I/

C. SATEANU

40,

I
1

1.

CARAGIALE
IN

:1
v.

vs.

?'

4 .Y.

rJ
1

I."
1

LA A 25-a ANIVERSARE
A MORTII SALE

f
X'

,,, ,

,.

!.

'1*,-

.0..

, ,,

I`

It,

"

EDITUR A ADE

UL",

A.

S.
,

r4

"
A

A.

`r

www.dacoromanica.ro
i
r

'

.
1

1,

".

C. SATEANU

CARAGIALE

IN ANECDOTA
LA A 25-a ANIVERSARE
A MORTII SALE

;Or

EDITUR A A DEVERUL" S. A.
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Nfiscut la 29 Ianuarie 1853, in

Mirgineni (Jud. Prahova) a fiend
intrarea sa in Junimea", cu ocaziunea aniversrii din 1878, cnd
si citit O noaptc furtunoasfi",
In rnijlocul rasurilor generale ale
sociehitii. Autor si de aforisme.
June pesimist, sceptic si cinic.
Mort la Berlin, 9 lunie 1912.

I. NEGRUZZI
(Dictionarul Janinziil

www.dacoromanica.ro

Ce I-a atras pe Caragiale in societatea

Junimii" ieene, a fost desigur in primul
rand ecoul strfibatut in toat lara, cd aceast
societate este eminamente literard, eh membrii ei sunt inteadevar personalitati de largii

civilizatie i c ceeace a caracterizat Junimea" pana la venirea sa, au fost discutiile

academice, libertatea i respectul tuturor
opiniunilor ca i atmosfera spirituala care
s'a mentinut atata vreme.
Ca si Eminescu, Caragiale s'a apropiat
mai intai de 1. Negruzzi, cu care in colabo-

rare a scris opereta nationala Hatmanul

Baltag", cu libretul muzicianului Eduard
Caudella.1)

De0 in Junimea" erau mai toti corifeii

literari, Caragiale a fost atras indeosebi de
Eminescu, in amintirea caruia a scris impresionanta sa In Nirvana"; la isbucnirea
catastrofalei nenorociri a genialului poet, aBand dureroasa veste, l'au podidit lacrimile,

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 AN1

in casa lui Maiorescu, precum noteazii insui marele critic in Insemnarile" sale
tiparite postum.2)
Cu toate cii Maiorescu a fost acela care a

precizat valoarea comediilor sale in Crilice", Caragiale, pe vremea Junimii", se

simlia mult mai ataat de P. P. Carp, desigur pentru dr acesta cultiva cu predilectie zeflemelele i cuvintele de spirit i poate

i pentru faptul di vedea inteinsul i pe

omul politic superior.

In Junimea" Caragiale
si lucrul este
foarte interesant de arnintit
era mai aproape de Eminescu, de Panu, de Missir,
decht de Ion Creangd, despre care n'a scris
i n'a pomenit niciodath nimic. Faptul acesta este chiar foarte curios, child tim mai

ales ca I. L. Caragiale era un mare meter

lefuitor al cuvtintului i al stilului, cum a
fost i Creangd, dei marele Oran din Humuleti scria mult mai uor i mai putin
chinuit deeat Caragiale.
*

Intre prietenii pe care i i-a apropiat in

Junimea" din Iai, a fost i profesorul universitar Petre Missir. De dragul acestuia, se
abfitea adesea Caragiale la Iai, cliuttindu-1

www.dacoromanica.ro

I. I. CARAGIALE

spre a sta in tovilrasia lui. Sunt cunoscute

rimele glumete, ce i le-a adresat lui Missir:
Alissiraf,

Sunt la lafi.
Sou la left.
Dace! iei
Dela slujbli,
Vin la Cuibti.
AI matale.
Caragiale.

0 scurth parantez, pentru a mai vorbi

relativ la Missir.

Desi P. Missir a fost cunoscut mai mult

ca adept al lui P. P. Carp, deci ca junimist
politic,

el a intrat in Junimea" atras de

Maiorescu, a carui inalth autoritate culturalfi, a apArat-o prin scrieri literare, polemizand din acest punct de vedere cu critica lui Gherea.
Cu alte cuvinte, din punct de vedere cultural, P. Missir, care a redactat la Iasi ziarul politico-junimist Era NouA", sustinnd
el, P. Missir, a
politica lui P. P. Carp,
pledat cu mult succes si pentru Directia
nouil" a lui Maiorescu.
In al doilea volum din publicatia sa Literaturil si Stiint" (1894), Gherea in arti-

colul ski intitulat Polemice", rspunzhnd

lui P. Missir, recunoaste seriozitatea cu care

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

10

a sustinut teoriile critice i estetice ale lui

Maiorescu, obiectndu-i din punctul situ de
vedere, argumentele artei sociale, pe care o
opunea artei pentru art.

r
91

TITU MAIORESCU

Aceastd discutiune liter ark intre teoreticianul artei tendentioase, .1 P.Missir, se in-

cadreazA in mult discutata polemica ce a

urmat la acea epock in jurul celor dou
chestiuni: arta pentru arta i arta tendentioas.

Petre Missir, a intrat in polemicii cu Ghe-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

11

rea, in jurul ca'ruia se adunaseril atunci

unii dintre scriitorli cei mai talentati ai
Convorbirilor Literare", afirmilnd crt in cele
din urmA, Gherea nu va ram'anea dectit numai cu scriitorii social democrati.
*

Junimea" a avut desigur o puternic6 inrilurire asupra lui Caragiale

in anii tineri. Deaceia, se Osesc in opera sa din tinerete, chteva reminiscente junimiste, ba am

putea spune, c se gsesc chiar cateva elemente junimiste.

Scepticismul lui Caragiale: Nirvana" ' se
datoreste desigur influentei discutiunilor budhiste ce s'au facut in Junimea" mai
ales de dare V. Pogor, care sufleteste si spiritualmente, sustinea aceasfa filozofie. Acest
scepticism, i-1 atribue si I. Negruzzi in ca-

talogul ski junimist. in care 1-a trecut pe

Caragiale June sceptic".
Depe urma ironiilor lui P. Missir i a deselor conversatiuni avute cu el, Caragiale
a utilizat in celebra sa Scrisoare pierdut",
cunoscuta fraza a lui Farfuride: La 12 trecute fix, am, n'am treabk merg la tribunal" i
AceastA fraza ar fi una din glumele lut
Petre Missir.

Participand la discutiunea unor probleme

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

12

sociale desbfitute in Junimea", cu privire

la starea economicii i 13i ridicarea nivelului comercial, Caragiale: s'a ales cu urmfitoarea reminiscen(ri, pe care a trecut-o in
seama lui Calaveneu Vrem i noi falitii

nostrii!"; tot asa precum depe urma unor

comentarii pe care junirnistii politiei le-au
facut in jurul unor alegeri, Caragiale a ze-

flemisit in Scrisoarea pierdut" in chip

admirabil, moravurile electorate depe vremea colegiilor cenzitare.
Expresia earacteristicgt de heifer" cu care

au fost porecliti unii membrii ai profesorimii iesene, este deasemenea o reminiscentil

junimistd, care se intalneste in opera lui

I. L. Caragiale.

Se stie ca In Scrisoarea pierduta" este o

sceng In care cetaleanul turmentat vorbeste
de societatea cielopedick cooperativ5". Aceste expresii figureaza i pe una din invitatiile trimise de Jacob Negruzzi la un banchet aniversar 3) al societaTii, cuvinte aidoma
utilizate si de Caragiale pentru eroul su

din amintita comedie.

Insfhrsit, aminthn pe Caracudi

unul

dintre eroii zugrasviti de Caragiale in schitele sale, nurne care aminteste direct, faimoa-

sa caracud" din Junimea".

Aceste,

i poate vor mai fi i altele

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

13

stint reminiscen(ele junimiste din opera lui

Caragiale.

Se stie di I. L. Caragiale era rnai satisfdcut de reprezentarea comediilor sale la

Iai, decat in alt parte. Scrisoarea pierdut" a avut In teatrul iesan interpreti care
i-au fficut celebritatea. Multi ii vor aminti
de actorul din scoala lui Matei Millo -Mihat

Arceleanu, care a creiat inimitabil pe Zaharia Trahanache; pe Dim. Constantinescu,

care a creiat rolul prefectului Tipatescu; pe
C. lonescu, creatorul lui Catavencu; Dimitrie
Pruteanu, care a creiat rolul ipistatului Ghitl
Pristanda; C. Meimuleanu,4) creatorul lui
Agamit Dandanache; Mihai Popovici i ulterior Mircea Pella, creatorii lui Farfuride;
Verona Cuzinschi, creatoarea rolului femenin Cucoana Zoitica, etc. etc.
Aceast echip artistic6 a intruchipat atilt
de viu tipurile lui Caragiale, ineat autorul

nu numai eh era satisfcut de modul cum

i se juca piesa la Iasi, dar multi dintre tesent cAutau s identifice pe eroii lui Caragiale, cu anurnitc figuri din societatea iesan.

Faptul acesta ins5, nu s'a petrecut nurnai

la Iai, ci i la Bucuresti sau In alte orase
din lark unde i s'a reprezentat comedia.

www.dacoromanica.ro

14

DUPA 25 ANI

Astfel, pe cnd Caragiale functiona ca

profesor la Piatra Neamt, unde o echipli
bunk' de artisti a reprezentat aceast come-

die, publicul a identificat pe unii eroi din

O scrisoare pierdut6", cu anumite persoane
din oras. Mai mull decAt atAt, un cronicar
din Piatra Neamt, D. Hogea, care a scris
intre altele si cliteva frumoase evocari in
amintirea lui G. Panu si a cabanei sale de
pe Dur Au
relateaza urmatoarele:
Amintesc apoi c dupa cativa ani and au aparut pe scena Teatrului National nemuritoarele sale
capo-d'opere, Noaptea furtunoasfi" si Scrisoarea

pierdutA", multi au crezut ca aceast din urma

piesa, a fost inspirata de moravurile si viata politica a oraplui nostru, din care si-ar fi ales tipurile si personagiile nepieritoare rivalizand doar,
cu acele din epoca si teatrut lui Mo Here. Dar acea
parere, s'a dovedit neintemeiata. In aceasta chestie,
atM eu, cat si multi prieteni, am avut dese ori ocazie a discuta si intrebandu-1 a ne lamuri, Caragiale ne-a spus Intotdeauna: Se poate toarte bine
ca O scrisoare pierduta", sfi fie icoana fidel a
moravurilor politice din Piatra Neamt, ca si a oricfirui alt ora de provincie; dar ca nu s'a inspirat
si mai ales n'a vizat anumite personagii de aici;
caci, adauga el, In materie de arta, plasmuirea personagiilor, este o creatiune datorita exclusiv iinaginatiunii personalitatii si talentului autorului, care
le poate gfisi In orice mediu, studiat adanc; destul
numai, ca ele sa ailia vial5 si sa reprezinte realitatea" 5)

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

15

S'a afirmat candva de unii critici, ea odata cu disparitia colegiilor cenzitare, disparand si vechile moravuri electorale, va dis-

pare implicit si actualitatea comediei hii

Caragiale, care in acest caz, va deveni un
autor demodat.
Din nefericire, moravurile biciuite de el,
Inca n'au disparut si Caragiale nu e demodat, dupa cum nu e demodat In teatru, nici
Moliere, iar faptul ca si la Iasi si. la Bucuresti si la Piatra Neamt si in oriskare parte

a tarii, publieul a crezut ca autorul Seri-

sorii pierdute" a vizat anumite tipuri reale

din societate, arata masura in care Caragiale,

a izbutit sa insufle putere de viata, tragicomicilor sai eroi.

OPUL SI DOPUL

Celebru pe intreaga lark cu succesele pe

care le-a oblinut cu comediile sale, fiind
trecut prin toata ierarhia technica a teatrului,
caci a fost rand pe rand, cum spunea intr'un

ravas adresat marelui actor craiovean Ion

Anestin, sufleor, director de teatru si fabricant de roluri", Caragiale primi intr'un
rand vizita unui Einar autor dramatic care
venise la dnsul, instantii superioara in ma-

www.dacoromanica.ro

16

DUPA 25 ANI

terie, si-i ceteascil o tragedie... numai in

cinci acte i toati in yersuri.
Cum tnirul autor se -afti in bune raporturi amicale cu Caragiale, el aduse cu dnsul

citeva sticle infundate cu vin bun, spre

a-1 antrena in timpul lecturei. La fiece act
el deschidea cite o sticli cinstindu-1 pe Caragiale, care se delecta nu cu versurile tragediei, ci cu veritabilul nectar.
Child poetul-tragedian, sufocat de lectura
propriilor sale tirade, era gata s'o i-a razna
cu actul al cincilea, Caragiale ii T1:
MAL lnteresant yin mai ai?
Mai am o singurri sticl!
Ad'o incoace! Scoate dopul i Iasi dracului opul, ca-mi strici toati dispozitia!
Anecdota, absolut autentici, nu spune care
a fost soarta tragediei.

DOUA ARADE
i uneori
Foarte migalos, precaut de atent
prea ingrijorat, cand era vorba de punctuatii in scrisul su, Caragiale a telegrafiat
dela Berlin la Iasi ziarului Opinia" indicnd inteo lungi telegrami unde sfi i se
puni anumite virgule.
In aceastii privintii este demni de retinut o scrisoare pe care Caragiale a trimis-o
liii lacob Negruzzi tot in materie de vir-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

17

gule. In aceast scrisoare el pune urmfitoarele sarade:

--

Care este culmea greselei de punctuatie?

Si a raspuns tot el:

Sh treci o ghrl pe virgule in loc s'o
treci pe punte...
Si fiindcg e vorba de saradele lui Caragiale, Inca una, tot de-a lui:
Ce deosebire este intre d-rul Kremnitz 7)
O.

o sofa?

Cum nimenea nu stia s'o deslege, Caragiale rspunse:

Nici una, sofaua este un pat olog, i
d-rul deasemenea.
PROFESOR

Fostul sufleur, fostul functionar al R. M.

S.-ului, fostul director al Teatrului National,
fostul agent de asigurare al societ tii Nationala", fostul berar din Fiala Teatrului (Bucuresti) si fostul presedinte de onoare al chelnerilor, Coragiale, intre alte multe profesiuni, a
exercitat si pe aceia de profesor de Istorie al
liceului Sf. Gheorghe" din Bucuresti.
Facnd intr'o zi o lectie de Istorie si prezentnd eolarilor sai pe Mihaiyiteazul, Caragiale observii ea' unul dintre elevi se uita
mereu pe fereastra, dus cu gAndul aiurea si
frA nici o atentie pentru explicatia sa.
2

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

18

Bine mai baiete, ii zise Caragiale, eu

vorbesc de aproape un ceas i ie nici nu-ti
pasii! Spune, incotro te uiti si la ce te
&ride i?
.

4,..

."Itir

I. L. CARAGIALE, TANAR

Ascultam merloiul din porn! raspunse

elevul sincer, dar destul de emotionat.
Caragiale tacu o clipa, flack' pe baiet si 10
continua apoi cursul de istorie. Elevul Ins&

nu-si lua ochii dela fereastra. Explicand

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

19

i observand c elevul continua a

a privi pe fereastra cu incordata atentiune,
Caragiale Ii Intrerupse explicatia i apro-

mereu

piindu-se de elev ii zise:

Mai baiete, tii una: haidern In gradina
cu totii s ascultam merloiul din porn, s'om
vorbi despre Mihai Viteazul lectia viitoare.
i ceCeiace i facu cu intreaga clasa
iace aminteste minunata pedagogie a lui

Ion Creanga.
CARAGIALE

l TELEOR

Pe third dirij a a doua serie din vestitul

sari Moftul Roman", Caragiale avea intre
colabori i pe scriitorul Durnitru Teleor cunoscut In cercurile literare sub numele de

Tata".

Intr'un rand, intarnplandu-se amandoi la

un paharel de yin i fiMd amandoi lefteri
de tot, Caragiale care era prea vorbaret
fata de prea tacutul Teleor, ceru baiatului
din pravalie in ton raspicat:
la mai add un ulcior,
Cd pleitete... Teleorl

Cum nici Teleor nu prea avea putere de

plata, a dat si el o replica destul de gravil
Teleor n'are parale
Dar pidleste Caragiale!

www.dacoromanica.ro

20

DUPA 25 ANI

Istoria nu spune cine a plata si mai cu

searn cat s'a platit!
CARP

1 CARAGIALE

Dup ultima sa piesa, comedia O soacra",

Caragiale n'a mai scris nimic pentru teatru
afara de schitele teatrale din volumul

Momente" pe care lonel Teodoreanu, pe

cand functiona ca director al Teatrului National din Iasi, le-a reprezentat in coloritul necesar 'si cu interpretarea celor mai
buni artisti ieseni.
Cum toti adrniratorii lui Caragiale asteptau

ca el sa mai dea ceva pentru teatru,

inteo zi P. P. Carp care aprecia foarte mult
pe maestrul satirii romane, 11 apostrofa,
mai in saga, mai in serios:
Bine mai Iancule, rau te-ai mai lenevit,
nu mai scrii nimic...
Ba scriu, Coane Petrache!
Nu vorbesc de mofturile tale, ci vreo
piesa bunk ca n'ai mai scris de ani de zile.
Caragiale dadu sefului junimistilor politici urmlitoarea replica sarcastica:
$tii una, coane Petrache? Stai D-ta doi,

trei ani la guvern si voi scrie si eu atunci

in tihna o piesa in doua-trei acte.
Ironia lui Caragiale era destul de taioasa

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

21

stiut fiind ca Petre Carp riu guverna prea

mult...

Intre Caragiale i Delavrancea a existat

o trainica prietenie cum rar se intampla la
doua talente mari, care daca glumeau reciproc pe socoteala lor, nu se invidiau si nu
se urau.

Cciace nu i-a impiedicat insa ca sa se

certe deabinelea de cate ori se incaierau
in... discutii, chit c a doua zi sa se caute
iar unul pe altul.
Caragiale mai cu seama avea obiceiul
sa-si tachineze prietenuL Asa intr'un rand

Caragiale, care nu mai diiruise nirnic scenei

romanesti, vazand ca Delavrancea scrie piese
clasice, imbogatind repertoriul teatrului romanesc, ii zise cu ironie:

Bine, mai Barbule ce esti tu: autor

dramatic sau astrolog? Ce fel de piese teatrate or fi fund Luceafdrul, Apus de Soare,
Viforul? Asta-i curata astrologie 18)

La care Delavrancea n'a mai raspuns nimic si fireste c nici nu s'a suparat stiind
bine ea marele sau prieten apreciaza in fond
valoarea trilogiei sale dramatice.
DEPUTATIA LUI CARAGIALE

Se stie ca toata viata Caragiale a stat

retras din viata politica, desi in tinerete a

www.dacoromanica.ro

22

DUPI 25 ANI

lucrat ea 0 Eminescu la conservator-junimistul cotidian al lui Maiorescu 0 Lascar

Calargiu, Timpul".
Caragiale, care a ironizat politica i moravurile ei, n'o putea iubi; ea nu-1 putea
atrage 0 nu 1-a atras decat ca un motiv
pentru creatiunile sale literare.
Totu0 Caragiale s'a inregimentat candva
intr'un partid politic. L'a captivat (adevarata
captivitate), Take lonescu, eand a infiintat
partidul conservator-democrat. Conservator
din fire era Caragiale, democrat convins

a0derea, caci extrema lui sociabilitate 0

comunicativitate au ramas legendare, aa

ca nu i-a fost greu lui Take lonescu, pe

care maestrul il adora inteadevar, sa-1
aduca in noul sau partid. Ba i mai mult,
sa-1 faca pe Caragiale sa ia euvntul la
intrunirile publice organizate in tail, la care
Take lonescu isi anunta programul partidului.

Numele lui Caragiale tiparit pe afiele

care chemau pe cetateni la aceste intruniri,
era inteadevar un numar de mare atractie.
La Ia0 0 la Bucure0i. unde a cuvntat, cu
darul sau minunat de a rosti cuvintele, sa-

lile gemeau de lume. Pentru intaia oara

adorabilul 0 deliciosul causeur", aparea in

mijlocul multimii, ca orator.
Dar valvartejul politic a deceptionat re-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

23

pede pe marele literat. Dupa turneul politic

ce 1-a !lent prin tara, stramtorat fiind la

acea vreme, Caragiale a cerut efului sa-i
fixeze candidatura, eh doara se va alege
deputat.
Evident, Take lonescu nu 1-a refuzat. Dar

aducand chestiunea in comitetul partidului,

onorabilul comitet a respins propunerea pe
motiv ea Caragiale" nu inspira incredere"incredere politica, bine inteles, fiindca,
obiecta comitetul, Caragiale nu era destul
de serios!...

I-a fost probabil teama onoratului comitet de multa vreme defunct ! ca pretendentul la deputa tie sa nu-1 eternizeze in
vreo opera satirical...
MELOMAN

In anii pe care i-a petrecut in Willmersdorful Berlinului, fugind din tarii dar purtandu-i dorul, Caragiale n'avea mai mare
placere i zi mai bucuroasa deck atuncia
cand il vizitau compatriotii prieteni sau cunos-

cuti, in trecere prin capitala Germaniei.

Intr'un rand, Caragiale primi vizita defunc-

tului istoric Vasile Pdrvan care era insotit

de Sirnionescu Reunniceanu 0 Traian Bratu,

acesta din urmfi actual rector al Universinth ieene. Revederea fu cu atat mai cor-

www.dacoromanica.ro

DINA 25 ANI

24

diata cu cat vizita era cu totul neateptata.

Firete, tustrei au fost retinuti la masa i
intretinuti de admirabila verva a lui Caragiale.

Si pentruca placerea sa fie desavfirit,

spre seara Caragiale 1i invit prietenii la
un concert.
In locul savuroaselor conversvtii cu care-i
animase autorul Scrisorii pierdute", cei trei

vizitatori savurau doua ore de muzica divilla: Beethoven. In tot timpul concertului,
Caragiale era absorbit, transportat .1 riu-i
mai dadea seama ea sta alaturea de amicii
sai.

Abia la plecare, el 1i reveni in fire i adresandu-se tovarailor s5i. zise cu ton indurerat :

Mai, eu am fost un om fara noroc!

Pang i cariera in viata mi-am gresit-o, f acfindu-ma... scriitor!

Si child ii vazu prietenii c fac ochii

marl 0-1 privesc nedumeriti:

Da, caci eu sunt o fire foarte sensibila
la muzica... Trebuia sa ma fac muzician 9).
*
*

Inteadevar....
Meloman rafinat, Caragiale avea mari
dispozitiuni i aptitudini pcntru muzica. Au-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

25

zul salt era de o rail fineta. Poate deaceia

11 supara rostirea lipsita de vocalitate si
punctuatie si desigur asa se explica muzicalitatea causeriilor sale, deoarece atunci
cand se antrena In coversatii, nu mai ascultai simple replici, ci adevarate expuneri,
cu ark mai sugestive, en eat erau pe langi
improvizate, extrem de armonioase.

Dar, revenind la sensibilitatea muzicala

a lui Caragiale, isvorul de bunatate a sufletului ski, se stie c el stia sa fredoneze
matematic, exact, pasaj cu pasaj, fraza cu
fraza, simfoniile lui Beethoven sau alte opere ale maritor muzicieni. Asta nu-1 Impiedica insh sa nu savureze si muzica natiunii
sale, cantecele populare ale taranimii,

Inteun rand, cum nareaza si Ana ContaCaragiale a

Kernbach, in impresiile ei
exclamat:

Ce n'as da sa stiu si eu a canta harem

din trisca"!
i ce ai fi compus"? 11 intreaba def uncta scriitoare.

Mare lucru, poate nu; asi fi umplut

insa lumea cu marsuri, da stii, marsuri sa

scoale universul, sa-1 ridice In sus!" 10).

In casa sa din Bueuresti, dimineata la

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

26

cafea: Caragiale e suparat ca cornurile aduse de slujnick nu sunt destul de proaspete. Fara sali manifesteze nemultumirea,
10 ia palfiria 0 plecand, zise celor din casa:
Ma due sa aduc eu ni0e cornuri bune!
Toti a0eapta cu cafeaua. Dar trece o ork
doufi,

trei, Caragiale nu se mai intoarce.

Cei din cask Ingrijorati, se gandeau la vreo

ineurcatura cu unul sau mai multi pricteni,
sau, ferit-a Sfantul, la vreun accident!
Spre seara lucrurile se lamurese prin urmfitoarea telegrama expediata a lor sai, din
gad':
Sunt In Leipzig pentru doua zile. VeniP

0 voi cu cel dintai tren, diseara este concert sifonic".

Si Ana Conta-Kernbach care noteaza intamplarea de necrezut adaoga:

Cat ai bate din palme, bagajele sunt

trebuie luat cel dintai tren! 0

gata,

toat lumea pleaca spre concertul simfonic

dela Leipzig".
SENTIMENTALISMUL LUI CARAGIALE

Ca 0 Eminescu 0 Creangii, Caragiale se

mentine in actualitate. Eminescu radiaza.
mereu cugetarea 0 simtirea, Creangii graiul
neao* romfinesc 0 Caragiale specificul 0

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

27

particularitatile poporului (in special amic al

burghezimii dela orase).

Caragiale este apreciat si iubit pentru

satira sa ascutita si fara egal In literatura
nationala, ca si pentru verva lui inepuizabila ; dar putini au observat in viata si opera
lui ca este un sensibil temperamentual. I se

cunosc glumele si ironiile. Dar cei mai apropiati de dansul, in stricta intimitate, au
fost impresionati adesea de marea lui sensibilitate. Deaceia il vom prezenta pe Caragiale, aci, in propriile sale anecdote, de
nuante ironice sail duioase.
Prin anul 1890, Bucurestiul era bantuit de

epidemia holerei. De felul ski Caragiale

din acest punct de vedere era un fricos. Se
temea si el sa nu cada victima acestui infioratorul flagel. Iar Costache Bacalbafa,
istoriseste in reminiscentele sale consacrate

marelui satiric, ca intr'o seara din vara

acelui an, trecand prin dreptul hotelului

Union impreuna cu Caragiale, a vzut pela

miezul noptii scotandu-se din hotel un pasager care murise.
Caragiale vazand aceasta dureroasa scenii
nocturna a isbucnit intr'un plans amar rugand pe Bacalbafa sa-1 conduca acasa... 11).
0 altil scena impresionanta a fost aceea

cand, In casa lui Maiorescu criticul Junimii" i-a comunicat ca. Eminescu innebu-

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 AM

28

nind a fost dus la casa de sAngtate a doctorului *utu. Afland dureroasa veste noteazil
insusi Maioresxu in notele sale rgmase postump marele satiric 0 dramaturg a inceput sg plangg dureros...
DUREREA OMENIREI

Prieten nedesphrtit al lui Gherea (i pe

vremuri bjrta i berar ca i acesta) Caragiale numgra intre amicii sai pe scriitorii
vechei miscdri socialiste. Discutnd cu aces-

tia despre ideile generoase care au framintat tinerimea cult de odinioarg, Caragiale
isbucni deodatg:
Vol 'socialistii sunteti 'numai oamenii
frazelor... Numai atunci and veti suferi ca
Hristos i yeti rgbda ca s vi se tintuiascA
palma in cuie, numai atuncia durerea voastr

va fi sincerg".
OM FARA NOROC

Inteo zi, in tovgrgsia lui Vlahufil, Caragiale se opri in fata unui negustor de fructe
ca sg cumpere amndoi cgte o portocalg.
Vlahuld nimeri una coaptg i dulce, iar
Caragiale cu totul una acr i seacg. Negustorul, vrfind sg-i aleagg alta mai bung,
Caragiale ii zise in ton melancolic:

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

29

Nu eti d-ta de villa, cad aa e norocul

meu! Pe ce pun mana se usuca sau se yestej ete. Sunt fiul ghinionului.

Iar cu privire la lipsa lui de noroc:

Fiind intr'o mare stramtoare baneasca,

0,4

AL. VLAHUTA

Caragiale fu intfimpinat la un aperitiv de

catre un necunoscut care ii vorbea In ton
foarte prietenos, tutuindu-1. Era desigur unul

dintre atatia cu care legase cunotinta, dar

de care nuli mai putea aduce aminte.
Din vorba in vorba cunotinta se reinoi

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

30

Intre ei, necunoscutul platind toata consumai i conducandu-1 pe Caragiale pana

spre cas. La despartire, vazand atata fr.&
leased prietenie din partea necunoscutului,
Caragiale ii ceru sa-i pea ceva bani cu imprumut.

Cam call Ii trebue, cucoane Iancule?

Cat de mult, ca nu-mi strica! raspunse

Caragiale.

Atunci te rog cucoane Iancule, vino

maine la mine acasa in strada cutare, numarul cutare, dupa pranz 0-0 voi da banii,
cad nu-i am cu mine:

A doua zi Caragiale lua o birj

i se

duse drept la domiciliul indicat, dar child

se opri vazu poarta cernita. Ramase contrariat s't vazand pe gardist Ii ceru lamuriri; acesta ii raspunse ca persoana pe care

o cauta murise subit de cord in timpul

nop

Inapoindu-se spre casa. Caragiale ofta pe

cand urca In birje:
Asa sunt eu nascut... om fara noroc!
CUVANTUL SI STILUL

Intr'un cerc de scriitori i ziariti, discuValid cu poetul Mircea Reidulescu, Caragiale

defini rostul adanc al cuvantului:

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

31

Cuvantul poate avea un singur loc intr'o

fraza. i daca n'ai tiut sa-1 pui la locul lui,

intreaga fraza se naruie, ca o cladire in

care un singur bloc de piatra a fost aezat

gre0t. Ca sa tii sa-1 aezi trebuie sa cuno0i

me0eugu1, trebuie sa-1 inveti, cad in toate

meseriile trebue sa incepi a fi ucenic, iar

nu sa incerci sa fii deodata maestru.
In literatura noastra de astazi se calca
acest principiu fundamental i deaceia stain
eau. La noi e destul ca cineva sa tie alfa-

betul pentruca sa se creada desavar0t, sa

nu mai invete nimic i sa inceapa a face
literatura".

,
*

Caragiale scria foarte greu, lucru pe care

1-a confirmat i fiul sat' Luca, atunci &And

ne-a aratat Ca nuvela Kir Ianulea" Caragiale a scris-o in dou nopti dearandul i.
a stilizat-o timp de doua saptamani pentru
a-i stabili forma definitiva.
In aceasta privinta profesorul i scriitorul
Paul Bujor din Ia0 mi-a povestit urmhtoarea destainuire pe care i-a facut-o Caragiale:

Mai Bujor, eu &And scriu ai vrea sa

nu ma vada nimeni, nici chiar ai mei din

cask cad am o adevarata jena, am sen-

zatia ca savaresc ceva neat 0 in orice caz

in totul lipsit de esteticA".

www.dacoromanica.ro

DliPA 25 ANI

32

Caragiale, care scria i versuri a facut

cndva urmatoarea definitie asupra poeziei:

Poezia trebuie sa fie ca placerea senzualii.
Cum i-ai simtit primul fior, sa te cuprinda

in mrejele ei puternice, sh te ia ca un val,

sa te ridice la inaltimi ametitoare i sa doreti ca clipa aceea de inaltare sa clainuiasca venic".

recitind aceasta strofa din Cofbuc:

Departe de strmbele maluri
Corabia'n goand trecea
Ulu tau despicalele ualuri
Cdntau i matrozii pe ea,

Caragiale ii prinse capul in rnaini i cu

ochii inlacramati zise amicilor care-I sorbeau:

De cate ori citesc poezia asta nu tiu

ce ma cuprinde ca-mi vine sa plang... Sim-

titi voi cfith arta, cata simtire e in aceste

versuri?"
DESPRE PRESA

Caragiale_intre gazetari, despre pres:

E un meteug greu gazetaria. Intrebati-

ma pe mine, sa v spun eu cat e de grea

aceasta meserie. Ca sa luminezi pe oameni

trebue sa fii tu mai intai luminat: sa cunoti
multe, sa cugeti profund, sa cerni, sa selectionezi i sa dai publicului gaud bun in fraze
bune. Aa trebuie sa fie gazetaria. Am voit

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

33

eu sa fac o astfel de gazetdrie, dar nu s'a

putut. Am cerut concurs ca s infiintez un
ziar la Bucuresti i nimeni nu m'a ascultat
i cred, sunt convins, ca a fost o paguba.
Cinste i gramatic sunt cele dou conditii
esentiale ale unei prese bune. Sunt bune i
ideile... dar nu sunt obligatorii!
i

Cinste

grarnaticd sunt conditii1e esen-

tiale!"
DIN 1907

Tristele evenimente din prima's/am anului

1907 1-au indurerat pe marele scriitor, care
in aceasta privint a scris cunoscuta brosurd
Din primdvar pi:MA in toamnd", dar tot

la acea epocd Caragiale a publicat urmdtoarele stihuri intitulate

LITANIE

Pentru sfr#tul lumii

Tragefi clopotelel
Trageli clopotele
Facefi zi ci noapte rugdciuni!.
Scoateli moage i icoane
faccitoare de minuniTragefi clopotelel
E sfrfitul lumii!

Ceasul judeatii a sunat.

Sfinte apeztiminte

din adiinc s'au cldtinat.

Trageti clopotelel
3

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

34

Sid gheena gala..

ladul toate cemgile gi-a'nlins:
Clocotege smoala neagrd
pe jaratecul Indus.
Tragefi clopotele!
Ardeli ceard i tamdie,

Ridicali la cer litanii;

Tofi cu frunfile in fardna
bateli sate de metanii!
Trageli clopotele!
Sulfa duhul diauolului
Molipsind pe mari i mici:
Antichrist strabale lumea
Cu o.Ftiri de eretici!
Tragefi clopotele!
Ocolifi-I

,5i hulifi-l!
Tofi cu groazei si din loatii inima
Imbdtafi-I,
Blesternali-I

Set fie anal (eine

Si screunifi, i'n piept va batefi
prauoslaunici mici si mari!
Tragefi clopotele,
Trageli clopotele clopotari!
Maica Domnului sleivitd

Ce ai nascut pe Nefacut
Apard-ne
Apara-zze!
Apeirei-ne de ispita

Fiului lai Belzebut.

Tot din timpul rAscoalelor dateazri urmrttoarea definitie consaeratii in versul tragicomic.

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

35

SEMNUL
Din toate cdte sunt pe fume
Nu-i una fdrei semn anume:
Dupd miros cunofti o floare;
Cunofti un fruct dupli savoare,
Un geniu dupd o giindire
steaua dupd o sclipire;
Pe-un om de duh, pe cum privete

pe neghiob pe cat vorbe0e;

Cuno0i o pasdre pe glas,
Copoiul de vdnat pe nas;
Un caine ori un om turbat
Pe bale i ldtrat
Cunofti o tiara
Dupd ghiard;
Dux)" un fluier pe mierloi
Dupd mai multe pe... ciocoil
.5i

Versuri de felul acesta, cu talc politic,

Caragiale a scris mai in aga, mai in serios.
Uncle din ele s'au ridicat la inallirnea unor

apologuri, cum au fost cele semnate tin

mare anonim" i din caH unele au decernat
neintrecutului dramaturg i rnarelui nuvelist
Caragiale i titlul de fabulist, alaturi de

nemuritorii clasici ai ac'estui gen in limba

romaneasca.

LA ATENEU...

Intre vechii notri atheneiti care au conferentiat la Ateneul Roman din Capitala, a
fost i Alexandra $onfu.
Poet, prozator, cronicar literar i artistic,

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

36

Al. ,oniu a conferentiat inteun rand, vorbind despre starea mizera a scriitorilor
no0ri, de odinioara, cari nu erau incurajati
de public 0 ale caror productiuni nu aveau
nici o cautare. Era, desigur, un adevar...
Trist, dar totu0 adevarat.
Caragiale
care Impreuna cu Vlhuf
i Delaurancea erau in sala s'a simlit
oarecum jignit i... child ,onfu fu aplaudat
de asistenta, la incheerea cuvantarii sale,
el s'a repezit la tribuna i a cerut cuvantul.
Evident Ca 1-a oblinut
caci n'a avut
cine sa i-1 dea!
Caragiale, intr' o spirituala causerie de

zece minute, a aratat ca nicaeri ca in tara

noastra scriitorii'n'au o situalie mai infloritoare i mai privilegiata, c va face ca toll
copiii sai sa adopte meseria de scriitori. Si

cu alte apropouri satirice a amuzat sala,

facand praf... conferinta bietului Alex. ,onfu,

care, perplex, a dispdrut cum a putut mai

discret.

Vor mai fi desigur unii, cari n'au uitat

aceasta farsa a lui Caragiale...
NEMTOAICA DIN BERLIN
.1

Prieten intim a lui Caragiale, profesorul

literatul Paul Bujor, mi-a istorisit intre

altele:

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

37

Lui Caragiale nu-i placea sa fie deranjat dela

rnunca grea i istovitoare a creatiunilor sale literare.
Cand scria trebuia sa fie singur, sa nu-I supere

nimenea, sa nu i se tulbure iinitea. Cei din casa

tiau ca in acele clipe, zile intregi si nopti tarzii,
nu trebuia nici sa i se vorbeasca, orice s'ar fi intamplat. In preocuparea, absorbirea i stradania sa
de a creia si de a-si ingriji stilul, Caragiale simtea
pared un fel de jend cand se stia vazut i observat

la lucru de alti ochi: Cand lucrez si ma vede

altul mi-i rusine ca si cum m'ar vedea Ca ma screm"!

lntorcandu-ma dela Paris continua Paul Bujor

m'am oprit la Berlin, anume ca sa-1 vad pe Cara,giale, care locuia intr'un cartier periferic. Eram cu
nevasta i trasesem la hotel. Cand ne-a vazut, Caragiale nu mai putu de bucurie i, imperativ, ne-a
oprit la el.
Am stat trei zile iii gazduirea sa, Fara a mai da
pe la hotel, caci nu ne rasa sa mai plecam. Staruia
sa ramnem oaspetii sal macar o saptamana. L'am

cunoscut asa dara si in intimitatea familiei sale,

in Germania.

Intr'un rand, la dejun fiind, pe cand servitoarea

o nemloaica batrana
aduse la masa, Caragiale
o opri cu tablaua in I-liana, fara s'o lase sa serveasca: Roza stai! Ia declama-ne ceva frumos, sa
te auda i musafirii!"
Si batrana servitoare, stiind ca asta-i face phi( ere,

tinand tablaua in mana

o adevarata postura

teatrala de efect ilariant incepu sa declame versuri din Goethe.

Vezi ce cult e poporul nemtesc? Pana i servitoarele 11 tiu pe de rost pe marele lor Goethe.
Pe and la noi... ti-ai gasit!"
Altadata Caragiale, bine initiat in politica germana, ne-a marturisit urmatoarea anecdota:

www.dacoromanica.ro

DUNA 25 ANI

38

Intr'un rand Kaiserul, informat de doleantele

muncitorimii germane social.democrate, s'a exprimat clarz:
Muncitorimea sa-si mai scuture praful de pe
ghete ca s ajunga la pretentiunile el"!
Dung cateva zile, infeo zi de repaos, un convoi

Ck,
f.al.

,Y6e/

AL. VLAHUTA, CARAGIALE, DELAVRANCEA

imens de muncitori, a defilat inteo ordine ideala

in fata palatului imparatesc, seuturtindu-si cu hatista praful de pe ghete, in clipa cand treceau pe
dinaintea palatului lui Wilhelm, in cel mai pacinic
semn demonstrativ.
Caragiale povestind acestea adaugii P. Bujor
a exclamat in extaz:
glen ce Insearuna educatia socialista a muncitorimii germane, opera de ani de zile a lui Lieb-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

39

knead, Bebel, Singer 0 a celorlalli conducatori ai

social-democratiei germane"!
Caragiale venea des la 171c1huid, unde ne gasea
pe toti. Acolo ca si mine, el a cunoscut pe un tAnfir
pond, sfios, tacut, care se simtea fericit a fi primit

in casa poetului. Era St. 0. losif, care mai tArziu

a devenit secretarul lui Caragiale.
Cu Delavrancea, Caragiale se aprindea in discutii

infierbfintate, pnd la vehement5 si uneori chiar

la ceart. Se tachinau, se intepau si se certau de
credeai in cele din urm5 ea cea mai mare dusmanie li va desparti definitiv, dar a doua zi Caragiale
umbla mortis s-1 gaseasca pe... adversarul sail,
chit ca sfi inceap5 o noufi ceart, pentru ca in ziva
urmtoare sh se caute iar unul pe altul...
Uneori cand nu se intelegeau, Caragiale isbucnea
spre mine, in recurs:
Mai Bujor, tu esti om drept, ia spune de partea cui este dreptatea?"
Si-i impacam, ca apoi sa inceapfi o conversatiune
si mai aprins.

LA SINDROFIA
LUI ANGHEL DEMETRESCU

Inteun Crciun, la o sindrofie colegial,

in casa profesorului Anghel Demetrescu,

intre comeseni fiind fat, intre allii, Delavrancea, Caragiale, Coca Dimitrescu lasi,
lonescu-Gion, dr. C. !strati, V. D. Pciun, dr.
Petrascu, . a.
Venind vorba de alegerea lui Anghel De-

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

40

metrescu, ca membru corespondent al Academiei Romane, Caragiale isbucni deodata:

Bine, mai Anghele, ce fel de membru
corespondent vei fi tu la Acadernie, child
dorniciliezi la doi pai de ea ?
Adica ai dreptul sa-i trimili scrisori, cu
servitorul coalei tale, dar n'ai dreptul sa
peti pragul instituliei dei stai in imediata
ei vecinatate?!"12)
Evident ea aceasta spontana interventiune

a lui Caragiale a produs ilaritate i pe cat

tirn in ce raporturi excelente a fost el i
cu Vliihuld, putem presupune ea' autorul lui

Dan", a refuzat onoarea de a intra la Academie sub influenta marelui satiric...

DELA SULTANICA LA SMARANDITA.

,erban Cioculescu, comentand editia critied a operei lui Caragiale, inceputd de Paul
Zarifopol, adnoteaza pentru al treilea volum :

Pe limgei pastisa Feiclie de Pasti", numita" No-

aplea Invierii" numeroasele pagini inedite din

Addenda", scot la ivealei o parodie de roman
Smarcindifa", cu material rural care pare a prevesti pioduclia semcineitoristd".

In aceasta privinta o scurta lamurire:

Smarandita" este inceputul unui roman,
sau al unei nuvele mai mari pe care Cara-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

41

giale 1-a publicat in seria I-a a Moftului

Roman". Cei care sunt oarecum initiati in
atmosfera prietenestilor... rivalitati literare
ce au existat intre scriitorii nostri mari in
ultimele dona decenii ale secolului trecut,

BARBU DELAVRANCEA

Isi vor aminti c marele nostru Caragiale

a scris SmArndita". dupd succesul pe care

Delavrancea l'a obtinut cu Su lamica" tot

asa-precurn Cosbuc a scris poesia In noaptea
Invierii" ca sa fie in paralel cu La icoanh"
cunoscuta poezie a lui Al. Vlahutd.

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

42

Ce voia sA demonstreze Caragiale cu Smafandila" sa? Ca stie sa descrie mediul

viata rural? Sau cA e tot atht de mester

in redarea graiului Iiirnesc?

Nu!
desi involuntar a demonstrat ambele aceste pretioase insusiri ale sale! Carugiale s'a distrat scriind Sm6randita" ca

s fie la nivelul succesului Sultanicii"

s'a distrat, scriind in acelas timp o prozh
aleasd i plinii de poezie, dupa cum s'a
distrat parodindu-si minunata i impresionanta nuvel, 0 fhclie de Pasti", ca s de-

monstreze ca toat arta inteo opera literard nu e nurnai fondul, (subiectul ei) ci
forma, adicA stilul literar.

In aceasta privin(5, Caragiale a dat un

exemplu striducit, scriind inteo formA cu
totul nou5 pentru a se parodia singur, nuve-

leta intitulatil In noaptca Invierii", dup

sguduitoarea sa nuvel Paella de Pasti",
invedernd astsel c modul de tratare pHmeaz5 in creatiunea unei opere, iar nu subiectul.

In amintirile sale teatrale, C. Nottara, care

s'a bucurat de prietenia liii Caragiale, in

calitatea sa de fost sufleur, director de tea-.
tru, cronicar teatral t i autor de piese originale, relateazA urmiltoarea nostimadh, asa

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

43

cum a istorisit-o lui Ion Masoff, cercethtor

al trecutului romnesc.
,,Ah, dar s fi vzut at de bine cetia Caragiale! In special piesele lui, le interpreta desdarsit, dedublAndu-se pentru fiecare rot.

Aa ne-a cetit D'ale carnavalului", chiar la mine

acaa, flind de fali Intre altii Racovild, Vasilache,
Siderescu actor, un fel de aghiotant al lui Caragiale, care fAcea mult haz pentru aerul lui vesnie
distrat, si-o domnisoard Natalia P. aceasta prietea a lui Skincescu, fostul subdirector al Nationalului. Sttincescu nu prea Ii aprecia pe Caragiale,

dua cum nu prea fficeau mare haz de lucarile

lui, nici Ion Ghica sau Gr Gr. Cantacuzino: piese mitoanesti", etichetau ei cu dispret piesele lui
Caragiale. Cauza trebue autat'a si in atitudinea pe
care o avea Caragiale fat de acesti boeri, care tineau s pastreze oarecare distantfi intre ei i cei
cu care veneau in cont: et. Ori Caragiale, cu firea
lui expansiva, nu prea tinea seam'a de aceste dorinti boeresti. Iat unul din motivele pentru care
nu se bucura de prea mult odmiratie in cercul lor.

Cum ti-am spus, Caragiale ne-a cetit intr'o zi

D'ale carnavalului". Am uitat a-ti spun ina, c'a

cetise aceasta comedie i Reginei Elisabeta.

Lectura facut Carmen Sylvei a linut multe vreme, pentrua Regina, care nu cunoastea atilt de
bine limbajul special al periferiei, nu facea haz de
toate replicile. Ori Caragiale linen ca Regina a-I
guste toate subtilitatile piesei. Se oprea deseari oi
incepea s explice. Atunci Carmen Sylva isbucnia
in as si spunea: A,so"!,
In cercul nostru citirea piesei a avut un mare
succes. Singura persoaa care nu fficea haz era
d-ra Natalia P. care pentrua era prietena lui Stemel

www.dacoromanica.ro

DUPA. 25 AM

44

..cescu Ii luase o atitudine anticaragieleasca. La un

moment dat, pe la mijlocul actului al doilea, numai ce-1 vedem pe Caragiale ca inchide textul pi
spune;
Nu mai cetesc!

De ce?

Pentruc5 eu, atunci cand cetesc, inteleg sa am

unanimitatea!
Si adresandu-se Nataliei P., foarte furios: Ce-

mi stai domnisoara ca un carnat? Ce, te faci ca

nu intelegi? Pai de piesa asta a facut haz Regina

Rorniiniei, care n'a trait la mahala, slava Domnunului! Si d-ta, care te-ai nascut i ai trait cot la
uot cu istia, te faci ca nu pricepi"?

Orice insistente ca sa continue lectura au fost

.de prisos.
DIFERENDUL

CARAGIALE-ALECSANDRI

Precum se tie, Caragiale a intrefinut o foarte bogata i sclipitoare corespondenta, cu

criticul Paul Zarifopo!, care in parerea sa

de estet, era convins ca dintre scriitorii notri, adevarata opera de arta este numai aceia a lui Caragiale. Corespondenta dintre
Caragiale i Paul Zarifopol a fost publicatil

de catre *erban Cioculescu, mai intai in

,,Revista Fundatiilor Regale", apoi in volum
De acolo aflam urrnatoarea scena, petre-

cuta la o edinta a Junirnii":

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

45

Caragiale povestege c Alecsandri nu-1 pulea

mistui nici pe el (Caragiale), nici pe Erninescu,.
la Junimea". Caragiale a zis odat tare in prezenla
lui Alecsandri, la cetirea unor versuri de Etni-

nescu: zeci de mii de galbeni set fi dal, nu ai ft

gasil in literatura romcineascd, inainte de Erninescu, versuri avi de de frumoase". (Ctici un altul
zise mai inainte: sate de galbeizi s'ar fi platit in
literatura ronaineascd mai veche pentru asemenea
versuri. Alecsandri zambise semnificaliv la vorbele
acestea. Atunci Caragiale Jam cu glas fare replica
de mai sus).

Iar agalnicul V. Pogor, autorul tuturor

f arselor i al nazbatiilor dela Junimea", cu

tot respectul ce-1 purta bardului dela Mir-

ceti, nu se putea reline de a nu califica

poeziile lui Alecsandri, exclamand:

Inspiratie burgheza"!
Alecsandri, clasicul, nu savura textul lui
Caragiale pentru anumite considera
lesne de inteles; deaceia inteo scrisoare
catre 1. Chico, el scrie; Scena miliaria a
incaput pe mana unor foti sufleori".
Maiorescu in Insemnarile" sale, retinand
faptul acesta noteaza
Junimea" ca mare discutie literara, Caragiale agresiv i nepoliticos cu Alecsandri".

Adnotarea lui Maiorescu este astfel interpretata de $erban Cioculescu:

Aprccierile lat Maiorescureflectcl o sensibilitate
perfecta de gazdt, preveniloare, NO de un oaspe

www.dacoromanica.ro

46

DUPA 25 ANI

asa de distins, fireste, care nu se cuvenea cat de

pufin indispus.
Not judeatm altf el atitudinea lui Caragiale. In
ea saluterm reacfiunea curagioasti contra until poet
de valoarea mui Eminescu.
e

In scrisoarea datata Cfirligi, 6 Septembrie

1910. Zarifopot Ii scria lui Caragiate, evo-

and astfel pe Stefan Nei, fratele fostului

rector al UniversitAtii iesne, Neculae Culianu, membru ca i acesta al vechiului
cerc junimist din Iasi:
Caci, daca imi dau seama bine, vad c
oamenii depe locurile acestea sunt foarte vioi. Iata-1, de pilda, pe mowl Stefan Nei! Il aud plimbandu-se in odaia de alturi cu pai mArunti
i poate delicali
a implinit acum dou5 saptamAni 80 (zi: opt-zeci). Aa slabut cum arat5, nu'ii
inchipui ce pasionat e de politicA. Cand vorbeti

cu dnsul de Take lonescu, se cutremurA ca de

necuratul i trntete furios batista pe mask.; bucali Pa5 face pe diavolul, de Pa5 avea inainte! Si
D-ta probabil nu banueti cu ce 1-a suparat, mai
ales, eful d-tale pe veneratul meu mo! D-ta nu
poll bAnui nimic pentru ca nu tii ce le-a spus
Alowl Nei. Dumnealor, la toli", de atatea ori, in
imprejurari solemne ca i in cele din toate zilele.
Dumnealui le-a spus acest mare adev5r: in lara
noastr tot rata vine de acolo c avem mai multe
partide politice, pe cAtfi vreme e a de clar cfi in

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

47

aceast tara nu :neap, dup raliune de cat un

singur partid, etc.".

Se stie ea pe atunci Caragiale era partiT.4

'

,Ai:i;,.=-;;;q:.

PAUL ZARIFOPOL

zanul politic al lui Take lonescu, pe care

,,Stefan Nei, junimistul, 11 combatea teore-

tic, fiind un spirit conservator.

*
*

Caragiale despre el Insusi in prima scrie

a fairnosului su Mafia( Rumen" (1893):

www.dacoromanica.ro

48

DUPA 25 ANI

Particularitati: Meloman! Ureche, memoHe i gust muzical bine desvoltat!"

Ca o dovadd eclatanta c spiritul i satira lui Caragiale au avut o inraurire asupra lui Zarifopol mai citam unnatoarele
strofe scrise de el catre Caragiale, in limba
germana. 0 ream in panda traducere fa
de frumuselea i armonia originalului:
Ploioasti vrerne, certuie
Posomoritti reverie,
Ce s fac sit scup de ea?
Vinul minunat de Rhin

Alungii, (rate ori ce chira

La barometru nu cilia:
$i de vremea vremuieste
Bea, inlituntru te'nccilzeste!
*

* *

In revista Convorbiri Critice". de sub

directia prof. M. Dragomirescu, Caragiale,
a publicat o serie de minunate fabule sati-

rice, semnate Un mare anonim". I-a fost

ins cu neputinta lui Caragiale s ramae
anonim, caci dela primele sale fabule, aparute dup rascoalele taraneti, cercurile literare au sezizat de indata eine este autorul
fabulclor. Ba, a urmat chiar in aceasta pHvinta, o delicioash polemical intre ziarele

Opinia" i Liberalul" din Iai, reproduse

apoi in intregime i in Convorbiri Critice",

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

polemicA, care a avut darul

49
s'as

identifice

definitiv c marele anonim", este Caragiale (1907).

Iata ea in corespondenta sa cu Paul Zarifopol, gAsim alte chteva stihuri, unele cu

caracter epigramatic i altele, avhnd un
pronuntat gen fabulistic, cum este de pildd,
urmiltoarea Fa buld dernocratica"
MOTTO:

Pe lona l'a inghitit

Spune Biblia, un chit
Fiind greu de mistuit
Inapoi l'a asudrlit.
Zise lona zeipticit;
Cum reinidnem insfdrfit?
Chitul zice: Suntem chit!"

N4te ciocoi au inghitit

Pe Bade, unul dela noi.
Dar le-a fost greu de hanipsit,
Si jumatate mistuit
II aruncara inapoi.
Pe Bade rein I-a suparat
Acest afront neasteptat
Si, nespalat, numai deck,
El pe noi toli ne-a convocat.
Noiloti I-am mangaiat pe rand:
Nu fii mahnit pana'nteatat!
Vine pedeasa lor curand.
Si, sicut cunis, iar la voi
Se vor Intoarce
acesti ciocoi!"
El Ins zise amarat:
4

www.dacoromanica.ro

DUPA. 25 ANI

50

Eu stiu ce vreti s spuneti voi:

Dar
Eu .

orisicum si orisicat,
. .

cum I-Milan".

Mora/a:

Ciocoi... urat!

Aceasta fabula are urmatorul talc politic :

Ca fost partizan al lui Take lonescu care

infiiMase atunci partidul conservator democrat, Caragiale biciueste pe conservatori care

au manevrat politica pe asa maniera, incat

Al. A. Boldetrgu (pomenit si in fabula de
mai sus: Bade rim") a fost nevoit sa demisioneze din demnitatea de ministru al justiliei, dand locul sau defunctului D. A. Greceanu.
lath* o alta fabula al carui talc il vor lutelege cetitorii:
Din Focsani s'a anuntat
Ca Manua, un avocat,
S'alt armean, tot avocat,
La duel s'au provocat.

Data' focuri s'au schimbat

Fara nici-un rezultat
Pe urma s'au impacat.
Mana amical si-au dat
Avocat la avocat.
Si impreuni au mfincat
Duna uzul consacrat...

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

51

Si inch o fabulft scrisa in dialectica lui

lui Marius Chico Rostogan, unul din ridiculii eroi ai lui Caragiale:
Barometrul se tot las
Vezi nurna cum vremuete...
S'apoi? parch' mie'mi pasfi?

Inca un pocal! Noroc.

SA se lase cat poftete,
Ca eu nu ma las gheloc!
Si ghe-i vorba de lasare,
Apoi lasa-ke pe mine!
SA se lase el cat poake,
Eu tot tiu ca l'am ramas:
C5, & ma dau ghe ruine

Pana'n pinmila ma las!

La el consecvenja nu e
Cfi'z cum vremea i s'arata
Cand se las, cfind se sue.
Pe cand eu ma rog frumos.
Hack' m'am lasat odata,
Singur nu ma scol ghe jos!

Din aceeai lucrare, pe care $erban Cioculescu a da'ruit-o literaturii nalionale, mai
extragem chte ceva, din spumoasa vervA a
lui Caragiale: o felicitare trimisgi cu prilejul
Anului Nou, prietenului sdu Paul Zarifopol.
Anul Nou sa v5 gaseasca
Petrecand cu muljumire!
Bine sA va daruiasca
Si deplina fericire!
Hoch! familiile amice

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

52

Zarifopolu i Gherea!

Curgi viala lor ferice

Si mai dulce cleat mierea!

semnnd aceste stihuri Un poet Daco-roman".

Iat i o poezie improvizat ad-hoc, avnd

totusi un caracter de fabul :

De ieri seara, dila nouA
PlouA, c'oane, piouS, plouS..
$i eu singur, singurel.
Tot ma lupt c'un pfiArel
DusmanA ee-i soarta me
CA nu am cu sine be:
CA mai vreme di Mut,
Di bAut i pitrecut
De cAndu's n'am mai vAzut.
Al rnatale
CARAGIALE

Iat si un catren epigramatic: o piata

nemteascS, vzuta prin prizma unuL.. betiv:
Cutremure s'entAmplA'n lume
Cu grozavii fArS de nume,
Da grozdviile din Harz

Le fac pe toate marli!

Si o deviza a slujnicilor din Lipsca. precum

arat $.

Cioculescu

in comentariile d-sale:

Apa, dac'o vreai curatS,

Cana sA-li fie spalatli

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

53

Si z, cand ke-ai adgpat

Bogdaproste cu-i a dat...
Apa spal toake sale,
Fail doar ghe vorbe rale.
CARAGIALE si JUNIMEA"

Gage # gdge"

In prea interesantele scrisori adresate de

Duiliu Zamfirescu lui Maiorescu, gAsim una
datat 20 Mai 1892, din care detasam acest

caracteristic pasaj referitor la Junimea".

Vid cii cel dint5i, Caragiale a tinut o conferinl

Gage i gdge literare" in care pare ea' s'a ocupat
de decadenta Junimii". In adevAr ar fi ciudat de
a asculta o asemenea disertatie orintologica tinuti
de o p5rere asa de curioasA cum e Caragiale. Eu
socot ca pe el I-a indemnat numai imperechierea
Intre aceste dou vorbe gaste si gAste si se lege de
lume, fiindca alminteri, dacfi decadenta exist, ar

fi trebuit s'o constate mai luta la el".

Precum se stie, Caragiale a intrat in

Junimea" dela Iasi in al cfirui mediu cultural si-a cetit operele teatrale, precum arato.
i Maiorescu in In3emnarile" sale; deaceea,

el nu se prea imp dca cu Junimea" noucl

din Bucuresti, unde nu mai g6sea entuziasmul animator si vechea spiritualitate junimistk iar grupul literar de aci, ii fdcea
impresia,
cum se spunea pe vremuri,

www.dacoromanica.ro

54

DUI% 25 ANI

i cum se mai spune si astazi intre literati

unei bisericute".
Pentru a nu utiliza acest termen, Caragiale l'a inlocuit prin cuvantul gasch" si
deaceea, si-a intitulat conferinta de care
vorbeste Duiliu Zamfirescu, atat de afectat
din cauza ironiei lui Caragiale, Gaste i
gage literare".
Pentru istoriografia noastra, e necesar s5
amintim ch, Caragiale a debutat mai intai,
,6 talentul ski de conferentiar, la Cercul
de studii sociale" al vechiului partid social
pe and redacta prima serie a
democrat,
Moftului Roman", avand ca prim redactor
pe Anton Bacalbasa, sufletul miscarii socialiste. Ulterior, Caragiale a conferentiat la

Atheneul Roman din Bucuresti, la Teatrul

National din Iasi, punand in discu(ie probleme literare sau culturare, de mare interes.

Chiar and a inceput sh activeze pe teren

politic propriu zis, Caragiale a tinut cuvan-

tali in intruniri publice, cum a fost prea

frumoasa sa cuvantare rostita la Ias'i, in
anul in care Take lonescu a pus bazele
p artidului conservator-democratic 14) .
*

In conferinta sa Gafte si geiste literare",

caragiale a vizat noua Junime" din Bucu-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

55

curesti, ceeace n'a putut fi pe placul lui

Duiliu Zarnfirescu, care in sus amintita sa
scrisoare continua:
Firea I-a inzestrat bine i viata la tentat cu toate
prefacatoriile i bunurile ei: a fost bogat, a fost
sfirac; a avut slujbe, le-a pierdut; o fi iubit i prodar niciodata nu i-a uitat
babil o fi fost iubit
menirea, pe care ea 1-a zamislit, se pare cfi i-a suflat-o in ureche dup ce 1-a gAtit zicndu-i, cu un,
picior In spate: du-te i sfi fii trivial!"

Scriind aceste cuvinte, Duiliu Zamfirescu,

in pasagiul citat, comite el insusi, poate involuntar, o trivialitate fatg de caragiale i.

fat de sine Insusi, cnd de un desavrsit

puritanism in ce priveste arta scrisului salt,
asterne atari cuvinte...
*

Dar decadenta lui Caragiale, si child?

Inainte de a fi scris minunatele sale Momente", Kir Ianulea" s'i toate schitele si nuvelele sale adunate ulterior In volumele
Abu Hasan", .,Reminiscente", etc.?

Scrisoarea e datata in Mai 1892, cnd

caragiale parea di a rupt-o definitiv cu literatura. Toatrt lumea il nechj ea si-1 tachina
ca sa mai dea eeva teatrului rornnesc.

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

56

Pentru a incheia acest capitol in care

n'am epuizat toate cuvintele de duh si de
spirit ale lui Caragiale ), " ne vom ocupa
despre beneficiile sale, ca autor. In aceast
privinta, alaturam aci dou facsimile care
dateaza de acum patru decenii si din care
se vede cat de... modeste au fost veniturile
sale ca autor.
WA' cum suna textul Invoelii" pe care a
incheiat-o la 20 Octombrie 1894, cu librarii
fratii Saraga din Iasi, cei dintai editori cari
au pus in circulatie operele marilor scriitori,

inteo edilie populara, denumita Colectia

*araga", ce se vindea cu un leu volumul.
Iata cuprinsul acestui document.
INVOIALA

Subsemnatul I. L. Caragiale, publicist do-

miciliat in Bucurepi ci Frafii 5araga librari editori, domiciliafi in Iasi, am conveldt:

1. Eu Caragiale am vcindut d-lor Frafii

Saraga dreptul de a edita i tipri operele
mele intitulate Nuvele", con finand: Pacat", Faclia de Paste", Poveste", Rilzbunare", etc. 0 Mofturi" din articolele mele
din Moltul Roman" in condifiunile urma
toare:

D-nii 6araga vor edita ;i tipri scrierile

sus aratate in cloud volume cu tillurile
urmatoare: Un volum intitulat Nuvele",

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

57

G7;,0-44
pe. 45,,,,x.-

.r. Cfriit.--

4'4- 14,4, .474, 4 a ,skri,

WwynfraegY444::,;,/14,..

64:14,

ef,-

eabe..-

44 444 .56,,,%44_

3reessAS..1' 1.7;f- .6

A./ 4WAI , . 4-02).,..A'

danS .

7.,

wA 444. ay

4.#0.4 As

,Y,C.
04.,41 e, ..-424 ,e4.?,- ,z7.: -hin.a., WNW
N:49,c_
4a.,44-4 -frepi.6 4.

endt

47;Zfist4c.

04.401_,. an, 4'4144'. ,174,64 '4 -4

fax_
t,e _E"." A", 0 444644,e.k.
,
e't'an2,44
4;.
4112/
6...e Graar, d. ;444, -41441ry.p/ed..

'

AtS-

eui.04 .1f 4,4-4 ocir,

4,4.v

ri.ot

. :;;;Z

1 a...4 4.4.

4.10. Y..:4 01.44

4.44.
el 44,0 li.1.44-" -,-

at

.44

/44.,

aita;tc.fieatest, tiara, , ,447a4t 7.44 ;,.;

oft 4ch "4.441', /*
'4'4..14 4101 4..
A avf..
14. wity-- Aga, ew.. ...A'
AG., I. 74.4

,, tr

91L, rAk.. 446., I.,

al,'

v4

I:. vre/

y epr4

a 4.
4.

7 44/44,
44
4.,

.4.4. af
;47, jp,,,

61,4ra
-0.,0744A .

t-4,,,,

.14

4 :4

,'

0,, 4 '04 4,4'

44. .4, S444

4: ed.,

44, 4. Qi4-aak 4-

Asewv4

r; drop* AK,

44_ 4 .44,

vet- 4Ptar4 .....4.4,..

f-

4 4,0/.4 44_444.:: 4 t, 4.44 41,44_44,44.447'

4ele
1.r."-.1c4 44k ua ,44. 42/4,

04/,'Ir
orb

;,,,,4*.-;.frz;G

Crfr.a

k
41,.
'1-4 4.4 tr.0

;,,

)44.

,..c..,14.44.4,

,4

frAcia

.4,744,-,

*141:.

A'"44.tu.v, 4

bp,)

4a fee
, , er,ici

ye.;;Ii pr.,14.4 4,-41 . tw. PI .13,4%x u44.., 4., a 414.41,

.-o za Nr211,- 1., 76,(..o ..e4
4,2, Mt,. 4 aft .4;4,4 4
41...y. -oo wear *.t
,4!>*4
19 / 44..,4
)41444 74,41, 4/
eat,
kg,. eN.v794._ 4.- '4,
.V4
To:,,,
,arr, 1.44, ap-44
. 94e-44444,4 Va4.'"(
,Apfata:-.114W ;6'4. .
4

v.

r.;

,r40,

.,set

:gas. .4;

'/P

e,4.4

lax, 4

C.:".ert,r
444.

www.dacoromanica.ro

(.

t;44414.4.4-

DUPA 25 ANI

58

altul Mofturi", in ate 6000 (sase mii) exemplare.

2. Preful edifiei I-a de cafe 6000 (sase

exemplare I-am prilnit in strata de
500 (cinci stile) lei la facerea acestei invoeli i mit oblig a acorda in aceleasi con-

difiuni d-lor Saraga prelungirea indefinitel

a invoielit de Niel, ori de cede ori mt-o

uor cere, pltindu-mi anticipat pentru
fiecare uolum cafe 250 lei (cloud sufr

cinci zeci lei( la punerea in vanzare a

unei nouel edifiuni tot de 6000 (sase mii)

de exemplare. Fr atilt inuoialci !titre

noi, eu Caragiale mat oblig a nu mai da

drept editurd a acestor opere nimanui in
Ii mba romernii, nici in far& nici in striiiruitate.

Manuscrisul l-am predat d.lor $araga si

ma oblig a face corectura cuuenitii.

3. Noi frafii $araga ne obligiim a tri-

mite d-lui Caragiale, din fiecare uolum, la

fiecare edifie, cate 25 exemplare.
Feicut azi in Bucuresti la 20 Octombrie
1894,

1. L. Caragiale
Str. Collet 78 Bucuresti

Volumul Nuvele" a aphrut. Al doilea volum n'a mai aphrut.

In locul acestuia, librarii *araga au HO.rit comediile lui Caragiale.
Cum se vede i din textul acestui contract,
Caragiale punea pe atunci un interes deosebit pentru ingrijirea corecturei. Este tiut

www.dacoromanica.ro

80

DUPA 25 ANI

Stimate d-le 5araga,

O Noapte Furtunoasti" rdmeme cu dedicafie cdtre D. T. Maiorescu.
Prefafa lui Maiorescu nu se mai pune.

La d'ale Carnavalului" i la Soacra"

(pe care o chiamd Fifina", iar nu Tifina
ca in Evenimeulul Liierar") nu trebue
nici o dedicalie.
La Soacra" ureau o coreclurd s'o fac
eu, ar fi preferabil sii am coreclura intdia.
Ce facem cu afacerea Tealrului?
Salulare
Caragiale

In ce priveste afacerea Teatrului", despre

care pomeneste Caragiale la sfArsitul acestui

rdvas al ski, credem a sti ca fiind atuncia

in mare sthmtoare baneascA, Caragiale se
gandea sa-si cesioneze librarilor araga
eventualele tantieme ce i s'ar fi cuvenit
dela Teatrul National din Iasi, care ii re-

prezenta mai in

fiece stagiune,

operele

teatrale.

Dar, aceast afacere", nu s'a mai incheiat,

iar cu multi ani mai tarziu, Caragiale

a trimis o scrisoare Teatrului National din
Iasi, in care aratase cA-si retrage piesele, ca
i*.i- nu mai fie reprezentatepe scelM iesanfi.

Ne oprim la aceste reminiscente sumar

istorisite pentru a demonstra cd autorul

,,Momentelor" a fost un umorist din temperament. Dar cnd admiratorii si prietenii il

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

64

felicitau uneori pentru spontana sa satira,

Caragiale protesta i obiecta spunand:
Ma, degeaba vorbiti voi, eu nu sunt
satiric, sunt un sentimental,
i avea dreptate.

Faptul acesta ne aminteste urmatoarea

anecdota ramasa celebra:
Gaud marele satiric rus N. Gogol si-a ter-

minat romanul sau Suflete moarte". neavand incredere in valoarea operei sale, el
s'a dus sa o citeasca poetului Puskin. Acesta,

urmarind cu atentiune desvoltarea satirei

lui Gogol, s'a induiosat inteatata, incat a
exclamat in culmea admiratiei:
Vai, ce trist e Rusia noastrl
Aidoma i cu Caragiale. Arare in rasuI
sau ca i in verva sa spumoasa se ascundeau lacrimi amare, ceiace a consemnat
inteun frumos portret scriitorul P. Locusteanu, vorbind de Caragiale:
L'am vtzut odatei pe Caragiale la Moartea civilli". Juca Novel li. Era scena cnd Corrado Almini

povestea cum a scdpat din inchisoare.Toatei lumea

avea lacrimi in ochi, numai Caragiale rezdea paecei
cu loate trdseiturile matte ale bogatei lui expresii.
$i incordarea aceasta de rds a fefei crestea mereu,
peind ce marele scriitor a isbucnit in hohote nest&
pdnite. Atunci abia am belgat de seamil c si Caragiale pleingea".

Nu numai oamenii de stiinta au sustinut

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

59

cazul pe care 11 facea Caragiale child i se

strecura vreo eroare de tipar. In aceast privinta Scrutator, in volumul sau: Douii
conferinte" istoriseste cateva interesante
reminiscente.
Reproducem mai la vale un document din

care se vede grija ap5s5toare ce o avea

Caragiale i oroarea de a nu i se strecura
erori de tipar.
lath' inteadevhr urmatoarea scrisoare pe
care Caragiale o trimite librarilor 5araga
din Iasi.
huh_

ea5A_.

# 6 /)6!)k-444.MA,,,,b.i.-* ri-4,s7a. ar")fat/i, c..64,--)

-010.7.,_

CALM, .

--haAoFeda., -4. de males&

s) ' lie_arAq v /au,- ' Of' .47 ,044CO2COX. (*At 0 (44.041--g: ar nu .(77-*4., ca- :Seem..,,,Aa 44:).4xi 444t.

-cr- (AA -Z..

h:er.ro

*halo
tr,ek-

div

alar4m-

M..- 42 p41 14,4,4st

crer eu. cokeho4. *4n-it

Cc /tr.
(XCer)4_ FeeZA 4C

Okze.,,ej

el-n-ho. ate CP-

www.dacoromanica.ro

62

DINA 25 ANI

cu dovezi convingatoare ca dela rs la plans

este o trecere usoara, o simpla ondulare sufleteasca. Acest fapt psiho-fiziologic, 1-a consemnat i marele Shakespeare in celebrele

sale tragedii, iar uriasul romancier rus Dos-

doevschi a spus: Umorul este culmea inventiva a unei profunde sensibilitati".

De n'ar fi asa, Caragiale u'ar fi scris

impresionanta sa schita dramatica 0 faclie de Pasti" i puternica sa drama Napasta" de un misticism specific taranesc,
care totusi a fost, pe vremuri, comparata
cu sguduitoarele drame din romanele lui
Destoevschi. Cu privire la marea sensibilitate a lui Caragiale, catcva cuvinte:
Se stie c intre prieteni, and Ii deschidea

inima, Caragiale se plangea adesea ca a

fost un om fara noroc, cum e reminiscenta

cu portocala cumparata laolalta cu Vldhufd.
In anii cand a inchis ochii pentru vecie,
In primhvara lui 1912, pe cand se afla Inca
la Berlin, si se &idea sa mai revie in tail,
pentru a-si revedea prietenii, Societatea
Scriitorilor Romani" intentiona sa-1 sarbatoreasca la Bucuresti pentru cea de a 60-a
aniversare a nasterci sale. Printre initiatori
se aflau Vleihufei i Delavrancea preculn si
subtilul critic Paul Zarifopol, cei mai apropiali prieteni ai si. Iniiatorii i-au trimis

lui Caragiale la Berlin invitatiunea de a

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

63

accepta aceasta sarbatorire, dar el a refit.zat-o categoric, fail motiv si. fail nici o
explicatie.
Cu multi ani mai tarziu, in corespondenta

kasita la Paul Zarifopol, s'a descoperit motivul refuzului lui Caragiale, care 1-a concretizat prin urmatoarea fabula 6 scrisa de el:
LUI A. VLAHUTA
A lost odatil un Mat
0 secdturei, un stricat...
Fray, mama, II nesocoteau,
.$i mici si mari 11 huiduiau
Ba, uneori, II # bateau.
0 vieafti 1-au tot umilit
Plin'ce stricatul oropsit
Din casa miSii a fugiL.
lateun tdrziu f i-au amintit
De-acel copil nepricopsit.
De-acel bun de nimic, de-actl
Fugar pribeag, de acel misel
$i mild le-a venit de el...
La ziva lui I-au cam iertat,
Acasci, veseli, I-au chemat
.5i cu dulcefi I-au indopat...
Pein'ce stomahul si-a stricall
MORALA

Dupd prea amarti viecifil

Nu fi lacom la dulceafd.

Talcul fabulei, nu reclam prea multe

lamuriri. Ea, fabula, concretizeaza in cele

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

64

chteva stihuri, c marele satiric, nu prea

s'a bucurat In viala de pe urma operelor

sale, asa ea proectata sarbatorire nu-I inanta
deloc, ceiace a confiat numai vechiului sAu
prieten A. Vlatzufa, trimit'andu-i sus citata
fabul.
***

Pentru incheierea anecdoticei vom mai

pomeni o strol epigramatica, care dateaza
din timpul cnd Caragiale nu intrase Inc
in posesiunea mostenirii, care i-a inlesnit

expatrierea la Berlin. Caragiale era pe atunci plin de datorii i o ducea foarte greu,
cu toate ca era in plin activitate literaril:.
iat definitia lui epigramatic6 in calitatea
sa de debitor:
Penteo datorie veche
Eii fudul de-o ureche;
Penteo datorie nouei
Eti fudul de anthridoui.

Raporturile pe care Caragiale le-a avut

cu Junimea" din Iasi, au continuat si In
Junimea" din Bucuresti, unde frecventa la
inceput reuniunile literare din casa lui Maiorescu.

Cfind a cetit in str. Mercur minunata sa

satird teatralA O scrisoare pierdut6", toata

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALV

65

asistenta a rilmas extaziat. Carp care a urinal-it lectura interpretativd a piesei, jucat

toat de insui autorul ei, nu s'a putut reline de a exclama, adresAndu-se lui Caragiale :

Am crezut pada' astdzi crt eu sunt cel

mai mare om din Romania, acum vild ca'
eti tu!"

Departe de a fi o ironie sau un paradox,

in felul acesta i-a exprimat P.P. Carp toatil
admirajia pentru O scrisoare pierdutri", recent reprezentat cu mare succes la Praga,

in traducere cella i elogiat de Intreaga

pres6 cehoslovacd.

La premiera ei, care a objinut un succes

formidabil, au asistat mai toti junimitii.
Maiorescu era incfintat. Regina Elisabeta
(Carmen Sy Iva) a onorat cu prezenta Ei
toat reprezentatia, iar autorul, care de asth-

data fusese indelung ovationat de salii, a

avut prilejul sa nu mai fie superstijios, cdci

premiera a avut loc inteo sear de Marti

i inteo zi de 13 a lunii Octombrie.
*

Interesant este de tiut, precum arat defunctul profesor 1. Suchianu 16, un foarte bun
prieten al lui Carageale, & acesta din urmA

nu gasise desnodilmntul adic6 solutia finald a satirei sale politico-sociale .1 In a5

www.dacoromanica.ro

131.713A 25 AM

64

ceasta privinta Caragiale a avut un schimb

de pareri cu cativa prieteni. Intrebandu-i

cine dintre personagiile piesei sale sil fie
ales, in actul al patrulea, solutiile au fost
Imp Artite:

P. Missir, pe ale carui opinii Caragiale

punea un pret deosebit, a opinat: Eu sunt
pentru Calavencu, cad ar fi pticat ca o canalie at'al de politicastr sa nu reuseasca in
alegeri!

Julian, marele comedian al societatii dramatice din Bucuresti, a opinat:

Eu sunt pentru Farfuride, pentruc6

asa prost cum este, ar fi regretabil sh nu
reuseasca*".

Prof. I. Suchianu, care descric aceasta con-

sultatie ce a avut loc in beraria Coman din

Bucuresti, a exprimat urmatoarea solutie:
Eu sunt pentru amandoi, adicti si pentru Catavencu si pentru Farfuride!"
Caragiale insk dupa mult chibzuiala, a ga-

sit solutia, introduand in pies5 pe mull hilariantul Agamit Dandanache si i-a spus
bunului salt prieten I. Suchianu:
Am ales pe amndoi, cum ai spits tu
in zeflemea, dar intr'o singur persoank pe
Agamit Dandanache, mai prost ca Farfuride si mai canalie decal Catavencu. Asta-i
culminatie de teatru, asta-i desnodmntul

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

67

de surpriza, dui-A care am umblat dou luni

i nu-1 puteam plait- It)
Maiorescu, dupii lectura piesei, a oblinut
ca autorul s'o ceteascA i Reginei Carmen

CARMEN SYLVA

Sy Iva. Aceastd lectura a fost cea mai frumoash seratd la Palat, iar dupii actul final,
Regina 1-a felicitat clduros pe Caragiale,
pentru acest desnodamnt al actiunii, solutie pe care Regina-Poet 1-a apreciat une
vraie frouvaille".

www.dacoromanica.ro

68

DUPA 25 AM

Cine 1-a ascultat vorbind sau cetind, acela si-a putut da seama despre temperamentul esentialmente artistic al lui Cara-

giale.

Avea un dar unic in a accentua ideile,

simPnintele, expresiile, nuantndu-le sarcastic sau tragic, in genul artei lui Novel li,
de care era indrgostit. Deaceia in mice
conversa tie cu prietenii, cu cunoscutii sau
necunoscutii, Caragiale vibra artistic ca inteo causerie. Dialectica sa intrece pe cei
mai maH maestri ai rostirii interpretate.
Exprima dialectele romAnesti ale tuturor
regiunilor noastre, Vorbea exact ca ardelenii, ca muntenii, ca moldovenii, ca basarabenii, ca dobrogenii, pronunta caracteristic
ca grecul, Ca turcul, ca ovreiul, ca tiganul,
etc. si imita dialectica lui Kogeilniceanu,
Dimitrie Breitianu, i a altor personalifati
ilustre. Deaceia el a creiat tipuri vii i le-a

prezentat asa cum le vedea prin prizma

artei sale, in cele mai caracteristice tea' sturi. Adesea dacA-1 observai bine, iti caeca
impresia ca interpreteaz6 ca un mare actor,
child intr'o profundrt stare sentimentalri sau
dramaticA,
i atunci 11 ineca plansul,
eand Inteun moment de sarcasm si cinism,
cAnd i se contractau moszhii fetii transmiland i altora humorul ski viguros sau amara
sa ironic.

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

69

Geneza dramei sale rurale Mpasta", tradusd in limbile germand si francezd, reprezentat in Germania si Franta:

Fachnd intr'o zi o excursiune cu chtiva

amici spre Curtea de Arges, turista s'au

oprit la un fel de han, iar and au intrat

in satul Tigveni de pe malul Topologului,

ei au zhrit un grup de flchi, Caragiale

apropiindu-se de ei, le spuse :

Mai flacai, da frumoasa fat aveti

voi la cfirciuma voastra.
Unul dintre fracAi ii rdspunse, oarecurn
miscat de aceast admiratie spontanA a lui
Caragialc:
EL boerule, pentru fata asta o s'a se
fac6 moarte de om!"

I. Suchianu care a luat parte la aceast

scena dramatic, notnd clipa ce I-a inspirat pe Caragiale de a scrie Niipasta", adaoga :

Acest scurt dialog, e origina Ndpastei".

El, om de teatru a si Vgzut in vorbele flacaului tema unei drarne dela tara".
In premiera N5pastei", Aristizza Roma-

nescu a interpretat pe Anca, eroina dra-

mei, Grigore Manolescu pe Dragomir si C.

Nottara pe Ion, nebunul.
FiindcA am ardtat geneza dramei, este de
reamintit faptul eh pe vremuri Caragiale a
fost acuzat cii a primit influenta lui Dosto-

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

70

eumkg i a altor scriitori rui, child a scris

drama eminarnente tardneascA, in limba i
caracterul laranimii noastre.
Relatarea genezei inspiratoare, inlAturd
deabinelea atari supoziliuni.

Fiindca ne-am ocupat aci de opera sa

teatral, mai spicuim din amintirile lui I.
Suchianu, urmatorul interesant pasaj, referitor la comedia O noapte furtunoas".
In Noaptea furtunoasa", a taiat un act intreg;
piesa in prima ei forma se Incepea cu un foc la
depozitul de cherestea al lui jupan Dumitrache.
Aici Rica Ventureanu, ca reporter al gazetei lui, are
ocazie sa vaza pe Zila i ca june craiu i publicist
cearca s'o incante, cum se spunea odata la mahala,
dar jupan Dumitrache vegheaza, etc.Tot actul acesta

e inlocuit cu scena I din actul I, dialogul dintre

jupfin Dumitrache i Nae Ipingescu.

Cum insa o parte a actiunii nu-i placea, atunci

tot dupa un percept al lui Boileau: Hatez vous len-

tement (festina lente al lui Horatius), se grabea

incet".

Caragiale a fost sarbhtorit cnd a implinit 25 de ani de activitate literar. Era prin
anul 1901 cilnd nu-I copleiser inch' atatea
deceptii i deziluzii i cand inch' in pragul
tineretii, anturat de atalia admiratori, Ca-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE

71

ragiale n'a putut Infrange o atare spontanii

manifestatie de simpatie i de dragoste neOrmuit. L-au srbtorit scriitori, societtile drarnatice i admiratorii, printr'un ban-

CARAGIALE VAZUT DE ISER.

Araturea de maestru, tipul lui Catavencu

chet lipsit de orice oficialitate, banchet pre-

zidat de Petre Greidifteanu, care a tinut

primul discurs i cfiruia i-au succedat prin
cuvnthri vibrante, Take lonescu, care era
ministrul instructiei, Delavrancea, pe atunci
primarul Capitalei, C. Mille, . a.
Take lonescu in cuvntarea sa I-a carac-

terizat pe Caragiale, proclamandu-1 Mo-

www.dacoromanica.ro

DIJPA 25 ANI

72

Here al Romniei". Depe atunci Caragiale

'Area a se fi indep5rtat cu totul de Junimea" si Convorbiri", cad la banchet n'a

luat parte nici bunul ski prieten P. Missir
i nici lacob Negruzzi cu care a colaborat
scriind operetele nationale Hatmanul Baltag" si Beizadea Epaminonda".
A doua sarbAtorire, cand a implinit varsta
de 60 ani, Caragiale, precum am vazut, a
refuzat-o categoric,

desi initiativa era a

a scriitorilor si cu deosebire a lui Alexandru Vlahufii bunul salt prieten.

4

Mitic!

Iat unul dintre eroii hilarianti pe care

i-a creiat Caragiale
pe acel Miticg, de o
inepuizabila verv6 sau de un cinism grotesc,
descris in atatea anecdote si mofturi".
Precum a creiat tipuri neperitoare in comediile sau in schitele si nuvelele sale, tot

astfel el a dat literaturii o sumedenie de

caricaturi ca ridicolul pedagog Marius Chichos Rostogan, Grrtacoff sau expresii ca

Gazometru", etc. Toate acestea apartinand
de rigoare, specificului humor romnesc.

Multi dintre cunoscutii sai mai intimi au

fost porecliti cu denumiri caracteristice, cu
care au devenit celebri in mediul lor.

www.dacoromanica.ro

I. L. CAIIAGIAL8

.cAGIALE:

PLISTUL WI

I. L. CARAGIALL

www.dacoromanica.ro

11

DITA 25 ANI

74

Cuvfintul Gherdop", cum zicea Caragiale,

circuli i azi prin Bucuresti, pentru caracterizarea anumitor localuri de consum si de
chefuri.

Precum a creiat o adevrirat terminologie

In botezarea eroilor ski cu nume i pronume
caracteristice, tot astfel, aragiale prin dialectica sa atAt de bogat, a statornicit anumite cuvinte, schilodite sau intrebuintate ca
atare in limbajul popular, ceiace a displAcut
cu desavArsire estetului poet si artist Duiliu
Zamfirescu.
.

Acel care o via tri intreagfi a luptat impotriva tuturor vicisitudinilor ei; acel care si-a
torturat sufletul In nrizuinta ideal de fru-

mos si adevkr, acel care a indurat atAt

de mult pentru a descreti fruntile semenilor

ski; acel care ca un neintrecut giuvaergiu"

a slefuit cu mestesugul artei sale limba

si

literatura national, inzestrndu-le cu opere

neperitoare
marele satiric si dramaturg

I. L. Caragiale, a inchis ochii departe de

tara, in propriul sku exil din Berlin, in
noaptea de 10 Iunie 1912, acum un pktrar
de secol.
C. SATEANU

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI LA I. L. CARAGIALE
1. Eduard Caudella fost prof esor si director al
Conservatorului de Muzica din Iasi. Compozitor sl
autor al mai multor piese muzicale.
2. Vezi in aceasta privinti capitolul despre Eminescu in volumul Figuri din Junimea" de C. Siteanw
3. Vezi textele glumete ale lui Jacob Negruzzi in
volumul Figuri din Junimea" de C. Steauu.
4. C. Mamuleanu, fost societar al Teatrului National din Iasi, caruia unii dintre colegi, ii spuneau pe
sleau: Mama Ileana, de unde sustineau ei, ci s'a format numele de Mamuleanu.

5. Vezi Anuarul Liceului Petru Rares" din Piatra

Neamt pe 1934-1935, articolul lui D. Hcgea I. L
Caragiale la Piatra-Neamtz" pagina 74.
6. Scrisoarea este publicata in monumentala opera

culturali consacrati societatii Junimea", Studii si

documente literare", de I. E. Toroutiu.
7. Cumnatul lui Maiorescu i sotul scriitoarei Mite
Kremnitz.
8. Comunicata m ie de prof esorul universitar Paul

Bujor prieten intim al lui Caragiale, Vlahuti, Delavrancea, Tony Bacalba;a, etc.
9. Faptul mi-a fost comunicat de prof. Traian Bratu.

10. Ana Conta Kernbach, in volumul ei Boabe de

margean".
11. C. C. Bacalbasa, in opera sa Bucuresti de alt.&
data".

www.dacoromanica.ro

DUPA 25 ANI

76

12. N. Petraqcu, in conferinta sa Un Criciun acum

45 ani", rostit la microfonul Bucurestii in seara de
27 Decembrie 1936.
13. AceastA convingere a lui Paul Zarifopol despre

arta si estetica operii lui Caragiale, mi-a fost comunicat de citre profesorul 5i criticul literar Octav
Botez.

14. Rezumatul acestei frumoase cuvAntiri tinute la

Iasi, se giseste in volumul Orasul Amintirilor" a

d-lui prof, Eugen Herovanu.
15. I. Suchianu. In volumul ,,Diverse insemnAri
amintiri". Editura ziarului Universul" 1933.
16. Vezi in aceasta privinta, capitolul despre Caragiale in volurnul meu Carnaval literar".

27. Volurnul Diverse insemnituri si amintiri" de

I. Suchianu, pagina 72.

www.dacoromanica.ro

/
,s

'-ss

r-

"./

1,

-.

\
4

0) .V

/
,)

S,

II

www.dacoromanica.ro
A

N,

r.

.0-

Pretul Lei 25

'[

ik