Sunteți pe pagina 1din 622

VASILE ALECSANDRI

COMEDII SI DRAME

Editie ingrijita, prefata !1i indici cronologici de Mircea Ghifulescu

"

.L<.6.110

" .. , . -_ .....

EDITURA DACIA CLUJ-NAPOCA, 1986

IORGU DE LA SADAGURA

sau

NEPOTU-I SALBA DRACULUI

.Comedle in trei acte

PERSOANE:

PITARUL ENACHI DAMIAN IORGU, nepotul lui Damian SULGERUL GINGU

COMISUL AGAMEMNON KIULAFOGLU ZOITA, femeia lui Kiulafoglu

GAHITA ROSMARINOVICI

Baron von KLEINE SCHWABE

ITIC, zaraf

UN PRIETEN

IFTIMI, feeler a.Iul Damian

MUZICANTI, $ARLATANI, SLUJITORI, PRIETENI, SATENI. LAUTARI

DAMIAN, de 55 ani, poarta halne largi: antereu, briu, blana ~i caclula brumarle,

GINGU, de 50 ani poarta asemene eostum ea pitarul Damian. PRIETENII, de deosebite virste, sint Imbracati ea boierii provinciall.

KIULAFOGLU, de 45 ani, poarta oehelari, cravata alba, giletca galbana, surtue lung ~i fes ros mare pe cap.

ZOlTA, de 22 ani, este sirnpl u Imbracata.

GAHITA ROSMARINOVICI, de 40 ani, poarta toaleta pretentioasa ~i rldicula: bereta eu pene, roe hie umflata de euloare vie '~i evantail. Umerile ~i bratele ei sint goale, obrazul dres eu ros ~i impestrttat cu benghiuri.

KLEINE SCHWABE e un neamt sarac, de 35 de ani.

Seenele se petrec in Moldova. Aetul I se petreee la mosia pitarului Enaehi Damian.

(- Comedii Ijl drame

ACTUL I

Teatrul reprezinta a odaie mobilata dupa moda veche in provtntie: un pat lung, in stinga, cu perine la parete, $i mai in fund a saba; U$a in fund; alta usa in stinga, care da in odaia pitarului Damian; a a treia u!?a in dreapta, care duce in sala de mincare,

$i a fereastra alature.

SCENA I

DAMIAN (intrind in fund): Sa dai degraba curcanii la bucatarie, sa-i puie-n frigare ... si sa spui lui Gheorghi bucatariul ca sa mi-i rumineasca frumos, di i-oi da bacsis bun ... (Viind in sc~na.)'Ah! ... ziuade astazi este cea mai norocita pentru mine! ... Astazi vine Iorgul de la Sadagura, unde l-am trimes sa-nvete c~rte! ... De doi ani nu l-am vazut, si cind grndesc ca poate peste-un ceas am sa-l string in brate ... parca-mi furnica ceva pin inima ... ochii mi se painjinesc, si-mi vine sughit ..• [Cu. dragoste si $tergindu-$i ochii.) Iorgule! dragul mosului! . .. Gugulea mosului! . .. cit necaz 0 mineat el pin tari straine!. .. cit s-o stradanuit dragutul cu invatatura pin afcademiile din Sadagura! ... parca-l vad zi si noapte cu ochii pe carte, nemincat, neb aut si nedorind alta-n lume decit sa se procopsasca, dupa cum mi-au scris in to ate ravasele ... Draga gugule! bine zicea raposatul dascalul Ieni, Dumnazau sa-l ierte, c-ai s-agiungi om mare! .. , Sa deie Domnul, fatul meu, sa mi te-nalti ca ciocirlia, si cu tine sa-ti maltt ~i neamul! ... Sa deie Domnul s-agiungi ~i ispravnic, pentru ca sa faci stare mare! ... Dar ce stau eu ca sa vorbesc singur ca un nebun, cind am 0 gram ada de trebi? ... Astazi dau masa mare prletinilor de buna venire a lui Iorgu ... Am poroncit sa-i faca bors eu galustele, ~i cure chi cu rata, ~i mamaliguta ... ca stiu ca-i placea pan-a nu sa porni, si le-a fi dorind ca niste zaharicale, dragul mosu-

lui! Am adus inadins pe Barbul de la Iasi, ca sa-i cinte: "Frunza

verde ", pentru ca pe-acolo, pin afcademiile din Sadagura, nu cred

sa mai fi auzit cintece de-a noastre de cele batrinesti ... Macar ca ~i pe-acolo or fi mojicanti ... da geaba ... n-au haz ... Eu cind aud tirltituri de cele nemtesti, imi vine sa-i ieu cu toropala ... tti sctrtie, frate, cite doua ceasuri la ureche niste bazaconii, de nici dracul nu-i intalege .. , s-apoi zic caTac cortent ... marl, duca-se la naiba eu cortentu-le cu tot! ...

50

SCENA II DAMIAN, IFTIMI

IFTIMI (intrind cu sfiala pe u$a din fund): Cucoane Enachi ....

cucoane Enachi .. ~

DAMIAN: Ce este, prostule?

IFTIMI: Cucoane! ... am dat curcanii la bucatarie ... DAMIAN: $-ai spus bucatariului sa-i rumineasca bine IFTIMI: Ba nu ...

DAMIAN: Ce fel, ba nu?

IFTIMI: D-apoi ... n-arecu ce sa-! rumineasca. DAMIAN: Ce zici, mai?

IFTIMI: Dupa ce n-ai cumparat rumineala din tirg .

DAMIAN: Iesi afara, dobitocule ... Auzit-ai tontul! sa rumi-

neasca curcanii cu rumineala!

IFTIMI: Ei, doar nu sint bucatar ...

DAMIAN: Hai, Iipsesti ~i du-te de sta la poarta ca sa-mi dai de stire cind a veni Iorgu.

IFTIMI: Iaca rna due,

DAMIAN: Asteaptal .. ~ Fost-ai, dupa cumti-am zis, sa poftesti

la mas a boierii la care te-am trimes?

IFTIMI: Am fost ~i la boieri si la boierite ...

DAMIAN: Nu cumva ai Iacut iar vro dobitocie, dupa obiceiul tau? IFTIMI: Da cum, Doamne iarta-ma? ..• am fost pe la toti ~i le-arn

spus curata verba: M-o poftit boieriu sa va poroncesc ca sa veniti la

masa la d-lui. .

DAMIAN: Ce fel? sa Ie poroncesti ... mal hotule, totpe dos ai sa vorbesti?

IFTIMI: Ei, iar m-ai apucat 1a sucit ca pe-un fus ... Da-mi pace sa vorbesc cum pot ... ce dracut dac-as fi ~i eu prost ca d-ta, n-as fi

un biet boier. .

DAMIAN: Iar? ... bata-te cucul sa te batal ... Hai, du-te de te

pune la pinda.

IFTIMI: Ma due ... ~i cum oi videa pe cuconasu Iorgu ... DAMIAN: S-alergi iute sa-midai de stire.

IFTIMI (in parte): Ma due la crisma peste drum, dear l-oi videa mai degraba. (lese prin fund.)

SCEN A III

DAMIAN: Mai pedos om n-am vazut de cind sint si, slava Domnului! sint de multisor. Toate lucrurila le spune si le face anapoda; cind Ii zic s~-mi aduca dulceti, el Imi aduce ligheanul de spalat; cind



51

Ii zic sa-rni aduca de spalat, imi aduce cafe. Mai daunazi il trimet in tirg sa-mi cumpere de zace parale tabac, si el imi aduce piparusi rosi . ..

s c z x A IV

DAMIAN, GAHITA (intrind prin fund minioasa)

,

DAMIAN: Cine vine? .. A! ... Cucoana Gahita Rosmarinovici! .... Sarut mina, cucoana Gahito,

GARITA [dirulu-si vint cu evantailul): Bonjour, mon cher arhon pitar ... Ian spune-mi, je uous. prie, de unde-ai luat moda sa trimeti mojicii din ograda ca ~a faca invitatii in case cinstite?

DAMIAN: Ce spui, cucoana Gahito? ... argatii mei au facut vro bazaconie 1a d-ta in casa? ... nu ma-nebuni !

GARITA: Nu te face, rna rog, di nu stii .

DAMIAN: De stiu ceva, sa fiu afurisit! Da cum socoti c-a!? da

eu voie sa se faca acest fel de lucruri? ... Ma rog, cucoana Gahita, nu rna socoti un om asa far' de isprava, incit eu rnsusi sa poroncesc slugilor mele ca sa faca pozne in case straine . . . Pan-acum, slava Domnu1ui! pitariul Enachi Damian n-au .dat samne de nebunie, ~i nume1e lui au fost totdeauna cinstit ...

GARITA: Da cine-ti vorbeste de nebunie si pozne? .. Cine-ti zice ca n-ai reputatie buna? •. . '

DAMIAN: Apoi daca am respuntaiie buna, cum 0 chemi d-ta ... ce zici ca am trimes oamenii din ograda? ...

GARITA: Da n-ai trimes pe Iftimi sa rna pofteasca la masa? ... ~i tocmai pe el l-ai gasit mai eu cap pentru ca sa-mi f'aca invitatie?

DAMIAN: Da ce ti-au facut? pentru numele lui Dumnezau! ... ce-i inghitatia eeea?

GARITA: Nici irrvitatle nu stii ce insamneaza? ... Elei! man cher arhoti pitar, tare esti arriere.

DAMIAN: Ce sint? ... rierel? Mari, ce vorbe sint aieste? Ha, ha,

ha Auzi, inqhitatie, rierel, bonjur?.. Auzi paraseovenii poci-

te? Nu eumva, soro draga, s-o mutat tara Moldovii din loc? ...

Nu cumva sintem frantuzi, nernti, jidovi? ... si noi, ca niste prosti, ne eredem tot moldoveni! ... Ha, ha, ha, rierel, inghitatie! ...

GARITA: D-ta rtzi, pentru ca nu te-ai adapat de delicateta de eleganta si de sublimitatea limbei franceze.

DAMIAN: Ce sa fae? ... Sa rna adap? ... Trebuie sa stii, cucoana draga, ca numai vitele s-adapa, dar oamenii beu ... si sa rna fereasca Dumnezau de catetie, de gant sl de bliblitatea d-tale! ... Cind mi-i sete, eu beau vin de Cotnar si de Odobesti; beu vin de eel moldovenese curat, iar nu ganturi, nici bliblitiiti ... A!?a sa stii.

.52

GARITA: Ii superflusa mai cozarzstm impreuna asupra aeestui suget, pentru ea nu ne intalegern.

DAMIAN: Superjtiu» sau nesuperjliur ... nu stiu ... dar ea nu te tntaleg? ... asta-i adevarat ... si rna pot giura pe eei patruzaci de sfinti parinti de pricep ceva din to ate cimiliturile cite Ie in~irati d-voastra, isti de vremea noua, care va ziceti ... cum, Doamne iarta-ma? .. , cioirasiiisiti ... Ral ... ciuirasolisiii; d-voastra, ipochimene alese, carora va este rusine a trai ~i a grat ca parintii vostri; d-voastra, oameni procopsiti ~i mai 'ales pricopsiti, care va f'aceti momitele altora, imprumutlnd de la straini numai cele rele, nemaiputind trai decit cu bonjur, cu blamange si cu parle, marle cheschevu; si carora, in sfirsit, va e rusine sa fiti moldoveni curati, romani getbeget ... (In parte.) De mi-a veni si Iorgu" cu superfliururi, Il cioma-

gesc.· .

GARITA: Cucoane Enachi ... n-am venit in casa d-tale pentru ca

sa rna ofansarisesti ... si dar te poftesc sa-ti mai til gura, c-apoi .

DAMIAN: C-apoi po ate mi-i cere duel? ... Atlt ar mai trebui .

sa iasa si femeile la duel! ... c-apoi s-au pricopsit de tot biata Moldoval {Cu=blindetii}. Ian asculta-ma, draga cucoana Gahita ... nu te minia ... eu te-am vazut mititica cit 0 schioapa s-am fost bun prieten eu tatal d-tale ~i cu barbatul d-tale, Dumnezau sa-l ierte! ... in urmare, mi se po ate trece cite Ie zic. In vremea mea, draga cucoana Gahita, batrinii aveau voie sa graiasca ce le placea, pentru ca peatunci tot omul cu parul alb era cinstit ... si cred ca strainii nu ne-au stricat inca toate obiceiurile cele bune.

GARITA: Departe de a ni Ie strica, arhon pitar, strainii ni le-au

adus in perfectie.

DAMIAN: In ce, rna rog?

GARITA: In gradul civilizatiei care domneste astazi in Europa. DAMIAN: Unde? ...

GARITA: Aid in provintie nu poti judeca reformatia care s-au introdus in tara; dar du-te, je vous prie, in capitalie; du-te de vezi magaziile lui monsiu Miculi; du-te de vezi paveua cea noua ...

DAMIAN (in parte): Ba ca chiar! hodoronc-tronc.

GAHITA: Du-te de te irrtilneste cu cavalerii de acolo ... ~i sa admirezi amabilitatea lor. " sa-i auzi ce complimente delicate iti fae; iar nu cum faceti d-voastra, care va slujiti. de cuvinte groase ~i ziceti fiecarui lueru pe nume, fara a va inchietarisi de urechile damelor! ... Du-te ... intra in saloanele briliante, unde ard sute de bugii,

iar nu Iuminari de sau ca pe-aici du-te de vezi oglinzile ace Ie'

mari care Iti reflectarisesc tot trupul canapelile acele elastiee care

te salta cu placere, iar nu scaune de lemn ce-ti intra in oase ... Du-te mai ales de vezi damele acele educarisite, care stau toata ziua la oglinda de-~i impodobesc gratiile figurei ~i a trupului, iar nu ca pe

53

la noi, sa mearga la bucatarie si la spalatorie ea sa-s! festeleasca rochia 1?i degetile. Du-te de le vezi toate aeele, s-apoi mi-i zice daca influenta strainilor ne-au stricat min tea sau dad ne-au developat-o.

DAMIAN: Vel-Lopata? ... Destul! ... Am intales, (In parte.) Saraca limbal ... de te-or n sucind ~i pe-acolo tot asa, apoi te-al sfintit!

esti buna de pus la zvintat in pod (Tare.) Cucoana Gahita! ai to ate

dreptatile, 1?i eu sint un natarau! te multamesti eu atita?

GARITA: Fie ... iti dau pardon.

DAMIAN: Foarte multarnesc. -(In parte.) De mi-a veni si Iorgu in doaga ei, n trimit la Golia.

, SCENA V

DAMIAN, GARITA, GINGU (viind din fund)

GINGU (vorbind tare ca un surd): Ei, mai Enachi! ... adevarat ca vine astazi Iorgu de la Sadagura?

GARITA (in parte): Carnacsi! ca m-am spariet ... quel manantr GINGU: Mi-au spus-o azi Iftimi, cind a venit sa rna pofteasca . __ Cind ai sti cit Ii de vesela Marghiolita, fiiea-mea, ca-i vine logodnicul? ... parca are argint viu intr-insa ... Sare pin casa, frate, si gioaca dragaica ca a nebunal ... Mai, mai, mail ... Ce-s fetele ieste! ...

. cum le pomenesti de barbat, iti sar in cap de bucurie ... Marghiolita, cit pe ce era sa rna gituie ...

GARITA (in parte): Of! nu pot sa sufar surdul ista ... racneste parc-ar fi toti surzi ca dinsul.

GINGU (ciitre Gahiia]: Aud? ... bunatatea matale ... eu sint sanates ... da mata?

GARITA: Nu te-am intrebat cum te afli.

GINGU: Esti sanatoasa? .. imi pare foarte bine ... Vezi mata. draga ... sanatatea-i ca a iapa alba ... cum trece dealul, nu se mai vede.

GARITA (in parte): Auzi vorbe de provintie! , GINGU: Sa te pazesti, drag a cucoana Gahita, pentru ea, la virsta noastra, cataroile sint foarte sugubete,

GARITA (minioasti): Cine ti-au spus d-tale ca am cataroi? ...

GINGU: Pre cum zici foarte bine ele deodata, nitam-nisam,

te trmtesc alivanta placinta-n groapa mai ales la virsta noastra.

DAMIAN (in parte, rizind): Alta-i zice, alta-i raspunde... are

haz... ,

GARITA (apropiindu-se de Gingu si strigindu-i tare la ureche}:

N-auzi, surdu1e? .. tine-ti vorbele-n gura 1?i nu te obraznici mai mult ...

GINGU: Ei! ... aud! ... ce strigi asa tare? ... ca doar nu-s surd.

54

GAHITA (in parte): Imi vine nu stiu ce sa-i fac ... Quel manant, oh ciel!

GINGU: Mai Enachi! ce are Rosmarinovicloaiavde-rni zice ca rna obraznicesc? ...

DAMIAN (tare): Ce-o napastuiesti sl tu de-i zici ca patimeste de

eataroi ca babele? '

GINGU: D-apoi n-o spus-o ea singura mai dinioare? ... ce dracu,

doar aud bine ... nu-s . . . '

GARITA: Destul, je vous prie, cu astfel de vorbe, c-apoi ma-nchin eu plecaci une.

GINGU: Bine-ai face, bine-ai face, cucoana. Gahito ... Ceaiul d€ soc, dupa cum zici, Ii tare folositor pentru cataroi; dar socot ca floarea teiului Ii si mai buna ... Intreaba, daca nu rna crezi,' pe baba Anghelusa, stii ... cea care face dresuri de obraz ... 0' cunosti , ..

GARITA (lui Damian): Mon cher arhon pitar, se vede ca dofesti ea sa ies din casa d-tale, de vreme ce sisiportarisesti 0 astfel de infamie. {Se pune pe un jilt intireapta, minioasii],

GINGU [Galtitei}: Aud? ... Grasimea de gtsca iti pare mai buna? DAMIAN (tragind departe pe Gingu): Taci, mai Gingule ... nu vezi ca cucoanaGahita-i dama de moda noua, care, cu cit irnbatrineste, se socoate mai trnara? ... Ce dracu-i vorbesti tot de leacuri?

GINGU [rizirul]: Ba zau? .. Iaca dracul! ... si poate mai gindeste la maritis?

DAMIAN: Mai stii pozna?

GINGU (rizind): Da bine, mai Enachi, daca le-a veni in cap babelor sa se marite ... ce-or face fetele? ... de pilda: Marghiolita mea?

DAMIAN: Pentru dinsa nu-i nici 0 grija... Stii c-am hotartt

amindoi, s-o dam dupa Iorgu ...

GINCU: $i cind giucam la nunta? DAMIAN: Intr-o saptamina. GINGU: I$ala!

• GARITA (in parte): €arnacsi! iar m-au spariet ... parca l-au umflat Rusaliile.

[Se aud pa$i la u$a din fund.)

s c s x A VI

DAMIAN, GINGU, GARITA, PRIETENI

DAMIAN: Ce s-aude? ... yin prietinii ... Iata-i buluc! Bine-

ati venit, prieteni buni, sa va Impartastti de bucuria mea! Astazi

soseste Iorgu si cred cii-ti bea cu totii voiniceste in sanatatea lui.

UN PRIETEN: Las' pe noi, vere Enachi ... daca-i treaba pe-nghite-Agachi ... Helbet! nu te-om da noi de rusine.

55

GAHITA (in parte): Ian auzi-i cum vorbesc! ... s-apoi mai au curaj sa critice tinerii nostril

PRIETENUL: Vere Eriachi! scos-ai incalte vin de eel din vremea lui Han-Tatar?

GINGU (apropiindu-se de ell: Aud? Eu sint sanatos, slava Dornnului! da d-voastra? cum 0 mai duceti?

PRIETENUL: Ce sa ducem, vere Glngule?

GINGU: 0 duceti bine? .. rna bueur ... Videti d-voastra ea sanatatea-i sugubeatat ... cind Ii ziei: "Sus, Gahito!" iti raspunde:

"Cire, Frangoleo!" {Toii rid, ajarii de Gahita.)

GAHITA (in parte): Iar sa leaga surdul de mine ... se vede ca-l paste pacatul astazi,

DAMIAN:, Da ian poftirn, fratilor ee sideti in picioare? ca doar

nu vin turcii ... Poftim de sideti in .

GAHITA '(curmindu-i vorba): Pe seaune.

(Tofi se pun pe divan $i pe scaune, Gingu $ede in, picioare.)

DAMIAN: Vere Gingule, da nu sazi?

GINGU: Ba mi-i foame, dar oi ,mai astepta pan' ee-a veni Iorgu. PRIETENUL: Vere Enachi ... Ian mai spune-ne ceva de Iorgu ...

ee-o mai Iacut el pe-acolo, pin tara Neamtului? ... ce-o mai Invatat? ... trebuie sa fie acu plin de az-buchi ca un stup.

DAMIAN: Mai stiu eu, fratilor, cite-o mai invatat bietu copil! ...

El mi-au scris ca au trecut din scoarta-n scoarta si Miftorloghia !?i Fisolofia si Mantemadica si Historia! ... unde sa le tin minte cite

mi-au in!?irat pe hirtie? ,

PRIETENUL: Bre! s-a fi facut doba de earte !?-a fi intrecut pe raposatul dasealul Ieni, Durnnezau sa-l ierte!

DAMIAN: Ce intrecut, vere! ... 1-0 lasat in urma, eale de-o posta.



PRIETENUL: Na posta; cind vorbesti de lup, lupu-i la usa, Oare

nu cumva Ii Iorgu, vere Enaehi? ..

(S-aud afara pocnete de bici.)

s c a x A VII cet denainte, lORGU

DAMIAN (alergtnd la u$a): Ba-i ell .. ,. Inima-mi spune ca-i el ... lata-I ...

IORGU (intra $i se aruncii in bratele mosului saul: Mon onder DAMIAN: Vin', gugulea mosuluit (tt saruta s-apoi cauui la el eu dragoste.) Ian videti-l ce motpan mare s-o facutt parca-i Alexandru Maehedon.

56

IORGU ('in parte): Uf! (Tare.) Mon cher oncle, cit sint de fericit! ...

DAMIAN: D-apoi eu, Iatul meu! d-apoi eu! ... Vin sa te mai sarut 0 data ... (Pling'ind.) Cind gindesc ca nu l-am vazut doi ani de zile! ... Ce va pare, "fratilor? ... asa ca-i nostim? asa ca-mi seamana mie?

GINGU: Aud? ... cite ceasuri?

DAMIAN (luitui pe Iorgu de minii): Vina sa faci cunostinta cu prietenii mei. D-Iui ii slugeriul Gingu, un prietin vechi a babaca-tau, Nu-ti aduci aminte de el?

IORGU: Ha ... Ian sta ... Nicidecum.

DAMIAN: Da cum dracu l-ai si uitat? ... EI te-au purtat in brate ... ada-ti aminte cind te giucai de-a baba-oarba cu Marghiolita, cu fat a lui.

IORGU (ci'iut'ind cu lornionul la Ginqu}: Ha ... acum rna suvenarisesc. (Apropiindu-se de Gingu.) Mon cher monsiu Gingu, imi pare bine ca reinnoiesc amicitia cu d-ta.

GINGU: Asa s-asa, 'nici prea-prea, nici foarte-foarte ... numai ca mi s-au cam lungit urechile de foame. (In parte.) Ce dracu are de se uita Ia mine prin geam? .. (Tare.) Ian asculta, Iorgusorule, nu cumva ai prins orbul gainilor?

DAMIAN: Cu adevarat. Iorgule, ce .insamneaza stecluta asta care ti-o -tot bagi in ochi?

IORGU: Mon cher oncle, cetirea necontenita a uvrajelor mi-au cam slabit puterea razelor vizuale.

DAMIAN: Ce ti-au slabit, fatul meu?

GARITA: Puterea razelor vizuale ... Aceste cuvinte tehnice vreau sa zica ca i-au slabit ochelnica.

IORGU [in. parte): Cine sa fie dama asta care rna irrtelege atit de bine? ... (Apropiindu-se de Gahiia] Madami'i, cu toate ca n-am avut felicitatea de a-ti fi recomendat, dar rna folosesc de ocazia aceasta, pentru ca sa te rog sa rna norocesti cu decliruitia numelui d-tale.

DAMIA~ (cu mirare, in parte]: Ce dracu-i zice?

GARITA: Monsiu Georges, desirul unui cavaler amabil ca d-ta nu poate raminea neirnplinit ... par consequence, rna grabesc a-ti declinarisi numele meu ... eu rna numesc Gahita de Rosmarinovici, votre servante.

IORGU:Eu sint, au contraire, votre seruiteur, madamii, si de doresc ceva, este numai sa se prezenteze vro ocazie, pentru ca sa-ti pot dovedi admiratia de care sint cuprins pentru gratiile persoanei d-tale . . GARITA {in. parte): Na cavaIer! ...

DAMIAN (lu'ind pe Gituni deoparte): Mai Gingule, intalegi tu ce limba vorbeste Iorgu cu Gahita?

57

GINGU: Zici c-a ploua? .. Nu cred ... n-am auzit buraticul azi-dimineata.

PRIETENUL (catra alt prieten): Pare-mi-se, vere Constandine, ca

~i Iorgu s-o nerntit, ,

DAMIAN (in parte): Oare nu cumva 0 uitat si Iorgu rornaneste? (Tare.) Iorgule, Iorgule! ian mai intoarce-te si spre noi ... mai spune-ne ceva de Ia Sadagura ... despre calatoria ta ...

IORGU: Pardon, tnoti cher oncle; n-am vreme acu, ca prezentez omajurile mele sexului frumos .. , asta-i datoria fiecarui gal ant om.

DAMIAN: Marl, baiete, las a deoparte, majurile ~i sescul si raspunde-mi curat la ceea ce te-ntreb.

IORGU: Apoi ce sa-ti spun, mon cher oncle? Cind au trait cineva intr-un tirg civilizat ca Sadagura si cind este silit in urma a veni intr-o tara ticaloasa ca a no astra, contrastul i se pare atit de piramidal, incit nu poate gasi cuvinte destul de energice pentru ca sa es-

plice ceea ce simteste inlauntru. '

GAHIl'A: Rezoti ... are rezon monsui Georges. Iaca, de pilda, eu, care am voiajarisit si care am fost la G:ernauti ... nu pot sa ma deprind nicidecum cu Moldova ... Of! ... de-a~ scapa mai degraba de tara asta!

DAMIAN: Da bine, rna rog, ce are Moldova de nu va mai place cum ati calcat peste granita?

IORGU: Ah, mon cher oncle! ... nu rna sili sa-ti spun ctte are si cite n-are, ...

DAMIAN: Da spune, spune ... N-are si ea .tirguri? ... N-are si ea oameni ca si celelalte tari? Ni-are munti, copaci, ape, vite?

GAHIl'A: Ba are prea multe ... prea multe!

DAMIAN: Nu te-ntreb pe d-ta. (Lui Iorqu.) Spune ce-i lipseste bietei Moldova? ... Nu-s oamenii buni si cu frica lui Dumnezeu? ... Nu' este griu bun? Nu este vin bun? .... Nu-i, in sfirsit, belsug in tara? ... ce va trebuie mai mult? .. N-am dreptate, vere Gingule?

GINGU {ciiutind. La ornic): Aud? opt ceasuri. "

IORGU: Ah, mon cher oncle! Ce-mi pornenesti d-ta de grtu,

de'vin si de vite? ... Aceste materialuri tsint bune cu adevarat, dar nu adu~ nici 0 inaintire inteligentii ... Ce ne foloseste ca avem cele trebuincioase pentru hrana trupului, daca mintea moare de foame?

PRIETENUL (catra alt prieten): Ian auzi, vere Constandine, zice ca mintea moare de foame ... (Pujneste de ris.}

IORGU: Ce-i 0 tara fara canaluri, fara comert, fara industrie, fadi drumuri, fara lib ...

GINGU {striinutii tare): Aferim!

PRIETENUL (catra alt prieten); Auzi, vere, zice ca n-avem drumuri? ... dar el pe ce-o venit cu posta? ...

,58

DAMIAN: Ian asculta, Iorgule ... daca vrei sa-mi faci multamire, te poftesc ... alta data sa numa mai ametesti cu astfel de fleacuri ... Tara Moldovei Ii binecuvintata de Dumnezaul !?i cine nu stie s-o iubeasca !?i s-o pretuiasca nu-i vrednic sa-i manince pinea si sarea.

GINGU (stranuta): Aferim! ... vrei tabac?

DAMIAN [luind. 0 priza): Foarte multamesc. (Stranuta.) TOrI: Sa-ti fie de bine!

DAMIAN: Amin!

(Se aud lautarii afara.)

DAMIAN: Iaca si scripcarii! ... Hai sa ne punem la masa. TOrI: Haideti, haideti!

IORGU (da bratul Gahitei}: Madama, fi-voi destul de felice ca sa nu-mi reiuzarisesti bratul?

GARIrA: Ce se potriveste! . " sint foarte [latarisitii ...

IORGU: Fiind linga d-ta la masa, rna voi crede in sinul civiltzatiei din Sadagura.

GAHIrA: Nu mai putin si eu rna voi suoenarisi de Cernauti.

. [Liiutarii intra cintind pe U$a din fund, tree seena $i ies pe U$a din dreapta. Dupii ei ies Jorgu $i Gahita, dindu-$i bratul, pe urmii ies prietenii $i, in sftr$it, Damian si Gingu.)

DAMIAN (lui Ginqu]: Tare-s ingrijit, mai Gingule, despre Iorgul . . . ce socoti !?i tu?

GINGU: Dac-a ploua, pun ramasag. (Ies amindoi.)

(In tot timpul scenez a s-a se aud lautarii in eulisele din dreapta $i din timp in timp cite un "Vivat!")

s c n n A VIII

IFTIMI (intra, beat peU$a din fund): Pan-acu am !]azut la pinda-n crisma, !?i degeaba. " cu toate ca m-am si uitat eu intr-o parere, doar l-oi: zari. ... Se vede ca cuconasu Iorgu n-are de gind sa vie astazi ... Faca cum a vrea ... De-a veni, a fi bun venit! iar de nu,

nu. Ian sa videm eu pe degite {numiirirui pe degete): n-a veni, a

veni, n-a veni, aveni, n-a veni! ... curata socoteala Ma due dar

Iar la crisma sa-l pindesc ... Mos Niron m-asteapta c-o singeapa de pelin .. 'I!?i ce pelin! .. , cind gindesc, imi vine sa cint (cinta): "Frunza verde pelinita'',

(Se aud riienete de "Vivat!" aliiturea.)

Mail ... cine chiuie in sofragirie ... Ira! ... boierii-s la mas a ... Ian vezi-i cum chilescl ... Inghite-Agachi ... sa te vad ... tnc-o data ... ha ... ha ... dal, dai, dai, (In parte.) Daca-s boieri, tot mai voinici de-

59

cit noil ... beu boiereste, cu oca. (Uituuiu-se iar pe u$a.) Cine-i fladiu cela care nici nu bea, nici nu rnaninca? ... ce dracu-i tot sopteste cucoanei Gahitei la ureche? .. 1?i-i place babei ... Ii place, da ... Dec! se scoala flacau de la masa si, vine-ntr-acoaci? ... dos la Iata

s-amandea la mos Niron. (lese alerqirui pe u$a din fund.) .

SCEN A IX

IORGU(intra pe ginduri, avind seruetul prins de frac): Ufl .. am scapat! ... Sa rna mai rasuf'lu putin ... Borsul mi-au Inacrit stomahul; mamaliga mi s-au prins in grt, si curechiul cel cu rata ... [oteriruiu-se} hrrrr ... de-a~ avea un pic de colonie sa-mi rnai dreg mirosul ... (Cu. desperare], Ainsi done! lata viitorimea ce rna asteaptal ... iata viata ce mi se pregatestel ... Bucate tarane~ticu ceapa ~i usturoi, pentru placerea gurei! ... Miros de curechi murat, pentru placerea nasului! ... Scirtliturf ~i racnete tigane~ti, pentru placerea urechilor l ... si privelistea unor persoane urite, ruginite si necioplite, pentru place rea ochilor! ... lata in ce se-ncheie tot traiul ce am sa sufar, pan' la moartea me! .. ,. O! Sadagura, Sadagural ... Unde stntmultamirile ce cuprinzi in sinul tau? .. Unde-s ehiflele? Unde-i berea? Unde-s eartofele? Unde-i snitelul tau eel chesaro-craiesc? ... Dar valturile tale eele svabesti? . .. Dar sotietatea ta eea plina de gratii? ... Vai s-amar! ... Ce-o sa rna fae? ... imi vipe sa ieu cimpii, sa fug in Iume ... departe de easa parinteasca; de parte de provintialii acesti fara de sentimente si fari:i ideile veacului meu; departe de toti ... si de rude, ~i de tigani, si de eureehi cu rata ...

SCENA X

IORGU, GAHlTA; mai pe urma, DAMIAN

GAHlTA: Monsiu Georges ... IORGU: [tresiirirul]: Cucoana Gahita!

GAHlTA: Ce ai, mon cher monsiu Georges? ... vazind ea te-ai

sculat de la rnasa, am gindit ca te-au apucat vro durere la ...

IORGU: La suflet? ... dar!

GAHlTA: Esti cu adevarat indispose?

IORGU: Si ina mai intrebi? ... Ah! nu vezi palida mea fata? .. nu vezi progresurile durerii pe trasaturile obrazului? ... nu vezi ca, de cind am intrat in casa asta, rna usue, rna topese din picioare, ca o pansea arsa de vint.

GAHlTA: Ce nu bei oleaca de apa de ninta?

IORGU: Apa de ninta! ... 'Ah! ... nici 0 bautura nu poate vindeea patimile sufletesti ~i intelectuale.

60

GARITA (oftind): Te Intaleg!

IORGU (apropiindu-se de ea si luind-o de misui]: Ma intalegl? ...

A! Slava Domnului! ca am gasit, in sfirsi t, un suflet botezat care sa rna intaleaga!

(Damian, cu $ervetul legat de gft apare la u$a $i asculiii.) DAMIAT'f (in parte): De intaleg ceva, sa rna ieie dracul! ... ian s-ascul tam ...

IORGU (eu foe): Simtesti ce sufere inima mea aici, 'in atmosfera asta barbara, unde nu razbate nici 0 raza a civilizatiei? ... Eu, care sint copilul ei si care-s hranit cu laptele ei! ...

DAMIAN (in parte): Cu a cui Iapte?

IORGU: Gindeste ce efect ti-ar pricinui, cind ti-ar pica peste cap

turnul Trisfetitelor Asemine efect imi pricinuiesc to ate lucrurile

ce ma-ncungiura Nimic nu-rni place, nimic nu rna multames-

tel ... parca-mi sta 0 greutate nemistuitoare la stomah ... Nu stiu ce sa fie? mamaliga, sau alta? dar, te rog, scapa-ma din haosul acesta in care, cu cit merg, rna dau de-a rostogolu mai afund.

DAMIAN (in parte): O-nebunit!

GARITA: Mon eher monsiu Georges! ... eu nu doresc alta decit sa te scap ... dar cum?

IORGU (eu mare foe): Cum? .. [artfindu-ml to ate simtirile inimei tale. celei pline de poezie, de melodie si de melanholie! ... Da-mi amoriul tau cel de Inger tutelaire; cad de rna poate scapa ceva pe lume, este numai dragostea ta, uerqurii divina si senina l

DAMIAN (in parte): Ce sa-l deie? .. Imi vine mie sa-t dau 0 palma.

GARITA (in parte): Ah! quel bonheurl rna iubeste! (Tare.) Piudoarea sexului meu nu rna iarta ca sa raspund in data dorintelor d-tale, dar .... [Coboarii oehii.)

IORGU: Ah! Gahitol suflet ceresc si-naripatl ... nu rna eera-

zarisi cu astfel de vorbe! Lasa modestia oamenilor de rind : las-o

la de-alde Gingu ... la persoane nensufletite de spiritul veacului, pre cum sint provintialii de aici.

DAMIAN (in parte): Asal .

IORGU: Iar tu, Gahito! tu, care ti-ai dezvalit mintea ca 0 co-

nopida la caldura civilizatiel; tu, care ai facut voiajuri; tu care ai vazut Cernautiil ... nu te supune la niste cuvinte desarte, pre cum modestia ~i piudoarea... Marturiseste ritos sentimentele inimei tale ... spune-mi: Georges, te iubesc! ... pre cum iti zic eu in patru limbi. Gahito! Gahitol te iubesc! sas agapo! ieh Liebe Ihnen! jevous aime! (Code in genunehi.) Ah! fie-ti mila si rna mingiie de nenorocirea ce-am avut a rna intcarce in tara mea si-n casa asta! ...

61

DAMIAN [apropiindu-se de lorgu, tare): Asa, talhariule! ... Casa parinteasca-i 0 nenorocire pentru tine? ... Afara sa iesi, nerusinatule! ... afara, ticalosule ... si sa nu te mai arati in ochii mei, ca, sa n-am parte de batrinetile mele ...

(Prietenii intrii, unuZ cu $ervetuZ Za gft, aZtuZ cu paharul in minii, si incungiur pe Damian, ciiutind sii-l. Zini$teascii.)

s c s x A XI

Cei denainte, PRIETENIl; mat pe urmii, 'GINGU $i IFTIMI

PRIETENII: Ce este? ... ce este? ...

DAMIAN: Auziti, rna rog, fratilor? ... Dumnealui cuconu Iorgu, nepotul meu, gaseste cas a mosului sau 0 napaste pentru dinsul! ... auzit-ati asa lucru? .. Eu care m-am stradanuit, Durnnezau stiel pentru ca sa-l trimit in scoli, cu cheltuieli mai pe sus decit starea mea ... Eu care l-am dorit si l-am plins doi ani de zile .. , Eu care l-am asteptat din zi in zi, din ceas in ceas, cu bataie de inima ... si to ate aceste pentru ca sa-l fac om de treabal ... auziti rasplatirea ce-mi da, ticalosul? .. auziti! . .. casa mosu-saul casa unde s-au nascut ell casa unde-au murit maica-sa! ... Ii 0 nenorocire pentru dinsul! ... Afara, pan' nu uit de tot ca-ti sint mos

IORGU (in parte): Imi vine sa ma-mpuscl ... (lese prin fund foarte turburat.)

GARITA (in parte): Acu-i vremea sa-l dovedesc ce este pasia amoriului ... Ma due sa fiu ingerul tutelaire a lui mon cher Georges! (lese dupa lorgu).

DAMIAN: Degeaba vreti sa rna mingfieti, fratilor! ... de-acum to ate nadejdele mi s-au stinsl ... Un nepot am avut, f?-acela ... l-am perdut! ... Blastamat sa fie ceasul cind mi-au venit in gind sa-l trimit peste granita, Ia Sadagura!

GINGU (intra iute): Cum ai zis, vere Enachi?.. vrei tabac? (Ii as tabacherea.)

DAMIAN (zv'irlindu-i tabacherea jos): Du-te la dracu cu tabacu-ti cu tot, surdule. ,

GINGU (in parte): Iacal ... Se vede ca s-o circhit varul Enachi. IFTIMI (alergind pe u$a din fund): Cucoane, cucoane ... de cind zaresc n-am pindit pe nime.

DAMIAN (furios): Lipsesti, prostule, ca te ie dracul! IFTIMI {iesirui fuga): Sa te dud, duluta ...

(C 0 r tin a cad e.)

62

ACTUL II

Actul se petrece in casa comisului Kiulafoglu, Ia Iasi. Teatrul reprezlnta 0 sala nemobilata cu trei usi ; una in fund, care duce afara: alta in dreapta, ce dii in odaile lui Iorgu; ~i 0 a treia in stinga, care se deschide in apartamentul lui Kiulafoglu. Lingii usa din fund, un dulap mare cu pendula ~i cu 0 ferestruica sub eadran.

Scaune pernpregiur.

s c s n A I

IORGU (intra pe u$a din dreapta, posomorit $i pe ginduri): De cind m-o alungat mosul meu din casa lui, fatalitatea s-au legat de

capul meu! toate-mi merg pe dos si nu-i zi in care !;ia nu am cite-o

suparare! Am alergat aici in Iasi, nadajduind c-oi gasi distractii

care sa-mi goneasca gindurile cele posomorite: in zadar! ... Cine cauta distractii in capitala no astra samaria cu nebunul care cauta cai morti sa le scoata potcoavele ... Am cercat de toate, far-a da de rnultamire! . '. Mi-am zdruncinat selile pin drosce pe paveua noastra ... cea vinduta caritasilor! ... far-a cistiga alta placere, decit 0 durere in solduri, care m-au tinut la pat vro doua saptamini ... Am alergat ca un iepure pe cimpul Copoului, far-a capata altceva decit o oca de colb in pept si deplina incredintare ca locuitorii Iasului au fost ~i sint oamenii cei mai colbaiti din toata lumea ... Am fost la balurile mascarite ... vreu sa zic; mascuite ... ~i m-am lntors acasa cu ideea ca cei mai multicare-si pun masca 0 fac pentru ca li-e rusine de obrazele lor! ... In sflrsit, m-am dus la opera nemtasca, la vodevilul frantez si la bietul teatru national, sarmanull ... cind moare, cind invie ... da-i mai mult raposat! ... Si ce multamire am tras din toate aceste pitreceri ale Iasului? ... Nimic!... (Se preumblii putim. pe g'induri.) D-apoi 'creditoril care-mi stau de straja la usa, cum se face ziua.; da! ... parca eu le-am zis sa-mi faca credit ... D-apoi Itic zaraful carui sint dator doua sute de galbini, cu dobinda de !?aizaci la suta pe luna! ... si care rna ingrozaste pe tot ceasul c-a da [alba la Agie ... (Cu minie.) Da! ... cine dracul mi-au zis mie sa rna potrivesc Gahitei! ... Las' ca din pricina ei m-au' dat mosul meu afara din casa ... dar apoi s-au si legat de mine, nebuna, ca un scai!. .. Nu pot sa

rna desfac de dinsa nici printr-un chip! De sase luni acum de cind

sade cu mine tot mtr-o casa ... Ce sa fac? Am scris mosului meu sa

rna ierte, si nici nu mi-au raspuns ... Cum dracul sa scap de Itic si sa platesc chiria odailor comisului Agamemnon? ... [Stii pe g'induri.) 01 ce idee! ... Comisul Kiulafoglu sade tot intr-o casa cu mine; (oriitind in stinga) lata apartamentul sau ... iata !?i al meu ... (Arata in dreapta.)

63

Comisul Agamemnon, Ii dupa alte pacate, si insurat cu 0 femeie frumusica ce nu-mi pare prea haina ... Tot Ii fac ceva curte ... ian s-o string mai de-aproape ... poate ca., mai stii ce?.. Iubindu-ma cu nevasta, barbatul negresit trebuie sa-mi faca credit, si poate .ca m-a ~i imprumuta cu bani! ... Barbatii au fost totdeauna birnicii amorezatilor ... Bravo, Iorgule! se vede ca ti-ai ascutit mintea pe tocila civi-

Iizatiei din -Sadagural ... AI... cine vine? De-ar fi cucoana Zoita,

femeia comisului! [Ziirirui pe Gahifa.) A! iaca dracul pe uscat!

s c s x A II

lORGU, GAHlTA (intrind pe U$a din fund, cu capela pe cap si cu $alul pe umeri)

GARITA: Ah! Georges, imi vine Iesin de minie! IORGU: Ce ai?

GARITA: Pune-ti in gind, mon adore, ca m-am dus la Miculi ca sa-mi aleg 0 coafiura verde eu pene rosii si aflu ca au luat-o comisoaia.

IORGU: Care comisoaie?

GARITA: Femeia lui Agamemnon Kiulafoglu, gazda noastra.

IORGU: Si numai pentru atita iti vine istericale? _

GARITA: Numai pentru atita? ... Ce-ntrebare-i asta? ... Imi pare

curios, Georges, sa-mi faci 0 astfel de-ntrebare mie, care am jartfit . pentru tine si reputaiie, si nume, si.;

IORGU: Ma rog, nu rna maiametl cu pomelnicul jartfelor d-tale ... le stiu !?i iar le stiu pe de rost... Slava Domnului! nu-i zi in care sa nu-mi aduci aminte; ca te-al legat de capul meu ca boala de om sanatos,

GARITA: Ce vorbe sint aceste? ... Tu, Georges ... care rna numeai ingerul tau tutelaire! ... tu, care rna numeai uerqurii lina si seninal tu sa-mi zici ca ti-am picat napastel. .. Ah! cWi deosebire-i intre tine si intre nobilul baron von Kleine Schwabe, care ...

IORGU: Care te slave a cind ai fost la Cernauti? ... stiu ... Mi-ai . spus povestea asta de-o mie de ori... 0 cunosc! ... Ii chiar degeaba dar sa-mi mai pomenesti de el.

GARITA: Auzi, auzi tiranie!... nici nu rna lasa acum sa vorbesc! [Pliiufind}, Ah! ... vad ca amoriul tau incepe a sa raci !?i ca nu-mi mai ramine alta decit sa mor!. ..

IORGU: Nu-ti mai uda basmaua degeaba! ... Schimositurile aceste rna string de git! ... In toate zilele, tot tipete si bocete! ... destul, pentru numele lui Durnnezaul ... ca m-am .saturat acum.

GARITA: Te-ai saturat de-a rna videa plmgtnd, om fara suflet ce estil.; Cind tu insuti esti pricina ca mi s-au schimbat ochii in piraie

64

de Iacrimi... Vaf de mine! cit sint de nenorocital. .. Eu, care i-am jar tfit toate palpitatiile inimei meIe! si care l-am ridicat in fantasia mea p~ma la al nouasprezacelea cer!. .. Ce descepiie crudal ce desteptare fiorcasal. .. ce ...

IORGU: Si celeialte multe ... Le stiu pe de rost ... si, de vrei, pot sa ti Ie spun eu insumi... (Imitind pe Gahiia.] Ce deznadajduire amara! ce lovire cumplita pentru inima mea! ce durere sfisiitoare l. .. Toate aceste, soro draga, sint bune in Malvina si in Gonzalv de Cordova ... iar pentru mine, toate aceste suspinari rna fac sa case pan-imi stramut faicile ... si cit pentru lacrimile cu care rna stropesti necontenit, trebuie sa stii ca-mi dau gutunari.

GARITA (eu minie); Infame! ... cum de indraznesti sa rna calci in picioare, pe mine care te-am invaluit in toate fericirile lumesti si te-am leganat pe sinul meu ca un copil ratacit in calea vietii? ..

IORGU: $i aceste le stiu ... asteapta ... [Imititui pe Gahita.) Pe mine care te-am Ieganat si te-am inviat, ca pe-o floare vestejita, la razele amoriului meu!. .. si care. priveghind ca un inger binevoitor asupra ta, am departat to ate furtunele ce ar fi putut sa zbuciume coardele inimei tale! ... si ceIelalte ... Vezi, cucoana Gahita, ca Ie stiu toate de-a rindul, desi nu le-arn invatat si eu din romanturi ca d-ta ... In sfirsit insa, vreu sa rna talmacesc curat ... Cucoana Gahita, m-am saturat de toate parascoveniile si de toate farafasticur ile d-tale.

GARITA: Farafascovenii, eu!. .. Oh ciel!

IORGU: Dar; din pricina d-taleam facut pe mosul meu sa rna deie af'ara din casa lui... Atunci eram un nebun, s-acum rna caiesc ... ai intales? ... De sase luni de zile, de cind te-al Iegat de mine, m-ai scos din toate min tile si m-ai adus aid in Iasi.;

GARITA: Ingratule!

IORGU: Aid nu numai ca m-ai inglodat in datorii pan-in urechi, ba inca m-ai si facut sa-mi lepad numele tatini-meu l. .. si sa ieu pe-al d-tale ... Auzi poznal. .. sa nu rna mai chem eu Damian, cl de Rosmarinovici !. .. zicindu-mi ca Rosmarinovici bate mai bine la urechi.

GARITA: Miserable!

IORGU: Si eu, ca un prost, rna potrivesc ei!. .. Ce-ar zice mosul meu cind ar afla ca mi-am schimbat pored a familiei si ca rna alung datornicii pe uliti? .. Destul, cucoana Gahital. .. foar te-ti multarnesc de dpagoste si te rog de-acum inainte sa-mi dai buna pace.

_/_·-GARITA; O! quel infdme! ... Sa-t! dau pace, dupa ce m-ai com,'--~ prometarisit? .. Ah! stiu eu de ce rna departezi tu acum de la sufletul tau ... pentru ca iubesti pe alta, pe comisoaie.

IORGU: Ai-nebunit?

5 - Comedii ~! drame

65

GARI'fA: Te-am Intales eu de mult ca-mi ea'ci intr-aiurea .

insa bun ii Dumnezaul ... Mi-a veni prilejul sa-mi razbun ... s-atunci .

eeriul va fulgera, marile s-or clatina 9i pamintul s-a cutremura! (lese turburaiti pe u$a din dreapta.)

IORGU: $i draeul te-a lua!

SCEN A III

IORGU: Du-te, rusalie, pe ceea lume, si sa vii inapoi cind or iesi carasii fr ipti din Bahluil ... Ma mir cum de-am putut trai sase luni de zile eu 0 dihanie inveninata ea dinsa? .. Da de-acum, sa stiu e-oi videa tirgul Iasului cur at si fara jidani! rna due de-aiei... fug unde m-or duee picioarele, ea sa seap si de Gahita, 9i de Iasi, 9i de Itic ...

SCEN A IV IORGU, ITIC (in fund)

f'fIC: Parehe vorbeai de mine, chicanasule ... poate ehe ai bani? IORGU: Piei, drace!

ITIC: Acum 0 treeut de mult vadeua sinetului... Cred ehe mi-i pleti aeei doua sute de galbini...

IORGU: Giupine Itic, nici verba nu-i ea ti-oi plati, dar ... mai tirziu.

I'fIC: Mai tirziu nu pot; trebuie se me refuiesti indata . " destul de ehind me por ti eu vorbe.

IORGU: Draga giupine Itic ... mai ingadui-ma macar vro doua luni.

11'18: Doua luni? ... niei doua ceasuri ... Pletesti in data sau me due pe agie? zie zeu!

IORGU: Iticule draga! nu te minia, ce dracul! doar sintern prie-

tini.

1'fIC: Nu stiu nimiehi Frate, frate ... brinza-I pe bani.

10RGU: Itica, Iticutule .

1'fIG: Asa mi se eade mie dache am a face cu birbanti.

IORGU (miniindu-se): Mai tirtane, ce te obrazriicesti? .. nu"~

gindesti ca ti-oi smulge pereiunii? ~-'-'\

11'10 (cam cu friea): Perciunii? nu me tern ... Perciunii mei sint suditi.

66

IORGU: Ian asteapta sa til suditesc eu mai bine.

lTIC:. Nu veni, nu, che strig ghevalt, zic zeu! ... Ce! vrei sa mi

si bati dache nu-mi pletesti? ... Am se te spun pe Contu.

IORGU: Mai tirtane, se vede Qa te maninca chi ca. I'.fIC: Eu n-am chichi; eu sint ras.

IORGU: Bata-i crucea, Iuzi! ... de i-ar da mai degraba afara din

tara, sa scapam de dinsii ...

IrW: Mie nu-mi pasa, cheam bani.

IORGU: Du-te dracului cu banii-ti cu tot, litfa afurisital ... IrIC: Me due, dar se stii che am se mi-ntorc cu tota agie, ca se

te ridic pe sus.

IORGU (alergind dupa ell: Iaca litfa ca nu iese ... rpc (jugind): Ghevalt! ...

SCEN A V

IORGU: Ii in stare s-o faca tlrtanul ... Cum sa scap? ... De m-as tnttlni cu cucoana Zoita, poate c-as indupleca-o sa puie pe barbatu-sau chizas ... Cine iasa din apartamentul comisului Kiulafoglu? (Se apropie de U$a $i se uiui.} El ii tocmai, cu femeia lui ... Ma due degraba sa-mi fac toaleta, s-apoi ... vai de capul tau, kir Agamemnon (lese pe u$a din dreapta.)

SCEN A VI

KIULAFOGLU, ZOITA (intrind amindoi pe u$a din stinqa]

KrULAFOGLU (jara surtuc, cu [es mare $i cu ochelari]: Ma psihi mu, Zoita, nu m-ai inselato ... crede mu che nu m-ai inselato ... eti na ziso!

ZOr'fA: Ei! te cred, te cred .,. da-rni pace.

KIULAFOGLU: Ma ochi eti. Se me crezi din tot sufletu mataluti, ZOIrA: Si din tot sufletul mataluti, daca vrei ... Te cred ...

mai mult, poftesti? . " De cind am pus iedes, amindoi, n-arn cap sa rna odihnesc.

KIULAFOGLU: Mite ego; ma te se fatem? ... iadesu-i mare ... stii? ... Un salo pentru mata daca mi-i insala, ke 0 chisa de capnos cusuta pentru mine, daca te-oi insala ego pe mataluti ... Lipan, fiind che mune nadazduesco a me fate ispravnicos, elpizo se castigo totodata si chisaoa pentru sohpeti.

5'

67

ZOITA (eu bucurie): Zau, mini te faci ispravnic? KIULAFOGL U: Oriste?

ZOITA: Mini te pun in slujba?

KIULAFOGLU: Malista; de mult alergo, psihi mu; omos imprezurerile nu mi-au fostu cu favori ... Ostoson tora ime siguros.

ZOITA: Cit imi pare de bine! imi vine sa te sarut de bucurie. KIULAFOGLU (z'imbind): Saruta, mati a mu, saruta.

(Zoita uoieste sa-l sarute, Kiulafoglu 0 opreste.)

KIULAFOGLU: Ba nu, sirata te esti; vrei sa-mi dai a sarutare,

s-apoi se ziti iadesi? (R'izind.) Acus sirata! cum vrea se me insele

ca se castize to sali Ma si eu paliearis ... nu me prindo asa lesne.

ZOIT A: Ha, ha, ha ... da fricos mai esti!

KIULAFOGLU: Ego sinto comisos Agamemnon Kiulafoglu si am capo nu kefali ... te zie eu? ... nu bostani ... A! vrei mata numaidechit se porti salo de ispravnitesa? ma cu asta fel de tesmecherii nu me prinzi pe mine ... Vezi ... Zoi mu, sint neeontenit eu ghindul tot la iadesi, si pentru ea se nu-l uit, am hoterito se zic stiu! de dimi-

neata eos tin seara Paradigmatos harin; chind mi adute fitorul

dulteti, eu zie stiul chind me-ntreaba tineva de sint senatos, zic

stiu! ... de-mi zite tineva: Arhon, comise, femeia d-tale ... stiu, fratico, si dar stiu!

ZOITA (in parte): Bine, bine.

KIULAFOGLU: Ma se las emu iadesu deoparte ... Ian spune-mi, psihi mu, a platito chiria odailor monsu de Rosmarinopulos?

ZOITA: Ba inca nu.

KIULAFOGLU: Te fel nu? ... omos vadeoa a trecut-o de mult, fos mu, si eu am trebuinta acum de parale, pentru ca se me fae ispravnieos mai degraba.

ZOITA: Lasa, frate, ca ti-a plati; mai ingaduie-I putintel.

KIULAFOGLU: Pentru hatiro mataluii te n-asi fate? ... daea vrei, zoeu to piperi.

(Intra 0 sluga cu un rava$.)

SLUGA: Iaea un ravas pentru d-ta, cueoane Agamemnule. ZOrTA (luind riiuasul]: De unde sa fie oare? ... na, draga, deschide-I.

KIULAFOGLU (intinzind mina si triiqirul-o iute inapoi): Stiu ...

A! stratal iar ai vruto se me prinzi, ma ti-am spuso ehe sint palicaris ... (Ia riioasu! rizuui.) Se videm tine-mi scrie. [Citestet]

"Cu fratasca dragoste rna inchin d-tale, arhon Agamemnon! MaL intii nu lipsesc a cerceta despre intregimea fericirei sanataiii d-tale, ca aflind ca esti dupa cum doresc, nu putin sa se bucure

68

sufletul meu; aldoilea, vei sti ca, din mila cerescului imparat, l?i eu sint sanatos: al 3-lea, te instiintaz ca vin la Iasi, ca sa caut pe nepotul meu Iorgu, care mi-au scris ca s-au pocait pentru cele trecute. Deci, in puterea prietesugului nostru, am gind sa trag la d-ta in gazda, ramiind al d-tale preaplecata si supusa sluga,

Enachi Damian, pitar".

ZOI'fA: Pitariu Enachi Damian? ... cine-i, draga? KIULAFOGLU: Un prietinos vechi a meu, cu care am fuzito peste Pruto, in vremea turtilor,

ZOI'fA: Ce fel? ai fugit? ... Parca mi-ai spus ca te-ai batut cu dinsii la Sculeni? . . .

KIULAFOGLU: Malista psi hi mu, ill-am batut-o, ma de departe ... Eu sidemu pe telalalt mal a Prutului chind a sosit urdia turtesca si recneam "Elate kakohrononaki diavoli ... Ela incoate, daca ve da inima, se ve aretu eu" . ! . ma niti unu n-a indreznit-o se treca Pruto. che pe toti ii fate am kes.

ZOI'fA (rizirui}: Auzi voinic! KIULAFOGLU: Ma cum socoti?

ZOI'fA: Stiu ca esti din cei care tntra-n doi ca-n doisprezace ~i nu-i pot scoate nici douazeci si patru.

KIULAFOGLU: Ian lasa saga, ke se gatim mai bine conacu pentru pitaris Enachi.

ZOI'fA: Odaia-i gata, nu te-ngriji.

KIULAFOGLU: Un lucru numai nu intelego in ravasul ista ... zite che vine se caute un nepoto a dimisale te s-a pocaitu ... te nepot?

ZOI'fA: Las' ca te-i talmaci cu pitariu Enachi. KIULAFOGLU: At natos ke mon'su de Rosmarinopulos.

s c e x A VII KIULAFOGLU, ZOITA, IORGU

IORGU: Bonjur, cucoana Zoita: bonjur, cucoane Agamemnon; de mult nu am avut norocire sa va vad.

KIULAFOGLU: Kalimera sas, monsu de Rosmarinoviti,

IORGU: Imi pare curios sa ne Intilnim asa de rar, mai ales di sidern tot intr-o casa.

KIULAFOGLU: Neski, ma te fate cocona d-tale? senatosa-i? .. · IORGU (in parte): Duca-s-ar pe pustii! (Tare.) Ii cam zaifa, draguta!

ZOI'fA: Zaifa? ... ce are? IORGU: Au ragusit.

69

KIULAFOGLU: A! poli me kakofeni! .. , Parca esti gata se Iesi? ... unde te duti?

IORGU: Ma due sa ieu 0 lojie pe desara la Teatru National. KIULAFOGLU: Ha, ha, ha ... la teatro moldovenesco! ... Nu-ti e mila se dai parale dezeaba, ca se vezi niste baieti care nu stiu niti se vorbeasca macar! ... si se asculti niste piese ca vai de ele?

IORGU: Dac-ar giudeca toti ca d-ta, dornnule, apoi teatrul national nu s-ar putea interneia niciodata in tara; darvslava Domnului! sint persoane care stiu sa pretuiasca greutatile unei scene incepatoare ca a noastra; care nu se rusineaza dea merge sa vada piese nationale ~i care, in sfirsit, ierttnd greselele actorilor, Ii incurageaza ~i le da agiutorul cuviincios ... Acele persoane sint vrednice de toata lauda, si teatrul national le va fi totdeauna recunoscator.

KIULAFOGLU: Stiu che eu nu am curazi ca se mergo se casco

patru teasuri pentru hatirul patriotismosmului. .

IORGU: Cit pentru d-ta, domnule, teatrul national te lasa-n pace sa faci ce ti-a placea; cu asta conditie insa, ca si d-ta sa-i dai pace ca sa-~i urmeze cariera, cum poate, ~i sa nu-l critici cu ochii inchisi.

ZOIl'A (trecind intre amindoi): Lasati, va rog, vorba teatrului, ca iar 0 sa-ncepeti a Va sfadi.

KIULAFOGLU: Bine ziti, psihi mu. Lipon, monsu Rosmarinoviti, ma inchino eu plecatune ... ma due si eu se ma imbraco. EZO:, Zoita mu. (lese prin stinga).

(Iorgu se face cd iese pe u$a din fund $i cind vede cd Kiulafoglu a ie$it, se intoarce iute pe scend $i opreste pe Zoiia.}

s c an A VIII IORGU, ZOITA

IORGU: Slava Domnului, ca rna gasesc, in sfirsit, singur cu d-ta, cucoana Zoi ta ...

ZOIl'A (voind sa iasii, in parte): Degraba ti-a fi?

IORGU: Nu fugi, ingerasule! ... nu rna lipsi de fericirea ce simt a te videa si a-ti spune cit te iubesc.

ZOIl'A: Domnule ...

IORGU: Ah! cind ai sti cite patimesc in sufletul meu din ceasul cum te-am zarit! Zi si noapte te visez eu ochii deschisi si nu pot nici sa maninc, nici sa beu, nici sa trag ciubuc.

ZOIl'A: Vai de mine! ... vorbeste mai incet ea te-aude barbatumeu.

IORGU: Te iubesc mai presus decit cum iubeste' un giudecator aurul! ... Pune-ti dar in gind cit te iubesc! ...

70

ZOI'fA: Adevarat graiesti? ...

IORGU: Sa n-am parte de barbatu-tau, daca-ti spun minciuni ...

Zoito ... Zoitol

KIULAFOGLU (strigtnd din culise): Zoita .... Zoita! ZOI'fA (lui Iorgu): Fugi ca vine.

IOHGU (voind sa fuga): M-am dus.

ZOI'fA (in parte): Imi vine-o idee. (Lui Iorgu, oprindu-l.) Nu pe-acolo.

IORGU: Da pe unde?

ZOI'fA: Ascunde-te aici in ceasornic, pan' ce-oi departa pe bar- ,

batu-meu.

IORGU: Cum dracu? in ceasornic? ZOr'fA: Daca rna iubesti!

rORGU: Te iubesc; dar ce are-a face dragostea mea cu ceasorni-

cul?

KrULAFOGLU (asemene): Zoita ... Zoita!

zor'fA: Intra degraba ca ti-oi talmaci eu mai pe urrna ... rORGU: Da nu se poate, soro ...

ZOr'fA: 'fi-i frica poate?

rORGU: Frica? ... ha, ha, hal Nu cunosti pe Iorgu, ZOr'fA: Ei; apoi ce te mai opreste?

rORGU: Zi dintii ca rna iubesti s-apoi intru si in tartar. ZOr'fA (deschizind ornicul): Te iubesc.

rORGU: Inca 0 data ... (Intra in ornic.)

ZOr'fA: Te iubesc. (In parte.) Am cistigat ramasagul.

(Agamemnon intra $i vede pe Zoita inchizind u$a ornicului.)

SC EN A IX KIULAFOGLU, ZOITA

KrULAFOGLU: Zoita, te strigo de un tease ... ma te fateai la teasornico?

ZOr'fA: Nu face am nimica.

KrULAFOGLU (in parte): S-a tulburato ... (Tare.) Cu tine erai aite?

ZOr'fA: Cu nimine.

KrULAFOGLU (in parte): Negresit, a ascunso pe tineva is to teasornico ... mesa. (Tare.) Zoita! ... Zoita, kitakse drept la ochi a mele.

(Zoiia coboara ochii.)

KrULAFOGLU (miniindu-se). Pes mu drepto, tine-i in orologhion? ZOr'fA: Da cine vrei sa fie? ... nu-i nime.

71

KIULAFOGLU: Nime? sirata te esti! ... vrei si tu se me fati de mascara! Nu auzi che a statuto teasornico?

(Iorgu imiteazil cu limba biltilile ornicului.)

ZOIrA: ee fel s-au oprit? n-auzi di merge?

KIULAFOGLU: Merze? ... ma de te merze asa iute? "

(Iorgu imiteazil mai rar.)

ZOIrA: Se vede ca-t; tiuie urechile. KIULAFOGLU: Ian asculta ... Acum merze intet,

(Iorgu imiteazil iute.}

KIULAFOGLU: Zoita, Zoita, ai ascunso pe tineva acolo ... Unde-i cheia?

ZOIrA: Nu-i la mine.

KIULAFOGLU (mini os): Da-mi cheia, ehe m-am aprinso ca un zaratico.

ZOIrA (dindu-i cheia): Daca nu rna erezi, poftim eheia ... deschide ~i vezi ... (Kiulafoglu ia cheia.) Iades! am cistigat ramasagul.

KIULAFOGLU {sciipind. cheia jos): Karnaksi! m-ai insalato! (Se bate cu pumnii peste cap.) Na, na, bostani fara kefali! se perdo eu remesagul eu cari mi sinto palicaris! Ah, Zoita mu! iti tero iertatune in zenunchi, pentru che am prepuso nevinovatia ta, sirata te esti!

ZOIrA: Mai bine hai sa-mi eumperi salul,

KIULAFOGLU: Haide, psihi mu ... haide. (In parte.) Tin patzi-

risa hiotiki.

(Ies amindoi prin [urui.}

SCEN A X

IORGU (deschizind [erestuica dulapului): Ai vazut diavolul de Zoita cum ~i-o batut gioc de barbatu-sau si de mine! ... si toate

aceste pentru ee? pentru un sal! ... Apoi, pas de nu zi ea intere-

sul poarta fesul Uf! rna inadus aici ... m-am saturat de eeasor-

nicarie ... Gum dracul sa ies? (Zgiltiie usa.] Usa-i inchisa eu cheia pe din afara ... Ar avea haz sa rna lase ca sa rna zvintez aici! ... ba mai bucuros as fi sa maninc mere acre, decit ... Pare-au intrat cineva-n casa ... la loc, Iorgule. (lnchide ferestuica.)

SCEN A XI

DAMIAN (intra prin fund): Mai, mai, mail ... ce casa pustie!

Nici ca as Intilni vrun suflet botezat! ... In sfirsit, lata-ma-s in Iasi! ... Nepotul meu mi-au seris ca s-au pocait, berbantul! ... Auzi

72

d-ta, sa fuga din tirgul nostru la Iasi, cu cine? ... cu Rosmarinovicioaia! ... ce blastamat! ... Da ce dracul! .. , n-a sa vie nimine astazi sa-mi spuie daca comisul Agamemnon Ii acasa? ... Ei, Toader, Nastasa, Chirila,

IORGU [desctiizind [erestuica, in parte): Pare-am auzit un glas

de ruda. .

DAMIAN: Vasile, Gavril, Pricochi! ... Tufa, pustii ... ca cind au trecut turcii.

IORGU (asemene): Saracul de mine! mosu-meul ... de m-a gasl, aici, sint prapadit ... Numai de nu mi-ar veni sa stranut. (Stranuta.) DAMIAN: Dec! cine stranuta-n dulap?

(Iorgu mai stranutd.)

DAMIAN: Ce sa fie? Ian sa videm. (Voie~te so. deschida dula-

pul.) Ii inchis cu cheia Hei! cine-i acolo?

(Iorgu face ca cucosii.)

DAMIAN: Ian auzi-l acu ... imi cinta ca cocosii ... Spune, mai ... cine-i acolo?

(Iorgu face ca mitile.)

DAMIAN: Sti! ca are haz? Poate ca-i vrun ceasornic cu mo-

jica ... Tocmai ... ha ... ha hal . " Raposatul dascalul Ieni,

Dumnezau sa-l ierte! avea unul care cinta ca cucul.

(Iorgu face ca cucul.)

DAMIAN: Mai l ... da aista-i cu mai multe mestesuguri ... Cind as gasi cheia, ca sa vad cum dracu-i lucrat inlauntru. (Giisind . cheia jos.) Iaca 0 cheie; oare nu cumva-i de la ceasornic? (Deschide.) Piei,

drace! ... Iorgu! in ceasornic ... Ce faci aici, talhariule?

IORGU: Ma rna primblu, mosule.

DAMIAN: Asa mi te-al pocait, blastamatule? Te ascunzi prin duIapurile oamenilor si cinti oa cucosii, si miorlaiesti ca mitile, pentru ca sa-ti bati gioc de mine?

IORGU: Mosule ...

DAMIAN: Sa rna Iaca sa cred ca-l ceasornic cu mojica! A, hotule, rna faci de rna scol de-acasa, eu, am batrin, si yin la Iasi pentru tine! si tu, in lac sa te arati inaintea mea blind ~i supus, te-apuci sa-mi cinti cucul? Las' eel te-oi invata eu... Socoti ca te-oi face clironomul meu? Pune-ti pofta-n cui, draga ... Ii cinta tu mult ca cucosii ~i-i miorlai ca mitile, pan' ce-i videa a para de la mine.

IORGU: Mosule, asculta-rna si pe mine ...

DAMIAN: Lipsesti dinaintea mea. " Auzi, impusca-n luna, asa! n trimet in tara nerntasca ca sa se faca am de treaba, ~i el invata acolo a-si uri pamintul unde s-au nascut.

73

IORGU: Nu-i adevarat ... nu-i adevarat ... Eu imi iubesc patria mai mult decit d-voastra, pentru di stiu cum s-o iubesc.

DAMIAN: Asal vrea sa zica, spun ~i minciuni? ... Atita mi-au mai rarnas, ca sa rna faci si mincinos. Trage-mi incalte ~-o bataie, ca sa se mintuie comedia ... Ma mir ce rna opreste de nu-ti sf arm capul.

IORGU: Mosule, esti aspru cu mine ... N-am meritat sa rna tratezi astfel.

DAMIAN: Ti-oi da un tart at acus de nu I-Ii putea duce.

s c s x A XII

DAMIAN, IORGU, ITIC, DOl COMISARI

11'I<3 ila comisari): Veniti cu mine se-l ridicati,

IORGU (in parte): Iaca si Itic! ca cind dracul l-au adus. DAMIAN: Pe cine cauti, giupine?

ITIG: Pe chicanas Rosmarinovici.

DAMIAN: Care Rosmarinovici? ... E1 0 murit de multo 11'18 (ziirind pe lorqu}: Ba nu?; iata-l dupa d-ta. DAMIAN: Cine? Iorgu?

11'I<3: Dumnelui,

DAMIAN (lui lorgu): Vrea sa zica ti-ai schimbat si numele? ti-o fost rusine de numele tatini-tau?

IORGU: Nu crede, mosule ...

11'IC: Ba crede, chic one ... zic zeu. Dumnelui chicon Rosmarinovici mi-i dator cu 200 de galbeni, si nu vrea se-mi pliteasca.

DAMIAN: Inca si dator cu 200 de ga1bini! Da bine, ca-i bun de dat la ocna.

11'I@: Si dache nu mi-a pleti acu indata ... am adus poronchi de

la Departament ca se-l ridic cu comisari.

DAMIAN: Dar, dar, sa-1 inchideti l bine-ti face. 11'IC: Plitesti, chic on Rosmarinovici, ori nu?

IORGU: Mosule ... pentru numele lui Dumnezeu, scapa-ma de-o necinste ca asta ... nu rna lasa sa rna rrdice ... Gindeste-te ca-ti sint nepot.

DAMIAN: Tu, nepot mie? Se fereasca Dumnezeu! Eu rna riumesc Damian, iar nu Rosmarinovici ... Du-te de-ti gaseste rnosi aiurea.

IORGU: Mosule, rna aduci in deznadajduire.

DAMIAN: Ba la agie, draga ... Du-te la inchisoare, fatuI meu; acolo-i fi mult mai in huzur decit in du1apu1 ista ~i-i putea cinta cucul cit ti-a placea.

74

r:pc: Nu plitesti? ... Giupine comisari, umflati-l l

(Comisarii pun, mina pe Iorgu.) IORGU: Piei, tirtane, eel te rup in bucati, IrIG (fugind deoparte): Ghevalt! ... nu lesati.

IORGU (catra comisari): Nu va apropiati, guleratilor, cii va zdrobesc sabiile de cap.

(Comisarii uoiesc sa-l ducii; Iorgu se zbuciuma.)

DAMIAN: Nu te da, monsiu baron ... Nu te da ... odata sa te vad ... virtos.

IORGU: Sa dai sama mosule, de nenorocirile ce s-or Intlmpla. DAMIAN: Auziti, domnisori.lor, vi-1 dau in sama ...

SCEN A XIII

cet denainte, GARITA, ZOITA, KIULAFOGLU

TOp: Ce vuiet? ce este?

DAMIAN: Monsiu baron Rosmarinovici se duce la agie ... ha,

ha, ha.

TOrI: La agie!

GARIrA: La agie! ... Ah! [Lesitui.}

DAMIAN: Vrea sa cerce daca ternnitele din Iasi sint ca cele din Sadagura.

(Comisarii duc pe Iorqu.} KIULAFOGLU: Arhon pitaris!

DAMIAN: Arhon comis!

(Se imbrati$eaza amindoi.)

ZOIr A (in parte): Sarrnanul Iorgu!

(C 0 r tin a cad e.)

ACTUL III

Actul se petrece Ia mosia lui Gingu.

Teatrul reprezinta 0 piata de sat: in stlnga, 0 crisma eu laiti dinainte; doi stilpi mari de lemn pentru exercitiile aerobatiee ale lui Kleine Schwabe; in dreapta, un scrrnciob, in fund, satul.

75·

SCENA I rARANl si rARANCE (jucind hora)

lata, hora se porneste Sub stejar la radacina, lata, hora se-nvirteste

Vina, puico, vina,

Mi-am pus flori la palarie,

Mi-am pus flori, mi-am pus margele; Sa cati vesel cu mindrie,

Puicuto, la ele.

Sint satul de biruri grele Si de plug, si de lopata, De ciocoi, de zapciele

Si de sapa lata.

Dati, copii, intr-o lovire,

Sa vuiasca-n fund pamintul; Lumea-ntreaga sa se mire

Si Dumnezeu sintul!

SCENA II

Cei dinainte, IORGU

(Iorgu intra prin dreapta in costum de vrajitor, taranii sparieti fug in cri$ma, strigind: "laca dracu, nui! iaca dracu!")

IORGU (catra tarani): Nu fugiti, oameni buni, ca doar nu-s Searaotchi! ... Cind vrea dracul sa rnunceasca oamenii, el se face giu-

dec~tor sau ispravnic ... Au fugit! ... s-au dust Asa fug toti cei

ce ma-ntilnesc. lata-ma-s, in sfirsit, si sarlatan De patru luni de

zile alerg acum din sat in sat si dau reprezentatii acrobatice ... Eu, Iorgu Damian! ... Si ce dracul era sa fac? Cind m-au gasit mosul meu in blastamatul cel de ceasornic si cind m-au dat pe mina comisarilor, era sa-nebunesc: insa m-am smuncit voiniceste din ghearele ce rna prinsesara de git; mi-am luat calcaile de-a umere si m-am dus, m-am dus, m-am dus, pan' ce m-am vazut departe de capitalie, si de Itic, si de agie, si mai ales de stahia cea de Gahita. Atunci am intrat .intr-o crisma ca sa rna odihnesc! ... Cind, in crisma, ce sa vad? . " pe Herr von Kleine Schwabe! . " un nearnt ce cunoscusem

76

la Sadagura si care se ducea la Iasi ca sa deie reprezentatii gimnastice ... Deodata-rni trasneste prin cap 0 idee de cele cornorate ... Ma apropii de neamtul meu f;>i-i zic: "Mai sontule! ... deschide-ti urechile-n patru la glasul adevarului ... Tu te duci la Iasi ca sa arati locuitorilor lui ca sfii sa te dai de-a tumba ~i ca poti ridica multe oci defiere si de fer? .. Sarrnane cartoflariule! Nu stii ca acolo sint acrobati care pot sa-ti fie profesori in mestesugul paiatilor! ... Tu poti, de pilda, ridica 50 sau 80 de oca de fer; iar acolo sint voinici care umfla stari intregi! Tu stii sa te dai peste cap; iar acolo sint paiati care stiu a sa da, nu numai ei insusi de-a tumba,

dar a da f;>i pe altii peste cap! Nu-ti cerca norocul in Iasi, neferi-

citule sont! ca-i muri de foame Vin mai bine cu mine f;>i haideti

arnindoi sa facem 0 asociatie pentru ca sa speculam nevinovatia provintialilor ... Tu te-i face ca-mi esti rob, si eu te-oi arata peste tot Iocul, ca pe-un salbatic din America ... Ii videa cit de bine-i fi priimit sub numele de salbatic, tntr-o epoha ca aceasta mai ales, unde oamenii civilizati. sint socotiti de nebuni!" Neamtul meu se uita la mine ca 0 broasca la soare, si, in sfirsit, au priimit ... De-atunci, slava Domnului, ne curge bine laptele-n pasat! ... Nu-i sat unde sa nu cistigam cite 50 de oua si cite 10 pui de gaina ... Sa traiasca sarlatanismul! ... EI si aurul sint domnitorii veacului! Cine stie daca prin agiutorul lui nu voi agiunge un om insamnat? ... Po ate sa ma

fac vrun print ... de Sadagura (Vaz'ind pe Kleine Schwabe.)

laca si baron von Kleine Schwabe! Bre ... posomorit lit

s c s » A III

IORGU, SCHWABE (intra prin dreapta foarte posomorit)

lORGU: Ce ai, mai neamtule, de ti-si zbircit sprincenile? SCHWABE: Am superar la inima. (Ofteaza.)

lORGU: Nu cumva te-au inecat vro cartofla? ... Trage 0 stacana de bere, ca ti-a trece.

SCHWABE: O! niks Erdiipfel! ... Mi-am adus aminte de un madam ce am iubit la Cernoviez!

lORGU: Ce era? spalatorita sau bucatarita?

SCHWABE: Terteifel! spalatorrt! ... Nein ... un madam de la

Moldau.

lORGU: Ce spui, sontule? ... De la noi? ... @um 0 chema? SCHWABE: Gahizen!

lORGU: Gahita Rosmarinovici poate? SCHWABE: Mein Got! ... 0 cunosti?

lORGU (in parte): Ha, ha, ha ... Aista-i graful eel vestit despre care-mi rodea urechile cucoana 'Gahita? ha, her; ha ...

77

SCHWABE: Ce rizi, domnule? lch bin Baron ...

IORGU: Nu te bosumfla, sontule ... Ian spune-mi: Gahita te iubea?

SGHWABE: 0, ia! ... si eu pe dins 0 iubeam mai mult de chit eel mai bun Bier in Oesterreich.

IORGU (in parte): Imi vine-o idee ... (Tare.) Mai neamtuls, ce-ai zice daca te-as insura cu Gahita?

SCHWABE: Vai mir! te-a~ invata ciubotaria.

IORGU: Tine-o pentru tine ... $i du-te-aeum de te gateste ea sa Incepem reprezentatia! ... Mai pe urma iti fagaduiese sa te pun Ia eale.

SGHWABE: O! ich danken! (lese prin dreapta.)

SCEN A IV

IORGU: Auzit-ai gust din partea Gahitei? Sa se dragosteasca .. , eu cine? eu svabul meu! ... Ma miram eu de ee-i era asa de draga tara nemtasca? ... Ar avea haz sa-i ins or ... Dar ... eu ehipul aeesta seap pentru totdeauna de Gahita, eu toate e-arn numit-o Inger tutelaire ... Sa te f'ereasca Dumnezeu de ingeri, cind se indracesc de-ti stau napastel ...

SCENA V

IORCU, r ARANII (iesind. din cri$mii)

IORGU: Veniti, oameni buni nu va temeti... veniti mai

aproape, ea doar nu-s privighitor si eu sint om pamintean ea si

voi! ... Auzit-ati de vestitul Cocus Mocus imperator ce-au sosit acum din America, aducind eu dinsul un om salbatic?

TARANII: Ba nu, giupine.

IORGU: Eu sint acel vestit vrajitor l. " si stiu sa prooroeesc tot ee are sa se iritimple peste doua sute de ani.

TARANII: Ian auzi pozna si minune!

IORGU: Daca vreti, va pot spune 1a fieeare ee-o sa patasca pana mini. " dar fiindca nu vreti, apoi v-oi arata omul eel salbatic care maninca foc si bea smoala clocotita ... Hai duceti-va de dati de stire stapinilor vostri si tuturor boierilor vecini, ca sa alerge degraba aici, sa vada minunea minunilor l (In parte.) Minciuna mineiuni1or.

(Citiva tiirani ies.)

IORGU: Nu uitati insa a le spune ca sa aduea svantihi fadl borta si galbini netaieti, pentru ca sa cerce ei insusi cu ce placere salbaticul

78

maninca bani ... Eu ma due sa rna gatesc; dar va instiintaz sa nu cascati gura prea tare de mirare, pentru ca salbaticul are patima pe guri caseate.

(lese prin stinga.)

SCEN A VI

CITIVA TARANI si rARANCE

UN TARAN: Ati auzit, mai? ... zice ea bea smoala!

ALT TARAN: Mari, las', mai Ioane, nu mai crede Minciuna

nemtasca, ca ~i cea boiereasca, trece-n tara ungureasca stii vor-

ba eeea... .

CEL DINTII: Ba zau, mai stii ce? .. Nemtii .istia stnt cu dracu ...

eEL D-AL DOILEA: Poate d-aeeea Ii si ie dracu pan' in sfirsit ...

SCEN A' VII

rARANII TOTI, GINGU, DAMIAN, PRIETENI (Intra toti prin stiruia.}

DAMIAN: Ce ziceti, mai prostilor, de Cocus Mocus si de salbatic? . " unde-i? sa-l vad si eu cum maninca foe si bea smoala cloco-

tita? ... auzi pozna, mai Gingule? .

GINGU: Cine? Elenuta? ... sarmanal toata ziua plinge de cind au aflat ea si-au perdut pe Iorgu, logodnicul ei.

DAMIAN: Nu-mi mai pomeni de el, di rna supar.

GINGU: Ei, da, si tu te-ai aratat prea aspru ... ce draeu! ... Iorgu-i tinar si trebuie sa-i iertam daca-i zburda inima... Ada-ti aminte ee face am noi cind eram de virsta lui. " cind beam vutea in fesuri si-n papucii cucoanelor ...

DAMIAN: Foarte bine; dar pentru ce sa ma-nsele? ... de ee sa-si lepede numele tatini-sau? ... de ee sa Iaca datorii ea un boier mare? ... Auzi! ... monsiu Rosmarinovici si nu Damian l.. " asta, frate, nu i-oi ierta-o niciodata . " Cine se rusineaza de numele tatini-sau nu merita sa fie nici om! ... De-aeeea l-am lasat si eu pe minile comisarilor . .. doar i s-a mai Iinisti singele ~azind citava vreme la racoare.

GINGU: Aud? .. sa se-rnpuste? .. mai stii ee? .. Ea! ... se poate ... Tinerilor de astazi nu Ie prea sufli-n bors ...

DAMIAN: Ce vorbesti, surdule, de impuscat? ... El! ... Iorgu! ....

Ba sa f'ereasca Dumnezaul ... Auzi? .. Gugulea mosuluil ... sa-l f'ereasca Dumnezaul

[Se preumbla turburat.)

79

UN '[' ARAN: Cucoane Enachi, s-aude-o posta. DAMIAN: €ine sa fie?

KIULAFOGLU (in eulise): Ma staso, Zoiia, psihi mu se vino si eu,

te fuzi asa iute? ca 0 caprita? . .

DAMIAN: Ii comisul Agamemnon ...

s c s x A VIII

Cei denainte, ZOITA, KIULAFOGLU (urmarit de un slujitor ce-i tine ciubucul.)

KIULAFOGLU: E! nat os si ¥erti, Enaki! Ma cum de te intilnesco aite?

DAMIAN: Da, d-ta, arhon comise, de unde si pana unde? . " lata si cucoana Zoital ... Sarut minile, cucoana Zoita.

KIULAFOGLU: Ego sinto ispravnicos telos panton! ... cu mila lui Dimnezeu m-am facuto ispravnicos la tinutul atesta, ke acum vin de la Iasi ca se mi sui pe scauno ispravnitiei! ... Am munat tatareste . .. Adeca chind zic tatareste, eii vine vorba, dioti caii de potta nu merge niti ca vintul, niti ca ghindul, ma ca ... nu stiu te ... Deziaba suruzii ... dos tu ke dos tu cu harapnico! dimialor din pas nu iese ... din prrtina ke nu stiu care filosofos a ziso: intet merzi, mai departe azunzi! ... Se vede che atel filosofos nu se facuse niti ° data ispravnicos ... ha, ha, hal ... Ma se nu spuneti, rna rogo, che am riso de potte, pentru che rna cam temo de chihai ...

DAMIAN: N-ai frica, arhoti comise ... La noi, ce intra pe-o ureche iese pe alta.

KIULAFOGLU: Nu de alta, file,ma fiind che sinto ispravnicos .

intalezi? ... Chind nu eram in sluzba, aveam tota voie sa racnesco .

sl racneam chit septe, dioti eram patriotis. Patrida frate! ... alt cu-

vint nu-mi iesa din gura omos tora ., . irualezi!

DAMIAN: Da cum nu? lupul cind vrea sa se apropie de tur-

rna Iatra ca ciinii pan' ce prinde oaia.

KIULAFOGLU: Sss! ... sas parokalo, frate ... nu vezi che sinto ispravnicos? ... ma se lasemo asta ... Spune-mi unde rna gasesco, si cum se fate de te .intilnesco aiti linga potta, in mizloco drumului?

DAMIAN: Aid sintern la mosia lui Gingu, unde am venit de vro

doua zile ca sa sarbam ziua Marghiolitii.

KIULAFOGLU: Pios? ... Ghingos? DAMIAN: Nu-l cunosti? ... Iata-l.

KIULAFOGLU (eu un aer de protectie]: AI Arhon Ghingos, mi

pare bine, mi pare bine .

GINGU: Cite Ialci ? numai patru sute,

80

KIULAFOGLU (lui Damian, incet]: Se vede che are podagra la urechi artion Ghingos? (Ride.)

DAMIAN: Norocire pentru drnsul ea n-aude toate dobitociile ee zie unii si altii.

ZOIl'A: Frate, d-ta stai la verba si biata eueoana Gahita ne-a~-

teapta-n trasura,

KIULAFOGLU: Las-o se astepte.

DAMIAN: Ce zici, cucoana Zoita? ... Gahita-i cu dumneavoastra? KIULAFOGLU: Neski, fratico ... I coeona Gahita ne-a rugat-o.

ehind ne-am pornito de la Iasi, ea s-o luam eu noi, ke s-o adutern

inapoi Ia easa dimisale ... Ma te nebuna kira! A! ... me sinho-

rese ... uitasem che-ti este nepotica ... ha, ha, ha .

DAMIAN: Lasa, saga, arhon, ea rna supar.

KIULAFOGLU: Te berbanto! Se ne insa1e, si pe Zoita, si pe mine, si pe d-ta, si pe toti! . " Ti puskis! Ma pes tnu, te ai mai f'acuto eu el? ... l-ai scoso de la adzie? ...

DAMIAN: Ba nici m-am gindit.

(Se aude in culisa din dreapta trimbite $i 0 dobii.) KIULAFOGLU: Te este asta? nu vineoare vreo urdie de turti? DAMIAN: Nu te teme. " Se vede ca tot iti aduci aminte de la Seuleni?

KIULAFOGLU: Katergari! ... ha, ha, ha.

SCENA IX

Cei denainte, IORGU $i SCHWABE (intra prin dreapta intovara$iti de doi oameni imbracati ca $arlatani, din care unul suna din

trimbita $i cellait dintr-o dobii. Schwabe este in costum de acrobat.)

IORGU: (in parte): Valeu! .. , mo~u-meu aici! ... am patit-o ... KIULAFOGLU: '['e kabazliki asta, arhoti Enaki?

DAMIAN: Asteapta ca-i videa. (Lui Iargu.) Dornnule, am auzit ea vrei sa ne-arati niste lucruri de pe eeea lume.

IORGU (in parte): Nu rna cunoaste ... euraj! (Tare.) Oameni buni! (In parte.) Ce dracut parca si-au dat cuvint cu totii ... lata ~i

Gingu, si Kiulafoglu, ~i Zoita numai Gahita Iipseste, din norocire.

(Tare.) Crestini blagosloviti! .

DAMIAN (in parte): Curios glas!

IORGU [suiruiu-se pe 0 laiui}: Oameni buni! boieri, tarani, tigani, jidani! ... Gatiti-va urechile ~i ochii, ca 0 s-auziti si sa videti lueruri care n-au vazut neam de neamul vostru! ... Eu sint vestitul Cocus Mocus imperator, care-am incungiurat pamintul s-am trecut peste noua mart si peste noua tari.

DAMIAN: Chiar ca Fat-Frumos din poveste.

6 - Comedii ~i drame

81

IORGU: Tocmai! ... Eu stiu toate descintecele de dragoste si de diochet si pot prooroci viitorul! ... Am descintat in Iasi si in Bucuresti citeva cucoane de slutenie si le-au trecut ... Am descintat de dragoste unei babe de 60 de ani si peste 5 minute au vazut viind iubitul ei calare pe prajina ... prajina tnsa era de aur! ... Am descintat citiva patrioti de talharasug ... (in parte) si tot talhari au ramas! ...

KHJLAFOGLU: Bre, bre, breI te mora stricata! DAMIAN: Auzi, mai Gingule?

GINGU: Ce sa fie, Irantuz? ... ba-i neamt, IORGU: Am descintat ...

DAMIAN: N-auzi, domnule, nu stii sa descinti si de lehait? IORGU: Am descintat si de lehait pe oarecine care poarta min-

ciuni pin casele oamenilor, .rastalmjicind toate lucrurile in rau, si i-au crescut 70 de puschinete pe limba. Dar toate aceste nu-s nimica, oameni buni! ... stiinta mea cea mare sta in proorocii.

DAMIAN: Lasa, domnule, proorociile mai pe urma ... Arata-ne

acu ce-ai sa ne-arati ... Nu ne trece vrernea cu vorbe. .

IORGU: Foarte bine. (Artiund. pe Schwabe.) Va arat acum un om salbatic din codrii Americei, care-au venit inot pin ocean pan-in Europa ... El Ii ficiorul imparatului Ghildiririm Kleaf-kleaf! s-au fugit din palatul tatini-sau, pentru ca sa vie sa faca voiajuri pin Moldova ... fiindca auzise ca-i 0 tara foarte poznasa ... adica 0 tara unde se fac multe pozne ... Acest ttnar si interesant strain are 0 mare procopsala, caci au fost crescut in Academia Azbucovniana, unde pintre multe altele au invatat a sa da de-a tumba, a sa acata pe frrnghii si a ridica mii de oca de fer in mini ...

DAMIAN: Frumoasa poveste, dar mare minciuna l

IORGU: El se hraneste numai cu [aratic, si bea numai smoala clocotitii! ... In tara lui doctorii au hotarrt di acest soi de hrana prelungeste viata si ca imputerniceste vine le Intocmai ca apa race. lata, spre pilda, tinarul Ghildiririm Kleaf-kleaf! ... el au dobindit o putere atit de mare ... inctt acum poate sa ieie turnul Trisfetitilor in spinare si sa fuga eu el pan' la Hirlau ...

DAMIAN: 19i bate gioc de noi sontult (Tare.) Ian asteapta, dom-

nule De vreme ce zici ca salbatlcul maninca foe ... sa-l videm

~i noi (Catra un taran.) Du-te, mai, in crisma de ada un taciune

aprins.

IORGU (in parte): Au patit-o neamtul ... (Tare.) Ii de prisos sa mai aduca foe, pentru ea salbaticul Ii satul ... '['i-! foame, arnericanule?

SCHWABE: lao

lORGU: Auziti ea nu? .. Nu-i e foame. Ti-i sete? S8HWABE: 0, ia.

82

IORGU: Nici sete.

DAMIAN: Ian sa-ti spun, mai neamtule ... dupa cite intaleg, tu vrei sa ne-nsali ... Ori incepe comedia si Iasa vorba, ori iti trag 0 bataie de ce1e sfinte.

IORGU (in parte): Ar avea haz sa iau un kaftan ... (Tare.) De vrerne ce-i treaba pe ciomag ... apoi incep indata. [Ciitrii trimbiias' # ioboser] Cintati uvertura.

(Trimbita$ul $i dobo$arul sun din instrumentele lor.} DAMIAN: Destul, ca ne-ati asurzit.

IORGU: Se vede ca nu va plac concerturile? " Fie! ... Taceti, mail Acum in alta nobleta si onorabilul public sint poftiti a sadea, caci comedia are sa inceapa ... Vestite Ghildiririm Kleaf-kleaf! ... ein, zwei, drei ... mar~ ...

(Schwabe face "bratele de fer".)

IORGU: Va rog, domnilor, sa insamnati puterea vinelor prin care

salbaticul se pune in pozitie ortzontala Aceasta exercitie se nu-

meste "bratele de fer" sau spinzuratoarea Cine din d-voastra do-

reste a sa spinzura . " este rug at a sa grabi, pentru ca 0 sa trecem la "rotirea de moarte".

DAMIAN: Ce zici, mai Gingule? .. ai gust sa te spinzuri? GINGU: Ian nu vorbi de-aieste, mai Enachi ... Fa-ti cruce mai bine.

(Schwabe face "rotirea de moarte".)

IORGU: lata "rotirea de moarte''! ... Aceasta exercitie primejdioasa au atras laude1e tuturor capitaliilor din lume, (in parte) pe unde n-am trecut! . " Bravo, bravo, americanule! ... Domriilor, va poftesc sa bateti in palme. (Toti bat in palme.)

(Schwabe face "piciorul de fer".)

IORGU: Exercitia aceasta este numita "piciorul de fer". Toata puterea sta in virful calcaiului ... Vestitul Ghidiririm Kleaf-kleaf va ridica deosebite greutati, precum ~I un bou de citiva vitei ... Nu cumva aveti, domnilor, 0 asemine vita 1a Indamina?

KIULAFOGLU: Ha, ha, ha ... is os che socoti, anoite, che pur-

tamu zirezi de boi ist to buzunari? .

IORGU: In locul boului, daca vrei, te po ate ridica pe d-ta. KIULAFOGLU: Du-te is to diavolo, puski!

(La [inele acestui esercitiu se aude vocea Gahiiei.}

GAHITA (in culise]: Monsi~ Agamemnon, monsiu Kiu1afog1u. IORGU: Ce-am auzit? Glasul Gahitei l

DAMIAN: Ira! Biata cucoana Gahita! ... ati uitat-o-n trasura ...

Haideti s-o aducem aici. "

(Totz se duc m = inaintea Gahitei.]

r 83

IORGU (incet, lui Schwabe): Ai auzit ceva, neamtule? SGHWABE: fa! '" am auzit un glas care m-a petruns in das Herz, IORGU: Norocul se-apropie de tine, mai sontule ... fugi de te

ascunde.

S6HWABE: fch verstehe nicht.

IORGU: Gahita von Rosmarinovici vine aici. SCHWABE: Mein Gott!

IORGU: Fugi degraba sa nu te vada, ca de te-a cunoaste sintem prapaditi.

SCHWABE (alergind in crismii]: Sapperment! noch einmal! ... fort ...

s c nx A X

Cei dinainte, GAH1r A (vii1),d din fund)

GAHITA: Frumoasa politica... Monsiu Agamemnon... Bravo . " vii duceti si rna lasati in mijlocul drumului, de va astept un ceas.

KIULAFOGLU: Nu-i vina nostra, kera mu ..• Ma a lui orhon Enaki, care ne-a tinut-o cu de-a sila.

GAHITA {oiizind. pe pitarul Enachi, coboarii ochii): Cuconu Enachi! ...

DAMIAN: Nu-ti cobori ochii, dragii cucoana ... cele ce-au fost s-au trecut.

KIULAFOGLU: Omos bine che ai venit si d-ta, cocona Gahita,

ca se vezi omul atel selbatico, care fate 0 multime de kabazlikia.

GAHITA: Ce om salbatic? KIULAFOGLU: Ma pu ine, bre?

DAMIAN: Ba ca zau, unde-i? ... ce s-o facut?

IORGU: Nu va Ingrijiti de el c-a veni acus . '. S-o dus sa-si n'icoreasca gitul c-o stacana de smoala,

KIULAFOGLU: Lipon, te mai sidern aite? .. as pame si noi, se ne recorimo ...

IORGU: Mai stati ca inca n-am sfirsit comedia ... Acum au sa inceapa proorociile ... Cine vrea din d-voastra sa-i spun trecutul si viitoriul? ... Eu, vestitul Cocus Mocus imperator, am proorocit de mult ca are sa vie 0 vreme unde oamenii au sa mearga pe brmci si, slava Domnului! ... azi videm multi culbeci cu fete de om. Am proorocit iar ca vlnzatorii au sa fie *schimbati in magari, si moldovenii in ... jidani! ... Am proorocit unui insuratel ca femeia lui ...

KIULAFOGLU (mini os): Gum indreznesti, katergari, se vorbesti

de suratei me katigoria? .... Nu stii che si eu sinto suratelos? ~

IORGU: Ba esti sur cumsecade, nu suratel.

:84

KIULAFOGLU: Ghidi, puski ... Moi sluzitori, umfla la dinsu. DAMIAN: Ian lasa-l, arhon comise, sa sfirsasca ... (Lui Iorgu.) Ziceai, domnisorule, ca stii sa spui toate lucrurile trecute ~i viitoare? ... Spune-mi dar mie, unde se gaseste acum Iorgu, nepotul meu?

IORGU:El se afla aici in sat.

DAMIAN: Minciuni spui, sontule, ca-i la Iasi, inchis la agie ....

Auzi cum le croieste!

IORGU: Ei, pui ramasag ca eu, vestitul Cocus Mocus imperator,

iti aduc pe Iorgu aid pan-intr-un sfert de ceas?

DAMIAN: De la Iasi in 15 minute? .. 'cale de 5 posti? KIULAFOGLU: Cu caii de potta de-acum, te nu se pote! IORGU: Insa, daca m-oi tinea de cuvint; d-ta sa-l ierti pe Iorgu

si sa-i platesti to ate datoriile ...

DAMIAN: Iar de nu?

IORGU: Sa rna faci chisalita de bataie.

GAHITA: Ma mir, mon cher arhon pitar, cum de stai ca un prost

de-l asculti? Nu vezi ca domnisorul vrea sa ne ieie in ris cu mi-

nunile d-sale? D-lui socoate poate ca nici unul din noi n-au facut

voiajuri.

IORGU: Stiu, dirnpotriva, cucoana Gahita, ca d-ta ai fost la Cernauti,

GAHITA: Cine ti-o spus-o?

IORGU (apropiindu-se de Gahiia, incet]: Baronul ven Kleine

Schwabe.

GAHITA: Oh ciel! n cunosti? IORGU: Pe cine nu cunosc eu?

GAHITA: Oare ... nu l-ai putea si pe dinsul aduce de la Cer-

nauti ... tot in 15 minute?

IORGU: Si mai degraba, daca vrei. GAHITA: Cum nu? mai virtos, te poftesc.

DAMIAN (ciiuiind la ornic): Domnule, au trecut zace minute! .

iti mai rarnin inca dnd... daca-n vremea asta n-a veni Iorgu .

te stropsesc.

IORGU: Bunatatea d-tale ... Stati putin sa-mi fac descinticul (Face semne cabalistice cu batul.) Cocus Mocusimperator, ein, zuiei, drei ... (In parte.) Sa vii, Iorgule, sa rna-scapi de bataie, ca de nu-i veni, ii rau de pelea mea.

DAMIAN: Sfertul 0 trecut ... Unde-i Iorgu, sontule? IORGU: Acus trebuie sa vie.

DAMIAN: P~ dinsul, baieti ... Invatati-I sa-~i mai bata gioc de-

crestini,

(Toti se raped spre Iorgu.)

IORGU: Ho, tara! sa-mi sfirsesc descinticul ... Mar«, pantalon, ein Cocus, zwei Mocus, drei imperator ... (In parte.) Mars si tu, Ior-

85

gule, di atit Ii scaparea tao (Ture.] Mars, pantalon ... (Fuge iute pintre oameni, de intra in cri~ma ~i inctiule u~a dupa el.) .

DAMIAN: Nu-l scapati, flc1dii; stricati usa si mi-l aduceti aid, ca sa-i dau un pan talon pe spinare.

[Citioa tiirani se incerc sii deschidii usa.)

KIULAFOGLU (juries): Ai vazuto maskaraliki! se ne rida un sonti pe toti, si mai ales pe mine care sinto eoscoze ispravnicosl ... prindeti-I, moi,

GAHITA (furioasa): Iniosne charlatan! sa rna faca sa cred ca-mi aduce pe Kleine Schwabe! ...

DAMIAN (la tiirani): Da ce dracull ... nu puteti da gios 0 biata usa? ... Iar sa-mi pun eu umerile ... Mai Gingule, vin de ne-agiuta si tu.

GINGU: Ce sa fad? .. sa dai foe casei? .. Da cum, Doamne iarta-ma, sa-mi arzi cri~ma.

(U'sa se deschide $i deodatii se infiiti$eazii Iorgu $i Kleine Schwabe, schimbati in haine civile. Iorgu merge de picii in genunchi la mO$ul

siiu, $i Schwabe dinaintea Gohdtei.)

TOTI: Ce minune-i asta?

DAMIAN: Iorgu, aid?

GAHITA: Kleine Schwabe! oh ciel!

IORGU: Ai fagactuit sa rna ierti, mosule! ... SCHWABE: Ah! Liebe Gahizen!

DAMIAN: Bre, bre, bre!

KIULAFOGLU: Bre, bre, bre! te botcarie l

DAMIAN (rididnd pe Iorgu): Parca nu-i lucru curat ... Da spune-mi, mai baiete, cum ai scapat de la agie? ... cum si cind ai venit? ...

GINGU: Mai Enachi, crede si nu cerceta ... Nu vezi ca giupinu Mocus era dracu pe uscat? ..

(Toti i$i fac cruce, zicind: .Piei drace!")

KIULAFOGLU: Fevghe satana ... Ma te s-a facuto kir Mocus? UN TARAN (aducind costumul vriijitorului din crismii]: Iaca, cucoane ... numai pielea i-a ramas.'

ZOITA (in parte): Pare-mi-se ca nici vrajitorul nu-i departe. KIULAFOGLU: Na scaso an den itan Skaraoiki! ... Zoita, Zoita ... vin' ling a mine, se nu te umfla 0 diavolos cornoratos.

IORGU (in parte): Ba ca chiar! ... scapa de unul si da peste altul ... [Tare.] Nu va mai sparieti degeaba ... Mai bine haideti eu totii sa sarbam ziua asta Iericita in care un copil nebun au cistigat iar ier'taciunea si dragostea mosului S8.u ... (Catra Gingu.) Unde mi-i logodnica, cucoane Gingule?

86

GINGU: Acasa ... cauta-n carti,

IORGU: Prietinilor! ... va poftesc peste trii zile la nunta me cu duduca Marghiolita, fiica sulgeriului Gingu.

GINGU: Ural ... strigati ura, mail TARANIE Ural

GARITA: 'I'otodata, domnilor, va poftesc si eu la nunta me eu

d-Iui baro~ul von Kleine Schwabe.

GINGU: Ira!

T ARANII: Ira!

DAMIAN: Dec! ... da aista de unde-o iesit?

IORGU (incet, inosului saul: Ti-oi spune mai pe urma ... SeRWABE: Liebe Gahizen! du bist meine Lieben! GARITA: Pour toujours?

SCRW ABE: TU$ur!

IORGU (incet, Gahitei}: Vrea sa zica noi sintem cfit de-acum? GARITA (furioasa,): Monstre!

GINGU: Mai Enachi! ... stii ce? .. De vreme ce Iorgu tau s-o Indreptat pe calea adevarului, hai sa tragem 0 hora cu totii, DAMIAN: Mari, bine zici, surdule... Unde-s scripcarii? ..

Iata-i ... Ian ascultati, dancilor ... sa-rni cintati 0 hora de cele batrmesti, cum le placea parintilor nostri.

[Scripcarii eint hora. Damian, Gingu, Zoita, prietenii $i tiiranii se prind la joe.)

DAMIAN: Mai, Iorgule! ... da tu vii sa joci? Tot nu-ti plae obiceiurile noastre?

IORGU: Ba acum imi sint dragi ... Acum stiu sa pretuiesc bunatatile care ne-au ramas de la stramosi si sa deie Dornnul sa Ie pastrarn totdeauna, pentru ca sa raminem tot romani ~i sa ne fie draga tara noastra! ... (Se prinde 'in horii.]

TOTI: Ural ... sa traiasca Moldova!

(Toti joe hora, afara de Kiulaioqlu. care trage eiubue deoparte; Gahita $i Kleine Schwabe joe valtul impregiurul horei.)

COR FINAL

Sint roman si tot roman

EUJ in veci voi sa ramin! Tara noastra sa traiasca, $i-n veci steua sa-i Iuceascal

(C 0 r tin a cad e.)

IA~II IN CARNAVAL

Tablou in trei acte

PERSOANE:

Postelnicul TACHI LUNATESCU TARSITA, femeia lui

Jignicerul V ADRA ot Nicoresti ALECU, nepotul sau

LEONIL, cadet de caval erie Satrariul SABIUT A, comisar schiop MARGHIOLITA, fiica lui

CATI, modista

TREI PRIETENI a postelnicului 'I'achi UN IROD

UN P AZITOR DE NOAPTE . UN TURC

UN JIDOV masti

·UN DRAC

UN· NEAMT beat

IROZI, STEA, PAPU$I, LAUTARI, SLUJITORI, MA$TI, DRACL

ACTUL I

Aeest act se petreee in easa postelnicului Taehi Lunatescu, Teatrul reprezlnta un salon bine mobilat, eu usi in stinga, in dreapta sl in fund; dona divan uri : unul in dreapta, altul in stiriga, sl in mijloeul seenei 0 masa de earti Inttnsa, eu seaune pernpreglur.

SCENA I LUNATESCU, TARSITA

(A~indoi, lungiti pe divanuri, dorm horiiind.)

LUNATESCU (treziruiu-se $i ciiscirul]: Soro? TARSITA (asemene): Ce-i?

LUNATESCU: Cite ceasuri sint?

TARSITA: Cite-au fost si ieri pe asta vreme.

LUNATESCU: Da mult am mai dormit! bre! bre! ian cata c-au

Insarat.

TARSITA: Cum nu-i dormi daca esti cit un somn?

LUNATESCU: Aud, draga? '

TARSITA: Zic ca alta nu stii sa faci decit sa horaiesti, LUNATESCU: Asa sa traiesti?

TARSITA: Mai bine ie sama sa nu te trezesti intr-o dimineata mort de damla.

LUNATESCU: Ba sa fereasca Dumnezau! auzi verba? .. nu-i destul c-am visat grozaviile lumii; inca rna si sparii cu damlale! Foarte-ti multamesc de bunatate.

TARSITA: Ce grozavii zici c-ai mai visat? Or fi iar niscaiva fleacuri.

LUNATESCU (series}: Ba nu, draga. Asta data am avut un vis

care m-au incretit din talpa pan-in crestet.

TARSITA: Ce vis?

LUNATESCU: 0 -revolutie! uncomplot infricosat! TARSITA:Ha, ha, hal

LUNATESGU: Nu ride, soro, ca, zau, 11U-i de saga, De citeva zile mi se bate ochiul sting; si sint sigur ca are sa se-n-timple in curind vro blastamatie grozava.

TARSITA: Ha, ha, ha, hal

LUNATESCU: Ian auzi-o cum ride cind Ii vorbesc de revolutiel s-apoi pas de nu zi: poale lungi, minte scurta.

TARSITA: Zi mai bine: haine strimte, minte-ngusta.

89

LUNATESCU: Da-ntalege-rna, fiinta natinga ce esti. Acumdumea s-au deschis ... s-au deschis peste masurat Acum toti vreu sa fie deopotriva, zicind ca toti sint de-o faptura: cu ochi, cu nas, cu gura ... si ca nici unul nu-i coborit cu hirzobul din cer. Auzi vorbe! deopotrival daca se potriveste ... eu sa fiu totuna cu un ciocoi ... ~i tu, ce esti cucoana protipenda, sa fii totuna c-o glupineasa din

casal -

TARSI'fA: Taci, frate, ca-mi vin istericale ... au capchiet lumea!

LUNATESCU: De tot, draga Tarsita! ... de-aceea rna sl tern de comploturi.

TARSI'fA: Dar cine vrei sa le faca aeeste?

LUNATESeU: Cine? .. Parca nu sint ei 0 multime de bonjuri care ne numese pe noi ruginiti.

TARS1'fA (jurioosii): Eu ruginita!

LUNATESGU: Dar, dar; nu te-aprinde degeaba ... Las' ca nu se mai catadicsesc sa ne sarute mina ea mai-nainte; apoi Ii auzi ca-ti stropsesc urechile cu vorbe de pe ceea lume: eu opinia publica! Auzi? opinia publica! . " parca eu am trebuinta de dinsa, cind mosii !?i stramosii mei au trait foarte bine, far-a sti ee soi de mincare-i ea ... Ah! soro, in rele vremi am agiuns! ... Numai Dumnezau sa-!?i aiba mila de noi, ea toate merg pe dos! (Bate din palme.) Bre! fa! ...

SCENA II

LUNATESCU, TARSITA, SAFTA (intra prin fund)

SAFTA: Aud, eucoane. LUNATESCU: Ada- dulceti, Safto.

TARSITA: Si sa spui ficiorului sa mearga la mar~an-de~mod s-o pofteasca aici.

SAFTA: Aud, cuconita, (lese prin fund.)

. LUNATESCU: Asa, asa, soro draga! Din Zl m zi lumease face mai sumeata si trebile sa incilcesc mai urit. Eu, unul, stiu ca rna tern! ... imi marturisesc pacatul ... mai ales de cind am visat cornplotul de care ti-am vorbit.

TARSI'fA (ingrijita): Mari, nu suguiesti, frate? -

LUNATESCU: Nu, suflete, nicideeum. Revoltantii i~i dasera cuvint sa se imbrace in eostiume de irozi, pentru ca sa nu deie prepusuri, !?i ... parca-i vad avidoma s-acum alergind pe uliti eu coifuri de hirtie poliita !?i strigind in gura mare: lroood! opinia publica! ...

Uf! irni curg sudori fierbinti pe spinare. -

(Safta intra cu dulceti.)

90

·TARSI'fA: Bea apa race ca te-i racori.

LUNATES@U (luind dulceti}: Eu unul ma-ngrijasc foarte mult ... Ce dulceti sint aieste?

SAFTA: Serbet de nufar.

LUNATESCU: Nu pentru mine, ci pentru obstie ... dulceti de chitru mai avem?

SAFTA: Mai stnt inca doua chisele.

LUNATESCU: Imi vine sa dau stire politiei ca sa ieie masurile

cuviincioase.

TARSI'fA: Sa-ti fie de bine, draga.

LUNATESCU: Sarut ochisorii. (I$i aprinde ciubueul.)

TARSI'fA (luind dulceti, ziee incet Saftei): Mai trecut-au azi ca-

lare pe-aici?

SAFTA: Cine? Ofiteriul?

TARSITA (eu bliruieui}: Dar, Saf'tico ... ofiteriul Leonil. SAFTA: Au trecut de vro dow! ori.

TARSI'fA (patrunsa): Si ... s-au uitat la ferestrile mele? SAFTA: Ba nu.

TARSITA [minioasii]: Lipsesti, toanto! LUNATESCU: Sa-ti fie de bine, soro. TARSI'fA: Sarut gurita.

LUNATESCU: Safto, zi unui ficior ca sa pofteasca aici pe satrariul Sabiuta, comisarul cfartalului nostru.

(Saita uoieste sa iasa prin fund, dar se loueste in u$a cu Alecu, $i 'paharele se stric.)

T ARSIT A: Carnacsi!

LUNATESCU [riisiiritul]: Ce este? revolutie!

SC EN A III LUNATESCU, TARSITA, ALECU

ALECU (intra prin fund): Ba nu, cucoane Tachi ... un duel intre chisele si pahare.

LUNATESCU: A! ... tu esti, Alecule?

ALECU: Eu, care rna inchin cu sara buna ... (Siirutirui mina Torsitei.] Cucoana 'I'arsita-i sanatoasa?

TARSITA: Noi sintern bine; dar d-ta cum te mai proslavesti cu

slujba dicaniceasca?

ALECU: Ma primblu si eu pintre cele dele cum da Dumnezau, LUNATESCU: $i nu te impedici vrodata?

ALECU (cu. mindrie): Desi slujba mea este favoritoare circiocu-

~;

91

rilor, rna pot insa fall.· ca inca n-am facut nici un pas necumpanit~~i ca n-am picat in opinia publica.

LUNATES@U: Na ~i altul cu opinia publica! ... Nu ti-am spus, soro, ca toti se molipsesc de boala asta? ... Sarmane Alecu! ... ce-ar zice mosul tau, bietul jignicerul Vadra, din Iundul Nicorestilor, cind ar afla di tu in loc sa te fclosesti de slujba, ca oamenii, pentru ca sa te ctuuernisesti, alergi dupa visuri-desarte si te inchini I? niste cuvinte saci?

ALECU: Cit mi-a fi cugetul curat, nu-mi pasa de cele ce-ar zice mosul meu ~i altii, Mai bine sa fiu sarac si curat, decit bogat si hulit de lume; pentru ca cinstea-i cea mai frumoasa avere pentru. un om cu simtiri bune. Cit pentru rnosul meu ... el, care n-au iesit niciodata din Nicoresti, stie sa Iaca yin si bani; eu stiu sa cheltuiesc banii si sa beu vinul. Prin urmare iarasi cfit.

TARSITA: Bravo, Aleen! bine facio

LUNATESCU (in parte): $-aista-i bonjour. (Tare.) Ei! da ce mai veste prin tirg?

ALECU: Bine; veselie peste tot locul, cad sintem in carnaval.

In to ate ulitele intilnestt masti, papusi, irozi ...

LUNATESGU: ispiiriet]: Irozi! (In parte.) Revolutia-i gata! ...

Visul mi se implineste!

ALECU: Da ce ai, cucoane Tachi, de te-ai ingalblnit?

TARSITA (viind linga Luruiiescu]: Cu adevaratl ce? nu ti-e bine,

draga?

LUNATESCU: N-am nimica ... Esti sigur ca sint irozi pe uliti ? ALECU: Dupa ce i-am vazut cu ochii ... dar ... ce are-a face? ... LUNATESCU (in parte): Sintern perduti! Ma due sa-mi inc arc

pistoalele. (Fuge pe U$a din stinga.)

TARSITA [spiirieiii]: Saracan de mine, ca mi-au nebunit barbatul! rna due sa ma-nchid in casa, ca mi-e frica. (Fuge in dreapta.)

ALECU: lara pozna ca au sturluibat amindoi l ... Oare ce dracul

i-au apucat? Mari, duca-se naibei! ce-mi pasa? [Ciuitirui la ornic.)

Sase ceasuri n-am vreme de perdut. Trebuie sa ma-ntilnesc cu

prietenii cu care am vorbit sa merg la bal masche. Avem sa ne imbracam in papuseri; ha, ha, hal Ce-or sa mai rida prin lojii! (l$i ia palaria.) Ian sa-mi fae socoteala ... Pana la inceputul balului rna] sint inca vro doua ceasuri ~i giumatate ... asadar, am toata vremea ea sa tree pe la Marghiolita, fiica eomisariului Sabiuta ... (Scotirui o scrisoare din buzunar.) Dar ce dracul sa fac acum cu ravasul mosului meu? El mi l-au trimes ca sa-l dau cueonului Tachi, si cuconul Taehi s-au f'acut nevazut ... Ce sa fac? .. A! iata vine oineva. (Vazind pe Cati.) Dumnezeule, Cati, modista! (Se inchina Catii.)

92

r

s c s s A IV

ALECU, CAT! (intra prin fund, aducind 0 cutie cu bonete)

ALECU: Negresit, cauti pe cucoana Tarsita, mademuasel Cati? CA TI: Dar, cucoane Alecule; Ii aduc 0 boneta noua,

ALECU: Ce? rna cunosti? €um de-mi stii numele?

CATI: Tot asernenea 'precum mi-l ~tii si d-ta pe al meu. c ALECU: Pentru d-ta nu-i de mirat, mademuasela, pentru ca cine:

te vede doreste sa te si cunoasca, '

CATI: D~ vreme ce-mi faci complimenturi, apoi da-mi voie sa-til spun si eu ca ai mult talent pe ghitara.

ALECU (rizind): Da de unde-ai aflat? _

CATI: Las' ca te-am auzit eu insumi: dar mi-au spus-o ~-o per'soana care iubeste foarte mult muzica de cind te-au auzit pe d-ta cintind pe sub ferestrile sale.

ALECU: Marghiolita! 0 cunosti? ...

CATI: Mi-i bun a prietina si ne videm in toatezilele.

ALECU: Cu adevarat; sideti fata-n fata. .

CATI: Si vorbim adeseori de d-ta.

ALECU: Ah, madernuasela, cit rna norocesti cu cuvintele aceste!

Da-mi voie dar sa rna numar si eu de-acum pintre prietinii d-tale.

CATI (dindu-i mina): Cu mare bucurie.

ALECU: De-acum te rog sa-mi poroncesti la cite te voi putea sluji.

CATI: Bucuros; dar si d-ta sa urmezi asemine cu mine.

ALECU: Frateste ... si, spre dovada, iata 0 scrisoare pe care te

rog s-o dai cucoanei Tarsi.tei ca s-o deie boierului d-sale.

CATI(luind serisoarea): Ada.

ALECU: Mademuasel Cati... sarut minile . .. (Voie~te sa iasii.} OATI (zimbind): Si ... ce sa spun Marghiolitii?

ALECU: Spune-i c-o iubesc din tot sufletul.

CATI: Foarte bine. Oi spune ca tinarul ce-o iubeste meriteaza dragostea ei.

(AZecu se inchina si iese.}

CATI (sinqurii]: Ce de treaba tinar! ... D'-apol si Leonil al meu .

mo~ dupa el cind imi ziee ca rna iubeste ea 0 sabie turceasca .

numai ii cam nebun, cam berbant ... dar ce sa-i faei? nu-i degeaba cornet la cavalerie. Ian sa videm ce-rni serie? (Seoate un rava~ din sin ~i-l citestet]

"lngerul meu!

Tu esti steagul la care oehii mei stau tintiti eu dragoste ~i cu Iala.

Glasul tau e mai dulce decit trimbita scadronului! ... Pentru tine doresc cinuri ~i slava; pentru tine as birui lumea toata. Desara rna

93

J f

\

due la bal masche! Vina si tu, puiule, sa petrecem impreuna. 'Eu oi fi imbracat in Irod-imparat. Al tau pentru veeii vecilor.

Leonil Crisu:"

Auzi cit e de nebun! hal ha, hal

s c ax A V

CAT!, LUNATESCU (intra prin stinga posomorit Iii cu doua pistoale, in mini)

LUNATESCU (CU glasul amoriii): Revolutie l CATI [spiiriiruiu-se}: A!

LUNATESCU: Ce vad? .. Modista cea frumoasa l CATI (in parte): Oare nu cumva-i turbat?

LUNATESCU (liisind: pistoalele pe canape si apropiindu-se iuie

de Cati):, .Madmuasela vazut-ai irozi pe uliti ?

CATf (cu [ricii}: Ba nu ...

LUNATESCU A! slava Domnului ... parca m-am mai racorit! CATI (in parte): .Negresit ca-i Iipseste 0 doaga.

LUNATESCU: Cind ai sti, madmuasela, cit bine mi-ai facut eu doua cuvinte ... crede ca mi-ai dat viata, (luind-o de minii] si de la vointa matale atirna ca sa-mi dai si inima,

CATI (cu mirare): '['l-am dat viata? 1?i vrei inlma? ... nu te-ntaleg. LUNATESCU: Nu-ntalegi, scumpa 1?i frumoasa modista ce esti, ca ochii matale m-au prins de suflet?

CATI {rizirul]: Ochii mei te-au luat de suflet? (In parte.) Vorbeste-n bobot .

. LUNATESCU: Nu-mi intoarce vorbele-n cabazlic, Vreu sa-ti zic ca, din ceasul ce te-am vazut, mi-ai pla cut asa de mult inctt sint gata a cheltui pentru mata tot venitul rnosiilor mele.

CATI..: Si ce-i va raminea cucoanei d-tale?

LUNATESCU: Tarsitii? .. Ah, nu te ingriji de dinsa: Ingrijes-

te-te mai bine de starea in care m-au adus nurii matale.

CATI: De citi ani esti?

LUNATESCU: Nu cauta ca-s sur, is verde inca.

CATI: Esti sur-verde? foarte bine. Ma due s-o spun cucoanei

Tarsitii, pentru ca sa se bucure. (Voie$te sa iasii prin dreapta.) LUNATESCU: Nu face pozna, madmuasel Cati ... asteapta. CATI [iesind]: A! vrei sa-mi dai zastrea cucoanii? ha, ha, hal LUNATESCU (alearga dupa ea]: Cati, Cati ... asculta, modista

Irnpelrtata. Au fugit! ... Ar avea haz sa rna pirasca nevestii! ... Ba, zau n-ar avea haz nicidecit, pentru ca Tarsita mi-ar scoate ochii ... A dracului modistal sa nu vreie sa se boiereasca! ... Ce sa fac ca

5-0 induplec? (Sta pe ginduri.) .

94

s c ax A VI

LUNATESCU, SABIUTA. (dind busna in odaie pe U$a din [urui.)

)

SABIUrA: Iata-ma-s cucoane Tachi. Ge-mi poroncesti? )'

LUNATESCU [riisiirirul]: Ho, ca m-ai spariet! ... Dar bine c-ai i venit, arhon satrar, pentru ca am sa-ti descopar niste lucruri care. au sa te-ngrozasca din talpa pan-in crestet.

SABIVTA: Sint gata sa te-ascult, cucoane.

LUNATESCU: Prea bine! ... dar mai Intii raspunde: te simfi

in stare sa te jartfesti pentru patrie?

SABIUrA (ingrijit): Ce fel ... sa rna [artfesc?

LUNATESCU (serios): Cu totul ... si cu viata, poatel . " dupa

Impregiurari.

SABIUrA (spiiriet]: Cu viata mea? ori cu alta? LUNATESCU: Cu a d-tale!

SABIUrA: Cu ... a ... mea?

LUNATESCU: Dar!

SAmUrA: D-apoi stiu eu?

LUNATESCU: Ce fel? daca stii? .. , Nu esti insarcinat cu linistea si cu siguranta publica? Nu esti un madular al politiei? Nu esti

. ?

comlsar ....

SAmurA (ojtind]: Ba sint.

LUNATESCU: Aceste cinstite titluri trebuie deci sa te-ndemne a nu cruta nimica pentru binele ob~tesc... pentru patrle!. .. Patria! intalegi?

SABIUr A: Intaleg, dar nu te pricep.

LUNATESCU: Mi-i pricepe prea mult, nefericitule, cind tl-oi lmpar'tasi taina tnfricosata de la care spinzura viata noastral SABIUrA: Saracan de mine, cucoane! Ce taina?

LUNATESGU(se apropie de Sabiuta, il trage deoparte si-i zice la

ureche serios): Vazut-ai irozi pe ulitl?

SABIUTA (se uitii la Lunatescu lung s-apoi zice): Am vazut. LUNATESCU: Sintern perdutil

SAmUrA: Cum?

LUNATESCU: Acei irozi, pe care i-ai vazut d-ta nu erau irozi, cum nu sint eu Nastratin Hogea, ci complotisti ascunsi in costiumuri de irozi ... buntasi care au de gind sa deie foc tirgulul in astanoaptel

SABIUr A( riisiirind]: Elei! LUNATESCU: Ba mai bine zi: Kirie eleison ... Dar sa nu-i lasam, arhon satrar, ca sa-si implineasca planul eel nelegiuit... Si daca vom izbuti a-i prinde, draga Sabiuta, sa sti! ea te fad aga.

SABIUTA: Aga! da ... d-ta? LUNATESCU [zimbitul]: Eu? .. Helbet!

95

..

r

SABlUrA [aprisizituiu-se]: Bine zici, cucoane Tachi; datoria noastra de patrioti este sa inadusim complotul in fa!?a. Trebuie sa'·", facem, !?i sa dregem, si sa inchipuim ... si sa facem : .. !?i sa dregem . . . " intr-un cuvint, vina cu mine.

LUNATESCU: Ba nu ... eu !?ad acasa ... Du-te d-ta de fa ce-i sti pentru ca sa departezi primejdia !?i ada-ti aminte ca patria a!?.teapta scaparea sa din minile unui comisar de cfartal!

. SABIUrA (eu entuziasm, ooieste sii-$i scoaui sabia): Ma giur ... ? LUNATESCU (tiiindu-i vorba): Lasa giuramintul pe alta data,

ca nu-i vreme de perdut.

" SABlUTA: M-am dus ... (lese iute prin fund.) LUN ATESCU: Sa ne videm sanatosi.

SABIUrA (intrind iar): Aga? .

LUNATESCU: Aga!

(Sdbiutd iese.)

LUNATESCU: Cind ar sti Moldova ce slujba i-am Iacut eu, mi-ar ridica un monument de patru lei ... adusi de peste granita! ... Dar aud glasul nevestii. Oare sa-i fi spus ceva modista? ... Ce-i bine nu-i rau; rna due sa ma-mbrac. (le$ind prin siinqa.} Nici pe dracu sa-l vezi, nici cruce sa-ti faci!

s c s x A VII

TARSITA, CATI (viind din dreapta)

TARSITA (purtind 0 bonetii inciircatii ea flori multe, pene ~i cordele): Si zici, Cati, ca rna prinde boneta asta noua?

CATI: Cum sa nu te prinda? ... Cind Ii cineva tinara si frumoasa ... orice pune pe cap Ii merge.

TARSITA (eu cocheiiirie]: A!?a-i? Asta ziceam si eu cumnaticai

mai alaltaieri, f?i nu vrea sa rna creada.

CATI: A fi batrtna ... poate.

TARSITA: Dar, ar putea sa-mi fie bunica,

CATI: De-aceea! ... Ii zuliara de tineretile d-tale ..

TARSITA: Nu-i vina mea daca m-au inzastrat natura cu gratli. (In parte.) Ah! cind m-ar videa acum Leonil.

CATI (in parte): Cind ar videa-o Leonil ar zice ca-l stahia ca-

zarmei.

T ARSIT A: Si cit zici ca tin bonetele amindoua? CATI: Doisprezace galbini.

TARSlTA: Nu-i prea scump?

CATI: Poate fi ceva scump In lume pentru 0 cucoana mare ca d-ta? lata nota.

96

TARSIl'A (luirui nota): Socoteala veche: 20 de galbini; doua bonete, 12 galbini; peste tot 32 de galbini. {Dirui nota Catii.) Foarte

bine; s-o arati boieriului. \

CATI: Da oare mi-a plati indata? ... Vezi c-astept aeum de-un fill. TARSIl'A: Cum sa nu plateasca? ca doar nu da din banii lui. CATI: Prea bine ... Sarut minile, cuconita, (Yoieste so. iasii] A!

uitam ravasul eueonului Aleeu.

TARSITA: Ce ravas?

CATI: Cueonu Ale~u m-au insarcinat sa-l dau d-tale ea sa-l dai boierului.

TARSIl'A: Ada-l Incoaci. (La rcoasul}.

(Cati ,se inchina si iese.]

SCEN A VIII

TARSIl'A: Ce ravas sa fie? .. , de la cine? ... Ii despeeetluit ... ian sa videm. (Deschide rauasul.) Ce vad? ... de la Leonil! Ah! (Pica pe un scaun.) Leonil irni serie! .... Leonil! Leonil! [Siiruiii raoasul $i citestei]

"lngerul meu!

Tu esti steagul la care oehii mei stau tintiti eu dragoste si eu fala!" (Vorbind.) Ah! " . rna aserneluieste eu un steag! voinieelul meu, voinicel! ... cit de frumos serie! (Cetind.) "Glasul tau e mai dulce decit trimbita seadronului! ... " (Vorbind.) Decit trrmbita scadronului! ... cit rna iubeste! (Cetind.) "Pentru tine dorese cinuri si slaval pentru tine as birui lumea toata!" (Vorbind.) Te ered, ingerul meu, daca m-ai biruit si pe mine! (Cetind.) "Desara rna due la bal masche; vina si tu, puiule, ea sa petreeem irnpreuna. Eu oi fi imbracat In Irod-imparat", [Vorbirui.} Irod-irnparat! Vezi daca-i militar, tot a vitejie trage! (Cetind.) "AI tau pentru vecii veeilor!" (Vorbind si sculiruiu-se.} Ah! Leonil, si eu sint a ta pentru vecii veeilor. Ce fericire! . " unde-i Cati s-o sarut de mii de ori ea mi-au adus un ravas atit de slavit! ... $i eu oi merge la bal masche, ~i m-oi Intilni eu tine, scumpul meu Leonil! viteazul meu Irod-irnparat (Strigii.) Safto, Safto!

SCEN A IX

T ARSIT A, SAFT A (intrind prin fund)

SAFTA: Aud, cucoana.

TARSrl'A: Du-te degraba, Saftico, la teatru, ~i sa-mi iei doua domino de eatife.

7' - Comedii ~i drame

I

97

SAFTA: Ce mincare-i aceea, cucoana?

T ARSIT A~ Du-te de spune acolo cum Iti zie eu: sa-ti deie doua domino ... domino, auzi tu? si sa le dud la cumnatica.

SAFTA: Si-apoi?

TARSITA: $-apoi sa m-astepti aeolo pan' ee-oi veni eu. Na i?i

bani. (Ii dO. 0 pungo..)

SAFTA: Foarte bine; doua ... eum le-al zis? TARSITA: Domino.

SAFT A (iese prin fund, zicisui}: Doua domino, doua donimo, doua dimono ...

TARSITA (alergind dupo. Safta): Domino, proasto! (Viind in fata seenei.) Cit imi bate inima de tare! pare-am alergat doua peste pe jos ... Ah! ce putere are amoriul asupra inimilor eelor gingase!

s c s x A X

TARSITA, LUNATESCU

LUNATESCU (in parte): Tarsita! ... Aflat-au oare ceva?

TARSITA (in parte): Barbatulmeu! de n-ar afla ...

LUNATESCU [cu. dragoste): Draga? .

TARSITA (asemene): Fratioare? ... LUNATESCU: Ce facem in asta-sara?

TARSITA: Eu rna due sa petree la cumnatica: dar mata? LUNATESCU: Eu, surioara? zau, nu stiu.

TARSITA: Nu gioci cartile, puiule?

LUNATESCU: Ba as giuca, sufletul meu, dac-as avea cu cine. TARSITA: lata, tocrnai ca ne Yin prietinii pentru par tida. Pu-

neti-va la gioc, ca eu rna due sa rna gatesc: (lese prin dreapta.)

S CEN A XI LUNATESCU, TREI PRIETINI

LUNATESCU: Bine-ati venit; fratilor, di v-asteptam cu nerab-"

dare.

UN PR~ETEN: Asa, hotule, pentru ca sa ne iei paralele. LUNATESCU: In puterea prietesugului ...

PRIETENUL: Foarte-ti multamesc de prietesug, vere. lata trii sari de-a rtndul de cind perd necontenit., Nu rna pot scula 0 data fani ca sa nu intru platca.

LUNATESCU: A cui e vina, daca nu stii sa gioci?

98



PRIETENUL: Nu mi-i inlata d-ta cartile? Eucare le gioc de douazed de ani! ... Ian sa vezi cum am sa te free in asta-sara.

(In timp ce vorbesc, un feci or oseazii masa de ciirti, aduce luminiiri, ciirti s.c.t.) .

,LUNATESCU: Vorba multa, saracie. [Ariitind. masa.) In fapta se cunoaste omul ... Poftim.

(Tachi cu doi prieteni se pUn la ciirti; at treilea priueste.} PRIETENUL: Preferantul giucam? Cite zace para Ie fisa? LUNATESCU: Cum iti vroi ... Eu fae cartile. {Amestecii ciiriile

$i le imparte.;. Ce noutati ati rnai aflat astazi?

PRIETENUL: Tot eele de ieri si de-alaltaieri ... Nimie. LUNATESCU: Cum? N-ati vazut penime?

PRIETENUL: Ba am vazut 0 multime de irozi pe u liti. LUNATESCU [sciipirul ciiriile din mini): Irozi l (In parte.) Iar

irozi si tot irozi!

PRIETENUL: Nal e-ai facut mal-donne ... si ee earti bune aveaml

LUNATESCU: Pardon!

PBIETENUL: Pardon, pardon,. dar preferantu-i pe bani.

s c s x A XII

Cei denainte, TARSITA (cu mantelil $i capelii]

TARS1'fA (intrind prin dreapta): Sluga, d-voastra, boieri. PRIETENII [inchiniruiu-se]: .Sarut minusitile, cucoana Tarsita. TARSI'fA (apropiindu-se de Luruitescu]: Cum iti merge noroeul

_draga?

LUNATESCU: De-abia am inceput: dar nadajduiesc ea mi-a fi in favor, de vreme ee te interesezi mata, sufletul meu.

TARSI'fA: Iti proorocesc ca ai sa cistigi mult in asta-sara. LUNATESCU (in parte): De-ar fi ' sl Cati modista cuprinsa in aeel multI

TARSI'fA: Eu va las eu sara buna. {Siirutitui pe Lunatescii pe frunte.) Noroc bun, draga, si gioaca eu minte. (lese prin fund.) LUNATESCU: Sa nu rna lasl multa vreme singur, sufletul meu, ca mor de urit far' de mata.

PRIETENUL (catra ceialalii]: Cit de bine traiesc impreuna! LUNATESCU (in parte): S-au pornit! De-acum rna pot duee unde rna chearna amoriul ... la magazia modistei! ... si cit pentru irozi, mi-oi lua pistoalele. [Ciitrii prietenul care nu joaca.) Vina, te rog, prietine, de gioaca in locul meu vro giumatate de ceas, ea am putina



99



treaba pan-in tirg. (Se scoolii; prietenul se pune in locul lui Lunatescu.)

PRIETENUL: Da, bine ... ne lasi? incotro?

LUNATESCU: Ma due sa cumpar 0 boneta nevestei. (l$i ia ptiliiria $i pistoalele $i iese prin fund.)

PRIETENUL I: Ce cas a blagoslovita: se iubesc de 20 de ani ca niste hulubasi.

'PRIETENUL II: Protos.

PRIETENUL III: Deiteros. PRIETENUL I: Preieromt!

(C 0 r tin a cad e.)

ACTUL II

Teatrul reprezinta partea Ulitel Mari dinspre Trii-Ierarhi. In dreapta, magazia modistei Cati, avind pe .la fereste bonete ~i capele. In stinga, in fata, casa comlsarului Sabiuta, Ulrta este pustie si mtunecoasa; numai un culucclu se zareste in stinga, la coltul . easel comlsarulul. 'La rtdicarea cortmei ).In orologiu Indepartat bate septe ore st, dupa ce Inceteaza, culucciul striga:

.Roita!"

SCENA 1

LEONIL (iesind din magazia modisteiJ: Adio, scurnpa si nepre tuita modlstal ... inger cu boneta ~i cu papiliote, care-mi indulces viata si-mi tivesti basmalele! Asteapta-rna pan' intr-un eeas, ea ar sa ma-nfatosez oehilor tai de sopit-la in costium de Irod-imparat, ci:ll esti vrednica a te numi imparateasa modistelor si amoreza unui era

CATI (iese pe praqul usii}: Adio, craiule, berbantule. (lnchio usa.}

LEONIL (viind in fata seenei): Ca modista lighioaie placuta n este pe fata pamintului. Cu inima te iubeste si cu degetele-ti coa: earnest ... dad nu-ti scoate ochii ... Dar apropo de bal masehe. cu ce-oi sa rna due la teatru? Prietinii care-or sa vie cu mine, in bracati in irozi, mi-au marturisit ca-s tufa de parale; pe de alta pa te, casierul nu face credit, si cit pentru batuti ... (i$i pipiiie iniz: narele) i-au batut vintul de multI ... s-asa de mult, incit a ram pustie-n urrna ... Mari, ce-mi pasa! bun Ii Dumnezau, mai ales pe tru cadeti de cavalerie. (Se pune drept ea un soldat.) In stinga! I ciorul drept inainte, mars! (Pornesie catra fund, facind mors.] Ran planplan, ranplanplan, plan, plan, plan. (lese prin fund in stinga.)

100

SCENA II

SABIUTA (iesirui din ccsc lui), MARGHIOLITA (pe pragul usii}

SABIUTA: Inchide bine usa pe dinlauntru, Marghiolita, si nu rna

astepta In asta-noapte, ca eu poate n-oi veni acasa pan-In ziua.

MARGHIOLITA: Cum? .. toata noaptea ai sa te trudesti? SABIUTA: Asa cere slujba, fata mea. Cu sara buna. MARGHIOLITA: Noapte buna, tata. (Inchuie usa.)

SABIUTA (viind in tata seenei): Aga! aga! ... De cind gindesc sa

rna fac aga, eu satrariul Sabiuta ... IS bun de dus la agie ... Brrr .

da frig ii!... dafrig Ii! ... Auzi, comploturi de irozi, brrr .

parca-mi curg sloiuri de gheata pe spinare .. , Desara-s rmduit la teatru. Am sa ma-mbrac si eu In Irod, sa m-amestec pintre masti ~i sa trag cu urechea, doar oi descoperi ceva ... Hei! culucciu ...

CULUCCIUL: Aud. -,

SABIUTA: Sa iei sarna, daca-i videa irozi, s-asculti ce-or vorbi.

Auzi?

€ULU€GIUL: Aud.

[Siibiuiii iese prin fund, in dreapta.)

SCENA III

CAT!, MARGHIOLITA

CATI {iesind. pe pragul usii]: Marghiolita, Marghiolital MARGHIOLITA (asemene): Ce doresti, Cati?

'CATI (viind in mijloeul seenei): Vin' degraba sa-ti spun ceva. MARGHIOLITA (asemene]: Ce lueru?

CATI: M-am irrtilnit astazi cu iubitul tau, eu Alecu, intr-o cas a !?i m-au insarclnat sa-ti zic ca nu te iubeste nicidecum.

MARGHIOLITA: Ha, ha, ha, nebuno ... Dar Leonil al tal) cum se mai poarta cu tine?

CATI: Ca un leu. Ma iubeste mai mult de cit trimbita scadronului si mi-au fagaduit di m-a lua.

MARGHIOLITA: Ce bine-ar fi sa ne maritam odata amlndoual CATI: Poate-~ da Dumnezau ... Da, ian spune-rni: gatitu-ti-ai

costiumul de bal masche? '

MARGHIOLITA: Ii gata ... rnsa rna tern sa ma-mbrac cu el. CATI: Pentru ce?

MARGHIOLITA: Cind gindesc sa merg la bal masche fara!?tirea

tattni-meu, mi se taie tot glasul.

CATI: Nu fi coptla. Ce te temi, dupa ce ai sa mergi cu mine? MARGHIOLITA: Stiu; dar dac-a afla tata-meu?

CATI: Ii zice cii s-au insalat si te-a crede.

MARGHIOLITA: Dar Alecu?'

;-' ~.~1,

f ;', -t.~'.II' ;

L_" .. ,-- '"'''''' ... ,,~, ,,,,,,.~

101

CATI: Lui A1eeu Ii spune ea te-ai dus 1a ba1 masehe eu nadejde de a-l intilni pe dinsul. Si, cine stie ... poate sa-l gasim acolo.

(Trece prin fund un neamt beat care zice: "Gott verlasst kein Deitscher niclit! ... "]

MARGHIOLIl'A [spiirieiii]: Vine eineva. (Fuge 'in casii.}

CATI: La opt eeasuri sa vii la mine. (Intra 'in magazie.)

SCEN A IV

ALECU (vine prin fund din stinqa, purtitui 0 ghitara pe sub manta): Oare sa fi iesit eomisariul de-acasa? (Se apropie de casa lui Sabiuta $i cauui pe [ereasta.} Perdelile sint trase. Nu se vede nimie. Ian sa cere a da de stire Marghiolitii, dupa chipu1 obicinuit ... sa-i cint pe sub feresti. (I$i acordii ghitara.) Bre! da frig ii! imi ingheata degetile pe strune ... Ah, Marghiolital cit trebuie sa te iubese, pentru ca sa fac straja noaptea pe la mezul iernei! ... numai un amor inflacarat ea al meu poate rabda 17 graduri de frig. Haide ... cum a da Dumnezau ... intr-un norocl (Se primblii pe sub ferestele Marghiolitii, cint'ind din ghitara si din qurii.]

Vina, draga, pan'te-astept, Sa te string 1a pept, Ca de frig si de-a1 tau dor Eu inghet si mor.

(Cinta iar la fereastra Murqliiolitii.}

Nimic nu se iveste l ... oare ee-au patit azi de nu m-aude, e-am ragusit cintind ... Sa cere si de-al doilea oara. (Cearcii ghitara.) Trone! s-au discordat ghitara! . " Pas acum de-o acordeaza eu minile inghetate l (0 acordii.}

SCEN A V

ALECU, LUNATESCU (invalit in manta, intra prin fund din dreapta urmat de patru liiutari)

LUNATESCU (catra liiuiari]: Stati aici in colt putintel ~i va gatiti scripcele. (Viind 'in fata magaziei Catii, fara a vedea pe Alecu.) Iata-ma-s, in sfirsit, Hnga easa Afroditei inimii mele! ... Mi-au venit in gind sa-l dau 0 serenada prin care sa-i pot face cunoscuta stare a [alnica a sufletului meu. " ~i nadajduiesc ca, dupa oftarile ee va auzi, se va milostivi a priimi cite i-am propus azi dupa-rnasa. [Cautii pe [ereasta Catii).

ALECU (nevaz'ind pe Luniitescu]: In sffrsit am aeordat-o! (Cercind ghitara.) Suna bine aeum.

102

LUNATESCU: Ii acasa! Acu-i vremea, (Face semn tiganilor sa inceapa.)

ALECU: Curaj, Alecule.

(In timp ce Alecu", cinta, lautarii se pornesc din fund gramada $i vin pan'in fata scenei, cintind: "Ah, noroc noroace!", pe urma se intorc inapoi, iar vin $i iar se due 10. fund. Luniitescu stii cu

dosul 10. Alecu :;;i priueste cu dragoste 10. [eresiele CaW.)

ALECU (clntind)

Vina, draga, pan'te-astept.

LUNATESCU: Cinta cu suflet, balaure.

ALECU [minios]: Cine dracu au adus cioarele aieste? [Voieste sa cinte, dar nu poate din pricina liiutarilor carii riienese 'in gura mare:

"Ah, noroe noroacel"] ,.

LUNATESCU: Ofteaza, baragladinal

ALECU (cintind)

Sa te string la piept,

Ei, geaba! nu-i chip de cintat! (Catra Luruiiescu}: N-auzi, domnisorule? N-ai putea sa te dud sa urli mai departe?

LUNATESCU (neintorciruiu-se]: Ulita-i cit a mea, cit a d-tale. (Catra liiutari.] Trage of grozav, doroiule!

(Liiutarii tip cit le tine gura.)

ALECU (odata cu liiutarii)

Ca de frig si de-al tau dor Eu inghet si mar.

(Ferestele se deschid 10. amindoua casele. Ca'ti$i Marghiolita se arilt.)

seEN A VI

Cei denainte, CAT!, MARGHIOLITA

CATI }C ·t'.'" I·"'?

MARG. e vl-ue 11 m u Ita.

ALECU [zarind. pe Marghiolita si alergind la [ereastii}: Marghiolita!

MARGHIOLITA: Tu esti, Alecu?

(Se pun amindoi la'Vorbii, incet.}

103

LUNATESCU (zarind pe Cati): Modista! (Catra lautari.) Taceti, mai. (Se apropie de [ereasui]

(Lautarii tae $i se due.) CATI: Ce vad? Cuconul Tachi!

LUNATESCU: Eu si iar eu, frumoasa Afrodita! CATI: Dar ce cauti noaptea pe uliti cu lautari?

LUNATESCU: Nu rna osindi, scumpa rnodista ce esti, ca numai amoriul ce am pentru tine au putut sa rna scoata din sarite,

CATI: Nu ti-e rusine sa vorbesti asa, d-ta, om insurat? LUNATESCU: Ei! draga, cu rusinea astazi n-o scoti la cap. Dar . nu-i vorba de rusine ... Ii verba ca te iubesc asa de nastrusnic, inci t

acum sint adiafor pan' ~i de ciubucl eu, care eram in stare sa-mi vind sufletul pentr-o liule de tiutiun ..

CATI: Ha, ha, hal $-apoi ai obraz sa-mi zici ca rna iubesti ca

sufletul? ..

LUNATESCU: Asculta-ma: Ce vrei de la mine? cape1e? bonete?' CATI: Foarte-ti multamesc, ca am prea multe.

LUNATESCU: Cu adevaratl ... ti-i magazia plina! Spune-mi dar ce doresti ? Drosca de birja cu luna? mobile? .' .. Poronceste supusei slugi a matale.

CATI (scotind 0 nota din buzunar): Vreau sa-mi platesti socoteala cucoanei d-tale.

LUNATESCU ('in parte): M-au prins in capcana, diavoloaica. (Tare.) Cu mare bucurie ... Cit Ii acea socoteala?

CATI: Triizaci si doi de galbini.

LUNATESCU: 0 bagatcla ... lata banii, spre dovada ca sint gat a a implini toate dorintile matale . : . numai de mi-i da 0 dulce nadejde ... (Seoate punga $i nusruirii banii pe [ereastii.]

ALECU: Zau? mergi la bal masche, Marghiolita?

MARGHIOLITA: Merg cu Cati ... Nadajduiesc Insa ca mi-i sluji de cavaler, Alecule?

ALECU: Pan' 1a moarte, scumpa mea. (Vorbese iar 'ineet.)

(In timp ce Luniitescu numiirii, jignicerul Vadrii intrii din dreapta, prin. fund, $uierind cu mirare $i ciiutind eu euriozitate impregiurullui, fiirii a vedea insii pe Alecu $i Luniiteseu.)

s c s x A VII Cei dinainte, V ADRA

VADRA: Mal! mail mail ... da mare tirg! ... Ce de minunatiil ...

Ian priveste uliti, sa mergi cale de-c posta si sa nu Ie mai dai de fund. Bre! bre!... ~i cind glndesc... puteam sa mor fiir-a videa

104

Iesu, eu jignicerul Vadra ot Nicoresti, care de cind m-au facut mama nici c-am iesit din Nicoresti ... Slava tie, Doamne, ca m-ai invrednicit a intra si eu 0 data in capitatie l ... Atita numai imi pare rau,

ca am sosit noaptea si nu stiu cum sa fac ca sa gasasc gazda ne-

potului meu Alecu sau macar casa cuconului Tachi Lunatescu ...

Pe altii nici ca cunosc in capitatie ...

(Tot vorbind, seapropie incet_de culucciu fara a-l vedea.) LUNATESCU [nurtuirirul}: 'I'riizaci, triizaci ~i unul, triizaci ~i doi

... Tocmai?

CATI: Tocma ... Foarte-ti multamesc. CULUCCIUL (la urechil~ lui Vadra): Raita!

VADRA [spiiriet]; Ho! (Viind iute in fata scenei.) Ce dracu au oamenii pe-aici de se sparg asa, noaptea? (l$i stupeste in sin.)

(La racnitul culucciului, Alecu $i Luruitescti se intorc $i zaresc pe Vadra; iar Cati $i Marghiolita inc hid degraba ferestele.)

.

ALECU } (A ) N W ? LUNAT. m parte: u cumva m-au vazut.

(Se apropie amindoi de Vadra, ascumsi in mantale, si apucindu-l fiecare de cite 0 mina, ii zic cu voce qroasii.)

ALECU: De-i spune ce-ai vazut, te stropsesc!

LUNATESCU {ariititui pistoalele): De-i zice-un singur cuvint, esti mort!

VADRA [spiiriei]: Elei!

(Vadra ramine incremenit; iar Alecu $i Lunatescu se departez de el, mergind spre fundul scenei.)

s c s x A VIII

Cei denainte, LEONIL [imbriicat: in costurri de irod}

LEO NIL (iesitui din stinqa, se pune dinaintea lui Alecu $i a lui

Luniitescu, declamind cu voce tare):

Eu sint Irod-imparat, Care pe Gal am incalecat,

$i pamintul s-a cutremurat!

ALECU: Sa fii d-ta sanatos, (Fuge in dreapta.)

LUNATESCU (spariet): Valeul (Scapii pistoalele jos, tremurind.) LEONIL: Inchina-te dinaintea stapinului tau, fiinta fricoasa, su-

pusa sabiei mele.

105

LUNATESCU (plecindu-se pana la piimini]: Nu te-ndura de mine pacatosul, domnule revoltant, ca am 0 casa de copii ... si sint patriot bun, moldovan curat.

LEONIL: Moldovan? ... ba, mai degraba jidan, ca esti prea voinicos da fricos. Haide, cauta-ti de drum si ada-ti aminte cit Ii trat de vestitul si preaputernicul Irod-imparat, luceafarul Rasaritului l LUNATESCU (jugind prin stinga): Aud, slavirea-ta,

LEONIL (luirui pistoalele de jos): Ha, ha, hal ... Iricoasa lighioaie! si inca purta pistoale ca giupinul Leiba din codrul Hertii ... Stii ca-s bune pistoalele? .. Numai bune de scos plata de la bal masche. (Le pune la briu.}

VADRA (pe ginduri): Unul m-a stropsi si altul m-a omort de-oi zice vrun cuvint ... Unde m-am vtrit eu? ... Nu cumva am Intrat intr-un tirg de ieniceri? (Sta eu oehii tintiti in jos.)

LEONIL (zarind pe Vcuirii]: Cine sa fie acest blagoslovit crestin incoronat cu cactula brumarie si infasurat cu contas de vulpe? Amirosa a provintie cale de-o postal Ian sa videm. (se apropie de Vadra. pe dinapoi si striga:)

Eu sint Irod-imparatl VADRA [riisiiritui]: Ho, drace! Ce dihanie-i asta?

LEONIL (in parte): n chiar provintial! ... Am sa-l spariiu si pe dinsul (Tare.) Raspunde-mi cine esti? .. si ce cauti noaptea, fara ffriar, pe ulitile capitaliei noastre?

VADRA (in parte): Da ... vorba-i? Numaidecit ti-oi raspunde, ca

sa rna omoare ceialalti doi.

LEONIL: Ei! ... auzi? esti surd ori mut?

VADRA (in parte): Sfinte Panteleimoane! ... Sfinte Nastasi! ... LEONIL: Uita-te la mine, provintialula, si te supune la poroncile

lui Irod-Irnparat, ca de nu mi-i asculta, va fi rau pe pelea tao VADRA (in parte): Na si altul! . .. aista rn-a ucide daca n-oi grail Mari, unde dracu rna gasasc? [Ttire.] Nu te minia, maria-ta, daca nu-ti raspund ... Ma tern de ceialalti.

LEONIL: Care ceialalti ? (In parte.] Ha, ha, ha ... Se vede ca si-au mai batut gioc cineva de dinsul ... (Tare] Eu iti dau vole sa vorbesti.

VADRA: A~a? Ei! apoi, spune-rni, te rog, maria-ta ... nu stit. unde sade nepotul rneu, Alecu Madian?

LEONIL: Nepotul d-tale? (In parte.) Sa fiu al dracului de-l cunose.

VADRA: Eu sint jignicerul Vadra ot Nicoresti s-am venit la Ies

ca sa-l vad, .

LEONIL: Sa vezi Iasul sau nepotul? VADRA: Pe-amindoi.

106

LEONIL: Daca vrei sa cunosti Iasul, cauta-mpregiur si I-Ii videa; mirosa ~i I-Ii simti. Cit pentru cuconu Alecu Madian, trebuie sa te hotaresti a veni cu mine unde te-oi duce eu ... dar sa nu-ti fie frica. (In parte.] Am sa-l due la bal masche sa-mi plateasca' bileturile. (Tare.) Parale ai?

VADRA: Am vro citeva! dar ... pentru ce?

LEONIL: Nu-ti pasa si nu te teme, ca te ieu sub ocrotirea mea. VADRA: Sarut minile. (In parte.) De treaba irnparatl

LEONIL: Dar pentru ca sa poti intra acolo unde vreu sa te due

ea sa vezi pe nepotul tau, trebuie sa-ti pun 0 decoratie neaparat.

VADRA: Ce-i cocoratia eeea?

LEONIL: Un samn de cinste. Vin dar sa te decorez. Intinde nasul. VADRA: Nasul?

LEONIL: Of!Nu rna supara ~i Intinde-I fara grija. (li anina lui Vadra un nas minciunos.)

VADRA: Da bine, rna rag, acole se pun cocoratrile?

LEONIL: Unii le poarta la pept, altii le spinzura de git; dar fiindea decoratia ce-ti harazesc este mai sucada, ti-o anin de nas.

VADRA [rizind}: Pentru ca nasul Ii mai sus decit gi tul . .. am gkit?

LEONIL: Ai gicit, o! preacinstite Vadra! ... Acum te sfatuiesc sa tii nasul tot mai sus, pentru ca sintem Intr-o vreme cind ridicatul nasului e de bon ton.

VADRA: De menton?

LEONIL: Dar, de monton. (In parte.) Bravo, Leonil, te-ai pus la eale despre bileturi. Acum hai sa dam de stire Catii.

VADRA: Ei! mergem? .

" LEONIL: Acus ... Asteapta-ma putin aid ca Yin Indata. (Merge spre magazia Catii.)

VADRA: Ce! ... rna lasi singur?

LEONIL: Nu te teme, ca esti decorat ... rfdica nasul mai s.us, frate. (Intra La Cati.)

s c s x A IX

VADRA; mai pe urma, MARGHIOLITA

V ADRA: Mai,' ca sugubata-i capitatia asta! Bietul frate-meu, Dumnezau sa-l ierte! imi spusese eu adevarat ca aid se fae multe pozne ziua meaza-mare; iar de cele ce se intimpla noaptea nu rni-au pomenit. Se vede ca si aici, ca si la Nicoresti, el se eulca odata eu

gainile. ..

MARGHIOLI'fA (imbri'icata in costum de fantazie si purtind pe obraz 0 mascii de catife neaqrii, iese din casa ei si zice in parte): Cind

107

ar sti tatal meu di rna due la bal masehe, m-ar inchide la monastire. (Trece pe linga Vadra $i intra la Cati.)

VADRA (rasarind): Mai iata 0 dihanie! asta-i eu obraz negru! ... trebuie sa fie vro arapoaica ... Bre, bre, breI a draeului tirg!

(Tree prin fundul scenei mai multe ma$ti, eu finare in miini

$i eintind:)

Haideti, frati, sa traim bine, Sa traim noi intre noi,

Caci curind timpul ne vine lncarcat tot de nevoi.

VADRA: Mai iata si alte lighioi! Bre, bre, breI da multe soiuri de dihanii mai sint in le$!

(Dupa ma$ti, tree doi draei sa rind $i impungind eu eoarnele pe un jidan care striga: "Ah vei! ghevalt!")

VADRA [spiiriei de tot): laca si dracut (l$i ascundecapul in blano. $i-$i face cruce zicindt] Fevghe satana! (Dupa ce nu se mai aude nimic, el scoate capul din blarui.] Am asudat! ... sarmane Vadra! cine te-o indemnat sa vii tu in capitatie? ... Of, of! ... Se vede c-am agiuns in vremea lui Antihirt ... (l$i face cruce.j Brr ... tare mi-i frica ... si cind a~ putea ... tare-a~ fugi inapoi la Nicoresti ... Lehamite ~i de nepot si de Ies, daca nu poti face doua pasuri far-a da de dracu pe .uscat ... Ma due, fug in lume, de-oi sti ea rn-oi intoarce pe gios acasa. (Face doi pasi ciitrii fund $i se opresie.] Iar dihaniil

s c s x A X

VADRA, ALECU (imbracat in papu;;er, intra prin dreapta, purtind un cos eu piipusi], DOl PRIETENI (costumati, ai laii Aleeu, il urmeaza, dueind cuscc papu;;ilor), UN LAUTAR (cintitui din vioara, vine dupa ei}, IROZI, PRIETENII LUI LEONIL (intra prin stinga toto data, fiind precedaii de steua pe care 0 duc tloi biiieti.

Toti port nasuri minciunoase.}

ALECU(strigii iniritul]: La papusi! papusele romanesti tot sa stai sa le privestil

IROZII (strig): Irozi! Irozi! Steua! VADRA: A~ giura ca-s pe ceea lume.

(Irozii ;;i papu;;erii se oprese fapa-n fata, la mijloeul scenei.}

UN IROD:Fa-te-n laturi, papusariule, si da pas ostasilor lui Irodimparat.

108

ALECU: Faceti VOl m Iaturi, irozi nerozi ce siriteti. Nu 9titi di traim in veacul papusariilor-?

IRODUL: In laturi iti zic, pan' ce nu te rup in doua ca pe-o pa-

pusa. ,

ALECU: Tu pe mine? ha, ha, hal Vina daca-ti da cur au a 9i daca vrei sa te vir in coseiugul ista cu Vasilachi tiganul.

IRODUL (catra ceialolii irozi): La sabii, copii, in numele lui Irod-

imparat. '

ALECU (catra piipuseri]: La pari, baieti, in numele lui Vasilachi tiganul.

(Irozii trag sabiile. Papu$erii ridic eiomeqele.)

VADRA Iaca pozna! ... Papusile or sa Iaca moarte de om!

s c s x A Xl

Cei denainte, LUNATESCU si SABIUTA (aratindu-se in fund), LEONIL, CATI $£ MARGHIOLITA (ie$ind din magazie cu ma$ti de catije neaqrii p~ obraz. Leonil poartii nas minciunos.}

LEONIL (catra dame): Veniti cu mine. (Vazind scena din fund.) Ce vad? Irozii mei incaierati cu niste papusari l [Alearqii iute de se pune intre dinsii.} Stati, voinicilor, ca mai sint !?i pe pe-aici. Ce? ... vreti sa va bateti in vreme de pace si sa v-aprindeti in vreme de iarna? ... Cine v-au insuflat dorinta de-a tulbura Iinistea publica, toernai sub nasul einstitului culuceiu care va priveste din colt? ... Va poroncesc in numele meu sa puneti satirele-n teaca, si voua, sa lasati eiomegele-n odihna pan' ce-a cinta cucosul ...

. ALECU: Si eine esti tu ca sa ne dai poronei?

LEONIL: Eu sint Irod-imparat, care pe cal am incalecat si pamintul s-au cutremuratl

CATI (cunoscirui vocea lui Alecu): $i eu sint Cati, prietina d-tale,

cucoane Alecu.

ALECU: Madmuazel Cati? LUNATESCU (in parte): Cati!

CATI: Si mai iata 9-0 tinara copila care doreste a se face papusa d-tale. (Arata pe Marghiolita.)

(Marghiolita se duce linga Alecu.) CATI: Haideti, dar cu totii Impreuna la bal masche. TOTI: Haideti, haidetil

LEO NIL : Care vra sa zica, am inchiet pace! Si din ceasul acesta sintem prietini? Papusile cu irozii se prind Irati de cruce! ... haideti dar sa giuram cu totii pe steua aceasta {aratii steua), ca ne vorn

109

, da tot soi!ul de agiutor, la tot soiul de lntimplari ce vom avea in

asta-noapte l

TOTI (intinzind minile spre steal: Giuram l

LUNATESCU:· Ai auzit gturammtul complotului, draga Sabiuta?

SABIUTA: L-am auzit, cucoane Tachi. ,

LEONIL: Acum, dati-mi voie sa va recomendez un suflet blagoslovit, care-au venit inadins din fundul provintiei pentru ca sa ne plateascabileturile la locul stiut. (Arata pe Vadra.) lata sufletul!

VADRA (in parte): Ce zice? TOTI: Hural sa-l Iuam in triumf!

(Irozii se arune asupra lui Vadra si-l umfla pe sus.)

VADRA (zbiitindu-se inbratele lor): Da dati-mi pace; ca mi-ti rupe vro mina. (In parte.) Ah, Sfinte Panteleimoane! scapa-ma din ghearele lor, ca ti-oi da trii paraclisuri.

LEO NIL : Haideti, fratilor l balul ne-asteapta; gloria ne chearna!

Steua aceasta sa ne lumineze drumul, cad finarele de pe uliti s-au lasat in nadejdea lunei pe asta-sara, si luna in nadejdea Iinarelor.

(Se pornese eu totii prin. dreapta. Steua merge inainte; dupa dinsa, Leonil dind bratul. Catii; pe urma irozii, ee due in triumf pe Va-

drii; dupa acestia, Aleeu eu Mnrqliiolita si, in siirsit, piipuserii cu

cuscc. In timpul acestei iesiri, Leonil, eomanda in gura mare mar-

$ul; irozii strig: .Lrotlull"; papU$erii raenese: "La piipusil"; or-

chestra einta un mar$ triumfal.)

LUNATESCU (viind in mijlocul scenei): Dupa dinsii, voinice Sa-

biuta! Patria are ochii asupra noastral .

SABIUTA: Aga? LUNATESCU: Aga.

(Se raped amindoi diipii irozi. Calucciul striqii: .Jiaita:"] (Co r tin a cad e.)

ACTUL III

Teatrul reprezinta sala teatrulul in tirnp de, bal masche. Luminatie mare. Mast! multe in diverse costume joe polca in fund.

SCENA I

TARSITA si SAFTA (in domino)

TARSITA (cetind rauasul lui Leonil): "Vina, puiule, la bal masche. Eu voi fi Imbracat in Irod-imparat! ... " lata acum un ceas de

110

cind astept, l?i nici un Irod inca n-am zarit. Safto! nu l-ai intilnit pin sala?

SAFTA: Pe ofiterul?

T ARSIT A: Dar, pe Leoriil.

SAFTA: Nu, cucoana. Am auzit insa ea s-au suit la bunfet citeva masti noua ... Poate-a fi acolo?

TARSITA: Hai degraba, Saftico, sa luam un eeai. (In parte.) Ah, .

Leonil! Cit trebuie sa te iubese, pentru ca sa rna pun in primejdie de a bea un ceai la bufet!

[Ies amindoua prin stinga.) (Polca inceteazii.]

SCENA II

MA$TILE (strig): Mazurca ... valtul ... polca ... hera!

UN TURC (catra orhestrii}: Banabak! cinta la mine un mane ghiuzel, ghiuzel, hal sa zicem la tine: aferim ciugiuk.

UN JIDOV [asemene]: Inchi ~i vezi, jupine eu doba, chinta pe

balabusta, ca ti-oi lua masur de-un ciubot.

UN DRAC (impingind pe jidov): Fugi, Iudal JIDOVUL: Avei! ghevalt ... Urzichi.

DRACUL (la truizicanti}: Va poruneese, in numele lui Scaraotchi, sa-mi cintati un valt dracesc ... ea de nu, va umflu pe sus.

(Orchestra cinta oouu; pe jumatate de ton. Miistiu: joc in fund.

Dracut joaca oauu; cu jidovul.)

SCEN A III

LEONIL, CATI, ALECU, MARGHIOLITA, VADRA, IROZI, P APU $1, ST EU A (toti intra prin stinga, pastrind rinduiala insemnata la finele actului- al II[-lea]. Valtul conieneste $i ma$tHe

s-adun impregiurul irozilor.)

LEONIL: Irod! Irod!

ALECU: Papusele romanesti ... tot sa stai sa Ie privesti! VADRA [ciiuiitui cu spaimii impregiur): Saracul de mine! ee de

mai dracii! Ce de mai minunatii! Bre! breI ... parca-i halima!

TUR€UL (lui Alecu): Hei, banabak! nu-i jueam la mine kara-

qhioz?

ALECU: Ba giueam, efendi ... dar tu ee dam la mine? TURCUL: Dam bak$i~! cinci butelci de yin eu buuum!

ALECU: Aferim, kapioldas! Hai dar la bufet indata sa mai prindem la inima, e-am inghetat de frig afara.

111

TURCUL: Peki, peki. Hade sus la eafenea. TOrI: Haideti ... hai!

LEONIL (lui Yodrii}: Vin' cu noi, provintie blagoslovita. VADRA: Dnde?

LEONIL: La bufet! sa bei: sampanie ... de la Nicoresti. VADRA: Ce sa beu? Sampan? ... ba, rna fereasca Dumnezaul LEONIL (impingindu-l): Ei! marsTnainte !?i nu mai circni. VADRA: Mari, unde draco. m-au adus pacatele? Bre, breI

(Toti tes prin dreapta, afara de citeva ma$ti ce stau in fund.)

s c s x A IV

LUNATESCU, SABIUrA (imbracati in irozi $i purtind tuisuri minciunoase, intra prin stinqa. Trei comisari ii urmeazi'i.)

LUNATESCU {ariitind. miistile ce ies): Ii vezi, arhori satrar? SABIUrA: Ii vad, eueoane!

LUNATESCU: Ceasul primejdiei se apropie! ... SABIUrA: Asa rna tern.

LUNATESCU: Te temi? ..

SABIUTA: Vorba vine.

LUNATESCU: Ca te pof'tesc sa nu cum va sa rna lasi la dica. Eu am venit eu d-ta, preeum m-ai rugat ... iar apoi n-am gust sa-mi dau pelea popii.

SABIUrA: Nici popii, nici preutesii, eueoane, ea dear sintem in putere; si de vreme ee ne-am Imbracat si noi in irozi, revoltantii

ne-or erede din partida lor. '

LUNATESCU: Din partida lor? eu! ... asta-mi vine cam paraksin, arhon satrar ... dar d-tale?

SABIUrA: Ei, eueoane! ... mai bine paraksin. asa, decit pe spinare. [Ciitrii comisari.] Voi facut-ati pregatirile trebuincioase, pre~ cum v-am poroncit?

COMISARII: Avem vro trtizaci de slujitori. SABIUrA: Nu-s toemai destui. LUNATESCU (spiiriet]: Oare?

SABIUrA: Cu toate aeeste, duceti-va de va Impar titi ... pe la locurile stiute; si cind oi striga iUTU$! sa sartti eu totii. V-am spus cii revoltantii sint imbracati in irozi?

COMISARII: Dar, ca d-voastra?

SABIUrA: Hi, hi! ... Hai, duceti-va! ... dar sa nu rna Iasati cind iti auzi strigind: iurus!

COMISARIl: Ni boisa.

LUNATESCU: Ginditi ca patria i!?i incredinteaza soarta in rnirrilea patru comisari: voi trii si satrariul al patrule.

112

SAB1U'fA: Cu adevarat Unul si cu trii fac patru.

LUNATESeU: A~a-i? Hai ... duceti-va.

[Comisarii ies.)

SCEN A V

LUNATESCU, SABIUTA(se primbl turburati)

SABIUT A: Acum au so sit vremea sa dovidesc lumei ca aceasta sable nu-i in zadar aninata de Sabiuta vel satrar si biv-vel cornisar! 'LUNATESeU: Dar, Sabiuta draga, sa dovidesti ce ti-a placea, ~i mai ales sa dovidesti complotistii, caci patria _ ..

SABIU'fA: Patria? ... O! Patrie! nu ai frica ca eu te-a~ lasa in

primejdie ... cind e nadejde de agie.

L UN ATESeU: Mai ales ... SABIUrA: Am sa-l Iac praf! ...

LUNATESeU: Si pulbere, ca sa nu mai ramiie nimic din ei. SABIUTA: Nimic!

LUNATESeU: Nimic!

-SABIU'fA: Da unde-s ticalosii, sa-i maninc! ... Unde-s, sa-i ha-

cuiesc ca ...

LUNATESeU (in parte): Mai, ca hapsin Ii satrariul!

SABIU'fA: Unde-s, sa le-arat eu rasmiriti si volintirii. LUNATESeU: S-au dus la bufet sus ea sa beie sarnpanie. SABIU'fA: Sampanie? ticalosii! ... vreu sa prinda la curaj ... LUNATEseu: Stii ce? .. n-ar fi bine oare sa tragem si noi 0-

dusca?

SAB1UrA: Dear pentru hatirul d-tale,

LUNATESeU: Eu platesc ... Mergi inairite ca te-agiung. Sa caut numai de am parale. (Cauta prin buzunare.)

SABIU'fA: Vin' degraba ca mi s-au uscat gitlejul. (lese prin

stinga.) ,

LUNATESeU: Unde, Doamne iarta-ma, sa-mi fie punga? ..

Oare nu cumva mi-au sters-o vrun motpan?

(In timp ce Lunatescu i.~i cauiii buzunarele, Ttirsita $i Satta intra prin stinga.)

SCEN A VI

TARSITA, SAFTA, LUNATESCU, MA$TI

TARS1'fA: In: zadar am asteptat la bufet ... n-arn zarit nici un irod.

SAFTA (aditind pe Luruitescu]: Iaca unul, cucoanal ...

8 - Cornedii ~i drarne

113

TARSI'fA: Bine zici, Saftico ... El trebuie sa fie ... Leonil! LUNATESCU: Ba rni-au sters-o ca rnai bine.

TARSI'fA: Stai deoparte, Saftico l ... Ah! clt Imi tremura ini-

. ,

rnlOara. '" .

(Saita se amestecii cu mii$tile in fund. Tursiia se apropie incet de Luruitescu.}

.

LUNATESCU (in parte): Pas de bea sampanie daca poti ... TARSI'fA: La cine gindesti asa, iubite irodu1e?

LUNATESCU {riisiiritui]: Ce face?

TARSI'fA: Stiu ca sufletu1 tau arde in flacara unui amor tnvapaiat pentru un alt suflet ce tot asemine se usuca la para dragostei nemarginite.

LUNATESCU: Ce face?

TARSI'fA: Ah! cind ai sti cit de mult te adoreaza ace1 suflet ... tu n-ai sta cufundat in ginduri triste, ci ai sari in pod.

LUNATESCU: Sa sar in pod? (In parte.) Mari, ce pacoste-i asta, de se leaga de mine nitarn-nisam?

TARSI'fA: Dar, scumpul rneu, bucura-te 1?i te veseleste, cad darna gingasa ce iubesti ... te iubeste l ... 1?i cum sa nu te iubeasca, tu care sarneni chiar un Fat-logofat cu parul-de aur! ...

LUNATESCU (in parte): Ei! to paroksilose! (Tare.) Ian asculta, madams, cata-ti de drum si-ti gase1?te logofeti aiurea, ca eu n-am vreme de-ascu1tat povesti cu Feti-Iogofeti. (In parte.} Mari, ca a dracului! ...

TARSI'fA: Povesti! ... Ce vorbe slnt aieste? ... Da ... nu mi-ai scris tu astazi c-ai sa vii aid imbracat in Irod-imparat, 1?i ca glasul meu e mai dulce decit trrmbita scadronului? ...

LUNATESCU: Ian fugi Incolo, nebuno, ca ti-oi da acus 0 trimbita ...

TARSI'fA: A1?a, blastamatule? ... asa rna priimesti, cind eu pentru hatirul tau rni-arn lasat barbatul la carti si l-am facut sa creada ca rna due la cumnatical ... Da nu stii ca-s in stare sa-ti scot ochii?

LUNATESCU (in parte): La cumnatical ... Oare nu cumva-i Tar-sita! ...

TARSIl'A: Auzi, puschiu! sa rna faca sa beu un ceai la bufet ... sa rna puie in primejdie de moarte! s-apoi sa se faca ca nu rna cunoaste ... Vail furnica-te-ar dracii, calindroiule ...

LUNATESCU (in parte): Calindroiule! ... Ii Tarsita ... pe-aici mi-i drurnul! ... (Fuge prin dreapta.)

TARSIl'A: A! is nebuna? ... Ian asteapta, mangositule, sa-ti arat eu ... (Alearga dupa Luruiiescu.}

SAFTA: Dec! da unde-alearga cucoana? .. Cucoana Tarsita ... cucoana ... (Voie$te sa iasii dupa Tarsita.}

J.14

s c s n A VII

SAFTA, VADRA ftiind calea Saiteit

v ADRA: Ho, cumatra l ea rnai sint ~i eu pe-aiei. SAFTA: Ian sazi binisor.

VADRA: Ba: zau, nu, puiule, ea doar eu nu-s din capitatie, cu , je vous prie si eu pardon, rriardon, lesebon si triton ... eu sint, draga, toemai din Nicoresti.

SAFT A: Poti fi ~i de la Cotnari .. : Ce-mi pasarnie?

VADRA: Ca de-al videa. " nici mie nu-mi pas a de-ti pasa sau de nu-ti pasa. Eu vreu sa gioe 0 hera cu tine, di de cind am baut sus, in sofragerie, vin de eel eu spuma, pare-am intinerit de 20 de ani.

SAFT A: Da ee? ... esti poate '~i batrin?

VADRA: Sint ea vinul eel de Nicoresti. Cu cit Ii mai vechi, eu atita-i mai bun.

SAFTA (in parte): Stii ea are haz mosneagul (Tare.) Da-mi drumul sa rna due.

VADRA: Ba, zau, nu: n-ai sa scapi din minile mele eu una, eu doua. Ai sa gioci, de-oi sti ea s-or prabusi scindurile. Doar n-am baut eu degeaba un ~ip de vin de eel eu dopu-n pod.

SAFTA (in parte): Adica de ee n-as giuea si eu? (Tare.) Prea

bine, eueoane; daca vrei numaidecit, om giuea; dar stii contradantul?

V ADRA: Stiu l ... Ii ca eel de briu. SAFT A: $i pcalca?

VADRA: $i ... 0 bate am virtos cind erarn mie. Vrea sa zica te-ai domolit? . " Cu atita mai bine, ca almintrele, zau, n-aveai ce face. Aeum scoate-ti coeoratia.

SART A: Ce sa-mi scot?

V ADRA: Coeoratia ... sa te vad cum esti la fata?

SAFTA: Ba, ma'iarta. Numai masea ~u mi-ot mai scoate-o.

V ADRA: Da eu nu-ti graiesc de rnasca, soro draga ... Iti graiesc

de cocoratie.

SAFT A: Fie s-asa, dar n-o scot. VADRA: N-am si eu atita hatir la mata?

SAFTA: Nu. '

VADRA: Ma rog matale, puica ... SAFTA: Nu te mai ruga degeaba. VADRA:_Puieuta ...

SAFT A: In zadar.

VADRA: Puiculita ...

SAFTA: Nu se poate.

VADRA: Suflete ... (In timp ee zice acesie, ii dezleaqii masea pe [uris.} Lumina oehilor mei ... Sa rna vezi mort ...

8*

115-

SAFTA: Macar sa te si-ngrop ... (Masca cade de pe obrazul Saf-

~J .

VADRA: Pei, drace! SAFTA: Ce-ai patit? VADRA: Ian vezi dihanie!

SAFTA: Dihanie esti tu, blastamatule!

VADRA: Si eu 0 numeam lumina ochilor mei! ... Inc-asa rusine! (Fuge prin stinga.)

SAFTA (furioa§a): Vail minoa-te-ar cioarele, zbirciogule ... Sa-ti dau eu dihanie! ... (Alearga dupa Vadra.)

s c s x A VIII

ALECU', CATI, LEONIL, MARGHIOLIrA, PAPU$I, IROZI, MA$TI $i, la urmii, SABIUrA .

(vin prin fund)

ALECU: Papusil papusi ... LEONIL: Irozi! Irozi!

TURCUL: Ei banabak ... Baut la cafenea Yin cu buuum, hade joca lamine karaghioz.

(Piipu$erii aseazii cuscc pe douii scaune in fata publicuZui. AZecu se pune in dos. Miistile s-adun impregiur. In timpuZ acesta Siibiuta se aratii in dreapta.)

SABIUrA (in parte): Cu gitul uscat m-am suit la bufet cu gitul

uscat m-am intors. Parca am iasca cole ...

TURCUL: Ei, gata, captan?

ALECU: Gata, efendi... deschide-ti ochii si urechile, in patru. SABIUrA (in parte): Iaca irozii mei ... ce au de gind sa Iaca? ...

Sa gioace papusile in bal? .

ALECU: Mai, copii! cum vreti sa spun ... de-a dreptul? ori pe de

laturi?

TOrI: De-a dreptul! de-a dreptul!

SABIUrA (in parte]: De-a dreptul? ... Ca atita le trebuie! ... ALECU: Bine, fie si de-a dreptul. Taceti chi tic de-acu.

(EZ scoate opiipu$icii midi $i 0 inchinii pubZicuZui prin cU$cii.)

i

"Rei! ... bine v-am gasit, bine v-am vazut, cinstiti boieri !?i cavaleri de toata mina, !?i mai mari si mai mici! Eu sint vestitul StatuPalma-Barba-Cot din poveste, care traiesc in lume de cind se potcovea puricii cu nouazaci !?i noua de oca de fer !?i sarea pan-in cer !?i tot Ie parea usor. $-acum am venit aici tocmai din tara papusilor,

unde multe pozne-am vazut !?i multe-am auztt De vreti sa vi Ie

povestesc? ... eu sint gata ... aud? ... vreti? bucuros ... " (Catra

116

liiutari.} Mai, balaure, clnta tiitura ... dar pe gitul scripcei, ca sa nu te-aud nici eu, nici .tu,

(Liiutarii cint slab cinticul piipu$ilor $i Alecu acompaniazi.) Intr-a papusilor tara,

Din hotare, la hotara,

Am vazut si buni, ~i rai,

Si cu duh, !?i natara].

Unii mindri 'si-ngimfati Ca besici cu vint umflati! In cea'lume cit traiesc, . La tot vintul se-nvirtesc.

(Catra liiuiari.] Cinta cu Inima, baragladinal

SABIUTA (in parte): Auzi, talhariul, cum batgiocoreste lumea!

ALECU Altii iar eu fuduIie,

De neam mare vrind sa fie, Se Ii pesc tot de cei mari ... Nu-s nici copoi, nici ogari!

SABIUTA (in parte): In mine bate ... lasa, Iasa ...

ALECU

Altii, vrednici patrioti,

Dar mai vrednici patri-hoti, Latra, urla furios

Pan' ce-apuca cite-un os.

SABIUTA (in parte): Unde-i cuconu Tachi s-asculte?

ALECU Intr-a papusilor tara

Multi netoti pe bani se-nsoara; Fie fata cit de rea,

Lada numai de-a fi grea, Fie stahie, fara dinti, Galbenii sa aiba zimti.

SABIUTA (in parte): Asta-i cam asa; n-am ce zice nici eu.

ALECU Intr-a papusilor tara,

La multi cinstea-i chiar de ceara;

117

Cit rusfetul se iveste, Cinstea-ndata se topeste l

SABIUrA (in parte): Valeu! ea iar ne-au poenit!

ALECU

In eea tara de papusi Talharii poarta manusi, Si se jura pe dreptate, Ca le-s minile curate!

SABIUTA {ciiuiituiu-si minile): Ast~ nu-i in pilda mea.

ALECU

A~a-i lumea! asa-i veaeul! Unii seamana eu draeul, Altii, eu niste momite

Care sar din schite-n schite; Altii, eu painji postiti

Ce tot prind la musculiti; Altii, eu Iei-paralei

Ce nu fae nici chiar doi lei ... Ca-s papusi, papusi lumesti! Tot sa stai sa le privesti.

TURCUL: Aferim ... aferim ... aferim! TOTI: Bravo! ... bravo! ...

SABIUTA (in parte): Acu-i vremea sa pun mina pe dinsii! (Tare.) Iurus ... (lese putin prin dreapta.)

(Ptipuserii ridic iute cuscc $i se retrag in fund.)

SC EN A IX

Cei denainte, VADRA (alergind spiiriet din stinga), LUNATESCU (viind fuga din dreapta)

V ADRA (trecind repede scena): Inc-asa dihanie, sa m-alunge de-un eeas! ... bre! ...

LEONIL: Ha, ho l provintie l .... eale buna!

(Vadra intra putin in cutiseie din stinga si se intoarce indata [oarte spiiriet.]

LUNATES8U (trecirui riipede scena): La fuga, Tachi, di nu-i !?aga ... Tarsita vrea sa-ti scoata oehii!

118

ALECU: Bre! da aistia se gioaca de-a pula-gala ...

(In timpul acesta, Luni'itescu se intoarce ri'ipede din cuIiseIe din stinga si, ajungind la mijIocul scenei, se loueste de Vadrii, care fuge ca $i dinsul.}

VADRA: HoI LUNATESCU: Ho!

VADRA: Na, ca mi-ai turit cocoratia. LUNATESCU: Valeu! ca mi-ai strirnbat nasul. V ADRA: Chiorule!

LUNATES€U: Chior esti tu!

VADRA (ridicind palm'a): Te cirpesc ... LUNATESGU: Ian da, ian da, sa te vad ... Ian del ...

ALE@U: (despartindu-i): Rei, domnisorilor ... nu-i iertat sa va bateti in bal.

VADRA: Da cum nu l-oi cirpi, cind rna batgiocoreste de la ochi? LUNATESGU: Sarace ... sarace! ca nu te-mpinge pacatul ...

(Mii$tile despart pe Vadrli si Luniitescu; ei se siiidesc in fund. In timpul acesta, Siibiutii se aratii cu comisari si slu jitori.}

SABIUTA: Iata-i toti ibuluc! ... acu-i vremea ... Iurus! ... pe dinsii, flacai!

(Comisarii si slujitorii incungiur pe irozi si papw;eri, intre carii se afIIi: Luni'itescu, Vadri'i, Leonil, Cati, Mal'ghiolita $i Alecu.)

TOTI: Ce vrea sa zica asta?

SABIUTA: Iurus! . " prindeti irozii si mi-i Iegati virtos.

(Comisarii leg cat la cot pe Vadrii $i Luniitescu.)

TOTI: Da pentru ce? pentru ce? /

SABIUTA: N-am sa va fac raporturi voua . . . volintirilor! ...

. Tineti-i bine, voinici!

LEONIL: Daca-l astfel treaba... apoi cine-a face un pas spre mine n trimet sa vada pe bunica-sa, (Scoate doua pistoole].

SABIUTA [ttipilindu-se}: Sa nu eumva sa tragi, ca te-am prapadit!

VADRA: (zbucium'indu-se): ea eu nu rna dau cu una, cu doua ...

La cesa rna opriti? pentru e-am turtit 0 cocoratie? ... Eu sint boier, mail .. ' neam de neamul meu n-o fost Iegat ... au ziti voi, boier!

SABIUTA: Daca esti boier, nu te face eomplotar.

VADRA: €lopotar a fest ficiorul tatini-tau. Auzi, tu, guleratule?

(In tot tintpul acesta, lupta urmeazi'i intre irozi $i slujitori.)

LUNATEseu (catra Sabiuta): Arhon satrar ... arhon satrar ...

Nu rna Iasa, frate, ca doar nu-s din taraful lor.

119

LEONIL [aruncituiu-se asupra lui Sabiuta): Pe din sui irozi ... aista au poroncit sa ne opreasca ... Pe dinsul, cu totiil

SABIUrA: Cine? eu? Doamne ferestel Eu sint irod cad-voastra,

(In parte). Na, c-am patit-o ...

(Luptiitorii, dupi'i 0 scurtii lupti'i, se impart in douii cete, una a slujitorilor in sting a, avind intre din$ii pe Vadrii $i Luriiitescu leqati, cealalti'i, a irozilor, in dreapta, cu Si'ibiuti'i legat intre ei.)

LUNATESeU: Mai, surzilor ... va spun de-un ceas ea eu nu-s revoltant ... Arhon satrar! (Se zbticiusnri.]

V ADRA (lui Luruitescu]: Mari, omule, nu te zbuciuma asa, ca-mi rupi coastele.

SABIUTA: (la irozi]: Fratilor, va zic cinstit ca n-am poroncit eu

nimic. (Ariitind pe Luruiiescu]. Ia, dumnealui a strigat: "iuru$".

LUNATESCU: Cine? eu? ... auzi minciunal ... ba tul

SABIUTA: Ba tu! .

·V.ADRA (furios): Ian auzi-i cum se tutuesc! ba tu, ba tu, ba tu! ...

Da cine sinteti voi, in sfirsit? scoateti-va cocoratiilevca sa se lamureasca pricina. (Vine rape de in miilocul scenei, trtiqisui. dupa ei pe Luniitescu.)

LUNATES8U: Incet, bre, ca doar nu-s cotiuga.

VADR;A (ariitind pe Sabiuta): Impingeti-l incoaci si pe motpanu cela, ca sa ne cunoastern la fete.

LEONIL ('imping'ind pe Siibiutii): Hai incolo la sprafcii

s c s n A X

ALECU, LEONIL, CATI, MARGHIOLIrA, IROZI (in dreapta), COMISARII cu SLUJITORII (in siinqa), SABIUrA, LUNATESCU, VADRA (in mijlocul scene i), MA$TILE (in fund), TARSIrA, SAF-

T A (intrind priri fund)

TARSITA: Ce este-aici? ce este?

VADRA: Gios cocoratiile, s-apoi om videa ce este. TOTI: Gios mastile cu totii.

(Toti i$i desnod mi'i$tile uriii Ia aliii, Morqtiioliia desteaqii minile $i nasul lui Siibiuti'i, in timp ce acesta ii desleagi'i ei masca: Tars ita asemene lui Luniitescu, Alecu asemene lui Vadra.)

VADRA

ALE€U SABIUTA MARGRIOLITA TARSITA LUNATESGU

Aleeu! _, Mosu-meul Marghiolital Tata-meu! Tachi!

Tarsita!

(Celelalte mi'i$ti rid cu hohot.)

(riipede $i cu mirare):

120



SABIUTA (Marghiolitei): Ce cauti aici, dimoni? TARSITA (lui Tachi): D-ta la bal? ... in Irod! ... LUNATESeU: Ia pacate, soro.

TARSITA: Ba-nca si leg at? frumos!

LUNATESCU: Frumos, nefrumos ... nu rna supara,

TARSITA: Ce face? .. poate ca te-ai si bosumflat? ... Ian poftim acasa ... sa ne rafuim. (n ia de mina.)

LUNATES8U: Daca-l pe rafuiala ... apoi ian poftim ea te spovaduiesc des pre eel logof'at cu parul de aurl si despre trimbita seadronului ....

TARSITA (in parte): Au aflat tot! (Tare.) Ah ... ah ... mor ... am murit!

LUNATESCU: Iaea pozna!

(Taehi duee pe Tarsita in brate in mijloeul scenei, 0 punt!! '!It!! seaun $i eauta sa 0 tieslesine. In timpul aeesta, Alecu vorbe$te eu Vadra aratindu-i pe Sabiuta $i pe ·Marghiolita.)

v ADRA (lui Alecu): Bine, Iatul meu... am inteles, Iti place, fata satrariului Sabiuta ... Ti s-au aprins calcaile? Las' pe mine,

ca ti le sting eu. (Se indreaptii catra Sabiuta.) .

LUNATESCU: N-are cineva apa de colonie ... sau otet de trandafir?

VADRA: Da ce este? ce-i? .. [Ziirirul. pe Luniitescu.) €e-rrti vazura ochii? ... Cuconu Tachi Lunatescu!

LUNATES8U: Eu, arhon jignicer ... Mi-au Iesinat odorul, I?i n-am cu ee sa-l dislesin.

VADRA: Cheama: un tulumbagiu sa-i toarne 0 cofa de apa in cap.

LUNATESCU: Ca doar.Ii botezata o data ...

V ADRA: Ei, stai ca eu Ii sint doftor , . . Hora, mai, impregiurul cucoanii Tarsitii ... hora pe zdravin.

TOrI: Hqra, hora!

(Orchestra in cepe 0 hora rapide',; toii se prind la joe impregiurul lui Lunatescu si a T'arsiiei.}

SABIUrA (Marghiolitii): Ce-ai zis? .. ea nu vrei sa mergi 13 monastire? ... auzi, dracoaical (0 ia de mina $i uoieste so. iasii.] VADRA (oprind pe. Sabiuta): Ho, viteazule! Stai pe loe f?i nu-rni

mai ciondani nepotica,

SABIUrA: Care nepotica, boierule? .

VADRA.: Ian, Marghiolita ... mireasa nepotului meu Aleen. ALE8U (inchinindu-se la Sabiuta): Alecu, biv-vel papusar si

supusul ginere al d-tale.

SABIUTA: Cum ... boieriule? Vrei sa te-ricuscresti eu mine?

121

VADRA: Se vede di vreu, macar ca mi-ai zis clopotar ... Da, rna rag. ian spune-mi, ce te-apucase mai dinioare s-amuti cazacii asupra noastra?

SABlUl'A: la, nebunii de-a lui cuconu Tachi ... Viseaza un eomplot.

VADRA: Iar compot! ... De va intalag, sa fiu anaftima ... Hora, mai ... virtos, virtos!

SABlUl'A (in parte): De nu aga, dar macar socru ... Tot m-ana captusit eu ceva! (Merg amindoi de se amestec inohora.)

(In vuietul horei Tarsita se trezeste $i voie$te sa fuga cu Lunatescu, dar /nu au pe unde.)

(C 0 r tin a cad e.)

CHIRI'fA IN IA$I

sau

nona FETE $-0 NENEACA

Comedie ell cintiee, in, 3 aete

PERSOANE:

CUCOANA CHIRITA GRIGORI BIRZOI, sotul ei. ARISTITA }

CALIPSITA fetele lor.

PUNGESCU, cotcar bucurestean, BONDICI, cotcar iasan.

GULIT A, copil.ul Chirttet. VADUVA AFIN.

LULUTA, copila ei,

SARDARUL CUCULET, director de Agie. UN FECIOR BOIERESC.

IOANA TIGANCA.

UN SLUJITOR DE BARIERA. UN SURUGIU.

UN NEAMT CU ORGA,

POFTITI LA BAL. - SLUG!. - SURUGII. - CAL DE PO$TA.

ACTUL I

Teatrul reprezinta ullta Pacuraril plina de omat, in stinga, in fund, se vede barlera Inchisa. - La ridicarea cortinei se aud chiote . sl pocnete surugiesti. Bariera se rIdidi ~i incep a trece, in fund, vreo 16 cai de posta, care trag 0 trasura veche pusa pe talp! de sante. Caii intra in cuIisele din dreapta, dar trasura ramlne troienita in mijlocul scenei. In coada trasuri i. slnt aninate 0 multime de sipete ~i de cutii ; iar pe deasupra lor sede 0 tiganca invalita Intr-o cerga strenteroasa; ea tine in mina 0 cutie cu bonete. Pe capra sta un fecior boieresc, tfind alta cll,tie. Inintru se afla cucoana Chirrta, Aristita, Calipsita $i Gulita Birzoi. - Incepe a

insera ~i a ninge.

SCENA 1

CHIRITA, ARISTITA, CALIPSITA, GULITA, TIGANCA, FECIORUL, SLUJITORUL DE BARIERA, UN SURUGIU

SLUJITORUL (alergind dupii triisurii, zice tigancei din coadii}:

@ine zici ca-i in trasura? ... 'fIGANCA: Cueoana Chirita.

SLUJITORUL: Cum? Crita?

TIGANCA: Chirita surdule!

SLUJITORUL: Chi rita Surdulea?.. Da' casca-ti pliseul mai tare .. , cioara, si cirtie mai dizghetat ... Ce cucoana-i in trasura? 'fIGANCA: Du-te pirlii l ea doar n-am sa-ti toe la ureehe pana

mine.

SLUJITORUL: De! ... Baragladina, te-al pichirisit. 'fIGANCA: Baragladina esti tu, guleratule!

SLUJITORUL: Ian, vezi, moaehia, ea s-o fudulit ... (Azvirle in

tiganca cu omiit.} Hisi, ciriitoare!

'fIGANCA: $azi binisor, blastamatule, ea te ia dracu. SLUJITORUL: Hisi, ciocanatoare! ...

'fIGANCA: Bata-te pirdalnicu, sa te bata! ... $azi binisor! SLUJITORUL: Hisi, duh de balta! ...

CHIRI'fA [scotind $i primind otruiiul in obraz): Ce este? ce-ati patlt? ... Carnaxi! ea era sa rna chiorascal Cine azvirle cu bulgari ... (Ciitre tiqanciu] Ce te-o apueat, rna rog, cotofano, de clrii ca cioara-n par? Ie sarna la lucruri bine, 9i taci din plisc ... (Intorcindu-se eatra fecior:) $i tu, mojicule, ee stai in capra ea un degerat 91 nu zlci surugiilor sa mearga? ... Vai, bata-va erucea, mangositilor, c-(i sa-mi faceti zile fripte! ...

124

SLUJITORUL (la oblon}: €ueoana ... CHIRIT A: ee-i?

SLUJrTORUL: 0lm Ii numele dumitale?

CHIRITA: €um mi 1-0 dan ninasu ... Lipsasti de-a-cole!

. SLUJITORUL: Asa stiu ~i eu ... d-apoi vezi, cucoana, ea trebuie sa te treeem la eatastiful barierii.

GHIRITA: Sa rna treci la eatastif pe mine?! ... Da' ce sint eu,

sa rna treci la izvod?! Auzi verba! ... Mai! ea obraznici mai sint

guleratii isti cu sabiute! .

Lipsasti, mojiee! Lipsasti de-aiee, Ca-ti sar in par

$i te bat mar!

Auzi dirziie l blastamatiiel

Obraznicie .

Si mojicie l

In eatastifuri el sa rna scrie; Sa-mi faca mie Catagrafie,

Pared-as fi marfa de bacalie Brasovenie

9au lipscanie l

TOTI Lipsasti, mojiee! Lipsasti de-aice, Ca-ti sar in par $i te bat mar!

SLUJITORUL (astup'indu-$i urechile): Ho, tara! ... ea doar n-am urechi de saftian ... Cucoana, avem poronca sa nu las am pe nime-n tirg, pan-a nu-l intreba de nume.

€HIRITA: Ei! c-or sa-mi scoata sufletul! ... Du-te de serie e-o venit in Iasi: cueoana Chirita a banului Grigori Birzoi, de la Birzeieni, eu Aristita, Calipsita ~i Gulita, eopiii lor.

SLUJITORUL('in parte): Ma! ... ee pomelnie! (Tare:) Cum zisa~i cucoana?

CHRITA: Iaca surdu! ... [Riipide]: Chirita, Aristita, Calipsita ~i Gnlita Birzoi ot Birzoienl. (La surugiu): Minati, mai, ~i luati seama la covatale. (In parte:) Aice-n capitalie esti tot eu zilele-n mina.

SLUJITORUL ('in parte): Crita, Rastita, Lapstta ~i Gurluita Brin; zoi! Da'- ... a dracului nume! ... Parca sa bat babele-n ·gura ... Ma

125

due sa-i torn in catastif. (Merge spre barierii.] Gurluita, Lap!?ita ... Crita ... [lesii.]

eHIRI1'A (la surugii): Pornit-ati, [arpanilor?

SURUGIUL (indemnind caii}: Hi, hi, hi! hi, copii ... nu rna la-

sati Hi, hi, tatuca! ... Hi, hi, minca-v-ar lupii! [Pocneste.] Hi,

iudal Hi, jupitule! Iaca, rna! c-or sa rna lase-n troian ... Hi, hi,

da'hi. " lua-v-ar dalacu! ... prohodi-v-ar cioarale l ...

CHIRI1'A (scotind capul, tiipide]: Taca-va gura, betivilor, ca va aud copilele!

SURUGIUL: Ian lasa-ne, cucoana hai ... , nu ne mai nacaji, ca

destul nacaz avem noi cu radvanul ista, arda-l focu! .

CHIRI'fA: Ba sa te arda pe tine focul Auzi?! Radvanl ...

trasura mea de nunta, noua-nouasoaral de-abia din vremea be-

janiei l ... Hai, minati ~i nu mai facetivorba! ...

SURUGIUL: Hi! hi! ... odata copii, cu totii! ... Hi! Iasa-v-ati

oasale cioaralor 1?i pie1ea vamisuluil Ha, ho, ha, ho, tbrr! ... De-

geaba! ... De-acum ne-am troienit! .

CHIRI'fA: Ne-am troienit?! . " Iaca! na, ~i alta acum ... chiar colac piste pupaza. (Feciorului:) Ge stai ca un butuc in capra, mangositule ... Ooboara de-agiuta la trasura ... Ian vez-Il, rna rag, parca-i un boieri! ... nu-i bun nici de-o treaba ...

FEG::IORUL [lenes]: Da' ca-i ohiar in zadar ... Nu ne scoate de-

aici nici dracu, .

CHIRI'fA: Sarmane, sarmane ... t-oi arata eu acus pe dracut somnorosule ... da ... dar ...

FECIORUL [scoboriruiu-se}: Somnoros, dar $1 eu n-am inchis ochii de doua nopti!

CHIRI'fA (siirirui din triisurii}: Ian auz-ilca 1?1 raspundet .. , [Lunecind:) Carnaxi! ca era sa-mi rup salele l (lmpingind feciorul:) Ia, colo. " colo la razor, tontule... pune umaru de-mpinge, ca esti coscoge ... (La surugiu:) Hai, mai, opintiti virtos l

SURUGIUL: Hi, hi, zvinta-v-ar vintu ~i v-as vinde pastrama! CHIRI'fA: Taca-va gura, blastamatilor, ca va aud copile1e! (La fete:) Astupati-va urechile! (In parte:) Ii un pacat, cu niste ghiorIani l (La tigancli:) Da' tu, cheramo, ce stai acolo, parca clocesti oua? ... Da-te gios, sa sa rnai usureza trasura.

1'IGANCA: Cuconita, nu rna pot scobori far' de scara.

CHIRI'fA: Scara? ... 1'-oi da eu la scara, cotofana Deschide-ti

aripele1?l sai la pamint ... Da' doar' mi-i strica cutia c-atita-ti

trebuie.

TIGAN8A {sarind}: Valeur ca mi-am sclintit piciorul! Valeur (Sal. rind, scapii cutia, care se stricli.)

CHIRI'fA: Tronc! parca-nadins i-arn zis sa mi-o strice! . " Of! saracan de mine! ca-mi vine sa tip ~i sa ieu cirnpii l Mult oi sa mai

126

stau in drum? (Alearga la oblon $i lumecii.] Carnaxil di mi-o plesnit sireturile de la rochie! ... Aristito, €alipsito, dati-va gios !?i voi, doar ne-om distroini mai degraba , .. Ia a!?a . . . frumos ... tncet, sa nu lunecati.

(Aristita $i Calipsita se cobor. Gulita vrea $t ei so. iasii, dar Chirita il opreste.)

GULITA [cepeleaq si alintat): Sa rna cobor si eu eu titacele? CHIRITA: Ba nu, Gulita mamei ... nu, draguta; mata ~azi in trasura, ca sa nu racesti. ,

GULITA: E! ... nineaca, vreau sa rna cobor na ...

CHIRITA: Ba nu, suflete ... daca rna iubesti !?azi mataluta

loeului, puiule, !?i te Invaleste eu contasu babacai. .

GULITA: Ei, m-am saturat de contas: vreu sa rna dau pe gheata ...

CHIRITA: Ba ... sa nu faci pozna, Gulita nineacai, c-apoi s-a mini a nineaca !?i nu ti-a mai cumpara minavet ... !?tii mata ... minavetu care ti l-am Higaduit ...

GULITA: Asa! De trii ani de cind rna porti cu fagaduinta. " eHIRITA (siirutindu-l]: Gulita mamei! ... ea nostim esti ... nu fi de dioehi ... (Inchide oblonul si zice surugiilor:) Hai, flacai, de-acum, ca va fagaduiesc bacsis bun ... cite un fifirig, de om .. , (Ciiutind 'in culise:) Iaca pozna! Da' unde-s surugiii?

FECIORUL: Or fi fugit! .. , cine stie? ... la vro crisma poate ... (In parte:) Hei, ca nu-s !?i eu cu dinsri?

CHIRITA: 0 fugit !?i m-o lasat lata in mijlocu drumului! ...

Bre! c-o sa rna loveasca eeva! [Furioasiit] Ei, apoi sa nu te-apuce saptezaci de nabadaici? '. Kirie eleison! (Vine iute in [ata publi-

cului.) Ma rog, cine tine postele? ... cine-i otcupcicul ghipcanilor? .

Sa deie ochi cu mine, daca-l tine curaua sa-i zic doua vorbe .

da' vorbe! ... sa le pomineasca cit a trai stii ? ... cole ... engel-

pion de anul nou 1844.

I

Ian sa-ti spun, otcupcic draga, Vel-otcupcic de ghipeani!

Toti motanii, fara saga.

Nu-ti platesc nici chiar doi bani!

Of! mari, frate, De ai pacate,

Cu cai de posta sa te pornesti, De multa ciuda,

De multa truda,

Te simti, cu posta, ca-mbatrinesti!

127

Ba nu-s propele, Nici capiiale:

Ba streangu-i putred de ars in foc!

Hi, pliosca, trosca,

Hi, trosca, plioscal ...

Sluga-n pricina ... e~ti tot pe loc.

II

Drept sa-ti spun, otcupcic draga, Vel-otcupcic de ghipcani!

Toti motanii, fara saga,

Nu-ti platesc nici chiardoi bani!

Caci, daca pleaca, Colbul te-neaca;

Glodu-ti .lipeste benghiuri pe nas; Biciul pocneste

De te-asurzasts,

$1 caii postei alerg ... la pas!

Ba stau la dealuri Te dau de mal uri ,

Hi sf'arma trupul de nu mai potil $i, de nu-ti pasa,

Ajungi acasa,

C-un ochi, c-o rnina !?i cu trei rotil

(Alergind in fund:) Poftirn peste! ... Dad nu merg caii, fug surugiii! ... Da' unde s-o infundat blastamatii? (lntrti in culisa din dreapta, din fund.) Vail ca buni-s de spinzurat in iarmaroc! ... Auzi! ... Carnaxi, ca Iunecusu-il ... Valeu! ... (Se aude ciizind pe gheata.)

ARISTITA:} Vai de mine! 0 cazut nirieaca pe

CALIPSITA gheatal ... ' .

(Alerg amindoua dupa Chirita si se aud picind $i tipind in culise: "Valeu! ... Valeu! ... ")

FE8IORUL (ciiutisui. in dreapta): Haita but! ... na, c-o cazut

~l duducile ... Ha, ha, hal ... una piste alta .

(In vremea aceasta, Guliiii se coboarii furi$ din triisura $i incepe a se da pe qheatii] .

.

GULITA: Uta ... a ... a Bine-i de dat de-a saniisul ... Uta ...

a ... a ... Nineaca s-o dus bine-mi pare!

TIGANCA (ghemuita in cerqii, linga coada triisurei]: Da' astimpara-te, cuconasule, ca-i cade gios !?i ti-i sparge capu.

GULITA: Taci, cotofana ... nu clrti,

128

TlGANCA: Haida-hai, ea te-a vide ea eueoana acus,

GULITA: Taci, iti zic, e-apoi stii ... (Ciitre fecior:) Mal, fecior boieresc, vin' de te da pe gheata cu mine.

FECIORUL: Ce sa fae?! . " Ca doar n-am zace capete de strtcat. "

GULITA (minios): D-apoi, daca-ti poroneese eu ... nu vrei? ..

Ei las', mai bade, ca te-oi drege eul

FECIORUL (in parte): Ba-i drege tu pe cine-ai mai dres, sfrijitule!

GULITA: Uta. " a ... Las', ea te-oi spune eu ~i bunicai, ~i rnatusicai, ~i babacai, ~i nineacai ... Uta ... a ...

(Se aude din colo de bariera un sunet de zurqalai $i un g~as de jidov strigind: "vio, vio"!)

s c s x A 2

FEClORUL (linga obion), TlGANCA (linga coada triisurei}, GULlTA (dindu-se de-a saniu$ul pe dinaintea ei}; BONDlCl, PUNGESCU, UN NEAMT CU ORGA $i SLUJlTORUL

BONDI€I (la bariera): Ma! eel ell trasura ... fa inainte! ... Ce-ai inehis sosaua?

FECIORUL (ciiutind. in stinga): Dec! cum oi sa fac inainte, daca ne-am troienit?

BONDICI: Ce-mi pasa mie? .. Da-te-n laturi, ea n-am sa sad aici toata noaptea pentru hatirul tau.

FECIORUL: Mai omule, da' n-auzi ea ne-am troienit? PUNGESCU (asemene labariera): Inhama-te pa tine '~i trage

zdreavan pina ee-i iesi din zapada.

FECIORUL: Ba-ti pune pofta-n cui.

PUNGES8U: Haitl 0 patiram da la roate ... Ei, ce facem aeum? BONDICI: Hai sa lasam harabagiul 9i sa ne suim intr-o sante

de birja.

PUNGESCU: Fie 9-a9a. " Haid' ... vina si tu neamtule, ell noi. NEAMTUL: No gut ... maine heren.

(Bondici, Pungescu si neamtul cu orga intra pe la bariera. Slujitorul ii opreste.]

SLUJITORUL: Cum Ii numele d-voastra, domnilor?

BONDICI: D-lui Ii spatariul Hatmatuchi, si eu, aga Crastavetovici: amindoi eu sazutul sl ell avutul in Focsani ... Cit pentru d-lui, neamtul, Ii vestitul baron fon Sontberg, care vine de la Podul-Iloaiei ca sa deie conterturi instrumentale in Iolosul sau. Drept care avem cinste a ne inchina d-tale eu tot respeetul, noi, sus-pomenitii 9i

9 - Comedii ~i drame

129

[os-iscalitli: spatariul Htumaiuchi, i aga €rastavetovici, i baron fon Soacatanberg. (Se inchina $i vine in fata scenei.) ZI cruce-agiuta ~i da inainte la catastih, daca poti, cenusarule.

(Slujitorul ramine incremenit $i $uiera de mirare. Neamtul incepe a cinta din orga si se 'traqe in fund, linga trasurii, Borulici si Pungescu vin in fata scenei.)

PUNGES8U: Ha, ha, hal ... repede mi-l luasi pa bietul dorobant, nene ...

BONDICI: Nume vroia? nume i-am dat; sa sa sature.

GULIl'A: Ira! ... Iaca un minavet de canari, cum vreu eu. (Alearga linga neamt, impreumri cu feciorul $i cu tiganca.)

BONDIGI: .Iaca neamtu dracului! ... nici n-o apucat a intra in Iasi ~i 0 ~i ineeput a rupe urechile Iasanilor. NU-i destul ca ne-o asurzit pe noi, in harabaua cea [idoveasca, de la Roman ~i tot drumull ... Ia sa vezi cum 0 sa-mi gologaneasca simpatriotii! ... Pacat numai ca n-are vro momita sau vrun urs, ca s-ar face stup de bani.

PUNGESCU: €e spui, vere? .. €are vrea sa zica ... dobitoa-

cele ad in Iasi? ...

BONDICI: Hai, hail ...

PUNGES8U: Apoi dar ... ne-am sfintitara noi doi?

BONDICI: Ni boisa, fricosule! ... nu mi te da, pacatosule l ...

Dar, ia lasa vorba asta ... sa venim la treaba noastra. Am scapat din Focsani cum am putut... eu nepus in masa , .. ca de punea mina ispravnicul pe noi, ne trintea poate Ia gros ...

PUNGES€U: Vrei s'a ziei la puscarie,

BONDICI: $i asta din pricina ta; daca esti prost, ~i lasi sa te prinda la carti cu mita-n sac! ...

PUNGESCU: €e pisica-n sac, neneo? Vina mea-i daca s-a gasitara alt eartofor mai teapan decit mine ~i rn-a zaritara cind am tras pa riga da desubtul cartilor?

BONDI€I: In sfirsit, ce-o fost s-o trecut ... am scapat de-acolo; acum ne ramine sa ne pazirn aici vro citava vreme, pan' ce 5-0 face Iucru musama ... De aceea trebuie mai tntai sa ne prifacem numele; sa le mai lungim. Tu te-i chema de azi inainte Pungescovici si eu Bondicescu.

PUNGESGU: Ei, s-apoi l ... despre trai, cum 0 s-o ducem? €a numai cu escu si cu ovici, tot covrigi, tot spanac.

BONDIGI: Despre trai? ... Helbet! ... Feti-logofeti de soiul nos-

tru, cu meseria stosului ~i a bancului, nu per in Iasi. ,

PUNGESeU: Se po ate, nenisorule ... dar mai bine m-as inchiorchiosa eu in Bucuresti,

BONDICI: Pentru ce, neica?

PUNGESGU: Pentru ce?

130

De-ai umbla intreaga lume, De-ai calca pe rind anume:

Tara englezeasca, Tara frantuzeasca, Tara spanioleasca, Nemteasca, leseasca, Italineasca,

Pin' i?i cea greoeasca, N-ai gasi, chiar intr-c mie, Asa tirg vestit sa fie Pentru boscarie,

Pentru stosarie, Pentru cotcarie, Matrapazlarie, sr rusfetarie,

$i potlogarlel

BONDI€I: Nu zic ba, neiculita: dar apoi i?i tirgul nostru ... cind

ai sti ... (Cauui imprejur.)

PUNGESCU: Spune, ca nu ne aude nime.

BONDIGI: Iasul nostru-i chiar de gemine eu Bucurestiul vostru. PUNGES€U (cu bucurie): Aoleo l

BONDIGI: €e-ti spun eu!

PUNGESGU: Care vrea sa zica , " de-om lua treaba da la mertepea, s-aci, am infundatara pa dracu?

BONDIGI: Ba inca !?i pe tata-sau ... c-apoi vezi tu, neiculita ... viata-i un stos, de la inceput pan' la sfirstt, !?i lumea, 0 masa de carti. Tot mestesugul Ii sa pontarisasti la vreme !?i sa gasa!?ti ruteaua noroeului, ea sa faei roi ...

PUNGES8U: Prea bine ... dar daca ai goana da fante? BONDI€I: Furi 0 carte, !?-a!?a !ti dregi bosuiocul.

Neneo, rna crede, viata-i un stos; Lumea, 0 masa cu postav verde;

Tot mestesugu-i de-a giuca gros, De-a punta bine !?i ... de-a nu perde!

PUNGESCU: Ei, apoi halal da mine!

BONDI€I

Halal de tine daca vei sti

Sa-ti spoiesti bine fruntea, obrazu, $i, fara frica de-a te rosi,

Sa faei transporturi ... eu einstea rnazul

9'

131

(Impreuna):

de tine

vei

Halal

daca

sti

da mine

voi

$.c.l., s.c.I,

s c s x A 3

c« dinainte; CHIRITA, ARISTITA, CALIPSITA

€HIRITA: Of! ... imi vin isterieale grecestil ... Am alergat pin

to ate crismeie, ~I surugiii tufa ... Of! cine mi-o ZIS sa rna por-

nese eu de la Birzoieni? .

ARISTITA: Nineaca nu te tulbura, ca iar te-a dure rastul.

CHlRlTA: Cum sa nu rna tulbur. Aristito draga ... daca m-o Iasat In mijlocul drumului, eu catal ... eu ... Ce-o sa facem acum? ...

BONDlCl (in parte): 0 nineaca cu doua fete ... (lneet, lui Pungescu:) Atine-te, muntene, c-aici-i pe treaba ...

PUNGESCU (scoiind riipide 0 pareche de ciirii, taie riipide un

stos): Pa trebulita? ... Hareci! ... Stos! . . . .

CHlRlTA (eu deznadajduire): $i nici un barbat ... nime ca sa ne vie intr-agiutor ... Imi vine sa rna trintese la pamint, ea [Idanii!

BONDlCl: Un barbatl ... lata-ma-s! ... poronca! (Inainteaza spre Chirita.t

CHlRITA: Ce-mi vazura urechile ~i ce-mi auzira ochii?! ... Slava

tiie, Doamne, ea iata in sfirstt un crestin! .

PVNGES€U: Doi hristiani, cocoana ea sint si eu p-acilea.

€HIRITA: Foarte va multamesc ... Dar, rna rog, sa rna ferieese

cu numele dumilorvoastra ...

BONDlCI: D-lui, prietinul meu, este spatariul Pungeseovici. PUNGESeU: Si d-lui, aga Bondicescu, al meu amie ... CHlRlTA (in parte): Un spatar s-un aga! (lncet si riipide fete-

lor:) 'I'metl-va mai drept 1?i zimbiti nurliu.

BONDICI: Dar, rna rog, cucoana, sa ne noroeim ~i noi .

CHlRlTA:Eu sint eucoana Chirita a banului Grigori .

BONDlCl: $i duducile? ..

CHIRITA: Blrzoi ...

BONDlGI: A! Birzoi! $i duducile? ...

CHIRIl'A: Ot Birzoieni (Se inchisui.]

BONDICI: Am tntales Dar duducile?

8HIRIl'A: Copilele mele Aristita 1?I Calipsita. (lneet, fetelor:)

Faceti tali frumos (Tare:) Le-arn adus Ia Iasi, dragutile, ca sa pitreaca cislegile; 1?I, puneti-va in gind, boierilor, ca dupa ce ne-am

132

nadijit pe drum doua zile !?i doua nopti, cind s-agiungem la.gazda ... ne fug surugiii toemai la capatul tirgului.

BONDICI: Cum sa poate?!

CHIRITA: A~a, (zau ... Am patit-o chiar ea eela care s-o ine-

cat la mal.

BONDICI: Ei! . " las', ca-oi spune eu asta varului meu ... 8HIRITA: D-lui, tine postile?

BONDICI: Dar'.

PUNGESCU (incet lui Bondici): 0 taiasi groasa, nene ... BONDICI: Taci, nerodu1e ...

CHIRITA: Sa-ti spun drept ... dar sa nu-ti fie eu suparare ... varul dumitale n-are nici un haz eu postile d-sale ... Lehamete !?i de para1e.

BONDICI: Da de cite ori i-am spus-o eu insurni, cucoana draga. " 8e f'olos Insii! . '. nu iritalege de cuvint .. , (lncet, lui Pungeseu:) Ce zici de fete, mai?

PUNGES8U: Au zestre oare?

BONDI8I: A!?a-mi miroasa ... (Cueoanei Chiriiei.] Cucoana Chirita, noi amindoi sintem gata la poroneile d-ta1e !?i prea Iericiti de a te pute inlesni la orice-i dori in tirgul nostru ...

CHIRITA: Bunatatea d-voastra ...

BONDI8I: Ce sa potrivestel ... Primiti deocamdata bratale noastre, ea sa va due em la gazda, !?i cit pentru trasura, n-ai nici 0 grijiI ... om trimete boii nostri ea s-o aduca,

CHIRITA: Bucuros! ... (In parte): Ce cuconasi de treaba! Cind

ar fi !?i holtei! (Incet, fetelor:) Dati bratul si mergeti pupuica tot

pe virful searpilor . . . '

TOTI Haidett impreuna Vesali sa pornim, Si-ntr-o casa bun a Sa ne gazduim.

BONDICI

(Aristitei, dirulu-i braiul]

Demuazela draga, sint pre fericit,

Ca sa-ti dau eu bratul m-arn invrednicit!

PUNGESCU (Calipsitei, asemene]

Demuazela scumpa, in veci n-oi uita €:"astazi, la brateta, merg eu dumneata!

133

8HIRITA (in parte)

Unul zice-i aga, celalalt spatar;

De i-a~ prinde gineri, i-a~ lua in dar! Unul zice-i aga,celalalt spatar;

De i-a~ prinde gineri, asda sarindar!

TOTI Haideti impreuna Etc., etc., etc.

(Boniiici, Punqescu, Aristita $i Calipsita ies Ia bratetii prin dreapta. Chirita-i urmeazii putin $i se opreste. Neamtul, care a stat tot in fund, incepe a cinta din orqii.)

s c nx A 4

CHIRIT A; GU LIT A $i ceilalti

8HIRITA (oprindu-se): Da' ... Gultta? Kirie eleison! ... ca era sa-mi uit odoru-n trasura ... (Se intoarce si gase$te pe Guliui linqii neamt·)

GULITA: Nu pe aista, monsiu neamtule ... cinta pe cellalt. (Bate din picioare cu minie.) Nu pe aista, pe cellalt,

NEAMTUL: No! lasenzi $on gheen!

8HIRITA: Ce-mi vazura oehii?! ... 0 iesit dimonu din trasurat ... ~i far' de blana! ... Saracan de mine, e-a fi inghetat! ... [Alearqii La Gulita.} Ce faci aici, diavoli? .. Nu ti-am spus sa nu iesi din contasul babacai? ...

, GULITA: Ei, m-am saturat de contas ca de mere aeri ...

GHIRITA: Auzi? . .. Ian priveste cum i s-o rosit nasul... Parca-i 0 sfecla digerata! (Ii sterqe nasul cu batista.) Doamne! Doamne! ce pacat cu niste plozi! ... Mai Ioane, ada blana din trasura ... L-a lovi un giunghi ~i mi-a fi mai mare beleua. (Feciorul aduce 0 blana din triisurii.]

FECIORUL: Iaea suba cuconasului ...

CHIRITA: $i voi ... ehiori ati fost de l-ati lasat sa iasa dizvalit? ... Vina sa te-rnbrac, paeatule ... Ei, vina azi ~i nu rna supara.

GULITA: Nu rna supara nici mata,

GHIRITA: Auzi, plodu? Las', ea t-oi arata eu in tmbraca

cu de-a sila.] $azi binisor! nu cricni! ... tist! sa nu-ti aud

gura! ...

GULITA (zbatindu-se): Nu vreu, .nu vreu. (Plinge.) Las', ea te-oi spune eu babacai ...

134

€HIRITA (tragindu-l tiriit): €e face?! . " Of! c-o sa rna nebuneasca dimonu! . " Parca vad ca iar are sa m-apuce rastu ... Asculta, Gulita nineacai: hai, ca ne-asteapta titacele.

GULITA [trintiruiu-se La piimint]: Nu-rni pasa mie de titace ... nu merg!

GHIRITA: Ei, vina, ca-ti cum par minavetu cela ... stii mata ... GULITA: Cumperi? ... Daca-l asa ... ie-mi-l pe aista, a lui men; siu neamtu, Vina cu noi, monsiu neamtule ...

NEAMTUL: Gut ... gut ... ser bevol.

GHIRITA (in parte): Las' sa te vad eu acasa, pacatule, c-apoi t-oi da un minavet de nu I-ii pute duce ... Mai Ioane, rarnii aid cu tlganca, ca sa pazitl lucrurile, pan' ce-or veni boii sa ridice trasura ... Da' doar iti perde vro cutie ... c-apoi sf'intu Neculai ii gata! [Pleacii cu Gulita spre dreapta.)

seEN A 5

Cei dinainte; VADUVA AFIN, SARDARUL CUCULET

AFIN: €e minune! ... Cucoana Chirtta"! €HIRITA: @Ucoana Nastasica!

AFIN: Bine-ai venit!

8HIRlTA: Bine-am gasH! (Se siiruiii.]

AFlN: Da' ce vint te-o adus pe la noi, soro draga?

GHlRlTA: Mi-am adus Ietele, de cislegi, dupa obicei. [lnceti] Da' ~-ta, cum te intilnesc singura ... ling a bariera?

AFlN: Am iesit putin ca sa rna primblu afara din tirg, ca pin tirg Ii potop ... te Iereasca Dumnezau! ...

CHlRITA: Da' bine. " pe gios? ... Ha? ... Ei, da ... nu te rosi, soro drag a ... Lumea-i lume, ~i tiriereta ... €e te sastisasti? ... Intre noi ...

AFlN: Da' nu rna sastisasc, soro, nicidecum ... Ma primblu pe

gios, pentru di a~a-mi place. Am venit cu sardariul cguculet.

CHlRlTA: Cu sardariul? (In parte:) Hm! mititica ... CUeULET: Sarut minele, cucoana Chirrta.

GHIRITA: Plecaciune, arhon sardar. Tot la Agie esti? CUCULET: Director sl supusa sluga,

CHIRlT A: Si la mai mare!

GUCULET: Amin!

AFlN: Da' ... unde-s duducile?

CHIRlTA: Ira! ... ba ca chiar! ... unde-s? AFlN: Ha, ha, hal ... pe mine ma-ntrebi?

GHIRlTA: Bine zlci, saruta-t-as ochii ... S-o pornit de-aiel, la brateta cu doi cavaleri ...

135

AFlN: La brateta? ... eu doi cavaleri? ...

CHlRl'fA: Preeum zici, soro; unul, aga Bondiceseu, si eellalt, spatariul Pungeseovici .... doi bujori, surioara, doua zamaeadele!

CUGULE'f (in parte): Bondieeseu? Pungeseovici? ... Mare pozna!

(Seoate un rava$ si-l. citeste.t

AFlN: Ei bine, si-ncotro 0 apucat tuspatru? CHlRl'f A: Hoisa, pe ~o~a ...

AFlN: Dar li cunosteai mal de mult?

GHlRl'fA: Ba, cit haciu! ... Mi-o iesit in drum, sa-mi cleie agiutor; ca nu stii, soro, ce-am patit? . " m-arn troienit! ... Si sa vezi d-ta: Ma pomesc de la Birzoieni ... si inca barbatu-meu imi zicea:

Soro draga, nu te pomi ... stai ... , cind, ce sa vezi? ...

AFlN: Apoi bine, cucoana Chirita, sa poate sa-ti lasi eopilele pe mina unor necunoscuti? ... Cine stie ee berbanti? ...

~HlRl'fA: Pusche pe limba-ti ... vai de mine! ca incepe a ma umfla grija din talpi . " rna furnica sudori pe spate ... laea pozna gata! ... Nu eumva sa zaresc pe sosa? (Se apropie de culise si cauui imintru]

CUeULE'f (in parte): Samesul din Focsani imi scrie, eu posta de astazi, despre un Bondiei ~i un Pungeseu, doi cotcari care 0 diz- . bracat lumea pe-acolo , '. ~i rna sfatuiests sa-i privighez de aproape ... Oare toemai ei sa fie?

~HlRl'fA: Nimica l Tufa! ... 0 Intrat' fetele-n parnint! ... Vai

de mine! Arhon, sardar nu rna Iasa! De-a afla barbatu-meu, zau,

am sfeclit-o! loane, alearga: ba ba ... stai la trasura ... Ar-

hon sardar ridicatoata Agia in picioare! Saraca de mine! ...

asa pozna! sa-mi fure fetele de la oehi! Hai de grab a eu totii

sa Ie cautam ... Biata Aristita! .. ' Biata Calipsita! ... Sfinte Mina ... sa stii ca-ti dau ~apte paraclisuri l ...

Degraba, degraba, Cu toti s-alergam, Sa mergem in graba Sa le cautam,

Vai, bietele fete! Ca le-arn prapadit,

$i le-arn dat pe bete .

De-acum m-am topit! .

(Neamtul incepe a sun a un ualt).

CHI RITA (iurioosii, olearqii de impinge pe neamt:) Da' du-te pirhi, sontule, cu tirltitoarea asta (Lunecii] Carnaxil ea era sa rna prabusascl

136

TOTI Degraba, degraba Etc., etc., etc.

(Toti alerg in dreapta; Chirita trage de minii pe Gulitii, care trage, asemene, pe neamt de poala surtucului. Feciorul boieresc $i tiganca riimin lingii triisurii.)

(C 0 r tin a cad e.)

ACTUL II

Teatrul reprezinta 0 odaie mare cu patru usi ; una in fund, care da in tinda; una in stinga, pe al doilea plan, care duce in Ietacul Chiritei ; doua in dreapta, dintre care una, cea pe Intaiul plan, se deschide in apartamentul Artstitei si Calipsitei, Iar cea de mal in fund, in odaia lui Gulita. In fata cu usa apartamentului fetelor este asezata, linga paretele din stinga, 0 masuta cu 0 besacte deschisa !?i cu gavano!?ele de dresuri, paisoare de facut sprincenele !?i un bust de carton. In dreapta, linga usa din fund, 0 masa mare

cu rochii! in tinse pe din sa. Scaune etc ....

SCEN A 1

CHIRITA (sede dinaintea toaletei si-si face sprincenele), rIGANCA (calcii roctiii, in fund)

CHIRITA

. (cinta)

Ochii si sprmcenile Fac toate pricinile ...

(Se aude in odaia lui Gulitii un minavet.)

CHIRITA (rasarind): Iar! ... 0 sa rna nauceasca trintoru cu minavetu lui! Cit ii ziulica de mare tot trrliieste ... de urla cinii mahalalei ... Fa, fa Ioana, du-te de zi cuconasului sa taca, ca m-am saturat de mojica ca de mere padureta ... imi vine acru ... (Tiganca 'intra in odaia lui Gulita.) Asa mi sa cade, daca rna potrivesc eude-i cum par minavetu cela de Ia neamt. Las' ca tine cit dracu pe tata-sau ... Tronc! ca mi-o dat nucusoara-n ochi ... Fa! ... fa! ... (Tiganca vine 'inapoi.)

TIGANCA: Aud, cucoana.

137

€HIRI'fA: Ma rog, ce ti-am spus cind ti-am poroncit sa-mi gatesti paisoare cu bumbac pentru sprincene? ... aud? ...

'fIGANG!A: Mi-ai ZIS ..•

GHIRI'fA: Nu ti-am zis sa mi le faci subtiri? ... Ian vezi cum mi le-ai me~terit... Parca-s buzdugane de vel-armas din vremea Domnilor greci! ...

TIGANGA: Da' lasa, cuconita, ca-s tocmai cum trebuie ... Doar ti-am mai Iacut eu pamatufuri si badanale de sprincene,

GHlRlTA: Gum ai drlit? ..

TlGANCA: Niciodata nu ti-ai f'acut asa de frumoase sprincene ...

parca-s doua lipitori umflate ... 8HlRITA: Inghinate-s cum trebuie?

TIGANCA: Dizghinate ... 'dizghinate .

CHIRITA (stranuttnd tare): Pe bratat M-a fi pominind d-lui,

Ioana.

TIGAN8A: 'fe-a fi pominind, cucoana.

GHlRlTA: Cind ar fi fata sufletalul, sa rna vada ... cum si-ar

mai rasuci mustetile! . " (Iar striinutii.] Iar rna pomineste!

Ochii I?i sprincenile

Fac toate pricinile.

$i cu foe ~I cu pirjol,

Pe Amor il dau de gol. Cind un tinerel iti place $-amorez voiesti a-I face, Cit mi-l iei putin la ochi, L-ai trecut cu de diochi. Cit Ii joci ~i din sprinoene, De amor sa umfla-n pene. Cit din buza mi-i zimbesti, Chiar pe loc il nebunesti.

Iar de-i faci s-asa din mtn a ... Ii calare pe prajlna!

(Se aude iar minavetul in odaia lui Gulitii.)

CHlRlT A: Iar l iar! . " Valeu! ca. mare pacate c-un plod! . .. Imi vine sa latru! (Aiearati La u~a lui Guliiii.} Tist, diavoli, ca rna bagi in ipohondrie.

GULlTA (din odaie): Las', nineaca, ca lnvat mujica.

CHIRlTA: T-oi da eu acus 0 mojica, trintorule, de nu-i putea-o lnghiti! (Intra in odaie.)

TlGANCA: Vai de mine! ce pac ate pe capu meu de clnd am venit in Iesul ista! ... Ba imbraca pe cucoana ... ba gateste dudu-

138

cile , .. ba calca rochii dE:!! bal. .. ba arde nueusoara de sprincene. Ma mir cum nu s-o saturat de zbantuitl . .. Ieri 0 fost la fteatru, si-n asta-sara merg la bal, la Afinoaia; s-apoi ~i alt pacat! ca incep a sa-mbraca de pe Ia toaca ... Imi vine, zau, sa ieu cimpii.

(Se aude dind palme in odaia lui Gulita, $i Gulita plingind.)

€HIRI',fA [inirind}: Ia asa! mai bine-i scinci tu decit oi turba

eu ... Ce miroasa-aici a pirlit? Arde ceva, vro petica? ... (Alearga

la masa cu rochii de ridicii una si 0 arata arsa in poaZe.) Iaca pozna! c-o las at cioara feru pe rochii ... destula treaba! ... Ian priveste ... rochie de bal Ii asta? .. Ei! apoi sa n-o ucizi in bataie?! Bunatate de rochie eumparata la Leiba Grosu cu 0 multime de bani: douazaci s-atiti de [umatati de. irmilici noi! ... [Aruncii rochia in obrazul tigancei.) Na! stahie-mpelitata ... maninc-o fripta cum Ii ... ~i Iipsasti din ochii mei, ca intru acus intr-un pacat.

'fIGANGA: Cuconita ...

6HIRI'fA: Lipsasti, iti zic! ... pel; ca te zgirii! ...

(Tiganca fuge in odaia Ch.iritei.)

CHIRITA (plimbindu-se [urioasii}: Uf! ca nu mai este de suferit!

De cind am venit in Ies, ca sa-mi marit fetele ... am prins la isterieale ca 0 cheratita. Poftim! ... Cu ce-oi sa rna due eu acum la balul Afinoaiei? . .. Trebuie iar sa-mi pun rochia cea de catife rosiie ~i turlubanu eel cu pene stacojii ... ca sa mai aud iar vrun obraznic zicind ca seaman cu Nastratin Hogea, ca mai daunazi, la bal masche ... Nu-i de suferit, nu-i de suferit ~i pace!

Durnnezau sa te fereasca De cutremur ~i de foe,

De ghipcani ce stau in loc $i de sluga tiganeasca.

$i de-acele slugi plecate

. Ce sa-nchin, te Iingusasc

Pin' ce-ti sar deodata-n spate, $i ca corbii te ciupesc,

A~a slugi le e de fuga,

Sau de ele singur fugi ...

De nu vrei s-agiungi chiar sluga La asa plecate slugi ...

I

(Se aude afara urmatorul dialoqt]

AFIN: Acasa-i cucoana?

FECIORUL: Acasa; dar sa ghilosaste acum.

139

s c nx A 2 CHIRITA; AFIN, LULUTA

CHIRITA: Auzi', tontu? (Alearga la usa tdin. fund si deschide.} €ucoanii Nastasica ... poftim! nu te potrivi ...

AFIN: Peate ca te deranjarisasc, cucoanii Chirita? " dar n-am vrut sii-ti tree pe la poarta ca ° straina ...

€HIRITA: Gum sii rna rinjarlsasti tocmai d-ta? .

1 LULUTA (in parte): Rinjarisasti? .. ha, ha, hal .

CHIRITA: Iaca si Lulutal ... Ai scos-o din pasion astazi? .. AFIN: Dar', pentru cii mine Ii duminica.

CHIRITA: Da' vezi ce frumustca-i, diavoloaica! Iti vine s-o rnaninci de vie.

1 LULUTA: Sii rna maninci? ... mersi. (In parte:) $i n-are macar nici dinti,

CHIRITA: Ha, ha, hal . " Bat-o norocul! Nostima-i! . " Vina sa te sarute matusica, Luluta dragii ... (0 siirutii.}

"A..ULUTA: Alei! maman ... ce-o piitit matustca de si-o pus Iipitori pe frunte? (Arata sprincenele Cbiritei.] 0 doare capu?

CHIRITA: Eu, lipitori?! ...

AFIN: Ce lipitori? ... Unde vezi tu lipitori .

\f LULUTA: Ha, ha, hal ... ba-s sprincene · ~i una-i numai pe

[umatate!

CHIRITA: Ha, ha, hal (In parte:) Cum i-a~ sud gitu cind ar fi

a mea! .

')t LULUTA: Maman, sa-mi cumperi ~i mie 0 pareche de sprincene din tirg, ca sii le pun papusai de Anul Nou.

AFIN: Bine, bine, t-oi cumpara; taci din gura.

CHIRITA: Da' de ce sa taca, soro? Las' sii vorbeasca copila ... ca zice tot niste 1ucruri ... Sii cunoaste ca invata 1a pasion. .

y LULUTA: Pansion, matusica, nu pasion.

CHIRITA: Fie ~i pansion, cii doar nu m-o crescut mama eu gubernata, ca sa stiu.nerntaste.

~ LULUTA: Guvernantii, matusica, nu gubernata , " Da' bine, rnatustca, asa vorbiti pe-acolo, prin provintie? ...

Guvernanta ne-o spus noua Ca vorbiti 0 limba noua:

Cind e yorba de parchet; Ziceti eurat ca-i piehet. Cind e de tapisarie?

o numiti patisarie.

Cind de botine de glant? Ziceti botoaie eu clant.

140

Un eeasornie hronometru? n numiti eu barometru, $-oriee lueru de bonton? Monton, zebon sau triton!

CHIRITA: Ha, ha, hal €egiuvaer ii! Ha, ha, hal (In .parte, [urioasii.] Ce triton t-as trage eu, trintorule ... (Tare:) Ha, ha, ha hal are un duh cit sapte, si da dintr-insa niste vorbe ... Ha, ha, hal

AFIN: Ma rog, sa nu mi-o diochi .

CHIRITA (seuipind): Ptu ... ptu ptu ...

., LULUTA (eulegind un pai, jos): Nal ea t-o sarit un dinte, rnatusica.

CHIRITA· (sparieta): Un dinte? (Se riipede $i ie poiul.] Ce dinte? ... un pail ...

~ LULUTA: Alta data sa stil, matusica, ea aici in Iasi nu este obieei sa faci ptu, ptu in obrazul altora ... nu-i frumos ...

CHIRITA: Auzi paeatu? .. auzi cum m-o insalat? .. de mi-o sarit inima din loc! . " Sa-ti spun drept, soro, draga ti-i hazlie Luluta ... dar ii cam obraznicuta ... adica, sa nu te superi.

AFIN: Madmuazela, cere pardon matusicai. -LULUTA: Bai ... bai ...

AFIN: Nu vrei? ., cind iti poronceste maman? .. Apoi sa te dud degraba la caraul, ~i sa nu cricnesti.

,. LULUTA: Mersi, maman. (Se inchina; in parte:) Tot rna dureau

picioarele; mai bine-oi sadea pe scaun.

(Se duce de se pune pe scaun inaintea toaletet, $i, in toatii vremea scenei urmiitoare, se apucii de face sprincene $i musteti bustului de carton ce este pe masii ... ii pune rO$U si-i aseazii zulufii.)

CHIRITA (in parte): Bine i-a Iacut. (Tare:) Da de ce treaba, soro draga?

AFIN: Las' sa mai prinda la minte, ca-i pre nebuna ... Da' ia spune-mi, rna rog, ee fae eopilele d-tale?

CHIRITA: Aristita ~i Calipstta? . " Sa gatesc de bal pe deseara, Ia maw.

AFIN: De pe acum? ... De abie 0 tocat ...

CHIRITA: Stii mata cum sint fetele, dnd sa gatesc de bal ...

Ba le trebuie una .... ba alta ... ~i, cind te trezasti, 0 innoptat detot ... De aeeea-i mai bine sa sa apuce de tualeta inca cu ziua ... povestea vorbei: insuratul devreme ~i mincarea de dimineata ...

AFIN: Apropo de insurat ... nu s-o Infatosat nici un holtei ca sa ceie duducile?

CHIRITA: Of! bata-i concina holtei! ... ca astarna maninca pe mine. .. Ai fete, soro, ai ~i peri albi... Zice ca este la ftiatru un cintie eu of, of, of ...

141

AFIN: n stiu ... eel din Peatra din casii ...

GHIRITA: Nu stiu din ce peatra a fi; dar nu-ti uita vorba ...

L-am auzit odata la Botosani, ~i de-atunci-mi huieste neeontenit in cap, ca un bondari. Am sa ti-l cint:

Of, of, of, ee suparare De-a ave 0 fata mare!

AFIN: Da, 11 stiu, soro ... l-am auzte ... GHIRITA: Nu-ti uita vorba ...

a hranesti €a s-o cresti,

$-apoi trebuie sa pornesti La vinat

Pin eel sat,

@a sa-i cauti un barbat.

AFIN: Si eelelalte; destul il cinta :;;i tiganii, de ne asurzasc,

GHIRITA: Nu-ti uita vorba .

De-i fHicau Natarau,

Te inchini la duhul sau.

De-i ghebos, Uricios,

Ii zici nostim !?i mumos; Si-! zimbesti,

I1 slavesti,

Doar sa-l poti sa-l gineresti.

(lmpreuna:) OHIRITA

Of, of, of, ee suparare De-a ave 0 Iata mare!

AFIN

Of, of, of, ce suparare Cu-o nebuna ce leac n-are!

CHIRITA: Ei, apoi inchipuieste-ti acum, soro ... daea eu 0 singura fata ai atite suparari, dar eu doua? . .. Cind ai doua cucoare

. .?

man ea mIne. '"

~LULUTA (in parte): Are cucoare matusica? .. Am sa-i cer sa-mi deie una mie,

142

€HlRlTA: Ira! ... surioara draga ... eu te tin de un ceas in picioare . .. alei! . .. la, asa patase de cite ori gindesc ca am fete de maritat; imi perd mintile. (Aduce scaune.) Poftim de ~azi, rna rog ... l?i rna iarta,

AFIN: Foarte-ti multamesc ... ca trebuie sa rna due in data acasa pentru ca sa port de grija des pre cele trebuincioasa pentru bal.

€HlRlTA: Da' ian mal sazi ... pentru hatirul meu ... Sa rna vezi moarta ... sa ma-ngropi, de te-i duce.

AFlN ('in parte): Vai de mine! di mi-am gasit beleua. " ($ede.) 8HlRlTA (puindu-se pe un scaun): $-a~a cum iti spuneam: zic intr-o zi boieriului: - Frate! stii c-avern doua fete mari? - Ba ce mari, imi raspundo sufletalul, coscogeal ... cit niste zdragonil (Barbatu-meu Ii tare muealit, bata-l-ar norocu c-un car de galbeni!) - Ei bine, ii zic eu gindit-ai, draga, sa le maritam? - Hai, hail le-arn gastt doi barbati sucada. - €are ~i care? - Paharnicul Brustur ~i caminariul Cociurla, vecinii mosiiei noastre. - Brustur ~i @ociurla? . .. Elei, frate. " cum 0 sa-mi dau fetele dupa niste boierinasi de tara? ., Fete frumusale ... tinerele. .. curataIe... harnicele ... eu Irantuzasca lor... cu ghitarda lor... eu eadrilu lor. " gospodine bune... iconoame... cetite... giueate... pricopsite... sa le fae eu, pe una Brusturoaie, si, pe ceealalta, Cociurloaie , .. Atunci s-agiunga! ... - Ia, Brusturoaie, ia, 80ciurloaie ... mai bine de cit or mocni s-or Irnbatrini in easa parinteasca ... Brustur l?1 80ciurla au mosioare bune, au banisori buni.. . au vitisoare bune. - Ei! !?i pentru ca au vite, de aeeea sa-mi fae eu blastamul ca sa le dau copilele? . " . Ba, cit Ii eucu! . '. $-or pune d-lor pofta-n cui! - Ba nu s-or pune-o, pentru ca le-arn fagaduit. - Ba s-or pune-o, - Ba nu s-or pune-o. - Ba s-or. - Ba nu. - Ba s-or. - Ba nu. - Ah ... ~-am lesinat! ...

AFlN: Ai lesinat?

€HlRlTA: Fara doar ~i poate .. , Da' stii? Lata! ... Cind m-am trezit, bietu sufletalul ll?i smulgea mustetile de deznadajduire l $1 pentru ca sa rna linisteasca, mi-o fagaduit sa rna, lase ca sa yin in cislegi la Ies, cu fete eu tot ... pentru ca sa cere doar le-a~ pute marita aici ... Insa mi-o hotartt ritos ca de n-oi izbuti sa prind gineri prin Ies pana la sfirsitul cislegilcr, apoi imi brustureste si-mi cociurIuieste odoarele, ea mai bine.

AFlN: Ei, ~i pan-acum nu s-o aratat nime?

@HlRlTA: Cum nu?! ... Intalegi di: in data ee-am sosit aici mi-am " scos fetele la ivala .. , pe la ftiatru, pe la suarele ... ghiolsite, gatite, Impopotonate, imbracate tot dupa moda ... €e dracu sa faci? ... Daca ai giuvaeruri, trebuie sa le arati.

AFlN: $i, in sfirsib?

143

CHIRITA: Insfir!?it, am prins doi in capcana ... dar ins a nu mi-o pominit nici bechi de Isaia dantuieste.

AFIN: Cine !?i cine?

CHIRITA: Aga Bondicescu !?i spatariul Pungescovici! ... Stii, tinerii cei doi care pornisara ell copilele la brateta, cind ne-am troienit in Pacnrari, !?i care i-am tnttlnit intrind tuspatru la han la Pirlita? ... Bondicescu, soro, !?i Pungescovici ...

AFIN: Da, Ii stiu ... i-am zarib cind ti-ai luat fetele inapoi. (In

parte): Sardarul ®uculet mi-o vorbit de ei ca de niste berbanti.

CHIRITA: Aud? ..

AFIN: Ma rog ... Ii cunosti?

CHIRITA: Cum nu?! ... Yin in toate zilele sa ne vada, (Incet:)

$i stii una? ... Pare-rni-sa c~ li s-o aprins calc aile ...

AFIN: A~!

CHIRITA: Ce-ti spune €hirita!

AFIN: Da' n-ai cercetat ... ce sint? ... de unde-s? ... ce stare au? CHIRITA: Ce atita cercetare ... cind unu-i aga, !?i cellalt spa-

tari! . .. $-apoi tineri, soro... cu verba, cu ighemonicon. " cu tabieturi ... iar nu ca Brustur !?i Cociurla ... grosi in ceaf'a 1?i morocanosi . " Asa gineri mal vin de-acasa, si sa vezi... (V orbeste la urechea Afinoaiei.)

LULUTA: Uf! m-am saturat de caraul.

"tAFIN:' (apropiindu-se de Luluta]: Da' ce te-ai apucat acole de

facut? .

LULUTA: Moman, am gatit papusa de bal ... I-am facut sprincene ... am boit-o eu ros ... i-am pus benghiuri ca la matusica ... Ia vezi cit ii de ...

AFIN: Sprincene? .. benghiuri? .. ros? .. Da' un de le-al gasit toate aceste?

LULUTA: In besacteua matusicai.

CHIRITA (furioasa,): Ha; in besac ... Iaca dimonu ... ca mi-o cotrobait to ate lucrusoarele ... (Merge de ascunde qauanoseiele in besecte.]

AFIN: Madmuazela, nu-i frumos ... (Pujneste de ris.)

SCENA 3

Cei dinainte; GU LIT A

GULITA {alerqirui czz un riioas din odaia lui): Nineaca, nine aca : .. iaca un ravas de Ia babaca. (Se opreste rusinat, uiizirui pe Afinoaie si pe Luluia.}

CHIRITA: Un ravas de la d-Iui? ... Ada-I incoaci . " (Ie riiuasu; si-t deschide.) Cu voia rnatale, cucoana Nastasica ...

144

A;FIN: Poftim ...

LULUTA (in parte): Ah, mon Dieu! ... quel drole de monsieur!

(In toatii vremea cetirei scrisorii, Gulitii se uitii Ia Luluta $i um-

bla impregiurul ei. Luluta il prioeste cu disprei.]

CHIRITA: Cum imi bate inima! ... parca-mi vesteste ceva ... (Citestei] "Sarut gurita matale, scumpa Chirita. Mai Intai, nu lipsasc a eereeta despre intregimea sanatatii matale 9i a eopiilor, ca aflirid ea sa afla asa pre cum doreste inima mea, nu pu'(:lln sa sa bucure sufletul meu de sot 91 de parinte; al doile, vei sti ca din mila proniei ceresti rna gasase 9i eu sanatos? ... insa Fifita 0 raposat de jigaraie!" (Vorbit:) F'ifita 0 raposat? .. Mare minune! ...

GULITA: 0 crapat! ... Bine-o faeut, ea mil musca tot de nas,

CHIRITA: Taci, varvarule! Biata Fifital ... 8ind ai sti, eu-

coana Nastasica, ce eatalu9a numai atitica: 9i cind hamata, nici

nu-i auzeai glasul ... ia a9a: ham, ham, ham ...

. l' LULUTA (in parte): Auzi cum latra?

CHI RITA (~tergindu-$i ochii): In sfirsit, asa i-a fost scris; toti sintem muritori! [Citestet] "AI triile, te in9tiintaz ea cislegile sa apropie de sfir9it... drept care iti poroncesc sa-ti iei catrafusale 9i sa vii ina poi indata, la Birzoieni, ca sa faeem eununia eu paharnieul Brustur 9i eu caminaru Cociurla, caci la dimpotriva vin eu insumi la Iasi, ea sa va umflu pe sus eu nespus in masa. Al d-tale sot supus sl iubit ... Grigori Birzoi ot Birzoieni. 15 ghenarie 1844."

GULITA: Babaca are sa vie aici! ... E! bine-mi pare! ... am sa-i cint toata ziua din minavet! ...

-tLULUTA (cauta la Gulita cu mirare, $i pe urmii ii intoorce spetele.)

GULITA (Luluiei]: Din minavet ...

CHIRITA: Ai vazut, draga cucoana Nastasica, ce-mi serie d-lui? ... Ce rna sfatuiesti sa fae? ...

AFIN: Stiu eu? ...

CHIRITA: Stii ee? ... Imi vine sa-i string eu usa pe Bondieeseu 9i pe Pungescovici, ea sa-mi hotarasca cdata, ee ginduri au? ... Mi-i ca m-oi trezi deodata cu barbatu meu, top in spate. . . s-apoi, asa-i c-am ccdalghit-o? ..

AFIN: Fa cum Ii socoti, draga cucoana Chirita ... dar eu una te sfatuiesc sa nu te grabesti pana nu-i afla Iamurit cine sint tinerii.

CHIRITA: Elei, draga: ... da' nu ti-am spus de atite ori cii unu-i aga, 9i 'cellalt, spatari? (In parte:) Nu eumva vre sa-i pastreze pentru trintorul ei? ...

AFIN: h sfirsit, Ii treaba d-tale. Eu rna due ... dar nadajduiesc ca nu-i lipsi deseara la bal.

10 - Comedi! Iii drame

145

~HIRITA: Cum, Doamne iarta-mal sa lipsascj! ... cind am fete de casatorit"!

AFIN: Hai, Luluta, !?1 ZI bonjur matusicai.

¥-ULUTA (fiicind compliment): Bonjur.

<!!HIRITA (imitind-o): Ii pozna de nostimal ... (0 siirutii.) hULUTA (in parte): Stirba-baba-cloanta.

<!!HIRITA (tn parte): €e-o zis? ... Hei, ca nu e!?ti a mea, pacatuIe!

(lmpreunii:)

€HIRITA, GULITA Adio! In asta-seara Vom veni cu toti la bal, Sa-ngropam in vesalie Aceste vesal carnaval!

AFIN, LULUTA Adio! In asta-seara

V -asteptam pe toti la bal, Sa-ngropam in vesalie Acest vesal carnaval!

AFIN

Sa nu rna dai de sminteala ...

CHIRITA

N-ai, soro, nici o-ndoiala, Cad am fete, fete mari:

Doua june porurnbita, Doua blinde canarita ... $1 Ie caut doi canari.

LULUTA

Matusica, dinioare,

Ai zis ca-ai doua cucoare ...

€HIRITA

fin parte)

Vai, ce drac impelitat!

LULUTA

Ah! te rog, da-mi una mie ...

146

GULITA (Lulutei)

Poate-o vrei de giucarie?

LULUTA (in parte)

Oh, le drole de petit fat! [lmpreusuit} Adio! In asta-seara

s.e.i., s.c.l.

SCEN A 4

CHIRI1'A, GULITA, $i peurmii FECIORUL

€HIRITA: Ei, de-acum hai degraba 1a imbracat ... Gulita, du-te de-ti pune straiele cele de Anul Nou ~i te fa pupuica, sufletul meu.

GULITA: Da' nu pot sa ma-mbrac singur, nineaca ...

CHIRITA: Auzi, coscoge calindroiu? Doamne! ca alintat ai mai fost! ... Mai feeler ...

FE8IORUL [imbriicat 'in livre strimiii}: Aud, cucoana. (Vine pe u$a din fund.)

CHIRITA: Iaca tutuianu ... si-o pus 1ivreua ... Ian sa videm, bine-o lucrat-o jidanu?

FE8IORUL: Ma cam strmge la coate si-ri spate.

CHIRITA: Da' ce vrei? .. Sa balalaiest! ca intr-un sucman? ..

A~a-i moda-n Ie1?

FEGIORUL: Nu stiu ce mincare a fi moda ceea ... dar stiu ea rna stringe moda-n spate de-mi ies ochii ... Parca m-o pus in tease!

CHIRIT A: Tad din gura ... ~i mergi de-rnbraca cuconasu. - Gulita, sa nu rna dai de sminteala.

GULITA: Lezebon, maman ... eu acus sint gata ... cit ai bate-n pa1me. (Ie sa cu feciorul si intra 'in odaia lui.)

CHIRITA: Acum, ian sa-mi vad si Ietele ... (Striga:) Aristito, €alipsito ...

SCEN A 5

CHIRITA; ARISTITA, CALIPSITA

ARISTITA } ( ~ A d d~' . l ) { A d

8ALIPsrT A craptn U$a 0 met or: u, maman.

CHIRITA: Da' veniti incoaci ... <Be, Doamne iarta-ma de-mi

faceti itu?

S-ar putea să vă placă și