Caragiale Opere 4

I. L.
CARAGIALE
OPERF,
Editie ingrijit'a
de
SERBAN CIOCULESCU
www.dacoromanica.ro
I L CARAGIALE
OPERE
I III
EciiIie ingriiita
de
PAUL ZARIFOPOL
EDITURA CULTUR k NATIONAL), "
Bucureti
1930-1932
www.dacoromanica.ro
I L. CARAGIALE
OPERE
NOTICE CRITICE,
LITERATURA SI VERSURI
TOMUL IV
www.dacoromanica.ro
S'au tras din aceasta carte
treizect i cinci de exemplare pe izartie Vida lon, numerotate
dela 1 la 35,
patruzect de exemplare pe hartie velma vargat, numerotate
dela I la XL,
o suta de exemplare pe hartie semivelma a rgatg, numerotate
dela XLI la CXL
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I L CARAGIALE
OPER E
Iv
NOTITE CRITICE,
LITERATURA $1 VERSURI
EDITIE iNGRIJITA
de
$ERBAN CIOCULESCU
Cu z planse afar din text
EDITURA PENTRU LITERATURA $I ART/
39, Bulevardul Lascar Catargi, Ig

I938
www.dacoromanica.ro
PREFA TA
data cu preluarea stra damn mult regretatulut Paul
Zarifopol, ne-am gash in lap unei metode de editare critics
qi a unut plan de lucru, care intiunisera incuvuntarea
unanima Ne-am impus, fire.yte, de a le respecta Cetitorii
vor gist materialele din volumele IV ft V, distribuite, ca
qi in cele precedente, in doua p'cirtt, dupa insemnatatea
cuprinsulut In ceea ce prtvefte textele din Addenda, am
crezut de cuvitrita sa renuntam la ortogi afta epoca, pentru
Inlesnirea lecturti Aga dar, Coate textele apar in ortogtafia
Academia Romcine, pa stra'ndu-se, de bung seams, parttcu-
laritattle ortoepice, precum ft stluctura neologismeloi , ne-
fixate inca in infatifa7 ea for de astazt Referitor la textele,
revel' zute de Cal agrale pentru o noua publicare, am urmat
normele uzuale, ale editartt ultimet redactart, cu exceptia
ca'torva bucatt din Claponul i Calendaiul Claponului,
unde am crezut ca e mat bine sa dam textul primordial,
pentru precizarea montentului de formatie a autorulut 7t
din considerentul ca aceasta pi ezentare pa streaza semnt-
/realm istortca, data cuva'ntul nu este prey pretenttos Am
ost tinuti, gasindu-ne la pima tatea lucrarti, sa respectam
coinpromisul dintre criteriul de clastficare a materialului,
,yi acela al ca onologiet Ca ft pi edecesol ul nostru, am socolit
ca nimic din ce a publicat Caragiale, nu se cuvoie a ft
inlaturat Nu se aduce un sei matt, fie lttel atui it nattonale,
fie autorulut acme editat, pin selecttonarea estetica sau
numat aibitrara Se va obtecta de sigul, ca uncle din con-
formetrtle lut Caragiale la uinorul actualitatit, pin < (go-
goqi>>, ((nioftult#, #culmi*, # miticisme # (de-ale lut Matca )
fl, anecdote, au ft putut lipst, pentru a nu umbi t seriozitatea
www.dacoromanica.ro
XII ERBAIN: CIOCULE( U
producliet sale ltterare Impotrtva purtfttlot , vont atrage

luarea amtnte asupra avantaiulut de a avea, prtn publt-
carea intl'adevar completes, a opera carageltene, o prtvire
totalttara a umorulut lut Caragiale, pe intreaga scares a
sale Numat dtntr'o preiudecata literara, se
(c let arhiet >>
poate crede ca maw. umortftt ft satinet ar ft <c cultivat o
numat sptritul de cea mat aleasa calttate, dtsprecuind
umorul de nwel al calamburulut, al joculut de cupinte st
al glunzez to Cu nscul de a ft greftt inceleft, ne luam
qt raspunderea publicant producciet mtnore a marelut
scrtitoz Ea va scuts pe cercetaton, de a consulta colectiile
sat ace gt desperechtate ale puttnelor noastre bibliotect de
studiu, in vederea recompunertt unet tmagtnt cretin-
cioase a autorulut, precum ft a ntvelulut umorulut
nostru, la care el s'a sttuat uneort Publtcul dot itor de
infoi matte lttez ara bogata e de altfel mereu in spor ft nu se
mat muljuniefte cu bucajt alese sau extrase, ale didacticet
lttet are
Inceputut tle lut Caragiale au lost pdna acum astfel
ftaate debutul in versurt, la 1874, cu o singura bucata,
la (c Reptsta Conttnzporana >> yt eel de literatura ft zta-
risttca, la a Claponul >z, in 1877 Adevaratul sau debut
literar .7/ publtctsttc s'a produs insa in revista untortstica
Ghtinpele cu tret ant mat curcind Am dat de urma
acestor producers uttate, cu prtleiul cettrit unut curios
articol al lut Macedonskt, semnat Sallusttu, in Liga 01 to-
<<
doxa >>, 1896, despre <c Caragealt f t opera lut )) Le-am

identiftcat in revtsta, semnate Car qt Palicar
Intreg Cat agtale, cu agertmea crittculut social, poate ft
surprtns acolo in crtsalida, cu calttait mat libere de fantazte,
totodata In ltpsa arttcolelor, am ft pterdut ftztonomia lite-
rara a debutantulut, in spontanettatea sa, atilt de supra-
veghtata mat tdrztu Este de altmtntert vi ednic de sublintat
ca, in redactorul <c Claponulut u, cu abta dot ant inainte de
a scrte <c 0 noapte furtunoasa o, capaba sa schiceze cu atdta
stguranca personajele sale, < Smotocea st Cotocea > ft 4 Leo-
ntca Ctuptcescu )), trebue sa vedem un scrtitor aproape
format Dtbutrtle sale adevarate le regastm in uttatul pe-
rtodIc a Ghtmpele > Ele sunt remarcabtle
www.dacoromanica.ro
PREFATA XIII
De aceea, Entinescu va cauta sa -1 ati ages la #711mpul#,

indata dupes ce va ft preluat conducerea ziarului conservator
Colaborarea lui Caragtale, tetra semnatura, a ramas cu totul
neobset vata de contemporanu nostri I-am dat de urrna aka
dupe", ce ne-am deprins cuintorsatura duhuluz, ft a frazet sale,
st in cuno7tinja cu ottografta sa spectala, pe care a peistrat-o
neschtmbata, pang la sfar7it Sunt cloud traducers meste-
sugtte, din Edgar Poe, cciteva cronict teatrale, cciteva repor-
tage polttice, cu pitlelul desbaterilor parlamentare qt chiar
cateva arttcole polttice, cu totul remarcabile, contra ((roftlor*,
a gut Dun Stuidza st a conservatortlor dela <(Centru#
(V Boerescu) Sense sincrontc cu debutul sau ltterar
proprut zts (00 noapte furtunoasei,#), ele vadesc staptintrea
depltna a ltnibit vu qt a sintaxet, recunoscuta de SlavIct
in ((Amintirt# Numat ca aceasta colaborare destul de rara
n'a lutut doar cdteva luni, cum ist amintea Slavtct, ci
dot ant inchetact (1878-1879) Ea Ili gaseste acum locul
pentru inteita oars intre scrtertle gut Caragtale (Vom men-
ltona ca arttcolele din perioada FebruarteAprtlte 1878
nu redau ortografta sa intocmat, ceea ce e pentru not un
indlciu ca in acea vreme Caragtale era colaborator extern
It nu -fit Picea corectura ca mat ta'rztu, ccind a lucrat
efecttv in redactla ztarulut)
Am lost nevoid, din prictna bogattet materialulut, sa
modificam intru ditva compunerea volumelor IV ft V Pe
nth' sura ce ne urmaream lucrarea de transcriere a articolelor
ltterare sau poltttce, din pertodice, ft anume a acelora
nictodatet reproduse de Caragtale in Polum, ea se largea
mereu, amentnyind cu ruperea cadrelot, prevazute de Paul
Zartfopol
Intr'adevat, predecesorul nostru lasa sa se creada ca
aceste arttcole ar incapea toate in volumele III qt IV, deft
prefala sa la vol III nu incadra rucaten vetsurile lut
Caragtale El martztrisea, cu candoarea adevarattlor cerce-
tatort pasionati, care nu se ruftneaza de i ecunoasterea razes
mat scurte a prtvtrit, fatalei ortcarut editor critic, ca se
inselase, in prunnta materialulut reimas, (( exact cu iumeitate
in minus >> La capatul lucre:int noastre, zabovitei timp de
tret ant, tocmat de teama incompletitudinit, putem prectza
www.dacoromanica.ro
XIV SERBAN CIOCULESCU
ca proporlta materialului ramas nepublicat era destgum

intretta ySr Inca nu am ft surprinfi de a mat descopert not
infine sau alttt, unele scapam t din vedere Poate ca, in ziare
de provincie sau char in publicistica bucurefteana pert -
/erica, se vor mat ft gasind contribulti ale lut Caragiale,
care urnmeaza a fi desgropate Vom prima cu bucurte indi-
cattile eventuale, de care vom fine seama intr'o eclitte vittoare
Afa insa, cu matertalul peste once pm evedere de intins
pe care am izbutit a-1 strange, a trebuit sa m ecurgenz la o
noua grupare a lut In vol IV, am dat la iveala restul de
articole, intitulate la apartlia lor in e Untversul > ( 1899
1900), e Nottte entice >>, celelalte bucati literare neintrate
in volumele pm ecedente ft versunle Pcistrand continuttatea
cu vol III (e Reminisce* ft Notite entice *), am pus
in fruntea vol IV titulatura <c Notile entice )), completata
cu termenul poate vag dar incapator de e Ltteratura >> ft
eVersurt *, deft pe acestea, pentru valoam ea lom mat
medusa, le-am trecut la Addenda Aproape nu mat este nevole
de staruit asupra faptulut recunoscut, ea I L Cam agiale
nu a lost un poet In una sau doua poeztt din prima tine, ele,
se sbatea poate o sensibilitate ranita, o constunta agonica,
dar ea ft-a Out Indata chemarea cea adevam ata, catre sur-
prindem ea stridenfelom sociale, eliberandu-se de povam a unut
dramatism Intel tom , aka schttat Mat tdrztu de sigur, cu
puterea sa de autocontrol, Caragiale va ft zambit la amin-
tirea febrei sale lince din ttnerete, afa dupa cum a ramas
totdeauna insenstbil la ltrismul altom a In interesantele-i
anuntin despre panntele sau (e Ideea europeanci >, 1920),
Luca I Caragiale a apasat asupra lipset de simpatit a ha
I L Cam agiale, faja de poezta lined In intimitate, se ferea
a voibt chtar despre poezule but Eminescu, cam ora le prefem a
inspiralia mat oblectiva ft senina a ha G Cofbuc Totuf I
Caragiale a rtmat tocad swap versurt ocaztonale, farce pre-
tencle In e Moftul Roman * prima serie, a dus o campante
necruyitoare impotriva but Macedonskt ft a feoalet but,
insolit de verva spumoasei a lut Anton Bacalbafa,
impotriva acelorafi Dintr'o notita a e Epocet >, afla m
ca or ft avut gandul salt stranga la un loc parodule contra
simbolismulut-instrumentalist macedonsktan, sub titlul ((Flom.'
www.dacoromanica.ro
I'REFATA XV
otra,vite* Mat al)! ectate au fost fabulele sense cu prtvtre la

reiscoalele din 1907, ba chiar au fost prea mult pretutte de
d Mihail Dragomtrescu, care vedea in autos til lor, un
mare fabulist Am socotit ca, vei surilor sale aparute in
diverse pertodtce, It se cumn adaogate acelea inedite, panel
la spicutrea de catre not, a corespondentet lui Caragiale
cu Paul Zarifopol Ele contrtbue, cat de puttn, la cunoa-
sterea intreaga a omului, cu mictle lui preocupart de ftecare zi
In vol V, am strdns arttcolele de polittca din qTimpul#,
47 trip nattonala* f i kEpoca*, conttnutul brosunt <<1907>>,
protectul manuscris de imp amcintenti e, st ai ticolele din # Ro-
meinub> dela Arad (1911), in care I L Caragiale a fost ceistt-
gat campantet de aparai e a comttetulut particlulut national
din Ardeal, impotrtva atacuriloi dela < Trtbunc I # Rolul
sau la 4 Romcinul # era de altfel conaltant, al unut
arbitru nepartinttor, care dorea ref acerea unitatit, in luptele
intestine, ale Romdniloi de peste munti Tot in acest volum
se incadreaza ftreste un asa zis, cu prea multa modestte,
# reportal >>, despre # Cultsele chesttunit nattonale >, aparut
int& in ziarul oZtua )> ft ttpartt apot intr'o brava a de cea
mat mare rarttate Este la drept vorbuid o adevarata bucata
literara , a unut maestru, care a pus in scena, cu talentul
sau de mare autor comic, 1 olul lut E Brote, memorandistul
ceisttgat de poltttca lut D A Sturdza, pentru captarea con-
ducent partidulut national Cu o neintrecuta putere de ca-
racterizare, este schitat in acttune qt gesturt, acest _Mote,
cu o cuts de psittactsm, dobdndit din frecventarea patro-
nulut sau Din scrisonle lui Caragtale ca tre Aurel C Po-
povtct, achtzttionate de arhtva Fundatitlor Regale, am
aflat neindotos ca introduccitorul lui Caragtale in aceste
cultse, a foist insust col espondentul sau ardelean Suntem
incredtntatt ca acest teat aproape necunoscut, iv, va ccistiga
un loc de cinste prtntre creatttle lilt Cal agtale Nu este act
locul de a da o mat mare desvoltare, caractertzeint unet sectti
impoi tante din opera carageltana ea priveite in alarei de
teatrul sau politic, dramatizat, o alta tmportanta comedic
a morayunlor noastre, la interferenta gazeteinet cu politica
Ntment ca I L Caragtale nu ar ft lost mat chemat in
vremea sa, sa dea romanul ?e sinteza al gazetartet noastre,
www.dacoromanica.ro
XVI SERBAN C IOCULE SC U
informative fi politice Aceastei sinteza o putem recompune

din cioburile minunate ale atdtor schite ft fragmente, ne-
prelucrate in acest stop Un alt reportaf, de aster data pur,
este acela sem cu prilejul sinucident lui A Odobescu, cu
7 elatein amanunttte, pare-se ca peitate dela Anghel Deme-
triescu, ft transmise publtculut cu un tact, atilt de 1 ar, in
imprejurein as;a de gingafe Din dtscursurtle lut Caragtale,
am gel stt in # Epoca >> un toast, ttnut cu prtlejul intrdrit sale
in partidul conservator, odata cu radtcallt lui G Panu ft
numat tree dtscursurt din timpul campantet conservator-
democrate (1908) Fanitlta sci iitorului pa stra case cuvdn-
tan dactilografiate, care au pent insa cu prilejul unui
incendiu, lipsind editia noastra de alte tree discursuri,
nepublicate in-extenso in ziarele timpului
Am adaugat volumulut V un grup compact de cronice
teatrale ft dour); scrisori publice, ref eritoare la chesttunt de
teatru, una foarte tmportanta, adresatei preset cu prilejul
preludni directtet Teatrulut National (1888) Ele au lost
ttpante, una Intr'o mica brofurd, alta in tot volante Am
luat cunoftinta de ele din arhiva lui Matetu I Caragtale,
care le pusese la dtspozitta lui Paul Zartfopol Prin publi-
carea in volum, pentru prima oars, a acestor cronici teatrale,
suntem in ma surd .96 cunoaftem vederile ascutite asupra
teatrului romd,nesc, necunoscute cetitortlor Chiar data nu
intalnim intr'insele expunert teoretice, vie ift veidesc un pret
deosebit, de atttudtne qt de ordin tnformativ
Materialul din Addenda este grupat in volumul IV ft V,
in ordinea cronologicei a aparttiet, cu exceptta versurtlor,
cdrora am Incercat a le da o rd nduiald duper natura for
Cu aceste dozier, volume, se poate socott incheiata publt-
cai ea integrals a sci tertlor lilt Caragtale, in afara de
(( Teatru t # gi corespondenta sa Am inserat in Addenda
numat acele sensort de caracter polemic vi public, care
nu-ft au locul intr'o corespondenta prtvata Cu concursul
btnevoitoriloi , prieteni sau urmaft at prietentlor lit' Cara-
gtale, rtada idutm ca vom putea inigheba < corespondenta
generale', )>, intru coinpletarea # operelor >> marelui scnttor
Ea va shiji ftrefte, indiferent de valoarea et ltterarei, la
intregirea fizionomiet morale, carageliene Donm ca
www.dacoromanica.ro
PREFATA XVII
ietndurtle noastre sei fie socotite ca un apel cald, pe care-1 in-

mitent tuturor dettneitonlor de scrtson , nu vom peists
decdt coptile lor, nelipsind pe poseson de un tezaur familial
Daces putem de pe acum vests apantia volumulut VI, de
# Teatru >, in cursul anului victor, nu coati este in puterea
noastrei sei ftxam data publiceint unei corespondente, rip,
ptte qi in parte pierdut'd, ca aceea ceitre A Vlahutei 71
fostul p7tmar al Stnaet, Gh Mateescu
Nu ne mat 7anicine dealt pleicitta indatorire de a aduce
multumtrile noastre d -lui Al Rosetta, care a avut increderea
de a ne inseircina cu copleptoarea moqtenti e a inti epnnderit
unui editor de valoarea emtnentei a lui Paul Zartfopol ft
set' ne exprtmeim secreta doi anti de a nu ft fost mult preps
sub indatoni ea noast, a
De asemenea, vom expnnta incei data' gl atitudtnea
noastrei d -lui Cesar Peti escu, care a binevott sei ne puny la
disportlie colectia de ea,ti emel rantate qt aproape complete
a # Epocei literare >, norocos intregitei cu numerele incre-
dtnlate lui Paul Zwifopol, de d Horta Petra- Pet? escu
La capeitul lucrului, vom meirtunst ca ne tragem mul-
tumirea cea mai mare din bucur as pe care ne-a pnleiutt-o
intantrea pi elungitei cu spintul, reiveipt prin uttate colectti,
al neasemuitului Caragiale
A.ERBAN CIOCULESCU
www.dacoromanica.ro
[INTRODUCEREJ
Odinioara, nu prea de multa vreme, popoarele mica
fac repede progrese man, parinvi notri ziceau cu man-
drie ca romanul e nascut poet Astazi, tot cu atata man-
5 due, data nu chiar cu mai multa, nos putem zice ca ro-
manul e nascut critic
Poem este atnbutul tinere-cei critica, al barbaVei
Sa fun barbap I 1 sper ca suntem
Astazi once roman care se respects trebue sa fie un
io critic, i, din norocire, foarte rar se gasesc romans can sa
nu se respecte , ba Inca, i aceia, crez eu, nu sunt roman'
curap , nu se poate trebue sa fie de tine tie ce vrca straina
Aa dar, am sa altern i eu cateva notice entice De
cat trebue sa previu la vreme pe cititor despre extrema
15 modestie a obiectului entice" mele, i adica .
In genere, romann critica hicrari, imprejuran i per-
soane de cea mai mare importanIa in via/a publica. de
exemplu, critica justiiia suprema, umversitaIlle i alte
institupum de cultura inalta, direc ;ia supenoara a po-
20 hticei, C1 , 1, firete, in acela tamp, critica persoanele
ilustre can dau suflet lucrunlor i imprejuranlor. Iar ace"
can vor sa fie i mai i critica criticele acelor critics. Ce
amp trebue sa alba ace" ce vor sa vaza de d'asupra pe
vulture can vad de sus fisionomia celor mai inalte culmi
25 ale societapi!
Aa sunt top criticii notri cu gandul tot la sus el
pnvesc atat de departe peste capetele noastre ale comu-
mlor munton, incat pentru lucrunle umsle, pentru im-
prejuran banale, pentru persoanele ordmare can ating
so viaIa noastra de toate zilele i ne-o afecteazb, in propor %ie
www.dacoromanica.ro
2 NOTITE CR1TICE, LITERATURASI VERSURI
cu atat mai mare cu cat sufletul nostiu e mat indiNidual,

nu mai ramane o singuia pm ire inteiesata a le face
onoalea unei entice
Ali se voibete de monumentele publice Dar ce-mi
5 pasa mie de monumentele publice Sa ne fereasca Dum-
nezeu, neam de neamul meu, sa doimim in monumente
publice , Le vaz in trcacat gi, cand le-am vazut odata,
n'am nevoie sa ma mai uit la ele a doua oars tiu ca
sunt toate strambe Mre-nn pasa de casa 'n care stau cu
io chine, unde degei mina p ma prajesc vara , unde n'am
un zid intreg sa-an aez patul
Mi se critica piofesorn de tnn-ce inalte E voiba sa
ma faca pe mine sa tiu data sunt sau nu aceti celebri
pr
savan-ci viednici de misiunea for Nu* zice un critic.
15 <c Ba dal > raspunde criticul criticului. Ei domnilor dar
I
ce-mi pasa nne one dmtre dv are dreptate Eu a viea

sa ma lummap data bucatareasa mea e sau nu denma
de misiunea ci
A propos Mi se critica primadonele dela opera na-
20 tionata Dar eu nu sunt aristocrat, sa merg la opera na-
ponala trebue sa mi se dea o critica asupra flas-
netel, instrumentul ennnamente democratic, care, ca tot
ce este emmamente democratic, ma 'nveselete cand sunt
trist i ma 'ntristeaza and sunt vesel
25 Eu nu ins pot gandi sus and umblu cu picioarele
goale pe cop de nuei Via-ca banala a mea, a noastia a
tutulor romanilor, iata ce ma Intel eseaza, lath ce -mi atrage
iresistibil atenva
Fence de cei ce pot sa gandeasca sus, nesimpnd pe
3o ce talcs jos' Fence de ei groase talpi trebue sa aiba
Mie m1 -e capul gios Imposibil sa ma uit acolo uncle-nu
arata cu degetul criticii notri Aplec ochn in jos, la cople
de nuci can ma inIeapa, ma tale, ma sangerd si rata
dal obiectul entice' mele, fundea i eu sunt ioman care
35 ma respect, adica funded Si eu am dreptul, pot zice chiar
datoria, sa fac critica
Voi critica bucataresele i stapanele, flanetele i ama-
tont lor, chelnern, birjarn i muterm , voi critica tramvaie,
tramcare, piecupep, marfa, consumaton tot
www.dacoromanica.ro
[INTHODUCERE] 3
Voi fi sever, dar drept

Voi fi bland ,i naiv in foi ma, dai violent ,i caustic in
fond
.51 cu toata josnicia obiectului, cu toata uibanitatea
5 tonului incu, suet sigur ca se vor gas" multi compatriot'
sa faca aspra crinea entice]. mele Parca-i auz .
# Cum, domnule? D-ta denunp straimlor micile noastic
mizein, i Inca uncle? in < Universul*, care are un tiraj
colosal Vrei sa impia,tii in toate unghiurile lump ye-
n) ninul pebinnsmului d-tale? Rufele niurdare, domnule, tre-
buesc spalate in familie, cum zice francezul *
La toate astea, idspund anticipat
Domnilor, francezul o fi zicAnd a,a , dal eu am vazut
acu de cuiand ea francejn fac nu cum zice francezul
15 Pe mina, once clitica implica o plangere, i once
plangere implied o donnIa plangere impotriva a ceva
care-mi turbura lini,tea, care ma supara, care-mi face "'au,
" donnIa, data nu a suplimain acelui ceva, cel putin
a pedepsini lui o razbunare ca toate iazbunarile $1
20 tocmai de aceea, dommlor, am ales 4 Univeisul* pentiu
ca plangerca mea sa fie auzita de foarte multa lume i
astfel raibunarea mea sa fit cat se poate mai striga-
toai e
Cat despre denunIalea miciloi noastre nuzern fa-ca de
25 str.Aini
A I dommlor, de sigur ma socotip din tale afara paw
ca sa ma credeV in stare a 'nghip aa moftun I
Sa ma ieitap ac' nu e vorba de murdana rufelor, e
1 oiba de bubele tiupului
30 Auzi dumneata 1 Sa n'afle &halm' de micile noastre
nnz ern I
Da' asta, dommlor, nu e judecata de barbat , e cu-
rata Iachisma muereasca , asta mi-aduce aminte de co-
cheta veteda ar vrea mititica sa faca i pe dentistu-i
35 cunoscut s'o creaza ca are toll din-cn natural'
0I ilutrn mei patriot' I Dar strainn, meat am tacea
no' despre micile noastre mizeru, ni le -tin mai bine char
de cat ni le tim no' p pe cele mici, i pe cele mijlocii
.i. pe cele man, ,i n'au nici naivitatea, ca mull). dintre
1*
www.dacoromanica.ro
4 NOTITE CRITICE, LITERATURA. SI VERSURI
nor, sail fact iluziuni, nici interesul, ca mai mull' dintre

nor, salr minIa asupra starn noastre publice
Mr -Aduc Line anunte de c5nd s'ajucat pentru prima
ears N Noaptea furtunoasa > la teatrul din Bucureti Ce
5 indignare_chn partea patriolalori Un zrar patriotic a doua-zi
ma denunta tuturor bunilor romam ca pe un tradator,
care denun-c straimlor mrcrle noastre mizern. La a
doua reprezentaile, am fost fluerat, huiduit i ame-
nurcat de o droare de patriop, din garda civics cu
ro bataie in pia %a teatrului Nate tinen ofi/en m'au scapat
de funa poporului Presa a fost scoasa din repeitonul
teatrulm.
Pentru ce toate acestea ? pentruca-mi pernnsesem
sa glumese cc lard cu strainir asupra garden ounce ca gr
15 cum strain'', oficiah i neofrcrah, n'o vedeau la parade
in toata rrdreula er maiestate
De ate on vine aa in treacat un strain sa ne laude
din tale afara, sa aplaude entusiast toate cele dela nor,
minunandu-se fart mci un frau, la fiece pas, de donna
20 romans, de strachina romans, de opinca romans, de fe-
mem romans, de barbatul roman, in fine de hterele, arta
i trin-ca romane eu strang din falci, imr increIese
nasul in sus i zic in gandul meu
Domnul acesta, data nu e un gagauta patentat, de
25 exemplu, vreun erudit privat-docent dela tine tie ce
Umversitate rurala, a carer reedinIa s'ar gas' numai pe
chartele de start enorma ale statulm-major german,
on vreun xenamorasit de ginte latina atunci desigur e
un om detept, care ne tie bine slabiciumle i slabiciunea.
30 e un filo-roman de Industrie
De cate on un om Inn exalteaza cahta%ile, pe can eu
nu rm le constatasem prea bine, nesocotindu-mi de-
fectele, pe can foarte bine mr le cunosc, 1 sublimaza
prea mult bunele sale opinn despre mine, h. zic politicos
35 foarte mulumrm i-1 parasese ducand in cugetul meu
o mare indoiala e prost? on ticalos ?
Caci eu sunt, in privinIa opiner until om asupra se-
menulm, cu totul pesimist: tiu bine cat de greu i-e omului,
cu tot dreptul ce r s'ar parea ca are, sa implante pentru
www.dacoromanica.ro
[INTRODUCERE] 5
sine in cugetul altm om o opime buns, care sa-i rodeasca

un tratament potrivit de omenie
*
4 4
Introducerea la notrcele mele entice e sfarpta Mul-

s inmind amicului meu, d Cazzavillan, pentru ospitalitatea
ce da modestelor mele opine in mult raspanditul sau
<4 Universul D, le recomand cu sfiala cititorilor acestui pre-
pas organ popular
www.dacoromanica.ro
CAUT CASA...
Caut casa cu chine, caut Si nu gasesc E absurd ce se
petrece la noi, in Bucuieti 1 In fiecare an, se cladese sute
de binale, acaretun peste acaretun, i in loc sa scaza
5 chnule crest $1 ce construccn tot cum nu-rm convin mie
Aide 'nainte t strig eu samsarului, care ma poaita
de azi (lim-ward Inainte, jidove iatacitor
A iata Inca una Asta e a douasprezecca astazi
S'o N edem 1 p'asta
io E facuta pared numai si numai sa fie admnata de din
afara Fnqte ca in pragul seines nu caut o casa cu chine
pen tiu a o admira din cuite adica din uliVa, fundca n'aie
cuite Pe dinafara, 'ease ferestre man, ciubuce st orna-
ments monumentale Inauntru, tree cluchine-ce, din can una
Is Ware lumina deck dela up coiidorului ce duce la atenanIe
cocoana, stapana case', nee independent,e Independen-
Oe Deschid u'a sa le vaz si repede o 'nclud, la loc m'a
'nnecat E foarte cald in od;i4e o caldui a nabu51-
toare
20 Dar, Intreb, a lost cineva bolnav aci?
Nu t
Paica a i facut foe.
E tinicheaua dela acopen, tics, cAncl e some .
25 -
Dar cAnd ploua, se racore,te
Dar a propos, sobe nu \ az
Sunt counle de zid Punei soba cu caibum .
Aa am pus 1 noi e mai iconomie
ate pe an?
Dona mu
30 Inainte, jidove ratheitor
www.dacoromanica.ro
CAUT CASA 7
Ahasverus rasufla din greu scoate o basma mui data

cu care-i curate fruntea de sudoare p pornete Eu,
dupa el
Atunci, ca in fata beduinului calator prin pustiul de
5 nisip, incepe sa mi se ndice la depaitata zare fata mor-
gana Iat'o cat e de lummoasa I Bun p neuitat adapost
E casa lui Hagi the lumanararul, dela Sf Gheorghe din
Ploen, unde am stat atata vreme cu chine 'Ana' sa-mi
completez studnle 1. sa-nu o4u diploma de patru clase
io primare la coala domneasca Cu cat imiese ochn mai tare,
cu atat batrana mea pnetena apai e mai impede intre cci
patru salcami venerabili Iata i hheen Au inflorrt
a doua oars semn de toanma lungs . Imi tnmet de
departe florile albe mirosul for onest SA ne aproplam bi-
15 111,01' i sa intram in gradina care par'ca n'are fund Gra-
dina asta s'o vezi noaptea pe luna t Atunci 54-1 mananci
discret prunele brumarn. Ian ce frumusete de prune Dar
gutuile Si perele astea de lama A stea se mananca
tocma 'n postul Pa,telln $1 vita, uite ce incarcata e
20 Urtaci-va departe pans 'n ulucile can d'abia se zaresc
colo jos Toata campla aceasta phna de balarn unae e
curtea caselor Nu siintiti cum nuroase a balane rascoapta
de soare? Gradina de alatun e vestrta pentru vismile ea
turcwi Gardu'l pop sell usor, dar trebue Inca C bagare
25 de seams, nu cumva sa snuta stapanul alearga foarte lute
sl are un blew, care arde ca focal, e mai ran data to ajunge
cu sfaicul cand vrei sa sal gardu' napoi Ia urtati-va
acuma la casa Ce mandru se iugulaza acopen,u1 cu in-
dnla, imbracat spie nnaza-noapte cu inuchl venle, moale
so ,1 purtand in vilrfu-i un urcior smalturt cal e schpete in
soare Ce mare i stufoas5 a crescut urechelnrta Iata I
d'asupra garlrciulur, din care avorate aka potnvita ra-

coare, pridvorul larg
Dar la sa suiti numai, dupa mine, cele noua trepte
35 pans 'n pridvor Vedeti cat de flumos se tine pe stalpn lui
bondoci de stejar clopht Ce cummte adaposte,te de ba-
I
talk armei 1. apelor cerulul Sa trecem acum din pildvor

in sale Ce larga incapere I Colea, la dreapta, doua ode. ,
dincoace, la stanga, alte doua La deschizatui a ferestrelca
www.dacoromanica.ro
8 NOTITE CRITICE, LITERATURA SI VERSURI
se vede cat de groase sunt ziduiile Pe firida uneia din ele,

ed fara primeidie vase borcane respectabile de muraturi
Ce zicep de sobe? Cu ce dignitate magistrala stau, proas-
pat varuite, la locurile lor, gata sa prezideze o desbatere,
5 intr'una din vedinIele lungilor nom" de lama! $1 iata cum,
alaturea de perete, protectorul nebiruit, departe de ferestre
vi de uvi, se odihnesc paturile copnlor, cu faIa catre lu-
mina vetrei vi cu capatarul sub icoane
laca alta ! imi striga Ahasverus, stingand din ochn-mi
10 aratarea cea alba Iaca alta i
# De inchirtat 1 *
Iar monumental-a I iar terra-cotta I iar ferestre ca la
palatul justrciei S'o vedem vi p'asta... a treisprezecea
Intram Incepem minunat. 0 entree zugravita porn-
15 pecan Un motiv, in toata pictura, imi atrage cu deose-
bire aten %ia e un amora verde, fluturand pe fundul
caramiziu vi purtand in manume, d'asupra capului, un
ghiveciu cu trandafiri albavtri In stanga, salonul, e in
trei col %uri .. Locul este taiat cu o foarte pronunIata oblica
20 pe lima stradei, care se realimaza acuma toamna, cam
alimarea de asta primavara a fost grepta La mirarea mea
ca vaz un salon in tree col%uri, stapana easel, care e mar-
vanda, robes et confections, imi desluevte ca toate casele
de pe strada aceasta sunt aa adica au toate cafe un salon
25 in trei col ;uri, fundca toate locurile sunt taiate en blots.
Sofrageria e lummata de sus, din tavan, prin pod
E cam stramta... indraznesc eu
Val de mine I zice maranda. Cum stramta ? e destul
de comoda 1 doi metri cinzeci pe trei treizeci
so Doua odai de dormit Nici un perete neperforat Doi
au ate doua ferestre , alp' doi cate-o ua.. $1 raspund
spre apus Ce nom' placute de vara I Ce somn unsuros vi
ce cama" de noapte lipicioase ! Peste drum e o magher-
niIa cu fel-de-fel de poame vi mustarie... i mute. .
35 Dar eu am copii. paturile copnlor... nu tiu unde
le-a putea pune la adapost... vtip, lama...
Iarna, pute %i astupa o fereastra , bated o saltea vi
pe deasupra o scoarIa
E cam departe de centru
www.dacoromanica.ro
CAUT CASA 9
Avep tramvaml nou, la o distanta de zece minute

de aici. . vi de acolo mai e ngel vi dai In bulevard So-
bele le-ap vazut?. sunt de portalan, dela Bazalt.
Si ma rog, cat costa pe an?
5 - Pe un an nu le putem da . cel pupil pe trei
Dar.. cat pe an?
Doua mu cinsute...
Pornevte, strig eu aspru, jidove ratacitor 1
Ahasverus se supune poruncii seculare Ievim...
10 A 'nserat , m'a razbit foamea Isaac e sdrobit de atata
umblet Ii dau doi franc' de cheltmala
In sfarvit, imi zice ratacitorul, phctisit de atatea difi-
culta ;i din parte-mi , in sfarvit, ce fel de casa vrei? poate
15 -
sa Ii-o gasesc eu singur, fara ma mai alergi vi dumneata
vreau
Ce casa vreau? zic eu vi mai phctisit Uite ce casa
Vreau o casa cu vase odai man, fiecaie nu mai
mult decat cu o fereastra vi o uva, cu sala de bale, cu buca-
-Lane, doua odai pentru slugs, cu parchete, cu apa 'n curte
vi 'n odai, cu tout a l'egout, cu sera, cu giadina de fructe
20 1 grading de flon vi un havuz mare in mijlocul curds. .
Asta vreau 1
Pe unde sa fie?
In centru. . pe lima tramvaiului
25 - Si cat vrei sa dal pe an?
Intre o nue vi o nue o suta .
Bine, zice Ahasverus oftand resemnat, vi vrea sa
piece
Stai! zic eu Ia seama, Isaac, sa nu fie cu zidul la
ulrca, sa-mi scarVe cu carbune pe zed cand ies dela vcoala ..
30 M'ai inIeles?
www.dacoromanica.ro
DE iNCHIRIAT...
0 N oiba N eche franluzeasca me ea mai-binele e adesea
viajmaul binelm Este foarte adevaiat , insa omulin nu-i
trebuete binele, ii tiebuete mat-binele , aceasta e ra-
5 tiunea intregului piogres al omennu Ptivrci, la fiecare sf
Gheoighc ,i sf Dunntru, ce goana dupa mai-bine I Gan-
desc ca mailer' nu se muta mat mutt ,1 mat des lumea
ea la Bucureti , e natuial caprtala trebue sa dea tonul
progiesului Cu tret lum inainte de termenul mutant, mai
to in fiecare familie incepe regulat o interesanta desbatere,
avand un vadit caractet de urgen/a
Nu-nn mat da Juana, coeoana 1 leafa scazut..i , criza ,
nu mat pot I trebue sa cautam una mat eftina
Iar s ne mutarn?
15 Daca trebue
Uf I sand ma gandesc, sa plec tar cu troacele, sa le
mai hodotogese tar f sa mat pa/ tar ca 'n randul trecut,
eand s'a iastuinat caru/a cu mobila ,t eta sa ma calce
tramvaiul 1 ca ma mir .'acuma cum am scapat 1 of I
20 par'ca mai bine sa mor I
N'am cell face 1 De ce nu /1-a dat paimin o pet eche
de case de zestre? vt nue mi-ar ft placut sa nu mat umblu
la fiecare vase luni din mahala in mahala . Dar de I asta
e soaita noastra a cluriaplor 1 .
25 A tuna zi de sf Gheorghe
Umbi ela mea 1 ,oon-galon met' mi i-a/i pierdut
pe di urn 1
.51 /mete pc urma, inpnatun
Sau
30 El l not ce facena?
www.dacoromanica.ro
DE INCHIRIAT... U.
Cum, ce facem?
Da, ce facem? ramanem tot aici, on ne mutam?
De! zice barbatul, tiu si eu ce sa facem? eu zic s
ramanem... Iar sa ne mutam?
Dar data gaseti una mai eftina i mai buna? N'ai
zis tot to ca aici departe de camilerie?
Da, decat... ce zor e sa ne gandim de-acum? Mai
avem Inca trei luni in cap... Mai e vreme... Nici nu
s'au pus biletele.
is Da! sa facem ca in randul trecut... sa alerg5m ca
nebunii, cu doua zile inainte de sf. Dumitru, pin zinnia
si sa luam ce ne iese 'nainte i sa dam cat ne cere... Nu-i
mai bine sa cautam din vreme?
Bine, sa cautam mai din vreme, zice omul cu glasul
15 pe jurnatate...
Eu, sa tii ca de maine pun samsar... Aicea n'o
sa ne fie de trait la vara... o sa ne coacem de soare.
Bine, pune samsar... treaba dumitale! en nu
m'amestec...
20 Firete ! d-ta nu te amesteci... etc...
Si se ispravete masa cu ceart5 i cu lacrimi...
Fir'ar a dracului 'afurisita de via-ca! etc...
Aceeai drama, a treia zi de sf. Gheorghe, catre Boris,
servitoarea:
25 Oglinda din salon! ce-ai lacut? trasni-te-ar Dunine-
zeu sa te trasneasca! lua -tc -ar hengherul, soangherita
dracului! etc...
Uf! mie-mi spui? aa e cu mutatul, soro ! mie,
/iganul, globul al de cletar dela lampal... Asta e soarta
30 noastra, a chiriasilor!
Soarta numai a chiriailor? zic eu in gandul meu.
!...
In toate pantile lumii se muta numai chiriaii; la Bu-
curwi se muta i proprietarii. Daca unui proprietar care
35 are doua perechi de case, ii ramane o pereche neinchi-
riate, de sigur se muta din casa in care a ezut in casa
goala...
Probabil pentru ca sa sparga ursuzlacul, zici d-ta.
www.dacoromanica.ro
12 NOTITE CRITICE, LITERATURA 1 VERSURI
Nu! raspund eu , pentru ca omului ii trebueste

mai- binele Era bine in casa unde sta pans acuma , dar.
in casa 'n care se mute, o sa fie mai-bine
Ba, ceva mai mult.. Cunosc proprietari can au o
5 singura pereche de case tocmai potrivite pe mijloacele si
nevoile for le da cu chine si ei se mute cu chine in alte
case Dela casele proprn is chine, sa zicem, o mie de lei
pe an, la casele in care se mute, plateste o mie fare ceva,
on o mie $i ceva
10 Dar iata un caz s" mai interesant
Doi anuci al mei, dd George Mannescu $i Mann Geor-
gescu, sunt proprietari fiecare a cate o pereche de case
in aceeasi strada Amandoua casele sunt absolut identice
acelasi plan, aceleasi incapen zugravite la fel , in sfarsit
15 doua case gemene, peste putinta de deosebit data una
n'ar purta numarul 7 simplu si cealalta 7-his Au fost
incepute si ispravite de cladit tot data Dupa ce le-au
adus in stare de locust, amandoi propnetam s'au mutat
fiecai e in proprietatea respective, si au stat, ca bum ve-
20 can, fiecare la sine vase lum, dela sf Durrntru pans la
sf Gheorghe Dela sf Gheorghe, fiecare s'a hotarit sa se
mute s' sa-si dea casa cu chine De ce? De ce, de ne-ce,
nu sum, dar stiu ea au pus fiecare hi et de inchinat Ca
bum Nem" si vechi prietini, au facut insa invoiala, ca
25 n'au sa scaza din pretul hotarit pentru chine una mie
doua sute de lei anual Astfel, once concurenta neleala
eia inlaturata si iamAnea sa joace rol numai norocul,
dupa gustul musterulor Multa lume a venit rand pe rand
sa vaza casele amandoua, si fireste c5, data chiar se in-
30 voiau din pret, fiecarm mustenu i-ar fi vemt foarte greu
pe care din doua sa o prefere, pe 7, on pe 7-his, de oarece
nu era alts deosebire intre cele doua acaretun deck ca,
data venea" dintr'o parte a stradei, 7 venea mai aproape,
dar data veneai din partea cealalta, atunci venea mai
35 aproape 7-bis In sfarsit, ce sa mai 'unpin vorba degeaba 1
casele plateau la toata lumea, dar pi etul nu convenea.
Mai jos, nu putem 1 zicea d Georgescu , mai bine
iamanem not in ele. D-voastra poftrti si la vecin, alatun,
la d Mannescu, sa vedeti
www.dacoromanica.ro
DE INCHIRIAT 13
Am fost si la vecin.
Si cat v'a cerut?
Tot cat een si d-ta
Apoi, vedeIi.. ?
5 Tot asa si iar asa, au ramas si casele lui d Georgescu,
si ale lui d Mannescu, neinchiriate 'Ana alaltaen, dupa
sf Gheorghe Si madam' Mannescu, i madam' Geoigescu
steteau la fereastra, on in gradirnIa, i se uitau cum tree
pe dinaintea caselor dumnealor calabalacun peste calla-
i.o balacun, sr auzeau cum draeuesc cocoanele mergand, care
cu lamps, care cu o colivie, care cu un ca%elus in bra/e,
pe urma calabalacului ei fiecale, sr atunci un fel de mahrure
le cuprindea pe amandoua
Tov 1 to-ci se muta!
15 Iar seara, cand veneau acasa d Georgescu 91 d. Man-
nescu, gasea fiecare pe consoarta sa w suparata, asa,
cum sa zie, fara chef, ca nici bucavca nu punea femeia
in gura Amandoi barbavi au patruns in taina sufletului
consoartelor . Ce-i de facut?... Nimic mai lesne 1 S'au
20 invoit sa se mute d Georgescu dela 7 la 7-bis, in casele
lui d Mannescu, iar d Mannescu dela 7-his in casele lui
d Georgescu, la 7 simplu
Si. . bucuna cocoanelor I Si ridica, sr asuda, sr sparge, si
ocaraste, sr dracuete, si blestemali viala I Dar, in sfarsit,
25 s'au mutat i dumnealor 1
N'apuc sa sfarsesc, sr iacata hamalii... Au sosrt

pentru mutat, adica, pentru mutat, vorba vine, cam, de
data asta, nu stiu cum facuram, n'am avut noroc ea ne
mutam . Dar, in sfarsit, tot putem zice ca e ca o jurna.
so tate de mutat, sr poate chiar mai mutt deck jumatate ,
fundca, dupa multe clubzuime in familie, am vazut Ca
nu eram destul de bine asezaVi sr ne-am hotarit sa ne
asezam mai bine , anume in salon, odae de dormit , in
odaia de dormrt sofragene , in biurou, salonul , in sofra-
35 gene, odaia servitonlor, , in odaia servitonlor, bucatane,
i 'n bucatane, biuroul.. Er 1 Cum putem face aceasta
operave fara incurcatura?. Foarte uor... Le scoatem
www.dacoromanica.ro
14 \OTITE CRITICE, LITERATURA. SI NERSURI
toate din casA in curte si pe urina le bagam din curte in

cask dupa planul cel nou . Sa 'ncepem dar .
Numai de-ar da Duninezeu sa nu ne-apuce vreo
plowe 1
5 Incet 1 incet, ca spargeW .
www.dacoromanica.ro
SLABICIUNE
Parisienn au aperitivul, Vienezu fanfara, Ploestenn
politica, alts alta locuitoin capitalelor mail au totdeauna
ate o deosehrta slabiciune, ate o patima specifics
5 Dal Bucui e,tenn ?
E usor de raspuns
Muscalul
Muscalul, se 'nIelege, nu din punctul de vedere politic
sau social Sl cu atAt mai puffin din punctul de vedere eco-
10 nomic, funcica muscalul nu vrea sa stie de regulamentele
noastre polivenesti, nu admite tatifele noastre ohm& ;
muscalul tine la tariful sau autonom
In adevar, to se vedem
Tariful birjarilor de pia0 suns astfel
15 (( 2 lei o ma in raza orasulm ,
leu o cursa ce nu trece peste 1/2 teas ,
<(
(c2 lei cursa dela 41 'Ana la gala >>

Asi , crezi ca vrea sa tie muscalul de asta ,
Dar putem not tolera in statul nostru, in capitala, ca
20 rnte strain]. sa nesocoteasca regulamentele stabilite?
Fireste ca putem De ce sa nu putem? Nimic pe lurne-
nu se poate mat usor deck a tolera
Dar e drept ca muscalul s5 indolasca, sa intreiasch
la zile mart s imp5treasca pre%ul curselor?
sr,
25 Faia mei o ezitare, raspund da, e drept Nirme nu (-
mai drept pe lume cleat pre-cul patimn
Vedep pe acest Imo impiegat

ti r can leafs ale tAn5rul pe luna?
www.dacoromanica.ro
16 NOTITE CRITICE, LITERATURA. I VERSURI
150 de lei ached 150 in stat; in mans capata 135;

care va sa zica, 1620 de lei pe an , prin urmare, are venit,
din munca lui, ate 4 lei si 44 de barn far5 ceva pe
in ann comum, in anul bisextil, ate 4 lei si 42 de barn
5 i ceva
E cam Area pupn, ce e drept , dar pentru un tanar
lara veMe 1 cu socoteala, poate s'ajunga
la, sa-1 privim, ma rog
Unde-o fi mergand aa gatit acest June?
10 Se oprew in faIa cofetariei Riegler sale aeze Inca
odata cravata, care arde ca focul, iii scutura cu batista
pantofn de lac, 41 potrivete vhndrul, dupa ce-e trage
apasat o maneca imprejur,, se 'n-cepenete in calcaie i
se Inn spre fa-cada Teatrului National...
15 La ce se uita?
Ei Ila ce t la muscali
Dupa multa desbatere interioara, 41 alege unul foarte
maladej, imbracat in catifea albastra, cu bran pembe, cu
dour trotteurs negri, de mananca jeratic Picior peste
20 picior 1
Peuchom gaspadin
Unde? .
Asta e N'o sa mearga omul cu muscalul sa manance
1
rahat la cimeaua lui Cantacuzino dela Filai et .. La

25 osea t unde merge toata lumea buns
Dar o sa-mi zici dumneata

Cum se poate? un om care catiga pe zi 4 lei 1 44
de barn fail ceva in ann comum si 4 lei si 42 de barn si
30 ceva in ann bisextili, cum se poate sa cheltinasch zece,
doisprezece lei pentru hula la osea?
Iaca, se poate
Atunci, micul impiegat, Doamne iarta-ma cmpete
din bane publics pe can i-o fn manumd...
35 Doamne ferete t este unul din cei mai de treaba
funcionari, onest in toata puterea cuvantului sa-1 dar
fara teams sute 1 mn pe mans. .
Atunci, joaca 1 castiga
www.dacoromanica.ro
SLABICIUNE 17
In via-ca lm n'a pus maim pe o carte de joc , din

contra, jucatorn ii inspira adanca aversiune
Atunci .. cum e tanar, bine facut si cura-cel .
A I domnule 1 e un baiat Om de frumoase senti-
5 mente morale , mciodata n'ar fi in stare sa gandeas&A
.. macar pe departe la o infamie Si pe urma, e inamorat de
o Luna modista foarte frumusica, pe care e vorba sa o is
in casatorie Si ea e o fats foarte cum se cade si mestera
Are o mica economie si o s'o mai acute si o matusa ca sa
3.0 deschiza un magazin de mode. 0 sa fie o casnicie foarte
potrivita A 1 tocmai iat-o si pe ea
*
Asa ca-i foarte dragirca? Cu cat gust se imbraca I

Ce palarm0 cocheta I Ce botine elegante 1 Ia privrci-o cum
15 calca de usurel, par'ca e o pasarica 1
S'a oprit .
Face un semn de chemare cu manusa...
Cur?
Ei I cull fireste ca nu dumitale on mie Muscalului. .
20 Doi vine-ci superb,. roate galbene cu cauciuc.
.
AI eauclucul 1 mai ales pe pavajul asta nou de lemn
si de asfalt si pe soseaua batuta cu marina .
Quelle volupte, ma there 1
Si . sboara I
*
25 * *
# Sboara, sboara, pasarica I sboara, cat esti tinerica 1 #

zice poetul, uit5ndu-se lung dupa trasina in care, sub
umbrelut,a azurie, se vede schpind parul cel blond si ceafa
cu puf de persica.. (Ali observat, desigur, ea 'n anul
30 asta se poarta foarte mult blondul).
D-ta zambesti, zice economistul sever Dumitale 1./1
place asta , aprobi luxul acesta nebunesc, din care are
s rezulte ruina societaIn noastre Dar ne ducem la
fahment, domnule I
35 Te rog, domnule, zic eu..
Daca dindaratul acestui lux, (ma Intrerupe un mo-
ralist) ne-ar pandi numai ruina materials, falimentul, Inca
2
www.dacoromanica.ro
18 NOTI'C'E CRITICE, LITERATURA ySI VERSURI
n'ar fi o nenoiocire destul de mare Nenorocirea cea mai

mare care ne pandeste este decaderea socials, insamtatea,
pierderea busolei moialc. Maine, poimaine, nebunia
luxului va impinge pe micul impiegat sa falsifice scripte,
5 pe frumoasa blonds sa
Ma rog, donmule, n'ai dreptul sa banuesti Cum?
pentru o placere inocenta, pe cai e p-o pop explica pun...
Nu p-o pop explica, inn zice un filosof, decat grin
mania reprezentarn
io Nu 'nteleg, zic eu
Mania ieprezentarn se numeste acca pornire foarte
comuna la oameni
Ma rog, intrerup eu pe filosoful meu, da-nu voe
pop sa ma 'mpiumup cu dougzeci de lei pana la 15 ale
is luau viitoale? Am mare nevoie
Cu placeie, poftim Ziceam dar ca mania repie-
zentarn
Ma 'arta, zic eu, iim exphci altadata ma grabesc
star un nnnut
El 1
20 Nu pot, e tarzni Ma a,teapta nevasta gatita
1-am promis s'o duc hi , osea negieit La revedere .
Aba I apilpisip trotteurs
Patchom, gaspadtn 1
www.dacoromanica.ro
DESIDERATE LEGITIME
Urbea Targul-de-munte, numarand I re-o 3600 de lo-
cuitori, vre-o 6 biseiici, 4 coale primare i 180 de ear-
ciumi, se Oa destul de pitoresc aezata pe malul stang
al Dambului-sec
Se chiama Dambul -sec fundca, intre cele doua maluri
iipoase, inalte cam de vre-o cincisprezece metre i departe
unul de altul la tot cam atapa, nu curge aproape tot anul
mci atata apa cata ar ajunge ra %elor din inahalaua mar-
lo ginaa sa balaceasca pe arTla Dar ca o nome, in pofida
numehn ce i-au dat iiveranu, Darnhul-sec se poinete
vajnic catre sfaritul primavern cu valuii posomorite, ,i
umple valceaua ,i, urland nebunete, pravale,te la vale
buturugi i fel-de-fel de rupture, i surpa din maluii, i
15 face peste putnrca s mai treaca dela un mal la altul alt -
cineva decat sburAtoarele
E male piedica pentru comer %ul local, caci capitala
districtului se afL:i in partea de dincoace, aa Ca, dacA
s'a pornit ()data Dambul-sec, nu mai e chip sa comunice
20 Taigul-de-munte cu sediul piefecturn, la o distanIa de
douazeci 51 cinci de kilometre, decat ocohnd foarte pe
departe Trebue sa merug4 omul la vale tot pe cursul
Dambului-sec, s ajung5, la o distanIa de aizeci de kilo -
metri Cum am zice, in lot de o pota, sa faci vase, in
25 loc de doua ceasuri, douasprezece
Ei I data ar fi un pod peste Dambul-sec l
De aceea, top cetalenn din Targul-de-munte, vazand
ca nenumaratele petipurn ce an adresat mimsterului
lucranloi pubhce au ramas lard rezultat, se hotaresc sa
so adreseze, prin reprezentanpi lor, Camerelor legnutoai e o
2*
www.dacoromanica.ro
20 NOTI'C'E CRITICE, LITERATURA. I VERSURI
petivune, rugandu-le ca din inivativa parlamentara sa

villa cu un protect de lege prin care Statul sa se oblige
a face in sfarsit ceva si pentru rargul-de-munte, radicand
un pod de piatra peste Dambul-sec, data nu de piatra
5 macar de lemn, dar sa fie solid
*
* *
rargul-de-munte numara Intre cetalenn sal 39 de ale-

gator' de colegiul I $i 390 de al doilea
Mai toll au la scohle locale cope, can terming in anul
10 acesta cursurile primare si can trebuesc de acolo sa intre
in hceu, pentru ca de acolo sa intre In facultatea de drept,
pentru ca de acolo sa intre in Camera si de acolo in
diploma %ie on in minister trebue sa faci copnlor o
camera
15 El e greu unui pannte sa se desparta de cope asa de
fragezi , nu'i vine usor unei mame sa trimita Intre straim
pe copilasul ei dela varsta de 10-11 al-11pm
Sal bags in pensionat l
Ce educavune poate capata un cord Intr'un pensionat,
20 unde s'amesteca la un loc cu ataxia alIn? .. si toate ca
toate, dar la educa %iunea copnlor mamele din rargul-de-
munte ;in foarte inult
Dar, in sfarsit, sa zicem ea s'ar gasi pensionate, in
capitals districtului sau la Bucuieti, convenabile, garan-
25 tand o excelenIa educapune Cat costa insa? . Cm it
da mana, pe vremea aceasta de criza, sa plateasca atata,
fie chiar alegator de colegiul I?
Ce e prim urmare de facut?
S se adreseze cetacean din rargul-de-munte minis-
30 terului instrucpunn pubhce, cerand infmrcarea unui hceu
clasic, data nu chiar un hceu clasic, macar un gimnaziu
deocamdata, si peste patru am adaogarea Inca a celor
tree clase superioare
Dar de cate on nu s'au adresat ministeruku l
35 Inalta autontate scolara a ramas totdeauna surda la
legitimele reclamapum ale cetalemlor din rargul-de-
munte
www.dacoromanica.ro
DESIDERATE LEGIT IME 21
Nu le ramane dar altceva de facut decat sa inainteze,

prin reprezentanin lor, o petipune catre Camerele legiui-
toare rugandu-le ca din iniVativa parlamentara sa villa
cu un protect de lege prin care Statul sa se oblige a
5 face in sfarit ceva i pentru Targul-de-munte, infiin-
-candu'i un liceu, data nu un liceu, macar un gimnaziu
deocamdata, dar sa fie clasic
a
. .
Targul-de-munte am spus ca se afla la o distanIa de
io o pota departe de capitala districtului, care este legata
cu Bucuretn i cu toate oraele Ianu pnn calea ferata
Astfel, cetaIenn din Targul-de-munte, ca s se puns
in contact cu capitala jude-culm i cu capitala care, tre-
buesc sa mearga cu canica tale de doua ceasuri i jumatate.
is Asta este un adevarat scandal, mai cu seams pe vreme
rea 1
De cate on nu sunt i ei jinduiv de o plimbare pe un
bulevard, de o plimbare la osea, de opera, de concert!
Daca ar fi o lime ferata care sa-i lege cu capitala ju-
20 dqului 1 Ce vntor ar avea Targul-de-munte 1
De am de zile, aceti cetaIem protesteaza ca urbea for
e lasata afara din mersul prop esului ! Sute de alegen
au trecut, cu promisiuni din partea candidaplor ca nu vor
desarma pans cand legitimele pretenpum ale Targulm-
25 de-munte nu vor capata deplina satisfacere 1 Odata, in
ajunul unor alegeri generale, s'au i aratat in locahtate
nite ingineri, can au masurat, au studiat 91 au 91 aratat
cetalenilor o scluia de plan pentru construirea hniei sal-
N atoare intereselor i vntorului Targului-de-munte, ale carei
30 luci an trebuiau sa inceapa indata dupa deschiderea Camere-
lor, fiindca, pans la votarea creditului necesar la acea lucrare,
nu se putea face mime in hpsa de fondun dispombile
Planul era minunat , nu costa decat vre-o trei mihoane,
data se fi aezat gara pe malul drept al Dambului-sec,
35 cum hotarisera inginern , data insa, precum pretindeau
cetaIenn, s'ar fi aezat gara pe malul stang, atunci, adao-
gandu-se costul podului, ar fi costat toata lucrarea vre-o
trei milmane i un sfert.
www.dacoromanica.ro
22 NOTITE CRITICE, LITERATURA BSI VERSURI
Dar, fatahtate ICamerele s'au deschis ss s'au inch's, i,

cu toate piotestarile Targului-de-munte, nice pomeneala
sa inceapa lucrarea leneee
Phetss4s, cu drept cuvant, cetaIenii alegatori de atata
5 ateptare i atata desamagire, s'au hotarit sa inainteze,
prin reprezentamn lor, titre Camerele legmitoare o pe-
tipune, rugandu-le ca din inivativa parlamentara sa vina
cu un protect de lege prin care Statul se va obhga a face
in sfarpt ceva i pentru Targul-de-munte, construind lima
eo feiata, data nu cu gara pe malul sting, macar pe malul
drept
Pe cand se gandesc la acest pas, lath c se imprastie

in lume vestea despre inten-cia guvernului de a vem, pen-
es tru acoperirea in parte a deficitului bugetar, cu o lege
asupra fablicapunn %men, lege care, etc etc
Taigul-de-rnunte este o urbe care lucreaza foarte mult
cu %Inca
CetaIenn alegaiori sunt dar cuprini de panic6 auzind
20 despre intenvile guvernulin
Ce e de facut?
Dupa mature clubzuiri, se hotaresc sa inainteze, pun
reprezentanIn lor, la Camerele legruitoare o petipune, in
care sa repete cererea ca din inivativa parlamentara sa
25 vie cu ties proiecte de lege 1) pentru podul solid de plated
pe Dambul-sec , 2) pentru infurrcarea unui liceu in Tar-
gul-de-munte , 3) pentru constrmrea hneee ferate dela
aceasta tube pans la capitala districtului, i 4) sa sta-
rmasca a se retrage proiectul asupra %men, care lovete
se interesele cethIenilor alegatori din Taigul-de-Munte!
Toate patru desiderate destul de legitime .
www.dacoromanica.ro
SGOMOT
Pe vremea pannplor notri traiau oamenn mai mult
ca astazi , sunt exemple destule cutare a murit la noua-
zeci de am, cutare a ajuns suta, i cutare chiar a 'ntrecut-o.
5 *i nu se pomenea pe atunci nici de atatea boale, mci de
ata-Va doftoii Aa e, pe de o parte , dar pe de alta, is sa
ne gandim call dintr'o genera %ie ajungeau, nu la adanci
batranw, nici la barbave, dar macar la tinere-ce Mureau
o suta de cope i sc5pa d'abia unul ca sa ajunga la tine-
3.0 re-ce, din o suta de tiller', unul ajungea la barbave, dm
zece barbap, unul d'abia papa pragul batranqelor Care
va sa zica e cuminte sa nu prea laudam vremile, mci pe
ace'e trecute, mci pe cele prezente, ba eu cred c'ar fi. i
mai cuminte s nu le prea laudam mci pe cele vn-
15 toare
Erau, i pe vremun, i boale i doftoin, ca i acuma ,

ceea ce le hpsea Orin -0.10r notri, iar not am inceput s
avem, i firete o sa avem din ce in ce mai multe, sunt
20 mijloacele de intampinare a raului i 'mpiedicare a ras-
'Anthill lui
Boale ingrozitoare, contra carora altadata omul nu mai
tia alta arms de lupta deck invocarea cerului sau a in-
fernului maslul on descantecul astazi le putem bum
25 sigur dr Babe sa traiasca I Mohme can pustnau con-
tmente Intregi fard chip de impotrivire din partea bietei
omemri smintite de groaza, 4 bimun pe can cerul par'ca
le nascocise pentru a pedepsi faiadelegile pamantului *
www.dacoromanica.ro
se dau azi inapol neputmemase in fa %a unei circular' a

simpaticului meu amic dr. Obreja
tiiircei triumfatoare, omemrea recunoscatoare I...
*
* *
s $1 cu toate astea, curios fenomen I

Oricine se poate intreba bine, data stnnIa poate in-
tampina si hirui astazi cauzele moron farce vreme, in co-
plane, in tinere-ce $i la barbave, pentru ce atat de rar
oamenu ajung astazi la batraneIe mai inaintate, necum
io la adanci?
E usor de raspuns pentru ca astazi, inamte de batra-
ne-ce inaintate, moartea e la vreme
Altadata oamenn traiau mai pupil', dar traiau mai
mult, astazi ft-these mai mul %i, dar traiesc mai pu %in
15 De unde, putem trage urmatoarea formula savants
longevitatea sta in raport direct cu mortalitatea
Care sa fie cauza acestei aparente anomain?
Mull' au studiat intrebarea si au dat, dupa puterile
lor, un raspuns mai mult sau mai pucin plausibil
20 De exemplu
*
* 4
Unn zic ca nu poate fi aci decat o chestie economics.

Pe masura ce se 'nmul %esc oamenn, lupta pentru tram
devine mai grea , de aci, exces de oboseala, uzura mai
25 repede a energies omul de astazi se traieste in cinzeci
de am cat se tram omul de pe vremuri intr'o suta, viaca
mai scurta, dar poate mai pima
Apoi, masimsmul, capitahsmul, alcoohsmul, etc , etc
Degenerescen %a I striga alIn. Omemrea slabeste pe zi
so ce merge Armonia anatornica si fisiologica a omului se
preschimba mereu Unele organe memte sa cheltmasca
energie capata putere covarsitoare asupra altora menite s
strAnga energie $i s'o iconormseasca. un caz analog cu
al bugetelor vecime soldate cu deficit, osandite a se echi-
ss hbra vecinic cu imprumuturi De unde fireasca urmare
criza 1
www.dacoromanica.ro
SGOMOT 25
Da, adaoga aceti savanp , omul va ajunge cu vie-

mea sa alba ca infappre normala infaparea caricaturilor
regretatului nostru amic Jiquidi un cap foarte mare pe
un trupuqor mai mic decat capul . 0 domniqoara pudica
5 n'are sa'i mai poata acoperi oche cu mainile. A a
oche man i aa manual e mititelirce I
*1 totui, cu aa capete colosale, omenirea va sfaii
pnn a fi nebuna Nebuma va f1 odinioard starea normala
a minpi omeneti Planeta noastra va f1 un vast balamuc I
to Biata omemre I Dupa atata prostie, frumos sfarit I
In fine, alp intelepp pretend ca scurtimea view se
datorete numai i numai sistemei democratice, care Uncle
a egaliza, a nivela pe top muritorn sa traiasca top, pupn,
dar egal I
*
15 * 4
Aa zic unn i alpi

Eu sunt de alts parere
Pricina pentru care omul, alba cea mai solids cherestea,
nu poate ajunge astazi la o varsta in adevar respecta-
20 bila este sgomotul
Dintru'nceput, va rog sa nu urtap ca, relativ cu popu-
la %ia, cazunle de longevrtate sunt mai numeroase la sate
decat in orae, i in oraele rum mai numeroase decat
in cele man. Cu cat oraqul e mai mare, cu atat longevi-
25 tatea e mai rara
Sgomotul
Cu cat omul are mai multi copn cu atata 'mbatrOnete
mai de grabs De ce?
InvaIatorn in genere se prapadesc de vreme . De ce ? .
30 Sgomotul
Ap observat la moi ca de pe la zece diminea ;a toata
lumea e mai mult on mai pupn beats, 9.1 pe urma, toata
ziva, din turta dulce 'n turta dulce, aping seara top turn?
De ce? Din bautura top? Nu I din pricina sgomotului
*
35 4 4
Bucureti I ora fara monumente i fara 'stone pans la
'storm monumentala a lui Gion, exists oare pe lume vreun
loc unde sa gasesc eu mai mult sgomot decat in sanul tau?
www.dacoromanica.ro
Blip tramvaie, tramcare, fluere snene

clopo-cei clopote precupe %i, e Universul I
Epoca #' Adeverul t de mame I - caru-ce de nisi')
goale in fuga mare camioane cu sine de fier la pas
5 flasnete carillonul dela l' Independance dou5 mune'
pe bulevard 1 una la bat la Cosma - vrabnle dela palat ,
$1 apoi se tot miry unn ea se 'ndesesc cazurile de ne-
bunie si de smucidere I
Cum sa n'avem clavir la cap 1
10 Sfm i Impbra-0, patronn Bucurestilor, lup:a0VA pentru

not bucurestenn I
*
4. 4
Dar pentru numele lui Dumnezeu t mintea sta in cap,

i m eehile sunt ruste us" deschise ale min0i, precum ochn
15 ii sunt feresti ele , i fel estrele le mai pope include, ca ai
perdele, dar usilc sunt deschise de perete t
Ian t sa aping' a fermi cu atat mai mult pe cineva cu
cat are usile mai darapanate, mai in neputinfd de a func-
pona cum se cade t
20 Daca vede0 pe un batran foaite venerabil pe stradele

Caprtalei, sa }till ea e surd altfel nu putea ajunge la atata
bAtr5ne-ce
Daca vede0 pe cineva preumblandu-se vesel, cu figura
sauna, fara umbra de crispa0une, invidia-04 e surd, 1
25 fericitul I
A trecut de mult Varsta de aur, sand alte sunete nu

erau pe lume deck glasurile nature generoase, acompa-
mate de ciobanasul arcadian pe un fluer cu doird leyi
de trestle
30 De atunci, incet- Incet, longevitatea a ajuns tot mai rara ,
ea uncle a disparea si va disparea cu des'avarsire ..
Se va mai Intoarce oare
Da t poate sa se mai intoarea, atunci and omenirea
va antra in Varsta de cauciuc, atunci and vom avea sine
35 de cauciuc, ro %i de cauciuc, potcoave, caruIe, fluere, se-
rene, clopopi si clopote, tobe si trambqe de cauciuc
PAnd atunci, fence de aces ce au urechi de cauciuc 1
www.dacoromanica.ro
LEAC DE CRIZA
Cu cat se accentueaza criza aceasta economics i finan-
para, care ne bantue de atata vreme Cara s'avem spe-
ranca a seapa asa de curand, cu atat mi se lamureste inai
5 bine ammtn ea lucrurilor de pe vremea razborului dm
ui ma iuso-romano-turc N'am pretenia sa pricep economic
politica i, prin urmare, nu von' cauta sa fac vreo paralela
intre starea actuala economics p starea in care se afla
Sara noastra pang in ajunul marelm razbom *Om insa
io ca lumea toata se plangea tot a,a de amar ca p astazi de
hpsa bamlor pe piaVa 0 suing de negustori mail scrasneau,
vazandu-si apropiata cadere , iar cat despre negustorn
aceia erau mai lesinap decat mustele apucate pe
neasteptate de o toamna aspra t timpurie d'abia 151
is mai tiageau sufletul Cand ajunsese criza in totul et t lumea
era cupiinsa de ultima desnadejde, iata ea se declara raz-
bowl M'am dus la un prieten, bacan mare, la pozrcie prin-
cipal' in podul Mogosoan , it stiam la marginea prapastiei
fahinent sigur in negoI i casele, care erau proprietatea
20 nevestn, ipotecate cu varf
Ai auzit? razbom imi zice bacanul cu un ton cu
totul altul decat al mahnirn
Atata ne mai trebuia t nene Matache, ii ras-
punsei eu Razbom ne mai trebuia, ca sa ne prapadim
25 de tot
Las' ca-1 bine, adaoga omul cu tonul i mai accen-
tuat, frecandu-si palmele cu multa satisfacpe Iei ceva?
fac eu cinste
A facut cinste p., pe cats vreme beam un paharu-c de
30 pehn, nn -a %mut o lecVe de inalta economie pohtica
www.dacoromanica.ro
28 NOTITE CRITICE, LITERATURA 8I VERSURI
Criza, vezi dumneata, dragirp, este paregzamplu,

cum sa zic? pardon ca o boala, ca o buba . coace, coace,
mereu , coace pe dedesubt si to pi apadeste Care va sa zica,
data o spargi, te-ai usurat .
5 Apoi, cu multa nerabdare.
Ei 1 cand incepe? cand incepe 2
Pe urrna cu mult dor
Aah 1 sa-i mai vaz odata pe amicn nostri 1 fra %n nostri I
nap brat maladel I ca de mult nu i-am mai vazut
io Am iirceles indata cu rata nerabdatoare dragoste
astepta neica Matache pe pravoslavnicii nostri amici si,
ca sa-i fac placere, i-am raspuns
Apoi, nene Matache, it asteptam, mult-rnult peste
is -
vreo patru-cmci zile trebue sa-i vedem
Sa to -auza Maica Precista I... Apoi mci nu mai
mergea, domnule 1. . Ne prapadeam de tot I Sa vezi
dumneata ce-o sa curga peste catava vreme in Bucurestml
asta parlit lapte si miere, dragirp 1
Mai nainte de cinci zile, primele regimente rusesti au
20 aparut , intai, veneau cate pupne, apoi din ce in ce mai
multe, 'Ana ce, pornind in gramada mare catre Dunare,
au umplut Bucurestu *i, in adevar, previziunile baca-
nulin meu s'au izbandit cu varf si 'ndesat Shiite Nicolae 1..
ce ploaie, ce torente binefaciltoare de carboave si de poll
25 asupra earn si capitalei Ce beiechet 1 ce belsug 1 Daca
armatele imperiale or fi datorrt in parte succesul for peste
Dunare armatelor noastre romanesti, nu pupn au datorit
acel succes si binecuvantarilor saracimn si saraciplor din
-Ora si din capitals Averi intregi aproape de pieire au
30 fost salvate , altele s'au facut din ramie Fireste ca asa
trebuia sa se 'ntample De unde lumea toata sta cu mai-
nile'n san deodata s'a pornit pe o activitate nebuneasca,
imediat si enorm de stump platrta Un litograf avea numai
o brats press, la care tiparea carp de varta, cateva sute pe
35 saptamana Indata si-a instalat cinci prese si s'a pus sa
tipareasca etichete de bauturi de lux Martell, tret. stele,
Champagne veuve Cltquot, Xeres, c1 scl *1 asa top lito-
grafn si tipografn Pe cand ei trageau etichetele, ca-
rircasn carau In goana sticle la pimmiele carciumarilor,
www.dacoromanica.ro
LEAC DE CRIZA. 29
pi efacute in tot atatea laboratorii pentru prepararea con -

%inutului mu 1 sute de bra-ce nu biimau sa pritoceasea
sampannle, vinunle, cognacunle 1 licorunle fine, in ve-
derea carora lucrau presele
5 <( Odai, mobilate cu chute I *
Cine n'avea odai mobilate cu chine? Familia toata se
muta intr'o sura, intr'o magazie din curte, 1 odaile le
dedeau mobilate muscablor Vezi ce politicoasa i ospi-
taliera populace I Doua chichineIe cu cate un pat, o mash,
10 un scaun, un lighian i o lamps trei, patru, chiar cinci
sute de lei pe luna La drept, nu era mult, funded nu se
numara cu francul, ci cu carboava, on mai bine cu polul
15, 20, 25 de poll $1 Muscalul galant dedea fara vorba
Mul %i plateau astaseara pe o lung inainte, 1 a doua zi
15 dimmea-ca repede-1 faceau geamantanul 1 plecau
Unde? unde poruncea impara Va Cum pleca chinaul,
repede la loc biletul << Doted odai spaioase mobilate cu
Luna 1 $1 iar 15, 25 de poll Pana seara chichineele
erau inclunate din nou In carciume, in birturi de once
20 mans, in toate localurile publice, un minut nu se oprea
deverul
Intr'un but francez de cea mai nalta class, am vazut
cu ochu mei urmatoarele Au intrat .1 s'au wzat la masa
un general cu famiha Era tatal, mama, o fats tanara
25 cu guvernanta 1 doi baie-candri Dupa toate aparen %ele,
era o familie foarte distinsa i foarte bogata Au dejunat
dupa maniera franceza, cu oud, un fel de bucate, friptuia,
piaptun, fructe 1 branza , au baut bordeaux 1 ampanie
(cunoteam etichetele), apoi cafea, cognac 1 liqueur (ase-
30 menea) Socoteala quat' cents cinquante francs 1 adica pe
romanete patru sute cincizeci de franc]. I A platit gene-
ralul fara sa mute macar din spranceana, cum am plat]
eu sau dumneata 2 lei 1 50 la Ienache
Intr'o seara la Raca 'n salon, era multa lume La o
35 masa erau mai multi ofilen rup, cam trecu %i Provocai
in adevar, sau numai pornip de cafna, au inceput sa injure
frarquzete pe awe mutern romans dela o alts masa ,
Romano au npostat, si de aci, dupa eateva rephci violente,
s'a intros o bataie in regula Muscaln erau in mmontate ,
www.dacoromanica.ro
ba Inca unit dela alte mese, incelegand ca n'au drep-

tate camarazu lor, au intervernt in favoarea Romandor
Totusi batala ar ft continuat qi desigur ar ft luat pioportn
primeidioase, data un muscal, care intra pe usa, n'ar ft
s strigat in gura mare un nume muscalesc foarte greu de
Iinut minte Muscaln batausi s'au oprit ca prin farmec
inlemniti Asta a impus i Romani lor. Toti luptatoin au
stat pe loc in picioare Atunci a intrat, urmat de agluo-
taut', un general era comandantul pep' S'a asezat i
11) el la o masa, facand semn ofitenlor sa stea fiecale la
locurile for Atunci oficern muscali t romann batausi au
fraternizat i s'a baut sampame pans la zma de peste dou5
Inn de franc' Cine a platit-o, nu trebue sa va mat spun
BucureTtn erau acum in culmea prosperrn M'am
15 dus la nenea Matache L-am gasit foarte vesel
Ai avut dreptate, nei.ca Matache
ca s'a spart buba, di aguta ? Ii stiam en leacul ei
Zic
Da, neica Matache, dar eu nu-i ciedeam pe nluscab
20 a'a galan-ci .
E impalape mate, dragu-ca , nu-V. spuneam eu?
In acel moment, rata ea se opresc din goana trei cazaci
un dicer si dot soldql Nenea Matache i-a compus
numaidecat surtisul ofici, 1, plan de grape Ofrcerul a des-
25 calecat, a dat calul unm soldat si a suit tieptele in pi avalle
Era un baiat foarte frumos si foarte distins ; o figura bland-a
i vesela , se vedea ca venise in fuga de departe 1.-1 era
de gi aba s5 mearga i mat departe Iata ce a tArguit A baut
un cognac Si a gustat un sanwich cu icre A dat o jumatate
30 de oca de rachm la oamenn lut, ate o jimbla i o bucata de
branza de burduf, cam tot de o jumatate de oca Atat
A scos punga si a trantit un pol de our pe tejghea Nenea
Matache a luat polul i i -a dat cazacului restul o juma-
tate de rubla Cazacul a salutat, s'a suit pe cal si a pornit
35 in trap mare catre nuazazi Nenea Matache a vazut ce
ochi mart faceam fit, om destept, a inteles ca mi se paruse
so coteala prea-pi ea
Vezi d-ta, draguta, nee, ce e i cu iazbolul asta!
Vazusi bietul bat om tanar si de fannhe t cum it trimete
www.dacoromanica.ro
LEAC DE C111ZA. 31
impaiatul sa-1 piapadeasca pagann, pentru ca sa ne apeic

pe non cretinn E lucru mare, dragula
Da Inca, zic eu, pana la pagans
Nenea Matache a zambit cu mult inteles
5 Lash, zice, dragirca, sunt fra %n notri Cu attita
s'aleg i ei, cu ce cheltuesc pe la not , cad tine tie ea-ci se
inai Intorc inapoi
0 lamina de compatimirc pentru soldaIn imparateti
si de recunotin-ca pentru Tarul liberator incolv In ochiul
10 lui nenea Matache In vremea accasta, incepu sa tieaca
Intre garzi calari i pihota sute de caruIe incarcate cu
nite ladrce, foarte grele de sigur, deoarece in fiecare ea-
itga eiau numai sate doua Erau barn carboave i poll
imperial' Nu ne venea sa ne credem ochiloi
15 Uite , dragiqa, uite Bre I ce va sa zica puteiea
Imparateasca, dragura
L-am intalnit zilele astea pe negustorul ineu, foarte

oparit
20 Ei? neica Matache, ce zici de criza asta?
E lucru mare, dragura Asa ceva nu s'a pomenit
I
de dinaintea razboiului
Il1 mai aduci aminte?
Frumoase vremuril nu mai apucain non aa vre-
25 muri frumoase, aguIa
*1 nu se vede, zic cu, mem scapare, mown leac..
Boar poate iecolta
Ce recoltal dragirca, raspunde oftand negustorul
Iitiu eu leacul co tzet, dar acu nu prea sunt seinne .
30 Vaz ea fratele nostru nu mai vrca sa dea pe la non ,
se duce la Tangrad pi in aka parte 0 fi supatat pe not
www.dacoromanica.ro
INTELECTUALII
Intelectualn! lath un soi preIlos de ceta%eni, de lipsa
canna patria noastra nu se poate plange Slava Domnului 1
avem destui
5 Odinioara, intelectualn, mult mai puIim la numar ca
astazi, formau un fel de sects, care respingea sistematic
once contact cu profane Sediul acestei pre %ioase secte
era la cafeneaua Brofft, singura rims posibila la molt,
peste drum de Capp, in pravalia caselor Zerlendi, unde
10 acuma se afla Luvrul de Bucurwi Acolo precum di-
moara muzele in Parnas se adunau intelectualn spre
a-i impartai inaltele cugetan qi inspirapurn, gustand un
fel de ambrozie, compusa din pu %in lapte, pu %in <( jvar%*
i pupil zahar, i numrta in limba vulgara <( capupn >> De
15 aceea, profane invidioi, can nu erau admii sa se apropie
de intelectuali, i-au porecht pe acetia # capupniti >, de
unde, apoi, once desbatere prea mult prelungita despre
lucruri ideale, despre inalte chestium de arta, htere,
tnnIe, s'a numit # capunmsm # Aceea a fost prima pe-
20 noada, cum am zice perioada eroica, a # capuInnsmului >>
i # capunnwilor *
Cafeneaua Brofft, poate tocmai din cauza mandnei
excesive a intelectuahlor, a inceput sail piarza incetul
cu incetul clien %ii, can consumau altceva decat q capuim >>
25 Ar fi lucru oarecum exphcabil omul inferior se gasete
foarte stramtorat intr'o atmosfera prea inalta Ce sa caute
un biet mope de rand acolo unde se strang persoane de
elita? . Din pricina intelectuahlor, sau din alts pricina,
puffin import5, cafeneaua Brofft, mergand din ce in ce
30 mai slab, a trebuit pang la urma sa se desfnirceze Dar
www.dacoromanica.ro
INTELECTUALII 33
intelectualu nu puteau ramanea pe drumun , trebuiau deci

sa-si caute un nou sedm numaidecat Atatea chestium
arzatoare de estetica, de filosofie, mai stm eu de ce I re-
clamau solu %iuni urgente 4 Capuvnitn s iii alesesera un
5 local mult mai frumos si mai confortabil decat cel vechni ,
iii stramutara sediul la Fialcowsky, cafenea-cofetane ce-
lebra, mai ales pentru beltelele ei
An, lucru foarte ciudat 1 care nu s'ar putea ex-
plica decat prm teoiia evoluiunn, aci s'a facut o scinm-
lo bare insemnata in moravurile intelectuahlor De unde,
la Brofft, eiau foarte exclusivi ,1 din tale afara discre %i,
discutand pe soptite, asa ca sa nu le poata profann auzi
inaltele in elepcium la noul sediu, incepura sa primeasca
alatun cu ei, deocamdata la mese invecinate, apoi chiar
15 la masa for proprie, mu,tern can nu luau <c capupn )),
oamem cu totul nedenun de a se nurm. intelectuah Apoi,
desbatenle 4 capu-Vmste incepura sa se faca in gura mare,
asa La toata lumea piofana de cafenea i cofetane, ba,
vara chiar din pia-ca Teatrului, le putea auzi perfect Dar
20 data zit ca lumea profana be putea auzi, asta nu insem-
neaza ea le si putea pricepe Numai alesn le-au putut
pricepe, sr asta a facut un mare bine public. inset-incet,
si din ce in ce mai numerosi, incepura sa lash din randurile
lor, o sums insemnatA de tiller' a caror voca-Vune era sa
25 fie intelectuah Pana aci, nu se stiuseia numara, neavand
un semnal de rahare, o eclesie Aceasta a fost penoada
clasicA a intelectuahlor
In curand, potrivit pimcipiului evoluOunn, edema a
numarat asa de multi adepV, incat Fialcowsky nu i-a mai
30 putut incapea sr ei au pormt care incotro sa propavadu-
lased An, mai mult ca totdeauna, la not mai mult decat
on unde, intelectualn sunt, am putea zice, inspiratorn,
dniguitorii prim publice, mai ales sand e vorba de
miscarea <c culturala Ei fac ploae sr vreme bung, ei tan -
a5 feaza preIunle succeselor sr decerna lauiii, ei condamna,
ingadue sau incununeaza in literatuia, in teatru, in arte,
in stnnIa, in fine in totei ei, intelectualn
Aceste exemplare de lux ale omennn misuna astazi
pun toate ungInunle publice Lrpsrj.t cu desavarsire de
3
www.dacoromanica.ro
N reo falsa fuduhe, intelectualn ultra in toate localunle

de consumape i se amesteca bucuros cu tote comunn
munton . Asta e o tactics iesuitica, aa crez eu , cam,
pentru a renunIa aceti alei la mandna for legitima " a
s se apleca aa cu dinadinsul la contactul nostru, trebue ca
au un stop i acela desigur nu poate fi altul deck lumi-
narea maselor ignorante
Odata cu eirea dela Fialcowsky, care numaidecat s'a
destnntat i el ca Si Brofft, edema << caput,inista >> a tiecut
io din penoada elasica in penoada politica dela revelapune
la apostolat Iata-i. La once masa dela beiarn, birturi,
cafenele, data suet tree mutern, unul desigur este un in-
telectual Ce face el, omul ales, alatun cu cei dm proton'?
ISi indephneTte misiunea propaga, lununeaza, vulgari-
15 zeaza Sunt chelneri can, dupa cate au puns pe apucate
din desbatenle i confelen-cele intelectuahlor, pot face mail
pe un profesor de univeisitate, mai ales data 1-01 lua
repede
Dar mai la urma, o sa ma'ntiebi dumneata
20 Bin e, dupa cate mi-ai scris aci, cam irrceleg eu ce
sunt intelectualn, dar atata nu mi-e de ajuns , a voi sa-mi
dal o defunpune mai scuita " mai impede , sa-mi spin
desluit ce este un intelectual?
Bucuios, raspund eu , iata
25 Omul case despre-cuete once ocupape de imediata uti-
litate i pentru el i pentru lume i se deda la nobila pio-
fesiune de ganditor se numete un tntelectual Sunt mn
i mn de unelte in lume gloat i navod, plug i saps,
tesla i randea, mean i nicovala, cot i terezn tine le
30 mai tie pe toate? un intreg arsenal inchizitorial I fara
acesta omenirea n'ar putea stoarce binele ei din sanul
natuin, din sanul mamei crude, care mai totdeauna tre-
bue apucata strans in clete, canonita, batuta pans la
sange, ca sa-O dea o picatura de lapte Ell Intelectualul
35 e prea bland flu ca sa-i maltrateze cumva mama Mana
lui, care n'aie alts menire decat sa treats uor pe frunte-i,
s'ar murdan la atingerea vreuneia dintre uneltele de tor-
tura Intelectualul a vemt in existenIa terestra inarmat
cu o unealta mult mai nobila, o zestie diving pindirea I
www.dacoromanica.ro
INTELECTUALII 35
Acu detept on ba, spiritual on nerod, cu scaun

la minte on lovit cu leuca astea sunt intreban absolut
indifeiente, e destul ca poate zice cu toata sigurarqa
<( Eu? . Eu sunt un intelectual I *
www.dacoromanica.ro
[FRAGMENTE]
Sunt ameni can gandese ea a voibi cu bun sun% si
cu pricepere despre lucruri umile, bunaoala despre ces-
num de viafa practica, este o injosire a spiiitului omenesc,
5 si ea, din contra, pentru spiritul omenesc este o onoare
a debita prostn despre cestiuni inalte
Eu gandesc altfel, adica tocmai dimpotnva
Eu, care am fost si bnta, la gara din Buzau, pncep,
de exemplu, Ca cestiunea hranei de toate zilele, mai cu
io seams pentru un om cu copn, este o cestiune Nredmea
de toata atenpa, ,i ca societatea noastra i omaneasca sufera
in pinrima aceasta de inulte neajunsuri Vroi dar sa spun
ce gandese despre bucatane ,i bucataiese
Un sec ciede ca ni'ain injosit cu asta De ce? Pentru
15 ca nu m'apuc sa desbat ca dansul, fara s5 le pncep de
loc, asupra cestiumlor de inalta cultuia, pentru can stiu
bine ca a, avea, ca si el, mai pupna competen %a de cat
un bou batran pentru aleigarile Jockey- Clubului
Nu Ocupe-se dumnealin de cestiumle inalte, eu voi
20 sa desbat asupra intiebain este sau nu bucatareasa mea,
a dumitale, a noastra a tuturor, vrednica de misiu-
nea ei?
Diiitiu'nceput trebue sa spun, cu parere de am nu 1
nu e vrednica
*
25 *
Dumnezeu sa ma fereasca de sovunsm Si de biaso-

vimsm 1
Daca ovinismul este cancatui a patiiotismului, bra-
sovinismul
', este cancatura romanismului
www.dacoromanica.ro
FR k.GMENTE] 37
Gaud ar fi s dau vieo pova %t until tanar roman, rata

pc care i-a da-o
# Tmere, sal,' fie patna scumpa i sfanta ca i mama
to t S'o mbeti i s'o iespectezi din adancul sufletului
5 tau I De dragostea ,i de respectul tau pentru ea sa nu
fact vieodata reclama i parada Ba, ai dreptul i datona
sa urati, sa loveti, sa sfararm pe acei fra%r at tai ticalop,
can, in loc s'o mbeasca i s'o respecteze ca pe o mama
cummte, onesta ,i severs, o curteaza, o magulesc i o
io exalteaza ca pc o batrana cocheta, nebuna buns de tocat I >>
Atat despre patrie i sper ca'n tot ce am scris nu
se va gasi despre fiumoasa ,i geneioasa mama vreo alta
tuada
4 4
35 Nu t nu sunt ovinist, i ma de rasa nu a putut vreo-

data incolp in sufletul meu Dar trebue sa ma riche odata
cu toata puterea contra Unganei i poporului maghiar 1
Acolo este izvorul unut mare rau ce ne bantue De
peste CarpaIi ne yin bucataresele can Pala omenie ne
20 exploateaza pe nor, paunch de familie, ne supaia, ne
imbatianesc fai a vreme i ofticeaza pe cocoanele ,;1 soa-
crele noastre, i fara nula ne rumeaza sistemul digestiv
al motenitonlor notii In mci o Zara civilizata din lume
nu se consuma atata sinannclue pentru cope Care co-
25 coana o intrebi (( Da ce a avut Goguor al dunntale? #
iv raspunde # Mersi I a avut deianj la stomas 1 >>
Sa fie oaie o manopera politica? Sa mearga Maghiarn

cu ura for seculara contra noastra pans acolo? Banuesc,
nu pot fi sigur Dar ceea ce e yacht lucru e ca toate aceste
30 nnsionaie ale papiicwilin i sosulin de Mina prapta 'n
osanza de ramator lucreaza, dupa o sistema urmanta cu
persistenra, la distiugerea Romarnlor
Ia sa examinam lucrul mai de aproape
*
* *
35 0 bucatareasa magInara la o modesta casa ioniana

dm capitala catiga
30 de lei pc luna leafs ,
www.dacoromanica.ro
38 NOTI'C'E CRITICE, LITERATURA. SI VERSURI
20 de bam pe zi, tam, fac 6 lei pe luna ,

are odae buns de locust, incalzitul, luminatul, spalatul,
toate astea s faca macar 20 de lei pe luna, cum sunt
toate scumpe'n Bucuresti,
5 are hrana din destul, ea, si mai opreste ale mai bune
bucaIele de carne go ficaIen dela pm pentru borbat, care
vine seara sa doarma la caldurica , hrana a o per eche de
maghiari, care va sa zica, ar face harem 45 lei pe
luna ,
to mai ciupeste si dela cosmIa macar o bancu-ca pe
adica pe luna 15 lei ,
Ia sa facem acuma totalul 30+6+20+45+15 =116,
care va sa zits, una mieSi aproape patru sute de lei pe
an Colosal I Aproape cat o artista dela opera romans
15 $1 in schimb?
Vine stapanul acasa dela daraveri si, flamand, se

aseaza cu familia la masa
Cioiba
20 Toate hngurile incep sa lucreze , dar la puma sorbi-
tura, toate fe %ele se stramba
Iar apa chwara pacatoasal zice soacra indignata
Du-o indarat, zice ginerele aspru, gt spune -i Ca
adata 1-o torn in cap, mizerabila!
25 - Adu bamele comanda cucoana .
I
Bamele Copnlor le plat bamele cu pus Acu e randul

furcuhIelor.
Uite, trazni-o-ar Dumnezeu! cum le-a tercruit lute
cum a sdrenviit frumuse%ea aia de pm! Batu-te-ar Maica-
30 precista
Unde sunt ficacen?
$1 toate furculrcele sondeaza marmelada de bame
nici-un flea cell
Nu mancap! sbiara stapanul, care a gustat din mar-
35 melada Nu mancaIi! are gust de cocht va otraviV I
$1 pe cats vreme bieIn cope se'ndoapa cu paine, cu-

coana ginerelm zice trista
Adu biftecull
www.dacoromanica.ro
[FRAGMENTE] 39
(In famthile mai bune, la friptura se zice biftec, i

coada ' ace fripta pe clete tot biftec se chiama)
Aha 1 biftecul
5 -
Cucoana soacra astute cuptul A 1
L-a ars I
Atunci incepe potopul de incrimman domnul acuza
pe cocoane ca nu se ocupa destul cu menajul, cocoanele-1
acuza pe domnul ea nu e destul de sever cu slugile .
Gineiele scapa o voiba gioasa, soacra se scoala indignata
io dela masa dracumd pe oanghen-ca, i fnca-sa cu copni
bleep sa planga
Masa e asta, on otrava?
Atunci, domnul la farfuna cu biftecul caibonizat 1
15 -
merge incruntat la bucatane
Madam I biftec e asta I baga-p-1 in oche 1
Apoi, dupa ce trantete farfuria
.
Si alts data sa tii ca--ci trag palme, ma 'rqelegi I

Apo, ala nu slobod la domnu 1 raspunde, cu toata
digmtatea maghiara, bucatareasa
20 Se 'n-celege, omul, cat de intat, nu mta ca trebue
evitata cu piuden%a once comphcape internaponala
Toata lumea se pune iar la masa cu multa gravitate
i, faia a mai schimba o vorba, o razbete in telemea cu
struguri Foarte buns mancare, telemea cu struguri, i
25 sanatoasa telemea fara strugun ar fi prea grea , struguri
fara telemea, Area uon
*
* *
Tatal de famihe suparat se culca i se gandete se-

nos, la ce? la neajunsunle culture noastre publice.
30 De ce n'avem odata curajul sa ne emancipam de stra-
ini? De ce, pe langa atatea coale de tuirce i de arte
inalte, pe langa atatea Universitala i Conservator de
muzica i declamapune, sa n'avem i o coala de bucata-
rese cu o direcpune curat naponala? Daca ar fi fost
35 romanca, mizerabila 1 cum i-a fi tras cu biftecu 'n cap I
*
* *
www.dacoromanica.ro
Cand termin randurile aceste dureroase, primesc, dela

un vechi prieten, o scrisoare plina de parapon.
Bietul batran I Iaca un prototip de tombatera demo-
data, care ma 'ndoesc sa fi lost vreodata la moda: eaci,
5 de tanar, de cand it cunose, a avut ca i acum, spiritul
foarte malae'c.
Ca orice roman, mai ales malae%, a 'ncercat, firete,
i el, toata visa, sa colaboreze la ieftinul progres al
scumpei sale Romanii, sa lucreze i el in aa numitul
10 < ogor al culturii na%ionale!*. Dar, de cate on a asudat
Si gafait, i-a ieit inainte un sceptic, un om care nu este
aa de naiv ca sa lucreze un ogor fara siguran0 ea acesta-i
va da rod potrivit ostenelii.
Scepticul s'a uitat la obosita nulitate cu un zambet
15 de mils prefacuta i ca rautaciosul sufler, care para-
sete in ingaimeala pe un actor i prost i surd i cu rolul
neinva-cat i-a optit, dand din umeri:
Ogor ingrat! vans laboare!
Iai lumea toata, cuminte, a clatinat din cap, adica:
20 aa e, are dreptate scepticul.
Zambetul acestuia i mai ales aprobarea opiniei pu-
blice, umplu cu amar sufletul gol al batranului meu.
Mahnit, el gandete, ca acum o jumatate de veac, i astazi,
ca a perfora eu'mpunsaturi de condei gogoile umflate
25 ale secaturilor intelectuale, a trata cu uurinia pe xena-
morasi%ii cu greutate, a nu lua in serios pe toate buda-
lalele literelor i artelor romane sunt nite crime de
inalta tradare a patriei, a na-ciunii, a... mai tiu eu ce,
sacru i inviolabil.
30 Se pune deci sa-rni scrie in consecuen-p.
Sfanta Retorica! In ce proza nadaita, in loc de piep-
tanata, izbuenete indignarea lui patriotica in potriva
acelor spirite can nu-i seamana, can nu respects nimic,
zeflemisesc tot, vetejesc, intineaza, distrug tot ce e ro-
35 manesc! se 'n-celege ca in tot ce e romanese > intra
mai ales i ranceda lui pomada.
Auzi dumneatal... Moftul roman !... Sa pui sfantul
calificativ rroman langa molt !... A ! scepticismul! 0 !
nenorocita coara!
www.dacoromanica.ro
[FRAGA1ENTE] 41
$1 cand to gandesti ea, sub baiba venerabila a ilustru-

lui meu roman, oamenu acestei nenorocite scoale, acesti
rau facaton ai naImmi, au cate odata clear succes.!
A I. . zice tombatera cu amaiaciune . Succes
5 u'or
Acu nu stm ce sa fac? sa-1 raspund on sa nu-1 mai
inahnesc? Am sa-1 raspund odata pentru totdeauna, ca
sa-1 mangai. Iata:
o Ilustrul meu amac,
10 Sa ne punem Impotriva vom el lui Dumnezeu ai
h nebunie Nu vezi dumneata ca la tot ce viaza e o ne-
patrunsa chestie de semanIa? Dovleacul malaet, la cuptor,
are succes usoi, ce e drept, insa it are, dar stoaica-se
cat s'o stoarce sa faca hmonada, n'are sa-1 alba niciodata.
15 Dumneata nu est Inc a asa de batran In cat sa - %i
perm toata speran %a. Incearca ] dumneata odata sa ai
un succes usor Daca n'ai avut papa aeum mci unu], de!
trebue sa marturiset) ca p dumneata est] pupn de vina
ai umblat totdeauna dupa succese prea grele pentlu pu-
20 teiilc si felul dumitale ,.
www.dacoromanica.ro
[CO M ETA FALB]
Ziva de 1 Noemvrie a trecut, din norocne, ca toate
zilele
Sinistra proorocire astronomica a renumitului geolog
5 austriac nu s'a izb5ndit Falb propune i Dumnezeu
dispune
Atat mai bine t
Acu, ca ni-i spiritul mai impede i anima mai linitita,
a putea face o prinsoare
io Dintre cat]. tiau de spusa lm Falb, dela cel mai din
mina poltron 'Ana la eel mai hotarit dispretintor al mortn,
niciun om in toate minIde n'a fost, la apropierea ceasului,
cu desavarpre lipsit de grip , data nu de grip, macar de
un neastampar neplacut , data nici de asta, macai de o
15 netalmacita i furnicatoare nerabdare
*
* 4
Cam cu vreo saptamana inainte de ziva fatala, am

cetit cu sfin%erne toate gazetele, urmannd numai i
numai tinle despre sfaritul lump
20 Noti %ele, reportajunle i interviewunle ziarelor in
privinta tristulm sfarit al planetei nu mi-erau insa de
ajuns Iim trebuia ceva mai pe larg
Sa spun insa in treacat ce lucru crudat se petrecea in
spintul meu pe de o parte cautam cu dinadinsul sa
25 gasesc pared savante can sa tagadmasca posibilitatea
cataclismului, iar pe de aka parte, i mai cu dinadinsul
dadeam crezamant parenlor can inclinau a confirma
prevedenle lin Falb
www.dacoromanica.ro
[COMETA FALB] 43
Imi plateau cele dintai, dar cele de-al doilea ma sta-

paneau
Am zis ca-mi trebuia ceva mai larg decat fugitivele
note ale ziarelor Am alergat dar la EnCiclopedn
5
Inarmat cu date pozitive i cu nume in once caz mai

'lustre decat al domnului Falb (Seneca, Newton, Kepler,
Herschell, pater Secchi, Faye, etc ), am pormt sa indeph-
10 nest o nobila misnme , am alergat sa'mbarbatez sufletele
cratinate, =pie aiurite de apropierea dezastrului haotic
Credeam in ce spuneam2 Nu stni
Credeau aces ce m'ascultau? Nu crez
ySi cu toate astea, ce impede expunere, ce argumen tare
15 fara gre1
Intai, partea istorica .

Seneca cel dintai expune inteun chip magistral
cunostinIele stravechilor Chaldei asupra cometelor, i,
din spusele lui, se vede ca not moderns nu stim, in pn-
20 vinIa acestor stele ratacitoare, cu mult mai mult decat
stiau Chalden
Da, dar in once caz sum mai mult
*
* 4
De exemplu, stim c o cometa este un corp care descrie

25 imprejurul soarelui o elipsa extraordinar de lunguiga,
a cares lime o calculeaza astronomn exact, afara de ca-
zurile cand cometa iii schimb6 mersul, ceea ce se intampra
foarte adesea
Mai stim i asta trebue sa ne umple de bucurie
so ca materia din care se compune o cornea este de o con-
sistema necunoscuta pe globul nostru, i adica pe pamant,
materia se prezinta sensurilor noastre in tiei modun,
solids, hchida i gazoasa , materia cometei nu este in
niciunul din aceste tree modun Daca ar fi macar gazoasa,
85 cum volumul ei este gigantic, n'ar putea fi asa de trans-
parenta , in once caz, pnn volumul ei luminos, n'ar putea
www.dacoromanica.ro
44 NOTI'fE CRITICE, LITERATURA ySI VERSURI
tiaversa nefiante laze strame et Dar cu toate astea, se

'tie ca chiar pun samburele cometei, dar-mi-te prm coada
ei, se vad perfect, i tot in poziva loi normala, stele cat
de mica
*
5
Ian ce spune celebrul Faye

# In comete materia este subvata pans la un punct
de case mew substanIa de pe pamant nu ne poate da
vreo idee #
10 Apoi, in privina efectelor mecanice ale unei intam-
platoare ciocmri Intre pamant ,i o comets, acelall mare
savant spune
(< Cea mai slabs panza de paianjen ar opune mat multa
rezistenra until glon/ de pu,ca *
15 Adlea, adaogam eu, glonIul de puca e pamantul i
cometa panza cea mai slabs de paianien
Toll astronomn serioi afirma ca fund data micimea
corpurilor cereti faIa cu nemargimrea, dupa toate cal-
culele de piobabilitav, din 281 de milioane de on numat
243 odata s'ar putea intalm doua dmtre acele corpuri i
poate mci atunci, adaogam eu
Dar alta, i mai i eminentul astronom Lcewy spune
ca in ziva de 16 (28) Iunie 1861, pamantul a ehiar trecut
prm coada unci comete
*
25 * *
Dal un fenomen i mat imbucurator I

S'a vazut o comets me a mers catva tamp pe cer si
deodata, intr'o sears, astronomn i chiar oamenn comurn,
cu oche nearmap, au vazut-o despar %ita in doua doua
30 comete la fel, earl au inceput sa se desparca incet, i tot
a'a i tar aa, pans s'au depaitat una de alta ca dela
pamant la cer, i au disparut in haosul fail fund, apucand
flee:lie pe deosebite caiall aa ca am putea zice aproape
cu siguranra cum ca n'au sa se mai lipeasea la loc cat
35 lumea
Et I cum ne putern exphca fenomenul acesta?
Foarte lesne Uuratica stea cu coada a trecut peste
o planets aceasta n'a pa-cit mmic, ,i stand Vapana a
www.dacoromanica.ro
[COAIETA FALB] 45
for%at pe cometa sa se desparta 'n doua Atat mai rau

pentru cometa I De ce nu is seama pe unde umbra 1
..Vezi dumneata, cititorule, cum face omul de frica
ii. glume I
*
5 4 8
$1 pentru a sfali, aveam argumentul sdrobitoi ce-

lebra afirinape a gemalului Newton
# Cea mai mare cometa, fie mare cat dela some la Sa-
turn, data o strang pans a-i da consistena aerului nostru.
10 o pot Nail intr'un degetar 1 >>
la" nu mai pu1n minunatul Herschell zice

# Coada intreaga a unei comete poate ca nu-i mai
grea deck ckeva dramuri >>
Cu cat imbaibatam pe alp', cu atka, paica, ma 'm-
15 barbatam i eu
Intr'o climineafa ins5, n'apucasem sa arunc bine unui
prieten ingrijat afirmapile celor doua genii, " pusci mana
pe <( Umversul >, sa vedem ce mai nou in Africa
Cand colo, o depee din Ameiica
20 Cometa I
Cometa . a aVaiut I Se vedc cu ochn hbeii in America
de Sud I
Monstiul insalcmat cu executarea parnAntului osandit
s'a aratat la poarta cerulin nostru 1
25 4, *
S'a isplavit I S'a dus toata Enciclopedia I

Intr'o chpa am uitat pe top savan ;n emmeni, ilutri,
genial', pe top astronomic serio,", i mi-am adus aminte
de uitatul cosinolog Maupertuis, care, gandindu-se la cal-
30 dina ce trebue sa o capete cometele in apropieie de soare,
zicea cu emfaza
4 Caldura aceca ar picface parnantul in cenue on
intl'un bulgar de sticla , numai coada cometei ar inneca
globul nostru in valuri aprinse i ar mmici pe top locuitoni
35 lui Tot aa vedem pierind un popor de fmnici asupra
carora plugarul varsa apa fiaita in clocote >>
www.dacoromanica.ro
46 NOTITE CRITICE, LITERATURA ySI VERSURI
Dela depea din Valpaiaiso, n'a mai fost chip sa-mi

continuu misiunea mea n'am mai putut imbarbata pe
nimmi, i nimini i nimic nu m'a mai putut imbarbata
*
5 Lungs a fost ziva de 1 Noemvriel

Dar in sfaipt . Sinistia proorocie nu s'a 'ndephnit
Atat mai bine 1
N'a fost voima Domnului sa se piapadeasca bunatate
de planets, care sufere, Para sa geama, gieutatea atator
io pacate i atator prostu
Tatal ceresc n'a volt nici de asta data peirea noastra,
a gre,itel vecnuc 1 vecimc nepocaitel omeniri
Cum s'ar fi plecat ea sail puns mintea cu rute ne-
mermci ca noi?
15 Cum s'ai fi indurat el sa lase o comets vagabonda sa
iastoarne atatea statornice i mare-ce temple, pe ewe
omemrea cu truda de veacuri le-a ndicat lui, spie a-1
slavi pre el? atatea locauri sfinte, unde adesea it rugam
aa de frumos sa ne ajute cu puterea fin nemargnuta
20 a 'ndeplim fapte, ce el, anume sub pedeapsa pierzani
sufletulm nostru, ne-a opiit sa savarpm?
El a poruncit cometei uriae, care venea Nal-vartej
asupia piticului nostru glob, sa se abata din cale, i co-
meta s'a supus, ba Inca aa de ascultatoare, incat, pare-
25 mi -se ea nici n'o s'o mai vedem cat de departe
S'a dus sa specie, de pe alte caun, pe muritoin altor
planete , sa le aduca de aproape aminte, cum ne-a adus
i noua, intai de puterea i apoi de bunatatea Cebu intiu
toate fara de maigini
80 Duca-se pans dincolo de giamiele staparnin soaielm,
ca slava Domnului I are be destul
www.dacoromanica.ro
LA MONZA
Prea-irrceleptul MacchiaNelli, acu patru yea( uii trecute,
visand o Itahe umta, dedea magnificului Laurenpu de
Medici pove-ce asupra artei de a guverna popoarele
5 lummoase pove-ce, can vor straluci de-a-puiuri ca un mo-
nument ne 'ntrecut de gandire omeneasca
Toate le putea inva-ca Laurent dela ilustrul secietai
florentin cum sa impace i sa fericeasca pe supui,
cum sa birue sau sa dejoace pe vrajmai, cum sail apeie
10 coroana, facandu-se cubit i temut si de unn si de alcu.
toate, afara de una cum saii apere viW de mana ucigma
Coroana poate fi apaiata totdeauna capul, nu
Cam. zice genialul secretar ici numar toatc cau-
zele caii to pot face s perm coroana so-ti arat toate
15 imiloacele cu can sa 11-0 pastiezi, dar tine ar putea ti
unde sta ascunsa, si cum, i cand are sa se iidice din umbra
area mana, ca s loveasca victuna hicoionata?
Poveele nemuiitoare ale aceluia caie, acum patiu

20 veacuri, visa o patrie itahana umtara, le-a urmat al doilea
rep al Italiei mail, magnammul Umberto, le-a urmat
numai pe jumatate
El a fost totdeauna geneios, pc cata vreme Macchia-
yell] povapieste cu dinadinsul pe print sa fie geneios
25 cat mai iar se poate, si, oricand va fi, sa fie cu din ale
altuia, nu cu din ale sale proprii
El a voit sa se faca numai cubit, temut n'a voit
ineiodata sa fie, dei Macchiavelh cu dinadinsul ii spunea
www.dacoromanica.ro
ca, data se face prinIul cubit, nu stiica, dar trebue abso-

lut sa se faca temut , caci iubirea 1,1-o d'a supun de dragul
tau, iar temerea p-o poarta de dragul peen loi
5 *1 iata fatahtatea istoncd

Cu acela canna, dupa bunu-i suflet i dupa anima lui
generoasa, nu i-a venit s'asculte de povala intreaga a
invaIatonilm, netrebuindu-i decat iubirea poporului
cu acela a trebuit sa se izbandeasca grozava rezerva
io coroana, to pot invaIa. sa %i -o aperi, capul, nu
*1 unde a treburt sa caza iubitul poporului victims
a unei mane uciga,e?
La Monza acolo unde s'a pastrat in tezaurul ma-
ndstini atata N reme stravechea coroana de fier, coroana
15 facuta, dupa porunca unei regine lombarde, acum trei-
spiezece veacun, din unul dintie piroanele cu can a fost
%intuit pe truce Domnul nostru Isus Chiistos coroana
purtata pe rand, in decursul sbuciumatei istorn a penin-
sulei, de Carol-Quintu, de Napoleon I, ,i reintoarsa in
20 fine lard'i regelui Itahei
*
4, *
Ale o istone intieaga aceasta fainioasa coroana de fier

a Itahei
E plea interesanta acea 'stone ca sA n'o dau aci,
25 impiumutata, se 'nIelege, tale quale, din mai ea Enciclo-
pedie a lin Larousse
lath
Tendelinda, ramanand Naduva de solul ei Autaiis, re-
gele Longobarziloi, s'a mantat a doua oar dupa Agilulf,
30 ducele Tininulm Atunci, la anul 594, a pus sa -i faca o
coroana, pe care vrea s'o ddrinasca noului sail so%
Coroana era compusa dinti'un cerc de her acopent
cu lame de aur, cam fara cuvant au susimut multi istorici
ca era de aur curat Autom contimporam, can au lasat
35 scnen asupra acestei cestium, afirma ca eia facuta din
fier i aui intr'adins, sine a face sa 'n%eleagd pe eel ce o
www.dacoromanica.ro
LA MONZA 49
va purta ca o coroana este o greutate a care'. incomoditate

este ascunsa sub o arnagitoare stralucire.
Tradipa spune, in afara de asta, ca fierul din nauntrul
coroanei este topit dintr'un piron cu care s'a lintult pe
5 cruce Mantuitorul
Dupa moaitea lui Agilulf, coroana a fost depusa in
tezaurul manastirn din Monza, langa Milan , apoi a trecut
pe capul lui Carolmagnu cand a fost uns ca rege al Longo-
barzilor in 774 In 1452, coroana a fost dusa la Roma
10 pentru incoronarea lui Frederic IV, i in 1530, la Bolonia,
pentru incoronarea lui Carol Quintu
In fine, la 1805, imparatul Napoleon I alipi la Milan,
in prezenIa tuturor corpurilor Statului, trinuplor puterilor
abate '. numeroilor dignitari ai curvi franceze, coroana
15 Italie" la coroana Frame', i, cu aceasta ocazie, repel'
cuvintele spuse de cel d'intai care purtase coroana de fier
# Dumnezeu mi-a dat-o, pazeasca-se oricine de a o
atinge I #
Lombardia recazand sub jugul Austriei in urma eve-
20 nimentelor poll-Lice, coroana de fier a fost readusa la Mi-
lan, pentru a recadea in fine in puterea regelui Italie].
. .
Un orn bun i bland, generos, incapabil de o fapta
neornenoasa, ca tot omul cu contnnIa goala de cea mai
25 slabs umbra de mustrare
Este un erou pe langa aceasta in razboiu, a qtiut sa
apere cu toata vitejia onoarea patriei , in pace, a infruntat,
fara sa clipeasca, biciul ingrozitorului morb asiatic, numai
ca sa poata mangaia cu mana lui pe nenorociIn din
30 lazarete
In sfarpt, e omul care odmioara a iertat de legiuita
osanda la moarte pe un ticalos care a incercat sa-i sfaie
inima cu un pumnal
Adormind, acest erou bun 1 bland s'a gandit sa jert-
so feasca o mareala avere stramoeasca pentru a uura
greuta %ile nobilului sau popor
Doarme regele Umberto in vila lui regala dela Monza
i viseaza, poate, cum a doua-zi, cand se va cobori in
4
www.dacoromanica.ro
50 NOTITE CRITICE, LITERATLRA I VERSURI
mijlocul navel sale white, la festivitatea populara pc case o

va prezida panntete, copra lui it vor aclama cu diagostea
lor, atat de cunoscuta i de scumpa lui
*
*
5 Pe cand nevinoN atul acesta doarme sewn, tarziu in

noapte, ties ft-6CA' vom1ci, cu chipuii aspic stau la o mass,
intr'o veche cafenea Beau un btcchtei e si joaca Cu o pe-
reche de zarun
Joaca la noloc
so Vosnta jucatorulm nu tiehue s'a se amestece intru
comic numai de capnpul oatbei intamplan sa atarnc
catigul 1
De aceea, fiecare dintie es mmarete palpitand i cu

cea mai incordata atcnpe once aruncatura a zarului nu
15 cumva Sa incapa inelatone
Dar pe ce joacA?
0 t aproape pe mime
E un joc aproape inocent catigul este dreptul la o
distmcpune, la o onoare
20 *
Jocul se joaca in trei randun de aruncatun

Un rand s'a dat Unul dintie jucaton, eel mai tartar,
a avut 8 puncte , al doilea, mai in Narsta, 7 , al treilea, eel
mai copt, 5
25 Se d5 iandul al doilea. cel mai -Canal', 7 puncte cel
mijlociu, 6, cel mai matur, 3
Avesta e foaite enervat 1-au intrecut cu prea mult
Al treilea rand .
Top jucatorn, tremurand de emope, se iidica 'n picioare
30 Atenpune
Cel mai tan-6r, doi a,1 2 puncte
Cel ms,locsu, dm trei 6 puncte
Cel mai in varsta invartete in many zarul i, stran-
gand din falcile puternice pan5-1 scranesc dsntn, privete
35 la tabli-ca neaged, pe care stau sense cu blow punctele
facute
www.dacoromanica.ro
LA MONZA 51
Tana math
Pentru pnmul, 8+7+2=17,
Pentiu al doilea, 7+6+6=19,
Pentru el, cel d'al tieilea, care mai are sa dea Inca o
5 aluncatuta, spit a incheia jocul, 5+3=8
Care va s zica", eel mijlociu avand 19 puncte, al
tacilea, care, din doua lovrtun, a avut d'abia 8, cu ce
mai poate cAtiga?
Cu douasprezece puncte
to h trebue dai numaidecat de doua on case, Ian sin-
gura combinaVe, din cele douazeci,mna de combinalin po-
sibile ale doua zaj un, en care mai poate tell biiuitor
Figuia lui oacher se 'in me-cete, omul arunca za-

15 iul si un blestem spurcat, sa faca a se cutremma batrana
cladue din temeln
Oaiba 'ntamplare se sperie de acest blestem i porun-
cete celor doua cubun de os sa se arze fiecare cu ase'n
sus
20 5+3+12=20
Gaetano a ca,tigat t Gaetano Biesci
El are dieptul la distinc %iunea, la onoaiea de a executa
pe nenorocitul, osandit in alma de once dieptate ome-
neasc5, pe bunul pannte al patnei, pe nevinovatul,
25 care-1 doarme hniqtat eel din urrna somn masurat, in
vela regala dela Monza'
Gaetano Bresci are dreptul la gloiia de a fa gAde faia
de lege!
Gaetano Blest' a ca,tigat dieptul de a lips, in memo-
30 via adancei i nemasuratei vntonmi, numele hu, ce paiea
osandit a se 'ngropa cu omul, de numelc augustel victune,
Intr'o etern lndssolubsla insoIne, pe o trista pagina a
lstonei nobsles Italli
4*
www.dacoromanica.ro
[CABINETUL NEGRU]
Tiu sa fiu bine inceles totdeauna ca de parenle pe
can ()data pe saptamana le dau In aceasta rubrics a e Uni-
versului absolut rnmem altul decat mine nu poate fi
>>,
5 facut raspunzator
Intru cat, precum am mai spus odata, un colaborator
care iscaleste articolele sale, nu ofenseaza prin inde-
cen-ca dignitatea until organ de pubhcitate, directorul
acestuia nu trebue tras la nicio raspundere de parenle
10 colaboratorului, he ele cat de cornorate
Incep astfel, funded am de gand sa spun lucruri ce
ma tern ca au sa pars monstruoase unor anume sprite,
Inca netamaduite de pasiunea celebrelor drepturi ale omu-
lui, can, cu atat de sangeroasa parada, au fost Intronate
is acum un veac pe continentul nostru
Marea revoluve franceza, inspirata de ra-cionalismul
generos al spiritelor indignate de tirania burbomana, a
desfuniat asa numitul cabinet negru.
Top crtrtorn stm fireste ce este instituVa postei , dar
20 poate unn nu 9tru ce insemna cabinetul negru
Tata
Pe vremea regelui Fran-cei Ludovic XIV, un ministru,
prea gelos de sigurairca statului $i a coroanu, $i -a inchipuit
sa infnMeze pe Ian& administrava postala a regatului
25 un biurou secret, compus dintr'un numar de impiegap
de Incredere, can, sub paza stncta a directorului postelor
regale, sa cam afle ce-si tot scriu unit altora supusn ilus-
trului monarch
Aceasta s'a numit cabinetul negru
30 Era o instituve foarte bine orgamzata
www.dacoromanica.ro
[CABINETUL EGRU] 53
Multe putea afla orgamozatorul, multe caie-1 inte-

resau de aploape, atat pentru el cat 1 pentru supui,
grape activitaln acelui biurou secret
Multe declama cum]. s'au cinut Impotriva celebrulin
5 cabinet negru
Spiritele vraimae tiramei 1-au descris in colon po-
trivite cu numele-i
Reg' i minitri fain niciun scrupul de omenie au pa-
truns in secrete de famihe, in intime relapuni, can tie -
io bumu sa ramana, pentru cinstea society /n, totdeauna
ingropate cu extrema discreVe in contnnIa a cel mult
dou'a fnme
Cei puternici, furand, la Intunericul cabinetului negru,
secrete de afacen i de onoare, au rumat oamem cinstiV,
15 au dezolat farmln .
$1 celelalte
A I ce mfamie t auzi dumneata sa caute regele sa
afle ce scriu eu lui hate-men, sau unor prieteni on pne-
tene Ce infarme a tiramei
20 Eu martunsesc ca nu mi se pare de loc infamy o aa
curiozitate regala, i aceasta, nu fundca scriu sciisoii
foarte ear, ci fundca de cate on sciru o scnsoare, aceea
inciodata nu copiinde vreo comunicaie ce n'a putea-o
face in gura mare, data persoana departata careia ii
25 sciiu s'ar afla langa mine
A I data a, scric cuiva o comunicale, pe care n'a urea
s'o alba mmeni altul decat acela, atunci atunci a fi
un prost
Sm acu vine ceva monstruos data aitcineva, decat
30 acela Canna singur a voi sa-1 fac comunicarea pun sell-
soare, s'ar interesa Intr'un mod capital sa o tie, 1, 1-
nand scrisoarea mea, n'ar citi-o el Inaintea adresantului
apoi atunci, de bung seams, acela ar fi mai piost cleat
mine
35 Caci Inca n'am uitat o copareasca poveste, pe care
am citit-o du-Hoar-a, foarte de mult
Un intilgant, ca sa piarza pe un tanar pal, 11 denuni,a
pe nedrept semorulm ca face curte semorei Semorul scree
o scrisoare, chiama pe tanarul 1-1 ordona sa plece in goana
www.dacoromanica.ro
54 NOME CRITICE, LITERATURA. ySI NERSURI
ealulin sr sa dea sciisoaiea in mana comandantulm unei

fort5iele, uncle se 'nchideau in tamit,e adanci cei mai pii-
mejdiosi plizomen politics
Copilul neN movat pleac5, foarte nagulit ca semoi ul
5 a inceput sa-1 insaicineze cu mismin de inalta incredere
Pe drum insa, intAlne,te pe imzerabilul intligant, care
11 descoase si and cu cc immune e insarcinat tan-drul
Gelos de aceasta i spumand de name ca stapanul, in
loc sa izgoneasea pe bietul paj, it iidica in stima, smo-
io meste pe piostuI, ii is scrisoarea si pleae5 el in fuga s5
o dea adresantului
Comandantul deschide sensoalea, o eite,te si imediat
striga gaizilor
Punep-1 in lai4mi (adica pe miligant) ss jos CU
15 el, la prima 'ncereare
Far5 multa voiba, intligantul e legat cobza, dus la
beciu p supus la torture
Era natural a se 'ntample a'a Sensoarea spunea
categoric
20 Cornandante, is numaidecat pe mizeiabilul ea'
aduce aceasta din parte-nn, sa trateaz5-1 cu toata asprilnea
cuvemta celui mai infam tradatoi >>
Se 'ircelege ca toata aceasta comedic romantics se

ternmfa printr'o incheiere morala semorul afla ca pajul
25 era nevinovat, iar intrigantul e 15sat in inehisoare, ca
pedeaps5 pentiu infama lui vsAtura
E pueril5 comedia asta i tau,' se poate trage o Ina-
turA moiald din ea anume
Nu prea duce sciisori fara sa cam tu ce ar putea
30 cuprmde
Ei statele modeine, giave lacionalismului generos yc
umamtar al main revolutium fianceze, duc zs p noapte
pachete de mn mn de scrisori, cu aceeasi naivitate ca
ASS
intligantul dm povestea mea

35 Posta iegala itahana duce, cu toata constimVozitatea,
la adresa d-lus Quintavalli urmatoarea scrisoare dulce
a Prea stimate amice,
4 In momentul and vets prune aceasta, fits sigur ca
pe Umberto al nostiu 1-am pus bine, la Monza
www.dacoromanica.ro
[CAB INUIT", NEGRU] 55
<i Profit de ocaziune ca sa va asigui inca odata despre

cele mai distinse sentimente de stima i considerapune
cu can sunt al d-voastre de\ otat arme ,i servitor,
# Gaetano Biesei #
5 A doua zi se iidica toata con,tnno apaiatului de stat
al iegatului ,i pe cats vieme se desbate data ramamele
nenorocitului Umberto trebuesc sau nu imbalsarnate, se
opereaza calcan, perehmitrunr, arestarr Sr toate cele cc
urmeaza din aiureala unei lumi intregi
io Pota regard roinank cu toa ta punctualitatea, duce
la Giurgiu pentru Rusciuc ,i aduce dela Giurgiu pentru
Bucureti coresponden-ca activa dintie donnin Dimitroff,
Saraffof, Fakiroff
Domnul Saraffof tiimete ,i barn d-lui Dinutroff i-i
15 sem
# Bravul meu anne,
# Nu intarzia , ispravete-1 odata pe Mihaileanu, caci
mai ai ,i alte trebuii ingente can to atea Ka >>
D Faknoff in sciie d-lui Dimitroff
20 4 SA nu eurrn a sa piimesc gazetele de diumnicA fara
vestea despre moaitea lui 11Iihaileanu
4 Cora] I [Mit ncl glava I #
Si peste tier zde, simpaticul meu arms d Florescu,
inteligentul Jude de instrueve, asuda colec-Vonand inte-
25 iesanta coresponden0 a d-lor Dimitroff, Saraffof, Fa-
knoff, mai tiii eu a em, pe unde o poate gasi
Cam tarzior, decat . n'avem ce face s
Friete . Cabinetul negru era o infamy nascoure a
blame' Inn bourene
30 Astfel de institupune ar ruina timpul nostiu
Raironalismul generos, IA-ca cu lapte bun, dela care
am supt nor moderns lummoasele idei umanitare, n'ar
mai putea suferi astazi un cabinet atat de negru
Poate insa poate ca, in ciuda acestui generos ra-
35 ponalism, ornenn ea, mai taiziu oil mai eurand, sa 'n/e-
leaga ca n'a facut o plea stialucita afaceie schimband
Urania lui Ludovic XIV i a mma,ilor lui pe tirania d-lor
Bresci, Dimitioff i a semenilor dumnealor
www.dacoromanica.ro
[PARER! LIBERE]
Cand excelentul meu amic, d Cazzavillan, a binevoit
sa-mi ceaia concursul literar pentru 0 Umvetsul*, am
trut bine ca nu este uor a coraspunde la aa onoare.
5 A scree, cu catup de puIma pretentmne literara, Intr'un
jurnal aa de raspandit in toate clasele societalii, e o
intreprindere destul de senoasa pentru tine are contnnIa
de can raspundere ii is un om cand se presents, altfel
decat numai ca amator, atator mn i mu de cititori
io E foarte greu, apa gandesc eu, sa sun romane,te , nu
doar pentru hmba romaneasca, fundca i in limba noastra
se poate spune frumos once adevar, , ci pentru lumea
romaneasca, in fa %a careia nu once adevar trebue spus,
fie spus cat de frumos ba, Inca, mai ales atunci
15 Nu e vorba in lumea toata, totdeauna, nu s'au
putut i nu se vor putea spune toate adevarunle , dar
nu crez sa fie pe lume multe locuri, unde sa se poata spune
mai pu/ine decat la nm
De ce oare?
20 Foarte simplu fundca la not din tale afara multe
adevarun sunt suparatoare, stricatoare, primeidioase
Lumn 'ntregi?
Nu lump 'ntregi, ci unei parp din lume, care e
mai putermca decat lumea toata
25 0 parte mai puternica decat toata lumea? cum se
poate?
Se poate foarte lesne ..
?
Fundca toata lumea este mai slabs decat acea
so parte
www.dacoromanica.ro
[PARER! LIBERE] 57
$1 acesta e temeiul oncarei tiranu

Invartete-Ii dar condeiul de zece on in cerneala pans
sa scrn un cuvfint, i, dupe ce 1-al scris, gandete-te de
o sun de on data nu trebue ters, nu de dragul stank',
s ci de teama primeidiei
Orland to va clrpr pnn minte ceva care %i -a incarcat
sufletul, on invesehndu-1 cu pesos, sau mfilimndu-1 peste ma-
sura stinge repede scanteia care - %i poate aprinde foc in cap
Ste]. ge cuminte irunle ce simci bine c'ar placea la
io foarte multa fume, ofensfind pe aces ca -ova mai puternici
deck aceasta 1 inlocuete-le cu cea mai same plati-
tudine, 1 ferwe-te chiar atunci sa nu cumva s'aluneci
afara din tonul amabil al sfintei banalitaci
Bune poveIe
is Dar asta este pentru unit foarte uol, i pentru alcii
foarte greu
Oncfit de cuminte sa fu, n se 'ntampla de greeti
Ei atunci nu e drept sa para mmini altul urmAnle
greeln tale deck to insup
20 Pentru aceea, data din greala aq putea supara vre-
data pe cineva pnn aceste modeste cronici din o Uni-
versul n, it rog mai dinainte omenete, odata pentru tot-
deauna, sa nu caute a arunca Irina catup de pupn asupra
alt cuiva deck asupra mea
25 Un articol iscalit este o fapta absolut martunsita
Directorul unui mare ziar ca Umversul* nu e dator
sa iaspunza de parenle personale ale colaboratorilor sai,
pe can el nu le impartaete
lata exemplul gata
30 Eu sunt de parere ca directorul ziarului nu e ras-
puniator de parenle colaboratorilor, intru cat ele nu ofen-
seaza demmtatea acelm ziar
Directorul nostru poate ca nu imparneste aceasta
parere
35 Aceasta insa nu insemneaza c5, data eu as face greala
sa emit aci o parere contrara parenlor sale, directorul ar
impartai parerea mea
Ziarele cele man din strainatate, acelea can nu sunt
glasuii de exclusive clopotru-ca , ziarele can, ca 0 Universul ,
www.dacoromanica.ro
58 NOT1TE CRITICE, LITERATURE. SI VERSURI
sunt organe ale intereselor publiculm intreg, nu

ale intereselor unei clase sau caste, gazduesc bucuros
once idee r once parere, indiferent data directorul loi,
eful sau pationul afaceni, le impatt5e3te sau nu
5 Caci, data din punctul de vedere al unor interese
particulate de class, de casts sau de consorpu, sunt pri-
meidioase o sums de adevarun, once adevar este legann
din punctul de vedere al intereselor pubhculm intmeg
Clime ar fr fost de par ere sa se spuna indata adevarul
Jo despie apaimpa holerem din urma la Hamburg ar fr suparat
de sigur toata negustonmea unaulum port de male, dar
n'ar fr servrt maim Intel esele acm putem zice %mtale
ale publicului german
*r cite adevaiun ar tiebm spuse la nom, i ate pares
15 adevarate stau inchise de flied in atatea oale de os
*m, ce e mar lust, nu ne bantue numam frica de a ne
spune paierea, u i fnca de[a]asculta, exprimata cu in-
diazneala de titre altcineva, pal erea noastra propne
Tiemuram ca nu cumva glasul acelm altuneva sa pars
20 a fi al nostru, ne ingrozim sa nu tradam cumva, printeo
clipire de oclu fara 1, 01C, pun cea mar neinsemnata nu,-
care reflexa, pun (Ammar munsmul nostru, ca aceea ce
s'aude un moment aa de rar este gandirea noastra de
toate zrlele, adAnca noastra convingere de multi vreme
25 Trecem pe langa absurdmtate, i nu rmlicam macar o
spranceana re\ oltata , auzim neglnobia 51 nu sbarcim
macar dinteo nara desgustata, vedem impostura 51 bet-
loia, 51 zambim frumos ca la intAlnn ea celor mar bune
cumiotmce
30 DC ate on ,m la car dintie nom, nu ne pale societatea
noastra, and o privim in complexul ei de actmtate, ca
ran ciudat teatru
Piesa nu se tie mai de loc o arcaleala ca yam de capul
ei i al nostru, alprivitomilom , travedie. to face sa iAzi,
35 comedie, sa plangi
Actors, chiar aceia la can s'ai intmezan din and in
and oar ccan bune dispozycium i ceea cc se numeqte
le physique de l'emploi, n'au memo veiva
De ce?
www.dacoromanica.ro
[PARERI LIBERE] 59
Fimdca roluiile au fost distubinte d'andoasele si piesa

se joaca fara moo proba selioasa
June le prim joaca pe tatal nobil, intiigantul pc amoiez,
tanara ingenua pe eioina fatala, eroul pe bufon, coco-
5 ata pe silfida ,i copilqa pe vraiitoalea, tipul serios pe
farsorul i faisoiul pe tipul seiios
Dar cum poate merge un asa teatiu?
Cu decor t cu mult decor! cu stralucit decor ,i cu toba
male I
io Orbesti oche, asuizesti meclule, ca sa nu mai incapa
pietenvi de in-celes .
Intr'un a'a splendid teatru de lux, nu e permisa mci
cca mai slaba reflexiune de desaprobare, ram catup de
panda gluma asupra vreunui gray. si demn istrion claca,
15 bine organizata, imediat ar aplauda, pleoscaind pe obraju
indrazne-culm turbinator
Ba, ceva mai mult.. Viei sa star in pace si, macar
sa to bucini cuminte de ridiculul splendidei exhibitium2
tiebue sa aplaudezi cu entusiastn
20 S'a aplaudZim dar t
www.dacoromanica.ro
LIMPOTRIVA SUBVENTIILOR DE STAT]
Poe-tii, hteratu, aitistai sunt oamern foarte ciudap ,
dar ceea ce e foarte ciudat e ca poem, hteraIn i artitii
sunt foarte ciudap tocmai cand n'au talent de loc, aa
s Ca nu pop sa-p exphci de ce, fund oamern ca tot" oamenn,
sunt asa de ciudati .
Dar, in sfarit aa sunt poiftn, hteratu, arti,tn, mai
I
ales and n'au talent de loc

De una dintre ciudalennle acestora voiesc sa spun
10 cateva cuvinte, anume despre vecinica plangere ca poepi,
litera%n i artitu nu sunt incurajap la not indestul, ba
chiar Ca sunt foarte pupn luap in seams
Plangerea aceasta este o tema pe care se fac fel-de-fel
de vailatiuni De exemplu .
15 e PUbilCUl nostru eel mare este mdiferent fata cu hte-
ratura i arta nationals Societatea cults citete carp
strame Publica-tiunile hterare romane i mai ales poem
iomAna nu se cauta .*
Apoi
20 Poevi i l teratii prin urmare pier de lipsa , dupa o
vinVa vrednica de mils, on mor de tinen, on ajung la
batrane-te mizerabili , adesea nenorocita for petrecere pe
pamant se sfarete intr'un spital t >>
Multe lucruri nepotrivite in lumea noastia romaneasca,

25 dar unul dintre cele mai nepotrivite este faia 'ndoiala
plangerea unora dintre oamenn can, dintr'o nenorocita
intamplare, tin un condeiu in mans sau profeseaza o
arta frumoasa
Aceasta vecunca plangere, ciuda-tema aceasta atinge
30 culmea and, dupa osandii ea pubhcului celui mare " a
www.dacoromanica.ro
[IMPOTRIVA SUBVENTIILOR DE STAT] 61
societapi culte, se incepe acuzarea guvernului, a Sta-

tulin
e Incai data particularn nu stmt nevoia poeziei, hterelor
qi artelor, , data societatea romans n'are destul sentiment
5 patriotic pentru a incuraja versul, proza so once arta facute
de romam, macar guvernul, Statul O. vie in aiutorul
acestor nobile producpuni Dar nu I guvernele, Statul,
sunt 1 mai indiferente i mai vitrege cu inchinatoin mu-
zelor nacionale
io Auzi dumneata Sa nu se prevaza in budget macar
doua-tree mihoane pentru incurajarea indispensabilei pro-
ducpuni literare 1 artistice
fa sa cercetam mai de aproape plangerea dumnealor .
Ma rog, sa ne inIelegem ce pofti %i d-voastra ?.. sa
15 se 'ncurajeze poezia, literele 1 artele, sau poe %n, literapi
i artitn? Caci este ceva aici, care nu trebue trecut cu
vederea.. Presupunand ca, in adevar, poezia, hterele 1
artele sunt lucruri neaparat necesare unei societaIi --
pentru a le avea, trebuete talent mai nainte de toate ,
20 pe cats vreme, pentru a to face poet, literat sau artist
nu trebue talent numaidecat
Care va sa zica, o societate cu cat va simp nevoia
acelor frumoase inutihtai, cu atat va fi mai pulin dispusa
a Incuraja pe aceia can se 'ncearca a 1 le da fare sa fie
25 de loc chemaii a i le putea da
Ca traiesc poem in lipsa Del asta poate fi adevarat,
insa numai pentru aces poep can sunt s'araci de fel ,
fundca, in nicio parte de lume, poezia n'a constituit 1 nu
ar putea constrtm o Industrie prea lucrative Chid poem
so au avere, firete ca nu traiesc in hpsa.
Ca poe-cii, literavi qi artitu mor in spitale , asta e
adevarat, insa iar in parte ; funded, data au casa for 1
rostul lor, mor acasa Daca n'au insa cask unde sap
zaca boala din urma, atunci, tot e bine ca mor la spital ,
35 ar fi de sigur mai rau sa moara la vreun gaid
Emmescu 1 Alecsandri, Dumnezeu sa-1 odihneasca !
au murit unul la spital, funded suferea de o boala foarte
greu de ingript intr'o casa particulara saraca , cestalalt
a murit in vestitu -i castel dela Mirceti .
www.dacoromanica.ro
62 NOME CRITICE, LIFERATURA SI VERSURI
Pentiu aceasta deosebire de stare, contimpurann si

urmasn n'au facut sl n'au sa faca vreo deosebire in stima
acordata celoi doi 'instil poop nacionali
A I stima t Dar asta e pu-cin lucru?
5 Cine are asa pu %in talent, slava Domnului I este la not
destul de stimat si de considerat Afar5, se 'n ;elege, de
cateva secatun invidioase, pe can nu le lasa sa doat ma, pe
can le doare si le ofticeaza succesul omului cu talent, niciun
concetalean nu-i refuza acestuia tot succesul, toata stima.
io Dar nu cumva omul de oarecare talent ar don s5 alba
din partea concetaIeruloi tamale de adorapune si gramezi
de dinars ca un pontifice, ca un dalai-lama din partea
fanaticilor?
Br a avca al ecai e talent I si asta este un luciu
15 care trebue lamunt A avea talent nu va sa zica numai a
crede singur ca-1 ai, ci a face si pe vreun competent sa
ereaza ca tine va sa zica a-1 avea in ieahtate, nu numai
in inchipuireali proprie
Dar n'ai zis singur, imi observa cineva, ca data ai
20 avea nu stiu cap copn nu ai face mci pe unul literat sau
artist?
Ba da, am zis, laspund eu ins5, de sigur funded
nu m'am exprimat destul de clan, dumneata n'ai inceles
destul de bine vorbele mele spur asa dar mai bine.
25 Sa am nu ,tiu cap copn, n'as face pe niciunul hteiat
sau artist, data n'as vedea foarte lamunt si hotarit ca
indeplineste condrcia absolut indispensalnla pentru carieia
frumoasa, cu un cuvant, ca are talent, funded, de ca
parinte, ai nula de copn si to gandesti fireste cu mare
30 grip la vntoiul for
Si nu se teme atata panntele cu dragoste adevaiata
ea au s5-1 fie copal swats, cat i-e groaza sa nu fie beteg',
oil nenoiocip, on de bataia de joc a lumn Ca se vad
multi oamem saraci, fencyci si veseli, stimav si considerap
35 de conceta-cem, i lardi se vad boga %i nefencip, becisnici
si tristi, si fara sa 'nsemne mai mult in lume de cat pot
cumpara supuneie on lingusire
De viaIa trista pentru cope, se teme parintele, p,
dup5 via %a bolnav5, nu e viaI5 mai tristd decat viat,a
www.dacoromanica.ro
[IMPOTR1VA SLBVENTIILOR DE STAT] 63
ndicula, si nu e, poate, o viaIa mat iidicula decat a omului

care, inchipumdu-si ca are talent, isi da toate ostenehle
sa piobeze cu prisos ea nu-1 are, via -ca omulm care
strica in sec haitie nevmovata, pentru a se putea plange
5 din ce in ce mat amar contra societacn indiferente si in-
grate, ea nu incurajeaza poem, hterele ,c1 c1
Dar, in sfaipt, chiar asa, eu nu crcz sa fie undeva o
societate, unde care cum se scoala Sr to o pang in mans
sau imbrapeaza o camera frumoasa, sa fie atat de bine-
10 ottor pnmit sau tolerat ca la not
Nu cred sa fie pe lume tipografie neat pupn nazuroasa
decat a noastia romaneasca Cu ce cheltuiala, puIin im-
porta, fie din avere propne, fie dela parin-V, dela amici,
din pomana, se gasesc totdeauna destut gologam ca once e
35 seas pe hartie cu mana asta-seara, sa fie a doua zt dinn-
neata chiar tipant, spre vecinica pastrare
Pas acuma de le 'nemajeaza mat departe pe toate
aceste nenumarate producpum, parca a ft postbtl unora
s vaza astazi lumina nu e deja destula incurajare pentru
20 altele ca s'o vaza mane, i de mane poimane i asa mat
departe
Insa o soctetate nu poate dispune la un moment dat
decat de o anumita putere de inemajare a tndustrnlor
inutile St act sta iaul cel mare Putetea aceasta Innitatir,
25 impratiindu-se fara socoteala la oncine face literatura. sr
arta, chemat on nechemat, pnceput ott ba, senos sau
ridicul, se pierde fara sa poata folosi acolo unde in adevar
st pe drept ar trebut sa foloseasca
De cite on auz pe cmeva vaicarindu-se ca. literele sr
30 aitele frumoase nu sunt incurajate la not, it spun poate
sa at dreptate intru catva, dar, in once caz, vmovatul
sau mat bine vtnova %u pentru aceasta trebuesc cautap,
nu intre public, nu in soctetate, ct intie aceta can le pro-
feseaza
35 t, fimdca fu voila de copn si de vntorul lor, fireste ca,
data s'ai admrtc de public si de Stat ca intemeiata plan -
gcrea descurajavlor, un pannte mbitor ar putea asigura
vntoiul fiecarm copil chiar dela nastere n'ar avea decat
sa declare la ofi%eiul stare ctvtle, pe langa confestune, Si
www.dacoromanica.ro
nobila profesiune la care se va devota noul vemt in sanul

nalaumi poet, hterat, artist,sr imediat societatea i
Statul sa-1 is sub incurajarea lor, cu o subven-ciune con-
venabila ...
5 Nut Precum am mai spus-o i in alts parte hteratura
i artele frumoase, dupa cat se fac i, mai ales, dupa cum
se fac la noi, sunt prea din cale afara incurajate , aa Ca
parca n'ar strica sa incepem odata a le cam descuraja
www.dacoromanica.ro
[SCRISORILE ANONIME]
Este aproape imposibil, crez eu, sa se &eased un
roman, indiferent de sex, care sa nu fi sells chiar data
nu tie sa scrie, care sa nu fi prima, sau despre care
5 sa nu se fi scris macar o scrisoai e anomina
Sciisoarea anomma este unul din seninele caracte-
iistice ale societaIn iomane ti
Romanul incepe sa scree i sa plimeasca scrisori ano-
mme din cea mai crude varsfa
10 Foarte pu-cine sensor' anomme au caracterul ostil
Cateva cuvinte despre aceste foarte puIme
Cand un om vrea sa-i verse focul necazului asupra
cuiva spunandu-1 lueruti foarte neplacute {Ara rum teams
de neplacuta urmare, ii scrie o scrisoare anomma mill-
i5 rioasa
Astfel face gogumanul care nu admite vederile until
publicist, sau invidiosul care ofticeaza de succesele omului
cu un nume public, astfel face secul canna o femeie ii
nesocotete cuitea nesarata, astfel face femeia geloasa de
20 triumful alteia
In totdeauna scrisoarea anomma injurioasa este opera
until neputincios la femeia batrana i sluts, care gasete
voluptate in a scoate oche portretului unei femei tineie
i gravoase, crezand ca arunca un fermec, o plaza rea cu
25 urmari fatale pentru oche cei frumoi
Dar inca ()data, scrisorile d'adreptul ostile adresan-
tului sunt foarte pupne
In genere scrisorile anomme sunt inspirate de un cald
interes ce-1 poarta autorul discret pentru adresant
30 Ele sunt foarte iar pur i simplu nesemnate
s
www.dacoromanica.ro
66 NOTITE CRITICE, LITERATURA BSI \ ERSURI
In irnensa majoritate a cazurilor sciisonlc anomme

sunt iscalite, cu nume inchipuite Cate odata, mult mai
des cu
0 un om care One la d-ta , (c un bine
(< Un amic ,
5 voitor , 4o veche cunotinia , 0 un tan de famihe ,
# un ceta/ean mahnit de cate vede , (c un sinter libel al ,
4 un nestramutat conservator , 4 un roman neao ,
,c1 cl.
Cu cat o persoana are o situate ma' inalta in societate,
to sau cu cat atarna mar multe interese ale altora dela opinia
i sentimentele acelei persoane, cu atat este mar des ,"
mai staruitor onorata cu sensor' anomme
De exemplu, cet ce se bucura mai mult de aa onoai e
sunt minitrn, directors generate at marilor admimstra-
is Oulu 1 at manlor gazete, mitropolioi i episcopn, general'',
inspectors superior', primarn, soacrele fidanailor 1 fidan-
-catelor, c1 c1
Sc' soarea anomma are o putere limped, formidabild
Intereseaza, captiveaza, subjuga , ameIete, orbete i
20 stapanete cu cea mai neinfranata, cu cea mai diabolica
tirame
Gale poate avea -aria sa arunce o scrisoare anomma si
sa ramana cu sufletul " cu mintea nealterate de atm-
gerea ei?
25 Dar ministrul afla Ca unul din cet mai feiven %i parti-
zam as lui, din Camera sau din Senat, it saps, ea unul din
cea mai importanO impiegaO as departamentului sau este
un gheeftar, care poate, din moment in moment, sa-1 ex-
puna la grea raspundere, sa-1 compromita (( Un binevoitot >>
30 Ii atrage toata atenOa, 91 el sa nu-i acorde mew atenOe?
Un director general al cutarn mart admimstraOuni afla
ca inginerul cutare furs dela matenale, incarca folic de
plata cu nume de lucraton fictive, on este de-a-dreptul
tovard cu intreprtnzatorul unei irnense lucran publice
35 S'ar putea sa ramana directorul general indiferent?
Cand afla generalul de bngada, dela un # admirator
al brave' armate romane , ca d capstan cutare a omorit
un sergent-major, fiindca acesta a refuzat sa impute pe
un soldat bacalaureat, pe care-1 barium ca-i cuiteaza
www.dacoromanica.ro
[SCRISORILE ANONIME] 67
,c1 c1 se poate sa nu se altereze pans in suflet d

general?
Se poate mitropolitul sau episcopul sa nu sara in sus
and un < adevaiat oitodox > ii spune cu hen= de inn-
5 rata evlavie ca popa din mahalaua cutare umbla beat 1
face hturghia cu Braga?
Soacra, in ajun de a se despaiv de copila ei, spie a
o da in braIele unui necunoscut, care i-a intors capul
bietului finger nevinovat, se poate sa dea din umeri cand
10 <c un tats de famihe, vechm prieten al raposatului, onora-
bilului i mult regretatulm vostru sot >, se grabe,te a-i
spune, <c cat mai e tamp ca sa se evite o mare nenorocire >,
ca vutoiul ei ginere este cartofor, bevy i altceva , ca are
doua vitoare in doua mahalale deosebite 1 ca cu tii ea
15 for se 'nsoara, ca sa scape de mizerie " sa alba cu ce le
intrevne mai departe din venitul zestrei?
Cate majoritali parlamentare slabite, Cate cariere pu-
bhce sdruncinate, cate prieteugun sfaramate, cate logodne
stncate din cauza minunatei sensor' anornme
20 0 neinIeleasa " nehmitata puteie I cum stapaneti to
minvle noastre
Eram odimoara revizor colar
Intorcandu-ma dela revizie, aflu acasa intre alte set isori
una iscalita tot de <c un tan de familie
25 Ce-mi spunea onorabilul tats de familie?
Imi atragea serioasa atenVe asupra purtanlor inva-cato-
rului dela coala mixta din satul cutare
Pe scurt bevy , nu da pe la coala en anti, se ocupa
cu cultivarea unei moioare, i da ban" cu camata pe la
30 nenorocivi consatern , cand merge din poi in pati la
,coala, bate pe copn de-i umple de sange , pe unul 1-a
batut pans i-a vemt copilului boala rea , in fine, exists
banmeh ca o eleva de 11 am, o nenorocita fetrca a unei
biete vaduve c1 c1
35 N'apucasem sa termin interesanta scrisoare, i primesc
un ordin dela Ministerul Scoalelor, prin care mi se spune
ca imediat sa fac cercetare la fa-ca loculm asupra invaIa-
torului aceluia, in privinta purtarilor canna s'a prima i
la minister o scrisoare anomma identica, cu insemnarea
5
www.dacoromanica.ro
Ca s'a trimes una asemenea r revizorului, dar ca revi-

zorul protejeaza pe invalatorul camatar 1 nu vrea sa
mearga a cerceta, dep a primit scrisoarea de vreo zece zile *.
A doua zi dupa amiazi, pe o vreme de toamna foarte
5 aspra, am plecat cu earu-ca sa talc fara veste pe monstrul
acela
Am ajuns plouat i inghe-cat la scoala, unde am gasit
ce se gasew la o koala de sat mizerie, neagra mizeiie,
mizeria romans
io Ce am constatat ? eti neiabdator sa tu, firete Iata
InvaIatorul era platit de comuna cu 20 de lei pe lunA ,
dar nu luase leafa de aproape un an
Era vaduv cu doi cope mititei Aniandoi zaceau de
febra tifoida in aceeai odalIa unde dormea it tatal
15 El tram din pomana arendaplui, un evreu, care-i tri-
metea din cand in cand malam si uneori fasole i branza
Cat despre eleva de 11 am, nenorocita copila a Mete'
vaduve, acea eleva nu se stia sa fi existat in comuna,
pentru simplul motiv ca mci biata vaduva mama ei nu
20 existase vreodata
L-am intrebat pe nenorocitul tine poate fi u tatal de
famihe *, autorul scrisorn anomme
II tia era baiatul popn, un flacau de vreo douazeci
unu de am, vrea sa fie el invaIator acolo, ca sa scape
25 de armata
Trebuia sa ma 'nvaI minte nu-i aa ? sa nu mai
alerg gafaind prin zloata la porunca unei scrisori ano-
mme Ai
Nu tiu data, fund revizor, am facut alts treaba decat
so sa dau credincios urmare la sermon anomme, i, se 'nIelege,
cu acela,i rezultat ca i intaia oars
Aa e tine are un cerc oarecare de autoritate tine,
prin opinia i sentimentele lui, poate ocioti sau primejdui
inteiesele altcuiva, este supusul ascultator al scrisorn
as anomme
Dar asta nu va sa zica, firete, ca numai inalu demmtari
i soacrele se bucura de scrisorile anomme
Oricat de infima i umila, o cleatuia umana trebue sa
alba ceicul ei cat de meschin de protecInme
www.dacoromanica.ro
[SCRISORILE ANONIME] 69
Un cemetor schilod 1 orb sta la o maspantme, tr4ind

din resturile ce m se acorda dela bueataria unei bogate case
vecine
Are acel schilod nenoiocit, poate oare avea un cerc in
5 came sail exercite i el protectiunea?
Da, poate avea
Al'aturm de el s'a hint un came jigarit, came ateapta
hrana dela pomana lum, resturile din resturi
Orbul primete o scrisoare anomma ,1 ma maga sa
lo 1-0 citesc
4 Nenorocitule I javra pe care o pmotejezi, rupandu-Ii
dela gura buca-Vca pentiu ea, nu tn cite bucaIele 1%1 furs
din strachma cats vreme IV fan. cruce i zici bogdaproste I
Un bmnevortor came to compatnnete*
15 Dumnezcule 1 zic cu , crone sd fie camel(' # binevoitoi )0
www.dacoromanica.ro
[ARMATA NOASTRA]
Cu toate nevoile paiticulai e ale deosebiteloi neaniun,
State si tinuturi, lumea toata sta cu piivirile incordate la
marqele imprejuran ce se desfauia in emisfeiul austral
5 Este in adevar o plivelite din tale -afara inicatoare ,
acolo se petrec fapte a caror uimai e poate fi o adtmca
schimbaie a lumn 'ntregi
Se stinge prestigiul britanic 1
Orgoliosul drapel a calm magma falfaitura facea pAna
io lei' sa caza 'n genunclhi nenumaratele seminvi nedomesticite
ale Africei si sail plece fruntea cele mai mandre neamun
ale Europei , falmcul drapel ewe ducea in vaiful sullici
sale lumina civilizapei 'Ana in cele mai intunecate funduri
ale continentelor, sigur ca n'are minim sa cuteze a nu
15 1 se 'nchina, drapelul Marei-Britann este sfaiat, tavalit
si calcat in picioale
In faIa lunni unite, leul britanic sufere palme sange-
lc:lase peste falcile-1 formidabile, peste fruntea-i vasta
Trantit la pamant .si paralizat, cu ghiaiele nu mai
20 poate decat sail sfaie singur sanul, iar gura nu-i mai
sluje,te deck b racneasca de cea mai adanca pricing a
durern de umilne
Un vrajma, pitic la tiup, dal uiia la suflet, it sine jos,
i poate nu-i departe clipa cand ii va da pe cerbice ultima
25 lovitma de calcai, stiivindu-i guia in carana afiicana
*
* *
Cine?
Marea Britanie, case, inti'o furtuna, 1-a iapit impa-
pei lasate inotenire de Caiol- Quint stapanirea lump
www.dacoromanica.ro
[ARMATA -VOA S FRA.] 71
impieuna cu toata mandria , Mai ca Britanie, imparalia

fara de noapte, spaima ,1 onoarea oceanelor ..
Si cu eine?
Cu o mana de Olandeji, mai pupilt la numar decat
5 publicul englez dela un meeting electoral, o mana de -pram
pucai cap, aezap la rand, ar putea incapea comod la
o parada in IIyde-Part
Cine 1-ar fi putut inchipu0
Atat erau de disproportionate statuiele celor dot lup-
10 taton, atat eia lumea 'ntreaga deprinsa sa socoteasca ne-
biruita putelea unaulm Filistean, incat nu putea banui
ninuni cat de pe departe ce N. a izbandt pratia nucului
David
Boern aveau o at mats desavalita, coval,ttoale i Ca
15 and i ca avant asupia forcelor britanice
At mata
Iata vorba cafe nu se va terge din grand omenesc
cats vreme va ft omenire cu interese matenale .,1 morale
Exemplul gioaznic al infiangern Enghtern va racon
20 111111t capetele Ntzionanlot, can nadajduesc o stale a me-
rlin], fara de iazboate
*
4 4
Omul cuminte da din umen de Cate on 1 se cants ode

la pacea 11111\ eisala, ,t se inn totdeauna cu grija la zma
25 de mane e atat de ubreda pacea ,i atat de inevitabil
razboml s
Secolul care vine it desclude Flanta cu o mare saiba-
toare a pacts umversale , e un fel de amends onorabila,
pe care navunea franceza viea s'o faca in faia lunm
30 civilizate pentru cruntele \ at salt de sange ce ea a faptuit
acum o suta de ant
Dar, de sigui, in nuntea fiecann fiancez cu contunIa
intereselor pauses sale, bane sa fiaiba multa paiere de
rau ca s'a 'ncuicat Franca cu aceasta sarbatoare, la cale
35 a invitat lumea intreaga
Sarbatoarea aceasta, data nu va fi contramandata, va
ft de sigut pentru eel ce o da un niortel ennui
Ce moment s Faschoda s Suers Egipt
www.dacoromanica.ro
72 NOTI'C'E CRITICE, LITERATURA. 1 VERSURI
Dai viemea nu e pierduta I

Secolul ce vine va vedea multe, si vai de acela care nu
va sti innota I Acela va fi fost I
Armatal Nimic alt nu trebue mai mult astazi I
*
5
Multe entice s'au facut asupia armatei noastre, si de

buns si de rea ciedinta si cu si fara competen-ca
Nota cea mai sustinuta atat de critics cat, din nenoro-
cire, si de opirna publics a lost nota antrpatica
10 S'a persecutat in presa pun derngran 1 batjocure
propagandu-se spiritul de nesupuneie la
ofi ;eii se' err,
disciplina
Top soldatn lenesi si nesupusi, top soldatn isterici,
mcapabih de serviciu, pang si dezertorn, au fost scuzati,
15 ha chiar aplaudati sr cantati in presa politics
In niciun incident de cazarma cat de neinsemnat, n'a
hpsit sa se arnestece presa, tragand la bara opimei publice
de cafenele pe superiorul si pe infeiiorul in cauza, pentru
a da totdeauna fara judecatA si sistematic dreptate # sar-
20 manulur* inferior
Ofitein nostri de toate giadele au fost acuzati ca sunt
demodati, ca vor sa aphee cu brutahtate niste regule de
clisciplina condamnate de spiritul liberal modern.
Ba cat pe -acs sa se asmu-ca toata lumea crvil*A contra
25 castes mtlttare -
Umanitarism copilaresc de scolar lenes si 1 ebel
$1 incet-incet, din nenorocne, spiritul acestui umani-
tarism ieftin a inceput sa patiunza chiar printre ofiten,
incet-incet, neavand traditia soldatescului si disciplinei,
30 au fost atrasi de curentul care cauta sa sape temelnle
armatei soldatescul mandru si severa disciphna
*
. 4
Ofitein notri aspri? I

Ofitern nostri casts milttarciP 1
35 Pentru Dumnezeu I Dar tocmai ce lipseste unora dintre
oficern nostri este, cum sa zic? asprimea, rigiditatea
aceea, infatisarea aceea neincovoiata, intr'un cuvant
www.dacoromanica.ro
[ARMATA NOASTRA] 73
soldatescul, ce ade atat de bine until barbat, canna socie-

tatea, patna i-au dat cu juramant o airna 'n mans ca s
le apere, mai inainte de once, onoarea
Dar unn dintie ofilern notrr sunt mai dulci decat
5 nite fete man, nite blapm impicgap in umforma
In genere, aproape fain excepve, sunt afabrlr cu
cu can s'amesteed buctnos, sunt politicar in localun
pubhce, unde intra sans facon, Si ing5dinton cu infenoin
slabs sau indaratnici
io Ba, sa am ieitare, cat de pupm impap sunt unn din
familie, in genere sunt foaite bine el escuIl, o fara 'ndoiala
cu mutt mai bine decat milli in genere, chiar din clasele
mai nalte i mai culte ale societaIn noastie
15 Observapa pe care cu Loath dragostea le-o fac, in p11-

vima soldatescultu ce le lipsete, nu trebue sa nu-o is in
nume de rau Din toata imma a don sa punza aceasta
obseiva-Ve, asupra careia poate von' reveni, fundca, spurt
invechit i puffin accesibil la ideile umanitaiiste moderne,
20 declar ca pe cat nu-este de antipatica mulpmea cand se
pr ezenta haotic ca turma de vite sau ca haita de flare,
ruinea orr necmstea neamului omenesc I pe atat
mi-este de simpatica mulVmea cand iur se prczenta in ,1r
poluncit, cu pieptul nainte, cu fruntea sus, cu urechea la
25 trarnbrca 1 cu ochiul la chapel, virtutea, demnrtatea i
onoarea patnei
*
In faIa gioaznicului exemplu din Africa de Sud i 'n

faIa prevestinlor cu can s'apiopie un nou veac, once
10 neam, data tine la via%a i la cinste, are de facut cu totul
altceva decat teorn umamtariste
Dezastrul Marei- Brrtann este o dovada c5, a doua zr
dupa predicarea pacn, un Stat n'aie de altceva nevoie
mai mare decat de armata
35 Cine astazi n'are cazairn5 sigura, nu mai poate avea
sigur 111 mica
www.dacoromanica.ro
74 I\OTITE CRITICE, LITERATURA BSI VERSURI
Brava notri filen sa despm ecumasca criticele copmla-

retm 1 sa nu uite un moment a dela imphmrea fara re-
zerva a datoiiei lor atarna salvarea intereselor materiale
sm morale ale patrmem 1 navel momanestm
5 Soldatul roman, coin' hber acuma al unor pannim
cre,tim, can au suferit pans in veacul acesta jugul paga-
nese, trebue sa goneasca dela el once soapta ce 1-ar in-
demna la nesupunere fats cu mai marele lui, la bpsa de
dragoste fara margins pentru steagul tame, pentru steagul
10 came adumbrete vatra bum, avutul lui, cmnstea cases lui,
mormantul pannplor bum
A da ascultare la asemenea oapte va sa zicA a fm un
suflet gol de once sun-we omeneasca, a nu avea mimea
slant, mem cmnstea mamcm 1 femen, mcm via-ca copnlor, mem
15 amintn ea momplor
Clime vombete altfel soldavlom romanm este on un des-
cremerat, on un vrajma, jurat al Romarnlom
www.dacoromanica.ro
[SCOALA 5I FAMILIA]
In mew /aia din lume poate ea nu cheltue,te Statul,
potrivit cu mijloacele sale, atat de mult pentru invara-
mantul public cat in Cara noastra
5 Este luciu foarte natural Poporul nostru, din cauza
imprejuraillor istorice, a ramas cam inapoi de cultura
europeana, i simte astazi ca trebue sa faca toate sfm-
%trile, toate jertfele posibile pentru a recatiga timpul
pierdut i a ajunge la nivelul popoaielor culte
io Fa-ca cu jertfele Statului, cetacenn au dem tot dreptul
sa ceara mult dela ,coala romaneasca Trebue sa maitu-
risim insa ca in geneie cetalenn tree foarte adesea peste
hmitele preten %nlor legitime
Ei eied ca qcoala este datoare la not chiar aceea ce
15 nu este datoare sa faca, chiar aceea ce nicaleii nu a putut
si nu va putea face
De aci nasc adesea entice absuide contra corpului
didactic
Despre hpsa de temeiu a acestora vrcau sa vorbesc
20 aci
Dar mai intai s stabilim un lucru
Aceea ce numim cultura i civilizava unui popor nu
consists numai in inmulinea cunotinIelor, in incarcalea
inteligentei genera %iilor cu timp, ci i in desvoltarea
25 apucatunlor sociale, in aa numita arta a view , cum am
zice, cultura i civilizava unui popor consists nu numai
in instrucvune, ci i 'n educapune
Indestularea ambelor acestor nevoi ale unui popor nu
se pot da de o potriva in sarcina scoalei publice, si chiar
30 niciuna din ele nu i se poate da pe de 'ntregul
www.dacoromanica.ro
76 NOT1TE CRIT10E, LlTERATURA. SI VERSURI
In sarcma scoalei cade instruciunea in cea mai mare

paste, iar educa Vunea in paste foarte mica
In sarcina altcuiva cade in parte mica instrucvninea
si in cea mai male parte educaliunea
5 Acest alicineva este desigur familia
Un copil care vine la ,coala fain sa alba de acasa
absolut mcmn inceput de legatura cu ceea ce se numete
patrimomul de cultura emopeana, este un element prea
din tale afara nativ pentru putea asimila u,or acest
io patriniomu numai dm invaIatura dascalulin
Vorbim, se 'ncelege, de un copil inzestrat cu o inte-
ligenIa not mala, cum sunt in gene' e copin, iar nici de
cum de cope fenomenali, can se gasesc aa de ear, cam
scoala e facuta pentru mulpmea normala, iar nu pentru
15 exempla]. ele umane anormale
Un copil deci cai e vine la coala dintr'o casa palm-
teasca unde n'a vazut carte on hartie tipanta, uncle n'a
vazut condeiu, mci hartie scrisa, va fi inai gieu de intro-
dus in magma de umplut cu invaVaturi, decat un altul
20 care ar vem dintr'o casa unde a vazut si a auzit, citit gl sells
$1 afara de asta, un copil care, de mic, de cand a
inceput sa prinza gram, a tras cu urechea la convorbiri
de oamem cu oai ecare cultura, posedand un vocabular
mai bogat decat vocabularul celor cateva sute de cuvinte
25 uzuale ale unei vicce uncle, gi procedeuii de expresie
mai subtile decat ale comunicarilor de interese absolut
joase fireste Ca are sa se gaseasca mai pu-cin strain
in faIa dascalului, decat un alt copil mai pupn familia-
rizat de impiejuraille familiale
so Pe de alto parte, un copil va inva%a cu atat mai usor
cu cat ceea ce inva-ca la scoala va gasi totdeauna contact
similar, control 1 confirrnare in casa parinteasca
Care va sa zica, chiai instruc %iunea nu poate cadea
intreaga in sal cina ,coalei publice , o parte insemnata
35 larnane totdeauna in saicina easel de unde pleaca la
coala copilul gi uncle se 'ntoarce.
In privina educapunn, luciul sta in propoive ras-
turnata aci scoala poate foarte pu-cm, de aceea casa
phrinteasca trebue sa faca foarte mult
www.dacoromanica.ro
[KOALA I FAMILIA] 77
Faiinp insa cu oarecare cultura gi situaIie somata nu

vor sa tie de asta Ei nu numai ca null fac datona
luanduli partea de sarcina ce le revine, dar chiar impiedica
adesea coala sal1 indeplineasca macar sarcina mica pe
5 care 1 -o poate indeplim
S5 ne 'n-celegem
Un copil, care merge regulat la datorie, sta in zilele
de lucru cate 5 ceasun pe zi in coala, i cate 19 acasa
sau, in once caz, nu la coala , iar in zilele de sarbatori
io i dummied, afaia de tree lum i jumatate intregi de
vacan-ce, nu merge la coala de loc
Dar inc 5 aces cc mci in zilele de lucru nu merg regu-
lat la datorie I
In cele cind ceasuri din zilele de lucru, dascalul tre-
15 bue sa-1 invete, dupa o progiama anumita, i este gout,
de one cunoate putin populatiunea noastra ceolara, atat
urbana cat i rurala, ca acele dim ceasun foarte rar
ailing pentru realizarea dezideratelor programer
In afaia de asta, sunt adunati la un loc in coala
20 cope de deosebite stiaturi socialc, cu deosebite moduri
de a intelege rapoitunle dintre eel mic i mai marele lux
Unn tiu ca cei mici au dreptul i puterea, tocmai
pentruca sunt mici, sa tiramzeze pe cei man, parinVi se
ceart5 intre dd'nn de cate on unul dintre ei, tata on
25 mama, voiqte sa faca un act de automate fats cu co-
pilul.
Alin, din familn mai de jos, sunt depiini a nu asculta
1 a nu se supune deck la constrangere brutala De cate
on poluncqte unul dintre parinp, poruncete injurand ,
3o de cate on nu e ascultat pedepsete cu batae
Alin, in fine, sunt a'a de neglijap de parinV incat
nu le antra in cap ca voin-ca for copilareasca ar putea
avea vreun obstacol in lume, altul decat al imposibilitapi
materiale
35 Cum are sa se mamma in coala o disciplind umtara
cu o adunatina de aa elemente?
Ii mai ramane oare bietului dascal vieme sa mai faca
din temehe o educave copnlor, ba adesea sa desfaca
apucaturi rele hranite de parinv?
www.dacoromanica.ro
Poate dascalul, sa 1 umple capetele goale i sa si

di eaga sufletele stricate on paragimte? sa indrepteze in
cum ceasuri din zilele de lucru ceea ce a stricat familia
in ate nouaspiezece, in toate duminicile, sarbatoule,
5 zilele de absen-ca i in cele tree luni i ceva de vacant,e?
Foarte rare familn, din nenorocire, controleaza, nu
mai zic indeplinirea datornlor colare ale copuloi, dar
macar actele 1 faptele copnlor afara din coala
Zile intregi copra hpsesc de acasa
10 Unde a fost colarul dupa ce a legit dela coala? Macar
fost-a la coala?
Aga de des ii intalneti pe strada, pun uncle localun
publice, cateodata ascuni in localuri de jocuri de noroc
i de consumayuni nepermise la varsta copil5reasa, in
15 vizunn de pierzare sigma, incat 41 vine sa crezi ca alta
scapare n'ar avea aceta cope nenorociy, lipsiy de ingri-
jirea pannteasca, decat o sistematica urmanre a poll lei
preventive 1 chiar de-a-dreptul corecyonale
Stimabili 'Danny de famihe Si mai ales onorate ma-
20 troane lomane, sa stam stramb 1 sa judecam drept
Cali palmy qi ate mame se gasesc can, in cel mai
nuc incident dintre dascal i copilul lor, vor cerceta bine
inamte de a da dieptate copilului? .
Este owe undeva in lume un corp didactic mai im-
25 piedicat dela indeplinirea datonei stncte, mai torturat ca
preten %nle 1 cu amestecul pannylor in discu %iunea coalei
i in aphcarea legiloi colare, ba chiar in metoadele de
invaIamant?
Dar luciuiile acestea anormale, dar obiceiurile acestea,
Jo atat de absurde i de pagubitoare progresulul coalei
romaneti, iau adeseon proporyi in adevar scandaloase
Sistemul hatarului qi protecyunn sdrobete adesea
contnnIele cele mai sohde ale dascahlor
Unde nu pot bum rugacminle, stannnIele 1 umilinle
35 parincilor, incep sa lucreze intrigile, amenincanle, denun-
ramie la autontayle superioare colare, calomnule pnn
gazete gel
Influen %ele politice impart notele 1 premule piofesoii
con,tieny sunt ran elasao, adesea persecuta %i cu aspiime ,
www.dacoromanica.ro
[KOALA BSI FAMILIA] 79
profesori can, mai slab' de finger, nu vor sa se jertfeasca

luptand cu apasarea unei lumi fara scrupuluri, sunt ade-
sea proteja %i i inainta-ci Se 'n %elege donnant donnant
De aci rezulta ca coala noastra, cu toate silinIele ,i
s sacrificnle Statului, nu da tocmai roade relativ suficiente.
Scoala nu numai ca nu e pe cat ar trebui ajutata, e din
contra foarte adesea parahzata, de familie
Pana cand casa parinteasca nu va inceta sa strive
rostul coalei i nu va incepe cu tot dinadinsul sa-i dea
io tot concursul ce-i datorete, coala nu va putea da, oncate
jertfe va face Statul, decat roadele pe can le da gene -
ra%ii foarte slab instruite i rau crescute , genera vi de
semi- baibaii orientah, nu de europeni in adevar civilizav
www.dacoromanica.ro
[NOI $1 BISERICA]
Inca de mult, lumea noastra romaneasca nu mai merge
la bisenca
Oamenn de sus, de nuiloc i de jos au uitat de mult
carai ea ce duce la locaul icoaneloi
Bolen, ostai, neguston, mesenap, dascali, sluibai,
man i mici, s'au lepadat de datoinle catre legea loi
cretmeasca to1i sunt astazi hbeii- cugetatori
*i, fne,te, data dumnealor sunt astfel, tiebue i femeile
ni dumnealor sa fie tot astfel, adica libere-cugetatoare , i,
pnn urmaie, cum ar putea sa fie copra dumnealor altfel
deck sunt mamele, adica altfel deck liben-cugeta-
ton t
Dar sa nu exageram
15 Boierimea, ostan i slujban, deli liberi- cugetatori, tot
mai merg uneoii s auza, data nu chiar s'asculte, evan
gheha anume cand M S Regele se duce cu ceremomalul
obicinuit, la zile man, on la Mitropohe, on la Sf Niculae 'n
elan, on pe malul garlu la Boboteaza
20 De alta parte, tinenmea i damele se abat uneon la
ate o bisenca htgh-lije, 1, spre cinstea lor, trebue sa
marturisim ca sunt patrunse de tot respectul cuvemt casei
Domnului atat tmenmea cat i damele se prezenta acolo
gatite cu toata 'nglijnea Atata numai ca vorbesc cam
25 prea tare
0 fi aceasta bine sau. rau, ca s'a lasat adica lumea
noastra de bisenca nu o pot spune, cam n'am in aceasta
privinIa nicio parere hotarita
www.dacoromanica.ro
[NOI 11 BISERICA] 81
Poate, dupa cum zic unit, sa fie bine , poate ca hpsa

de aplecaie catre i ehgie s fie dovada unui spirit care se
emancipeaza lesne de ideile invechite i devine astfel mai
susceptibil de idea notd, de progres intelectual i moral
5 Poate, din potriva, dupa cum zit alto, sa fie eau , poate
ca hpsa aceasta sa fie dovada unei poiniri la descreieiare,
la o scadere, la o injosire progresiva intelectuala i mo-
rals, la o din ce In ce mai mare pieidere a omeniei
Nu ,tiu deocamdata tine sa zic ca au dreptate pest-
le mi,tu oil optinu,tn , tiebue sa mai ma gandesc mult la
aceasta intrebare Dar pang s'ajung a-nn da un l'aspuns,
voiu sa consemnez aci in fuga condeiului eateva obseiva-
purn, pe can le fac de mult
Pc can vieme biseiicile noastre lomaneti ortodoxe,
is paiasite de credincio,i, mai ales in Capitals Ri 'n oraele
man, decad pe azute , pe cats vreme toaca i clopotele
noastre fac sgomot de-a-surda, ne mai aflandu-se uiechi
care sa le 'ffceleaga glasul i chemarea , pe cats vreme
o biata prescura i cateva linguri/e de vin aping unui trist
20 altar pe multe dulinnect ce se 'ntampla in alts parte?
Ia sa %edem
Trecep, va rog, foti cre,tini oitodoci, astazi liben-
eugetaton, trecep durnmeca dimmea-ca pe la frumoasa
catediala catolica a Sfantului Iosef, pe la Baia'cie, pc la
2,, bisenca protestanta i pe la cea calving , trecep, va rog,
fo,ti crebm ortodoc,i, compativaIn mci, liben-eugetaton
astazi, trecep vinery seara pe la sinagogele mozaice i
vedep ce se petrece acolo, in acele loca,un cladite de a-
meni pentru adapostirea sfintei credirge in Dumnezeu,
30 lasate for dela mo,i stiamot
Vedeti, ce de lume t Ce de oamcni, ce de femei i de cop'
Pri\ 41-11 Bogala Si saraci, voinici i neputincio,i, tineri
i batrani Sunt intie ci inva-cav deosebitii i oameni de
rand, funIe, pe drept on nu, mandre i fume simile, oameni
35 cu grip sdiobitoare i oameni faia mew gripe, tots yin
salt ridice acolo sufletul, ascultand cuvantul Domnulm ,
top yin acolo sa se roage impreuna Lui, cum I s'au rugat
i paiintn loi, Si sa 'nve-te pe copm loi a se iuga ca clan,n
6
www.dacoromanica.ro
Sunt intre ei bravo ,1 cuminvi Gelman', Francezu cei

sub %iri la ulnae, 1 nobiln Itaheni, i alte neamuri stralucite
ale Europe', 1 indrazneIn Unguri 1 neinduplecaIn Evrei
intraIi, fot1 cretim ortodoci, astazi liben-cugetaton ,
5 intra v dupa aceti credinciop in sfantul pentru ei lo-
ca
Ascultav cum rasuna, leganandu-se 'ntre 'naltele boll',
acele cantan inalIatoare in slava Ia uita-V-va cum, cu
capetele plecate, se lass aces oamem patrunsi de bine-
10 facerea A-tot-Tutorului
Vede-V-1 voi, can sunteii totdeauna posomori-ci, cum,
dupa ce s'au impartapt de acea binefacere, ies to %i cu
feIele senine 1 vesele
i data, liben-cugetaton, nu mai pute %i ciede in Dum-
i5 nezeu, cam nu mai suntev in stare sa-L vedep, pe El
care s'arata pretutindeni afara decat in sufletul vostru,
nu putep crede nici macar in ce vede-V la aceti semen]
al vo,tri? Nu inIelegqi voi, can tot va plange-ci de slabi-
enmea # noastra >> fard cu ei, ce intarip ies dupa ce s'au
20 rugat si au primit binecuvantarea ?
.$r data mci atata nu 'nIelegep, nu v'aducep anunte
barem de o vreme nu tocmai departata, and parnycn
vostn, can dorm sub umbra cruel', cunoteau izvorul
acelei intann binefacatoare ,i ,tiau sa s'adape la el?
25 Parincii vostn 1
Prapastie de vreme nemastnata intre ei i noi ! Mu i
mu de am va fi tiecut dela via-ca for pana la a noastra, 1
tot nu 11 s'ar fi ters mai bine din inimile copnlor, pomenirea
1 diagostea 1 evlavia 1 felul -
30 El au crezut " s'au inchinat, 1 sufletele lor gaseau
mangthere 1 Vane in inchinaciune
Nor nu ne mai inchinam, fundca nu mai credem
Sufletele noastre nu mai au nevoie de mangaiere ,
inimile noastre nu mai au nevoie de tane, fundca sunt de
35 platra, 1 din piatra aceasta scaparam seal-Italie liberei-
cugetan, noi Romano foti ortodoci, can suntem mar
detepp, mai lununap, mai mandri, mai puternici cleat
toate neamurile lump
www.dacoromanica.ro
[NOI 8I BISERICA] 83
Inchine-se Asia, batr5na inteleapta, .,1 nobila i Inge-

moasa ei filch' Europa 1 inchme-se Afiica cu toate negrele
ei semin-tn 1 inchme-se iscusita America 1
Noi nu ne 'nchinam
5 Inchme-se nerozn 1
Filosofia noastra se pune mai presus de nevoia inchi-
naciunn 1
Clopotele sgomot 1 Icoanele fleacun I Credinta
molt 1
lo Inchiza-se bisericile, surpe-se ziduiile for
Parintu notri can le-au zidit erau nite barbari, rute
primal-Ng, fara memo cultura serioas5 ; el nu aveau spintul
de examen
Noi suntem camera moderm
15 Mature-se d'aramaturile bisencilor, ca sa se deschic15
locus la' gi, mete vaste, pe can, dupa cerintele progre-
sului, sa se zideasca oteluig nare%e i clubun politice,
teatre de varietap i burse de comer% 1
Si nu care cumva sa 'ndrazneasc5 a ndica glasul cineva I
20 In cazul eel mai bun pentru dansul, ar fi un om ridicul
E destul ca bisenca e tolerat5 1
Un slujitor al altarului, and stetea sub lovaunle unei
cumphte pngonin, unei napastuin strigatoare la cer, iz-
gomt i maltratat ca clinical% Sf. Ignatius al Constanti-
25 nopolei, mi-a spus cu adanc amar
Nu le e Inca, fiule, de bataia lui Dumnezeu?
Nu parinte, i-am raspuns , nu e hick' nimmui de
Mama cm nu crede c este
Ai mtat ca ai aface cu o lume, care nu crede in Dum-
so uczeu? cu o lume &Arm nu i-a fost fricA s5 prefaca in
purarn locaunle sfinte, inchmate credin %n strabune, unde
zac osaminte de m'arep voevozi?
Se va mai schimba lumea noastra romaneasca ? va
mai vrea Dumnezeu sa o reintoarca la dansul?
35 Dumnezeu tie
Deocamdata, copm notri vor merge pe calea noastra
cuminte De ce avem coh 1 omfineti, in care urmeaza
6*
www.dacoromanica.ro
84 NOTITE CRITICE, LITERATURA 8I NERSURI
inaltele invAraturi ale omenirii? Pentru ca sa ni-i lunu-

neze 1 sa ni-i creasca
Din aceste coh na %ionale, ies pe Piece an sute i nin
de vntoii cetaIeni luminap, top libeli-cugentori, plim
5 de despre% pentru vechea fa tacita credima cretina, asfozi
demodata, ricliculizafa, scuipata 1
Ei au invalat o rehgie mai omeneasca cleat cea cre-
tina, o rehgie care predica nu mila i ingadunrca, nu
blandelea si omerna o religie aspic, care predica omului
io ETti o fiara. ! Ghiarele tale i colIn Val sunt detepta-
ciunea i 7iretema , fn perfid, crud, neingaduitor cu se-
menu tail
Nu to luta o clipa in sus spre eel , adi, in jos, pe parnant,
mta-te cu oche 'n pate u, ca p cum ai avea patru picioare ,
15 aci pe pani5nt Sc ispravete tot pentru tine
Eti hard, fn fiara
Fiarele n'au biselica , fiaiele nu se 'nchind , fiaiele n'au
Dumnezeu 1
www.dacoromanica.ro
[DARAMAREA BISERICII VARZARU]
Aten %ia publics ui mareste cu incordaie atatea s'ata-
tea imprejuran de inalta oidine politica si socials, inte-
iioare si internaionale criza finan-ciara, razbom, expo-
s zi %ie universara, intrevedeii do imparaci, o noua lege a
pensiilor, un monopol asupra alcoolurilor, scl incat se
pot intampla multe luciuri foarte interesante care sa
treaca absolut neluate 'n seams, mai ales daca se 'ntampla
in vreun col% laturalmc, mai la o paste de drumul cel mare
30 E natural ca ochn pubhcului, acintrci la Londra, Ber-
lin, Paris, Viena, Bucuresti, sa nu bage de seams si la
ce se petrece p'in Targovite
ySi cu toate astea, se petrec luciuii destul de inte-
resante si la Targoviste
15 Cer vole cititorului sa-i distrag un moment aten %ia
dela marile chestium interne si internaponale i sa-i pove-
stesc ce s'a petrecut acuma 'n urma in vechea capitals
a lui Mateiu Basarab
La o margine a orasului, se iidica de pe viemuri o
20 biserica, pe care lumea de acolo o numea biserica Varzaru
Din ce prima se numea astfel, nu putem scut, si Isms
nu e treaba noastra s -tnn , asta e treaba istoricilor
nostii Ceea ce putem spune cu sigurama este ca dintr'o
anume prima nu s'a putut numi astfel, 1 adica din puma
25 hiamului , caci biserica era pravoslavnica, iar nu grego-
Nana , prin urmaie, dupa hram, nu se putea numi astfel,
fimdca not pravoslavnicii nu prasnunn pe Sf Agop Var-
zaru.
Dar, in sfarsit
30 Biserica era rumata de demult si Vaisasita
www.dacoromanica.ro
86 NOTITE CRITICE, LITERATURA. 8I VERSURI
Deoarece venerabila ruing era la marginea orasului,

popula%iunea locals cresting, geloasa de stralucrtele tra-
divi naponale, cu aceeasi evlavie cu care strabunn adu-
ceau odimoara prinosuri in sfantul local, I i ducea si ea
5
acum gunoaiele si murdarnle
Duce fiecine ce poate Dumnezeu nu Vile la scumpetea
darului, ci la osardia cu care 1-1 aducem precul darului
sta afara din acesta, anume in fundul imrmi aducatorului I
De sub bol-cile de sub can, odinioara, pe viemea vite-

n plor strabum, ieseau in valun mirosul de smirna si de
tamale, iesea acuma, prin usile si ferestrele vraiste, alt
cu totul fel de valuri
0 tnnpuri o nurosun
I 1
Venerabila ruing, mai ales pe ealdunle cele man,

15 devenea o groaznica amernmare pentru vechea capitals
a lin Mateiu Basarab
Intre zidurile ci, pe can d'abia se mai zai eau stinse chi -
puni de sfini si de drept crechnciosi ctitori , pe pardoseala ei,
sub care zaceau osaminte de vitep jupam sx stralucite
20 juparnIe, se praseau acuma, pe mormane de putrejurn
dospite 'n umbra, tot solid de muste si fel de fel de gan-
Orin infecte , de acolo, ieseau la soare, sa roiasa de dui
imprejur, intr'o dogoare pestilenvala, la o distanta mai
larga de cats ar fi 'ncaput altadata mul %imea norodului
25 la un mare praznic domnesc
Piimana celebrei urbi istonice, vomd sa cinsteasca cu
sfinceme regulamentele de salubritate publica, fara sa
indispue pe alegaton, can Imeau sa nu fie deranjaV in
practica tradivei for de a aduce prinosuri sfantulm local,
30 s'a pus pe gandun ce e de facut cu biserica Varzaru? .
Dupa multe si mature desbateri in consihul comunal,
primarul a inaintat ministerului o adresa, pain care cerea
autoriza %ie sa darame biserica pentru cauza de salubritate
publica
35 In alci termern de cat noi, fireste, dar cu aceeasi con-
vingere, primarul arata ca batrana ruins, dupa afn mantle
oamenilor stnncei, poate deveni la un moment dat un
izvor de man primejdn, o calamitate, pentru populaVu-
nea targovistean5
www.dacoromanica.ro
[DARAMAREA BISERICII VARZARU] 87
D. primar termina, rugand cu profund respect pe

onor. minister sa-i raspunda de urgefick pang nu inviaza
mustele albastre.
Destul de urgent, peste vreo patru cinci luni, mini-
5 sterul raspunde primarului ca nu poate acorda autorizaiia
ceruta pans sand, conform legii, comisia monumentelor
istorice nu va merge la fa-ca locului si nu va face un raport
asupra starii i importanIei acelei bisericii ruinate.
In adevar, iarasi urgent, un membru al comisiei pri-
m meste ordin sa 'near& la fa-ca locului si sa constate data,
din punctul de vedere al legii pentru conservarea monu-
mentelor istorice, este admisibila cererea primarului.
Insarcinatul ministerului cauta o zi 'ntreaga si nu
gasete monumentul. Merge la primarie i 'ntreaba:
15 Ma rog, unde e biserica Varzaru?
Unde a fost..., vre-ci sa ziceti.
A! am daramat-o!
20 Si dela primarie, Ii conduc pe d. comisar al monu-
mentelor la locul unde se poate convinge singur ca bise-
rica Varzaru a fost.
In locul ruinei, o movila gigantica de moloz si de card-
mizi sparte.
25 Bine, domnilor, pentru Dumnezeu si pentru me-
moria lui Mateiu Basarab ! ce-a0 facut? cum v'a venit s
daramaIi?
Nu se mai putea, domnule ! Incepeau caldurile Si 'nvia
musca!
30 Solid cladeau batranii! Tata ce am aflat dela comi-
sarul Insu i, amicul meu, d. Gabrielescu, arhitectul, care
e dezolat de aceasta imprejurare.
Daramarea a fost data pe seama unui intreprinzator
s'o faca in schimbul materialului ce ar putea scoate de
35 acolo. Zidaria insa era foarte solida ; a trebuit multa
munca pentru a o distruge. Tencuiala ffind fiarta de pe
vremuri cu caramida, caramizile se spargeau mai des
&cat tencuiala, trick intreprinzatorul, vazand ca n'are
sa se poata alege cu nimic, a parasit lucrarea, i astfel
www.dacoromanica.ro
88 NOTITE CRITICE, LITERATURA. $1 VERSURI
au mai ramas cateva Orli neatinse, ingropate sub movila

de daramaturi
Prmtre acestea, d Gabrielescu a gasit o caramida
sparta in doua cu o inscrip%ie parte slovenete, parte
5 romane,te InsciiMia a fost facuta cu un \TM de her,
un cum, pe caramida cruda i apoi au pus-o la cuptor.
Inscrip %ia arata ca biseiica Varzaru fusese cladita
chiar pe vrenriea lui Mateiu Basarab i inaistru fusese unul
Dima
10 D Gabrielescu observa ea tot Duna it chema Si pe
artistul care a zidit baia turceasca din Iai a lui Vasi le
Lupul Poate sa fie acelai in Thigovite sunt doua bise-
um, Ste lea i Sf Constantin, zidite de Domnul Moldovei,
de sigur pe cand era in bunt ielaiuni cu Domnul Mun-
15 teniei
Am intalnit alaltaeri pe d. aihitect Gabrielescu, era
ievoltat de fapta d-lui primar
D-sa va inainta ministerului un iaport eneigic, in care
va cere sa se pilduiasca numaideat fapta acelui paiinte
20 denatuiat al vechei capitale
Baportul va conchide la daiea 'n judecata a prima-
1 ului pentru
1 a i se aplica alt 352 Si 353 din codul penal, piivi-
toare la daramari prin samavolnicie, i
25 2 a se sandi la punerea lucrului daramat in starea
dinaintea darAmarn
Domnule, i-am zis eu, pretenInle d-tale sunt ab-
surde, fimdca
1 legea prevede leaua-voinIa, adica intencia de a
30 face rau, prin urmare piiceperea gravita-cu faptului, i aci
se vede lamurrt ca priceperea a fost nula , i
2 mull', chiar dintre d-voastra arhiteecn restauratoii
de monumente istorice, nu se vor gasi sa tie cladi la loc
aceea ce, i mai ales cum, a dada maisteiul Dima
35 Astfel, din cauza de salubritate publica pe de o parte,
iar, pe de alta, pentru a nu contraria sentimentele de
evlavie ale alegatorilor targovitem, deprinp sa aduca
piinosuri din inima la vechea biserica Varzaru, primarul
local, --in loc sa ingrijeasca a se cura-ca venerabila ruins
www.dacoromanica.ro
[DARANIAREA BISERICII VARZARU] 89
,i a o tngradi, iar apoi a pune strata cu stranicA porunca

sa rupa urechile ()mann cetacean, albs i zece voturi la
colegiul intam, and 1-o piinde ca mai aduce prinosuii
piimarul local, doritor de binele public, n'a mai avut
5 rabdare sa atepte decizia commie' ,i, scull! a suprimat
monumentul is toi ic
Unde? unde sa-i mai verse evlavia ceta%enn taigo-
Ni,teni?
Gion, istoricul capitaleloi noastiel ce o sa zica amicul
10 meu Gion, cand ii voiu spune fapta primarului de Tar-
govi,te? cand ii voi zece
Gion, sais-tu, mon vieux coco, que Varzaro vient
d' etr' rase P
Pas possib' 1 o sa-un laspunda el
15 Ma pa'o' d'honneu' I o s-i zic eu
Et par quel raseurP nom d'un Bassaraba ! o sa in-
trebe el
Par le maire de la bonne mettle capitale des Bassa-
rabes mates I o sa laspunz eu
20 Allons donc I c'est bizarre autant qu'etrange I .1) o
sa zica dansul
1) Gum! lift' to vechiul meu prieten, ca Varzaru e daramat pana in

temeln?
Nu se poate 1
25 Pe onoare !
$1 de tine? pe numele unui Basarab t
De primarul bunei batrane capitals a Basal abdor chlar
Aida de 1 e bear pe cat e de stramu i (Nota autorulut)
www.dacoromanica.ro
0 SEARA BINE PETRECUTA
Vorbeam zilele trecute mai multi prieteni despre f elu-
rile de petreceri in noptile lunge de lama, 1, se 'ntelege,
fiecare, dupa varsta i temperament, avea deosebita
5 predilectie
Unuia 1 se parea ca o buns serata la teatru, urmata
de un souper fin, intr'un salon luminat 1 parfumat, cu
prieteni uuratici de ambe-sexe e cea mai delicata petre-
cere in aceste lung' novo.. Glumele acelea ale damelor
io i rasetele i ampama .
Altul visa un loc calduros intr'un vagon de dormit
S'a 'nnoptat bine , afara e o vreme intunecata . Con-
ductorul ti-a facut patul Te culci frumos, 1, leganat
de tacaneala ritmata a roatelor, adormi i percurgi distante
15 enorme , treci tan 1 granite i a doua-zi dimmeata to
trezeti, ca prin farmecul unei poveti, in alts lume
Al treilea null inchipuia cleat un enorin hoc de loton
intr'o foarte numeroasa famihe . Surprizele jocului, emotnle
can tradeaza caracterul 1 temperamentul jucatonlor dela
20 cea mai cruda varsta, li glumele glumetilor cu reputatie,
can striga numerele in felurite moduri alegonice, de
exemplu, in loc de 25, stnga < ca la polrve >>, in loc de 88,
# ochelarn lui Hassan! >>, in loc de 90, <c grand papa! etc
ciaiurile i cozonacn 1 prajiturile de familie c1 -
1
25 toatea astea, la caldura cammulm familial, pot constitui
cea mai placuta petrecere intr'o lungs noapte de lama,
and afara vremuete , mci nu lei seama ca de mult a
trecut miezul noptn
Eu insa am o parere deosebita . Neuitate anuntiri
30 din tinerete sunt o temehe trainica pentru aceasta parere
www.dacoromanica.ro
0 SEARA BINE PETRECUTA. 91
Mie mi se pare ca, Intr'o lunga noapte de lama, nu poate fi

mai frumoasa petrecere decat sa stai la taifas, in caldura,
cu un om pa-crt, care sala stie povesti intamplan intere-
sante din vieala. lui
5 Asa bunaoaid, pe cand afara e o vreme sa nu sco %i
un came 'n batatura, sa stai Intr'o el-1111e cu un batran de
varsta, dar Impede la minte SA fie cald in chihe, patul
sa fie bun, in soba batraneasca sa pAlpaie un capat de
bustean , pe o mescioara, o garafa cu vin calugaresc, pa-
io haruce curate si uscaturi , sa stai tolanit, i s'asculp pe
batranul cel cuminte povestindu -i cu duh atatea si atatea
intamplan politicesti st manastiresti, lumesti si sufletesti,
la care el insusi a luat parte 91 auzind toaca de utrenie,
sa nu pricepi cand a tiecut noaptea
15 Nu stm daca in aceste din urma nop %i, i lung! i mite,
vreunul dintre prietenn mei au putut petrece pe placul
tor, dar stru ca, una din ele, eu am petrecut de mi-
nune
E drept insa ca, in loc de calugar batran, am ga.sit
20 un batran soldat o noapte 'ntreaga, vechnil bray m'a
delectat cu minunatele povestin ale unor man intamplari
militare la can a luat insusi parte
Acest povestitor generos canna-i datoresc una din cele
mai frumoase petrecen, dupa placul meu, se numeste
25 Maior C Piuncu
Sa ceea ce e s1 mai generos din parte-a este ea, fara sa
am distinba onoare a-1 cunoaste personal, fara sa fa avut
vreodata fericita ocazie a-i strange mina cu care a facut
atatea isprdvi barbateti, am avut norocul sa-1 vad intrand
30
in casa mea, bland ca once viteaz adevarat, sub infav-
sarea modesta a unei mica carp, pe a care' coperta verde
se citeste
<( Mawr C Pruncu Din campanule mele (Crimeea,
1855, Algeria, 1856 -57, Italia, Maroc, 1859) Tiparita
35 la Bcillad in 1900, la tipogratia George V Munteanu *
Sa fac o dare de seams asupra captivantei povestin,
ar fa foarte greu daca nu peste putinIa , caci farmecul ea
consists tocmai in modul cum o face batranul soldat, bonom
st fara nicio pretence
www.dacoromanica.ro
El povestete cu simplitate, dar cu un avant pe cai e

numai el poate sa-1 alba, fund vorba de emoinle lui, de
ispravile lui, de sentimentele lui, inteun cuvant de via-ca
-halo de el
5 Dar iata pe scuit obiectul epoasei lui povestni.
Fecior de boiei male, fiul marelui Vornic Iordache
Piuncu, staioste de Putna, in saloanele canna se
adunau, inainte de Unire, de -aide Costin Catargiu dela
Mara,eti, Iorgu Radu dela Domneti, Alecu Balq dela
io Adjud, Costm Stamate, Costache Dascalescu i alp]. a,
aude in casa parinteascA vorbindu-se de pelipe%nle raz-
boiului, pe caie puterile aliatc, Turcia, Fran %a, Enghtera
i Piemontul, i1 declaraseia Rusiei
Acest male eveniment politic izbete imaginava tana-
15 rului fecior al Vornicului Iordache Piuncu Batranul maior
era pe atunci in varsta ca de aptesprezece am
Pe de-o parte dorul faptelor vitemti, pe de alta, o
profunda contrarietate de caracter familial, hotafasc pe
tanarul Pruncu sa fuga din casa parinteasca i sa mearga
20 voluntar in armata imperials a Fran %ei
In toamna anului 1854, fail a sta mult sa planmasca,
profits de hpsa tatalin sau de-acasa, tocmete o bri,ca
cu doi cai i pornete la Galati
Indata ce ajunge aci, se imbarca pe o corabie cu panze,
25 care pornea incarcata cu grane catre Tarigrad Ajunge la
Sulina , dar marea este in culmea furies
Bravul tanar are norocul sa gaseasca dela prima pa,i
accea ce cauta cu atata dor primejdia
Dar iata ca m'a luat i pe mine apa i ma pornesc a
so povesti atat de slab ceea ce maiorul mi -a povestit cu
atata putere
Trecand prin tempests, ajunge tanarul nostru la
Tarigrad, i, fnndca norocul nu are numai o aril* ci doua,
bravul tinerel, dupa mandria ce o simte c'a Infruntat
35 furia marn, este osandit ca sa prinza i puVntica mmte,
pe langa atata vitepe cats ale, si sa plateasca stump o
lecpune de prudenca toate paralele cu care vemse de
acasa i le fuia nite pungap de ulrca , 1-au vazut intr'o
cafenea furlandisindu-se cu ballet ca om matur, 1-au
www.dacoromanica.ro
0 SEARA BINE PETRECMA 93
asteptat afara intr'o ulicioala intunecoasa si 1-au jefuit,

lasandu-1 fara lascae in imilocul haosului Iangradean
Dar noiocul da numaidecat din cealalta anpa tanarul
gaseste doi protector', pe Costache Negii si pe Duma-
s trache Ralet, buns prieteni ai tatalui sau, can-1 scot din
mizerie cu condrcie ca s5 se 'ntoarcil indata acas5
As l de casa-i ardea lui Merge la comendun ea franecza ,
l
aci nu-1 pot lua voluntar, , trebue sa se duct la Maisiha,

unde e biroul de inscnere Pleaca la Marsiha, se inscrie,
to si porneste inapoi Bastimentul pc cal e merg voluntain spre
Crimeea opreste catva temp la Ajaccio, in Coisica Aci unul
dintre eamarazi cade sub groaznica vendetta a unei fiu-
moase corsicane, intamplare ewe cam descurajeaza pe
baleV sa mai faca curte acestor tuibate insulate
15 In sfarsit, bastimentul paraseste Coisica, si ajunge la
poalele Sebastopolei
De am incepe tanarul Pruncu cancra soldapasea in
toata regula, canera ce cane emu am
El is paite la birum-ca ahavlor,, apoi merge cu legiunea
20 stiama in Algeria, unde intr'o lupta cu Cabiln, gaseste
in sfarsit ce cauta, e rant , dar mai gaseste si ce nu-i
dadea prin cap sa caute o dulcc cunostima eteina
poveste Mars si Venus
Ia astfel paite la pacificarea sx cucenrea Cablliel mica
25 sl Cabihei man Peste un an legiunea strAina e chemata
in Italia, unde is parte la razbortil contra Austriacilor,
l'azboiu care se teimma cu celebra batahe dela Solferino
Pe urma, legiunea strama trece inapoi in Africa, unde
face campama contra Marocului Razbom crunt cu se-
30 mm nle barbare si holera funoasa
In sfarsit, inaintat pe campul de lazbom, bravul tanai
isi tee nina serviciul si se reintoaice in patrie
Toata povestirea atator intamplan ostasesti e faeuta
cu atata caldura comumeativa sl ce este mai bine
cu atata lipsa de artificiu, Inca ascultand-o data, bucuros
ai mai asculta-o
Greutacl sdrobitoare binnte cu veseha, mizeria covai-
p-ta cu bravura, dragostea faptelor man, iubirea camaia-
zilor, venerarea sefiloi, nenumaiatele penpqn pun can
www.dacoromanica.ro
trece un bray in focul razbomlui, minunayile de arta qi

vitejie militara, glume i nebunn copilareti in fa ta mortis
sigure, nepasare despreyntoare piept in piept cu pieirea
cea mai ciunta toate sunt 'impede i din toata numa
5 infatuate in povestirea # Din Camparmle mele, ale maio-
rului C Pruncu*
Apoi, atatea tipuri originale in acea vestaa legiune
strains, unde, cu mn de accente genuine, se striga 'ntr'un
glas a la bcaonnette I nave la France I unn imbatramy
io in rele, alyi, tinerei, insetay de ispravi vitejeti , adu-
natui a de aventurieri, deuchiati sau inspiray, scelerap on
naive, toy inimoi i brava, disparuy can din cotro,
de pe unde bravura for nu se putea arata decat suparand
foarte pe inte ursuzi diregaton , fugan veiny a se
is adaposti la umbra sacra a drapelului napoleonian, -uncle,
intr'o noua via.ca, sa spele cu sange once umbra de im-
putare pentru greeli ,i abaten dintr'o via-ta tiecuta
Nepreynta carticica 1 ce eau mi -a parut ea to -am
ispravit aa de lute! ce pacat ea toate povestinle frumoase
20 sunt atat de scurte
Dar bravul maior ne proimte, la sfrIritul carte, ca in
cmand ne va povesti penpeyile, (c inizernle >>, prin can a
trecut pans la relntoarcerea sa in Cara i partea ce-a luat
in razbolul dela 77-78
25 Daca cumva vor avea norocul sa caza randunle acestea
in mana batranulm osta, primeasea-le bravul meu po-
vestitor ca o muliumire din parte-mi pentru placutele
momente ce el nu-a procurat, intr'o vreme in care po-
vestire frumoasa in hmba romaneasca nu prea se mai
so gasete, i creaza ca nu cu puyna nerabdare a,tept in-
marea fagaduita
www.dacoromanica.ro
NOTITE LITERARE
CUM ERA ODINIOARA"
Subt acest titlu, neobositul V A Urechia a dat de

curand la lunnna un nou volum, cuprinzand 25 de legende
5 istorice i 12 reminiscence sau potriviri de vremuri, pre-
cum le numete el in hmba lui de batran carturar
Tata o carte romfineasca memta sa placa mult oricarui
iubitor de povestiri interesante, 1, in acelap tamp, ame-
stecand, dupa preceptul claw, folosul cu placerea, sa
10 instrinasca pe cititor
In adevar, cu cat eiteti acele frumoase povestiri din
vremuri trecute, cu atat simci ea aceea ce to atrage nu
este numai episodul sau maniera artistica a povestitorului,
ci 1 modul cu care el tie sa reconstitmasca in imaginaIta
15 to acele 1 remuri trecute in icoane pipaite
Catre sfarTtul acestor povestiri, pe care de sigur am
sa le recitesc Inca, m'am domirit de ce ele exercita atata
farmec asupra cititorului
Tot autorul m'a domirit, i iata cum
20 Vedeain in cursul cairn ca interesul ineu cre,tea
treptat, i parca 'nIelegeam ca, in afara de aceea ce este
parte artistica, emoponanta ,1 amuzanta, interesul meu
eia solicitat de altceva mai adanc
Ce eia acel altceva? it pricepeam, dal nu-i gaseatn
25 formula
Iata insa ca, ajungand catra sfaritul pre %ioasei carp,
dau la pagina 270 peste Prima bate in Bucureiti , incep
sa eitesc
www.dacoromanica.ro
96 I\OTITE CRITICE, LITERATURA SI VERSURI
(i In luna Aprihe 1900 s'au implinit saptezeci si cinci

de am dela ins talarea in Bucuresti a primului local de
bale mai sistematica Rana atunci Bucurestu n'aNura
decat bai turcesta, achca pun aer cald
5 (( Se stie atat de puvn istoria evoluVunn noastre cul-
turale in toate direcImmle, ca am pune prinsoare cat de
grea ca nu se vor gasi tree batiani in Bucuresti can sa ne
spuna din propnia for ammtire cele ce ne propunem sa
povestim am dupa documente . #
10 A I am zis eu in gandt. A 1 batiAnul si iubitul meu
amic Urechia, acum i -am aflat secretul mestesugulm ,
acum stm pentiu ce povestirile dumitale despre cum era
odinioara ma captiveaza atata Mi-ai spus-o insuv
Asa e, din nenorocne se sue atat de Min istoria
is evoluciunn noastre culturale in toate direcImmle I
Asa e InNaVam din tiecutul patriei si neamului
nostru numai istoria politica si militara, dal istoria some-
tw, lump d'asupra viqw zilince a caleia s'a desfasurat
politica, si s'au infaptuit vitejnle, nu in' alam, si prin
20 in mare nu stim nimica
Inva-cam un fel de epopee sarbada, in proza mai mult
sau mai pupil impede si comoda, care nu evoaca in ima-
gina %ia noastia memo icoana vie, st ewe e prin urmare
lipsita in cea mai male paste de interes Ingiam4diri de
25 date, insiran de nume propni, inregistran de fapte, si'n-
colo comic Ce vreme eta la acele date? ce fel traiau zi
cu zi fiinele can purtau acele nume propni? cum elan
locunle unde se savarseau acele fapte?
Niciun raspuns la aceste intreban
so Poveste fara zugravire despre nume faia peisoane si
despre fapte fara loc intr'un cuvant, istona unei lumi
Lira carne, fara oase, fara trup
$1 este oare navune care sa aiba mai multa nevoie deck
not de cunoastei ea vieIn sale trecute? Dar intre limo din
35 trecut si cea din prezent este la not o adevarata prapastie
Luciuri si moravuri au fost maturate de suflarea
civiliza %iei moderne fara sa lase decat rare urme, can sa
111 be anunteasca fie cat de pe depaite
www.dacoromanica.ro
*CUM ERA ODINIOARA* 97
Iata Capita la, cu bulevardele ei, cu Dambovila Ca-

nalizata, cu palatele ei publice i particulare, cu pavajele
sale de lemn, de asfalt 1 de bazalt, cu tramvaie 1 lamp
electrice, cu toata fizionomia lui burgeza occidentals.
5 Cine dintre noi 41 poate face in minte o icoana a Bu-
curetilor, vechiu scaun domnesc, macar de acu cincizeci
de am?
De sigur numai acela care a trait pe atunci; trebue
sa-1 fi vazut, ca sa t1-1 mai poll inchipui
io Dar care dintre noi cei din ziva de azi 41 poate face
o idee de fizionomia capitalei noastre de acum un
veac?
Firete Ca aproape nimim...
Unde sa fie moneagul sau baba care sa numere o suta
15 i macar cinci am?
Ei I aci sta farmecul povestirilor lm Urechia
Iata cum, cetindu-le, ne rasar inainte Bucuretn tre-
cutului, cu lumea 1 lucrunle de pe vremuri, traind cu
obiceiurile lor, cu vestmintele lor, cu nevoile lor de toate
20 zilele
Cu voibele povestitorului, actualitatea vremurilor tre-
cute, stmsa de mult, Incepe incet-incet a chpi, a se lumina
tot mai mult, a se aprinde in fine 1 a arde ca once ac-
tualitate
25 Iata boieru, negustorii, norodul... Iata-1 cum umbra,
cum traiesc in acest Bucureti dela rasaritul veacului ce
peste ateva zile apune , in acest Bucureti, cu hanunle
lui, cu podurile lui, cu palaturile, targurile 1 pravalnle lui,
din care atat de pupne urme au mai ramas
80 Iata curdle domneti 1 manastinle de acuma doua
veacuri 1 mai bine, cu toata micarea lor, aparand pal-
pabile dinainte-ne 1
Dar apoi, pe langa cele doua mente pre %ioase ale in-
vaiatulm puvestitor, erudiVa 1 arta, el mai are Inca
35 unul case adaoga mult la valoarea lucrarn sale este dra-
gostea calduroasa cu care el insup se intereseaza la po-
vestinle sale El ne povestete de dragul povestn, el insup
lubete icoanele pe can m le infaNeaza, cu o intreith
iubire: de cronicar, de artist si de patriot.
7
www.dacoromanica.ro
98 NOTITE CRITICE, LITERATURA sS1 VERSURI
Caci lucrurile i impicimanle pe can in le arata gr

eron lor, nu sunt in cea mai mare parte inchipuiri voite,
sunt istoricete adevarate , i elnar acolo unde fabula este
inventata de autor, acolo unde episodul nu este stnct
5 istoric, ele sunt numai pretextul, canavaua, pe care se
-cese icoana vie a unei vremi ce in adevar a existat odata
pentru al %n tot aa cum exista pentru nor vremea noastra,
cu clrpele ci, aci greoaie, aci fugare, dupa cum sunt de
nenorocrte sau norocrte
ro Iata o petrecere prepoasa sa star intr'un je% bun, la
caldura i lumina, i, urtandu-te adanc in cartea batramilui
profesor Urechia, sa vezi trecandu-v pe dinainte, t ii,
atatea i atatea viemuri moarte
Ce mmunata panorama
15 Astfel, nu a putea recomanda indestul aceasta pe-
trecere mai ales tinerilor can rubesc literatura frumoasa,
i can stmt in sufletul for acea evlavie pentru trecutul
patriei i neamului, ce caracterizeaza spiritele de ehta
0 carte buns este o fapta bung i Inca o fapta bursa
zo fara termen de durata ar savarit-o al sal, al it-o
odata i bine pentru totdeauna, pentru oriunde i penult
none o mai intalm-o
Batranul profesor thechia, inva%atul Sr bunul nostiu
prieten, dupa atatea 'atatea fapte bune, tot n'a stunt
25 rata c'a mai savai,it una, ne-a dat nepre %uitul sau
Cum era ochnioara
Sa traiasca i sa ne mai dea, ca are do undo I
www.dacoromanica.ro
MOFTANGII
RROMANUL
Moftangiul este enunamente roman , cu toate astea,

inainte de a fi roman, el este moftangiu
5 Nascut dintr'o familie saraca dar onesta, el este fail
operelor sale, i, dei democrat grin natere, el face parte
din aristocratia inteligen-cci, a meritului, ,tiintei, artei,
cultures c1
Dar nascut dinti'o veche fainthe de adevarati boieri,
10 can au ,taut totdeauna sa puns interesul patriei mai presus
de interesele de class renumand la privileges, el, aristo-
cratul get-beget, este adevarat democrat.
Moftangiul este patriot hotarit, nationalist exclusiv,
ioman pans in maduva oaselor I toata lumea trebue s'o
15 .)
tie I
Guvernamental, sau, sand din nenoi ocire nu se poatc

asta, opozant, moftangiul feheita Riromania in cazul in-
tam, o deplange in cazul al doilca, in ambele cazuii o
mbete pans la nebunie De aceea, el urate cu fuiie tot
20 ce nu e roman, tot ce nu e national
El stirneaza agricultura, dar viseaza o industiie mai e
nationala, care sa ne scape de tributul ce-1 dam stramilor
ceca ce-1 inspannanta este o cucerire a Rrromarnei pe
terenul economic de catre infamu de strain', ajuta %i de
25 copm vitregi ai taripare" lui 1
E om de parted, cats vreme nu-i vorba decat de vedeii
asupra politic"' interioare Indata insa ce e vorba de a ne
prezenta lap' cu strainn, el ciede ca tot' Romani" trebue
7
www.dacoromanica.ro
100 NOTITE CRITICE, LITERATURA. BSI VERSURI
sa uite micile pasium si, dandu-Si mana fratete, sa pa-

easca strans unit' faVa cu primeidia economics, pohtica,
sociala i culturala a Na %iunn Inimicul comun este steal-
nul jos Strainismul I sus Rrromanismul I I
I I
5 Oricine gandete altfel e un tradator

Moftangiul se gaseste in toate clasele sociale , speta lui
furnica pe toate calk de comunicape, (afara de rare
excep %n, cu Inlet gratuit) t e incuibata din cele mai
mandre palaturi pana in cea mai modesta odaie de hotel
10 gam,
Moftangiul poate avea sau nu profesiune, poate ft
sarac sau bogat, prost on destept, nerod on de spirit,
tanar, batran, de un sex sau de altul sau de amandoua,
el a fost, este i va fl Rrroman adevarat SA te pazeasca
15 Dumnezeu sa ataci Rrromania lui oncat de pe departe,
caci moftangiul roman e act gata sa te sdrobeasca
Moftangiul roman este
Din clasele primare pana la bacalaureat anaihist;
Dela bacalaureat pana la primul examen de universi-
20 tate socialist ,
Dela primul examen pana la licema progresist ,
Dela licen-Va pana la slujba liberal,
Dela slujba 'Ana la pensie conservator.
De la pensie incolo, impartaseste principule tinerimn
25 universitare.. Fn sigur Ca al sa-1 gaseti oriunde e vreo
manifestatie mai mult sau mai pupn pohtica on nepo-
liticoasa a studentilor mai mult sau ntat pupn rrromani
www.dacoromanica.ro
RROMANCA
Fuca de arenda, de negustora, de funcvonaia, de

avoca-cel, de ofiIera, de pops sa fi fost papa bulgarom,
sarbotem sau grecotem Moftangioaica este romanca i
5 prin urmare nobila, et par consequent nu poate suferi mo-
jicimea
Ea este patroness in comitetul unei sau mai multor
societal 1 omane de binefacere sau de cultura naponala
Moftangioaica romans vorbete romanete numai avec
10 les domesttques, incolo framuzete acu is lee u de limba
engleza
In fiece zi, moftangioaica rastoarna pravaln Intl egi,
dela raftul de sus pans la eel de jos, cautand efantitoane
,1 negasind malheureusement mciodata ce-i trebue Bogata
15 ca i saraca, adesemi 1 se 'ntampla din distracve, cand se
inta negustmul in alts parte, sa-i scape ceva in manon
sau sub rotonda
Moftangioaica 1,1 op e,te totdeauna cupeul d'a curme-
ii,u1 stradei
20 Pentru &Ansa sunt numai doua mar in care poate tray
emeva Paris et Bukaresti
Dansa are unul sau mai mull' adoratori, nu de placere
sau de pasiune, ci de datone o femeie de aa inalta extrac-
%iune trebue sa alba un suivez-mot
25 Bogata, n'are placere mai mare pe lume decat sail
arate unei amice sarace toaletele i sa-i spuie pre %ul for
fabulos, i ape' proiectele, planul sr devizul toaletelor
1 ntoare
Moftangioaica saraca este foarte discreta , de aceea, nu
30 despreue,te fondurile secrete, ba chiar din contra Pentru
www.dacoromanica.ro
102 NOT1TE CRITICE, LITERATURA. I VERSURI
cme conspiia, e prudent sa evrte pe moftangioaica io-

mana
Cruda, adica necoapta, primete cadoun dela rascomi
bogai, iascoapta, face cadouri la saraci necomi, adica la
5 cruzi
Ah crudule
Cand e voiba de lista <cvictimelor a er, moftangioaica
romans mta irul, numele 1 datele , are insa in privima
aceasta despre amicele ei o memorie prodigioasa
io Cand vies sa fliitezi cu moftangioaica, se rat,oete gi
fleorIaete Ii vorbeti serios, rade , glume,ti, e foarte
senoasa , o saluki, d'abia morde , o mbeti, te spune targului
Moftangioaica e amatoare de inmoimantan de lux
Trecand prin faIa cluburilor, jalnica scoate capul afara
15 din cupeu Dupa ciinitir, un tour au boas, cu ocher plani
1 cu chipul incadrat in dantela neagra, este obliga-
toiiU
Moftangioaica e o romanca Maya ea ,tie suferi, cu ho-
taillea 1 eioismul caracteristice Romanulm, tortura eon-
20 certelor clasice, fort en vogue astazi Astfel data -p
place musica, ferete-te sa merge la acele conceite de
cate on orchestra o avea un pianissimo, moftangioaica
commencera a cause, fortissimo
Moftangioaica sufere in geneie de stomah , oncand aie
25 sa rasa in lunie seaia, nu mananca toata ziva in vedeiea
corsetului Astfel, e prudent sa nu o prea lei la vals su-
flarea ei te face sa-Ii aduci aimnte cu mutt regret de mi-
iosul violetelor de Parma
Poftita on nepoftita, ea trebue sa se afle la toate ba-
30 lunle de ngoare, ale Curcn, ale Societacilor, ale lump man,
la repiezentanInle prime, extraordinaie sau de gala
Ea e abonata la l'Independance rouniaLne i trebue sa
figureze neaparat in (c Cainetul a lui Claymoor
Fiecare moftangioaica spune bucuros din fir in par
35 toata conversa %ia care a avut-o cu PrinIesa motenitoale
oaproape o jumatate de teas )) la balul din urma dela
Cotrocem Cate moftangioaice au fost la bal ca nu hp-
se,te una vezi duinneata cite jumatali de ceasuri a
punt acel bal minunat
www.dacoromanica.ro
MOFTANGIIRROMANCA 103
0 inoftangioaica gatita i impopnconata de apte on mai

scump cleat s'ar putea explica pnn mijloacele consoar-
telui d-sale, data o intrebi ce pArere are despre prinIcsa
Fie, moncher nu vet e tfina ra frumu'icg, st pous
5 vottlez, da' . prea e luxoasa
Cand vorbete de regina, zice la pauvre
La balul Curti mai ales, cum s'a abvnut toata ziva de
mancare, abuzeaza de ampame, de Jere, de inghe%ata, de
bomboane nu de placere on de lacomie, nu! . de da-
10 tone . Odata supeaza cu un amic #, pe urma cu un
curtezan, mai despre zrua, se 'nIelege, vine i randul lui
dumnealui a Aide cocorlule, la bufet Asa, dupa inghe-
I
Ian, mananea tar acre moi, si dupa Pomery extra-sec frappe,

iar clucalata ficrbinte A doua zi, doctoiul high -life se vede
15 salt a-i prescrie o Cube 1 jumatate de capsule de nein
Dupa fiecare bal du monde, a doua zi, can doftorilor
mondains aleaigd pans le iese limba de un cot
Culmea suparain s'a o scape din vedeie Claymooi
Culinea ambltiel un minister pentru barbat i un
20 secretariat pentru arnic
A, sa nu uit
Cand vezi doua moftangioaice amestecanduli ahfra
de pe buze i -cocaindu-se cu multi caldura, sa tn ea
nu se pot sufen
25 Ah I ma there, je ne puts la senor/
www.dacoromanica.ro
SAVANTUL
Important barbat baibat senos

Membru in toate societaple culturale na %ionale qi inter-
naponale, prefers dintre acestea pc cele de pinta latina.
5 Daca nu e Inca in Academie, are sa fie
E un exemplar de lux in galena moftangnlor roman] si
costa stump
Teorn noua din carp vechi, inven-cium pe care strai-
ns, vrajman Rromamei, apuca de le fac mai nainte,
io studs speciale misiuni la staVuni balneare conusium
i delegaium conferenIe savante, un fel de pot-pourrt
de fapte-diverse timpfice apoi direqium de institu-
%iuni i publicapum toate astea trebue sa coste stump
Tipul nostru lubete, mai presus de once, tnn %a i
15 Romania, carora le sacnfica activitatea, linitea, sana-
tatea, famiha sa, tot El sus %ine ca tnnIa, deli esen %ial
umana, trebue, mai ales la o napune mica i tanara ca a
noastra, sa fie naidonala El constata in fiece moment cu
mandne ogresul prodigios al tnnIelor romane
20 El dinjeaza un Institut naVonal savant sau, data Inca
nu pang acuma, va inventa unul sau doua pentru a le
dirija institute absolut indispensabile Promamei, care
este i trebue sa fie centrul i farul cultural in peninsula
balcanica Ar fi o rusine s3 lasam pe Bulgaria sa ne
25 is inainte
De exempla Este absolut indispensahil sa intemeiam
un Institut pentru domesticirea, pram ea i educapa lieu -
ricilor lampyrts resplendens avand misiunea de a stu-
dia un nou sistem de lummare a oraelor Rregatului
30 cu aceste mteresante gangann fosfoiescente. Inchipmascali
www.dacoromanica.ro
MOFTANGII SAVANTUL 1.05
acu once rroman cu dorr de Cara cats economic si ce lu-

mina I stralucitoare, gratuita si igienica 1
Dar pentru asta, savantul nostru, barbatul ingenios,
patriotul neobosit, care a descoperit aceasta lummoasa
6 idee, trebue sa calatoreasee in cele doua emisfere, spre a
studia primo deosebitele sisteme de luminare a capita-
lelor man, secundo difentele spe ;e de lampyrts resplen-
dens Dupa spusa entomologi,tilor, exists 'Ana acuma
vi eo patiuzeci, afara, se 'ircelege, de acele pe can le va
io mai descopen savantul nostru
Moftangiul stiinpfic este sacrosanct
Niciun guvern nu cuteaza, nu gandeste macar sa se
atinga de el si de institutul lin , sunt lucrun inviolabile
ar fi un guvern care ar vrea sa stinga lumina, sa arunce
is Romania in obscuntate I Din contra, la fiece buget nou,
trebue sa se creasca cifra respective progresul stinicei
leclarna i alt progres progresnl paragrafului respectiv.
*1 toate astea, fiindca stnaca e mai presus de luptele
politice ; guvernele sunt trecatoare, tunIa e eteina intr'o
20 Cara emmamente constituiionala, apa trece, moftangm
raman
Cand moftangiul e un imbecil, ii pas'a de critics mai
pu%in cleat ii pass unui suveran african de opinnle preset
europene , cand are oai ecare talent $i spirit, critical in-
25 teaza 1-1 neodihneste ca pe o cocheta batrana care se
teme sa nu se afle in sfarpt ca are dinv false si par
prepus De aci se vede cum Intre moftangn, cei de spirit si
cu oarecare talent sunt mai slabs de finger decat imbeciln.
Culmea moftangnilin savant a-si comanda statua Inca
30 din viara i a pi ezida la maugurarea em i la apoteozalea
sa a acestui mare luptator national in ogorul tiiruei
rromane 1
www.dacoromanica.ro
JUSTITIA ROMANA
SECTIA CORECTIONALA
Pi eztdentul (care reclamanta) Spune-nn cum s'au
petrecut lucrurile
5 Femeia Caliopa (iepublicana romans) Eu domnule
prezident, vine dumnealui la mine, care venea Intot-
deauna seara ca amic, Inca era si dumneaei care ml -este
arnica, si ace chemat-o dumneavoastra martora ca a fost
acolo si poate sa jure cum s'a 'ntamplat
to Preztdentul Las'o pe dumneaei, nu e aici, dumneaei
o sa raspunza and o vom chema Acu spune d-ta
Reclamanta Spin A vemt dumnealui
Inculpatul Dumneata m'ai chemat am biletul du-
nutale
15 Preztdentul Tacere
Reclamanta Daca steam ce stofa esti, nu to mai die-
mam A vernt si zice s nu mai invartim masa, care
vorbeam cu sons -mea, care a murit, si ne spunea poem
de Immescu si de Victor Cucu (ilaritate)
20 Prezidentul Cu sora dumitale care a vaunt?
Reclamanta Da, la spital, de piept, iesise din azil
,i-i placea poeznle si eu o mbeam foarte mult, eu o
bagasem la azil ca aveam o protecVe (plange) $1 cand
vorheam cu ea, apoi toata noaptea o visam
25 Pi eztdentul Cum vorbeai cu ea?
Reclamanta Cu dumnealui invartea masa 1111-a spus
ca e fericita si s'a intalmt acolo cu mama , ma saiuta
dulce, dar mama nu poate vorbi ea e in alts parte
Inculpatul Am zis ca a trecut mr in incarnaimne
www.dacoromanica.ro
JUSTITIA RON1ANA. SECT IA CORLCTIONUA. 107
Preztdentul Taceie (Catre reclamanta) i d-ta ere-

deal?
Reclamanta Cum sa nu crez, data voibea masa?
Preztdentul Dar ceasul 1 cu inelele cum V le-a
5 luat?
Inculpatul Fara sa tiu cram medrut
Preztdentul.. Tacere, inculpatule, de vrei sa nu-ti agra-
vezi situava (Reclamantei) Spune
Reclamanta A venit seara 1 zice ca a inva-cat acuma
10 sa arate 1 persoana, dar nu cu masa, zice ca 1-a invatataia
nite profesori dela minister, de unde face acuma pe popi
Zice desbraca-te (sensatie in auditonu) , scoate tot ce ai
on de metal on de imitaVel*1 eu am scos ceasul ,1
care-1 aveam cadou de suvenir dela un dela o matu,a
is a mea 1 cu medahonul, cu o uvrca de par dela sora-mea,
,1 inelele, 1 le-am pus pe masa langa lampa Sa va spuie
,1 Tincula ca poate sa jure $1. zice dumnealui Tincuvi,
zice o to du-te dincolo *, 1 a bagat-o in odarca ailalta 1
a Inchis u a, 1 < sa nu vii pans nu to -om chema I >>, Inca
20 TincuIa radea de noi ; dar dumnealui, a! avea alte mo-
tive, sa vedep 1dupa ce am pus ceasul cu lantul 1
inelele, pe masa, m'a legat la oche 1 m'a pus sa stau in-
ti'un poor, 1 am stat aa . am stat pre ca la un
sfert de teas, 1 zice.
25 Inculpatul Nu-i adevaiat
Reclamanta (izbucnind) Tam, ailatane, care nu to -am
ciezut pentru ca sa fn. pclna 'nti'atat sa razi de o biata
femeie ca mine! . $1 dupa ce am stat aa, domnule pre-
zident, de-nu amortise piciorul facea urechnle vuu
30 vuu , ca mi-era 1 frica, ca spunea ca o sa vie sora-mea,
dumnealui zice < ai adormit? > zic <c da >, zice o bine*,
Ss mi-a vemt aka un fel de ame-ceala , zic u o sa mai tie
inult7 > zice o nu mi cat * si am auzit data puf t in lampa,
,1 u'a buf 1 parc'am vazut pe soia-mea, am vpat 1 am
35 cazut jos lemata Cand m'a deteptat Tincu-ca, is -1 pe
domnul de unde nu e , cauta ceasul 1 inelele in sus, cauta-
le'n jos nicain
Martora Ttncula face o maiturisne care confinna in
totul plangenle reclamantei
www.dacoromanica.ro
Avocatul ex-officio al apararn, dupb o pledoarie de

doua ore, Incheie Dommlor magistra %i, voiu fi scurt
Spintismul, aceasta sublima vtiin-Va a vntorulm, este Inca
in fave ca once copal in fave poate face vi greveli , nu-i
5 mai puffin adevarat ca vntorul este al lui Inculpatul din
grevala, in starea impersonala de mediu, a avut o mivcare
de somnambul, a luat ceasul vi celelalte, e adevarat, dar
a facut-o involuntar, era Intr'o stare de absoluta irespon-
sabihtate StnnIa modeina ne-a dat destule lumina asupra
Bi iresponsabilitaIn toata asteta sistemului nostru penal trebue
deci sa se schimbe Iata marele cuvant al vtingei moderne
iresponsabihtate impunitate , tutela da, nu pedeapsa Evti
iresponsabil? pop sa-i permip din sand in cAnd o grevara,
de care in urma ipso facto nu evti vinovat Or, chentul
15 meu nu e responsabil, pentrucA n'a vtiut ce face t
Reclamanta Da de ce le-a pus amanet la cofetane?
Inculpatul De ruvine t
Avocatul Vede %i, d-lor magistrap, de ruvine. Apoi,
poate avea ruvine un om responsabil? Nu Eu deei cer
20 achitarea , In once caz, circumstan %e atenuante Nu mtaV
ea traimintr'o epoca unde nu e iau sa menajam spiritis-
mul i pe spintivti
Tiibunalul, sub impiesia ultimeloi cuvinte ale apaiain,
admite circumstanIe atenuante vi condamna pe tanarul
media la vase lulu inclusoai c vi 25 lei cheltueh de judecat4.
25 Reclamanta iese din pretorm plangand vi satutand
obiectele spiritizate, ce i s'au restitmt, leinealnate, de
catra d prezident
www.dacoromanica.ro
ARENDASUL ROMAN
*I. zici ca to -am incarcat cu zece zile de pra116, mai
Inane, aa?
Pal?... eu tiu ca le-am facut
s In doi am de cand sunt am, numai to nu to -al dat
pe brazda, aa?
Pal, cocoane am casa grea
Apoi eu n'am casa grea, mai Inane? Vezi bine, patru
copii aci, doua fete la ora in pension.
30 Au leo, al i la ora11
Doi baiep la Paris .
Saracn de Doll!
Vezi Ca 1 eu am greutap, ma Inane
Da, cocoane, insa eu zic ca fiecare sal' creasca
15 copm
Apoi eu -V-1 dau Ile sa-i cleti, ma Inane?
Nu cucoane, dar cu pralla, drept i drept
Stai sa -1 dau eu drept, ma Inane
Se apropie de Oran i incepe sa-i care la pumni in cap
20 Taianul iese nauca i se duce la primarie sa se jeluiasca
Dupa un teas se ivete primarul cu cacmla 'n mana la
poarta boierului
Dar ce-a facut blestematul ala de Ion, cocoane?
Nu-i treaba ta, primarule; is vezi sa am mane oamern
25 la munca, i nu uita de datoria aia, tn, c'apoi. .
Bine, cocoane, sarut mana
A doua-zi Ion se duce cu o petite la subprefect , acesta
pune rezoluve, recomandand petrva primarului
Primarul vazand pecetea tactului, zice caranului
30 - Ce mi-o dai mie? Arat-o boierului
www.dacoromanica.ro
110 NOT1TE CR1TICE, LITERATURA. ySI VERSURI
Ce, sa ma bats iar? Amt.-a-1-o duirmeata

Ba eu nu ma duc la el, ca m'apuca de datone
Taianul se duce la targ cu chine si da o hartie piefectulin,
jeluindu-se de ine-arcarea la datone din partea arendaului
5 Si de bataie
Piefectul null mai vede capul de trebun, caci e apioape
sa se declare o dizidenfa in paitidul local guvernamental,
Si data guveinul pierde c4iva paitizani, pieide si el func%ia
si arc famihe grea
ro Deci recomanda subpiefectului plangerea Varanului Sr
subprefectul, avand de regulat oaiecare inteiese private cu
arendasul, trimite pe Oran acasa spunAndu-i ea-1 ajunge
pc drum
ajunge in adeNar 51-1 lasa
15 Sosind in comuna, trage fneste la arendas
Man'anca, bea bine, doarme un teas doud, vine la pii-
mane la brae cu aiendasul si chiama pe Varanul cu hartia
la cercetare
Indata ce pranul se ive,te, arendasul, rosu de fune,
20 Incepe sa, stage
Opmcarule, mamahgarule, Vpailanule, sa ma dai to
pe mine in vileag?
Se apropie Incet de el si incepe sa, me la pumni in cap
25 -
Subpiefectul zice cu blande%e
Cocoane Arghn, cocoane Aighir
Insa arendasul e plea marnos ca sa-1 auda Da inainte
sr toemar dupa ce oboseste, icse pe 1.10 racmnd
SA to satun de cercetare
Cand Varanul isi mai vine pu %in in fire, subprefectul
30 Il intreaba
Ei, is spune, cum a fost
Par d-ta nu vazusi?
Lasa asta, arlalta
Ailalta intocmai ca sl asta, Inca una si zac toata vara
35 si la lama mor de foame Mai bine ii fac acele zece isle sr
Dumnezeu o sti. .
Er, uite asa mai vu d'acasa , mar ()mule, cand Iaiann
,?1 arendasul traesc bine, le merge cu spor la tour, inplegerea,
diagostea Intre satem si aiendasi este inana lur Dumnezeu
www.dacoromanica.ro
ARENDAWL ROMAN 111
pentru unn ,1 pentru al %ii ca, nu 'nIelegi, to 7 omul cu

bine 1 cu pace, ma 'n-celegi, devine ca poate pentru ca
sa, ma 'n-celegi, sa . cum sa zic? sa in sfaiit, sa
he toate cu bine ,1 cu pace
5 $1 tot a,a, un teas intreg, subpiefectul ii da sfaturi,
neurtand a vorbi de giija guvernulm pentru Warn, de legile
ce le face guveinul pentru apaiarea Ialanilor, c1 c1
Apoi face un rapoit subprefeetillin, raspunzand la rezo-
luVe ca parple s'au impacat
www.dacoromanica.ro
UN V1S
En dirnmea/a am avut placerea sa primesc vizita uneia
din cele mai bune prietene, cocoana Ghioala, o femeie
foarte placuta Debi arnica mea trebue sa alba vreo mum-
5 zeci i unu de am, este Inca verde de corp i mai ales
spirit e foarte vesela i glumea/a Eu im1 exphc sanatatea
i veseha el; n'a avut cope mul %i, numai o fata Tin-
cu/a pe care a nascut-o prin Iuhe 1879, ached cu vreo
apte lung dupa moartea lui barbatu-sau, i cu vreo noua
10 lung dupa luarea Plevnei. Ce e curios e ca raposatul, care
toata via %a fusese pipernicit, urat 1 tot bolnav, cum am
zice suflet calator, a munt de oftica, tar Tincu/a, fnca-sa
a Jew o fata vonuca, sdravana 1 foarte frumoasa , i co-
coana Ghioala n'a fost urata femeie 1 chiar acuma este
15 destul de placuta , dar n'are aface cu Tincu/a Raposatul
era smead 1 mashmu la fa/a , cocoana Ghioala, oachee cu
parul i oche negn , ciamandoi potriviV ca statura, ba
chiar mai mult scur %1, decat trial/1; e1 fata a edit balana
ca finorul, cu obrajn ca nidte trandafin i cu oche albaltn.
20 ca vioreaua, 1 inalta cu un cap c1 ceva peste mama ei
Cand Tincu/a ic1 iese In fa/a par'ca lumineaza; meat ar
ft cineva de pircin amator de fiumuse %e, e peste putin %a,
Band cu ochn de Tincu/a, sa nu gandeasca stradnica fata
ce-1 lipsete acestel fmre aa de stralucitoare, ca sa f1
25 ramas pans acuma, la vtirsta de douazeci i dm de am,
nemantata? Ce-1 lipsete? . Norocul
Aa, ca/1 n'au cerut-o? Funciaonan, negustorap, ba
chiar un avoca/el Dar cocoana Ghwala, ateptand cu
pacien/a un vntor pentru Tincu %a mai potrivit cu frumu-
30 se/ea ei, a zis totdeauna
www.dacoromanica.ro
UN VIS 113
n'o dau dupa once calic

Mersi t
Cum zic, Teri dimmea-ca, ma pomenesc cu arnica mea
cocoana Ghioala, ca vine la mine mai vesela decat tot-
deauna De obicem and ma viziteaza dinunea-Ca imi spune
6 tinle din toata lumea, pe can le-a citit pana'n zma in
< Univeisul >, si in plus stinle din mahalaua noastra, pe
cart le-a aflat de Teri incoace, si din can s'ar putea face un
alt numar de o Umversul >> in dublu format De astadata,
in loc sa inceapa cu ultimele ,tin, ca de obicetu, ma'ntreaba
io tit sa talcue,ti visele?
De, zic, cocoana Maighioalo, tocmai ca Iosif din
Biblie, nu , dar onsicat tot ma pncep.
Sall spurn ce-am visat e lucru male asta
trebue sa 'nsemneze mare lucru Asculta
15 Ascult
Se facea ca eram, pardon, in pozilie cu Tincuca
st pusesem o closca pe ouA in maghernica din fundul
cur %n De dimmea-Ca umbland prin curte nu stm dupa ce,
auz din inaghernrca ca ma striga Mama! mama! hat
20 de grabs' >> Ma duc repede si intru Cine ma chema 1
Tincu-ca (vezi ce e visul? ca nu ct se pare lucru ciudat 1)

I
Tincu-ca, asa mare, cum o vezi acuma, aplecata in jos pe

vine. Eu t mtasein de closca Zic
Ce e mama? Ce fact acolo?
25 Mama, nice, a 'nceput sa-1 stoats
M'aplec si eu , asa era Closca Iafnea grozav, si nu se
astampara loculut, par'ca sta pe carbum .. Am pus mana
s'o mangaru , a 'nceput sa carne St a sant afara din cos
Ne uitam in cos eu siTincu-ca, and colo ce sa vezi?
30 d'asupra alorlalte, un ou mat mare ca de gasca &Alta din
loc T dardiia peste alelalte si par'ca trosnea. Pans sa ne
nuram no), incepe sa lasa pan coaje mste %epe de ()lel, ca
mste spangi ascu-Cite, t iese si iese de se face oul ca un
anciu , si salts si salts si dardaie peste alelalte si 'ncepe sa
35 le sparga, s'odata craps si se desface 'n doua si ce sa vezi?
un putu mate negru cu doua capete t cu niste ciocun
coroiate si cu ghiare si cu o salba de poll nom
Tincirca si eu am ramas tablou Zice Tincirca
Mama, in asculta mama!
8
www.dacoromanica.ro
114 NOT1TE CRITICE, LITERATURA SI VERSURI
iunde incepe o muzica stranica de par'ca era la o

parada si luminave i bubuituri i lume, lume
Aci o intrerup pe arnica mea , zic
Coana Marghioala, ce canta muzica
5 Par'ca un cantec cunoscut, it tim bine
Nu'ti mai aduci aminte aka ca pun vis?. nu
cuinva canta as haciu cam raskazakt?
Ei bats -te norocul zice cocoana Ghwala , toemai
1
cum ai ghwit, frate? tocmai raskazaktt

10 El i pe unna? zic eu cum s'a ispravit visul
51 arnica mea iii urmeaza povestirea
Eu, nu 'till, de bucurie on de ce, am inceput sa
plang, i TincuIa radea, radea de se prapadea i ce sa
to pomeneti? puiul cu doua capete incepe sa dea din
15 aripi i pe urma sa sboare in sus, Si se duce'n sus de nu-1
mai vedem, i pe urma, coboara i coboara, i tot cretea,
i cand a ajuns iar jos la noi, era cat un urs de mare i
a luat-o 'n ghiare pe Tincu %a i a sburat cu ea. i eu
plangeam nu 'till de ce i pe TincuIa o auzeam de de-
20 parte cum radea . radea de se prapadea
Ei zic eu coann Ghioaln, i pe urma?
1
Pe urma. m'am deteptat Cc sa fie visul asta?

domnule Iancule incelegi d-ta?
De 1cocoana Marghioalo, am raspuns Cu, visul
25 d-tale sa nu-1 prea spin i la al/n, ca de in ziva de astazi
1
in%elegi d-ta vorba mea E lucru primejdios

Ba, unde da Dumnezeu I zice cocoana Marghioala,
afland i ir4elegand bine ca i-am cam inIeles ciudatul vis
www.dacoromanica.ro
CRONICA DE JOI
Ala haler', in faptul zilei, ma destept tiesaiind bate
cineva foarte nervos la geam Still tine e si ce veste imi
aduce E cumnatul meu, un tanar funcionar la C F 11
5 ,1 poet laic in momentele -i pierdute Soda sa e insarcinata
a doua nastere , la cea dintAi, acum un an si jurnatate,
a avut o serioasa nevoie de forceps De sigur, imi aduce
poetul vestea ca au inceput dureille unei nasteri mai grele
cleat a unei poeme Brice De cu sears ne-am In%eles
io sa ne dea de veste la primul semnal al mult asteptatei
usurari Fusese o saicina din tale afara de grea , pe l'ang6
asta, teama de un nou forceps, apoi socoteala gresrta a
teimenului, desinmpt de intarziere, toate contribmau sa
trite nerabdarea families si mai ales a femeu De doua
15 saptamarn, tot asteptam zadarmc E curios cum intar-
zieiea sosirn momentelor grele 'lisped mai multi nerab-
dare decat a sosirn momentelor placute
La prima ciocnire in geam, sar dm pat Nu m'am in-
,elat Deschid geamul Au inceput durerile 1 Un fior rece,
20 produs de sigur de racoarea dirrunepi, ma furnica pana
in crestet Poetul e foarte emotionat se \rad pe chipu-1
urmele noppi nedormite ,i semnele fricei , ii clamanese
pupn dinpi
Sa mergers Am Nuns
25 Pasim pragul cu ezitare In odaie nu se aude inca
nimica Moasa ne intampina Excelenta practiciana are
tot sangele rece ceiut , ea ne asigura Ca este un caz normal,
ea de asta data n'avem nevoie nici de doctor, necum de
forceps, primele incercari au inceput
so Bine c'au inceput I
8*
www.dacoromanica.ro
S'a facut ziva bine... Eu am treaba la redaqie:

nu pot sa asist la cc se prepara. Las pe femei qi pe poet
i plec grabit. E pc la 8 diminea-ca.
Merg la afacerile mele, se 'ffcelege mereu cu gandul la
5 ce-are sa se petreaca in lipsa mea.
Peste vreo doua ceasuri, pe la 10 a. m., o birja in goana
dinaintea redacIiei: ultime informa-ciuni! E cumnatul,
care a sarit Inainte de-a se opri caii. Il intampin. E in-
cruntat.
io Ei?, intreb.
A facut...
In sfarit !... Ce?
Mat.
Bravo ! traiasca, zic eu uurat de grija.
15 El, mai incruntat:
Da... dar...
Dar ce?
Dar mai are de facut Inca unul.
20 - Doi?
Doi, zise omul dand din cap i clancanind... Moap
m'asigura ca nu e caz gray; dar, pentru linitea mea...
fiindca suet sdrobit de emo-pa prin care am trecut, to rog,
aide sa cautam un doctor, nu ma simt in stare sa mai tree
prin ce am trecut Tara asistema unui doctor.
25 Ne suim in trasura... Alearga... i gonete... In
afarit, 11 gasim pe doctor... Inapoi, birjar ! Eu nu pot
intra ; eu am alts treaba la redactie.
Peste un teas iar o birja iar omul meu. De asta data,
o figura oribila.
30 - Ei? Ce e? Ce-a spus doctorul?
A spus ea... probabil,... nu mai are Inca unul de
nascut.
Atunci ce?
Ca... mai are Inca doi... ca este un caz gray... o
35 eventuala emoragie, freeventa in ap cazuri... ar fi o
nenorocire... Ma due.
Si pleaca aiurit.
A doua natere nu vine Inca dupa optsprezece ceasuri.
Dureri Ingrozitoare fara rezultat. Nu mai merge ! Fiecare
www.dacoromanica.ro
CRONICA DE JOI 117
moment de intarziere poate provoca emoragia. In faIa pa-

cientei, care se valeta cumpht, doctorul incepe sa area
forcepsul La vederea acestei pregatiri femeia da un racnet
o suprema descarcare de energie si apoi un ppat
5 straniu de broscoiu ragusit I
Al doilea I alt baiat Uf I
SA vedem acum pe al treilea
Dar ce amagire ! Doctorul ne anun-ca ea totul s'a sfarit
N'au fost tree gemeni o greseala de ascultare
it) Nu face nimica , si asa-i bine, si numai cu doi nu
striea I
Totul s'a petrecut cu noroc si top suntem veseh doi !
doi baiep I
Ei? dar cum sa-i theme?
15 Sa procedam in regula Un consiliu de famihe se con-
stitue ad-hoc Se proclama cu mare majoritate de glasuri
ca prezident moasa, care luand posesiune pe jeWl sau,
promite Ca va conduce desbaterile cu imparpalitatea-i
cunoscuta
20 Eu 'au intar cuvantul si, intr'o cuvantare, pe atat de
elocventa, pe cat de erudita, propun sa se boteze cop
Castor 1 Polux Aceasta propunere e combatuta cu multa
verva de lauza, care sus %ine ca numele acestea mitologice
se obisnuese numai la calm de vanat, eel mult la pseudo-
25 name hterare, iar nu la cretim
Prea bine Atunci am onoarea a face alts propunere
Aducandu-mi aminte de origina noastra ilustra dela Tibru,
mi se indica neaparat doua nume Romulus i Remus
La aceasta, parintele gemernlor spune, cu mult temeiu,
30 ca femeia sa nu este vestals Adauga ca, data e voila
sa dam copnlor nume istorice, atunci ar dor, ceva din
'storm noastra naVonala sigura i pozitiva (aei von' eu
sa intrerup , moap-mi impune tacere), iar nu nume din
istoria fabuloasa si fantazista a antieluta-Vi Mahan 1
35 ttefan da I I
Cer cuvantul I In starea in care se afla astazi chestiunea

naponala, eu propun, data e vorba de nume sacre din
istoria profana, nu nume de acelea can pe langa glorie,
ne annntesc drama ,i iobagia Sunt Area democrat pentiu
www.dacoromanica.ro
1.18 NOTITE CRITICE, LITERATURA 51 VERSURI
a ma mulmnn cu glom Vieau numele acelor martin, can

an luptat pentru sfaramarea tiraniei si abohrea lobagiei
Propun dar Horta i Clofca
Tot consihul e foarte emovonat Din toate parple, 1
5 mai ales din partea fericitului tats, se exprnna regretul
ca doctorul s'a fost inselat in parerea sa 1 ca n'am avut
si un al treilea de botezat
Inchipurv-va sa fi fost si un al treilea
Dupa Horia i Clwa, Cnsan se impunea I Din ne-
n norocire Cnsan hpsind, sa nu mai vorbim de Hona si
Clo,ca
Dupa lung" desbaten, se adopts Gheorghe si Dumitru,
in amintirea termite' mutan a celor dot gemeni in acest
oral, unul dupa altul, tocmai in ajunul mutatului, cu o
15 punctuahtate mai vredmca de un batran proprietar, decat
de niste tineri chinas"
Care va sa zica pur si simplu Gheorghe si Durrntru,
ca top crestinn
Fie t Totusi, din desbaterile acestea se va fi dovedit,
20 cu prisos, sentimentele naponale si patriotice ale famihei
noastre
Chestiunea numelor odata rezolvita, sa pasim mai de-
parte, dupa oidinea zilei A doua chestie ce profesie sa
imbrapseze tinern Gheorghe si Dumitru?
25 thmeaza importante desbateii, in can se propun pe
rand toate profesule libere, demonstrandu-se cu de-a-
manuntul foloasele si neajunsurile fiecareia
Orele fund inaintate, 1 neputand ()Mine dupa mai
multe ineercan un vot categoric, cadem cu topn de acord
so a ruga pe amp" patron" ai tinerilor Gheorghe 1 Dumitru
sa-i acute a nu avea nevoie de mcio profesie liberals,
facandu-i proprietari profesie eminamente conserva-
toare
In momentul cand fac aceasta dare de seams, mama,
35 gemenn, tatal si moasa se afla bine, in afara de once
pericol
www.dacoromanica.ro
0 PLIMBARE LA CALDARUSANI
Ca sa mergi din Bucuren la mandstirea Caldaruarn,
lep prin bariera Mosi lor-, apuci pe la Zaana pe soseaua care
merge la Fierbinti , treci la Pantelimon peste hnia ferata
5 BucurestiFetesti , mai departe inainte de Stefanesti treci
peste hnia ferata a fortunlor,, apoi, dincolo de Stefanesti,
la kilometrul 21 lasi soseaua si apuci la stanga pe drum-
curea , treci prin Varesti si Moara-Saraca si ajungi la Cal-
darusarn cu totul o posts si jumatate, cam la 32 de
io kilometre, cu cai bum cam in tree ceasmi E un drum
placut, mai ales pentru tine de multa vreme n'a umblat
cleat in vagon, data nu va fi prea fug, one ploaie $i
noroiu Noi am avut parte de neplacerea contrail multa
zabuseala, o dogoreal6 de soare ingrozitoare si mai ales
is praf, mult praf Catra apusul soarelui mai cu seams un
nor des albicios se lass greu d'asupra Iarinn, oprindu-Ii
vederea chiar la caIiva pasi siinnecandulirasuflarea Fizio-
nomia margins Bucurestilor si a satelor e foarte originala
Mai intai dela bariera dal de o murdane vredmca de
20 cei mai originah africarn , colea niste baie-ci dela o car-
cruma toaca feldefel de carnuii pentru carnap, un vartej
de muste roieste imprejur,, dincoace niste hardaie cu stru-
gun bormi din can un zaplan cu mainile phne de zeama
dulce si de praf isi umple mereu teascul, pentru must un
25 fel de strop ingrosat cu Iarana aci un alt vArtej de muste
clocoteste faia astampar,, pe jos e noioiu de strugun, de
prune si de spalatun de tingiri Pe piste cotloane se pra-
jesc la tava niste carnal]. exaland un miros putermc de
grasime arsa Mai departe e zaanaua miroase a host si
30 sange statut in soare , scursorile de murdarn stranse pe
www.dacoromanica.ro
laugh' drum IV Intoarce sufletul Am, sub umbrare impro-

vizate pentru campania zaanalei, de o parte 1 de alta a
oselei fac chef, negustorn, Warm, soldav, Incichti, ma-
halagioaice, pop., etc , cu famiha i copm , mananca Helm,
5 frigann, mai ales carnal' qi pastrarna i beau must, asp-
rand cu dehciu pe nas i pe gur5 mirosuiile zaanalei i
praful oselei Totul da un tablou pitorese oribil Dar am
scapat de aceasta zona mefitica , am lept la largul cam-
pies, lasand la stanga manastirea rumata a Plumbuitel
lo E praf i cald , dar cel pulin nu mai miroase Soarele
scapata sa apue Ne mtam inapoz captala acoperit5 de
un nor gros de pulbere lummata de soare are aspectul
unei man fara rarm
Trecem *tefanetn, ieim din osea , apoi Varetn. i
15 Moara-Saraca, sate murdare locuite de Bulgari i de Tigam
Se 'nnopteaza i rasare luna Lasam la stanga padurea
batrana a Caldaruamlor, vestita pentru multe 'spray'
talhareti, trecem podul lacului, i pe o lumina de luna
xmnunata ajungem la poarta dintai a manastirn Poarta
20 e Inchisa. Bate 1 ci se va deschide, zice Scriptura am
batut 1 un batran portar calugar ne-a deschis pe dibuite
Impresia ininunata ce ne-a facut infa-Marea manastirn
o cetate tare i a parachsului din fundul cur%n sub
razele lunu, ne-a platit de toata osteneala drumului, de
25 toata privelltea i sensaInle neplacute prin can trecusem
Eia o noapte feenca. Am intrat in cladirea manastirn la
Arhondaric 1 am pus la tale pentru gustare
Panntele Silvestru, arhondarul, cu multa bunavoirga
a dat fuga sa ne pregateasca cum Cladirea manastirn
30 e patrata Spre 'n afara ziduri inalte de doua catun p
groase d'abia sa le apuc in bra/e, cu ferestre mica numai
la randul de sus Pe dthauntru la catul de jos arcade pe
coloane scurte 1 puternice de Jul imprejur. In mijlocul
curial biserica, cu hramul Sf. Dimitrie. Pana cand sa ne
35 pregateasc5 cina panntele Silvestru, ajutat de fratele
Gheorghe 1. fratele Panait, mergein sa vedein sala de tra-
peza a Arhondancului printeun condor lung. Din sala
aceasta foarte lummoasa i larga se vede pe ferestre lacul
schpind la razele lunn Ne intoarcem i trecand pe dmaintea
www.dacoromanica.ro
0 PLIMBARE LA CALDARIJANI 121
unei chilli, auzim un glas cuvios citind cu cea mai adanca

evlavie si cu glas de cea mai convinsa pocain-ca sfaturile
lm Sf Joan Gura-de-Aur Ne oprim sa ascultam la use
sfanta citame lasandu-ne penetrap de cuviosul glas. Sun-
5 tem curios' sa vedem figura venerabild a monahului care-si
citeste asa de frumos rugaciunea de sears Batem la use
si suntem pofti %i sa intram
Cine era cuviosul batran? Imposibil sa banuip macar
Era d Savu Georgescu, agent secret al polivei, pus aci
io sa supravegheze nuscanle Mitropolitului Ghenadie $i ale
mulpmn vizitatorilor acestuia D Savu Georgescu, un
baiat voinic, era in camasa de noapte faraneasca, cu pa-
pucn 'n picioare , asezat la o parte a mesei citea tare, iar
de partea cealalta un coleg al d-sale, d Ionescu, in
15 aceeasi misie dehcata la manastire, asculta foarte patruns
sfintele cuvinte ale Chnsostomulm
D Savu li colegul d-sale par cu totul mul %umi %i de
via%a monastica, urmeaza regulat slujbele de peste zi si
chiar de peste noapte, citesc vieple sfin%ilor cu multa
20 osfirdie, se indeletmcesc la cantan biselicesti , si n'ar fi
de mirare ca sfanta manastire Calddrusam, unde via-ca
este mai hills-ma cleat in haosul Bucuiestilor, sa-i ra-
peasca de-abinele din serviciul piofan al polivei
Dar, parintele Silvestru ne anunra ca masa ne-ateapta
25 Pe sand ne asezam, vedem cu placere ca I P S Sa Mitro-
pohtul Ghenadie carma ne anun%asem, vine sa ne vaza,
tiinduli intie not pe un prietin intim Inaltul prelat, deli
atat dP amar incercat de atata prigomre fara seaman, face o
impresie excelenta , tine capul sus si mandru , e vesel si
80 sanatos un orn pe care-1 vezi patruns de cea mai sin -
cera si mai adanca incredeie in dreptatea si voin %a lui
Dumnezeu
Am petrecut o seal% foarte interesanta
Inaltul prelat este un om cu care poll vorbi despre
35 multe , are mult bun sinrc, inIelege repede si bine, si mai
presus de toate e cu totul hpsit de rautate. Modul cum
vorbeste de prigonitorn lui, de can nu se teme catusi de
pupn, arata multa tane de caracter, o lipsa completa de
clatmare sufleteasca
www.dacoromanica.ro
Mitropohtul s'a retras de vreme

Am dormit la Arhondaric paturi minunate, odaie bine
arzata i lunnnoasa, cu tree ferestre man dand spre curte,
prin can bate d'asupra turlelor bisericn razele lunii, de
5 pe un cer sewn 91 strayeziu
La 1 din noapte ne scoala toaca intaia 91 clopotele,
can sung a9a de frumos in facerea unei a9a nop %i
De dimmeafa, am facut o vizit5 Mitropolitului Ghe-
nadie, dup5 ie9n ea dela hturghie Era Ina mai bine dispus
io ca seara
Am dejunat, ca la chinovie oua, pqte si branz5
Dejunul 1-am luat cu I P. S Sa
In timpul dejunului, Incep sa cured vizitatori, atat
ofdeni cat i sateni, can yin sa sarute mana Inaltului
15 captiv 91 s5-1 asigure de devotamentul for cre9tinesc ce-
randu-i binecuvantarea
La desparpre, I P S Sa ne spune, cu multa intenpe,
vorbele psalmistului <c Ridicatu-s'au asupra mea m'arturn
mincinoase, 91 de cele ce nu 9tiam m'au Intrebat ))
20 Am pormt inapoi Trei ceasuri pans in Bucure9ti
La zaana un infern de praf 91 de miroase ; spre culmea
neplacern, e gieu de Inaintat la trap , trebue sa mergem
in pasul linioat al tailor E Dummeca seara o mulpme
de famihi se Intoic cu copin dela chef pe toate caranle
25 o s barb a In chiuesc turmentap, cucoanele matura
cu jupele drumul cantand vesele, copra plang, obosi %i
Incet-incet lath' intraram in bariera Mo9ilor, cu na-
surile1 gatlejunle astupate
In sfarpt
30 E frumos drumul, e minunat5 manastirea , dar nu mai
merg la Caldaru9arn, pans nu s'o Incheia campania pastra-
mei 91 a mustului, 91 mai ales pang n'o da Dumnezeu
sa ploua
www.dacoromanica.ro
PALATUL COTROCENILOR
Poate ca la starea sufleteasca ce ma cuprinde and
intru in curtea palatului dela Cotroceni, contribue i amin-
tirea neuitatei nenorociri ce au trebuit sa sufere odimoara
5 Suveiann nostn acolo , imi pare, poate, ca, din atatea
lacrimi ce s'au varsat in acele locum, iese Inca o exalare
amara , dar, and mci nu banuiam ca zidurile acestea erau
menite sa incapa iar atata spaima, pnvelistea for imi
piicinuia un fel de neimeleasit neplacere
io Rar am vazut o atmosfera mai suparatoare
Cand treci pe sub bolta bondoaca si pleostrta a do-
potmcei greoaie, care parca ateapta pe cineva, ca sa-1
striveasca sub surpatura ei, si intri in curtea cea mare,
dad drept in fa-ca de penstilul bisericii Coloanele ,i fron-
ds tonul lui sunt de tot ascunse sub un stufis de verdea0
acaratoare al ciede ca e intiarea unei peteri cu ema-
naVuni nabulioare Este o bisenca vechc, dupa calapodul
bizantin, Med vieo deosebita valoare arhitectonica Silueta
ei, care, privita la o anume distanIa, ar avea oarecare
20 elegama caractenstica, nu se poate apuca cu ochiul,
fiindca masivul intreg e Inconjurat de copaci man si strans
aproape Intre clopotnip si nouile cladin ale palatului
Acestea sunt o lucrare de un stil destul de indoelnic ,
asa, de exemplu, palatul pare ca ar voi sa fie florentin,
25 galernle can it leaga cu atenan%ele sunt de stil bizantino-
mauresco-boieresc, iar stilul corpului de garda e hpsit
absolut de caracter sunt scundele ch,hi vechi ale foster
manastiri, arpite si varuite din nou In tot, ca lucrare
de pretenVe, e prea bizara, si, ca bizarenie, prea pre -
so tenpoasa
www.dacoromanica.ro
124 NOTIJE CRIFICE, LITERATURE SI VERSURI
Imposibil sa gasesti, in aceasta gramadire fantazista

de cladin, o axa, o lime dommanta, un punct de reazim
logic ; este o amestecatma, in care arbitrariul %ine loc de
onginalitate, o framantare, o tortura de forme i de
5 lima, in micarea carora in zadar cauta ochiul ostemt un
moment de repaos
In curtea cea mare, inai ales in partea dintre altarul
cu absidele bisericn i cladinle nom, para. lipsete aerul.
Inalpmea cladirdor e aa de disproporponata cu l'aigimea
10 cur/n, incat, inaintand catre scara palatului, simp ea
opresiunea de sub bolta clopotni %ei, in loc sa chspara,
devine mai staruitoare cand ai vrea sa rasufli, ai senti-
mentul ca te Inneci, aa ca, instinctiv, ridici obrazul spre
cer franganduli gatul cat po %i
15 Pe langa aceasta, atmosfera din jurul palatului e sa-
turata de duhoarea specifics a mlatinelor, izvor darnic
de friguri, de mahnire i de gandun negre
Zidurile au nu numai urechi , au i suflare i giaiu.
Sunt unele, amabile i vesele, can te intampina cu grade,
20 si-%1 mangaie sufletul chiar intiistat, i can risipesc gandul
cel mai Intunecat. Ele Ike Intoic razele soarelm cu aceeap
generozitate cu care le-au fost aruncate i te atrag ca
nite binevoiton pnetem Sunt altele, posomorite i In-
cruntate, can te pnvesc cu aspnme; iv intristeaza su-
25 fletul, oncat ar fl de vesel, IV indispun i-/i innoreaza
gandul, crick at fi de line tit i de lummos. acestea i/i
fac din raza soarelui o disgia/ie
Dintre acestea din unna sunt zidurile Cotroceralor Si
Inca lumina zilei tot atenueaza oarecum posomoreala
30 acestor locun Cand insa, dupa ce a scapatat soarele,
rasare Intunerecul nop %u Incepe sa creasea Incet
i
Incet, and s'aprind lununile electrice, reci, fara via/a.
i micare de flacaia, prea slabe pentru a putea
bum pada neagrb impresia devine aproape insupor-
35 tabila
Cu pircina imaginave, tine n'ar ti ca aci e un caste]
de plaisance al unor topic regal', ar crede ca palatul Cotro-
cenilor e un col/ de retragere a unui batran ursuz, satul de
deertaciunea lumina i sgomotului, scarbit de lume fara
www.dacoromanica.ro
PALATUL COTROCENILOR 125
puturca de impAcare, sau poate locul de exil si de captivi-

tate a unui razvratrt felon
Un cuib de cucuvae mai lipseste sub stieasina dela
turla batrAnei biserici, pentru ca sa desaN areasca armonia
5 acestor locuri de cobe
Nu inIeleg ce au catat sa se aezc doi tiller' pimp
veseli si rastalaIi, cu doi fragezi cope, intr'un palat atat
de posornorit ,i phn de anuntin asa de triste
www.dacoromanica.ro
POMADA FERMECATA
Mu lte pomezi pentru cre,terea parului pierdut s'au
incercat in deosebite veacuii, totdeauna cu sinceritate
i niciodata cu succes, arnagind astfel neconternt iluznle
5 bietei noastie omeniri Dar gernul cutezator al oinului
nu a desperat Cu nestramutata incredere intr'un ((vntor
mai male, mai bun, mai frumos*, el a urmat Para preget
sa caute ce-1 trebuia poinada feimecata 1 iata ca in
fine providerrca 1-a ineununat cu prisos stiadania seculaia,
10 dandu-i acum de curand ceva mai mult deck el ar fi
indiazmt sali inchipue a spera
Acesta este de anainteri un obiceiu cunoscut al pro-
videncei dupa ce vreme indelungata 41 pune la incercai e
rabdarea, tocmai and, sdrobit, incepi a crede ca ci-ai
15 sleit toata energia in zadar, iIi scoate generoasa inainte
o stralucita rasplata
In antichitate, Archimede, facand regulat bar reel,
afla legea gieutapi specifice, in evul mediu, Alchinntn,
cautand piatra filosofala, descopar chimia, far% de care
20 n'am fi avut mai apoi chibriturile, hartia de mute 1
Salvadentul roman, mai tarziu, in secolul XV, genovezul
Columb, cautand Indnle, da peste America, faia de care
n'am fi avut picioicile, Regia 1 pelagia , in fine frizern,
urmannd poinada pentru creterea parului pierdut,
25 descopar astazi re-ceta pentru capatarea talentului i
frumoaselor daruri intelectuale pe can nu le-ai avut
inciodata
Ca toate maple invenpum, i aceasta este neinchipuit
de simpla E o reIeta care se poate face cu prea pu%ina
80 cheltmala in once famihe
www.dacoromanica.ro
POMADA FERMECATA. 127
Iei duren 1 chinurt sociale, nazutnte, avdriturt 1 idea -

luri sociale, le pisezi tare la un loc, le amesteci bine in
mediul social, torm peste ele cateva lingun de cerneala de
tipar si pomada e gata
s E foarte simplu nu-i asa?
Astfel, ajungi ce poftesti poet hue, satiric, epic, no-
velist, dramaturg, publicist, critic, intr'un cuvant artist,
pe atat de mare, se 'nIelege, pe cat al intrebunrca cu mai
multi staruinra noua pomada a idealului social
Jo Isi inchipme oricine ce vutor are reIeta asta, care, cu
drept cuvant, a ajuns a fi as tam un cult pentru cei ce
sufar de chehe pe din nauntrul capului, si se stie cat e
de rar parul pe dinauntru, prin urmare, se 'ircelege cat de
universals va devern intrebmircarea minunatei invemium
is Iata, de exemplu, incep eu o poezie
# 0 I lung, tu regina, si panda, si moarta,
# Ce taimc treci alene pe-a bolo-albastie poarta,
# Din naltul fara margim pe care-1 ball de veci,
# Ne-aduci tu vreo nadejde? Nu! razele-p sunt reel,
20 A I dar asta, domnule 1 exclami d-ta. Poezia aceasta
este o platitudine, o secatma literara Iar lima? iar panda,
iar moarta? iar tainic, bolts, albastra, raze, reel? Pentru
Dumnezeu, inceteaza, rogu-te, cu vomitivul d-tale hterar
Asa? zic eu Staz ca am sa-ti dau indata un cordial,
26 on mai bine un constipant
Mi-am aplicat reIeta, si lath urmez poezia
# Dar caldali va fi raza cand, sub a ei lumina,
< Va trece-o lume noua, o lume mai sernma,
4 Cand raul va dispare, si-atatea nazump
so (( Vor fi, nu chinuri goale, ci phne biruinv I )).
Lume noua senina raul nazuino chi-
nun . biruimi
Asa e ca am un ideal social?
Apoi, data am un ideal social, nu-i asa ca am ajuns
35 talentat? si poate incet-inset, tot dand cu pomada, s' ajung
si genial
Nu 'i decat idealul social in arta!
Dar ceva mai mult, nici nu se poate sa fie talent sau
geniu faia sa fi intrebuirgat pomada mea
www.dacoromanica.ro
Ba se poate, zici d-ta

Ba nu se poate, raspund eu
Dar Anacreon, dar Shakespeare, Machiavelli, Mohere,
Goethe? doar pe vremea for nu se pomenea de inven-Va
5 aceasta recenta
Aa? sing eu, fara sa-mi pieiz cumpatul Ia sta.',
sa vezi I
i pun mana in borcanul nieu cu pomada i 'ncep
io sa-i free, i pe Anacreon si pe Machiavelli i pe top, si-i
fret i-i nacraiesc, s,i iar ii free pan' le sco% i for lustrul
durerilor sociale, chinurilor sociale, nazum%eloi sociale,
avantunlor sociale, idealului social
Astfel, am inapacat, Intr'un chip ingemos reputava
re ;etei mele infailibile, care trebue de acuma sa fie o
15 rehgiune, cu reaua depiindere ,i rutina indaratmca a
societain vechi once rehgiune proaspata trebue, la apa-
riva sa, sa fie politicoasa i sa ,tie face oarecan conce-
siuni vechilor credin-ce ruinate, pe can vrea sa le daiame
Aa, aa, tinere I increde-te in reIeta mea ea singura
20 to poate scapa de chelia intenoara
Nu trebue sa nit insa a--ci spune dep mi se pale c'ai
inIeles deja, fundca esti de*tept ca noua poniada se
deosibete de toate cele vechi, la aphcare ca sa obIn
rezultatul dont, trebue sa freci cu ea nu capul tau, ci
25 pc al altoia , dar sa-i freci vartos I sa-i freci pan '611 nadup
bine 71 to si ei
www.dacoromanica.ro
PESTE 50 DE ANI
Sunt aproape cinzeci de ani de cand am fost fa-ca
la o stralucita solemnitate
Era gazduit in Ploieti Cuza-Voda Primul Domn al
5 farilor unite, Inconjurat de top notabiln orwilui i de
mulpmea poporului venea sa asiste la deschidei ea anului
colar
Intr'o baraca vasta, unde se %ineau, dupa metoda
lankasteriana, cursurile de clasa intaia i a doua pnmara,
io pima de cop'', care de care mai saracuv, imbracaV de
sarbatoare stam top in picioare, tremurand de ne-
astamparul emopei
Deodata se and afara de departe urale sguduitoare ,
Incet- Incet, se apropie . In sfarit 1 vine. . vine.
15 A venit Drepp I
Smirna top! i din toate piepturile, la comanda ne-
intatulm nostru dascal, inimosul Basile Dragoescu, por-
nete un Intreit lira! de paraie din Incheieturile batranelor
ei Larne vasta baraca
20 Voda s'a oprit in prag, se luta la not dintr'un capat
la altul al irului de bane', i cu glas mare% ne striga .
Sa teal v, balep 1
far noi, Inca de tree on ura I
Voda s'aaza langa catedra pe un jec mare, i toata
25 lumea, fiecare dupa potnva lin, de jur Imprejur
Dascalul nostru, adanc emo %ionat, cu spatele la tabla
i cu faIa catre Domn, zice, d'abia stapaninduli tremura-
tura barbn
Maria Ta, Dumnezeu -tie numai ce se petrece acuma
ao in sufletul unui beet dascal ca mine, venit aici din prir%ile
9
www.dacoromanica.ro
romaneti de dincolo Rog pe Dumnezeu sa Te tie s'anatos

1 vomic pentru fericirea poporului romanesc Mintea,
braIele, sangele nostru i al acestor copii sunt de-acuma
inchmate Neamului Roman, Patiiei Romane, Domnulm
5 Roman, Maria Tale!
La aceste vorbe, toat'a lumea s'a ridicat in picioare,
si Voda asemenea , minim nu mai putea sta jos prey
se ridicasera sufletele
Dupa ce i-a scos focul dela Janina, dascalul a luat o
io bucata de tibiir, s'a 'ntors catre noi, $I a zis
Copt! dupa secole de 'nciuntare, astazi ne zam-
bete i noua, Romanilor, bunul Dumnezeu De astazi
incolo, ne-am capatat iar onoarea de popor fiber, de popor
latin. Jos slova strains I sus litera strabuna!
is ySi cum stria el frumos, ca de tipar, a scris pe tabla
neagra cu htere strabune
V tpat Romania I Vtpat Nactunea Romans I Vivat Ale-
xandru Ion inteuu, Domnul Romeinaor !
$1 bravul nostru dascal n'a mai putut stapam ernova
20 sa 1 s'a pormt pe plans , a plans toata lumea, si parinv
11 copii, iar Voda, Imandu-se cat putea 1 tergandu-se
la oche cu batista, a batut pe umeii pe dascal si 1-a zis
SA traieti cu Romani ca tine n'am teams I
Ne-a mangaiat apoi pe noi, ne-a 'ndemnat sa ascultam

25 de dascalul nostru i a plecat cu suita, cu poporul 1 cu
noi top dupa el Seara, luminave A doua zi, 1-am dus, iar
toan lumea, pe jos imprejurul 1 'n urma trasurn mer-
gaud la pas, pana la Barcaneti, la capva kilometre afara
din ora Acolo s'a oprit trasura Domnului, iar el, rich-
30 candu-se 'n picioare, a strigat
Va multurnesc de buna voastra primire Acuin,
ducep-va acasa, ca nu putev merge cu mine pana la Bu-
cureti, 1 eu am treaba maine acolo , trebue sa dam bite
tailor. Sa mergem fiecare la datoria noastra 1 de-acu,
35 to %i, pe treaba! Ramane-ci sanato11 sa ne vedem sanatop
Am strigat ura pana cand intr'un nor de praf s'au
pierdut departe trasura domneasca cu ale suitei
Aa entusiasm n'am vazut altul de-atunci 1 cred ca
numai odata s'ar mai putea vedea , dar acea odata, sunt
www.dacoromanica.ro
PESTE 50 DE ANI 131
plea batran ca s'o mai spec apuca .. Imi pale destul de

eau de asta, dar nu atat de eau cat data n'a crede ca
alvi, mai taizm on mai curand, tot o vor apuca ; fimdca,
de sigur, tine gandete ca are sa scape de asta, se ama-
5 gete , caci de asta n'are sa scape, decat poate atunci
cand Oltul 1 Mureul or sa poineasea a curge de-a'nda-
ratele dela vale la deal catre munch Ciucului, de unde
izvoiase din acelai sail adanc ,i mci atunci l
coo Ne-am intois seaia 'n ora cantand hora Unini A

doua zi, la coala De-acum, pe treaba, cope, cum a po-
runcit Voda l
Sa-i dea Dumnezeu odihna buns bravului nostru das-
cal, neuitatului meu Domnul Basile Dra'goescu l In tree
15 am m'a 'nvalat, cu htere stiabune, romaneasca toata
cata o tiu pang 'n ziva de azi, ea mai mult, dupa el,
nici n'am mai avut unde 'nvata , i tare bine 'ml prinde l
cum n'am fost bun la comic, ce ma faceam, data nice atata
nu tiam, harem romanete?
20 Sa las & Domnul Dragoescu avea tnn-ca de carte
i talent la predare, dar mai avea i o ninelue, care ardea
ca foeul. Ah l sfinte anahse, gramaticala qi logica l i
Inca i mai sfanta nuieluse l Sa fi poftit sa scrn, la dEctando,
indiferent numat sau nu mai, sau macar sa fi confundat
25 pe ;a conjunc %la cu qi, adverbul l . . or sa nu fi pus vir-
guide i celelalte semne la locul cuvenit l .. Unde eti
acuma, tu, magica nuielue, sa to arap numai in pragul
unei redac-cium de revista literara, enciclopedica, entica,
1cl. . ?
30 De cinzeci de ani scriem cu htere latine. Limbi stra-
me, de alte farruln decat fal-mlia noastia romanica, au
ajuns de mult sa fie sense perfect, logic i sistematic, cu
hterele noastre hmbi slave i hmbi germanice , maghiara
elnar, atat de deosebrta de toate hmbile indo-europene l .
35 mar hmba noastra, de cinzeci de ani ne tot batem capul
si nu reupm s'o scriem cu hterele strabune cum se cade..
De ce oare?. Numai i numai, fundca ne-a mntrat in cap
9
www.dacoromanica.ro
sa o -tim scree, far-a a 'nvala s'o scnem... Dorms in pace,

alaturi de nuielusa ta, binefacatorul meu dascal I
Auzi dumneata t cuvinte romanice, patrimomul la

care avem drept sfant ca toate hmbile de aceeasi famthe,
sa le luam non, romann, in forma si cu accentul caractens-
tic al limbilor germanice
4 Senzave, senzational, umverz, umverzal, sezmne, con -
ceziune, penzmne, perzecupune, perzeverema, furmzoi,
penzula )); ca to apuca planzul
io Pe urinsa <c femeile insusi, non insus1i, eu i to si von
insusi *, si 4 femeia aceia, n oamenn aceea *, si <c instruc-
Vunei, obligatiunei, sezmnei > . Pupn ne mai trebue, sa
ajungem a ceti baiatul mamati n fata tatch #
SA nu mai vorbim de aceia can sunt in stare a
is scree. <c prefer mai bine sau <c mai superior >>, 4 mai in-
ferior )), <c foarte sublim reclama >> in loc de recla-
ma-cie , 4 denun% >> in loc de denumare, ysn <c complect i
e complectare >> .
20 Znlele astea, am citit Intr'o mare revista literara (de

rangul intam ca dorm-Va macar), un articol atat de
binevoitor pentru modestele mele incercan literare, incat
nu steam ce s5 mai fac de bucune, desi eram convins ca
bunavoinIa criticului meu e din tale afara exagerata, mai
25 ales ca pune numele meu alatun cu al altor scruton ro-
mani, fara'ndoiala superior' ca factura concepve To-
tusi nu stm cum sa-i mulIumesc binevortorulm meu critic ,
caci Imn zic. o, Doamne! de cate on n'am fost Injurat yin
calommat cum nu mentam, $i de ce? numai de rautate!
so pentru ce dar sa nu ma bucur cand irru vine ca o compen-
sare, din bunatate, o lauda mai presus de mentele mele?
Dar "an, zic, cum soarta afla placere adeseon sa ne
toarne cateva picaturi de amaraciune in cel mai dulce
pahar si rm-a fulgerat pnn gand ammtirea nmelusii de
35 odimoara
Sa nu mai vorbim de ortografie si de interpuncinme ,
dar, Intr'un articol, de critics literara, despre un cetacean
care traieste Inca si care mereu e osandit all scrie numele
www.dacoromanica.ro
PESTE 50 DE ANI 133
intreg cu htere strAbune, prin tipar, de doua on pe sapta-

mana (adica neinsemnatul meu nume), sa vezi numele
acesta, pc aceeasi paging, in vreo zece randun, scris in trei
deosebite feluri, e cam prea-prea Caragealz, Caragialt,
5 Caragiale .
i sa se mai mire un biet publicist neinsemnat ca mine,
in secolul XX, ca numele prodigiosului Shakespeare, din
secolul XVI, ne-a ramas scris in atatea felunl
Astea le spun eu cinzeci de am dupe ce am inveilatard
10 sa scriem cu htere latine
*
4 *
Sarmana limba romaneasca I Nu mai este, cum ar fi

trebuit ea fie, o plants cultivate 1 a ajuns o bunnana al-
ba heal Multe vantun au batut-o 1 odata o batea vantul
15 franIuzesc , acu o bate vantul nemiesc Noroc Ca mai are
radacim adanci; aminteri, 1 s'ar starpi maul! 1 ar fi
pacat de ea, fiindca (nu ca s'o laud eu I) ingrijita, ce flora
frumoase si ce sanatos rod ar da aceasta vomica bunnana
de veacuri despreimta, cu care veacuri s'a hranit si %mut
20 sufletul unui intreg neam de oameni I
Care cum se scoala astazi o calca 'n picioare, i, drept
ingripre chip $i seama si spre pastrare, o oparasc cu cer-
neala de scris 1 de tipar; 1 ea rabda, Imandu-si ascunsa
puterea de via-ca in radacmile-i adanci, cat i-o mai pu-
25 tea-o Linea $i acolo cam 1 acolo a 'nceput s'o pngoneasca
i s'o ajunga soarta rea prin asa numitele # metoade mo-
d erne *
Dumnezeu sa-1 odihneasca pe Domnul Basile Dra-
gosescu 1
www.dacoromanica.ro
SFANTA GHENOVEVA
Cam de acum o rme cinci sute de am, ocrotitoarea
cetaIn vestite intre vestite, patroana Parisului, a fost
Sfanta Ghenoveva
5 Despre sfanta aceasta au ramas, in istoria scnsa de
oamem invaIaIi, dar mai ales in pomenirea poporului fran-
cez, multe povestiri phne de frumusele, dmtre can cre-
dem ca nu va fi neplacut cititorilor no,tri sa le dam, de
pe unde le-am putut culege, cateva, pe scurt Iata.
io Sfanta Ghenoveva s'a fost nascut, in arm d'intai ai
veacului al cincilea dela Mantuitorul nostru, inteun tar-
gurr numit Nanterre, aproape de Paris, tale de vreo tree
ceasuri bune cu piciorul, i a trait peste nouazeci de am
Acolo la Nanterre era o ceta-Vie intarita cum erau pe atunci,
15 in vreme de razbottie piept la piept Unu povestesc Ca ea
ar fi fost copila until senior, pagan mai nainte, iar acuma
inchmat cu tot sufletul la medulla crestmeasca, dupa po-
va%a Sfantului Gheiman, episcopul din partea locului,
care cu neobosita ravnA propovaduia cuvantul Domnului
20 pintre necredinciosi; $i ca astfel, Dumnezeu, spre a-1 las-
plati pe acel senior de osardia lui, ii trimisese bucurie, pe
acea copila minunata, ca sa-i ramana ca parinte numele
pe veci en-1sta Alpi iar povestesc ca Ghenoveva cia fata
a doi sarmani muncitori de pamant, can d'abia-si duceau
25 bordeiul de azi pe mame
Ce o fi adevarat, nu se poate sti bine , destul i-e ca,
pans 'n ziva de azi, lumea aiata acolo Ian& targusorul
Nanterre, pe un deal, tapsanul unde ar fi umblat Gheno-
veva in copilane pastonnd cateva of ale pariMilor si in-
30 chmandu-se mereu, de dimineala pans seara, Mantintorulm
www.dacoromanica.ro
SFANTA GHENOVEVA 135
Pe urma, de vale, la poalele tapanulm, mai da Inca

,t azi apa rece i 'impede fantana Sfintei Ghenoveve. $1-1
Lice a,a, lath pentru ce Intr'o zi Sfantul Gherman a
gasit-o pe pastorqa in deal, ingenuncluata cu fa-ca care
5 rasarit, rugandu-se i facand matann , pr v5zand-o aa, a
blagoslovit -o, i 'ndata a cazut din cer o clucm14a, pe
care Sfantul i-a atarnat-o pastorivi de gat Fata a ramas
multi vreme in iugacium, i 'n ziva aceea s'a 'ntors cu
oile dela paune mai tarziu ca de obiceiu Mama-sa, pe
io care o chema Gherontia, suparata de tine tie ce necazuri,
a mustrat-o cu asprime, i data a raspuns Ghenoveva,
batrana i-a tras o palms, ca mama ce-i era Ce sa to po-
meneti? cum i-a tras palms, numaidecat Gherontia ,a -a
pieidut vederea... A 'nceput sa se vaite ca, dup5 ce e
15 sarmana, ce are sa se faca ea de-acuma aa prapadita
fara luimmle ochilor Atunci Ghenoveva a dat fuga la
fantana, a scos apa proaspatil, a spalat oche batranei i i-a
daruit iar puterea vedern
Asta a fost a d'intaia minune a ei Peste catva tamp,
2o un p5gan a ocarit-o i a dat s'o atmga , dar n'a apucat
sa ridice nemerrncul mina i a picat gramada traznit
Pupn mai tarziu, iata ca se apropie de Paris navala Hum-
lor,, vine asupra Gahei Attila, ca un potop, in fruntea a
nenumarate valuri de WI salbatice, cum nu s'a mai po-
25 memt pe faIa pamantulm . Jaf i prapad, pieire cu foc
i sangiun adevarat (pacuin i-a i ramas numele de
pomma, acelm turbat pagan), <c bicm1 lua Dumnezeu s
Lumea toata, afland ca vine grozavia, pornete sa fuga
nebuna Dar Sfanta le iese 'flainte pe o movilga i le striga
so <c Oamern bum! staV E adevarat ca vine Attila , dar
n'avep teams, caci m'am rugat eu la Dumnezeu sa va
scape, i Dumnezeu num fagaduit ca va scapa, i m'a
trirms intr'adins la voi sa va spurn ca salbatecul trufa nu
numai n'o sa 'ndrazneasca sa va calce, dar Inca in curand
35 are sa fie doborit sa nu se mai ridice >>
Lumea imbarbatata s'a 'ntors intre intariturile cetain,

fiecare la cammul sau , i 'n adevar, Attila s'a abatut din
drumul catre Paris , iar peste pu-cina vreme naprazmca
lin oaste de netoli a fost sfarimata de oastea galica in
www.dacoromanica.ro
campnle catalaunice, unde s'a facut ne mai pomenita

varsare de sange, dupa care cap pu-cini au mai famas
dintre aces salbatici s'au impratiat care incotro f-dra urma
Aa a scapat Parisul i lumea toata dupa rugacimule
s Sfintei. Ghenoveve
De ace s'a dus apoi vestea pretutindeni de minunile
sfintei acesteia, asa ea un episcop din orasul Tiru lui spunea
cum ca sfantul Simeon Stalpnicul, care patruzeci de am
a petrecut sus pe un stalp in post si'n cucermcie, cand
10 vedea ptntre mulpmea targului negustori din Gallo, le
zicea
# Dar Sfanta voastra Ghenoveva ce mai face?.. SA-1
spuneci cand v'aci duce la urma voastra multa inchina-
crane din partea robului lui Dumnezeu Simeon, care o
15 maga sa-1 pomeneasca si pe el in rugacimule Sfiniei -Sale *
Odata sta Parisul impresurat de vrajmasi Era mica
p'atunci cetatea , toata ineapea in insula cupiinsa intre
cele doua brae ale Semei , dar tocmai pentru asta era
tare si foarte greu de luat Astfel, vfaiman nu s'au incu-
20 metat s'o is prin silk ci s'au margimt s'o pe strans
impresurata, doar de-or obosi-o prin foame. Incet-incet,
s'au sleet neaparat toate mijloacele de hrana ale cetaln,
p. a 'nceput sa bantme o foamete cumplita, ca piereau
oamenu cu zecile Atunci a venit Sfanta Ghenoveva si a
25 spus ca va aduce ea, cu ajutorul lui Dumnezeu, hrana
S'a suit pe un caw, a luat dupa dansa mai mul %i pescari
voinici si vrednici cu caicele lor, si au iesit cu toIn in susul
apes din cetate noaptea, fara sa sim %a mime vrajmasn
can pandeau pe maluri. Cat au umblat caicele pe apa,
30 de multe 'medici au dat, dar pe toate acestea le-a biruit
Sfanta cu semnul cruel' , ca data navaleau, venind pe
unde la vale, bustem si ragahi, la un semn al Shiitei se dau
in laturi lasand tale deschisa caicelor, carora vantul, la
porunca, le batea mereu din spate Cat au umblat asa pe
35 apa, tot la deal, a tamaduit Sfanta pe amandoua malurile
orbs si schilozi, mull si surzi si apucaV, si mor %i a inviat ,
iar lumea toata, binecuvantand-o, i -a umplut caicele, cat
puteau duce, cu grane si cu toate bunata-cile ySi asa s'a'n-
tors ea cu hrana destula si iar a scapat Parisul
www.dacoromanica.ro
SFANTA GHE \OVEVA 137
A mai facut pe urrna sr altele multe, care nu se pot

numara toate, si, dupa ce a 'mphnit nouazeci de am, a
adormrt, si au ingropat-o in biseiica SIMplor Apostoh
Petre sr Pavel pe un deal, ce s'a numit d'atunci Dealul
5 Sfintei Ghenoveva
Dupa moartea ei chiar, a unnat sa faca mmurn peste
annum De cate on a fost Paiisul bantuit, ba de mohme,
ba de razboare, ba de inecun, scoteau moastele ocrotitoarei
cetain., ,i indata sirnea lumea usurare
10 Acu vieo suta $z cincizeci de am., s'a fost hotarit sa-i
iidice intru pomemre, cu hramul ei, o biserica noua, unde
sa-i aseze sr moastele Dar ce s'a 'ntamplat? Parra sa se
ispraveasca biserica, a izbucmt Rei, olu %ia cea mare, una
din cele mai man intarnplan ale lump, care a rasturnat
15 lumea cu lose 'n sus Revoluvonarn, in loc sa duca racla
cu moastele la biserica anume cladrta, au prefaeut argil-I-
-Cana racier in barn la monetane, iar moastele cu irnbfaca-
mmtea, le-au pus pe rug in praIa unde thrall capetele
protivmcilor Revolu %iei, sr cenusa for au aruncat-o van-
20 tunlor
Asta, fireste, a mahnit pe Sfanta Auzi I in nnjlocul
cet4n, pe care in vreme de veacuri ca a aparat-o si a
scapat-o de atatea on de fel de fel de primejdn sr pieire,
sa sufere ramasrcele et parnanteti asemenea cal% 1 .
25 Nu-1 vorba, mai taint', drept-erechnerosn sluirton ai alta-
rului au adus Taste oase, pe can le scapasera ei de foc,
sr cenusa, pe care n'o putuse spulbera vantul sr laths' le-au
pus inteo racla frumoasa sr, cu slujba straluerta, le-au
asezat in alts biserica Dar ce folos 1 Sfanta tot mall-
30 urn a ramas acolo sus, zicand
< Daca Paiisul meu nu mai are nevoe de ocrotirea
mea, atunci cu de-a sila nu i-o voiu mar da I *
$i mci nu i-a mai dat-o .. In anul 1871, generalul
Trochu, aparatorul Pansulur, impresurat de Germam, va-
35 zand ea nu-1 mai ramane comic de facut soldaceste, a dat
faimoasa proclamaVe crestmeasca pun care chema ocro-
urea Shute' Ghenoveva, manturtoarea Pansulur in vre-
mun de navala a barbanlor Dar Sfanta, nevrand sa-1
asculte pc acel soldat, a zis
www.dacoromanica.ro
# Eu pot ajuta pe tine a crezut Inainte, nu pe tine crede

pe urina ))
Aa ca degeaba ar mai scoate astazi Parisienii racla
cea noun a Sfintei. Nici moatele ei n'ar mai voi sa
5 poruneeasca, Dm apele poate n'ar mai vrea sa asculte .
Cu Sfanta Ghenoveva impaeare nu se mai poate.
Impotiiva inundaInlor la altcineva trebue de-acum
sa alerge .. la gemul civil francez... El poate scapa pe
vntor cetatea vestra Intre vestite de bantuirea innecului
io gemul civil francez, care i el a facut ,i poate face Inca
destule minuet
Mare este puterea lui Dumnezeu, i in fel i chipun
se arata, dupa 'remuri, minurnle lull
www.dacoromanica.ro
FACATOARE DE MINUNI
Am cumparat dela un anticar cu toptanul, pe capva
gologani, un vraf de card vechi, toate desperechiate i
hArtamte Banmam ca intle atatea mardale de tipar, ava-
s nate de ate si mai cate imprejmari, tot se gasete poate
ceva interesant , asemenea, intr'o lads de gunoaie se 'n-
tampla sa gasim un crampem de sarma, un nasture sau
macar tine -tie ce lucru de comic, care sa mai poata fi
intiebuin/at la ocazie cu folos ..
10 ()mule, nu despre/mlucrurile fie cat de ne 'nseinnatet
Valoarea for se masoaed cu nevoid ce ai de ele la un mo-
ment anume, i, uneori, nevoia rara de o clip acorda un
pre/ exorbitant la un lucru nesocotit cu desavarpre in
imprejurarile comune ale vieii . Un ac cu garnalic
15 Ce valoare poate avea un biet ac cu gamalie? . Si totit.,1
un ac cu gamahe poate salva onoarea tanarului gentle-
man care, in mijlocul unui bal high-life, se pomene,te
tradat de un nasture Area slab cusut tocmai acolo unde
trebuia cusut mai tiaimc
20 Dar sa lasam altora, ma" pi eparaIl pentiu aceasta, sar-
cum de a filosofa despre valoarea lucrurilor i nevoile
oamemlor, i sa ne 'ntoarcem la vraful nostru de vechituii
sdrentinte, unde, in cateva foi iasle/e din tine qtie ce
carte, gabim randurile de mai la vale (sense, foarte pi o-
25 habil, de un dupnan al pieopmn i calugarimn catohce),
care speedy(' ca vor face pe cititorul nostru sa petreaca
doua-tree momente Tata
Pretutindeni in Italia se afla pe la bisenci moate
shine, care toate sunt, firete, autentice Ar trebui un
www.dacoromanica.ro
catastif enorm ca sa le po %i inpra anume pe toate. SA

lasain doar moastele si sa trecem la icoanele facatoare
de minuni, tot atat de numeroase Una dintre acestea se
afla la FlorenIa in stralucita biserica numita Annonctada
5 achca Buna-Vestire La aceasta vestita icoana, lume
dupa lume alearga de se 'nehmA si se roaga pentru fel-de-
fel de pasuri uncle care nici duhovnicului mai aspru nu
1 s'ar putea spune. S'a vedem de unde a 'nceput lama
icoanei facatoare de minuni
io Se povestesc despre aceasta urmatoarele
Odinioara, au chemat parmIn din manastirea de care
%inea biserica pe un zugrav tank' cu nume si 1-au insar-
emat sa le faca icoana Fecioarei, dupa cum arata datum
dela Roma ca se afla Maria cand i s'a tufa-Mat ingerul
15 trimis a-1 aduce o floare de crin si vestea cea de bucurie
adied stand ingenuncluata in camaruIa el si citind
proorocirea lui Isana Zugravul s'a pus pe lucru, si 'neet-
ineet a ispravit toata icoana, afara de obrazul Fecioarei,
pe care, lasandu-1 pAna la urma, nu-1 putea nemeri cum
zo credea el ca trebue, deli 11 inuncea nuntea in toate chi-
purile
Astfel, muncind, de dimmea-ca pans seara, zi dupa zi,
desnadaidurt si sdrobit de osteneala nunin, a adormit,
acolo in biserica unde lucra, pe scaun in fa %a icoanei ne-
25 ispravite *i a dormit asa cat o fi dormit, si pe urma
deodata s'a desteptat, si ce sa-i vaza oche? Minune I
Chipul Fecioarei era zugravit gata, frumos si stralucitor
de sfurceme cum si-1 inchipmse el si nu-1 putea face, ba
chiar si mai si
so Aiurit de asa minune, a dat fuga gafaind si le-a po-
vestit parinplor si fravlor din manastire ca, pe cand el
dormea dus, un Inger tiimis din cer vemse si, cu putere
dumnezeeasca, desavarsise icoana, cum un muritor n'ar
fi putut face Parintii si fraIn mersera degrab sa vaza
35 icoana, 1 dupa aceea alergara care 'ncotro prin toate
unghiurile cetaln, sa vesteased lump mmunea Indata,
fireste, s'a pornit lumea din toate parcile cetaIn i au dat
navala top cu topl sa vaza fiecare cu oche lin, de aproape,
icoana cu chipul Fecioarei zugravit de un Inger trimis
www.dacoromanica.ro
FACATOARE DE MINUNI 141
din cer i de-acolea, ine-te 1 s'a pornit la sfanta ma-

nastire raul pornemlor, si curge si curge pans 'n ziva de
astazi, sr cat lumea n'are sa sece
Padure Para uscatui a nu se poate Intre atata lume
5 credincioasa, s'au gasit sr lepada-V de cele sfinte caliva,
can au barfit Unn au spus ca zugravul a nurrcit, on ca
sa se arate lump ca un om cubit de Dumnezcu, on ca sa
mai catige ceva dela calugan, caiora nu pupn folos le
aducea minunea Al-cn au spus ca de sigur zugravul, fund
io cam dupa masa, o fi adormit sr, pe cand dot mea el, vreun
calugar mester a zugravit chipul Fecioarei AlIn au adao-
gat ca daca s'ar fi coborit in adevar un finger din cer,
acela neaparat ar fi facut ceva mai de seams, pe cats
vreme chipul zugravit in somnul zugiavulm este tot asa
15 de slabric ca opera de arta ca si tot restul icoanei
Oncum, papa dela Roma, auzind despre acea mmune
sr despre ce barfesc cate unn lepadav de cele sfinte, au
proclamat ca povestea zugravului este adevarata sr au
aruncat blestem asupra acelora can o puneau la 'ndoiala
20 Astfel, cats vreme Toscana a fost mare-ducat, la Floren ;a,
capitala ei, marele-duce mergea in toate senile la slujba
bisencii cu icoana facatoare de mum/1i Acolo meigeau
top. stramn sa vaza curtea marelm-duce Acesta facea
regulat pomern saracilor gramadip la mtrarea bise-
25 nen, sr can pe cat se spunea, erau oamern cu dare de
mans , dar fireste seara se 'mbracau in sdren %e sr venea
fiecare sail apuce locul, luat cu chine dela manastire ,
asa ca vreun cersetor strain nu se putea apropia de Buna-
Vestire
30 Pentru a se intan in mmtea lump sr mai bine crediro,
icoana Fecioarei a facut data o mmune, despre care Ora
in znia de astazi Inca se mai vorbeste in toata Florerrca,
si care trebue povestrta, funded 'n adevar e mare
Un gentilom clinteo stralucita familie florentina, dupa
85 ce avusese o stare insemnata, pe care o prapadise in intre-
prinden nenorocite, cazuse intr'o cumplita saracie. Ceea
ce adaoga la mahniciunea hn era sr imprejurarea ea se
afla omul la batraneIe impovarat de doua copile destul
de coapte, care trebuiau numaidecat mantate, sr el n'avea
www.dacoromanica.ro
142 NOTITE CRITICE, LITERATURE. SI VERSURI
para franta, nemite cu cc sa le 'nzestreze pe potriva for

i a numelui parintesc. La tine sa alerge dupa ajutor?
la tine sa se roage? La tine altul decat la sfanta icoana
facatoare de minuni, la Buna-Vestire.
5 Astfel, ca sa se apropie de mila ei, s'a legat sa i se
inchine toata via-ca lui vecinic ingenunche dinaintea icoanei.
Dis de diminew se scula in toate zilele i mergea sa se
roage in amvonul bisericii pang sa se deschida uile. Dupa
ce i-a urmat el aa cu toata osardia inchinaciunea vreme
io indelungata, iata ca s'a milostivit prea-sfanta de el i s'a
hotarit sa-i trimita omului nevoia, atata de mahnit, o
mare bucurie, i iata cum...
A insuflat sfanta la doi cerctori orbi, mai lacomi decat
gandul sa vie 'ntr'o dimineara mai de timpuriu ca
15 toci 1 sa se aeze la locurile for tiute dela intrarea bisericii.
Cum s'au ghemuit ei jos i s'au sim-cit unul pe altul, s'au
dat in vorba. Unul a povestit celuilalt cat de indatorat
se tie el catra sfanta icoana, care, din sarac prapadit ce
era mai nainte, 1-a ajutat sa se ridice frumos, din atatea
20 pomeni ce i-a trimis ; ca, afara de banii ce-i are strani i
ascuni acasa, mai are i doua sute de pistoli de aur cu-
sirci in fundul palariei. Celalalt, din parte-i, a marturisit
ca el se tie i mai dator facatoarei de minuni, caci are i
el bath destui ascuni acasa, iar cusu/i in palarie are cinci
25 sute de pistoli de aur. Si amandoi au inceput sa se 'nchine
i sa aduca laude Sfintei.
Gentilomul, care sta ingenunchiat mai la o parte i se
ruga i el, a tras cu urechea i a 'nIeles, auzindu-i, ca cu
asa prilej de 'mbogaiire trimis de Sfanta, nu se mai in-Cal-
:HI nete multa vreme. S'a apropiat binior fart sa sufle de
cei doi cersetori, i cu cate o mans le-a smuls i unuia i
altuia palaria din cap, dupa care, iar Para sa sufle, s'a
dus p'aci 'ncolo.
Cei doi orbi au ramas o clips aiurici, dar, dupa ce i -au
25 venit in fire, au crezut fiecare ca tovaraul celalalt ii
smulsese palaria ; i unul dupa altul: < Mai, nu face jucarii
proaste! da-mi inapoi palaria ! Ba: < Hucule, talharule !*.
Au inceput amandoi sa sbiere i sa-si traga 'n cap cu
toiegele ; sa s'apuce de piept, sa se tavaleasca i sa se mute
www.dacoromanica.ro
FACATOARE DE MINUM 143
urland ; s'ar fi ucis, data n'alerga lumea de pe 'mprejui

sa-i descleteze pe unul de altul
Gentilomul s'a dus acasa, a scos din captueala pala-
rulor pistoln de aur, a aruncat palarule soioase in foc i
5 a binecuvantat pe Sfanta facatoare de minuni pentru
darul frumos i bucuria ce-i trimisese Fund insa om de
omeme, nu a volt sa-i stea greu pe suflet blestemele oi-
bilor, i astfel numaidecat s'a dus la arhiepiscopul cardinal
de Florerrca i, cazandu-i in genunchi, i-a povestit minunea
10 Arhiepiscopul a primit darul ce 1-1 adusese gentilomul
de omeme i 1-a deslegat de once blestem, deoarece eia
yacht lucru ca nu fusese la rmiloc decat o minune a Prea-
Shute' , i pentru intanrea credin-cei tutulor in puterea
icoanei facatoare de minum a poruncit s5 se tipareasca
15 povestea aceasta, firete fara numele gentilomului, i sa
se 'mparta la lume in toata Florema
Aci se ispravesc foile razlqe. Pacat 1 Totui ramane
adevarat ce am spus, ea omul nu trebue sa despre-cmasca
cele mai de mimic lucruri Iata ce de imelepciune se poate
20 Os' in cateva foi sdrenImte dintr'un vraf de mardale
tiparite Tot aa intr'o carura pima cu noroiu i pietn
scoasa din fundul gropilor diamantifere, se gasete o bu-
calica de plated pre %ioasa
www.dacoromanica.ro
UN INCIDENT DE SENSATIE
Pe la nujlocul veacului trecut, s'a petrecut in Germania
un incident de mare sensape am putea zice un mare
scandal bisericesc despre care gasim, intr'o publicape
5 de pe vremuri, nite documente ce, poate, vor interesa pe
cititorn notri . Uneori i scandalurile sunt Intel esante
chiar cele bisericeti Iata de ce e vorba
In catedrala vestitului ora Trier, de pe raul Mosel,
a fost expusa in anul 1844. <c hlamida pe care a purtat-o
10 Mantuitorul cand 1-au dus pe Golgota ca sa-1 rastigneasca
pre el spre indeplinirea scripturilor i spre a noastra, a
nepocalialor, rascumparare de blestemul pacatului stra-
mopsc. .*
Gazeta oraului Metz, in numaru-i dela 20 Septemvrie
is acelap an, stria urmatoarele
Un htograf dela not a cumparat de 20 000 franca
stofa de matase, pe care s'o tale in bucap ca sa tipareasca
pe ele desenul < hlamidei > 0 singura casa de comer% tot
de am a vandut in aste tree saptarnam 80 000 de medahi
20 cu chipul Fecioarei , altul, 52 000. Vaporaele de pe Mosel
au transportat in acelap -Limp 6 000 de kilograme de cru-
ciuh %e, atom %e, matann i alte obiecte placute evlaviei . #
Iii inchipue prin urmare oricine ce navala de credin-

25 clop a trebuit sa he la catedrala din Trier in ziva cand,
cu slujba mare, episcopul 1 tot inaltul cler au desvaht
cutia in care sta inchisa de mult <c hlarmda Mantuitoruhn })
Lume dupa lume a alergat... Orbi, surzi i milli, ologi,

schilozi i betegi, nebum, apucap i capn veneau care
30 de pe unde, din patru Orli ale Orn, sa caute i sa afle
www.dacoromanica.ro
UN INCIDENT DE SENSATIE 145
uurare numai apropiandu-se de cutia facatoare de minuni

Si care cum venea, dupa puterea ciedin %ei sale, se tamadma
Po liva insa, banuitoare ca totdeauna, nu s'astam-
para?. . Incepe sa cerceteze mai de aproape pe patimaqn
5 can tot soseau cu gramada, i, din cercetare in cercetare,
descopere ca aproape top erau nwe prefaculi, i ca ve-
neau acolo pentru uurarea nu a inchipmtelor for bete-
sugun, ci a buzunarelor drept-credincioplor i a tutulor
guracabca, adunaV cu male in fiece zi la catedrala sa vaza
10 i ei cutia cu hlanuda Ba ceea ce e mai giav, se desco-
pere ca nenorocipi aceia nu veneau, ci erau adui acolo
de catra fee bisenceti, ca sa 'ntareasca in popor 'Mere-
derea in sfanta hlamida, prefacandu-se ca yin betegi i
se 'ntorc teferi
15 Pe langa asta (1 aci incepe 'n adevar scandalul), iata
ca un preot catolic din satul Lauranutte, in Silesia piu-
siana, anume parintele Ronge, om nu se poate mai de
ispravfi i cubit foarte de poporeni pentru omenia lui,
indraznete sa tagadulasLa in gura mare autenticitatea
20 <c hlamidei In faIa lumu, de pe amvon, -One o cuvantare
stralucita infierand pe ace' slupton ai altarului can-st
bat joe de nevinovalia i de prostia mul %imn drept-
credincioplor > Cuvantarea parintelin Ronge s'a tipant
indatfi la Lipsca in 30 000 de exemplare, can s'au vandut
25 intr'o saptamana in folosul saracilor
Dar nu s'a mulIumit 'Armtek Ronge numai cu atata ,
a adresat episcopului dela Trier o scnsoare desclusa, care
a sguduit ()pima publica In vestrta carte a preotului pro-
testant Gabriel d'Ennhane, intitulata Ruses et fourbenes
30 des pretres et des motnes (Leipzig, 1845), gasim textul
acelei sensor'. Fund prea lung, nu-1 putem da aci intreg ,
ne marginim deco a-i reproduce cateva Sill Din citirea
acestora, se va vedea cum patriotismul p dreapta con-
tunIa pot adesea bum disciphna clericals cum un
35 German patriot i om de isprava, cat de credincios catolic,
ramane tot om de isprava Si patriot german
a Cum se poate? zice preotul Ronge Cenci sute de
mu de Germane sa meal ga sa se 'nchine la un vemantl
to
www.dacoromanica.ro
146 NOTITE CRITICE, LITERATURASI VERSURI
Cea mai male paste dintre aceti pelenni sunt din clasa
sarmana, ignoranp, tamped, superstipop 1 foarte adesea
cu desavarpre degenerav $1 iata-1 Ca deodata ii pa-
rasesc munca pamantulm, meseinle, necazurile cammului
s for s5rac, gnja de copn, 1 dau navala la Tiler sa adore
un idol de carps i sa vaza un spectacol pus la tale de
ierarhia bisericii iomane I Da, asta este idolatrie paga-
neasca, nu medulla cie,tmeasc,a, sa se 'nchine omul la
un lucru faeut de mans omeneasca Si pentru asta, ne-
I
io norocipi, ca sa faca i drumul 1 daruri cleiului, tiebue,

dupa ce n'au cu ce se hrani, sa se mai imprurnute cu Ca-
mata Adesea ceiese pe drum i se 'ntorc la vatia loi,
lupci de oboseala, bolnavi, stini de foame 1 mai saraci
ca totdeauna, dupa ce i-au lasat a din in ma lascaie la
is eutia facatoare de minum
# la acestea se mai adaoga i alte pagube morale.
Cate femei 1 fete null pierd curava for in aceste pelen-
najun, 1 apoi vai de fencii ea ,1 de pacea familnlor
lore
20 < .Tic, Episcop Arnold]. dela Triei, pe ma adiesez,
in virtutea func-ciumlor 1 darului meu de pieot i de
invaIator al poporului gel man, in numele cretinataln, in
numele Da vi= germane, in numele tutulor ins Matonlor
germane, i to somez sa suspenzi expunei ca hlamidei
25 facatoare de minum ))1
Atat e destul sa extragem din sciisoarea pieotului ger-
man, ca sa 'Meleaga oncine ce scandal a trebuit sa pro-
duca.
Totodata o foaie germana din Dusseldorf, comentand
30 aceasta scrisoare, pubhca urmatoarele randun
# Librarul Buddeus va publica zilele acestea o carte
coircinand cele mai exacte informa-cium 1 note asupra
celor 18 hlamide ale Manturtorului, can se gasesc in de-
osebite Imutun ale cretmata-cu, cu desenuri i medals 1
35 cu aratarea tutulor minumloi savarite de fiecare hla-
mida Acuma, numai atata ne ramane sa ,stem care din
cele 18 hlamide o fi cea pe care 'n adevar a purtat-o
Mantuitorul suind spre Golgota #
www.dacoromanica.ro
UN INCIDENT DE SANSATIE 147
Firete ca paiintele Ronge, data tram cu tree veacuri

mai nainte, on n'ar fi 'ndraznit sa mearga atat de departe
cu patriotismul lui german, on, data 'neliaznea, s'ar fi
ars, ca ataIla al-cu Nepedepsit insa tot n'a ramas auton-
5 tatea bisenceasca numaidecat 1-a dat afaia din slujba Si
i-a ridicat daiul spre marea Orel e de fail a popore-
mlor lui Se zice ca, pentru a-1 despagubi intru catva de
piigonirea episcopatului, i s'ar h facut pun subscriere
publica o mica donaiune, cu care sali poata duce modest
io \gala, din partea mai multor patrio %i gennam firete
protestan-V
Stiindu-se omul cu cugetul impacat ca i-a facut da-
toria in adevar cretineasca, s'a mangaiat i cu atata de
fulgeiele episcopatului
15 De acolo de uncle extragein aceste note st documente,
dam, spre incheiere, urmatoarea anecdota cu pnvire tot
la moatele facatoare de minuni
Un calugar catolic umbla odinioara din sat in sat pnn
Germania cu o cutiuta in case era un fir de par din capul
20 Fecioarei Intr'o zi, pe cand calugarul arata cutia i lasa
lumea adunata sa o sarute, pe caie ce putea sa dea de
pomana pentru sfanta lui inanastire, rata ca un tanar
obraznic s'apiopie Si zice
Parente, eu iii dau tot ce am in buzunar, numa s
25 deschizi cutia, sa vad i eu firul de par.
Da calugarul
St)i ca-mi placi, draguca? Vrei adica sa vezi dum-
neata firul dintr'odata Ei, baietel eu de patruzeci
de am it arat, i nu m'am invrednicit sa-1 vaz pan'acuma
10
www.dacoromanica.ro
SITU/ME PENIBILA
Guveinul maghiai a ynut sa faca de anul nou Inca o
mare bucurie si o deosebita cinste Romani lor .
Tanaiul nostiu poet laureat Octavian Goga, aflandu-
5 se Intr'un otel al cunoscutelor bal. Sf Luca din Buda-
pesta, a fost ridicat de poll-ye si dus la temnrca ordinara,
unde 1 -au Inchis Intre vinovayi de drept comun, careli
asteapta acolo judecata si osanda
Iata, pe scuit, dupa gazetele romanesti de dincolo,
io cum s'au petrecut lucrurile
In ziva de 1 Ianuaiie st n la oia 2 d a , se pomeneste
Goga cu o vizita
Sunt Sugo Ferencz, agent de poll-ye.
*1 ce poftesti?
15 - In numele legs, te arestez
In vututea calm mandat?
In virtutea telegramei acesteia
*1 agentul puse sub oche lm Goga o telegrama a Jude-
catorului de instrueye de pe langa tribunalul din Cluj,
20 care-1 ordona arestarea prin poliya din Sibiu, telegrama
transmisa de acolo poliyei din Budapesta
Dai care e motivul aiestarn mele?
Nici un motiv nu cunosc, raspunde agentul Eu
cunosc numai ordinul de arestare si atata tot Dumneata
25 esti Octavian Goga , eu trebue sa te arestez
Atunci, zice arestatul, duce %i -ma acasa la Sibiu,
unde sunt in marit , sa comunic famihei mele ce mi se
intampla si sa aflu de ce sunt invinovayt
Asta nu se poate
www.dacoromanica.ro
SITUATIE PENIBILA 149
Si Para mai multa Noiba de desluOre, e dus omul la

temni %a preventive
Acolo, directorul, care, pe cat se vede are 1 el in deo-
sebi instrucpum, luandu-1 in primire, ii spune ca a doua
s zi seara va fi escoitat prevemtul catra Cluj
$1 'n adevar dupe o noapte petrecuta intr'o celula
stramta, pardosita cu cal ainizi, fara sobs, 1 avand drept
pat o lavila acoperita cu cerga a doua zi, cu trenul
accelerat dela 9 1 10 seara, este pornit subt buns paza
10 catia capitala Ardealului, unde -1 ateapta o gazda 1 un
culcul tot atat de convenabile
De ce oare sa se fi racut vinovat bunul nostru poet?
Ce crime a'a de grozava o fi savarit ca sa merite atata
asprime?
15 Pana acuma mmem nu poate raspunde in mod precis
la aceste intrebari Dar iata cel pulin ce se barnuete
Goga a fost proprietaiul-editor al unei pubhca %ium
saptamanale, # Tara noastra *, care aparea pan acu cateva
luni la Sibiu, unde chiar locuete el. Redactorului res-
20 ponsabil al acelei foi, anume Dumitru Marcu, ii intentase
parchetul local mai multe procese de press. Pana sa vie
prevenitul in faIa justipei, a disparut 1 4 Tara noastra #
si el, sarmanul redactor responsabil s'a dus pe lumea
cealalta, unde desigur va fi judecat cu mai multa blan-
25 de %e decAt dupi= legile 1 datmile maghiare. Dumitru Marcu
a murit mai zilele trecute Asta se-vede 1-a suparat foarte
adanc pe d procuror maghiar, aa ca nu se putea rasa
faia a gam numaidecat o mangaiere pentru pierderea su-
ferita, 1 astfel, data a murit Marcu, traiasca Goga 1
30 Acesta e lasat sa plece din oraul de proNincie unde
este statornic, uncle-1 cunowe toata lumea, unde-1 tiu
toate autoritaple publice ca pe un cetacean de seama'n-
taia La plecarea lui de-acasa, nu pornete cumva tiptil
din contra, e condus de atava prietini cu vesele manifesta-
35 Vuni simpatice la gars. Merge, precum tot oraul tie, in
capitala regatului maghiar, s'a se instaleze pentru o curs
regulata intr'un stabiliment de bai de primul rang Sta
acolo cateva zile ; primeste acolo corespondeniia dela fa-
milia lui, ba chiar dela [01 autoritate administrativa
www.dacoromanica.ro
oarecare Si toemai apoi, d procuior dela Cluj telegra-

fiaza politiei din Sibiu ca aceasta sa telegrafieze celei din
Budapesta, sa-1 lege cot la cot pe Goga, ca pe un osandit
fugar, data Dumnezeu 1-a scapat pe Marcu, jr sa-1 aduca
5 pe cel viu in locul celui mort, la Cluj, fara alta deslu-
sire
Cu privire la aceasta, Lupta o, organul navonal ro-
man din Budapesta, care are si el acuma pe spete al nu
stim catelea proces de pi esa, zice cu multa melancohe
10 4 Patru sunt treptele selungtunt libertacit, de press in
Ungarta Din treapta'n treapta, tiebue sa raspunza, pen-
tru fiecare cuvant tiparit, intam autorul , data acesta nu
se poate descopeii, redactorul iesponsabil , in lipsa aces-
tuia, editorul, cand mci acesta nu poate fi 'nhacat, vine
15 tipograful la rand . Mai cuminte ar fr, pentru mai mare
siguranIa a Statului, sa dea ordin strasnic lui Dumnezeu
sfantul ca sa nu sufere pe globul maghiar spe %a asta
primejdioasa
Si sa se observe bine ca in cazul de fa-ca redactorul
20 responsabil a fost gasit si ea nu a scapat din mina justiVei
maghiare prin dome, cr numai dupa porunca lur Dumnezeu
Sunt foarte frumoase legrle maghiare, r foarte ome-
nos' maghiarn insarcinap cu paza i aplicarea acestor
legs asa de hberale n'avem ce zice Oricum ar fi
26 Tusk nu e in dreptul nostru mci in dorinIa noastra sa ne
amestecam in afacerile Statului vecin . Si totusi .
Totusi, naste o intrebare...
E oare bine ca se poarta asa de aspru si de vitreg
Maghiarn cu concetaIenii for Romani?
so Fireste, punem intrebarea, nu daca e bine pentru
Maghiari; cr daca e bine pentru nor, pentru regatul
nostru
0 fr asta bine sau ran pentru Statul vecin, nu putern
spune sigur, si de aminteri asta nici nu ne priveste pe
85 nor desi inchnam a crede ca e rau chiar pentru Statul
vecin, fundca ulr Stat un,de traiesc mai multe rase, in
proporpe numerics nu prea covirsitoare dela una la alta,
pe alta tale decat a violen %ei, nu poate folosi mult din
invrajbirea lor, impinsa sistematic de el insusi pana la
www.dacoromanica.ro
SITUATIE PENIBILA 151
hmitele rabdain unora, pnn ingaduirea ba chiar asmu %area

samavolniciei altora
Punem asa dar intrebarea nutria' p numai din punctul
nostru de vedere e bine pentru Statul roman ca se poarta
5 Maghiarn asa de aspru si de vitreg cu concetaIenn for
conaVonah at nostn? ySi fara inconjur raspundem ca nu
nu e bine de Joe
Sa ne 'nIelegem fara fraze sentimentale la o pate
once sentimentalism, cafe n'are ce eauta in politica sI
10 vorbim 111.14M numai de interesele practice si cat se poate

mai scurt i mai lamunt
Regatul nostru are tot interesul sa graviteze pe langa
putenle centrale ale Europe', i, de atata timp, pastrand
de aminten cele mai bune relavum cu toate putenle,
15 suntem amicn declara %i at Austro- Ungariei si at Germa-
mei p nimmui dela no' nu-I trece pnn end ca s'ar
putea duce deocamdata o mai potnvita si mai inieleapta
politica
Din nenorocire insa, ne e dat sa constatam, si cam prea
20 des, ca Statul vecin st amic, al carui ahat suntem, nu
cauta parca 'ndeajuns sa ne usureze via0 91 sa ne 'n-a-
reasca putenle, lucru de care, ca ahat ar trebui sa fie si
el ca 1 no' dontor . Ne exphcam
Trei milioane de Romani in Statul poliglot al Unganei
25 sunt torturap in viala for publica 91 pnvata, traind sub
ststemul teronzarn de Stat. Nu poate trai gazeta, nu se
poate face literatura, nu se poate scne cuvant, Para groaza
de procuror, once afirmare cat de platonica a dreptului
de existenIa al nave" este in manta ca o tradare de Stat ;
30 f e mei din societatea cults sunt condamnate la temn4a,
ha funded au recomandat unor cope din scoala sa nu-i
uite de gralul panntesc, ba finidca au contribuit la supor-
tarea cheltuehlor sau plata amenzilor in unele procese
de press, ba chiar numai fnndca au intampinat simpatic
35 pe un publicist la hberarea lin din temnrca ; se impune
apoi la scohle romanesti populare parasirea limbn napo-
nale 'Ana si in rugaciumle religiei.. Iar tine cuteaza a
murmura este la randu-i un tradator de Stat 91, ca
atare, tarit in inchisoare In timp de capva am, suma
www.dacoromanica.ro
condamnarilor poll-Lee de presa i de agitapune contra

Statulm maghiar se ridica la peste 200 de am de inchisoare
i la peste o jumatate de rmlion de coroane amenzi
Fericita via-0 pentru acele tree mihoane de Romani
6 cetWm maghiaii I
Toate aceste, indiferent de ce rau sau bine pot aduce

regatulm vecin, pun Statul roman intr'o pozrcie adesea
destul de grea. Opinia noastra publica, din zi in zi mai
contienta de insemnatatea ei in via%a politica, nu poate
10 privi fara emo %lune la chmurile morale i materiale ce
le indura Romani' de sub coroana ungara, ca naiune...
Cazul lui Goga este din tale afara de mahnitor pentru
lumea noastra.
Goga poetul popular de aa stralucitor talent, o
15 onoare a literelor romane , alaltaeri incoronat de Acade-
mia noastra, dupa raportul unui ilustru pi ofesor, acade-
mician i ministru, Titu Maiorescu astazi umiht i mal-
tratat ca un facator de rele, i tarit prim temmie ca un
betyar de drumul mare, fugar din ocna, fara a l se acorda
20 macar liberarea pe cauVune, dei legea magluara nu admite
in materie de presa inchisoarea preventive
Ei e prea-prea t... n'avem ce zice mai mult , i va
marturisi firete mace maghiar cu dreapta judecata, i cu
sufletul neatins de patima salbatica a urei de rasa, ca toate
25 astea nu sunt de nature a face populara la not amicipa
careia cele doua State vecine trebuesc sa-i ramana cre-
dincioase, r ca astfel, spre mahnirea noastra, unul, cel
mai tare, pune pe celalalt, mai slab, intr'o penibila situa-
%lune, cum un ahat leal i prudent n'ar trebui sa face.
www.dacoromanica.ro
N IMIC NOU ...
Nimic nou pe lume * tine a spus-o, mare vorba a
spus, cu toate ca, dupa chiar vorba lm, mci el nu spunea
ceva nou
5 De cate on vedem o mods noua on o palane mai
mare decat persoana care o poarta, on o pereche de cipici
mai mica decat picioarele care le 'ncal-ca sa nu zicem:
a ieit la mods cutare lucru *, ci iar a venit cutare
lucru
. la mods >>
10 Ca pentru toate modele, tot astfel tiebue sa zicem i
and e vorba de o noua coala artistica sau literara . .
Jar >
Un exemplu
Poporamsmul este o coala literara noua la noi, in
is care se produc dela o vreme excelente lucran in versuri
i in proza, i care, probabil, are sa insemneze candva o
epoca stralucita in istona hteratuin romaneti Despre
aceasta coala s'a desbatut i se desbate mereu firete, ea
are partizan' i adversan, i unn i alp oamem de talent
20 i de spirit ; dar, pintre amatorn de Mere romane, acela
care nu face parte din niciuna dintre cele doua tabere
gandete, desigur, ca not ca coala in arta nu face aproape
mmica, ci talentul face totul; Ca on de ce coala ar fi un
scrntor, data are talent, poate face lucrun prepoase , iar
25 data n'are talent, nu poate face decat lucran hpsite de
valoare, fie de once coala ar fi
Zilele trecute discutam cu 11n prietin, om invaIat
care nu desprquete, cum au obiceiul in genere oamenu
invaIaIi, pe un om neinvalat, 1 sta bucuros de vorba cu el,
so tocmai ca sa-1 lumineze despre noua coala poporanista.
www.dacoromanica.ro
Scoala aceasta nu e tocmai noun cum ci se pare

dumitale, ms-a zis omul inva-cat 1 pot sagi dau numai-
decat dovada.. Iata..
Atunci a scos dintr'un raft al bibliotecn lui o carticica
5 veche, in care mi-a aratat sa citesc urmatoarele
Intre alte publicaimm insemnate, anul acesta (1838)
a aparut sl un nou roman al d-lui Charles Dither Este o
lucraie cu tendenra democratica, in cane sunt glorificate
nobilele instincte ale unui copil din popor, intru sus %inerea
to teoriei ea devotamentul 1 sentimentul datoriei, innascute
la omul din popor biruesc totdeauna asupra personahtain
exagerate 1 sensualismului brutal care se desvolta tocmai
la oamenn din inalta societate , cel mai cald i mai frumos
altruism de o parte, de alta, cel mai odios ,1 mai rece
15 egoism
Eroul romanului lm Didier este un tanai Oran dela
munte Mama acestm copil a suferit in via-ca el multe ne-
cazmi materiale, din pricina saraciei , morale, din pri-
cina hpsei de educa wine, pe care o simte totdeauna, fnnd
20 inzestrata cu inalte calrtap intelectuale Asa dar, voind
sa scape pe baiatul ci de chmul ignoraniei, it trimete, cu
man jertfe, in coli Baiatul, slhtor pe cat de intelligent,
ajunge tanar invaiat, 1 se gandete acum pe ce tale s
porneasca in lume Se mta in toate parple, 1 toate cable
25 1 se par on sterpe on necurate Un moment, 11 apuca un
fel de descordare, acea criza a sufletelor tinere can au
sperat prea mult dela viala i inceleg Ca ea le va da in
In schimb prea pulin
In aceasta criza sufleteasca se hotai ate vanza
30 mopoara din munp, dupa moartea mamei, i realizand
o sums modesta, pleach sa calatoreasca in lume.. In
Italia face cunostinra cu o nobila ducesa, femeia unui
batran duce foarte dulce, un seremsim zaharisit, care in-
gadme so %iei sale, fund barbat politicos, sa faca legatun
35 prieteneti cu mice tanar calator prezentabil
Cine e depnns cu citirea pove9tilor trebue sa in%eleaga
ca din intalmrea tanarului erou, copil din popor, cu nobila
ducesa, are sa rezulte incurcatura mare. In adevar, eroul,
Om de virtup plebeiane, se inamoreaza, ca lovit de trasnet,
www.dacoromanica.ro
NIMIC NOU 155
de tanara eroina, care yi ea e plina de virtu %i patri-

ciane Din nenorocire insa fireyte ca un roman fail ne-
norocire nu se poate in acelay tamp a pus oche pe eroina
yi un alt erou, un tanar conte corsican Acesta e un tip de
5 om infam lipsit de once sentiment de probitate, capabil
pentru un capriciu de moment, sa distruga viala altuia
lay, asasin. in sfaryit, personificarea tutulor ticaloyulor
inchipuite ca once tip de aristocrat, intr'o opera de-
mocratic-a
10 Ducele, feiicitul sod al eroinei, sigur ca nobila -i sove
nu e capabila de vreo tradare, le da vole celor dm rivah
saii faca mendrele pe langa dansa Pe tanarul om din po-
por 11 stapaneyte sentimentul onoarei yi al datoriei rezista
pasiunn lm , mbeyte, dar se ab %ine dela once manifestave
is alta decat platonica Infamul nobil insa, contele corsican,
crescut in doctrina violemei yi dreptului celor aleyi prin
naytere, recurge, pentru satisfacerea paszuniz sale, la cele
mai miyeleyti maymaIium yi izbuteyte sa compromita pe
ducesa chiar in ochu nvalului s'au plebeian 0 explicaImne
20 it desamageyte pe acesta , dar viermele barman tot 1-a
lasat o rang ascunsa in fundul sufletulm, suflet bolnav oa-
recum de mandne Chinurt de gelozie yi plictisit de obraz-
nicule rivalulm s'au, careli da ifose de biruitor fencit, it
provoaca la duel. Infamul, mai bine preparat in manuirea
25 armei, 11 raneyte Ramtul este adus de chiar ducele intr'un
palat, unde-1 pune sub ingniirea de aproape chiar a no-
bilei erome
In vremea aceasta, tanarul conte ticsalos ineearea sa
rapeasca pe ducesa pnn violen-ca , nereuyind, fuge de teama
30 unei pedepse, ca un lay, in fundul Corsicei Ducele pleaca
yi el dupa myte daraven in patna lm, yi raman in acel palat
singun, nobila patnciana si tanarul plebeian, in convales-
cenp. Atunci... in sfaryrt, se martunseyte el... 0 iu-
beyte... 1, neaparat, se martunseyte yi ea ... 11 lubeyte.
35 Acum e acum... Acum incepe tenbila lupta Intre
pasiune i datone. . Lupta fund mai presus de putenle
lui, eroul fuge, cad simte ca data ar mai ramanea ar fi
invins... *z el lubeyte in adevar, mbeste adanc , vede ca
e mint, adanc mint ; dar . onoarea femen, trebue
www.dacoromanica.ro
aparata Asa dar, fuge, alts scapare n'are onoarea ei

decat fuga lui
Ratacete fugar pe toate potecile frumoase ale dame'
Italu In singuratatea salbatica a mun %ilor, in sgomotul
5 vesel al stralucitelor cetap, in umbra sfanta a catedialeloi,
in lumimle profane ale carnavalului, o vede pe ea, numai
pe ea, pretutindem
Din parte-i si ea, ramasa neconsolata, in line tea seiii,
in tacerea nomn, in ciiipituiile dirrunevi, in larma plot,
lo it aude puma' pe el, pe el numai . pe el, pretutindeni,
oncand Desperate de sufernrca er, cluarna in grabs pe
nobrlul sau so% din departare, it chiama in aiutor . Ii
cade in genunchi, ii maitunseste pasiunea er, lupta ei intre
poinire p datone, p -i maga sa-i tamadme, data se poate,
15 sufletul sdiuncinat Dar el, dulcele so%, se mulcumeste sa
afle ca nobila sa so %ie a rezistat rsprter ysi ramane in credina
ca hpsa tanarulin fugal cu vremea va aduce lunste in
sufletul doamnei ducese i iar pleaca ... la daraverile lui,
fare gripe
20 Parasite slabiciunn er, tanara cade, ingrozita, in des-
perare Incearca toate nuiloacele spre a uita... In zadar. .
Preopi, duhovnicn, la care se adreseaza it dau numai
consolavurn vulgar e. Ea ra mane inconsolabila
In sfarsit, din intamplare, afla ca 'ntr'o manastire se
25 afla retras un tanar pictor, pe care o pasiune nenorocit5
1-a minis in calugarie, unde sma gasit omul pacea
sufleteasca
Acela, numai acela are ea ma 'nceleaga 5Si sa ma poata
povaIm * zice ducesa, r pleaca sa-1 gaseasca la manastirea
so lui ,1 sa i se spovedeasca
Omul deprms, cum ziceam mai sus, cu citirea povesti-
lor, in%elege desigur cam tine sa he acel pictor-calugarit,
Vai fatalitate. Ducesa mergea la manastirea aceea
sa-si gaseasca Inastea, mangaierea, uitarea pasiumi ei
s5 ySi peste eine da acolo? ... Este el t .. El, nobilul copal din
popor, prea singitor ca sa o fi putut vreodata uita, prea
onest pentru a nu cauta totdeauna s'o Ante
Emma, birmta de pasnme, nu mai poate face nnnica
pentru fericirea p repaosul (?) nobilulm sau so%, dulcelm
www.dacoromanica.ro
NIMIC NOU... 157
sail soI. Totusi... e un totusi: nu vrea sa rupa pe fa%a

legaturile maritale... Ar vrea, daca se poate, s'asa
Iar tnarul om din popor, biruit si el de pasiune, nu stie
la ce sa se hotarasc si la ce s'o indemne: si lui pared, daca
5 s'ar putea, i-ar placea s'asa s'asa.
Tot mai brava insa femeia ... Ea se hotaraste la un
fel. Nu se mai duce la barbat... *i probabil, aeela nu se
sinucide de desperare. Ea merge intr'un castel al mamei
sale, pentru a se gAndi in liniste sub privirile augustelor
10 portrete ale strabunilor ei, la modul cum, dupa atata
suferin-ca, sa traiasca amndoi fericiii.
In adevar pleaca ... Dar atAtea ernqiuni i-au sdrobit
forIele... si maladia, care de mult o sapa, incepe s'o co-
pleseasca ... CA.nd eroul vine la chemarea ei lnga ea, 0
15 gaseste istovita ... Nobila ducesa moare in braIele copi-
lului din popor.
SA nu se creath ca acest roman este o secatura literara,
pe care ar putea-o scrie orice amator de notorietate. Nu.
Departe de asta, Chavornay (caci acesta e numele eroului
20 0 titlul romanului) e o lucrare excelenta ; comine Valli de
adanca observa-cie psihologica si momente serios emo-cio-
nante, si e scris cu adevarata arta de stil.
Il recomandam cu toata staruinIa tinerilor nostri
scriitori de scoala poporanista. Citirea acestui model de
25 gen o sa le foloseasca desigur foarte mult.
www.dacoromanica.ro
I 0 N ...
Pe un zacluf de namiez, la un han, cum erau in vremuri
hanurile, a poposit un flacau, drumet sarac, ostenit si pra-
fuit. Cum a sosit, rasuflnd greu de oboseall, a dat buna-
5 vremea la toata lumea si s'a asezat cuvfincios pe o lavica,
la un colt de masa subt umbrar, unde ospatau calatori
multi, cari treceau unii la deal i altii la vale ; 9i a cerut
hangiului sa-i dea i lui un sfert de paine, branza i. o
bardaca de yin mai eftior.
10 Stand aa la un loc cu atatia ini, 1-au intrebat unul
i altul: cum 11 chiama, dincotro vine, incotro se duce, cu
ce rost i daraveri, daca are parinti i rude ; in sfarit,
cum fac toti drumetii &and se intalnesc care de pe unde.
El le-a raspuns bucuros...
15 Ca pe el il chiama Ion;
ca mai are o sora gemena, cu care de mititel nu s'a
putut impaca ; iar parintii, vzandu-i ca necontenit se
cearta, i, cu cat cresc, din ce in ce mai rail se ocarasc i
se bat pan' la sange, i-au gonit pe amandoi de-acasa, sa
20 se clued 'n lume, unu 'ncoace, altu 'ncolo, incotro i-o lumina
Dumnezeu ;
ea. sora-sa a avut noroc ; iar el, ba: ea a ajuns procop-
sita, doamna mare, primita pe la Curti imparateti; iar
el, umbland de colo par& colo, slujind, &And la un stapan,
25 &and la altul, este, precum se arata, un... neprocopsit.
Si a oftat adanc de nedreptatea norocului.
De, ma baiete, zice un batran; poate ca i tu ai fi
vinovat ! ai fi avand i tu cine-tie-ce cusur ori slabiciune,
de schimbi mereu la stapani, i nu te poti tu, baiat voinic,
30 salta din nevoie.
www.dacoromanica.ro
ION 159
Poate oiu fi avand i vreun cusur, ce sa zic?... dar

despre slabiciune, alta nu ma tiu sa am deck ea nu pot
suferi pe sora-mea... i nu fac pas, sa nu dau de ea, tot
de ea i iar de ea. .5i, cum o 'ntfilnese, nu ma pot stapfini...
5 ma reped 'o apuc de piept... Chiar aseara am avut o
intamplare cu dumneei... M'au batut ei, prietinii dum-
neei, stranic, nu-i vorba... halal sa le fie !... aa man-
eietura, n'am ce zice, de mult n'am mai capatat; dar...
nu-mi pare rau ; incai mi-am sarat sufletul i-am dat eu
10 dumneei ce i se cuvenea...
Pe urma, dupa ce soarbe din bardaca, povestete, cui
are vreme sa-1 asculte, intamplarea.
Teri, plimbandu-se pin cetatea de scaun, a auzit sunfind
trambi/e; a alergat sa vaza ce e... La o raspantie, unde
15 se stransese multa gura-casca, un pristav, cu o chivara
mare de Brae, striga din fundul bojocilor ca # sa vie
diseara oricine poftete in gradina imparateasca, s'auza
acolo fara plan cum canta un vestit magar de prasila,
sosit de curand dela 'nvantura, pe care imparatul, Iinnd
20 la el foarte mult, 1-a fost trimis cu cheltuiala in straina-
tali, sa se desavareasca 'n colile inalte la meteugul
ant-aril frumoase*. Ion a 'nceput sa nza de mofturile
caraghiozului; dar, pe urma neavand alta treaba, s'a dus
i el la gradina imparateasca, foarte curios sh auza cum
25 0 fi cantand un magar invaIat...
...ca eu, a zis Ion catra ascultatorii dela masa, eu
tiu ce glas are magarul, i tiu asemenea ca orice coala,
cat de inalta, nu poate da ce n'a vrut sa dea naterea...
Aa dar, m'am dus... am intrat fan suparare i am ga-
30 sit multa lume adunata, i din boierime i din tagme i
prost:me destula. Gradina era luminata cu multe lu-
mini in baici de hartie vapsita. In fundul gradinii, era
o movilin cu flori pe de margini, i acolo, sus, de jur im-
prejur, lasand un loc gol la mijloc, edeau pe jquri impa-
35 ratul, imparateasa i. town* Curtea, i 'ntre cei dintai ai
Cur%ii, tocmai la fan', surioara mea, imbracata mai stn.-
lucit ca 'mparateasa: ii sclipeau capul, pieptul i mainile
de diamanticale. Am ateptat cat am ateptat, inghesuit
in fund, i 'n sfarit am auzit: A ! a ! i batai in palmo
www.dacoromanica.ro
160 NOTITE CRITICE, LITERATURA. 1 VERSURI
din toate parple. Se aratase sus pe movila vestitul can-

tareI, gtit cu un valdrap de matase cusut numa 'n fire-
turi, i decoraIii atarnate de gat, i feldefel de zorzoane,
i 'n frunte, la coama i la coada, funde de panglici in trei
5 fe-ce. S'a facut tacere mare... A 'nceput magarul sa ante...
ce, credeIi?... # Carnavalul de Venezia *!... din ce?...
din gural... cum? cu varia-ciuni!
Aici, s'a oprit Ion i s'a uitat razand ca un prost la
ascultatori. Dar, de unde sa tie ascultatorii aceia din
10 lumea de rand ce insemneaza # Carnavalul de Venezia * i
# variaIiuni*!... qi unul intreaba:
Ei! i pe urma?
Pe urma, dupa ce a sbierat magarul aproape un ceas,
surioara mea (ca la ea ma uitam mereu) s'a ridicat in pi-
35 cioare, a 'nceput sa bata din palme, s'a repezit la el, 1-a
luat de gat i 1-a pupat i p'o falca i pe cealalta, i, sco-
/ndu-i dela mna o braIara, care scanteia de departe,
i-a petrecut-o pe dup'o ureche. Atunci, lumea toata dela
mare pan' la mic a pornit sa rapaie din palme i sa Iipe
20 ca nebunii: # bravo 1 bravo 1 bis 1 bis h>
Cantare-cul a mulIumit foarte mandru, motaind cand
in dreapta, and in stanga, i iar s'a pus pe sbierete. Iar
surioara mea, la fiecare sbieret al lui, da din cap incan-
tan, aruncandu-i ate un trandafir, qi se uita gale &and
25 la 'mparatul i la 'mparateasa, cand la boieri i la pro-
stime. ..
N'am mai putut suferi... Mid s'a opintit odata dum-
nealui sa ridice glasul sus de tot, am pus i eu dou degete
in gura 'am inceput sa fluier din rasputeri.
30 S'au ridicat to-ci in picioare.. .
Cine?... cine a 'ndraznit?
Si 'n turburarea aceea, am auzit glasul soru-mi:
Obraznicul asta trebue sa fie ticalosul de frate-
meu!
35 Numaidecat, care cum m'a ajuns, m'a luat in palme,
in ghionturi, in picioare ; m'au scuipat ; i dup5 ce s'au
saturat, m'au aruncat ca pe o strachina sparta afara din
gradina ... Am stat putin aa, pana sa-mi mai vie sufletul
la loc ; m'am sculat i am plecat schiopatand ... i pand
www.dacoromanica.ro
ION 161
foarte departe, auzeam mereu sbieretele magarului i ba-

taile 'n palme ale celorla4i, si bravo ! i bis ! ...
...Ei! va place?...
Cand sa ispraveasca Ion povestea, iata ca soseOe di-
5 naintea hanului o caleaca mare cu falaitar i cu o ceata
de curteni calari. Opresc sa rasufle caii; descaleca boierii,
i coboara din caleaca o mandreIe de curteana.
Uite-o, striga Ion, ridicandu-se de pe lavi/a...
Uita0-va, asta e procopsita de sora-mea!
10 Dar ea:
Nici aici nu scap de tine, neprocopsitule?
Nici aici! raspunde fratele razand. Unde t'ei duce,
tot de mine ai sa dai. Om fi umbland, tu iute, ca sbori
pe sus cu falaitar, i eu incet, ca ma tarasc pe jos; dar
15 tot trebue sa ne 'ntalnim! n'am sa te las! am sali dau
mereu peste bot i. la cap! sa vedem: care pe care?...
Iali seama la gura, nebunule! a strigat un curtean
stralucit, dandu-i o palma sa-i stramute capriorii.
PoIi sa dai palme cat pofteoi, a zis Ion, sunt
20 cleprins cu aa mangaieri... Deocamdata, lasa-ma numa
sa 'ntreb pe surioara mea iubita: and va mai canta, soro,
magarul?
Celi pasa lie?
Cum sa nu-mi pese, draga?... Vreau sa tiu... sa
25 viu sa-1 mai ascult... ca-mi place, de ma 'nnebunesc, mai
mult ca la toata lumea...
Sa Oii tu ca place la toata lumeal... VedeIi-1,
oameni buni, pe nenorocitul astal... Tutulor noua, i
imparatului i 'mparatesei, la to-ci boierii, la tot norodul,
30 mie i. d-voastra, ne place la toIi; numai dumnealui nu-i
place! ToIi, i eu i dumneavoastra suntem nioe prooi;
numa dumnealui, pricopsitul! mai cu mo-c... Vine sa
strice petrecerea i. muliamirea i cheful la o lume 'n-
treaga... Apoi d!
35 - Ia , asculta, ma baiete, a zis unul dela masa, are
dreptate dumneei: daca place la toata lumea, ce te
amesteci tu?... ce-Ii pasa lie?
Cum o sa placa, nene, saracul de mine?... magar!
din gura! 41 Carnavalul de Venezia!! o cu varialiuni!!!
1i
www.dacoromanica.ro
Daca le place, ma! n'auzi?

Ia m'asculta 0 pe mine, flacaule, zice altul mai darz,
pierzanduli rabdarea ; de ce eti capatnos 0 nu vrei
sa'nIelegi?... Daca ne-o placea i noua, astora de aici?
5 Cum sa va plack omule?
Ei! uite asa: sa ne placal... Ce!... nu cumva o
sa cerem voie dela tine sa ne placa?... Uite, ma !.. Cine
eti tu?
Nu-i vorba de eine sunt eu! striga Ion aprins ; e
io vorba: se poate sa placa?... rnagar din gura, # Carna-
valul de Venezia * cu variapurii?... Ai?...
Nu sbiera aa la mine, a eu te pleznesc !... Uite-
a,a! o sa ne placa!
LasaP-1, ma, zice altul; asta e parerea lui...
15 Parerea lui, s'o Pe pentru tatsau 0 pentru masa!
sa nu ne-o vfire noua cu deasila pe gat!
Si 'ncep sa vorbeasca tare top deodata, unul aa, altul
aminterea... Sora face haz... iar Ion striga mai tare
ca toP:
20 Nu trebue s va placa!
De ce, ma pfirlitule?
Ca nu e de placut!
Ca nu vrei tu, ai? Ei, iaca, la toP ne place, sa crapi!
Atunci daca la top va place, a strigat 0 mai tare
25 Ion, sa ma iertap, dar suntep top nite...
Nite ce, ma?
Nite urechiaP mai mari ca el!
Maica ta, Christoase, ce foc pe Ionia !... 1-au luat in
palme, in ghionturi, in picioare... 0 trage-i, care mai de
30 care, 0 tavalWe-1 prin umbrar, unu-1 lasa de ostenit,
'altu-1 lua de odihnit... Au spart cu el toate borcanele
i bardacele hangiului pe and surioara se suia in ca-
leaca i pornea antnd, urmata de droaia curtenilor
calari... Dar flacaul nu se rasa... and pe mese, and
35 pe subt Mese, intr'una ppa: ((urechiap* 0 iar cure-
chiaci *.
L-au lasat mar, 0 s'a dus fiecare la treaba sa.
S'a sculat Ion, mul-cumit de atfita 'nvartitura, i-a au-
tat aciula, a scuturat-o frumos 0, cum parch* nu i s'ar
www.dacoromanica.ro
ION 163
fi intamplat nimica, zice linitit hangiului, care se uita

cu mila la cioburile risipite pe jos:
Nu se poate, ma omule, magar, fie cat de 'mpara-
tesc 0 de 'nva-cat, sa ante din gura... ce? 4 Carnavalul
5 de Venezia *, 0 Inca 0 cu variapuni gAndete i dum-
neata...
Ei! du-te la dracul cu prostiile tale! a zis hangiul
plictisit. Nu vezi ce tarahoiu 9i ce paguba mi-ai facut?
$i s'a dus Ion cu pas potrivit dracul tie 'ncotro...
3o sa caute una mAi buna.
1I
www.dacoromanica.ro
PARTEA POETULUI
Nehmt hin die We lt1...*
SCHILLER.
<( Lumi-va lumea! a strigat Domnul ; luap-o, oame-

5 nilor ! a voastra sa fie ca motenire 'n vecii vecilor! i
fra/ete v'o 'mparlici!
1 S'au repezit care mai de care cu mfiinile 'ntinse sa-i
apuce partea ; mipinau tineri i batrfini.
# Plugarul se duse spre roadele cfimpului; Vnatorul
io porni sa bata padurile ; Negu-Vatorul 4i infunda hamba-
rele ; Viierul ii alese zeama nobila ; Regele puse straji la
poduri i. drumuri i zise: # Da-0.-mi clijma!*
# Intr'un farziu, dup ce se ispravise 'mparceala, iata
vine i. Poetul din departari... Nimic nu mai ramasese
15 de apucat ; pretutindeni toate aveau stapan.
# Vai! eu singur, striga el cu mAhnire, eu singur fusei
uitat, eu, cel mai supus copil al tau!
<( Si 'ngenunchia inaintea Domnului, care-i raspunse:
(c Daca te-ai desfatat in lumea visurilor, ce stric eu?
20 Unde erai and s'a 'mpariit pamntul?
# La tine eram! zise Poetul. Ochiul meu Iintea la fa.ca
ta ; urechea mea la armonia cerurilor... Iarta sufletului
care, imbatat de lumina ta, nesocoti cele pamnteti!
# Ce-i de facut? zise Domnul... Nimic de acolo nu mai
25 e al meu; toate le-am daruit 1 Vrei tu sa traieti in cerul
meu?... Vino and doreti: oricand, bucuros ici va fi
deschis !*.
Pe urma i-a adaugat Domnul cu mult bunatate:

Ei, acuma, mai du-te pe pamnt qi te mai plimba.
www.dacoromanica.ro
PARTEA POETULUI 165
A mul%umit Poetul din fundul sufletului si a plecat

magulit de atata frumoasa atergie din partea Domnului.
S'a coborit pe pamant...
Acolo toata lumea forfotea in sus si 'n jos, alergand
5 fiecare fara astampar dupa treburile sale: care mAhnici,
care rnu4umiIi, toti ingrijaii...
Poetul a salutat in dreapta si 'n stanga ; unii tot i-au
mo-cait din cap ; dar alii, pared nici nu-1 vazusera. A dat
sa intre 'n vorba ici i colo...
10 Unul i-a raspuns:
N'am vreme de fleacuri... am treaba!
Altul, dupa ce 1-a ascultat pu%in, zice:
Imi pare rail, dar nu 'nIeleg de loc... Salutare...
Pe altul, 1-a povaluit Poetul cu blande-ce sa nu mai bea
15 atAta bere, ca berea multa tampeste. Acela, pe semne
tampit gata, i-a zis o vorba foarte proast i i-a turnat
o halba 'n cap.
Poetul a cazut mahnit pe ganduri far' a 'nIelege cum
poate avea o lume intreaga, stapanind intreg parnfintul,
20 atatea griji, atata bataie de cap si atata fautate, i s'a
hotarit sa se 'ntoarca la Domnul.
Cand a sosit sus, a dat la poarta de Sf. Petre, care-i
era binevoitor.
Ei! zice sfntul, te-ai intors iar? atata ti-a fost
25 plimbarea?
Sali spun drept, Sfinte Petre, e tare urit pe pa-
mfint... i am venit, dupa cum mi-a spus Domnul...
Dar Sfantu-i taie vorba:
Dragu/a, sA ieri, Domnul acuma are alte treburi;
so mai du-te i te mai plimba ; vino aldatfi.
Bine! a zis poetul cuviincios.
*i. s'a 'ntors la plimbare jos. Dar nu s'a mai dus in
oras ; s'a dus la Iara...
Era o zi blagoslovita de vara... Limpede i cald... In
35 departari se 'ntindeau, cat apuca ochiul, campuri aurii cu
spicele coapte, i aci aproape se auzeau intr'o adancatura
fasiituri de coase i cantece de cosasi.
Poetul s'a apropiat de unul dintre muncitori, care
tragea cu gresia pe buza coasei, si i-a zis:
www.dacoromanica.ro
Frumoasa e natura, al?

Dar muncitorul asudat, punandu-si gresia in brau
stergandu-se cu maneca pe frunte, i-a raspuns
0 fi si frumoasa I
5 E duioasa noastra mama! a adaugat Poetul
Da, dmoasa mama, ce e drept... Trebue numa s'o
bap sa-i sangerezi sanul liana sa se 'ndure sa-ii dea o pica-
tura de lapte... Si Inca vara, cat sa he de zaduf, calea-
valea ; dar sa poftesti dumneata lama ca pasanute nu
io esti de p'aici sa poftesti cand turba i urla... atunci
s'o vezi ce duioasa e
Da, stru , dar, chiar in furoare, ce sublima este!
Bag seama, zice muncitorul, dumneata on esti lovit
cu leuca, on alts treaba n'ai deck sa razi de mine... Ia
15 rata -ti de drum, domnule, ca n'am pofta de gluma pe
nemAncate
.51 s'a pornit omul la lucru mai departe.
Vorbele i purtarea atat de grosolane ale acelui -Oran
1-au mahnit pe Poet, indemnandu-1 sa se duca 'napoi,
20 SUS
Iar dumneata, dragura? 1-a 'ntrebat poitarul
Iar eu, SfintePetre, i te rog sa ma lasi a ma apropia
de Domnul, care mi-a fagaduit ca <c oncand, bucuros cerul
25 -
inn va fi deschis
Puiule, zice Sfantul, eu stm ce fagaduit Dom-
nul, ca eram de faIa , dar acuma, drept sal' spun, nu e
vreme potnvita sa 1 te 'nfaNezi; e foarte suparat pe oa-
meni, fiindca-i vede cum se 'nvrajbesc i dusmanesc intre
gata-gata sa faca iar razboaie p varsan de sange ,
30 Si Domnul este peste masura scarbit de purtanle lor, i
chiar se gandeste cum sa-i pedepseasca amarnic, cu foc,
apa, cutremure 1 alte ram, ca sa-i aduca la calea poca-
intn Pun urmare, mai phmba -te
Bine, a zis Poetul
35 i iar s'a dus jos la phmbare... Dar nu s'a mai dus la
tars , a mers intr'un oral foarte mare
Umbland de colo pana colo, cum umbra omul faia
treaba, a intrat, catre sears, pe gangul until palat, s'a
suit pe scan, pe unde se 'mbulzea feldefel de lume i
www.dacoromanica.ro
PARTEA POETULUI 167
a nemerit intr'o sala mare Acolo %mean sfat diploma %i

si militari imprejurul unei mese, pe care, sub lumina a
o sums de policandre stralucitoare, stau intinse hard,
documente, tractate ; iar in capul mese', Intr'un je% mai
s inalt, aromea dulce un imparat batran, cu toate ca toll
ceilalp faceau galagie strasnica, strigand infierbantap,
unn pace, alp' ri'zzbotu, al %n tine mai putea in%elege ce
Poetul a inaintat pans la masa si, cu glas ohmpian,
a tunat
10 Pace s Domnul este peste masura scarbrt...
Dar unde-a fost chip sa urmeze mai departe?... Un
general 1-a luat de ureche si 1-a 'nvartit in loc cu fa;a spre
use si cu spatele spre 'mparat ; iar un diplomat 1-a con-
siliat de dinapoi, sa sboare pe scars 'n jos
is Plecand astfel, mai mahnit de asta decat de mojicia
cosasului, a dat pe strada, noaptea, de o ceata de masti,
care cantau, Iopaiau si chihoteau, cum are tinerimea flu-
sturatica obiceiul in carnaval Indata ce 1-au vazut, au
navalit la el sa-1 tachineze; una dintre fete 1-a apucat
20 de gat cu mainile ei subpri si reci si 1-a sarutat de 1-a fript
pang 'n fundul sufletului , pe urma, 1-a luat la bra% pe
sus, si au pormt cu to -tali inainte, sa ridice targul cu ne-
bunnle for La o raspantie, iata ca se intalnesc, in bataia
unui felmar, cu un batran gros si pantecos, rosu ca mor-
25 covul i cam prea foarte vesel un fel de negustor pro-
vincial, d'ai de care se 'ncurca bucuros la petreceri pin
orasele man, mai ales in toiul caslegiulm. Cum dau de el,
se opresc derbeden, iar masculio Poetului i se smulge dela
brat si se repede la negustor strigand
30 Unchiule s
Iar <c unchiul # zice
Sufletu-meu s nepo cico s
Ea it is de gat cu aceleasi maim subpri si reci $i pu-

pa-1 Poetul se repede sa-i desparta ; unchiul ii da branci
35 incoace, nepopca incolo, si pe urma tifla . . si pleaca toll
incolo cu negustoiul Poetul ramane in loc , isi pune mana
la frunte si stropeste cu lacrimi calde mormantul iluziu-
mlor sale, ca sa creased d'asupra florile pe veci pierdutelor,
in veci nemtatelor tmei e sfinte anuntni
www.dacoromanica.ro
Apo', mai mahmt chiar deck de consihul diploma tulm,

merge iar sus
S'a ispravit, Shute Petre, ma mint sdrobit de atatea
plimbari 1...
5 *1-1 povestete pe larg cu multa obida, dar intr'un stil
nobil i susvnut, toate sate le-a 'ntampinat
Sf Petre, Inland la baiatul asta, se duce la Domnul
i. zice
Doamne, lar a vemt Poetul Eu a zice sa-1 pri-
10 meti. i sa -' dal i lui ceva, ca prea a ramas fara parte
pe lume
Ce sa -' dau, Petre? Nu 1-am spus ca nu mai am
ce-i da, data au luat ailalV tot? Eu stile, data a um-
blat gma-casa i n'a mers 1 el la 'mpart,eala? . Poate sa
is nuilocim pe pamant pentru vireo slujba
Nu e de slujba el, me SfAntul . e delicat.
Atunci, ceva barn
Nu -' trebuesc.. e desmteresat
Vreo decorape...
20 Apt se supara .. e i mandru...
Ei I me Domnul, m' -am gasrt beleaua cu omul
asta .
Doamne, zice Petre, eu tiu ce i-ar trebui lm.
Ce?
25 N11-1 vreun lucru mare o cute cu penile, un clondn
cu cerneala i tie' topuri mart de hartie
Da -' -le, sa ne scapam de el, ca lar aa intr'una, toata
zma buns -zma, a cam inceput sa ma plietiseasea
I le-a dat. . A plecat Poetul foarte mul%umrt
so Nu tree incl. tree saptamarn, i iar se pomenete Sfantul
cu el
Iar, rubitule? .. ce mai pofteti?
Am ispravit kartia i cerneala ..
Cum se poate?
85 . i am vernt sa VA rog, data nu va suparaV, sa -m'
mai dap
Sfantul se mta lung la el i, pe urma
Sall mai dam..
I-a mat dat doua clondire i patru topun
www.dacoromanica.ro
PARTEA POETULUI 169
Peste o lung, iar

Nu mai pot dela mine, draguIa, faia voia Dom-
nului, ca lucrurile astea le am i eu luate 'n primire cu
socoteala . Aide de to roaga singur ..
5 Domnul s'a 'ndurat i i-a mai dat Poetului cinci
clondire i zcce topuri
Dar and a vrut sa piece Poetul, Domnul zice
Ia asculta, ma baiete, nu mai strica atata, fa i to
nivca iconomic . yezi cc scumPa e acuma hartia 1
io Iar dupa ce a plecat Poetul, senin, zice Domnul
Petre, bun baiat o fi asta , dar e cam. .
Cam, cum Doamne?
.. Cam.. gagau0 Nu -0. se pare i Ile?
De I Doamne, raspunde Petre, fiecai e cu partea lui I
www.dacoromanica.ro
OU ALE ROSII
(Pans dare slanyttul yeaculut at 14-lea and a ars mana-
sttrea Sf. Pafnutte, se ga sea acolo, intr'un dulap, la p'dstrare,
scrtsa probabil, de vreun calugar cdrpacttor de slope, cum
5 erau multi pe vremunle acelea, o crontca in cal e se po-
vestea ftoroasaintdmplare petrecuta , in castelul contelut Fekete
Ldtoq, cu prtleiul Paltelut din anul dela facerea lumit 6659,
tar dela naintutre 1151 Conttnutul acelei cronice arse s'a
pa strat insa, prin tradifte, din generalte in generalte, de catre
10 calugan, It mat tarztu a fost, dupes o vtaca intreaga de cer-
cetan adOnct, reconstautta de catre savantul Laurentius Ferax
vulgo, Lorenz Retchlich Dupes verstunea acestuta, foarte
rara, o dam qi not act)
In seaia de Vinerea-Patimilor, au mers batranul conto
15 Fekete Laio, care 'mplimse in dummica Flornlor apte-
zeci 1 cinci de am, la capela castelului, impreuna cu soda
sa Virfig, care, zicea ea, trebuia sa 'mplineasca, in Sam-
bata Rusainlor urmatoare, patruzeci Dupes dann veneau
nobiln curtem 1 copra de cases, can Iineau unit coiful
20 contelui iar alin coada rochiei contesei $1 dupes ce au
ascultat slujba, au purces sa se gnjeasca cu to-VI Pe and
lua sfanta cummecatura, cel dintam, cruntul conte Fekete
Laio, iata ca aude la spatele lin aceste cuvinte de -skis
optite intre contesa ,i Dobo Iano, eel mai de seams
25 cavaler al castelului
A fi fencit, zicea cavalerul, sa-mi pot da tot sangele
pentru a face o cat de mica placere nobilei mele stapane
Nu cred pans nu vad 1 raspundea tanara Virag
Cruntul conte Fekete Laio a muscat in gimp' hnguria
30 preotului 1 a 'nghicit cu noduri sfanta grijarne Apoi,
www.dacoromanica.ro
OUAIE ROII 171
dupa ce s'au gript toll dela mare pan' la mic, s'au intors
impreuna in castel Cum au intrat acolo, contele a strigat
Who Iano! Dobo Iano! te-al spovedit?.. te-ai
gnjit ?
6 Da, nobilul meu stapan
E adevarat?
Zic zau lui Dumnezeu 1
A scramt contele Fekete Law din gingii Sambata,
pe urma, catre miezul now, au fost top la slujba Invierii
io toll , top, afara de tanarul Dobo Ian, A intrebat
contesa .
Unde e Dobo Iano?
Nu tiu i a raspuns Fekete Lams i iar a scranit ,
nu tiu unde-i Dobo Iano!
15 Dupa slujba s'au dus iar in castel, toll; afara de 'Mao
Iano, s'au aezat la masa mare sa ciocneasca oua roii
Pe masa erau paitere man plane cu sute de oua Contesa
a luat unul ,i a zis
Dar vreau sa ciocnesc cu DObo Iano1. unde
20 e Dobo Iano?
Contele Fekete Lilo a ridicat din umeri foarte incruntat
i iar... din gingii Contesa a lamas pe gandun.
Minunate oua ron ! a zis ea , ce frumoasa fara I
Se 'n%elege ca-i fiumoasa, a strigat lanjind ca o hard
25 contele ; i firete are sail placa, nobila doamna 1 data
sunt vapsite chiar de mana nobilulut tau so% in sangele
lui Who Iano I
Who Iano 1 a strigat ca o nebuna tanara contesa
VII ag Si el ? unde e el?
so El? el, a raspuns scramnd Fekete Laio, el trebue sa
fie in iad acum, dupa ce i-a vazut visul imphint, dandu-i
tot sangele ca sa Lea o mica placere nobilei sale stapane 1
S'au ridicat in picioare top nobiln cavaleri meseni
A 1 a %ipat contesa La mine top cap. ma iubesc 1
35 Luap-1 pe acest gunoiu spurcat, pe atat de xenamorasit
pe cat de crud I . legaci-1 Si ingenunchiap-1 1 ... trebue
sa-1 pilduesc pe loc 1
Pana sa traga Fekete Lino spada lui de oIel de Damasc
pe care o avea amintire din vremea Cruciadelor, au navalit
www.dacoromanica.ro
1.72 NOTITE CRITICE, LITERATURA. SI VERSURI
top tinern cavalen , 1-au legat burduf sl 1-au pus in ge-

nunchi
Acuma, a strigat contesa, spargeV-itoate aceste oua
in cap
5 Sub grindina de oua rosn, lcsina, scrasmnd, cruntul
Fekete Laios, cu capul plan de sange si de galbenus .
Dar Inca mai rasufla
Nu e destul I . Dap-i lovitura de giaVe
Atunci tanarul copil de casa Bela $andor se duce
io aproape 1-1 loveste cu un ou in moalele capulm, de.-1
Vasneste creierul inminat S'a sfarsit cu batranul, cruntul
conte Fekete Laios .
L-au tarit afara, sa-1 arunce in prapastia din spatele
castelulin
15 Acum, a strigat contesa Virag, sa ciocmmt . Acela
care -un va sparge eel dintai trei oua pe rand, acela, pe
Tanga trtlul de conte, pe Tanga stapamrea acestui castel si
a moshlor de veci, va avea sl mana mea!
Au ciocnit Contesa a schimbat mereu la oua
zo Niciun mesean n'a izbutit pans 'n trei on La urma, a
vent tanarul copil de cask Bela $andor sa ciocneasca si el,
cu acelasi ou cu care dedese lovitura de grave S'a apro-
plat cu multa indrazneala sl unul I . doted trei
pe toate le-a spart
25 51 astfel, tanarul copal de casa, Bela aridor, cu oul lui
tare ca piatra, a castigat coroana de conte si.. mana
tinerei Virag
www.dacoromanica.ro
ORIENTALE DOUA DOCUMENTE
Impertul otoman sufera ft el astazi, pentru a doua oath,
de febra constitutionala parlamentara Este un caz de reci-
diva Pi tmul acces, mai ufor, l-a avut, precum se qtie, in
5 ajunul razboiulut cu Rufit ft Romano, la sfcirfitul anulut
1876, cdnd celebrul Midhat pafa, in calttate de mare vizir,
a proclamat o Constitu ;ie otomana, cu regtm parlamentar,
suspendata, peste pultna vreme de M S Sultanul
Pt intre nifte hcirtti vechi, am ga sit acuma un exemplar,
10 dintr'o foam obscures ce aparea, in 1877, la Bucureftt, in
limba bulgara, confinand mai multe documente privitoare la
activitatea prtmulut parlament otoman
One& ne-am indot de exactttatea lor, in toate amanuntele,
credem tnteresant a reproduce awl doua din acele curtoase
15 documente, ft, data semnam cu numele nostru, asta o facem,
btne'nfeles, numat ca stmplu colecitonar, tar nu ca autor,
MESAJUL DE INCHIDERE A CAMERELOR

OTOMANE
20 Dommlor Senator',
Dommlor Deputa %i,
Pentru intala oars a tunat q" v'a adunat laolalta ales,

ca s'a face %i giumbuun parlamentare Trebue sa Marturi-
sim, data voim a fi drep %i, ca ideea asta a trecut ma" intal
25 prin capul fostului Meu mare-vizir Midhat pap
www.dacoromanica.ro
Ispravindu-si toate trebunle el, i-a vent pofta Euiopei

sa le reguleze pe ale noastre , nu-i mai ramanea alts treaba
de facut decat sa puna la tale soarta supusilor otomani,
earora Alah numai stie cu cats blande%e si regula le-am
5 admmistrat legile noastre echitabile
Asa, vazand ca tot mi se dedea zor sa schimb chiverm-
seala imparatiei, trite dirnmeaVa, dupa ce mi -am baut
linrtit cafeaua si ciubucul, am chemat pe Midhat pasa
si i-am graft
ro Bre, pordecame ! (asa-i ziceam eu lui cand eram cu
chef). Toate bune 1 dar ce e de facut cu Europa, bre?
Eu am un plan, Prea- Luminate stapane (mi -a
1 aspuns), sa T1-1 comunic I
Pune-1 in lucrare, pordecame, fara sa mi-1 mai co-
15 murkier eu n'am vreme sa Ma ocup cu asa mofturi
In adevar, peste tree zile, moftul, Constitu %ia adica, s'a
promulgat, si i-am baut aldamasul cu chef male, dupa
cum stir, in ciuda diploma%ilor
Astfel si de data asta, geniul otoman a tras Europe].
20 un chiul, vrednic de vestitul nostru Nastratin Hogea, de
clasica memone
N'a trecut apt)i mult, si Midhat pasa, despre care nu
incetau a vorbi gazetele toate mai mult ca de Mahomet,
ba Ca e iste% om de Stat, ba ca e batut la cap ca ber-
25 becul la coada, ba ea e geniu si ate toate secatun,
incepu salt is nasul la purtare- prinsese muhahbiul cow
Sa las ca de Cate on it chemam sa ma frece, ca de
obiceiu, pe talpi, imi trimitea vorba ca n'are vreme, ca
e ocupat cu trebile Statulm , sa las Ca l'am prins de cateva
30 on cu mana in cheseaua mea cu tutun , dar intr'o zi,
dupa ce cumnatul meu Mahmud Damal care e un balat
foarte destept , pot zice ca e mai destept ca mine si ca
dv top la un loc ma convulse, cu o gazeta englezeasca,
ca Bulgarn sunt supusn mei, chemai pe Midhat pasa
35 Nu-mi bausem cafeaua
Bre, pordecame 1 (asa-i ziceam eu cand eram mah-
mur) Auzi ce spune Englezul, ca Bulgarn sunt supun
mei !
Adevarul spune, Prea- Luminate
www.dacoromanica.ro
ORIENTALE DOUA. DOCUMENTE 175
Atunci, de ce nu mi-ai spus? sa te'nvaI eu sa re-

gulezi chestia Orientului in tree zile, pordecame? 1
Cum, Stapane?
Sa-i spanzun pe top i
6 Nu mai merge aqa, Prea Stralucitule ! acumoavem
Constitu %ie
Constitu %ie? (am strigat) Sall dau eu pe Consti-
tulle !
*i, cu mare pal ere de rau, i-am pus palma'n... ceafa
io i i-am facut un vant de i-a sant pordecamehn fesul
cat colo
titi ce a urmat apoi
Auz acum ca umbra dumnealui cu plosca cu minciumle
pe la Curt,ile imparateoi ca sa ma denigreze ce-o fl
15 am I... Ah! cluolhamule 1 nu to -om prinde eu odata,
sa --ci fac o mangaere la tap, sa ma pomeneti!
Dar sa nu ne tutarn vorba I
Lucrurile s'au incurcat rau.
Europa a ingaduit sa ne incalce glnaurn, Muscalul 1
20 Romanul Spun ca sunt hotariV sa vie pana'n Stambul,
sa ne faca ce ne-or face.
Prin urmare, nu ramane decat la patriotismul nostru
sa ne invele a ne apara
Zice ea pAna acuma, not am pierdut Inuit, maine, poi-
25 mame poate sa pierdem qi Stambulul Multe fesun au
ramas fail capete qi de doua on pe atapa iminei i-au
pierdut labele I... dar, nu face mime! vorba bragagiului
(4 Aa e negustoria unde e maga multa, i paguba
multa este I *
30 Dommlor Senators,
Dommlor Deputai,
'Vedep dar ca, intru cat privete pohtica dinauntru,
stam bine i temenuc; putem in adevar zice ca stain
turcete Mi
35 In privinia pohticei din afara, neutralitate desavarqua;

aceasta numai p numai fiindca nu ne-am dep5rtat _ de
loc dela inIeleptul cuvant al stramoplor noTtri-
www.dacoromanica.ro
# Pilaful sa-1 mananci de desubt, iar ciorba de de-asu-

pra, si 'n colo, toate bune I>>
De vreme ce asa dara fiecare dmtre dv trebue sa se

fi plictisit de atatea indelungi si mature dehberari, $i
3 f1111da tot nu avev de ce sa mai Incurca %i lumea prin
Stambul m'am gandit ca n'ar fi rau sa va trumt la
urma voastra de unde ap vemt
Deci, aducand Proorocului laude ,i mul-cunuri pentru
succesele noastre, va zic
lo Hairola !
Merged fiecare pe la casa cm va are, si Alah sa va alba
Intru sfanta sa paza spre ferieirea -carn turcesti I
S'a ispravit cu mofturile 1 sesmnea este inclusa .
Haidea I
15 Abdul -Hamad
Muntrt
Zaprak Pala, interne ,
Bocluc Aga, externe ,
Hatdr Plokon, justipe ,
20 Topci Loath, rasbom ,
Hap. Buke, instrucpe si culte ,
Selemet Mofluz, finance ,
Tembel Blench., luerari publice
II
25 SENATUL I CAMERA DIN STAMBUL

CORPL RILE INTRUNITE
(EDINTA DE INCHIDERE)
edinIa Corpurilor intrumte se deschide la orele regle-

mentare turcesti, cu mare solemmtate, sub presedmIa
30 1U1 Ctapccin-Aga, prezenp fund toll senatoru si deputa %u
Domneste in toata adunarea o mare vesehe
La ordmea zilei
Proiectul de lege pentru plata diurnelor reprezentan-
Vlor naVunn otomane pe timpul vacancelor, st
www.dacoromanica.ro
ORIENTALE DOUA. DOCUMENTE 177
Crtnea Mesajului de inehidere a Corpurilor legiuitoare

Islauzar Mehemet, raportor, da citire raportului i pro-
iectului de lege
<< Art unit Cat -tm vacarrtele parlamentare, Senatom
5 i Deputapi primesc diurna indorta ca pe timpul sesiunii*
(Aplauze sgomotoase)
Geanabet Eddtn Am onoare a propune urinatorul
meremet la art 1
o Art lame cat tin vacan-tele parlamentare, Senatorii
io i Deputa-tn primesc diurna impatrita e
Voci Prea mult, hie! nu fi botos
Geanabet Eddln. < intreita ca pe timpul sesiunii *
(Aplauze prelungite)
Articolul unit, astfel meremetisit, se piimete cu una-
16 nimitate, plus un vot Prezidentul a votat de doua oni
(Aplauze sguduitoare)
Zauc Aga, care a dormit, deteptandu-se Cer cuvan-
tulI Am onoare a interpela guvernul asupra chestiunilor
impoitante.
20 Preztdentul Carnacsif Suspend edin-ca pe cinci minute
La redeschidere se crtete mesajul de inchidere al Par-
lamentului (vezi mai sus)
Preztdentul nal-dor Senatori i DeputaV, inainte de
a pleca pe acasa, sa strigarn
25 TiAlasca sfanta Constitupune
Traiasca Imperial
Sa trim eu " vol cu toate neamurile noastre
Sa tralasca in sfarsit top cal! n'or mum
Sa strigam cu tote ura t p sa asvarlim cu fesurile 'n
so sus, ca tieburile tarn turcwi merg ibripm
(Aplauze toi en-tiale)
(Sedin-ta solemna s'a incheiat)
A7a se'ncheta documentele dan obscura gazeta bulgara,
pe caie le-am reprodus cat se poste mai enact
12
www.dacoromanica.ro
DOMNU X...
Dascale prea invalate, cel ce 'nve-0. la coal carte,
spune-im nne ce sunt opt I
Opt sunt Fericuile
5 Ada e Aa a spus mantuitmul catre gloatele adu-
nate sus pe munte spre a sorb' dumnezeetile invaraturi
Si se 'ncep aa
1 Ferici-V cei saraci cu duhul, ca acelora este imparaVa
cerurilor ))
io Si se 'ncheie cu a opta
4 Fern,41 cei ce se gonesc pentru dreptate, ca acelora
este imparava cerurilor 1 . *
Despre aceste fericiri, dela Alatem citne, Cap 5, facea
()data un arhiereu pred ca poporemlor sai Parintele era
is cam lung la vorba predica de un teas i jumatate i nu
rnai ispravea
0 baba, care venise la biserica, lasanduli acasa fier-
tura pe vatra, tot asculta pe Prea sfinpa sa, 1 ofta ca
de o grija mare, iar mai asculta i iar ofta
20 In sfarpt, slava Domnulin t s'a ispravit predica
S'a dat predicatorul jos din amvon, i lumea s'a gra-
inadit sa-i sarute mana
Cand a venit sx randul babel, baba i-a spus parintelm
Prea-sfinte, ai uitat sa spin Inca o fencire...
25 Care, taica?
Ferici %i cei ce se urnesc dela biserica 'Ana nu 'ncepe
predica arhiereului, ca acelora nu le va da fiertura 'n
foc
Sa ma ierte Dumnezeu data 'ndraznesc i eu, ca baba,
20 sa spun ca ar mai trebui pomenita i alta felicire-
www.dacoromanica.ro
DOMNUL X 179
# Feneiv cei ce, luand condeiul in mans, nu vor avea

frica de Domnul, ca aceia vor trai multi am pre pamant
in cmste, ba i 'n academe I
Am, prm # Domnul*, nu vi eau sa'n-celeg pe Ziditorul,
5 de care firete tine e curmnte trebue totdeauna sa se
teama, fundca # teama de El este inceputul inIelepelunn *,
vreau sa'nIeleg pe Cititorul, fundca, de cate on ma calca
nevoia, on indemnul Duhulm-rau ma 'mpinge, a Iua con
deiul, de acel Domn, (sa-1 nurnim X . , ca personal nu-1
10 cunosc), de acela ma apuca un fel de fnca nehotarita ,
simI, gandindu-ma la el, o strangere neiMeleasa a mime,
ceva cam aa cum trebue sa sun-Ca un impricmat cand,
nu prea sigur de dreptatea lm, aude aprodul strigandu-1
pe nume sa pofteasca 'nauntru, la judecata
15 Cand ma gandesc la el!
All 1 Domnule X. tine eti? in ce coil star d-ta
acuma cu # Umversul* dinamte, plimbandu-p pnvinle
peste aceste randun?
D-ta trebue sa fir un om sever, aa 'ml inelnpuesc eu ,
20 cand iv cade ceva stirs in mans, trebue sa Vr sprancenele
tare 'ncruntate, citind cu multa luare ammte
D-ta eti un om nu numal invaIat, dar i cult, trebue
sa fi citit mult i cu folos, in via %a d-tale
D-ta, afara de prodigioasa noastrb hteratura natio-
25 nala trebue sa mai cunoti din hteratura umversala, macar
pe cea europeana
D-ta, pe langa bogatele d-tale cunqtmce literare,
,tnnpfice, artistice, trebue sa fi avand gust subpre 1
sim-cire adanea.
30 D-ta, ass -ml inchipuese eu, trebue sa fn mai 'nainte
om i pe urma roman (ca se 'ntampla uneori i ammterea) ;
prier urmare, d-ta, roman fn este, trebue romanete sa
judeci omenete
Pe d-ta, sunt sigur, nu to pot mica sentimentele cele
35 mai frumoase, cele mai nobile intenpum, avantunle cele
mai generoase, data expresmnea for nu este, dupa cala-
poadele coalei d-tale, convenabila , fundca d-ta al acest
pacat coala d-ta nu pop admira o splendlda mantle
imperials de pm pura captu,ita cu ernund, data e prost
12
www.dacoromanica.ro
croita i rau cusuta , IV place mai bine o scurteic4 mite-

caneasca de plied captupta cu pisica, croit'a i cusuta cum
se cade fundca, iarta-Ma sa-/i spun, qt.]. pedant.
D-ta, desigur, cand citesti ceva de un autor vestit
s pentru logica lui stransa * sau pentru <c hrismul lui larg *,
pentru <c cutezawca parenlor *, pentru <c spiritul acela corn-
bativ a, pentru 4 patriotismul lui *, pentru a vastele-i cu-
no,tin-ce * sau K tendurcele-i morale, sociale, umanitare *,
pentru <c limba -i admirabila *, in fine, pentru mai tru eu
10 ce d-ta, desigur, cand cnestt ceva de un autor vestit,
oncat de mare ar fi reputa %ia ha, trebue sa recunoti
indata data <c maestrul acela scne ca o bucatareasa ne-
data la carte, fandea d-ta, stimate Domnule X .,
trebue sa fi inva cat, pe langa Inaltele tan-ce, si gramatica
15 elemental%
Ei uite de asta mie, cand lau condeiul, nn-e frica ,
dmtre atatea mu i mu de exemplare ale 4 Universului*,
de unde tiu eu data, Doamne ferete nu pica unul
,
,1 'n maimle d-tale?

20 Atunci, ce ma fac eu?
Sa pat 1 eu cu d-ta ca arhiereul cu baba? si Incai data
to -a crede bland ca o baba naivat dar d-ta, inn Inchipuesc,
trebue sa fa rautacios, om cu mintea ascuVta de eate
multe ai inva-cat 1 tu
25 Pare% to and i pe d-ta cerand, cu un zambet grozav
de neplacut pentru mine, Inca un adaos la cele opt fericiri
FericiV cci ce nu se gandesc cand scriu, iar gramatica
<c
elementara ca pe o prostie o nesocotese, ca aceia auto

man se vor chema t *
30 $1 asta m'ar Intrista peste rriasuia . cAci, prea stimate
Domnule X..., autor mare mci prin gand nu mi-a trecut
vreodata ca a putea fi, dar iara, pe negandite, eau? n'am
scris in via%a mea , iar, de bine de rail, giamatica elemen-
tara, cu sfin-ceme in'am siht totdeauna sa n'o mahnesc
35 catup de puvn . $1 asta, nu de dragul ei, sa ma crezi ,
tot de grija d-tale
Eu tm ca un om cu spintul luimnat ca d-ta, cat s
fie de sever, pernute literelor sa serveasca la multe
dela ,tia4a cea mai inalta, dela cea mai subtila arta
www.dacoromanica.ro
DOMNUL X 181
pans la cea mai simpla cromei i pans la o trecatoare gluma

de comic numai, literele sa fie litere, in irate cu socoteala
matura, Tar nu trase din palane ca, de o mans nevinovata,
biletele unei loteiii in familie
5 Dintr'o banita pima cu naargelu,e de toate colonic
inchipuite, un meter mozaist poate scoate o nununata
icoana , un om de rand ca mine, fara mare metepg, mei
idea inalte, numai cu rabdare, a,ezand margelu,e potrivit
dupa dou'a colon poate face pe masa figure rationale
30 *1 d-ta, Domnule X , oncat de sever sa hi, trebue sa
recunoti ca., data inten %ia mea n'a fost alta decat sail
fac pe un camp rou o cruce alba, on o stea galbena pe
un camp albastru, intrucat aceasta inten %ie este la
hmita indeplinita, precum eu nu am preten %ie ca ti-am
35 zugravit o Maica-Precista, aa i d-ta, ,sever dar drept,
sa n'ai pretenve a ob tine dela mine decat ce am incercat
cinstit sa-ti dau, o stea, o cruce, o figura rationala cat
de simpla
Gam, mai la urm.11, trebue i d-ta sa admit' c.6 asta va
20 sa zica meteug fie cat de malt, fie cat de umil sa
lei, din gramada haotica a banitei, margelue, bob cu bob,
i sa le aezi cu anume rost, dupa priceperea ta, pe price-
perea i a altuia
Acest altul d-ta eti acuma pentru mine, Domnule X...,
25 i de aceea mi-e teams de d-ta
Tot ma gandesc oare sa fi aezat eu m'argelele cum
se cuvine dupa umila mea intentie? Nu cumva i eu, om
batran, sa fi luat ca un copil uuratec un pumn de margele
din banita i, aruncandu-le impertinent pe o foam de
30 hartie, sali zic in batae de joc
Uite, d-le X , cum eu, dinteo aruncatura pe
negandite, am nemerit sa-ti fac pe Mihaiu-Viteazul &Marc,
fundc5 te tiu patriot ca i mine!
as Sper insa ca n'am facut i niciodata nu voiu face aa
necuviinta Te rog sa crezi, prea stimate Domnule X ..,
cititorule, Ca dandu-ti d-tale mult respect mi-am oprit
putintel i pentru mine Astfel, n'a indrazni vreodata s
te uit cand pun mana pe condeiu fiadca, sa-ti mai spun
ceva, pe ianga teams, d-ta ism inspin mie i alt senti-
www.dacoromanica.ro
1.82 NOTITE CRITICE, LITERATURA SI VERSURI
anent. , . to iubesc cam rar, ce e drept dar sinter,

crede-ma
Acuma, cu d-ta, iubite Domnule X , am ispravit
deoca mdata
5 Spre a incheia catre d-v , tiller publicist' roman'

ba i batrani salutandu-va cu toata stima, ma adre-
sez , intaiu, spre a va ruga sa ma ingadmii i pe mine intre
d -v,, la ce rand \rep. OR de cuvun-ca , al doilea, spre a Va
nice, in simphcitatea mea de cate on scoatep din cabman
io condeiul phn de cerneala si vrep cu varfu-i sa maniip
foam curata, gandip-va la Domnul X ..
Nu-1 trci, cat vi s'ar parea de 'ngaduitor st de baiat
bun, cat de sever i de batiocontor este
www.dacoromanica.ro
METEMINA...
In general, o stapune de aer curat este un loc mai
mult sau mai pupn pitoresc, unde to plictiseti, pans la
innecaciune, data nu tn danca, ca sa pop respira seara
5 praful din salonul de bal dela Kurhaus Insa astavara,
fund osandit sa iespir o lung aer curat, chiar data nu tiu
dan-ca, am avut norocul sa petrec impreuna cu un tip de
om foarte ciudat, un fel de maniac, i a fi nedrept data
as zice ca am petrecut prost E adevarat ca pans la urma,
10 cu cateva zile inamte de a ne desparp, incepuse sa ma cam
oboseasca de atatea cum sa zic? cu atatea prostn;
dar cele thia, tree saptamani dela 'nceput, mci nu -hill
cand trecura, atat mi se parea tipul de interesant
Mai intai era un om foarte cum se cade ungur
15 Pentru un roman ordinar ca mine, adica nu un extra-
ordinar roman, se gasesc i printre unguri foarte cum se
cade oamern , vreau adica sa spun ca un roman cat de
ordinar se deosibete in aceasta mult de ungurn imbe-
cili sunt mull' de acetia i la unguri can nu ar fi'n
20 stare sa admits ca se pot gasi i printre romani oameni
cum se cade afara de romann renegap din regatul maghiar,
can acolo sunt considerap ca oamenn cei mai cum se cade
Debi eram cu ungurul meu totdeauna alatun la tOpltto
(aa se zice pe ungurete table d'hte), dei in cursul zilel
25 ne intalneam mereu la prOmonat (promenada, pe ungu-
rete), i dei din parte-mi, comumcativ ca once roman
ordinar, ii dedeam intr'una ghes sa-i fac cunotin/a, nu
era chip sa mi-1 apropm Instinctiv, mi -am dat seama ca
mi-1 departasem facusem greeala sa-i adresez la masa
30 cuvantul in romanete ; el, om politicos, mi-a raspuns
www.dacoromanica.ro
destul de aspru o Nem ertek, kerem szepen I * (adica nu

in/eleg, ma rog frumos)
In-celegand ce greseala facusem si dorind neaparat a-I
face cunostima , pe de alts parte, pricepand de ce slabi-
5 ciune sufere omul meu, m'am gandit la o stratagems, me
mi-a reusit Intr'o dimmeata, cand ne-am asezat alatun
la cafea, dupa ce 1-am salutat frumos, i-am zis pe ungu-
reste o Buna diimnea-ca poftesc I Auzindu-ma, omul s'a
>>
transfigurat , de unde en sta posomoiit cu oche 'n tale!,

io acu deodat5, radiand pnetesug din oche, cu un zambet
afabil, m'a intrebat in limba lui o Dar domnul stie un-
gureste?* I-am raspuns ca am strut pu %in cand cram
copal, ca acuma mai inteleg ceva, dar am uitat aproape
de tot sa vorbesc. . Pe urma (la noroc, am incercat) am
is urmat sa-i spun pe francuzeste cat imi pare rau ca, ne-
putand trai printre maghiari, am uitat o hmba asa de
frumoasa, care mi-aminteste de copilane si-rm face atata
placere cand o and vorbita mai ales de societatea cults,
sau de pe amvon, sau pe teatru.
20 Omul meu s'a gasit ca stie frantuzeste mai bine decat
mine, si, din momentul acela, am fost o lung nedespar-
pp Stratagema mea a prins , ce e drept, nu era decat
pe jumatate infanta: numai in privirica regretului ca n'am
putut teal printre maghian , in privinca hmba insa, era
25 numai pircin cam exagerata , si cunosc mulp romam ar-
delem cul %i de aceeasi parere cu mine si can vorbesc hmba
maghiara frumos cum multi maghiari culp ar don s'o
vorbeasca
Asa dar, ne-am apropiat set ne-am impneternt, set nu -mm
so pare rail am putut studia de aproape fenomenul ciudat
al maximului de tensiune sufleteasca, cum adica o apu-
catura buns a omului, trecand masura, poate deveni per-
mcioasa, cum o virtute impinsa peste o anumita limita
incepe a fm o curata meteahna
35 Ungurul meu, asa om cum se cade, set inteligent, set cult,
era in cazul acesta din urma intindea coarda patriot's-
mului peste maximul de elasticitate , cand vorbea imma
lui de maghiar, judecata lui de om trebuia sa mearga sa
se culce, nu mai avea de ce sa mai stea de vorba
www.dacoromanica.ro
METEAHNA 185
Cate minuni n'am auzit in patru saptainam, pornite

din inima patnotului maghiar I Le-a mai putea vine mmte
pe toate? Cateva insa vor fi deajuns sa le resum aici
pentru a da o idee cititoiului de meteahna mentala a
5 tovaraului meu de curs de aer curat lath. .
Mai intai, maghiaiul nu are nevoie de alts cultura
decat de cultura maghiara , ceva mai mult once influen'ca
a vreunei culture straine, mai ales europeana, este dea-
dreptul pagubitoare maghiansmulm , deaceea trebuesc
io descurajate, condemnate, persecutate chiar (la nevoie, cu
imiloace violente) toate apucaturile de contact, fie pe cale
publica, fie pe cale plivata, cu vreun curent de myth-
za-cie nemaghiara
Limba? . numai cea naponala maghiara I
15 Literatura? . numai cea naponala maghiara I
Arta? .. numai cea naVonala inagluara!
*tainIa?.. tot asa
rn fine, idee, munca, inven %le, spirit, judecata, rachm,
vin, branza, ardei, clan-curl, costume, vite, capital, oameni,
20 sfinp, Dumnezeu scl c1 .. toate, tot, tot aa I
Apoi ..
Maghiarul nu se teme de mmini pe pamant , contra
lump intregi, maghiarul lupta nepasator, sigur de victo-
ne. .. fundea .. are 'ncredere in Dumnezeul strabunilor
25 Sal .. caci maghiarul in veci nu piere I
Dar . este un insa Insa maghiarul este, din neno-
rocire, mancat de straini I de nemp, de jidani, de slavi, de Ii-
gam, de levantim, de germamsm, de fraricuzism, de pesimism,
in fine de feldefel de viajmap can pot sa-1 .. distruga I
so I., se 'ffcelege, odata ce va fi maghiansmul distrus,
filete nu va mai exista, i data nu va mai exista ma-
ghiarismul, atunci lumea are sa stea pe roc, n'o sa se mai
invarteasea pamantul, soarele o sa se stmga cataclism
universal I s'a ispravit cu omenirea I
35 Pana la dar insa, maghiarul meu avea aerul feroce i
tonul tunator , dar dela dar insa incolo, lua aerul dulceag
i tonul dmos
Aa m'a facut sa-rm petrec luna de vilegiatura intr'un
mod foarte placut
www.dacoromanica.ro
186 NOTIJE CRITICE, LITERATURA SI VERSURI
Cu cateva seri inainte de a ne desparp, cand incepuse

sa ma cam plictiseasca, mi-a vorbit despre tricolorul ma-
ghiar cu un avant inteadevar <c indicator # Mi-a spus ca
el mananca mai bucuros, i mai cu pofta chiar, sapun
5 inveht intr'o eticheta tricolors maghiara &cat cacaval
inveht in hartie simpla alba
*i, aminteri, om foarte cum se cade intehgent i
cult .
M'am gandit Doamne, un om aa de cum se cade,
io aa de intehgent i de cult, cu aa meteahna. ce uor
i-ar fi unui arlatan, prost i incult, sa-1 duca de nas Sl
sail bats hoc de ell
i dupa ce m'am despar%it de bunul meu maghiar,
mi-am zis
15 Nul patriotismul lui e o meteahna , nu mai e o virtute
Bine ca ne-a ferit Dumnezeu pe um, romann, de aka me-
teahna 1
www.dacoromanica.ro
PRADA DE RAZBOIU...
- ANECDOTA ORIENTALA.-
Cine n'a aunt vreodata despre vestitul Nastratin-

Hogia si despre nasdravannle lui, (hare care minunatul
5 nostru poet Anton Pann ne-a povestit cateva atat de
frumos?
Acest Nastratin-Hogia este, pe cat stim, o persoana
destul de cunoscuta la noi, asa ea nu mai avem nevoie
sa-1 mai recomandam cititorilor, ca om de duh si nerod,
io cuminte si zevzec, Ocala uneori, alteori, pacalit , in sfarsit,
om odata si jumatate in toate privinple
Noi ne marginim acuma a spune Inca una din nasdra-
Vannle lui, despre care credem ca nu s'a povestit Inca la
noi, si pe care am aflat-o dintr'o carte preIwasa, talma-
15 cita din turceste. Noi o povestim aci pe romaneste, Inland
seama nu atata de textul strain, cat de firea limbic noastre
si prin urmare de priceperea romanulm lath
Intr'un rand, ajunsese Nastratm intr'o foarte proasta
stare nu mai avea in casa mci un pumn de faina, nici
20 lescaie franta si hainele de pe el hartanite de tot de
azi pe maine, got si muritor de foame Ce sa faca?
Sta turceste pe pat si se gandea ce e de facut , ofta si nu
stia ce sa puns la cale Nevasta-sa, vazandu-1 asa, 'h.
zice
25 Omule, mai du-te si to pin targ
Daca n'am treaba, ce sa fac in targ?
Treaba, ne-treaba, du-te de to mai intalneste cu
barbap , poate sa dal de vre-o treaba, sa ne mai saltam
din lipsa . Asa, ce folos, sa tot stai, s6 clocesti acasa ca
30 min eril e ?
www.dacoromanica.ro
188 NOTITE CRITICE, LITERATURA. ySI VERSURI
A plecat Hogia , a umblat cat a umblat fara treaba

pin targ pan'a stunt , pe urma, pe 'nserate, se'ntalnete
cu un vecin
Ma rog tie, ii zice Hogia, tot treci to pe la mine
5 pe-acasa, fa bunatate, intreaba pe nevasta-mea e destul
cat am umblat astazi, ca mi s'a cam facut foame, ,1 fundca
tiu ca tot n'avem de mancai e acasa, m'a duce incai sa
ma cult
Cum, n'ai de mancare?
10 Ei cum? ca mi s'a ispravit . Uite 1 uite.
i din vorba'n vorba-i spune vecinului cat sta de prost.
Vecinul, om bun, zice
Mai omule, lute, mci eu nu prea ma'nlesnesc deocam-
data, pot sa te ajut cu un leu de parale, sa-p ajunga pe
15 o zi doua , dar eu crez ca, papa una alta, pans ga-
se,ti o treaba, ai putea, cum eti om cunoscut, sa ceri
ajutor din casa 'n casa ; n'are sa te lase lumea
Hogia u mulimmete 1 merge acasa
facut, nevasta, ea m'ai trimis in targ , m'am
20 ales cu mare inva-catura
A doua zi dirnmea/a, pune o desaga pe magarul lm i
pleaca manandu-lbinior dela spate ,Si mergand incet-incet,
bate dintr'o dairea i cereste din ua 'n ua, cum fac top
orbeIn pun par%ile rasaritului Oamenn ii pun in traista,
25 care ce se 'ndura, ba o 'Arne, ba ca-civa pumni de bulgur,
ba o fehe de pastrama, alp]. 1 o para doua. El le mul-
Iumete la fiecare frumos 1 merge mai departe batand
din dairea. Catre sears, ajunge la poarta unei curd marl
cu o casa frumoasa in mijloc, casa unui negustor chiabur
30 1 filotim Oprete magarul 1 'ncepe sa pocneasca 'n dai-
rea , bate cat bate i vede ca nu iese mmim Hogia mans
magarul dela spate 1 ultra cu el in curte. in curte liniste
71 tacere, pared n'ar fi fost casa locuita.
Ce sa faca? Nu-i vine sa plece cu maim goals dela a'a
35 casa bogata Ce se gandete? Lasa magarul sub opron,
se mai luta 'ncoace 'ncolo, i se hotarate sa se sure in
cerdac pe scara din fa%a Din cerdac, ultra 'n sala , din
sala, intr'o incapere frumoasa, 1 nu da cu oche de minim.
Cand se &idea, cum se poate asa casa sa fie parasita
www.dacoromanica.ro
PRADA DE RAZBOIU 189
astfel, lath ca aude glasun i chihoteli de femei intr'o

odaie de-alatun , se apropie de u0 'asculta
Unde-o fi negustorul nostru? pe ce man o fi urn-
bland? zice una
a Aide degraba, peaptana-ma I zice alta Acu pica
efendi Cadiul sa nu-1 facem s'atepte, ca-1 tii ce lute ,I
nerabdator este I
Nu i-a treburt mar mult lui Hogia, ca nu era cm prost,
ca sa'neleaga ce dram e la rmiloc negustorul, departe
10 pe talazuri; cadiul, lute i nerabdator pe drum de sears ,
lar stapana cases se gatete frumos sa-1 pnmeasca ySi 'n
adevar, n'apuca Nastratin sa se ascunza bine dupa nite
perdele, lath ultra stapana cases gatita stranic numa'n
zabranic i in firetun, i dupa &Ansa o jupaneasa batrana,
15 care o stropete cu mirodenn
Stapana s'aeaza pe o sofa, se mai mta 'ntr'o oglin-
joara, isi. mai potrivete carlionIn pe fruntc ,i pe hInga
urechi, zambete i pe urma zice batranei
Auzi-11 vine efendi Cadiul I vine! alearga 1
20 Batrana face un pas spre ue, and se arata 1 demi',
gatit 1 el de sus papa jos ca once barbat and vine la
o intalnire lute i nerabdator pe drum de seaia *1 cum a
intiat el, batrana s'a facut nevazuta
Cadiul s'a repezit langa sofa i cazand in genuchi
25 a 'nceput sa sarute manule cocoann i. 1-a zis
Ali I un veac mi se pare de and nu m'am mai
invrednicit .
$i mie, doua 1 a raspuns cocoana, luandu-1 in bra %e
Mare dor am sa facem iar un razboiu imma to e
30 o cetate, lar dragostea mea e ca un imparat care vrea s'o
stapfineasca. Daca se cla cetatea de bunavoie ..
De bunavoie? a zis cocoana razand , de bunavoie
n'are haz sa se dea o cetate...
Atunci, a zis Cadiul, impaiatul trebue sa is cetatea
35 prm sila
Sa pofteasch 1
Hogia, de dupa perdele, auzind acestea, a zis in gAndul
lui 4 Care-va-sa zica, aa merge treaha ? pe rasbom? .
Atunci, data -i aa, la cetate nu se navalete far% toba I ,>
www.dacoromanica.ro
190 NOTI'C'E CRITICE, LITERATURA BSI VERSURI
i a'nceput s bath stramc din dairea i sa strige ca un

nebun cat a putut mai tare turmy, dupa obiceiul turcilor
and dau navala la ziduri
Intr'o clipa a'ncetat lasbolul , iar luptatorn au 'merit
5 amandoi prin up dimpotriva Hogia a edit de dupa per-
dele, a luat hainele Si chiulaful cadiului (cam lutai sa va
spun ca era vara Si Cadiul se desbracase) i s'a coborit
cu braIele 'nearcate pe scars jos A ineis la opron, unde
a gasit, alatun de magarul lui, pe al Cadiului, 1-a 'ncarcat
lo pe amandoi i a pormt cu ei acasa
S'a bucurat nevasta cand 1-a vazut venind cu atatea
claim]. bogate
Unde le -ai gasit?
La razbom, raspunde Hogia
is Nevasta scuturand bine hainele capatate de barbatu-
sau, zice
Uite I i scoate din buzunarul ciacpnlor o pung5
de ibri,im
Hogia o desnoad5 i g5sete o suta de lire
20 Ce tot umbla, zice el, unn 'al-cii cu mofturi, ca razboml
e aa si pe dincolea , ca e o pacoste pe lume , c5 n'ar mai
trebui razboale?. . Ei 1 nevasta, ce bun e i razboml
cateodat5!
A doua zi, s'a gatit Nastratin cu hainele i cu chiulaful
25 cele frumoase, a'ncalecat pe magarul Cadmlui i amers
drept la judecatone Cadiul judeca o pricing Cum 1-a
vazut pe Hogia, s'a uitat bine la el, a 'ntrerupt vorbirea
impricinavlor i 1-a poftit pe noul vent, cu care se cunotea
firete, ca oameni de carte amandoi, sa stea alatun de
30 el, i a poruncit s5.-1 aduca o cafea gingirlie i un ciubuc,
1 1-a 'ntrebat
De unde au cumparat chiulaful i hainele astea,
Hogia efendi? Stn a to prind bine!
Nu le-am cumparat, a raspuns Hogia
35 Le ai, poate, de dar?
Niel de dar ..
Atunci cum?
Sa--ci spun drept, efendi; en am fost de fa-ca la un
razbom ciancen un imparat da navala sa is pun sila o
www.dacoromanica.ro
PRADA DE RAZBOIU 191
cetate, care nu se preda de bunavoie Tocmai in fierbin-

-ceala luptei, tine tie de ce, a intrat groaza in arnandoua
ostile , eu, vazandu-i cum o iau la fuga, am adunat cats
prada am gasit, tn, ca la razbom 1
5 Daca-1 aa, zice Cadiul, sa le poi %1 sanatos

I partea
duirutale . Acuma, te rog, sa ma lap ca mai am pricini
de judecat . Si ne mai vedem not, ca am sali fac un
dar .
Nastratin a muliurrut pentru cafea 1 ciubuc 1, in-
n chmandu-se frumos, a vrut sa plece
Asculta-ma, Hogia efendi, a adaogat Cadiul incet,
te rog, data cii sa ramanem prietim, nu mai spune la
nimim 'storm razbomlui...
Se poate? Imi pare rau, efendi Cadru t Nu ma cu-
15 noti ce om de omeme sunt?
Cm te-o mai intreba, spune-1 ca le-ai cumparat .
Cine ce treaba are?
Hogia s'a %inut, ca om de omeme, de cuvant afara
cleat nevesti-si, n'a mai spus la minim
20 Atunci, o s ma'ntrebap, dumneata de unde o tii?
Cum sa n'o tm, data o 9-tie tot Tangradul?
www.dacoromanica.ro
DINTR'UN CATASTIF VECHIU...
Sa ma ierte confraii nostri reporters data nu raman
totdeauna uimit de rezultatele activitapi for .. Eu am
cunoscut in copilaria mea, Inainte de a merge la scoala,
5 pe patroana reportajului roman , si iata de ce zic 0 pa-
troana *
Toate corpora %nle bine organizate au cate un patron
sau chiar cate doi piamstn au pe Sf Cecilia , vanatorn,
pe Sf Hubertus , calarqn, pe Sf Gheorghe, chimp', pe
io Sf Gheorghe si pe Sf Dumitru , doftorn pe Sf Cosma si
Damian , bnjain pc Sf The, scl
i sa se noteze bine ca pe vremea cand traiau acesti
patron', nu se stia nici de Chopin, Inc" de pianola , armele
cu lepetrcie nu se mventasera Inca, societa %ile pentru
15 imbunatavrea rase]. cavahne .Si Creditul urban nu erau
infnnIate , despre antisepsie i roate de cauciuc mci po-
meneala .
Tot astfel, cand eu am cunoscut-o pe patroana reporta-
julm roman, nu se pomenea de serviciu telegrafic i tele-
20 font mei cu fir, dar Inca Para fir ; nu se stia de cal ferate,
de biciclete, de automobile, de atatea s'atatea mijloace
de locomopune si de corespondenca, de care se bucura con
fra %n ieporteri actual'
Usor ii vine intrepidului confrate astazi, fireste 1
25 Telefonul Allo 1 . Un enoim scandal .. 0 crima
groaznica o tiagica sinucidere . un simstru colosal..
o catastrofa pe C F R ..
# Maria, chauffeur f.. *
$1, # in mai pu-cin de ties sferturi de teas, cu o vitesa
so de o suta de kilometii pe ora, am ajuns cei dintai la locul
www.dacoromanica.ro
DINTR'UN CATASTIF VECHIU 193
dezastrului , am scos carnetul i am notat rezultatul

primelor noastre investiga %iuni, pe care le comunicain tele-
fonic ziarului nostru... Cititorn notri vor afla cei din-
tai .. etc >>
5 Sa fi poftit insa intrepidul confrate, sa ma filed sa aflu

eel dintai, atunci cand dela Bucureti pana la Ploeti se
calatorea in Imrja de Herasca cu coviltn " cochrla, cu patru
cal in rand, dos la olte " doi la cetlau!
La 9 dimineata ieiai din Buctire,ti pe la capul podului
lc) Mogooan i, dupa tree oprin, (la Saftica un sfert de ceas, la
han la Tiganeti doua ceasuri 1 jumatate de pranz, 91 iar
un sfert de ceas la Puchenn- Doroban %ului), ultra' in Plow',
pin strap Bucuretilor, pe la 6 trecute seara. 0 dill-
genta facea data pe zi cursa de posts intre cele doua ora,e ,
15 astfel, scriai din capitals o scrisoare lum dupa pranz , o
aducea mail" seara diligen %a, i o primea adresantul
in Ploeti miercuri la amiaza
*1 totui, serviciul de reportaj it facea cocoana Lula,
dela Sf Voevozi din Ploeti, cu o celentate " cu o exacti-
20 tate, care ar putea face gelos pe cel mai neadormit du-are
confratn notri special' in materie
Niciodata provincials nu eram jindury de ,tin de sen-
saVe din Ord i din capitals mai ales , i firete ca cei
dintai can le aflam eram noi, mahalagni dela Sf Voevozi,
25 vecinn coanei LuIei
Vaduva , posedand o avere modesta , ocupandu-se cu
preparapunea medicamentelor inofensive, a sulimanului
pentru obraz, a boieln de par i a lepadatului, dupa far-
macopeea onentala , prezicand in carp, in drojdu de cafea,
30 in palma, dupa mtatura, prezentul, vutorul i trecutul;
facand serviciul de mica corespondeirca intraurbana, scrisa
sau orals, ii ramanea destul tamp ca sa nu neghjeze un
moment macar serviciul de reportaj , i sa nu uit a spune
ca, dep premise o educapune foarte 'ngrijita, fund de o
35 polite/a, de o discreve i de o urbanitate exemplare, co-
coana Lula, nu tia nisi sa scree Ince sa citeasca, cu s"t"un
fel de slova In schimb insa, ce memorie
Dar sa darn, pana una alta, o proba de reportajul
el....
13
www.dacoromanica.ro
Capva am Inainte de unirea principatelor, s'a petrecut

in Muntenia, un scandal senzzaponal, cum se zice astazi,
memt sa emo %ioneze in deosebi pe eretinn pravoslavnici
de (( ambe-sexe >>, cum se zicea pe-atunci
5 Dela tine 1-am aflat not mahalagin dela Sf Voevozi
din Plow', atunci cand nu se pomenea de gazete ? .. Dela
tine altul decat dela cocoana Lu%a, chemata de mult acuma,
din principatul Valachiei, Intru imparaila Cerului
i, frindea oneme poate 'nIelege ea mi-ar fi greu sa
10 ieconstituesc din memone, dupa peste o jumatate de veac
o povestire cu atatea amanunte subtile, marturisesc dela
Inceput ea ma voiu margins sa repioduc, dupa ni,te haitn
vechi, darea de seams asupra tnilor cocoanei Lucei. Acele
hartn, un dosar gros, inveht Intr'o camma de mucava
15 si legat cu sfoara le-am gasit din intamplare in podul
unei case derapanate dela Sf Voevozi din Plow' Sunt
toate sense cu slova popeasca , iar d'asupra came9u, sta
insemnarea Catastiful cocoanet Lulea
In acest preVos dosar, se gasese notate, atat pe scurt
20 de transcrntor, Intr'o forma mai pupn originals, cat i pe
larg, in forma originals a reporteiesei cum, la citire,
mro aduc bine ammte o sums de anecdote din viala de
pe atunci, pe care parea Inca o auz pe raposata povestin-
du-m-le din viu gram
25 Sa Incepem Cu scandalul menit sa...
Urla Bucure9tn Incotio to 'ntorci tot de paIenia archi-
pastorului vorbesc orcele qi berbecii
Ce-i hpsea ?... Ce n'avea? ce cu gandul nu gandise
30 cand era arhondar la Ceinica i pe urma mai mare peste
vatapa de %Tani dela Coma . 1 ce oin voinic ce barbat
1
aratos ce baiba cuvioasa t i ce venit frumos peste apte-

zeci de mu de galbeni pe an
Dar Duhul cel rau, pizma9u1, s'a insarcinat sa turbure
35 hniTtea robului lui Dumnezeu , caci, precum aflaram
dela cocoana Lu%a asta seaia, lath cum s'a petrecut
pricina
De un an i mai bine, chiar peste vreo lung dupa ce
<(
doftorul Limbric (?) s'a fost cununat la Mitropohe, era
www.dacoromanica.ro
strut de toata lumea ca peste casa MI revarsa acela care-I

cununase harul Domnului, ploaie de our
In seara cununiei, inaltul sluptor al altarului, vrand
sa dea bmecuvantarea lui tinerei perechi, a rarnas 4ncre-
5 menit cand a dat cu ochn de mireasa ; asa s'a simpt traznit
de nurii el, incat n'a mai putut canta mai. departe , a 'n-
ceput sa-i tiemure glasul si barba, si, vemndu-i un fel de
isterico, cu cascaturi si svacmturi ca de deochiu, a rasolit
slujba si le-a dat drumul mai de grabs tineiilor cununati
10 sa mearga acasa
Toata noaptea urrnatoare, Duhul eel rau nu 1-a dat
pace , pada la nua n'a putut bietul parmte sa incluza
ochn o clips macar. tot cu gandul la mireasa A doua zi
de dimmeata, a pus pe urma casatorrtdor feldefel de go-
-is naci iscusi %i calugari, calugari ;e, boieri, cocoane, care se
pricep la asa binefaceri, si, afland ca nu prea traiesc in
huzur tinern casatonti, a 'nceput sa le trunita daring, apoi
sa-1 pofteasca la masa, apoi sa se pofteasca el la dansn ,
pe urma, tot dupa 'mboldul Duhului, a chemat pe doftorul
20 sa-1 ingrijeasca, funded se simtea parmtelul cam bolnavior
de piept, nu putea rasufla slobod st-1 venea mereu sa ofteze
vorba cantecului de oftat ce-am oftat tare, furca piep-
tului ma doai e I Am asa, maim asa, incet-incet, s'a'n-
cins prieteme la toarta intre doftor $i bolnav; Jar tanara
25 doftoroae, dm zi in zi, speriamai tare lumea cu falartaru-
rile, cu catifelele, cu blanurile, cu diamanticalele dumneel
Lumea, cum e lumea, s'a apucat sa barfeasca mai
ales cocoanele care n'aveau baibat sa 'ngnjeasca de piept
pe parmtelul. Doftorul, care stia bine cum merge boala "i
so vedea ca-i dedese de leac, s'a hotarit, ca sa astupe gura
]umn dusmane, sa paraseasca pe bolnav, macar pentru
ca-Cava vreme
Astfel doar, i -a luat soda si, fara sa spuna mnuca bol-
navului, s'a dus cu ea si a ascuns-o la Cara, Intr'o casa
35 boiereasca A doua zi, cand merge bolnavul la casa dof-
torului in oras, o &este incmatasi doftoroaia .. 'male'''.
Aman I unde-i? . Nu se stie
Cade bolnav la pat, st rau, si rau, se prapadeste si mai
multe nu 1 . alearga gonacn si cercetasn in toate partile,
13
www.dacoromanica.ro
i, de colea pans colea, dau de eulcupl doftoroan.. p

din vorba 'n vorba, slung sa 'n/eleaga pe cum ea, de ochii
lumu i al barbatului, s'a dus tanara la Cara, pans sa se
mai potoleasca barfehle dumanilor, , dar ca p ei ii e dor
5 de panntele, si ea noaptea aceea chiar, doftorul are sa
lipseasca, i prin urmare bolnavul poate sa pofteasca
Cum a aunt bolnavul vestea cea de bucurie, a sant din
pat Cand a 'nserat bine, s'a suit intr'o carets cu patru
telegari, imbracat tiptil ca un mirean, insopt de un cre-
10 dincios, vi.. mans baiete mci can tai, mci drumul tau!
t
Ajungand la izvorul tbmaduirn, ca prin farmec 1 s'au des

chis porple curpi , in scars 1-a 'ntampinat tanara pnetina,
care 1-a luat repede la bra/eta i 1-a dus inauntru, intr'o
odaie din fundul caselor
15 Bolnavul, care de atatea zile suferise de 'n/arcatul lea -
cului, avand bataie de numa, a 'nceput sa tremure din
toate 'ncheieturile i atat a zis numa <c Ah cum te-ai
i
indurat sa ma lap, psihaelu-mu IP (vorba dulce ehmea ,

adica pe romanete suflefelul meu) pe urma i-a venit rau
20 cu sughi/ i s'a aezat pe un divan
Doftoroaia 1-a frecat cu o %et de trandafir pe tample ,
bolnavul a deschis oche gales i a zis cu mult foe Ah
pszhaehi-mu, spune mai bine ca vrei sa ma omon? > i,
sim/ind ca-i vine rau, a navalit s'o is 'n bra/e, ca sa se
25 rezeme, sa nu caza jos Atunci ea a ppat, de fnca firete
ca se prapadete omul, i a pent ca o oparla printr'o
uscioara ascunsa , si numaidecat tot pe acolo, mean s'a
aratat i d. doftor, 1, dupa el, doi arnau/i cu hangerele
scoase din teaca i un fecior cu un or/ alb
so A parimele , d'atia mi-al fost? umbh noaptea tiptil
I
pin casele liamemlor, sa necinsteti femei cinstite? Nu %1 -e

rupne t Sa vezi acu ce opera cie am sail fac
Bolnavul, mai mort decat viu, a cazut in genunchi ca
babele la sfintele daruri, i a mormait
85 SA nu ma nenoroceti, doftoraple
Arnau/n 1-au ridicat de sub ;iori, 1-au aezat i 1-au
legat bine pe un je/, cum se face la once mitropolit pentru
ingropaciune Pe urma a venit feciorul cu un lighena cu
sapun i cu briciul, sa-1 raza
www.dacoromanica.ro
Bolnavul a dat un racnet

Stay I sa las' afara slugile, sa-y spum numa o
vorba
Cand au ramas singuri, doftoiul i bolnavul . aman,
5 zaman, har, mar on baiba, on paisprezece mn de galbem
A pornit credinciosul inapoi cu carata, 1 pe la doua
despre zma s'a intors cu zece inn, tot cat game in lads.
Pentru alte patru mn, a iscaht parmtele o pohra pe tel men
de tree zile
10 Dupa aceea, feciorul a adus pe tava dulcea0 1 cafea,
jar parintele politicos, a zis
Da de ce va mai suparaIi, taica?
La trei zile polqa a fost acIntata De atuncl bolnavul
tot mai vrea sa se tam4dulasca, si, firete, peste casa dof-
fs tolulm ploua haiul Domnulm ploale de our
Aa spune coana Lula
Aim se 'nchele documentul din Catastif Nu j s'ar pu-
tea da uor crezamant, data faptul n'ar gas' confirmare
intl'o carticica, probabil mspirata din cercurl jacobine,
20 aparuta pupn mai tarzm, cu singura deosebire a numehn
doftoruhn nu Limbric, cum a zis cocoana, el Lemberg
Credem ca eproducerea acestor documente astazi va
interesa pe mbitorn de 'store, care sunt pica marunte ca
sa poata 'ncapea in 'stone Ne propunem dem a da dm
25 (.,And in cand aim ceea cc m se va parea mai de sama din
vechiul Catastif
www.dacoromanica.ro
DA-DAMULT... MAI DA-DAMULT
Da-damult, mai da-damult stapanea o imparaiie fara
margin]. Barlaboiu-imparat, ce-i mai zicea i Ciungu 'm-
parat. .
a Da ce-i mai zicea i Ciungu 'mparat ? ...
Iac' aa! Ii mai zicea de pe and era tinerel, i
Ciungu 'mparat, fundca mai tarziu era sa-Si piarza o
many . in razboiu ..
Bietul imparat Barlaboiu I . .
1() i era i insurat Barlaboiu imparat. Avea nevasta,
i cu ea o fata Altceva niciodata. N'avea noroc ... ba-
iat deloc.
.Lucrau femeile toata ziuhca, toata nopticica ce-
seau, imblateau, innalbeau, depanau, torceau, dregeau,
15 carpeau, insailau, coseau, tigheleau, tot aa ,i iar aa,
'una 'alta zor zoreau ba din ac, ba din undrea, mama'm-
pungea, fata tragea
Imparateasa, parul ca cerneala .. Fata, ca canepa
*
20 ...La fara cinspreze zile al cinsprecelea an, la acela

teas taman-taman, Ciungu 'mparat cu amandoua maimle
a plecat
A plecat Barlaboiu, la rasboiu, sa se bats 'n duel cu
Stacopu-Voevod, ce-i mai zicea si Sontac-Voda pans nu-I
25 facuse masa
De ce-i mai zicea i $ontac-Voda pans nu-1 facuse
masa ?
Iac'aa I Ii mai zicea Sontac-Voda 'Ana sa nu fi
cunoscut tatso pe masa, pentru ca atunci and o fi Stacopu
www.dacoromanica.ro
DA-DAMULT... MAI DA- DAMULT 199
om da peste cinzeci de ani o sa se provoace la duel

i adversarul o taie piciorul dela genuchi mai sus...
In duel?... vai de el!
5 . . . Femeile . . .
A plecat, mama?
A plecat, mama.
De ce, mamuca?
De! de ce mamuca?
to Bine, maica!
Bine, maica.
Iar zoreau.
Si razboiul cat One?
Cat o ;inc.
15 Si 'mparatul and vine?
Cand vine!
Cand vine !
Biine...
Biine.
20 Si iar zoreau...
*
Hai i noi, mama, zicea imparateasa.
Unde, mama? intreba fata irnparatesei.
La rasboiu.
25 CUM, Mama ?
Cum a mers i tatto, mama.
Calare?
Nu, mama, pe jos. Numa barba0i merg calare ; hei!
altfel sunt ei; noi suntem femei.
so Ce sa facem acolo, mama?
Ce-om putea, mama.
Bine, mama, tata, Barlaboiu, ca Barlaboiu; dar
Si noi?
Si noi.
35 ne batem i noi, mama, la rasboiu?
SA
Nu mama: la rasboiu, lesem noi!
Se duceau i ele la rasboiu, in fuga mare, da pe jos,
nu calare.
www.dacoromanica.ro
200 NOTITE CR1TICE, LITERATURA BSI VERSURI
Sfar ! suveica, sfar 1 gar ! sfar !

Si chIelul, fidelul, mar 1 mar
De ce maraie Labu, mama?
Ca nu s'ajunge, mama.
5 Cu ce sa s'ajunga ?
Cu laba
$1 cu mai ce ?
Cu botul
Unde sa s'ajunga, magna?
io Unde s'a ascuns purecele , mama
Unde s'a ascuns?
Unde nu-1 ajunge
De ce sa-1 ajunga ?
Ca sa se scarpine
15 De ce sa se scarpine ?
Ca-1 mananca
Adica cum?
Asta nu trebue sa tie copm pans nu 1-o manta i
pe ei
20 Atunci, o sa se scaipme 1 ei, mama ?
Si ei, mama
Da data nu-1 ajunge, maica ?
Rabda, maica.
Supaia, mamuca?
25 Hehehei I
Si pe urma, mama o lua in bra%e, o saiuta 51 o stringea
tare, mai tare, foarte tare, mai tare decat putea
*
30 . Cald Caldui a mare Cuptoi Zabu'eala, nadueala,

.
toropeala, topeala
Dragan! un gabgan de pgan 1 un balaur cat un
taur Si purcar ,1 murdar 1 lene, puturos .. Magar
Gasete un babom in nolom
35 Sa-1 duc la halde mama . Ce mai ciorba, iu, iu, mu 1
Dal ce se pomenete? acel pete, dupa cc svacnete, 1
voibete
Dragane, gabgane, pgane, nu ma face cioiba
Hatunci, rasol
www.dacoromanica.ro
DA- DAMULT , MAI DA- DAMULT 201
Nici rasol.
Hatunci, humplut
Nici umplut
Hatunci, iachme
5 Nici iachnie
Hatunci, plachie
Nici plachie
La cuptoi
Nu
10 La tigaic
Nici
Pa spuza, ma
Nici pa spuza, ma
Hatunci, cum ma ?
is Sa-rm dal diumul, balaure'
Haoleu t pai cum raman eu ?
Eu sunt norocul tau Da-mi di u mu 'n iazu 'mpa-
latese, i nu voiu fi ingrat cu tine
Hatunci data nu vei hi hingrat, hai sa to ernancipez
20 L-a emancipat I-a redat-o hbertatea
. Cald Caldui a Cuptor Zabucala Nadueala Piro-

teala. Toropeala Topeala Tampeala
.Femeile .. iar de t Tot ele Femeile
25 VI eau sa ma scald, mama
Scalda-te, mama
La laz Baldabac ()data la fund Iar d'asupra. Iar
haldahac iar d'asupra. Iar baldabac iar d'asupra Iar
hAldabac La fund . D'asupra
30 Mama I am inghipt ceva, mama I
Ai inghipt apa, mama

Nu t apa e mai sub %ire, mama
Atunci, ce, mama?
35 - Altceva, mama
Ce, mama ?
Nu tiu , unsuros, mama
Unsui os ?
www.dacoromanica.ro
202 NOT1TE CRITICS, LITERATURA. 5I VERSURI
Unsuros s'alunecos... Si-a scapat pe gat in jos !

Sa stii, mama, c'a fost vr'un baboiu.
Da, mama!
Vai de noi!
5 Haide de to hodineste, puiul mamei!
Haide sa ma hodinesc, mama puiului!
*
...0 lung...
Mi-e greaia, mama.
10 Baboiul, mama.
... trei luni...
Creste, mamuca.
Baboiul, mamuca.
Cinci.
is Misca, mamiio.
Baboiul, mami %o.
Noua...
Aoleu, doare, mamiiico.
Baboiul, mamicico!
20
*
S'a facut baboiul broasca.
La trei luni vorbea trei limbi.
La un an si jumatate, broasca din baboiu efinta din
cirnpoiu.
25 *
Vine! vine! vine!
Cinc vine!
Imparatul vine! Barlaboiu vine.
Vine Barlaboiu. Dala razboiu.
so In sfarsit, s'a ispravit. Adversarul 1-a ciuntit; dar si el,
la duel, 1-a betegit; maim i-a luat-o, laba i-a luat-o, cu
palosul din da sus da genuchiu i-a retezat-o.
Oaste. Oaste. Oaste nebiruita, nepilduita, nemiluita.
Pion', liota, pedestrime, calarime, arcasi, trambilasi, bu-
ss ciumasi, tobosari, stegari... Din pricina tunului, care pe
atunci nu se stia, artilerie deloc nu era.
*
www.dacoromanica.ro
DA- DAMULT... MAI DA-DAMULT 203
A descalicat Barlaboiu imparat, pe Imparateasa a

sarutat:
Unde-i copila tatei?
Cam bolnavioara.
s Ce are?
Din mancare!
Ce-a mancat? intreaba Barlaboiu.
Mai nimic: un broscoiu.
S'o vaz!
10 Nu se poate.
Voiu.
Un picior In use.
Usa de perete.
Mititelul cants duios din cimpoiu.
is De unde acest broscoiu? striga Barlaboiu.
Dintr'un baboiu.
Al cui acest broscoiu de baboiu?
A nost.
20 - Anost.
Cu ce rost? Aici alts dracie a fost.
Coiful stralucios si oglindos 3i -a scos si fara cap, ma-
nios 1-a trintit jos.
Si ciunta 'n sus a ridicat, grozav a ameninIat si foarte
25 -
turburat a sbierat:
Bine ! bine! nu zic: se 'ntampla uneori copil din
flori! dar din pester Doamne fereste! nu se pomeneste.
Imparateasa a lesinat. Barlaboiu, facand spume la gura
de-i curgeau pe barbs, a ordonat:
Sa vie flarca roaba, baragladina, harapoaica, vra-
so jitoarea, la palat!
Vine roaba 'ndat!

Cu ghiocul on cu bobii sa-mi dai, sa-mi ghicesti, ca
to taiu! a urlat Barlaboiu. Al cui? al cui? al cui a fost acel
ss baboiu, din care a iesit acest anost broscoiu, care cuteaza
and venim noi, noi Barlaboiu, triumfator dela razboiu,
sa fats aicea taraboiu, cantand ca un iaurgiu pavlichean
dela Cioplea, din cimpoiu?
www.dacoromanica.ro
Hapoi.
Hapoi niciun hapoi
I
Sa lasam pa maine poi

Nu acurna, nuercun, von'
I
Da baba 'n bobi. $1 da i da, sm invartete, optete,

dascalete, ii descants, ii vrajete
Patruzeci de bobi, bine qtrp, bore -mi ghicip , de-o
ha de-deochi, din intatura, on din apuc5tura, pa tiute,
10 on nwiute, pa vazute, on nevazute de-o hi alb, de-o ha
I
negru, ors pasts, de-o ha balaoache, de-o ha oache on

pray] c, de-o hi mare, de-o ha mac, de-o hi unas, de-o ha
pitic, de-o ha subpre on frumos, de-o ha gros, urit 1 buitos !
de-o ha narod, de-o ha cu cap, on natot, on haiap on I
15 cuminte, or buimac, hie turc, hie turleac, on lunatic, pala-

N atic i zanatic de-o ha aa anunterea qetera 1. .
Pe urma, pure fruntea la dou5 dete 1 zice
Maria Ta, sa aduc:i un hardau, nou, da sa nu hia
de dogar, sa hia de alt inqteugar, macar de croitor hor
20 de cismar, ca tot meteugul ii are 1 hicleugul i bete-
ugul, un hardau da doaga da stejar hon da arIar, hor d
paltin, hor da pluta, plm cu hapa nenceputa, da soare ne-
vazuta, nici hierbinte ruci rece, and o bei da dor ip trece,
incropita, potnvita, numa buna da laut, cu sapun de
25 tmprumut, 51 un cheptene des, 1 unul mijlocru, Si unul iar
da corn da caprioard da munte, care n'a cunoscut la sufletul
ea capnor 1 copalul hasta din peste sa le pazeasca tre-
buete, i sa horrrdorn sa vie haicea top cu topi ,1 tines
i batrAni, i mica i frumoi 1 curacy si puturop 1 sa treaca
30 pa dinaintea lua, 1 la care a le-o da broscoml, sa tai ca
tot a halma a fost 1 baboiul
*
ImparAteasa iar a leinat
35 Barlabora imparat a ordonat i toate s'au executat.
www.dacoromanica.ro
DA-DAMULT MAI DA- DAMULT 205
Intocmai s'a facut top cu torn au trecut , au defilat

91 s'au inchmat dinaintea copilului nevinovat , iar copilul
nevinovat nimmui nimica nu 1-a dat
La urma, laca si Dragan, janghinos, urduros, padu-
5 duos, dela nas pang 'n gura cu muci, la labe deg, fara
papuci
Cum 1-a vazut cimpoierul mititel, cu di agoste-a surds
la el, pe urma a luat intr'o mans hardaul, intr'alta sa-
punul, intr'alta un pieptene, intr'alta altul, in ailalta p'ala-
io lalt, 91, sunand frumos din cimpoiu, 1 le-a dat ..
I le-a dat Lu Dragan
Lu Dragan 1 le-a dat
*
Imparateasa iar a le9mat
*
15
Barlaboiu, turbat, a urlat
Care nu e dogar dintre voi, sa faca din padure un
butoiu, sa bagam in el pe fnmea, pe %igan 91 pe broscoiu,
91 sa le dea drumul pe ape, niciunul sa nu scape I
20 care nu era dogar, a dat sa piece la padure
i
Dar Bailabom a strigat
Nu! stap Mai bine lua-0 pe Dragan, pe acest Tigan .
Du-te, balaure 91 marturise9te-le, unde ai ascuns pe9tele
*
25 L-au luat Batut Torturat.

Bietul Dragan I Bietul pgan I intr'una zicea
Uite ma I ce facui eu, mai neiculrca, sarac de
mama mea I
Tortura I
30 - Uite ma I ce facui eu, neiculrca 7
Tortura I
Barlabom vine 91 zice
A marturisit?
Nu vrea, Maria Ta
35 - Cum, nu vrea ?
Iac' aa !
www.dacoromanica.ro
Ce facui eu, mai neiculqa, sarac de maica mea!?

Da-i mereu 1
Aoleu!
Da-i de tot
5 E netot
Ce facui eu, mai neiculi/V ma mir
Da-i la mir
*
In sraiit, a marturisit A spus unde fusese ascuns
to baboiul
Imparatul cu maim care nu era ciunta a apucat ba-
boiul i 1-a strans sa-i rasa sufletul
Sa spintecav baboiul asta ,i sa-1 facem ciorba ! sa-I
dam diavohIei sa-1 manfince 1
15 Dar ce se pomenete ? acest pete, nu numai svacneste,
Si vorbete.
Nu *ma face, imparate, ciorba
Atunci, rasol.
Nici rasol.
20 Atunci, umplut
Niel. umplut.
Atunci, lachnie
Nici iachme
Atunci, plachie
25 Nici plachie
La cuptor
NU
La tigaie
-- Nici
so Pe spuza
Nici pe spuza
Atunci cum?
Da-mi drumul
35
Atunci cum ramane cu razbunarea mea ?
Da-mi drumul 1 eu sunt norocul ImparaVei tale.
Cum?
Cum? Iaca cum Uite-te la pgan I privete pe
Draganl
*
www.dacoromanica.ro
DA- DAMULT... MAI DA- DAMULT 207
Cand a privit imparatul, tatal, desperatul, n'a mai

vazut pe Dragan, pe tigan, pe acel murdar nerod, a vazut
un viteaz voivod, parca rupt din soare din cap pans 'n
picioare.
5 i de bucurie a ridicat ciunta lui si cu ea pe moalele
capului 1-a mangaiat pe voivodul Incoifat, Inarmat, inzalat,
implatopt, Impintenat.
Imparateasa, care dormea in alts parte a palatului

10 fara a sti nimica de toate astea, vazand cum se bucura
so-cul ei, Barlaboiu imparat, de bucuria lui iar a lesinat.
asa, toate cu bine s'au terminat.

ySi s'a facut nunta mare, cum nu s'a pomenit dacindea
15 vorba veche si frumoasa, de noi astia de-acuma nage-
leasa, ca unii zic ddcindea, alcii dacindea, iar altii dacindea,
care cum ii place, c'asa la orice nunta mare se face sa
fie numa sanatate si pace.
20 Iar imparatul de vesel ce era, nu mai stia ce facea:

barba valvoiu la cap isi aducea, 9i pletele ciuf in barbie
si striga si radea hahaha! i stand pe tron, I-a pupat si a
zis care nepoIel:
Mai, broscoiu! Dumnezeu te-a trimis intre noi!
25 cants ceva frumos lui bunicatu 'n cimpoiu.
i -a umflat bucile broscoiul, si le-a umflat si busumflat,
si a umplut cimpoiul cipla, cat a rabdat, doar n'a crapat,
si a cantat:
a La moat% la Ciorogarla,
so <( Hop, zarna-zarna!
4 S'a 'nnecat o fats 'n garla,
o Hop, zarna-zarna!
o C'un baboiu de peste 'n gura,
o Hop zarna-zarna!
35
www.dacoromanica.ro
S'a sculat incantat imparatul de pe tronu-i yi 1-a pupat,

yi a batut cu ciunta in palma allalta yi a zis
Bravos 1 bis I
*
5 Si cu incalecal pe yea, de tree on m'am pus y'aya y'aya,

yi am cazut de pe ea ; yi 'n sfaryit m'am pus pe ailalta, sa
va spun ce-a fost papt o fata de 'mparat in balta
www.dacoromanica.ro
A. ODOBESCU
Amanuntele pe can le dam mat la vale, asupra sfarsi-
tului tragic al lui Alexandru Odobescu, le-am capatat din-
tr'un izvor nu se poate mat autonzat
5 Odobescu a fost un om public El a aNut mentul literar
asa de pirtin contestat odinioata, asa de greu de contestat
chiar si astazi, incat moattea lui, afat de regretata, si mai
ales felul acestei mor %i a tiebint, se 'n %elege, sa mite in
eel mat inalt grad pe toata lumea noastra literary,
to Arrucul care ne cornumca aceste amanunte, cu cea mat
sincera ernoitune, ne roaga sa-1 pastram anommatul, din-
tr'un exces de delicateIa
Nu este o indiscrepune si o lipsa de pletate din parte-ne,
credem not, ca le darn si publicului
15 Din contra, credem a ne implini o datone catre con-
temporam si catre istoria vrenni noastre consemnfind act
urmatoarele noble
*
* 4,
Acum patru am si jumatate, Alexandru Odobescu a

20 vent la un bun pneten al sau si 1-a spus ca-i place mult
o femeie pe care pnetenul o cunoaste bine
Tonul cu cat e spunea acestea era tonul unlit 7trengar
pe care-1 indeamna un capnciu de moment, si nimic mat
mult Nimem n'ar ft banurt ca sub acel ton se ascunde
25 flacara until coup de foudre Cu delicate-1a lut obisnurta,
omul rafinat stia sa ascunda tocmai sub masca contrary
adancul sentimentulm
Anucul a luat intam in gluma vorbele lut Odobescu,
spunandu-i ca dama aceea era prea cults ca sa respmga
14
www.dacoromanica.ro
propozi %ii magulitoare din partea unui oin aa de remar-

cabil ca inteligenra i ca educapune
Conversava s'a schimbat apoi in glume, i cei doi pne-
tem s'au despaipt
5
Peste catva tinip, Odobescu vine, foarte contranat, la

anucul sau i ii spune ea dama aceea este o femeie on pupil
inteligenta on crescun eau, de vreme ce, la mai multe
scrisori ale sale cu propozromn faIie, ea n'a raspuns de
to IOC 1 ca, atunci sand el a mers sa is raspunsul, in per-
soma, oamenn de serviciu 1-au spus ca au co din expres
ca pe acest domn sa nu -1 pnmeasca
Anucul, care Inca tot credea ca pormrea lui Odobescu
nu e deck un capncm, s'a margunt spune ea contra-
lo netatea in care se afla nu e deck rezultatul unei hpse de
metoda Nu trebuia sa-i scree femen, pentruc5 metoda
aceasta nu merge cu once femeie , trebuia sa caute a-i face
cuno,tin %a, Intr'un mod convenabil, in vreo societate
oarecare
20 Odobescu s'a facut Ca se desinteieseaza complet de
inn-14111e unei aa de pioaste aventun, si ialap conversa-cia
a poinit pe calea glumelor uraie
*
Cei doi amici s'au desparpt, la Inceputul vern, dupa

25 examenele colare, ss nu s'au mai revazut deck foarte
tarzni, toamna.
La intalmre, Odobescu s'a aratat de o raceala neobi-
nuita Toate inceicanle amicului sau de a-1 face pe Odo-
bescu sa zambeasca n'au mai pans Omul acela era in-
30 tr'adevar absolut schimbat Amicul, atribuind aceasta
schimbare de infaVare morals vreunor necazuri matenale,
de care Odobescu era, prea deseori, Incercat, n'a fost atins
afund de aceasta neplacuta impresmne.
Intalmndu-se ins4 mereu de acum Incolo cu Odobescu
as faIa cu care, neat de pileten, era depnns sa pastreze un
ton de respect de autontate, si vazand ca necontemt
www.dacoromanica.ro
A ODOBESCU 211
Odobescu 4 i accentuiaza tonul iece i intepat, i-a propus

sa afle secretul enigmei
*
* *
Secretul emgmei era femeia

5 Odobescu, cat tamp nu se mai intalmse vara cu piie-
tenul sat", piofitase de povetile acestuia , intrebuintase
metoda mai indelunga dar ma' siguia, facuse cunostmta
cu acea femeie, intrase in de aproape relatium cu &Ansa
1. ar fi fost in culmea feiicirn, data o absurda banuiala
io asupia unor relatn de mai nainte dintre amicul sat" i
acea femeie nu i-ar fi inveninat, moment cu moment,
viata
Cand a aflat bunul sau prieten despre aceasta tortura
a lui Odobescu, despre aceste ascunse ganduri care tw-
its burasera, Inca de acum patru am, o veche prietenie?
D'abia acum cateva zile
*
* *
Inti'o zi, fara mew cauza binecuvantata, numai sub

pretextul unei umbre de nepoliteta, Odobescu rupe brusc
20 rela %nle cu prietenul sau i imediat ii scree o scrisoare, in
care Ii spune Ca e neobipuit a fi tratat ca toata lumea, ca
nu primete a fi maltratat i ca renunta la mte relatium
care, urmate in asemenea condi-con, nu 1-ar aduce decat
mahnin " suparan
25 Prietenul primete scrisoarea i ramane, se 'ntelege, cu
desavarpre nedomirit Nici prin gand nu-i trecuse sa ra-
neasca catu,i de put'n pe un om a &arm inteligenta i
cultura le stima atat de Inuit i a carm societate h era
atat de pretioasa
*
'30 * *
Relapunile dintre cei do" piietern au fost cu desavai-

pre rupte, in urma unui raspuns foarte politicos pe care
prietenul I-a scris lui Odobescu, cautand sa-i dovedeasca
ca nu se simte de loc vinovat de pornirea inexphcabila a
35 domnului Odobescu In acelap raspuns, prietenul adaoga
14
www.dacoromanica.ro
cum ea hotarirea d-lui Odobescu de a rupe relaImmle

amicale, deli regretabila, va fi respectatil de un om care
nu inIelege posibihtatea de existenIa a unui prietesug
for %at
5 Acestea se petreceau acum patru any
De atunci si liana acum vreo doua, trei luni, cei doi
prietem s'au mai revazut ate odata, dar n'au mai schimbat
macar un salut
Aceasta este partea luta' a romanului
*
10 4 *
Acum doua, trei lulu. .

Trebue sa spunem ca intre Odobescu si amicul sau
fusesera si relapum de afaceri, acum patru am, care au
incetat deodata cu cele prietenesti
15 Acum doua sau trei lum, vine la prietenul lui Odobescu
o persoana care are legaturi amicale cu amandoi, si-i spune
ca profesorul umversitar n'ar prima cu neplacere o pro-
punere de a reincepe relapumle de afacen cu vechiul sau
prieten.
20 Prietenul, care, ca om cu minte, stia ca la oamemi
deosebici toane de un moment pot determina o mare parte
a vievi , prietenul, care cunostea lumea, nu lasase sa se
altereze in imma lui sentimentele de dragoste pentru Odo-
bescu, din cauza toanelor acestuia se hotaraste sa
25 mearga, foarte politicos, el, insopt de persoana aceea la
Odobescu si sa-i propuse, din toata anima, reinceperea
rela ciumlor
Odobescu 11 primeste iarasi rece, totusi stabileste, in
prineipm, bazele afacein propuse.
30 Se da o noua intalmre pentru a Norbi in amanunt un
dejun la Odobescu acasa, intre patru ochi.
Asta era ziva de Dummeca 20 Octomvrie, acum trei
sapta main
4
* *
35 De aici incep ultimele peripe %n ale catastiofei si des-

lu'irea ciudatei purtari de patru am a raposatului profesor
www.dacoromanica.ro
A ODOBESCU 213
Sa nu uitam a spune Ca, in acest tulip, bunul sau pileten

eia dephn informat de cele ce se petrec cu Odobescu
de aminteri un secret public si ca incepuse a cam
harm absurda cauza a raceln acestuia fa %a cu dansul
5 Era necesar sa dam aceasta introductie pentru a putea
lamuri mai bine cetitorilor, trista drama, care incepe asa
de departe si asa de usor spre a se sfarsi inti'un mod asa
de neprevazut si atat de tragic
Spailul ne obliga a lasa pe maine descrierea ultimelor
io peripetn ale acestui dureros roman
*
* 4
La ora convenita pentru dejun, prietenul suna la Odo-

bescu acasa in strada Cuza-Voda Odobescu, care-1 astepta
cu nerabdare, era intr'o vadita stale anormala desfigurat,
15 cu trasurile lui frumoase strambate si asimetrice, galben
ca un cadavru, cu oche rataciv ; chipul lui trada clar o
suprenna durere, o sdruncinare din adanc a sufletului
ProvidenIa te aduce, zise Odobescu innecat
20 -
obidei
Ce e? intreba prietenul
Providen-ca te aduce, ingana pierdut omul in calmea
Prietenul nu stia ce sa creaza
Sunt un om cu desavarsire nenorocit Sem., sa- i
spun o 'stone, careia-i cunosti foarte bine inceputul Dar
25 cunosti numai inceputul Sa vezi ce grozava e urmarea
0 stn pe femeia aceea? Femeia despre care am vorbit
odinioara
Da, o stiu
Stu ca am facut cunostin/a si am intrat in rela %u
se stranse cu dansa, foarte curand dupa intrevorbirea in care
ma plangeam de rezistenIa ei?
Still
Stu ca m'am certat cu tine, unul din cei mai bum
prieteni ai mei? stii de ce m'am certat?
35 Nu stm pans acuma
*
4 *
www.dacoromanica.ro
214 1\OTITE CRITICE, LITERATURA. BSI VERSURI
Salt explic eu, zise Odobescu, pentru ea, m'arn

certat cu tine; pentruca eram gelos de trecutul ei, pentru-
ca-nn inchipuiam ea to ai fost amantul el, 1 astfel nu te
mai puteam suferi, te uram din toate puterile sufletulin ,
5 tot raul posibil Ii l-ai fi facut, caci eras pentru mine cea
mai ingrozitoare infavare
Dar ip jur, domnule Odobescu
Nu trebue sa-mi jun comic Am aflat pe urma destule,
care trebuiau sa-mi tearga cu desavarire gelozia tiecu-
10 tului, aratandu-mi nuelia in care cazusem Pentru aceasta
femeie am facut fapte rele, pentru femeia asta, pe care o
dumnezeiam, am calcat de mil de on peste cea mai ele-
mentary datorie de contnnIa. In schimbul a ce crezi?
Crezi ca patru am i mai bine am avut macar o zi intreaga
15 de fericire? Nu, Numai amaraciuni, injosin i mfamn
Odobescu se opri obosit
Le tiam pe toate, raspunse prietenul, le tiam din
svon in deajuns de impratiat ca sa le poata afla un om
ce nu inceta, cu toata ruptura, sa se intereseze din toata
20 imma de soarta unui aa de distills pneten ca d-ta Si
data n'a Ii fost opiit de atitudinea d-tale hotarit rece, a
fi venit sali spun ea rau face un om ca d-ta sa se lase
a fi aa de departe taut pe calea scandalului public...
*
* *
25 *1 cu toate astea, cu toata rautatea i trivialitatea

acestei femei, o rubesc aa, incat sunt cu desavarire con-
Nuns ca fara amorul ei, ar trebm sa mor, , fara acest amor,
viaIa n'ar mai putea avea niciun cuvant pentru mine Sunt
nenorocit, sunt adanc nenorocit
3o Si omul incepu sa povesteasca cu de-a-manuntul toate
mizernle de patru am ale contranatei sale pasiuni certuri,
pretenIn de cheltueli absurde, tradan peste tiadan, toate
faiie, minciurn i tertipun injositoare, urmate toate de
iertare i de reconciliare din partea lm u de simulacre de
35 indinoare i de dragoste din partea femen SI lar de-a-
capul amagin, laitate 1 in fine un grosolan 0 dacali
place 1 >>
www.dacoromanica.ro
A ODOBESCU 215
Este imposibil de iepiodus aceasta 'stone plina de cele

mai dureroase ainanunte, destul sa spunem ca cei patru
am n'au fost deck un lung fir pe care s'au tras ca nite
maigele in colon metodic aezate, Injosirea, umilirea, du-
5 renle geloziei, cerenle de iertare pentru imputan mai mult
deck Intemeiate, in sfarit toata gama chmunlor la care
se expune un amant ridicul i batjocont faVa cu o femeie
rece i rea, care nu vede in el deck o prada de neiertat
5i cu toate astea, pe care le tiu 1 le vaz bine, data
io femeia asta nu-mi mai permite sa ma apropiu de ea, caci
m'a goint prin slugile ei, am sa mor Tata ce mi -a
5 MIS
si -mi arata o scnisoare in care femeia ii imputa ca a
compromis-o, prin relacule lin, in fa %a opimunn, i ca ii
15 interzice prin urmare a mai incerca s'o vaza In adevar
cu o sears inamte, Odobescu se prezentase la casa ei, 1
slugile ii spusesera ca au ordin strict sa nu-1 pnmeasca
Se incelege ca prietenul vazand pe Odobescu in aa
stare, a cautat sa se retraga fara a mai incerca sa-1
20 mangke
Dupa un dejun aa de tiist, in timpul &arum Odobescu
ii povestise nenorocitele aventuii, au ieit amandoi pne-
tenn pe jos, Odobescu avea nevoie de nurare, 1
s'au desparpt ramanand sa se vaza peste doua, tree zile
*
25 *
Peste cateva zile, prietenul intalnete pe Odobescu

foarte vesel Femeia il iertase, il primise, punandu-i,
pentru all repara reputaiia de femeie onesta, o condrcie
pe care el spera s'o poata implim Omul pasionat era
30 vesel ca ob-cmuse o aa de grabnica ieitare dm partea ne-
credincioasei
$1 de am, incep apoi tiradele nesfarite asupra fencirn,
puterea femen pentru a inspira pe artist, orizontul unor
succese literare i tnn-cifice a caror cucerire atarna de
35 ocrotirea dulce a femen iubite, cell mangaie fruntea to
care gandwe, atmosfera aceea imbatatoare pe care o face
femeia ce umbla discret in cabinetul tau de lucru ca sa
www.dacoromanica.ro
nu - %i intrerupa firul unor gandin fugitive de a caror

expresie durabila are sa se mandreasca mai mult ea, muza,
deck tu, poetul .. el. qe1
Copil la 61 de am I
5 *
Condiva nu o pusese femeia, condi %ia ,i-o pusese ne-

norocitul singur El voise sa premearga unoi pretenpuni
oneste pe care tot el i le Inchipuia acum, cerinp indiep-
tapte ce ea, din modestie sau discreve, nu indiaznea sa
10 le formuleze
Debi insurat, el, bizuindu-se pe inalpmea deosebita a
caracterului femeu sale legume, merse la amanta sa i-i
propuse s'o is in casatorie, fund sigur ea legitima are A
accedeze la propunerea unei desparIni de buns vole
lb Amanta se 'mpaca sub impresia acestor promise so-
lemne i fagadui sa theme telegrafic pe mama sa din pi o-
vincie, pentru a-i capata binecuvantarea
La edroa a treia vom vedea Incheierea acestui roman
*
* *
20 Pana s soseasca mama din provincie, Odobescu se i

in-celesese cu femeia sa legitima despre o desparpre de
buns vole Am apare in acest roman atat de necurat, o
figura sublima, o figura de sfanta-martira este doamna
Odobescu Cata inalIare de suflet a aratat aceasta nobila
25 creatura se va vedea indata
Doamna Odobescu s'a dus de bunavoie la o intAlnire
CU mama tinerei sale rivale Era ateptata
Intrand, doamna Odobescu incepu
Doamna, tii ca barbatul meu iubete pe fnca d-tale
30 i ca fara &Ansa nu mai poate trai? Recunosc ca fnca
d-tale are dreptul sa pretinza o repara-cie manifesta dela
barbatul meu, caruia, dintr'o slabiciune femeiasca, uqor
de exphcat i foarte naturals, i-a cedat $tiu ca piedeca
pentru aceasta sunt eu, caci d Odobescu vrea din toata
35 imma s fie barbatul legitim al 'mei d-tale Eu il ador
pe barbatul meu i n'al fi in stare sa ma refuz a-i face
www.dacoromanica.ro
A ODOBESCU 217
fericirea De aceea viu sa va declar ca sunt hotalit4 a

antra indata in calugane i sa v rog totodata sa nu pu-
neV d-voastra vreo piedeca la fencirea acestui om ..,1 a
fueet d-voastra
*
5 4 *
Sa nu mtam a spune ca Odobescu era ascuns in odaia

de alatun fara sa ,tie lumen' si asculta tot, asteptand cu
imma incordata rezultatul acestei intrevederi
Mama din provincie, la subhma brada a d-nel Odobescu,
le raspunse pe un ton cu totul contranu
Fuca sa fusese inelata, batjoconta, compromisa de un
batran berbant, care ar trebui pedepsit pentru mfamule
sale, ca mama, nu poate aproba casatona fnee" sale aa de
-Canal% cu un om stncat, o cazatura
15 In fine, cele mai brutale imputan 1 cele mai absurde
pretenvuni
*
* 4
Mama recalcitranta fu intrerupta brusc de Odobescu,

care aparu pe prag vanat de indignare, cu pumnu
20 In clesta V -
Asa? izbucm el Sunt un om stricat, o cazatura?
Ma asvarlip acum, dupa ce pentru voi am facut atatea ,
dupa ce m'aia exploatat, m'a %i torturat, m'a %i impins la
ultnna mizene, nu mai sunt decat o otreapa de aruncat
25 Suntev rn,te mfame, mfame. Stilt ce -m' ramane de
facut 1
Odobescu, in culmea nebumei, pleca urmat de d-na
Odobescu, care nu tia cum sa-1 mai mangaie
Ajuns aeasa, Odobescu sense cateva sensor' , apoi IWO'
30 o doze forte de laudanum Rezultatul acestei prime incer-
earl fu la tulip combatut , ingnpnle ingeruhu pazitor, 11
scapara de data aceasta Odobescu, dupa cateva zile de
linite, hotari pe d-na Odobescu sa plece Ian& fnca Tor,
d-na Damian, convmgand-o Ca este cu desavaiire yin-
35 decat de pasrunea lin
Doamna Odobescu pled.; dar n'ajunse bine 1 o tele-
grams ii anun-ca moartea adoratului el so-c, pe care numai
www.dacoromanica.ro
218 I\OTITE CRITICE, LITERATURA. BSI VERSURI
ea 1-a cubit ,i pe care numai o asa imma sublima stie sa-1

planga
*
* *
Ciedem ca cu atata se completeaza iomanul acesta,

5 dm nenorocire real E de prisos sa mai adaugam am'anun-
tele deja destul de bine cunoscute in privin %a ultimelor
momente ale nenorocitului sail erou
www.dacoromanica.ro
SELAGEANU
Buitnenile crest i se ingraa , florile lAncezesc Si se
usuca Aceasta trece de adevar mai in toata lumea, i
este foarte firesc , caci pe cand superficialitatea arlatana
5 umbra in lume cu clopoIei, facand ea Insasi reclama cea
mai nerumata pentru all lauda marfa cu call:Ca-We cele
mai indoioase, meritul adevarat este in totdeauna modest
i sfncios, trecand prin lumea aceasta sgomotoasa qi
distrusa tacut i inchis in sine Trebue un impuls tare
io din afara, trebue ca alto sa lucreze pentru A-1 scoate la
iveala
In alte Van acest adevar crud este eel pulin Indulcit
prin o mulpme de exceptram Se gasesc oamem generop
si rabiton de arta can sunt in totdeauna gata a da mama
15 de ajutor unui talent necunoscut Unii o fac aceasta din
cauze adevarat nobile, cu scopul de a serve. arta i de a
man numarul acelora can se ocupa de &Ansa, privind pe
once artist ca o frarca aleasa, ca un Inger trims de
Dumnezeu pentru a mangaia nuzena lumn prin farmecul
20 frumosului ideal Altai, cu judecata mai stramta, considers
arta ca un fel de mods, ca un gest ca once altul, li tin
la un salon cu tablouri qi sculpture scumpe i la o bibho-
teca aleasa tot atat de bine ca la cal frumoi, trasun
splendide i haute prepoase Oncum ar fi tusk i acetia
25 fac mult, data nu pentru arta, eel pulin pentru artiti
Apoi statul se intereseaza nu numai pentru produsul artei
ci i pentru soarta artistilor, oferindu -le prin interve-
rarea cu mijloacele trebuincioase ca ei sa-i poata la-ci
cercul for de cunotinIe i sa fie in stare a produce In
30 linite
www.dacoromanica.ro
220 NOTI'C'E CRITICE, LITERATURA ySI \ ERSURI
La noi este cu totul altmmterea Particularn nu fac

nimica in privinIa aceasta si statul foarte pu %in si deseoii
pc dos. Ba li mai mult , artistul nu se bucura la noi de
ma o stirna In loc de incurajare, aitistul intampina la
5 nor o descurajare cumplita In genere el e privet ca un fel
de pierde-vara, ca un om care n'are nicio ocupaVe solids,
ca un nebun care traieste tntr'o alts lume decat cea reala,
ocupandu-se cu vedenn, cu visun si cu inchipmn, lucrun
can nu aduc niciun folos real societaIn
io Vedem in Cara un fenomen curios A pretinde ca roma-
nul nu-i din fire bun patriot, ca nu line cu toata anima
la toate cate se ating de -cam fin, ar fi un lucru monstruos.
Si cu toate acestea vedem pe artistn din once ramura, i
chiar pe eel mai burn, necunoscu %i si nepreimp de napune
15 Este doar de datoria oamemlor cull). din Sara a pre %ui
ei ceeace mulimea nu stie sa preImasca si a indica tonul
si calea pe care ceilalp vor merge din pura imita%mne.
Cline, de pilda, cunoaste la noi pe d. Selageanu?
D-lui nu e mci senator, mci deputat, mci avocat, mci
20 medic , d-lui n'a fost mci prefect, nici nunistru si ma nu
doreste a fi una ca aceasta Lumea n'are dar de unde sa-1
cunoasca
Craiovenn stiu ca un domn Selageanu traieste in orasul
lor, Ca este profesor de desen foarte rau salariat, si judecand
25 pe omul dupa suma banilor ce castiga, nu-i dau mci o
importairca Ca acest domn Selageanu face si tablouri,
aceasta-i treaba Iui de care nimem nu se ocupa. Tablounle
d-lui au fost expuse mult tamp la Craiova, fara a se fi
gasit cineva care sa-1 recompenseze pentru munca 1111
30 cinstita, cumparandu-i vreuna din opeiele sale 51 de ce?
A cheltui o mulime de barn pentru o bucata de panza ar fi
o nebume, si craiovenn par a fi oamem foarte practice cand
e vorba de a scoate barn din punga pentru bunuri ideale
Tablounle d-lui Selageanu an fost aduse dar aci de
35 catre un amic al artei si expuse la d Gebauer, pe calea
Mogosoaei, cu scopul de a fi vandute pentru a procura
pictorului rrujloacele necesare ca sa poata face o cala-
tone de studii in strainatate Acolo am avut si noi ocazia
de a le vedea
www.dacoromanica.ro
SELAGEANU 221
Sunt emu tablouii can dovedesc un talent netagaduit

si un i ealism sanatos Mai cu seams capul de evreu si
capul de batran sunt adevarate opere de arta, mte mar -
garitare can pot concura cu cel mai bun ce s'a produs
5 la not pe taramul artei Evreul nu e mci caricature, mci
ideal, este un evreu luat din mul %ime si reprezintat cu
atata viara, cu atata adevar, incat fiecare trebue sa
creaza ca 1-a vazut deja odata pe acest evreu, ca it cunoaste
de undeva, dar ca nu isi aduce aminte cand si undc
3.0 Aceasta provme din cauza ca pictoiul n'a fost !lupins
mci de ura, nici de iubire, ci a cautat a infaiisa franca
adanca a judaismului, si oricine vede tabloul lui trebue
sa marturiseasca ca a reusit pe deplin Via-ca a optsprezece
veacuri apasa pe aceasta fata batrana de evreu, si tot
15 deodata se arata voinIa lui de fier ,1 rabdarea neincetata
,1 neostenita
Ovreul d-lui Selageanu este bati an si -radar, mdivid
si neam in tot acelas tamp
Scopul nostru am nefiind de a analiza cu deamanuntul
20 operele d-lui Selageanu, ci numai de a atrage aten %ia
publicului asupra unui barbat care face onoare Tarn,
credem ca cele zise vor fi de ajuns pentru a indemna
pe iubitorn de arta a nu trece cu vederea pe un pictor care
merits, poate, interesul principal
25 In muzeul nostru se afla o mulpme de tablouri, can
par a fi acolo numai fundca nu s'a gasit mci un parti-
cular care sa fi fost dispus a-si desfigura salonul cu ase-
menea caricature. Speram ca d. ministru al cultelor,
comparand tablouiile d-lui Selageanu cu cele de la muzeu,
so se va decide lesne a imbogala muzeul nostru cu cateva
opere cum se cade
www.dacoromanica.ro
DELA d. C. D. GHEREA
Sosesc in gara dela Plow]. la apte seara Imi fac loc
prin mulpmea care se ingramadete inaintea bufetului, cu
mamile intinse sa-i capete porpa de friptura de viiel
s (o speciahtate a acestui restaurant), 1 vom sa salut pe
patron Dar e peste puturca sa razbat prin gloats
Prefer sa atept plecarea trenului
0 pulpa de vile]. se istovete ca prin farmec sub cuptul
lui Gherea, care arunca ciolanul gol de o parte pentru a
10 apuca o a doua pulpa ce sosete calda Iata, zic eu in gand,
imaginea fidela a nimicniciel adancilor cercetari tnniifice
Pulpa de viiel reprezinta natura, lucrul in sine , cu %itul
lui Gherea reprezinta spiritul nostril- el nu poate face alta
decat sa tale feln, mai mult sau mai puvn subt,m, dupa
15 cum e mai mult sau mai plqin ascu %it, mai dibacm sau
mai stangacm manuit A tam o fehe, a taia cat de multe,
nu va sa zica a patrunde in esenca pulpei de vi/el Dupa
fiecare taietura, ne vom afla in fa/a alter suplafete pulpa
de vi/el nu va voi sa ne mate cleat suprafe/e, ascunzan-
20 du-so sistematic snide, aa incat, cand vom ramanea pe
farfurie cu cea din urma buca/Ica i cu ciolanul in mans,
ne vom gasi tot in fa/a unei suprafeie Vom fi distrus,
pans la cea din urma firimqa, obiectul cercetarilor noastre
fara sa putem patrunde o clipa macar in intima lui esen/a,
25 in single insui al lucrului Atunci vom face ce-a facut
d Gherea
de o parte st
cu un zambet ironic, vom arunca ciolanul
rata scepticismul Vom arunca ciolanul
la cairn, precum arunca, obosit, filosoful chestiunea im-
penetrabila in ghiarele comentatorilor ,1 a piofesorilor de
30 Universitate
www.dacoromanica.ro
DELA d C D GHEREA 223
Pe cand fac tristele mele reflexiuni, &diatorii parasesc

sala restam antului A sunat a doua oars pentru Bucu-
re9ti i, in acelai tamp, s'a anunIat sosirea trenului ur-
mator Piofit de momentul acesta i m'apropm sa salut
5 pe d Gherea, care ma intampina cu zambetul lui placid
E peste putirzca deocamdata sa stain de vorba.. Sosesc
alte trenuri Ne dam intalnire la noua faia un sfert
dupa plecarea ultimulm tren Peste cateva minute, alts
navala la bufet, alta pulps, alts imaging a zadarmciei
io tutulor sistemelor filosofice liar ciolanul I iar scepticismull
In sfazT.t, dupa patru lecImni consecutive de filosofie,
tienul din mina a plecat Patronul se da jos dela bufet i
ma imbiaVraza, ca totdeauna, cu caldura
Stu pentiu ce am venit? fl intreb
15 Spune-mi
Am venit sali fac un interview hteiai
Vrei sa glumeti
Ba, de loc
Si incep 2'64 intreb La intrebarile ce i le pun, d
2o Gherea se inn din ce in ce mai curios la mine
Astfel, de exemplu, it intreb.
Ce parere ai d-ta despre hteratura noastra in genere?
In ce raporturi sta aceasta literatura cu societa tea noastra,
s cu criteriul absolut care se poate aphca litezaturn in
25 genere? Care sunt figurile cele mai remarcabile intre lite-
rap]. notri? Ce vutor ci se pare d-tale ca poate avea lite-
ratura romans?
D Gherea, dupa ce se uita mult i lung la mine, da
din umeri i incepe sa raza
so Bine, d-le reporter, sa presupun ca d-ta nu tiai ce
oroare am eu de interviewer' Asta o inIeleg d-ta credeai,
necunoscandu-ma bine, ca o s-ini faci placere cerandu-mi
un interview Dar ce ma mira este faptul ca. d-ta re-
porter, zianst, publicist, nu tn ca to -ai deranjat de
25 geaba sa vn la Plow' Dai am raspuns de mult la in-
trebarile d-tale, cu mult mai nainte de a avea onoaiea
vizitei d-tale Eu mi-am pus singur, ,i intr'un chip mult
mai larg, aceleap intrebari pe care an le faci d-ta acum,
i le-am i dat raspunsuri cat am putut mai desvoltate
www.dacoromanica.ro
*tiu. cele trei volume de entice ale d-tale

Le stn ce'e trei volume de entice?... dar poate ca
nu le-ai cetit
Ba le-am citit raspund eu
5 Atunci. . poate ca nu le-ai In %eles
Ba, to rog le-am inieles
I
Atunci, data le-ai in/eles d-ta cele trei volume ale

mele, eu trebue sa marturisesc ca nu In ;eleg de lot cele
patru intrebaii ale d-tale. Caci, data rm-ar cetit criticele
io ,1 le-ai in eles, precum zici, atunci la ce mai ceri dau,
tntr'un teas i in fuga mare, niste raspunsuri, pe care le
vei gasi tratate pe larg 1 Indelete, in ata.cia ani, in volu-
mele mele?
Ma 'arta, d-le Gherea, zic eu... sa distingem alta
is este sistema d-tale scrisg, din care poate eu n'as fi in stare
sa scot la wean, ca d-ta Insu %i, punctele concluzatoare,
i alta parerea d-tale exprimata spontaneu, deli, de sigur,
fara sa lasa din sistema d-tale De exemplu, d-ta esti un
critic care recunosti multora dintre scrntorn nostri mai
20 mult talent cleat pot eu (fireste mai pircin cult si mai
pucin preparat ca d-ta) sa le recunosc. De sigur, dreptatea,
d-ta o ai , dar as vrea sa stm, dintre toci scrntorn nostri,
care sunt figurile cele mai remarcabile, dup5 parerea
d-tale?
25 - Dupa parerea mea?... Ennnescu i Cobuc. .
Pentru ce. . Te rog, citeste criticele mele cu mai mare
luare anunte Inca data ,1 vei vedea pentru ce In pii-
vinIa criteriului absolut dupa care se poate judeca o hte-
ratura, vei gasi raspunsul tot acolo Literatura noastra,
so Fara indoiala, poseda multe talents reale , niciunul ins&
atat de putermc, atat de egal i atat de continuu, incat
sa poata trece ca un tip de artist ce s'ar putea numara
Intre artisti in In %elesul european al cuvantulm. De ce?
Vei gAsi in criticele mele 1 pentru aceasta o explicatie
ss destul de larga In scurt, intr'o societate, unde arta nu
poate fi o profesie, un talent artistic va trebui, fatal, sa
nu se poata desvolta Intreg
A proposito de talent, intreb eu, vazand ca d.
Gherea nu vrea sa-mi dea mai mult deck ne-a dat in
www.dacoromanica.ro
DELL d C D GHEREA 225
criticele sale crezi, d-le Gherea, ea odata literatura ro-

mans va avea un concurs de talente man, aca cum zici
d-ta, in sensul european al cuvantului? Crezi ca vom avea
odata o epoca, in care simultan producandu-se mai multe
5 talente man, acestea sa o faca celebra ?
Se poate, raspunde d Gherea , d'ar asta este o
chestiune de noroc Once s'ar zice, talentul este un acci-
dent datorit la o nenumarata vi complexa serie de impi e-
juran nenorocite Fara indoiala, mediul social are o
io colosala influenIa asupra gandini i operei unui talent,
dar talentul trebue sa existe prealabil el tnsui este o
imprejurare $1 data mediul social exercita o imaunre
puternica asupra talentului, 1 talentul, la randul lui, va
exercita asupra mediului o influenIa cu atat mai puternica,
15 cu cat el va fi mai puternic Iata un exemplu Avem atatea
talente la not, mai mult sau mai pu %ln insemnate: asupra
for mediul social ip exercita influenIa in masura in care
ele sunt susceptibile de a o simp, pe cats vreme ele nu
pot rastoarce qi influenIa for asupra mediului social,
20 intru cat el ar fi susceptibil sa o sirni.a Aceasta este cauza
pentru care hteratura romaneasca, in totahtatea el, nu
are o fizionomie complete, In sensul european al cuvan-
tului. Nimic insa nu poate justifica temerea ca niciodata
imprejuranle nu vor favoriza navunea romaneasca cum
25 a favorizat pe celelalte, mai vechi in culture cu o
plemda de talente man, care sa-i onoreze hmba (land
expresie, in adevar mare in sensul omenesc, gandinlor t
simprilor el. E foarte probabil, e chiar sigur, ca marile
reforme sociale 1 economice, care se prepar in Europa qi
so care vor trebui neaparat sa foloseasca qi napunn lomane9tif
vor inlesni evocarea 41 rasanrea multor talente man din
randunle acestul popor, inzestrat cu atata putere de
via -ca R1 cu atata spirit
Am mulIumit cu atat mai calduros d-lui Gherea de

35 bunavoin-ca cu care m'a primit qi cu care s'a executat la
dorin %a mea de a-1 interviewa, cu cat dintru inceput imi
declarase Ca are oroare de interviewun
15
www.dacoromanica.ro
POLITICA 51 LITERATURA
- CORESPONDENTA -
I
Frate Vlahitja,
5 In vremea asta a'a de tulbure, de acra i lipsita de
once credima, iostul litelaplor ar fi, cred eu, s'o limpe-
zeasca, s'o indulceasca Si sa-i inspire un pic de credinp
Sa-mi dal voie sa las la o parte, # serunatatea ,i man-
dna poetului *, de acelea trebue sa-i pese lui, nu mie ,
io pe mine ma intereseaza numai arta lui Asemenea, tot
cu voia ta, am sa las la o parte i # sincentatea, iluznle,
anima curata i deplin increzatoare >, can caracterizeaza
pe un tanar agiamm, fie i poet, iar nu pe un spirit supe-
rior, pe un poet matur, , ,i sa ma ocup de intrebarea
15 fundamentals Pierde un poet, ca poet, amestecandu-se
in luptele polince ?
Vow raspunde mai jos la aceasta . Deocamdata tre-
bue sa--ti denunI o slabicrune a mea, afara de cele multe
pe can mi le lei' de atata vreme, ca bun prietin . De
20 minim nu ini-a fost fiica in via-ca mea ca de pierderea
memonei De sate on ma inchin seara la culcare, intre
altele, log pe Dumnezeu sa-mi is i vista and o fi sa-mi
is meinoria De-aceea, duph ce sting lumanarea Si inchid
ochn, nu adorm 'Ana nu ma supun la un examen Sa-mi
25 amintesc cat mai repede ,i mai exact mte locuri, nite
imprejuran i nite nume cu can m'am intfilint cand-va in
data i m'am in-tab-lit cu destule, i bune i rele Ce nu-mi
prea place, dela o vreme, c ca despre cele mai departate
examenul e mult mai uor cleat despre cele mai apropiate
www.dacoromanica.ro
POLITICA. BSI LITERATURA 227
Aa, primind alaltaen frumoasa i interesanta -i scri-

soare, mi-a ajtuat Dumnezu s tree un examen foarte
mul %umitor Imediat ce am citit-o m'am gandit Tot des-
pre intrebarea pe care mi-o pune Vlahtqa, eu tiu sigur
5 ca am citit undeva ceva , era foarte important, caci mi-a
lamas pans acum in minte . Nu incape indoiala am
citit , dar unde 1 ce anume? Era vorba tot de (( poezie i
politica >> . Unde? Unde? .
Am Inceput sa intru la grip, mai cu seams ca eia un
to lucru de demult de tot .. S'a dus memoria, si data m'o
fl ascultat Dumnezeu, s'a dus i viaIa I..
Dar nu von]. Inca sa mor, nu pot am un contract cu
4 Umversul #, i, afara de asta, Imi trebue ragaz, sa ea's-
pund lui Vlahu%a Fieli mils, Doamne, de robul tau I.
15 Cu nespusa emotie m'am dat jos din culcu 1 m'am
dus drept la un raft, de unde am scos o carte veche.
Acolo era t .. Slava Domnulm . Vezi numa
4 . . . Sa ne fenm de a suspne, cu htera %n contimpoiam,
20 ea pohtica e poezia, sau ca pohtica este un camp priincios
deschis poevlor Englezul Thomson a stns o excelenta
poema asupra anotimpilor,, in schimb, poema lul despre
hbertate e bpsita de once valoai e , asta, nu fundca i-a
hpszt poetulul poem, ci fundea subiectul era hpszt de
25 poezie
q De indata ce poetul vrea sa exercite o influenIa poli-
tica, trebue sa se dea unui parted, qi de indata ce face
asta, e pierdut ca poet I1 poate lua zma buns dela in-
dependen-ca sa, dela sincentatea vedenlor sale, sal]. traga
30 numai cleat 'Ana peste urechi caciula neroziel i oarbel
1111
4 Ca om 1 ceta-cean, poetul firete are sa-i mbeasca
patna, dar patna ac-Vunn lul 1 a facultaplor luz poetice
va fl situata In bun, nobil qi frumos, i astea nu sunt
35 apanagml mei a unei province, nice a unui Stat In parti-
cular, de onunde le gasete, poetul le is qi le preface in
opere In asta, el seamana cu vulturul care plutete sus
cu pnvirea hbera ; pu-cin Il pass data iepurele asupra carma
vrea sa s'abata alearga in Prusia sau in Saxonia
5'
www.dacoromanica.ro
# $1 ce inseamna vorbele astea Alt iubt patria? . . A

lucra ca patriotP . . . Daca un poet i-a inchmat via/a la
combaterea prejudecaplor funeste, la gonirea opinnlor
stramte, la luminarea spiritulul na %lunn sale, la curaprea
5 gustului ei, inspirandu-i sentimentele 1 ideile cele nobile,
-- ce a faca mai mult? Cum sa fie mai patriot?
...pupn imi pass de ce se scrie pe socoteala mea Cu
toate astea, ate ceva tot imi ajunge la urechi, 1 tiu ca
toata munca mea, cu toate oboselile mele, este neinsem-
10 nata pentru ochn unor persoane, 1 asta numai i numai
ca nu m'am plecat a ma amesteca in luptele partidelor
politice Ca sa le plat oamenilor acelora, a fi trebuit sa
devin membru al vre-unin club de Jacobini, sa predic
omorul 1 varsarea de sfinge . Dar sa nu mai vorbim
15 despre acest neplacut subiect, ca sa nu-mi pierd rapunea,
combatand ceea ce e neraponal
# Dac5 ne luam seama bine, omul politic va absorb'
pe poet... A trai in rmjlocul frecanlor i excitanlor zil-
nice, asta este incompatibil cu natura delicata a unui
20 poet... S'ar ispravi cu cantanle lui... #
Aa e Ca sunt fiumoase aceste cuvinte, 1 ca aveam tot
dreptul sa nu le fi mtat? $1 totup . cu tot respectul ce-1
datoram lui Goethe 1 cu toata dragostea ce-c1 datoresc
tie, sa ma ierp a fi de alts parere. Ia, sa vedem...
25 Pentru ce adica s se departeze un artist, un poet,
pans inteatata de patimile can mica lumea 1 vremea
lui?... Pentru ce sa stea departe numai ca simplu spec-
tator olimpian la framantarea societapi lui?.. Pentru
ce, ca un zeu, care privete cu despre/ la munton, sa nu
30 se coboare a lua parte la necazurile for de toate zilele ?. .
Doar, poate, numai spre a 'Astra potrivita distan/a care-1
trebue pentru a se bucura de totalitatea spectacolului,
pentru a putea prinde absolut obiectiv in/elesul statornic
al vecinicei micanca un aparat de fotografie instan-
so tanee, ce trebue potrivit la focarul exact al lentilei 1 .
Dar chiar sa presupunem ca e justificata aceasta ne-
pasare a poetului, fa/a cu amanuntele (< meschme 1 tn.-
viale * ale vremu 1 lumu lui, ia, sa vedem Pe top poepi
www.dacoromanica.ro
POLITICA. ySI LITERATURA. 229
i-a putut Impu %ina, ca poeci, amestecul for in luptele po-

lame?
Eu cred ca nu, ba, dinpotriva , caci putem gasi exem-
ple din ewe se arata clar ca sbuciumul luptelor politice a
s ajutat mult pe unn poe %i, ca poe %i Ca le-o fi fost asta
spre fericirea for paiticulara, nu am sa intreb , de asta,
Inca odata, for sa le pese, mie nu-mi pass deloc Adu-
cand in lupta politica numai ponarea tempeiamentulta
for darz, oarba sinceritate a patin', fireste ea nu puteau
io birui pe un teren unde judecata 'impede t socoteala rece
trebuesc s birmasea , ia, sa vedem insa, cat au folosit
ca poep tocmai din cauza nehnista i nefeiicirn for
Desgustul, scrasneala acestor o biruip >> au fost izvorul
atatoi minunate opeie Indignarea, a zis unul, face vet-
15 S111, i proza, adaug eu
Din desgustul i scrasneala aceea pentiu ticAlosale vre-
mn lui, in can s'a fost taNalit, a esit es ocarea stralucita a
trecutului spre lummarea vntorului
Dante a fost un pasionat nebun de politica. . rasvra-
20 titor, amestecat in oribilele iazboaie ale anarhiei rtaltene,
batut, fugar din cetatea lui prin mun %i si camp', gomt
din <cingrata lui patiie, pe care ajunge s'o blesteme,
oplosit de pomana la vrajmasn et (# Ai sa vezi numa ce
acra panea altuia, si ce greu e sa sui si sa cobori sea-
25 lile lui , mort si ingiopat in pAmantul. <c altuia *
Ei, si? dac'a patimit atatea tavahndu-se in mocirla
viemn si lumn. lui, 1-a Impiedicat asta sa lase ce-a lasat
in urma-12 Ba, din potnva Fara atatea necazmi, tava-
leala si indaijeala, nu lasa ce-a lasat spie gloila patnei
so ha si spie onoarea omenira
Am pus, ca sa pastrez iespectul proporInlor in fa-ca lui
Goethe, pe Dante, pe partizanul florentin, proorocul um-
-Cala Itahei . Pe alteineva am sa-1 pun in fa-ca to
Afaia de amarAciumle pe eau i le-au adus lui personal
35 amestecul si tavahrea in luptele pohtice, ce paguba a
avut el, ca poet, din framantarea lui de partizan? Eu cred,
mei una , ba, zau, Inchn mult a crede ea data nu gusta
papa la drojdn acele amaiacium, n'ar fi avut, in (cum
zici foarte nemeirt) <c vremea asta asa de tulbure, asa de
www.dacoromanica.ro
viziunea aceea care se nu-

acres i fares nici o credin-ca #
mete <( Apus de Soare* i care e tot un fel de proorocie,
ca i a anarhistului florentin implineasca-se cat mai
de grabs 1 doar or vedea-o aevea cand nor vom visa-o,
5 dorrmnd somnul de veci, inaear nepoVi, dach nu copier
no,tri
Sunt, hate, Vlahura, ca totdeauna al tau vechiu,
CARAGIALE
P S. Nu crede cumva, dupes cele de mat sus, ca a ft par-

io ttzanul artet cu tendtnta Nu t sa fereasca Dumnezeu I Am
ramas, cum ma VII, parttzanul neinduplecat al tendincet
cu arty
Vale
II
Frate Vlahu ;a,
Tu crezi Ca vor, literapi ,i artitu, 4 pnn cinstea, plan

caldura sincentalu, pe care le punep pans i in gie,ehle
voastre, suntep mai aproape de sufletul tinerimn, i ca,
de multe on, din umbra in care traiIi, vor o putep calauzi,
20 ,'0 calauzip in adeN ar, mai mult chiar deck povattutoni
i dascaln el dii eel' #
Imi pare rau Ca nu pot crede ca tine , nu pot zice ca
aa este, fiindca din nenorocire, nu e aa, dei aka ar tre-
bui sa he Stm i eu ca tinenmea care, pe bancile Umvei-
25 sita-cilor, se prepares astazi a fi maine class dnigenta a
navel, ar trebui sa -fir cultive nu numai inteligenIa pnn
inaltele tim-ce, ci i caracterul i sentimentele ceea ce
pe romanete se spune cu un singur cuvant omema
pun cultivarea frumoaselor liteie 'a artelor nobile .
so Dela cele dintai ar invaIa sa inIeleaga i sa deslege pro-
blemele vieIn publice, la care vor fi chematr maine, iar
dela cele din urma ar inva-ca # sa-i consacre existenIa la
combaterea prejudecaplor funeste, la indepartarea opi-
milor stramte, la luminarea spintului navel, la curaIii ea
www.dacoromanica.ro
POLITICA SI LITERATURA 231
gustului e>, inspirandu-i frumoase sentimente s," idei no-

bile >>
Da I aa ar trebui sa fie, tiu , eu. Dar, is vezi, aa e?
Nu literal'', mci artiste, pot avea la not vre-o influents
5 asupra tmennui, ci cu totul altoneva
Acel altcineva stapfinete astaz" exclusiv sufletul acestei
tineinn , i nu # pun cinstea i prin caldura sincerity ii,
pe can voi e punep papa ;a in greehle voastie >, ci prin
exaltarea prejudecaplor funeste, prin coborirea gustului,
io prin avilnea murcn, inspnandu-i cu metoda i ece idei
stramte i josnice sentimente
Nu I nu voi, htera %n Si ai titn, '. a puteli bucura de a fi
excicitat vre-o influenla asupra tinerimn din vieniea noa-
stia , nu De asta se poate bucura cu prisos alts seama
15 de oamenn
Mult o sa mai mearga a'a 7 . SA speram ca nu In
once caz, la varsta mea, nu mai pot spera sa vad 51 cu
feiicita prefacere
Fn. sanatos i vesel 1 Al tau vechiu
20 CARA GIALE
P S Am uitat all spune ca va iamane, aititilor 1
hteraIllor, o bucune, ,i nu minima , inspirap de sigur mult
interes tineietului femmin Feineile tinere din clasa noa-
stra nuilocie (acelea se inIelege care au gustat din roadele
25 invaIaturn) au de catva tamp o pronunIata dragoste pen-
tru cultura intelectuala romtmeasca
Dai, iubitul meu pneten, imi pare rau sa-Ii spun, asta
kir nu cred sa lima mult Cum sboara de vertiginos pro-
gresul modern, maine-ponnaine, Si femeile vor fi cucent
30 dieptunle politice , atunci, fire,te, n'oi sa mai aiba mci
de N seine de whit inutilitaIlle
Vale
III
Frate Vlahuta,
35 Mai intai, eu nu cred ca Eminescu, data ar mai trai,
# intrand in lupta politica Si ajungand mai e i puternic >,
www.dacoromanica.ro
232 MYFITE CRIME, LITERATURA. ,I VERSURI
n'ar mai scree, i ar inceta sa fie poetul pe care-1 admirain

Ba, mita-ma, cred tocmai contiaiiul
De ce sa ne amagim cu un optimism exageiat? Train'
Intr'o societate unde Inca ii trebue cuiva, fara nume de
5 familie on fara avere, de doua on minte ca sa nu treaca
de prost, Intr'o vreme cand, fara avere sau nume de fa-
mihe, 1 se poate tagadui talentului nu numai vntorul, ci
1 trecutul
Astfel, sunt convins ca succesul politic i-ar folosi mult
io bietului hterat, admirat }Ana Teri numai de un cerc stramt
de intim', 1-ar ndica de pe cap piesiunea nimicmclei lui
sociale, inaltandu-1, dela umila lui josnica treapta, in vaza
lunui Aceasta 1-ar da omului Incredere in sine i pnn
urmaie, demmtate, 1 1-ar ajuta sal,. ridice glasul in fa/a
15 conceta/emloi, sa devie un poet 1 mai admirabil, admirat
,i dincolo de margimle strimtului cerc de intim . Intr'un
cuvant, talentul literar i-ar ft consacrat de succesul poli-
tic, si n'ar mai avea nevoie sa astepte o moarte nenoro-
cita pentru a deveni popular
20 Dar sa zicem chiar ca a avea indmala pe care mi-o
presupul tu, K aproape siguran/a ea poetul, aiuncandu-se
in valtoarea politica, n'ar mai sole >> Ell ,i?. .
Pohtica este ca i insuratoarea Cand i-a abatut unm
om i vine all spune. u Nl'am hotaiit sa ma Insor, ce po-
25 va/a-ini dal? >> nu mai sta la ganduri Una singura are
s Ii-o primeasca, da -i-o si te mantue (c Foarte bine face
sa te strange de pe drumun 1 Sa-/i fie Intr'un ceas bun,
eu ajutmul lui Dumnezeu I ))
Asa 1 cu politica
30 Sa piesupunem ca Eminescu (pe cal e, de ammten, it
,tim ce pasionat fanatic era de politica) an trai 1 ar vent
sa -ml spuna asa hotaiit cum zici tu
6 "'Ana mai deunazi stam de-oparte 1 ma intarn cu
desgust dar, Incetul cu incetul, desgustul s'a prefacut in
35 durere, Intr'o durere ce parca nu mai Incape in versus,
incAt incep sa ma intieb data nu e o datorie sa intru in
lupta >>
Ce a putea sa -1 spun? sa-1 pova/uesc a-i ingh1/1

durerea 51 a nu Incerca u'uialea ce-i pare omulin (ca si
www.dacoromanica.ro
POLIFICA. SI LITERATURA 233
ime) ea gasit-o? Cum, adica? De hatarul meu, pentru

a -mi da versuri case sa ma amuze pe mine cand am vreme
de pierdut, sa renun ;e el la iresistibila -i pornire sufleteasca,
la indemnul strigator al constnn/ei sale revoltate?. Sa-1
5 Z1C 0 Nu I tu esti artist; tu esti menit sa rabzi durerea si
sa nu cau %i usurarea ei t Tu esti poet! Daca te la i poi nirn
tale de cetaIean, n'ai sa ne mai sem versuri, si-atunci, not
ce ne facem fara versurile tale? Cu ce ne mai petrecem
not 'name, 5m < u cell mai petrec poimaine mo,tenitorn
io no,tri? Nu! tu sa nu te-amesteci in politica, tu sa star
deoparte #
Ai avea omul atunci tot dieptul sa-mi raspunda
c Bine, domnule, inceleg pans hi o vreme sa fie talen-
till meu, de care nu eu sunt vinovat, o defavoare pentru
15 mine , dai sa fie i o osanda pana la moarte, nu crezi Si
d-ta ea asta ar fi prea-prea? . Eu v'am facut, bune rele,
destule versmi, 5m, stip bine, vi le-am facia de dartnala...
Daca va mai trebuesc, faced -vi -le singuri mie da %i -mi
5m
pace Ce, nu cumva sunt nascut robul necesita %ilor

20 dv de lux, dupa toane? . Sa stau de-oparte, ai? Sa stau
adica jos in gunoiu, sa ma robesc la umbra pentru dv. ,1
pentru piasila dv , ca istrionul grec patriciemlor roman'?
Spune, ma rog, data n'ar avea toata dreptatea sa ma
mustre asa, cand eu povapti sa stea de-oparte, cum
25 zici tu, ceea ce e mai lau decat departe, cum am zis eu,
incai stand departe de inghesmala si de invOma,agul
luptei *, nu esti expus sa te calce nimini in pima' e de-
geaba, mci brava dand inainte, mei la ,11 dand inapoi ,
dar de-oparte numai?. . De I parea ainandoi stint destul
de bine ce se poate intampla destule carannzi iatacite
ajung . de-opaite De lupta, data nu te intereseaza mo-
tivele rezultatele ei, pop sta departe cu seninatate
olimpiana tt, de-oparte insa, nu sta ca un paw cutups,
cand expus la piimejdn, and acopeiit de despreI
35 In tarn vremea noasti a, de ce sa tagaduim? nu-
5m
mai doua lucruri stint cu temeiu serioase ca activitate va-
labila materials, aglicultma , intelectuala, politica Afaia
de aceste doted, -(nu vorbim fu este de carierele de Stat,
scoase afai a atat din necesitatea munch productive cat sin
www.dacoromanica.ro
234 \OTITE CRITICE, LITERATURA BSI NERSURI
din luptele politice), tot ce se face e decor mai mult on

mai puffin inutil, mai iefitin sau mai costisitor, , i pentru
intrepnerea decorului, agncultura da paralele ,1 politica
le distribue.. ,51 doar hteratura i arta n'or fi avand pre-
5 tenva sa fie la no" ni,te decorun indispensabile pentru
luxul vieIn noastre moderne
Dc- aceea, in genere, intr'o alta activitate deck agri-
cultura, sau specula capitalului necesar acesteia, sau schim-
bul productelor em cu inaifa europeana tiebuincioasa pro-
p) ducatonloi, un om cat de harnic, cu destula socoteala,
va inunci o via-ca faia mult folos , iar un om cu mai pu%iii'ci
bataie de cap, sm cu puvna chibzuialk la plug sau la tai aba
se N, a inavuv
In genere, un om de male valoare in once activitate
35 intelectuala, alta decat pohtica, va ramanea toata viaca
iieluat in seamA , iar un tinerel fara prea mult merit, tre-
padand staruitor in politica, incet-incet va ajunge sa fie
la cele mai inalte situalium i onoruri. .
Cat despi e literal' anume . sa mai pomemm?. .
20 Veisurile unui male poet vor fi dupe moartea lui iecitate
de catre mien dorobani din clasele primare in edilie pur-
gata , iar principiile i mendiele unui metmtel mare-barbat
de Stat, purgate nepurgate, vor fi aparate i impuse cat
va trai el de dorobanIii cei man din cazarme
25 51 cum ar putea fi altfel intr'o %al% chemata de en
de-alaltaen la lummile europene, i care inca aproape ex-
clusiv tiaieste din plu game, in cea mai mare parte primitive 7
Astfel data bietul Eminescu ar trai i, abatandu-i sa
nu mai stea nice depaite, nice de-oparte, ar veni sa-mi
so team a o poNa-ca cum cm 'nchipui tu, lath ce 1-a5 spune din
toata inima, fara un moment de ezitare
Foarte cunnnte te-al gandit, armee! Bine Ca te-ar con-
vins, in fine, la varsta mature, de inutilitatea sociala a
literature Vrei sa facet ceva mai servos i mai demn de
35 un barbat pentru patna to , te fehcmt Intra in lupta
cu toata ardoarea, cu toata incordarea de care W.' capa-
bil . Lumea este impenul posibilulm .. Prmn urmare,
merge, fara a te opn sa numen aspentavle i necurace-
mile drumului nu-li suscita, pentru role comune vremii
1
www.dacoromanica.ro
POLITICA 1 LITERATURA 235
treed-tome, scrupuluri de eterna morals 1 Nu aluneca sa

compare realul posibil cu idealul etic ! Nu uita ca o gene-
raVe este un derivat 'stone, care a motenit pacate ,1 va
lasa Vacate de mostemre 1 Nu despera de indreptarea i e-
5 lelor mateiiale .51 de cuceiirea unei stare mai bune de
omenie i de dreptate ! Nu te uita inlatun, ci tot inainte, cu
oche Iinta la chapel, mop fara sovaire cu aceia eari-v
par mai vrednici sa acute progresului patnei t. .
i data data %i mai ramAne tamp de pierdut, mai
io poi scree 1 versuri on proza, cu condi ;ie insa ca un mo-
ment sa nu te distraga, dela ocupa %nle serioase 1 utile
patriei, acele juedrn copitareti, acel sport de lux, bun sa
absoarba exclusiv doar pe un tanar fecior de bam-gata,
care ;me sa treaca drept fenix in cercul families i al
15 musafirilor
Cand, afara in lume, la lumina, sung trambge de batalie,
sa stai sa faci in umbra oda4ei tale petal de (c pacienIa *
asta e treaba de baba surds, nu de barbat in putere ..
Mergi deli fa 0 datona >>, precum foarte potrivit zici.
20 Daca vei lupta serios, vei ajunge poate data sa impui
societaIn unele din judecaIlle tale, can -ie ili par cinstit
folositoare ei Si, dupa ce, ca once binefacator sememlor
-Cal, vei fi trait bine 1 considerat, te vor ingropa pe chel-
tuiala statului, cu alaiu frumos, cu perne de catifea incar-
25 cate cu decorapi , te vor opri la Academic, la Universi-
tate i Senat, la Mitropohe i Camera, ca sa"--%i el-tease-a
discursuri, pe can tu, din carul tau gemand de coroane
si panghci cu dedicapuni cordiale, sa le asculp cu impa-
sibila mandne, deoarece ci se cuvin pentru o via in-
30 treaga inchmata interesulm si binelui public Si lume
dupa lume, din fundul mahalalelor, gatita o sa - %i iasa in
tale i sd. med. # Bravo ! halal de inmormantare ! Dum-
nezeu sa-1 erte 1*
Pleaca indata 1 intra in valtoarea luptei ! cam daca mai
35 stai de-oparte, # cu perdelele lasate la masa to de brad *,
dupa ce vei fi trait prost, al sa more i mai prost, nenoro-
citule I Or sa te ingroape cu talerul, ea pe ceretoarele
parahlice din mahala ; 91 alts mangaiere nu -ci va mai ra-
manea cleat ca, peste douazeci, treizeci de am, tine stic
www.dacoromanica.ro
tine o sa to is subt epitropie, sa-ti faca prefe-ce, interpie-

tan, col-nen-On i busturi, tie, facandu-i, lui, maul!
Astea i le-a spune lui... Iar tie, iata ce - %i spun. . In-
chipue-i-,1-1 pe Eminescu traind, varit in activitatea poli-
o tied i avand noiocul sa dea peste el iascoalele din 1907
caei astfel de evenimente man sunt un mac noroc pen-
tru un om politic, is inchipue-p-1 pe autorul # Dome' >,
al # Sable] a treia * i al discuisului 4 proletarultn din
scunda taveina * (din zeama calora se hranete azi atata
10 lume politica lacoma de succes) .. Ce caneia I .. al?
Al tau vechiu,
CARAGIALE
IV
Frate Vlahuta ,
is Inchipuire pentru inchipuire i intiebare pentru intie-
bare...
Ia incinpueli ca acum treizeci i apte de am, avand
mintea i expenen-ca ce le al astazi, te-ai fi pomemt cu un
tanar, nu tocmai prost baiat, dar agiamiu, de aceia
20 can n'au ajuns a ti ca, data -i voiba de vrabn, apoi gar-
dul i fiigaiea nu sunt acela lucru, i p-ar fi zis -Cana-
rul aa
# Stimate domnule, am imphnit douazeci de am Sunt
copal de parinIi sarmani i fara nume Am ramas, dupa
25 moartea lui tats -meu singurul sprijin al mamei i al son-
im Am inva-cat atata coala cats, la limita, mi-ar fi de
ajuns sa ma pot apuca de invaIatura dreptului sa ma
fac avocat i sa ma introduc, incet-incet, in afaceni i in
politica
30 4 A111 o educa %ie nu tocmai ingnjita, fundea parin/n
mei n'au avut mijloace sa-mi dea una aleasa , dar am
pu%in bun sim% i, cum poci constata i d-ta, ma exprim,
fail vre-un fel original de gandire, destul de impede i
de comod Pe langa asta, sunt slava Domnulin 1 sanatos
as i voinic , duc bine la tavaleala , dovada, ca pot fi, In
acela timp, i sufler, i copist la teatru, i coiector intr'o
www.dacoromanica.ro
POLITICA I LITERATURA. 237
tipografie mare la doua mare, si dau lecw la niste cope ,

asa ca pot, cu una cu alta, castiga destul cu ce sa ne sus-
pnem eu si familia, pans sa termm studiul dreptului
# Pe de alta parte insa, sal' marturisesc drept, stimate
5 domnule, eu, Inca de mic, din clasele primare, am mare
tragere de puma pentru alta cariera pentru.. litera-
tura ; i data voiu fi avut noroc sa fm inzestrat cu catus
de puffin talent, mi-as da osteneala sa covarsesc, prin
munca si rabdare de me,tesugar cinstit, hpsa de inzes-
io trare .. Mi s'a spus ca n'am sa castig mai nimic cu asta
dar e o meserie pe care stmt Ca as imbrapsa-o cu mare
dragoste
0 Mama si sor5-mea imi sunt devotate, si niciodata nu
le-ar trece prin minte sa cantareasca bucata de pane ce
15 le-o pot da nu s'ar plange sa vie-cueasca totdeauna in
saracie, numa sa ma stie pe mine cu sufletul mulcumit...
Ba chiar, am luat sama, mamei parca-i face placere apu-
caturile mele de bucher.
(( Deaceea, am venit la d-ta, stimate domnule, sa to
20 rog a-mi da o pova-ca Ce sa fac? Pe ce tale sa apuc?...
Sa ma dau incotro ma indeamna interesul real, la advo-
catura si la pohtica, unde cred ca n'as ramanea mult
mai pre jos de ataIla al-cn? Sau sa ma duo incotro ma
tarate pornirea sufleteasca, la cariera hterelor? >>
25 Ei, spune-mi drept, frate Vlahuca, ce pova-ca i-ai fi
dat baiatulm avand tu, repet, pe atunci mintea $i ex-
perienIa ce le ai astazi, si, adaog, prevazand pe atunci elay
ceea ce stn ca s'a intamplat pe urma cu el?
Pune-p mana pe numa i nu-i raspunde repede ham-
30 t111111 agiamiu de atunci numai asa... cu o simpla man-
gaere tardiva pentru acela care, astazi, de ar fi avut no-
roc sa capete la vreme povaia cea cuminte, ar fi Insemnat,
poate, ceva in patria lui, si care, funded a urmat prosteste
indemnul nerod al unei inchipuite vocavum, nu a putut
35 insemna nisi pentru el, necum pentru alp', nimic.
Fn sanatos ). vesel 1
Al tau vecluu,
CARA GIALE
www.dacoromanica.ro
238 NOTITE CRITICE, LITERATURA I VERSURI
Frate Vlahurei,
Despre adevar, sa ma ier %i ca nu-Ii pot raspunde

nimic nu 'irceleg ce lucru anume e insemnat cu acest
5 cuvant pe care-1 rostim ,1-1 auzim rostit atat de des la
fiece pas al view .
A-de-va-rul
Sta el de sine insup fara amestecul nnn %n noastre 7 On
numai cu acest amestec I i capata fn-ca? Ori este o crea-
m dune a riunIn omeneti Este el un ce, un cum, on
amandoua?
Astea sunt into ebae i filosofice prea inalte nu ma'n-
cumet a-mi bate capul cu deslegarea for Astfel, la prima
citire a sermon' tale m'am gandit sali raspund tele-
15 grafic
4 Incapabil satisface Cauta Bucuieti filosof
Dar, citind a doua oaia, am gasit la sfarit aceste ran-
dun, mai apropiate de marginitul meu in-celes
a Intr'un cuvant, politica to lasa sa spui ce ai pe enema?
20 Un hterat inscris intr'un partid poate sall spuna tale
gandul lul intreg? Asta-i intrebarea
A,a ?, . Asa da, am zis , la asta, par'ca a putea las-
punde ceva, i rata cum
Mai intai, scuit nu numai politica ne impiedica sa
25 spunem ce avem pe imma , i un hterat, chiar neinscris
in vieun partid, nu poate sa-i spuna totdeauna gandul
lue intreg Iar data e o mare fericire, cum zici tu, salt
poata spune cmeva ce are pe lmina, gandul lue intreg,
apoi trebue sa martunsim ca bietului muntor, aceasta
30 femme, ca i multe altele, to e dat numai s'o doreasca
Ia sa vedem acuma mai pe larg
Sa luam un hterat care n a facut i nu face politica
de loc, dei frate-sau mai mare e frunta intr'un paitid,
om de putermc smut al cabinetului Se 'ntampla ca
35 paitidul fratelm, stand la puteie peste masura rabdain
opoziVei, a facut o suma de greeli politice i se gasete
la un moment foarte slabrt in fala opimei pubhce Fara
www.dacoromanica.ro
POLITICS 1 LITERATURA. 239
a face politica, literatul nostru a constatat i el, ca toata

lumea, acele greeli. cam prea vadite calcari de lege,
cam prea violente abuzuri de putere, cam prea exagerata
favorizare a unor interese personale sau de coterie in dauna
5 celor publice... cl. cl.
In culmea crizei, cand partidul lui nenea se'n-cepenete'll
calcaie, iar lumea toata da 'Ayala sa-1 rastoarne, lite-
ratul nostru iii insoara Maul intr'un ora de provincie ;
iar nun mare este chiar nenea, unchiul ginerichii..
io E o calda sarbatoare de familie. Dupa cununie, pe
cand to-ci sunt in culmea veseliei la masa, nunu. mare ri-
dica un toast pentru viitorul finilor ; dar n'apuca sa-1
termine, i iata ca i se aduce pe tava o telegrama urgenta
din Bucureti. Nunul cere pardon dupa regula, mesenilor,
15 deschide telegrama, ii arunca ochii pe hartie i cu pri-
virea ratacita, exclama:
Miei! mizerabili! infami!
Ce e? ce e? > intreaba togi.
Ce sa fie?...
20 (< Mari turburari de strada in capitala... IntervenIia
armatei... Raniti, morp... In momentul acesta, prezi-
dentul consiliului merge cu demisia la palat, unde sunt
chemaIi capii opozitiei spre consultare...
Cum am zice, s'a ispravit !...
25 Nenea e consternat in faIa nenorocirii patriei... Lite-
ratului (consternat i el ca i s'a stricat frumoasa petre-
cere,) ii #stau multe pe inima >>, i 'n gandul lui intreg*
vede ca trebuia sa se 'ntample ce se 'ntampla...
Te 'ntreb data poate el sa spuna macar atata mahni-
30 tului patriot:
(c Nene, nu te puteai atepta la mai bine..., ca nu era
cu putima sa mai mearga mult. AveIi ce meritaIi !...
prea ati lost, cum s zic? din tale -afara! s
Evident, ca nu, va trebui sa faca figura de circum-
35 stanta i sa zica macar atat:
Ci nu te mai turbura, nene! Ei *i? Zi ca o sa cade-p
Ati stat destul la putere... Ati desiaurat o activitate
foarte frumoasa... Ve-ci cadea rnandri! Ve-ci cadea is
picioare !...
www.dacoromanica.ro
Care va sa zica i fraIia, nu numai pohtica, poate im-

piedica pe un hterat de a spune tot ce-i sta pe inima
ffandul lm intreg ..
Ace las hterat, neinscris In vreun parted politic, voind
5 sva puns ipoteca o mosioara, merge cu hartnle de proprie-
tate la d Pavugadi, avocatul imprumutatorului Omul
legn, pe cand s'aude de alaturi sunand un clavir cam
neacordat, exammeaza scrupulos actele, le gaseste in re-
gula si zice
io Foarte bine ' Afacerea e ca si terminata . . Sapta-
mana vntoare introducem actul de ipoteca la Nota-
riat
Tocmai saptamana vntoare? intreaba contrariat
hteratul. De ce atata intarziere?
15 Saptamana asta, mi-e peste putmra, raspunde avo-
catul, n'am un moment fiber
Te rog, domnule Pavugadi, starue hteratul; te rog
nu mai amana ' destul de cand tot astept 1 ... te rog .
Sa vedem .. sa vedem, zice omul legn, sa-mi con-
20 suit carnetul si mste dosare Pan atunci (tot ramai d-ta
cu not la masa), ca sa nu te plictisesti aici, treci, te rog,
In salon, unde te-asteapta familia mea
Literatul trece in salon Acolo e lume placuta Dame
La piano, dommsoara cants cu mult brio din Chopin,
25 din dulcele, <( omoritor de dulcele Chopin. . 0 jumatate
de teas fara pauza Damele sunt transportate In sfarsit,
mteux vaut Lard que lama's, rata ultra i avocatul
Sa dea la mash
Clavirul urmeaza 'namte, pe cand omul legn ii zice
30 hteratului
0 sa fie cam greu saptamana asta.
I I
...dar sa vedem.. Poate sa aranjez asa ca poi-

maine, intre doua procese, data reusesc s-1 aman pe cel
35 dintai, cum sper, a trecem repede la Notariat
Te rog...
Ei I adaoga oinul legii; d-ta care esti mare amator
de muzica, ce zici de progresele /u Margo? .. si fara
profesor, nota-bene 1 . . .
www.dacoromanica.ro
Ma log tie, frate Vlahirta, spune -nu data literatul,

neinscns in vreun parted politic, poate raspunde
Nene Pavugadi, muzica este un infernal suphciu, pe
case Inchizi-cia nu 1-a putut nascoci, cu toata imaginava
5 ei de absurda cluzime , Chopin este un ferestrau mecamc
circular brevetat , ear domnisoara Pavugadi a dv (sa va
traiasca 1) poate da 'nainte suta la suta celui mai rafinat
&Mau chinez . fara profesor, nota-bene 1))
Nu, desigur, Literatul nostru va raspunde ca muzica
io este arta care imblanzeste moravunle , ca Chopin este
cel mai mare geniu muzical, si la urina va <c trebm sa con-
state >> cu entusiasm ce touches d' un 9eloute hors- ligne,
cette agiltte marl wable, cette prolonde comprehension de la
chose, excessivement rai e a un tel age, cette maniere d' in-
15 tel pretei toute personnelle, cette limpide et puissante ex-
pr esslon etc ale /u Margo
Ei I care vasa zica, iubitule, si secoa. de Notariat, nu
numai politica ne poate impiedica de a.. (vezi mai sus)
Peste cateva zile, hteratul nostru intalneste o cuno-
20 stints un om bolnav, case de-abia se mai taraste, pur-
tand stialucitoare pe chipul lui pecetea mortis neindurate
Omul ii spune cu glasul stins ca 1-a fost foarte rau, dar
acum it merge mult mai bine, si maine pleaca la Nizza
top doctoin i-au recomandat pentru convalescenfa aerul
25 intantor al Rivierei Literatul nu-i poate spune
Omule, nu asculta pe doctor' vor sa scape de d-ta,
sa nu le mon pe braIe Nu mai cheltut degeaba pe dru-
muri Cum ai Nuns dta, dal in vagon ortul popes inainte
de Viena Mai bine, fn cummte, star de mon acasit ca lu-
30 mea .. Ime pare rail ; eu te stiam inteligent nu te vezi
in ce hal esti? a
0 sa-i zica dimpotriva
o Biavo 1 Foarte bine sa merge la Nizza sti a snic
aer . Dar, numa un ludo cat tine, o saptamana doua,
25 convalescenIa, nu te apuca pe acolo ear de petrecen , in
once caz, nu le face plea late pan la mita, dupa obiceiul
d-tale... Tin'te bine cand iii da bianci immal*
Care va sa zica sl mila, nu numai politica
$1. acum ca sa tei min, rogu-te, frate Vlahura, asculta.
16
www.dacoromanica.ro
Tu e,ti un hterat neinscns in vreun partid politic Inchi-

pue-ci ca eu, vechiul tau prieten viu la tine (cum se poa-
te'ntampla curand) cu o scriere foarte slabs (cum lara,1
se poate prea bine intampla) i iii cer numaidecat parerea . .
s Contez pe buna ta pneteme ca n'ai sa-nu spui:
# DragirVa, ai facut o opera in care mijloacele de expre-
sie sunt departe de a acopeii, nemite de a covari, intenpa
artistica .. Nu faci bine s'o dai la lumina, cam data o
opera reupta poate uneon sa fie o fapta rea, niciodata
10 o opera nereupta nu poate fi o fapta buna *
Tu tn cat near mahm asta, i tn asemenea ce pla-
cere mi-ar face dimpotriva sa-mi spui
# Frate, ma ateptam dela tine firete sa faci luciun
frumoase, dar, sa to ridici aa de sus, 1.-ci martmisesc ca
15 nu m'ateptam Opera ta este emmenta, e ceva vertigi-
nos ai facut pur i simplu un capo-d'opeia 1 *
$1 chiar mai entusiast i mai elocuent deck atata nu
strica sa fn
$1. .. care va sa meg nu numai politica, i prietenia. .
20 Nu, desigur,, de-o fi sau nu cineva hterat, inscris sau
neinscris intr'un partid politic nada, fraVe, prieteme,
iuine, vane sentimente, multiple interese morale sau ma-
teriale (am putea inchipui la infinit exemple) it vor im-
piedica sa spuna oncand ce are pe inima, gandul lui Intieg,
25 priveasca el lucrun de ordure privata sau familiala,
publica sau socials
Dar ma N ei intreba
# E bine, e frumos asta sau nu? *
I %i raspund
30 < Incapabil satisface. Cauta Bucure,ti filosof *
Fri sanatos i vesel
Al tau vechiu
CARA GIALE
VI
35 Frate Vlahura,
Parca /1-am mai scns odata ea pe cat pot eu constata,
vor literaW nu va prea bucura %i cum ar fi sa fie de
www.dacoromanica.ro
mare favoare din partea tineretulm cult al coalelor noastre

inalte M'am gandit saln spun acuma la ce cauze a atri-
bui eu aceasta , sunt tree, iata
1 Literatura, cum se face in genere la noi, e poate mai
5 prejos de exigeiwle tinerimn culte, care afla suficienta i
convenabila hrana spirituals in maiile hteraturi strame
tot aa ca i societatea inalta, care, prin educaiune
famthara, cunoate mai bine hmbile popoarelor onalmate,
decat hmba nerafinata a poporului nostru ;
io 2 Dela o vreme se'ntampla in lumea romaneasca,
dovedit cu date statistice, un fenomen ciudat se nasc
oameni de talent artistic in propor %ie covaritoare asupra
numarulm populaVunn. Daca in alte Orli ale lump se
constata, sa zicem la o suta de nascup unul de talent,
15 la noi proporcia este rasturnata numai unul e fara talent
dinti!_o-suta de nascup Un pesimist im-a afirmat odata
ca asta se datorete unei boale molipsitoare, care se nu-
mete mania notonetaIn , nu l'am crezut ; pun, se 'n %elege,
mai Inuit temem pe rezultatele uneiStnne pozitive ca
20 statistica, deck pe afirmarea unui pesimist in momente
de toane rele) Avem, care va sa zits, la naten 1% fail
talent Numai aa putem in-celege cum unele coale inalte
produc mult mai multi scrnton decat cititori;
3 Preocuparile politicei-militante absorb din zi in zi
25 inai mult tinerimea noastra studwasa, dela o vreme, cat
sunt de de populate, Universitaple, neputand da un
contingent indestulator pentru desbaterea destul de larga
a chestiunilor pohtice la ordinea zilei, a trebuit, prin pa-
triotism, sa ne hotarim a inrola, cu chspensa de varsta,
ao i pe hceam, deocamdata pe cei din cursul superior
Aa dar, pentru literatura raman bum de socotit cititori,
liceann din cursul inferior, intre acetia neaparat ea nu
vom trece pe aceia earn sunt insn scrnton, he in versmi,
he in proza, fie in amandoua
35 Aa stam cu tinerimea studwasa sau cults. Acum,
dintre oamenn mature can compun numeroasa i puter-
nica noastra class nujlocie agricultori man man i mai
mien, comercianp, industnah, oameni de afacen, profesium
liberale i intelectuale, funcTionan aproape nimini nu
16
www.dacoromanica.ro
citete. De ce oare? Poate ca nu le trebue ; on poate Ca

afacerile in -car% noastra n'or fi aa de comode ca in alte
-cari, mecanismul daraverilor n'o fi destul de metodic or-
ganizat, incat omului intrat in dardora vietii practice sa-i
5 mai ramana cateva momente libere i pentru petreceri
inutile, cum le raman, i Inca destule, europenilor color
mai incareali de griji.
Atunci?... Atunci s'ar crede ea trebue sa mearga
slab de tot literatura noastra. Nicidecum. Ba, dimpotriva,
to vadit prospereaza; a ajuns, cum se zice in convert, un
articol care se cere bine. De tine? tine sunt cititorii?
1. 0 mare parte din funclionarii comerciali i dintre
muncitori, tinerime de < ambe-sexe a.
2. Multi invatatori i pre4 dela tars, precum i mici
15 spurca-ci la carte,
agricultori, ei.-0. din coalele populare
cum s'ar zice pe romanete.
3. Tinerimea feminina card din clasele mijlocii ; aceasta
e poate cea mai devotata i mai fidela inchinatoare a
culturii intelectuale romfineti.
20 (Bine inIeles ca i din aceste trei categorii cunosca-
toare de slova, trebue sa exceptam pe aceia sau pe acelea
cari inii sau insele sunt scriitori, fie in proza, fie in ver-
sari, fie in amandoua).
Asa dar, nu prea sta.' m rau.
25 Dar, precum Ii-am mai spus aldata, aceste trei cate-
gorii de cititori, cum shoal% de vertiginos progresul nostru,
maine-poimaine vor fi cucerit i ele drepturile politice ;
atunci, firete, n'or sa mai aiba nici ele vreme de iubit
inutilitaiile. Nu va speriati insa: literaturii n'are sa-i pese
30 de asta... Oricum s'ar organiza societatea, umiliti, ne-
multumiti i ramai pe dinafara se vor gasi totdeauna sa
aiba vreme a se mangaia cu slove negre pe hartie alba.
Fii sanatos i vesel.
Al taw Pechiu
35 CARA. G TALE
www.dacoromanica.ro
a.
MORALA $1 EDUCAT1E
VII
Frate Vlahugt,
Prea multe ghicitori imi pui, i prea grele. Fiindca insa
5 ne-am legat amandoi sa ne raspundem numaidecat, imi
voiu (la osteneala sa-mi tin randul, si nu voiu cauta prea
adanc raspunsurile; caci pe de o parte, cum ma stii de
atata timp din tinerele, sufar de o neplacuta infirmitate
sunt scurt la vedere; iar pe de alta, in fa-ca oricarei
io intrebari, mi-aduc aminte de o mica poveste orientala...
A 'ntalnit data.' un negustor glume-c, intorcandu-se din
targ, pe Nastratin-Hogea, vechiul nostru prieten din co-
pilarie, gi zice:
Hogeo, data ghicesti ce am eu in basmaua asta,
15 dau tie sa-1 faci jumari... Ia, ghici!
Hogea se gandeste si raspunde:
Ia, mai spune Inca odata:
Daca ghicesti ce e, dau sa-1 faci jumari...
Nu-i destul, atata... E prea departe... Mai da-rni
20 un semn macar, sa ma apropii de 'rEceles.
Asa? adaoga negustorul; uite: e ceva gogone-c, cu
coaje tare, si 'nauntru, data spargi coaja, d'asupra e alb
ssi 'n mijloc e galben...
Ei! zice Hogea, dupa ce se gandeste bine; las' ca
25 tiu acuma: ai scobit o gulie i ai varit inauntru o bucatica
de morcov.
Asa dar, n'am sa taut ca Nastratin prea pe departe
lucelesul ghicitorilor ce imi pui ; am sa raspund de-a-
dreptul scurt, precum ma taie capul si anume...
www.dacoromanica.ro
1. Incotro mergem?
Daca am avea pe tine sa ne poata duce, am merge
incotro ar trebui sa mergem. Dar fiindca la noi top co-
manda i nimini n'asculta, caci nu s'au nascut Inca
5 nici cine sa. tie comanda, nici tine sa tie asculta mer-
gem i noi cum merg toate in natura subt imperiul nece-
sita-Pi, mergem incotro o vrea Cel de sus Dumnezeu,
adica. *i doar o fi El bun sa nu ne duca de rapa!
Eu, dupa priceperea mea, cunoscand adanca inIelegere
10 a celui cu care stau de vorba, numai cu acest raspuns m'a
putea socoti platit fa-ca de toate intrebarile tale; totui,
fiindca-mi place sa stau de vorba cu un om care 'nIelege
aa de bine, voiu sa urmez mai departe.
2. Suntem ca neam, in faza de copilarie, de tinereje,
15 de barbalie, sau imbatrcinim fara inpata tura de mince? .
Aceasta 'ntrebare a to o pricep cam ca Nastratin
pe a negustorului cu oul in basma... la sa vedem...
Toate neamurile de pe lume sunt cam tot aa de tinere
i tot ala de batrane. In lume sunt deosebiri maxi de
20 vechime intre State, intre forma-pile politice; dar intre
popoare, intre neamuri, nu prea. In genere, Statele sunt
mai pu-cin durabile decat neamurile; in orice caz, durata
neamului n'are aface cu a Statului; ba adesea, dupa cum
spun unii invaIa-ci, Statul particular poate fi o piedica
25 pentru desvoltarea unui neam. $i este dovedit, tot de
care invalaIi, ca neamuri maxi, rase ilustre, n'au fost
in stare sa infiin-ceze State particulare pentru ele insele;
menirea for a fost numai sa intemeieze pentru al-Pi State
puternice, sau sa contribue in mare parte la intemeierea
30 acestora ca de pilda Northmanii i Slavii. Vezi dum-
neata: pe semne ca puterea acestor vestite neamuri era
prea mare ca sa 'ncapa intre graniyle unui singur Stat
particular, i menirea for prea departata ca sa se stranga
in marginile unei istorii particulare, cat de largi.
35 Nu-i, care va sa zica, vorba sa tim in ce faza ne aflam
de copilarie, de Pnerey, on de b5trane-ce. E vorba nu-
mai sa nu 'mbatranim, cum zice romanul, de geaba ; ca de
batrane-ce nu scapa nimini i nimic pe lume: a noastra,
a tutulor e numai vremea: vecinicia este numai a Unuia.
www.dacoromanica.ro
MORALA I EDUCATIE 247
3. Ce ne dau .coalele noastre?

Ne dau ce pot i ce ne trebue: cele inferioare ne dau in
genere impiegaIi de Stat ; cele superioare, in genere profesori.
4. Ne Pc ele mai fericili, etc.?
5 La aceasta, eu care nu sunt nici impiegat, nici pro-
fesor, fiindca n'am umblat la coala, nu pot raspunde ;
intreaba deci pe vreun profesor on impiegat.
5. Ce e cu uimitoarele progrese, pe cari, dupes cum
strigei mereu treimbilele toate, le-am Matt?
10 Ca am facut progrese satisfacator dintr'un punct de
v?dere, nu mai Incape vorba. Cine citete istoria bietului
popor romanesc i vede prin cate a trecut el de peste doua
veacuri i mai bine pans sa se 'ntemeieze Statul lui actual,
incelege ca. oricate lipsuri am constata la not in corn-
15 parscie cu stares lumii civilizate, i oricat ne-am plange
de ele, unii din dragostea pentru el, altii prin preten-cii
individuale mai mult sau mai puiin justificate suntem
departe de ce am fost ca dela ticaloia cea mai adanca la
o stare cuviincioasa de omenie.
20 Dar is sa zicem ca am facut progrese uimitoare...
De ! pared asta ar trebui s'o lasam s'o zica filo-romanii
can tree pe la not din cand in cand in escursiune de pla-
cere sau de... daraveri cu Statul.
6. Dela sentimentul religios mai putem altepta ceva?
25 Fir ete ca nu putem astepta ceva dela ceva care,
poate, o fi existat candva, dar care acum vedem bine cu
toIii ca nu exists... Dar despre aceasta, altadata poate,
mai pe larg, precum ar merita in deosebi...
7. Incotro e limanul?... din cotro sa aVepteim un
30 mantuitor de care avem nevoie?
La acestea sa -mi dai voie ali raspunde tot cu intre-
bari... Ce zor are cineva de un liman cand fares nevoie de
carma, plutete vesel pe linititele ape i nu se simte ame-
nin-cat de nicio primejdie imediata, care sa-i turbure pe-
35 trecerea?... Iar cat despre mantuitor Ii mai trebue
oare neamului romanesc Inca un mantuitor din cotrova,
cand ataIia ii rasar, care mai de care, din toate raspan-
tiile?... Avem, slava Domnului! ata-tia, ca am putea sa-i
dam de pomana altor nevoiai.
www.dacoromanica.ro
8. Suntem cu adevarat mai destepti deceit alte neamuri,

sau ne-am taut numai etqa, o spaima
0 Doamne? oare Inca nu stii tu, dragul meu, ca
poporul este suveran? Apoi, data -i suveran, suveran fara
5 lingusitori si fara bufoni, se poate?
Cat despre propozitia ta: atata poti cat ftii voie
sa o rastorn, cum mi se pare mie mai potrivit: atata .tiff
cat poti. Iar cat despre ea stim mai multe deceit se stick
acum o suta, on fie si o mie de ani, iti raspund ea mai multe
10 om fi stiind si noi Romanii ca toata lumea, mereu tot mai
multe de pe o zi pe alta ; dar, ca oameni ce suntem si noi,
ca toata lumea, mai mult deceit s'a stiut de sand lumea
n'o sa stim acum si pururea si 'n vecii vecilor... Amin!
Dar mai la urma, nici nu trebue, data nu se poate !...
15 pupa mai mult, lasa sa alerge filosofii... Noi, ca lumea
asezata, sa ne multumirn a eastiga invatatura despre mai
multe si cat mai multe.
Inainte Cat putem in vremea noastra,inainte ! fara
sa uitam vreodata, cand ne asezam seara capul pe capa-
20 taiu, frumoasa veche inehinaciune, care, pe cat mai mi -aduc
aminte din copilarie, suns cam asa:
e La dreapta-mi este Mihail; la stanga-mi este Gavriil ;
in fats -mi este Rafail; in spate-mi este Uriil... iar pe
d'asupra noastra se desfasura marirea si slava lui Dum-
25 nezeu!
Fii sanatos si vesel!
Al tau pechiu
CARA GIALE
VIII
30 Frate Vlahuta,
Ai luat de sigur seama ea, deseori, cand raspunderea
este impailita la doi, fiecare cauta s'o arunce asupra celui-
lalt : stiff vorba Romanului despre cel care se lasa pe
tanjala 0.
35 Asa se 'ntampla la noi fiind vorba de educatiunea
tinerelor generatiuni, cand, cu parere de eau, trebue sa
constatam ea toate clasele societatii, dela cele mai Inalte
www.dacoromanica.ro
MORALA EDUCATIE 249
papa' la cele mai umile, lass toata grija i arunca raspun-

derea intreag5 in spinarea coalei.
Ia sa vedem data asta e drept i bine.
Socotind .vacamele, duminicile, sArbatorile religioase
5 si naiionale la tars Inca i altele, pagfineti fara sa
mai socotim absen-cele mai mult sau mai puiin nemoti-
vate copilul sta.. la coala 180 de zile pe an, cate cinci
ceasuri pe zi, adica in total vreo 900 de ceasuri. Anul insa
are 8760. Aa dar, un copil traiete sub ochii dascalului a
to zecea parte a timpului, iar noua parIi din zece i le petrece
altundeva. In timpul restrans cat traiete copilul la coala,
dascalul e strict obligat sa-i dee o anumita sums de inva-
-caturi destule ; poate, prea multe.
Credem ca n'are sa spuna cineva cu judecata dreapta
15 ca sarcina dascalului este uurica. 0 fi amara orice paine
catigata cu necaz, dar greu se poate gasi una mai put,in
dulce cleat a dascalului dela noi, unde familia nu da nici
un ajutor coalei ; unde lumea crede ca. coala este un
aparat fabulos, care poate turna prin procedeu mecanic
20 toata tiin-ca omenirii in capul oricarui copil indiferent
de capacitatea lui intelectuala i de puterea lui de voinIa,
fara nicio osteneala on tragere de inima din partea acestuia.
Afars de asta, lumea noastra, in genere mai crede ca
inva-catura are asupra omului o putere fara margini ; c5,
25 prin coala, omul poate capata ceea ce nu s'au indurat
ursitoarele sa-i urseasca inteligerga, judecata, voinca, ba
chiar talente, i Inca nu numai atata ! ca, prin invaIatura de
carte, ar putea dobandi omul i insuiri sufleteti cu cari
din natere nu a fost daruit acele daruri multe, ce nu-i
30 nevoie sa le mai numaram unul cate unul, fiindca avem
in limba noastra un cuvant, insumandu-le minunat pe
toate: omenie.
Cum am zice, ne 'nchipuim ca, prin fermecele buchilor,
o creatura ursita a fi in toate privinIele mediocra poate
35 deveni o persoana de inalta notorietate, iar un nascut
Para suflet nici obraz poate ajunge pilda de omenie pentru
vremea lui. Pretindem dela dascal nici mai mult nici mai
4
pu-cin cleat sa ne faca dintr'un boboc de scaiete un tran-
dafir de lung, o privighetoare dintr'un puiu de vrabie i
www.dacoromanica.ro
dintr'un ckelandru de vulpe un prepelicar de soiu. i sa

nu uitam ca aceste metamorfoze cerem sa ni le savarpasca
coala in a zecea parte a timpului; caci, cum am aratat,
noua din zece parii i le petrec bobocul, Intre balariile
5 lui; puiul, sub straina unde s'a prasit, i caIelandrul in
vizuina, on pe langa cote-ce.
Ei! trebue sa marturisim ca preten-ciile acestea sunt
pu-cin cam exagerate nu-i aa?... Ar trebui prin urmare,
in interesul educaliunii tinerelor noastre generaIiuni, sa
10 ne mai moderam pretenliile faIa cu coala. Caci, is sa ne
intrebam: poate face ea atkea i astfel de minuni?...
N'ar fi vremea sa iasa din mintea familiei i societatii
aceasta nemarginita Incredere in Inchipuita putere magica
a inva-caturii de carte? N'ar trebui sa se convinga data
15 lumea noastra ca 'n adevar coala poate foarte mult, dar
nu mai mult de cat poate? ca coala e absolut necesara,
insa numai pentru ce ne poate da, iar nu pentru Indepli-
nirea unor dorinIe absurde.
ySi data ar fi numai preten-cia absurda? dar din pacate,
20 e Inca ceva i mai absurd...
*coala romaneasca, fara sa ne laudam, este, de spre
partea corpului didactic, excelenta; dar data nu da Inca,
nici ca coala propriu zis, roadele cuvenite, nu ea este de
vina... Numai bunul Dumnezeu i bietul dascal tiu cu
25 cate piedeci ce i le pune societatea are sa lupte coala
pentru a-i Indeplini la limits datoria proprie...
Fii sanatos i vesel.
Al tau peehiu
CARA GIALE
30 I A.
Frate Vlahuta ,
De ce sa ne facem spaima i inima rea degeaba? La
not nu e nici mai multa nici mai puIina stricaciune deck
in alte paqi ale lumii, i nici chiar nu s'ar putea altfel.
35 Califkile i defectele omeneti sunt pretutindeni aceleai;
oamenii sunt peste tot oameni. Limbs, costume, obiceiuri,
apucaturi intelectuale i morale, religiuni precum i
www.dacoromanica.ro
MORALA 1 EDUCATIE 2R
toate celelalte rezultate ale locului -uncle au trait, ale

imprejurarilor prin care au trecut ii pot arata ca i cum
s'ar deosebi mult cei dintr'un loc de cei dintr'altul; ei
insa In fundul lor, pretutindeni i totdeauna sunt aceiali.
5 Nu exista pe pamant spe-ca zoologica mai unitara decat
a regelui crea-ciunii. Intre un polinezian antropofag i eel
mai rafinat european, alts deosebire hotarita nu exista
decat modul de a-0 gati bucatele. Niciun neam de oameni
nu-i mai bun sau mai fan, niciunul mai inteligent on mai
3.0 prost ; unul e mai aa, altul mai aminterea ; dar, la
urma urmelor, to-ci sunt la fel. Zi-le oameni i da-le pace !
Aa dar, sa nu ne mai facem inima rea i spaima gan-
dindu-ne ca lumea romaneasca ar fi mai stricata decat
altele. Nu, hotarit ; neamul acesta nu e un neam stricat ;
15 e numai nefacut Inca ; nu e pan' acuma dospit cum se cade.
E Inca nelimpezit de mizeriile seculare sub care a mocnit
cu junghetura franta ; Inca nu crede in dreptate; Inca nu
poate scoate din sanu-i pe tine sa-i poata comanda ; Inca
nu tie de tine sa asculte fiindea nu are deocamdata
20 incredere in nimini... Fript cu lapte, sufla i 'n branza.
N'a ajuns sa cumpaneasca bine ceea ce ar fi in stare sa
poata cu ceea ce i se pune impotriva, i astfel Inca nu
In %elege ca In mama lui ar sta sa-i indrepteze soarta i sa
dispuna apoi pe de'ntregul de ea pacum e drept i
25 Scum are s5. i fie odata. In fine, nu are Inca destula
indrazneala sa-i rafuiasca socotelile cu 1 binevoitorii lui
epitropi >. Dar cu vremea, trebue sa vina i asta ; trebue
sa vina i In %elegerea fara de care nu poate fi o naiiune
sigura de avutul ei, nici de onoarea, nici de viitorul ei.
30 Romanii sunt astazi un neam Intreg de peste zece
milioane de suflete, avand una i aceeai limbs, (nu ca s'o
laudam noi) extraordinar de frumoasa i de... grea ; avand
un mod de gandire deosebit al lui, o comoara neprquita
de filosofie morals, de humor i de poezie cu atat mai
35 originals avu-cie cu cat este un amestec de mqteniri i de
dobandiri antice, greceti, slave, orientale i altele, pece-
tluite toate cu netagaduita lui nobila pecetie romanica,
latina, care-1 arata bun i netagaduit stapan al lor. Din
aceasta stapanire seculars a lui rezulta i puterea nebiruita
www.dacoromanica.ro
de asimilare a acestui popor, ce Inca d'abia pe departe

incepe a-i sinati importanta in lumea europeana. *i de
aceea, este aa greu de 'nteles teama ce o au unii de
# instrainarea neamului romanesc*, de # alterarea spiri-
5 tului national*, de... # pierderea romanismului*!...
SO se piarda neamul romanesc ! Auzi dumneatal...
Sa se stings normal, sa se topeasca incet-incet in apa
lumii i a veacurilor, cum s'au stins i s'au topit feldefel
de neamuri, chiar dintre cele mai man i mai vestite de
lo pe pamant dal... fiindca firete, nimic din cate sunt
la vederea omului nu e nemuritor in lumea asta, si fiindca
tot ce e pe pamant trebue neaparat sa aiba o viata mai
scurta ca a pamantului; caci Inca si cu el, ca i cu
toate ale lui, trebue sa se ispraveasca odata... Decat,
15 pan' atunci mai va, mai avem de furca, i mai va atata i
niai e atata de tors, incat nu trebue s ne doara de pe
acuma capul de gandul zilelor din urma a micutei noastre
planete... Tie-o poruncile inalte cat mai mult sa plu-
teasca atarnata 'n albastru intre atatea nenumarate lumini !
20 . . . Dar sa ne temem ca are sa se prapadeasca, sa se
piarza, aa de azi pe maine, papa nici nu s'a ridicat Inca
bine in picioare, un neam de zece milioane !. .. De ce?...
Fiindca un Fanica oarecare sec n'are destul respect pentru
antemergatorii progresului nostru cultural?... fiindca un
U mutunache mainmtete apucaturile i tenul de boulevardier
parisienP . . . fiindca inteligente tinere ii risipesc zadarnic
vremea in a critica, in loc sa si-o intrebuin-teze in a face
mai bine decat au facut aceia pe cari ii critica?...
Tanar, batran, face omul, individual, ce-i place i ce
30 tie face... Ei, i? Aici nu e vorba de ce-i place unuia sau
altuia sa faca ; e vorba de ce poate face o lume intreaga...
*i lumea ii vede inainte de mersul ei, faca oricine ce-o
potti... Cine nu merge cu ea inainte i sta, cu gandul la
sine sa-i faca in ceafa cararea, sa critice tot Para a
35 face nimica, sa tafneasca de necaz ca altii au facut ceva
inainte-i on ea altii vor insemna ceva dupa. dans-ul acela
ii crede ziva lui eterna ; i, maine, lumea o sa fie departe
de el inainte, i el o sa se afle inapoi departe de ea. Ba,
adesea, lumea trebue sa dea capva pai inapoi, ca sa-i
www.dacoromanica.ro
MORALA ySI EDUCATIE 253
is vant spre a merge mai sigur inainte. Vai de eel ce n'a

luat seama la miscarea ei prudenta !... se va gasi ratacit,
ca s'a bizuit a merge de capul lui inainte fara socoteala.
Oamenii to-p mor ; unii mai de timpuriu, altii mai tar-
o zior... Da, toli mor ; dar numai unii imbatranesc: aceia
cari nu simt ca lumea merge si ca omul nu trebue sa se
in-cepeneasca 'n calcaie pe loc, ci trebue sa se lase dus, in
pasul lumii. De aceea vedem ataIia tineri batrani si ata-cia
batrani tineri... ataIia sdraveni si verzi pang la chemarea
to de sus si ataIia ofiliti si muceziIi inainte de a fi legat rod...
Sa se prapadeasca neamul romanesc?
Dar intoarca-se Oltul si Muresul de-a'ndaratele catra
obarsia lor in creierii munOlor Cicului, neamul romanesc
tot el, neam romanesc va fi, lucrand cu minte, asteptand
15 cu rabdare vrernea cand sa dea si el culturii si civilizatiei
europene concursul lui specific, pe cat va fi fost inzestrat
pentru asta de Pronia cereasca fiindca, oricum ne-om
invarti si ne-om rasuci noi oamenii, legile cari stapanesc
mersul omenirii tot in mana Proniei ceresti sunt si trebue
20 sa ramana ; caci a puterii acesteia nepatrunse de noi este
si ornenirea o aratare.
Fie data in omenire parte cat mai frumoasa si neamului
romanesc !
Dumnezeu sa to tiny in sfanta lui paza!
25 Al tau pechiu
CARAGIALE
X
Frate Vlahurd ,
Ma tot gandesc la amicul care ti s'a plans, cu atata
so dreapta mahnire, de apucaturile fiului sau, Fanica ; si de
ce ma gandesc mai mult, vad mai bine ca si are si n'are
dreptate sa se planga. Din nenorocire, cazul lui nu este
intamplator i izolat ; o sums de parinIi sunt pentru ace-
leasi cuvinte nemul-cumiii de copiii lor, si, ca si el, arunca
35 vina asupra scoalei.
In adevar, tinerii din ziva de azi au cam prea pu/ina
consideraVe pentru predecesorii si pentru mai marii lor.
www.dacoromanica.ro
Dace Fanica al amicului tau vorbeste Intr'un mod asa de

ireveren-cios << de un profesor, de un ministru sau de un om
de Stat )), si hotaraste asa de sumar ca tot ce se face azi
in -WA este stupid, fals si ridicul )), asta Inca nu-i asa de
5 grozay. Eu stiu ceva si mai si. Cunosc un parinte, amator
de literature, el insusi literat in momentele-i pierdute ;
mai toate momentele pierdute la noi sunt castigate
pentru literature, si se pierd .foarte multe la noi. Imi
spunea alaltaieri despre fiul sau Mitica, un tank' de .abia
10 de ieri licenIiat in filosofie, lucruri monstruoase:
o d. Mitica, fiul meu, e de parere ca repu-
blica literelor romanesti a fost pans acuma un sat fara caini,
unde s'au putut multi plimba Para ciomag ; ca o sums de
glorii ale condeiului romanesc sunt niste nulitati; ca opere
15 pe cari le consideram noi ca sacre sunt numai niste mardale
literare, care Intr'o lume cults n'ar fi primite nici ca lite-
rature de reclama pentru articole de droguerie ; ca autori
cari trec drept clasici romani gandesc si scriu ca niste
isnafi nedaIi la slova ; ca de limbs si gandire proprii roma-
20 nesti foarte pu%ine mustre la limits convenabila am gasi
in gra..mezile de producIiuni literare de pada' azi in
sfarsit feldefel de afirma-ciuni blasfematorii... sa-i sbar-
leasca parul de groaza!
Bietul batran! am zis eu. Adevarat trist lucru sa auzi
25 tinerimea judecand despre munca si zelul generaIiunilor
batrane cu atata lipsa de respect si de considerucie. Asta
dovedeste, intai ca inva-caturile inalte, rafinand gustul si
ascuIind judecata unei generaIiuni, fac sa-i creased pre-
tenVile intelectuale ; si al doilea ea acele inva-Vaturi inalte
30 n'au a face cu o bund si frumoasa educaliune. Pentru pro-
pagarea inva-caturilor inalte, atat de necesare progresului,
scoalei firesti trebue sa-i fim recunoscatori ; dar de educa-
Iiunea tinerimii procopsite tine strica ?
Ca Fanica si Mitica sunt mai Invatati decat au putut
35 fi parintii for (cum e si bine si natural s fie), asta e meritul
scoalei ; dar ca sunt cam rau crescu-ci, tine altul deck
parintii dumnealor e de vine? I-au lasat sa inve-ce mult
si multe la scoala, si nu le-a temperat prin autoritatea
parinteasca excesul de independenta fa-ca cu ordinea so-
www.dacoromanica.ro
1\1011AL.A. I EDUCATIE 255
ciala. Parimii, uimici de progresele intelectuale ale fiilor

n'au mai indraznit sa se amestece In stap5nirea sufletelor
acestora, lasand aceasta datorie proprie a parintelui in
sarcina scoalei.
5 *co ala are multe bunuri, nenumarate, insa acolo unde
se face printr'insa o saritura de un veac Intre doua gene-
ratiuni, acolo scoala poate avea si un mare cusur: umileste
pe parin-p si infumureaza pe urmasi.
Un tanar student, copil de oameni sarmani si incul/i,
10 care face cu succes literature si critica de arta, care este
solicitat cu toata staruinIa sa iee parte active la miscarile
politice, care aspire sa fie maine un om public de mare
vaza, se simte ridicat sus de tot fa-ca cu umilii sai parimi,
oameni nargini0 i 'napoiaii. Ignoranca for el o vede de-
15 plorabila ; credin-cele for i se par lui ridicule. El isi simte
generaIia lui, care intra acum in arena, aa de departata
de aceea care se retrage scoasa obosita din lupta, incat
trebue sa fie o nature plamadita din elemente prea alese
ca sa nu se uite de sus la cei cari pleaca ; trebue sa fie prea
20 nobil ca sa-i priveasch nu cu dispre% mandru, ci cu du-
ioasa mila ; in sfarsit, trebue sa fie un spirit in adevar
superior ca sa nu creaza ca inva-catura capatath in coala
exclude omenia si ca pietatea urmasului ar fi din partea
unui om procopsit o injosire pentru dansul.
25 E regretabil in adevar ca multi din tinerimea noastra
se poarta asa de aspru cu predecesorii ei... Dar... dar
is s ne intrebam si altfel: oare Fanica al tau si Mitica
al meu, afara de fudulia si de lipsa for de omenie, n'or fi
avand cumva si ei uneori oarecare dreptate?... lucru
30 care, de! poate ca... se prea poate... Ai?
Al tau vechiu
CARAGIALE
www.dacoromanica.ro
0 iNTAMPLARE LA IERUSALIW)
Aidem deagraba la ziduri, zise Avel-Fitim catre
Buzi-Ben-Levi si catre Simion Fariseul, in a zecea zi din
luna Tamuz, anul dela facerea lumii o mie noun sute
5 patruzeci i unul; aidem degraba la zidurile de langa
poarta lui Veniamin, in cetatea lui David, d'asupra taberei
necuraiilor. A rasarit soarele, i inchinatorii idolilor, ca
sa implineasca fagaduinIa lui Pompeu, trebue sa ne atepte
cu mieii pentru altar *.
io Simion, Avel-Fitim i Buzi-Ben-Levi erau Gizbarimi,
cum le zicea pe atunci, un fel de prenci, cari adunau
prinoase pentru altarul din cetatea sfAnta a Ierusali-
mului.
0 Adevarat, zise Fariseul ai degraba ; fiindca dar-
15 nicia paganilor este lucru rar, i totdeauna necredineiosii
au fost inehinatorii lui Baal.
Ca sunt necredincio0 si inselatori, adevarat este,
tot aa de adevarat ca si cele cinci carIi ale Scripturii ;
dar numai cu noi sunt astfel. Vazutu-s'au vr'odata Amo-
20 nitii sa fie necredinciosi catre dansii i triburile for chiar?
Si nu mi se cam pare mare darnicie din parte-le, ca ne
da miei pentru altar in schimbul celor treizeci de argin-ci,
pe cari ni-i is pe fiece cap de vita!
Insa u4i, Ben-Levi raspunse Avel-Fitim ea
25 romanul Pompeu care a impresurat, ca un pagan ce e,
cetatea Prea Inaltului, nu are nicio dovada Ca noi nu in-
trebuin-tam mieii cumparaIi pentru altar la hrana noastra
chiar.
1) Din # Istoriile groteqti* ale lui Edgar Poe.
www.dacoromanica.ro
0 INTAMPLARE LA IERUSALIM 257
Atuncia, striga suparat Fariseul, pre cele cinci

sfarcuri ale barbii mele ! pe care ca preot nu-mi e dat s'o
raz, pe semne c'am trait ca sa ajungem ziva, in care tru-
faul inchinator de idoli, pangaritorul din Roma sa ne
5 banuiasca Ca mancam prinoasele sfinte ale altarului! Pe
semne c'am trait ca sa ajungem ziva, in care... !
Ce ne pasa noua de ce banuete Filisteanul pagan
intampina Avel Fitim, mai ales ca astazi ne folosim
pentru intaia oars de sgarcenia i darnicia lui ; mai bine
io aidem la ziduri, ca nu cumva sa scapam prinoasele pentru
altar, al carui foc ploile cerului nu-1 sting, i al carui
fum nici o furtuna nu-1 poate abate >.
Partea oraplui catre care se indreptara cei trei cre-
dincioi, i care purta numele lui David, era privita ca
15 cea mai intarita a Ierusalimului, i era aezata pe dealul
malt i stancos al Zionului. San-cul larg i adanc din prejur
sapat chiar in stanca, era aparat cu un zid de mare tarie,
ce se ridica pe malul din launtru. Pe zid, potrivit departe
unele de altele, se ridicau niste turnuri in patru colcuri
20 de marmura alba, unele mai nalte i altele mai scurte.
Zidul mergea pans aproape de poarta lui Veniamin, i-apoi
se infunda in piciorul stancos al muntelui Moriah. Asa ca,
sosind Simion i tovaraii lui in varful turnului numit
Adoni-Bezek, eel mai nalt din toate, putura privi la
25 picioarele for tabara impresuratorilor, dintr'o inallime
care intrecea pe a piramidei lui Cheops.
s Cu adevarat suspina Fariseul, privind cu ame-ceala
in prapastie, necuraiii sunt ca nisipul pe -carmurile
marii, ca laeustele in pustiuri! Valea lui David a ajuns
30 sa fie valea lui Adomin.
Lasa-ci scripetul i argin ii ! striga de jos un soldat
roman, aspru i raguit de parca vorbea din fundul iadului;
lasati scripetul i banii spurcaIi cari manjesc mainile
nobile de Roman ! Asa va arata-p recunotinIa catre marele
35 Pompeu, care in bunatatea lui a binevoit sa-i piece urechea
la secaturile voastre paganeti? Zeul Febus, zeul adevarat,
a pornit de mult, i trebuiaii sa fi venit dela rasaritul
soarelui. Ce ! nu cumva crede%i ca noi, stapanii lumii
intregi, nu mai avem nimic de facut decat sa stain sa
17
www.dacoromanica.ro
negustorim cu cainii de pe lume? Lasaci mai iute scri-

petul, i lua i seama sa Ira fie banii cura-p i drep %i la
cantar!
El Elohim! striga Fariseul, pe cand raguitele
5 cuvinte ale ostaului roman rasunau d'alungul stancilor
prapastiei stingandu-se in varful turnului. El Elohim!
tine este zeul Febus? tine a rostit numele acesta necurat?
Tu, Buzi-Ben-Levi, care eti citit adanc in legi, carturar
mare si mai stiut ca toti, spune, oare de diavolul Nergal
io a pomenit paganul? on de Ashimah? on de Nibhaz? on
de Tartak? on de Adramaleh? on de Anamaleh? on de
Lukot-Benit? on de Dagon? on de Belial? on de Baol-
Perit? on de Baol-Peor? on de Baal-Zebub?
De niciunul din ei. Dar,... is seama, nu Scapa
15 franghia prea iute printre degete, sa nu ma loveasca coul
de vr'un coil de stanca i sa se risipeasca banii s.
Coul se lasa incet pe scripete in mijlocul soldatilor,
i din varful turnului, credincioii vazura pe romani na-
valind asupra-i; insa inatcimea ameIitoare i ceala dimi-
20 necii nu-i lasara sa vaza tocmai lamurit ce faceau soldacii
j os.
Soarele se mai ridicase de vreo
0 sa intarziem, suspina Fariseul, uitandu-se cu
4
nerabdare in prapastie. Au sa ne apuce altii inainte a]
25 altar!
Si n'o sa mai putem intra si gusta din bunurile
pamantului grai Avel-Fitim; n'o s ne mai putem
unge barbile cu mirodenii!
Nu cumva striga Ben-Levi necuraIii or fi
30 avand de end sa ne Pure banii? ori, prooroace Moise!
or fi cutezand sa cantareasch sfantul cos?
Uite! ne-a facut semn zise Fariseul a clatinat
franghia! Trage, Avel-Fitim; trage i tu, Ben-Levi; caci
ori ca necura %ii s'au apucat de capataiul franghiei, ori ea
35 le-a dat Iehova in gand sa ne pue in cos vreo vita mare
i grea!
Si credincioii incepura sa traga franghia din rasputeri.
Sarcina se legana greoi i se ridica incet prin cea-ca.
www.dacoromanica.ro
0 INTAMPLARE LA IERUSALIM 259
# Blestemat sa. fie! >> striga Ben-Levi, dupa o munca

Iapana ce %inu cat se Tidied soarele Inca de o salmi si
mai bine ; cand incepu sa se zareasca cosul incarcat.
e Blestemat sa fie! Este vr'un berbec lanos din
5 tufisurile dela Engadi >>.
Este intaiul fatat din turma, grai Avel- Fitim,

tl cunosc dupa spinarea lui cocosata. Ochii ii sunt mai
frumosi ca pietrele nestimate din Pectoral, si carnea mai
dulce ca mierea Ebronului.
to E un vice' ingrasat in pasunile de langa valea lui
Iehosafat, zise Fariseul; paganii s'au purtat bine cu
noi! Sa cantam in psalm! Sa ridicam mulIumiri in tram-
bile si psaltirion, in harfe si timbale, in surle si alaute !
Tocmai cand ajunse cosul la vreo trei pasi de Gizba-
15 rimi, o gui %are infundata le arata ea era un port d'o ma-
rime cinstita.
# Doamne, Dumnezeule ! >> strigara tustrei credinciosii
opari-ci, ridicand ochii la cer.
i scapand franghia din maini, vita cazu Inapoi in
20 prapastie cu repeziciunea vartejului.
# Doamne Dumnezeule! Fii cu noi!.. Era carne ne-
curata ! >>
f7`
www.dacoromanica.ro
SISTEMA DOCTORULUI CATRAN
51 A PROFESORULUI PANA1)
In toamna anului 18. ., umbland prin parcile de miazazi
ale Fran lei, ajunsei la vreo cateva mile apropiere de o
5 casa de sanatate, un spital particular de nebuni, de care-mi
vorbisera mult niste prieteni doctori la Paris. Minded nicio-
data nu vizitasem vreun be de felul acesta, ma gandii
ca prilejul era bun si trebuia sa ma folosesc de dansul,
si zisei tovarasului meu de calatorie (un gentleman, caruia-i
lo facusem din intamplare cunostima cu cateva zile mai ina-
inte) sa ne abatem din drum vreun teas, ca sa intram in
acel asezamant. El insa refuza, zicand mai intai ca-i e
degraba, si pe urma aducandu-mi inainte spaima ce in-
sufla de obijnuit vederea smintitilor. Ma rug6 cu toate
is astea sa nu-mi stric eu mul,umirile curiozita-cii pentru
dorinIa de curtenie pentru dansul, i-mi zise ca el are sa
mearga cu calul inainte la pas, ca sa-1 pot ajunge data
nu in ziva aceea, a doua zi macar. Cand sa ne luam ziva
bunk Imi veni in minte ca poate sa intampin greuta-ci
20 pans sa strabat in locul cu pricina i-i impartasii si lui
temerile mele In privinIa asta. Tovarasul meu Imi ras-
punse ca in adevar, data nu cunosc pe d. Mail lard, direc-
torul, on clack' n'am vreo scrisoare de recomanda-cie catre
dansul, mi se poate intampla vreo greutate, pentruca
25 regulamentele acestor case de nebuni particulare sunt
mult mai strajnice cleat ale spitalelor de obste. Tova-
rasul imi spuse, ca vreo ca-civa ani mai inainte, Meuse
1) Din Istoriile Groteti a) ale lui Edgar Poo.
www.dacoromanica.ro
SISTEMA DOCTORULUI CATRAN SI A PROFESORULUI PANA. 261
cunotinIa cu Mail lard, i ca-i sta prin putinIa sa-mi faca

bunatatea de a ma inso-ci pans la poarta i a ma infaIia
directorului; insa pentruca el nu putea suferi pe nebuni,
nu voia sa intre inlauntru.
5 Ii mulumii, i abatandu-ne din drumul mare, intraram
pe o tale piezia inverzita, care peste o jumatate de teas
de umblet se pierdea hate padure deasa, ce acoperea
povarniul unui deal. F6cuseram vreo doua mile prin
padurea ceea umeda i intunecoasa, cand deteram cu
lo ochii de casa de sanatate, un castel fantastic, foarte
ruinat, i care data judecai dupa aerul sau de vechime i
desgradinire, abia mai se putea locui. Privelitea aceasta
ma infricoa cum se cade, i oprindu-mi calul, sim %ii p'aci
p'aci dorinIa de a ma intoarce. Cu toate astea, mi se facu
15 pe data ruOne de slabiciunea mea, i dedei inainte.
Indreptandu-ne spre poarta mare, o vazui deschisa,
i inzitschizatura capul unui om care privea afara. Dupa
un minut, omul inainta, veni drept la tovaraul meu, it
chema pe nume, ii stranse cu toata inima mana i-1 rugs
20 sa descalice. Era chiar d. Maillard, adevarat gentleman
de coala cea veche: boiufrumos, infaIiare nobila, maniere
alese i un aer de om prea cum se cade, care facea o vie
intiparire.
Prietenul meu ma infaci a i arata dorin %a ce aveam
25 de a vedea aezamantul; d. Maillard ii fagadui ca o sa
aiba pentru mine toate ingrijirile putincioase, i tova-
raul meu se despaqi de mine.
Dupa ce plea, intrai cu directorul intr'o sala de atep-
tare foarte ingrijita, in care, pe langa alte dovezi de gust
so ales, erau si o mul-pme de carp, desenuri, glastre cu flori
i instrumente de muzica. Focul flacara vesel in &Amin.
0 femee tanara i foarte frumoasa canta la clavir o arie
de Bellini. Cand intraram, se opri i ma primi cu cea mai
gingaa curtenie. Vorbea incet, i in toate micarile ei se
35 vedea mare oboseala. Mi se paru ca vaz trasuri de mahnire
pe faIa-i, a carei galbeneala peste masura, dupa mine
unul, nu o facea tocmai neplacuta. Era cernita de sus
pans jos, i-mi detepta in inima un simcimant, amestec
de respect, de interes i de mirare.
www.dacoromanica.ro
Auzisem la Paris ca aezamantul lui Millard era alca-

tuit dupa ceeace de obijnuit se zice sisterna bid ndetii ;
ea se ocolea intrebungarea pedepselor ; ca Inchidea pe
nebuni foarte rar ; ca bolnavii, paziO pe ascuns, se bucurau
5 faIi de o mare libertate, i cei mai multi puteau sa umble
Incoace i Incolo prin casa i prin gradini, cum fac de
obijnuit oamenii in toate mintile i in toata firea.
Toate aceste amanunte Imi stau de fa-ca in minte, i
luam seama bine la tot ce-mi ieia din gura de fats cu
ro -Carrara cernita, fiindca nu eram sigur data -i are on nu
mintea intreaga ; i in adevar, ochii ei aveau o stralucire
nelinitita care ma cam facea sa crez ca nu. Ma marginii
dar sa vorbesc despre lucruri generale, sau despre lucruri
pe care nu le credeam in stare a supara sau atata pe o
15 nebuna. Imi raspundea la toate ca o femeie in toata firea
i chiar vorbele i ideile ei se vedeau pornite dintr'o minte
sanatoasa. Insa dintr'un studiu lung asupra fiziologiei
nebuniei, invajasem sa nu dau crezam'ant chiar la asemenea
dovezi de sanatate morals, i ma purtai tot cuminte dupa
20 cum Incepusem.
Un fecior imbracat in haine de gala intra cu o tava
incarcata cu poame, vinuri i alte racoritoare, din care-mi
luai bucuros partea ; pu-cin dupa aceea, tanara femee pleca
din sala. Cum Inchise usa, Ifni Intorsei ochii catre oaspetele
25 meu caicand as fi vrut sa-1 intreb:
(( Nu! zise d'ansul, o ! nu... e o persoana din neamul
men... nepoata-mea, o femeie foarte cumsecade.
Iti cer mii de iertaciuni ca am banuit, Ii ras-
punsei eu insa trebue sa ma scuzi. Minunata admini-
30 strar.e a casei d-tale este foarte cunoscuta la Paris, si
gandeam ca s'ar putea prea lesne... insfarit, intelegi
cc voiu sa zic.
Firete, nu 'ncape vorba ; dimpotriva, trebue sa -ti
multumese de inIelepciunea ce-ai aratat. Rareori se poate
35 gasi atata prevedere la cei tineri, i de multe on am vazut
pricinuindu-se intamplari mahnitoare prin uurinIa vizi-
tatorilor nostri. Pe vremea and intrebuin-cam Inca intaia
mea sisterna, i cand bolnavii mei se puteau plimba peste
tot in buna voie, li se intamplau crize primejdioase
www.dacoromanica.ro
SISTEMA DOCTORULUI CATRAN ySI A PROFESORULUI PANA 263
pricinuite de persoane nepricepute, care veneau sa vaza ae-

zamantul nostru. Am fost deci silit sa pun o sistema straj-
nica, i sa nu mai primesc decat oameni pe a earor mare
aminte sa ma pot bizui.
5 Pe vremea cand intrebuinIai Inca intaia d-tale
sistema? zisei eu repetand cu apasare chiar cuvintele
lui. Oare trebue sa inteleg prin asta ca nu mai intrebuin-
Iezi sistema blcindetei, despre care mi s'a vorbit atat de
mult ?
ro Acum vreo cateva saptamani intampin5 doctorul
ne-am hotarit sa o parasim pentru totdeauna.
Zau! ma mir !
Am erezut de desavarifa nevoie zise dansul sus-
pinand sa ne reintoarcem la vechile rataciri. Sistema
is blandepi era o primejdie ingrozitoare pentru fiece minuta,
iaraO data am cauta bine, am vedea ca prea se pusese
mult pre% pe foloasele ce aducea &Ansa. Crez, domnule,
ca data s'a Incercat aceasta sistema undeva mai cinstit,
apoi s'a incercat in aceasta casa. Am facut tot ce-i poate
20 cuiva trece prin minte pentru a uura omenirea. Imi pare
rail ea n'ai venit pe aici in vremea aceea. Ai fi putut
insuti judeca lucrul. Dar crez ca esti patruns de toate
amanuntele ingrijirii cu bldndete.
Ba, nicidecum. Ceea ce tiu despre asta este nurnai
25 aa din auzite.
Ici voi arata deci sistemul acesta cu cuvinte cat se
poate de generale: o sistema in care bolnavul este crutat,
o sistema in care bolnavul e kisat in buna lui voie. Nu ne
Impotriveam la nici uiia din fantaziile care-i plesneau prin
30 cap. Din potriva, nu numai ca-1 ajutam, dar inca-1 6i
lndemnam sa dea inainte ; i astfel am vazut savarindu-se
un numar mare de cure radicale. Cu niciun fel de judecata
nu atingi mintea smintita a nebunului decat cu infundarea,
cum am zice cu reducerea la absurd. Iac5, am avut aci
35 oameni, can credeau ca sunt pui de gaina. Cautarea
acestei boale era: sa-i recunoatem, sa primim lucrul ca
desci vcirfit, ca pozitiv; ba chiar sa zicem ca el Inca nu tie,
nu se cunoate cat e de deseivcirfit pui de gaina, i astfel
sa nu-i dam zile intregi alts hrana, cleat cea trebuincioasa
www.dacoromanica.ro
puilor. Mu 1-tumita acestei metode, erau de ajuns cateva

boabe de porumb on de mei pe zi, pentru ca sa savarim
minuni.
5i numai cu atata vindecai d-ta nebunia?
5 Nu. Aveam mare credinta i in petrecerile nevino-
vate i uoare, precum muzica, jocul, indeletnicirile gim-
nastice, cartile de jot, cititul scrierilor linitite i altele.
Ne prefaceam ca ingrijim pe bolnav pentru vreo board
obinuita, i niciodata nu scoteam cuvantul nebunie. Un
io punct de mare insemnatate era sa dam fiecaruia nebun
insarcinarea sa pazeasca ce faceau ceilal-ti. Daca vrei sa
catigi pe nebun trup i suflet, sa te prefaci ca-ti pui
toata increderea in mintea i credinta lui. Prin mijlocul
acesta ne scuteam de nevoia de a tine paznici cu leak
15 ceea ce ne-ar fi tinut multi bani.
$i nu intrebuinIaci pedepse de niciun fel?
Niciuna.
Nu inchideati niciodata pe bolnavi?
Foarte rar. Cateodata, data se ridica boala vreunuia
20 ptina la criza, sau da in furie fara veste, it varam intr'o
chiliuta ascunsa, de frica ca r u [cumva] sdruncinarea
mintii lui sa molipseasca i pe ceilalti, i-1 pazeam aa
papa cand it puteam trimite acasa, la rude sau la prie-
teni: pentruca nebunului furios n'ai ce-i mai face. De
25 regula aa bolnavi se duc la spitalurile obicinuite.
$i cum ai schimbat toate? Crezi ca ai sa iei la mai
buns isprava?
Neaparat ca da. Sistema aceea avea neajunsuri i
chiar primejdii. In ziva de azi, slava Domnului, in toata
30 lumea nu se mai intrebuinteaza, i Inca de mult.
Ma mir mult zisei de cate-mi spui: eu gandeam
ca in ziva de azi, in toata lumea nu se mai intrebuinteaza
alts metoda intru cautarea nebuniei.
Eti Inca tanar, prietene zise oaspetele meu
35 are sa vie insa vremea sa judeci insuti lucrurile cari se
petrec in lume, fara sa te 'ncrezi in fleacurile ce-ti spune
altul. Nu crede nimic din cate auzi i crede numai pe
jumatate din ate vezi. Astfel, in privinta caselor de sana-
tate, tine tie ce secatura i-a glumit cu d-ta. Dupa
www.dacoromanica.ro
pranz, cand t'ei odihni bine de oboseala druinului, o sa

am fericirea sa te plimb prin casa, ca sa te fac sa-mi
precuwi sistema din urma, care, dupa parerea mea i
dupa a tutulor persoanelor care i-au putut vedea ispra-
5 vile, este cu mult mai presus mai sigura decat cele inchi-
puite pans azi.
$i sistema asta e chiar a duinitale? intrebai. Ai
nascocit-o dumneata?
Ma Mese sa spui, raspunse doctorul ca, cel
io pu-cin intr'un chip, e chiar a mea s.
$ezui de vorba astfel cu d. Maillard vreo doua ceasuri,
in vreme ce, imi arata gradinile i sadirile aezamantului.
# Nu pot, zise dansul sa te las numaidecat sa-mi
vezi bolnavii. Penttu un om prea simcitor este ceva ne-
ts placut felul acesta de vederi, i nu voi sa-ti tai pofta de
mancare inainte de masa ; caci avem sa pranzim impreuna.
Am sa -ti dau vi-cel, conopida, epure, i pe urma un yin,
care sa-mi faca cinste, sa-0 imputerniceti bine nervii.
La ase ceasuri ne dete de veste Ca pranzul e gata, i
20 oaspetele meu ma duse intr'o sala mare de mancare,
unde erau stranse vreo douazeci i cinci sau treizeci de
persoane. Dupa cat se vedeau, erau oameni de societate
cumsecade, cu cretere inalta, dei gatelile lor, dupacum
mi se parura, erau de o scumpete i o incarcatura prea
25 intortochiata i se aratau a fi de o moda ciudata i tre-
cuta de mult. Vazui apoi ca doua din trei paqi dintre
meseni erau femei, i unele dintr' insele nu erau de loc
imbricate ca lumea, adica dupa moda primita de gustul
tutulor i purtata de toti. Astfel cateva femei, nu mai
30 mari decat aptezeci ani, erau gatite cu o sumedenie de
i iii aratau tatele i
giuvaeruri, inele, bra-cari, cercei,
bra-cele cam neobrazat goale. Mai luai seama ca prea
pu-cine din vqminte erau bine facute, sau eel pu-cin mai
toate nu se potriveau, nu fusesera croite pentru persoanele
35 cari le purtau. Uitandu-ma, dedei cu ochii de tanara
persoana careia ma infaIiase d. Maillard cand sosisem,
insa mare-mi fu mirarea cand o vazui infundata intr'n
rochie cu fioncuri, cu tocurile de o chioapa la pantofi,
cum se purta odinioara, i cu un bonet in cap cu mult
www.dacoromanica.ro
266 NOTITE CRIME, LITERATURA I VERSURI
prea mare pentru &Ansa, ceeace-i micsbra chipul asa, ea

to facea sa razi. Cand o vazusem intaia oars, era de sus
pans jos in negre, si-i sedea minunat de bine. In sfarsit,
un aer ciudat era in gateala tutulor ; ceeace-mi aduse
5 aminte despre sistema blandeii, i ma facu sa crez ca
doctorul Maillard nu-mi spusese adevarul, ca sa nu-mi
pricinuiasca neplacerea s ma stiu ea stau la masa cu luna-
tecii lui ; imi amintii insa ea mi se vorbise la Paris despre
provincialii din miazazi ca despre oameni foarte ciudati
io in felul for si imbuibati de idei invechite ; afara de asta,
intrand in vorba cu unii dintre dansii, simtii pe data ca
mi se risipesc temeiurile cu desavarsire.
Sala de mancare chiar, deli nu era lipsita cu totul de
cele trebuincioase si era destul de incapatoare, n'avea
15 covor pe scanduri ; adevarul este ca in Franta nu se prea
obicinueste covor pe jos. Ferestrele n'aveau perdele ; obloa-
nele cari stau inchise, erau stranse bine cu drugi de fier,
intepeniti d'a curmezisul, dupa cum se obicinuia mai nainte
sa se 'nchiza obloanele pravaliilor. Luai seama cape trei laturi
20 avea ca la vreo zece ferestre, iar pe latura a patra o usa.
Masa era gatita mare-c, acoperita cu tacamuri frumoase
si incarcata cu tot felul de mancari gustoase. Era o im-
belsugare cu totul salbatiea. Se gasea atata de mancare,
ca s'ar fi putut satura toti lacomii din lume. Cat traisem,
25 nu vazusem stranse la un loc in asa nemasurata catatime
lucrurile cele mai bune ale vietii ; adevarul e ca nu prea
erau de gust asezarea si oranduirea tacamurilor si buca-
telor. Ochii mei, obicinuiti cu razele dulci, se gaseau crud
supara-p de nemasurata lumina a unei multimi de luma-
30 nari, puse in sfesnice si candelabre de argint pe masa si
prin toate colturile saki, pe unde fusese loc. La masa
slujeau cativa feciori foarte sprinteni, si pe o masa mare,
tocmai in fundul saki, sedeau vreo sapte sau opt galigani
cu viori, flaute, trambite si o toba. In rastimpuri, pe cat
35 ezura m la masa, ma asurzira cu sgomotul lor, care pe
semne ea ar fi vrut sa fie muzica, si in care se vede ca
gaseau mare placere toti mesenii, afara de mine se intelege.
Astfel, in toate cele ce ma inconjurau vedeam multa
ciud'aIie; dar, in sfarsit, lumea e facuta din multe soiuri
www.dacoromanica.ro
S I STEMA DOCTORULUI CATRAN BSI A PROFESORULUI PANA 267
de oameni, cari au foarte deosebite feluri de cugetare i

o mulIime de obiceiuri cu totul dupa invoiala. i pe urma
eu calatorisem aa de mult, incat ajunsesem sa flu cu desa-
varire peritru nil admirari ; astfel, ezui foarte linitit
s d'a dreapta amfitrionului meu, i inzestrat cu o pofta de
mancare nespusa, facui cinste deplina osp.4ului.
La masa se facu vorba destula. Femeile, cum le e
obicciul, vorbeau mult. Vazui numaidecat di mai tuci
intre cari ma aflam erau oameni prea bine crescmi, i
ro oaspetele meu, el singur era o gradina de om, o comoara
de poveti vesele. Parea ca are mult chef s vorbeasca
despre starea lui de director al unei case de sanatate,
i, spre marea mea mirare, vorba de capetenie intre meseni
ajunse a fi despre nebunie.
15 Aveam odata aci pe unul zise un domn scurt i
gros, ce edea la dreapta mea care se credea ca e
ceainic ; i am b5gat de seama ca aceasta nebunie ciudata
intra foarte des in capul oamenilor. Nu crez sa se gaseasca
spital de nebuni in care sa nu fie i un ceainic omenesc.
20 Domnul nostru era ceainic de fabrica englezeasca, i in-
grijea de se lustruia regulat in toate diminecile cu un petec
de piele i cu tibiir pisat.
pe urma, zise unul malt i uscaliv, care-mi
edea in faIa am avut, mai-cand era, o fiinta Caruia-i
25 traznea prin cap ca e magar, ceeace cum am zice,
metaforiceste, era cam adevarat. Ce bolnav suparator ! ce
ne mai bateam capul sa-1 oprim ca sa nu faca prostii!
Multa vreme nu voi sa manance decat numai scae-ci ; dar
1-am vindecat curand de ideea lui, staruind sa nu manance
so nimic alt. 5i lovea mereu cu calcaiele... uite aa...
uite!
Domnule Kock! m'ai indatora mult sa te astam-
peri! intampina o batrana, care edea langa povestitor.
Te rog, picioarele ! Mi-ai prapadit rochia de ma-
35 taSalie E numaidecat nevoie sa--p zugraveti povestea cu
micari aa de grosolane? Dumnealui te poate inIelege
foarte bine i fara aceste aratari pipaite. Pe cinste-0 spun
ea semeni dumneata a magar mai mult decat bietul smintit
de care vorbii.
www.dacoromanica.ro
Ma rog de iertaciune, domnioara Laplace ! ras-

punse d. Kock, astfel intampinat, ma rog de ierta-
ciune ! zau, nu mi-a trecut prin minte sa te supar. Te rog
fa-mi cinstea sa ciocnim paharele amandoi )).
5 Atunci d. Kock se inching, ii saruta mana singur
foarte politicos, i ciocni cu domnioara Laplace.
<( Acura sa-mi dai voie, prietene, zise d. Maillard
catre mine, sa-ti dau o buca-cica de vitel fript ; o sa-ti
parA foarte gustos >>.
io Trei feciori voinici izbutisera sa puie pe masa, fara

primejdie, o farfurie cat o luntre. Ma uitai, i ce sa vaz
un vitel intreg fript, aezat in genunchi, i cu un mar in
dinti dupa obiceiu.
o Foarte multumim, nu! raspunsei, nu prea ma
15 bat dupa friptura de vitel, pentruca nici nu-mi prea
priieste. 0 sa te rog numai sa-mi schimbe talerul, sa gust
pircintel iepure >.
Pe masa imprejurul vi-celului se mai aflau i alte far-
furii, in care dupa cate vedeam era iepure rece, mancare
20 foarte gustoasa, i pe care va indemn sa n'o trece-ci nici-
odata cu vederea.
ce Petre ! striga oaspetele meu is schimba talerul
dumnealui, i da-i o bucata din iepurele cela cu pisica
Din ce? zisei.
25 Din iepurele cu pisica.
Nu! foarte multumim. Mai bine iau eu singur o
bucata de unca 9.
In adevar, ma gandii eu in mine, ciudate mancari
obicinuesc oamenii cetia de prin provincii. N'am pofta de
so loc sa gust din iepurele for cu pisica, cum, pentru aceleai
cuvinte, n'a gusts nici din pisica cu iepure.
o V'aduceti aminte, zise un domn cu chipul scofalcit,
apucand firul vorbei de unde fusese rupt, v'aduceti
aminte intre alte ciuda-cenii, ea aveam data un bolnav
35 'are se incapa-canase sa se creaza cacaval de Cordova,
i care se plimba mereu cu cutitul in mama poftind pe
prieteni sa taie un mezelic din pulpa lui?
Mare nebun ! drept sa -ti spun zise alts persoana;
dar tot nu e de asemanat cu cela, pe care 1-am cunoscut
www.dacoromanica.ro
SISTEMA DOCTORULUI CATRAN BSI A PROFESORULUI PANA 269
to %i (afara de dumnealui, care a venit acum). yStici bietul

cela care se credea ca-i sticla cu ampanie, i care Vanea
mereu, cu paf . . . pafff i te q... .y1 uite
aa! 5
5 Aici ritorul, foarte grosolan, cum mi se paru mie, ii
infunda degetul eel mare in gura, ii umfla bucile obra-
jilor, ii trase afara- repede degetul, facand sgomotul do-
pului de ampanie cand sare din gatul sticlei, i apoi,
cu mare dibacie, plesnindu-i limba de cerul gurii i pu-
io nand-o intre dinci, -cinu o ueratura ascircita cateva
minute, cum face ampania cand ii fierbe spuma. Purtarea
aceasta, vazui eu, nu prea era pe placul lui Maillard ;
dar nu zise nimic, i incepu inainte vorba un om mic
i foarte pipernicit, cu o peruca cat el de mare pe
15 cap.
s Mai era zise i nataraul cela care se credea
broasca, i adevartil e ca semana grozav a astfel de do-
bitoc. Mult a fi dat sa-1 fi vazut i d-ta, domnule (i se
uita la mine) ; sa fi vazut asemanare ! Sa ma crezi, dom-
20 mile, data omul cela nu era broasca, pot sa zic ca mare
pacat ca nu era. Uite aa oracaia: o a c ! . . . oac I . .
oacheche ! . . . oac ! . . . o a c ! . . . Si cand ii punea coatele

pe masa aa, ,dupa ce tragea doua, trei pahare de yin, Si
ii intindea gura pans la urechi aa, i blejdea ochii aa,
25 i pe urma clipea din pleoape cu iueala nespusa, uite
aa! zau, domnule, pot sa-Ii intaresc cu toata puterea
ca dedeai in alte alea in faIa unei fiin4e inzestrate cu aa
daruri fireti.
so - Fara indoiala,
Mai era,
zisei.
zise altul i magadaul cela care %inea
intr'una ca e tabac de tras pe nas, i era mahnit din suflet
ca nu se putea apuca singur intre doua degete ca sa se
soarba cu nasul.
Dar smintitul cela nostim, care innebunise de ideea
35 ca e dovleac. Se Iinea toata ziva de capul bucatarului
rugandu-1 s-1 puie in prajituri. ySi eu crez ca data 1-ar fi
ascultat, ar fi ieit nite prajituri foarte gustoase.
Stii ca eti minunat ! zisei, intorcandu-mi ochii
spre Maillard.
www.dacoromanica.ro
Ha, ha! he, he! hi, hi! ho, ho ! hu, hu! Minunat?
Nu te mira imi zise Maillard, prietenul e glumet, aa
vorbete el totdeauna.
D'apoi, zise altul am cunoscut i pe alta fiinca
5 foarte ciudata in felul sau. I se smintisera creierii din
dragoste, i-i inchipuise ca a dobandit doua capete: sta-
ruia ca unul e al lui Ciceron i ca celalt din cretet Ora
la gura al lui Demosten, i dela gura in jos al lui lord
Brougham. Poate ca se 'nela ; dar era in stare s te faca
io sa crezi ca are dreptate ; pentruca era un om cu multa
tarie de cuvant. Avea adevarata patima pentru ritorich,
i nu-si putea Iinea limba de loc. Astfel, avea obiceiul
sa sara d'odata pe masa, uite aal... i
Un prieten al povestitorului, i care edea alaturi, ii
15 puse mana pe umere i-i opti ceva la ureche; atunci cela-
lalt se lasa de ideea d'a se mai urea pe masa i se astam-
para binior pe scaun.
(t ineti minte zise eel care optise ritorului la
ureche pe cela care se credea ca-i sfarleaza.? Ciudata
20 sminteala! drept sa spui; cu toate ca nu prea poci zise
sminteala. Te prapadeai de ras sa-1 fi vazut invartindu-se
intr'un picior. Se 'nvartea in calcaie cate un ceas; asa...
uitati-va. !... 0
Atunci prietenul, pe care-1 oprise sa se suise pe masa,
25 optindu-i cateva cuvinte la ureche, ii intoarse la randul
lui aceeai indatorire.
o Atunci, fiirqa de care vorbeti striga o batrana cu
glasul ascuIit era smintita cum se cade, i Inca un
smintit nerod. Auzi sa creaza ca e sfarleaza! Lucru peste
3o putin-ca! Doamna Joyeuse era o persoana mult mai cu-
minte, dupa cum tici. Avea i ea toanele ei, dar toane
insuflate chiar de mintea ei cea sanatoasa, i care faceau
placere celor ce aveau cinstea sa o cunoasca. Ea, dupa
multa i sanatoasa gandire, descoperise ca din femeie ce
35 era, fusese dintr'o intamplare schimbata intr'un cocoel
puiandru; dar ca cocoel, se purta foarte regulat. Batea
din aripe, uite aa, cu putere, i canta, ...dar canta
frumos! uite: Cucurigu. . .u. . .0 ! . . Cutcutcut. . . curigu
www.dacoromanica.ro
SISTEMADOCTORULUI CATRAN ySI A PROFESORULUI PANA 271
Doamna Joyeuse, te rog sa te astamperi striga

manios oaspetele meu. Daca nu te porti politicos, cum
fac toate femeile bine crescute, te poftesc sa te scoli de[la]
masa . A ege-ti!
5 Doamna (pe care dupa povestea ei, ma crucii sand
auzii ca o chiama Joyeuse) se roi pans la urechi, i se
arata a fi adanc umilita de mustrarea doctorului. Iii
pleca capul si nu mai zise nimic. Dar alts doamna mai
tanara incepu sa vorbeasca. Era tocmai ceea pe care o
io intalnisem cernita la intrarea mea.
<< A! striga dansa doamna Joyeuse era nebuna!
Cat insa despre parerile domnioarei Salsafette, imi pare
ca erau foarte intelepte. Foarte frumoasa tanara! ce-i
drept. Avea un aer foarte aezat i cumsecade; moda de
15 acum i se 'Area prea necuviincioasa, i totdeauna voia sa
se imbrace punandu-se afara din haine in loc d'a se pune
incluntrul lor. Lucru lesne, firete. N'avea decat sa faca
iac'asa,... i pe urma i apoi i in sfarit...
Ce faci, domnirara Salsafette? strigara d'odata
20 mai multe glasuri. Oprete-te ! Destul! Destul !*
$i cativa saris repede dela locurile lor, ca sa opreasca
pe domnipara Salsafette sa nu se asemuiasca cu statuele
idolilor din vechime. Gand deodata se auzira niste Iipete
i urlete dintr'o parte a casei. Yi eu ma 'nfricori foarte
25 de acest sgomot, dar ti-era mai mare mila sa fi vazut pe
ceilalti. De &and sunt n'am vazut oameni cu minte tre-
murand de atata spaima. Se facura toti galbeni ca mortii;
tremurau cu scaune cu tot de le clantaneau dintii in gura,
i ascultau prapaditi sa auza ce se urmeaza. In adevar se
30 facu a doua oara acelai sgomot, mai tare i pared mai
apropiat ; i a treia oara, si mai aproape i foarte tare ;
in sfarit a patra oara, dar mult mai departat. La aceasta
linitire, toti ii venira pe data in fire, i veselia i povetile
incepura iarai. Intrebai atunci de unde veneau si ce erau
35 acele urlete.
a Nimica toata zise Maillard. Ne-am obicinuit, nu
ne prea palim not d'alde astea. Nebunii din cand in cand
se pun de urla cu totii i se atata unul pe altul, tii ca
cainii noaptea and dorm multi la un loc. Se intampla
www.dacoromanica.ro
iar cateodata ca dupa ce urla, da toci sa scape, sa fuga,

i atunci fireste ca e de temut.
$i caji aveIi Inchi i acuma?
D'ocamdata, to-ci cu toti sunt zece.
5 Mai ales femei, gandesc.
Dimpotriva. Toci barbaIi, niste galigani, Iepeni ssi
voinici, ce-i drept.
Adevarat! Totdeauna am auzit Ca cea mai mare
parte dintre smintici sunt femei.
io De obicinuit da, dar nu totdeauna. Mai nainte, am
avut aici vreo douazeci i apte de bolnavi, i dintre ei
optsprezece erau femei; dar d'atunci s'au schimbat lucru-
rile, dupa cum vezi.
Da, s'au schimbat mult, dupa cum vezi striga
15 domnul care lovise cu calcaiele fluierile domniparei La-
place.
Da! da! s'au schimbat mult, dupa cum vezi
sbierara to-ci d'odata.
Tine-p-va limbile to0 I a%i auzit ! striga amfitrionul
20 meu foarte manios.
Toata adunarea parca amorci un minut. 0 femeie se
supuse Intocmai ziselor lui Maillard, adica ii scoase limba,
o limba lungs cat toate zilele, vorba ceea, o apuca in
maini, qi o %inu asa cu supunere pans ne ridicaram dela
25 masa.
4 Dar doamna ceea zisei la urechea lui Maillard
doamna cu cucurigu, nu face de loc eau, gandesc, ai?
Cum sa faca eau? intreba el cu mirare. Cum?
ce vrei sa zici?
30 Adica, nu e smintita 'rau de tot, numai asa pu %in.
Vai de mine, cum ci 'nehipueti? Mi-este prietena
buna de multa vreme, doamna Joyeuse, i este sanatoasa
la cap ca i mine. Ei! are 9i ea ciudaleniile ei; tii Ca toate
batranele sunt ciudate.
35 Fara 'ndoiala, zisei neaparat. Dar ceila10...
Toti imi sunt prieteni i pazitorii bolnavilor,
intampina Maillard luanduli aere prieteni foarte buni,
cari imi sunt de mare ajutor.
Toii? tntrebai i femeile?
www.dacoromanica.ro
Negreit. Fara femei n'am putea face nimic; cei mai

buni ingrijitori pentru nebuni sunt femeile; au ele ale lor.
Stii d-ta, ochii femeieti fac minuni.
Cum nu! Dar numai atata ma mir, mi se pare Ca
5 se poarta ciudat ; ai: ce zici?
Zau? -tOi se pare ca se poarta ciudat? Adica drept
vorbind, noi cetia dela miazazi nu suntem de loc
ursuzi i posomori-ci, noi facem ce ne place; tim sa ne
bucuram de viaca.; i poate ca obiceiurile noastre sai se
10 para...
Dimpotriva, mi se par . . .
ySi pe urma trebue sa tii seams si de viniorul asta,
care e cam inelator, cam iute, zise Maillard legan'an-
du-se pe scaun cu chef.
is Mai e vorba! Asculta doctore, to auzii mai adineaori
zicand ca, in locul vechei sisteme cu blcindeje, acum intre-
buinIezi alta foarte strasnica.
Ba nu. Inchisoarea este neaparata; dar ingrijirea si
cautarea doctoriceasca este foarte placuta bolnavilor.
20 i, nu-mi spusei: d-ta ai nascocit sistema asta?
Nu tocmai. Cateva lucruri dintr'insa le datorim
doctorului Catran, de care nu mai incape indoiala ca ai
auzit i d-ta ; i pe urma am mai facut eu nite schimbari,
ce sunt dator sa be recunosc vestitului Pana, pe care,
25 data nu ma 'nel, ai avut cinstea "sa-1 cunwi foarte de
aproape.
Cu toata ruinea raspunsei trebue sa martu-
risesc, ca pAna acum nici nu mi-a trecut pe la ureche nu-
mele acestor inva/a-ci.
80 Doamne sfinte! striga Maillard, tragandu-se re-
pede cu scaun cu tot, i ridicand mainile in sus. Pa
semne ca nu to -am in/eles eu! Ia mai spune ()data, frate.
N'ai auzit pans acuma de prea inva-catul doctor Catran i
de stralucitul profesor Pana?
85 Sunt silit sa-mi recunosc netiinia raspunsei,
dar adevarul inainte de toate. Cu toate astea, sunt foarte
umilit ca nu cunosc lucrarile acestor inva %aci. Si ili faga-
duesc ca am sa be taut i sa le citesc cu mare ingrijire.
Drept sa-Ii spun, d-le doctor, m'ai ruinat foarte*
18
www.dacoromanica.ro
274 NOTJIE CRITICE, LITERATURA SI VERSURI
Si in adevar aa era.
4 Lasa astea, zise Maillard cu bunatate; hai mai
bine sa mai hem un pahar 0.
Bauram, i to-ci mesenii facura ca noi. Vorbeau mult,
5 glumeau, radeau i faceau multe prostii. Viorile scarIiau,
toba batea din toate puterile, trambiIele racneau ca boii,
i toata multimea, smintindu-se mereu potrivit cu go-
lirea sticlelor de pe masa, 'Ana in sfar0t ajunse un fel de
chef curat dracesc. In vremea aceasta, doctorul i cu mine,
io muncindu-ne la o parte cu cateva sticle de vin ales, ne
urmam vorba inceputa, sbierand cu putere din fundul
plarnanilor, pentruca data am fi vorbit cu glasul obici-
nuit, ne-am fi auzit i inIeles mai greu decat s'ar putea
auzi glasul petelui in fundul scocului de moara.
15 1 D o mnule doctor, ii strigai tare la ureche, mi-ai
vorbit inainte de pranz de primejdiile ce poate aduce
sistema cu blandece ; ce primejdii sunt alea?
Da! da, raspunse doctorul tot pe glasul de sus --
snare primejdie. Nu se poate sa ne dam socoteala de toa-
20 nele nebunilor ; i dupa parerea mea, a doctoru'ui Catran
0 a profesorului Pana, niciodata nu e bine sa la i pe nebuni
sa se plimbe in voie fara paza. Se poate sa imblanze.yti pe
nebun, dupa cum se zice, pentru cata-va vreme; dar 'Ana
data tot 10 da in peter. Afars de asta, iretenia nebunului
25 a ajuns de poveste. Daca si-a pus ceva in cap, apoi tie sa
ascunza cu o dobitocie minunata. Viclenia cu care se
preface ca e sdravan la minte, poate fi spre mare folos
pentru cercetarea invata-Wor i filosofilor. Cand ai vedea
pe nebun ca s'a sdra venit de tot, ca se arata in toata
ao mintea, s ma crezi ca e tocmai vremea sa-1 legi Ieapan.
Dar primejdia, doctore, primejdia de care mi-ai
vorbit? De rand carmueti casa asta de sanatate, dupa
cercarca dumitale chiar, avut-ai vr'odata cuvant i drep-
tate destul de tars, ca sa crezi ca libel tatea este rea pentru
35 nebuni i ca aduce primejdii.
Aici? dupa chiar cercarea mea ?... Firete, firete!...
Iaca. Nu de multa vreme, s'a int5mplat o Imprejurare
foarte ciudata chiar aici la noi. P'atunci Inca IntrebuinIam
sistema cu bleindete, i holnavii se plimbau in bung voie.
www.dacoromanica.ro
Se purtau nu se poate mai bine; aa ca o minte patrunza-

toare ar fi putut mirosi ca se clocete intre nebuni ceva
diavolesc. $i in adevar, Intr'o bung dimineala, pazitorii
se pomenira legati butuc cot la cot i aruncaii in chiliqe,
5 unde fried pusi sub cheie i paziti ca nebuni de catre ne-
buni chiar.
Ce spui, doctore! De cand sunt n'am auzit asa co-
medie ! Se poate?
Iaca s'a putut. $i toate astea s'au intamplat mul-
io -cumita unui dobitoc de nebun, caruia nu tiu cum, i-a
traznit prin cap ca a nascocit el o sistema noua de car-
muire a nebunilor, despre care, de cand sunt nebuni pe
lume, nu s'a auzit vorbindu-se nimic. Nebunul dori, se
vede, sa-si Incerce nascocirea, si astfel, sfatuindu-se pe
15 ascuns cu ceilalti nebuni, se hotarira sa rastoarne puterea
domnitoare.
$i a izbutit cu adevarat?
Cu desavarsire. Pazitorii si paziOi I. schimbara
locurile, cu aceasta deosebire insenanata insa, ca nebunii
20 fusesera lasaii in voie, iar pazitorii fura pc data pui la
popreala si ingriji0 intr'un chip nu prea politicos.
Dar crez ea de sigur s'a facut pe data a doua ras-
coala din partea celor rasturnati. Firete ca trebue sa fi
venit carani de prin prejur sau altii straini, eari au prins
25 de veste...
Tocmai aici to inseli. Capul rasculaiilor era.viclean
tare i tiu sa se pazeasca bine. Inchise portile si nu mai
primi pe nimeni, afara de o singura data, pe un tanar cu
un chip foarte nerod, care nu-i putea insufla nicio neincre-
ao dere. Ii dete voie sa intre numai aa, ca sa mai petreaca,
sa faca chef cu el. Dupa ce-1 -cinu o zi, it trimise de undo
a venit.
$i cata vreme a %Mut doninia nebunilor?
Cam mult ce-i drept! ca la vreo luna ; si apoi de
33 aci incolo cat Inca zau nu pot sa spun tocmai hotarit.
Cu toate astea, nebunii nu se purtau de loc rau; Inca pu-
teai sa juri ca sunt oameni in toata firea. Se desbracara
de sdren-cele for obicinuite, deschisera dulapurile casei,
luara haine, giuvaeruri si tot cc gaged, si se imbracara
18*
www.dacoromanica.ro
frumos de sus pans jos. Pivni-cele casei erau pline de

v;nuri, si dracosii de nebuni se cam pricep la bautura.
Pot sa zic c'au trait un traiu si jumatate.
$i cum ingrijeau, cum cautau ei pe, cei inchisi, pe
5 nebunii for de porunceala?
Cat despre asta, am luat seama ca nebunii sunt
foarte cu minte ; caci dupa umilita mea parere, cautarea
era cu mult mai buna decat cea care se intrebuirga mai
nainte cu dansii, ingrijire in adevar cum se cade, usoara
10 fara multa incurcatura, economics si chiar foarte placuta
si foarte...#
Cand sa spuie inainte doctorul, s'auzira d'odata alte
strigate si urlete, tot de felul celor d'intai. De asta data
sgomotul se auzea ea se apropie foarte repede.
15 <c D o a mn e sfinte ! strigai au scapat nebunii.
Teams mi-e si mie! >> raspunse Maillard si se fact'
galben ca ceara.
N'apuca sa-si ispraveasca vorba, si o muliime de gla-
suri incepura sa sbiere si sa injure la ferestre, si pe data
20 vazuram Ca mai multi insi de afara se munceau sa intre
cu d'a sila inauntru. Se auzea batand in use cu topoare,
si cercevelele ferestrelor se sguduiau cu putere din VaIane.
Inauntru urma cea mai grozava incurcatura. Spre
marea mea mirare, doctorul Maillard se ascunse sub masa.
25 M'as fi asteptat la mai multa tarie din parte-i. Muzicamii,
can de vreun sfert de teas, de be-ci ce erau, nu mai puteau
canta, se repezira la viori, trambile si toba, si suindu-se
iute to %i pe masa, incepura sa traga un mars, pe care, desi
nu prea curat, it cantara cu o tarie i cu o putere peste
30 firea omeneasca cat Iinu incurcatura.
Intre acestea, domnul pe care-1 oprise vecinul sau sa
se urce pe masa, sari de asta data intre sticle, farfurii si
pahare. Cum se aseza pe masa, incepu ca un ritor sa faca
o predica, care fara indoiala trebue sa fi fost de mare pre-c,
35 data s'ar fi putut auzi. Tot Intr'o vreme, eel cu istoria
sfarlezei incepu sa se roteasca ca un vartej intr'un calcaiu
imprejurul mesei, cu mainile intinse, doborind la pamant
tot ce intalnea In tale. Deodata auzii niste pocnituri si
suieraturi nespuse de sampanie ; ma intorsei si dedei cu
www.dacoromanica.ro
SISTEMA DOCTORULUI CATRAN BSI A PROFESORULUI PANA. 277
ochii de cel care povestise la masa istoria cu sticla de

sampanie. Cam la o parte, omul-broasca ocaia din baierile
inimii, parca dela puterea cantarii lui ii atarna mantuirea
sufletului. In mijlocul tutulor, intrecand toate strigatele,
5 se auzea mereu si regulat un glas puternic de magar.
Cat despre batrana Joyeuse, in picioare, Intr'un colt langa
sobs, lucra de foc pe toate glasurile pe Cucuriguuu al ei.
In sfarsit ajunsera la culme. Fiindca cei dinauntru
alte piedeci nu puneau celor de afara cleat nazdravaniile
to ce spusei, ferestrele sarira curand din %a -cani. Niciodata
n'am sa uit cata spaima ma apuca, cand vazui sarind prin
ferestre Si navalind asupra-ne, dand din maini si din
picioare, o Intreaga oaste de lighioane grozave si urland
ca niste flare.
15 Un branci puternic ma rostogoli pana sub pat, unde
ma facui mic de spaima, fax% sa zic un cuvinIel macar.
Ascultai de sub pat tot ce se petrecu in sala, si ma
lamurii destul de bine despre cele ce auzisem si vazusem
in aceasta casa. Dupa cate auzii foarte deslusit, doctorul
20 Maillard, povestindu-mi istoria nebunului care ridicase pe
tovarasii lui la rascoala, imi povestise chiar istoria lui.
El fusese in adevar, cu vreo trei ani mai nainte, doctorul
asezamantului; lush' traind mereu cu nebunii la un loc,
i se smintise i lui capul, si fusese trecut in randul bol-
25 navilor.
Toate acestea nu erau cunoscute tovarasului meu de
calatorie, care la sosire ma infaIisase doctorului; dansul
nu mai vazuse pe Maillard Inca de pe cand bietul doctor
era in toata firea.
so Astfel, a'octorul ysi cu nebunii tocmai dupa cum imi
povestise apucasera Intr'o zi fax% de veste pe pazitori,
ii legaser5 cot la cot, si ii infundasera in pivnica. Mai bine
de o lung sezura inchii primind ca hrana zilnica cate o
bucMica de paine i apa multa ; afara de asta, in fiecare
s5 zi o teava de tulumba le arunca de sus, pe fereastra stramta
a pivniiej, cate o ploaie /eapana de apa rece; asta era
sistema cea nou'd a doctorului. In sfarsit in acea zi, un pa-
zitor scapa si dete drumul si celorlalci.
www.dacoromanica.ro
278 NOTITE CRITICE, LITERATURA 8I VERSURI
Sistenza cu bleindetea, cu cateva schimbari mici, a ince-

put iarai a fi intrebuinIata. Trebue insa sa marturisim
ca sistema doctorului Mail lard era in adevar in felul ei
-uoara, Para multa incurcatura, iconomica i chiar...
5 dupa cum singur spusese.
Inainte de a sfari, mai am sa spun cateva cuvinte.
Am cautat prin toate bibliotecile din lume car cile docto-
rului Catran i ale profesorului Puna, i cu toate silin-cele
mele, n'am avut noroc sa dau peste una macar.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA
VOITI CRONICA LITERARA?...
AP cunoscut, ma rog, pe celebrul Christorian, acel geniu rata-
citor, flagelator in versuri al vipurilor, ce, din nenorocirea umani-
5 taPi, au bantuit i vor bantui etern societalile?
L -ai cunoscut ? Da ? Ap este ca era nostim cu verva
lui detractoare?
Ce geniu! Ce monstru de geniu!
Uite, va asicur Ca peste cateva sute de sute de ani, cand tine
10 tie ce va mai fi prin aceste locuri, unde astazi se radica mandra
noastra cetate, Micul Paris al Orientului, cand se va pomeni de
Pasagiul-Roman si de admirabila lui architecture, cum se po-
menew azi de Gradinile-Suspinse ale Semiramidei, poate ca amin-
tirea se va datori in mare parte celebritapi geniului lui Christorian i
15 atator alii de specia sa.
Da, doamnelor si domnilor: Bucurwii data nu ma 'mei
este fericita lui patrie.
Cum se poate, vor striga departatele generaPuni carcotae
si neincrezatoare Bucuretii era patria acestui Homer al satyrei?
20 - Da, amabili descendintii, va raspunde Chronica, aa
era mareala cetate binecuvantata de Omniputintele: fecunda mama
a geniurilor, i drept probe va voiu da si un alt exemplu:
Era pe atunci, in Francia, un poet, nici prea-prea nici foarte-
foarte, anume Lamartine, care voia cu orice preT sa treaca de geniu.
25 El moare dupe ce doteaza 1 teratura arii lui cu nenumarate vo-
lumini. Patria i1 glorifica. Universul i1 admire. Pentru nenorocirea
lui, insa, iata ca cetatea Bucurwii, geloasa de gloria francesului,
scoate la lumina pe Aamsky, un geniu cu picioarele strambe, vorbind
pe nas intr'un dialect cat se poate mai curat romanesc, i d'o dul-
30 ceaTa de caracter extrema.
Aamsky care mai tarziu muri in floarea tinereii, prapadit
de fatigele infernali ce-i impusesera redac %iunea ziarului Ddmbul
(nume imprumutat dela un fluviu ce curgea la marginea cetapi
Ploeti, numai cand ploua 6 saptamani d'a randul) sacrificanduli
35 precioasa lui vieqa pentru marirea politica a patriei Aamsky,
www.dacoromanica.ro
280 NOTITE GRIT ICE, LITER ATURA SI VERSURI
zic, publics o carticica de poesii sub titlul de Primele gdngdneli

ale puiului mamei . Acum, aa este ca astazi, peste atkea mii
de ani de atunci, nici nu v'ar fi plesnit prin cap ca a existat vr'o
data un anume Lamartine, care, drept vorbind, nu platea mai
5 nirnic ; in timp ce numele de Aamsky rasuna ,i va rasuna cat lumea
dela Soare-Rasare pfina la Soare-Apune.
Nu uitail, bunii mei cetitori, ca cele de mai sus nu sunt deck

numai i numai o convorbire ce va avea loc in anul gra %iei 12.714.
10
SA revenim la Christorian. Dei am inceput cu dansul, voiani

insa sa termin prin alt cineva.
Salta de bucurie, fericita cetate Piteti!! si nu fii geloasa de loc
de celebritatea Bucuretilor ; caci, data Cetatea-Capitala se glo-
15 rifica de versurile lui Christorian, to to vei fnalca cu proza unui
alt geniu pot zice d'aceeai forca, insa de un alt genere.
Geniul din Piteti este sumbru, nervos, concis, senten-cios,
murator, raufacios. El nu scrie in carl,i, sau in foi periodice ; el
scrie in foi volante. Voii un specimen din scrierile lui nemuritoare,
20 domnilor? Da ?... Ei bine, vi-1 dau, cu condiiunea ca doamnele sa nu
se supere. Imi promiteti doamnelor, ca, orice s'ar zice despre domniile
voastre, vei fi aa de bune i nu va -yeti supara ? Primifi? Atunci
primesc si eu, insa pentru respectul ce se datoreaza geniului, re-
produc scrierea cu inovaiiunile de ortografie i punctuare ce autorul
25 voete a introduce In literature ; cautati de va obicinuici cu dfinsele,
caci poate, pe venitor, Va voiu face placerea a va mai da i alte
productiuni d'ale geniului din Piteti. Iata d'asta data acea despre
care am vorbit:
Cocuri i raSCOCUri
30 Aceasta pernicioasa i ridicule coaffura, diforma cele mai sim-

patice i gracioase mine feminene june, representandule cu ate
2 capete la un loc ca emblema cesaro-regala.
Pernicioasa zic ca, multe capete ce le au purtat au dobandit
inflamqiune din parul ce s'au zis a fi dela repausate, in fine au
35 lepadat barbaIii ilicele i sub oarecare alts forma i materie, le
au luat sexul faible din slabiciunea consorIilor incat pentru
esageretele i degutantele sacuri atarnate de robe zise jupe, i
pentru nu mai pucin esagerata i nesuferita hosura polona, am
sa vorbesc mai la urma.
40 Pitwi (15 Aprilie) 1874.
Thoma Concescu
Comentariele sunt de prisos.
(Ghimpele, 26 Maiu 1874, semnat: Car..; neretiparit)
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 281
CRON ICA LITERARA

De sicur gtiti ce va sa zica un autor de predilegiune ; asemenea
nu mai incape indoiala ea fiecare dintre d-voastre are unul.
D-ta, iubite eititor, ai pe Aristotele; vecinul d-tale are pe Vol-
5 taire ; amicul d-tale pe Racine ; fratele vecinului pe Lesage ; ne-
potul sau pe Alfred de Musset ; varul lui pe Dante ... D-ta, ama-
bile cititore, ai pe Lamartine ; veripara d-tale are pe Petrarca, gi
fiia-sa pe D-na de Stael si aa mai incolo.
Fie tine, deci, ii are autor de predilecIiune pe cateunul din
10 cei trecui la lista fiin %elor esceplionali can au facut onoarea ge-
niului uman gi al earor nume este, mai mult sau mai putin, cunoscut
de lume sau de o parte din lume.
Ei bine, eu permite/i-mi o clips sa va vorbesc de mine
fac prinsoare ea nimeni nu ar fi 'n stare sa ghiceasca pe autorul
15 meu de predilecIiune.
Traiete; este in floarea tinereii, tocmai and se coace
talentul.
Fiji buni, ma rog, i m'asculta %i; despre dansul am astazi sa
va vorbesc. Void sa-i face %i cunotin-ca ? Imi faceIi o nespusa
20 placere daca-mi daTi voie a va servi in aceasta de intermediar.
fats:
Ca fizic, inchipuiIi-va un baiat cat se poate de bine, afara de
o cam prea desvoltata poqiune de carnuri, ceea ce, cum zic unii,
denota, in raTiune dreapta, lipsa substan %ei neponderabile care,
25 dupa metafiziciani, constitue, Impreuna cu materia, fiin %a umana
completa.
Ca morale, este un june plin de talent i viitor, o stea care pro-
mite, un soare pentru cerul Intunecat al literaturei contimpurane,
un fel de cap de coala, o produeliune fenomenale a timpului nostru,
30 atlet in stil i revolutionar in Republica literelor. Este adevarat
ca n'a studiat decat vr'o patru clase primare, dar tocmai aceasta
este marele cuvant pentru care dansul e revoluionar in asta Re-
publica nenorocita.
Da, doamnelor i domnilor, el a fost unul dintre acei ee au fin-
35 plantat cu triumf in librariile noastre stindardul nelimitatei liber-
tali literare. Pot Inca susIine ca data nu ar fi esistat el i alte ca-
pete de specia lui, am fi avut, poate, nenorocirea d'a vedea domnind
i astazi, in toate producIiunile noastre literare, absurda tirania a
Gramaticei 9i stupida supunere la datele i spusele Istoriei.
40 Autorul meu de predilec-ciune-i publica operele numai data
pc an, in volume cari, pe langd toate cele necesarii unui Calendar,
mai concin ysi o mullime de poezii populare i anecdote Parte amu-
zante... Copiez textual fraza subliniata dupa frontespiciul ilustrat
al uneia din anualile lui producciuni.
45 Ce stil are baiatul asta! ce verva! ce invenIiune ! ce coneepere !
ce originalitate ! ce noui resorturi literare !...
www.dacoromanica.ro
282 NOT ITE CRIT ICE, LITERATURA BSI VERSURI
Si sa nu turbezi de mania cand cugei ca sunt guri rele, invi-

diosi si ignoran %i cari spun ca romanurile lui istorice si sociali sunt
niste nefericite traducliuni, schiloade plagiaturi. Au inventat fa-.
bule nedemne ca sa-1 discrediteze ; au spus Ca este iesit din sarite,
5 ca-i lipseste ceva, ca pare a fi capiu, si toate astea, pentru ce ?
pentru ca umbla cu gatul cam stramb si priveste cu ochii jurnatate
inchii, clipindu-i cam prea des.
Ce calomnii ! AuziIi cum cuteaza profanii sa vorbeasca de autorul
meu de predilecOune ?
10 Nu aibi teams, favoritul meu autor, gra is darului cu care te-a
harazit santul hram al bisericei Icoana, unde se zice Ca ai priimit
botezul, to to -ai ridicat mai presus de orice critics sau calom-
nie.
Va veni, to asicur eu, timpul frumos cand, pe cea mai mandra
15 dintre pialele ceta ii noastre, se va radica bustul tau Uite !
pentru admiraTiunea ce-Ii port, lass -ma sa fac eu, in treacat, proiectul
viitoarei tale statue :
Bustul tau in grasimea naturale cred ca e destul asezat
pe un pedestal superb de marmora antics galbena ; de jur impre-
20 jurul pedestalului, spre amintirea servicielor enorxne cc ai adus
pentru progresul Almanachului in Romania, sa se vada, sapate in
litere de aur, cele douasprezece semne ale Zodiacului tmparite
pe anotimpuri, impreuna cu sarbatorile si targurile principali de
peste an, precum si cu tasele telegrafo-postale. In facia, un ca-
25 lendar perpetuu de carton a la maior Papasoglu, edi %iune de lus,
care, prin un ingenios resort mecanic sa arate cu 140 ani inainte,
fazele lunare, eclipsele si schimbarea timpului
Da, graPosii mei cititori ; nimic mai mcritat si mai nemerit, si
ma felicit ca am conceput proiectul de mai sus ; eram dator s'o fac,
30 pentru ca numai eu stiu cate momente de fericire m'a facut s
gust autorul meu de predilecciune cand am cetit picantele lui nu-
vele si nuvelete
De aceea am Iinut sa-i aduc sincera-mi omagine in aceste mo-
deste randuri de cronica literara, carora graIioasa ospitalitate a
35 Ghimpelui le permite a va ocupa cateva momente.
Toate bune, ve i zice ; insa ai uitat sa ne spui numele auto-
rului d-tale de predileqiune.
Mii de scuze, doamnelor si domnilor ; va marturisesc ca, din
distraqiune numai, mi-am uitat aceasta datoria, pe care, data
40 nu mi-am implinit-o dela inceput, %in mult a mi-o implini termi-
nand.
Volt sa aflaci numele lui?
Se numeste Popnedea.
(Ghimpele, 2 Iunie 1874, semnat Car...; neratiparit)
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 283
CRON ICA L ITERARA
Jurasem ca nu voiu mai lua pana 'n mans pentru a scrie umi-
litele mele cronici, spre a nu radica asupra capului meu, ca mai
zilele trecute, urgia nu stiu cator parechi de rime tot una si
5 una.
Am pa ;it -o si n'a mai voi s'o pat.
Marturisesc ca eu am fost culpabilul. Intr'un moment de uitare,
am cutezat sa arunc o gluma profana asupra numelui sau. InTele-
geti bine ca este vorba de tanarul Aamsky.
10 Recunosc deci ca sunt dator s fac o amends onorabila con-
telui de Geniadevsky. Nu va mira %i, doamnelor si domnilor, de
acest nume nou ; este numele lui; un nume pe care 1-a luat de
nevoia in calatoriile lui sentimentali, in espediIiunile lui byro-
niane. Nu ne-ar fi permis sa ne inchipuim ca dansul, care este tipul
15 modestiei incarnate, a alergat la titula de nobilitate pentru parada
sau ciocoism. Din contra, zic ceva mai mult: poate ca nu si-a zis
conte decat pentru a proba lumei, inc'odata, ca titulele de nobili-
tate nu opresc pe tinerii de calibrul sau a fi liberali si democrai.
Da! Mirabeau si Rochefort au avut fiecare titule nobili, si aceasta
20 nu i-a impiedicat d'a fi ceea ce toata lumea stie: tribuni ilustri
ai poporului.
Si-apoi, chiar data n'ar fi asa, trebue sa i se ierle totul pentru
frumuse.cea numelui: Contele de Geniadevsky.
Vede %i, doamnelor si domnilor, ce bine este sa-si serve cineva
25 singur de nas, dupa nop %i intregi de meditare si combina %iune asu-
pra numelui ce trebue sa-si dca. Ba nu, zau, sa lasam si gluma
si tot ; afla/i-mi ceva mai nemerit. Sfidez pe toIi con %ii de pretu-
tindeni s'aiba o titula mai nobile, mai sonora, mai poetics, mai
caracteristica si cu o semnificaiiune mai vasta.
so Ia bine seama, iubite cetitor, cum, prin o coincidima fericita,
care te face sa presupui neaparat amestecul Providin-cei la fau-
rirea acestui nume primele trei silabe ale con %iei arata, scurt
si coprinzator, ce-i plateste osul contelui: Geniadevsky... Genia...
Geniu !
35 Dupa aceasta introducere esplicativa neaparata cititorului
fiindca mai nimini nu te cunostea pe aci de conte, permi-
te-mi, nobilele si genialele meu gentilom de Geniadevsky, a m'a-
dresa d'a-dreptul Pe. Asculta-ma cu atenVune; voiu sa-mi repar
o culpa pentru care am fost teribil pedepsit citindu -i versurile
40 ce ma flageleaza fara pietate.
Sunt criminale, o recunosc. Stiu c'ai avut dreptate sa te 'nfu-
riezi asupra-mi, vazand ca to numesc June geniu cu picioarele
strambe ; insa, nu meritam aspra -i sentinp; oricat de grava mi -ar
fi fost crima, tot trebuia sa admiti in favoare-mi si oarecari circum-
45 stanIe atenuan %i. Iii jur ca figura de retorica cu care te-am ranit
si care m'a facut condamnabil, am intrebuinIat-o, numai prin o
www.dacoromanica.ro
eroare funestii, la propriu, pe cat timp eram decis a o intrebuin %a

la figurat. Am voit sa spuiu ca aripele geniului tau june sunt
strambe, cum sunt aripele tuturor puilor ieiti din ghioace, iar
nicidecum sa atribuiu fizicului tau aceasta calitate rara in clima-
5 tul nostru.
Dupa ce, in sentinta ce mi-ai dat, te dai frate de truce i su-
ferinta cu raposatul lord Byron, ma numwi invidios. 0! iubitul
meu de Geniadevsky, tine dracul li -a varit in minte ideile astea
betege. Tu sa fii invidiat! Cine ar cuteza sa te mai invidieze? Eu?
io Sa ma pazeasca toli sanlii din calendar ! n'am gandul tatii. Tu
qti mai presus de invidia. Marirea geniului tau, conte, nu mai
(la loc nici chiar invidiei. Zi admiraliunea, respectul, venerarea,
dar nu invidia, care, schioapa i neputincioasa, nu te poate urma
acolo unde te duc aripele geniului.
15 i chiar ass d'ar fi! Admit, pentr'un moment invidia nu
insa din parte-mi, te rog s'o crezi! Cu ce-ar putea invidio0i oare
sa mi te atinga ?
Sa -li impute ca nu tii gramatica, ortografia, punctuarea? Dar
nu tiu danOi ca lucrurile astea nu se 'nvata in clasile primare, ci
20 pe pamantul clasic al larii lui Tasso, de unde li -ai dat neasemuitele
tale bucali poetice?
Sa te trateze ca p'un poet de contrabanda, intrat, fara 9tirea
lui Dumnezeu 9i a santilor, in Republica literilor, ca multi al %ii, in
un timp cand asta sarmana republics nu poseda nicio vama? Sa -li
25 spuie ca poeziile tale sunt nite nefericite fleacuri, nite prove-
niente nesarate de bucataria poetics, nite nimicuri debitate in un
dialect meschin i in un metru hodorog? Insa nu recunosc danii
ca nu vor trece nici doua secole i vei fi tradus in toate limbile glo-
bului i dat spre studii in Universitali ca model non-plus-ultra
30 de clasicitate?
0! nu invidiez geniul tau maret, cum iti place sa crezi; poate
ca data n'ar fi aa de maret l -ag invidia! Ceea ce invidiez eu la
tine, ilustre conte, este modestia to proverbiale, care to face sa
intrebuinlezi, in cateva linii din Ddmbul tau, de eke trei on fiecare
35 caz al pronumelui de persoana intaia singulara. Cu ce simplicitate
in adevar atica zici tu: u Eu, domnilor, lupt, caci pentru mine,
ideea mea . . . sau poeziile mete inedite # on # eu ma sacrific, domnilor,
c'a9a-mi place mie ; aka sunt eu, pentru patria mea . ..
Convinge-te deci c'ai fost prea aspru pentru mine cand m'ai
40 numit invidios. Eu, vezi, sunt sinter ; ti-am spus tot. Ma muncea
contiinta, ma 'mpingea sa-mi repar culpa. Mi-am reparat-o. Ma
ierli ?... M'ai iertat?... Da? Sunt foarte fericit. La revedere,
dar, in curand, nobilele meu gentilom de Geniadevsky.
(Ghimpele, 23 Lithe 1874, semnat: Car...; neretiparit)
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 285
ZIG-ZAG!...
0 armata formidabile de lucratori, purtand topoare, ciocane,
cangi, sape ; in fruntea ei, o nenumarata compania de ingineri ;
dupa dansa, un sir lung de nu stiu cate can* incarcate cu instru-
5 mente mecanice, stiinifice si altele, si 'n urma acestora, care cu
proviziuni, pornesc spre miaza-noapte din cetatea capitale, in
aplauzele mulimei entuziaste a bunilor Romani, cu stop de a
merge sa raza de pe facia pamantului Carpa %ii, pe cari, drept vor-
bind, se pare ca. bunul Creator i-a pus, uncle sunt in necazul multora.
10 Eu zic, domnilor, ca scopul este mare; si demn. Inchipui-p-va
Romania, dupa terminarea acestei colosale espediOuni: o imensa
campie lucia, batuta ca 'n palma, curata si maturata cum sunt
cur Ole oamenilor cu gust si dare-de-mana ; nici pulbere, nici no-
roiu ; un bulevard, cochet, pe care sa poata trece, numa 'n papuci,
15 vecinii unguri la noi si noi sa putem trece la dansii ; fara vame,
fara forinalitali importune de transit interna%ionale. In treacat,
cele doua specii de oameni, cu buna crestere ce-i caracteriza, se vor
saluta, vor schimba o strangere de mana cordiale si-si vor continua
calea. Ce tabel incantator ! Da %i -mi voia sa admir asta pagina de
20 istoria, in care straluce esemplul adevarat sublim al infraprii
popoarelor !
Cum va pare strofa de sus?

Ma prinz ca va place.
25 MancaIi, in ziva de Buna-Vestire, seapte feluri de bucate de
peste 'necate 'n untdelemn, fara a cugeta macar la cele ce spun
sectarii sobrietalii ; indata dupa pranz, lasaci perdelele dela ferestre,
spre a nu va supara la ochi lumina prea multa, ei lungi/i-va p'un
pat moale culcandu-va pe spate ; trage ;i apoi un somn adevarat
30 calugaresc. Ei bine, sunt sicur, nu ye-0 putea avea un vis mai gingas
deck eel din prima mea strofa.
Este un vis marturisesc ; o specia de apocalips politico-social.
Vona, cari facei parte din poporul inteliginte si nu voi %i a '14e-

lege, voua, buni neguOtori, cari moVaiIi, de cum se face ziva pans
35 ce 'nopteaza, in faIa magazinelor voastre ; voua, parinci, cari nu
v'amintii ca sunteti datori a lasa o mostenire cetaIeneasca demna
fiilor vostri, voua, juni de diferite specialitai, profesionali liberi,
dupa cari se scurg ochii parinIilor vostri, si cari ai uitat ce dato-
rii, in momente grele, societa/ii si patriei ; voua, in fine, cari mun-
40 cici din zi pada 'n noapte, din toate meseriile, si carora nu va vine
ideea, odata, prin simpla curiozitate, s va strange0 si sa va nu-
maraTi ; you'd, la toi, imi permit a va adresa o 'ntrebare: v'ar placea
sa vedei realizat apocalipsul meu? As vrea prea mult sa stiu.
45
www.dacoromanica.ro
286 NOTITE CRITICE, LITERATURI SI VERSURI
Ve%i zice ca sunt capiu, pc onoarea mea, cetindu-mi aceasta

invocare solemna ; imi vor imputa unii din d-voastra c'am inceput
prin absurd pentru ca s'ajung la ridicul! Este adevarat, tonul de
care am uzat mai sus este prea lugubru, Area mormantale, prea
5 lipsit de poezia. Tiu s repar aceasta.
AscultaIi dara.
Un consule zic un consule cum as zice once alt se suie
pe creasta unui munte 'nalt.Imi pare, iubii lectori, c'am nemerit
o imagine poetica aleasa.Acolo dansul vede, aplecata .si aproape
10 sa se surpe, o enorma bucata de stanca. Da cu piciorul intr'insa ;
stanca se rupe din munte si porneste la vale in val-vartej. Cu cat
cade, cu atat iu eala caderei creste. In cateva clipiri, device un
adevarat monstru devastator: rupe, smulge, desradacineaza li-
vezi intregi, prapadeste vite, distruge colibele subrede ale biet,ilor
15 Tarani de pe coasts, ajunge a fi fatalitatea si spaima simplilor mun-
teni, si se rostogoleste mereu urland si cu o iu eala nebuna. Si
and ar sta cineva sa cugete ca nu trebuia, cu cateva minute mai
nainte, de ate o buturuga Ieapana pusa 'n calea ei, spre a-i in-
fringe repezirea fatale.
20 Asa e c'am schirnbat tonul?
Uite, astfel pare ca-mi place si mie mai bine.
Stiam eu bine ca sunt mai tare 'n descrip %iune decat in
invocare.
Doamnelor si domnilor, va jur ea d'acum nainte nu voiu mai
25 face invocari ; ar fi absurd, din parte-mi, sa cerc un gener in care
vad bine ca nu rees.
Luati bine seama ca, prin titlul chiar ce am pus la inceput,

v'am anunciat ca nu voiu fi deloc fidel unitalii de idea. Sa nu va
30 mirai dard data cu sau fara vr'o analogia, mi-ar trasni d'odata
prin cap sa v spuiu, in aceasta ultima strofa, o istorie curat
americana.
0 si 'ncep.
In unul din statele confederate ale Americei de Nord, era sa
35 aiba loc o alegere de guvernator. To %i se preparau a merge sa vo-
teze. Unuia ii veni ideea americana stit,i cat de ciudate sunt
ideile americane sa joace o farsa conceplenilor sai. Stranse
ca/iva bandiii, le dete cateva doni ;e de rhum la clispozi%iune, 1i,
dupa ce-i adapa astfel bine, merse cu dansii in sala alegerei, spre
40 a se impune votului celorlali. Trebuc sa repet ca ideea era demna
numai d'un American !
In trei randuri de alegeri, reusi prin acest mijloc ingenios. A
patra oars insa, Americanii hotarira sa-1 joace la randul lor. Se
stransera tuki si pornira la alegere, cu cei mai batrani in frunte,
45 avand toli cite un revolver arma de predilectiune pentru Ame-
ricani este revolverul.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 287
E de prisoi a va mai spune acum ca farsa reusi de minune.

Americanul farsor, cu to/i banditii lui, o pati cat de buna.
Ce curioase moravuri cetatenesti! Uite, numai Americanii sunt
capabili d'asa curiozitati.
5 Nu stiu data va place istoria mea americana ; insa, pre legea
mea, din parte-mi, as da mult sa ma pot duce 'n America, spre a
ma bucur a de spectacolul unei asa ciudate scene.
(Ghinzpele, 30 Iunie 1874, semnat: Car... ; neretiparit)
CRON ICA FANTASISTA.
10 0 suma colosala de vase de comerciu, incarcate cu marfuri de

toate speciele, plutesc, in sus si 'n jos, pe Dambovila canalizata ;
stradele, pavate cu tuciu, sunt brazdate, dela un capat al cetaIii
papa la celalt, de o multime monstruoasa de linii de tramways ;
pe d'asupra capetelor bunilor cetaleni, se 'ncruciseaza 'n aer, in
15 lung si 'n lat, dupa sistema engleza, sinele unui nutriar nenurna-
rabile de cai ferate, si o suing absurda de fabrici, in intrul carora
mfi de drugi de fier, milioane de roate cu dinti, funcIioneaza ne-
contenit cu o regularitate de desperat.
Sublime civiliz4une !
20 Pretutindeni fier si qel!
Trebue sa stiti, doamnelor si domnilor, ea nimic din toate a-

cestea nu se vedea altadata pe aci. Capitala noastra nu era deck
o imensa gramadire de case acoperite cu olane sau sindrila, pardo-
25 site cu caramida sau pamant, urite, nengrijite si neconfortabili,
asezate pe o vasta mocirla, cand inghiaciata in gloduri de saruta-
rile septentrionali ale crivaIului, and inverzita de mucigaiu prin
solicitudinea fierbinte a razelor solare.
Inainte de ravarsatul zilei, cetatenii, imbr5cati in maniera
30 turceasca, porneau d'acasa, incalta/i cu picioroange. Strabateau
astfel nomolurile stradelor, purtand in mana stanga un felinar cu
vopatca de seu, si 'n mana dreapta un baston lung cu cioc de fier,
cu care necontenit incercand pamantul inainte, se fereau sa nu
dea cu piciorangele in vreun baltiu prea adane. Asa, ajungeau in
35 piatia. Aci trageau din bran o punga de piele de oaia cu sireturi,
scoteau din ea doua parale turcesti si 'ncepcau sa-si targuiasca.
Apoi, se 'ntorceau purtand la spinarc, atarnata de ciocul basto-
nului, tradi/ionala for basma rosie cadrilata incarcata cu d'ale casei.
In asa stare rnizerabila se afla buna noastra cetate ; asa traiau
40 nefericitii nostri strabuni. SA ne aducein arninte de dansii cu pie-
tate si sa nu ne uitam vorba.
www.dacoromanica.ro
288 NOT ITE CRIT ICE, LITERATURA SI VERSURI
Necioplirea, uitarea de sine, saracia, barbaria, domnira mult

timp asupra acestor locurrr dar, in fine, luara fuga 'nspaimantate,
cand prima locomobile a doctorului Strousberg, urland ca o tur-
ban si aruncand, prin gura cosului ei funinginit, nori negri de
5 fum si aburi, veni sa ne puie pe bracie pe caliva fii amabili ai prea-
iubitului Vaterland.
Sa cetim cu respect aceasta frumoasa paging de istorie mo-
derns ; sa ne amintim cu venerare d'acea minunata epoca, in care
ni se dete sa 'nghidim i 'nghiIiram cupa delicioasa a civilizaTiunei,
10 intocmai cum li se da sa 'nghin si 'nghit copiii mici doctoriile de
friguri. Sa aruncam privirile in jurul nostru, sa respiram cu sete
aerul curat al civiliza-Ounei si sa suradem, tampi%i de fericire, dupa
obiceiul parnantului!
a
_15
Pe malurile lacului din Cismegiu, cinci mii de lucratori, to:4i
feciori de oameni cumsecade, descendinIii pacinicilor neguIiatori
cari odinioara isi numarau boabele mataniilor in up magazielor ;
einci mii de lucratori sunt la munca de cum se face ziva pans
'nopteaza bine.
20 Intocmai ca Indianii dela Gauge cari, sub jurisdicOunea g'ar-
baciului englezesc, lucreaza la recolta indigului, sacharului si bum-
bacului, lucratorii nostri sunt despoia ;i pans 'n brau pentru
a duce mai lesne la ii4eala ar4ei solare.
Cu aceeasi procedere cu care se pescuesc si se prepara Orli pe
25 nrnaii Marei Nordului, lucratori nostri pescuesc si prepara broastele
din balta Cismegiului. Unii le prind ; al ii le apuca de labele dinapoi
si le ucid batandu-le pe niste mormane de sare pisata ; unii le usuca
la soare ; alii le 'nsira pe sfoara de Sibiu, pe cand alcii le aseaza
in untdelemn in niste cutii de tinichea, pentru a fi tramise apoi
30 la Berlin de catre intreprinzatorul concesionar al pescuitului bacei,
d. Karl Schweinmann, ca conserve alimentare.
a
Ce tabel minunat! Ce admirabile miscare de viean si civi-

lizqiune !
35 Nu va miraci, doamnelor si domnilor ! N'am ajuns acele tim-
puri ; dar, bun e Dumnezeu, le vom ajunge curand.
(Ghimpeie, 28 bilk 1874, semnat: Car... ; neretiparit)
ZIG-ZAG
Cum sa 'ncep?... Pre legea mea, tocmai asta ma cam incurca ;

40 dar, fiindc'am inceput, crucea-ajuta, povestea vorbei, ce-o da
targul si norocul.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 289
Tiu prea mult ca neaparat, chiar in primele randuri, s'aduc

adanca mul %umire Comitatului de redac %iune al Ghimpelui pentru
magulitoarea bunavoinIa cu care m'a admis in sanul sau. Si eau,
striveasca-ma redaciunea ziarului pus [sub] auspiciele nobili ale
5 cavalerului Filfilson, depozitarul si gardianul suprem al pacii pu-
blice din Tdmpitopole, cu injuraturile sale ebdomadare, m'am
hotarit sa va dau pe fiecare saptamana cateva randuri. Cum qi
ce fel? Nu pot spune ; modestia nu ma iarta a-mi lauda mai dinainte
marfa ; mie, va pot asicura de p'acum c'are sa-mi placa prea mult.
10 Numai, doresc a face cunoscut ca, nici cat negru sub unghia, nu
ma voiu ocupa de politica. Aqa, cu voia d -voastre, doamnelor qi
domnilor, imi termin cu cinste fraza qi-i qi pun punct.
Numele ce-am ales pentru a boteza strofele mele de simpla proza

15 imi permite, iub4i cititori, a-mi lasa condeiul sa mearga 'n voia
fantasiei mele ratacitoare.
Fericitima cu graiioasa d-voastra ateniune in ceea ce priveqte
urmatorul tabel caracteristic.
Timpul, in care se desfaqura aciunea este aceea ce astazi, lin-
20 gandu-ne pe bot, obicinuim a numi Sdrmana vreme vechici.
Incep :
E pela santul Andreiu, cap de iarna, cand ploua, ninge, in-
ghiaIa, se topeqte, qi e lapovip qi poleiu, qi eurg straqinile, qi cri-
valul se bate 'n cap cu austrul. Pe cand mai este aqa ca la vr'un
25 teas qi jumatate pang la ziva, de e 'ntunerec besna, cinstitul ce-
taIean, imbracat cu o precau-pune aproape siberiana, incalIat cu
o parechia de picioroange solide, inarmat in mana dreapta c'un
baston lung provazut cu o cange defier la varf qi 'n maim stanga
purtand un felinar cu vopai-Va, porneqte din fundul mahalalei, dela
30 locuinIa lui, qi, incercand inainte taramul cu varful bastonului,
spre a ocoli gaurile qi baltaurile prea afunde ale podului, cu chin
cu vai ajunge in piaId. Aci trage din brau pungociul lui de piele
de oaie, scoate din buzunarul anteriului basmaua qi 'ncepe sa-qi
targuiasca. Pe la revarsatul zilei, se 'ntoarce Inapoi purtandu-qi
35 pe unar bastonul, de ciocul caruia ii atarna pe spete tradiVonala
hamlet roqia cadrilata incarcata cu d'ale casei.
Inima se umple de duioqia la aceste dulci suveniri, qi-mi pare,
aqa cred, doamnelor qi domnilor, ca nu se poate mai minunata
ocaziune pentru ca sa radicam ad-hoc rugaciuni spre pioasa memorie
40 a prea demnilor noqtri stramoqi.
Se sculau pans 'n ziva qi se culcau cu gainele, fara sa tresara
cand, pe strada sau la fereastra lor, glasul vataplului de noapte
intona raguqit vestitul < Cine-i acoloo . . .o . . .o? >>. In vieala lor, o
programa onesta etern neschimbata, totdeauna respectata pans la
45 venerare ; in moravurile lor, o absoluta dulceaVa amestecata din
19
www.dacoromanica.ro
290 NOTITE CRIT ICE, LITERATURA SI VERSURI
cand in cand cu un smac batand cam in salciu; In purtarea lor, o

regularitate cronometrica ; in relaIiunile lor, un mers curat pa-
triarchale, si 'n simOmintele lor desi nu erau to-ci hagii o cresti-
natate nealterabile.
5 Fie-le carana usoara! Dumnezeu sa-i ierte! Vezi ca apucasera
si vremuri bune.
Comptez pe ierfaciunea d-voastre ca v'am scormonit prin esccs

de fantasia, aceste suveniri. Sunteli atat de induiosa%i incat, de
io void de nevoid, trebue sa schimb tonul cu desavarsire pentru a va
lumina figurile posomorite de prea multa pietate fiiasca.
Fiji buni si merge %i 'nainte.
Dela un capat si p'ana la celalt, Capitala noastrd este brazdata
de linii de tramways, cari-si indeplinesc serviciul cu o punctua-
15 litate de desperat ; nop %ile, fie cat de intunecoase, stradele sunt
Inecate in lumina stralucitoare a gazului fluid, care se produce prin.
becuri aurite ; aproape sa nu mai avem caldaram, pretutindeni
granit, marmura, ba Inca se asicura mai zilele trecute, ea s'a
proiectat a se lucra, la col %ul Bulevardului, o bucata de trotoar
20 in sidef, peruzele si mozaic; hanuri mici nu se mai afla nici la
streaja, peste tot Grands-laitels.
Si apoi in toate col %urile dela fiecare faspantie, incepand de
cum insereaza, chiuiesc pana la ziva, toata noaptea, cate o asa
numita caf-chantant, instituiune publica desmierclatoare, intro-
25 dusa la not numai i numai spre nobilele stop d'a susIine la inal-
iimea lor moravurile publice. Aci, facandu-si cura de trandavie,
care ne priieste foarte bine, sa nu va fie cu suparare asezat
la o masa si 'nainte -i c'un pahar cu here, ce necontenit se desearta
si se umple la loc, ceta%eanul roman gaseste fare greutate mijlocul
30 cum sa-si Inece necazul, sa-si stimuleze sim-timintele nationali,
sa-si inavuleasca spiritul i st-1i dea sbor veselei fantasii, petrecand
pacinic cate zece sau douasprezece ore pe fiecare noapte. 0 ! Doamne.
sunt foarte lungi nopIile de iarna.
Aci minunea minunilor ! demnul locuitor al capitalei vede desfa-
35 urandu-se, inaintea privirilor lui setoase de curiozitaIi, spectacolul
nostim al cantonetelor, produc %iuni solemne de morals publica si
la cari neaparat vor cugeta matur notabilitaile literare dela not ;
luand nobila hotarire a se dota frageda literature cu cateva bu-
cati alese de acest nou si demn genere.
40 Sa luam aminte ! Domnisoara Rosa Schweinereien, membru
feminin de clasa intaia din personalul artistic dela cutare caf-
chantant, si-a terminat canIoneta sa Tifla cu piciorul, si ridican-
du-si piciorul rotund, o forma demna de Torwaldsen, la nivelul
nasului unui zelos admirator al sau care a crezut oportun pentru
45 sentimentele lui sa-si bea paharul cu here tocmai langa scene
face un salut plin de gra %ii onorabilului public si iese triumfatoare
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 291
gambadthid cu furoare aa dupd cum inima-i cere. Cortina, pe care

se vede desenul alegoric al viitorului patriei incongiurat de nori
tricolori, se lash. D'odata, un corent electro-magnetic
de entuziasm radic pe toIi dela cincizeci si nu qtiu ate mese, used
5 cate doisprezece la o masa, i cate trei p'un scaun. Atunci, aplaude
nebune, batai din mani, din picioare, din pahare, din bastoane,
din umbrele, din scaune, fac a se radica din nou cortina, i dloara
Rosa, atinsd pand la lacrimi de gloria succesului, pdstranduli ins5
mereu binevoitorul surds, vine la ramps sa mulIumeasca 9i sali
10 primeasca bene merente aceste cordiale aclamaiuni. To %i se rea-
paza, si intr'actele, stropite cu here 'n abundenla tradiIionale
romaneascd, se petrec tot ap de vesel. Totul insa merge cu o so-
lemnitate impunatoare. Aci nu sunt pasiuni, porniri si sbuciumari
politice: toate au pierit ; in locul lor, se respira o veselia i o pace
15 demna de invidiat ; toTi sunt fra-ci intru a atepta fericirea patriei
cu venirea anului nou.
Termin pe data. Strofa finale e scurtd, este insd ceea la care

tine mai mult amicul Stoenescu, administratorele Ghimpelui.
20 Vedeam totdeauna pe acest cetaIean petrecanduii zilele cu a
scrie mereu la epistole. Credeam ca face un studiu practic de stil
epistolar 0-1 ldsam sa-9i vazd de treabd. Intr'o zi, mai alaltderi, II
gasesc sigiland un plic si avand pe mass la dreapta un teanc de
scrisori sigilate gata ; la stanga, it ateptau altele spre a fi supuse
25 aceleia0 operqiuni. Md intrigaiu in sfarit, 01 intrebaiu ce face.
Scriu pe la abonaIi sa-mi plateasca datoriile !
Bine, frate, in toate zilele le scrii?
Daca nu-mi raspund !
Cuvantul poate trece de istoric, pe onoarea mea ; si bravul
30 amic scrie mereu. N'ar fi rau, prin urmare, asa cred, doamnelor i
domnilor aceia pentru cari cetaIeanul Stoenescu face curd de
corespondiap catre cinci ceasuri pe zi sa va achitqi de dansul ;
va asicur ca -i veTi face nespusa placere implinindu-va datoria.
(Ghimpele, 22 Decembrie 1874 semnat: Car...; neretiparit)
35 CRONICA?...
o pozitiune mai trista, in epoca noastra stearpa,
cand in totul ne merge dupd pofta inimii, deck a unui om care
qi-a propus sd scrie o cronica. Ce fel de cronica? despre tine si
despre ce?
40 0 cronica teatrala ? $i ce s'ar mai putea zice? Ce- mai putea
inOra in aceasta coloand, cand atatea condeie ilustre, ataxia maestri
celebri ai criticei din Bucuresti, cu o deplind onestitate literary
si in cunwin-Va de cauza, si-au publicat produciunile for pline
19*
www.dacoromanica.ro
de erudiciune, gust, stil si justa punctualiune in ziarele dela noi,

spre luminarea desavarita a Inaltei nobiliini i onorabilului public?
Si apoi, da ;i -mi voia sa-mi aleg o soarta mai buna decat aceea d'a
va 'ndopa cu cateva randuri in cari, umflat de pedantism, as cauta
5 s fiu esclus din concertul criticei locale, Para ca mai nainte sa fi
fost admis In sanul sau si uns de capii respectivi ai acestei nobile
corporaIiuni.
0 cronica sociale? si la ce ar servi, cand publicul nostru, sange
nobil si curat, este foarte dispus a nu se lasa nici mort de ce
10 stie si a merge cu regularitatea si iuceala drumului de fier pe
sinele pe cari-1 impinge buna lui dispozi-ciune? Cu ce m'as alege
de m'as apuca sa va trantesc un paragraf monstruos de morala,
in care, cu intristare adanca si cu tonul profetic al raposatului Iero-
nim Agathanghel dela Santa Agora, sa va spuiu ca lumea merge
15 dea 'ndoasele, ca este asa si ca ar trebui sa fie aminterea? Pe onoa-
rea mea, nu! Nu voiu sa ma 'ncarc de Doamne-ajuta ca mai zi-
lele trecute, cand mi-am tras asupra capului nemulIumiri si supa-
rani gratuite dar motivate pentru ca vorbisem cu puffin respect
de cafenelele concertante. Si mi s'a cuvenit una ca asta. Datoria
20 mea de cronicar era sa relatez fapte, iar nu sa spuiu In vileag con -
sidera %iunile mele intime, cari, in aceasta privinO, difera cu totul
de ale unora din cele mai cunoscute condeie contimporane.
0 cronica literara ? Nu voiu sa mahnesc ataxia juni dintre cari
fiecare, deci pcind acum o stea modestd, promite un luceafdr cdt soa-
25 rele de mare pe cerul literaturii romdne. Un cer cu ataxia sori ca
sunt multi cum Dumnezeu sa nu fie luminos ; si profanele mele
randuri de amator nu 1-ar intuneca Intru nimic. Oricate mi-ar
plesni prin cap sa spuiu, Critica si publicul sunt d'acord in a sus'ine
fierbinte ca literatura nu va sa zica stiinIa de carte, inva-catura,
30 ideile juste, sanatoase si frumos Imbricate in haine de sarba-
toare si date omenirii spre luminarea mincilor si inalIarea inimilor.
Cu toate astea, da'i -mi voia sa va spuiu ceva care de mult Imi
sta pe anima. Mai totdeauna s'a luat la noi pasiunea drept talent.
Asa, de pilda, cutare baieloiu, de mult somn palid i cu ochii In
35 fundul capului, pu %in cam sarit pentruca, tot studiandu-si chipul
In oglinda, inteo zi i s'a parut ca are in obraz ceva cam asa din
trasurile lui Lamartine, sufera grozav de patima poeziei. In toate
dimineIile i serile, in pat, la masa, pe strade, In trasura, in ca-
fenea, in pravalia lui Sutzian incercandu-si o parechia de ghete,
40 in locuri publice si private, el are condeiul de plumb gata spre a-si
asterne pe carnet, fail voia lui Dumnezeu, a propos de fiecare
ocaziune, cateva strofe pline de dulcea %a. Se scoala dimineala ;
slujnica ii aduce de spalat ; e frumusica ; el o priveste, lasa sapunul
din mans i-i tranteste un sonet dulceag, care, dupa ce face oma-
45 gini darurilor firesti ale slujnicei, culmineaza cu versul:
Dar ce folos, iubito Neat Ca esti servanta 1 ! !
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 293
Iese din cash si, trecand pe bulevard, firete trebue sa -1 ia pe

Mihaiu Viteazul la refec: Strofe la marele Mihaiu cel mare. Daca
merge seara la cafenea i se infierbanta de discuiuni politice, stro-
pite cu bere, in furoarea lui, aci, pe loc dauete posteritatea cu
5 o bucata aleasa: La ceara patria ci mama dulce fi iubita.
Pe fiece zi face cate cinci buca i. Socoti i i vede i ca pe an,
data Pythagora merits crezam'ant, produce cate o mia opt sute
doua zeci i cinci.
Dar talent I...
10 Critica a gasit cu tale ea baiatul merits un jet in Parnas langa
al lui Alecsandri, decanul din partea locului; i publicul a ramas
uimit de solemnitatea faptului recunoscand, Para sa tie cam de ce
era vorba, ca Critica are dreptate.
Si inchipuiTi-va ea nu s'a gasit pang azi nimini care sa Lea Cri-
15 tica criticei, i sa Ii-o ia la frecu Ieapan, i sa-i tragh o inva'ti-
tura sa pomeneasca i mor/ilor.
Am sa ma gandesc d'aproape la asta i poate sa i-o trag chiar eu.
Rana atunci insa reclam indulginca d-voastra, doamnelor i
doinnilor ; permite-p-mi a-mi termina cronica pe care n'am ince-
20 put-o Inca. Nu prea e politicos din parte-mi, dar comptez pe buna-
tatea d-voastra. Cu alts ocaziune de sicur voiu fi mai corect.
(Ghimpele, 5 Ianuarie 1875, semnat: Car...; neretiparit)
CRONICA
Afla %i -mi, iubi%i cititori, o posiOune mai dificile i mai incurcata

25 cleat a unui redactor al Ghimpelui ca mine, care este dator sa va
daruiasca pe fiecare dumineca cu cate doua coloane de cronica.
Marturisesc ca nu tiu ce sa va scriu. DaIi-mi o idea, buna sau rea,
numai daci-mi una. Pe onoare Ira spun, nu tiu nici cum sa 'ncep.
Cu ce oare sa va serv?
30 i cu toate astea, pot nu pot, vreau nu vreau, trebue neaparat
sa va dau ceva, fiindca amicul Toma Stoenescu, directorul-pro-
prietar al Ghimpelui, caruia i-am ingagiat talentul meu, cere numai
decat, fara doar i poate, o cronica pentru cititorii sai. Ei!...ce
voiIi! are i el dreptate. Trebue sa marturisim ca directorul nostru
35 se poarta cu redactorii sai mult mai bine decat in permit mij-
loacele.
Asa noi, redactorii permaninP ai Ghimpelui, primim pe lung
leafs, cel mutt 10.000 franci, cel mai pu%in 5.000, pentru cari
implinim fiecare nite indatoriri fixe. Afars de aceasta, data pro-
40 ducem ceva peste datoria noastra, primim pentru fiecare vers 50
franci, i pentru fiecare rand de proza 40 franci. In timpul cat lu-
cram in redacOune, fumam din cutia enorma cu Bektemis a lui
Toma ; bern racoritoare, luam bai, dejunuri a la fourchette, cafele,
cognac, in socoteala lui Toma.
www.dacoromanica.ro
294 NOT ITE CRIT ICE, LITERATURA BSI VERSURI
La anul nou, primim fiecare cate un mic dar spre suvenire:

0 pareche de butoni de maneci cu cate o peatra de briliant
mareala cat o aluna turceasca, 1500 franci; un singur defect au
insa: nu po %i intra seara in casa data e lumanarea aprinsa in intru;
5 stralucesc asa de tare, ca-ii pot prea bine pericula vazul.
Sau:
Un cronometru superb, de aur, cu doua capace; pe un capac,
un buchet in pietre scumpe cu devisa Ghimpelui in peruzele: Ri-
dendo, castigat mores! pe celalt capac, una din caricaturile cele
10 mai reunite de peste an, lucrata, in mic, in smal %ul cel mai fin.
Cronometrul nu se 'ntoarce niciodata, si merge mai regulat in bu-
zunarul vestei d-tale deck soarele pe cer. Se 'ntampla data sa se
opreasca, sa stea toate ceasornicele din Bucuresti, toate, pentruca
nici unul din ele n'a fost intors la vreme ; se poate intampla una
15 ca asta, nu trebue sa radeti. Cerul este acoperit cu nori si ceasorni-
'ele de soare nu pot servi. Toate ceasornicele stand, confuziune ge-
nerale in mersul afacerilor. Numai cronometrul d-tale merge, merge
neincetat. Atunci, d-ta esti regulatorul tutulor ceasornicelor din
Bucuresti, gonesti confusiunea si restabilesti ordinea in afaceri.
20 Toata lumea voeste a -i vedea cronometrul, te 'ntreaba cu cat si
unde 1-ai cumparat ; si d-ta raspunzi cu buns-voinIa:
4 L-am primit in dar la anul nou dela Ghimpele, unde sunt
in calitate de redactor; imi pare ca costa 5000 de franci s.
Ori:
25 Un cal de calarie, arab alb, sau englez roib-auriu, sange pur.
Esti calare la sosea. Sensa %iune universale! Damele toate-1 scuipa
ca sa nu 1i 1 deoachie. Toti sportsmenii sunt entusiasma %i. Cand
treci pe dinaintea bufetului, zece dintre acesti domni, cari sed de
vorba cu o doamna resturnata 'n o trasura eleganta, Para sa-si
30 mai ia ziva buns dela dansa, si proferind cateva injuraturi franceze,
se ia calari dupa tine. Dai pinteni lui Bobo, ca asa-1 chiama,
si cand sportsmenii tai d'abia sunt pe la rondul al doilea al so-
selei, to ai ajuns la Baneasa si te-ai si intors, spre a le face tradi-
tionalul salut de jochey. ToIi se confunda in complimente. Toll
35 mangaia pe Bobo, i te navalesc, care mai de care, in intrebari asu-
pra varstei si genealogiei animalului. TO se propun a 1i-1 cum-
para.
4 Pe onoarea mea, domnilor, imi este cu totul imposibil a va
satisface, fiindca %in acest cal in dar dela Ghimpele, unde sunt re-
40 dactor. Cat despre pretul lui, si cred ca nu ma 'nseala memoria,
este de 50.000 franci.
i repetind salutul cu biciusca, dai pinteni. Calul pleaca, sboara ;
si and sportsmenii d'abia au pornit, potcoavele lui Bobo arunca
in dreapta si 'n stanga, pe podul Mogosoaii, snopi de scantei, -
45 - ocaziune de care pietonii de pe trotorie profits spre a-si aprinde
ligarile, fara a-si strica niciun chibrit.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 295
Sau, mai bine:

0 tabachere de tutun, de argint rusesc masiv, a surprise. Mergi
la Fialcowski, iei un scaun, qezi langa caliva prieteni, sco-ci taba-
cherea i o pui pe masa. Un amic iii cere o Iigara:
5 - < Cu placere, poftim )!
Amicul apasa resortul capacului... i la moment, fla9neta
misterioasa din tabachere incepe sa ante mar u1 dela 48. To %i sunt
intrigati.
< De unde vin aceste sunete delicioase? #
10 Atunci tu, magulit de succesul tabacherii tale, cu modestia ce
to caracterisa i zambind, zici in fine cuvantul eel mare:
o Domnilor, este o surpriza! aceste sunete delicioase vin din
tabacherea mea! >>
ToIi asistenIii o ia, o esamineaza, o admifa, 0 tabacherea,
15 trecand din mana 'n mans, terming marul dela 48, pentru ca sa'n-
ceapa o mazurca incantatoare.
< De unde a/i cumparat tabacherea asta?
< Domnul meu, este un dar de anul nou pe care 1-am primit
dela Ghimpele, unde, dei scriu sub pseudonism (sic), toata cafe-
20 neaua lui Fialcowsky tie Ca sunt redactor.
o Si cat costa, ma rog?
<> 2.000 franci.
o Fie, ca face ! #
Ada, doamnelor i domnilor, petrecem noi atia dela Ghimpele.
25 Va mira %i? cu toate astea, e foarte simplu. Cateva date din regi-
strele de comptabilitate ale gazetei noastre, va vor lumina pe de-
plin. Da p-mi void.
20.000 abonamente da 40.000 lei noui; 10.000 foi vandute cu
esemplarul la fiecare numar, cu rabatul de 20%, ne da 208.000 lei
30 noui; mici subveutiuni, pe an 500.000 lei noui. Avem deci la veni-
turi un total anual de 1.108.000 lei noui.
Totalul de cheltueli anulate este de 500.000 lei noui.
Ramane deci lui Toma Stoenescu al nostril anual 608.000 lei.
Si fiindca, cu aceasta ocaziune, tot am intrat in confidente,
35 trebue sa va spun ea Toma cheltuete pe an pentru dansul numai
108.000 franci, depunand restul de 500.000 la bancile straine. De
aceia i eu ii zic totdeauna in gluma:
< Tomo, prea gramadeti la our ! Tomo, prea eti econom,
prea eti avar ! Tomo, ai sa devii un Cresus !... Mai da-mi o cigars,
40 Tomo ! >>
E monstruos ce va spun; aa e? Dar, ce vrei,i! aa petrecem noi

atia dela Ghimpele.
*
* *
Auzisem de atatea on laudandu-se virtu-tile ciudate ale hacciu-

45 lui (sic), incat, pe onoare, n'am mai putut rezista tenta-ciunii, i am
www.dacoromanica.ro
Inghi %it 9i eu o doss din aceasta pasta minunatg. Aga, vede-0, iubiti,
cititori, ca, in casul cand v'ar displacea cronica ce v'am servit,
vina nu este a mea, ci a narcoticului ce prin escentricitate mi-am
administrat.
5 Un cuvant inch 9i termin.
Doamnelor 9i domnilor tali datora-ci bar i amicului Toma Stoe-
nescu dela Ghimpele! grabiIi-va a va achita de datoriile d-voastre
catre dansul, care, cu toata cronica mea, este foarte stramtorat
9i incurcat, ca sa va scutip de petrecerea d'a va vedea trecuci
10 in Catastichul Dracului.
(Ghimpele, 11 Iulie 1876, semnat Paliear ; neretiparit)
UNA-ALTA
Pe caldura era sa zic tropicale, boala epitetelor de care sufere

d. de Marsillac e foarte contagioasa pe caldura de care este na-
is bu9ita capitala, vi s'a intamplat, pe la 9apte sau alts ora seara, sa
va 'ntalniti cu o cuno9tinp, la Fialcowsky, Frascatti, pe bulevard
sau la Giovanni! Prima mi9care and va 'ntalni/i este sa va opriti
,Si sa va trece %i data sau 9i de mai multe ori, dupa cum suferiIi
mai mult sau mai pircin de asudeala cu basrnaua, pe ochi, pe
20 nas, pe obraz, pe gat, etc. ; a doua mi9care: va dati mana ; va stran-
gqi cordial ; void apoi sa v'o retrage %i, 9i, ce sa vedeIi! dreapta
dumitale nu se mai poate deslipi de dreapta amicului ; tragei cu
putere fiecare: peste putinla! Mainile d-voastre s'au incle9tat.
25
Atunci 9i aceasta este a treia mi9care d'o ordine superioara
pentruca se petrece in onoratul d-voastra cap atunci voici nea-
parat a afla cauza acestui elect cum adica 9i pentru ce mainile
d-voastra nu se mai pot descle9ta! Cel mai deqtept dintre d-voastra
de sigur unul e mai de9tept decat cellalt se bate cu mana stanga
pe frunte.
30 Am gasit: sudoarea manii amestecata cu un strat de pulbere
fing ce sboara in atmosfera capitalei amestecata cu al douilea strat
de fum gros de asfalt, pentruca adineaori am stat poate zece minute,
de m'am uitat cum se lucreaza la palat asfaltul, au produs pe mana
mea aceasta (sic) mixtum compostum (sic) lipicios, care afirma
35 de asta data stransa 9i indisolubila noastra amicitia.
Si zicand acestea, lipid prin maini, va apropia %i de Fialcowsky,
cere %i un pahar de apa, sa departali unul de altul cat v lasa mai-
nile, 9i ruga %i pe garcon sa-1 toarne pe mainile d-voastra incle9tate.
Doug minute, 9i efectul este ob %inut. Sunte %i liberi a va duce fie-
40 care unde va place, la Union sau la Guichard, la Walhalla sau la
Patzak.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 297
VreTi un doctor ferchezat, spoit, dichisit, pomaduit si tixit de

capacitate medicaid? VreIi bund educaciune in specialitatea esculapick
qi strapica alababura de cerebeli?
AdresaIi-va 9i d-lui dr. Pastrama-di-galati si ve%i avea o
5 complecta satisfac %iune in sensul de mai sus !
(Ghimpele, 15 August 1876, nesemnat; la Sumariu : Una alta, de Palicari
sic ; neretipArit)
PROFESIE DE CREDINTA.
catre cititori
10 In vremea caraghioasa si <c de mare cumpana 0, prin care avem
cinstea sa trecem and a ieit iar la maidan chestia orientului,
si s'a tras a treizecelea ediIie a (c Hrismosului raposatului intru fe-
ricire ieromonah Agatanghel >>, cand in Bucureti ies mereu la
gazete si gazetuTe, cum rasar ciupercile pe gunoiu dupe ploaie;
15 cand fiecare ciocoi on ciocoroflea s'amesteca cu cateun petec de
jurnal in cearta imparaiilor de ce adica sa nu iasa la lumina
Claponul, buletin hazliu al intamplarilor orientului?
Unde mai pui la urma, ca Claponul (dupa cum se si vede din
numele cu care 1-a daruit nap-sau a,Strul, hahamul din Beligrad)
20 este un organ eminaminte neutral, care nu line nici cu Ru0i nici cu
Turcii. Ce treaba avem noi cu imparaiile, i ele cu noi? Imparfali
parul cu furca noi n'avem s ne amestecam.
De alta parte opinia publica i-a incarcat stomahul cu
baionete, ghiulele, torpile, obuze si cu toate hapurile de soiul acesta:
25 toate gazetele o indoapa zilnic cu tiri pozitive, care au bagat-o in
draci. Claponul vine ca zaharicalele i cafeaua dupe masa, sa-i
dreaga gustul.
Drept aceea, acest organ rococo s'a hotarit sa apara meteoric
in bropri de 32 de fete, in care un comitet de redacIie (patruzeci
30 Idea unu de colaboratori) va in0ra producIii variate, prea nostime
si caraghioaze, ce desigur au sa placa foarte mult, mai ales auto-
rilor respectivi.
Pe urma, Claponul is angajament in faIa cititorilor sa le dea
noutaTile cele mai sigure de pe tot parnantul, caci a trimes corespun-
35 denTi in toate unghiurile lumii pe apa si pe uscat.
Publicitatea romans de mult sim %ea vorba ceea o impe-
rioasei necesitate de a poseda intre organele ei o force a9a nostima,
i opinia publica a0epta vorba cealalta cu o legitimei ne-
rdbdare apari %ia Claponului.
40 Aceasta foga nu ca sa o laud se va tipari in 33333 de
exemplare, i va fi citita si foarte aprquita chiar 9i de cei ce nu se
pricep la citirea limbii romanqti.
In sfar0t si mai presus de toate, Claponul a gash de cuviinIa
a lua drept deviza:
www.dacoromanica.ro
4 Eftin si bun! 10 bani numarul! a

CumparaTi lume! s., povestea vorbii, nu ma navalici, ca va
dau la toti!
(Claponul, nr. 1, 1877, nesemnat)
5 CATRE CITITORI
Nici nu va mai intreb data v'a placut numarul 1, caci nu mai
incape vorba! Vazut-a-0 izbanda stralucita ? 33333 de exemplare
se vandura toate pans sa n'apuci sa to stergi la ochi. 0 foaie n'a
mai ramas, macar de leac fara sa mai socotim, ca la cele din
10 urma, cand ajunsese vanzarea pe drojdie, s'a urcat pre-011 unui
exemplar, pans la un ban si jumatate, si asta pe trotoarul cafenelei
Fialcovski, unde se chiama ca se gaseste elita cititorilor din Bucuresti.
Tot publicul, cat a avut parte sa cumpere numarul 1 al Cla-
ponului, a ras si 1-a aplaudat, si chiar cei ce nu 1-au putut cum-
15 Ora din cauza crizei, au facut chef mare numai Inchipuinduli
cele scrise in aceasta foi-Va ; dar mai presus de to0, doi dintre
colaboratorii nostri (de aminteri niste barbqi politici recunosc4
ca foarte seriosi la suspomenita cafenea) erau cat p'aci sa se strice
de leas, citindu-si pentru a saptea oars articolele, cu can inavu0sera
20 paginile numarului 1.
Aceasta izbanda, pe care nu ne iarta modestia sa o atribuim
la altceva decat la meritele Claponului, ne indearnna a starui in
arena publicita0i, promiVand cititorilor sa aducem necontenit im-
bunata0ri, la aceasta publicatie populara. Nu vom crula niciun
25 sacrificiu (din cele can nu ne vor costa nimic, se 'nTelege) pentru
a mulIumi pe cititori i a raspunde pe deplin devizei Claponului.
sSi drept dovada, numarul 1 a fost ce a fost acu sa vede-0
numarul 2, si apoi sa vorbim.
30 MANIFEST!
(catre cocoane)
Auzit-4, cocoanelor ! Nu e gluing ! Rana aci a fost ce a fost,

vazurali ce vazura-0 de acum sa va mai line-0, Ca aye-0 sa ve-
de-0 minuni!
35 De and n'a0 mai cetit Claponul, a mers chestia Orientului
departe, cocoanelor ! S'au hotarit imparapi sa-si lase toate darave-
rile, sa fie in Bucuresti, la faIa locului ca portareii, pentru a In-
cheia procesul-verbal si dupa aia sa-i si bea aldamasul chestiei
Orientului.
40 Mai intai are sa vie Tarul rusesc si are sa iasa la parada ocolit
de 600 de cavaleri inchivara-0. s. impintena0, tot unul si unul, alesi
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 299
pe spranceana din toata imparaIia lui, cari ii fac stabul imparatesc.

In capul alaiului are sa mearga muzici si oaste multa ; dupe aceea
Tarul in mijlocul stabului, si dupe ei alte muzici si oaste ; iar
mai nainte de tori si dupe tnci si printre tori, sa va varici dumnea-
5 voastra cu copilele si cu copiii, sa va traiasca, sa le sarutaIi cununiile !
Sa va ferii numai sa nu va calce caii, on sa nu faca cavalerii
cu ochiul la copile, in loc sa va faca dumneavoastra.
Cand aTi pleca de acasa, mancqi si be-0 bine, ca sa va tie toata
ziva, fiindca alaiul are sa se sparga dupe miezul nopii, cu muzici,
10 lumina cie, masalale si cu foc de artifiie. Sa va feriIi la luminaIie
jupurile, sa nu vi le calce mitocanii pe coad4; sa nu va aprindei
capelele dela vr'o masala, on sa va caza in cap beIele taciunite ale
artifiiilor; sa nu va pierdeTi copiii mai mici la inghesuiala!
Dace v'o ciupi cineva prin lume dap-i cu pardon i data cumva
15 vrun monfer galant v'o face loc ca sa vede i pe Tarul drept in faIa,
tratarisip-1 cu mersi. Cand or trece pe langa dumneavoastra ofiteri
muscali, zor cu paroldoner, ca data -i vorba la adica va pricepeii
doara la frantuzeasca.
Drept aceea, v'am dat de stire din vreme, sa scoate %i la maidan
20 loath gardiropa. GatiIi-va care mai de care, si iesip din toate patru
colTurile ale Bucurestilor: dela Delea-Veche si Popa-Nan pana
la Gradina-cu-Cai si Sfantul-Elefterie, din Dealul-Spirii si din
Tzvor 'Ana 'n Precupeiii-Noi, si Tirchilesti. Ce fel de parade ar
fi aia fare dumneavoastra ? !
25 Toate s fi i in par ! Una sa nu lipseasca, ca zau! o dau la
Claponul I
MULTUM IRE P UBL ICA.
Subiscaliii ne credem datori a aduce prin aceasta, pe calea

30 publicitatii, mulumirea si expresia recunostirgei noastre doctorului
ehirurg Leichtag din Bucuresti, pentru minunata operaIie chirur-
gicala ce a facut asupra noastra chiar in zilele trecute.
De mult auziseram vorbindu-se de meritele acestui Insemnat
barbat de stiinIa si in fine avuram ocazie a ne convinge d'a-
35 dreptul de capacitatea lui mai presus de once lauds.
Inca din copilarie, mulIumita caldaramurilor din Bucuresti,
sufeream toli la picioare de bataturi chronice, caii mai ales cand
se schimba vremea ajungeau a fi o adevarata calamitate.
Toate alifiile si plasturile de prin spiVariile Bucurestilor in
40 zadar an fost, caci suferinIele noastre mergeau mereu crescand i
ameninVand a ne invenina existenTa pana dincolo de mormant.
In asa desperate situaIie ne aflam, cand doctorul Leichtag a
luat briceagul si s'a prepus asupra vrajmaselor bataturi. Fara sa
simtim cea mai mica ciupitura, operaIia se sfarsi repede si in
www.dacoromanica.ro
300 NOTITE CRITICE, L ITERATURA $1 VERSURI
locul unde erau alaltaeri bataturile, astazi este mai curat ca pe

o palms vecinic adapostita in manue.
RepeIim deci mul-cumirea noastrd bravului chirurg, pe care-1
recomandam calduros tutulor interesa %ilor in cauza.
5 Comitetul de Redac %ie al Claponului.
!!!
IMPORTANT ISIM
Mama gogoaf e
In momentul de a pune sub press, dram dela oarecine (al carui

to nume fl trecem sub tacere), ca ar fi circuland sgomotul, cum ca
azi vineri, pela orele 121/4 la ainiazi, M. S. Tarul tuturor Rusiilor
ar fi intrat in Bucuresti.
Dam deocamdata sub toata rezerva, ce ne caracteriza, aceasta
importanta noutate.
15 (Claponul, nr. 4, 1877, nesemnat)
GOGOSI
In totdeauna cocoanele din mahala suet stranice la inchipuire,

dar niciodata fantazia for nu s'a urcat mai sus, ca de cclnd s'a in-
groat gluma cu chestia orientului.
20 Moaa Sevastita Hurdubiloaia din Popa-Nan mi-a spus urma-
toarea noutate:
In Duumea, o muiere insarcinata a nascut alaltdieri un bdiat
imbracat de sus pand jos pihota muscal, cu cisme cu caramb in
picioare i cu chivara cu inoI in cap. Cum a dat cu nasul de lumina,
25 pruncul s'a ridicat chipe in calcaie, a facut smirna cu pupa la
umar i a strigat:
#Zdrasti, brate ! Davai eufai ! 1 *.
Moaa Sevastila e in stare sa-mi spuie incline, ca o altd clienth
a ei a nascut un cazac, calare pe cal i cu suli %a in mans, care lard
3o s mai dea bunaziva moaii, a dat pinteni calului i a pornit in
fuga mare la Calafat, cu buricul netaiat.
*
Pe vremea cand se vorbea despre Moratoriu.
La o judecatorie de pace se infaTieazd un proces pentru apte
35 franci i jumatate datorie de chirie. Judecatorul intreaba pe da-
tornicd:
4 De ce nu vrei SA plateti restul chiriei, babo, dupd invoiald?
Pldtesc maiculiO, da... mi-e fried sa nu palesc ceva.
Ce sa paIeti?
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 301
Vez' ca mi-a spus ginere-meu, ca s'a facut la Mitropolie o

lege cu murdturi ce-o fi aia! pa cum ca nu mai are voie ni-
meni sa-si plateasca datoriile ... *.
*
5 Este atat de dumnezeeasca morala incat numai ea insasi e
destula scuza pentru neamul omenesc, ca nu o poate urma.
*
La judecatorul de instruc ;ie.
Un ;igan depune intr'un proces de bataie.
10 Dupa depozi ;ie, magistratul fl intreaba:
# Stii sa scrii?
Ba sa ma fereasca Dumnezeu, boerule, ca destul scri-i dum-
neavoastra ! #
*
15 Niciodata ca acum salonul profesorului de dan ;, cavalerul
Corvin, nu a fost mai imbulzit de 9colariie. 0 mul ;ime insemnata
de dame din Bucuresti inva ;a cu multa staruirrp, ziva si noaptea,
sa joace Mazurca, in vederea eventualitaIilor chestiei Orientului.
Se asigura ca le pare foarte rail, ca n'au pentru ce sa inveTe si
20 ,ytaierul nemIesc.
De ce insa sa ne miram de cocoane, cand stim mul %i barbaIi
de stat, cari ar pofti sa joace Ciamparalele !
*
Boerul si cocoana is cafea dupe masa 91 vorbesc politica despre
25 chestia Orientului. Sa nu uit a spune, ca cocoana e una din scola-
ricele de Mazurca ale cavalerului Corvin, 9i ca boierul deli Ira-
ieste cu cocoana in casnicie de vreo zece ani, nu se bucura inch
de niciun mostenitor.
# Lash', soro, sa mai vie Muscalii, sa mai intre bani in Tara.
30 - Fire w, drags raspunde cocoana. ySi apoi unde pui, ca se
mai inmultefte fi lumea 1#.
*
Un Oran loveste cainele unui arendas cu sapa si-1 omoara. Aren-

dasul 11 chiama la judecata sa-1 globeasca. La infaIisare Iaranul
35 se apara zicand, ca dobitocul s'a dat sa-1 apuce pe furis de picior.
Judecatorul 11 intreaba:
4 De ce nu te-ai aparat cu coada sapii?
M'as fi aparat cum zici d-ta, data s'ar fi dat cainele sa ma
muste cu coada 9i nu cu din;ii.
40 *
Alt Oran trece pe dinaintea tribunalului. 0 suma de avoca ;i
se suie 9i se coboara cu ghiozdanele la sub ;ioara.
www.dacoromanica.ro
Taranul intreaba pe unul:

4 Da oare, ce sa fie in palatul asta, domnule?
Moara de vant raspunse In gluma eel intrebat.
Ei, ca sa zici! nu-mi dedea in gand; uite ce de magari se
5 suie cu sacii!*
(Claponul, nr. 1, i877, nesemnat)
GO GOS I
Maisterul Stultzpapferl, u4ter sub-pre, line foarte mult la
dreptul ce are de a exercita control in toate afacerile lui.
10 Maisterul este tras inaintea tribunalului corec-Ponal, fiindca
i-a batut curnplit pe madama.
De ce i -ai batut nevasta? 11 intreaba aspru prezidentul.
Am prins pe ea, her prezident!
Nu trebuia s'o bap: trebuia s'o dai in judecata pentru a-
15 dulteriu.
Eu nu batut pe ea pentru asta, her prezident; batut numai
pentru ce nu spus Si la mine!*.
*
0 noua aplicaPe de 4 Masuri i Greutali*.
20 Un anun% al ziarului Resboiul dela 17 August, pagina IV-a,
coloana 3-a ne spune:
Lec-Puni particulare
75 Fr. stanjenul
de
25 Matematici
A se adresa etc....
*
Cat sunt de grozave grqelile de tipar, ne dovedesc urmatoarele
randuri extrase din Monitorul Oficial :
30 Ministerul de Finance
Prin deriziune ministeriala cu data dela 23 corent, D-1 Z...,
actual vamq la vama..., pentru rapacitatea sa notorie, se trece
in postul de easier al acelui jude %.
*
35 Top credincioii cascau, i parintele Matache Sugaceanu citea
cu glas tare, de un sfert de teas, evanghelia Samaritencii.
Deodata popa intrerupe procitania i se adreseaza pe alt glas
catre ascultatori:
4 Nu va mira-P, drept-credincioilor, ca e atata vorba lung
40 In evanghelia de astazi, pentru ca i Samariteanca avea limba ca
toate femeile *.
*
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 303
Tot popa Matache, care in privinta poftei de mancare e mai

popa ca tors popii, merge intr'o zi de post cu paracliserul sa ma-
nance la un notabil al mahalalei, unde se facea pomana.
Pranzul este de dulce i de post.
5 N Pofti i iahnie, parinte, zice stapana casii.
Nu manta, prea-sfinte (opte9te paracliserul); adineauri am
vazut pe slujnica in cuine, ca a amestecat-o cu lingura de dulce.
Ce treaba ai to sa umbli prin cuinile oamenilor?! >> striga
popa suparat.
30
Un sfat prePs care cititorii cu barbs ai Claponului :

Nu permiteIl niminui sa invele barbieria pe capul dumnea-
voastra.
Un provincial intra sa se raza in o barbierie plina de muwrii.
15 Toate calfele i stapanul fiind ocupa %i, un ucenic vine sa sapu-
neasca pe provincial.
Cand baiatul incepe sa traga cu briciul pe curea, un caine foarte
mare se scoala de sub banca ,Si vine sa se aeze in fata provincialului,
linganduii botul i fixandu-1 foarte expresiv, ca cum ar spera
20 sa-i arunce un codru.
Cinci minute cainele ateapta mereu fara SA-0 paraseasca
pozi %ia.
In sfarit, provincialul intreaba cu mirare pe barbier:
(c Ce are cainele asta? Pentru ce se uita as la mine ?
25 Pentru ca a vazut Ca to rade baiatul (raspunde barbierul).
Ei! i ce are a face?
S'a 'nvaIat cu narav dulaul (zise barbierul). Baiatul e ucenic,
acuin inva %a meteugul: se 'ntampla adesea de-i scapa briciul i
taie urechea muteriului: atunci dulaul gata o imbuca!
.30 Inchipuiti-va mutra provincialului la aceasta candida si lu-
gubra desluire...
Doamna Briol Robes et Confections, calea Mogooaii, otelul

Crqulescu care are a Incasa datorii vechi i not pentru modesta
35 suma de peste 100.000 frnci, s'a hotarit a-i vinde drepturile catre
un bun advocat cu scazamant de 50 la suta, dupa ce mai In-Lai va fi
somat la plata pe datornici si datornice.
Se zice ca aceasta ameninVatoare tire ar fi fault pe marele
cartier general rus sa dea imediat ordin tutulor of4erilor muscali
40 din Bucureti a se porni in grabs la Dunare, oprind in acelai timp
pe tors ofi ;erii trupelor ce Inca sosesc de a mai intra in capitala.
Cu toate acestea, I. S. principele Gorciacov, dibaciu i cute-
zeitor diplomat, care este foarte galant cu damele, a staruit sa se
retraga acest ordin, promicand Ca, in orice caz, fara s se opreasca
www.dacoromanica.ro
ofi-terii de a gusta din duleetele micului Paris al Orientului, I. S.

se face forte a impaciui singur afacerea Briol.
*
Pe vremea cand Inca nu se afla in capitala Compania Barome-

5 trick un boier tocini si se Invoi cu un Intreprinzator in aceasta ra-
mura de industrie, ca sa-i curete... ceea ce avea de cued-tit.
Tocmeala se facu, si treaba se ispravi uor i bine. La plata
insa, se ivi nein %elegere.
Industriapl pretindea ca a ridicat 33 de butoaie ; boierul nu
10 voia sa plateasca mai mult ca 32. In sfarit, dupa multa sfada,
industrialul se indupleca i lua paralele. Insa la plecare, nu se putu
opri de a zice clientului sau, cu un accent de o foarte candida
imputare:
- < Pacat de Dumnezeu, boierule ! Imi manca0 un butoi!*
15 (Calendarul Claponului, 1878, nesemnat)
GO GOS I
0 cocoana intra Intr'o bacanie sa targuiasca.

Cum dati zaharul? intreaba.
Trei franci ocaua.
20 - Cum se poate ! Am cetit la Claponul, ca s'a ieftinit !
(Calendarul nr. 2, 1877, neeenznat)
GO GOSI
Despre cat sunt de nenorocite neprevederile legiuitorilor i
lacunele legilor, ne poate da dovada urmatoarea intamplare a unei
25 cocoane din Targov4te.
Cocoana a pornit jalba de divort la tribunalul respectiv, pentru
cuvant ea barbatu-sau nu vrea sa o aduca Si pe dansa la Bucu-
resti sa vaza pe Tarul.
Prezidentul a aratat cu regret cocoanii, ea din nenorocire pentru
30 dumneaei, legiuitorul a lasat i aci, ca in multe parti, sa se strecoare
o lacuna In condica civila cad, intre cauzele determinante pentru
divort, a uitat sa prevaza i refuzul barbatului de a-i duce con-
soarta sa vaza pe Tarul 5.
*
35 Un tanar monger (al carui aparat digestiv, cu toata cura de apa

de Buda, nu a putut intelege insemnatatea igienica a cuvantului
regularitate) intra In o pravalie din Lipscani, sali dea o palarie de
paie spre reparare.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 305
Dupe ce nem %oaica ii cid rabojul, monferul, avand nevoe de

amandoua mainile spre a-i drege cravata la oglinda, is provizor
rabojul in dinci. Din o nenorocita grepla insa, rabojul ii scapa
pe gat.
5 <(Peste doua zile e gata, domnule >, zice nemIoaica.
Nu pot veni peste doua zile, madamo (zice trist monferul).
Peste vreo patru, poate: sunt tare de natura )).
(Claponul, nr. tk, 1877, nesemnat)
GOG081
10 S'au zis multe despre oamenii nenoroco0, dar cea mai nostima
vorba in privinIa aceasta a zis-o chiar unul
4 Sunt sigur, ca in ziva cand m'a9 hotari sa fac negustorie cu
palar, to -ti oamenii 9i-ar pierde capetele e.
15 CALENDAR
Ianuarie, 31 zile, ziva de 10 ore noaptea de 14.
La 7, luna plina ; la 13, patrarul din urma ; la 20, luna noua ;
la 29, patrarul intai.
Frigul pentru cei fara paltoane e cu 15 grade mai mare decat
20 pentru cei impaltonaTi.
Februarie, 28 zile, ziva de 11 ore noaptea de 13.
La 4, lurid plina ; la 12, patrarul din urma ; la 20, luna noua ;
Carnavalul este in putere. Cali nu vor ramane becheri, se vor
25 casatori. Balurile mascate vor hotari pe mu4i casatoriIi sa por-
neasca jalba de desparIenie.
Martie, 31 zile, ziva de 12 ore noaptea de 12.
30 Se zice Ca prea sfin ii parinIi dela Sinod vor posti tot postul,
data nu vor manta dulce.
Aprilie, 30 zile, ziva de 13 ore noaptea de 11.
La 6, luna plina ; la 12, patrarul din urma ; la 20, lima nou5. ;
35 Un orator in Camera aduce un proiect de lege pentru starpirea
mutelor, care prevede un al optulea minister cu un buget de
15.576.315 lei noui pe an.
20
www.dacoromanica.ro
306 NOT ITE CRITICE, LITERATURA SI VERSURI
Mai, 31 zile, ziva de 14 ore noaptea de 10.

La 4, luna piing ; la 12, patrarul din urma ; la 20, luna noua ;
Monferii incep a-9i umbri ceafa cu umbreluIe albe. Se araza
5 baai mixte la Nicopole 9i Sistov.
lunie, 30 zile. ziva de 15 ore noaptea de 9.
Se inventeaza o noua umbrela pentru picioare, In vederea
10 sistemului de stropire a stradelor Capitalei.
Julie, 31 zile, ziva de 14 ore noaptea de 10.
La 2, luna plina ; la 10, patrarul din urma ; la 17, luna not& ;
Caldura cre9te: 45 grade. Primaria is masuri, ca stropitorii stra-
15 delor sa administreze trecatorilor asuda %i cate o du93 rece. Pentru
aceasta se va mai addogi la biletul eel galben Inca vreo cateva
zecimi comunale.
August, 31 zile, ziva de 13 ore noaptea de 11.
La 1, lima plina ; la 9, patrarul din urma ; la 16, luna noua ;
20 la 30, patrarul intai.
Se deschid 9coalele. Un urechiat deschide o Academie de 9tiinIe
morale pentru amandoua sexurile. Se anun %a de acum parinOlor
ca locurile sunt aproape pline: sa se grabeasca a-9i inscrie copiii.
Septembre, 30 zile, ziva de 12 ore noaptea de 12 ore.
25 La 1, lima noua ; la 8, patrarul din urma ; la 16, luna noua ;
la 13 patrarul intai; la 30, luna plina.
Ploi mari. DamboviIa se umfla. Primaria profits de ocazie
pentru a o declara navigabila, 9i a publica licita %ie pentru luarea
in monopol a navigaiei deimbovicene pe 10 ani.
30 Octombre, zile 31, ziva de 11 ore noaptea de 13.
La 7, patrarul din urma ; la 13, luna noua ; la 10, patrarul intai;
la 20, luna plina.
Orizontul se intuneca. Culesul viilor incep. Apar in Bucure9ti
15 ziare cotidiane noui, avand fiecare cate treizeci de redactori 9i
35 cinzeci de corespondenIi. Opinia publica le face o stralucita primire.
Noembre, 30 zile, ziva de 10 ore noaptea de 14.
La 5, patrarul din urma ; la 12, luna noua ; la 19, patrarul intai ;
la 27, luna plina.
Monferii fac ce fac 9i se impaltoneaza pana in calcaie. Dispar
40 cele 16 ziare cotidiane precum 9i una veche. Opinia publica re-
greta abonamentele platite inainte.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 307
Decembre, 31 zile, ziva de 9 ore noap tea de 15.

La 4, pa trarul din urma ; la 13, luna noug ; la 19, patrarul intai ;
la 27, luna plina.
Gerul inghia/a becurile felinarelor pe uli ;e. Primaria hotaretc
5 a aeza la fiecare raspantie cate o sobs de tuci. Un amic al guver-
nului va fi insarcinat, fara leafs, numai cu diurna, sa mearga la
Paris spre a cumpara sobele, cari vara vor putea servi i la altceva.
REGENTUL ANULUI
Regentul anului 1878 este planeta Venus.
10 Odinioara Venus era zeila amorului i a tuturor comicilor i
cabazlicurilor ce curg din aceasta patima universal.
De aici se vede ca in anul acesta mai multora dintre instum/i
nu o sa le mearga tocmai bine, iar cocoanele sub inraurirea acestui
regent vor face multe si marunte, pe cari nu avem loc a le numara aici.
15 Multe casatorii se vor face, i divor/uri de doua on pe atatea.
Monorii becheri douazeci i cinci la sun se vor capatui; iar cei
familiti cincizeci la suta vor vaduvi.
Tot sub inraurirea regentului, copiii 75 la suta se vor nate cu
parul galben, tarn i cu ochii mici, spre marea mirare a tailor lor,
20 cari nu-i vor aduce aminte de convenlia ruso-romans.
Regentul va aduce pe langa alte bunuri si multe daraveri docto-
rilor specialiti.
Cocoanele vor merge de vara sa faca bai la Sitov i Nicopole,
unde se vor face doua aezaminte de bai mixte ; vor fi admii la
25 scaldatoare afara numai de barba/ii insura/i: i apoi sa vedeli
ce mai de comedii are sa faca regentul anului.
Cocoanele prinse de catre barba/ii dumnealor in flagrant delict,
vor avea in fa/a judecatorilor o scuza nebiruita :Regentul anului.
ECLIPSE
30 Vor avea loc doua eclipse totale in anul acesta:
Intaia eclipsa total, in lung, va fi la 30 Februarie, pe la pranz,
i se va vedea de pe pia/a teatrului din Bucureti.
A doua eclipsa totals, in soare, va fi la 31 ale aceleiai luni i
se va observa fara ochian pe la miezul nop %ii de pe movila Cimegiului.
35 DIVERSE
Carnapalul line cat lin balurile mascate, i balurile se fac numai
in carnaval.
Postul cel mare, in anul acesta ca totdeauna, pentru saraci tine
tot anul, pentru bogati cat au pofta de icre moi.
20
www.dacoromanica.ro
308 NOTI'C'E CRITICE, LITERATURA. 8I VERSURI
Zile nefaste pentru chiriasi sunt dou6; Sf. Gheorghe, i Sf.

Dumitru.
(Calendarul Claponalui, 1878, nesemnat)
SONET
5 d-lui Agostino Mazzoli
Bariton absolut
cu ocaziunea beneficiului
sau in opera Ernani
Esti rege, si pe tronuqi, in plina stralucire
to Apari ca totdeauna, i gat'a ne 'ncanta ;
Supu9ii tai saluta zicandu-Ii in unire:
Talentul e coroana ce sta pe fruntea ta!
E sarbatoare astazi, splendida sarbatoare.
Mai mult ca totdeauna sunt fideli.
15 Coroanali, asta seara, e mai stralucitoare.
0 ! niciodata, rege, nu vei afla rebeli.
Da: regii-9i pierd marirea. In piepturi astazi bate

DorinIa cea sublima de sacra libertate.
Ura9te lumea sceptrul. A fi supus e trist !
20 De cat sa servi un rege, durere nu-i mai mare,
Dar... lumea se supune, c'o nobila-avantare,
Cand sceptrul este arta 9i regele artist.
(Ghimpele, 6 Decemvrie 18731
SONET
25 Unni cavaler de industrid
Fals, malonest, venale, hidos e9ti, cavalere !

Prea bine Ii-au zis unii Cofear Coccarovici ;
Figura ta, ce 'nspira desgust 9i desplacere,
Impertinenta, vila, Lot palme par'ca cere :
30 Cum dracul fruntea 'n lume cutezi sa mai radici?
Vestiteleli scandaluri azi nu mai sunt mistere.
De cand, ca parasiO, te-ai pripa9it p'aici,
Nu vezi, cand vrei prin lume i to ceva sa zici,
Cum fug toli d'ale tale cuvinte deletere?
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 309
In loc sa-ti vezi ru9inea, stigmatizat cum e9ti,

Si, dandu-te caintiei, sa plangi 9i, de durere,
SO-ti dai in piept cu pumnul, ai cutezat, misere,
P'o plata de nimica, sa 'njuri pe cei one9ti
5 Fa ls, malonest, venale, hidos e9ti, cavalere !
(Ghimpele, 2 Iunie 1874, semnat : Car...)
VERSURI
Amicului C. D.
Ce-mi spui de poezie, d'acea himera trista,

10 Cand lumea d'astazi, rece 9i materialists,
Iii rade de himere 9i de puterea lor ?
CredinIele d'acuma condamna poezia
Ca ratacirea, crima, pacatul, erezia
Ce merits sa poarte dispreul tutulor.
15 Asculta-mg 9i crede: de vei sim%i veodata
Ca pieptul tau nutre9te scanteia cea sacratg,
Ss Stii ca mizerabil vei trece pe pamant ;
In timpurile noastre, decat sa canii, mai bine
De pietre spargeli lira 9'apoi sufoca 'n tine
20 Fugoasa-Ii inspirare 9'al tau nebun avant.
De-acum, stai noaptea singur, eite9te, studiazg,
Si de veghiare palid, mereu, mereu veghiaza,
Plecat pe carIi batrane consuma-Ii anii to-0,
Sacrificali vederea, catand fara 'ncetare
25 Ca sa gase9ti ideea funesta pentru care
S'alerge 'n valuri sute de mii de sacerdo ;i.
Obiectul ei sa fie, desigur, omenirea,
far scopul, abrutirea, mizeria, tampirea!
Acolo sacerdo %ii cu tot/ vor a%inti
30 Ideea to pamantul in lung 9i 'n lat sa 'ncinga,
Prin vorba sau prin spada, cu 'ncetul ca s'atinga
Si polul miaza-noapte 9i polul miaza-zi.
Sau nu! Munce9te-Ii mintea, gande9te-te, combing,
Inventg-o monstruoasa, teribila ma9ing,
35 Concepere fatala, ce demn'a se chema
Flagelul omenirii, pornind intr'o clipire,
Ca fulgerul, turban' 9i numai c'o lovire
Armate formidabili sa poata sfgrama.
www.dacoromanica.ro
Atunci tiranii lumii, vazand a ta lucrare,

Vor alerga cu tofid dea, prin admirare,
Averi, mariri i nume, s'ajungi nemuritor:
Iar bietele popoare, nenumarabili brute,
5 Tampite d'o nedemna 9i lunga servitute,
Te vor mari, fii sigur, ca i tiranii lor.
Adesea ma concentru i cuget, cum, odata,
In Grecia, mulIimea de cantu-Ii fermecata,
Tacuta, stransa 'n juru-G, Omere, te asculta
10 Aa, batran rapsode !... Si te numea Poetul
Caci intre to %i mortalii tu posedai secretul
Cum se 'nstruneaza lira, cum trebui a canta.
Erai batran, dar mandru, pe fruntea ta senina
Lucca 'n splendoarea toata scanteia cea diving
15 Ce zeii, spre-a lor fala, voisera dea.
Umblai dupa 'nt'amplare, i numai a ta muza
Si cultul ce - %i dau Grecii le-aveai drept calauza:
Orb, tu nu vedeai lumea, dar lumea te vedea.
Rapsode, vino i-astazi, Si, de mai po %i, te 'nspira,
20 Te 'ncearca sa mai farmeci mulIimea cu-a ta lira,
Si cu scanteia sacra ce-aveai pe fruntea ta!
Dac'ai trai, desigur, renega i muza,
Si geniul, i lira, i muta ti-ar fi buza,
Mania lui Achile ma jur de-ai mai canta.
25 Caci de cumva, batrane, nevrand sa tii de lume,
Cantand, ai vrea i-acuma sa sapi frumosu - %i nume
Pe-a timpilor eterna columns de granit,
Amar %i -ar fi platita sublima nebunie:
Mul %imea, far% mils, si -ar zice 'n ironie
30 ySi fara sa te-asculte: < Sarmanul e smintit e.
ySi chiar data p'alocuri, prin lunga cautare,

S'ar mai gasi fiin a ce sacra ta cantare
Ar mai putea 'n-telege i-ar mai putea sin4i ;
Invidia nedemna, barbara 9i perfida,
35 Oni ignoranIa cruda, profunda fi stupida
VirtuVle moderne pe loc te-ar amaji.
Ce-mi spui de poezie, d'acea himera trista,
C'and lumea d'astazi, rece i materialists,
I9i rade de himere i de puterea lor?
40 CredinIele d'acuina condamna poezia
Ca ratacirea, crima, pacatul, erezia
Ce merits sa poarte dispre %ul tutulor.
(Repista Contimporanci, 1 Oct, 1874, semnat: I. Luca Caragiale)
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 31.1
UNUI AMIC INECAT IN DATORII

Esti mancat de camatari,
Cum e lemnul vechi de cari
Si -Ora de prin %i coIcari !...
5 UNUI POETASTRU
Tanarul X... are darul
D'a scrie 'n poezie.
Dar... carte ceva stie? ...
A 'nvaIat abecedarul !
10 (Calendarul Ghimpelui, 1875, semnate : Car.)
SONET
Contimpuranilor mei
Fara de graiuri gure si ochi far' de priviri

Far' de miscare forme, si Inca, vai! ce este
15 Mai sec in asta lume si mai nemernic, leste
Far' de gandiri si inimi lipsite de sinrciri!
Asa ne pomeniram, d'o-data, fara veste,
Trecand p'aci, prin jocul capricioasei firi.
Bizar ! FiinIe fara fiinTa, trecem peste
20 Pocitul vis al unei smintite 'nchipuiri!
In vreme de 'njosire, in tina, si din tina,
Ne capataram locul l'a soarelui lumina ;
Zadarnic ne nascuram si far' sa trebuim!
Pa semne-asa ne scrise pustia de ursita:
25 Pa-cum ne fuse vremea meschina s'umilita,
Meschini si mediocri sa fim si sa murim!
(Ghimpele, 20 Iunie 1876, semnat: Car...)
MANDATUL
(Acrostih )
30 Mandatul este visul,

Un vis realizat,
Cand fara 'ntarziere
Il iei si 1-ai scontat.
www.dacoromanica.ro
312 NOT ITE CRIT ICE, LITERATURA. BSI VERSURI
Atunci de bucurie
Sa joci, sa can-ci te-apuci,
Si ca sa fii mai comod,
Te la9i numa 'n papuci.
5 Nimica nu te doare,
Si totul meprizezi,
Cad posedezi mandatul
Si mergi ca sa-1 scontezi.
Da ! da ! el sa traiasca 1
10 Sau data nu, murim ;
Caci Vara dansul oare
Putem not sa traim?
Amor i fericire
Le ai in buzunar,
15 Cand Ii-ai scontat mandatul,
Si nu mai ai habar.
Tutunul abundeaza
Tigari de Bektemis
01 te realizeaza
20 Mai iute, dulce vis !
Unica consolare !
0 ! prea iubit mandat,
De tine toIi. slujba9ii
Viqa ne-am legat !
25 La minister cu toIii,
Mandatul sa luam,
SA ni-1 scontam de grabs,
Si-apoi. . . sa ne 'mbatam ! ! !
(Calendarul Claponului, 1878, nesemnat)
30 . SFANT - ION
Baladd haiduceascd
FrunzuliIa chimionu,
Chimionu, anasonu,
Mai da, Doamne,-un sfint-Ionu,
35 SA praznuim patraonu
Cu Jenica Arionu!
SA mai mergem la fiatru
Sa vaz doi jandari cat patru!
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 313
Ca era mare 'mbulzeala

De 'mi venise ameleala ;
Ca Jenica Arionu,
Pasa-mi-te-i farmazonu,
5 A tras la loja de sus
ySi drept in faVa ne-am pus,
La loja de beletaj,
Unde 'i mai mare blamaj !
C'apoi stam 9i petreceam

10 i in 1(0 chef faceam,
La poliiie nici gandeam,
La poli0e, bat'o vina!
Ca ea e toata pricina,
Ea cu colonel Algiu,
15 Ursuzu i belaliu,
Nu i-a9 mai vedea chipiu!
Ca tomna cand petreceam
'al mai mare chef faceam,
Iaca 'i domnu Colonel
20 Ne pofte9te frumu9e1
Sa mergem la ceai cu el,
ySila ceai 9i la cafea,
La soarea cu refenea
Si ne 'ncanta, ne descants,
25 Bata-1 Maiculica Sfinta!
El tot haide! not tot ba!
Ne-a 'nte %it cu dragostea ;
Noi trageam, el ne 'mpingea,
Tot a9a i iar a9a
30 Pin'am ajuns in antrea.
Aici, hop ! 9i comisari,

IpistaIi, sergergi, jandari
Cu ni9te chivere mari,
MaiculiVa, ce vlajari !
35 Nali d'un stinjen fi9tecare,
De jurai ca sunt calare.
Noi nu vream deloc, ei: Hai!
# Hai la domnu politai,
<4 Sa va trateze cu ceai,
40 cu ceai, 9i cu cafea,
# ySi
4La soarea cu refenea!*
ne-a dus, mare, ne-a dus
]i
Cand pe jos 9i cand pe sus,

i la sec/ie ne-a pus
www.dacoromanica.ro
314 NOT ITE CRITICE, LITERATURA $1 VERSURI
Pe saltea 9i pern'a moale,

De le simI 9'acu la Yale,
Si de-acolea mai la vale,
Unde, ce sa va mai spui?
5 Unde 'i pass omului,
Unde 'i greu voinicului,
La 'nnodatul bumbului !
Daca vazui 9i vazui
C'am cazut pe mana cui?
10 Pe maim Algiului,
Ce m'apucai de facui?
Sai din loc 9i poc ! 9i paf !
Am facut o lamps praf !
$i pe urin'a ce faceam?
15 Ca un leu ma repezeam
Si cu pumnii dam in geam,
$i trageam 9i iar trageam
Pans cand mi 1i-1 spargeam.
Atuncea Algiu numa
20 Vazu ca. s'a 'ngro9at gluma,
$i cum este el 9iret,
A recurs la marafet
$i ne-a turnat la secret
Cam pe tanga cabinet ;
25 $i pe loc a poruncit,
Ca zicea ca am racit,
Sa ne traga de najit
Cum se tragea mai 'nainte,
Cu curea 9i spirt fierbinte,
30 Cat lumea s'o Tinem minte:
Nu-1 mai tine, Doamne Sfinte !
$i cum stam not la secret
Cam pe Paned cabinet,
Pass -mi-te ca de jos
35 Ne venea in sus miros ;
Ca unde 'ncep sa stranut.
$i cu Jean sa ma sarut
$i s-i urez la mul ;i ani,
Sanatate, chef 9i bani,
40 Si fiatru permanent
La loja cu-abonament,
La loja de beletaj,
Unde-i mai mare blamaj.
Da pe semne amoniacu
45 Facu efect, lua-l-ar dracu!
Ca ne trecu uluiala
$'am ramas doar cu zapreala.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 315
Si cand ne-am fost luminat.

Iaca 1 vine i Scarlat:
# Ce-a-ti facut? > ne-a intrebat.
# Ce sa facem ! am zis not ;
5 # Eram Ioni amandoi:
# Am cinstit, mare, cinstit,
# Patraonu-am prAznuit,
<( La fiatru c'am vent,
# Loja buns c'am gAsit,
10 <( SA vedem i not V oipodu,
Cum 1-a vazut tot norodu,
c( Da poliIaiu, nerodu,
<( Pas6-mi-te era beat !
# Dansul de bucluc ne-a dat.
15 # Da acu da-ne to drumul,
# C ni s'a risipit fumul,
# Si fiatru s'a inchis,
<4 Nu mai ai nimic de zis ! >>
Si atunci bietul Scarlat,

20 Pe loc drumul ne-a i dat.
Da Orascu ca Orascu:
Ce to faci cu mai - Orascu?
Cu Hadau i Odobescu
Si cu Anghel Demetrescu?
25 D'apoi lass -te pe mine,
C'am sa -i regulez eu bine.
Ca din secTie ieind,
Am fost doi tot la un gaud,
Cum avem i-un patraon,
30 Si eu i el tot Ion,
Sache i cu Anion !
S'am strigat i eu i el:
# Hai de grabs la Purcel ! *
S'aci, tot la un end iar,
35 Am cerut cate-un pahar,
Un pahar de turburiu
Sa ne treaca de Algiu,
Ursuzu i belallu,
Nu i-a mai vedea chipiu!
40 S ne dregem la stomac,
Arza '1 focu-amoniac !
Si nu tiu ce-mi vine mie:

# Ad'o coals de hartie
# S'un condeiu frumos 1 # i scrie !
45 Scriu i scriu i la minut
www.dacoromanica.ro
316 NOTIJE CRITICE, LITERATURA. I VERSURI
Un raport am aternut
Contra colonelului,
Contra poliiaiului ;
$'am sa merg la minister
5 Cu raportul meu, sa cer
Sa-1 scoaIa din prefecture,
Ca s'a dat la bautura
prea face tevatura.
i
1890
io DOI ACADEMIC I
Istorica pereche
Aa prieteni, zic i eu!
Ce legatura veche !
Ureche jura 'ntr'un Hasdeu
15 Hasdeu intr'o ureche !
(Mo /tul Ronuin, I, 6, 14 Februarie 1893, nesemnat)
MAGNUM MOPHTOLOGICUM
Un imparat iii puse 'n gand

Sa face -o mare carte,
20 In care vorbele pe rand
S alba toate parte.
Voia un falnic monument,
Un magnum oare care...
Atunci chema pe un batran,
25 Limbistul cel mai mare,
Un om ce tie pe de rost
Nu numai ce-i pe lume,
Ci cate se petrec i 'n cer
Din fir in par anume,
30 si -i zise: <c tiu, de istorie
De mult ca te-ai lasat
i ca d'acuma numai limbii
Pe branci te-ai consacrat
Fa-mi dar i mie ce to rog,
35 Te voi plati cu aur,
PosteritaIii s'a lasam
Un magnum, un tezaur.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 317
Prea bucuros, Maria Ta,

Primesc ce-ali poruncit,
Si ca sa dau dovezi de limba,
Ma simt prea fericit *.
5 Si s'a pornit batranu-atunci
La lucru cu ardoare ...
Dar vai ! pacat ! s'a 'nIepenit
Cu limba in a mare.
Oricum, noroc ca-i spiritist
10 Lucrarea lui inalta,
Speran0-avem: o va sfarsi
Din lumea ceealalta.
(Moffat Roman, I, 10, 1893, nesemnat)
RUGA SP IRITISTULUI
15 Dedicat5. d-lui B. P. Hasdeu
prezidentul Primei Societati spi-
ritiste Romane,
de un Initiat.
Tu, spirit coborit din cer,
20 Real0 al meu suflet,
Sa 'mpodobesc c'un adevar
Macabrul meu resuflet ;
Sa ma despart din timpul meu
Si, spirit, sa fiu altul,
25 $i sa ma vaz razand mereu,
Razand din tot inaltul.
Cel lut, acum nensuflept,
Minas Para de limba,
Sa-1 vaz un chip de om pocit
30 Ce viermii-1 rod 3i-1 schimba.
Atatea patimi 1-au isbit,
Ca 'n lumea toata nu e
Un altul mai nefericit,
Un Christ batut in cuie.
35 Desi trecu el viala lui
In veselii si glume
In istorie totusi nu-i
Mai trista pilda 'n lume.
www.dacoromanica.ro
S'acuma tremur d'un fior,

Caci par'ca 11 contemplu
Cum sta, pierdut gi rugator,
In spiritistul templu.
5 0 ! vezi-1, spirite suprem,

In patima-i dearta,
De0 e lutul un blestem,
Dar spiritul 11 iarta.
Pe veci remane pur incai
to Oriunde el va trece:
In fafa-i limba-i fara grai
Si istoria-i rece.
(.111ofttd Ronzdn, I, 39, 23 Iunie 1893, nesemnat)
AB IRATO
15 Sonet parnasian
Nu-mi masur bine versul? Ce? Cum? Auzi acolo !

Dar ritmu 'mi curge 'n vine ! i rima? je m'en moque.
Nici pot gandi aminteri! Mi-e tats bun Apolo!
Vrei stralucita proba? Iat' un sonet ad-hoc.
20 Nu sunt corist ! Sunt maistru 'n recitativ i solo !
Bacane, razi ca prostul 9i nu m'asculIi de loc...
Ei, da! nu-mi plat nici mie maslinile-Ii de Volo !
Ironic sunt am ace penteori-i-ce cojoc.
Bacan stupid ! to fulger !... Inspira-ma, Erato,
25 DA-mi aspra rima pentru sonetu-mi ab-irato
SA-1 sfarAm cu prestigiul divinei poezii:
TuP imbecil nemernic ! tu sa ma iei la vale?
La scarnavali taraba zic un aeternum vale...
Eu? eu am rima justa tu? false terezii!
30 (Calendarul 114oltultti Romdn, 1902)
EXCELSIOR
Fragment dintr'o poernd apocaliptied-simbolistd-proletistd
Un cer de our lichid p'o mare de cerneala:

35 Jupiter? Capitalul... Ideea? socoteala.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 319
Altarul? o taraba CredinIa ? seaca firma

Batrana omenire de bunul sim infirma
Amor, talent, virtute, avant 9i ideal...
Produse pestifere de-un mediu social,
5 far artistismul, culmea obraznic'a cruzimii,
Sfidare aruncata in zeflemea mulcimii !
Un secol ce se stinge in chor de lacrimi surde:

Nebuna psalmodie, cu tact 9i ton absurde,
10 Absurde de durere, de chin de veci de veci...
A! dar curand vom scrie: stint astazi douazeci,
Da! douazeci de sute ... Da! douazeci de sute
De and piroane groase in carne-au fost batute.
Dar Mane, Thekel, Fares ! . . . resists in zadar !
15 Va trebui sa caza modernul Baltazar !
Va trebui sa caza! Da, Mane, Thekel, Fares !
Arata-te, profete, to primus inter pares !
In firmamentul negru o palida scanteie

20 0 flacara... Incendiu... Lumina ... 0 idee !
Popoare 'ngenunchiate Sclavie Jugul trist:
In Betleem o prada pentru Golgota Christ !
0 Biblie inehisa 9i-aeum deschisa alta
Imperie? pusderii svarlite toate 'n balta
25 Fara de fund a vremii ... De necrezut ! dar... este !
Cum? Soareleminciuna ? Cum? Cruceao poveste?
Cand sufletul e 'n flacari 9i carnea de old,

Eu merg, nebun felibru, d'a dreptul catra
30 Stindardul ro9u 'n aer sa falfaie seine; ...
Nu! fail idealuri viea ;a n'are pre-0
Sus inimile voastre, mai sus ! 9i tot mai sus !
Nu va uita ;i in urma spre soarele apus:
In fa ;a voastra splendid un soare nou rasare,
35 Se oglinde9te mandru intr'o albastra mare
Si 'nflacareaza-albastrul d'asupra lumii 'ntregi...
0, yin, popor-victims, menirea - ;i sa 'n-celegi!
In sanu-astei planete, vue9te foc qi lava :

40 Satuld-i de icoane, de statue 9i slava,
Si ca o piele 'ntinsa ce tremura fire9te
Cand parazita-ascunsa o '14eapa 9i ciupe9te,
A9a planeta-acuma i9i mi9ca scoar %a veche
E panics: burghejii par apuca ;i de streche !
www.dacoromanica.ro
Sub zidurile negre patate mult de sange,

Pe care cucuvaia in noaptea sumbra plange,
Loca9 de vechi mizerii 9i de cumplite vi ;ii,
5 Zac azi asupritorii uci9i de vremi: privici-i I
Erau odata mandri, credeau ca sunt eterni...
0, Moarte! care-atatea 9'atatea 9tii sa cerni,
I-ai secerat 9i astazi, poporul se razbuna
Asupra for cazut-a mania lui nebuna!
10
Corabia s'aiunda departe dela maluri;
0 'nghit nemilostive 9i monstruoase valuri...
Atat mai bine! mearga in fundul fara raza
Se cuvenea domnia desfraului sa caza...
15 Sus fruntea not acuma! veni 9i vremea noastra
Si ian privi.i incolo, in zarea cea albastra,
Scanteea triumfala ce falnic s'a ivit!
Ce splendida speranIa! Ce splendid rasarit !
20 Excelsior ! Trompeta in sus 9i steagul ro9u:

Tovara9i, fiTi to ;i gata cand va canta coco9u!
Privind la vremea noastra, la patimile sale,

Eu, inspirat rapsode, iluminat profet,
25 Iau pana mea de gasca i 'nchin acest sonet
La vremuri viitoare, sublime, ideale
Cand, toi fiind o apa in lumea-armonie,
Rai n'or sa se mai nasca, nici pro9ti n'or sa mai fie!
(Moitul Ronuin,, I, 31, 16 Maiu 1893, nesemnat)
30 DA,... NEBUN!
Despreplesc onori, avere ;
De slava m'am hranit destul!
Alt orizont privirea-mi cere:
De-a9a nimicuri sunt satul!
35 Sa nu-mi asvarle-atotputinIii
Nicio favoare... Nu! n'o vreu!
Am o comoara 'n fundul minIii:
De-ajuns imi sunt acuma eu!
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 321
Trec astazi ignorat prin lume

Dar, trainic, las in viitor
Un semn, o glorie, un nume
Acestui imbecil popor !
5 Sa lingursc telurici patemi?
Reptila, eu?... Prea mandru sunt !...
Apollo calea demna-arate-mi
Pe-acest tampit, senil parnant !
Mulime bruta 9i ingrata!
lo Cu-a mea cantare nu putui
In via-Va-mi sa to mir odata
Si-odat' o sa-mi ridici statui.
aA! eti nebun ! mi-au zis migeii.
Da sunt nebun! >> raspuns-am eu..
15 Ca voi strigau i fariseii
Crucificand un Dumnezeu!
Tenebre fara fund ma 'nghita,
De-oiu face din divina harfa
0 palida prostituita
20 ySi din cantarea mea o marfa!
Pe coardele acestei lire,
Voi intona un cant sublim:
Poet sunt ! nu voi umilire
Poeii... nu ne umilim !
25 (Calendarul Moftului Romdn, 1902)
CAMELEON-FEMEIE
Sorbet colorist 1)
Icoana stravezie, in cadrul sumbru-al vie/ii,

Cu parul ei sur-galben, cu ochi inchis-albaftri,
30 Sclipi de-odata clarci, vis roz al tinereIii,
Cum in obscure-azururi apar, pribegi, blonzi astri.
0 vetz fugind prin codrul cel verde 'ntre jugastri
Era Erato alba ilumindnd poe %ii.
De-a ei priviri focoase ar fi rofit sihastrii
35 Peiliti, chlorotici, vineli de greul batraneIii.
1) In 14 versuri, 32 de notiuni simboliste, dintre cari 9 pur vizuale, iar 23
propriu zis coloriste gi dintre acestea 21 simple gi 2 compuse (Nota poetului).
2i
www.dacoromanica.ro
Purta bacanta-mi nuferi, bujori 9i piolete,

Invesmantata magic in daurite plete
si -n parii polichrome bibiluri i altice...
Imi arunca pupila-i divine curcubee ;
5 Dar eu, nebun! zic: Spectru I Cameleon-femee!
Fugi! sufletul Ti-e negru i ma ele pestrice 1*.
(Calendarul Moftului Roman, 1902)
MOARTA.!...
Balada
10 Danga-langa, suna clopot
0 ingroapa pe-o regina
Dintr'o nobila tulpina...
Cine vine iute 'n tropot?
Danga-langa, suna clopot.
15 La sicriu el se apaza
0! mai zi-mi o vorba numa !
Ah! viaca e ca spuma
Ce o clip'abia dureaza !...
La sicriu el se apaza.
20 Ea... sta, muta, nemicata
El... o plange scrapitor...
E pierdut nebunu-amor !
Ochii ei la el nu can...
Ea sta muta nemicata.
25 In castelul cel cernit,
Plang 9i zidurile mute,
Se bocesc pietre acute...
E un planset nesfarit
In castelul cel cernit.
30 Picura din ceara picuri.
Plang i jalnicele toile
El e istovit de forte...
Zile! nopIi! timp ! ce nimicuri!
Picura din ceara picuri!
35 <c 0 ! te 'ndura, Doamne sfinte !
...Poate 'n lume sa traiasca
Un viermu9 clocit In iasca
Si ea nu? ..., crude parinte !
0 ! te 'ndura, Doamne sfinte ! .
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 323
Un episcop psalmodie
Langa capul junei fete
Adornat in blonde plete
Ah! ce cruda parodie !
5 Un episcop psalmodie...
oAh! te blestem Provedint5.!
Doamne ! crud ingrozitor !...
Mi-ai rapit al meu amor
Mi-ai distrus a mea credinIa:
10 Ah! te blestem, ProvedinVa!
Stinsa-i scumpa ei viata
Si nimic n'o mai invie
...Unde-i Dumnezeu? Sa vie !
SA-1 stupesc eu drept in fats:
15 Stinsa-i scumpa ei viard ! D.
Vaet, bocet ... inutile !
Ea e moarta Lacrimi multe
Moartea nu vrea sa le-asculte ;
Blestemi in zadar, copile !
20 Vaet, bocet... inutile !
Au venit ca s'o ridice

H Ah! mai staIi! e prea de graba!
Unde-o duceIi? >> el intreaba.

25 o Locu-i nu mai e aice:
Au venit ca s'o ridice ! >.
S'o ridice? ... nu se poate !
(Striga el, nebun, pierdut)
Sunt aici!... Voi... n'ati tiut?
30 Piara lumea! piara toate !
...S'o ridice? ... nu se poate !
Imi bat joc de Dumnezeu
Si nu-1 las sa mi-o rapeasca!
Dansa trebui sa traiasca!
35 Sa tralasca! da! vreau eu!...
Imi bat joc de Dumnezeu! *.
E nebun! prelatul zice,
Luand ochii de pe carte ;
Dai nebunul intr'o parte,
40 Iar pe ea sa mi-o ridice
E nebun! prelatul zice ;
21*
www.dacoromanica.ro
324 NOTI'C'E, CRITICE, LITERATURA SI VERSURI
Si groparii o ridica
El tot plange, plange, plange,
Buzali muca pan' la sange
Un cuvant far' sa mai zica ...
5 Si... groparii o ridica.
*
Danga-langa, langa-danga!
... S'a sfarqit ! Convoiul pleaca.
..0 !... viaIal... lume !... Daca ...
10 Langa-danga, danga-langa ... )).
El ii vara 'n pieptu-i spanga!
(Calendarul Moitului Roman, 1902)
AMIAZA. MAURA.
Simbolista-orientala
15 In aer e lene ... Amiaza de vara.

E pada greoaie de plina Sahara.
Ca tigru 'ntre doua tigrese rivale,
Ce scuipa de turbare i sange Si bale,
Ahmet sta 'ntre doua geloase neveste:
20 Fatme o minune, Biulbiul o poveste I
Biulbiul este blonda, Fatme este bruna ;
0 patima oarba i alta nebuna.
Ahmet simte bine Ca fierbe in ele
0 ura cumplita, o ura de-acele
25 Ce lasa din treacat in neagra for tale
Ruine i sange i moarte i jale.
Sunt doua extreme, sunt doua-antiteze ...
Pornirea vf4m4a, el vrea s'o calmeze:
4 Pe-Allah stralucitul, pe santul Profet !
30 Pe stele i luna (racnete Ahmet
S'apuca hangerul) Fatme ! un ciubuc !
Mergi !
Nu vreau! !
Zic: du-te !!!
35 Stapane ... ma due! #
...Fatme se supune i pleaca fierband,
Cu zambet pe buze, cu blestem in gand ...
Fatme e departe ... Emirul Ahmet
Cu blonda Biulbiula vorbete 'n secret !
40
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 325
In aer e lene... Amiaza de vara

E pada greoaie de piing Sahara.
...Biulbiul doarme -acuma deplin linistita.
Fatme se intoarce Figura-i, palita
5 De focul ce-o arde, cu jale zambete.
Ahmet is ciubucul gi }inter -o privete.
...Nebuno, el zice, te-apropie bine:
Cat n'ai fost aicea vorbii tot de tine ...
Stiu... Doarme acuma protivnica mea :
10 Stapane, vorbqte-mi i mie de ea!
Biulbiul doarme dusa Emirul Ahmet
Cu bruna Fatmea vorbqte 'n secret ...
Si bruna, la randu-i, de vorba satula,
Adoarme alaturi cu blonda Biulbiula.
15 . . . Emirul de vorba i dansu-i satul
De-o parte-i Fatmea, de alta-i Biulbiul
Ca tigru 'ntre doua tigrese rivale
Ce dorm obosite, sdrobite de vale,
Adoarme 'ntre cloud domoale neveste:
20 Fatme o minune, Biulbiul o poveste
...Si 'n aer e lene Amiaza de vara
E pada greoaie de plina Sahara!
(Calendarul Moftuitti Roman, 19021
CRITICILOR MEI
25 Sonet olimpian simbolist
Indignatio tacit...
De critics mi-e scarba! Cunosc simbolul vorbii .
Posteritatea dreapta ma judece 'acuze!
Surasul sa se stinga pe ve9tedele buze:
30 N'aud acorduri surzii, nu vad scanteea orbii !
Eu singur ! 'apoi chorul intreg de noua muze !
Cu glasul invidiei sa croncaneasca corbii,
Eu am sa strig, felibru trufa, urbi et orbi :
A voastra larma poate d'abia sa ma amuze !
35 Ma due in manta-mi larga infaurat ca Dante:
Cand tactu'l bate-Apollo, maestrul meu divin,
Via%a-i simfonie, amorul sfant andante ...
Eu cant ! Ce-mi pass mie ! Nu stiu de unde yin,
Nici unde merg: traduc doar' un cantec din senin
40 In rime simboliste si abracadabrante !
(Illottul Roman, I, 30, 13 Maiu 1893, nesemnat).
www.dacoromanica.ro
IN CURAND
Strofe simboliste-profetiste
Terra! Terra!
Ca Phoenix, pasarea maiastra,
5 Tu din cenu9a-ti re'nviezi;
Necontenit in zare-albastra.
Tot mai stralucitor te vezi!
0 1 Ideal! diving tors !
Tu ne-ai condus prin intuneric:
10 Un pas sa facem n'aveam forIa
Far' de reflectul tau feeric !
Pierdeam al min ii echilibru
Pe marile far' de liman,
Eu, iritabilul felibru,
15 Profet al genului uman,
De n'ai fi fost tu, Tramontana,
Far de scapare cunoscut
Vai ! omenirea fu, sarmana!
Ca un corabier pierdut !
20 Pierdut, da! insa totdeauna.
Luptand cu-acela9i dor 9i foc,
Bravand cu plans 9i ras furtuna
Cu-acelea9i ganduri de noroc!
Vazand in valul ce-1 inghite
25 Un orizont din nou deschis,
Ce, clar 9i sinter, ii promite
A-i izbandi eternul vis.
Sclipit-ai, sfanta stea polara,
Cu raze de speranIa pline,
30 Felibrilor ce te cantara,
Rapsozilor-profeIi... 9i 'n fine...
Dar pesimi9tii yin sA-mi zica:
Inchipuire or miraj !
Noi nu mai credem in nimica,
35 Noi am pierdut once curaj !
Nu! Tramontana 'i

stralucit6
S'acel liman nu sunt, poete,
Deck oaza 'nchipuita
4 De ochii imbataIi de sete
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 327
Sa vie ! Pe felibru 'ntrebe-1

Cand vom sosi limanul? ... Cand?
Felibrul, sigur ca i Bebel,
Le va raspunde: o In curand !
5 (Moltul Romdn, I, 35, 6, Iunie 1893, nesemnat)
EROS
E primavara . .. Sus pe Atlas, intre pamant i luna plink
Fug nouri stravezii la vale cernand uor o burs fina...
Un leopard adult simlwe de-odata 'n sanu-i o vapaie !
10 Din creWt pans 'n varful coadii, in creere i 'n maruntaie,
II furnica un neastampar nesuferit i ne 'nIeles ...
Din narile lui dilatate, suflari adanci i grele ies ;
Din ochii-i injecta %i de sange, ii pica lacrime fierbin-ci:
El ghiarele '0 infige 'n came, scrapete crunt ieit din minTi,
15 Se svarcolwe 'n salturi stranii... racnete covar9it de chin
Ii craps pieptul sub lucrarea nemilostivului venin...
Ridica botu 'n sus, sa soarba racoarea nopIii cu putere
Si vede 'n calatorii nouri un card de tinere pantere.
*
20 S'au dus i nourii i luna pe Atlas soarele e sus

Acu ... bolnavul de azi-noapte, lang'o pantera doarme dus.
Da! da! in cauda venenum ilustrul Darwin bine-a spus !
(Calendarul Moftului Romdn, 1902)
MOARTEA PROTESTANTULUI
25 Baladd
Cunigunda e geloasa:
Eginhardt intarziaza
Iata-a diminelei raza ...
Ce senina i frumoasa!
30 Un cal roib in vale pate,
Este calul favorit,
Deelat i obosit
Ce idee neagra naqte !?
Cunigunda e femeie
35 Ah! ce gand ingrozitor ! . ..
Vr'un catolic?... Un omor?...
Un duel?... A! ce ideie !
www.dacoromanica.ro
Ea, scoboara trepte-trepte,

Dusa de-un funebru gand
8i pe Dumnezeul rugand:
<t Doamne sfinte ! Doamne drepte !
5 Din donjon 'Ana 'n devale
E o cale-atat de lunga! ...
Cand sarmana! o s'ajunga
Tinta pasurilor sale?
A sosit acum la poarta:
10 # Hai ! deschide ! nu ma line ! b
Poarta scar* 'n IaVane
A ie0t ... A ! Cruda soarta 1
Iata calul... Unde-i ddnsul?. . .
E lungit mai la o parte:
15 Moartea! moartea ti desparte...
Si, gandind, o umfla plansul.
# Eginhardt al meu! viteze !
<( Daca to eti mort vorbete !
o Inima mi se topete ...
20 <( Poate-a to sa ma tradeze? #
Plange Cunigunda vapic
8i-1 mangaie pe viteaz
Si-1 saruta pe obraz,
Cand, deodata, striga strapic
25 Eginhardt cel elegant:
u Noch a' Krieg'l, repetir :
cAber nicht von Bragadir !
# . . .Luther .. / . Ich bin protestant ! ))
(Calendarul Moftului Romcin, 1902)
30 SONET
Fericiti cei saraci etc.
Infam, hidos spectacol 9i 'ngrozitor de trist,
Cum varsa lacrimi fiii mul %imii proletare !
Vai! glasul meu se pierde 'n mareala for cantare:
35 In chorul de revolts, eu sunt un biet chorist I
Dreptatea ne distruge cu dublele-i cantare:
0 lume 'ntreaga geme sub jugul pesimist
Chemam cu toIi profetul: mai vin'odata Christ ! ..
Poporul care plange, dei e gol, e tare !
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 329
Cu idra-Capitalul peste putinIa pace!

A! daca el, profetul, un semn ceresc ar face,
Sange-a varsa eu pentru 'nfralirea tutulor !
Infama burghezie nu mi-ar opri mania
5 Mi-a arata prin crima eu, slabul, omenia:
Jos cruda plus-valuta! (< Vorwaerts I Excelsior l
(Moftul Ronufn, I, 31, 16 Maiu 1893, nesemnat)
PRIMAVARA.
Pastel optimist
10 Cand ploua lin in primavara,
Toni zic: a Sa dea Domnul, sa dea! g
Si de to culci pe prisp'afara,
Mai vezi pe cer i cate-o stea
E cald, i ploaia racoroasa
15 Ozon in aerul curat
In urma-i lasa ; dragastoasa
Natura toata-i un pupat.
Se pupa corbi, de bucurie
Ca au scapat de iarna grea,
20 Se pup' brabeTi cu galagie,
Si iata i o randunea
Si-o barza calca cu masura
Cu pasul gray, explorator,
Se plimba chiar prin batatura
25 Cu aerul nepasator.
Cand ploua toate germineaza ;
Parnantul liber de zapezi,
Spalat de ploi, se decoreaza
Cu mii de mii de muguri ve'zi.
30 In Tarini graul incol-mte,
In dealuri via o desgrop ;
De ploaie tot se 'nveselete
Pe orice frunza e un strop.
Si soarele o calda raza
35 Trimite pe furi prin nori ;
Iar flori i pasari ca sa-1 vaza
Se 'nail-a, sboara catra zori.
www.dacoromanica.ro
Pastel pesimist
Tot ploua! A! ce primavara!
Cum curge fara sa mai stea!
Se 'ntinde cea %a grea p'afara,
5 Pe cerul sumbru nici o stea.
E frig... 9i apa mocirloasa
Infects aerul curat,
La camp e balta mla9tinoasa
i codrul doarme Intristat.
10 Sunt tri9ti i corbi 'n deal la vie,
Cobesc din nou a iarna grea ;
Plouate vrabii cad o mie,
Nu vezi sburand o r'andunea.
O bared, cu pas de masura,
15 Sosete ca explorator...
Si ploua... ploua... 'n batatura,
Pustiu... Departe pleaca 'n sbor.
Tot ploua, ploua, inundeaza...
Mai vin 9i ape din zapezi;
20 Umflate, apele spumeaza,
Torente curg din codrii ve'zi.
In Tarim graul putreze9te,
Sub piatra 'n deal vii se ingrop ;
De ploi plugarul saracqte,
25 Wain, faink nu e strop.
i soarele, o slabs raid
Cand o mai pierde printre nori,
O trista balta lumineaza
Fara apus i fara zori.
30 (Moftul Ronuln 22, 26 August 1901, nesemnat)
PREA SARAC
Pauvrete, pauvrete, c'est toi la
courtisane...
(Musset).
35 Am zis iubitei mele: u Vino
La camp, s'auzi un pitpalac #
Ea: 4 Da, imi place pitpalacul...
6 Dar nu merg: tu... eti prea sarac #.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 331
Plimbandu-ma 'n singuratate,

O oda gloriei eu fac:
Dar gloria se departeaza.
0 De ce fugi? * zic. o Eqti prea sarac ! >.
5 Ma due atunci la masa verde,

Sa 'ncerc norocul poate fac
O lovitura ... Dar norocul
< Pleaca >, Imi zice ; < wi sarac !*.
Ma due acasa melancolic

10 Stau trist, visand Intr'un ceardac,
Si piiigoiul din gradina
Imi fluera: o 4ti prea sarac!*.
Ma due la editor c'o carte
E iarna, frig voi sa ma 'mbrac ;
15 Dar editorul ma respinge:
o Nu te-editez ; qti prea sarac! *.
Atunci, voli de disperare

Sa ma atarn de un copac,
Dar craca fuse prea subire,
20 Mi-a zis trosnind: o E9ti prea sarac ! *
A! saracie ! monstru palid,
Cand oare am sa--ci viu de hac?
Si saracia Imi ranjeqte
Sardonica: o 46 prea sarac ! *
25 Imi place catre primavara

Sa mananc ochiuri cu spanac.
Si nici spanac, nici ochiuri semple
Nu pot sa gust... sant prea sarac!
In post sim %esc, pe la Teatru,
30 Dureri de inima. Ce fac?
Nu pot sa intru und' se iese,
RoOnd Imi zic: o Sunt prea sarac ! *
Atunci o constipa %iune:

Ah! doftore, ce sa ma fac?
35 Siminichie.
Nu se poate,
De ce?
De ce? Sant prea sarac.
www.dacoromanica.ro
332 NOTI'C'E CRITICE, LITERATURE $1 VERSURI
Ma due la revolu %iune

Si taut leac, i pot ! qi pac !
Ce caP aci? striga bandi ii.
Sant dizident !
5 Eqti prea sarac !
Am vrut sa-mi fac i eu pomana

C'un cerptor, c'un biet ciuntac,
Dar el razand, mi-a zis: <c Te lauzi!
a S'o vaz, n'o crez... Eti prea sarac! *.
10 Adesea o revolts 'mi vine

Ca nu sunt nici turc, nici turlac,
As vrea sa stric, sa sparg la geamuri
Dar ma opresc... Sant prea sarac.
Nu! or i ce sa fac, vaz bine
15 Ca pentru mine-i tot un drat !
In mediul social de astazi
Sant prea parlit, sant prea sarac.
OH tncotro d'acu m'oi duce,
Nu pot cu soarta sa ma 'mpac ;
20 Mi-e vecinica dumana vecinic
Imi spune: <c Piei! eti prea sarac!
Sarac ! da! nu e Ice. in lume
Pentru-un sarac ! dar... ce sa fac?
Sa mor !... dar un revolver costa ...
25 Chiar pentru moarte, prea sarac...
Dar mor in fine i groparul
Imi is cadavrul qi, posac,
$optqte tntre dinci in sila:
Dupa ce-i greu... e i sarac ! ))
30 Am re 'nviat apoi, i iar4i

Ca mai nainte strofe fac...
Un critic fara mils 'mi spune:
a Ai inceput iar prea sarac !
Si nu tiu cum sa aflu-acuma

35 L'aceste strofe un capac...
Aq vrea o inspiraIiune,
Nu pot sfari... sant prea sarac !
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 333
Alerg atunce pentru rims

La DicIionarul lui Cihac...
Vai ! nici acolo nu se afla
Si bietul Cihac e sarac!
5 De ce nu vrei tu, soarta. sumbra,
Zambind, s nu mai fiu sarac?
Cum as dormi acum la umbra
Cu burta 'n sus intr'un hamac !
Grancea, 8 Dec.
10 (Epoca, 11 Decembrie 1896, sub initialele D.C.T. & I. L. C.).
AMICULUI MEU GION

Marea cu talazurile : s au:
La mer avec ses vagues
Lumea Cu necazurile 1 Le monde avec ses blaguea I
Ei, da, Gion!: .. Academia este oarba ca to %i orbii ...

15 Declaramu-ne 'mpotriva-i si strigarn urbi et orbi,
Ca ctitoriceasca tafna ii da branci p'un povarnis,
Care-o duce drept la bae ... E un fel de Pa t' fair' fiche,
Ce se face cu-atat brio, cu-acel sans-gen', ma parole !
Cum un Kubelik ar face-o pizzicdnd coarda de sol,
20 Cum pe piano, mica Cionca, acest genial copil,
Cu draguIele-i mant4e, ar ob %ine -un triplu tril ...
Dar, pe sfanta pomenire-a raposatului blajin !
Pe-a lui clasica-adiata de blagocestiv crestin 1
InIelege fiecine c'am zis Take-Anastasiu
25 Ot Tecuciu! nimini nu vede, cum-ca niente non pa piu I
Cum ritos s'ar zice 'n limba lui Alighieri Dante?
Inceta ;i nebunul scherzo ! treceIi intr'un demn andante,
Sau lasciam' ogni speranza tocm' acuma 'n toiul verii,
Cum s'ar zice 'n bella lingua a lui Dante-Alighieri !
30 Ctitoricestile mendre pot in fine sa dea greys,
Ctitorul chiar data -i omul a-si ciopli de tout bois fleche,
Sau ca Bosco, de celebra, evropeana amintire,
S'aiba mii de buzunare si pe plat c'un sul sub-Vre
Sall slujeasca la comanda scamatoricesc tertip !
3b Peste Milcov cum s'ar spune, din acelas singur sip
Orke fins bautura ; here, yin, rachiu sau brags...
Dar, per Bacco ! spune-mi oare unde suntem, frate drags?
Ce comedie-i aceasta? Bine ! stiu c'academie
E sufficietemente rima la scamatorie,
40 'a9adar si prin urmare, pe Minerva si Apollo !
Ctitorul Mitica Bosco-1 vom numi de-acuma 'ncolo,
Si turbaIi aplauda-vom trucurile-i fel-de-fel:
Bravo ! secretar perpetuu, eternel ! sempiternell
www.dacoromanica.ro
334 NOTI'C'E CRITICE, LITERATURA. $1 VERSURI
$i promit c'o sa petrecem bine... A, dar sapristi !

Domnii mei, nu curava oare vlati jurat a ma prosti?
Auzi hal de ctitorie? ctitorie-broscarie,
Alandala coconara! halima, nu istorie !
5 Bietul Duna raposatul, mare-al vremii caraghios,
Dac'ar mai trai, Miti ;a Bosco 1-ar lasa pe jos !
Auzi xenamoraseala! Auzi lume ! Mais pour sir,
Nu mai e ramolisire c'est du cretinisme pur !
A! dar imortalii no9tri sunt copilariti cu totul!
10 De s'o apuca Mitila sa le cante cu fagotul,
Mani, le vine fantazia sa porneasca, chi to sa?
0 chindie, un macabru terza-perza hopsasa!
A!, mi-ar trebui 'n-ceposul stylum a lui Juvenal,
Nu peni%a mea cea boanta gi condeiul meu banal,
15 Sau macar, daca n'am stylum de-a9i fi-avut macar noroc
Sa posed i eu ca Licei Breindufel ac de cojoc,
$i sa mursic 9i sa ustur imortalele mumii,
Ce cu schepsis i cu tropos papa sutele de mil,
Pe cand pentr'un biet teatru ierte-1 Domnul pe-Aristia,
20 Fundatorul! sau mai bine, noun, ierte-ne prostia!
Pe cand, zic, pentru teatru, prapadit ca vai de el,
Cum am spune vechiu-grecete: hlemande, marel to Del !
Nu putu gasi ministrul supereminent Haret,
Nici macar lescaie franta in mirificu -i buget,
25 Tasta, cand? cand, Melpomeno? cand, o Thalie romans?
In momentul cand Teatrul se gasete 'n fine 'n yank
$i cand soarta, dup'atatea tribulqii in zadar,
Dupa un ursuz, se 'ndura sa-i trimita un veinard,
Pe amicul meu Sihleanu, pe veselnicul Patan
30 Noul gheneral director... Ma parol' c'est dilatant !
A! dar nu sunt prepuelnic, nici hapsin ma-ce-pestrile !
Ipersensibilitatea ramolitei Jupaniie
Ce se cheam' Academia, n'a0 voi s'o iritez
Cercetez fara de-a crede i crez far' sa cercetez
35 Mai la urma: arunzul4a loboda . a ce-mi pasa mie
De teatru-comedie, boscarie-academie?
Ce sunt eu, sa lupt cu ghiujii? un gaga Ca Galilei,
Sa caz jertfa la prigoana ad majorem gloriam Dei,
Ca sa strig e pur si muove I? Nu ca nu pot! :le n'veux pas !
40 Am copii, nevasta, soacra, sluji i griji kai to lips;
Sunt micu% i slab, n'am slujbe ! struggle for life, amicul meu!
Numarul stultorum nu voiu sa-1 mai augmentez gi eu;
Sa pornesc campanii stranii cu armure rococo,
Stranii pe cat de bizare deci raman tot statu-quo :
45 Nu sunt eu nebun, in versuri lungi de qaisprece silabe,
Sa contrariez acuma pasiunea unei babe;
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 335
Ca-1 iube9te pe Mitifd Academia batrand,

Lash* s-1 iubeascd, dac'a apucat-o el la 'nand!
Ast-fel dar, sa nu te superi ca grabesc a incheia ;
E 9i vreme; vorba lungs prea mult spaIiu Arad ca-mi ia ...
5 $i-apoi, mi-a fugit 9i Muza perfida qi insipida!
Scuza-mi, Gion, acest pripelnic indigest olla podrida !
(Mot-tut Romdn, nr. 7, 13 Mai 1901, semnat: Caragiale)
MAUVAISE HUMEUR
Madam' Beer casier4a
10 La cantor sta. supdrata ...
CaIelu9a-i favorite,
Milli, e cam constipate.
Un client ii spune nu 9tiu
Ce cuvant galant, ce moft ;
15 Madam' Beer raspunde trista:
# Las'mi'n bag' ! aga n'am bolt 1 #
(Moltul Romdn, nr. 8, 18 Mai 1901, semnat Luca).
DISCRETIE
Nu vreau sa 9tii ca te iubesc ;
20 Voi suferi tacut, discret
Cochetele despreuesc
Pe-un franc poet!
Da 'n veci inchipuirea to
Din sufletul meu n'o sa moara,
25 $i niminui n'oi arata
A mea comoara ...
Caci te iubesc, de9i nu-Ii spun;
Nu! n'ai s'o afli niciodata ...
$i arz de dorul tau nebun,
30 Mult adorata ;
Dar tac, nu-1i spun ca te iubesc:
$tiu bine ca pe-un franc poet
Cochetele-1 desprquesc . ..
Tac sunt discret !
35 (Calendarut Moltutui Romdn, 1902).
www.dacoromanica.ro
336 NOT ITE CRITICE, LITERATURA SI VERSURI
SUVERAN SI CURTEZAN
Satires democratica
Un imparat odinioara si suveranii-s muritori !

Avea din fire slabiciunea ca stranuta prea deseori.
5 Acest cusur, la urma urmii de-i cauta, nu-i vre-un pacat,
Dar sunt cusururi populare ce nu merg la un Imparat.
Ce leacuri nu 'ntrebuimase ! ce rugaciuni la Dumnezeu,
Protector tronurilor ! geaba: sarmanul stranuta mereu!
Un curtezan intim l-Intreaba: Dece esti tot posomorit
10 Si tot mahnit, marite Doamne? Nu stii cat sunt de amarit!
Stranutul men leac nu gase9te ; vai! ma sfiesc, nu pot sa ies,
La Camera, Senat, parada: se simte ca stranut prea des.
Din pricina stranutaturii, eu sunt un prin% nenorocit!
De ce, Maria Ta? Intreaba curteanul sail cel favorit.
is Cum nu 'Melegi? Da, insa, Sire, on sa stranu%i, on ce sa faci,
La to %i, Maria Ta, ca mie, la to-ci miroase-a odagaci !
(Calendarul Moftutui Roman pe anul 1902, de I. L. Caragiale)
ION PROSTUL
Era pe vremea &and purtau

20 cocoanele niste turnuri
S'un malacof piramidal
si alte multe umpluturi...
Ion Ciortei, un -coparlan,
un romanas de yip veche,
25 Purtand suman, purtand icari
si-o Turcaneasca pe ureche,
A fost luat la militari...

da 'n loc sa dea de greu si el,
Ion ajunse vistavoi,
30 la domnul Colonel.
Mat voinic, facea de toate:

era randas, spalatoreasa,
Si vizitiu si bucatar,
si sofragiu si fat 'n cases.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 337
Ion putea fi on i ce,

ma rog, 91 doica-ar fi putut;
Dar znoaa casii 1-a aflat
ca are laptele batut.
5 Aga, Ion cu colonelul
lucra 'ntr'o sears la grapat,
Cand iata doamna infoiata
sus in balcon s'a aratat.
Ion numai-decat se 'ntoarse
10 i se opri pe ganduri dus,
Uitandu-se plin de mirare
la malacof in sus.
Dom' Colonelul it intreaba:
Ce te-ai holbat aa, Tigane?
15 Ma mir, traiIi, don' Coronel,
ma mir de ce vaz la cocoane:
Cu malacofu-aa umflat
cum poIi s'o pupi? ca nu se poate
Nici sa te-apropii. Mai! ce prost!
20 Cand vreau s'o pup, 1-1 scoate.
i.-1 scoate? a raspuns Ion;
aa Ii-e vorba?... A-o-leu!
A9a, traiti, don' Coronel...
Ap ... o pup i eu!
25 (Calendarul Moltului Rorndn, pe anul 1902 de I. L. Caragiale).
UNUI CLUBMAN
La carpi, c'un as qti asasin,
Cu spada 'n lupta, spadasin;
Dar fara spada, fail as,
30 Tu singur spune: ce-ai ramas?
(Moftul Roindn, 24 Iunie 1901, nesemnat)
CAZU-CUZA
I
Am publicat in numarul trecut o epigrams inedita a popularului
35 Teleor, caruia, precum se 9tie in cercurile literare dela beraria
cooperativa, i se zice de catre amicii invidioi Tap, pentru limba
22
www.dacoromanica.ro
338 NOT ITE CRITICE, LITERATURA. SI VERSURI
lui prea inIepatoare. Epigrama Ta lei era adresata unui burgez par-
venit, care cu cat se final/a, cu atat pare poetului mai mic: foarte
ingenioasa epigrama TaTei !
Ce se intampla insa, spre marea noastra mirare?
5 Un confrate din Iasi, Evenimentul vine 9i ne spune ca un
oarecare Domn Cuza scrisese mai de mult, in Epigramele sale,
una aproape 4, fel cu a Talei si o citeaza intreaga:
Iata-le amandoua aceste epigrame:
Teleor- Tata
10 E lucrul natural,
Iubitul meu amic:
Cu cat te 'nalti mai sus,
Cu-atat te vaz mai mic.
Domnul Cuza
15 Te-ai inalat atat de sus,
Iubitul meu amic:
Incat sa nu te miri ca'mi pari,
De jos, atat de mic.
Am faunas trazniii de nedomerire, sdrobi ;i de ruinea ca fuse-
20 seram atat de ignoranci in istoria politica si literara a patriei: sa
nu 9tim ca raposatul Domn Cuza, pe langa unirea principatelor,
improprietarirea Iaranilor si secularizarea manastirilor inchinate,
mai Meuse qi epigrame.
Nu se poate ! am zis. Desigur u Evenimentul * a fost indus
25 in eroare.
Dar iata ca din toate parTile -carii ne sosesc telegrame, scrisori
i carIi postale, prin cari ni se confirms aserOunea ziarului ieean.
Toata aceasta monstruoasa corespondenIa este in versuri mai
mult sau mai pu ;in rautacioase la adresa TaTei.
30 Ca sa se inIeleaga mai bine aceste rautaIi, trebue sa spunem
ca TaIa, vechiu impiegat la ministerul InstrucIiei publice, prin
bugetul cel nou al acestui departament, a fost favorizat, adica n'a
fost suprimat, ci numai retrogradat din ef de masa, copist.
Tata acuma cateva mostre din acele rautici la adresa Talei:
35 Precum scanteia licarete
De sghindarqti oleaca spuza,
Oricine-ar sgandari, gasete
Sub Teleor pe A. C. Cuza.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 339
E natural ca te-a redus

La gradul de copist,
Cand copiezi a9a exact,
Ferventule Cuzist.
5
Ajunul Pa9telui !... redus !!
Lui Teleor ii craps buza!!!
Atunci !!!! e 'ngrozitor de spus I!! !
Facu apel la A. C. Cuza t 11 !!

10 *
Teleor, drags oaciea,
Te prinsei, mancali-ai muza,
Si nu cu ocaua mica,
Ci cu ocaua lui Cuza.
15 Despera-ci, am alergat la Teleor.
Ce ne-ai facut, Ta-co?
Si i-am spus totul.
TaIa, cu mult sange rece, ne-a raspuns ca este dinastic 9i nici-
odata n'a fost cuzist, ca nici nu vrea sa 9tie ca a existat vreodata
20 un Domn. Cuza.
Bine, toate astea sunt frumoase, cum le spui dumneata,
dar, on -9i -cum, pentru cetitorii no9tri, ar trebui sa avem o scuza.
Cine se scuza se A. C. Cuza! raspunse Tap. imperturbabil.
(Moltul Roman, nr. 2, 8 Aprilie 1901, seinnat : Caragiale)
25 II
Cititorii noWri. tiu ce nenorocire literary mi s'a 'ntamplat din

cauza ignorancei mele in materie de istorie literary: am primit
de bung credinIa dela amicul meu Teleor, ca a dumisale proprie,
originals gi ineditk o epigrams, pe care domnul Cuza o publicase
30 de mult, 9i care se gase9te in toate antologiile didactice. Dar asta
n'a fost destul ; se vede 'n adevar ea o nenorocire nu vine niciodata
singura ; caci iata ca tot amicul meu Teleor s'a suparat de asta.
In doua numere consecutive ale Secolului XX se leaga de mine:
Epigrama
35 lui I. L. Caragiale
Si dupa ce pe la Regie
Fuse9i atata timp mai mare,
Este pacat zica lumea,
Ca n'aiSi to nicica sare.
40
22.
www.dacoromanica.ro
P'acest < Moft Roman)) ce-odata

Facea onoare astei math,
A inceput, dela o vreme,
Sa-1 redacteze abonaiii.
5
Si a doua zi, alta 9i mai rautacioasa:

Tot lui I. L. Caragiale
Ai fost funcionar cinstit
Tu, la Regie, cat tmi pare,
10 Caci vad ca nu ai profitat
Nici de tutun i nici de sare.
Cu toata mahnirea ce simt ca amicul meu d. Teleor nu 'mi
gasqte niciun pic de sare, tot am o m'angaere vazandu-1 cum re-
cunoate ca am fost cinstit i n'am profitat de sare strains. Ca
15 semn de recuno9tiga dar, ma simt dator a-i dedica aceste:
Epigrame
lui Teleor
Ca n'am destula sare-a mea
Te rog amice-a ma s'Cuza;
20 Dar c'a fura-o altuia,
Nu cred sa poli a m'A'Cuza.
Aceluiagi Teleor
Nu zic... Poate Ca n'am haz,
Dar, to rog, admite-mi scuza,
25 Scumpe-amice: 'n orice caz,
Eu sunt eu, qi nu sunt Cuza.
(Moltul Roman, nr. 3, 15 Aprilie 1901, semnat : Caragiale).
III')
Cititorii noqtri au urmarit desigur procesul literar, pe care
so 1-am consemnat in doua numere consecutive sub acest titlu,
Cazu-Cuza.
Se parea ca In acest proces Domnul Cuza avea toata dreptatea
9i ca amicul Teleor era amenin%at sa fie osandit de tribunalul Re-
publicei Literelor.
35 Dar iata un avocat nou se prezinta sa apere pe amicul Teleor;
el face apel la opinia publics i Werne o magistrala pledoarie prin
o Evenimentul > din Ia9i in favoarea amicului nostru.
1) $1, speram, eel din urnia.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 341
Tata in rezumat modul ingenios de aparare al acestui eminent

avocat.
a Teleor nu poate fi nici acuzat, necum osandit, ca ar fi rapit
bunul Domnului Cuza. Pentru ce? Pentru cuvantul simplu ca acel
5 bun nu era al Domnului Cuza. Cum poate cineva rdpi dela cineva
ceea ce acest cineva nu are? Sau data acest cineva are acel ceva
far% s fie al lui, atunci opinia publicd trebue sa osandeascd mai
intaiu pe acel cineva care a rapit acel ceva dela altcineva Prin
urmare, sa lasam deocamdata, onorata curte, pe Teleor qi sa re-
ro guldm pe Domnul Cuza >.
Si dupa aceasta pledoarie de inaltd 9tiinca, avocatul produce
in fala onoratei curli urmatoarele documente:
Neamcul
(Fliegende Blotter, de acum 16)
15 Manch Kleiner urn sich gross zu zeigen
Hat versucht, empor zu steigen
Auf ein Geriist.
Ach! wenn er doch wiisst,
Dass man in der H8h' noch kleiner ist.
20 A. C. Cuza
(1886)
Te-ai inalifat atat de sus,

Iubitul meu amic,
Incat sa nu te miri ca'mi pari,
25 De jos, a tat de mic.
Teleor
(1901)
E lucru natural,
Iubitul meu amic:
30 Cu cat te 'nalgi mai sus,
Cu-atat te Vaz mai mic.
Si in fine avocatul lui Teleor, ca sa dispund 9i mai bine pe onorata
curte in favoarea clientului sau, ilustreaza apararea cu un true
ingenios
35 Apaza cele trei epigrame la rand, pe a lui Cuza intaiu, apoi
pe cea nemIeasca 9i la fine pe a lui Teleor ; apoi 19i inchee pledoaria:
e Putem zice, onorata curte, punand pe Cuza de o parte ysi pe
Teleor de alta, iar pe neam-cul la mijloc, ca bietul Nearni fade ra-
stignit ca Domnul Christos intre doi epigramiqti roman' )).
40 (Moltul Romdn, nr. 4, 22 Aprilie 1901, nesemnat)
www.dacoromanica.ro
FABULA DEMOCRATICA.
Motto: Pe Iona 1-a Inghitit,
Spune Bib lia, un chit.
Ffind greu de mistuit,
5 Inapoi 1-a asvarlit.
Zise Iona zapacit:
s Cum rerafinem Insffirsit?
Chitul zise: o Suntem chit!
Ni9te ciocoi au inghirtit
10 Pe Bade, unul dela noi ;
Dar le-a fost greu de honipsit
Si, jumatate mistuit,
Il aruncara inapoi.
Pe Bade rau 1-a suparat
15 Acest afront neateptat,
Si, nespalat, numai-decat
El pe noi taci ne-a convocat.
Noi tori 1-am mangaiat pe-rand:
a Nu fi mahnit pang 'nteatat !
20 a Vine pedeapsa for curand,
0 Si, sicut canis, iar la noi
# Se vor Intoarce-acesti ciocoi !
El insa zise amarit :
Eu stiu ce vre-p sa spune%i voi ;
25 11Dar on 9i cum 9i on 9i cat,
a Eu... cum reman?
Morala
Cio coin urit.
(Scrisoare autografA, 5 Iulie 1906, catre Paul Zarifopol)
30 [DUEL ARMENE SC]

Din Foc9ani s'a anuntat
Ca Manuc, un avocat,
S'alt armean, tot avocat,
La duel s'au provocat.
35 Doug focuri s'au schimbat
Fara niciun rezultat.
Pe urma s'au impacat
Maria amical 9i-au dat,
Avocat la avocat,
40 Si 'mpreuna au mancat,
Dupa uzul consacrat.
(Scrisoare autografa, 4 Mai 1906, cfitre Paul Zarifopol).
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 343
[BILET DE PLOAIE]
Di ieri seara, dila Rolla,
Mug, c'coani, ploua, ploua...
Si eu s'ingur, singurel,
5 Tot ma lupt c'un paarel.
Dusmana se'i soarta me,
Ca nu am cu sini be ;
Ca mai vreme di baut,
Di baut si pitrecut
io De candu 's n'am mai vadzut!
Al matale
Caragiale
(Carte postala, autografa, 10 Iunie 1906, care Paul Zarifopol)
FINSCRIPTIE PE FANTANA SLUJNICELOR]

15 Apa, dac'o vreai curata,
Cana sa -i hie spalata
Si zi, cand ke-ai adapat,
Bogdaproste cui o dat!...
Apa spala toake seale,
20 Fara doar ghe voarbe reale.
(Carte postala, autografa, catre Paul Zarifopol, 1905-1912)
CANTEC STUDENTE SC
Barometrul se tot lash'
Vezi numa cum vremueste...
25 $'apoi? par'ca mie 'mi pasa?
Inca un pocal! Noroc
Sa se lese cat pofteste,
Ca eu nu ma las de loc.
Si de-i vorba pe lasate,
30 Apoi lass -te pe mine!
Sa se lese el cat poate,
Eu tot 9tiu ca 1 -am ramas:
Ca, sa ma dau de rusine
Pana 'n pimnita ma las !
35 La el consecventa nu e,
Ca'z cum vremea i s'arata,
Cand se lass, cand se suie ;
Pe and eu, ma rog frumos,
Daca m'am lasat odata,
40 Singur nu ma scol de jos!
(Tribuna, Arad, 23.XII.1906/5.I.1907, sentnat: L.)
www.dacoromanica.ro
344 NOTITE CRITICE, LITERATURA $1 VERSURI
MARE FARSOR, MARI GOGOMANI

Un comediante de bravura
Joaca de patruzeci de ani,
Facand enorma tevatura
5 In fa %'a ni9te gogomani.
Dibaci, sub latele-i fireturi,
Ascunde un talent ingust,
Jucand cu-acelea9i marafeturi
Aceea9i farsa de prost gust.
10 Intaiu, cu tocii, zi 9i noapte
Il gratulau pe-acest farsor
Cu oua moi 9i mere coapte
Dar el urma nepasator.
L-au maltratat. Ce nu-i facura?
15 In branci afar'au vrut sa-1 dea
A.9! rabdatoarea creatura
Ca nu '14elege se facea.
Primea zambind flueratura ;

In dreapta 'n stang'a salutat
20 $i gray, bravand huiduitura,
Rolu 'nnainte 9i-a jucat.
$i 'ncet-incet, to -0. gogomanii

De-acest farsor au fost nebuni ;
La beneficii, in tori anii,
25 Flori, daruri, saltanat, cununi!
Ca 'n loc sa poarte o tichie
Ca un farsor ce este, el
si -a pus pe cap cu fudulie
0 cased mandra de oIel.
30 $i joaca, joaca prost, da-i iese ;

Stau paf toi biecii gogomani,
Paf ! din succese in succese,
De douazeci 9'ataci de ani!
$i, Iine-te, d'acu reclama:

35 Marel, sublim, nemuritor!
0 lume 'iatreaga it aclama
Ca pe un geniu creator !
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 345
Acuma 'mbatranit in slava,

Sub casca lui de caraghioz
$i cam zaharisit la glava,
Vrea chiar triumful grandioz.
5 Nobil metal nu e o ;elul,
Dar stump destul, destul de greu...
Ca rol fu mare mititelul !
Hai, gogomani, la jubileu!
N. T. OR4ANU
10 OE AT PON HOAIT IIC C5.11
(Manuscris autograf, data probabila 1906, nesernrutt)
DUEL
Naivul plug odata (probabil, ofensat)
La un duel de moarte pe tun 1-a provocat.
15 Dar adversarul IanTos, racni cavalere0e:
t M4elule 'n genuche ! $i 'n frunte 1-a scuipat ..
$i pe teren, naivul a fost silit fire0e
Mult umilite scuze sa ceara dela tun.
Morales
20 Doamne ! fere0e
Pe mojicul prost de boier nebun !
(Conyorbiri, 1 Iulie 1907, fnsemnarea redactiei: Un mare anonim)
B IETUL ION
A tot rabdat Ion, rabdat,
25 Panes cand foc s'a suparat,
Ca prea '0 batea jot tori de el,
Ba ca-i nerod, ba ea mipl!
$i cate alte, fel de fel!
A scos un par din gard, i feri
30 De-or hi mojici, de-or hi boeri;
Ca a pornit ca un netot,
$i des -i la cap si strica tot !
0 zi intreaga a sbierat
$i val-vartej a alergat
35 Pe tori in spaime i-a bagat...
Cand tocmai seara 'ntr'un tarziu,
Hop ! iata dete de zapciu,
$i aoleu! Si vai i chiu!
www.dacoromanica.ro
Ca i 1-a 'ntins zapciul jos,

L-a leganat foarte frumos
Si-1 adormi Intors pe dos .. ,
S'a scarpinat a-doua-zi
5 Bietul Ion cand se trezi
Se duse drept acasa --- si,
Moralci
De necazul satului,
Rupse furca patului.
10 (Corworbiri, 15 Iulie-1 Septemvriet 1907; la sumar: Un mare anonim)
TEMELIA
Atata mune& fara preget !
Incet-Incet, de atatia ani,
De jos, din temelia stancii,
15 casmaua smulge bolovani,
$i macaraua sue 'n muche,
: dalta 'n feluri ii cioplqte,
La rand ciocanul ii apaza,
frumos mistria-i rostuiete ;
20 ySi 1 u cr u vrednic de mirare
din rasarit 'Dana 'n apus 1
Un grandios castel, d'asupra,
spre nori se 'nalta i tot crete ;
Pe cat jos se scobete stanca,
25 pe-atat se 'mpodobete sus ...
...Mai trebue frontonul splendid,
alegoria triumfala,
si -i opera desavarita
e gat'a unui secol falal...
30 Un ultim bloc enorm, acuma,
trosnind, e smuls din groap 'adanca
$i ridicat din greu pe scripet ...
Dar blocul ultim nu-i sus Inca,
$i, din afund, din maruntae,
35 racnete stanca: * Nu mai pot *
Proptele iute ! merg de raps 1
ma surp cu fala-va cu tot ! *
Morala
Ades, visand prea vesel,
40 ai deteptare trista ...
0 Sa nu to rezemi Doamne,
decat pe ce rezista! *
(Corworbiri, 15 Tulie-1 Septemvrie 1907; la sumar: Un mare anonim)
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 347
MIC SI MARE
Trece un piapad pe lume., .
Dinspre larg de ocean,
Cu ce neagra turba vine,
5 vine vajnic uragan!
E o spaima 'n toata firea ...
Pasari albe fug, s'ascund ;
Pinii seculari se 'ndoaie ;
pe0i, jivinii merg la fund.
10 Urla ape biciuite,
dau nebune catre mal;
Calca unul peste altul
0 se 'nghite val pe val.
Geme farul !... Un graunte
15 de nisip, nepasator,
Rade de urgia oarba
gi de groaza tutulor ;
e Razi? Nu vezi? )) 1-Intreaba farul.
c Ba vad bine * zice el;
20 e 'apoi, daca vine, vina!
Sunt atat de marunIel!
e Radacini eu n'am, sa-mi pese!
nu ma simt deloc legat
Ori In adancimea marii,
25 on la soare pe uscat
<c Sa ma spulbere de-aicea,
eu tot eu am s raman;
4 Mie, unuia, oriunde,
singur cerul mi-e st5pan!*.
30 (Convorbiri, 1 Octomvrie 1907, la sumar : Un mare anonim)
MANGAIERE
0 baba chioara-araza tingirea cu pasta

Pe-o pirostie schioapa ... Hiertura 'n foc a dat...
Si scuipa biata baba, i blestema, se 'nchina ;
35 4 Spurcatu!... Necuratu... * (Iel singur ie de villa !)
Morals
Spre mangaiere-adeseori
Nu trebuiesc ... instigatori.
(Convorbiri, 15 Noemvrie 1907; la sumar: Un mare anonim)
www.dacoromanica.ro
BOUL SI VITELUL
Un bou, ca toi boii puIin la singire,

In zilele noastre de soart'ajutat
Invala la 9coala cartea de cetire
5 Si ajunse boul un bou invaIat.
Mare lucru 'n lume e ysi invaIatura!
Tine be de multe, chiar i de talent ...
Printr'o bung scoala, rafinezi natura ;
Din vile! poi scoate un bou eminent.
10 Nu incape vorba, intre animale,
Un ass specimen greu sa mai gase0i...
Sa citeasca zilnic feluri de jurnale,
Rumegand atatea stiri politice0i
Astfel, eminentul, in curent cu toate,
15 Iata, pe nepotu-i tartar I-a 'ntalnit:
Unchiule, cum mergem? < Excelent, nepoate !
<c
A mai Brea problems s'a i rezolvit >.

<<Unchiule, iar Blume ! c Ba deloc, baiete !
Sunt de-acord cu to ii, foarte sigur tiu...
20 a m'ascultai pe mine, eu citesc gazete ;
Tu nu tii nimica, qti un agiamiu.
Ma 'ndoiam eu insumi: m'am convins infine,
C'am scapat de-acuma de orice nevoi:
Ni sunt de-opotriva voitori de bine
25 ySi au multa mils cei mai mari de noi.
N'au pierit zadarnic, asta primavara,
Dintre noi atalia ca la zalhana!
Drepturile noastre sfinte triumfara:
0 s'avem islazuri, data ni le-or da ...
30 A ramas vi elul ca un gura-casca,
Fericit ca 'nfine sacra spe'a lui
0 avea de-acuma din belpg sa pasta
S'o purta mai lesne greul jugului.
(Conyorbiri critice, 1 Ianuarie 1908, semrtat : Caragiale)
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 349
TALMUD
t Tu Smul, qti lens, zice Strul,

Tu nu vrei sa lucrezi destul,
Si d'aia nu c4tigi nimica!
5 Tu de vr'un an tot migaleti
0 iconi-p mititica:
0 tot sucqti 'o invartesti,
Si vad ca n'o mai ispraveti....
Eu intr'o var' am ispravit
io 0 manastire si un schit,
Cu invelit si cu vopsit! >.
Iar Smul raspunde trist: (c Hei! tiu...
Dar ... tu tu e9ti tinichigiu,
Si eu eu sunt giuvaergiu ...*
15 Morals
Una-i Strul
Si alta Smul
(Convorbiri, 15 Septemvrie 1907; la sumar: Un mare anonim)
SAVANT
20 Toate car-Ole din lume, de cand lumea, cate-au fost,

Minunatul meu prieten le cunoate pe de rost ;
Tot ce mintea omeneasca pans astazi a tiut,
In savantu-i cap de dascal, s'a 'ndesat O... a 'ncaput:
Biblioteca vestita! aa plina, ea 'n zadar
25 Am dori sa mai incapa si un bibliotecar.
(Convorbiri critice, 15 Ianuarie 1908, semnat : Caragiale)
ODA
Copilului
Umbli hoinarind p'in lume

30 ca un orb, la ochi legat,
Si de cats vreme-acuma
pe la mine n'ai mai dat!
Prapadesti tu de pomana
prelioaseleli sagqi,
35 Sa te-alegi cu hula numa
de l'ataIi ingraIi poeP...
www.dacoromanica.ro
Te-am vorbit rau eu vreodata?

vinovat cu ce Ii-am fost,
De ma horopse9ti uitarii,
tu, copil frumos 9i prost?
5 A! de-ai 9ti cum mangaiu Inca
urmele unde-ai ranit!
Cu ce dor mi-aduc aminte
cat atunci am patimit!
Vino, crudule, cu pieptul
10 gata desvelit te-a9tept;
Nu cu una, da cu doua!
sageteaza drept in piept!
Si pe Maica-ta zei%a,
jur ca n'am sa to hulesc:
15 Mai omoara-ma o data,
sa mai simt ca iar traesc!
(Convorbiri, Iulie-Septembrie 1907; semnat : Oblivius)
DE CE?
Scherzo
20 De ce, cand o furtuna

S'abate pe pamant
Cu furie nebuna...
Cant?
De ce, cand luna plina
25 Revarsa peste crang
Divina ei lumina...
Plang?
De ce, cand treci semeala
ySi nu-mi zici un cuvant,
30 Nici nu-mi prive9ti in faVa...
Cant?
De ce, cand bra %e goale
La piept cu dor ma strang...
In de matase poale
35 Plang?
De ce? Ca 9tiu: parere
E tot pan' la mormant!
Placere plang... Durere...
Cant.
40 (Convorbiri critics, 8-15 A prilie 1908, sernnat : Piceolino)
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 351
LITANIE
Pentru slarfitul lumii
Tragei clopotele!
Trage %i clopotele!
5 Face-0 zi9i noapte rugaciuni!
Scoatei moaste si icoane
facatoare de minuni !
Trageti clopotele !
E sfarsitul lumii 1
10 Ceasul judeealii a sunat.
Sfintele asezaminte
din adanc s'au clatinat.
Tragei clopotele !
Sta gheena Bata...
15 Iadul toate cangile 9i-a 'ntins
Clocoteste smoala neagra
pe jaratieul intins.
Trageli clopotele !
Arde %i ceara si famaie,
20 RidicaIi la cer litanii!
Tori cu fruncile 'n -prank
bate-ci sute de metanii!
Tragei clopotele !
Sufla duhul diavolului,
25 molipsind pe mari 9i mici:
Antichrist strabate lumea
cu ostiri de eretici.
Trage %i clopotele !
30 Si huliIi-1!
Toni cu groaza .i din toata inima
Imbalati-I,
BlestemaIi-1,
Sa fie anaftema!
35 Si serasniTi si 'n piept va bateti
pravoslavnici mici 9i maH!
TrageTi clopotele!
TrageIi clopotele, clopotari !
Maica Domnului Slavita
40 Ce-a nascut pe Nefacut,
www.dacoromanica.ro
Apard-ne!
Apara-ne!
Apara-ne de ispita
Fiului lui Belzebut.
5 (Opinia, Iasi, 10 Februarie 1908, nesemnat)
SEMNUL
Din toate cate sunt pe lume,

Nu-i una Para semn anume:
Dupa miros cunoti o floare;
10 Cuno9ti un fruct dupa savoare;
Un geniu dupa o gandire,
i steaua dupa o sclipire;
Pe-un om de duh, pe cum privete
*i pe neghiob pe cat vorbete;
15 CunWi o pasare pe glas;
Copoiul de vanat pe nas;
Un caine on un om turbat
Pe bale i latrat;
Cunoti o fiara
20 Dupa ghiara ;
Dupa un fluer pe merloiu;
Dupa mai multe ...pe ciocoiu.
(Opinia, Iasi, 17 si 19 Februarie 1908, nesemnat)
RASPUNS LA <( STRUNA ZILEI *
25 Moralti
Toate bune, Caragiale,

Dar pe-adresa dumitale
Nu prea yin din Iasi parale ...
Am destule ... festivale !
30 Morala moralei
Ce pacat ca nu se poate...
Cu de toate.
(Opinia, 1 Ianuarie 1908, e Struna... strunei e).
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 353
[13ILET]
Misira,
Sunt la Iasi
Sau la Ie 9i.
5 Daca iesi
Dela slujba,
Vin la Cujba.
Al matale
Caragiale.
10 (De circulatie orals)
PR IMUL MANUNCHIU t
Poezii de A. Museus
Crucea f i Semiluna
Luna stralucete ca o lamps mare,
15 Revarsand splendoarea-i pans 'n departare.
La ospa/u1 falnic, stransa-i oaste multa ;
TO vorbesc in parte, nimenea n'asculta.
Dar ca i stejarul mandru dela munte,
Mircea 'i netezete nobila sa frunte.
20 Si ca i stejarul mandru cand infrunta
Crunta vijelie, Mircea se incrunta
Si, apoi, se scoala deodata 'n picere
Si, cu glas puternic, le striga Tacere !
ATi uitat voi oare pe al nostru Domn,
25 # Ce-i viseaza Tara chiar in al sau somn?
Cum acele vremuri sfinte le uitaIi,
Cand pe Mircea-Voda voi it respectaTi?
<4 Ce? sunt oare altul, sau voi sunteTi alTi ?
Sunt pitici acuma brazii cei inalii?
30 4 S'a surpat Carpatul i, din radacina,
Stanca se preface intr'o moale tins?
Nu mai curge Istrul In largul sau pat,
e Si patriotismul vostru v'a secat ?
Maine este lupta, lupta cea de moarte,
35 # Dela care-atarn'a Romaniei soarte !
Glorie sau moarte vom intampina ;
0 Insa, jur pe ceruri, nu vom desarma!
Caci ce este moartea data nu e viaIa ?
Daca n'o privete un roman in fa-VA ?
40 4 Nu ma tern de moarte, sunt osta de seams ;
0 Chiar de vecinicia-i nu vreau s am tearna!
23
www.dacoromanica.ro
o Vrea ca sa ne 'ncalce mandrul Baiazid ;

o Va vedea ca Mircea nu-i un invalid !
Ce e drept, ma chiama Mircea-cel-Batran,
o Dar am suflet tanar, ca ma 9tiu roman.
5 < Vrea ca sa ne 'ncalce cruntul Baiazet,
o Fluturand alvarul marelui profet ;
o Vrea ca sa ne 'ncalce, socotind barbarul
o C'are sa ne 'nsufle fried cu alvarul...
o Ei bine ! atuncea, not sa-1 incalpm
10 o $i al Romaniei nume sa 'nnalIam !
o El insults crucea ; nu 'nsult semiluna ;
Sincera credinp respect totdeauna ;
o Insa vai d'acela ce p'a mea lovete !
4 Chiar ca d'un perete capul ii izbete !
15 4 Maine 'n cloud ceasuri voiu ca sa sfarim,
o SA sdrobim odata pe-acest Ilderim !
o Da! sa tie bine cruntul ienicer
tc C'aici se 'ntalnete cu un zid de fer,
4 Zid compus din pepturi brave, oIelite,
20 4 In a Iariparei dragoste calite !
Poate-avea el oaste cat frunza i iarba,
4 Eu ridic din umeri i imi raz in barba ;
tc Caci, nu numai Cara mi-apar pans mor,
o 'al cretinataIii sunt aparator ;
25 4 De-a mea misiune sacra's corqtient:
o A Europei straja sunt in orient.
o Deci, naframa alba inteun bad sa punei
o ySi la turc sa mergeti indata sa-i spunqi,
o Ca capitulaii bucuros semnez ;
30 Altfel nicio vorba! nu voiu sa tratez !
o MergeIi dar cu to ii, bravii mei ostai!
o Sigur sunt ca maine unul n'o fi la!
o Fiji indata gata, atat va mai zic ;
o FiTi la final time ! i mai mult nimic ! 0
35 i zicand acestea, cupa lui ridica ;
Din ochi, doua lacrimi in cupa lui pica,
Lacrimi de iubire pentru Zara sa,
Ce numai eroul tie a varsa.
Oastea e 'n picioare ; arme zanganesc,
40 i de lupta bravii to %i se pregatesc.
Dupa ce se face sfanta rugaciune,
De Mitropolitul, pentru naIiune,
Se inchin vitejii ; caii for nechez ;
Cu arme sfinIite toIi se intrarmez.
45 Chiar in zori de zing, lupta s'a incins ;
Ilderim trufa9u1 se declard 'nvins ;
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 355
Vede ca nu merge nazuri a mai face,

Armele depune, solicits pace,
Si semneaz'acele vechi capitula-cii,
Drepturile sacre-ale acestei nafii...
5 Crucea 'nvingatoare pe cer straluce9te,
Iara semiluna de groaza palwe !
Istrul i Carpatul, intr'un sfant avant,
Gloria romans impreun'o cant !
Gratia Domnicei
10 Tanara Domnica a incalecat ;

Pentru prima oars merge la vanat,
Cu-al ei mire june, tocmai sus in munte,
Sa vaneze ciute, cerbi cu coarne 'n frunte.
Tinerime-aleasa, to i voinici baeti,
15 IntrarmaIi cu palo, sulici 9i sagqi,
Ii urmeaza veseli. Sgomotul e mare ;
Cornul sufla 'ntr'una la patru hotare.
Se incepe goana. Tanara copila
Tremura de spaima, tremura de mild,
20 Vazand ca 'mprejuru-i acea tinerime
Face-atatea jertfe cu aa cruzime.
Totdeaun'uu suflet c'al ei delicat
Cu cruzimi de-acestea greu va fi 'mpacat !
Pe cand lacrimeaza, iata ca, de-odata,
25 Din desi9, in fats -i, un cerb se arata,
Cu bogate coarne, cu pasul upr,
Asudat de goana, cu ochiu rugator,
Vine 9i 'ngenunchia 1-ale ei picioare
Gratie implora, ca sa nu-1 omoare.
30 Dar 9i al ei mire, iata-1 ca sosqte,
Arma 'n sus ridica 9i ochind Tintete ;
Ca un vultur aprig, cu sulitad lungs,
Pe cerb, drept in coaste, vrea ca sa-1 strapunga.
Nu! striga DomniIaI nu da, dragul meu!
35 Pe-acest cerb, sarmanul, vreau sa-1 mantui eu ;
Caci mie 'n genunche, el s'a prosternat,
Convins ca de mine poate fi salvat !
Mie in genunche, a venit sa ceara
GraIie Eu nu pot ca sa-1 las sa piara! A
40 Si zicand acestea, ea a desarmat

13raIul ce-al sau mire sine ardicat.
Mirele-i se lass 'ndata 'nduio1
Catra cerb se 'ntoarce cu bland*, 9i,
23
www.dacoromanica.ro
356 NOT TIE CRIT ICE, LITERATURA. BSI VERSUR I
Cand yin toIi cur tenii cu armele-ardicate,

June le ii ziee: # Mergi in libertate ! *.
Mult poate femeia! ... cu graIia sa,
Orice rautate ea va desarma !
5 In Gondola
La San Marco in piaVa,

Dulce curge 'n carnaval,
Ca un vis, a noastra via-ta ;
Lin optqte-al marii val.
10 Vino, vino, gondoliere,

Ia-ne, du-ne 'ncet-incet,
Subt a lunii seanteiere ...
Cants, scumpul meu poet !
Doarme-albastr'Adriatiea ;
15 Dorul tau imi vei eanta ...
Nu to teme de nimicA ...
Eti al meu i sunt a ta!
Doarme -acum i crudu-mi gade

In palatu-i aurit ;
20 De gelosul meu poIi rade:
De demult 1 -am adormit.
Pentr'un zambot, o privire

Dela tine, stump odor,
Partea-mi dau de nemurire,
25 Dau chiar patrie, onor !
Vezi to luna de pe ceruri

Cum straluce mangaios,
Invelind tot in misteruri?
Pentru mine-i de prisos.
30 Tu qti singura-mi lumina,

Luna mea d'acum to eti,
Dogaresa mea diving !
Spune-mi, spune: ma iubeti ?
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 357
Te iubesc ca o nebuna ;
Fa cu mine orice vrei ;
Daca-s pentru tine lung,
Tu qti soare 'n ochii mei!
5 Da-mi caldura ta suava,

De-al ei foc sa ma topesc...
Sunt a ta fidela sclava ;
Te iubesc ! da, to iubesc !
Inainte, gondoliere ;
10 Du-ne, du-ne 'ncet-incet !
Subt a lunii scanteiere,
Cants, scumpul meu poet !
In Venetia duioasa,
Dulce-i via-ca 'n carnaval!
15 Pentr'o inim'amoroasa,
Cants, rade-al marii val!
Steaua
Cu maini subliri i reci,

Mi-ai dat fior fierbinte:
20 Sa treaca veci de veci,
Eu tot 1-oiu Tine minte.
Credeam ca s'a oprit

In tale mersul lumii,
Ca tot a 'ncremenit
25 Ca trupul unei inumii.
()data m'ai atins

S'apoi te-ai dus departe ;
0 stea pe cer s'a stins...
Pareri au fost dearte.
30 Oriunde-acum sclipeti
In departari albastre.
Tu nu qti unde eti,
Perduta printre astre.
www.dacoromanica.ro
Te line -aci mereu

A mea inchipuire;
Tu vei muri, ci eu
Ti-oiu da o nemurire.
5 Idila
Ia vezi toanta de Marie,

Ce gatita! cum i-a dat
Pe obraz cu rumenie
Si pe cap cu alifie:
10 Sa se mire to-Ii in sat.
Ia te uita i Ilie,
Ce flacau bun de peIit!
Cu iIari not de dimie,
Si cu flori la palarie,
15 Si cu cisme s'a 'nnoit.
Fa Marie, nu dai laba?

Nu %i -o dau, macar s mori!
Fa, te rog! Ma rogi degiaba ...
Apoi dac'ap li -e treaba,
20 Te iau altfel, O... ori, ori.
Ma! se vede nu Ii-e bine...

Fii de treaba, nu fii prost:
Intri 'n iad, sarae de tine !
Ai uitat, nu Ii-e ruOne
25 Ca acum suntem in post !
Daca-i post, de ce la Nica

Ochii toata zivali cati?
Meri te plimba! Ce-i adica
Numai ochii? Tu... n'ai frica!
30 Tu ateapta pan'la Pati...
S'a plecat patruns Die...

Ce mandreIe de flacau!
Cu iIari noui de dimie
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 359
ySi cu flori la palarie,

ySi it strange-o cisnra rau.
(Universal, 3 Aprilie 1909, semnat: Caragiale)
PA5A DIN SILISTRA

5 Pap din Silistra asnzi s'a jurat,
Sa razbune groaznic pe-un ghiaur spurcat.
Cine e ghiaurul? Este-acela, care
Dun Area o trece pe-al sau roib &Mare,
ySide la Silistra cu -ass cutezare
10 Vine s'a rapeasca pe cadana mare.
Hei, ghiaur nemernic, pentru o cadana,
<( 0 s'a pun sali tae 'nniu murdara mans,
4 Dup'aceia capul si 'nca un picior,
Iar dup5. aceia am s'a to omor !
15 <c Am sa trag hangerul i-am sa-1 o%elesc
aIn spurcatu -i sange, in sange canesc.
Stai, sa vie 'ndata gAdea cu toporul !... *
Zice al Silistrei Pa' 'ngrozitorul,
Sa-mi aduca-aicea pe acel misel,
20 <c Ca saii is pedeapsa scrisa pentru el !*
Gadea se repede si-1 aduce 'ndath

Incarcat de lanTuri, ca fiara turban.
Tanara victims este-acoperin
De un giulgiu negru, caci e osandin.
25 <c S6-i ridice giulgiul!* pap a strigat
i toti asistenIii s'au cutremurat.
Gadea it ridica i o ! ce mirare:
In loc de victims -i chiar cadana mare !
Pap-si scuipa 'n barld i ranjind scranqte.
30 Rou e la fan, fruntea ii pAlete,
Isi trage hangerul, i-1 infige 'n san,
Ea cade, el rade, demonul batran.
S'o luai de-aicea, trimite %i -o dar,
#Acelui nemernic, acelui murdar ! *.
35 Astfel ii razbuna un pa0 tradat,

Tradat miplete si desonorat.
(Lucealdrul, 1.IV.1912, p. 279-280, s Cum scria Bolintineanu s)
www.dacoromanica.ro
ITRICOLORUL]
Ca li-i groaza for

Groaza tutulor,
Groaza liftelor
5 $i paganilor...
$i Maghiarilor
Salbaticilor
Fii ai Hunilor ;
Fanaticilor ;
10 Otomanilor,
Ulemalelor,
$i paalelor,
BudalMelor ;
$i Antarplor,
15 Grecomanilor,
Cataonilor ;
Schipetarilor,
Capsomanilor ;
$i Bulgarilor,
20 S'arboteilor,
Genabetilor ;
$i sectan %ilor
Panslavitilor,
Lipovenilor
25 $i scapetilor,
$i Yadanilor
Scarrnaviilor!
Groaza tutulor
Inirnicilor
30 De-al Romanilor
Brat razbunator
$i triumfator !...
Voi! Poetilor,
Prosatorilor,
35 Oratorilor,
Muzicantilor,
Lautarilor,
Trubadurilor !
To-ti canta-ti in chor
40 Cu viers tuna-tor
Mandrul Tricolor
$'al sau bray popor,
Rege iubitor,
Patrie 'onor !
45 (Scrisoare autografa, Cara data, catre Paul Zarifopol, 1905-1912)
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 361
POEME IN PROZA
Prefaca
Atoms, celuld, organism; plants, planets ; flori, sori ; individ,
familie, societate, umanitate ; ieri, alaltaeri: inapoi ; azi, nimic,
5 de0 tot, tot nimic, nimic tot ; maine, poimaine: inainte. Fizic,
psichic, metafizic, epipsichic . . .tot : evoluTiune !
Cheia oricarei probleme, Passe-partout, evoluIiune !
Mode, religiuni, sisteme filosofice, economice, politice, culinare,
tot ! 0 revolu ;iune chiar, tot o evoluiune violenta ; dar evo-
10 luOune: fire, venire, devenire, parvenire ; a parveni, deveni, veni,
a fi
Si. iar gi iar.
Momentul? ceva nu eu faIa cu ceva eu ; eu qi non-eu faVa 'n
faVa : iata momentul... stadiul actual al evoluiunii. .
15 Stadiul actual al evoluTiunii literaturilor naIiunilor civilizate
este caracterizat prin pornirea, nu! prin eoala, nu! prin biserica,
data ne putem exprima astfel, simbolisto-mistico-enigmatico-chin-
tesentista, Pontifex Maximus Mauritius Maeterlinckus.
Doritor a fi omul stadiului actual, depun aci, ca umil prinos la
20 biserica maeterlincka, cateva poeme in prozei
Literatura Sat ...
Opinia publics, critica? Caini? nici gand ...
Scrii... Umbli slobod
Ba bine ca nu!... Ciomag nu - %i trebue
25 Dar trebue limbs limbs frumoasa
Bei tutun on altceva ?... limbs afumata
Atat Destul
Astrul amantilor
30 Sfantul Gheorghe. Primavara. TinereIe. Noapte neagra i ta-
cuta. Nici un sgomot. Pace adanca. De departe doar, s'aude colo 'n
vale, spa dela scocul morii curge, curge.
Satul doarme. Cate visuri! Cate eate ! felurite...
Din culcup-i, Sultanica se ridica binipr. Mama Leana nu o
35 simte Ostenita Somn adanc...
Fata iese 'n carnau0 E racoare dar i-e cald. SCA pe
prispa ofteaza ... Merge 'n varful degetelor pan'la gard unde-i
parleazul, i asculta apasanduli sanul, care-i bate strapic.
ySi ateapta
40 Pai aproape
Este Nita !... Nita este !
0 is 'n bra-0 Dulce clipa !
Cand deodata, ca prin farmec, sboara norii. Luna mandra se
ivwe invelind in stralucire satul cufundat in visuri, in atatea
45 fclurite
www.dacoromanica.ro
o Fugi de grabs, ca ne vede ! zice fata

N4a fuge fuge Nita ...
Dansa merge iute 'n casa.
Mama Leana se de0eapta, sufla nasul cu trei de0e si intreaba:
5 - MaiculiV ai fost afara ?
Da, bunico.
Cum e vremea ?... tot a ploaie ?
AO a ploaie ! e o lung, lua-o-ar dracu!
Si s'apaza la culcup-i, apasanduii sanul, care-i bate strapic.
10
Orgie antics
E cald. Cuptor. E Ilie Pgralie.
Phoebus inneaca sub o ploaie de sagqi de foc suburbia lipsita
de scutul umbrei. Iar Eol nu se indura sa trimita pe micul sglo-
15 biul Zefir, macar de o mangaiere.
0 linite, o pada de plumb apasa asupra raspantiei marginae.
Si mutele dorm. Doar, care de pe unde, coco0i insetai cants
ragu0t a seceta, iar de departe, dela o bisericuta, s'aude din and
in and clopotul sarac, jelind pe cine tie tine n'a mai avut zile.
20 Din maidanele virane se ridica mirosuri de buruiana rascoapta,
iar in aerul inelenit joaca tremurand apa morcilor.
Poetul ade la masa lui (( de brad >>, pe je ul batran din care
i-au ieit atatea i atatea inspiraVuni.
El line pe genunchi, mangaindu-1 cu maim stanga prin parul
25 Wan ca matasea porumbului, pe copilul sau, micul Vergiliu,
Gillet, un ingera.
Cu mana dreapta, Tine pana ... El vrea sa ante... Orgie
antics :
Mai daIi-mi o cupa! mai toarn'Aspasio ! S radem de-a vieTii
30 necazuri 0 chin ! Sa bem, buni tovara0! sa bem pan'la ziva ! In
yin, adevarul! placerea, in vin !... E prost cine nu bea a.
Poetul se oprete. Se terge de sudoare pe fruntea-i apoloniana
si mai Instruneaza o cords a lirei, simtind-o puIin cam labarIata
de caldura Isi reia pana i rasufla greu...
35 Cand, in lini0ea larga a suburbiei, se aude un glas molau:
Aaa . breaga bit! ...
Gilica! zice poetul catre ingerapl sau blond ; is alearga,
taica, de chiama bragagiul stranic mi-e de sete !
40 Doina
Carpatu innalIa sem* batranele culmi spre albastru, seal-
dandu-le 'n ploaia de raze de soare d'amiaza de vara E sfanta
i vasta tacere sus colo, departe de sgomotul vast i profan al ce-
taIii. E limpede aer 9i vantul adie alene i doina doine0e Mioa-
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 363
rele pasc indelete pe clina cea verde ... E turma bogat' a lui Oancea :
in targuri din lume, vestita-i e lana, vestita-i e branza, vestit casca-
valul ... Mioarele pasc indelete sub grij'a doi baci de credinIa, sub
paza dulailor aprigi, de sfa9ie ursul... Alaturi, la umbra de stanch',
5 stau bacii. Sunt frate 9i frate. Cel mare, cu pleoapele 'nchise, I9i
trage luleaua. Iar fratele tanar, culcat stand pe spate, doine9te o
doing din flueru-i magic ... ySi cants 9i cants flacaul, de dor 9i de
jale, un cantec pe care Carpatu-1 cunowe d'atatea q'atatea viele
de oameni. Trecut-au destule 9i alte-or mai trece: Carpatul 9i doina
10 de veci sunt prietini, de veci or sa fie ... i cants flacaul, de plange
9i frate, de plang 9i mioare, de plang toIi dulaii, 9iroaie de lacrimi,
atat e de dulce ! Dar iata-1 de-odata, in sus se ridica 9i flueru-9i
trage din buze ... I-intoarce la ceafa 9i-I Vara 'n cama9a soioasa
de zer 9i scorIoasa .. . Se scarping bine ; rasufla . .. i iar it is 'n
15 buze 9i iar se porne9te ... Carpatu-9i innalIa seine% batranele culmi
spre albastru, scaldandu-le 'n ploaia de raze de soare d'amiaza
de vara ... E sfanta qi vasta tacere sus colo, departe de sgomotul
vast 9i profan al cetaIii .. . E limpede aer 9i vantul adie alene 9i
doina doine9te ... Ce vraje !
20 *
Prenziu
Boboteaza. Ger de arde. IIi inghia%a apa 'n nara. Sung clopotele.
Tunul tuna bray in Dealu-Spirii. Bat din talpa 9i din braIe poliii9tii 9i
sergen;ii. Lume multa. Pe pavaju 'nnisipat de dimineaVa, umbla
25 'ntr'una serta-ferta, tree trasuri, otomobile,- biciclete 9i ' Salvarea >.
0 babuIa surds bute, c'o ulcica (varza acra) tot se 'ndeasa
pintre lume ... Se tot Vara, se tot Vara ... I-e de grabs. Vrea sa
treaca peste drum.
Nu-i vo'e ! striga politistul.
30 Dar babuIa nu asculta: i-e de grabs, vrea sa treaca ... peste drum.
El o 'mpinge inapoi.
Vai de mine, maiculiVa!
Dar e el aspru:
Nu e voie ! nu e voie ! nu 'nIelegi?
35 Dela Domnu Panaite ! striga baba.
TrarnbiTele ! Vin jandarmii ! trece PrinIul !
La o parte !
i sat smirna.
Sung clopotele. Tunul tuna bray in Dealu-Spirii.
40 Baba scapa p:ntre lume ... I-e de graba . .. vrea sa treaca . ..
Sboara ca o randuric'o bicicleta : o s'o faca praf pe baba.
PoliIistul se repede desperat. Straus o 'nhaIa dela ceard 9i o
smulge dela moarte.
Baba TiVa. Oala scapa. Numa cioburi. S'a dus zeama. Lumea
45 rade. Baba sbiara. PoliIistul o carpe9te 9'o arunca la o parte ...
www.dacoromanica.ro
364 NOTITE CRIT ICE, LITERATURA. BSI VERSURI
E salvata...
El e mandru...
SePeA Ii da un prerniu!
*
5 CUM inte
Moril este suparat... La Canada vrea sa piece... El deja s'a
hotarit:
Nu mai am ce face-aicea!
Stai si cere drepturile!
10 Parca drepturile-mi trebui!... Mie-mi trebui capital!
(Universul, 27 Februarie 1909, semnat : Caragiale)
FABULA.
lui A. Vlahutcl
A fost odata un baiat,
15 0 secatura, un stricat...
FraIi, mama, it nesocoteau,
Si mari si mici 11 huiduiau,
Ba, uneori, it si bateau.
0 viala 1-au tot umilit
20 Pan' ce stricatul horopsit
Din casa masii a fugit...
Intr'un tarziu i -au amintit
De-acel copil neprocopsit,
De-acel bun-de-nimic, de-acel
25 Fugar, pribeag, de-acel mi9e1,
Si mild le-a venit de el...
La ziva lui 1-au cam iertat,
Acasa, veseli, 1-au chemat,
Si cu dulce0 1-au indopat...
30 Pan' ce stomachul 9i-a stricat.
Morala
Loupd prea amara liaId
Nu fi lacom la dulcea ;a.
(Manuseris autograf, 30 Ianuarie 1912, vezi in elirul vol. V)
35 CALDUROS APEL
e Moftul Romans face apel la concursul tutulor scriitorilor si
desinatorilor, oferindu-le pentru colaborare prquri constiintioase
pc potriva lucrarilor primite spre publicare.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 365
Revista eminamente independents <c Moftul Roman > pri-

me9te once produqiune, articole in proza 9i versuri, desenuri, umo-
ristice, satirice 9i chiar serioase (prin serioase, fire9te, nu 'nielegem
nesarate), intru cat ele se presenta in dimensiuni potrivite cu cadrul
5 nostru ci se pot presenta pe raspunderea noastra publicului cititor,
data nu sunt semnate cu nume cari au ajuns sa raspunda ele Indestul.
Primim once produc %iune, indiferent de vederi politice sau so-
ciale, de 9coald literara sau artistica, numai sa le credem placute
publicului, caruia, suntem noi convin9i, indiferent de toate cele,
10 Ii place once producIie buns.
Sa vie once talent, oriunde 9i on cu ce pareri, 9i va fi primit
la noi cu toata stima 9i cu toata dragostea cari se datoresc talentului.
S vie ! 9i va vedea, poate, ca, dela cele mai de sus Iocuri pans la
cele mai de jos, singurul loc in Zara noastra, unde talentul are mai
15 multe garanIii a nu fi considerat ca un moft, este tocmai la
<Moftul Roman
(Moftul Romcin, No. 2, 8 Aprilie 1901)
TRECUTUL SI PREZENTUL
Istorie i limbci
20 In cercurile literare 9i 9tiinIifice din capitals nu se vorbe9te

decat de 9tirea imbucuratoare ca savantul nostru limbist B. P.
Hasdeu va da la lumina in curand o publicaliune de cea mai mare
importanra sub titlul e Trecutul 9i Prezentul Istorie 9i Limba >.
De9i vastele cuno9tinTe ale batranului academician sunt o ga-
25 ranIie Ca lucrarea aceasta are sa fie din toate puntele de vedere
eminenta, totuci na9te intrebarea: in ce parte are sa fie mai tare
genialul autor in istorie sau in limba?
Se 9tie de aminteri Ca spiritualul spiritist Inca de noulta vreme
a renunIat la istorie. Afars de mici ineercari pasajere, istoria a
30 fames pentru d-sa ca uitata. Pe langa Sic Cogito monumentala
expunere a spiritismului d-sa nu a facut 9i nu face de atat amar
de vreme, 0 cu activitate prodigioasa, decat limbs: limba 9i spi-
ritism, spiritism ci limba.
Cu oarecare siguranp prin urmare, se crede ca partea princi-
35 pals a lucrarii, istoria, va fi atinsa numai in treacat, 9i din punct
de vedere limbistic numai ; iar limba, din punct de vedere istoric,
va fi temeiul lucrarii.
Aqa fund, noi credem ca mai nemerit ar fi fost sa se intituleze
eminenta lucrare a savantului academic: Istoria ca Limba ci Limba
40 ca Istorie.
(Moftul Roman, seria I, nr. 5, 11 Februarie 1893, neoemnat)
www.dacoromanica.ro
366 NOTI'C'E CRITICE, LITERATURA. BSI VERSURI
MAGNUM MOPHTOLOGICUM
De ce n'are ursul nici coada nici urechi? Darwinismul i evo-
lutionitii nu ne-au putut-o Inca spune: ei se invartesc necontenit
Intr'un cerc intunecos de supoziOuni mediu, adaptabilitate,
5 lupta pentru existence ... Mofturi! Uite care e adevarul. Pe vre-
mea cand traiau fiarele i omul in buna pace, Adam 1-a dus pe urs
la un stup de miere sa-1 inve-ce la lucru dulce. Ursul nu vrea sa
bage nasul ca -i era fried de albine. Adam 1-a apucat de urechi, i
trage i trage pana i-a rupt urechile, dar 1-a varit cu botu 'n fagur.
to Cand a dat Martin de lucru bun, a inceput sa linga, i linge...
linge... Huge i nu mai ispravea. Cand a vazut Adam ca s'a de-
dulcit din cale afara fiara, a apucat-o de coada, i trage, trage,
trage, pana i-a rupt coada... dar 1-a scos din stup.
Va zice insa cititorul: ce are aface Adam, ursul i mierea cu
15 <( Magnum Mophtologicum >> al d-tale? Uite ce aface are. Aducali
oricine aminte de poezia noastra cu acest titlu, din zilele trecute:
Si s'a pornit batranu-atunci
La lucru cu ardoare,
Dar vai! pacat! s'a 'rgepenit
20 Cu limba in a mare !
Intrase ursul la miere, se dedulcise i nu mai vrea sa iasa.
L-au apucat insa de coadele gherocului unul i altul, i trage-1
i trage-1, par& 1-au scos din a mare. Acu in urma din repezeala
trasaturii s'a inIepenit in ban. Ei vezi! d'aci e mai greu sa-1 sco0
25 ca n'ai de unde-1 mai apuca ; coada i s'a prapadit de mull! Poate
ca sa-1 apuci de limba ; dar pe vreme de epidemic nu permite dr.
Babe sa punem mana pe aa lucruri!
(Moffitt Roman, I, 15, 1893, nesemnat)
OLGA BSI SPIRIDUS

30 Basm
A fost odata ca niciodata, daca n'ar fi nu s'ar povesti; a fost
()data un unchia i unchiaul acela avea doua patimi tiinta lirn-
bilor i invalatura lui Spiridu, ca era vraci ca Neftinav imparat
din Alixandria, i procopsit nevoie mare, i umbla cu fel de fel de
35 fermece qi de iscodenii: ca vorbea noaptea pe Intuneric cu duhu-
rile din lumea ailalta, cu AghitiVa, cu Spiridu i cu Belzebub i cu
Avimelech i LuIifer i cu Avestiia aripa Satanii; i era mare pehli-
van i dracos, ca avea lefuri dela imparalie sa Inceapa carli, care
ar fi ieit cat tratavanghelul de mari daca le-ar fi ispravit.
40 ySi aa, s'a 'ntalnit unchiaul acela odata cu o fats tanara, pe
care o chema Olga, i cum a vazut-o, ce-i da Aghiup in cap unchia-
ului? zice fetii:
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 367
Unde to duci, puica?

Acasa, moicule.
Da': ma iei 9i pe mine?
Da' ce sa fac eu cu dumneata?
5 Te 'nval eu.
Da' ce mai poIi dumneata sa ma inveTi?
Hei-hei! ai sa vezi. Eu sunt dascal de limbi...
Aoleu!
Si 9tiu 9i vrajitoria cu Spiridu9...
10 Piei, Drace!
ySi am 9i paraluIe..
Atuncea... haide mo9ule, zise fata.
i au plecat amandoi de vale pan dosul Ci9megiului, 9i fata
mergea hupa-dupa 9i unchia9u1 dupa ea tipa-tipa.
15 ySi cand a ajuns acasa, s'a pus s'o inveIe vrajile lui Spiridu
9i 9tiinIa strains, de o bagase pe copila in draci, cu atata invaVa-
tura, ea nu mai 9tia unde e capul, 9i i-a dat parale pentru chink,
pentru lemne, pentru de toate care trebuesc la o fata. Si prinsese
unchia9u1 slabiciune mare de dansa ca era ascultatoare 9i silitoare
20 la invaVatura. Atata numai pacat ! ca fata avea un cusur: se gadila
cand ii suflai in ureche, 9i unchia9u1 zor nevoie sa-i sufle in urechi;
ea-1 impingea, el a9i ! da-i nainte! Si a9a, on din pricina invaIaturii,
on pass -mi-te din pricina duhului necuratului, incepu fata sa sla-
beasca 9i sa se usuce pe picioare de -0.-era mai mare mila s'o vezi.
25 Intr'o Luni sears, tocmai mersese unchia9u1 la vrajitoriile lui,
unde se 'ntalnea cu al Ii spiridu9i de-ai lui de vorbeau cu duhurile
ea sta singurica la fereastra 9i ofta... dupa ce? nici ea nu 9tia,
dar ofta dupa ceva, 9i casca de-i trosneau falcile. Si numai odata
aude sdranga-sdranga, o sabie, 9i iacata un oficera9 tanar, tistul
30 de sergenIi din dealul Spirii.
Bonsoar!
Bonsoar!
Da ce stai la fereastra a9a numai in cama9uta, nu - ;i -e frica
sa race9ti?
35 A! nu racesc... am deschis niiel ca ma sims nu 9tiu cum
nevricoasa. Dar nu pofteti in casa?
Ba da.
Si tocmai 9edeau tinerii la conversaIie, dupa ce-i spusese fata
cum merge 9iretenia invalaturii unchia9ului, ca a uscat-o de tot,
40 incepe sa trosneasca mobilele, 9i fata zice:
Aoleo ! de n'ar veni afurisitul de unchia9, Ca a9a-mi trosne9te
in casa de cateori se apropie el cu duhul lui.
Dar tistul zice:
A9!
45 Da' n'apuca sa ispraveasca vorba, 9i s'aude o uruiala gro-
zava la poarta 9i trosnitura strapica in odaie 9i fata puf ! in lu-
manare 9i tistul hurt ! subt pat. Si a intrat unchia9u1 in odaie cu o
www.dacoromanica.ro
368 NOTITE CRIT ICE, LITERATURA ySI VERSURI
falca 'n car qi alta 'n pamant 9i cu limba atarnand afara 9i bolbo-
rosind 9i duhnind flacari pe gura ca duce -se pe pustii locuri. 8i
odata striga:
Olgo ! aicea miroase a duh strain.
5 Nu se afla.
Mi-a spus vraja.
Pe onoarea mea!
Aprinde lumanarea
8i cauta unchia9u1 in pat, cauta 'n dulap, cauta sub pat 9i cla
10 de tistul din Dealul Spirii, care tremura de frica lui Aghiula.
Cine-i asta? striga inchinatul.
Asta asta
Cine eqti? raspunde
Sunt in Dea-lul-Spi-rii-tist.
35 Spiritist?... E9ti spiritist? ... De ce nu spui, omule ! bate -te
norocul... Dace e9ti spiritist, apoi e9ti de-ai noqtri. Stai sa bem
un ceai cu to %ii.
Ta9a au petrecut seara 'mpreuna, 9i pe urma a dat unchia9u1
lecia fetii, gi zice unchiaqul tistului:
20 Vrei sa to 'nva/ i pe tine solomonia i 9tiinTa straina?
Da tistul a raspuns:
Mersi, nu, ca am deocamdata alta ocupaIie.
8i de atunci s'a imprietinit unchia9u1 cu tistul qi regulat, dupe
le is unchia9ului, tend era fata obosita de lecOi 9i de solomonie,
25 venea tocmai la vreme tistul sa face amandoi conversa %ie. Iar,
de mul/umire, unchia9u1 a staruit, ca avea putere mare in impa-
raIie, de 1-a inaintat pe tist in grad.
(Moftul Romdn, I, 16, 1893, nesemnat)
SCANDAL ACADEMIC
30 Ilustrul nostru limbist, d. B. P. Hasdeu, revenind asupra hota-
ririi sale, de acum un an, de a nu mai pune piciorul in Academie,
a luat parte anul acesta la desbaterile academice din sesiunea ce s'a In-
inchis alaltaeri.
Se tie ca batranul i neobositul limbist era suparat, 9i cu drept
35 cuvant, pe colegii sai pentru ca ace9tia nu voisera a admite in sanul
for pe un mediu spiritist, Speran-ca a acestei 9coale 9tiinIifice. 8i-a
calcat insa pe inima 9i s'a reintors la Academie 9i iata pentru ce.
Cu cateva zile inainte de deschiderea sesiunii s'au consultat
spiriti9tii. Iata comunicarea for prin mediul numit:
40 D. Hcisdeu. Ce sa fac cu Academia, In anul acesta?
Spiritul. SA mergi la 9edinTe.
D. Hasdeu. Dar Academia, fara ideal, MA' credinca, fara Speran %a,
e ca o femee de strada: ce sa-i mai fac eu?
Spiritul. Sa-i faci ce po%i: literature, poezie, basme, mofturi qi
45 limba, mai cu seams limba, in asta e9ti prima: ai fi pre9edinte.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 369
D. Hasdeu. Presedinte? Atunci merg.

Si s'a dus.
Aci vine scandalul.
Academia alege presedinte pe d. Bari/.
5 Limbistul cazut consults din nou spiritul:
D. Hasdeu. M'ai arnagit !
Spiritul. Eu?
D. Hasdeu. Da tu.
Spiritul. Cum?
10 D. Hasdeu. Ai spus ca or sa m'aleaga presedinte.
Spiritul. Cand am spus eu asta?
D. Hasdeu. Alaltaeri.
Spiritul. Nu-i adevarat ; ai inceles eau. Ti-am zis esti prima in
limbs: ai fi presedinte... intr'o societate de limbisti ; nu m'am gandit
15 la Academie.
Sunt indignari de acele care te ineaca si nu te lass sa pronun ;i
decat o scurta, dar bine simIita exclamare.
Se zice ca indignat astfel de gresala aceasta de interpretare,
d. Hasdeu ar fi spus catre mediul sau, foarte contrariat ;i acesta,
20 unul din acele cuvente din betrani asa de nemerite in multe
ocazii ale vie-pi:
Limba boului e mare, dar e limbs si limbs nu poate face
limbistica!*
(Moltul Roman, I, 18, 28 Martie 1893, nesemnat)
25 APA BLA GO SLOVITA

Legendd indica
a stat asa inTeleptul Buda cakia Muni o vreme de zece zile
incuiat in palatul lui, si, stand incuiat in palatul lui, nu iesea de loc.
Si avea ganduri negre si vedenii urate, si la a unsprezecea zi a
30 sarit din patul lui cu capul ame ;it de mahniri, si a zis:
a A stazi negresit trebue "sa ies ! nu mai voi, nu mai pot, nu mai
sufar sa stau aka incuiat!*
ySi a parasit palatul urmat de ai sai si s'a dus la plimbare si s'a
rugat... Si nu-si putea usura capul de ingreuiare si inima de durere.
35 Atunci tanarul prin ;, el, in ;eleptul Buda cakia Muni, a zis
curtenilor lui, care se ;ineau dupes dansul pas cu pas:
e Sta ;i aici voi, lasqi-ma singur... Voi sa ma due singur in sfanta
poiana misterioasa 5.
Iar curtenii s'au supus, si inIeleptul s'a afundat In ganduri
40 si'n poiana.
A mers, a mers, a mers, si pe urn& a stoat pe loc insetoat tare
de durerea inimii.
Un isvor tainuit sub umbra copacilor soptea incetisor... Aerul
era frumos... ;i pasarile cantau... Era o poiana minunata.
24
www.dacoromanica.ro
InIeleptul se apropia insetat de isvor, se apleca 9i Mu potrivit,

cu cumpatarea inIeleptului... Si se plimba Inca pu %in, i apa sfanta
ii taia durerile inimii i-i upra capul de gandurile negre.
Atunci Buda Cakia Muni chema pe curteni 9i le zise:
5 <c Apa asta este minunata!
Si a9a, Buda a blagoslovit apa 9i de atunci e blagoslovita apa
de Buda!
(Moftul Roman, I, 35, 6 Iunie 1893, nesemnat)
LOGICA BAROULUI
10 Un profesor avocat face cu un elev al sau urmatoarea
invoiala:
4 Pana'n trei ani eu, profesorul, ma oblig a to face avocat perfect.
Daca primul proces ce-1 vei avea Il vei ca9tiga, atunci imi vei plati
suma cutare ; data -1 vei pierde, nu-mi vei plati nimic )).
15 Cei trei ani s'au implinit. Tanarul este avocat, dupa ce a depus
un stralucit examen de admisiune la libera practica.
De9tept baiat, dar ingrat. El refuza sa plateasca onorariul pro
fesorului, care i-1 reclama cu staruin %a.
Profesorul Il da in judecata.
2it La infa%i9are, tanarul se apara astfel:
Domnilor magistra %i, contractul dintre mine Si onorabila parte
adversa spune ca data voi ca9tiga primul meu proces sa platesc
atata, data -1 voi pierde sa nu platesc nimic. Or, acesta fiind primul
meu proces voi avea onoarea sa pun, fa-Va cu d-voastra onoratei
25 Valli adverse, urmatoarea dilema:
o Din doua una sau d-voastra imi da ;i ca9tig de cauza, respin-
gaud preteigia reclamantului, 9i atunci nu-i dau nimic ; sau ii admite %i
d-sale reclamaIia gi -i deli dreptate, i atuncea eu pierz procesul, 9i
pierzand acest prim proces al meu, dupa clauza contractului nostru,
30 nu am sa-i platesc nimic. Deci i 'ntr'un caz 9i intr'altul, nu voi avea
sa-i dau nimic: reclamaIia d-sale este nula i neavenita s.
Tribunalul remane adanc patruns. Se da cuvantul reclamantului:
Domnilor magistraIi, reclamaIia mea este dreapta tocmai
pentruca o fac: caci clack dupa contract, n'au dreptul a-mi lua
35 onorariul decat in cazul cand discipulul meu ar ca9tiga primul sau
proces, atunci cum viu eu 9i cer acest onorariu Inainte de a avea
onorata parte adversa un proces? Cum viu eu sa-i ocazionez acest
prim proces 9i sa ma expun la acea grozava dilema pe care mi-a
pus-o?
40 Va voi arata cum. Mai intai ii fac acest proces, pentru ca trebue
<(
sa-mi plateasca inainte chiar de a avea un proces. Ce spune con-

tractul nostru, 9tim cu to1ii: data tanarul va ca9tiga primul proces,
imi va da atata ; data -1 va pierde, nu-mi va da nimic. Apoi din
doua una:
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 371.
a Ori voi ca9tiga eu, reclamantul, partea adversa ffind condam-

nata sa-mi plateasca ce-i reclam; sau voi pierde eu, imi ve0 respinge
reclamaIia, dand ca9tig de cauza par ;ii adverse in acest prim proces
al sau, 9i atunci, dupa litera contractului, partea adversa este
5 datoare sa-mi plateasca ce-i reclam .
Sentinta:
Avand in vedere ca atat reclamantul cat 9i intimatul ar qi
pierde qi ar Si ca9tiga, 9i data ar ca9tiga i data ar pierde ;
a Hotara9te:
10 a Respinge cererea reclamantului, dar condamna pe intimat la

plata datoriei..
Raposatul Bengea, de clasica memorie, pleda intr'un proces

contra a trei dintre cei mai de frunte jurisconsul %i titula i.
15 Dupa cele mai stralucite pledorii ale acestora, Bengea is cu-
vantul qi zice aratand cu degetul in condica:
a Domnilor magistraIi, toate bune qi frumoase cate le-au spus
onor. mei colegi, dar articolul asta de ici... asta ce rahat mananca?
(Moffitt Roman, I, 14, 1893, nesemnat)
20 1110 TEACA.
In sfar9it, a9teptarile publicului au fost incununate de succes.
Sambata trecuta 22 Mai 1893, zi care se va scrie cu litere de our
in Istoria literaturii cazone, a aparut in Editura Graeve Mof
Teacci.
25 Iata-1 dar pe bravul capitan trecut la posteritate alaturi de
Mihai, Stefan, Corvin qi alai barbaIi marcanti.
Moftul Ronain, organ disciplinat, iii face salutul reglementar
in fala superiorului scos in volum, ediIie de parada, a lei 2 b. 50.
Afars de asta, not am crezut in totdeauna ca armata este a
30 Iarii nu a partidelor, ea plute9te deasupra patimilor meschine. De
aceea imparta9im impreuna cu 1.ara, i mai ales cu autorul, bucuria
aparitiunii lui Mof Teacei.
Se 9tie ca acest erou a avut In coloanele ziarului nostru un succes
deosebit ; suntem siguri deci ca atat fivi/ii cat qi melitarii vor da
85 ordin furierilor sa le procure dela librariile cazone sau particulare
interesanta carte.
Autorul, fost sub-ofiter fara reangajare va da in curand la
lumina o .serie intreaga de opere precum:
Figuri literare (Aron Densuqianu, Oprea Titei, Tanoviceanu,
40 Z. Antinescu, I. Pop Florentin, Moralescu, etc.), Despre poezie,
studiu util, Nuvele (femeea romans, Nea Nip, etc.), Jurnalul nostru
(afara de cel cu subventia, care e de alt autor celebru), Parnasul
roman (afara de acele care sunt datorite altor pene ilustre), 9i alte
opere de valoare, cari au facut fala valorosului nostru organ.
24"r
www.dacoromanica.ro
372 NOT ITE CRITICS, LITERATURA. SI VERSURI
Prin urmare, grabiIi-va Romani!

Face %i sa se desfaca Mors Teaca, i viitorul va fi cu voi si cu
autorul.
Moftul Roman e azi in sarbatoare, face-0-1 sa fie vecinic,
5 editorul VA' va fi recunoscator.
(Mo/tul Roman, I, 33, 30 Maiu 1893, nesemnat)
UN CUVANT
Cu adanca parere de rau ne facem datoria sa anunIam apro-
piata apariIie a unui nou confrate umoristic, Zeflemeaua, care va
10 ie9i de Joia viitoare odata pe saptamana sub direcIia d-lui George
Ranetti, publicistul bine cunoscut.
De ce cu adanca parere de rau?
1. fiindca George Ranetti e nevoit sa ne lase pe noi: impre-
jurari neatarnate de voinIa lui 9i Inca mai pulin de a noastra, 11
15 silese sa dea la lumina Zeflemeaua
2. fiindca Zeflemeaua ne va fi un concurent in adevar redutabil,
George Ranetti este un om de spirit in eel mai sever inceles
al cuvantului, 9i prin urmare tim Ca n'are sa se supere de laudele
meritate ce din toata inima i le aducem aici. Rar se poate gasi un
20 colaborator atat de valoros i aa de contiinIios, i poate 9i mai
rar un camarad mai bun 9i mai inimos. Articolele lui, totdeauna
pline de verva calda, au facut onoarea coloanelor noastre. Ca dra-
cuorul Spiridu9, care se arata in doua locuri de-odata 9i 'n deo-
sebite infatisari, amicul nostru colabora cu deosebite iscalituri la
25 doua gazete, la Epoca i la Moftul Roman, cu egal talent, cu acelai
intreg devotament, cu aceeai deplina onestitate profesionala ;
91 de sigur, ca 9i la ziarul serios lipsa amicului nostru trebue sa fie
regretata ca i la u9urateca noastra revista.
De alta parte, fiindca-1 cunoatem pe d. George Ranetti, 9tim
30 ca Zeflemeaua nu va fi un concurent care sa ne dispute cu prea
pu %ini sor %i de izbanda ateigia i simpatia publicului cititor.
Asta nu ne 'mpiedica insa, ca buni camarazi ce i-am fost 9i ca
buni confraIi ce-i vom ramanea in totdeauna, sa uram intreprin-
derii amicului nostru succesul pe care-1 merits un om de spiritul i
35 talentul lui intr'o Cara, in care nu prea calca birjile oameni de talent
i de spirit.
Si aproposito de aceasta, ii uram Zeflemelei tot succesul cu atat
mai sincera caldura, cu cat 9i noi 9i amicul nostru 9tim ca 'n Sara
noastra, unde lipsa de merit nu prea 'mpiedica succesele, Inca e
40 ioc pentru ca mai multe merite sa traiasca prost, nefiind firete
destul loc pentru ca unul singur sa traiasca binior.
Traiasca dar Zeflemeaua i pe Tanga ea 9i Moftul Roman !
(Moltul Romdn, nr. 26, 23 Septemvrie 1901, semnat: Caragiale).
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 373
0 RAUTATE
ConfraIii dela Adevdrul publics instantaneul directorului nostru,
pe care-1 reproducem aci indata. 0 singura observare avem de
facut: instantaneele trebuesc totdeauna sa aiba i o nota sim-
5 patica nu trebuesc sa fie numai 9i numai rautacioase. Bine ca
n'a adaugat Adepeirul ca directorul nostru e aka de sceptic incat
ar fi in stare sa-i faca singur instantaneul simpatic :
I. L. Carageale
Fost sufler, fost autor i director de teatru, a contractat din
10 copilarie multe din apucaturile actorilor: e tipul cabotinului literar.
Autor a multor opere de mare valoare pe cari are sa le scrie
Dar nu! nu va mai lucra nimic serios Intr'o -cara de mofturi,
unde nu se incurajeaza arta 9i literature adevarata. De aceea i
pusese de gand sa paraseasca acest Orient insult qi sa se exileze
15 de buns voie in Occidentul luminat la Kecikemet.
Singurul bucuretean care s'a alipit de fosta a Junime literara
din Iai rara avis, gasca rara.
In politica, lipsa totals de principii, totui o extrema conse-
cuenIa : voteaza regulat cu opozitia, dei ii este totdeauna antipatica.
20 Poseda secretul de a-i catiga vrajma0 noui 9i de a-i pierde
prietenii vechi. bintre acetia, pufinii cu care Inca nu s'a certat Ii
gasesc oarecare merite ca prosator. .
Ne avand un unchiu in America, a trebuit sa se mul %umeasca

cu o matue in Europa.
25 Si-a facut studiile la koala lumii unde nu se cer examene.
Particularitali: Meloman ; ureche, memorie i gust muzical bine
desvoltate. Superstipos ; Ii place sa -i trosneasca chibriturile: e semn
ca vin bani, de aceia nu uita niciodata sa le usuce, Inainte de a le
intrebuinIa.
30 (Moltul Roman, nr. 8, 21 Februarie 1893, semnat : Allegro).
NEA ION*
Acesta este titlul unei reviste populare care va apare catre finele
acestei luni in Bucurwi.
D. I. L. Caragiale redactor, d. Jiquidi, desenator. Nea Ion *
35 se va vinde 10 bani exemplarul.
Fara a promite ca va fi sarcastic, Nea Ion * iii is angajamentul
sa se fereasca cat va putea de a fi chiar anost.
Uram modestului nostru confrate, sa se bucure de partea ce o
merits in publicitatea noastra atat de spirituals.
40 (Gazeta Poporului, I, 12 gi 15 Noembrie 1895, anunt nesemnat)
www.dacoromanica.ro
METE OROLO GIE
De doua luni n'a dat o picatura de ploaie. Recolta este serios

ameninIata. Ni -Va Pistrui 9i Mitru Buzatu vorbesc cu Boierul, pro-
prietarul.
5 Mitru (scarpinandu-se 'n cap) ...Si d'aia inisem pa la 'mnea-
ta zic ; hai sa mai mergem pa la Boierul, ca uite cu pustia asta
de seceta... ne-am prapaditara de tot de tot!
Boierul. Apoi nu mai -tine mult seceta Mitreo, maine, poi-
maine, ploua.
10 Nita. Sa dea 'Mnezeu! da nu-mi ine a crede, boierule.
Boierul. Dacali spun eu! Sigur.
Mitru (invartind caciula In mans). Dal... Poate-o hi 9tiinda
boierul, vere Nifa
Nicol (scarpinandu-se). De, poate o hi tiinda (uitandu-se
15 pe cer), da... vorba ... nu prea are semne...
Boierul. Ce-Ii spui eu! Aici la barometru scrie. Uite cum
s'a lasat de jos limba.
Nita (zambind sceptic). De !... mai tii minunea!
Peste noapte, furtuna grozava S'apoi ploaie... ploaie trei
N Zile . . o saptamana doug.
De o luna ploua 'ntr'una. Ni t,a i Mitru se 'ntorc la bo-
ierul.
Nicol (intrand cu caciula 'n mans 9i 'nvartind-o). Uite ce
e, boierule, vorba ine, de ce inisem not pe la 'mneata.
25 Mitru (scarpinandu-se). Ia vorbeam i cu Tudorache la
Paunii sa iie 9i el, da pasa-mi-te 's'a dus sa caute un bou, de s'a
ratacit, ca ita ca ita, cum o i 'rnneata, dar'ar lupu 'n cornu
ei
Nita. Inisem sa te rugam de-o istorie.
30 Mitru. ...Ca ziceam ca de! i mnitale-Ii pasa, daca-i la o
adica
Boierul. Ce?
NO. Vorba ine ca adicatelea, sa nu hie cu suparare, vorba
lui Nea Mitru, i 'mnitale ti-ar fi bine, ca trecui pe colea pe de vale
35 dela aria noua; sa vezi graul... e culcat de tot de tot... 1-a pra-
padit ploaia boierule...
Boierul. Ei, ce?
Ine vorba ca data nu t'ei supara
Boierul. Ei, ce? spune.
40 Mitru. Vorba e, inisem pa la 'mneatale sa te rugam data
poftwi, sa-ti faci pomana sa mai dai cu deou la bulametru ala,
sa-i mai potriiqti limba.
Nita. ...Ca ne potopete de tot ploaia asta, stare-ar
pustie !
45 (Calendarul Moltului Romdn, pe anul 1902)
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 375
LA PCI'A.
Un donzn cdtre impiegat. Ma rog, n'a venit vreo scrisoare
pentru mine?
Impiegatul. Nu... Dar de unde era sa vie?
5 Domnul. eu? dela cineva.
Impiegatul. Nu.
Domnul. Bine (pleaca).
Impiegatul. (scoIand capul pe ferestruica). Ma rog...
Domnul. (intorcandu-se) Poftim...
10 Impiegatul. Dar... cum vg chiama pe d-voastra... ?
Domnul. Ion Popescu.
Impiegatul. Imi pare bine... Fiji sigur eh' va vom anunIa
indata ce va sosi ceva.
Domnul. Mersi.
15 Impiegatul. Pentru pucin (ii retrage capul).
Domnul. Indatorat. Va salut (pleaca).
Impiegatul (sco-cand iar capul). Ma fog.
Domnul (intorcandu-se). Poftim...
Impiegatul. Dar..., unde ede-ci d-voastra?...
20 Domnul. La matua-mea.
Impiegatul. Mersi... (ii retrage capul).
Domnul. Pentru pu %in. Salutare.
SCRISORILE UNUI EGOIST

25 Nota
S Incep cu o minciuna? De ce?
Sa ma aflu ratacit &Mare prin munti, Intr'o noapte infioratoare,
a carei bezna o stinge din cand in cand pAnA 'n adancul prap5stiilor
lumina prevestitoare a trasnetului. SA sim% Ingrozit poticnindu-se
30 calul sub mine i, pravalindu-ma in fundul stancilor, sa am d'abia
o clipa spre a recomanda Domnului sufletul meu pacatos, pe cand,
printr'un joc nepatruns al min ii, sa-mi fluture limpede la ureche
motivul unui scherzo favorit din copilarie. SA am norocul, in ca-
derea inchipuita, a ma afla in poarta unui batran castel parasit.
35 Sa bat, sa mi se deschiza, sa fiu gazduit de familia bunului meu
Ingrijitor: o vatra calda, un puiu rece, i o calla de yin batraior;
un aternut curat i o monografie sumard a negrului castel, pe care
mi-o face graIioasa gazda, pe cand eu adorm. Sa vaz peste noapte
portretele scorojite a atator nobili, coborind din cadrele for rugi-
40 nite i desvoltand pe cale autobiografica interesanta monografie,
cu care am fost adormit. La rasaritul soarelui, a doua zi, sa vizitez
castelul i 'n fundul unei lazi pierdute in pod, langa o ferestruica
ogivala, sa gasese un vraf de 'ngalbenite file, pe cari mi le 'neu9esc
cand Ingrijitorul se uita 'n alts parte Scrisorile unui egoist . . .
www.dacoromanica.ro
Pot sa spun astea? ... Dar a9i Si de ce?

Sau sa fiu chemat in grabs la capataiul unui prietin care moare in
spital. Sa gasesc pe nefericitul la ultimele rasuflari ; sa auz de pe
buzele lui vinete o ultima 9i suprema dorinca, pe cand ma inneaca
5 pans In fundul creerului odoarea infects a desinfectantelor Im-
pra9tiate cu atata profusiune. Sa primesc dela mizerul muribund
singura lui comoara, o colecIie de Scrisorile unui egoist pe care
sa le public cu o prefaId de mine foarte discreta, unde sa dau gi
cetitorului celui mai gros de cap sa 'nIeleaga ca raposatul dela
10 spital este numai un nou costum al meu de parada
Dar de ce sa mine?
Atunci ce?
Intr'o dimineala, trecand printr'o piaIa publics, vaz multa
lume gramadita, atrasa de uruiala tobii: se vand la licitaIie ni9te
15 mobile vechi a unui mare berbant, mort fara mo9tenitori de seama,
9i care a crezut ca preTul vie ii nu e decat placerea. Intre atatea
hodoroage, fmi bate numai-decat la ochi un scrin vechiu, mai bine
pastrat Intre toate, de stil rococo original, pe ale carui sertare sunt
aplicate niqte delicioase medalioane pe por %elan, reprezentand
20 subiecte trase din berjeriile poe %ilor cu peruca pudrata. Norocul
ma ajuta: nimeni nu se injose9te, din mulIimea inculta 9i fail
gust a negustorilor, sa ma concureze. Cumpar graIioasa mobila ;
o transport acasa, qi m'apuc s'o studiez cu deamanuntul ca orice
amator pasionat. Pe cand ma dedau cercetarii mele, imi trece pe
25 dinaintea fantaziei un menuet monstru de pastori 9i pastorile,
marchizii magnifici, abaii galani, micele ducese dela curtea lui
Louis XV. Trag cu greutate un sertar inIepenit, pe medalionul
caruia un tanar abate saruta discret ceafa catifelata a unei mar-
chize adormite pe o banca in pare, cu cartea in mainile-i aplecate
30 pe genuchi, pe cand alaturi un Amor de marmora cocoIat pe soclul
lui rade 9iret privindu-i cu coada ochiului. Dar am biruit inIe-
peneala sertarului, gi 'n fundu-i gasesc o ascunzatoare ; cunosc secretul
ascunzatorilor de felul acesta obi9nuit la mobilele din veacul trecut ;
deschid qi dau de un pachet prafuit de hartii Scrisorile unui egoist.
35 Dar nu! nu e adevarat nimic din toate asteal... Si pentru ce
n'a9 spune drept ?
a Scrisorile unui egoist sunt de mine scrise. Nu doar ca ele ar
fi propria nascocire a fantaziei mele ; numai forma for o au dela
mine. Parerile atat de riscate cuprinse 'n aceste scrisori, parado-
40 xala 9i cateodata primejdioasa 9i detestabila morals ce ele respira
sunt ale altuia, qi declar dintru inceput ca eu nu be pot imparta9i.
Dar totuqi ciudaIenia for mi s'a parut atat de interesanta, incat
nu am putut rezista indemnului de a le aranja in o forma acce-
sibila cetitorului, 9i intr'un chip metodic: pentru aceasta forma
45 epistolary mi s'a parut cea mai nemerita.
Pe omul cu acele pareri deosebite qi cu acea stranie morals, pe
egoistul acela, 1-am cunoscut mai bine decat oricine altul ; nu ma
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 377
indoiesc ca 1-ai cunoscut 3i d-ta, dar mai putin ca mine. Cu toata

neomenia principiilor sale, pe care sinytea placere sa mi le desvolte
cu atat mai multa caldurd, cu cat vedea ca ele ma revolts, era
un om foarte placut.
5 Era inteligent, cunoscator de multe 9i priceput sub ;ire la arta.
Caldtorise mult, multe vazuse si auzise, si chiar citise cate ceva ;
mai mult intelesese poate de cat citise. El nu ura pe oameni ; ar fi
nedrept sa atribuiesc unui egoist a9a pornire ; cine urd9te pe oa-
meni trebue sa-i fi iubit ()data prea tare, 9i el nu-i putuse iubi nici-
10 ()data. Societatea for nu-i displacea, chiar din contra ; si de9i nu-1
afecta aproape de loc aprobarea opiniei publice, el nu era tot a9a
de pucin sim-titor la aplauzele semenilor sai.
Om perfect de bine erescut ; incapabil de brutalitate ; totdeauna
gata a maguli fara exagerare ; darnic far& generozitate, cheltuitor
15 fara risipa, iubitor de placeri pang la limits cuviin-tei ,Si 'n masura
pruden-tei; ingrijindu-9i viata cu mare luare aminte, far'a avea insa
catu9i de piftin o deosebita fried de moarte. Avea o avere conside-
rabila, pe care i-a mo9tenit-o ab-intestat un nepot unic, despre care
el avea o foarte rea parere, o creatura ordinard.
20 L-am cunoscut pe egoistul de aproape, 9i dela el am aflat toata
istoria vietii lui pang in cele mai intime amanunte, cate mi le-a
putut povesti, pentru ca niciun om, fie cat de pu %in egoist, nuli
poate spune toate amanuntele intime al vie-tii 9i mai pu-tin Inca
toate gandurile ce s'au depanat in adanc pe fusul invartitor al con-
25 : sunt momente, in viea-ta cea mai umild qi cea mai curata,
cari trebuiesc sa fie uitate, fie de ru9ine, fie de teama unei nepo-
triviri prea izbitoare cu dignitatea 9i echilibrul complexului fiintei,
on de teama unei consecvente duse prea departe.
El fusese Insurat odata cu o femeie incantatoare i foarte avuta ;
30 dar nepotrivirea de caracter 9i de inteligen-ta au facut imposibild
continuarea casniciei. S'au desparpt de build voie, fara parere de rau
si fard mahnire, dupd trei ani de viea-td 'mpreund. N'au avut copii
si s'a sim-tit fericit pentru asta.
In urma mortii lui, de atatea on mi-am adus aminte cu mare
35 placere de interesantele serate ce le petreceam cu dansul, 9i a9a
mi-am inchipuit o absurditate: acel egoist, printr'un joc al capri-
ciilor naturii, sa fi avut ,Si el data in viea-td o iubire mai accen-
tuate, sa fi iubit, de exemplu, pe micul sau nepot, care sa fi fost
o creatura superioara. Egoistul, prin mandria proprie de numele
40 lui, sa-i fi ldsat nepotului averea, dandu-i intr'un Sir de povee ama-
bile un Intreg program de vieaVa, a9a cum se putea infa-ti9a viea-ta
in ciudata lui concep %ie.
N'am uitat nimic prea important din amanuntele vieii lui,
nimic de seams din sistema lui. Asa, sper ca voiu fi un povestitor
45 con9tiincios al vie-pi omului 9i un credincios traducator al sistemii
lui, in Scrisorile unui egoist, pe cari le incep in numarul nostru
urmator.
www.dacoromanica.ro
378 NOT ITE CRIT ICE, LITERATURA. BSI VERSURI
DIN SCRISORILE UNUI EGOIST

Fragmente male
I
...9i prin urmare, cand fac o bunatate, vreau sa-mi mulIu-
5 measca in faIa acela ce o primete; aminteri, aa de geaba, pentru
ce s'o fac? Viitoare binecuvantari dupa moartea mea din partea
pomanuiVlor postumi vor avea tot atata valoare pentru mine cats
lumina are sa mai aiba soarele. Un # bodaproste )), mai inIeleg, dar
in niciun caz n'o sa ma pot bucura de # Dumnezeu sa-1 ierte!)).
10 Si mai la urma, crez ca nici nu prea am nevoie de iertare, afara
numai daca morala voastra n'o gasi ca cea mai mare rautate nu
e sa faci o rautate, ci sa nu faci bunataIi. Acolo unde nu voiu mai
avea de sigur nevoie de umbrela, ploaia de binecuvantari nu va
mai insemna nimic pentru mine.
15 A9a dar sa n'ai un moment teams, nepoate, ca voiu lam un ban
din averea mea la vreun institut de binefacere sau la vreo Academie ;
in cazul din urma, as fi chiar imoral; versurile rele ca toate faptele
rele nu trebuesc niciodata incurajate toata morala voastra
spune. Ti-o las averea mea lie pentru ca 9tii sa-mi mulIume9ti mai
20 inainte de a o atinge; to -ai platit, prin urmare, cat ai putut; esti
achitat: eti scutit sa- i mai tipareti la moartea mea, negustorete,
pe panglica alba de o palms de lata ale tale # Unchiului tau sublim,
Regrete eterne # 9i impertinente, incolacite pe un enorm covrig de
violete de carpa. N'am putut suferi in vieala florile artificiale 9i
25 cu atat mai puIin panglicele prea late de orice coloare, mai cu
seama politica.
Pans sa ma motene9ti, prime9te dela mine o teribila lovitura ;
imi place sa ;i -o dau; asta intra tot in pre-NI motenirii. Afla, cu
multa parere de rau, ca sunt foarte sanatos 9i ca, dupa spusa doc-
30 torului, care ma tunde 9i ma rade, trebue sa aibi mult curaj, sa
te 'narmezi cu multa rabdare...
II
...Sunt plictisit ca un suveran constitutional, care a trecut
printr'o serioasa criza ministeriala. Prezidentul consiliului, d.
35 Ion Gafta, batranul intendent pe care 1-am mo9tenit dela tata,
9i-a prezentat zilele trecute demisia irevocabila: 1i-a lasat multa
sanatate un caz de anevrism. Moartea lui m'a afectat: daca ar
mai fi trait macar pans 'mi scotea vinul din primavara! mi se pare
ca bolobocul de Uricani a 'nceput sa se oIeleasca. Era un an excep-
40 Iional... 0 adevarata paguba! Retragerea prezidentului a fost
semnalul crizei generale. Tinca, faimoasa mea bucatareasa, m'a
lasat, ca sa is de barbat pe vechiul ei plapumar, beIivul cela, care
a deschis pravalie pe seama. Sper ca in curand se vor duce toate
economiile facute la mine, 9i Tinca se va 'ntoarce pocaita de velei-
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 379
tatile-i de independents la vechiul ei secretariat de Stat. Pe Leanca

jupaneasa a trebuit, deli era foarte cinstita si ascultatoare, s'o dau
afara: inchipue-ti ca ma-sa i-a adus dela tail pe d. Nicu, fiu-sau,
un toparlan mititel foarte urit, si mi 1-a instalat in curte pentru Ca-
b teva zile. Peste o saptamana am Intrebat -o ce are de gand cu
baiatul; 11 bags la stapan, on ce? Nu; voieste sa-1 bage in liceu.
Foarte bine, am raspuns eu; inch un publicist, inca un barbat de
stat? foarte bine; dar in ghiveciul meu, nu am destula incapere
sa cultiv asa nobil rasad... Si am trimes pe mama viitorului om
10 mare sa se plimbe mai la larg.
Dar mi -am reconstituit ministerul sper, ca orice rege consti-
tutional in asa imprejurari, ca am sa domnesc in pace si fara ne-
cazuri... catava vreme... Poate sa-mi aduc aminte din cand in
cand cu regret de Tinca: costitele ei de viiel pe spanac... Dar
15 in sfarsit... n'o s'o duca ea mult cu plapumarul!...
III
...Ma rugasesi st-ti trimet icre moi pe care le doresti. De mi

rare cum intr'un oral ca Parisul nu se introduce odata in comert
acest excelent articol. Gasisem alaltaieri o cutie de o calitate rara ;
20 erau insa prea putine ; de-abia mi-a ajuns mie... i mie imi plac
in once caz mai mult deck tie ; stii ca am mai discutat not despre
asta. Iti promit ca indata ce vor Incepe sa mai soseasca cam
greu insa, nu crez sa mai gasesc asa minunata calitate: nu-ti poti
Inchipui ce era! iti trimet si tie...
25 IV
...oricat ar costa! sa nu uiti: un saumon, doua languste si vreo
trei duzini de pierseci de Montreuil. Staruieste sa le impacheteze
bine in bumbac ; sa nu se bath pe drum piersecele sunt grozav
de delicate ; foarte belalii, dar bune. Le astept toate cu nerabdare,
so inaintea raspunsului tau...
V
...Ai primit, sigur, scrisoarea de ieri in care to rog pentru un
saumon...
...am impuscat-o pe batrana ... 0 banuiam. Gaud am aflat
35 ca s'a dus sa muste feciorul, a trebuit sa ma hotarasc. Am luat
pusca, am iesit in prag; sta culcata si gafaia. Am chemat-o tare:
Vidra ! S'a sculat, avea bale la gura, si a pornit sovaind catra
mine. Nu i-am lasat al treilea pas. Am tras. Se vede ca n'am ne-
merit-o destul de bine ; a mai avut puterea sa se tarasca papa la
40 prag, unde-i era de obiceiu culcusul, si acolo s'a culcat de-a binele...
Mi-a manjit pragul de sange: trebue sa pui sa raza piatra... La
institutul de bacteriologie s'a constatat ca nu fusese turbata...
www.dacoromanica.ro
380 NOT ITE CRITICE, LITERATURE. f. I VERSURI
Dar in sfargit: tot nu mai era buns de nimic; pierduse auzul gi

mai cu seams mirosul. Era gi batrana numai eu o aveam de
peste zece ani... Excelenta catea! Ti-aduci aminte la rate...
...nu uita! un saumon, languste gi piersicele... Sper ca le-a i
5 gi expediat. Cu pogta ... Asigurate ! ...
VI
...0 mare gregala ... Ar fi chiar o neghiobie. Egti nebun? 8tiu
ca -tii foarte mult la aceasta indelunga partida de placere, gi tocmai,
prin urmare, te invit categoric sa refuzi invitatia lui Berthaud.
10 Ce ai sa cauti tu la dangii? Sa petreci cloud luni de zile Intr'un mic
castel romantic cu un savant migalos, cu o femeie batrana gi cu
o fata excentrica de optsprezece ani, cu atat mai primejdioasa
cu cat mama e surds. Eu ii cunosc: gtii ce vechi legaturi de prie-
tegug am cu dangii. Ti-aduci aminte ca s'a cam vorbit odata eau-
15 tati pe socoteala mea din pricina asta. Se 'n-telege ca toate erau
minciuni ; ma gtii destul ca sa nu-ti mai spun ca nu agi strica nici-
odata o prietenie profitabila pentru un roman banal. La castelul
for e un prea bun culcug, o excelenta bucatarie gi o prea rara pimnita,
ca sa ma fi gandit vreodata a turbura nigte relatiuni solide pentru
20 capritii trecatoare. Cats vreme, madam' Berthaud auzea bine gi
nu fusese lovita de extinc %iunea ei de voce, e drept ca plateam
cam stump ospitalitatea ce gura! Acu doi ani insa, am petrecut
minunat: vorbegte de tot stins gi n'aude de loc. Sper ca de atunci
pang astazi trebue sa fi ajuns la adevarata perfectie ideals a femeii.
25 Care va sa zica: o sa te plictisegti cu tan', o sa te ragugegti gi tu
cu mama, gi o sa te 'namorezi cu fata. Ai minte? Sa te supui la
aga ispita? Sa stai doua luni de zile, la varsta ta, cu o fata de opt-
sprezece ani, frumoasa gi voinica ; sa umblati Ware amandoi, sa
cantati la piano amandoi, sa erborizati, sa va plimbati pe luna
30 prin splendida alee... Dar asta va sa zica sa te duci la peire sigura.
tiu ce o sa se 'ntample. 0 sa te inamorezi ca un agiamiu,
pentruca, cu toate povetile mele, egti inca un agiamiu. Dar asta
tot n'ar fi mare primejdie: ce e mai rau, e ca o sa se 'namoreze gi
ea de tine. Eu cunosc fata e un cap prea cald. Atunci, on o sa
35 abuzezi de amorul ci, singura scuza plauzibila a prostiei ca te-ai
inamorat ; on o sa o iei de sotie ; on o, sa face-ti un roman stupid
fara spirit, fara interes gi Para Incheiere un gir de foiletoane ne-
sarate a unui ziar care a incetat sa mai apara inainte de sfargirea
povestirii. In cazul din urma, ai fi o secatura, de care mai tarziu o sa
40 raza cu despret tocmai tanara ; in cazul intaiu, m'ai face sa pierz
prietenia lui Berthaud, ceea ce nu-ti. permit ; in cazul al doilea, ai
pierde tu mogtenirea mea pentruca, Inca odata ti-o repet, te
desmogtenesc din momentul ce ffind eu in vieata te apuci sa pra-
segti, gi chiar numai sa--ti iei nevasta. Dupa moartea mea, te poti
45 duce gi 'n Orient, po %i lua gi treizeci de so-tii, data te sfinti in stare
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 381
sa hrane9ti 9i mai ales sa auzi atatea guri; poti prasi, pentru gloria
profetului, o suta de ieniceri, putin imi pass; cat traiesc insa, to
singur mi-e9ti prea destul: te rog nu te multiplica, e in interesul
tau sa nu ma sile ti a-mi imparti simpatia ce-ti port.
5 ySi mai la urma, te opresc sa raspunzi afirmativ la invitatia ami-
cului meu Berthaud; locul la ei e prea stramt pentru ca sa gazduiasca
doi straini, 9tii ca o camera trebue s o pastreze totdeauna
pentru batrana Berthaud, careia-i abate din cand in cand s'a lase
Parisul 9i sa le pice pe spete fara sa dea de 9tire, 0 am pus de gand
10 sa ma invit eu la dan9ii in vara asta. Tu, vino la Sinaia ; iii pun la
dispoz4ie vila mea ; tot mai bine, decat s'o las inchisa pe mana
slugilor, sau s'o inchiriez la o familie cu copii, sa-mi devasteze
gradina 9i sa-mi ruineze casa. 0 sa petreci bine. In anul acesta se
promit la Sinaia monts et merveilles poate o vizita de suverani
15 straini, festivitati... mai 9tiu ce ! Pe urma, nu e rau din cand in
cand sa 'ncepi a frecuenta 9i societatea noastra. In orice caz, la
Sinaia nu vei avea sa regreti absenta domniparei Berthaud mult
mai comod 9i fara primejdie. In privinta asta, ce e drept, nu
dau societatea noastra pe cea franceza.
20 Complimente la Berthaud. Le-am scris 9i for de proiectul melt ;
spune-le ca mi s'a facut dor de aleea for 9i mai ales de pimnita.
Sosesc la ei de azi in trei patru saptamani; te Wept prin urmare
sai iei vila in primire. .5tiu ca o sa le faca mare placere. Sa-mi
gateasca odaia albastra, care n'are dupa amiazi mult soare for
25 le place soarele toata ziva ; mie numai diminea %a 9i. e 9i mai
departe de piano: fata ciocane9te dimineata intr'un mod ingrozitor.
Te Wept la Sinaia
VII
(telegrafic) Primit scrisoarea. Renurga Munchen. Vino direct
30 fara zabava. Voiu timp ; ma opresc pe drum, locuri favorite. A9tept
nerabdator.
VIII
Iii scriu in fuga mare. Aici, la bietul Berthaud, s'a 'ntamplat
ceva foarte neplacut. Batrana ne-a cazut pe spate sub pretext ca
35 e prea cald la Paris ; inchipuie - ;i ce sensibilitate termometrica la
o veche ro9cova! ii era frica sa nu se svante mai tare. Nepoata-sa
Mariana, flu9turateca 9i ran crescuta cum o 9tii, a vrut sa aprinza
in onoarea bunichii un mare foc de bengal ; a umblat in borcanele
i flacoanele lui Berthaud 9i, fara sa spuna cuiva nimic, 9i-a pre-
40 parat compozitia.
Eram seara pe terasa cu ro9cova i cu so-0i Berthaud. Mariana
a plecat de ranga noi, ca sa ne faca o surpriza: 9i ne-a i facut-o,
destul de placuta, ce e drept. Nu mai 9tiu de ce vorbeam, 9i ne
pomenim deodata cu o pocnitura puternica ; un nor de fum lu-
45 minos vanat ne orbe9te, 9i auzim %ipetele Marianii! Alergam iute.
www.dacoromanica.ro
Mariana se tavalea pe iarba uda cu obrazul, mainile i corsajul

parlite. Inchipuie - %i petrecere ! Doctorul a venit a doua zi: ochii,
poate, or sa-i scape ; data nu amandoi, dar unul e garantat pe
semne ca n'a stat tocmai drept cu faca cand a dat foc fi9icului cu
5 ingenioasa ei compoziIie ; dar figura ramane pe vecie arsa ; e ori-
bila de vazut. Eu ili marturisesc ca nu ma pot uita la ea ; nu-1i
poli inchipui ce desgustatoare infaI4are. Dar Nvaicarelile celorlalIi !
Aga ca pentru mine, care tii ce milos sunt, a devenit insuporta-
bila ederea aici.
10 Totui, nu pot sa-i las in aa situa %ie, pe nite vechi i buni prie-
tini bieIii oameni! De aceea, indata ce vei primi aceasta scri-
soare, fa-1i bagajul, inchide vila, is cheile i porneOe spre Paris.
E9ti dator sa vii sa ajuTi, sa imbarbatezi cu prezenIa ta, in aa mo-
menta grele, pe nioe buni i vechi prietini. In aa ocazii se cunoate
15 prietiugul. Cu atat mai mult cu cat sarmana Mariana nu mai poate
fi primejdioasa nici chiar pentru un ageamiu ca tine. S'o vezi! e
oribil de sluta! Cine strica? Imi pare foarte eau, dar n'am ce-i face.
Cand spuiu eu ca decat sa faca cineva un copil, mai bine sa in-
ghita ca anticul cinic o caracatiO vie ! In fine !
20 Pornesc odata cu aceasta spre Viena. Te voiu aoepta de Mier-
curea viitoare la gara de West la trecerea trenurilor pentru Paris.
Adu-mi cheile. PecetlueOe pimniIa. A quelque chose malheur est bon.
Mi s'a deranjat partida de odihna la Berthaud ; dar in schimb ajung
la Viena tocmai bine: seara se da la opera it Matrimonio segreto.
25 De mult n'am auzit-o ! .
Care va sa zica la Viena ... Nu uita sa pecetlueoi pimnip ...
IX
... Imi pare foarte rau de ea, dar trebue sa avem curaj a ne in-
china soartei. Oricum, data ochiul stang ii ramane, cum are destula
30 avere ca sa traiasca bine, nu e complet nenorocita. 0, Doamne !
caIi sunt mai nenorociIi deck ea! nici nu-mi vine sa ma gandesc.
Daca ramanea frumoasa i intreaga, s'ar fi maritat de sigur. Cine
oie pe cine lua? cine tie ce se 'ntampla? Barbat... rude... copii...
Nu se oie data mizeria ce i-a facut-o singura n'a scapat-o de ,
35 alte mizerii mai mari ce puteau sa i le faca alIii.

A propos de mizerii can.). V le pot face alIii., Ai cunoscut aici
pe doamna Z ... ? In scrisoarea urmatoare, am sa-Ii povestesc
proasta aventura in care m'a varit aceasta graIioasa veche cunoOinVa.
Spui ca pe acolo v ploua continuu ; trebue sa va plictisiIi gro-
40 zay. Am avut noroc: aci la Sinaia, e o vreme stralucitoare. Corn-
plimente la toata familia Berthaud. Crez ca acum s'au mai obici-
nuit cu nenorocirea lor: nenorocirea e ca incalcamintea, care to
bate catva timp pans se cla dupa picior...
(Epoca literard, 22 Aprilie-13 Mai 1896, semnat: Caragiale ; neretiparit)
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 383
MC;11I
(Tables de materii)
Turta dulce panorame tricoloruri brags baloane sol-
dati mahalagioaice lampioane limonada fracuri deco-
5 ratiuni decorati donite menajerii provinciali fluere
ceretori ciubere cimpoaie copii mini9tri punga0 de
buzunare hardaie bone doici trasuri muzici arti-
fitii fotografii la minut comedii tombole * Moftul Ro-
man * No. 8 oale steaguri flasnete inghetata de vanilie
10 fleici stamba cani pelin calusei scranciob : cele din
urmd inpencie care era fi la expozifia americans pinteni bici-
clete cai vite jandarmi basmale telegrafiti ne-
poate matui tate neni unchi veri vaduve or-
fani portretul Tarului * Moartea Vanatorului >> icoane
is bricege sapun lumanari panglici prescuri macelari
grau cofeturi pentru coliva betivi caciuli cojoace ca-
pestre boi haraitori Prima societate de basalt si terracota
Stella sticle fan cercuri doage buti plapumi sal-
tele perne flori scaune paturi mese beteala
20 oglinzi cercei inele ibrice turci lighene doftorii de
bataturi sapun de pete madipolon ace englezeti mere
portocale naut floricele serbet racoreala Marsilieza
lulele luleaua Neamtului o Desteapta-te rom'ane ! > sacaz
sifoane ciucalata acadele plesnitori tunuri calusari
25 smochine papu9i poame capul vorbitor Leul de mare
a Vasilache # copilul cu trei picioare incercare puterii di-
stractia americana belciuge fonografe razboiul roman pentru
tesut mingi urcioare bere cruci Dumnezei fluere
alune prajite Bragadir fisticuri Luther beigala Opler -
30 calareti orbeti birji-- schilozi automobile zamparagii
guvernamentali opozanti * Visul Maichii Precistii >> * Minu-
nile lui Sf. Sisoe >> * Alexe omul lui Dumnezeu )> borangic tari
sardele lamai branza urda cacaval slanina roabe
velinte altite bibiluri fote perdele tergare ma-
35 rame furci caldari pirostrii lopeti albii copal fe-
delquri porci matanii paiate rogojini parfumuri
ciorapi iminei ghete cisme papuci matasarii piepteni
dramburi darace cobze pomada clarinete mai-
mute once obiect 30 de bani certuri chef uri aldamapri -
40 tambalauri * Numai 40 de bani ocaua de Dragaani, vechiu ve-
ritabil ! * * 5 bani cafea gingirlie ! nuci )>sare salam de
Sibiu * Hop i eu cu Tata Lina ! adevarata placinta romans i
cozonaci moldovinwi! >> prafuri de pureci covrigi rocove
franghii stafide curele ei hamuri clopote carute
45 cosuri bomboane rahat muzici gogoi palarii teste-
mele muste pop. cocoane mateloti Impiegati pen-
www.dacoromanica.ro
384 NOT ITE CRIT ICE, LITERATURASI VERSURI
sionari suprimaTi popor seniori dame MM. LL. AA.

LL. targoveTi targovqe Omni Iarance intelectuali
artioi poei prozatori critici burgheji tramcare
tramvaiuri capele parlite jupe calcate bataturi strivite
5 copii perdu0 parinti heti mame prapadite guri caseate
praf noroiu murdarie infec %ie lume, lume, lume vreme
frumoasa dever slab ... Criza teribila, monger !
(Moltul Romdn, No. 8, 18 (sic, In loc de 20) Maiu 1901, semnat: Car.)
MARE EXCURSIUNE ROMANA. PRIN JUDEJUL NEAMJU

10 In patru zile: Joi 20 Duminecci 23 August 1898
Programa oficialci
Ziva I. Adunare generals a comisiunii petrene 1) la gara
Piatra-Neamc orele 8 a. m. Primirea oaspetilor bucureteni 2) la
sosirea trenului 25, orele 8,10 dim. Schimb de discursuri. Imbra-
15 /i9ari cordiale. Excursionitii iau loc in trasura. Sunt tali veseli.
Plecarea 8.30 dim. Amiazi dejun Varatic. In timpul zilei, vizita la
Agapia ; apoi la Oglinzi. Aci, li se administreaza la toVi du0iri reci.
Scara, cina, panIarola, table, etc., i noaptea, odihnk la Manastirea
Neamlului.
20 Ziva II. Dis de dimineap, bor, moara (zeama) de castra-
veIi acri, sau simplu bicarbonat de soda numai cu yin vechiu, la
manastirea NeamIului, inainte de plecare, pentru dregere. Amiaza,
la Petru-Voda, 999 metri i 33 de centimetri d'asupra nivelului
Marii-Negre. Aci, dejun cu bautura: to ;i sunt obligaTi a se Iinea
25 la inalpme, pans vor da din coada 'n vale. Seara, cina, panIarola,
table, etc. i odihna la Durau.
Ziva III. Dis de dimineap aceea0 dregere ca gi ieri: apoi,
and soda iii face efectul, un salut Ciahlaului. Amiazi, dejun Hangu.
Vizita la Bicaz. Seara, cina, pancarola, o tablica etc. i apoi odihna
30 la Tarcau.
Ziva IV. far dregere 9i iar stricare, la Tarcau. Seara, reintrare
triumfala in reedinIa judecului Neamu.
N. B. Pentru repatriarea bucure0enilor se va desbate ulterior,
luandu-se in considerare gradul de zapreala in care respectivii
35 se vor afla la sfar0tul zilei a patra, and se 'ncheie excursiunea
oficialk ramanand ca la Mo0, afara din program, Inca o zi pentru
spalatura de plosca.
') Dd. N. N. Albu, prefect jud. Neamt; Fr. Papp, membru al Onor. Curtii
de Apel din Galati; N. Rosetti-BAlanescu, mare proprietar ; I. L. Caragiale,
40 mare rentier.
2) Dd. D. Aug. Laurian, profesor, publicist; Florian, precedinte al sectiei
III Onor. Trib. Ilfov.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 385
Extract din regulamentul pentru excursiuni romil'ne

Despre purttiri :
Art. 11. Jocurile de stiinTa si de noroc se vor juca in genere
pastrandu-se condiciile admise la Clubul Tinerimii din capitala
5 Regatului.
Art. 12. In specie, la panTarola, nu se va juca de sub as decat
in cazul cand jucatorul de sub mans va fi prea avansat in puncte.
Art. 13. La table, cand adversarul are zarul inainte si mai
are numai patru puluri de luat la as, iar to ai cinci, esti obligat
10 sa-i cedezi partida.
Art. 14. Nu se vor tranti carTile, zarul i tibisirul in niciun
caz. Asemenea este strict oprit a se scuipa car ile, zarurile si creta ;
deoarece pe langa ca nu e lucru convenabil, un zar scuipat, fiind
aruncat cu mestesug, se asaza pe partea scuipata si astfel Norocul
15 isi pierde vechea reputa ;ie ca e orb ; iar creta scuipata nu mai poate
'crie pe tablifa.
Art. 15. La caz de suparare pentru goana de carte sau de
mahnire de ghelele, se poate injura, insa nu direct personal pe
adversar ; nu cad se 'n-celege sub previziunea acestui articol ca-
20 zurile de constiinp, cand injuri pe adversar in gand ; insa chiar
aceasta nu se cuvine deck in cazuri de manifests goana de carte
sau de ghelele insuportabile.
Art. 16. In manastiri de ambe -sexe niciun excursionist, indi-
ferent de nalionalitate, proteciune sau confesiune nu are voe a in-
25 jura, sub niciun cuvant, de cruci. Troia, iconostas, aiasma, In fine
de tot ce priveste religia strabunilor nostri, paladiul naionalitaii
romane. Alte injuraturi inocente, de domeniul strict familial, sunt
permise, de exemplu: de mosi, matusi, soacra, tats, manaiIica, cu
restricIia dela articolul precedent privitoare la respectul datorit
30 persoanii partenerilor, ascendenTilor, descendenTilor si colateralilor
acestora.
Art. 17. Nu e permis a se blestema si injura decat cartea sau
zarul sau propriu; intru cat priveste pe ale partenerilor, se permite
numai rasul sardonic si alum ironica asupra noroacelor pe care
35 le au in genere agiamin.
Art. 18. In caz de joc la bautura, aceasta din urma primeaza,
si viceversa: in caz de bautura la joc, primeaza aceasta din urma.
Daca din bautura prea-prea on de multa scarba de carte sau zar,
va voi cineva sa paraseasca desperat pan %arola sau tablele, poate
40 juca chindia. Este insa absolut interzis a se juca chindia la interes.
Art. 19. La caz de excesiva bunk dispoziVe, este absolut
oprit excursionistilor a se deda, mai ales in manastiri de barbaTi,
la scandaluri nocturne.
Art. 20. Pe tot teritoriul excursiunii, bautura este permisa
45 fara nicio rezerva; dar nici nu se bucura de vreo prima de Incu-
rajare.
25
www.dacoromanica.ro
386 NOTITE CRITICE, LITERATUFtA. SI VERSURI
Art. 21. La excursiunile pe uscat, boala de mare nu este

obligatorie.
(Relormatorul, Anul V, nr. 237, Piatra-Neamt, 21 Iulie 1923)
POETUL VLAHUTA. 1)
5 SCHITA.
III
Noaptea nu a fost prea lini9tita nici pentru parintele Mantu...
A atipit foarte tarziu 9i curand dupd aceea s'a trezit o stare
nervoasa explicabila la un predicator, care, iritat in grad suprem
10 de tot ce-1 inconjoara, e in ajunul operei sale culminante o fili-
pica din amvon. S'a coborit din pat, a deschis un geam, inchizand
la loc fereastra numai cu plasa de sarma, care opre9te albinele sa se
rataceasca prin odaie.
S'a luminat bine de ziva. Stupii lucreaza cu energia proaspata
15 a dimineii. Parintele se gate9te, se 'mbraca repede 9i iese din odaie
prin fa-Va. De9i foarte emotionat de apropiarea marelui moment, el
tie sa se stapaneasca... Face o mica inspectie mai intai la opus,
apoi la brazdele gradiniIei.
Brazdele acestea sunt opera domni9oarei Veturiei. De o parte
20 9i de alta a intrarii casei, in fata celor doua 9iruri de stupi, ele repre-
zinta cate trei coroane tricolore. Sunt a9a de potrivite fetele florilor
in vargi unduioase: dela tonul eel mai deschis pan' la cel mai Inchis,
garofite 9i calluna9i, ro9ii 9i galbeni, 9i albastrele, iar in varful fie-
carei coroane cate-o truce stufoasa de o singura coloare din cele
25 trei, foarte aprinsa 9i hotarita.
Si ochii parintelui sunt acum mai iritabili, 9i brazdele tricolore
sunt mai stralucitoare ca totdeauna sub roua diminetii, Inainte de
rasaritul soarelui. De9i nu sufla vantul de loc, eateva flori mai
inalte, in varful vrejului for fraged 9i mladios, se leagand molatec,
30 biruite de zorul albinelor. Pe amandoua aleele, nimini nimini
Inca nu s'a de9teptat in Opidul-Nou.
In aceasta singuratate, parintele prive9te mult armonica infa-
Ii9are a cuprinsului sau, 9i e mul %umit. Dar un ton discordant ii
izbe9te privirea: o buruiana! ea a stat ascunsa de privigherea gra-
35 dinaresei, care, distrasa acum de alte preocupari mai inalte, 9i-a
cam uitat de grija brazdelor ; acu, buruiana a indrasnit sali ridice
sus vanata floare salbatica. Parintele, dupa ce o prive9te lung, se
incrunta 9i o jertfe9te fard mils din radacina: afara buruiana care
vrea sa strice armonia tricolorului! Apoi intra in odaie ; obosit se
40 trante9te pe o canapea, cu capul spre fereastra, cu manile incru-
ci9ate sub cerbice, 9i cu gandul Inca la buruiana aceea indrasneata,
1) Partea I II In # Opere s, III (Addenda), edilie Ingrijita de Paul Zari-
fopol.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 387
Incepe sa-5i recapituleze punctele predicii Gandurile, cari 'n intu-

nerecul nopii au fost incalcite, ies acum pe rand la lumina diminelii
sa se limpezeasca.
Afars urmeaza cunoscutul preludiu cu nernarginit in4eles, pe
5 care de-atata vreme II cairn garla 9i stupii. Gandurile parintelui
se randuesc 5i se pornesc incet -Incet dupa adierile acestui vechiu
preludiu, se supun disciplinii ritmului neinduplecat 5i Incep sa
curga limpezi unele dupa altele, fara 5ovaire, fara piedica, fara
moment de indoinp, urmand undele cantareIe ale garlii 5i tactul
Jo clocotirii din stupi.
Aceluia5i preludiu, vine acum sa se superpue alte vibraciuni:
din odaia domniparei Veturiei se aude in surdina pianul 5'un glas
tanar : g De5teapta-te, Romane ! e. De asta data simfonia e corn-
pieta... Dar ciudat ! cu cat mai mult asculta parintele aceasta
15 sublima 9i vasta cantare, cu atat pare ea el se departeaza de dansa ...
se tot departeaza ... Fara niciun cletin, lin 9i treptat, se 'nchide
lumina sunetelor incetul cu 'ncetul, precum incetul cu incetul se 'n-
chide 5i lumina bolcii seara, Intr'amurg, treptat, lin 5i fara niciun
cletin.
20 Acum lumina simfoniei este stinsa aproape cu desavar5ire
Pleoapele parintelui s'au Inchis. De-abia mai clipesc Inca Intr'o
nemasurata departare acordurile viteje5ti:
< Inalta-ti lata frunte 9i cats 'n jur de tine ...*.
Parintele e pe alte locuri departe, foarte departe pe cand
25 aci, garla 9i stupi 5i piano 5i glas de nouasprezece ani isi urmeaza
concertul cu mult brio . . .
S'a ispravit in sfar5it cu bine un razboiu uriaq, la care trebuia
s'ajunga candva doua neamuri ce de-atatea veacuri sunt osandite
sa traiasca Impreuna pe o a5a de frumoasa Tara, urindu-se 5i du5-
30 manindu-se din fundul rarunchilor, ne5tiind niciodata de ce, 5i
avand totdeauna pentru ce.
In faIa puterii formidabile a celui apasat, a ingenunchiat trufia
apasatorului secular. Au fost crude 5i negre aceste zile, nu atata
de durere cat de nerabdare, nu atat de parerea de rau 5i de mila
35 sangelui varsat in valuri, cat de indoiala izbanzii. Dar in sfar5it
a vrut Dumnezeu, 5i pacea s'a 'ncheiat: e solqiunea necesara a
unei vaste conflagrqii, ce amenima sa naruiasca un continent
intreg. 0 mare cruce de our cu pietre scumpe straluce5te de-asupra
Sfintei-Sofii, pe cand o alts cruce stramba e franta 9i smulsa din
40 fundul unei vechi coroane, totdeauna trufa5e 5i 'mpilatoare.
Sangele a 'ncetat sa curga, 5i, la lumina aceluia5i soare de-acum
trei sute de ani, porOle de fier ale ceraIii Alba-Iulia se deschid
de perete sa primeasca pe biruitor, pe stapanul ce se 'ntoarce in
casa lui uzurpata de vremuri de catre un salbatic cutropitor. Din
45 toate plaiurile 5i vaile curg roiurile unui mare popor. 0 mandra
oaste biruitoare s'apropie, cu steagul tricolor in frunte... In su-
25
www.dacoromanica.ro
netul triumfal al muzicilor, un rege mare; 9i sever, inconjurat de

un stralucit stat-major, inainteaza incet, calare pe un cal alb. E
o padure de steaguri care i se 'nchina Zidurile cetayii batrane
parca se sgudue de glasurile neamului intreg, care aclameaza pe erou.
5 Parintele Mantu, Tinand cu o mane pe poetul Vlahu0 9i cu cea-
lalta pe doamna Veturia VlahuVa, nascuta Mantu, care duce 'n
brale pe primul ei nascut, strabate cu greutate prin mulcime, aproape
de poarta deschisa a cetalii: tocma acum regele gi statul-major au
ajuns aci. De pe bastionul porii un steag se 'nchina de trei ori ;
10 procesia se opre9te, ca prin farmec ; muzicile i uralele amuIesc.
Rar 9i solemn bate de trei ori tunul puternic al cetaAii, caruia de
trei ori pe rand ii raspunde imnul: <c Traiasca Regele ! s. 0 clips,
tacere. Toata lumea asculta patrunsa papa 'n fundul rarunchilor ;
to-0 caii stau drepci, nemi9caIi, cu narile umflate, cu ochii Tinta
15 pe poarta pe care trebue sa intre ; toate piepturile se umfla. La
semnalul trompetelor, oastea apleaca armele ca pentru rugaciune,
Regele iii descopere capul incarunIit in cateva saptarnani toata
lumea se descopere. Regele iii face truce toata lumea face-ase-
menea. Niciun sgomot, nicio mi9care, toate inimile au incetat de-a
20 mai bate.
a Dumnezeu al Romanilor ! zice regele cu glas puternic, mulr-
mesculi pentru 'ntregul meu popor 9i pentru mine, ca m'ai invred-
nicit sa talc pe urmele lui Mihai-Viteazul. Prive9te, Doamne, din
inaltul cerului, 9i de acum inainte pe poporul tau, a9a de crud
25 incercat de veacuri, gi ajuta-1 sa-vi stapaneasca de-acum in pace
mo9ia, pe care 9i-a recapatat-o cu-atatea jertfe, dupd voia ta! *
Procesia intra pe poarta ceta ii. Tata trasura Reginii incarcata
de flori ei trasa de vase corcituri de zebra, foarte neastampara-p.
Augusta poets priveste Iinta la locul unde sta ingenunchiata doamna
30 Veturia Vlahufa, nascuta Mantu, o recunoa9te, 9i-i trimete, cu un
zambet 9i-o sarutare de inteligenIa, un trandafir. Regina e
surprinsa vazand pe vechea 9i iubita ei cuno9tinta Iinand in brace un
baietel...
Regele a intrat in cetate 9i a mers drept la catedrala. Dupe
35 Te-deum, a mers la casa ora9ului qi a iscalit, in faIa poporului,
decretul prin care se amnestiaza, dupe dezarmare, toci Ungurii
revoltaIi
Mar9u1 s'a repetat de-atatea ori. Domniqoara Veturia 1-ar incepe
ine'odata, data din perete n'ar suna cucul <c jumatate la 95.pte )).
40 Parintele 9i toata lumea trebue sa mearga la biserica. E de mirare
cum de nu s'a sculat batranul pan'acum...
Veturia merge in varful degetelor mai intai la up poetului.
Asculta Nicio mi9care Doarme ... de sigur a veghiat mult
pentru compune toastul. Fata trece la odaia parintelui. Ursa
45 este crepata. Asculta. Nimic ... A ie9it de sigur... Ea indrasne9te
9i intra ...
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 389
Parintele imbracat doarme pe canapea cu faIa 'n sus. Chipul

sau are o stranie expresie. Omul e, de sigur, sbuciumat de un vis
puternic ; se 'ntinde Ieapan, i9i ridica barbia incordanduli gatul;
geme, ofteaza, 9i doua lacrimi groase ii 9irue de-a-lungul pe obraji...
5 Trebue s-1 de9tepte:
Tata!
Parintele se scoala repede. 0 clips s ta uimit cu ochii mari, ca 9i
cum nu 9i-ar putea da seama de locul strain in care se treze9te
deodata, fara sa 9tie cum a ajuns acolo ... Apoi deodata, Inca
10 nedesmeticit, apuca 9i strange la piept capul copilei, mai frumos
9i mai luminos astazi ca totdeauna, sarutandu-i de multe on fruntea
curata, peste care ea simte curgand bunele lui lacrimi de bucurie:
A ! zice parintele in extaz, ce vis, Veturio ! Ce vis mandru
9i frumos !
15 (Epoca literarci, Nr. 9, 10 Iunie 1896, semnat : Caragiale)
IMAGINATIE, STIL SI CLISTIR

D. dr. Petrini-Galatz, luand in stapanire postul de director
general al serviciului sanitar, a Inaintat o o circulara catre domnii
medici primari de judeTe, medici de ora9e, medici de spitale, me-
20 dici de pla9i 9i catre tori veterinarii oficiali >, pe care n'o putem
in destul recomanda 9i profanilor iubitori de lecturi interesante.
Din aceasta admirabila eirculara rezulta adevaruri noug, ne-
cunoscute pang astazi ; astfel, rezulta ca. :
o...preocuparea principals a serviciului sanitar a Post in tot-
25 deauna scaderea morbiditaIii 9i mortalitatii...#.
Prin ce insa s'ar putea scadea morbiditatea 9i mortalitatea ?
Nimini n'a 9tiut-o pans acuma, nici chiar medicii, nici chiar ve-
terinarii. Astazi tori o putem 9ti, tori, chiar medicii, chiar veterinarii.
Tata prin ce:
30 (( . . . prin imbunataIirile zilnice in exiginTele igienii...*.
Care va sa zica imbunata4indu-i exigenIele, Igiena devine mai
u9oara de inIeles de oameni 9i de vite, 9i prin urmare mai lesne
de practicat.
Circulara apoi confine maxime 9i aforisme filosofice de o profun-
35 ditate in adevar clisterica. De exemplu:
0... Spre a ajunge sa firn utili tarii 9i familiei, trebue sa muncim
cu ravna 9i cu inteligenTa *.
4... Gaud principiile 9i euno9tinIele igienice vor fi cunoscute
9i apreciate de toata popornOunea noastra, rolul medicului va de-
40 veni mai eficace...)).
# Apostolul 9tiirroi umanitare trebue sa se deosibeasca de ceilalIi
func ;ionari #.
Prin ce? Intreb eu.
www.dacoromanica.ro
D. director general al serviciului sanitar raspunde indata:

<...prin indeplinirea exacta i contiincioasa a func %iunii ce-i
este incredinIata i printr'o conduits exemplars e.
A! care va sa zits ceilalji funcjionari...
5 Vedqi dar, domnule medic, adaoga indata circulara, ca nu va
cer lucruri imposibile s.
Dar dei le cere la to;i aceste lucruri nu imposibile, directorul ge-
neral se grabete a adaoga:
e... sunt sigur ca multi dintre d-voastra inei ca i mine, ca
to medicul sa fie apreciat la justa lui valoare 0.
ySi acum o anecdota pentru a termina.
La rasp'antia bulevardului, o teribila m:care de trasuri, tram-
care, tramvaie electrice, automobile, biciclete. Prin invalmaeala,
o baba surds beats franta trece d'a curmezisul, copacel-copacel,
15 ca pe ampul larg dela Obileti. Birjarii, vizitiii dela tramcar ii striga
degeaba ; un automobil era cat p'aci s'o calce, doua biciclete au
ocolit-o ca nite randunici; dar iata! o clips, i baba are sa dispara
sub roatele tramvaiului electric, care trece ca pratia. Un sergent
de strada vede ; sare de grabs, o insfaca pe baba de ceara, i-o
20 smulge dela atingerea mor-Vi grozave. Tramvaiul a trecut fara s'o
atinga. Baba smucita scapa o legatura care o purta in mans ; din
legatura sar cat cold nite oua, cari se fac terciu i o sticla cu rachiu
de drojdii, praf. Baba se 'ntoarce indignata i ocarete pe omul
autoritajii. Maica ta, Christoase! In ezerciOul fonciunii? ceara i
25 anafura! ySi omul autoritaIii ii arde babii surde doua palme de-o
face sa auza la moment din doua par i clopotul dela Mitropolie.
Baba, auzind dupa ataxia ani, cade de bucurie pe ezute la marginea
trotoarului i 'ncepe sa planga facanduli truce.
Minunea minunilor!
30 Salvata!
Ei? Ce fel de om este acest bray sergent?
Un brutal! zici d-ta.
Un facator de minuni! zice un altul.
Un salvator! zice un al treilea!
35 Nu, domnilor, zic eu. Raspunsul cel mai nemerit la intre-
barea mea, it gasesc tot In circulara d-lui director general al ser-
viciului sanitar:
4 Gaud cineva 'i alege mediul in care traiete, cand ii inde-
plinete datoria cu abnega %iune ,Si cauta a da repede ajutorul sau
40 celor suferinzi, contribue la inalIarea prestigiului medical...s
Aceasta a facut-o dar sergentul meu, a contribuit la inal-
larea prestigiului medical... i astfel:
4 ...merits stima tutulor!* adaoga minunata circulara.
(Moftul Roman, nr. 2, 8 Aprilie 1901, semnat : Ion).
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 391
NEINTELEGERE
Primim urmatoarea scrisoare dela eminentul dr. Iodoform:
Do mnule Director,
Decis, sa-mi consacru intreaga mea activitate 9tiir4ei romane,
5 am primit bucuros, onoarea de a colabora la partea ftiintificei a enci-
clopedicei d-tale reviste. Aci, in sferele senine ale 9tiintei (sau mai
drept, in emisferele sale, o jumatate flindu-Si rezervata pentru poli-
tica 9i literatura) aci, zic, speram sa raman departe de politica
neagra 9i de literatura verde. Intelegi dar cu cats mahnire am
10 vazut ca Ion >, Caragiale drags, a strecurat, in coloanele emi-
nentei tale reviste, o nedreapta critics 9tiintifica la adresa unui
confrate, pe care-1 stimez ca om 9i apreciez ca savant. Sper ca pe
viitor nu se va mai primi asemenea 9tiinta cu tendinte politice,
9tiinta nedemna pentru o revista atat de serioasa ca Moftul
15 Roman >>.
Dr. Iodoform
Sa ne ierte excelentul nostru amic 9i colabora tor, dr. Iodoform,
a-i spune ca este aci o regretabila neintelegere. Mai intai colabo-
ratorul nostru Ion ii declara pe onoare ca imparta9e9te pe deplin
20 sentimentele d-sale de stima pentru valorosul profesor d. dr. Petrini-
Galai, atat ca om cat 9i ca savant ; dar tocmai asta, crede Ion,
it obliga sa atraga aten ;ia d-lui director general al serviciului
sanitar asupra starii precare a stilului salt. Nu crede d. director
general ca ar fi nemerit sa-i administreze- la timp un tonic, pentru
25 ca sa nu aiba durerea de a inregistra o unitate mai mult in coloana
mortalitatii?
Cat despre banuiala ca not am incerca sa bagam politica in 9tiinta
on vice-versa ... A ! Noi ? Noi sa facem a9a mixtura, astfel de po-
mada ? Nu cumva excelentul nostru amic ne is drept doftori !?
30 (Moltul Roman, nr. 3, 15 Aprilie 1901, semnat : I. L. C.)
POTA REDACTIEI
E un obiceiu consacrat, in publicitatea noastra beletristica,
rubrica a9a numita < Po9ta Redactiei 5.
Dupa parerea noastra, aceasta rubrica ar trebui sa fie locul
35 comunicarilor scurte pe care redactia unei foi le face in grabs 9i
numai de reala nevoie colaboratorilor sai, admi9i sau admisibili.
Exemple.
Primim dela d. X... un articol plin de verva, dar, din nenoro-
cire, nepotrivit cu cadrul foii 9i cu linia ei directiva ; totu9i acest
40 articol, data i s'ar reduce dimensiile printr'un inteligent procedeu
de condensare, 9i data i s'ar tempera aluziile personale, ne-ar con-
www.dacoromanica.ro
veni foarte bine, ar putea chiar face norocul unui numar al Moftului
Roman #. Atunci scriem la Posta Red. :
4 Rugana pe d. X... sli dea osteneala' a trece, in primul
moment liber, pe la noi, unde i se vor comunica lucruri interesante *.
5 Sau avem un colaborator eminent, care se gandete foarte rar
la noi, bunioara excelentul nostru amic d. dr. Iodoform. Vedem
ca nu ne mai da semne de viea-0, pe cand cetitorii 11 reclama. Ce e
de facut ? Scriem la Posta Red. :
Directorul <c Moftului Roman ranit mortal de o epigrams
10 a lui Cuza iscalita Teleor. Pacientul e intr'o stare desperate. Dr.
Iodoform e calduros rugat a trece imediat la redacTie >>.
Aa, da ; inceleg la nevoie.

Dar sa deschid o rubrics specia15, unde sa stau de vorba cu
to-0i aceia cari, neavand altceva mai bun de facut, ma bombar-
15 deaza cu ofertele for benevole de colaborare ! SA stau de corespon-
den ;a cu on ce liceean, care nu merge la liceu ; cu oricine, funcvio-
naras administrativ, judecatoresc, telegrafo-postal sau comercial,
dascala on dascalifa, care, avand succese de spirit in cercurile
sale farniliale, colegiale sau amicale, s'apuca, in momentele-i per-
20 dute, sa anuleze hartia alba cu inepiile sale, anexate pe langa o
scrisorica o cu rugaminte de a gasi un locor cat de mic in mult
stimata d-voasta foaie !
Articolap, poezioare, epigrarne, idile, satire, poeme 'n proza ysi
fel-de-fel de meditaIiuni, reverii i alte asinarii!
25 Dar tine strica ? Autorii?
Nu!
Strica oamenii cari-i incurajaza, cari ingadue din and in cand
sa se arate la lumina tiparului ridicula on deplorabila monomanie
de publicitate a unor creaturi d'abia in stare a fi proti cititori
30 necurn autori suportabili.
Ei ! aceasta ingaduiala o consideram noi cei dela o Moftul Roman *
ca o mare primejdie, ca o adevarata calamitate in drumul culturii
noastre na/ionale. Si de aceea declararn ca, data foaia noastra nu
se poate sustinea fara concursul amatorilor maniaci, mai bine sa
35 piard ! decat sa se face gazda 9i debitant de contrabands i de
marda beletristica, mai bine sa 'nchiza dugheana !
Iata! cateva zile de cand a reaparut bietul o Moftul Roman ; e
incredibil numarul operelor ce ni s'au trimis cu pota o lada plina!
Dar sa-0 fie autorul copil, rupi urechile ! dar sa - ;i fie
40 sluga, sa-1 ei in palme ! rob sa-1 spanzuri !
Dumnezeule ! o fi vreo lard pe lume in care sa bantue mai cu
furie ca la noi grafomania i spanacografia ?-
Neghiobul ! in loc sa dea de pomana la un biet cerptor, mai bine
da un gologan pe o carts potala, on trei pe un timbru, ca sa ne
45 trimita noua spurcaciunile lui mentale o cu rugaciunea de a le pu-
blica in cel mai apropiat numar, i in orice caz a-i raspunde la
Pofta Redactiei>>!
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 393
Vezi dumneata! Dupa ce ne plictise9te cu ineppile d-sale, mai

vrea domnul sa-i %inem 9i socoteala de ele 9i sa stain de corespon-
den-ta cu d-sa!
Apoi data -i a9a, sa raspundem data 9i bine, la unul pentru t0I1 :
5 Pofta Redactiei. Stimate d-le Spanacopolu, spiritul 9i pro -
duciile dumitale beletristice or fi poate bune in cercul amicilor si
familiei dumitale. Du-te cu ele in familia dumitale !
A9adar, sa se 9tie: Moftul Roman * nu corespunde decat la ne-

10 voile sale prin Pofta Redactiei 9i nu publics absolut nimic pans ce
nu cunoa9te personal pe autor.
Dar atunci, ne 'ntreaba un cititor, cum ramane cu caldu-
rosul apel din numarul trecut?
Aceea-i altceva, raspundem not ; apelul acela este adresat
15 catre oamenii cu talent 9i de spirit 1
(Moftul Roman, nr. 3, 15 Aprilie 1901, semnat : Caragiale)
IMP 0 SIB IL
Scrisoarea nemuritorului Tolstoi urmeaza a fi comentata de toata

presa europeana 9i americana. Moftul Roman *, ca facand parte
20 din aceasta presa, Psi permite a face 9i el o mica observa %ie asupra
acestei geniale programe de revolts sufleteasca.
Marele rus zice, terminanduli scrisoarea, ca, data Christos ar
aparea iar pe pamant, ar goni din biserica pe falarnicii sacerdo-ti
qi le-ar spulbera idolii, mijloacele 9i uneltele de inchinare la su-
25 persti %iuni.
Cu toata modestia, facem aceasta simpla observaciune ceea
ce spune Tolstoi ar fi imposibil !
Daca Domnul Christos, uitand neplacuta-i aventura de odi-
nioara, ar mai face imprudeata sa revie pe pamant, ar plati desigur
30 si mai stump astazi dragostea-i pentru omenire.
Nu! Credem pe Tatal ceresc prea cuminte, ca sa-1 banuim un
moment macar capabil a-qi mai trimite fiul, deghizat in rabin,
printre not !
Daca ovreii lui 1-au rastignit Dumnezeule ! mai ales astazi,
35 cu M. C. A. i A. A. R. si M. A. A., ce i-ar face ovreiului cre9tinii?
(Moffitt Roman, nr. 5, 29 Aprilie 1901, semnat : Car ...)
EDUCATIUNEA SENTIMENTALA. LA VITE

Gazetele toate ne-au povestit minuni despre expoziPa de vite
care s'a Iinut zilele trecute la domeniul Cocioc, nume vestit pentru
40 crema, laptele-batut, co9ule.tele, 9treangurile ysi sforicelele sale. Cu
www.dacoromanica.ro
drept cuvant, gazetele au adus ,Si de astadata laude administrato-

rului domenielor Coroanei, onor d. I. Ka linden, pentru patriotismul
cu care d-sa se sacrifice pentru imbunatalirea produciunilor di-
verse ale acelor domenie. Expozilia de vite dela Cocioc a dovedit
5 data mai mult Ca, cu metoda 9tiinTifica 9i cu staruinta, se pot ob-
tine 9i la noi dobitoace bine cultivate, cu instruqiune 9i educqiune
raTionale.
Pan& unde a putut merge omul cu 9tiinIa in cultura vitelor, se
va vedea mai la vale dintr'un singur exemplu, pe care probabil
10 nu 1-a aflat nicio alts gazeta inaintea noastra ; caci, data 1-ar fi
aflat, n'ar fi lipsit sa ne ia inainte 9i sa aduca laudele pe cari noi
ne simim datori a le aduce d-lui administrator al domenielor Co-
roanei. Dar sd nu fim adulatori cu un barbat, care nu poate suferi
adula-Ounea! sa nu facem reclama unui personaj a9a de sus pus,
15 care, 9tim bine cu toIii, n'a umblat 9i nu umbra dupa reclama; qi
sa venim d'a-dreptul la fapt faptul va vorbi de sine. Iata.
Un negsutor econom de vite a mers la Cocioc sa cumpere un
taur de prasila de rasa elve-ciana. Si-a ales unul tinerel de vreo trei
ani, foarte frumu9el.
20 Cate parale? intreaba negustorul.
Un franc chilogramul, i se raspunse.
Negustorul, om fare educa-pe sistematica, crescut pe alte vremuri
9i locuri, zice:
Apoi, nu vreau sa-1 tai... it iau de prasila.
25 Nu face nimic ; data -1 iei, poli face ce pofte9ti cu el; noi 0-1
dam pe cantar.
Foarte bine.
Il trag pe taurel la cantar 9i iese 400 de kilo.
Greu e! zice negustorul.
30 E taur cultivat ! i se raspunde.
Si negustorul numara 400 de lei; ia vita, o incarca in gars la
Peril, se suie 9i el in tren 9i pleaca acasa.
A doua zi, ajungand la descarcare, de-a minune, negustorul,
prietin cu useful de gars, it roaga sa-i cantareasca taurelul. Can-
35 tarul garii arata: 320 kilograme.
Negustorul sare 'n sus:
Nu se poate!
Ba se prea poate.
E stricat cantarul, 9efule !
40 Stricat?
Si 9eful verifica cu greutap: cantarul e exact.
Atunci?
Atunci... o fi stricat cantarul dela Cocioc.
0 telegrama ... Dela Cocioc se raspunde ca s'a cantarit taurul
45 exact. 0 a doua telegrama, acela9 raspuns.
Negustorul merge 'n persoana la domeniu.
A slabit taurul pe drum, desigur.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 395
Cum, domnule, sa slabeasca o vita ingrijita bine in timp de

dougzeci de ceasuri cu optzeci de kilo? nu vedeti d-voastra ca.' vine
rate patru kilo pe teas?
Se prea poate !... de dor.
.5 Cum de dor?
De dorul mash! de dorul nostru care 1-am crescut... asta
e vita cu educaiie de familie... Glumesti, cu dorul de mama?...
Daca-i asa educalia lui!
Mie mi-e fried sa nu fie mai mult educalia cantarului.
io Domnule! nu-1i permitem astfel de refleciuni.
Bine, vad eu asta ; dar fie! zice negustorul scarpinandu-se
in cap ; dor, dor? dar si optzeci de kilo pe zi scadere de dorul masii
prea e prea ... laptele masii !
(Moltul Roman, nr. 5, 29 Aprilie 1901, semnat : Car...)
15 TEATRUL LA TARA.
In sfarsit, conform circularii onor. d. administrator al dome-
niilor Coroanei, despre care am vorbit la timp, s'a si constituit
la Cocioc saptarnana aceasta prima Societate dramatics nalionala'
rurala.
20 Dupa statutele pe care ne-a facut onoarea a ni le trimete (ca
unora ce am relevat cei dintai in presa romans ingenioasa idee
patriotica a onor. d-lui I. Kalinderu), se vede ca aceasta societate
se compune, ca si cea din Bucuresti, din 18 societari, si anume:
16 societari de clasa Intaia, 1 societar de rlasa a doua si 1. societara
25 de clasa a treia
(( Societatea dramatics naTimiala rurala de pe domeniul Cocioc ))
are de stop cultivarea si desvoltarea treptata a artelor dramatice,
lirice si choregrafice, in toate genurile lor ; si data judecam dupa
repertoriul pe care-1 anunIa pentru stagiunea 1901-1902, are sa
30 fie desigur la inal/imea inteOilor iniVatorului.
In adevar, afisul prealabil pentru stagiunea viitoare ne spune
ca, in afara de piesele clasice, ca (< Hamlet, Maria Stuart, Regele
s'amuza >>, se vor juca si cele mai in yoga piese moderne ca: Cyrano
de Bergerac, de Rostand ; Rosmersholm de Ibsen; Onoarea de Su-
35 dermann; Soricelul de Pailleron; Dama de la Maxim i altele.
Iata acuma si personalul << Societalii dramatice naVonale rurale ))
dela Cocioc: care, asa cum e organizata, Para Indoiala o sa faca
destula branza:
Societari de clasa I-a
40 Barba-ci, d-nii: Nita Zambatu, Mitrica Sontoroaga, Gheorghe
Fleas* Vasile Boaica, Neacsu Buleandra, Zamfir Boblete, Vlad
Hupipin'a, Niculae RarIan.
www.dacoromanica.ro
Dame, d-nele: Zamfira Z'ambatu, Sultana Buleandra, Stanca

Boaica, Smaranda Boblete; d-rele Nita Sontoroaga, Ancut,a Fleaca,
Ilinca Zambatu, Sultanica Par Tan.
Societari de clasa 11-a
5 D-1 Stan FacaleI.
Societarei de clasa 1I-a
D-ra Neaqa HuIupina.
Regisor : D. Oancea Toroipan, primar.
Sufler : D. Panes Foale, notar ;
10 Director de scenes fi administrator : D. I. Kalinderu.
(Mo /tul Roman, nr. 6, 6 Maiu 1901, semnat : I. L. C.)
0 CARTE PRETIOASA.
M'am intalnit alaltaieri cu amicul meu d. St. Sihleanu, noul
director general al Teatrelor ; era insoIit de tanarul deputat de
15 Arge9, d. I. Malla, membru in comitetul teatral. Ne-am oprit sa
schimbarn doug trei vorbe. Noul director general avea o carte la
subsuoara. Indiscret ca orice roman, i-am cerut s'o vaz i eu. D-sa,
politicos ca orice roman, mi-a aratat-o. Ce carte era? Ei! ce alts
carte putea sa fie decat una privitoare la tehnica teatrala? Era
20 l'Art mimique de un oarecare Aubert, cuprinzand un fel de clasifi-
care rationale a tutulor emoiunilor, insofita de ilustraTiuni aratand
chipurile omenwi cu deosebitele expresiuni ale emoiunilor.
N'am lipsit a manifesta admiraIia mea noului director, care a
inTeles ca din prima zi trebue s se puns pe un studiu metodic
25 asupra teatrului.
Uite, zice simpaticul meu amic, razand cu exuberanta-i cu-
noscuta i aratandu-mi diversele mesti, uite: sa inve %i i to sa
to strambi!
Drags Patane, am raspuns eu, la varsta noastra, ne-ar trebui
30 o carte care sa ne arate cum sa ne 'ndreptam, ca de strambi
slava Domnului!
(Moftul Roman, nr. 6, 6 Main 1901, semnat : Car...)
CELE TREI ZEITE

Poems pedagogica
35 June le Miu Guvidi des examenul de clasa VII... Trei pro-

fesori infami it persecuta. Miu cade la trei obiecte: la matema-
tice, la istorie i la morals.
Junele Miu declares mami ii ca e hotarit a se sinucide.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 397
Dar M4u are trei zei %e protectoare: una mai mult cleat Acheii,
cloud mai mult deck Troienii. Trei zeile: pe Juno, pe Minerva
gi pe Venus.
5 Juno e mamiTa lui; Minerva sora mai mare a manaiIii i Venus
sora ei mai mica.
Si Cate trele zeiiiele %in sfat.
Si mandra Juno zice:
Cunosc pe Popescu, profesorul de istorie: el are un frate, care
10 nu e inpamantenit i care dorew a fi ; eu am un barbat care e de-
putat, orator, Jupiter Tunatorul. Ma insarcinez cu d-1 Popescu!
Si a plecat mandra zeip.; i 1-a gasit pe Popescu, i scurt: Po-
pescu a schimbat pe 5 in 6. E ap de upr a face pe ease din cinci!
*
15 Minerva cea cu socoteala a zis:
o Stiu bine ca Vladimirescu, profesorul de matematice, a perdut
aseara la poker o sums 'nsemnata i ca n'are cu ce pleca la bai in
vacanca. Ma insarcinez eu cu Vladimirescu
Si a plecat inTeleapta zeip ; si a gasit pe Vladimirescu, 9i scurt:
20 Vladimirescu a schimbat pe 3 in 8: e a9a de u9or sa faci pe opt din trei.
Mai a ramas Morala...

Si Venus zice:
a Asta
e partea mea morala. Il cunosc bine pe Mititelul Pa-
25 risache, profesorul, el nu e in stare sa reziste poruncilor mele...
Ma 'nsarcinez eu cu morala i cu Parisache s.
Si a plecat frumoasa zeita qi a gasit pe Pariasche 9i mai
mult sau mai pu ;in scurt: Parisache a schimbat pe 1 in 10. 0!
cand t i ordona Venus, e aa de uor sa faci din unul zece!
30 (Moftul Romdn, nr. 12, 17 Iunie 1901, semnat : Caragiale)
INFIORATOAREA BSI INGROZITOAREA SI ORIBILA DRAMA.

DIN STRADA URANUS
Nu tim daca o Moftul Roman are vreo trecere in faca citi-
torilor, dar suntem convin0 ca e bun la Dumnezeu. In numarul
35 din urma, am fost facut apel la Sf. Karkaleki, patronul gazetarilor
roman, sa puns o vorba buns pe langa A- tot- ;iitorul rugandu-1
a ne trimite in aceasta morte saison, daca nu vreo duzina de mici
scandaluri, macar cateva cazuri de ciuma, macar o calamitate
publica sau un cataclism, un mare scandal cosmic, fara de cari
40 presa romans ramane leinata de tot.
E drept ca bunul Creator n'a ascultat in intregime rugaciunea
lui Sf. Karkaleki; ciuma n'a vent, calamitate publica sau vreun
cataclism nu s'au aratat ; dar tot nu ne putem plange ca puterea
dumnezeasca n'a Iinut de loc seams de exigen %ele presei romane.
www.dacoromanica.ro
398 NOTI'C'E CRITICE, LITERATURA. 8I VERSURI
Caci, iata ca, indata dupa apelul ce 1 -am facut catre sf. nostru
patron si dupa intervenVa acestuia in favoarea noastra, Dum-
nezeu ne trimise oribila drama din strada Uranus, drama menita
sa ramana in analele criminologiei universale, dupa ce va fi inviorat
5 lesinata presa romans macar pentru o lima de zile.
0 luna! o luna intreaga salvata!
Asculta %i Iiganusii pe stradd:
Drama din strada Uranus !
Noui destainuiri asupra dramei din strad1 Uranus !
Jo Adevarul asupra dramei din strada Uranus !
Portretele eroilor dramei din strada Uranus !
Epilogul dramei din strada Uranus !
Mama dramei din strada Uranus !
Fratele dramei din strada Uranus !
15 Fidar4atul dramei din strada Uranus !
JustiIia in fa %a dramei din strada Uranus !
Societatea in faa dramei din strada Uranus !
Adevarul adevarat in priviro dramei din strada Uranus !
Sfinte Karkaleki ! patron al presei romane, roaga-te la bunul
20 Creator, sa ne trimita cur'and altceva, ca sa ispravim ()data cu:
Toate mofturile in privin %a infioratoarei si ingrozitoarei Si ori-
bilei drame din strada Uranus !
ULTIMA ORA.
In momentul de a pune sub presa, reporterul nostru special
25 afla chiar dela nenorocita victims a ingrozitoarei drame din strada
Uranus, ca ea nu s'ar fi sinucis de buns -voe, ci ca o mana crimi-
nals, al carui nume ne scapa Inca, dar care de sigur gra-0.e neobosi-
tului si inteligentului jude de instrucie J. Th. Florescu, va sfarsi
prin a fi descoperit, i-a pus pumnalul in mana, obligandu-o sa-si
30 traga in inima a lovitura de revolver.
Nu ne 'ndoim un moment de impar%ialitatea si zelul justiIiei
noastre si speram ca ea va descoperi lucruri cu deosebire senzzatio-
nale privitoare la aceasta groaznica, fioroasa si oribila drama din
strada Uranus, care a emo %ionat atat pe acei cari citesc Moftul
35 Roman cat si pe acei cari nu-1 citesc.
(Moftul Romcin, nr. 15, 8 Iulie 1901 ; semnat : Luca).
MARELE CONCURS LITERAR AL MOFTULUI ROMAN

Desi afacerile Moftului Roman * nu merg destul de stralucit
ba tocmai pentru asta direciunea revistei noastre s'a hotarit
40 sa publice un concurs literar cu urmatoarele condiOuni:
Moftul Roman * propune trei premiuri pentru trei lucrari
literare: o novels, o poezie si un articol critic.
Termenul de prezentare al acestor lucrari va fi 1 Octomvrie
viitor 1901.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 399
Lucrari le vor fi trimise in plic sigilat concinand, in alt plicuqor

mai mic, tot sigilat, numele autorului.
0 comisiune de trei redactori ai revistei noastre qi doua per-
soane recunoscute ca amatoare luminate de literature vor cer-
5 ceta lucrarile si vor acorda premiele. La lucrarile gasite ca merits
premiul, li se vor deschide plicuprul, in care va trebui sa se ga-
seasca, inscrise foarte clar, numele i adresa autorilor respectivi.
Lucrarile cari vor ramanea nepremiate vor capata toate men-
-Pune onorabila.
to Sinceritatea judecarii lucrarilor este cu juramant garantata.
Atat cele cu premii cat si cele cu meniune onorabila vor fi pu-
blicate pe rand in coloanele revistei noastre.
Premiurile vor fi: primul de 15 lei i un abonament de o juma-
tate de an la q Moftul Roman )); al doilea de 10 lei i un abonament.
15 de trei luni ; al treilea de 5 lei si un abonament de o hla.
Autorii lucrarilor cu menPune onorabila vor primi gratuit nu-
marul in care se va fi publicat producpunea respective.
Precum am zis, lucrarile vor fi novele, poezii, sau articole de
critics literara sau artistica, de orice dimensiune ; fie cat de lungi,
20 nu strica.
Autorii sunt absolut liberi sa aiba orice vederi sociale, morale,
politice, filosofice, estetice, etc. ; pot trimete lucrari vesele, triste,
hazlii, lugubre, sentimentale, rautacioase, infame, candide, grave
sau umoristice, oriOcum ; pot scrie dupe orice coala le convine,
25 clasica, romantics, naPonalista, realists, idealists, decadentista,
parnasianista, fantazista, secesionista, optimists, pesimista, obscu-
rantista, etc.
0 singura condiPe li se impune pentru a putea capata un premiu
sau macar menPunea de onoare: lucrarea for sa fie stupida.
30 Destul au fost qi sunt premiate talentul qi inteligenTa! Stupi-
ditatea iata ce voim not sa premiam !
Si acum, porniP din toate unghiurile patriei romane, de pe uncle
se afla un petec de hartie virgin Inca si o pana sau orice alt instru-
ment de insemnat cuvinte, porniP, plicuri i plicupare iubite,
35 catre Onor. RedacPune a < Moftului Roman! )).
Va ateptam cu ferma incredere ca nu crest numai talente pe
ogorul literelor romane ysi ca, orice s'ar zice, samanIa stupiditaPi.
nu s'a starpit Inca!
(Moftul Romdn, nr. 18, 29 Julie 1901, semnat : Caragiale)
40 REFLECT II
Rellectia unui fotogral. Omul este un animal care pozeaza.
Reflegia unui papugiu. Vulgul vrea sa fie incalTat: deci,,
sa-1 incalam!
www.dacoromanica.ro
C. F. R.
Raport catre fef ul miparii, din partea efului unei gari
o In noaptea de... franarul loan Popescu avand serviciu de zi
si fiind de ieri beat, care dormise la vagoanele incarcate cu vinuri
5 51 pe semne a abuzat prin efrac %iune, sosind trenul de marfa 203,
manevrand in stare de belie, a fost apucat Intre doug tampoane
si omorit, lucru care i s'a mai intamplat de atatea on mai ales
avand serviciu la vagoanele cu bauturi.
TALMUDIC
10 Rabi, zice Sura foarte mahnita, barbatu-meu a nebunit.

Dupa ce cunosti, intreaba rabinul.
A taiat vecinul nostru o purcea si 1-am prins pe ySmil man-
and cu vecinul.
E un ticalos, zice rabinul ; dar n'a nebunit ; du-te linistita
15 acasa
Sura merge acasa. Dupa trei zile, se 'ntoarce iar, de astadata
disperata.
Rabi, acu a nebunit de tot !
Ce-a mai facut?
20 - L-am prins pupand pe bucatareasa.
E un mare ticalos, zice rabinul, dar n'a nebunit ; du-te li-
nistita acasa ...
Cum, rabi? alaltaieri, nu ; azi, nu ; nu mai inceleg.
Fireste, zice rabinul; data ar fi nebunit, manta pe bucata-
25 reasa si pupa purceaual... Dar asa
CULMI
Culmea darniciei. Sa dai dosul.

Culmea cucitului. Sa tae mofturi.
Culmea pcinatoriei. Sa Impute lei noui.
30 Culmea tragerii la semn Sa tragi intr'un otel.
Culmea tragerii la Pinta Sa tragi la masea.
Culmea soldatului roman Sa fie soldat de geniu.
Culmea intimitatii unui lautar Saqi. traga braul.
Culmea dantistului St dreaga dinlii unui pieptene 9i sa -li
35 scoata o ghiata care to doare.
CUGETARI
Evanghelistul ne spune: dacali da cineva o palms, intoarce
obrazul tau si pe partea cealalta.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 401
Bunatatea moralistului putea merge 9i mai departe: data prinzi

pe cineva la nevasta-ta, cere-i pardon 9i pofte9te-1 9i maine sears.
Intr'o serata literara, opiniile cele mai sincere sunt adesea

5 cascaturile.
*
Artistul trebue sa fie barbat muzele sunt femei.

*
Deplorabil te poate face oricine ; numai to tnsu %i te poli face

10 ridicul.
SFATUR I
Nu ziceli niciodata unei dame: va cunosc de cand cram copilci:

Va cunosc de and erali copile.
15 Nu cautaIi totdeauna inspiraIia la un kilometru, ea ne sta.

foarte adesea sub nas data n'o gasim, e ca poate ne uitarn pe
d'asupra ei prea departe.
LA TRIBUNAL
20 - Pune mAna pe truce 9i zi dupa mine.

Lasa, domnule prezident, 9tiu eu (jura).
Nu uita ca legea pedepse9te pe martorii cari nu spun adevarul.
Lasa, domnule prezident: ce Dumnezeu! atata lucru sa
nu 9tiu?
25 -
-!?
Sunt martor de-atata vreme !
MOFTUR I
Spicuiri din diverse carnete :

Al unui pesimist Se spune ca nu-i amor rat% stimd cu
toate astea eu iubesc omenirea.
30 Al unui critic Fiecare star& de marmura e o nuea al carei
miez este o Venus sau un Apollo ; trebue sa stiff numai sa dai bi-
ni9or coaja la o parte.
26
www.dacoromanica.ro
Al unei inamorate El !
Al unei cochete Ei...
Al unui artilerist, tats de familie Pazi-ci-va copiii de Crup.
Al unui fotograf A flata aci sta toata diplorn4a.
5 Al unui lampist Nu fumaIi...
Justicia Romcind :
Judecdtorul. (catre martor) Iic Diainantberg, d-ta esti martor?
Martorul Itic. Nu.
10 Judecdtorul. Dar ... ai jurat
Martorul. Da, ai jurat.
Judecdtorul. Cum s'a 'ntamplat bataia.
Martorul. Iu n'ai vazut?
Judecdtorul. Cum n'ai vazut? ai fost de faIa.
15 Martorul. Da iu ai vazut, dar n'ai fost de fala.
Judecdtorul. Cum, n'ai fost de faIa? data zici c'ai vazut.
Martorul. Iu n'ai zis
Judecdtorul. Cine a inceput intai bataia?
Martorul. Niciuna ? ai dat amandoi udata
20 *
La juraIi.
Martorul X..., un fel de n'nea Ghica, bacan fudul, conversant
domle ! a depus juramantul.
Prezidentul. Ai cunoscut d-ta pe servitoarea Maria?
25 Martorul. (cu multa dignitate). Eu n'ain a face cu servi-
toarele, dom'le !
*
Micului Spanacovici ii place mult sa se uite la jocul de maca

ce se face la papa regulat in toate serile.
30 Profesorul it intreaba la examen:
Spune-ne, zece i cu zece cat fac?
Bac ! raspunde micul Spanacovici.
*
Junele galant (cu avant). Domnipara, ce zici de luna asta

35 splendida ? de parfumul teilor i de aerul racoros al serii, cari ne 'm-
bath' ... ne transports? .
Domnifoara (cu dignitate). N'avem obiceiu!
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 403
lorgu, distrat, catre Lina, cu dragoste. Milo puica

Lina, distratd, catre lorgu, asemenea. Ce, Nicule draga? . . .
Micul Spanacovici se 'ntoarce dela examen. Madam Spanacovici

5 mama il intreaba
Spanacel draga, ce nota ai luat?
Noua, mama.
Bravo !
Da ; trei la materna Lica, trei la aramatica si trei Ia istorie.
10
Din carnetul unui pungas:

Iarna ... Ia 'nchisoare,
Vara ... la racoare.
*
15 Fie, cocoana Mario, turbat ip vine astazi cu trandafirul

asta alb in parul dumitale negru... E lucru mare ...
Cu placere, dar nu se poate !
DIN ALBUMUL UNEI PIANISTE

20 Urare din partea Pechiului sdu profesor maestrul Tremolo
Sa-Ii fie viea0 o simfonie cereasca. Cand to vei marita sa ai parte
de un bun si vrednic dirijor care sa stie bate bine mdsura. Zi cu zi,
d'a capo al fine, vieala sa va fie un acord perfect. SA va fereasca
Dumnezeu, marele armonist, de orice disonantd. Totusi sa fii tot-
25 deauna forte. Chiar data t'ei sfadi uneori cu dirijorul tau, ca inter-
mezzo, fa-o pianissimo, insa risolutto; cauta numai sa ai un motif,
chiaro e brillante ; evita cu toate astea prea multele variatiuni
i fiorituri cari nu mai intra in gustul modern. Daca vezi ca nu
merge, poli s'o iei cu o octava mai sus. Sa trai/i largo, sa petrecei
30 allegretto scherzando con brio. Orice vei dori presto sa se implineasca...
i cand vei fi stapana de cash', pentru ca menajul sa mearga cu tact
i con motto, nu uita sa iei bine seama la chei.
Calendarul Moftului Roman, 1902)
TOT MITICA
35 De ce trage clopotele, Mitica?

De franghie, monser.
*
26*
www.dacoromanica.ro
Doi jucatori de biliard, unul mult mai forte ca altul, fac o

partida.
Mitica s'a 'ncurcat la privit si numara punctele. Dupa o serie a
jucatorului mai forte, Mitica cu glas tare:
5 25 cu nimic-spre-zece!
Ai fost la Cotroceni, Mitica?

Nu monger, am scapat tramcarul.
*
10 Mitica, prea to ismenesti!
Din contra, monger, ca nu port vara!
*
Ce ai monger, de calci asa? intreaba Mitica pe un amic.
15 - Ma supara o gheata teribil.
Du-te la Kibrik, sa ti-o scoata.
*
Pe strada. E imbulzeala. Mitica cu un prieten face drumul dela

Bulevard la Teatru. Din gresala prietenul it calca pe Mitica pe
gheata:
20 Pardon! se grabeste a zice Mitica, to -am calcat sub talpa...
*
In tren.
Mitica, avand bilet de clasa intaia, intra in clasa a doua, sa vor-
beasca cu un prietin.
25 Conductorul cere biletele.
Mitica prezentand pe al sau gi cu un zambet catre conductor:
Cat vine sa-mi platesti diferenIa?
*
Unde mergi de vara, Mitica?

30 La munte...
In ce loc?
La muntele-de-pietate, monger.
*
Mitica, cu un aer desolat:
35
? Nu stii ce i s'a 'ntamplat lui bietul Iancu Niculescu actorul?
Inchipueqi, monger, si-a deselat bicicleta.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 405
Mitica. Mi-am comandat, mouser, un pardesiu nou.

Amicul. Ce coloare?
Mitica. Coloarea v4ntului.
5 La palatul justi %iei.

Mitica umbla de colo parka colo pin sala pasilor pierdu %i.
Pe tine cauli Mitica?
Caut un avocat, mouser, sa ma apere .
Ce! ai si to proces?
JO - Nu, monser; sa ma apere... de muste.
*
Mitica, plecand foarte de dimineaca dela berarie:

Tot m'am hotarit eu sa merg acasa... incai sa-mi iau i
palaria.
15 *
In trenul de placere. Vagonul este plin de lume.

0 doamna, intrand:
Nu mai e niciun loc liber pentru mine...
20 - Ba,' da , doamna, mai este unul, cel mai comod
Unde?...
In inima mea...
La cafenea.
Mitica. Mete, un jvaq!...
25 Chelnerul pleaca sa execute comanda.
Mitica. Mete!
Chelnerul se 'ntoarce.
Mitica. Sa fie mai negru!
*
30 Ce zici, Mitica, mai ploua astazi?

Nu pot pentru ca sa ma pronunc, monser: m'am tamaduit de
bataturi.
*
35 -
Mitica, intr'o discuiune asupra situatiunii politice:
LasaTi-1, monser, si pe bietul Regele! i-a facutara politicienii
capul Calinder.
www.dacoromanica.ro
La telegraf.
Mitica a predat o telegrams.
Telegrafista, dupa ce a taiat chitanIa. Un leu 9i cinci bani,
domnule.
5 Mitica, cu zambetul lui cunoscut. Barad?... Nu-i prea stump
domni9oard?
*
La restaurant.
Mitica sulfa.
io Chelnerul Costica se presinta.
Costica. Ce-a comandat don Mitica?
Drags Costica, sa-mi puie la gr.-a-tar o costica de
purcel.
*
15 Miticd a cam prea baut; e foarte ciupit, 9i-i vine pofta sa

fredoneze:
#De-ar fi noaptea trei coniace...
M'a9... mi9... m'a9... miss ... w
20 Mitica. Amice Costica, nu mai merge cu caldurile acestea

dropicale; m'am hothrit in fine s'a plec maine dimineata.
Costica. Unde?
Mitica. La Mi... sa-mi scrii.
Costica. Adresa?
25 Mitica. Nu 9tii?... <c Mitica w.
Costica. Bine, <c Mitica > 9tiu; dar unde?
Mitica. a Mitica, la Mi.)).
Costica.
Mitica. a Bine, la 135i, 9tiu; dar unde la bai?
Mitica... la IA... in Europa )).
*
30
In trenul de placere. Lume mulfa. Caldurd sahariang. Mitica 9i

Costica merg spre Sinaia.
Mitic'd (facandu-9i vant cu < Moftul Roman >, se opre9te de-
odata ca 9i cum 9i-a adus aminte de ceva). Tii! Ce-am uitatara?
35 Costica. Ce?
Mitica. Subele.
*
Un necunoscut, semuind pe Mitica cu altcineva, it saluta:

Salutare musiu Costica!
40 Pardon, din contra ca ma chiam'a Mitica.
*
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 407
La birt.
Chelnerul. Avem carne cu cartofi.
Miticd. Nu primesc: nu sunt cartofor!
*
5 La debitul de tutun.
Mitica. Doua tigarete de dams: am musafiri deseara.
*
Costica. Haide, Mitica, la Herastrau.

Miticci. Nu, monger; nu-mi face trebuinIa ; eu cumpar lemne
lo faiate gata.
*
La telefon.
Mitica suns. Soneria raspunde.
Miticd. Alio !
15 Un glas de dames (raspunzand) Allo !
Mitica. Cine-i acolio?
Glasul. Centrala intaia.
Miticd. Domnisoara, va iiibesc.
Glasul. Cine esti d-ta?
20 Mitica. Mitica.
Niciun raspuns ... Mitica suna prelung. Soneria raspunde.
Miticti. Alio !
Glasul. Cine-i acolo ?
Mitica. Mitica, domnisoara.
25 Glasul. Esti un magar !
Mitica. Aolio !
Glasul. ySi la prima ocazie, iIi trag palme...
Mitica. Olio !
*
30 Da-mi un pahar de apes, zice Costica baiatului care serveste.

Din contra, zice Mitica, mie sa-mi dai un pahar cu apes !
*
Haide, Mitica, zice Costica, pune4i galosii 'n picioare, sa

mergem.
35 Adica, vrei sa zici, raspunde Mitica, sa-mi pun picioarele 'n
galosi!
*
Ma rog, domnule, zice usierul dela teatru catre Mitica, sa va

scoate/i palaria din cap.
40 Pardon, raspunde Mitica, eu nu-mi scot palaria din cap, imi
scot capul din palarie !
*
www.dacoromanica.ro
408 NOTIJE CRITICE, LITERATURA 81 VERSURI
Mare mucalit esti, domnule Mitica, si de spirit.

Mersi, domnisoara, Ca ma 'ncantai cu migdale amare.
*
La parada de 10 Maiu, cocoanele se 'ndeasa sa sparga cordonul

5 de sergen %i si sa patrunza in bulevard.
Mitica cu ton martial: In front, ca VA' ataca marinarii &Mari !
*
Mitica e desolat.
Inchipuesteli, draga... m'a lovit o nenorocire ireparabila.
10 Ce-i frate? ce s'a intamplat?
Mi-a stat ceasornicul!
*
La birt.
Bdiete, un pahar de protoxid de hidrogen.
15 . ?!
Atunci da-mi unul de H20.
... ? !
Cum? nici macar apa n'aveIi? sbiera Mitica.
*
20 Mitica sovinist:
8i cand voiu fi mort, monser, nu doresc pentruca sa-mi se
can Le altceva cleat: a Desteapta-te Romane ! D.
*
Costica se plange lui Mitica la birt ca sufere de insomnie si nu

25 tie ce doftorie sa mai is ca sa poata dormi.
Mitica ii recomanda:
Ia o plachie de somn!
*
La cafenea.
30 Nu iei nimie, Mitica?
Ba da. Baiete, o scobitoare, un chibrit, un pahar cu apa si
o gazeta, striga Mitica.
*
Mitica, in compania unei amice, asteapta sa treaca tramvaiul

35 i tramvaiul nu mai trece.
Ah! domnisoara, toate tree in lumea aceasta, numai tram-
vaiul nu trece.
*
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 409
Un amic, poet, explica lui :
Ccilimari, sau, mai corect, ca/cimeiri, vine dela calamus, care

insemneaza condeiu.
A! zice Mitica; am inIeles... tot de-acolo trebue sa vie si
5 calamitate.
*
Mitica, pedaland alaturi cu amicul sau Costica, zareste, venind

in fa Va-le cu mare viteza, un automobil:
Tine bine, Costical sa nu se sperie bicicleta!
10
Monser, stii ca Tocilescu mai organizeaza o excursie?

Serios?! Unde?
La Bucurestii-Noui.
*
15 La birt.
Costica (dulce): Ce mai faci, Mitica?
Miticti (mancand cu lacomie) : Ma apar de moarte, monser!
*
Cali ani aveli ? intreaba o domnisoara pe amicul nostru.

20 Doisp'ce, mamazel!
Ei as! face domnisoara uimita!
Nu to speria, dudue, am doisp'ce ani numai pe o coasts !
*
Trenul de placere, care merge la Sinaia, se opreste in staTia

25 Buda.
E foarte cald.
0 dams intreaba:
Musiu Mitica, nu s'o fi gAsind apa la stadia asta? ca mor
de sete...
so B a da... dar ave %i gazete? intreaba Mitica cu un surfs pEn
de aluziune departata.
Da de ce?
Fiinca, madam'... data n'aveti gazete, nu v'as consilia
sa heti... Mai avem vreo dou'd ceasuri pans la Sinaia si
35 apa de Buda lucreaza iute.
(Mo /tul Romdn, Nr. 8-26, 1901, nesemnat)
www.dacoromanica.ro
410 NOTITE CRIT ICE, LITERATURES. BSI VERSURI
UN FRIZER-POET BSI 0 DAMA CARE TREBUE SA. SE

SCARPINE 'N CAP
Se tie ca 'n genere frizerii sunt, ca toIi arti9tii, foarte pasio-

naIi. 9i foarte credincio9i amanIi ai fiicelor Melpomenei... In mo-
5 mentele sale pierdute, intre curaptul pieptenilor 9i ascuptul bri-
celor, orice frizer ortodox care se respects trebue sa se dedea cultului
macar a unei muze profane... Unii cants cu flautul on cu ghitara ;
aliii zugravesc sau compun tablouri, in fel de fel de nuance, cu
firele de par maturate din pravalie; al-0.i sculpteaza in miez de
10 paine on in sapun-rachiu; alcii fac versuri care de care mai ne-
pieptenate, 9i alcii scriu poeme in proza, care de care mai
despletite.
Unul din ace9tia din urma, d. C. A. Ionescu, un lirico-deca-
dento-simbolisto-mistico-capilaro-secesionist, turbat de impresia stu-
15 pefianta ce i-a produs-o capelura d'auro-blondo-irizo-bronzata
a aceleia care etc., ne trimite cu rugamintea de a o publica, urma-
toarea capodopera in genul ei, pe care o dedica parului aceleia
care etc.
Sa ascultam 9i sa admiram pe acest eminent raseur :
20 CAPUL EI!... PARUL ACELEIA CARE...

...Si e o intreaga lume, lume plina de farmec 9i de lumina.
0 lume plina de soare, o lume plina de miresme dulci e in parul
ei matasos, 9i in flacara adormita a parului ei resfirat, plutete o
intreaga patima, patima sufletului meu bolnay.
25 ...Si profundul ei par de bronz, profundul 9i frumosul ei par,
cuprinde farmecul lumelor astrale, cuprinde mireasma dragalae
Si imbatatoare a unei lumi-poeme.
Si cum a9 dori sa-mi pierd fruntea in parul ei de foc, nimb sacru,
aureola diving, casta ca 9i casta fecioara ce-1 poarta.
30 ySi a vrea, a9 vrea in parul ei sublim, in parul ei matasos sa-mi
ascund ochii, ochii mei uimi %i de frumuse %ea ei diving.
...Si e o intreaga lume, o lume, plina de lumina, o lume plina
de soare, parul ei bronzat.
Farmecul dulce al apusului de soare, aurul aprins al amur-
35 gului de zi 9i poezia suava a danganului ce plange trist peste hol-
dele aurite, poezia astrala a unei lumi divine se afla cuprinsa in
parul ei inflacarat, nimb sacru, nimb sfant 9i dragala9.
Si in profunzimea inflacaratului ei par, in bronzul divin, 9i ma-
tasos, mi se pierde sufletul meu, ratace9te mintea mea ameIita
40 de mireasma parului ei superb.
Si superbul nimb de foc, superbul par, cuprinde ceva din poezia
aspra a lumilor slave, din poezia unui neam ce moare, cuprinde
farmecul lui, al naPilor ce se sting pe slabe coarde de ghitara.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 411
Si sublimul par al iubitei mele cuprinde focul dragostelor aprinse,

cuprinde suavul subtil al unei lumi virginale 9i demne.
Si cum a9 dori sa ma sting ame-cit de mireasma fascinatoare a
parului ei bronzat, sa ma sting sub parfumul delicat al visului
5 cast, al fecioarei ideale, s adorm surprins de bland 9i sfant
extaz.
...Si eram beat, eram beat de parul ei, de mireasma nimbului
ei sfant, 9i cram fascinat de razele astrale, de flacara suava a pro-
fundului ei par.
10 i beat de lumina parului ei, visam vise draguIe, visam vis
bronzat de nouasprezece ani.
Si-a9 vrea sa ma sting sub mireasma crepusculara a parului ei,
sa ma sting de dragoste, luminat de lumina sfantului ei nimb.
...Si e o Intreaga lume, o lume plinii de farmer in parul ei sublim,
15 haos profund ...
C. A. Ionescu
friseur-poet-critic-raseur etc. roman
Toate bune, turbatul meu friseur-raseur ! dar, de atcita lume

in capul dumneai, tare trebue sa se scarpine iubita dumitale, rata
20 vreme ii scrii d-ta a9a minuni!
De ce nu-i dai mai bine 9i niIica alifie calmanta, pe langa atata
iritanta proza?
(Mo/tul Roman, 6 Durnineca, 6 Maiu 1901, semnat: Ion)
NOTITE LITERARE
25 Romanii Ccilatori de Joan Kalinderu, doctor in drept dela Fa-
cultatea din Paris, Membru al Academiei Romane, Membru al So-
cietat,ii Geografice Romane. Bucure9ti 1895.
In mijlocul preocupa %iunilor utilitare a9a de multiple, cari agita
lumea, in acest veac de 4:4e1 9i de cauciuc, e frumos sa vedem pe un
30 om gasind Inca timp pentru studii mai senine, pentru cercetari
9tiinIifice Inalte, pentru cultivarea artelor frumoase. Aceste # no-
bile inutilita0 o au fost totdeauna un fel de strict necesariu pentru
oamenii cu spirite mai ridicate.
Savantul nostru academic, d. I. Kalinderu este unul dintre
35 ace9tia ; iata un studios pasionat, care urmare9te cu o neobosita
dragoste cercetarile sale asupra vie-Pi 9i civiliza %iei romane.
Romanii Cdldtori este urmarea la V ilegiatura i Refedincele de
yard la Romani : ea ne arata mijloacele materiale de calatorie,
hanurile, drumurile pe uscat 0 pe apa, atracIia ce o exercita Egiptul
40 cu civilizaIiile sale superpuse, cea original% 9i cea desvoltata prin
inraurirea greaca, limitele geografice ale comercului, limite mult
www.dacoromanica.ro
mai inaintate cleat ale Imparatiei... E prima lucrare in limba

romans care reconstituie unul din elementele caracteristice ale
vietii publice in sutele d'intai ale erei crestine.
Nu intra de sigur in cadrul unor noti %e literare o dare de seams
5 amanuntita si, in orice caz, nu putem face o critics asupra acestei
savante lucrari. Ea a fost cetita la Societatea Geografica, si con-
ferentiarul a obtinut sufrajele autoritatilor in materie.
Ne marginim a spune CA Romanii in Cal'dtorie, deli este o opera
de erudi %iune, nu e mai pu ;in o opera de vulgarizare si de delectare
lo pentru amatorii de lecturi frumoase.
(Gazeta Poporului, 15 Noemvrie 1895, semnat: I. L. C.)
# SUFLETE OBOSITE )>

Un nou roman de moravuri
Un nou roman?... Da, un nou roman.

15 De tine ?... De d. Const. I. A. Nottara, cunoscutul autor
al minunatului *De Vanzare >>.
4 Suflete obosite... a
Iata un titlu care spune mai multe cleat spunea titlul primei
incercAri un coup d'essai, qui palait un coup de maitre.
20 Indata ce am aflat ca # Suflete obosite # sunt pe gherghef in
lucru, am alergat intr'un suflet sa gasesc pe autor. Eu cunosc pe
to ;i autorii... Sunt multi; dar asta nu face nimica: eu ii cunosc
pe toti. L-am intfilnit si 1-am interviewat.
MA rog: e adevArat? d-ta? alt roman? altul? parole d'hon-
25 neur?. . . 4 Suflete obosite? >
Da, mi-a raspuns tanarul.
Atunci, rogu-te, spune-mi ce este, ce trateaza, ce vrea, ce
sustine acest roman?
SA-ti spun.
30 ySi a 'nceput a-mi spune.
Dar m'am gandit... SA taut a reproduce eu cu vorbe reci dela
mine acea calduroasA expunere a viitoarei opere as da o prea
palid4 idee cetitorului...
Nu, i-am zis autorului; prefer sa-mi scud d-ta argumentul
35 nouei d-tale inspiratiuni. Scrie-mi-1, cald, cald... II voiu repro-
duce tale quale.
Tanarul autor s'a executat gratios. Ian argumentul noului
roman, asa cum 1-am capatat dela d. Const. I. A. Nottara.
*
40 A! 1i se cutremura carnea gandind numai la asa ceva, fail sa

citesti romanul .. Dar cand it vom ceti...
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 413
Daca niciun a9a roman n'ar reu9i sa trezeasca din amorTeala

pe publicul nostru cititor, care, dela o vreme, a cazut, faIa cu ji-
teratura originala, intr'o stare de fatala indiferenp, de sigur am
putea spune ca acest public cititor nu 9tie sa citeasca.
5 Ar fi regretabil s constatam acest fenomen; nu voim sa credem
ca el s'ar putea produce ; speram ca este imposibil sa se produca,
9i astfel suntem siguri de succesul noului roman al d-lui Nottara
<c Suflete Obosite *.
(Epoca, Octomvrie 1897, semnat: L.)
10 0 BUNS. LECTURA.
Oricine cite9te literatura romaneasca, se inplege originala, 9i
se intereseaza de mersul ei, trebue sa ramand isbit de un fenomen
curios, particular literelor noastre. Pe cand in toate literaturile trio-
derne, versurile reprezinta in totalul producIiei o minima parte,
15 in literatura noastra propor ;ia este rasturnata: trei sferturi din ce
se scrie la not sunt versuri.
La ce sa atribuim oare aceasta enorma disproporcie? De
sigur, uprin/ei versului qi greutavii prozei.
Tehnica versului, care ar 'Area la prima vedere foarte dificila,
20 e de sigur cu mult mai facila deeat a prozei. In limbile moderne,
versul silabic nu are aproape decat doua-trei regule: respectarea
accentului natural al vorbei, numarul silabelor 9i exactitatea ri-
melor, regule pe cari mice 9colar inteligent de gimnaziu le poate
pricepe qi le poate aplica. Apoi, se pot scrie multe versuri cari sa
25 para foarte convenabile, fara multa gandire, data factura for este
mai mult sau mai puIin desavar9itd. Cu proza insa, nu poate merge
tot astfel. Daca proza nu imbraca ni9te gandiri, numaidecat la
mintea deprinsa sulfa a sec, se denunVa singura ca lipsita de orice
valoare. Afars de asta, tocmai pentru eel ce gande9te, 9i prin urmare
30 are ceva de spus, tehnica prozei ascunde sute 9i mii de secrete, a
caror subtilitate ar sfida cele mai rafinate cursuri de retorica. E
o arta care s'ar parea, pentru tine nu o cunoa9te, tot a9a de ward
9i de naturals ca 9i deprinderea vorbirii uzuale, dar care, pentru
cel ce-i 9tie cateva secrete, famane un ve9nic deziderat. Cine a
35 patruns odata in greutalile ei, s'a convins ca pe deplin n'are sa le
poata birui niciodata.
De aci provine disproporIia cantitativa dintre producerile in
versuri qi cele in proza. Pentru aceea asemenea, dintre cele d'intai,
o mare parte sunt destul de curaTele, de9i foarte lipsite de origi-
40 nalitate 9i de puternica inspiraIie ; iar dintre cele pu %ine in proza,
rare, foarte rare pot 'Area convenabile in inIelesul european al
cuvfintului. Se inIelege ca vorbesc de producIiile de proza numita,
intr'un mod a9a de baroc, beletristica. Despre o prozfi de inalta
www.dacoromanica.ro
concepiune, de gandire superioara, de ceeace am putea numi,

cu un singur cuvant, e o carte >> cum, de exemplu, un Machia-
velli, un Carlyle, on chiar un Taine, de sigur nu poate fi pang
acum vorba.
5 Astfel, pentru cititorul pu %in deprins, e greu sa distinga sa
aleaga o bucata bung din noianul vast al publica %iilor noastre
o beletristice >. Dar ce va sa zica o bucata buns? E u9or de raspuns:
aceea care ne poate plati drept, munca intelectuala a scititului.
Prin urmare, cartea care imi va plati nu numai drept, ci chiar cu
10 prisos acea munca, pe acea carte o voiu numi o carte excelenta.
Ba Inca, 9tiindu-i cat de pulin darnici sunt, in aceasta priviap,
poe %ii 9i prozatorii noori, o voiu numi, din toata inima, o carte
generoasa.
Iaca data insa, trebue sa ne inIelegem: nu e vorba de dimen-
15 siunile, de obiectul sau de pretenOunile unei lucrari literare ; e
vorba numai de raportul intre osteneala ce 9i-a dat spiritul meu
cu dansa cetind-o 91 folosui ce el o oblinut dupa osteneala sa.
Sentimentul nostru de admire iune fag cu lucfarile de arta este
analog cu sentimentul de contemplare fard cu minunile naturii.
20 In cea mai de nimic, in cea mai marunta lucrare a naturii, not
vedem revelarea unei incomensurabile puteri i unei eterne voir4e.
Tot a9a, in faIa unei opere de arta, fie cat de infirna, fie cat de ma-
reap, suntem apuca-ti de sentimentul contempla-tiunii. Si pentru
aceea, numim pe artist cu acela9i cuvant cu care numim 1i na-
25 tura creator.
Pe cat ne mul-tume9te de mult natura creatoare, cu cea mai mica
por ;iune a operei ei, fie aceasta o simple celula, pe atat ne mulIu-
me9te arta creatoare cu cea mai marunta producIie a ei. Catu9i
de putin, 9i una 9i alta, sa ni se manifesteze, ele vor fi covar9it
30 sentimentul nostru de contemplare, platindu-ne astfel totdeauna
cu prisos cheltuiala de aten %ie i meritand astfel sa le numim ge-
ner oase.
Aga, o carticica cat de mica, numai insuflata de adevarat talent
sa fie, va fi o lucrare generoasa,Si o astfel de lucrare este de sigur
35 publicaOunea d-lui Vasile Pop, intitulata.: Fleacuri (amintiri duioase,
schi ;e 1i nuvelete, 77 de pagini, in editura lui Carol Mailer, < Bi-
blioteca pentru to %i )>, Nr. 118).
Sunt doudsprezece schi %e umoristice, de o originalitate 9i de o
verve foarte rare in literatura noastra. Pe departe, ele amintesc
40 uncle din schiIele lui Mark Twain. A face o dare de seams despre
o carte a9a de mica este imposibil. Fara sa o ceteasca cineva, nu-9i
poate face o idee exacta de valoarea ei dupa o dare de seama, fie
aceasta cat de inteligenta. E destul sa spun, pentru a indemna
pe amatorii de literatura originala, ca aceste mici schie sunt a9a
45 de bune, ici platesc a9a de cu prisos munca cetitului, incat, foarte
bucuros, data le-ai cunoscut odata, to reintorci la ele cu sigurarrca
ca o a doua incercare va fi i mai cu folos.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 415
Am rugat pe d. Vasile Pop sa ne dea din cand in cand con-

cursul pentru rubrica literara a <c Epocei >>; d-sa a primit 9i chiar
maine vom da o schiia umoristica a d-sale, inedita.
(Epoca, 27.1\7..1897, semnat : Caragiale)
5 0 NOUA. REVISTA. LITERARA.

0 noua revista literara va apare zilele acestea in Bucure9ti;
asta mai inainte de orice va dovedi ca n'avem pang acuma destule.
Noua publicalie va fi condusa de Cercul Amicilor Literaturii 9i
Artelor Romane. Acest cerc este instituit 9i functioneaza de mai
10 mult timp sub pre9edirgia tanarului 9i simpaticului ministru pleni-
potenIiar fara portofoliu D. Olanescu, cunoscut, ca mare amator
de literature, sub pseudonimul Ascanio. Ascanio a lucrat mult,
proza 9i versuri, 9i cu un succes aqa de stralucit incat pans la urma
a ajuns nemuritor: Academia noastra a trebuit sa-i deschida bra-
15 ele. Alaturi cu Ascanio, un alt tanar diplomat, d. N. Patra9cu,
un critic de 9coala idealists, da sprijinul sau Cercului Amicilor Li-
teraturii, etc. Pe langa ace9tia s'au grupat un mare numar de lite-
ra-ci, poqi 9i prozatori, arti9ti qi savanli, cari vor da concursul
for graIios revistei Cercului Amicilor etc.
20 Va fi o revista puTin pedants. Pe langa literature frumoasa 9i
articole savante, revista va da in fiece numar mai multe ilustra-
liuni, cea mai mare parte originale, deocamdata numai in negru,
iar mai tarziu 9i in colori. Sub a9a auspicii, tanara publicaVe va avea
de sigur mult succes, cu atat mai sigur ca o sums de doamne din
25 Inalta noastra societate au promis sa-i acorde tot interesul un
puternic sprijin.
Ce mai putem dori tinerei reviste alta decat via-VA lunge? Caci,
in adevar, cand un copil se naqte cu a9a de frumoase ursitoare, atl-
ceva nu-i mai trebue decat vieap 9i sanatate. Din toata inima i le
30 urez eu, care am vazut pans acuma atatea tinere mladiIe din ogorul
literelor, 9tiin4elor qi artelor degerand in primavara existenTei lor.
Cali copila9i de ace9tia, intelectuali, nu i-am Ingropat eu! Cate
reviste, incepand cu < Transaqiunile literare 9i sfar9ind cu (c Re-
vista noua #, n'am vazut prapAdindu-se fara sa 9tiu de ce !
35 Una singura din ele a rezistat 9i rezista Inca ; ce longevitate!
Ali auzit adesea ca In fundul unei mahalale traie9te ate o baba,
care 9i-a uitat anii. I9i aduce aminte de cutremurul cel mare, de
resmiriia cea mare, de ciuma cea mare, de focul cel mare, de toate-
9i aduce baba aminte, 9i moartea pare ca nu-9i mai aduce aminte
40 de dansa. Cate fete fragede qi frumoase, cate femei tinere n'a dus
ea la groapa! lath' efectul ce mi-1 face revista <c Convorbirile lite-
rare >. Cate reviste literare, artistice, beletristice, savante 9c1., cu
sau fara ilustraiuni, acestea cu sau fara colori, 9i cari, u9urele ca
toate tinerele, se uitau cu mils la batrana ce mo aia 9i ea cateodata.
www.dacoromanica.ro
416 NOME CRIT ICE, LITERATURA BSI VERSURI
Au fost ! unde sunt astazi? Si batrana tot traie9te, ba Inca are

dela o vreme veleitaIi de o not& dentiOune.
De aceea, crez eu, care am vazut atatea, ca nu pot ura revistei
Cercului etc., altceva mai bun deck sa aiba sanatatea 9i longevi-
5 tatea o Convorbirilor Literare >>.
(Epoca, 19.XI 1896, semnat: Ion)
4 AMINTIRI MILITARE *
lath titlul unui volum ce apare zilele acestea. Autorul este un
veteran din razboiul independergei, capitanul Mihail Dimitrescu,
10 care a luat parte la memorabilele lupte din Bulgaria cu regimentul
8 de linie.
Le-am citit aceste o Amintiri Militare * cu o deosebita placere.
Este o povestire simpla 9i plina de interes a evenimentelor eroice
de peste Dunare, o povestire pe care ne-o face nu un artist prin
15 inchipuire, ci un parta9 de fapte.
Nu avem prin urmare a face cu o opera de arta, ci cu relaIia
exacta a unuia dintre faptuitori. Astfel, tot aparatul artistic lipse9te;
el e inlocuit, in aceasta dare de seams, prin hoed-Pa episoadelor 9i
prin simplicitatea expunerilor.
20 Felul natural 9i simplu de expunere a faptelor viteje9ti, fara
incarcaturi retorice, fara declamaIiuni, mai mult sau mai puIin
artificiale, este cu desavar9ire interesant.
Aci povestirea ne atrage 9i ne subjuga nu prin cum, ci prin ce.
Acest ce este desbracat de orice me9te9ugire 9i ca9tiga foarte mult
25 prin aceasta maniera naturals in care ni se prezinta.
Ceea ce distinge iara9i povestirile veteranului capitan este
lipsa de personalitate, lipsa aproape completa a acelui eu, atat
de detestabil mai ales in povestirile de vitejie. In vinele fiecarui
povestitor de ispravi eroice circula mai multe sau mai puIine pi-
30 caturi din sangele faimosului baron de Muenchhausen. Ei bine,
sangele autorului acestor e Amintiri Militare # a ramas carat
moldovenesc.
Dar data, intru cat prive9te personalitatea-i proprie, autorul
nu face niciodata vreun caz deosebit, asta nu inseamna ca po-
35 vestirile sale sunt reci 9i lipsite de orice entusiasm.
Din contra. De ate on vorbe9te de patria 9i oastea romaneasca,
de marele for Capitan, de mandrul drapel, atunci acest veteran
care-9i tara9te picioarele, schilodit in razboiu, capata aripele inspi-
raIiei.
40 Sunt pagine in o Amintirile Militare* in adevar mi9catoare prin
sinceritatea si caldura cu cari sunt scrise.
o Amintirile Militare ,>, prin exactitatea faptelor, prin simplici-
tatea expunerii, prim lipsa de pretenIie personala 9i de me9te9ugire
a autorului 9i prin frumoasele sentimente patriotice, sunt astfel
45 vrednice de recomandat cititorilor ca o carte in adevar buns.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 41.7
A lua parte la un razboiu este de sigur una din cele mai marl
imprejuiari ce se poate ivi in vieaTa unui om. Dar aceasta nu e
dat oricui. Pentru aceasta ne atrag aa de mult povestirile fazboi-
nice. Povestirea, fara reflexiuni personale gi Para mult aparat,
5 despre grozavele amanunte ale unui razboiu, constitue cea mai
interesanta lecturk
Intre astfel de povestiri, gasesc Amintirile Militare ale vete-
ranului capitan, Mihail Dimitrescu, cu deosebire prePoase.
(Epoca, 7. XII. 1896, semnat: Ion)
10 0 NOUA. CARTE DE CITIRE

Dupa o muna fara preget de mai multi ani, d-nii profesori
Miron Pompiliu i Ion Paul din Iai an dat la lumina o Carte de
Citire pentru toate coalele secundare licee, seminare, normale,
militare, de fete, etc. PublicaOunea celor doi distin0 pedagogi
15 este lucrarea deosebit de importantk asupra careia nu s'ar putea
atrage niciodata cu prisos aten %ia profesorilor notri. Pand sa spun
cateva vorbe asupra unei carli de cetire in genere, voi s dau aci
planul dupa care a fost facuta aceasta noua Carte de Cetirt.
Lucrarea intreaga, in prima edi %ie, apare in patru volumuri.
20 Dintre acestea au aparut, zilele acestea, trei i anume: Vol. I pentru
clasele I i II; vol. II pentru clasele III 9i IV i vol. III pentru
clasele V i VI. Volumul IV pentru clasa VII va apArea in decursul
viitorului a n colar. La prima ediIie, s'au pus cate doua clase intr'un
volum pentru a experimenta bucaTile d-e cetire in care clasa se
25 potrivesc mai bine 9i pentru a Vasa profesorilor alegerea dupa pu-
terea clasei ; la ediia a doua se va desparii fiecare volum in dot&
pentru fiecare clasa in parte.
In cele trei volume aparute s'au pus numai scrieri de valoare
estetica, modele de cugetare i stil, i mai ales de limbs romaneasca.
30 In volumul IV pentru clasa VII se vor pune bucaIi din tori scriitorii
vechi i moderni, bue4i cari an o valoare netagaduita din punct
de vedere estetic sau istoric. Acest volum va servi ca ilustraVe pe
lang5. Manualul de istoria literaturii. Dupa ce colarul se va fi
deprins a gusta i prqui o bueata literal* la volumul IV va in-
35 cepe sa-9i dea seama limpede de felul i valoarea deosebi ;ilor autori,
i nu vor mai inghi0 cu acea9i poftk imediat dupa o novels ro-
mantic-a sentimentalk un sever articol de economie nalionala
a celebrului nostru economist d-1 P. S. Aurelian.
Pana acuma toate earIile de citire erau o gramadire intr'un
40 singur torn a bucaIilor de cetit pentru toate apte clasele. Asta era
o sistema cu desavarOre gre9ita. Alegerea, potrivirea i gradarea
citirilor nu trebuesc lasate cu totul in sarcina profesorului. In
adevar, presupunand chiar ca orice profesor ar fi, pe lang6 un
bun pedagog, i bun cunoscator de arta literal* tot nu trebue
27
www.dacoromanica.ro
lasat sa-9i bath de geaba capul ca sa ordoneze o materie aruncata,

fara nicio metoda, in dezordine inteun volum. Dar cu atat mai
mult sistema de pans acuma trebue inlaturata, cu cat oricine tie
ca nu to %i profesorii sunt excelenti pedagogi i desavar0-ti critici
5 de arta literara. Un profesor de stil, de limbs i literature ar trebui el
insu0 sa fie, ce e drept, data nu un suflet de artist, cel putin un
spirit deprins mult cu cunotinta lucrarilor de arta, _9i deocamdata
multe suflete de artiti i multi cunoscatori de arta literara nu
putem pretinde s'avem; suntem datori deocamdata sa ne mul-
10 'cumim a avea profesori cu bun simt ; dar bunul sim-t iarai nu e
de ajuns pentru a distinge cand e vorba de estetica. Aceste consi-
dera%iuni au determinat pe autorii Garai de cetire sa aeze bucatile
ei in mod gradat: la Inceput, naratiuni ; apoi, descrieri, i, tocmai
la sfaqit, psichologie, estetica mai rafinata i filosofie, i toate
15 intocmite dupe priceperea normala a deosebitelor clase.
Este tiut astazi ca o limbs nu se poate invala din gramatica
sau din dic-tionar. Vorbele de sinele sunt instrumente moarte ;
ceea ce le da vieata i putere, sunt gandirile i ideile-inIelesul.
Astfel in Cartea de cetire a d-lor, d-nii M. Pompiliu i I. Paul, au
20 pus multh luare aminte cu privire la curatia i frumusetea limbii,
care sunt in literature unele dintre esen %ialele conditiuni estetice.
Formele frumoase ajuta ideii i sentimentului sa se strecoare in
suflete, ci aceasta este menirea educa %iunii: semanarea i cultura
ideilor sanatoase i bunelor sentimente. Iata pentru ce Cartea de
25 cetire a profesorilor ieeni tontine numai i numai bucati frumoase
de literature frumosul a fost ales ca instrument al binelui. Autorii
au cautat sa ordoneze metodic bucati de cuprins religios, moral,
national i pur estetic.
Pentru a-9i ajunge insa scopul, autorilor Ccirtii de citire, lite-
30 ratura noastra originals nu le era suficienta, ei au trebuit dar sa
recurga i la traduceri. Aci, tocmai poate in partea traducerilor,
lucrarea for a devenit cu totul originals. In loc sa urmeze pe drumul
cunoscut i atat de batut al traducerilor nesarate i nemestecate
moderne, ei s'au pus sa cerceteze lucrarile similare ale predece-
35 sorilor notri, ale a celora din generatiile batrane, carora be datorim
renaterea limbii i literaturii noastre. Si autorii Carcii de cetire
au fost bine rasplatiti de osteneala cercetarilor for fara de preget.
Ei au cercetat toate traducerile romanecti dintre 1820-1884 i
au gasit bogatii insemnate. Sunt traduceri din Homer, Vergiliu,
40 Horatiu, Cicero, Ovidiu, Young, Pope, Voltaire, Goethe, Lamar-
tine, Hugo, Bossuet, Massillon, Bridaine, Cantemir, Fenelon, St.
Pierre, Chateaubriand i al ii, traduceri excelente.
D-nii Pompiliu i Paul au descoperit (Si de sigur nu in bibliote-
cele noastre, cari nu exists) o bogata proza romaneasca din intaia
45 jumatate a veacului, proza de inalta valoare ci ca fond i forma,
i ca gandire i ca limbs. Toate acele productiuni literare zaceau
uitate, gra-tie lipsei noastre de metoda i de contiinta in invaca-
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 41.9
mantul public, 9i uitate ar fi ramas pentru multa vreme, on poate

chiar pentru totdeauna, data autorii Ccircii de cetire nu le-ar fi
redat la lumina: sunt admirabile lucrari desgropate lucrari 9i
traduceri de Istrati, Marcovici, Gorjan, Plepianu, Draghici, Rallet,
5 doi Gole9ti, CapaIineanu, Florian 9i alIii, qi de o sums de anonimi.
Din literatura romaneasca, s'a dat mare importanfa poeziei
populare 9i povectilor. Din acestea elevul va inIelege spiritul na-
Tiunii sale, moravurile, apucaturile, idealurile, slabiciunile, talen-
tele 9i limba poporului. Patriotism adevarat fare o adanca inTe-
10 Legere a poporului nu se poate. Din literatura populara au ales insa
numai ceea ce e adevar mai de seams qi mai caracteristic, fiindca
nu toata literatura pupulara este caracteristica 9i de seams.
Vom arata maine foloasele imense pe cari, excelenta lucrare a
d-lor Pompiliu ,Si Paul, Cartea de citire, e menita sa le aduca ti-
15 nerelor noastre generaIiuni.
II
Am aratat in numarul de ieri principiile dupa care s'au condus,
9i planul pe care 1-au urmat d-nii M. Pompiliu 9i I. Paul pentru
intocmirea operei for didactice. -
20 Eu cred ca o carte didactice intocmita astfel este un adevarat
eveniment pentru 9coalele noastre. e 9tie Ca pang acuma la cursul
de limba romans, care se preda numai cloud ore pe saptamana
nu se facea, in genere (un gazetar zice totdeauna, la momente grele,
0 in genere )), pentru indulcire) cleat analize gramaticale sau logice,
25 teorii despre: stil, poezie, oratorie, genuri de arta literara, lite-
ratura 9i istorie a limbii toate in mod dogmatic qi pedant. Se
gasea foarte rar un profesor care sa-9i dea osteneala a alege, dintr'o
carte de citire, carte alcatuita far a nicio metoda, o bucata serioasa
de literatura spre a o face priceputa 9i gustata ca atare, de catre
30 elevi. Carlii de cetire nu i se dadea alta importanfa de cats tre-
buia data unei gramadiri de scrieri, care sa serveasca de pretext
pentru o sarbada lecIie teoretica ; 9i, cu toate astea, d-nii pedagogi,
iar # in genere #, trebue s 9tie cat de Inalta importanIa instruc-
tiva 9i educative are o carte de citire pentru uzul tinerelor genera-
35 Tiuni la o naIie cu pretenlii de civilizacie.
Cum se facea pans acuma o carte de citire? lath'.
In doua trei luni de zile se cauta bucaIile, se alegea, se culegea,
se tiparea (sa observe, ma rog, bine gramaticii no9tri ca, de9i e
vorba de bucaTi, la plural, toate verbele sunt la singular ! a!) 9i
40 cartea, care trebuia sa fie hrana intelectuala 9i morals a genera-
Vilor tinere ie9ea la lumina, cu stampila inaltei aprobari, bine
inTeles. .
Metoda dupa care 9i d-ta, cititorule, care habar n'ai de peda-

gogie, puteai lntocmi o carte de lecturd pentru 9apte ani de curs
45 de limba romaneasca era foarte comoda ; anume:
27
www.dacoromanica.ro
420 NOTITE CRITICE, LITERATURE. SI VERSURI
Ori luai o lista alfabetica a tutulor cap au manjit hartie in

Dacia Traiana ; insemnai, din fiecare murdaritor de hartie can-
dida, ate una sau mai multe bucaP; le tipareai una dupa alta,
in ordinea in care Ili cadeau sub mans ;
5 Sau, si mai lesne: luai o carte veche de cetire ei, cu aceleasi
bucaP, cu aceeasi metoda, sau, mai bine, lipsa de metoda, numai
intr'o desordine alta, faceai, dintr'una veche, o nouci carte de
cetire.
Astfel ceea ce in cartea d-lor X, Y 5i Z, se afla la pagina 13,
to in cartea d-tale se nemerea la pagina 31, Si asa mai departe.
Cum am zice, ca sa faci o carte noua, descoseai una veche, ri-
sipeai pe masa coalele, ravaseai filele, imprastiai bucaple, si apoi
le luai la intamplare si pe sarite din gramada, si le coseai la loc 9i
la ... noroc.
15 Ce e drept, aceasta sistema dadea adesea rezultate bunicele
anume: se 'ntampla ca bucaple sa se aranjeze, prin voia oarbei
fatalitaP intr'un chip oarecum mai rational in cartea dumitale
decal fusesera intocmite, dupa regule pedagogice, in cartea d-lor
X, Y si Z.
20 i Inca odata toata aceasta opera-Pe pedagogica nu-p lua mai
multa vreme decat cel mult doua luni! Ba Inca, daca autorii carPi
de citire, mai mult sau mai puffin noud, erau activi, lucrul se putea
termina in si mai seurta vreme totul atarna dela expeditivi-
tatea tipografica! 0 sfanta pedagogie!
25 Cei doi profesori ieseni au avut veleitatea sa paraseasca vechea
metoda.
Ei s'au gandit ca, data nu se poate face o Carte de cetire chiar
in mai puffin decat o lung 9i jumatate, asta nu insemneaza ea nu
s'ar putea face aceeasi opera pedagogica intr'un timp mult mai
30 indelungat ; 9i astfel, dupa vase ani de munca, ei dau astazi la
lumina o Carte de citire noud, in loc de o nouii Carte de citire.
Imprejurarea a mijlocit sa vaz aceasta lucrare inteligenta, zilele
trecute, pe cand Inca se afla sub teascurile tipografiei a Dacia
din Iasi: mi s'a parut o lucrare stranie, deprins cum eram cu marfa
35 noastra ieftina de cultura naponala. Am cercetat sa aflu tine este
autorul acestei lucrari pedagogice, si grade discre-Pei caracteristice
a tipografilor, numai decat am aflat ca inteligenta lucrare este a
vechilor mei prieteni d-nii Miron Pompiliu si Ion Paul.
Asa? am strigat eu, gazetar in vacanIa. Am sa-i intervievez !
40 $i i-am intervievat ! Iata de unde stiu amanuntele pe cari le-am
dat cititorilor.
Si ma reintorc, tocmai la sfarsit, la propozi %ia: care este folosul
unei carP de citire? La care, raspunz:
0 carte de citire bung, in varsta frageda, este poate una dintre
45 imprejurarile cele mai hotaritoare ale vieii unui om. Multe cariere
intelectuale nu se datoresc altei imprejurari decat unei carp cazute
la vreme bung in mainile unui copil, tot asa precum umbra multor
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 421.
stejari seculari se datoreste intamplatoarei caderi a unei ghinde

pe pamant prielnic.
Dar despre puterea unei card asupra unei vied intr'un al treilea
articol despre Cartea de citire a profesorilor ie9eni.
5 (Epoca, 28 si 29 August 1897, semnat Caragiale)
RAZBUNAREA LUI ANA STASE

Acesta e titlul povestirii istorice pe care d. Ciru cEconomu
a publicat-o zilele trecute. 0 analiza critics amanuniita nu poate
incapea in cadrul nostru ; not trebue ss ne marginim a ne arata
io numai in linii generale iinpresia ce ne-a facut-o citirea acestei lucrari.
Autorul, ocupandu-se mai de mult cu studiul aselamintelor
juridice de pe vremea marelui Teodosiu, a fost atras de farmecul
acelei epoce asa de framantate in urma cuceririi dreptului de do-
minare in statul roman de catra religia crestind. Cercetarile juridice
is 1-au indemnat sa penetreze si 'n domeniul celor istorice, si farmecul
acestora a inspirat jurisconsultului povestirea ce ne prezinta.
In scurt, este istoria mini tanar pribeag, de cea mai joasa pro-
venienIa, care, din departarile vastei imparaIii, vine cu un 104
in mans si cu o traista 'n spinare in marea cetate romano-crestina,
20 sa-si caute si el ca alai multi norocul. Si 11 si gaseste ca toci acei ce
stiu bine sa rabde si pot sa 'ndrazneasca mult. Norocul 11 ia de
many si-1 duce pe cararile sucite, strimte si prapastioase, pe care
numai el le cunoaste ; si cand ajunge la caprtt dupa atata mutt in-
cercata rabdare, norocul ii da voie sa 'ndrazneascd : atunci Anastase
25 arunca bs ul pribeagului si ia sceptrul imparatului, arunca de pe
umeri traista ca sa imbrace hlamida impArateasca.
Este o povestire cu deosebire interesant.q. Tabloul luptelor si
sfasierilor partidelor religioase, descrierea arnanunIita a mora- vurilor
si obiceiurilor, si 'n genere a modului de traiu de pe vremea aceea
30 (secolul V) constituesc aparatul decorativ al acestei simple povestiri.
Figura r5bdatorului, indraznqului 9i norocosului Anastase, in
toata aceasta luxoas6 punere 'n scena, la inceput d'abia luata
in seams, creste incet incet, se Tidied treptat pans ajunge a domina
scena Intreaga.
35 Anastase este la sfarsit aproape de tron, pentru ca este amantul
imp5ratesei Ariana, so %ia rrinita in suflet a smintitului Trascalisen,
cunoscut sub numele de Zenon Isauricul. Smintitul imparat este
tras intr'o cursa si 'ngropat de viu intr'un cenotaf, unde merge
insotit de credinciosu-i Anastase sa caute un inel facator de mi-
40 nuni. Zenon se coboara in sicriul de piatra sa ia din fund inelul
mult dorit ; atunci Anastase apleac6 incetinel lespedea grea, care
se lasil pe un scripet ascuns si aproape acopere sicriul. RugaminIi,
promisiuni, amenin-pri, blesteme toate de prisos : capacul se
aseazgi d'abinele pe muchile cenotafului, prin pare ii caruia nu se mai
45 poate auzi ingrozitorul sbucium al smintitului si nefericitului ingropat.
www.dacoromanica.ro
422 NOTITE GRIT ICE, LITERATURA BSI VERSURI
Anastase e a douazi soI al Arianei 9i imparat al rasaritului.

Povestirea d-lui Ciru Economu, afara de unele mici ezitari 9i
asperitaTi de forma externs, este limpede 9i curgatoare: e o melo-
drama pasionata cu mare spectacol 9i cu o stralucita 9i savants
5 punere in scene.
(Epoca literarii, nr. 2, 22 Aprilie 1896, semnat: L...)
D'AVALMA
Sunt scriitori destui cari te fac sa razi de operele lor ; mai rani
sunt acei cari prin operele for te fac sa razi, 9i intre ace9tia fare 'n-
10 doiala este 9i Marion.
Neobosita imaginqie 9i veselie gata totdeauna, bunatate de
suflet 9i absolute lipsa de pretenTie iata darurile preioase ale
acestui scriitor popular, ale acestui talent remarcabil.
Scenele lui de mahala sunt demne de orice literature europeana,
15 1 on in ce limbs cults 9i-ar fi produs talentul, Marion ar fi fost un
scriitor popular de treapta 'ntaia.
Dace Gion, criticul pretenTios, care prefer& cea mai salcie
serbezime a fondului pe langa cea mai suculenta concepiiune,
and asta din urma se prezinta fare, iar cea d'intaia se prezinta
20 cu impecabila forma externs. ramane biruit in fa-ca lui Marion,
ce sa mai zicem not ceilalTi, cari suntem mai puffin severi? ce sa
zica publicul, care mai la urma vrea, cetind; sa se amuze?
Ei bine, minunata colecie D'avalma a lui Marion, se tipare9te
astazi in a doua edi ;ie, 9i-mi fac o datorie 9i o placere a ma grabi
25 ca s'o anun; numero9ilor cititori ai <( Universului >>.
La apariIia ediIiei, voiu cauta sa fac o dare de seama mai ama-
nunIita.
(Universul, 22 Octomvrie 1899, la sfaritul foilctonului : Noti(e Critice,
D'avalma (Vie* la Mahala) de Marion)
30 SALONUL
Dumineca viitoare 31 Octomvrie se deschide la Ateneu Salonul
anual de picture 9i sculptura. Dintre bucaIile admise, o comisiune
speciala va fi 9i ales pe cele mai de seama pentru sec %ia romans
dela ExpoziIia din Paris.
35 Am avut norocul sa pot intra la salon inainte de deschiderea-i
oficiala. Erau acolo ca ;iva cunoscatori, cari faceau observaTiuni
tehnice ce eu nu prea am inIeles. Eu, drept sa spun, nu pot avea
pretemia ca 9tiu judeca produc ;iile de arte plastice: imi lipse9te
prea mult educaTiunea speciala a priceperii. Din pricina aceasta
40 de sigur, eu, in fa ;a unei lucrari, ii vaz efectele mai de grab decat
calitaiile. A9 putea spune mult mai u9or de ce nu-mi place o lucrare
decat de ce alta imi place ; pot dar spune de pe acuma a mi-au
displacut multe dintre lucrarile expuse 9i m multai pu %ine mi-au
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 423
placut intre acestea, cu deosebire o idila romans de d. Kimon

Loghi.
0 dare de seams mai amanunTita despre salon, fara nicio pre-
tenVe de cunoscator, voiu face, dupa slaba mea pricepere, intr'o
5 cronica viitoare a <c Univcrsului *.
Oricine se va 'ntreba dar, cu ce pictura romaneasca ne pre-
zentam la Paris ; caci, fara sa se supere tinerii notri art4ti, nici-
unul n'are in lucrarile lui aka numitul element genuin. Toate lu.
crarile, cele remarcabile ca i cele mai slabe, sunt lucrari de coala,
10 tot atat de franceze, germane sau italiene pe cat de romane, ba
poate chiar mai mult. ProducIiunile dupa maniera lui Grigorescu
se 'nielege nu conteaza, cum nu conteaza 'n literature nicio pro-
due-0e in maniera lui Eminescu sau a lui Cobuc. (Se gasesc tot-
deauna oameni cari cred ca succesul sedatorete manierii, nu mainii ).
15 A expune la Paris pictura romaneasca Para Grigorescu este a
renunIa la un succes sigur pentru a risca sa trecem foarte pu %in
luaTi in seams, 9i vorbesc numai de elementul genuin, Para sa mai
pomenesc de incomparabila putere creatoare a ilustrului maestru.
Sa speram ca d-nii comisari insarcinaIi cu alegerea bucaIilor
20 pentru Paris vor 9ti sa ob ;ina adeziunea marelui nostru artist
onoarea vremii noastre fara de concursul caruia ne-am prezenta
cu mult prea slabi pentru o expoziie universals.
(Universul, 29 Octomvrie 1899, la sfaritul a Notitelor critice a)
0 CARTE RARA.
25 Norocul ne-a f 'dont sa dam peste o carte rare, o carte pe care
o cautam de atata vreme i pe care pierdusem orice speranp de a
o mai putea gasi.
Iata coperta doritei carticele pe care am primit-o cum se pri-
mete, dupa o indelungata desparIire, un prietin bun pe cand 11
30 credeam de mult pierdut pentru totdeauna.
MICUT A
TREI ZILE $I TREI NOPTI
DIN VIATA UNUI STUDENT
de
35 Bogdan Petriceico-Hajdeu
1864
Tirgratia Cesar Belies, str. Scene Mr. 40
BUCURE*TI
www.dacoromanica.ro
i fiindca avem, cum am spus, autorizatia ilustrului ei autor,

ne grabim a imparta9i cetitorilor acest giuvaer in locul foiletonului.
De asta data, nostima Micurd regasita nu se va mai putea pierde.
(Epoca literard, Nr. 2, 22 Aprilie 1896, nesemnat)
5 SP ITALUL AMORULUI
0 PREFATA.
Barbu Lautarul a lui Alexandri ne-a spus a9a de bine cum se
faceau ziafeturile 9i curtea in vremea veche, 9i ce rol important
jucau pe atunci glasul 9i cobza lui: societatea inalta de atunci,
10 negustorimea 9i poporul se nebuneau dupd lautari, cari le cantau
dela na9tere i pans la groapa la botez, la nunta, la inmorman-
tare, de dimineata, toata ziva 9i toata noaptea: era un adevarat
cult pentru muzica greco-turcoliganeasca, pe care, pentru exi-
gen ;e politice, am numit-o mai tarziu muzica nationals. Reperto-
15 riul tiganesc se compunea din dan %uri primitive populare 9i cateva
dan ;uri fanariotice de salon, 9i mai cu seams din a9a numitele
cantece de lume: toate saloanele, toate mahalalele, hanurile, gra
dinile, carciumile 9i noaptea tarziu chiar ulicile urlau de ahturi.
In mijlocul acelei mode stupide, acelui curent de erotism trivial,
20 de sentimentalism getos 9i de galanterie ridicula, cari au tarit 9i
mania chiar pe multi oameni de spirit 9i de adevarat talent, Anton
Pann, vestitul nostru poet popular, .a publicat, pe langa atatea
admirabile lucrari originale gi traduceri, 9i o colectie de cantece 9i
poezii la mods pe acea vreme. Minunatul poet 9i povestitor, care
25 era in acela9i timp un excelent cantaret 9i cunoscator al Psaltichiei,
publics acea colectie inso-tind fiecare bucata cu muzica ei, tran-
scrisa, fidel dupd cum se canta, fire9te dupa felul oriental.
E un trist tezaur, mai ales in partea poetics. In aceasta gra-
mada de orduri literare, de testimonii de imbecilitate a unei epoce,
30 se gasesc totu9i ratacite rare exemplare oneste, cate o bucata a
unui adevarat poet 9i cateva Inca populare romane9ti propriu zise,
nu grece9ti sau tigdne9ti. Cateva specimene din stupida gramada
va ilustra destul de bine cele ce spunem.
35 Destul 9i prea destul. Anton Pann a facut un adevarat serviciu

literaturii culegand toate aceste documente caracteristice a starii
noastre sociale din prima jumatate a veacului. Si pentruca omul
de spirit simtea bine ce murdarii culege, el a trebuit s le &eased
o eticheta convenabild; colectia poarta ca titlu Spitalul Amorului.
40 De unde se inspira el a gasi acest titlu? Sa-1 lasam sa ne-o spuna
el insu9i in urmatoarele spirituale randuri de critics, pe cari le
pune ca prefa ;a la Spitalul Amorului.
(Epoca literard, Nr. 4, 6 Maiu 1896, nesemnat)
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 425
CILIBI MOISE
Ceaeva rdnduri alese
0 figura remarcabila in istoria literaturii noastre sanatoase
a fost, Para 'ndoiala, Cilibi Moise. Iata un tip in adevar popular,
5 i pe drept cuvant. Acest putem avea indrasneala a zice
filosof nativ traia din comer-tul ambulant de maruatiuri, umbland,
cu micul sau magazin universal, din ora9 in oras pe la targuri. Sosi-
rea lui Cilibi Moise intr'un targ era un eveniment, care facea tot-
deauna sensa tie, pentruca negustorul aducea de vanzare, pe langa
10 marun-tiuri, i cateva carticele de aforisme foarte gustate de public.
Adesea c4tiga cu literatura lui scrisa i cu bonimentul lui spiritual
mai mult deceit cu negustoria : nu oricine avea nevoie de manui,
ciorapi, nasturi, gulere i altele ; oricine insa trebuia sa -1 asculte
i sa is o carticica dine Pildele ysi Apropourile lui Cilibi Moise, vestitul
15 in Tara Rornaneasca*.
Carticelele acelea au facut multa placere copilariei mele ; cu ele
am petrecut multe seri inteadevar incantatoare, pe atunci cand
incepusem sa tiu citi, i poate nu pu-tins influents a avut acea
citire, i dansa, asupra spiritului meu. Acele minunate pilde fi
20 apropouri, buni prietini ai copilariei mele, erau pierdute de mult.
D. Schwarzfeld, cunoscutul bibliofil, cautandu-le cu multa rab-
dare, a avut norocul sa le regaseasca i sa ni le redea dupa metoda
folkloristica acea metoda care consists in a respecta cu scumpa-
tate ultima forma dubioasa a unei produceri intelectuale, fara
25 mai multa consideratie pentru gandul sigur al autorului cum ar
zice, poate, Cilibi Moise: o metoda dupa care aduna cineva nucile
risipite mai mult de hatarul cojilor deceit de al miezului (dar despre
asta, poate, altadata mai pe larg). Oricum, d. Schwarzfeld a facut
un insemnat serviciu literaturii noastre redandu-ne ratacitele pilde
30 qi apropouri, serviciu de care trebue sa-i mul-tumim. Le-am recitit
cu dragoste aceste batrane prietine din copilarie. E drept ca astazi
imi plac mai mult acelea pe cari nu le 'n-telegeam bine odinioara
i vice-versa. Aa, cele cari odinioara ma fermecau despre Dum-
nezeu, onoare, noroc, femei, patrie, copii, moarte, vieata, in elep-
35 ciune, adevar, etc. dei unele spirituale, imi par astazi banale i
prea fard de caracter. Cateva specimene fara multa desbatere sau
comentari.
La dreptul vorbind, pentru un spirit aa de original ca al filo-

40 sofului nostru, acestea nu sunt deceit bagaj literar, aa numitul
procedeu profesional. Dar margaritarele lui fine nu sunt aici, sunt
acolo unde el, cu aceea0 clasica bonomie orientala a legendarului
Nastratin-Flogea, vorbete despre el insui, despre lipsa lui de
noroc, care lupta sa-i covarpasca in-teleapta rabdare, despre pa-ta-
45 niilc lui proprii ; sunt acolo margaritarele lui fine unde, cu un deli-
www.dacoromanica.ro
426 NOTITE CRIT ICE, LITERATURA SI VERSURI
cios zambet de amariciune, Iasi biciueste soarta rea ; acolo unde,

cu un superior humor, isi bate joc de necazurile vie ii lui proprii
ca de ale alteia.
A fost un copil cuminte, dar Fara noroc, al unui tan odinioara
5 negustor cu dare de many s'apoi scapatat, Minas sarac, in
urrna, om impovarat de o familie numeroask o spurti de copii
neprocopsiIi, susTinandu-i cu o munca neobosita de marumisar
ambulant, in care biruia mai bine < cu gura *, decat cu marf a, mai
mult cu filosofia decat cu daravera, om sentimental, foarte moral
10 in fapta ca si in precepte, dar mai presus de toate om de un emi-
nent spirit. Tata cum acest alt Nastratin-Hogea vorbeste despre
sine-si.
(Epoca literarci, Nr. 5, 13 Mai 1896, nesemnat)
UN DICTIONAR ROMAN
15 DicIionarele au fost intotdeauna considerate ca contingentul
cel mai insemnat al genului plictisitor. Rasfoirea unor asemenea
carli nu se face decat la rnomente solemne in via-ca scolareasca, la
traducerea unui autor sau la prepararea unui examen si atunci,
vorba data gasita, nenorocitul cauta sa se sustraga cat mai repede
20 de sub acea atmosfera savants dar obositoare.
Iata insa un Dic %ionar, aparut zilele acestea Digionarul Uni-
versal al limbii romcine de Lazar Saineanu care pare a respira
un aer mai simpatic i unde parcurgerea unei pagini i i satisface
nu numai curiositatea, ci iii insufla dorinTa de a nu bate in retragere.
25 Prin ce mijloc a reusit autorul sa Lea intru catva interesante niste
materiale obicinuit atat de aride? Prin faptul, cred, Ca el nu s'a
marginit in opera sa de a inregistra un singur factor de cultura,
ci a cautat sa imbraliseze toate manifestaiunile vieii ale unui po-
por modern: literatura, stiir4e, arte, meserii, industrie, comerl, etc.
30 Astfel acest DicTionar Universal opera o imagine redusa dar precisa
a culturii noastre actuale, intru cat ea se oglindeste in limbs.
Un alt mijloc de care s'a servit autorul spre a da viara defini-
tiunilor sale, a fost preocuparea de a sprijini cu marturii autentice
vorbele si nuanlele for de sens. Parcurgand vr'un cuvant cu o bo-
35 gata ramificqiune de insemnari, dispuse cu pricepere ysi. metoda,
in momentul de a-si opri pasii, cita %iune frumoasa dintr'un poet
sau prozator de ai nostri incurajeaza pe calator a-si continua ca-
lea ...
D. Saineanu acorda cu drept cuvant neologismelor o importan %a
40 egala cu elementele neaose ale limbii. Aceste neologisme reprezinta
ultima faza a culturii noastre sub aciunea Occidentului si in spe-
cial a FranTei. Prin raspandirea din ce in ce mai mare a presei si a
invaramantului, ele incep a patrunde in stratele de jos ale popula-
Iiunii urbane si a deveni astfel o parte integranta a vocabularului
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 427
romanesc. Mahalagiul cel mai inapoiat nu mai ateapta astazi sa

primeasa in efecte, in natures, # stima i consideraTia ce o ada-
stase mai multe zile dela eful sat' sub-prefectul din vremea lui
Alecsandri. ViaTa moderns cu curentele ei multiple vulgarizeaza
5 pretutindenea nouile achizi %iuni ale culturei.
Dar nici archaismele nu sunt trecute cu vederea in opera d-lui
Saineanu. Cunoaqterea acestor vechi termeni de ordine culturala
este indispensabila celui ce nu voiete sa se instraineze cu totul de
trecutul istoriei noastre. Altmintrelea, se expune la paTania ziari-
10 stului, despre care povestete Ioan Ghica intr'una din epistolele
sale. Acesta scrisese Ca s'au luat dela Turci 400 care de zaherea i
criticul inteligent protesta, ca Turcii nu puteau sa aiba nevoe de
400 care incarcate numai cu zahar!
Valoarea DicIionarului creqte Inca prin adaosul no %iunilor gene-
15 rale relative la biografia, geografia i istoria, atat na ;ionala, cat i
strains. Rana azi nu posedam Inca nicio lucrare specials in aceste
diferite ramuri ale tiincei, aa ca DicIionarul Universal e o iniVativa
laudabila 9i in aceasta privin-ca. N'am nevoie sa mai fac elogii auto-
rului pentru munca sa indelungata 9i contiincioasa spre a inzestra
20 qcoala i societatea noastra cu o carte atat de indispensabila. D.
Saineanu este unul dintre tinerii notri InvaIaIi, la care soliditatea
tiinTifica se asociaza cu un adevarat talent de vulgarizare.
(Epoca literard, Nr. 11, 24 Ernie 1896, editorial, semnat: Caragiale)
DICTIONARUL CONTIMPURANILOR
25 de DIM. R. ROSETT I
Zilele acestea, a ie9it la lumina << DicIionarul Contimpuranilor *
de d. Dim. R. Rosetti, cuprinzand numele aproape al tutulor ace-
lora cari s'au deosebit cumva in viaTa publics a Romanilor pe vre-
mea veacului ce peste puIin se sfarmte.
so Este o lucrare de foarte insemnata valoare, din toate punctele
de vedere, i care a trebuit sa coste pe autor multa stradanie cu
atat mai multa, cu cat, in genul acesta, este intaia incercare la noi.
De sigur nu e gluma sa aduni atatea mii i sute de date positive,
taxa sa ai macar un reazim, fara sa poli culege macar doua trei
35 dela acelaqi isvor. Sa alergi, Para nicio calduza, pe un drum cu totul
neumblat, a prinde tu, pentru intaia oars, Dumnezeu tie cum i
unde, fir cu fir, bob cu bob, elementele risipite chaotic ale unei aja
de enorme construcIii sistematice, este fara 'ndoiala o fapta de
minte i de voinVa, pentru care -Loci trebue sa aplaudam pe vredni-
40 cul autor.
In adevar, (< DicIionarul Contimpuranilor * al d-lui Dim. R.
Rosetti este, pentru oricine se intereseaza de istoria ysi de cultura
romaneasca, i, in deosebi, pentru publici9tii notri, o binefacere.
Pentru cine va scrie odata istoria veacului nostru, lucrarea d-lui
www.dacoromanica.ro
428 NOTIJE CRITICE, LITERATURA SI VERSURI
Rosetti va fi un indicator nepreuit de date biografice 9i bibliogra-

fice.
a DicIionarul Contimpuranilor >> are, pe langa altele, un mare
merit, foarte mare, mai ales data ne punem din punctul de vedere
5 romanesc: este o lucrare onesta in adevaratul igeles al cuvantului.
Autorul n'a cruat nicio osteneala pentru a afla datele 9i a le
controla exactitatea. El, de9i a facut o lucrare de 9tiinta, a rainas
acela9 pe care noi confrgii sai, ca 9i publicul, fl cunoa9tem un
om de spirit: nicaeri, in < Dic-ponarul Contimpuranilor a. d. Ro-
10 setti nu 9i-a uitat datoria de cercetator obiectiv, de compilator
con9tiigios ; nicaeri n'a alunecat sa-9i dea cumva vreo parere per-
sonals, bung sau rea, sa lase a patrunde cat de palid vreo predi-
lecie on vreo repugnaga in privin-ca cutarui sau cutarui nume
contimpuran. Cu raceala demnd., cu inalterabila impartialitate 9i
15 cu dragoste intreaga de adevar ne-a dat omul o grea lucrare, pentru
care nu i se poate aduce indestuld. lauds.
Nu 'ncape 'ndoiala ca o a9a enorma opera, ce apare pentru in-
taia data la noi, nu poate fi scutita de lipsuri; dar acelea, la o noua
editie, se pot lesne acoperi cand cineva are atata sarguiga 9i atata
20 pricepere ca autorul nostru.
Atat pot spune deocamdata despre lucrarea amicului meu, d.
Dim. R. Rosetti. Imi voiu face cu plaeere datoria de a reveni mai
pe larg intr'un numar viitor asupra minunatului < DicIionar al
Contimpuranilor e.
25 (Gazeta Sateanului, 20 Mai 1898, semnat : Caragiale)
GHEORGHE BARONZI
Alaltaeri a incetat din viega, in etate de 83 de ani, Gheorghe
Baronzi, cunoscutul veteran al literelor romane. In lunga lui cariera,
publicist neobosit, a scris de toate, atat originale cat 9i traduc ;ii:
30 poezii de toate genurile 9i proza aseinenea, dela epigrams pans la
poems 9i dela articol trecator pang la drama. In aceasta arena
vasta a republicii literelor romane, raposatul veteran a luptat cu
toate armele, cu o egala barbatie 9i cu o egala consecuega la jura-
mantul ce-1 Meuse muzelor, pasandu-i puffin de lipsa succesului
35 personal.
Niciun mare succes in deosebi, afara de urmarea cu crediga
nestramutata a datoriei 9i legamantului.
Si cati oare dintre cei tariti in falangele unui Alexandru Mache-
don sau in cohortele unui Cesar, pot sa se inscrie anume in istoria
40 stralucitelor ispravi ale acestor cuceritori?
G. Baronzi n'a fost unul dintre marii eroi ai republicii literelor
romane, e adevarat ; ci unul dintre neobositii legionari, 9i poate
nu unul dintre cei mai puffin indrasnqi ; o dovada e poezia de mai
la vale Ciitelul pdmdntului, al carei refren it pune mai tarziu, ca
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 429
motto, Eminescu, la ciudata sa poems Strigoii e ca un pompon

pierdut de un legionar obscur in lupta, i ridicat in treacat de un
erou mare pentru a-1 infige in stralucita-i casts.
(Epoca literara, Nr. 8, 3 Iunie 1896, nesemnat)
5 TRAIAN DEMETRESCU
Zilele acestea s'a stins, a9a de timpuriu, Traian Demetrescu,
unul dintre poeii distin9i ai generaIiunii tinere. Era un talent
mic 9i feminin, dar era un talent, 9i a9a moartea lui poate fi consi-
derate ca o paguba pentru literele noastre. Pentru aceia cari au
io avut placerea sa-1 9i cunoasca personal, parerea de rail trebue sa
fie 9i mai mare. Era un caracter cu deosebire afabil 9i apropiat
maniere de domni9oard blanda, sfioasa 9i prea sim %itoare distincIie
9i politeTe de adevarat gentilom apucaturi poetice chiar in cele
mai de rand prilejuri ale vieTii onest 9i desinteresat figura
15 simpatica, glas dulce 9i mangaios 9i un zambet de copil bun. El
traia a9a cum stria, invaluindu-9i vieaTa practice in atmosfera
eterata a poeziei sale, 9i aceasta nu era afectare pentru ca-1 prin-
dea. Traian Demetrescu era un spirit totdeauna entuziast sinter
9i adesea des tul de pricepator al artei. Melancolic din cauza boalii
20 care-1 istovea, dar totdeauna inima but& 9i deschisa, 9i vesel to-
vara9 ca 9i prieten cinstit. Traian, blandul pesimist pe care-1 pier-
dem, ne lass tutulor, cari 1-am eunoscut bine, multa parere de
rau i o duioasa amintire.
(Epoca literal* I, 1896, nr. 2, Luni 22 Aprilie, nesemnat)
25 UN CAZ LITERAR INTERESANT

Vom publica in numarul viitor mai multe amanunte asupra
unui plagiat in toata regula, cunoscut deja publicului nostru,
plagiat comis de unul dintre cei mai mari scriitori actuali ai
FranTei In detrimentul unui roman. Emile Zola, dupe cum a fost
30 silit sa marturiseasca singur pans 'n fine, a copiat in la Debacle
pasaje intregi din opera prinTului George Bibescu Belfort, Reims,
Sedan, Campania din 70. D. prinIul Bibescu, membru corespondent
al Institutului Frar4e-i, a binevoit sa ne dea spre publicare docu-
mentele necesare, impreuna cu mai multe scrisori pe cari le-a
35 primit, In urma publicaTiei d-sale, dela persoane foarte inalte, ca de
.exemplu prinIul Frederic al Germaniei, mai tarziu imparat, prinul
imperial Napoleon 9i a1 ii. In numarul viitor, plagiatul Zola-Bibescu.
(Epoca literara, nr. 2, 22 Aprilie 1896, nesemnat)
www.dacoromanica.ro
430 NOTITE CRITICE, LITERATURA. ySI VERSUR I
PLAGIATUL ZOLA-BIBESCU
0 campanie intreaga s'a ridicat in contra lui Zola dupe publi-
carea romanului sau la Debdcle. Se stie metoda, not am zice ma-
nia, data n'ar fi interesatd marelui scriitor francez de a ingra-
5 madi pe o Iesaturd simple, pe o intriga foarte banald, o colosald
garniture asa numita <c documentard >, pe care o invarteste, o ra-
suceste, o rdstoarnd pe toate fe ele, o multiplied asa ca, dintr'o
povestire, ce ar putea, cu tot aparatul cuviincios, sa incapa in
patruzeci de file, el reuseste sa scoafa un volum de 400 de pagini.
10 Garnitura documentard consists in cea mai mare parte din voca-
bularele tehnice.
Asa, de exemplu, aproape jum'atate dintr'un roman consists
din cuvintele tehnice ale mecanicilor dela drumul de fier. Zola a
facut cu mulfa rabdare vocabularul lor: taie cuvintele, face o gra-
15 made mare din ele, si apoi is cateun pumn din gramada st presara
peste paginele sale, cum se presarA zahar si scortisoara peste pla-
cinta ca sa-i dea dulcea ;a picanta. Ce rezulta d'aici? ca cititorul
naiv, profan in mecanica, fare sa 'nTeleagd mare lucru, cased ochii
mari in faca adancimii marelui naturalist, care stie s documen-
20 teze asa de admirabil, sa dea asa de exact coloarea locals ; dar,
data se 'ntampla sa caza cartea in mana vreunui mecanic de drum
de fier, apoi acela are sa se amuzeze foarte mult cu balivernele
documentare ale naturalistului: trei din patru parIi sunt potrivite
ca nuca 'n perete.
25 Aceasta manie, ca sa nu zicem chiar ghidusie, a lui Zola s'a
descoperit cu varf in la Debdcle. Se 'Inelege ca in la Debdcle nu mai
era vorba de catastrofa unei locomotive, ci de a unei armate co-
losale. Aci, romanul nu era in primejdia neinsemnata de a cadea
la zece ani ()data in mainile unui cunoscator ; era o carte ce a doua
30 zi chiar trebuia sa caza in maim a mii de bravi ofiTeri si solda ;i,
la cari balivernele militare ale documentalistului nu puteau trece
cu atata usurinrd neluate 'n seams. In adevar, Incep rectificarile.
Zola, nestiind el insusi cat erau de grave greselile lui, nu se astam-
Ora 9i aruned prin (( Figaro * o sfidare: < Persoanele cari au asistat,
35 ca militari sau civili, la tragedia dela Sedan si cari au cetit la De-
bdcle, poftesc oare sa spund data au gasit vreo inexactitate sau vreo
gresald de amanunt in acest roman? >. Tine-te apoi, o cascade, o
furtund intreaga de denunfari: inexactit4i, greseli imposibile, vo-
cabular tehnic pocit s.c.l.
40 Cu ocazia aceasta insa, caTiva din acei ce eautau cu deama-
nuntul in la Debdcle elemente pentru a raspunde sfidarii prea in-
drdzneTe a lui Zola, mai dau peste altceva si mai gray decat o ine-
xactitate sau o false pricepere de vorbe tehnice: dau peste un pla-
giat in toata regula. Ofi erii descopar ca naturalistul atat de amator
45 de documente, luase o eminenta opera personals a unui camarad
al lor, printul George Bibescu, fost adjutant al generalului Douay
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 431
in corpul 7 al armatei franceze (Belfort, Reims, Sedan, Campagne

de 1870) drept un document impersonal, o calda lucrare originals
drept un rece raport anonim, i astfel se crezuse in dreptul sau a o
forfeca paging cu paging 9i a o turna ca aparat documentar in
5 romanul au.
Daca Zola s'ar fi marginit a intrebuinIa opera prinIului Bi-
bescu numai ca un izvor de date sigure asupra micarii corpului
7, se 'nTelege a nimeni n'ar fi avut ceva de spus ; cu toate ca 0
atunci onestitatea literary ar fi reclamat, declarare cat de treca-
10 toare, o noti ;a macar, in care sa se faca onoare izvorului pre %ioa -
selor date. Dar Zola a luat in intregimea for pagine intregi, margi-
nindu-se a schimba pe ici pe colo cate o vorba, cel mult ate o pro-
pozipe ; a luat imaginele telles quelles 9i le-a transpus intr'o deosebita
ordine, presarand printre ele cate o propoziTie a sa, care in genere
15 se potrive9te foarte pu ;in cu intregul pe care-I plagiaza.
Debi Zola nu a avut un proces in faIa justiIiei, cum prea upr
se putea sa-1 aiba, data in locul prinIului Bibescu era un autor
mai putin cavaler 9i mai interesat, totu9i a fost aspru judecat sii
pedepsit de opinia publica. S'a facut un sgomot asurzitor in toata
20 presa europeana ; ziarele continentului qi insulelor au aplicat pe
rand lui Zola execuia paralelelor. N'avem be a reproduce mai mult
decat urmatoarea mustra trecerea cuirasierilor pe puntea plu-
titoare dela Remilly:
Bibescu Zola
25 . . . Droits sur leurs &triers, en- ...Les feux brAlaient sur les
veloppes dans leurs grands man- deux rives ... Debout sur les
teaux blancs, les cuirassiers pas- etriers, serrant les guides, les
sent silencieux ; ils semblent por- cuirrassiers passaient, passaient
tes par les eaux. Deux feux, al- toujours,drapes dans leurs grands
30 lumes sur chacune des rives aux manteaux blancs, ne montrant
deux extremites du pont, eclai- que leurs casques tout allumes
rent seuls de leur lumiere bla- de reflets rouges. Et l'on au-
farde hommes et chevaux ; leurs rait cru des cavaliers fantomes,
flammes se refletent, d'une facon allant a la guerre des tenebres,
35 etrange, dans les casques bril- avec des chevelures de flammes,
lants des cavaliers, et donnent a etc....
ce spectacle quelque chose de
fantastique, etc.
i a9a, zeci de pagine. .
40 Zola incolIit din toate parcile, se hotara9te in fine sa raspunza.
El publica in <( Figaro * un lung articol, in care cauta sa se scuze
aratand ca 4i is documentele de unde be gaseqte. Marturisirea
se pierde In o gramada de vorbe: e bine s'o extragem qi sa o dam
singura ; ea poate sta de sine qi fara atata garnitura zolaica:
www.dacoromanica.ro
432 NOTITE CRITICE, LITERATURE SI VERSURI
o . . Unul dintre adjutan %ii generalului Douay, prinTul Bibescu,

a scris asupra mi9carilor corpului 7 o opera de o extrema' insemna-
tate, de care m'am servit mult... Mi s'a imputat cu asprime ca
am furat acea carte: asta este adevarat.
5 De cateva zile a ap5rut Rome de Zola ; e un enorm volum de 700
pagine; de sigur, naturalistul n'a lipsit nici de asta data sa docu-
menteze cu profuziune. Daca insa l-o fi impins care cumva pa-
catul sa ciupeasca dela vreun print al bisericii, cum a ciupit dela
prinul Bibescu, poate n'are sa-i mearga tot a9a de u9or: altu-i popa
10 9i altu-i soldatul.
(Epoca literara, nr. 4, 6 Maiu 1896, semnat: Caragiale)
UN NOU PLAGIAT-ZOLA
Am terminat articolul nostru din numarul penultim despre
plagiatul Zola-Bibescu cu banuiala ca celebrul autor francez, In
15 ultima sa lucrare Rome, o fi facut ceea ce a facut 9i in la Debacle :
un vast imprumut forIat din opera altcuiva pentru a-9i ridica cre-
ditul propriu. Banuiala noastra s'a adeverit, D. Gaston Deschamps,
intr'o savants 9i spirituala cronica literarA, publicata in is Temps,
arata pe larg cum Zola a plagiat pe scriitorii Georges Goyau, Andre
20 Prate, Paul Fabre, i pe arheologul Gaston Boissier.
Cateva randuri din cronica lui Gaston Deschamps sunt prea
interesante ca sa nu le dam aci. lath:
o D. Emile Zola, zice criticul, nu cuno9tea Roma... Totu9i,
voia sa < faca Rome, precum a o facut >> Lourdes i cum va o face
25 Paris. Atunci s'a o documentat #.
o A se documenta >, in limba particulard a 9coalei naturaliste,
este a capgta asupra cutarui sau cutarui subject fie vorba de
tai ferate, de marile magazinuri, de poduri qi 9osele, de tutunuri
sau de mine, o 9tiinp repede, expeditiva, superficiala, facuta
30 din peticele de hartie puse unele peste altele. Gramade9ti un dosar,
adunand la intamplare once fel de note 9i informaIii. Rotunje9ti
toate aceste peticele, potrivit cu mersul fabricatiunii. Corsi toate
buckelele, mai bine sau mai rau, cu aVa alba. Cand toate au fost
compilate, cusute 9i -cesute, numai deck tragi clopoIelul telefo-
35 nului la librarie. A venit momentul sa se impra9tie prospectele,
sa urue tobele reclamei 9i afi9ele pestrice sa acopere zidurile.
o Uzina literal% a lui Zola e un stabiliment model. Nimic mai
instructiv deck vizitarea acestei fabrici dela Medan. Ia sa vedem
pupil cum se face acolo pentru a se modela materiile prime, a se
40 spala carpele stranse, a se utiliza petecele 9i a se turna, fie unul
bun, fie rau, un volum de 600 pagini.
Ckiva reporteri curaci la suflet au crezut ca fac un bine d-lui
<(
Zola, indemnand pe public sa creaza ca intreprinzkorul industrial
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 433
al Romei era cat p'aci sa se prapadeasca din pricina unei munci

de ciclop. A! ce mai foc de cuptor! ce sgomot de ciocane si de nico-
yard! Ce gesturi sbuciumate! Ce napraznice opinteli! sudoarea
curgea de pe fruntea increlita a Maestrului, si braIele-i rasuceau
5 metalul cald, pe cand picioarele i se 'nglodau in vrafuri de docu-
mente ingramadite... Pe cand aceasta viziune ne umplea ochii de
admira %ie, de groaza, aproape de mils, d. Zola, arzat frumusel
inaintea mesii de lucru, jumulea linistit doua trei repertorii, a caror
lista e lesne de asternut a.
10 Iata acum si cateva specimene din noul plagiat al documen-
talistului Zola.
Goyau Zola
En mourant a Rome, saint C'etait d'abord saint Pierre,

Pierre fut le supreme bienfaiteur ignorant, inquiet, tombant a
15 et comme le second fondateur Rome par in coup de genie,
de cette ville: et si les oracles venant realiser les oracles anti-
antiques qui pressentaient l'eter- ques qui avaient predit l'eternite
nite du Capitole ont echappe du Capitole.
dans la suite des temps au re-
20 proche de mensonge, c'est a
Pierre qu'ils durent cette for-
tune. En choisissant pour ca-
pitale d'un monde naissant la
capitale d'un monde expirant,
25 Pierre fit un coup de genie.
Des le temps de Severe, les C'etaient les premiers papes,
papes sont connus des pouvoirs de simples chefs d'associations
publics comme les chefs d'une funeraires...
association funeraire.
30 L'encyclique Immortale Dei de Immortale Dei sur la consti-

1883 sur la constitution des E- tution des Etats; Libertas sur
tats, l'encyclique Libertas de la liberte humaine; Sapientiae,
1888, sur la liberte humaine, sur les devoirs des citoyens chre-
l'encyclique Sapientiae de 1890, tiens ; Rerum novarum, sur la
35 sur les devoirs des citoyens condition des ouvriers ... Le
chretiens, et l'encyclique Rerum pape y constate la misers imme-
novarum, de 1891, sur la con- ritee des travailleurs, les heures
dition des ouvriers, develop- de travail trop longues, le salaire
pent en toutes ses parties la trop reduit. Tout homme a le
40 conception chretienne de la so- droit de vivre, et le contrat ex-
ciete ... L'Eglise constate, au- torque par la faim est injuste.
tour d'elle, la (( misere immeri-
tee # des travailleurs.
28
www.dacoromanica.ro
L'ouvrier, souvent, regoit un

salaire insuffisant ou subit un
nombre exagere d'heures de tra-
vail. .. Tout homme a le droit
5 de vivre... le contrat qui lui a
ete extorque au moment oil it
avait faim est injuste.
Deux heures apres la mort de II (le cardinal Boccanera) irait,
Giovanni Mastal, que l'Italie arme du petit marteau d'argent,
10 et l'Eglise avaient aime sous le taper les trois coups symboli-
nom de Pio Nono, le cardinal ques sur le crane de Leon XIII,
Pecci s'approcha du lit funebre... glace, rigide, etendu sur son lit,
Le voile blanc qui couvrait le entoure de sa tour pontificale!
visage de Pie IX, fut leve: Ah! taper enfin a ce mur de
15 4 Giovanni ! Giovanni! Giovan- cerveau, pour 'etre bien certain,
ni ! appela le camerlingue; et, que rien ne repondait plus, qu'il
par trois fois, it lui frappa le n'y avait rien la dedans que de
front d'un marteau d'argent. A la nuit et du silence! Et ces trois
trois reprises la bouche demeura appels retentiraient: Joachim!
20 muette, les rides immobiles. <c Le Joachim! Joachim! Et, le ca-
pape est vraiment mort e, dit-il davre ne repondant pas, le ca-
aux assistants. merlingue se tournerait, apres
avoir patiente quelques secon-
des, puffs it dirait: <c Le pape est
25 mort )).
Toate acestea din savantul volum intitulat le Vatican, les papes

et la civilisation, le gouvernement central de l'Eglise par Georges
Goyau, Andre Perate, Paul Fabre, vechi membri ai ccoalei fran-
ceze dela Roma.
30 Dar exploatarea capo-d'operilor de tiinIa sigura, de arta i
de spirit ale lui Gaston Boissier, publicate sub titlul prea modest de
Promenades Archeologiques? Dar indicaVunile pre %ioase ale carIii
lui Charles Benoist, Souverains, hommes d'Etat, hommes d'Eglise,
din cari Zola a facut un miss -mad de mahalagisme, obIinute (dupa
35 propria lui marturisire) <c prin bacOuri potrivite? caci se tie
ca Zola, neputand obOne dela Leon XIII-lea o audienp, pe care-o
solicitase, s'a <c documentat cum a putut
Insa spaiul nu permite sa ne lungim prea mult. Cine dore9te
sa ceteasca in extenso remarcabila eronica literary a lui Gaston
40 Deschamps o va gasi in le Temps dela 12/24 Mai c.
Cu toata critica Insa, succesul lui Zola nu poate suferi nimic,
qi succesul legitimeaza tot, dela opinea 'Ana la Vladica. Cu Zola
se intampla ce s'ar 1ntampla 9i cu un Mitropolit rau-rdeator: un
biet autor modest i obscur, cand imiteaza cateva 9iruri, e pierdut ;
45 Zola is cu lopata de unde apue5, i-i merge bine ; un pops de sat,
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 435
daca ar ciupi din beteala de metal prost a unei icoane, ar infunda,

ras 9i tuns, puparia, iar pe I. P. Sfinlia-Sa, dupa nenumarate cla-
sice plagiaturi, nici Sinod, nici Guvern, nici Voda n'ar avea de
unde sa-1 apuce, cu toata barba-i cea lungs.
5 Daca toata lumea 9i cea 0 burgheza * 9i cea 0 noua * line 9i
cu Zola 9i cu Mitropolitul: cat i-ai prinde, n'ai ce le face!
(Epoca literard , nr. 6, 2o Maiu 1896, nesemnat)
PET ITIE IN PROCESUL CAION

Domnule Presedinte,
10 Domnii Const. Al. Ionescu, domiciliat in Bucure9ti, strada Lu-
caci 10, 9i Th. M. Stoenescu, domiciliat tot aci, strada Arcului 10,
primul ca autor, iar al doilea ca director, in doua articole pu-
blicate in 1 Revista literara*, in numerele dela 30 Noembre 9i 10
Decembre (numere pe cari le alatur aci), m'au defaimat 9i calom-
15 niat, adaogand la injuriile triviale ce-mi adreseaza 9i afirmqiunea
ca eu am furat una din operele mele drama 0 Napasta * dupa
o lucrare dramatics a unui probabil inchipuit autor maghiar, Ke-
meny Istvan.
Ca urmare a unei asemenea calomnii, va rog, Domnule Pre9e-
20 dinte, a cita pe sus- numi %ii domni inaintea Onor CurIi. cu JuraIi,
la cea mai apropiata sesiune, ca sa raspunza in faIa justiTiei de pa-
gubele morale 9i materiale ce mi-au cauzat cu o indrasneala ne-mai
pomenita 'Dana astazi in publicitatea noastra.
Ma inscriu ca parte civila contra acestor calomniatori cu suma
25 de lei 20.000.
PrimiTi, Va. rog, Domnule Preqedinte asigurarea profundului
respect ce va port.
ION LUCA CARAGIALE
Autor dramatic, publicist si comerciant
30 strada Rotari 15, Bucuresti
Domniei-Sale
Domnului Pre9edinte al Cur %ii cu Jura %i de Ilfov.
DUPA. PROCESUL CARAGIALE-CAION

CONVORBIRE CU D. CARAGIALE
35 ... A9adar, 1-am intrebat pe d. Caragiale:

Ce impresie 1i-a facut sentin %a jura%ilor?
Impresia cea mai buns. E cea mai justa... Sentin %a este
excelenta!
Excelenta?
40 Da, dar cum ai fi voit sa fie? Eu n'am facut proces din rau-
tate, nici din razbunare. Pe cine sa ma razbun? Pe Caion? I I
28
www.dacoromanica.ro
X36 NOTITE CRITICE, LITERATURA I VERSURI
N'am voit sa uzez de polemica. La ce ar fi ;intit? Coale, tomuri

chiar ar fi putut scri 9i, cum se intampla intotdeauna cu polemi-
cele satisfac%ia n'ar fi venit. Am dorit sa am suprema satisfac-
Iie: aceea a justi %iei. Am voit sa se dovedeasca in faIa justitiei po-
5 porului, ca acuzaIia de plagiat a fost < o impertinen-ca de copil !...
Atdt: o impertinenta de copil, nu i-am dat altd importan %a.
Dar, nu socote9ti ea achitarea lui, dacd personal to mulIu-
me9te, pentru generoasele considerente pe care mi le-ai spus, e dau-
ndtoare societ4ii?
10 Nu crezi, d-le Caragiale, ca acest caz tipic, cel mai tipic, trebuia
sa fie inceputul unei ere noi, ca juraii ar fi trebuit... ?
Juracii! Au facut bine ca n'au condamnat copilul. E vino-
vat el? Nu! Cum a spus un apdrator al lui, Caion nu e deck o vic-
tims. De ce as da, eu jurat, prin pedepsirea acestui copil incon-
15 tient sau deschilibrat, un exemplu pentru cei mult mai echilibraIi,
mai maturi 9i mai sus pu9i, cari uzeaza de acelea9i. mijloace? Nu
vezi ce e imprejur? Ni ,1 vezi cum se insults 9i se calomniazd tati,
dela mic la mare?
Totu9i un inceput de stavilire...
20 Un inceput! Si vrei prin legi? Dar vi %iul legilor noastre e
tocmai ca sunt facute nu conform necesitaIilor 9i educa %iunii mase-
lor la cari se aplicd..
Si pentru viitorii Caioni...
Nu pedeapsa legii, nu just4ia poate remedia rdul, ci educacia.
25 Cand fiecare cetalean va pricepe, prin educaie, ce inseamna
calomnia prin press, atunci aceasta nu va mai exista.
Si, deci, cu Caion?
Bine ca 1-a achitat ! A pit deja destule. Nu vream rasbu-
nare, nici ca9tig material. Am avut satisfactia doritd, iar fapta Iui
30 nu am considerat-o deck ca o simply impertinen-p.
Acestea mi le-a spus, in eserga, d. Caragiale cu privire la sen-
tirga de alaltaeri i dacd ideile i sentimentele exprimate in aceasta
convorbire, sunt dupa pdrerea mea, prea generoase, totu9i am cre-
zut ca e bine ca ele sa fie cunoscute de public, mai cu seams ca s'au
35 gasit organe de publicitate cari au insinuat ca procesul acesta a fost
intentat de ilustrul nostru literat numai din motive materiale.
(Epoca, 13 Iunie 1902, la < Tribuna literary e, semn,at : Al. Antemireanu)
RA.SPUNS LA 0 ANCHETA. LITERARA.

Prea stimate domnule Redactor,
40 La niciuna din cele trei Intrebari pe care d-voastra imi facqd
deosebita onoare a mi le pune, nu ma simt in stare a raspunde,
fiindca, drept sa va spun, cate trele sunt prea inalte pentru
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 437
gerea inea. Totu0, pe departe, atata parca pot pricepe, ca ar fi

vorba aci de arta literard.
Va rog dar, binevoili a-mi permite sa dau, cu aceasta ocaziune,
prin preliosul d-voastra organ de publicitate, o povaIa batraneasca
5 tinerilor literati roman nu tutulor, numai acelora cari n'au
talent din nascare: sa caute, data se mai poate, sa-1 gaseasca ca
doar nu-i vr'un lucru apa de mare; iar, data nu 1-or gasi, sa se lase
de me9tepg; ca, data n'ai talent, toate, toate sunt... de geaba.
Va rog, prea stimate domnule redactor, binevoi/i a primi cele
10 mai distinse salutari din partea devotatului d-voastra servitor
Caragiale
(Lucealcirul, Sibiu, 1 Ianuarie 1910; Poporanismul. 0 aneheta literara)
POVESTE DE PATI
Soarele era aproape de asfinIit.
15 La o rascruce de drum, iata ea se intalnira male ro0i fi ouale
albe.
Sara bunk graira ouale ro0i.
MulIumesc d-voastra, suratelor, raspunsera ouale albe.
Cele ro0i, se vede ca erau grabite; celor albe le era for de vorba:
20 Da unde va duce i, rogu-va, de v'aTi gatit cu broboade ro0i,
de v'aTi pus benchiuri albe, galbene qi grauleIe albastre?
Pai, unde sa ne ducem, raspunse cu glas de mandrie, un ou
rcl, mai mult lungareI cleat rotund, unde s ne ducem? In sat,
suratelor, ca maine e doar sfintele Paste...
25 Ce spui? Sfintele Pate? strigara ouale albe i se crucira.
Ce? D-voastra adica nu qtia-0? le spuse in ras, un cocoge-
mite ou rop, curat rod, dar frumos nevoie mare.
Apoi de unde sa 9tim, caci noi venim de peste granip, ras-
punse un ou alb, noi am auzit ca in Cara d-voastra faranii nu 9tiu
30 sa se indeletniceasca cu inmulIirea i cu crewrea gainilor qi uite,
de! ca negustorul cinstit am alergat navala sa va umplem targurile.
Cam tarziu gandit, suratelor, ca. uite, maine este Pa-
stele... cum v'am spus..., le raspunse un ou rop, gatit de parca
era mire.
35 astifi ce una, grai atunci un ou rou, brobonat cu bobiie albe,
mai bine ramane4 acasa la voi, suratelor ca suntem de ajuns
in Tara la noi. Unde o sa intalnii moldovan, sa nu-si fi strans ou-
pare pentru sfintele Paste! V'aTi grabit cu lacomia i o sa va fie
a asteptare si a stricaciune.
40 Ouale albe se uitara uncle la altele qi se infiorark fire9te, data
era Pa9tele a doua zi, tine era sa be mai cumpere, caci -Loath sufla-
rea creqtineasca avea.
Unul spuse la intamplare: s'o prinde, nu s'o prinde:
Da nu ne-aIi ingadui sa manem in sat la d-voastra?
www.dacoromanica.ro
438 NOT ITE CRITICE, LITERATURA. 8I VERSURI
Ba cum nu, suratelor, raspunse oul rod, cel curat roy.

Atunci s'auzi in ceata oualor ro9ii un fel de ras marunt.
Da de ce razi ma, zise un ou ro9 inflorit cu ceara, pe (sic) un
5 -
altul scris cu apa tare?
Apoi cum sa nu rad data mi-am adus aminte de Leana?
Care Leana?
Uite, de lene9a satului, vecina cu al de nea Toader Hri9ca!
Ei, 9i ce Ii-o fi adica cu Leana ceia ?
Mie nu mi-e nimic, fiindca o sa intru in casa de moldovan
i.o harnic ; dar ii este Leanei, fiindca nu 9tiu data vreunul din noi o sa-i
treaca pragul!
Banuqti ca n'a facut 9i dansa ca al%i cretini?
Banuiala, nici cand, bre! Dar lucrul cum e, fara doar 9i poate:
Leana ateapta de-a gata...
15 P ai, atunci, hai sa-i trimetem in gazda pe ratacitele iestea
de drum mare.
Pai, vezi, iaca de ce am ras!...
Atunci oul roes, inflorit cu ceara, zise oualor albe:
HaideIi cu noi, suratelor, ca se face tarziu i va gasim noi
20 loc de mas.
8i iata-le dura-dura, prin iarba neatinsa Inca de rola, luara cu
toatele drumul satului.
Cand trecura prin dreptul bisericii, Stan Iarcovnicul tocmai
Inchisese u9a 9i rasucea cheia.
25 Ouale, cum il vazura, grabira din pas, cotira pe dupa biserica
i cele roii aratara celor albe, o casa fara poarta:
Iaca, opriIi-va i bateli la cea u9a, suratelor.
Cu sanatate.
Cu voie buns.
30 Cele ro9ii se departara dura-dura, fiecare pe unde avea sa se duca.
Leana lui Inghite-Pu9ca, crescuse cum daduse Dumnezeu ca
firul de grau picat din car pe pamant nearat.
Crescuse ea 9i parca mai repede, fiindca se lungise de munca
pe la toate casele oamenilor ; adica vorba vine: munca ; biata Leana
35 scotea doar gunoiul din ochii cioarelor 9i da jos de pe corlata faca-
lqul, ca aliii sa invarteasca mamaliga. Daca o puneai sa care apa,
zicea ca n'ajunge cu funia in fantana ; data scotea alIii apa, o varsa
pe jumatate ca doni %a sa nu-i scoata braiul din umeri.
Dar fiindca pe semne tot sacul i9i afla petecul 9i Leana afla
40 unde-i barlogul dragostii, ca se indragosti de un pui de flacau harnic.
Nu stricase D-zeu doua mu9iroaie de furnici, ca sa Imparecheze
pe Leana cu Sava Inghita-Pu9ca.
Cum muri mama lui Sava cascioara cea curata ca un cuib de
privighetoare, ajunse cuib de ciori ; iar dupa ce-i trecu pragul
45 Leana, on cuib de pupaza, on casa Leanei, era tot-una.
Numai ce dadu 9i focul razboiului. Sava de lene9, lene9 era, dar
la razboiu se duse, dar nu se mai reintoarse.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 439
Inghite-Pusca 11 porecli satul; pusca vrajmasului il inghiIi si

pe el, saracul...
Leana ramase singura de capul ei. Cum traia, cu ce se hranea,
nu stia nimeni. Iaca ouale albe prinsera a bate la up, care sta in-
5 chisa, fiindca era aplicata dupa upri si usorii dupa pareIi...
Da cine-i acolo? intreaba Leana, lung, a lene, pare-se si cu
falcile la urechi, de cascat. .
Iaca noi...
Leana, cu mare ce, deschise usa si se ivi culcata pe brand, de
10 doua on pare ca mai lungs si mai uscata ... cu capul cat o baniTa,
de scarmanat ce-i era parul.
Elei! oua... lefai dansa, traganat ... V'o fi trimes nasa...
si v'a trimes nerosite, lenep dracului... Hai intraIi si gramadiTi-va
dupa sobs, sau sub pat...
15 Ouale intrara fara sa graiasca o vorba macar, de ostenite ce
erau si care unde apucara, acolo ramasera ...
Intr'un tarziu clopotul bisericii se auzea sunand: dang! clang!
clang!
0 clipa, doug, si ca un fel de fluturare de aripi prinse a se ra-
20 dica toate lelile satului... Si, om langa om se strangea in biserica,
iar clopotele, toate acuma, incepura a-si amesteca glasurile si a
duce departe, departe, rasunetul.
In locapl Domnului prinse a straluci lumina din lumina. Preo-
tul se ivi in up cea mare, cu lumanarea Pastelor aprinsa si la glasul
25 lui: # Veniii de primiIi lumina )), cei mai batrani isi dau (sic)
lumina unul dela altul...
Dar, taina cea mare si sfanta nu era vestita Inca.
.Numai o clipa insa mai fu sa treaca si preotul, inaintea bisericii
si in in faIa firei tacute, isvori din adancul credinIei cuvantul tresal-
30 tator al adevarului...
Hristos a trwiat!
Chipurile omenesti se luminara intru viaIa mangaierii si a
nadejdii.
Hristos a inviat!
35 Vantul upr al nop %ii prinse vestea si o spuse dealurilor care
vegheau si asteptau neclintite...
Hristos a inviat!
Stelele pogorate pe drumul de lumina se intoarsera nevazute
9i nesimIite ca sa spuie lumii suratelor de sus, bucuria lumii de jos...
40 In vremea pe cand lumea asculta afara glasul sfintei Evanghelii,
pantile 9i cozonacii asteptau clipa sfin %irii.
Printre dansele ouale rosii sedeau cuminte si mulIumite ca ajun-
sera cu bine in fiecare casa 9i ca se aflau acuma in locapl Dom-
nului.
45 SSi numai intr'un loc, fara umbra, o pane neagra, inconjurata
de cateva oua albe, care nu stiau cum sa-si ascunza rusinea ca nu
purtau vestmantul marei sarbatori.
www.dacoromanica.ro
Iar intr'un coil al bisericii, mai mult furata de somn decat cu

sim %irea de9teptata, ii aducea gura la ureche de multa cascatura
i abia clipia, Leana lui Inghite-Pusca...
Cand preotul striga din nou mulcimii << Hristos a inviat >>! ouale
5 cele albe s'au inroit, iar biata Leana nu le-a mai cunoscut.
(Opinia, Iasi, 13 Aprilie 1908, numarul de Pati, semnat : Caracudi)
[DESPRE SCRIS]
Stimate amice,
Mi-ai facut onoarea sa-mi ceri i mie concursul literar pentru
10 Gazeta Sateanului Cererea d-tale ma maguleste i o primesc
cu multa placere.
Ma cred dator sa ajut cu ce pot la valoroasa dumitale intreprin-
dere.
Dumneata esti unul dintre rarii publicisti dela not cari lucreaza
15 pentru alte scopuri decat personale, cari uita interesul si persona-
litatea for proprie in folosul publiea iunii ; dintre acei rani publicisti,
cari n'au $i nu poarta alta grija decat grija operei lor.
Ce situa %ie grea 10 creeaza astfel de publicisti, dumneata o 9tii
bine: ataIia ani de munca fara preget, de jertfe 9i morale 9i mate-
20 riale fara rb.'splata, de cand conduci cu atata devotament a Gazeta
Sateanului*, to -or fi Invalat, ca ysi pe mine alte imprejurari, ca un
tats ar trebui sa fie din tale -afara denaturat ca s ureze vreunuia,
celui mai nemernic, dintre copiii sai cariera de publicist onest.
Douazeci i patru de copii sa am sa ma fereasca Dumnezeu!
25 pe to %i i-as face oameni politici, adica avoca %i;Si data unul n'ar
fi in stare sa inveTe macar atata, 1-as invaIa sa prinza caini cu la-
ul. Hengher, da! da literat, nu! Mai bine sa-si bats el joc de lite-
raTi cand o intalni la un an odata unul, decat sa-si bats joc hengherii
de el pe toate potecile.
30 Le tii 9i dumneata astea ca 9i mine; 9i totui n'ai avut a clipa
de descurajare on de sila cum am avut 9i am eu destule. Data
eu a fi condus a Gazeta Sateanului# in locul dumitale, avand sa
lupt cu atatea greutaIi, intampinand la o fapta asa de buns atata
nerecunostinIa 9i, ce e mai rau 9i mai neomenos, atata nesocotire,
35 de mult i-a fi pus truce cu inscrip %ia: << ce nu poate trai, data n'a
avut norocul sa nu se nasca, tot mai are un noroc sa moara!*
Multe cruci asemenea am pus eu in viaIa mea. Mai la urma, oare
pentru toate faptele bune de aci de jos sa ateptarn rasplata tot
pe lumea eealalta? Foarte mulcumim. Dupa douazeci de veacuri
40 dela neplacuta-i aventura, i Domnul Christos gandesc eu c'ar da
din umeri la asa propoziTie.
Dar dumneata nu gandesti ca mine, 9i bine faci ca poti a9a.
# Gazeta Sateanului > traeste i, mulIumita energiei dumitale, va
trai.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 441
Nu mi-este drag condeiul, crede-ma ; ha chiar din potriva. E o

unealta cu care n'am facut niciodata ceva cum se cade pentru lu-
mea mea, dar cu care mi-am facut totdeauna mie insumi mare ne-
caz 9i multi paguba. Ori cand a9 putea, 1-a9 schimba bucuros pe o
5 unealta mai onorabila, mai folositoare 9i altora 9i mie. Sa aiba dela
mine to %i vrajma9ii mei numai aceasta urare: neam de neamul lor,
macar unul la trei copii sa le ajunga literati roman, dar nimic alt-
ceva decat literati romani!
Probabil dupa tine tie ce bunata/i 9i fapte de isprava ale bu-
m nilor mei, eu n'am alts unealta 'n lume decat <c iubitul meu con-
deiu, scumpul meu condeiu, onoarea mea, mandria mea # (Ili jur
pe cinste Ca astea le-am auzit dela un om in toata firea). Fiindca
dar tot nu mai pot fi altceva decat literat roman, eel puIin sa am
mangaierea ca-mi fac uneori cu <c nobila > mea unealta (9i asta am
15 auzit-o nu dela acela9i; dela alt sec) o mul/umire morala.
A colabora la o revista ca a dumitale, care cauta sa impra9tie
lumina culturii in popor, este de sigur o mu4umire morala. Deci,
numara-ma to rog, de astazi, intre colaboratorii dumitale ysi da-mi,
data e cu putinVa chiar in numarul de sarbatori, un loc9or in mult
20 pre uita < Gazeta Sateanului >, pentru povestea alaturata.
Cu toata dragostea al dumitale amic
CARA GIALE
(Revista Ilustratd Encielopedica Gazeta Siiteanului, X1V, 20.X11.1897-5.
1.1898, Nr. 22-23)
www.dacoromanica.ro
NOTE $1 VARIANTE
Pag. 1: [INTRODUCERE]. In foiletonul Universului, 10 Septemvrie 1899;
primul articol din seria Notite critice ; semnat: Caragiale. Neretiparit.
Pag. 6: CAUT CASA... In Universul, 17 Septemvrie 1899, titlul Notite
5 critice ; reprodus in Momente, 1901 i in Opere complete, Minerva, 1908, vol.
a Momente, Schite, Amintiri*, cu noul titlu. Deosebirile de text in Universul :
Pag. 7, r. 14: onest reactiune provocatd, de sigur, de independen(ele cocoanii
de-adineaori ; r. 38: salsa. Aci, cred ca pot incapect in Lund voe cloud biliarde
mari muscdleyti. Colea... ; pag. 8, r. 13: palatul Justifiei ; r. 23: robes et con-
10 fections, a fost premiers la Briolina ; r. 34: muTte, o placere ; r. 35: copii,
madam ; pag. 9, r. 18 fArd cu parchete ; r. 23: In centru: cam tntre Regia Mo-
nopolurilor .yi Universul ; dupa randul final: Bine! fi-oiu cciuta maine...
Pag. 10: DE INCHIRIAT... Universul, 28 Aprilie 1900, semnat :
Caragiale; retiparit de autor in u Momente* O. in Opere complete, e Momente,
15 Schite, Amintiri )). Deosebiri in foiletonul Universului
Pag. 11, randul 20 i 22: etc., etc., etc. ; pag. 13, r. 26: P. S. ; la sfarqitul
foiletonului: 26 Aprilie 1900.
Pag. 15: SLABICIUNE. In Universul, 1 Octomvrie 1899, titlul Notite
critice; reprodus in Calendarul Moftului Roman, 1902, cu noul titlu. Deosebi-
20 rile de text in Universul :
Pag. 15, r. 14: Tariful birfilor ; pag. 16, r. 1: in ,stat; pag. 18, r. 1-2: cea
mare ; r. 22: apilipisici.
Pag. 19: DESIDERATE LEGITIME. Universul, 9 Octomvrie 1900,
semnat : Caragiale; retiparit de autor in Calendarur Moftului Roman pe anul
25 1902. Variantele din foiletonul Universului:
Pag. 19, randul 24: metri la capitala altui district, de acolo sa se sue in drum
de fer si sa mai mearga alti Faizeci de chilometri ; pag. 20, r. 30: cetatenii
alegatori ; la sfarqitul foiletonului: Bucureti, 7 Octomvrie 1900.
Pag. 23: SGOMOT. In Universul, 22 Octomvrie 1899, Notice critice; re-
30 produs cu noul titlu in Calendarul Moftului Roman, 1902. Deosebirile de text
in Universul :
Pag. 23, r. 5: p'atunci ; r. 13: cele trecute; r. 22: aldatci ; pag. 24, r. 9-10:
necum achinciP pag. 26, r. 14: uyi ale ; r. 16: 'aid anomaliel
Pag. 27: LEAC DE CRIZA. Universul, 28 lanuarie 1900, semnat : Cara-
35 giale; i in Calendarul Moftului Roman pe anul 1902; retiparit de Luca I. Cara-
giale, in Reminiscence. Variantele din foiletonul Universului:
Pag. 28, randul 26: an datorit; 31: De unde, piing zilele trecute,; 36:
tipareasca lucruri mult mai de seams. Zi i noapte, tipcirea ; 39: sticle goale ;
pag. 29, r. 3: lichiorurile; 10, patru mina la ; pag. 31, r. 30: nostru nici nu
www.dacoromanica.ro
NOTE ySI VARIANTE 443
migcd. $i ce mai pont ar fi acumal . . . Mi se pare, Doamne iartd-meil eel

s'a stricat fi el, drcigulci.
Lectiuni comune in Universul i Calendarul Moftului Roman :
Pag. 30, randul 22: se opre9te (sic); 27, fuga (sic); 31, 9: Tzarul.
5 Pag. 32: INTELECTUALII. In Universul, 8 Octomvrie 1899, Notre
critice ; cu noul titlu, In Moftul Romein 21 Octomvrie 1901 9i in Calendarul
Moftului Roman, 1902.
Deosebirile de text in Universul :
Pag. 33, randul 1, riimcine ; r. 18 profana din cafenea; r. 23-24: din r5n-
10 durile poporului ; p. 34, r. 6: un stop; si acela desigur trebue sa fie ; r. 13 cu
acei ; r. 15 dup'a cat; r. 25: ocupatiune ; r. 27-28 mii 9i sute ; r. 28: unelte 'n.
In Moftul Roman, incepe astfel:
4 Un om care a Omit o panel, i a stricat ysi el in viara lui diteva testele de
&frac nevinovatii, se gandegte data' sci facd ceva mai ca toatd lumea i s'apucil
15 de negustorie in speranKt cd, data patria nu poate pldti in deajuns o activitate
care...
Da; ce sa ludm lucrul aga pe departeP Ce sd mai ocolimP
Sd spunem scurt de ce e vorba.. .
Subscrisul a deschis o berdrie.
20 Ce zice lumea de astaP Zice ea foarte bine a facut omul, fiindcd afacerea
e destul de bund, mai ales cum se bucurd el (tine gtie de ceP) de oarecari simpatii
in toate stratele societatii.
Da : dar nu e' n lumea aceasta numai lume ca lumen; mai cunt i intelectuali.
* *
25 Al Intelectualii! Iata...
Pag. 36: [FRAGMENTE]. In Universul, 24 Septemvrie 1899, Notice cri-
lice ; semnat: Caragiale. Neretiparit.
Pag. 42: [COMETA FALB]. In Universul, 5 Noemvrie 1899, Notice cri-
tice; semnat : Caragiale. Neretiparit.
30 Pag. 47: LA MONZA. Universul, 21 Iulie 1900, semnat : Caragiale;
neretiparit.
Pag. 47, randul 6: nentrecut; pag. 48, 2: cra (sic); pag. 50, r. 31 9i mai
departe: punte; la srar9itul foiletonului: Bucure9ti, 19 Iulie 1900.
Pag. 52: [CABINETUL NEGRU]. Notice critice, in Universul, 28 Iulie
35 1900, semnat : Caragiale; neretiparit. La sfar9itul foiletonului, insemnarea:
Bucure9ti, 26 Iulie 1900.
Pag. 54, r. 32: duce (sic).
Pag. 56: [PARERI LIBERE]. Notice critice, in Universul, 9 Iunie 1900,
semnat : Caragiale; neretiparit.
40 Pag. 60: [IMPOTRIVA SUBVEN TIILOR DE STAT]. Notice critice, in
Universul, 24 Martie 1900, semnat Caragiale; neretiparit.
In Universul : pag. 61, r. 38 grea (sic).
Pag. 65: [SCRISORILE ANONIME]. Notice critice, In Universul, 18 Fe-
bruarie 1900, semnat : Caragiale; neretiparit.
45 Pag. 70: [ARMATA NOAST RA]. Notile critice in Universul, 21 Ianuarie
1900, semnat : Caragiale; neretiparit.
Pag. 75. [X0ALA .F I FAMILIA]. Notice critice, In Universul, 4 Februarie
1900, semnat: Caragiale; neretiparit.
www.dacoromanica.ro
Pag. 80: [NOI BISERICA]. Notice critice, in Universul, 7 Ianuarie 1900,

semnat: Caragiale; neretiparit In volum.
Pag. 85: [DARAMAREA BISERICII VARZARU]. Notice critice, in
Universul, 5 Maiu 1900, semnat: Caragiale; neretiparit.
5 Pag. 90: 0 SEARA BINE PETRECUTA, in Universul, 17 Noemvrie
1900, semnat: Caragiale; neretiparit. La sfarsitul articolului, insemnarea:
Bucuresti, 15 Noemvrie 1900.
Pag. 95: Notice literare, CUM ERA ODINIOARA, in Universul, 19 De-
cemvrie 1900, semnat: Caragiale; neretiparit. In josul foiletonului: Bucuresti,
10 17 Decemvrie.
Pag. 99: MOFTANGII, RROMANUL. In Calendarul Moftului Roman
pe anul 1902, dupa Moftangiul, din Moftul Roman, nr. 3, 3 Februarie 1893. Deo-
sebiri in Moftul Roman:
Pag. 100, randul 5 lipseste; r. 7-8 (afara de rare excerrtii, cu bilet gratuit)
15 lipseste ; r. 21 licenta radical progresist; r. 22 liberal-moderat; r. 23 slujba
'ncolo; r. 24 si urm.: Se stie de aminteri Ca orice guvern, fie cat de inaintat
trebue sa fie si este dator mai nainte de toate sa conserve Rrromania si sa
apere Rrromanismul!
Pag. 101: RROMANCA, In Calendarul Moftului Roman pe anul 1902,
20 dupa Moftangioaica, din Moftul Romdn, nr. 5, 11 Februarie 1893. Deosebiri
In Moftul Roman:
Pag. 101, r. 17 in continuare: Avea cont la Briolina , acum are la M'am
Randon i la Eugenie Sobre; r. 23; sau pasiune; pag. 102, r. 3: Tdmirci, pri-
meste; dela bcitrcini ; r. 4: bdtrdnd face cadouri la bdefi saraci; r. 6 lipseste;
25 r. 10 fara 4 se raloeste e; r. 12 in continuare: Cand Moftangioaica to invita la
diner, pregateste-te de bani: o sa iscalesti o lista de abonament la Moftul Romdn
sau la alts revista savants, apoi o lista de lotarie in favorul unei familii scapa-
tate, pe urma bilete de bal, de loterie, de concert, de teatru, scl... S'apoi...
mon Dieul socotelele si listele se pot asa de lesne pierde sau rataci!; randurile
30 20-23, dela fort en vogue , lipsesc; p. 103, randurile 1-6 lipsesc; r. 9 fara
nu!...; r. 13 far& moi ; randurile 13-14, dupa Pomery ciucalata; r. 14:
doctorul Stoicescu ; r. 20 in continuare: Ea pans mai antart adora pe Re-
gina; pe urma a plans-o (la pauvrel), azi o condamna. Tanara, on avand copile
tinere, regrets mult ca Rcgele nu este sensibil fats cu sexul frumos... Saracu
35 Cuza!; r. 21 lipseste; r. 22. P. S. Cand; r. 25 lipseste.
Pag. 104: SAVANT UL. In Calendarul Moftului Romcin, pe anul 1902,
dupa Moftangiul In ftiingi, din Moftul Romcin, nr. 7, 19 Februarie 1893. Deo-
sebiri In Moftul Romcin:
Pag. 104, randurile 24-25, dupa balcanica... , lipsesc; pag. 105, r. 17:
40 reclama aceasta numai decdt; randurile 22-23: imbecil, critica o despretueste
ca si un suveran african opinia...
Lectiune comuna: pag. 105, r. 28: slabi de ingeri (sic).
Pag. 104: JUSTITIA ROMANASECTIA CORECTIONALA in
Moftul Romcin, nr. 13, 1893, neretiparit de autor. Retiparit in Almanahul lui
45 Mof Teacci, din 1900, ca si Arendaful roman qi Ion Prostul, aceasta din urma
reprodusa insa de Caragiale in Calendarul Moftului Roman pe anul 1902.
Pag. 109: ARENDASUL ROMAN, in Moftul Romein, nr. 38, 17 lunie
1893, neretiparit de autor. Nesemnat, ca de altfel toate producerile din Moftul
Roman 1893 (prima serie).
50 Pag. 112: UN VIS, in Moffitt Roman, nr. 23, 2 Septemvrie 1901, semnat:
Caragiale; neretiparit.
www.dacoromanica.ro
NOTE *I VARIANTE 445
Pag. 115: CRONICA DE JOI, in Sara, Iasi, 1 Noemvrie 1896, semnat:

Pag. 119: 0 PLIMBARE LA CALDAREW.NI, in Epoca, 17 Octomvrie
1896, semnat : Ion; neretipArit.
5 Pag. 123: PALATUL COTROCENILOR, in Epoca, 27 Mai 1897, semnat :
Pag. 126: POMADA FERMECATA, in Epoca literarci, nr. 10, 17 Iunie
1896, semnat: Caragiale; neretiparit.
Pag. 129: PESTE 50 DE ANI, in Universul, 18 Mai 1909, semnat: Cara-
10 giale; neretiparit.
Pag. 134: SFANTA GHENOVEVA, in Universul, 15 Februarie 1910,
senznat: Caragiale; neretiparit.
Pag. 139: FACATOARE DE MINUNI, in Universul, 7 Februarie 1910,
semnat: Caragiale; neretiparit.
15 Pag. 144: UN INCIDENT DE SENSA TIE, in Universul, 12 Martie
1910, semnat: Caragiale; neretipArit.
Pag. 148: SITUATIE PENIBILA, in Universul, 1 Ianuarie 1910, semnat :
Caragiale ; neretiparit.
Pag. 153: NIMIC NOU..., in Universul, 25 Ianuarie 1910, semnat: Cara-
20 giale; neretiparit.
Pag. 158: ION, in Universul, 9 Martie 1909, semnat ; Caragiale; retipArit
in &hip nouit (1910). Deosebiri in Universul:
Pag. 159, r. 12: intamplarea lui; r. 13: Ieri, afleindu-se in cetatea impeird-
teased ; randurile 31-32: cu sute de ldmpi in. hartie vapsita; pag. 160, r. 32
25 soru-mi (in volum, eroare de tipar sorii -mi); r. 37: o otreapci afara; pag. 161,
r. 13: .Ai fi; randurile 21-22: cand mai cants, drag'd, magarul d-v.P ; pag. 162,
randurile 11-12: Carnavalul din Venezia #.
Pag. 164: PARTEA POETULUI, in Universul, 23 Martie 1909, semnat:
Caragiale, retiparit in Schire noud. Deosebiri In Universul:
30 Pag. 164, r. 15: cu obida; pag. 165, r. 18: nergelegcind; r. 29: acuma e
ocupat; pag. 166, r. 15: de glume proaste; r. 28: se 'nvrajbesc, du,smeinesc ci
vralmei,sesc ; r. 32: rane ; pag. 167, r. 17: chicoteau; randurile 24--25: Ca un
morcov ; randurile 28-29: se smulge dela braful lui ; r. 34: sA-i desparici (forma
obisnuita lui Caragiale, in loc de despartei) ; r. 39, flied In veci neuitatelor ; pag.
35 168, r. 5: cu mult parapon; r. 30: Sf. Petre ; r. 32: Iar, puiuleP pag. 169, r. 2:
pot sei-ti dau; r. 13 Cam... ZePWC...
Pag. 170: OUALE ROSH, in Universul, 29 Martie 1909, cu subtitlul Cro-
flied' vechici, semnat : Caragiale; retiparit, fard modificari, de Luca I. Cara-
giale, in Reminiscente (1915).
40 Pag. 173: ORIENTALE DOUA DOCUMENTE, in Universul, 23 Fe-
bruarie 1909, semnat: Caragiale; dupa Claponul, nr. 6 (1877). RetipArit de
Luca I. Caragiale in Reminiscente. Deosebiri in Calendarul Claponului:
Pag. 173, randurile 2-16 aunt adaose In 1909; r. 24: voim sd fim; r.
25: fostului mare vizir at meu; pag. 174, r. 1: Europa ispravindu-si toate
45 treburile, ii veni; r. 2: rcimiisese; r. 3: sA puie ; r. 4 MA' si reguld ; r. 6: schimb
organizatia ; r. 8: cafeaua cu giubucul respectiv ; r. 11: fail bre ; r. 14: fArl
www.dacoromanica.ro
mai ; r. 15: asa fleacuri ; r. 16: fail moftul si fara adicd ; r. 17: $i i-am gi ; r.
19: si asteidatei ; r. 20: fara vestitul nostru ; randurile 23-25: Mahomet,
ba ca e bAtut la cap, ba ca e istet, ba ca e om de geniu; r. 26 sa se obr'dzni-
ceased : prinsese meimeiliga coaje; r. 28: fAra cd n'are vreme ; r. 30: in borcanul
5 meu ; r. 33: fara la un loc ; r. 35 hausem Inca; r. 36: (Ei zisei aa ti ziceam
eu cand eram fdrii chef) ; r. 37: ce spun gazetele englezecti ; r. 39: spun ; urmeaza:
(tmi rdspunse) ; Pag. 175, r. 2, gra pordeceiine ; r. 5: Striilucite ; r. 7: fara lie;
r. 9: Atunci, cu; r. 10: fara pordeceiinelui ; r. 13: ca pordeceiinele umblei cu
plosca cu moituri ; r. 15: Aha! bre, basi-ciohodar; r. 16: sail fac un praznic
10 s... ; r. 19-20: incalce vrairnafut, data gazetele spun adevdrul, pare-mi-se
cd ne-a i Enciilcat. Spun ca e hotel,* ; r. 21: ca sa; ce ne-o; r. 22: decal ca; r.
23 In urmare: Resboiul a inceput. Asa am citit in gazete. Sunt abonat la
mai multe; insa drept vorbind, niciuna nu-mi place ca Claponul : e foarte
hazliu, n'am ce zice; r. 24: Rind scum; am pierdut En Asia aproape toatd
15 Armenia, in Europa, am perdut Bulgaria, aproape Coate ceta'tile i mai tali Bal-
canii ; am perdut haraciul pe care ni-1 trimitea Principatele-Unite ; am perdut
cdteva sute de feilci de pdmdnt ldnga Cernagova ; am perdut mare parte din Bos-
nia i Erzegovina ; r. 26: atatia mefi au ; r. 27: labele respective ; fara nu face
nimic ; randurile 28-29: unde e marfk e si paguba; r. 32: Vedeti dar ; din
20 launtru ; p. 176, r. 6-7: ca err fi bine sa vA trimit de unde ati vent; r.
13: fail: S'a ispreivit cu molturilel ; r. ultim, in loc de r. 20: Aga- Loaza,
resbel.
Pag. 176, randurile 28-29: orele 12 turcesti; r. 30 lui Haham-boo, pre-
fedintele Camerii; r. 31 adaos in 1909; randurile 33-34: plata lefurilor depu-
25 tatilor i senatorilor In vacante ; pag. 177, r. 1: fara de tnchidere a Corpurilor
legiuitoare ; r. 2: Iskinzar-aga ; r. 4: # Art. 1; far& parlamentare ; r. 5: primesc
leafy indoita ca pe timpul sesiunilor ; r. 8: amendament, sau mai bine zis
urmatoarea schimbare la art. 1; r. 9: # Art. 1; vacantele parlamentare ; r. 10 In
sus: primesc leafs intreita ca pe timpul sesiunilor e.
30 (Aplauze prelungite si unanime).
Art. 1 astfel amendat, pus la vot, se primeste cu absoluta unanimitate.
Iskiuzar-aga, raportor, urmeaza citirea:
u Art. 2 fi cel din urmd. Lefurile Senatorilor si Deputatilor se vor plati
pe de 'ntregul in bani naht, cu zece zile inainte de sfarsitul lunii *.
35 Zduc-aga. Considerand ca legea este nedesavarsita, rog onorabilul Congres
sa voteze Inca un articol, al treilea, pentru a o desavarsi. Iata articolul ce am
onoare a propune:
t Art. 3. Guvernul nu va mai avea voie s convoace Corpurile legiuitoare
deck ()data pe an, si chiar aceasta la mare nevoie. In tot cazul, aceasta singmA
40 sesiune nu va putea tine cleat eel mult 15 zile*.
(Aplauze frenetice).
Randul 14: Art. 2 fi 3, puse la vot, se primesc ; randurile 14-15: unanimi-
tate absolute ; r. 16: lipseste; randurile 17-22, in locul textului din 1909:
Prezidentul : Fratilor Senatori si Deputati! sunt fericit a vA vesti ca Prea-
45 StrAlucitul nostru stapan, Sultanul, va veni sa ne citeasca insusi mesajul de
inchidere. In cinci minute va fi in mijlocul nostru. $edinta se suspends pe cinci
minute. Imparatul sosind, sedinta se redeschide si in mijlocul furtunelor de
aplauze, Insotite de Aferim! si Hairolal augusta gut% rosteste mesajul. Dupa
aceasta, Sultanul se retrage.
50 Randurile 23-24, textul primitiv: Presedintele. Fratilor! Sesiunea in-
tala din viata noastra parlamentara este inchisa. Mult am lucrat! Vrednici
am fost! Halal sa ne fie! Ducandu-ne fiecare pe acask sa strigam; randurile
25-26: TraiascA Prea-Stralucitul si Prea- Luminatul Sultan! Traiasca Turcia!;
r. 32: $edinta solemner a Congresului se ridicd ; r. 33-34, adaose in 1909.
55 Pag. 178: DOMNUL X.. ., Universul, 16 Februarie 1909, simnat : Cara -
giale; retiparit de Luca I. Caragiale In Reminiscente. Deosebiri in Reminiscente
(scapari si imprimari cursive):
www.dacoromanica.ro
NOTE BSI VARIANTE 447
Pag. 179, r. 21: fara multi; pag. 180, r. 18, undo (cursiv) ; r. 39: dela subtila;
pag. 181, r. 9: figuri nafionale ; r. 17: figura nationals; r. 23: altuia (cursiv) ;
r. 24: altul (cursiv) ;
Pag. 183: METEAHNA, Universul, 24 Aprilie 1909, semnat: Caragiale;
5 retiparit in Schice noua. Deosebiri in Universul:
Pag. 183, r. 1: In genere ; r. 6: osandit de doitor ; r. 13: emu/ (in loc de tipul);
pag. 184, r. 15: imi pare de rau; pag. 185, r. 36: dar Jima dela ; pag. 186, r. 15:
patriotismul lui nu mai e o virtute, e o meteahnal... o meteahna de care
la not nu se pomene9te...
10 Pag. 187: PRADA DE RAZBOIU ANECDOTA ORIENTALA, in
Universul 25 Decemvrie 1909, semnat: Caragiale; neretiparita.
Pag. 187, r. 3: Anton Pan (sic).
Pag. 192: DINTR'UN CATASTIF VECHIU..., Universul, 20 Aprilie
1909, semnat: Caragiale ; neretiparit.
15 Pag. 198: DA-DAMULT... MAI DA-DAMULT, manuscris autograf, in
pastrarea d-nei Alexandrina I. L. Caragiale, inedit ; pasti9a a povestirilor
lui Delavrancea.
Ms. Fundatia Univ. Regale Carol I: Poveste; ff. 1-13 pe verso cu creionul
(dela 7 numerotatia sare la 11, dar in continuare) De demult mai de demult
20 < Stcipcinea odata > Incepe:
(1) Stiipdnea data' o imparatie <Dragoiu> Barlaboiu Imparat ce-i mai
zicea 9i Ciungu Imparat.
De ce-i mai zicea ci Ciungu Imparat.
Iac'a9a.
25 Cum aya.
Asa?
A.yaP bine, spune.
Spun: fi mai zicea de p'atunci i Ciungu Imparat pentru ca pe cdnd o
fi om de 50 de ani o sd se provoace la duel si o taie piciorul adversarul
30 de la genunchi mai sus. In duel.
SiAVaiplecat.
de el.
imparateasa cu parul ca cerneala. fata ca canepa
A plecat, mama.
35 A plecat.
De ce <a plecat>, mama ?
De, de ce mama?
Bine, meimucci.
iar, etc.
40 Cand vine?
Cand vine?
Cdt fine?
Cdt tine?
Restul ca in ms. d-nei Caragiale.
45 Finalul:
eu am incalecat p'o qea, m'am pus Va9a 9'asa, 9i am cazut de pe ea 9i
m'am pus pe ailalta sa va povestese ce pot pali Mete 'n balta.
30 lanuarie.
Pag. 209: A. ODOBESCU, in Gazeta Poporului, 16 i 17 Noemvrie 1895,
50 nesemnat ; cu subtitlurile: I. Din sorginte autorizata, Inceputul romanului,
O contrarietate, Incident neplacut, Femeea, Inexplicabil, Ruptura, Reapro-
piere, Catra catastrofa ; II. La dejun, Explicatia, Incurabil, Impacarea si
iluyiile din urma, Conditia; III. 0 inima sublima, 0 astfel de inima, Scalia
oribila, Hotarirea; reportaj nesemnat ; neretiparit.
www.dacoromanica.ro
Pag. 219: SELAGEANU, In Timpul, 8 August 1878, foileton nesemnat;

neretiparit.
Pag. 222: DELA d. C. D. GHEREA, in Epoca, 5 Julie 1897, interview
5
nesemnat; neretiparit.
Pag. 226: POLITICA qI LITERATURA, CORESPONDENTA in
Universul dela 16.111.1909, cu tilul Literatura si political corespondenta,
,
scris. I, cu nota: Fa-rd periodicitate determinatci, vom publica din ccind in ccind
la datele hotcirite pentru articolele colaboratorilor nogtri literari, dd. Vlahuta si
Caragiale, o corespondenjci, care, poate, va interesa pe cititorii tineri ai to Uni-
10 versului e, amatori de literaturd romand. Scris. II, Universul, 7 Aprilie; Scris.
III, 17 Aprilie; Solis. IV, 2 Iunie; Solis. V, 14 Decemvrie; Scris. VI, 5 Ianuarie
1910; Scrisorile VII-X primesc titlul: Moralci ci educafie ; Scris. VII, 15 Ianuarie
Scris. VIII, 2 Martie; Scris. IX, 19 Martie; Solis. X, 25 Mai 1910. Primele
patru, tiparite de Al. Vlahuta in volumul Dreptate (. ..), celelalte de Luca I.
35 Caragiale in Abu-Hasan.
Deosebirile in Universul; pe langa cele redate mai jos, numeroase eli-
dari la inceputul cuvintelor, pe cari nu le restituim In text, nici nu le men-
tionam; ex.: De ' ndatd, in be de: De indata, etc.
Pag. 227, r. 19: contimpurani ; pag. 228, r. 13: a vreunui; r. 33: intelesul
20 dem ; pag. 229, r. 34: le-a; pag. 232, r. 17; consecrat ; pag. 236, r. 36 timp,
sufler; pag. 237, r. 17: face (sic); pag. 243, r. 24: lectiunea cea gresita, in vo-
lum: politice-militare ; pag. 244, r. 2: in ziar si volum: n'o; pag. 245, r. 29:
pacum ; pag. 248, r. 20: vechia ; pag. 249, r. 33: fermecele (In volum farmecele);
pag. 250, r. 34 nici nu; pag. 251, r. 3: loc cu cei; pag. 254, r. 38: le-a (sic).
25 Pag. 256: 0 INTAMPLARE LA IERUSALIM, in Timpul, 31 Mai

1878, foileton; nesemnat; neretiparit.
Pag. 260: SISTEMA DOCTORULUI CATRAN ySI A PROFESORULUI
PANA, in Timpul, 1-2-3-4 Iunie 1878, foileton; nesemnat; neretiparit. Am-
bele traduceri, dupa versiunea franceza a lui Baudelaire, cu miei prescurtari,
30 ca si In talmacirile de mai tarziu, din Epoca literary (Masca i 0 balercci
de Amontillado) cf. Opere, II, nota lui Paul Zarifopol.
Pag. 298: MANIFEST! (CATRE COCOANE) in Claponul, nr. 4, 1877;
variants in Moftul Roman, nr. 5, 1893: Manifestul Moftului Roman (catre
cocoane). Deosebirile din Moftul Roman, :
35 Pag. 298, r. 32: fara Pand aci a lost ce a fost ; vazurati ce vazurafi ; r. 33:
sa va tineti! v'o spunem din vreme ca sa va pregcltifi tauletcle ; iaca, cu treaba,
cu una cu alta nu bagi de seams, si to pomenegti cS sosegte 10 Maiu fi vci
prinde. Are sit fie hail de tot in anul cisal ; r. 3Q: Au sa vie Inzparatul Germaniei
cu 500 de dragoni, Tarul Rusiei cu 500 de cazaci, Impciratul Austro-Ungariei
40 cu 500 de husari : 1500 de ofileri bagca de ai nogtri, pe care-i cunoagteti. ySi incit
mai tine, credqiP Victoria, Regina si Imparateasa Engliterii si Indielor, cu
500 de Scocieni, imbracati foarte usor, nzai usor deceit baletistele dela Teatru.
Care va set zits .1500 si cu 500 lac 2000; pag. 209, randurile 2-3: multa; pe
urnza Imparafii si Implircitesele, si dupa ei iar muzici qi oaste; r. 4: de toti
45 Si printre toti si dupa toti; r. 5: si copiii; r. 6: on cavalerii sa nu Led; r. 8:
sa va poatcl tine; r. 9: nopti, si poate nu se intcimplii sa gcisiti un rahagiu. Or
sic fie muzici; r. 10: masalale, foc de artifitii Si alte ccite si mai ccite ; ce-a lost
la 24 Ianuarie are sa' ramclie moft pe lcinga ce-o sa' fie atuncil ; r. 11: sa nu
va is foc ; r. 12: betele aprinse de la artifi;ii ; r. 13: sa nu va pierdeti de copii
50 p'in inghesuiala ; r. 14: fara cumva ; r. 15: pe tmparati si pe Scotieni, maltra-
tafi-1 ; r. 16-18: oficerii imparategti, zor cu paroldoner si cu avec pa, ca dace -i
la o adica, va pricepeti la frantuzegte ; r. 19-20: fara de ; sa va pregatiti gran-
denopa ; r. 21 : toate ale patru; r. 22 : Sfantul-Elefterie, unde-i acuma
www.dacoromanica.ro
NOTE ySI VARIANTE 449
capul bulevardului ; r. 23: Tirchilegti, unde vine de trece traivanul at albastru ;

randurile 23-24; parada sit' fie aia fara concursul dv.; randurile 25-26: SA
nu lipseasca una, ca zau! o dau in Moftull
Pag. 308: SONET. Reprodus In articolul Teatrul Roman, Opera Italians
5 gi atribuit < d-lui Ioan Caragiali (sic) #.
Pag. 309: VERSURI. Amicului C. D. Strofele 7-10 an fost republicate
In Moftul Roman, 13 Iunie 1893, la rubrica Parnasul roman, sub titlul: Primului
simbolist, lui Omer i cu nota: a Poetul, autorul acestor stance simboliste,
ne roaga sa atragem atentia onorabilului public asupra faptului ca aceste ver-
10 sun n'au nici un hiatus : in acest sens este prima poezie corecta ce se aerie In
limba noastra 8 Deosebirile in Moftul Roman :
Pag. 310, r. 14: Lucea simbolul splendid ; r. 25: Caci daca, simboliste ; r. 29:
Multimea imbeciles; r. 30: e E simbolist sarmanull Pcicatl A'nnebunitl
Pag. 311: UNUI AMIC INECAT IN DATORII. Intaiu In Ghimpele, 19
15 Maiu 1874, nesemnat.
Pag. 311: UNUI POETASTRU. Id. Ibid.

Pag. 311: MANDATUL. Sub titlul Poezie, a acrostihul 8 e precedat de
urnaatoarele randuri:
S'a zis gi se zice ca la Bucuregti nu se mai face poezie; s'a mai zis ca in
20 vreme de rasboi muzele amutesc. Ei bine, nu e aga. Suntem In placuta
pozifte a da cititorilor o dovada, ca cele mai sus pomenite sunt neadevaruri,
prin poezia ce publicam aci indata sub titlul Mandatul. E de prisos a mai
spune, credem, ca autorul este un june monger, copist de clasa a doua trite
cancelarie de administrwtie publica. Cu aceste deslugiri impreuna, dansul
25 ne-a trimis spre publicare acrostihul sau.
Pag. 312: SF1NT-ION, BALADA HAIDUCEASCA. Volum mic in-32,
Bucuregti. a S'a tiparit din aceasta carticica una suta de exemplare numerotate 8.
La sfargitul poeziei, insemnarea: a S'a sfargit u se tipari, astazi Joi, 27 fevruarie
1897, In atelierele Tipografiei a Epoca 8. Nesemnat. Neretiparit.
30 Pag. 318: AB IRATO, SONET PARNASIAN. In `Moftul roman,* 28 Oc-
tomvrie 1901; intaiu in Epoca literard, I, 4, 6 Maiu 1896, la rubrica 4 Varietati
literare 8, cu urmatoarea introducere:
Lumea vecho, spirituala revista a doctorului Urechia, publica un sonet par-
nasian, Ab Irato, foarte reugit, in care bogatia rimei gi largimea ritmului com-
35 penseaza prea cu prisos lipsa ideilor gi putinatatea intelesului.
N'avem ce face, trebue sa-1 reproducem.
Autorul acestui sonet e un scriitor cu o reputatie stabilita, gi nu not ne vom
ridica In contra reputatiilor stabilite ; caci slim ca asta ar fi o revolts absurd&
in contra unei lumi intregi, gi lumea trebue sa aiba cu atat mai mare dreptate,
40 cu cat s'aduna mai multa la un loc. De aminteri e cunoscut, credem, prin-
cipiul constitutional inextricabil, pactul fundamental al societatilor moderne,
care stabilegte ca dintre o mita de cuvantatoare, Bunt degtepti,
chiar data ar fi altfel, iar patruzeci-gi-noua, chiar data ar fi altfel, aunt neghiobi.
Ce cuminte trebue sa fie acel plus unul peste jumatatea cuvantatoarelor,
45 de vreme ce el is mintea toata turmei pe care o parasegte, ca sa o dea in-
treaga turmei la care se alipegte. Acela e totdeauna mai fara greg deck Papa,
mai puternic decat Voda, mai cuminte detest Nastratin-Hogea, gi adesea
mai ieftin detest a... cleat o pataca de cinci lei.
El da puterea, .tot el acorda premiile, pensiile gi recompensele ; tot el baga 'n
50 fundul ocnei sau achita; tot el da gandirilor multiple ale cuvantatoarelor,
eticheta de opiniune ; tot el, in fine, stabilegte gi consacra reputatiunile.
29
www.dacoromanica.ro
450 NOTITE CRIME, LITERATURA. $1 VERSURI
Ei! in contra lui nu o sa fiu eu nebun sa ma pun, mai ales ca nu-1 stiu
care e acela; fiindca e si modest pe langa altele: marirea el o da ; dar el fuge
de dansa; acestui suveran ii place, dupa ce si-a luat pataca, sa se retraga
In viata privata, pastrand, pans la o noua ocazie de a-si exercita suverani-
5 tatea, un strict anonim...
A! dar ce ma amestec eu in asa delicate chestiuni? Sa revenim la sonet.
Afars de meritele sale literare, autorul este o veche cunostinta a mea:
Inteleg prin urmare cititorii ca mi-ar veni mai grey a-i imputa d'a dreptul
imbecilitatea conceptiei, cleat a-i richt-lira eleganta si perfectia formei. Iata
10 sonetul amicului .
Numarul respectiv din ALumea veche, lipseste in colectia Bibliotecei Academiei
Romane, care se sfarseste cu nr. 6, 1 Aprilie 1896.
Pag. 320: DA,... NEBUNI Intaiu in Moftul Romcin, 20 Maiu 1893, cu
subtitlul: Simbolist-dantist i cu motto:
15 Tous is grands penseurs ont eu une dent contra la vile multitude...
(Vieil adage d'un Dentistel
Imi yin adeseaoara furii: voiu sa sdrobesc aceasta hada
*i, din informele ei tandari, un auto-da-fe sa fac!
De cat a fi prostituata si cantul meu a fi o marfa,
20 Sa piara coardele in flacari!... de-acu pe veci eu voiu sa tac.
(Tot de mine)
Pag. 321: CAMELON-FEMEE SONET COLORIST; intaiu In Moftul
Roman, I, 17, 1893, cu subtitlul: Sonet decadent, simbolist-vizual-colorist.
Pag. 322: MOARTAI... BALADA ; intaiu in Moftul Roman, 3

25 Maiu, 1893: AMoartal... Balada fantastica *iar la sfarsit: a la CINCINAT
Pavelescu.
Pag. 324: AMIAZA MAURA, SIMBOLISTA-ORIENTALA; dapa

Moftul Roman, 13 Maiu 1893.
Pag. 327: EROS ; intaiu in Moftul Roman, 20 Maiu 1893, cu subtitlul:

30 Pastel simbolist-darwinist si cu motto: In cauda...
Pag. 327: MOARTEA PROTESTANTULUI .- BALADA ; Intaiu in
Moftul Roman, 13 Maiu 1893, cu subtitlul balada medievala Dedicata
doamnei Sofia Luther. Deosebiri in Moftul Roman :
Pag. 328, r. 28: Ich bin prost- restant!
35 Pag. 329: PRIMAVARA. Intaiu in Moftul Roman, 23 Iunie 1893: Ploaie
de primavara.
Pag. 330: PREA SARAC. Poezia a fost retiparita de D. Teleor intr'o bro-
sura in -16: I. L. Carageale [sic] fi D. Teleor : 0 Poezie la un chef ... Bucuresti,
Tipografia a Comptuar Regal Roman s, 1905. Brosura de 16 pagini Incepe cu:
40 c( Istoricul Poeziei la un chef , la pag. 5-6, In care Teleor arata ca strofele
Para sot, 1, 3, etc., au fost scrise de I. L. Caragiale. Urmeaza a Sonete de D..
Teleor la pag. 12-16.
Pag. 335: DISCRE TIE. Intaiu in Moftul Roman, 30 Maiu 1893, cu titlul:
Tacere discrefie simbolistii.
45 Pag. 336: SUVERAN SI CURTEZAN, SATIRA DEMOCRATICA.
Dupa Moftul Roman, Nr. 16, 1893.
www.dacoromanica.ro
NOTE VARIANTE 451
Pag. 336: ION PROSTUL ; intaiu in Moftul Roman, I, 12, 1893; reprodus
in Almanahul lui Mog Teacd, 1900 si in Moltul Romcin dela 4 Noemvrie 1901,
sub titlul Vistavoiul, semnat : Ion. Deosebirile in Moffitt Romdn:
Pag. 336, r. 31: Noroc! la domnul colonel; pag. 337, r. 3: I-a gait; r. 12:
5 La malacoful col de sus ; randurile 19-20: ce prost Wigan! cand, etc.
Pag. 342: FABULA DEMOCRATICA, Caragiale comunica lui Paul Za-
rifopol debarcarea ministeriala al lui Badarau, in acesti termeni: a Badarau
a lost exoflisit din minister; in locul lui la justitie este numit Dimitrie Greceanu
dusmanul lui politic, si pur conservator ruginit. L-au regulat boierii pe mojic *.
10 (C. p. dela 2 Iulie 1906, Travemunde). A doua zi dupa expedierea poeziei, re-
vine cu o carte postalA:
4 Drags d-le Doctor, cred ca nu mai trebuesc comentarii la mica poesioara
pe care mi-a inspirat-o nestatornicia valurilor politicei daco-romane mai
strasnica decat a valurilor marii. Spune'mi rogu-te, cum ti se par progresele
15 pe cari lira mea modesty le-a realizat numai dupa trei patru bai de mare?
MA 'ntreb: undo voiu ajunge, cand voiu fi sleit abonamentul de 24 bait? Incal-
culabil. Asteptand un mic cuvant de incurajare, va saint. Dela top la top
viele Grasse. Car. N. (Corespondenfa dintre I. L. Caragiale ci Paul Zarifopol
(1905-1912) de ySerban Cioculescu, in Fundatia pentru literaturd gi arid a Re-
20 gele Carol II *, Bucuresti, 1945, pag. 54-55.
Pag. 342: [DUEL ARMENESC]. Un fapt divers, duelul dintre doi avocati
armeni, Vartan D. Manuc si V. Mamigonian, din Focsani, citit in I Universul *,
i-a inspirat lui Caragiale aceste versuri originale, trimise cu aceste cateva
cuvinte:
25 Aceasta stire a provocat, din partea sufletului meu afectata serviciului
liric, cateva versuri, pe cari, cu toata modestia, le supun apretiarii d-tale corn-
petente. Nu pretind a fi facut un cap -de- opera; nu! Dar, on si cum, ma ma-
gulesc cu sperartta ca, once s'ar zice, versurile mole umile pot gazi, Ca s zic ass.,
locul for intr'o mica antologie din veacul lui Carol I. Vedeti numai si rogu-va,
30 spuneti-va parerea sincera # (id., ibid., pag. 53-54).
Pag. 343: [IN SC RI P TIE PE FAN T ANA SLUJNICELOR]. Trans-
punerea In dialect rostoganesc, a devizei de pe lantana slujnicelor, din Lipsca:
Wer rein Wasser will,
Muss reine Kannen han.
35 Wer mit will trinken
Muss mit klinken.
Wasser nimmt alles weg,
Nur schlechte Reden nit.
Pag. 343: CANTEC STUDENTESC. 0 prima variants, cu ardelenisme
40 mai pronuntate, a fost trimisa lui Paul Zarifopol, in doua c. p., datate 10 si
11 Decemvrie 1906. I. s En nu sunt poet antic; sunt modern; nu fac ana-
creontice, nici epigrame metrice in distichuri; fac din cand in cand cate un
cuplet in genre Caveau sau Kommero d. ex.: (urmeaza prima strofa) 0 MA
rog sa mi-1 pui pe muzicA ; mie mi se pare cum se zicea odinioara inn Junimea a
45 ca este cantabil * ; II. Inca odata, ma rog frumos la d. Doctor pentru mu-
zica cat s'ar putea mai aghecvata #. Variantele in versiunea epistolary:
Pag. 343, r. 24: vremuegke ; r. 27: poftegke; r. 28: gheloc l; r. 29: Si ghe-i...
ldsake ; r. 30: lass -ke; r. 32: kiu; r. 33: ghe rusine; r. 40: ghe jos!
Pag. 344: MARE FARSOR, MARI GOGOMANI. Pastisa in genul lui
60 N. T. OrAsanu, satiricul antidinastic rabiat.
Pag. 345: DUEL. Gu urmatoarea nota redactionala: t Aceasta bucata se
datoreste celui mai mare scriitor, in vista, al nostru. Dar, din motive pe care
29*
www.dacoromanica.ro
le pot intelege lesne cei ce cunosc critica d-lui Mihail Dragomirescu asupra
fabulei s Plugul si Tunul i de George Ranetti, acest scriitor a dorit sa -i pastram
anonimatul. I-1 pastram ; gi de aceea ne gi putem ingadui sa nu-i dam primul
loc al revistei, unde ar trebui sa straluceasca de drept a. Publicarea fabulei
5 a dat lot unor comentarii anonime, din partea d-lui dr. Cl. Blumenfeld, in
ziarul Opinia dela Iagi ; au urmat cateva bilete gi scrisori, prin care Caragiale
desmintea paternitatea ce i se atribuise.
Liberalul, Iagi, 28 Iulie 1907: 0 scrisoare a maestrului Caragiale.
Stimate Domnule ,Si Confrate
10 Apeland la sentimentele d-v. colegiale, va rog calduros, data e posibil, sa
binevoiti a publica in coloanele 4 Liberalului N, absolut intoemai urmatoarea scri-
soare, pe care, de teama ciuntirii nu mai am curajul s'o adresez unde s'ar cuveni:
Domniei-Sale
Domnului Doctor Blumenberg
15 Criticul literar dela
Opinia Iagi
Prea stimate Domnule Doctor Blumenberg,
Dnti -mr voe, ma rog, sa va spun ea, publicand zilele trecute ciuntita o scri-
20
soare a mea catre d. prim redactor ale Opiniei , cu toate scrupulurile de inalta
politica ce le puteti, ca barbat de stat, invoca ati comis (scuzati-mi cuvantul
exact!) o mare necuviinta literara.
Cu respectul gi teama datorite de un comun publicist unui emiment om de
litere, critic, etc., sunt prea stimate Domnule Doctor Blumenberg,
Al D-voastra servitor
25 Caragiale
publicist roman
Scrisoarea ciuntita, aparuse in 11 Opinia b, Iagi, 18 Julie 1907, la rubrica:
Litere qtiinte Arte, cu urmatorul cuprins:
Berlin, 13/26 Iulie 1907,
30 Prea stimate d-le Redactor,
In pretiosul d-v. ziar (No. 191, primit adineaori) gasesc o notita destul de
mahnitoare pentru mine, in care afirmati cu cea mai senina certitudine ca eu
ag fi autorul unei mici fabule ce o gi publicati. Precum Indata v'am telegrafiat
astazi, ati fost mistificati: nu Bunt eu autorul; n'ag putea scrie aga ceva, nu
35 doara ca n'ag fi in stare sa fat si eu o fabula mediocra ; (nu se supere adevaratul
autor, a d-sale Imi pare convenabila la limits, lege artis gi asta cred eu
e destul de frumos astazi in literatura noastra), ci fiindea acuma lucrez la una
din comediile mele, pe care ag dori sa o prezint pentru viitoarea stagiunea tea-
trala. Dar d-v., ma gi mustrati gi Inca aga de aspru! ea nu va dau chiar acuma,
40 pentru stagiunea balneara, nu una, ci amandoua piesele despre care am avut
imprudenta indiscretiune, inteun moment de expansiune colegiala, sa va
vorbese ceva. Sa ma iertati! Pana la iarna nu pot, cu toata dragostea ce ag
avea sa nu va contrariez, adica mai bine sa spun drept cu toata teama
de a va da motiv, nu numai pretext ca de asta data, sa ma maltratati Inca
45 odata, poate gi mai aspru...
.Rugandu-va staruitor sa binevoiti a publica aceste randuri gi a des-
minti categoric ca eu ag fi autorul fabulei ce, desigur amagiti, mi-an atribuit-o,
va trimit cele mai distinse salutari.
Al d-v.
50 Caragiale
publicist roman
In nota, redactorul dela a Opinia recunoltea ca gi-a a permis a suprima 2-3
randuri a, din scrisoare. El exprimase, In No. 191, dela 11 Julie, la aceeagi ru-
brick regretul ca 4 S'au cutremurat muntii gi s'a nascut un... goarece, adeca
55 o fabula in locul celor doua piese originale a.
www.dacoromanica.ro
NOTE I VARIANTE 453
In t Liberalul * dela 4 August, o noua scrisoare a lui Caragiale:

Stimate Domnule Redactor si Confrate,
Eminentul nostru critic d. doctor Blumenberg, dupa ce mi-a publicat ciun-
tita o scrisoare zilele trecuterevine in *0 pinia n dela 22 lulie asupra incidentului
5 cu fabula din Convorbiri n atribuita pe nedrept mie: d-sa sustine potrivit afir-
matiei unui confrate bucurestean, ea a cu toate desmintirile mete, tot eu as fi
autorul acelei fabule n si gaseste momentul oportun spre a # declara incidentul
inchis n.
Cu tot respectul, cutez a spune eminentului nostru critic, d. doctor Blumen-
10 berg, Ca apucatura d-sale mi se pare cam prea violenta. Nu! dupa regulele
cuviintei elementare, incidentul nu poate fi declarat inchis, asa a la cavaliers,
pans nu spun si eu cateva cuvinte pe care sunt absolut dator a le spune.
Ma rog, stimate confrate, ce paguba as fi avut eu data, scriind acea fabula,
o si iscaleam? De sigur, modesta mea cariera literara nu pierdea nimica, data
la publicam cateva randuri detente mai mutt. Dar opera? ar fi pagubit ceva?
Din contra, cred eu; poate, cum criticii nostri (intre cari fireste trebue sa numar
in primul loc pe eminentul d. dr. Blumenberg) au aratat totdeauna oarecare
blandete fata cu ceea ce am putut produce, era sa fie intampinata cu mai
pu$ina asprime, data nu, ca atatea ale mele, trecuta, prin extrema amabilitate,
20 cu vederea. Caci sa nu uit a spune si aci: fabula aceea mi se pare mie con-
venabila, lege artis, la limits, lucru destul de frumos astazi in vasta noastra
literatura ; aminteri nici n'o trimiteam la Convorbiri * ; fiindca de trimis,
eu am trimis-o, dar... intre trimis si comis, este o considerabila deosebire.
Va intreb, prin urmare, pe d-v.: pot eu lasa, fara a protesta din toate pu-
25 terile, pe eminentul nostru critic d. dr. Blumenberg sa afirme mereu si cu ne-
contestata-i autoritate, sa impuna la toata lumea credinta ca nu-i altul care
s'ascunde sub valul anonimului decat eu? Neaparat ca. nu. Caci oricat de in-
cantat trebue sa fiu de atentia ce mi-o acorda eminentul nostru critic, d. dr.
Blumenberg, nu pot ingadui, printr'o culpabila fatuitate, sa mi se atribue pa-
30 ternitatea operelor altuia, mai ales cand, cum e cazul, eu le recunosc o apre-
tiabila valoare.
Inteleg bine cat atarna succesele si reputatia unui mic publicist de dispo-
zitia buns sau rea, de capritiile chiar ale unui eminent critic ca d. dr. Blumen-
berg, care, pe langa atatea rani merite, dispune dupa plac de organul unui
35 partid de guvernamant ; dar cu toata teama ce trebue sa-mi inspire un asa
barbat ilustratiune a vremii ma vad silit de asta data a- i contraria Ca-
pritiul, fiindca, in lumea asta, afar& de d-sa si de mine, mai este cineva, anu-
me autorul adevarat: acesta, voind pentru inalte ratiuni ce-1 privesc, sa pastreze
strict anonimul, mi-a incredintat mie, pe cuvantul de onoare profesionala,
40 soarta publicarii mai multor opere ; prin urmare, trebue sa am cu atat mai
multa omenie fata cu omul care cunoaste ca nu eu sunt autorul operelor lui,
cu cat stim bine ca el n'ar putea deocamdata esi descoperit in fata lumii sa
reclame contra vreunei imposturi.
Dupa ce am spus acestea cum cram dator, cred eu ca am putea considera
45 incidentul Inchis, afara numai data eminentul nostru critic, d. doctor Blumen-
berg, n'ar voi sa-1 redeschida.
Multumindu-va de ospitalitatea ce-mi acordati in coloanele d-v. sunt, sti-
mate domnule redactor si confrate,
indatoratul d-v. servitor
50 Caragiale
publicist roman.
In sfarsit, dupa raspunsul d-lui dr. Cl. Blumenfeld, in e 0 pinia dela 5 August,
urmeaza ultima scrisoare a lui Caragiale, in Liberalal * dela 11 August:
Stimate Domnule Redactor si Confrate,
55 Dupa informatiile primite din Iasi, pe eminentul critic care atata vreme
m'a persecutat cu tachinariile sale malitioase, atribuindu-mi in ruptul capului,
cu toate desmintirile mele, niste opere ale altcuiva, eu stiam ca-1 chiama
www.dacoromanica.ro
d. dr. Blumenberg, si iata ca acuma, prin Opinia (212, 5 Aug.) imi raspunde
d. dr. Blumenfeld. Pass-mi-te, caci aminteri ar trebui sa presupun ca 80pinias
are doi doctori critici, pe d. dr. Blumenfeld si pe d. dr. Blumenberg, pass -mi-te
ca informatorul men mi-a dat numele criticului, nu ciuntindu-1 cum (sa ma erte !)
5 zice gresit d. dr. Blumenfeld; ci pocindu-l.
Cu voia d-lui doctor Blumenfeld, pe romaneste, a ciunti va sa zica: a reteza
o parte dintr'un tot, a imputina, a mutila un intreg (cum a fost cazul en publi-
carea scrisorii mele in 00pinia*, dar pentru a schimba o parte cu alta, a deforma
ceva, (cum e cazul cu Blumenfeld-Blumenberg), sau pentru a anina la un
10 intreg o parte strains (cum ar fi, de ex., cand in loc de Blumenberg, am zice
Blumenbergeanu) se zice, pe romaneste, a poci.
Dupa aceasta mica digresiune linguistica, ce nu mi se pare nepotrivita aci,
ma grabesc a declara, ca sa ispravim data neispravita disputa, Ca ma simt
deplin satisfacut cu raspunsul d-lui Dr. Blumenfeld afara de un singur punct
15 9i anume: d-sa, contrariat, se vede, ea din gresala informatorului men, 1-am
chemat bona fide, d. dr. Blumenberg, face aluziuni rautacioase la fizionomia
numelui men, greceasca on turceasca. Aci d. dr. Blumenberg abuzeaza de spi-
ritul d-sale, prinzandu-me la stramt: d-sa, care poarta un nume de fizionomie
germana, face cu mine anti-elenism si anti-islamism, stiind bine cum stie toata
20 lumea, ca eu, care o vial& intreaga de publicist, n'am facut nici data anti -
germanism, n'am s m'apuc fireste a-1 face acum de dragul d-sale... Asta
nu e de loc gentil din partea d-lui dr. Blumenfeld imi pare ran 1.
Incolo, ce e drept, raspunsul d-sale imi convine nu se poate mai bine. Care
va sa zica, ne-am inteles: eminentul critic, in sfarsit ma crede ca nu eu aunt
25 autorul fabulelor din aConvorbiris. Sunt pe deplin Cat despre do-
rinta d-sale de a afla dela mine numaidecat numele autorului anonim, regret
ca nu i-o pot satisface, rog foarte respectuos, asupra acestei chestiuni s&-mi
dee buns pace. In definitiv, criticii literari, rick de autorizati n'au dreptul,
cred eu, sa puns la tortura pe cineva care le tainueste pe un anonim incapa-
30 tanat, ca niste strasnioi agenti ai sigurantei pe o gazda de ra'u-facatori carora
le-au pierdut urma, sau, ca sa vorbim mai dulce, ca nista copii rasgaiati pe
mama care le tine ascunsa cheia dela dulapul cu zaharicale.
Nu! numele anonimului nimeni n'are dreptul sa mi-1 smulga, caci eu n'am
dreptul sa-1 destainuesc 'Ana el insusi nu ma desleaga de cuvantul de onoare
35 ce-mi tine. Desmintind cat mi-a stat prin putinta asertiunea eronata a atator
mistificati, mi-am indeplinit o indoita datorie de constiinta profesionala care
mine, de omenie catre acela. De acuma zica ce vor pofti criticii mai mult sau
mai putin eminenti, fie de d. dr. Blumenfeld, fie de d. dr. Blumenberg, fie si
de d. dr. Blumenthal eu nu mai am nimica de zis... Caci, mai in urma, am
40 si alte treburi.
Multumindu-va, stimate Domnule Redactor si Confrate, de larga dv. ospi-
talitate de care pare-mi-se am cam abuzat, raman
indatoratul d-v. servitor
Caragiale
45 publicist roman.
Vezi intregul dosar, inclusiv articolul-raspuns din eOpinia* 5 August, in 4Con-
yorbirit 1907, p. 710-714 (Incidentul Caragiale-Blumenfeld). Intr'o nota, d.
M. D(ragomirescu), raspunde ea 0 nota de atac e, de care vorbise d. dr. Blu-
menfels, la adresa factorului constitutional suprem, a nu exists in fabulele
50 publicate r.
Pag. 348: BOUL ySI VITELUL. Parafraza a fabulei lui Gr. Alexandrescu.
Pag. 349: TALMUD. Cu urmatorul motto:
0... Dar d-v. ma si mustrati, si Inca asa de aspru! ca nu va dau chiar acuma,
pentru stagiunea balneara, nu una ci amandoua piesele, despre care am avut
55 imprudenta indiscretiune, intr'un moment de expansiune colegiala, sa va vor-
i)esc ceva...*
www.dacoromanica.ro
NOTE *I VARIANTE 455
(Din scrisoarea lui Caragiale catre d. Dr. Blumenberg prim-redactorul

Opiniei ).
Fabula it vizeaza pe d. dr. Cl. Blumenfeld (vezi nota dela Duel, pag. 345
si urm.).
5 Pag. 350: DE CEP SCHERZO. Nota redactiei: # Savoarea acestei bucati
de versuri va fi gustata in adevar cand se va gti ca e o simpla pastiga a felului
de a face versuri de mai acum 15-20 de ani *.
Pag. 351-352: LITANIE PENTRU SFARVTUL LUMII
SEMNUL. Retiparite in tFlacara*, I, 35, 16 Iunie 1912, numArul inchinat me-
10 moriei lui Caragiale: Doud poezii de Caragiale. Cu urmatoarea nota, semnata
de d. St. Antim: t Publicam doua mid buckti in versuri despre care abia acum
se 'pate spune ca sunt ale lui Caragiale. Tata istoricul lor: le-a scris pe la Ince-
putul lui 1907 si le-a trimis /a Iasi lui Rodion, pentru a fi publicate in aOpinia
i mie pentru tOrdinea. Poeziile erau insatite de eke o scrisoare foarte starui-
15 toare, in care ne recomanda absoluta discrqie. Poeziile au aparut simultan in
ambele ziare, MIA indicarea numelui autorului. Acum insa, pentru cunoagterea
cat mai deplinA a operei maestrului le republicam, MIA discretia de atunci *.
Rectificam: a la inceputul lui 1908*, curand dupa ce Take Ionescu, despar-
tindu-se de conservatori, a intemeiat partidul conservator-democrat, la care
20 I. L. Caragiale a aderat din primul moment.
a Litanie a e o aluzie, simbolisto-apocaliptica, a initiativei lui Take Ionescu,
poreclit # Fiul lui Belzebut . t Semnul * se incheie cu o a poanta* Impo-
triva vechilor conservatori, a boerilor, da %i in vileag ca nigte a ciocoi C.
Pag. 352: RASPUNS LA a STRUNA ZILEI a.
25 In tOpinia, cu aceasta introducere, nesemnata: a Acum la sfargitul anului
&and se face obignuitul bilan% de activitate a fiecArii rubrici se cuvine s lure-
gistram si un succes al acestei modeste rubrici aproape cotidiane, a Struna *
Cetitorii isi amintesc ca a doua zi dupa festivalul organizat de studentii
universitari in onoarea maestrului Caragiale, am publicat urmatoarele la:
30 Struna zilei
Aseara la teatru a avut loc un festival In onoarea maestrului I. L. Caragiale.
Muzici, marguri triumfale,
85 discursuri si urale
Piepturi (n'am zis inimi) goale,
35 Pline insa loji si stale.
Mora/a'
La Berlin stai, Caragiale
Dar la Iagi tot... faci parale.
Iar maestrul ne-a retrimis a struna a dupii ce a onorat-o cu urmatoarea
40 noua Moralci [urmeaza Rdspuns la a struna zilei >].
Speram ca pand s'ajunga in public contra dorintei autorului aceasta
justa morals, cei in drept igi vor fi facut datoria in privinta tantiemelor mai
vechi si mai noui.
5i sfargitul, Caragiale?
45 Struna e cu... trei morale.
Pag. 353: a PRIMUL MANUNCHIU a POEZII DE A. MUSEUS.
Cu urmatoarea introducere:
a Am avut onoarea sa primesc zilele trecute vizita unui tanar poet, care 'n
curand va da la lumina, in volum, nigte minunate versuri, cu titlul a Primul
50 Manunchiu a.
www.dacoromanica.ro
Modest, poetii sunt todeauna modesti el semneaza deocamdata cu

un pseudonim, A. Museus, desi nu se 'ndoieste de talentul sau care poet
se poate 'ndoi de talentul sau? dar, naiv ca toti poetii, 110 Inchipuie
ca talentul mai are nevoie de vreo recomandatie strains, si ma roaga sa scriu
5 ma' car cateva cuvinte despre dansul, s atragand cu dinadinsul atentia publi-
cului asupra originalialii i varietalii productiilor lirei sale multicolore o.
Tanarule, ii zic eu, talentul, mai ales cand e original si de un gen cu totul
nou, cum a al d-tale, isi face drumul singur ; biruie orice piedici i le-ar pune 'mpo-
triva indiferenta sau invidia, si strabate victorios pana la varful muntelui sacru,
10 unde create misticul stejar din care singur isi va culege frunzele spre a-gi Impleti
cununa nemuririi, menita s& n'o poata veacuri vesteji, sa ramaie pentru tot-
deauna frunza verde, si iar verde !...
Vazand ca poetului nu-i displac vorbele mele, i-am adaugat:
Ma voiu margini dar, data -mi permiti, sa reproduc in foiletonul meu
15 cateva, pe alese, dintre a atat de variatele productii ale lirei d-tale multicolore ,
numai cu o scurta notita introductiva... Asta cred eu sa va fi deajuns pentru
ca tPrimul manunchi* al d-tale sa strabata in toate unghiurile lumii noastre,
spre a 'ncanta, din temeliile ei 'Ana 'n culme, cu suavul lui parfum, fn adevar
atat de nou si de original.
20 Am capatat perrnisiunea poetului si iata, ma execut, sperand ca fac pla-
care iubitorilor de poezie romans... C.
Si cu urmatoarea Incheere (la pag. 359, r. 2):
e Desigur, cititorii vor zice, ca si mine, Ca orice comentari critice sunt de
prisos si cat in adevar, talentul original se impune ; el n'are nevoie de sprijin
25 strain ca sa-si urmeze drept inainte cariera...
Un singur lucru numai: prea sunt din tale -afara originali poetii estia mo-
derni!*
Cititorii vor recunoaste ca poemele 4 Crucea si semiluna si a Gratia Dom-
nitei * aunt parodii dupe Bolintineanu; a In Gondola )), dupe Bolintineanu
30 sau Alecsandri; 4 Steaua s dupe Eminescu; si a Idila dupe Cosbuc, poetul
sau favorit, de altfel. Caragiale a dat expresia admiratiei sale pentru talentul
lui Cosbuc in nota din eMoftul Ronan:), 23 lunie 1895 despre Balade Zvi idile de
George Cosbuc:
4 Pe campul vast al publicisticii romane, pe care create atata spanac des
35 si abundent, a aparut In sfarsit zilele acestea si un copac, si a asa de mandru
si asa de puternic, ca, mii si mii de recolte de burueni se vor perinda, si el va
sta tot mereu in picioare, tot mai sanatos si mai trainic, infruntand gustul
actual si vremea cu schimbarile ei capricioase, si facand din ce in ce mai mult
fala limbii noastre romanesti un volum de Balade qi Idile de George CoOuc,
40 editura librariei Socec si Comp.
Pena sa ne facem datoria pe deplin in privinta acestei aparitiuni de cel mai
mare pret, credem de ajuns, spre a atrage asupra-i atentia cititorilor nostri
inteligenti, a reproduce cateva bucati din aceasta incantatoare carte. Fara
vorba multi, sa 'ncepem .
45 Pag. 356: IN GONDOLA. Caragiale expediase poezia lui Zarifopol, rugandu-1
In gluma sa-i compuna un Duettino veneziano, cu urmatoarele modificari:
strofa I Refrain ensemble ; dupe strofa a saptea, iar prima strofa, Ca Refrain
ensemble.
t Stimate Domnule Doctor, dumneata ca si mine crezi desigur ca poezia
50 i muzica sunt doua surori divine, menite de zei sa mearga totdeuna man& 'n
mina, ca, prin Indoit farmec, sa minuneze pe muritori, indulcindu-le mora-
vurile din cea mai frageda a for junete si 'Ana zaharisesc complet! Ei dum-
neata esti muzic, eu sunt poet; suntem prin urmare meniti a merge mans 'n
mama. Minten, musai sa-mi compui alaturatul Duettino veneziano, care ne-
55 ap&rat o sa-ti park nou ceva. As dori o muzica de janr lejer, une guitare. Fi-
reste nu m'amestec sa-ti dau consilii in specialitatea dumitale ; dar, fiindca am
fost de trei on la Venezia duioasa si m'am plimbat In gondola, imi permit a-ti
aminti o particularitate a canzonettei de laguna: refrenul in genere e in tempo
www.dacoromanica.ro
NOTE SI VARIANTE 457
di valzer, iar cupletele in 2/4 allegro 'rca Madonna! Altept un raspuns

bun In aceasta privinta u (Scrisoare nedatata, Martie sau Aprilie 1909.
Pag. 359: PASA DIN SILISTRA. PastiS. dupa Bolintineanu, dictata de
Caragiale lui St. 0. Iosif. Cum scria Bolintineanu *.
5 Intr'un cerc de scriitori se discuta mai lunile trecute, cum scria Bolin-
tineanu. Poetul Iosif 11i exprima nedumerirea, cum poate un scriitor produce
atat de mult? Scria el oare anevoie? Nea Iancu Caragiale 4i raspunse:
A, deloc. Sa vezi... scria cu o uurinp rara. Ia o bucata de 'Artie. Ei,
scrie acum.
10 Si incepe dictatul (urmeaza Papa din Silistra ; la r. 25, dupa $1 toti asistencii...
Nu rade, baete, ca-mi trebue inspiratie! Scrie: urmeaza restul) Punct. Isca-
lete acum: D. Bolintineanu, i da-i drumu la tipar. Cum vezi, nu e lucru greu;
in doua'zeci i cinci de minute scria, va sa zica, o poezie, ceeace inseamna 16
la zi, pentru cazul, ca Bolintineanu muncia zilnic numai 6 ore; la lung a un
15 velum formidabil; la anu, o biblioteca' intreaga. Cum v'am spus, baeti, el scria
cu o uqurinta rara...*
Pag. 360: [TRICOLORUL]. Continutul scrisorii:
Prea stimate cetatene,
t Si ca Roman, caci, mai nainte de a fi om, Romanul este Roman, i
20 ca poet, caci Romanul este nascut poet, pot zice ca ma aflu astazi In cul-
mea fericirii... Vezi numa! Dupa ce prirnii dela d-ta fragmentul neprquit
cu inceputul 6 Tricolorului o, o imprejurare provideutiala ma facu sa dau peste
atat de mult i cu drept cuvant desideratele de d-ta, ca i de Romanimea In-
treaga, teterale, nu ale aerului Tatitus, (ca 'z acelea nu-s, pentru not acuma
25 de sama!), ci peste ale dulcelui bard dela Mireqti. Inchipuiegi noroc. Am gasit
Inter) colectiune de poezii nationale legate, pe partea din nauntru a scoartei
(scriptura, o recunosc perfect) oda Tricolorul * in-trea-ga, scrisa, fara doar
si poate, de mana olimpianului nostru. Zic oda, fiindca trebue sa fim prea ne-
dati la slova, ca sa punem in alts categorie decat a odei o conceptiune poetics
30 de apa inalta inspiratiune.
t N'am nevoie, cred, sa -ti transcriu i partea pe care o ai d-ta; presupun
ca originalul 11 vei fi pastrat cu scumpatate; ma marginesc a-mi face cu mare
placere datoria cetaleneasca de a-ti da, aci alaturata in copie fidela, urmarea
Tricolorului *, dela versul din urma at fragmentului pe care ai avut dragostea
35 de simpatriot a mi-1 impartai... Vezi, ma rog frumos, alaturata urmare
a Tricolorului * (urmeaza parodia, i apoi:) Aud?
Pag; 361: POEME IN PROZA. Past* semanatorista, in proza ritmata,

maeterlinckiana *. Pag. 363, randurile 24-25 umbla 'ntr'una serta-ferta,
adaogire de mana, a lui Caragiale, In marginea foiletonului tiparit (in pastrarea
40 d-nei Alexandrina I. Caragiale).
Pag. 364: FABULA. Scrisa in ziva jubileului de 60 ani, la Berlin, ca un
apolog lamuritor al pricinilor pentru care a refuzat sarbatoririle In Cara, proec-
tate de Vlahuta, Garleanu qi altii.
Pag. 374: METEOROLOGIE. Prima versiune : De la fara, in o Moftul Roman ,
45 I, 11, 1893. Deosebirile din Moftul Roman :
Pag. 374, r. 10: spuiu ; r. 11: Mitru (invcirtind diciula in manic- ) Del ; randu-
rile 13-14: Nita (sccirpinandu-se) De, nu prea are semne... ; r. 17: Nita
(sceptic) ; r. 22: Nita. Uite... ; r. 24: Mitru (scarpincindu-se). Inca vor-
beam ; r. 35: fra boerule ; r. 36:. fara spune ; randurile 37-38, lipsesc ; randu-
50 rile 39-40: fara &cif poftesti, sa-fi faci pomanci.
Pag. 410: UN FRIZER-POET .$ 0 DAMN CARE TREBUE SA SE
SCARPINE 'N CAP. In procesul de calomnie intentat de Caragiale lui Caion,
www.dacoromanica.ro
5 care cu acel prilej a afirmat ea acest articol batjocoritor fl Indemnase sa se

razbune, Caragiale a tagaduit ca articolul ar fi fost scris de el.
Pag. 416: a AMINTIRI MILITARE *. In volumul cu acest titlu (Bucuresti,
Tipografia Epoca, 1897), articolul serveste ca Pre lap, cu urmatorul inceput:
I Veteranul capitan Mihail Demetrescu Imi cornanda sa spun cateva cuvinte
10 asupra publicatiunii sale a Amintiri militare >>.
Sunt dator sa execut scurt miscarea, si iata de ce. Aceste s Amintiri c, eu
am staruit sa fie date la lumina. Facand cunostinta cu bravul invalid, acum
cativa ani, 1-am rugat sa-mi povesteasca toate cate le vazuse si le patise in tim-
pul campaniei de peste Dunare.
15 Dupa ce am ascultat atatea s'atatea lucruri interesante, povestite de capi:
tanul, i-am zis:
Capitane, de ce nu le astern povestirile d-tale intr'o carte?
Dar eu nu stiu sa fac carti, mi-a raspuns el razand, eu nu sunt autor.
Atat mai bine I data ai fi autor, crede-ma nu te-as indemna sa faci o
20 carte ; sunt destule carti de autori. Tocmai pentru ca esti simplu militar, te
indemn sa povestesti In scris, cat se poate mai cum ai povestit prin graiu, tot
ce poti povesti despre campania la care ai luat parte.
Sa 'ncerc, mi-a spus Dimitrescu.
Numai un lucru te mai rog: povestind, nu uita un minut ca nu esti autor,
25 nimini nu Intuneca mai mult fapte si lucruri limpezi, si de ele am nevoe,
decal autorii.
Dupa catava vreme, veteranul mi-a adus gata pe hartie a Amintirile a sale.
Pag. 416, randurile 8-11, lipsese. Urmeaza ca in Epoca, cu cateva mici
deosebiri:
30 Pag. 416, r. 25: cu care ; r. 29: circula in genere; r. 38: schilodite.
Pag. 437: POVESTE DE PASTI. Pastisa poporanista. In numarul de Anul
nou, al s Opiniei c, sub titlul Caracudi de Pati, se publica o scrisoare a lui Cara-
giale, fagaduind, din partea reporterului Caracudi, a 4 Cronica de Pasti
Textul scrisorii:
35 Berlin, 26 Decembre 1907, mercuri
Stimati Confrati, hotarft Dv. sunteti prea buni pentru mine ! Voiti sa ma
faceti a gandi ca sunt un publicist de valoare... Atatea gratioase dovezi de
simpatie in gazeta! Atatea bunatati! Apoi, atata sincera compatimire pentru
trista mea infirmitate mentala, erratofobia! Pe urma, o felicitare colectiva de
40 anul nou, cu atatea pretioase iscalituri pe cari cu drag le astept In toate dimi-
netele la asa departare de patrie si de... Iesi. Vous me comblez, vratment I
Cum sa ma platesc eu de atata dragoste si omenie? Nu voiu putea altf el, desigur,
de cat cu o u Cronica de Pasti*.
liana atunci sa fim sanatosi! Dumnezeu care le-a poruncit planetelor stramta
45 for tale in sanul lui fara de margeni, ajute-ne s'ajungem cu bine si la frumoa-
sale serbatori de primavara! Atunci sa-1 vedem not pe valorosul Dv. colaborator,
domnul Caracudi, ce surpriza e 'n stare sa ne mai faca. La multi ani I
Caragiale
Pag. 440: [DESPRE SCRIS]. Scrisoare cu care autorul fsi Insotea prima
50 contributie literara la 4 Gazeta Sciteanultti*: Canutii, om sucit.
www.dacoromanica.ro
TABLA ILUSTRATIILOR
Planp.
I. I. L. Caragiale in varsta de 27-28 ani (1879-1880).
II. Pagina din D a-cleimult . mai -damult (manuscris auto-
graf al lui Caragiale ; vezi pag. 201 202 ale prezentului volum).
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pag.
PREFATA XI
[Introducere] 1
Caut casa. 6
De inchiriat 10
Slabiciune 15
Desiderate legitime 19
Sgomot 23
Leac de criza 27
Intelectualii 32
[Fragmente] 36
[Cometa Falb] 42
La Monza 47
[Cabinetul negru] 52
[Pareri libere] 56
[Impotriva subvenIiilor de Stat] 60
[Scrisorile anonime] 65
[Armata noastra] 70
[8coala si familia] 75
[Noi si Biserica] 80
[Daramarea bisericii Varzaru] 85
Co sears bine petrecuta 90
Notice literare Cum era odinioara 95
Moftangii
Rromanca
Rromanul .. . . 99
101
Savantul 104
Justifia romans. Sec-pa corecTionala 106
Arendasul roman . 109
Un vis 112
Cronica de joi 115
O plimbare la Caldanqani 119
Palatul Cotrocenilor 123
Pomada fermecata 126
Peste 50 de ani 129
Sfanta Ghenoveva 134
www.dacoromanica.ro
462 TABLA DE MATERIE
Pag.
Facatoare de minuni 139

Un incident de sensa %ie 144
Situa-ci3 penibila 148
Nimic nou... 153
Ion 158
Partea poetului 164
Ouale rosii 170
Orientale. Dou5 documente 173
Domnul X... 178
Meteahna 183
Prada de razboiu 187
Dintr'un catastif vechiu 192
Da-damult... mai da-damult 198
A. Odobescu 209
Selageanu 219
Dela d. C. D. Gherea 222
Politica si Literatura 226
Mora la si educa %ie 245
0 intAmplare la Ierusalim 256
Sistema Doctorului Catran si a Profesorului Pana 260
ADDENDA 279
Voiti cronica literara?..,. : 279. Cronica literara: 281. Cronica liter:
283. Zig-Zag!... : 285. ( Cronica fantasista: 287. Zig-Zag: 288. fro
nica ? . , : 291. Cronica: 293. Una-alta: 296. Profesie de creainta
Icatre cititori): 297. Catre cititori: 298. Manifest! (catre cocoane):
298. Multumire publics: 299. Importantisim: 300. Gogosi: 300. Go-
gosi: 302. Gogosi: 304. Gogosi: 304. Gogosi: 304. Gogosi: 305. Calen-
dar: 305. Regentul anului: 307. Eclipse: 307. Diverse: 307. Sonet:
308. Sonet: 308. Versuri: 309. Unui amic inecat In datorii: 311. Unui
poetastru: 311. Sonet: 311. Mandatul: 311. Sfant-Ion: 312. Doi acade-
mici: 316. Magnum mophtologicum: 316. Ruga spiritistului: 317. Ab
irato: 318. Excelsior: 318. Da... nebun !: 320. Cameleon-femeie: 321.
Moarta: 322. Amiaza maura: 324. Criticilor mei: 325. In curand: 326.
Eros: 327. Moartea protestantului: 327. Sonet: 328. Primavara: 329.
Prea sarac: 330. Amicului meu Gion: 333. Mauvaise humeur: 335. Dis-
cretie: 335. Suveran si curtezan: 336. Ion prostul: 336. Unui clubman:
337. Cazu-Cuza: 337. Fabula democratica: 342. [Duel armenesc]: 342.
[Bilet de ploaie]: 343. [Inscriptie pe fantana slujnicelor]: 343. Cantec
studentesc: 343. Mare farsor, mari g,ogomani:344. Duel: 345. Bietul Ion:
345. Temelia: 346. Mangaiere: 347*oul si vitelul: 348. Talmud: 349.
Savant: 349. Oda: 349. De ce?: 350. Litanie: 351. Semnul: 352.
Raspuns la s Struna zilei : 352. [Bilet] : 353. Primul Manunchiu.
Crucea si semiluna: 353. Gratia Domnitei: 355. In gondola: 356.
Steaua: 357. Idila: 358. Pasa din Silistra: 359. [Tricolorul]: 360.
Poeme In proza : 361. Fabula: 364. Calduros apel: 364. Trecutul si
prezentul: 365. Magnum morphologicum: 366. Olga si Spiridus: 366.
Scandal academic: 368. Apa blagoslovita: 369: Logica baroului:
370. Mos Teaca: 371. Um cuvant: 372. 0 rautate: I. L. Caragiale:
373. a Nea Ion : 373. Meteorologie.: 374. La Posta : 375. Scrisorile
unui egoist: 375. Din scrisorile unui egoist: 378. Mosii: 383. Mare
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE 463
Pag.
excursiune romans prin judetul Neamtu: 384. Poetul Vlahuta: 386.
Imaginatie, stil si clistir: 389. Neintelegere: 391. Posta redactiei:
391. Imposibil: 393. Educatiunea sentimentala la vita: 393. Teatrul
la tara: 395. 0 carte pretioasa: 396. Cele trei zeite: 396. Infieratoarea
si'ingrozitoarea si oribila drama din strada Uranus: 397. Ultima ors:
398. Mare le concurs literar al e Moftului Roman*: 398. Reflectii:
399. C.F.R.: 400. Talmudic: 400. Culmi: 400. Cugetari: 400. Sfaturi:
401. La Tribunal: 401. Mofturi: 401. Din albumul unei pianiste: 403.
Tot Mitica: 403. Un friser-poet si o dams care trebue sa se scarpine
'n cap: Capul. ei!... Parul aceleia care... : 410. Notice literare:
411. Suflete obosite 5: 412. 0 buns lectura: 413. 0 non& revista
literara: 415. o Amintiri militare 5: 416. 0 noua carte de citire 5:
417. s Razbunarea lui Anastase : 421. D'avalma : 422, Salonul: 499 (1 _
carte rara: 423. '-mitaiui amorului: 424 Cilibi Moise: 420. Un dictionar
roman: 426. Diaionarul contimpuranilor de ,Dim. R. Rosati: 427.
Gheorghe Baronzi: 428. Traian Demettescu:/429. Un caz literar
interesant: 429. PlagiaturZola-Bibescu: 430. Un nou Plagiat-Zola:
432. Petitie in procesul Caion: 435. Dupa procesul Caragiale-Caion
convorbire cu D. Caragiale: 435. Raspuns la o ancheta literara: 436.
Poveste de pasti: 437. [Despre seri* 440.
NOTE BSI VARIANTE 442

TABLA ILUSTRATIILOR 459
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Caragiale Opere 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caragiale Opere 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I. L.

Cu z planse afar din text

EDITURA PENTRU LITERATURA $I ART/

39, Bulevardul Lascar Catargi, Ig

producliet sale ltterare Impotrtva purtfttlot , vont atrage

doxa >>, 1896, despre <c Caragealt f t opera lut )) Le-am

De aceea, Entinescu va cauta sa -1 ati ages la #711mpul#,

ca proporlta materialului ramas nepublicat era destgum

otra,vite* Mat al)! ectate au fost fabulele sense cu prtvtre la

informative fi politice Aceastei sinteza o putem recompune

ietndurtle noastre sei fie socotite ca un apel cald, pe care-1 in-

cu atat mai mare cu cat sufletul nostiu e mat indiNidual,

ce-mi pasa nne one dmtre dv are dreptate Eu a viea

Voi fi sever, dar drept

nor, sail fact iluziuni, nici interesul, ca mai mull' dintre

sine in cugetul altm om o opime buns, care sa-i rodeasca

Introducerea la notrcele mele entice e sfarpta Mul-

Ahasverus rasufla din greu scoate o basma mui data

d'asupra garlrciulur, din care avorate aka potnvita ra-

talk armei 1. apelor cerulul Sa trecem acum din pildvor

se vede cat de groase sunt ziduiile Pe firida uneia din ele,

Avep tramvaml nou, la o distanta de zece minute

Nu! raspund eu , pentru ca omului ii trebueste

N'apuc sa sfarsesc, sr iacata hamalii... Au sosrt

toate din casA in curte si pe urina le bagam din curte in

(c2 lei cursa dela 41 'Ana la gala >>

Vedep pe acest Imo impiegat

150 de lei ached 150 in stat; in mans capata 135;

rahat la cimeaua lui Cantacuzino dela Filai et .. La

Dar o sa-mi zici dumneata

In via-ca lm n'a pus maim pe o carte de joc , din

Asa ca-i foarte dragirca? Cu cat gust se imbraca I

# Sboara, sboara, pasarica I sboara, cat esti tinerica 1 #

n'ar fi o nenoiocire destul de mare Nenorocirea cea mai

petivune, rugandu-le ca din inivativa parlamentara sa

rargul-de-munte numara Intre cetalenn sal 39 de ale-

Nu le ramane dar altceva de facut decat sa inainteze,

Dar, fatahtate ICamerele s'au deschis ss s'au inch's, i,

Pe cand se gandesc la acest pas, lath c se imprastie

Erau, i pe vremun, i boale i doftoin, ca i acuma ,

se dau azi inapol neputmemase in fa %a unei circular' a

s $1 cu toate astea, curios fenomen I

Unn zic ca nu poate fi aci decat o chestie economics.

Da, adaoga aceti savanp , omul va ajunge cu vie-

Aa zic unn i alpi

Blip tramvaie, tramcare, fluere snene

Cum sa n'avem clavir la cap 1

10 Sfm i Impbra-0, patronn Bucurestilor, lup:a0VA pentru

Dar pentru numele lui Dumnezeu t mintea sta in cap,

20 Daca vede0 pe un batran foaite venerabil pe stradele

A trecut de mult Varsta de aur, sand alte sunete nu

Criza, vezi dumneata, dragirp, este paregzamplu,

pi efacute in tot atatea laboratorii pentru prepararea con -

ba Inca unit dela alte mese, incelegand ca n'au drep-

impaiatul sa-1 piapadeasca pagann, pentru ca sa ne apeic

L-am intalnit zilele astea pe negustorul ineu, foarte

intelectualu nu puteau ramanea pe drumun , trebuiau deci

N reo falsa fuduhe, intelectualn ultra in toate localunle

Acu detept on ba, spiritual on nerod, cu scaun

Dumnezeu sa ma fereasca de sovunsm Si de biaso-

Gaud ar fi s dau vieo pova %t until tanar roman, rata

35 Nu t nu sunt ovinist, i ma de rasa nu a putut vreo-

Sa fie oaie o manopera politica? Sa mearga Maghiarn

35 0 bucatareasa magInara la o modesta casa ioniana