceva mai lnainte, anume cri o bun parte

dintre fonetismele lnregistrate aici ne Intimping si In alte graiuri

romnesti, ba unele dintre ele sint mai raspindite si, etimologic vorbind, mai autentice, adicd mai apropiate de aspectul originar al cuvintelor respective, decit cele muntenesti, care au devenit astdzi literare.
De asemenea trebuie amintit c5. numeroase cuvinte din lista Intocmit
de mine, precum si altele, care se gasesc In aceleasi conditii fonetice
cu acestea, shit redate de CreangA adeseori si sub forma lor literar.
DacA tinem seam de aceste fapte, importante pentru discutia noastrgi,
putem afirma c particularitgile specific moldovenesti privitoare la
sunete sint In opera acestui povestitor, socotit de unii drept scriitor

regional, relativ putine, chiar In ipoteza, care este o realitate, crt

numrul moldovenismelor fonetice ar creste. In sfirsit, se cuvine sl
lu5.m in consideratie momentul chid si-a scris Creang5. Poveftile i
Amintirile: desi nu prea IndepArtat, acest moment conteaz5. in dezvoltarea limbii noastre literare, prin faptul c5.' Insusirea ei cea mai carac,

teristic5., si anume unitatea, nu era realizat decit intr-o masur.

relativ redus. Si nu mrt gindesc la scriitori moldoveni sau ardeleni,
nici la autori de mina a doua, ci la clasici de importanta lui Caragiale si Delavrancea, ale cAror productii literare contin destul de multefonetisme regionale muntenesti.
XXVI b

www.dacoromanica.ro

2n ce priveste 1 ex i cu 1, aprecierile noastre (am In vedere pe

nespecialisti, care alcdtuiesc marea majoritate a cititorilor) se lasd
si mai usor influentate de aparente, chid e vorba de regionalisme.
i aceasta, fiindca ele sint, In parte, falsificate de comparatia pe care
o facem nu cu limba literaturii artistice, cum s-ar cuveni, intrucit
ne gasim In fata unei opere beletristice, ci cu limba operelor stiintilice, ideologice, publicistice etc., mult mai prezentd, aceasta, In min-

tea oamenilor culti, pentru motivul a ea este adevdrata limbd

comund, In sensul ca pe ea o folosesc ei ca mijloc obisnuit de
comunicare.

Limba folosita de Creanga prezintd si o serie de p art icul a-

i tat i m or f o 1 ogi c e, asupra carora cred util sa ma opresc

putin. Multe sint, In realitate, tot fonetice: modificarife suferite de

sunetele existente In formele gramaticale respective au dat acestora
o Infatisare diferit de a celor literare, ceea ce scliimba, aparent,
caracterul lingvistic al faptelor In discutie. Le enumer aici de-a valma,

fdra a tine seamd de natura lor reald. 1. Forme de plural Invechite

(unele, poate, numai populare sau regionale In momentul de fatd):
amagele, barbe, greFele, magulele, mustefe, talpe, turetce. De adaugat
caret (sing. car), ferefti, plural regulat al lui fereasta (pentru fereastra,

cu r din silaba finala disprut prin disimilatie totald la r al silabei

precedente) si oca (citeva oca). 2. Articolul genitival (al, a, ai, ale)
apare des sub forma unicd a, intocmai ca la cei mai multi scriitori
moldoveni din secolul trecut si ca In vorbirea populard si familiard:
dracu-i a lor; fie de-a mincarii; scroambele ieste a voastre. 3. Numeralul

ordinar se terming, la masculin singular, In e (in loc de ea): al doile,

al treile etc. (avern a face cu un fenomen de naturd fonetica la origine).
4. Pronumele demonstrative sint Intrebuintate, de obicei, cu aspectul
lor curent din graiul moldovenesc: aista, ailtia, de-aiestea, 4ti de pe
la cimp, 4tiialalli,scroambele ieste etc.; adesea este lasat la o parte
a final, atunci clnd aceste pronume au valoare substantivalg: chibrifurl de ieste; de aceste f i allele ca aceste. Trebuie sd adaug cd formele
moldovenesti alterneazd de multe ori cu cele literare, si nu numai
In povestirea directa a autorului: acesta-i adevarul; mi-afi fost deaceftia s.a. 5. Flexiunea verbald, data fiind marea ei bogdtie de forme,
prezint destul de nurneroase particularitdti care meritd s fie relevate.
.Avem, mai intli, indicativul si conjunctivul prezent al unor verbe
ca a bea, a da, a lua, a sta, la care diftongul ea (ia) este Inlocuit prin
e (ie): sa-1 beie; sa deie; (amt.?) ieu (varga), (de-ii) ie auzul, sa ieie
etc. Cf. si (eu) vreu. Verbul a trimite apare cu aspecte destul de variate
XXVIII

www.dacoromanica.ro

In ce priveste vocala din silaba penultimA: sii trimeatd, trintis, trimes,

trimilindu-ne. Cred cd formele cu i se datoresc modelului literar, dupa.
care se vor fi condus zetarii, eventual redactorul Convorbirilor literare
sau, poate, i Creangd insusi. 0 situatie asemandtoare are a se mira:ma mir i ma mier etc. (ultima e moldoveneascd). Auxiliarul perfec-

tului compus captit cIteodatA Infdtisarea din limba veche (au la

ambele numere ale persoanei a III-a): cum au ars el...; nu s-au ales
nimica. Nu mi se pare verosimild o influentd a textelor vechi pe care
le va fi cunoscut povestitorul nostru. Trebuie s contdm, mai degrabd,.
cu o deprindere a lui din timpul studiilor la seminarul Socola i, in_
special, din perioada preotiei: se stie cd limbajul bisericesc pastreazd_
pind astdzi multe particularitAti arhaice, nu numai In vocabular, ci
si in morfologie i sintaxd. Ne putem gindi, In subsidiar, i la unele
formule din basme, devenite fixe cu vremea i datind din epoca veche

a limbii noastre. In sprijinul acestei ipoteze vorbeste faptul c In.

povesti, cu deosebire In Harap-Alb, gdsim mai des exemple ca cele
aici fn discutie: Atunci calul zboard lin ca vintul i, cind vintul auaburit, iaca i el la craiul in ogradd au sosit. (Constructia se repeta In
unul dintre episoadele cu Sfinta Duminicd, unde amdinunt intere-

sant pentru problema noastrd

povestirea continua cu perfectul

compus sub forma actuald a auxiliarului: Sfinta Duminecd era acasit

cum a vdzut pe Harap-Alb poposind la ttfa ei, pe loc l-a Intimpinat

i-a zis...). 0 singurd data am Intilnit forma populard moldoveneascd o: s-o miniet (in capitolul al III-lea din Amintiri), care se

ci

datoreste, cu sigurantd, unei scdpAri din vedere, cdci altfel nu se poate

explica situatia ei absolut izolatd. Bogatie mare de aspecte morfologice prezint viitorul, ca, de altminteri, In limba literard i In toate
graiurile regionale: aceastd forma verbald are si sensuri modale, si
de aceea limba face, trebuie sd feed o deosebire formala intre nuantele
ei strict temporale i cele modale. Iatd un exemplu, interesant prin.
faptul ca in aceeasi frazd gasim cloud forme de viitor: dacd voiu muri,.

tot la bisericd am sd fed, prima cu sens strict temporal, deci neutrd

in ce priveste atitudinea vorbitorului, a doua cu o nuantd modald,
exprimind siguranta cd actiunea se va Indeplini. Aldturi de aceste
forme intilnim Inca uni, specific moldoveneascd din punct de vedere

fonetic (la pers. II sing. si plur. si la pers. III sing.) si avind mai
totdeauna un sens modal (de indoiald): unde a fi acolo; chsa a fi, n-a
fi aga...; le-a trece zburddciunea, cind or fi marisi i-or lua grijile inainte.
Din citatele reproduse aici rezultd cd Creangd intrebuinteazd si aspec-

tul literar al viitorului, si nu numai atunci cind vorbeste el insusi.

LXIX

www.dacoromanica.ro

Discutia de pina aici a dovedit, sper, c afirmatia mea despre

caracterul nu regional, ci popular al limbii lui Creanga corespunde
realitatii: majoritatea faptelor lingvistice citate (si altele, nu prea
riumeroase, care s-ar mai putea adauga) apartin mai multor graiuri,
adesea cele mai multe, nu numai graiului moldovenesc. In acelasi
timp s-a putut vedea ca si o mare parte din particularitatile morfologice shit, de fapt, fonetice, indiferent de caile strabatute de limba
spre a ajunge la ele ((lac& avem, adica, a face cu modificari de natura
F u r fiziologica sau produse ale analogiei). De aceea voi trece peste
ele in discutia care urmeaza si voi vorbi, cind ma voi referi la trasturile caracteristice ale limbii lui Creanga, In sens strict, numai de
Capte fonetice si lexicale.
Caracterul popular al limbii lui Creanga nu se limiteaza la aceste

trasturi, oarecum negative, In sensul ca particularitatile lexicale

si fonetice pur regionale, singurele, aproape, care fac sa se deosebeasca

graiurile si intre ele si fata de limba literara, ocupa In opera lui

Creanga un loc putin important In comparatie cu grosul materialului

lingvistic apartinlnd limbii Intregului popor.

Sa vedem citeva dintre trasaturile caracteristice ale limbii povestitorului nostru care ne indreptatesc s-o consideram drept populara In
sensul aratat la Inceputul capitolului de fata. De asta data ma voi
ireferi si, In special, la fapte de stil, nu numai la fapte de limba, ca
pina aici, pentru motivul ca a separa pe unele de altele Insemneaza

a distruge unitatea limbii ca mijloc de comunicare: materialul ei

fonetic, lexical si gramatical nu exist& In el si pentru el insusi, ci
serveste la transmiterea ideilor si sentimentelor trezite In sufletul
vorbitorului de realitatea Inconjuratoare. Limba, una si aceeasi
pentru toti membrii societatii care a creat-o, capata la fiecare dintre
cei ce o folosesc un colorit personal, diferit de la individ la individ.
Acest colorit este cu deosebire vizibil la scriitori, chiar atunci cind,
c a In cazul nostru, scriitorul Isi Insuseste felul de a vorbi al unei imense

mese de oameni.

Trasatura cea mai caracteristica a povestitorului popular este

or alit at e a: tot ce spune el poarta pecetea stilului vorbit, prin
nimic esential deosebit de vorbirea curenta, expresie vie, spontana,
naturala a glndirii si simtirii noastre. Vorbirea omeneasca este, de
fapt, convorbire, cad presupune existenta a doi parteneri, fiecare, rind
pe rind, vorbitor si ascultator. Aceasta insemneaza Intrebare si ras-

puns, afirmatie si aprobare sau dezaprobare a celor alirmate etc.,

adica dialog. Deprinderea de a avea in fata un partener duce la foloXXX

www.dacoromanica.ro

sirea dialogului si in cazul cind situatia obiectivd nu implied prezenta

unui parteirr. In aceastd ipotezd, vorbitorul se dedubleaza oarecum,
In sensul ea' joac rolurile ambilor conlocutori, adresindu-se sie insusi,

sau li inchipuie prezent un partenn cu care poate sta de vorba.

Creangd se identified perfect din acest punct de vedere cu un povesti-

tor popular. Desi scrie, el are mereu In fat nu pe viitorul sdu cititor
ci pe un ascultAtor, imaginar i totu5i foarte real, cdruia i se adreseazd
necontenit si de la care primeste sugestii, Indemnuri, sfaturi etc.
cu efecte asupra felului cum ii duce mai departe povestirea. i dacd
in PoveFti, datorit cadrului stabilit printr-o foarte indelungatd traditie, aceste particularitali stilistice au devenit oarecum obligatorii
In Amintiri prezenta lor poate surprinde, Intrucit autorul procedeazd
ca un poet liric, care urmAreste, pentru sine insusi, firul unor intimplari mai mult ori mai putin personale. Creangd nu face, din punctul.
de vedere aici In discutie, nici o deosebire !titre povestile i amintirilesale.
Iatd o serie de exemple, culese mai mult la intimplare. De-a mai.
mare dragul sa fi privit pe Davidica, fldedu de munte, cu barba in
furculitd si favorite frumoase...": in loc sd inceapa direct cu schitare&
portretului acestui fost coleg de scoald, povestitorul nostru se adreseazd ascultdtorilor sdi fictivi cu o formula exclamativd, plind de
admiratie, pe care vrea s-o impund anticipat i celor care Ina nu-k
cunosc pe DavidicA, dar 11 vor cunoaste imediat, asa cum trdieste el
in amintirea autorului. Povestind intimplarea cu ciresile din gradina
lui mosu-sdu Vasile, care se termind cu distrugerea einepei, Creangl,
are mereu In fatA un partener, 1 i cind vrea sA arate suprafata locului
se teme cd ar putea gresi si de aceea preintimpind o eventuald greseald
cu formula, foarte frecventA In vorbirea populard, s nu spun minciuni adresatA presupusului ascultAtor. Cf. si reflectiile similare In.
ce priveste caracterul vorbit al povestirii:
mi se pare cd avea mare
dreptate bietul bAtrin" (e vorba de pdrintele Oslobanu, care thud
fulgerd contra parintelui Duhu); Peste citeva zile dupd asta, auzim,
CA Nied Oslobanu s-a dus sd. invete la scoala catihetied din Folticeni
vorbd sd fie".
Dad. conditiile obiective nu fac (aparent!) posibild prezenta unui .
partener, povestitorul std de vorbd cu sine insusi, asa cA dialogul se
realizeazA totusi: Nu mi-ar fi ciudA, Incaltea, cind ai fi i tu ceva si
de te miri unde, Imi zice cugetul meu" (asa incepe capitolul III din.
Amintiri). Ei, ei! ce-i de fdcut, loane?"; Dar cum sit te cobori, cad,
jos era prApAdenie I"; Ce-i de fdcut, mai Nicd, imi zic eu In mine".
XXXL

www.dacoromanica.ro

Alt procedeu de stil vorbit, foarte des Intrebuintat de Creanga,

este intrebarea adresata partenerului Inchipuit sau sie Ins*. Acest
procedeu Invioreaza in masura maxima povestirea, datorit pe de o
parte formei dialogate a expunerii, iar pe de alta faptului a avem
a. face cu o intrebare aparenta, care nu asteapta raspuns, Intrucit
tontine In ea si raspunsul solicitat de povestitor. De pada: Cind am
venit eu cu tata si cu fratii mei, Petrea si Alexandru si Nica, din
Ardeal In Pipirig, acum sasezeci de ani trecuti, unde se pomeneau
fcoli ca a lui Balo in Moldova?" ; Intr-o zi, fiind Irinuca dusk in sat
si avind obiceiu a sed uitata, ca fata vatamanului, noi n-avem ce
lucra ?" ; Eu, atunci, sit nu-mi caut de drum tot inainte ?"; Ai ma 'Again
In ochii mosneagului, i faceam un taraboiu, de se strInsese lumea ca

la comedie Imprejurul nostru; dii, iarmaroc nu era?"; D-apoi vara,

In zilele de sarbatoare, cu fetele pe cimpie, pe colnice si mai ales prin
luncile i dumbravile pline de mindrete, dupa cules rachitica de facut

galbenele, sovirv de umplut flori, dumbravnic si sulcina de pus

pintre straie, cine umbla?"; Dar ce-mi bat eu capul cu craii si cu
Imparatii, si nu-mi caut de copildria petrecuta In HumuIesti si de nevoile
mele?" ; Mdi ! anapoda lucru F-aista, zic eu Inciudat, scotind caciula
din cap si tuflind-o In gura scorburei".
0 varianta a dialogului fictiv o constituie schimbarea persoanei:
povestitorul trete de la persoana I, cind nareaza lucruri privitoare la

el Insusi, sau de la persoana a III-a, cind vorbeste despre altii, la

persoana a II-a, ca si cum ar avea In fata un ascultator, de care parca
uitase, si de aceea, aduclndu-i aminte de existenta lui, Ii adreseaza
vorba. Deseori persoana a II-a, totdeauna sub forma singularului,
are valoare de persoana generala, cu sensul fr. on, germ. man sau
al rom. cineva, lumea, oamenii etc. Nuanta deosebitoare dintre aceste
doll& sensuri ale persoanei a II-a este de multe ori asa de subtila, Inca
nu poate fi precizata. Dau citeva exemple, fdra sa Totem a le separa
dupa cum ilustreaza una sau alta dintre valorile semantice aici amin-

tite. Cind am auzit noi una ca asta, am Inceput a plinge cu zece

rinduri de lacrami si a ne ruga de toti Dumnezeii, sa nu ne sluteasca.

Dar fi-ai gdsit?"; ...i, In loc de Intelepciune, ma faceam tot mai

neastimparat, si dorul meu era acum nemarginit; cad sprintar si triplater este gindul omului, pe ale caruia aripi te poartei dorul necontenit
si nu te lasd In pace, pana ce intri in pamint !" ; *i cind cauta mama sa
smlntineasca oalele, smintingte, Smdrandd, dacei ai ce..." ; *i iaca
asa cu ciresele; s-a Implinit vorba mamei, sarmana, iute si degraba:
oCa Dumnezeu n-ajuta celui care umbla cu furtusagc Insa ce fi-i
XXXII

www.dacoromanica.ro

fASTrAgi 11 lfTt
nteriy 401 i.f*

Oiorpti II

""/

'

IN.. ri.no.etai.

II
0110

!et 4:

I/14

tAFA HAt!,fr,a A W

i j
2

AgH

=1101.1
I

2,-,2:
(~ olye
f..- .. .a
,e1,,
41,e
/' / wr../.... -_,/, c ...t
4,
-1
J
.4J, er
,...../r ,o .1. At. :,?11
/Uot
-s,
,'..17car.#

("C'..

7c

r ,13: .:..

4.0
i
I

,,,,,
.

i.p.O.

.03'... .

:";

..,,,..

"?.. e e AA".

414.2 id

1
. ;0fcr d
,/

... 4. 4-

4a

otr I.-- cr.",

-, ,,,,
'eo 1,40
4, o- t

1..

.-'%-'"*..."'"...,:.

roll.' a ^or.; ...").

'' '
.,
.1....1;%4., ..., v k.
le.- elr,...4
-I'

.. .
,i.-, ",
6,4.4.of.,..
' i, , ,.../....\,,
, At r eree-, le-_er
,

.,

(707,... 7:

LI.

._

fea---r

,...

i
e arrOja,...1.-fe;
e-,
-eS

4.7C;11/

.4'

...-.

;;;""ra, oes

4, re...wee.

I ...14

-01, e';:'4".r.

.----.-..
re, ..e,4 e 4 ::. e - -, , .... If .. , "". .e..- 0...f.A.
e ....";* ewe,. 0 11;) 2., .." ;? -- -7, e ...0 r- ..,,_.7.

V' e.,:e4 '..te e....,

Cz..1":1?

4:.2,*".7

111.411* e

, ITIV"4$"1 .;.1114441i
wi stu.a 6orfp(AG.

l1

4. (./47...(' :1- goo&

11177

e_

"r.,,,,,,,,,,,,-,--,,,,,
...,0;
e

..."1.._,,-",..7::,,,,---------3:../.1*'
-.?).," '
,,,,,i. .f.!
) ..--./..
pett-i ,S,
fr.; I ef.p.;:"

.,--

40, A', -.1, C.,..N..

re,,,,,,,
,
e le
Or,- - 1 ,, el _
,

jar4' a:V.
kr-r,f'-.64`

''''.."

0...,,

..-........
,

:.

)rf.%A r-''',...i,ete ',Mr'. .' .."."r-w;:; 7%1

1,,,f,.:*:,4;:;,,,,,,,,,r,,,,>0.1-ry, 4,,,,,,-..,-... ..."7

I..e.; .7 4
,,,T7.,/,... y, .... ,......1..e: a 7 ,

.:?"..;11:2)*".MVA";;:

ar
,r, "4".21,1-,-,............,.., ../....... 44-7.47,. ....a.
,rie 1 'r. 7 ) )4 ............,,ir.vv%,.f.fr,"....
r dr-.....-....../-,..,
A.,,,redA-__ .;'; (;-711%'"'

(;),.)CfXere

A 41/5 I

-.-.r.r

,,,,

4'6
i"4 "4"...el&-, .19*(4
Cr
vim,.

r 4 . . LAW "...f are, A-Pe,

ra4

(5,-

r , , e eta , coil '

e
1.7.71.614_ ... .....irli

ve

alitgo.e.

.7..-Orer

00. ..., ...... ..,

r.:::'
rvet

, r I:

ei' "HA.--

7------.

,141

ref.

Actul de nastere al scriitorului (1839, iunie 10").

www.dacoromanica.ro

AL A -

Ael,./194.4

yo...
rsalt- LA ,?..7,,,....4.
..i. 44.,ye
,iti
r.

I
.

..1.2....tim.. 9.1",-;eri

-,,,,,,i,,. er ,d, -..

rt../.04,2"...a 0...),;

II

4;47.";

/". '""; --.9

'

,00-'7-.
._.

.2:44*.>

-. :

..

Mir

--z--..-_

e'S'iii

- ..-.40.:=7"';'.

.-------sr..-.

.....- -.`

- ....-`-- -.....-

1k.

4.1.T:aktVe
,
=

Casa Orinteasca din Humulesti, astki Casa memorial:.

Ion Creangd".
www.dacoromanica.ro

bund pocainta dup moarte? D-apoi rusinea mea, unde-o pui? Mai
pasa de dd ochi cu maga Marioara, cu mos Vast le, cu Valli Ion si
chiar cu baietii i fetele din sat..."; Dar cind auzeam de leganat
copilul, nu stiu cum imi venea; cad tocmai pe mine cazuse pdcatul
sa fiu cel mai mare intre frati. Insa ce era sd faci, cind te roagd mama?" ;
Galbeni, stupi, oi, cai, boi i alte bagateluri de-alde aceste, preflicute

in parale, trebuia sa duct dascalii poclon catihetului de la fabrica de

popi din Folticeni; s-apoi lasd-te in conta sfintiei-sale, c te scoate
poponet, ca din cutie..." Cf. si Atunci noi, la fugd, bdieli, mai dihai
decit la popa Oslobanu...", unde schimbarea persoanei are loc in
conditii speciale din punct de vedere strict gramatical, dar cu efecte
stilistice sir mai bogate, datorita. faptului ca la fugd, bdiefi, propozitie
eliptica de verb, pare a fi un fel de apozitie pe lingd subiectul ei logic,

care este noi.

Citeodatd Creangd conabina doud dintre procedeele discutate pina
aici, i anume auto-dialogul, daca-i pot spune asa, cu schimbarea
persoanei, Ca In urmatorul pasaj:
Apoi dar, mai ramii sdnatoasa,
niatusd Mdrioara 1 vorba de dinioarea; si-mi pare rilu ca nu-i vru Ion

acas, el tare-as fi avut placere sd ne scaldam impreuna... Dar in

gindul meu:
tii c-am nemerit-o? Bine c nu-s acasa; i, de n-ar
veni degraba, si mai bine-ar
))"
Chiar atunci cind istoriseste un episod dezvoltat, cu amanunte
numeroase i strins legate unele de altele, Creanga Ii intrerupe, o
clip5., naratiunea prin unul dintre mijloacele proprii stilului vorbit.
Astfel David Creanga, dupa ce face o lunga biografie a sa si a familiei
sale, ca s convingti pe parintii autorului de foloasele invdtdturii, se

adreseazd, la un moment dat, fiicei sale, care e de fata: Pe acest

deal, Smdrandd, am fugit in vremea zaverei, cu md-ta, cu tine fi cu
frate-cdu loan, de frica unei cete de turci...", iar apoi, continuind o
bucatd de vreme cu povestirea faptelor autobiografice, procedeazd
la fel, de asta data fatd de ginere-sau: Nu-i ru, mdi ,,Ctefane, sa stie
si bdietul tau oleaca de carte, nu numaidecit pentru popie, cum chi-teste Smaranda..." Sau pasajul unde Creanga vorbeste de multele
gi marile minunatii" pe care stia sa le facd mama-sa: naratiunea este,
aparent, intrerupta prin reproducerea, in vorbire directd, deci sub
forma dialogului, a cuvintelor spuse de eroina povestirii: ...batea
pamintul, sau paretele, sau vrun lemn de care ma pale= la cap, la
mina sau la picior, zicind: Na, nal i indata-mi trecea durerea...";

...oleaca de nu-i venea mamei la socoteala cautatura mea, indata

pregatea, cu degetul imbalat, putina tind din colbul adunat pe opsasul
3

Ion CreangA

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

XXXIII

incaltarii, ori, mai In graba, lua funingen de la gura sobei, zicind:

Cum nu se dioache cdlediul sau gura sobei, afa s nu mi se dioache
copilaFull* i-mi facea apoi cite-un benchiu boghet In frunte, ca s
nu-si prapadeasca odorul!..."
Strins legata, prin caracterul ei vorbit, de procedeele stilistice
discutate mai sus este exc I a mat i a, exprimarea direct& a mirarii, cu multiplele i variatele ei nuante, care merg de la simpla satisfactie admirativa pind la indignarea cea mai puternica si ping la
imprecatie. Exclamatia constituie o caracteristica prin excelenta
a vorbirii curente, indiferent de cultur si de mediu social, dar folcsirea ei creste In cantitate si in expresivitate In functie de naivitatea
vorbitorului, de libertatea cu care acesta se manifesta In toate actiunile sale, deci si in Iimbaj. De aceea vorbirea oamenilor simpli,
care, In toate privintele, se misca mult mai liber, foloseste exclamatia,
absolut spontan, fireste, in mai mare masura decit vorbirea oamenilor
culti, stapiniti, din cauza mediului unde s-au nascut si s-au format,

de rigorile unei anumite discipline sociale. Ma se explicti aparitia

foarte frecventa a exclamatiei la povestitorii populari, In spetrt la
Creanga. Din marea multime a constructiilor exclamative existente
In opera lui voi reproduce numai citeva dintre cele mai expresive.
Stim ca in Harap-Alb se petrec lucruri si apar personaje cu adevarat
extraordinare. Este logic, deci, ca eroul principal, care, In ciuda aparenteIor, este un om de pe pamint, actor si spectator In acelasi timp,
sa se minuneze si sa-si exprime uimirea la ivirea celebrilor monstri,
chiar daca sint i ei, In fond, tot niste tarani moldoveni cu anumite
trasturi specifice, menite sa-i deosebeasca unii de altii, st-i individualizeze. De pilda: Multe mai vede omul acesta cit traieste ! Miii
Ei,
tartorule, nu minca haram i spune drept, tu esti Gerila?...";
apoi sa nu bufnesti de ris?! zise Harap-Alb. Mai, mai, mai! c multe-ti

mai \Tad ochii !"; Mai! da' al dracului onanie de om e si acesta!"

La fel si celelalte personaje ale povestei, in situatii asemanatoare.
Alei, tolina ce-mi esti, zise fata imparatului, da'
De exemplu:

Ghijoaga uricioasa ce esti! din toti caii,

bine m-ai vindut";
tocmai tu te-ai gasit sa maninci jaratic? De te-a impinge pacatul sri
Ptiu, drace, iaca
mai vii odata, vai de steaua ta are sai fie I";
in ce incurcatura am intrat. Asta-i mai rail decit poftim la masa, zise
el";
Alelei I fecior de om viclean ce te &esti; tocmai de ceea
ce te-ai pazit n-ai scripat. Ei, ca bine mi te-am captusit I"; Si de-as
muri mai degraba, ca s scap odata de zbucium: decit asa viata, mai
bine moarte de o mie de ori !"; Numai de nu i-ar muri multi inainte I
XXXIV

www.dacoromanica.ro

sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri!"; Al dracului sa fii cu tot

neamul tau, in vecii vecilor, amin!"
Tot a*a in celelalte pove*ti *i in Amintiri. De pildd: -- Ei, las',
cornoratilor I De mi-ti mai pica vrodat In mina, turbinca are sa va
*tie de *tire I";
Haram de capul vostru! De n-a* fi eu aici, ati
pati *i mai rau decit a*a"; Mai Chirica, tare mai e*ti *i tu nu *tiu
cum; scoti omul din minti cu vorbele tale. Bun staroste mi-am gasit !";

Da' cum nu!? ; ca nu mi-oiu fe*teli eu minutele tatucutei *i marnucutei! Multe slugi ati avut ca mine?";
Dragutii mei fratiori!
De nu s-ar fi induplecat, lupul nu i-ar fi mincat ! *i biata mama nu
*tie de asta mare urgie ce-a venit pe capul ei!";
La cada cu dubala,
cumatre lup, ca nu-i de chip !... Ia, de-acu se-ncepe fapta: Hai la treat*
cumatrita, ca lupul ti-a dat de lucru!" ;
Bine-ti *ede, co*cogeme

coblizan, s umbli lela pe drumuri In halul acesta *i sa ma la*i tocmai la vremea asta fara leac de ajutor !";
Ei, ei! de-acum drege-ti
ovoacea *i descurca-te, mai Trdsne, daca poti"; Acti* te-oiu otinji
cu ceva, de nu te-i put hrani In toata viata!"; Nime n-are cap sa se
odihneasca de raul vostru!" ; Apoi lasa-ti, baiete, satul, cu tot farmecul frumusetelor lui, *i pasa de te du in loc strain *i a*a departat,
daca te lasa pirdalnica de inimti !"
*i alte procedee de stil vorbit gsim la Creanga. Se *tie, de pilda,
c in vorbirea familiara *i, mai cu searna, In cea popular apare particula demonstrativa iatd, cu variantele ei fonetice (mai des folosite)
iacet i iaca, ori de cite ori vorbitorul se arata oarecum surprins de
ivirea nea*teptata a unei persoane sau de producerea unui eveniment:
surprinderea *i-o manifesta comunicind constatarea cu ajutorul unei
propozitii sau fraze introduse prin aceasta particula. Deasa ei intrebuintare nu-i slabe*te totu*i expresivitatea, daca vorbitorul *tie s-o
foloseasca in conditiile impuse de realitate, chiar atunci cind, ca la
povestitorul nostru, ea se repeta de mai multe ori In acela*i pasaj.
De pilda (In Fata babei si fata mosneagului): Cind, pe drum, iaca
cuptiorul grijit de dinsa era plin de placinte crescute *i rumenite...
Cind, mai Incolo, numai iaca fintina grijitti de dinsa era plina pana-n
gura cu apa limpede cum Ii lacrima... *i mergind mai departe, iaca
peirul grijit de dinsa era Incarcat de pere, galbene ca ceara... De-acolo
mergind mai departe, iaca se intilneste i cu catelqa, care acum era
voinica *i frumoasa..." Repetarea lui iaca tine mereu treaza atentia
cititorului (adicti a ascultatorului) asupra tuturor aparitiilor nea*teptate, fiecare constituind, In felul ei, o minune, care trebuie scoasa in

evidenta aparte, separat de celelalte.

www.dacoromanica.ro

Chid surprinderea este provocata de un lucru a carui existenta

povestitorul o percepe mai Intii cu urechea, locul lui iaca 11 ia sinonimul ia: Are cineva cap sa se linisteasca de raid tau? I-auzi-l-iii:
parca-i o moar hodorogita".
Ace Iasi efect stilistic se obtine si cu ajutorul unei Intrebari adresate

ascultatorului. De exemplu: Si cind colo, ce a vezi? Toti erau cu

parul, cu barba si cu mustetele pline de promoroaca, de nu-i cunosteai,

oameni sunt, draci sunt, ori alte aratari". Si, cind se uita fata, ce
sa meld? Ograda se umpluse, si padurea fojgaia de-o multime de balauri

si de tot soiul de jivine mici si marl..."

Deseori Creanga, la fel cu toti povestitorii populari autentici,
foloseste, In acelasi episod, ambele procedee amintite aici, combinate
citeodat a. cu diverse altele, toate contribuind la crearea celui mai pur
stil vorbit. Iata un pasaj foarte elocvent In sensul spuselor mele:
Si mai merge el cit merge, si numai iaca ce aude o biziiturd innadu
sag. Se uita el In dreapta, nu vede nimica; se uita in stinga, nici atita ;
si cind se uita in sus, ce SI vada? Un roiu de albino se Invirtea In zbor
pe deasupra capului sau si umblau bezmetice de colo pan colo, neavind
loc unde sa se aseze".

Un rol important intre mijloacele stilistice populare folosite de

Creanga joacd interject iil e, asa de asemanatoare cu construeVile exclamative prin spontaneitatea lor, prin caracterul lor aproape
reflex, de element lingvistic oarecum neprelucrat, care, ajutat si de

o nuanta onomatopeica, existenta la cele mai multe dintre ele, le

face apte de a exprima un continut foarte bogat, plin de rezonante
multiple si variate. Deseori interjectiile au la Creanga valoare predicativa, fiind, de fapt, al doilea membru al unei locutiuni verbale eliptice,
ceea ce explica posibilitatea de a fi urmate de un complement.

Dau aici un numar relativ mare de citate care contin interjectii ,

fara O. le separ dupa valoarea in context a acestei parti de vorbire.
Duminicile biziiam la strana si farfti ! cite-un colac 1" ; Daca' vede
ea si vede ca nu ma dau, zvirr ! de vro doua-trei ori cu bulgari In mine
dar nu ma chiteste !"; Pupaza, zbirr! pe-o dugheana si, dupa ce se mai

odihneste putin, isi ie apoi drumul In zbor spre Humulesti ..." ;

...s-apoi, hnstiuliuc! i eu in stioalna, de-a cufundul..." ; ...fac
taviu! din balta s-o ieu la sanatoasa"; Si, cind racneste odata cit
ce poate, eu zvirr! chibriturile din mina , in., tiu! la spatele lui Zaharia

si-ncepem a horai..." ; N-apuca a merge nici douazeci de prajini si

prrr 1 se rupse un capat 1; La vro citeva obraturi, girnetul s-a inferMutat, s-a muiat si... foflenchiu I iar sare roata"; Si, nici una , nici
doug, hal! pe ied de git..." ; Bocaneste el clt bocaneste, clnd iaca
XXXVI

www.dacoromanica.ro

...ceci, cit era de pusnic,

Ddnild tot mai mult se bizuia pe drughineatd decit in sfinta cruke, &i

pirr 1 cade copacul peste car de-1 sfarmd..." ;

plc! la timpla dracului cea dreapta, una 1"; ...Fdt-Frumos a intins

mina, ca prin soma, i, cind s-a atins de mijlocul ei, dang! a plesnit
cercul..." ; Ivan, atunci, nu perde vremea si face tranc !... capacul
deasupra".
De adaugat dra

cu variantele lui fonetice (ara, Ira, sara), care

reprezinta inceputul, destul de profund modificat, al exclamatiei
.sdracan de mine! (---= sdraca-mi de mine), ca expresie, la origine, a despe-

rdrii, apoi, prin atenuarea continutului, ca expresie a supardrii si a

mirarii, sub toate formele lor, sau numai a unei usoare Lontrarieri.
Ara! d-apoi aveti la stiinta ca v prea intreceti cu dediochiul. Acus
ieu varga din coarda i v croiesc de vd merg petecele"; ,,A...raIl
mos Nichifor, nu mai spune de lup, cd tare md tem !"; Sd...ra !2 mai
Chirica, ce spui tu? pared despre asta mi-as pune capul la mijloc";
A...ra...ca' de mine si de mine 13. Dar nici atita lucru nu stii?"
Foarte des apare la Creanga rep et it i a, procedeu stilistic
de asemenea caracteristic pentru vorbirea populard fl, ceva mai putin,
pentru cea familiard in general). Rostul ei este sd mdreasca i s Intl-

reascd expresivitatea cornunicarii, ori de cite ori continutul o cere.

Repetitia poate avea aspecte multiple, dupd situatia in care se gaseste
vorbitorul, precum i, in conditii determinate, dupd natura gramaticald
a cuvintului respectiv.
Astfel interjectiile se repetd pur si simplu, in sensul c sint spuse
de cloud sau de mai multe ori4, Mil a se recurge la un element de
legiltura. De pada: $i atunci, numai iaca un ciocirlan schiop se vede
viind, cit ce putea; i, ovi lc , o vi lc , pellc! se infdtiseazd inaintea
sfintei Duminici"; Nct, na, na d-apoi pentru vrednicia lui mi 1-a

dat tata, cdci altfel de ce 1-as fi luat cu mine? Hei, hei! Nu stip
1 Aid avem a face nu cu o pauza clupa d-, et cu prelungirea acestei vocale,
care capata si o intonatie speciall.
Aceeasi observatie ea mai sus cu privire la sitaba initial& a acestul cuvInt.
De asta data, formula exclamativa este folositi. Intreaga, dar cu aceeasi
Insistenta asupra partli initiate ca In citatele precedente.
Se pare ca interjectille bisilabice, clnd se repeta, apar de trei ori, pe end
la cele monosilabice sltuatia se prezinta destul de variat din acest punct de vedere.
Intervine, desigur, ritmul, felul cum povestitorul simte, In fiecare caz aparte,
ca se produce miscarea pe care o Mita cu ajutorul interjectiei. In sprijinul acestei
explicatti vorbeste, cred, faptul ca hai!, ca Insotitor al verbului porni sau avInd
valoare predicativa, se repeta sau o singura data (hai, hai! ) sau de trei ori
(hai, hai, hai, hai! ): fiecare hai corespunzInd until pas, si mersul omului consta,
In mod obisnutt, dintr-un numar pereche de Pa-51.

XXXVII

www.dacoromanica.ro

d-voastrd ce poain-a dracului e Harap-Alb aista";

Ei, apoi sd
nu bufnesti de ris? zise Harap-Alb. Mai, mai, mail, cd multe-ti mai
vd ochii"; Si odatd pornesc ei, teleap, teleap, teleap !"
Cind se repet pronumele personal, de obicei ca determinant al
lui vai !, elementele alctuitoare ale repetitiei se leagd totdeauna prin
.,si: Vai de mine fi de mine, Harap-Alb, zise sfinta Duminick parcd
nu te-as fi crezut asa slab de Inger..." ; Vai de noi f i de noi, ca ne-a
Inghetat limba in gull si mduva In ciolane de frig !"
Variate sint aspectele repetrii verbului, care e si cea mai des
folosit. Cind se repeta a merge, ceea ce se intImpla de multe ori, cu
deosebire in povesti, unde eroii au de strbAtut distante imense si,
deci, trebuie O. umble zile, adesea luni si ani 1ntregi, intervin aproape
totdeauna, ca cuvinte de legatura, fie f i, fie cit sau, uneori, ce (acestea
cloud sint perfect sinonime). Formula ultima (in special cu cit) este

mai frecventd, pentru motivul cd exprima mai precis declt f i ideea

de duratd: merge ell merge Insemneazd merge mult" (la origine merge
atit cit trebuie", si cum eroul trebuie, de obicei, O. mearga vreme indelungat, a cdpatat intelesul pe care 11 gdsim In vorbirea populard si

la Creanga, unde are valoarea unei adevdrate repetitii). Exemple:

sS'i merge Ivan, f i merge, f i merge, pand cind pe inserate ajunge la curtile

cele"; ,5'i a mers, a mers tot inainte prin pustiuri un an de zile..." ;

i mai merge el cit merge..."; ,Fi merse ea cit merse pe-un drum, pang
ce, din intimplare, 1i iesi inainte o cdtelusk bolnavd..." ; Amu HarapAlb si cu ai sdi mai merg ei cit merg i, Intr-o tirzie vreme, ajung la
Impardtie..."
.
FtPpetarea verbului este o adevdrat reguld a vorbirii populare In
imp r ecati i, datorit puternicei afectivitati care stdpIneste pe
vorbitor. In ciuda extrem de frecventei ei Intrebuintari, formula In
discutie continua O. fie neobisnuit de expresivd, si aceasta, din cauzil
ca de fiecare data ea este creatd din nou, In sensul cd apare nu numai
spontan, ci si ca un produs inevitabil al necesittii vorbitorului de a
exprima un anumit continut, pe care nu-1 poate exprima altfel.
La Creanga, imprecatiile apar foarte des. Iat o serie de citate:
21 - Vai! osindi-v-ar Dumnezeu sli va osindeascd, soiuri ticaloase ce
sunteti! Nime n-are cap s se odihneasca In casa asta de rdul vostru!" ;

S-apoi de ce nu m-ati sculat? Minca-v-ar ciuma sa va minince!";

Bine, mai babk Dar in gindul sdu: eDa' minca-l-ar brinca sd-t
mdnince, surld, cd mult ma mai innAdusi cu dinsul! 4" ; ...am izbutit,
mdicutd, s facem si acum pe cheful Spinului, rdminere-af pagubaf
de dinsul sd rdmin...1"; .,Dp-acum dormili, dormire-ati somnul de veci ,.
cd v-am asternut eu bine!"
XXXVIN

www.dacoromanica.ro

Observam ca in toate aceste citatel repetitia are o forma fixa:

verbul sta odata la conditional (cu valoare de optativ, cad exprima
o dorinta, foarte puternica, a vorbitorului, dovada inversarea celor
cloud elemente alcatuitoare ale formei verbale: se pune intli verbul
predicativ, fiindca el arata ce dorim sa se intimple), a doua oara sta
la conjunctiv (cu valoare de imperativ: vorbitorul stie ca implinirea
viei sale dorinte nu-i posibila fr interventia unei puteri supranaturale
si de aceea apeleaza la ea, chiar cind, formal vorbind, actiunea respectiva depinde numai de el insusi, cum probeaza folosirea persoanei I

singular ; trebuie precizat, ceea ce, de altfel, simte usor oricine, C.

conjunctivul are in asemenea constructii o nuanta optativa foarte
precisa, care-i vine de la continutul afectiv al comunicarii).
Cu a bate (poate i cu alte verbe aproximativ sinonime), repetitia
capata un aspect gramatical diferit: in prima ei parte apare persoana
a III-a a imperativului (sub forma conjunctivului, din cauza ca imperativul nu poseda o forma speciala pentru aceasta persoand). Faptul se

datoreste sensului oarecum figurat al verbului: nu-i vorba de bataie

fizica, ci de una morald, pe care n-o poate executa decit o forta straina
de om si superioara lui, adica, gramatical vorbind, numai persoana a
III-a. Clad aceasta forta este binevoitoare (norocul" i diversele lui
echivalente), repetitia ii poate pierde, Ora la disparitie totala, valoarea afectivd, transformindu-se intr-o formula exclamativa mai mult
ori mai putin stereotipd, Vara semnificatie propriu-zisa. De la astfe 1
de cazuri s-a intins uzul, in sensul aratat aici, si la cazurile In care
intentia initiala a vorbitorului a fost invocarea unei forte rauvoitoare,
cel putin in privinta efectului bataii". Asa se explicd aparitia formulei batd-1
batd (cu obiectul direct variabil dupa persoana si dupa
numar) fara indicarea subiectului, tocmai pentru motivul c folosirea
ei frecventa si in tot felul de imprejurari a golit-o de continutul, asa
de asemanator cu al imprecatlilor, pe care 1-a avut la Inceput. Aceastd
formula continua totusi sa aiba o valoare stilistica, chiar In vorbirea
populara, unde o intilnim extrem de des, datorita intelesului lexical
pe care i-1 da verbul, precum i felului cum e construita (repetarea
verbului sub forma conjunctivului, odata fr sd, a doua oard cu set,
Intocmai, aproape, ca imprecatiile propriu-zise). Creanga foloseste
si el formula aceasta:
Asa e tineretul ista, batd-1 sd-1 batd, zise
1 Cu exceptia ultimului, care are o situatie special& din punct de veclere
strict gramatleal: fncepe cu imperativul si se termin& cu optativul. Altfel seaman&

cu celelalte attt ca procedeu, eft si ca valoare stilistici.

XXXIX

www.dacoromanica.ro

mcn Bodringa, sezind cucuiet pe niste buci si molfaind la pere uscate.

Aveti dreptate, baieti, acum vi-i vremea".

Afara de aceste aspecte, specifice, datorite naturii lingvistice a
verbului, rep etarea lui se prezinta si sub forma consacrata In cazul
celorlalte Orli de vorbire. De pilda:
Rizi tu, rizi, Harap-Alb,
zise atunci Geri la tremurind, dar, unde mergi, fard de mine n-ai sa
poti face nimica"2;
.117u ma' duc, mama, nu ma duc la Socola,
macar sa ma omori, ziceam eu, plingind cu zece rinduri de lacrimi !"
Se repeta, iarasi Ca In vorbirea populara, si cuvintele introductive

ale propozitiilor comparative corelative, cu acelasi efect Intaritor

al expresivitatii comunicarii. De pilda: ...si de ce se apropia, de ce
lumina mai tare..." ; Si mai merg ei, eft mai merg, si de ce mergeau
Inainte, de ce lui Harap-Alb i se tulburau mintile, uitIndu-se la fatal..."
Un exemplu de repetitie, foarte interesant prin faptul Ca are, dato-

rita bogatiei lui formale, aspect aparent cult, aproape retoric, este
urmatorul (din Pooestea lui Harap-Alb):

Iaca, Incepu el [Ochila]

a racni ca un smintit, toate lucrurile mi se arata gaurite ca sitisca

si stravezii, ca apa cea limpede ; deasupra capului meu aid o multime
nenumarata de vazute si nevazute; aid iarba cum creste din pamint;
veid cum se rostogoleste soarele dupa deal, luna si stelele cufundate
In marea; copacii cu virful In jos, vitele cu picioarele In sus si oamenii
umblind cu capul Intre umere; kid, In sffrsit, ceea ce n-as mai dori

sli vadd nimene, pentru a-si osteni vederea: aid niste guri cascate
uitindu-se la mine, si nu-mi pot da sama de ce va mirati asa, mira-v-ati de... frumusete-va I"
Apare la Creanga, Intocmai ca In vorbirea popularil, si ceea ce eu

am numit cu alt prilej repet it ia se rn a nt ica: In loc sa

repete acelasi cuvint, recurge la un sinonim al lui. Cele mai multe

repetitii de acest fel au devenit formule fixe, ca peste (nottei) mart:
gi (noud)Jfitris; praf gi pulbere; mare gi tare etc. Povestitorul nostru
le foloseste pe toate, asa cum ne Intimpina ele In vorbirea curenta
(nu numai a maselor populare), adaugind altele, care slut, cred, creatia

lui proprie, de pilda tritind gi nemurind: ...nu te-am stiut eu ca-mi

1 Numal:adaosul aprobativ (aveti dreptate...") ne lamureste asupra adevaratelor intentirale vorbitorului exprimate prIn formula aici In discutle.
' Aceasta formula (rizi tu, rizi) apare, In Harap-Alb, de flecare data. cInd
eroul povestirli se IntIlneste cu cei cinci monstrl, care aveau sa-1 ajute, la curtea
Imparatulul Ros, a IndeplinI toate poruncile acestuia.
' Consider sinonime aceste cloud cuvinte, altfel foarte deosebite ca sens,
Pentrli motivul ca. In prezenta Izolare flecare Insemneaza acelasi lucru, si anume
Intindere mare de loc".
XL

www.dacoromanica.ro

esti de-acestia, cd de mult Iti fdceam felul 1... Dar trind i nemurind,
te-oi sluji eu, mdi badeo I..."

Un mijloc de a Intdri expresivitatea comunicdrii, de asemenea

frecvent (mai frecvent chiar decit repetitia, cu care eu II pun Impreung
si din punct de vedere material, cdci amlndoud se bazeazd pe un fe/
de acumulare cantitativd) In limba de toate zilele (indiferent de categoria social-culturald a vorbitorilor), este lu ngire a (adicd,

Intr-un anumit sens, repetarea) vocalei din tema cuvfntului

celui mai important din punct de vedue semantic al propozitiei. Iatd

citeva exemple: Dup ce hoata de vulpe a aruncat o multime de peste
Build masa, cumatr
pe drum, biniiifor ! sare si ea din car..." ;
Tiii I da' ce mai peste ai 1 Dd-mi si mie, c. taaare mi-i pond!" ; Mai
mare pedeapsd decit asta, nici cd se mai poate ! Votchi nu-i, tabacioc
nu-i, ldutari nu-s, guleaiu nu-i, nimica nu-i l Mai am numai trei zile
de trait, i te-aaai dus, Ivane, de pe fata pamlntului!"

Asemanatoare cu repetitia este, strict formal vorbit, r eluar e a de catre conlocutor a Intrebdrii puse de vorbitor, ca tin
Tel de introducere a raspunsului pe care II doreste acesta din urmd.
Procedeul este caracteristic pentru vorbirea populard si are o mare
fortd expresiv prin faptul cd, punindu-si si el Intrebarea pe care i-o
pune cellalt, partenerul pare a nu sti ce raspuns trebuie sd dea, *i
aceasta, datoritsituatieigrele In care se and, cum rezultd foarte clar
din ceea ce se spune imediat dupd repetarea Intrebdrii. Ca urmare a
schimbdrii rolurilor, se modificd i aspectul pur lingvistic al repetitiei::
persoana a II-a este Inlocuit prin persoana I, iar indicativul prini
conjunctiv. Creanga utilizeazd des acest procedeu stilistic, care d'a
dialogului o mare vioiciune i totodatd pare a desfiinta distanta dintre
conlocutori, Intrucit trecerea de la spusele unuia la ale celuilalt se
face pe nesimtite. De pildd:
Da' ce cauti prin aceste locuri, copila,
eine s fiu, mdtusd? Ia, o fold sdracd, fara mamd si
gi cine efti?
fdra tatd, pot zice..." ; Da' de unde e.,sti tu, mi tfca? i ce cauti pe-aici,
spaima cinilor? De unde sit fiu, badicd? Ia, sunt i eu un bdiet sdrman
din toat lumea, fr tatd i mama, i vreu sd Intru la stdpin";
Ce sd-li cer ? Ia, sd-mi dai de mfncare
ce mi-i cere tu pentru trei ani?
si de purtat eft mi-a trebui, iar cind mi s-or frnplini anii, sti am a lua
din casa d-tale ce voi vr eu";
El, stapIne, cum a ramas cuboierul?'

*i

Cum sd rdmIie, mdi Chiricd! Ia, m-am prins hat si bine sa-i dau
griul In girezi, dupd cum ai zis";
Dar ce-ai pafit, ma pohontule,
de te-ai sculat cu noaptea-n cap si faci asa larmd?...
Ce sd pdiesc?
zise Ivan dlrz. la! am cdptusit niste iepuroi si am de gind sd-ijumulesc."
In unele dintre aceste citate, tonul interogativ al formulei repetate
XLI

www.dacoromanica.ro

este asa de redus, incit avem impresia Ca cel ce o foloseste mai mutt
exclarnd decit intreabd. Acest fapt dovedeste un inceput de gramaticalizare a ei, in sensul a este pe cale sd devind, in anumite conditii,
o constructie oarecum fixd, golitd, in parte, de continutul afectiv pe
care 1-a avut din capul locului.
Opusd repetitiei este el ips a, ceva mai putin frecventii, nu
numai la Creangd, ci i in vorbirea populara. NIA se datoreste, cred,
unei simple intimplari faptul Ca' in Grarnatica limbii romdne, Academia

R.P.R., Bucuresti, 1963, ed. a II-a, vol. II, materialul cules din
Creangd si din diverse texte populare este bogat in capitolul Repetifia
(P. 407 si urm.), dar sdrac in capitolul Elipsa (p. 397 si urm.l.
Iatd citeva exemple: Talpa-iadului, atunci, face tusti ! inluntru,

dracii tronc! inchid poarta dupa Ivan, si puind zdvoarele bine,

bucuria lor Cri au scdpat de turbincd"; Atunci, bucuria albinelor:
se las jos cu toatele si se adunA ciotcd in

; ,.Si nebuna de mdtusa

Marioara, dupd mine, si eu fuga iepureste prin cinep, si ea pe urma

mea..." ; Si eu fuga, si ea fuga, i eu fuga, si ea fuga..." In ultimele
doud citate avem elipse partiale (a rdmas neexprimat verbul locutiunii a da fuga), la fel in cazul celor mai multe dintre interjectiile
cu valoare predicativd, pe care le-am amintit la p. X XXVI-XXXVII 1.
Un fel de elipsa este si constructia cind colo, foarte des folosit
in vorbirea populard si la Creanga, spre a ardta mirarea, provocat de
ceva cu totul neasteptat. Din punctul de vedere al continutului, acest
grup sintactic petrificat, devenit, adicii, fix, este echivalentul unei
propozitii circumstantiale de timp, introdusd prin cind i al Carel
complement de loc (co/o) a determinat, la inceput, un verb de miscare
lsat, cu vremea, la o parte. De pild: Sfintul Petre atunci desehide
pi cind colo, se trezeste cu Ivan I"; In sfirsit, merge ea, nu merge,
si de la o vreme ajunge la poarta raiului. Dar, cind colo, d iar cu ochii
de Ivan I" ; Si deodat toatd suflarea s-a pus in miscare: lumea de pe
lume fiind in mare nedumerire, alerga sa vadd ce minune poate sd fie.
cind colo, eine era? Harap-Alb, care venea in pasul calului..."
In locul adverbului co/o, poate apdrea un complement cu aceeasi
functiune sintacticd, fr ca situatia sd difere decit doar prin faptul
cd de astd data nu avem a face cu o formula fixd (intrucit determinantul

local poate avea aspecte foarte diferite, dupd conditiile objective in

care se desfAsoard actiunea respectivd; : Mai merge el cit merge si,
cind la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om, care se
In (Daca vede ea $i vede ca nu ma dau) zvirr! de vreo doud /rei ori cu bulgari
In mine", interjectia este al doilea membru al unei locutiuni verbale ((ace zvirr!).

XLII

www.dacoromanica.ro

pirpalea pe lingd un foc de doudzeci i patru de stinjini de lemne i

tot atunci striga, cit ii lua gura, c moare de frig."
Foarte numeroase sint c omp ar a t iii e, la fel ca in vorbirea
populara i in cea familiard, care, cum s-a observat Inca de multa
vreme, se deosebeste de limba scriitorilor culti tocmai prin preferinta
pentru comparatie ca fiind mai concreta decit metafora. lea o serie
de exemple din enorma cantitate pe care o contine opera lui Creanga.
In sfirsit, Spinului ii mergea gura ca pupiiza..."; Fetele impdratului insa priveau la verisor... cum priveoe cinele pe mijd, i li era
drag ca sarea-n ochi..."; I-auzi-1-4i: parcd-i o moard hodorogite ;
Duceti-va pe pustiu, daca va place I duce-v-ati invirtindu-vd
ca ciocirlia striga cei batrini"; ...o schimonositura de om avea in
frunte numai un ochiu, mare cit o site I..." ;
Iaca, incepu el a ritcni
ca un smintit"; Chiar atunce avea un vrav de paseri dinainte i ospata
dintr-insele cu lcomie, ca un vultan hdmisit"; Umblau dracii in toate
partile, iute ca prisnelul"; ...doar s-a incAlzi citusi decit i n-a mai
clantani atita din mdsele, ca un cocostirc de cei btrinicioi, a pared
ma stringe in spate cind 11 vad asa"; Hojma tolocdneste pentru nimica
toata, curat ca un nebun"; Pentru niste saracuti ca noi e greu de fcut

trebi de acestea. Dar la o imparatie, ca cum te-ar pifca un purice;

nu se mai bagd in sama"; *i atunci, numai iaca si impliratul vine
ca un leu-paraleu, s-i ieie feta pe samd..." ; ...se repede ca prin foc
i ie trei smicele de mar dulce i apd vie si apa moarta, i apoi, ca fulgerul se intoarce inapoi"; Jail Sp inul, vdzind ca i s-a dat viclesugul
pe feta, se rdpede ca an eine turbat la Harap-Alb i-i zboara capul dintr-o

singurd lovitura de palos..."

Aspectul lingvistic al comparatiilor continute in pasajele citate
prezinta o mare variatie in ce priveste cuvintul de legaturd dintre
elementele lor alcatuitoare, precum i modul cum este construit termenul al doilea, care constd cind dintr-un substantiv folosit singur,
cind dintr-un substantiv insotit de un determinant atributiv, cinci
dintr-o propozitie intreaga. Ceea ce mareste expresivitatea acestor
comparatii este cd, indiferent de constructia lor gramaticala, ele au
totdeauna, in a doua lor parte, cuvinte plastice, cu un continut foarte
concret, legat de realitatea materiala, accesibila oricui.

Mult mai rare sint metaf orele, datoritd faptului ca procesul

mintal care da nastere acestei figuri de stil este prea complex si prea
abstract pentru gindirea linear% sirealista a maselor de vorbitori, cu
care se identificd povestitorul popular Creangd. Iat metaforele gasite
de mine in aceleasi paginiclin care am inregistrat comparatiile reproduse mai sus: Mie unuia stiu Ca nu-mi sufl nimene Inbor;cIndvdc.
XLIII

www.dacoromanica.ro

mita face mdrazuri, t-o string de ce add, de mdnincd si mere pddurete,

cad n-are Incotro"; Se vede c acesta-i vestitul Pdsdri-Lati-Lungila,
fiul sdgetAtorului i nepotul arcasului, briul pamintului i scara
ceriului; ciuma zburdtoarelor i spaima oamenilor, cd altfel nu te
pricepi cum sd-i mai zici";
la, sd-i faci chica topor, spinarea
dobd i pintecele cobz, zise Setil, cad altmintrelea nici nu e chip
s-o scoti la capat cu boclucasul acesta";
Aici Inca trebuie sa fie
un drac la mijloc, zise Geri la, cldtinind din cap.
Ba Inca de cei
bdtrini; sdgeata de noapte si dracul cel de ameazdzi, rdspunse Ochila.
Dar nu s-a juca el mendrele indelung, asa cred eu"; ...Dar pe fata
Imparatului Ro mai nu-i venea s-o clued, fiind nebun de dragostea
ei. Cdci era boboc de trandafir din luna lui mai, scAldat in roua diminetii, dezmerdat de cele intdi raze ale soarelui, leganat de adierea

vIntului si naatins de ochii fluturilor"; In oaste am fost numai de

zbucium: hdis harem, cea haram 1"
Caracterul vorbit, in sens popular, al limbii lui Creangd se mani-

festa cu cea mai mare forta in expresiile idiomatice

(sat' izolar i, cum le spune, cu un termen mai cuprinzdtor, A. Philippide)1, grupuri sintactice devenite fixe cu vremea si avind un inteles figurat. Ele sint, in fond, comparatii sau metafore, adicd imagini,
a cdtror expresivitate se datoreste tocmai faptului cd marea lor plast icitate serveste, de f apt, la sugerarea unei semnificatii oarecum abstracte.
In citatele de pind aici apar numeroase expresii idiomatice, cdci
orice pasaj din opera lui Creanga, fie cit de redus ca intindere, contine
astfel de particularitAti stilistice. Si aceasta, pentru motivul cd ele

constituie o trasatura foarte caracteristicd a vorbirii populare. De

altfel povestitorul nu face decit sa pund din plin la contributie bogatia
inepuizabild In asemenea material expresiv a limbii noastre pentru
satisfacerea necesittilor sale artistice. Se poate spune ca el n-a inventat nimic In aceastdi privintd, dupd cum n-a inventat nici in alte aspecte

ale creatiei sale lingvistice, ci s-a limitat, dacd pot spune asa, sd
utilizeze, cu un talent exceptional, materialul pus lui la dispozitie
de limba Intregului popor. Originalitatea lui Creangd, care este, Intradevar, mare, constd In faptul, aparent extrem de simplu, cd s-a conformat, la fel cu toti scriitorii valorosi ai literaturii noastre (ca i ai
In Principii de istoria limbii, Iati, 1894, p. 97-98, 105-106 el In Gramaticcl
elementard a limbii romdne, Iasi, 1897, p. 177-178, unde se d (mai ales In prima
lucrare) o list bogat de asemenea expresit idionnatice (sau idlotisme), luate,

multe, din Creangl; cf. si Stilistica limbii romdne, Bucuresti, 1944, p. 292 si
urm. de lorgu Iordan.
XLIV

www.dacoromanica.ro

celei universale), regulilor limbii vorbite de intreaga colectivitate

careia Ii apartine si a folosit-o in opera sa cu o arta neintrecuta.
Reproduc pe cele mai plastice dintre expresiile idiomatice gsite
in citeva zeci de pagini ale povestilor.
Calatorie sprincenata I
zise boierul; de ramineai, imi erai ca un frate; iara de nu, imi esti
ca doi"; Harem de capul vostru! D',"; n-as fi eu aici, ati pati si mai rail
decit asa";
Asa ii-e treaba? Inca ma iei la trei parale ?"; Moartea, atunci, se via in turbincl, si Ivan o pune la pastrama, zicind...";
Nu stiu ce srt mai zic si despre Dumnezeu, ca sa nu gresesc. Pesemne

c-a ajuns si el in mintea copiilor, Daamne iarta-ma..."; La iad ai

tras un guleaiu de ti s-a dus vestea ca de popa tuns"; *ii dupa aceste,
faca Moartea ce va voi cu mine, caci vad eu bine ca mi s-a strins funia

la par"; Poate ma mai asteapta si altii sa le dau raves de drum";

Na 1 ca ti-am facut conetul! De-acum du-te pe apa simbetei I
*i sa iesi din read, cind te-a scoate bunica din groapar;
Bunatatea dumnevoastra, milostiva cucoand, dar degeaba mai voiti a strica
orzul pe giste. Vedeti bine cd nu-1 duceni noi la spinzuratoare numai

asa, de flori de cue, sa-i luam naravul"; Fetele imparatului insa

priveau la verisor... cum priveste cinele pe mita, i li era drag ca
sarea-n ochi"; Cum n-or sta trebile balta!"; D-voastra, cinstiti
oaspeti, se vede ca pasteti boboci, de nu va pricepeti al cui fapt e
acesta"; $i nu cumva sa faci de altfel, cri te-ai dus de pe fata pamin-

tului"; ...acum am sa-mi arat puterile chiar de aici, de pe loc, in

ciuda Spinului, ca sa-i punem venin la inima"; Pesemne c-aista-it
I'MmInzild, foametea, sac fara fund, sau cine mai stie ce pricopsala
a fi..." ; Din gardul Oancei ti-a da-o imparatul, daca n-oiu fi i eu.
pe-acolo";
jumulite-nejumulite, ti le papa pe rudd, pe sriminta..."; $i gindesc eu ca din cinci nespalati citi merg cu Harap-Alb,
i-a veni el vreunul de hac ; s-a mai da inwaratul Ro i peste oameni,.
nu tot peste butuci, ea pana atunci";
acel unul are atunci in
mina i pinea i cutitul i taie de unde vr si cit ii place..." ; ...s-a
pus el, imparb.tul Ros, boii in cird cu dracul, dar are sa-i scoata fard

coarne"; Destul acum, ca ne-ai facut capul calindar"; Apoi nu ma

faceti din cal magar, ca va veti gasi mantaua cu mine"; Pared' v-a
iesit un sf int din gura, luminate imparate, zise atunci FlemInzild..." ;
Ia mai ingaduiti oleacd, mai! zise Ochilri, ca doar nu v-au mas.
soarecii in pintece"; Vri vor iei ele toate aceste pe nos";
A veni
ea si vremea aceea, voinice, zice imparatul cam cu jumatate de gura";

...fata i ochii din cap, caci atita vi-i leacul; v-ati dus pe copce
cu toata smichiria voastra";

Mai, fetisoara imparatului ne-a

tras butucul" ; ...sa-i strimbi gitul oleacd, sa se invete ea de and' data

XLV

www.dacoromanica.ro

a mai purta lumea pe degete"; 5i de-aceea Harap-Alb o prApOdea din

och.i de dragd ce-i era"; ...si apoi, dindu-i drumul de-acolo, se face
Spinul pAnA jos praf si pulbere"; C-apoi atunci iardsi mi-ti ajunge
drgus la cdus..."; Si asa... am Inceput a umbla buciu-marginea...";
...iar vara nu fAceam purici multi pe la scoalA ; trebuia s-ajut acas...".
ImpreunA cu expresiile idiomatice merg pr ov erb e 1 e, la
fel de numeroase si la fel de caracteristice pentru vorbirea populard,
ca si pentru limba lui Creangd. Deseori ele nu se pot deosebi In mod
precis unele de altele, nu numai fiindcA exprimA un continut asemdntor, ci si din cauza identitAtii procedeelor folosite pentru redarea
acestui continut. Am vAzut, ceea ce de altminteri se stie, ca idiotismele sint, de cele mai multe ori, imagini, In sensul larg al cuvIntului,
la baza cOrora std o comparatie: pornind de la un fenomen material
din lumea InconjurAtoare, pe care 1-au observat vreme IndelungatA,
generatie dupd generatie, vorbitorii il substituie, din punctul de vedere
al exprimArii, unui fenomen realmente sau numai aparent asemndtor
din domeniul activitAtii spirituale, produs al relatiilor dintre oameni.
De aici vin marea plasticitate si forta expresiv deosebitd a idiotismelor, precum si a proverbelor. Deosebirea dintre aceste clou fapte
stilistice este de naturA formald, In sensul cA mijloacele lingvistice
folosite de vorbitori difer de la unul la celAlalt, iar, drept consecinta
logicA, difer si efectul de ordin artistic pe care 11 produc ele asupra
ascultAtorului. Rezultatul final este InsA ace1asi, Intrucit amindouA
trezesc in mintea noastrA imagini.
Bazindu-se pe limba popularA, CreangO recurge extraordinar de
des atit la idiotisme, cum am vdzut, clt si la proverbe. Pe acestea din
urmd tine sa le anunte ca atare, cu ajutorul formulei vorba ceea (citeodatA poyestea ceea sau bine-a zis cine-a zis), ap cum fac, de obicei,
si oamenii simpli, cind folosesc un proverb. Procedeul seamanA cu

citatele din limbajul stiintific: pentru a mari forta convingdtoare a

unei constatdri sau observatii personale, pentru a-i acorda o valoare
oarecum general, vorbitorul invocA autoritatea unui for consacrat,
In cazul proverbelor, autoritatea Intregii colectivitati umane, care,
fiind vesnicA, stie ce spune", deci nu poate gresi. Citarea unui proverb insemneazA recunoasterea adevrului continut In el si totodat
confirmarea acestui adevar, printr-un f apt nou, descoperit de vorbitor,
care isi manifesta astfel solidaritatea cu cei ce au Mut aceeasi experientA de-a lungul veacurilor.
Trebuie sd ardt, inainte de a da o serie de exemple, a nu totdeauna
avem a face cu proverbe, in sensul curent al termenului. De cele mai

multe ori este vorba de zicale (maxime sau sentinte), foarte

XLVI

www.dacoromanica.ro

aseminlioare, de altfel, cu proverbele prin continutul lor, produs si

el al unor observatii repetate fdcute asupra lumii inconjurdtoare.
Deosebirea tap de proverbele propriu-zise, ca i fat de idiotisme,
consta in faptul cd expresia lor e mai directd, mai putin sau de loc
figuratd, chiar dacd multe dintre ele trezesc ori pot trezi imagini in
mint.a ascultdtorului, datoritd intelepciunii concentrate in ele pe
bazd de constatdri in legaturd cu realitatea materiald.
In sfirsit, unele sint adevdrate citate din cintece populare, care,
circulind vreme indelungatd, au ajuns a fi cunoscute de toatd lumea.
Ele amintesc bine de anumite formule, constructii etc. din opere literare culte, devenite asa zicind proverbiale, adica bun al intregii colecti-

vitati, din cauza continutului, i, drept urmare, a formei Mr usor

accesibile oricui.
Incerc sd grupez materialul, foarte bogat, desi cules dintr-un numr
relativ mic de pagini, dupd distinctiile schitate mai sus. Incercarea

se impune mai ales din motive de ordin practic, pentru a inlesni

cititorului o apreciere, eventual o lutre de pozitie. Din punct de vedere
teoretic, separarea faptelor nu este indreptdtitd, si de aceea poate fi
criticatd, mai ales cd eu insumi nu am totdeauna siguranta ca citatele
apartin intr-adevr la categoria in care le-am. inglobat.

Pro verbe propriu-zis e. Vorba ceea Paza build trece

,rimejdia rea"; Vorba ceea: Toatd pasrea pe limba ei piere"; Vorba

ceeaf Fal goald, traistd ward"; Bine-a mai zis cine-a zis cd boii
ar si caii mAnincd"; Vorba ceea: Pdrintii mAnincd aguridd, si fiilor

li se strepezesc dintii"; Vorba ceea: Frica pazeste bostndria";

Pentru c tii vorba ceea: Omul sfinteste locul"; Vorba ceea: Capra
sare masa, si iada sare casa"; Vorba ceea, soro: 5ede hirbu-n cale si
ride de oale"; Si vorba ceea: Lucrul rdu nu piere cu una, cu cloud".

Zica/ e. Vorba ceea: Goldtatea incunjurd, iar foamea d de-a

dreptul"; Vorba ceea: In care cdmesd s-a miniet, intr-aceea s-a desminie"; Vorba ceea: Dacd s-a da baba jos din cdrutd, de-abia i-a fi
mai usor iepei"; D-apoi vorba ceea: Nimeresc orbii Suceava, i eu
nu erarn sit va nimaresc?"; Vorba ceea: Nu-i Tanda, si-i Manda;
nu-i teiu-beleiu, ci-i beleiu-teiu... de curmeiu"; Vorba ceea: Arde
focu-n paie ude"; Si vorba ceea: La calic slujesti, calic rdmii"; Pe
semne n-ai auzit vorba ceea: cd de Or si de coate goale nu se plinge
nimene"; Vorba ceea: Leaga calul unde zice stapinul"; Vorba ceea:
Zi-i lume i te mintuie"; Vorba ceea: Gasise un sat fdra cini si se
primbla fitrit bat..."; Vorba ceea: .96 nu dea Dumnezeu omului cit
poate el suferi"; Caci stii cd este o vorbd: Nu aduce anul ce aduce
XLVII

www.dacoromanica.ro

ceasul"; Dar vorba ceea: La unul fara suflet trebuie unul fara lege";

,Vorba ceea: Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale";
Ei apoi, vorba ceea: Fa bine, sa-ti auzi rau"; Vorba ceea: Da-i
LU cinstea, sd piara rusinea"; Bine-a zis cine-a zis, cd sa te feresti
(le omul ros, cci e litai dracul In picioare, acum vad eu".
Cita t e. ,4-apoi vorba ceea: Tiganului, cind i-i foame, cinta;
boierul se primbld cu minile dinapoi, iar taranul nostru ii arde liu-

,,

leaua si mocneste intr-insul"; Vorba ceea: Lasa-1, mai! L-as lasa eu

clar vezi ea nu ma lasa el acum 1" ; Dar vorba ceea: Poti opri vintul,
apa i gurile oamenilor?"; Povestea ceea: Un nebun arunc-o peatra
In band, i zece cuminti n-o pot scoate"; Vorba ceea: Hai In car
Bai
Hai in caruta
Bai l
Hai in teleaga I Bai 1
Hai
I

pe jos! Bai l"; Vorba coca: La placinte inainte, si la rdzboiu

Inapoi"; Vorba ceea: Da-mi, Doan- ne, ce n-am avut, sa ma mier
c e rn-a gasit"; Vorba ceea: Vita-de-vie tot in vie, iara vita-de-boz
tot ragoz"; Asta-i curat vorba ceea: Poftim punga la masa, daca
4i-ai adus de-acasa".
Observam ca multe dintre citatele reproduse aici au forma de vers,

indiferent de chipul cum le prezinta Creanga din punct de vedere

grafic. Caracterul de vers li-1 dau ritmul si, mai ales, rima sau asonanta. Citeva sint chiar fragmente de poezii populare. Constatarea
nu trebuie sa ne surprinda, intrucit un povestitor popular autentic,
fie anonirn, fie cunoscut, adica cultivat, ca in cazul de fata, stapineste
.deopotriva de bine atit continutul de fapte si de idei, existent in pro(luctiile literare (in sens larg) ale poporului, cit si materialul lingvistic
care serveste la exprimarea acestui continut.
Deprinderea de a recurge, pe linga proverbe si zicale, la citate din
cintecele populare ill face pe Creanga (intocmai ca i pe confratii lui
anonimi) sa dea adesea, fr vreo intentie speciald, forma ritmatd
i chiarrimata unora dintre pasajele operei sale. (Aceasta pe cit pot
judeca la prima vedere, numai in Povefti, ceea ce mi se pare perfect
logic, caci id-ntificarea lui cu un autor popular anonim tocmai in
aceste scrieri ale sale se manifesta In modul cel mai desavirsit.)
Am notat un numar de exemple, pe care le reproduc ceva mai jos.
In unele dintre ele sint inclinat sa presupun c avem a face cu fragnente din vechi productii populare versificate disparute cu vremea
si din care au rdmas, transmitindu-se ca un fel de constructii fixe,

versuri izolate, salvate de la pieire datorita continutului lor mai

interesant sau formei lor mai usor de retinut. Care dintre citatele
urmatoare pot fi interpretate in sensul ipotezei mele, este greu de
XLVIII

www.dacoromanica.ro

spus, fara riscul de a gresi, si de aceea nu ma incumet sa le descopar.

Separ totusi versurile propriu-zise, care se recunosc usor ca atare,

Intrucit sint luate din cintece populare sau, cel putin, fac aceasta
impresie prin toate particularitatile lor de ordin tehnic, de simplele
formule ritmate i rimate, care, uneori, pot fi creatii personale ale
lui Creanga.
a) Nu-mi e ciuda pe gindac,/ C-a mincat frunza de fag ;/ Dar mi-e
ciuda pe omida,/ C-a mincat frunza de crucial N-a lsat sd odrasleascad Voinicii sa se umbreasca"; Frunza verde de cicoare,/ Asta
noapte pe racoare/ Cinta o privighetoare,/ Cu viersul de fata mare./
Si cinta cu glas duios,/ De picau frunzele jos ;/ Si cinta cu glas subtire/
Pentru-anoastra despartire ;/ Si ofta i ciripea,/ Inima de t-o rupea!";

Pe deasupra codrilor,/ Peste virful muntilor,/ Peste apa marilor";

In Inaltul ceriului,/ Vazduhul pamintului ;/ Pe deasupra codrilor,/
Peste virful muntilor ;/ Prin ceata magurilor,/ Spre noianul marilor,/
La craiasa zinelor,/ Minunea minunelor,/ Din ostrovul florilor";
De la nouri catra soare,/ Pintre luna i luceferi,/ Stele mindre
lucitcare"-.

Trebuiesa arat, ceea ce un cititor atent al lui Creanggi ii aminteste,

desigur, ca versuri ca cele reproduse aici nu intrerup povestirea, ci,
dimpotriva, se incadreaz perfect in ea, facind-o mai vie si dindu-i
un colorit poetic popular. Legatura dintre ele si spusele directe ale
povestitorului se face uneori printr-o formula asemanatoare cu bine
cunoscuta vorba ceea . De pilda: Vorba cintecului: Fugi de-acole,
vingi-ncoacel/ Sezi binisor, nu-mi da pace !" ; Vorba cintecului:
Fa-ma, mama, cu noroc/ Si macar m-arunca-n foc". Integrarea orga-

nica In povestire a citatelor versificate ne intimpina, cu atit mai

virtos, si In cazul celor din categoria urmatoare, despre care am afirmat ceva mai Inainte ca nu pot fi klentificate, In mod sigur, ca fragmente din productii folclorice de sine statgitoare. Cele mai multe cred
ca shit luate din basme populare, unde au devenit un fel de constructii
fixe obligatorii, ca ni;te formule de ritual, menite s. atraga atentia
ascultatorului ca intimplarile povestite nu sint reale, iar altele trebuie

sa fie creatii personale ale lui Creanga. De aceea le pun in grupe

diferite.
Ei, stapine, cum ti se pare? Gindit-ai vrodata ea ai sa
b)
ajungi: Soarele cu picioarele, luna cu mina, si prin nouri sa cauti
cununa?"; Se cam mai duc la imparatie, Dumnezeu sat ne tie, ca
4

MAK

www.dacoromanica.ro

cuvfntul din poveste, fnainte mult mai este"1;

Stapine, tine-te
bine pe mine, ca: Am sa zbor lin ca vintul, sa cutrieram pamintul";
...*i calul, n.chezind odat puternic, zboara cu dfnsul: In inaltut
ceriului, /Vazduhul pmintului"; *i numai inghetai ce da dintr-fnsul:
Ca e laie,/ Ca-i balaied Ca e ciut,/ Ca-i cornutd"; Ma rog, minuni
de-a lui: Cite-n luna *i in stele, de-ti venea sa fugi de ele. Sau sa rizi
ca un nebun, credeti-ma ce va spun"; Dar iar ma intorc *i zic: mai
*tii cum vine vrernea? Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos;

Putini suie, multi coboara, unul macina la moara. S-apoi acel unlit
are atunci in mIn i pinea, i cutitul *i taie de unde vre*i cit ii place,
tu te uiti i n-ai ce-i face"; Iaca ap, tot omul are un dar qi tin amar:
$i unde prisose*te darul,/ Nu se mai baga in sama amaruP'; Ina
vorba cintecului: De-ar *ti omul ce-ar pati,/ Dinainte s-ar pazi"2;
Crai, craiese*i-mparati, oameni In sama bagati, *-un pacat de povestariu, fara bani in buzunariu. Veselie mare intre toti era, chiar Ii
sardcimea ospata *i bea."
c) ...*i sa iasd Moartea la liman, sa-*i razbune*i ea acum pe Ivan";

Dar Harap-Alb ca de foe se ferea *i, urminduli calea fnainte, la

stapinu-sau le ducea"; Poate cd acesta-i vestitul Ochild, frate cii
Orbila, var primare cu Chiorild, nepot de sora lui Pindil, din sat.
de la Chitila, peste drum de Nimerila. Ori din sat de la Sa-l-cati
megie* cu Cautati *i de urrna sa nu-i dati"; Oare nu curnva v-ati
face *i voi, ni*te feciori de Olinda, fatati fn Linda, c sunteti obraze

subtiri?"; Al dracului sa fii, cu tot neamul tau, in vecii vecilor,

De asta *i eu md anin *i ma inchin la cinstita fata voastra,
ca la un codru verde, cu un poloboc de yin *i cu unul de pelin, zise
Gerila";
Ba c chiar c erai s ne claruie*ti cu mila *i cu daruri
imparate*ti, dacal nu te vedeam cind ai pa*lit-o, farmazoana ce e*ti,
zise Ochila"; Ia, mai bine hai la culcu*, ca se face ziud acur ; HarapAlb *i ceilalti, nemaiavind ce zice, pleaca capul ru*inati, multamind
lui Pasarild i vestitului Ochil, caci li-au fost ca ni*te frati"; ...*i
de la un loc, G.rila, Flaminzild i Setila, Pasari-Lati-Lungila pi nazamin !

dravanul Ochila se opresc cu toti-n cale, se opresc ci zic cu jale: HarapAlb, mergi sanatos! De-am fost ri, tu ni-i ierta, caci *i rata citeodata
prinde bine la ceva! Harap-Alb le multame*te, *-apoi pleaca lini*tit.
I Ultimele doua versuri apar adesea In povestea Harap-Alb; din cauza lun
gimii et, autorul previne din loc In loc pe cititor ca mai are Inca mult de istorisit,
un mijloc formal de a-i solicita bunavointa si atentia.
Aceste trel citate seamana foarte bine cu piste zicale, In special prin con

tinutul lor sententios.

www.dacoromanica.ro

Fata vesel ii zimbeste, luna-n ceriu au asfintit. Dar in pieptul lor

rasare... Ce rdsare? Ia un dor ; soare mindru, luminos si in sine arzato-

riu, ce se naste din scinteia unui ochiu farmdcatoriu!"

In Popa Duhu apar versuri culte, cu acelasi scop de a inviora
povestirea: fiind vorba de un continut diferit de al povestilor si al
Amintirilor din copiliirie, este logic Ca povestitorul s recurga la versuri

de altd naturd, desi deosebirea nu este prea mare in ce priveste atmo-

sfera generald. Iatd-le: Din tineretele mele, multe oale i ulcele se

lupta cu mine; dar mai multe paharele, cite stele sunt pe ceriu...
Ploscuta mea, iubit vas,/ Pasere cu 'Juice glas,/ Eu la gura te radic,/
Tu imi cinti: coglic ! coglic!/ Si nu md-ndur s te las,/ Caci ma plesnesti tot in nas.../ Vai, sdrace poloboace,/ De te-ai face mai incoace,/
Sd ne stringem vro citiva,/ Noi, spre mintuirea ta./ S-om mai veni
vro doi-trei,/ Si ti-om pune-un capdtaiu,/ S-om aduce-un popa rus,/
Si te-a da cu fundu-n sus !"; Diaconii i cu pochii,/ De treji ce sunt,
de-abia vdd cu ochii./ Iar mamelor preutese, betia din cap nu le mai
iese I"

Un procedeu stilistic bogat in efecte este intrebuintarea

cu sens augumentativ a diminutivelor, de

asemenea caracteristic pentru vorbirea populard. Coritrastul dintre

forma si continut explica pe de o parte valoarea expresiva neobisnuit
de mare a acestui procedeu, iar pe de alta, folosirea lui de preferinta
atunci cind vorbitorul este ironic. De pilda: ...pozne Ikea (Gerild)
cu buzisoarele sale, incit s-a ingrozit i imparatul Ros, cind 1-a vdzut
Wind asa de frumusel" (cf. si Atunci Gerild sufid de trei ori cu buzisoarele sale cele iscusite"); Si dacd-ti put scoate la capat trebusoara
asta, atunci oiu mai vede eu";
Mi, fetisoara Imparatului ne-a
tras butucul" ;
N-oiu mai veni, Ivane, cite zilisoare-oiu ave eu,
zicea Uciga-l-crucea..."; Tu i cu Talpa-iadului sunteti potrivita
pareche. Imi vine sa Va rup cu dintii de bunisoare ce sunteti"; Dupd
ce se mintuie cleicusoaral asta, lumea ne lasd in cit ne-a gasit..."
Alaturi de aceste exemple, unde ironia iese clar la iveala, intilnim
altele, deopotriva de expresive, dar fard vreo nuanta ironica: ...sa-mi
lucrez racla cu mina mea asta slabanoaga, i sa ma asez singurel
intr-insa"; Daca nu-s si eu un puisor de om in felul rneu, dar tot rn-a
tras Harap-Alb pe sfard"; ...rastoarna albinele frumusel din plarie
in bustihan, 11 intoarce binisor cu gura in jos..."; Dar Harap-Alb
1E vorba despre Incaierarea dintre Paval Ciubotariul si Ion Mogorogea, care
se soldeazi cu dartmarea sobel si cu interventia vecinilor alarmati de strigatele
celor ce sarlsera sa-i desparV,

4*

LI

www.dacoromanica.ro

si cu ai sdi nici nu bindiseau de asta ; ei, cum au dat de cdldurica,

pe loc li s-au muiet ciolanele..." ;
Din partea mea, mincarea-i
numai o zabavd; beiuturica mai este ce este, zise Setila"; ...indata
face citiva pasi spre dinsa, o apucd frumufel de mina si zice ImpAratului..."
*

Trecind acum la faptele de ordin pur lingvistic, incep cu unul care

poate fi considerat ca element de legaturd intre stil in sens strict si
gramaticd. Este vorba de constructia, bine cunoscuta din vorbirea
populard, de tipul vine el tata, pe care a studiat-o, printre altii, J. Byck
in Bulletin linguistique, V, p. 15 urm.1 La Creangd intilnim de multe
ori acest mod de formulare pleonasticA a subiectului in conditii sintactice variate si cu efecte stilistice iardsi diferite de la un caz la altul.

Datorit acestei situatii, ne putem da bine seama cd cuvintul care

urmeazd dupd pronumel, de persoana a III-a este intr-adevdr subiect,
si nu apozitie, cum s-ar putea crede din cauza identitatii de forma cazuald intre aceste dou membre ale propozitiei, precum si a raportului,
de asemenea identic, dintre subiect si apozitie de o parte si predicat
de alta parte. Cdci apozitia este, de fapt, o prelungire a subiectului,
In sensul ca II completeazd si, totodatA, II poate inlocui, claca condi-

tiile sintactice permit (daca, altfel spus, este exclusa posibilitatea

unei intelegeri gresite a spuselor vorbitorului). 0 dovadd directa In
sprijinul explicatiei, date Inca de la inceput, ca In constructia vine
el tata avem o repetare a subiectului, gasim In urindtorul pasaj din
Harap-Alb: S-odata cheamd Spinul pe Harap-Alb si-i zice: Du-te
In Pddirea Cerbului, cum Ii sti tu... (urmeaza dezvoltarea ordinului,
a cdrui executare este plind de primejdii, apoi povestirea continua).
Harap-Alb vede el bine unde merge treaba, ca doar nu era din butuci..."

Daca schimbam ordinea celor dou subiecte, situatia ramine, sub

raportul strict gramatical, exact aceeasi: Vede el bine Harap-Alb
unde merge treaba", si constructia seamana perfect cu vine el tata,
prototipul (fixat de cercetAtori!) al formulei aici In discutie. CU despre
nuanta stilisticd, este evident ca ea difera, din cauza topicii predicatului deosebit de la un caz la altul: odata propozitia incepe cu aces t
membru al ei, a doua oar cu subiectul, potrivit gindirii vorbitorului,

care In prima ipoteza staruie asupra actiunii, In a doua asupra auto1 Vezi 1 Stilistica limbii romdne citat, p. 270 urm., unde se dau unele indicalif bibliografice.

LII

www.dacoromanica.ro

rului ei. Si deoarece ordinea normald" a cuvintelor este subiectpredicat, formula inversatd are o valoare stilistica mai mare, pentru
motivul cd tot ce se abate, nu de la structura gramaticald, ci de la
aplicarea curent, adica banald, a unei reguli este mai expresiv, cci

are o semnificatie anumitd, impusd de continutul comunicarii.

In sensul aratat aici, ca, avem un subiect repetat si nu un subiect
determinat de apozitie, pledeazd constructiile similare unde apar
cloud' pronume (in loc de un pronume si un substantiv), de pilda:
Si gindesc eu a din cinci nespdlati citi merg cu Harap-Alb i-a veni
el vreunul de hac"; Vd vor iefi ek kate acestea pe nas", precum si
acelea in care pronumele este despartit de substantiv printr-un adverb:
Bine, voinice, zise imp dratul... ; a veni ea Fi vremea aceea"; ...se rdcdduieste el cu pusca, dar au prins ei acum dracii la minte"; In sfirsit,

trece ea tip o bucatd de vreme, clt a fi trecut..." In nici unul dintre

aceste cazuri nu poate fi vorba de valoarea apozitionald a partii de
propozitie care urmeaza dupa pronume: In ultimele trei, din cauza
lui f i , acum i afa, adverbe de mod, respectiv de timp, deci complemente circumstantiale, care nu se pot intercala Intre subiect si apozitia lui, iar in celelalte doud, pentru ca adevdratul subiect (as spune
subiectul gramatical si logic in acelasi timp) este al doilea pronume
(celalalt este numai subiect gramatical, cu sens oarecum neutral,
adica nedefinit, de unde nevoia de a-1 defini" cu ajutorul celui
urmator).
Am afirmat ceva mai inainte cd valoarea stilistica (de fapt, nuanta
acestei valori existente In toate Imprejurdrile) diferd de la un caz la
altul, dupa continutul pe care II comunica vorbitorul, ceea ce se traduce, In realitate, prin atitudinea subiectivd a acestuia fata de situatia
obiectiv data. Sa se compare, de ex., Mai face el felranul i alte minrani gustoase, cind are din ce le face" ; Bate el Ivan in poarta di, poate,

se racaduieste el cu pusca...; Suspind ea Moartea, dar pace bund";

Vine ea fi turturica mai pe urma, dar ce-ti e bund?" si unele dintre
citatele reproduse mai sus, unde expresivitatea este destul de stearsa,
cu ...f-a pus el, imptiratul Roy, , boii In cird cu dracul, dar are sd-i
scoatd MA coarne" sau, mai ales, cu Stdi, mai porcane, cd te ceiptufefte ea, Meirioara, acus I", care au o for ta. expresivd neobisnuit de
mare, Intrucit vorbitorul, stpinit de o stare afectiva foarte puternica,
ameninta pe cel ce i-a provocat enervarea (in ultimul exemplu, Marioara e pusa intre virgule, cu siguranta de cdtre Creang5. Insusi, tocmai

pentru a scoate si grafic In evidenta insistenta vorbitorului asupra

LIII

www.dacoromanica.ro

autoruiui actiunii a captusi", care nu poate fi altul decit pagUbasuI

revoltat de indrazneala infractorului)1.
ARA particularitate sintacticd cu valoare stilistica, de asemenea
caracteristica pentru vorbirea populara si care apare des la Creanga,

este asa numitul dativ eti c, exprimat prin forma neaccentuata

a pronumelui personal de persoana I si a II-a. Vorbitorul, impresionat

puternic de Intimplarile povestite, datorit faptului c le traieste

cu Inchipuirea, le prezinta ca si cum s-ar petrece pentru el insusi,
ca si cum el ar fi interesat direct la sAvIrirea bor. Aceasta atitudine
o exprima cu ajutorul lui mi. Dar el vrea ca i ascultatorul sd participe
la evenimentele In discutie, caci doar de asta i le povesteste, i atunci
recurge la aceeasi forma neaccentuatd de dativ a pronumelui de persoana a II-a /i. In felul acesta se creeazd o solidaritate Intre vorbitor
ascultator din punctul de vedere al interesului lor fata de actiunile
savirsite. Ambele situatii ne intimpina la Creanga, exact ca In vorbirea populard: odata apare mi singur, alta data mi Impreund cu fi.
Valoare expresiva mai mare are, bineInteles, constructia cu ambele
pronume, pentru motive usor de inteles, care rezult indirect si din
cele spuse chiar acum in legatura cu participarea ambilor parteneri
la evenimentele povestite. De pilda:
Hei, hei I zise Spinul In sine,
tremurind de ciuda; nu te-am stiut eu ed-mi esti de acestia, Ca de mult
iti faceam felul L.." ; Dar cind ajunge pe la strajerul Ochila, el sirei-

calm/ mi c-o vede, i da de stire lui Pasdrila..."; Eu ti-oiu arata-o

pe unde se ascunde, iara tu sei mi-o prinzi, cum ti-i mestesugul...";
Apoi, cuprinzind luna In brate, gabuieste pasarica, mi f-o in,sfaed
de coadd, i cit pe ce sa-i suceasca gitul" ;

Alei, tonna ce-mi efti!

zise fata imparatului, da' bine m-ai vindut !"; Bine, atita am vrut
sa aflu din gura ta, puiu de vipera ce mi-ai fost".
Dintre faptele sintactice cu valoare stilistica ar mai fi de amintit

inversiunea, propozitia independenta introdusa prin unde i citeva constructii t i-

p i c e.
Schimbarea ordinii normale a cuvintelor se prezinta sub multiple
si variate aspecte, cu nuante stilistice numeroase si diferite unele de

Acest exemplu este foarte interesant si prin faptul cii arata clar deosebirea
dintre felul obisnuit de a ne exprima 5i cel folosit de CreangA. SA se compare
stai, Ca te captusesc eu acus!" cu slat, ca te cAptuseste ea, Marioara, acus!"
TotodatA el ne ajuta s Intelegem cum a luat nastere o asemenea formula: sublectul la pers. I (eu), chiar dacA se poate repeta (numal In vorbirea culta: am sd
te pun la pima eu, lonescu), nu exprimA cu aceea5l fortA ca pers. III-a in condltiile

date importanta mare pe care vorbitorul o acorn subiectulul 51, deci, nu satis
face In aceeast masurA necesitatea de a Inststa asupra subiectului.
LIV

www.dacoromanica.ro

altele in ce priveste forta lor expresivd. Procedeul nu este caracteristic pentru vorbirea populard, si nici numai pentru limba literaturii
artistice. Cu toate acestea, Creangd, care 11 foloseste la tot pasul, da
preferintd inversiunilor de tip popular, evident fail o intentie speciald,
ci din simpla necesitate de a se conforma si din acest punct de vedere

normelor limbii vorbite de masele tardnesti, deprinsd de el In anii

copilariei i asimilatti apoi pind la deplina lui identificare cu ea.
Dau citeva exemple grupindu-le dupa functiunea sintactica a cuvintelor asezate in altd ordine decit cea obisnuitd. (Hirti 1 incolo, scirti !
Na ! car mi-a trebuit, car am gsit !";
Incolo, carul se da inapoi).
De unde dai, milostivul Dumnezeu sa-ti deie, zise baba ; i mult

sa te inzileascd, luminate craisor, c mare norocire te asteapta";

FAtul meu, bun tovards ti-ai ales; de te-a invatat cineva, bine
Sarti-a priit, iara de-ai facut-o din capul tdu, bun cap ai avut";
mane omule, ru drum ai apucat... Ai avut mare noroc de mine..." ;
Ce-i scris omului in frunte e pus. Dar mare-i Cel-de-sus 1"; Mare-i
Dumnezeu si mester Ii dracul 1" ; ...pentru ca tie a fost scris de sus
sa-ti fie data aceasta cinste";
Bun sosit la noi, voinice, zise craiul
cam cu jumdtate de gura. Dar aista cal ti 1-ai ales?" ; Cum vdd eu,
frate-meu se poate culca pe-o ureche din partea voastrd; la Sfintul
Asteaptd s-a implini dorinta lui"; Fiul craiului i-o &A, i Spinul,
cum o pune la gura, pe loc o i ia, oterindu-se, i varsd toat apa dintrInsa" ; Ei, ca bine mi te-am cap tusit !"; ...ca Spinul de fel nu samana
In partea lor..." ;
Acum degraba sa te duci, cum ii sti tu, si sd-mi
aduci salati de aceste din Grddina Ursului"; S-or sfirsi ele i aceste
de la o vreme"; Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face
papa cu smintind si cu ou, si fel de fel de bucate".
Specific populare i datind dintr-o epoca indepartata a limbii
noastre, cind regulile topicii nu permiteau, probabil, inceperea propoziliei cu un cuvint neaccentuat, sint inversiunile formelor verbale
compusel sau alcAtuite cu ajutorul unui pronume reflexiv. De pild:
Fiul craiului atunci incalecd, i calul, scuturindu-se, mai arata-se

o data tinar, cum li placea craiului..." ; Bagat-ai In cap vorbele mele?" ;

Nepoate, mai vazut-ai petre nestimate asa de mari si frumoase...?" ;
DoamAuzit-ai ce am spus, slugd netrebnicd, zise Spinul..." ;
no, prinde-l-voiu strigoiul cela odat la oala cu smintind, zicea mama..."
La fel cu membrele propozitiei se inverseazd i membrele frazei,
adica propozitiile 1nsesi sau fragmente ale lor, cind cer nevoile comuI Se pare cl, cel putin In ce privezte perfectul compus, acest uz s-a transmis
numal In constructille interogative; cf. exemplele.
LV

www.dacoromanica.ro

nirarii. Exemple: SA umblati numai asa, frunza frasinelului, toata

viata voastr i sa vA laudati ca sunteti feciori de craiu, asta nu miroasa
a nas de om...";
Harap-Alb, pentru ca esti asa de bun si te-ai
ostenit de ne-ai facut adapost, vreau sa-ti fac i eu un bine In viata
mea";
Ce minca vad eu bine ca ai, despre asta nu e vorba, liltul
meu..."

In ce priveste propozitiile independente introduse prin unde,

trebuie aratat c valoarea lor expresiva este neobisnuit de mare, si
aceasta, datorita mai multor cauze. In primul rind, unde, adverb
relativ cu sens local, are in astfel de constructii sens mai mult tempo ral, asadar se produce o usoara discordanta intre forma si continut.
La aceasta se adauga contradictia dintre aspectul negativ (caci untie

este urmat de nu) si sensul afirmativ foarte clar al propozitiei. In

sfirsit, intervine intonatia, perfect identica cu a unei propozitii
exclamative. Toate aceste particularitati, avind fiecare, prin ea Insasi.
valoare stilistica, dau constructiei in discutie o forta expresiva exceptionala. CreangA o cunoaste, ca pe atitea altele, din vorbirea populara
5i o pune adesea In slujba maiestriei sale artistice. Dau citeva exemple:

Nu stiu cum se intimpla ca, aproape de Bunavestire, unde nu da o

caldura ca aceea, si se topeste omatul, i curg piraiele, si se umfla
Bistrita din mal In mal..."; ...ne pune dracul de urnim o stIncA din
locul ei... qi unde nu porneste stinca la vale, saltind tot mai sus de un
stat de om..."; ,4-odat i incepem. i ce s vezi? Unde nu se ie hapsine de nevasta lui Vasile-Anitei cu cociorva aprinsa dupA noi, cad
tocrnai atunci tragea focul sa deie colacii in cuptior"; $i cum stam
eu i ma chiteam In capul meu ea serpe cu pene nu poate sa fie...,
unde nu ma Imbarbatez in sine-mi i iar bag mina sa scot pupaza..."

Interesant este faptul ca, alaturi de forma negativa a acestor

constructii, intilnim la Creanga i, fireste, in vorbirea populara, mult
mai rar insa, i pe cea pozitivd, cu acelasi tnteles, dar cu o valoare
expresiva mai redusa. De pilda: Apoi incet-incet m-am furisat pintre
oameni, i unde-am croit-o la fuga spre Humulesti, uitindu-ma
Inapoi..."

Dintre constructiile, numeroase, care contribuie, Impreuna cu

cele analizate pina aici, la crearea valorii artistice a limbii lui Creanga
ma opresc asupra urmatoarelor doud, ambele foarte frecvente In vor-

birea populara (una dintre ele, i in cea familiarA). Iata-le. a) VA

puteti inchipui ce vra sl zica a te sclda In Bistrita, la Broteni, de
doug ori pe zi, tocmai In postul cel mare! i nici tu junghiu, nici tu
Ptiu, drace I iaca
friguri, nici alta boala nu s-a lipit de noi..." ;
LVI

www.dacoromanica.ro

in ce incurcdturd am intrat 1 Asta-i mai rdu decit poftim la masa,

zise el. Nici tu sat, nici tu tirg, nici tu nimica"1 b) Si atunci, odatei
se suie in pod si coboard de-acolo un cdpAstru, un friu, un biciu i o
Fiul craiului... incalecd, i atunci calul o data zboard cu dinsul
pand la noun i apoi se lasd in jos ca o sAgeatd"; 4-odata cheamei
Spinul pe Harap-Alb si-i zice rAstit..."; Si cum iese Sfinta Duminicd
afard, o data i porneste descultd prin mud, de culege o poald de somno-

roasd...";
Stdpine, zise atunci calul ; de-acum Inainte, ori cu capul
de peatrd, ori cu peatra de cap, tot atIta-i; fii odatd barbat si nu-ti
face voie rea".
In citatele de sub b), odatd poartd pretutindeni un accent foarte
puternic, care Intrece In intensitate pe al tuturor cuvintelor din propoz ilia respectivA, i, gall de asta, prezintd particularitatea cd se extinde
asupra primelor cloud silabe (cea dintii, din cauzd cd e accentuatA cu
o mai mare foga decit a doua, se lungeste si In acelasi timp pare a se
separa de aceasta). Sensul lui odatd este modal, nu temporal; intervine,
deci, ca la unde, discutat mai sus, o modificare semanticA cu efect

stilistic bine precizat. 0 situatie aparte are odatd In ultimul citat,

atit din punctul de vedere al accentudrii (care e mai putin puternica
si se limiteazd la silaba penultimd), cit si din acela al sensului: acesta,
desi tot modal, prezintd o nuantd mai putin IndepartatA de cea temporaid, IntrucIt este aproape identic cu al lui definitiv (= odatd pentru
totdeauna)2.
Caracterul popular al limbii lui Creangd se manifestA si In fapte
de naturd strict lingvisticd, lipsite de o semnificatie stilisticds. Am
in vedere mai cu seamd unele aspecte ale sintaxei si o serie de elemente

Printre cele dintli trebuie relevatA pr edom inar ea coo rdollar i i asupra subordondrii in construirea frazei. La fel cu vorbitorii simpli, Creangd foloseste, de preferintd, propozitii principale,
legate intre ele in mod obisnuit prin i, dupd care urmeazd iard, dar
.a. Prima dintre aceste conjunctii ne intimpind extrem de des ca
element de legAturd nu numai intre membrele unei fraze, ci si Intre
cloud fraze. Este un fel de conjunctie coordonatoare universald, cum
) In aceasta formula devenita fixa de mult vreme, La, pronumele de pers.
II, are valoare generalS, dar cu aplicatte la pers. I, cum se vecle clar In primul
citat, unde povestirea continuS folosind pe noi.
'Cf. interpretarea data acestui adverb In situatil ea cele amintite aici In
Stilistica limbii ramble, p. 138.
I Aceasta nu Insemneaza CS ele nu contribute la mdiestria artistica a operei
povestitorului.

LVII

www.dacoromanica.ro

am numit-o cu un prilej oarecare. Dau un numdr de exemple mai

caracteristice. *-o luOm noi de la popa Oslobanu, tocmai din capul
satului, din sus, cu gind sa umbldm tot satul... Cind colo, popa tdia
lemne la trunchiu afard i, cum a vzut c ne asAzOm la fereastA i ne
pregtitim de urat, a inceput a ne trage citeva nasteri indesate
si a zice,.."; Si IntrOm noi la Vasile-Anitei i ne asezAm la

fereastA dupA obiceiu"; Ai cum .uitam ciuda, fuga iar la mos

Chiorpec dupd curele. *i el, cind ma vedea intrind pe usa, imi
zicea cu chef: tHe, heI bine-ai venit, nepurceleb, 5i iar ma rAbuia,
facindu-ma de ris; i eu iar fugeam acasA, plingind, stupind pi blastemindu-l. *i mama avea un chin cu mine din pricina asta..." ; Si doar

ma 1i feream eu, intr-o parere, s nu mai dau peste vro pacoste, dar
parca naiba mA Impingea, de le fceam atunci cu chiuita. *i tocmaimi-te f Indatd dup. cea cu ciresele, vine alta la rind"; Ai podul, cu

toate cele poruncite, era acum gata. Iar bordeiul mosneagului se

prefacuse intr-un palat mult mai strAlucitor decit al imparatului !
*i, deodatd, baba si mosneagul se trezesc imbracati in porfira impArateascA,

i toate bunatAtile de pe lume erau acum in palaturile lor.

lard purcelul zburda si se tologea numai pe covoare, In toate partile".

*i din doud vorbe, fiul craiului ii tocmeste, i dupa aceea pornesc
ImpreunA sA iasA la drum, pe undo aratd Spinul. *i mergind ei o bucatA
bunA, Spinul se preface cA-i e sete i cere plosca cu apA de la stApinu-

sAu. Fiul craiului i-o da, i Spinul, cum o pune la gurd, pe loc o
ia, oterindu-se, i varsd toatd apa dintr-insa"; *i de azi Mainte, eu
sd fiu in locul tAu nepotul impAratului, despre care mi-ai vorbit, iarA
tu, sluga mea ; i atita vreme sd ai a rnd sluji, pand cind ii muri si
iar Ii Invi. *i oriunde vei merge cu mine, nu care cumva sA blestesti
din gurA catra cineva..." ; Si merg ei, i merg, cale lunga... i intr-o
tirzie vreme ajung la imparatie. *i cum ajung, Spinul se infAtisazA...
*i imparatul Verde, cetind cartea, are de bucurie cd i-a venit nepotul,
pi pe datA 11 si face cunoscut curtii si fetelor sale..." ; Ai cum iese
sfinta DuminicA afarA... *i mai stind sfinta DuminicA oleacA in prej ma

fintinei... *i cum ajunge la fintinA... *IL mai st din bdut i iar incepe
a mormdi..." ; Dar nu se poate apropi nime de cerb... De aceea fuge

lumea de dinsul... Dar cu toate aceste, trebuie sd tii, nepoate..."

Pe ling& conjunctiile coordonatoare ne IntimpinA foarte des adverbele a tunci i apoi, tot la inceputul propozitiilor si mai ales al frazelor,,
deci cu valoare conjunctionala, in sensul ca. servesc, Intocmai ca fi,
iard etc..., drept cuvinte de legA-tura !Titre membrele frazei i Intre
fraze. De multe ori ac este adverbe sint precedate de i, cu care se ImbinA,
LVIII

www.dacoromanica.ro

formind impreund o unitate sintactica, chiar clack din punct de

vedere grafic, ele apar adesea separate. Si astfel de constructii sint
caracteristice pentru vorbirea populara. De pilda: Atunci, deodatd,
tuturor mesenilor pe loc Ii s-a stricat cheful..."; Si atunci, Spfnul
rdpede Ii atinteste privirile...";-Atunci Harap-Alb, iesind plin de
mihnire..." ; Atunci Harap-Alb iar iese din mijlocul celorlalti si se
infatisaza Imparatului..."; Atunci PAsArild se desird odatd si se
Malta pAnd la lurid"; Si atunci, numai iaca i imparatul vine ca un

leu-paraleu, sa-si ieie feta pe samd..."; Atunci Harap-Alb iar se

InfAtisazd Inaintea imparatului..."; Atunci Harap-Alb Incepe a-i

spune toate cu de-amdruntul..." ; Atunci Harap-Alb intrA, cu albina

pe umAr, in odaia unde era Imparatul i cu fetele..." ; Atunci ea, tresdrind, odatil incepe a tipa si a se apdra cu ndframa...". Deseori atunci
nu std la inceputul frazei, ci dup. cuvintul initial al acesteia, care
este, de obicei, subiectul primei propozitii. Si In asemenea imprejurdri,

acest adverb Indeplineste, de fapt, functia ukei conjunctii, fiinda

face legdtura cu fraza imediat precedentd. Ex.: Saila atunci se ie
dupd Harap-Alb si pornesc tuspatru Inainte"; Harap-Alb atunci se
bate cu mina peste gurd i zice:... sArmanul !"
Spre deosebire de atunci, care, cum rezultA si din citatele de pInd
aici, apare, de preferintd, la inceputul frazei, apoi ne Intimpind destul
de des si in interiorul ei. IatA citeva exemple: Si apoi de la o vreme
incepe a se Idsa lin ca vintul..." ; S-apoi acel unul are atunci In mind
si pinea, i cutitul..."; Apoi Si las acolo, si el se duce in treaba lui";
Apoi nu ma faceti din cal magar, cd va yeti gdsi mantaua cu mine";
Dupd aceasta, Ii ie cele trebuitoare la drum, apoi IncalecA si ea pe
un cal nazdravan..."; ...I1 incunjurd de trei ori cu cele trei smicele
de mar dulce, toarnd apd moartd, sd steie singele i s se princld pielea,

apoi ii stropeste cu ap vie..."

De multe ori, atunci i apoi sint folosite in acelasi alineat, fiecare
la inceputul unei fraze si tot ca elemente de legatural. Constatarea
prezint interes, Intrucit confirma interpretarea data de mine functiunii lor sintactice. Reproduc cloud pasaje din Povestea lui HarapAlb': Atunci credinciosul impAratului se duce rApede i d foc casei
celei de aramd pe dedesupt, cu 24 de stinjini de lemne, de se face casa
s Se MO lege ca valoarea lor conjunctionald este destul de slabd, In comparalie cu a unei conjunct!! adevdrate. Observatia se refera la toate cazurile In care
aceste cloud. adverbe Indeplinese functiunea aici In discutie.
De altfel, ar fi trebuit sS precizez de la Inceput ea mai cu seami In aceasti
opera a Jul Creangi Intlinim adverbele de care md. ocup alci. Faptul se datorelte
marl! ei extinderl, deci nevoH de a lega Intre ele action! numeroase si variate.

LIX

www.dacoromanica.ro

rosd cum e jdraticul. Apoi, cum insereazd, vine si pofteste pe oaspeti

la culcare. Geri l'a atunci, nazdrdvan cum era el, cheamd pe tovardsii
sdi deoparte..." ; Atunci Geri Id sun& de trei ori cu buzisoarele sale
cele iscusite, si casa rtimine nici ferbinte, nici rece, cum e mai bine de
dormit intr-insa. Apoi intr cu totii iniduntru, se tologeste care unde
apucti, i tac md clieamd".
Am afirmat ceva mai inainte cd in sintaxa limbii lui Creangd pre-

domind coordonarea. Aceast afirmatie nu trebuie interpretatd in

sensul cd sub or d onar ea ar fi foarte rard. Aceste cloud procedee
de a lega intre ele propozitiile unei fraze se combind adesea. In orice

caz, subordonare purd nu existd: pentru a putea folosi propozitii

subordonate, adicd, cu alt termen, care nu-i totusi perfect sinonim,
secundare (sau dependente), este necesar sti avem cel putin o propozitie
principald (sau independenta). I\ umai coordonare purd este posibild,

si vorbirea populard recurge deseori la ea, dupd cum i povestitorul

nostru o foloseste, dar mult mai rar decit vorbitorii neinstruiti din

sinul tdrnimii.
*i and particularitate, afard de frecventa ei nu prea mare, prezintd

subordonarea, si anume o variatie relativ redusd. Raspindite sint

propozitiile relative, propozitiile circumstantiale de loc, de timp,
de mod si de scop si propozitiile completive. Acestea din urma se
leaga de regenta lor mai ales prin sd, adicd predicatul lor st la conjunctiv si se gaseste la inceput, ceea ce face ca sa sd joace un rol dublu
(de semn caracteristic al conjunctivului si de element de legiltura
sintactica). i propozitiile de scop sint introduse, de obicei, prin sd.
0 conjunctie des folositd de Creanga este cum (adverb relativ de mod,
cu valoare conjunctiona14), care exprima nu numai un raport modal

(cu nuanta secundar de comparatie"), ci, de foarte multe ori, si

unul temporal. Frecvent apare apoi de la inceputul unei propozitii
consecutive sau finale (citeodatd, ceea ce considerd unii drept propo-

zitie finald este una principald, al arei de are acelasi sens ca 0).
Propozitiile conditionale, nu prea numeroase, sint introduse adesea
prin cind. Foarte rar gsim propozitii concesive. Ele incep aproape
totdeauna cu mdcar ed. In sfirit, ar fi de amintit cd propozitiile cauzale, destul de frecvente, se leagd de regenta lor prin cd, conjunctie

subordonatoare universald" (in sensul in care este universala"

conjunctia coordonatoare f i, v. mai sus), pentru cd, Mei i, mull mai
rar, Puled. Cu privire la cdci, care, se stie, nu este popular', trebuie
'De aceea p3vestitorul nostru II folosote adesea ea sinonim desdv1rsit aL
lui pentru ca.
LX

www.dacoromanica.ro

aratat ca Creanga 11 foloseste si in propozitii coordonate explicative,

asadar ca in limba literara.

Voi da putine citate, si numai pentru uncle dintre situatiile schitate surnar aici. Da' ca
ucide in bataie, cind a afla ca el a prins
Te crede rnosul, nepoate, dar and ai
pupAza, s-o chinuiasca";
sti cu ce greutate se capatd";
Ce sa zic, nepoate ! Ia, cind a aye
eu o sluga ca aceasta, nu i-as trece pe dinainte"; Dar cu toate aceste,
trebuie s tii, nepoate, CA unii oameni is mai al dracului decit dracul;
nu se astimpard nici in ruptul capului; macar ca au Wit multe, tot
cearca prin padurea lui, sa vad A, nu 1-or put gabui cumva?" ;
Asemene i eu gonitori, giupinesica... ca. de baieti nu mai trag nadejde,

pentru ca baba mea e o sterpatura..."; ...nu s-alege nimica de mine;

pentru ca tot de stapini calici mi-am avut parte" ; Se vede lucru ca i
mos Nichifor era Mut pe drumuri, cad, cum iesea afarA, la drum,

parca era altul..."; Omul bun n-are noroc; asta-i stiuta; rogu-te,
sa nu-ti fie cu suparare, drumetule, dar, fiindcd a venit vorba de-asa,

iti spun, ca la un frate, ca din cruda copilarie slujesc prin straini,

ai incaltea nu mi-ar fi ciuda, chid n-as vr sa ma dau la treaba, caci

cu munca m-am trezit",.

0 trasatura caracteristica a vorbirii populare i, prin urmare, a

limbii lui Creanga o constituie a nacolutur i I e, constructii

care nu se conformeaza normelor sintaxei literarea, dar respecta regulile structurii gramaticale a limbil noastre, intrucit nu sint ceea ce
in mod obisnuit numim greseli. Ele nu trebuie considerate nici macar

abateri in sens strict, ci simple particularitati sintactice specifice

aspectului familiar i, mai cu seama, celui popular al limbii nationale. Din multimea constructiilor de acest fel, care, impreuna cu atitea
allele dintre cele discutate pina aici, dau limbii lui Creanga nu numai
un caracter autentic popular, ci i o frumusete Inca neegalata in lite-

ratura noastra, reproduc citeva, culese la intimplare. Nu stiu altii

cum sunt, dar eu, cind ma gindesc la locul nasterii mele, la casa Orin-

teased din Humulesti, la stilpul hornului unde lega mama o sfara

cu motocei la capat, de crapau mitele jucindu-se cu ei, la prichiciul
vetrei cel humuit, de care ma tineam cind incepusem a merge copacel,
la cuptiorul pe care ma ascundeam, cind ne jucam noi, baietii, de-a
1AceastS. fraza este foarte interesanta, prin faptul ea confine numeroase
5i variate propozifil subordonate, fara sa-si piarda caracterul popular.
Se 5tie doar ca limba literara are normele ei speciale, adia aplicarea, In
condifille impuse de caracterul ei normativ, a regulilor limbll nafionale, tot a5a
cum 51 celelalte aspecte ale acestela se conformend unor anumite norme mai
mutt oni mai pulin diferite de la undl la altul.
LXI

www.dacoromanica.ro

mijoarca, si la alte jocuri si jucdrii pline de hazul si farmecul cop ild-

resc, parca-mi salta si acum inima de bucuriel"; Putin mai este, si

ai sA ajungi irnparat, care n-a mai stat altul pe fata pamintului asa
de iubit, de slAvit si de puternic"; D-apoi calului meu de pe atunci
cine mai stie unde i-or fi putrezind ciolanele ! Ca doar nu era sa traiasca

un veac de om ! Gine ti-a virit In cap si una ca aceasta, acela inca-i

unul... Ori vorba ceea: Pesemne umbli dupA cai morti s le iei potcoavele" ; Fetele imparatului intimplindu-se de fata, chid a lovit
Spinul pe Harap-Alb, li s-au fAcut milA de dinsul si au zis Spinului
cu binisorul: Vere, nu faci bine ceea ce faci. Daca este ca a lasat
Dumnezeu sA. fim mai mari peste altii, ar trebui sa avem mild de dinsii,
cd si ei,sarmanii, sunt oameni!"; De-aceea fuge lumea de clinsul deli

scoate ochii; si nu numai atita, dar ajar cind se uita la cineva, fie
om sau orice dihanie a fi, pe loc rAmine moarta"; Si care dintre ei
are indrzneala mare si noroc si mai mare, umblind pe acolo, gaseste
din intimplare cite o peatrd de aceste, picatd de pe cerb, cind se scuturd
el la septe ani odata, si apoi aceluia om nu-i trebuie alta negustorie
mai buna".

Si unele f apte morf o log ic e contribuie la crearea

caracterului popular al limbii lui Creangd. Ar fi de amintit, fnainte

de toate, folosirea extrem de deasA a p rezentului ist or ic

(sau, cum ii spun altii, dr amat i c). Fenomenul apare nu numai
In vorbirea popularA, ci si in celelalte aspecte ale limbii atit vorbite,
cit si scrise, indiferent aproape de eontinutul comunicArii. Deosebirea

de la o varietate la alta a limbii considerate in intregime consta pe

de o parte in frecventa mai mare ori mai mica a aparitiei lui, iar pe
de alta, In mobilul care-i determina aparitia. In linii mari, se poate afirma cA cu cit comunicarea este mai naturald, mai spontana, cu
atit intrebuintarea acestui fel de prezent ne IntimpinA mai des. UrmeazA, deci, cA limba vorbitA recurge la el in mai mare mAsurA decit

cea scrisa, iar dintre diversele stiluri, foarte bogat in forme de

prezent dramatic este stilul artistic, de care putem alAtura pe cel
istoric, adicA, cu un termen mai cuprinzator, valabil pentru amindoua, stilul narativ In general. Acest prezent apropie de momentul
vorbirii evenimentele povestite, si de aceea este el foarte mult folosit

atit de catre scriitori, cit si de care istorici.

Mai trebuie adAugat amdnuntul, foarte important, cd In limba
operelor beletristice preferinta pentru prezentul cu valoare de perfect

este, in buna parte, rezultatul unui act de voing, sau, mai exact
spus, izvordste, ca atitea alte mijloace stilistice, din necesitatea,
constienta, a scriitorului de a da operei sale o forma artistica. In
LXII

www.dacoromanica.ro

vorbirea familiara i, cu deosebire, in cea populara avein a face cu

un produs absolut spontan, care se explica tot prin faptul Ca vorbitorul simte nPvoia de a prezenta continutul comunicarii sale ca si
cum s-ar desfasura sub ochii lui i, deci, ai ascultatorului, in momentul
insusi al relatrii faptelor. Dar satisfacerea acestei nevoi nu urmareste nici un scop stilistic, nu este pusd in serviciul artei, ca in cazul
scriitorului sau al unui povestitor cult.
Creanga procedeaza in cazul de feta mai mult ca un vorbitor obisnuit, fr o preocupare artistica' constienta, chiar deed ii d seama
cd procedeul folosit prezintd avantaje de ordin stilistic. Cred ca Intrebuintarea neobisnuit de deasa a prezentului cu valoare de trecut In
toatd opera povestitorului nostru, indiferent de continut, are si o cauzd
pur lingvistica. Graiul moldovenesc viu nu mai cunoaste mina de pe
vremea autorului Amintirilor perfectul simplu, si prezentul istorie
este tocmai echivalentul acestei forme de perfect, nu a celui compus.

Faptul c Creanga intrebuinteaza destul de des perfectul simplu,

chiar in povestirea directd, adica in relatarea evenimentelor, nu poate
fi invocat contra explicatiei mele. Si Mihail Sadoveanu, de pilda, face
uz in scrierile sale de perfectul simplu, desi, cind vorbea, nu recurgea
niciodata la aceastd forma verbala, pe care a Invatat-o, ca sa spun
asa, din carte. Nefiind deprins din graiul sau natal cu perfectul simplu,
Creangd 1-a inlocuit, foarte des, acolo unde nu putea folosi perfectul
compus, prin prezent, care, repet, este echivalentul desavirsit al perfectului simplu i, In plus, are avantajul di se bucura de cea mai larga

circulatie in toate aspectele limbii noastre.

Pot invoca, cred, In sprijinul parerii mele faptul cd actiuni care
se petrec in aceeasi vreme sint exprimate cind prin prezent, chid prin
perfectul simplu. (E vorba, bineinteIes, de alternarea acestor cloud

forme verbale In unul si acelasi pasaj.) De pilda: Se Induplecara

si cele doug, intrara cu toatele in casa., luara pe baba de par s-o izbira
cu capul de pareti pana i-1 dogira. Apoi cea mai tinara, fiind mai
sugubata decit cele cloud, trinteste baba fn mijlocul casai s-o framInt
cu picioarele, s-o ghigoseste ca pe dinsa; apoi Ii scoate limba afara,
i-o strapunge cu acul i i-o presura cu sare i cu piperi, asa ca limba
Indata se umfla, i soacra nu mai putu zice nici etre !"; Zina 11
Indrepta Incotro sa apuce, ca sa gdsasc mai degraba pe sora-sa cea
mijlocie, i Fat-Frumos, fr multa zabava, Ii lu ziva buna si porni.
Si mergind el Incotro ii ardtase, pe la ameazd iaca vede niste curtd
si mai frumoase declt cele dintai. Si apropiindu-se de dinsele, da si

de zina cea mijlocie, care si ea tocmai atunci spala niste cdmesi la

fintina. Cum se vazura, amindoi se Imbratosara"; Zina II indrepta
LXIII

www.dacoromanica.ro

Incotro sa apace, ca sa gasasca mai degraba pe sora-sa cea mica. *i

Fat-Frumos, fail multa zabavd, isi ie ziva bung si porneste". Ultimele
doua citate sint foarte interesante pentru discutia noastra, Intrucit
inceputul unuia este perfect identic cu al celuilalt, singura deosebire
dintre ele fiind de ordin pur formal: In primul toate trei verbele stau
k perfectul simplu, pe cind In al doilea avem un verb la perfectul
simplu, iar cloud la prezent. Aceasta deosebire nu schimba cu nimic
situatia obiectiva, si de aceea cititorul nici n-o remarca.
Alt fapt morfologic, asupra caruia socot util sa ma opresc, este In
legatura cu viitorul. Creangd Intrebuinteaza toate formele acestui
timp, care, cum stim, diferd una de alta nu numai prin aspectul lor
pur morfologic, ci si prin nuanta semantica pe care o exprimd. El este,
in general, foarte scrupulos In minuirea formelor de viitor In ce privestevaloarea lor semantico-stilistica. Astfel forma literar (voi + in-

finitivul) are un sens oarecum neutral, fan luare de atitudine din

partea vorbitorului, adica fail nici o nuanta modald. Celelalte cloud,

anume am + conjunctivul si oi + infinitivul, exprim una sigurantd, cealalta Indoiald. Iata citeva exemple: Ma bucur si eu cd-i
tocmai In dricul iarmarocului si poate mi-a pica ceva si and voiu
veni inapoi. Numai as vre sa stiu, cind avem sa pornim"; ,4i ea, din
pricina asta are sa moara, cind a muri...";
Vai de mine, mos
Nichifor, avem sa innoptam in padure 1"; ...tot asa s faci si tu
ell capul babei, de pdretele cel despre apus, s-epoi ce i-oiu mai face
si eu, yeti vedea voi"; Acolo vom poposi putin, oiu clatari plosca
bine s-oiu umple-o cu apa proaspata, ca sa avem la drum, caci mai
incolo nu prea sunt fintini, si, din partea apei, mi se pare ca i-om
Imbraca-te iute In pielea cea de urs, care o ai de la
duce dorul";
tata-tau, apuca pe ici tot inainte, si cum ii ajunge in rdscrucile drumului, ai sa si dai de Graf:Una. Ursului".
Caracterul popular al limbii lui Creanga se manifesta si in folo-

sirea unui anumit vocabula r. Nu ma refer In mod special la

cuvintele mai mult ori mai putin regionale, care contribuie si ele, in
larga mdsura, la realizarea acestui aspect caracteristic al limbii lui.
Am In vedere mai cu seamti elementele lexicale pe care le-as putea
numi expresive in sensul cd, aproape independent de semnificatia lor
obiectiva, ele creeaza o ambiantdpopulard, de nuanta rural, prin faptul di ele constituie o particularitate a vorbirii oamenilor de la tara.
Aparitia lor In opera lui Creanga nu se datoreste unei anumite intentii
de ordin estetic, ci este impusa de continut, cum am afirmat In mai
multe rinduri de-a lungul acestui capitol. i daca, In ciuda absentei
unei preocupari deliberate, el a realizat totusi o creatie artistica de
LXIV

www.dacoromanica.ro

r-7?

s'
'

froj,
A

i..,%.,t.e.-,

441
Vd94,1717:

%P.

.
-

Bojdeuca din Ticau.

www.dacoromanica.ro

-4

....

'

' i -.,
.

e'

Ion Creang5, diacon.

www.dacoromanica.ro

primul rang, explicatia trebuie cautata In talentul, intr-adevdr exceptional, cu care a stiut sd exprime, prin mijloacele cele mai potrivite,
continutul de idei si de fapte al operei sale.
Iat o lista', mai degraba, sdracd, de asemenea cuvinte: anapoda,
avan, babdtie, bdiddati, bihlit, balciz, bdrni, bazaconie, bechi,

bezmetic, bicisnic, bleti, bobletic, bobote, bodrogani, bolborosi,

bongoase, boscorodi, buchisi, budihace, buli, bulhac, burzului,busi,
cdrbni, catrafuse, carpdnos, chelfdneald, chiolhAnos, chiurluit,
chihti, cioarsd, ciondani, cirnosi, cldpaug, cobdit, coclauri, corhand,
cotarld, cotrobdi, crimpoti, dabalazat, dihanie, dirdli, dobzdla, donddni, drughineatd, durdurd, duscd, farfasit, felestioc, firnlit, flocdi,
gdbui, gdvozdit, ghibirdic, ghigosi, ghijoagd, gigilici, glagore, gligan,
hapsin, hdlddui, hind, hlrjoand, hltru, hleab, hlizi, hoanghina, hojmaldu, horhdi, hrentui, hurtd, huzuri, Imbd lora, inchiorchiosat,
izbeliste, jitie, jivind, jndpai, ldliu, leoarba, linchi, linciuri, lipcd,
mahorcd, matahai, matrdsi, melian, migdi, mocni, mocosi, nandraldu,
naboi, nacafale, ogirjit, onanie, oploi, otinji, paile, pasli, paldldi,
pdtdranie, pidosnic, piclisit, poard, pocinog, pogan, poghibale, pojijie, potaie, prapadenie, probozi, proclet, prujituri, rdbui, rdcddui,
roboti, scdrfirlie, sclipui, scofald, scroambe, sfircai, stroh, stropsi,
sotie, ovilci, parli, terpeli, stioalnd, sugubdt, supuri, tapangele,
tdbirci, WI:144a, tearfd, tigoare, tirsoagd, tihdraie, tiva, tolocdni,
tologi, zdhdi, zdpsi, zdrghit, zbintui, zghihui, zgitie.
Discutia facutd In prezentul capitol a dovedit, sper, Ca limba lui
Creanga are caracter popular, iar nu regional, cum au afirmat, direct
sau indirect, diversi cercetatori ai operei marelui nostru povestitor.
Este drept cd o build parte a materialului lingvistic folosit de el apartine graiului moldovenesc, a cdrui arie, de altfel, depaseste adesea
granitele Moldovei, dar aldturi de acest material existd altul, mult
mai bogat, cunoscut, In grade diferite, tuturor graiurilor romnesti,
asadar limbii intregului nostru popor.
Esential pentru punctul meu de vedere este lush' altceva. Indiferent dacd diversele particularitati fonetice i lexicale pe care le
gdsim In opera lui Creanga apartin uneia sau alteia dintre varietdtile
teritoriale ale limbii romanesti, ceea ce intereseazd In gradul cel mai
Malt, caci reprezint marea noutate adusd de autorul Amintirilor
i al Poveftilor in literatura noastr modernd, este folosirea vorbirii
autentic populare cu un succes unic prin stralucirea lui In zugrdvirea
unui mediu tot atit de veridic ca i limba instsi.
Ca sd-i gsim un emul, trebuie s mergem Inapoi, cupeste un secol,
si tot in Moldova: este Neculce, singurul care li seamana prin carac5

Ion Creanga

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

DCV

terul popular al mijloacelor lingvistice, precum si prin simplitatea,

spontaneitatea si naturalefea exprimArii (v. Ion Neculce, Letopisejul
Tdrii Moldovei, ed. II, Bucuresti, 1959, p. XC si urna.). Dar batrinul

cronicar al veacului al XVIII-lea n-avea de ales intre mai multe

feluri de a scrie, intrucit toat literatura noastrti din vremea aceea era,

prin forta lucrurilor, populag, in sensul ca nu exista, altitu ri si In

opozitie cu ea, una cult, ca mai tirziu, chid, indiferent de continut
si de caracterul anonim sau neanonim al operelor literare, se constat5.

dota directii, care, cu o oarecare aproximatie terminologicii, pot g

fie numite una populag, cealalt cult. Afag de asta, din punctul
de vedere al valorii artistice, Creanga intrece pe Neculce, asa cum ii
intrece, Intr-o mAsug si mai mare, pe told cei care, dup dinsul, au
abordat aceleasi genuri literare.
Cu mijloace lingvistice simple si, cantitativ vorbind, grace, la
fel cu continutul obiectiv (sau material) al operei sale, povestitorul
humulestean a izbutit g egaleze pe cei doi mari artisti ai cuvintului
romnesc, contemporani cu dinsul, care shit Eminescu si Caragiale.
In aceasta vac' eu mAretia intr-adevar unic5. a creatiei lui artistice,
monument nepieritor inchinat limbii noastre populare. Unicitatea
ei o dovedeste si faptul cA Creang n-a gAsit, si nici nu putea stt
gAseasg, imitatori.
IORGU IORDAN

www.dacoromanica.ro

NOTA DESPRE EDITIE

Cuprinsul ediiei. Prezenta editie cuprinde intreaga opera literard

a lui Ion Creanga, alcatuita din P ov est i (Soacra cu trei nurori,

Capra cu trei iezi, Pungwa cu doi bani, Dn.il Prepeleac, Povestea
porcului, Povestea lui Stan Pligtul, Povestea lui Harap-Alb, Fata

babei gi fata mogneagului, Ivan Turbinca), Amintiri (I, II,

III, IV), Povestiri (Poveste, Mog Nichifor Cofcariul, Povestea

unui om leneg, Mo.,s Ion Roatii, Popa Duhu, Cinci pini, Ion Roatii

fi Vodd Cuza).
Intr-un capitol separat, pe care 1-am intitulat Varia, am inclus
povestirile cu caracter instructiv-educativ i poeziile originale, publicate, a-tit unele cit i allele, in manualele scolare. Tot aici am facut
loc poeziilor populare culese de Creanga, articolelor privind polemica
prilejuita de aparitia manualelor, precum i scrierilor postume.
Am reprodus i un numar de scrisori, adresate familiei (I), prietenilor, cunoscutilor sau unor oameni de cultura (II).

Gruparea textelor am facut-o in functie de continutul lor si de

genul literar. In cadrul fiecarei sectiuni, lucrdrile shit date in ordine
cronologica, cu exceptia scrisorilor, pe care le-am ordonat alfabetic,
dupa numele destinatarilor, respectind cronologia numai in cazul in
care mai multe scrisori sint adresate aceleiasi persoane.
Nu am cuprins in editia de fag povestirea Calicul de la Talpalari,
despre care primul ei editor' marturiseste ca a redactat-o el insusi
dupd ce a auzit-o povestita de Creanga, i nici lista de cuvinte din
Amintiri, cu glosarile atribuite lui Creang5.2. Se stie c5. aceasta lista
a fost publicata de Gh. Kirileanu in ,Feziitoarea, XI, nr. 10 si 11, din
decembrie 1903
ianuar 1904, p. 156-161 si reprodusa apoi in edit ia
' Ioan S. Ionescu, lii .5ezatoarea, vol. VI, 1901, p. 168 16Q.
Cf. ,1 P. Grimm, Glosarul lui Creangd, In Dacoromania, X II, 1943, p. 330
334.

LXVII

5*

www.dacoromanica.ro

de Opere din 1939, Insotita de fotocopiile respective i de o informatie

din care rezultd cd aceastd listd, primitd de la T. Maiorescu, a fost

Intocmitd de Livia Maiorescu si trimisd lui Creangd spre a-i explica
cuvintele necunoscute ei. Nu putem atribui lui Creangd acest glosar,
pentru cti, dupd cum observ si Kirileanu, unele cuvinte (chirfosalii,
glildmoz, cdlepe de tort, donddneau, sliptdmina hirjei sau cirneleaga)
shit explicate gresit, iar altele (tirnosiri, scrombiiit, sfirloagele, pay,Use) stilt Insotite de mentiunea nu-1 cunosc". Mai mult decit atlta,
la clteva se dau explicatii In limba francezd, dupd Dictionarul lui
Cum. Aceste fapte ne Indreptd.tesc sd nu recunoastem pe Creangd
drept autor al listei de cuvinte In discutie.
Nu figureazd, de asemenea, In sumarul editiei poezia Oltenii In
Ia.yi, Povestea poveytilor 0 Povestea lui Ionica cel prost.

Textul de brad. Cele mai multe scrieri ale lui Creangd au fost
publicate mai trail In Convorbiri literare. Mar dupd aparitia lor,
autorul si le revedea cu oclii critic, Mind modificdri. Dintr-o serisoare adresatd lui Titu Maiorescu la 25 mai 1883, afldm ca intentiona
sd-si adune putinele scrieri" In volum si sd le tipAreascd la Socec.
Proiectul WI nu s-a realizat Insd.
Cu putin Inainte de moartea scriitorului, V.G. Mortun Incepuse

publicarea Poveytilor, din care s-au tipArit numai primele 10 coli.

0 data cu ImbolnAvirea lui Creanga, s-a Intrerupt publicarea.
Dupd moartea scriitorului, s-a format, din initiativa cdpitanului
Const. I. Creangd, un comitet care sd se ocupe de editarea Intregii
opere. Comitetul, alcAtuit din: Grig. I. Alexandrescu, Eduard Gruber

si A.D. Xenopoll, a primit de la V.G. MFtun primele 10 coli,

deja tipAritei din Poveyti i a Ingrijit impkimarea In continuare
a lor si a celorlalte lucrdri sub titlul general Scrierile lui loan Creangd.
Primul volum, aparut la 1890, cu subtitlul Poveytile, cuprinde: Soacra

cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Mini ld Prepeleac, Pungufa cu doi

bani, Povestea porcului, Moy .Nichifor Cotcariul, Povestea lui Stan
Pdlitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei yi fata moyneagului, Ivan
Turbine& Povestea unui om leney, o prefata de A.D. Xenopol (p. IIV)
si o biografie amainuntitd scrisA de Grig. I. Alexandrescu (p. 1-29).
Al doilea volum, subintitulat Diverse i aparut peste doi ani, In 1892,
cuprinde: Amintiri din copildrie, Popa Duhu, Cinci pini, loan Roatd
f i Vodd Cuza, Ioan Roatei yi Unirea, Poezii poporane, Poezii proprii,
Cuvinte, rostiri. Volumul este ilustrat (numai pentru Amintiri) de
Teodor Buicliu.
, A.D. Xenopol, Prefaid, vol. Scrierile lui loan Creangd, Ia$1, 1890, p. III.

LXVIII

www.dacoromanica.ro

Aceast prima editie, aproximativ completd, are numeroase scaderi.

Dac trecem peste ortografia usor etimologizanta, pe care si-o

insusise partial si Creangd si pentru care nu putem face rdspunzdtori
pe cei ce s-au ocupat de intocmirea editiei, precum si peste inconsec-

ventele In redarea unuia si aceluiasi cuvint, pentru motivul c ele

se tntilnesc chiar in manuscrisele autografe, trebuie relevate, In primul

rind, numeroasele greseli de tipar sau de transcriere (vol. I, p. 13,

r. 2: Ia, dam busta in loc de Ia, sa dam busta; p. 87, r. 22: imparateasa cea tinara acasa in loc de imparateasa cea tinara sara acasa; p. 202,

r. 18: cind a In loc de cind am; p. 208, r. 13: Tu Sezi in loc de Tu sa

gezi; p. 210, v. 1: tot invie in loc de tot in vie; p. 211, r. 17: face
slujba in loc de face aceasta slujba; p. 224, r. 6: obrazariul In loc
de obrazarul; p. 256, r. 25: de le dirdiiau in gura in loc de de le dir-

diiau dinlii in gura; vol. al H-lea, p. 82, r. 13: lipsesc cuvintele

cu calciiie cu tot, cif doar acum o dadusem gi eu pe ciubote; p. 85, r. 4:

spincenele In loc de sprincenele; p. 88, r. 20: indata la alai in loc

de indata alta; p. 90, r. 23-24: qi gi cind In Mc de Fi cind; p. 93,
r. 24: lipseste ce-i ziceau gi; p. 165, r. 9: Ei, oameni buni? in loc
de Ei, oameni buni, vedeli?; p. 175, v. 5: neica in loc de neica;
p. 191, v 18: Sea, copile... In loc de Stai, copile... etc.), confuzia,
foarte frecventd, a lui E cu a si, mai rar, invers (randuit, tarnosire,
lumanarea, romanegte, mind, att, clici pentru claci, cici pentru caci,
cilcaiul, gitejele etc.), ca si literarizarea unor fonetisme moldovenesti

(vol. I, p. 4, r. 18: abia, abia putu pentru abie, able putu; p. 39,
r. 9: ia-i pentru ie-i; p. 66, r. 4: fereastra pentru fereasta; p. 111,
r. 2: Vinerea Seacii pentru Vinerea Saca; p. 132, r. 21: securea pentru

sacurea; p. 154, r. 16: sparia pentru sparie; p. 187, r. 6: taia pentru

taia; p. 202, r. 20: putea pentru pute; p. 223, r. 6: vrea pentru vre; vol.
II, p. 61, r. 6: miinile pentru minele; p. 67, r. 20: ciiniipentru cinii etc.).

Din aceast cauzd, credem cd editia de la Iasi nu poate fi adoptatd ca text de bud'. Am tinut totusi seama de faptul cd in ea au intrat
cele 10 coli revazute de Creangd insusi, care a introdus modificdri
si dezvoltdri fatd de versiunea din Convorbiri literare. De mentionat
cd unele dintre indreptdrile fdcute de Creangd dupd aparitia lucrrilor
sale in revistd nu sint prinse In a,ceastd. editie.
Desi la Convorbiri literare i se corectau uneori textele trimise spre
publicare (se cunosc protestele povestitorului In legaturd cu acest
procedeu), este evident ca forma lor, asa cum au apdrut In revistd, se

prezint mull mai Ingrijit decit In editia de la Iasi, conserv mult

mai bine particularitdtile de limbd si stil, gratie faptului ca Creangd
a urmrit de aproape imprimarea lor.
LXIX

www.dacoromanica.ro

Noi socotim cd pentru Povegti, Amintiri (I, II, III) i Povestiri

tektul publicat in Convorbiri literare (cu luarea In consideratie a modi-

ficdrilor ulterioare fdcute de povestitor pe foile revistei, in scrisori

sau in ccle zece coli folosite in editja de la Iai) reprezintd un text de
bath mai scutit de erori, exprimind mai fidel ultima vointd a autorului.

Partea a IV-a din Amintiri am reprodus-o integral dupd cditia

de la Iai, vol. II, 1892, p. 115-129, unde s-a publicat Intlia data,
iar Poveste, dupd manualul Invdidtorul copiilor, ed. a VIII-a, 1886,

p. 12-14.

Dei postumd, ultima parte din Amintiri am grupat-o arguri de

primele trei, de care se leagd In mod organic. In aceeai situatie,

Prefaja la poveolle mele, scrisd cu putin inainte de moartea

scriitorului i tipAritd postum, am inclus-o printre antume.
Pentru scrierile cuprinse in capitolul Yaria, am ales, ca texte
de bath, ultimele variante apdrute, pe cind trdia scriitorul, In diversele editii ale manualelor sale gcolare, In periodice sau in bropri.
Postumele le-am reprodus dup editia de la Iai i dup manuscrisul
autograf aflat sub numdrul 4.074 la Bibl. Acad. Republicii Socialiste
Romania, iar corespondenta dupd originalele aflate la Bibl. Acad.
Republicii Socialiste Romania (ms. 4.074) i, partial, din unele
periodice i din I.E. Toroutiu, Studii gi documente literare,
vol. III, 1932.
In notele consacrate fiecdrei scrieri In parte am facut consideratii

detaliate privitoare la textul de bath.

Stabilirea textului. Particulariatile fonetice i gramaticale specifice limbii lui Creangd au fost respectate Intocmai in editia noastrd.

Grafiile etimologizante, Intilnite atit In textele de bath, cit 1 In

variante, le-am inlocuit prin grafii fonetice, care reflecta pronuntarea

autorului. De asemenea, am eliminat erorile de tipar.

Faptul cd opera lui Creangd a lost publicatd In Convorbiri literare
reprezintd o mare Inlesnire pentru editorul ei de astazi, fiindcd, dupd
cum se tie, revista Junimii" aplica principiile ortografice stabilite
i explicate de cdtre Titu Maiorescu In celebra lui lucrare din 1866
Despre scrierea limbii romdne. Cercetarea acestor principii ortografice,
bazate pe functiunea distinctivA a sunetelor, ferete pe editor de a
confunda ceea ce este pull grafie, fr valoare foneticA, de ceea ce

reprezintd realitatea lingvisticd din scrisul autorilor publicati In

aceastd revista.
Limba lui Creangd nu reflectd cu constanta, aa cum se afirmA de
reguld, pronuntarea graiului moldovenesc. Manuscrisele rmase de la
el ne dezvluie tendinta lui permanentd de a depdi, sub acest aspect,
LXX

www.dacoromanica.ro

limitele graiului matern, de a se apropia de normele generale unice

ale limbii literare, care erau, spre sfirsitul secolului trecut, in plin
proces de desvirsire. In felul acesta trebuie explicate nenumdratele
dublete fonetice (regional si literar) care apar, de multe ori, chiar pe
aceeasi pagind si chiar la unul si acelai cuvint. In cazurile in care am
considerat c aceste dublete fonetice redau pronuntari reale in limba
lui Creangd, noi nu le-am unificat, prin generalizarea unuia dintre
cele doud aspecte, ci le-am reprodus fArd modificdri. Astfel, cuvinte
terminate In -r se intilnesc in manuscrise sub formele: boier, captor,
witrar etc., ca in limba literard si in graiurile muntenesti, si boieriu,
cuptoriu, vdtrariu etc., cu r muiat si rotunjit, ca in graiurile moldovenesti si in limba mai veche. Un dublet asemAndtor reprezintd fel-feliu.

Pentru aceleasi motive, am respectat si finala -6 (care noteazA

pe e deschis), proprie graiului din Moldova de nord i care coexistd,
In textul lui Creangd, cu -ea, specified limbii literare. Este cazul infinitivului verbelor de conjugarea a II-a si a persoanei a III-a singular
a imperfectului verbelor de conjugarile a II-a, a III-a si a IV-a:
ave-avea, pute-putea etc. Cu acestea merg formele ie i ia de persoana
a III-a singular a prezentului indicativ de la verbul a lua. De adaugat,
tot ca dublete, formele regionale de conjunctiv: sd deie, sti ieie aldturi

de cele literare: sti dea, s ia.

Inclinarea lui Creangd de a adopta pronuntarea literard se poate

constata si din felul cum sint scrise de mina lui cuvintele care contin
consoanele s, z, I, p, j. Aldturi de acu, citup, iart p-apoi, p-a (fdcut),
f-ai (fdcut), Infdlopazd, pe insdrate etc., unde aceste consoane au timbrul dur, ca in graiurile moldovenesti, se intilnesc si formele acupi,
cttupi, iari, pi-apoi, pi-a (facia), fi-ai (rticut), infdloyeazd, pe inserate etc., ca in limba literard si in graiurile din Muntenia. *i in aceste
cazuri, care reprezintd rostiri reale, editia noastrd se conformeazA

principiului enuntat mai sus.

Foarte numeroase sint dubletele de tipul beilaur-balaur, bcirbatbarbat, dascdl-dascal, jratic-jaratic, mdcar-nzacar etc. Formele cu a

reflecta pronuntarea literard, cele cu a pronuntarea regionald, mai

ales moldoveneascd. Formele dascal i macar, neogrecesti de origine,
pot fi considerate si ca arhaisme, cu a neaccentuat just if icat din punct
de vedere etimologic.

Diftongii ia i ie sint inlocuiti dupd consoane labiale prin ea,

respectiv e. CreangA scrie, de exemplu, desmerda, fer, pele, fearbd,
peardd etc., asa cum, desigur, i rostea, cci asemenea pronuntdri
ne intimpind si astazi in graiurile moldovenesti. Aceste fonetisme
LXXI

www.dacoromanica.ro

apar, impreund cu variantele literare ia i ie, si in textele publicate

de Creanga in Convorbiri literare.

In manuscrise sau In diversele izvoare de la care porneste editia

noastra, gdsim numeroase alte dublete fonetice izolate, care dovedesc
aceeasi sovaire Intre pronuntia literal% i cea regionald. Iat clteva
exemple: bldstdmdlii i bldstemdlii (pl.), lacrimi i lacrdmi, mira i
miera (vb.), pdrintesc si parinlesc, printre i pintre, ridica i rddica,
tritnite si trimete. *i de asta data am pastrat ambele forme paralele.

Am lasat neschimbate formele mullemi, pa.seri, fild, care apar

aldturi de corespondentele lor din limba literal* din cauza ca ele
reprezinta cazuri de scriere hipercorect, ca efect al tendintei, deja
amintite, a lui Creanga, de a se apropia de pronuntarea literal% si
prin aceasta constituie o caracteristica importanta a limbii lui, mai
bine zis a constiintei lingvistice.
Paseri exista si la Sadoveanu, iar paseri e notat de G. Weigand
(in IX. Jahresbericht des Instituts far rumanische Sprache zu Leipzig,
p. 160) pentru unele puncte izolate din Moldova, ceea ce probeaza
c fonetismulpaseri corespunde sau cel putin a corespuns unei pronun-

tari reale.
0 situatie aparte au cuvintele clcli, capita, intii, pind, pe care
Creangd le scrie cdlcdiu, cdpatei (1i cdpdteiu), intei
inteiu), pend
si pen. Rostirea lor cu a este cunoscutd In Moldova alaturi de cea cu

11, de aceea, ambele forme au fost pastrate, dupa caz, In editia de

f atd.

In schimb, pe ei i el, pronumele neaccentuate de dativ i acuzativ

ale persoanei a III-a singular, le-am Inlocuit prin ti i ii, chiar gi

in situatiile 4n care (=ii) exprima o probabila realitate foneticd.
Verbul a minca apare regulat In manuscrise si in textele din Convorbiri literare sub aspectele mananca, maninca etc. (mai rar cu fone-

tismul -ni-), iar in editia de la Iasi, Intotdeauna cu formele, considerate, dc obicei, moldovenesti: minincd, minince2 etc. Noi le-am transcris In amindoud modurile, diva. caz (mdnincd i minincd).
Tot asa am procedat cu dubletele Pavel-Paveil, pe-pre,
(sd)ai-(sd)aibi, precum i CU formele articulate de genitiv-dativ
singular ale substantivelor feminine de felul urmatoarelor: bisericei1 Cf. ALR,s.n., I (1956), h. 53 $i 161, tn punctul cartografic Pipirig: cdpatiiu:

MALR, I, h. 90, In Tg.-Neamt: citicii; G. Weigand, IX. Jahresbericht, p. 164:

catch( la Pip irig, cdlcdi la Agapia; Emil Petrol/lei, Texte dialeciale, SibiuLeipzig,

1943, p. 210, 211: miii ( < WU), eilnila, pind, pind-n Pa5ii, la Pipirig.
1 Cf. MALR, 1(1e, la. 151: indninc, Pipirig; id., I/I, h. 121: mininc, Tg.-

NeamI.

LXXII

www.dacoromanica.ro

bisericii, gramaticei-gramaticii, lumei-lumii, morfei-morfii etc. Trebuie

precizat ca In Convorbiri literare i In manuscrise predomina aproape
exclus iv -ei.

Pe -u final 1-am pastrat ori de cite ori 1-am intilnit, fie In manuscrise, fie in texte luate ca baza,pentru motivul ea exprima o realitate
fonetica, bineinteles regionalal. Asadar, forme Ca beiu, intdiu, obiceiu,
trunchiu, usturoiu, (v)oiu etc., existente in manuscrise, au lost redate

ca atare in editia noastra.

In cazul dubletelor cu s 0 z, am procedat la extinderea formelor
cu z, pentru ca acestea si corespund unei realitati de rostire si slut
predominante in comparatie cu celelalte.
Odata cu lectiunea preferata, am mentionat In aparatul de variante,

pentru fiecare caz In parte, grafiile din textul original si din textele
comparate.

Acelasi procedeu I-am aplicat In cazul formelor paralele intraintra, generalizind pe prima, frecvent folosita In manuscrise. Grafia

corespunzatoare din textele comparate figureaza la variante.

Formele de prezent indicativ ale verbului a fi apar In manuscrise,
ca si in textele din Convorbiri literare sau din alte publicatii de unde
le reproducem, cu variantele sunt, suntem, suntefi. Noi am respectat
grafia cu u (In editia de la Iasi, formele in cauza apar cu I), desi sintem
siguri ca in vremea lui Creangl marea majoritate a vorbitorilor limbii
noastre (printre care el Insusi) foloseau formele cu I.
Rezulta din exemplele discutate pita aici ca am respectat cu strictete toate faptele de limba particulare existente In manuscrise sau in
versiunile tiparite, atunci dud ele corespundeau unei realitati lingvistice.
Uneori am pastrat chiar si pe acelea care par a nu se conforma
sistemului limbii noastre. De exemplu, am reprodus intocmai numele
Ivan Turbinca, cu a final, si constructia cu ca a formulei obisnuite
In basm: ca cuvintul din poveste inainte mult mai este, desi acest ca
pare a fi echivalentul lui cd explicativ ( =-- aci).
In schimb, numele propriu Chirica, pe care Il intflnim cu a final
In primele pagini ale povestii Stan Pdfitul, 1-am transcris peste tot
Chiricd, cu a, forma folosita de Creanga Ins* In cea mai mare parte

a textului.
, Se stie ca aria de raspindire a lui -u final cuprInde $i o bung parte din sudul

Moldovel. Pentru Pipirig si Tg.-Neamt, In ALR sint tnregistrate forme ea:

cdpdttiU, cucuiu, genunchiu, gunoiu, rdrunchiu etc. E vorba de tin i consonantic,
respectiv de o consoana mulata rotunjiti (cf. cele spuse mai sus despre e din
cuptoriu etc.).

1,XXIII

www.dacoromanica.ro

In cuvintele cdnd, fantiinci, mdnile, remase, reposata, ris (acesta

coexist& cu ridd pe aceeasi pagin6), respindi, scob orit, seu (pron. posesiv), serbdtori, sin, zinele etc., am tnlocuit pe ci, e , i prin e1, 1, din cauz&
c& nu numai In epoca lui Creang& ci si mult mai Inainte pronuntarea

real& era cu a sau I dup5, caz. Deci: cind, finti n, minile, rdmase,
rdposata, ris, rdspindi, scoborit, &Yu, sdrbeitori, sin, zinele.

Dat fiind ca In limba noastr6 diftongul ea nu se poate realiza la

initial& de cuvInt sau de silabA , am procedat la Inlocuirea lui prin
ia In cuvintele ca: nevoea, rindueald, vieala etc . De asemenea, am eliminat pe e de la formele substantivale articula te de felul lui gospoddriea, pojijiea sau de la imperfectul unor verb e Ca f tieam .
Grupul de litere oh 1-am tran3cris prin h in cuvi nte Ca archimandrit,
Valachia.
Dintre grafiile oscilante alene i a lene, am preferat-o pe cea dintii,

pe care am generalizat-o, In spiritul ortograf i ei actuale si chiar al

preferintelor povestitorului (comp. formele aglutinate acasii, degeaba
intilnite In manuscris).
Imbinarile de cuvinte caracteristice stilului oral stilt ortografiate
ea In textul original: este-o vorbd, cite-oleacd , pe-afarci, de-atita, deemu etc. In celelalte cazuri am aplicat normele ortografice actuale.
In cazuri de omofonie sau de cuvinte putin cunoscute am indicat
accentul: arnandea, 11?abet, ;blind. La fel am procedat cu e final accen-

tuat care corespunde diftongului ea din limba 1iterar6: aye, pute,

fine etc.
Numele proprii S pints!, Moartea, Ucigd-l-crucea, Cal-de-pe-comoard,
le-am scris cu majuscula.

0 grij deosebit am acordat punctuatiei, pentru a upra Intelegerea exact& a acestei opere atlt de bogat In nuante stilistice.
Toate deosebirile fat& de lectiunile stabilite prin conjecturl sint
mentionate In aparatul de variante.
Greelile de tipar din textele de bazA sau din cele comparate pentru

stabilirea variantelor slut corectate In mod tacit.

Interventiile noastre In textul original, putine la numr, shit
redate In paranteze drepte .
Aparatul critic Incepe cu o prezentare general& a aprecierilor unora

dintre istoricii si criticii literari care au studiat opera lui Creang6.

Din bogata bibliografie existent6, am retinut contributiile fundamentale, care au meritul de a fi fixat criteriile esentiale pentru triteiegerea operei si a specificului ei artistic.
Am Incercat sii tratam la un loc problemele privind factura operei,
trAsliturile ei caracteristice, pe larg dezbtute de diversii comentatori
"XXIV

www.dacoromanica.ro

ai scriitorulu i, p entru a nu le repeta, la fiecare scriere In parte, In

cadrul notelor con sacrate acestora acordind o atentie special6 analizei
f ilologice si stilistice a textelor scriitorului.

In notele din aparatul critic am indicat si bibliografia specialti

pentru fiecare bucatd in parte, precizind data si locul primei aparitii,
publicArile ulterioare, manuscrisul autograf (data existri), textut
dupA care s-a fticut reproducerea.
Tot In ace ste note am dat indicatii de ordin istorico-literar, date
referitoare la persoanele sau personalitAtile care figureazA In scrierile
originale sau In corespondentA, informatii cu privire la legilturile
lor cu scriitorul etc.
Variantele 1 e-am stabilit prin confruntarea textului de bazil cu
textul tuturor tipAriturilor antume si cu cel din periodicele In care

scriitorul Ins* a publicat sau a reprodus unele scrieri. Chid a fost

posibil, am Mut confruntarea si cu manuscrisele.
In aparatul critic am Inregistrat toate variantele reale (care nu
sint, adic, grafii sau erori tipografice), din dorinta de a urnattri
evolutia fiecrui text In parte, de a cuprinde toate versiunile si redac-

tArile, mrturii ale unor reflexii prelungite, ale grijii scriitorului

pentru exactitate si expresivitate.
Aparatul critic mai cuprinde un glosar i o bibliografie selectivii.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

POVETI

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA POVE$TILE MELE

Iubite cetitoriu.
5

Multe prostii di fi cetit, de dud efli.

Cetefte rogu-te fi ceste fi unde-i vede di nu-ti vin
la socoteald, le pana In mind' fi cid qi ta altceva mai
bun la ivald aci, eu atita rn-am priceput f i atita am
fcut.

Autoria

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

SOACRA CU TREI NURORI

(Poveste)

Era o data o baba, care avea trei feciori nalti ca

niste brazi si tari de virtute, dar slabi de minte.
0 razesie destul de mare, casa batrineasca cu toata
pojijia ei, o vie cu livadd frumoas, vite si multe paseri
akatuieu gospodaria babei. Pe linga acestea mai avea
strinse si paralute albe pentru zile negre ; caci lega

10

15

paraua cu zece noduri si tremura dupa ban.

Pentru a nu razleti feciorii de pe linga sine, mai
dura 'Inca cloud case alature, una la dreapta si alta
de-a stinga celei batrinesti. Dar tot atunci la hotarire nestramutat a 0116 feciorii si viitoarele nurori pe
linga sine in case batrineasca si a nu orindui
nimic pentru imparteala pane' aproape de moartea sa.
Asa facu; si-i ridea inima babei de bucurie cind gindea

numai cit de fericita are sa fie, ajutata de feciori si

mingaiata de viitoarele nurori. Ba de multe ori zicea
20

25

30

in sine: Voiu privighea nurorile, le-oiu pune la lucru,

le-oiu struni si nu le-oiu lasa nici pas a iesi din cash',
in lipsa feciorilor mei. Soacra-mea fie-i tarna ward!
asa a facut cu mine. Si barbatu-meu Dumnezeu sa mi-1 ierte1
nu s-a putut plunge cal-am triplet, sau i-am risipit casa;... desi citeodat erau banuiele... i ma probozea... dar acum s-au trecut toate 1"
Tustrei feciorii babei umblau in carausie si cistigau
multi bani. Celui mai mare ti veni vremea de insurat,

si baba, simtind asta, umbla valvirtej sa-i gaseasca

mireas; si in cinci-sese sate, abi-abi putu nimeri
una dupa placul ei: nu prea tinara, nalta si uscativa,
insa robace si supusa. Feciorul nu iesi din hotarirea

www.dacoromanica.ro

maicg-sa, nunta se fgcu, ci baba 10 lug cdmeca de

soacr, ba Inca netdiat la gurd, care insemneaz cg
5

soacra nu trebuie sg fie cu gura mare ci a tot cirteascg

de toate cele.
Dupg ce s-a sfircit nunta, feciorii s-au dus in treaba
lor, iar nora rgmase cu soacra. Chiar in acea zi, cgtrg
sail, baba incepu sg puie la cale viata nurori-sa. Pen-

tru babd, sita noug nu mai avea loc in cuiu. De ce

1o

15

mi-am facut clecte? ca sg nu mg ard", zicea ea. Apoi

se suie iute in pod ci scoboar de acolo un ctiubeiu cu
pene rgmase tocmai de la rposata soacra-sa, nicte
chite de cinep ci vreo doug dimerlii de pasat.
Iat ce am gindit eu, noro, eh' poti lucra noptile.
Piva-i in cgsoaia de algture, fusele In oboroc sub pat,
iar furca dupg horn. Cind te-i sgtura de strujit pene,
vei pisa malaiu; ci cind a veni barbatu-tgu de la drum,
vom face plachie cu costite de porc, de cele afumate, din

20

25

30

35

40

pod, 0, Doamne, bine vom minca 1 Acum deodatd,

pgng te-i mai odihni, i furca In brIu, ci pang mini
dimineata & gdtecti fuioarele aceste de tors, penele
de strujit ci malaiul de pisat. Eu ma las putin, &
mi-a trecut ciolan prin ciolan cu nunta voastrg. Dar
tu s'a ctii c eu dorm iepurecte; 0, pe lingd icti doi
ochi, mai am unul la ceafg, care cede purur deschis
si cu care vd, ci noaptea ci ziva, tot ce se face prin
mg. Ai inteles ce ri-am spus?
Da, mgmucg. Numai ceva de mincare...
De mincare? 0 ceap, un usturoiu c-o bucat de
mamgliga rece din polit sunt destul pentru o nevastg
tingra ca tine... Lapte, brinzg, unt ci oug de-am put
sclipui sg ducem in tirg ca sg facem ceva parale; ca'ci
casa s-a mai ingreuiat cu un mincgu 0 eu nu vreu
sg-mi pierd comindul.
Apoi, cind inserg, baba se culcg pe pat, cu fata la

pgrete, ca sg n-o supere lumina de la opait, mai dind a

intelege nurori-sa cg are s-o privigheze; dar somnul o
cuprinse !Ada-L, 0 habar n-avea de ce face norg-sa. Pe
cind soacra horgia, dormind dusg, blajina norg miggia
prin cash' ; acuc la strujit pene, acuc imbala tortul, acuc

pisa malaiul ci-1 vintura de buc. i dacg Enachi se

punea pe gene-i, ea indat lua apg rece 0-0 spala

www.dacoromanica.ro

fata, ca nu cumva s-o vadd neadormita soacr6 i s'd-i

bAnuiasca. Aa sa munci biata nor Ora dui:4 miezul
noptii; dar, despre ziu, somnul o dobori, i adorrni
0 ea intre pene, caiere, fusele cu tort i bucul de malaiu.
5

to

Baba, care se culcase odat cu gAinile, se scul cu

noaptea-n cap i incepu a trinti -a plesni prin cas,
incit biata nora, care de-abi atipise, de voie, de nevoie, trebui s se scoale, sa sa'rute mina soacrei i

sd-i arne ce-a lucrat. Incet-incet, nora s-a dat la

brazda, qi baba era mullmmit g. cu alegerea ce-a fcut.

Peste citeva zile, cgruii sosesc, i thara nevast,

vgzindu-i bgrbAtelul, mai uit6 din cele necazuri I

15

Nu trece mult, i baba pune la cale i pe feciorul

cel mijlociu, i-i ie un suflet de nora intocmai dup
chipul i asemanarea celei dintai, cu deosebire numai
cd aceasta era mai in virstd qi ceva incruciat, dar
foc de harnica.

20

nurorile raimin iar cu soacra acas. Dupa obiceiu, ea

le d de lucru cu m6sur i, cum insereaz, se culcd,
spuind nurorilor BA' fie harnice i dindu-le de grij ca

Dupa nunt, feciorii se due iargi in cdr6usie i

nu cumva sa" adoarmg, c'd le vede ochiul cel neadormit.

Nora cea mai mare tlnAci apoi celeilalte despre

25

ochiul soacrA-sa cel atoatevazator, i aa, una pe alta

se indemnau la treabg, qi lucrul ieea girla din minile
bor. Iar5. soacra huzurea de bine.
Dar binele, citeodat, ateaptd i eau. Nu trece tocmai mult, i vine vremea de insurat i feciorului celui

mic. Baba insa voia cu orice chip s6 aib5. o troit

30

nedespartit de nurori... de aceea i chitise una de mai

inainte. Dar nu-i totdeauna cum se chitete, ce-i i

cum se nimerete. Intr-o bura dimineata, feciorul mamei li i aduce o nor pe cuptor. Baba se scarman'd de

cap, & la deal, (l la vale, dar n-are ce face, i, de

35

voie, de nevoie, nunta s-a acut, i pace bun'a I

Dupa nunt, barbatii din nou se due in treaba lor

i nurorile ramin iar cu soacra acas. Baba iari le
da de lucru cu masura i, cum vine sara, se cubed dupg.

40

obiceiu. Cele dou nurori, vazind pe cea mai tinara

codindu-se la treabA, li zic:
Da' nu te tot codi, c6
mgmuca ne vede.
7

www.dacoromanica.ro

Cum? Eu o vgd cg. doarme. Ce fel de treabd e

aceasta? noi sg lucrgm, si ea s'a doarmg? 1
Nu crtuta c horgieste, zise cea mijlocie, mgmuca
are la ceaf un ochiu neadormit, cu care vede tot ce
facem, -apoi tu nu stii cine-i mgmuca, n-ai mincat
niciodatg moarea ei.
La ceafg?... vede toate? n-am mIncat moarea ei?...

10

Bine ea' mi-am adus aminte... Dar ce mIncam noi,

fetelor hai?
Ia, rabdgri prAjite, dragg cumngticg... Iar dacg
esti flAmInda, i si tu o bucath de mgmgligg din coltar si cu niste ceapd si mgnincg.

15

n-a mincat asa bucate 1 Da' slgning nu-i in pod? unt

nu-i? oug nu Bunt?
Ba sunt de toate, ziserg cele cloud, dar Bunt a

Ceapg cu mgmgligg? d-apoi neam de neamul meu

mgmucgi.

Eu cred cd tot ce-i a mgmucgi e -al nostru, si

20

ce-i al nostru e s-al ei. Fetelor hgi 1 s-a trecut de sagg.

Voi lucrati, cg eu mg duo s pregAtesc ceva de-a mlncArii ; stii, cole, ceva mai omeneste ; s-acus vg chem si

pe voi.

25

Doamne, ce vorbg. ti-a iesit din gura 1 ziserg cele

doug. Vrei sd ne-aprindem paie In cap? sa ne zvirlA
baba pe drum?
Las' dacd v-a durg capul 1 CInd v-a intreba pe
voi, sg dati vina pe mine si BA lasati O. vorbesc eu
pentru toate.
Apoi dar... dAl... l cum stii ; numai sg nu ne bagi

30

pe noi In belea.
Hai, fetelor, tAceti, gura vg meargg ; CA nu-i bung

pacea, si mi-e dragg gilceava. -5i iese cintind:

Vai, saracu omul prost,
Bun odor la cas-a fost 1
85

Nu trece nici un ceas la mijloc, s-un cuptor de plgcinte, cItiva pui pirplliti in frigare si prgjiti in unt, o
strAchinoaie de brinzA cu sminting si mgmAliguta erau
gata. Apoi iute cheamg si pe celelalte doug In bordeiu,

si se pun la masA cu toatele.

8

www.dacoromanica.ro

Hai, fetelor, mincat,i bine Bi pe Domnul laudati,

ca eu ma rapad In crama s-aduc Bi un cofael de vin, ca
5

to

s mearga placintele aceste mai bine pe git.

Dupd ce-au mincat B-au baut bine, le-au venit a
cinta, ca rusului din gura girliciului:
Soacra, soacra, poamd acra,
De te-ai coace cit te-ai coace,
Du lce tot nu te-i mai face ;
De te-ai coace toata toamna
EBti mai acra decit coarna;
De te-ai coace-un an s-o yard,
Tot eSti acra Bi amara;
IeBi afara ca o para. ;

15

Intri-n casa ca o coas;

,5ezi in unghiu ca un junghiu.
--au mIncat, B-au Mut, -au cintat 'Yana au ador-

mit cu toatele pe loc.

Cind Be scoal baba in zori de ziva, ia nurori daca

ai de unde. Iese afara sparieta, da incolo, da pe din20

col, i cind intra in bordeiu, ce sa vada? bietele nurori

jleau pe soacra-sa... Pene impraBtiete pe jos, farina-

turi, blide aruncate In toate parlile, cofaelul de yin

rasturnat, ticaloBie mare 1...
25

Da' ce-i acolo? striga baba inspaimintat.

Nurorile atunci sar arse In picioare; Bi cele mari

incep a tremura de fried, cum e varga, Bi lasa capul In

jos de rucine. Iar cea cu pricina raspunde:
30

35

Da' bine, mainuca, nu OH c-au venit tatuca Bi

cu mamuca, Bi le-am facut de mincare, Bi le-am scos
un cofgel de yin, Bi de aceea ne-am chefaluit Bi noi
oleaca. Iaca, chiar mai dineoarea s-au dus.
i m-au vazut cuscrii cum dormeam?
D-apoi cum sa nu te vaza, marnuca? I
-apoi de ce nu in-gi sculat? Minca-v-ar ciuma
sa va manincel
D-apoi cid, mamuca, fetele aceste au spus ca d-ta

vezi tot; Bi de aceea am gindit ca eSti minioasa pe

tatuca Bi pe marnuca, de nu te scoli. i ei erau aca
de mihniti, de mai nu le-a ticnit mincarea.
9

www.dacoromanica.ro

Ei, las, ticaloaselor, c vA voiu dobzala eu de

acum inainte 1
Si de atunci nurorile n-au mai avut zi bunA In casA

cu baba. Cind ici aducea ea aminte de puicele cele

nadolence ci boghete, de vinicorul din cramt de risipa

ce s-a fAcut cu munca ei, ci c-au vAzut-o cuscrii dormind aca l'AfAiatA, cum era, crApa de ciud ci rodea

in nurori, cum roade cariul in lemn.

Se lehAmetisiser pAnA ci cele cloud de gura cea rea a

10

15

babei; ci cea mai tinAr gasi acum prilej s-i facA pe

obraz i S. orinduiascA totodata ci moctenirea babes
prin o diat nemaipomenit On atunci, ci iat cum:
Cumnatelor, zise ea Intr-o zi, cind se aflau singure
in vie. Nu putem trAi in casa aceasta de n-om face
toate chipurile s. scApdm de hirca de babA.
Ei, cum?
SA faceti cum v-oiu invAta eu, i habar sd n-aveti..
Ce sa." facem? intrebA cea mai mare.

20

Ia, sA dam busta In casd la babA, ci tu s-o iei de

cinepa dracului ci s-o trasneti cu capul de pAretele
cel despre rAsArit, cit ii puth; tot aca sA faci i tu cu
capul babei, de pAretele cel despre apus, -apoi ce i-oiu

25

mai face ci eu, yeti vedea voi.

D-apoi cInd or veni ai noctri?
- Atunci, voi sA vA faceti moarte-n popusoi, sA nu
spuneti nici laie, nici balaie. Oiu vorbi eu ci cu dincii

ci las' dacA va fi ceval...

Se Induplecar ci cele donA, IntrarA cu toatele in

casA, luarA pe babA de pAr -o izbirA cu capul de pAreti

30

35

Ong i-1 dogirt Apoi cea mai tInArA, fiind mai .ugubath' cleat cele douA, trIntecte baba In mijlocul casAi
-o frAmIntA cu picioarele, -o ghigosete ca pe dinsa ;
apoi Ii scoate limba afarA, i-o strApunge cu acul 1
i-o presurA cu sare ci cu piperi, aca cA limba indatA
se umfld, ci biata soacrA nu mai putu zice nici circ f
ci, slabA ci st/lcitA cum era, cAzu la pat bolnavA de
moarte. Apoi nurorile, dupA sfAtuirea celei cu pricina,
asezarA baba lntr-un acternut curat, ca sA-i mai aducA
aminte de clod era mireasA ; ci dupA aceasta IncepurA a

40

scoate din lada babei valuri de pinzA, a-i da ghiont,

una alteia ci a vorbi despre stirlici, toiag, nAsAlie,

10

www.dacoromanica.ro

poduri, paraua din mina mortului, despre gAinele ori

oaia de dat peste groap, despre strigoi si cite alte

nAzdrAvAnii infiortitoare, incit numai aceste erau de

ajuns, ba si de Intrecut, s-o vire in groap pe biata

babd.
laca fericirea visatA de mai inainte cum s-a implinit 1

Pe cind se petreceau aceste, iaca s-aud scirtiind

to

15

niste care: barbatii veneau. Nevestele lor le ies intru

intimpinare si, dupa* sltuirea celei mai tinere, de la
poartA s-aruncA In gitul barbatilor si incep a-i lua cu
vorba si a-i dizmerda care de care mai mAgulitor.
Da' ce face mgmuca? Intrebar cu toii deodata"
cind dejugau boii.
Mdmuca, le lual cea mai tinArA vorba din gurA,
mdmuca nu face bine ce face; are de gind sa." ne lese
sAnAtate, sarmana.

Cum? ziserai barbatii 1nspAimintati, scpind res-

20

teele din mind.

Cum? Ia, sunt vreo cinci-sese zile de cind a fost
&A ducA viteii la suhat, si un vint Mu pesemne a dat
peste dinsa, sArmana I_ ielele i-au luat gura si picioarele.

25

30

Fiii se raped atunci cu totii In cas la patul minesa ;dar biata babg era umflat cit o bute si nici putea
blesti macar din gurA; simtirea frig nu si-o perduse de
tot. i, vAzindu-i, Isi miscA putin mina si arata la
nora cea mare si la paretele despre rasarit, apoi arata
pe cea mijlocie si pAretele despre apus; pe urmA. pe
cea mai tinged' si jos in mijlocul casei; dupa aceea
de-abi putu aduce putin mina spre gurd si indat cAzu

35

intr-un lesin grozav.

Toti plingeau si nu se puteau dumeri despre semnele
ce face mama lor. Atunci nora cea tinAr zise, prefAcindu-se ca plinge si ea:
Da' nu Intelegeti ce vrea mArnuca?
Nu, ziserd ei.
Biata mAnaucA lasA cu limbg de moarte: ca fratele cel mare sA ieie locul si casa cea despre rasarit;
cel mijlociu cea despre apus; iara noi, ca mezini ce

40

suntem, BA ramInem aici, in casa bAtrineascA.

11

www.dacoromanica.ro

Ca bine mai zici tu, nevasta, raspunse barbatu-sau.

Atunci ceilalli nemaiavind incotro ovai, diata ramase

blind Vacua.
Baba rnuri chiar in acea zi, si nurorile, despletite, a
boceau de vuia satul. Apoi, peste doua zile, o Ingropara cu cinste mare, si toate femeile din sat i de prin
meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori

i ziceau: Ferice de dinsa c-a murit, ca tiu ca are

cine-o boci 1"

www.dacoromanica.ro

CAPRA CU TREI IEZI

(Poveste)

Era odatd o capra care avea trei iezi. Iedul cel mare
si cu cel mijlociu dau prin bdt de obraznici ce erau ;
iard cel mic era harnic si cuminte. Vorba ceea: Sunt
cinci degete la o mind si nu samAnd toate unul cu altul".
Intr-o zi, capra cheamd iezii de pe-afard si le zice:

10

Dragii mamei copilasi! Eu ma due in 1:6:lure ca

sd mai aduc ceva de-a mincdrii. Dar voi, incuieti usa
dupd mine, ascultati unul de altul, si sd nu cumva s
deschideti pand ce nu-ti auzi glasul meu. Cind voiu
veni eu, am sd vd dau de stire, ca sd ma cunoasteti,

si am sa vd spun asa:

15

20

Trei iezi cucuieti,

Usa mamei descuieti!
Ca mama v-aduce voug:
Frunze-n buze,
Lapte-n tite,
Drob de sare
In spinare,
Malaies

25

In cdlcdies,
Smoc de flori
Pe subsuori.
Auzit-ati ce-am spus eu?
Da, mdmucd, ziserd iezii.
Pot sa am nddejde in voi?
SA n-ai nici o grijd mdmucd, apucard cu gura

lnainte cei mai mari. Noi suntem odatd bdieti, si

30

ce-am vorbit odat vorbit rdmIne.

13

www.dacoromanica.ro

Dacg-i ap, apoi veniti sg. va sgrute mama! Dumnezeu sg vg apere de cele rele, i mai rAmIneti cu bine!
Mergi sAngtoas, mgmucg, zise cel mic, cu lacrimi
in ochi, i Dumnezeu sg-ti ajute ca &A te Intoarne cu
5

to

15

bine i sg ne-aduci demincare.

Apoi capra iese i se duce In treaba ei. Iar iezii Inchid up dupg dInsa i trag zavorul. Dar vorba veche:
Pgretii au urechi i feretile ochi". Un duman de
-apoi titi care?
Chiar cumgtrul caprei,
lup
care de mult pindea vreme cu prilej ca sg pape iezii,
trAgea cu urechea la pgretele din dosul casei, clnd
vorbea capra cu dInii.
Bun! zise el In gindul sgu. Ia, acu mi-e timpul...
De i-ar Impinge pacatul sg-mi deschidg up, halal
sg-mi fie! Stiu c i-a cirnosi i i-a jumulil" Cum zice,

i vine la u5.; i cum vine, i Incepe:

Trei iezi cucuieti,
Mamei up descuigi 1
20

CA mama v-aduce you'd:

Frunze-n buze,

Lapte-n tile,
Drop de sare
In spinare,
Mldie

25

30

In cglcgie,
Smoc de flori
Pe subsuori.

Hai ! deschideti cu fuga, dragii mamei, cu fuga 1

la! bgieti, zise cel mai mare, sgriti i deschideti
up, &A vine mama cu demincare.
Saracutul de mine! zise cel mic. Sg. nu cumva s
faceti pozna sg deschideti, ca-i vai de noi 1 Asta nu-i

mamuca. Eu o cunosc de pe glas ; glasul ei nu-i ap

35

de gros qi rAguit, ci-i mai subt,ire qi mai frumos I

Lupul auzind aceste, se duse la un ferar i puse sg-i
ascute limba i dinoi, pentru a-i subtia glasul, -apoi,
IntorcIndu-se, lncepu iar:

Trei iezi cucuieti,

Mamei up descuieti I...
14

www.dacoromanica.ro

Ei, vedeti, zise iarai cel mare ; daca ma potrivese

eu you'd? Nu-i marnuca, nu-i mamuca! D-apoi cine-i
daca nu-i ea?1 Ca doar i eu am urechil Ma due sa-i
deschid.
5

- Mica! badica 1 zise iarai cel mic. Ascultati-ma

i pe mine! Poate mai de-apoi a veni cineva -a

zice:

10

15

20

25

Deschideti ua,
Ca vine matusa 1
-atunci voi trebuie numaidecit &a deschideti? D-apoi

nu tildi c6 matua-i moarta de cind lupii albi i s-a

facut oale i ulcioare, sdrmana?
Apoi, da ! nu spun eu bine? zise cel mare. Ia,
de-atunci e rau in lume, de cind a ajuns coada sa fie
cap... Dacd te-i potrivi tu acestora, ii 0116 mult i
bine pe mamuca afara. Eu, unul, ma due sa deschid.
Atunci mezinul se vir iute In horn i, sprijinit cu
picioarele de prichiciu i cu nasul de funigine, tace
ea petele i trernurd ca varga de fried. Dar frica-i din
raiu, sarmana 1 Asemene cel mijlociu, tutiu! iute sub
un chersin; se-nghemuiete acolo cum poate, tace ca
panaintul i-i tremura carnea pe dinsul de fried: Fuga-i
ruinoas, da-i sanatoasa L.. Insa cel mare se da dupa
uA. i
sd traga, sa nu traga?
in sfirit, trage zavorul... Cind iacal... ce sa vada? S-apoi mai are clnd
-yea?... caci lupului ii scaparau ochii i-i sfirlia gitle-

jul de flamind ce era. Si, nici una, nici dou, hat!

30

35

pe ied de git, ii rateaza capul pe loc i-1 manInca aa

de iute i cu aa pofta, de-ti parea Ca nici pe-o msea
n-are ce pune. Apoi se linge frumuel pe bot i incepe
a se Invirti prin casa cu neastImpar, zicind:
Nu tiu, parerea m-a amagit, ori am auzit rnai
multe glasuri? Dar ce Dumnezeu?! Pare-au intrat In
parnint... Unde sa fie, unde sa fie? Se itete el pe colo,
se itete pe dincolo, dar pace buna 1 iezii nu-s nicAiri 1
Ma I_ ca mare minune-i qi asta 1... dar nici acasa,
n-am de coasa... ia sa mai odihnesc oleaca aste batrinete 1

40

Apoi se indoaie de ele cam cu greu, i se pune pe

chersin. Si cind s-a pus pe chersin, nu tiu cum s-au
15

www.dacoromanica.ro

Mut, c ori chersinul a crapat, ori curnatrul a stranutat... Atunci iedul de sub chersin, sa nu taca?
II pastea pacatul si-1 minca spinarea, saracuIul 1

10

15

20

Said fie de bine, nanasule!

A I_ ghidi 1 ghidi 1 ghidusi ce esti! Aici mi-ai
fost? Ia vind-ncoace la nanaselul, s te pupe el 1
Apoi ridica chersinul binisor, insfaca iedul de
urechi si-1 flocaieste si-1 jumuleste si pe acela de-i
merg petecele L.. Vorba ceea: Ca toata paserea pe
limba ei piere".
Pe urma se mai invirte cit se mai invirte prin casa,
doar a mai gasi ceva, dar nu gaseste nimic, caci iedul
cel cuminte taicea molcum in horn, cum tace pestele
In bors la foc. Daca vede lupul si vede c nu mai 0-seste nimic, isi pune in gind una: asaza cele dou

capete cu dintii rinji0 In feresti, de ti se parea ca

rideau; pe urma unge too paretii cu singe, ca sa faca

si mai mult in ciuda caprei, s-apoi iese si-si cauta de
drum. Cum a iesit dusmanul din cask iedul cel mic
se & iute jos din horn si incuie usa bine. Apoi incepe
a se scarmana de cap si a plinge cu amar dupa fra-

tiorii sai.

- Dragutii mei fratiori 1 De nu s-ar fi induplecat,

lupul nu i-ar fi mincat 1 i biata mama nu stie de asta

25

mare urgie ce-a venit pe capul ei 1

i boceste el si boceste pana il apuca lesinl Dar ce

era s le faca? Vina nu era a lui, si ce-au cautat pe

nas le-a dat.
Cind jalea el asa, iaca si capra venea cit putea, incar-

30

cata cu de-a mincarii si gifuind. *i cum venea, cit

de colo vede cele doua capete, cu dintii rinjiti, In
feresti.

35

40

Dragii mamuculei, dragi 1 Cum asteapta ei cu

bucurie si-mi rid inainte cind ma vdd 1
Bdiqii mamei, baieti,
Frumusei si cucuieti!
Bucuria caprei nu era proasta. Dar cind s-apropie
bine, ce sa vada? Un fior rece ca gheata ii trece prin
vine, picioarele i se taie, un tremur o cuprinde in tot
trupul, si ochii i se painjinesc. i ce era nu era a bine L..

16

www.dacoromanica.ro

Ea insA tot merge On' la usA, cum poate, crezind cA

parerea o insal... si cum ajunge, si incepe:
Trei iezi cucuieti,
5

Mamei usa descuieli I

CA mama v-aduce vouA:
Frunze-n buze,

Lapte-n rite,
Drob de sare
In spinare,

10

MAlAies

In cAlcAies,

15

20

Smoc de flori
Pe subsuori.
Atunci iedul mezin
care acum era si cel dintAi si
sare iute si-i deschide usa. Apoi s-acel de pe urmA
runcA in bratele mine-sa si cu lacrimi de singe incepe
a-i spune:
MAmucA, mAmucd, uite ce am pAtit noi 1 Mare
foc si potop au cAzut pe capul nostrul
Capra atunci, holbind ochii lung prin casA, o cuprinde spaimA si rAmine incremenitAl... Dar mai pe
urmA, imbArbAtindu-se, si-a mai venit putin in fire

s-a intrebat:
Da' ce-a fost aici, copile?

25

Ce s'A fie, mArnucA? Ia, curn te-ai dus d-ta de-a-

casA, n-a trecut tocrnai mult si iaca cineva s-aude

bAtind la usl si spunind:
Trei iezi cucuieti,
Mamei usa descuieti...

30

si?...
Si frate-meu cel mare, nAting si neastimpArat
cum il stii, fuga la usA sA deschidA.
S-atunci?...

35

Atunci, eu rn-am virit iute in horn, si frate-meu

cel mijlociu sub chersin, iarA cel mare, dupa cum iti
spun, se cid cu nepAsare dupA usA si trage zavorul L.
S-atunci?...
Atunci, grozAvie mare! NAnasul nostru si prietenul d-tale, curnAtrul lup, se si arata in prag!
17

www.dacoromanica.ro

Cine? Cumatrul meu? El? Care s-a jurat pe parul

sail ca nu mi-a spari copilaii niciodata?

Apoi da, mama! Cum vezi, i-a umplut de sparieti1
5

Ei las', ca l-oiu invata eu 1 Daca ma vede ca-s o

vaduva sarmana i c-o ma de copii, apoi trebuie

sa-i WA' joc de casa mea? i pe voi sa va puie la pas-

io

trama? Nici o fapta fail plata... Ticalosul i mangositul 1 Inca se rinjea la mine citeodata i-mi Ikea cu
maseaua... Apoi doar eu nu-s de-acelea de care crede
el: n-am grit peste garduri niciodata de cind sunt.
Ei, taci, cumatre, ca te-oiu dobzala eu 1 Cu mine ti-ai
pus boii In plug? Apoi, tine minte ea ai sti-i scoti
fail coarne 1

15

- Of, mamuca, of 1 Mai bine taci i las5.-1 In plata

lui Dumnezeu 1 Ca tii ca este o vorba: Nici pe dracul
sa-1 vezi, da' nici cruce sa-ti faci 1"

Ba nu, dragul mamei 1 Ca Ora la Dumnezeu,

sfintii iti ieu sufletul." S-apoi tine tu minte, copile,
20

ce-si spun eu: & de i-a mai da lui nasul BA mai miroase

pe-aici, apoi las' 1... Numai tu, sa nu cumva sa te rasufli cuiva, ca sa prinda el de veste.
Si de-atunci cduta i ea vreme cu prilej ca s5. faca pe

obraz cumatru-sau. Se pune ea pe ginduri i sta In

25

cumpene, cum sa dreaga i ce sa-i faca?

Aha 1 ia, acu i-am gdsit leacul, zise ea in gindul sau.
Taci 1 Ca i-oiu face eu curnatrului una de i-a muca
labele 1"

Aproape de casa ei era o groapa adinca; acolo-i nadej-

30

35

dea caprei.
La cada cu dubala, cumatre lup, c riu-i de chip 1...
Ia, de-acu sa-ncepe fapta: Hai la treaba, cumatrita,
ca lupul ti-a dat de lucrul
Si aa zicind, pune poalele-n briu, Ii sufleca minicele, atita. focul i s-apuca de Mut bucate. Face ea

sarmale, face plachie, face alivenci, face pasca cu

smintin i cu oua. IF i fel de fel de bucate. Apoi umple
40

groapa cu jaratic i cu lemne putregaioase, ca sl arda

focul mocnit. Dupa asta aaza o leasa de nuiele numai
intinata i nite frunzari peste dinsa ; peste frunzari
toarna tarna i peste tarnd aterne o rogojina. Apoi

18

www.dacoromanica.ro

10

face un scAuie de cear anume pentru lup. Pe urmA

lag bucatele la foc sg. fearbA i se duce prin padure sA
caute pe cumAtru-sdu i sA-1 pofteascd la praznic.
Merge ea cit merge prin codru, Ora ce d de-o prApastie grozavA i intunecoasd i pe-o tihdraie dA cu
crucea peste lup.
BunA vremea, cumAtrol Da' ce vint te-a aMtut
pe-aici?
Bung sA-ti fie inima, cumAtre, cum ti-i cAutAtura...
apoi &A, nu tii d-ta ca nevoia te duce pe unde nu ti-i

voia? Ia, nu tiu cine-a fost pe la mine pe-acasd in

lipsa mea, cA tiu c mi-a fAcut-o bunAl

Ca ce fel, cumAtritA dragA?
Ia, a gAsit iezii singurei, i-a ucis i i-a crimpot,it,
15

de li-am plins de 'nal Numai vAduvd BA nu mai fie

cineva 1

20

Da' nu mai spune, cumAtrAl

Apoi de-acum, ori sA spun, ori sal nu mai spun,
cA totuna mi-e. Ei, mititeii, s-au dus cAtrA Domnul,
i datoria ne face &A le cautdm de suflet. De aceea am

25

ma mai mingAi...
Bucuros, dragA cumAtrA, dar mai bucuros eram
cind m-ai fi chemat la nunt.

30

noi, ci-i cum vr Cel-de-sus.

Apoi capra pornete inainte plingind, i lupul dupl
dinsa, prefacindu-se & plinge.
- Doamne, cumAtre, Doamne 1 zise capra suspi-

f Acut i eu un praznic, dupd puterea mea, i am

gdsit de cuviint sa te poftesc i pe d-ta, cumAtre ; ca sA

Te cred, cumatre, d-apoi, &A, nu-i cum vrem

nind. De ce ti-e mai drag in lume tocmai de-aceea

n-ai parte...
Apoi dd, cumAtrA, cind ar ti omul ce-ar pAti,
dinainte s-ar pAzi. Nu-ti face i d-ta atita inimA rea,
35

c5. odat avem BA mergem cu tooi acolo.

Aa este, cumatre, nu-i vorli. Dar sArmanii

gigilici, de cruzi s-au mai dus 1

40

Apoi d, cumdtr; se vede ca i lui Dumnezeu

ii pin tot puiori de cei mai tineri.
- Apoi, dacA i-ar fi luat Dumnezeu, ce ti-ar fi?
D-apoi aa?...

19

www.dacoromanica.ro

Doamne, cumatra, Doamne 1 Oiu face si eu ca

prostul... Oare nu cumva nenea Martin a dat raita pe
la d-ta pe-acasa? Ca mi-aduc aminte ca acu ca. 1-am

intilnit odata prin zmeuris; si mi-a spus Ca dac-ai

vrea d-ta sa-i dai un bdiet, sa-1 invete cojocaria.

i din vorba-n vorba, din una-n alta, ajung pan-acasa
la cumdtral

Ia poftim, cumatre, zise ea luind scauiesul si

to

15

20

25

punindu-1 deasupra groapei cu pricina, sezi cole si sa

osptezi oleaca din ceea ce ne-a dat Dumnezeu 1
Rastoarna apoi sarmalele in strachina si i le pune
dinainte.
Atunci lupul nostril incepe a minca hilpov; si gogilt,
gogilt, gogilt, ii mergeau sarmalele intregi pe git.
- Dumnezeu sa ierte pe cei rdposati, cumatra, cd
bune sarmale ai mai facut I
i cum ospata el, buf I cade fara sine in groapa cu
jaratic, calci scduiesul de ceara s-a topit, si leasa de pe
groapa nu era bine sprijinit: nici mai bine, nici mai
rdu, ca pentru cumatru.

Ei, ei I Acum scoate, lupe, ce-ai mincat 1 Cu capra

ti-ai pus in cird? Capra ti-a venit de had!
Valeu, curnatra, talpele melel M. rog, scoate-md,
ca-mi arde inima-n mine!
- Ba nu, cumatre; c-asa mi-a ars si mie inima dupd

iezisorii meil Lui Dumnezeu li plac pui de cei mai

tineri; mie insa-mi plac si de isti mai btrini, numai
sa fie bine fripti ; stii, cole, sa treaca focul printr-insii.
Cumatra, ma pirlesc, ard de tot, mor, nu ma rasa!

30

35

- Arzi, cumdtre, mori, c nici viu nu esti bun 1

De-abi i-a mai trece baietului istuia de spariet, ca
mult par imi trebuia de la tine ca sd-1 afuml Ti-aduci
aminte, dihanie rautacioasa si spurcata, cind mi te-ai
jurat pe pdrul tau? i bine mi-ai mincat iezisorii 1
- Ma ustura inima-n mine, cumatra 1 ma rog, scoate-md, si nu-ti mai face atita osinda cu mine!
Moarte pentru moarte, cumatre, arsurd pentru
arsurd, ca bine-o mai plesnisi dinioare cu cuvinte din
scriptura i

40

Dup aceasta, capra si cu iedul au luat o capita de

fin s-au aruncat-o peste dinsul, in groapa, ca sa se mai

20

www.dacoromanica.ro

fr7--

7-------1,-.4.t_

ccZ

Adk

Al:
/

,,

,v- ----12.e--, CC_

rt.A6-4-- 4,- 7,-,---v-_,c-4

le--

-4-e3'
/

C,A--i

fr-p--c.-1--tL--,

71-4-<-

,I
'Z-

.,_
-)

_7

c-i-.---

,
\t

4_ 8,--,-: /1, c_447---

1-%-,-e-e-

/,'

i?

',

pi.ckcl---1-t_e..:21_

,64

0-7 ' e,1,---,L_Is."

.1.7'

Ztc.
'1

k-;'----4"

-C,
Prefala la povepile mele, facsimil.

www.dacoromanica.ro

!MAMA CI:1 Trita 'atit0111.

SOACRA CU TREI NURORI.

Pave 'Mt.

'gra estate o baba, care area trot restart

nalli en nisto brad i thr rl virtnto, dar
slabi do mint.
0 ramie dental de mare, caim hiltritnensml
en toga pcjijin ei, n vie an Urea kamoasa,
rite si matte 'Insert aleittnean gospoilitria
babel.

Pe lasted

aces, mai 'area shins

pardluie cube pentrn zile negro; cirri legit

parana en zero noilnri i tronera rinp.1 ban.
Pentrn a nn reslell feciarii do pa tang
sine. mai !lard ?Inca dead rase Mature, nen
la dreapta t alta de-a stinga celei hiltranesti.
Dar tot Muriel Ina hotariio nestramntart. a
line feciarii si slitanrele nnrnri pelanga sine

in rasa biltranensedsi a en nrAnds1 nimic pentrn imparreala pana aproape moantea ga. Asa Net ; si-i ridea inima de burnrio rand olden munai eat do fericiti are SC
fie, ajutall de fecieri i mangaeati, de viiJimmie nurori. Da de mite art zicea in sine:
coin pririghin nnrorile, le-nin. pane la Inern,
le-oin strunl t nn le-oin lam aid pas a ell

din rand. in ltet fecioriler cci. Soacra-mett

fle-i ierna oral.* I :la a Meat en mine. $i
barhatmmenDrenneldn vii mi-1 iertelnn s'a
paint plange ca ram inselat, ma i am risipit
coos: ... desi elite-Mack eran Muncie. si
naIl prchozeit... dar acorn s'an trivia toate!
Tnstrci belch babel nmhlan in drantie,
,1 eastigan multi haul. Celni mai mare di
vont women de insnrat, i team simlind asta,
umhla vat viIrtej sa-i glsdand mircand; si in
and, sena nate, able, din path nimerl ann

si usdnplt plant el: an pren Naha, meta

elltiva; Ansa reduce si suprisl. Federal nu
ell din hotarirea malcd-sa, minds so tacit si

baba is,i Ind camels de gonad; ha Intl netatatii in gard; care insemnaaza cit soacra nn

trohne nit fie en pra mare i al tot eartraneN

do teat rein.
Pupa cc s'a sfirsit canto, fecierli s'an dos
in treats.% lir. ear tiara =maxi) cn soacra.
Chin in area xi. ratrA &Ira, balm incept, sit
pan la aide viola nareti-sa. Denim baba,
sita noel nn mai area Inc in coin. De co

mi-am Pent desk'? ca cit nu nit aril. rico

ex Apoi no see into in pod si senheara do
:redo nn stinbein en pene remaso tormai do
la reposata soacr:i-sa. Mlle chile de rancid
pi vre-o dont dimerlii de pant.
Kata re am Gandit en, norn, cit pail
Neva noplile Pion-i in ea.5enea sic alltare,

fascia in ohnrce snh pat, ear hires dapa horn.

Cand te-i F:atura de strujit Pene, rei plat
malain; si atilt a veal lutrhatn-Idn de la drum,
corn face plaehie cn costite rio pore, de telo
afnmate, din pod. si Doamne, bine rem mann!
Amin ileodata pini te-i mai oilihnl, io form
in bran, i liana mini dimineatit sit gatesti
blonde :west," de tors, panda do strujit
malainl de pisat. En md Ina pntio cit mi- a
trona violas prin ciolan en mita voastra.

Dar tn dl tii ca en dorm ieparesto; si pa

herrl iti did ()chi, mai am nnnl la main.
erle partire dexhis si en care red, pi
noapten l nina, tot co no thee grin masa_ Ai
e;rro

icicles co ti-am spas?

,Da, reamned. Namai coca de mAncare...
De mancare? 0 ceapd, an netarnin s'n
mdmitligh reee din /Oita. stint denImmata
tal pentrn o nerasti triniir.t ca tine... Lapte.,

Soacra cu trei nurori (Poveste), facsimil.

www.dacoromanica.ro

potoleascd focul. Apoi, la urma urmelor, ndpddird

asupra lui i-i mai trintird in cap cu bolovani i cu ce-au

apucat, pdn-1 omorird de tot. 5i aa s-a pdgubit

5

sdrmana capr i de cei doi iezi, da' si de cumdtru-sdu

lupul pdguba1 a rdmas, i pdguba5. sd fie.
5i auzind caprele din vecindtate de una ca aceasta,

tare le-au mai pdrut bine!

10

i s-au adunat cu toatele

la priveghiu i unde nu s-au aternut pe mincate i pe

Mute, veselindu-se impreuna...
i eram i eu acolo de fald, i-ndatd dupd aceea am
incdlecat iute pe-o ea -am venit de v-am spus poves-

tea aa, -am mai incdlecat pe-o roata i v-am spus

jitia toata; i uncle n-am mai incalecat i pe-o cdpun i v-am spus, oameni buni, o mare i gogonata
15

minciundl

Ion CreangA

Opera vol. I

www.dacoromanica.ro

PUNGUTA CU DOI BANI

Era odat o baba.' si un mosneag. Baba avea o gdind,

si mosneagul un cucos ; gdina babei se oua de cite cloud
5

ori pe fiecare zi si baba minca o mullime de oud; iar

mosneagului nu-i da nici unul. Mosneagul Intr-o zi
perdu radarea si zise:

MAI baba, mninci ca in tirgul lui Cremene.

10

15

Ia dd-mi si mie niste oud, ca sd-mi prind pofta macar.

Da' cum nu I zise baba, care era foarte zgircit.
Dacd ai poftd de oud, bate si tu cucosul tau, sd facd
oud, si-i minca ; c eu asa am btut gdina, si iacdtd-o
cum se oud.
Mosneagul, pofticios si hapsin, se ia dui:4 gura babei
si, de ciudd, prinde jute si degraba cucosul si-i cid o
bataie bung, zicind:

Na 1 ori te mid, ori du-te de la casa mea ; ca sa

20

25

nu mai strici mincarea degeaba.

Cucosul, cum scdpd din minile mosneagului, fugi
de-acasd si umbla pe drumuri, bezmetec. i cum mergea el pe-un drum, numai iatd gAseste o pungucd cu
doi bani. i cum o &este, o si ia in dont si se intoarna
cu dinsa inapoi spre casa mosneagului. Pe drum se in-

tilneste c-o trAsurd c-un boier si cu niste cucoane.

Boierul se uit cu bdgare de seamd la cucos, vede in
cloqu-i o punguld si zice vezeteului:
Mai l ia date jos si vezi ce are cucosul cela in
plisc.

30

Vezeteul se (Id iute jos din capra trsurei, si c-un

feliu de mestesug, prinde cucosul si luindu-i punguta
din dont o da boieriului. Boieriul o ia, fail pdsare o

22

www.dacoromanica.ro

pune in buzunar i pornete cu trasura inainte. Cucoul, suparat de asta, nu se lasa, ci se ia dupa trOsur
spuind neincetat:
Cucurigu 1 boieri mari,
5

10

Dati punguta cu doi bani!

Boierul, inciudat, cind ajunge in dreptul unei fintini, zice vezeteului:

Ma! ia cucoul ist obraznic i-1 da in fintina ceea.

Vezeteul se da iarai jos din capra, prinde cucou1
i-1 azvirle in tinting! Cucoul, vdzind aceasta mare
primejdie, ce sa faca? Incepe-a inghiti la apa ; si-nghite,

i-nghite, Ora ce-nghite toga apa din fintina. Apoi

zboara de-acolo afara i iarai se ia in urma trasurei,
zicind:
15

20

25

Cucurigu 1 boieri mari,

Dati punguta cu doi bani 1

Boierul, vazind aceasta, s-a mirat cumplit i a zis:
MA 1 da'al dracului oleo i-aista I Ei, las'ca ti-oiu
da eu tie de cheltuiala, mai crestatule qi pintenatule I
i cum ajunge acasa, zice unei babe de la bucatarie
sa ia cucoul, sa-1 azvirle intr-un cuptor plin cu jaratic
i sa puna o lespede la gura cuptorului. Baba, cinoasd
la inima, de cuvInt ; face cum i-a zis stapInu-sau.
Cucoul, cum vede i asta mare nedreptate, incepe a

varsa la apa; i toarna el toata apa cea din fintind

pe jaratic, pana ce stinge focul de tot, i se racorete
cuptoriul; ba Inca face -o apdraie prin casa, de s-au

indrcit de ciuda hirca de la bucatarie. Apoi cid o

30

35

bleanda lespezei de la gura cuptiorului, iesa teatar i

de-acolo, fuga la fereasta boierului F,;i incepe a trinti
cu ciocul In geamuri i a zice:
Cucurigu I boieri mari,
Dati punguta cu doi bani l
Mai, ca mi-am gasit beleaua cu dihania asta de
cuco zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu 1 Ia-1
de pe capul meu i-1 zvirle in cireada boilor -a vacilor; poate vrun buhaiu infuriat i-a veni de hac; I-a
lua In coarne, i-om scapa de suparare.

7*

23

www.dacoromanica.ro

Vezeteul iarasi ia cucosul si-1 zvirle in cireada!

Atunci, bucuria cucosului 1 S6-1 fi vazut cum inghitea

la buhai, la boi, la vaci si la vitei; pan-a inghitit el

toata cireada, s-a facut un pintece mare, mare cit
5

10

15

20

25

un munte 1 Apoi iar vine la fereastra, intinde aripele

in dreptul soarelui, de intuneca de tot casa boierului,
si iarasi incepe:
Cucurigu I boieri mari,
Dati punguta cu doi bani!
Boierul, cind mai vede si asta dandanaie, crape de
ciuda si nu stia ce sa mai faca, doar va scapa de cucos.
Mai sta boierul cit sta pe ginduri, pana-i vine iarasi
in cap una.
Am sa-1 dau in haznaua cu banii ; poate va inghiti
la galbeni, i-a sta vreunul in git, s-a ineca si-oiu scapa
de dinsul.
cum zice, umfla cucosul de-o aripa si-1 zvirle
in haznaua cu banii; caci boieriul acela, de mult banarit ce avea, nu-i mai stia numarul. Atunci cucosul
inghite cu lacomie toti banii si lasa toate lazile pustii.
Apoi iesa si de-acolo, el stie cum si pe unde, se duce la
fereasta boierului si iar incepe:
Cucurigu 1 boieri mari,
Dati punguta cu doi bani 1
Acum, dupa toate cele intimplate, boierul, vazind
Ca n-are ce-i mai face, i-azvirle punguta. Cucosul o ia
de jos cu bucurie, se duce in treaba lui si las pe boier
in pace. Atunci toate paserile din ograda boiereasca,

vazind voinicia cucosului s-au luat dup dinsul, de

BO

35

ti se prea ca-i o nunta, si nu altaceva ; iara boierul se

uita galis cum se duceau paserile si zise oftind:
Duca-se si cobe si tot, numai bine c am scdpat
de belea, Ca nici lucru curat n-a fost aici 1
Cucosul insa mergea tantos, iar paserile dupa dinsul,
si merge el cit merge, pana ce ajunge acasa la mosneag,
si de pe la poarta incepe a cinta: Cucurigu 111 cucurigu! ! !"

Mosneagul, cum aude glasul cucosului, iesa afara

cu bucurie; si, cind isi arunca ochii spre poarta, ce sa
24

www.dacoromanica.ro

vad? 1 Cucou1 sa'u era ceva de spriet 1 elefantul ti se

pdrea purice pe lingd acest cuco; -apoi in urma lui

veneau cirduri nenumdrate de paseri, care de care mai
5

frumoase, mai cucuiete i mai boghete. Moneagul, vazind pe cucoul &du aa de mare i de greoiu, i incun-

jurat de-atit amar de galite, i-a deschis poarta. Atunci

cucou1 i-a zis:

Stdpine, asterne un tol aici in mijlocul ogrAzii.

Moneagul, iute ca un prisnel, aterne tolul. Cucosul

to

15

atunci se aazA pe tol, scuturd puternic din aripi i

indat se umple ograda i livada mosneagului, pe lingd
paseri, i de cirezi de vite; iar6 pe tol toarnd o movil
de galbeni, care strlucea la soare de-ti lua ochii 1 Moneagul, va.'zind aceste mari bogatii, nu tia ce s'a." facd
de bucurie, srutind mereu cucoul si dezmerdindu-1.
Atunci, iaca i baba vinea nu tiu de unde; si, cind a

vAzut unele ca aceste, numa-i sclipeau rAutacioasei

ochii in cap i plesnea de ciud.

Monege, zise ea, ruinat, d-mi si mie niste gal20

beni 1

Ba pune-ti pofta-n cuiu, mi babal Cind ti-am

cerut ou, tii ce mi-ai ra.'spuns? Bate acum i tu gdina,

s-ti aduc galbeni; c-aqa am btut eu cucoul, tii

25

tu din a cui pricin... i iaca ce mi-a adus 1

Atunci baba se duce in poiatA, ggbuiete ggina, o
apuc de coad i o ia la bataie, de-ti venea s-i plingi

de mil1 Biata ging, cum scap g. din minile babei,

fuge pe drumuri. i cum mergea pe drum, gasete i ea
o mArgica -o inghite. Apoi fapede se intoarce acasg. la
30

bab6 i incepe de pe poart: Cot, cot, cotcodac I"

35

Baba iesa' cu bucurie inaintea gdinei. Gdina sare peste

poart, trece iute pe Hugh' baba' i se pune pe cuibariu;
i, dup6 vrun ceas de edere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, s vad a. ce i-a
fcut gaina 1... i, cind se uit in cuibariu, ce sa vad?
Gdina se ouase o mArgicA. Baba, cind vede ca -a bdtut
ggina joc de dinsa, o prinde -o bate, -o bate, pn-o
omoar in bataie 1 i aa, baba cea zgircita si nebuna:
a rAmas de tot saraca, lipit pamintului. De-acu a mai

40

minca qi rbd6ri prAjite In loc de ou'd; c bine i-a

25

www.dacoromanica.ro

Mut ris de g'ain6 i-a ucis-o flr s-i fie vinovat cu

nemica, s grmana 1

Moneagul lug era foarte bogat ; el i-a fcut case

mari i gradini frumoase i traia foarte bine ; pe baba',
5

de mil, a pus-o Oil-161.46 , iar pe cuco ilpurta in toate

prtile dupa' dinsul, cu salba de aur la git i IncAltat

cu ciubolele galbene i cu pinteni la cAlcAie, de $i se
parea cd-i un irod de cei frumoi, iar6 nu cuco de facut
cu bor.

www.dacoromanica.ro

DANILA PREPELEAC
(Poveste)

Erau odata lntr-un sat doi frati, i amundoi erau

insurati. Cel mai mare era harnic, grijuliv i chiabur,

pentru ca unde punea el mina punea i Dumnezeu

mila, dar n-avea copii. Iara cel mai mic era sarac.

De multe ori fugea el de noroc i norocul de dinsul, cdci

era lene, nechitit la minte i nechibzuit la trebi; -apoi
mai avea qi o multime de copii 1 Nevasta acestui sarac

10

15

era muncitoare i buna la inima, iar a celui bogat era

pestrita la mate i foarte zgircita. Vorba veche: Tot
un bou -o belea". Fratele cel sarac
sarac sa fie de
pacate 1
tot avea i el o pareche de boi, dar cole:
porumbi la par, tineri, nalti de trup, tepoi la coarne,
amundoi cudalbi, tintati in frunte, ciolanoi i groi,
cum sunt mai buni de 1njugat la car, de ieit cu dinii
in lume i de facut treaba. Dar plug, graph', teleaga,

sanie, car, tinjala, circeie, coas, hreapca, tapoiu,

grebla i cite alte lucruri ce trebuiesc omului gospodar

20

25

30

nici ca se aflau la casa acestui om nesocotit. 5i cind

avea trebuinta de asemene lucruri, totdeauna supara
pe altii, iara mai ales pe frate-sau, care avea de toate.
Nevasta celui bogat de multe ori facea zile fripte barbatului, ca sa-1 poata descotorosi odata de frate-sau.
Ea zicea adeseori:
Frate, frate, dar pita-i cu bani, barbate.
Apoi da, mai nevasta, singele ap nu se face. Daca
nu 1-oiu ajuta eu, cine sa-1 ajute?
Nevasta, nemaiavind 1ncotro, tacea i Inghitea
noduri. Toate ca toate, dar carul sail era de haimana.
Nu treceau doug-trei zile la mijloc, i se trezea la ua
27

www.dacoromanica.ro

ei cu Daring, cumnatu-sgu, cerind sg-i Imprumute

carul: ba sg-si aducg lemne din pAdure, ba faing de la

moarg, ba cApiti din taring, ba multe de toate.
5

Mi frate, zise Intr-o zi cel mai mare istuilalt ;

mi-e lehamite de frgtia noastrAh.. Tu ai boi, de ce

nu-ti inchipuiesti s-un car? Al meu 1-ai hirbuit de tot.

Hodorog incolo, hodorogI pe dincolo, carul se stricg.
tii vorba ceea: DA4i, popg, pintenii si bate
iapa cu calcgiele".
I

10

Apoi, dg, frate, zise istalalt, scgrpinindu-se in

cap, ce sg. fac?

Ce sg faci? S te-nvgt eu: boii tgi sunt mari si frumosi ; ie-i i-i du la iarmaroc, vinde-i i cumpgrg altii
15

mai mici si mai ieftini, iar cu banii rgmasi cumpgra-ti

i un car, i iaca te-ai Mcut gospodar.

Ia, stii cd nu m-ai invgtat eau? asa am sA fac.

ZicInd aceste, se duce la dinsul acasg, ii ie boii de-o

funie i porneste cu ei spre tirg. Dar, cum am spus,
20

25

30

35

40

omul nostru era un om de aceia cgruia-i mInca cinii

din traist, i toate trebile cite le fdcea, le fAcea pe dos.
Tirgul era cam departe, i iarmarocul pe sfirsite. Dar
cine poate sta Improtiva lui Dgnild Prepeleac? (cg asa
ii era porecla, pentru cg atita odor avea si el pe lingg
casg fAcut de mina lui). El tufleste cusma pe cap, o
indeasg pe urechi i habar n-are: Nici nu-i pasA de
Ngstasd ; de Nichita, nici atita".
Mergind el cu Duman si faldsman ai sgi, tot inainte
spre iarmaroc, tocmai pe cind suia un deal lung si trg&let, alt om venea dinspre tlrg cu un car nou, ce
si-lcumpgrase chiar atunci i pe care 11 trAgea cu mlnele
singur, la vale cu propele si la deal cu opintele.
Stgi, prietene, zise ist cu boii, care se tot smunceau
din funie, vgzind troscotul cel fraged i mindru de pe
lingg drum. Stgi putin cu carul, c-am sg-ti spun ceva.

- Eu as sta, dar nu prea vr el sg steie. Dar ce ai

sg-mi spui?
Carul dumitale pang' merge singur.
D-apoi... mai singur, nu-1 vezi?
Prietene, tii una?
.5tiu dacg mi-i spune.

28

www.dacoromanica.ro

Hai sA facem treampa: (16-mi carul i n-ati boii.

Nu vreu sa." le mai port grija In spate: ba fin, ba ocol,
ba s nu-i mAnince lupii, ba de multe de toate... Oiu fi
eu vrednic s trag un car, mai ales dacd merge singur.
5uguieti, mAi omule, ori ti-e intr-adins?
Ba nu suguiesc, zise DAnild.
Apoi dar, te vAd c. eti bun mehenghiu, zise cel
cu carul ; m-ai gsit intr-un chef bun; hai, noroc sA dea
DumnezeuI SA-ti aibi parte de car, i eu de boi
Apoi d carul, Ii ie boii, pleacA pe costi A. intr-o
parte spre pAdure i se cam mai duce. Istalalt, adecA
Danilti, zice In gindul sAu:
Taci, ca-i cu buche ; 1-am potcovit bine. De nu cumva
I

10

s-ar razgindi; dar parca nu era tigan, s intoarcA".

15

Apoi igi i i el carul i pornete tot la vale inapoi

spre cas.

Aho 1 car nebun, aho 1 Cind te-oiu IncArca zdravAn

cu saci de la moard, ori cu fin din tarin atunci sA

mergi aa1
20

5i cit pe ce, cit pe ce sA nu-1 ieie carul inainte. Dar

de la o vreme valea s-a sfirit si s-a inceput un deal ;
cind sa-1 suie la deal, suie-1 dacd poti 1... Hirti! incolo,
scIrti I Incolo, carul se da Inapoi.

25

Nal car mi-a trebuit, car am gAsit

Apoi cu mare greu hartoiete carul intr-o parte, 11

opreste in loc, se pune pe protap i se aF;terne pe ginduri.

Mal... asta inca-i una De-oiu fi eu DAnilA PrepeI

30

leac, am prApAdit boii; iar de n-oiu fi eu acela, apoi

am gAsit o cdrutA... Ba e Perpeleac, ba nu-i el...
Cind iaca un om trecea iute spre tirg c-o caprA de
vinzare.
Prietene, zise DAnild, nu mi-i da capra ceea, st-ti
dau carul ista?

Apoi... &_ capra mea nu-i de cele gritoare,

35

i-i bunA de lapte.

Ce mai la deal, la vale! buna, ne-bung, na-ti

carul i dA-mi-o

Cela nu se pune de pricinA, d capra qi ie carul.

40

Apoi ateaptu 'Ana vin alte care, de-1 leagd dinapoia

lor, i se duce In treaba lui spre cas, lAsind pe DAnila
guru casca tot pe loc.
29

www.dacoromanica.ro

Bun, zise Prepeleac. Ia, pe ist cu capra stiu incaltea ca bine 1-am boit 1
16 apoi si el capra si porneste iar spre tirg. Dar capra
tot capr ; se smuncea in toate partile, incit li era acum
lehamite de dinsa.
De-as ajunge mai degrabg in tirg, zise Prepeleac,
ca sg scap de riia asta.

i mergind el mai departe, iaca se Intilneste c-un

10

15

om ce venea de la tirg c-o giscg in brate.

Bun Intilnisul, om bun 1 zise Dgnil.
Cu bine sA dea Dumnezeu I

Nu vrei sa facem schimb? sg-ti dau capra asta

si s-mi dai gisca.
N-ai nimerit-o, cg nu-i giscd, ci-i ginsac ; 1-am
cumpgrat de sgminta.
Da, dg-mi-1, da-mi-11 ca-ti dau si eu o samintg
bung.

20

De mi-i da ceva adaos, poate sg ti-1 dau; keg' de

nu, norocul gistilor de-acasd ; &A are sa facg un otrocol
prin ele, de s-a duce vestea 1

In sfirsit, dur la deal, dur la vale, unul mai da,

altul mai lasA, si Prepeleac marita capra I Apoi Insfacg

ginsacul si pleacg tot inainte spre tirg. Cind ajunse in

Virg , ginsacul, dorit de giste, tipa cit ii lua gura: ga,
25

30

ga, ga, ga 1"

Na I c-am scApat de dracul si am dat peste tatasau: acesta mg asurzeste I Las', & te insor eu si pe tine
acus, mgi buclucasule I
i, trecind pe lingg un negustor cu pungi de Anzare,
da ginsacul pe-o pungg de cele pe talger si cu baierile
lungi, de pus ln git. 16 el punga, o suceste, o Invirteste
s-apoi zice:

Na4i-o frintg, cg ti-am dres-o 1 Dintr-o pgreche

de boi de-a mai mare dragul sg te uiti la ei am rgmas
35

c-o pungg goald. Mai I mai l mai l mai l Doar stiu cg nu

mi-i acum Intgiasi data, sg merg la drum; dar parcg

40

dracul mi-a luat mintile 1

Mai sede el cit sede de casca gura prin tirg, s-apoi
Isi ig talpgsita spre casg. i, ajungind in sat, se duce
drept la frate-sgu, ca sg-i ducg bucurie.

30

www.dacoromanica.ro

Bine v-am gdsit, bAditd1

Bine-ai venit, frate Danildl Da' mult ai zabovit la
tirg I
5

Apoi dd., bditd; rn-am pornit cu graba si rn-am

intilnit cu zdbava.
Ei, ce veste ne mai aduci de pe la tirg?
Ia, nu prea bung! Bietii boisorii mei s-au dus ca
pe gura lupului.
Vro dihanie a dat peste dinsii, ori ti i-a furat ci-

10

neva?

15

Apoi spuse din cal:4A toatd intimplarea, pe unde-a

fost si ce-a pdlit; iar la urma urmelor zise:
S-apoi, ce mai atita vorbd lungA, dintr-o pdreche
de boi rn-am ales c-o pungd; s-apoi si asta pute a pu-

Ba I

I-am dat eu singur cu mina mea, WO.

stiu, WO dragg.
Md 1

da, drept s-ti spun, cd mare ndtdrdu mai

esti I

20

Apoi &V... WO 1 pdn-aici, toate-au fost cum

au fost, da' de-acum am prins eu minte... Numai ce
folos? Cind e minte, nu-i ce vinde; cind e brinza,
nu-i bdrbintd. Iaca, it,i dau si dumitale punga asta,
cd eu n-am ce face cu dinsa. Si te mai rog de toti dumne-

zeii s-mi imprumuti macar o data' carul cu boii,

25

s-aduc niste lemne din pddure la nevastd si la copii,

& n-au scinteie de foe in vatrd, sdrmaniil -apoi, ce-a

da Dumnezeul cred cA nu te-oiu mai supdra.
Ptiul ma! zise frate-sdu, dupd ce 1-a ldsat sd sfirceased. Se vede cd Dumnezeu a umplut lumea asta cu
30

35

40

ce-a putut. Iaca-ti mai dau o data carul, dar asta ti-a
fi cea de pe urrnd.
Lui Danila atita i-a trebuit. Ia acurn carul cu boii

frAtine-sdu si porneste. Cum ajunge in pdure, chiteste

un copac care era mai mare si trage carul lingd el; si,
Mil sd dejuge boii, incepe a tdi copacul, ca sa cadd in
car deodatd. Trebi de ale lui Danila Prepeleac I Bocdneste el cit bocaneste, cind Om I cade copacul peste
car de-1 sfarrnd si peste boi de-i ucidel
Na 1 cA fAcui pacostea si fratine-meu I Ei, ei,
acum, ce-i de Mcut?... Eu cred c ce-i bine, nu-i rdu:
Danild face, Ddnild trebuie sd desfacd. Ma due sd vdd,
31

www.dacoromanica.ro

n-oiu puta smomi pe frate-meu sa-mi imprumute i

iapa, sa fug apoi cu ea In lume, iar copiii i nevasta
sa-i las in tirea Celui-de-sus.

Aa zicind, pornete i, mergind prin padure, s-a

10

ratacit. Dui:4 multa truda i buimaceala, In loc SO iasa

la drum, da de-un heleteu i, vazind nite lisite pe apa,
zvirrr I cu toporul Intr-Insele, cu chip SO ucida vro una
i s-o clued pechis fratine-sau... Dar liitile, nefiind
chioare, nici moarte, au zburat ; toporul s-a cufundat,
i Prepeleac a ramas batind In buze.
Ma 1... ea rau mi-a mai mers astazi I Ce zi pocita l
Se vede cd mi-a luat cineva din urma I
Apoi da din umere i pornete ; mai merge el cit mer-

ge, pana ce, cu mare greu, &este drumul. Apoi o ia

15

20

25

30

35

40

la papuc i hai, hai I hai, hai 1 ajunge in sat, la frate-sau,

i pe loc cirpete o minciuna, care se potrivea ca nuca

In parete.
Frate, mai la-mi un bine i cu iapa, ca &a' min
boii de Ware: in padure a plouat grozav, i s-a facut o
mizga -un ghelu, de nu te mai poti de feliu Iine pe
picioare.
Ma 1 zise frate-sau, se vede ca tu ai fost bun de
calugdrit, iar nu de trait In lume, s necajeti oamenii
i sa chinuiete nevasta i copii[i] I Haiti I lipseti
dinaintea mea i du-te unde-a dus surdul roata i mutul
iapa, ca sa nu mai aud de numele tau!
Iapa? Las' pe Danila, Ca tie el unde-a duce-o: sa-i
ieie iertaciune de la boi i ziva bun de la car. Apoi iese
pe ua, pune mina pe iapa i pe-o secure, i tunde-o l
Chid se trezete frate-sdu, i iapa daca ai de unde 1
Prepeleac era tocmai la heleteul din padure, s caute
toporul. Aici li trasni In cap lui Danila ca el ar fi bun
de clugar, dupa vorbele fratine-sau.
Am sa durez o manastire pe pajitea asta, de are
sa se duca vestea In lume, zise el.
i deoclata se i apuc'd. Face mai Intai o cruce -o
Infige in pmint, de Insamna locul. Apoi se duce prin
padure i Incepe a chiti copacii trebuitori: ista-i bun
de aminare, cela de talpi, ista de grinzi, cela de tumurugi, cela de costoroabe, ista de toaca; i tot aa dond5.-

32

www.dacoromanica.ro

nind el din gura, iaca se trezeste dinaintea lui c-un

drac ce iesise din iaz.
Ce vrei sd faci aici, mai omule?
Da' nu vezi?

- &di, ma! nu te-apuca de ndzbutii. Iazul, locul

si padurea de pe-aici sunt ale noastre.

Poate-i zice ca si rtele de pe apd sunt ale voasstre, si toporul meu din fundul iazului. V-oiu inv.*
eu pe voi sa puneti stapinire pe lucrurile din lume, cor10

noratilor I

Dracul, neavind ce-i face, hustiuliuc I in iaz si da de

stire lui Scaraoschi despre omul lui Dumnezeu, cu

naravul dracului. Ce sa faca dracii? Se sfatuiesc intre

dinsii, si Scaraoschi, capitenia dracilor, gaseste cu

15

20

25

cale sa trimeata pe unul din ei c-un burduf de bivol plin

cu bani, sa-1 deie pusnicului Danila, ca sa-1 poata matura de-acolo.
Na-ti, ma, banil zise dracul trimis; si sd te Cara-

banesti de aici; ca, de nu, e rau de tine!

Prepeleac se uita la cruce, se uita la drac si la bani...
da din umere s-apoi zice:
Ave-ti noroc, spurcatilor, ca-mi sunt mai dragi
banii decit pusnicia, ca v-as arata eu you'd!
Dracul raspunde:
Nu te pune in poard, mai omule, cu imparatul
iadului; ci mai bine ie--ti banisorii si cauta-ti de nevoi.
Apoi lasa banii si se intoarna. in helesteu, unde gage-

ste pe Scaraoschi tare mihnit pentru perderea unei

30

comori asa de mari, cu care ar fi putut dobindi o multime de suflete.

Prepeleac, in acest timp, se chitea cum ar face ea

vadd banii acasa la dinsul.

Bun 1 zise Danild. Nici asta nu se i din drum.
Tot manastiri sa croiesti, daca vrei sd te bage dracii
35

in Barna, sa-ti vie cu banii de-a gata la picioare si Ea te

40

facd paired de bogat.

Pe cind se ingrijea el cum sa duca banii acasa, iaca
un alt drac din iaz i se infatiseaza inainte, zicindu-i:
Mai omule! Stapinu-meu s-a razgindit; el vrea
mai intai sa ne cercam puterile s-apoi sa iei banii.
33

www.dacoromanica.ro

Ia, acu-i acu 1 zise Perpeleac in gindul sAu, oftind.

Dar este o vorbA: tot bogatul minteos si tingrul frumos.
DAnilA mai prinsese acum la minte.
5

to

Puterile? Ei, cum ci In ce fel?

Iaca cum: dintru-ntAi si dintru-ntAi, care dintre
noi amundoi a lua iapa ta In spate si va incunjura iazul
de trei ori, fArA s-o puie jos ci sA se rAsufle, ai aceluia sA fie banii.
cum zice, ci umflA dracul iapa in circA si intr-o

clipA incunjurA iazul de trei ori. Prepeleac, vazind

atita putere din partea dracului, nu-i prea veni la

socotealA, dar tot Ili tinu firea si zise:

MAi MichidutA 1 doar eu te credeam mai tare decit

15

20

25

esti! AcA-i cA tu ai luat iapa in spate? InsA eu ti-oiu

lua-o numai Intre picioare ; ci indatA se si azvirle pe
iapA si IncunjurA iazul de trei ori, fArA sA se rAsufle.
Dracul atunci se mirA mult de asta ci, neavind ce
mai zice, iscodi alta.
Acum sA ne intrecem din fugA, zise el.
- Mai MichidutA I da' cu mine ti-ai gAsit CA poti tu
sA te intreci din fugA?
D-apoi cu eine?
Vind incoace, sAii arAt eu cu eine!
Apoi merge ImpreunA cu dracul in niste porumbrei,
unde vede un iepure dormind, si i-1 aratA.

Vezi tu colo pe cineva ghemuit jos ci mititel?

VAd.

Acela-i copilul meu cel mai mic. Atine-te I i

cind 1-oiu trezi din somn, sA te iei dui:4 el. i-odatA
30

gi strigA: u I ta 1 na 1 na na 1...

Atunci iepurele Bare, si dracul dupa. el. Fug ei cit

fug, ci de la o vreme dracul pierde urma iepurelui.
PAnA acum toti rideau de Prepeleac, dar acum a ajuns sA
35

ridA i el de dracul. Pe cind DAnilA se tinea cu mlna

de inimA, rizind de prostia dracului, iaca si acesta se
inturna gifuind.
MA 1

40

34

da' sprinten ci sprintdroiu copil mai ai,

drept sAii spun 1 Cind aproape-aproape sd pun mina pe

dinsul, i-am pierdut urma, ci sA te duci, dulutA 1
Samainl tAtAne-sAu, sireicanul 1 zise DAni1A.
Ei? mai ai poftA sA te Intreci i cu mine?

www.dacoromanica.ro

Ba mai pune-ti pofta-n cuiu 1... Mai bine sa ne

intrecem din Writ&
Din trintd? Doar de ti-e greu de viat4. Ma I tot
am auzit din batrini Ca dracii nu-s prosti; d-apoi, cum
5

vad eu, tu numai nu dai In gropi, de prost ce esti.

Asculta I Eu am un unchiu batrin de 999 de ani si 52

de saptamini; si, de-1 vei put trinti pe dinsul, atunci
sa. te Incerci si cu mine, dar cred ca ti-a da pe nas.
Zicind aceste, porneste inainte si face semn dracului
10

cu mina, sa vie dupd el. In fundul padurii, sub niste

stinci, se afla o bizunie de ursi, peste care daduse Prepeleac, umblind citeodata, ca pusnic ce se gasea, dupg.
vlastari salbatice si dup zmeura. Ajungind ei aproape,
Danild zise:

15

20

25

30

- Iaca locasul unchiului meu. Tara: inlauntru: ai

sa-1 gasesti dormind in cenusa, cu nasul in taciuni.
De vorbit, nu poate vorbi, c maselele si dintii i-au
cazut mai bine de o mie de ani.
Dracul, cind n-are ce face, stiti ce face... Intra
inlauntru si incepe a-si purta codita cea birligata pe
la nasul unchesului. Atita i-a trebuit lui mos Ursila,
s-apoi las' pe dinsul l Deodata sare minios din birlog,
hat I dracul subsuoara si-1 stringe cu atita putere, de
era sa-si deie sufletul, si ochii i-au iesit afard din cap
cit cepele de mari.
Na 1 nu cauti, s-o &esti, zise Danila, care privea
de departe valmsagul acesta si se strica de ris. Dar
nu stiu ce face dracul, ca face el ce face, si cu mare
greu scapa din labele lui mos Ursila. Danila, cum vede
pe drac scapat, bun teafar... se face ca-1 scoate.

Ia las', mai omule, las' I nu-ti mai face obraz.

Daca ai stiut ca ai un mos asa de grobian, pentru ce
35

40

m-ai indemnat & ma lupt cu el?

Da' CO Nu ti-a placut? Hai si cu mine!
Cu tine, si numai cu tine, m-oiu intrece din chiuit ;
si care-a chiui mai tare, acela sa ieie banii.
Bun I... zise Danild In gind ; las', ca te-oiu chiui
eu 1 Mai Michiduta I Ia chiuie tu intai, ca O. aud cum
chiui.

Atunci dracul se craceste c-un picior la asfintit qi

cu unul la rasarit, s-apuca zdravan cu minele de tortile

35

www.dacoromanica.ro

ceriului, casca o gura cit o surd', si, cind chiuie odata,

se cutremura pamintul, vane rasung, marile clocotesc
si pestii din ele se sparie; dracii ies afara din iaz citd
frunza si iarba I Si o leaca numai de nu s-a rasipit bolta
cerului. Dani la Insa sedea Ware pe burduful cu ban ii
si, tinindu-si firea, zise :

Ma 1 da' numai asa de tare poti chiui? Eu mai

10

'15

nu te-am auzit. Mai chiuie o data!

Dracul chiuie si mai grozav.
Tot nu te-am auzit. Inca o data!
Dracul chiuie s-a treia oara, asa de tare, de credeai
c s-a rupt ceva intr-insul.
Acum nu te-am auzit nici atita... As-i c-a venit
si rindul meu?

- Mai apt

Mai, Michidut4 1 cind oiu chiui eu, ai sa asurzesti

s-au sa-ti sara creierii din cap. Inteles-ai tu? Insa eu

ild priesc bine, daca-i vr sa ma asculti.
In ce fel?
20

25

30

- Ia sa-ti leg ochii si urechile c-un stergar, dac

vrei sa mai traiesti.

Leaga-mi ce stii si cu ce stii, numai sa nu mor I
Atunci Danila leaga strins c-un stergar gros de cilti
ochii si urechile dracului, ca la baba-oarba ; apoi ie
0 drughineata groasa de stejar in mind, caci, cit era
de pusnic Danila, tot mai mult se bizuia pe drughineata decit in sfinta cruce, si pic 1 la timpla dracului

cea dreapta, una 1

A._ leu 1 destul 1 Nu mai chiui 1
- Ba nu 1 stai, Sarsaila I tu cum ai chiuit de trei ori?
Trosc 1 si la stinga, una 1
Va... leu 1 destul!

Ba nu-i destul 1 si-i mai trage si-n numele tata-

lui una 1
35

- A...uleo! striga dracul ingrozitor 1 si cu ochii

legati, cum era, vaicarindu-se grozav si zvircolindu-se

ca sarpele, se arunca in iaz, spunind lui Scaraoschi

cele intimplate si ca nu-i de suguit cu vrajitorul aeesta.
Danila insa ofta din greu linga burduful eu banii si

40

se tot framinta cu gindul ce-i de facut. Cind, iaca al

treilea drac i se infatiseaza inainte, c-un buzdugan

36

www.dacoromanica.ro

strasnic de mare In mina, pe care 11 trinteste la pamint

zice:
Mai omule 1 ia, acum sa te vad

Cine-a azvirli

buzduganul ista mai tare in sus, ai aceluia sa fie

5

banii.

Na 1 Dni1, zice el In gindul &au, asa-i c-ai sfe-

clit-o?"

Dar vorba ceea: Nevoia invata pe caraue.

to

15

20

Ia zvirle-1 tu Inti, mai dracule 1

Atunci dracul ie buzduganul de coada, i cind ii
zvirle, se suie asa de tare, de nu se mai vede; i abia
dupa trei zile si trei nopti, cazind jos, cu mare strasnicie s-a cufundat in fundul pamintului, de s-au zguduit
temeliile lumii I
Ia azvirle-1 i tu acum, zise dracul ingimfat.
L-oiu zvirli eu, nu te ingriji, dar scoate-1 mai IntAiu la fata pAmintului, cum a fost i la tine.
Dracul asculta si-1 scoate.
Haitil mai rapede, mai rapede, ca n-am timp de
asteptat.
Mai Ingaduieste putin, tartarule, ca nu te trag
copiii de poale
Dracul ingaduie, caci n-are Incotro.
Nu trecu mult i ziva se calatori. Cerul era limpede,
i luceferii sclipitori rideau la stele, iara luna, scatind
capul de dupa dealuri, se legana in vazduh, luminind
I

25

pdmintul.
Da' nu-1 mai zvirli, omule?
Ba am sa-1 zvirl de-acum; dar Ili spun dinainte,
30

sa te stergi pe bot despre dinsul.

De ce?

35

40

Iaca de ce: vezi tu colo in luna niste pete?

Le vad.
Acolo-s fratii mei din ceea lume. i, Doamne,
mare nevoie mai au de fer, ca sa-si potcoveasca caii.
Ui'-te bine si vezi cum imi fac semn cu mina, sa le
dau buzduganul ista; s-odata i pune mina pe dinsul.
Stai, nepriceputule, ca buzduganul ista 11 avem
lasat mostenire de la stramosul nostru; i nu-1 putem
da nici pentru toata lumea; s-odata-i i smuncestebuz37

www.dacoromanica.ro

duganul din mina ei fuga cu el in iaz, spunind lui

Scaraoschi, ce era sa paceasca cu buzduganul.

Atunci Scaraoschi, ingrijit ei minios grozav, chema

inaintea sa pe toata dracimea ei batu din picior,

to

15

strigind:
Acum, in clipa, sa se aleaga unul dintre voi care
sA meargi ei sa afuriseasca pe acest proclet ei vrajmarg,
cumplit.
Pe Mc i vine unul inaintea sa, tremurind.
SA traiti, mireAvia-voastr 1 Eu ma duo sa indeplinese nelegiuita voastra porunca.
Mergi 1 ei daca-i fi meeter ei-i izbuti, sa Oh c-am
sA te fac mai mare.
Atunci dracul porneete c-o falca-n cer ei cu una-n
pamint, ei intr-o clipa ei ajunge la pusnicul Danila.
Mai omule, zise dracul. Tu, cu emichiriile tale,

ai tulburat toata dracimea; da' acue am a te vir ei

eu in toate grozile moqii 1 Hai sa ne blastamam, ei

20

25

care dintre noi amindoi a fi mai meeter, acela sa ieie

baniil
S-odata ei-ncepe dracul a boscorodi din gull ei a
descinta, ca nu etiu ce face, de-i pocneete lui Danill
un ochiu din cap. SAracul Prepeleac 1 se vede ca i-a
fost scris tot el sA rdsplAteasca ei pacatele iepei frAtine-sau, a caprei, ale ginsacului logodit ei ale boilor
uciei in pa'dure. Pesemne blastamul gietelor vAduvite
1-au ajuns, sarmanul 1
Doamne 1

Multe mai are de patimit un pusnic

adevarat clnd se departeaza de poftele lumeeti ei se

30

gindeete la fapte bune I_ Prepeleac pusnicul sestricase

acum de tot cu dracul... S-apoi ce este mai gingae

decit ochiul? Danila crapa de durere 1 dar, oricit 41 durea

de tare, el tot 10 tinu inima cu dinOi ei zise:

35

40

Nu ma. sparii tu cu de-alde-aceste, demon spurcat

ce eeti 1 Am sa te fac sAii muCti minile ei sA ma pomeneqti In toatA viata ta 1
Da, &A, nu mai dondai atita din gura ei blastAma
ei tu acum, sa te vad cit eeti de meeter.
Ai sA iei burdufu cu banii in spate 0 ai sa mergi la
casa mea, caci blastamurile parinteeti nu-s la mine.
Inleles-ai?

38

www.dacoromanica.ro

10

15

20

cum zice, incalecg si Dgni la pe burduf ; iarg

dracu-i umfl in spate si zboarg iute ca gindul taman
la casa lui Dgnila Prepeleac.
Copiii si nevasta lui, cind au vdzut un bivol zburind
pe sus, au rupt-o de fugg, inspgimintali. Dgnild, insg,
a inceput a-i striga pe nume; si ei, cunoscind glasul
lui, s-au oprit.
Dragii tatei, weld! Ia veniti incoace si aduceti
cu voi si blgstemurile pgrintestil ragila si peptenii de
peptdnat cilti 1
13gietii incep a curge toti, care dincotro, cu blgstemurile pgrintesti in ming. Ii venise acum si lui Ddnild
apa la moara.
Puneti mina, copii, pe jupinul ista, si incepeti
a-1 blgstgina cum itd sti voi mai bine, ca sd-i placg si
dumisale.
Atunci lasg pe copii, c si dracul fuge de dinsii. Au

tgbgrit cu totii pe dinsul si 1-au schingiuit dupg

placul lui Dgnilg. -.au inceput dracul a tipa cit ii
lua gura; si scgpind cu mare greu din minile lor,
hirsclit si stilcit cum era, a lsat si bani si tot si s-a

dus pe urlati dupg ceilalti.

25

8'1

lug Dgnilg Prepeleac, nemaifiind supgrat de nimene

si scgpind deasupra nevoiei, a mincat si a Mut si s-a
desfdtat pgng la adinci bgtrinete, vgzindu-si pe fiii
fiilor sgi imprejurul mesei sale.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA PORCULUI

Cicd era odat o baba si un mosneag: mosneagul

de-o sutd de ani, si baba de noudzeci; si amundoi
bdtrinii acestia erau albi ca iarna si posomoriti ca
vremea cea rea din pricind Ca' nu aveau copii. i,
Doamne 1 tare mai erau doriti & aibd macar unul,
caci, eit era ziulica si noaptea de mare, sedeau singurei
ca cucul si le tiuia urechile, de urit ce li era. i apoi,

10

pe linga toate aceste, nici vreo scofald mare nu era

de dinsii: un bordeiu ca vai de el, niste toale rupte,
asternute pe lditi, si atita era tot. Ba, de la o vreme
incoace, uritul ii minca si mai tare, cdci Openie de om

nu li deschidea usa; pared erau bolnavi de ciumd,

sairmanii 1
15

In una din zile, baba ofta din greu si zise mosneagului:

Doamne, mosnege, Doamne 1 De cind suntem

20

noi, inch' nu ne-a zis nime tatd si mama! Oare nu-i

pdcat de Dumnezeu c mai trdim noi pe lumea asta?
Cdci la casa fdrd de copii nu cred cd mai este vrun
Doamne-ajutal

Apoi dd, mdi baba, ce putem noi face inaintea

lui Dumnezeu?

25

30
43

Asa este, mosnege, vdd bine; dar, liana' la una,

la alta, stii ce-am gindit eu astd-noapte?
Stiu, mai baba, dacd mi-i spune.
Ia, mine dimineatd, cum s-a amiji de ziud, sa
te scoli si s apuci incotro-i vede cu ochii; si ceti-a
iesi Inainte intdi si-ntdi, dar a fi om, da' serpe, da',
in sfirsit, orice altd jivina a fi, pune-o in traistd i
www.dacoromanica.ro

io

o add acasa; vom creste-o i noi cum vom put, si

acela sa fie copilul nostru.
Mosneagul, sdtul si el de-atita singurdtate i dorit
sd aibd copii, se scoald a doua zi des-dimineatA, Ii
i traista In bAt si face cum i-a zis baba... Porneste
el si se duce tot inainte pe niste ponoare, pdnd ce da
peste un bulhac. Si numai iaca cal vede in bulhac o

scroafd cu doisprezece purcei, care sedeau tologiti

In glod si se pdleau la soare. Scroafa, cum vede pe
mosneag &A vine asupra ei, IndatA incepe a grohdi, o
rupe de fuga, i purceii dupd dinsa. Numai unul, care

era mai ogirjit, mai rdpdnos si mai rdpciugos, neputInd iesi din glod, rdmase pe loc.
Mosneagul degrabd II prinde, 11 bagd in traist,
15

asa plin de glod si de alte podoabe cum era, si porneste

cu dinsul spre casd.
Slava' tie, Doamne zise mosneagul cd pot sd duc
1

babei mete o mingdiere! Mai stiu eu ? Poate ori

Dumnezeu, ori dracul i-a dat In gind ieri noapte de
una ca asta.
si

20

cum ajunge-acasa, zice:

Iaca, mdi bAbuscd, ce odor ti-am adus eu 1 Numai
sa-ti trAiascd 1 Un bdiet ochios, sprincenat i frumusel
de nu se mai poate. Iti samnd tie, rupta bucatic61...
Acum pune de ldutoare i grijeste-1 cum stii tu cA
i

25

se grijesc bdietii: ca, dupd cum vezi, li cam colbait,

mititelul
I

Mosnege, mosnege 1
30

zise baba, nu ride, cd si

acesta-i fdptura lui Dumnezeu, ca i noi... Ba poate...

i mai nevinovat, sArmanul !

Apoi, sprintend ca o copil, face degraba lesie,

pregdteste de scdlddtoare i, fiindcd stia bine treaba
mositului, I. purcelul, 11 scaldd, 11 trage frumusel cu
unturd din opait pe la toate Incheiturile,
stringe
de nas si-1 sumutA, ca sd nu se dioache odorul. Apoi
II peaptdnd si-1 grijeste asa de bine, cd peste cIteva
zile Ii scoate din boald; i cu tarite, cu cojite, purcelul
1.1

35

Incepe a se infiripa si a creste vdzind cu ochii, de-ti

era mai mare dragul sa te uiti la el. lard baba nu stia

4)

ce s mai Ned' de bucurie & are un bdiet asa de chipos,

de hazliu, de gras i InvAlit ca un pepene. Sa-i fi zis

41

www.dacoromanica.ro

toga lumea ca-i urit si obraznic, ea tinea una si bunA,

ca baiet ca baietul ei, nu mai este altul 1 Numai de-un
lucru era baba cu inimajignita: ca nu putea sal le zicA
tatei i mama.
5

Intr-una din zile, mosneagul voieste a merge la

tirg sa mai cumpere cite ceva.

Mosnege, zise baba, nu uita A. aduci si niste

10

roscove pentru ist baliet, ca tare-a fi dorit, mititelul t

Bine, mai baba. Dar in gindul sau: Da' minca1-ar brinca sa-1 manince, surla, ca mult ma mai inna-

dusi cu dinsul. De-am ave pine si sare pentru noi,

da' nu sa-1 mai indop si pe dinsul cu buntati...

Cind m-as potrivi eu babei la toate cele, apoi as lua

cimpii 1"
15

20

25

In sfirsit, mosneagul se duce la tirg, tirguieste el

ce are de tirguit, si, cind vine acasa, baba il intreabd,
ca totdeauna:

Ei, mosnege, ce mai stii de pe la tirg?

Ce BA stiu, mai baba? Ia, nu prea bune vesti:
imparatul vrea sa-si marite fata.
i asta-i veste rea, mosnege?
D-apoi ingaduieste putin, mai baba, ca nu-i
numa atita, ea, de ce-am auzit eu, mi s-a suit parul
in virful capului. i cind ti-oiu spune panA la sfirsit,
cred ca ti s-a incrincina si tie carnea pe tine.
Da' de ce, mosnege? Vai de mine!
D-apoi, iaca de ce, mai baba, ascult: Imparatul

30

a dat de stire, prin crainicii sai, in toata lumea ca

oricine s-a afla sa-i faca, de la casa aceluia si pana
la curtile imparatesti, un pod de aur pardosit cu

petre scumpe si fel de fel de copaci, pe de-o parte si

pe de alta, si in copaci sa cinte tot felul de paseri,

care nu se mai Etna' pe lumea asta, aceluia li
da fata; ba cica-i mai da si jumatate din imparatia

35

40

lui. lard eine s-a bizui BA vie ca s-o ceara de nevasta

si n-a izbuti sA facA podul, asa cum ti-am spus, aceluia
pe loc ii si taie capul.*i cica pang acum o multime de
feciori de crai si de imparati, cine mai stie de pe unde,
au venit, si nici unul din ei n-a facut nici o isprava ;
i imparatul, dupa cum s-a hotarit, pe toti i-a taiat,
WA crutare, de li plinge lumea de mild. Apoi, mai

42

www.dacoromanica.ro

baba, ce zici? bune veti sunt aceste? Ba i Imparatul

cic s-a bolnavit de supararel
Of 1 monege, of I boala imparalilor e ca sanatatea
noastra 1 Numai despre fetii de imparat, ce mi-ai spus,
mi se rupe inima din mine, cd mare jale i alean or fi
mai ducind mamele lor pentru dinii I Mai bine ca al

nostril nu poate vorbi i nu-1 duce capul, ca pe

10

a10i... la atitea iznoave.

Bune-s i acestea, mai baba; da' build' ar fi i
aceea cind ar aye cineva un fecior care sa faca podul
i s ieie pe fata imparatului, ca tiu c-ar incaleca pe
nevoie i, Doamne 1 mare slava ar mai dobindi in
lume I

15

20

Cind vorbeau batrinii, purcelul edea in culcu,

intr-un cotlon sub vatrd, cu ritul in sus, si uitindu-se
tinta In ochii lor, asculta ce spun ei i numai pufnea
din cind in cind. i cum sfatuiau batrinii, ei In de ei,
despre acestea, numai iaca se aude sub vatra: Tata
i mama! eu 11 fac". Baba atunci a ametit de bucurie,
moneagul ins, gindind cd-i Uciga-l-crucea, s-a spa-

riet si, uimit, se uita prin bordeiu in toate partile,

sa vada de unde a ieit acel glas; dar, nevazind pe
nime, i-a mai venit in sine. Insa godacul iar a strigat:
Tata, nu te infricoa, ca eu Bunt 1 Ci trezete pe

25

mama i du-te la imparatul de-i spune c eu li fac

podul.
Moneagul atunci zise ingaimat:

D-apoi ai sa-1 poti face, dragul tatei?

Despre asta n-aibi grija, tata, ca eti cu mine.

30

Numai du-te i vestete imparatului ce-am spus eu 1

Baba, atunci, veninduli In sine, saruta baietul i-i
zise:

Dragul mamei, drag! Nu-ti pune viata in primej-

35

die, i pe noi & ne lai, tocmai acum, straini, cu

inima arsa i fail nici un sprijin!
Nu te ingriji, mamuca, de feliu; ca traind i
nemurind ai sa vezi cine sunt eu.

Atunci moneagul, nemaiavInd ce zice, ii peaptana

barba frumos, i toiagul batrInetelor In mina, apoi

40

iese din casa qi pornete spre imparatie, i cum ajunge

In tirg, se duce cu peptul deschis drept la palatul

43

www.dacoromanica.ro

Impdratului. Un strdjer, cum vede pe mosneag cA

std pe-acolo, 11 intreabd:
Da' ce vrei, mosule?

Ia, am treabd la impgratul; feciorul meu se

prinde cd i-a face podul.

Strdjerul, stiind porunca, nu mai lungeste vorba, ci
ie mosneagul si-1 duce inaintea impratului. Impdratul,
vzind pe mosneag, 11 Intreabd:

10

15

20

Ce voiesti de la mine, movie?

S. trditi multi ani cu bine, luminate si preaputernice Imparate I Fecioru-meu, auzind cd aveli

feta' de mdritat, in-a trimis, din partea lui, ca sd aduc

la cunostinta mdriei-voastre cd el, cicA, poate sd vd
facd podul.
- Dacd poate sA-1 feed, facd-1, mosnege; si atunci

fata si jumdtate din 1mpdra4ia mea ale lui sd fie.

lard* de nu, atunci... poate-i fi auzit ce-au pdtit altii,

mai de vitd decit dinsul 1? Dacd te prinzi asa, apoi
mergi de--ti add feciorul incoace. lard de nu, cautd-ti
de drum si nu umbla cu gdrgdunii in cap.
Mosneagul, auzind aceste chiar din gura impdratului,
se pleaca pand la pdmint ; apoi iese si porneste spre casd,

25

ca sa-si aducd feciorul. i, cum ajunge acas, spune

fecioru-sdu ce a zis imparatul. Purcelul atunci, p1M de
bucurie, incepe a zburda prin bordeiu, da un ropot pe
sub laiti, mai rastoarnd citeva oale cu ritul si zice:
Haidem, Valued, sa ma vadd imparatul 1

Baba, atunci, incepe a se boci si a zice:

30

SA' vede cd eu nu mai am parte in lumea asta de

nimica 1 Pdnd acum in-am chinuit de 1-am crescut si
1-am scos din toatd nevoia, si acum... pared vdd c-am
sa rdmin fdr de dinsul 1 5i, tot bocind ea, o apued
lesin de supdrare.

Iar mosneagul, de cuvint; pune cusma pe cap, o

35

indeasd pe urechi, 1si i toiagul in mind, iese din casd

si zice:

Hai cu tata, bdiete, s-aducem Roil mine-ta.

Purcelul, atunci, de bucurie, mai dd un ropot pe

40

sub lditi, apoi se i dupd mosneag si, cit cole, mergea

in urma lui, grohaind si musluind pe jos, cum e treaba
porcului. Abi ajung ei la portile palatului irnpArd-

44

www.dacoromanica.ro

tesc, i strajerii, cum Ii vad, incep a se uita unul la

altul i a bufni de ris.
Da' ce-i acesta, moule? zise unul din ei.

D-apoi acesta mi-e feciorul, care se prinde c-a

face podul imparatului.
Doamne, moule, Doamnel multa minte iti mai
trebuiel zise un strajer batrin; se vede Ca i-ai urit
zilelel

10

Apoi dd, ce-i scris omului in frunte-i este pus,

i tot de-o moarte are sd moara cineva.

D-ta, moule, cum vedem noi, cauti pricina

ziva-miaza-mare, cu luminare, zisera strajerii.

D-apoi asta nu va priveste pe d-voastre; ia,

15

20

25

30

mai bine paziti-va gura i dati de tire imparatului

c-am venit noi, rdspunse moneagul.
Strajerii, atunci, se uitd lung unul la altul i string
i ei din umere, apoi unul din ei vestete imparatului
despre venirea noilor petitori, moneagul cu purcelul
sail! Atunci imparatul ii cheama inaintea sa. Moneagul, cum intra, se pleaca pana la pamint i sta.' la ua,
smerit. lard' purcelul calca inainte pe covoare, grohaind,
i incepe a mului prin casa.

Atunci imparatul, vazind aa mare obraznicie, pe

de-o parte i-a venit a ride, iard pe de alta se tulbura
grozav i zise:
Da' bine, monege, cind ai venit in cela rind,
parch' erai in toata mintea; dar acum unde te visezi,
de umbli cu porci dupa tine? 5i eine te-a pus la cale
sa ma iei tocmai pe mine in bdtaie de joc?

Fereasca Dumnezeu 1 inaltate imparate, sa cuget

eu, om batrin, la una ca asta D-apoi, sa avem ier1

tare, luminarea-voastra, c acesta mi-i flacaul, despre

care v-am spus mai daunazi c rn-a tramis la maria-

voastra, daca -yd. mai aduceti aminte.

35

- i el are sa-mi faca podul?

D-apoi aa nadajduim in Dumnezeu, ca chiar el,

maria-ta 1

Hai ie-ti porcul de-aici i iei afara! 5i daca

pana mine dimineap n-a fi podul gata, monege, are
sa-ti steie capul unde-ti stau talpele. Intelesu-m-ai?
I

40

45

www.dacoromanica.ro

Milostiv este Cel-de-sus, rnaria-voastra 1 Iar dacA

s-a Intimpla,
sa nu banuiti, puternice imparatel dupa dorinta luminarii-voastre, apoi atunci sa ne tri-

miteld copila acas.

5

10

i zicind aceste, se pleaca dupa obiceiu, Isi i pureelul, iese si porneste spre cash., urmat de citiva ostasi,
In paza carora 1-a dat Imparatul phnh a doua zi, ca sh
vada ce poate fi una ca asta. Chci multa vorba, mult
ris si mare nedumerire se mai fdcuse la palat si In toate
parlile despre o astfel de batjocura nemaipomenita.
*i, chtra sara, ajungInd mosneagul si cu purcelul

acasd, pe baba o si apuca un tremur, de spaima, si

Incepe a se vaicara si a zice:
Vai de mine, mosnegel da' ce foc mi-ai adus la
15

20

cash? Mie ostaci imi trebuiesc?

Inca mai ai gull sa Intrebi?1 acestea-s faptele

tale; in-am luat dup capul thu cel sec si m-am dus
pe coclauri saii aduc copii de suflet. *i acum, iaca
in ce chichion am intrat 1 C. n-am adus eu ostasii,
ci ei m-au adus pe mine. *i capului meu se vede ch
Ora mine dimineal i-a fost Boris sa mai steie unde
stal
Purcelul insa umbla musluind prin cash' dup a mincare
si nici grija n-avea despre incurcala ce facuse. Mosnegii

25

30

35

s-au ciondanit cit s-au mai ciondanit si, cit erau ei de

ingrijiti, despre ziu au adormit. Iara purcelul atunci
s-a suit binisor pe laita, a spart o fereastra de bardahan
si, suflind o data din Tian, s-au Mut ca cloud suluri
de foc, de la bordeiul mosneagului, care acum nu mai
era bordeiu, si pang la palatul Imparatului. i podul,
cu toate cele poruncite, era acum gata. Med bordeiul
mosneagului se prefacuse Intr-un palat mult mai stralucitor decit al imparatului 1 i, deodata, baba si
mosneagul se trezesc imbracati in porfir Imparateasca,
i toate bunathlile de pe lume erau acum in palaturile

bor. Med purcelul zburda si se tologea numai pe

covoare, In toate parOle.

Tot In acea vreme, si la Imparatie strasnica zvoana
s-a Mut, si Insiqi Imparatul cu sfetnicii sai, vazind
40

aceasta mare minune, grozav s-au spariet, si temindu-se

Imparatul sa nu i se intimple ceva de rail, a facut

46

www.dacoromanica.ro

sfat si a gash cu cale & deie fata dupa feciorul mosnea-

gului si de Indat a si trimis-o. Caci si imparatul, cit

era de Imparat, le daduse acum toate pe una, si nici
macar aceea nu era bung: frica 1

10

Nunta n-a mai facut, caci cu eine era s-o fac'a?

Fata Imparatului, cum a ajuns la casa mirelui, i-au
placut palaturile si socrii. Iar cind a dat cu ochii de
mire, pe loc a Incremenit, dar mai pe urmg, stringind
ea din umere, a zis In inima sa:
Daca asa au vrut cu mine parintii si Dumnezeu,
apoi asa sa rgmlie". i s-a si apucat de gospodarie.

Purcelul toata ziva musluia prin casg, dui:4 obiceiul sail, iara noaptea, la culcare, lepada pelea cea
15

20

de pore si rgminea un fecior de impgrat foarte frumos 1

i n-a trecut mult, si nevasta lui s-a deprins cu dinsul,

de nu-i mai era acum asa de urit ca dintai.

La vro sgptamin, cloud, tingra imparateasg, cuprinsg de dor, s-a dus sa-si mai vada pgrintii ; iard
pe barbat I-a lgsat acas, caci nu-i da mina sa iasa
cu dinsul. Pgrintii, cum au vgzut-o, s-au bucurat
cu bucurie mare, si, Intrebind-o despre gospoddrie si

bgrbat, ea a spus tot ce stia. Atunci imparatul a

Inceput s-o sfatuiasca, zicind:
Draga tatei I SA' nu cumva sa te impinga pgcatul

25

sa-i faci vrun neajuns, ca sa nu pdtesti vreo nenorocire 1

Caci, dup cum vad eu, omul acesta, sau ce-a fi el,
are mare putere. i trebuie EA fie ceva neinteles de
mintea noastrg, de vreme ce au facut lucruri peste

puterea omeneasca I
30

Dup aceasta au iesit amundou impgratesele In

gradina ca sa se primble. i aici, mama sfgtui pe fata

cu totul de alt fel:

35

40

Draga mamei, ce fel de viata ai s mai duci tu

dacd nu poti iesi In lume cu barbatul tau? Eu te sfdtuiesc asa: sa potrivesti totdeauna sa fie foc zdravgn
in soba si, cInd a adormi barbatu-tgu, sa iei pelea cea
de porc si s-o dai In foc, ca & ardg, si atunci ai sa te
mintui de dinsa 1
Ca bine zici, mama! iaca, mie nu mi-a venit in
cap de una ca asta.
47

www.dacoromanica.ro

Si cum s-a Intors ImpdrAteasa cea tinArd sara acasd,

a si poruncit sd-i Med un foc bun in sobd. Si, cind

dormea barbatu-sdu mai bine, ea a luat pelea cea de
pore, de unde o punea el, si a dat-o pe foc I Atunci
perii de pe dinsa au inceput a pirii si pielea a sfirli,
prefdeindu-se in cioric ars si apoi in scrum; si s-a
Mout In cash* o duhoare asa de grozavd, hien barbatul pe loc s-a trezit Inspdimintat, a sdrit drept

in picioare si s-a uitat cu jale In sobd. Si, cind a

10

vdzut aceast mare nenorocire, a Mcrimat, zicind:

Alei 1 femeie nepriceputd1 Ce-ai Mcut? De te-a

Invdtat cineva, rdu ti-a priit, iard de-ai fAcut-o din

capul tau, rdu cap ai avut 1
Atunci ea deodatd s-a vAzut incinsd peste mijloc cu

15

un cerc zdravdn de fer. lard' barbatu-sdu i-a zis:

Cind voiu pune eu mina mea cea dreapta pe mijlocul tdu, atunci sd plesneascd cercul acesta, si numai
atunci sd se nascd pruncul din tine, pentru ea' ai ascul-

20

tat de sfaturile altora, de ai nenorocit si cAzAturile

ieste de bdtrini, m-ai nenorocit si pe mine si pe tine

deodat 1 Si dacd vei avea cindva nevoie de mine, atunci

sA stii ca md cheamd Feit-Framosi sd ma cauti la MA.nastirea-de-Tdmiie.
25

Cum a sfirsit de zis aceste, deodatd s-a stirnit un

vint ndpraznic, si venind un virtej Infricosat, a ridicat pe ginerele impratului In sus si s-a fdeut nevdzut.

Atunci podul cel minunat Indat s-a stricat si s-a

mistuit, de nu se stie ce s-a facut. lard' palatul in
30

care sedeau mosnegii si cu nora, cu toate bogatiile si

podoabele din el, s-a schimbat iardsi in sArAcAciosul
bordeiu al mosneagului, de mai nainte. Atunci bdtrlnii, vazind astd mare nenorocire si pe nora lor In asa

hal, au Inceput a o mustra, cu lacrimile In ochi, i

35

40

a-i zice cu asprime sa se clued unde stie, cd ei n-au cu

ce s-o tie.
Ea, vdzindu-se acum asa de nenorocita si horopsitd,
ce sa facd si Incotro s-apuce? Sd se (fwd.* la pdrinti?
Se temea de asprimea tata-sau si de sugubata defaimare
a oamenilor; sd rdmlie pe loc? Nu avea cele trebuitoare
si-i era lehamite de mustrdrile socrilor. In sfirsit, s-a
hotdrit a se duce In toata lumea, sti-si caute barbatul.

48

www.dacoromanica.ro

Si hotarindu-se astfel, a zis Doamne-ajuta I si a pornit incotro a vazut cu ochii. Si a mers ea, a mers tot
Inainte, prin pustiuri, un an de zile, parka ce a ajuns
intr-un loc salbatic i cu totul necunoscut. Si aici, 14'zind o casuta tupilata i acoperita cu muschiu, care marturisea despre vechimea ei, a batut la poarta. Atunci
se aude dinlauntru un glas de femeie batrina, zicind:
Cine-i acolo?

Eu sunt, un drumet ratacit.

- De esti orn bun, aproape de chilioara mea; iara de

10

esti om rAu, departe de pe locurile aceste, Ca am o

catea cu dintii de *I, si, de i-oiu da drumul, te face
mu si farime
I

15

Om bun, malicuta
Atunci i se deschide poarta i drumeata intr inlauntru.

Da' ce vint te-a adus si cum ai putut razbate

prin aceste locuri, femeie, hdi? Ca pasere maiastra nu

20

vine pe aici, necum om pmintean.

Atunci drumeata a oftat din greu si a zis:
Ia, pacatele mele rn-au adus, maicuta. Gaut Manastirea-de-Tainlie si nu stiu in care parte a lumei
se afla 1

25

Se vede ea tot mai ai oleaca de noroc de ai nimerit tocrnai la mine. Eu sunt sfinta Mercuri, de-i fi auzit
de numele meu.
De nume am auzit, maicuta, dar ca te afli in lu-

mea asta, nici prin cap nu mi-a trecut vreodata.

Vezi? Tot de noroc sa se plingd omul!

Apoi sfinta Mercuri a strigat o data cu glas puternic,

30
gi

pe loc s-au adunat toate jivinile din imparatia ei;

gi, intrebindu-le despre Mandstirea-de-Tamiie, au ras35

puns toate deodata ea' nici n-au auzit macar pomenindu-se de numele ei. Sfinta Mercuri, auzind aceste, s-a
aratat cu mare parere de rau, dar, neavind nici o putere,
a dat drumetei un corn de prescura i un paharut de
i i-a mai
dat Inca o furcd de aur, care torcea singura, si i-a zis
cu binesorul: Pastreaz-o, ea ti-a prinde bine la nevoie". Apoi a indreptat-o la sora-sa cea mai mare, la
sfinta Vineri.

yin, ca sa-i fie pentru hrand la drum ;

40

49

www.dacoromanica.ro

Si drumeata, pornind, a mers iar un an de zile tot

prin locuri salbatice i necunoscute, pana ce cu mare

greu ajunse la sfInta Vineri. Si aici i s-a Intimplat

5

ca si la sfinta Mercuri; numai c sfinta Vineri i-a mai

dat si ea un corn de prescura, un paharut de yin si o
virtelnita de aur care depana singura; si a indreptat-o
si ea cu multa bunatate si blindeta la sora-sa cea mai
mare, la sfinta Duminica. Si de aici drumeata, pornind
chiar In acea zi, a mers iarsi un an de zile prin niste

to

pustietati si mai grozave decIt cele de 'Ana aici. Si

fiind Insaircinata pe al treile an, cu mare greutate a
putut sa ajunga si Ora la sfinta Duminica. Si sfinta
Duminica a primit-o cu aceeasi rInduiala si tot asa

15

ta nenorocit i struncinata fiinta, a strigat si sfinta

Duminica o data, cIt a putut, i Indata s-au adunat
toate vietatile; cele din ape, cele de pe uscat i cele
zburatoare. 5i atunci ea le-a intrebat cu tot dinadinsul daca stie vreuna din ele In care parte a lumei se
afla Manastirea-de-Tamlie. 5i toate au raspuns, ca
dintr-o singura gur, & nu li s-au Intimplat sa auda
macar vorbindu-se vreodata despre aceasta. Atunci
sfinta Duminica a oftat din adincul inimei, s-a uitat
galis la nenorocita drumeata si i-a zis
- Se vede c vrun blastam a lui Dumnezeu, sau
altaceva, asa trebuie &a fie, de nu ai parte de ceea ce
cat*, fiica mea I Ca aici este capatul unei lumi necunoscute Inca si de mine, si oriclt ai voi tu si oricare
altul sa mai mearga inainte de aici, este cu neputinta.
i atunci, numai iaca un ciocIrlan schiop se vede
viind, cit ce putea; si, ovilc, ovIlc, sovIlc 1 se Inf

de bine ca si surorile sale. 5i, facindu-i-se ma' de aceas-

20

25

30

tiseaza Inaintea sfintei Duminici. Atunci ea 41 Intreaba

i pe acesta:

Tu, ciocirlane, nu cumva tii unde se afla Ma-

35

nastirea-de-Tamlie?

Da' cum sa nu stiu, stapina? Ca doar pe-acolo

rn-a purtat dorul, de mi-am flint piciorul.
Daca-i asa, apoi acum Indata i pe aceasta femeie,
du-o numaidecit acolo, cum Ii sti tu, i povatuieste-o

40

50

cum a fi mai bine.

Atunci ciocirlanul, oftind, a raspuns cu smerenie:
www.dacoromanica.ro

Ma supun cu toata inima la slujba mariei-voastre,

stapin, desi este foarte cu anevoie de mers pana acolo.

Apoi sfinta Duminica' a dat ci ea drumetei un corn

de prescura i un pahdrut de vin, ca sa-i fie pentru
5

hrana pand la Manastirea-de-Tamiie ; i i-a mai dat o

tipsie mare de aur i o clocca tot de aur, batuta cu

10

15

20

petre scumpe, i cu puii tot de aur, ca sa-i prinda bine

la nevoie ; i apoi a dat-o pe sama ciocirlanului, care
Indata a i pornit, covilcaind. i cind ciocirlanul pe
jos, cind drumeata pe sus, cind ea pe jos, cind el pe
sus. i cind biata drumeata nu mai putea nici pe sus,
nici pe jos, atunci indata ciocirlanul o lua pe aripioarele sale ci o ducea. i tot aca mergind ei Inca un an
de zile, cu mare greutate ci zdruncen, au trecut peste
nenumdrate tari i maxi, ci prin codri ci pustietati aca
de ingrozitoare, in care fojgaiau balauri, aspide veninoase, vasiliscul cel cu ochi farmacatori, vidre cite cu
doudzeci ci patru de capete ci alta multime nenumarata
de ginganii ci jiganii inspdimintatoare, care stateau
cu gurile cascate, numai ci numai sa-i inghita; despre

a carora lacomie, viclenie ci rautate nu-i cu putinta

sa povesteasca limba omeneasca.
i, In sfircit, dup atita amar de truda ci primejdii,
cu mare ce au izbutit sa ajungd la gura unei pecteri.
25

Aici calatoarea s-a suit iaraci pe aripele ciocirlanului,

din care abia mai putea filfii, ci el ci-a dat drumul

cu dinsa pe o alt lume, unde era un raiu, ci nu altaceva I

Iaca Manastirea-de-Tamiie I zise ciocirlanul. Aici

30

se afla Fdt-Frumos, pe care Il cauti tu de-atit amar

de vreme. Nu cumva 0-i cunoscut ceva pe aici?
Atunci ea, deci li fugeau ochii de atitea straluciri,

se uita mai cu bagare de sama ci indata cunoacte podul

cel minunat din ceea lume ci palatul in care traise ea

35

cu Fat-Frumos aca de putin, si indata i se umplura ochii

de lacrimi de bucurie.

Mai stai I ci nu te bucura aca degraba, ea Inca ecti

nemernica pe aceste locuri ci tot n-ai scapat de primej40

dii, zise ciocirlanul.

Ii arata apoi o fintina, unde trebuia & se clued trei
zile de-a rindul; ii spune cu cine are sal se intilneasca
51

www.dacoromanica.ro

10

i ce sa vorbeasca; o povatuiete ce sa facA, rind pe

rind, cu furca, cu virtelnila, cu tipsia i cu clofca cu
puii de aur daruite ei de cele trei surori: sfinta Mercuri,
sfinta Vineri i sfinta Duminica.
Apoi, luindu-i ziva buna de la calatoarea IncredinOVA lui, iute se intoarna inapoi, zburind nelneetat de
fried sa nu-i mai rupd cineva i celalalt picior. Iar
nemernica drumeata, lacrimind, 11 petrecea cu ochii
in zbor, mergind spre fintina ce-i aratase el.
i cum ajunge la finting, scoate mai intai furca, de
unde o avea string, i apoi se pune jos sa se odihneasca.

Nu trece mult, i, viind o slujnica s ieie apa, cum

vede o femeie necunoscuta i furca cea minunata torcind

singura fire de aur, de mii de ori mai subtiri cleat parul
15

2o

din cap, fuga la stapina-sa i-i da de veste 1

StApina acestei slujnice era viespea care inalbise pe
dracul, Ingrijitoarea de la palatul lui Fat-Frumos, o
vrajitoare strapica, care 1nchega apa i care tia toate
dracariile de pe lume. Dar numai un lucru nu tia hirca:
gindul omului. Talpa-iadului, cum aude despre aceasta
minunalie, trimite slujnica degraba, sa-i cheme femeia

cea straina la palat, i, cum vine, o intreab:

Am auzit ca ai o furca de aur care toarce singura.

Nu ti-e de vinzare, i cit mi-i cere pe dinsa, femeie,
25

hal !

Ia, sa ma lai s stau Intr-o noapte in odaia unde

doarme imparatul.
De ce nu? DA furca Incoace i grafi aici Ona la

noapte, cind s-a inturna imparatul de la vinAtoare.

30

35

40

Atunci drumeata da furca i ramine. tirba-babacloanta, tiind c imparatul are obiceiu a bea in toata
sara o cupa de lapte dulce, i-a pregtit acum una ca sa
doarma dus pana a doua zi dimineatA. i cum a venit
imparatul de la vinatoare i s-a pus In aqternut, hirca
i-a i trimis laptele ; i cum 1-a Mut imparatul, pe loc a
adormit ca mort. Atunci Talpa-iadului a chemat pe
necunoscuta drumeata in odaia imparatului, dupa cum
avuse tocmal, i a lasat-o acolo, zicindu-i incetior:
eai aici pAnA despre ziuA, ca am sa vin atunci

tot eu sa te iau.

52

www.dacoromanica.ro

- - .......,
.ft.e.......,....v:;,...rx Ai4-....., ce ........,_, ..,......&,,, .... ...f:..77-$
7
.444 .,,,,,,,,_ ,74,, /7. 4 ......,z .4.:-,;,...4/...z.c.:
/

_ ,.

ty-

........

.ou. .7, ,
aw,Yiet-

.7,,I::::,,Y- i,...4-

*/17-f-j

11-,. '''(47.'

/
:,,,gity...,....6. :

I:'

..

.g.2.;

64=4ii-:f-_.
,..

14,,,,,,,

,i- 4..

.7...a...te :
_ a.....e., ?J.

_e

,,,,L,i
.... t'e4.171 c-1,..

..-"irt".4.

0,1

47'

oe

ee4.,

4114:-atv4.--- .7----. ....4..-; '1)4W, 1..r.......i.- i e...... -41.1;)

il.
..i

4.,

...e...,/ Pe Af-A4-63:7 t.....:.... ;,...7-t..4. /..i.; 4,-.4. tter:''...

.1

.,

'1.'.

b't".9*

---4;,? _
-a-

-Z

ik.';

:'

';'sft,e

-...

4
..40.-0,.. 41..**.e.e.. A'

;Xi'
/.
.....0-ti p.......t.Zieie..

,,;;.' .y7Z 3:,1kr,eret`.. ri..

.

r,1,., 4, 4. ,?t--.,-

cati. ad :*.***.t...,

71;

..,1

itdaZZ: _I./I..... ::''''..d'i

e-,40ZA.).7, 44.2127, 444...a.-.0114,7A. l' I...,g
.1, ..,. .1 v
tl.
'TYa,Iri
LI
A::;:it=r-.-4:,::... 'if ''.,
,..,-.1....,
1
? it' ;
lii,
,
it 4 '4,Pe
.

fe:x....e67.47,: 0.2i9.14,47,Zit.... j.:'

ge

'e::=4.-: 1/4 j C4i

A:

a---

,),./ze,

.z.Les )a._e.

,-.N"-it..t

/.

AiZ' !.

.,(--..
-4../ZA.,,,,4',

1E.:4.-1.-....1 /

cL,r.." ; 5,-_,..,:.VA '

*1-'4 ,tcr

___.
. 4,,.,..-7.,

4--4,-,---..-r-zt; .....04, ,n-....4-

..

1
k er.t..e
A, ..),.., 0,e,-0...e.,*.4
,

e.....44d=

zi; -I..; f.,1 475,..

N1,-;:ilt ''',.% et:4- ,..:.-::...;-1.4' ,...,:%',-.9.4::. -1- \14 '4'..: v-41'4.-'44

ir

-.-

I. . . . . a. ..M0.4.

,,

C.

.4...Z

,I. 041.4 an' .2,44..,,

6.....Z,..

-,..... e.......Arl ,-11. A

)Ir''''''': 41t

-,...e.20.,4714.4- ..-L:44../ 4/4,14: .,,.1.. .

t'

72../....k.' 4,,,, A. .4,44--,,Y,-. ....L.t...etZ, 4..t;

[.....

.L47

C47 .4 .1.'"'"..

4,

0...1.. .;.V....1. 4 I. . .... ,..A4 . 0.; %).S., ? .

II

ak.- ...Z ......,

14C

C.

d, 4.," At t,..y -. ..1.----,

a....,../. .14 (/ c-4,,,..- "-A.... IC no......_.

Z i c..Z; -Lila. 4.Y...et:

: t e- as,... )t 2.-

e,,t.

,.,z 14,...7 ALL ..:A,S

b 7....

C..

reW,L+

AI

..2t'

, ..1.
...,'

f-e.
-

;.,1 24. trey' A 4,g;'/Vt

A ,,, 1^to.:e.. c... 7.1,:f Co,

e*-114.;;

4416 -45':. atc/...,.,...4, :_c**1-Ft

,,,I
1/4,1"

Go;:iii. *934 4 a 1 re 1.+,e.,1.- .I.

...i,.. .( r----4

t-St

.:.....4..p,'("i

ar...4, -..42.- ,1"..."-" 44.' Skt..1.,-,- ,.; 4, .1;1,,

7
....... ...,,.....;
a.
c
ea.m. 44. ,....t...
,-L'
4...--47, sr,
ts::: e_
q''
.1...ce , e...../e..ail'..-4:47;.:71,- ,/,,,,,,,,

1,

4N'e-.....5,;.,',-;1.
,

ATWI-e

.1

ii

..4"

e.

e., 'Ada-2W J:e

Capra cu trei iezi, facsimil, ms. 4.074, f. 17 v.

www.dacoromanica.ro

1
5

g,

W. "....,:

-..g.1.3,:

d,...ez.-.

.e...g...)--,...._,,,

,,....

-...;

,,,'

P 4.1.47'14.4. C44,k,
1/1"-40--- . -4-1 *1_4_, 14,- 1 -4944--.' p.r.....n.441.4_

/I

.,

444'

.--- ..,_4(j?..E ye ,...

11.0-,/ ,...!.4.-

in.

,,....,44n. I1.....4,

........_",,,.. ...,p'...,,,,,: / 4. .,.. ',r...2jr: .c

.........

i.,..
ea

c.c.

4-..'41L 1-44--

441

...,,.....1.

,..,,.,,,

---1.

e--VCD

4-...,

AZ- , .144,
4'.4--' ...z.,.,:-..,,..,....
,x,,,-.,,,,>/ ,.--Ax.,,,e7 -.,._. --..-- -P

AY.4,111LAY.f

elis.

-v..

t:..e....

t 4,
aec. ..Vizo.
k , a- . ArCi./,..c,..,..e,
:.,,,,...
j,-...

a ..... ,,,,,,

--t-- 0
1,1,4 .......A pv....,.., Cia,a4,4,

h,-"",,,!.....-,----4,--i
..-

1,-

i.

c....,-- PT

4.4..e.t..:.;::.,//,,,t./-4,-,, ,:

c...;-....<.

-7

lef-s-f-'7..0.

41.-..+3,..:-..
,L ,

.,,
...

--;

` --

'

..,, ,t1 ,1:-Avs..,_

i.4.,,,t.../. ,o4-i--.'11 -L,,.......,,f.e.., *:"....$7'. Y ele6;:b.-e....-7
.
x
..4..'7/un'-',,-.
e.,..

.6-e-.4 ..,..4.14,14:.- ,
:14-'"irri"'"- r!" C-At-r--- ,4-0:- 2e. Ar...., 3.

.t/EleSt.

eLo-7 - a a - -

1/1A-4,-^4..."..te"i

74--74174t.,154
. I

1...

1
t

h' .ei

eftwAd
..,,,, 71-:,.

id
.,,_,54,Z

7,/,,,,

/A-.

C,-- -..--

le'
/ -,,..
I.--v")--;21

1........,.A.LTp.

AV.

....

An1,140.p. ,.

...,.,

14, .

4.,...,.',,,,A.-

%,.'t.hly > -4'd 4-e -

,o-r 44-.--- c-;-.

7.-

4, 1 :,-r

.04-0-- "f'"....;11(

C.....7-14.,,,

4.....c

...

1".07: ----

, .......,
fc_2,,,,,,,,---77,,,, -2.,,,,,z.:i.,4...4g___.....,,.....,... _.
A

ita "A. ' 'I.

' 'Ilk g 11.1A-A41,-.L

11,,..4.44-t--. c.::,......aeeix.
rii.i

41.4...-.......-

.4?.'e. r. .1...c...c.,.v.,e_....

cu.:,-; n

t C44,

co= 1....-F-,...

AZ-7"

"...y..:

........, A-

,.,....,..,:.--)..... ie.

7........

4,. :

/ ',,,-,---..--.7,A,c,..:......,r,
..z:
-_- ft ,z.ii/
..,-..z.,.........:-..
.
I

i-

it

,,,

4,3;:-/ a- 6.::...,..c.,._ A, ' ics-,:-:.-X---1---i;

/4,...i1.1--e,,_, "4-/ (-74. -,---'-'--A,
? 14:
1
7
I

,,,

amoiseggo, I-1-... /2:4, 7, delt<

r...,.....4,......,

e.A.-e!

'IL c AV.-%

,....s-F---,
-.--...-1,

'Z'A'.!-.. .,........f
..

;;;.:4"--v

:/;---4,--- ...-: 4 i,,..,..

;.

.e..,

ot.,... h.--,3

c.- 44A, -n.

z,.....2....._,...r.6i-ethilbfru:-.-
.."--, C.- et, .---4-4.---

Az, 644--,-, f-G,,,,,..-,$,4,4

V 1411.- t-e-,..-:. s4=4,c .,... ,., ,--:,_,..- c.-.J ,..tx:47,4;_ /...2.wt,,..-.4,,,,,t--,:,:ci

Povestea lui Harap-Alb, facsirnil, ms. 1.459, 1.5.r.

www.dacoromanica.ro

Hirca, nu doar ca.' optea si umbla catinel ca sa n-o

auda Imparatul, ci avea grija sg n-o auda, din odaia

de aMturea, un credincios al imparatului, care in

toate zilele umbla cu dinsul la vinat.

i cum s-a departat bgboiul de acolo, nenorocita
drumeata a ingenuncheat linga patul sotului ei si a
inceput a plinge cu amar i a zice:

Fat-Frumos 1 Fat-Frumos 1 Intinde mina ta cea

10

15

dreapta peste mijlocul meu, ca sa plesneascg cercul

ist afurisit si s se nasca pruncul tau!
i, sarmana, s-a chinuit asa pan despre ziud, dar in
zadar, caci impgratul parca era dus pe ceea lume1
Despre ziva, Talpoiul a venit posomorit, a scos pe
necunoscuta de acolo i i-a zis cu ciudg sa iasg din
ograda i sa mearga unde tie. i nenorocita, iesind cu

nepus in masa si necgjit ca vai de ea, s-a dus iardsi

la fintind si a scos acum virtelnita. i viind iardsi
slujnica la apa i vazind si aceasta mare minune, fuga
la stgpina-sa si-i spune ca femeia ceea de ieri are acum o

20

virtelnita de aur, care deapang singura i care-i mult

mai minunata decit furca ce i-a dat. Atunci pohoata
de baba o cheama iardi la dinsa prin slujnicg, pune

mina si pe virtelnitg, tot cu acelai vicleug, i a

doua zi des-dimineata o scoate iardi din odaia impa25

ratului i din ograda.

Insa in aceasta noapte, credinciosul impgratului,

simtind ce s-a petrecut i facindu-i-se mild de nenoro-

cita straina, s-a pus in gind s descopere vicleugul

30

babei. i cum s-a sculat imparatul i s-a pornit la vingtoare, credinciosul i-a spus cu de-amgruntul ce se pe-

trecuse in odaia lui in cele cloud nopti din urmg. *i

irnparatul, cum a auzit aceste, pe loc a tresarit, de
:35

40

parca i-a dat inima dintr-insul. Apoi a plecat ochii in

jos si a inceput a lacrima. i pe cind din ochii lui FatFrumos se scurgeau siroaie de lacrimi, la fintina stiutd,
urgisita i zbuciumata lui sotie scosese acum pe tipsie si closca cu puii de aur, cea mai de pe urma a ei
nadejde 1 i cum sta ea in preajma fintinei, numai ce
iaca pe slujnica stiutd iardsi o aduce Dumnezeu la
finting, i cind mai vede i aceasta mare minungtie,

9 - Ion CreangA

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

9I

nici mai asteapt sd ieie ape', ci fuga la staping-sa si-i

spune.
Doamne, stAping, Doamne 1 Ce-am vzut eu /
5

Femeia ceea are acum o tipsie de aur si o closcd de

aur, cu puii tot de aur, asa de frumosi, de-ti fug ochii
pe dinsii 1

Belornita, cum aude aceasta, pe loc trimite s-o

10

15

20

25

cheme, zicind in gindul sdu:

Dupd ce umbld ea nu se mdninc6".
i cum vine strdina, hoanghina pune mina si pe tablaua cea de aur si pe closca de aur cu puii de aur,
tot cu acelasi viclesug.
Dar impdratul, cind a venit in asta-sarel de la vinat
si cind i s-a adus laptele, a zis in gindul WI:

Acest lapte nu se mai be, si cum a zis, 1-a si aruncat pe furis, undeva, si pe loc s-a facut ca doarme dus.
Dupd ce hirca s-a incredinlat Ca imparatul doarme,
bizuindu-se ea si acum in puterea bduturei sale, a adus
iardsi pe straind in odaia lui, tot cu aceeasi rinduia15
ca si in nopt,ile trecute ; si lasind-o acolo, s-a deprtat 1
Atunci zbuciumata drumea-p, czind iarasi in genunchi linga." patul sotului ei, se ineca in lacrimi, spuind
iargsi cuvintele aceste:
Fdt-Frumos 1 Fdt-Frumos 1 Fie-ti mild de cloud
suflete nevinovate, care se chinuiesc de patru ani, cu
osinda cea mai cumplite." 1 i intinde mina ta cea dreapta

peste mijlocul meu, sd plesneasc6 cercul si se.' se llama

pruncul tgu, ca nu mai pot duce aceasta nesuferit

sarcin6 1
30

i cind a sfirsit de zis aceste, Ft-Frumos a intins

mina, ca prin somn, si, cind s-a atins de mijlocul ei,
dang 1 a plesnit cercul, si ea indata a ngscut pruncul,

fard a simid citus de putin durerile facerii. Dup

aceasta impa'rteasa povesteste sotului s'au cite a pgti35

40

mit ea de cind s-a fcut el nevzut.

Atunci imparatul, chiar in puterea nop0i, se scoald,

ridicd toat curtea in picioare si porunceste sd-i aducd
pe hirca de baba inaintea sa, dimpreun cu toate odoarele luate cu viclesug de la imprgteasa lui. Apoi mai
porunceste sa'-i aducd o iapa." sireap si un sac plin cu
nuci, si s'a lege si sacul cu nucele si pe hirc6 de coada

54

www.dacoromanica.ro

iepei, i sa-i deie drumul. "'i aa s-a facut. i cind a

inceput iapa a fugi, unde pica nuca, pica i din Talpa-

iadului bucatica; i cind a picat sacul, i-a picat i

hircei capul.
5

Hirca aceasta de baba era scroafa cu purceii din

bulhacul peste care v-am spus ca daduse moneagul,

crescatorul lui Fat-Frumos. Ea, prin dra.'cariile ei,

prefacuse atunci pe stapinu-sau,Fat-Frumos, in purcelul

10

cel ogirjit, rapciugos i rapanos, cu chip s-1 poata

face mai pe urma ca sa ieie vreo fata de-a ei, din cele
unsprezece ce avea i care fugisera dup dinsa din bul-

hac. Iaca dar pentru ce Fat-Frumos a pedepsit-o aa

de grozav. lark' pe credincios cu mari daruri 1-au
15

20

25

daruit imparatul i imparateasa, qi pe linga dinsii

1-au tinut pdn'a la sfiritul vietei lui.
Acum, aduceti-va aminte, oameni buni, ea Fat-

Frumos nu Meuse nunta cind s-a insurat. Dar acum a

fcut i nunta i cumatria totodata, cum nu s-a mai
pomenit i nici cred ca s-a mai pomeni una ca aceasta
undeva. i numai eft a gindit Fdt-Frumos, i indata
au si fost de fata parintii imparatesei lui i crescatorii

sal, baba i moneagul, imbracati iarai in porfira

imparateasca, pe care i-au pus in capul mesei. i s-a
adunat lumea de pe lume la aceasta mare i bogata
nunta, si a tinut veselia trei zile i trei nopti, i mai
tine i astazi, dad, nu cumva s-a fi sfirflit.

9.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA LUI STAN PATITUL

Era odat un flAcdu sttut, pe care-1 chema Stan. 5i

fldcdul acela din copildria lui se trezise prin strdini,

fdr sd cunoascd tatd si mama'. si M.A. nici o rudd care
5

10

15

20

25

sd-1 ocroteascd si s-1 ajute.

i, ca bdiet strain ce se gdsea, nimernicind el de col
pdnd colo pe la usile oamenilor, de unde pdnd unde
s-a oplosit de la o vreme intr-un sat mare si frumos.

si aici, slujind cu credinIa ba la unul, ba la altul,

pdnd la virsta de treizeci si mai bine de ani, si-a sclipuit puOne parale, citeva oi, un car cu boi si o vdcupall cu lapte. Mai pe urmd si-a injghebat si o cdsuld,
si apoi s-a statornicit in satul acela pentru totdeauna,
tragindu-se la casa lui si muncind ca pentru dinsul.
Vorba ceea: ,5i peatra prinde muschiu dac 6 sede mult
intr-un loc".
i cum s-a vdzut flacaul cu cash' si avere bunicicd,
nu mai sta locului, cum nu st apa pe pietre, si mai
nu-1 prindea somnul de harnic ce era. Dintr-o parte
venea cu carul, in alta se ducea, si toate trebile si le
punea la cale singurel. Nu-i vorbd &A, de greu, greu li
era; pentru cd, in lipsa lui, n-avea eine sd-i ingrijeascd
de casd si de vitisoare cum trebuie. Numai, dal ce sd
faca bietul om? Cum era sa se intind mai mult, Ca
de-abia acum se prinsese si el cu minele de yard.; si
cite a tras pdnd s-a vdzut la casa lui numai unul Dumnezeu stie. De-aceea alerga singur zi si noapte in
toate partile, cum putea, si muncea in dreapta si in
stinga, cd doar-doar a incdleca pe nevoie, s-apoi atunci,

30

vdzind si fdcind.

www.dacoromanica.ro

Toate ca toate, dar uritul Ii venea de hac. In zile

de lucru, calea-valea; se lua cu treaba i uita de urit.

Dar in nopOle cele mari, cind era cite o givornila

5

cumplitd si se mai Intimpla sd fie si sarbatori la mijloc,

nu mai stia ce sa faca i incotro sa apuce, vorba elutecului:

De urit ma due de-acas,

uritul nu ma las;
De urit sa fug in lume,
Uritul fuge cu mine.
Se vede lucru c. qa e facut omul, sa nu fie singur.
De multe ori i-a venit flacaului in cap sd se insoare,
dar cind ii aducea aminte uneori de cite i-au spus ca
au patimit unii i alOi de la femeile lor, se lua pe ginSi

10

i amina, din zi in zi si de joi pada mai de-apoi,

aceasta poznasa trebusoara i gingasa in multe privinti,
dupa cum o numea el, gindindu-se mereu la multe de
toate... Unia zic asa, ca femeia-i sac lard. fund. Ce-a

15

dun

20

mai fi i asta? Altii, ca s. te fereasca Dumnezeu

de femeia lenesa, mirsava i rasipitoare; alii, alte
nastrusnicii, incit nu stii ce s crezi i ce sa nu
crezil?

Numa nu-i vorba, ca am vazut eu i destui brbati

mult mai tic'diti i mai chitcalti decit cea mai biciznica
25

femeie. Si asa, trezindu-se el in multe rinduri vorbind singur, ca nebunii, sta in cumpene: & se Insoare...

sa nu se insoarefl...

Si, ba s-a insura la toamna, ba la iarna, ba la prima-

SO

35

yard., ba la yard, ba iar la -Warn* ba vremea trece,

flacaul incepe si el a se trece, mergind tot inainte cu
burlacia, i insuratoarea ramine balta. i apoi este o
vorba: c pana la 20 de ani se Insoar cineva singur;
de la 20 25 il insoara altii; de la 25 30 11 insoard o
baba, iard de la 30 de ani inainte numai dracu-i vine
de hac.
Tocmai asa s-a intimplat i cu flacaul acesta ca,
pana la vremea asta, nici el de la sine, nici prietenii,
nici babele citu-s ele de-a dracului, de prefacute
tot nu 1-au putut face s se insoare.
i. iscoditoare
57

www.dacoromanica.ro

Stan era om tAcut in felul sAu, dar i cind da cite-o

vorbd dintr-insul vorba era vorbA, la locul ei, i nu-1

putea rdpune te miri cine.

5

10

Multi trAgeau nAdejdea sa-1 ieie de ginere, dar f1AcAul era chitit la capul sAu i nu se da cu una cu cloud.
Si aa, de la o vreme, i prietenii i babele, lehAmetin-

du-se, 1-au dat in burduhul dracului i 1-au lAsat pe

sama lui, sd facd de-acum inainte ce-a ti el cu dinsul, cd. ei -au luat toatd nAdejdea.
Amu, intr-una din zile, flAcAul se scoalA de noapte,
face mdmaligA ImbrinzitA i ce-a mai dat Dumnezeu,
pune mincarea in traistd, injugA boii la car, zice Doam-

15

ne-ajutA i se duce la pAdure, sA-i aducd un car de

lemne. Si ajungind el in pAdure pe cind se amija de
ziud, a Wet lemne, a incArcat carul zdravAn i 1-a

cetluit bine i, pAn-or mai minca boii, s-a pus sA

mAnince i el ceva. Si dupd ce a mincat cit i-a trebuit,

i-a mai rAmas o bucaticA de mdmAligA imbrinzitd i,
fAcind-o bot, a zis: Ce s-o mai duc acasd? ia s-o pun
20

ici pe teitura asta, cA poate-a gAsi-o vreo lighioaie ceva,

a minca-o i ea -a zice-o bodaproste". Si punind

mAmAliga pe teiturd, injuga boii, zice iar un Doamne-

25

ajutd i, pe la prinzior, pornete spre casd. Si cum

a pornit el din pAdure, pe loc s-a i stirnit un vifor
cumplit, cu lapovitd in cloud, de nu vedeai nici Inainte, nici inapoi. Minia lui Dumnezeu ce era afard 1

sd nu scoti eine din mg, dar Inca om Insd dracul

1

nu cautd mai bine; la aa vreme te face sd perzi rAbdarea i, fArd sa vrei, te vira in pAcat.
30

35

In acea zi, Scaraoschi, cdpitenia dracilor, voind

a-i face mendrele cum tie el, a dat poroncA tuturor

slugilor sale ca aS. apuce care incotro a ved6 cu ochii,
i pretutindene, pe mare i pe uscat, sd vire vrajba
intre oameni si ad le facd pacoste.
Atunci dracii s-au imprAtiet, iute ca fulgerul, in
toate pArtile. Unul din ei au apucat spre pAduri, sA

vadd de n-a put trebalui ceva i pe-acolo; doar a

face pe vrun om sA birfeased improtiva lui Dumnezeu,
40

pe altul sd-i chinuiased boii, altuia sd-i rupd vrun

capdt sau altceva de la car, altuia sd-i schilogeascd

58,

www.dacoromanica.ro

vrun bou pe altii sd-i facd sd se batd pAnd s-or ucide,

i cite afte bazaconii i ndzbutii de care iscodete i
vrdjete dracul.
Ce-or fi isprdvit ceilalti draci nu tim, dar acestui
de la pddure nu i-a mers bine in acea zi. S-a pus el,
nu-i vorbd, luntre i punte ca sd-i vire codita cea bir-

ligat undeva, dar degeaba i-a fost, cd, pe unde se

1o

15

ducea, tot in gol umbla.

Si tot cercind el ba ici, ba colea, inspre sara numai
ce dd. de-o pirtie. Atunci se i tiptil-tiptil pe urma ei
si se duce tocmai la locul de unde incdrcase Stan lemnele. Si cind colo, gdsete numai locul, pentru cd
flcdul, dupd cum am spus, de mult ieise din padure
i se dusese in treaba lui.

Vdzind el dracul cd i aici n-a izbutit nimica,

crica din msele i crdpa de ciudd, pentru c era
ingrijit cu ce obraz sd se infalieze inaintea lui Scaraoschi; -apoi, afard de aceasta, era buimac de cap i

20

hrnisit de foame, de atita umblet.

i cum sta el pe ginduri, posomorit i bezmetic,

numai iaca ce vede pe-o teiturd un bot de mrndligd.

Atunci, bucuria draculuil Odat-o i halete i nu zice
nimica. Apoi, nemaiavind ce face, 1i ie coada intre

vine i se intoarce la stdpinu-sdu, i, cum ajunge in

25

iad, Scaraoschi 11 intreabd:

Ei, copile, ce isprav ai fdcut? Cite suflete

mi-ai arvonit? MIA solia 1

30

Ia, mai nimica, stdpine, rdspunse dracul, ruinat i tremurind ca varga de fried; se vede c-am pornit intr-un ceas rdu. Vremea a fost prea dimpotrivd,
cum titi, i numai un om a venit azi in padure, dar

-acela a scdpat de mine, cdci am dat in urma lui

tirziu, tocmai cind se dusese. Noroc numai c-am gdsit
35

pe-o teiturd un but de mdindligd, de-am mincat,

cdci 1mi giriiau ma-tele de foame. Alta nu mai tiu
nimica, intunecimea-voastrd.
Ei bine, zmirdoare uricioasd ce eti, de mincat
ai mincat botul cel de mdmdligd, dar ce-a zis omul

40

acela cind a pus mmdliga acolo, pe teiturd, ai tu

la tiing?
Ba de asta nu tiu nimica, stilpine.
59

www.dacoromanica.ro

10

15

Apoi, ce pazeti tu alta, dacd nu tii nici macar

ceea ce vorbesc muritorii? Sd-ti spun eu dard, dei
n-am fost in padure, ca tine: a zis cd cine-a minca
botul cel de mdmdligd sd zicd bodaproste... zis-ai tu
ceva cind ai mincat-o?
Ba n-am zis nimica, stdpine.
Aa? in loc sd-ti dai osteneald ca sal afli pdnd i
gindul oamenilor, tu nu tii nici macar ceea ce vorbesc ei? Mai pot eu sd am nddejde in voi? Ei, las',

&did gdsesc eu acu leacul; te-i invta tu minte

de altd data! Hai, pornete acum degrabd la omul
acela, i sd-I slujeti taman trei ani de zile, cu credinId, la ce te-a pune el 1 Simbrie in bani & nu primeti
de la dinsul, ci sd faci tocmald cd, dupd ce ti-i implini
anii, sa ai a lua din casa lui ce-i vrea tu; qi aceea are

sd fie de trebuinta la talpa iadului, cd au inceput a

putrezi cdpatdiele... Ia sd vedem, ti-a veni in cap
ce ai sd iei? hai, gata eti? ie-ti talpdita 1
20

Gata, stdpine, iaca, pornesc 1

Atunci dracul dd o rait pe la talpa iadului, sd vada
ce lipsete, i apoi iese iute ca scinteia i se tot duce

inainte la slujbd, dupd poronca lui Scaraoschi.

25

30

35

cind pe aproape de casa lui Stan, dracul s-a prefAcut

intr-un bdiet ca de opt ani, Imbrdcat cu straie nemteti, i umbla zgribulind pe la poartd. Stan era acas,
i chiar atunci luase ceaunul de pe foc, ca sd mestece
mdmdliga; i numai iaca ce vede cd se raped chili sd
rupd omul, nu altdceva, i cind se uit mai bine, ce
sd vadd? Vede un bdiet cd se acatara pe stilpul portii,
de teama cinilor. Atunci Stan aleargd la poartd, zicind;
Tibd, Hormuz, na, Balan, nea 1 Zurzan, dativa-n laturi, cotarle 1 Da' de uncle eti tu, mai tied?
i ce cauti pe-aici, spaima cinilor?

- De unde sd fiu, bddica? Ia, aunt i eu un Wet

Farman, din toatd lumea, fard tatd i mama, i
vreu ad Intru la stdpin.
SA Intri la stdpin? d-apoi tu nici de pascut gitile

40

nu eti bun... Cam de elti ani li fi tu?

- Ia, poate s am vro treisprezece ani.

60

www.dacoromanica.ro

Ce spui tu, mgi?... Apoi dar bine-a zis cine-a

zis, CA vrabia-i tot puiu, dar numai dracul o tie de
cind ii... Eu de-abia ti-a fi dat epte, mult opt ani.

10

15

Dar ce, Doamne iartg-mg! pesemne cg i straiele

acestea pocite fac sg argti aa de sfrijit i inchircit.
Am mai vgzut dgundzi umblind pe aici prin sat un
ciofligar de-alde tine, dar acela era oleacg mai chipos i altfel imbrdcat:
Cu antereu de canavaig,
Ce se tinea numa-n atA,
Si cu nadragi de anglie,
Petece pe ei o mie.
Si cind mergea pe drum, nadragii mergeau algturea cu drumul: cicg umbla dupg strins pielcele, i
cum trecea pe la poarta mea, de-abia 1-am scos din
gura lui Zurzan: 1-a piepanat de i-au mers petecele.
Vorba ceea: A veni desard la voi, dar mi-e ruine
de cini". 5i acum parcg-1 vgd cit era de ferfenitos i
cum ii culegea boarfele de pe jos. Oleacg. de n-ai

20

25

30

patit i tu ca dinsul. Si cum te cheamg pe tine?

Tot Chiricg mg cheamg.

Mgi parpalecule, nu cumva eti botezat de sfintul Chiricg Schiopul, care tine dracii de par?
Nu-1 tiu pe acela, dar Chiricg mg. cheamg.
Apoi, despre mine, fie oricine ti-a fi nAna, dar

tiu c-a nemerit-o bine, de ti-a pus numele Chiricg:

pentru CA eti un fel de vrgbioiu inchircit.
Apoi &, bade, inchircit, vrgbioiu, cum mg vezi,
acesta sunt, am vAzut eu i hoituri mari i nici de-o
lume: la treat:4 se vede omul ce poate. Las' sg mg
cheme cum m-a chema; ce ai d-ta de-acolo? Da' pe
d-ta cum te cheamg?
Tot Stan mg cheamg, dar, de la o boalg ce am

avut, cind eram mic, mi-au schimbat numele din

35

Stan in Ipate, i de-atunci am rgmas cu doug mime.

D-apoi ai la tiintg, bade, CA i d-ta ai cintec:
Ipate, care da oca pe spate
Si face cu mina sg-i mai aducg una.
61

www.dacoromanica.ro

Dar stii ca m-ai plesnit in palarie, mai Chirica?

al dracului baiet 1 Parch' esti Cel-de-pe-comoara,

mai, de stii toate cele! De trup esti marunrel, nu-i

vorba, dar la fire esti mare. Ia sa te vedem, daca mi-i

5

gici tu cimilitura aceasta:

Lata.

peste lath', peste WA

imbojorata,

peste Imbojorata-cracanatd, peste cracanat

maciulie, peste maciulie limpezeala,
peste limpezeala galbeneala si peste galbeneala

10

huduler.

Chirica atunci incepe a zimbi si zice:

De-oiu gici, mi-i da si mie o hrinca dintr-insa?
D-apoi stiu eu ce crezi tu ca-i aceea? Giceste
intai, sa. vedem.
15

Ce sa fie?! zise Chirica. Ia, fara casei, vatra,

focul, pirostiile, ceaunul, apa dintr-insul, Mina si

culeserul sau melesteul.

Bun, mai Chirica, ia acum vad si eu Ca nu esti
20

prost I Hai 1
mine?

cit said dau pe an ca sa te tocmesti la

Apoi eu... nu ma tocmesc cu anul.

Dar cum te tocmesti tu?

Eu ma toemesc pe trei ani o data; pentru ea

25

30

nu-s deprins a umbla din stapin in stapin, si vreu s

cunosc ceva cind voiu iesi de la d-ta.
Despre mine, cu atita mai bine, mai Chirica.
i ce mi-i cere tu pentru trei ani?
Ce sa-ri cer? ia, sd-mi dai de mincare si de purtat cit mi-a trebui, iar cind mi s-or implini anii, sa
am a lua din casa d-tale ce voiu vr eu.

Ce fel de vorba-i asta? Poate ca tu li barani

atunci sa-mi iei sufletul din mine, ori mai stiu eu ce
dracul ri-a veni in cap sa ceri !?

Ba nu, bade Ipate, n-aibi grija; nu ri-oiu mai

35

cere vrun lucru mare pang.' pe-acolo. -apoi, ce r-oiu

lua eu din ma nu-ri face trebuing d-tale.

Apoi na 1 zise Ipate. Mdsura-i vorba cu Imblaciul. Balan sa-ri aleaga din gurd ce spui, daca nu
vorbesti deslusit.
62

www.dacoromanica.ro

Apoi &A, bade Ipate, uncle-i vorbA, nu-i minie;

mai bine sd te tocmesti intdi, decit pe urmA.
Apoi aceasta-td spun si eu, inAi, ciotul dracu5

lui 1 dezleagd odatd calul de la gard, sA tiu eu atunci

de-oiu ajunge cu sdnAtate
ce-i al tu si ce-i al

meu.

10

15

20

Ia las, bade Ipate, las, nu te mai pune si d-ta

atita pentru te miri ce si mai nimica, cA doar n-are
s fie un cap de lard...
Mal ChiricA, stii una? rAmii la mine, si ne-om
ImpAca noi atunci. Te OA CA esti un baiet istet si
mai stii pAcatul? poate si harnic; sameni a
fi stiind de unde s iei lucrul si unde sA-1 pui.
Despre aceasta n-aibi grijA, bade, zise ChiricA.
Nu cauta ca-s mic, dar trebile care ti le-oiu face eu,
nu le-a face altul, macar sA fie cu stea in frunte.
Mai stii? Bine-ar fi, mdi ChiricA, dac-ar fi toate
cu lapte cite le spui. Dar tu curat ca ai dat peste un
stdpin ca pinea cea bund; numai sa avem vorbd dinainte, sA nu fii rdu de gurd, c-apoi mi-i sa" nu ma scoti
din sarite si sA ma faci citeodat sd-mi ies din eau
afard.

Nici despre asta nu ma telt c6.-i banui, bade.

25

30

Ipate.
Vrea sa zicA ne-am inteles. De-acum vinA de-i
minca si tu ceva. Iaca niste bulughine cu mujdeiu si
cu mamaliga. Hai 1 dd-li colb s-apoi te apuca de
treabd.
BAietul se pune ciobAneste intr-un genunchiu,
imbucA rApede ce imbucA si apoi se duce dupA trebi.

$i asa era ChiricA de linistit si de harnic la trebile

lui, cA parcA era de-acolo de cind 1-a fAcut ma-sa, si

Ipate se indemna cu dinsul, uitase acum de urit si

huzurea de bine, si din ziva in care s-a tocmit ChiricA
35

la Ipate, norocul ii curgea girlA din toate pArtile, si

nu mai stia ce are la casa lui.
Ce garduri stresinite cu spini, de mai nici vintul
putea razbate printre ele 1 Ce suri si ocoale pentru

boi si vaci, perdea pentru oi, poieti pentru paseri,

40

cotete pentru porci, sisliac pentru pApusoi, hambare

pentru griu si cite alte lucruri de gospodArie, fAcute de

63

www.dacoromanica.ro

to

mina lui Chirica, cit ai bate din palme 1 Sd nu spun

minciuni, dar Ipate se irnbogatise insutit si inrniit de
cind a venit Chirica in slujba la dinsul. Acurn vazuse
el ce poate Chirica, si-i era drag ca ochii din cap.
Trecuse vreo doi ani la mijloc si in una din zile
Chirica zice stapinului salt:
Stdpine, sa nu bdnuiesti, da' am sa zic si eu o
vorbd: de ce nu te insori? Ca mine-poimine te-i trezi
ea' ai imbatrinit, si nuli ramine nici un urmas. Dup
viata este si moarte. De unde stii ce se intimpla,
fereasca Durnnezeu 1 si atunci, cui ramine atita avere?
Ce vorbesti tu, mdi Chirica? Daca nu rn-am insu-

rat eu cind am fost de insurat, apoi la vremea asta

-ti-ai gasit sa md insor? Pesemne vrei sa-si faca dracul
15

20

ris de mine... Nu vezi ca a trecut soarele de-ameazi:

sunt mai mult batrin decit tinar.
Da' ia lasa-ma la pirdalnicul, stapine, ca-i
spari oarnenii cu vorbele d-talel Nu te mai face asa
de bdtrin, ca doar nu ti-i vremea trecuta. Eu gindesc
& tocmai acum esti bun de insurat; pentru ca ai cu
ce s ii nevasta si copiii. Slava Domnuluil multi ar

dori sa aiba ceea ce ai d-ta.

Ti-ai gasit, zise Ipate. Parcd esti nu stiu cum,

25

30

mai Chirica; vorbesti si tu, ia asa, in dodii, citeodata.

Am eu samandturi? am eu toate cele trebuincioase
pentru casa? Tu crezi ca numai asa se tine femeia...
Vorba ceea: Cind se-nsoara, nu-i de moara".
De asta te plingi, stapine?
D-apoi, de care alta, mai Chirica? Nu stii tu cd
gura inainte de toate si apoi celelalte?
Stapine, daca-i numai atita, apoi las', Ca te fac
eu cu griu, sa ai de unde face pine si colaci pentru
nunta, ba si pentru curnatrie daca vrei.
De unde, mdi Chiricd?

35

Vezi d-ta, colo departe, niste lanuri frumoase

de griu, care da in copt?
Le vad.
Du-te chiar acum la stapinul mosiei si-i spune

c te prinzi sa-i dai in girezi tot grim! cit 11 are &alma-

40

nat. Si daca te-a intreba cit sa-ti deie pentru aceasta

ostenicioasd treaba, spune-i ca nu primesti bani, ci

64

www.dacoromanica.ro

10

15

numai atita griu, cu paie cu tot, cit ii put duce d-ta

in spate i cu un bdiet al d-tale.
Cum asta, mai Chiricd? Pared vorbeti de pe
ceea lume. Crezi tu ca vom put noi singuri secera i
stringe atita amar de griu, ca doar sute i mii de brate
trebuiesc acolo, nu aga 1 -apoi, numai pentru dou
sarcine de grlu? Ce nebun ai crede tu c-ar fi acela?
Stapine, ca sa cunoti eine sunt eu i eft pot,
asculta-ma i du-te la boier de-i spune cum te-am
Invatat.
Ipate, cu un gind sa se dual i cu zece nu. In sfirit, 1i ia el inima-n dinti i se duce la curte sa vadd
ce are sa fie, i cum ajunge, se infatieaza inaintea
boierului si zice:
Sa nu va suparati, cucoane 1 Nu cumva aveti
trebuinta de seceratori?
Ba Inca mare nevoie am, om bun; para. Dumnezeu te-a adus. Cdci griul e copt, nu mai poate suferi
intirziere.

Apoi, cucoane, ma prind eu sa ti-1 secer.

20

Cum, singur?

Asta-i treaba mea, cucoane, Eu ma prind sa

25

30

ti-I dau In girezi. Nu-i cuvint gospodaresc?

Cum vad, te bizuieti in brate multe.
Multe, cucoane, putine, cucoane, cite-a dat Dumnezeu; numai treaba s-o fac.
-apoi ce mi-i cere, aqa cu hurta?

Ce sa cer, cucoane, ia, cind ti-oiu da griul hi

girezi, sa am voie a lua numai atita griu, cu paie cu
tot, cit oiu put duce in spate eu i c-un baietan al
meu.
ieti?

35

40

Mai omule, vorbeti inadins ori vrei & uguBa fereascd Dumnezeu, cucoane, vorbesc ilia-

dins.
Boierul a crezut ca Ipate e nebun i voia EA se min-

tuie de dinsul, zicind:

Daca-i aa, om bun, du-te mini dimineata i te
apuca de lucru; oiu ved6 eu ce treaba-i face i ne-otti
Impaca noi.
Impacarea, cum ti-am spus, cocoane.
65

www.dacoromanica.ro

Ei, du-te, clu-te, si las I sa. vedemi

Atunci Ipate se intoarna acasa, si Chirica il in-

10

tr eaba:
Ei, stapine, cum a ramas cu boierul?
Cum sa ramiie, mai Chiricti 1 Ia, in-am prins

hat si bine sa-i dau griul in girezi, dupa cum ai zis.

Dar rn-a luat groaza cind am trecut pe linga Ian si

I-am vazut citu-i de mare. Asta-i o treabh foarte grea,

si mare lucru sa fie ca s-o putem noi scoate la capat.
tiu eu tare bine cd boierul rn-a luat de nebun, dar
nici cu minte nu sunt, dupd cit vad eu acum. Dracut
stie ce avem sa facem 1

N-aibi grija, stapine, ca doar esti cu mine! zise

Chirica.
15

20

- Ia mai bine sa luam cele trebuitoare si haidem

acolo chiar in asta-sara, C. mine dirnineatia sa ni se
faca ziu pe lan.
i asa se ieu ei amundoi si se due. i cum ajung
acolo, cam pe inseratelea, Ipate zice:
- Vezi tu, mai Chirica? asta nu-i saga; mi se pare
c noi avem sd dam peste dracul.
Stapine, 1:i tii ce? culca-te si te odihneste, si mini

25

dimineata vom vorbi amundoi.

Ipate, ca cel cu grija in spate, se framinta el cu
mintea cit se mai framinta si, obosit fiind, se lasa
oleaca jos pe iarba si adormi dus. Chiricd atunci, el
stie ce face si cum face, Ca intr-o clipa aduna toata

dracimea si-o pune la lucru pe cimp. Unii secerau, altii

legau snopi, altii faceau dai si suflau cu narile sa.

30

se usuce, altdi carau, altii durau girezi, ma rog, claca

dracului era 1 ce s spun mai mult?

Cind se trezeste Ipate, in zori de ziud, se sparie

35

40

ce vede: totul era mintuit; in locul griului de pe cimp

vede acum o gireacla mare si dou mai mici asezate
pe culmea dealului, iara pe Chirica nu-I vede nicairi. Atunci lui Ipate i s-a suit tot parul in virful

capului de frica si a inceput a cauta pe Chirica in

toate pdrtile. i cind colo, numai ce iat cd-1 vazu
dormind pe virful unei girezi, si atunci isi mai
veni putin in fire. Feciorii boreresti se sculara cu
noaptea-n cap, cum ii treaba lor, si venird pe lanuri

66

www.dacoromanica.ro

10

15

sti vada ce mai este. i cind vazura ei una ca aceasta,

ii cuprinse spaima, i fuga la boier, de-i vestira.
Boierul atunci se scoala iute, se azvirle pe un cal i
tine numai o fuga pand pe lanuri, i cind colo, vede si
el ce nu se mai vazuse si nu se mai auzise de cind lumea i pamintul.

Ei, cucoane, am mintuit trebupara, zise Ipate.

Bine cd -aid apucat a veni i d-voastra, ca sd fiti de
fata cind ne-om lua dreptul.
Atunci Chiricd, nici una, nici doug, scoate o funie
cu care era incins, leaga bine gireada cea mare, cum
stie el, o ia in spate i pe ici ti-i drumul. Iara boierul,
mai vazind i aceasta, a incremenit cu minile subsuori, uitindu-se la dinsul cum se ducea. i crezind
ca de-acum i Ipate are sa ieie cele doua girezi mici
i-1

calicgte de tot, crapa de necaz, dar n-avea

incotro.
sorul:

i nestiind ce sa faca, zise lui Ipate cu bini-

Om bun, na-ti bani in locul grIului ce mai ai a

20

lua, i lasa-ma in pace. N-am crezut c am a face cu

dracul.
Fereasca Dumnezeu, cucoane cruce de aur cu

25

noi in ma! Departe de pe locurife aceste 1 Ba, zau,

am muncit de-a dat inima din noi.
- I a lasa-ma incolo, mai omule; pesemne tu ai
sa ma inveti pe mine ce-i plugdrial? Ca doar nu saman

30

35

40

eu griu de ieri, de alaltaieri, sa nu fi mai avut a face

cu secerdtori L.. i chiar de nu-i fi tu Uciga-l-crucea,
tot n-ati umblat cu lucru curat; insa ce am eu cu sufletul vostru? voi aveti a da sama. Primete bani, cum
ti-am spus, i mai duceti-va i la alta cas, c eu,
unul, tiu c-am patit-o buna.
Ipate, auzind aceasta, parerea lui de bine; ia
bani cu cit se invoiete i se duce i el dupa Chirical.
i cind ajunse acas, Chirica trierase, vinturase, macinase ; In sfirit, pusese toate trebile la cale. i Ipate, chid a mai vazut i asta, nu mai tia ce sa zica;
mai ca-i venea a crede cd i el are a face cu dracul.
Mai Chirica, d-apoi tii ca i boierul, citu-i de
boier, a pus-o de mamaliga. Iaca, mi-a dat i bani
de am adus acas.
67

www.dacoromanica.ro

$i acestia-s buni, stdpine; pune-i la chimeriu

f. i taci molcom. Am stiut eu dinainte cd are sg. ne iasd

5

10

si de cheltuiald.
A doua zi dupd asta, Chiricd zise lui Ipate:
Ei, stdpine, de-acum cred cd n-ai ce mai zice;
ca mine-poimine mi se implinesc anii, si rgmii fide
de mine. Mai nainte, calea-valea; erai deprins a trgi
singur, dar acum are sd-ti cadd greu ; mai ales cd ti
s-a ingreuiat si gospodgria. Hai, ce zici, te insori ori
ba?

Apoi cid, mai Chiricd, stiu eu ce sd fac? Pared tot

m-as insura; cind as da peste-o parte bung, as face

poate si eu pasul acesta. Dar tare ma tern nu cumva
sd-mi ieu pe dracul dupd cap, sd-1 aduc cu lgutari
15

in casd si pe urmd sd nu-1 pot scoate nici cu o mie de

popi; c-apoi atunci, lehamite si de insurat, si de

avere, si de tot!

De asta ti-i acum in grijd,

stdpine? dac-a

farnas treaba Ong. la atita, apoi las' pe mine, ca

20

te-oiu face eu sd iei un drdgut de femeie care nu se mai

afl! Caci eu sed calare in inima lor si, nu cg ma

laud, dar stiu toate mdruntaiele dintr-insele. Despre

asta nu mi-e rusine; pot sg-ti aleg una si noaptea

p-intuneric. Pentru altul n-as face-o, sa stiu & mi-ar

25

30

35

40

da lumea de pe lume, dar pe d-ta vreu numaidecit

sa te vdd om ca toti oamenii, in rind cu lumea. Nu
vezi cd cei mai multi de teapa d-tale se tin cu nasul
pe sus numai din pricina asta? Ca si cum pared' d-ta
n-ai fi vrednic sd Ili o femeie!
- Mai Chiricd, tare mai esti si tu nu stiu cum!
scoti omul din minti cu vorbele tale. Bun staroste

mi-am gdsit I Nu stiu cine te-a indreptat la casa mea,

cd stiu cd esti berechet bun. $-apoi, mult stau eu citeodatd si ma gindesc in mintea mea, de unde ai tu atita
putere? Mai ca-mi vine sa zic si eu, ca boierul cela.

Nu stiu, nalucd sd fii, om sd fii, dracul &a fii, dar

nici lucru curat nu esti. Numai fii ce-i fi, asta nu ma
priveste; mie unuia stiu c mi-ai priit bine, n-am ce
zice 1 Ei, ia spune, cum zici tu cd mi-i alege femeie?
- la, in duminica viitoare, stpine, sa mergem in
sat la hord. Eu oiu sta deoparte, cu baietii, iar d-ta

6$1

www.dacoromanica.ro

za te prinzi in joc ling-o fat care ti-a placea. Eu

atunci mi-oiu tirii piciorul pe linga d-ta, oiu ochi-o
bine si apoi ti-oiu spune eu ce zace intr-insa.
Da' stii c-ai chitit-o bine, mai Chirica? Tot cu

draci esti tu, bine zic eu.

Apoi da, stapine, in ziva de azi, daca nu-i fi si
cu draci oleaca, apoi cic te fura sfintii si iar nu-i bine.

In sfirsit, ce spun ei, ce nu mai spun, cum vine

10

15

20

25

duminica, Ipate si cu Chirica se ieu si se due la hord

in sat. Chirica, cum li treaba baietilor, se acatara pe
cele garduri si se hlizea cu ceilalti baieti. Iar Ipate,
de cuvint; se prinde in joc linga o fatd, care chiteste
ca i-ar cam veni la socoteald; incepe el a o mdsura
cu ochii de sus pnd jos si de jos pand sus si, cum se

invirtea hora, ba o stringea pe fatd de mind, ba o

Oka pe picior, ba... cum e treaba flacdilor. i tropai, tropai, ropai, ropai 1 i se aprind lui Ipate al nostru calcaiele. Chiricd era si el pe-aeolo, si, cum se
lag Ipate din joc, spiritusul dracului ii zice:
- Ei, stapine, pared te-ai cam aburit la fata, nu
stiu cum; ce zici, asa-i cd-ti vine la socoteald?
Apoi da, nu stiu cum sa mai zic si eu; pesemne
pacatele mele mi te-au scos inainte, mai Chiricd. Eu
gindesc s-o pornesc pe treabd, fata-i hazulie si rn-a
farmacat de-acum.

Ba nu, stapine; daca-i vrea sa ma asculti, eu

te sfdtuiesc sa n-o iei pe asta. i focu-i hazliu, dar

tare rail te pirjoleste citeodata. Fetisoara asta, o

vezi d-ta cit e de scumpd la ris? Pan ti-ar veni a
30

crede ca-i de cele cu crucea-n sin, dar, ia,una de aceste

a innbit odat, numai intr-o singurd noapte, pe mosu-

men in fintind.

Cum asta ma Chiria?

'35

40

Da', ia nu mai sti si d-ta cum, stApine 1

Ian auzi-1, mai degraba i-ai put strimba fagelle decit vorba 1 Mai Chirica, eu gindesc c s-a da
dupd mine si s-a face si ea buna.
I... hil da, cum nu? Eu insd iti spun prieteneste
ca fetisoara asta are trei coaste de drac intr-insa;
si chiar si cea mai buna dintre femei Inca tot mai
are una. Sd te mai Iasi, stdpine, pdn-om da macar

10

69

www.dacoromanica.ro

peste una de acelea, -apoi ti-oiu mai spune eu ce

mai este de facut.
Apoi da, mai Chiricg, tu m-ai tot cihait de cap

pang.' acum, sa' ma insor, sa ma insor, de mi-ai aprins

pofta de insurat, si apoi, acum, tot tu o urubuietii-o

intorci, cum iti vine -tie la socoteala.

St:Opine, tii ca eu nu-ti voiesc rul; asculta-ma,

10

15

20

ca n-ai & greeti.

Ipate, auzind aa, se da dupa Chirica i se intoarna
ei sara acasa tot cum s-au dus. Insa cum ajunge acasg,

parca nu era acela; muncea el, nu muncea, dar tiu

ca. se framinta cu gindurile i de-abia astepta sa vie
duminica viitoare.
Duminica vine, i ei iara se duc la hoed, in alt sat.
Chirica, dupa obiceiul au, se ia cu bgietii, keg' Ipate
se prinde in joc linga o fata, care o chiteste el; joacg
cit joaca i linga aceea, i, intrind In vorb cu dinsa,
fata, bung mehenghe, ii intoarce capul si Ipate vede
ca. nu-i de lepadat. Dar Chirica era i el pe-acolo si,

cum se lag Ipate din joc, li zice:

Ei, stdpine, cum vad eu, nici de asta nu te-ai
da in laturi; aa-i ca ti-a cazut tronc la inima?
Mai aa, mai Chirica 1

Apoi Ili spun eu, stapine, ca' nici asta nu-i de

25

noi. 0 vezi cit e de piing, dar i asta are doug. coaste

de drac Intr-insa. SA' te mai lar, stdpine, cum ti-am
spus eu.

Apoi &, mai Chirica; in ziva de azi nu tiu ,

zau, care-a mai fi cu crucea-n sin, cum cauti tu...
30

Eu gindesc ca tot om alege, om alege, pan-om culege.

Ba nu, stapine; lasa pe mine, &O. tiu eu ce fac.
Ipate iar se lag dupa cum zice Chirica i se intoarna

ei sara acasa tot cum s-au dus. Dar Ipate, acum,

35

40

nici de treaba nu-i mai cauta, nici mincarea nu se

prindea de dinsul, nici somnul nu-1 fura, era cum e
mai ran; toatg ziva prindea buburuzi 1, punindu-i
pe dosul minei, zicea:
Buburuz, buburuz,
Incotro vei zbura
Intr-acolo rn-oiu insura.

70

www.dacoromanica.ro

Da, ce st-i zici? daduse si el in pirpara insuratului.

-apoi stiti ca este-o vorba: Cind ii omul In doi peri,
sa te feresti de dinsul, c-atunci e cum ii mai rau.
Vorba ceea: Arde focu-n paie ude". Asa si Ipate, tot
sughita, tot ofta din greu si de-abia astepta sa vie
duminica.

10

15

Duminica iar vine, si ei acum se ieu si se due la

joc in alt sat. i cum ajung acolo, Ipate se si prinde
in joc linga un puisor de fata careia ii jucau ochii in
cap ca la o serpoaica. Se invatase si el, siretul, a le
alege asa de pe deasupra, dar numai Chirica baietul
stia ce zace in inima lor si cit le poate calul ; ea ce-i
mai greu de ales decit omul? Dar Chirica era si el
pe-acolo. .Si ce-a facut el, ce-a dres, & fetei si lui
Ipate au inceput a li sfirii inima unul dupa altul.
Boldul Satanei se vede ca-i inghimpase. i cum se
last Ipate din joc, Chirica il trage deoparte s1-1 Intreaba :

Ei, stapine, cum ti se pare?

20

Cum st mi se pail, mai Chirica? Ia, parca-mi

vine s-o sorb cu ochii, de draga ce-mi e; daca n-a mai

fi si asta, apoi nu ma mai Insor niciodata, ca destul

mi-ai tulburat mintile pan-acum.

Asta-i bunt', stapine I zise Chirica. Nu-i vorba,
25

ea tot are si ea o coasta de drac ; dar, trdind si nemurind,

i-om scoate-o noi si pe-aceea.

Atunci, bucuria lui Ipate I Incepe a se tin de fata

ca scaiul de oaie. i unde nu Ii-o Insfaca pe sus, si se
30

ieu ei ba din tilcuri, ba din cimilituri, ba din plena,

ba din una, ba din alta si, de cole pant' colea, si-au
placut unul altuia. i Ipate, nemaiavind rdbdare, se
si duce la tata-sau si la mal-sa, de-o cere. Vorba ceea:

35

40

Vin' la mama de ma cere:

De rn-a da, de nu rn-a da,
Peste noapte mi-i fura.
Parintii fetei, cind aud asta, au de bucurie Ca' le-a

picat un om asa de bun si o dau cu minici largi. Peste

citeva zile nunta se face, si Ipate isi ia femeia, cu zestre
cu tot, o duce acast la dinsul, si pace bung! i asa
traiau ei de bine si se iubeau unul pe altul, ca niste

10*

71

www.dacoromanica.ro

hulubagi.

Ipate, fiind foarte multImit de asta,

zise intr-o zi:

Doamne, mai Chirica, bun suflet de femeie mai
am! Bine mi-am ales-o 1
5

10

15

- Buna, stpine, nu-i cuvint, dar gtii ca este-o

vorba: Cind nici nu gindegti, atunci te trintegte ;

las' sa vedem. Ia adu-ti aminte ce ti-am spus o data,

ea gi asta, cit li de buna gi blaj ilia, tot are o coasta de
drac intr-insa, care trebuie scoasa numaidecit, daca
ti-i voia sa ai femeie cum trebuie gi s-o duci cu dinsa

pana la adinci batrinete.

Apoi &, nu gtiu cine ti-a mai put intra si tie
in voie, mai Chirica. Cite gtii tu, numai dracul cred
ea poate sa-ti deie de fund.
Dar nu se implinegte bine anul, gi femeia lui Ipate
face un baiet. La vro doua-trei luni dupd asta, Ipate
se trezegte Intr-o zi cu socru-sdu ca vine gi-1 cheama la

nunta unui Irate al femeiei sale. Chirica, simtind

toate, curn ii dracul, trage pe stapinu-sau la o parte gi-i
20

zice:

25

copilul, iar d-ta spune ea, de-i ave vreme sa te duci

mai pe urma, bine-de-bine, iara de nu, sa te ierte.
i dup asta, ti-oiu mai spune eu ce-i de facut.
Ipate, deprins a asculta pe Chirica, zice socru-sau:

Stapine, lasa sa se clued numai nevasta d-tale cu

Tata, eu n-oiu put merge, ca, dupa cum vezi, am

tare multe trebi pe capul meu gi numai cu un argate1
ce-1 am de-abia le pot dovedi. Nevasta mea, insd, poa30

35

-10

te sa mearga, gi, de rn-a ierta vremea sa pot veni

i eu mai pe urma, bine-de-bine, iara de nu, te rog

sa ma ierti.
Socru-sau atunci, nemaiavind ce zice, ia pe nevasta
lui Ipate cu copil cu tot gi se ca' mai duce. In ziva
de uncrop, Chirica zice lui Ipate:
- Stapine, ia, acum a venit vremea ca sa scoatem
coasta cea de drac din femeia d-tale. Hai, incalecd
iute pe cal gi te du la nuntd. Dar sa gtii de la mine ce
ai sd faci cind vei ajunge acolo. Alature cu casa
socru-tau este o casug tupilata, in care gede un 01poiu de baba, megtegugoasa la trebile sale, cum 1i
sfredelul dracului. Du-te de trage in gazda la dinsa

72

www.dacoromanica.ro

i te f'd cd esti un drumet strain. Pune-te apoi pe lingd

ea luntre si punte i juruiete-i ceriul si parnintul, ea
5

1o

said sinomeasca pe nevasta d-tale i & -i-o aduca acolo.

Si atunci sg. vezi ce pot babele i cit li de credincioasa
femeial

Sa...ra 1 mai Chirica, ce spui tu? pared despre asta

mi-as pune capul la mijloc.
Ba nu fi asa de darnic, stdpine. Mai bine cruta-ti
capul, cd poate si-a mai trebui.
Dar oare nu in-or cunoate, mdi Chiricd?

N-aibi grijd, stdpine, pot,i sa. te duci si pe la

nuntg., ca am facut ce tiu eu, i nime n-are sa te
cunoasca.

Ipate, voind sd se incredinteze i despre asta,

15

20

ascultd pe Chirica si se duce: i cum ajunge in sat,

trage In gazdd la baba, o ia cam pe departe si-i spune
ea sa-i aduc g. desard pe nevasta lui Stan din satul
eutare la dinsul.
Baba, chid aude asta, pune mina la gull, clatina
din cap i zice:
Doamne, om bun, cum crezi d-ta c a face eu
una ca asta, mai ales c femeia are barbat bun, frumos
i bogat si nu-i de-acele de care gindeti d-ta?
Atunci Ipate scoate plosca de la oblinc, & babei

25

vreo citeva gituri de rachiu i apoi li mai intinde i

el- pungd, tosca. de bani, zicind:

30

35

Matua, de mi-i face acest bine, atunci sa tii ca

ai sa ai si mai mult de la mine. Fii bine incredinIata
ca n-are sg. ne stie nici pgmintul.
Baba, deodat, sta pe ginduri; parch' n-ar fi prea
voit nici treaba s-o facd, dar nici punga s-o lese. In
sfirsit, mai ede ea pe ginduri cit ede, apoi ia punga
si zice:
Om bun, minca-te-ar puricii sa te manince 1...
Eu tiu ce vra sg. zicg durerea la inima, bat-o pirdalnica s-o bath' L.. Nu tiu, zdu, cum a sta i asta I
imi plesnete obrazul de ruine cind gindesc cum am s
ma infatosez inaintea femeiei celeia cu vorbe de-aces-

40

tea... ma duc i eu Intr-un noroc, sd vedem, i de-oiu

pute face ceva, bine-de-bine, iard de nu, mi-i crede i
73

www.dacoromanica.ro

d-ta, Ca stiu cum se fac de greu trebile acestea, si

rar le scoatem in capat.
Crede si d-ta, matusA, ea de-i face pe treaba,
n-are sa-Ii fie degeaba.
5

10

15

Atunci baba zice:

Sa vedem; intrebarea n-are gres. Mai stii de unde
sare iepurele? mai ales cal barbatu-sau nu este aici.
Apoi, cam Inspre salsa, lasA pe drumet singur In
casa si se duce alaturea la nunta si, cum ajunge, trage
pe nevasta lui Ipate deoparte, ii spune codosca
cite si mai multe s-o face pe femeie sa se alunece cu
mintea.
MAtusd, zice nevasta, d-apoi oare cum om face

noi ca sa fie mai bine?

Acesta nu-i vrun lucru pan' pe-acolo, copilA,
hal, zise baba. Ia, du-te In casa, trezeste-ti copilul
din somn, si el atunci are sa Inceapa a plinge; pe urma

pisca-1 tot cite-oleacA, si el are & Inceapa a tipa.

20

*i atunci tatu-tau, cum li el supArAcios, are sa zica de

la o vreme sa iei baietul si sa-1 dai, ia, incolo, la baba

cea de-alaturea. Tu, cum li auzi asta, sa iei baietul

cu albie cu tot si sa vii cu dInsul la mine. -apoi

25

atunci...
Femeia lui Ipate ascultal de baba, face cum i-a zis
ea si, pe Inserate, si vine la dinsa cu copilul In brate;
cum Intra In cash', incepe a se chicoti si a spune de

la nunta multe si marunte, fail sa cunoasca pe barb atu-sau .

Atunci Ipate li dal de baut pana le ameleste pe amun-

30

doug, apoi Isi full copilul din covaticA, dupa cum II

Invatase ChiricA, si fuge cu dinsul acasa. Chirica,
cum 11 vede viind, Ii iese Inainte de pe la poarta si
zice:

Ei, stapine, minciuni Ii-am spus eu, ori ba?

35

40

Ba nu, mai Chirica; acum vad eu ce poate femeia.

De-acum nu mai traiesc nici un ceas cu dinsa; am s-o
dau dracului de pomana, soiu rail ce este eal
Ba nu, stApine, sa nu faci una ca asta, ca femeia
d-tale e una dintre cele mai bune femei. Da' stiu eu
cine-i de vina aici. Las-o intal sa vie acasa, sa-i scoa-

74

www.dacoromanica.ro

tern costita ceea care ti-am spus eu, i atunci Ii ved6

d-ta ce lucru de femeie are sa iasa dintr-insa.
Acum, sa. ne intoarcem iar din urma.

Femeia lui Ipate i cu baba, cind se trezesc din

10

ametald, nici tu drumet, nici tu cop il, nici tu nimica l

Atunci ()data incep ele a se boci innaduit i a se bate
cu pumnii peste cap, insa Mra nici un folos I Mai
iscodmte ea pe ici, pe colea, s. vada, n-a put afla ceva

despre copil, dar copilul pared intrase in parnint.

Ei, ei 1 Acu-i acu. Vai de mine, nevasta, hai I
zise baba; ce pacat mi-am gasit cu tine dracul tie
ce sa fac 1
Si cum sta baba impetrit, dracul ii i & in gind una:

15

Nevasta, hail alta nu-i de facut deeit sa inomo1tacim motanul ista al meu cu nite petece, s-1 punem
in albiuta i apoi sa dam foc casei pe dinlauntru, iara

noi sa ieim afara. Si cind s-a aprinde mai tare, noi

sa incepem a ne boci in gura mare i a striga: foc I

i, pan-or sari oamenii de la nunta, pana nu tiu ce,

casa are sd se topeasca. Si chid or gasi motanul scrum,
au & creadd ca au ars copilul, i poate s-o tamaduim.
foc 1

20

C. bine zici d-ta, matua, asta s-o facem

S-o facem, s-o facem I Dar eu ce fac tocmai acum,

25

30

35

la batrinete, fara leac de adapost?

- Nu te ingriji de asta, matua draga, Ca am sa

te ieu cu mine i-i trai pe linga noi ca banul cel

bun. Barbatu-meu e cum ii pinea cea Mina, i te-om

ave curat ca pe-o mama.
Atunci baba se indupleca, caci n-are incotro, dau
ele foc casei, si Ora cind sar oamenii, pand nu tiu ce,
i casd, i motan, i tot se Meuse scrum. lard. ele plingeau de udau pamintul, zicind:
Vai de noi i de noi, cop ilmul nostru, cum au ars I
Oamenii, vazindu-le zbuciumindu-se ma, au inceput
care dincotro Oa' le mingaie. i a doua zi, tatul femeiei

lui Ipate trimite pe un argat al sari cu carul cu boii

sa clued i pe baba i pe fiied-sa la barbatu-sdu acasa,
aratindu-se cu mare parere de ru pentru asta cumpl ita
40

nenorocire. Pe drum, femeia lui Ipate zice babei:

- Mat** vira-te ici in sacul acesta, i cind vom
ajunge acasa, intdi am sa spun barbatu-meu Ca aici
75

www.dacoromanica.ro

aunt niste buci de la mmuca, pentru Mut saci. 5i

aceasta numai pAnd s-a duce de la noi un ticdlos de
argat care-1 avem, cd chiar azi i se implineste.
Baba ascultd si se vird in sac. 5i cum ajung acasA

10

15

trag carul In ogradd, nevasta lui Ipate las toate cele

in car si se duce de-a dreptul in cas, plingind, s.
&eased pe bArbatu-sAu i st-i spunA cele intimplate.
Insd, cind colo, nici Ipate, nici ChiricA nu erau acas.
Atunci femeia lui Ipate i cu argatul VA-tine-84u abircesc sacul cum pot, il pun intr-o cAsoaie, pe cup-.
tior, dupd horn, si apoi ea cid drumul argatului sd se
clued' inapoi. 5i cum porneste acesta, Ipate i pica in.
loc. Femeia lui, cum il vede, incepe a boci si a zice:
Vai de mine si de mine, bArbate, ce-am pAtit
Copilasul nostru nu mai este! 5i fi spune toatd intimplarea, dupd cum se Intelesese cu baba. Ipate atunci
ii zice:
Las, mi femeie, cd, de-om trAi, vom fi noi har-

20

25

30

35

40

nici sd mai facem copii. Da, cu eine sd te sfddesti?

pesemne asa a fost sd fie de la Dumnezeul
5i cum vorbeau ei, numai iaca IntrA si ChiricA pe
usa, cu un ciocan, c-o dala i c-o pareche de clesi
in mind. Femeia lui Ipate, cum il vede, incepe a i se
tingui i lui. Dar Chiria, dupd ce-o ascultd, zice:

- 0 crezi, stApine, ce spune? Nu te mai uita in gura

ei! Ia mai bine s-o cindtuim. Pune-o jos s-i sooatem
costita ceea.
Atunci Ipate o data mi ti-o i InsfacA de cozi, o
trinteste la pamint s-o tine bine. lard ChiricA incepe
a-i numdra coastele din stinga, zicind: una, doud, trei
si, cind la a patra, pune dalta, trinteste cu ciocanul, o
apucd cu clestele s-o dA afard. Apoi asaz pielea la
boo, pune el ce pune la rana, i pe loc se tdmaduieste. Dupd aceasta zice:
- Stapmne, ia, de-acum ai femeie cumsecade ; numai s-o cam tii din friu i sd-i rAtezi unghiile din cfndt
In cind, ca nu cumva sa-ti puna coarne.
5i odatd se duce Chiricd la casa de alAturea si aduce
copilul. Femeia lui Ipate, cind a mai vAzut i asta,
numai i s-a Inclestat gura si a Inghetat de fried.
Atunci ChiricA sdrutA mina lui Ipate i zice:

76

www.dacoromanica.ro

Ei, stapine, iaca, chiar azi mi s-au implinit anii

de slujba. Ramii de-acum sanatos, Ca eu ma due de
unde am venit. Dar sa tii de la mine, i sa spui i
altora, ca te-a slujit un drac trei ani de zile, numai
pentru un bq de mamaliga de pe teitura din padure
i pentru un putregaiu de captaiu ce-mi trebuiete
sub talpa-iadului.
$i atunci, odata i infacA Chirica sacul cel de dupa

10

15

horn cu baba cu tot i se face nevazut. Femeia lui

Ipate incepe atunci a Iipa grozav i a zice:
Alearga dupa dinsul, barbate, i nu-1 l'asa I

Ciltii de la mamuca mi i-a luat 1... din ce sa mai facem.

noi saci?
Ipate insa nu avea acum grijile aceste; el era mihnit
pentru perderea lui Chirica, care era bungtate de baiet

i nu tia unde 1-ar gasi, ca sa-i multameasca pentru

atitea binefaceri ce primise de la dinsul.

20

Dar Chirica era acum tocmai in iad i se desfata

in sinul lui Scaraoschi, iar codoca de baba' gemea
sub talpa-iadului i numai motanul ei cel din ceea
lume ii plingea de mild, pentru ca 1-a cocolit aa de
bine.

25

$i iaca aa, oameni buni, s-a izbAvit Ipate i de dracul i de baba', traind in pace cu nevasta si cu copii[il
sal. $i dupa aceea, cind ii spunea cumva cineva cite
ceva de pe undeva, care era cam aa si nu aa, Ipate
flutura din cap i zicea:

Ia paziti-va mai bine treaba i nu-mi tot spuneti

cai verzi pe pgreti, ca eu sunt Stan patitul 1

www.dacoromanica.ro

POVESTEA LUI HARAP-ALB

Amu cica era odat intr-o tar un craiu, care avea

trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare,

care era imparat intr-o alt tara, mai depdrtatd.

to

15

impratul, fratele craiului, se numea Verde-impArat;

si impratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Multi
ani trecuse la mijloc de cind acesti frati nu mai avuse
prilej a se intilni amundoi. Iara verii, adicg feciorii
craiului si fetele Impratului, nu se vdzuse niciodat
de cind erau ei. i asa veni imprejurarea de nici impdratul Verde nu cunostea nepotii sdi, nici craiul nepoatele sale: pentru ca. tara in care imprdtea fratele cel

mai mare era tocmai la o margine a parnintului, si

crdia istuilalt la alta. margine. Si apoi, pe vremile
acele, mai toate Orile erau bintuite de rzboaie grozave, drumurile pe ape si pe uscat erau putin cunoscute
si foarte incurcate si de aceea nu se putea cala"tori asa

de usor si fail primejdii ca in ziva de astdzi. Si cine

apuca a se duce pe atunci intr-o parte a lumii adeseori
20

25

30

dus ra'rninea pand la moarte.

Dar ia sa.' nu ne departAm cu vorba si so: incep a de-

'Ana firul povestii.

Amu cic6 Impratul acela, aproape de balrinete,
c6zind la eacare, a scris carte fratine-su craiului, sal-i
trginit grabnic pe cel mai vrednic dirttre nepold, ca
s-1 lase imprat in locul sdu dupa moartea sa. Craiul,
primind cartea, indat cherri tustrei feciorii inaintea
sa si le zice:
Iaca ce-mi scrie frate-meu si mosul vostru. Care
dintre voi se simte destoinic a Imparati peste o tail asa

78

www.dacoromanica.ro

de mare si bogata, ca aceea, are voie din partea mea sa

se ducA, ca sd implineascA vointa cea mai de pe urma
a mosului vostru.
Atunci feciorul cel mai mare i indrazneala si zice:
Tata, eu cred ca mie mi se cuvine aceasta cinste,

pentru cd sunt cel mai mare dintre fraii; de-aceea te

rog sa-mi dai bani de cheltuiald, straie de primineald,
arme si cal de calarie, ca s si pornesc, fdra zabava.

Bine, dragul tatei, deed te bizuiesti ca-i put

10

rAzbate pand acolo si crezi ca esti in stare a cirmui si

pe altii, alege-0 un cal din herghelie, care-i vrea tu,
ie-0 bani cit ti-or trebui, haine care ti-or plac, arme
care-i crede caii vin la socoteala si mergi cu bine, fAtul
meu.

15

20

Atunci feciorul craiului isi i cele trebuitoare,

sarut mina tAtine-sau, primind carte de la dinsul
cAtre impAratul, zice Minas bun fratilor sai si apoi
incaleca si porneste cu bucurie spre imparalie.

Craiul insa, vrind sa-1 ispiteasca, tace molcum si, pe

inserate, se imbraca pe ascuns intr-o piele de urs, apoi
incaleca pe cal, iese inaintea fecioru-sau pe and cale

si se baga sub un pod. i cind sa treaca fiu-sAu pe

acolo, numai iaca la capatul podului il si intimpind
25

30

35

un urs mornaind. Atunci calul fiului de craiu 1ncepe a

sari in (loud picioare, foraind, si cit pe ce sa izbeasca
pe stApinu-sau. i fiul craiului, nemaiputind struni
calul si neindrAznind a mai merge inainte, se Intoarna
rusinat inapoi la tatu-sau. ['Ana sd ajungA el, craiul pe
de alta parte si ajunsese acas, daduse drumul calului,
indosise pielea cea de urs si astepta acum sa vie fecioru-sau. i numai iaca 11 si vede viind rapede, dar
nu asa dup cum se dusese.
Da'ce-ai uitat, dragul tatei, de te-ai 1ntors inapoi,
zise craiul cu mirare? Aista nu-i semn bun, dupd cit
stiu eu.

De uitat, n-am uitat nimica, tata, dar ia, prin

dreptul unui pod, mi-a iesit inainte un urs grozav,
40

care m-a virlt In tori sparietii. *i cu mare ce scApind

din labele lui, am gasit cu cale sa ma 1ntorc la d-ta
acasa cleat BA fiu prada fiarelor salbatece. i de-acum

inainte, duca-se, din partea mea, cine stie, ca mie

79

www.dacoromanica.ro

10

unuia nu-mi trebuie nici imparatie nici nimica ; doar

n-am tali cit lumea, ca O. mostenesc pamintul.
Despre aceasta bine ai chitit-o, dragul tatei. Se
vede lucru c nici tu nu esti de imparat, nici imparatia
pentru tine; si decit s incurci numai asa lumea, mai
bine sa sezi departe, cum zici, caci, mila Domnului:
Lac de-ar fi, broaste sunt destule". Numai as vrea sa
stiu, cum ramine cu mosu-tau? Asa-i cd ne-am incurcat
in slabaciune?
Tata, zise atunci feciorul cel mijlociu, sa ma duc

eu, daca vrei.

Ai toata voia de la mine, fatul meu, dar mare

lucru sa fie de nu ti s-or tai si tie cardrile. Mai stii
pacatul, poate sa-ti iasa inainte vreun iepure, ceva...
15

20

i popic 1 m-oiu trezi cu tine acas, ca si cu frate-tau,

s-apoi atunci rusinea ta n-a fi proasta. Dar da, cearc
si tu, sa vezi cum ti-a sluji norocul. Vorba ceea: Fiecare pentru sine, croitor de pine". De-i izbuti, bine de
bine, iard de nu, au mai patit si alti voinici ca tine...
Atunci feciorul cel mijlociu, pregatindu-si cele

trebuitoare si primind si el carte din mina tata-sau

&gra imparatul, isi ie ziva bund de la frati, si a doua

25

30

zi porneste si el. Si merge, si merge, pana ce innopteaza

bine. Si cind prin dreptul podului, numai iaca si ursul:
moll moil mon! Calul fiului de craiu incepe atunci a
forai, a sari in cloud picioare si a da inapoi. Si fiul craiului, vazind ca nu-i lucru de saga, se lasa si el de imparatie si, cu rusinea lui, se intoarce inapoi la tata-sau
acasa. Craiul, cum il vede, zice:

- Ei, dragul tatei, asa-i a s-a implinit vorba ceea:

Apara-ma de gaini, Ca de cini nu ma tern".

Ce fel de vorba-i asta, tata? 1 zise fiu-sdu rusinat ;

la d-ta ursii se chearna gaini? Ba, ia acum cred eu

35

fratine-meu, ca asa urs ostirea intreaga este in stare sa

o zdrumice... Inca ma mier cum am scapat cu viata ;
lehamite si de imparatie si de tot, ca doar, slava Domnului, am ce minca la casa d-tale.
Ce minca vad eu bine Ca ai, despre asta nu e vorbd,

40

fatul meu, zise craiul posomorit, dar, ia spuneti-mi,

rusinea unde o puneti? Din trei feciori citi are tata,
nici unul sa nu fie bun de nimica? I Apoi, drept sa. va

80

www.dacoromanica.ro

spun, ca atunci degeaba mai stricati mincarea, dragii

mei... S. umblati numai aa, frunza frdsinelului, toat
viata voastra i sa va laudati ea sunteti feciori de craiu,
asta nu miroasd a nas de om... Cum vad eu, frate-meu
5

se poate culca pe o urechie din partea voastra; la sfintul

Ateapta s-a implini dorinta lui. Halal de nepoti ce

are! Vorba ceea:

La placinte, inainte
Si la razboiu, inapoi.
1o

Fiul craiului cel mai mic, facindu-se atunci ro cum

li gotca, iese afara In gradina i incepe a plinge in

inima sa, lovit fiind In adincul sufletului de apastoarele cuvinte ale parintelui sal'. Si cum sta el pe
15

20

25

30

ginduri i nu se dumerea ce sa faca pentru a scapa de

ruine, numai iaca se trezete dinaintea lui cu o baba
girbova de batrinete, care umbla dupa milostenie.
Da'ce stai aa pe ginduri, luminate craior? zise
baba; alunga mihnirea din inima ta, caci norocul Ili
ride din toate pdrtile i nu ai de ce fi supgrat. Ia, mai
bine miluieste baba cu ceva.

Ia lasa-md-ncolo, matua, nu ma supara, zise

fiul craiului; acum am altele la capul meu.
Fecior de craiu, vede-te-a impdrat 1 Spune babei
ce te chinuiete; ca, de unde tii, poate &a-0 ajute i
ea ceva.
Matua, tii ce? Una-i una si doug-s mai mune;
lasil-ma-n pace, ea nu-mi vad lumea inaintea ochilor de necaz.

Luminate craisor, sa nu banuieti, dar nu te

iuti aa de tare, ca nu tii de unde-ti poate veni
ajutor.

Ce vorbeti In dodii, matua? tocmai de la

una ca d-ta ti-ai gdsit sd atept eu ajutor?
Poate ti-i deant de una ca aceasta? zise baba.
35

40

Hei, luminate craior! Cel-de-sus varsa darul sail si

peste cei neputinciosi; se vede c5 aa place sfintieisale. Nu cauta ca ma vezi girbova i stremturoasa,
dar, prin puterea ce-mi este data, tiu dinainte ceea
ce au de gind sa izvodeasca puternicii pmintului
i adeseori rid cu hohot de nepriceperea i slabiciunea
81

www.dacoromanica.ro

bor. Asa-i ca. nu-ti vine a erede, dar sa te fereasca

Dumnezeu de ispita 1 Caci multe au mai vazut ochii mei
5

de-atita amar de veacuri cite port pe umerele acestea.

011 craisorule I crede-ma, ca sa aibi tu puterea mea,
ai vintura tarile si marile, pamintul 1-ai da de-a dura,
lumea aceasta ai purta-o, uite asa, pe degete, si toate

ar fi dupg gindul tau. Dar uite ce vorbeste girbova

si neputincioasa 1 Iarta-ma, Doamne, Ca nu stiu ce

mi-a iesit din gura 1 Luminate craisor, miluieste baba

10

cu ceva 1

Fiul craiului, farmacat de vorbele babei, scoate

atunci un ban si zice:

Tine, matusa, de la mine putin si de la Dumnezeu mult.

15

20

- De unde dai, milostivul Dumnezeu sa-ti deie,

zise baba, si mult sal te inzileasca, luminate craisor,
ca mare norocire te asteaptd. Putin mai este, si ai

sa ajungi imparat, care n-a mai stat altul pe fata

pamintului asa de iubit, de slavit si de puternic.
Acum, luminate craisor, ca sa vezi cit poate s-ti
ajute milostenia, stai linistit, uita-te drept In ochii
mei si asculta cu luare aminte ce ti-oiu spune: du-te
la tatd-tau si cere sa-ti deie calul, armele si hainele

25

cu care a fost el mire, si atunci ai s te poti duce,

unde n-au putut merge fratii -Cal; pentru ca tie a
fost scris de sus sa-ti fie data aceasta cinste. Tatutau s-a Impotrivi si n-a vr sa te lase, dar tu staruieste

30

pe linga dinsul cu rugaminte, ea ai sa-1 indupleci.

Hainele despre care ti-am vorbit sunt vechi si ponosite, si armele ruginite, iara calul ai sa-1 poti alege
punind In mijlocul hergheliei o tava plina cu jaratic,
si care dintre cai a veni la jaratic sa manince, acela
are sa te duca la imparatie si are sa te scape din multe
primejdii. Tine minte ce-ti spun eu, cd poate sa ne mai

35

Intilnim la vrun capat de lume: caci deal cu deal

se ajunge, dar Inca. om cu om 1

i pe cind vorbea baba aceste, o vede Invaluita

intr-un hobot alb, ridicindu-se in vazduh, apoi

40

inaltindu-se tot mai sus, si dupd aceea n-o mai zari

de fel. Atunci o infiorare cuprinde pe fiul craiului,
raminind uimit de spaima' si mirare, dar pe urma,

82

www.dacoromanica.ro

venindu-i inima la loc si plin de Incredere in sine

10

15

c va izbuti la ceea ce gindea, se infatiseaza inaintea

tatu-sau, zicind:
Da-mi voie ca sa ma duc i eu pe urma fratilor
mei; nu de alt, dar ca sa-mi incerc norocul. i ori
oiu put izbuti, ori nu, dar Ii fagaduiesc dinainte &A,

o data pornit din casa d-tale, inapoi nu m-oiu mai

intoarce, sa stiu bine ca.' m-oiu intilni i cu moartea
in cale.
Lucru negindit, dragul tatei, sa aud asa vorbe
tocmai din gura ta, zise craiul. Fratii Val au dovedit
cd nu au inima Intr-inii, si din partea lor mi-am
luat toata nddejdea. Doar tu s. fii mai viteaz, dar
pared tot nu-mi vine a crede. Ins, daca' vrei si vrei
numaidecit sa te duci, eu nu te opresc, dar mi-i nu
cumva sa te intilnesti cu scirba in drum si<isa dai Si tu

cinstea pe rusine, c-apoi atunci curat iti spun cd nu

mai ai ce cauta la casa mea.
Apoi &, tatd, omul e dator sd se Incerce. Am sal

20

pornesc i eu intr-un noroc si cum a da Dumnezeu I

Numai, te rog, da-mi calul, armele i hainele cu care

25

30

35

ai fost d-ta mire, ca sa ma pot duce.

Craiul, auzind aceasta, parch' nu i-a prea venit la
socoteal, i incretind din sprincene, a zis:
Hei, heil dragul tatei, cu vorba aceasta mi-ai
adus aminte de cintecul cela:
Voinic tidal., cal batrin,

Greu se-ngdduie la drum!

D-apoi calului meu de pe atunci cine mai stie unde i-or
fi putrezind ciolanele I Ca doar nu era sal traiasca
un veac de om! Cine ti-a virit in cap si una ca aceasta,
acela Inca-i unul... Ori vorba ceea: Pesemne umbli

dupa cai morti sa le iei potcoavele.

Tata, atita cer i eu de la d-ta. Acum, ori c-a
fi traind calul, ori ca n-a fi traind, aceasta ma pri-

veste pe mine ; numai vreu sa stiu daca mi-1 dai ori

ba.
40

Din partea mea, dat sa-ti fie, dragul tatei, dar

mi-i de-a mirarea de unde ai sa-1 iei, daca n-are fiinta

pe lume.
83

www.dacoromanica.ro

Despre aceasta nu ma pling eu, tatd, bine cd. mi

1-ai dat; de unde-a fi, de unde n-a fi, dud 1-oiu gdsi,

al meu sd fie.

Si atunci, o data se suie in pod si coboara de-acolo

un cdpAstru, un friu, un biciu si o sea, toate colbdite,
sfarogite si vechi ca pdmintul. Apoi mai scoate dintr-un

gherghiriu niste straie foarte vechi, un arc, niste

sageti, un palo
-10

i un buzdugan, toate pline de rugind,

si se apucd de le grijeste bine si le pune deoparte.

Pe urmd umple o tav cu jaratic, se duce cu dinsa la

herghelie si o pune jos intre cai. Si atunci, numai iaca

15

ce iese din mijlocul hergheliei o rdpciugd de cal,

grebdnos, dupuros si slab, de-i numgrai coastele;
1 venind de-a dreptul la tavd, apucd o gurd de jaratic. Fiul craiului ii i trage atunci cu friul In cap,
ziclnd:

Ghijoagd uricioasd ce esti! din too caii, tocmai

tu te-ai gdsit s mdninci jaratic? De te-a Impinge

pdcatul sd mai vii o data, vai de steaua ta are sd
20

fie 1

Apoi incepe a purta caii Incolo si incoace, si numai

iaca sldbAtura cea de cal iar se repede i apucd o gur

25

30

35

de jaratic. Fiul craiului li mai trage si atunci un friu

in cap, cIt ce poate, i apoi iar Incepe a purta caii de
colo .pdnA colo, sa vadd nu cumva a veni alt cal sd
mdnince jaratic. Si numai iaca, si a treia oard, tot
gloaba cea de cal vine si incepe a minca la jaratic,
de n-a mai rAmas. Atunci fiul craiului, minios, Ii
mai trage un friu, iar clot ce poate, apoi 11 prinde in
cdpdstru si, puindu-i friul in cap, zice in gindul sari:
S6-1 ieu, ori sa-i dau drumul; ma tern cd m-oiu
face de ris. Decit cu asa cal, mai bine pedestru.
Si cum sta el in cumpene, s-1 ieie, sd nu-1 ieie,
calul se si scuturd de trei ori si Indatd rdmine cu pa-

rul lins-prelins si tinAr ca un tretin, de nu era alt

minzoc mai frumos in toatd herghelia. Si apoi, uitindu-

40

se -int in ochii fiului de craiu, zice:

Sui pe mine, stdpine, si tine-te bine.
Fiul craiului, punindu-i zabala In gurd, incalecd,
i atunci calul o data zboara cu dinsul pAnd la nouri
si apoi se lasA in jos ca o sageatd. Dupd aceea mai zboara

134

www.dacoromanica.ro

Ion Creanga. Dup5 o fotografie din 1877.

www.dacoromanica.ro

444..
a.c.c

/ Y4no41.

'41.e

'C...At

4-,-e

;.

- d sZA.
A

4-

ve.t es.; 44.1 .0-t;i

X,

;/..:c...0/ A-44A- A

,txe,

0,1141.,Z

v-tf k,..,ek _i_

Pe

h.e.

( c.;
0,645a 4
ste. Ace; n" -

414.44,14-e

4ra4;!i:

al: -0

-nah-e.

MOS

k44

4. A

te A

to:4*p

duzikeoe.

e.

4.44 yrksa. 471. 471'

"4;0.0-- -."0-C

Ir_a_c

c...r-nt4,1")

c7 Sta...

&at--

ecze,

h..44,AL,

epitr!,7.r

rat.r..-cal

et' ce"....h

gven.e.,

.Ye

4.44-<

#9" t

1:-/"."114/4L, Nitif 14`..

AZ Ofie.

CA-

&z..4=44

.,

4e.i

,
A-Xe

Jae'
c."

A
,/.

, -to-Je

7Ie
.,:vi; err 4.; 0.-

._

7h,c.

,A;--

, er Yr'

Az

io.A, /0-...1.7-0-41!...7-7;7114: 11,0. cwi.

*NI,

e-0-4-

;
am_

"4+st 0 ' 040. 11.

'4'
"'a eit.L.Z
1.

/191044".-..

11,44.(1

.C7Spe. _ ,
-

Z...

C ohtli swICZ

64.4.4

Ivan
Turbinca, facsimil, ms. 4.074, f.43 r.
www.dacoromanica.ro

10

Inca o data pana la lund i iar se lag in jos mai iute

decit fulgerul. i unde nu mai zboard i a treia oard
pdra la soare qi, cind se lash' jos, intreaba:
Ei, stapine, cum ti se pare? Gindit-ai vrodatd
ca ai s5. ajungi: soarele cu picioarele, luna cu mina
i prin nouri sd cauti cununa?

Cum sd mi se pail, dragul meu tovard? Ia,

m-ai bgat In toate grozile mortii, cdci, cuprins de
ametald, nu mai tiam unde ma gdsesc i cit pe ce
erai ad ma prapadesti.

Ia, aa am ametit i eu, stdpine, cind mi-ai

dat cu friul in cap, sd ma prdpadeti, i cu asta am

vrut sa-mi rdstorc cele trei lovituri. Vorba ceea:

15

20

25

una pentru alta. Acum cred cd ma cunoti q.i de urit

i de frumos, gi de batrin gi de tindr, i de slab i de
puternic; de-aceea ma fac iar cum m-ai vdzut in herghelie, vi de-acum inainte sunt gata ad te intovaragesc oriunde mi-i poronci, stdpine. Numai sa-mi spui
dinainte cum & te duo: ca vintul ori ca gindul?
- De mi-i duce ca gindul, tu mi-i prdpadi, iar de
mi-i duce ca vintul, tu mi-i folosi, cdlutul meu, zise
fiul craiului.
Bine, stdpine. Acum sui pe mine fdrg. grija
i hai sd. te duo unde vrei.
Fiul craiului, Incdlecind, 11 netezete pe coarnd i
zice:

Hai, cdlutul meu 1

Atunci calul zboard lin ca vintul, i cind vintul au

aburit, iaca si ei la craiul In ograda au sosit.

30

- Bun sosit la noi, voinicel zise craiul, cam cu juma-

tate de gull. Dar aista cal ti 1-ai ales?...

Apoi d, tat, cum a da tirgul i norocul; am de

trecut prin multe locuri i nu vreu BA' ma ieie oamenii
la ochi. M-oiu duce i eu at &glare, cit pe jos, cum
35

0 iu put.

i zicind aceste, pune tarnita pe cal, anina armele

la oblinc, 1i ie merinde i bani de ajuns, schimburi
In desagi li o plosca plina cu al:4. Apoi sdrutd mina
tatd-sdu, primind carte de la dinsul care impdratul,
40

zice rdmas bun fratilor sal i a treia zi cdtrd Bard

pornete i el, mergind din pasul calului. i merge el,

ii

Ion Creangit

Opera vol. I

www.dacoromanica.ro

85

sr merge, pAn ce InnopteazA bine. i, clad prin dreptul

podului, numai iaca Ii iesA i lui ursul inainte, mornAind infricosat. Calul atunci dA nAvald asupra ursului, i fiul craiului, ridicind buzduganul BA deie,
5

10

numai iaca ce aude glas de om zicind:

Dragul tatei, nu da, c eu sunt.
Atunci fiul craiului descalecA, i tat-sgu, cuprin-

zindu-1 in brate, 11 sdrut gi-i zice:

FAtul meu, bun tovarAs ti-ai ales; de te-a Invtat cineva, bine ti-a priit, iard de-ai fAcut-o din caput
tAu, bun cap ai avut. Mergi de-acum tot inainte, cA,

tu esti vrednic de impArat. Numai tine minte sfatul

ce-ti dau: In cAlAtoria ta ai s. ai trebuintA si de rAi gi
15

de buni, dar s. te feresti de omul ros, iarl mai ales

de cel spin, cit Ii put ; s'a" n-ai de-a face cu dingii,
cci sunt foarte sugubeti. i, la toat Intimplarea,
calul, tovarAsul tau, te-a mai sfAtui si el ce ai BA
faci, cA de multe primejdii rn-a scApat i pe mine In
tineretele mele Na-ti acura si pelea asta de urs,
c ti-a prinde bine vreodat.
1

20

25

30

Apoi, dezmierdind calul, ii mai sArutA de citeva ori

pe amundoi si le zice:
lUergeti in pace, dragii mei. De-acum inainte,
Dumnezeu stie cind ne-om mai vedL.
Fiul craiului atunci incalecA, i calul, scuturindu-se,
mai aratA-se o data tindr, cum Ii plAcea craiului,
apoi face o saritura inapoi i una inainte si se cam
mai due la imparatie, Dumnezeu sA ne tie, ca cuvintul
din poveste, 1nainte mult mai este. i merg ei o zi,
i merg doua, i merg patruzeci i noud, pAri ce de
la o vreme le intr calea in codru i atunci numai iaca
ce le iesa inainte un om spin si zice cu indrazneala

fiului de craiu:
35

Bun intilnisul, voinice 1 Nu ai trebuinta de sluga

la drum? Prin locurile iestea e cam greu de cAlAtorit
singur ; nu cumva ea-ti iasA vro dihanie ceva inainte

sd-ti scurteze cararile. Eu cunosc bine pe-aici,

poate mai incolo sA ai nevoie de unul ca mine.
Poate sa" am, poate sa n-am, zise fiul craiului,
uitindu-se tinta in ochii Spinului, dar acum deodath
gi
gi

40
86

www.dacoromanica.ro

ma' las In voia intimplArii, i apoi, dind pinteni

calului, pornete.

Mai merge el inainte prin codru cit merge, i, la

o strimtoare, numai iaca ce Spinul ia; li es' inainte,

prefAcut In alte straie, ci me cu gle suptiratic rlii

.

necunoscut:
Bund calea, drumetule 1

to

Bung s-ti fie inima, cum t,i-i dutatura, zise

fiul craiului.
Cit despre inima mea, s-o dea Dumnezeu oricui,
zice Spinul oftind... Numai ce folos? Omul bun n-are
noroc; asta-i etiuta; rogu-te, sA nu-ti fie cu suprare,
drumqule, dar fiindcA a venit vorba de-aea, Iti spun,
Ca la un frate, cA din cruda copilArie slujesc prin std.-

15

ini, qi incaltea nu mi-ar fi ciudd, cind n-ac vr BA

ma dau la treabA, dci cu munca m-am trezit. Dar
aca muncesc, muncesc, qi nu s-alege nimica de mine;

pentru cA tot de stApini calici mi-am avut parte.

Si vorba ceea: La calic slujecti, calic rAmii. Chid
20

ac da o data peste un stApin cum gindesc eu,n-ac ;Ai

ce sa-i fac sa nu-1 smintesc. Nu cumva ai trebuinta
de slugd, voinice? Cum te vAd, sameni a aye sAu la

rArunchi. De ce te scumpeti pentru nimica toatA

25

30

ci nu-ti iei o sluga vrednicA, ca sAli fie mina.' de ajutor la drum? Locurile aiestea sunt ugubete; de unde

OH cum vine intimplarea, ci, Doamne ferecte, Ed

nu-ti cadd greu singur.
Acum deodatd Inca tot nu, zise fiul craiului
cu mina pe buzdugan; m-oiu mai sluji ci eu singur,
cum oiu put, ci dind iar pinteni calului, pornete
mai rApede.

35

Si mergind el tot inainte prin codri intunecoci,

de la un loc se inchide calea ci incep a i se incurca
drArile, incit nu se mai pricepe fiul craiului acum
incotro sa apuce ci pe unde sd meargA.
Ptiu, drace 1 iaca in ce incurcAturA am intrat 1

Asta-i mai rail decit poftim la mad, zise el. Nici

tu sat, nici tu tirg, nici tu nimica. De ce mergi ilia40

inte, numai peste pustietAti dai; pard a perit &Aminta omeneasd de pe fata pgmintului. Imi pare rAu cA
n-am luat macar spinul cel de-al doile eu mine. Dad.

11*

R7

www.dacoromanica.ro

s-a aruncat In partea mine-sa, ce-i vinovat el? Tata

asa a zis, Irish', la mare nevoie, ce-i de Mut? vorba
ceea: Rau-i cu rau, dar e mai rau far' de rau. Si tot
horhaind el cind pe o carare, cind pe un drum parasit,
5

lrl

15

numai iaca ce iar ii iese Spinul inainte, imbracat

altfel si calare pe un cal frumos, si, prefacindu-si
glasul, incepe a caina pe fiul craiului, zicind:

Sarmane omule, rdu drum ai apucat 1 Se vede

ca esti strain si nu cunosti locurile pe aici. Ai avut
mare noroc de mine, de n-ai apucat a coborl priporul ista, ca erai prapadit. Ia, colo devale, In infundatura ceea, un taur grozav la multi bezmeteci le-a
curmat zilele. 5i eu, mai daurazi, cit ma vezi de voinic, de-abia am scapat de dinsul, ca prin urechile
acului. Intoarce-te inapoi, ori, daca ai de dus inainte,

ie-ti in ajutor pe cineva. Chiar si eu m-as tocmi la

d-ta, dacd ti-a fi cu placere.

Asa ar trebui sa urmez, om bun, zise fiul craiului,

dar ti-oiu spune drept: tata mi-a dat In grija, cind

20

am pornit de-acas, ca sa ma feresc de omul ros, iara

mai ales de cel spin, cit oiu put ; sa n-am de a face cu

dinsii nici in clin, nici in mineca; si daca n-ai fi

25

spin, bucuros te-as tocmi.

Hei, hei ! calatorule. Daca ti-i vorba de-asa,
ai sa-ti rupi ciochinele umblind si tot n-ai sa gasesti
sluga cum cauti d-ta, ca pe-aici sunt numai oameni

spini. S-apoi, cind este la adecalea, te-as intreba,

Ca' ce fel de zaticneala ai put sa intimpini din pricina

30

asta? Pesemne n-ai auzit vorba ceea: ea, de par si

de coate goale nu se plinge nimene. Si cind nu sunt
ochi negri, saruti si albastri 1 Asa si d-ta: multameste lui Dumnezeu ca m-ai gasit si tocmeste-ma. Si
daca-i apuca o data a te deprinde cu mine, stiu bine

35

40

ca n-am sa pot scdpa usor de d-ta, caci asa sunt eu

in felul meu, stiu una si buna: sa-mi slujesc stapinul
cu dreptate. Hai, nu mai sta la Indoiala, c ma tern
sa nu ne-apuce noaptea pe aici. Si cind ai ave incaltea un cal bun, calea-valea, dar cu smirtogul ista
iti duo vergile.
- Apoi &, Spinule, nu stiu cum sa fac, zise fiul
craiului. Din copilaria mea aunt deprins a asculta

88

www.dacoromanica.ro

de tata ci tocmindu-te pe tine, parca-mi vine nu ctiu

cum. Dar, fiindca mi-au mai iecit pana acum inainte
Inca doi spini, ci cu tine al treile, apoi mai-mi vine
a crede cA aiasta-i Ora spinilor, 0 n-am incotro;
mort-copt, trebuie sa te ieu cu mine, dacti zici cA

ctii bine locurile pe aici.

i din doua. vorbe, fiul craiului 11 tocmecte ci dupa

aceea pornesc impreuna sa iasd la drum, pe unde arata
Spinul. i mergind ei o bucatA buna, Sp Inul se preface
10

cA-i e sete ci cere plosca cu apA de la stapinu-sau.

Fiul craiului i-o &A, ci Spinul, cum o pune la gura,

pe loc o ci ia, gerindu-se, ci varsd toatA apa dintr-Insa. Fiul craiului zice atunci suparat:
Dar bine, Spinule, de ce te apuci? Nu vezi ca
15

20

pe aici e mare lipsa de apA? i pe arcita asta o sa ne

uscAm de sete.
SA avem iertare, stApine 1 Apa era bihlitd ci
ne-am fi putut bolnAvi. Cit despre apa bunA, nu va.

ingrij4i; acuc avem sA dam peste o tinting cu apA

dulce ci rece ca ghea-ta. Acolo vom poposi puOn,

oiu clatari plosca bine -oiu umpl-o cu apd proaspata,

ca sa avem la drum, caci mai incolo nu prea sunt

lintini, ci, din partea apei, mi se pare ca i-om duce
dorul. i cirnind pe o cArare, mai merg ei oleacd
25

30

Inainte, pAnA ce ajung intr-o poianA ci numai iaca ce

dau de o fintind cu ghizdele de stejar ci cu un capac

deschis In laturi. Fintina era adincd ci nu avea nici
roatd, nici cumpand, ci numai o scara de coborit
pada la apd.
Ei, ei 1 Spinule, acum sa te vad cit ecti de vrednic, zise fiul craiului. Spinul atunci zimbecte puOn
ci, coborindu-se in fintina, umple intai plosca ci o pune
la cold. Apoi, mai stind acolo in fund pe scard, aproa-

pe de fala apei, zice:

35

40

Ei, da' ce rAcoare-i aici 1 Chima raului pe malul

piraului 1" Imi vine BA nu mai ies afara. Dumnezeu sA
ucureze pacatele celui cu fintina, ca bun lucru a mai facut. Pe arcitele ieste, o racoreald ca asta mult platecte I

Mai cede el acolo putin ci apoi iese afard, zicInd:

- Doamne, stApine, nu ctii cit ma siintesc de ucor;
parch' imi vine s zbor, nu altaceva 1 Ia virA-te 0 d-ta
89

www.dacoromanica.ro

oleo.* sa vezi cum ai sa te racoresti; asa are sa-li

vie de Indmina dupa asta, de are ea ti se par ca
5

10

15

20

esti usor cum li pana...

Fiul craiului, boboc In felul sail la trebi de aieste,
se potriveste Spinului si se baga in fintind, Vara sa-I
trasneasca prin minte ce i se poate Intimpla. Si cum
sta si el acolo de se racorea, Spinul face trancl capacul
pe gura fintinei, apoi se suie deasupra lui si zice cu
glas rautacios:
Ale lei! fecior de om viclean ce te gasesti; tocmai
de ceea ce te-ai pazit n-ai scapat. Ei, ea bine mi te-am
captusit 1 Acum sa-mi spui tu eine esti, de unde vii
si incotro te duci, Ca, de nu, acolo iti putrezesc ciolanelel
Fiul craiului ce era s faca? ii spune toate cu de-amanuntul, caci, &, care om nu tine la viata inainte
de toate?
Bine, atita am vrut s aflu din gura ta, puiu de
vipera ce mi-ai fost, zice atunci Spinul: numai cata
sa fie asa, ca, de te-oiu prinde cu oca mica, greu are

sd-O cada. Chiar acum as put sa te omor, in voia

cea buna, dar mi-i mila de tinerelele tale... Daca

vrei sa mai vezi soarele cu ochii si sa mai calci pe iarba

25

verde, atunci jura-mi-te pe ascuOsul palosului tau

ca.' mi-i da ascultare si supunere intru toate, chiar
si-n foc de -i-as zice sa te arunci. Si de azi inainte,

eu sa fiu in locul tau nepotul impdratului, despre care

mi-ai vorbit, iara tu, sluga mea; si atita vreme sa

ai a ma sluji, pana cind li muri si iar ii invi. Si

30

oriunde vei merge cu mine, nu care cumva sa blestesti din gura catra cineva despre ceea ce a urmat in-

tre noi, c te-am sters de pe fal,a pamintului. Iti

place asa sa mai traiesti, bine-de-bine ; iara de nu,
35

spune-mi verde in ochi, ca sa stiu ce leac trebuie sa-ti

fac...
Fiul craiului, vazindu-se prins in cleste si fara nici

o putere, ii juralcredin0 si supunere intru toate,

40

lasindu-se in stirea lui Dumnezeu, cum a vr el sa

faca. Atunci Spinul pune mina pe cartea, pe banii
si pe armele fiului de craiu si le i la sine; apoi il

90

www.dacoromanica.ro

scoate din fintina si-i d palosul sa-1 srute, ca semn

de pecetluirea juramintului, zicind:
Alb ;
5

De-acum inainte sa stii ea te cheama Harapaista ti-i numele, si altul nu.

Dupa aceasta incaleca, fiecare pe calul &au, si por-

nesc, Spinul inainte, ca stapin, Harap-Alb in urma,

ca sluga, mergind spre imparatie, Dumnezeu sa ne
tie, ca cuvintul din poveste, inainte mult mai este.
Si merg ei, si merg, cale lunga sa le-ajunga, trecind

10

15

20

peste noua mari, peste nou tari si peste nou'a ape

mari, si Intr-o tirzie vreme ajung la imparatie.
Si cum ajung, Spinul se infatisaza inaintea imparatului cu carte din partea craiului. Si imparatul
Verde, cetind cartea, are de bucurie Ca i-a venit nepotul, si pe data 11 si face cunoscut curtii si fetelor
sale, care il primesc cu toata cinstea cuvenit unui
fin de craiu si mostenitor al Imparatului.
Atunci Spinul, vazind ca i s-au prins minciunile
de bune, cheamd la sine pe Harap-Alb si-i zice cu
asprime:

Tu & sezi la grajd nedezlipit si sa ingrijesti

de calul meu ca de ochii din cap, ca de-oiu veni pe-a-

colo si n-oiu gasi trebile facute dupa plac, vai de

pielea ta are sa fie. Dar pana atunci, na-ti o palma,
25

ca s tii minte ce ti-am spus. Bagat-ai in cap vorbele

mele?

jos..

Da, stdpine, zise Harap-Alb, lasind ochii in

SI, lesind, porneste la grajdiu.

SO

Cu asta a voit Spinul sd-si arate arama si & faca pe

Harap-Alb ca sa-i ieie si mai mult frica.

Fetele imparatului Intimplindu-se de fat, cind a

lovit Spinul pe Harap-Alb, li s-au facut mia de

dinsul si au zis Spinului cu binisorul:
35

Vere, nu faci bine ceea ce faci. Daca este

ca

a lasat Dumnezeu & fim mai mari peste altii, ar trebui sa avem min.' de dinsii, cd si ei, sdrmanii, sunt
oameni 1
40

Hei, dragele mele vere, zice Spinul cu viclenia

lui obicinuita; d-voastra Inca nu stiti ce-i pe lume.
Daca dobitoacele n-ar fi fost infrinate, de demult
91

www.dacoromanica.ro

ar fi sfAsiet pe ora. i trebuie s stiri ca i intre oameni

cea mai mare parte aunt dobitoace, care trebuiesc

5

to

15

tinuri din friu, dacA ri-i voia s faci treabd cu dinii.

Ei apoi... zi c nu-i lumea de-apoil S. te fereascA
Dumnezeu and prinde mAmAliga coaj. Vorba ceea:
DA-mi Doamne, ce n-am avut,
SA ma mier ce m-a gdsit.
Fete le atunci au luat alt vorba, dar din inima lor
nu s-a sters purtarea necuviincioasA a Spinului, cu
toate lndreptarile si inrudirea lui, pentru ca bunAtatea nu are de-a face cu rAutatea. Vorba ceea:
Vila-de-vie, tot in vie,
lard vira-de-boz, tot ragoz.
Si din ceasul acela au Inceput a vorbi ele In de ele,
c Spinul de fel nu samana In partea lor, nici la chip,
nici la bunAtate; i c Harap-Alb, sluga lui, are o
Infatisare mult mai plAcutA i samand a fi mult mai

omenos. Pesemne inima le spunea ca Spinul nu le

20

este val., i de-aceea nu-1 puteau mistui. Asa 11 urise

ele de tare acum, &A, dacA ar fi fost In banii lor, s-ar
fi lepadat de Spin ca de UcigA-1-crucea. Dar nu aveau

ce se face de Imparatul, ca s. nu-i aducd supArare.

Amu, Intru una din zile, cum sedea SpInul la ospAt

impreun'a cu mosu-sAu, cu verele sale si cu alrii, cli
25

se Intimplase, ii s-au adus mai la urmA In masa si

niste salari foarte minunate. Atunci impAratul zice
Spinului:
Nepoate, mai mincat-ai &MAO de aceste de cind
esti?

30
Va

Ba nu, mosule, zice Spinul ; tocmai eram sA

intreb de unde le averi, c tare-s bune I... 0 ha-

raba intreagA a fi In stare sA mAninc, si pared tot nu

m-as gitura.

Te crede mosul, nepoate, dar cind ai sti cu ce

35

greutate se capdt 1 pentru c numai In GrAdina Ursului, dacd-i fi auzit de dinsa, se afl sAlAri de aceste,
si mai rar om care s'A poat lua dintr-Insele i s. scape
cu via. Intre tori oamenii din Impararia mea, numai

un padurariu se bizuieste la treaba asta. i acela,

92

www.dacoromanica.ro

el gtie ce face, ce drege, de-mi aduce din cind In clnd

aga, cite putine, de poft.

Spinul, voind s peard acum pe Harap-Alb cu
orice pret, zise ImpAratului:
Doamne, mogule, de nu mi-a educe sluga mea

salati de aceste gi din peatra Bead, mare lucru sA fie I

Ce vorbegti, nepoate I zise ImpAratul; unul ca
dinsul, i Inca necunoscAtor de locurile acestea, cum
crezi c. ar put face aceast slujbA? Doar de si-i greu
10

de viata lui.
Ia las', mogule, nu-i duce grija; pun rAmagag

&A are sa-mi aducA salAti Intocmai ca aceste, i IncA

multe, cA stiu eu ce poate el.

S-odatA cheamA Spinul pe Harap-Alb si-i zice rAs-

15

tit:

Acum degrabA sA te duci cum li ti tu gi sA-mi

aduci sAlAti de aceste din GrAdina Ursului. Hai,

iei rapede i pornegte, cA nu-i vreme de pierdut.
20

Dar nu cumva sA faci de altfel, cA nici In borta goarecului nu esti scApat de mine!
Harap-Alb iese mihnit, se duce in grajd gi incepe
a-gi netezi calul pe coamA, zicind:

Ei, cAlutul meu, cind ai sti tu in ce necaz am

Intrat I Sfint &A fie rostul tAtIne-meu, cA bine m-a

25

Invatat I Aga-i cA, dacA n-am tinut samA de vorbele

lui, am ajuns slugA la dirloagA i acum, vrInd-nevrInd,

trebuie s-ascult, cA mi-i capul In primejdie?

StApIne, zise atunci calul ; de-acum Inainte, ori
30

cu capul de peat* ori cu peatra de cap, tot atIta-i;

fii odatA barbat i nu-ti face voie rea. hicalecA
pe mine, gi hai I Stiu eu unde te-oiu duce, gi mare-i
Dumnezeu, ne-a scApa el gi din aceastal

Harap-Alb, mai prinzind oleacA la inimA, Incalecti

gi se las5 In voia calului, unde vr el 1344 ducA.
35

40

Atunci calul pornegte la pas, Oda ce iese mai Incolo, ca sA nu-i vad nimene. Apoi Igi aratA puterile
sale, zicInd:
StApine, tine-te bine pe mine, cA am BA zbor lin
ca vIntul, sA cutriertim pamIntul. Mare-i Dumnezeu
tisi megteru-i dracul. Hibetl vom put veni de lute
gi Spinului celuia, nu-i e vremea trecutA.
93

www.dacoromanica.ro

10

Si odata zboara calul cu. Harap-Alb Ora la nouri;

apoi o ia de-a curmeziul pamintului: pe deasupra
codrilor, peste virful muntilor, peste apa marilor i
dupa aceea se lasa incet-Incet Intr-un ostrov mindru
din mijlocul unei mari, linga o cdsut singuratica,
pe care era crescut nite muchiu pletos de o podin
de gros, moale ca matasa i verde ca buratecul.
Atunci Harap-Alb descaleca, i spre mai mare mirarea lui, numai iaca II Intimpina In pragul uei ceritoarea cAreia ii daduse el un ban de pomana, inainte

de pornirea lui de acasa.

Ei, Harap-Alb, aa-i ca ai venit la vorbele mele,
ca deal cu deal se ajunge, dar Inca om cu om? Afla

acum c eu sunt sfinta DuminicA i tiu ce nevoie te-a

15

20

adus pe la mine. Spinul vrea s5.-ti rApuie capul cu

orice chip i de-aceea te-a tramis sa-i aduci salati
din Gradina Ursului, dar i-or da ele odat pe nas...
Ramii aici In astA-noapte, ca sa vad ce-i de fAcut.

Harap-Alb ramine bucuros, multAmind sfintei Dumineci pentru buna gazduire i Ingrijirea ce are de el.

Fii Incredintat ca nu eu, ci puterea milosteniei

i inima ta cea buna te ajuta, Harap-Alb, zice sfinta
Duminica ieind i lasIndu-1 in pace sa se liniteascA.

Si cum iese sfinta Duminica afara, o data i por-

25

nete desculta prin roua, de culege o poala de somno-

roasa, pe care o ferbe la un loc cu o vadra de lapte

dulce i cu una de miere i apoi i mursa aceea i iute

30

se duce de o toarna In fintina din Gradina Ursului,

care fintina era plina cu apd pana In gull. Si mai
stind. sfinta Duminica oleaca In prejma fintInei,
numai iaca ce vede CA vine ursul cu o falca in ceriu
i cu una In panaint, mornaind infricoat. Si cum ajunge

la fintina, cum Incepe a bea lacom la apa i a-i linge

35

buzele de dulceata i bunatatea ei. Si mai sta.* din

Mut, i iar incepe a mornai ; i iar mai bea cIte un
rastimp, i iar mornaiete, pana ce, de la o vreme,
incep a-i slabi puterile i, cuprins de ametala, pe loc cade jos i adoarme mort, de puteai sa tai lemne pe dInsul.
Atunci sfinta Duminica, vAzIndu-1 aa, intr-o clipa

40

se duce i, deteptind pe Harap-Alb chiar In miezul

noptei, ti zice:

94

www.dacoromanica.ro

Imbracd-te iute in pielea cea de urs, care o ai

de la tata-tau, apuca pe ici tot inainte, ti.i cuM li

ajunge In rascrucile drumului, ai sa I dai de GrAdina Ursului. Atunci sai rApede Inlauntru deli ia
&Cali Intr-ales, i cIte-i vrea de multe, cad pe urs
1-am pus en la cale. Dar, la toata Intimplarea, de-i ved6
i-i ved6 ca s-a trezit i navalete la tine, zvirle-i pelea

cea de urs i apoi fugi incoace spre mine cit Ii putea.

Harap-Alb face cum ii zice sfinta Duminica. Si

10

15

cum ajunge In grading, odata Incepe a smulge la salati Intr-ales i leaga o sarcinA mare, mare, cit pe ce
sa n-o poata ridica in spinare. Si cInd BA iasa cu dInsa
din grading', iaca ursul se trezete, i dui:4 &Maul,
Gavrilel Harap-Alb, dacg vede reaua, i-arunca pelea
cea de urs, i apoi fuge cit ce poate cu sarcina In spate,
tot Inainte la sfInta Duminicg, scgpind cu obraz curat.
Dup aceasta, Harap-Alb, multgmind sfintei Du-

mineci pentru binele ce i-a fAcut, li sgruta mina,

20

25

30

apoi Ii i grape i, incglecind, pornete spre imparatie, Dumnezeu sa ne tie, ca cuvintul din poveste,
Inainte mult mai este.
Si mergind tot cum s-a dus, de la o vreme ajunge
la Impgr Atie i & salatile In mina Spinului.
Impgratul i fetele sale, vgzind aceasta, le-a fost
de-a mirarea. Atunci SpInul zice Ingimfat:
Ei moule, ce mai zici?
Ce sa zic, nepoate? Ia, clnd a ave eu o slugA ca
aceasta, nu i-a trece pe dinainte.
D-apoi de ce mi 1-a dat tata de-acasg? numai de
vrednicia lui, zise Spinul ; caci altfel nu-1 mai luam
dupa mine, ca sA-mi Incurce zilele.

La vro clteva zile dupa aceasta, imparatul aratA

SpInului nite petre scumpe, zicInd:
35

Nepoate, mai vazut-ai petre nestimate aa de mari

i frumoase ca acestea de and eti?

Am vazut eu, moule, felurite petre scumpe,

dar ca aceste, drept sAli spun, n-am vazut. Oare pe
unde se pot gAsi aa petre?
95

www.dacoromanica.ro

Pe unde RA se gaseasca, nepoate 1 Ia, In Padurea

Cerbului. i cerbul acela este batut tot cu petre scumpe,

mult mai mari qi mai frumoase decit aceste. Mai

Intai, cic . are una In frunte, de stralucete ca un soare.

Dar nu se poate apropi nimene de cerb, caci este solomonit i nici un fel de arm& nu-I prinde; lush' el,
pe care 1-a zari, nu mai scapa cu viata. De-aceea fuge
lumea de dInsul deli scoate ochii; i nu numai atita,

dar chiar cind se uit la cineva, fie mu sau orice di-

10

15

20

25

hanie a fi, pe loc ramine moarta. i cica o multime de

oameni ci de salbataciuni zac WA' suflare in padurea
lui numai din asta pricina; se vede ea este solomonit,
tutors de la tita, sau dracul mai etie ce are de-i aca de

primejdios. Dar cu toate aceste, trebuie sa tii, nepoate, ca unii oameni Is mai al dracului cleat dracul;
nu se astImpard nici In ruptul capului; macar c au
pat,it multe, tot cearca prin padurea lui, sa vada, nu
I-or put gabui cumva? i care dintre ei are Indrzneala mare ci. noroc i mai mare, umblind pe acolo,
gasete din Intimplare cite o peatra de aceste, picata
de pe cerb, cind se scutura el la epte ani o data, i

apoi aceluia om nu-i trebuie alt negustorie mai buna.

Aduce peatra la mine ci i-o platesc cit nu face; ba Inca
Bunt bucuros ca o pot capata. i afla, nepoate, ca a8emene petre fac podoaba Impdratiei mele, nu se gasese
altele mai mari i mai frumoase decit aceste la nici o

Imprtie, qi de-aceea s-a dus vestea despre ele In

toata lumea. Mu 4i imparati i crai Inadins via sa le
vada, i li-i de-a mirarea de unde le am.
30

Doamne , mocule 1 zise atunci Spinul; sa nu te

superi, dar nu ctiu ce fel de oameni fricoci aveti pe
aici. Eu pun ramaag pe ce vrei c sluga mea are
sa-mi aduca pielea cerbului aceluia, cu cap cu tot,
aca Impodobit cum este.

35

-odat5. cheama Spinul pe Harap-Alb i-i zice:

Du-te In Pdurea Cerbului, cum Ii eti tu, ci macar fa' pe dracul in patru, sou orice-i face, dar numai-

40

deal sa-mi aduci pielea cerbului, cu cap cu tot, aca

Mute cu pietre scumpe, cum se gasesc. i doar te-a
Impinge pacatul sa clintecti vreo peatra din locul ski,

96

www.dacoromanica.ro

iar mai ales acea mare din fruntea cerbului, c-apoi

atita ti-i leacul I Hai, pornete iute, cd nu-i vreme de
pierdut
Harap-Alb vede el bine unde merge treaba,
doar nu era din butuci; dar neavind 1ncotro, iese
1

to

ca.

nit, se duce iar in grajd la cal ci, netezindu-1 pe

coma, Ii zice:
Dragul meu &gut, la grea belea ra-a virlt iar

Spinul 1... De-oiu mai scApa si din asta cu viatd, apoi

tot mai am zile de trait. Dar nu stiu, zAu, la en mi-a
sta norocul 1

Nu-i nimica, stApIne, zise calul. Capul de-ar fi

sAnAtos, CA belelele curg gIna. Poate ai primit poroncA

sA juperAi peatra morii ci BA duci pielea la ImpArAtie?
15

Ba nu, calutul meu; alta ci mai 1nfricocata, zise

Harap-Alb.

VorbA s'a fie, stdpine, cd tocmala-i gata, zise

calul. Nu te teme, ctiu eu nAzdrAvAnii de ale Sp1nului; ci sA fi vrut, de demult i-ac fi fticut pe obraz, dar

20

lasa-1 sa-ci mai joace calul. Ce gindesti? Si unii ca

acectia Bunt trebuitori pe luine citeodat, pentru cdt
fac pe oameni sA prinda la minte... Zi ci d-ta cd ai avut

sa tragi un pAcat stramocesc. Vorba ceea: Printii

mnfncA aguridA, si fiilor li se strepezesc dintii". Hai,
25

nu mai sta la ginduri; incalecA pe mine ci pune-ti

nadejdea In Dumnezeu, ca mare-i puterea lui; nu ne-a
lAsa el sA suferim Indelung. Cum vrei. Ce-i e scris

omului In frunte-i e pus." Doar' mare-i Cel-de-sus!

S-or 011'ci ele ci aceste de la o vreme.
30

35

Harap-Alb atunci lncaleca, ci calul pornete Ia

pas, pAnA ce iese mai Incolo departe, ca BA nu-i ieie
lumea la ochi. Si apoi, incordlndu-se ci scutur1ndu-se
o data voinicecte, iarA-ci aratA puterile sale, zicind:
Tine-te zdravan, stap1ne, cA iar am sA zbor:
In Inaltul ceriului,
VAzduhul pAmIntului;
Pe deasupra codrilor,

Peste virful muntilor,

Prin ceata magurilor,

97

www.dacoromanica.ro

Spre noianul marilor,

La craiasa zinelor,
Minunea minunelor,
Din ostrovul florilor.
i zicInd aceste, odata i zboara cu Harap-Alb
In Inaltul ceriului,
Vazduhul pamintului;

ci o i de-a curmezi:

De la nouri call soare,

10

Pintre luna i luceferi,

Stele mindre lucitoare,
i apoi se lag IM ca vintul:
In ostrovul florilor,
La crAiasa zinelor,
Minunea minunelor.

15

*i and vintul au aburit, iaca i ei la sfinta Dumineca iar au sosit. Sfinta Dumineck era acasa i, cum
a vazut pe Harap-Alb poposind la ua ei, pe loc 1-a
IntImpinat i i-a zis cu blIndeta:
20

- Ei, Harap-Alb, aa-i ca iar te-a ajuns nevoia

de mine?

Ma este, maicuta, raspunse Harap-Alb, cufun-

dat In ginduri i galbAn la fard, de parca-i luase pinza

de pe obraz. SpInul vrea sa-mi rapuie capul cu orice

25

prq. 5i de-a muri mai degraba, a scap odatA de

zbucium; cleat aa viata, mai bine moarte de o mie
de oril

30

Vai de mine i de mine, Harap-Alb, zise sfinta

DuminicA, parca nu te-a fi crezut aa slab de Inger,
dar, dupa at vad, eti mai fricos declt o femeiel Hai,
nu mai sta ca o gaina plouata 1 rdmli la mine In astanoapte i t-oiu da eu vrun ajutor. Mare-i Dumnezeul

N-a mai fi el dupa gindul Spinului. Lag mai rabda

i tu, fAtul meu, c mult ai avut de rabdat i putin

35

mai ai. PAn-acum t-a fost mai greu, dar de-acum Inainte tot aa are said fie, pana ce-i lei din slujba SOnului, de la care ai sA tragi Inca multe necazuri, dar

98

www.dacoromanica.ro

ai s4 scapi din toate cu capul teafAr, pentru &A norocul

te ajutA.

Poate asa sA fie, mAiculA, zise Harap-Alb, dar

prea multe s-au ingrAmAdit deodat pe capul meu.
5

- Cite a dat Dumnezeu, Harap-Alb, zise sfinta

DuminicA; asa a trebuit sA se intimple, si n-ai cui
banui: pentru c nu-i dupd cum gindeste omul, ci-i
dup cum vre Domnul. Cind vei ajunge si tu odatA

mare si tare, ii cAuta ad judeci lucrurile de-a fir-a-par

10

si vei crede celor asuprili si nectijiii, pentru cA stii

acum ce e necazul. Dar pAnA atunci, mai rabc1A, Harap-

Alb, caci cu rAbdarea ii frigi pielea.

Harap-Alb, nemaiavind ce zice, mullameste lui

Dumnezeu, si de bine, si de rAu, si sfintei Dumineci

15

pentru buna gAzduire si ajutorul fAgAcluit.

Ia, acum mai vii de-acas, falul meu 1 Zica cine-a
zice si cum a vre &A zica, dar cind este BA dai peste pa-

cat, dac6.-i inainte, te silesti s-1 ajungi, iar dac6.-i

In urmA, stai si-1 astepti. MA rog, ce mai la deal, la

20

vale? asa e lumea asta si, de-ai face ce-ai face, rAmine
cum este ea; nu poti s-o intorci cu umArul, macar sa

te pui In ruptul capului. Vorba ceea: Zi-i lume si te

25

mintuie". Dar ia BA lsam toate la o parte si, pAnA la

una-alta, hai sA vedem ce-i de facut cu cerbul, cA SOnul te-a fi asteptind cu neraldare. i, dA, stApin nu-i ?

trebuie s-1 asculti. Vorba ceea: LeagA calul unde

zice stApinul".
i odatil scoate sfinta Duminecal obrAzarul si sabia

30

35

lui Statu-Palma-Barba-Cot, de unde le avea, si dindu-le lui Harap-Alb, zice:

Tine aceste, cA au s-ti fie de mare trebuiniA unde
mergem. i chiar haidem, cu ajutorul Domnului, sA
isprAvim o data si trebusoara asta.
i pe la cIntatul cucosilor se ie sfinta DuminecA
Impreuna cu Harap-Alb si se duc In PAdurea Cerbului.
Si cum ajung in pAdure, sap o groapA adincA de un

stat de om, lIng6 un izvor, unde In fiecare zi pe la

ameaza venea cerbul de bea apA, apoi se cuka acolo
pe loc si dormea cit un beiu, pAnA ce asfintea soarele.
40

i dupA aceea, sculindu-se, o lua In pornealA si nu mai

da pe la izvor iar Ora a doua zi pe la ameazA.

99

www.dacoromanica.ro

Ei, eil acum groapa este gata, zise sfinta Dumineg. Tu, Harap-Alb, ramii aici intr-insa, toat ziva,
i iaca ce ai de facut: puneii obrazarul cum se pune,
5

10

iara sabia sa n-o slabeti din mina; i de-ameaza, cind

a veni cerbul aici la izvor fa beie apa i s-a culca -a
adormi, cu ochii deschii, cum i-i feliuagul, tu, in.
data ce li-i auzi horaind, sa iei incetior i sa potri,
veti aa ca sit-i zbori capul dintr-o singura lovitura

de sabie, i apoi rapede sa te arunci In groapa i s

ezi acolo Intr-insa Ona dupa asfintitul soarelui. Capul cerbului are sa te strige pang atunci mereu penume,

15

20

25

30

ca s te vada, dar tu nu cumva sa te indupleci de rugamintea lui qi sa te iteti la dinsul, & are un ochiu
otravit i, cind 1-a pironi spre tine, nu mai traiesti.
trig, cum a asfinti soarele, sa tii ea' a murit cerbul.
i atunci sa. iei far fried, sa-i jupeti pielea, iara
capul sa-1 iei aa intreg, cum se gasete, i apoi sa vii
pe la mine.
i aa, sfinta Duminica se ie i se Intoarna singura
acasa. MA. Harap-Alb ramine de pincla in groap.
i, cind pe la ameaza, numai iaca ce aude Harap-Alb
un muget 1nnaduit: cerbul venea boncaluind. i
ajungind la izvor, odata i incepe a be hilpav la apa
race; apoi mai boncaluiete, i iar mai be cite un rdstimp, i iar mai boncaluiete, i iar mai be, pana ce
nu mai poate. Dupa aceea incepe a-i arunca tarna
dupa cap, ca buhaiul, i apoi, scurmind de trei ori cu
piciorul in pamint, se tologete jos pe pajite, acolo
pe loc, mai rumega el cit mai rumega, 1 pe urma se

Warne pe somn, i unde nu incepe a mina porcii

la jir.

Harap-Alb, cum 11 aude horaind, iese Mara Incetior i, cind il croiete o data cu sabia pe la mijlocul
gitului, ii i zboara capul cit colo de la trup i apoi
35

Harap-Alb se arunc fr sine In groapd, dupai cum 11

povatuise sfinta Damineca. Atunci singele cerbului odata a qi-nceput a curge gilglind i a se raispindi In

toate partile, indreptindu-se i naboind In groapa.

40

peste Harap-Alb, de cit pe ce era sa-1 inece. Iara capul cerbului, zvircolindu-se dureros, striga au jale,
zicind:

100

www.dacoromanica.ro

Harap-Alb, Harap-Alb 1 De nume ti-am auzit,

dar de vazut nu te-am vazut. leci numai oleac s te
vad incaltea, vrednic eati de comoara ce ti-o las, ai
apoi sA mor cu plAcere, dragul meu 1
5

Dar Harap-Alb tAcea molcum O. de-abia lai putea

desclecta picioarele din singele 1nchegat, care era

mai-mai sA umple groapa. In sfircit, mai strigd el,
capul cerbului, cit mai strigk lnsA Harap-Alb nici nu
rAspunde, nici se aratk ai de la o vreme se face tacere.

10

15

5i aaa, dupai asfintitul soarelui, Harap-Alb iese din

groapk jupeate pielea cerbului cu bgare de seamk
sA nu sminteascA vreo peatr din locul ei, apoi ie capul Intreg, aaa cum se gAsea, ai se duce la sfinta Dumineck
- Ei, Harap-Alb, zise afinta Duminecd, aaA-i ca
am scos-o la capAt ai asta?

Aaa; cu ajutorul lui Dumnezeu ai cu al sfintieivoastre, rAspunse Harap-Alb, am izbutit, mAicut,

20

s'A facem ci acum pe cheful Spinului, raminere-aa pagubaa de dinsul sa rdmin, ai s'A-1 vAd cind mi-oiu ved6

ceafa ; atunci, ai nici atunci, cA tare mi-i negru Inaintea ochilor 1

25

Las6-1 Harap-Alb, In plata lui Dumnezeu, c ci-a

da el Spinul peste om vrodat; pentru cA nu-i nici o
faptd WA platk zise sfinta Duminecg. Mergi de i le
du ai acestea, &A i-or rAmIn ele de cap odat.

Atunci Harap-Alb, multamind sfintei Dumineci,

li srut mina, apoi Incalec pe cal ci pornecte tot

30

cum a venit, merg1nd spre Impgratie, Dumnezeu Ea

ne tie, ca cuvintul din poveste, 1nainte mult mai este...
5i pe unde trecea, lumea din toate partile 11 Inghesuia:
pentru cA peatra cea mare din capul cerbului strAlucea de se pArea ca Harap-Alb soarele cu el 11 ducea.
Multi crai ai Imparati ieceau Inaintea lui Harap-Alb,

35

ai care dincotro 11 ruga, unul sg-i deie bAnArit, clt a

cere el, altul s5.-i deie fata ai jumAtate de Imparatie;
altul sA-i deie fata ai ImpArAtia 1ntreagA pentru asemene odoare. Dar Harap-Alb ca de foc se ferea ai, urmIndu-ai calea Inainte, la stApinu-sAu le ducea.

40

5i intru una din seri, cum aedea Spinul ImpreunA

cu mocu-sau ai cu verele sale sus Intr-un foicor, nu-

12

101

www.dacoromanica.ro

mai iaca e0 these in depArtare un sul de raze scinteitoare, care venea lnspre dinsii; si de ce se apropia, de
5

10

15

20

25

ce lumina mai tare, de li fura vederile. Si deodatA

toga: suflarea s-a pus in miscare: lumea de pe lume,
fiMd in mare nedumerire, alerga sA vadd ce minune

poate sA fie. Si, cind colo, eine era? Harap-Alb, care

venea In pasul calului, aducind cu sine pielea si capul cerbului pe care le-au si dat In mina Spinului.
La vederea acestei minundtii, toti au rmas Meremeniti si, uitIndu-se unii la altii, nu stiau ce sA zicA.
Pentru ch" In adevr era si lucru de mirarel
Dar Spinul, cu viclenia sa obicinuit, nu-si perde
cumpAtul. Si, luind vorbA, zice ImpAratului:
Ei, mosu1e, ce mai zici? adeveritu-s-au vorbele
mele?

Ce sA mai zic, nepoate? I raspunse impAratul

uimit. Ia, sA am eu o slugd asa de vrednicA si credincioasd ca Harap-Alb, as pune-o la mas6 cu mine, ca.
mult prquieste omul acesta I
Ba s5.-si puie pofta-n cuiu 1 rAspunse Spinul cu
glas rautAcios. Asta n-as face-o eu de-ar mai fi el pe
cit este; doar nu-i frate cu mama, sA-1 pun in capul
cinsteil Eu stiu, mosu1e, CA sluga-i sluga si stApinu-i
stApin; s-a mintuit vorba. Na, na, na 1 d-apoi pentru
vrednicia lui mi 1-a dat tata, cAci altfel de ce 1-a fi
luat cu mine. Hei, heil Nu stiti d-voastrA ce poam-a
dracului e Harap-Alb aistal PAnA 1-am dat la brazdA,

mi-am stupit sufletul cu dinsul. Numai eu ii yin de

30

35

40

hac. Vorba ceea: Frica pAzeste bostAndria". Alt st5.pin In locul meu nu mai face brinzA cu Harap-A1b)

cit ii lumea si pAmintul. Ce te potrivesti, mosu1e?

Cum vAd eu, d-ta prea intri in voia supusilor. De-a-

ceea nu-ti dau cerbii pietre scumpe si ursii shlAti. Mie

unuia stiu ca." nu-mi suflA nimene in bog: cind vAd cA
mile face mArazuri, t-o string de coadA, de mAnincA
si mere pAdurete, cAci n-are incotro... DacA t-a ajuta
Dumnezeu sA nag. rinduiesti mai degrabA in locul d-tale, ii yea, mostfle dragA, ce prefacere are sA ib Im-

pArAtia; n-or mai se& lucrurile tot asa moarte cum

Bunt. Pentru cA kith vorba ceea: Omul sfinteste 1 o-

/02

www.dacoromanica.ro

cul"... Fost-ai si d-ta la tinerete, nu zic. Dar acum lti

cred. Da, batrinete nu-s? Cum n-or sta trebile balt 1
In sfirsit, Spinului li mergea gura ca pupaza, de-a
5

10

15

ametit pe imparatul, incit a uitat si de Harap-Alb,

si de cerb, si de tot.
Fetele impratului insa priveau la verisor... cum

priveste cinele pe mita, si li era drag ca sarea-n ochi:

pentru ca. le spunea inima ce om fail de lege este SOnul. Dar cum erau & iasa ele cu vorba inaintea tatului lor? Spinul n-avea de cine... Vorba ceea: Gasise un sat farg cini si se primbla WA bat". Ca alta,
ce pot BA zic?
La vro citeva zile dupa asta, imparatul fdcu un ospat foarte mare in cinstea nepotu-sgu, la care ospat

au fost poftiti cei mai straluciti oaspeti: imparati,

crai, voievozi, capitanii ostirilor, mai-marii oraselor si alte fete cinstite.
In ziva de ospat, fetele imparatului s-au pus cu
rugaminte pe Hugh' Spin sa deie voie lui Harap-Alb

20

25

30

35

40

ca sa slujeasca si el la masa. Spinul, neputindu-le

strica hatirul, cheama pe Harap-Alb de fata cu dinsele si-i invoi aceasta, lug cu tocmalg, ca in tot timpul ospatului s steie numai la spatele stgpinu-sau
si nici macar sa-si ridice ochii la ceilalti meseni, ca
de 1-oiu ved6 obraznicindu-se cumva, acolo pe loc 1i
si taiu capul.
Auzit-ai ce am spus, sluga netrebnica, zise Spinul, aratind lui Harap-Alb taiusul palosului, pe care
jurase credinta si supunere Spinului la iesirea din
tinting.

Da, stapine, raspunse Harap-Alb cu umilinta;

aunt gata la poronca luminarii-voastre.

Fetele imparatului au multamit Spinului si pentru
atita.
Amu, tocmai pe cind era temeiul mesei, si oaspetii,
tot gustind vinul de bun, incepuse a se chiurchiului
cite oleaca, numai iaca o pasere maiastra se vede bg.tind la fereastra si zicind cu glas muieratic:
Mincati, beti si va veseliti, dar de fata imparatuiui Ro nici nu gindild 1

12*

103

www.dacoromanica.ro

10

Atunci, deodat6, tuturor mesenilor pe loc li s-a stricat cheful ei au inceput a vorbi care ce etia ei cum li
ducea capul: unii spuneau c'd impratul Roe, avind
inirag hainii, nu se mai satural de a vrsa singe omenese; altii spuneau cg. fata lui este o farmazoan6 cumplitd, ei cal din pricina ei se fac atitea jertfe; altii Intgreau spusele celorlalti, zicind, cd chiar ea ar fi venit
in chip de pasere de a M.-tut acum la fereastra, ca s
nu lese ei aici lumea in pace. Altii ziceau ca, oricum
ar fi, dar riaserea aceasta nu-i lucru curat ; ei cti. trebuie 86 fie un trimis de undeva, numai pentru a iscodi
casele oamenilor. Altii, mai fricoei, lei stupeau in
sin, menind-o ca s6 se intoarca pe capul aceluia care

a trimis-o. In sfireit, unii spuneau intr-un fel, altii

15

in alt fel, ei multe se ziceau pe sama fetei impgratului

Roe, dar nu se etia care din toate acele vorbe este cea
adevArat.

20

25

Spinul, dupg. ce-i ascult pe toti cu luare-aminte,

clAting din cap ei zise:
- Rau e cind ai a face tot cu oameni care se tem ei
de umbra lor 1 D-voastrd, cinstiti oaspeti, se vede &
paeteti boboci, de nu vd pricepeti al cui fapt e acesta.
Si atunci Spinul rapede lei atinteete privirile asupra lui Harap-Alb ei, nu etiu cum, Il prinde zirabind.

- Ala... slug vicleang ce-mi eeti? Vra 86 zic tu

ai ctiinta de asta ei nu mi-ai spus. Acum degraM s-rai

30

aduci pe fata impratului Roe, de unde etii ei cum li

eti tu. Hai, porneetel Si nu cumva sa'. faci de altfel,
ca te-ai dus de pe fata pknintuluil
Atunci Harap-Alb, ieeind plin de mihnire, se duce
in grajd la cal ei, netezindu-lpe coama ei srutindu-1,
zice:

35

40

Dragul meu tovar6e, la grea nevoie m-a bgat iar

Spinul 1 Amu a scornit alta: cicg sg-i aduc pe fata impdratului Roe de unde-oiu eti. Asta-i curat vorba ceea:

Poftim pung6 la masa, dacd ti-ai adus de-acasP. Se

vede ca mi s-a apropiet funia la par. Cine etie ce mi
s-a mai intimplal Cu Spinul tot am dus-o cum am
dus-o, clne-cineete, pana acum. Dar cu oraul roe nu
etiu, z6u, la cit mi-a sta capul. -apoi, unde s-a fi gdsind acel impgrat Roe ei fata lui, care cia este o far-

104

www.dacoromanica.ro

mazoana cumplit, numai Cel-de-pe-comoara a fi etiind I Parch' dracul vrajeete, de n-apuc bine a scapa din

una ei dau peste alta. Se vede cd rn-a nascut mama

Intr-un ceas rau, sau nu etiu cum sa mai zic, ca & nu

lo

15

20

25

30

35

Inaintea lui Dumnezeu. Ma pricep eu tare

bine ce ar trebui sa fac, ca & se curme odata toate
aceste. Dar rn-am deprins a tirl dupa mine o viala
ticaloas. Vorba ceea: Sa nu dea Dumnezeu omului
cit poate el suferi".
greeesc

Stapine, zise atunci calul, nechezind cu Infocare,

nu te rnai olicai atita 1 Dupa vreme rea, a fi el vreodata ei senin. Dac-ar sta cineva sa-ei faca sarna de
toate cele, cum chiteeti d-ta, apoi atunci ar trebui &
vezi tot oarneni morti pe toate cararile... Nu fi aea de
nerabdator 1 De unde etii & nu s-or schimba lucrurile
In bine ei pentru d-ta? Ornul e dator sa se lupte cit a
put cu valurile vietii, caci etii & este o vorbd: Nu
aduce anul ce aduce ceasul". Cind stint zile ei noroc,
treci prin apa ei prin foc ei din toate scapi nevatamat. Vorba antecului:
Fa-ma, mama, cu noroc,
i macar m-arunca-n foc.

Las' pe mine, stapine, c etiu eu pe unde te-oiu

duce la imparatul Roe: pentru cd rn-au mai purtat
odata pacatele pe acolo cu tatu-tau, In tineretele lui.
Hai, Incaleca pe mine ci Iine-te bine, & acum am
sd-mi arat puterile chiar de aici, de pe loc, In ciuda
Spinului, ca sa-i punem venin la inima.
Harap-Alb atunci Incaleca ei calul, nechezind o
data puternic, zboara cu dinsul:
In Inaltul ceriului,
Vazduhul pmlntului,
ei o i de-a curmezie:
De la nouri &Ara soare,
Pintre luna ei luceferi,
Stele mindre lucitoare.
i apoi, de la o vreme, Incepe a se rasa lin ca vintul,

ei luind de-a lung pamIntul, merg spre Imparatie,

105

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu sa ne tie, ca cuvIntul din poveste, Inainte

mult mai este.
Dar ia sa vedem, ce se mai petrece la masa. dupa
ducerea lui Harap-Alb?
5

lo

15

20

25

- Hei, heil zise SpInul In sine, tremurInd de ciuda:

nu te-am gtiut eu ca-mi egti de acegtia, & de mult

Iti Mcearn felul 1... Dar blind gi nemurind, te-oiu
sluji eu, mai badeo 1... Palogul ista are saii gtie de
gtire... Ei, vedeti, mogule gi cinstiti meseni, cum hrdnegti pe dracul, Mil sa gtii cu cine ai de-a face? Daca
nu-s gi eu un puigor de om In felul meu, dar tot rn-a
tras Harap-Alb pe gfara. 1 Bine-a zis cine-a zis: Ca
unde-i cetatea mai tare, acolo bate dracul razboiu
mai puternic".
In sfirgit, Imparatul, fetele sale gi toti oaspetii ramaserd incremeniti, Spinul, bodroganind din gura,
nu gtia curn sa-gi ascunda ura, iard Harap-Alb, Ingrijit de ce i s-ar mai put Intimpla In urma, mergea
tot inainte prin locuri pustii gi cu greu de strabatut.
i chid sa beach' un pod peste o apa mare, iaca o
nunt5. de furnici trecea gi ea tocmai atunci podul. Ce
sa faca Harap-Alb? Sta el oleacd gi se sfatuiegte cu
gindul: Sa trec peste dinsele, am sa omor o multime;
sa dau prin apa, ma tern ea m-oiu Ineca, cu cal cu tot.
Dar tot mai bine & dau prin apa, cum a da Dumnezeu,
decit sa curm viata atItor gizulite nevinovate." Si zicind Doamne-ajuta, se arunca cu calul In ap, o trece
inot dincolo, la cela mal, fara primejdie gi apoi igi ie

drumul lnainte. Si cum mergea el, numai iaca i se

30

35

Infatogaza o furnica zburatoare, zicind:

Harap-Alb, fiindca egti aga de bun, de ti-a fost
mila de viata noastra, cind treceam pe pod, gi nu ne-ai
stricat veselia, vreu sa-ti fac gi eu un bine: na-ti aripa
asta, gi chid Ii aye vrodata nevoie de mine, sa dai foc
aripei, gi atunci eu Impreuna cu tot neamul rrieu avem
sa-ti venim In ajutor.
Harap-Alb, stringind aripa cu Ingrijire, multamegte furnicei pentru ajutorul fagaduit gi apoi pornegte

40

tot Inainte.
i mai merge el cIt merge, gi numai iaca ce aude o
blzlitura Innadugita. Se uita el In dreapta, nu vede

106

www.dacoromanica.ro

nimica; se uital In stinga, nici atita; si clnd se uitd

In sus, ce ad vadd? Un roiu de albine se Invirtea in
5

10

15

20

25

30

35

zbor pe deasupra capului sdu si umblau bezmetice de

colo pdn'a colo, neavind loc unde sa se aseze. HarapAlb, vAzIndu-le asa, i se face mild de dinsele si, luIndu-si pdldria din cap, o pune pe iarbd la pdmint, cu
gura-n sus, si apoi el se dd intr-o parte. Atunci, bucuria albinelor ; se lasd jos cu toatele si se adund ciotcd
In pldrie. Harap-Alb, aflindu-se cu pdrere de bine

despre asta, aleargd In dreapta si in stinga si nu se

lasd pdnd ce gdseste-un bustihan putregdios, II scobeste cu ce poate si-i face urdinis; dupd aceea asazai
niste -epusi intr-insul, 11 freacd pe dinduntru cu altusnicd, cu sulcind, cu mdtdciune, cu poala sintd-Mdriei si cu alte buruiene mirositoare si prielnice albinelor si apoi, luindu-1 pe umdr, se duce la roiu, rdstoarnd albinele frumusel din pdldrie In bustihan, 11
Intoarce binisor cu gura In jos, ii pune deasupra niste

captalani, ca s nu rdzbat soarele si ploaia inlduntru, si apoi, ldsindu-1 acolo pe clmp, Intre flori, Isi
caut de drum.
i cum mergea el, mult,dmit In sine pentru aceast
facere de bine, numai iaca i se inf4isazd inainte elliasa albinelor, zicindu-i:
Harap-Alb , pentru cd esti asa de bun si te-ai
ostenit de ne-ai Mout addpost, vreu 364i fac si eu
un bine in viala mea: na4i aripa asta si, clnd Ii aye
vreodat nevoie de mine, aprinde-o, si eu Indatd am
sd-i,i vin intru ajutor.
Harap-Alb, luInd aripa cu bucurie, o strInge cu
lngrijire; apoi, multdmind crdiesei pentru ajutorul
fdgdduit, porneste, urmindu-si calea tot inainte.
Mai merge el di, merge si, chid la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om, care se pirpdlea pe llngd un foc de doudzeci si patru de stinjini
de lemne si tot atunci striga, eft li lua gura, cd moare

de frig.

i-apoi, afard de aceasta, omul acela era ceva

de spdriet; avea niste urechi clapaluge si niste buzoaie groase si daldldzate. i clnd sufla cu dinsele,
40

cea de deasupra se rdsfringea In sus peste scdfirlia ca-

pului, iar cea de desubt atIrna in jos, de-i acoperea

107

www.dacoromanica.ro

pintecele. i, ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea

promoroaca mai groasa de-o palma. Nu era chip s
5

io

te apropii de dinsul, c aa tremura de tare, de parca-1

zghihuia dracul. i dac-ar fi tremurat numai el, ce
ti-ar fi fost? Dar toata suflarea i faptura de prinpre-

jur ii tineau hangul: vintul gemea ca un nebun, copacii din padure se vaicarau, petrele tipau, vreascurile tiuiau qi chiar lemnele de pe foc pocneau de ger.
lard veveritele, gavozdite una peste alta in scorburi
de copaci, suflau in unghii i plingeau in pumni, bras-

teminduli ceasul in care s-au nascut. M. rog, foc de

ger era: ce sa va spun mai mult I Harap-Alb, numai o

tira cit a stat de s-a uitat, a facut turturi la gura

15

20

25

i, neputinduli stapini risul, zise cu mirare:

- Multe mai vede omul acesta cit traiete I Mai tartorule, nu minca haram cii spune drept, tu eti Gerila?
Aa-i ea taci?... Tu trebuie s fii, pentru ca qi focul
ingheata linga tine, de arzuliu ce eti.
Rizi tu, rizi, Harap-Alb, zise atunci Gerila tre-

murind, dar, unde mergi, fail de mine n-ai sa poti

face nimica.
Hai i tu cu mine, daca vrei, zise Harap-Alb ;
de-abia te-i mai incalzi mergind la drum, caci nu e
bine cind stai locului.
Gerila atunci se ie cu Harap-Alb si pornesc impreund. i mergind ei o bucata inainte, Harap-Alb vede

alta dracarie i mai mare: o namila de om minca

brazdele de pe urma a 24 de pluguri i tot atunci
30

striga In gura mare ea crapa de foame.

- Ei, apoi sa nu bufneti de ris? I zise Harap-Alb.
Mai, mai, mai 1 ca multe-ti mai vdd ochii I Pesemne
c-aista-i Flaminzila, foametea, sac fara fund sau eine
mai tie ce pricopseala a fi, de nu-1 mai poate satura

nici pamintul.
35

40

Rizi tu, rizi, Harap-Alb, zice atunci FlAminzila,

dar, uncle mergeti voi, fara de mine n-aveti sa puteti
face nici o isprava.
Daca-i aa, hai i tu cu noi, zise Harap-Alb, ca
doar n-am a te duce in spinare.
Flaminzila atunci se ie dup Harap-Alb i pornesc
tustrei inainte. i mai mergind ei o postata, numai

108

www.dacoromanica.ro

iaca Harap-Alb vede altd minunAtie i mai mare: o

arAtare de om Muse apa de la 24 de iazuri i o &la pe
care umblau numai 500 de mori i tot atunci striga in
gura mare cg se usucA de Bete.
5

10

15

20

25

30

35

40

Mai, da' al dracului onanie de om e i acesta 1

zise Harap-Alb. Grozav burdAhan i nesAtios gitlej,
de nu pot s-i potoleascA setea nici izvoarele pamintului; mare ghiol de ap trebuie s'a fie in matele luil
Se vede cA acesta-i prapAdenia apelor, vestitul Setila,
fiul Secetei, nAscut In zodia rAtelor i impodobit cu
darul suptului.
Rizi tu, rizi, Harap-Alb, zise atunci Setilg, caruia Incepu a-i IIni apa pe nari i pe urechi, ca pe
niste lAptoace de mori, dar, unde vd duceti voi, MR(
de mine degeaba va duceti.
Hai i tu cu noi, daca vrei, zise Harap-Alb ; deabia nu te-i mai linciuri atita in cele ape, ii scapa de
blAstemul broatelor i-i da rAgaz morilor sA umble,
CA destul ti-ai fcut mendrele pand acum. Ce, Doamne
iart-mA, Ii face broate In pintece de atita ap 1
SetilA atunci se ie dupa Harap-Alb i pornesc tuspatru inainte. i mai mergind ei o bucat, numai iaca
ce vede Harap-Alb alt minunAtie i mai minunat:

o schimonositurA de om avea in frunte numai un

ochiu, mare cit o sit i, cind il deschidea, nu vedea

nimica; da chior peste ce apuca. Iara cind II tinea inchis, dar fie zi, dar fie noapte, spunea cA vede cu dinsul i in mAruntaiele pmintului.
Iaca, incepu el a rAcni ca un zmintit, toate lucrurile mi se arat gAurite, ca sitira i stravezii, ca
apa cea limpede; deasupra capului meu vAd o multime
nenumArat de vAzute i nevAzute; vAd iarba cum
crete din pAmint; vAd cum se rAstogolete soarele
dupd deal, luna i stelele cufundate In marea; copacii
cu virful In jos, vitele cu picioarele in sus i oamenii
umblind cu capul intre umere; vad, In sfilit, ceea ce
n-a mai dori sd vad nimene, pentru a-i osteni vederea: vAd nite guri cAscate uitindu-se la mine i
nu-mi pot da samA de ce Ira mirati aa, mira-v-ati de...
frumusete-vl
109

www.dacoromanica.ro

Harap-Alb atunci se bate cu mina peste gull si zice:

Doamne fereste de omul nebun, c tare-i de l-

lit, srmanul 1 Pe de-o parte iti vine a ride si pe de

alta iti vine a-1 plinge. Dar se vede ca asa 1-a lasat
.5

Dumnezeu. Poate ca.' acesta-i vestitul Ochila, frate cu

Orbila, var primare cu Chiorila, nepot de sora lui Pin-

dila, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerild.

Ori din tirg de la Sa-l-cati, megies cu Mts.-0 si de
urma nu-i mai dati. M. rog, unu-i Ochila pe fata pa10

mintului, care vede toate si pe too altfel de cum vede

lumea cealalt; numai pe sine nu se vede eft e de fru-

musel. Parca-i un bot, chilimbot botit, in frunte cu

un ochiu, numai sa nu fie de diochiul
Rizi tu, rizi, Harap-Alb, zise atunci Ochila, ui15

tindu-se inchiorchiosat, dar, unde te duci, Ma de

mine rail are sa-ti cada. Fata imparatului Ro nu se

capata asa de lesne cum crezi tu. Din gardul Oancei
ti-a da-o impratul, daca n-oiu fi si eu pe-acolo.

Hai si tu cu noi, daca vrei, zise Harap-Alb, ca.

20

25

30

35

40

doar n-avem a te duce de mina., ca pe un orb.

Ochila atunci se i si el dupa Harap-Alb si pornesc

tuscinci inainte. *i. mai mergind ei o bucata, numai

iaca ce vede Harap-Alb alta bizdiganie si mai si: o
pocitanie de om umbla cu arcul dup vinat paseri.
-apoi, chititi ca. numai In arc se inchia tot mestesugul si puterea omului aceluia? Ti-ai gasit 1 Avea un
mestesug mai dracos si o putere mai pe sus decit isi
poate dracul inchipui: cind voia, asa se latea de tare,
de cuprindea pamintul in brate. i alt data, asa se
desira si se lungea de grozav, de ajungea cu mina la
lund, la stele, la soare si cit voia de sus. i daca se
intimpla & nu nimereasca paserile cu sageata, ele tot
nu scapau de dinsul; ti le prindea cu mina din zbor,
le rdsucea gitul cu ciudd si apoi le minca asa, crude,
cu pene cu tot. Chiar atunci avea un vrav de paseri
dinainte si ospata dintr-insele cu lacomie, ca un vultan hamisit. Harap-Alb, cuprins de mirare, zise:
Dar oare pe acesta cum mama dracului 1-a fi mai
chemind?
Zi-i pe nume, A' ti-1 spun, raspunse atunci Ochila,

zimbind pe sub mustete.

110

www.dacoromanica.ro

Dar te mai duce capul ca s5.-1 botezi? SA-i zici

Pasarila... nu gresesti; sa-i zici Lati M.. nici atita;

sa-i zici Lungila... asemene; s5.-i zici Pasri-LatiLungila, mi se pare ca e mai potrivit cu ndravul si
apucaturile lui, zise Harap-Alb, induiosat de mila
bietelor paseri. Se vede ca acesta-i vestitul PasariLati-Lungila, fiul sagetatorului si nepotul arcasului;
briul pmintului si scara ceriului; ciuma zburatoarelor si spaima oamenilor, ca altfel nu te pricepi cum

10

15

20

25

30

sa-i mai zici.

Rizi tu de mine, rizi, Harap-Alb, zise atunci
Pasari-L54,i-Lungi1a, dar mai bine ar fi sa rizi de
tine, caci nu OH ce pacat te paste. Chitesti ea' fata

Imparatului Roc numai asa se capata? Poate n-ai stiinta ce vidma de fata e aceea: chid vr, se face pasere
maiastra, Ili arata coada, si ie-i urma daca poti 1 De
n-a fi si unul ca mine pe-acolo, degeaba va mai bateti
picioarele ducindu-va.
Hai si tu cu noi, daca vrei, zise atunci HarapAlb ; de-abia mi-i lua pe Geril5. de tuluc si l-li purta
cu nasul pe la scare, doar B-a incalzi MAIO decit si
n-a mai clantani atita din masele, ca un cocostirc de
cei batriniciosi, ca parca ma stringe in spate chid 11
vad asa.
Pasari-Lati-Lungila se ie atunci dupg Harap-Alb
si pornesc ei tussese Inainte. Si pe unde treceau, Orjol faceau: Geril potopea pgdurile prin ardere. Fla-

minzila minca lut si pamint amestecat cu humd si

tot striga ca moare de foame. Setila sorbea apa de
prin balti si iazuri, de se zbateau pestii pe uscat si

tipa serpele In gura broastei de seceta mare ce era pe

acolo. Ochilg vedea toate cele ca dracul, si numai Inghetai ce da dintr-Insul:

Ca e laie,
Ca-i balaie;
Ca e ciutg
Ca-i cornutg.

35

M. rog, nebunii de-a lui, cite-n lung si In stele, de-ti

venea sA fugi de ele. Sau BA rIzi ca un nebun, crede40

Ii-mg ce NI spun!

111

www.dacoromanica.ro

In sfirit, Pasari-Lati-Lungila adimenea zburatoarele i, jumulite, nejumulite, ti le papa pe ruda, pe

samtnta, de nu se mai stavea nimene cu paseri pe linga
5

10

15

20

25

30

35

40

112

casa de rdul lui.

Numai Harap-Alb nu aducea nici o supgrare. Ina,
ca tovara, era partas la toate: i la paguba, i la c1tag, i prietenos cu fiecare, pentru c avea nevoie de
dinii in calatoria sa la imparatul Ro, care, zice, cica
era un om picliit i rautacios la culme; nu avea liana
de om nici cit de un eine. Dar vorba ceea: La unul
MI% suflet trebuie unul lard de lege". i gindesc eu ca
din cinci nespalati citi merg cu Harap-Alb, i-a veni
el vreunul de hac; -a mai da imparatul Ro i peste
oameni, nu tot peste butuci, ca pana atunci. Dar iar
ma intorc i zic: mai tii cum vine vremea? Lumea
asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos; putini suie,
multi coboara, unul macina la moard. 5-apoi acel unul
are atunci in mina i pinea, i cutitul i taie de unde
vre i cit Ii place, tu te uiti i n-ai ce-i face. Vorba

ceea: Cine poate oase roade; cine nu, nici carne

moale". Aa i Harap-Alb i cu ai sal; poate-or izbuti

sa ieie fata impgratului Ro, poate nu, dar acum, deodata, ei se tot due inainte i, mai la uring, cum le-a
fi norocul. Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sg spun povestea si va rog sa ascultati.
Amu Harap-Alb i cu ai sai mai merg ei cit merg i,

Intr-o tirzie vreme, ajung la imparatie, Dumnezeu

s ne tie, ca cuvintul din poveste, Inainte mult mai
este. 5i cum ajung, o data Intra buluc In ograda, tussese, Harap-Alb Inainte i ceilalti In urma, care de
care mai chipos i mai imbracat, de se tiriiau atele
si curgeau oghelele dupa dinsii, para. era oastea lui
Papuc Hogea Hogegarul. 5i atunci, Harap-Alb se i
Infatiaza inaintea linparatului Ro, spunIndu-i de
unde, cum, eine i pentru ce anume au venit. Impratului i-a fost de-a mirarea, vazind ca nite golani
au asemene Indrazneala, de yin cu neruinare sa-i
ceara fata, fie din partea oricui ar fi. Dar, nevoind a
le strica inima, nu le spune nici da, nici ba, ci le da

raspuns ca sa ramlie peste noapte acolo, i pang mine

dimineata s-a mai gindi el ce trebuie & faca... 5i pe
www.dacoromanica.ro

altd parte, Imparatul o data cheamd in taina pe un

credincios al sdu i d poruncd sd-i culce in casa cea

de aramd Infocatd, ca sd doarma pentru venicie, dupa
cum pdlise i alti petitori, poate mai ceva decit ace5

10

tia.

Atunci credinciosul Imparatului se duce rapede i da

foc casei celei de aramd pe dedesupt, cu 24 de stinjini
de lemne, de se face casa rod cum e jaraticul. Apoi,
cum Insereazd, vine i poftete pe oaspetd la culcare.
Geri l atunci, ndzdrdvan cum era el, cheamd [pe] tovardii sdi deoparte i le zice Incetior:
Mdi, nu cumva sd vd Impinga Mititelul s
intrati inaintea mea unde ne-a duce omul tapului ce-

lui ro, ca nu mai ajungeti sd vedeti ziva de mine.

15

20

25

Doar unu-i imparatul Rq, vestit prin meleagurile aceste

pentru bundtatea lui cea nepomenit i milostivirea

lui cea neauzita. n gtiu eu cit e de primitor i de darnic la spatele altora. Numai de nu i-ar muri multi
inaintel sd trdiascd trei zile cu cea de-alaltaieril D-apoi fetioara lui; a zis dracul i s-a fdcut: bucdtied
rupta tatd-sdu In picioare, ba 'Inca i mai i. Vorba
ceea: Capra sare masa, i iada sare casa". Dar las',
cd c-au gdsit ei omul. De nu le-oiu veni eu de hac In
asta noapte, nici mama dracului nu le mai vine!
Ala gindesc i eu, zise Fldminzild; c-a pus el,
Imparatul Ros, boii In cird cu dracul, dar are sd-i
scoat fdral coarne.
Ba mi se pare c-a da el i teleagd, i plug, i otic,
qi tot, numai sa scape de noi, zise Ochild.

30

- Ia ascultati, mdi 1 zise Gerild: Vorba lungd, sarcia omului." Mai bine haidem la culcare, ca ne ateapta omul impdratului cu masa intins, cu While
aprinse i cu bratele deschise. 1-lai 1 Ascutild-vd dintii
i porniti dupa mine.

35

i odatd pornesc ei, teleap, teleap, teleapl i, cum

ajung in dreptul usei, se opresc putin. Atunci Gerila
sufld de trei ori cu buzicoarele sale cele iscusite i casa

rAmine nici ferbinte, nici rece, cum e mai bine de

dormit intr-insa. Apoi Intr cu totii Inlduntru, se to40

logete care unde apuca, ci tac ma cheamd. lard cre113

www.dacoromanica.ro

dinciosul imparatului, incuind usa pe dinafara cu

rApegiune, le zice cu rautate:

Las', cl v-am ggsit eu ac de cojoc. De-acum dormi0, dormire-a0 somnul cel de veci, c6 v-am asternut eu bine! Va veld face voi scrum Ora mine-dimineal,a.

10

15

Apoi ii lasa acolo i el se duce In treaba lui. Dar

Harap-Alb si cu ai sal nici nu bindiseau de asta; ei,
cum au dat de calduric, pe loc li s-au muiet ciolanele
si au Inceput a se intinde si a se hirjoni In ciuda fetei
imparatului Ros. Ba Inca Geri l se Intindea de caldura, de-i treceau genunchele de gull. i hojma morocanea pe ceila10, zicind:
Numai din pricina voastra am racit casa; cAci
pentru mine era numai buna, cum era. Dar asa pa-

-testi daca te iei cu niste bicisnici. Las', ca v-a mai pali

20

el berechetul acesta de alt data! tii cd are haz si

asta? Voi & va lgfait,i si ad huzuriti de caldura, iara
eu s crap de frig. Bu... na treaba 1 Sa-mi dau eu Hnistea mea pentru hatirul nu stiu cui? Acu va tirniiesc prin cas, pe ruda pe smint; incaltea sa nu se
aleaga nimica nici de somnul meu, dar nici de al vostru.
Ia taca-ti gura, mai Gerila ! ziserd ceilalti. Acu

30

se face ziva, i tu nu mai stinchesti cu brasoave de-ale

tale. Al dracului lighioaie mai esti! Destul acum, Ca
ne-ai facut capul calindar. Cine-a mai dori s faca
tovthsie cu tine aib-si parte si poarteii portul. Ca
pe noi stiu c6 ne-ai ametit. Are cineva cap sa se liniteasca de ra'ul tau? I-auzi-l-gi: parca-i o moara hodorogit. Numai gura lui se aude In toate pAgile. Hojma
tolocanete pentru nimica toat, curat ca un nebun.
Tu, mai, esti bun de trait numai in padure, cu lupii i
cu ursii, dar nu in case impAratesti si intre niste oa-

35

meni cumsecade.

40

Ia ascultati, m6i, dar de chid ati pus voi stdpinire pe mine, zise Gerild? Apoi nu ma faceli din cal
magar, ca va yeti gasi mantaua cu mine! Eu is bun
cit is bun, dar i cind in-a scoate cineva din rabdare,
apoi nu-i trebuie nici tigan de laie impotriva mea.

25

114

www.dacoromanica.ro

Zau, nu suguiesti, mai Buzild.? Da' amarnic mai

to

esti la viatd; cind te minii, faci singe-n baliga, zise

Flaminzild. Tare-mi esti drag I... Te-as viri in sin,
dar nu incapi de urechi... Ia mai bine ogoieste-te
oleaca si mai stringe-ti buzisoarele acas; nu de alta,
dar sa nu-ti pail rail pe urma, ca doar nu esti numai
tu In casa asta.
Ei, apoi I Vorba ceea: Fa bine, sa-ti auzi rail",
zise Gerild. Daca nu v-am lasat sa intrati aici inaintea mea, asa mi se cade; ba Inca si mai eau decit asa.
Cine-a face de altd data ca mine, ea mine sa pdteasca.

Ai dreptate, mai Gerild, numai tu nu te cauti,

15

zise Ochila. Dar cu prujituri de-a tale, ia, acu se duce

noaptea, si vai de odihna noastrA. Macar tu sa fii acela,
ce ai zice, cind ti-ar strica cineva somnul? Ba Inca ai

dat peste niste oameni ai lui Dumnezeu, dar, sa fi

fost cu altii, hei, heil mincai papara pand acum.
Dar nu mai We-0, mai? Ca ia acu tree cu picioarele prin pareti si ies afara cu acoperemintul In
20

cap, zise Lali-Lungild. Parch' nu faceti a bine, de nu

vd mai astimpard dracul nici la vremea asta. Mai Buzila, mi se pare ca tu esti toatd pricina gilcevei dintre
noi.

25

30

35

Ba bine cd nu, zise Ochila. Are el noroc de ce

are, dar stiu eu ce i-ar trebui.
Ia, sa-i faci chica topor, spinarea doba si pintecele cobzd, zise Setila, cdci altmintrelea nici nu e de
chip s-o scold la capat cu boclucasul acesta.
Gerild, vazind cd too ii stau impotriva, se minie
atunci si unde nu trinteste o bruma pe pareti, de trei
palme de groasA, de au inceput a clantani si ceilalti
de frig, de sarea camesa de pe dinsii.
Na 1 incaltea v-am facut si eu pe obraz. De-acum
inainte, spuneti ce vd place, ea nu mi-a fi ciuda, zise
Gerila, rizind cu hohot. Ei, apoi l? CicA sa nu te strici
de ris L.. De Harap-Alb, nu zic. Dar voi, mangositilor

si farfasitilor, de cite ori iti fi dormit In stroh si pe

tirnomata, sa am eu acum atitia bani In pungA nu
mi-ar mai trebui alta I Oare nu cumva v-ati face si
40

voi, niste feciori de ghinda, fatao in tindA, ca sunteti

obraze suptiri?
115

www.dacoromanica.ro

Iar cauti samint de vorba, mai Buzila? zisera

ceilalti. Al dracului s fii cu tot neamul tau, In vecii
vecilor, amin!
De asta i eu ma anin i ma.' inchin la cinstita
fata voastra, ca la un codru verde, cu un poloboc de
vin i cu unul de pelin, zise Geri la. i hai de-acum ea
dormim, mai acu sa ne trezim, Intr-un gind sa ne

unim, pe Harap-Alb sal. slujim i tot prieteni sa

10

fim; cdci cu vrajba i urgie raiul n-o sa-1 dobindim.

In sflrit, ce-or fi mai dondanit ei, li cit or mai fi
dondanit, ca numai iaca se face ziva 1... i atunci,

credinciosul Imparatului, crezind c s-a curatit de

oaspeti, vine cu gindul sa mature scrumul afara, dupa
15

rinduial. .5i cInd ajunge mai aproape, ce sa vada?

Casa cea de arama, infocata ap de strapic de cu sara,
era acum toata numai un sloiu de gheatA, i nu se mai

cunotea pe dinafara nici up, nici upri, nici gratii,

nici obloane la fereti, nici nimica; iar inlauntru se
auzea un taraboiu grozav; too bocaneau la ua cit
20

ce puteau q.i strigau cit le lua gura, zicInd:

Nu tim ce fel de Imparat e acesta, de ne lag

far scinteie de foc In vatra, sa degeram aicea... Ap
sairacie de lemne nu s-a vazut nici la bordeiul cel mai
25

saracalcios. Vai de noi i de noi, ca ne-a Inghetat limba

in gura i maduva In ciolane de frig!".

Credinciosul Imparatului, auzind aceste, pe de-o

parte I-a cuprins spaima, iara pe de alta s-a Indracit
de ciuda. i da el & descuie up, nu poate; (la s-o des-

prinda, nici atita. Pe urn* ce sa faca? Alearga i

30

veste0e Imparatului despre cele Intimplate. Atunci

vine qi Imparatul cu o multime de oameni, cu cazmale

35

ascutite i cu cazane pline cu uncrop ; i unii aiau

gheata cu cazmalele, altii aruncau cu uncrop pe la
titinile uei i In borta cheiei i, dupa multa truda,
cu mare ce haladuiesc de deschid up i scot pe oaspeti
gall. i cind colo, ce & vezi? Toti erau cu parul, cu
barba i cu mustetele pline de promoroaca, de nu-i

cunqteai, oameni sunt, draci sunt, ori alte aratari.

i ap tremurau de tare, de le dirdiiau dinoi in gull.
40

Iara mai ales pe Gerila parca-1 zghihuiau toti draciii

116

www.dacoromanica.ro

--

+.--- ..

.....4,,,..,/',..:

ri.!

.0:.i....ata, .1.- a:17

es'iS;;f2f.C-

fC9

.1E:

(....,,, la, 1,
, t It

i'la Al,fii

.1%::

/I i,..e

n 0. 1 61z ft'

K.------'

-,.

,-1

..

c,r,,,..t.

,S..?

ca ..

(A

......1,.. "..lus.,../...rz h.:...

'EL i I I , I it. 4 ..drtr.,..e A61., t t 4,,z, 4,_ iitlif 7,.)1

/
1
I
(a. e.,,,fig de__ lIff 1 litaL d irstol: 1.,1- 2,, 1/4.7cei.

k.

,/,,c A._

J..; Zt, es-

C ta7,41.1,
c A i eas,,11.-

1,-e .44,

ot.y, /..o..,<( /. L e....1.4.

,,,,,,, (...'

ce/aiy i la _

,r..-

.40. ,./C....-,e3......1_ -"At

elite. J., 4-41 -4,--.144..- ,/e -,... 4.,:.,..tca ,k,' A a /A,

/1...1/ *ft /.1,* 7-,,,f, irc"?` ); 1,"" ., /' c HP:c._ IL

J.

Cill C It'Liv t coc, ?v.,. 1:c A2 - i , it, 4 /72.1.1 c , i a 0/ /1.c. ;1f;

1
i
I
ti/.
1
l I A c o. i $4.
211..4 dt 4,covite- . a, ,t1...e." 41 L ,

,,t

lie

-; 1 i /f asif:ff41.

.t 54--; I c' 1.: : ef7t... ea:

'1,t.ik

.1.1ti..

L1 a ft

J 4.

fla-/f; f If.- f f

.1
.1

.7:',/ Ai
ca./a_ ff ki.

e...-"ta...

I*, 7.

1;4i 1

bley.;, zio/ .ea. ? , 4, ,,,, L , - ,,.. ..,/-11, , ,:3-44-WZ

nt t' I l. C-r. ytat,- ptei,..- rze,, c... p.:. (a c dc.....:14...:
_
zi 1
..,/
..r/..*..,R 44 e.,
..--...e..................e.,..... m!
-fe.'",
,
,0.1%, to.

'tf

N
r.
c'

:::1-11:

,'-,

e"`i f.f

,/2 0- "A at:" (It .,,t.e.a. a. '..-1-t J.-.

t" . i 11,c 4 te .. 4..*,*?!
1,-,-.1.4/ ca

1,'

ij / .i to /, 4tic
tc...4.

..,

'''':

depa-a

',Etc eilLetar 7 C4A.,

.gr

1-; c..9/1"1";,* ro./

,

.f,L1 .

11i-a /it It_TTL! a i

,, Q

:,...,-c_40,.,__..'

'...

,ne. e07-4.

P.I.

mita- llo-ri.- liyvd: o /lb

.1;1"
)

L._

4, lo- ,,,

1--,-,ty ../ ;...--

In coat ea-

g
F=2,1

...L.

...-.1e-

..! o

4/

al,

. ;4 .11 o I

4'4

44,,..f.,...
1i
.A.. -,, ;,. ..sle 4/ )

';',. , .T.i. yi 4,..... 7 LA-4.4,s. e ..,..,....,

7,1;h://k41.-

4.....:,

7,1)'e

(npile.., Ltd- led.tc.t.-1 ei:',4-6, ,, ,...7, km'

e . ' 0 0.-r c--

G. I e.

71 ictA ea, a d t t pl.,.

---v

6/

..1,

; 7 ,1 filif 1/..tk ), '''.(*' / " / / 1Cf/ti Kf I/

/

liivr.,,,,,i1.5 ic t-e-,..kL. 'A,,D7 Ps

,fel

114"1, C,Atzl -t:1,4 y, a,leln a 1" e

,4

/ l
zi I /4

Je... e.;..-

119-.0.7. 14:itc( fl paa...

...:

.,;',1

e.2,...c., a zz.. de-a..."

.114:41, '1,4414:-- 4.-ce.--, d.ra-zeix,_ cu...
1j
12/1..G.4
i (*fief: ,, ... 4.,..47,....q,
e_e_.)
94-44-'1.-':---; ni...u.i gi55:10; it Ari,,,,z7off
:ite..a. il-

A,-

www.dacoromanica.ro
Amintiri din
copildrie, facsimil, ms. 4.074, f. 19 r.

;:fZe
4t,.

19,

W.

Va lea Ozanei.

Ruinele Cetritii Neamtuh:i.

www.dacoromanica.ro

15

20

25

30

pozne fdcea cu buzisoarele sale, Inca s-a ingrozit si

Impratul Ros cInd 1-a vdzut Wind asa de frumusel.
Atunci Harap-Alb, iesind dintre dinsii, se infatisazd cuviincios Inaintea Impdratului, zicind:
Prea inltate impgrate 1 Luminarea-sa, nepotul
prea puternicului Verde-imprat, rn-a fi asteptind cu
nerabdare. De-acum inainte, cred cd mi-ti da fata, ca
s vd. ldsdrn In pace si sd ne ducem In treaba noastr.
Bine, voinice, zise irnpratul, uitindu-se la dinsii cam acru oarecum; a veni ea si vrernea aceea...
Dar acum, deodatd, ia sd ospatati ceva, ca sd nu ziceti cd. qi iesit din casa mea ca de la o casd pustie.
Pared v-a iesit un sfint din gurd, luminate imOrate, zise atunci Fldminzild, cd ne ghiordiesc matele de foame.
Poate ni-ri da si ceva udeala, maria-ta, zise Setild, cd ni sfirlie gltlejul de sete.
Ia ldsati, mai, zise Ochild, clipocind mereu din
gene, cd. luminarea-sa stie ce ne trebuie.
Asa cred si eu, zise PAsdrild, doar, de-a puterea

hi, am cd.zut la casa Impdrdteascd, si nu va temeti,

cd are Indltimea-sa atita purtare de grijd, ca sa nu
fim chinuiti cu frig, cu foame si cu sete.
Mai rdrnine Indoiald despre asta zise Gerild, tremurInd cumplit. Dar n-aveti stiintd cd indltimea-sa
este tata fldminzilor si al Insetatilor? i tocmai de
asta ma bucur si eu, ca de-abia m-oiu mai Incdlzi
oleacd blnd singele Domnului.
Ei, tacd-vd gura de-acum, zise Fldminzild. Destul
e o mdciucd la un car de oale. Nu tot cetarati pe ma-

ria-sa, cd om e dumnealui. Pentru niste sdracuti ca

noi e greu de facut trebi de acestea. Dar la o impgrtie, ca cum te-ar pisca un purice; nu se mai bagd in
samd.

40

D in partea mea, mincarea-i numai o zabava:

bduturica mai este ce este, zise Setild; si as ruga pe
luminarea-sa cd, dacd are de gind a ne ospdta, dupd
cum s-a hotrlt, apoi sd ne indesascd mai mult cu
udeala, pentru & acolo st toat puterea si indrazneala. Vorba ceea: Era"-i cu cinstea, sd peara rusmee.

13

Ion Creangli

35

Opere vol. 1

www.dacoromanica.ro

117

Dar mi se pare ca ne-am prea intins cu vorba, i luminarea-sa nu stie cum sa." ne mai Intre In voie.

Acum, de ne-ar da odat ce ne-ar da, zise Fl-

minzild, caci ma roade la inimg de foame ce-mi e 1

Ia mai ingaduiti oleacg, m6i, zise Ochil, c

doar nu v-au mas soarecii in pintece. Acu s-or aduce

si bucatele, si vinul, si numai de-ati aye pintece unde
BA'

le puneti.

Indat vi s-a aduce i demincare si Muturg., zise

10

impratul, numai de-ati pute dovedi cit v voiu da

eu ; &, de nu-ti fi mincdtori i bblutori buni, v-ati ga-

sit beleaua cu mine, nu v6 par lucru de saga!

15

De ne-ar da Dumnezeu tot atita suparare, luminarea-voastr, zise atunci Flrninzil, tinindu-se
cu minile de pintece.
i inaltdmei-voastre gind bun si min6 slobodd, ca
sa ne dati eft se poate mai multd mincare si bhuturicA,
zise Setil, cdruia li ldsa gura ap, ca" din mincare si
biluturd, las' dacd ne-a intrece cineva; numai la treabd

20

nu ne prea punem cu toti nebunii.

Imparatul tdcea la toate aceste, ii asculta cu dezgust
si numai inghitea noduri. Dar, in gindul su:
Bine, bine! Cercati voi marea cu degetul, dar ia sa.

vedem cum i-td da de fund? Va vor iesi ele toate aceste

25

30

pe nas." Dupa aceea ii ldsa si se duce in cas.

In sfirsit, nu trece mult la mijloc, si numai iaca li
se aduc 12 harabale cu pine, 12 ialovite fripte si 12
buti pline cu yin de cel hrnit, de care, cum bei cite
oleaca, pe loc ti se taie picioarele, itd steclesc ochii In
cap, ti se incleie limba in gurd si incepi a bolborosi
turceste, fara sa stii bechiu macar. Flrninzil6 i Setira.
ziserd atunci celorlaltd:

Wad, mincati voi Int6i i beti cit yeti put, dar

35

nu cumva s vd puneti mintea cu toat mincarea

i bdutura, c-apoi al vostru e dracul I

40

Atunci Harap-Alb, Geril, Ochild i PAsAri-lAtiLungild se pun ei de ospneath si beu cit le trebuie.
Dar ce are a face? parcd nici nu se cunostea de unde
au mincat si au Mut ; c'd doar mincare si bAutur
era acolo, nu sag; d, ca la o impdrbitie.

118

www.dacoromanica.ro

Hai, ia dati-va deoparte, mti pacatoilor, c.

numai ati crimpotit mincarea, zisera atunci Flaminzila i Setila, care ateptau cu neastimpar, fiind rupti
In co de foame i de sete.
5

i atunci unde nu incepe Flaminzild a carnal-1i deo-

data In gull cite o haraba de pine i cite o ialovita

Intreaga, i rapede mi ti le-a Infulicat i le-a forfacat,

de pared n-au mai fost. Iara Setila, dind fundurile

afar la cite o bute, horp ti-o sugea dintr-o singura
sorbitura ; qi, rapede-rapede, mi ti le-a supt pe toate
1

10

de-a rindul, de n-a mai ramas nici macar picatura de

yin pe doage.
Dupa aceea, Flaminzila a inceput a striga In gura
mare ca moare de foame i a zvirli cu ciolane In oa15

menii imparateti, care erau acolo de fata.

Iara Setila striga i el cit ce putea ca crapa de sete
i zvirlea cu doage i cu funduri de poloboc in toate
prtile, ca un nebun.

20

iese afar i, cind vede aceste, isi pune minile In cap

de necaz.
Mai, mai, mai 1 Acetia-s curat saracie trimisa de
la Dumnezeu pe capul meu, zise imparatul In sine,
plin de amaraciune. Mi se pare ea, ia acum, mi-am dat
i eu peste oameni.
Harap-Alb iese atunci din mijlocul celorlalti i iar
se infatiaza inaintea imparatului, zicind:
Sa trii, luminate imparate De-acum cred c
da fata, ca s va lasam in pace i s. ne ducem in
treaba noastra, caci nepotul imparatului Verde ne-a
fi ateptind cu nerabdare.
A veni ea i vremea aceea, voinice, zise imparatul
cam cu jurnatate de gull. Dar ia mai aveti putina rab-

Impdratul atunci, auzind vuiet tocmai din casa,

25

30

35

dare, caci fata nu-i de cele de pe drumuri, s-o luati

numai aa, cum s-ar intimpla. la sa mai vedem cam
cum ar veni trebupara asta. Nu-i vorba, de mincat,

ati mincat i de baut, ati baut fiecare cit eptesprezece.

Insa de-acum inainte mai aveti i ceva treaba de facut:
40

iaca, va dau o mierta de saminta de mac, amestecata

cu una de nasip maruntel; i, pana mini dimineata,
sa-mi alegeti macul de-o parte, fir de fir i nasipul de
119

13*

www.dacoromanica.ro

alt parte ; nu cumva sd gdsesc vreun fir de mac printre

to

15

20

ndsip sau vreunul de ndsip pintre mac, ed atunci am

stricat pacea. 5i dacd-ti put scoate la capt trebusoara asta, atunci oiu mai yea eu... lard de nu, veld
plai cu capul obrdznicia ce ao intrebuintat fatti cu
mine, ca ad prindd si altii la minte vdzind de patima
voastr.
5i apoi, ducindu-se impdratul in treaba lui, i-a ldsat
Cali batd capul cum vor sti.
Atunci Harap-Alb si cu ai sal au inceput a strInge
din umere, nepricepindu-se ce-i de fdcut.
Bi, apoi saga vd pare? Cu chitibusuri de aceste sd
ne zdbovim noi? Piclisit orn e impdratul Ros 1 se vede
el, zise atunci Ochild. Eu, nu-i vorbd, macar c e asa
de intunerec, deosebesc tare bine firele de mac din cele
de ndsip. Dar numai iutala si gurd de furnicd ar trebui
sd aibi ca sd NO apuca, alege si culege niste flecustete
ea aceste, in asa scurt vreme. Bine-a zis cine-a zis ca
sal te feresti de omul ros, cci e listai dracul in picioare,

acum vdd eu.

Harap-Alb isi aduce atunci aminte

de

aripa

cea de furnicd, o scoate de unde-o avea strinsd,

apoi scapArd si-i (l foc cu o bucdtdcd de iascd aprinsd.

25

5i atunci, minune mare ! Numai iaca au si inceput a

curge furnicele cu droaia, citd pulbere si spuzd, end
frunzd si iarbd; unele pe sub pdmint, altele pe deasupra
pamintului si altele in zbor, de nu se mai curmau viind.

30

5i, intr-un buc, au si ales ndsipul de-o parte si macul

de and parte ; sd fi dat mii de mii de lei, nu gdseai fir
de mac printre ndsip sau fir de ndsip printre mac. 5i

apoi, in zori de ziud, cind e somnul mai dulce, de

doarme si pdmintul sub om, o multime de furnici de

cele mdruntele au strdbdtut inlduntrul palatului si au
85

inceput a pisca din somn pe impdratul, de-1 frigeau, nu

altdceva. 5i vzindu-se el cuprins de asa usturime, s-a

40

sculat cu nepus in mas, cdci nu mai era de chip sa

doarma, cum dormea alte ddli, pnd pe la ameaz,
nesupdrat de nimene. 5i, cum s-a sculat, a si inceput
a cduta cu de-amdruntul prin asternut, sh vadd ce
poate s' fie. Dar a gsit nimica toatd, cdci furnicele

120

www.dacoromanica.ro

parea intrase in pamint; s-au mistuit, de nu se tie ce

s-au mai Mcut.
A dracului treaba 1 Uite ce blindd mi-a iesit pe

trup. Sa fi fost nimica... pang nu-mi vine a crede.

5

10

15

20

25

30

35

40

Iliad mai tiu eu?... Ori parerea ma inala, ori s-a stricat vremea, zise imparatul; din doua, una trebuie ad
fie numaidecit. Dar, pana una-altg, ia sa mg duc sa
vgd: ales-au nasipul din mac acei nespalati, care-mi
rod urechile s le dau fata?

Si cind se duce imparatul i vede cum se indeplinise

de bine poronca lui, se umple de bucurie... Si, nemaiavind ce pricing sa le caute, ramine pe ginduri.
Atunci Harap-Alb iar iese din mijlocul celorlalti si
se infatiaza imparatului, zicind:
Prea Inaltate impgrate, de-acum cred ea mi-ti da
fata, ca sa va lasdin in pace i sa ne ducem de unde am
venit.
A veni ea i vremea aceea, voinice, zise imparatul, inginind vorba pintre dinti, dar pana atunci mai
este inca treaba; iaca ce aveti de facut: fata mea are
sa se culce desara unde se culcg totdeauna, iard voi sa
mi-o strajuiti toatd noaptea. Si daca mine dimineaM
s-a afla tot acolo, atunci poate sa ti-o dau; iara de nu,
ce-i pati, cu nime nu-i imparti... Inteles-ati?

S. traiti, luminate imparate, raspunse HarapAlb, numai de n-ar fi mai mult intirziere, caci stapinul ma ateapta i grozava urgie poate sa cada pe
capul meu din asta pricina.
Stapinu-tau, ca stapinu-tau; ce t-a face el, asta-i
deosebit de baca, zise imparatul, uitindu-se chioris
la dinii. Ieie-vg macar i pielea de pe cap, ce am eu
de-acolo? Insa pe mine cautati sa nu ma smintiti: fata
i ochii din cap, caci atita vi-i leacul; v-ati dus pe
copee, cu toata michiria voastra.
Dup aceasta, impgratul ii lag incurcati si se duce
la ale sale.
Aici Inca trebuie sg fie un drac la mijloc, zise
Gerild, clatinind din cap.
Ba 'Inca de cei batrini; sageata de noapte i dracul
cel de ameazazi, rdspunse Ochild. Dar nu S-a juca el
mendrele indelung, aa cred eu.
121

www.dacoromanica.ro

In sfircit, durai-vurai, sara vine, fata se culcg i

Harap-Alb se pune de strajd chiar la uca ei, iard ceilalri se incird tot cite unul-unul pnd la poartd, dupd
poroncd.
5

i, cind pe aproape de miezul noprii, fata impgra-

tului se preface intr-o pdsericd i zboard nevdzutd printre cinci strji. Dar cind ajunge pe la strdjerul Ochild,

el, sireicanul, mi r-o vede ci da de ctire lui Pdsdrild,

zicind:
o

15

Mi, feticoara Impgratului ne-a tras butucul. A

dracului zgitie de fatal s-a prefgcut in pdserica, a zburat ca sageata pe lingd cei1a1i ci ei habar n-au despre
asta. Ei, apoi? Lasa-te in sama lor dacd vrei sd rdrnIi
far' de cap. De-acum, numai noi o putem gasi ci. aduce

la urma ei. Taci molcum ci haidem dupa dinsa. Eu

ti-oiu ardta-o pe unde se ascunde, iard tu sd mi-o prinzi

cum ri-i metqugul ci sa-i strimbi gitul oleacd, sd se

Invere ea de alt data a mai purta lumea pe degete.

20

25

30

35

40

i atunci, odat ci pornesc ei dupd dinsa, ci nu merg

tocmai mult ci Ochilg. zice:
Mai Pdsdrild, iacdtd-o, ia I colo, in dosul pdmintului, tupilatd sub umbra iepurelui; pune mina pe
dinsa ci n-o ldsa
Pgsgrild atunci se ldreste cit ce poate, incepe a boj-

bdi prin toate buruienele ci, cind sd pund mina pe

dinsa, zbr 1 pe virful unui munte, ci se ascunde dup

o stincd.
Iacdtd-oiu, mi, colo, In virful muntelui, dupd
stinca ceea, zise Ochila.
Pasgrild atunci se inalra putin si incepe a cotrobgi
pe dupd stinci; ci, cind s pun mina pe dinsa, zbr I
ci de acolo ci se duce de se ascunde tocmai dupA lung.
Mi Pdsdrild, iacdtd-oi, ia I colo dupd lund, zise
Ochild ; cdci nu pot eu s-o ajung, sa-i dau o scrmandturd bung'.
Atunci Pdsdrild se decira odat ci se inalra pana la
lund. Apoi, cuprinzind luna In brare, gdbuiete pdsdrica, mi r-o insfaca de coadd si cit pe ce s-i suceascg.
gitul. Ea atunci se preface in fatd ci striga inspaimintatg:

122

www.dacoromanica.ro

10

15

20

25

Ddruie0e-mi viata, Pas Arild, cd te-oiu ddrui i eu

cu milA i cu daruri imparAteti, ap sA trdieqti 1
Ba cal chiar cd erai et ne dAruieqti cu mild i cu
daruri impArdte0i, dacd nu te vedeam dud ai paOit-o,
farmazoara ce eOil zise Ochild. tiu cd am tras o durdurd build' cautindu-te. Ia, mai bine hai la culcu, ca
se face ziu acu. -apoi, ce-a mai fi a mai fi.

i ()data mi t-o infacd ei, unul de-o mind i altul

de cealalt si hai, hai 1 hai, hai 1 in zori de ziud ajung
la palat i, trecind cu dinsa printre strAji, o silesc ea'
intre in odaia ei, tot cum a ieit.
Ei, Harap-Alb, zise atunci Ochild, daca nu eram
eu i cu PAsAril, ce fdceati voi acum? Iaca aa, tot
omul are un dar gi un amar ; i unde prisosete darul
nu se mai bagA in sama amarul. Amar era sd fie de voi,
de nu eram noi amindoi. i cu strAjuirea voastrA, era
vai de pielea noastrA 1
Harap-Alb qi ceilalti, nemaiavind ce zice, pleacd
capul ruinati, mulVdmind lui Pdsdrild i vestitului
Ochild, cAci li-au fost ca nite frati.
i atunci, nurnai iaca i ImpAratul vine ca un leuparaleu ea.-0 ieie fata pe samd i, cind o gdsete sub
straja, dupA cum nu se atepta el, numa-i scinteiau
ochii in cap de ciudd, dar nu avu ce face.
Atunci Harap-Alb iar se infAtiazd inaintea impdratului, zicind:

Luminate impArate, de-acum cred cd mili da

fata, ca ed va Medal in pace i sa ne ducem in treaba

noastrA.

30

35

- Bine, voinice, zise imparatul posomorit; a veni

ea i vremea aceea. bled eu mai am o fatA, luatd de
suflet, tot de o virst cu fata mea; i nu e deosebire
intre dinsele nici la frumuset, nici la stat, nici la purtat. Hai, i dacA-i cunomte-o care-i a mea adevdrat,
ie-t-o i duceti-va de pe capul meu, cd mi-atd scos peri

albi, de cind ati venit. Iaca, ma duc s le pregAtesc,

zise impAratul. Tu vill dupa mine, i, dacA-i gici-o,
ferice de tine a fi. lard de nu, luati-v5. catrafusele i
incepeti a vA cArAbAni de la casa mea, cAci nu v5. mai
40

pot suferil
123

www.dacoromanica.ro

10

Si ducindu-se Imparatul, pune de peaptanal i Imbraca la fel pe amindou fetele i apoi cid porona BA
vie Harap-Alb i s. giceasca care-i fata Imparatului.
Harap-Alb, vdzindu-se pus in incurcald, nu mai tia
ce BA faa i incotro s-o deie ca ad nu greeasca tocmai
acum, la dia. Si, mai stind el pe ginduri oleaca, cum
e omul tulburat, fi aduce aminte de aripa cea de albind si, scotind-o de unde-o avea strinsa, scapara i-i
cid foc cu o buatia de iasca aprinsa. Si atunci, numai
iaca se pomenete cu craiasa albinelor.
Ce nevoie te-a ajuns de mine, Harap-Alb, zise ea,
zburind pe umarul sau. Spune-mi, caci sunt gata s te
slujesc.
Atunci Harap-Alb Incepe a-i spune toate cu de-ama-

15

20

25

runtul i o roaga de too dumnezeii ca sa-i deie ajutor.

N-ai grija, Harap-Alb, zise craiasa albinelor ; las'
c te fac eu s-o cunoti i dintr-o mie. Hai, intra in
casd cu indrazneal, aci am sa fiu si eu pe-acolo. Si
cum ii intra, stai putin i te uita la fete ; i care-i ved6-o
a se apard cu naframa, sa tii ca aceea este fata imparatului.
Atunci Harap-Alb int* cu albina pe umar, in odaia
unde era imparatul i cu fetele, apoi std putin deoparte
si incepe a se uita cind la una, cind la alta. Si cum sta
el drept ca luminarea si le privea, cu bagare de sama,
craiasa albinelor zboard pe obrazul fetei impdratului.
Atunci ea, tresarind, o data incepe a tipa i a se apara
cu naframa, ca de un duman. Lui Harap-Alb atita i-a

trebuit: indata face citiva pai spre dinsa, o apuca

35

frumusel de mina i zice Impratului:

Luminarea-voastra, de-acum crecl c nu mi-ti mai
face nici o impiedecare, pentru ea am adus Intru hideplinire tot ceea ce ne-ati poroncit.
Din partea mea poti s-o iei de-acum, Harap-Alb,
zise imparatul, ovilit i sarbad la fata de suparare i

40

ruine ; daa n-a fost ea vrednica sa v rapuie capul,

fii macar tu vrednic s-o stapinesti, aci acum t-o dau
cu toata inima.
Harap-Alb multamete atunci imparatului i apoi
zice fetei:

30

124

www.dacoromanica.ro

10

De-acum putem sd mergem, cgci stapinu-meu, luminarea-sa nepotul Impgratului Verde, a fi Imbgtrinit
agteptindu-mg.
Ia mai Inggduiegte putin, nergbdgtorule, zise fata
impgratului, luind o turturicd in brate, spunIndu-i nu
gtiu ce la ureche gi sgrutInd-o cu drag; nu te grgbi aga,
Harap-Alb, Ca te-i pripi. Sti, cd mai ai gi cu mine
oleacd de vorbg: inainte de pornire, trebuie & mearga
calul tgu gi cu turturica mea sg-mi aducg trei smicele
de mar dulce gi apd vie gi ap moartg de unde se bat

muntii in capete. Si de-a veni turturica mea Inainte

cu smicelele gi apa, ie-ti nddejdea despre mine, cgci nu

merg, fereascd Dumnezeu 1 Iarg de-i aye noroc gi-a
15

veni calul tgu mai intgi gi mi-a aduce cele poroncite,

sd gtii c merg cu tine, oriunde mi-i duce; s-a mintuit
socoteala.

20

25

30

35

Si atunci, odat pornesc gi turturica gi calul, fugind

pe Intrecute, chid pe sus, cInd pe jos, dupg cum cerea
trebuinta.
Dar turturica, fiind mai ward, ajunge mai inainte;
gi pindind tocmai cind era soarele In cruce, de se odihneau muntii numai pentru o clipitg, se repede ca prin
foc gi i trei smicele de mar dulce gi apai vie gi apd
moartg, gi apoi, ca fulgerul se Intoarce Inapoi. Si, cind
pe la poarta muntilor, calul ii iese Inainte, o propegte
in cale gi o i cu mggulele, zicindu-i:
Turturicg-ricg, dragg pgserica, adg la mine cele
trei smicele de mar dulce, apa cea vie si cea moartg,
gi tu du-te Inapoi de-ti ie altele gi mi-i ajunge pe drum,
cdci egti mai sprintend decit mine. Hai, nu mai sta la
indoial gi dg-mi-le, cgci atunci are sg fie bine gi de
stgpinu-meu, gi de stApIna-ta, gi de mine, gi de tine;
iarg de nu mi li-i da, stdpinu-meu Harap-Alb este In
primejdie, gi de noi Inca n-are sg fie bine.
Turturica parcg n-ar fi voit. Dar calul n-o mai Intreabd de ce-i e cojocul ; se rgpede gi-i i apa gi smicelele

cu hapca gi apoi fuge cu dinsele la fata Impgratului

40

gi i le dg, de fat cu Harap-Alb. Atunci lui Harap-Alb

i s-a umplut inima de bucurie.
Vine ea gi turturica mai pe urmg, dar ce-ti e bung?
125

www.dacoromanica.ro

Alei, tolind ce-mi eti, zise fata impratului; da'

bine m-ai vindut I Dacd e aa, hai, pornete chiar acum
la imparatul Verde i vestete-i c venim i noi in urmd.

Atunci turturica porneste. lard fata impdratului

to

15

Ingenunchie dinaintea tdtine-sdu i zice:

Binecuvinteazd-md, tatd, i rdmii sdnalos 1 Se
vede cd aa mi-a fost sortit i n-am ce face ; trebuie s
merg cu Harap-Alb, i pace build!
Dupd aceasta, ii i cele trebuitoare la drum, apoi
Incalecd i ea pe un cal nzdrdvan i st gata de pornire. lard Harap-Alb, luindu-i oamenii s5.i, incalecd
i el i pornesc spre imparatie, Dumnezeu s ne tie,
ca cuvintul din poveste inainte mult mai este.
Mers-au ei i zi i noapte, nu se tie cit au mers ; i,
de la un loc, Gerild, Fldminzild i Setild, Pasdri-LtiLungild i ndzdrdvanul Ochild se opresc cu toti in cale,
se opresc i zic cu jale:
Harap-Alb, mergi saindtos 1 De-am fost rdi, tu

ni-i ierta, cci i rdul citeodatd prinde bine la ceva.

20

25

Harap-Alb le multdmete -apoi pleaca Iinitit. Fata

vesel ii zimbete, luna-n ceriu au asfintit. Dar In pieptul lor rdsare... Ce rdsare? Ia, un dor ; soare mindru,
luminos i in sine arzdtoriu, ce se nate din scinteia
unui ochiu fdrmacdtoriu I
imai merg ei cit mai merg i de ce mergeau inainte,

de ce lui Harap-Alb i se tulburau minile, uitindu-se

la fatd i vazind-o cit era de tindrd, de frumoas i plind

de vind-ncoace.
SalAtile din Grddina Ursului, pielea i capul cerbu30

35

40

lui le-a dus la stdpinu-sdu cu toat inima. Dar pe fata

impdratului Ro mai nu-i venea so clued, fiind nebun
de dragostea ei. Cdci era boboc de trandafir din luna
lui maiu, scaldat in roua dimineii, dezmerdat de cele
intdi raze ale soarelui, legdnat de adierea vintului si
neatins de ochii fluturilor. Sau, cum s-ar mai zice la
noi in tdrdnete, era frumosd de mama focului; la soare
te puteai uita, iar la dinsa ba. i de-aceea Harap-Alb
o prpddea din ochi de draga ce-i era. Nu-i vorbd, i ea

fura cu ochii, din cind in chid, pe Harap-Alb, i in

inima ei pared se petrecea nu tiu ce... poate vreun

126

www.dacoromanica.ro

dor ascuns, care nu-i venea a-I spune. Vorba cintecului

10

15

Fugi de-acole, vina-ncoace I

Sezi binior, nu-mi da pace I
sou mai tiu eu cum s zic, ea sa nu greesc? Dar tiu
atita, c ei mergeau fara a sirriti ea merg, parindu-li-se
calea scurta i vremea i mai seurta ; ziva ceas i ceasul
clipa ; dd, cum e omul and merge la drum cu dragostea
alaturea.

Nu tia sarmanul Harap-Alb ce-1 asteapta acasa,

eaci nu s-ar fi mai gindit la de-alde acestea.
Insa vorba cintecului:
De-ar Oi omul ce-ar pAti,
Dinainte s-ar pazi I
Dar iaca ce ro-am apucat de spus. Mai bine v spu-

neam ca turturica ajunsese la imparatul Verde

t; i -1

intiintase ca. vine i Harap-Alb cu fata Imparatului

Ro.
20

25

Atunci Imparatul Verde a i inceput a face pregatire,

ea pentru o fata de imparat, dind i poronca sa ii ias6
intru intimpinare. MIA Spinul icnea In sine i se gindea
numai la razbunare.
In sfirit, mai merge Harap-Alb cu fata imparatului
cit mai merge, i de la o vreme ajung i ei la imparatie.
i, cind colo, numai iaca ce Ii iese Inainte Imparatul
Verde, fetele sale, Spinul i toata curtea linparateasca,
ea sa-i primeasca. Si vazind Spinul cit e de frumoasa
fata irnparatului Ro, o data se rapede sa o i In brale

de pe cal. Dar fata Ii pune atunci mina In piept, II

30

brincete ell, colo i zice:

Lipsete dinaintea mea, Spinule I Doar n-am

venit pentru tine, -am venit pentru Harap-Alb, caci
el este adevaratul nepot al Imparatului Verde.
35

Atunci imparatul Verde i fetele sale au ramas Incremeniti de ceea ce au auzit. Iar Spinul, vazind ea i s-a
dat vicleugul pe fata, se rapede ca un clue turbat la
Harap-Alb i-i zboara capul dintr-o singura lovitura
de palo, zicInd:
Na I aa trebuie sa pateasea eine ealca juramIntul I
127

www.dacoromanica.ro

Dar calul lui Harap-Alb, indata se rapede i el la

Spin i-i zice:
Spinule I i odata mi ti-1 infaca cu
dintii de cap, zboara cu dinsul in inaltul ceriului, i
apoi, dindu-i drumul de-acolo, se face Spinul pang

jos praf i pulbere.

lard fata imparatului Ro, in valmaagul acesta,

rapede pune capul lui Harap-Alb la loc, 11 incunjura

de trei ori cu cele trei smicele de mar dulce, toarna ap
moarta, sa steie singele i sa se prinda pielea, apoi 11
stropete cu apa vie, i atunci Harap-Alb indata invie
i, tergindu-se cu mina pe la ochi, zice suspinind:
Ei, da' din greu mai adormisem
Dormeai tu mult i bine, Harap-Alb, de nu eram
eu, zise fata imparatului Ro, sdrutindu-1 cu drag i
dindu-i iar paloul in stapinire.
apoi, ingenunchind amindoi dinaintea imparaI

15

tului Verde, ii jura credinta unul altuia, primind

binecuvintare de la dinsul i imparatia totodata.
20

Dup aceasta se incepe nunta, -apoi, da Doamne

binel
Lumea de pe lume s-a strins de privea,

Soarele i luna din ceriu le ridea.

S-apoi fost-au fost poftiti la nunta: Craiasa furnici-

25

lor, Craiasa albinelor i Craiasa zinelor, minunea minunilor din ostrovul florilor
Si mai fost-au poftiti Inca: crai, craiese i-mparati,
oameni in samd bagati, -un pacat de povestariu, Med
bani in buzunariu. Veselie mare intre toti era, chiar i
saracimea ospata i bea
Si a tinut veselia ani intregi, i acum mai tine Inca;
cine se duce acolo be i manincd. Iar pe la noi, eine are
bani bea i manincd, iara cine nu, se uita i rabdd.
I

30

www.dacoromanica.ro

FATA BABEI 5I FATA M051NEAGULUI

Era odat un moneag -o babg ; i moneagul avea

o fat, i baba iar o fatd. Fata babei era slutd, len*,

5

-ifnoasa i rea la inim6; dar, pentru cd era fata mamei,

se alinta cum s-alintd cioara-n 14, 15.sind tot greul pe
fata moneagului. Fata moneagului insd era frumoas,
harnicA, asculta.loare i build la inimL Dumnezeu o

impodobise cu toate darurile cele bune i frumoase.

Dar aceasta fat bung.' era horopsita i de sora cea de

10

15

scoarta, ci de mama cea vitrig; noroc de la Dumnezeu

a era o fat robace i radnoare; &dci altfel ar fi fost

vai -amar de pielea ei.
Fata moneagului la deal, fata moneagului la vale ;
ea dupd g6teje prin phdure, ea cu tabuietul in spate la
moarg, ea, in sfircit, in toate pgrtile dup treabg. Cit

era ziulica de mare, nuli mai stringea picioarele ;

dintr-o parte venea i-n alta se ducea. 5-apoi baba i

cu odorul de fiic6.-sa tot cirtitoare i nemultgmitoare
20

25

erau. Pentru babg, fata moneagului era peatra de

moara in casa ; iar fata ei, busuioc de pus la icoane.

Cind se duceau amindoud fetele in sat la ezatoare

sara, fata mosneagului nu se incurca, ci torcea cite-un
ciur p1M de fuse ; iar fata babei indruga ci ea cu mare
ce cite-un fus ; c-apoi, cind veneau amindou fetele
acasa' noaptea tirziu, fata babei sgrea iute peste pirlaz
ci zicea fetei moneagului sd-i deie ciurul cu fusele,
ca sd-1 lie pgng va sa'ri i ea. Atunci fata babei, viclean
cum era, lua ciurul ci fuga in cas6 la babA ci la moneag,

spuind c ea a tors acele fuse. In zadar fata monea3 0

gului spunea in urrn6 Ca" acela este lucrul minelor sale ;

129

www.dacoromanica.ro

caci indata o apucau de obraz baba i cu fiic5.-sa si tre-

10

15

20

25

30

35

buia numaidecit s. ramlie pe-a lor. Cind venea duminica i sarbatorile, fata babei era inpopotat i netezit5. pe cap, de parc-o linsese viteii. Nu era joc, nu era
claca in sat la care sa nu se duel fata babei, iar fata
mosneagului era oprit cu asprime de la toate aceste.
cind venea mosneagul de pe unde era dus, gura
babei umbla cum umbla melita: c. fata lui nu asculta,
ca-i usernica, ca-i lenesa, ca-i soiu rtu... ca-i laie, ca-i
balaie; si c. s-o alunge de la ma; s-o trimit la slujba,
unde tie, ca nu-i de chip s-o mai tie; pentru c poate
sd innaraveasca i pe fata ei.
Moneagul, fiind un gura-casca, sau cum 1i vr sa-i
ziceti, se uita In coarnele ei, si ce-i spunea ea sfint era.
Din inima, bietul mosneag poate c-ar fi mai zis cite
ceva; dar acum apucase a cinta gaina la casa lui, si
cucoul nu mai avea nici o trecere -apoi, ia sa-1 fi
pus pacatul s se intreaca cu
caci baba si
cu fiica-sa Ii umplea de bogdaprosti.

Intr-una din zile, mosneagul, fiind foarte amarit

de cite-i spunea baba, chema fata i-i zise:
Draga tatei, iaca ce-mi tot spune ma-ta de tine:
ca n-o asculti, ca esti rea de gull i Innaravita si cd nu
este de chip sa mai stai la casa mea; de-aceea du-te si
tu Incotro te-a indrepta Dumnezeu, ca sa nu se mai
fad( atita gilceava la casa asta, din pricina ta. Dar te
sfatuiesc, ca un tata ce-ti sunt ca, oriunde te-i duce,
sa fii supusa, blajina i harnica; caci la casa mea tot
ai dus-o cum ai dus-o: c-a mai fost si mila parinteasca
la mijloc I... dar prin straini, Dumnezeu tie peste ce
soiu de saminVa de oameni Ii da; i nu ti-or puth rabda
cite ti-am rabdat noi.
Atunci biata fata, vdzind cd baba i cu fiica-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, saruta mina tata-sau i,
cu lacrimi in ochi, porneste In toat lumea, departindu-se de casa parinteased fard nici o nadejde de intoarcere 1

merse ea cit merse pe-un drum, 011a ce, din intimplare, ii iesi inainte o catelusa, bolnava ca vai de
40

capul ei si slaba de-i numarai coastele; i cum vazu p e

fatd, Ii zise:

130

www.dacoromanica.ro

Fat frumoasa i harnicA, fie-0 mila de mine i

ma grijegte, cA ti-oiu prinde i eu bine vrodata 1
Atunci fetei i se facu mila gi, luind catmlua, o spala
gi-o griji foarte bine. Apoi o rasa acolo i-gi cauta de
5

10

drum, multdmitA fiind in suflet cA a putut saviri o

faptd buna.
Nu merse ea tocmai mult, gi numai iaca ce vede un

par frumos gi inflorit, dar plin de omizi in toate pArtile.

Parul, cum vede pe fatA, zice:
FatA frumoasa i harnicd, grijete-ma gi curata-ma
de omizi, ea 0-oiu prinde gi eu bine vrodata

Fata, harnica cum era, curati parul de uscaturi i

de omizi cu mare ingrijire gi apoi se tot duce inainte
sd-gi caute stapin. i, mergind ea mai departe, numai
15

iaca ce vede o fintina militA i parAsita. Fintina atunci

zice:
FatA frumoasA gi harnica, ingrijegte-mA, cA ti-oiu
prinde gi eu bine vrodatA
Fata rinete fintina i-o grijete foarte bine; apoi 0
lasa gi-gi cauta de drum. i, tot mergind mai departe,
I

20

numai iaca ce da de-un cuptior nelipit i mai-mai sa

se risipeascA. Cuptiorul, cum vede pe fata, zice:

FatA frumoasA i harnicA, lipete-ma i grijete-

ma, ca poate ti-oiu prinde i eu bine vrodata

25

30

35

Fata, care tia ch. de facut treabA nu mai cade coada

nimarui, ii sufleca minicile, calca lut i lipi cuptiorul,
II humui i-1 griji, de-ti era mai mare dragul sA-I priveti! Apoi ii spala frumugel minile de lut gi porni
iarai la drum.
i mergind ea acum i zi gi noapte, nu tiu ce facu,
CA se rataci; cu toate aceste, nu-i pierdu nadejdea in
Dumnezeu, ci rnerse tot inainte panA ce, intr-una din
zile, des-dimineata, trecind printr-uncodru intunecos,
dA de-o poiana foarte frumoasA, gi in poiana vede
o casuVal umbrita de nite lozii pletoase; gi cind s-apropie de acea casa, numai iaca o baba intimpinA pe fata

cu blindet i-i zice:

Da' ce cauti prin aceste locuri, copilA, gi eine
egti?

40

- Gine sa fiu, matuga? Ia, o feta gra* WA mama

gi fara tata, pot zice; si numai Cel-de-sus tie cite-am

131

www.dacoromanica.ro

tras de cind mama care ra-a facut a pus minile pe piepl 1

St Apin caut i, necunoscind pe nime i umblind din

loc in loc, m-am ratAcit. Dumnezeu Insa m-a povatuit
de-am nimerit la casa d-tale qi te rog sa-mi dai Wasluire.
Sarmana fata I zise bAtrina. Cu adevArat numai

Dumnezeu te-a indreptat la mine i te-a scapat de

primejdii. Eu sunt sfinta Duminica. Slujete la mine
10

astai tF i fii incredintatd c mine n-ai sa iei cu minile

goale de la casa mea.
Bine, mAicutd, dar nu tiu ce trebi am sa fac.

Ia, sa-mi lai copilaii, care dorm acum, i sa-i

hraneti; apoi sa-mi faci bucate; i, cind m-oiu Intoarce eu de la biserica, sa le gasesc nici reci, nici fier15

20

biuti, ci cum Is mai bune de mincat.

i, cum zice, bdtrina pornete la bisericA, iar fata

suflica minicile i s-apuca de treab. Intai i-ntdi face

lautoare, apoi iese afard i incepe a striga:
Copii, copii, copii 1 Veniti la mama sa va leie 1
i cind se uitA fata, ce sa vada? Ograda se umpluse
i padurea fojgAia de-o multime de balauri i de tot

soiul de jivine mici i maril kg, tare In credint i

cu nadejdea la Dumnezeu, fata nu se sparie; ci le ia

25

30

35

pe cite una i le l i le ingrijete cit nu se poate mai

bine. Apoi s-apucA de facut bucate, i cind a venit
sfinta Duminica de la bisericA i a vazut copiii lauti
frumos i toate trebile bine facute, s-a umplut de bucurie ; i dupa ce-a ezut la masa', a zis fetei sa se suie
in pod i sa-i aleaga de-acolo o lad, care-a vr ea, i
sa' i-o ieie ca simbrie; dar sa n-o deschidd pAn-acas,
la tata-sau. Fata se Buie in pod i vede acolo o multime
de lazi: unele mai vechi i mai urite, altele mai noua
i mai frumoase. Ea insd, nefiind lacoma, -alege pe
cea mai veche i mai urit dintre toate. i cind se &
cu dinsa jos, sfinta Duminica cam Increteste din sprincene, dar n-are incotro. Ci binecuvinteaza pe fat, care
ii ie lada in spate i se intoarna spre casa parinteascA
cu bucurie, tot pe drumul pe unde venise.

Cind, pe drum, iaca cuptiorul grijit de dinsa era

40

plin de placinte crescute i rumenite... i mAninca fata

132

www.dacoromanica.ro

la plcinte, si maninca, hat bine; apoi isi mai ie citeva

la drum si porneste.
5

10

15

20

25

Chid, mai incolo, numai iaca fintina grijit de dinsa

era plina pana-n gull cu apa limpede cum ii lacrima,
duke si rece cum ii gheata. i pe colacul fintinei erau
dou'a pahare de argint, cu care a Mut la apa pana s-a
racorit. Apoi a luat paharele cu sine si a pornit inainte.
i mergind mai departe, iaca parul grijit de dinsa
era incarcat de pere, galbene ca ceara, de coapte ce
erau, si dulci ca mierea. Parul, vazind pe fata, si-a
plecat crengile-n jos; si ea a mincat la pere si s-a luat
la drum cite i-a trebuit.
De-acolo mergind mai departe, iaca se intilneste si
cu catelusa, care acum era voinic si frumoas, iara
la git purta o salba de galbeni pe care a dat-o fetei, ca
multamit pentru ca a cautat-o la board. i de aici,
fata, tot mergind Inainte, a ajuns acasa la tata-sau.
Mosneagul, cind a vazut-o, i s-a umplut ochii de lacrimi si inima de bucurie. Fata atunci scoate salba si
paharele cele de argint si le da tatine-sau ; apoi deschizind lada impreund, nenumarate herghelii de cai,
cirezi de vite si turme de oi iese din ea, incit mosneagul pe loc a intinerit, vazind atitea bogatii 1 Iara baba
a ramas oparit si nu stia ce sd faca de ciudd. Fata
babei atunci si-a luat inima-n dinti si a zis:
Las', mama, Ca' nu-i pradata lumea de bogatii;
ma due sa-ti aduc eu si mai multe.
i cum zice, porneste cu ciuda, trdsnind si plesnind.
Merge si ea cit merge, tot pe acest drum, pe unde fusese

30

35

fata mosneagului; se intilneste si ea cu catelusa cea

slaba si bolnava ; da si ea de parul cel ticsit de omide,
de fintina cea milit si seaca si parasita, de cuptiorul

cel nelipit si aproape sa se risipeasca ; dar cind o roaga

si catelusa, si parul, si fintina, si cuptiorul ca sa ingrijeasea de dinsele, ea le raspundea cu ciuda si in bataie
de joc:

Da' cum nu l? Ca nu mi-oiu festeli eu minutele

tatuciftei si a mamucutei 1 Multe slugi ati avut ca mine?
40

Atunci, cu toatele, stiind ca mai usor ar put capata

cineva lapte de la o vaca stearp decit & te indatoreasca o fata alintata si lenes, au lasat-o sa-si urmeze

14

133

www.dacoromanica.ro

drumul In pace i n-au mai cerut de la dinsa nici un

ajutor. .5i mergind ea tot inainte, au ajuns apoi i ea
la sfinta Duminicg; dar i aici s-a purtat tot hursuz,
5

10

cu obrAznicie i prostete. In loc sd facg bucatele bune

i potrivite i sa." leie copiii sfintei Duminici cum i-a
Mut fata moneagului de bine, ea i-a opgrit pe too, de
tipau i fugeau nebuni de usturime i de durere. Apoi
bucatele le-au fdcut afumate, arse i sleite, de nu mai

era de chip sg le poatg lua cineva in gull... i cind a

venit sfinta Duminicd de la bisericg, i-a pus minile-n
cap de ceea ce-a gash acasg. Dar sfinta Duminicd,
blind i inggcluitoare, n-a vrut sa-i puie mintea c-o
sturlubateca i c-o lened de fat ca aceasta; ci i-a
spus ad se suie in pod, s-i aleagg de-acolo o ladg, care

15

i-a plgcea, i sg se duck in plata lui Dumnezeu. Fata

atunci s-a suit i -a ales lada cea mai noug si mai frumoasg ; c'aci ii plgcea s ieie cit de mult i ce-i mai bun

qi. mai frumos, dar sa Meg slujbd bung nu-i plgcea.

Apoi, cum se dd jos din pod cu lada, nu se mai duce
20

25

30

35

40

s-i ieie ziva bung i binecuvintare de la sfinta Duminied, ci pornete ca de la o casA pustie i se tot duce
inainte; i mergea de-i piriiau cglcgiele, de fried srt nu

se rgzgindeascd sfinta Duminicg s porneascg dupg

dinsa, s-o ajungg i sg-i ieie lada.
i cind ajunge la cuptior, frumoase pldcinte erau
intr-insul 1 Dar cind s-apropie s'a ieie dintr-insele i
sg-i prindg pofta, focul o arde i nu poate lua. La
tinting, aijderea: pghgrutele de argint, nu-i vorbg,
erau, i fintina pling cu apd pAng-n gurg; dar cind a
vrut fata sa.' puie mina pe pahar qi sd ieie ap, paharele
pe loc s-au cufundat, apa din finting intr-o clipg a se-

cat, i fata de sete s-a uscat L.. Cind prin dreptul parului, nu-i vorbg, ca parcg era bdtut cu lopata de pere
multe ce avea, dar credeti c-a avut fata parte sg guste
vro una? Nu, cgci pgrul s-a Mut de-o mie de ori mai
nalt de cum era, de-i ajunsese crengile in nouri! -atunci... scobete-te, fata babei, in dinti 1 Mergind mai
inainte, cu cgtelua Inca s-a intilnit ; salbg de galbeni
avea i acum la git ; dar cind a vrut fata sg i-o ieie,
cgtelua a murat-o de i-a rupt degetele i n-a lsat-o
sg puie mina pe dinsa. Ii mura fata acum degetelele

134

www.dacoromanica.ro

mAmuculei si ale tAtucutei de ciudd si de rusine, dar

n-avea ce face. In sfirsit, cu mare ce a ajuns ea si acasti,
la mA-sa, dar i aici nu le-au ticnit bogalia. CAci, deschizind lada, o multime de bAlauri au iesit dintr-Insa
i pe loc au mincat pe babA, cu fat cu tot, de parcAl
n-au mai fost pe lumea asta i apoi s-au Mut bAlaurii
nevAzuti cu lad cu tot.
Iar mosneagul a rAmas linistit din partea babei qi
avea nenumArate bogAtii: el a mAritat pe fiicA-sa dup

15

un om bun si harnic. Cucosii cintau acum pe stilpii

portilor, in prag i In toate pArOle; iar gdinile nu mai

cintau cucoseste la casa mosneagului, &A mai facA a

rAu ; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atita, c. mosneagul a rAmas plesuv i spetit de
mult ce-1 netezise baba pe cap si de cercat in spatele
lui cu cociorva, dacA-i copt malaiul.

14*

www.dacoromanica.ro

IVAN TURBINCA
(Poveste)

io

Era odata un rus, pe care il chema Ivan. i rusul

acela din copilarie se trezise In oaste. Si slujind el citeva soroace de-a rindul, acuma era batrin. i maimarii lui, vazindu-1 ca si-a facut datoria de ostas, 1-au
slobozit din oaste, cu arme cu tot, sa* se due& unde-a
vrea, dindu-i i dou carboave de cheltuiald.
Ivan atunci multami mai-marilor si i apoi, luindu-si ramas bun de la tovarasii lui de oaste, cu care
mai trase cite-o dusca, cloud de rachiu, porneste la drum
cintind.

Si cum mergea Ivan, sovaind cind la o margine de

drum, cind la alta, Vara' sa stie unde se duce, putin mai

15

inaintea lui mergeau din intimplare, pe-o carare laturalnica, Dumnezeu i cu sfintul Petre, vorbind ei

stiu ce. Sfintul Petre, auzind pe cineva cintind din

urma, se uita inapoi si, cind colo, vede un ostas mata20

Hind pe drum In toate partile.

Doamne, zise atunci sfintul Petre, spariet: ori
hai sa ne grdbim, ori s ne dam intr-o parte, nu cumva
ostasul cela s. aiba hartag, i s5. ne gdsim beleaua cu

25

dinsul. Stii c-am mai mincat eu o data de la unul ca

acesta o chelfaneala.
N-ai grija, Petre, zise Dumnezeu. De drumetul
care cinta sa nu te temi. Ostasul acesta e un om bun
la inima si milostiv. Vezi-l? Are numai dou carboave
la sufletul sau; i, drept cercare, hai, fate tu cersitor

la capatul ist de pod, si eu la celalalt. Si sa vezi cum

30

are sd ne deie amundoud carboavele de pomana, bietul

cm! Adu-ti aminte, Petre, de cite ori ti-am spus, ca

136

www.dacoromanica.ro

unii ca acestia au sd mosteneascd impdratia ceriurilor.

Atunci sfintul Petre se pune jos la un capdt de

pod, iard Dumnezeu la celalalt si Incep a cere de
pomand.

10

15

Ivan, cum ajunge in dreptul podului, scoate cele

doud carboave de unde le avea strinse si dd una lui
sfintul Petre si una lui Dumnezeu, zicind:
Dar din dar se face raiul. Na-val Dumnezeu mi-a
dat, eu dau, si Dumnezeu iar mi-a da, ca are de unde.
i apoi Ivan incepe iar a cinta si se tot duce inainte.
Atunci sfIntul Petre zice cu mirare:
Doamne, cu adevrat bun suflet de om e acesta,
si n-ar trebui sd meargd nerdspldtit de la fata ta 1
Dar, Petre, las', cd am eu purtare de grijd pentru
dinsul.
Apoi Dumnezeu porneste cu sfintul Petre, si, cit ici,
cit cole, ajung pe Ivan, care-o ducea tot Intr-un cintec,
de pared era toat lumea a lui.

Blind calea, Ivane, zise Dumnezeu. Dar anti,

20

25

anti, nu te-ncurci 1
Multmesc d-voastra, zise Ivan, tresdrind. Dar
de unde stii asa de bine cd ma cheamd Ivan?
D-apoi, dacd n-oiu sti eu, cine altul are s stie?
rdspunse Dumnezeu.
Dar cine esti tu, zise Ivan cam zborsit, de te lauzi

cd stii toate?

30

35

40

Eu sunt cersitorul pe care l-ai miluit colo la pod,

Ivane. 5i cine da saracilor Imprumutd pe Dumnezeu,
zice scriptura. Na-ti imprumutul inapoi, caci noi nu
avem trebuint de bani. Ia numai am vrut s'd dovedesc
lui Petre clt esti tu de milostiv. And acum, Ivane, cd
eu sunt Dumnezeu si pot s-ti dau orice-i cere de la
mine; pentru c si tu esti om cu dreptate si darnic.
Ivan atunci, cuprins de fiori, pe loc s-a dezmetit,
a cdzut In genunchi dinaintea lui Dumnezeu si a zis:
Doamne, dacd esti tu cu adevdrat Dumnezeu,
cum zici, rogu-te, blagosloveste-mi turbinca asta, ca,
ori pe cine-oiu vrea eu, sd-1 vIr Intr-Insa; si apoi sd
nu poata iesi de aici fdr invoirea mea.
Dumnezeu atunci, zhnbind, blagoslovi turbinca,
dupd dorinta lui Ivan, si apoi zise:
137

www.dacoromanica.ro

Ivane, cind te-i sdtura tu de umblat prin lume,

atunci s vii sd slujeti i la poarta mea, cdci nu ti-a
fi rdu.
5

Cu toatd bucuria, Doamne ; am sd yin numaidecit,

zise Ivan. Dar acum, deodatd, ma' duc sd vdd, nu mi-a

pica ceva la turbincd?

Si zicind aceste, apucd peste cimpi de-a dreptul,
spre nite curti mari, care de-abia se zilreau Inaintea lui,
pe culmea unui deal. Si merge Ivan, i merge, i merge,

to

pnd cind, pe inserate, ajunge la curtile cele. Si cum

ajunge, intrd Ia ogradd, se Infaticeazd inaintea boierului i cere gzduire. Boierul acela cied era cam zgircit, dar, vzind cd Ivan este om imprdtesc, n-are ce
sd feed. Si, vrind-nevrind, poronceste unei slugi sd

15

deie lui Ivan ceva de mincare i apoi sd-1 culce in nicte

case nelocuite, unde culca pe too musafirii care veneau
ace, nitam-nisam. Sluga, ascultind poronca stdpinului,
ia pe Ivan, fi dd ceva de mincare i apoi 11 duce la locul

20

25

30

35

40

hotdrit, sd se culce.
Las' I dacd nu i-a da odihna pe nas, zise boierul in
gindul sau, dupd ce orindui cele de cuviintd. Stiu cd
are sd aibd de lucru la noapte. Acum sd vedem care pe
care! Ori el pe draci, ori dracii pe dinsul 1"
Cdci trebuie sd vd spun ea' boierul acela avea o pareche de case, mai de-o parte, in care se zice cd locuia
necuratul. Si tocmai acolo porunci sd culce i pe Ivan!
Ivan Insd habar n-ave de asta. El, cum a intrat In
odaia unde 1-a dus omul boierului, ci-a pus armele In
rinduiald, s-a inchinat dupd obiceiu i apoi s-a tologit
aca, imbracat cum era, pe un divan moale ca bumbacul, puninduli turbinca cu cele cloud carboave sub
cdpdtdiu li asternIndu-se pe somn; cdci de-abia II tineau picioarele de trudit ce era. Dar poate, bietul, sd
se odihneascd? Cad, cum a stins luminarea, odat se
trezete cd-i smunce0e cineva perna de sub cap si i-o
aruncd cit colo! Ivan atunci, puind mina pe sabie, se
scoald rdpede, aprinde luminarea ci Incepe a cduta
prin casd, in toate pdrtile, dar nu gdsete pe nimene.
Mai I Dar acest pacat? Ori casa asta nu-i curatd,

ori s-a cutremurat pdmintul, de mi-a grit perna de

sub cap, ci eu umblu bdddilind ca un nebun 1 Ce-or

138

www.dacoromanica.ro

10

mai fi i cutremurile ieste?1 zise Ivan, mai facind elteva cruci liana la pamint, si apoi iara se cubed.
Dar, cind sa atipeasca, deodata se aud prin casa o
multime de glasuri, care de care mai uricioase: unele
miorlaiau ca mita, altele covitau ca porcul, unele of&
&Mau ca broasca, altele morndiau ca ursul, ma rog,
fel de fel de glasuri schimonosite se auzeau, de nu se
mai tia ce mama dracului s fie acolo 1 Ivan, atunci,
se cam pricepe ce-ar fi asta.
Apoi, stai dar 1 ca are Chira socotealk cum vad
eu. Si odata incepe a striga puternic:

Pafol na turbinca, ciortil

15

Atunci diavolii odata incep a se carabani unul peste

altul in turbinca, de parca-i aducea vintul. Si dup ce
intra ei cu totii inlauntru, Ivan incepe a-i ghigosi muscalete. Dupa. aceea leaga turbinca strins la gura, o

pune sub cap, mai trintindu-le prin turbincd nite

ghionturi ruseti, cole, cum tia el, de da inima din

draci. Apoi se culcd cu capul pe dinii i, nemaifiind

20

supdrat de nimene, trage Ivan un somn de cele popesti...

Dar, cind aproape de cinttori, Scaraoschi, capitnia

dracilor, vazind Ca parte din slugile lui se zabovesc,
pornete cu grabire la locul tiut;s5. le caute. Si, ajungind intr-o clipa, se vird, el tie cum i pe unde, in
25

odaie la Ivan i-i terge o palma prin somn, cit ce poate.

Ivan, atunci, sare ars i odata striga:

Papl na turbinca!

Scaraoschi, atunci, intra i el Fara vorba i se inghesuiete peste ceilalti dimoni, cad n-are incotro.
30

Ei, las', ca v judec eu acu, necuratilor ; voiu

35

scoate incul din voi, zise Ivan tulburat. Cu mine v-ati

gdsit de jucat? Am sa v. mutruluiesc de au a' rida si
cinii de voi I
Si odata se imbrac i se inarmeaza Ivan cu toate
ale lui i, ieind afara, incepe a face un taraboiu de s-a

sculat toatd ograda In gura lui.

Dar ce-ai patit, ma pohontule, de te-ai sculat cu
40

noaptea-n cap, i faci aqa larma, zisera oamenii boierului, care dau chiori unul peste altul, de parca aveau
orbul gainilor.
139

www.dacoromanica.ro

Ce sal patesc? zise Ivan dirz. la! am captuit

niste iepuroi i am de gind sai-i jumulesc.

Boierul, in zgomotul ista, se scoala i el si intreaba:
Ce vuiet e acolo prin ogradd?
Ia, mai toata noaptea nu ne-am putut odihni din
pricina rusului celuia. Dracul tie ce are... Cic a prins
nite iepuroi i vr sa-i jumuleasca, sa iertati d-voastra 1

to

In vorbele aceste, numai iaca ce se infatieaza i

Ivan Inaintea boierului, cu turbinca plin de draci,
care se zbateau ca petii In vira.
Iaca, gospodin, cu eine rn-am vinjolit toat noap-

tea... dar incaltea ti-am curatit i eu casa de draci i

15

20

vi-i aduc poclon des-dimineata. Poroncete sA-mi aduca

nite palce, c am sa-i bat la stroiu, BA pomeneascA ei

cit or trai c au dat peste Ivan, robul lui Dumnezeu.

Boierul, vazind aceasta, pe de-o parte 1-a cuprins
spaima, iara pe de alta nu mai tia ce s facd de bucurie ; caci multe sarindare mai daduse el pand atunci
pe la popi, in toate partile, ca sa.-i poat izgoni dracii
de la cas, i nici ca fusese chip. Dar se vede c panacum le-a fost si lor veleatul. Cu Ivan i-au gash popa.

Bine, Ivane, zise boierul cu multamire. Sa-ti

aduca palce cite vrei, si fa-ti datoria cum stii; c-apoi

oiu fi i eu, hlbet 1
In sfirit, nu trece mult la mijloc, iaca se pomeneste

25

OM

30

el i le leaga la un loc, tot cite douA-trei, dup cum isi

stia meteugul.
Dar, Ora la vremea asta, se adunase imprejurul lui

Ivan cu un car plin de palce cum li placea lui. Le ia

Ivan tot satul, ca sa vada de patima dracilor. Caci

35

40

lucru de mirare era acesta, nu saga' 1 Atunci Ivan dezleaga turbinca in fata tuturor, numai cit poate FA
Incap mina, si, luind cite pe un dracuor de cornite,
mi ti-1 ardea cu palcele, de-i crapa pielea. $i dup ce-1

rafuia bine, II da drumul, cu tocmal, sd nu mai vie

pe acolo altadata.
N-oiu mai veni, Ivane, cite zilisoare-oiu aye eu,
zicea Uciga-l-crucea, cuprins de usturime, i se tot
ducea impucat. Iara oamenii ce priveau i mai ales
baietii lesinau de ris,

140

www.dacoromanica.ro

Dar, mai la urma urmelor, Ivan scoate de barbd si

pe Scaraoschi si-i trage un frecus, de cele moschicesti,
de-i fug6 sufletul.
5

10

15

Poftim I Dupd bucluc umbli, peste bucluc ai

dat, mdi jupine Scaraoschi l S. te inveti tu de altddata a mai bintui oamenii, Sarsaild spurcat ce esti I
i apoi, dindu-i drumul, na I" fuge si Scaraoschi
dupd ceilaltd, ca tdunul cu paiul...
Dumnezeu sd te inzileascd, zise atunci boierul,
cuprinzind pe Ivan in brate si sdrutindu-1. De-acum
rdmii la mine, Ivane, si, pentru cd mi-ai curdtit casa
de draci, am sd te tin ca pe palma.
Ba nu, gospodin, zise Ivan. Md. duc sd slujesc
pe Dumnezeu, imparatul tuturor.
i

zicind aceste, se incinge cu sabia, pune turbinca

la sold, isi ie ranita in spate si pusca de-a umr si,

pornind, se tot duce inainte, la Dumnezeu. lard privi-

torii, cu cdciulele in mind, ii urau drum bun, oriincotro s-a intoarce.

20

25

Calnor ie sprincenat l zise boierul: de rdmi-

neai, imi erai ca un Irate; iard de nu, imi esti ca doi.

Mi se pare mie ca si boierul, cit era de boier, luase
frica turbincdi, de nu-i pdru asa de ru dupa Ivan,
care-i Meuse atita bine.
Ivan insd nici nu se gindea la asta; el isi cduta acum
de drum, intrebind din om in om unde sede Dumne-

zeu. Dar toti pe citi ii intreba dddeau din umere,

nestiind ce & raspunda la asa intrebare ciudatd.

30

35

Numai sfintul Nicolai trebuie sd stie asta, zise

Ivan, scotind o iconit din sin si sdrutind-o pe dos
si pe fatd.
*i atunci, ca prin minune, se si trezeste Ivan la
poarta raiului I *i, nici una, nici doud, odat incepe
a bate in poartd cit putea. Atunci sfintul Petre intreabd dinlduntru:
Cine-i acolo?
Eu.
Cine eu?

40

Eu, Ivan.
- *i ce vrei?

Tabacioc este?
141

www.dacoromanica.ro

Nu-i.

Votchi este?
Nu-i.

Femei sunt?

- Ba.

Lautari Bunt?

Nu-s, Ivane, ce ma tot cihaleti de cap?

Dar unde se gdsesc de aceste?

La iad, Ivane, nu aici.

'to

15

20

25

Mgi 1 Dar ce sgrdcie lucie pe aici, pe la raiu I...

zise Ivan.
Si, nemailungind vorba, indat i porne0e la iad.
i el tie pe unde cotigete, ca nu umbld tocmai mult
si numai iaca ce da i de poarta iadului. i atunci,
odat incepe a bate in poartg, strigind:
Ei 1 Tabacioc este?
Este, raspunde cineva dinlhuntru.
Votchi este?
Este.
- Femei sunt?
Dar cum sd nu fie?!
Lautari sunt?
Ho, ho 1 Citi polteti.
A 1 harap, harap 1 Aici e de mine! Deschideti

iute, zise Ivan, tropaind i frecinduli minile.

Dracul de la poartd, gindind ca e vreun mutereu
vechiu de-a lor, deschide; si atunci, numai iaca ce
se trezesc pe neateptate cu Ivan Turbinca 1
Vai de noi i de noi 1 zisera atunci dracii, sc5r-

30

mnindu-se de cap in toate pgrtile. Aa-i c-am pa-

tit-o?

35

40

Ivan, ins, poroncete s-i aduca mai degraba

votchi, tabacioc, lautari i femei frumoase, cd are
gust sd facd un guleaiu.
Se uit dracii unii la altii i, vzind ca nu-i chip
de stat impotriva lui Ivan, incep a-i aduce, care dincotro, rachiu, tutun, lgutari i tot ce-i poftea lui Ivan
sufletul. Umblau dracii In toate pdrtile, iute ca
prisnelul, i-i intrau lui Ivan In voie cu toate cele,

aci se temeau de turbinca ca de nu tiu ce; poate mai

rau decit de sfinta cruce.

142

www.dacoromanica.ro

De la o vreme se chefdluieste Ivan cum se cade, si

unde nu Incepe a chiui prin iad si a juca Horodinca si
5

Cazacinca, Mind si pe draci si pe drdcoaice la joc,

cu nepus In mash' ; si, in virtejul cela, rdsturna tdrdbi si toate cele in toate partile, de-ti venea BA te
strici de ris de iznoavele lui Ivan. Acum, ce ea Nod
dracii, ca sd-1 urneascd de-acolo? Gindesc ei, se sucesc

ei, se frdmint ei cu mintea fel si chip, dar nici unuia

le

15

nu-i vine In cap ce sd facd. Talpa-iadului frig, mai

ajung de cap decit too dracii, zise atunci lui Scaraoschi:

Haram de capul vostru! de n-as fi eu aici, ao

pdti voi si mai rdu decit asa. Aduceld-mi degrabd o
puting, o pele de cine si cloud bete, sd fac o jucdrie,
cum stiu eu, si acus vi-1 mdtur de-aici.
Si atunci, indat i se aduc cele cerute, si Td1poiul face iute o daraband; si apoi, furisindu-se de Ivan,
iese cu dinsa afard si incepe a o bate ca de rdzboiu:

brr... brr...
20

25

30

35

Ivan, atunci, isi vine in simtire si Intr-unIbuc iese

afard cu pusca la unadr, sd vadd ce este.
Talpa-iadului, atunci, face tustil inlduntru, si dracii tronc 1 inchid poarta dupa Ivan, si puind zdvoarele bine, bucuria lor cd au scdpat de turbincd. Bate
el Ivan In poart cit poate, se rackluieste el cu pupa,
dar au prins ei acum dracii la minte.
Ei las', cornoratilor I De mi-ti mai pica vrodata
in mind, turbinca are sa vd stie de tire.
Vdzind Ivan cd portile iadului sunt ferecate in toate
pdrtile, si cd dracii n-au gind sd-i deschidd, se lehdmeteste el acum si de lutari, si de tabacioc, si de
votchi si de tot, si porneste iar la raiu sd. slujeascd
pe Dumnezeu.
5i cum ajunge la poarta raiului, dinafard, se si pune
acolo de strajd si st neadormit zi si noapte, tot Intru
una, fdrd sd se clinteascd din loc.

Si nu mult dupd aceasta, numai iaca ce vine si

40

Moartea si vrea numaidecit sd Intre la Dumnezeu, ca

sd primeascd poronci.
Ivan atunci Ii pune spaga in pept si zice:

poi, Vidma! Unde vrei s te duci?

143

www.dacoromanica.ro

La Dumnezeu, Ivane, sS. vedem ce mi-a mai poronci.

Nu-i voie, zise Ivan; las' a md due eu sa-ti

aduc raspuns.
5

Ba nu, Ivane, trebuie sa ma due eu.

Ivan atunci, vazind ca Moartea da chioara peste

clinsul, se stropete la ea ziclnd:

Papl, Vidma, na turbinca!
lo

Moartea atunci, neavind Incotro, se baga in turbinca ci acuc ienecte, acuc suspina, de-ti venea sa-i

plingi de mild. lug Ivan leaga turbinca la gurd cu

nepasare c-o anina intr-un copac. Apoi incepe a bate
In poarta. Sfintul Petre, atunci, deschide ci, cind colo,
se trezecte cu Ivan.

15

- Ei, Ivane, doar te-ai saturat acum de umblat

prin lume dupa crancalicuri?

M-am saturat i m-am prea saturat, sfinte Petre.
Ei, ci ce vrei acum?
Ia, vreu sa ma due la Dumnezeu, sa-i spun ceva.

Bine, Ivane, du-te; nu ti-e oprit calea. De-a

20

25

puterea fi, acum esti de casa noastra.

Ivan atunci se duce de-a dreptul Inaintea lui Dumnezeu ci zice:
Doamne, nu ctiu daca ai la tiin ori ba, dar
eu slujesc la poarta raiului de multa vrerne. i acum
vine Moartea ci intreaba ce mai poronciti.
Spune-i, Ivane, din partea mea, ea poroncesc
s moara trei ani de zile de-a eindul, numai oameni

batrini, aca ca tine... zise Dumnezeu, zimbind cu

30

bunatate.
Bine, Doamne, zise Ivan, uitindu-se cam lung

la Dumnezeu. Ma due sa-i spun cum ai poroncit.

35

Si ducindu-se el, scoate Moartea de la inchisoare

ci-i zice:
Dumnezeu a poroncit ca sa maninci trei ani de
zile de-a rindul numai padure batrina; de cea tinara

sd nu te-atingi I Inteles-ai? Hai, pornecte ci-ti fa

datoria I

Moartea, atunci, pornecte prin codri, suparata ca

40

vai de ea, si Incepe a roade la copaci batrini, de-i pocneau fair He.

144

www.dacoromanica.ro

10

15

Si dupg ce se implinesc trei ani in capAt, iar porneste la Dumnezeu, sa primeasca poronci. Dar cind
stia ca are sA deie peste Ivan, i se tiau picioarele -o
stringea in spate de fricd.
- Turbinca 1 afurisita de turbinca ma vied in toate
boalele, zicea Moartea, suspinind. Decit n-am incotro ; trebuie sa ma. duo, zise ea oftind.

In sfirsit merge ea, nu merge, si de la o vreme

ajunge la poarta raiului. Dar, cind colo, da iar cu
ochii de Ivan.
Tot aici esti, Ivane? tot?

Ba bine & nu, zise Ivan, Wind stinga-mprejur

si puindu-se drept in calea Mortii. Dar unde gindeai
sa fiu, cind asta mi-e slujba?
- Gindeam ca te-i fi dus prin lume, dupa berban-

tlicuri de-a tale.

Da c doar de lume am fugit; o stiu eu cit

20

25

e de dulce si de amard, bat-o pustia s-o bath' 1 I-s

roase lui Ivan urechile de dinsa. Dar ce-ai slAbit
asa, Vidma?
De bunAtatile tale, Ivane. Acum cred ca nu ti-i
mai face blastam cu mine, mi-i da drumul sa intru
la Dumnezeu, ea tare mare treaba mai am.
Da, cum nu? 1 ia mai puneli pofta la o parte,
ca doar nu piere lumea... nu cumva ai pofti oare sal te
pui la taifasuri cu Dumnezeu?

Dar stii ca te prea intreci cu saga, Ivane.

Asa ti-e treaba? Inca.' ma iei la trei parale? Pafol na turbinca, Vidma!
30

Moartea, atunci, se vied in turbinca, si Ivan o

pune la pastramd, zicind:

Sopircai cu cine sopircai, dar cu Ivan nu sopircai.

Dumnezeu insA, stia de toate acestea, dar voia sA

mai facd si pe cheful lui Ivan, nu tot pe-a Mortii;

a5

cAci multe bunatAti mai facuse si ea in viata ei 1

Ia deschide, sfinte Petre, zise Ivan, bAtind apoi

la poarta.
Sfintul Petre deschide, i Ivan se duce iar de se
infAtiseazA inaintea lui Dumnezeu si zice:

40

Doamne , Moartea intreabal ce mai poronciti?

Si sA nu vA supArati, dar tare-i neastimpAratA si avana,
145

www.dacoromanica.ro

drept se' va spun; ede ca pe spini si vrea numaidecit

sa-i dati raspuns.

Du-i raspuns, Ivane, ce poroncesc s moara deacum lnainte trei ani de zile de-a rindul numai oa5

meni tineri, si alti trei ani de zile se. moara numai copii obraznici.

Bine, Doamne, zise Ivan, inchinindu-se panel

la pamint. Ma due sa-i spun cum ai poroncit... si

10

cum ajunge Ivan dinafara de poarta, scoate Moartea

din turbince si-i zice:

15

tlnera; si alti trei ani de zile, numai vlastari fragede,

rachitica, smicele, nuiele si altele de sama acestora;
de padurea cea btrina sa nu te-atingi, ca-i pozna I

Dumnezeu a poroncit ca de-acum inainte s

manInci trei ani de zile de-a rindul numai padure
Auzit-ai, Vidma? Hai, porneste pana te vad, si-ti

fa datoria cu sfintenie.
Moartea atunci, inghitind noduri, porneste prin

dumbravi, lunci si huceaguri, superata ca vai de

20

25

30

capul ei. Si, de voie, de nevoie, incepe cind a roade

la copaci tineri, cind a forfaca smicele si nuiele de-i
pirliau mselele si o dureau selele si grumazii intinzindu-se pe sus, la plopii cei inalti, si plecindu-se
atita pe la radacinile celor tufari, dupe' mldite fragede. Se zamorea si ea, sarmana, cum put. In sfirsit,
s-a chinuit Moartea aa trei ani de zile de-a rindul,
si ince. alti trei ani, si dup ce i se Implinesc cei sese
ani de osinda, iar porneste la Dumnezeu sa. vada ce
poronci i-a mai da. Nu-i vorba, ca.' stia Vidma ce-o
astepta, dar ce era sa faca?
Turbincal Minca-o-ar focul s-o mnince I zicea
Moartea, ducindu-se la raiu ca si cum ar fi mers la
,

spinzuratoare. Nu stiu ce sa mai zic si clespre Dumnezeu, ca sa nu gresesc. Pesemne c-au ajuns si el in min35

40

tea copiilor, Doamne iarta-ma, de i-a dat lui Ivan

cel nebun atita putere asupra mea. Bine mi-ar pare
sa-1 vad si pe Dumnezeu Intr-o zi, cit e de mare si
puternic, in turbinca lui Ivan; ori de nu, macar pe

sfintul Petrea; numai atunci mi-ar crede ei mie.

i mergind ea tot bodroganind vrute i nevrute,

ajunge la poarta raiului; si cind da iar de Ivan,

146

www.dacoromanica.ro

i se intuneca lumea inaintea ochilor si zice

tind:
5

of-

Dar bine, Ivane, iar ai de gind sa ma chinuiesti

cu turbinca ceea a ta?
Ba, dac-as aye mai multa putere, ti-o spun drept
ca ti-a scoate ochii ca la dracul i te-as frige pe Inigare, zise Ivan cu ciuda, ca din pricina ta s-a prapa-

dit atita amar de lume, de la Adam si pang astazi.

10

Payol na turbinca, Vidma! i de-acum, nici mai spun

lui Dumnezeu despre tine, hoanghina batring ce esti!

Tu si cu Talpa-iadului sunteti potrivita pareche.

Imi vine sa va rup cu dintii de bunisoare ce sunteti.

Am sa te tin la pastrama, hat si bine! De-acum in

turbinca au sa--ti putrezeasca ciolanele. Ha, ha 1

15

20

25

30

Suspina ea Moartea, dar pace buna; Ivan, pared

nici n-o vede, nici n-o aude. In sfirit, trece ea asa o
bucata de vreme, eft a fi trecut, si intr-una din zile
vine Dumnezeu la poarta sa vada ce nzbutii mai face
Ivan cu turbinca ceea.
Ei, Ivane, ce mai direguiesti? Moartea n-a mai
venit pe-aici?
Ivan, atunci, lag capul in jos si, tacind, incepe a
face fete-fete. lard Moartea raspunde innadusit din
turbinca:
Iata-ma-s, Doamne, pusa la opreald; m-ai lasat de risul unui uiu ca Ivan, nenorocita de mine!
Dumnezeu, atunci, dezleaga turbinca, da. drumul
Mortii si zice lui Ivan:

Ei, Ivane, destul de-acum; ti-ai trait traiul si

ti-ai mincat malaiul! De milostiv, milostiv eti;
de bun la inima, bun ai fost nu-i vorba. Dar, de la
o vreme incoace, cam de pe cind ti-am blagoslovit

turbinca aceasta, te-ai facut prea nu tiu cum. Cu dra-

cii de la boierul cela ai facut hara-para. La iad ai

35

tras un guleaiu de ti s-a dus vestea ca de popa tuns.

Cu Moartea te-am lasat pana acum de ti-ai fa:cut men-

40

drele, cum ai vrut ; n-ai ce zice. Dar toate-s pana la

o vreme, latul meu. De-acum ti-a venit si tie rindul
sa mori; n-am ce-ti face. Trebuie sa dam fiecaruia
ce este al sail, caci si Moartea are socoteala ei; nu-i

lasata numai asa, degeaba, cum crezi tu.

147

www.dacoromanica.ro

Ivan atunci, vdzind &A s-au trecut de agg, se pune

in genunchi dinaintea lui Dumnezeu qi-1 roagd cu

lacrimi, zicind:
Doamne 1 Rogu-te sd fiu ingdduit macar trei
zile, in care sd-mi grijesc sufletul, sd-mi lucrez racla
cu mina mea astd slabdnoagd i sd ma aez singurel
intr-insa ; i dupd aceste facd Moartea ce va voi cu mine,

10

cdci vdd eu bine cd mi s-a strins funia la par ; Incep a

sldbi vzind cu ochii.
Dumnezeu ii invoiete cererea aceasta i apoi, luludu-i turbinca din stdpinire, 11 cid pe sama Vidmei,

15

ca dupa trei zile sa-i ieie sufletul I

Ivan acum, ramiind singur, supdrat ca vai de el,
pe de-o parte cd i-a luat Dumnezeu turbinca, pe de
alta cd are sa moard, s-a pus pe ginduri

20

ales eu cit am trait pe lumea asta, zise Ivan in gindul

sdu. In oaste am fost numai de zbucium: hdis, haram,
cea, haram I De-atunci incoace am umblat ia aa, teleleu Tanasd. M-am dus la raiu, de la raiu la iad, k;i

72

Al rog, ia sd stau i s-mi fac socoteald cu ce m-am

de la iad iar la raiu. i tocmai acum, la died', n-am nici o

mingaiere 1

Raiu mi-a trebuit mie la vremea asta?

Ia, aa 1)446 dacd te strici cu dracul ; aici, la s5.rdcd-

ciosul ist de raiu, vorba ceea: Fara' goald, traist

25

ward ; ezi cu banii In pungd f}i duci dorul la toate

cele. Mai mare pedeapsa decit asta nici cd se mai poatel

30

Votchi nu-i, tabacioc nu-i, ldutari nu-s, guleaiu nu-i,

nimica nu-i l Mai am numai trei zile de trait, i te...
ai dus, Ivane, de pe fata pdmintului I Oare nu-i de
fdcut vreo michirie pdn mai este Inca vreme?"

In sfirit, mai std el Ivan oleacd aa, cu fruntea

35

40

rAzdmat pe mind, i-i i trdsnete In gind una:

Tacil Ca i-am dat de meteug. Incaltea, ce-a fi,
a fi; dar degeaba n-are sd fie... vdd eu bine eh tot de
una mi-e acum.
i odatd se duce Ivan rapede cu cele cloud carboave,
el tie unde, i cumpdra unelte de teslrie, doud ltunoaie groase, patru balamale, citeva piroane, cloud belciuge q.i un Idcdtoiu zdravdn, i se aruncd deli face
el singur o drdgutd de meld., sd poata ecl i impratul
intr-insa.

148

www.dacoromanica.ro

Iaca, Ivane, si casa de veci, zise el. Trei coti de

pAmInt, atita-i al tt' I Vezi in ce se incheie toat sco5

10

15

fala de pe lumea asta?

Dar n-apucd Ivan a stirsi bine vorba din urmA, si
numai iaca se si trezeste cu Moartea la spate;
Ei, Ivane, gata esti?

Gata, rAspunse el, zimbind.

DacA esti gata, hai 1 Asaz-te mai rApede in raclA, CA n-am vreme de perdut. Poate mA mai asteaptA
si altii BA le dau rAvas de drum.

Ivan, atunci, se pune In meld cu fata in jos.

Nu asa, Ivane, zise Moartea.
Dar cum?
Pune-te cum trebuie sA sada' mortul
Ivan se pune intr-o rilA si lasA picioarele spinzu-

rate afarA.

20

Dar bine, Ivane, una-i vorba, alta-i treaba; mult

ai sA mA tii? Pune-te, mAi frate, bine, cum se pune 1
Ivan, atunci, se intoarce iar cu fata-n jos, cu capul
bAlAlAu intr-o parte si iar cu picioarele afarA.

25

lucru nu stii? Se vede cA numai de blAstAmAtii ai fost

bun In lumea asta. Ia fugi de-acolo, sa-ti ardt eu, nebunule ce esti!
Ivan atunci, iese din raclA si stA in picioare umilit.

30

- A... ra... Ca' de mine si de mine] Dar nici atita

IarA Moartea, avind bundtate a dAscAli pe Ivan, se

pune in raclA cu fata-n sus, cu picioarele intinse, cu
minile pe pept si cu ochii inchisi, zicind:
Iaca asa, Ivane, sA te asezi.
Ivan, atunci, nu perde vremea si face tranc I capacul
deasupra, incuie lacata, si, cu toatA rugAmintea Mortii, umflA racla in spate si se duce de-i dA drumul pe-o
apd mare, curgAtoare, zicind:

35

40

15

Nal cA ri-am fAcut conetul. De-acum du-te pe

apa simbetei l Si sA iesi din racld cind te-a scoate
bunica din groapg. Mi-a luat el Dumnezeu turbinca
din pricina ta, dar incaltea ti-am filcut-o bunA si eu.
Ei, ei I Doamne, zise apostolul Petru rizind, vezi
de ce s-a mai apucat acum Ivan al sfintiei-tale? Bine-a
mai zis cine-a zis: DacA dai nas lui Ivan, el se suie pe
divan".
Ion Creanga

Opere vol. 1

www.dacoromanica.ro

149

Dumnezeu atunci, vazind pang unde merge indrazneala lui Ivan, a inceput a se cam lua si el pe ginduri
5

de nazdravaniile lui 1 i aa, a zis Dumnezeu sd se desfacd sdcriul acolo unde era i sa iasd Moartea la liman
ca sa-i razbune i ea acum pe Ivan. i indata s-a facut
aa, i cind nici nu visa Ivan ca are sa mai deie vro-

data ochii cu Moartea, numai iaca ce se trezete cu

dinsa fata-n fala, zicindu-i:

10

Dar bine, Ivane, aa ne-a fost vorba?

Ivan, atunci, a ramas 1ncremenit, fara sa mai poata
zice un cuvint macar.

Inca te faci niznai? Ei, Ivane, Ivane! Numai

15

rabdarea i bundtatea lui Dumnezeu cea fail de margini poate s precovireasca faradelegile i 1nd5ratnicia ta. De demult erai tu matrait din lumea asta i
ajuns de batjocura dracilor, daca nu-ti intra Dumnezeu
in voie mai mult declt ins* fiului sau. SA' OH, Ivane, c

de-acum inainte ai sa fii bucuros s mori; i ai sa

te tirii in brInci dupa mine, rugindu-ma sa-ti ieu sufle20

25

tul, dar eu am sd ma fac ca te-am uitat i am sa te

las sa traieti cit zidul Goliei i Cetatea Neamtului, ca sa vezi tu cit e de nesuferit viata la aga de
adinci batrinetel
i 1-au lasat Moartea de izbeliste sa traiasca:
Cite e lumea si pamIntul,
Pe cuptior nu bate vintul.

30

i aa, vazind Ivan & nu mai moare, zise In sine:

Oare nu cumva de-acum mi-oiu da cu paru-n cap
de raid Vidmei? Ba, zau, nici nu gindesc. Deie-i ea,
daca vr."
5i cica atunci unde nu s-a apucat rili el, in ciuda
Mor%ii, de tras la mahorca ci de chilit la tuica i
holerca, de parc-o mistuia focul.

35

nesti de urit, zicea el.

Guleaiu peste guleaiu, Ivane ; &deli altfel innebu-

40

Da, ce era a faca bietul om, cind Moartea-i chioara

si nu-1 vede?...
i aa, a trait Ivan cel fard de moarte veacuri nenumarate, i poate ca i acum a mai fi traind, daca n-a
fi murit.

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN COPILARIE

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN COPILARIE

Dedicatie dloarei L. M.

Stau citeodat i-mi aduc aminte ce vremi si ce

oameni mai erau in pdrtile noastre pe cind incepusern
si eu, drgdlit-Doamne, a mO. ridica baietas la casa

Orintilor mei, in satul Humulestii, din tirg drept

peste apa Neamtului; sat mare si vesel, imprtit in
trei Orli, care se tin tot de una: Vatra satului, De le-

10

nii si Bejenii.
S-apoi Humulestii, si pe vremea aceea, nu erau
numai asa, un sat de oameni fdra' cdpatdiu, ci sat

vechiu razgsesc, intemeiet in toga puterea cuvintului:

cu gospodari tot unul si unul, cu f1ci voinici si

15

fete mindre, care stiau a invirti si hora, dar si suveica,

de vuia satul de vatale in toate pgrtile; cu bisericd

frumoas6 si niste preoti si dascali si poporeni ca aceia,
20

25

de f 'aceau mare cinste satului lor.

5i pgrintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic i cu bundtate mai era! Prin indemnul sgu, ce mai
de pomi s-au pus in tinterim, care era ingrdit cu zaplaz de birne, stresinit cu indi1, i ce chilie durat
s-a flcut la poarta bisericei pentru scoal; -apoi, sg
fi vAzut pe neobositul pgrinte cum umbla prin sat din
cash' in cask', impreunA cu bddita Vasile a Ilioaei,
dascalul bisericei, un holteiu zdravgn, frumos si voinic, si slatuia pe oameni s-si deie copiii la invttur. Si unde nu s-au adunat o multime de bgieti si
153

www.dacoromanica.ro

fete la scoald, intre care eram si eu, un bdiet prizdrit,

ruinos si fricos si de umbra mea.
i cea dintdi scoldritd a fost insdsi Smdrdndita po5

pei, o sgitie de copild agerd la minte si aa de silitoare, de intrecea mai pe too bdietii si din carte, dar
si din nebunii. Insa parintele mai in toat ziva da pe
la scoald si vedea ce se petrece... Si ne pomenim intru
una din zile cd pdrintele vine la scoald si ne aduce un

10

scaun nou si lung, si, dupd ce-a intrebat de dascl,

care cum ne purtdm, a stat putin pe ginduri, apoi a
pus nume scaunului Calul Balan" si l-a ldsat in scoald.
In altd zi ne trezim eh' iar vine pdrintele la scoald,

cu mos Fotea, cojocarul satului, care ne aduce. dar

15

20

de scoald noud, un dragut de biciusor de curele, impletit frumos, si pdrintele ii pune nume Sfintul Nicolai",

dupd cum este si hramul bisericei din Humulesti...

Apoi pofteste pe mo Fotea cd, dacd i-or mai pica
ceva curele bune, s mai facd asa, din cind in cind,
cite unul, si ceva mai grosut, dacd se poate... Bddita.
Vasile a zimbit atunci, iard noi, colarii, am rdmas
cu ochii holbati unii la altii. Si a pus pdrintele pra-

vild si a zis cd in toat simbdta s se prociteascd baletii si fetele, adicd s'd asculte dascalul pe fiecare de tot

ce-a invatat peste sdptdmind; si cite gresele va face

25

s'd i le insemne cu cdrbune pe ceva, iar la urma urmelor,

de fiecare gresald sd-i ardd scolarului cite un sfint-Ni-

colai. Atunci copila pdrintelui, cum era sprintard si

plind de incuri, a bufnit de ris. Pdcatul ei, sdrmanal
Ia poftim de incalecd pe Balan, jupineasal zise
30

parintele, de tot posomorit, sd facem pocinog sfintului

Nicolai cel din cuiu.

Si cu toatd stdruinta lui Mos Fotea si a lui bdita

Vasile, Smarandita a mincat papara, si pe urmd sedea

cu minile la ochi si plingea ca o mireasd, de sdrea

35

camesa de pe dinsa. Noi, cind am vdzut asta, am rdmas

inlemnitd. Iar pdrintele, ba azi, ba mine, aducind

pitaci si colaci din bisericd, a impArtit la fiecare, de

ne-a Imblinzit, si treaba mergea strund; bdietii schimbau tabla in toate zilele, si simbdta procitanie.
40

Nu-i vorbd, & noi tot ne f dceam felul, asa, citeodatd ;

cdci, din bdtul in care era asezat fila cu cruce-ajutd

154

www.dacoromanica.ro

10

15

i buchile scrise de bAdita Vasile pentru fiecare, am

ajuns la trataji, de la trataji la ceaslov, -apoi, &A,
Doamne, bine 1 in lipsa pdrintelui si a dascAlului intram In tinterim, tineam ceaslovul deschis, si, cum
erau filele cam unse, trageau mustele si bondarii la
ele, si, cind clmpAneam ceaslovul, cite zece-doudzeci
de suflete prapAdeam deodata ; potop era pe capul
mustelor 1 Intru una din zile, ce-i vine parintelui, ne
caut ceasloavele i, cind le vede asa singerate cum
erau, ii pune minile in cap de necaz. i cum afl
pricina, incepe a ne pofti pe fiecare la Balan si a ne
mingAia cu sfintul ierarh Nicolai pentru durerile cuvioaselor muste si ale cuviosilor bondari, care din pricina

noastr au ptimit.
Nu trece mult dupd asta, si-ntr-o zi, prin luna lui

maiu, aproape de Mosi, indeamng pAcatul pe badita

Vasile tintul, cd mai bine nu i-oiu zice, sa puie pe
unul, Nic-a lui Costache, &A ma prociteascd. Nicd,
20

bAiet mai mare si inaintat in invAlAturd pAnd la genunchiul broastei, era sfddit cu mine din pricina SmArAn-

ditei popei, cdreia, cu toatd pArerea mea de rdu, i-am

tras intr-o zi o bleandA, pentru cd nu-mi da pace sA
prind muste... i NicA incepe O. mA asculte; si md
ascultA el, si md ascultd, i unde nu s-apucd de insemnat
25

30

la gresele cu ghiotura pe o dranita; una, douA, trei,

pand la doudzeci si noud. Mai 1 !! s-a trecut de sagg,
zic eu, in gindul meu; Inca nu m-a gAtit de ascultat,
si cite au sA mai fie 1" i unde n-a inceput a mi se
face negru pe dinaintea ochilor si a tremura de mini-

os... Ei, 6! acu-i acu. Ce-i de facut, mai NicA?"

imi zic eu in mine. i mA uitam pe furis la usa mintuirii si tot scApAram din picioare, asteptind cu neastimpAr sA vie un lainic de scolar de afard, cdci era
35

poruncA sA nu iesim cite doi deodatA; si-mi crApa mAseaua-n gurd cind vedeam cA nu mai vine, sA mA scu-

tesc de caldria lui Balan si de blagoslovenia lui Nicolai, fAcAtorul de vinAtAi. Dar adevairatul sfint Nicolai
se vede cA a tiut de stirea mea, cd numai iaca ce intrd
afurisitul de baliet in coald. Atunci eu, cu voie, fdrA
40

voie, plec spre usA, ies rApede si nu ma mai incurc prin-

prejurul scoalei, ci o ieu la sdnAtoasa spre casd.

i
155

www.dacoromanica.ro

cind ma uit inapoi, doi hojmaldi se i luase dupa mine ;

i uncle nu incep a fugi de-mi scaparau picioarele ; i

10

15

20

trec pe linga casa noastra, i nu intru acasa, ci cotigesc In stinga i Intru In ograda unui megie al nostru, i din ogradd In ocol, i din ocol In gradina cu
papuoi, care erau chiar atunci praiti de-al doilea,
i baietii dupa mine; i, pana ad ma ajunga, eu, de
fried, eine tie cum, am izbutit de rn-am ingropat in
tarna la radacina unui papuoiu. i Nic-a lui Costache,
dumanul meu, i cu Toader a Catincai, alt hojmaldu,
au trecut pe ling mine vorbind cu mare ciuda; i se

vede ca i-a orbit Dumnezeu de nu rn-au putu gabui.

i de la o vreme, nernaiauzind nici o foniturd de papuoi, nici o scurmatura de gaina, am tinit o data cu
tarna-n cap, i tiva la mama acasa, si am inceput a-i
spune, cu lacrirni, ea nu ma mai duc la coal, macar
sa tiu bine ca m-or omori
A doua zi Insa a venit parintele pe la noi, s-a ineles cu tata, rn-au luat ei cu biniorul i na-au dus iar
la coala. Ca, da, e pacat sa rarnii fara leac de invaVdtura, zicea parintele; doar ai trecut de bucheludeaz-

la i bucheritazdra: eti acum la ceaslov, i mine- poimine ai sa treci la psaltire, care este cheia tuturor inva-

25

taturilor, qi, mai tii cum vine vremea? poate sa te

faci i popa aici, la biserica Sfintului Nicolai, ca eu
pentru voi ma stradanuiesc. Am o singurd fata -oiu
vede eu pe eine mi-oiu alege de ginere."
Hei, hei cind aud eu de popa i de Smarandita po1

pei, las mustele In pace i-mi ieu alte ginduri, alte

30

masuri ; incep a ma da i la scris, i la facut cadelnita

in biserica, i la tinut isonul, de parc eram baiet.

i parintele ma ie la dragoste, i Smarandita Incepe

din cind in cind a ma fura cu ochiul, i badita Vasile

ma pune sa ascult pe altii, si alta Mina se macina

35

40

acurn la moard. Nic-a lui Costache, cel raguit, balciz

si rautacios, nu mai avea stapinire asupra mea.
Dar nu-i cum gindeste omul, ci-i cum vre Domnul.
Intru una din zile, i chiar in ziva de Sfintul Foca,
scoate vornicul din sat pe oameni la o claca de dreg
drumul. Se zicea ca are sa treaca Voda pe acolo spre
manastiri. i 13660 Vasile n-are ce lucra? Hai i noi,

156

www.dacoromanica.ro

10

15

mdi bdieti, s'd dam ajutor la drum, sd nu zica Vodd

cind a trece pe aici, cd satul nostru e mai lene decit
alte sate. Si ne luAm noi de la coald i ne ducem cu
tolii. i care sdpau cu cazmalele, care cdrau cu tdrdboantele, care cu cdrutele, care cu covdtile, in sfirsit,
lucrau oamenii cu tragere de inimd. Iar vornicul Nic-a
Petricdi, cu pasnicul, vdtdmanul i citiva nespdlati
de mazili se purtau pintre oameni de colo pa'nd colo,
i, cind deodatd, numai iaca vedem in prund citiva
oameni claie peste grdmadd, i unul din ei mugind
puternic. Ce sd fie acolo?" ziceau oamenii, alergind
care de care din toate partile.
Pe bddita Vasile 11 prinsese la oaste cu arcanul, ill
cetluiau acum zdravAn i-1 puneau in cdtui, sa.-1 trimita la Peatrd... Iaca pentru ce scosese atunci vornicul

oamenii la clad. Aa, cu amdgele, se prindeau pe

vremea aceea flddii la oaste... Afurisita privelite
mai fu i asta I Flddii ceilalti pe data s-au fdcut neva"zuti, iard noi, copiii, ne-am Intors plingind pe la

20

casele noastre. Afurisit sg. fie cinerul de vornic, i

cum au ars el inima unei mame, aa sd-i arda inima
Sfintul Foca de astAzi, lui i tuturor partailor sdi 1
bldstdmau femeile din sat, cu lacrimi de foc, in toate

pArtile. Iar mama lui bddita Vasile 1i petrecea bdietul

25

la Peatrd, bocindu-1 ca pe un mord Las', mama, cd

lumea asta nu-i numai at se vede cu ochii, zicea bAdita

Vasile mingaind-o ; i in oaste trdiete omul bine,
30

dad. este vrednic. Ostean a fost i sfintul Gheorghe,

si sfintul Dimitrie, si alti sfinti mucenici, care au patimit pentru dragostea lui Hristos, mdcar de-am fi i
noi ca dinii I"
Ei, ei 1 pe bddita Vasile 1-am perdut ; s-a dus unde
i-a fost scris. Si pdrintele loan umbla acum cu pletele

in vint sd &eased alt dascal, dar n-a mai gAsit un

35

badita Vasile, cuminte, harnic i ruinos ca o fat mare.

Era in sat i dascalul Iordache, firnlitul de la strana

mare, dar ce ti-i bun? Stia i el glasurile pe dinafard
de bisericd, nu-i vorba, dar cl'ampdneade bdtrin ce
era ; -apoi mai avea i darul suptului... Aadar coala
40

a rAmas pustie pentru o bucat de vreme, i citiva

dintre noi, care ne tineam de pdrintele Joan, calea-va157

www.dacoromanica.ro

lea: biserica deschide pe om. Duminicile bizliam la

strand, si hirsti I cite-un colac 1 Si, cind veneau cele
cloud ajunuri, cite treizeci-patruzeci de bdieti fugeam
inaintea popei, de rupeam omdtul de la o casd la alta,
1 la Crdciun nechezam ca minzii, iar la Boboteazd
strigam chiraleisa de clocotea satul. Si, cind ajungea
popa, noi ne asezam in cloud rinduri si-i deschideam
calea, iard el isi trdgea barba si zicea cu mindrie cdtrd
gazdd:

10

Aitia-s minzii popei, fiule. Niste zile mari ca

aceste le asteaptd si ei, cu mare bucurie, tot anul. Gdtitu-le-ati ceva bob fert, gdluste, turte cu julfd si vat.zare?

Gaitit, cinstite pdrinte; poftim de ne blagosloviti

15

20

25

casa i masa, si poftim de mai edeti, sd ne add petitorii.

Cind auzeam noi de masd, tdbdram pe dinsa, -apoi,

atine-te, gurd 1 Vorba ceea: De pldcinte ride gura,

de vdrzare, i mai tare".
Ce sd faci, cd doar numai de cloud ori pe an este
ajunul! Ba la un loc, mi-aduc aminte, ne-am grdmddit asa de tare si am rdsturnat masa omului, cu bucate
cu tot, in mijlocul casei, de i-am dogorit obrazul parintelui de rusine. Dar el tot cu bundtate:
- De unde nu-i, de-acolo nu se versa, fiilor ; insd mai

multd bagare de sama nu stria!

Apoi la hramul bisericei se tinea praznicul cite-o sdp-

30

35

40

tdmind incheietd, i numai sd fi avut pintece unde sa

pui coliva si bucatele, atit de multe erau. Si dascdli,
i popi, si vlddici, si de tot soiul de oameni, din toate
partile, se adunau la hramul bisericei din Humulesti,
si toti ieseau multmiti. Ba si pe la casele oamenilor
se ospatau o multime de strdini. Si mama, Dumnezeu
s-o ierte, strasnic se mai bucura cind se intimpla oaspeti
la casa noastr si avea prilej sd-si impartd pinea cu
dinsii.
Ori mi-or da feciorii dupd moarte de pomand, ori
ba, mai bine sd-mi dau eu cu mina mea. Ca, oricum
ar fi, tot is mai aproape dintii decit pdrintii. S-au vzut
de acestea!

158

www.dacoromanica.ro

to

Si cind invatam eu la scoala, mama invata cu mine

acasa si citea acum la ceaslov, la psaltire si Alexandria mai bine decit mine, si se bucura grozav cind
vedea Ca ma trag la carte.
Din partea tatei, care ades imi zicea in bataie de
joc: Logofete, brinza-n cuiu, lapte acru-n calamari,
chiu si vai prin buzunari 1", puteam sa ramin cum era
mai bine: Nic-a lui tefan a Petrei", om de treaba si
gospodar in Humulesti. Vorba ceea:
Decit coda in oras,
Mai bine-n satul tau fruntas.
Mama insa era in stare sa toarca-n fur* si sa Invat
mai departe. i tot cihaia mama pe tata sti ma mai

deie undeva la scoal, caci auzise ea spuind la biserica,

15

20

in Parimei", c omul invatat intelept va fi si pe cel

neinvatat slugal va avea.
5i afara de aceasta, babele care trag pe fundul sitei
in 41 de bobi, too zodierii si carturaresele pe la care
cautase pentru mine si femeile bisericoase din sat li
bagase mamei o multime de bazaconii In cap, care de
care mai ciudate: ba c am sa. petrec intre oameni mari,

25

30

ba ca-s plin de noroc, ca broasca de par, ba ca am un

glas de Inger, si multe alte minunatii, incit mama, in
slabaciunea ei pentru mine, ajunsese a crede ca am sa
ies un al doilea Cucuzel, podoaba crestinatatii, care
scotea lacrimi din orice inima Impetrita, aduna lumea
de pe lume in pustiul codrilor si veselea intreaga fdpturd cu viersul sail.
Doamne, mai femeie, Doamne, mult minte4i
mai trebuie 1 zicea tata, vazind-o aa de ahotnica pentru

mine. Dac-ar fi sa iasa too invatati, dupa cum socoti

tu, n-ar mai aye eine sa ne traga ciubotele. N-ai auzit

ca unul cica s-a dus odata bou la Paris, unde-a fi

acolo, si a venit vaca? Oare Grigore a lui Petre Lucali
35

de la noi din sat pe la ce scoli a invatat, de tie a

spune atitea bongoase si conacaria pe la nunti? Nu
vezi tu ca, daca nu-i glagore-n cap, nu-i, si pace bunal

Aa a fi, n-a fi asa, zise mama, vreu sa-mi fac

Maul poi* ce ai tu?

159

www.dacoromanica.ro

Numaidecit pop, zise tata. Auzi, mai 1 Nu-1

vezi ca-i o tigoare de Wet, cobalt i lene, de n-are
pareche. Dimineata, pgna-1 scoli, iti stupeti sufletul.
5

10

Cum 11 scoli, cere demincare. Cit ii mic, prinde mute

cu ceaslovul i toata ziulica bate prundurile dupg sealdat, in loc sal pascal cei cirlani i sa-mi deie ajutor la
trebi, dui:4 cit 11 ajutg puterea. Iarna, pe gheatal i la
sgniu. Tu, cu coala ta, 1-ai deprins cu ngrav. Cind s-a
face mai marior, are sal 1nceapg a-i mirosi a catrint,
i cu astal rinduialg n-am sal am folos de el niciodatd.

8i dupg cum am cinste a va. spune, multa vorbg s-a

fgcut intre tata i mama pentru mine, pang ce a venit
In vara aceea, pe la august, i cinstita holerg de la

48 i a inceput a secera prin Humu1e0i in dreapta

15

i in stinga, de se auzea numai chiu i vai in toate par-

tile. 8i eu, neastimpalrat cum eram, ba ieeam la

25

pirlaz, cind trecea cu mortul pe la poarta noastr i-1

boscorodeam cu cimilitura:
Chitigaie, gaie, ce ai in tigaie?
Papa puilor duc in valea socilor.
Ferice de gangur, cal ede intr-un virf de soc
8i se roaga rugului i se-nching. cucului 1
Nici pentru mine, nici pentru tine,
Ci pentru budihacea de la groap,
Sg-i dai vaca de vacg i doi boi sg tacd.

30

Ba 11 petreceam pang la bisericg i apoi veneam acas

cu sinul incdrcat de covrigi, mere turture, nuci poleite,
rocove i smochine din pomul mortului, de se incrucea
tata O. mama cind mg vedeau cu dinsele. 8i ca sg ma
scape de belea, rn-au trimis la sting in dumbrava Aga-

20

35

piei, linga podul Carggitei, unde erau i oile noastre,

sg ed acolo pang s-a mai potoli bolistea. Insal peste
noapte a i dat holera peste mine i m-a framintat qi
rn-a zgircit circel ; i-mi ardea sufletul in mine de sete,
i ciobanii i baciul habar n-aveau de asta, numai se
intorceau pe ceea parte in tipetele mele i horgiau mereu. Iar eu ma tirliam cum puteam Ong la finting,

in dosul stinei, i pe nimicd pe ceas beam cite-un

cofaliel intreg de ap. Pot zice ca In noaptea aceea la

160

www.dacoromanica.ro

fintind mi-a fost masul, si n-am inchis ochii nici cit ai

scapara din aminar. Abia despe ziu s-a indurat Vasile
Bordeianu, strungarul nostru, de s-a dus in Humulesti,
cale de doug. ceasuri cu piciorul, si a instiintat pe tata,
de a venit cu Camila si ra-a luat acasa. Si pe drum, necontenit ceream ap, iar tata ma amina cu momele de
la o fintina la alta, pada a dat Dumnezeu de am ajuns

in Humulesti. Si, cind colo, doftorii satului, mos

Vasile Tandura i altul, nu-mi aduc aminte, erau la
10

15

20

25

30

noi acasa i prdjeau pe foc intr-un ceaun mare niste

hostine cu sau ; i dupg ce mi-au tras o frecatura buna
cu otet de leustean, mi-aduc aminte ca acum, au intins
hostinele ferbincioare pe o pinzatura i rn-au infasat
cu ele peste tot, ca pe un copil ; si nu pot sti cit a fi
trecut la mijloc pand ce am adormit mort, i de-abia a
doua zi pe la toacd rn-am trezit, sal-Mos ca toti sadatosii ; Dumnezeu sa odihneasca pe mos Tandura i pe
tovardsul sail! Si, vorba ceea: Lucrul eau nu piere cu
una, cu doua". Pang-n seara, am si colindat mai tot
satul, ba i pe la scaldat am tras o rait, cu prietenul
meu Chiriac a lui Goian, un lainic i un pierde-vard
ca si mine. Dar tata nu mi-a mai zis atunci nimica;
rn-a lsat in voia mea pentru o bucata de vreme.

Peste iarna, mama iar s-a pus pe capul tatei, sa ma

deie undeva la scoald. Dar tata spunea ca nu mai are

bani de dat pentru mine.

Lui dascalul Vasile a Vasilcai [ii] plateam numai

cite un sorocovat, pe luna. Iar postoronca de dascalul
Simeon Fosa din Tutuieni, numai pentru c vorbeste
mai in tilcuri decit altii i sfirciieste toata ziva la tabac, cere cite trei husasi pe luna; auzi vorba I Nu face

baietul ista atIia husasi, cu straie cu tot, citi am dat

eu pentru dinsul parka acum 1

35

Cind a mai auzit mama si asta, s-a facut foc.

Sdrmane omule! Daca nu stii boaba de carte,
cum ai s ma intelegi? Cind tragi sorocovetii la musteatd, de ce nu te olicaiesti atita? Petre Todosiicdi,
crismarul nostru, asa-i ca ti-a mincat noua sute de lei?

40

Vasile Roibu din Bejeni, mai pe-atitia, i alii citi?

Rustei lui Valica i Mariucai lui Onofreiu &esti sa le
161

www.dacoromanica.ro

dai si ad le ra'sdai? Stiu eu, s nu crezi c5. doarme Sma-

randa, dormire-ai somnul cel de veci s5. dormil Si

5

pentru baliet n-ai de unde da? Kai omule, m6i 1 Ai s

te duci in fundul iadului, si n-are s aib6 cine te scoate,
dad nu te-i sili sa-ti faci un baiet popal De spovddanie

fugi ca dracul de tmiie. La biserid mergi din Pasti

in Pasti. Asa cauti tu de suflet?
Ian taci, rrai femeie, d biserica-i in inima mului, si, daa voiu muri, tot la bisericd am s sed, zise
10

tata; nu mai face si tu atita vorIA, ca fariseul cel

15

In sfirsit, cit s-a b615.bnit mama cu tata din pricina

mea, tot pe-a mamei a r'amas; caci intr-o duminic5.,

20

fAtarnic. Bate-te mai bine cu mina peste gurd si zi

ca vamesul: Doamne, milostiv fii mie, padtoasei,
care-mi tot imbalorez gura pe bgrbat degeaba.

prin cirneleaga, a venit tatul mamei, bunicu-meu

David Creang6 din Pipirig, la noi si, vazind cearta
iscatl intre tata si mama din pricina mea, a zis:
Las', mgi Stefane si SmArAnduc5., nu v' mai
ingrijiti atita; ca azi e duminid, mine luni si zi de
tirg, dar marti, de-om ajunge cu sntate, am a ieu
nepotul cu mine si am s-1 duc la Brosteni, cu Dumitru

25

30

35

40

al meu, la profesorul Nicolai Nanu de la scoala lui

Balos, si-ti ved6 voi ce-a scoate el din b5.iet; d de
ceilalti ba.leti ai mei, Vasile si Gheorghe, am rdmas

tare multAmit cit au invgtat acolo. De donazeci si mai

bine de ani, de cind port vornicia in Pipirig, am dus-o
cam anevoie numai cu rabusul. Ce folos c citesc orice
carte bisericeasd ; dacd nu stii a insemna macar citus
de cit, e greu. !ma' de cind mi-au venit bAietii de la
invatatura, imi tin socoteala ban cu ban, si huzuresc
de bine; acum zic si eu c poti duce vornicia pe viata,
fa'r sa te simti. Zgu, mare pomand si-a mai fdcut Alecu
Balos cu scoala ceea a lui, eine vrea sa." inteleaga I Si,

Doamne, peste ce profesor intelept si iscusit a dat!

Asa vorbeste de blind si primeste cu bundtate pe fiecare, de ti-i mai mare dragul sa te duci la el! Ferice

de pairintii care 1-au nascut, c bun suflet de om este,

n-am ce zice 1 Si mai ales pentru noi, taranii munteni,
este o mare facere de bine. Cind am venit eu cu tata
si cu fratii mei, Petrea si Vasile si Nick, din Ardeal

162

www.dacoromanica.ro

to

15

20

in Pipirig, acum sasezeci de ani trecuti, unde se pomeneau scoli ca a lui Ba los in Moldova? Doar la Iasi s
fi fost asa ceva si la Mdndstirea Neamtului, pe vremea
lui mitropolitu Iacob, care era oleacd de cimotie cu
noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mdndstirea Nearntului, bunicul mine-ta, Smdrandd, al cdrui nume std
scris i astdzi pe clopotul bisericei din Pipirig. Ciubue
Clopotarul tot din Ardeal stia putind carte, ca si mine;
si apoi a pribegit de-acolo, ca si noi, s-a tras cu bucatele incoace, ca i mo Dediu din Vingtori si alti mocani, din pricina papistasiei mai mult, pe cit stiu eu.
5i atit era de cuprins, de s-au umplut muntii: Hdlduca,
Peatra lui Iepure, Brnariul, Cotndrelul si Boampele,
pand dincolo peste Pdtru-Vodd, de turmele si tamazlicurile lui. Si se pomenete cd Ciubuc era om de omenie;
fiecare oaspe ce trdgea la odaia lui era primit cu dragd

inima si ospdtat cu indestulare. Si se dusese vestea

in toate pdrtile despre bundtatea si bogdtia sa. Pdnd
si Vodd cic-ar fi tras o data in gazdd la Ciubuc, si
intrebindu-1 cu eine mai tine atita amar de bucate, el
ar fi rdspuns: Cu cei slabi de minte si tari de virtute,
maria-ta". Atunci Vodd nu s-a putut stdpini de mirare,

spuind: Ia, aista-i om, zic si eu ; de-ar fi multi ca

dinsul in domnia mea, putind lipsd ar duce tara la

25

30

nevoil" 1-a bdtut Vodd cu mina pe urndr, zicindu-i:

Mosule, sd stii c de azi inainte eti omul meu, si la
domnie ti-i deschisd usa oriicind."
5i de atunci i-a mers lui Ciubuc numele de omu lui
Vodd, incit si pdnd astdzi un deal, in partea despre
Plotunul, unde era mai mult asezarea lui Ciubuc, se
cheamd Dealul Omului.
Pe acest deal, Smaranda, am fugit in vremea zaverei,

cu ma-ta, cu tine si cu frate-tdu loan, de frica unei

cete de turci, care se bdtuse chiar atunci cu volintirii
35

40

la Secu si apoi se indreptard spre Pipirig, dupd jdfuit.

Iar pe sora-ta Ioana, de graiti ce-am fost, o uitasem

acasd, pe prispd, in albiutd. 5i ma-ta, cind a dat de

copila c nu-i, a inceput a-i smulge pdrul din cap
si a o boci innklusit, zicind: Vai de mine si de mine,
copila mea, au strdpuns-o turcii!"
163

www.dacoromanica.ro

Eu lima rn-am suit in virful unui brad i, cum am

vazut ca. apuca turcii spre Plotunul, rn-am azvirlit
Fara sine pe parul unui cal, am alergat acasa i, cind
colo, am gsit copila teafard, Irish' rasturnata cu albi-

10

15

uta de nite porci, care grohaiau imprejurul ei, cit

pe ce sa o rupa. Iar pe la capdtul albiutei am gsit

citeva rubele puse de turci, se vede, la capul copilei.

Atunci am luat copila i, de bucurie, nici nu tiu cind
am ajuns cu dinsa la ma-ta, in Dealul Omului. Si dupa
ce mi-am venit putin in sine, am zis i eu in amdraciune, ca multi inainte de mine: cei care n-au copii
nu tiu ce-i necazul. Buna minte mai au unia, in felul
acesta, de nu se insoard1 Si unul dintr-acetia a fost
i Ciubuc mocanul, care, neavind femeie, nici copii,
ce i-a venit mai tirziu, de evlavia cea mult ce avea,

sau din alte imprejurari, a inchinat toata averea sa

Manastirii Neamtului, si el s-a calugarit, mai cu toti
haidaii lui, Wind multe pomeniri cit a fost in viaVa.
Iar astazi petrece in linite linga zidurile mandstirii,
20

25

30

35

Dumnezeu sa-1 ierte si sa-1 odihneasca intru imparatia

cereasca 1 Caci i noi ca mine avem a ne duce acolo 1
Aa-i ca voi habar n-aveti de toate aceste, de nu v-a

fi spus eu? zise bunicul oftind.

Nu-i eau, mai Stelane, sa tie i baietul tau oleaca
de carte, nu numaidecit pentru popie, cum chitete
Smaranda, ea i popia are multe nacdfale, e greu de
purtat. Si decit n-a fi cum se cade, mai bine sa nu fie.
Dar cartea iti aduce si oarecare mingaiere. Eu, sa nu
fi tiut a ceti, de mult a fi innebunit, cite am avut
pe capul meu. !ma' deschid Vie file sfintilor i vad atitea i atitea i zic: Doamne, mult rabdare ai dat aleilor tail" Ale noastre sunt flori la ureche pe linga cele
ce spune in carti. S-apoi, sa fie cineva de tot bou, Inca
nu este bine. Din carti culegi multa intelepciune, i,
la dreptul vorbind, nu eti numai aa, o vaca de muls

pentru fiecare. Metal vad ea are tiere de mince i,

numai dupa cit a invatat, cinta i cite0,e cit se poate
de bine.
De aceste i altele ca aceste a vorbit bunicul David cu
40

mama i cu tata, mai toata noaptea, duminica spre

164

www.dacoromanica.ro

luni i luni spre magi; cdci la noi minea cind venea

din Pipirig la tirg sd-si cumpere cele trebuitoare.
Jar marti des-dimineat puse tarnitile i desagii pe
cai i, legindu-i frumusel cu cdpdstrul: pe eel de al
5

doilea de coada celui intdiu, pe cel de-al treile de

coada celui al doile, pe cel de-al patrule de coada celui

to

15

al treile, cum Ii leagd muntenii, a zis:

Ei, mi tefane i Smrdnducd, mai rdmineti
cu sdngtate, Ca eu in-am dusu-m-am. Hai, nepoate,
gata esti?
Gata, bunicule, haidem, zisei, necgjindu-md cu
niste costite de pore afumate i cu niste cirnati fripti,
ce mi-i pusese mama dinainte.
$i, luindu-mi rdmas bun dd la parinti, am purees
cu bunicul spre Pipirig. *i era un puiu de ger in dimineata aceea, de crgpau lemnelel *i din sus de Vingtori, cum treceam puntea peste apa Neamtului, bunicul in urmd, cu caii de cdpgstru, i eu inainte, mi-au

lunecat ciubotele si am cgzut in Ozand cit mi ti-i

20

25

bietult Noroc de bunicul *i scroambele ieste a voastre is pocite", zise el scotindu-md repede, murat pdnd
la pele i inghetat hat bine, cgci ndboise apa in toate
pdrtile ; j iute mi-a scos ciubotele din picioare, cd se
Ilcuse bocng. Opinca-i bund, sdraca 1 1i sede piciorul
hodinit, i la ger huzuresti cu dinsa." i pdnd a vorbit
aceste, eram i invlit intr-o saricd ghitoasg de Casina,
bagat intr-o desagd pe cal, purces pe drum, si hai la
Pipirig. i cind rn-a vgzut bunica in ce hal ma aflam,

ghemuit in desaga, ca un puiu de bogdaproste, cit

30

35

40

pe ce sa se prgpgdeascd plingind. Inca n-am vgzut asa

femeie, s plingd de toate cele: era miloasd din caleafarg. Carne de vita nu minca in viatd, tot din astA
pricing ; i cind se ducea sgrbdtoarea la bisericg, bocea too mortii din tinterim, fie rudd, fie strain, fgrd
deosebire. l3unicul insd era asezat la mintea lui, ii
cduta de trebi cum stia el si lgsa pe bunica intr-ale
sale, ca un cap de femeie ce se ggsea.
Oiu, Doamne, Davide, cum nu te mai astimperi;
de ce-ai scos bdietul din mg pe vremea asta?
Ca sg te mieri tu, Nastasie, zise bunicul, scotind o
pele de pore sdlbatic din egmard si croind cite-o pare-

16

165

www.dacoromanica.ro

che de opinci pentru Dumitru si pentru mine ; apoi

le-a ingruzit frumos i a petrecut cite-o pareche de
ata neagra de par de cal prin cele nojite.
a treia zi dupa asta, dindu-ne schimburi i cite
dou parechi de obiele de suman alb, ne-am incaltat

cu opincile binisor i, sarutind mina bunicai, am luat-o

prin Boboiesti, iar cu bunicul, si cu Dumitru, fratele mamei cel mai mic, si suind pe la fundul HaM-

ucii, am ajuns dupa un tirziu In Farcaa unde ne-a fost

10

i masul, impreuna cu parintele Dumitru de la Piraul Cirjei, care avea o gua' la git cit o plosca de
cele mari i girlia dintr-insa ca dintr-un cimpoiu, de
n-am putut inchide ochii de raul sau mai toata noaptea. Nu era vinovat bietul preot, si, dup cum spunea

15

i el, e mai rdu de cei ce au gua in cap decit de cei ce o

poarta pe dinafara...
A doua zi am purces din Farcaa pe la Borca spre
Pirdul Cirjei i Cotirga, pand ce am ajuns i la Brosteni. i dui:4 ce ne-a asezat bunicul in gazda, cu toata

20

cheltuiala lui, la una Irinuca, apoi ne-a dus pe la

profesor si pe la bisericd, de ne-a inchinat pe la icoane,

25

30

35

40

si pe urma ne-a lasat cu sanatate i s-a Intors acasa,

trimitindu-ne din cind in cind cele trebuitoare.
i satul Brotenii fiind imprastiat, mai ca toate
satele de la munte, nu se ruina lupul si ursul a se
arata ziva-meaza-mare prin el ; o casa ici, sub tiharaia
asta, alta dincolo de Bistrita, sub alt tiharaie, ma
rog, unde i-a venit omului indamina sa si-o faca. i
Irinuca avea o cocioabd veche de birne, cu ferestrele
cit palma, acoperita cu scinduri, ingradita cu razlogi
de brad si asezata chiar sub munte, pe malul sting aI
Bistritei, aproape de pod. Irinuca era o femeie nici
tinara, nici tocmai batring ; avea barbat si o Nt balciza si lathe, de-ti era frica sa innoptezi cu dinsa In
casa. Noroc numai ea de luni dimineata si pana simbata seara n-o mai vedeai ; se ducea cu tata-sau in
munte, la facut ferestrea, i lucra toata saptamina ca
un barbat pentru nimica toad: doi oameni cu doi boi,
la vreme de iarna, abia isi puteau scoate mamaliga.
Ba la multi se intimpla de veneau simbata noaptea cite

166

www.dacoromanica.ro

to

cu un picior frint sau cu boii stilcitd, si aceasta le era

cistig pe deasupra.
Cocioaba de pe malul sting al Bistritei, barbatul,
fata si boii din pddure, un tap si cloud capre slabe si
riioase, ce dormeau pururea in tinda, era toata averea
Irinucai. Dar si asta-i o avere, cind e omul sdnatos.
Irish' ce ma priveste? Mai bine s ne cautam de ale
noastre.
Noi, cum a plecat bunicul, a doua zi ne-am dus la
scoald; si vazind profesorul Ca purtam plete, a poruncit unuia dintre scolari sa ne tund. Cind am auzit
noi una ca asta, am inceput a plinge cu zece rinduri
de lacrimi si a ne ruga de too Dumnezeii sa nu ne slu-

teasca. Dar t-ai gasit ; profesorul a stat linga noi,

15

pana ce ne-a tuns chilug. Apoi ne-a pus in rind cu ceilalti scolari si ne-a dat de invatat, dupa putereanoastra,

intre una-alta, si Ingerul a strigat", pe dinafard.

Si am dus-o noi asa pana pe la Mezii-Paresii. Si unde

nu ne trezim intr-o buna dimineath plini ciucur de

20

25

riie capreasca' de la caprele Irinucai 1 Ei, ei 1 ce-i de

fOcut? Daschlul nu ne mai primea In scoal, Irinuca
nu ne putea vindeca, pe bunicu n-ave cine-1 instiinta,
merindele erau pe sfirsit, eau de noi!
Nu stiu cum se intimpla, Ca, aproape de Bunavestire,
unde nu & o caldura ca aceea, si se topeste omatul, si
curg pirdiele, si se umfla Bistrita din mal in mal, de cit

pe ce sa ieie casa Irinucai. Si noi, pe caldurile cele,

ne ungeam cu lesie tulbure, sedeam gall la soare

30

35

cu pelea goala, pan se usca cenusa pe noi, si apoi ne

bgam In Bistrita de ne scaldam. Asa ne invatase o
baba sa facem, ca sa ne treaca de riie. VA puteti inchipui ce vra s zic a te sclda in Bistrita, la Brosteni, de cloud ori pe zi, tocmai in postul cel mare! i
nici tu junghiu, nici tu friguri, nici alt boala nu s-a
lipit de noi, dar nici de riie n-am scApat. Vorba ceea:

Se tine ca riia de om".

Intr-o zi, fiind Irinuca dusa in sat si avind obiceiu a

sea uitata, ca fata vatOrnanului, noi n-avem ce lucra?
Ne suim pe munte, la deal de casa ei, cite c-o bucata
40

de ralog in mina, si cum curgeau piraiele grozav,

mai ales unul alb cum ii laptele, ne pune dracul de

16*

167

www.dacoromanica.ro

urnim o stincd din locul ei, care era numai intinatd,

ci unde nu pornecte stinca la vale, sAltind tot mai sus
de un stat de om ; i trece prin gardul i prin tinda
Irinucdi, pe la capre, i se duce drept in Bistrit,d, de
clocotea apa 1 Asta era in simbdta lui Lazdr, pe la
amiazi. Ei, ei 1 ce-i de facut? Gardul i casa femeii
ddrimate la pdmint, o caprd rupt in bucti, nu-i lucru
de cagd. Uitasem acum ci rlie ci tot de spaimd.
Stringe rapede ce mai ai, pdnd cind nu vine baba,

10

15

20

25

ci hai s fugim cu pluta ceea la frate-meu Vasile, in

Borca, zise Dumitru, cdci plutele incepuse a umbla.
IncMcdm noi te mieri ce mai aveam, ne ducem degraIA la plutd, i plutacii, de cuvint, i pornesc. Ce-a fi zis
Irinuca, in urma noastrd, ce n-a fi zis, nu stiu ; dar ctiu
atita Ca eram cu gheata-n spate, de fried, pan-am ajuns
la Borca, unde ne-a fost i masul. Iar a doua zi, In
duminica de Florii, des-dimineatd am plecat din Borca

pe Plaiul-Bdtrin, impreund cu doi plaiei clri, spre

Pipirig. Era o zi frumoasd In duminica aceea, ci pigieii spuneau c n-au mai apucat aca primdvard devreme de cind is ei.
Eu cu Dumitru ins o duceam intr-un cintec, stringind viorele ci toporaci de pe lingd plaiu, i mergeam
tot zburdind i hirjonindu-ne, de pared nu eram noi
riiosii din Brocteni, care fdcusem atita bucurie la

casa Irinucdi. Si mergind noi tot aca, cam pe la amiaza,

deodatd s-a schimbat vremea cea frumoasd intr-o
vijelie cumplit, sa rdstoarne brazii la pdmint, nu andceval Pesemne baba Dochia nu-0 lepadase toate cojoa30

35

40

cele. Incepe a bura, apoi o intoarce in lapovitd, pe

urma o dd. in frig ci ninsoare cumsecade i, intr-un

buc, ne astupd drumul de nu ctiai Incotro s mergi.
Si tot ninsoare i picld pdnd in pdmint, de nu se vedea
om pe om aldture fiind.
Ast-i cd' s-a diochet vremea? zise unul dintre
pldieci oftind. Ma mieram eu sa fi mincat lupul iarna
asta aca de In prip. De pe la Intarcatori am prapadit
drumul. De-acum s-o ludm de-a chioara, ci unde ne-a
fi scris, acolo vom iesi.
glasul unui cucoc, zise celalalt pldiec. Hai-

de0 s apucdm intr-acolo ci poate sd iecim in sat undeva.

168

www.dacoromanica.ro

Si ne coborim noi, i ne tot coborim, cu mare greutate, pe nite povirniuri primejdioase, 1 ne incuream
printre ciritei de brad, i caii lunecau i se duceau de-a
5

10

rastagolul, i eu cu Dumitru mergeam zgribuliti i

plingeam in pumni de frig; i plaieii numa icneau

i-i mucau buzele de necaz; i ornatul se pusese pe

une locuri 'Ana la brhi, 1 incepuse a innopta cind am
ajuns intr-o infundaturd de munti, unde se auzea 14sunind glasul unui piraua ce venea, ca i noi, din deal
In vale, prdvalindu-se i izbindu-se de cele stinci fard

vointa sa... Numai atita, c el a trecut mai departe

in drumul &au, iar noi am stat pe loc i am pus-o de
mamaliga, MA ap.
Ei, mai baieti, ia ama trageti la aghioase, zise
15

un pldie, scaparind i dind foc unui brad.

Ce ti-i scris in frunte ti-i pus ; chef i voie buna,

zise celalalt scotind o hrinca inghetatd din desagi,

pirpalind-o pe jaratic si dindu-ne i noud cite-o har20

25

30

china.
i aa luneca hrinca aceea de uor pe git, pared era
masa cu unt 1 Dupa ce ne-am pus bine-rau gura la cale,
ne-am covrigit imprejurul focului ; i deasupra ninsoare, dedesubt udeala ; pe-o parte inghetai, pe una
te frigeai, ca la vremea i locul acela. i tot chinuindu-ne
aa, era sa ne pasca alt pant: cit pe ce sa' ne toropeasca
bradul aprins, de nu baga de sama unul dintre pldiesi.

Pesemne blastamul Irinucai ne ajunsese.

In sfirit, se face i ziu i, dupa ce ne spalam cu
omat i ne inchinam dup obiceiul crestinesc, apoi
pornim cu plaieii la deal, pe unde ne coborisem. Ninsoarea mai incetase, i dupa mult truda am gsit drumul ; i hai, hai 1 hai, hai I CAM sara am ajuns la buni-

35

cul David in Pipirig. i cind ne-a vazut bunica, de

bucurie a i tras un bocit.
David al meu are de gind sa ma bage de vie in
mormint, cu apucaturile lui, cum vad eu. Inca ce rana-i

40

pe dinii, sarmanii baieti l Cum i-a mincat riia prin

straini, mititeii I
i dup ce ne-a cainat i ne-a plins bunica, dupd
obiceiul ei, i dupa ce ne-a dat demincare tot ce avea
mai bun si ne-a indopat bine, degraba s-a dus In ea169

www.dacoromanica.ro

mall, a scos un ulcior cu dohot de mesteacan, ne-a

uns peste tot trupul din crestet pana in talpi si apoi
ne-a culcat pe cuptior la caldura. 5i tot asa ne-a uns
de cite doua-trei ori pe zi cu noapte, pand ce in Vinerea-

Saca ne-am trezit vindecati tafta. Dar Ora atunci a

venit si veste de la Brosteni despre stricaciunea ce

fdcusem, si bunicul, f gra vorba, a multamit pe Irinuca

cu patru galbeni.
Apoi, in Simbdta Pastilor, rn-a trimis la parinti acasa
10

15

in Humulesti. 5i in ziva de Pasti am tras un Ingerul

a strigat" la biserica, de au ramas too oamenii cu
gurile cascate la mine. 5i mamei ii venea sa ma inghit de bucurie. 5i parintele Joan rn-a pus la masa.
cu dinsul, si Smarandita a ciocnit o multime de ou
rosii cu mine. 5i bucurie peste bucurie venea pe capul
meu. Iar la Invierea a doua nu mi-a mai mers asa de
bine, caci toate fetele din sat, viind la biserica si unele
din ele fiMd mai drdcoase, cum au dat cu ochii de

mine, le-a si bufnit risul, si au inceput a-mi zice:

20

Tunsul felegunsul, tunsul felegunsul, chili dupa dinsul 1"

Bucuresti, 1880, septembre

www.dacoromanica.ro

JI

Nu tiu altii cum sunt, dar eu, cind ma gindesc la

locul naterii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la
5

stilpul hornului unde lega mama o fard cu motocei

la capat, de cr6pau mitele jucindu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care ma tineam and incepusem a merge copacel, la cuptiorul pe care ma ascundeam,

cind ne jucam noi, bietii, de-a mijoarca, i la alte

10

jocuri i jucarii pline de hazul i farmecul copilaresc,

parca-mi salta i acum inima de bucurie I $i, Doamne,
frumos era pe atunci, caci i printii, i fratii, i suro-

rile imi erau snatoi, i casa ni era indestulatd, i

copiii i copilele megiesilor erau de-a pururea in petrecere cu noi, i toate imi mergeau dupa plac, Med leac
de suprare, de parch' era toata lumea a mea
1

15

$i eu eram vesel ca vremea cea bund i sturlubatic

i copildros ca vintul in turburarea sa.
$i mama, care era vestita pentru nazdravaniile sale,

imi zicea cu zimbet uneori, cind incepea a se ivi

soarele dintre nori dupd o ploaie indelungata: Iesi,

20

25

copile cu prul Man, afara i ride la soare, doar s-a

indrepta vremea" i vremea se indrepta dupd risul
meu...
$tia, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, caci
eram feciorul mamei, care i ea cu adevArat ca tia a
face multe i mari minunatii: alunga nourii cei negri
de pe deasupra satului nostru i abatea grindina in
alte Orti, infigind toporul in parnint, afara, dinaintea
uei; inchega apa numai cu doua picioare de vacd, de se
incrucea lumea de mirare ; 1)6-tea pamintul, sau pa'retele,
171

www.dacoromanica.ro

sau vrun lemn, de care ma pdleam la cap, la mind

sau la picior, zicind: Na, na 1", i indatd-mi trecea
durerea... cind vuia in soba tdciunele aprins, care se
5

10

zice cd face a vint i vreme rea, sau cind tiuia tdciunele,

despre care se zice c. te vorbete cineva de Mu, mama II
mustra acolo, in vatra focului, i-1 buchisa cu cletele,
s'd se mai potoleascd dumanul ; i mai mult decit atita
oleacd ce nu-i venea mamei la socoteald cdutdtura mea,

indat pregAtea, cu degetul imbalat, putind tind din

colbul adunat pe opsasul incFrii, ori, mai in graba,
lua funingend de la gura sobei, zicind: Cum nu se
dioache cdlcdiul sau gura sobei, aa s'd nu mi se dioache

15

20

copilaull" i-mi fdcea apoi cite-un benchiu boghet

in frunte, ca s nu-i prapadeasca odorul I... i altele
multe incd. facea...
A.a era mama in vremea copildriei mele, plina de
minuratii, pe cit mi-aduc aminte ; i-mi aduc bine
aminte, cdci bratele ei m-au legdnat cind ii sugearn
tita cea dulce i ma alintam la sinu-i, gingurind i uitindu-md. in ochi-i cu drag I i singe din singele ei i
came din carnea ei am imprumutat, i a vorbi de la
dinsa am invdtat. Iar intelepciunea de la Dumnezeu,
cind vine vremea de a pricepe omul ce-i bine i ce-i rd.u.

25

Dar vremea trecea cu amdgele, i eu creteam pe

nesimtite, i tot alte ginduri imi zburau prin cap, i
alte pldceri mi se deteptau in suflet, i, in loc de inte-

lepciune, ma fceam tot mai neastimpgrat, i dorul

meu era acum nernarginit ; caci sprintar i ineldtor
este gindul oraului, pe ale cdruia aripi te poartd dorul
30

necontenit i nu te lasa in pace,pnd ce intri in mormint!

Ins vai de omul care se ia pe ginduri Uite cum te

I

trage pe furi apa la adinc, i din veselia cea mai mare

cazi deodat in uricioasa. intristare

Hai mai bine despre copildrie sa povestim, cAci ea
singurd este veseld i nevinovata. i, drept vorbind,
acesta-i adevdrul.
Ce-i pasa copilului cind mama i tata se gindesc
la neajunsurile vietii, la ce poate s le aducd ziva de
mine, sau ca-i framint alte ginduri pline de ingrijire.
Copilul, incalecat pe bdtul sdu, gindete ca se afld
Ware pe un cal de cei mai stranici, pe care aleargd,
I

35

40

1.72

www.dacoromanica.ro

cu voie bung, si-1 bate cu biciul 1i-1 struneste cu tot

dinadinsul, i racneste la el din toga inima, de-ti ie
auzul; si de cade jos, crede c 1-a trintit calul, i pe

b ii descarc minia in toata puterea cuvintului...

5

Asa eram eu la virsta cea fericit, i asa cred ca au

fost toti copiii, de cind Ii lumea asta i pamintul,

macar s zica eine ce-a zice.
Cind mama nu mai putea de obosit si se rasa cite-

oleacg ziva, sa se odineascg, noi, baietii, tocmai

10

15

atunci ridicam casa in slava_ Cind venea tata noaptea

de la padure din Dumesnicu, inghetat de frig si plin
de promoroaca, noi ii spgriam sarindu-i in spate pe
intunerec. i 1, cit era de ostenit, ne prindea cite pe
unul, ca la baba-oarba", ne ridica in grinda, zicind:
'tita mare!" i ne saruta mereu pe fiecare. Iar dup
ce se aprindea opaitul, i tata se punea s mnince,
noi scoteam mitele de prin ocnite i cotrutd si le flocaiam si le smotream dinaintea lui, de le mergea colbul ;

si nu puteau scdpa bietele mite din minile noastre

20

25

pand ce nu ne zgiriau i ne stupeau ca pe noi.

Inca te uii la ei, bgrbate, zicea mama, si le dai
paiele 1 Asd-i?... Ha, ha! bine v-au mai facut, pughibale spurcate ce sunteti 1 Ca nici o lighioaie nu se poate
aciva pe linga casa de rul vostru. Iaca, daca nu v-am
sacelat astgzi, faceti otrocol prin cele mite si dati la
om ca cinii prm bat. Ara 1 d-apoi aveti la stiinta ca vg
prea intreceti cu dediochiul Acus ieu varga din coardg
va croiesc de vd merg petecele 1
Ia lasa-i i tu, mai nevast, lasa-i, ca se bucurg
si ei de venirea mea, zicea tata, dindu-ne huta. Ce le
pasg? Lemne la trunchiu sunt;.slgning i faing in pod
este de-a volna; brinzg in puting, asemene; curechiu
in poloboc, slava Domnului! Numai de-ar fi sangtosi
sa mgnince i sd se joace acum, cit is mititei; ea le-a
trece lor zburddciunea cind or fi mai man i i-or lua
grijile inainte; nu te teme, ca n-or scapa de asta.
nu stii cg este-o vorba: Daca-i copil, sg se joace ; dacg-i
cal, sa tragd; i dacg-i popa, s citeasca...'
Tie, omule, zise mama, asa ti-i a zice, ca nu sezi
cu dinsh in casg teat: ziulica, sa-ti scoatg peri albi,
minca-i-ar pgmintul, sa-i manince, Doamne, iarta-mal
1

30

35

40

173

www.dacoromanica.ro

De-ar mai veni vara, sa se mai joace si pe-afara, c

m-am saturat de ei ca de mere padurete! Cite dracarii
le vin in cap, toate le fac. Cind incepe a toca la biserica,

Zahei al tau cel cuminte, fuga si el gall si incepe a

toca in stative, de pirie paretii casei si duduie ferestile.

Iar stropsitul de Ion cu talanca de la oi, cu clestele

si cu vatrarul, face o hodorogeala si un taraboiu, de-ti

ie auzul. Apoi isi pun cite-o toala in spate si cite-un
10

15

coif de hirtie in cap si cinta aliluiia" si Doamne

miluieste, popa prinde peste", de te scot din casa.

asta in toate zilele de cite doua-trei ori, de-ti vine,

citeodata, sa-i cosesti in bdtaie, dac-ai sta sa te potrivesti bor.
'Poi &, mai femeie, tot esti tu bisericoas, de s-a
dus vestea; incaltea ti-au fdcut si baietii biserica aici
pe loc, dupa cheful tau, macar ca-ti intr biserica in

20

casa, de departe ce-i... De-amu puneti-va pe fdcut

privigheri de toata noaptea si parascovenii cite Ira
place, mai baieti; daca vi-i voia sa va deie ma-ta in
toate zilele numai colaci de cei unsi cu miere de la
Patruzeci de sfinti" si colivd cu miez de nucd.
Ei, apoi 1 minte ai, omule? Ma mieram eu, de
ce-s si ei asa de cuminti, mititeii; ca tu le dai nas si

25

tinta in ochii nostri, pared au de gind sa ne zugrdveasca. Ian sd-i fi sculat la treabd, s-apoi sa-i vezi

le tii hangul. Ia priveste-i cum stau toti treji si se uit

cum se codesc, se drimboiesc si se sclifosesc, zise mama.
Hai ! la culcat, baieti, ca trece noaptea ; you'd ce vd pasa,

30

cind aveti demincare sub nas!

i dupd ce ne culcam cu totii, noi, baietii, ca baietii,
ne luam la hirjoand, si nu puteam adormi de incuri,
pan ce era nevoit biata mama sa ne fac musai cite-un

35

40

surub, doua prin cap si s ne deie citeva tapangele la

spinare. i tata, saturindu-se citeodata de atita hdlagie, zicea mamei:
Ei, taci, taci! ajungd-ti de-amu, herghelie 1 tiu
cd doar nu-s babe, s chiroteasca din picioare!
Insii mama ne mai da atunci citeva pe deasupra, si
mai indesate, zicind:

- Na-va de cheltuiald, ghiavoli ce sunteti! Nici

noaptea sa nu ma pot odihni de incotele voastre?

174

www.dacoromanica.ro

Si numai asa se putea linisti biata mama de raul

nostru, biata sa fie de pdcate! S-apoi socotiti ca se
5

mintuia numai cu-atita? Ti-ai gash! A doua zi des-dimineata le incepeam din capat ; si iar lua mama nanasa,
din coarda, si iar ne jnapaia, dar noi parch' bindiseam
de asta?... Vorba ceea: Pelea rea si rapanoas, ori o

bate, ori o lasa".

Si cite nu ne venea in cap, si cite nu faceam cu virf si

indesate, mi-aduc aminte de pared acum mi se intimpla.

10

Mai pasa de tine minte toate cele si acum asa, daca

te slujeste capul, bade Ioane.

La Craciun, cind taia tata porcul si-1 pirlea,

si-1

oprea, si-1 invalea iute cu paie, de-1 innadusea, ca sa se

15

poata rade mai frumos, eu incalecam pe pore deasupra

paielor si faceam un chef de mii de lei, stiind cd mie
are s-mi deie coada porcului s-o frig si besica s-o urnplu cu graunte, s-o umflu si s-o zuraiesc dupa ce s-a
usca; -apoi vai de urechile mamei, pan ce nu mi-o
spdrgea de cap 1

20

i , sa nu-mi uit cuvintul 1 Odata, la un Sfintul Va-

sile, ne prindem noi vro citiva baieti din sat sa ne

25

ducem cu plugul ; caci eram si eu mdrisor acum, din

pacate. Si in ajunul Sfintului Vasile, toatal ziva am
stat de capul tatei, sa-mi facd si mie un buhaiu ori, de
nu, batdr un harapnic.
Doamne, ce harapnic ti-oiu da eu, zise tata de

la o vreme. N-ai ce minca la casa mea? Vrei sa te

buseasca cei nandralai prin omt? Acus te desca1t I
30

35

40

Vdzind eu cd mi-am aprins paie-n cap cu asta, am

sterpelit-o de-acasa numai cu besica cea de porc, nu
cumva sa-mi ieie tata ciubotele si sa rdmin de rusine
inaintea tovarasi1or. Si nu stiu cum s-a intimplat,
c nici unul dintre tovarasi n-avea clopot. Talanca
mea era acas, dar ma putearn duce s-o ieu? In sfirsit,
facem noi ce facem si sclipuim de cole o coasa ruptd,
de ici o circeie de tinjald, mai un vdtrar cu belciug,
mai besica cea de porc a mea, si, pe dupa toaca, si
pornim pe la case. S-o luarn noi de la popa 01obanu,
tocmai din capul satului din sus, cu gind sa umblam

tot satul... Cind colo, popa tdia lemne la trunchiu

earl si, cum a vazut Ca ne asezam la fereasta si ne
175

www.dacoromanica.ro

pregatirn de urat, a inceput a ne trage citeva nasteri

indesate si a zice:
De-abia s-au culcat gainile, si voi ati si inceput?
5

10

1a stati oleaca, bldstematilor, sa. va dau eu 1

Noi, atunci, am pirlit-o la fuga. Iar el, zvirr 1 cu o

scurtatura in urma noastrd, caci era om hursuz si

piclisit popa Oslobanu. Si, din spaima ceea, am fugit
noi mai jumatate de sat inapoi, fara sa. avem cind ii
zice popei: Drele pe podele si bureti pe pareti; cite
pene pe cucosi, atitia copii burduhosi", cum obicinuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc.
Mai, al dracului venetic si ceapcin de popa I

zicem noi, dupd ce ne adunam totd la un loc, inghetati

de frig si sparieti. Cit pe ce era sa ne ologeasca boaita

15

cea indrcit, ved6-1-am dus pe Mahe la biserica

Sfintului Dumitru de sub cetate, unde slujeste; curat

Uciga-l-crucea 1-a colacit sal vie si sa-si faca budihacea

cash' la noi in sat. Fereasca Dumnezeu sa fie preotii

20

nostri asa, ca nu te-ai mai infrupta cu nimica de la

biserica in vecii vecilor 1 Si pana-1 mai menim noi
pe pop, pana-1 mai boscorodim, pana una alta, amurgeste bine.

Ei, amu, ce-i de facut? Hai sal intram ici, in

25

ograda asta, zise Zaharia lui Gitlan, ca ne trecem vremea stind in mijlocul drumului.
Si intram noi la Vasile-Anitei si ne asezdrn la fereastra

dup obiceiu. Dar parca naiba vrajeste: cela nu suna

coasa, ca-i e frig; celuia ca-i ingheat minile pe cir30

ceie ; vru-meu Ion Mogorogea, cu valtrarul subsuoara,

se punea de pricina ea nu ura, si numa-ti crapa inima-n
tine de necaz !

Ura tu, mai Chiriece, zic eu lui Goian; si noi,

mai Zaharie, sa prufnim din gull ca buhaiul ; iara
istialalti sa strige: hai, hali 1

35

-odat'd si incepem. Si ce sa vezi? Unde nu se

hapsina de nevasta lui Vasile-Anitei cu cociorva

aprinsa dup noi, caci tocmai atunci tragea focul,

40

sa deie colacii in cuptior.

Vai, aprinde-v-ar focul, sa va aprinda 1 zise ea,
burzuluita grozav; dar cum se cheama asta? In obrazul
cui v-a invatat !...

176

www.dacoromanica.ro

Atunci noi, la fuga, baieti, mai dihai decit la popa

Oslobanu... Dar bun pocinog a mai fost s-aista, zicem noi, oprindu-ne in rascrucile drumului din mijlocul
satului, aproape de biserica. Inca una-doud de aiestea,
5

i ne scot oamenii din sat afara ca pe niste laiesi. Mai

bine sa mergem la culcare". Si dupa ce ne arvonini

noi si pe la anul, cu juramint, s. umblam tot impreuna,

ne-am despaqit unul de altul, rabigiti de frig si hamisiti de foame, i hai fiecare pe la casa cui ne are, ca
10

mai bine-i pare. Si iaca asa ne-a fost umblarea cu plugul

in anul acela.
D-apoicusmintinitul oalelor, ce calamandros fdceam 1

Cind punea mama laptele la prins, eu, fie post, fie

15

cislegi, de pe-a doua zi i incepeam a linchi grosciorul

de pe deasupra oalelor ; si tot asa In toate zilele, Ora
ce dam de chisleag. Si cind cduta mama sa smintineasca
oalele, smIntineste, Smaranda, daca ai ce...

Poate c-au luat strigoaicele mana de la vaci,

20

mamucai, ziceam eu, sezind inchincit i cu limba scoasafara dinaintea mamei, jos linga oale.

25

oala cu smintina, zicea mama, uitindu-se lung la mine,

s-apoi las' ! Nanasa din grinda are sa-i stie de stire, de
nu 1-or put scoate din mina mea tot neamul strigoilor
s i al strigoaicelor din lume !... Se cunoaste el strigoiul,

Doamne, prinde-l-voiu strigoiul cela odata la

care a mIncat smintina, de pe limba... Urit mi-a fost

in viata mea omul viclean i Iingu, drept sa-ti spun,
dragul mamei Si sa stii de la mine ca Dumnezeu
n-ajuta celui care umbla cu furtusag, fie lucru de
purtat, fie de-a mincarii, fie ori de ce-a fi.
Ei, apoi unde-o plesneste mama si unde crapa 1",
zic eu In gindul meu, ca doar tot nu eram asa de prost
pang pe-acolo, sa' nu pricep atita lucru.
I

30

35

D-apoi cu mos Chiorpec ciubotarul, megiesul nostru,

ce necaz aveam I Ba adica, drept vorbind, el avea necaz

40

ind ciubotele cu dohot de cel bun, care face pelea cum

i i bumbacul. i daca vedea omul i vedea ca nu se poate

cu mine; caci, una-doug, ma duceam la om i-1 tot

sucaleam sA-mi deie curele, ca sa-mi fac biciu. Si
cele mai de multe ori gaseam pe mos Chiorpec rabu-

177

www.dacoromanica.ro

descotorosi de mine cu vorbe, ma lua frumusel de

barbie cu mina stinga, iar cu cea dreaptd muia felestiocul in strachina cu dohot si-mi tragea un puiu de
rabuiala ca aceea pe la bot, de-i bufnea risul pe toti
ucenicii din ciubotdrie. i cind imi da drumul, ma duceam tot intr-o fuga acasa la mama, plingind si stupind in dreapta si in stinga.
Uite, mama, Chiorpecul dracului, ce mi-a facut 1...

to

Doamne, parca 1-am invatat eu, zicea mama, cu

parere de bine; am sa-1 cinstesc, zau asa, cind 1-oiu
intilni ; ca sezi lipca unde te duci si scoti sufletul din
om cu obrazniciile tale, usernic ce esti!
Daca auzeam asa, ma spalam binisor pe la gull si-mi
cautam de nevoie... i cum uitam ciuda, fuga iar la

15

mos Chiorpec dupa curele ! *i el, cind ma vedea intrind

pe usa, imi zicea cu chef: He, he 1 bine-ai venit, nepurcele !" i iar ma rabuia, facindu-ma de ris ; si eu iar
fugeam acasa, plingind, stupind si blastemindu-1.

i mama avea un chin cu mine din pricina asta...

20

25

30

- Of I de-ar veni iarna, sa te mai dau odata la scoala

undeva, zicea mama, si sa cer dascalului sa-mi deie

numai pielea si ciolanele de pe tine.
Odata, vara, pe-aproape de Mosi, ma furisez din casa
si ma duc, ziva miaza-mare, la mos Vasile, fratele tatei
cel mai mare, s fur niste cirese ; caci numai la dinsul
si Inca la vro doua locuri din sat era cite-un cires varatic, care se cocea-palea de Duminica Mare. i ma chitesc eu in mine, cum s-o dau, ca sa nu ma prinda. Intru

mai inti in casa omului si ma fac a cere pe Joan, sa

ne ducem la scaldat.

Nu-i acasa Ion, zise matusa Marioara ; s-a dus cu

mosu-tau Vasile sub cetate, la o chiu din Condreni,
s-aduca niste sumani.
35

Caci trebuie sa vd spun ca. la Humulesti torc si fetele

i bietii, i femeile si barbatii ; si se fac multe giguri
de sumani, si lai, si de noaten, care se vind si panura,
si cusute ; si acolo, pe loc, la negustori armeni, veniti

inadins din alte tirguri: Focsani, Baca'', Roman,

Tirgu-Frumos, si de pe aiurea, precum si pe la iarma40

roace In toate partile. Cu asta se hranesc mai mult

178

www.dacoromanica.ro

humulestenii, razsi Vara' paminturi, si cu negustoria

din picioare: vite, cai, porci, oi, brinz, lina, oloiu,

5

10

sare si Mina de popusoi ; sumane mari, genunchere si

sardace ; itari, bernevici, cdmesoaie, laicere si scortur i inflorite ; stergare de burangic alese, si alte lucruri,

ce le duceau lunea in tirg de vinzare, sau joia pe la

mandstirile de maice, cdrora le vine cam peste mina
tirgul.
Apoi dar, mai ramii sanatoas, matusa Marioara /
vorba de dinioarea; si-mi pare rau c nu-i varu Ion
acas, Ca tare-as fi avut placere sa ne scaldam impreuna...

15

20

25

30

35

Dar in gindul meu: 5tii c-am nemerit-o? bine ca nu-s

acasa ; si, de n-ar veni degraba, si mai bine-ar fi 1" ...
5i, scurt si cuprinzator, sarut mina matusei, luindu-mi ziva buna, ca un baiet de treaba, ies din casa cu
chip ca ma duc la scldat, ma supuresc pe unde pot si,
cind colo, ma trezesc in ciresul femeiei si incep a cardbani la cirese in sin, crude, coapte, cum se &eau. 5i
cum eram ingrijit si ma sileam sa fac ce-oiu face mai
degraba, iaca matusa Marioara, c-o jordie in mina,
la tulpina ciresului.
Dar bine, ghiavole, aici ti-i scaldatul? zise ea, cu
ochii holbati la mine ; scoboara-te jos, talharule, c
te-oiu invata eu 1
Dar cum sa te cobori, caci jos era prapadenie 1 Dacd
vede ea si vede cd nu ma dau, zvirr 1 de vro doua-trei
ori cu bulgri in mine, dar nu ma chiteste. Apoi incepe
a se aburca pe cires in sus, zicind: Stai, mai porcane,
ea te captuseste ea, Marioara, acus !" Atunci eu ma dau
iute pe-o creanga, mai spre poale, si odata fac zup 1 in
niste duel* care se intindea de la cires inainte si era
cruda si pdna la briu de nalt. 5i nebuna de matusa Marioara, dupa mine, si eu fuga iepureste prin cinepa, si
ea pe urma mea, pana la gardul din fundul gradinei, pe
care neavind vreme sa-1 sar, o cotigeam inapoi, iar

prin cinepa, fugind tot iepureste, si ea dupa mine

pana-n dreptul ocolului pe unde-mi era iar greu de sarit ;

pe de laturi iar gard, si hirsita de matusa nu ma slabea

din fuga nici in ruptul capului 1 Cit pe ce sa puie mina
40

pe mine! 5i eu fuga, si ea fuga, si eu fuga, si ea fuga, pada'

ce dam cinepa toata palanca la pamint ; caci, sa nu

179

www.dacoromanica.ro

10

spun minciuni, erau vro zece-doudsprezece prAjini de

cinep, frumoasA si deasA cum ii peria, de care nu s-au
ales nimica. i dupal ce facem noi trebusoara asta,
mAtusa, nu stiu cum, se incilceste prin cinep, ori se
impedec de ceva, si cade jos. Eu, atunci, iute ma rdsucesc intr-un picior, fac vro doug sArituri mai potrivite,
mA azvirl peste gard, de parcA nici nu I-am atins, si-mi
pierd urma, ducindu-mA acasa. si fiind foarte cuminte
in ziva aceea...
Dar mai in desarA, iaca si mo Vasile, cu vornicul si
pasnicul, strigA pe tata la poartd, ii spun pricina si-1
cheamd sA fie de fatA cind s-a ispdi cinepa si ciresele...
caci, drept vorbind, si mo Vasile era un cArpAnos -un

puiu de zgirie-brinzA, ca si mAtusa MArioara. Vorba

15

ceea: Au tunat si i-au adunat". Insd degeaba mai

clAmpAnesc eu din gurd: cine ce are cu munca omului?

StricAciunea se Meuse, si vinovatul trebuia sA plteascA. Vorba ceea: Nu plAteste bogatul, ci vinovatul".
20

Asa si tata: a dat gloabA pentru mine, si pace bund 1

*i. dupA ce-a venit el rusinat de la ispasA, mi-a tras o
chelfAnealA ca aceea, zicind:

Na! saturA-te de cirese 1 De-amu sh stii cd ti-ai

mincat liftiria de la mine, spinzuratule! Oare multe
stricAciuni am sa." mai plAtesc eu pe urma ta?
25

i iaca asa cu ciresele ; s-a implinit vorba mamei,

sArmana, iute si degrabA: CA Dumnezeu n-ajutA celui

care umblA cu furtusag". InsA ce ri-i bunA pocAinta

dupA moarte? D-apoi rusinea mea, unde o pui? Mai

pasA de dA ochi cu mAtusa MArioara, cu mos Vasile,

30

cu vAru Ion si chiar cu bdietii si fetele din sat ; mai

ales duminica la bisericA, la horA, unde-i frumos de
privit, si pe la scaldat, in Cierul Cucului, unde era
bAtelistea flAcAilor si a fetelor, doriti unii de altii,
toatA sAptAmina, de pe la lucrul

35

MA rog, mi se dusese buhul despre pozna ce fAcusem,

de n-aveai cap sA scoti obrazul in fume de rusine; si

mai ales acum, cind se ridicase citeva fete frumusele
in sat la noi si incepuse a ma scormoli si pe mine la
40

inimA. Vorba ceea:

MA i Ioane, dragi ti-s fetele?
Dragi I

180

www.dacoromanica.ro

Auld XIV. No, 10.

lattuarie Itiat.

CONVORBIRI LITERARE.
l'ie-ro-rfic-Ci:

1.;
,

ILL. ,...,./ alio:- 0.-c c...,,,,_ 4.4." f

1mi .04 trt ret----15/

,,

Fir

tot. t C ..,,.. - " h (_ .1, ...Z.

'
\
e-

.1"4" et-e

Apart. la 1 a tic caret luul.

rr2

,cfe.
.e;"

..,.._:-.4::.

.4=1.1,1 .

,...-;...4%10.

2-'

__.,......_.

dii lArne stretinit eu LuuIiti. ,1i cu hitie

thirst& a'a lima to pout:. biaericei penult

AMINTDII DIN COPILARIE.

,

mut'
osuieni 0111 crania pirtile mast"; pc ,
vied ineepustau qi cii dragii-lita.11oalune a
tun ridita Itietav la eau pirimilor mei, in
natal liumulvii, din targ drept petite apa
Ntaunoluit aat cure 1d tend, impirvit in
u-ei [aril, cart se liu tot de mut: Votra b1- !
111114i, IkInuii ti ustuttii.
tempo; llumulqtii i
Seat* cite.edatet i.uui Lilac airtime ce

vi CO

tt N

ti vnaut pc ut.bositul pl.

rink. aunt utubla prin tat diu ea.11 in eau),
intprouni eu bidips Yasuo a Maxi, dthettlul
bisericei, un bulteiu hdravnn, &mays ti vol.
nic ti tames pe utuneni sAji dee eupiii la

swell; t apoi ni

tk.hiare .11-0.: L. N.

iuvOpiturit. i
time dii Lied

'1

wide nu eau &lutist o =I-

i fete la vcoalli, intro care

maul ti eu, tut biet prizitrit,- retinas vi 1.6,
rue vi du timbre euea.lyea de 'utki eee.

l'

, 7 C/
3

rill a fuse inhuvi Siuiiunulila pope', o &gide

de capita DiciA In mimeo vi apa de taitotuv,
do intretwa mai pe toti Lierd
diu carte

dar vi din nehunii.lklutele tuni in toati 3:-Q-2:,..

,

Liu', tLs N In C(,)tilia 0.5 vOrn,A.. no petreee...1:. Igru

tat dm ?de be pod,tutint
de uameni fir* eltpitkiu, ei aat %whin,
rldtpaie, itnerucet ill toad puterea curnu- 1. ea pArintele vine la t mall i no aduee uu
uulni; tat guspodari tot unul it, unul; eu maim nou ti lung, i dupe ee-a intrebat
devil suitittiffli fir mindre, care parlikedi
de &suet tarn earn ne punka, I. 'Ant pupu
94, liErylieau a inv&U ;I auveiea, do tut* pe gauduri, hpei a Liu* moue tienunu4a ,Calul
yawl de %lade in tuate partite; cu biIn tilts no ne
11111111'. i Vti ILat in teualk
natetiell era:maul i tittle premi i daheatiT ttvzieu ea ear vine p.Sriutela in eoala cu
ert en aeeia, do (damn& ware tinge aatuluZ hiof rotes, eujoccrul mauled, care no wince
4i plrintele loan do hub deal, Domunr,
dar do sated tied uu dagut de Licit,
et out manic 1 cu !amanita mai era!
de verde impletit Emma', i pirititele ii
%wawa acne& tat erau nutuai 1721 on

fiat

I,

co mai de pond a'au 'pima tuna. SlItutul Nicolai dupicum Cato

Apoi pot%
pull in tintetim, oaro era imp-atilt cu nop1:1; I
tustuul.bioacieni ain
Vein Mdetunul mut

.,
.-.......

memo,

aerl,
5..

01

,
1

4
'...=-

_
,..

,... `
,,,.._

"'"''

(L.

,,,,....ia

etc c.,.tc dhow( 4.. Ca

1.1/4e4ie/fr..... fi

L.Ls

..

t li

4....zweZt

Amintiri din copildrie (Partea I). Modifieari [acute de Creanga

la textul publicat In Concorbiri literare.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Dar tu lor?
Si ele mie

10

15

20

Irma ce-i de facut?... S-a trece ea si asta; obraz de

scoarta, i las-o moarta-n papusoi, ca multe altele ce
mi s-au intimplat in viata, nu asa intr-un an, doi ei
deodata, ci in mai multi ani i pe rind, ca la moara.
Si doar ma i feream eu, intr-o parere, sa nu mai dau
peste vro pacoste, dar pared naiba ma impingea, de le
faceam atunci cu chiuita.
Si tocmai-mi-te Indata dupa cea cu ciresele, vine
alta la rind.
Ma trezeste mama intr-o dimineaV din somn, cu
vai-nevoie, zicindu-mi: Scoala, duglisule, inainte de
rasaritul soarelui; iar vrei sa te pupe cucul arminesc
i sa te spurce, ca sa nu-ti mearga bine toata ziva?"...
Caci asa ne arnagea mama cu o pupaza care-si facea
cuib, de multi ani, intr-un teiu foarte bdtrin i scorburos, pe coasta dealului, la mos Andrei, fratele tatei
cel mai mic. Si numai ce-o auzeai vara: Pu-pu-pup !
Pu-pu-pup!" des-dimineatA, in toate zilele, de vuia
satul. Si cum ma scol, indata ma i trimite mama cu
demincare in tarina, la niste lingurari ce-i aveam tocmiti

25

prasitori, tocmai in Valea-Saca, aproape de Topolita.

Si pornind eu cu demincarea, numai ce i aud pupaza
cintind:
Pu-pu-pupl pu-pu-pup! pu-pu-pupl

Eu, atunci, sa nu-mi caut de drum tot inainte?

ma abat pe la teiu, cu gind sa prind pupaza, caci aveam

30

grozava ciuda pe dinsa; nu numaidecit pentru pupat,

cum zicea mama, ci pentru c. ma. scula in toate zilele
cu noaptea-n cap din pricina ei. Si cum ajung in dreptul
teiului, pun demincarea jos in carare pe muchea dealului,

35

ma. suiu incetisor in teiu care te adormea de mirosul...

floarei, bag mina in scorbura, unde stiam i, norocul
meu!... gabuiesc pupaza pe oua i zic plin de multa-

mire: Taci, lelit, ca te-am captusit eu 1 ii mai pupa

tu si pe dracul de-acuml" Si cind aproape sa scot pupaza

40
17

afara, nu stiu cum se face, Ca ma spariu de creasta ei

cea rotata, de pene, caci nu mai vazusem pupaza 'Ana
atunci, ei-i dau iar drumul in scorbura. Si cum stam eu
Ion CreangA

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

181

acum i ma chiteam in capul meu cd serpe cu pene

nu poate sd fie, dupd cum auzisem, din oameni, cd se

and prin scorburi citeodata i serpi, unde nu ma !mbarbdtez in sine-mi j iar bag mina sd scot pupAza...
pe ce-a fi... ; dar ea, sdrmana, se vede cd se mistuise de
frica mea prin cotloanele scorburei, undeva, cdci n-am

mai dat de dinsa nicAiri ; pared intrase In pdmint.

io

MAI! anapdda lucru s-aista 1", zic eu inciudat, scotind

cdciula din cap si tuflind-o in gura scorburei. Apoi ma
dau jos, caut o lespede potrivit,m suiu cu dinsa iar
in teiu, imi ieu caciula si in locul ei pun lespedea, cu
gind c-a iesi ea pupdza de undeva pAnd m-oiu intoarce

eu din tarind. Dup aceea md dau iar jos si pornesc

15

20

rapede cu demincarea la lingurari... i oricit oiu fi mers

eu de tare, vreme trecuse la mijloc doar, cit am umblat
horhAind cine stie pe unde si cit am bojbAit i mocosit
prin teiu, sA prind pupdza, i lingurarilor, nici mai rAmine cuvint, li se lungise urechile de foame asteptInd.
S-apoi, vorba ceea: Tiganului, cind i-e foame, cintA ;

boierul se primblA cu minile dinapoi, iar Idranul

nostru Ii arde luleaua i mocneste intr-insul". Asa si
lingurarii nostri: cintau acum indrAcit pe ogor, sezind

in coada sapei, cu ochii painjeniti de-atita uitat, sA

25

vadd nu li vine mincare dincotrova? Cind, pe la prinzul

cel mare, numai iacAtA-md-s i eu de dupd un dimb,

cu mincarea sleitd, veneam, nu veneam, auzindu-i

lAldind asa de cu chef... Atunci au si tAbArit bAlaurii

pe mine, si cit pe ce sA ma inghitd, de nu era o chirandA
30

35

40

mai tindrA Intre dinii, sd-mi tie de parte.

Hauileo, mo ogoiti-vd 1 ce tolocAniti bAiatul?
Cu tatul sAu aveti ce-aveti, iar nu cu dinsul I
Atunci lingurarii, nemaipuindu-si mintea cu mine,
s-au asternut pe mincare, Wind molcum. i scApind
eu cu obraz curat, Imi ieu traista cu blidele, pornesc
spre sat, mA abat iar pe la teiu, ma suiu intr-Insul, pun
urechea la gura scorburei i aud ceva zbAtindu-se mAuntru. Atunci ieu lespedea cu ingrijire, bag mina si
1

scot pupaza, vlAguitA de atita zbucium ; iar oudle, cind

am vrut sa le ieu, erau toate numai o chisAli%A. Dupd
asta yin acasA, leg pupdza de picior c-o aA s-o indosesc
de mama vro cloud zile in pod prin cele putini hirbuite;

182

www.dacoromanica.ro

vi una-doua, la pupaza, de nu stiau cei din casa ce tot

caut prin pod asa des. Irish' a doua zi dupa asta, iaca
si matusa Mdriuca lui mo Andrei vine la noi, c-o falca-n
5

ceriu si cu una-n pamint, si se ia la ciondanit cu mama

din pricina mea:

Mai auzit-ai dumneta, cumnatd, una ca asta,

fa fure Ion pupaza, care, zicea matusa cu jale, ne trezeste des-dimineata la lucru de atitda ani?
10

Grozav era de tulburata, si numa nu-i venea s'a' lacrameze, cind spunea aceste. i acum vad eu ca' avea mare

dreptate matusa, caci pupdza era ceasornicul satului.

Irma mama, srmana, nu stia de asta nici cu spatele.
Ce spui, cumnata? I Da' ca 1-as ucide in bataie,
15

cind as afla ca el a prins pupaza, s-o chinuiasca. De-amu

bine ea mi-ai spus, las' pe mine, ca ti-1 ieu eu la depanat!
Nici te mai 1ndoi despre asta, cumnata Smaranda,

zise matusa, cdci de zbintaitul ista al dumnitale ni-

20

25

mica nu scapa 1 Ce mai atita? Mi-au spus mie eine 1-au

vazut ca Ion a luat-o ; gitul imi pun la mijloc !
Eu, fiind ascuns In Camara, cum aud unele ca aceste,
iute ma suiu in pod, umflu pupaza de unde era, saiu cu

dinsa pe sub stresina casei si ma due de-a dreptul in

tirgul vitelor, s-o vind, caci era tocmai lunea, intr-o
zi de tirg. i cum ajung ln iarmaroc, incep a ma purta
tanto pintre oameni, de colo pana colo, cu pupdza-n

mina, ca doar si eu eram oleaca de fecior de negustor.

Un mosneag nebun, c-o vitica de funie, n-are ce lucra?
De vinzare-ti e gainusa ceea... mai baiete?
De vinzare, mosule I
30

- SiCitcitcreziceiqipedumneta
dinsa?
ca face !

Ia ad-o-ncoace la mosul, s-o dramaluiasca I

35

cum i-o dau In mina, jav ra dracului se face a o

cauta de ou si-i dezleaga atunci frumusel ata de la
picior; apoi mi-o arunca-n sus, zicind: Iaca pozna,
c-am scapat-o !" Pupaza, zbrr 1 pe-o dugheana si, dupa

ce se mai odihneste putin, Isi ie apoi drumul In zbor

spre Humulesti si ma lasa mare si devreme cu lacrimile
pe obraz, uitindu-ma dupa dinsa !... Eu atunci, hat 1 de
40

sumanul mosneagului, sa-mi plateasca paserea...

17*

183

www.dacoromanica.ro

Ce gindesti dumneta, mosule? Te joci cu marfa

omului? DacA nu ti-a fost de cumpArat, la ce i-ai dat

drumul? Ca nu scapi nici cu giunca asta de mine!

Neles-ai? Nu-ti paie lucru de saga! i ma bagam in
5

ochii mosneagului, i faceam un tArAboiu, de se strinsese lurnea ca la comedie imprejurul nostru ; da,

iarmaroc nu era?!

Dar stii CA' eti amarnic la viat, mai baiete? I zise

10

mosneagul de la o vreme, rizind. In ce te bizui de te

indirjesti asa, nepoate? Dec! nu cumva ai pofti sa-mi
iei vitica pentr-un cuc armenesc? Pesemne te maninca
spinarea, cum vdd eu, mai tica, si ia acu te scarpin,
daca vrei, ba -un topor iti fac, dacA mA crezi, de-i zice

15

aman, puiule!" cind ii scapa din mina mea 1

- Da pace baietului, mosule, zise un humulestean
de-ai nostri, ca-i feciorul lui tefan a Petrei, gospodar
de la noi din sat, si ti-i gasi beleaua cu dinsul pentru
asta.
He, he! sA fie sAnAtos dumnealui, om bun; d-apoi

20

25

chitesti dumneta cA nu ne cunoastem noi cu tefan a

Petrei? zise mosneagul ; chiar mai dinioarea 1-am vazut
umblind prin tirg, cu cotul subsuoara, dupa cumpArat
surnani, cum ii e negustoria, si trebuie sa fie pe-aici
undeva, ori in vro dugheang, la baut adAlmasul. Apoi
bine ea stiu a cui esti, mAi icdI ian stai oleaca, sal

te due eu la tata-tau si sa Arad, el te-a trimes cu

pupazi de vinzare, sA spurci iarmarocul?

30

Toate ca toatele, dar cind am auzit eu de tata, pe

loc mi s-a muiet gura. Apoi incet-incet rn-am furisat
pintre oameni, si unde-am croit-o la fuga spre Humulesti, uitindu-nag inapoi sa vAd nu ma ajunge mosneagul? CAci imi era acum a scapare de dinsul, drept
BA vA spun. Vorba ceea: Lasa-1, mai L-a lasa eu, dar

vezi cA nu md lag el acum I" Tocrnai asa patisem i

35

eu ; ba eram inca bucuros &A am scApat riumai cu-atita.

Bine-ar fi s-o pot scoate la capat, macar asa, cu mama

si cu matusa Mariuca, gindeam eu, bAtindu-mi-se inima, ca-ntr-un iepure, de frica si de osteneala.
5i cind ajung acasa, aflu ca tata i mama erau dusi
60

in tIrg; si fratii imi spun, cu spaimA, ca-i pozna cu

matusa lui mo Andrei: a sculat mai tot satul in pi-

184

www.dacoromanica.ro

cioare din pricina pupAzdi din teiu; zice cd i-am fi

luat-o noi, i pe mama a pus-o In mare supdrare cu
asta. Stii cd j mAtusa Mdriuca e una din cele care
5

to

15

20

scoate mahmurul din om ; nu-i o femeie de Inteles, ca

matusa Anghilita lui mos Chiriac, s-a mintuit vorba.
Si cum imi spuneau ei ingrijiti, numai ce i auzim
cintind in teiu:
Pu-pu-pupl pu-pu-pupl pu-pu-pupl
Sord-mea Catrina zice atunci cu mierare:
I-auzi, badiVd 1 Doamne, cum sunt unia de napdstuiesc omul chiar pe sfinta dreptate1
Mai asa, sorioard I... Dar in gindul meu: Cind ati
sti voi cite a patimit, sireaca, din pricina mea, i eu
din pricina ei i-ati plinge de mild!"
Zahei Insd ne ldsase vorbind si se ca' mai dusese In
tirg, dupa mama, sd-i spuie bucurie despre pupdz...
Si a doua zi, marti, taman in ziva de Idsatul sAcului
de postul Sin-Petrului, Wind mama un cuptior zdravan de alivenci i placinte cu poalele-n briu, i pdrp5.lind niste pui tineri la frigare, i apoi tvdlindu-i prin
unt, pe la prinzul cel mic, cheamA pe mdtusa MAriuca
lui mos Andrei la noi si-i zice cu draga inima:

Doamne, cumnatica-hai, cum se pot invedjbi

oamenii din nimica toatd, luindu-se dupd gurile cele

2.5

30

rdlel Ia poftim, soro, mai bine sd mincdm ceva din ce-a

da Dumnezeu, s. cinstim cite-un pahar de vin in sand"tatea gospodarilor nostri si; Cele rale sd se spele, cele
bune sd s-adune ; vrajba dintre noi sa piard, i neghina
din ogoarel"

CAci, dac-ai sta sA faci voie rea de toate, zdu, ar

trebui de la o vreme s-apuci cimpii1

Asa, cumnat dragA, zise mtusa Mariuca, stringind cu nedumerire din umere, chid se punea la masa'.
1

Vzut-ai dumneta? SA mai pui altAdata temeiu pe

35

vorbele oamenilor1
Apoi incepem cu totii a minca. Si altii ca altii, dar eu

stiu ca mi-am pus bine gura la cale, sa-mi fie pe toata

ziva. Si Indatd ce m-am sculat de la mas, luindu-mi
Minas bun de la calcdie, fuga la scaldat ; i cind sar
40

odat voiniceste de pe-un mal nalt In stioalnA, din

gresald, drept cu fata-n jos, numai scintei mi s-au fAcut
185

www.dacoromanica.ro

pe dinaintea ochilor de durere ; si am crezut c mi-a

plesnit pintecele, nu altaceva. i dupti ce-am iesit cu
mare greu din apa si ra-am pus pe mal, tiindu-mA
cu minile de inima, baieoi s-au strIns ciotca 1mprejurul meu si rn-au Inmormintat cu nAsip, i rn-au prohodit cum stiau ei, si de-abia mi-am venit in simtire
peste vrun ceas ; s-apoi am inceput a ma scalda in
tiena, pand pe la asfintitul soarelui, potrivind-o sa yin
acasA o data cu vacile si spuind rnaniei ca, scapindu-le

10

vacarul din ocol pe ale noastre la amiaza, eu singur

le-am dus la pdscut, si de-aceea m-am Intlrziet 'Ana
acum. i mama, crestinA bunA, crezindu-le toate laptoase, dupa rAbus, cum i le spusesem eu cu magulele,
in-a laudat de vrednicia ce facusem si mi-a dat si demin-

15'

care. Iara eu, mincind lupeste, ma faceam smerit si

numai rideam In mine, mierindu-ma tot atunci de
ghibacia minciunilor ce potrivisem, de-mi venea maimai sa le cred si eu singur pe jumatate.
laca, asa se poate Insela omul de multe ori, cind nici

20

25

30

35

n-a gindit, dacA nu stie a judeca bine. Insa iar mA

Intorc si zic: Tot patitu-i priceput 1"

Intr-o zi, pe-aproape de Sint-Ilie, se Ingramadise,

ca mai totdeauna, o rnultime de trebi pe capul mamei:
niste sumani sa-i scoata din stative ; altii sa-i nividease si sa Inceap a-i tese din nou; un teanc de sumane
croite, nalt pAna-n grinda, astepta cusutul ; peptanusii in Mita n-avea cine-i tinea de coadA ; roata sedea
In mijlocul casei, si canura toarsa nu era pentru bAtdtura i *-apoi, vorba ceea: Nu sedea, ca-ti sede norocul" ;
tevi de fAcut la sucala ; copil de to in albie, pe lingA
alti vro cinci-sase, care asteptau sti le faci demincare.
Treab era acolo, nu Incurcala ; si Inca se cerea degraba,
caci venea cu fuga iarmarocul de FAlticeni, care acela
este ce este. i ma scoalA mama atunci mai diminegai
decit alte dati si-mi zice cu toata inima:

Nica, dragul mamei 1 vezi ca tata-tau e dus la

coasa, cAci se scutura ovasul cela pe jos; si eu asemene

nu-mi vad capul de trebi; tu mai lasa drumurile

40

si stai linga mamuca, de-i fa tevi si leagana copilul ;

c-apoi si eu ti-oiu lua de la FAlticeni o palariuta cul

156

www.dacoromanica.ro

tasma -o curalusa de cele cu chimeriu, stii cole, ca

pentru tine!
Bine, mama! dar, In gindul meu, numai eu stiam.

Toate ea toatele, dar la cusut si saraduit sumane

10

si mai ales la roatd, ma intreceam cu fetele cele mari

din tors; si din astd pricina, rautacioasa de Mariuca
Savucului, care, drept sa Ira spun, nu-mi era urita,
facea adeseori in ciuda mea si-mi btea din pumni,
poreclindu-md Ion Torcalau", cum li zicea unui tigan
din Vindtori. Ins pentru asta tot imi era draga, i
torceam impreuna cu dinsa, la umbra nucului lor, cite-o

15

movild de drugi de canura, de md saruta mama, cind

i le aratam sara acasa.
Asa ne duceam baieoi si fetele unii la altii cu lucrul,
ca sa ne luam de urit, ceea ce la taxa se cheama sdz5.toare si se face mai mult noaptea, lucrind fiecare al sau ;
cum torceam eu, de-a mai mare dragul pe intrecute cu
Mdriuca, si cum sfIrtia fusul rotii, asa-mi sfirlia inima-n
mine de dragostea Mariucai ! Martur Imi este Dumnezeul

20

si-mi aduc aminte ca odata, noaptea, la o clacd de

dezghiocat pdpusoi, i-am scos Mariucdi un soarec din

sin, care era s-o bage in boale pe biata copild, de n-as
fi fost eu acolo.

D-apoi vara, in zilele de sarbatoare, cu fetele pe

25

cimpie, pe colnice si mai ales prin luncile i dumbravile

cele pline de mindrete, dupd cules rachitica de facut

galbenele, sovirv de umplut flori, dumbravnic i sulcilia' de pus pintre straie, cine umbla? Povestea cintecului:
30

35

40

Fa-ma, Doamne, val de tei

i m-arunca-ntre femei I
i, scurta vorba, unde erau trei, eu eram al patrule.
Dar cind auzeam de legdnat copilul, nu stiu cum imi
venea; caci tocmai pe mine cazuse pdcatul sa fiu mai
mare Intre frati. Insa ce era sa faci cind te roagd mama?
Dar In ziva aceea, In care ma rugase ea, era un senin
pe ceriu si aa de frumos si de cald afara, ca-ti venea sa
te scalzi pe uscat, ca gainile. Vdzind eu o vreme ea
asta, am sparlit-o la balta, cu gind ran asupra mainei,
cit Imi era de mama si de needjitd. Adevar spun, caci
187

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu e deasupra 1 De la o vreme, mama, crezind

ca-s prin livadd undeva, iese gall si incepe a striga,

de da duhul dintr-insa: Ioane 1 Ioane 1 Ioane 1 Ioane I"

si Ion, pace! VAzind ea cA nu dau rAspuns de nicairi,
5

lag toate in pAmint si se ia dup mine la balta, unde

stia ca ma duc ; si, cind colo, ma vede tologit, cu pelea
goala pe nAsip, cit mi ti-i gliganul ; apoi, in picioare,
-iind la urechi cite-o iespegioara ferbinte de la scare,
cu argint printr-insele, si aci sAream Intr-un picior, aci

10

15

in -celdlalt, aci plecam capul in dreapta si la stinga,

spuind cuvintele:
Auras, pacuras,
Scoate apa din urechi,
Ca ti-oiu da parale vechi ;
i ti-oiu spala cofele
i ti-oiu bate dobele 1

Dupa aceea zvirleam petrele, pe rind, in stioalna

20

25

unde ma scAldam: una pentru Dumnezeu si una pentru

dracul, fAcind parte dreapta la amundoi ; apoi mai zvirlearn citeva, de Incuiarn pe dracul in fundul stioahlei,
cu bulbuci la gull ; s-apoi, bustiuliue 1 si eu in stioalnd,
de-a cufundul, sa prind pe dracul de un picior, cAci asa
ni era obiceiul sa facem la scldat, de pe cind Adam-

Babadam. Dupa asta, ma mai cufundam de trei ori

In rind, pentru Tatal, pentru Fiul si Duhul Sfint, si
inc-o data pentru Amin. Apoi ma trAgeam incetisor
pe-o coastA, la marginea baltii, eft mi ti-i moronul,

si ma uitam pe furis cum se joaca apa cu piciorusele cele

mindre ale unor fete ce ghileau pinza din susul meu.

30

35

Mai frumos lucru nici ca se mai poate, cred 1

Toate aceste le privea biata mama, uitatd cu minile

subsuoarA, cum e omul necAjit, de dupa un dimb din
prund, aproape de mine. Dar eu n-o vedeam pe dinsa,
caci eram in treaba. In totului tot, a fi trecut la mijloc
vro jumatate de ceas, eft a zAbovit mama acolo, mai vro
trei-patru de cind fugisem de-acasa, s-ar fi trebuit sa
inceapa a mi se pune soarele drept inimA, dupa cum se

zice, caci era trecut de amiaza. Insa en, In starea

40

In care ma aflam, fiind cuprins de fericire, uitasem ca

mai traiesc pe lume 1 In sfirsit, mama, eft era ea de

188

www.dacoromanica.ro

tare de cap, de la o vreme pierde rabdarea si vine

10

tiptil, in virful degetelor, pe la spatele mele, cind mg_

uitam la fete, cum vg spun, imi i toate hainele frumusel de pe mal i ma las cu pielea goalg in baltg,,
zicindu-mi cu ngduh;
Ii veni tu acasa, coropcarule, daca te-a rdzbi foamea, s-apoi atunci vom aye altd vorbg 1 i se tot duce..
Ei, ei I ce-i de fAcut, Ioane? Fete le de la ghilit, care
vgzuse asta, numa-si dau ghiont una alteia i chico-

teau pe socoteala mea, de rsuna prundul. Iarg cii

15

intram in pgmint de rusine, i cit pe ce sg ma inec, de

ciudg ce-mi era. i din dragostea cea mare de mai
dinioarea, imi venea acum sg le string de git, nu altceva. Dar vorba ceea: Poti opri vintul, apa i gurile.
oamenilor?" De-aceea le-am lgsat i eu pe fete sa rida,
pgnd ii s-a duce gura la ureche, i pindind vreme
pe cind sed ele plecate i dau pinza in apg la ghilit,,
fac tustiu 1 din baltg s-o ieu la sangtoasa; i asa fugeara
de tare pe prund, de sgreau petrele, pe care le stirneam,

20

cu picioarele, cit mine de sus. i fuga, si fuga, fr sg mg

mai uit in urmg, pgng ce dau intre huditi, pe drumul

care ducea la noi acas. Dar nu merg pe drum, de rusine
25

sg nu intilnesc vrun om, ci sar in grading la Costache

ei merg tupilus prin pgpusoi; apoi intr-o huditg, din
hudit in grdding la Trgsnea, i iar prin pApusoi ; it
cind aproape s ies din grgding, ma simtesc cinii lui.
Trgsnea, si la mine, sg ma mpg 1 Ce-i de fgcut? Auzisemt
eu din oameni cg, dacg vrei sg nu te muste cinii i sg

te lese in pace, cum li vezi cd sar la tine, sd te tupilezit

30

35

40

jos

la pgmint si st-i lasi sg te latre eft le place,.

fgrd sg te urnesti din loc ; cgci ei bat cit bat i, de la o,

vreme, te pgrgsesc si se due. i adevgrat este, caci asa
am scApat i eu de chili lui Trgsnea, atunci cind arth
dat peste pacat cu ei i ei cu mine. Noroc din ceriu pgna-n pdmint cg nu rn-a prins melianul i haramninull
de Trgsnea, care avea mare ciudg, pe mine, de cind mg,
zgpsise in grAdina lui la furat mere domnesti si pere .
sintilieeti, caci rn-ar fi snopit in bAtaie. S-apoi numait
asta mi-ar fi mai trebuit acum, cit eram de pricopsit I.
In sfirsit, dupg ce in-au lgsat cinii lui Trgsnea in pace,.

cum v-am spus, am grit in rgspintenele unui drum ;

9,

www.dacoromanica.ro

de acolo, In gradina la noi, i atunci mi s-a parut ca ma

aflu In sinul lui Dumnezeu. i merg eu acum fara pasare

prin papuoi, Ora in dreptul ogrdzii, i ma uit pintre

gard i vad pe mama cum se da In vint dupa trebi,
cind in ma, cind afara ; i-nii era mai mare mila de

dInsa, dar i de pintecele meu cel stocit de apa Inca imi

era mil. Vorba ceea: Mila-mi e de tine, dar de mine

mi se rupe inima de mila ce-mi este". i nemaiputind
suferi foamea, incep a marnai ugilit pintre gard: Mamuci, iacata-rna-s 1" -odata i sar in ograda, ma Inatoez dinaintea mamei, aa chipos cum eram, ii apuc
mina cu sila, o sarut i zic, scincind: Mama, bate-ma,

t0

ucide-ma, spinzura-ma, fa ce tii cu mine ; numai da-mi

ceva de mincare, ca mor de foame 1" Vorba ceea: Gol-

tatea incunjura, iara foamea da de-a dreptul". Ea

atunci, cum e mama cu bunatate, se uita gali la

115

mine i zice oftind:

Bine-ti ede, cocogeme coblizan, sa umbli lela

pe drurnuri in halul acesta i sa ma lai tocmai la

vremea asta Vara leac de ajutor 1 Hai de maninca, dar

sa tii di nii te-ai lehametit de la inima; doar sa te porti
de-acum tare bine, sa mai fiu ceea ce-am fost pentru
tine ; dar nu tiu, zau 1
i, scurta vorbd, NT-kind & rn-am pus rau cu mama,

20

ii giuruiesc eu ea ce-am facut n-oiu mai face. Apoi

25

umblu tot cu bineorul pe linga dinsa i nu ies din cuvin-

tul ei afard nici cu fapta, nici cu vorba, caci: Vorba

dulce mult aduce" ; la trebi-s harnicut cit se poate:

derdicam i rnaturamprin casa ca o fata mare, de n-avea

mama grija cind se ducea undeva. i-ntr-o zi o vdd ca ma
saruta i-mi zice cu blindeta:
Dumnezeu sa te Inzileasca, Ionica, dragul rnamei,

30

i sa-ti deie toate darurile sale cele bogate daca te-i

purta cum vad ea te porti de-o bucata de vrerne incoace 1

Atunci eu, pe loc am inceput a plinge, i bucuria mea

35

n-a fost proasta. i mai mult mustrare am sirntit in

cugetul meu decit oricind. i de rn-ar fi batut mama cu
toate gardurile i de m-ar fi izgonit de la casa ca pe un

strain, tot n-al fi ramas aa de umilit in fata ei, ca

atunci chid m-a luat cu bineorul. *i sa nu credeti ca

40
:

nu mi-am tinut cuvintul de joi pand mai de-apoi, pdritru

190.

www.dacoromanica.ro

cA asa am fost eu, radator si statornic la vorbd Srt

felul meu. 5i nu cal ma laud, cci lauda-i fatd: prin somn,

nu ceream demincare ; dacd mg sculam, nu mai asteptani
8A-mi deie altii ; si cind era de fAcut ceva treabA, o cam,
rdream de pe-acasd. -apoi mai aveam si alte bunuri:

cind ma lua cineva cu rdul, putinA treabd fAcea cu.

10

15

mine ; cind m4 lua cu binesorul, nici atita ; iar cind inAL

lasa de capul meu, fAceam cite-o drAguta. de trebusoar5
ca aceea, de nici sfinta Nastasia, izbAvitoarea de otravA,
nu era in stare a o desface cu tot rnestesugui ei. Povestea

ceea: Un nebun arunc-o peatrA in baltA, si zece

cuminti n-o pot scoate".

In sfirsit, ce mai atita vorbA pentru nirnica toatA?
Ia, am fost si eu, in lumea asta, un bot cu ochi, o bucatA
de hun-A insufletita din Humulesti, care nici frumos
pana la douAzeci de ani, nici cu minte Ora la treizeci
si nici bogat pAnA la patruzeci nu rn-am fAcut. Dar
si sdrac asa ca in anul acesta, ca in anul trecut si ca de
cind sunt, niciodatd n-am fost 1

www.dacoromanica.ro

III

410

Nu mi-ar fi ciudd, incaltea, cind ai fi si tu ceva

V i de te miri unde, lmi zice cugetul meu, dar asa, un
but, cu ochi ce te gdsesti, o bucat de humA insufletit
In sat de la noi, si nu te 1as6 inima BA taci; asurzesti
lumea cu trgniile tale!
Nu ma las, vezi bine, cugete, cgci si eu sunt om din
doi oameni; si satul Humulestii, in care m-am trezit,
nu-i un sat ldturalnic, mocnit si lipsit de privelistea
lumii, ca alte sate ; si locurile care incunjur satul nostru Inc5.-s vrednice de amintire. Din sus de Humulesti
vin Vinatorii Neamtului, cu saminta de oameni de aceia
care s-au hdrtuit odinioar cu Sobietzki, craiul polonilor. i mai din sus, monastirile Secul si Neamtul,

altddat fala bisericei romne si a doua vistirie a

ti 5

Moldovei. Din jos vin satele Boistea si Ghindoanii,

care injuga numai boi unguresti la cardle lor ; unde
plugurile rmin singurele pe brazda in tarind, cu saptA-

minile, priskile frd priskar, holdele Var jitar, si

20

25

nime nu se atinge de ele ; iar oamenii din aceste sate

nu stiu ce-i judecata. Aproape de Boiste vine satul
Blebea, care mai mult de jumatate, dupd ce-si scap
cciula pe balta, zice: S6 fie de sufletul tatei !"
Inspre apus miaz-zi yin mongstirile: Agapia, cea
tinuit de lume; Varaticul, unde si-a petrecut viata
Brancoveanca cea bogat si milostiva, si satele Filioara,
hAlasul cAprioarelor cu sprincene scdpate din monastire ; Baltatestii, cei plini de salamur, si CeahlgieOH, Topolita si Ocea, care alung cioara cu perja-n gull
tocmai dincolo, peste hotar ; iar spre crivat, peste

192

www.dacoromanica.ro

Ozana, vine Tirgul-Neamtului, cu mahalalele Pometea

de sub dealul Cociorva, unde la toata casa este livadti
mare ; Tutuienii, veniti din Ardeal, care maninca slanina rinceda, se tin de coada oilor, lucreaza lind si aunt
vestiti pentru teascurile de facut oloiu ; si Condrenii,
cu morile de pe Nemtisor si piugle de facut sumani -

Iar deasupra Condrenilor, pe virful unui deal nalt si

plin de tiharai, se afla vestita Cetatea Neamtului,

10

ingradita cu pustiu, acoperit cu fulger, locuita vara

de vitele fugarite de strechie si strajuita de ceucele si

vindereii care au gsit-o buna de facut cuiburi intr-insa_

Dar asta nu ma priveste pe mine, baiet din Humulesti. Eu am alta treaba de facut ; vreu sa-mi dau sam6
despre satul nostru, despre copilaria petrecuta in el, si
15

atita-i tot.

Citi domnitori si mitropoliti s-au rinduit la scaunull

Moldovei, de cind e tam asta, au trebuit sa treaca macal20

o data prin Humulesti spre monastiri. Apoi, unde pui

cealalta lume care s-a purtat prin satul nostru, si tot.
lume mai mult bogata si aleasd. Ma rog, la Monastirea
Neamtului : icoana facatoare de minuni, casa de nebuni,.

25

hram de Ispas si iarmaroc in tirg, tot atunci ; apoi tot,

pe aici, treacat spre iarmaroace: la Peatra de Durninica Mare, si la Folticeni de Sint-Ilie ; la Secu, hram de
Taierea capului sf. Joan Botezatorul ; la Agapia-n,
deal, hram de Schimbarea la fall ; la Agapia-n vale,,
hram de Sf. Voievozi ; si la Varaticu, hram de Sinta
Maria mare ; lume i iar lume 1

30

35

i cite tirnosiri si sfintiri de biserici din nou, si cite

soboare si revizii de fete bisericesti si politicesti, sin
citi straini din toata lumea, si cite inimi purtate de dor,
si cite suflete zdrobite si ratacite n-au trecut prin satul
nostru spre monastiri 1 Lume, lume si iar lume 1
i cite ostiri straine si o droaie de Mane calari, tot
nemti de cei mari, imbracati numai in fir, au trecut in
vremea copilariei mele, cu sabiile scoase, prin Humur
lesti, spre monastirile de maice, dup Natalita cea frumoasa 1 i au facut nemtii mare tdraboiu prin monastiri,

si au rascolit de-a fir-a-par toate chiliile maicelor

40

dar n-au gasit-o, caci si beciul privighitorului Parvu din

Tirgul- Neamtului putea sa tainuiasca la nevoie o dom193,

www.dacoromanica.ro

nitd. i noroc de varAticence, care au stiut a-i dmoli

luindu-i cu binisorul, si a-i face sA-si bage sbiile in
teac5,spuindu-le ca cei ce scot sabia, de sabie vor peri l
5

t0

Dar ce-mi bat eu capul cu craii si cu impAratii, si

nu-mi caut de cop ilfaria petrecuta. in Humulesti si de
nevoile rnele? Asa era cu cale s fac de la inceput, dar
am tinut sil ardt ca humulestenii nu-s trAiti ca in birlogulursului, ci au fericirea de a vedea lume de toat mina.
La 1852, in ziva cind s-a sfintit paraclisul spitalului
din Tirgul-Neamtului si s-a deschis scoala domneasc5.
de acolo, eu, impreund cu alti baieti, isonari ai bisericei,

stam aproape de Ghica-vod, care era fata la acea

15

serbare, incunjurat de o multime de lume, si nu ne mai

sturam privindu-1. *i el, frumos la chip si blind cum
era, vAzindu-ne pe mai toti de-a rindul, imbracali cu

20

opincute, spAlati curat si pieptanati, cu rusinea zugrvita in fata si cu frica lui Dumnezeu in inimA, aruna 0
privire pArinteasa spre noi, si zise:

camesuice cusute cu bibiluri si albe cum e helgea,

cu bondite mindre, cu itari de tigaie si incdltati cu

lad, copii, scoala si sfinta bisericd, izvoarAle

25

mingierii si ale fericirii sufletesti ; folositi-va de ele i

vA luminati, si pre Domnul lAudati I
Aceste vorbe, rostite de gura domneasa, au brAzdat
adinc inima norodului adunat acolo, si frd intirziere
scoala s-a umplut de bAietd doriti de invkatur, intre

care eram si eu, cel mai bun de hirjoan5 si slAvit de

lenes; lenes f Ara pAreche ma facusem, calci mama, dup5

30

cit minte avea, nu se indura sA mg mai trimit acum

nici la o cola de ap, numai sa invat carte si sd ma fat
popA, ca parintele Isaia Duhu, profesorul nostru.
Bun mai era si pArintele Duhu, cind se afla in toane
bune, Dumnezeu s-1 ierte I Pus-a el baietii in rindu-

ialA cum nu mai vzusem Ora atunci ; cumpa-

35

40

ra-ni el vara, din banii sdi, cofe de zmeura si fel de fel

de puricale de ni da s'd mincm, si, mai in toat simbata ne incarca in o droaga de-a 116nAstirii Neamtului si ne ducea la stdritie, sd dAm esamen dinaintea
staritului Nionil, un bAtrin olog, care ne sfAtuia cu

duhul blindetei sA ne tinem de ceaslov si psaltire ;

cAci toate celelalte invAtAturi, zicea el, sunt numai

194

www.dacoromanica.ro

niste ereticii, care mai mult amArgsc inima si tulburg

sufletul omului. Dar fost-a scris pgrintelui Duhu sA
5

nu asculte In totul sfaturile cuviosului starit, ci fa

ne invete si cite oleacg de aritmetig, de gramaticg,
de geografie si din toate cite ceva, dup6 priceperea
noastrA.

Odat, venind pgrintele Duhu supArat foc de la

mondstire, ne dete la regula de trei tema urmAtoare:

Dud o para luat pe nedreptul

10

itd manincg

o sut drepte, apoi sese mii de lei (leafa mea pe un

an), care mi-a oprit-o staritul Nionil, pe nedreptul,

cite parale drepte vor mince de la MonAstirea Neamtului?

15

20

Dougzeci si patru de milioane de parale, cinstite pgrinte, sau sese sute de mii de lei, rgspunse
Imul dintre noi, cu crida la tabelg.

Ia g-mi fug, Nig Oslobanu, incredintarea,

zise pgrintele Duhu.
Nieg Oslobanu, ca de obiceiu, se scoalg In picioare,
eft mi ti-i melianul, si se roagA de iertare, spuincl
cg-1 doare capul. i atunci, nu stiu cum ii cade un
urs mare din sin si... de-a dura prin clasd ; nu de cei pe
care-i joacg ursarii, ci de miimAligg, umplut cu bring,
rotund, prAjit pe jaratic si de pus drept inimg,

25

cind ti-e foame. Bdietii dau sA-1 prindg, Oslobann

se aruncA In mijlocul lor s si-1 ieie, si se face o chir-

fosalg. s-un ris in scoala din pricina ursului celuia,

de-i pozng 1 Atunci, parg-1 vAd cum s-a plesnit parintele Duhu cu palma peste frunte, zicind c-un oftat
30

adinc:

Pesemne pacatele mele cele mari si grele In-au

aruncat si aici, sA linvt, niste topirlani sAlbatici I
Mai fericit erai de-o mie de ori g pasti porcii la Cogeasca-Veche, Isaie, decit sA mai fi ajuns si zilele
35

aceste 1 Iar tu, moglanule de Oslobene, care te robesti

pintecelui si nu-ti dai citus de puting osteneald mintii, te-i face popg, ca tat-tAu, cind s-or pusnici toti
bivolii din Mongstirea Neamtului 1

40

cit e negru sub unghie, Cali azvirle tArnd dupl cap,

ca buhaiul. Cum se duce sara acag, si spune Wine-

Oslobanu, prost-prost, dar sa nu-1 atingA cineva CU

195

www.dacoromanica.ro

to

15

20

25

sail ce a zis parintele Isaia. S-apoi, las'pe popa Niculai Oslobanu, caci el nu prea stie multe; slujeste cite
trei liturghii pe zi i pomeneste la hurta; pe monahi
si ieromonahi, pe stariti, pe mitropoliti si pe sotiile
si copii[i] lor, de le merge colbul!
Intr-o dimineala, n-are ce lucra parintele Duhu? !
I6 pe Teofan, alt calugar de la spital, i se duc impreuna la biserica Sfintului Lazar de sub dealul Ceta-

tii. i cum intra In biserica, incep a cauta pricina

parintelui Oslobanu, care slujea, a nu se tine de

tipic.
Tipic, boaite fatarnice? Ia sa va dau eu tipic l
zise parintele Oslobanu, lasind sfintele incolo. Ne-ati
luat cu smichirie pe marele mucenic Dimitrie,
izvoritorul de mir, si ne-ati dat, in locul acestui sfint
vestit, pe Lazar, un jidan tremturos, care tot moare
si iar invie, si invie si iar moare, de nu mai stie nime
de numele lui. Acesta-i hram? i dupa ce ne-ati calicit, luindu-ne mosia si inchizindu-ne biserica cu zid,
Inchideti acum in ciuda si poarta spitalului; ba pana
si clopotele ni le-au oprit de tras cinerii de doftori,
tot din pricina voastra, de ni s-au imprstiet poporenii ; nici chioara de baba nu mai da pe la biserica I

i Inca una: de seizeci i mai bine de ani, de cind

slujesc pregia, voi aveti sa. ma invatati tipicul, pui
de napirca ce suntetil Ia stati oleaca sa va scot eu

gargaunii din cap 1...

i zvirr! cu pravila cea mare dupa calugari. Apoi,

-30

:35

umflind un sfesnic zdravan de alama, dupa dinsii,

sa-i afurisasca 1... i, na 1 parintele Duhu si Teofan
si-au prapadit papucii, fugind mai mult pe brinci
decit in picioare; chiar dupa tipic!
A doua zi, Nica Oslobanu ca mai ba sa deie pe la
scoala; dar nici pdrintele Duhu pe la biserica Sfintului Lazar, ea 1-ar fi pironit parintele Oslobanu pe
cruce si 1-ar fi pus in podul bisericei, spre pastrare,
cu parte din icoanele rdmase aici de la Cetatea Neamtului.

i mi se pare ca avea mare dreptate bietul batrin,

/40

caci in locul bisericei Sfintului Lazar fusese alta bise-

rica, de lemn, al carei hram era Sfintul Dimitrie,

Q96

www.dacoromanica.ro

facuta si Inzestrat eu mosie de Vasile Lupu-voievod,

ca si cea de la noi din Humulesti. Ina Monastirea

Neamtmlui, buna mehenghe, cind a facut spitalul

din Tirgul-Neamtului, face si biserica Sfintului Dumitru de peatra, ii schimba hramul, numind-o Sfintul Lazar, o inchide cu zid in cuprinsul spitalului,
si hramul Sfintului Dumitru I-a pus la paraclisul de
la spital, iar mosia preuldlor a papat-o, ca si pe mosia

Humulestii. Si de aici supararea printelui Oslo-

10

banu ajunsese la culme; sa nu vada saminta de calugar pe la biserica lui, ca-i potopeste 1 Ca prin urechile

acului de n-a facut mucenic pe parintele Duhu, in

locul sfintului Dumitru, izvoritorul de mir.
Peste citeva zile dupa asta, auzim & Nica Oslo15

30

25

banu s-a dus sa' invete la scoala catihetica din Folticeni, vorba sa fie! Varu-meu Ion Mogorogea, Gitlan,
Trasnea si alti cunoscuti ai mei se dusese tot acolo,
mai de demult; bineinteles, pe socoteala pungei Orintilor lor. Si eu, ramiind fra tovarsi de isprava, si
mai dindu-mi si parintele Isaia un puiu de bate, asa
din senin, cihaiam pe mama sa se puie pe l'inga tata,
ca doar rn-a da si pe mine la catihet, macar ca. eram
un ghibirdic si jumdtate.
Galbeni, stupi, oi, cai, boi si alte bagateluri de alde
aceste, prefacute In parale, trebuia sa duca dascalii

poclon catihetului de la fabrica de popi din Folti-

30

35

40

ceni; s-apoi las-te In conta sfintiei-sale, ca te scoate

poponet, ca din cutie... Pentru mine insa numai doua
merte de orz si dona de ovas a dat tata cui se cuvine,
de am fost primit in Folticeni, caci scoala era numai
de mintuiala; boii sa iasa I

Ajungind acolo toamna tirziu, rn-am asezat in

gazda la Pavel ciubotarul din ulita Rdasenii, unde
erau si ceilalti tovarsi ai mei. Catihetul, care facea
ziva noapte si noaptea zi, jucind stos, rar venea pe
la scoala. Noi, daca vedeam asa, ne duceam si mai
rar; dar nebunii stiu ca fceam de-ajuns1
Pavel era holteiu, si casa lui destul de Incapa-

toare: laiti si paturi de jur imprejur; lingh soba,

altul, si toate erau prinse. lard gazda, robotind zi

si noapte, se proslavea pe cuptor, intre sanuri, calu13

197

www.dacoromanica.ro

puri, astrgaciu, bedreag, dichiciu si alte custuri tliioase, musched, piedeca, llam si clin, ace, mile,
cleste, pile', ciocan, ghint, piele, ata, hirbul cu calacan, cleiu si tot ce trebuie unui ciubotar.
5

io

15

20

Cu noi sedea si Bodringa, un mosneag fara capataiu,

insa de tot hazul. Pentru putina mincare si cite-oleacti
de papa de cea de trei oca la para, slujea toata casa:
Cala lemne, atita focul, aducea apa, matura, ne spunea la povesti nopld intregi, sezind cu nasul in taciuni,

si ne cinta din fluier: Doina, care te umple de fiori,

Corabiasca, Mariuta, Horodinca, Alivencile, Tiitura,
Ca la usa cortului, hori si alte cintece sculatele ca
aceste, de jucam pana ce asudau podelele si ne sarea
talpele de la ciubote cu calcaie cu tot, ca doar acum
o dadusem si eu pe ciubote. i din pricina lui Pepelea
de mos Bodringa, Pavel mai nu le putea dovedi din
cirpit; ha si el, uneori, sarindu-si din minti, Isi rupea
ciubotele ferfenitl, jucind impreuna cu noi.
0 data venise lui Oslobanu rindul sa cumpere lemne; si asa, cu toat carpanosia lui, iese cine-cineste
in medean, aproape de gazda noastra, si &este un

taran de la Sasca, pare-mi-se, ori de la Baia, cu un car

incarcat cu lodbe de fag.
Cit cei pe car, bade? zise Oslobanu, caruia nu-i
25

era a cumpara lemne cum nu mi-e mie acum a ma

face poi:4.

Trei husasi, dascale.

Ce spui, badisorule, pentru un brat de lemne?
Da'ca le due in spate pe toate odata pan-acasa.
30

- Dacd le-i duce, dascale, ti le dau degeaba.

Zau, nu suguiesti, bade?

Nici o saga, dascale; sa vedem cum le-i duce,

si halal said fie!

35

Oslobanul ie atunci lemnele din carul omului cite

unul-unul si le razama In picioare linga bratu-i;
dupa aceea descinge briul de pe linga sine si le imprejurd, legindu-le frumusel, sa nu se hrentuiasca;
apoi, saltindu-le si aburcindu-le cam anevoie, le
umfla-n spate si la gazda cu dinsele. Un baietan nebu-

40

natic de-alaturea, vzind asta, zise cu glas mare:

Dascale-Trascale, be-he-he I dracul sti te ie I

198

www.dacoromanica.ro

Iar tdranul, fcindu-si cruce, a ramas cu gura &dBcatd, fdrd BA blesteascd un cuvint.
Acum nu vd mai spun clt era de incarcat carul cu
lemne, care, la asa loc, tinea pe vremea aceea septe
5

lei si jumdtate, si cit era de mare si de tare Nicd

Oslobanu si alti vro seizeci ca dinsul, intre cari multi,
ldsindu-si nevestele cite cu doi-trei copii acasd,
In creierii muntilor, venise la Folticeni sd se pricopseasc d. de invdtaturd...

10

15

-apoi carte se invAta acolo, nu glurnd I Unii cintau la psaltichie, colea, cu ifos:
Ison, oligon, petasti,
Doud chendime, homili,
pdnd ce rguseau ea magarii; altii, dintr-o rdsuflare,
spuneau cu ochii inchisi cele septe taine din catihisul

cel mare. Gitlan se certa si prin somn cu uriesul

Goliat. Musteciosul Davidicd de la Fdrcasa, pdnd

tipdrea o maingligd, mintuia de spus pe de rost, rdpede

si fail gres, toatd istoria Vechiului Testament de

20

Filaret Scriban, impArtit in perioade, si pronumele

conjunctive de dativ si acuzativ din gramatica lui

Mdcdrescu:

Mi-ti-i, ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-le; me-te-

il-o, ne-ve-i-le, mi-ti-i, ni-vi-li.

25

Ce-a fi aceea, ducd-se pe pustiu! Unia donddneau ca

nebunii, pdnd-i apuca ameteald; altii o duceau numai
intr-un muget, cetind pand le perea vederea; la unia
le umblau buzele parc erau cuprinsi de pedepsie;
cei mai multi umblau bezmetici si stteau pe ginduri,
vdzind cum isi pierd vremea, si numai oftau din greu,
stiind cite nevoi ii asteapt acas. Si turbare de cap
.

30

si frinturd de limbd ca la acesti nefericiti dascali,

nu mi s-a mai dat a vale; cumplit mestesug de tim35

40

penie, Doamne fereste 1

De-a mai mare dragul sd fi privit pe Davidicd, fix-

eau de munte, cu barba In furculit si favorite frumoase, cu pletele Crete si negre ca pana corbului, cu
fruntea lad si senind, cu sprincenele tufoase, cu ochii
mari, negri ca murele si scinteietori ca fulgerul, cu
obrujii rumeni ca doi bujori, nalt la stat, lat In spete,

13`

199

www.dacoromanica.ro

10

15

subtire la mijloc, mlAdios ca un mesteacan, usor ca

o caprioara si rusinos ca o fatA mare, Dumnezeu sd-1
iertel a n-avu parte sa se preuteasca. A murit, sax.manul, inainte de vreme, inecat cu pronumele conjunctive, peritu-le-ar fi numele sa le pearA, cA au
mincat juvaier de flacdu!
Mai bunA minte avea Mirauta din GrumAzesti,
care umbla trela-lela, in puterea iernii, pe la tarAbile
jidovesti, intrebind ba teacA de cosor, ba capestre
de purici, ba cuie de la corabia lui Noe, ba fragi si
capsune pentru cineva care pornise intr-adaos, ba
cinta in pilda jidovilor:
Nu-mi e ciudd pe gindac,
C-a mincat frunza de fag;
Dar mi-e ciudd pe omida,
C-a mincat frunza de cruda:
N-a lasat sa odrAsleascA,
Voinicii sa se umbreasca.
i alte drAcArii ce-i trasneau in cap. Nebun era el

20

sa-si pearda viata din pricina lui mi-ti-i, ni-vi-li,

me-te-il-o, ne-ve-i-le, ca Davidica?

Eu, ca si MirautA, nu ma' prea osteneam pAnA-ntr-a-

25

tita, BA' mor invalind; ca doar nu-mi plingeau copii

acasa, nici dadusem catihetului cel poclon mare
pand pe-acolo. Pentru doua merle de orz si doud de
ovas, nu era sa las copila popei de la Folticenii-Vechi

nemingaiata. Afara de aceasta, cind ma uitam in

oghnda, barbd si mustete ca in palma; si doar le si
pirleam eu intr-o privire si le ungeam in toata sara
30

cu sau amestecat cu muc de luminare si aluna ars,

dar degeaba muncA I -apoi, intrat in asemenea scoala,

35

40

mai numai barba si punga, bat-o pustia, te facea sA

calci a popa I
D-apoi lui TrAsnea, gracul, ce-i pAtea sufletul cu
gramatica I Odata imi zise el, plin de mihnire:
*tefanescule (eaci asa ma numeam la Folticeni),
astAzi nu mai mergem la scoala, ca nu stiu tabla si
vreu sa invat, pe mine la gramatica. Ma rog tie, hai
cu mine la cimp spre Folticenii-Vechi; vom invAta
impreunA, sau cite unul, eu la gramaticA qi tu la ce-i

200

www.dacoromanica.ro

t()

15

20

25

vrea; apoi mi-i asculta, sd vedem nu s-a prinde si de

capul meu ceva? Las' cd nici la celelalte nu prea pot
Invdta cu slova asta noug, care-a iesit, Insg afurisita
de gramaticg Imi scoate peri albi, trsnit-o-ar fi s-o
trAsneascal Parcg ai ce face cu dinsa la bisericg? Dar
dacg se cere 1... Am s-o ieu si eu din capgt, si, poate,
cu tine, care ai trecut pe la pgrintele Duhu, s mg
pot deslusi...
Fiindcg la Folticenii-Vechi era ceva minggiere pentru mine, ma potrivesc lui Trdsnea, si ne ducem impreund. i era un ger uscat prin luna lui noiemvrie,
si bgtea un vIntisor supOre in ziva aceea, de-ti frigea
obrazull Cum ajungem la cimp, TrAsnea se tologeste
pe-un hat si Incepe la gramaticd, din capat, Intrebarea si rgspunsul Intgiu:
Intrebare: Ce este gramatica romand?
Rcispuns: Gramatica romng este artea ce ne invata a vorbi si a scrie o limb& corect.
Iar In alt editie:
Gramatica este o invgVaturg ce ne arat modul de
a vorbi si de a scrie bine intr-o limbg.
Asta-i astal Din ceaslov si psaltire, si acele bg.lmujite rgu, ca vai de ele, sa" treci la gramatick si Ina
ce gramatica 1 Nu ca aceste de acum, pozderie de gra-

matici; unele rationate", altele dezvoltate" si tic-

site de complimente", care, trebuie spus fail compliment, Iti esplicg... pang ce nu se mai intelege nimicd;
ading facute anume pentru copii, de se joacd cu dinsele, de usoare ce stint!". Insg ce folosfl Peste Trgs-

30

35

nea n-a dat asemene noroc... sa umble Intr-ales...

El, pacgtosul, uitati-vii ce fel de gramaticg trebuia
sg. Invete: artea, corect, Intr-o limbg.; silabg numim
un sunet deplin, simplu sau compus cu una din consune, sau si cu mai multe consune, care insa sg se
pronunte cu o scoatere de voace". Iar in altg editie:
Prin silabg Intelegem rostitura unei pgrti de cu-

vint s.c.l."

Ei, ei 1 de-acum drege-ti voacea" si descurcg-te, mgi

Trgsne, dacg poti 1
40

Iar la a treia paging, Indatg altd ngzbitie:

Intrebare: Cite pArli are gramatica romng?

201

www.dacoromanica.ro

Ticispuns:

Gramatica romAn5 are patru Orli, care

sunt:
5

1. Etimologia; 2. Sintaxa; 3. Ortografia gi

4. Prosodia.
Intrebare: Ce ne invaiA fiecare din partile aceste?
Reispuns: 1. Etimologia ne Invat,A a cunoagte partile vorbei, adicA analisul gramatical.
2. Sintaxa ne invata a lega pArtile vorbei

dup firea limbii noastre, adicd sintesul

to

15

20

gramatical.

3. Ortografia ne invat a scrie bine, adicti

dupd regulile gramaticei.
4. Prosodia ne Invai.A a accenta silabele gi
a le rosti dui:4 firea cuvintelor gi scopul
ce-1 avem In vorbire.
Apoi: mi-ti-i, ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-le. Si

alte iznoave hAzoase ca aceste!

Mai pune la socoteal &A gi TrAsnea era inaintat
in virstA, bucher de frunte gi timp in felul &Au; ca
profesorul, care gi el se mira cum au ajuns profesor,
zicea: Luati de ici pAnA ici", cum mi se pare cd se
mai face pe une locuri gi astAzi, gi poate cA nu veli
aduce bane, nici gramaticului, nici profesorului,

nici lui TrAsnea, ci intimplrii, care a Mut pe oa25

30

meni aga cum sunt: ori cutite de qel, ori de tinichea...

S-apoi gindili cA TrAsnea citea intrebarea gi raspunsul, fiecare pe rind, rar gi lmurit, ca sA se poat
intelege ceva? Nu aga, necredinciogilor, ci WA cum:
Ce este gramatica romAnA, este... ce este, este... este

arata... nu arata, artea... artea... ce... ce... ce ne

inval, invalA... invatA... ce ne inva0; a vorbi...
bi... bi... ce ne invata... ce este, este... este arata,
uite dracu 1 nu arata, artea ce ne invata... ce este,
este..." Si tot aga dondAnind foarte rapede, bilblit

35

i fArA pic de cugetare, pAna la a scrie intr-o limb&

corect" rar ajungea, sArmanul ! Si dup ce turba de
cap hAt bine, ma striga s5.-1 ascult, a gtie. Luam eu
cartea din mina lui gi-1 intrebam: Ce este gramatica,
mi TrAsne?" Iar el, inchizind ochii, rAspundea iute,

40

iute gi mornAit, cum cer calicii la pod:

202

www.dacoromanica.ro

Ce este gramatica roma* este... ce este, este...

celelalte, dupa obiceiu, schimonosind cuvintele
i IndrugIndu-le Vara nici o noima, de-ti venea sa-i
plIngi de mill
- Nu aa, mai TrAsne I
i

to

15

Dar cum?
Nu mai zice roma* i spune numai raspunsul;
ce ai cu Itntrebarea?
Si se qi opintea el, intr-o privire, sd raspunda bine,
dar degeaba; se Incurca i rnai rau, incepea a ofta i-i
venea sd-i sparga capul.
Mai lasA-md oleacA, zicea el necdjit i, clnd

te-oiu striga, fa vii iar s ma asculti; si de n-oiu ti

nici atunci, apoi dracul sa ma ieie! Da, gramatica
sa zicem ca n-o lnteleg i s-o lasAm la o parte; artea,
asemine; corect, tiji. D-apoi romnd, este... ce...
ne Inva a vorbi i a scrie bine intr-o limba" parcd-s
cuvinte romAneti, ce naiba I Numai i aici trebuie

s fie ceva: a vorbi i a scrie bine intr-o limba",

20

25

Indracit lucrul Cum sa scrii intr-o limba"? Poate cu

limba, mai tii pacatul? Pesemne ca noi, cum s-ar
prinde, las' ca, de scris, talpa gitii, dar apoi i de
vorbit, pdcatele noastre, se vede Ca' vorbim pogan i
ran de tot; nu romanete, ci tardnete... Doamne,
Doamne! Invatat mai trebuie sa fie i acel care face

gramatici I Insa i-n gramatica stau eu i vad cd" masa

tot masa, casa tot casA i boul tot bou se zice, cum le

tiu eu de la mama. Poate celelalte bizdiganii: rostitura, artea, corect, pronunte, analisul, sintesul,
30

35

40

prosodia, ortografia, sintaxa, etimologia, concrete,

abstracte, conjunctive: mi-ti-i, ni-vi-li, rne-te-il-o,
ne-ve-i-le" i altele de sama acestora sa fie mai roma-

neti... i noi, prostimea, habar n-avem de dinsele 1

Noroc mare cd nu ne pune sa le i cintam, c-ar fi i
mai rAu de capul nostru cel hodorogit 1 Decit taran,
mai bine sA mori I Hai, du-te, tefanescule, ca rn-apuc de Invatat!...
i, lasindu-1, ra-am dus i eu In ciuda la fata popei,
am gasit-o singura-singurica i rn-am jucat cu dinsa
In. ticnA pana-ndesara; cci mama n-avea, i tatA-.
sail, ca popa, umbla dupa capatat... Apoi m-am In204

www.dacoromanica.ro

tors la cimp, cu zgardita de la gitul copilei, c-o naframa cusuta frumos cu flori de matasa. i cu sinul
plin de mere domneti; i, cind colo, zarghitul de
TrAsnea dormea pe hat, cu gramatica sub nas, i
5

10

habar n-avea de frig. Sarace, &Alsace! nu eti nici de

zama oualor; decit aa, mai bine te facea ma-ta un

minz i te mincau lupii", zic eu in mine.
He! Trasnea, ma! scoala I tii tabla? Sare el de
jos, il ascult, cleiu. Haidem acasa, mai Trasne, cd
m-a razbit foamea si frigul, i mor de urit aicea pe
cimp 1

15

20

Da, cA i eu... Duca-se dracului gramatica I

Mi s-a inAcrit sufletul de dinsa 1 Si osebit de asta,
nici nu-mi e bine.
- Un fel de lene, amestecata cu slabAciune, mai
TrAsne, nu-i aa?

Ba chiar ai nimerit: un fel de lein la inima,

amestecat cu intinsori, sau cam aa ceva.
Poate fiorile gramaticei, zic eu.
- Mai tii pacatul? Poate cA -aceea sa fie, zise
Trauma; caci, dracul s-o ieiel cum pui mina pe dinsa,

25

30

35

indatA-0 vine somn... Flecutete de-aceste nu se

potrivesc cu rinduiala bisericei, s-a mintuit vorba...
Osmoglasnicul" este ce este... Vorba tatei: Condacul umple sacul, si troparul hambarul, mai bAiete I"
Ce umblam noi chinuindu-ne cu gramatica, Stefdnescule? Haidem!
Si ne intoarcem noi la gazdA pe la asfintitul scarelui, mincam ce mIncarn -apoi rugdm pe mo Bodringa sA ne elute; i unde nu se adunA o multime
de dascAlime la noi, caci aici era stanitea lor; i ne
intartAm la joc, tii cole, ca la virsta aceea, de nici
simtiram cind a trecut noaptea. Si aa am scapat, i
eu de urlt, i TrAsnea de bolborosit prin somn: ce este
gramatica romAna, este... ce este, este...", caalte &AO.

Insa veselia nu s-a Inchiet numai cu atita; alta

i mai i s-a inceput din capat. N-apucase mo BodringA a lua bine fluierul de la gurA, qi iaca ne trezim

cu popa Buliga, ce-i ziceau i Ciucalau, din WO

40

Buciumenii, tAmaiet i aghezmuit gata des-dimineata, Dumnezeu sa-1 iepure 1 Si cum ne binecuvin-

214

www.dacoromanica.ro

teaza, dupa obiceiul sail, cu amindoug minile, ca

vldicii, ne si trage cite-un ibrisin pe la nas despre
fata popei de la Folticenii-Vechi: ba cg-i fata cuminte,
5

ba ca-i buna de preuteas, ba c-ar fi potrivitg cu

mine, ba ca are sd mi-o lege tata-sau de git, si cite
ponosuri si tilcuri de-a lui popa Buliga cel buclucas,

pan-a inceput Gitlan a-I lua cu magulele, zicind:

la las', las', cinstite pgrinte 1 nu mai umbla si
10

sfintia-ta cu scornituri de-aceste chiar in ziva de lasatul secului. Mai cinta incaltea, mos Bodringa, un ras-

timp, sa ne veselim de-ajuns, at pgrintele a fi bun

si ne-a ierta...
Mos Bodringa, de cuvint; iar incepe a cinta, si la
joc, baieti 1 Popa Buligg, desi era bgtrin, daca vede
15

20

ca ni-i treaba de-asa, unde nu-si pune poalele antereului in briu, zicind:
Din partea mea, tot chef si voie bung' sa vg dea
Domnul, fiilor,.cIt a fi si-ti trgi 1
Apoi zvirle potcapul deoparte, si la joc de-a valma

cu noi, de-i palglgiau pletele. Si tragem un ropot,

si cloud, si trei, de era cit pe ce sa scoatem sufletul

din popa. Si asa l-am vlaguit, de-i era acum lehamete

de noi. Dar vorba ceea: Daca te-ai bggat in joc,
trebuie sa jocil" De la o vreme, vgzind bietul poi:4 cg
25

s-a pus in cird cu nebunii, incepe s-o intoarca la

surub:

Mg asteaptg niste fii de duhovnicie, dragiimei,

si trebuie sa ma duc mort-copt, cgci acesta ni-i
plugul.
30

Pavgl, gazda noastrg, si pune atunci un talger de

uscaturi s-o garafa cu vin dinaintea pgrintelui Buligg,

zicind:

35

Ia poftim, cinstite pgrinte, deli lua din masa

noastra oleaca de gustare s-un pahar, cloud de vin,
-ap 0 i vaii duce, daca spuneti c-aveti asa de mare
grabg.

Sfintia-sa, nemaipuindu-se de pricing, incruciseazg

minile, dupg obiceiu, isi drege glasul si spune cu sme-

renie: Binecuvinteazg, Doamne, mincarea si ball40

turica robilor tai, amin l" Dupa aceea ridica un pahar,

zicind: Mg inchin, baieti, la fata voastra cu sgnatale,
205

www.dacoromanica.ro

i0

15

ca la un codru verde! Cind ne-a fi mai rau, tot asa sa

ne fiel" i da. paharul de dusca; apoi Inca vro cloudtrei, si peste acele alte citeva; dupa aceea ne binecuvinteaza iar cu amindoua minile, zicind: Ei, baieti,
de-acum linistiti-va!" -apoi ne lasa in pace si-si cauta
de drum. Insa noi, vorba ceea:
Nici toate-ale doftorului,
Nici toate-a duhovnicului;
De ce petreci,
De ce-ai mai petrece 1
Cam pe inserate, ne luam tiris, cu mos Bodringa
cu tot, si ne bagain intr-o cinstita crisma, la fata vornicului de la Radaseni, unde mai mult lume se aduna
de dragostea crismaritei decit de dorul vinului; caci
era si frumoasa, bat-o hazul s-o bath' 1 -apoi, maritata

de curind dupd un vadaniu batrin s-un la-ma,

mama", cum e mai bine de tras la om In gazda. Cris20

25

30.

marita, cum ne-a vazut, pe loc lie-a Wit Inainte si

ne-a dus deoparte, intr-o odaie mare, cu obloane la
feresti si podita pe jos, unde eram numai inde noi si
crismarita, cind poftea, ca la casa ei.
Intr-un colt, al odaiei, citeva meile de fasole; in
altul, saminta de cinepa; in al treilea, o movila de
mere domnesti si pere de Radaseni, care traiesc pana
pe dup Pasti; in al patrulea, mazere si bob, despar-

%ite prin o scindura latd, iar alature, niste bostani

turcesti; intr-o putind, pere uscate si dulci ca srnochinele ; mai incolo, un teanc de chite de cinepa si
de in; pe-o grinda, calepe de tort si linuri boite fel
de fel pentru scoarte si laicere; apoi cilti, buci si alte
lucruri, zahite prin cele politi si coltare, ca la casa
unui gospodar fruntas de pe vremea aceea.
i cum ne aflam noi in aceast binecuvintata Casa',

crIsmarita iute a lasat obloanele in jos, a aprins

35

luminarea si, cit ai bate din palme, ni s-a si Infatosat cu o cana mare de lut, plina cu vin de Odobesti;
si turnind prin pahare, sareau stropii din yin de-o
schioapa in sus, de tare ce era. Gitlan, bun mehenghiu,
ie un pahar si-1 intinde gazdei, zicind:

206

www.dacoromanica.ro

Ia poftim, puiculila, de cinstete dumnetal

intgi 1 sa vedem, poate c-ai pus ceva intr-insul.
Crimarila cea frumoasa, luind paharul, se inching'
la too cu sanatate, rizindu-i ochii, i, dupa ce gusta
puIin, seroagg sa n-o zgbovim, cd mai are i alti musterei, i barbatu-sau nu poate dovedi singur. Darti-ai ggsit; noi, atiindu-i calea, o pofteam cu stgru-

l()

MO, sa cinsteasca de la fiecare. 5i ea tot ar fi stet mai

mult cu noi, deed n-am fi alungat-o prosteste, multamindu-i cite c-o sgrutare plina de foc!
Asa e tineritul ista, bata-1 sal-1 batg, zise mo

Bodringg, sezind cucuiet pe niste buci i molfgind

la pere uscate. Aveti dreptate, baieti, acum vi-i vremeal
15

i cum zici, mosule, rgspunse crIsmarila, in-

trind atunci pe 1.10 c-o strachind de pMcinte ferbinti,

c-o gaina friptg i puindu-le pe masg dinaintea
noastra. 5i, zau, mare pomana i-a fgcut, cgci eram
20

25

flgminzi ca nite lupi!

Dupa ce mintuim de baut cane ceea, ni se educe
alta, pentru care multgmeam crismaritei tot cu sgrutari, pgna ce se Mee ca se minie i iar fugea dintre
noi. Mai pe urn* iar venea si iar fugea, caci cam asa
se vinde vinul, pe unde se vinde... Ori, mai tii
pgcatul? Poate cg nici crimaritei nu-i era tocmai
urit a sta lntre noi, de ne cerca aa des. La urma urme-

lor, unde nu-i & i Trgsnea cel uricios un pupoiu,

fard vestel Cgci la de-aceste mai tot prostul se pricepe.

30

5i atunci, crismari0 cea frumoasg curet ca s-a miniet. Dar ce sa-i facem? Vorba ceea: In care cameg
s-a miniet, intr-aceea s-a dezminie". Ca altfel n-ai
cum s-o ghibaceti.

De la o vreme, prinzind mo Bodringa la curaj,

35

40

sg nu inceapa a cinta din fluier o Corgbiasca de cele

frgmintate In loc? Noi, atunci, sg mi ne intgrtam la
joc? 5i aa o ferbeam de tare, de nu ne ajungea case,
i dam chiori prin fasole, prin mazere si bob, i sgminta de cinepa se fgcea oloiu, pirlind sub talpele
noastre.
Cam pe dui:4 miezul noptii, vgzind cg mo BodrInga

ne-a parsit, incepem i noi a ne strecura cite nnul,

207

www.dacoromanica.ro

unul, spre gazda; eu, cu sinul incarcat de pere uscate

3i c-un bostan mare, ce mi 1-a dat crismarita, caci,

pe cit era de frumoasa, pe atita era si de darnica,

mititica I... Si cind ajung la gazda, ce s vezi? mai

.5

fiecare tovaras al meu furluase cite ceva: unul mere

domnesti, altul pere de Radaseni; mos Bodringa

10

45

paslise o gramada de buci pentru atitat focul, i Trasnea, samintai de cinepd. Iar Oslobanu, cu ciubotele
dintr-o vac& i cu talpele din alta, viind mai In urma
tuturor, numai ce-1 vedem ca se pune cu crestetul pe
pat si cu talpele In grinda, asa incaltat i imbracat
cum era; i, ce sa-ti mai vada ochii? S nu spun minciuni, dar peste o dimerlie de fasole i-au curs atunci
din turetce, pe care de obiceiu le purta suflecate, iar
atunci le desuflecase, anume pentru trebusoara asta...
Numai varu-meu, loan Mogorogea, fecior de gospodar

cinstit, nu luase nici un capat de ata. Iar Zaharia

20

25

30

35

lui Gitlan se multamise c-un sarutat din partea frumoasei crismdrite. Mare mingaiere pentru un baiet
strain, in ziva de lasatul secului!... i ia acum luteleg eu c Gitlan, cdruia-i zicea in scoald Zaharia
Simionescu, a fost mai cu minte decit noi toti; caci
el din cele aduse de noi s-a folosit; iara noi, din fericirea lui, pace!
Ei, ei, toate bune i frumoase la vremea lor; dar
de-acum trebuie sa ne mai punem si cite pe-oleaca
de carte, caci mine-poimine vine vacantia de Craciun, i noi stricdm pima parintilor degeaba; nimic
Med cheltuiala, i banii nu se ieu din drum. Unul cu
altul la un loc aveam acum, la inceputul postului,
vro patru-cinci ulcioare de oloiu, trei-patru saci de
fdind de pdpusoi, citeva oci de peste sarat, perje uscate, fasole, mazere, bob, sare i lemne pentru citeva
saptdmini; caci stam la masa toti impreuna, Wind
mincare cu rindul, fiecare dintr-al sau pentru o zi.
Ins Oslobanu, care minca cit septesprezece, ne cam
pusese pe ginduri. Tata-sail, popa Neculai, nu-i vorbd,

avea de unde sa-i trimeatd; dar Ce-i in mina

40

nu-i minciund".
Multe sunt de facut i putine de vorbit, daca ai cu
eine te intelege. Ma sfatuiesc eu Intr-o zi cu Gitlan,

208

www.dacoromanica.ro

c-aici ar trebui ceva de fAcut, sa putem scApa de citiva

mincAi, caci tovAraia nu ni se pdrea dreapta. i gAsim

un mijloc nu se poate mai nimerit: noaptea, chid

vor adormi too, sa punem pota la talpe cui vOm
5

10

socoti noi; mai ales ca vro Oliva adormeau dui, cum

incepea mo BodringA a spune la povesti. i dup ceam pus la cale unele ca aceste, pindim cind erau cei-

lalti dui de-acasa. i ne apucam de facut pote, ca

s-avem pe mai multa vreme. CIteva paturi de hlrtie,
lipite una peste alta cu sail de lumlnare topit pe linga
foc, puse incet la talpe, cind doarme omul greu, si
aprinse c-un chibrit, mai sfint lucrunici ca se poate 1...

i fiindcA pe 0lobanu too aveau ciuda mai mare,.

lui i-am facut pocinog Int Ain.

15

20

25

i cind 1-a ajuns arsura

la os, a sarit din somn, rAcnind ca un taur, si nu-i

gasea loc prin casA, de usturime. Dar, neaflind care-i
vinovatul i nebizuindu-se In putere a se bate cu toti,
se puse la facut metanii i ne blAstAma, de-i curgea
foc din gurA. Noi Ina', cu toate blAstAmele lui, mai
puindu-i In alte nopti citeva pote i facindu-i-se tal-

pele numai o rang, a fost nevoit &Ali ieie talpaita

spre Humuleti, lehAmetindu-se de popie si Mind
toate merindele sale In stapinirea noastra.
IndatA dupA asta, Gitlan scrise lui Oslobanu:
Iubite 01obene,

MA inchin cu sanatate de la golatate, despoietii din,

urma. De n-aveti ce minca acolo, poftim la noi, sa

postim cu tooi.
Al tau voitor de bine,

Zaharia,

30

Mare capitan de pote"

Peste vro citeva zile am mai -Wet gustul de popie .

unuia, care venise In gazdA la noi din proaspAt; Nica lui Constantin a Cosmei, din Humuleti, se duse i
35

el cu talpele besicate pe urma lui 0lobanu. i cu

atita mai bine, caci tot fi pierdeau vremea in zadar.
Iar Trasnea, fiind mai chilos i mai tare de cap, rabdA

el cit rabda. i, daca vede cal razbim cu potele, se209.

www.dacoromanica.ro

mutd la altd gazd, luindu-si partea de merinde.

$i cu asta rinduiald am rdmas noi acum numai trei
la Pavel ciubotarul: eu, Gitlan, vdru-meu loan,
5

poreclit Mogorogea, i mos Bodringd pe deasupra.

VAru-meu, care vdzuse de patima celorlalti, luase
obiceiu in toatd seara, la culcare, a-si coase minicile
contsului si, virindu-si picioarele Intr-Insele, dormea fard grij. Vorba ceea: Paza bunk trece primejdia rea".
Aproape de Crdciun, Pavel fcu o pdreche de ciu-

bote de iuft vdrului meu loan, cu care era prietin

unghie si came. Doi icusari praise Mogorogea lui
'15

Pavel pentru ciubote. Dar, ce-i drept, fceau paralele

acele, cdci pusese piele bung, talpd de fund, si erau
cusute de tocmald. Numai scirt uitase Pavel sd
puie... i pentru asta rdu i s-a stricat inima lui Mogorogea! Noroc mare cd era o iarnd geroas, si omdtul

ajuta la scirtiit.

In vacantie ne ducem acasd, s-apoi, vorba tiganului

20

25

30

35

40

cu Crdciunul satulul..." Costite de porc afumate,

chiste si buft umplut, trandafiri usturoieti si sldnind
de cea subtire, flcute de cas, tdiete la un loc, fripte
bine in tigaie si cu mamAligutd caldd, se duc unse

pe git. Mai face el tdranul si alte feluri de mincari gustoase, cind are din ce le face. $i, multAmit Domnului,
pdrintii nostri aveau de unde, cdci saracia nu se oplo-

vise Inca la usa lor, pe cind stiu eu. $i s nu-mi uit

cuvintul! Petrecem noi sArbtorile frumos la pdrinti,
in Humulesti, si dupd BoboteazA ne intoarcem iar
in Folticeni, la Pavel, gazda noastrd. Pe la scoal
mai dam noi asa, citeodatd, de formA. Dar, la drept
vorbind, nici n-aveam ce cAuta, cdci bucheaua poate
s-o Invete i acasd cine vrea. Iar eine nu, ferice de
dinsul! $i eu, unul, eram dintr-acei fericiti: cind e
vorba de credintd, ce-ti mai trebuie invAlAturd?
De la mos Bodringd zic si eu cd aveai ce invdta:
fluierul su te fcea s joci fr sa vrei, si povestile
lui nu-td dau vreme de dormit. Afara de asta, mai
aveam noi cu ce ne trece vremea cind voiam: tencusa,
ha tabacareasca sau concina, ba alteori, noaptea, ne
puneam la taclale pAnd se fAcea ziva alba. Iar in sar-

_210

www.dacoromanica.ro

batori, o luam habauca prin cele sate, pe unde gtiam

c se fac hori. In IlAddeni, sat mare, frumos i
bogat, am jucat la trei jocuri intr-o singurd zi: unul

de fldcdi tomnatici, la care venise fetele cele mai.

tinere; altul de fldcdi tineri, la care venise fetele cele-

statute; iar al treilea, de copilandri, la care venea

cine poftea... Fldcdii abia se leganau in joc, gi hora se .

invirtea foarte incet. Fete le nu ateptau rugate, ca

pe-aiurea, ci fiecare desprindea minile a doi fldcdi,.
10

unde-i venea la socoteald, spunea bung ziva 1 i urma

jocul inainte. Vdru-meu, fudulindu-se cu ciubotele.

cele noud, juca numai lingd fata vornicului, Bora cu

crigmdrita cea frumoasd din Folticeni. Si Git lan

care juca lingd mine, imi spuse la ureche:
15

Las'cd-i vede tu ce-am sd-i fac lui Mogorogea;,

de i-a ticni ziva de azi, pdcat sd-mi fie!
Taci, mai, zic eu, ce mai vorbeti in bobote
Ca' s-a mini omul gi s-a duce i el acasd.

Ei, -apoi? Ce mare pagubd? Vorba ceea: Dacd

20

25

s-a da baba jos din cdrutd, de-abia i-a fi mai ugor

iepei". Si jucdm inainte.
Sara ne intoarcem la gazd, gi Mogorogea, bdiet
grijuliv, Igi curdtd ciubotele frumos gi le pune la
uscat pe vatrd, deoparte, cum Ikea totdeauna. A
treia zi dupd asta, ciubotele vru-meu se rup habuc

in toate pdrtile... Si el, supdrat la culme, se leaga de.

Pavel sd-i facd altele in locul acelora, ori sd-i deie
banii inddrpt numaidecit.
Mi-ai pus piele scoaptd, cirpaciule, zise Mogo-

30

rogea infuriat; aga fel de prieten imi esti? Haiti!'

alege-ti una din cloud, cdci altfel dai cinstea pe rugine; iti trintesc scroambele de cap! Auzitu-m-ai?'
Pavel, negtiindu-se vinovat, zise cu dispret:
Ia ascultd, dascAle Mogoroge, nu te prea intrece.

35

cu vorba, cd nu-ti gede bine. Pe cine faci cirpaciu?'

Dupd ce-ai purtat ciubotele atita arnar de vreme

umblind toat ziva in pogheazuri, gi le-ai scrombdit

pe la jocuri.gi prin toate corhanele gi coclaurile, acum
40

ai vrea s-0 dau gi banii inapoi, ori A4i fac in loc

altele noud? Dar OH cd egti ajuns de cap?! Nu4i3

e destul ca m-ai ametit, puindu-ti sfirloagele pe calup,,

21L

www.dacoromanica.ro

trgindu-le la san, i ungindu-le aici, pe cuptor, la

nasul meu, in toate diminetele? Ba de cite ori mi-ai
5

-io

15

pus sit poste la picioare, i eu, ca omul cel bun, tot am

tdcut i ti-arn raladat. Imi pare ran ca esti gros de
obraz 1 Ei, las', c te-oiu sluji eu de-acum, daca ti-i
vorba de-asa!
Ce spui, cirpaciule? zise vru-meu; i tu m'a
mogorogesti? D-apoi numa-n ciubotele tale am stat

eu, bicisnicule? tnc. te obrznicesti? Acus te-oiu

otinji, cu ceva, de nu te-i put hrani in toat viata

Ranh' ce mi-i otinji, zise Pavel, eu acus te cindtuiesc frumusel cu dichiciul; inteles-ai?
Vkind noi ca era cit pe ce 86 se incaiere la bataie,
ne punem la mijloc i-i impdcam cu mare greu: loan
sa." mai dea un irmilic lui Pavel, iar el sa-i c'dputeze
ciubotele, si pace bunl
Mai glumeau ei dup aceasta cine-cineste, dar lui
Mogorogea nu-i iesea de la inima afrontul ce i-1 Meuse
Pavel.

20

In s5ptamina hIrtii, sau cirneleaga, mos Vasile,

viind la Folticeni, intre alte merinde, aduce feciorului sh'u i trei purcei grijii gata.

25

20

-35

Bine-ai venit sa'ndtos, tata, zise loan, sgrutindu-i mina. As5.-i c ne-ai nimerit?
B in e v-am gsit sgnatosi, mi b5.iei, ra'spunse

mos Vasile. D-apoi, vorba ceea: Nimeresc orbii

Suceava, si eu nu erarn s' v. nimeresc?"

Apoi, din vorb5. in vorM, ne intreabg:

Ei, ce mai zice Mecetul despre popia voastra?
Are gind sa va deie drumul degraba? Caci eu, drept
sa va spun, rn-am s6turat de-atita zdruncen i cheltuial.
Nu se zice mecet, ci catihet, tat6, rdspunse loan
rusinat.

na, na, maria-ta! parcd asta grij am eu

vorba ceea: Nu-i Tanda, i-i Manda; nu-i
teiu-beleiu, ci-i beleiu-teiu... de curmeiu". Si ce mai
atita incunjur?... Mecet, Berechet, Plescan, cum s-a
fi chemind, Ioane, stiu cl ne jupeste bine, zise mos
Vasile. S-apoi cica popa-i cu patru ochil... Ia ma i
Na,

acum

0
212

www.dacoromanica.ro

..:- -7....' -.").117

'Iry

.
.

..

-`4

/n

-;
..-1

11.

tv

d
.1J1

,IiMd.
.

Vedere din
Fall iceniiVechi

$6,

;.

www.dacoromanica.ro

iii L

')

.I

., .;"
,...! .t ...,,,;...4..... .". 6
.

efiL

El
'
r2-T'

-' 1

0(4-,

..,""...4

.4

'.
.

g'r4r.

),(e.
,

0-r-i

zo-ei:

A' c2.i.,...

) ,

dam&
)74-L
tOge 1.44

'Is1,1:-

PALI.--

<404.- /Lii$Z de'. ti/nZ

diet& eV:me

9Acz 'fr-

d.,2

6----

1.44'

C..07:- ,,,,s.--IL-

Ai-

4.-1-

y.

k 6,. )
Pe-e-

Eliff4*.1
,-

el

A.

ate-

A. 4'0 74,40-4c.,

4 d la-7'Oef-L,(2fritt.
ii3Ot) ,is-7,
L.../)

*44_ 701 d'a

4
04:-:1 44..: t-x-- -tu,daft- 4-fr-t#2.44
0-:1 r-.-tAfrrisq".
4vA, -1,......1f.:ca-f
.
\44- ILL"
(01.6-) ,7s-t.

('Z

...Cfr,..47.4

,--i) C11'4e21-4-/
I.i. F.)t k n-12.64.- tyl.'0eti-714.-e ekkt...
44

,,-,:'/15174..-

44-t ii,
ait_a_ -417

4-d

.../f..-,

As--

a,

-o-vt.....-

L de_

7,1.;74

12c.c.c.e

o1**;t--64-

7,,,,,,Adk e._

44,

t-f-:',""-'
A.- - b

/A C44.1.

le ra/Ze-

),3
Lt-4

V41--

iz.-..-....:, fxr4 c... 4,-40a-tit--

-a-heij

Li,

111- 2.-Cif.u.

e*.14-c- 1%44.

ZIA4.

I U t Z""744-7

f; a 4444t

"et*/ ISE_

do .

4.---e.to-ii.g ./.,-t

g i WeLl-C-

/ irie:

1)404_ az(.40,71.._

C.'

1P1 ic cl*PAd.

4---14-.
1

k vut,
te- * diW.T.;..,2",..:4C:
if

14.t4 4e144,99:k21124.
t

-p. 7.zz--1.:-.4-)

014

pjr;

Qe- lei

71,1:141Z,

-rya- t".-ez,

6,-iAL---- rt."

X--

...,

iCa-C4, 1--

et!

44i---

/-

VW/AV

''(1/.1:ZILS\ zi,.. c

t. t/A..

;-

...

Amintiri din copildrie, facsimil, ms. 4.074, f. 25 r.

www.dacoromanica.ro

ION CREANGA

RECOLLECTIONS

With a Preface
by Marco Beza

London & Toronto

J. M. DENT & SONS LTD,

E. P. DUTTON & CO. INC.
New York

Recollections [Amintiri]. London, 1930.

www.dacoromanica.ro

NARRATOR! MODERN!
ION CREANCA

RICORDI D'INFAYZIA
PHI M

THADUZIONE DAL HOMENO

DI

A. SILVE:-;TIO-GIORGI
PUEVAZWY4 DI R. CORSO

LA NUOVA ITALIA

ED1TRICE

FIRENZE

Ricordi d'infanzia [Amintiri din copildriel. Firenze, 1931.

www.dacoromanica.ro

bine rugati-v cu toata inima sfintului harac1 Nicolai de la Humuleti, doar v-a ajuta sa va vedeti popi

oda* -apoi atunci... ati scapat i voi deasupra

nevoiei: bir n-aveti a da, i havalele nu faceti; la
5

to

15

mese edeti in capul cinstei si mincati tot placinte

i gaini fripte. Iar la urma va plateste i dintaritul...
Vorba ceea: Picioare de cal, gura de lup, obraz de
scoarta i pintece de iapa se cer unui popr, i nu-i
mai trebuie altaceva. Bine-ar fi, Doamne iarta-ma,
ca fetele bisericeti s fie mai altfel 1... dar... yeti fi
auzit voi c popa are mina de luat, nu de dat; el manincd i de pe viu, i de pe mort. Vedeti cit de bine
traiete mecetul, fr s. munceasca din greu ca noi..
Numai... da 1... darul se cinstete L.. Ioane, eu ti-am
i ochit un potcapic, zise mo Vasile, la pornire. Cata

de nu te lasa pe tinjal, pune mina pe afitat2 mai rapede

20

i vin-acasa; cad. Ioana lui Grigora Rou, de la

noi, ateapta cu nerbdare sa-ti fie preuteasa. Mai
ramineti cu snatate, dascale Zaharie i nepoate,
ca eu m-am dus!...
Mergeti sanatos, mo Vasile, zicem noi, petrecindu-1 par mai incolo, i va rugam, spuneti Orintilor, din partea noastra, ca ne aflam bine i-i dorim.
Dupg ce se duce mo Vasile, eu zic lui Ion cu bini-

25

30

35

orul:

Vere, ia sa frigem in asta sara un purcel de ceia,

& tare mi-i dor I...
Mogorogea, nating si zgircit cum era, incepe a
striga la mine:
Ma! ia ascultati; eu nu-s Nica 01obanu, sa ma
suciti cum vreti voi... Cu ce ma hraniti, cu aceea am
sa va hranesc. Nu va dau nici o bucatica de purcel,
macar s crapati I
Iar de nu, cel ce zice, raspunde Gitlan.
Amin, bletesc eu cu jumatate de gura.
i eu ma anin, spuse Pavel de dupa soba.
Amin, neamin, tergeti-va pe bot despre purcei, zise Mogorogea cu ciuda; inteles-ati? Nu tot urn1 Ierarh.
2 Atestat.

19

Ion Creang4

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

213

blati dupe' bunatati; mai mincati si rabdari prajite,

el nu v-a fi nimica!
Ia lasati-1 incolo, mai ; sta-i-ar in git pe ceea lume !

10

zise Zaharia.
i ne punem, draga Doamne, la invatat. Lisa, fie
vorba intre noi, nu ne era a invata, cum nu-i e cMelui a linge sare. In soba arsese un foc strasnic ; il invalisem si astupasem, caci era ger afara. Mos Bodringa
se incurcase nu stiu pe unde In sara aceea, si Pavel,

neavind lucru ca alte dati, se culcase devreme. Iar

Mogorogea, nadajduindu-se In potcapicul tatane-sau,
adormise inaintea lui Pavel, cu picioarele in minicile

contasului, dupa obiceiu, si horaia zdravan. Vorba

ceea: Lasd-ma, sa te las I" Mai -tirziu stingem si
15

noi luminarea si ne culcam; insa nu puteam adormi,

gindindu-ne la purcel.

Mai Zaharie, nu mai ai tu vro posta de cele

undeva? zic eu Meet.

20

Nu, bre, raspunse Zaharia si mai incet ; si,

Doamne, ce bine-ar fi sa trintim una lui Mogorogea!
Dar, On la postai, pana la nu stiu ce, na cutitasul

meu, taie incetisor cusutura de la mineca lui Mogorogea,

25

30

35

40

in dreptul unei talpe, da-i o pirleala bung cu niste

chibrituri de ieste, care ard mocnit, si las' daca i-or
mai ticni purceii... Numai cata de nu te mocosi atita !
Ada cutitasul incoace, zic eu, si, la toata intimplarea, cred ea' nu ma vei da prin sperla si nu-1 vei
lsa sa ma bath'. I
Nici vorba nu mai Igraine, zise Zaharia; da-i
pirleala Inainte, fail grija.
Atunci... Imi ieu inima in dinti si fac tocmai asa
cum fusesem povatuit de Gitlan; taiu cusutura incetisor si tin citu-ti-i smocul de chibrituri aprinse la
calcaiul vru-meu, unde era pielea mai groasa, pan
ce-1 razbeste focul. i, cind racneste odata cit ce
poate, eu zvirrr I chibriturile din mina, tustiu 1 la
spatele lui Zaharia si-ncepem a horai, de parca dormeam eine stie de cind... Ion insa, Impiedecat cu picioarele in minicile contsului, cazuse alivanta la
pamint, zvircolindu-se ca serpele si blastamlndu-ne
cum ii venea la gull:

214

www.dacoromanica.ro

Vai! osindi-v-ar Dumnezeu sa vA osindeascA,

soiuri ticaloase ce sunteti INime n-are cap sA se odihneascA in casa asta de rul vostru 1 Cine oare mi-a
fcut sotia? Pe Zaharia si NicA ii aud horaind si nu
cred s fi indrAznit... Numai CA hotomanul de Pavel

mi-a fAcut-o... be-l-ar taunii s-1 beie, cind i-a fi

somnul mai dulce! Si Inca se preface cd doarme, ticAlosul I Ia sd-1 invAt eu a-si mai bate alt datA joc de

to

om I

Si rapede ie cu clestele un cArbune aprins din vatrA,

ei

15

20

25

cu dinsul pe cuptor la Pavel. Si cum dormea, sAr-

manul, cu fata in sus, ii pune cArbunele pe pieptul gol,

zicind:
Na 1 saturd-te de Mout sagA cu mine, cirpaciule!
Atunci se aude un rAcnit spAimintAtor, i, o datA
cu rAcnitul, Pavel, izbind cu picioarele In sobti,
o i darmA la pAmint. Si in buimAceala ceea, trezin-

du-se cu Ion fatA In fatA, unde nu se incinge intre

dinii o bAtaie crincenA; s-apoi stA de-i priveste,
dacA te rabdd inima...
Sai, Zaharie, cA se face moarte de om In casa
asta, i noi avem sA dAm samA 1 zic eu tremurind ca
varga de fried.
Ho, mti I ce vA este? zise Zaharia, sArind ca un
vultur intre dInii. Casa de oameni de treabA se cheamA
asta?...
IarA eu, amandea pe usA afarg, plingind, i incep a

rAcni cit imi lua gura, strigind megieii. Oamenii

30

35

40

sArirA buimaci, care dincotro, crezind cA-i foc, ori

ne taie cAtanele, Doamne fereste!... CAci era ostire
nemteascA in Folticeni pe vremea aceea. DupA ce se
mintuie clAcusoara asta, lumea ne lasA In cit ne-a
gAsit si se ImprAstie, huiduindu-ne. SA fi vAzut ce
blAstAmAlde i gAlAmoz era in casA: ferestile sparte,
soba dArAmatA, smocuri de par smuls din cap, singe
pe jos, Pavel, cu pieptul ars, si Ion, cu cAlcAiul fript,
sedeau la o parte gifuind; eu cu Zaharia, de alta, mirindu-ne de cele lntimplate... iar nevinovatii purcei,
fiind spinzurald In tindA, la rticealA, nu se stie ce
s-au fAcut!... Zaharia, de la o vrelw, voind a curma
tAcerea, zise:
215

19 *

www.dacoromanica.ro

Cintg-le de-acum, Ioane: Cei fArA prihanA,

10

aliluia 1" qi nu mai tinji atita dupd dinii ; se vede ca'

aa le-a fost scris, mititeii 1...
Ia nu mai clampAni i tu din gull, mAi, rAspunse
Ion, plin de nAduh ; ati tot strigat asupra lor, i iaca,
vi s-a facut pe voie.
In vorbele aceste, viind i mo BodringA, chiurluit,
incepe all face cruce de la ua*.
Ei, moule, zic eu ; place-ti cum ne-ai gAsit?
Pavel, care pAnd atunci sezuse ca mut, uitindu-se
prin casA amrit, zise:

Ia ascultati, dascalilor: ca sA se mintuie toatg

dihonia, cArabniti-vd de la mine, i mA lAsati in
pace!
15

Noi, bucuroi c-am scApat numai cu-atita, ne ludin

ce mai aveam gi ne mutdm la un ferar peste drum,

dimpreuriA cu mo BodringA, mingAitorul nostru.

Prin postul cel mare se rhspindeste vuiet printre

dascali despre desfiintarea catihetilor i trecerea

20

celor mai tineri dintre noi la Socola.

Na-ti-o bunA, cd ti-am frint-o 1 zise TrAsnea; cind

la dicA, nu-i nimica. Vorba ceea: Ne-am pricopsit cu

cai cu tot..." Dracul ma' punea sA-mi bat capul cu

25

30

35

gramatica?... De tiam asta, mai bine edeam acas4;

i cu banii citi s-au dat, pe ici, pe colea, ii prindea
tata altA nevoie.
D-apoi noi, ziserd dascAlii cei insurati, oftind;
ne-am calicit cu desAvirire: zimti, ba oite, ba stupi,
ba cai i boi s-au dus ca pe gura lupului 1 PArintele
catihetul sd trAiascA L..
Ia tAceti, bre, rAspunse Zaharia ; banu-i ochiul
dracului, s-a mintuit vorba 1... Ce-1 mai cisluiti atita
pe bietul catihet? Parch' numai el e de-aceia?... -apoi
i vouA, nu tiu, zAu, cum v-a mai intra cineva in

voie. Vorba ceea: Hai in car 1

cArutA 1
Baiu 1
Hai in
jos 1
Baiu I" Ziceti mai

teleagA

Baiu 1
Baiu 1

Hai in

Hai pe

bine a VA trageti la teapa

voastrA, ca apa la matcA. Eu-s mai bucuros cA s-a
intimplat asta. La Socola sa mergem, dud voim sA
216

www.dacoromanica.ro

iesim dobg de carte I... Acolo-s profesorii cei mai

invatati din lume, dup cum aud eu.
La Socola I strig dasdlii cei mai tineri.
Duceti-v6 pe pustiu, dad v6 place I duce-v-ati
invIrtindu-v4 ca cioclrlia I striga cei btrini.
Si asa, aproape de Pasti, ne-am I-Azle-tit unii de altii,
si la Socola a rAmas sd mearga cine-a vr In toamna
viitoare, anul 1855.
Bucuresti, 1881, septembre

www.dacoromanica.ro

IV

Cum nu se dA scos ursul din birlog, tAranul de la

munte, strAmutat la cimp, i pruncul, dezlipit de la
sinul mamei sale, asa nu ma dam eu dus din Humulesti
in toamna anului 1855, cind veni vremea s5. plec la
Socola, dupa staruinta mamei. i oare de ce nu m-a
fi dat dus din Humulesti, nici in ruptul capului, cind
mereu imi spunea mama cd pentru folosul mieu este
aceasta? face de ce nu: drAgdlita Doamne, eram i eu
acum holteiu, din pAcate ! i Iasii, pe care nu-i vAzusem

10

15

niciodatA, nu erau aproape de Neamt, ca FAlticenii,

de unde, toamna tirziu si mai ales prin cislegile de
iarnA, fiind noptile mari, rnd puteam repezi din cind

in cind, pislind-o asa cam pe dupd toacA, si tot inainte,

sara pe lunA, cu tovarAsii mei la clAci in Humulesti, pe
unde stiam noi, tinind tot o fugA, ca telegarii. i dup5.

ce jucam cit jucam, furam cite-un sArutat de la cele

copile sprintare, si ping-n ziu5. fiind iesiti din sat, cam

pe la prinzul cel mare ne-aflam iar in FAlticeni, trecind

desculti prin vad, in dreptul Baei, Moldova inghetatA
20

pe la margini, i la dus i la intors, de ne degera

mAduva-n oase de frig! Inima insA ne era ferbinte, cA

ce gindeam i izbindeam. De la Neamt la FAlticeni
95

si de la FAlticeni la Neamt era pentru noi atunci o

palmA de loc. Dar acum se schimba vorba: o cale
scurtA de douA poste, de la FAlticeni la Neamt, nu
se potriveste c-o intindere de sese poste, lungi si

obositoare, de la Iasi pinA la Neamt. CAci nu Ard parA.

sagA: de la Neamt, pinA la Iai e citu-i de la Iasi ping

la Neamt nici mai mult, nici mai putin. i mai bine
218

www.dacoromanica.ro

$76. rarnii pe loc, Ioane, chiteam in mintea mea cea

proast, decit sa plingi nemingdiet i sa te usuci, de
dorul cui tiu eu, vazind cu ochii!... Dar, vorba ceea:
Ursul nu joaca de bunavoie". Mort-copt, trebui
sa fac pe cheful mamei, sa plec fara vointa i sd las
ce-mi era drag!

Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos

curgatoare i limpede ca cristalul, in care se oglin40

15

90

dete cu mihnire Cetatea-Neamtului de atitea veacuril

Dragi-mi erau tata i mama, fratii si surorile, i

baigii satului, tovaraii mei din copildrie, cu cari,

in zile geroase de iarna, ma desfatam pe gheata i la
saniu, iar vara, in zile frumoase de sarbatori,
cintind i chiuind, cutrieram dumbravile i luncile
umbroase, prundul cu tioalnele, tarinile cu holdele,
cimpul cu florile i mindrele dealuri, de dupa cari-mi
zirnbeau zorile in zburdalnica virsta a tineretei I
Asemenea, dragi-mi erau azatorile, clacile, horile
i toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea
mai mare insufletirel De piatra de-ai fi fost, i nu se
putea sa nu-ti salte inima de bucurie cind auzeai uneori
in puterea noptei, pe Mihai scripcariul din Humuleti
umblind tot satul cite c-o droaie de flacai dupa dinsul

0 cintind:
25

30

35

Frunza verde de cicoare,

Ast noapte pe racoare
Cinta o privighitoare
Cu viersul de fata mare.

Si einta cu glas duios,

De picau frunzele jos;
Si cinta cu glas suptire
Pentru-a noastra despartire ;
Si ofta i ciripea,
Inima de t-o rupea I
i cite i mai cite nu cinta Mihai lautariul din gura
i din scripca sa rsunatoare, i cite alte petreceri
pline de veselie nu se faceau pe la noi, de-ti parea tot
anul zi de sarbatoarel Vorba unei babe: Sa dea D-zeu

tot anul s fie sarbatori i numai o zi de lucru, i

40

atunci sa fie praznic i nunta".

219

www.dacoromanica.ro

Apoi lasa-ti, bdiete, satul, cu tot farmecul frumusetelor lui, si !ma' de te du in loc strein si asa departat, dac

te lasa pirdalnica de inima 1 Si doar ma si sileam eu,

intr-o parere, s-o fac a intalege pe mama ca pot sa ma
5

bolnavesc de dorul ei... si sa mor printre streini I

ca. varu-mieu Ion Mogorogea, Gheorghe Trasnea, Nica

Oslobanu si altii s-au Mat de invatat si, despre asta,

tot maninca pine pe linga parintii lor. Dar zadarnica

truda 1 Mama avea alte ginduri; ea imi pregatea

10

cu ingrijire cele trebuitoare, zicindu-mi de la o vreme

cu asprime:
Ioane, cata sa nu dam cinsteape rusine si pacea pe

gilceava 1... Ai sa pleci unde zic eu. Si Zaharia lui

15

Gitlan merge cu tine. Luca Mosneagu, megiesul nostru,

va duce cu caruta cu doi cai ca niste zmei. Ia, mai bine,

20

mine dez-dimineatA, cu ajutorul Domnului, plecati.

Nu ma due, mama, nu ma due la Socola, macar
sa ma omori 1 ziceam eu, plingind cu zece rinduri de
lacrimi. Mai traiesc ei oamenii si fara popie.

25

30

35

40

rapezi-te pina la el de vezi, gata-i de drum? C.

Degeaba te mai sclifosesti, Ioane, raspunse

mama cu nepasare 1 la mine nu se tree acestea... Paremi-se ca stii tu moarea mea... SA' nu ma faci, ia acus,
& ieu culeserul din ocnit si sa te dezmierd, cit esti
de mare 1
Apoi cheama pe tata si-i zice hotaritor:
Spune-i si d-ta baietului, omule, ce se cuvine,

ca Bali ieie naclejdea si sa-si caute de drum.

Mai ramine vorba despre asta? zise tata posomorit. Are sa urmeze cum stim noi, nu cum vrea el,
c doar nu-i de capul sau. Cind rn-ar bate numai atita
grija, mai femeie, ce mi-ar fi? Dar eu ma hipt cu gindul
cum sa-i port de cheltuial, caci banii nu se culeg de
la trunchiu, ca surcelele. Si la isti vro sese, afar& de
dinsul, daca ramin acas, nu li mai trebuie nimica?
Dar fiind el cel mai mare, norocul sail ; trebuie sa
cautarn a-1 zburataci, caci nu se stiu zilele omului 1
Si poate vreodata sa fie si el sprijin pentru istialalti.
Vazind eu & nu-i chip de stat impotriva parintilor,

incepui a ma gindi la pornire, zicind in sine-mi cu

amaraciune: Ce nacaz pe capul mieu 1 Preutii nostri

220

www.dacoromanica.ro

din sat n-au mai trepadat pe la Socola, si, mila gin-

tului I nu-i incape cureaua de pintecosi ce sint. D-apoi

cAluggrii, o adundturd de zamparagii duglisi, din toat
5

lumea, cuibdriti prin mindstire, ce nu ajung? i eu

sd insir atitea scoli: in Humulesti, la Brosteni in crierii muntilor, in Neamt, la Fdlticeni, si acum la So-

cola, pentru a cdpdta voie sd ma fac, ia, acolo, un popd

prost, cu preuteasd si copii; prea mult mi se cere 1"...
10

Acus ii spun mamei cd ma duo la cdlugarie, in Neamt,

ori la Secu. i cu end carte stiu, cu end nu stiu, peste
citiva ani pot s-ajung dichiu la vrun mitoc si sd string

un stiubeiu plin de galbeni, ca pdrintele Chirilas, de

la jugdrit, din Vindtorii Neamtului. -apoi atunci...

pune-ti, cuvioase Ilarie, plosca cu rachiu la sold,

15

icrisoare moi cit se poate de multe si altceva de gustare

in buzundrile dulamei, pistoalele in briu, pe sub rasa,

comanacul pe-o ureche si, cu sabia Duhului in mind

si pletele in vint, ia-o la papuc, peste Piciorul Rdu",

spre Cdrarea Afurisit" dintre Secu si Agapia din

20

25

30

deal, unde toatd vara se aude cintind un glas ingeresc:

Ici, in vale, la pirdu,
Mielusa lui Dumnezeu 1

Iar cite-un glas gros rdspunde:

Hop si eu de la Durdu,
Berbecu lui Dumnezeu!...
Cdci, fdrd sd vreu, aflasem si eu, pdcdtosul, cite

ceva din tainele calugdresti... umblind vara cu bdietii

dupd... bureti prin pdrtile acele, de unde prinsesem
si gust de cdlugdrie... tii, ca omul cuprins de evlavie.
In sfirsit, ca sd nu-mi uit vorba, toat noaptea cea
dinainte de plecare, pind s-au revdrsat zorile, m-am
frdmintat cu gindul, feliu si chip, cum as putea
indupleca pe mama sd ma deie mai bine la mindstire ;

si tocmai cind eram hotdrit a spune mamei aceste,

35

iaca si soarele rsare, vestind o zi frumoasd, si Luca

Mosneagu, insurdtel de-al doilea, a cdrui tindrd nevasta avusese grip: s-1 trezeascd la timp si sd-1

pregdteascd de pornire... se si aude strigind afard:

Gata sinteti? Haidem I &A eu va astept cu caii Inha.-

www.dacoromanica.ro

10

15

mati." Mama atunci ma i ia rapede-rapede la pornit,

fdra sd am cind ii spune de calugarie.
Si, scurt vorbd, ne adundm, cu rudele lui Zaharia,
cu ale mele, In ogradd la mos Luca, sdrutdm noi mina
pgriatilor, luindu-ne rmas bun cu ocbii inecati In
lacrimi, i, dupd ce ne suim in cdruta, supdrati i plinsi,
ca vai de noi, Luca Mosneagu, harabagiul nostru, d
biciu cailor, zicind nevestei sale,.care inchidea poarta
dupa noi: Olimbiadd, ie sama bine de borta ceea 1"
CAci niste porci, spdrgind gardul intr-un loc, se innddise in gradina lui la papusoi.
Era dimineata, in ziva de Taierea capului sfintului
loan Botezdtorul, cind ieseam din Humulesti,
fetele i fldcdii, gatiti frumos, ca in zi de sarbdtoari,
foiau prin sat in toate pdrldle, cu bucurie zugravite
pe fete! Numai eu cu Zaharia, ghemuiti iii cdruta hid
mos Luca, ne duceam surgun, dracului pomand, eh' mai

20

25

30

bine n-oiu putea zice.

Rogu-te, mina mai tare, mos Luca, zic eu, s nu
se mai uite satul ca la urs la noit
Luca Mosneagu, insd, mina cum stia el, caci smirtoagele lui de cai erau vIdguiti din cale-afard, i slabi,
gi ogirjiti ca niste miti de cei lesinati, nu zmei, cum
zicea mama, care nu stia cum sd ma urneasca mai degraba din casa.
Fire-ar afurisit s'a fie eine a mai desfilntat i ca-

tihetiile cele, tocmai acum in vremea noastra I zise

Zaharia lui Gitlan, plin de n'aduh, dupd ce-am iesit
la drum, afard. Cind sa-ti petreci si tu tineretea, apu&Ate de cdrturdrie; pared are omul zece vieti 1 Tot
umblind noi din scoald in scoald, mai mult, ia, asa
De frunza frdsinelului", mine, poimine avem s ne
trezim niste babalici gubavi i oftigosi numai buni
de fdcut popi, iesiti din Socola.

35

Ce zici dumneta, mos Luca, despre unele ca

acestea?

Ce sd zic, dascdle Zaharia; stina noi cum vi-s formele? Eu trebuie sa vd duc la locul hotarit, i, de-aci

Incolo, cum v-a sluji capul. Hi, cdlutii tatei, sa ne

40

Intoarcem cit mai degrabd acasa I

222

www.dacoromanica.ro

Cind auzeam noi pe mo Luca pomenind cu drag de

cash i cind mai vedeam cum rAmin satele i locurile
frumoase in urmd, i tot altele necunoscute se infdto5

pet' inainte-ne, supdrarea noastra cretea la culmet

Pentru fiecare fintind, pdriu, vilcicd, dumbravd i

alte locuri dragalae ce Fasarn in urma-ne scoteam cite-un suspin adinc din piepturile noastre ! Si, dupd min-

io

tea ce-o aveam, ne-am fi Mors inapoi chiar atunci,

de nu eram dap in sama lui mo Luca, de care ne ruinam ca i de pdrintii nostri.
DupA un scurt popas, fdcut la podul de la Timiesti,
de pe Moldova, pornim inainte spre Motca i suim incet-

incet codrul Pgranilor. Apoi, din virful acestui co-

15

dru, mai aruncdm, nimernicii de noi, eite-o cdutdturd

jalnicd spre niurrtii Neamtului: urieii munti, cu virfurile ascunse In nouri, de unde purced izvoarele i se
revarsd pirdiele cu rdpejune, opotind tainic, in mersul lor neincetat, i ducind, poate, cu sine multe-multe

patimi i ahturi orneneti, sd le inece in Dundrea

20

25

mare*. 1
Ei, ei! mAi Zaharie, zic eu, coborindu-ne la vale
spre Pdscani; de-acuru i muntii i-am pierdut din vedere, i instrdinarea noastril este hotdrit cine tie pentru citA vreme!

Cum ni-a fi scris de la Dumnezeu sfintul, zise

Zaharia, cu glasul aproape stins, -apoi rdmase dus pe

30

ginduri tot drumul, pind la Bldgeti, peste Siretiu,

unde ni-a fost i masul In noaptea aceea.
Dar vai de masul nostril l Aici, pe prispa unui rotariu, putin de nu era s yaminem chiori. De cu sara qi
pind dupd miezul noptei am stal numai intr-o fumdraie

de baligi, ca la carantind, i tot, ne-au coit tintarii.

35

40

Aa-i viata cimpeneascd, zise mos Luca, cioamdlindu-se i invirtindu-se ca pe jdratic, de raul tintdrimei. Cum treci Siretul, apa-i rea i lemnele pe sponci;
iar vara te inddui de chldurd, i tintarii te chinuiesc
amarnic. N-a trdi la cimp, Doamne ferete 1 Halal
pe la noi ! Apele-s dulci, limpezi ca cristalul i
reci ca gheata ; lemne, de-ajuns; vara, umbra i facoare
in toate pArtile; oamenii, mai sdnatoi, mai puternici,
mai voinici i mai voioi, iar nu ca iti de pe la cimp:
223

www.dacoromanica.ro

sarbezi la fat si zbirciti, de pared' se hrdnesc numai cu

ciuperci fripte, in toatd viata lor.
5

10

15

tii una, mo Luca, zise Zaharia de la o vreme.

Gdinusa-i spre asfintit, raritile de-asemine, i luceafdrul de ziud de-acum trebuie s rdsard; haidem sd
pornim la drum!
Ca bine zici, dascale Zahariel pared' 1,-a iesit un
sfint din gurdl Decit ne-om tot invirti si ciosmoli pe
iastd prispd, mai bine sd scurtdm din cale. Cdci mare-i
Dumnezeu, ne-a feri el de intimplAri I
*i asa, luindu-ne rdmas bun de la gazdd, care era tot
afara culcat, pe altd prisp, plecdm. i cum iesim In
sleah, parerea noastrd de bine: intilnim ativa oameni,

cu niste card cu dranitd, mergind spre Iasi. Ne Intovdrdsim cu dinsii, de frica ldiesilor din Ruginoasa, si
hai-hai, hai-hai, pind-n ziud, iacd-td-ne in Tirgul-Frumos, unde-am si injunghiat citiva harbuji intr-ales, de
ni-am potolit, deocamdatd, si foamea, si setea. Apoi,
dupd ce s-au hodinit caii, am pornit inainte, spre Podu-

20

Leloaie; si de aici, tot inainte spre Iasi, mai mult pe

jos decit in cdrutd, cdci zmeii lui mos Luca se muiese
de tot ; si tdranii nostri, glumeti cum sint ei, ne tot

sfichiuiau, in treacAt, care dincotro, de ni-era mai

25

30

35

mare rusinea, de rusinea lui mo Luca. Iar, mai ales,

pe la asfintitul soarelui, tocmai cind intram in Iasi,
pe rohatca Pdcurari, un flAcAohn al dracului ne-a luat
in ris cum se cade, zicind:
Mosule, ie sama de tine bine telegarii ceia, ad nu
ieie vint ; cd Iasul ista-i mare si, Doamne fereste, sd nu
faci vro primejdiel...
Atita i-a trebuit lui mos Luca, -apoi lasd pe dinsul I
cite parastase si panaghii, toate i le-a rddicat...
I-auzi, mdi I Dac-ar sti el, chiolhAnosul si ticAitul, de unde-am pornit astA noapte, -ar stringe lioarba
acasd, n-ar mai dirdAi degeaba asupra cdisorilor

-apoi doar nu vin eu acum intdiasi data la

Iasi, sd-mi deie povAt unul ca dinsul ce rinduiald

mei !

trebuie sd pAzesc. Patruzecile mine-sa de golan I Dacd

40

n-a stat oleacd, sd-1 invAt eu a mai lua de altd data

drumetii In ris I

224

www.dacoromanica.ro

Vazind noi ca. ne ieu oamenii tot peste picior si pe

mos Luca tulburat din cale-afara, cum eram in carutA,
ne acoperim peste tot c-un tol, zicind eu, cam cu sfiala:
Mos Luca, de te-a intreba cineva, de-acum inainte,
5

de ce trag caii asa de greu, sa spui ca aduci niste

drobi de Bare de la Ocriti , i las' daca nu te-a crede
fiecare 1...
Ei, apoi? 1 Stiutu-v-am eu ca si voi mi-ati fost de-a-

10

15

20

cestia? zise mos Luca, mergind pe linga cai, plin de

naduh ; nu ma faceti, c ia acus va ard citeva jordii
prin tolul cela, de v-a trece spurcatul 1
Auzind noi ce ni se pregateste, ghiontitu-ne-am unul
pe altul, chicotind inadusit, si ca' mai ba & zicem nici
circ 1 In sfirsit, dupa mune sfichiuiri ce-a primit mos
Luca de la unii-altii, cum e lumea a dracului, mergind

noi in pasul cailor, din hop in hop, tot inainte prin

ratacanile de pe ulitile Iasilor, am ajuns intr-un tirziu, noaptea, in cieriul Socolei si am tras cu caruta
sub un plop mare, unde-am gasit o multime de dascalime adunata de pe la catiheti, din toate judetele
Moldovei: unia mai tineri, iar cei mai multi cu niste
tirsoage de barbe cit badanalele de mari, sezind pe
iarba, impreuna cu parintii lor, si preuti si mireni, si
marturisindu-si unul altuia pacatele 1

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

www.dacoromanica.ro

Ion Creanga, autorul unei opere restrinse ca volum, dar monumental& prin originalitatea, prin calitatea artei si prin farmecul ei incom-

parabil, a lost apreciat multa vreme ca un scriitor poporal", un

bun culegator de povesti populare, inzestrat cu oarecare talent,
geniul lui fiind recunoscut tirziu.
Contemporanii, cu exceptia lui Eminescu, nu aveau o imagine
exacta a valorii sale.
Desi majoritatea scrierilor lui Creanga s-au tiparit in revista
Convorbiri literare, iar Junimea", in frunte cu Maiorescu, a lost
favorabil afirmarii talentului sail, el nu s-a bucurat acolo de o
pretuire deplina. Junimisti ca I. Negruzzi, Gane, Panu, Pogor 1-au
apreciat si inconjurat cu simpatie pentru talentul sau de povestitor,
pentru umorul cu care stia sa istoriseasca snoave si anecdote, Vara' sa
inteleaga suficient meritul artistic deosebit al povestilor citite de
Creanga, nota lor originala.
Iacob Negruzzi, care aminteste deseori de el, vorbeste admirativ,
kaudind mai ales inteligenta si darul de a spune vorbe de duh populare:

Toba de anecdote, el avea totdeauna cite una disponibilk fiind mai

ales cele ecorosive specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor,
Lambrior, ba se poate zice, afard de Naum, a tuturor junimistilor"1.
tn ce priveste opera propriu-zisa, Negruzzi este departe de a intelege
yaloarea covirsitoare a lui Creangd, pe care 11 socoate un scriitor poporal prin excelentk un talent naiv: ,4i cind aducea in oJunimea*
cite o poveste sau nuvelk si mai tirziu cite un capitol din Amintirile
sale, cu cita plcere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui

talent primitiv si necioplit"2.

1 Iacob Negruzzi, Amintiri din Junimea", cap. XI, Citeva portrele, Buc.,
0939], p. 202.
2 Ibidem.

20

229

www.dacoromanica.ro

Titu Maiorescu, degi nu s-a ocupat special de opera lui Creangd,

in repetate rinduri a fdcut aprecieri din care transpare intuirea talentului i originalitdtii pe linia specificului popular gi national al
scriitorului.
In 1881, vorbind despre neologisme gi noua orientare inauguratd
de Junimea" i revista Convorbiri literare, Maiorescu II trece In rIndul
scriitoriltIr dintre cei mai cu limbd romneascd ce i-a avut vreodatd
literature noastra"1, alaturi de Eminescu, Slavici, Negruzzi, Lambrior etc. Situat pe o pozitie Inaintat privind poezia populard si
problemele limbii, el cita elogios, in studiul Literatura romdnd Si
strdindtatea (1882), pe Alecsandri, Bolintineanu, Slavici, Negruzzi

gi Gane pentru originalitatea lor nationald. Toti autorii acegtia,

prasind oarba imitare a conceptiunilor strdine, s-au inspirat de viata
proprie a poporului lor..."2, mentionlnd, printre scriitorii care repre-

zintd un Intreg curent al gustului estetic In Europa", gi pe nepretuitul Creangd."2 cu ale sale Arnintiri din copildrie, iar In articolul
Poeziile d-lui A. Naum, in care pleda pentru o literaturd inspiratd
din viata poporului, II include gi pe Creangd In rindul autorilor el:
Pastelurile ci Ostaii lui Alecsandri, povegtile gi Amintirile lui Creangd,
poeziile lui Eminescu, pentru a nu vorbi declt de cei Incetati din yield,
sunt manifestdrile acestei epoce de renagtere literarVg.
Tot el, In articolul Leon C. Negruzzi Si Junimea" (1890), numegte
pe scriitorul nostru virtosul glumet. Creangd"2, iar In Niwelele d-lui
I.A. Briftescu-Voinefti (1907) considerd cd Pentru graiul cuminte si
adeseori glumet al tdranului moldovean, Creangd este recunoscut ca
model"2. FM% si dedice o cercetare speciald, Maiorescu gi-a dat seama

de valoarea scriitorului, de vreme ce-1 citeazd aldturi de mari nume

ale literaturii universale7, insd, aga cum s-a observat8, exprimarea unor
judecdti de valoare asupra operei lui Creangd era, din cauza profundei ei originalitati, o Intreprindere dificild. Trebuiau stabilite rapor-

turile reale dintre folclor gi opera scriitorului, unicitatea ei In ce

privegte modalitatea de exprimare.
Critice, II, 1908, p. 162.
Critice, III, 1915, p. 18.
a Idem, p. 19.
I

'

4 Idem, p. 246.
' Idem, p. 147.

Idem, p. 277.
7 Idem, p. 19.
' Zoe Dumltreseu-Bu*ulenga, Ion Creangd, Bue., E.P.L., 1963, p. 12;
N. Barbu, Creangd i Junimea", IauZ literar, XV, 11, noiembrie 1964, p. Ct.
4

230

www.dacoromanica.ro

Dintre contemporani, cel dintii care a vazut in Creanga un prozator

exceptional, un mare talent, este M. Eminescu. Lui ii apartine si

prima mentiune scrisd despre opera marelui humulestean. In articolul
publicat la 5 decemvrie 1876 in Curierul de Ictsi, poetul 11 asaza pe po-

vestitor alturi de reprezentanti valorosi ai literaturii universale:

germanul Fritz Reuter, americanul Francis Bret-Harte i maghiarut Pettifi, iar In numarul de la 10 august 1877, 11 pune aldturi de
Alecsandri, Negruzzi si Slavici.
Tot In Curierul de Iasi, cu data de 5 ianuarie 1877, Eminescu critica revista Colectorul literar, care aparea la Piatra-Neamt, ca publied

traduceri de o valoare Indoielnica" In loc sa exploreze tezaurul

popular, acordind artei lui Creanga o Inalta valoare: Dar, la dreptul
vorbind, la Piatra, intr-un tinut muntos, plin de legende, de proverbe,
de locutiuni, apoi de localitati istorice, Colectorul nu gaseste ce s
culeag? Un muntean de bastina, nscut aseminea in tinutul Neamtului, e loan Creangd. Citit-au vreodata colectorii pe Ddnild Prepeleac, pe Co2cra cu trei nurori i altele, ca s vada care ar trebui sa fie
izvoardle din cari sa se inspire, si cum vorbesc si se misca tinutasii
din Neamt?"
Eminescu, care in nenumdrate rapoarte subliniase calitatile
exceptionale ale manualelor lui Creangal, In ziarul Timpul, din
7 mai 1880, face o elogioasa prezentare a abecedarului I nvdliitorul
copiilor, carte de cetit in clasele primare, cu litere, slove i buchi,
cuprinzind inviilcituri morale si instructive, scos de Creangd in colabo-

rare cu institutorii C. Grigorescu si V. Raceanu. In recenzia despre

nuvelele lui Slavici, poetul considera opera lui Creanga, alaturi
de a lui Slavici, ca reprezenttnd tineretea etnica, curatia de moravuri,
seninul neamului romanesc"2.

Dupa tiparirea Amintirilor in Convorbiri literare, Eminescu le

reproduce in foiletoanele Timpului.
in 1879, Angelo de Gubernatis 11 facea pe Creanga cunoscut strainatatii, mentionindu-1 in Dizionario biografico dcgli scrittori contemporanei.
Cercul Con temporanului a primit cu simpatie literatura lui Creanga.
I. Nadejde, cu prilejul observatiilor critice privitoare la partea stiintifica din manualul Inveitittorul copiilor (Contemporanul, 1, 6, sept.

16, 1881, p. 205-211), mentionPazd elogios pe scriitorul Creanga,

I Ion Oreangll, Documente, Buc., E.P.L., 1964, p. 252.
M. Eminevu, Opera politicd, vol. II, 1880-1883, ed. I. Cretu, Cugetarea,

(1941], P.

439.

231

zo*

www.dacoromanica.ro

iar in numerele din decembrie 1881 (p. 431-433) si ianuarie 1882

(p. 483-485) ale Contemporanului, povestitorul publicd citeva poezii
populare: Cind eram in floarea mea, Mielufica, Bratu, auzite, pe cluck

era internat in spitalul Brincovenesc, de la mama Masa".

In articolul Ineercdri de critith fait/With. II. Ion CreanO, Nicelae Iorga ne comunicd valoroase impresii cu privire la realismut
scriitorului.
Creangd, remarca Iorga, este un vizual. El este preocupat nu atit
de descrieri de naturd si de portrete, cit mai ales de actiuni, modul lui
de a vedea este mereu concret: Ca si poporul, cdlduza i inspiratorul

lui unic, el are putine idei abstracte in minte: icoanele, senzatiile

predomind. Memoria lui e o memorie de ordine senzationald; el vede
admirabil faptele care tree pe dinaintea ochilor lui glumeti..."2
Insistind asupra coloraturii speciale a operei, o considerd categoric
superioard modelelor folclorice3, i Ii recunoaste scriitorului, fald

de Petre Ispirescu, merite superioare": Pe cit de strain de stilull

curent este Creanga, pe atit de multe orizonturi deschide el cdtre lumea
tdrneascd, speciala, din codrii Neamtului, pe atita este lipsit de

caracter local Ispirescu"4.

Marele cdrturar ne-a lsat i o bun apreciere a relatAilor lui

Creangd cu Junimea", care: nu 1-a ridicat niciodatd, ea insdsi,

prea sus", ci a pretuit mai ales darul lui de povestitor de glume:
Sint unele din povestirile lui care nu vor putea fi publicate niciodata.

Astfel de povestiri i se cereau lui in rindul intai. Dadeau drumui

tranului acolo intre dInii, pentru ca s simt ceva nou"3.
In prefata care insoteste culegerea de basme si povestiri ale scriitorului, traduse in limba francezdo, Iorga vorbeste cu mare admiratie

de Creangd, considerindu-1 un umanist de tip rabelaisian. nein('

referiri asupra unora dintre povesti si povestiri (de o atentie
speciald se bucurd
1

Mof

1Vichifor

Co(cariul)7, criticul remarcd.

Convorbiri literare, XXIV, 3, 1 iunie 1890, p. 244-258.

Idem, p. 246.
Cf. 81 N. Iorga, Ceva despre Ion Creangd, Neamul romdnesc literar, We-

nn de Munte, II, 2,10 lanuar 1910, p. 17-19.

a N. Iorga, Intoarcerea vechiului fond romdnesc, Istoria literaturii romdnesti.

Buc., 1929, p.

165.

a Idem, p. 164.
Les littratures populaires de toutes les nations, tome I, Paris, 1931; Ion
Creangd, Coutes populaires de Roumanie, [Povesti], traduction et notes par Stanciu

Stoian et Ode de Chateauvieux Lebel avec une Preface de monsieur N. lorga.

Istoria literaturii romdnesti contemporane, Buc., vol. I, 1934, p. 219-223.
232

www.dacoromanica.ro

nude elemente ale artei satirice a scrierilor lui Creangd, ca i bogtia

dialogului, si tot el afirm, printre primii, su perioritatea Amintiritor

fall de Povesti.
Primul critic ins care i-a inteles opera In esenta ei, care, printr-o
analiza serioasa atit a continutului, eft si a mijloacelor de expresie,
subliniat valoarea ei adevArata i permanent, a fost G. Ibrdileanu.
Lui Ii revine meritul de a fi relevat c proza lui CreangA reprezinta
sinteza, realizatd genial, dintre elementul popular si constiinta artistied individuald: Autorul profund demiurgos al operei lui
Creangd e pop orul ; conceptiile lui Creangd sint ale poporului; al lui
Creangd e numai talentul pe care-1 are din nastere"1.
Tot lui IbrAileanu ii apartine formularea adevdrului cu privire
la realismul operei lui Creang, apropierea ei de viata concret contemporan, care se manifestO cu o fort& egald, contrar aparentelor, chiar

in povesti, adevdrate nuvele din viata de la tail" 2, ca si definirea

trdslturii specif ice a basmelor scriitorului, anume reducerea fabulosului i miraculosului la proportii umane: miraculosul e secundar
i de multe ori e un ingredient pentru puterea realist a picturii oamenilor i vietii lor sufletesti"3.
IbrAileanu aratd, de pild, c in Capra ea trei iezi, modul cum se
petrec lucrurile, cum se comport& i vorbesc animalele, nu difer, in
realitate, prin nimic de ceea ce exist in viata obisnuitti a oamenilor.

Tot asa in celelalte basme, unde intre imparati, sfinti etc., si trani
nu gasim absolut nici o deosebire in felul cum vdd ei lumea inconjurdtoare si cum Ii exprima pdrerile despre ea: Creangd este atit de
realist, incit unele din povestile lui sint aproape lipsite de miraculos,
care ingaduie povestitorului s inzestreze pe eroii sal cu insusiri
sufletesti i trupesti peste msura omeneasca. Iar creatiilor pur fantastice, ca zmeii s.c.1., Creang le imprumut o viata curat omeneascA,

i anume taraneasca, Ii amestecti cu desavirsire in mediul vietii de

toate zilele din Humulesti si-i trateazd pe un picior de perfecta egalitate"*. Ibraileanu surprinde, printre cei dintii, elementul viu al artei
tii Creang, plOcerea de a povesti, de a reface vorbirea personajelor,
debitul verbal: Basmul, povestea, valoreaza cit valoreazA talentul
cehii care povesteste. i Creang6 a avut un asa de mare talent, hien
G. Ibrileanu, I. Creangd, fdranul i tirgovetul, Scriitori romdni fi strdini,
HaV, 1926, p. 156.
Idem, p. 150.
3 Ibidem.
4

F. 9.

G. Ibrileanu, Povestirile lui Creangd, Note

oi

impresii, Ia.I,

1920,

233

www.dacoromanica.ro

In toate povestile oamenii traiesc cu o individualitate i cu o putere

de viald extraordinarg".
Tot cu el incepe sd se vorbeascg de caracterul dramatic al Amintirilor i Poveytitor, de vioiciunea dialogului, de concentrarea i sobrietatea prezentrii.

Scotind In evident particularitatile operei lui Creangg, Ibraileanu sublinia i profundul ei caracter national: opera lui Creanggi
este epopeea poporului roman; Creanga este Homer al nostru"2, ceea

ce a determinat prirnirea ei In patrimoniul literar universal: Irb

Creangd trgiesc credintele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba
poezia, morala, filozofia poporului, cum s-au format In mii de ani de
adaptare la Imprejurarile pamintului dacic, dedesubtul flustuatiunilor
de la suprafata vietii nationa1e"3. Creanga este un reprezeniant perfect al sufletului romanesc intre popoare; al sufletului moldovean .

intre romani; al sufletului targnesc intre moldoveni; al sufletuluil

omului de la munte intre t.granii moldoveni"4.
Intre 1890-1933 se publica despre Creangg un mare numr de
note, articole, lucrari memorialistice, biografii i studii5, cu o valoare
documentarg de netgggduit, dar care pun accentul mai mult pe elementul de pitoresc biografic.
Se simtea acut lipsa unor lucrgri de analizg in care sg se dezbatg.
cu profunzime Insusirile operei.
Jean Boutire are meritul de a fi dat, In 1930, la Paris, prima monografie despre Crean& La vie et l'oeuvre de Ion Creanga, care avea cal

scop, cum anuntd autorul in prefatg, a face cunoscut i pretuit pe

unul dintre scriitorii moldoveni cei mai originali i pe unul dintre
cei mai valorosi povestitori populari din Europa"6.
Studiul se deschide cu un capitol dezvoltat asupra vietii povestitorului si care denot o impresionant muncg de cercetare. Utilizind
tot materialul informativ de care dispunea in momentul intocmirii
lucrarii sale, Boutire reconstituie viata scriitorului In toate etapeleei. De remarcat cg materialul aflat direct a fost completat cu laborioase
cercetari personale.
Autorul analizeaza amanuntit povestile lui Creangg din punctul de

vedere al continutului lor, In comparatie cu basmele aserngnatoare

I Idern, p. 78.
1 Idem, p. 76.
Ibidem.

Idern, p. 77.
Cf. Bibliografia

' Jean Boutiere, op. cit., p.X.

234

www.dacoromanica.ro

frominesti i straine, cu scopul de a scoate In evidenta contributia

original& a povestitorului moldovean si de a-i fixa locul printre autorii

.europeni de basme. El stabileste raportul lui Creanga cu tematica

4olclorick sustinind, spre deosebire de L. *aineanul, c& opera lui
Creanga nu este rezultatul unei contopiri de variante disparate de basme populare, ca nu s-a recurs la combinatii personale", ci c povestile lui reprezinta dezvoltarea unor teme populare bine cunoscute, cu
trespectarea fondului folcloric traditional. Numai Harap-Alb i Demi la

Prepeleac, remarca el, au actiuni care ar putea fi scindate In mai

multe parti2. Boutire a demonstrat convingator originea integral
:popular& a basmului Harap-Alb, lasind In discutie pe Dnil Prepedeac, In care vedea o adevarat& contaminare", datorat& nu atit lui

CreangA, cit mai ales traditiei populares.

Creanga a pastrat fondul temelor folclorice, a imprumutat din
tlimba vie a poporului multe forme de exprimare caracteristice: dia4oguri stereotipe In versuri, formule initiale, mediane si finale etc.
Prin toate acestea el se apropie de ceilalti culegatori de folclor, dar se
,Indeparteaza de ei prin capacitatea realista de a fixa In putine cuvinte
,un gest sau o atitudine4", de a transforma basmul popular in opera
de arti,. (prin introducerea vietii, prin vioiciunea personajelor, local--

marea actiunii, umorul caracteristic): El facea astfel, dintr-o tema

popular& Imprumutata, o opera cu adevarat proprie; povestile sale,
<cu toate cak sint foarte apropiate de ale celorlalti povestitori romani,
prin actiunea lor i prin anumite elemente formale, au un aspect de
.originalitate i o valoare mult superioard"5. Transformarea povestilor
Qopulare In opere de arta este un procedeu ce nu se intilneste la multe
Basmele romdne in comparatiune cu legendele antice clasice
Buc., 1895.
* Jean Boutire, op. cit., P. 151.
Al. Dima, In Baza folclorica a povestirii lui Creangd Ddnild Prepelcac", vol.
O

-Studii de istorie a teoriei literareromdnesti, Buc., E.P.L., 1962, P. 253-293, combate

teorille fanteziste cu privire la structura acestul basm, dovedind, In sensul celor

-afirmate de Bouttere, prin cercetarea unul numar mai mare de variante si printr-o
-analizi prolundl a substratulul psihologic al povestii, exislenta contaminarit
-cigar In povestile populare: Si acest basm al lui Creang5 e o creatiune folcloricl
sigurA, expresie a celui mai autentic spirit poporan, manifestat prin mentalltatea
-complex asociativa sub forma contrastului, o contaminare care nu e de loc o
sinteza personalA a scrlitorului, el numal un foarte obisnuit act psihologic, de
delul celor nenumArate ce se produc netncetat pe toate tArlmurile etnografiei
el ale folclorulul" (p. 269). Cf. si cercetarea lui Ovidiu BIrlea (Ion Creangd
lolclorul, tn Stedua, Cluj, XV, 1, ianuarie 1965, p. 34-42) cu privire la varlantele
tbasmelor lui Creang.

' I. Boutire, op. cit., p. 166.

'Op. cit., p. 176.

235

www.dacoromanica.ro

popoare. Editorii prozei populare, lucepind cu fratii Grimm, au 1nfrumusetat adesea povestile pe care le adunau, i reconstituiau de multe

ori variante ideale, contopind intr-un tot diferite versiuni necomplete... Ins foarte rari slut aceia care au avut talentul de a da viat4
si a Intineri vechile teme populare, cum a reusit Creanga". Dar
inainte de toate, Creanga este un artist ca si Ch. Perrault. Se aflk In
opera acestor doi povestitori aceeasi reproducere fidelA a vechilor
plasmuiri, in limbajul simplu popular, aceeasi viata, aceeasi evocare
a oamenilor umili dintr-o anumita epoca, acelasi spirit de buna calitate. Creanga nu se deosebeste de inaintasul su cleat printr-un realism
impins uneori prea departe i, mai ales, prin bogata colectie de expresii, zicale i proverbe populare, pe care o ofera cititorilor s.i, colectie

care n-are echivalent, dupa stirea noastra, la nici un alt povestitoreuropean"2.

AceastA parte a lucrarii lui Boutire ocup mai mult de jumatate

din totalul paginilor i trebuie socotita, dupa rezultatele obtinute
superioara celorlalte.
Spatiul acordat povestirilor si mai ales Amintirilor este foarte
redus. Recunoaste Amintirilor, peste valoarea documentara3, si o
valoare literal% considerabilVa. Lucrarea se inch.eie cu o analiza a
limbii si stilului scriitorului i cu un glosar de cuvinte dialectale sau
rare.
Ceea ce nu iese la iveala In mod clar din acest studiu, extrem de
documentat, este valoarea artistica exceptional a operei lui Creanga,
desi Boutire fsi dA bine seama ea' ea exista (cf. de pilda, p. 165, 166,
172, 175-179 etc.).
Cu unele rectificari de detaliu5, cartea filologului francez are merite
stiintifice incontestabile; ea a contribuit i contribuie Inca la cunoasterea povestitorului roman printre straini i, indirect, la trezirea interesului acestora pentru literalura romand clasica.
ln monografia iata lui Ion Creangei (1938, a doua editie, revazutri,
1964), scriere de inestimabild valoare interpretativa i remareabil
opera de sinteza, 0. Calinescu urmareste atit prezentarea amanuntit
10p cit., p. 176-177.
10p. cit., p. 179.
.0p. cit., p. 192-194.

' Op. cit., p. 195.

Cf. recenzille cArtii: Paul Zarifopol, In Viata romdaeoscd, XXII, 9
10, sept.-oct. 1930, P. 353-356; N. Cartojan, In Revista istoricd romdna, Bue.,
vol. I, fascicola I, 1931, p. 310-312; Gr. Gr. Scorpan, In Revista criticd, V,
2, april-iunie 1931, p. 133-141; Ion Breazu, In Dacorornania, Buc., NIL 1934,
p. 379-381.
236

www.dacoromanica.ro

a biografiei scriitorului, bazata pe documente, cit si analiza operei

in strinsa legaturd cu viata, realizind, pentru prima data, cu stralucitor

talent, portretul unui Creanga umanist, erudit, mare artist: Ca si

in cazul lui Eminescu, am incercat a face portretul lui Creanga interpretind documentele. N-am Mut descoperiri noi, gall de putine (de
acum inainte nici nu se mai pot afla decit doar preciziuni de date),
dar pricepatorul in materie isi va da seama, credem, de felul nostru
de a citi si de al altora.
Judecatile asupra operei le-am unit cu naratiunea biografica intr-un
portret totalitar, deoarece opera se afla, intrucit il priveste pe Creanga,
strins legata de existenta lui. Portretul acesta este o lucrare de curata

stiintd. Informatia este riguroasa si completA, orice propozitie e

documentata"1.

in ciuda marii bogAtii a materialului documentar folosit pentru

reconstituirea reala a vietii povestitorului, autorul nu s-a lasat coplesit
de multimea faptelor, ci, dimpotriva, a extras din ele tot ce este esential pentru a face sa traiascA cu adevarat aceasta mare figura a literaturii romAnesti. Elementele de portret, analiza psihologica, descrierile, tablourile de mediu, toate vadesc in personalitatea lui CAlinescu
calitatile istoricului literar imbinate remarcabil cu cele ale romancierului, deci calitatile omului de stiinta conjugate cu cele ale creatorului

de literatura.
in cadrul expunerii amAnuntite a biografiei scriitorului sint infatisate, documentar, familiile Creanga si Ciubotaru, anii cop ilariei
si adolescentei scriitorului, profesorii si colegii pe care i-a avut la
scoala catihetica din Falticeni si la Seminar, intimplarile legate de
numirea ca diacon, de casatoria si supararile cu socrul sau, cop ilul
Constantin, mutarea de la o biserica la alta, conflictul cu autoritAtile
bisericesti; se urmareste indeaproape activitatea didactica si de autor
de manuale scolare a lui Creanga, pedagog de exceptionala valoare.
Reconstituirea integrala a vietii povestitorului prilejuieste criticului observatii revelatoare cu privire la evenimentele epocii, prietenia
dintre Eminescu si Creanga, recompunerea, cu eruditie si arta, a atmos-

ferei Iasilor de dinainte de Unire in care descinde prima data scriitorul. Una din marile izbinzi ale criticii cAlinesciene o constituie
inlAturarea definitiva a mitului despre un Creanga scriitor poporal"2.
in capitolele finale ale monografiei: XIII, Creangd scriitor popor al" , XIV, Jovialitatea lui Creangd, XV , Creangli in timp f i spatiu,
, G. Cilinescu, Ion Creangd, Buc., E.P.L., 1964, p. 384.
' Cf. 61 G. Callnescu, Despre scriuorutpoporal", Contemporanul, Buc ,nr. 10

(908), 6 manic 1964, p. 1-7.

237

www.dacoromanica.ro

se fixeazd criteriile esentiale pentru intelegerea operei, se precizeazd

specificul artei lui Creangd demonstrat cu un ansamblu pretios de
teoretizari generale despre arta.
alinescu acorda o atentie speciall realismului operei lui Creangd.
Personajele basmelor, se subliniazA In comentariu, sint situate realist
in timp si spatiu, fabulosul nu Intunecd niciodat& datele reale ale

observatiei. Creangd transpune cu mult firesc elemente ale lumii

reale intr-o lume inchipuitd, imprimA fabulosului culoarea vietii de
toate zilele. Astfel, Harap-Alb, opera cu caracter fantastic, are scene
de realism poznas": In plin fabulos dam de scene de un realism bufon.
Gerild, Ochild si celelalte fiinte monstruoase de basm, intrate in casa
de fier Infierbintatd a ImpAratului Ros, se cearta Intocmai ca dascAlii
Ifl gazda la ciubotarul din FAlticeni, sau ca Smaranda cu copiii si
cu bArbatul" (p. 317).
Creangd respectd momentele de desfasurare ale basmului popular,
insA individualizeazd i umanizeaz& fantasticul. Personajele din poves-

tile sale amintesc, prin ImbrAcdminte, comportare, de oamenii din

satul scriitorului: Cea mai original& manierd de a trata fabulosul se
dezvAluie in Povestea lui Stan Plitul. DesfAsurarea scenicd este pastratA aproape peste tot, dar cu o notd neprevAzutA.Fantasticul e tratat realistic, cu multd culoare local& tArdneascA... Dialogul e plin de autenti-

citate, insd Ur& adincimea nuvelisticA el n-ar fi putut constitui o observatie. Efectul literar vine din originala alAturare a miraculosului cu
cea mai specified realitate, i e din cimpul comicului. Eroii sint, in intelesul bun literar, vulgari. Dumnezeu, sfinii, zmeii, imparaii, imparAtesele vorbesc ca nite fiinte ce i-au uitat cuviinta rangului, dindu-si
pe fata ingenuitatea sufleteascA... Tot ce In genere e transcendent in
poveste la Creanga e readus pe pamint i micorat. SA aruneam ochii
prin povestea Ivan Turbincti i sd extragem citeva fragmente de convorhire : a
...hai sa ne grabim, ori sd ne dam intr-o parte, nu cumva
ostasul cela s& aib hartag s i s ni gasim beleaua cu dinsul. 5 tii c-am
mai mincat eu o data de la unul ca acesta o chelfneald a. a Ei,
I vane, doar te-ai saturat acum de umblat prin lume dupd crancalicuri?
Limbajul acesta e pitoresc de bunA seam, dar fara un substrat
fantastic sau realistic n-ar insemna mare lucru. Clnd insA aflArn ca
sfintul Petre i Dumnezeu In.ii vorbesc asa de colorat, atunci efectul
e de o inaltd bufonerie. Amestecul acesta de fabulos i taranie, de
ireal si realism in sisteme dramatice in care toti eroii aproape numai

vorbesc, iar partea narativd este un monolog kl autorului, face tot

f armecul povest Hoe'.
G. Calinescu, Ion Creangd, Euc., E.P.L., 1961, p. 306-308.
238

www.dacoromanica.ro

Atit in nionografie, cit si in Istoria literaturii ronzdne (Buc., 1941,

p. 423-425), G. CAlinescu relevA viziunea scenicA, caracterizarea
dialogica, insusirile de creator dramatic ale scriitorului, considerind
cd intreaga opera a lui Creangd este o suitd de dialoguri i monologuri: Nici Amintirile i cu atit mai putin Povestile nu sint opere propriu-zise de prozator, valabile in neatirnare, ci pdrti narate dintr-o
intocmire dramaticd cu un singur actor, monologica"1. Mijlocul de
caracterizare nu este analiza, ci desfAsurarea dramaticA. Creangd are
Insusiri de comediograf, i dacd ar fi scris piese de teatru, cum plAnuia,

ar fi izbutit si in acest gen"2.

El nu numai cd retrdieste timpul pierdut", dar II face sensibil
cititorului, fiind simultan erou i autor. Dialogul bogat, sustine
criticul, d posibilitate operelor sale sd fie reprezentate scenic: Ddnild
Prepeleac se poate juca aproape In Intregime. Intonatia cuvintelor,
gestul ghicit cu care eroul le spune, acestea sint totul" 3.
$i in monografie, i in capitolul respectiv din Istoria literaturii
romdne (p. 423-431), G. Cdlinescu descoperd apropieri intre Creangd
si Caragiale, In sensul c amlndoi dramatizeazd", c, adicA, vdd pe
oameni In continui actiuni scenice .
Creangd este un umanist i un erudit, scrie Cdlinescu. Eruditia
lui insd este de o naturd speciald, asemndtoare, in ce priveste izvorul
ei popular, cu eruditia lui Anton Pann i, In ciuda aparentelor atit de
diferite, cu a lui Rabelais .5i a altor autori culti 4.
Umanismul operei lui Creangd nu Ii afld izvorul in antichitatea
greco-latind, afirm criticul, ci In folclor, [In tezaurul paremiologic,
gi scopul lui este, ca 5i la Rabelais, jovialitatea, hazul: Creangd este
un umanist al stiintei stitesti, scotind din eruditia lui un ris gros,
WA a fi totusi un autor evesel* prin materie. Continutul povestilor
pi Amintirilor este indiferent In sine, ba chiar apt de a fi tratat liric
ori fantastic, veseld este hohotirea interioarA, setea nestinsd de vorbe,
sorbite pentru ele Insele, dintr-o voluptate strict intelectual. Obiecte,
animale, oameni, vorbesc intr-una, aruncind cele mai joviale vorbe
prin forma lor neasteptatd., nicidecum frumoase prinarmoniasunetului,
gi

citind neostenit

gi

cu o vitezd nemaipomenitd"5. Scriitori

ca Creangd nu pot apdrea decit acolo unde cuvintul e bAtrin, gnu de

Idem, p. 297.
* Idem, p. 303.
I Idem, p. 305.
4 Cf. si G. Calinescu, Opera lui I. Creangd cu prilejul unei noi edifii, Adevdrul literar si artistic, Buc., XIX, 905, 10 aprilie 1938, p. 17.

G. Cilinescp, Ion Creangd, Buc., E.P.L., 1964, p. 351-352.

239

www.dacoromanica.ro

subintelesuri, aproape echivoc, i unde experienta s-a condensat in

formule nemiscatoare, tuturor cunoscute, asa !nett opera literard

s fie aproape numai o reaprindere a unor elemente tocite de uz. Era
mai firesc ca un astfel de scriitor de cuvinte s rdsard peste citeva
veacuri, intr-o epoca de umanism romnesc. Nscut cu mult mai devreme, Creangd s-a ivit acolo unde existd o traditie veche i deci si
un fel de eruditie, la sat, si Inca la satul de munte de dincolo de Siret,
unde poporul e neamestecat i pdstrtitor si-si exprim experienta
impersonal si aforistic"1.

Se relevd, de asemenea, inegalabila virtute a lui Creangd de a

descoperi i utiliza forta caracterizatoare a cuvintului popular. Scriito-

rul creeazd In stil popular, pastreazd fonetisme regionale, simplitatea

vorbirii tdrdnesti, zicerile p line de savoare, insd toate acestea, considerate individual, sint Inzestrate cu valori artistice distincte:

El are plcerea cuvintelor!si a zicerilor si mai ales acea voluptate de a le experimenta punindu-le in gura altora. In cImpul lui marginit, Creanga este un erudit, un estet al filologiei. Eroii lui nu traiesc din miscare ci din cuvint..." (p. 321)2.
Folosirea expresiilor populare, a proverbelor i zicalelor reprezintd
un mijloc plastic de a localiza i individualiza personajele, iar specificul de structura al frazei contribuie la realizarea impresiei de viat
autenticd, pe care Intreaga opera o degaja.
De aceea realismul operei lui Creangd, care pune in evident o

puternicd individualitate stilisticd, apartine, dupd cum aratd Clinescu, mai putin oralitdtii si mai mult artei lui de scriitor3.
In monografie se cuprind i observatii deosebit de valoroase In
legaturd cu povestirea Mof .Nichifor Colcariul: Cit despre istoria lui
.11log .Nichifor Coicarita, subintitulatd modest epovestire glumeata*,
ea nu are spoporal* decit mediul. i Caragiale si Sadoveanu ar putea

fi numiti dupa acest criteriu scriitori populari.

Un tdran nu intelege nimic din acel dialog WA noimd, care nu
duce la nimic. Mog Nichifor Cotcariul este Intlia mare nuveld romaneascd de atmosferd, si din ea se trage toat nuvelistica noastrd moderna. Fard a fi citit probabil pe Maupassant, Creangd intuia deodata

legile genului, pornind numai din spirit de emulatie de la Slavici,

care Insd scria mai degrabd scurte romane"4. Tot umorul bucdtii st
1 Idem, p. 357.
Cf. si G. Cdlinescu, Despre

Mos Nichifor Coivariul", Adevdrul literar ei

artistic, Buc., XIX, seria a III-a, nr. 909, 8 mai 1938, p. 16.

Cf. si G. Cllinescu, I. Creangd fi Ch. Perrault, Contemporanul, Buc., nr. 17

(915), 24 aprille 1964, p. 1.

G. CAlinescu, Ion Creangd, Buc., E.P.L., 1964, p. 321-322.
240

www.dacoromanica.ro

In a incetini, spre o mai bung intuire, gesturile tipice ale persona_

jului, In a-1 lsa a-0 rAstoarne toate expresiile care rezumA firea si
experienta lui". Misterul lui CreangA nu e nici graiul bogat, nici

stilul, ci talentul literar de a caracteriza oamenii dupa modul lor

verbal. Ace lasi era, cu alt mediu, talentul lui Caragiale"2.
De-a lungul intregii analize, G. CAlinescu remara elementele
specifice pe care CreangA le educe in cadrul literaturii universale:
f ondul surizAtor, optimismul povestitorului hrAnit de creatia populara,

risul plin de vitalitate, asemAnat de G. CAlinescu cu celebra joyeuset" a lui Rabelais, introducerea In povesti a elementelor specifice
romilinesti.

In prefata volumului Ion Creangd, Opere, E.S.P.L.A., 1953,

CAlinescu revine cu valoroase precizAri asupra realismului operei
povestitorului: Realismul lui CreangA este cu atit mai plin de interes,
cu cit cea mai mare parte din opera sa e de domeniul fabulosului,
unde anume scriitori de linie romantia cultivau idealismul. Nu e
vorba numai de realism, In intelesul ingust al cuvintului, de coloare
localA, geografia si etnicA, dar de realism ca metod cu valoare
universal, construit pe datele naturii i In spiritul ei" (p. 8). Creangd foloseste folclorul In punctele lui cele mai realiste si mai comp lexe,
fArAi a-1 altera, ceea ce conferA prozei sale o mare adincime. Astfel
Popestea lui Harap-Alb este, lAsind la o parte orice eruditie, plinA de

elemente de cunoastere ale lumii morale. Craiul pune la incercare

destoinicia celor trei feciori ai sAi speriindu-i la un pod cu pielea unui

urs. Este tema pedagogicA a probei. Fiii cei mai mari se dovedesc
fricosi, cel mai mic, sfAtuit si de o babA, e mult mai bArbat. Un suflet

tinAr si aprins, bizuit pe intelepciunea bAtrinilor rdzbeste In viatA

mai usor. Dintre top caii din herghelie, Harap-Alb alege un cal
grebAnos, dupuros si slab , singurul care manilla jAratic. E tema apa-

rentelor. De obicei calul cel slab are adunate in piept inimile celorlalti. Se demonstreazA, cum s-ar zice, fenomenul genialitAtii In speta
cavalinA. Multi oameni, acesta e sensul, au Infatisare desAvirsit
anatomiceste vorbind, fiind totusi lipsiti de energia creatoare. Alteori tema revine ca o demonstratie de modestie. Fata harnicA alege
drept dar printre atitea lAzi ardtoase pe cea mai sArAcAcioasti la vedere,
dovadA a unui simt al Insusirilor solide ce tie sA deosebeascA super-

ficialitatile. In drum, Harap-Alb se intilneste cu un spin, de care se

cam fereste, fiinda tatAl sAu 1-a sfatuit O. n-aibA de a face cu omul
1 Idem, p. 324.
' Idem, p. 331.
241

www.dacoromanica.ro

rosu si mai ales cu cel spin. Intr-adevar, viteazul om va avea de patit

multe din partea spinului. De unde vine oare, In popor, aceasta judecata defavorabila tap de spin? Din experienta stiintifica In felul ei,
ce spune ca o deficienta fiziologica, avind la lona o perturbare endocrinologica, produce o modificare a firii. E vorba deci de o caracterologie patologica populara, poate inrudita cu clasificatiile pe temei
humoral ale lui Galenus. Harap-Alb e trimis de spin sa aduca Imparatului Verde salata din gradina ursului. Mitologic, e o munca herculean& ; asemanarea Intre Hercule si Fat-Frumos a mai fost relevata.
In fond Hercule este, din punct de vedere social, simbolizarea soartei
sclavului pus de stapInul capricios sa faca treburile cele mai hazardate. Salatile noastre corespund merelor hesperide. Din punct de vedere
medical, pofta de salata a Imparatului provine din necesitatea organis-

mului animal de a se antrena printr-o substanta vie vegetala. Mai

departe, Harap-Alb va fi trimis a aduca pielea batuta cu nestemate
a unui cerb. Medicina veche a crezut de asemenea In virtutile pietrelor
pretioase. In general, toate basmele scot in evidenta interdependenta

regnului animal de cel vegetal si mineral. Imparatul Ros e un alt

tiran care pune pe Harap-Alb si pe Insotitorii sai Geril, Ochila,
Pasari-Lati-Lungila, Flaminzila, Setila la munci dificile. Este de
observat ca fiecare din acesti monstri ai naturii joase, aparent de o
putere colosala ca si vechile spete azi disparute, nu sint in stare sa
rezolve decit o singura problema. Ochila vede, Lungila se Intinde.
Lumea animala inferioara poseda simturi acute, dar o adaptare, tocma i de aceea, insuficienta. Numai omul cu centri cerebrali dezvoltati,
in cazul nostru Harap-Alb, poate O. f aca f ata In chip superior oricaror
conditii de viata, studiind In fiecare imprejurare natura lucrurilor.
Realismul lui Creanga este uimitor mai cu seama in basme, unde
ne asteptam de obicei la un oarecare schematism si conventionalism.
Nici vorba, poporul formuleaza artistic adevarurile generale ale vietii,
creeaza tipuri si caractere, determina, mai ales poetic, scena de desfasurare a Intimplarilor. Totusi, cu greu s-ar vorbi de *analiza psihologican In basm, de nuante de caracter, de descriptie atenta a mediului.
Poporul lucreaza In *alfresco)), indicind sumar liniile si coloritul. La
Creanga dam, In plin fabulos, de scene de un realism meticulos ca al
unui pictor olandez si uneori de un umor imens, avInd in vedere surpriza

pe care o produce faptul de a vedea atita coloare locala si individualitate In reprezentarile mitice. Astfel proceda Homer. In plin fabulos,
Gerila, Ochila si celelalte monstruozitati ale basmului se odonclanescn
in casa de tier inrosit a imparatului Ros ca dascalii In gazda la ciobo-

tarul din Falticeni, revelind fiecare, peste definitia lor caractero242

www.dacoromanica.ro

logica, anume trasaturi particulare de temperament ce le confer& o

izbitoare umanitate. Geri l e bun si minios, o varietate de *posac
bun la inimA* (burbero benefico), nu incapabil deci de anume malignitAti inocente: Eu Is bun, cit is bun, dar cind rn-a scoate cineva din
rabdare, apoi nu-i trebuie nici tigan de laie impotriva mea*. El aruncA,
suflind, o bruma de trei palme de groasa pe pereti, ca sA-si rid& de cei-

lalti tovarsi ai sai. FlAminzild e amarnic si muscAtor In vorbil, cu

porecla gata In gura, cu ceva cump Ana si moale, un moldovean in
fine care scoate din sarite pe Geri la prin calmul sari. Geri la e pentru
el BuzilA, care nu Incape in sin de urechi, de o minie prapastioasa
WA consecinte, Mind *singe-n ballet*. Vorbirea imparatului Ros
e de o grasa prairie. Piscat de furnici (el crede de purici), maria-sa

dracuie. La Harap-Alb si la tovarasii lui el se uita *chioris* si ii

amenintA cu parapon: V-ati dus pe copce, cu toatA smichiria voastrA*.

Mosneagul din Povestea porcului este indraznet la vorba ca Mos Ion

Roata, insa rnasurat, avind iritatia calm (*D-apoi Ingaduieste putin,
mai baba...*) si cind imparatul II ameninta cu tAierea capului nu se
sperie si rAspunde Indesat: (1111i1ostiv este Cel-de-sus, maria-voastra.
Iara daca s-a Intimpla sa nu banuiti, puternice Imparate dupa
dorinta luminarii-voastre, apoi atunci sa ne trimiteti copila acasa*.
Cum s-ar zice, rnosul suporta, de nevoie, tonul arogant al marimilor,
dar in sufletul sari nnocneste ceva si In rAscoalele de la 1907 tatal
adoptiv al porcului ar fi raspuns la judecata tot asa de chibzuit tantos.
Momentul In care Chirica dracul apare imbracat In straie nemtesti pe
ulita satului lui Stan PAtitul, pe chid acesta luase ceaunul de pe foc
sa mestece marnaliga (deci atentle: mamaliga la tar% nu se mes(eca
In timpul fierberii, ci ridicata de pe pirostrii, dup ce malaiul a fost
patruns bine), catrarea lui ChiricA pe uluci de teama clinilor solicit&
atentia unui pictor al vietii rurale si totul e viu si plin de atmosfera.
Creanga nu ramine in poveste Intr-o zonA mitica, ci se coboar pin& la
social, culegind tipicul printr-o exagerare adecvata, la fata locului.
Chiar Harap-Alb, cu toate 0, voinicul In general in folclor apare
idealizat in Intelesta ca. e sublimat de note prea particulare, e un flacau taranesc plin de adevar, care atunci cind calul nazdrvan, prea
...1
jigarit, se apropie sa manince jaratic, 11 loveste cu friul in cap, trAgind
si o injurAtura: *De te-ar impinge pacatul sa mai vii odata, vai de
steaua ta are sa fie !* PinA si Intre obiecte se Incinge o sfada comica,
relevind caractere umane: oMasoaragi vorbele, bAietel Auzi, soar
nicovala, cum ne ride acusorul? Aud, dar n-am gura sa-i raspund ;
si vad, dar trebuie sA rabd. Vorba ceea, soro: Sede hirbu-n cale
243

www.dacoromanica.ro

si ride de oale". Mai puschiulel ia sA vedem ce-ai facut tu mai mult

decit noi?
Prin basme, completind Amintirile, I. Creangd a fdcut romanul
vietii taranului din anume timp si loc, ridicindu-se la general prin
tipizare, Mil a sterge toate particularitAtile istorice, geografice si
individuale" (p. 12).

Printr-o cercetare amanuntitd a stilului povestitorului, Tudor

Vianu si Vladimir Streinu au relevat, In studii de sintezd, originalitatea artistica a literaturii marelui nostru Creangd.
Tudor Vianu, In Arta prozatorilor romdni, Buc., 1941, se opreste
mai cu seamd asupra oralitatii artei lui Creangd, Insusire izvorltA
natural din caracterul popular al operei sale: Toate [procedeele stilistice ale lui Creangd, n.n] decurg din Insusirea precumpdnitoare a
artei sale orale, fticutA mai mult pentru a fi ascultatti declt absorbit
cu ochii in paginile unei cArti. Pentru a ilustra oralitatea artei lui
Creangd, analizei i se impun mai Nth formele graiului viu: (q-apoi,
da, Doamne, bine-i; si vorba ceea; hdt bine._ " (p. 112). Orald este
la Creangd si placerea pentru cuvinte, Insirate uneori In lungi enumerani WA alt scop declt acel artistic al defildrii lor cu atltea fizionomii
variate" (p. 113). Orald este, In sfirsit, frumoasa caderqd, mai putin
observata, a perioadei crengiste, In care scriitorul ne oferti unul din
exernplele cele mai interesante ale artei sale rafinate" (p. 115).
Observatiile criticului cu privire la locul folclorului In procesul
de creatie al scriitorului, subliniazd si ele fuziunea dintre elementul
popular si constiinta artistica individuald, personalitatea artistica
a lui Creanga: Cu toate acestea, eine ar vedea In paginile lui Creanga
o simpld culegere folcloricd sau un mediu IntImplAtor, prin care se
rosteste fantazia lingvistica a poporului, ar comite una din cele mai
grave erori ale judecatii literare.
Zicerile tipice sint In Creanga mijloacele unui artist individual.
Prin el ne vorbeste un om al poporului, dar nu un exemplar impersonal si anonim. Multimea expresiilor tipice in scrisul lui Creangd
zugrdveste o naturd rustica si joviald, un stilist abundent, folosind
formele oralitatii" (p. 111).

In studiul lui Vladimir Streinu Clasicii noftri. Ion

Creangd,

Casa scoalelor, 1943, p. 185-244, gdsim pretioase nuantdri referitoare

la oralitatea scrierilor lui Creangd (cu aceastd arta a spunerii"

povestitorul provoacd In cititor simtamIntul de ascultAtor, ceea ce
alimenteazd impresia unui puternic prezent epic", p. 224)1, la giganti1Cf. 0 Vladimir Streinu, Rapood popular, Gazeta literard, Buc., 51, 17 decem-

brie 1964, p.3.

244

www.dacoromanica.ro

-7.770F7'. 7:,-7

ION CREANGA
i!

SOUVENIR
WEN FAN C
TRADUIT DU ROUMAIN PAR

YVES AUGER

DIDIER
[73

ILL /7-

.!-tttis...t.t....12.tets44,-.....---yrr

Souvenirs d'enfance rAmintiri din copildriel. Paris, 1947.

www.dacoromanica.ro

IeV

11

re ..e.- IC f '11.

",

1 i''

ciriesdookker-- ...W.err, 0 ,
Ti'lliii.15i!
4 14 A A

11/11)fiii riii;;IIIIIIIIIii IIRR I II

-,

'

-;--3 r

rwrve*-^*

Seminarul Veaiarnin Costache"

sfi

IT 1.- hi

4g,e-04.-:.fteetrzPi7

Academia

ili

www.dacoromanica.ro

41:14t

zarea din basme care urmAreste efecte comice, la arta naratiunii si

originalitatea expresiei artistice. Desi creeazA In stil popular, pastrind
fonetismele, vorbirea degajat4 a t Aranilor, zicerile, mentine fabulosul

popular, el dA intregului material un asa de mare sens artistic individual, tacit nu mai poti distinge elernentul popular de propria contributie a autorului.
Umorul lui CraangA, afirmA criticul, nu este satiric. Voia bunA
vine din intelegerea de cAtre scriitor a lumii concrete In toat complexa
ei varietate, ,Intelegere realizat5. cu jovialitate i spirit._Mentalitatea
lui se IntemeiazA pe bun sirn i pe natural'.

Protestind Impotriva biografismului"

i istoriografismului",

reclamlnd contributii care s insiste asupra Insusirilor fundamentale

ale operei, criticul polernizeazA i cu cei ale cAror interpretAri pun
accentul excesiv pe aspectele culte ale scrierilor lui Creanga, pe
cArturarismul" scriitorului, Intrucit Creangl ar reprezenta, potrivit
liii VI. Streinu, o spetA de homerism", d e rapsodism in cadre tArAnesti,

o perfectiune In elementaritate": Inca, desi restrinsi, opera lui

formeazA un adevArat ciclu rapsodic tArAnesc. In versiune noul, pentru

adugi, el a stiut s. fixeze climatul de poveste popularA, al cArui lexic

I-a rafinat, p Astrindu-I, aspru in sunet, a ajuns s-i rotunjeascA arta
compunerii, mentinind-o totusi naivA; a dat fabulei strAvechi valoare
literarA culla, fr s-i usuce frgezimile ; cu virtute proprie a sporit
linia unor neinsemnate fapte scolAresti pinA la dimensiunea uriaa,
a datinei, a superstitiei si a miturilor, a fAcut, In sfirsit, opera de Homer
al tArAnimii romAnesti"2. Specificul scrierilor lui trebuie autat In
bomerismul viziunii, adicA facultatea de a vedea i evoca in dimensium uriasd i structura rapsodica, adicA epicism i oralitate"3.
Printre cercetAtorii vietii i operei lui CreangA se numArA Si
Gh. T. Kirileanu, care, ani In sir,
Mut un fel de cult din urrnarirea
cu Intelegere i dragoste a existentei povestitorului Immulestean4.
In ultimule douA decenii interesul pentru opera lui Creang a
sporit con3iderabil. Scrierile lui au fost retipArite In cele mai variate
colectii i In editii care cunosc tiraje uriase. Au aparut exegeze care

aduc, dintr-o perspectivA tiinific, aprecieri noi cu privire la structura si sensurile operei.
Cf. Si eon3ideratille critice pe marginea monografiel 1111 Zoe DumitresPu...
Busulenga, Ion Creangd, din Via/a romdneascd, Buc., XVII, 2, 1964, p. 220-224_
Vl. Streinu, Ion Creangd, 1943, p. 201.
Idem, p. 242.
' Cf. Bibliografia editlel.
21

- Ion CreanglI

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

245

tn articolul Arta lui Creangdl, Al. Piru considerA CA multi cornentatori ai operei lui Creangti au reluat doar lucrurile comune care s-au
tot spus despre acest scriitor de mare subtilitate si finete, au ajuns la
interpretAri simpliste ca cele referitoare la descriptivismul i peisagismul din creatia lui. Al. Piru demonstreazA ca accentul trebuie
pus nu pe descrieri, ci pe densitatea epicA. El relevA Iimplicatiile
sociale ale operei lui Creanga si sustine ideea particularizarii personaMAO scriitorului fatA de Slavici i Caragiale2, face interesante observatii pe marginea basmului I van Turbinca i a povestirii Mog .Nichifor
Colcariul (insistind, privitor la aceasta, in special asupra artei sugcstiei si a echivocului).
Un studiu amplu, cu un profit aparte, este Invdttitorul Ion Creangd
de Bianca Bratu, apArut la Bucuresti, Editura de Stat didacticA si
pedagogick 1958. AceastA cercetare, bazatA pe opera scriitorului,
pe mArturiile contemporanilor si mai ales pe documentel de arhiva,
Ii propune, cum se aratA In scurtul cuvint introductiv, sA dea o imagine
completa a institutorului Creanga. In prima sectiune a earth, autoarea

reface, pe baza unei largi informatii, drumul prin scoli al lui Ion
Creangk iar Sn celelalte dou6 sectiuni4 relevA activitatea scriitorului
ca institutor, metodist i autor de manuale didactice.
Serban Cioculescu, combAtind unele opinii potrivit carora opera
lui CreangA ar avea un specific strict regional moldovenesc, dovedeste
in mod convingAtor ca prin caracterul ei realist si prin continutul ei
uman opera e pe intelesul romAnilor de pretutindeni si de toate vir-

stele", at rezonanta ei n-a lost niciodatA exclusiv provincialri.

Ta mai multe rinduri, Saban Cioculescu a stAruit asupra valorilor stilistice ale scrierilor lui Creanga, remarcind grija scriitorului
pentru exactitatea expresiei, superioritatea artistica a textului:
Vastitatea experientei sale artistice, sAvirsitA fArA alt dasal decit
propriul sau sims, rAmine una din marile probleme ale criticii noastre

literare si ale stilisticii"4.

Cu studiul Baza folcloricd a povestirii lui Creangd Ddnildl.Prepeleac", in Studii de istorie a teoriei literare romdnegti, 1962, [p. 253
I

Viafa rondneascd, 1X, 8, atigvel 1956, p. 181-188.

Prefafd, ed. Ion Creangd, Arnintirt, poreeti, porestiri, E.S.P.L.A., Bibl.

pt. tali, 1960, p. I XIV; Tipuri sociale In opera lui Creangd, Gazela literard.

XI, 51, 17 decembrie 1964.

I Ion Creangd, Gazeta Uterard, VII, 2, 7 tanuarte 1960.
4 Artistul, Gazeta Uterard, XI, 51, 17 decernbrie 1964; Y5 de ani de la nwartea
Ire{ Creangd, Setnteia ttneretvltji, nr. 4.845, 13.XII.1964.
R46

www.dacoromanica.ro

293, AI. Dima aduce o importanta contributie pe linia stabilirii si

aprofundarii raporturilor dintre folclor gi opera lui Creangl. Aprecieri
cu privire la caracterul realist al creatiei marelui povestitor si deosebitei ei expresivitAti artistice shit cuprinse si In articolele: Specificul
artei lui Creangd1 i Povegtile lui Creangd2.

Cartea Zoii Dumitrescu-Busulenga, Ion Creangd, E.P.L., 1963,

aduce puncte de vedere noi, interesante, defineste, prin judecati de
valoare substantiale, personalitatea creatoare, inimitabilk a lui
Creangl.
DupI capitolul initial, Critica criticii, In care shit examinate aprecierile si op iniile formulate de-a lungul anilor despre arta scriitorului,
autoarea trece la cercetarea fondului operei lui Creanga si specificului

ei artistic.

Analiza ideologico-estetica a operei se face In capitole de sintea

ca: Etos f i umanism popular, realism foleloric, Izvoarele risului tn
opera lui Creangd, Citeva observalii pe marginea stilului lui Creangd,
ca si in cele consecrate povestilor, amintirilor, povestirilor.
In capitolul Etos gi umanism popular, realism folcloric se stabilesc
sursele si principalele motive de inspiratie ale operei lui Creanga ,
raportul dintre scriitor si masele populare de la care a Imprumutat
conceptia de viat, scopul urmarit fiind acela de a sublinia originalitatea creatiei lui Creanga, nota ei specific4.
Punctul de plecare esential al cercetAtoarei II constituie stabilirea
unui raport at mai exact Satre contributda personall si cea folcloria
in opera lui Creanga" (p. 6), definirea personalittli lui artistice, dat
fiind 0: Creanga nu este un simplu povestitor popular, ci un creator
de arta originala" (p. 227).
Teoretic, autoarea sustine cA, pentru a intelege procesul de creatie

al artistilor din popor, trebuie studiata mai ales jumtatea dintli

a vietii, hotdritoare in ceea ce priveste formatia spirituall, perioada
In care a p6truns In ei, fr a mai putea fi extirpat sau transformata
(decit In foarte mica masura) viziunea despre lume, conceptia despre
viat", c5. in operele acestor creatori e cuprins mai mult decit poate
s ofere o singura viatA, e concentrat toat Intelepciunea milenara
a comunittii, a clasei sociale pe care o reprezinta." (p. 27). De pe acest
punct de vedere, autoarea face consideratii privind mostenirea pe
linie paterna si reconstituie mediul humulestean, care i-au imprimat

scriitorului, Inca din tinerete, optimismul viguros", conceptia laic,

1 Romdnia liberd, nr. 0.270, 12. XII.1964.
' Luceafdrut, nr. 26, 19. XII.1964.

21*

247

www.dacoromanica.ro

nesuperstitioasa despre lume", Increderea In triumful binelui si al

dreptatii, elogiul spiritului activ si celelalte precepte morale, toate
acestea exprimind natura conceptiilor poporului, esentiale In structurarea universului sufletesc al scriitorului. Prin aceste trsaturi,
Imbinate cu geniul creator al povestitorului, se explica marea lui
originalitate In modul specific de construire a imaginii artistice, in
realismul operei In toata diversitatea aspectelor. Viziunea despre lume
si temperamentul artistic coroborate dau nastere originalitatii realisrnului lui Creanga" (p. 43).
In cadrul aprecierilor critice rezervate basmelor, se subliniaza
Impletirea originala, a fantasticului cu elerner tele de observatie realista; universul povestilor lui Creanga, prin felul de a fi al eroilor,
prin manifestarile si vorbirea lor, este un univers tardnesc cu radacini
In realitatea satului moldovenesc de munte. Potentarea fabulosului
se face In acord cu umorul popular, acesta fiind generat de bunul simt,
c are judecd cele sfinte pe baza experientei umane (scriitorul strecoara,
In cursul unor Intimplari exceptionale, amdnunte hazlii care spulbera
atmosfera solemna.). Ca si In basmele folclorice, tema centrala a poves-

t ilor este lupta dintre bine si rau; la loc de cinste se afla munca, prin
care omul dobIndeste experienta de viat si pricepere, ascutime de
minte, puterea de a respinge lacomia si fatdrnicia. Increderea In triumful adevarului si al dreptAii da baswelor sale un puternic caracter
op timist.

In cadrul acestor analize shit formulate consideratii cu privire

la caracterul satiric" al artei scriitorului, la exagerarea ccnstknta,
personajele capatind dimensiuni uriase (prin Ingrosarea caricaturala
a trsaturilor fizice sau morale iau nastere gliganii" si coblizanii",
Gerila, FlamInzila, Ochila etc.), se releva. Inrudirea lui Creanga cu
alti creatori de factura asemanatoare din literature universala.
In capitolul privind Amintirile, primul roman al copilariei lardnesti In literatura noastra." si in acelasi timp o imagine a satului ca
reali tate sociala si moralii la mijlocul veacului trecut, comentatoarea
se o cupa mai putin de elementul biografic si wai mull de documentul
psihologic cuprins In aceasta opera, aratind ca.: Interesant e documentul psihologic, foarte strIns Impletit cu cel oferit de materialul
de viata oglinditti. Acesta completeaza de fapt datele personalitatii
scriitorului, explica formatia si Inclinatiile sale, legaturile cu familia,
s a tul si locurile de bastina, (IA loc la interpretarea modalithOlor fundarnentale ale temperamentului saw" (p. 135).
Se dezbate cu competenta ce este material de viala propriu-zis,
e tnografic, documentar, adica istoricitate si ce este creatie originald'
248

www.dacoromanica.ro

caractere individualizate, intentie generalizatoare In imaginea artistica, adica literature (p. 120).

Se arata pe larg a aceste doua modalitti de expresie: se intilnese Intregindu-se Inauntrul operei, determinate de cele doua atitudini afective dominante ale creatorului, duiosia colorata nostalgic
si risul homeric, izvorit dintr-un simt colosal al grotescului. Me lancolia usoara il poarta inspre evocarea lirica, inspre efuziunea sentimentala, care introduce pe scena operei figurile cele mai dragi, ale
parintilor si bunicilor, ale dascalilor si prietenilor, ma deformari,
cu dimensiuni firesti. Intr-o astfel de dispozitie sufleteasca scrie el
despre casa parinteasca, despre intelepciunea bunicului, despre truda,
necazurile si oboselile oamenilor, despre nesuferita corvoada a armatei
si multe altele, exprimindu-si uneori cu umor, alteori cu ironie arnara
parerile critice despre lumea satului sau. Dar acel simt al grotesculu i
11 poarta inlata spre caricaturizare, spre exagerarea laturilor negative
fizice sau morale ale oamenilor. Unul e fIrniit, altul e gusat, acesta
e un urias lacom si cretin, aceea e o scorpie rea si veninoasa, cu ochi i
holbati si cu jordia in mina la radacina copacului, cestalalt un popa
cu poalele-n brlu care joaca si bea, In sfirsit, un spiridus al discordie i
si al aventurii hazlii, un Picaro al facetiei, care innoacla personajele
si IntImplarile. De la acesta, Nica a lui *tefan a Petrei, eroul, si p Ina
la grupul catihetilor Indobitociti de metodele sinistre de invatamint
ale vremii, se desfasoara o Intreaga panorama grotesca, prin care
Creanga transforma Humulestii In univers literar. Geniul satiric a
introdus Humulestii In cuptorul sau si a scos romanul Amintirilor.
Astfel se creeaza cloud fatete ale operei, cea care alcatuieste ceea ce
am numi povestirea de cadru si care confera caracterul documentar
Amintirilor, i cealaltd, topit la temperatura de fuziune a geniului
satiric, la care oamenii nu mai slut reprezentati cu dimensiuni firesti,
ci traiesc Intr-un univers de fictiune rabelaisiane (p. 121).
Povestirile slut supuse si ele unei cercetari atente (mai putin, fata
de valoarea ei, Mof .Nichifor Colcariul), Intrucit cele mai intinse sl
mai valoroase artistic dintre ele 11 Infatiseaza pe scriitor creind tipuri
umane dupa modele pe care le-a cunoscut direct sau din auzite; cele
mai marunte ca Intindere si valoare II prezinta pe Creanga Intr-o ipostaza minora a sa ca artist, dar care nu poate fi ignorata, deoarece intra
In alcatuirea intima, launtrica a personalitatii lui" (p. 103).
Exegeza operei Ii prilejuieste autoarei remarcabile observatii

cu privire la aspectele felurite ale comicului, realizate de scriitor

prin procedee diverse si subtile, si In care Zoe Dumitrescu-Busulenga
vede modul fundamental de existenta al artei povestitorului.
249

www.dacoromanica.ro

0 altA parte a monografiei se ocupA de valoarea stilistia a aerierilor lui Creangli, greu de definit, crede autoarea, din pricina ameste-

cului de specific national, de izvoare populare si de puternic5

originalitate.
Volume le: Gh. Ungureanu, Din viala lui Ion Creangd, Documente,
Buc., 1940 si Ion Creangd, Documente, Buc., E.P.L., 1964, slut rodul
unor indelungi cercetAri de arhivA care au scos la luminA un bogat
material inedit privind viata si opera scriitorului.
In studiul introductiv al ultimului volum, shit cercetate problemele legate de istoricul satelor Humulesti i Pipirig, se fac importante precizAri In legAturA cu rAzesia" lui CreangA, cu data nasterii

(Gh. Ungureanu se opreste asupra datei de 10 iunie 1839", consemnatrt Intr-o mitricA de nAscuti (care s-a pAstrat (la Protoieria tinu-

tului Neamt).
Acest volum ricuprinde in portante:documente despre Intemeierea
rarului Humulesti, lupta tAranilor din Humulesti i Pipirig, intre care
si Inaintasii I lui Creangq dupA tatA i mamA, Impotriva exploatArii
feudale. Documente noi Intregesc datele privind istoricul scolii din
timpul lui CreangA, profesorii i colegii pe care i-a avut, pe CreangA

scolar la catihetul din FAlticeni si la Seminar, calificativele obtinute la examene etc., se completeazA stirile referitoare la activitatea sa didacticA.
Lucrarea lui Ovidiu Birlea Poveistile lui Creangd, apArutA la Editura
pentru literaturA, 1967, de o deosebitA valoare informativA i metodolegion, examineaa amanuntit esenta folcloricA a operei lui Creangt,
Isi propune sA arate ... In ce mAsurA Poveftile lui CreangA se integreazA

In contextul povestilor romanesti si care ar fi notele distinctive"

(P. 5).
Cercetarea fondului folcloric se face pe baza unei temeinice analize comparative hike povestile lui CreangA ivaniantele lor folclorice,
publicate sau nepublicate. Studiul delimiteazA fondul folcloric mostenit
al operei lui Creang4 de contributia personalA, releva modal cum a
reusit scriitoml o sintezA superioarA a procedeelor artistice populare
(se urmAreste comparativ, pe realitatea materialului folcloric, intrebuintarea unui procedeu specific folclorului sau a elementelor de oralitate, in versiunea popularA si In povestea lui Creangt), detasarea lui de
povestitorii populari.
Despre limba lui CreangA s-a scris putin i, In general,
fArA valoare. Problema cea mai importantA si mai frecvent pusA
o constituie caracterul asa-zis dialectal al limbii lui. Astfel
250

www.dacoromanica.ro

G. Weigand, in prefata la Ion Creangd's Harap-Alb", Leipzig, 1910

(textul romanesc, impreuna cu traducerea germana si note explicative)
afirma, lucru oarecurn just, ca nu numai ordsenii, dar nici toti taranii
nu inteIeg bins sau aproape de loc opera povestitorului nostru. In
sprijmul parerii sale, Weigand citeaza pe cunoscutul ziarist i om
politic ardelean Vasile Goldis, care, Intr-o scrisoare adresat lui, spunea urmatoarele: Numai o mica parte 11 inteleg [pc Creanga]. Multimea cuvintelor nmzitate la noi si chiar felul lui de a se exprima, cam
curios pentru noi, 11 instraineaz de marele nostru public". Este greu

....

de precizat cu toata siguranta sensul partii finale a acestui citat.

N7credem totusi a Goldis se gindea la tarani, ci tot la intelectuali.
In orice caz, mai degraba putem accepta afirmatia, desigur putin
exagerata, a lui Mihail Sadoveanu, care, pe baza contactului direct
si destul de frecvent cu taranii ardeleni, declara undeva ca ei n-au
nevoie de glosar la scrierile lui Creanga. Fapt este ca, cti exceptia
sudului Transilvaniei, graiurile din toate tinuturile de peste munti
se apropie, in grade diferite si totusi ridicate, de subdialectul moldovenesc. Din pacate si unii specialisti, toti moldoveni, impinsi de afectiunea lor, rau plasata in studii stiintifice, pentru graiul provinciei

lor natale, au pledat, cel putin indirect, pentru caracterul dialectal al limbii lui Creanga. Este vorba, mai trail, de Gr. Gr. Scorpan,
care s-a ocupat de aceasta chestiune in citeva articole (1. Eclifiile
lid Creangd, in Revista criticd, 1mi, III, 1929, p. 189-203 si IV,
1930,p. 236-239; 2. Limba lui Creangd. Textul Convorbirilor literare"
qi al ediOei de /a Iasi, tn Baletinul Institutului de Filologie ronidnd
Alexandra Philippide", I, 1934, p. 103-110; 3. Limba lui Creangd .
Rdspuns d-lui Al. Graur, idem, II, 1935, p. 213-220; 4. Ion Creangd.
I. Fonetisrnul dialectal, in Revista criticd, XI, 1937, p. 105-120).
Dona sint ideile principale sustinute de acest autor, si anume: a) and
exista inconsecvente in ce priveste aspectul unui cuvint sau al unei
forme grarnaticale, ceea ce se intimpla des si ia textele publicate
in Convorbiri literare, pe care Scorpan le prefer& celor din editia de 1 a

Iasi, O. se unifice prin generalizarea aspectului moldovenesc, claca

acesta apare, fie si nurnai o data, in manuscrisele lui Creanga, sau
in Convorbiri; b) inconsecventele, care exista chiar in textele ramase
de la Creanga, se datoresc, spune Scorpan, faptului ca povestitorul
nostru era, ca sa zicern asa, dublat de un scriitor: povestitorul folosea
formele dialectale, caci vorbea", in sens strict, se adresa, adici, unor
ascultatori, intocmai ca atunci cind sta de vorba in diverse imprejurani cu prieteni sau cu cunDscutd, iar scriitorul, ca orice om instruit,
se lasa influentat de limba literard si recurgea, deci, la forme literare.
251

www.dacoromanica.ro

Asa s-ar explica de ce nu apare Ia Creang nici un fonetism moldovenesc, de ce o datA scrie acesta, va fi etc., altA datA aista, a fi etc.
Scorpan se Incumeta chiar sg. stabileascA anumite reguli dupA. care
s-ar fi condus CreangA (sau care ar rezulta din modul lui de a redacta),

cind sA fie povestitor" si cInd scriitor". Ideea de sub b) pare interesantd, dar dezvoltarea ei si, mai ales, aplicarea practicA In sensul
dorit de Scorpan nu conving. In ce priveste punctul a), autorul a fost
combAtut, cu succes, de Al. Graur, Limba lui Creangd, In Cuvintul
liber, 16 febr. 1935, care aratA cA textul unui scriitor nu poate fi modi-

ficat, cum s-a procedat, gresit, la inceputurile filologiei, ci trebuie

reprodus asa cum apare el fie In manuscrisul autograf, dud acesta
existA, fie tipArit. DacA avem mai multe editii, alegem pe cea mai
demnA de Incredere. Inconsecventele lui CreangA le explicA Graur
astfel: Nimeni nu scrie cum vorbeste". Pe povestitorul nostru 1-a
influentat limba literarA., cum nu se putea altfel. De aceea el a dat
operei sale o formA literarA general romAneascA. A pAstrat din dialect

eft a crezut necesar pentru culoarea localA si farmecul regional. Nici

vocabularul si nici aspectul exterior al cuvintelor nu slut absolut

dialectale. DacA am proceda cum propune Scorpan, adaugA Graur,
ar trebui sa spunem edit.iilor respective Creang6 prelucrat de Pascu"
(v. ceva mai departe) si CreangA prelucrat de Paul Papadopol" (care
a muntenizat" limba scriitorului). In ce priveste preferinta lui Graur
pentru editia de la Iasi, credem cA se InsalA... Argumentul a
primele 160 de pagini au fost corectate de Creanga pierde din forta
lui, teoretic mare, din cauzA cA scriitorul era bolnav, de mai mult
vreme si nu departe de sfirsitul vietii sale. Si mai slab ni se pare
argumentul cA cei care s-au ocupat In continuare de editie erau moldoveni si cunosteau, deci, foarte bine vorbirea moldoveneascA.
Aprecierea CreangA prelucrat de Pascu", perfect corespunzAtoare
realitAtii, se IntemeiazA pe editia Poveftilor IngrijitA de G. Pascu si
publicatA In 1933 la Bucuresti. Despre modul cum a procedat editorul
la stabilirea textului autentic" ne informeazA el Insusi Intr-o notA din
Revistderitia, VII, 1933, P. 96-97, rdin care reproducem urmAtorul
pasaj: Asa de exemplu In nenumarate locuri CreangA zice infatofa
ci porona. Deci infalifa ci porunch din cfteva locuri sint ale zAtarilor.
Eu am fntrebuintat constant tnillofa ci poronch. Tot ace dee, iee, stee

(nu dea, ia, stea), intdiu, eh-1)06u (nu Inniu, chpatiu), plinii (nu
pint1), prietin (nu prieten), trimes (nu_trimis) etc." Cf. si editiile Intocmite de acelasi filolog: Pocefti i Amintiri, ambele apArute In 1939
la Bucuresti si apreciate de editorul Insusi drept prima editie adeed..

rata a operei lui CreangA".

252

www.dacoromanica.ro

Discutla de pin& aici arata, Intre altele

lucru extrem de important pentru Intelegerea caracterului limbii folosite de marele nostru
povestitor Ca, indiferent de atitudinea privitoare la respectarea,
strict& sau nu, a particularitatilor ei specifice, toti autorii articolelor
mentionate o prezint ca pe o variant& dialectal/ sau regional& a
limbii noastre nationale. Ar urma atunci c& unul dintre cei trei mari
clasici ai literaturii rominesti este un scriitor regional. Poate sustine
cineva o asemenea i dee? Contra caracterului dialectal al scrisului lui
Creanga am protestat" intr-un scurt articol aparut in Viczia romdneascd, XXIX, 1937, nr. 11 (noiembrie), p. 71-75, intitulat Limba
lui Creangd. Ardtam acolo ca, dat fiind continutul operei sale, alcatuita din povesti, povestiri (acestea tot un fel de povesti) i amintiri
din copilrie, continut eminamente popular, In sensul cd el nu difera
prin nimic de la o regiune la alta a Orli, exprimarea lui nu putea fi
decit tot populara, adicg aspectul vorbit de masele taranesti, acum
un secol si mai bine, al limbii noastre nationale, cu deosebiri dac
vreti numeroase, dar neesentiale, de la o provincie la alta. In articolul
citat insistam, tot din fuga, asupra aspectului artistic al operei lui
Creanga, la baza caruia sta, In primul rind, expresivitatea: cuvinte
In care simbolismul fonetic (In acceptia larga a termenului) se impune
fArd nici o dificultate cititorului, onomatopee, interjectii, zicale,
proverbe, izolari, i acestea, toate, fr exceptie, caracteristice vorbirii populare de pretutindeni.
Dindu-si seama, oarecum instinctiv, de aceast particularitate
a limbii lui Creanga, dar pornind de la o idee profund gresita (am
spune samantorista") despre neologisme, Emilian Constantinescu,
.Neologismele lac Creangd, in Convorbiri literare, LXXI I, 1939, p. 1879

1894, Ii da osteneala, zadarnica, sa gaseasca... scuze pentru bietul

nostru povestitor ca a intrebuintat, chiar in opera sa strict literark
un numar de cuvinte recente, apart.inind limbii culte, i unde nu poate

sa-l... absolve, vorbeste cu durere" de pete" in scrisul lui l chiar

atunci cind, printr-o intimplare curioasg, intelege intentia ironic&
a lui Creanga (Galbcni, stupi, oi, cai, boi i alte bagateluri de-alde
aceste..."), exigentul judecator adaugti, desigur cu cea mai profunda
parere de rtiu: Folosirea neologiEn ului rtanIne insa, in sine, supartoare i vinovata"
Alte articole consacrate limbii lui Creanga trateaza chestiuni mai
mult ori mai putin speciale. Astfel N. Corlateanu, Lexicul de origine
slava- In povestea lui Creangil Ivan Turbincit", In Omagiu:lui Iorgi
Jordan, Bucuresti, 1958, p. 203-211, dupa ce mentioneaza, mai intli,
termeni rusesti, care apar nu numai In vorbirea lui Ivan, ci, uneori,
253

www.dacoromanica.ro

si in relatarea directl a autorului, se ocup de cuvintele slave, in gene-

ral, la Creangd, pentru a ajunge la concluzia a ele se explicA prin

prezenta, atre sfirsitul secolului al XVIII-lea si ceva mai tirziu, la
mAnAstirile Neamt si Secu, a unui mare numAr de cAlugari veniti
din Bucovina, dupA anexarea acestei provincii de cdtre austrieci. Cred
ca, Inainte de a ne gindi la o astfel de explicatie, care merit& a fi reti-

nuta (rAmine ins6 de studiat nature cuvintelor in discutie), nu trebuie s uitam ca vorbirea popularl are, cel putin proportional, o
cantitate mai mare de cuvinte slave decit cea cultA.
Ace lasi autor a publicat in Limba romdnd, VIII, nr.3, 1959,
p.59-63, articolul Problema studierii substantivelor din Povegtile"
Jui I. Creangd, unde, pe baza unei statistici minuVioase, extinsa
InsA, contra enuntului din titlu, si asupra verbelor, trage concluzia,
as zice inevitabilA, cA substantivele (si verbele) shit mai numeroase
cleat alte clase de cuvinte. i aceasta, explicA autorul, pentru ca poves-

titorul se intereseaza, in primul rind, de personaje si de actiunile lor,

lasindu-le pe un plan secundar calitAtile fizice sau psihice. Nu cumva
ins& cauza principala, dacA nu unicA, a acestei situatii se datoreste
faptului ca limba are un numAr mult mai mare de substantive si de
verbe decit de adjective?
N. CorlAteanu anunta, intr-un articol rezumat de Gh.. Bulgr in
Limba romdnd, VIII, nr. 1, 1959, p. 97-98, ca elaboreazd, impreunl
cu un colectiv, Dicgonarul limbii lui Creangd. Din pAcate nu stim
nimic mai mult si mai precis despre aceasta lucrare, care, prin ea insAsi,
ar reprezenta un adevArat eveniment in domeniul lingvisticii rominesti.

Ar mai fi de amintit diversele articole, de popularizare, dar cu

tinutA stiintifica, ale lui Barbu LAzAreanu, aparute, mai tali, in
publicapi periodice si apoi in volumul Close f i comentarii de istoriografie literard, Bucuresti, 1958, p. 147-167. Cf. si brosura Ion Creangd,
Bucuresti, 1947, de acelasi autor, unde se vorbeste passim i de voca-

bularul lui Creanga, in special cel de origine ruseascA si slavl in

general.
0 alta contributie, vrednica de amintit, este a lui Gh. Tolaneanu,
Consideralii cu privire ki stilul artistic al lui Ion Creangd, apArutA
in volumul M. Eminescu, I. Creangd. Studii, Timiseara, 1965,

p. 205-261, specializat mai de mult in stilistica literarl bazatA

pe fapte lingvistice. Acest autor urmareste in studiul citat ceea
ce el numeste, pe Mull dreptate, expresivitatea limbii lui Creanga.

In linii mari, gruparea materialului menit sa-i ilustreze teza nu difera

de cea existenta in introducerea la aceasta editie. In schimb,

faptele skit mult mai numeroase, iar interpretarea lor, in general
254

www.dacoromanica.ro

dezvoltata si adesea subtila. Este un exemplu de Imbinare reusita a

celor doua stilistici (care, In esenta, shit una singura), una asa-zisti
literal% cealalta lingvistica.

Al doilea studiu, aparut in volumul mentionat (p. 265-279)

intitulat Expresia artistica a limbii populare In opera lui Ion Creangd,
de Stefan Munteanu, prezinta un interes mai redus, Intructt autorul
ti lirniteaza cercetarea, cum arata i titlul, la aspectele populare ale
limbii povestitoruIui, considerate din punctul de vedere al
expresivitatii.
De o mare pretuire s-a bucurat Creanga si din partea scriitorilor:
M. Eminescu, Emil Girleanu, I.A. Bassarabescu, Jean Bart, LI. Miro-

nescu, Mihail Sadoveanu, Ion Agarbiceanu, Tudor Arghezi si altii

fl consider% pe Creangti cel mai de seama povestitor din literatura
roman% scriitor cu o mare si puternica originalitate. St. 0. Iosif si
Ilarie Chendi 1-au editat si prefatat. Cel mai statornic si mai farti
rezerve admirator al sau ramine frisd Mihail Sadoveanu, care vede fn
Crean& (la tel ca si In Neculce) pe printele sau literar.
Cu prilejul Implinirii a 75 de ani de la moartea scriitorului s-au
publicat numeroase evocari, articole i studii referitoare la opera
sa, semnate de cunoscuti scriitori, critici si istorici literari, oameni
de arta i cercetatori: N. Barbu, Creanga ci Junimea", lagul literar,
XV, 11, noiembrie 1964, p. 35-43; Zoe Dumitrescu-Busulenga,
Specific i universalitate, Scinteia, nr. 6.473, 117 decembrie 1964;
G. Calinescu, Ion Creangd, Contemporanul, 51, 18 decembrie ,1964;
Constantin Ciopraga, Unioersalitatea operei lui Creangd, Luceafdrul,
26, 19 decembrie 1964 ; Idern, Expresivitatea lui Creangd, Viaa ronsdneasca, XVII, 12, 1964, p. 78-79; Victor Craciun, Creangd gi caracterul dramatic al operei sale, Gazeta literard, XI, 51, 17 decembrie
1964; Iorgu Iordan, Creangd scriitor nagonal, idem; Nicolae Manolescu, Recitind povegtile, idem; Durnitru Micu, Lirismul Amintirilor",
idem; George Munteanu, Naratorul Fr sinteza sa artistica, idem ; Ovidiu
Papadima, Arta de a fi simplu, idem; Creangd ci demnitatea omului
simplu, Luceafdrul, 26, 19 decembrie 1964; Panaitescu Perpessicius,

Doi buni prieteni, Scfnteia, nr. 6.475, 19 decembrie 1964; Elena

Piru, Creangd peste hotare, Gazeta literard, XI, 51, 17 decembrie
1964; Eugen Simion, Originalitatea:lui Creangd, idem;] Ovidiu
BIrlea, Creangd f i folclorul, Steaua, XV, 1,r ianuarie 1965, p. 34-42;
Serban Cioculescu, In marginea lui Mog Nichifor Corcariul", idern,
p. 25-29; Adrian Marino, Creanga gi autobiografia, idem, p. 21-25;
Mircea Tomus, allisterul" lui Creangd, idem, p. 3-9 etc.
255

www.dacoromanica.ro

De opera lui Creanga s-au apropiat, studiind-o, nu numai istorici

literari si filologi de prestigiu, ci si traducatori de talent ca Jules

Brun, Yves Auger, Anna Colo mbo, Corrado Albertini, Lucy Byng,

A.L. Lloyd, Konstancya Maizlowna, scrierile lui fiind editate la

Paris, Moscova, Berlin, Leipzig, Viena, Toronto, Budapesta, Varsovia, Praga, New York, Londra, Lisabona, Florenta, Torino, BuenosAires etc.
Opera lui a fost tradusa in majoritatea limbilor moderne de larga
circulatie si in tiraje tot mai mari, bucurindu-se de un meritat interes
impus de rernarcabila ei originalitate.

www.dacoromanica.ro

POVESTI

(13. 3)

PREFATA LA POVESTILE MELE

Cu cfteva luni Inainte de moarte, Creanga si-a revazut o parte

a scrierilor sale, iar V.G. Mortun a supravegheat tiparirea a zece coli
din Pove,sti, carora le era destinata aceasta prefata.
Textul autograf al prefetei s-a publicat prima data, sub forma de
facsimil, In editia de la Iasi, vol. I, 1890, f. 1, de unde 11 reproducem.
P. 3, r. 3: Initial, In locul textului de cind efti, autorul scrisese
trdind in (sters) docoi (rinas nesters).

(1). 5)

SOACRA CU TREI NURORI

Publicata In Convorbiri literare, IX, 7, 1 octombre 1875, p. 283

287, cu subtitlul Poveste". Retiparita, cu mici schimbari, In Gura

satului, XV, 50, 16/28 decemvre 1875 ; 51, 23 decemvre 1875/4
ianuariu 1876, acelasi subtitlu, In Curierul de Iafi, XI, 1878, nr.

72 din 28 iunie si nr. 73 din 2 iulie, cu acelasi subtitlu, iar

apoi In :editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 3-16, acelasi subtitlu,
cu unele schimbari si adaosuri dupa Insemnrile lui Creanga. Noi
am reprodus textul din Convorbiri literare (tinfnd seama de IndrepWile Mute de Creanga In scrisoarea din 16 decembrie 18811 adresata
lui Maiorescu, precum si de cele din editia de la Iasi).
CL
Convorbiri literare ; NGura satului; CI Curierul de Infi;
editia Iasi; V
lectiuni stabilite prin conjectura.
I
P. 5, r. 28: umbla valvirtej umbla staruitor si repede dintr-un
loc In altul" ; cf. expresia a proximativ sinonima a se da in vine.
1Vezi, edItia -de MA, vol. II, p. 199.
257

www.dacoromanica.ro

P. 6, r. 1-2: igi lud cdmega de soacrd primi, drept dar, din partea nora-sii, o amaa" (potrivit obiceiului de pe vremuri).
r. 8: sita noud nu mai twat loc In cuiu nu mai existau
motive sa-si menajeze nora" (site, cit e noua, sta mai mult
in cui, este, adica, folosita relativ putin sau chiar deloc,
pentru a cea veche poate servi Inca la nevoile casei).
r. 22: mi- a trecut ciolan prin ciolan am :obosit tare; ma
dor oasele din cauza oboselii".
r. 23: eu dorm iepuregte dorm cu ochii deschisi" (iepurele
nu inchide sau pare a nu Inchide ochii, chid doarme).
r. 32-33: nu vreu sd-mi pierd conandul nu vreau st ajung
In pragul mortii WA banii necesari pentru inmormintare"
(asa cum cereau obiceiurile batrinesti).
r. 40-41: ,5'i daod Enachi se punea pe gene-i 0 daa i se Inchideau ochii de somn" (cf. a-i veni cuiva Ene pe la gene

i se face somn"; aparitia numelui de persoana Ene in aceasta

locutiune se explica prin faptul a rimeaza cu gene).

P. 7, r. 5: se culcase odatd cu gdinile se culcase foarte devreme" (gainile se culca imediat ce apune soarele, inditerent de anotimp).
r. 6: incepu a trinti g-a plesni prin casd incepu a face
galagie, scandal, a-si exprima, prin vorbe si gesturi, nemultumirea".
r. 9-10: s-a dat la brazdd a cedat, s-a supus pretentiilor soacra-sii" (punctul de plecare al acestei expresii trebuie cautat
In limbajul plugarilor: s-a spus asa, la Inceput de tot, despre

boii sau caii aravasi, care, trgind plugul, nu tineau linia

dreepta, indicata de brazda imediat precedenta).
r. 13 14 : pune la cale gi pe feciorul cel mijlociu aranjeaza
(adia Insoard) si pe al doilea fecior"; cf. ali pune gura la
cale.

r.

17 :

foc de harnicd

foarte hernia".

r. 20: le dd de lucru cu rndsurd

le fixeaza precis ce au
de Mut" (cu rnsurd are aici sensul propriu, adia masurat,

cIntarit", nu pe cel figurat, de moderat").

258

www.dacoromanica.ro

r. 25-26: lucrul iefea girld din minile lor lucrau repede si bine,

cu spor" (rezultatul muncii curgea" fill% Intrerupere, ea

apa &lei).
r. 29-30: o troird nedespargtil de nurori trei nurori toate la fel
(de unite si de supuse)"; in loc de treinte, formatie literarl,

CreangA a recurs la termenul popular din limbajul bisericesc (sArbatoarea de luni, dup. Duminica Mare = Pogo-

rirea Duhului Sfint, la 50 de zile dupa Pesti, se cheama

Sflnta Troild sau numai Troild, cuvInt de origine slava, ca

marea majoritate a numelor de sarbatori). Folosirea lui

troipl are In cazul de fata scopuri ironice.

feciorul (al
treilea, cel mai mic) aduce In case maica-sii o fatA cu care
avea deja legaturi amoroase (pe cuptor, adica aln pat*;

r. 32-33: feciorul mamei ii gi aduce o nord pe cuptor

iarna, cind e gerul mare, taranii dorm sau dormeau pe

cuptor, pe partea de deasupra a sobei, care are adesea o
suprafata mare). SA se compare ironia povestitorului (fedora/ mamei, desigur cel drag, fiindcA era cel mai tinar)".
fsi
r. 33-34: .Baba se scarmand de cap, dd la deal, cid la vale
smulge parul din cap de ciuda si Incearca In toate felurile
sa Impiedice cAsatoria".
nevrInd (sau sovaind) sA se apuce
r. 40: codindu-se la treabd
de treaba".
P. 8, r. 5-6 : n-ai mincat niciodatd moarea ei n-ai avut de-a face
niciodat cu ea; nu stii ce-i In stare sa feel, dac se supArA".
r. 10: (a nanca) rdbddri prdjite a nu mince nimic; a rabda
de foarne"; epitetul prdjite are rostul sA mAreasca ironia

expresiei (nu rAbdari pur si simplu, ci prajite, ca-s mai

gustoase).

r. 24: vrei ad ne-aprindem paie In cap? vrei s-o pAtim?;

vrei sa dam de bocluc (sau de belea)"? Pe vremuri, plinguile contra abuzurilor si nedreptAtilor se fAceau trecind
cu o rogojina apring pe cap prin fata casei celui ce avea
calitatea sa ia mAsurile de rigoare (domnul tarii In interior
si sultanul sau marele vizir, chid plingerea avea de obiect
un abuz din partea domnului). Dupa ce obiceiul a disparut,
locutiunea a fost interpretata in sensul ca greseala" a comis-o
cel care Isi aprindea rogojina ( = paiele) In cap, nu acela

Impotriva cAruia se fAcea plingerea In felul arAtat aici.

259

www.dacoromanica.ro

r. 26: Las',dacd 9-a dure capull Fiti linitite, a nu se Intim-

pla nimic rau" (nici macar capul n-are sa va dour: durerea

de cap este considerata ca cea mai ward. suferinta; cf. nici
capul nu-1 doare n-are nici o grija").

P. 9, r. 26

: incep a tremura de fricd, cum e varga

tremura foarte tare de frica" (ca o nuia subtire i
cind o mica vintul sau o micam noi).

tncep a

sa-i plateasca aa cum

merit& (potrivit purtdrii ei neobrazate)".
r. 19-20: s-o iei de cinepadracului s-o iei de par".
r. 25: s v faceli moarte-n popufoi sa va (pre)f muff ca nu
titi nimic" (adica s taceti din gurd, ca rnortul";
cf. continuarea: sit nu spuneti nici laie, nisi balaie).
P. 11, r. 15-16: are de gind ni ne lese sdnatate are de gind 0, se
desparta pentru totdeauna de noi" (sa-i ia rams bun, sa
ne ureze sanatate").
r. 21-22: ielele i-au luat gura i picioarele nu mai poate
nici vorbi, nici merge" (ielele, fiinte supranaturale, care
vor rau1 oamenilor, i-au paralizat gura i picioarele).
r. 37: /cud cu limbi de mxtrte ti exprirna ultima dorinta
Inainte de a muri".
P. 10, r. 10-11: sd-i facd pe obraz

Variante
5

4 virtute CL, N, CI: virtute I; 5 razeie CL, CI, I: razeia N;

6 vie CL,CI,I: via N;7 acestea CL, CI, I: aceste N; 10 razleti V,I:
scrisraskliCL,N,CI; 11 dura CL,CI,I: cumpara N; 15 nimic CL, CI:
nemic N, I; imparteala CL, N, I: impartala CI; 16 Aa CL, CI, I:
A N; vi-i r.dea inima babei de bucurie I: i-i ridea inima de bucurie
CL, N, CI; 19 privighea CL, N: privighia CI: priveghea I; le-oiu
CL , N, I: le-oi CI; 20 lasa CL,N: lasa CI, I; nici CL, CI, I: neci N;
21 mei CL, N, C/: miei I; tarna V, N: terna CL, CI: terina I; 22
aa CL, CI, I: ave N; barbatu-meu CL, CI, I: barbatul-meu N; 23
Dumnezeu sa mi-1 ierte CL, CI: Dom nezeu sa mi-1 ierte N: Dumnezeu

sa-1 ierte I; 24 risipit CL, N, CI: rasipit I; 26 carauie CL, CI, I:

caraui4 N; 29 ese CL, N, I: vase CI; abie-abie putu CL, CI: abiea )i6 potu N: abia-abia putu I; nimeri CL, N, CI: nemeri I.
26C

www.dacoromanica.ro

6 ditrA CL, N, CI: cdtre I; 12 pasat CL, N, CI: p6sat I; 16 barbatu-tAu

CL,N,CI: barbatu-tAu I; 19 ie CL,CI: ia N, I; 20 dimineatA CL,CI:

demineatd N, I; 24 purure CL, N: pururea CI, I; 28 -o CL, N, CI:
i-o I; 29 sunt CL, N, CI: slut I; 30 pute CL, CI: pote N: putea I;
SS pierd CL, CI , I: perd N; 85 opait CL, N, CI: opaiet I; 36 privigheze
CL, CI: privegheze N, I; 89 Imbala CL, N, CI: Imb Ala 1; malaiul
CL, N: malai CI: m5laiu1 I; spala CL, N, CI: spalgi /.
7

1 neadormita soacra CL, N, I: neadormita soacra CI; 2 Asa CL,

CI, I: A N; sgi CL: se N, CI, I; 3 noptii CL, N, CI: noptei I; 5
odatA cu ginhle CL, CI: cu ginile N: odatA cu gAinele /; 6 -a CL,
CI: i-a N, I; 7 de-abie CL, N, CI: de-abea I; de vole, de nevoie CL,
CI, I: de nevoie N; 8 trebui CL, N, I: trebuie CI; 9 arAte CL, N , CI:
arete1; 10 multumitA CL, N , CI: multAmitA /; 12 necazuri CL, N , CI:

ncazuri 1; 14 ie CL, CI, I: ia N; 15 dint/i V: scris dentAi CL, N:

clintiliu CI: dentAiu I; 18 cdrAusie CL, CI, I: arausi N; 21 dindu-le
CL, CI, I: dindu-li N ; 23 celeilalte CL, N, CI: celeialalte I; 24 atoatev5zAtor CL, N, CI: atoatevAzAtoriu I; asa CL, CI, I: a N; 25
rninile CL: minele N, CI, I; 29 o troita I: o treime CL, N, CI;
81 nu-i totdeauna CL, CI, I: nu e totdeuna IV; ce-i CL, Cl, 1:

ce e N; 32 nimereste CL, N, CI: nemereste I; dimineatA CL, N, CI.

demineatd I; 83 cuptor CL, N,Cl: cuptoriu /; 36 barbatii CL, N, CI:

bArbatii I; in treaba CL, CI, I: la treaba N; 37 le CL, CI, I: ii N;

88 sara CL, CI, I: seara IV.
8

1 o vAd CL, N, I: ornite o CI; tel CL, N, CI: feliu I; 5 s-apo

CL, CI: i apoi N: si-apoi I; cine-i CL, CI, I: eine e N; 6 niciodatA
CL, CI, I: neciodatA /V; 8 ce mincAm noi, fetelor hAi /: ce minc5m
noi CL, N, CI; 10 r5bddri prAjite, dragA cumndticA I: rAbdAri prajite

CL, N, I; 11 ie CL, CI: ia N, I; coltar CL, N, CI: coltariu I;

12 rn5ninc5 CL, N, CI: minincA I; 12 meu CL, N, CI: mieu I; 15
nu-i CL, CI, I: nu e N; ma nu sunt CL, N, CI: ota nu-s /; 16 sunt
CL,N,CI: sint I; sunt a mArnucAi CL,CI: sunt a mAmucii N: sint ale
mamucAi. I; 18 cred c5 tot ce-i I: cred cA ce-i CL, CI: cred cA ce e N;
xnmuci CL, CI , I: rnamucii N; e s-al nostru CL, CI: e si al nostru

/V, 1; 19 ce-i CL, CI, I: ce e N; -al CL, CI: si al N: si-al I; 20

mmcdrii CL, N, CI: mincarei I; 21 cole CL, N, CI: colea I; s-acus

CL, CI: i acu N: i-acui I; 24 zvirlA V, I: scris svirlA CL, CI:

svirle N; 26 dure CL,CI: dore N: durea I; 31 nu-i CL,CI, I: nu e N;
261

22

www.dacoromanica.ro

83 omul CL,CI: de omul N: omu I; 85 nici CL, CI, I: neci N; s-un

cuptor CL, CI: si-un cuptoriu N, I; 86 plrplliti In frigare si prdjiti In
unt I: pIrpoliti In unt CL,N,CI; 87 o strAchinoaie de brinzd cu smintind si marndligula /: o strAchinoaie de smintInd si mdmdligd CL,

N, CI.
9

2 rdpAd CL, CI: reped N: raped I; cramd CL, CI, I: criciml N;

8 plAcintele CL, N, I: plkintile CI; aceste CL, N, CI: acestea I;
4 s-au CL, CI: 0-au N, I; le-au CL, CI: li-a N: le-a I; 6-15 Soacrd,
soacra, poamd acrd, / De te-ai coace cit te-ai coace, / Duke tot nu
te-i mai face CL: SoacrA, soacrA, poamd acrd, / De te-ai coace eft te-ai

coace, / Poamd dulce nu te-i face N: Soacrd, soacrd, poama acra, /

De te-ai coace eft te-ai coace, / Dulce tot nu te-i mai face; / De te-ai

coace-un an / Si-o yard / Tot esti acra si amard I / Iesi afara /

Ca o pard / Intri-n ma / Ca o coasd / Sezi In unghiu / Ca un junghiu.
CI, I. In CI toate versurile sint identice cu cele din I, afard de unul
singur: Intri-n cud. In scrisoarea cdtre Maiorescu, amintitd mai sus,
Creangd cere sd se adauge Erica doud versuri:

De te-ai coace toata toamna

Esti mai acrd decit coarna
indicind ca definitivd, urmiltoarea forme; si aranjare a versurilor:
SoacrA, soacrd, poamA acrd,

De te-ai coace cit te-ai coace,

Dulce tot nu te-i mai face ;
De te-ai coace toatd toamna
Esti mai acrA decit coarna;
De te-ai coace-un an s-o yard,
Tot esti acrd si amard ;
Iesi afard ca o pat% ;
Intri-n casd ca o coasd;
Sezi In unghiu ca un junghiu.

16 s-au CL, CI: si-au N, I (de trei ori); 19 sparietd CL, N, CI:
spdriatd /; 20 Intrd V: intrd CL, N, CI, I; jAleau CL,N, CI: jeleau
1; 28 ticAlosie CL, CI, I: ticAlosid N; 24 ce-i CL, CI, I: ce e N;
25 si cele mari Incep a tremura de fried, cum e varga, si lasd capul In jos

de rusine CL, N, CI: i cele mari Incep a tremura ca varga, de fried,

*i lag capul de rusine I; 29 le-am CL, CI, I: li-am N (de cloud ori);

80 si de aceea CL, N, CI: de aceea I; Iaca CL, N, CI: la I; S-apoi

262

www.dacoromanica.ro

CL, CI: i-apoi N, I; 85 mAnInce CL, N, CI: minince I; 38 ga

CL, CI, I: a.,e N.
10

1 ca va voiu dobzala eu de acum inainte CL, N, CI: ca voiu dobzala

eu de acu Inainte I; 5 crania CL, CI, I: cricima N; risipa CL, N, CI:
rasipa /; 7 asa CL, CI, I: all N; crdpa CL, N , CI: crepa I; 9 letame-

tisisera CL, CI: saturasera N: lehametesisera I; 14 vie CL, CI, I:

via N;17 v-oiu CL, N, CI: v-oi /; 19 la, sa. dam CL, N, CI: la, ddm I;
iei CL, CI, I: iai N; 20 trasnesti I: trintesti CL, N, CI; 21 cit ii put
CL: cit vei pote N: cit Si putea CI, I; 22 s-apoi CL, CI: i-apoi N, I;
23 vedea CL, CI, I: vette N; 26 balaie CL, N, CI: Mate I; Oiu CL,
N, I: Oi CI; 28 Intrara V: intrara CL, N, CI, I; 29 s-o CL, CI: *i-o
IV, I; izbira V, I: scris isbird CL, N, CI; 81 casai CL: casei /V, CI, I;

32 s-o CL, CI: si-o N, I; 34 presura CL, CI, I: presara N; piperi

CL, N, CI: piperiu I; asa CL, CI, I: a N; 39 aceasta CL, N, CI:
aceea I.
11

2 oaia CL, CI, I: ouale ./V; 3 nazdravdnii V, I: scris nasdravanii

CL, N, CI; !nett numai aceste erau de ajuns, ba si de intrecut, s-o
vire I: Incit numai aceste erau de ajuns, s-o vire CL, N, CI; 7 aceste

CL, N, CI: acestea I; 9 Intimpinare V: intimpinare CL, N, CI, I;

10 barbatilor CL, N, CI: barbatilor I; 11 dizmerda V: scris dismerda
CL, CI: dezmierda I; magulitor CL, CI, I: magulitoriu N; 17 barbatii
CL, N , CI: barbatii I; 19 sunt CL, N , CI: sint I; 20 suhat CL, CI, I:
cimp N; 24 putea CL, CI, I: pote N; 25 perduse CL, N, CI: pierduse
I; 30 de-abie CL, N: de-abia CI: de abia /; 83 Atunci nora cea tInara
zise, prefacindu-se ca plinge i ea I: Atunci nora cea tinara zise CL,

N, CI; 85 Intelegeti I: Intelegi CL, N, CI; vrea CL, CI, I: vr N;

83 si CL, CI, I: In N; 39 iarA noi, ca mezini ce suntem, s ramtnem
aici, In casa batrineasca I: iara noi sa raminem aici, In case bdtri-

neasca, ca mezini ce suntem CL, N, CI.

12

2 ceila1i CL, N, CI: ceialalti I; 7 meleagurile CL, CI, I: pArtile N.

22*

263

www.dacoromanica.ro

CAPRA CU TREI IEZI

(pM)

Publicat in Convorbiri literare, IX, 9, 1 decemvrie 1875, p. 339

344, la rubrica Literatura populara", cu subtitlul Poveste". Retiparad in Curierul de Iasi, XI, nr. 70-71, din 23-25 iunie 1878, cu ace-

Iasi subtitlu. Editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 19-34, cu acelasi

subtitlu, prezinta unele modificari acute de Creanga.
Aceasta poveste se pstreaza in manuscris la Bibl. Acad. Republicii
Socialiste Romania (ms. rom., nr. 4.074, f. 15 r.-18 v.) : patru foimari
scrise pe aminloua fetele si cu numeroase corecturi f acute de Creanga,
parte cu cerneala neagra, parte cu creionul, parte cu cerneald albastra.
Manuscrisul, care reprezinta o redactare anterioara anului 1875, cu
pasaje eliminate la publicarea in Convorbiri literare, merge pina la:
Si din vorba-n vorba, din una in alta, ajung pin-acasa la cumatra I...

Ia poftim, cumetre, zise ea" inclusiv. Reproducem textul din

Convorbiri literare, tinind seama de modificarile din editia de la Ia..i.
editia Ia0;
Convorbiri literare; CI Curierul de Iasi; I
CL
variante feta de Ms; V
manuscris autograf ; Ms1, Ms2
Ms

lectiuni stabilite prin conjectura.

nu se temeau nici
de bataie, asa de obraznici erau" (la fel cu clinii cei Ili,

P. 13, r. 4: dau prin bac de obraznici ce erau

care cauta O. muste pe oameni chiar cind acestia se apara

de ei cu batul).
r. 29: Noi suntem odatd bdieli noi sintem bdiet.i cum tre-

buie, in toata firea, putem face fata oricarei situatii".

Pentru Intelegerea modului cum a putut lua nastere o
asemenea expresie cred util sa reproduc explicatia data
in Stilistica limbii romdne, p. 138: Odatd om se spune,
foarte des, si in vorbirea familiara, nu numai in cea populark despre un exemplar uman desavirsit, care a fost din
capul locului ( = dintr-o data, de la nastere, din clipa cind
a aparut pe lume) reusit si definitiv: autorul lui n-a mai
avut nevoie sa revie, spre a-1 corija si perfectiona. S-a zis,
la hiceput, cu siguranta, despre obiectele lucrate de om,
in primul rind despre cele 4turnate*, la care operatia tur-

narii dura, Intr-adevar, foarte putin (se facea o data =

dintr-o data) si, mai ales, putea reusi, in chip desavtrsit,
din primul moment (din prima lovitura = din prima
data)".
264

www.dacoromanica.ro

de foarte multa
vreme" (de cind lupii erau albi, nu suri ca astazi).
r. 11-12: (Mdtuga) s-a fdcut oale fi ulcioare i-au putrezit oasele in mormint i s-au amestecat cu pAmintul (sau
cu lutul, din care se fac oalele *i ulcioarele)".
r. 14-15: de cind a ajuns coada sd fie cap de cind cel mic

P. 15, r. 11: (naitufa-i moartd) de chid lupii albi

(sau de jos) a ajuns a conducA, sA porunceasca" (sa

devina capul" unui grup de oameni).
r. 19-20: Dar frica-i din raiu, sdrmana l Dar frica e un
lucru foarte bun, sarmana" (cci te scapa de primejdie; cf.
locutiunea cvasi-sinonimA bdtaia-i ruptd din rai).

r. 27: nici una, nici cloud foarte repede, imediat" (nici

cit ai spune una-dou6).
r. 36-37: dar nici acasd, n-am de coasd dar nici acasa
n-am treabA, n-am ce sa fac". De remarcat rima aproape
perfecta acasd-coasli (aa se explia de ce apare tocmai

coasd i nu alt cuvint care sA se refere tot la o ocupatie

obinuita din viata taranilor).

P. 16, r. 8-9: de-i merg petecele

de-i cad mitele de pe

el"

(ca peticile de pe o haina cirpitA, cind o scuturam) (din

cauza iutelii i violentei cu care lupul minca iedul).
r. 9-10: food paserea pe limba ei piere omul 1i pricinuiqte, de obicei, el insui rAul"; cf. locutiunea sinonima
capul face, capul trage.
r. 37: Bucuria caprei nu era proastd capra se bucura tare"
(bucuria ei nu era bucurie obinuitA, de rind, oarecare).
Marc
P. 17, r. 18-19: Mare foc f i po top au cdzut pe capul nostru l
nenorocire ne-a lovitl"Foc f ipo top este o repetitiesemantica,
menitA sl sporeascA expresivitatea formulei i care prezinta
i avantajul cA, datorita aparitiei aceleiaivocale In ambele

substantive, da na*tere unei asonante.

P. 18, r. 3 4: i-a umplut de spdrieli I

a Aril spaima in ei

(mtncindu-i)".

r. 7-8: fi pe voi sd vet puie la pastramd?

i pe voi O. va

omoare (sau s5. va mAnince?)" (adicA sA vA facA pastrama).

r. 9-10: ri-mi facea cu milseaua se uita la mine cu ginduri

urite, ruinoase" (privirea cu ginduri urite este adesea insotitA de o micare a maxilarului inferior).
265

www.dacoromanica.ro

r. 11: u-am sarit peste garduri niciodatd de cind sunt am

fost (femeie) cinstita, nu m-am tinut de aventuri amoroase;
cf. expresia sinonimA a sari pirleazul.

r. 12-13: Cu mine li-ai pus boii in plug ?

Vrei sa ai

de-a face cu mine? Vrei sit-ti Incerci puterile cu mine?"

r. 13-14: ai scl-i scoli (boii) fara coarne am sa-ti yin de

hac, ai s-o patesti".

r. 18-19: Cd pand /a Dumnezeu, sfinlii ili ieu sufletul"

Sa n-astepti dreptatea de la Dumnezeu, sd ti-o faci
singur".
r. 21-22: sd nu curnva sa te rasufli cuiva s nu cumva s
scapi vorba catre cineva despre planul meu".
r. 31:
La cada cu dubala, cumatre lup ti s-apropie

sfIrsitul" (pielea ta va ajunge pe mina tabacarului), care

o va pune In cada cu lichidul preparat anume in vederea
tabAcirii pielei).
P. 19, r. 5-6: da cu crucea peste lup gseste pe lup (pe care-1
cauta)".
r. 20: datoria ne face sa le cautam de suflet
stntem
datori sA avem grija de sufletul lor" (sa le dam, adica, de
pomana, cum cere obiceiul).
r. 27: ci-i curn vr Cel-de-sus
ci-i cum vrea Dumnezeu".
r. 1-2: Oiu face ;i eu ca prostul... oi vorbi si eu ca omul
care nu stie (cum s-au petrecut lucrurile)"; se spune de
obicei... ca prostul cela (ca i cum vorbitorul s-ar gindi la
un prost anumit, si putem fi siguri ca la baza acestei cornparatii stA o IntImplare real& cu un personaj care, necunoscind situatia datti, spune prostii", Isi da cu parerea
gresind).
r. 17-18: cade fara sine in groapa cu jaratic

cade fail sl-si

dea seama, fara sa stie cum, In groapa cu jaratic".

r. 21-22: Cu capra li-ai pus in ctrd ? Capra 1i-a venit de had

Ai vrut A ai de-a face cu capra? Ea Iti plateste dupl

cum meriti I"
r. 31-32: De-abi i-a mai trece baietului istuia de spariet, cd
mult par imi trebuia de la tine ca sag afum I De-abia Isi
va mai veni In fire bliatul din spaima grozava pe care a
266

www.dacoromanica.ro

tras-o, afumindu-I cu pArul tau". Exista credinta supersti-

tioasa ca lti trece frica de un animal, daca te afumi cu

parul lui.
r. 36: nu-li mai face attta osindd cu mine!

nu ma Idsa

sa mor, ca A nu fii osindita. ( ----- pedepsita) pe lumea cealalta

pentru aceasta fapta a ta".

P. 21, r. 7-9: ,,S'i s-au adunat cu toatele la priveghiu f i unde nu
s-au afternut pe mtncate f i pe Mute, veselindu-se Impreund...

au facut priveghi la capatliul lupului mort, potrivit

obiceiului, dar un priveghi vesel, fiindca au scapat de un
duman primejdios".

Variante
13

8 Era odata o capra CL, CI, I: Acu cica era odat-o capra Ms;
4 Dau prin bat de obraznici CL, CI, I: dau prin bat de Ili Ms; 5 era
harnic *i cuminte CL, CI, I: era harnic, ascultator *i cuminte Ms;

sunt CL, CI, Ms: sint I; 6 samana CL, CI, Ms: samfna I;

9 de-a mincarii CL, CI: de-ale mincarei I: de-a mlncarei Ms; 10

sa deschideti CL, CI, I: sa deschideti cuiva Ms; 11 pana CL, CI,
I: pina Ms; meu CL, CI, Ms: mieu 1; Chid voiu CL, CI, I: Cind
oiu Ms; 12 de *tire CL, CI, I: de veste Ms; 13 *i am CL, CI, I:
s-am Ms; 15 Up mamei CL, CI, I: Mamei uqa Ms; 17 Frunze-n
buze I: Frunza-n buze CL, CI: brinza-n buze Ms; 20 In spinare
CL, CI, I: Pe spinare Ms; 26 Da V, Ms: Dar CL, CI, I; 27 nadejde
In voi CL, CI, I: nadejde pe voi Ms; 28 apucara cu gura inainte cei
mai mari CL, CI,I: zisera cei mai mari Ms; 29 suntem CL, CI,
Ms: sintem I.
14

3 zise cel mic, cu lacrimi CL, CI, I: zisera iezii cu lacrami Ms;
4 sa te intoarne CL, CI, I: sa te intorni Ms; 5 ne-aduci CL, I: ne
aduci CI: ni aduci Ms; demincare CL, CI: de mincare I, Ms; 6
iese CL, CI, I: iesa Ms; Iar CL, CI, I: Iara Ms; 7 vorba veche
CL, CI, I: vorba ceea Ms; 8 fere*tile CL, I, Ms: fere*tele CI;
9 -apoi CL, CI, Ms: i-apoi I; 10 pindea vreme cu prilej CL, I,
Ms: pindea vreme au prilej CI; 11 casei CL, CI, I: mai Ms; 13
acu mi-e timpul CL, CI, I: acu ii timpul Ms; 14 De i-ar Impinge
pacatul CL, CI , I, Ms: redactare anterioard De i-ar pune pAcatul M81;

15 *tin c i-a* ctrno*i, gi i-a. jumuli CL, CI, I: i-au jumuli gi i-a*
267

www.dacoromanica.ro

cirnosi, ca pe dfnsii; s-apoi inghite-Agachil... Ca te ieu turcii

Ms; 20 Frunze-n buze CL, CI, I: Brinza-n buze Ms; 23 In spinare

CL, CI, I: pe spinare Ms; 29 zise cel mai mare CL, CI: zice
cel mai mare /: zise iedul cel mare Ms; 30 ca vine mama CL,
CI, I: ca vine mama Ms: redactare anterioard ca vine mamuca
Ms1 (modificind cuointul, a yers finalele, a transformat pe u n a
probabil, a uitat sS radture semnul diacritic :pentru a, aga cd a
rdmas forma mama"); cu demfncare CL, CI: cu de mincare I, Ms;
31 Saracutul de mine CL, CI, I: Saracutul de mine, si de !mine Ms;
32 pozna CL, CI, I: scris pos na Ms; 84 mai subtire si mai ifrumos
f i,

CL, CI, I: mai frumos si mai suptire Ms; 35 Lupul auzind aceste, se
duse la un ferar i puse sa-i ascute limba i dinii, pentru a-i subtia
glasul, -apoi, Intorcindu-se, Incepu iar CL, CI: auzind acestal,
lupul se duse la un fierariu si puse sa-i ascuta limba i dinii, pentru
a-i subtia glasul, i-apoi, Intorcindu-se, Incepu iar I: Lupul auzind
aceste, pe loc Itsi preface glasul si iar fncepe Ms.
15

2 D-apoi cine-i daca nu-i ea CL, CI, I, Ms: redactare anterioard

D-apoi cine-i daca nu-i marnuca Ms1; 4 sa-i deschid CL, CI, I: :sa
deschid Ms; 6 mai de-apoi a veni cineva s-a Ezice CL, CI, Ms: mai
de apoi a veni cineva i-a zice /; 10 s-atunci CL, CI, Ms: si-atunci

I; 12 ulcioare CL, CI, Ms: urcioare I; 13 nu spun CL, CI, I, Ms:

redactare anterioard nu zic Ms1; zise CL, :CI, Ms: zice I; 14 e CL,

CI, I: fi Ms; de cfnd a ajuns coada s fie cap CL, CI, I: de

cfnd a ajuns coada cap si oul mai cu minte decft gaina Ms;
15 Daca te-ai potrivi tu acestora, fi tin CL, CI: Daca te-ai
potrivi tu acestora, fi tinea I: Daca te-i potrivi tu aistora fi tine
Ms; 17 Ara V, Ms: via CL, CI, I; 18 funigine CL: funingine CI, I:
funigene Ms; 18-19 tace ca pestele CL, CI, I: tace cum fi pestele ;Ms;

19 tremura ca varga CL, CI, I: tremura cum fi varga Ms; 20 raiu

CL, I, Ms: rai C/; Asemene CL, I: Asemine CI: Asijderea Ms; 21
se-nghemuieste acolo CL, Ms: omite acolo CI: se Inghemuieste acolo /;

22 si-i CL, I, Ms: si CI; 23 da-i sanatoasa CL, CI, I: da ti sanatoasa

Ms; !ma cel mare se (l CL, CI, I: Insa cel mare, voinicos dar cam
fricos, tremura de minios ...Se da Ms; 25 Chid iaca CL, CI , Ms: Chid
ia I; S-apoi CL, CI, Ms: i-apoi I; 26 ved6 CL, CI, Ms: vedea I;
fi scaparau CL, CI, I: fi scapara Ms: redactare:anterioardlisctnteia
Ms1; 27-28 hatl pe ied de gft CL, CI, I: hat! iedul de gft Ms; 28 fi
rateaza capul pe loc i-1 manInca asa de iute CL, CI: fi reteaza capul
i

Greseall de tipar pentru forma aceste" sau, mai putin probabil, aceasta".

268

www.dacoromanica.ro

pe loc si-1 mininca ap de iute /: ii rAteazti carul, pe loc ii dA matele

al era, si-1 maninc-asa de iute Ms;29 80 c nici pe-o mdsea n-are ce
pune CL, I: cd nici pe o masea n-are ce pune CI: cd nici pe-o mAs n-are
ce pune... I cd se slujeste singur:Ms; 31 a se invirti CL, CI, I: a se -nvirti

Ms; 82 parerea m-a amagit CL, CI, I: parerea md-nsald Ms; 33 Intrat

V, I, Ms: intrat CL, CI; 84 Se iteste el pe colo CL, CI, I: Se iteste

pe colo Ms; 85 nicairi CL, I , Ms: nicitieri CI; 36-88 Ma I... cd mare
minune-i si asta I... dar nici acasd, n-am de coasd... ia sd mai odihnesc

oleacd aste batrinete CL, CI, I: MA, ca mare minune-i si asta I...
Dar nici acasd n-am de coasd. Ia sa mai odihnesc oleacd este bdtrinete Ms: redactare anterioard MA, cd mare ti-i pdcatul. Ia sd-mi odih-

nesc o timed' bdtrinetele Ms1; 39 se indoaie de sele cam cu greu,

si se pune CL, CI, I: se indoaie de sele si se pune Ms; 17 s-au

CL, CI: s-a I, Ms.
1d

1 ori chersinul a crapat, ori cumdtrul a strAnutat CL, CI, I:

ori chersinul a scirtiit, ori cumdtrul s-a pirtiit; cd s-aude: tirt I
(cu adiiugirea deasupra rindului, pe care nu-1 gterge, a cuvintelor

a crdpat ori cumdtrul a strAnutat) Ms; 24 Atunci iedul de sub

chersin sd nu tad.? 11 pdstea pdcatul si-I minca spinarea, sdrAcutul I
SA-ti fie de bine, nanaule CL, CI: Atunci iedul de sub chersin sd. nu
tacd?
11 pAstea pdcatul si-1 minca spinarea, sracutul 1 Sd-ti fie
de bine, ninasule I: Atunci iedutul de sub chersin s nu tacd? In baftd-ti nanasule:Ms: redactare anterioard In baftd-ti fearbd, mosule Ms1;

5 ghidusi CL, CI, I: ghidus Ms; 6 vind-ncoace CL, CI, I: vinincoace Ms; nandselul CL, CI: nindselul I, Ms: redactare anterioard

mosul Ms1; 7 ridicd CL, CI, I: rddica Ms; binisor CL, CI,
I: binesor Ms; 9 petecele CL, CI, Ms: petecile I; CA toatd
paserea CL, CI: omite CA /, Ms; 11 eft se mai CL, CI, I:
ce se mai Ms; 12 doar CL, CI, Ms: dor I; nimic CL, CI, Ms:
nemic I; 15 nimic CL, CI, Ms: nemic I; isi pune CL, CI, I: tsi mai

pune Ms; 15-16 asazd cele doud capete cu dintii rinjiti CL,
CI, I: ie matele iezilor celor morti de le insird prin cuie; apoi
asazd cele cloud capete cu dintii rinjiti ,Ms; 16-17 cd rideau CL,
CI: cd rid I, Ms; 18 s-apoi CL, CI, Ms: si-apoi I; iese CL, CI, I:

iesa Ms; 20-21 Apoi incepe a se scarmana de cap si a plinge

cu amar CL, CI, I, Ms: redactare anterioard apoi scArmAnindu-se

de cap a inceput a plinge cu amar Ms1; 23-25 Dragutii mei

fratiori 1 De nu s-ar fi induplecat, lupul nu i-ar fi mincat. Si biata
mama nu stie de asta mare urgie ce-a venit pe capul ei CL, CI: omite
269

www.dacoromanica.ro

ei /: DrAgutii mei frAtiori I DacA m-ati fi ascultat, lupul nu v-ar fi

mincat. *i biata mamA nimic nu stie de-aceast& mare urgie ce-au venit
pe capul ei. Intdreste-o, Doamne sfinte, ca sA nu-si iasa din minte Ms
(adaos pe marginea paginii, scris cis cerneald violetd, iar In interiorul
paginii, cu creionul:

Vai de mine ce pAcat

Daca m-ati fi ascultat
Lupul nu v-ar fi mincat
In locul altor versuri scrise cu cerneald, dar Fterse:
Tare-ati fost ne-ascultAtori I

DacA m-ascultati pe mine,

Nu pateati nici o rusine I...
Pentru ne-ascultAtori se noteazd o altd variantd nepasatori la care
de asemeni s-a renunfat. De altfel fi ultimele cloud versuri din adaosul
scris cu creionul sint f terse; primul a rdmas negters foarte probabil din
neatentie. Rdmin astfel valabile, de fapt, numai versurile le spunem
afa, fiindcd ant tntr-adevdr versuri,cum probeazd ritmul fi rimascrise
pe marginea paginii); 26 i boceste el si boceste pAnA 41 apuca lesin
CL, CI, I: *i boceste el si boceste pin-11 apuca lesin Ms: redactare
an'erioard *i boceste el, cum v spun, eft boceste, pin-11 apuc& lesin

de supArare Ms1; 27 le faca CL, CI, I: li facA Ms; 28 le-a CL,

CI, I: li-a Ms; 29 Clad glea el asa, iaca CL,

CI: chid

jelea el asa, iaca I: clnd jelia el, cum vA spun, iaca Ms;
80 de-a mincArii CL, CI: de-ale mincArei /: de-a mincArei

Ms; 33 Dragii mAmucutei, dragi I Cum asteapt ei CL, CI, I: Dragii

mgmucutei, dragi 1 CA tare-s cuminti 1 Cum asteapt& ei Ms; 89 un
tremur o cuprinde In tot trupul CL, CI, I, Ms: redactare anterioard
un tremur se imprstie In tot trupul Ms1; 40 nu era a bine CL, CI,

Ms: nu era bine I.

17

1 pan' CL: pana CI, I: pinA Ms; 5 Frunze-n buze CL, CI, I:
Frunzl-n buze Ms; 9 In spinare CL, CI, I: Pe spinare Ms; 14 iedul

mezin CL, CI, I: iedul cel mezin Ms; care acum era CL, CI,
Ms: care era I: redactare anterioard care era acum Ms1; dintAi
V, Ms: dental CL: de intaiu C/: dentAiu I; 16 lacrimi CL, CI,
I: lacrAmi Ms; 18 uite ce am pAtit noi CL, CI, I: nu stii ce-am Mit
noi Ms; 19 au azut CL, CI, Ms: a cAzut I; 20-21 Capra atunci, holbind ochii lung prin cask o cuprinde spaim& CL, CI, I: Capra InsA,
270

www.dacoromanica.ro

holbind ochii la el, a rAmas cu gura inclestatd si uitindu-se ea lung

prin casA, o cuprinde spaimd Ms: redactare anterioard Capra Insd,
holbind ochii la:el, a rdmas cu gura inclestatA siuitindu-se ea lung prin
casd o cuprinde o spaimA Ms1; 21-23 Dar mai pe urmA, imbArbdtin-

du-se, si-a mai venit putin in fire s-a intrebat CL, CI: Dar mai pe
urmA, imbArbAtindu-se, si-a mai venit putin in fire si-a intrebat I: Dar
mai pe urmA, viindu-si putin in fire, a intrebat Ms; 24 ce-a fost aici,
copile CL,;CI, I, Ms: redactare anterioard ce-a fost aici, dragul mamei

.11/8i; 26 n-a trecut tocmai mult CL, CI, I: n-a trecut mult Ms; gi
iaca cineva s-aude bAttnd CL, CI, Ms: gis-aude cineva bAtind .1; 27
spunind CL, CI, I: spuind Ms; 81 meu CL, CI,Ms: mieu I; ndting
si neastimpArat CL, CI, I, Ms: redactare anterioard nAting si neascultdtor Ms1; 33 -atunci CL, CI, Ms: i-atunci I; 84 Iratemeu CL, CI, Ms: frate-mieu I; 86 nepdsare CL, I, Ms: nepasare
CI; 87 -atunci CL,CI, Ms: i-atunci I; 38 89 Ndnasul ,nostru si
prietenul d-tale, cumdtrul lup, se si arat in prag CL,CI,1: :Cumtru lup se si aratd in prag Ms (deasupra cuvintelor Cumdtrul lup se
adaugd cu creionul Fi nu se f terge ndnasul d-tale).
18

1 Cumdtrul meu CL, CI: Cumdtrul mieu I: cumdtru Ms; s-a jurat
pe pdrul au CL, CI, I, Ms: redactare anterioard pe flocii sAi Ms1; 2

spdri CL, CI, Ms: spAria /; 8 Apoi (Id, mama! Cum vezi,
i-a umplut de sparieti I
Ei las', cd 1-oiu invAta au CL, CI,
I: Apoi dd., mama! Cum vezi, i-a umplut de sparieti ; iaca
matele prin cuie, apoi capete-n ferest[i], uite-acum si la pareti
Pe pareti? Ei, las' 1 Ca 1-oiu invata zugravia eu Ms: redacII
tare anterioard Apoi, iaca, mama! Cum vezi, i-a umplut de sparieti; iaca matele prin cuie, iaca capete-n ferest[i], uite-apoi si la
1

pdreti I I I Pe pAreti? Ei, las' I CA 1-oiu Invdta eu zugrAvia Mel; 7 Os-

tramd CL, I, Ms: pastramA CI; 8 TicAlosul si mangositul CL, CI, I:

TicAlosul Ms; 9-10 si-mi fAcea cu mdseaua CL, CI, I , Ms: redactare
anterioard gi-mi facea cu coada ochiului Ms1; 10 de-acelear.CL, C/, /:
de-acele Ms; de care CL, CI , Ms: de cari I ;11 n-am grit peste garduri

niciodatA de cind sunt CL,CI: n-am sarit peste garduri niciodat

de cind slut I: gi n-am sarit niciodatd in livada nimAnui de cind is eu

Ms: redactare anterioard gi n-am OM niciodatA in tarina nimdrui

de chid ts eu Ms1: redactare an terioard gi n-am shit niciodatti in grAdina

nimdrui de and is eu Ms2; 12-22 Ei, taci, cumdtreZcA te-oiu dobzAla

eu I Cu mine ti-ai pus boii in plug? Apoi, tine minte, cii ai sl-i scoti
271

www.dacoromanica.ro

fail coarne I

Of, rnamuca, of ! Mai bins taci si 1as1-1 in plata lui Darn-

nezeu I a tii cA este o vorba: Nici ps dracul sa-1 vazi, da' nici cruce
sa-ti faci I" Ba nu, dragul mamei I Ca pan5. la Dumnezeu, sfintii
Iti ieu sufletul." *-apoi tine tu minte, cop ile, ce-ti spun eu: cA de i-a
mai da lui nasul s mai miroase pe-aici, apoi las' I... Numai tu, sl nu
cumva sa te rasufli cuiva, ca sa prindA el de veste CL, CI: En acelasi
text, I schimbd pe *-apoi In *i-apoi: Las' cA i-oiu face eu I Of, mamuca,

of I Mai bine taci si inghite (adiugat deasupra cu creionul S i nu s-a

f ters Las-1 In plata lui Durnnszeu) ; stii cA este-o vorbd: Nici pe dracu

Ba nu I Tine tu rninte, copile,

sA-1 vezi, da' nici cruce sa-ti faci I"
ce-ti spun eu: ca de i-a mai da lui nasul sa mai rniroas1 pe-aici, apoi
las' I... Numai tu, nu cumva sA te rAsufli cuiva, ca sA prinda el de veste.
Nu, mamuca, nu ; c5. doar nu rn-a facut el... Mai nu? SA te fereascA
D-zeu sA ai un tat ca dinsul I Ahll cum nu-i acurn aici, cA 1-as rupe
cu dintii I Dar las' pe mine I... Ca te-oiu paste eu, cumatre, de
t-or da iezii pe nas I Ms: redactare anterioard acelasi text; :se
schimbd numai 1-as minca cu dintii in 1-as rupe cu din tii Ms1; 24 Cumltru-sau CL, CI, I: cumItrului 1113; 23 Aha I ia, acu i-am gAsit leacul
CL, CI , I: Ia, acu i-am gasit leacul Ms; 27 i-oiu face eu CL, CI, I, Ms:
redactare anterioard i-oiu face-o eu list; si-a rnusca CL, CI , I : -a musca
Ms; 29 Acolo-i nIdejdea CL,CI, Ms: tocmai acolo-i nAdejdea /.; 31 dubala CL, I, Ms: dubalA C/; cA nu-i de chip CL, I, Ms: mite ca CI; 32
sa-ncepe fapta CL, CI, I: se-ncepe fapta Ms: redactare anterioard se-ncepe treaba Ms1; 33 ti-a CL,CI,II: t-a Ms; 34 i asa ziclnd, pune poalele-n brill CL, CI, I: Pune ea poalele-n briu Ms; Isi sufleca CL,CI,I:
I sunk& Ms; minicele CL,CI, Ms: mlnecele I; 36-37 face plachie, face
alivenci, face pasca cu smintinA si cit oua si fel de fel de bucate C,L:
face plachie, face alivenci, face papa cu srnintinA si fel de fel de bucate

CI: face plachie, face alivenci, face pasca cu smintIna si cu oul si

fel de feliu de bucate I: face plAchie, face plAcinte, face papa cu smlntina si cu ma, si fel de fel de bucate Ms: redactare anterioard face pla-

chie, face plAcinte, face papa cu ma si fel de fel de bucate Ms1; 87

umple CL, CI, I: unple Ms; 38 jaratic CL,CI: jaratec I: gratic Ms;
39 asazA o leas de nuiele CL, CI, I: asazA peste gura groapei o leasA
de nuiele Ms: redactare anterioard: aped peste gura groapei o rogojinA
de nuiele Ms1; 40 numai Intinata si niste frunzari peste dinsa CL,

CI, I: numai Intinata ceva si niste frunzari deasupra ei Ms; 41

%arra V: tern& CL, CI, I, Ms; asterne o rogojira CL, CI, I , Ms: redactare anterioard asterne o scoarta Msp
272

www.dacoromanica.ro

19

2 sa. fearba CL, CI, Ms: s fiarba I; se duce CL, CI, I: sa. duce
Ms; 8 pe curnatru-sau CL, CI,I: pe cumatru Ms; la praznic CL, CI,
I, Ms: reclactare anterioard la :masa Ms1; 4 pang ce CL, CI, I:
pin ce Ms; 4-5 prapastie grozava CL, CI, I, Ms: redactare anterioard prapastie adlnca Ms1; 5 i pe-o tiharaie CL, CI, I, Ms: redactare anterioard si-ntr-o tiharaie Intunecoas qi adlnea. Ms1: redactareanterioard si intr-o tiharaie amarnica Ms- 5-6 da cucruceapeste lup
CL, CI, I, Ms: redactare anterioard da cu crucea peste cumatru Ms1;
7 Bund vremea V: Buna vremea CL, CI, I, Ms; cumatro CL, CI, I:

cumatra Ms; 10-11 apoi da, nu tii d-ta c nevoia te duce pe

unde nu ri-i voia? CL, CI, I: omite Ms; 13 fel CL, CI: feliu IP
MS; cumatrita draga CL, CI, I, Ms: redactare anterioard draga
cumatra Ms- 14 Ia, a gasit iezii singurei CL, CI, I: Ia, a gasit
iezii singuri Ms: redactare anterioard Ia, mi-a ucis iezii Ms1; 15,
li-am CL, CI, Ms: le-am I; 18 ori a nu mai spun, ca totuna CL,
CI, I: ori s nu spun, ca tot de una Ms; 19 mi-e CL,CI: mi-i I, Ms,Ei, militeii, s-au dus CL, CI, I: ei s-au dus Ms; 20 sti le cautdm CL,,
CI, I: sA li clutam Ms: redactare anterioardca a li cautam Ms1; 21
praznic CL, CI, I, Ms: scris prasnic Ms; 21-22 i am gasit CL, CI ,,
I: s-am gasit Ms; 23 ming5i CL, CI, I: mingli Ms; 25 clnd m-ai

fi chemat CL, CI, I: CM m-ai chemat Ms; 26 cumatre CL, CI, I:

cumetre Ms; d-apoi, da. CL, CI, I, Ms: redactare anterioard d-apoi
da, cumatre Ms1; 27 ci-i cum vra CL, CI: ci-i cum vrea /: i-i cum
vr Ms; 29 prefAcIndu-se a plinge CL, CI, I: prefacindu-se i el ea
plinge Ms; 80 zise CL, CI: zice I: zisa Ms; 81 ri-e CL, CI, I: ri-i
Ms; tocmai de-aceea n-ai CL, CI: tocmai de aceea n-ai I: de aceea n-ai

Ms; 88 Apoi chi, cumatra, dud ar ti omul ce-ar pari, dinainte s-arpazi. Nu-ri face i d-ta atita inima rea, a odata avem sa mergem cu
torii acolo CL, CI, I: Apoi da, cumatra, nu-ri mai strica i d-ta capul
atita, c-odata avem a mergem cu torii acolo Ms: redactare anterioard
Apoi da, curnatra, nu-ri mai suparai d-ta capul atita, c-odata avem
sa mergem cu torii acolo Ms1; 87 glgilici CL,CI, I: gugulici Ms; 89 de-

cei CL, I, Ms: di cei CI;40Apoi, dad. CL,CI,I: D-apoi, claca Ms;
ce ri-ar ii CL, CI: ce mi-ar fi /: ce 1-ar 1i Ms.
20

8 mi-aduc aminte ca acu, ca 1-am CL, CI, Ms: mi-aduc aminte ca

1-am I; 4 zmeuri* CL, CI, I: scris smeuri Ms; 5 dac-ai vrea_

CL, CI, I: dac-ai vra Ms; Dupd sa-1 tnvere cojocaria se adaugdtn Ms Poate, cumatre; Ina nu zic cu tot dinadinsul: poate sa
273

www.dacoromanica.ro

fie asa si poate A nu fie asa; s-apoi Ii stiuta a totdeauna cel

cu paguba, ti si cu pleat. $i, Doamne I ,tare n-as mai vrb s

fac pacate cu gura I Da, cumatra; asa este. D-apoi cred c
numai d-ta stii cum ti-i de amar limba-n gura. Ei, cumetre,
cumetre I Nu stii Inca durerea de mama I Mare foc si mare pal% te mai

Ba o stiu I... cumatr-o stiu I... Ca multe oi am mai vazut

plIngInd si Imbatrini[n]d fall vreme, din pricina este. L.. Ca nu stiu
cum Is unii dint[r]-ai nostrii, de n-au ()lima de trice lui D-zeu IntrInsii!... Dar cui sa bnuiesti, curnatra, (taxa vr D-zeu ale cu noi?
Rabdare ni trebuie, cumatra, rabdare, pacatele noastre I Ca eine rabda
pand-n sfirsit, acela se mintuieste I Apoi da, cumatre; ferice de
-eel ce poate sa rabde ! Ca D-zeu stiu ca ni rabd multe; 6 din una-n
arde I

alta CL, CI, I: din una In alta Ms; pn-acasa CL, CI, I: pin-acasa

Ms; 8 cumatre CL, CI, I: cumetre Ms; 9 cole CL, CI: colea I;
11 sarmalele V: sarmalele CL,CI, I; 13 lupul nostru Incepe I: lupul

Incepe CL, CI; 18 jaratic CL, CI: jaratec 1; 26 mei CL, CI:
miei I; 28 cole CL, CI: colea I; 29 ard de tot, mor CL,CI: ard,
mor I ; 31 De-abie CL, CI: De abia I; 35 Ma ustura inima-n mine,
cumatra I: omite cumatra CL, CI; 40 aceasta CL, CI: asta I.
21

8 priveghiu I: priveghiere CL: privighere CI; 10 si-ndata. CL, CI:

i Indata I; 11 s-am CL, CI: si-am I; 14 si v-am spus, oameni buni,
c mare si gogonata minciuna I: omite oameni buni CL, CI.

(p.22)

PUNGTJTA CU DOI BANI

Publicata In Conoorbiri literare, IX, 10, 1 ianuarie 1876, p. 402

404, la rubrica Literature populard" si apoi In editia de la Iasi,

vol. I, 1890, p. 63-70, cu subtitlul Poveste" si cu multe adaosuri
dupa Insemnarile lui Creanga.
Reproducem textul din Convorbiri literare, tinind searna de corecturile si adaugirile prezente In editia de la Iasi.
Conoorbiri literare; I editia Iasi; V
lectiuni stabilite
CL
prin conjectura.
P. 22, r. 7: ca In argul lui Cremene ca Intr-un loc unde face
fiecare ce vrea" ; cf. fara lui Cremene (-oodel), cum se spunea

adesea de Romania veche, unde abuzul celor puternici

era lege.
274

www.dacoromanica.ro

r. 30 : fdrd pozare WA sA-i pese" (fail sA se &dean& la

ce face, dacA are dreptul sA ia un lucru care nu e al lui).
P. 23, r. 18-19: Ei, las' cd ti-oiu da eu lie de cheltuiald Ei, lasd,
c ti-oi arAta eu tie" (voi lua masuri ca sA te pedepsesc) ;

de cheltuiald, adicA bani", figurat si ironic, bdtaie".

P. 26, r. 8: pdrea cd-i un irod de cei frumogi parcA era un personaj din piesa popularA numitA Irozii, care se juca pe vremuri din casA In casA cu prilejul sArbAtorilor de iarnA.

Variante
22

2 odatA o CL: odat-o I; 6 perdu CL: pierdu I; 7 mAninci CL:mininci I; 8 macar CL: mAcar I; 9 zgircitA V, I: scris sgircitA CL;
11 cA. eu asa CL: eu asa I; 18 pofticios si hapsin /: hapsin si pofticios
CL; 14 prinde iute gi degrabA cucogul I: prinde cucosul CL; 15 bataie
CL: bIttaie I; 18 scApA V, I: scapA CL (gregeald de tipar pentru scapA,
cum dovedegtz fugi din propozilia urmdtoare); 19 pe drumuri, bezmetea

I: pe drumuri CL; 20 numai iatA &este /: iaca gAseste CL;

21-22 o si ia In clont si se IntoarnA cu dinsa Inapoi, spre casa
mosneagului I: o ia In clont, se IntoarnA Inapoi si porneste spre
casa mosneagului CL; 22-28 se Intllneste CL: Intllneste I; 23 c-o trAsurd CL: o trAsurA I; boier CL:boieriu I; 24 Boierul CL: Boieriul I ; se
uitA cu bAgare de seamA la cucos I: se uitA la cucos CL; 25 In clontu-i

/: In clontul CL; 28 Vezeteul se dA iute jos din capra trAsurei,

si c-un feliu de mestesug, prinde cucosul, i lulndu-i punguta diii
clont, o dA boieriului /: Vezeteul se dA iute jos din capra, ia punguta
din clontul cucosului s-o dA boierului CL; 80 Boieriul o ia, f5r pasare
./: Boierul o ia CL.
23

1 buzunar CL: buzunariu /; 8 spuind nelncetat /: spuind tot Intr-una

CL; 6 Boierul CL: Boieriul I; 9 Vezeteul se dA iarAsi jos din caprA,.
prinde cucocul si-1 azvirle (scris asvlrle) CL: Vezeteul se dA iarAci

jos din capra trAsurii, prinde iarAsi cucosul si-1 azylrle /; 10-11
aceastA mare primejdie CL: aceastA primejdie I; 12 pAnA ce-nghite toatA apa CL: pfnA ce fnghite el toatA apa I; 17 Boierul

CL: Boieriul I; mirat:CL: mierat I; 18-19 ti-oiu da eu tie de

cheltuialA, mAi crestatule si pintenatule I: t-oiu da eu de cheltuialk mlii crestatule CL; 21 azvIrle V: scris asylrle CL: azvirlA I;
275

www.dacoromanica.ro

cuptor CL: cuptoriu /; jAratic CL: jratec I; 22 s punA CL: sA puie

I; cuptorului CL: cuptiorului I; 22-23 Baba, cinoasA la inimA, de

cuvint I: Baba, de cuvInt CL; 26 jaratic CL: jratec I; pinA CL:

pinA I; 27 cuptoriul CL: cuptioriul I; s-o CL: si-o I; apdraie I: aparie
CL; de s-au CL: de s-a I; 28 [arca I: baba CL; 29 cup tiorului CL: cuptioriului I; iesA CL: iese I; 30 fuga la fereasta boierului CL:si fuga la

lereastra boieriului I; 81 dihania asta CL: dihania cea I; 85 zise

boieriul cuprins de mierare /: zise boierul CL; 36 meu CL: mieu
I; zvirle V: scris svirle CL: azvirle I; -a CL: si-a I; 39 vrun
buhaiu infuriat i-a veni /: vrun buhaiu i-a veni CL; 38 *i-om
sc5pa de suparare /: *-om scApa de dinsul CL.
24

1 zvirle V, I: scris svirle CL; 8-4 1n3hitit el toatA cireada /: inghitit

toat cireada CL; 4*-a CL: ui-a I; 5 aripele CL: aripile I; 6 de intunea

de tot casa /: de intuneca casa CL; boierului CL: boieriului /;

10 B3ierul CL: boieriul /; chid mai vede si astA dndanaie, crApa /:
.cind mai vede *i asta, crapa CL; 11 doar va scapa /: ca sA scape CL;
12 Mai stA boierul cit stA CL: Mai st A. boieriul cit mai stA I; pAna-i
CL: pinA-i/;12-13 vine iarMi in cap /: vine in cap CL; 15 *i-oiu /: s-om
CL; 17-19 umflA cucmul de-o aripA *i-1 zvirle In haznaua cu banii ;
-cdci boieriul acela, de mult bAngrit ce avea, nu-i mai *tia numArul /:
ia cucosul *i-1 zvirle (saris svirle) in haznaua cu banii CL; 20 Inghite
-cu lAcomie toti banii /: lnghite banii CL; 21 ies1 CL: iese I; si
de-acolo, el *tie cum *i pe unde, se duce /: *i de-acolo, se duce

CL; 22 fereasta CL: fereastra /; boierului CL: boieriului /; 25

Acum, dupA toate cele tntlmplate I: omite CL; 26-27 o ia de jos
.cu bucurie, se duce I: o ia de jos, se duce CL; boier CL: boieriu I;
-28 paserile CL: pserile /; 29 vAzind voinicia cucoplui I: omite
CL; dup dinsul I: dupa cuco* CL; 30 boierul CL: boieriul I; 31
Taserile CL: pAserile I; 33 n-a fost aici /: n-a fost CL; 34 paserile CL:

p Aserile I; 35 pAnd CI,: pinA I; 86 Cucurigulll cucuriguIll I: CucuriguIll CL; 88 ies1 afarA CL: iese din casA I; 39 chid isi arunca
,ochii spre poartA /: chid se uitA peste poartA CL.
25

.2 purice CL: purece I; *-apoi CL: si-apoi I; 8 paseri CL: pAseri I;

-8-4 mai frumoase, mai cucuiete *i mai boghete I; mai frumoase
i mai boghete CL; 5-6 vAzlnd pe cucosul sAu asa de mare *i de
greoiu *i Incunjurat de-atit amar de galite, i-a deschis /: vAzind
Tie cuco* ma de mare *i de greoiu, i-a deschis CL; 10 scuturi puternic
276

www.dacoromanica.ro

277:
Ohl

1,

XAI''

-"r

46'\

. .-

0:1

:7.,

Ak.

i4

;A;

;41%:;...**

I.

..SSiSS
leaVokida;

Biserica Ba'rboi.

www.dacoromanica.ro

Biserica Golia.

www.dacoromanica.ro

din aripi I: intinde aripele CL; 11 ograda si livada meneagului I:

ograda moneagului CL; 11-12 pe ling& paseri I: de paseri CL;18 care

strAlucea CL: cari strAluceau I; lua CL: luau I; 15 sArutind mereu

cucoul I: grutind cucoul CL; dezmerdindu-1 V: scris desmerdindu-1
CL: dezmierdindu-I I; 16 vinea CL: venea I; 17 aceste CL: aestea I;

17-18 sclipeau rAutAcioasei ochii I: sclipea ochii CL; 19 zise ea,

ruinat5. I: zise ea CL; 23-24 am bAtut eu cucquI, tii tu din a
cui pricira I: am bAtut eu cucoul CL; 24 i iaca CL: si iat6 I; 26
bataie CL: btitaie I; 27 minile CL: mInele I; 29 -o CL: si-o I; 81
ies5 CL: iese I; 33 dupA vrun ceas de qedere, sare de pe cuibariu I:
dupA vrun ceas sare de pe cuibariu CL; 84 s5. vad5. CL: s5. afle I;
36 Baba, clad vede ./: Chid vede baba CL; -a CL: si-a I; 87 -o
CL: si-o I; pAn-o CL: pin-o I; 88-39 bataie CL: bataie I; baba cea
zgircitA i nebula a ramas de tot saraca I: baba cea nebun 5. a rAmas
sAracA CL.
26

1-2 vinovatA cu nemica, srmana I: vinovatd cu nimica CL; 4-5

pe bab5., de mill, a pus-o I: pe babl a pus-o CL; 5 iar CL: iar I.

DANILI PREPELEAC

(p. 27)

PublicatA in Convorbiri literate, IX, 12, 1 martie 1876, p. 453

460, la rubrica Literatura popularr, cu subtitlul Poveste", retiplrita in Curierul de Iagi, IX, 66-67, 13-16 iunie 1876, i apoi in editia
de la Iai, vol. I, 1890, p. 37-60, cu acelai subtitlu i cu modificAri
i adaosuri dup Insemarile lui Creanga.
Reproducem textul din Convorbiri literare, tinind seamk de indrep-

Wile prezente in editia de la Iai.

Convorbiri literare; CI
Curierul de Iagi; I editia Iai;
lectiuni stabilite prin conjecturA.
P. 27, r. 5-6: unde punea el mina punea fi .Dumnezeu mila
tot ce fAcea el reuea, fiinda II ajuta Dumnezeu".
r. 11: pestrild la male rea, MI% milA".
CL

la

r. 11-12: Tot un bou g-o belea" Fiecare bou cu beleaua

(-- defectul) lui" (aici figurat despre oameni: fiecare om
are felul lui de a fi, care nu seamAn5 cu al altora).
277

23

Ion CreangA

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

r. 12-13: sarac sd fie de pdcate Dumnezeu st-i ierte plcatele" (Ca sa ramlnli fAr nici un pAcat). Se spune asa de
obicei despre oamenii care nu mai trAiesc.
r. 23-24: fdcea zile fripte bdrbatului SI certa mereu (din
cauza lui frate-sAu)".
legatura de singe dintre oameni
r. 27: singele apd nu se face

e o realitate" (nu se poate trece peste ea).

r. 29-30: inghilea noduri Ili venea sa plingA, dar se stapinea"; cf. si a inghili in sec.

P. 28, r. 8-9: Dd-li, pop& pintenii gi bate iapa cu cdlcdiele"

DacA dai altuia ceea ce-ti trebuie tie, nu-ti mai poti
satisface nevoile proprii".

r. 19-20: ii minca dna din traistd

nning, lasa-mA sa

te las".
r. 25-26: Nici nu-i pasd de Ncistasd; de Nichita, nici atita"

nu-i past de nimeni (si de nimic)". Aparitia acestor

doua nume se explicA prin faptul a ele rimeazA cu pas&
respectiv cu atita. Nu-i vorba, deci, de niste indivizi reali,
care vor fi jucat un rol in imprejur5ri1e aflate la baza acestui

dicton, ci de niste reprezentanti ai speciei umane conside-

rate In totalitatea ei.

r. 31: la vale cu propele gi la deal cu opintele la vale carul
trebuia impiedicat O. mearga prea repede (altfel ar fi putut

suferi un accident), iar la deal trebuia impins din greu

(fiindca nu-1 trageau caii sau boii)".
P. 29, r. 1: Hai sd facem treampa Hai sa ne intelegem, sl facem
o negustorie, o afacere".
r. 14: Taci, cd-i cu buche; 1-am potcovit bine" Taci, ca-i
bine (cu cap) aranjata treaba; 1-am pcalit". Buche este
numele celei de-a doua litere ( = b) din alfabetul chirilic
si a ajuns sa Insemneze-, mai Intli In limbajul didactic,
stiint de carte; invdtAturA, pricepere". Cf. sinonimur
(tot figurat) glagore, numele literei a patra ( = g) din acelasi alf abet.
P. 30, r. 2: cd bine 1-am boit cA bine 1-am pacalit, 1-am Inselat".
r. 14-15: 1-am cumpdrat de sdnzinld 1-am cumparat de prasill" (ca e soi bun, de rasa); v. si r. 16-17: sdming bund.
278

www.dacoromanica.ro

r. 19-20: are sd fact un otrocol pin ele... glnsacul are

sa-si faca de cap cu ele (gIstele), fugarindu-le in toate
partile".
r. 21: dur la deal, dur la vale unul spune o vorba, cellalt
alta" (discutia continua, se prelungeste o bucat de vreme)
Dur este un cuvint onomatopeic, care imita, foarte aproximativ, fireste, un anumit aspect sonor al vorbirii oamenilor.

r. 22: Prepeleac mdritd capra

Prepeleac scapl de capr"

(o schimba pe &sac). A mdrita, cu sensul de aici, se Intre-

buinteaza adesea si despre obiecte de genul masculin:

In asemenea situatii, efectul stilistic e foarte puternic,
datorit contradictiei dintre sexul barbatesc al obiectului
i funcliunea feminina, daca-i putem spune asa, a verbului
marita. Cf. mai departe, r. 27-28: Las', cd te insor eu gi pe
tine act's:, mdi buclucagule I (e vorba de &sac).
r. 26-27: Nal c-am scdpat de dracul f i am dat pste tatd-sdu

am scapat de un lucru neplacut si am dat peste altul

mai neplacut.
r. 33: Na-li-o frintd, ca i-am dres-e l se spune ori de cite
ori o treaba iese prost.
P. 31, r. 4-5: m-am pornit cu graba gi m-am Enalnit cu zdbava
am IntIrziat mai mult decit credeam si, mai ales, dectt
doream (In momentul plecarii, chid eram foarte grabit)".

Cf. si aici rima" la cuvintele cele mai importante ale

zicalei (grabd-zabavii).
r. 21-22: Cind e minte, nu-i ce vinde; cind e brinzd, nu-i Mr-

situatia reala nu corespunde totdeauna intentiilor omului". Prima parte a acestei fraze are sensul ei
propriu, foarte clar, care n-are nevoie de nici o lmurire;
valoarea ei stilistica provine din constructia ritmica si
din asonanta minte-vinde. Partea a II-a exprima acelasi
binld

lucru, cu ajutorul unei metafore prelungite: cind iti merge

bine, nu stii sa chivernisesti (ai brinzti mult, dar Iti lipseste putina In care s-o pui la pastrare). *i aceasta. parte
a frazei e construita simetric, ca si cum ar fi versificata.

P . 32, r. 10: Prepeleac a rdmas Wind En buze

Prepeleac a
ramas pagubas de topor". A bate In (sau din) bttze insemneaza, la origine, fie a vorbi" (a spune ceva in legaturii
cu pierderea suferit), f ie a misca nervos buzele" (din cauza
sup ararii).
279

23*

www.dacoromanica.ro

r. 12: Se cede c mi-a luat cineva din urmd! Se vede cfi

mi-a menit cineva a rdu, rn-a blestemat (luindu-se dup4
mine, fard Ca eu sa bag de searnA)". Locutiunea pare a-si
avea izvorul Intr-o credint strAveche: pentru ca o construetie oarecare s dureze, trebuie s i se pund la temelie, In
mod simbolic, o bucat de sfoarA lung& clt Inltimea unei
anumite persoane, pe care constructorul casei a masurat-o
fr ca ea s observe si care, scurt timp dupl aceea, moare,
ca efect al actiunii descrise. Intr-o vreme foarte indeptir-

tatl se sacrifica direct i concret persoana. Cf. legenda

Mepterului Manole, care, cum se stie, are paralele la numeroase popoare.

r. 14-15: 0 a la papuc

o ia la picior".

mai imprumutd-rni si
r. 18: mai fa-mi un bine pi cu iapa
iapa, mai ajut5.-m si cu iapa".
r. 25-26: du-te unde-a dus surdul roata i mutul iapa du-te
undeva departe, Intr-un loc necunoscut" (Ca s'd nu te mai
vd si sa nu mai aud nimic de tine; cf. continuarea ca s
nu mai aud de nurnele tau 1 ). Surdul si mutul due lucrurile
lor sau pe ale altora unde se Intimpl, In orice caz foarte
departe: primul poate cere informatii de la un cunoscator,
dar nu le obtine, fiindc nu aude, iar mutul n-are cum sA
Intrebe despre locul unde urrneaza s ajungl.
r. 27 28 : sd-pi ieie iertdciune de la boi i ziva bund de la car

s salute pentru ultima oar boii (care au mint) si

carul (pe care Dni16 1-a schimbat cu o capr). A-gi lua
iertdciune de la cineva se spune cind un membru al farniliei,
un prieten sau un cunoscut de aproape se gasete pe pa tul

de moarte: Inainte de a muri, el trebuie sd ierte pe cei

rmasi In viata pentru rul sau greselile savirsite fata de
dinsul.

i terge-ol"; si pleaca repede 1; cf.

r. 29: gi tunde-o 1
rade-o cu acelasi sens, care provine din a rade ( --= a spala)
putina; clnd rade, Intrebuintat singur, a fost Inteles Ca
sinonim al lui brbieri, n-a fost greu s6 fie Inlocuit prin
tunde.

P. 33, r. 9-10: cornorailor 1 dracilorl" (in superstitiile populare

dracii shit imaginati cu coarne, de unde una dintre numeroasele lor numiri eufemistice Cornea).
2SC

www.dacoromanica.ro

r. 25-26: nu te pune In poara... cu imparatul iadului

nu
cauta cearta, nu intra in conflict cu Scaraoschi".
r. 29-30: ar fi putut doblndi o multime de suflete ar fi
putut ispiti (cu ajutorul banilor) pe numerosi oameni sd
savirseasca pacate si, deci, sa le primeasca sufletele,
dupa moarte, in iad, unde este el (Scaraoschi) stapin".

P. 34, r. 1: la, acu-i acu l

acum e momentul cel mai greu,

momentul decisiv".
r. 2: tot bogatul minteos gi tinarul frumos

omul bogat are

minte (care-i vine de la bogatie!), iar cel Ural' e frumos
(datorita tineretii)".

Y. 34-35: Danila se linea cu mina de inima, rizind...

Danila se tinea cu mina de pintece, rizind..." (in vorbirea
populara inima Insemneaza stomac" In expresii ca aceasta
.sau ca ma doare la inima).
v. 39: gi sa te duci, duluf al i sa fugi iute, MA sA te mai
oprestil" Duluta face impresia unui nume propriu (de persoan5), de fapt este un cuvInt imitativ, menit s5. exprime,
mai ales cu ajutorul vocalei u, repetatA, care apare i In
verbul a se duce (de altfel, dulug se intrebuinteazd mai
itotdeauna cu acest verb la imperativ, ca in formula noastra.),

zgomotul sau, poate, mai degraba, miscarea mersului iute

si brusc. Cf. Stilistica limbii romdne citata, p. 161-162,
192.

P. 35, r. 8: dar cred ca 1i-a da pe nas dar cred cd te vei satura (de intrecere cu mine)". Sa se compare ti dai (sa
manince) gi pe gura f i pe nas, f i tot nu se mai satura. Va f i
intervenit, poate, si imaginea omului lacom, care via
deodata in gura o cantitate de alimente asa de mare, !nett
o (mica) parte, neputind fi inghitita, iese pe nas. Cf. a-i,
iegi cuiva pe nas, perfect sinonim (la figurat) cu a-i da cuiva
pe nas.

r. 31: nu-li mai face obrazl

n-o mai face pe politicosul I"

P. 36, r. 33-34: f i-i mai trage gi-n numele tatalui unal

si-i mai

trage si-n frunte una". La rugaciunea Taal nostru, cea

dintli micare a semnului crucii se face ducind primele trei

degete, lipite prin virfurile lor unele de altele, ale mlinii

drepte, la frunte si spunind in numele tatalui".
281

www.dacoromanica.ro

P. 37, r. 6-7: agd-i c-ai sfeclit-o

asa-i c-ai patit-o?" ( = te-ai
lnrosit ca sfecla din cauza emotiei proyocate de situatia
grea In care te gAsesti).
r. 8: Nevoia tnvald pe caraug" Imprejurrile potrivnice
indic& adesea ele Ins* mijlocul de a le birui".
r. 24: ziva se cdlatori ziva se ail*" ( = veni noaptaa).
Despre perioade de timp, In special despre anotimpuri, se
spune des In vorbirea popular& el se c&ltoresc", atunci
clad se apropie de sfIrsit. Astfel vara se termin, dupl
credinta tranilor nostri, bazat pe experient multisecu..

lark la 27 iulie, stil vechi (9 august, stil nou), In ziva

Sf. Pintilie (= Pantelimon), caruia de aceea i se spune prin
Moldova de jos (probabil si In alte Orli ale Orli) Pintilie
dilator.
r. 30: sd te gtergi pe bot despre dinsul
sa-ti iei ndejdea
de la el, a renunti la el (Ili/Idea nu se poate altfel)". Imaginea Ii are, credem, punctul de plecare In gestul omului
care, la efIrsitul mesei, se'sterge la gurg, semn c a terminat

mincarea, c, adica, a renuntat (de voie sau de nevoie)

la ea.
P. 39, r. 12-13: li oenise acum gi lui Dcinil apa la moard

i se

ImbuntAtise situatia, se gAsea la largul lui". Imaginea este

foarte clar&: o moos& de apl, cum:se spune popular, pusrt,
adica, In miscare de forta apei curgAtoare, nu poate func-

tiena I Ar. ap. Clndpe acelasi pIrau existau mai multe

mori sau chid, din cauza secetei, plrul seca ori avea foarte
putin apA, morile sau unele dintre ele nu puteau merge,
fiindc& nu le venea apa necesar6 ti, bineInteles, dac&
seceta sau all& cauzl care Impiedica curgerea apei disp&rea, proprietarului Ii venea apa la moarA).

r. 21-22: s-a dus pe urlag. dup ceiLali a plecat repede

urlind (de durere)". Aparitia lui (dupd) ceUali se datoreste

necesitAtii, puternic simtit In vorbirea popularl, de a

rima sau de a avea cel putin asonant& Intre elementele constitutive: au fost mai multi oameni care au trebuit s& fugA,
Impotriva yointei lor, nu top Impreun, ci unul cite until.
282

www.dacoromanica.ro

Variante
27

8 amundoi CL, CI: arnindoi I; 6 sarac CL, CI: sdrac I; 8 s-apoi

CL, CI: 0-apoi I; 9 sarac CL, CI: sarac I; 11 zgircit V, I: scris sgircitA CL, CI; 12 -o CL, CI: i-o I; sarac CL, CI: sarac I; 13 col?)

CL, CI: colea I; 13 reposi CL, CI: raposi I; 15 amundoi CL, CI:
amindoi I; grosi CL, CI: grasi I; 16 sunt CL, CI: slut I; 18 rapoiu
CL, CI: repoiu I; 19 gospodar CL, CI: gospodariu I; 21 asemene
CL, CI: asemenea I; 26 barbate CL, CI: bArbate I; 27 mai nevastA
/: nevastA CL, CI; 30 Toate ca toate CL, CI: Toate ca toatele I.
28

1 cu DAnill, cumnatu-sAu I: cu cumnatu-slu CL, CI; 4 istuilalt CL,

CI: istuialalt I; 6 s-un car CL, CI: i-un car /; meu CL, CI: mieu
1; 8 *-apoi CL, CI: *i-apoi I; 12 sunt CL, CI: slat I; 13 ie-i CL,
CI: ia-i I; 14 ieftini CL, CI: iefteni I; 15 gospodar CL, CI: gospodariu I; 17 RI CL, CI: ia I; 17-18 de-o funie CL,CI: de funie I;
19 minca CL, CI: mincau I; 20 toate trebile cite le fAcea, le fAcea
pe dos I: toate trebile le fAcea pe dos CL, CI; 21 pe sfirsite CL, I:
pe sfirsit CI; 22 improtiva CL, CI: impotriva I; 27-28 Mergind
el cu Duman si T51Asman ai ski, tot inainte spre iarmaroc I: Mergind
el tot inainte spre iarmaroc cu Duman si TA1Asman ai sAi CL, CI;

28 tocmai pe cind suia un deal lung I: pe and se suia pe un deal

lung CL, CI; 29 alt om I: un alt om CL, CI; 30 si-1 cumparase chiar

atunci I: 04 cumpArase CL, CI; pe care 11 CL, CI: pe care-I I;

eu minele singur I: cu minile CL, CI; 81 si la deal CL, CI: 1 deal

I; 82 care CL, CI: cari I; 83 fraged CL, CI: fraget I; 35 a CL,

CI: asi I; vre CL, CI: vrea I; Dar ce I: Da ce CL, CI.

29

2 vreu CL, I: vreau CI; sg le CL, CI: O. li I; grija in CL, CI:

grija-n /;3 menince CL, CI: minfnce I; 5 ri-e CL, CI: ri-i I; 6 nu
suguiesc, zise DAnilA I: nu suguiesc CL, CI; 10 ie CL, CI: ia I;
11-12 Istalalt, adecA Milne, zice I: Istalalt zice CL, CI; 14 rezgindi V: scris rasgindi CL, CI, I; sA intoarcA CL, CI: sa-ntoarce I;
15 ie CL, CI: ia I; 17-18 Cind te-oiu incirca zdravin (scris sdraTin) cu saci de la moarl, ori cu fin din tarifa atunci I: Chid te-oiu
Incirca cu saci de la moarA atunci CL, CI; 22 chid si-1 suie I: and
si suie CL, CI; 22-23 Hirri I incolo, scirri I incolo CL, CI: Hirri I
incolo; scirril incolo ; Orli! incolo I; 26 se pune pe prorap I:se
283

www.dacoromanica.ro

pune protap CL, CI; 28 de n-oiu fi eu acela I: de n-oiu fi acela CL,

CI; 80 trecea iute spre tIrg I: trecea spre thg CL, CI; 88 i6 CL,
CI: ia /; 40-41 se duce in treaba lui spre cas, lAsind pe DAnilA gull

cascA tot pe loc I: se duce hi treaba lui CL, CI.

30

1-2 pe ist cu capra stiu Inca ltea c5 bine 1-am boit I: pe acesta stiu
c5. 1-am boit CL, CI; 3 i6 CL, CI: ia /; 6 De-as CL, CI: De-asi I;
7 ca sti scap CL, CI: s5. scap /; 10 Bun intflnisul I: Bine ne-am
litilnit CL, CI; 14 nimerit-o CL, CI: nemerit-o I; 19 gistilor CL:

gistelor CI, I; 23 tot Inainte spre tirg I: tot Inainte CL, CI;
27 acesta CL, CI: aista I; te insor CL, CI: te-nsor /; 28 acus CL,
CI: acui I; mAi buclucasule I: omite CL, CI; 29 negustor CL, CI:

negustoriu I; 30 si cu baierile CL, CI: cu baierile I; 81 IA CL,

CI: la I; 32 s-apoi CL, CI: 0-apoi I; 33-34 Dintr-o pAreche de boi
de-a mai mare dragul sti te uiti la ei am !lines I: Dintr-o pAreche

de boi am !lines CL, CI; 36 1ntAiasi datA I: Intai CL, CI;

88 s-apoi CL, CI: i-apoi I; 39 i6 CL, CI: ia 1.

31

7 mei CL, CI: miei I; 9 dinsii CL, CI: dinti I; 14 *-apoi CL,
CI: i-apoi I; 15 s-apoi CL, CI: i-apoi I; 15-16 pustiu V: pustiiu

CL, CI, I; bAdit.d dragA I: omite CL, CI; 20 am prins eu minte

CL, I: am prins eu la minte CI; 23-24 i te mai rog de toti dumnezeii I: *i te mai rog CL, CI; 24 macar CL, CI: macar /; 26 s-apoi
CL, CI: i-apoi 1; 29 umplut CL, CI: Implut I; 30-31 ti-a fi cea
de pe urmA I: ti-a fi de pe urinA CL, CI; 32 Ia acum carul I: 16
carul CL, CI; 32-33 cu boii frAtine-sau I: cu boii CL, CI; 85 ca
aI cadA CL, CI: sA cadA I; 36 de ale lui I: de-a lui CL: de-ale lui
CI; 37 chid pirrrl cade copacul peste car de-1 sfarmti /: chid iaca,
copacul cade peste car de-1 sfarmA CL, CI; 39 fr5tine-meu CL, CI:

fratine-mieu I; Ei, eil CL, I: E, ei! CI.

32

1 pute CL, CI: putea I; frate-meu CL, CI: frate-mieu I; 2 sd fug

apoi cu ea I: sA fug cu ea CL, CI; 7 Intr-insele CL, CI: Intr-nsele
I; 8 lisitile CL, I: liitele CI; 9 zburat V, I: scris sburat CL,

CI; cufundat CL, I: scufundat CI; 14 i6 CL, CI: ia I; 18 tia

bine CL, I: bine CI; 18-19 ca sti min boii CL, CI: sA min boii I;

19 de Ware CL, I: de calare CI; 20 s-un CL, CI: si-un I; de

nu te mai poti de feliu I: mite de feliu CL, CI; tin6 CL, CI: tinea
284

www.dacoromanica.ro

I; 24 copii[i] V: copii CL, CI, I; 26 de numele {Au CL, I: numele

tdu CI; 28-29 iese pe usd I: iese afar CL, CI; 80 i CL, CI: ia
I: 84-85 pe pajistea asta, de are sd se clued I: pe pajistea asta, srt
se ducd CL, CI; 36 1ntdi CL, CI: 1ntdiu I; -o CL, CI: i-o I;
89 cela CL, CI: ista I.
83

5 ndzbutii V: scris ndsbutii CL, CI: ndzbitii I; 6 sunt CL, CI:

slut I; 7 sunt CL, CI: s1nt I; 8 meu CL, CI: mieu I. 8-9 Win
(grefealti de tipar pe care am corectat-o in V-oiu; cf. edilia de la Iafi)
1nvdta eu pe voi sa puneti CL, CI: V-oiu trivata eu sd punei I; 9-10
din lume, cornoratilor I: din lume CL, CI; 14 cdpitenia dracilor It

talpa iadului CL, CI; 15 sd trimeatd CL, CI: sd trimild I; burduf

CL, CI: burduv I; 16 pusnicului DAnild I: pusnicului Prepeleac
CL, CI: 18 trimis CL, CI: trimes I; 20 Prepeleac I: DAnild CL, CI;
21 s-apoi CL, CI:i-apoi I; 22 Ave li noroc, spurcatilor I: omite spur-

catilor CL, CI; sunt CL, CI: sint I; 26 ci mai bine ie-ti I: ci ie-ti
CL, CI; de nevoi I: de treabd CL, CI; 28 perderea CL: pierderea
CI, I; 83 i CL, CI: ia I; 87 sd ducd banii acasd I: omite acasgr
CL, CI; 89 stdpinu-meu CL, CI: Ma-piny-mien I: 40 thin CL, CI:
Intaiu I; s-apoi CL, CI: i-apoi I.
84

4 fel CL, CI: feliu I; 5 Iaca CI, CI: Ida I; 6 arnundoi CL, CI:
amlndoi I; a lua CL, CI: va Yua I; 7 ai aceluia I: a aceluia
CL, CI; 14 Asd-i CL, CI: Asa-i I; 15 azvirle V, I: scris asvirle
CL, CI; 20 cu mine ti-ai gdsit ed poti tu I: cu mine ti-ai gdsit
tu CL, CI; 28 meu CL, CI: mieu I; 28-80 *i-cdat i striga I:
-oda-tit strigd CL, CI; 2.3 a ajuns I: au ajurs CL, CI; 37-38
mai ai, drept sd-tispun I: mai ai CL, CI; 89 i-am pierdut urma
I: 1-am scapat CL, CI: 40 VatAne-sdu, sireicanul I: tatdne-sdu
CL, CI.
35

2 din CL, I: la CI; 8 de ti-e greu CL, CI: de-ti e greu /;8-4
tot am auzit I: eu am auzit CL, CI: 7 put CL, CI: putea I; 9 aceste
CL, CI: acestea I; 10 pdelurii CL, CI: padurei I; 12 umblind citeodata, ca pusnic ce se gAsea I: umblind citeodatd CL, CI; 13 zmeurd

CL, CI: zmieuril I; 15 locasul CL, CI: 1dcasu1 I; rneu CL, CI:
mieu I; Intra V: Intr CL, CI, I; 17 maselele CL, I: masalele
285

www.dacoromanica.ro

CI; 13 de o mie CL, CI: d3-o mie /: 19 IntrA V, I: luta, CL, CI;
21. tunheului CL, CI: unchiaplui /; 22 -apoi CL, CI: i-apoi I;
22-23 sare rntnios din birlog, hat /: sare minios, hat CL, CI; 23 1-1
ertnge cu attta putere I: i-lstrtnge CL, CI; 24 deie CL, CI: dea I;
24-25 ochii i-au ielit afara din cap eft cepele I: ochii i-au ieit afara
ct cepele CL, CI; 26 -o CL, CI: i-o I; 26-27 care privea de departe valtnAagul acesta I: care In timpul acesta privea de departe
CL, CI; 23 c face el ce face /: el face ce face CL, CI; 80 pe drac
szapat, ban teafAr... se face I: pe drac c-a scapat se face CL, CI :
32 un m33 CL, CI: un bunic I; 38 lntai CL, CI: tntAiu I; s5. aud
/: sa vac' CL, CI; 41 s-apucA zdravan I: omite zdravan CL, CI; cu
rninele CL, CI: cu mlinile I.
86

1 cerului CL, CI: ceriului I; 5 burduful CL, CI: burduvul 1;11 -a

CL, CI i-a I; 13 Ma-i CL, CI: A.a-i I; 14 meu CL, CI: mieu I;

13 Mi CL, I: MI CI; 17 -au CL, CI: i-au I; 18 vrE: CL, 7.

vrea 1; 19 fel CL, CI: feliu I; 21 vrei CL, I: vroi CI; 22 mor
CL, CI: m9riu I; 23 tergar CL, CI: tergariu I; 24 i CL, CI:
ia I; 26 pe CL, I: in CI; 27-28 la timpla dracului cea dreapta,
una I: omite una CL, CI; 35 lagrozitor CL, CI: ingrozitoriu I; 86
zvircolindu-se V, I: scris svircolindu-se CL, CI; 88 vrAjitorul CL,
CI: vrAjitoriul I; 39 burcluful CL, CI: burduvul I; 40 ce-i de fAcut
I: ce s6 facA CL, CI.
87

1 strapic de mare I: mare CL, CI; 3 azvirli V, I: scris asvirli CL,

CI; 4 buzduganul V, I: scris busduganul CL, CI; ai aceluia I: aceluia CL, CI; 6 zice CL, CI: zise I; a1A-i CL, CI: aa-i I; 8 Dar vorba
ceea: Nevoia invatA pe calque /: Dar nevoia Invat5. pe carau CL,
CI; 9 la CL, CI: Ian I; zvirle-I V, I: scris svlrle-1 CL, CI; intai
CL, CI: Int5iu I; 10 its CL, CI: ia I; 11 avirle V, I: scris svirle CL,
CI; se suie aa de tare I: se suie buzduganul aa de tare CL, CI;
12-13 caziacl jos, cu mare stranicie s-a cufundat I: cAzind jos s-a
cufundat CL, CI; 13 zguduit V, I: scris sguduit CL, CI; 14 lumii
CL, CI: lumei /; 15 azvirle-1 V: scris asvirle-I CL, CI: zvirle-I /; 16

zvirli V, I: scris svIrii CL, CI; nu te Ingriji /: nu te teme CL, CI;

16-17 scoate-1 mai intaiu la fata pArnintului /: scoate-1 la fata pa.
mintului CL, CI; 19-20 n-am timp de alteptat /: n-am timp CL,
CI; 23 zvirli V, I: scris svlrli CL, CI; 29 zvIrl V, I: scris svirl

CL, CI; dinainte CL, CI: Inainte I: 84 mei CL, CI: miei I;
286

www.dacoromanica.ro

85 fer CL, CI: fier I; ca sa-ei potcoveasca caii CL, CI: pentru potcovit
call I; 86 Ui'-te CL, CI: Uita-te I; 27 buzduganul 'V, I: scris busdugamul CL, CI; g-odata. CL, CI: i-odath I; 88-89 11 avern lsat mootenire I: 11 avem motenire CL, CI; 40 e-odata-i CL, CI: i-odata-i

I; smunceete CL, CI: zmunceete I.

38

4 pe toata dracimea CL, CI: Nag dracirrea I; 6 Acura, In clipa, sa

se aleag unul dintre voi I: Acura sa se aleaga unta din voi CL, CI;
12 i daca-i fi meter ei-i izbuti I: i daca-i izbuti (scris isbuti) CL,
CI; 14 cer CL, CI: ceriu I; una-n CL, CI: una in I; 15 Intr-o clipa.
ei ajunge I: Intr-o clipa ajunge CL, CI; 17 tullurat CL, CI: turbu-

rat I; acu CL, CI: acu0 I; 18 mortii CL, CI: mortei I; 19 care
dintre noi amlndoi a fi I: care dintre noi a fi CL, CI; 21 -cdata. CL,
CI: i-odat I; 24 tot el sa rasplateasca I: sa rasplateasca lot el CI,
CI; 25 a caprei CL, CI: ale caprei I; 27 1-au CL, CI: 1-a I; 28-29
un pusnic adevarat I: un pusnic CL, CI; 81 -apoi CL, CI: *i-apci
I; 84 Nu ma sperii tu cu de-alde-aceste I: Nu ma sparii tu de-aldcaceste CL, CI (cu lipsepte din grefcala, cz m aratti construclia sintacticd); 87-88 nu mai &mai at1ta din gura i blastama ei tu acum, sa te
Tad eft esti de meeter I: nu mai donclani din gura ei blastama i
tu acum CL, CI; 89 burdufu CL, CI: burduvul I; cu banii in spate
I: omite cu banii CL, CI.
89

1 burduf CL, CI: burduv I; 2-8 zboar iute ca gindul, taman la

casa I: zboara (scris sboara) ca glndul la casa CL, CI; 4 zburind V,

I: scris sburind CL, CI; 5 au rupt-o de fuga, InspaimIntati I: au

rupt-o de fuga CL, CI; 8 ia CL, CI: ian I; 9 blastemurile CL, CI:
blastamurile I; peptenii CL, CI: pieptenii I; 10 peplanat CL, CI:
pieptanat I; 11 a curge toti, care dincotro I: a curge toti CL, CI;
11-12 blastemurile CL, CI: b1astarnuri1e I; 19 s-au CL, CI: li-au
I; 20 ei scapInd cu mare greu I: i cu mare greu scapInd CL, CI;
21 hirsdit i stilcit I: stilcit CL, CI; 22 ceilalli CL, CI: ceiala/ti
./; 28 nimene CL, I: nimine CI.

287

www.dacoromanica.ro

(p. 40)

POVESTEA PORCULUI

Pub heath in Convorbiri literare, X, 3, 1 iunie 1876, p. 105-115,

la rubrica Literatura popularr, ratiparith, cu mici schimbri, in

Curierul de Iagi, IX, nr. 66, 67, 68, din 14, 16, 18 iunie 1876 si apoi

In editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 73-102, cu subtitlul Poveste,

unde apar unele modifichri si adaosuri pe baza insemrarilor lui
Creangh.
Reproducem textul din Convorbiri literare , tinind seamh de modifi-

chrile prezente in editia de la Iasi.

Curierul de Iagi; I
CL
Convorbiri literare; CI
V
lectiuni stabilite prin conjecturh.

editia Iasi ;

nu aveau
o situatie materiald bunr.
r. 20-21: nu cred di mai este nrun Doarrine-ajutd l nu

P. 40, r. 9-10: Nici vreo scofald mare nu era de dinfii

cred eh se mai indurh Dumnezeu (de casa Mr1 copii)".

P. 41, r. 15: (plin gi) de alte podoabe cum era (plin si) de alte
murdhrii (nu numai de noroi) cum era". Podoabd este Intro-

buintat aici ironic, la fel cu odor, r. 22.

r. 24: hi saincind fie, ruptd bucdficd1 Seaman cu tine ca
doll& pichturi de apr (parch ar fi o bucath rupth din tine) .
P. 42, r. 13-14: af lua eimpii a innebuni" (as apuca-o nhucit peste
amp) ; cf. a bate cimpii a spune prostii, nerozii".

r. 23-24: mi s-a suit pdrul In virful capului

m-ain ingrozit". Cf. locutiunea perfect sinonimh a i se face
cuiva pdrul mciudi (de fried).
P. 43, r. 3-4: boala imparalilor e ca slindtatea noastrd imphratii
se cred bolnavi frh. sh fie, pentru ch slat deprinsi sh le
meargh toate in plin".
r. 20: Ucigd-l-crucea dracul".
P. 44, r. 18: mai de viid decit dinsul de neam mai bun decit
dinsul".
r. 20: nu umbla cu gdrgdunii in cap nu vorbi (si nu te
purta) ca un nebun".

P. 46, r. 14-15: da' ce foc mi-ai adus la card?

(ce pacoste) mi-ai adus in cash'?"
288

www.dacoromanica.ro

ce nenorocire

P. 49, r. 12-13: te face mii i Prime

te sfisie in bucAti (foarte

mici)".

P. 53, r. 13: ThIpoiul, alt nume al vrAjitoarei, format de la sinonimul Talpa ( iadului) cu ajutorul sufixului augmentativ
gi peiorativ -oi(u), la fel cu biiboi(u) de la babel.
r. 21-22: poltoala de babel' = hoafa de babd, cu sensul peiorativ

intarit prin prefixul po-, ca In ponegru foarte negru"

(de unde a ponegri), pomp foarte rosu, rosu aprins" etc.

Variante
40

i un CL, CI: si-un /; 3 amundoi CL, CI: amindoi I; 5 nu aveau

CL, CI: n-aveau I; 7-8 sedeau singurei ca cucul CL, CI: sedeau
singuri-singurei, cue I; 9 vreo CL, CI: vro I; 13 nu li CL, CI: nu
le I; 17 suritem CL, CI: sintem I; 20 la casa Ma de copii CL, CI:
la casa ftrA cop ii I; 24 pAnA CL, CI: pinA I; 24-25 la unp, la
2

alta CL, CI: la una-alta /: 27 dimineg5 CL, CI: demineald I;

28 vede CL, CI: vedea J; 29 intAi si-ntdi CL: IntAi si-ntAiu CI: intAiu si-ntAiu I; da CL, CI: dar I.
41

1 pute CL, CI: putea I; 4 des-dimineata CL, CI: des-de-demineatA

I; 4-5 Ii ie CL, CI: Isi ia I; 6 pAnA CL, CI: Ora I; 7 numai iaca
CL, CI: numai ce iatA I; 8 care CL, CI: cari I; 8-9 tologiti in glod
/: tolo-glod CL, CI (grefcald de tipar); 10-11 o rupe de fugd I:
o ie la fugA CL, CI; 12 ogirjit, mai rApanos i mai r5pciugos /: ogirjit
si mai rApAnos CL, CI; 15 asa plin de glod si de alte podoabe cum

era /: asa plin cum era CL, CI; 18 minggiere CL,CI: mingiiere I;
19-20 i-a dat in gind ieri noapte de una ca asta /: i-a dat in glnd
de una CL, CI; 22-23 ce odor ti-am adus eu 1 Numai sa-ti trAiascA ! I:

ce ti-am adus eu CL, CI; 23 sprincenat CL, CI: sprincenat I; 23-24

frumusel de nu se mai poate . Iti samAnA tie, rupt bucAtica /: fru-

musel de nu se mai poate CL, Cl; 26 grijesc /: grijeste CL, CI;

29 acesta-i CL, CI: aista-i I; 29-30 f5ptura lui Dumnezeu, ca gi
noi... Ba poate... si mai nevinovat, sArmanul /: fAptura lui Dumnezeu, ca i noi CL, CI; 84 opait CL, CI: opaiet I; incheiturile
CL: incheieturile CI, I; 35 dioache CL, CI: deoache I; 86 peapitind
CL, CI: piaptAnA I; 40 ce sA mai fac CL, CI: ce sS. facA I; 40-41
a are un bdiet asa de chipos, de hazliu, de gras i invAlit /: a are

un btiiet asa de hazliu si gros CL, Cl.

239

www.dacoromanica.ro

42

8 nu putea CL, CI: nu poate I; 5 Intr-una CL, CI: Intru una /;

9-10 Di' mtnca-l-ar CL, I: omite Di CI; 10 mlnince CL, CI:
mIntnce I; 11 aye CL, CI: avea I; 13 m-ag CL: rn-agi CI, II
a lua CL, CI: agi lua I; 23 numa CL, CI: numai I; 24 Ong

CL, CI: ping I; 26 Da' CL, CI: Dar I; 28-29 a oricine

s-a afla /: a eine s-a afla CL, CI; 29 pang CL, CI: OM I;
81 petre CL, CI: pietre I; fel de fel CL, CI: feliu de feliu I;
32 felul CL, CI: feliul I; 33 gi n-a izbuti /: gi n-a put CL,
CI; 37 Ong CL, CI: pfnl I; 41 de li CL, CI: de le I.
43

1 ce zici I: mite CL, CI; sunt aceste CL, CI: stnt acestea I; 6-7
al nestru /: a nostru CL, CI; 7-8 nu-1 duce capul, ea pe altii... la
atItea /: nu-1 duce capul la atItea CL, CI; 10 aye CL: avea CI,
I; 11 sg ieie CL, CI: A ia I; 14-15 In culcug, tntr-un cotton sub
vatrg /: In culcug, sub yeti% CL, CI; 15-16 gi uitfndu-se tintg /:
se uitg tinta CL, CI; 17-18 cum sfltuiau btrtnii, ei In de ei, despre
acestea, numai iaca /: cum sfItuiaa btrfnii, numai iaca CL, Cl/
20 mogneagul Insg /: iar mogneagul CL, CI; 20-21 spgriet CL,
CI: spgriat I; 24 el eu stilt /: el sunt eu CL, CI; 29 n-aibi grijti
CL, CI: n-ai grip. I; 31-32 si-i zise CL, CI: si-i zice I; 88 viata
I: capul CL, CI; 31 pe noi sl ne lai, tocmai acum, straini It
pe noi sk no lai strgini, tocmai acum CL: pe noi ne Iai, strgini
tocrnai acum CI; 33-37 Nii te tnriji, mImucl, de feliu; a trgind
gi nemurind ai sg vezi /: Nu te Ingriji, mImucg, ca-i vede CL, CI;
37 sunt CL, CI: slut I; 33 peaptAng CL, CI: piaptIna I; 89 i CL ,

CI: ia I; 41 peptul CL, CI: pieptul I.

44

1 strgjer CL, CI: strgjeriu I; 8 Da' CL, CI: Dar I; 4 meu CL,
CI: mieu I; 6 Strgjerul CL, CI: Strgjeriul I; 7 ie CL, CI:
ia I; 10-11 laminate gi preaputernice Imparate CL, I: luminate ImiArate CI; 11 Feciorul-mieu, auzind ca aveli fatg de
mIritat, m-a trimis /: Fecioru-meu m-a trimis CL, CI; 12 ca
s aduc CL, CI: sI adue I; 15 sl-1 facl, facg-1, mognege /:
i1-1 tack, mrgule CL, CI; 16 ale lui /: a lui CL, CI; 22 fang
CL, CI: 'Ail I; 21 feciora-3Ia CL, I: feciorului sell CI; 25
zburia V, I: seris sburia CL, CI; prin bordeiu /: prin cast
CL, CI; 27 SI CL, CI: Se I; 23 nu mai am parte CL, I: omile
290

www.dacoromanica.ro

mai CI; 80 nimica CL, CI: nemica I; Pang acum CL, CI: Ping acun a

I; 82 fArg de dinsul CL, CI: fArgi dinsul I; o apuca CL, CI: o

apuca I; 85 ie CL, CI: ia I; 88 mai cl un ropot .I: mai clA ropct
CL, CI; 89 ie CL, CI: ia I; cole CL, CI: colea I; 41 abi CI,

CI: abia I.

45

1 si strgjerii, cum ii vgd, incep I: strgjerii incep CL, CI; 8 DO

ce-i acesta CL, CI: Da' ce-i aceasta I; zise unul din ei I: omi e
CL, CI; 7 strgjer CL, CI: strgjeriu I; ti-ai CL, I: t-ai CI; 9 ce-i
scris CL, CI: ceea ce-i scris J; 11 pricina CL, CI: pricing I;
12 ziserg strgjerii I: omite CL, CI; 18 d-voastre CL: d-voastig
CI, I; 15 c-am venit noi, rgspunse mosneagul I: c-am venit nci

CL, CI; 16 se uitg lung unul la altul I: se uitg vuul la altul

CL, CI; 16-17 si string si ei din mere CL: string si ei din
umere CI: si string din umere I; 20 luta V: intrg CL, CI, 1;
se CL, I: sg CI; pAng CL, CI: ping /; 20-21 sta la usg, smerii I:

stg la usg CL,CI; 21 calcg Inainte pe covoare CL, I: calcg pe covet te

CI; iarg CL, I: iar CI; 24 tullurg CL, CI: lull tig I; 28 cu

porci CL, I: cu porcii CI; 82 flgcgul I: fleaul CL, CI; 88 trgm's

CL: trimes CI: trimis /; 88 ie-ti CL, CI: ia-IiI; 88 Ong CL, CI:
ping I; dimineatg CL, CI: deminealg I.
46

8 lumingrii-voastre CL, CI: lumingrei-voastre

/; 8-4 trimikji

CL, CI: trimeteti I; 5 se CL, I: sg CI; iB CL, CI: i a .1; 7 pgrg

CL, CI: ping I; 7-8 ca sg vadg CL, CI: sg vadg /; 8-9 nrultg
vorbg, mult ris si mare nedumerire se mai Meuse /: multg vorhg si
mare rSs si nedumerire se mai Meuse CL, CI; 10 despre o astfel de
batjocurg nemaipomenitg I: despre o batjocurg nemaipomenita ca
aceasta CL, CI; 17 capul tgu cel sec I: capul igu CL, CI; I.S sg-ti
aduc cop ii CL, CI: sg-ti aduc, sanchi, copii de suflet I; 19 Intrat V,

I: intrat CL, CI; 20 meu CL, CI: mieu I; 21 pgng CL, CI: ping

I; dimineatg CL, CI demineag I; 25 s-au mai ciordgnit CL,

I: omite mai CI; 28-26 cit erau ei de ingrijiti /: eft erau ei
ingrijiti CL, C1; 27 binisor CL, CI: bincsor I; bArcighan CL, CI:

birdghan I; 80 bordeiu CL, 1: bordei CI; pgng CL, CI: Ora I;

82-83 strglucitor CL, CI: strglucitoriu I; 88 zvoang V, I: scris
svoang CL, CI.
291

www.dacoromanica.ro

47

1 a gtsit I: au glsit CL, CI; 4 si nici macar aceea /: si nici aceea

CL, CI; 8-9 stringind ea din umere, a zis In inima sa /: stringind
din umare, a zis CL, CI; 13 palea CL, CI: pielea I; 16 dintti CL, CI:

dintaiu I; 17-18 La vro stptiimint, cloud, tIntra Imptrteast,

cuprinst de dor, s-a dus /: La vro stptAmint, -Mara ImpArtteast
s-a dus CL, CI; 18 nu-i da I: nu-i dt CL, CI; 19 blrbat CL, I:
barbat CI; 2iptcatul CL, I: pa-Atu1 CI; 28 au flcut CL, CI: a f tout

I; 30 amundout CL: amindout CI, I; 32 de alt fel CL, CI: de alt

feliu I; 33 ce fel CL, CI: ce feliu I; 31 barbatul CL, CI: btrbatul
I; 36 pelea CL, CI: pielea I; 37 si s-o dai In foc CL, CI: i In foc
s-o dai I.
48

1 Imptrteasa cea Until sara acast CL, CI: omits sara I; 2 poruncit
CL, I: poroncit CI; 3 pelea CL, CI: pielea I; 5-6 perii de pe dinsa

au inceput a pirii si pielea a sfirli, preflandu-se In cioric ars si

apoi In scrum /: perii de pe Musa au inceput a p Irli, pelea a sfirli
CL, CI; 7-8 barbatul CL, CI: brbatul I; 8 inspaimIntat I: splimintat CL, CI; 14-15 s-a vtzut incinst peste mijloc cu un cerc
zdravtn de fer CL, CI: s-a vtzut Incinst cu un cerc zdravn de fier,

peste mijloc I; 15 Iart barbatu-stu CI.: Int btrbatu1 stu CI: Iar
bArbatu-stu I; 16 Cind voiu pune eu mina CL, I: Cind voi pune
mina CI; 21. dna vei avea 1,cindva nevoie /: dact vei aye vreodata nevoie CL, CI; 25 napraznic V: scris naprasnic CL, CI: naprasnic I; 25-26 a ridicat CL, CI: a ridicat I; 31 de mai nainte
CL, CI: de mai inainte I; 33-33 de sugabata defaimare a oamenilor /: de daftimarea oamanilor CL, CI; 41 barbatul CL, CI: bar-

batul I.
49

1 astfel CL, CI: astfeliu I; 8 pustiuri CL, CI: pustiiuri I; On

ce a ajuns CL, CI: pint ce-a ajuns I; 4 stibatic CL, CI: stlbatec
I; 9 Eu sunt CL, CI: Eu slut I; 15 intra V, I: intrt CL, CI; 17
rtzbate V, I : scr is rtsbate CL, CI; 18 prin aceste locuri, femeie,
hti I: prin aceste locuri CL, C/; 25 sunt CL, CI: slut I; Mercuri
CL, CI: Miercuri I; 30 Mercuri CL, CI: Miercuri I; 81 Imparatia
ei CL, CI: imparttia sa I; 34 Mercuri CL, CI: Miercuri I; 36 un
corn de prescurt /: un colt de prescure CL, CI; 38-40 si i-a zis cu
binesorul: Pastreaz-o, ct ti-a prinde bine la nevoie" /: si i-a zis O. o
plstreze, di i-a prinde bine la nevoie CL, CI.
292

www.dacoromanica.ro

50

2 sAlbatice CL, CI: sAlbatece I; pAnA CL, CI: pinA I; 4 Mercuri

CL,CI: Miercuri I; 6-7 a Indrepta t-o si ea, cu multd bunatate si bUnde, la sorA-sa I: a Indreptat-o i ea la sorA-sa CL,CI; 8 DuminicA
CL, CI: DuminecA I; *i de aici CL, CI: i de acolea I; 10 panA CL,
CI: p InA I; 11 pe al treile CL, CI: pe al treilea I; 12 panS CL,CI: p fnA

/; DuminicA CL, CI: Dumineca I; 13 Duminica CL, CI: Duminea

/; aceeasi CL, I: aceea CI; 15 struncinatA CL, I: sdruncinatA CI;

16 DuminicA CL, CI: Duminea I; o datA, clt a putut CL, CI:

o datd, din rAsputeri I; 18 zburAtoare V, I: scris sburAtoare CL,

CI; 20 21 ca dintr-o singurA gurA I: ca cu o singurA gurA CL, CI;
21 s-au CL, CI: s-a I; 23 DuminicS CL, CI: DuminecA I; 24 si
i-a zis CL, I: i a zis CI; 25 a lui CL, CI: al lui I; 30 ciocfrlan
V: scris ciocArlan CL, CI, I; 31 se CL, I: sA CI; 31-32 InfAti-

seazA CL, CI: Infatisaza I; 32 Duminici CL, CI: Dumineci I;

38 i CL, CI: ia I; 89 du-o numaidecft acolo I: du-o acolo
CL, CI,
51

2 pAnA CL, CI: pInA I; 3 DuminicA CL, CI: Duminec5, I; 4 prescurA

CL, I: prescure CI; 5 pAnA CL, CI: pInA I; 7 petre CL, CI:
pietre I; 9 ovIlcAind CL, CI: ovilctind I; 11 clad biata drumeatti

/: chid drumeata CL, CI; 12 atunci Indatl ciocIrlanul I: atunci

ciocfrlanul CL, CI; 12-13 aripioarele CL, CI: scris aripeoarele I;
14 zdruncen V: scris sdruncen CL, CI: zdruncin I; 17 cu ochi
fArmAcAtori /: cu ochi farmdcAtori CL, CI; 25 aripele CL, CI:
aripile I; 26 mai putea CL, CI: mai put I; un raiu CL, I: un
rai CI; 29 Aici CL, CI: Acolea I; 30 pe care II CL, CI: pe care-1 I;
32 fugeau I: fugea CL, CI.
52

1-2 ce sS fa* rind pe rInd I: ce sA fad' CL, CI; 3 Mercuri CL,

CI: Miercuri /; 4 DuminicA CL, CI: DuminecA I; 6-7 zburfnd
nefncetat de fricA I: zburfnd, de frica CL, CI; 7 IarA I: DarA
CL, CI; 8 lAcrimind CL, I: lAcrAmInd CI; 9 zbor CL, I: scris sbor,
CI; 10 IntAi CL, CI: Intdiu I; 12 sA ieie CL, CI: sA ia I; 16 viespea
care InAlbise I: vespea care a InAlbit CL, CI; 24 Nu ti-e

CL, CI: Nu-ti

I; 24-25 clt mi-i cere pe dInsa, femeie, hAi

/: cft mi-i cere pe dinsa CL, CI; 28 pAnA CL, CI: pfnA .1.; 33 pAnS
293

24

www.dacoromanica.ro

CL, CI: pinI I; dimineatA CL, CI: demineatA I; 85 trimis CL, C/:-

trimes I; 89 Oa CL, CI: !And I; 89-40 am a yin atunci tot eu s4

te iau I: am sA via tot eu BA te ieu CL, CI.
53

1 umbla atinel CL, CI: lmbla citinel I; 4 umbla CL, CI: imbla I;
6 Ingenuncheat CL, CI: Ingenunchiat I; 9 meu CL, CI: mieu I; 11
s-a chinuit asa I: omite asa CL, CI; pAnA CL, CI: pin& I; 12 ceea
CL: cea CI: ceia I; 18 posomoritA I: posomorit CL, CI; 14 i-a
zis cu ciudA a iasA I: i-a zis ca sti ias5. CL, CI; 22-23 pune mina si

pe vIrtelnitA I: pune mina pe vIrtelnig CL, CI; 28 acelasi CL, I:

acela CI; 24 a doua zi des-dimineala CL, CI: a doua zi dez-de-dimi-

neap /; 28 s-a I: s-a CL, CI (grefeald de tipar); 82 tresArit CL, I:

trAsArit CI; 83-84 a plecat ochii In jos I: a plecat capul In jos CL,
CI; 36 zbuciumata V, I: scris sbuciumata CL, CI; lui I: sa CL, CI;
40 mare minunAlie I: mare minune CL, al .
54

4 ceea CL, CI: ceia I; 7 trimite CL, CI: trimete I; 9 umblA CL,
CI: ImblA I; mnIncl CL, CI: mlnInca I; 10-11 cum vine strAina,
hoanghina pune mina si pe tablaua cea de aur si pe closca de aur
cu puii de aur /: cum vine strAina, pune mlna si pe closca cu puii
de aur CL, CI; 15 be CL, CI: bea I; 15-16 I-a si aruncat pe furig.
undeva I: 1-a aruncat pe furis CL, CI; 18 bizuindu-se ea si acum In
puterea I: bizuindu-se ea In puterea CL, CI; 19 aceeasi CL, CI: aceiai

I; 21 zbuciumata V, I: scris sbuciumata CL, CI; iari CL, I:

iar CI; 27 meu CL, CI: mieu I; 83 citus CL, CI: cltusi I; facerii
CL, CI: facerei I; 36 noptii CL, CI: noptei I; 87 ridicA CL, CI:
rAdicA I; 89 de la ImpArAteasa lui I: omits lui CL, CI; 40-41 un sac
plin cu nuci I: un sac cu nuci CL, CI; 41 nucele CL, CI: nucile I.
55

7 crescatorul CL, CI: crescAtoriul I; 8 prefAcuse CL, I: prefacusA

CI; 8-9 purcelul cel ogirjit, rApciugos si rapAnos I: purcelul cel
ogirjit si rApAnos CL, CI; 10 de-a ei CL, CI: de ale ei I; 11 care
fugiserl /: care fugise CL, CI; 15 pAnA CL, CI: pinA I; 19 ca aceasta
CL, CI: ca asta I; 23 pe care CL, CI: pe cari I; 26 daa nu cumva
s-a fi sfIrsit /: dacA nu s-a sfirsit CL, CI.
294

www.dacoromanica.ro

(p. 56)

POVESTEA LUI STAN PATITUL

Publicata in Convorbiri literare, XI, 1, 1 aprilie 1877, p. 21-34,

retipArit, cu mici schimb5.ri, in Curierul de lafi, XI, nr. 40-43,
din 9, 12, 14, 16 aprilie 1878 pi apoi in editia de la Ia4i, vol. I, 1890,

p. 139-179, unde a apgrut cu multe modificari pi adaosuri.

Reproducem textul din Coavorbiri literare, tinind searra de corec-

turile prezente in editia de la Ia*i.

Convorbiri literare; CI Curierul de Ia.yi ; I
lectiuni stabilite prin conjectur5..

CL
V

editia Iapi;

P. 56, r. 25: de-abia acum se prinsese pi el cu minele de ()curd

de-

abia acurn avea *i el casa lui, cu vatra i cu tot ce tine de

ea".
r. 29: doar-doar a incaleca pe nevoie va izbuti incet-incet
s5. scape de rarkie" (attic& s stkolneascti nevoia ca pe cal

alretul).
P. 58, r. 7: 1-au dat In burduhul dracului

1-au 15..sat (dracului I)

in pace"; cf. expresia sinonirnii a leisat pe cineoa In plata
Domnului.

r. 30-31: mind all face mendrele

cheful" (cu ginduri rele).

vrind s5.-i fac5. pofta,

P. 59, r. 5-6: S-a pus el... luntre gi punte

a flout tot ce-a putut,

a recurs la toate mijloacele". S. se compare asonanta
(luntre-punte) din aceast expresie, care trebuie s fi apArut
mai intii in vorbireapescarilorsau a locuitorilor din preajma

unui riu mare sau a m5.rii, uncle foloseau i luntrea i

puntea (---- podul peste o al:4 curgataare).
r. 27: Da"- yi solia l
D5i raportul (despre misiunea pe care
ai aN ut-o)" .

P. 60, r. 9-10: Ei, las', cd-ti gasesc eu aczq leacul

Mteapt5,

a gsesc eu pedeapsa care ti se cuvine pentru ca nu te-ai

purtat cum trebuie (ca medicamentul cel mai potrivit

pentru o boald)".
r. 18: ie-ji talpeqiia 1 pleaca (repede) imediat 1"
r. 24-25: Imbrcat cu straie nemjegtitmbracat ca orApenii".
24*

295

www.dacoromanica.ro

r. 33: mdi licei mai baiete" (formula de adresare folosit

de adulti chid vorbesc cu baietii mici). Prescurtare, pe cit
se pare, a diminutivului bdielicd.

r. 34: spaima cinilor, ironie la adresa baiatului, care se

speriase el de clini.
r. 37: sei intru la steipin

s intru slug& (In serviciu) la

cineva".
P. 61, r. 29-30: am vdzut eu gi hoituri mari gi nici de-o lume

am

v&zut eu si oameni voinici care nu-s buni de nimic".

P. 62, r. 1: Dar gtii cd m-ai plesnit in peildrie...? Dar stii cd ai

nimerit-o bine cu raspunsul t6u la gluma mea...?" Cf. a
turti fesul cuiva a-1 lovi (cu vorba) in partea lui slabr.
vreun lucru din cale
r. 35: vrun lucru mare panel pe-acolo
afar& de mare".
r. 37 38 Meisurd-i vorba cu imbldciul

Masoara-i cuvintele

(spuse) cu parul de scuturat ( = treierat) grtul" (fig.

Incearc, daca poti, sa intelegi ce vrea s& spunr).
r. 38: Balan sii-ii aleagd din gurd ce spui Dracul sa.
te priceapr.
P. 63, r. 3-4: mdi, ciotul dracului mi, mititelul dracului".
r. 4: dezleagd odatd calul de la gard vorbeste odata
l&murit" (adica d drumul cuvintelor, dezleagl-ti gura
cum trebuie").
r. 12: mai gtii pdcatul? = mai f ti i, pacatele mek ? Este o exclamatie interogativa, cu nuanta ironicA, Intrebuintat& atunci
and vorbitorul pare a recunoaste calittile interlocutorului,
dar are Indoieli, se teme sd nu greseasa, adica O. nu savIr-

seascl un 'Amt. Varianta folosit de Creangl ar trebui

scrisA mai gtii? pdcatul l , cdci asa a fost la Inceput legatura

sintactica si stilisticA dintre cele doll& prti alcatuitoare

ale constructiei. Cu vremea, din cauza foarte marii free-

vente In vorbirea de toate zilele, s-a ajuns la stergerea

pauzei si la slabirea intonatiei initiale, Welt, la prima vedere, pdcatul poate face impresia a este complementul
direct (dac& nu chiar subiectul !) lui gtii. Explicatia propus6 Oseste o confirmare In exclamatia sinonim deja
citata: mai stii, pdcatele mel e ?, unde pdcatele mele arat
clar modul cum au luat nastere, sintactic vorbind, ambele
constructii.
296

www.dacoromanica.ro

r. 17-18: dac-ar fi tome cu lapte cite le spui dac5. ar fi toate

bune si frumoase cum le spui tu" (cum e laptele sau, mai
degraba, cum shit mincarile gatite cu lapte In loc de apa);
cf. vol. I, p. 186: crezindu-le toate leiptoase, dupd rdbu,s.
r. 21-22 : sd-mi ies din rdbuf afard sa ma abat de la felul
meu obisnuit (ordonat, ca Insemnarile Mute pe raboj) de
a ma purta".
maninca-le repede" (caii, de altfel
T. 27: dd-li colt)
si oamenii, cind alearga, stirnesc praful de pe drum).
P. 64, r. 1-2: Sd nu spun minciuni S-ar crede ca exagerez,

dar nu exagerez, spun adevarul".

r. 17: Da'ia lasa-md la pirdalnicul dar ia lasa-ma dracului
(cu vorbele astea), nu mai vorbi asa.".
r. 24: vorbegg fi tu, ia afa, fn dodii vorbesti fara sa te
&des-Li, fara s stii ce spui". Cf., editia de feta., vol. I,
p. 65, r. 3-4: .Parcii vorbefti de pe ceea lume Parca
spui lucruri de pe lumea cealalta".
r. 27: Cind se-nsoard, nu-i de moard" (Tocmai) la
insuratoare n-are ce macina". Sa se compare ritmul i rima
acestei zicale.

P. 63, r. 12: ii ia el inima-n ding ,,li face curaj, se imbarbateaza".

Sediul curajului este, dupa credinta populara, inima (cf.
mimes curajos, avintat").

P. 66, r. 30-31: claca dracului era !dracii lucrau ca oamenii la

claca, ajutindu-se unii pe altii". (De fapt, Creanga vrea
sa spuna ca. era o claca a dracului, adica strasnica.)
sa ne apere DumP. 67, r. 22 23: cruce de aur cu noi in cac.d
nezeu 1" (dracul fuge de cruce; cf. mai departe, r.28: Ucigd-l-

crucea, unul dintre foarte numeroasele nume eufemistice si

metaforice ale dracului).
r. 40: a pus-o de mdmdiigd a ajuns intr-o situatie grea
(care 1-a ingrozit), a sfeclit-o".

tiu c mi-ar da lumea de pe lume sa

stiu ca mi-ar da Intreaga lume" (literal o lume dupa",

P. 68, r. 24-25: sd

adica adaugata la alt.& lume).

r. 31-32: Bun staroste mi-am Visit!

Bun petitor (mijlo-

citor la casatorie) rni-am gasit 1"

297

www.dacoromanica.ro

P. 69, r. 4: Da'gtii c-ai chitit-o bine, mai Chiricd?

Dar stii CA

ai potrivit-o bine, a ai chibzuit bine, mai Chirica?"

r. 17-18: i se aprind lui Ipate al nostru cdlaieleIpate se

indragosteste" (nu-si gaseste astimparul, se framinta, nu
poate sta locului).
r. 29-30: (Para ;i-ar veni a crede) cd-i de cele cu crucea-n
sin
...cti-i mereu cu gindul la Dumnezeu" (ca-i us&
de biserica, cum se mai spune cu o metafora tot religioasti).

r. 31-32: a indlbit odaa, numai intr-o singurd noapte, pe

mogu-meu in fintind i-a scos peri albi, 1-a facut sti-i
inalbeasca parul Intr-o singura noapte..."; mop-meu in
fintind este bunicul lui Chirica, adica un drac mai in vim%

deci mai... intelept si totusi s-a Mat biruit de o femeie

(adaosul En fintind are rostul sti precizeze ca-i vorba de un
drac).

P. 70, r. 30: tot om alege, om alege, pdn-om culege vom fi

pretentiosi din cale afard, pin& cind, la urma, ne vom
multumi cu ce s-o nimeri" (cu o femeie mai putin buna cleat
cele la care am renuntat).

P. 71, r. 2: Cind ii omul in doi peri Cind omul si-a iesit

din firea lui obisnuit, chid se framinta, fiinda nu stie
ce vrea sau cum a procedeze".
r. 4: Arde focu-n paie ude" arde focul incet, din cauza
ca paiele shit ude" (tot asa se consuma !Meet omul preocupat

puternic de o problema, pe care n-o poate rezolva).

r. 12: cit le poate calul ce slat in stare s fad." (s-a
pornit de la calaret, a carui valoare depinde in mare
masur de calul folosit la intrecere).
37: o dau cu minici largi o dau din toga inima, UM
sovaire". Metafora pare a avea la Jana minicile climasii
(sau ale unei haine), care, cind slat largi, permit celui ce
o imbraca sa-si vire si sa-si scoatti mlinile din ele MA nici
o dificultate.
P. 72, r. 5: ( Bund, sapine,) nu-i cuoint n-am ce zice, n-am
(nici un) motiv sa spun cil nu-i buna".
r. 13-14: (Cite ftii tu, numai dracul cred cd) poate sd-;i deie
poate sa ajunga (cu mintea) pita la radlicina
de fund
gindurilor tale".
298

www.dacoromanica.ro

P. 73, r. 2: juruiefte-i ceriul i parnintul

fagaduieste-i, cu jurA-

mint, orice (ar vrea ea)".

r. 6:
SO...ra I mai Ghtrica...
Saracan de mine mai
Chirica..." (saracan de mine! = sAraca-mi de mine!).
Aceasta exclamatie exprima, In cazul de fata, uimirea celui
care vede sau aude lucruri de necrezut. Apare foarte des In

vorbirea populara oi familiarA, cu tot felul de valori;

v. Stilistica limbii romdne, p. 35 i urm.
r. 6-7: pared despre asta mi-af pune capul la mijloc
parc5.,
In ce-o priveste pe asta, a garanta cu capul (ca-i cum se
cade)".
P. 74, r. 15: Acesta nu-i vrun lucru pdn'pe-acolo nu-i o treaba
prea grea" (pOn'pe-acolo e o expresie eliptica pentru pdn'
pe-acolo de greu, adica Intr-atft de greu cit poate sd para.");
pidn'pe-acolo are sens spatial, arata distanta, deci dimensiunea In lungime, a spune, a efortului necesar pentru
savlrsirea unei actiuni).

P. 75, r. 5: nici tu drumef, nici tu copil, nici tu nimica I Pentru

explicarea lui tu din aceasta constructie, v. Stilistica
litnbii romdne, p. 125-126. Este vorba de pron. pers.
II sg., cu valoare de pers. I sg.
r. 21: poate s-o tdmOduim

poate s-o dregem" (In sens figu-

rat).

r. 26-27: si-i trdi pe linga noi ca banul cel bun i vei trai
In casa noastrA cum trAieste (In punga) banul cel bun"; cf .
comparatia sinonima cu banul En punga sdracului: banul
bun, adica valoros, este pastrat cu grija (nu-i pus In circulatie prea des ca cel mai putin bun), tot aoa banul, indiferent

de valoarea lui, In punga saracului, care fl pazeote bine,

fiindca. nu are multi.

P. 76, r. 3: ca chiar azi i se implineFte

caci chiar astazi

i se fncheie termenul pentru care s-a tocmit argat la noi".

P. 77, r. 28-29: nu-mi tot spunefi cai verzi pe prefi

nu-rni

tot spuneti lucruri scornite de voi, care nu s-au Intimplat

niciodata". De remarcat asonanta verzi-pareli.
r. 29: ca eu sunt Stan pdfitul
ca eu shit Stan care a patit
multe"; de aici numele de Ipate, dat lui, cum se spune la
299

www.dacoromanica.ro

un moment dat in cursul povestirii, din cauza ca a suferit

( = a patimit) de o boala grea. S-a stabilit o legatura etimologica Intre a peiti (eu pat, el pate) ci Ipate.

Variante
56

2 flacau V, CI, I: flecau CL; 3 acela CL, CI: aceala I; 6 Si, ca bliet
strain ce se gasea, nimernicind ell: ci, din capul locului nimernicind

el CL, CI; 7 Ora CL, CI: pia. I (de cloud ori); 8 s-a oplosit
de la o vreme intr-un sat I: s-a oplosit intr-un sat CL, CI; 10
pna CL, CI: pina I; virsta CL, I: vrista CI; 16 flacaul V, CI, I:
flecaul CL; 19 nu-1 prindea CL, I: nu-1 prinde CI; 26 a tras pana
CL, CI: au tras, pin& I; 29 s-apoi CL, CI: i-apoi I.
57

4 se mai Intimpla I: se mai intimplase CL, CI; 12 flacaului V,

I: flecaului CL, CI; 13 aducea aminte uneori de cite I: aducea
aminte de cite CL, CI; 14-27 se lua pe ginduri si amine, din
zi In zi si de joi pana mai de-apoi, aceasta poznasa trebusoara
si gingasa In multe privinti, dupa cum o numea el, gindindu-se
mereu la multe de toate... Unia zic aca, ca femeia-i sac fara hind.
Ce-a mai fi si asta? Altii, ca a te fereasca Dumnezeu de femeia lenesa,
mirsava si rasipitoare; altii, alte nastrusnicii, !nett nu stii ce sa crezi
si ce sa nu crezi 1? Numa nu-i vorbd, ca am vazut cu i destui barbati

mult mai ticaiti si mai chitcaiti, decit cea mai biciznica femeie. *i
ace, trezindu-se el In multe rinduri vorbind singur, ca nebunii, sta
in cumpene: O. se insoare... s nu se insoare?!... /: se lua pe ginduri,
lasInd aceasta treaba dintr-o zi pana-n alta CL, CI ; 30 fldcaul V, I:
flecaul CL, CI; 82 pana CL, CI: pina I; 34 numai CL, CI: numa I;
36 s-a CL, CI: s-au I; flacaul V, I: flecaul CL, CI; 37 Oa CL, CI:

pina I.
58

1 felul CL, CI: feliul I; 3 te miri CL, C/: te mieri I; 4-5 Illcaul V, I: flecul CL, CI; 6 si prietenii si babele CL, CI: si babele

si prietenii I; 7 burdultul CL, CI: burduful I; 9 s-au CL: i-au

CI, I; 10 flcaul V, I: flecaul CL, CI; 11 ce-a CL, CI: ce-au I;
12 pune mincarea CL, 1: pune mincare CI; 14 se amija CL, CI: se
amijea I; 16 pan-or CL, CI: pin-or I; 17 manince CL, CI: minince

I; 19 ce s-o mai duc aces& CL, CI: ce s-o mai duc pe-acas I
3CC

www.dacoromanica.ro

I; 21 s-a CL, CI: i-a I; bodaproste CL, CI: bogdaproste I;

24 a pornit CL, CI: au pornit I; 28 perzi CL, CI: pierzi
80 capitenia CL, CI: capetenia I; voind CL, CI: vroind I; 32 a
vede CL: a vedea CI, I; 36 au apucat CL, CI: apuca. I; 36-37
sa vada de n-a put trebalui ceva si pe-acolo CL: sa vada de n-a
putea trebalui ceva i pe acolo CI: sa van de n-a putea ceva trebalui
i pe-acolo I; 88 vrun CL, CI: vreun I; fmprotiva CL, CI: frnpotriva I; 89 vrun CL, CI: vreun I.

59

1 vrun CL, CI: vreun I; pane' CL, CI: Ora I; 2 de care CL, CI:
de cart ./; 4 ceilalti CL, CI: ceialaiti I; 8 umbla CL, CI: Imbla I;
11-12 de unde lncarcase Stan lemnele CL, CI: de unde Stan
lncarcase lemnele I; 18 flacaul V, I: flecaul CL, CI; 15 Vazind
el dracul /: VazInd dracul CL, CI; izbutit CL, I: scris isbutit CI;
nimica CL, CI: nemica I; 18 s-apoi CL, CI: i-apoi I; 19 hamisit
CL, CI: hamesit I; umblet CL, CI: fmblet I; 20 bezmetic CL, CI:
bezmetec /; 21 numai iaca ce CL, CI: numai iata ca I; 22 haleste

CL, CI: haleste I; 23 nimica CL, CI: nemica I; ie CL, CI: la I;

28 nimica CL, CI: nemica I; 28-29 raspunse dracul, rusinat gi
tremurind ca varga de frica I: raspunse dracul, tremurind de
frica CL, CI; 82 s-acela CL, CI: i-acela I; 86 nimica CL, CI:
nemica I; 38-40 dar ce-a zis omul acela chid a pus mamaliga
acolo, pe tesitura, ai tu la tiinta? I: dar tii tu ce-a zis omul
acela clad a pus mamalliga acolo, pe tesitura? CL, CI; 41 nimica
CL, CI: nemica I.
60

8-4 a zis c cine-a minca botul CL, CI: a zis: Cine-a minca botul
/; 4 bodaproste CL, CI: bogdaproste I; 6 nimica CL, CI: nemica I;
7 Ora CL, CI: pina I; 10 acu CL, CI: acusi I; 13 Simbrie CL,

Simbrie I; 18 ie4i CL, CI: ia-ti I; 25 umbla CL, CI: imbla

I; zgribulind CL, I: scris sgribulind CI; 26 ca sa mestece CL, CI:
sA

mestece I; 27 iaca CL, CI: WI I; 29 portii CL, CI: portei

I; 80 de teama I: de frica CL, CI; 82 neal Zurzan CL, I: omite

nea CI; 32-33 dati-va-n laturi, cotarle I: dati-va-n laturi CL, CI;
85 aunt CL, CI: sint I; 37 Intru 17, I: intru CL, CI; 88 Intri V, I:
intri CL, CI; giti1e CL, CI: gistele I; 7 vro CL, CI: vreo I.
61

2 dar nuxnai dracul o stie /: dar dracul o stie CL, CI; 6 umbllud
301

www.dacoromanica.ro

e aici CL, CI: imblind pe-aici I; 7 ciofligar CL, CI: ciofligariu I;

t3 altfel CL, CI: altfeliu I; 14 umbla CL, CI: fmbla I; 17 A CL,

CI: Asi I; 21 Chiria V: Chirica CL, CI, I; 23 ChiricA chiopul

V: Chirica schiopul CL, CI: Chirica schiopu I; Chirica V: Chirica

..CL, CI, I; 26 si-a I: ti-ai CL, CI (grefecad de tipar); 26 Chiricl

V: Chirica CL, CI, I; 27 fel CL, CI: feliu 1; 29 acesta sunt CL, CI:

aista stilt I; 87 (II V: da CL, CI, I.

62

4-5 dacl mi-i glci I: mi-i gici CL, CI; 8 limpezeall CL, I: limpezal
CI; 11 Chiricl V: Chirica CL, CI, I; 12 mi-i da i mie o hrincl din-

tr-insa? I: omite o hrina CL, CI; 14 int4i CL, CI: intaiu /; 15

Chirica V: Chirica CL, CI, I; 24 a urnbla din stapin In stpfn CL,
CI: a Imb la cu crosna In spate, din stApin In sill:Jill I; 80 vr CL,
CI: vrea I; 81 fel CL, CI: feliu I; 85 vrun CL, CI: vreun /; pnl
CL, CI: IAA I; 8-apoi CL, CI: *i-apoi I; t-oiu CL: ti-oiu CL, I.
63

2 intli CL, CI: intdiu I; 3 Apoi aceasta-ti spun si eu CL, CI: Apoi,
ia, asta-ti spun si eu I; 4 dezleagl V: scris desleagA CL, CI, 1; 6
meu CL, CI; rnieu I; 8 te miri CL, CI: te mieri I; nimica CL, CI:
nemica I; 10 Chiricl CL, CI: Chirica /; 27 a-1i colb CL, CI: d6.-le
colb /; s-apoi te apucA CL, CI: si-apoi te-apuc I; 81 Chiria CL,

CI: Chirica I; 84 Chirica V: Chirica CL, CI, I; 38 razbate V, I:

scris rdsbate CL, CI; 40 sisliac V, I: sisilac CL, CI (gregeald de
t ipar).
64

1 Chiria CL, CP Chirica I; 8 Chiria CL, CI: Chirica I; 4 el

CL, CI: Ipate /; Chiria CL, CI: Chirica I; 6 Chirica CL, CI:
Chirica I; 16 de-ameazi CL, CI: de-ameaa-zi I; 16 sunt CL, CI:
& int I; 18 spari CL, CI: spdria I ; 19 Eu gindesc CL, CI: Eu cred I;
26 smkaturi CL, CI: semAnaturi I; 85-36 nista lanuri frumoase de
grlu, care dl In copt I: omite care dA in copt CL, CI; 38 i-i spune
CL, CI: si spune-i I; 89-40 sAmnat CL, CI: semAnat I; 41 este-

nicioas treaba I: omite ostenicioasg. CL, Cl.

65

1. pun CL, CI: putea I; 8 Chiria V, I: Chirica CL, CI; 4 put

CL, CI: putea I; 6 trebuiesc CL, CI: trebuie I; -apoi CL, CI:
302

www.dacoromanica.ro

i-apoi I; 7 acela CL, CI: aceala I; 8 sunt CL, CI: sint I; 9 boier
CL, CI: boieriu I; 14 beierului CL, CI: boieriului I; 18-19 Cat}
griul e copt, nu mai poate suferi Intlrziere I: omite CL, CI; 27

-apoi CL, CI: *1-apoi I; 80 pute CL, CI: putea I; c-un CI,

CI: cu un I; 81 meu CL, CI: mieu I; 86 Boieru1 CL, CI: Boieria?

I; 38 dimineata CL, CI: demineata I; 88-89 te apuca CL, CI:

te-apuca I; 89 yea CL, CI: vedea I.
66

2 Chirica CL, CI: Chirica I; 4 boierul CL, CI: boieriul I; 5-6.

rn-am prins hat si bine sn-i dau griul In girezi I: mite hat si bine

CL, CI; 10 beierul CL, CI: beieriul I; 11 sunt CL, CI: shit I;
14 Chirica CL, CI: Chirica I; 16 dimineata CL, CI: demineata I;18 amundoi CL, CI: amindoi I; 18-19 *i cum ajung acolo, cam p t
Inseratelea, Ipate zice I: omite cam pe Inseratelea CL, CI; 2$ dimineap CL, CI: demineata I; amundoi CL: amindei CI, I; 25 se mai
CL, I: omite CI; 28 si-o pune I: i-o puse CL, CI; 29 snopi CL,
CI: znopi I; 85 Chirica CL, CI: Chirica I; 85-36 nicairi CL, CI:
nicaieri I; 87 Chirica CL, CI: Chirica I; 88-89 numai ce WA cal
vazu dormind CL, CI: numai iat 11 vede dormind I; 41 noaptea-n,
cap CL, CI: noaptea In cap I.
67

2 boier CL, CI:beieriu I; 8 Boierul CL, CI: Beieriul I; se azvlrle

V: scris se asvirle CL, CI, I; 5 ce nu se mai CL, CI:

ceea ce nu se mai I; 10 Chirica CL, CI: Chirica I; 12 bo-

ierul CL, CI: boieriul I; 15-16 are sa ieie cele doua girezi
mici si-1 caliceste I: are A ieie pe cele doua girezi si-1 caliceste
CL, CI; 17-18 binisorul CL, CI: binesorul I; 26 sarn5m CL, Cl:
gamin I; 27 de alaltaieri CL: de alaltaieri CI: de-alaltaieri I; n
umblat CL, CI: Imblat I; 84 Chirica CL, CI: Chirica I; 85 Chiricl
CL, CI: Chirica I; 89 China CL, CI: Chirica I; boierul CL, CI:
beieriul /; cltu-i CL, I: eft e CI; 40 boier CL, CI: boieriu I.
68

1 chimeriu CL, I: chimeri CI; 7 mai nainte CL, I: mai Inainte

CI; 12 m-as CL, CI: m-ai. I; af da CL, CI: asi da I;

st9.

face CL, CI: asi face I; 21 eu sed calare CL, I: eu sad Ware I;
22 maruntaiele CL, CI: maruntaiele I; 24 p-Intuneric CL,
CI: pe-ntuneric I; n-a CL, CI: n-ai I; 86 boierul CL, CI: We303

www.dacoromanica.ro

riul I; 40 duminica CL, CI: dumineca I;

-oi sta CI.

41

oiu sta CL, I:

69

1 ti-a CL, I: thar CI; 2 oiu ochi-o CL, I: oi ochi-o CI; 3 ti-oiu
spune CL, I: ti-oi spune CI; 9 duminia CL, CI: duminecA I; 10
cum ti CL, I: cum e CI; 16 calca V: cald. CL, CI, I; flacdilor CL,
I: flecilor CI; 18 Chiric V: Chirica CL, CI, I; 22-23 pesemne
pcatele mele mi te-au scos CL, CI: omite mule I; 25 fArmhat
CL, I: farmacat CI; 31-82 mosu-meu CL, CI: mosu-mieu I; 35
put CL: putea CI, I.
70

1. ti-oiu CL, I: ti-oi CI; 5 surubuiesti CL, I: surubesti CI; 13 duminica CL, CI: dumineca I; 14 Duminica CL, CI: Dumineca I;
17 Intrind V, I: intrind CL, CI; 22 asa-i CL: asa-i CI, I; 85-36
Dupd era cum e mai rdu tn CI se adaugd toatA ziva prindea buburuzi

t,i, punindu-i pe dosul minei, zicea:

Buburuz, buburuz,

Incotro vei zbura (scris sbura)

Intr-acolo m-oiu Insura.
71

1 pirpAra CL, I: pirpora CI; 17 las'a V, CI, I: Iasa CL; 21-22

dac6 n-a mai fi si asta CL, CI: dacd n-a mai fi asta I; 23 mi-ai I:
mi-am CL, CI; 27 016 CL: tinea CI, I; 29 picilit CL, I: pAcalit
CI; 37 minici CL, CI: minecii I.
72

4 mi-am I: mi-ai CL, CI; 12 put CL: putea CI, I; 22 aye CL: avea

CI, I; 24 ti-oiu CL, I: ti-oi CI; 26 put CL: putea CI, I; 27 meu
CL, CI: mieu I; 39-40 talpoiu CL, I: tAlpoi CI.
73

7 mi-as CL: mi-asi CI, I; 16 departe CL, I: diparte CI; 21 as

face CL: asi face CI, I; 22 barbat CL, CI: barbat I; 25 vreo
CL, CI: vro I; 26 tosc5. CL, I: tosc5.CI; 27 acest CL, I: aist CI;
40 putb CL, CI: putea I.
304

www.dacoromanica.ro

74

7 barbatu-sAu CL, CI: b5rbatu-sau I; 26 Intr V, I: intr CL, CI;

27-28 barbatu-su, CL, CI: bdrbatu-sAu I; 29-30 amundou CL:
amIndoul CI, I; 36-37 s-o dau dracului de poman CL, I: omite

de CI; 40 frai CL, CI: Intaiu I.

75

1 fi vede CL: li vedea CI, .1; 5 ameta15. CL, CI: ametealS I; nimica
CL, CI: nemica I; 8 iscodete ea pe ici, pe co/ea CL, I: iscodete-

ea hfrca pe ici, pe colea CI; put CL: putea CI, I; 9 Intrase V, I:

intrase CL, CI; 13 fmpetrit CL, CI: Impietrit /; 15 meu CL, CI:
mieu I; 27 Barbatu-meu CL, CI: BArbatu-mieu /; 28 avb CL:
avea CI, I; 34 zbuciumlndu-se V: scris sbuciumindu-se CL, CI, I;
12 minggie CL, CI: minglie I; 86 trimite CL, CI: trimete I; 87
barbatu-sAu CL, CI: bArbatu-s5u I; 41 fntai CL, CI: intaiu /;
barbatu-meu CL, CI: bArbatu-mieu.
76

1 sunt CL, CI: slut I; 7 bArbatu-sAu CL, I: barbatu-sau CI; 10-11

cuptior CL, CI: cupteoriu /; 13 cum fl vede CL, CI: cum fi vedeI; 21 Intra V, I: intr CL, CI; Chirica CL, I: Chirica CI; 29 -oCL, CI: i-o /; 38 alturea CL, I: alature CI.
77

2 de-acum CL: de-acuma CI, I; 6 putregai CL: putregaiu CI, I;

8 sacul cel de dup CL, CI: sacul cel de pe I; 11 b6rbate CL, I.barbate CI; 15 perderea CL, CI: pierderea I; 23 izMvit V, I: scris
isbavit CL, CI; 24 cu nevasta i cu copii[i] sal V, I: cu nevasta
i copii siii CL, CI; 29 cai verzi pe pareti I: cai verzi de pe pretit
CL, CI; sunt CL, CI: slut I.

(p. 78)

POVESTEA LUI HARAP-ALB

Pub Heath' In Convorbiri literare, XI, 5, 1 august 1877, p. 172-196.

i retipArit, cu mici schimbAri, fn Timpul, II, 1877: 181, 10 august;
182, 11 august ; 183, 12 august; 184, 13 august; 185, 14 august;
186, 17 august; 187, 18 august; 189, 20 august; 190, 21 august;
191, 23 august ; 192, 24 august; 193, 25 august,fn Curierul de Iali,
305.

www.dacoromanica.ro

XI, nr. 48-56, din 30 aprilie si 3-19 mai 1878, in Cdlindarul bunului
econom pe anal 1879, lntocmit de D. Comsa si Eugen Brote, Sibiu,

XIII, p. 1-43, apoi n ed4ia de la Iasi, vol.!, 1890,p. 183-279,

undo prezinta unele modificAri. 0 parte din textul acestei povesti se
pastreaza In manuscris (ms. rom., nr. 1.459, f. 1 r.-8 r.prime-

le 7 foi sint scrise pe ambele pagini, iar a opta numai pe

recto , Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) si anurne: de
Ia cuvinteli Dar nu se poate apropia nimene de cerb" pin/ la
.Harap-Alb, vzIndu-le asa, i se face mil/ de dinsele".
Reproducem textul din Convorbiri literare, tinind seam/ de
lndreptarile Mute de Creangd In scrisoarea catre Maiorescu din 16
decembrie 18811, precum i de cele din editia Iasi.
Convorbiri literare; T
CL
Timpul; CI Curierul de Iczpi;
Cdlindarul bunului econom; I
editia Iai; L
modificari
R
facute In corespondent/ ; Ms manuscris autograf; Ms, Ms,
variante feta de Ms; V lectiuni stabilite prin conjecturti.

P. 79, r. 7: straie de primineald

haine de schimb".
r. 38: care rn-a Writ in tog sp.rieii de care rn-am speriat
grozav".

r. 38-39: 4i cu mare ce scdpind din labele lui si scApind

cu mare greutate din labele lui".
P. 80, r. 8-9: ne-am incurcat in slcibdciune am dat dovadl de
slabiciune, de neputinta".
r. 13: de nu fi s-or tdib pi fie ccirdrile clac nu te vei Intoarce i tu 1napoi" (nu vei putea merge unde trebuie,
ca si cum s-ar fi Intrerupt drumurile).
r. 16: rupinea ta n-a fi proastd rusinea ta va fi mare"
(prost are aici sensul de simplu, obisnuit").
r. 17-18: Fiecare pentru sine, croitor de pine" fiecare om
fi /ntocmeste singar luorurile care 11 privesc direct, personal"; cf. capul face, capul trage sau cum Ui vei qterne,
asa vei dormi, care sint aproximativ sinonime. De remarcat asonanta sine-pine.
VeZI, In edilla de fatA, vol. Il, p. 199.
306

www.dacoromanica.ro

r. 31: Apard-md de giiini, c de dui nu ma tern", zicala dug,.

care n-are nevoie de explicatie, dar am socotit potrivit

s-o Inregistram pentru continutul ei ironic extrem da

subtil. E, de fapt, un fel de cimilitura ( = ghicitoare)
a rImei, care, tntr-adevar, are nevoie de aparare contra
ginilor, fiindca acestea o manInca, pe chid ctinii ti dau
pace.

P. 81, r. 2: &I umblayi... frunza friisinelului s bateti drumurile, s umblati fara rost i fr treaba..."
r. 4: asta nu miroasa a nas de OM -- asta dovedeste nesimtire,.
lipsa de ambitie".

r. 4-5: frate-meu se poate culca pe o urechie din partecr

Irate-men fi poate lua nadejdea de la voi";
voastrd
sa se remarce ironia exprimata In aceast forma aparent.
nevinovata.
r. 26: Una-i una i douii-s mai multe lucrurile slut foartedare, eu vorbesc lamurit (deci, intelegeI)".
r. 27-28: nu-mi vad lumea inaintea ochilor, aici lume Insemneaza lumina" (la fel ca In expresia aji lua lumea in cap).
r. 32: Ce vorbefti in dodii, miltufa ? Ce vorbesti Int
nestire (fara rost, fara sir), matusa?"
&fan; de una ca aceasta ? Poate ti se parer. 34: Poate
ciudat (sau te miri de) una ca aceasta?"
P. 83, r. 15-16: nu cumva s te intilnecti cu scirba in drum ni .
cumva sa renunti la hotarlrea luata." (cum ai renunta la
ceva neplacut, care-ti produce scIrbA).
r. 32: acela incd-i unul... qi acela-i Intr-o ureche, nu stia
ce glndeste i ce spune" (e un nebun sau un prost, ca sit
tine).
P. 84, r. 19-20: vai de steaua ta are sd fie vai de viola (sau desoarta) ta are sa fiel" Sa se compare credinta populard ca
fiecare om are steaua lui, adica destinul lui; de aceea, chid
cade" o stea, se spune ca trebuie s fi murit cineva, si

anume omul a carui ste a a cazut".

Bund sali fie inima, cum si-i cautatura Sa-ti
fie inima tot asa cum ti-i privirea" (formula de salut.
adresata unui necunoscut care nu inspira Incredere).

P. 87, r. 8:

307

www.dacoromanica.ro

r. 22-23: sameni a 4296 slits la rdrunchi

stare, avut".

pari a fi om cu

r. 37-38: Nici tu sat, nici tu tirg, nici tu nimica, v. Stan

Plilitul, note, p. 299.
P. 88, r. 1: Dacd s-a aruncat in partea mine-sa, ce-i oinovat
el? Dana seamna cu rnama-sa (caci n-are mustati),
ce vina are el?"

r. 22: nici in clin, nici in minedi

sub nici o forma.,

in nici un fel"; pentru explicatia acestei expresii, v. Stilistica limbii romdne, p. 305, 378.
r. 27: cind este la adectilea dad. este sa vorbirn cum
trebuie, serios".
r. 39: iti duc oergile ma tern sa nu ti se intimple vreun
necaz mare, sa n-o patesti"; vergile, adica nuielele cu
care erau batuti oamenii de stdpfnii" lor?

P. 89, r. 33-36: chima rdului pe malul pirdului 1 Dupa Diegonarul Academiei, chima raului (sau necazului) ar fi o
expresie eufernistica pentru dracul". Din context nu
rezulta de loc acest sens, mai degraba unul opus, daca
tinem seam& de exclarnatia precedenta: Ei, da' ce reicoare-i
aici l
P. 90, r. 4: boboc in felul sdu, naiv din fire, necunoscator de
oameni" .

r. 11-12: Ei, cd bine mi te-am diptugit 1 Ei, ca bine te-am

mai prins In capcana, ca bine te-am mai pacalit 1"
r. 20: de te-oiu prinde cu oca mica de ma vei minti,
de ma vei ingela". Aluzie la negustorii necinstiti care
aveau doua masuri (una mare", adica dreapta, verificata,

cealalta mica") pentru vindut vinul gi alte bauturi

alcoolice.

P. 91, r. 30: stili ardte arama sa-gi dea pe fata adevarata lui
fire". Cf. ali da arama pe faid, cu and* inteles figurat.
Punctul de plecare fl constituie obiectele gi monezile de
arama suflate, adica acoperite, cu un strat subtire de aur
sau de argint, care cu vremea se gtergea gi lasa A. se vada
arama (continutul real, adevarat al obiectului in discutde).
P. 92, r. 5: cind prinde mdmeiliga coajd cind un om nelnsemnat
s-a ridicat (sau i se pare ca s-a ridicat) putintel In ierarhia
sociala".
308

www.dacoromanica.ro

.7.44t
4

5'1;
44- 446

"

45-

.44
a

?*

11.0

f
r4:3 -44i;

ok;

b5,F

J A,

c.1,

"e"'

141-..

IN'.. :.7 .4
A.

Casa in care a
locuit Creanga
la Golia.

":'

r'07! to Er

www.dacoromanica.ro

4.d

14i

Tow- r

*
,

-.

424A.

--t,

46,

;Veit, 4:

6'

imm
Tumid Goliei.

www.dacoromanica.ro

.34

r 20: dacit ar fi fost in banii lor - daca ar fi fost dupa

mintc.a lor, daca ar fi avut libc,rtatea sa ia hotariri".
r. 21 : Ucigcl-l-crucea, unul dintre numele eufemistice ale
dracului. Eufemismul consta aici In faptul c numele

P.

acestei fiinte primejdioase este inlocuit printr-o formula

care, In fond, este foarte putin magulitoare pentru drac,
dar prezinta avantajul, dupa credinta celui ce o Intrebuinteaza, ca cel vizat n-o 1ntelege. Crucea (ca i tamlia etc.)
sperie pe drac, fiindca reprezinta lucruri sfinte".
am ajuns rail de tot
3, r. 26: am ajuns sluget la dirboaga
(sa slujesc pe un oin de nimic)". Dirloaga mirtoag,
gloabd, cal slab si batrIn."
r. 30: fii odatd barbat
fii brbat adevarat, curajos,
fr teama".
Harapr. 33: Harap-Alb, mai prinzind oleadi la inio

Alb, mai capatind putin curaj".

r. 40-41: Qom putb veni de hac o i Spinului celuia vom
putea sa-i stricam socotclile Spinului,
dejucam
planurile, sa-1 biruim".

P. 94, r. 17: dar i-or da ele odata pe nas... are sa-si ia el

plata odata pentru faptele lui".
P. 95, r. 5-6: pe urs l-am pus eu la calepe urs 1-am oaranjat
1-am facut inofensiv".
r. 13-14: iaca ursul se trezefte, i dupd dinsul, Gavrile!

ursul se trezeste si se ia dupa dinsul (Harap-Alb)".

Creanga lnlocuieste propozitia qi se ia (sau pornefte)
dupd dinsul prin constructia eliptica, cu valoare de
imperativ, i dupd dinsul, Gaorile ! , ca si cum ursul ar fi
fost 1ndemnat de altcineva sa porneasca dupa Harap-Alb.
Acest procedeu stilistic mareste enorm forta expresiva a
comunicarii, prin faptul ca o prezinta sub forma dialogu-

lui, chiar dna partenerul este fictiv. Vorbirea populara

el cea familiara 11 folosesc foarte des, bineinteles MIA in-

tentii stilistice propriu-zise, ca i Creanga, de altfel.

Gavrild este numele popular al ursului (ahlturi de Martin,
mai putin autentic, dupa. mine), produs al antropomorfismului. SA se compare si alte asemenea nume date ani-

malelor In fabule.
309
25

Ion Creang

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

r. 14: dacci vede reaua dacd vede primejdia".

r. 24-25: le-a fost de-a mirarea s-au mirat tare".
r. 28: nu i-ag trece pe dinainte l-as respecta ( =-- n-a4
indrzni sa tree prin fata lui, cdci ar fi o necuviintd)".

Intors de la aldptat", adicd n-a

fost aldptat tot timpul eft trebuia. Existd sau a existat,
probabil, credinta cd copiii care au supt laptele mamei
lor numaio parte din timpul cerut de experieng shit
Intr-un anumit sens anormali.

P. 96, r. 13: intors de la lila

r. 37: fa pe dracul tn patru

fa' tot ce poti si ce nu

poti", literal taie (sau rupe) pe dracul In patru bucati".

P. 97, r. 1-2: c-apoi clam si-i leacul l c-apoi s-a ispravit
cu tine" (leac pentru a te vindeca de ceea ce-ti voi face
eu nu exist sau existd numai atita", adicd foarte putin,
si de aceea nu poate ajuta la vindecare).
r. 4-5: di doar nu era din butuci cd doar nu era prost".
r. 19: de demult i-ag fi facut pe obraz (de) demult l-as fi
pedepsit cum meritd dupd obrazul lui, de om ticAlos)".
r. 19-20: dar lasa-1 sa-gi mai joace caluldar lasd-1 sd-si
facd mendrele, sd-si facd de cap" ; expresia a luat nastere
In legdturd cu intrecerile la alergdrile de cai: cldretul isi

P. 93,

antreneazd putin cal& acolo pe loc, si-1 joacr.

r. 23-24: de parca-i luase pinza de pe obraz de pared era
mort" (fate. mortului se acoperd imediat dupd deces cu o
pinzA).

r. 24: Spinul vrea sa-tni rdpuie capul

SpInul vrea

s ma piarda, sd ma distrugd".
r. 29: pared nu te-ag fi crezut aga slab de inger

pared nu

te-as fi crezut asa de fricos".

P.

99,

r. 9: sec' judeci lucrurile de-a fir-a-par sd judeci lucrurile cu de-amdnuntul, foarte atent".
r. 16: la, acum mai vii de-acasa... Acum Imi place cum
vorbesti, dai dovadd de InteIepciune si curer. Cine vine
de acasa, de la casa lui, si nu de pe drumuri, de la cIrciumd

etc., inspird mai mult Incredere In ce priveste posibilitatea de a vorbi serios, de a te Intelege cu el.
r. 19-20: ce mai la deal, la vale ? ce sd mai discutdm, ce
311

www.dacoromanica.ro

el mai lungim vorba?" ( = de ce a mai urcam dealul

si apoi sa coborlm la vale, de ce sd facem o munc de
prisos?).

r. 21-22: macar sd te pui in ruptul capului

chiar daca

ti-ai pune In primejdie capul" (= chiar clack efortul cerut

pentru a realiza ceva ar fi asa de mare, !licit ti-ar rupe

capul, sau gitul, si capul ar ramfne fall suport). Avem impresia ca. aceasta constructie este produsul contaminatiei
Intro a-si pune capul a-si risca viata sau a garanta

cu capul pentru ceva" si nici in ruptul capului

nici

cu priinejdia capului (nu cedez, nu accept etc.)". Nu credem

ca exista realmente locutiunea a se pune in ruptul capului.

r. 40: o lua in porneald

pornea prin pddure, se ducea dui:4

treburile lui".
P. 100, r. 30-31 : a mina porcii la jir a sfordi (In somn)" (sforditul
este comparat, In gluma, cu grohditul porcilor, chid shit
dusi In padure sa mai-duce jir, fructul cdzut pe pamtnt
al fagilor).
r. 35: se aruncd fdrd sine in groapd se aruncti In groap
fara sd-si dea bine seama de ceea ce face (ca un om care-si
pierde, pentru moment, cunostinta)".

P. 101, r. 26: cd i-or rtimina ele de cap odatd

ca Isi va lua
el pedeapsa odata". S-a pornit de la blestemul sli-i fie
de cap (cui a fdcut asta) I 0 de la altele similare, In care

substantivul cap este, de f apt, un sinonim metaforic

cu nuanta afectiva al substantivului viajd, iar constructia

intreaga are sensul sa moara l"

P. 102, r. 28-29: Numai euii vin de hac numai eu pot sd-1 strunese, sa-1 Imp iedic de a lucra dupa capul lui".

r. 29-30: Alt stdpin in locul meu nu mai face brinzd cu

Harap-Alb

alt stApin af ail de mine nu-i In stare sa faca

ceva bun, ceva de isprava cu Harap-Alb".

r. 33-34: 1 I I ie unuia Via cd nu-mi sufld nimene in borf

lap

de mine nu se poate obraznici nimeni, nu-si poate permite

sa fie obraznic". E vorba de borsul pus la foc sa fiarbti

pe o vatra comuna, unde mai slut oale cu bors de-ale
altora, sau, poate, e vorba de borsul, adica ciorba prea
311

25*

www.dacoromanica.ro

fierbinte, in care trebuie s sufle un rnembru adult al

familiei pentru ca cop iii sd nu-si opdreascd gura; In aceast

ultima ipotezd, care ni se pare mai verosimild, a sufla

cuiva in borf insemneazd a trata pe cineva ca pe un copil,
ca pe un neputincios".

P. 103, r. 20-21: neputindu-le strica hatirulneputind s le strice

bucuria, sd le fie neplacut".

P. 104, r. 12-13: ifistupeau in sin I0 fdceau curaj scuipind In

sin" (cu speranta cd alungd duhurile rele).
r. 21-22: se vede cdpactefi bobocise vede c sinteti copii
sau in mintea copiilor" (de aceea nu pricepeti despre ce
este vorba ; bobocii sint pAziti, cum se stie, de copii,

eventual si de oameni adulti sau bdtrini care nu slut

In stare O. facd alt treabd).
r. 36-37: Se vede cd mi s-a apropiet funia la par se vede
cd mi s-a apropiat sfirsitul". Punctul de plecare al acestei
locutiuni este funia cu care se leagd la un capdt caii, la
celdlalt parul din mijlocul ariei de treierat: caii aleargd
peste snopii intini pe arie, in timp ce funia se tot scurteaz, din cauzd cd se rdsuceste pe par, in asa masurd,
incit trebuie dezlegat de pe capul cailor, pentru %;d acestia,

ajungind la par, nu mai pot continua cursa.

r. 39-40: nu stiu, zdu, la cit mi-a sta capul nu stiu, zdu,

dacd mai pot scdpa cu viatd".

P. 105, r. 12-13: Dac-ar sta cineva s1i facet swat' de toate cele
Dacd ne-am lua (singuri) viata pentru orice lucru"
a Se sinucide").
P. 106, r. 6-7: cd de mult Ili faceam felul cd de mult terminarn
cu tine, omorindu-te".
r. 8 9: Paloqul ista are sd- fi tie de fare palosul acestl
are sd. s tie ce s-a intirnplat cu tine, el va putea da de
stire altora, va informa pe altii despre soarta ta".
r. 11 12: (tot) m-a tras Harap-Alb pe Ward (tot) m-a
(a-Fi face seamd

inselat Harap-Alb". ,,Cfarei este forma moldoveneascd a lui

sfoard, confundat cu, sau, poate, numai apropiat de Ward
fum", pdstrat in locutiunea a da Ward in lard a da de
veste" (aprinzind, cum se obisnuia pe vremuri, pe virful
unui deal sau al unei movile o gramadd de fin sau de coceni).
312

www.dacoromanica.ro

Poate a a trage pe sfoard a avut, la inceput, forma pe care

o intilnim la Creangd, cd, adicd, s-a pornit de la diva

fum", ca mijloc de orientare intrebuintat cu scopul de a
deruta pe cineva.

P. 107, r. 8 9: (albinele) se adund ciotcd in paldrie

P. 10

se string

inghesuindu-se unele peste altele si formind un fel de

ghem" (tare ca o ciotcd sau un ciot de copac).
r. 5-6: ( Wald suflarca i faptura...) ii lineau hangul
...11 acompaniau, fdceau ca dinsul" (adicd tremurau de
frig). A fine hangul e o locutiune din limbajul mUziCii

bisericesti: se spune despre cintdretul care acompaniazd,

fdril cuvinte i pe alt ton, pe cintaretul principal, propri uzis.
r. 16: nu minca haram fi spune drept nu vorbi ce nu trebuie (sau nu face pe grozavul) i spune drept". S-ar putea,
mai degraba, s avem a face cu sensul etimonului turc
haram lucru oprit"; a minca haram a minca
ce nu trebuie" (aluzie la lucruri murdare, urite).
P. 109, r. 10-11: impodobit cu darul suptului inzestrat cu darul
bdutului". Cf. expresia sinonimd darul be fiei folositd la
adresa unui betiv.
r. 19: fi-ai fdcut mendrele ti-ai fcut gustul, cheful,
ti-ai fdcut de cap".
P. 110, r . 17-18: Din gardul Oaneei 1i-a da-o irnpdratul impdratul
nu ti-o va da". Din gardul Oancei are valoarea unei negatii
(prin alte regiuni se spune din gardul Rdzoaiei): aceast
locutiune pare a avea la bazd o intimplare reald, i anume
faptul cd in timpul unei ierni grele vecinii foarte sdraci
ai lui Oancea, respectiv ai vaduvei lui Razu, se
aprovizionau cu lemne de foc din gardul acestor bogAtasi,
pind and n-a mai rdmas nimic din el.

P. 112, r . 2-3: fi le papa pe rudd, pe seinzinfd le minca pe toate,

fdr alegere". Pe rudd, pe sdmintd insemneazd cuvint cu
cuvint Intreaga familie, intreg neamul unei fiinte
oarecare": sdmin Id are aici sensul fiziologic, referitor la

om si la animale in general, si anume izvor al vietii,

al procreatiei"; de fapt, este un fel de sinonim al lui rudd

neam", cf., despre un animal de muncd, de sdminfd

313

www.dacoromanica.ro

de rasd build", asa cd in pe rudd, pe earninp !

avem o repetare semanticd dupd terminologia folositd
de mine in Stilistica cit., p. 256.
bund

P. 113, r. 13-14: omul tapului celui ror

(rap, fiindcd avea barbd).

omul Impratului rosu"

r. 18-19: Numai de nu i-ar muri multi inainte ! Numai

de-ar muri cit mai repede" ( = a moard putini, foarte
putini inaintea lui). Cf. continuarea imediatd a... urdrii:
sd trdiascd trei zile cu cea de-alaltdieri l
r. 20 21 : buccilicd ruptd tatd-sdu En picioare seamdnd perfect cu tata-sau" (asa cum seamdnd o bucatd din corpul
unei fiinte cu fiinta intreaga ; aici bucaticd ruptd are sens
figurat, caci se referd la caracterul, la sufletul fetei impdratului ; in picioare serveste la marirea expresivitatii intregii constructii, intrucit arata ed fata seamand in Intregime
cu tatti-sdu).
r. 25-26: ri-a pus... boii in cird cu dracul si-a pus boii,
Impreund cu ai dracului, In turma acestuia", dar are sd-i
scoatd fdra coarne Ii va scoate (din Gird) betegiti,
incapabili sd mai impunga" (adicd sh mai poat fi folositi
cum se cuvine la treaba lor). Cf. si p. 266: cu mine ti-ca

pus boii in plug ?; cu capra ti-ai pus in cird?

r. 40: lac ma chearna nu mai spun nici o vorbd". Joc de
cuvinte intre verbul a tdcea i n. pers. Tacu (hipocoristic
de la Dumitru; cf. Tache < Dumitrache.
P. 114, r.
r.

am gdsit ce trebuie ca s vd
3: v-am gdsit eu ac de cojoc
pedepsesc pentru obrznicia voastrd" (la cojoc gros trebuie
ac gros).
16-17:

data I

Las', cd v-a mai pdli el berechetul acesta de alta

Lasd, dacd yeti mai avea si altd data acest

noroc, aceasta pleased".

r.

26-27: Destul acum, cd ne-ai fdcut capul cdlindar

Des-

tul acum, eh' ne-ai nducit de cap" (ne-ai umplut capul cu

tot felul de lucruri, !licit seamand cu un calendar, in care
se gsesc de toate).
r. 37-38: nu mei face ti. din cal magar nu v bateti joc de
mine, nu ma jigniti".
314

www.dacoromanica.ro

r. 38: cci vel yeti gdsi mantaua cit mine I c aveti s-o
patiti cu mine, am sa raspund cum se cuvine la obrznicia
voastral"
r. 40: nu-i trebuie nici ligan de laic impotriva mea nu-mi

poate tine piept nici cu ajutorul unui tigan de laie" .

Tiganii laieti, care duceau viata de nomazi, erau considerati mai primejdiosi, tocmai din cauza conditiilor lor
de trai.
P. 115, r. 2: cind te mina, faci singe-n baliga ctnd te infurii,
nu esti in stare sa faci altceva decit singe in baliga (adic
nimic)", deci nu prezinti nici o primejdie, fiindca n-ai
forta necesara ca sa-ti birui adversarul, asa ca Iti strici,
de fapt, tot tie: minia provoaca ruperea unui vas, al carui
singe se elimin o data cu propriile-ti fecale.
r. 12: Ai dreptate... numai tu nu te cauli
ai dreptate...,
dar nu esti apreciat, nu ti se recunoaste dreptatea". Te

caug, este reflexiv pasiv, adicti esti cautat de altii".

In vorbirea familiara si populara se spune unei persoane
care se pretinde (1 ara sa fie realmente) inteligento.: egti

degtept, dar nu te caufi.

r. 17: mincai papara panel acum o pateai, iti luai
plata pin acum": paparei mIncare facuta din felii
de pline prajit, acoperite cu brinza si oparite cu ap
fiarta", este Intrebuintat aici ironic, cu sensul de bataie,
ocara.". S-a ajuns la acest sens pornindu-se de la a minca
bdtaie, ocard etc. Papard este, deci, sinonimul ironic al
acestor ultime substantive.

r. 26-27: sei-i faci chica topor, spinarea dobd f i pintecele

cobza
sa.-1 tragi de par (apucindu-1 bine, chid e lung,
cum purtau taranii mai ales la munte, asa cum ai apuca
un topor, cu toata puterea adica), sa-1 bati fn spinare (cum

ai bate toba, deci tare) si sa-i atingi pintecele cu palmele (tot batindu-1) ca pe o cobz4".
r. 33: v-am facut gi eu pe obraz am raspuns si eu cum merit
obraznicia voastra" (pe obraz = du/A obrazul vostru).
r. 39 41 : Oare nu cumva v-ali face gi voi, nigte feciori de
ghindd, fatati in tindd, cd sunteli obraze supfiri ? Nu cumva
(vreti s-)o faceti pe boierii, voi niste prapaditi acolo?" Feciori de ghindd pare a Insemna fie porci" (porcii se liranesc
315

www.dacoromanica.ro

cu ghindd.), fie copii de pripas" (nd3cuti nu se stie de

eine); fdtafi in tindd pare a vorbi in favoarea primei ipoteze (ftitat

ndscut", se spune, obisnuit, despre animale,

iar tinda, adicd vestibulul" sau antretul" unei case de

%Aran srac cu o singurd camera, serveste, intr-adevdr,

cind vremea e rea, ca addpost pentru animale).
P. 117, r. 28: singele .Domnului vinul" (expresie din limbajul
bisericesc: impartsania se face cu prescurd = One,

simbolul corpului, si cu vin, simbolul singelui lui Isus

Hristos).

r. 40: Dd-i cu cinstea, sii peard rusinea

bea cit de

mult, fall s te rusinezi". Cinste e intrebuintat aici cu

sensul din locutiunea a face cinste ( --- a cinsti), a pofti
pe cineva sa bea" (eventual s si manince), dar in mintea

interlocutorului apare si sensul de onoare", din cauzd

ca-i pus aldturi si in contrast cu twine.
n-au petrecut
118, r. 6: nu v-au mas f o arecii in pintece
noaptea In pintecele vostru soarecii (ca sa vd mAnince tot

ce mai aveati acolo)". De obicei se spune pared mi-au mas

in pintece, chid vorbitorului ii e tare foame.

r. 18: ii lasa gura apdIi era grozav de sete (si de foame)",
adica dorea asa de mult s bea (si sd mAnince), Incit,
f oarec ii

gindindu-se mereu la asta, i se producea salivatie In gurd.

r. 22: i numai inghifea noduri (nevrind sau neputind
vorbi) inghitea In sec, Inghitea oarecum vorbele" (adica
aerul care se acumula In gull si care ar fi fost eliminat,
dacd cel in cauzd ar fi vorbit).
r. 24 25: Va vor iefi ele toate aceste pe nas veti pidti toate
obrzniciile voastre, vgi yeti primi pedeapsa pentru ele".
vin vechi, pastrat bine In butoi"
r. 28: Qin de cel hrdnit
(ca si cum ar fi pus la Itrand", la fel cu animalele care

urmeazd a fi Mate).
P. 119, r. 3-4: fiind rupli En cof de foame qi de seteavInd senzatla
c li s-a rupt cosul pieptului, asa de tare le era toame s;
sete".
P. 120, r. 23: scapiird f i- i dd foc cu o bucdficd de iascd aprinsii
atinge cu putere amnarul de cremene (ca sa produca
scintei pentru a aprinde iasca) si cld foc aripei de furnicd,"
(semn ca are nevoie de ajutorul reginei furnicilor).
316

www.dacoromanica.ro

r. 35-36: s-a sculat cu nepus in masa' s-a sculat imediat,

repede" (ca unul care, fiind grAbit, nu asteaptA sA i se
punA mincarea pe mask ci indninca din picioare).
P. 121, r. 24: ce-i pall, cu nime nu-i implirg ce vei pAti, vei

pAti tu singur" (fiindcA vei fi ucis, drept pedeapsk si

moartea nu poate fi ImpartitA cu altul, priveste exclusiv

pe cel care o suferA). SA se compare si asonanta pcili
impdrli, menitd sA mAreascA expresivitatea formulei.
r. 33-34: v-afi dus pc copceati murit". Coped spArturA in
gheata unei ape curgatoare sau a unui lac; loc adinc intr-o
apr, asadar a se duce pe coped InsemneazA a se ineca,
a pieri". Locutiunea se intrebuinteazd, de obicei, cu acest
substantiv la singular.
r. 39-40: sdgeata de noapte fi. dracul cel de ameailizi, epitete
menite sA arate cA-i vorba de draci bAtrIni, cu experientA
in meseria lor de a face rAu oamenilor. Poate c5. fiecare
dintre aceste douA epitete, de fapt un fel de titulaturi,
se referA la un anumit drac, bineInteles diferit, prin call-

tAtile lui, de dracii obisnuiti.

r. 40 41: Dar nu f -a juca el mendreleDar nu-si va face el
cheful, nu-si va face de cap, nu va face tot ce va voi";
cf. locutiunea sinonimA a-si face mendrele, IntilnitA deja.
P. 122, r. 10: ne-a tras butucul ne-a pdcAlit, ne-a inselat". Cf.
sinonimul a trage clapa, care pare ceva mai clar din punctul de vedere al modului cum va fi luat nastere, dacA ne
oprim la sensul capac" al lui clapd: a trage clapa a trage

capacul (de pe un vas oarecare)" Insemneazd a-1 lAsa

neacoperit si, deci, expus unei pagube In ce priveste continutul". In a trage butucul avem a face, credem, cu o remi-

niscenta din vremea cind prizonierii si cei condamnati

la temnitd grea erau pusi la butuc, adicA li se trAgea
butucul" (li se prindeau miinile si picioarele sau numai
picioarele cu un instrument confectionat anume din lemn
pentru a-i Impiedica sA NO; mai tirziu s-au folosit in
acest scop lanturile).
r. 18: a purta lumea pe degete a se juca (Irkris) cu lumea,
a-si bate joc de lume" (a purta oamenii pe degete ca pe
niste simple jucArii sau obiecte usoare, fArA importan(A).
317

www.dacoromanica.ro

sd-i dau o sceirmandturd bund s-o

scutur bine" (ca pe 1In5., cln3 se scar mAna').

r. 34-3

bat, s-o

tiu
P. 123, r. 5-6: ,$tiu di am tras o durdurd bund ctiutindu-te
a am tras o spaimk bunk, rn-au trecut fiorii de team5. ca te
scap".

mi-a albit pkrul din cauza

voastrk, din cauza necazurilor pe care mi le-ati pricinuit".
r. 38: luali-ed catrafusele 1uati-v4 boarfele, crati-v
de-aici".
IF'. 125, r. 21: cind era soarele in cruce chid soarele era la zenit".

r. 35 36: tni-ag scos peri albi

r. 35-36: calul n-o mai intreabd de ce-i e cojocul

calul

nu st mult de vorbk cu ea, termink repede cu ea". Punctul

41e plecare ni se pare a fi situatia ornului grbit s oblink

ceva WA a mai alege (la Inceput de tot, foarte probabil,

s cumpere un cojoc, Lira sk mai 1ntrebe din cel fel de
blank, efcut calci 11 prinsese iarna pe neateptate i n-avea

cojoc). In Diclionarul Academiei, s.v. . cojoc, se explick

In mai multe chipuri, destul de diferite Intre ele, aceasti
locutiune.
r. 36-37: fi-i ia apa Fi smicelele cu hapca i-i ia apa i
smicelele cu forte".
P. 126, r. 27-28: plind de and-ncoace plink de farmec, fermec5.toare".

Variante
78

2 care CL, T, .R, I: cari CI; 3 feciori CL,T, R, I: ficiori CI; 4 1ntr-o
altgi tar mai departat. i ImpAratul CL, CI, .R, omite T; 7 avuse

CL, CI, R, I: avea T; 8 amundoi CL, CI: amlndoi T, R, I; adick

CL, T, CI: adeck R, I; 20 Milk CL, CI, R, I: pfnk T; 24 azind la
zatare CL, T, CI, R: cgizind In zkcare I; 25 trAmit CL, T, CI: trimit& R, I; 28 i le zice CL, T, CI , R, I (ar trebui, poate, si le zise,

dat fiMd cd in propoziga precedentei cumin cherra, degi nu se poate spune

c n-ar fi respectatd concordanla timpurilor: prezentul istoric este echi-

valentul desdvirgit al perfectulai simplu); 29 frate-meu CL, T, CI, R:

frate-rnieu I.
79

1-2 are voie din partea mea sk se duck CL, T, R, I: omite CI; 4 i
CL, CI, R, I: ia T; Indrazneall CL, I: scris 1ndrsnea1k T, CI, R;
318

www.dacoromanica.ro

6 mint CL, T , CI , R: Mut I; de-aceea CL, R: d-aceea T: de aceea

.1; 7-8 straie de primineala (primeneala R), arme si cal de calarie

CL, CI, R, I: omite T; 9 pute CL, CI, R: putea T, I; 10 rdzbate
7', CI, I: scris rasbate R; liana CL, CI, 11, I: pn T; 11 vrea CL,T,
R, I: vreia CI; 12 ie-ti CL, CI, I: ia4i T, R; place CL, CI, R: placea

a.

7', I; 14 meu CL, T , CI , R: mieu I; 15 ie CL, CI, I: ia T, R; 17 catre

CL, CI, R: catra T, I; 19 molcum CL, T , CI, I: mulcom R; 21 fecioru-sau CL, CI, .R, I: feciorului sari T; 22 fiu-sau V, I: fiiu-seu CL,

CI, .R: fiul sau T; 23 iaca CL, CI, II, I: iacd 7'; IntImpina V, T;
intimpina CL, CI, R, I: 24 mornaind CL, CI, R, I: mormfind T;
25 izbeasca CL,T, I: scris isbeasca CI, R; 27 neIndreznind CL, R, I:
scris neindrasnind T, CI; 1ntoarna CL, CI, R, I: 1ntoarse T; 28 Pena
CL, CI, R, I: PInti T; 80 pielea CL, CI, R, I: pelea T; 81 fecioru-sau
CL, CI, R, I: feciorul sau T; iaca 11 i vede viind CL, CI, R, I: iaca
ca vine T; rapede CL, 71, CI, I: repede R; 32 dupe' cum CL, T, CI, R:

omite I; 84 Aista CL, T, CI, I: Asta R; 36 nimica CL, T, CI, R:

nemica I.
80

1 lmparatie CL, CI, R, I: lmparatia T; 7 sunt CL, T , CI, R: slut I;

vrea CL, T, CI, R: asi vrea I; 8 Asa-i CL, 7', CI, I: Aa R; 9 slabaciune CL, CI, R, I: slabiciune T; 12 meu CL, T, CI, .R: mieu I;
18 Me CL, CI, R: taia 7', I; 18 izbuti V: scris isbuti CL, T, CI, R, I;
22 catra CL, CI, .R, I: catre T; ie CL, CI, I: ia 7', R; ziva CL, CI, R,
I: ziu T; 23 pornete CL, CI, R, I: o pornete 7'; Ora CL, CI, R,
I: 'Ana T; 24 nurnai iaca CL, CI, R, I: iaca T; 27 lasa CL, CI, R,
I: lsa T; 80 asa-i CL, CI, I: aa-i T, R; 84 fratine-meu CL, T, CI:
a

fratine-mieu I; 85 zdrumice V: scris sdrumice CL, CI, R, I: sdruncine

T; mier CL, CI, I: mir T, R; 36 slava CL, T, CI, I: slava R; 89 meu
CL, T , CI , R: mieu I ; 11 nimica CL, T , CI , R: nemica I .
81

2 fresinelului CL, T, CI, R: frasInelului I; 8 sunteti CL, T, CI, .R;

sinteti I; 4 frate-meu CL, T, CI, R: frate-mieu I; 5 se poate CL, T,

R, I: s poate CI; 9 razboiu V, I: scris rasboiu CL, T, CI,

R; 10 ro CL, CI, I: rosu 7', R; 15 iaca CL, CI, .R, I: iaca
T; 18 alunga mIlinirea din inimal ta CL, 7', CI, R: a1ung5. mlhnirea ta I; 21 lasa-ma-ncolo CL, T, R, I: lasa-ma Incolo CI; 22

meu CL, T, CI, R: mieu I; 23 vede-te-a CL, CI, .R: vedea-te-a T:

vede-te-ai I; 28 necaz CL, T, CI, R: nacaz I; 87 stremturoasa CL,
CI, .R, I: sdrenturoasa T; 40 slabiciunea CL, T, CI, R: slabSciunea I.
319

www.dacoromanica.ro

82

1 asa-i CL, CI, R, I: asa e T; 2 mei CL, T, CI, R: miei /;

11 Fiul CL, T, CI, R: Fiiul /; f Armdcat CL, CI, R, I:
fermecat T; 21 stAi CL, CI, R, I: stai T; 24 25 a fost CL,
CI, I: ti-a fost T: o fost R; 26-27 Tatu-tAu CL, T, CI, .R: rata-tau
I; 27 vra CL, CI, R: vrea T, I; 29 sunt CL, T, CI, R: sint 1; 30 iara
CL, R, I: iar T,CI; poti alege CL, CI, R, I: alegi T; 31 tava CL, CI,
R, I: Lava T; jaratic CL, CI, R: jratic T, I; 32 jaratic CL, CI, R:
jaratic I; i care dintre cai a veni la jaratic CL, CI, R, I: omite T;
36 se CL, CI, R, I: sA T; 38 ridicindu-se CL,T, CI, R: ridicindu-se I;
88-39 in vAzduh, apoi inaltindu-se tot mai sus CL, T, CI, I. tot mai

sus R.
83

2 izbuti V: scris isbuti CL, T, CI, R, I; 5 mei CL, T, CI, R: miei I;

6 pute CL, CI, R: putea T, I; izbuti V, I: scris isbuti CL, T, CI, R;
7 m-oiu CL,CI, R, I: m-oiT; 8 m-oiu CL,CI, R, I: m-oi T; 17 atunci
CL, CI, R, I: omite T; 19 dA CL, CI, R, I: de T; 20 a daCL,CI, R,
I: o da T; hainele CL,CI, R,I.hainile T; 21 cu care CL,T,CI, R:cu
cari I; 23 auzind CL, T, CI, R: auzind I; 28 se-ngaduie CL, CI, R, I:
sa-ngaduie T; 29 meu CL, T, CI, R. mieu I; 35 n-a CL, CI, R, I.
n-o T; 36 gnu CL, CI, R, I: vrPau T; 39 de-a CL, CI, R, I: de T.
84

2 1-oiu CL, CI, R, I: 1-oi T; 3 meu CL, T, CI, R: mieu I; 4 se CL,

CI, R, I: s T; 5 biciu CL, CI, R, I: bici T; 6 sfarogite I:

sforogite CL, T, CI, R; 3 grijeste CL, CI, R, I: ingrijeste
T;10 tava CL, CI, R, I: tavd T; jaratic CL, CI, R: Aratic T, I; se CL, CI, R, I: s T; 11 iaca CL, CI, R: iacA T: iatA I; 14

tavh CL, CI, R, I: tavd T; 14-15 jaratic CL, CI, R: jAratic T, I;

18 jaratic CL, CI, R: jdratic T, I; 19 pacatul CL, T,R,I: pacatul
CI; 22 iaca CL, CI, R, I: iacA T; repede CL, CI, R: rApede T, I;
23 jaratic CL, CI, R: jAratic T, I; i atunci CL, CI, R, I: omitc T;
25 pand CL, CI, R, I: pin5. T; 26 jaratic CL,CI, R: jdratic T, I; iaca
CL, CI, R, I: iac T; 27 jaratic CL, CI, R: jdratic T, I; 33 cumpene
CL, CI, R, I: cumpAn T; sA-1 ieie, s. nu-1 ieie CL, CI, R, I: sA-1 ia,
sA nu-1 ia T; 39 zabala CL,T,C1, R: zabala I; incalea CL, CI, R,I:
Incaleca r; 40 zboar V, I: scrissboarl CL,T,C1, R; pana CL,CI, R,
I: pinA T; nouri CL, CI, R, I: nori T; 41 zboarA V , I: scrissboarA CL,

T, CI, R.
320

www.dacoromanica.ro

85

1 pAnd CL,CI, R, I: pind T; se CL,CI,R,I:s T; 8 pAnd CL, CI, R,

I: pind T; 6 nouri CL,CI, R, I: nori T; 7 meu CL,T,CI,R: mieu I;
9 ametalA CL, CI, R, I: ameteald T; pe ce CL, CI, R, I: p-aci T;

17 sunt CL, T, CI, R: sint I; 18 poronci CL, CI, R, I:

porunci T; 20 mi-i CL, CI, R, I: md-i T; mi-i CL, CI, R, I:

m-ai T; 21 mi-i CL, CI, R, I: m-ai T (de cloud' ori); meu
CL, T, CI, R: mieu I; 27 meu CL, T, CI, R: mieu I; 28 zboard

V, I: scris sboard CL, T , CI, R; au CL, CI, R, I: a T ; 31 aista CL, CI ,

I: Asta T, R; 82 cid CL, CI , R, I: de T; 33 ieie CL, CI, R, I: ia T; 84

cAlare CL, T, R, I: calare CI; 35 oiu pute CL, R: oi putea CI:

oiu pu tea T,I; 37 ie CL,CI,R,I:iaT; 38 desagi CL,T,CI, I: dasagi
R; 40 cdtrA V , CI, R, I: cAtre CL,T (provine, cusiguranfd, de la zelari,
de ac 'ea l-am inlocuit prin cdtrd, forma care apare absolut regulat pre-

tutindeni); sarA CL, CI, R, I: seard T; 41 din pasul CL, T, CI, I: in

p asul R; 41, p. 86, r. 1 *i merge el, si merge,pAnd ce innopteazd bine

CL, T, CI, I: omite R.

86

1 p And CL, CI, R, I: pind T; 2 iesd CL, CI, I: iese T, R; 2-8 morraind CL, CI, R, I: mormAind T; 4 ridicind CL, T, CI, R: rAdicind I;
5 iaca CL, T, CI, R: iatA /; 6 sunt CL, T, CI, .R: stilt I; 7 descalecd
CL, CI, R, I: descAlecA T; 9 meu CL, T, CI, R: mieu I; 10 iard CL,
CI, R, I: iar T; 14 ros CL, CI, I: rosu T, R; 15 pute

CL, R: putea T, CI, I; 16 sunt CL, T, CI, .R: sint I; 19

pelea

CL, T, CI, R: pielea I; 21 dezmierdind V: scris des-

mierdind CL, T, CI, R, I; 22 amundoi CL, CI: amindoi T, R, I;

23 mei CL, T, CI, R: miei I; 24 vede CL, R: vedea T, CI, I; 25 si
calul CL, T, CI, R: omite i I; 28-29 ca cuvintul din poveste CL, T,
CI, R, I (defi trebuie cd, cu Paloarea lui cAci, cum cere contextul, am
lasat pret utindeni pe ca, mai ales cd, lucru cu totul de neinfeles, Creangd
insui scrie totdeauna ca in aceasid binecunoscutd formula din basmele

noastre); 30 pAnd CL, CI, R, I: pind T; 81 intrA V: intrA CL, T, CI,

R, I ; 32 iaca CL, CI, R: iata I; iesA CL, CI, R, I: iese T.
87

Spinul iar ii iesd

inainte

CL, R, I:

Spinul

iar ti ieEe

inainte T: Spinul Ii iesA iar inainte CI; 7 Build calea 17: Bune
calea CL (grefeald de tipar): Bun& cale T: Duna calea CI, B,
I; 8 cAutAtura CL, T , CI, R: cdtAtura I; 11 zice CL, T, CI, R:
zise T; 15 n-a vre CL, R: n-a vrea T, CI: n-asi vrea I;17 nimica
321

www.dacoromanica.ro

CL, T, CI, R: nemica I; 20 n-ati CL, T, CI, .R: n-asi sti I; 22 a aye
CL, CI, R: a avea T, I; 23 nimica CL, T, CI, R: nemica I; 25 aiestea
CL: astea T: aceste CI : iestea R: acestea I; sunt CL, T , CI , R: slut
1; 30 pute CL, R: putea T, CI, I; 31 rdpede CL, CI, R, I: repede T;
36 Intrat V, I: intrat CL, T, CI, R; 38 nimica CL, T, CI, R: nemica
I; 39 perit CL, T, CI, R: pierit I; 41 macar CL, CI, R. mAcar T, I;
doile CL, CI, R, I: doilea T.
88

3 Rdu-i CL, CI, R, I: Rau e T; mai rdu f Ar' de rdu CL, CI, R: mai rdu
fard de rdu T: mai rAu fdrA rdu I; 5 iaca CL, T, CI, R: iatd I; Imbrdcat CL, T, R, I: imbracat CI; 11 ista CL, T, CI, I: Asta R; In InfundAtura CL, CI, R, I: fn fundAtura T; 12 bezmeteci CL, R: dezmeteci
7'; bezmetici CI, I; 13 cldundzi CL, CI, R, I: deundzi T; 15 dacd CL,

CI, R, I: daca T; 10 ie-ti CL, CI, R, I: ia-ti T; m-as CL, T, CI, R:

m-mi I; 19 ti-oiu CL, CI, R, I: ti-oi T; 19-20 dud am CL, T, CI,
R: chid a I (probabil grefeald de tipar); 20 ros CL, CI, R, I: rosu T ;
21 putb CL, CI, R: putea T, I; 23 te-aq CL, 7', CI, R: te-asi I; 26
sunt CL, T, CI, R: shit I; 27 adecAlea CL, T, CI, R: adicAlea I; te-as

CL, T, CI, R: te-ai I; 28 put CL, CI, R: putea T, I; Intfmpini V,

T: Intimpini CL, CI, R, I; 30 sunt CL, T, CI, R: sint I; 31 multdmeste CL, CI, R, I: multumeste T; 34 sunt CL, T, CI, R: slat I;
85 nvu CL, T, CI, R: mieu I; aye CL, CI, R: avea T,

I; $3 ista CL, CI, R, I: Asta T; 39 vergile CL, T, CI, R: vdrgile R; 40 dd CL, CI, R, I: de T; zise CL, T, CI, I: zice R; 41

sunt CL, T, CI, R: sint I.

89

1. si CL, CI, R, I: ornite T; 2 pAnd CL, CI, R, I: pind T; 3 treile CL,

CI, R, I: treilea T; mai-mi CL, T, R: mai fmi CI, I; 4 aiasta-i I:

aista-i CL, R: asta-i T, CI; 5 ieu CL, T, CI, I: iau R; 12 oterindu-se
CL, T, CI, R: ot-rindu-se I; 21 umple-o CL, CI, R, I: umplea-o T;
22 sunt CL, T, CI, R: sint I; 25 pAnd CL, CI, R, I: pind T; iaca CL,
T,CI, R: iatd I; 26 ghizdele CL, T, CI, R: ghizdelele I; 27 laturi CL,
CI, R: lAturi T, I; 28 ci numai CL, T, CI, R: numai I; 29 pank CL,
CI, R, I: pind T; 30 acum CL, T, CI, R: acuma I; 32 fritdi CL, CI,
B: Vita T: fritAiu I; 35 rdului CL, CI, R, I. riului 7'; pirdului I: pdrdului CL, CI, R: pAriului T; 37 a mai Mut I: omite mai CL, T, CI,
It; 3$ ieste CL, T, CI, I: iestea R; 39 sede CL, CI, R, I: ade T; iese
CL, CI, R: iesA I; 41 zbor V, I: scris sbor CL, T, CI, R.
322

www.dacoromanica.ro

90

2 Indianfna CL, CI, R, I: fndemfnd T; 4 felul CL, T, CI, R: feliul I;

5 sd-1 CL, T, CI, I: sd-i R; 16 dA CL, CI, R, I: de T; 20 oca CL,
R, I: ocaua T; 21 as pute CL, CI, R: asi putea T, I; 22 mi-i CL, CI,

R, I: mi-e T; 26 ti-as CL, T, CI, R: fi-agi I; 28 iard CL, CI, R, I:

iar T; 29 pAnd CL, CI, R, I: pfrat T; ti CL, CI, R, I: Ai T (de daucl
ori); Invie CL, CI, B: invia T, I; 30 nu care cumva CL, T, CI, R:

nu cumva I; 81 cAtrd CL, CI, R, I: cdtre T; 33 lard CL,

CI, R, I: iar T; 88 vre CL, CI, R: vrea T, I; 40 ib CL, CI, 1 z
ia T, .R.
91

4 aista CL, T, CI, I: dsta R; 5 Incalecd CL, T, CI, R: IncAlecA I;

13 carte CL, T, CI, R: earbaa I; 14 are CL, T, CI, I: sare

R; 18 minciunile CL, T, R: minciunele C/, I; 21 grajd CL,

T, R: grajdiu CI, I; nedezlipit V: scris nedeslipit CL, T,
CI, R, I; 22 meu CL, T, CI, R: mieu I; ca de ochii din cap CL,

T, CI, R: ca de doi ochi din cap I; 25 Bagata-i CL, T, CI: BAgata-i

R, I; 80 Spinul CL, CI, R, I: stApinul T; ardte CL, CI, R, I: arate
T; sd facA pe CL, CI, R, I: sA arate lui T; 31 ieie CL, CI, R, I: ia
T; 87 sunt CL, T, CI, R: slut I.
92

1 sfAiet CL, T, CI, I: sfasiat R; 2 sunt CL, T, CI, R: slat I; care CL,
T, CI, R: cari I; 7 mier CL, T, CI , I: mir R; 12 tot In vie CL, T, CI,
R: tot invie I (grefeald de tipar); 14 In de ele CL, CI, R, I: Intre ele
T; 15 fel CL, T, CI, R: feliu I; samAnd CL, CI, R, 1: seamAnd T;

17 samAnA CL, CI, R, I: seernAnd T; 19 urise CL, T, CI, R:

urlsA I; 26 niste CL, T, CI, 1: neste R; $3 m-as CL, T, CI,

R: m-ai I; 36 aceste CL, T, R, I: acestea CI; 59 padurariu
CL, CI, R, I: padurar T.
93

8 peardd CL, T, CI, R: piardd I; peatrd seacA CL, R, I: piatrd sacd T,

CI; 8 acestea CL, CI, R, I: aceste T; 9 pute CL, T, CI, R: putea I;

face aceastd slujbd CL, T, CI, R: face slujbd I (gregeald de tipar);
de ti-i CL, CI, R, I: de-ti e T; 11 rAmasag CL, T, CI, R: rdindsag I;
14 Spfnul CL, CI, R, I: omite T; 18 rdpede CL, T, CI, I: repede R;
19-20 soarecului CL, CI, I: oarecelui T, R; 21 iese CL, T, CI, B:
iesd I; grajd CL,T, R: grajdiu CI, I; 23 meu CL, T, CI, R: mieu I;
323

www.dacoromanica.ro

23 necaz CL, T, CI, R: nacaz I; 24 Intrat V, I: intrat CL, T, CI, R;

tttne-meu CL, CI, R: tatani-mieu T: tatine-mieu I; 25 sama CL, CI,
R, I: seama T; 27 mi-i CL, Cl , R, I: mi-e T; 29 peatra CL, CI, R:
piatra T, I; 80 barbat CL, CI, R, I: barbat T; 31 te-oiu CL, CI, R,
1: te-oi T; 34 unde vre CL: unde vrea T, I: unde a vre CI, R; 35 iese
CE; T, CI, R: ies I; pang CL, CI, R, 1: pinti T; 36 nimene CL, CI,
R, I: nimenea T; 38 zbor V , 1: scris sbor CL, T, CI, R; 40 mesteru-i
CL, CI, R, I: mester-i T; pute CL, CI: putea T, R, I; de hac CL, T,

R, 1: de har C/.
94

1 zboara V, I: scris sboara CL, T, CI, R; 'Ana CL, CI, II, 1: pina T;

4 fncet-Incet CL, T, CI, I: incet R; 6 niste CL, T, CI, I: neste R;

7 matasa CL, R, I: matasea T: matasa CI; 9 intImpinil V: Intimpina

CL, T, CI, R, I; 9-10 cersitoarea CL, CI, R, I: cersetoarea T; 12

asa-i CL, CI, R,1:asa e T; 13 dar CL, CI, R,1: da T; 14 sunt CL, T,
CI, R: slut /; Duminica CL, T, CI: Dumineca R, I; 16

tramis CL, T, CI, I: trimis R; 19 sfintei CL, CI, R, I: sintei

T; 19 20 Duminici CL, CI, R, I: pumineci T; 23 Duminica
CL, CI: Dumineca T, R, 1; 24 iese CL, T, CI, R: iesa I;
Durninica CL, CI: Dumineca T, R, I; 26 ferbe CL, T, CI, R: fierbe
I; 27 ie CL,T,CI,R: ial; 29 'Ana CL,CI, R, I: plod T; 30 Duminica
CL, CI: Dumineca T, R, I; prejrna CL, T, CI, I: preajma R; 81 iaca
CL, T, CI, R: iata I; ceriu CL, CI, R, I: cer T; 33 mornaind CL, CI,
R, I: mormaind T; 34 a-si CL, CI, R, I: isi T; 85 mornai CL, CI, R,
1: mormai T; 86 rastimp CL, T, CI, R: rastimp I; mornaieste CL, CI,
R, I: mormoieste T; pana CL, CI, R, I: pin& T; 37 cuprins CL, CI,
R, I: coprins T; ametald CL, CI, R, 1: ameteala T; 39 Duminica CL,
CI: Dumineca T, R, I.
95

1 pielea cea de urs I, T, CI, R: piele cea (IP urs CL (grefeald de tipar);

2 fi CL, CI, R, I: oi T; 4 rapede CL, CI, I: repede T, R; fnlauntru

CL, CI, R, I: fnauntru T; 6-7 de-i vede si-i vede CL,CI,R: de-i vedea si-i vedea T,I;7 zvirle-i V: scris svIrle-i CL,T,CI, R, I; pelea CL,
T, CI, R: pielea I; 9 Duminica CL, CI: Dumineca T, 1; 11 ce CL, T,
CI, I: ci II; 12 ridica CL, T, CI, R: rfdica I; 14 Harap-Alb CL, CI,
R, I: Harapul-Alb T; pelea CL, T, CI, R: pieleal.; 16 Duminica CL,
CI: Dumineca T, R, I; 17-18 Dumineci CL, T, R, I: Duminici CI;
19 ie CL, CI, R: ia T, I; 25 ingimfat CL, T, CI, R: Inginfat /; 27 as

aye CL, CI, R: as avea T: asi avea I; 28 i-as CL, T, CI, R: i-ai I;
324

www.dacoromanica.ro

33 niteCL, T , CI, I: ne*te R; petre CL, T, CI , R: pietre I; 34 petre

CL, T, CI, R: pietre I; 36 felurite petre CL, T, CI, R: feliurite pietre

I; 38 petre CL, T, CI, R: pietre I.

96

2 petre CL, T, CI, R: pietre I; 4 Intai CL, CI, R: intii T: intaiu /;

5 apropie CL, T, CI, R, Ms: apropia I; nimene CL, T, CI, R, Ms
nime I; 7 1-a CL, CI, R, I, Ms: 1-ar T; 13 tita CL, CI, R, I, Ms:
tita T; de-iaa CL, CI, R, I, Ms: omite de-i R; 15 al CL, T, CI, I,
Ms: ai R; 16 macar CL, CI, Ms: macar T, R, I ; 17 prin CL, T ,CI, R,
Ms: in I; 18 put CL, CI, R, Ms: putea T, I ; care dintre ei CL, T, CI,

R, I: care din ei Ms; 18-19 Indrazneala CL, T, CI, I, Ms:

scris

in1rasnea1A R; 20 peatra CL, T, CI, R, Ms: piatr I; 21 septe CL,

CI, R, I, Ms: eapte T; 22 aceluia CL, CI, R, I: acelui T, Ms; 23
Aduce CL, T , CI, R, I, Ms: redactare anterioard Mi-o aduce Ms1;

peatra CL, T, CI, R, Ms: piatra I; 24 sunt CL, T, CI, R, Ms:

sint I; capata CL, T, R, I, Ms: capata CI; *i afla CL, T, CI, R, I,

Ms: redactare anterioard *i trebuie sa stii Ms1; 25 petre CL, T, CI, R,
Ms: pietre I; nu se gasesc CL, T, CI, R, I, Ms.. redactare anterioarit pentru ca nu se gasesc Ms1; 26 decit aceste CL, T, CI, R, I ,

Ms: redactare anterioard decit ele Ms. 27 s-a dus vestea despre ele
in toata lumea CL, T, CI, R, Ms: omite despre ele I; 83 pielea CL,
T, CI, R, I: pelea Ms; 34 asa impodobit cum este CL, CI, R, I, Ms:
asa cum este impodobit T; 35 -odata CL, CI, R, I, Ms: *1 odata T;
i-i CL, CI, R, I, Ms: i ii T; 36 macar CL, CI, Ms: macar T, R, I;
37 sau orice-i face CL, CI, R, I, Ms: omite T; 37-38 dar numaidecit
sa-mi aduci CL, T , CI , R, I, Ms: redactare anteriowd i s nu vii
acasa Vara Ms1; 38 pielea CL, T, R, I: pelea CI, Ms; 38-39 asa batute cu pietre scumpe CL, CI, R, I, Ms: omite T; 39 pietre CL, T, R,
I: petre CI, Ms; 39-40 cum se gasesc. *i doar te-a impinge pcatul
sa clintesti CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard cum estel *1 nu
cumva sa clintesti Ms1: redactare anterioard cum este. Dar nu cumva
sa clintesti Mss; 40 peatra CL, T, CI, R, Ms: piatra I.
97

'2 ti-i CL, CI, R, I, Ms: ti-e T; 3 pierdut CL, 7', CI, R, I: perdut Ms;
5 i,.se CL, T, CI, R, Ms: lea. I; 6 grajd CL, T, CI, R, Ms: grajdiu I;
7 li zice I: zice CL, T , CI, R, Ms; 8 meu CL, T, CI, R, Ms: mieu I:
calut CL, 7', CI, R, I: calut Ms; belea CL, T, CI, R, I, Ms: redactare
325

:6

www.dacoromanica.ro

anterioard nevoie Ms1; 9 scapa CL, T, R, I, Ms: scapa CI; 12 nimica

CL, T, CI, R, Ms: nemica I; 13 belelele CL, T, R, I, Ms: beleliie
CI; poroncd CL, CI, R, I, Ms: porunca T; 14 peatra CL, T, CI, R,..

Ms: piatra I; morii CL,T, CI, R, I: morei Ms; sh duci pielea CL,

T, CI, R; I: sd aduci pelea Ms; la imphrtie CL, T, CI, R, I:

la domnie Ms; 15 meu CL, T, CI, R, Ms: mieu /; 17 tocmala-i
CL, CI, R, I, Ms: tocmeala-i T; 18 nazdravanii CL, T, R, I, Ms:
scris nsdravanii CI; 21 sunt CL, T, CI, R, Ms: sint I; 28 ceea
CL, CI, R, I, Ms: aceea T; 26 ne-a CL, CI, R, I, Ms: ne-o T;

27 Ce-i e CL, CI, R, I, Ms: Ce-i T; 29 S-ar CL, CI, R, I, Ms: S-or T;
81 pana CL, CI, R, I, Ms: pind T; iese CL, CI, R, Ms: iesh I; ieie CL
CI, R, I, Ms: ia T; 32 incordindu-se I, T, CI, R, Ms: intorcindu-s
CL; 33 iara-si arata CL, T, CI, R, Ms: iara si-arath I; 84 zdrayin CL
T, R, I, Ms: scris sdravan CI; zbor V, I: scris sbor CL, CI, R, Ms;
35 ceriului CL, CI, R, I, Ms: cerului T; 37 deasupra CL, CI, R, I,

Ms: dasupra T.

98

1 Spre noianul mrilor CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioarei Pester

apa mArilor Ms1; 4 ostrovul florilor CL, T, CI, R, I, Ms: redactare ante-

rioarei ostrovul pestilor Ms1; 5 aceste CL, T, CI, R, Ms: acestea I;

zboara V, I: scris sboara CL, T, CI, R, Ms; 6 ceriului CL, CI, R, I,
Ms: cerului T; 8 ie CL, CI, R, Ms: o ia I; 9 De la nouri catra CL, CI,.
R, I, Ms: De la nori catre T: redactare anterioarei Pintre nouri car&
Ms1; 10 Printre CL, CI, R, I, Ms: Pintre T; luceferi CL, CI, I, Ms:
luceaferi T, R; 16 Dumineca CL,T, R, I, Ms: Duminica CL; 17 Dumi_

nech CL, T, R, I, Ms: Duminica CI; 19 intimpinat V: intimpinat

CL, T, CI, R, I, Ms; blindeth I, T, CI, R: blandeta CL (gresealez.

de tipar): blind* Ms; 20 asd-i CL, CI, I, Ms: asa-i T, R; 23

galban CL, CI, I, Ms: galben 7': galbin R; 25 de-as CL, T, CI, R,
Ms: de-asi I; 25-26 sa scap odata de zbucium CL, T, R: sh scap
odata de sbucium CI: sa scap odata de zbucium I, Ms: redactare anterioarei sa schp odata de dinsul Ms1: redactare anterioarei sa seal) odata
de Spin Ms2; 29 Duminica CL, CI: Duminecd T, R, I, Ms; te-as CL,

T, CI, I, Ms: te-asi I; asa slab CL, CI, R, I Ms: asa de slab T; 32
t-oiu CL, CI, R, I, Ms: t-oi T; ajutor CL, CI, R, I: ajutoriu Ms;
Mare-i CL, CI, R, I, Ms:Mare e T; 34 meu CL, T, CI, R, Ms: mieu I;
35 Pan-acum CL,CI,R, Ms: Pin-acum T: redactareanterioarei Pan-a ici
Msi; 36 pana CL, CI, R, I, Ms: pina T; 37 necazuri CL, T, CI, R, Ms:

nacazuri I.
326

www.dacoromanica.ro

99

4 meu CL, T, CI, R, Ms: mieu I; Duminicd CL, CI, Ms: Duminecd
T, R, I; 6-7 n-ai cui bdnui CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard
n-ai ce face Ms1; 8 vr CL, T, R, Ms: vrea CI, I; 10 necdjiti CL, T,
CI, R, Ms: ndcdjiti I; 11 necazul CL, T, CI, R, Ms: ndcazul I; On
CL, CI, R, I, Ms: pind T; 12 cdci cu rabdarea CL, T, CI, R, I, Ms:
redactare anterioarei caci n-ai Incotro... cu rAbdarea Ms,: pielea CL,
T, R, J. pelea CI, Ms; 13 multdmeste CL, T, CI, R, I: multemeste
Ms; 16 acum mai vii CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioarii acum ai
mai venit Ms1; meu CL, 7', CI, R, Ms: mieu I; 17 vr CL, T, CI, R,

Ms: vrea I; 21 macar CL, T, CI, Ms: macar R, I; 23-24 pallid la

una-alta CL, CI, R, I: pind la una-alta T: pdnd la una la alta Ms;
28 Duminecd CL, T, R, I, Ms: Duminicd CI; obrdzarul CL, T, CI,
R, Ms: obrzariul I; 29 Statu-Palmd-Barba-Cot CL, T, R, I, Ms:
Statu-palmd-barba-cot CI; 31 trebuintd CL, 7', CI, R, I, Ms: redactare anterioard nevoie Ms1; 32 ajutorul CL, T, CI, R, I: ajutoriul Ms;
34 i CL, CI, R, I, Ms: ia T; Duminecd CL, T, R, I, Ms: Duminicd
CI; 36 cum ajung In pAdure CL, T, CI, R, I, Ms: reductare anterioarii
ajungind acolo Ms1; 37 izvor CL, I, Ms: scris isvor T, CI, R; 38 ameazd

CL, T, CI, R, Ms: amiazd I; 39 pand ce asfintea soarele CL, CI, R, I,

Ms: pind ce asfintea soarele T: redactare anterioarei dupd asfintitul
soarelui Ms1; 40-41 nu mai da CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioarci nu se mai abritea Msj: redactare anterioarii nu se mai ardta Msa;
41 izvor CL, T, I, Ms: scris isvor CI, R; pAnd CL, CI, R, I, Ms: pind

T; ameaza CL, T, CI, R, Ms: amiazd I.

100

4-2 Durninecd CL, 7', R, I, Ms: Duminica I; 3 obrdzarul CL, 7',

CI, R, Ms: obrazariul I (gregealei de tipar); se CL, T, CI, I, Ms: sd

R; 4 jail CL, CI, R, I, Ms: iar T; de-ameazd CL, T, CI, R, Ms:

de-amiazd I; 5 a CL, CI, R, I, Ms: o 7'; izvor CL, I, Ms: scris isvor

7', CI, R; beie CL, CI, R, I, Ms: bea T; 5 s-a CL, CI, R, I, Ms:
o 7'; s-a adormi CL, CI, R: -o adormi T: -a dormi I. -o dormi Ms;

8 zbori V, I, Ms: scris sbori CL, T, CI, R; 9 rdpede CL, T, CI, R, I:

repede Ms (forma din Ms ar putea fi o simplti neatenlie a povestitorului:
a uitat sd pund semnul pentru A pe e din prima silabei); 10 pAnd CL, CI,

R, I, Ms: pInd 7'; 11-13 are sa te strige pdnd atunci mereu pe nume,
ca sa te vadd, dar tu nu cuinva sA te Indupleci de rugamintea lui si
sd te itesti la dinsul CL, CI, R, I, Ms: are sa te vadd, dar tu nu cumva
sri te itesti la dinsul T; 16 pielea CL, T, CI, R, I: pelea Ms; 19 Dumi327

26*

www.dacoromanica.ro

flied CL, C/: Duminecd T, .R, I, Ms; ie CL, CI, R, Ms: ia T, Ms;
singurd CL, T, CI, B, I, Ms: redactare anterioard singurica Ms1;
21 ameazd CL,T, CI, R, Ms: amiazd /; iaca CL, T, CI, R, Ms: iatd
I; 23 izvor CL, T, R, I, Ms: scris isvor CI; a be CL, CI, R, Ms: a bea
T, I; 24 be CL, CI, R, Ms: bea T, I; 25 be CL, CI, R, Ms: bea T, I;
pand CL, CI, R, I: pind T; 26 tdrnd V., I: ternd CL, CI, R, Ms: terind
T; 34 zboard. 17, I, Ms: scris sboard CL, T, CI, R; 36 Duminecd. CL,
T, R, I, Ms: Duminicd CI; ndboind CL, T, CI, R, I, Ms: redactare
anterioard ndbusind Ms1; 39 pe ce CL, T, CI, I, Ms: pe ci R; 40 zvircolindu-se 'V, Ms: scris svircolindu-se CL, T, CI, R, I.
101

1 ti-am CL, T, CI, R, I: t-am Ms; 3 ti-o CL, T, CI, R, I: I-0 31s;
4 mor CL, T, CI, R, I: moriu Ms; meu CL, T, CI, R, Ms: mieu I:
9 rdspunde CL, CI, R, I, Ms: rdspunse T; aratd CL, CI, R, I, Ms:
ardtd T; 10 iese CL, T, CI, R, Ms: iesdi I; 11 pielea CL, T, R, I:
pelea C/, Ms; 12 peatra CL, T, CI, R, Ms: piatra I; ie CL, CI, R,
Ms: ia T, I; 13-14 Duminecd CL, T, R, I, Ms: Duminicd CI; 15
Duminecd CL,T, R, I, Ms: Duminicti CI ; as-i CL, CI, R, I,Ms: asa
e T; 18 izbutit V, Ms: scris isbutit CL, T, CI, R, I: redactare anterioath' hladuit Ms1; 20 vede CL, CI, R, Ms: vedea T, I; 21 cd tare
mi-i negru CL, T, CI, R, I, Ms: redactare ant-rioard ca tare rn-arn

sturat de mi-i negru Ms1; 23 si-a CL, T, CI, R, I: s-a Ms; 25

Duminecd. CL, T, R, I, Ms: Duminicgt CI; 26 rdmine CL, T, CI, R,
Ms: rdminea I ; 27 rnultdmind CL, T , CI , R, I: multemind Ms; 26

cum a venit CL,T, R, I, Ms: cum au venit CI; $2 peatra CL, T, CI,
R, Ms: piatra I; 35 care CL, T, CI, I, Ms: cari R; deie CL, CI, R, 1,
Ms: dea T; a CL, CI, R, I, Ms: o T; 36 deie CL, CI, R, I, Ms: dea
T; i jumitate de impdrdtie CL, T, R, I, Ms: omite de CI; 37-3)3
asemene CL, CI, R, I, Ms: asemenea T.
102

2 iaca CL, T, CI, R, Ms: iath I; scinteitoare CL, T, CI, R, Ms:

scinteietoare I; 3 Ii CL, T, CI, I, Ills:le R; 7 pielea CL, T, CI, R, I:
pelea Ms; 8 pe CL, T, CI, R, I: pre Ms; le-au CL, CI, R, I, Ms: 1a-a
T; 9-10 incremeniti CL, T, CI, R, I, Ms: increminiti I; 20 pofta-n
cuiu CL, T, R, I, Ms: pofta in cuiu CI; 21 n-as face-o CL, T, CI, R,
Ms: n-asi face-o I; 22 doar nu-i trate CL, T, CI, R, I, Ills: redactare
anterioard cd doar stiu cd nu-i frate Ms1; 25 1-as CL, T, CI, R, Ms:
1-asi I; 26-27 d-voastra. CL, CI, R, I, Ms: dv. 7'; ce poam-a dracului
CL, T , CI , R, I, Ms: redactare anterioard citu-i de-al dracului Ms1;
328

www.dacoromanica.ro

27 aista CL, CI, I, Ms: acesta T: asta R; Rand CL, CI, R, I, Ms.
Mud. T; 28 mi-am stupit sufletulcu dinsul CL, T, CI, R,I, Ms: redactare anterioard mi-am stupit sufletul cu mine Ms1; 30 meu CL, T, CI,

11, Ms: mi u /; 32 intri V, /, Ms: intri CL,T, CI, R; 33 pietre CL,

T, R, petre CI, Ms; 34 nimene CL, R, I, Ms: nimenea T: omits
nimene CI; 35 marazuri CL, T, CI, I, Ms: marazuri R; t-o CL, CI,
R, I, Ms: ti-o T; 36 Daca CL, T, CI, R, 1: Daca Ms; t-a CL, CI, R,
I, Ms: t-o T; 33 ved6 CL, CI, R, Ms: vedea T, I; ie CL, CI, 11, Ms:
ia T, I; 39 sedb CL, CI, R, Ms: edea T, I; 40 sunt CL, T, CI, R,

Ms: slut I.

103

2 Da' CL, CI, R, I, Ms: De T; 8 le CL, T, CI, R, I: li Ms; 8-9 esto

Spinul CL, T, CI, R, Ms: e Spinul I.; 9-10 tatului CL, CI, I:
tatdlui T, R, Ms; 11. primbla V, R, Ms: plimba T: primbld CL, CI,
I (grefeald de tipar sau de altd naturd, cum dovedeFte corespondenta timpurilor, ca sd nu mai vorbim de Ms', unde apare clar primbla) ; 16 cap i-

tanii I, T, CI, R: capitanii CL, Ms; 19 deie CL, CI, R, I, Ms: dea T;
20 slujeascd CL, T, CI, R, I, Ms: slujascd Ms; neputindu-le CL, T,
CI, R, I: neputindu-li Ms; 21-22 cheama pe Harap-Alb de fata cu
dinsele oi-i invoi aceasta CL, T, CI, R, I: chema pe Harap-Alb oVi
Invoi aceasta -Ms; 22 tocmald CL, CI, R, I, Ms: tocmeala T; 23 steie

CL, CI, R, I, Ms: stea T; 24 macar CL, CI, Ms: macar T, R, I;

ridice CL, T, CI, R: ridice /: rdice Ms; ceialatti CL, CI, R, I, Ms:
ceilalti T; 25 1-oiu CL, T, R, I, Ms: 1-oi CI; yea CL, R, Ms: vedea
T, CI, I; 28 taiusul CL, CI, I, Ms: taisul T, R; 31 cu umilina CL,
T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard cu umilinta lasInd ochii in jos
Ms1; 32 sunt CL, T, CI, R, Ms: slut /; luminarii-voastre CL, T, CI,
R, I: luminirei-voastre Ms; 33 multamit CL, T, CI, R, I: multemit
Ms; 35 oaspetii CL, T, CI, R, 1, Ms: redactare anterioard lumea Ms1;
37 iaca CL, T, CI, R, Ms: iatd I; 38 fereastr CL, T, CI, R, I: fereast Ms; 40 Ros CL, T, CI, I, Ms: Rosu R.
104

1-2 pe toe lb s-a stricat cheful CL, T , CI, R, Ms: i pe loc Ii s-au stricat cheful I; 3 Ros CL, T, CI, I, Ms: Rosu R; 7 celorlaltiCL, T, CI,
R, I: celoralalti Ms;8 pasere CL, CI, R, I, Ms: pasdre T; fereastr
CL, T, CI, R, I: fereasta Ms; 9 lese CL, CI, R, I, Ms:lase T; paserea CL, CI, R, I, Ms: pasdrea 7'; 11 trimis CL, T, CI, R, I: trdmis
Ms; pentru a CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard ca s Ms1;
12 stupeau CL, T, CI, R, I: stupiau Ms; 14 trimis-o CL, T, CI, R, I:
329

www.dacoromanica.ro

trAmis-o Ms; spuneau CL, T, CI, R, I: spuniau Ms; Intr-un fel CL,
T, CI, R, I: Intru un fel Ms; 15 sama CL, CI, R, I, Ms: seama T;
16 Ro CL, T, CI, I, Ms: Rou R; 18 pe CL, T, CI, R, I: pre Ms;
19 clatina I: clatina CL, T, CI: in Ms este scris clatina-a insemneazd la Creangii a neaccentuat, deci elating = clatina, fdrei semnul diacritic pentru a avea a, f i nu a in prima silabii; povestitorul a crut
sit foloseascd intli prezentul, deci elating, cum probeazil faptul ca- or

doilea verb, zise, a aout initial, in Ms, forma zice: clatina R; zise
CL, CI, R, I, Ms: redactare anterioard zice Ms1; 20 ai a face CL, T,
CI , R, I, Ms: redactare anterioard ai de a face Ms1; tot cu oameni care
CL, T, CI, R: tot cu oameni cari I: cu oameni cari Ms; 23 rapede CL,
CI, I: repede T, R, Ms; 25 sluga vicleana ce-mi eti CL, T, CI, R, I,.
Ms: redactare anterioaril ticalosule Ms1; Ro CL, T, CI, I, Ms: Ro*u

R; 28 nu cumva sa faci CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard sa

nu faci Ms1; 31 grajd CL, T, CI, R, Ms: grajdiu I; cal CL, CI, R,

I, Ms: eilut T; 83 meu CL, T, CI, R, Ms: mieu I; 85 Ro CL, T,

CI, I, Ms: Rou R; 36 ti-ai CL,T, CI, R, I: t-ai Ms; 87 apropiet
CL, CI, R, I, Ms: apropiat T; 89 pan& CL, CI, R, I, Ms: ping' T;
41 Ro CL, T, CI, I, Ms: Rou R.
105

2 scapa CL, CI, I: scdpa T, R, Ms; 7 tie CL, T, R, I, Ms: ttrii CI;
10 neehezInd CL, T, CI, R, I: nechezind Ms; 11 olicai CL, CI, R,
I, Ms: olecai T; a fi el CL, T, CI, R, I, Ms: redactarea anterioaral s-a
face el Ms1; 11-12 vreodata CL, T, CI, R, I: vrodata Ms; 12 Dae-r
CL, CI, R, I, Ms: Daca ar T; sama CL, CI, R, I, Ms: seama T ; 15
nerabdator CL, T, CI, R, I: nerabdatoriu Ms; s-or CL, CI, R, I, Ms:
s-ar T; 16 dator CL, T, CI, R, I: datoriu Ms; 17 put CL, R, Ms:
putea T, CI, I; vietii CL, T, CI, Il, I: vietei Ms; 19 scapi CL, T,
CI, R, I: scapi Ms; 21 macar CL, CI, R, Ms: mdcar T, I; 28 te-oiu
CL, T, R, I, Ms: te-oi CI; 24 Ro CL, T, CI, I, Ms: Rou R; 25.
tatu-tau CL, CI, .R, I: tat-tau T: tata-tau Ms; 28 ca sa-i CL,T, CI,
R, I: ca sa-i Ms (sciipare); 29 nechezlnd CL, T, CI, R, I: nechezind Ms; 80 zboara 1 7 , I, Ms: scris sboara CL, T, CI , R; 31 ceriului
CL, CI, R, I: cerului T; 83 o i CL, CI, R, Ms: o ia T, I; 84 nouri
catra CL, CI, R, I, Ms: nori catre T; 88 merg spre tmparatie CL,
T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard tot Inainte la Imparatie Ms1.
106

7 felul CL, T, CI, R, Ms: feliul I; te-oiu CL, T, R, I, Ms: te-oi CI;
8 ista CL, T, CI, I, Ms: Asta R; 11 felul meu CL, T, CI, R, Ms:
330

www.dacoromanica.ro

leliul mieu I; 12 sfarA CL, CI, R, I: sfoarA T: foara Ms; 18 rAzboiu

CL, I , Ms: rdzboi CI: scris rAsboi T, R; 15-16 rAmaserA Increme-

nii CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard rAmaser6 cu gura

cilscatI Ms1; 18 put CL, T, R, Ms: putea CI, I; 20 sal treacA
un pod CL, CI, R, I, Ms: redactare anterioard s treacA Harap-Alb

Ain pod Ms1; iaca CL, CI, R, Ms: fat/ I; 21 trecea si ea CL, CI,
R, I, Ms: redactare anterioard treceau i ele Ms; 24 m-oiu CL,
R, I, Ms: m-oi CI; 28 cela CL, CI, R, I: celalt T; ie CL, CI, R,
Ms: ia T, I; 29 iaca CL, T, CI, R, Ms: iatd I; 30 InfAtosazA o furCL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard frifAtosazA fnainte o
furnicA Ms1; zburAtoare V, I, Ms: scris sburAtoare CL, T, CI, .1i; 81
tiiC

ti-a CL, T, CI, R, I: t-a Ms; 34 fi aye vreodat CL, CI, R, Ms: vei
avea vrodat T: fi avea vreodat5. CI, I; 35 meu CL, T, CI, .R, Ms:
mieu I; 36 In ajutor CL, T, CI, R, I: Intru ajutoriu Ms; 37-38 mul-tameste CL, T, CI, R, I: multemeste Ms; 38 ajutorul CL, T, CI, R,
Ms: ajutoriul I; 40 iaca CL, T, CI, R, Ms: iatA I.
107

1 nimica CL,T, CI, R, Ms: nemica I; 2 se Invirtea CL, T, CI, R, I:

se invirteau Ms; 3 zbor V, I, Ms: scris sbor CL, T, CI, R; pe deasupra
capului CL, T, CI, R, Ms: omite pe I; umblau CL, T, CI, R, Ms:
umbla R; bezmetice CL, R, I, Ms: dezmetice T: seris besmetice CI;
4 Ora CL, CI, R, I: pinA T; 8 ciotcA CL, T, CI, R: cioata I; 11

0mA CL, CI, R, I: pfnA T; 12 cu ce poate CL, T, R, I: cu ce

putea CI; 18 nista CL, T, CI, I: neste R; 19 rAzbat V, I: scris
rilsbatA CL, T, CI, R; 23 iaca CL, T, CI, R: lath I; `.:6 fAcut CL,

CI, R, I: dat T; vreu CL, CI, R, I: vreau T; 27 fi CL, T, CI,

I: R; aye CL, R: avea T, CI, I; 28 vreodat CL, T, CI,
vrodatA I; 31 ajutorul CL, T, CI, R: ajutoriul I; 34 iaca
CL, T, CI, R:iat I; 34-35 pirpalea CL, T, CI, R: pirpflea I;

85 stfnjini CL, CI, R: stfnjeni T, I; 37 aceasta CL, CI, R, I: acestea

T; acela CL, CI, R, I: acesta T; 38 spAriet CL, CI, R, I: spAriat T;
nista CL, 7', CI, I: neste R; 39 groase CL, T, R, I: groaskSI.
108

1 ori pe ce CL, CI, R, I: apoi pe ce T; 4 dac-ar CL, CI, R,

daca ar

T; 7 vaicamu CL, CI, R, I: vAicdreau T; petrele CL, T, CI, R:

pietrale I: 10-11 blAstemindu-si CL, T, CI, R:IblAstAmIndu-si I;

11 s-au CL, CI, R, I: s-a T; 17 As5.-i CL, T, CI, I: Asa-i R; 21
331

www.dacoromanica.ro

nirnica CL, T, CI, R: nemica I; 25 lb CL, CI, R: ia T, I; 40 ie CL,

T, CI, R: ia I.
109

1 iaca CL, T, CI, R: iat5. I; 7 de nu pot CL, T, R, I: de nu poate

CI; izvoarele CL, T, CI, I: scris isvoarele R; 9 acesta-i CL, T, R, I:
aceasta-i CI; 10 ratelor CL, T, CI, I: ratelor R; 14 niste CL, T, CI,
I: neste R; 18 blstemul CL, T, CI, R: blAstmul I; 20 ii face CL, CI,

R, I: ai s faci T; 21 ie CL, CI, R: ia I; 22 iaca CL, CI, R: iac T:

iatrt I; 26 nimica CL, T, CI, R: nemica I; 27 dar fie noapte CL, CI,
R, I: omits dar T; 28 mruntaiele CL, T, CI, R: mAruntAiele I; 29
lacaCL, CI, R: Iac T: lat5. I; incepu el a racni CL, CI, R, I: incepu

a racni el T; 31 meu CL, T, CI, R: mieu I; 37 n-as CL, T, CI R:

n-ai I; vadA CL, CI, B, I: vazA T; nirnene CL, T, CI, I: nimeni
R; soma' CL, CI, R, I: seamg T.
110

2-3 jlit CL, CI, R, I: jelit T; 11 cealalt CL,T,CI,R:cecalalta

I; 13 diochiu CL, T, CI, R: deochiu I; 21 ie CL, CI, B: ia T,
I; 23 iaca CL, T, CI, R: iat I; btzdiganie V: bizdganie CL, T,
CI, R, I; 25 inchia CL, CI, R: incheia T, I; 29 in CL, CI, R, I: din

T; 33 ti CL, CI, R, I: i T.
111

asemene CL, T, CI, R: asemenea I; 7 sagetatorului CL, T, CI, R:

sigettoriului I; 8-9 zburnoarelor V, I: scris sburtoarelor CL, T,

CI, R; 9 altfel CL,T , CI , R: altfeliu I; 14 Ros CL, T , CI , I: Rosu R;

15 vre CL, CI, R: vrea T, I; 16 ie-i CL, CI, R, I : i-ai 7'; 17 n-a fi
CL,T, CI, R: n-ar fi I; i CL, CI, R: omite T: si I; 20 mi-i CL,CI,
R, I: mi-ai T; 21s-a CL, CI, R, I: s-o T; 25 ie CL, CI, R: ia T,
I; 26 tussese CL, CI, .R, I: tussease T; 30 zbateau V, I: scris shil-

teau CL, T, CI, R: 31 serpele CL, CI, R, I: arpele T; 32-33

si numai inghetai ce da dintr-insul CL, CI, II, I: omite 7'; 38 cite-n

CL, CI, R, I: cite In T.

112

1 adimenea CL, T, R: adiminea CI: ademenea I; 1-2 zburdtoarele

V, I: scris sburatoarele. CL, T, CI, R; 3 nimene CL, CI, R, I :

nimenea T; pAseri CL, CI, R, I: pasAri 7'; 8 Ro CL, 7', CI, I:
Rosu R; 13 Ros CL, T, CI, I: Rosu R; 14 Ora CL, CI, R, I: pinii
T; 16-17 putini suie, multi coboaril, unul macina la moar5 L, CI:
unul macink la moard, putini suie, multi coboara CL, T, R, I; 19
332

www.dacoromanica.ro

vr CL, CI, R: vrea T, I; 21 izbuti V: scris isbuti CL, 7', CI, R,

I; 22 ieie CL, CI, R, I: ia T; Ros CL, T, CI, I: Rosu R; 24 sunt
CL, T, CI, R: sint I; 29 intra V, I: intra CL, T, CI, R; 30
ceilalti CL, CI, It, I: ceialti T; 31 tiriiau CL, T, CI, R:tirieau I;
33 Hogegarul CL, CI, R: Hogeagarul T: Hogegariul /; 33-34 se si
infatipza CL, T, CI, R: se infatiseaza I; 84 Ros CL, T, CI, I: Rosu
R; 36 niste CL, T, CI, I: neste R; 38 ar fi I, T: a fi CL, CI, R;

40 pana CL, CI, R, I: pina T; miine CL, T, CI, R: miini I.

113

2 porunca CL, T, CI, R: poronca I; 3 vesnicie CL, T, CI, I: vecinicie R; 6 rapede CL, CI, I: repede T, R; 10-11 cheama [pe] tovarasii sat V: cheama tovarasii sai CL, T, CI, R: chema tovarasii sai
I (grefealii, cum aratd zice din propozifia urmiitoare); 13 intrati V , I :

intrati CL, T, CI, R; 14 ros CL, T, CI, I: rosu R; 15 Doar unu-i

CL, T, CI, R: Doar nu-i /; Ros CL, T, CI, I: Rosu R; aceste CL,
CI, R, I: acestea T; 17 primitor CL, T, CI, R: priitor I; 19 de-alaltaieri CL, CI, R, I: de alaltaieri T; 23 s-au CL, CI, R: si-au T, R;

Ie-oiu CL, T, R, I: Ie-oi CI; 26 Ros CL, T, CI, I: Rosu R; 32

cu facliile CL, T, CI, R: omite cu /; 38 ferbinte CL, CI, R: ficrbinte T, I; 39 infra V, I: intra CL, T, CI, R.
114

2 rapegiune CL, T, CI, I: rapejune R; 3-4 dormiti, dormire-ati

CL, T, CI, I: durmiti, durmire-ati R; 5 Oita CL, CI, R, I: pfn5.
T; 9 s-au CL, T, CI, I: s-a R; 11 Ros CL, T, CI, I: Rosu R; 12
genunchele CL, CI, R, I: genuchele T; 16 niste CL, T, CI, I: neste
R; 22 nimica CL, T, CI, R: nemica I; meu CL, T, CI, R: mieu I;
26 calindar CL, CI, R, I: calindar T; Cine-a CL, CI, R, I: Cine o

T; 30 I-auzi-l-ai CL, T, CI, R: Ie auzi-l-ai 1; 32 nimica CL, T,

CI, R: nemica I; 88 magar CL, T, CI, B. magar I.
115

2 singe-n CL, CI, R, I: singe in T; 9 intrati V, I: intrati CL, T, CI,

R; 11 Cine-a face de alta data CL, T, CI, R: Cine-o face de alta data

T: Cine-a face alta data I; 14 Macar CL, T, CI, I: Macar R; 16

niste CL, T, CI, I: neste R; 17 papara CL, T, CI, I: papara R;
pana CL, CI, R, I: pina T; 28 boducasul CL, T, CI, R: buclucasul I.; 29 se CL, CI, .R, I: sa T; 30 pe CL, CI, R, I: de T;
82 camasa CL, CI, R, I: camesa T; 84 mi-a CL, CI, R, I: mi-o
333

www.dacoromanica.ro

T; 85 strici CL, T, CI, R: strici I; 37 iti CL, CI, .R, I: ati T;

89 alta CL, T, CI, .R: alta 1; 40 nite CL, T, CI, I: nete R;
sunteti CL, T, CI, R: sinteti I.
116

6 zise CL, CI, .R, I: zice T; 8 prieteni CL, T, CI, R: prietini I;

11 iaca CL, T, CI, .R: iata I; 15 sara CL, CI, .R, I: seal% T;
18 nimica CL, T, CI, R: nemica I; 21 nu stim CL, T, CI, .R: nu
stiu I; imparat CL, T, R, I: imparat CI; 82 cazane CL, T, CI,
I: cazane R; 33 cazmalele CL, CI, R: cazmalele T, I; 87 mustetele

CL, CI, R, I: mustatile T; 38 sunt CL, T, CI, R: sint .1; 39 de

le dirdfiau dintii in gura CL, T, CI, .R: omite dintii I (grefeald de
tipar).
117

2 Ros CL, T, CI, I: Rou .R; 16 zise Setila CL, CI, R, I: omite T;

17 ni CL, CI, R: ne T, I; sfirlie CL, T, .R, I: sfirie CI; 20 doar

CL, CI, R, I: dar T; 21 hi CL, CI, R, I: Ii T; 27 de-abia CL,
CI, R, I: d-abia T; 35 mincarea-i CL, CI, R, I: mincarea e T; 36
a ruga CL, T, CI, 11: asi ruga I; 38 indesascii CL, CI, R, I:
indeseasca T; 40 peara CL, T, CI, R: piara I.
118

2 intre V, I: intre CL, T, CI, .R; 6-7 Acus s-or aduce i bucatele CL,
T, CI, R: Acus s-or aduce bucatele 1; 7 ave CL, CI, .R: avea T, I;

10 puta CL, .R: putea T, CI, I; 11 nu4i CL, CI, .R, I: n-oti T; 15

minile CL, T, CI, R: minele I; 18 zise CL, T, R, I: zice CI;

19 ne-a CL, CI, It, I: ne-o T; 21 dezgust V: scris desgust CL, T,
CI, R, I; 24 cum i-ti da CL, CI, R, I: cum-i oti da T; 26 iaca CL,
CI, R, I: iaca. T; 31 macar CL, CI, R, I: macar T; 33 intai
CL, CI, R.. intii T: intdiu I; putt' CL, CI, R: putea T, I; 40 da CL,

CI, It, 1: de T.
119

7 forfkat CL, T, R, I: forfecat CI; 11 de CL, CI, R, I: omite T;

macar CL, CI,I: macar T, .R; 14 zvirli V: scris svirli CL, CI, R, I:
asvirli T; 15 care CL, T, CI, R: cari I; 17 zvirlea V: scris svirlea

CL, T, CI, ,R, I; 20 minile CL, T, CI;R: minele I; 21 necaz

CL, T, CI: scris necas .R: nkaz I; 23 meu CL, T, CI, R: mien I;
40 pan CL, CI, R, I: pina T; mini CL, CI, R, I: mine T.
334

www.dacoromanica.ro

120

2 pintre CL, CI, R, I: printre T; 3 putd CL, CI, R: putea T, I;

4 ved6 CL, T, CI, R: vedea T, I; 13 Ros CL, T, CI, I: Rosu R; 14
macar CL, CI: mdcar T, R, I; 15 Intunerec CL, CI, R: Intuneric
T, I; 16 iutald CL, CI, R, I: iuteald T; 19 ros CL, T, CI, I: rosu
R; 20 acum CL, CI, R, I: cum T; 24 iaca CL, T, CI, R: iacd I; 27
zbor CL, T, CI, I: scris sbor R; 35 altdceva CL, CI, R, I: altceva
T; 86 In CL, CI, R, I: la T; 87 pdnd CL, CI, R, I: pind T; ameazd
CL, T, CI, R: amiazd I; 89 de-amdruntul CL, CI, I: de-amnuntul
T, R; 40 nimica CL, T, CI, R: nemica I.
121

1 Intrase V, /: intrase CL,T, CI, R; 1-2 ce s-au mai filcut CL, T, R,

I: omite mai CI; 4 nimica CL,T, CI, R: nemica I; 5 Insald CL,CI,

R, I: fusel& T; 7 pand CL, CI, R, I: pInd T; und-alt CL, CI, I:

una-alta T, R; care-mi CL, T, CI, R: cari-mi I; 10 Indeplinise CL,
T, CI, R: Implinise I; 11 poronca CL, CI, R, I: porunca T; 19 pintre
CL, CI, R, I: printre T; pnd CL, CI, R, I: pind T; 20 iaca CL, T,

CI, R: iatd I; 21 desard CL, CI, R, I: deseard T; 23 s-a CL, CI

R, I: s-o T; 24 cu nime CL, T, CI, I: cu mine R; 28 meu CL, T,
CI, R: mieu I; 80 zise CL, CI, R, I: zice T; 31 Ieie-vd macar CL,
CI, R, I: Ia-vd mdcar T; pielea CL, CI, R, I: pelea CI; 84 smichiria CL, CI, R, I: mecheria T; 35 duce CL, CI, R, I: duse T;

37 zise CL, CI, R, I: zice T; 40 ameazazi CL, T, CI, R: amiazdzi I.

122

1 sara CL, CI, R, I: seara T; 3 pana CL,CI, R, I: pind T; 4 poronca

CL, CI, I: poruncd T, R; 5 noptii CL, T, CI, R: noptei I; 6 pdsericli
CL, CI, R, I: pasarica T; zboard Y, I: scris sboard CL, T, CI, R;

6-7 printre CL, T, CI, R: pintre I; strAji CL, CI, R, I: streji T;

11 zetie V: scris sgltie CL, T, CI, R, I; psericd CL, CI, R: phsdricd
T, I; 11-12 zburat V, I: scris sburat CL, T, CI, R; 13 sama CL, CI,
R, I: seama T; vrei CL, T, CI, R: vrai I; 14 De-acum CL, CI, R, I:

D-acum T; 16 ti-oiu CL, T, R, I: li-oi CI; 24-25 bojbdi CL, CI,

I: bojboi T, R: 25 buruienele CL, T , R, I: buruienile CI; 28 colo CL,
T, CI, I: omite R; 29 zise CL, CI, R, I: zice T; 33 iacdtd-oi CL, T,
CI, R: iacatd-oiu I; 86 pana CL, CI, R, I: pind T.
335

www.dacoromanica.ro

123

1 viata CL, T, CI, R: viatA I (gresealei de tipar); 5 zise CL, CI, R,

I: zice T; 9 cealaltA CL, T, CI, R: ceealaltA I; 11 intre V, I: intre
CL, T, CI, R; 14 un CL, CI, R, I: onzite T; 15 samA CL, CI, R, I:
seamd T; 19 multAmind CL, CI, R, I: multumind T; 20 niste CL, T
CI, I: neste R; 22 ieie CL, CI, R, I: ia T; sama CL, CI, R, I: seamA
T; 25 infAtisazA CL,T, R, I: InfAtiseaza CI; 38 frumusetA CL, CI, B,

I: frumusete T; 34 care-i CL, CI, R, I: care e T; 85 ie-t-o CL, CI

R, I: ia-t-o T; meu CL, T, CI, R: mieu I; gici-o CL, CI, R, I:

ghici-o T.
124

1 peaptAnA CL, T, CI, R: piaptAnA I; 2 fel CL, T, CI, R: feliu I;

poroncA CL, CI, R, I: poruncA T; 5 deie CL, CI, R, I: dPa T;

greeascA CL, T, CI, R: gresascA I; 6 dicA CL, CI, R, I : adicA T; 7

tulburat CL, CI, R, I: turburat T; 12 sunt CL, T, CI, R: stint I;

14-15 de-amruntul CL, CI, R, I: de-amAnuntul T; 15 deie CL, CI,
R, I: dea T; 17 intrA V, I: intrA CL, T, CI, R; 19 intra V, I: intra

CL, T, CI, R; stAi CL, T, CI, I: stai R; i care-i ved6-o CL, CI,
R: care-i vedea-o T, I; 22 intrA V, I: intr CL, T, CI, R; 26 zboar
CL, T, CI, I: scris sboard R; 33 poroncit CL, CI, R, I: poruncit T;
85 zise CL, T, CI, R: zice I; 87 macar CL, T, CI, I: macar T, R;
39 multAmeste CL, T, R, I: multumeste Cl.
125

4 nerAbdAtorule CL, T, CI, R: nerabdAtoriule I; 4-5 zise fata impd-

ratului CL, CI, R, I: omite T; 13 IarA CL, CI, .R, I: IacA T; ave
CL, CI, R: avea T, I; 14 IntAi CL, CI, R: intli T: intAiu I; poroncite CL, CI, B, I: poruncite T; pornesc CL, CI, R, I: por-

neste T; 23 i CL, CI, R: ia T, I; 26 le CL, CI, R: ia T, I; 27

pasericA CL, R: pAsaricA T, CI, I; 29 i CL, CI, R: ia T, I; 32
stApinu-meu CL, T, CI, R: stApinu-mieu I; 83 iara CL, T, R, I:
iar CI; li-i CL, CI, R, I: le-i T; stApInu-meu CL, T, CI, R: stApinu-

mieu I; rApede CL, CI, I: repede T, R; i CL, CI, R: ia T, I;

apa CL, T, CI, I: apa R; 39 i s-a umplut CL, T, R, I: i s-au urnplut CI.
336

www.dacoromanica.ro

126

5 tatine-sau CL, CI, I: tatina-sau T: tdtAne-sau R; 9 ie CL, CI, ft:

ia T, I; 19 ni-i CL, CI, R, I: ne-oi T; 20 multameste CL, CI, R, I:
multumete T; 21 ceriu au CL, CI, R, I: cer a T; 23 arzatoriu CL,
R, I: arzator T: arzdtoru CI; 24 farmacatoriu CL, R, I: fermecator
T: farmdcator CI; 29 pielea CL, CI, R, I: pelea T; 31 Ros CL, T,
CI, I: Rosu R; 33 dezmerdat V: scris desmerdat CL, T, CI, R: scris
desmierdat intdi CL, CI, R, I: intli T; 88 Nu-i CL, CI, R, I: Nu
e T.
127

11 de-alde CL, CI, R, I: d-alde T; 15 iaca CL, T, CI, R: iata I;

18 Ro CL, T, CI, I: Row R; 20 poronca CL, CI, I: poruncd T,
R; ii CL, CI, R, I:le T; 21 Intimpinare V: intimpinare CL, T, CI,
R, I; 22 rdzbunare CL, CI, I: scris rasbunare T, B; 24 ajung si ei
CL, T, CI, R: omite i I; 25 iaca CL, CI, R: iaca T: lath I; ii CL, CI,
R, I: le T; 26 fetele CL, CI, R, I: cu fetele T; 28 Ro CL, T, CI, I:
Rosu R; rdpede CL, CI, I: repede T, R; sa o ie CL, CI, R: i o ia T:
sd o ia I; 31 Lipseste CL, CI, R, I: Lipseti T; 36 rapede CL, CI,
R, I: repede T: 34 Atunci irnparatul CL, T, CI, R: Atunci i impara-

tul I; 37 zboara CL, T, CI, I: scris sboara R.

128

1 rapede CL, CI, R, I: repede T; 3 Pan-aici CL, CI, R, I: Pin-aici T;

4 zboara V, I: scris sboard CL, T, CI, R; ceriului CL, CI , R, I: ceru-

lui T; 5 pana CL, CI, R, I: pina T; 7 Ro CL, T, CI, I: Rou R;

8 rapede CL, CI, I: repede T, R; Incunjura CL, CI, R, I: Inconjura
T; 10 stele CL, CI, .11, I: stea T; pielea CL, CI, R, I: pelea T; 13

da' CL, CI, R, I: dar T; 15 Ro CL, T, CI, I: Rou R; 17 Ingenunchind CL, CI, R, I: ingenuchind T; 19 imparatia CL, CI, R,
I: Imparatie T; 23 ceriu CL, CI, B, I: cer T; 25 furnicilor CL,

T, CI, R: furnicelor I; 26 Craiasa albinelor si CL, T, CI, I:

ornite R; 27 i mai fost-au poftiti Inca CL, CI, R, I: omite T;
si-mpdrati CL, T., R: i Imparatd CI, I; 28 samd CL, CI, R, I:
seama T; 29 buzunariu CL, CI, B, I: buzunar T; 32 be CL, CI, R:
bea T, I; 32-83 Iar pe la noi, eine are bani bea i maninca CL, CI,

R, I: omite T.
337

www.dacoromanica.ro

(p. 129)

FATA BABEI SI FATA MOSNEAGULUI

Publicatd in Convorbiri literare, XI, 6, 1 septembre 1877, p . 212

216, apoi in editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 283-294, cu modificari
neinsemnate.
Reproducem textul din Convorbiri literare.
CL
Convorbiri literare; I
prin conjectura.

editia Iasi; V

lectiuni stabilite

P. 129, r. 5 se alinta cum s-alintii cioara-n la; se alinta, dar

nu-i sedea bine, n-o prindea" (fiincica era urita). Cioara
in lat nu se alinta, ci se zbate sa scape, si, evident, nu-i
std. nici ei bine, zbatindu-se in latul care o stringe tare.
Comparatia este plind de ironie la adresa fetei antipatice
a babei.
P. 130, r. 1: o apucau de obraz o ocarau, sareau cu gura pe ea";
obraz are aici sensul figurat din diverse locutiuni ca obraz
subgre, a sciipa cu obraz NO curat etc.; a apuca de obraz
insemneaza, deci, a jigni, a lovi sau a atinge pe cineva

In amorul lui propriu, in cinstea lui" etc.

asculta de tot ce-i spunea ea,
Si facea pe plac". Cf. locutiunea, perfect sinonima, a
alum cuiva in coarne. Sensul propriu, care a fost, fail
indoiald, cel originar, are ca punct de plecare placerea
viteilor de a fi scarpinati clad incep sa le iasd coarnele:

r. 14: se uita in coarnele ei

a ceiuta insemneaza a pune mina, a atinge minglind locul

unde urmeazd sd apara coarnele", exact ca in locutiunea

a cduta in cap cuiva a-i cduta cu mina paduchii",

operatie care place mai ales copiilor tocmai pentru ca
produce o gidilare a pielei capului. Si cum a cduta are si
intelesul a privi, a se uita", de la a cduta cuiva In coarne

s-a ajuns usor la a se uita in coarne.

r. 16-17: apucase a &Litt gliinct la casa lui, f i cucoful nu mai
avea nici o trecere apucase baba sa porunceascd in
casa lui, si pe mosneag nu-1 mai lua nimeni in seamd".
r. 17-18: ia sii-1 fi pus pcicatul sit' se intreadi cu didiochiul
ia sa fi indraznit a-si permite mai mult dectt trebn'a".
338

www.dacoromanica.ro

Dedeochiul este primejdios pentru cel care-1 provoaca

(datoritgi calitgitilor lui exceptionale, oamenii se mira
mai mult declt se cuvine si urmarea este Imbolnavirea
JO, chiar and se mentine in limite normale, cu atit mai
virtos chid depaseste aceste limite. Locutiunea are aici
nuantgi ironica, intrudt nu poate fi vorba de admiratie
exagerata pentru ceva sau cineva, ci dimpotriva.
r. 18-19: baba qi cu fiicd-sa umplea de bogdaprosti baba
si fiica-sa 11 odirau, 11 bateau la cap, spunindu-i tot felul
de vorbe urite". Si aici avem ironie: Bo (g)daproste este
formula de multumire pentru o pomana oarecare, pentru.

un bine etc., iar in cazul de feta a ajuns sa aiba sensul

de cuvinte, vorbe repetate, numeroase" (bineinteIes
cu continut urlt la adresa partenerului).
P. 131, r. 25-26: tia cd de fdcut treabd. nu mai cade coada nimdrui
stia cA a face treabA nu-i un lucru de rusine sau de
urnilinta".Coada" simbolizeaza aici fudulia, Infumurarea :
s-a pornit de la diverse animale, care, in anumite imprejurdri, tin coada In sus (semn de mlnie sau de superiori-

tate fat& de alt animal).

P. 134, r. 10-11: gi-a pus minile-n cap de ceea ce-a gsit acasd s-a
ingrozit de ceea ce a gasit acasa" (si-a pus mlinile In cap
ca sa-si smulga parul de necaz mare).
r. 37: scobegte-te, fata babei, in dinli ! pune-ti pofta In

cui, las-te pdgubasa de toate". Scobitul In dintd reprezintA concret renuntarea, de nevoie, la un lucru tare dorit.

La tea, chid un flacau sau o feta nu s-au putut casatori

cu cine au vrut, sint... consolati, In gluma, de catre

prieteni si cunoscuti, prin oferirea unei... scobitori (de
obicei un pai ceva mai grosut de la matura), gest netnsotit
de cuvinte.
P. 135, r. 11-13: gdinile nu mai cintau cucogegte la casa mogneagului,

sd mai facd a rdu; c-apoi atunci nici zile multe nu mai

aveau aluzie la intrarea In normal a vietii mosneagului
si a fetei liii prin referirea la credinta populara, bazata
pe experienta, ca o gaina care cinta ca cocosul este bolnava i, deci, trebuie sa moara.
r. 14-16: mogneagul a rdmas pleguv i spetit de mult ce-1
netezise baba pe cap i de cercat in spatele lui cu cociorva,
339

www.dacoromanica.ro

dacd-i copt malaiul prezentare glumeata a tratamentului aplicat mo*neagului, supus *i ascultator, de catre
baba, care-1 batea in cap cu pumnul (il netezea pe cap,
adicd Ii netezea parul, II friza l) *i in spinare cu vatraiul
(Ca sa vada dacd s-a copt mdlaiul: cu vatraiul se scoate
din cuptor plinea sau turta numita in Moldova millai)

Variante
129

2-3 Era odata un mo*neag*-o baba ; i mopeagul avea o fatd. *i baba

iar o fata I: Cicd era odata un vdddoiu batrin, care avea o fat ;el s-a
insurat a doua oara ti-a luat o baba vaduva, care *i ea avea o fata

CL; 19 peatr CL: piatra I; 29 In zadar CL: In zddar I.

130

2-3 duminica CL: dumineca I; 13 vre CL: vrea I; 18 didiochiul

CL: dedeochiul /; 22 iaca CL: iata I; 23 rea CL: ra I; 27 sunt CL:
shit I; or*iunde CL: ori*iunde I; 31 pute CL: putea I; 36 Orinteasca CL: parintasca I.
131

7 iaca CL: iata I; 21-22 dd de-un cuptior nelipit *i mai-mai O. se

risipeasca CL: dd de un cuptioriu nelipit *i mai sa se risipeasca /;
23 Cuptiorul CL: Cuptioriul I; 26 Cala /: aka CL; cuptiorul CL:

cuptioriul I; 30 *i zi i noapte CL: zi i noapte I; 33 intimping V, I: intimpind CL; 40 saraca CL: saraca I.
132

1 minile CL: minele I; 8 sunt CL: sint I; Duminica CL: Dumineca

I; 9 minile CL: minele I; 12 care CL: cari I; 17 suflica CL: suflecd

I; Intdi i-nti CL: Intaiu *i-ntaiu I; 19 Veniti la mama sa va

He CL: veniti, mama s va leie I; 21 balauri CL: balauri I; 26
Duminica CL: Dumineca I; copiii I: copii ,CL; 29 *i s1i aleaga
CL: sa-si aleaga I; vre CL: vrea I; 35 Duminica CL: Duminecd. I;

37 Ii ie CL: Ii ia I; 39 cuptiorul CL: cup tioriul I.

133

1 i CL: ia /; 7 a luat paharele cu sine 1: a luat un paharel cu sine

340

www.dacoromanica.ro

CL; 26 pradata CL: pradata I; 32 cuptiorul CL: cuptioriul I; 33 risipeascA CL: rlsipeasca I; 89 pute CL: putea /.
134

3 Duminica CL: Duminec4 I; 5 copiii CL: copii I; sfintei I: sf.

CL; Duminici CL: Dumineci I; 10 sfinta I: sf. CL; Duminica CL:
Dumineca I; 10-11 mInile-n cap CL: minele-n cap /; 11 sfinta /: sf.
CL; Dunainica CL: Dumineca I; 20 sfInta I: sf. CL; Duminica CL:
Duminec5. I; 23 sfinta I: sf. CL; Duminica CL: Dumineca I; 25
cuptior CL: cuptioriu I.

(p. 136)

IVAN TURBINCA

Publicat In Conoorbiri literare, XII, 1, 1 aprilie 1878, p. 22-31,

cu subtitlul Poveste", retiparit apoi In Timpul, III, nr. 75-78,

din 4-7 aprilie 1878, cu explicafia Poveste de Ion Creanga", In Gura
satului, XVIII, 1878: 7, 8, 4 *i 18 apriliu; 9, 2 mai; 10, 16 mai; 12, 13
iuniu; 14, 4 iulie; 16, 1 august; 17, 15 august; 18, 5 septemvre, cu aceeasi explicafie, In Curierul de Ia.si, XI, nr. 38-39, din 5-7 aprilie 1878,
cu subtitlul Poveste", In Cdlindarul bunului econom, pe anul visect
1880, Intocmit de D. Comp *i Eugen Brote, Sibiu, 1V, p. 81-93, cu
acelai subtitlu, In Almanahliterarsiilustrat,Bucure0i, anul I, 1886,p .
92-111, cu subtitlul Poveste" i, In slirsit, In edifia de la Iai, vol. I,

1890, p. 297-325,MA subtitlu, unde a aparut cu unele modificAri.

Manuscrisul autograf, necomplet, nr. 4.074, aflat In fondul Bibl.
Acad. Republicii Socialiste Romania, confine 5 foi din aceast poveste, scrise pe amindou fefele, i anume: f. 43r.-44v., de la Inceput
Oa la: i Incepe a cauta prin casa In toate parfile, dar nu gasete
pe nimene" inclusiv, f. 45r.-47 v., de la: Mi se pare miecai boieriul,
clt era de boieriu"ptn la: Si sa nu va suprafi, dar tare-i neastIrnparata i avang, drept O. va spun" inclusiv.
Reproducem textul din Conporbiri literare, finind seama de corec-

turile din edifia de la Iai.

341

27

boa Creanga

Opere vol.

www.dacoromanica.ro

Convorbiri literare; T Timpul; NGura satulul; CI CuCL

rierul de Iagi; R Cdlindarul bunului econom; G Almanah literar
f i ilustrat; I editia Ia0; Ms manuscris autograf ; Mk vaHaute fall de Ms; V lectiuni stabilite prin conjecturd.

omul ajunge, dupd moarte,

In rai, daed se aratd in viatd darnic (ajutind pe cei in

P. 137, r. 8: Dar din dar se face raiul

nevoie)". Constructia sintacticA dar din dar trebuie interpretatA in sensul cd darul pe care fl facem trebuie sd. fie,

la rindul lui, tot un dar, prima de noi, de la altcineva,

in principiu, conform credintei religioase, de la Dumnezeu ;

dovadd explicatia pe care o d Ivan: Dumnezeu mi-a

dat, eu dau, f i Dumnezeu iar mi-a da, cd are de unde . In
momentul de fatA, dar din dar este interpretat, probabil,

tot asa de cdtre numerosi vorbitori (printre care md

numar si eu), dar cred ca altii fa analizeazd in dar peste
dar", adicd dar continuu, repetat, intrucit unul singur
nu justified primirea in rai a celui care il face.
P. 139, r. 10: are Chira socoteald este ceva orinduit de mai
inainte, cu intentie". La baza acestei zicale va fi stind o
Intimplare reald cu o femeie numita Chira.
r. 39-40 : de pared aveau orbul gdinilor de pared nu vedeau
pe unde merg si ce fac". Orbul gdinilor este, dup dictionarele limbii noastre, o afectiune a vederii la gdini si
la oameni, in general, seara si noaptea. In vorbirea familiar& din Moldova (probabil si din alte parti ale Orli),
aceastA expresie are sensul figurat de fudulie, infumurare": cind cineva se face di nu observd pe un cunoscut
sau se uitd de sus la semenii lui, se spune cd are orbul
gdinilor. Cf. S'tilistica, p. 316.
P. 10, r. 21-22: pdn-acum le-a fost f i lor veleatul pina acum

le-a fost dat sd traiascd".

r. 22: Cu Ivan gi-au gdsit popa

Cu Ivan au gsit

unul mai tare decit ei". Datorit lipsei aproape totale de

instructiune, tdranii de pe vremuri vedeau in preotul din
satul lor pe omul atoatecunoscAtor si, deci, superior tuturor
celorlalti. i aceasta, numai pentru cd stia a citeased

si sd scrie.
P. 141, r. 7 8: (fuge gi Scaraoschi dupd ceilalii) ca tdunul cu paiul...

foarte repede". Comparatia se bazeazd pe obiceiul

342

www.dacoromanica.ro

copiilor de a prinde tauni si a le da apoi drumul, dupa ce

le-au vlrit In partea posterioara a corpului un pai, care
le provoaca durere, faclndu-i astfel sa zboare si mai iute

decit In conditii normale.

r. 20: aildtorie sprincenatd I urare ironica, adesea batjocoritoare, la adresa unuia de care vrei sa scapi, care nu-ti

place, te-a suparat etc.

desteapta".
P. 113, r. 10: ajunsd de cap
P. 145, r. 21-22: (Acurn cred) cd nu ti-i mai face bleistdm cu mine
...cd nu te vei mai purta rau cu mine, ca sa cad blestemul asupra ta".

P. 147, r. 1: i se intunecd lumea Inaintea ochilor

se face
lntuneric In fata ei, !nett aproape nu mai vede nimic".
Aici lame Insemneaza lumina", ca In a-si lua lumea in
cap. Este sensul lat, lumen, din care provine.
r. 13: Am sd te lin la pastrami am sa te fac pastrama"
(adica am sa te tin In turbinca Ora clnd ti se va usca
carnea ca pastrama).
r. 22 23 : (Ivan) incepe a face fete fele Incepe sa se
teama, s aiba emotie" (de aceea i se schimba culoarea
fetei: mai Intli rosie, de rusine, apoi galbena, de frica).
r. 29-20: li-ai trait traiul f i li-ai mincat malaiul ai

ajuns la capatul vietii, ai trait destul". Ti-ai mince

milaiul se explica mai mult din necesitati ritmice (cfrima traiul malaiul), caci ca continut nu difera prea
mult de prima parte a zicalei.
r. 35: ci s-a dus vestea ca de popli tuns locutiune aparuta,
foarte probabil, de mult si avInd ca punct de plecare
faptul ca preotii purtau pe vremuri, In mod obligatoriu,
parul lung, Impletit In coade, ca femeile.

P. 148, r. 8 pentru odd eu bine cd mi s-a strins funia la par v. ,

mai sus, Harap-Alb, note,p. 312 (cu verbul a apropia).
r. 18-19: hdis , haram, cea, haram asa slut Indemnati boii
(si caii), clnd trag carul, plugul etc. Haram este o interjectie, de origine turceasca, si Insemneaza blestemat
(sa fii)1"; In formula aceasta are valoare substantivall
si sensul vita pacatoasa, incapabila sa-si faca treaba",
343

27''

www.dacoromanica.ro

De fapt, i ca substantiv a avut aceeasi acceptie, la inceput,

pe care o are interjectia, adicA un fel de blestem sau de

ocar grea la adresa vitelor. Cf. dalac, talan s.a., nume
de boli, care sint intrebuintate, in momente de necaz,
la adresa (mai ales sau exclusiv?) a cailor: De! dalaculel
(sau talanule 1) este echivalentul blestemului dare-ar
dalacul (sau talanul) in tine! Pentru anumite sensuri ale
lui harwn, v. cele spuse de A. Graur, in Bulletin linguisti.
que, IV (1936), p. 87 si urm.

r.

am umblat ia aqa, teleleu Tanasd am bAtut drumurile fArA rost, ca un pierde-varA".

19 20 :

21: $i tocmai acum, la dicd

i tocmai cind am ajuns
la capAtul vietii, cind mi se hotArAste soarta".
r. 24-25: Fald goal4, traistii ihsoard fudulie neintemeiatA,

r.

mindrie de om sArac, lAudArosenie".

P. 149,

r. 10: sd le dau rdvas de drum

s-i trimit pe lumea

cealaltA" (propriu sA le dau scrisoarea necesarA pentru a

face calgtoria").
r. 21: A...ra...ca' de mine i de mine! SAraca-mi de mine
si de mine!" Pentru modul cum siiraca-mi a devenit dracan,
vezi Stilistica... cit., p. 36-38. Descompunerea" In
d...ra...ca' se datoreste stArii afective puternice (mirarea, uimirea etc. amestecatA cu supArarea), care cere o
rostire prelungitA i rAspicatA.

r.

34:
Nal a li-am fdcut conelul Nal cA am terminat
cu tine, si-am pus capAt zilelor"; conet este cuvint de
origine rusA, cu sensul sfirsit".
r. 34-35: De-acum du-te pe apa simbetei de-aeum du-

te pe lumea cealaltA".
r. 40-41: Dadi dai nas lui Ivan, el se suie pe divan"

DacA

nu reactionezi cum trebuie contra obrAzniciilor mici

P. 150,

ale cuiva, el face altele din ce in ce mai mari".

r. 12: Inca te faci niznai? Inca te faci cA. nu stii l";
niznai provine din rus. ne znaju nu stiu". Intrebuintarea acestei locutiuni, ca si a celei de mai sus, Ii-am facut
coneful, nu poate fi intimplAtoare, dat fiind cA Ivan
Turbinca era rus.

344

www.dacoromanica.ro

Variante
136

1-2 Ivan Turbinca. Poveste CL, CI, G: Ivan Turbinca. Poveste de

Ion Creangd T: Ivan Turbinca. Poveste de Ioan Creangd N: Ivan
Turbincd. Poveste R: Ivan Turbinca /: Povestea lui Ivan Turbinca
Ms; 3 Era odatd un rus, pe care 11 chema Ivan CL, T, CI, R, G, I:
Era odatd un rus pre care 11 chema Ivan N: Amu, cia era odat un rus

pe care 11 chilma Ivan Ms; 5 soroace CL, T, N, CI, R, G, I, Ms:

redactare anterioard termene Ms1; acuma CL, T, N, CI, R, G, Ms:

acum I; 6 si-a CL, T, N, R,G, I: q-a CI, Ms; 7-8 unde-a vrea
CL, N, R,G, I: unde o vrea T: unde a vrea CI: unde-a vr Ms;
8 carboave CL, T, N, CI, R, G, I: cArboave Ms; 9 Ivan CL, T, CI,

R, G, I, Ms: Joan N; multdmi CL, T, CI, .R, I: multumi N, G:

multemi Ms; 10 tovardsii lui de oaste CL, T, N, CI, R, G, I, Ms:
redactare anterioard fratii lui de arme Ms1; 10-11 cu care mai trase

CL, T, N, CI, R, G: cu cari mai trase I, Ms: redactare anterioard

cu cari mai Muse Ms1; rachiu CL, T, CI, R, G, I, Ms: vinars N;

13 margine CL, T, N, R, G, I, Ms: margind CI; 15-16 pe-o

cdrare latura1nicd. CL, N, R, G, I, Ms: pe o cdrare lturelnicd
T, CI: redactare anterioard pe un drum lturalnic Ms1; 16 Petre
CL, T, CI, R, G, I, Ms: Petru N; 17 Petre CL, T, CI, R, G, I,

Ms: Petru N;peCL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N; 20 Petre CL,

T, CI, R, G, I, Ms: Petru N; spdriet CL, CI, R, G, I, Ms:
speriat T: spdriat N; 21 hai CL, T, CI, R, G, I, Ms: aid' N;
22 ostasu1 cela CL, CI, R, G, I, Ms: ostasu1 ce vine T, N;
hartag CL, T, N, CI, R, G, I: lairtag Ms; ne CL, T, N, CI,
R, G, I: ni Ms: 23 c-am CL, T, N, R, G, I, Ms: &I am CI;
25 grijd CL, T, CI, R, I, Ms: grije N, G; 26 e un om bun
CL, T, N, CI, R, G, I: e om bun Ms; 27 Vezi-1 CL, CI, R, G, I:
Vezi-1-di T, N, Ms; carboave CL, T, N, CI, R, G, I: carboave Ms;

28 hai CL, T, CI, R, G, I, Ms: aid' N;cersitor CL, N, CI, R, I:

cersetor T, G: cersitoriu Ms; 29 ist CL, CI, R, G, I, Ms: dsta T:
iesta N; celalalt CL, N, CI, R, I, Ms: celdlalt T, G; 80 s ne deie
amundoud carboavele I, N, CI: s ne amundoud carboavele CL (gre-

paid de tipar): sa ne dea amindoud carboavele R, T, G: sa ni deie

amlndoud cdrboavele Ms; 31 Adu-ti CL, T, N, CI, R, G, I: Ada-ti

Ms; ti-am CL, T, N, CI, R, G, I: t-am Ms.

137

1 ceriurilor CL, N, CI, R, I, Ms: cerurilor T, G; 2 slintul Petre se

345

www.dacoromanica.ro

CL, T, CI, R, G, I, Ms: sintul Petru sA N; 3 iard CL, T, CI, R,

G, I, Ms: iar N; celalalt CL, N, CI, R, Ms: celdlalt T, G, I;

7 sfintul Petre CL, T, R, I, Ms: sintul Petru N: sfintul Petrea CI;
9 se tot duce Inainte CL, T, CI, R, G, I, Ms: se duce tot Inainte N;
11 sfIntul Petre CL, T, .R, I, Ms: sintul Petru N: sfintul Petrea CI;

mirare CL, T, N, CI, R, G, I: mierare Ms; 14 grijA CL, T, N,

CI, G, I, Ms: grije R; 16 sfintul Petre CL, T, CI, R, G, I, Ms:
sinful Petru N; 17 cole CL, CI, G, I, Ms: colea T, N: colo R; pe
CL, T, CI, R,G, I, Ms: pre N; 19 Bund calea CL, CI, R,G, I: Bund
cale T,N: Buna calea Ms; 20 te-ncurci CL, T, N, R, G, I, Ms: te
Incurci CI; 21 MultAmesc CL, T, N, CI, R, I, Ms: Multumesc G;
d-voastrd CL, T, N, CI, R,G, I: dumnevoastrA Ms; 22 asa CL,T, CI,
R,G, I, Ms: a0 N; 23 D-apoi CL, T, N, CI , G, I, Ms: C-apoi R; 24
rdspunse CL, T, N, CI, R, G, I, Ms: redactare anterioard zise Ms1;

25 zborsit V, T, II: scris sborsit CL, N, CI, G, I, Ms; 26 ca stii

toate CL, T, N, CI, R, G, I: c stii toate cele Ms; 27 sunt CL, T, N,

CI, R, G, Ms: sint I; cersitorul CL, CI, Ms: cersetorul T, N, G:

cersitoriul R, I; pe CL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N; 28 cine dd seracilor CL, N, CI, R, G: cine dd sdracilor T, I, Ms: redactare anterioard cine dd la saraci Ms1; pe CL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N; 31
Petre CL, T, CI, R, G, I, Ms: Petru N; Cit esti tu de milostiv
CL, R, G, I, Ms: CR esti milostiv T: Cit esti tu milostiv N: Cit esti
de milostiv CI; 32 sunt CL, T, N, CI, R,G, Ms: slut I; orice-i cere

CL, T, N, CI, R, G, I: ori ce-i cere Ms; 34 dezmetit CL, T, CI,

R, G, I, Ms: scris desmetit N; 37 blagosloveste-mi CL, T, CI, R,G,

I, Ms: binecuvinteazd-mi N; ca CL, T, N, CI, G, I, Ms: cd R;

37-38 ca, ori pe cine-oiu vrea V: cd, ori pe cine-oiu vrea CL,T, CI,
R, G, I: ea', ori pe cine-oiu vr N: ca, ori pe cine-oiu vre Ms; 39 fara
Invoirea mea CL, T, N, CI, R, G, I, Ms: redactare anterioard fdra
voia mea Ms1; 40 blagoslovi CL, T, CI, R, G, I, Ms: binecuvintd N.
138

2 vii CL, T, CI, R, G, I, Ms: vini N; cdci CL, N, CI, R, G, I,

Ms: cd T; ti-a CL, T, N, CI, R, G, I: t-o Ms; 5 deodatd CL, N,
CI, R, G, I, Ms: dodatd T; 7 aceste CL, T, N, CI, R, I, Ms:
aceasta G; peste CL, T, CI, R, G, I, Ms: preste N; de-a CL, CI,
R, G, I, Ms: d-a T, N; 8 care CL, T, N, CI, R, G, Ms: cari I;
de-abiaCL, T, CI, R, G, I, Ms: d-abie N; zareau CL, T, N, R, G,
I, Ms: zdrea CI; 9 i merge Joan, si merge, si merge CL, T, N, CI,
346

www.dacoromanica.ro

G, I, Ms: i merge Ivan, 0 merge R; 20 Oda' cind, pe lnserate CL, 7',

CI, R, G, I, Ms: si cind, pe Inserate N; ajunge CL, T, N, R,G,
I, Ms: ajunse CI; cele CL, CI, R, G, I, Ms: celea T; 11 IntrA V, I,
Ms: intrA CL, T, N, CI, R, G; Inflipazd CL, T, N, CI, R, G,
I, Ms: infatoaa Ms; 11-12 boierului CL, T, N, CI, R, G: bole-

riului I, Ms; 12 Boierul CL, T, N, CI, R, G: Boieriul I, Ms;

12-13 zgircit CL, 7', CI, R, G, I, Ms: scris sgircit N; 13-14
n-are ce sA facA CL, T, N, CI, R, G, I: n-are ce se face Ms; 14 poron-

cete CL, T, N, CI, R, I, Ms: poruncete G; 15 deie CL, N, CI,

R, G, I, Ms: deaT; 16 nelocuite CL, 7', N, CI, R, G, I: nelAcuite
Ms; musafirii CL, 7', N, CI, R, G, I: musaferii Ms; care CL, T,

N, CI, R, G: cari 1, Ms; 17 ap CL, T, CI, R, G, I, Ms: a0 N1

poronca CL, N, CI, R, G, I, Ms: porunca T; 18 ia CL, T, N, CI,
R, G, I: ib Ms; pe CL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N; 19 hotdrit
CL, T, CI, R, G, I, Ms: otArIt N; 20 odihna CL, 7', CI, R, G,
I, Ms: odina N; boierul CL, T, N, CI, R, G: boieriul /, Ms;

22 Acum CL, T, N, a, R, G, I: Amu Ms; pe CL, T, CI, R,

G, I, Ms: pre N; 23 pe CL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N (de doud

ori); 24 vA CL, T, CI, R, G, I, Ms: vi N; boierul CL, T, N, CI,
R, G: boieriul I, Ms; 24-25 pAreche CL, T, N, CI, R, I, Ms:
pereche G; 25 de-o parte CL, CI, R, G, I: de o parte T, N: deoparte

Ms; zice CL, T, N, CI, R, I, Ms: zicea G; 26 porunci CL, T, N,

CI, R, G, I: poronci Ms; pe CL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N;
27 n-ave CL, R: n-avea T, CI, G, I, Ms: nu avea N; Intrat V,
I, Ms: intrat CL, T, N, CI, R, G; 28 boierului CL, T, N, R, G,
I: boieriului Ms; si-a CL, T, N, CI, R, G, I: s-a Ms; 28-29 In
rinduialA CL, N, CI, R, G, I, Ms: la rInduiala T; 29 i apoi CL,

7', N, CI, R, G, I: s-apoi Ms; 30 w CL, T, CI, R, G, I, Ms:

ase N; Imbracat CL, T, N, CI, R, I: Imbracat G, Ms: 31 carboave

CL, T, N, CI, R, G, I: carboave Ms; 32 cdpatdiu CL, N, CI, R,

G, I, Ms: cApAtiiu T; de-abia CL, T, R, G, I, Ms: de-abie N:

de abia CI; 33 Dar poate, bietul CL, CI, R, G, I; dar poate, bietul

om T, N, Ms; 34 odihneascd CL, T, CI, R, G, I, Ms: odineasa

N; a stins CL, T, N, CI, R, G: a stills I, Ms; 35 perna CL, T, CI,
G, I, Ms: perina N, R; 87 rApede CL, CI, I: repede T, N, R,G, Ms;

88 pe CL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N; nimene CL, T, N, R, G, I,

Ms: nimine CI: redactarea anterioard nimica Ms1; 39 nu-i CL, T, CI,

R, G, I: nu e N; 40 perna CL, T, CI, G, I: perina N, R.

139

1 ieste CL, CI, R, G, I: astea T, N; 2 Ong CL, N, CI, R, G, I:

34Z

www.dacoromanica.ro

pina T; 4 care de care CL, T, CI, R, G: cari de cari N, I; 5 covitau

CL, CI, .R, G, I: guitau T, N; 5-6 oracaiau CL, T, CI, .R,
G, I: ocacaiau N; 6 mornaiau CL, CI, .R, G, I: mormaiau T: mormariau N;7 fel de fe1CL, T, CI, R, G, I: feliu de feliu N; schimono-

site CL, T, N, R, G, I: schimonisite CI; 13 diavolii CL, N, CI,

R, G, I: ghiavolii 7'; odata incep CL, T, N, CI, G, I: omite Incep II; 15 Infra V, I: intra CL, 7', N, CI, .R, G; 17 trintindu-le
CL, T, CI, .R, G, I: trintindu-li N; 18 cole CL: colea T, N, CI,
R, G, I; 20 nimene CL, T, CI, R, G, I: nimeni N; un somn de
cele popesti CL, CI, R, G, I: un somn de cele popesti, de care
trage popa in noptile acele and este nevoie a se pune in pork cu
dracii, din pricina citirei moliftelor sfintului Vasile cel Mare T:
un somn de cele popesti, de cari trage popa in noptile acele clad
este nevoie a se pune In pora cu dracii, din cauza citirei molitvelor
sintului Vasiliu cel Mare N; 21 aproape de cintatori CL, N, CI, R, I:
pe aproape de cIntatori T, G; capitania CL, CI, G, I: capetenia

T, N, R; 22 zabovesc CL, T, CI, R, G: intirzia N: zabavesc I;

25 odaie CL, T, CI, R, G, I: odaia N; cit ce poate CL, T, CI,
R, G, I: omite ce N; 28 !Med V, I: intra CL, T, N, CI, R, G;
29 ceilalti CL, T, CI, .R, G, I: ceialalti N; dimoni CL, CI, .R,
I: demoni T, N, G; caci CL, T, CI, R, G, I: ca N; 30 ca va CL, T,

CI, R, G, I: s va N; 37 pohontule CL, N, CI, R, G, I: pa-

hontule T; 38 noaptea-n CL, T,CI, R, G, I: noaptea In N; asa

CL, T, CI, R, G, I: ae N; 38-39 boierului CL, T, N, CI, R,
G: boieriului /; 39 care CL, T, CI, R, G: cari N, I; peste CL,
T, CI, R, G, I: preste N.
140

3 Boierul CL, T, N, CI, R, G: Boieriul I; zgomotul V: scris sgo-

motul CL, T, N, CI, R, G, I; ista CL, CI, R, G, .1: asta

(scris

asta) T: iesta N; 4 Dupd prin ogradd adaugd T, N Ce sa fie cucoane,

raspunde o sluga; 5 odihni CL, T, CI, R, G, I: odini N; 6 pricina

CL, CI, R,G, I: raid T, N; 7 niste CL, T, CI, It, G, I: ne*te N;

vr CL, CI, G: vrea T, N, R, I; 9 numai iaca CL, N, CI, R, G:
numai iaca T: numaiiatA I; ce se CL, T, N, R, G: ca se CI: ce s .1;

20 boierului CL, T, N, CI, R, G: boieriului I; 11 care CL, T, CI,

R, G: cari N, I; zbateau V: scris sbateau CL, CI, R, G, I: bateau
T, N; 12 gospodin CL, T, CI, R, G, I: gospodine N; 14 poclon
CL, T, N, CI, R, I: plocon G; des-dimineata CL, CI, G: dis-dedimineata T: des-de-dimineataN, .R, I; Poroncete CL, N, CI, R, I:
Porunceste 7', G; 15 niste CL, 7', CI, R, G, I: neste N; 16 peste
348

www.dacoromanica.ro

CL, T, CI, R,G, I: presto N; 17 Doierul CL, T, N, CI, R, G: Boieriul I; aceasta CL, T, CI, R,G, I: acestea N; 18 spaimd CL, T, CI,
R, G, I: spaima /V; 19 pAnd atunci CL, N, CI, R, G: WA atunci T:
pn-atunci I; 20 izgoni "V: scris isgoni CL, T, N, CI, R, G, I;

21 nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; 22 le-a CL, T, CI, R, G, I:

li-a N; 23 boierul CL, T, N, CI, R, G:boieriul I; multdmire CL, T,

CI, R, G, I: multumire N; 25 oiu CL, T, CI, R, G, I: voiu N;

26 iaca CL, T, N, CI, R, I: iacd G; 30 vremea CL, T, CI, R, G, I:
timpul N; 32-33 dezleagd V: scris desleagg CL, T, N, CI, R, G, I;
34 si, luind CL, T, CI, R, G, I: omiteiN;86 tocmald CL, 7', N,
CI, R, I: tocmeald G; vie CL, T, CI, R, G, I: vind N; 38 ave CL,

N, CI, R: avea T, G, I; 40 ce CL, T, CI, R, G, I: cari N.

141

1 Dar, mai la urma urmelor CL,T,N,CI,R,G: Dar, la urma urmelor

I; 2 pe CL, T, CI, R, G, I: pre N; 8 fuge CL, N, CI, R: fuge T:

fugea G, I; 8 ceilalti CL, T, CI, R, G, I: ceialalti N; 9 Dumnezeu
CL, T, CI, R, G, I: Dumnezicu N; boierul CL, T, N, CI, R, G:
boieriul I; 10 pe CL, T, CI, B, G, I: pre N; 11 rdmii CL, T, CI,
R, G, I: rdmini N; 16 ie CL, CI: ia T, N, R, G, I; 20 sprincenatti
CL, T, N, CI, R, G: sprincenatd. I; boierul CL, T, N, CI, R,
G: boieriul I; 22 boierul CL, T, N, CI, R, G: boieriul I, Ms;
boier CL, T, N, CI, R, G: boieriu I, Ms; 23 frica turbincdi CL,
T, N, CI, R, I, Ms: frica de turbincd G; 25 nici CL, T, CI, R,
G, I: neci N; cduta CL, N, CI, R, G, I, Ms: &Ala I; 27 pe CL,

T, CI, R, G, I, Ms: pre N; intreba CL, T, N, CI, R, G, Ms:

intrebd. I; 28 asa CL, T, CI, R, G, I, Ms: a*e N; 29 sfintul
Nicolai CL, T, CI, R, G, Ms: sintul Nicolau N: sfintul Neculai
I; 30 scotind o iconit din sin 17, T, N, Ms: scotind iconit din
sin CL, R, I: scotind iconita din sin CI, G; 83 nici CL, T, CI, R,
G, I, Ms: neci N (de cloud ori); odatd incepe CL, T, N, CI, R,
G, I: odatti incepu Ms; 84 cit. putea CL, T, CI, R, G, I: cit ce
putea N, Ms; sfintul Petre CL, T, CI, R, G, Ms: sintul Petra N:
sfintul Petrea I; 86 Cine-i CL, T, CI, R, G, I, Ms: Cine e N.
142

1 Nu-i CL, T, CI, R, G, I, Ms: Nu e N; 3 Nu-i CL, T, CI, R, G,

I, Ms: Nu e N; 4 sunt CL, T, N, CI, R, G, Ms: sint I; 6 sunt

CL, T, N, CI, R, G, Ms: sint I; 14 iaca CL,T,N, CI, II, I, Ms:
WA G; 20 sunt CL, T, N, CI, R, G, Ms: sint I; 22 sunt CL,
T, N, CI, R, G, Ms: sint I; 24-25 Deschideli iute CL, 7', N,
349

www.dacoromanica.ro

CI, R, G, I, Ms: redactare onterioard Dati-mi drumul Ms,: 25

rninile CL,T, N, CI, R, G, I: mlnele Ms; 26 vreun CL, T, N,
CI, R, G, I: vrun Ms; mustereu CL, T, N, CI, R, I, Ms: musteriu G; 27 de-a lor CL, T, CI, .R, I, Ms: de al lor N: de-ai lor
G; 27-28 numai iaca ce se trezesc pe neasteptate CL, T, CI, R,
Ms: numai iaca ce se trezesc dracii pe neasteptate N: numai iacd
ce se trezesc pe neasteptate G: numai iata ce se trezeste pe neasteptate I; 28 Ivan Turbinca CL, N, CI, G, I, Ms: Ivan Turbinca

T, R; 80 Asa-i CZ, T, CI, I, Ms: Asa e N: Asa-i R, G; 32 poronceste CL, N, CI, R, G, I, Ms: porunceste T; 85 ca nu-i chip
CL, T, R, I, Ms: ca nu e chip N: ca nu-i de chip CI, G; 86 Impotriva

CL, T, CI, R, G, I, Ms: In contra N; 37 rachiu CL, T, CI, R,

G, I, Ms: vinars N; tutun CL, T, N, CI, R, G, I: tiutiun Ms;
87-88 ce-i poftea lui Ivan sufletul CL, N, CI, R, G, I, Ms: ce-i
pof tea sufletul T; 39 prisnelul CL, N, CI, R, I, Ms: scris prasnelul

2'; Intrau V, I, Ms: intrau CL, T, N, CI, R, G.

143

'8 iznoavele V: scris isnoavele CL, T, N, CI, R, G, I, Ms; Acum

CL, T, N, CI, R, G, I: Amu Ms; 8 nici CL, T, CI, R, G, I, Ms:

mei N; 10 zise CL, T, N, R, G, I, Ms: zice CI; 13 asa CL, T,

CI, R, G, I, Ms: catt N; 14 pele CL, T, N, CI, R, G: piele I,
Ms; jucarie CL, CI, R, G, I: jucarica T, N, Ms; 17 darabana CL, T, N, R, G, I: barabana CI: darabana Ms; fur:sIndu-se
CL, T, N, R, G, Ms: furisindu-se CI, I; 18 razboiu V: scris ras-

boiu CL, T, N, CI, R, G, I, Ms; 19 brr... brr... CL, T, N, R,

G, I: prr... brr... CI: Br I 1 br I 1 Ms; 22 tusti CL, T, N, CI,
I

R, G, I: tustiu Ms; 23 puind CL, T, CI, R, G, I, Ms: punInd N;

24 scapat CL, T, N, CI, R, G, I: scapat Ms; 25 clt poate CL,
T, N, CI, R, G, I: cit ce poate Ms; 28 Dupcl sa. va stie de stire
adaugd Ms Dracii Insa, nu raspundeau nirnic dinlauntru; 29 sunt
CL, T, N, CI, R, G, Ms: sint I; 31 tabacioc CL, T, CI, R, G, I,
Ms: tabacioc (duhanu) N; 32 votchi CL, T, CI, R, G, I, Ms; votchi
(vinars, rachiu) N; 32-83 A slujeasca pe Dumnezeu CL, T , CI, R,G:
sa slujeasca pre Dumnezeu N: sa slujasca pe Dumnezeu I: sa:slujasca
pe D-zeu Ms; 85-86 Intru una CL, T, N, al, R, I, Ms: Intr-una G;
37 iaca CL,T, N, CI, R, Ms: iaca G: iatti I; 38 vrea CL, T, CI, R,

G, I: vrti N, Ms; Intre V, I, Ms: intre CL, T, N, CI, R, G; 89

poronci CL, CI, I, Ms: porunci T, N, R, G; 40 spaga In pept
350

www.dacoromanica.ro

CL, CI, R: panga In pept T, N, G: paga In piept I, Ms: redactare

anterioard mina In pept Ms1; 41 Unde vrei CL, T, N, CI, R, G, I:
Unde vr Ms.
144

1-2 poronci CL, CI , R,G, I, Ms: porunci T; 3 Nu-i CL, T , CI, R, C,

I, Ms: Nu e N; las' CL, T, CI, .R, G, I, Ms: las N; 10 i acu

icnete, acu suspinA CL, T, N, CI, R, G, Ms: i acui icnete,
acui suspind I: redactare anterioard i numai incepe a icni Ms1;
12 nepasare CL, N, R, G, Ms: nepAsare T, CI, I; -o CL, T, CI,
R, G, I, Ms: i-o N; 13 Sfintul Petre CL, T, CI, R, G, Ms: SIntul

Petru N: Sfintul Petrea I; deschide CL, N, CI, R, G, I, Ms:

dechide T; 15 doar CL, T, N, CI, R,G, I: dar Ms; 16 crancalicuri
CL, T, N, CI, R, I, Ms: craialicuri G; 17 sfinte Petre CL, T, CI,
R, G, Ms: sinte Petre N: sfinte Petrea I; 19 Ia, vreu CL, T, N, CI,
I, Ms: Ia, vreau R: Eu vreu G; 20 nu ti-e oprith CL, T, N, CI, R,G:
nu ti-i oprit6 I: nu-ti e oprit Ms; 20-21 De-a puterea fi CL, T, N,
CI, R, G: De-a putere-a fi I: De-a puterea hi Ms; 22 se duce de-a
dreptul CL, T, N, CI, .R, G, I: se duse de se InfAtia Ms; 24 ba
CL, T, N, CI, R, G, I, Ms: nu N; 25 slujesc CL, T, CI, R, G,
I, Ms: servesc N; 25-26 Si acum -vine CL,CI, R,G, I: Si acum a

venit T, N, Ms; 26 poronciti CL, CI, R, G, I, Ms: porunciti

T, N; 27 poroncesc CL, CI, .R, G, I, Ms: poruncesc T, N; 29 aa
CL, T, CI, R, G, I, Ms: a N; 81 uitIndu-se cam lung CL,T, N,
CI, R, G, I , Ms: redactare anterioard uitindu-se gali Ms1; 32 poroncit

CL, CI, R, G, I, Ms: poruncit N, R; 35 poroncit CL, CI, R,

G, I, Ms: poruncit N, R; mgninci CL, N, CI, R, G, I, Ms:
mIninci T; 36 de cea CL, T, N, CI, R, G, Ms: de acea I; 87
Inteles-ai CL,T, CI, R, G,I ,Ms: Intelesu-ai N.
145

1-2 iar pornete la Dumnezeu CL, T, N, CI, R, G, I, Ms: redactare anterioard iar pornete ea la D-zeu Ms1; poronci CL, CI, R, I,

Ms: porunci T, N, G; 3 deie CL, CI, R, G, I, Ms: dea T, N;

peste CL, T, CI, .R, G, I, Ms: preste N; -o CL, T, CI, R, G, I,
Ms: i o N; 7 zise ea of tind CL, T, N, CI, R, Ms: zise of tInd
I; 8 merge ea, nu merge CL, CI, R, G, I: mergea ea, ce merge T:
merge ea, ce merge N: mergea ea, nu mergea Ms; 11 aici CL, T, N,

CI, R, G, I: aice Ms; 12 stinga-mprejur CL, T, N, CI, G, I, Ms:

stinga Imprejur R; 18 Mortii CL, T, N, CI, R,G, I: Mortei Ms;
351

www.dacoromanica.ro

14 clad asta mi-e slujba CL, T, N, CI, R, G, I: clad asta mi-i

slujba Ms; 15 te-i fi dus CL, R, G, I: te-i fi mai dus T, N, CI,
Ms; 18-19 I-s roase lui Ivan urechile de dinsa CL, T, N, CI, R,
G, Ms: Lui Ivan i-s roase urechile de Masa I; 19-20 ce-ai slabit asa,

Vidmi CL, CI, R, G, I, Ms: ce ai slabit, Vidmi T, N; 22 blistim

CL, CI, R, G, I, Ms: blistem T, N; intru V, I, Ms: intru CL, T,

N, CI, R, G; 25 piere CL, T, CI, R, G, I, Ms: pere N; 26 pui

CL, T, CI, R, G, I, Ms: puni N; 28 Aa ti-e treaba CL, T, CI
R, G, I: AO ti-e treaba N: Aa-ti e treaba Ms; 81 pastrami CL, T,
N, CI, R, G, I: p6strami Ms; 83 acestea CL, T, N, CI, R, G, I:
aceste Ms; 84 cheful lui CL, T, N, CI, R, G, I: chefului Ms;
pe-a Mortii CL, CI, R, G, I: pe-al Mortii T, N: pe-a Mortei Ms;
85 Meuse CL, T, N, R, G, I, Ms: f Acus CI; 86 sfinte Petre CL,
T,CI,R,G, Ms: slate Petre N: sfinte Petrea 88 SfIntul Petre CL,T,
CI, R, G, Ms: Sintul Petru N: Sf Intul Petrea I; 39 Infitiseaz6 CL,T,
N, CI, R,G, I: Inflitosazi Ms; 40 poronciti CL, CI, .R, G, I, Ms:
porunciti T, N; 41 tare-i neastimpArati CL, CI, R, G, I, Ms:
tare e neastirnp5xati T, N: redactare anterioard tare-i nerabditoare
Ms1.
146

1 vi CL, T, CI, R, G, I, Ms: vi N; 8 poroncesc CL, CI, R, G,

I, Ms: poruncesc T; 4-5 oameni tineri CL, T, CI, R, G, I, Ms:

mite oameni N; 7 Ora CL, N, CI, R, G, I, Ms: pini T; poroncit CL, CI, R, I: poruncit T, N, 0; 11 poroncit CL, CI, R, I:
poruncit T, N, G; 12 trei ani de zile de-a rindul CL, CI, R, G, I:
trei ani de-a rindul T, N; 14 sama CL, CI, .R, G, I: seama T; 15
c6-i CL, T, CI, R, G, I, ci-e N; 16 Auzit-ai CL, T, CI, R, G, I:
Auzitu-ai N; pini CL, N, CI, R, G, I: pini T; 17 sfintenie CL,

T, CI, R, G, I: sintenie N; 21 la copaci CL, T, N, CI, R, G:

omite la I; forfica CL, CI, 0, I: forfeca T, N, R; 22 grumazii
CL, N, CI, R, I: grumajii T, G; 25 pute CL: putea T, N, CI, R,
G, I; 26 ass. CL, T, CI, R, G, I: ae N; 27 sese CL, N, CI, R,
G, I: ase T; 29 poronci CL, CI, G, I: porunci T, N, R; i-a
CL, CI, R, G, I: i-o T, N; Nu-i CL, N, CI, R, G, I: Nu e T;
81 s-o CL, T , CI, R,G, I: s. o N; 84 c-au CL, CI, R,G, I: c-a T: ci
a N; 86 pArCL, N, .R: 'Area T, CI, G, 1;87 yid CL, CI, R, G, I:
vlz T, N; 88 macar CL, N, CI, I: maw T, R, G; 89 sfintul

CL, T, CI, R,G, I: slntul N.

352

www.dacoromanica.ro

147

5 dac-as aye CL, R: dac-as avea T, CI, G: dac as aye N: dac-asi

avea /; 6 ti-as CL, T, N, CI, B, G: ti-ai I; te-a4 CL, T, N, CI,
11, G: te-asi I; 7 cu ciudg CL, T, N, CI, R, G: de ciuda I; pricina
CL, T, CI, R, G,I: cauza N; 8 pAnd CL, N, CI, R, G, I: pin& T;
9 cle-acum, nici CL, T, CI, R, G, I: de acum, neci N; 11 sunteti

CL, T, N, CI, R, G: sinteti I; percche CL, T, N, CI, R, I: pereche G; 12 Imi CL, T, CI, R, G, 1: 'Mi N; 14 au sa-ti CL, CI, R,
G, I: au sg vA T: au sg vi N; Hg, ha CL, T, CI, G, I: He hel
N: Ha, ha R; 15 Susping CL, N, CI, R, G, I: Suspina T; 16
nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; asa CL, T, CI, R,G, I: ae N;
17 a fi CL, N, CI, R, G, I: o fi T; 18 vadg CL, T, N, CI, R,
I: vaza G; nazbutii V, I, T: scris ngsbutii CL, N, CI, R, G; 20
direguiesti CL, T, N, CI, R, G: gindesti I; 27 dezleagd V: scris
desleaga CL, T, N, CI, R, G, I; 80 malaiul CL, N, CI, G, I:
malaiul T, R; 31 nu-i CL,T, CI, R,G, I: nu e N; 82 blagoslovit
CL, T, CI, R, G, I: binecuvintat N; 84 boierul CL, T, N, CI,
R, G: boieriul T; 86 pana CL, N, CI, R, G, I: pink T; 87 Ora
CL, N, CI, R, G, I: ping T; 88 meu CL, T, N, CI, R, G: mieu I;
40 nu-i CL, T, CI, R, G, I: nu e N; 41 asa CL, T, CI, R, G, I:
as N.
148

1 s-au CL, T, CI, R,G, I: s-a N; 8 lacrimi CL, T, CI, R,G, 1:

lacrime N; 4 macar CL, N, CI, R, I: macar T, G, 7 Dupii Intr-insa
se adaug in T, N cgci stiu, Doamne, s-oleaca (si oleaca N) de teslarie

din pgcate; 12 ieie CL, T, CI, R, G, I: ia N; 13 ramlind CL, T,

CI, R, G, I: rgminind N; 17 lumea CL, N, CI, It, G, I: lume T;
18 zbucium V: scris sbucium CL, T, N, CI, R,G, I; 20 Tanasa CL,

CI, R, I: Tanase T,N, G; 21 dica CL, T, CI, R, I: adicg N, G;

nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; 25 asa CL, T, CI, R, G, I: as6
N; 26 nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; 27 nu-i CL, T, CI, R, G,
I: nu e N (de (rei ori); 28 nimica CL, T, CI, R, G: nemica N , I ;
nu-iCL,T,C1, R,G, I: nu e N;i9 r.u-i CL,T,CI,R,G,1: nu e N;
dus G; 30 smichirie
28-29 te...ai dus CL, T, N, CI, R, I: te-ai
CL, CI, R, I: smecherie T, N, G; pana CL, N , CI, R,G, I: pin& T ;
81 asa CL, T, CI, R, G, I: as N; 82 razgmatg CL, R, G, I: rtizemaig

T, N, CI; 83-84 ce-a fi, a fi CL, N, CI, G, I: ce-o fi, o fi T:

353

www.dacoromanica.ro

ne-a fi R; 31 mi-e acinn CL, CI, R, G, I: mi-e mie acuin T, N;

86 ra.ps1.3 CL, CI, I: repede T, N, R, G; carboave CL, T, N, CI,

B, G: c5rboave I; 37-33 do..15 15tunolie groase I: dou5 ltunoi

groase CL, T,N, CI, R: omite a; IN balamale I, T, R: balAmale
CL, N, cr, G; 33 zdravn V: scris sdravn CL, T, N, CI, R, G, I;
arunc5 CL, T, CI, R, G, I: apucA N; 40 sea CL, N, R: edea
T, G, I: ici CI.

149

1 Iasa CL, T, N, CI, R, I: IacA G; 2 atIta-i CL, CI, R, G, I:

atitu-i T: atita e N; 5 h.-a CL, N, CI, 11, I: iaca T, 0; 8 hai

CL, T, CI, R,G, I: aid' N; rApede CL,CI, I: repede T, N, R, G;

9 perdut CL, T, N, CI, R, G: pierdut I; 10 le CL, T, CI, R, G,
I: li N; 1t asa CL, T,CI, R,G, I: astr N; 14 sada CL, T, N, CI,R,

I: w.fi G; 15 rila' CL, CI., R, G, I; 1'411 T, N; 17 una-i CL, T, CI,

R, G, I: una e N; alta-i CL, T, CI, R, G, I: alta e N; 19 fata-n

CL, T, CI, R, G, I: up In N; 21 A... ra... ca' de mine si de mine
CL, CI,R: A.... ra... can de mine si de mine T: A i... ra... can de

mine N: A.racan de mine si de mine G: 1... ra... ca de :mine si de

mine I; nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; 2t bl5.stAmAtii CL, CI,
R, G, I: blestematii T, N; 23 d--acolo CL, T, CI, R, G, I: d-acolo
N; 27 fata-n CL, CI, R, G, I: fata In T, N; 28 minile CL, N, CI,

R, G: minele T, I; pept CL, T, N, CI, R, G: piept I; 29 asa

CL, T, CI, R,G, I: ase N; 3) p,rde CL, T, N, CI, R: pierde G, I;

81 incuie lacata I: Incuie cu lacata CL, CI, G: lncuie cu lacAl T:
Incuie cu laatu N: In^uie cu lacata R; 38 zise apostolul Petru
rizind CL, N, CI, R, G: zise apostolul Petre rizind T: zise apostolul Petru I; 3) sfintiei-tale CL, T, CI, R, G, I: sintiei-tale N.
150

1 para CL, N, cr, R, G, I: pill T; 1-2 Inirgzneala CL, T, CI,

R, G, I: scris hlrAsneala N; 3 ni-Ur5vInii1e CL, T, CI, R, G, I:
scris ndsdrAvAniile N; asa CL, T, CI, R, G, I: ael N; 4 sacriul
CL, CI, R, I: sicriul T, N,G; 5 ratbuae V: scris rIsbune CL, T, N ,
CI, R, G, I; 6 asa CL, T, CI, R, G, I: a.O N; nici CL, T, CI, R, G,
I: neci N; deie CL, N, CI, R,G, I: dea T; 7 iaca CL, IV, CI, R: iacA.
T: iat5 I; Sfatil-n f atd CL, CI, R, G, I: tap In fatA T,N; 9 asa ne-a

CL, T, CI, R, G, I: as ni-a N; 11 macar CL, N, CI, R: macar

T, G, I; 12 niznai CL, T, CI, R, G, I: neznai N; 16 intra V, I:

intra CL, T, N, CI, R, G; 13 iii CL, CI, R, G, I: iau T, N;

20-21 dar eu am s ma fac ca te-am uitat si am sl te las sd trdiesti CL, T, N, CI, R, G: dar eu am sri te las sil trAiesti I; 22
asa CL, T, CI, R, G, I: as N; 21 1-au CL, N, CI, R, G, I: 1-a
354

www.dacoromanica.ro

I; izbeliste V: scris isbeliste CL, T, N, CI, R,G, I; 26 cuptior CL,

CI, R, I: cuptor T, G: coptor N; 27 asa CL, T, CI, I?, G, I:

2.0 N; 28 mi-oiu CL, N, CI, R, G, I: mi-oi T; 29 nici CL, T,
CI, R, G, I: neci N; 30 vr CL, N, CI: vrea T, R, G, I; 36 Dri
CL, CI, R, G, I: De T, N; Moartea-i CL, CI, R, G, I: Moartea
e T,N; 38 asa CL, T, CI, R, G, I: ae0 N; 39-40 si poate cd si
acum a mai fi traind, dac n-a fi murit I, N, R: poate c si a mai
fi trdind, dac n-o fi murit CL, CI, G: ipoatecd si acum o mai
fi trind, dac n-o mai fi murit T.

AMINT IRI DIN COPILARIE

(p. 1-3) PARTEA I. S-a publicat prima data in Convorbiri literare,
XIV, 10, 1 ianuarie 1881, p. 365-376, cu: Dedicatie d-soarei L.M."
(Livia Maiorescu, fiica lui Titu Maiorescu). Dup aparitia revistei.
Creang a primit urmAtoarea telegrama (cu data de ,.7/2, 1881"):

Ion Creangii, institutor, Iasi.

Mare succes de placere si veselie la cetirea Amintirilor i ]a mai
multe. Gane. Maiorescu"'.
In toamna anului 1880 Creanga se afl la Bucuresti si participti
la lucrdrile Consiliului general al instructiunii", ca reprezentant al
invatmintului primar". Cu acest prilej revede pe Eminescu i Slavici
cdrora le citeste prima parte a Amintirilor2,scrisal la Iasi, dar datatd:
Bucuresti, 1880, septembre".
II viziteaz, in cloud rinduri, si pe Maiorescu si, probabil, i-a ard-tat si lui Amintiriic (I). Se pare ca le mai citise, la Iasi, lui Melic
Culianu si Th. D. Sperantia3.
Tiprirea acestei Orli a Amintirilor s-a fAcut sub supravegherea

lui Miron Pompiliu. Deoarece textul a aparut cu multe greseli,

Creanga trimite lui Titu Maiorescu numArul respectiv din Convorbiri
(1 ianuarie 1881), cu indreptarea greselilor si cu urmdtoarea observatie facut pe prima pagind a revistei: De-a fi s'd se reproducil In

Timpul, rog sa se puie aceast corecturd si sA mi se trimit si mkt

numerele in care va iesi".
Miron Pompiliu tipdrise: fete mindre, care pe lingit hoz% stiau
a invirti si suveica" iar CreangO indreapt: fete mindre care stiau
Vezi, editla de MP, vol. II, p. 293.
Ioan Slavici, Amintiri, Buc., Cultura national, 1924, p. 138-142.
Th. D. Sperantia, Amintiri despre Ion Creargd, Ia8i, Viata romancasc9,
1927, p. 22.
355

www.dacoromanica.ro

a invirti si hora, dar i suveica" si adauga, Intr-o notl, in josul paginei:

Asa a gasit cu cale domnul de la Beschechemetl s&-misuceasc&[...] 2.

Tot asa pe: Petru-Voda", Creangl 11 indreapt in Patru-vodr

si adaug& in josul paginei: Asa zic oamenii, nu [...j"3.
Dup& ce face cu mare minutiozitate indreptarile, la sfLrit, Creang&
scrie urmatoarele: Inchipuiti-v& acum cite mi-a Mut Beschecherecul.
Apoi mai are cineva tragere de inima s& zgirie ru-bine altdat&?
Si nu mi-ar fi ciud cind mi-ar fi facut [...Ji. Eu cred a numaidectt

trebuie pusl o dare pe burlIcarit2... I. Creangl".

Insemnarea, cu toat& nota glumeata, este expresia unei inane
exigente artistice i las& s se vada cit de mult tinea Creangl la reproducerea fidel a celor incredintate tiparului.

S-a retiparit In Timpul, VI, nr. 7-10, din 11-15 ianuarie 1881,

cu aceeasi dedicatie i datare i cu indreptrile Mute de povestitor,

dar i cu unele greeli i modificari, care se datoresc, cu siguranta,
zetarilor bucuresteni: din in loc de duc, ruble In loc de rubele, fixd
de minte in loc de iere de minte, Irinuchii In loc de Irinuai; se omite

1k pe la Inldratori am prdpeidit drumul (aril, probabil, la cules).

Aceast& situatie a determinat pe povestitor s. intervink in exemplarul slu din Convorbiri, cu noi corecturi, pe care le-a publicat
Gh. T. Kirileanu in articolul Notipl asupra manuscriptelor lui Ioan
Creangd, In ,$ezatoarea, V, 12, decembre 1899, p. 213-2144. Indreptlrile fcute aici la prima parte a Amintirilor shit altele decit cele de pe

exemplarul din colectia lui Titu Maiorescu.

Editia Iasi, vol. II, 1892, p. 1-33, public& textul tinind seam& de
primele corecturi ale lui Creang4. i aici dedicatia: Domnisoarei
L.M."

Editia noastrd reproduce, ca text de baa, pe cel din Convorbiri

literare, cu luarea in consideratie a corecturilor i ad&ugirilor Mute
succesiv de scriitor. Pentru prima serie de modifiari manuscrise am
folosit exemplarul original din Convorbiri, care acum se all& in plstrarea tov. Marinescu Gheorghe, grafician la Editura Tineretului,
prin a crui bunlvoint 1-am consultat.
In editia lui Oh.. T. Kirileanu, Ion Creangd, Opere, 1939, p .178

179, 188-189, 196-197, se reproduc, In facsimile, trei din aceste

pagini c.i inireptari autografe.
1Aluzle la obtrsia ardeleneasci a lui Miron Pomp Wu.

ContInuarea a lost t5.1atl odatl cu marglnea foil, la legatul volurnului.

Continuarea a fost Meta la legatul volumului .
CuvInte Mate la legatul volumulul.
Vezi, editla de fata, vol. II, p. 325-326.
Veal, edItia de fati, vol. II, p. 292.
356

www.dacoromanica.ro

Nu am reusit sa gasim celalalt numar din Convorbiri pe care

scriitorul a Mut modificarile publicate de Gh. T. Kirileanu in

..,Sezeitoarea, 1899, si nici fotocopii sau facsimile de pe el. Aceste ultime

Indreptari la Amintiri (I), putine la numar, f acute de scriitor, le-am

reprodus din revista .5'ezatoarea.
modificari manuscrise pe exemplaCL
Convorbiri literare; 0
T impul; I editia Iasi; P
modificari manuscrise
rul din CL; T
publicate In .Fezeitoarea; V
lectiuni stabilite prin conjectura.

P. 153, r.

foarte vrednice, cum se cuvine, cum trebuie

(sa. fie)". Avem a face cu o elipsa: ca aceia pe care li .,stiu
eu (sau cum ii doresc eu).
P. 154, r. 34: plingea ca o mireasd. Gindul ca se desparte de parinti
si de frati o face pe mireas5. sa plinga (nu numai in momentul despartirii); plinsul a devenit cu vremea oarecum for17 : ca aceia

mal, asa ca a plInge ca o mireasd se putea Intrebuinta

i cu o usoara nuanta ironica.
r. 38: mergea strund mergea foarte bine" (adica intins,
drept, ca o struna Incordata de vioara).
P. 155, r. 17: cei mai bine nu i-oiu zice cl nu merita sa-i
spun altfel (cleat tintul)".
r. 19-20 : panel kt genunchiul broaftei foarte putin,
de loc" (distanta de la pamint p in5. la genunchiul" broas-

tei este foarte mica).

r. 34-35: (i)mi creipa mdseaua-n

gurei

eram asa de

ingrozit(la ideea ca voi primi multe lovituri de bici,

din cauza greielilor), Incit aveam senzatia ca-mi crapa
maseaua de durere", (Ca si cum ar fi fost cariata sau

gingia ar fi lost inflamata).

r. 37: fdcdtorul de vlattli, modificare, cu intentii ironice, a
formulei fdcdtorul de minuni.
r. 41: o ieu la sdneltoasa o iau la fuga" (dupa zicala
fuga-i ru)cinoasei, dar e saniiteasd).

P. 156, r. 31: de parcd eram bdiet, exprimare glumeata a schimbarn de atitudins din partea autorului (se purta acum
chiar ca un baiat, ca un Mat adevarat, vrednic).
r. 33: a mei fura cu ochiul a se uita pe furis la mine".
r. 34-35: f i altei Nina se meicina acum la moard se schimbase in bine, in favoarea povestitorului, situatia" (ca la
357
28

www.dacoromanica.ro

o moard reparat sau ferecatil din nou, care macina Mina

de calitate superioard).
P. 157, r. 9-10: cifiva oameni claie peste grdmadd trintiti unul

peste altul" (ca o claie peste o gramadd de fin).

r. 21-22:sit-icor/if inima Sfintul Foca. Numele, de origine
greceascd

Phokas

al acestui stint este pus, prin

etimalogie populard, in legturd cu foc; de aici, credinta

superstitioas de pe vremuri ca nu-i bine sd lucrezi in
aceastd zi, fiindcd-i rat' de foc", te amenintd primejdia

sa-ti ardd casa, recolta etc.

r. 39: darul suptului = darul befiei, ambele expresii ironice,
prima superioard ca plasticitate; cf. a suge pentru a bea
i sugdtor (sau sugaci) pt. bdutor.

P. 158, r. 1-2: bistiam la strand

tineam hangul sau isonul"

(cintam Mx% cuvinte).

r. 15-16: sil ne f add pefitorii, urare fricutd. de pdrintii cu

fete mari, care asteaptd sa le vindpetitori (sd se mdrite).
r. 33-34: Dumnezeu s-o ierte, formula stereotipI, folosit
cind se vorbeste de cineva care a murit (spune asa, mai
kali cdtre sfirsitul slujbei de Inmormintare, preotul care
oficiazd si dui:4 el participantii la serviciul religios).
r. 39: tot is mai aproape dinfii decit parinfii. Fiecare om
are m ai multa grijd de sine insusi decit de altii, oricine

ar fi acestia; de remarcat rima (caracteristicd pentru

numeroase zicale populare) dinfii parinfii.
P. 159, r. 6-7: Logofete, brinza-n cuiu, lapte acru-n caldmari, chiu
exprimii ironic si putintel dispreci vai prin:buzunaril"
tuitor starea economic& proast a micilor functionari
de pe vremuri (logofatul era un contopist, cum s-a spus
mai tirziu e vorba de logoftul de rangul al III-lea,
cel mai de jos, un tel de secretar inferior, un scrib).
r. 12: sit' toarca-n fared s munceascd din greu".
r. 15: Parimei pt. Parimii (plur. al lui parimie proverb")

carte cu extrase din Parimiile lui Solomon sau din

epistolele apostolilor din care se citeste la slujba religioasA
de seard.".
r. 22: ca broasca de par, autoironie, cu efect retrospectiv

(se stie cd broasca n-are par).

358

www.dacoromanica.ro

dac nu-i minte In cap";

r. 37: dacil nu-i glagore-n cap

glagore este numele cu form& popular& al celei de-a patra

litere din alfabetul chirilic: semnele grafice luate drept

simbol al stiintei de carte, al Invattiturii, al mintii
bogate si cu judecatd. Cf. si Mini lei Prepeleac, note si p. 29

(Taci, cii-i cu buche) .

P. 160, r. 3: ili stupepi sufletul, fiinda trebuie s& strigi mereu

scoaltt-te I".

r.

9:

a-i mirosi a catrinyi

a-i plAcea fetele, a umbla

dui:4 fete".
r. 14: cinstita holerti, ironie, similara, ca izvor psihologic,
cu darul suptului de mai sus.
P . 161, r. 34: s-a Put foc
s-a aprins, s-a Infierbintat Inrosindu-se ca focul de mtnie".
r. 36-37: Cind tragi sorocooegi la mustealii cind cheltuiesti
banii pentru bautur&"; despre musttile unuia care are
obiceiul de a bea se spune a trag a calci (e vorba de oala
sau ulcica din care se bea vinul).
P. 164, r. 2-3: m-am azarlit fcirci sine... m-am aruncat Intr-o
clipl..." (asa de repede, !mit nu mi-am dat seama) sau,
poate, mai degraba, Mr& constiinta primejdiei, Mr& sd
rationez"; cf. r. 9 10 : dupd ce mi-am venit putin in sine.
V.si Harap-Alb , note, p . 311 (se aruncd Pei sine in groapel).

P. 165, r. 29: ca un puiu de bogdaproste

ca un pui de pomana"

(adic 5. mic si slab).

P. 167, r. 1-2 : fi aceasta le era ci fag pe deasuora, adic pagub5., addu .

gat la paguba care Insemna, de fapt, plata mizerabila

a muncii lor grele.
P. 15: ne-a tuns chilug ne-a tuns asa de m6runt, inclt
capul nostru semana cu maciulia (lustruitl din cauza folosirii Indelungate) a unui pisalog, cu care se sfarm bulggrii de sare".
r. 25: o ceildurci ca aceea o caldurA mare",
r. 342 nici tu junghiu, nici tu friguri, adicg. nici eu,

nici Dumitru nu ne-am Imboldavit (n-am vica)".

r. 38: ca fata vciteimanului, comparatie care nu se poate explica

istoric, In sensul a nu-i posibil& identificarea Impreju35

28"

www.dacoromanica.ro

rdrilor In care a luat nastere, la fel ca, de pildl, vrei, nut

vrei, bea Grigore aghiazmd, dar e foarte clara ca tnteles,
caci arata ca Irinuca statea cu ceasurile, ca omul far6
treabd, chid se ducea la o vecind.

P. 168, r. 12: te mieri ce mai aveam

foarte putin, nirnica toatd"

(terminasera merindele).

tremurant
r. 15: eram cu gheala-n spate (de fried)
(de fried)" (ea si cum ne-ar fi fost frig). Neculce spune
despre un personaj fricos (din cronica sa) cd avea cntefd
de gheal
r. 25: fdcusem atita bucurie la casa Ininuci, exprimare
ironica.
r. 29-30 : Pesemne baba Dochia nuli lepoidase toate cojoacele

nu se terminase iarna". Baba Dochia = Sf. Evdochia,

1 martie, Inceputul popular "al primaverii; cojoacele,
expresie figuratd pentru zdpada, ninsoare", lepadarea
sau scuturarea lor Insemneazii a ninge": fulgii de zdpadd
seamnd cu firele de lind care cad de pe o bland veche de
oaie, cind este scuturatd.
P. 169, r. 12-13: am pus-o de milmilliga (fcird apd) am ajuns intr-o
situatie grea" (pentru a iesi din ea, se cere timp, asa cum
se cere timp pentru a face o mamaliga); adaosul ftird apd
tntdreste ideea de dificultate pind la transformarea ei in
imposibilitate (cdci frd apdi nu se poate face mrnaliga);
In vorbirea familia/1 i populard se spune i fdra faint I,
cu acelasi efect de a exagera, pia la maximum, Impreju-

raffle grele In care se gseste cineva. Poate ca mai Intli

se va fi spus a o pune de mdmciliga fara apd (sau fdrd fdinti)

si dupd aceea s-a renuntat la partea finall, consideratil

de prisos.
r. 14: trageji la aghioase

dormiti sforaind"; sforditul

este comparat, In glumd, cu cintecul de slava la adresa

Sfintei Treimi, care Incepe cu dint" (repetat de credinciosii participanti la slujba); aghios e cuvint grecesc si
Insemneazd dint" (amintire din vremea and serviciul
religios se Wee. si In greceste).

P. 170, r. 5: vindecali taftd vindecati fdrd nici o urm de rand"

(cu pielea netedd ca mdtasea, ca taftaua).
360

www.dacoromanica.ro

Variante
153

.6 ridica CL, T: radica I; 7 mei CL, T: miei I; Humulegtii CL, T:

Humulesti /; 9 care CL, T: cari I; tot de una CL, T: tot de-a una
1; 9-11 Delenii si Bejenii. -apoi Humuiestii CL, I: Delenii si Be-

jenii, s-apoi Humuiestii T; 18 intemeiet CL, T: intemeiat I; 14

fikedi V,T,I: Mai CL; 15 care stiau a Invirti si hora, dar si suveica
49, T: care pe MO hork stiau a invirti si suveica CL: cari stiau a
invirti si hora, dar i suveica I; 17 dascali CL, T: dascali I; si
poporeni 0, T: omite CL: si poporani I; 18 cinste satului lor 0, T,
I: mite lor CL; 21-22 zaplaz CL, T: zplaz /; 22 stresinit CL, I:
4tresinit T; 24-25 din cask in cask CL, I: din cask-n cask T; 26 dascalul bisericei CL, T: dascMul bisericii I; zdravAn V, I: eerie sdravAn

CL, T; 27 sk-si deie CL: sk deie T: sk-si dea I.

154

3 i cea 0, T, I: omite i CL; dintAi CL: dentki T: dintkiu I; insksi I, T: Insusi CL; 4 zgitie V: eerie sgitie CL, T, I; 6 !risk parin.
tele 0, T, I: omite Insk CL; 7-8 i ne pomenim intru una din zile

'0, T, I: Intim una din zile ne pomenim CL; 15 Nicolai CL, Tr

Nicolaiu I; 16 bisericei CL, T: bisericii /; 19-20 Mita Vasile
CL, T: BAditk Vasile I; 23 dascalul CL: dascAlul T, I; 24
gresele CL, T: grepli 1;26 gresalA CL, I: gresea15 T; *colamului CL, T: scolariului/; 26-27 Nicolai CL, T: Nicolaiu /; 29
Balan CL, T: Man I; 81 Nicolai CL, T: Nicolaiu I; 32 bAdita
CL, T: WO I; 89 simblta CL, T: simbatA I; 40 felul CL, T:
feliul I.
155

2 trataji CL, T: trAtaji I; 8-4 intram V, I: intram CL, T; 8 Intru

una CL, T: Intr-una I; 10 minile CL, T: minele I; necaz CL, Tr
nAcaz I; 11 Balan CL, T: Bklan I; 12 Nicolai CL, T: Nicolaiu I;
18 care CL: cari T, I; 15 si-ntr-o zi CL, T: si intr-o zi /; 17 tintul 0, T, I: tontul CL; 19 Oa CL, T: pink I; 21 popei CL: popii
T, I; 25 gresele CL, T: gregeli I; 26 p6n5. CL, T: pink /; 27 meu
CL, T: mieu I; 86 Balan CL, T: Man I; 86-87 Nicolai CL, T:
Nicolaiu I (de cloud ori); 37 fAcktorul CL, T: fAcktoriul I; 38 iaca

CL, T: iatk I; Intl% V, I: intrk CL, T; 41 ieu CL, T: iau I.

361

www.dacoromanica.ro

156

8 nu Intru V, I: nu intru CL, T; acasA 0, T, I: in casA CL; 4 intro

V, I: intru CL, T; 6 care CL, I: cari T; 7 pAra CL, T: ping I,8 izbutit V, I: saris isbutit CL, T; 10 meu CL, T: mieu I; Catinci CL, I: Catincii T; 11-12 si se vede 0, T: omite i CL, Ir
i de la o vreme I, T: omite *i CL; 13-14 pApusoi CL, T: pdpupiu /; 21-22 a i trecut de bucheludeazlasi bucheritazdra: esti
13

acum la caaslov CL, T:ai trecut la bucheludeazla si bucheritazdra;

esti acum la ceaslov I; 24-25 sd te faci CL, T: a te faci /; 25 Nico-

lai CL, T: Nicolaiu I; 27 yen CL: vedea T, I; 28-29 popei CL:

popii T, I; 29 ieu CL, T: iau I; 80 cadelnita CL, I: cddelnita T;
32 ma i CL, T: md ia I; 84 mdcina CL, T: macina I; 87 yr&
CL: vrea T, I; 38 Intru una CL: Intr-una T, I; 41 mandstiri CL,
T: mandstire I.
157

4 care CL, T: cari I (de cloud ori); cazmalele V, I scris casinalek.

CL, T; 5 care CL, T: cari I; 6-7Nic-a Petricdi CL, I: Nic-a

Petrichii T; 8 pintre CL, I: printre T; pAnd CL, T: pind I; 14
zdravdn V, I: scris sdravdn CL, T; 14-15 trimitd CL, T: trimeatd I; 15 PeatrA CL, T: Piatra I; 16 oamenii la clad. CL, T.oamenii de clacd I; 20 cinerul CL, T: cineriul I; 21 cum au ars CL,

I: cum a ars T; sa-i ardd inima CL, I: sd-i arclA luiinima T; 22

tuturor CL, I: tutulor T; 25 PeatrA CL, T: Piatr /; 29 care
CL, T: cari I; 82 perdut CL, T: pierdut I; 87 pe dinafard CL,
I: pe de-afard T; 88 de batrin ce era P: omite ce era CL, T, I.
158

1 Duminicile CL, T: Duminecile I; 2 $i, cfnd veneau I, T:

omite i CL; 4 popei CL, T: popii I; 7-8 si-i deschideam calea
CL, T: i deschideam calea /; 8 catra CL, I: cdtre T; 10 Ai--

tia-s CL, I: Aistea-s T; popei CL: popii T, I; fiule V, T, I:

fiiule CL; 12 fert CL, T: fiert I; turte cu julfd 0,T, I: omite CL;
17 s-apoi CL, I: i-apoi T; 18 atine-te CL, I: atin-te T; 20 doar
CL, I: doard T; bisericei CL, T: bisericii I; 27 praznicul CL, I:
s^ris prasnicul T; 28 incheietd CL: incheiatd T, I; 81 bisericei
CL, T: bisericii I; 82 multdmiti CL, I: multumiti T.
159

11 Mai bine-n CL, T: Mai bine in I; 14 deie CL, T: dea I; 15 Parimei CL, T: parimeiu .1; 17 aceasta I, T: aceast CL (grefeald de
362

www.dacoromanica.ro

tipar); care CL: cari T, I; 18 In CL, I: din T; clre CL, T: cari

I; 19-20 ii bagase CL, I: li bagasera T; 22-23 am un glas CL,
I: am glas T; 26 Impetrita CL: Impietrita T, I; 28 viersul sail
_/: versul sau CL, T: 32 ave CL: avea T, I; 33 Paris CL, T:
Pariz I; 38 vreu CL, T: vreau I.
160

3 pana-1 CL, T: pIna-1 I; 4 demincare CL, T: de mincare I; 6 deie

CL, T: dea I; 7 gheata CL, T: ghiala I; 8-9 s-a face CL, I:

s-o face T; 12 pana CL, T: pink I; 16 ieseam CL, T: ieam I;

19 Chitigaie 0, T, I: Chi ligal CL (probabil gregeald de tipar);
20 due In valea 0, I: duci In valea CL: din In valea T (gregeald de
d ipar); 26 pana CL, T: pita I; 80 trimis CL, T: trimes I; 31 Gardgitei V, I: Gara-Gitei CL, 7'; 32 pana CL, T: pin& I; 34 zgircit V:
scris sgircit CL, T, I; 87 Om& CL, T: pina I.
161

2 amfnar V: amanar CL, T, I; 7 pank CL, T: Oa I; 15 pana CL,

T: pina I; 19 Pana-n seara CL, T: Pina-n sara I; 21 meu CL, T:
mieu I; 22 nimica CL, T: nemic I; 24 iar s-a pus CL, T: omite
liar I; 24-25 sa ma deie CL, T: ca sa ma dea I; 27 Lui dascalul
Vasile a Vasilcai [fij plateam V (am addugat fi absent En CL, 7', I,
fiindcd este cerut de construclia sintacticd; lipsa lui poate fi explicatd prin faptul cd, En vorbire, li este absorbit de finala cuantului
precedent Vasilcai, care se termind En i); 33 pan& CL, T: pfna I;
87 Todosiicai CL, T: Tudosiicai I; 38 crismarul CL, T: crimariul

I; asa-i CL, T: asa-i I.

162

15 duminica CL, T: durnineca I; 16 tatul CL, T: tatM I; bunicumeu CL, T: bunicul mieu I; 20 duminica CL, T: dumineca I; 21 ieu

CL, T: iau I; 23 meu CL, T: mieu I; 24 vedk CL, T: vedea I;

25 mei CL, T: miei I; 29 citus CL, T: c1tui I; 30-31 de la Invatatura 0, T, I: de la scoala CL; 38 care CL, T: cari I; 41 si cu
fratii mei, Petrea si Vasile si Nick, din Ardeal CL, T: i cu fratii
iniei Petrea i Alexandru si Nick din Ardeal I.
163

1 asezeci CL, T: esezeci I; 3-4 pe vremea lui mitropolitu Iacob

0: pe vremea mitropolitului Iacob CL:"pe vremea lui mitropolitul
Iacob T, I; 4 oleaca de cimotie CL, T: oleaca cimotie I; 9 pri363

www.dacoromanica.ro

begit I: prebegit CL, T; 11 papistagiei CL: papistgiei T: pApistgiei I; 13 Peatra CL, T: Piatra I; Brnariul 0, T, I: Bornariul
CL; 14 pana CL, T: Ora I; Pdtru-vodA 0, T, I: Petru-Vodti CL; 15,
Si se pomenegte CL, T: I se pomenegte I (grefeald de tipar); 18 Rana

CL, T: Pln I; 21 virtute CL, I: vIrtute 7'; 26 meu CL, T: mieu

I; 28 omu CL, I: Omul I; 29 p4n1 CL, T: ping I; 82 Smrand
CL, T: Smaranda I; 85 Secu CL, T: Secul I; 86 Ioana I: lnriuca
CL, 7'; 88 smulge CL, T: zmulge I; 40 au V, T, I: a CL.
164

2 azvIrlit V, I: scris asvIrlit CL, T; 5-6 eft pe ce CL, I: cit pe

ci T; 7 rubele CL: ruble T (gregeald de tipar): rubiele I, P; 12
necazul CL, T: nAcazul I; felul CL, T: feliul I; 26 nAcAfale 0, T, I:
ncazdle CL (probabil grefeald de tipar); 28 cartea Iti educe CL, I:
cartea-ti educe T; 29 a ceti CL, T: a citi I; 80 meu CL, T: mieu I;

Vietile sfintilor CL, I: Vietele sfintilor 7'; 82 sunt CL, T: shit I;

40 duminica CL, T: dumineca I.
165

3 des-dimineat CL, T: dez-dimineatA I; tarnitile 0,T, I: tornitile

CL (grefeald de tipar); 8-4 pe cai gi, legIndu-i 0, I: omite 9iCL,
7'; 4 apstrul I: cap6stru CL, T; 4-5 pe cel de al doilea CL: pe
cel d-al doilea T: pe cel al doilea I; 5 Int Aiu CL: dint6i T.

Int liu I; de-al CL: d-al T: de al I; treile CL: treilea T, I;

6 al CL, I: d-al T; doile CL: doilea T, I; patrule CL: patrulea 'I',

I; 7 al treile CL: d-al treile T: al treilea I; 11 neckjindu-mA CL
T: nkjIndu-m5. I; 18 cApstru CL, T: capastrult; 19 Ozang,
CL, T: Ozana I; 20 ieste CL, .1: aste T; 21 repede CL, T: rdpede I; Oa CL, 7': p/nd I; 22 pele CL, T: piele I; 25 0714 CL,
T: ping I; 26 aceste CL, T: acestea I; 27 In desagk ./: In desagi
CL, T; 29 bogdaproste 0, T: bodaproste CL, I; 29-80 eft pe ce
CL, I: clt pe ci T; 84 stain CL, T: strein I; 41 pele CL, T: piele
I; slbatic CL, T.. slbatec I.
166

6 bunicri CL, I: bunichii I; 10-11 cu plrintele Dumitru de la Pirgul

Cirjei CL, T, I: cu pgrintele Alecsic-so (sic) de la Dorna P; 12

girlia CL, T: giria I; 15 de cei 0, T, I: omite de CL; 18 pn4
CL, T: pin5 I; 19 Si dup 0, T: omite *i CL, I; 21 profesor CL,
364

www.dacoromanica.ro

T: profesori I; de ne-a Inchinat pe la icoane CL, T: de rn-au InchMat

pe la icoane I (grefealil de tipar); 24 i satul Brostenii 0, T: omit e-

$i CL, I; 26 ziva-meaza-mare CL: ziva-n ameaza mare T: ziva

mare prin el I; 80 razlogi V, I: scris raslogi CL, T; 82-33 nici,
Mara, nici tocmai batrtna CL, I: omite tocmai T; 85 pand CL,
T: Ora I; 36 seara CL, T: seara I.
167

1 aceasta CL, T: acesta I; 15 pana CL, T: pInA I; 18 si am dus-o

0, T, I: omits i CL; Ora pe la CL, T: pIna la I; 20 Irinhcai

CL, I: Irinuchii T; 22 bunicu CL: bunicul T, I; n-ave CL: n-avea

T, I; 26 plraiele CL, T: plraile I; 26-27 ,cit pe ce CL, I: cit pe ci
T; Irinuci CL, I: Irinuchii T; cele CL, I: acele T; 29 pelea CL,
T: pielea I; pand CL, T: pIna I; 83 postul cel mare 0, T, I: mite

cel CL; 34 nici alta CL, T: nici o altd I; 87 dusa In sat CL, I:
icM-n sat T: 88 sed6 CL: edea T, I; 89 c-o CL, T: cu o I; 40
razlog V: scris reslog CL, T, I; plraiele CL, T: plraile I; 41 clan Si

CL, T: cum e I.
168

4 Irinucai CL, I: Irinuchii T; Bistrita CL, T: Bistrita I;

amiazi CL, T: arniaze I; femeii CL, T: femeiei I; 9 repede CL, It

repede T; liana CL, T: Ora I; 10 frate-meu CL, T: frate-mieul;

11 Incepuse CL, I: incepusera T; 15 pan-am CL, T: pin-am I;

17 des-diminealk CL, T: dez-dimineata I; 24 zburdInd V, I: scris

sburdlnd CL, T; 25 care CL: cari T, I; 26 Irinucai CL, I: Irinuchit T; 88 liana In CL: pana-n T: 'Ana In I; 83-34 nu se' vedea
om pe om alture fiind CL, I: nu se vedea om alaturea fiind T;
35 Asa-i CL: Asa-i T, I; diochet CL: diochiat T, I; 87 de In pripa
CL, I: de-mpripa T; 40 De pe la Intarcatori am prapadit drumul
CL, I: omite T (probabil sdrit la cules); 40 cuco CL, I: coco T.
169

3 printre CL, T: pintre I; 4 zgribuliti V, I:scris sgribuliti CL, T;

4-5 si plingeam In pumni de frig; si plaiesii numa icneau Mit muscau buzele de necaz CL: i plingeam In pumni de frig; si plaiesii
numai icneau si-i muscau buzele de necaz T: i plIngeam In pumni,

de plaiesii numai icneau si-si muscau buzele de frig ci necaz I; 7

liana CL, T: pina I; 10 izbindu-se V, I: scris isbindu-se CL, T; 18
plrpalind-o CL, T: pirpflind-o I; jaratic CL: jeratic T: jaratec I;
25 cit pe ce CL, I: cit pe ci T; 27 blstamul CL, T: bIestemul I;
365

www.dacoromanica.ro

Irinucai CL, I: Irinuchii T; 28-29 si, dupd ce ne spllm cu

omdt si ne Inchindm dupd obiceiul crestinesc, apoi pornim 0, T:
i noi pornim apoi CL: i, dupd ce ne spaldm cu omdt si ne Inchi.
iglu durd obiceiul crestinesc, pornim apoi I; 35 meu CL, T: mieu
I; 36 Inca CL, T: Inca I; 38 strini CL, T: streini I; 39 Si dupd
0, T, I: dupd CL; 40 demincare CL, T: de mincare I; 40-41 tot
ce avea mai bun 0, T, I: omite tot CL.
170

1 camara CL, T: camara I; 2 pnd In CL: pand-n T: pind In I; 4

pnd CL, T: pInd I; 4-5 Vinerea Sand CL, T: Vinerea Seacd I;.
5 pnd CL,T: pind I; 7 multdmit CL, T: multumit I; 12 Si mam(1
0, I: omite *i CL: i mamii T; 13 Si pdrintele 0, T, I: omite i
CL; 14-15 oud rosii I: oua rosi CL, T; i bucurie 0, T, I: omite
*i CL; 16 meu CL, T: mieu I; 20 cfnii CL, I: clinii T.
(p. 171) PARTEA A II-A. S-a publicat mai Intii In Convorbiri
literare, XV, 1, 1 aprilie 1881, p. 1-1'k, cu: Dedicatie domnisoarei
L.M.", apoi In Timpul, VI, nr. 94-100, din 1-9 mai 1881, cu aceeasi
dedicatie, si dupd aceea in editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 33-71.
Manuscrisul 4.074, din fondul Bibl. Acad. Republicii Socialiste
Romania, contine doudzeci si patru de pagini cu fragmente, neconti.
nui, din aceasta parte a Amintirilor, i anume: f. 19r.--20r., de la
inceput pind la: si altele multe Inc& fAcea" inclusiv; f. 21r.-35r.,
de la: Uite cum te trage pe furis apa la adinc" pind la: MA rog,

mi se dusese buhul despre pozna ce" inclusiv; f. 36r., de la: ce

mi s-au IntImplat In viata" pind la: numai ce si aud puplza cinOld" inclusiv; f. 37r. 38r., de la: se mistuise de frica mea prin
cotloanele scorburei" pInd la: si una cloud la pup526 de" inclusiv;

39r., de la: Lunea, Intr-o zi de tirg" pInd la: Nu-ti paie lucru
de saga" inclusiv; f.40r.-42r., de la: Toate ca toatele, dar and am
auzit eu de tata"pind la: vrajba dintre noi s piard, si neghina din
f.

ogoard. Cdci" inclusiv. Foaia 36v. are numai citeva rinduri, si acelea

sterse, pe jumatatea ei de sus, iar pe cealalt jumdtate un- numAr

de cuvinte scrise de and mind si WI nici o legdturd cu :continutul
povestirii. Foaia manuscrisa cu textul de la: Ma era mama" pind
la se ia pe ginduri" inslusiv (f. 2 In numerotarea originala) lipseste
din manuscrisul 4.074, dar ea s-a publicat In revista .,S'azatoarea, vol.
VI, 1901 (un reusit facsimil al paginei autografe).
366

www.dacoromanica.ro

Editia noastra reproduce textul din Convorbiri, tinind seama de

modificarile ulterioare f acute de scriitor i publicate de Kirileanu in
articolul Notild asupra manuscriptelor lui loan Creangd, In Sezeitoarea,
V, 12, decembre 1899, p. 213-214 (v. i editia de fag, vol. II, p. 292).
CL

Convorbiri literare; T

Timpul; I

editia Iai; Ms

Ms, variante fata de Ms; P

modif imanuscris autograf ; Ms,
earl manuscrise publicate In Sezeitoarea; V lectiuni stabilite prin
conjectura.

P. 171, r. 6: a merge copeicel a merge In picioare, drept" (nu de-a

builea, ca copiii care nu tiu Inca sa mearga).
r. 28-29: de se incrucea lumea deli facea cruce" (ca In
fata unui lucru extraordinar).
P. 173, r. 10: ridicam casa in slava faceam galagie i nebunii"
(Incit casa parea ca se Malta de la pamInt In sus, spre cer).

r. 18: de le mergea colbul de ieea praful din ele" (fiindca

le aruncam de colo pina col sau le bateam); cf. locutiunea
sinonima de pii merg petecele (aceeai pagina, r. 28).
r. 24-25 : dacd nu v-am seicelat astdzi daca nu v-am
batut astazi" (bataia, la spate, este comparata cu
teslatul cailor).
r. 30: dindu-ne hula balansindu-ne (ca cu scrinciobul)".

P. 174, r. 16-17

: macar cei-li tntrei biserica in casei dei biserica

e foarte aproape (de casa noastra)".
r. 32-33: sel ne Pa musai cite-un furub, cloud' prin cap
sa ne suceasca parul din cap de la raddcina cu degetul
mare i cel aratator lipite cu virfurile unul de altul".

P. 175, r. 2: biatei sei fie de peicate

iertata ( = grad.) sa fie

de pacate".
r. 4-5: ludneinafa din coardei lua nuiaua din grinda interioara a tavanului camerei". .Neinctfa, nume eufemistic, cu

intentii ironice, al nuielei sau al batului de batut copiii

neastimparati; cf. Sf. .Nicolai
biciul" folosit la
coala In Imprejurari similare.
r. 15: un chef de mii de lei chef ( = bucurie, placere)
mare" (al cami cost se ridica la mii de lei).
r. 37: pe dupd toacd dupa ce se batea toaca la biserica"
(spre a anunta slujba), adica pe la ora 4 dup5.-amiaza.
367

www.dacoromanica.ro

P. 176, r. 1-2: a ne trage citeva nagteri indesate

a ne injura

indesat" ( = apasat, cu minie), folosind cuvintul nagtere

( = nagterea lui Isus).
P. 177, r. 31: unde-o plesnegte mama gi unde crapd, variantA ocazionalg a locutiunii curente unde dai gi unde crapd (adicl
uncle dai cu ceva, unde lovegti"), care aratA nepotrivirea
dintre intentie (sau cauzA) gi rezultat (sau efect) ; aici,
ironic (autoironie), aci mama povestitorului face aluzie
la el, deci lovitura" pe care o dA. ea nimeregte tinta, face
sA crape" unde trebuie.
sA
P. 178, r. 21-22: sa-mi deie numai pielea gi ciolanele de pe tine
te pedepseascA (pentru obrAznicii) aga de tare, incit sa
slAbegti pinA vei rAmine numai piele gi oase".
r. 27: Duminica Mare (sau Rusaliile) Pogorlrea Duhului
Sf int" (la 50 de zile de la Pagti); Mogii, un fel de sarbAtoare a mortilor, adicA a mogilor si strAmogilor (se dau de

pomanA diverse lucruri, gi nu numai de mincare), cad

In ajunul Duminicii Mari.
P. 179, r. 1-2: negustoria din picioare negustorie ambulant"
(fAr prAvAlie sau tejghea); In limbajul orAgenesc se spunea, pinA. nu de mult, cu acelagi sens, negustorie pe picior

(se pare, ironic).

r. 29: cd te cdpmfegte ea, Mdrioara, acug 1 cA te bate
(bine) ea, Marioara, acus I"; cf. locutiunile sinonime, la
baza carora stau verbe luate tot din limbajul tehnic popular al confectionArii obiectelor de imbrAcAminte; a croi
(pe cineva) i a mdsura (pe cineva; mai des a-i /ua mdsurd ,

cu... bAtul, In loc de metru sau cot, ca la croitorie). A

cdptugi insenmeazA, figurat, gi a pune mina, a prinde (pe

cineva)" (cf. p. 181, episodul cu puptiza).

r. 39: ruptul capului servegte la Intarirea negatiei gi

are sensul de loc, cu nici un prer (nici chiar cu pretul
ruperii capului).

un om foarte
de zgirie-brInzd
zgircit" (care face economie gi la mincat brinza, pe care
numai o zglrie", numai o atinge foarte ugor cu mAmAliga,
pentru a nu_lua prea multA dintr-odatA); puiu ajutA la

P. 180, r. 13-14: un puiu

368

www.dacoromanica.ro

intarirea ideii pe care o exprima substantivul compus

zgirie-brinzd, pornindu-se de la ideea ca copiii Intrec
adesea pe parinti in ce priveste calittile si defectele:
cf. pui de lde i pui de ger; capra sare masa, iada rare casa
.a.

r. 15: Au:tunat f i i-au adunat"

s-au potrivit bine ca
fire, ca apucaturi etc." Nu vad cum s-ar explica aceastti
formula, cu atit mai expresiva, cu cit cele doua verbe
rimeaza.

r. 16: cleimpanesc eu din gurd vorbesc fleacuri, prostii, lueruri fardrost" (ca si cum vorbitorul n-ar spune nimic, adica

n-ar emite sunete articulate, care alcatuiesc cuvinte, ci

ar misca pur si simplu maxilarul inferior, care se atinge.
de cel superior si produce astfel un zgomot asemanator
cu al berzelor, de pilda, chid deschid si inchid succesiv
ciocul).

r. 22-23: li-ai mincat liftiria de la mine ti-ai pierdut trecerea pe care o aveai la mine, ai pierdut dragostea pe careo aveam pentru tine". Liftirie (sau lefterie), cuvint de

origine greceasca, insemneaza libertate", deci sensul

propriu al locutiunii a-ri minca lefteria a fost a-si pierde
libertatea" (de a face orice si de care se bucura mai Ina-

inte, gratie dragostei, simpatiei, Increderii din partea

celui In drept s-o acorde).
r. 35: mi se dusese buhul mi se dusese vestea" (in sensrau).

P. 181, r. 3-4: obraz de scoarld

lipsa de sensibilitate morala,
nepasare fata de opinia publica". Cf. sinonimul gros de
obraz
cu obrazul gros (insensibil)".

r. 4:

las-o moartd-n papu,soi

uit (sau fa-te a uita).
ce s-a intimplat (neplacut pentru tine)". La originea acestei locutiuni va fi stind o intimplare mall cu un animal

mort intr-un lan de porumb (sau In apropierea lui) si

a carui moarte trebuia tainuita dintr-un motiv sau altul.
Cf. si a o face pe mortu-n porumb a se face ca nu stie nimic

despre o chestiune oarecare, a tacea, a nu participa la odiscutie etc."

r. 6: pe rind, ca la moard n-are nevoie de o explicatie pentru
a fi Inteleasa, si daca totusi o Inregistram, este ca s era369

www.dacoromanica.ro

tam a pe vremuri numai la moara se respecta In mod

strict ordinea In care cei interesati urmau sl-i macine
griul sau porumbul. (In alte Imprejurari, oamenilor simpli

i modeti le-o luau inainte cei tari i marl sau care se

credeau astfel.)
r. 9: cu chiuita In numAr mare", cu sens, probabil, ironic, la origine, cAci omul chiuie cInd e bine dispus i
face, cu intentie, lucruri bune sau, cel putin, nedlunA.toare.
r. 14: cucul arminesc pupdza". Pe cit se pare, aceastA
pasdre, destul de asemAnAtoare cu cucul, 4i depune excrementele In propriul ei cuib, ceea ce explicA, pe baza unei

credinte la baza cAreia se aflA resentimente de ordin

religios, aparitia epitetului armenesc. Cf. r. 33-34: in teiu
care te adormea de mirosul... floarei i p. 184, r. 26-27
el te-a Crimes cu pupal de vinzare, sd spurci iarmarocul?
Legarea acestei denumiri de verbul a pupa (sd te pupe
cucul arminesc) are, ca punct de plecare formal, omonimia
temei lui cu strigatul pupezei.

P. 182, r. 5: pe ce-a fi... ( =- pe ce-o fi) cu orice rise".

r. 24-25: pe la prinzul cel mare pe la 10-104 dimineata" (in timpul verii). Este ora primei mese principale a tAranilor aflati la munca cimpului, care incepe
odatd cu zorii zilei, i se opune prinzului celui mic (v.
rnai departe p. 185, r. 21), de la ora 7-7 %. Explicatiile
date in dictionare nu corespund realittitii, cum rezult
clar din spusele lui Creangl 111=0, care coincid cu ale

mele, intemeiate pe experienta personall din vremea

copilAriei.

r. 33-34: scdpind eu cu obraz curat

iqind cu bine din

situatia grea In care mA gAseam".

P. 183, r. 3-4: c-o falcd-n ceriu gi cu una-n plimintplin(5.) de minie,
pe care i-o manifesta vorbind tare, cu gura foarte deschisA". Hiperboll, bazat, probabil, pe imaginea trezitA
de o fiinta supranaturala, cu maxilarele enorme i, deci,
apte de a se distanta mult unul de altul. Va fi luat natere
In lumea basmelor, unde apar zmei, balauri i alti montri de dimensiuni gigantice.
370

www.dacoromanica.ro

nu tia absolut nimic, habar

n-avea". Cred ca la Inceput s-a zis nici cu fala, nici cu
spatele (nici de lucrurile petrecute In fata sau dinaintea
lui, nici de cele din urma sau din spatele lui"), iar apoi
s-a renuntat la prima parte, si a rams numai a doua, care,

r. 12: nu f tia nici cu spatele

izolat, poate 'Area, Ma a fi totusi, putintel ironica,

intrucit cu spatele nu se poate sti, adica vedea.
r. 15: li-1 ieu la depcinat I II pedepsesc eu cum se cuvine"
(se deapana, adica se desfasoara firul de lina sau de bum-

bac de pe scul sau de pe fuse). Cf. mai sus a captuli, a.

croi .a., toti termeni tehnici apartinind limbajului meseriilor.
r. 19: gitul Emi pun la mijloc
garantez cu viata ca
asa stau lucrurile". Cf. si ali pune capul la mijloc, idem.
r. 28: giiinupa, In ironie si cu intentia care se realizeaza
pina la urma (caci rnosneagul are de gind sa-i dea drumul

pupezei si de aceea o ia In mina ca s-o caute de ma!).

ma paraseste asa cum ma

gageam, in situatia data". Nu pot arata cum s-a ajuns la
imbinarea sintactica mare pi devreme, care pare a repre-

r. 38: mil lasei mare pi devreme

zenta o repetitie semantica, In sensul ca si mare i devreme

Insemneaza aproximativ acelasi lucru (mare trezeste

ideea de anterioritate, ca virsta, la fel cu depreme), deci

o intarire a notiunii devreme, de timpuriu", adica degraba, foarte repede".

P. 184, r. 5-7: se strinsese lumea ca la combdie imprejurul nostru;
cid, iarmaroc nu era?! La bllciurile de pe vremuri erau tot
felul de distractii, printre ele si asa-zisele comedii, repre-

zentatii ieftine date de saltimbanci, boscari etc., care

atrageau un public numeros.
r. 11-12: Pesemne te miinincii spinarea ti s-a Mut de bltaie, vrei sa te bat", de unde continuarea, r. 12: ia acup te
scarpin (Iti scarpin spinarea, ca s treaca mincarimea",.

adica. te bat").
r. 13: ba p-un topor Eli fac
te-apuc de par, ti-1 facsmoc si ti-1 rasucesc".
P. 185, r. 4: scoate mahmurul din om stria dispozitia omului,.
ii scoato sufletul, Il scoate din sarite".
371

www.dacoromanica.ro

r. 27-28: Cele rale sei se spele, cele bune sd s-adune"

lucrurile (IntimplArile) rele sA se uite, cele bune sA se Inmulteascr, urare strIveche, pe care si-o adresau tAranii In
Imprejurari de felul celor petrecute si descrise de Crean&

SA se remarce aspectul prozodic al acestei constructii

sintactice, ca In atttea alte zicale populare, pe care 11
constat5m si la continuarea ei cvasi-sinonimica (vrajba
dintre noi sd piard, gi neghina din ogoard).

r. 37: mi-am pus bine gura la cale am mincat f3arte

bine" (propriu mi-am pus gura pe drumul cel bun").
r. 38-39: luindu-mi rdmas bun de la cdlcdie, exprimare
glumeatA cu sensul lutrid-o din loc, pornind de uncle ma
gaseam" (despArtindu-m5. de cAlciie, ca si Cain n-ar mai

fi fost ale mele, asa de repede am plecat).

'P. 186, r. 12-13: crezindu-le toate ldptoas,, dupd Kam" dInd
crezare deplina spuselor mele (favorabile pentru mine)
ca basemnarile de pe rdboj".
P. 188, r. 4: gi Ion, pace 1
i Ion, nic5ieri 1" (adica nu rAspundea, deci tacea, ceea ce InsemneazA liniste, pace").
r. 36 37: ar fi trebuit sit' tnceapd a mi se pune soarele drept
inimd ar fi trebuit s5. InceapA a-mi fi foame" (inimd are

aici sensul popular de stomac", iar invocarea soarelui,

rostul de a indica timpul cind i se face omului foame, ca
acele ceasornicului, care indicA o anumitA orA). Cf. si
p. 195, r. 24-25: de pus drept inimd, cind ii-e foame.
P. 189, r. 15-16: ea ridd, pdnd li s-a duce gura la ureche s rida
mult si cu gura asa de deschisA, limit colturile ei A dea

impresia c5. ajung pita la urechi".

clt imi mergea de bine "(ironie,
data fiind situatia).
P. 190, r. 14-15: Goldtatea incunjurd, iard foamea dd de-a dreptul,
r. 39: ctt eram de pricopsit

zicalA populara, care arata deosebirea dintre jena omului

dezbrAcat (la propriu sau la figurat) si lipsa de jenA a

celui flAmInd.

r. 21: mi te-ai lehametit de la inimd

nu te mai iubesc
(ca Inainte), ai pierdut dragostea pe care o aveam pentru
tine".
372

www.dacoromanica.ro

r.

cueintul ei afara nici cu fapta

respect Intocmai, prin purtarea i vorba
mea, ceea ce-mi spune"; aminteste de limbajul biseri26

27: nu

ies din

nici cu vorba
cesc.

r. 35-36:bucuria mea n-a fost proasta

n-a fost o bucurie
obisnuita, de rind (ci una mare,profundit.)"; prost are aici

sensul vechi de simplu".

r. 41: de joi peinit mai de-apoi
cf. rima.

foarte putinA vreme";

Variante
171

1 sunt CL, T, Ills: sint I; 2 na5terii CL, T, I: nasterei Ms; Orinteased CL: parinteascA T, I: parintascA Ms; 3 stall CL, Ms: sfoara

T: sfoara. I; 6 cuptiorul CL, I, Ms: cuptorul T; 8 pline CL, I,

Ms: plini T; 9 acum CL, T, Ms: acuma I; 11 ni era CL, Ms: ne
era T, I; 13-14 fitrA leac de suparare CL, T, I, Ms: redactare
anterioard fr leac de suparare, cum nu se poate descrie nici

povesti Ms1; 16 turburarea CL, T, I: tulburarea Ms ; 17 nazdravaniile V, I: scris nasdravaniile CL, T, Ms: redactare anterioard
minunatiiie Ms1; 22 meu CL, T, Ms: mieu I; 25 minunatii CL, T,
I, Ms: redactare anterioard nasdravanii Ms1; nourii CL, I, Ms: norii

T; 27 infigind CL, T, Ms: infingind I; afarA CL, T, I: afara Ms;

24 usei CL, T, Ms: u5ii I; 29 mirare CL, T, I: mierare Ms.
172

8 mamii CL, I, Ms: mamei T; socoteala CL, T, Ms: socoteala I

(gresealti de tipar); 20 inealtarii CL, T, I: Incinirei Ms; 11 funingenit
CL, Ms: funingene T: funingina I; 12 dioache CL, I, Ms: deoache
T (de dona ori); 13-14 benchiu boghet In frunte I, Ms: ornite boghet
CL, T; 17 pe cit mi-aduc aminte CL, T, Ms: pe eft imi aduc aminte
I; 20 In oehi-i CL, T, Ms: in ochii ei I; 25 zburau V, I: scris sburau
CL, T, Ms; i CL, T, Ms: el I (greseala de tipar); 28 meu CL, T,
Ms: mien I; inselator CL, T: insalator /, Ms; 80 pina CL, T: pina
I, Ms; intri V, I, Ms: intri CL, T; 34 povestim CL, T, I, Ms: redactare anterioard vorbim Ills1; 38 vietii CL, T, I: vietei Ms; s6. le CL,
T, I: sii li Ms; 39 mine CL, Ms: miine T, I; 40 Copilul, inalecat
pe batul sau CL, T, I, Ms: redactare anterioard Copilul ti Incaleca
Mini situ Ms,.
373
29

Ion Creangl

www.dacoromanica.ro

Open vol. I

173

1 biciul CL, 1, Ms: biciu T; 2 de-ti i CL, Ms: de-ti ia T, I; 3

crede CL, T, I, Ms: redactare anterioard Iie 1.91; 4 pe bat CL, T,
1, Ms: redactare anterioara pc dinsul Ills1; 5 virst a CL,T vristaMs; 6
CL, T,Ms: i I; 7 macar CL, Ms: macar T, I; 9 odineascii CL, T: odihneascd I: hodineascd Ms; 10 ridicam CL,.T:rfdicam /:radicam Ms;
12 spdriam CL, T, Ms: speriam 1; 13 Intunerec CL,T, Ms: Intuneric
I; 13-14 i el, cit era de ostenit, ne prindea cite p e unul, ca la babaoarba", ne ridica CL, T, Ms (scris rddica in Ms): *i el, cite pe unul,
ca la baba-oarba", ne rIdica I; 15 ne sdruta mereu pe fiecare CL,
T, I, Ms redactare anterioard ne sdruta pe fiecare mereu Ms1; 17
cotrut6 CL, Ms: cotrute T, I; 19 minile CL, T, Ms: miinile I;
20 pdnd CL, T, I. pinA Ms; zgiriau V, I: scris sgiriau CL, T: scris
sgiriiau Ms; noi CL, 1, Ms: oi T (greseala de;tipar); 21 si le CL,
T, 1: 0 li Ms; 22 Asd-i CL, Ms: asa-i T, I; 22 23 pughibale CL,
T, Ms: poghibale I; 23 sunteti CL, T, Ms: sinteti I; 24 dacil CL,

I, Ms: daca T; 26 cfnii CL, T, Ms: ciinii I; 27 ieu CL, Ms: iau
T, I; 28 petecele CL, T, Ms: petecile I; 30 Cc le CL, T, 1: Ce
li Ms; 31 trunchiu-CL, T, I: trunchi Ms;sunt CL, T, Ms: shit I;
faina in CL, I, Ms: filint-n T; 32 asemene CL: asemeni T: asemenea

/: asemine Ms; 33 poloboc CL, I, Ms: boloboc T; 33 slayS CL,

T, I: slava Ms; 35 zburdaciunea V: scris sburdiiciunea CL, T, I,
Ms; 38 citeascii CL, T, I: ceteascd Ms.
174

1 sd se mai joace si pe-afaril CL, T, I, Ms: redartare antrrioard sil

se mai ducil si pe-afara' Ms1; 5 pirie CL, I: piriie T, Ms; 6 Tar slropsitul CL, T, I, Ms: redactare anterioard Iar nebunul Ms,: redactare
anterioard Iar zilrghitul Ms2; 7 vatrarul CL, T: Witt ariul 1: valrariul
Ms; 7 S deli i6 CL, Ms: de-ti ia T, I; 8 toald In CL, I, Ms:
toalil-n T; 9 aliluiia CL, ills: aliluia T: aleluia I; 11 asi a In CL,
I, Ms: aeta-n T; 12 sa-i cosesti CL, T, I,-Ms: redactaie anterioard
slid rup i Ills1; 14 'Poi dA CL, 1, Ms: 'Poi de T; mAi femeic CL, T,
I, Ills: redactare anterioard mSi nevastd Ms1; 15 incaltea CL, 1,
Ms: Incailea T; ti-au CL, T, I: t-au Ms; 16 macar CL, Ms: mIcar
T, I; tiara V, /l/s: inr CL, T, I; biserica in CL, I, Ms: biserica-n
T; 17 de departe ce-i CL, T, I, Ms: redactare anterioard de aproape
ce-i Ms1; 19 sal vS deie CL, Ms: sd NTS dea T, I; 22 Ma mieram eu

CL, 1, Ms: mil miram eu T: redactare anterioard MS mieram eli,

zicea mama Ms1; 25 tintd fn CL, I, Ms: tintil-n T; ochii nostri
374

www.dacoromanica.ro

CL, I: ochii nostril T, Ms; 26 Ian CL, 1: Ia T: En Ms; -apoi

CL, I, Ms: i-apoi T; 32 pana CL, T: pina I, Ms; 33 sa ne deic
CL, T, Ms: sa ne dea I; 37 ca CL, T, I: ca Ms (probabil o scdpare);

40 sunteti CL, T, Ms: sinteti /; 41 odihni CL, I: hodini T, Ms;

incotele CL, T, Ms: incotele I.
175

3 cu-alita CL, T, Ms: cu atit I; Ti-ai CL, T, I: 1-au Ms; 3 4 desdirnineata CL, T, Ms: dez-dimineata I; 6 Vorba ceea CL, T, I,
Ms: redactarc anterioaret Vorba cintecului Ms,.; 8-9 si indesate CL,

I, Ms: i-ndesaLc 7'; 13-14 ca sa se poata rade mai frurnos CL,

7', I, Ms: redactare anterioard sil se dual jigul mai usor la ras /1151;
16 sa-mi deie CL, Ms: sa-mi dea T, I: redactare anterioard sa-mi
dcie la Craciun Ms1; 16 s-o umflu CL, T, I, Ms: redactare anterioata

i s-o umflu Ms1; 18 pana CL, T: pina /, Ms; 24 tatei CL, I, Ms:
tatii 7'; 25 bat& CL, T, Ms: batir I; harapnic CL, T, I: haramnic
/1/s; 26 harapnic CL, T, I: haramnic Ms; 1-oiu CL, 7', I: ti-oiu
Ms; da cu CL, T, I, Ms: redactare anterioara da eu acus Ms1; 27-28
N-ai cc minca la casa mea? Vrei sa te buseasca cci nandralai prin
mat? Acus Le descalt CL, T: N-ai cc minca la casa Inca? rai sa le
buseasca cei nandralai prin mat? Acus to descalt I: N-ai cc minca
la casa (probabil o scdpare) mea? Vrei sa te busasca cci nandralai
prin omaL? Acus to dcscall. Ms: redactare anterioard -ai cc minca la
casa mea de umbli cu calicitul? InLr-o zi ai sa ma scoli din rabdaru

Vrei sa te &scalp Ills1; 31 sa-mi ieic CL, Ms: sa-mi ia T, I; 31

ieu CL, Ms: iau 7', I; 35 de cole CL, I, Ms: de colca 7'; 36 tinjala
CL, Ms: tinjeala T, I; 41 asezam CL, T, I: asazain /1/s; fereasta
CL, T, Ms: Screasira I.
176

1 a inceput CL, I, Ms: a-nceput T; 3 gainile CL, 7', I: gaincic Ms; att

inceput CL, I, Ills: omitc i T; 4 Ia stati CL, T, I: En stall

Ms; blastematilor CL,T: blastainatilor /, Ms; 5 pirlit-o CL, I, Ms:
tulit-o T; zvirr V, I: scrissvirr CL, T, Ms; 6 scurtatura in CL, I,

Ms: scurtatura-n T; 7 ceea CL, T, Ms: ceia I; 9 popei CL, I,

Ms: popii T; 10 cucosi CL, I, Ms: cocosi T; 14 sparieti CL, Ms:
speriati T, I; Cit pe ce CL, I, Ms: Cit pe ci T; 18-19 preotiinostri
CL, I: preotii nostril T: preutii nostril Ms: redactare anterioard
preutii de la biserica noastra Ms,; 20 pana-1 CL, 7': pina-1 /, Ms;
21 pana-1 CL, T: p ina-1 /, Ms; pana CL, T: p Ina /, Ms; alta CL,
375

29*

www.dacoromanica.ro

T, I: alta Ms; 23 intram V, I, Ms: intram CL, T; 26 intram V,

I, Ms: intram CL, T; asezam CL, T, 1: asazam Ms; fereastra CL,
I: fereasta T, Ms; 28 ca-i c frig CL, 7', I: c i-i frig /1/s; mInile
CL, Ms: minele T: mlinile I; 29 varu-meu CL, T, Ms: varu-thieu I;
vatrarul CL,T, Ms: vatrariul I; 31 necaz CL, T, I: nacaz Ms; 35
se ie CL, Ms: se ia T, I; 38 si deie CL, I, Ms: sa dea T; cuptior
CL, Ms: cuptor T, I.
177

1 mai dihai CL,T, I: mai diha Ms; 4 de aieslea CL, T, I: dc-lesLca

Ills; 8 hamisiti CL, T: hamesiti 1: himisiti Ms; 12 smintinitul CL,
7', Ms: smintanitul I; 15 pana CL, T: p Ina I, Ms; 16 smintineasca V,
Ms: smInteasca CL,T: sminlaneasca I; 17 smintincste CL, 7', Ms:
smintaneste I; 19 Inchincit CL, Ms: Incinchit 7', 1; scoas-afara CL,
I, Ms: scoasa earl 7'; 20 mamei CL, I, Ms: man.ii 7'; 22 smintina
CL, T: smIntana I: smintina Ms; 23 grinda CL, 7', I, Ms: rcdactare anterioara coarda Ms1; 24 put CL, T: putea I, Ms; 26 smintma
CL,T, Ms: smintana I; 28 mamei CL, I, Ills: ma mii T; 29 furtusag
CL, I, Ills: furtisag T; 30 mincarii CL, T, J. mimarei /1h; fie oni

de ce-a fi CL, T, Ms: fie orice de ce-a fi 1; 32 mcu GL, T, Ills:

mieu I; nu eram asa CL, T, I, Ms: rcdactare anterioarii nu cram
eu asa Ms1: 33 pang CL, 7': pima I, Ills; 85 necaz CL, 7', I:
nacaz Ms; adica CL, T: adecd I, Ills; necaz CL, 7', I: nacaz Ms;
87 deie CL, 7', Ms: dea I; 39 pelea CL, T, I, Ms: pielea I; 39-40
cum li CL, I, Ms: cum-i 7'; 40 daca vedea ornul CL, T, I, Ms:
redactare anterioarei i daca omul vedea M
178

12 obrazniciile CL, T, I: scris obrasniciile Ms; 13 binisor CL,

7', I: binesor Ms; 15 Intrind V, Ms: inLrind CL, 2', I; 18 blastemindu-1 CL: blestemIndu-1 T: b1asta'mindu-1 1, Ms; 19 avea un
chin CL, 7', Ms: avea chin I; 21 dascalului CL, T: dascalului I, Ms;
deie CL, T, Ms: dea I; 22 pielea CL, T, I: pelea /11s; 24 ziva

miaza-mare CL, T, I: ziva mieaza-mare Ms; 26-27 varatic CL, I;

Ms: varatic T; 27 care se cocea-palea de Duminica Mare CL, I,
Ms: care se cocea pe la Duminica Mare T; 28 cum s-o dau, ca sa
nu ma prinda CL, 7', I, Ms: redactare anterioarci cum s-o dau, i s-o
nimeresc, ca sa nu ma prinda Ms1; Intru V, I, Ms: Intru CL, 7'; 85
91 femeile i barbatii CL, T: omite I: i femeile
i barbatii Ms.
376

www.dacoromanica.ro

179

1 razasi CL, T, I: razesi Ms; 3 popusoi CL: papusoi T, Mb: popusoiu I; 7 manZistiiile GL, T: minastirile I, Ms; maice GL,
I, ills: maici T; 10 si-mi pare rau CL, T, I, Als: rcdactare anterioard
i-mi pa-e tare rau Ms1; 12 meu CL, T, Ms: mieu I; nemerit-o CL,

I', Ills: nimerit-o I; 14 matusei CL, I, Ills: intuii T; 17 femeiei

GL, I: femeii T,Ms; 20 iaca CL, I, Ilis: jacS T; 22f.3 zise ea, cu
ochii holbati la mine CL, T, I, Ms: redactare anterioard zise ea,
stind cu o .nii pironi0 la mine Ms,: redactare anterioard zise ea, cu
ochii tint la mine Als2; 25 prdpadenie CL, T, I: prapadenie Ms;

zvirr V: scris svirr GL, T, I: svr Ms; 32 pana CL, T: pina I,

Ms; nalta CL, I, Ms: fnalta 7'; 34 panil CL, T: pind I, Ms; grii20

dinci CL, Ills: gradinii .T, I; 36 fugind tot iepureste CL, Als:

oncite

tot 7': fugind tot iepureste 1; 37 paa-n CL, T: pina-n I, Ms; 38

matusa CL, I, Ms: matuse T; 40 pana CL, T: pia. I, Ms.
180

2 cum ii CL, I, Ms: cum-i T; 2-3 nu s-au ales nimica. i dupg ce

CL, 7', Ms: nu s-au alesi i nimica di.pS ce I (cvidcntd grucala de
tipar); 4-5 ori se impedecil CL: ori sS impedica T: ori se impiedeca
I: sor se nnpedeca Ms (scapare); 7 azvirl V, I: scris asvirl CL, 7',
Ms; 8 pierd CL, 7', I: peid Ms; 11 Ii spun CL, I, Ms: 'i spun T;
13-14 si mos Vasile era un carplinos s-un puiu de CL, 7, I, Ms:
redactare anterioard i mos Vasile era un hapsin i un puiu Ms1; 14
zgirie CL, I: scris sgirie T, Ms; 16 clamprinesc CL, 7', Ms: clempanesc I; 22 salurd-te de cirese CL, T, I, Ms: redactare anterioard
satura-te de cirese, spinzuratule -111.91; ti-ai CL, T, I: t-ai Ms; 23
liftiria CL, 7', Ms: lefteria I; 24 pe urma CL, I, Ms: dupe urma T;
27 furtusag CL, I, Ms: furtisag T; 32 Gicrul Cucului CL, I, Als:
Ceirul Cucului T (grefeald de tipar); 33 flddlilor V, T,.Ms: flecSilor
CL, I; 35 pozna V, I: scris posna CL, T, Ms; 37 ridicase CL, T:
rldicase I; 40 Ioane V: scris Ivane CL, 7', I.
181

4 papusoi CL, T: popusoiu ./.; 7-8 ect nu mai dau peste vro pacoste,
dar parcS naiba CL, T, I, Ms: redactare anterioard s6 nu mi se mai

intimple nimica, dar atunci parc naiba Ms1; 10 cea CL, I, Ms:
ceea 7'; ciresele CL, T, Ms: ciresile I; 14 arminesc CL, T,M:

armenesc I; 19 auzeai CL,T, Ms: auziai I; 21-22 cu demlncare CL,

T, I: cu de mincare Ms; 22 in tarina CL, I, Ms: la taring T; 23 Sac&
CL, T, Ms: Seaca I; 24 cu demincarea CL,I: cu demlnearea 7' (gre177

www.dacoromanica.ro

sectla de tipar): cu de mincarea Ms; 81 noaptea-n CL, I: noaptca

in 7'; 33 mg suiu CL, I: ma sui T; de mirosul CL, I: in mirosul

T; 35 in,u GL, T: mieu /; multginire CL, I: multumire T; 36

37 ii mai pupa tu i pe dracul CL: ii pupa tu i pe dracul T:

i mai pupa si tu pe dracul I; 38 spariu V, I; spariiu CL, T; 39 puptiLa

CL, T: puptiza I; pang CL, T: ping /; 40 i cum stam eu CL, T:

mite eu I.

182

1 meu CL, T: mieu /; 6 scorburei CL, T, Ms: scorburii /; 7 nicairi

CL, T, I: nicairi Ms (probabil o scdpare); intrase V, I, Ms: intrasc
CL, 7'; 8 anapgda CL, I, Ms: anapoda T; inciudat CL, 7', I,
Ms: redactare anterioard necajit Ms1; 9 scorburei CL, Ms: scoiburii
7', I; 9-10 mg suiu cu dinsa iar in teiu, imi ieu caciula CL, Ms:
mg suiu cu dinsa iar in teiu, imi iau caciula T, I: redactare anterioara
ma suiu cu dinsa iar in teiu, pun urechea la cuib, sa vgd n-oiu mai
auzi ceva, j neauzind nirnica, imi ieu caciula Ms1; 12 pana CL,

T: ping /, Ms; 14 cu demincarca CL, T, I: cu de mincare Ms;

16 eine stie pe unde CL, 7', I: eine tii pe undo Ms; bojbiiit CL,
7',

Ills: hojbait I; 17-18 nici mai ramine cuvint CL, T, I, Ills:

redactare anterioard nu-i cuvint /1/s1; 19 Tiganului CL, T: Tiganul

I, Ms; cind i-e foame CL, 7', I: cind I foame Ms: redactare anterioara
cind 1i foame /1/.91; 20 boierul CL, T, I: boieriul Ms; minile CL,

7', Ms: niiinile I; 21 luIcaua CL, 7', I: liuleaua Ms; 22 nostri

CL, T, I: nostril /1/s; 24 nu ii CL, Ms: nu le T, I; 25 numai
iacatd-ing-s i eu CL, 7', Ms: otnite numai I; de dupd CL, I,
Ills: dupg 7'; 26 auzindu-i CL, T, I: auzindu-i Ms; 28 inghitil
CL, I, Ms: ingIlitg 7'; 30 cc tolocgniti bdiatul CL, T, I, Ms:
redactare anterioara dati pace bgiatului Ms1; 31 cu tatul sgu CL: cu
talal sgu T, I: cu tatg-sdu Ms; 32 nemaipuindu-si mintea CL, T, I,
Ms: redactare anterioarii nu s-au mai pus mintea Ms1; 34 ieu CL,
I, Ms: iau 7'; 36 scorburei CL, Ms: scorburii T, I; zbatindu-se
CL, I: scris sbalindu-se T, Ms; 36 37 inguntru CL, T, I: inliiuntru
Ms; 37 ieu CL, Ms: iau T, I; 38 zbucium V, I: scris sbucium
CL,

7', Ms; 39 ieu CL, T, Ms: iau I.

183

2 asa des CL, T: asa de des I; 4 ceriu CL, I: cer 7'; 6 dumneta CL:
dumneata 7', I; 8 des-dimineata CL, T: dez-dimineatil I; 10 aceste

CL, I: acestea T; 11 ceasornicul CL, T: ciasornicul I; 13 Da'c6

CL, T: Duca I; 1-as CL, I: 1-ai T; 14 as afla CL, I: asi afla
378

www.dacoromanica.ro

T; 17 zbintuitul V, I: scris sbintuitul CL, T; 22 stresina CL, I:

I, Ms: redactare anterioard dirz .11Isl;
streasina T; 25 tantos CL,
pdnd CL, T: pind I, Ms; 25-26 cu pupdza-n mind CL, 7', Ms: cu
pupdza in mind 1; 28 ceea CL, T, Ms: ceia I; 31 dumneta CL, Ms:

dumneata T, I; 34 dezleagd V, I: scris desleagh CL, T, Ms; 35

poznd V, I: scris posnd CL, T, Ms; 36 zbrr V, I: scris sbrr CL,
T: scris sbr Ms; 37 i CL, T, Ms: ia I; zbor V, I: scris sbor CL,
T, Ms; 38 lacrimile CL,T, I: lacrilmile Ms.
184

1 dumneta CL, 7', Ms: dumneata 1;10-11 sa-mi iei CL, T: sa-mi
iai I; 12 cum vdd eu, mdi tied P: omite mdi tied CL, T, I; acus
CL, I: acusi T; 14 cind Ii CL, I: cind-i 7'; 20 dumneta CL, I: dumneata T; 21 dinioarea CL: dinioara T: dinioard/ ; 26 trimes CL, T:

trimis I; 27 pupazi CL, T: pupdza I; 29 muiet CL, T: muiat

I; 32 35 Mei Imi era acum a scdpare de dinsul, drept sd
v spun. Vorba ceea: Lasa-I, mai (Lasa-I, mai Ms scapare).
L-as ldsa eu, dar vezi a nu ma lasd el acurn!" Tocmai asa
pdtisem i eu; ba cram Inca bucuros cd am scapat numai cu-atita
CL, Ills: imi era acum a scdpa numai cu-atita T: Gad frni era acuma
a scdpare de dinsul, drept sd vd spun. Vorba cea (greseald de tipar):
Lasa-1, mai 1 L-as llsa eu, dar vezi ca nu ma lasa el acum". Tocmai
asa patisem si eu; ba eram Inca bucuros cd am scapat numai cu atita

I; 36 Bine-ar CL, I: Bine ar T: Bene-ar Ms; 38 ca-ntr-un CL, T,

I: Ca Intr-un Ms; 40 pozna V, I: scris posnd CL, T, Ms.
185

1 pupazili CL, I, Ms: pupazei T; 5 Anghilita CL, T, Ms: Anghelita

I; 9 mierare CL, I, Ms: mirare T; 12 meu CL, T, Ms: mieu I;

13-14 si eu din pricina ei P: omits CL, T, I; 15 si se ca' mai
i se ca' mai duse T: redactare anterioard i se
cam mai dusese Ms,: 17 liisatul sdcului CL, Ms: llisatul secului
T, I; 18-19 zdravAn V, I: scris sdravdn CL, T, Ms; 19 alivenci
CL, T, I: alivinci Ms; 19-20 proptilind CL, T, I: pirprilind Ms;
20 si apoi CL, T, Ms: -apoi I; 24-25 dui-A gurile cele rale CL,
I: Dupil cele role T: dupa gurile cele rele Ms; 27 noslri CL, 7',
I: nostril Ms; rifle CL, I: rele T, Ms; 29 ogoare CL, T: ogoard
dusese CL, I, lIfs.

I, Ms; 34 dumneta CL, I: dumneata T.

186

4 minile CL, T: miinile I; 5 meu CL, T: mieu I; cu nrisip CL,

T: in nilsip I; 7 ceas CL, T: cias I; 8 pand CL,T: pind I; 9 mamei
379

www.dacoromanica.ro

CL, I: mamii T; 10 vncarul CL,T:vIcariul I; 11 Inttr7iet CL: Inttr-

ziat T, I; prtn CL, T: ping 1; 13 rAbus CL, I: rdbos T; 14-15

derrancare CL, T: de mlncare I; 17 ghibncia CL, I: dibncia T; 22
Sint-Ilie CL, I: Stint Die T; 24 sumani CL, T:sumnne 1;sA-i CL,
T: s le I; altii sn-i CL, T: allele sn le I; 25 a-i CL, T: a le I; 26
pnnn-n CL, T: pInn-n I; 30 titn CL, T: i /; 31 cinci-sase

CL, T: cinci-sese /; care CL, I: cari T; s le CL, .1: si Ii T; 37

ovnsul CL, I: ovazul T; asemene CL, T: asemenea I.
187

1 *-o CL, T: si-o I; 8 meu CL, T: mieu /; 15 cheamn CL, T:

chiamn I; *Aztitoare CL, T: ezAtonre I; 21 dezghiocat V, I: seris
desghiocat CL, T; 25-26 prin luncile si dumbrilvile vele pline de
mIndrete CL, T: prin luncile si dumbrnvile cu mindrete I; 26 27
rIchiticn de Mcut galbenele CL, I: omite de filcut T; 28 pinfre CL,
I: printre T; 30 FA-mn. CL, T: Fa-ron. I (grefealit de tipar); tei
CL, T: teiu I; 32 patrule CL: patrulea T, 1; 39 am sparlit-o CL,

T: am spArlit-o I; 40 necnjitd CL, T: rinciljita I.

188

3 Ioane (de patru ori) CL, T: Tome (de trei ori) I; 6 pelea CL, T:

pielea I; 8 ferbinte CL, T: fierbinte I; 10 celnlalt CL, I: celalt

T; 12 pcuras CL, T: pacaras I; 17 zvIrleam *V, I: scris svlrleam
CL, T; petrele CL, T: pietrele I; 19 amundoi CL: arnIndoi T, 1;
zvirleam 17, I: scris svtrleam CL, T; 25 si Duhul Stint CL, T:

I; 29 meu CL, T: mieu I; 31 aceste CL, T: acestea I;

mInile CL, T: mIinile /; 32 necnjt CL,T: nilcnjit I; de dup CI,

omite i

T: i dupn I; dimb din prund CL, T: dimb de prund /; 35 ceas CL, T:

cias I; 38 starea CL, T: stare I.

189

8 i CL, T: ia /; 6 rtizbi CL, I: scris rAsbi T; 7 aye CL: avea T,

I; 11 Intram V, I: intram CL, T; 13 dinioarea CL, T: dinioarA
I; 16 pnn CL, T: pInn I; 18 ieu CL, T: iau I; 19 petrele CL,
T: pietrele /; 21 Ora CL, T: ptnn /; 23 Infilnesc CL, T: millneasc

I; 24 huditn CL, T: hudita /; 26 cinii CL, T: clinii 7;

28 cmli CL, T: ciinii I; 29 cum ti CL, I: cum'i T; tppilezi CL,

T: tupilez I; 33 cinii CL, T: clinii I; 34-35 pn5.-n CL, T: pinn-n

I; 36 care avea CL, T: cad avea /; 40 cinii CL, T: cIinii I.

190

8 Ora CL, T: pinn I; pintre CL, T: printre /; 5 mile CL, (T:

380

www.dacoromanica.ro

mild I; 6 pintecele meu CL, T: ptntecile mieu I; 10-11 tufaapuc T; 21 doar

tosez CL, T: 1nftiez I; 11 li apuc CL,I:

CL, T: dar I; 26 Ii giuruiesc CL, I: 'i giuruiesc T; 26 binegorul

CL, T: binigorul I; 30 Si-ntr-o zi CL, T:

lntr-o zi I; 81 blindetA

CL, T: blinlete I; 33 deie CL, T: dea I; 87 meu CL, T: mien

I; 87-88 Si de m-ar fi bAtut mama cu toate gardurile CL, T: omite
I; 88 izzonit V, I: scris isgonit CL,T; 40 binegorul CL: binigoruI
T, I; 41 pAnA CL, T: pinA I.
191

2 felul meu CL,T: feliul mieu I; 8 demincare CL, T: de mincare l;

4 sA-mi deie CL, T: sA-mi dea I; 8 meu CL, T: mieu I; 9 izbavitoarea V: scris isbAvitoarea CL, T, I; 10 a o desface CL, I:
a o face T; 11 arunc-o peatrA In baltA CL: aruncA o piatrA-n baltA
T, I; 16 pAnA CL, T: pinA I; cu minte CL, T: cuminte I; pAnA
CL, T: lp MA I; 19 sunt CL, T: slut I.
(p. 192) PARTEA A III-A1S-a publicat mai 1ntti In Convorbiri
literare, XV, 12, 1 martie 1882, p. 445-461, tot cu: Dedicatie domni

goarei L.M.", apoi In editia de la Iagi, vol. II, 1892, p. 71-115.

In toamna anului 1881 Creang6 se ail& din nou la Bucuregti gi
participl la lucrArile Consiliului general al instructiunii", care au
pus In discutie Proiectul de programa pentru studiile din licee i girn-

nazi'. Scrlitorul a lost prezent numai la citeva gedinte.Este posibil

ca In aceastA perioadA sA fi definitivat partea a III-a din Amintiri,
datatA: Bucuregti, 1881, septembre".
Reproducem textul din Convorbiri, linInd seaml de corecturile

!Acute de povestitor dui:a tipArire gi care au lost publicate de

Gh. T. Kirileanu In 1Votip4 asupra manuscriptelor lui loan Creangd,
,,S'ezdtoarea, V, 12, decembre 1899, p. 213-214 (v. gi editia de fatA,

vol. II, p. 292).

CL
Convorbiri literare; I editia Iasi; P
modificAri manucrise publicate in 4'ezdtoarea; V
lectiuni stabilite prin conjecturA.
P. 192, r. 26-27 hdlaful cdprioarelor cu sprincene scdpate din mondstire
poteca (tAinuitii) a cAlugAritelor care umbni
dupA aventuri".

P. 195, r. 22 un um mare

un bot mare de mAmAligA (en

brinzA In el)".
r. 39-40: dar sd nu-1 atingd cineva cu cit e negru sub unghie

dar sA nu-I atingl cu nimic".

381

30

I. Creangll vol. I

www.dacoromanica.ro

P. 196, r. 2: nu prea f lie multe

nu Inte lege bine lucrurile"

(si de aceea se suparti usor etc.) ; cf. sae una $ i bund o tine

pe-a lni" (are o idee care-I urmareste mereu).

r. 26-27: sd vd scot eu gdrgdunii din cap sii v& scot din

cap ideile fixe, gresite" (In cazul de fatg, cu... btaie).

P. 197, r. 20: un puiu de bate o btaie bung"; cf. un puiu de zgirfiebrinzd de la p. 180, r. 13-14.
bgtea drumurile (frg s facg
P. 200, r. 8: umbla trela-lela
nimic)"; aminteste bine de locutiunea sinonim g. a umbla
teleleu Tanase, Inregistrat deja.
P. 202, r. 40: cum cer calicii la pod neinteles". E vorba de cerse-

torii de pe vremuri, care stteau, de preferintg, la unul

dintre capetele podurilor, pe unde trecea, In zilele de
t/rg, lume multg, de la care puteau cere si obtine pomang.
P. 204, r. 5-6: nu egti nici de zama ouillor nu esti bun denimic"
(nu faci nici cit zeama ouglor).
r. 9: 11 ascult, cleiu 11 ascult, si el nu stie nimic" (ca
si cum ar sta cu picioarele Intr-o materie cleioasg, care-I
lmpiedicg sg se miste, sau, mai degrabg, cu limba Incle-

iat, incapabilg de a articula). Cf. beat clei

turtg" (si aceasta din uring tot metaforicg).

beat

r. 24-25: Condacul umple sacul, gi troparul hambarul, zicall

popularti ironicg la adresa preotilor, care cistigg bine,

citind sau clatind, pentru enoriasii lor, din diversele
carp biseriresti (condacul si troparul stilt cintece religioase).
r. 41: Dumnezeu sd-I iepure!, ironic, pentru Dumnezeu sd-1
ierte (joe de cuvinte, la baza cgruia stg asemnarea fone-

tick 4estul de mare dintre ierte i iepure).

P. 205, r. 2: ne f i trage cite-un ibrigin pe la nas ne mustr

fin, prin aluzii, pentru reaua noastr purtare"; ibrigin
(munt. si literar, ibrigirn)
sau brodat".

fir de mgtase pentru cusut

r. 25: s-a pus in cird cu nebunii s-a Inhititat cu nebunii,

li s-a potrivit lor, s-a luat dupg ei". Cf. vol. I, p. 20: Cu
capra fi-ai pus in cird ? (Are alt sens, din cauza situatiei
obiective.)
r. 25-26: incepe 3-0 intoarcd la f urub Incepe sg schimbe
vorba, sti-si schimbe atitudinea".
382

www.dacoromanica.ro

r. 28-29: amstani-i plagul

aceasta e munca noastri, da-

toria noastrA".

P. 206, r. 2: dd pahirul de durd baa repede paharul".

r. 16-17: un Id-md, mamd" un las&-mA, s& te las, un
papl-lapte" (om moale, lipsit de personalitate; la origine,
despre cineva care nu era In stare s& se spele singur pe
cap *i de aceea o raga pe marnl-sa sl-1 spele).
P. 208, r. 5: furluase cite ceva furase cite ceva" (contaminatie
voita, aparent eufemistic5., dar cu intentii ironice, Intro
a fura i a lua).
P. 209, r. 14: lui i-am facut pocinog tntdiu cu el am Inceput
(punarea po*telor)". A face cuiva pocinogul Insemneaza,
de obbei, In v3C3iraa papali 6 a-i face un na.Az mire

a termina cu el". La Creang& cuvIntul pocinog ii pas

treaza sen;ul vechi, originar, de tn3eput".

a fost navoit sl
r. 21: a fost nevoit sd-Fi ieie talpdfica
plece (repede)".
r. 26-27: Mti Inchin cu sdndtate de la goldtao, despoiegi
din urmi, formal& gluanat& (in cazul da fatA, satiric&)
de Incepere a unei scrisori. Goldtate saracie", despoiefii
cei Uri haine", deci tot saraci (gol i despoiat slat sino _
nime). Aparitia lui goldtate se explia *i prin faptul c
rimeaza cu sdndtate, i vorbirea popular& este, cum *tim
bogat& In constructii ritmate i rimate.
P. 210, r. 11-12: prietin unghie ci came prieten foarte bun"
(nadespartit", ca unghia de carnea degetului).
r. 20: Crdciunul sdtulul...", lipse*te, fiindc& nu-i necesard,
continuarea Paftele fudulul; formula exprim& deosebirea dintre CrAciun, end oamenii mAninc& mai bine *i

mai mult cleat In timpul anului, *i Paste, clad atentia

este tadreptat& asupra tmbra.camintei. In alte graiuri
populare, aceastA locutiune apare cu adjectivele nearti culate: Crdciunul sdtul, Pa ftele fudul.

P. 211, r. 1: o luam hdbauca prin cele sate umblam la intimplare (far& un plan de mai Inainte stabilit) prin sate".

aci

altfel te fac
de rgine batindu-te sau batjocorindu-te" (cuvint cu cmcare ar trebui sit te Indemne a-ti
vint schimbi cinstea
recunoa*te grepala cu ru*inea, pe care 0 vei simti,

r. 31-32: cdci altfel dai cins tea pe !wine

383

www.dacoromanica.ro

cind, refuzind sA fii cinstit, vei suporta bAtaia sau batjocura"). Cf. si p. 220, r. 12-13, unde reapare aceastii
formula, cu o prelungire oarecum sinonimicA: fi pacea
pe gticeavd clack nu faci cum cer eu (si sli &Aim astfel
In pace), ne Tom certa (locul pAcii Il va lua gIlceaTa)".
r. 37: umblind toatd ziva in pogheazuri umblInd tot
timpul Incoace si Incolo, Wind necontenit drumurile".
In limba Teche, podghiaz Insemna incursiune Muth cu
scopul de a jefui".
r. 40: Dar f tii cd efti ajuns de cap ? 1 dar stii a esti destept? l" (ironic).
P. 212, r. 14: ne punem la mijloc intervenim".
r. 40 : ,5'-apoi cicd popa-i cu patru ochi! ... Tede mai bine
declt noi si de aceea stie O. ne jupeascr.

numai... del...

P. 213, r. 14: Numai... da 1 .., darul se cinstef te I

slujba preotului ( = dar de la Dumnezeu) trebuie plAtith

bine 1"

ai grija sA nu te

r. 15-16: Catd de nu te lsa pe tinjald

lenevecti".
r. 87: f tergeg-cci pe bot despre purcei luati-va grija In
privinta purceilor, sA nu credeli a am sA TA dau sa m In-

cati din ei".

P. 214, r. 1: mai mincali f i rdbddri prajite

mai rAbdati (de

foame, dacA n-aveli ce mInca)".

r. 6-7: cum nu-i e clnelui a linge sare cum n-are pofta
cineva sA facA un lucru care nu-i place". Se stie cA bulOrli de sare, care stau Incurtea gospodariei sau In poiata,
pe unde se Intimpla, Ca sa.-i ling& vitele, nu-i atrag de loc

pe clini.
r. 14: Lasd-md, sd te las" lasA-mA tu In pace (linictit),
ca sA te las si eu pe tine", deci a fi MA griA, indiferent,
a nu-i pasa de nimic".
r. 27: cred cd nu md cei da prin fperld cred CA nu ma vei
Orr ; pperla este cenusa apring de deasupra jeraticului;
In sens propriu, a da pin fperld InsemneazA a trece prin
cenuca InfierbIntatA si prin jeraticuI Insusi un lucru de
mIncare, ca s se coacA sau O. se frigr.
r. 31: Imi ieu inima in ding Imi iau curaj".

04
www.dacoromanica.ro

clzuse Ilung, intins la

r. 39: cazuse alivanta la pdmtnt
pAmint"(fArdputere, moale, ca o placinta = alivancl?) .
P. 215, r. 6: be-l-ar aunii 844 bele! sl-i sugA Munii strigele"
(poate mort, cum pare a rezulta din continuarea blestemului: cind i-a fi somnul mai dulce!).
P. 216, r. 21-22: cind la dial, nu-i nimicei clad te-astepti la un
rezultat (bun, dupd o mimed sau o asteptare Indelungatd),
nu te-alegi cu nimic".
ce-i
r. 32-33: Ce-1 mai cisluili atita pe bietul catihet?
mai socotiti banii pe care ni i-a luat bietul catihet?"
P. 217, r. 4-5: duce-v-ali tnvirtindu-vd ca ciocirlial s d. vd
duceti repede (indiferent unde, din partea mea), asa cum
zboard, Maud rotituri In vAzduh, ciocirlia".

Variante
192

2 meu CL: mieu I; 6 stint CL: slat I; 13 monastirile CL: mindstirile

/; 14 vistirie CL: vistierie I; 23 monAstirile CL: mindstirile I; 26
mondstire CL: mindstire I; 29 crivdt CL: erivet I.
19$

8-4 slAnina CL: sldnind I: 6 piudle de Mcut sumani CL: piuela de

Meta sumane I; 8 Cetatea Neamtului CL: Cetate a Neamtului I;
9 pustiu CL: pustiiu I; 11 vindereii CL: vindireii I; 18 mondstiri

CL: mirastiri I; 20 Mondstirea CL: MinIstirea I; 23 Peatra CLi

Peatra 1; 27 Varaticu CL: Varatic /; 27-28 SintA Maria mare CL,
Stnt Maria mare I; 30 politicesti CL: politecesti I; 32 zdrobite Y,
I: scris sdrobite CL; 83 mondstiri CL: mindstiri I; 87 monAstirile

CL: minastirile I; 38 mondstiri CL: mtnAstiri I; 40 caci si CL:

omits i I; 41 Tirgul CL: Tfrgu I.
194

8 peri CL: pieri I; 7 sd ardt CL: sl artt I (grefeala de tipar); 10

Tirgul CL: Tirgu I; 15 vazindu-ne pe mai toti de-a rindul I: omite
toti CL (omis ,desigur, la cules); 21 copii CL: copiii I; izvoardle V:
scris isvoardle CL: scris isvoarele I; 35 zmeurd V: scris smeurd CL,
I; 35-36 fel de fel CL: feliu de feliu I; 37 MAndstirii CL: Minds-

tirei I; 38 stdritie CL: stArAtie I; 41 sunt CL: shit I.

385

www.dacoromanica.ro

195

8 monAstire CL: mlnstire /; 12 MonAstirea CL: Mthstirea I; 21

fi cade CL: II cade I (grefeald de tipar); 22-28 pe care-i I: pe care-I
CL; 24 si de pus I: si pus CL; 28 pozna. V, I: scris posn CL; 86
87 mintii CL: mintei I; 88 MonAstirea CL: Miastirea I; 40 azvlrle
V: scris asyfrle CL, I; 41 tAtIne-sAu CL: atine-seu I.
196

4 ieromonahi CL: ieromonachi I; 5 copii[i] V: copii CL, I; 8-9

CL: CetAtei I; 9 Intra V, I: Intl% CL; 15 izvorftorul V:
Get
scris isvoritorul CL, I; 16 jidan V, I: judan CL; 16-17 care tot moare
si iar Invie, i invie i iar moare CL: care tot moare i iar Invie si

iar moare I; 20 pAn CL: pfn I; 28 zvfrr V: serfs svfrr CL, I; 29

zdravgn V, I: scris sdravan CL; 80 afurisasa CL: afuriseascA I.
197

2 MonAstirea CL: Monastirea I; 4 Tfrgul CL: Tirgu I; 16 VArumeu CL: Vru-mieu I; 21 cihAiam CL: chihiam 1; 27 s-apoi lar-ie
In conta sfintiei-sale CL, 11; 88 ciubotarul CL: ciubotariul I.
198

6 cfte-oleaca CL: cite-oleaca I; 18 Ora CL: pfnA 1; 14-15 en

al-

cAie cu tot, c5. doar acum o dAdusem j cu pe ciubote CL: mite I;

21 medean CL: median I; 25 cum nu mi-e mie acum CL: cum nu-mi

e mie I; 29 pAn-acasA CL: p1n-acas6 I; 85 rayPra CL: raycn ii I;

86 aceea CL: aceia /.
1 Aluzie la preolul Neculai Coat a, care a fest calact la strata din F5lticcni.
S-a nitscut In anul 1828, In Wu] BodeStii-Precistei, linutul Ncarnt. /n anti] 184 8
t ernlint. Seminarul de la Socola, iar In 1849 se ctsitoreste si este birotonit nrcot.

Conduce !Koala catibetict din FAIticcni din anvil 1851 Opt In ivra irvie
1856 clnd este numit protopop al tinutului Sucevei. Dmisionind, In locul aSu
a foist numit catibet preotul Vasile Grigoresco, pe care 11 avea ca sapient". In
1864, N. Conta era protopop la Neamt.
La scoala catibetica, Creangt, pe Mgt Neculai Conta, a mai avut ca profesor
pe V. Grigorescu, proaspit absorvent al Scminarului din Iasi, care fusese !Irma
,,guplent" In septembrie 1854.

Conform Progrornei dvpd core OU a raradogi irIOfdIurile r.e la ;coracle tiff-rice/di Ithulate, 185111865, Ion Crcangt, care la 27 noicmbrie 1854 Imre Intern;
I n claga I cu N. Cont a nu a flcut dr( It cat thin]] ; parr at k a icy; LIS, ,,guu ai a"
cetirea si aritmetica le-a Invitat cu auplcantul Grigorescu.

Din cataloagele trimise de N. Conta la Seminarul din Iasi, reiese c.i. Ion.
Creangi a urmat rcgulat la serial& de la data Inscrierii pint In mai 1854; absenteazt In lunile mai si iunie.'In urma examenului care s-a tinut la 29 iunie 1855,
Creangi este trecut de N. Conta printre cliricii pregititi 8i cu talente" si reco386

www.dacoromanica.ro

199

8-9pricopseasca CL: pricopsiasca I; 12-18 Ison, oligon, petasti,/

Don't cbenditne, homili P: omits CL, I; 14 pana CL: p ina I ; magarii

CL: magarii I; 17 pana CL: plat I; 21 conjunctive CI.; conjuctive

I; 25 aceea CL: aceia I; duct-se pe pustiu V: duca-se pe pustiiu
CL: daca-sa pe pustiu I; dondaneau CL: dondaniau /; 26 pana-i
CL: pina-i I; 27 Ora CL: Ora I; 29 bezmetici V: scris besmetici
CL, I; 83 nu mi s-a P: omits mi CL, I; vecl CL: vedea I; 85-36
Mean V, I: Heat' CL; 88 sprincenele CL: sprincenele I.
200

$ preuteasca CL: preutasca I; 4-5 conjunctive CL: conjuctive I;

5 pearl CL: piara. I; 8 iernii CL: iernei I; 9 jidovesti V, I: judovesti CL; 12 jidovilor CL: jidovilor I; 18 umbreasca CL: umbriasca
I; 20 pearda CL: piarda /.; 22 pana-ntr-atita CL: pina-ntr-atita /.; 27
nemingliata CL: nemingaiata I; 80 luminare V: luminare; CL, I;

81 intrat V, I: intrat CL; 88 mine CL: mini I.

201

1 nu s-a CL: nu s-ar I; 2 meu CL: mieu I; 3 asta CL: astgi I; 4

gramatica CL: gramatica I; 6 ieu CL: iau I; 24 pozderie V:
scris posderie CL, I; 25 dezvoltate V: aerie desvoltale CL, I; 27
pAna CL: pinS I; 29 sunt CL: skit I; 82 artea CL: arta I; 40 Indata, altt CL: indata. la Oa I; nazbitie V: aerie nasbitie CL: scris
nasbutie I.
202

9 limbii CL: limbei I; 17 iznoave CL: scris isnoave I; 18 felul CL:

feliul I; 21 Oa CL: pina I; 24 intimplarii CL: intimplarei I;

25 stint CL: sint I: 84 bilblit CL: bilbait /; 85 pang CL: pina I.
mandat pentru Seminar (cf. Gh. Ungureanu, Stvdiu introductiv, vol. Ion Creangd,

Documents, E.P.L., 1964, p. XXXVXL).

Cu privire la Indelungata disputa a multor biografi ai scriitorului, pentru a
stabill claca Creanga. a Invatat cu Conta sau cu Grigorescu, cf.: Mihai Lupescu,
Pr. Vasile Grigorescu, catihetul din Folliceni al tut Ion Creangd, rev. Ion Creangd,

Bfrlad, VII, 11-12, noiembrie-decembrie 1914, p. 291-292; J. Boutire, La

vie et l'oeuure de Ion Creanga, Paris, 1930, p. 7, 9; Artur Gorovel, Cu privire la
Ion Creangd, In Convorbiri literare, Buc., anul al 64-lea, noiernbrie-dcumbrie 1931,

p. 849-876; Catihetut lui Ion Cisangd, In Adevdrul literar si artistic, X, seria

a II-a, nr. 594, 24 aprilie 1932, p. 1; N. Timiras, ban Creavgd dvpddocumente
vechi, insemndri ci mdrturii inedite..., Buc., 1933, p. 63, 66.
387

www.dacoromanica.ro

203

2 schimonosind CL: schimonosind I; 12 necajit CL: nacjit /;15

tnteleg CL: intaleg I; artea CL: arta I; 22 gitii CL: gistei I; 28
bizdignii V: scris lalzdaganii CL, I; 29 artea CL: arta I; 32
romanesti CL: romaaeste I; 38 in ciuda CL: in ciuda I; 40 pani-nde-

sara CL: pIna-ndesara I.

204

1 zgardita V: scris sgardita CL, I; 10 razbit V: scris rasbit CL, I;

12 Duca-se CL: Duca-sa I; 19 fiorile CL: fiorii I; 39 ce-i ziceau si
Ciucaldu P: omite CL, I; 41 binecuvinteaza V, I: binecuvinteaza CL.
205

7 pan-a CL: pin-a I; 8 las', las' CL: lasa, lasa I; 19 zvirle V:

serfs svirle CL, I; 35 va-ti CL: va-ti I; 39 Binecuvinteaza V, I:
Binecuvinteaza. CL.
206

16 vadaolu CL: vaduoiu I; 18 ne-a CL: ni-a I; 23 samtnta CLI

saminta I; 24 pana CL: pind I.
207

7 atiindu-i CL: atiindu-i I; 10 clte c-o sarutare 1: cite-o c-o srutare

CL; 11 ista CL: Ista I; 15-16 Intrind V, I: intrind CL; 22 pang.

CL: pina I; 31 dezmIni ',CL: desminia I; 33 la curaj CL: la

inima I; 35 Intartam CL: itntIrtam I; 36 ferbeam CL: ferbiam

I; 40 noptii CL: noptei I.

208

5 meu CL: mieu I; 16 varu-meu CL: varu-mieu I; 29 cheltuiall

CL: cheltuiala I; ieu CL: iau I; 32 oci CL: oca I; 40 sunt CL:

shit I.
209

7-8 ceilalti CL: ceialalti I; 14 intaiu CL: intfiu I; 33 gazda V.

I: scris gasda CL.
210

3 vru-meu CL: varu-mieu /; 5 Varu-meu CL: Varu-mieu I; 7 picioarele CL: piciorele I; 11 meu CL: mieu I; prietin CL: prieten
I; 14 pieie buna, talpa de fund CL: piele buna, de fund I; 15 scfrt
CL: scirti I; 16 rau i s-a stricat CL: omite i I; 25 multamita CL:
multumita I; 41 pana CL: pina I.
388

www.dacoromanica.ro

211

4 fldcdi CL: f1eci I (.'zriantti caraloristica pentru uncle graiuri moldopenesti de nord; forml fla- apare gi ea pe aceecui pagina); 10 socoteald CL: socoteala I (greqealei de tipar); bun'a ziva V: buna ziva CL,
I; 11 Vru-meu CL: Ardrii-mieu I; 20 cArutd CL: cdruta I (gmeald
de tipar); 2$ grijuliv CL: grijuliv I; 23-24 la uscat pe vatrd, deoparte, curn fIcea totdeauna P: ornite deoparte CL, I; 25 vdru-meu
CL: vrtru-mieu I; 32 scroambele P: ciubotele CL, I; 37 pogheazuri
CL: podgheazuri I.
212

2 meu CL: mien I; dirninetele CL: diminitile I; 7 viiru-meu CL:

vdru-mieu I; 10 putt!) CL: putea I; 24 Asd-i CL: Asa-i; 31 zdruncen

V: scris sdruncen CL, I; 35 asta CL: ast I.

213

6 urrnd CL: urrna I; 22 p6nd mai incolo CL: pin in colo I; 28 zgircit

V: saris sgircit CL, I.

214

12 minicile CL: minicele I; 13 zdravan V, I: scris sdravdn CL: 21

/And CL: pin I (de cloud ori); 22 meu CL: mieu I; 34 calcdiul
varu-meu CL: cilcdiul vdru-mieu I; Ora CL: pin& I; 35 rzbeste
V: scris rdsbeste CL, I; 36 zvirrr V: scris svirrr CL, I; 88 stie CL:
tii 1; 40 zvircolindu-se V, I: scris svircolindu-se CL; blstamindu-ne

CL: blestdmindu-ne I.
215

3 in case asta CL: In casd I; 7-8 ticlosul CL: ticdlosu I; 16 iabind

V: scris isbind CL, I; 17 trezindu-se CL: trezindu-se I; 18 fag In
feta CL: fatd-n fag I; 25 Cas CL: Casa I; 31 Folticeni CL: Flticeni I; 37 gifuind V: scris gdfuind CL, I.
216

2 aliluia CL: aleluia I; 10 pand CL: pin I; ezuse CL: dzuse I;

16 aveam CL: avem I; 19 dascAli CL: dascali I; 21 Na-ti-o bung,
ti-am frint-o P: ornite cd ti-am frInt-o CL, I; 34 Sutra V, I:

intra CL.
217

4 pustiu V, I: pustiiu CL: 41 rdzletit V, I: scris rdsletit CL; 7 vrb

CL: vrea I.
389

www.dacoromanica.ro

(p. 218) PARTEA A IV-A. Aceasti parte a Amintirilors-a tipdrit

pentru prima data in editia de la Iasi, 1892, vol. II, p. 115-129.

Dintr-o not a lui Artur Gorovei, publicat In iSezdtoarea, V, 12,
decembre 1899, p. 191-195, rezult ca a fost citita, intlia oard,
Intr-un cerc literar care se intrunea la N. Beldiceanu:
Peste citiva ani, In 1888, mai multi tineri am alcatuit, in Iasi,
un mic cerc literar. Intrunirile noastre le fAceam la N. Beldiceanu.
In cercul nostru s-a dat ideea sfi Induplecam pe Creangd sd vie
intre noi. Uitat de amicii lui in bojdeuca din strada Ticaului, Creangd
a prima cu multrnire propunerea, i pentru noi a lost o adevarata
sarbatoare and 1-am vazut In mijlocul nostru, asezat pe canapeaua
prea igritie pentru un corp asa de respectabil.
Rusinos, precum era, si-a scos cu greu din buzunar toile unsuroase
de pe cari ni-a citit, precum stia Creanga sd citeasca, Amintirea a
patra.
N-am sd uit niciodatd entuziasmul ce a domnit In noaptea aceca
lntre noi, I multumirea ce ne stapinea cind vedeam ca. Creangd se
simte Intre ai lui".
Fragmente din aceasta parte si din partea a III-a au fost scrise
de Creanga In Albumul lui Eduard Gruber, profesor de liceu la Iasi
si unul dintre membrii comitetului Insarcinat cu publicarea operei
povestitorului, dupd cum ne informeaza Grig. I. Alexandrescu, bio-

graful lui I. Creangd, in editia de la Iasi, 1890, vol. I, p. 6, 8. In

Intregime, acest fragment din Amintiri s-a publicat in editia de la
Iasi, cu unele schimbari fatii de textul din Albumul Gruber.
Gh. T. Kirileanu afirmd cd a vzut Albumul si chiar noteazd deose-

birile fat de editia Iasi: Am vdzut acest Album In 10 octomvrie

1899, la dr. med. A. Mendel din Iasi. I. Creangd a scris trei bucti
din Amintirea a III-a si a IV-a, una dupd alta, fiecare fiind urmatii
de iscalitura sa: Ion Creangd si data 1888, iunie in 29, Iasi"1.
Deoarece Albumul Gruber probabil s-a pierdut, caci nu se
gseste In vreun fond public, n-am putut face confruntarea celor cloud
Ion Creangd, Opere, Buc., 1939, p. 336; v. si Gh. T. Kirileanu, MUM asupra manuseriptelor lui /oan Creangd, In Sezdioarea, V, 12, decembre 1899, p. 210.
Intr-o scrisoare clue Artur Gorovei din 13 oct. 1899, Iasi, comunicati de Maria
Luiza Ungureanu (Scrisori inedite despre Creangd din arhiva folcloristului A. Gorovei, In Limbd i Literaturd, vol. IX, Buc., 1965, p. 401-405), Gb. T. Kirileanu face

o descriere a Albumului Gruber care Incepea: cu o poezie sau cu mai multe de

ale lui, apoi trei bucati scrise de Creang5. ei Maine la sfireitul fiecirela, toate
avInd data .1888, lunie 29 s. Toate aceste bucati au fost intercalate in biografia
lui Creangl, ficuti de Gr. Alezandrescu, afari de vreo douSzeci hull de la sfIrsit,
care mi se pare cl-s cu desavIrsire inedite. Mal erau In acest Album Deeaii de
A. Stavri, Gh. din Moldova, Beldiceanu, A. Gorovei".
390

www.dacoromanica.ro

variante i, In consecinta, ne-am limitat la reproducerea textului din

editia de la Iasi, cu unele modificari:
P. 218, r. 14 claci (in loc de cllci); r. 27 Caci (in loc de Cici)i
P. 219, r. 35 cinta (in loc de data). P.220, r. 33 caci (in loc de cid).
P. 222, r. 21 aci (in loc de cid). P. 224, r. 9 Caci (in loc de

MO; r.21 caci (in loc de cici); r. 26 flacloan (in loc de flacoan);
r. 33 chiolhanosul (in loc de chiolhasonul). P.225, r. 12 Auzind (in
loc de Auzind).

Deosebirile de text dintre Albumul Gruber (Alb. Gr.) i editia

de la Iasi (I) le notam dupa Gh. T. Kirileanu, ed. cit., p. 336.
P. 220, r. 19-20: plingind cu zece rinduri de lacrimi plingind tare
(cu lacrimi asa de multe, !licit se prelingeau pe obraz
in adevarate siroaie)", hiperbola care si-a pierdut semnificatia initiala si a devenit o formula cu valoare superlativa.
r. 24: se/ te dezmierd (cu culeferul), eufemism ironic pentru
sa te bat (cu facaletul)" ; cf. a croi i a cdptufi, discutate
mai sus.
r. 28: sd-fi ieie nlidejdea sil nu mai spere, sa renunte la
ceea ce doreste".
P. 221, r. 7-8: un popaprost un biet preot" ( = un simplu popa,
fSr vreun grad in ierarhia ecleziastica; cf. soldat prosr

soldat de rind", in nomenclatura militara de altadata).

r. 13-14: 4'-apoi atunci..., pune-fi, cuvioase Ilarie, plosca

cu rachiu la gold Povestitorul vorbeste, ca in atitea

alte rinduri, cu sine insusi, vazindu-se, in imaginatie,
calugfir cu numele Ilarie (acest nume, specific monahicesc

incepe cu I, ca si Ion; obiceiul statornicit, desigur, prin.

canoane, cere ca numele care se da novicelui intru calugarie sa aibit aceeasi initiall ca numele lui de mirean).

P. 222, r. 31-32: umblind... ia, afa, De frunza freisinelului "

umblind... fara rost, Wind drumurile in zadar (ca omut
care n-are ce face)".
P. 223, r. 28: unde ni-a fost ci masul In noaptea aceea
uncle
am petrecut noaptea (aceea)".

P. 224, r. 7-8: parcel pa iefit un sfint din guriil

ai spus

un lucru foarte intelept (ca un sfint)".

r. 22-23: ne tot ffichiuiau,En treacdt tot rideau de noi, int
mers" (din cauza cailor neputinciosi ai lui mos Luca).
391

www.dacoromanica.ro

r. 32: cite parastase

f i panaghii, toate i le-a rddicat

I-a injurat de parastas si de panaghie" (lucruri sfinte");

locutiunea porneste de la obiceiul de a face slujbe religioase si pomeni numite astral, la anumite termene dupA
moartea cuiva.
r. 34-35: s-ar stringe lioarba acasd ar tAcea din gurA" ( =
n-ar da drurnul gurii, sA vorbeascrt ce nu trebuie).
r. 35-36: n-ar mai dirddi degeaba asupra cdisorilor mei I
n-ar mai vorbi (WA rost, f1r fnteles) pe socoteala
cailor mei I"

r. 38: Patruzecile mine-sa de golan I, injurAtura, asemanatoare cii cele deja mentionate; patruzecile (articulat, din
cauza genitivului urmAtor) se referA, probabil, la sArbAtoarea 40 de sfinti sau mucenici" (9 martie). Pentru partea finall (cu articolul -le, feminin plural), cf. Trisfetitele
< Trisfetitelii (Cei) trei ierarhi" (30 ianuarie), hraraul
celebrei biserici de la Iasi.

P. 225, r. 1: ne

ieu

oamenii tot paste picior

rid de noi".

de vl Teti murdAri pe

r. 11: cle v-a trece spurcatull

Toil" (din cauza loviturilor cu jordia).

Variante
219

'7 Dragu-mi era /: Drag Irni era Alb. Gr.; 11 12 cu cari, in zile geroase de iarnA V: cu carii, in ziIe geroase de iarnA /: cu carii, iaraa
in zile geroase Alb. Gr.; 38-40 SA dea D-zeu tot anul sA fie sarbAtori numai o zi de lucru, si atunci sA fie praznic si nunta /: Dare-ar
Dumnezeu tot anul sl fie sArbAtori si numai o zi de lucru, si chiar
atunci s fie praznic si nuntA In sat Alb. Gr.
221

84 aceste /: aceasta Alb. Gr.

222

7-8 dA biciu cailor /: ai d biciu cailor Alb. Gr.; 11 in grAdina /:

In grAdina lui Alb. Gr.; 15 16 cu bucuria zugrAvitA pe fete adaugd I.

223

17 opotind V, Alb. Gr.: aoptind I; 19-20 sA le inece Iii DunArea ml-

reatA adaugd I; 21 Zaharie V, Alb. Gr.: Zaharia I; 26 aproape'

stins /: stins Alb. Gr.
392

www.dacoromanica.ro

TABLA ILUSTRATIILOR

Ion Creang& (Portret de Corneliu Baba)

Actul de nastere al scriitorului (1839, iunie 10")
(Ion Creangd, .Documente, Buc., 1964, f. 2)
Casa parinteasa din Ilumulesti, astazi Casa memo-

rial& Ion Creange

Bojdeuca din Tian ;

Ion CreangA, diacon (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)

Prefala la povegtile mele, facsimil (Scrierile lui
Ioan Creangd, vol. I, Iasi, 1890, f. 1)
Soacra cu trei nurori (Poveste), facsimil (Convorbiri
literare, IX, 7, 1 octombre 1875, p. 283)
Capra cu trei iezi, facsimil, ms. 4.074, f. 17 v. (Bibl.

Acad. Republicii Socialiste Romania)

Povestea lui Harap-Alb, facsimil, ins. 1.459, f. 5r
(Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)
Ion Creangli. Dupit o fotografie din 1877 (Bibl.
Acad. Republicii Socialiste Romania)
Ivan Turbinca, facsimil, ins. 4.074, 1.43 r. (Bibl.
Acad. Republicii Socialiste Romania)
Amintiri din copildrie, facsimil, ms. 4.074, f. 19 r.
(Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)
...
Valea Ozanei
Ruinele Cettitii Neamtului
****
Amintiri din copildrie (Partea I). Modificari fAcute
de Creanga la textul publicat fn Convorbiri
literare

(Ion Creangd, Opere, Buc., 1939,

p. 177-178)

Vechea scoal& domneasc& din Tfrgul-Nearnt, unde

a fnvatat scriitorul fn 1853 (Ion Creangd,
Documente, Buc., 1964, p. 64-65)

IVV
XXXII

XXXIII
XXXII
XXXIII

LXIVLXV

LX1VLXV
20-21
20-21

52-53
52-53

84-85
84-85
116-117
116-117
116-117

148-149
148-149
393

www.dacoromanica.ro

Vedere din Falticenii-Vechi (Ion Creangd, Documente, Buc., 1964, p. 64-65)

Amintiri din copildrie, facsimil, ms. 4.074, f. 25 r.
(Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)
Recollections [Amintiri]. London, 1930 (Bibl. Acad.
Republicii Socialiste Romania)
Ricordi d'infanzia [Amintiri din copilarie]. Firenze,
1931 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)

180 181
180-181

212-213
212-213

Souvenirs d'enfance [Amintiri din copilarie]. Paris,

1947 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)

Seminarul Veniamin Costache" (N.A. Bogdan,

Orasul Iasi, ed. a II-a, Iai, 1914, p. 255)

Academia Milaileana (N.A. Bogdan, Orasul Iasi,
ed. a II-a, Iai, 1914, p. 253)
Biserica Barboi (N.A. Bogdan, Orasul Iasi, ed. a
II-a, Iai, 1914, p. 218)
Biserica Golia
Casa in care a locuit Creanga la Golia (Ion Creangii,
Documente, Buc., 1964, p. 160-161)

Turnul Goliei

244-245
244-245

244-245
276-277
276-277
308

309

308-309

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

VII

Introducere
Rota despre edifie

L XVII
PONTE$TI

Prefata la povestile mele

Soacra cu trei nurori

Capra cu trei iezi

Punguta cu doi bani
Dnil Prepeleac
Povestea porcului

Povestea lui Stan Patitul

Povestea lui Harap-Alb
Fa ta babei qi fata inoneagului
Ivan T urbinca

(257)1
(257)
(264)
(274)
27 (277)
40 (288)
56 (296)
78 (305)
129 (338)
136 (341)

5
13
22

Amintiri din copil5rie

I

IV
Note ci variance

153 (356)
171 (366)
192 (331)
218 (390)
227

Tabla ilustrafiilor

393

II

III

1 Numerele cuprinze In paranteze indica, pentru fiecare titiu In

parte, locul notelor din aparatul critic.

www.dacoromanica.ro

Redactor : GHEORGHE ZARAFU

Tehnoredactor : MINA CANTEMIR

Apdrut 1970. Hfrtie ttpar mutat A de 63 Ont.

Format 540 X 840116. Colt editortate 27,40. Coil

de tipar 29,5. Manse tipo 13. A. 2252111968. CZ.
pentru bibliotecile mart st mici 859-0.

&

Tiparul executat sub comanda

nr. 80554 la Combinatul Poligrafic
Casa Scinteli" Plata Scinteii nr. 1,
Bucuresti
Republica Socialistii
Romnia.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro