1

www.dacoromanica.ro
 de arte grafice

MOROIANU,
6, STRADA REGALI, 6 Union)

ORI-CE
ATINGATOARE
IN CONDITIUNI

MODERATE

www.dacoromanica.ro
 ANUL

Calendarul
PE ANUL 1899

PRACTICE
CU 110 ARTICOLE
ILUSTRATIUM, 6 ARTISTICE
UN PLAN

PRETUL :
50
80

BUCURE5TI
ZDitura arte grafice diturá

6, STRADA 6 (HOTEL UNION)

www.dacoromanica.ro
-

www.dacoromanica.ro
MM. LL. REGELE REGINA

www.dacoromanica.ro
 Intre publicatiunile care pdtrund mai ales
ale poporului nostru, primul Ele sunt
azi aproape singurile publicatiuni, pe care le cite§te imensa
joritate a publiculuf nostru de carte.
imprejurare ne-a pe noi editdm
un calendar.
Sunt, nu-i destule cdlindare la noi, care aduc ilus-
tratiuni articole beletristice, istorice, umoristice.
Dar azi n'a existat la un calendar care,
se mai presus de constitue o
pentru public, o pe cit de interesantd,
de .

Ne-am dat o asemenea publicatiune e de o ne-

importanyä pentru popor, ne-am
zis, ar fi timpul, ca in a literaturd calendaris-
se a se o cale
Calendarul e menit umple aceastä
Am voit publicului, de toate gradele de
un almanah enciclopedic, variat, util interesant, un almanah,
care cetitorul abundente bune
orientäri pe toate practice.
E deci natural, ne-am servit de felurite
similare prelucrind tot ce ni s'a potrivit
pe care
Dar ca lectura aceasta nu monotond, am
punem calendar o parte literard: schite, etc.,
www.dacoromanica.ro
Iv

suntem mindri, de de frunte

dat o de ajutor.
Spre contribui cultivarea estetic popor,
o serie de ilustratiuni, dintre foarte multe
sunt opere de artä. Felul cum sunt repoduse in acest ca-
lendar, e literatura calendaris-
el se recomandd prin sine bine-voi-
toare a
Chiar frunzdrind aceastä scriere, cetitorii vor
primi de sigur convingerea, a trebuit ne impunem con-
siderabile sacrificii spre a da acest calendar. Le-
am pentru cä scopul nostru este ori-ce
pret, ci räspindirea utile cultivarea
telor preocupatiunilor nobile in popor.
are ast-fel, nu ne sfiim a o spune,
o tendintä: a intári popor constiinta a cultiva
sentimentele morale a cunostintele utile.
Credem deci, acest calendar respunde de fapt
intr'adevär vom fi
ostenelile jertfele noastre, nostru cetitor vaprimi
care i-o presentdm.
Toate ilustratiunile (cele simple precum suplimentele
artistice, härtile, etc.) tipárit atelierele noastre.
Ilustratiunile sunt explicate capitol special. Le-am
aranjat ast-fel, ca putem da o mare extensiune
condensare textului.
scriere este primul product al noastre.
Speräm, cá cetitorii vor da seama de ale
vor fi eventuale
§i inevitabile publicatiune ce apare pentru prima oarä.
histitutul de arte editurá
«MINERVA»
Filip, Morolanu,

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 EXPLICATIUNEA ILUSTRATIUNILOR

Lotrului Oltul. - vara, in fuga

trenurilor, din cred nu
de in avem in patria posi-
din cele mai dar noi le cunosc. Una din
aceste ale noastre este
meroasele sale
Oltul este cea
Bulevardul Chnpu-Lung. - Centrul
........
dintre cari confluenta

Cimpu-Lung, se
58

Bulevard Pardon.
Cimpu-Lungul este una din statiunile noastre recomanclabile pentru
petrecerea verii, mai ales de are frumoasele de
droterapie
ehervan din
accelerat peste cimpurile
- treci
noastre,
iubite cititorule,
aminte o
61

abia sunt 40-50 de ani, nostri nevoiti

drumuri asemenea chervanurI.
Prin o asemenea comparatie vedem mai in rehef progrese
tehnice, pe le-a realisat Statul nostru din
zeci de 63
Gheorghian. - Venerabilul al bisericei autocefale
. s'a in la 1829. studiile la Acade-
mia din si si le-a continuat la Paris.
in a devenit profesor la seminarul de la
nástirea Neamtu, sub a numit episcop de Husi, demnitate
pe care o aproape 20 de ani, ales (1882) episcop al
de Jos cu resedinta Dupá moartea
Miclescu (1886), a ales de marele colegi ca mitropolit al
Ungro-Vlahiei Primat al României. Ca mitropolit a fost un adevärat
exemphi da de energie, prin prin aleasa-i inte-
a devenit Sinod. Dar biserica patria
astepta mai mult de la I. P. S. S., prelat a demisionat,
(1893) din causá de din demnitate ce o ocupa,
la. mánástirea
crisa bisericeasca, ce mitropolit Ghenadie
stalat onorurile pe tronu-i din Mitropoliel, a demisio-
www.dacoromanica.ro
X MINERVEÎ

Pag.
nat de voe, a chemat pentru a doua oarä pe I. P. S.S.
Gheorghian ocupe scaunul de primat al României, do-
rim vedem ani donmind prin sale
patriotice creqtineqti 65
Miron Romanul. - Fostul arbiepiscop al mitropolit al
lor greco-orientali din Transilvania Ungaria. S'a näscut la
23 August 1828, satul Mezie din Bihor. A studiat Beiu
Oradea Mare mai teologia la Arad. La 1857 s'a chlugarit
la 1870 a ales vicar episcopesc la Oradea Mare ; 3 ani mai tir-
(12 Noembre 1873), a ales episcop al Aradului. In 1874 con-
gresul national bisericesc l'a ales mitropolit locul aguna, dem-
nitate care a 4 Octombre a. c., a din
reqedinta sa din Reposatul era consilier intim al
ratului-rege 67
Dr. Mihaly de Apsa. - mitropolit al Românilor
din Transilvania Ungaria este descendentul vechi nobile
din Maramureq. 1841, comuna Jod (Maramureq).
Studiile secundare le-a fäcut in Sighetul Oradea Mare.
La 1857 a plecat la Roma, unde a urmat teologia colegiul
propaganda la 1863, doctoratul teologie. La 1874
a ales episcop al Lugojului, dernnitate pe care a ocupat'o cu
ste in Aprilie 1893, a ales mitropolit locul reposa-
tului
uniti pus drept multe sperante in mitropo-
litul care a dat la Lugoj dovezi de un bun organisator admi-
nistrator 69
Miron Costin la Sobiesky. - Miron Costin la curtea
Ion Sobiesky (1684), cind fugise in Polonia, poemul : Despre poporul
al Tarei Romanefa. Poemul era in hmba polonä trata
pentru prima despre origina romanä a românesc. . . 72
Miron Costin. - represintä scena cum
Costin este de sotia lui de Can-
ternir, pentru ca dus la Roman sá i se tae capul, din
domnul, la boerilor, credea Austria-
cilor vinovat de un complot contra 74
aceste sunt reproduse reliefurile ce
podobese statuia din a moldovenesc.
Grigore T. (1849-1893) Cea mai disting personalitate a
nationaliste din Nepot de fraté al marilor Brátieni.
A unul principalii intemeietori ai Ligei Culturale, primul
eel mai apostol al ideilor acestei institutiuni.
Inzestrat de la cu o cu caldá, cult
in al (el educatiunea Viena,
Berlin Paris), generos la de o activitate neobosita,
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL XI

Pag.
G. era omul pare anume predestinat, pentru a servi o
institutiune ca Liga. a servit el Liga Culturalá cu credintä,
dragoste nemärginitä, cu cu un devotament
asa ea n'a mai fost servitä de nimeni.
acei avut fericirea sä-1 de aproape, sä trä-
iascä intimitatea lui, morale materiale
Gr. Brätianu pentru causa Românilor de peste ce nu avea
el de mai pentru desävärsita ei
Dar moartea nemiloasä a venit räpeascä din mijlocul
sale patriotice, timp neamul românesc avea
de sale desinteresate.
Golul läsat in de Grig. Brätianu se cu deosebire
cu pentru ce... El se va resimti se va
resimti totdeauna, timp de meschine combinatiuni ca al
nostru, cu anevoe se va mai gäsi un care
activitate sacrifice averea pentru o ideie mare, cum a fäcut
gretatul Gr. Brätianu.
Ne aducem totii aminte, lui a luat
unei impozante manifestatiuni de
o s'ar a ridica cit mai un monu-
ment de modest, memorie acestul mare Român, acestui caracter
model. (G. M.)
Tipuri
Sunt de sänätate
- tipuri de
de vigoare sufleteascd.
de peste
77

Portul de la comunä la dar nurnai

nuantelor liniile sale sunt comune . . . . 83
dr. Carol Teodor de Bavaria la o lectie de chirurgie
a lui T. - Vestitul chirurg de la Viena, T. Billrot, care muri
mai anii a avut adesea ocasiunea salute in amfiteatrul
de -chirurgie pe ducele Carol Teodor de Bavaria. Acest duce a
medicina tesa de doctorat la München. De
litate, el este oculist un oculist foarte apreciat cercurile
dicale. El este al spital de ochi, fondat de el, pe seama
bolnavilor sáraci, pe care el cea mai nobilá
comp asiune.
la lectiunile oper4iunile Billrot, ducele lua in
bolnavului urmärea ceasuri hiare
sedvoltárile teoretice operator 91
C. Esarcu. - dintre Românii de a binele comun
Esarcu a trecut, de cei ce
operele sale. Dintre acestea, ajunge care nu
ar exista nu un Esarcu.
Ca ministru plenipoteatiar la Roma, acest patriot sincer se inspirase
de monumentele de ale ce fu mama noastre
www.dacoromanica.ro
XII CALENDARTJL »

Pag.
acasä, a transplanta la simtul artistic
al 95
Liceul din Brasov, de care s'a vorbit des ziarele
tre a fost prin la initiativa
protopopului Popasu a altor Brasov
jur. bine de 10 de la el a fost sustinut din
contributiile bene-vole ale valorosilor comersanti din
Mai bogata bisericä a Nicolae din
luat Din liceul din Brasov iesit o mul-
time de bärbati luptat luptä pentru redesteptarea
neamului
Ion Popasu (1808-1889). - protopop al de la 1862
la 1889 episcop al Caransebesului, a fost unul dintre cei mai
ai Romanilor de El a avut mai
mare merit la din Brasov. moartea
Românii ales de mitropolit dar guvernul
din Pesta s'a opus ca alegere sä de impäratul. . 101
Ciurcu. - Unul din fruntasii Românilor brasoveni. A fost
tre intemeietorii scoalelor din Brasov primul ef or. A
murit trecut Viena, de 103
de la -
Oradea Mare, Samuil Vulcan, liceul din
1826 episcopul de
a fost de atunci
unul din focularele de ale Românilor de peste
Liceul are 8 clase termen 300 de pe an.
In timpul din el a fost märit pe el s'a
un internat pentru 100 tineri, toate acestea gratie
episcop Mihai Pavel de la Oradea Mare, care cea
mai satisfactiune de scoli si de . . 105

Câmpenil. -Un oräsel cu vr'o 2.000 de locuitori, este capi-

Motilor. Situat la extrema parte nord-vestica a
vale pe marginea a e
prejurat de toate pärtile de dealuri acoperite cu
seculare de brad fag.
Cele mai scumpe amintiri istorice ale neamului românesc de peste
sunt legate de localitate. Closca
Crisan adese-ori dat aci revolutiunea acestor mar-
nationali luat aci inceputul. Mai tirzi, devine un
favorit de "actiuné de petrecere al In de
mai Câmpeni eroi ai din 48,
Mihail Andreica Clemente Ajudeanul ....... . 115
- Una dintre cele mai frumoase comune rurale din E
de äranilo de aici de o La acea-
sta contribue negresit portul estetic al de acolo . . . 118
www.dacoromanica.ro
 MINERVEI »

Pag.
Trei generali in armata austro-ungarä. - de peste
avut tot-d'a-una sunt popor de
Aceasta se vede din faptul, dat austro-ungare nu
numai viteji, ci intre mai
Doda. - Cine nu a auzit de el? Tot timpul cit a
el a fost un al poporulul 123
Locotenentul-marefal Trania. - Mort acum 2 A fost o autori-
tate artileria in timp un din cre-
tet in 125
Generalul de disponibilitate la Viena . . . 127
trei Banat a servit imperiului spre
onoarea a neamului spre multumirea monarhului bor.
Munte. - Numele corespunde regiunei ridicate pe care e aqezat
acest de mine din apuseni. de Munte aproxi-
3.000 locuitori e pe un al
Locuitoril sunt parte proprietari de mine, parte simpli
Statul are aci insemnate mine de aur.
aceste mine de aur pe. care le 130
Praga ocasia serbärilor Palacky. - Serbärile aranjate anul tre-
de Cehi pentru aniversarea Palacky, atras la
Praga, Praga» (Praga cea de aur) cum zic
o de din Austro-Ungaria din Cu ocasia
aceasta, intreg oraqul era pavoasat multe din numeroasele
rostite aceste s'a sale 133
Generalul - Este unul dintre mai
sunt vor, ca Rusia
ocupe Austria, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Turcia dinpreuna
eu Constantinopolul, spre a forma ast-f el o slavo-
: un panslavist.
Acest general a trecut parte la vestitele ce
tinut Praga intru preamärirea istoricului ceh Palacky articolul
acesta). In Praga, generalul rusesc a rostit cite-va care
de panslaviste de incendiare in cit fácut o sen-
sAie in lumea iar a fost a-i pune in
vedere mai . 137
Contele Badeni. - Fostul ministru-president al monarhiei vecine dase
o care,asigura Cehilor Boemia egala a
cea in administratiunea
egalitáte pe Germani, acestora din
mera Vienei campanie obstrugionistä in con-
tra president Badeni. In cele atesta fu nevoit
demisioneze, acuma retras la sale . 139

Contele Hohenstein. - ministru president al Austriei,

este un mare senior din Boemia, A juridice, a intrat
www.dacoromanica.ro
XIV CALENDARUL

Pag.
in a la rangul de in pe care
tine A fost guvernator al reputa-
de de fen. Austria are mare nevoie de o asemenea
; de aceea fu Badeni Gautsch, in fruntea afa-
cerilor.
el nu a prea justificat reputatiunea de energie. . 141
Elisabeta. - Victima teorfilor neroade ale
avea reputatiunea de a fi fost una dintre cele frumoase
din Eur6pa. Ilustratiunea un portret
al defunctei ne era aceasta reputatiune.
lumea a fost intru a anar-
a sale care avut de a asasina o femeie,
nevinovata, in scopul de a face
politice smintite.
Pe de parte, oamenii de de culturä compatimit
pe rnonarh I, pentru aceasta nenorocire ce s'a
casa sa 143
Bistrita. -In ai pe
tica vale a se mánastirea Bistrita, transformatä acum
de sub-ofiteri.
spate e inconjuratá de ziduri in
de La intrare, 2 de
mai inainte ai biserica dreapta, se
Sf. Grigore, in cele-l'alte transformate acum
In isbeste care, ca un isbeste
ce se ivesc ici colo, salbateca a furiosului
Ceva mai sus, cursul se o pe fundul
fuge ; scoborind cite-va trepte jos, pe marginea
dai de o munte, pe de abia poate trece un
om un mers de dai de un altar
s'a se acum bise-
spre dreapta se face scobitura care, ocolind, a doua
locuinta pustnic, a fereasträ . 145

pe
din -0
acum 50 de ani!
din
de
ce ilustrare a mindrilor . . . ! . 147
Aurelia Cionea. exceptional talent musical. E o in
abia de dovedeste aptitudini musicale extraordinare,
de sigur ea are deviná o A dat mai
multe concerte foarte apreciate, la Blaj, etc.
s'a näscut la 4 Mai, 1889.
Prima fost d. Peters, Gasser, a.
Deja de 5 ani, executa o precisiune,
de haydn, Mozart, Beethoven a.

www.dacoromanica.ro
 » XV

Pag.
In 23 Noembre 1897, ea dete, strglucit succes, un mare con-
cert la sub patronagiul M. S.
Dorim din ca acest fenomenal talent se desvolte puternic
spre iornânesc 151
Tipuri slave, (Cehi Croat». - Se tot timpurile
de dar multä lume de la noi n'a avut ocasia sä
tip etnic din aceste popoare. Noi cititorilor mar multe.
Precum se sunt slavi
Teatru la
scene ?
- joac Ursüle!...» Cine nu asemenea
154

este o reproductie un desen de

bine de cinci-zeci de ani.
Atunci ca azi, ursul «trupa teatralg» ce da
din sat in sat 155

EXPLICAT1UNEA SUPLIMENTELOR ARTISTICE

Majestatea Sa Regele Carol la manevrele de la Roman, aläturi pe

Al. Sa de Saxa Meningen, pe militare
române pe militari din Grupul este
fotografiat ocasia ultimelor manevre, la Roman la Septembre
c. fotografia aceasta, cea ce represintá Tismana,
sunt operele cunoscutului fotograf zincograf Fr. din
MM. LL. Regele Regina. -Am presentgm cititorilor no§tri acest
portret al suveranilor no§tri, pentru ni s'a mai
plastic de altele, idealitate a Reginei, vederea de vultur a Regelui
nostru.
din Ardeal. - Chipul träsurile nobile, intreaga-i
de care armonizeazg de bine cu frumosul
costum fac din aceastá din Ardeal tipul clasic
al rassei noastre.
Un atac. - Bietul Ce pentru el! Cum se apere el de
sprintenii pentru ?
Atacul e impetuos, vorba e de stomac...
Apolon din Belvedere. - Apolon, una din figurele cele mar sublime ale
mitologier elene, era considerat ca al soarelur.
Statuia de la Belvedere», este mar
marcabile opere de artä. A fost anul 1495 ruinelede la Antium,
se aflä acum Vatican la Roma.
El este in statue de bronz, in momentul respinge,
cu egida sa pe ce in sanctuarul (an. 279
d. C.)
www.dacoromanica.ro
XVI

Statuia ne pe acest corp de june, fata

plete de frumos, o fisiónomie ce o
Intrarea la Tismana. Gorj se cea
mai veche din manastirile Olteniei, Tismana, de Radu Basarab,
terminatä de Dan, mult mai de Neagoe Basarab.
Ca Radu trebui o parte munte.
ca la picoare pe din
cáruia se o prapastie, de e oco-
de ziduri de ea cu
tecele castele ale
Din o a ese un mic isvor, trece pe subt
de wide esind se prapastie unindu-se cu Dorna
Tismana. Tot aci, la o ca la 30 picioare, e o
Nicodim, lost egumen, se poate sui bun ascen-
sionist. Aci se crucea de fer a haina cu care ar fi trecut
foc un patrahir, zice-se de Corvin. Spre Meaza-Noapte se
un metoc al sus la o ca la 3 ore, se
o zidite de care slujea zi
la trele biserici. Aci, la 1821, Tudor Vladimirescu pan-
duri
in acest an, urma ministerulul, s'a lucrarea
ca, nnul din cele mai vechi monumente ale noastre, fie transformat in
de fete.
Planul
ce priveste stradele
- plan este cel mai bun dintre cele existente. In
mai mari, el ne inlesnire a ne ori-
enta. Tabela ce se pe pagina a coprinde,
alfabet, numirea stradelor, etc., indicarea pe plan, in care ele
sé gasesc.
Acest a aparut ca supliment la lEnciclopedia din ce
apare sub auspiciile pentru cultura Románilor de peste
Planul nostru este o reproducte a acestuia.
Harta a din Austro-Ungaria. - Fie-care co-
loare intinderea a
Harta este o Ea mai
multe date eronate. E curios, azi nu o
de asemenea natura.

www.dacoromanica.ro
 DIN ARDEAL

www.dacoromanica.ro
1

www.dacoromanica.ro
 sOARELE
13 arie 1. rs. 8 o. 13
Par. Silvestru 14 ap. 4 o. 26
Botez., 7, sft. 15. rs. 7 o. 58
ap. 4 o. 48
3 Pror. 15 i
4 Sob. SS. 70 de Ap. 16 i arcel
5 S. Teopemt si Teona 17 nton pust.
More. 6 (t) Botezul 18 risca
7 ) Sob. S. 19 ara le, uneltele si masi-
8 eorg Domnica 20 ab. si Seb. nele trebuincioase.
9 Mc. 21
Dum. 8 sft. 11.
tele pentru
surile pentru rsacl-
10 Grigorie Nisis 22 Vincentie
Luni 11 P. Teodosie Marie indepar-
12 Tatiana 24 Timoteiu poamele de
Mere. 13 Mc. Ermil 25 nt. Pay. putrede
14 SS. PP. in Sinai 26 oli carp tine gerul as-
15 P. Pavel Tiv. 27 oan Cris. lasa gunoiul in
16 1ant. Ap. Petru 28 Carol Mare asterne vite-
Dum a d. R os., a sft. Deprinde la
Bum. C. P. Antonie m.
17 jug i la
PP. Atan. si
18 artina ham.
= 19 Macarie Egipt. 31 etru Nol. adeseori
Mere. 20 C. M. P. sare.
Jo! 21 Maxim 2 t) Dom.
= 22 S. Apost. Timoteiu 3 podului spre impe-
E 23 S. 4 Veronica deca intrarea =
Altoeste
Dum a 35-a d. Ros., a Zacheiu, , sft. 2. dureti inadins
Dum. 24 Xenia 5 gata spre acest scop
E 25 P. Grigorie Teol. 6 orotea in
Marti 26 Cuy. Xenofont. 7 muald
= Mere. 27 P. loan de Aur 8 oan Mil. Semne de timp.
28 C. P. Efrem Sirul 9 Apolonia
29 Ad. Ignatie 10 colastica
Sâmb. 30 (t) SS. Gr. si ufrosina
Dum. a d. Ros., a Hananieneel sft. 3. cald, nu e
SS.
semn de an
cu calde, se lu cimitirile. uscat geros
aduce Faur nea. Negura din . aduce Faur umed. trag
= spre Meazä-Zi, frig, - spre Meaza-Noapte, - =
Date istorice memorabile.- 1859 aleg Moldovenii,
= 24 Ianuarie aleg pe A. Cuza, Domn al
tefan Mare bate pe lui Soliman la (Ra-
ziva de 10 lanuarie 1475.
= 16 1531, VIII, regele se cap al bi-
engleze.
= 18 Ianuarie 1871, Wilhelm, regele este proclamat la Versailles, =
= al Germanief unite.

www.dacoromanica.ro
IANUARIE

NOTITE

www.dacoromanica.ro
 FERRUARIE

2
S. Mc. Trifon
(t)
13Benignu
14 Valentin
-
SOARELE

31 m.
ill Mere. 3 S. si drept. Simeon 15 Faustin ap. 5 o. 19
4 P. Isidor 16
15. rs. 7 o. 02
5 Mc. Agatia 3 17 Constanta
ap. 5 o. 44
6 Par. Vucol Ep. 18 Simeon
Dum. a d. Ros., a a 4, sft. 4.
7 Partenie 19 Susana
Luni 8 M. Mc. Teodor Strat. 20 Elefteriu
9 Mc. 21 Cerne si de
10 S. M. M. Haralampie 22 Petru C. de
11 S. M. Mc. 23 Seren
12 Meletie Epc. 24 Ap. duind
Sâmb. 13 Martinian 25 Quatember turile pentru
Dum. a 38-a d. Ros., a 5, sft. orz
santurile si brazdele
14 Axentie 26 Nestor a inlesni scurge-
15 S. Apost. Onisim 27 Leandru rea de II
16 Mc. 28 Romanus tncepe
Mere. 17 Mc. Teodor Tirou Mart. Albin duretilor de altoit si
18 Leon Papa 2 Simpliciu
Vinerl 19 Apostolul Archip 3 Cunegunda ce s'a
20 P. Leon Papa 4 Casimir
sbicit.
Dum. de 6, sft. mult si III
21 5 Frideric bun ca aci,
22 + All. M. SS. Eugenia 6 Victor mai ales vitelor de
Marti 23 S. M. 7 Toma Ap. lucru de III

Mere. 24 cap. S. Joan B. 8 Bogos

pe un aster-
Tarasie Arch. 9 Francisca
25
26 Porfirie Episc. 10 40 oi
27 Proc. Decap 11 Eulogiu binte
Dum. de 7, sft. 7. c. L
Gri!orie
Semne de timp. - Faur alb Faur
frumos. Când nu Faur, e semn de an Venturile de
Meazä-Noapte prevestesc an Negura de Apus ger. Apa
de e ger.
Date - Detronarea lui Alexandru
II Februarie 1866.
25 Februarie naste Carol Quintul, Germania rege
al
Februarie 1649, Carol I, regele este decapitat.
26 Februarie 1802, se naste, la Besançon, Victor Hugo, cel mare m
poet al
24 Februarie 1848, isbucnirea revolutiuna In Franta, detronareä lui
Ludovic
10 Februarie Petru Rares, Domnul bate pe
pe la Brasov.

www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE

www.dacoromanica.ro
1
Gälindarul
Cuy. . 13 Eufrosia SOARELE
Sf. 'Teodot 14 Matilda
Mere. 3 S. Me. Eutropie 15 Longin 1. res. 6 o. 32
16 ap. 6 o. 09
5 S. Canon 17 Gertrud 15. res. 6 o. 00
6 SS. 42 Muceniel 18 ap. 6 o. 32 m.
Dum. 1-a Post, 8, sft.
Dum. 7 Mc. Vas., Eugen )
19 Log.
8 C. Par. 20
9 40 din Seb. 21 Benedict pätrunj
Mere. 10 Me. Codrat 22 Octavian morcovi, (sa-
11 P. Sofr. Patr. 23 Otton
12 P. Teofan 24 Ar.
latá), mazäre
oväs 1.,
13 P. Nichifor Patr. 25 (t) B. de
2-a Post, 1, sft. 9. Reteazá tined
14 Benedict 26 (t) e
cam pe jumätate
15 Agapie 27 Rupert unge ranele
16 Sabin 28
de altoit. Destup ur-
Mere. 17 Alexie 29 Eustasiu dinisurile
18 P. Arch. verde Pe unde
19 M. Hris Vin. patim. plesugit, seamänä
20 PP. ucisI M. April. Hugo
&are de tri-
Grapä
Dum. a 3-a In Post, sft. bärbäteste si le
P. de
21 2 D.
22 S. N. Art. Vasilie L. Pastilor sipe pe
23 Nicon 4 Isidor e
Mere. 24 S. P. Zaharia 5 Vincentie Altoeste,
25 (t) Buna-Vestire 6
Sob. Arch. 7 Hermann crengile coroanef, r
27 Cuy. Matrona 8 Albert peril
Dum. a 4-a Post, 3, aft. 11. de trun-
28 Ilarion 9 Maria chiurile de
29 10 Ezechil la ani.
30 Joan 11 Leo de omide.
Mere. 31 Ipatie 12 Iuliu
Semne de - Neaua din vinul. Martie
vinturos, - frumos. Dacä rouä, - dupä
Date istorice memorabile. - In 7 Martie 1470 Mare inträ
in Valahia si bate pe Radu Frumos la Soci.
107, Traian impäratul Romanilor trece Dunärea pe vase la
verin.
1611, bätut de armele fuge din
1881, Camerile ridicatä la rangul de regat.
25 Martie 1848, protestä contra Adu-
narea din Cluj.
It 27 Martie, 1821, Tudor Vladirimescu ocupä
1856. La Paris se subscrie vestitul tratat care recunoaste autonomia

www.dacoromanica.ro
 M. S. REGELE CAROL I de Claer A. S. PR. MEININGEN Lt.-colonel
Ll.-cofonel Major Lt.-colonel Trombi Stallmeister M. Lt.-colonel
DE princip. de Major
www.dacoromanica.ro
M. S. REGELE CAROL I LA DE LA ROMAN
 NO TITE

www.dacoromanica.ro
 x********** APRILIE
r
11

Jol Maria Egipteanea 13 SOARELE

2 P. 14 Raimund
3 C. Mart. 15 Anastasia 1. res. 5 o. 22 m.
Dum. a In Post, gL ap. o. m.
15. res. 4 o. 53 m.
4 Par. 16 Aron ap. 7 o. 23 m.
Luni Mar. Teodul Agat. 3 17
6 P. 18 Eleuterius
Mere. 7 P. George Ep. Milit. 19 Antonia eeonornice
8 S. Apost. Irodion 20
Vineri 9 S. Eupsiehie 21 Anseim Premeneste aerul
10 Tarent. 22 Lotar pivnitei adeseori.Cu-
toate ale de odras-
lele padurete, pu-
bum. 11 (t) 23 Albert la 8 zile o-
12 E. 24 George
13 25 Mareu la o mai
Mere. 14 Martin 26 Clet de cum se
15 f Joia Verde 27 apol le
16 Vineria Patim. 28 Vitahs tävalucul,
17 Simion 29 Petor M. mai ales
Dum. tul
vita din anu-
18 30 ale (coarde, lästare)
19 Main Filip puternice. Po-
20 Pa*te 2 Atanasie de scoarta
Mere. 21 art. (t) Cr. crengileuscate
22 C. P. Teod. Sicheotul 4 prea dese. Scuteste
Vineri 2 u 5 Pius mieil de
24 S. . Strafila 6 P.
Dum. a 2-a d. a tine
te gunoiul adese-ori
bum. 25 S. Ap. 7 Stanislau ud. gunoiul
Luni 26 S. 8 tot-d'a-una stare
Marti 27 S. Mue. Simeon 9 Gregoriu si'l risipe
Mere. 28 Apost. 10 aminare
29 SS. 9 M. din 11 (t) D. de o
30 Apost. Panerat
12

Semne de Prier frumos, viforos. Prier umed aduce

binecuvintare. din Aprilie in Negura din Aprilie,
la Rsarit Meaza-Zi, e semn bun. in Aprile, nu te teme
de ger. Prier frumos, furtunoasa.
Date istorice memorabile. -In Aprilie 1476,
mite pe Tamblac in la Papa, ca ajutor
30 Aprilie 1877, Camera starea de declarata
de Turcia Dommtorul bateriilor
Oltenita Calafat s tunurilor turcesti din Turtucaia si Vidin.
Aprilie se naste marele dramaturg Shakespeare, Strat-
ford-on Avon.
1711, Petru cel Mare al promite Moldovenilor vechile fruntarii,
II recunosc

www.dacoromanica.ro
 IL E

NOTITE

www.dacoromanica.ro
 MA

Cilindarul vechiü Cilindarul

Sâmb. 131 Servatiu SOARELE
Dum. a 8-a d. Past!, a 2, sit. 4.
1. res. 4 o. 24 m.
am. 2 Ad. moas. P. 14 Ad. Atan. ap. o. 49 m.
3 S. timoteiu 15 15. res. 4 o. 06
4 Pelagia 16 loan P. ap. 8 o. 08
Mere. 5 Marea ) Ubald 17
6 S. si dreptul 18
Vinerl 7 S. P. Celest
19
Sâmb. 8 f S. Ap. Ev. 20 Bernartin
Dum. a 4-a d. a Slabanog., 3, 5.
náturile contra
9 Pror. Isaia 21 (t) Rusalille Lärgelte
10 Ap. Simon 22 L. gáturile altoilor
11 S. 23 Desideriu unge ranele
Mere. 12 P. Epifanie 24 P. Epifanie Scoate räsadurile
13 S. 25 Urban le
Vinerl 14 S. Mart. Isidor 16 Filip N.
15 S. Pahomie 27 Luman nemijlocit
Dum. a d. a Samarinencem, 4, 7.
plot. rádina
seara sat dimineata,
16 Teod. 28 Vilhehn ear nu arsita soa-
17 Apost. 29 Maxim Tunde'grânele
18 Teodot 30 Ferdinand prea le paste
Mere. 19 S. Patrichie 31 Angela Afumä
20 Mart. Talaleu 1 si vita de când
21 (t) SS. Const. Elena 2 Erasmus bruma.
22 3 liliecif,
Dum. a dupa a sft. 8.
codobaturile,pitigoif,
23 C. P. 4 Florian rândunelele alte
24 P. Simeon 5 Bonifaciu asemenea ca
25 cap. S. Joan Bot. 6 Norbert nlmiceasca
Mere. 26 S. Apost. Carp 7 multime de omide,
27 8 meld,
28 P. 9 Tine legumele
29 M. 10 Margareta si
Dum. ss. 6,
de
30 Part. 11 Varnava frumoase.
31 Apost. Ermin 12
Semne de - Roua de seara rcoarea din aduc fin
vin Ploaia cal& din e binecuvintare. umede,
gras. Roiul din pretueste un car de
Date istorice memorabile. 3 1848 adunarea Românilor din
Transilvania pe Câmpul Blaj.
1866, adunarea proclamä, urma plebiscit, pe
Principile Carol de Hohenzollern al Romanilor.
10 1866, intrarea Principelui Carol urcarea sa
tron ca al Romanilor.
9 1877, Camera independenta.
10 Mai 1881, proclamarea ca regat.

www.dacoromanica.ro
 NOTITE

www.dacoromanica.ro
 noü
1 13 Ant. d. Pad.
Mere. 2 S. M. 14 Vasilie
3 15 Vit 1. res. 3 o. 54 m.
4 S. P. Mitrofan 16 Benno ap. 8 o. 24 m.
5 M. Dorotea 17 Adolf 15. res. 3 o. 56 m.
ap. 8 o. 29 m.
6 S. vis. 18 Gervasin
7 S. Treime Teod. 19 Juliana
8 Teodor Strat. 20 Laura
Mere. 9 Alexandr. 21 Präseste
S. M. Timoteiu 22 (porumbul)
11 Bart. si 23 de
12 C. P. m. 24 Joan Botez. este
Dum Ros., a tuturor SS., 8, sft.1.
putere. ierbu-
rile si alte
Dum. 13 25 Prosper in nu astepta
14 Prorocul Eliseiu 26 Ieremia ce trecut
15 Amos 27 Ladislau Sädeste nap!
Mere. 16 S. Tihon de Min. 28 Leon Papa de
17 Manuil 29 fasole oloagá,
18 Leontie 30 Paul Ged. 1.
19 Ap. frat. Teodor pe unde a
Dum. a 2-a d. Ros., sft 2 cam rar.
grädina ,
Dum. 20 S. Metodie 2 Cere. Mar. stätua de
21 3 Cornelie din
22 4 Udalrich de
Mere. 23 5 vije-
24 (t) S. loan Bot. 6 Isaia Pror. liilor. Stringe
25 Fevronia 7 Vilibald. din ce ce mai
26 P. David 8 Chili= in j ul
Dum. a d. Ros., 2, sft Präseste vita
de
27 P. Samson 9 Anatolia ce a inflorit,
28 A. in. Chir si loan 10 Amalia ear nu pe e
29 (t) SS. Ap. Petru P. 11 Piu Pap
Mere. 30 + Sob. SS. 12
Semne de timp. - Iunie uscat
umed, umple
bun. si de se schimbá. rece,
stria Cáltoria furnicilor vesteste timp bun. multe
sunt semn de vin pestilor vesteste furtua. De sunt
iarna are s fie la din contrá grea.
porcesti ne capetul, viitoare cum are fie.
Date istorice -11 Iunie 1848, poporul din
merge la Principelui G. Bibescu, acestuia
regulamentul organic, impus de noua
Domnul donnta
8 1898., 'Golescu spre a
revolutia la Islaz.
4 24 1859, Victoriile Francezilor de la Magenta Solferino
asupra Austriacilor.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 * ** ** *

Jo! SS. Cosma si Damian 13 Margareta

2 Vestm8nt. 14 Bonavent.
3 Mucenicul 15 Ap. I. res. 4 o. 09 m.
Dum. a 4-a d. Ros., 4. ap. 8 o. 20
4 P. Andrei Ar. ) 16 Rut 15. res. 4 o. 20
5 P. de la Aton 17 Alexie ap. 8 o. 03 m.
6 Sisoe 18 Frideric
Mere. 7 Toma 19 Aurelia Povele eeonomiee
8 Procopie 20 Ilie Pror.
9 M. Pancratie 21 Pracsedis
Sâmb. 10 SS. 45 Mc. O. Nicop. 22 Mar. Magd. pe
a 5-a d. Ros., 4, aft
a
5.
ca ceara. Inlocu-
Eufemia 23 este secera coasä
12 M. si Cnstina cu grebla, atât de
13 Sob. Ach. 25 Ap. spormcä.
Mere. 14 Apost. 26 Ana bine de
Jo! SS. M. si 27 Pantaleon prea Oculeazä
16 S. Atinogen 28 pe se
17 M. Marina 29 Marta desface coaja
Dum. a 6-a Ros., 5., aft. 6.
cu inlesnire. Tine de
ce
18 M. si Emil 30 Avdon se la
19 31 Ignat L. cat, ca cele
20 S. Prooroc 1 Petru grele si bune. Prop-
Mere. 21 C. Simeon si 2 Portuncula teste si läs-
22 + S. Maria Stdan tare
23 4 Dominic ridi-
Sâmb. 24 Mucenita Cristina 5 Mar. chile iernatice.
Dum. a 7-a Ros., 6, aft 7.
aminare.
Ingrijeste de roi
25 Adormirea S. 6 S. la tine apropierea stu-
26 Ermolae 7 Caetan o tipsie
27 M. M. Pantelimon 8 Chiriac pe
Mere. 28 AA. Proh. Nican. 9 Roman Asi-
29 10 finul etc.
30 Ap. Siluan 11 Susana contra focula
31 Drept. 12 Clara
Semne de
paianjenul
-
rupe pinza
mare din Julie
douä, va
an bun.
luna plink are curte
amiazi si rsärit, timp statornic. de furnici
ridicate ca de vestesc grea.
Date memorabile. -In 2 1504 moare Mare.
In 9 1598, Viteazul un tratat Impäratul german
Rudolf, prin care acesta promite lui ajutor contra Turcilor.
26 Iulie 1476, Stefan cel Mare este bátut de cäträ Mohamed la Valea
(Judetul se preface cele
din in o a cel Mare, el goneste pe Moha-
med si peste Dunare.
13 Julie 1877. detasamente române Nicopo i.

www.dacoromanica.ro
APOLON DIN BELVEDERE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ..........1.
AUGUST
noü
Dum. a 8-a Ros., 7, 8. SOARELE
Dum. Scoat. si S. 13 Casian 1. res. 4 o. 53 m.
2 Ad. Moast. S. Stef. ) 14 Eusebie
3 Isachie 15 (f) Ad. Mar. ap. 7 o. 36 m.
4 SS. 7 Coo. din Efes 15. res. 5 o. 14 m.
5 17 Bertram ap. 7 o. 08 m.
6 Schimbarea la 18 Elena
7 M. Dometie 19
Dum. a 9-a Ros., 8, sft 9. eeonorniee
Dum. 8 S. 20 S. Stet R. de
9 Apost. Matia 21
10 M. Laurent. Arch. 22 Timoteiu albine rapitoare.
Mere. Euplu Filip merele
12 M. Fotie si Anichit. 24 Bartolom. coaje le
Vinerl 13 Maxim 25 Ludovic cuptor, pe
Sâmb. 14 Pror. Michea 26 Samuil de nuele
feliile pe
Ros., sft. lo. la soare.
Bum. 15 (f) Adorm. Dom. 27 Calas. fie-care nu cum-
16 S. Diomid 28 Augustin va in
17 Miron 29 Joan cezire capete
18 Flor. Laur. Roza fee.
19 Mue. Andr'ei Str. 31 Raimund ei aco-
20 Pror. Samuil 1 Sept. Egid. pere cu
21 Apost. Tadeu 2 Absolon ajunul gerulul.
Dum. Ros., 2, sipe gunoiul
si'l
22 3 Mansuet
LunI 23 Lup 4 Rosalia prin o
24 5 Laurentiu spre a putre-
25 A. M. A. Bartolom. 6 Magnu =ea. cu hîrle-
Jol 26 Mcii Adrian si Natalia 7 Regina menit
27 Pimen N. Mar. pentru
28 Moise Arapul 9 Gorgonie lata) iernatic care
Dum. a 12-a Ros., gl. sft. 1. intr'aceea se sea-
TMer. Cap. Sf.
cutare strat
29 Nicol. Tol. al
Luni 30 PP. si Pay. Prot
Marti 31 Brâul Preac. ) 12 Macedoniu
Senme de timp. - Negura de pe livezi de
punerea soarelui, timp bun, statornic. din August subtie
vinul. Vinturile de Meaza-Noapte aduc timp statornic; timpul in
S. Fotie va fi frumos, toamna va frumoasa. barza (cocostircul)
va ploua. sunt alune multe, grea pe viitor.
Date istorice -In 15 August 1595 lupta de la
care Viteazul bate marea turceasca a lui Sinan
Papa.
August 1844, ostirea de sub comanda generaluluI
de Austriaci revolutia la
(Vilagos). 4
este ucis la 29 August 1601 de Jacob Boni, näimit de Basta.

www.dacoromanica.ro
 NOTITE

www.dacoromanica.ro
 SEPTEMBRE
a
le Cilindarul noü
Mere. 1 + C. Simeon lp. 13 Matern
Jof 2 14 Sf. t
3 15 1. res. 5 o. 42
4 M. Vavila si Moise P. 16 Ludmila ap. 6 o. 30 m.
Durn. a d. Ros., 4, 2.
6 o. 04
ap. 5 o. 57 m.
5 Pror. Zaharia 17 Lambert
6 Ar. Mihail 18 Toma Ap. economice
Martl 7 19
Mere. 8(f) 20 Eustachie Culege poamele
Jol 9 f PP. si Ana 21 Mateiú coapte cu
10 Mucenita Mmodora 22 nu se
11 Cuy. 23 la de
tin. Pregäteste
Dum. s. Cruel, aft. si trebu-
12 24 Gerhard la stru-
25 Eleofas
26 Ciprian Stringe si la
Mere. 15 S. Mc. Rom. 27 Cos. soare legu-
16 Mta. Eutimia 28 Vent. reg. melor de präsilä.
17 29 Mihail Ar. pivnila
18 Emnenie 30 bordeiul
Dum. d. s. Cruel,
si uscat pe
6, 4. seama morcovilor,
19 ridichi-
20 Eustatie 2 iernatice
21 Apost. Codrat 3 Oct. Arde gozurile ce re-
Mere. 22 Foca Sfmtitul 4 la cernutul
Job 23 S. Bot. 5 untelor; aruncate
24 Tecla 6 Bruno pe ele
25 Eufrosina 7 burmenile asa
Dum. a 16-a d. Ros., 7 sft. 5. (sa-
26 f Ad. S. Joan Ev. 8 Brigita lata)
27 Calistrat 9 Diomsie sadurile de
Mari 28 Hariton 10 Bor. alte
Mere. 29 11
Job 30 Grigorie ) 12 Maximilian
Semne de - Toamná caldä, lunga. De cade ghinda
de Sf. iarna se pune cald, rece
umed. Dupá Marie nu Tunetul din Septembre vesteste
multá Faur Ducerea timpurie a
an
va pune
iarna
Date istorice memorabile. - Divanul ad hoc al Moldovei se deschide
la 22 Sept. 1857; al Munteniel la Sept. Ele autonomia teritorulub
unitatea a Moldovel Muntenia, un principe strin si un
constitutional.
21 1558, moartea lui Carol Quintul.
7 Septembre 1631, bätália de la Lipsca, moartea Gustav Adolf, re-
gele
4 Septembre 1870, proclamarea Republicel
2 Septembre 1879, III in Sedan.

www.dacoromanica.ro
SEPTEMBRE

NOTITE

www.dacoromanica.ro
 411.0
OCTOMBRE
Zilele Cilindarul
Apost. Anania SOARELE
2 Ciprian 14 list
a 17-a d. Ros., 8, sft. 6. 1. res. o. m.
ap. 5 o. 22 m.
3 M. Dionisie Areop. 15 Teresia 15. res. o. 54 m.
Luni 4 Par. 16 lu ap. 4 o. 53
Marti 5 Haritina 17 Hedvig
Mere. 6 f Apost. Toma 18 Luca Ev.
7 Mcii. Sergie Vach. 19 Ferdinand
Vineri 8 Pelagia 20 Vendelin
9 Apost. 21 Ursula Scoate cartofii, mor-
Dum. a d. Ros., gs. sft. 7. cele-
rädacinoase pe
10 Eulampie 22 Cordula timp uscat le pune
Luni 11 Apost. 23 loan Capis. la iernat,dupa ce
Marti 12 Prov. si Tarach 24 Rafail Arch. sbicit bine.
Mere. 13 Carp Pavel 25 Crisant gropi mai largi
14 Parasehiva 26 afunde pe seama
Vineri 15 Mue. Lucian 27 Sabina milor de
Longin 28 Sim. de scoarta
Dum. a 19-a d. Ros., 2, sft 8. spoeste
trunchiurile o ci-
17 Osie 29 din var
Luni 18 S. Ap. Ev. Luca 30 Claudie singe lut
19 31 Wolfgang os.
20 Artemie 1 Nov. T. S. de
Jol 21 Ilarion 2 Porn. Rpos. primavarä.
Vineri 22 Averchie 3 Humbert recolta viilor
23 Ap. fr. 4 Carol Bor. se poate,
a d. Ros., sft. s. lege strugurii acril
putrezi deosebit
Dum. 24 Mue. Areta 5 Emeric dulci
25 Mue. Marcian 6 Leonhard tosi.
26 Muc. 7 Engelbert adunati din
Mere. 27 Nestor 8 Gottfrid bine des-
28 Terentie 9 Teodor voltate. Scuteste
Vineri 29 Anastasia ) 10 binele de
Samb. 30 11 Martin Ep. frig. Culege poa-
a 21-a d. Ros., 4, sft. mele iernatice.
ost. Stachie Cunibert
Semne de timp. - sunt luni surori. Cu cit
arborilor cad mai roditor va anul
tor. frigul din Octombre pe Faur.
mina de aduce ger de de
trag iarna e aproape. Neaua frigul din Octombre aduce
moale. arborii
frunza mult, e departe, dar, va fi
la anul vor fi multe omide.
Date istorice memorabile. -In 28 1599, Mihal Viteazul
bate pe la §elinber, Ardelenilor o
care zice, a venit ocupe Ardealul numele

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
.
--.... NOEMBRE

vechiü noü

SS. Cosma si Dam. 13 SOARELE

2 Venerant
14
Mere. 3 Leopold
15 1. res. 7 o. 25 in.
4 Cue. Otmar
16 ap. 4 o. 23
5 Galation Grigorie
17 15. res. 7 o. 48 m.
6 P. Arch. Tar. Odo Egum.
18 o. 07 in.
Dum. a 22-a d. Ros., pl. ii.
7 S. Mci din 19 Elisabeta
8 (t) Gayr. 20 Felice Recolteazá varza
9 Onisifor 21 Intr. in ajunul o
Mere. 10 Apost. 22 Cecilia pune se ma!
Victor, Mina 23 Clement
12 S. Milostivul 24
13 t S. Joan G. de Aur 25 Catarina tred, compost, cenu-
Dum. a 22-a Ros., aft 1.
sa ud
gunoiul proaspät nu
14 S. Apostol 26 Conrad le prieste. Pune varza
15 M. Gurie P. N. Cr. 27 la murat acopere
16 t Ap. Ev. 28 Sosten vasul o
Mere. 17 Pr. Grigorie Ep. N. 29 Saturnin de in.
18 Platon 30 Andr. Ap. de
19 Pror. 1 netrebnice.
20 Cuy. Grigorie 2 Bibiana tine ferberea
Dum. a 24-a Ros., gl. 7 aft 2.
mustulul, pune pe
(gaura
21 (t) Intrarea 3 Xay. un
22 S. Apost. 4 Barbara care
23 5 dece
Mere. 24 PP. Climent si Petru 6 de
Jo! 25 S. Mta Eeaterina 7 Ambrosie de si uscate,
26 Alipie 8 Z. unge ranele mai
Sâmb. 27 Mue. Pers. ) 9 ilia cu o ciruealá din
nitel lut.
Dum. a 25-a Ros., 8, aft. 3. blojeste cosnitele cu
28 Stefan eel 10 drept
29 Mue. Paramon 11 Damasch scut in contra
30 S. Apost. 12 Maxentian
de -De la inceputul Brumarie, sptimina
va geroasá. Brumar se potnveste cu Mirtisor.Neaua
pe pomi cu de cîmp,
de se mai iarna e departe.
Date memorabile. cápetenia Rominilor si
este incoronat Impärat al româno-bulgar de un
delegat al Pape!, 8 Noembre 1204.
In 13 Noembre 1594, Viteazul taie din Bucuresti,
deveniserá Aceasta e revolta român in contra
turcesti.
18 Noembre'1519, Ferdinando Cortez din Cuba spre a cucen
Mexico.
17 Noembre 1558, se sue pe tronul Engliterei.

www.dacoromanica.ro
 UN ATAC

www.dacoromanica.ro
NOEM E

NOTITE

www.dacoromanica.ro
01.1.4.
Mere.

Mere.
le

1
2
3

6
7
8
9
Pror. Naum
Pror.
Pror. Sofonie
4 M. Varvara
a

Patapie
S.
d. Ros.,
Sfintit
Nicolae
Ambrosie

10 Mci. Mina si Ermog.

13 Lucia
14 Nicasie
15
16 Adelaida
sft. 4.
17
18
19
Gratian
Nemesiu
20 Libdrat
21 Toma Ap.
22
- 1.

15.

saü paie.
SOARELE

res. 8 o. 08
4
res. 8 o.
ap. 4 o.
economlee
00
17
05

ferestrele

Danifl 23 Victoria un petec de

Dum. a 27-a d. Ros., 2 sft. 5 stay
care de
12 Spiridon 24 Adam Ev. va
13 Axentie 25 (f) Nas. Direge
14 Tirs 26 tele si le
Mere. 15 Mue. Elefterie 27 Evan. agereste; pune coade
16 Pror. 28 la sape, coase
17 Pror. Daniil 29 Toma Ep. s. 1. vitele
18 Sebastian 30 David adese or!
Diun. Nase. 1. Chr., 3, sft. 6. de grajd, fireste
pe e timpul do-
Dum. 19 Bonifacie 31 Silvester mol frumos. Peste 1
20 Ignatie 1 Ian. 1900 vitele
21 S. 2 de tinutä
Mere. 22 3 Genoveva in grajd de pe
23 SS. 10 Din 4 Titu Taie
24 S. Eugenia 5 Telesfor si,
25 Naster. D. Is. Chr. 6 Epifania scoate
Dum. Nase. 1. Chr., 4, sft. pmile. soco-
telile de peste an,
»um. 26 Sob. Preac. 7 Isidor spre a te
27 Ap. Arch. 8 despre mun-
28 20 de suma chieltuie-
Mere. 29 de Irod Pavel Pust. lilor facute cursul
Jo! 30 S. Anisia Higin
31 Melanin 12 Ernest
Semne de timp. - inceputul Decembre va tot
va fi zece sptminf. la ger mare. Gerul
si neaua din Decembre vestesc mult.
negru, albe.
de 'ngrásat bine, va fi timp senin. Dupa o
grea an
Date istorice memorabile. Decembre 1467, Mare
al bate pe regele unguresc Mate! Corvinul la Baia.
9 Decembre 1518, Luther este condamnat de Papa.
2 Decembre 1805, Napoleon I celebra victorie de la Austerlitz
contra Rusilor si Austriacilor.
2 1851, Napoleon III face lovitura de Stat, care pune
guvernuluf republican.
2 1852, restabilirea imperiuluf de Napoleon III.

www.dacoromanica.ro
DECEMBRE

NOTITE

www.dacoromanica.ro
28 IJALENDARUL

CALENDARUL ISRAELIT
ANUL 5359
1. evat cade la 12 st. n. 1899.
1. Adar » » 11 Februarie » »
13. » Past Ester » » 23 » » » »
14. Purim » » 29 » » » »
15. » Purim » » 25 » » » »
Nisan » » 12 Martie » » »
15. » Pasach » 26 » » » »
16. » Pasach » » 27 » » » »
11. » Pasach » » » » » »
22. » Pasach VIII* » » 2 » » »
1. Igar » » 11 » » »
18. » B'omer » » 28 » » »
1. Sivan » » 10 » » »
6. » Sones » 15 » » »
7. » Sones » » 16 » » »
1. Thamuz » 9 » » »
17. » Tempel Erober » » 25 » » »
1. Ab » » 8 Julie » » »
9. » Tise » » 16 » » » »
1. Elul » 7 August » » »
1. Tischr Roshasono » 6 Septembre » » »
2. » » Roshasono IP » » 7 » » » »
3. » Post Ghedalia » » 8 » »
10. » Cipur » » 14 » » »
15. » Sucot » » 19 » » » »
16. » Sucot » » 20 » » » »
21. » » » 25 » » » »
22. » » » 26 » » »
23. Torah » » 27 » » »
1. Marchesvan » » 5 Octombre » » »
Kislev » » 3 Noembre » » »
25. » Chanuca » » 27 » » »
Tebet » » 3 Decembre » » »
10. » Asora » » 12 » » »
1. Swat » » 1 » »

insemnate * sunt foarte riguros.

CALENDARUL MOHAMEDAN 1316

Ramavân cade Ian. 1899 1 Rebi-el- accher cade la 9 Aug. 1899
» » 12 Feb. » 1 DschemAdi-el-awwal » 7 Sept.
» » 13 Mart. » 1 Dschemadi-el-accher » 5 Oct.
» 12 Apr. » Redscheb cade » 5 Noem. »
1 Moharem 1713 » » 12 » 1 » 5 Dec. »
1 Safar » » 11 » 1 Ramadâm » » 3 Ian. 1900
1 Rebi-el-awwel » » 10 »

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 29

TARIFA SERVICIILOR POSTALE

SCRISORI ORDINARE
Tala unel gr. loco, 5 nefrancati lo
Idem, idem toati francati nefrancati 30
Idem, idem pentru limitrofe, ca si cele interne.
Idem, idem nefrancati
Taxa simple
Idem a recepise de inapoiare (retour-recepis1),
Taxa fol de reclamatiunl in 25
Corespondentele trebue fie francate cu de ale Statulul de unde se expediazi
pondenta, ele se consideri ca nefrancate. Cu acestea corespondentele depuse
bastimentele s'ar in mare, pentru francare trebue si
de Statulur la car apartine bastimentul, cind ar face escali vre-un
port, trebue si fie ale Statulul la care portul; alt-fel se consideri
francate.
Serisorile cizute rebut, de a nu se putut preda la destinatie, se vor restitui expe-
iar cas de nefrancare, expeditorul e indatorat a pliti taxele fost incireate.
Scrisorile expediate pachete pentru personalul bastimentelor de resbel, In
ape se pot expedia numal cu taxa previzuti pentru uniunea daci bastimentul
se i n apele Stat ce faceparte din uniune.
Toate uniunel luat angajamentul de a prevede interne, represive
contra falsificatorilor fraudatorilor timbrelor postale ale trilor fac parte uniunea
postali, si intrebuintarea de timbre usate; Statul in care s'ar constatat
frauda nu ar et lesat aceasti
POSTALE
Cirtile postale trebue sO. corespondente nevitimitoare sad
la din contra cad hi rebut.
postale de felurl: deschise si
cirtilor postale deschise, simple si
puns plitit. postale pentru tot copriniul postale 10 cu rispuns
tit 20
Taxa cirtilor postale interiorul in tari 15 ; din tari
25
postale francate se taxeazi ca nefrancate cu taxa
Pe adresel postale nu este permis a se lipi de
adresa destinatorulul expeditorulul; se lipeste eticheta, nu fi mal mare de
centimelri lungime pe 6 Reclame, vignete, pot figura numal pe cartel destinati
corespondentel.
JURNALE SI PUBLICATIUNI PERIODICE
Jurnale periodice supuse la o taxi redusi de pentru
care la 60 grame greutate sad fractiune tari. Ele sefraneheazi, timbre,
eu timbru pe ele, spor de taxi. Jurnalele pentru strlinitate supuse
la o francare de timbru.
Suplimentele se parte chiar din corpul nu
tree 50 grame.
jurnal publicatie periodici presentate de alte persoane, afari de redactia
nistratia nu se pot bucura de taxa ele se vor taxa ca imprimate.
este a se introduce sub adresate mal multor adresantl.
Greutatea maximi este de 2 chilograme.
Jurnale periodice, refusate inapoiate din cause se remit
presentatorifor, a se mal o alti taxi, deja fran-
cate suficient. Cele inapoiate de corespondentil aunt supuse la taxa
publieatiune periodicit, expediati din un alt de acela al aparitiunil, se va
trata ca imprimat.

Imprimatele produse impresiunl reproductiunl, obtinute

pergament carton, tipografiel, sad alt mijloc
productiv.
Impresiunile obtinute electric, papirografulul, cromografulul, poli-
aparate de copat, nu vor fi admise la taxa de unprimate, nu se
presenta de o-dati un numir 20 exemplare nu vor un
inteles produse mijloace artificiale caracterul cores-
personale, vor .taxate
beneficia taxa imprimatele trebue satisfaci urmitoarele con-

www.dacoromanica.ro
 CALENDARTM »

nu valoare monetare, niel represinte un titlu de o asemenea valoare ;

2) ast-fel se cea mare inlesnire. Imprimatele
mod nu se verifica, vor taxate
Nu se va da curs imprimate, nu vor eel putin in mod partial francate.
Sunt permise urmittparele cu mina pe impnmate
de pot mina, nu vor contine niel o corespondenti ; cele ti-
pirite pot 'contine mina o felicitare, numele expeditorulul adresa.
Circulirde comereiale pot avea golurile agentulul ce voiajeazi se
a sosi.
Preturile curente,buletinele de bur* pot avea implinite prin cifre manuscrise.
Buretinele de invitaret numal data, ora locul reuniunel.
Gravurile si pot eolorate.
Prospeetele listele de subseriptiunl, nu pot avea scris mina de semnitura
si
prospect aplica un tiinbru pe lista de intentionind
poiarea achitind taxa la pentru intreaga expeditiune. Timbiele aplicate
liste nu pot taxa francirel ulterioare. Imprimatele se :3 50 grame
sad fractiune si 5 ban! 50 pentru uniunea postali.
Imprunatele francate, se indoit.
de sunt admise la greutatea de 2 kilograms.
Pachetele nu admise, daci limgimea, vor trece 25 cm. lun-
gime ti cm. diametru.
Pe de invitatie se mina numele invitatuluT, data,
trunirel.
se poste uvragiulul.
Pe de comande de se seri eu mina pretul
La imprimate se adioga imagine -
Pe corecturl de imprimate a se manuscrisul a se seri pe corecturi note
privitoare la corectiunl forma impresiunel; ele pot Acute pe speeiale.
Pe preturl cotele de bursi se poste face adaose eu mina.
PROBI DE
Probele de sunt supuse la o taxi : fie-care grame sad fractiune,
taxa nu mal chiar daci greutatea fi ma! ca 100
grame. Pentru uniunel la grame, d'aci la grame cite 5
de grame.
Probele trebuesc a fi eel putin in mod partial, restul la deplina francare,
indoesc ca si la imprimate.
Greutatea limitati la 250 pentru uniunea aunt 20-
metri lungime, grosime; pentru interior dimensiuni, de lungiine
care este cm.
Probele de nu pot o comerciali, nu pot trece peste gr. greutate
pachetelor probe nu pot marl de 30 lungime, 20 lirgime grosime.
Probele de mirfurl, hirtiile de imprhnatele care nu francate,
care nu vor conditionate ast-fel se verifica care vor trece peste
aritate sus, probele de vor o valóre comerciali,
a se expedia.
HÂRTH DE AFACERI
Sunt considerate ca urmitoarele:
1) Actele dresate de autorititl, advocatT, portirel, etc.; 2) contractele
societitilor de asigurare 3) Registrele scolastice, sad alte
de alte de mini.: Afisele
de mini partial sad in total; 7) de (lettre voiture) sad de
drum de 8) Politele de naviu ale societitilor
; s) Ori-ce lucrare mini pe hartie, pergament sad ; Foile de
musici mina.
unor de introduce timbre in interiorul intentionind
poiarea franco. o-dati timbrele nu pot escede francarea a
pondente.
este limitati la 2 dimensiunile aunt nelimitate. Taxa de
este de 3 grame fractiune, taxi pini
250 ame; pentru 25 ban! 250 sad fractiune greutate
cite 5 pentru gr. Francarea obligatorie eel in parte.
suflcient franeate li se indoesc insuficienta la deplina francare si la cele-l'alte cores-
pondente.
S'a admis recomandate fie admise eu ramburs la 500 pentru taxa
de plus 25 pentru fie-care 25 care scade din rambursulul
a servi pentru transmiterea postal se rambursul.
Aceasti dispositie e facultativi pentru administratiile ; in State
acest serviciti funetioneze.

CORESPONDENTE RECOMANDATE
de corespondenti., precum: eirtl de jornale, imprimate probe
de se pot atit cit
si chiar afar. din ITniune, Rums! pentru unele localititT.
Pentru obiecte se o fixi de 26 de
greutatea sad peste aceea care se acel obiect ordinar
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

Este obligator a se franca la presentare obieetele recomandate.

Trimiterile reeomandate nu pot niel niel monede alte
o valoare realA.-Ele pot sigilate, nesigilate, inchise sat deschise.
Trimiterile recomandate cas perdere sat sustragere at la o
art. 79 din legea taxelor telegrafo-postale.
ABONAMENTE LA ZIARELEINTERNE
Taxele se percep pentru ziarele apar in tars se
Din pretul ziarului; b) Din taxa Din pretul de comision aceasti.
nu ca bant
Publicul face cerere de ahonamente verbal. 38 legea telegrafo-postale):
In oficiele principale se la dispositia persoanelor cari vor face cerere, ciisute in
se vor depune ziarele corespondeniele ce le adresate, o de
2 pentru o
MANDATE POSTALE
Toate telegrafo-postale complecte sunt autorisate telegrafo-postalI a emite
achita mandate la suma de 100
un expeditor a trimite sume marl de atund ele se repartiseazi in
mandate.
Sumele ce se depun pentru România se in moneta trel.
Taxa mandatelor postale pentru este de 25 la suma 25 de bani
de la 25 la suma de 50 fractiune; de la 50 sus este 25 banl pentru
care sat fractiune. sume primind ehitanta oficiulul, este dispensat de
ori-ce avis, mandatulul apartine serviciulul
Mandatele postale aunt la sat termen de trel de
la data emiterel; peste termen ele trebuesc a vizate not de care le-a
mandat postal nu reclamat suma termenul regulamentar de 3
in acest cas posesorul este obligat a cere printeo petitiune Directiunel generale a postelor
mandatul.
'Reclamatiunile pentru mandatele deteriorate, se adreseze
printr'o petitiune, care va disposa, dupe ce se va asigura
nu a fost realitate emiterea unul duplicat.
POSTALE INTERNATIONALE
Taxa rnandatelor este de 25 bani pentru fie-care sat fractiune 25 de Sta-
tele-Unite ale Nord, pentru care se
Pe mandatului este permis a se schimba destinatorul privitúre la
mandat.
Se obtine retourrecipisil pentru
Reclamatiunile privitóre la mandate postale trebue prin
titiune Directiunel Generale a telegrafelor se arate distinct si
pentru care se face
MANDATELE TELEGRAFICE
Pentru statele serviciul telegrafic apartine statuluT, se emite si mandate
fice, peste taxa taxa de transmitere care dupe stat.
ABONAMENTE LA ZIARE SI PUBLICATIf PERIODICE STÄINE
Se pot face abonamente oficiele pentru ziarele
Taxa se percepe se cómpune din taxa de timbru etc. ale de
aeeia a trel de a de transportul trilor intermediare.
se pot face trimestru, sat pe un la de
Posta nu de incetarea restitue costul abonamentulul.
Pentru trile care nu fac parte din uniune, abonamentele se percepandu-se peste
costul ziarului si un comision de la
TELEGRAME
Pentru interiorul comune, taxa pe este de
Pentru interiorul Orel fie-care 8
Pentru in 40 banl, In interiorul trel
Pentru adeverire de primire, in aceiasl 50 interiorul so de bani.
de primirea telegramel, care se va libera mod obligatoria, 5 b. p. tele-
Pentru recomandare in in interiorul si 60.
Pentru rspunsurI se percepe taxa pentru cuvinte,'cite aunt cerute rspuns
locul de unde este adresat rspunsul un bon care se lipesce
se de'destinatar biuroulul care va primi rspunsul.
sat repetarea din a telegramelor (spre a
2 de distinctiune de este loco sat pentru interiorul
Pentru copil, taxa este de fie-care cope de lie-care 3 banl.
Pentru expres (telegramele a se preda nu aunt reeomandate, se va percepe
taxa de primire, oprindu-se deposit, care egala aproximativ tran-
sportulul.
www.dacoromanica.ro
32 CALENDARUL-

Pentru telegramele a se se va lua de taxa telegramel, va

Pentru telegrame adresate sad presentate unde nu e un sub asculearea
tiunel generale a telegrafelor postelor, se va o supra-taxa de ar
lungimea telegramelor.
Toate taxele accesoril, se percep peste acelea pe 5 sad 8
SERVICIUL TELEFONIC
In interiorul aceluiasl intro s'a introdus de la August 1892
un de prin telefon, pentru care se pentru interiorul
p. minute de p. b. pentru o depese de 20 cuvinte telefonate
in interiorul
b. o convorbire de minute p.
In tiinpul taxele indoite;
pentru o instalare;
200 pentru o mie convorbirl de minute;
20 pentru o
un an pentru domiciliati de

TAXELE TELEGRAMELOR SIMPLE

ZONA

NUMELE STATELOR pe pe
B. LEI B.

Toatit Plus pen- ZONA

o telegrama 5
Pentru urgenta Afganistan
de
.
in Ro-
.
la zile
. - 50 Argentina,
Australia
4
6
50

onomastice. ..... . -- Rio de Janeiro

5
6
70
10
Taxa chitante de primire .
Pentru Austria
Hertegovina .
-- 5
13
Canada
Capul Verde (insulele)
Chili
1
3
80
37
Bosnia
Germania)
Mare (via Germania sad
- 17
29 China
-
8
6
25

Frantia)
Bulgaria
-- 40 Columbia
Columbia (Buenaventura).
2
41

Danemarea (via Germania) . .

Elvetia (via Austro-Ungaria) .
-- 10
29 Corea
Cuba,
7
8 25

Corsica Elvetia) . -- 21
29 Egiptul de (Alexandria) . .
3
1
90
70

Germania
Tunis (via
(via Austro-Ungaria)
si Helgoland
--
39

20
Guatemala
Haiti cap. Haiteen
colas ......
Mole St.Ni-
7
Gibraltar (via Spania)
Eubea) .....
Grecia continentala, Insula Poros
cele-Palte insule in
Italia (via Austro-Ungaria) . .
--
--
41

4
Indiele Britanice din Asia . .
Japonia
Java, insula
Maroc, Unger*
Matamoros, Chihuahua
4
7
6

2
70
05
54
75
Luxemburg (via Germania) . .
Malta (via Italia)
Montenegro (via Austro-Ungaria
-- 29 Noua Caledonia*
Persia
12
1
10
40

Norvegia (via Germania) . . . - 21

41 Rusia
.
(Siberia).
8

Olanda (via Germania)

Portugalia (via Francia) . . . - 41 Statele-Unite ale de .
11 65
Rusia de Europa Caucasia (via
-- 21
Nord: Alabama
Tonchin
2
75
Serbia
Spania (via -- 34
Transwal
Tunis
Venezuela (Puesto Gabelo
-7 40
39
Svedia (via
de Europa
Asia
Bulgaria)
insulele Archi-
- racaibo ......
Uruguay
. 11
6
10

pelagulul 41 Zelanda
Ungaria Zanzibar 7 80

www.dacoromanica.ro
 HARTA AUSTRO-UNGARIA
20

00
t

48

40 ,:-3
- ento

T
C i
1

.
1

A
-
B I

20 22

www.dacoromanica.ro
 MINERVEÍ 33

TARIFE DISPOSITIUNI
PRIVITOARE LA TRANSPORTURI DE SI BAGAJE
PE FERATE

I. TARIF DE
CLASA de persóne pentru

1-200 200-250 250-300 300-400 400-450 450

I Taxe in dejle-care chllometru
descrescend
9-8.7 6

inainte
II
Taxe unitare in chilometrn
De la la 4 4

600

Taxe de lie-care chilometru

In
2.5
I

Afart de acestea s'a mal introdus pentru distante de la

chilometri, urmittoarele taxe de fie-care ce elltoreste trenul de per-
sóne:
Dist.inch. 1-10 11-16 16-20 26 27 28 29

0.25 0.40 0.60 0.70 0.70 0.80 0.95

Dist. 32 33 36 37 39 40 41

1.00 1.10 1.20 1.30 1.40

Dist. 42 43 44 45 47 48 49

1.70 2.00 2.10

Transporturi de grupuri cu efectuate vagoane de mixfurlmontate
.
de III se pot expedia vagoane o distantt de 50
metri se pentru distantd pretul de 80 de vagon a 40 (G.
Gv.), de led de vagon persoane (Gr.) si fie-care ehilometru.
Nu pot vagon mal de persoane pentru vagon
eu de 40 taxa este 40 resp..50.persoane.
vagaone vor dupe numal la trenurile de persoane
du-se 24 ore o garantie de 50 de fie-care vagon, iar la trenuri
dale 48- ore se face a vagoane, depunend o garantie de
La trenurl speciale de 7 vagoane se eel putin de 50 chi-
efectuati numal
Ca taxd se percepe pentru chilometri:
0.70 la I tren de persoane
»

Sporindu-se calculate de sus pentru ciltor

obtinem pentru trenurile accelerate.
Copil la 4 la 10
toresc multi copil la 4 o persoand, numal 2 se scutese
taxa.

www.dacoromanica.ro
84 CALENDARUL

un biletul in tren, se va percepe o supra-taxd de led

un se va un bilet nevalabil sad bilet, el va dublu taxa pentru
eel putin lei 7,50 drept
Vakoanele-salon disp0nibile, se
taxa pentru eel 12 bilete de cl. a de tren de vagon sad taxa
pentru de vagon este mare. multe
persoane de sunt disponibile nu se vagon. Aceste vagoane se
se intermediare 24 ore mainte.
Cupeurl-salon se pot comanda dupi aceleasinorme ca vagoanele salon,
pentru persoane locurl in asemenea
pentru vagoanele-pat de dormit intru vor dispombile vagoane asemenea instalatiuni.
Bolnavil se servi de acoperite, plitind taxa pentru 6 bilete de I
patul insotitor, alti insotitori de se pot
manda 24 ore pleciril, depundnd o arvund de 20 lei. Pentru alte bagaje se va pliti
taxa
de exclusiv cele pentru grupuri de clasa vagoane
de mirfuri instalate bind. Aceste se 2 ore in principale o zi
intermediare.

pentru de
Pentru osie Pentru osie Taxa de
Pentru a unui vagon a unui vagon de pentru de
sigurantä
DE Pentru 1/2

Bani i

150 50 25 57
Minimul este pentru special de 5 chilometru de lei pentru tot trenul.
taxa transportul cilitorilor, animalelor etc. va mai mare calculati dupi tariful
general de dupi de sus, taxa se va percepe tariful general; revocindu-se un tren
special, taxele plitite se vor minus taxa de aoteptare a ficute de ferati.
DE ABONAMENT
Bilete de abonament personale se emit valabile pe 3, 6 sad 12
pentru o zoni determinata sad C. F. R.
de class I dad dreptul la trenurile Ostende-Expres plitindu-se
suplimentul respectiv.
de pretul abonamentulul se o garantie de 10 care va schimbul bile-
mult 3 expirare la presintare ori care statiune.
Un nod bilet pentru restul de timp al biletului perdut, nu se va libera de
dupi de 15 depunind odata suma de lei, primul deposit definitiv
dobindit C. F. R. pentru ficute cu biletulul perdut.
Abonamentul la sad la a luni trebue a putin 10 mai
de la data comandiril la inceperea biletului putin de
solicitatoral trebue la timpul ce trece pind la primirea
de abonament trebue adresate de din localitate, de suma
un portret al titularului de formatul de visiti».
de abonament nu dad dreptul la transportul gratuit de bagaje:
Posesorilor biletelor de abonament se vor biletele, el perde
dreptul restituire a taxelor.
Se pot comanda bilete de abonament valabile pentru 6 plitindu-se taxa plus garantia de
10 cu pentru abonat eel mult 15 inaintea
un nod valabil asemenea 6 consecutive, titular, plitind
diferenta bilet valabil pentru 12 taxi plititi pentru 6 hml plus
10 lei pentru al doilea bilet. Aceasti abonatul o va depune impreuna o
in timpul sus la casa de bilete a statiuni o timbrati
ban» in care se indica de casierul primitor; class numbrul de abonament expirat.
Taxa de abonament pentru toate liniile (Exclusiv de 10 let)
pe 3 luni Valab le pe 6 un

B. B. B. Lei B. Lei B.
403 302 35 201 60 6 . . . 637 268

prelung. 6 268 201 184 40

. . . 806 604 70 403 15

www.dacoromanica.ro
 35

Biletele de o reductiune de din normale pentru trenurile de persoane,

biletele pentru trenurile de sunt calculate reductiunl de din normale
pentru trenurl de persoane.
PENTRTJ BAGAJE
Taxele se plätesc tot-d'a-una la expeditiune.
Pentru lo un chilometru se percepe 0,4 20 de mani-
pulatiune de expeditiune. Ca taxi taxa se percepe 50.
gratuiti nu se acordi.
Ca bagaje se consideri obiectele luate de sine pentru trebuintele
geamantane, lidite miel altele asemenea solide bine
de se mal ca bagaje propriu zis citrucioarele de copil,
instrumente de inginerie, de scaunele pe unelte pentru mette-
Velocipedele luindu-se de urmiCtoarele normale:
a) pentru biciclete o 20 chgr.; bicielete tandem 2 chgr.; trici-
o 40 chgr. tandem 2 60
Alte de cele enumerate mal sus se primi de asemenea bagage
nagiul permit aceasta in care caz percepe taxa de bagaje sporiti eu privire la feliul
trenulul.
nu se pot preda ca bagaje vagoane de cilitorl.
miel se pot lua de in vagoane, intru cit permit
vamale sad de intru pe consolile in vagon.
Predarea bagajelor se opereze eel putin minute pleciril trenulul.
Pentru bagajele de animale vil-ce el sine se plitese taxele tarifare chiar
daci ele se transporteazi in acelatl vagon aniinalele.
Bagajele se ridic in statiile de destinatiune contra Inapoerel reeipisel.
Ádausul la taxa de transport pentru declaralia este 2 la mie pentru
chiar inceputl.
Ca adaus minimal se percepe 26
Rotunzirile se din in 5
adaos se percepe la declararea interesulur la tintp. Adausul minimal este de
led 25 Acesta trebue se inaintea pleciril trenulul inscriindu-se in
de expeditoare.
Ca pentru bagaje se o taxi de de colet si zi
bagajele se ridici in 24 ore de la sosirea in statia de destinatiune.
Ca se percepe de al bagajelor conform
gulamentulul aunt sad conditionalmente la transportul ca bagaje.
Pentru bagaje de altmintrelea oprite la predare, se plitette dublul care s'ar pi-
calea ferati.
Pentru taxa de transport este de pe ohm.
Ca taxi se percepe taxa de de 20 de
de lux se scutesc se in brate de proprietaril pe cel-l'altI
Declararea se face de trisuri mare
Ca adaus declararea la se va percepe 0.5 pentru
pentru inceputl, el se din in 5 minimal este 50
Taxa locatiune este de de ori ce va trece 2 ore de la sosirea
trenulul.
hamalilor. 1) ducerea bagajelor la peron la de bagaj sad pentru
dueereabagajelor de in sali de atteptare la vagon sad din la vagon, de
2) Pentru coletelor de marl de chgr. de la peron la expeditia de bagaj,
de colet
Pentru ducerea bagajelor de la eliberiril pini la pentru ducerea bagajelor
de mini trisuri, de
4) coletelor de bagaje mal marl de kgr. de la la trisuri,
de colet 30
DE FRANCARE DE
Pentru francarea coletelor de o greutate de la chr. care se vor expedia
mare de la la toate C. F. R. de persoane sad mute.
Predarea se toate de bagaje ale C. F. R. care vinde timbrele de un led
puse din partea A, care se pe adresa partea B cu kampila statiunel care
preditorulul recepisa predare.
Predarea este obligatoare mal timid minute trenulul.
Coletul predat trebue contie adresa complecti a preditorulul a
precum colaului

DESTINATÁBULUI

Strada No

PREDATORULUI

Strada

www.dacoromanica.ro
 CALENDARTJL «MINERVEI»

adrest nu permite feliul ambalagiului se poate pe o de carton care

se va lega de colet.
Cu un timbru se poate expedia singur colet in limitele de la 5 la 10
inelusiv. Colete pe care s'a indicat o valóre s'a cerut asigurarea iimpulul, se refuzd.
Destinataril se vor avisa de C. F. R. sosirea mlrfurilor de mare
Coletele neridicate 24 ore de la avisare se supun de magazinagit de de pe zi.
In caz de aprindere C. F. R. ca desplgubire valoarea coletuld mult
15 de colet.
La de ea valoarea continutulul coletulul predat minus valoarea coletulul
niel un caz mal de de
se constatt ulterior un este de 10 chgr. destinatarul
greutatea constatatt taxele de mare ordinart.

TARIFUL MARFURILOR
DE MARE SI DE IN TRAFICUL LOCAL PE FERATE

a) Taxe ehilometriee unitare pentru

Mixfuri de mare iuteali de iuteall

La predare in chilograme a
cantittti I l0000
5) normall Cl. I B.I C.
local.
100 1 chilom.
3.5 1.6 1.2 I I

Ca de manipulayune se in deosebi pentru 100

de chilograme in
10 lo 10 scutit

Taxa minimall este ca pentru 8 chilograme.

Greutatea la mica iuteall. este de chilograme, rotunjirea din lo lo chilogr.
*) Animale molusti carne fructe proaspete,
drojdil, franzellril, grásimi, lapte, legumi, roditori, unt
arzavaturl.
Pentru statiunile Giurgiu-Buftea dirediunea la Buftea taxele
de transport de oase, proaspt de con-
struetie de la
b) Tariful local de

a
la Taxa de 100 de chilograme in
Bucur.-N. Bue.-Filaret 14 14 14 9 9
18 18 8 7 7 7
Chlär.-Port )
) 30 24 24 24 11 11 lo
Corabia Corab.-Port 15 12 12 12 12
Briila Britila-Port 25 25 15 15
Galati Galati-Port 5

Galatl-Port So 30 6

Brhila la magasie
Galati la
Tiansporturile se numal permit

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL MINERVEI 37

unitare pentru
Pentru
Mare cadavru

Cal, Trisurl seria Cal, De una tri-

si suri
Trade local. 2 3 si 2 I
capete pesie3 tóte ce- de
m. lux
de cap capete simple alte
Taxa de transport
In de Taxa de transport
taxa de manipulatie
In banl de chilometru
Taxa de 4 leI 260
ca. sad
Mari de se mal o taxi de desmfectare de de vagon.
pentru cal, se cere tren accelerat, taxele se sporesc
La cadavre un Insotitor este obligator, plitind taxa.

TAXE ACCESORII
Scrisoarea de timbru de ban!. recepisi este lo
de class I, III, A, explosibile, ineendiabile coletele miel de chilograme,
se ferate gratuit. greutate peste chilograme
cate de ferate, se io loo chilograme.
cele-alte se pirtl, sad
se ea 4 ban! loo chilograme.
Taxa de este de 2 vagonul, socotite dupe expirarea de 12 resp.
6 ore acordat pentru deseireare.

INDICATOR CHILOMETRIC
care ca indicator chilometric (a se vedea

LA LA

LA

Virciorova. .
T.-Severin. .
. .
. . 364
- 506 604 809 770
18 489 586 792 752
Segarcea . . . .
. . . .
289
296 176
413
420
511
518
716
723
677
684
345 37 470 773
567 733 Afumati 306 186 430 528 733 694
Pruniqor 335 47 444 763
557 723 Bgilesti 321 201 445 543 748 709
Timnea 325 57 450 753
547 713 333 213 457 555 760 721
Strehaia 310 72 435 532
738 698 346 226 470 568 773 734
299 83 424 727
521 687 Calafa 237 481 572 784 745
Filiasi 286 96 411 714
508 674 Cgrcea 242 140 367 464 670 630
298 108 520
726 686 235 147 360 457 663 623
Bibesti 122 437 534
740 700 219 163 3 441 647 607
. . . 323 132 447 750
545 711 Piatra . 206 176 428 634 594
. . . 332 142 457 554
760 720 217 186 342 645 605
. . . 343 152 467 770
564 730 228 198 353 450 656 616
. . . 356 165 481 783
578 . . . 241 210 365 462 668 628
280 102 405 707
502 668 251 220 375 473 678 639
269 113 393 696
491 657 264 389 486 692 652
Isalnita 261 121 389 483
689 649 274 242 398 495 701 661
Craiova 251 131 375 678 639 Govora 252 407 504 710 670
Livezr 263 143 485 690 651 287 257 412 509 715 675
277 157 401 499 704 665 . . 294 264 419 516 722 682

www.dacoromanica.ro
38 CALENDARUL

LA LA

LA LA

. . 293 263 418 721 681 Dealul-Spirea. . 5 148 234 451 411
Jiblea 309 279 434 530 737 697 (Filaret). . 8 152 238 455 415
. . . . 221 190 345 443 648 609 17 160 246 463 424
231 201 453 659 619 Sintesti 21 402 164 250 467 428
Caracal 239 209 364 461 667 627 Vidra 26 407 169 255 472 433
Fräsinet 253 222 378 475 681 641 Gradistea . . . . 32 413 176 262 479 439
Visina 266 235 391 488 694 654 Comana 37 418 181 267 484 444
Corabia 250 405 502 708 668 55 199 285 502 462
Slatina 189 314 411 617 577 68 449 211 297 514 475
Potcoava . . . . 168 214 390 596 556 Giurgiu 75 456 219 305 522 482
Corbu 156 226 281 584 544 79 460 222 308 525 485
146 236 271 368 574 534 Bufta 18 380 127 240 430 390
130 252 255 558 518 Peris 31 393 114 253 417 377
144 265 269 366 571 532 Crivma 40 403 104 262 407 367
158 279 283 380 585 546 Prahova 46 408 99 267 402 362
167 288 291 388 554 Brazi 52 414 92 274 395 356
Beuca 176 298 301 398 604 564 Ploesti 60 422 85 279 348
307 408 574 70 432 75 289 398 358
195 317 320 417 623 583 Plopeni 82 444 87 301 410
210 332 335 432 638 598 Poiana 94 456 99 313 422
. . . 227 352 449 655 615 104 466 109 323 432 392
. . . . 236 357 361 457 663 624 82 444 63 301 409 370
. . . 242 364 367 463 670 630 96 458 49 315 424 384
208 330 333 430 636 596 Doftana 101 463 54 320 429 389
218 339 342 440 645 606 Comarnic . . . . 110 472 329 438
dita 234 456 662 622 . . 119 482 25 447 171
. . 242 364 464 670 630 Sinaia . . . . . 125 487 20 345 453 413
109 274 233 331 536 497 133 495 12 352 461 421
101 281 226 323 529 489
106 286 230 328 533 494
109 290 234 537 497
Azuga
Predeal
Mogosoaia . . .
136 499
144 506
7 381
- 8 464 425
364 472
143 223 446 407
114 295 239 336 542 502 . . . 17 390 153 214 456 416
. . . 122 303 247 550 510 Brânesti 404 166 200 469 429
311 255 352 558 518 . . . 42 416 179 188 481 442
137 318 262 359 565 525 54 428 190 176 493
'urnicosf . . . . 143 323 267 365 570 531 Lehliu 70 206 160 509
. 149 329 274 371 577 537 85 459 221 145 508 468
. . 156 281 378 584 544 . . . . 96 470 233 134 497 457
. . . . 87 295 211 309 514 475 110 483 246 121 484 444
70 312 195 292 498 458 Slobozia 126 500 262 138 501 461
. . . . 59 323 184 281 487 447 Silistea 122 496 258 496 457
49 334 173 270 476 436 136 273 148 511 471
-ucet 64 349 189 286 492 452 . . . 122 495 258 109 472
. . . . 73 358 198 295 501 461 Elena 137 511 273 93 456 417
. . 80 365 205 302 508 468 . 106 521 281 83 446 407
90 375 215 518 478 Borcea 155 529 289 75 454 411
. . . . 94 379 218 316 482 Dunärea 163 537 297 67 462 429
ucioasa . . . . 101 386 226 323 529 489 Saligny 173 547 307 57 472 431
42 340 167 264 470 430 167 540 300 63 466
herganf . . . . 36 346 161 258 464 424 Cernavodä . . . 179 553 63 478 431
. . . 24 358 148 246 412 Mircea-Vodä . . 181 555 315 49 480 441
iitila
. . . . -
10 372 232 438 398
382 144 230 447 407
Medgidie . . .
Murfatlar . . .
.
.
191 565
209 583
325 39 490 451
343 21 508

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL « » 39

LA LA

LA LA - o

Constanta . . . . 230 604 364

162 535 266
-
98
529
432 392
Rosiest
Crasna
315
324
678
687
340
349
398
407
229
220
92
83
. . . . 176 549 252 112 418 378 336 699 361 419 232 96

Cioara
Dudest
188 561 240
197 567 230
195 557 220
124
134
144
406
396
386
356
346
..... 345

357
707
714
719
370
376
382
427
434
439
240
247
252
104
111
116
185 547 210 155 375 335 697 360 417 209 73
71 433 96 268 377 337 340 702 365 422 205 68
Albesti 77 439 102 262 371 331 349 712 374 432 195 58
86 448 111 253 362 322 357 721 382 438 187 51
456 119 246 354 314 725 388 445 181 45
Vintileanca . . . 463 126 238 347 307 Rebricea 372 734 397 454 173 36
475 138 226 335 295 377 740 402 460 167 31
Monteor 118 480 143 221 330 290 Grajduri 746 409 466 161 24
128 491 153 211 319 279 89 751 414 471 156 19
140 502 165 222 308 268 Ciurea 299 761 424 481 396 9
Zoita 151 513 176 233 297 257 Pufest 233 595 258 215 204
R.-Sarat 163 525 188 245 285 245 Adju'd 244 606 269 326 204 215
Sihlea 176 539 201 259 271 231 Urechest . . . . 253 615 278 335 212 224
184 546 266 264 224 261 624 286 344 221 232
Cotest 191 553 216 273 267 629 292 350 227 238
Focsani 199 561 224 281 249 209 282 644 307 364 241 253
205 567 230 287 255 215 . . 294 656 319 376 254 235
. . . . 210 572 235 292 260 220 Sascut 258 620 283 340 190 205
. . 211 573 236 293 237 197 Negri 267 629 292 349 180 195
. . . . 218 581 243 301 229 189 . . . . 274 636 299 356 174 189
. . . . 230 592 255 312 241 178 Faraoane . . . . 282 644 307 364 166 181
. . . . 138 500 163 201 329289 291 654 316 374 156 171
Cilibia 148 511 173 191 339 299 302 664 327 385 160
145
Roseti 159 521 184 180 350 310 677 340 397 173
158
169 531 194 170 360 320 326 688 351 408 184
169
Dedulesti . . . . 179 541 204 180 370 312 338 700 363 420 196
181
Ianca 189 552 214 191 380 302 347 709 372 429 205
190
Urleasca . . . . 198 560 223 199 294 Piatra 360 722 385 442 203
218
Muftiu 207 569 232 208 363 285 314 677 339 133 148
Silistrarn . . . . 219 581 244 220 351 273 323 686 348 406 124 139
229 591 254 230 341 335 697 360 417 113 128
241 603 266 242 328 251 Roman 708 371 428 101 116
249 611 274 250 320 243 Mircest 361 724 386 444 86 101
261 623 286 262 332 255 366 728 391 82 97
262 624 287 263 308 230 Muncel 375 738 400 458 73 88
Independenta. . 269 632 294 271 300 222 Pascani 386 749 411 469 61 76
279 641 304 280 290 212 Ruginoasa . . . 401 763 426 483 76 61
Hand-Conachi . 269 631 294 291 280 202 Tirgul-Frumos . 417 779 442 499 92 45
Ivest 256 618 281 304 266 189 428 790 453 510 103 35
Barcea 246 608 271 314 257 179 Podul-Iloaei . . 430 792 455 513 114 23
Tecuci 237 600 262 320 248 170 784 447 504 15
Berhed 253 615 278 336 264 155 Moyileni 375 797 460 517 28
. . . . 266 628 291 348 276 142 Larga 443 805 468 525 144
273 635 298 355 272 135 454 816 479 536 155 47
288 650 313 370 257 120 Soldana 463 825 488 545 164
295 657 320 377 249 118 Redin 471 833 496 553 157 64
Banca 666 329 387 240 104 481 843 506 563 147 74

www.dacoromanica.ro
40 CALENDARUL

DE LA DE LA

LA

o
. 494 856 519 576 134 87 Falticeni 432 794 457 514 65 122
504 529 586 124 Litenl 419 781 444 501 28
514 876 539 596 114 107 . 432 794 457 514 15 122
Ungureni . . 516 879 541 599 100 121 447 809 137
Vorniceni . . 504 867 529 587 88 133 Bucec ea 451 813 476 533 34 141
Carasu 493 856 518 576 77 144 Leorda 461 823 486 543 44 151
407 770 432 490 137 Botosani 476 839 501 559 60 166
. 397 759 422 479 50 87 . . . . 472 835 497 555 56 162
Dolhasca 408 770 433 490 40 97 . 482 845 507 565 66 154
. 421 783 446 503 53 110
INDICATOR GENERAL
Pentru determinarea prin a pentru relatiunl necuprinse in acest indica-
tor se procedeazá modul prin doul. cum se cazurile, cele doua
statiuni gasindu-se in linie sad de la una din cele 6 statiuni,principale,
este apropiata din capul tabelel.
Distanta a 2 statiuni a 2 statiuni care
I Craiova-Piteti 143 km. din
V8rciorova-Pitesti 274 » Ex. 120 km.
» Craiova 131 » km.
dist. Craiova-Pit. 143 » 293 239
» Piatra-Olt 206
87+33=120
In cazuri determinate acest mod
o diferenth de maximul 1 minus.

DATA BILCIURILOR DIN TARA

10 Bucuresti, la spt. Rusaliilor.
Alesandria 'Teleorman) Buda la Drägaica,
Argintoaie la Sf. Pante- Sf. Maria Mich.
lemon. (Neamt), 20 Julie.
20 20 Julie, 20 August. (Roman), 21 Apr., 29
Baia (Suciava), 6 20 Julie, 15 Drägaica.
Septembre. 29
(Gorj), 25 Martie. Februarie.
(Roman), 29 Câmpu-Lung, 20 Julie.
(Neamt), 23 Aprilie. Câmpul Mare 9 Martie,
Bârlad, 23 Aprilie, 20 30 August, tarea Domnulul.
14 Septembre, 8 Noembre. Caracal, 23 Aprilie, de la
Biochina Sf. Maria Mich. la
Bogdana 2 8 Sept. (Gorj), 2 Febr., 9 Martie,
Bogdana 6 August. Sf. Maria
(Bachi1), 13 Martie, 25 la Drägaica.
29 15 August.
Bolgrad, 15 Octombre. (tine (Bräila), Domnulul
BorosesI (Vaslui), 25 MaAie, 25 24
4 25 Octombre, 21 Noembre, Chilia, 14 Octombre.
Decembre. Chinov 9 Martie.
(Roman), 23 Aprilie, 15 Aug. Chiojdenl (Râmnicul-Shrat), la ziva
Brâncovenl 9 Martie. Buna-vest., Dumineca tuturor
29 Ciochina 8 Sept.,
Broiteni la Drägaica. Ciupagea 9 Martie.

www.dacoromanica.ro
 41

Colentina la Drägaica. Muncel (Roman), 6 August, 29 Aug.

Comanesti 9 Marge, 8 Neamt, la D-lui, 6 August, 6
29 August, 2 Decembre.
Cornätel la Drägaica. Negresti (Vasluf), 1 Febr. 23 Aprilie,
Cotrocenl (Ilfov), Sf. Maria Mare. Dumineca tuturor la
(Roman), 19 Maid. gaica, 26 Octombre, Decembre,
Crusov, de la 26 la Sf. Petru. Vestire Ziva
Curtea de la Panteleimon, (Roman), Apr., 15 Aug.
Sf. Maria Mare. Ocna 17 Martie, 21 Maid,
Dabulenf, de la 10 Septembre la 27 Julie, 8 Noembre.
Sf. Oltenita (Ilfov), la
(Roman), 6 August. 6
20 Februarie, 21 Martie 9
Maid, lie, 8 Noembre. 29 August, 14 geptembre,
27 Iunie, 29 Aug. 14 Octombre, 8 Noembre.
(Vaslui), 15 August. (Roman), 9 Decembre.
20 Julie, Panteleimon (Ilfov), 27 Julie.
Sf. Mare. Peatra, 8 Februarie, 18 Maid, Dumi-
Dobreni (Nearnt), 25 Maid. neca tuturor Sf. 8 Noembre, 5 Dec.
Dobrote4,(Olt), 21 Maid. (Roman), 15 August.
Dolj 20 14 Sept., 14 Oct. 23 Apr., Domnuluf,
24 tuturor hf., la Drägaica.
Ziva (Râmn.-Sarat), Sf.
Sf. Panteleimon. 23 Aprilie.
Sf. Cruel. Poiana Jurascu (Roman), 13
(R.-Sarat), Sf. Maria Mare. (Arges), la
Fälticeni, 20 Julie. 23 Aprilie.
15 August. Preajba (Gorj), 23 Aprilie.
20 Vinerea Mare,
la Drägaica. Dumineca Floriilor.
Fraiesti 23 Rachiteni (Roman) 13
2 Feb'r., 15 Martie, 21 Maid, de la 24 la 27
6 Âugust, Vinerea Mare. Aug. de vite, de la 28 Aug.
(Roman), 30 Maid. la Sf. Maria de
Ghiojdeni Dum. tuturor Sf. Roman, 6 August.
(Ialomita), 9 Martie, la Drä- Râmnicu, Vinerea Mare.
Maria 14 Oct. Râmnicu 23 Aprilie,
Floril, Dumineca Sf. Maria Domnuluf, 24
Mare, Mucenici, Buna Vestire. Roznov (Neamt), 2 Febr., 9 Martie,
Giurgiu, 29 Sf. Maria Mare. 21 Maid, 24 27 Aug., 2 Oct..
Godeni (Muscel), la Vinerea 12 Decembrie,
Greci 25 Martie. de la 2 Septembre la
Grind 9 Martie. Sf.
8 Septembre. Sabaóni (Roman), 8 Maid, 29 Maid.
Sf.'Teodor, 23 Apr., Sagua (Roman), 9 Maid, 29
la Drägaica, Sf. Maria Mare, Floril. (Ialomita), Dumineca tuturor Sf.
la Drägaica. Salcioara 23 Aprilie.
Dum. tutur. Sf. 24 Schela (Roman), 14 Septembre.
Jiu la 20 Julie.
Jupa kartie. Slitina, Aprilie.
29 August, 18 Sept. Slobolia 23 Apr.
Lucid Dum. tuturor Donmuluf, 21 Vinerea
(Mehedint1), Schimbarea la (Gorj). 25 Martie.
23 Aprilie. 9 Martie 25 Martie,
Lupoaie Octombre. 21 'Maid, 29 20 15 Aug.,
(Muscel), Inältarea 8 Sept., 14 Sept., 14 Oct., 26 Oct.,
Mavrodin (Teleorman), 8 Noembre, 21 Noembre, 6 Decem-
(Roman), 30 Maid. bre, Floril,
(Roman), 29 Aug., 18 Sept. Talpa (Neamt), 29
(Roman), 6 August, 29 Aug. 12 Julie.
5 Martie, Aprilie, Sf. Maria mare, Vin. Mare.
29 26 Octombre, 6 Decembre. (Teleorman), 9 Martie, 24
www.dacoromanica.ro
42 CALENDARUL »

Tigveni (Arges), 23 Martie. Valea Hâlaucesti (Roman), Sf. Maria

Toclireni (Roman),..15 August.
(Roman), Inalt. Domnului. Vaideni (Valcea), Marti
(Roman), 24 24 Dumineca
(peste Domnului, 27 Ziva Cracil.
de 25 la Petru. Sf. Maria mare.
(Arges), Dumineca tuturor Sf. Sf. Maria
Ulmeni Sf. Maria Mare.
Vadastritia, de la 5 August la (Vaslul), Sf. Maria Mare.
Maria mare. Vulpiesti (Roman), 26

STATISTICA STATELOR DE PE PAMÎNT

(MÄRIME, POPULATITTNE,
CAPITALÄ, DE GUVERNÄMINT, DOMNI ETC.)
in Forma de
chilometri Dom i tor
potrati

Abisinia . . . 491,232 5,000,000 Gondar II

. . 4,000,000 Cabul Monarhie Abdur-Ram. Amir
. 2,800,000 4,000,000 Buen. Ayres Republic& Dr. S. Pena President
41,231,000 Viena Monarhie Fran.
. 6,000,000 Bruxela Leopold Rege
. . . 1,297,000 2,300,000 La Paz Republics Ancieto ArcePresident
. . . 8,337,218 14,000,000 Rio aneir. Flor. Peirato «
Bulgaria . . . 96,660 2,300,000 Principat Ferdinand Principe
Chile . . . 537,187 2,766,000 Santiago Republica Mont President
China 386,800,000 Peching Despotie Ciaitien ImpOrat
Columbia. . 2,620,000 3,800,000 Bogota Republica R. Nunez President
Congo (Statul). 2,700,000 27,000,000 Stat liber Leop.deBelg.Suveran
Costarica. . . . 51,760 San President
I. Radriquez
. . 38,440 2,180,000 Copenhaga Monarhie Cristian IIRege
. . 650,000 1,270,000 Quito Republics Ant. Flores President
Egip . . . 1,028,000 4,000,000 Cairo Monarhie Abas Helmi Chediv
Franta 528,572 38,343,000 Paris Republica F. Faure President
franceze 900,020 5,673,000
. . 51,460,000 Berlin Monarhie Wilhelm II Imporat
germane 2,385,350 2,000,000
64,688 1,979,000 Atena Georg I Rege
Guatemala . . 121,140 1,394,000 Sant. Guat. Republica Reyna Bariel President
23,911 572,000 Port-au-Prin. Simon Sam
s 120,480 431,917 Tegucigalpa P. Bonilla
Italia 330,000 28,460,000 Roma Monarhie Umberto I Rege
Japonia .
Marea
. .
.
: 382,447
591,964
314,628
40,000,000
3,600,000
37,000,000
Tochio
Antanarivo
Londra
Mon. absolut. Mutuito
Monarhie Victoria
- -
Micado
Regina
19,820,919 275,000,000
. . . 812,300 5,000,000 Fez Despotie Abdul Asiz Sultan
. 1,945,723 11,400,000 Mexico Republica Porf. Diaz President
Muutenegrul . 9,450 236,000 Cetinie Mon.absolut. Nicolae I Principe
Nicaragua . 133,800 400,000 Managna Republica Zalaja President
. . . 33,000 4,500,000 Monarhie Wilhernina Regina
Coloniile 1,980,184 29,000,000
Orange . . . 107,070 207,000 Bloanfontein Republica Steijn President
Paraguay. . . 283,290 330,000 Asuncion Egugquiza
2,643,000 7,600,000 Teheran Muzafer Edin Sah
Peru 1,068,460 2,600,000 Lima N. Pierola President
. . 89,143 4,700,000 Lisabona Monarchic Carlos I Rege
. 131,020 6,600,000 Carol I
. . . 22,397,460 114,800,000 PetersVurg Mon. absolut. Nicolae II Tar
18,720 600,000 S. Salvador Republica A. Guttierez President
San . 53,000 600,000 S. Domingo Heureaux
$vedia 4,800,000 Stocholm Monarhie Oscar II Rege
. . . 2,000,000
. . . 41,390 3,000,000 Berna Republics A. Deucher President
Serbia 48'582 2,17,0000 Belgrad Alexandru I Rege
Siamul 726,850 6,000,000 Mon. absolut. Sulalang. I
17,500,000 Madrid Monarhie Alfons XII
9,212,270 62,600,000 Washington Republica Mac Kinley President
reia 4,151,839 40,000,0 Constantino. Despotie Ab. Hamid II Sultan
. . . 680,000 Montevideo Republica I. I. Borda President
Venezuela . . 1,137,615 Caracas Crespo

www.dacoromanica.ro
 CALENDARIIL » 43

PROPORTIA DE A CELOR MAI ÎNALTI MUNTI

8840
Everest (Himalaia) Brocken
1204
Davalaghiri Fichtelberg
m.
Ciumulari (India)
7287 m. 1882 m.
Aconcagua (America de Said) Ben Nevis
6840 1447 m.
(America de Rachel (Boemia)
6721 m.
Schneekoppe
1756
Gualatieri 67 a) Herzogstand
6528 1800
Cimborasso (Ecuador) Rigi
6095 m. 1875 m.
(Africa) Sulitelma (Svedia)
6090 1998 m.
(Asia) Malhao de Serra
5960 m. 2154
Cotopaxi (Cordillere) Dobratsch
5708 m.
Chilimangiaro (Africa) Pena Obina (Spania)
5638 2806 m.
(Persia) (Norvegia)
5581 m.
Cerro Rothhorn
m. 2508
Popocatepetl Bucegi
5251 2604
Ararat (Norvegia)
5219 m. 2655
(Cauca&
5180 m. 2756
Orizaba Stilfser-Joch
5160 m. 2967
Dihtau (Caucas)
5043 2968
Casbac (Caucas)
4809
Mont-Blanc Etna
4724

4654 3403 an.

Pic de Nothou
4562
Mount (America de Sierra Nevada
4540
Fairweather de Nord)
3854
4486
Matterhorn K6nigespitze

4166 m.
Jungfrau
4052 8905
lpit Glockner
4022
Cook

www.dacoromanica.ro
44

MORTALITATEA DIFERITELE
In Ungaria mor la 1000 33,7 In mor la 1000 de 17,6
» Austria » » 30,6 » Norvegia » » 16,9 :
» Italia 28,6 » Reims » »
» Germania » » .26,0 » Neapol » » » 27,7
» Prusia » » 25,6 » Marsilia » » » 28,3
» Franta » » 22,8 » Iasi » » 28,3
» Holanda » » » 22,6 » Ba:rcelona » » » 29,6
» Helvetia 22,1 » Havre » » 29,8
» Belgia » » » 21,4 » » » 29,9
Scotia » » » 20,4 » Triest » » » 30,1
» St.-Unite » » 20,4 » Rouen » 31,3
» Anglia » 20,3 » Petersburg » » » 31,4.
» Danemarca » » » 19,0 Moscowia » » » 34,1
» Irlanda » 18,0
Durata a e de 33 de La 100 de 25 persoane
mor de 6 50 16 numal una la de 65 de
-In fie-care
an
se 70.
mor 67 de persoane -
aceste date totalul
35,215,200; a nasterilor pe zi de 100,800
dar mal mult de
pe zi ar
una la secunda,
de 96,480
pe an de 36,792,000.
pe

LUNGIMEA FLUVIILOR CELOR MARI

(America de Nord) Merhong (Asia) 2172 chilom.

Nilul (Africa) 6471 » Orinoco (America de Sud) 2413

Jancechiang (Asia) 5081 Sangele 2526

Amazon (America de Sud) 4928 San-Francisco (America de Sud) a

(Aga) 4776 Rio Norte (America de Sud) 2890

(Asia) 4698 » (Asia) 2890

Congo (Africa) » (Asia) 2896

Mackenzie (America de Nord) 4958 (Europa) 8218

Obi (Asia) Madeira (America de Sud) 3218

(Asia) Yukon (America de Nord) »

Hoang-ho . 4022 St. Lorenz (America de Nord)

(Africa) 4022 (America de Nord) »

La Plata (America Volga (Eropa) 8860

www.dacoromanica.ro
 CALENDA.RUL 45

VITESE DEOSERITE
Curentul electric percurge o de 40.000-200.000 chilometri.
sträbate o distantá de de chilometri.
de se o de chilometri pe ord.
Sunetul are o de 333 de metri pe secundä, 1120 de chilometri
pe ord. vitesa sunetului este de 1435 metri pe

TABELA
PENTRU INTERESELOR SAU A OR

Cu 1/2 procent (1/2 Cu 2 procente (2

= I
=L
AN I 1
AN I1/3 AN AN

Lei L. B. L. B. L. B. L. Lei L. B. L. B. B. L.
1/8 1 2 1
1/21
2 1/4 2 4 2
1/2

4
1/8
1/6
3
4
6
8 4
3
-
5
6
11/4 5
6
10
12
5
6
21/2
-
7 13/5
2
7/24 7 14
16
7
-
9
10
20 10 5
9
10
20
18
20
40
9
10
20 10
- 31/3
30 15 11/4 30 60 30 15 5
40 20 10 5 12/3 40 80 40 20
50 25 21/13 50 1 50 25
60 71/2 60 20 60
70 171/2 83/4 211/12 70 40 70 112/e
80 40 20 10 80 1 60 80 40
90 45 221/2 31/4 90 80 90 45 15
100 50 25 100 2 1 50 162/3

Cu procent Cu 3 procente (3 0/e)

1 1/4 3 11/2
1/4
2
3
1

-1 3/4
1/4 2
3
12 -
6 3
- 1/2

5
6
4
- 2

3
11/4
11/2
5/12
4
5
6
15
18
6
71/3
9
33/4
11/4

21 -
7
8
9
7
4 -2
- 21/4
13/4 7
8 - 101/2
12
-
51/4
6 2
10
20
9

10 -5 12/3
9
10
20
27
-- 30
30 15 21/2
40
50 50
20
25 -
71/3
10 40
50
90

50
- 75
30
60
70 70 - 35
30 60
70
1
2
80 - 90- - 45
10 1 5
80
90
100
90
40
45
50
- 25
62/3

81/3
80
90
100
2
2
3
40
70
1 20
1 35
1 50
- 60
-75
20

25
www.dacoromanica.ro
46 MINERVEI »

Cu 4 procente (4 Cu 6 procente (6
PENTRU
AN /2 DE AN
1 1 AN 1/2 AN

Lei L. B. L. B. L. B. L. Lei L. B. L. B. L. B. L.
1
2 8
4
4
2
2
1 1
2
-
12 -
3
6
11/2
3 1
1/2

3 12 6 3 3 18 - 9
4 16 8 4 11/3 4 24 - 12 6 2
5 20 10 5 12/3 5 30 - 15 71/2 21/2
6 24 12 6 2 6 36 - 18 9 3
7 28 14 7 42 - 21 101/2
8 32 16 8 22/8 8 48 - 24 12 4
9 36 18 9 3 9 54 - 27 131/2 41/2
10 40 20 10 10 60 - 30 15
20 80 40 20 62/3 20 20 - 60 30 10
30 1 20 60 30 10 30 1 80 - 90 45 15
40 60 80 40 131/3 40 2 40 1 20 60 20
50 2 1 50 162/3 50 3 1 50 75 25
60 2 40 2- 0 60 20 60 3 60 1 80 90 30
70 2 80 40 70 231/3 70 4 20 2 10 10 5 35
80 3 20 1 60 80 262/3 80 4 80 2 40 10 20 40
90 3 60 80 90 30 90 5 40 2 70 10 35 45
100 4 2 331/4 100 6 3 10 50 50
Cu 5 procente (5 Cu 10 procente (10
1 5 11/4 5/12 1 10 5
2 10 5 2 20 10 5 12/3
3 15 71/2 3 30 15
33/4
4 20 10 5 4 40 20 10 31/3
5 5 50 25
6 30 15 21/2 6 60 30 15 5
7 35 83/4 7 70 35 171/2
8 40 20 10 31/3 8 80 40 20
9 45 9 90 45
10 50 25 10 1 50 25 81/3
20 1 50 25 81/3 20 2 50 162/3
1 50 75 121/2 30 3 50 75 25
40 2 50 162/3 40 4 2 331/3
50 2 50 1 25 205/e 50 5 2 50 25 412/3
60 3 1 50 75 25 60 6 3 50 50
70 3 50 1 75 871/2 70 7 3 50 75 581/3
80 4 2 80 8 4 2 662/3
90 4 50 2 25 121/2 371/2 90 9 4 50 2 25 75
100 5 2 50 25 412/3 100 10 5 2 50 831/3

DURATA VIETH
Un s'a ocupat chestiimea de a este durata a
locuitorilor diferitelor caturi (etaje).
El ajimge la resultat :
Subsol 39
Parter 43 » 3 »

Explicarea
Ill-lea si
al
cifre se
etaj
»
usor da. Subsolul e
42
»
» - -tot-d'auna
2 »

mai putin din care mai eftin de inchiriat, e

cuit de Parterul, al II-lea sunt mal
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 47

prin urmare, consecintä locuite de avuti. Etajele

III IV sunt, foarte probabil, dar locuitoril acestor
putin osteneala suirea se simte mai
in iar maladiilé ce se pot naste din causü contribue la
rea vietiI.

POPULATIUNEA ORA§ELOR MARI

NUMELE NUMELE
pe 1000 000
locuitorl
Alexandria 250.000 45.0 34.8 Leeds 36.8 21.6 ?
Altona Otten-
sen
Amsterdam
151.000 ? ?
488.000 30.9 17.8
8.0
--
Leicester
Lipsca
Lisabona
199.
413
.000 ?
21.8 ?
24.2
?
-
16.2
Antverpen 262.000 ? ? Liverpool 37.6 26.7 10.6
Baltimora
Barcelona
Belfast
496.000 ? 21.1 18.
272.000 29.2 ? 17.2
273.000 ? 28.2 16.5
Londra
Lyon
Madras
.6.000 26.0 24.7 -
5.6i7.000 33.0 20.4 10.6
39.0 38.8 27.7
Berlin 1.708.000 31.4 21.5 8.5 Madrid 37.5 37.4 14.5
Birmingham 501.000 37.6 19.8 9.0 Milan 472.000 ? 30.6 18.4
822.000 25.6 33.7 25.2 Manchester 530.000 36.9 25.5 9.4
Bordeaux 257.000 ? 26.7 14.5 Marsilia 442.000 ? 28.0 14.6
Boston
Bradford --
500.000 30.0 23.5 8.9 Melbourne
229.000 33.1 21.1
385.000 36.1 30.3 Montreal
491.000 ? ? 13.9
344.000 ? 30.9 15.7
217.000 ? 37.0 7.0
Bristol 231.000 34.5 19.6 11.0 Moscova 989.000 ? ? 4.5
Brooclin 1.080.000 ? ? 11.0 München 407.000 27.9 9.1
Bruxel
Cu
Budapesta
190.000
518.000 --- 23.9 10.6

519.000 35.0 30.6 9.0

Neapole
Newcastle
New Orleans
-
527.000 32.0 33.1 15.7
207.000 36.8 21.8
242.000 ? 22.7 20.6
Buenos-Aires 664.000 31.7 30.1 17.4
232.000 29.5 24.5 8.1
New-York
Cu suburbil 2.556.000 - - --
34.6 26.2 11.0

Cairo
Calcuta
Colonia
862.000 ?
?

-
? 27.0

39.6 26.7
24.7
Nottingham
Palermo
-
230.000 36.7 22.4
169.000 37.4 27.8
283.000 ? 28.5 17.2
Constantinopol 874.000 ? ? 13.5 Paris 2.537.000 23.8 10.7
Copenhaga
Chemnitz
Chicago
-
335.000 32.9 22.2 8.0
168.000 44.1 32.2
1.400.000 ? 20.2 7.9
Portsmot
Praga
179.000 34.4 19.7
183.000 ? ?
--
1.105.000 30.0 20.5 11.0

Cristiania 168.000 34.5 18.8 Rio de Janerio 523.000 35.5 39.4 25.0
Cincinati
Dresda -
336.000 ? 20.2 12.5
351.000 33.2 24.5
Roma
Rotterdam
474.000 29.5 25.6 15.7
276.000 38.8 23.3 10.5
Dublin
Dusseldorf -
255.000 29.1 27.1 10.0
186.000 39.7 23.1
San Francisco
St. Louis
330.000 ? 18.1 13.0
46'2.000 30.0 19.3 12.7
Edinburg
Florenta 200.300 - --
277.000 32.2 20.2 St. Petersburg
Sheffield -
1.267.000 37.8 31.4 4.2
38.0 21.6

Geneva
Genua
la M. 239.000 28.1 10.0
80.000 24.3 21.2 12.0
224.000 ? ? 21.0
Stockholm
Stuttgart
Sydney
272.000

424.000 ?
22.4 -
24.7 5.7

? 18.8
Glascow
Haga
Hamburg 626.000
-
705.000 37.4 25.3 10.0
186.000 39.7 23.3
21.4 8.9
Turin
Venetia
Varsovia
31.5 25.6 17.2
155.000 30.2 22.7 13.0
615.000 ? ? 6.7
Havana 200.000 25.4 25.7 26.0 Vasington 230.000 ? 22.9 13.5
Hull
Königsberg
221.000 36.4
-
176.000 32.1 29.5
9.6 Viena
www.dacoromanica.ro
1.365.000 32.0 22.8 10.5
48 CALENDARTJL

ZILELE ONOMASTICE
CU DATEÍ CORESPUNZITOARE DIN

Adrian August 26 liana Decembrie 21

Agapia Aprilie 16 Luca Octombre 18
Agripina 23 Lucia Decembre 13
. . . August 23 Lucian Octombrie 15
Alexandru . . August 30 Lupu August 23
Alexe Martie 17 Longin Julie 22
Ana Septembrie 9 Magdalena Octombrie 16
Anastase 18 Marcu Aprilie 27
Noembrie 30 Maria Septembre 8
Anton 17 Martin Aprilie 14
Atanase 18 Noembrie 16
. Februarie 14 Meletie Februarie 12
Decembrie 19 Mihail Noembrie 8
Ca/istrat Septembrie . 27 Mina Noembrie 11
Crístea Decembrie 25 August 17
Cristina Julie 23 Natalia August 26
Ciru 28 Nestor 27
Constantin Mar 21 Decembrie 6
. Mal 21 Olga Julie 11
Cornelia Septembrie 13 Olimpia 25
Julie 1 Pantelimon . Julie 27
Dionisie Octombrie 3 Paraschiva ctombrie 14
Dumitru Octombrie 26 29
Ecaterina Noembrie 25 4
Eftimie 20 Petre Iunie 19
Elefterie Decembrie 15 Polixenia Septembrie 23
Elena 21 Februarie 26
Eli,sabeta Aprilie 25 Procopie 8
Emanoil 17 Septembrie 10
Emilian August 8 Decembrie 5
Eufrosina Septembrie 25 Sergie Octombrie 7
Decembrie 24 Decembrie 18
Septembrie 20 ,Septembrie
Octombrie 11 17
Gavril Noembrie 8 Spiridon Decembrie 12
George Aprilie 23 Decembrie 27
Ghenadie Noembrie 17 Teodor Februarie 25
Gherasim - Martie 4 Teodora Septembrie 11
Grigore Septembrie 30 Teodosie 11
Haralambie . . Februarie 10 Titu Aprilie 2
Aprilie 30 Toma Octombrie 4
leremia 1 Decembrie 1
Ignat 29 Vasile 1
Julie 20 Victor Noembrie 16
loan 7 Visarion . 4
Mar 5 Zaharia Martie
lulian 21 Zoe Decembrie 16

PROGRESELE ECONOMICE ALE OMENIMEI

In timpul preistoric deosebim, L Lubbock, patru perioade:
Epoca de peatrü, paleoliticd sail veche. Epoca de mar
In care se observa pietre cioplite. Epoca de bronz. Epoca de fer. In epoca
de nu aveaü de de animalele
www.dacoromanica.ro
 INTRAREA IN MONASTIREA TISMANA
. FR. DUSCHEK DE FR.

www.dacoromanica.ro
 » 49

Ca arme se serveaü de secure lance. In epoca de bronz, se bronzul

la arme la instrumente de In epoca de fier, acesta o preponde-
bronzului fabricarea armelor, securelor
mentelor de
OMERIC
Descrierile detaiate ale raporturilor obiceiurilor de In poemele lui Orner,
precum din epoca, pe la ivealä descoperirile
aratä un grad de desvoltare foloseaü
arama la de tot felul piele prelucratä, de aur
de multe chiar podoabe prelucrate pentru pr. pahare de aur
cu patru nasturi de aur, din lut vase luxoase.
din Femeile
tele frumoase representate prin sculptura in relief prin scobituri in lemn
si
TIMPUL ISTORIC ÎNAINTE CRISTOS
2634. Compasul (busola), care se pretinde a fi fost inventatä de chinez
Hoang- Ti. Invelisul busolel de navigatie, un disc, a urmat mai
1224. Palamedis jocul
869. Fidon cumpna.
600. face harte geografice.
551. Introducerea manufacturei de inätase in Europa.
267-212. Archimedes, inventatorul surubului de corabie).
TIMPUL ISTORIC CRISTOS
400. Se mal clopotele in bisericele crestine.
808. Cea Italia, de din Lombadia.
1293. Inventarea ochelarilor.
Inventarea de de calugärul Berthold Schwartz.
1356. Asezarea primului ceasormc de turn, la Bologna.
In:ventarea tiparulul, de Gutenberg, in Mainz.
1440. Prepararea violine.
1441. Introducerea armelor de foc
1608. Liperbeysi, construesc telescoape.
1615. Mont de Cous descopere puterea aburilor.
1628. Harvey descopere descrie singelul.
1645. Cea cafenea Europa (la Venetia).
1688. Papin inventeazâ prima cu abur.
1736. Condamine aduce in Europa veninul de säget.
1746. Se iventeazâ lui Leyden.
1747. Incercarea luI de a un telegraf electric.
» Margraff descopere de zahär al sfeclelor.
1752. Epocalele ëlectricitate ale Benjamin Franklin.
1758. Dolland construeste primul telescop lentile din lentile
diferite puse laolaltä.
1765. Descoperirile Watt, despre folosirea aburulul.
1774. Priestley, descopere idrogenul. Punctul de al noul.
1783. Montgolfier construesc aer
1788. Mider abur o 10 km. pe
1789. Descoperirea curentuluf electric de Galvani.
1792. ale lui iluminarea de gaz (de
1800. Achard prepará
» Volta publicá descoperirile.
1802. Procedhra a lui Wedgwood Davy.
1807. Davy descopere metalele alcaline.
1809. Primele experiente telegraful lui mmering .
1814. Prima ilummare gaz a stradelor Londra Austria la 1817 in Viena.
1816. Telegraful electric al Ronald electricitate prin frecare).
1818. Prirnele strade sunt macadamisite. (Inventia lui Mac-Adam).
1819. Oersted Copenhaga ere
www.dacoromanica.ro 4
50

1820. Descoperirile importante ale pe terenul

1820. Primul tramvai Copenhaga, pe de-asupra stradelor.
1825. George Stephenson pune oará miscare tren.
1831. Soubeiran descopere cloroformul.
1832. Morse construeste primul telegraf scriere.
1838. Petersburg, o prin electric.
Deschiderea primel navigatii regulate transatlantice.
Descoperirea ozonului.
1839. Introducerea pavagiului de pe strade.
1839. Introducerea postei Penny (scaderea de porto) in Anglia.
1842. Nasmyth construeste primal vapor.
1847. Primul extract carne a lui Liebig.
1847. Bremen deschide navigatia regulatá vaporul spre America
1847. Dr. Simpson pentru prima cloroformul ca pentru
alinarea durerilor.
1851. Prima expositie universalá Londra.
1860. Analisa spectralä, de Kirchhoff si Bunsen.
1861. Deschiderea primelor postale de (Anglia).
1862. Glaisher ajung balonul la o de 10.000 metri (1.600
mai ca de pe pám6nt).
1865. Descoperirea isvoarelor Nilulul (din lacul Albert Nyanza).
1866. Europa si legate ele cablu telegrafic.
1868. Alfred Yobel inventeazá dinamita.
Introducerea exportului de carne proaspátá stare din Australia
(mai i din alte Europa.
1873. Introducerea vagoanelor de dormit la trenuri.
1876. Croolces radiometrul.
1877. A. Edison inventeazá fonograful.
1877. A. Bell introduce telefonul vorbitor.
1877. D. E. Hughes microfonul.
1881. Deschiderea la Berlin a prime! electrice de tren.
1885. Incercárile de inoculare contra de Pasteur.
1888. Grafofonul inventat de G. Bell, C. Bell si S. Tainter.
1891. Cinematograful inventat de Edison.
1896. Würtsburg descopere numitele raze X.
1897. Incercári telegrafia la

LUCRURILE CELE MAI MARI

cea mai mare de fata este zidul chinezesc. El a fost
terminat, de a servi drept de apárare contra Ware,
220 de nasterea Cristos, sub impärat din
dinastia Tain. Zidul se la frontiera de Nord a Chine!, trece peste cele
mai piscuri de ca peste cele peste peste
or ce obstacole. Limgimea este de 2400 de este
de 161/2 metri. Grommea sa este jos de 8 metri, sus de 5. In interval de
metri, zidul mai are turnuri un diametru de 12 metri.
Cea este catedrala de la Ulm, Ger-
mania. sa este de 165 de metri.
Cea de fer este turnul de la Paris. sa e de
302 metri.
ma! pod de este cel de la Bradford peste prapastia Kinzua.
timea sa e 91,4 metri.
Cel vulcan este afumator» Popocatepetl Me-
xico (America). El este de 5310 metri. Craterul are o de
5 chilometri si o de metri.
mare vapor al era «Great Eastern». El avea o lungime de
207 metri, o látime si o de 18 metri. El era de 28,627
de tone greutaie (o tond are 1000 chilograme).
www.dacoromanica.ro
 « 51

Mina cea este mina de Lambert din Belgia, care are o

cime de 1188 de metri.
Petttera este pestera de mamut in Kentucky. Ea se
din o multime de marl neregulate. din ele bratele
vigabile ale suteran Echo River, in ale ape se gäsese pesti
Cel mai lung tunel al este ce trece prin muntele St.
pe linia Immensee-Bellinzona-Pino de
este de metri deasupra nivelului Lungimea sa este de 14,984 metri.
El a costat milioane de si constructia sa a durat an! si
tate. Tunelul acesta constitue joncfiunea cea Germania Italia.
mal din lume sunt mamuti (Sequoia) din California (Ame-
rica). EI la o de - 100 de metri. Unul din acestl arbor!
de 2000 de a fost constatat avea 144 de metri dia-
metru de 11 metri. El era Tata Intr'un alt arbore de acestia, d'ar gol
pe dinguntru, se foarte bine.
Cea mai mare biblioteci este cea de la care a fost
de Ludovic al XIV. Ea cuprinde milion de 300,000 de
de manuscrise, 300,000 de härti geografice maritime si 150,000 de
nete Colectia de stampe ouprinde de exemplare.
eel Sahara Lungimea de la Apus
la este de 5800 de chilometri ; suprafata sa cuprinde 5 milioane de chi-
lometri In Sahara nu de cit in 5, 10, 20 de Vara este
acolo timpul o aproape sunt
scade temperatura uneori sub zero.
Cea mare piramidá este aceea a lui Cheops, una dintre cele piramide
grupa de la se pe o de 42 metri
de asupra piramide cuprind 2,150,000 de
cubic!. Inatimea e de de metri. In vechime, ea era de 146
de de
Cel mare din lume este din Moscova; el are o
greutate de 4320 de Circumferinta sa este, jos, de 20172 metri, sus de
metri.

SCURTAREA
VOCABULAR ABREVIATIUN! SI CIFRE PENTRU
voim cuiva ceva si in mod secret, ne folosim de un
asemenea vocabular. In cari nu primesc depesile cifrate, se cuvinte
conVentionale. Intrebuintarea e Exemplu D-nu X cores-
D-na X din acesteia : 62 «expedat».
D-na X cautá vocabular ce No. 62 expedat, va vedea
bärbatul o anuntá, «va primi prin (poste-restante) o importanta
comunicare» ca eel in un
ordin comercial. Am läsat albe pentru ca cititoril
citeva frase convenite, asezate fata cifre a ase-
menea convenit si a aror cheie o vor avea
CUVINTE CIFRE DE TELEGRAFIAT CORESPUNZITOARE :
. . . Sosit zile n'avea
o grijä.
Cartile. . . . 2. imediat, ta e absolut
Cutia. . 3. Sunt bolnav si nu o pot pleca
. . . Ti-am si nu Cum afacere0
. . . . 5. de ; nu ce fac.
. . . 6. Tot! suntem bine. nerabdare scrisoare. de
toti.
Pasdrile. . . 7. Informeaza-te pretutindenl.
. . . . 8. imbarchez la... ora pe (a indica vaporulul).
www.dacoromanica.ro
 « »

. . . 9. trenul No. (a indica No.). indicatorul pentru a

vedea ora mele.
Porumb . . . 10. In... (a indica locul, data ora).
Secerä . . . 11. Trebue plecarea la... (a indica data).
Orz 12. Toate fost zadarnice.
. . . 13. data intoarcerel mele.
Frunze . . 14. 'ntorc la... (a indica ora).
. . . 15. la... (a indica ora).
Violina . . 16. toate pentru intoarcere. sosi la... (a indica data).
Cules . . . 17. la la... (a indica ora).
Pian 18.
Flaut . . 19.
. . . 20. Inainte de
Plicuri . .
Intirziat. . 22. opri la... (a indica locul) merge
Sosit . . . 23. detailate prin scrisoare.
Imposibil . 24. la gara d''acolo (a indica locul) la... (a indica ora).
. . . 25. o pentru mine la... (a indica hotelal).
Perfect . . din inima.
. 27. imediat, nu
Mobile. . . 28. Vino de vezi la (a indica numek hotelului) la... (a
dica ora).
. . 29. Nu te 'ncrede. toate necesare.
Ochelari . . 30. Sunt situatie
Statue . . 31. Am o situatie
. .
Corb trece pe la D-ta la... (a indica ora).
Curcan . . negresit la... (a indica
Gisc . 34. Ti-am poite-restante (a indica
. . . 35. pe calea
. . . 36. Ti-am expediat pachaul cerut la... (a
Ianuarie. . 37. Retineti o pentru... (a indica ora).
Februarie . 38. supeul pentru... (a indica ora) pentru... (a indica printr'o
.persoanelor).
Martie . . . 39. poste-restante la... (a indica locul).
. . . 40. I-am dat de de
Mai 41. prin
. . . 42. de obtine o reducere.
43. azi la scrisoarea din... (a indica
August . . 44. Trimite-mi printr'un poste-restante o de lei.... (a
suma).
Septembrie . 45. Trimite-mi printr'un mandat postal, poste-restante o
de lei... (a se indica suma).
Oetombre. . . aid prin mandat suma de (a indica
Noembre. . . 47. azi suma de lei... (a suma).
Decembre . . 48. Rog la... (a indica poste-restante.
Luni 49. De mai multe zile nu mai se crede c'a fugit. Birou-
rile instructiuni.
. . . . 50. de a termina... (a indica ce?) connsioanele cu care te-am
Mercuri . . . 51. E agonie.
Joi 52. A murit ieri.
Vineri . . . 53. A murit ieri noapte.
. . 54. A azi
Duminicd . 55. X... (a indica numele) a fost mort.
56. (a s'a sinucis.
Rosa . . . 57. Trebue merg? Ce am de spus? bun si
Lapte . . . 58. X... indica a dat nastere unui (ori
multe salutarl.
Carne . . . te la... (a arata data).
Smochind . . 60. primit
Struguri . . 61. Vino imediat la... indica

www.dacoromanica.ro
 CALENDARTJL

. . . 62. primi prin posta (post-restante) o comunicare.

Persica . . . 63. astepta la mine astä la... (a indica ora).
. . . 64. Vino searä si dineul la mine la... (a indica ora).
Para 65. veni disearä, multd cerernonie, dineul la D-ta
la... (a indica ora).
. . . 66. visita mea pe la... (a indica ora).
Aur 67. veni te acasá la... (a indica ora).
. . 68. Ne vom la la... (a indica ora).
va putea stabili un asemenea vocabular

CARACTERE MITOLOGICE

Orsicine vrea literaturele antice moderne artele

plastice, are neapäratá nevoie cunoascá caracterele mitologice, romane.
Un care in societatea nu stie ce insemneazá un ca p. Talia,
a. trece drept un
oamenl semnificatiunea acestor caractere n'a timp se
fermecátoarea lume
deci nimerit, a reproduce aid', in ordine principalele din
aceste caractere.
Apolon. Zeul soarelui, fiul Jupiter al Párinte al Esculap, zeul
medicinel. El era considerat ca protector al arcasilor, al musicantilor,
al medicilor al muselor. El purta numele de Helios
si Cea mai frumoasá statue a este cunoscutá statue
ce poarlä numele de la Belvedere» care se gáseste la Roma.
Atlas. Unul clintre care a se revolte Jupiter.
cu el a fost biruit apoI poarte cerul
pe capul
Bachus. al lui Jupiter si arSemelei. El avea de sotie pe Ariadna.
Himen, pe care considerá al Bachus, este
Este prima a trinitatii din mitologia Creatorul. El are
patru capete care sunt indreptate cele patru párti ale lumel.
Buda Gautama. Este numele celui ce a intemeiat, al VI-lea secol in. d. C.,
religiunea budistá, la care apartine o mare parte a Asiel a
insulelor indice.
Centaur. pe pe cal.
Cea dintre cele muze. Este muza epice apare cu
stil (creion).
Mama a agriculture( fiica Saturn a
La Elini, ea se numea Demeter. De român cereale.
Cliv. Muza istorie. ea e Caliope.
Cupidon Zeul dragostel. Fiu al lui Jupiter al Venera (Venus). Este
ca un bäetel gol, inaripat, cu arc El räneste mimele,
amoroase.
Diana. Fiica lui Jupiter a Zeitä virginä, protectoarea a
si a
Erato. Muza de amor erotice.
Egida. Asa se numeste scutul pe care Jupiter l'a
care era inpodobit cu capul
Esculap. Zeul medicinel al leacurilor. Avea dol fil si patru fete. Dintre ace-
stea cea mai cunoscuth este zeita
Euterpe. Fiica Jupiter a Mnemosina. a a cintärilor
E un

www.dacoromanica.ro
54 CALENDARUL MINERVEÍ

Faun. Divinitatea a agriculture! a turmelor. caprd,

jumatate satir. Bachus.
Cele trel ale Aheron ale zeiteI Nox (noaptea). Ele se
Megera
Zeita a Epionel. De Higiena,
despre sdndtate.
Isis. Zeita a Egiptenilor, sotia Osiris a
care trecea drept simbol al risdritulul de soare.
Janus. Zeul care deschidea anotimpurile. De poarti luna Januarie
Era o divinitate drumurilor nationale, a stradelor a
Templul din Roma In timp de pace era Acest
era representat fete.
Junona. Zeita zeilor a sotie a Marte,
Hebe Ea presida cisitoria apira pe femeile miritate.
Adesea este representaii car tras de
Jupiter, Joe Cea mai divinitate a mitologiel eline a
romane. Saturn si al A salvat pe tatil a
iruit, ajutorul lui pe . Zeul Belus al Babilonienilor si dsiris
al Egiptenilor corespunde lui Jupiter.
Zeul resboiulul, lui Jupiter al Junom7. pe Venere.
Zeita tragediel.
Mercur Hermes. Jupiter si al Maiel. Era zeilor el
al comertulul si al elocinteI. considerat si ea al hotilor. El a
furat arcul lui eingAtoarea Venere, Neptun, lui Marte
ciocanul Vulcan.

Atene. Zeita a
frumoase; protectoará
Atena. Ea a resärit, gata din
Jupiter, pe care Hefest a trebuit despice secure
acest - Ea poartä numele Palas Atene Partenos.

Protectoare ale artelor. anume: Euterpe, Talia,

pomene, Terpsihora, Erato, Polihinmia Urania.
Neptun Poseidon. Zeii al mirilor, lui Saturn al Chibelel, prin urmare
frate Jupiter Pluton. lui Triton, em, Proteu Foreu.
Nereidele. se cele cinzed de ninfe ale mirilor ajutoare ale
Neptun. lui Nereu representate ea fecioare tinere
frumoase pe delfini.
Niobe. Fiica Tanta? si din Teba. Se
cele ale sale. mindrie pe Apolon pe
Diana, cel pe iar Diana pe cele De durere,
i se transformi In
Pan. al pistorilor
si al Peneloper. al turmelor, protector
al ai pesciriel al de pasri. E representat:
din flaut de trestie, pe cap de capri.
romane numite si fates zeitele ale
ele determini cursul Cea Cloto furca,
a doua'Lahesis toarce firul a Atropos, tae foar-
fecele
Pegas. Calul al muzelor, a iesit la iveali din Medusa dupi
ce aceasta a fost de Perseu. Cu copita sa, el a desfundatizvorul muze-
care curgea
Pluto. Domnitorul lumel de jos (a lnfernulul). Calfa sa era care

www.dacoromanica.ro
 » 55

capete. tronul se Eumenidele, Harpiile Furii le. El

era frate Neptun cu Joe bärbatul Proserpinel.
Saturn. universuluf; Coelus (al ceruluI) si al (al
Tatä al lui Jupiter, Neptun Pluton. sa,se cer-
pentru stäpinirel. fine, Jupiter primi cerul
Neptun marea luton infernul lumea de desupt.
Sirenele. Fecioare ale care aproape de coasta a Ita-
(la promontorul Prin fermecator, ele pe
eel ce pe mare a corabia sa de ele
asa, a astupat tovareOlor sf cerrä, nu poatä auzi
el a dat fie legat de catarg sä nu
poatä urma
Siva. Este cea In mitologia Este considerat spirit al
räsbunärif si al
Un monstru, representat de sin de femee
a pus Edip ghicitoare: «Ce fel animal umblä dimi-
neata pe patru, la pe seara pe picioare».
Terpsihora. Muza a corale.
Muza a poesiel
Titani. Un neam de Descendentl Uranus si Gheii
Indemnat de Ghea, unul Titani, a räs-
turnat pe tron, acesta blestemä copii. Implinirea
blestem s'a arätat lupta 'Titanilor (lupta VezI
Jupiter.
Trimurti. In mitologia trinitatea anume a lui Brama, a crea-
torulul, a lui a a Siva, a
Venere Afrodita. Zeita mama amorulul, care s'a
din spuma märil. a Vulcan, iubea pe Adonis.
Vesta. Saturn si a Zeita a a vetrel fami-
liare. In templul fecioare,
ardea vecinic.
In mitologia din principalf, care era considerat sus-
tinätor al al

CORNELIA, MAMA GRACHILOR'

- ilustratia) -

Un etern model de Ea fil, pe fratI

Tiberius Grachus ajuns, din tribunl
poporuld roman contra asupririf, la care acesta era expus din partea
patricianilor, a boerilor de
Ilustratia noasträ ne o femeie din
cietatea romand care mult la lux la aparente la
cultura la datoriile de pe aer
giuvaerele : asemenea podoabe pretioase?» Cornelia,
femeil superioare, presentindu-I pe copii
: mele».
povestire de vr'o ea
va simboliza virtutea seninä a matroanef romane, care ambi-
tiunea in podoabe dewte, In pietre tribtrile
a copiilor in
spiritul de cultura a Aceasta a fost si va fi,
timp va neamul omenesc, totdeauna nota de distinctiune a
superioare. Asemenea mame ne trebuesc Românilor, vrem
devenim o mare prin caracterelor copiilor

www.dacoromanica.ro
 »

CORNELIA, GRACHrLOR
un desen de D. G. Biermaun

www.dacoromanica.ro
 » 57

UN POPOR MODEL
Intelegem poporul din Danemarca.
Danemarca, o mica, o de 38.440 de chilometri
o 2.185.000 de oameni, este ca una
rile cele mai civilisate. se acolo pe o de cultura atat
de ori-care Stat european priveascg din Dane-
marca drept de a studiate imitate.
in Danemarca a populatiunei totale.
eja de de ani, chestiunea a fost resolvita mod
mitor. Tara fu poporului muncitor. Celebra a
englez Chamberlain, ca englez i se asigure o posesie
de hectare de o («two acres and a cow»), s'a realizat deja
Danemarca.
in bine starea materiala a cultura, mai ales gra-
poporale, un fel de menite pentru
locuitoril de la femel, cerceteaza aceste
timp de lue. In aceste superioare se fac cursuri asupra tuturor
telor, asupra istorie a universale, a literature, etc.
bar in acelas timp, aceste scoli sunt ast-fel organizate, ca elevil
urma si feluritele sportive: gimnastica, velocipedie, exerciff libere,
etc. ordine de se compune din musicale,
concerte, conferinte de catre serate de teatrale, etc.
Pe an, aceste sunt cercetate peste 12.000 de
mai oameni se reintorc pe la casele un mtreg
sistem de cunostinte 'folositoare din agriculture', a economiei
litice, al cresterei al industriel agricole, etc.
Apoi aduc sine cunostinte enciclopedice din morala
religiunea acolo un distins), din istorie, literatura, etc.
In acelasi timp, de farmecul utile, sunt
cele gimnastice, de al celor intelectuale own sunt Musica, teatrul, arta decla-
matoricg, etc.
ca acest capital moral, la aceste cursuri, nu
ce o sumedenie de de confe-
Membrii acestor ales profesori
dici, fac escursiuni din sat fata poporului confe-
rinte despre religiune, istorie, agronomie etc. Cu alte cuvinte,
aceste pornite de altmintreli conduse numal
de ideal de a instrui poporul, opera
Aceste se prin sate in numitele «Case ale reuniuni-
mari frumoase, acute de popor pentru conferinte, de
teatru, declamatiune, etc. Asemenea «Case» mai toate comunele
rurale. Intre de conferentiari, sunt multi
fac din luminarea poporului unica misiune
studentii universitarf fac minuni acest al
a nu dueluri, nu petrec
petreceri brutale, nu cheltuesc talentele vigoarea in
ca multe alte ci se cu pentru
lummarea popor'ule. de aritmeticd, geografie,
caligrafie, limbr strains, etc. Cu acest chip, s'a studenti un
de comunitate de care face a se considera ca prieteni. Ei
se reciproc la adese-ori la
du-se studentl.
Fireste, propaganda este un
nu e vorba a se da poporulul de cunostinte alandala ateiste,
pesimiste, cosmopolite, etc. Aceasta ar da un anarhic, Din con-
toate si tind a popor senina a
lui Cristos, temelia convingindu-I despre universulul
despre necesitatea a omenesc de a crede puterea crea-
www.dacoromanica.ro
toare a Ele viata de la
cultiva rational mosia a de dateriile sale patriotice.
Ast-fel muncesc pentru binele
El secat enorme de pe marea le facuse
transformat ogoare. Printr'un excelent sistem de drenaj, ail reusit apro-
pie epoca cu o luna Productiunea s'a urcat in
eel din 6 de tone (o are 1000 de chilograme),
iar cea de 20 de milioane de tone.
In industrief lapteluf, Danemarca este din lume,
gratie al scop este cresterea vitelor. Aceste conduc
starea a de oare-ce

CONFLUENTA CU OLTUL

conditiunile pentru desvoltarea industriilor superioare. pornind din o

concentrat toate silintele in desvoltarea agricul-
a industriilor ce de ea. Azi, exportul de se compime din 41/4
milioane de chilograme; el merge ales Englitera, de mide a alungat un-
tul frantuzesc. Untul se produce mod colectiv. Locuitorif sat
pe o de unt, fabrica de centrifuge
de Toti tranif la aceste fabria La
rea socotelilor, primesc partea ce li se dupe cantitatea de lapte ce
furnisat'o. In cele 1000 de comune Danemarca, azi se gäsesc
deja 900 de asemenea de Pe acestea 480
de particulare.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL MINERVEÍ »

succes pe care l'a avut tara exportul

ea are de
Danemarca exporta sf Germania.
opri de acest import. Atund abatorif
de eI taie si exportä carnea Englitera.
acest export se deja la de Tot Danemarca o
de berarif cooperetive fabriel de pe Pe
aceasta, fie-care sat o societate de consum si
proprif depun economiile sub
de incredere.
Satele sunt tot frumusetf. Casele sunt spatioase.
Mobilierul e masiv practic. In curte hambare, grajdurf, cocine,-totul
sistematic si pretutinden1 o ordine exemplarä o scrupuloasä. In fie-
care sat, biserica masive frumoase. a
bigot, este adânc umblä pläcere la bisericä, de unde, o
se reintoarce la cäminul sü.
o popor, pe ar studiem de aproape sä ne
inspiräm de frumoasele exemple.
-

PE MUCHEA UNDULATE...

Pe muchea undulate,
De pribegi de-aproape atins,
uriasul codrilor,
De furia ne'nfrânate.

Mai stä, veacurile 'n spate,

De focul ars, earna - nins;
nu se de fiori cuprins,
Niel vêntul când bate.

Priveste groaznicele-I brate ciunte

Ce vedenie de pe munti,
Când luna '1 prinde 'n strdvezie!

fulgerat i-a fost

Izbeste trdsnetul in frunte
Crutând multimea
J. B.

www.dacoromanica.ro
60 CALENDARUL »

TABELE DE INTERESE SIMPLE

Numere 10/0 Numere
lo.000 6.849 27.397 41.096 54.794 lo.000 60.000
82.192
9.000 6.164 36.986 61.644 73.9739.000 6000 al interes
8.000 5.479 21.918 32.877 43.836 este X 10 =
Pentru a ne oo 4.794 19.178 28.761
; 7000 :
folosi de 4.110 16.438 32.876 41.096 49.315 6.000
5.00 13.698 27.397 34.246 41.096 5.0o se :
de interese, 4.000 2.740 16.438 21.918 27.397 32.877 67.123; 400 interese
multiplielm capita- 8.219 20.548
eu numrul 1.370 8.219 13.698 16.438 2.00
0.686 2.740 4.110 6.849 8.219 80 interese
9oo 0.616 2.466 3.699 4.931 6.164 respunzltóre ;
rora 0.548 2.192 3.288 4.384 8 interese corespun-
apol in loo 0.479 1.918 2.877 3.836 4.794 5.753
0.077=647
ultbnele 0.411 1.644 2.466 3.288 4.110 4.931 600
0.342 1.370 2.065 2.740 4.110 142 interesele
douS cifre 400 0.274 1.096 1.644 2.192 2.740 de la un
tiunea Soo 0.822 1.233 1.644
capital de
a productulul 0.137 0.822 1.096 1.370 1.644
loo 0.068 0.274 0.411 0.822 loo decurs de 287
0.062 0.247 0.370 0.493 0.740 90 - 60.000
numrul ast-fel 0.219 0.329 0.438 0.648 So du-se tabela all-
obtinut descom- 0.048 0.192 0.288 0.384 0.479 turatI pur
punem mil, sute, 0.041 0.164 0.247 0.329 0.411 0.493
0.034 0.137 0.274 0.342 0.411 lu interesele
4o 0.027 0.110 0219 0.274 0.329 de la 6.000 multipli-
in tabell 0.020 0.082 0.123 0.247 cate eu 10. Tot ast-
procente- 20 0.014 0.082 0.110 0.137 0.164
interesele ace- lo 0.007 0.027 0.041 0.068 0.082 lo fel se
9 0.006 0.026 0.037 0.049 0.062 0.074 9 ce e
cifre 8 0.022 0033 0.044 0.066 8 mare de 20.000.
Totalul intereselor 7 0.006 0.029 0.038 7 Exemplul al 2-lea.
partiale este intere- 6 0.004 0.016 0.033 0.041 0.049 6
0.003 0.014 0.020 0.027 0.034 0.041 5 A se
sul eapitalulul dat. 4 0.003 0.011 0.016 0.022 0.027 0.033 4 cu de la
: Care 8 0.002 0.008 0.012 0.020 0.026 8 decurs de 73
aunt intereseleunul 2 0.001 0.008 0.011 0.014 0.016 2
1 0.001 0.003 0.004 0.005 0.007 0.008 1 de de la 731
capital de 3126 de in deeurs de de
decurs de Numere Numere
de la 928 le!
de eu 95.890 123.288 lo.000 de 105
Avem intlid 9.000 98.630 123.288 147.945 9.000
3126 X132=412,632 76.712 87.671 109.589 8.000 876
7.000 67.123 76.712 86.301 731 621
suprimind cele 73.973 82.192 90.411 6.000 928
2 tifre 4126 5.000 61.644 78.493 82.192
64.794 60.274 4.000 Total . . 2233
sad descompu- 3.00 28.767 32.877 36.986 41.096 49.315 3.000
nem avem: 4000, 100, 2.00 19.178 21.918 27.397 32.877 2.000 de la
20 6. Tot 1.000 12.329 13.699 15.068 16.438 sume date
linie ace- 8.630 9.863 11.096 12.329 sunt 24
stea din vom 7.671 8.767 9.863 urmare,
loo 6.712 7.671 8.630
avem multe
colóna 7.397 8.219 9.041 9.863
centelor de 4.794 6.849 8.219 sume, earl
400
urmátóre : loo terese in
o 4.383 4.931 6.027
2.877 3.288 3.699 4.110 4.932
1.232, 0.247, 1.918 2.192 2.466 2.740 3.014 3.288 numr de
0,074 loo 0.969 1.096 1.233 1.370 1.644 loo diferit, dar
50.869 lei, care 0.863 0.986 1.110 1.233 1.480 procent,
So 0.767 0.877 1.096 1.206 So cores-
intere- 0.671 0.767 0.863 0.959 1.056
capitalulul de 0.740 0.822 0.904 6o pund acestor sume
3.126 de 0.479 0.616 0.685 0.822 intere-
decurs de 132 de 0.384 0.438 0.493 0.603 asupra
0.288 0.329 0.370 0.411 0.493
20 0.192 0.219 0.247 0.274 2o loe de a le
CAS lo 0.110 0.123 0.137 0.164 10 asupra
Exemplul Care 9 0.086 0.098 0.111 0.123 0.136 0.148 9 numr
8 0.077 0.088 0.099 0.110 0.121 0.132 8 rat.
de
7 0.067 0.077 0.086 0.096 0.106
la 23.516 0.066 0.074 0.082 0.090 0.099 6 Numrul
de de dile 5 0.048 0.062 0.068 0.082 5 commerciale) este
4 0.038 0.044 0.049 0.060 0.066 4 productul capitalu-
Avem 0.029 0.033 0.037 0.041 0.049
2 0.019 0.022 0.025 0.027 0.030 0.033 2 multiplicat
sad 67488 0.009 0.011 0.012 0.014 0.016 1 sus).
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL
»
61
www.dacoromanica.ro
 »

NOTITE PRACTICE
uinezeala igrasia din Din locuinte
se igrasia usor sigur astfel: punem camerel un mare
vas de fer, pe care umplem de Cu chipul acesta se
acid carbonic care varul din peretI scoate ast-fel energic apa din
Cum de - Pete le de unt, untdelemn, etc.,
urmatorul mod: 1, Cu
luat de salmiac mai ales foarte pura. Terebentina
-veche e sunt urmatoarele mijloace : borax, de
fierea de rachiul tare mal bine spirtul, apa de Colonia. 2, D'aca e
proaspdtd, ajunge s'o spirt de salmiac diluat. 3, Multe asemenea
pete dispar, le atingem ceva terebenting foarte curata. 4, Pete
de le o solutie de apol 5, Din du-
de parchet scoatem petele, o sugativa si
ea pata dispare. trebue schimbata de multe 6,
dispar petele punem pe ele un strat gros de un de mag-
pe 24 ore. La procedeul. 7, Din
hirtie ies petele, facem un de carbonat de magnesie
atingem pata un penel muiat acest amestec. ce magnesia s'a
pe o usor un briceag o find. 8, Din catifea:
punem ceva spirt de terpenting pe o apol catifeaua in
rectia liniel sale. 9, Din : punem deasupra petel o de su-
o o punem sub trecem un fer cald de
pe de-asupra care
Turnând in ele
buti ce a trece in fermentatie. dispar
-mirosurile si Butile goale trebuesc, tot la -6 desin-
Mirosul de al butoaielor le umplem de var,
la care mai de hectolitru, 20 de grame de
o 6 -8 zile ce o golim,
Aceiasl solutie se poate folosi de multe
oeva var sad
alb.- de le usor
le le i le expunem astfel la soare. sunt
loarte procedeul zile de-arindul.
Cum se chiblimbarul. - Ca bine chihlimbarul, stergem
o de spirt. cbihlirnbarul s'a
-vremii vrem coloarea de odinioara, de
4-6 el are fie frumos.
sant proaspete. - Facem o solufie de parte sare
10 Punem ea. sec, el pe
stricate chiar pe cele proaspete se
Stabilirea a ouälor. -
ne folosim de urmatorul Intfun litru de punem
100 de grame de sare apol e foarte proaspat, el se pe
fundul ziva anterioara, el se dar nu ajunge
la fund; e de 3 zile, el pluteste pe suprafata apel, se mai
sus deasupra apel, e

team
- scrobeald de grid, o mes-
rece punern un strat gros din ea pe pata de singe, pe care voim
Aci o se La pete invechite acest pro-
www.dacoromanica.ro
 63

ceded. Cu acesta putem scoate pete chiar din stofele cele fine, din
broderii, a le altera.
Din dusumele pete, frecindu-le o de 4 de
si de acid sulfuric. Nu s'ar naste o Din stofe
colorate, petele de singe o solutie de de sare de
cam o de cafea. In pata, ce se disolvá
si o Apa aceasta sáratá trebue sä temperatura de
Din catifele, petele de singe spirt diluat
(subtiat)
putem ghiata. - Deasupra vas asezám un ast-fel, ea
acesta jos formä de sac. G-hiata o pe o aco-
perim o bucatä de
purecii. Ca general: curetenie riguroask si aerisirea
deasä a hainelor. Dealtcum stoarcem cite-va de hai-
nele de pat, imediat nu mai revin. Un alt
celent inpotriva este: ceva o topim In petrol o punem
in hainele din vrem aceste

petele de
cernealL-Pre-
petele
sare fórte fin
o
pi-
de
si o se
Acest
proceded mai
cândpata este
uscatá o
bine
haina. Un
alt
pe care
le bine
pe
o spälärn pe
UN CHERVAN DIN

-
terbentiná le
simplu
ce
sigur : Le
recapatá
originald; aceia le la aer, in usuce.
hainele - Spre a o
vr'o 20 salmiac, din el ceva pe pe pete apol
bine aceia, o ferbinte, haina
se cade si o se usuce.
scoatem petele de cafea. - Cu apá nu ies, le in
50 grame de sare pe litru de Petele de cafe& lapte, le
le asemenea
pete spälindu-le care fiere de era lapte,
pata spirt diluat de p. pe 10 de
marea lämpilor. - fitilul in tare,
folosim. Cu acesta o devine si
punern lämpil e petrolul) o de canfora sad
www.dacoromanica.ro
64 CALENDARTJL

ceva sare: un de Aceasta nu trebuie de rar. Cu

chipul acesta explosia petrolului se anevoie.
burnenele de pe pavele. -Le din când
In când clocote. Buruienf groase un
alt Inteo cantitate de 110 litri de punem 10 chilograme de var
nestins un chilogram de acid sulfuric englezesc. Ferbem amestic Intr'un
cazan apol el buruienele.
de Acestia ea purecil, nu se
stabilesc de earl de 'Mai
tot, ast-fel: acid acetk o toate crpAturele,
surile, paturilor. Acest e mai ieftin sigur de prafurile
insecticide. Natural trebue executat serios, acidul acesta
toate etc.

Colonelu 'n front s'aratä, Colonelul se 'ntristeazä;

spada ridicatä 'I-a oastea viteazä,
Drept sus.
'n deal o cetate, Dar se 'ncruntä din sprincene:
Du-te, ontule bate. vezi, Märäcinene,
Voi, sborul, Ce-i prin deal prin redute,
Nu maiorul. pe du-te
ce-i!
Colonelul poruncä; Colonelul poruneä,
'n foc s'aruncd. 'n foc
'n 'n
un cälare
Cum se 'ntoarce 'n fuga mare: vine 'n fuga mare:
mort pe sub redutä, Cäpitanu'i mort,
Oastea pe gäsit din
Stä pe pe

Colonelul da 'n
Ca muscat d'un sarpe
e mut.
N'are sä mal

de noi
Cum ne präpädesc
GEORGE UC.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARTJL 65

STIINTA RELIGIOS

Cunoastem total 18 stele fixe de mdrimea Acestea sunt de 211.000

de indepärtate de soare de Lumina desi percurge
o de 312.000 de chilometri, are nevoie de un de trei ani
spre a Sunt 55 de stele fixe de a doua Lumina
e visibild pe abia 6 ani. 170 de stele de mdrimea a
Lumina ne ajunge abia noud ani; 500 de stele fixe de a patra
a aror are nevoie de - spre-zece spre a face drumul
la Ochiul
ber poate observa
apoi stele fixe de a sa-
sea märime, a
mind are nevoie de 36
de ca
pämint. Un telescop
de metri ne aratä
stele de a
spre zecea.
märul e de de
2.700 de
ca
mensa la
Acestea sunt stele
ce se pot vedea. Dar
stele vor maI fi in
univers,
pe care un
fel de telescop nu le
putem
Unde se vor fi
aceste sfere ce-
?
De de ani,
tea omeneascd cautä
rdspunsul la aceste
de de ani
ea afle mod
precis causa care a
produs aceste sublime
solare si viata
de pe
crerul omenesc
poate explica a- IOSIF GHEORGHIAN
ceste mistere decât MITROPOLIT PRIMAT AL ROMÂNIEI
o crea-
toare, un
are fie Marele naturalist Dubois
care credea si el, vreme, naturale ad poatd des-
veodatä taina a fost nevoit, cele sä
conferintä, devenitä nu vom putea descoperi
aceastä taind: ignorabimus «nu vom
te sunt oameni cred a resolvi aceasta mai
intrebare ce s'a impus tuturor inteligentelor profund ginditoare, prin
sustinind nu ar exista un
Din fericire, moda aceasta care sofismele sale materialiste bru-
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

tale a zguduit ordinea a fi fost capabild a o de fraze

rost, a lumea de mult scade
Aceasta era de prevazut. In toate timpurile, spiritele de
profund reflexive si admis existenta lui
pentru si la in tot mai sunt ilusiunea,
ateismul ar fi o manifestare de spirit, vom reproduce aid câtor-va
din cele mal marl inteligente ale omeniril, chestiune.
* * *
de face pe o filosofie aduce
treptat la religiune.
* * BACON.
Glasul ne striga: este un Dumnezed.
VOLTAIRE.

care vrea care poate, prin sine, aceasta

care ar care mif universul toate 'lucrurile din lume, o
mesc Dumnezed. adaog la acest nume ideile de putere, de de
care este o urmare a celor foarte sigur aceasta
prin sine, mea este supusa supuse sunt toate lu-
crurile pe le pe Dumnezeil operile sale...
J. IV).

simt exista un Dumnezeil nu de nu ar exista; aceasta

ajunge, toata rezonarea pare Sunt spirite se depar-
de dovedeste lume sunt
LA
** *
punct fix de in religiune poate un ;
religiunea a
MAINE DE
* *
Intocmal respectarea divin este o de marire a Statelor, dispre-
luirea deaderea
Necredinta este un accident: religioasd constitue starea
omenireT.
A. DE TOCQUEVILLE.
** *
Religiunea este putere tutelard care de a veghiat a
tuit mult de cdt orl care alta pentru pentru cele
interese ale
De démocratie en France.
* *
Pe prin nostru, pe nu prin pe nu
pe Greg nu prin ci prin cucernicia noastra ;
prin religiune am fost biruitorT asupra tuturor natiunilor.
CICERONE.
* *
Comorile nesecate de bucurie ale nu sunt bine cunoscute de cit de Min!
avueo tot-d' a-una in Acest traiesc o
in bun chip de a servi Dumnezed, este a face
bine nostri. Sentimentul religios e o con-
fisiologice a civilisat care exista de trebuinfa de a
crede a spera.
MANTEGAZZA, (Il bene male).
* *
cea mal religiune trebuie sa fie cea aceasta
e a ta. mindru, in religia
MANTEGAZZA.
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 67

Am putea tot SpinozZa,

Descartes, Leibnitz, Kant, Hegel, din Victor Lainartine, din Schiller Gothe
din scrierile celor marl de Dar ne ajunge o
tiune: E incontestabil, car! progreseaza azi serios sunt
bine, toate aceste aü trecut criza de la
acestul La aceste sentimentul religios e puternic
nu numal poporul, ci toate clasele culte profund religwase. Natiunl
aü avut nenorocirea a cadea victime tiradelor ateiste, ca Francezil,
Italienil, Grecil, a., se gasesc o
toare decadenta.
Degeaba,
nu pot prospera
de
un putermc sentiment
religios, care este baza
tuturor
deale.
se
societatea noastra,
progresul stru moral
a departe
tehnic. Asa
este.
mare parte, este ne-
am desinteresat
de religiunea
De aceea se
mere
oamenilor
pret, dar
sufletele
E timpul
prapastia ce
ne
a sufle-
tele sferele senine
ale
ate
imghiurile Ca tot
atâtea centre de
cernicie de propa- ROMANUL
a evan- MITROPOLIT ROMINILOR ORTODOXI DIN
gelice. TRANSILVANIA UNGARIA

NUMARUL VAGOANELOR NOASTRE

La 1897, reteaua a noastre ferate avea o lungime
de 2881 chil.
Numrul locomotivelor era de 441; numrul tenderelor de Vagoane eraü:
vagoane speciale (de Curte, ministeriale, de ale C.F. R. sanitare penitenciare)
de pentru 93 vagoane de 209 vagoane de bagaj
9156 de vagoane de
Dintre vagoanele de 518 vagoane au central, 186 vagoane au
lateral 97 vagoane sunt compartimente usile laterale.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

NOROC
c*-a
mea de «Sä lighioana asta
S'a un biet E-aduckoare de noroc»,
Ce 'ncremenit la soare, zice un amic, pe
in raze, ca un ac. M'am proroc.

Mä'ntind s'o ea din

saltä 'n câmpul
noroc odatä,
-
Dar când prind, a sburat!

CUM SA SE CITEASCA CARTILE BUNE

Spre a avea un durabil din citirea eärtilor istorice de geografie,
de român urmeze urmâtoarele
a) nu repede, timp pentru a putea bine
telesul, toatâ atentiimea judece ce a citit. caute tot
ce citeste, si nu usurintä peste locurile mai grele.
b) condeiul
albe.
Insemnezesentinte, maxime alese, profunde, ce se gäsesc
pe autorul bor.
d) Cu deosebitä atentie la espunerea materiilor, citite precum la des-
crierea persoanelor.
e) un estras (resumat) din materiile citite.
Prof. I. POPEA.

ESTETICA VIATA PUBLICA

nu de o la Congresul de la pentru
publicd», just dimpreunä un de pro-
blem relative la acest ocupându-me chestiuni,
gäsese oportun a propune o serie de cele eleVate oca-
ziune. fac aceasta mai malt, pentru vedem
la mai seamá o si
in special arhitectur.
pentru moment, chestiunf, cari urma altele :
Conducatorii pot, chiar trebue pentru cul-
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 69

turei estetice; aceasta e de moralizatoare. anume trebue generaliseze

acest prin in prin practica, asupra operelor existente,
sub toate formele In special trebue se ocupe infrumusetarea
elementelor din publicitate : edificil, bulevarde, strade, piete, parcuri,
etc. Trebue aranjeze conferente publice instructive apli-
catiuni la lucrurile din respective. personal, propun a face
o serie de asemene conferente publice.
Pentru ca lumea se invete, treptat, a face toate publicatiile in mod nobil,
distins, trebue compuse efectufte gust, sit
particularilor forme.
Torentul «anunturilor» de gust adese-ori oribil, nu se poate stavila
de ; se poate modifica treptat, prin instructiune si exemple eu modeluri
de
ajarea pentru
activitatea se
poate face prin
alte
Inriurirea
estetice nu numal
caracte-
dar produce
mod imediat o
mire sufleteascü de
ceea e necesar, a se
face ori- ce sacrificil
instruirea
in
directhme.
E bine, altele,
se organizeze
mai multe de

Principiile ratio-
nale practice de
mat in deschiderea de
cartiere, e,
strade, etc., sunt in
mod general,
rele:
In vederea desvol-
publice in
viitor, un sat, oras-mo-
del, etc., trebue dispus
im plan unitar
general; la centru -re-
largi pentru
autontatile generale DR. VICTOR MIHALY DE APA
ale apol, de DIN
aici, bulevarde
strade in mod
periferie; traversate de strade pe plan poligonal, octogon,
cit mai Pietele stradele trebuesc croite de
acum.
Edificiile singuratice, libere de jur-imprejur, trebue pe plan de octagon;
ca ce se constitue peste tot numal din unghiurl estetice.
Incheiü pentru moment, dorinta, ca, lucrurile deja
e deja prea vedem aplicate estetice la
din viitor.
L P. FLORANTIN

www.dacoromanica.ro
70 CALENDARUL MINERVEI »

COMPOSITORII CELEBRI
NUMELE
COMPOSITIEÍ NOTE BIOGRAFICE

Josquin des Elev al celebruluT maestru flamand Okeghem

Prés al bisericel pontificale, apol
Flamand diverse musician atasat in serviciul regelul al
religioase maestru de capeld al
la mort Maximilian I, Josquin des este considerat ca
la mare compositor al secolului al XV-lea.
Cel ilustru dintre maestril (Min-
Hans neslinger). El a fost ca poet ca
German
in Nüren- compositor de oare-ce n'a produs 13 melodil
la 1494, origmale. Cu toate astea H. S. un de frunte
in. la 1576 istoria nationale populare din Ger-
mania.
Roland de Liturghi Cel mare musicant flamand al secolului al
Lattre diverse ceintece
XVI-lea. Renumit mal pentru usurinta
Flamand
religioase
pentru caracterul expresiv al compositiunilor
Nase. in sale, Roland de Lattre s'a bucurat de un renume
la in profane european.
Palestrina Opera sa e ca productul mai perfect
Italian Liturghir mal grandios al artel polifonice.
in Pales-
trina la
Roma
Frescobaldi Poate fi considerat ca eel
Italian dintre si pian. Frescobaldi
Fer- a cântece, ma'drigale
compus de
rara la
la Roma in bisericeascü.
El a de toate operile sale ade-
Castor Po- vrul expresiunei; dar musica sa este mult
Frances Darda- de cât aceea a lui Lulli. Rameau a fost
in Tratat
la in care a stabilit operile sale teoretice
Paris la 1764 armonie pe care se
moniei.
Vastele sale compositi religioase, sub aparenta
Bach (J. S.) imiformitate a stilului sunt pline de inventiuni pe
German si minor, de fericite pe de originale; nenumAratele
Passiunea
nach la 1685, sale instrumentale nu sunt mai
.
Mate; etc. riate. Niel un maestru nu i se poate compara
inspiratiunel.
Oratoriile de o putin
Mesia, ca capo d'operile Bach, un
German de de simplicitate. El a
in Halle opere foarte instrumentale.
la in. in Haendel a petrecut o parte mare din in
Londra la Egipet
Londra si din causa aceasta Englezil el o
glorie
Piccini La a Musicant abil, care a dat dovezi de
Ifigenia
sensibilitate. lui
Bari nedibaciü opund om mare:
la 1728, in. In
Passi la 1800 Didone
Piccini trebuia fatalmente
celebri.

www.dacoromanica.ro
 MINERVEI 71

COMPOSITIEI
NOTE BIOGRAFICE
Talentul e de de sensibilitate.
Opera sa «Servant? Maîtresse» a avut o mare
Servitoarea
Nise. Jesi
asupra operef comice franceze.
la 1710, in Stabat Mater este model al compositiilor religioase
Puzzole la afectat adeseori formele patetice ale
de opera.
Orfeil, Alcest, Cautând ca Rameau antecesorul dar
German
Ifigenia mai amPloare, si sensibilitate a
in Wei- triii musica sa exprimat prin
sie si prin chiar, a meritat
in enia privit creator al
la 1787
Taurida derne.
. Simfoniile sale pe cit de pe de
11 y
cute se par putin invechite. Cu toate astea
German el a dat eel model delicios din acest gen
in Roh- de compositiune, pe care altil trebuia
rau la si sale prea multe
Viena descriptive splendidé unele
chiar pline de
Mozart Nunta A murit la de 36 de ani si a peste
German Figaro, sase sute de sale instru-
in Salz- Don Juan, de originale deli-
burg la Flauta cioase. capo-d'operile sle dramatice nu stil ce
in Viena admiri mai mult: suavitatea, melodia sau ade-
la
puterea expresiunel.
Rouget de Cele de franceze ale sale sunt
PIsle diocre. Dar inspiratiunea din care
Marseilles« zi frumos, mai
la 1760, cântec ajunge pentru asi-
m. in Bourg-la- gura nemurirea.
Reine la 1836
Chernbini Cea mai mare parte a sale si-a petre-
Italian in Paris. Musica sa este
Nase. la si rece; dar
renta la 1760 Liturghii sale religioase
Paris la e inventiune si de in desvoltarea
1842 motivelor.
Iosif inEgipet, Discipol original al lui a scris mai
France» ca maestrul si ca toti francezi. In-
la Givet (Le chant du spiratia lui t'otdeauna originala este de no-
in 1763, la
in 1817 de vigoare de
Nicolo era de aproape
France» operile sale fost compuse la fost
in Molta un rival nenorocit al Boieldieu eu toate astea
la Vicolo a una din capo-d'operile cele mai ves-
Paris 1818
tite a vechel opere comice franeeze.
Patriot el s'a inspirat geniul vi-
Weber sätor al din
r n Freischatz, maestri, nu se poate compara ce priveste
in melancolia misterioasá a melodiilor, rit-
la 1786, in Oberon melor expresive, adaptatiunea frasei musicale la
Londra la 1826 poesie puterea pitoreasca a orchestref, cele
capo-d'opere ale lui Weber.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 73

NUMELE
AUTORULUI COXPOSITIE1

Beethoven 9 Sinfonir, prodigios, a opera este tot

Bonn Sonate, Litur- ce arta sub ori ce a putut produce
1770, in ghie etc. mai personal, complex profund.
Viena 1827

Boieldieu Jean de Paris, Acest maestru inspiratiunea de ingenioasa

Le nouveau de bogata e unul din ce fac mai multd
la Rouen seign. onoare geniului francez. n'a
la de village, La persoanele
la 1834
dame spirit.
FraDiav Compositor foarte fecund a melodie este
in Caen Le dommo adeseori foarte eleganta. In compositi s'a a
la 1782, in noir, Haydée influentat de musica Rossini si nu s'a prea
Paris la 1871 de justeta expresiunei.

Frances Zampa, Ca Auber el a fost de Rossini; dar

in Paris Le Pré opera mai putin abundentd a lui Auber,
la 1791, m. Clercs are mai culoare dramatica.
Paris la 1833
Minunata-I facilitate care a
Rossini Brbierul generatiuni de
in Pesaro Sevila, sicant, a fost cheltuita o de opere
la m. In cari nu vor El a in doua genuri
Paris foarte opuse : opera si opera istorica,
capo d'opere incontestabilL
I se reprosaza nu drept de origina-
Neyerbeer Hughenotn inventiunea si o oare care
Berlin
tate in executune. Nimeni in ce
la 1794, Africana conducerea maselor orchestrale
Paris la 1864 rale o putere o price-
pere a dramatice.

Liturgha, Musicant plin de geniü ale opere vaste

in Viena
sunt adeseorl compuse, dar la care
la 1797, tot inventiunea este de o mare
la 1828 etc. de o originalitate.
Donizzetti Lucia diA fost discipol al lui Rossini. Musica lui are
Italian Lamermoor,
in Ber- Fata regimen- ceva vulgar ea, dar nu-i lipseste_niel forta_nici
la 1798, verva.
la 1846
Operile lui a originalitate e mediocra, nu
La Juive, vor mai succesul de odinioara. Dar el
in Paris eel pe o un
la 1799
Nizza 1862
frumos exemplar de cum
contimporanii lui Meyerbeer.
Italian ,
in Norma de sensibilitate. dar putin cam fad.
la 1802,
Puteaux la 1835
Chopin Artist temperament bolnavicios, n'a
Polonia polo- de pentru pian, dar el a desvoltat a-
la 1810 comorile de
Paris la 1849 sonate de si de surprinderi.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LUI MIRON COSTIN IN 1691
 CALENDARUL « » 75

NUMELE
AUTORULUI COMPOSITIEI NOTE BIOGRAFICE
Romeo
Berlioz liette, literat care a voit din musica o
Francez La damnation expresiva, representativa, ca si poesia si
in Fau.st, pictura. Indrazneala sistemului nu l'a
Côte St. André de a capo-d'opere. e
m. L'enfance schimb Berlioz a in mod
Paris la 1869
Les lucit orchestratiunei.
E privit ca fondatorul rusesti. Cele
pentru ar opere ale sale, al e din istoria
sc. in
lensk la 1803, Rustan Rusiel, care se de populare din
in Berlin la Ludmila tara sa sunt procedeurile disciplilor
francezi lui Rossini.
ter- Neintrecut cunostinta regulelor resurselor
German artel; Mendelsohn e im de o originalitate
Nasc. in adese ori delicioasa, dar putin Composi-
burg la m.
de sale religioase
in
1847

Schumann Ter-
German
in Zwi- Quartete, In el sunt unite stiinta cea
la Fan- cea El ea
in la a sinfonistilor germani.
1856
Liszt
German Poeme sin- Compositiile sale pentru pian sunt de
in Roe- Rap- si fantasie. Operile sale
dinla mult arnbitioase puternice.
in
Thomas
Le Card, Acest de
Francez
in Metz
Mignon, si de melancolie visatoare a contribuit la
1811, in Hamlet progresul gustulul
Paris la
Lohengrin, Cea puternica individualitate artistica din
Tristan a doua a secolului al XIX. Poet
(Richard) positor, el uneste strâs vorbele musica dra-
mele sale esen¡ialmente mitice psihologice
in Lipsca in orchestra sa inspi-
la in
Venetia la 1885 Pasifal abundente de o

Verdi Rigoletto Compositor d'o de ope-

(iuseppe) Otello, rile sale reamintesc idea unor anumite drame
Italian Trovatore, pulare timp si declamatorice.
Busetto Traviata, In ultima sa a incercat,
la 1813, (e
In Falstaff, de a genul vechei opere buffe.

German ducesd
Trece drept maestru genul destul de grosolan
Colonia de Gerolstein al parodiel burlesce: acest fel de el
la 1819, in. in
Paris la 1880 etc. a adevr
Rubinstein Istoria teo- A s'a desvoltat mult Rusia. A
in la ria mult talent pentru pian, pentru instru-
1829, St. anticitate, So- mente si p.entru voce.
Petersburg la nate Dar pianistulul este la el incomparabil.
1894

www.dacoromanica.ro
 NUNELE
NOTE BIOGRAFICE
Gounod Cu mai varietate, dar o personalitate
Faust, de a Ambr. Thomas,
ca si acesta, Gounod a contribuit mult prin
la 1818, m. sale delicioase si prin armonia sa
Cloud la etc.
1893
si la desvoitarea publicului
?rancez in a doua a secolului actual.
La fille de A stiut dea probe de distinctiune, de
Paris Angot
adest gen de care
la 1832 de usor vulgaritare.

German Sim- Acest musicant putin cam rece dar inventil

In Ham- nobile si bogate si bine ordonate,
burg la 1833, demnitate, si Schu-
m. Viena la mann, traditia marilor germani.
1896

Le Déluge
Samson et
Saint-Sagns lila,Simfona, Cel mai clasic dintre compositori francezi.
Paris Poeme simfo-
Arta este de o
la 1835 nice, sonate,
terfete,
tete.
Delibes Musica baletelor este delicioasa, limpede a-
St.- Coppelia, si distinsa.
Germain-du- Silvia sentimentale din operile comice sunt
Val la 1836, m. de o putin cam conventionala.
Paris la 1891

Arlésienne unul dintre maestril franceze

Paris epoca n'a compus pentru teatru o
la 1838, m. in colorata.
Bougivalla1876
Maria Mag- El inventiunea o gratie es-
Saint- Manon o a resurselor
Etienne la 1842 , etc.

Grieg mult gratios de vehement.

Norvegian sica este de o onginalitate de
Bergen cent adese profund.
la 1843
Quartete
Mascagni vestit compositor modern de opere.
vie, dulce, de sentiment de
Livorno desvoltari.
la 1863

LIMBILE CELE MAI RESPÂNDITE

Pe rotogol al se vorbesc total 2.700 de limbi dia-
lecte. Dintre acestea, cea mai este limba pe care o vorbesc
peste de milioane de pe care o vor-
80 de milioane. Limba o 70, pe cea
41 cea 30 de milioane de oamenl.
www.dacoromanica.ro
 « 77

PRIMUL AJUTOR IN ACCIDENTE

Ca prim ajutor accidentelesimt urmatoarele principil:
1. A de un medic. Dar la sosirea nu trebue
mina in adesea, d. la continua de singe, la de
focare, ori-cine poate interveni adesea poate salva viata nenorocitulul.
2. In casuri de spinzurare, sufocatie, de
urgenta spre a respiratia

ranire solutie de a singereaza.

sunt vase ar-
terii, vine, se
(a scurgerii
de a lega):
rana, un alt pericol : acela
de a infecta rana
strumente stofe nu
de curate.
De aceea regule
nerale dovedit foarte prac-
tice :
3. de a atinge rana, tre-
bue ne cea
rigoare
4. partea din
trebuese ;
se poate, trebue
si
Tot ast-fel ar trebui, e timp
ocasie, fierte
tiste etc.) voim a rana.
rand se corpuri
nisip, etc. aceste tre-
buesc scoase afard, ele
de infecteazd
3. este la ceva
pinza ceva acid fenic
lisol, atunci o curata
de in o din a,
ceste substante. Solutia se poate
face asa: pahar de
de
In.
o stoarcem ea atingem GRIGORIE
de rana. Apoi
o de
ast-fel preparata, pe o de ea prin o
etc.
Prin acest procedeu putem opri hemoragiile rana
tare, acea parte a trupului ca rana fie
se poate de sus) tare, un petic
unde Ca nu ne oboseasca degetele,
dreapta
din rand de ros deschisa, aceasta dove-
deste este oScurgerea din poate repede
De aceea, puternic asupra
din o asemenea curge puternic, atuncl repede mem-
www.dacoromanica.ro
78 MINERVEI »

brul respectiv din sus de locul rdnit, curea o dar

puternic, ca oprim circulafia din jos de legkur.
In casuri de de oase, la picioare etc., e mai bine
a aseza pe bolnav repede pe o saltea. nenorocirea s'a intimplat departe
de o saltea, punem sub ea etc. ast-fel
pe bolnav

hainele unui om luat foc, trebue imediat. .Repede

vkim in vr'o mantau, palton, invirtim ce
se stinge. in asupra dupa ce
hainele s'aü racorit, le
Dar nu tragem de haine, am putea rupe de mar bine
este, a de trebuesc crutate, ele fe-
corpul de infectare. sunt din umflate
cordate, atunci le ac, pe vom si pus
in in foc, spre desinfecta. nu folosi acul de
ce se va recorit. impungere, continutul
Spre a potoli durerile, ungem locurile arse de ne-
de ou, evident, toate acestea
la sosirea arsura e de var ars de tare, atunci
o amestecata ofet.
Arsura provenita din acid, o apa de siipun mal bine: cu
magnesie disolvata solutie de soda.
' de arsuri bolnavul
cafea tare, vin.
INGHETAREA
Experienta ales persoane slabe sunt expuse a
Oamenii de and,
de foame de oboseala, se odihnesc
dorm ger. Corpul devine rece intepenit, pielea alba,
devine nu mai bate.
Un asemenea trebue adus repede camera dar
brusca a e pagubitoare unul asemenea corp. Mare
de se cere la transportarea desbracarea unui asemenea orn, membre
se foarte
Punem pe tot corpul puternic cu ea, muiate
rece. frictiune se pina ce inceteazd fepeneala. Atund fre-
corpul rece a-1 face prin numita respirafie
artificiala. Aceasta se face ast-fel: Ne luam
bratele le in chip egal peste capul le
ast-fel trel; ducem incet le alipim
de peretii pieptului. operatie o de ori, ce se iveste
resuflarea independenta, care se prin o prin ale
narinelor. Atunci transportam pe bolnav o
plapome calde, camera bine,
bolnavulul ceva lapte ceal, cafea vin - toate aceste

La ori-ce otravire, lucrul este, a face pe bolnav verse imediat.

Putem provoca ast-fel: degetul cu o
de pasere, fundul ales particica
pe care o partea de din a se
bem
bolnavul a deja, mal facem verse.
putem presupune, otrava s'ar fi deja in intestine, atunci
bolnavului un puternic
Antidoturile generale, ce se pot da in toate casurile, laptele, magnesie
in apa, ou). Dar specializam:
www.dacoromanica.ro
 79

Contra acid sulfuric.-Däm bolnavului magnesie si anume

de disolvate in din o de
carbonat de lapte. nu avem asemenea antidoturf la to-
repede o de (vr'o 20 de grame) in vr'o 2 litri)
bea.
Contra acid tratament.
oträvird potasa cu otet in pro-
amestecata
ie de 1:10; albuminoasa lapte.
ontra otraviret arsenic.-A face pe bolnav verse. emetic
de 15-20 centigrame si hidrat de .peroxid de .apd anume de
la sfert de din
Contra otravira oxid de carbune, otravirea gazul aerian.
imediat pe bolnav aer curat, respiratia precum am
sus, vin vechiü, cafea tare.
Contra otravira fosfor.-Provocare de Cel mal bun antidot este
de terebentina nerectificata. -40 de in sirop
la fie-care 1/2 o
Contra otrdvira acid -Provocare de de var (chiar ten-
in Sulfat de grame disolvate
pahare
DR.

§COALA DE ELEVI-MECANICI
s'a infiintat la 1 1891 pe administratia C. F. R.
nu se admit de cit sunt depus un examen de
aritmetica geometrie elementara.
Studiile 9 in care timp in atelierele centrale
depositul de
Materiile predate sunt:
Elemente din: aritmetica, geometrie, resistenta materiale-
studiul locomotivei, instructiunea pentru personalul de locomo-
tive si elemente de desemn liniar.
timpul o de 3 pe zi; absolventif
titlu de elevi-mecanici de fochisti, notele obtinute.
o de 125 lunar o subsidie
echipament de 100 lei, o de 4 la 3 pe zi.
trebue serviciul de timp de un an de zile,
cel care termen pot depune examen de elev-mecanic conducator,
leafa de 150
tablog arata candidatilor care presentat la examenul de
admitere al absolventilor de la
la exa- Absolvit
menul admitere
Gradul de de gradul
instructie:
ANUL COLAR

1891 43 16 59 25 5 30 - 21 9 30
1891
1892
» -1894 »
42
26
27
11
13
53
39
50
34
25
20
2
7
16
36
32
36
-6
21
22
10
12
10
20
33
32
30
1894 » -1895 » 45 31 76 15 13 28 9 8 11 19
1895 » -1896 » 24 18 42 15 6 21 4 7 10 17
1896 » -1897 » 25 60 10 15 25 6 8 11 19
www.dacoromanica.ro
80 CALENDARUL MINERVEI

EPOCA SECERI§ULUI PE PAMÎNT

Nu este in an, care nu se secere oare-care parte a In
se face Australia, Republica Chili, Noua Zelanda. .
in Febrnarie: India de Sus; Martie: de ;
in Siria, Asia Persia si Cuba ; in in Algeria, Asia Japonia,

DIN BANAT

Florida, Texas ; : in Franta de Portugalia, Italia, Grecia;

Englitera, Elvelia, Germania, Austria, România; August : Belgia.
Olanda, Danemarca, ; in Septembre : Svedia, Norvegia,
Rusia de Miazanoapte ; Noembre in Africa :Birmania.

www.dacoromanica.ro
 81

CE DAM COPIILOR DE CITIT ?

Un mare a zis o pe
citim biografiile tuturor oamenilor
si fie-care fericirea ce a avut bane.
ast-fel de daca cad tinerilor, le stricg gustul spre
tot ce nobil, moral frumos, pe si nenorocesc.
Este datoria a profesorilor, de
in citire a le
duc pe pe calea
asupra spiritul incepe a lucra, a se desvolta, a se forma..
Cel ce pe citire asupra celor citite in fine a
ajunge la
Tinerimea multumeste foarte mult bune;
reste, i se tot este Pgrintil se
deci, a da copiilo*eea-ce este cumpere ori ce carte
le cade acele ce le mai frumos legate vitrinile
riilor. Cea carte este aceea ce produce in placere tot-o
aduce spiritual; principal al este sufietul.
Copiilor mai mid, sub 12 anl, - cgrora le lipseste citirea nu
deprinsi apropria cele citite - trebue li se dea
scurte, potrivit -filosofarea
scrierile vorbe defecte
De la etate copii bucuros poezii, de
Din a le pot tinea minte.
Fireste, poeziile pentru vor trebui fie tot asa pentru
bine esecutate, inveselesc ochiul
pentru frumos, bine timp cele caracterul.
Lumea copiilor plâcerile, bucuriile necazurile simt pentru de
Lumea animalelor tinerimei im material de bogat pentru citire; eu
deosebire importante deosebite ale ánimalelor,
din pentru (s. es. ele
astfel, ca placere de a le citi vedea, ele pe
ea el sâ observe acea.sta, astfel, spre es., se va bucura de morala fabulet
de
. pentru caricaturi nu trebue cultivat tinerime; se cultive
armonicul, nu bizareria disarmonia Foarte
insemnate smit a.pol povestile basmele abase. La noi, materialismul pre-
totul, trebue mare grad
copilgrie. Basmele bune fantasia, produc impresil
Povestile criminale, cele produc cele
ce imoralitatea, trebue oprite, pot nenoroci
trupeste
Literatura e foarte in basme povesti ; trebue ales ce e
preluerat anume pentru mmtea inaintarea pot da
istorioare, novelete, potrivite progresul Istorioarele si
comice, trebue sä ci tot actiune facul-
ale ocupe simtul pentru dreptate, onestitate,
pentru nedreptate neadevr,
de vedere, asupra a
se trateze pe ca nmlt bunul simt
in principala pentru profesori este, nu se
o cestiunea, copil
nu le cmnpere si le dea aceasta a
nu vor
virsti de 10 lectura copiilor este aceiasi a fetelor, de aci
trebue se conformeze ambelor sexe.
www.dacoromanica.ro 6
82 CALENDARUL

Pentru copil, o carte foarte este Robinson (de El deschide copii-

o lume importante, din el copi-
un singur dacá se folosi de corporale si spirituale,
poate cât de marl; ce spiritul de de
i se de a vedea alte locuri
singur a un principali a astor-fel de este,
ca basa din ele fie corespunzatoare obiectu-
a doua este, ca nu se prea
grozave, niel scene de chinuri saü acestea ar irita
tare fantasia 'I-ar strica si brutalisa Exemplele de
curaj, rabdare, putere de caracterul.
observiim ce dispositii are citire si in ce
rectiune sunt ele indreptate, trebue cu prude* pe calea
ce o de unilateralitate producem interesul pentru deo-
sebitele ramurl ale omenestl.
marl ail o pentru
tile caracterelor, ce le biografiile oamenilor
ioarte puternic asupra caracterulul Ele produc de
sentimente de umanitate, de patrie, de natiune etc.
pe va cu inaintarea pe scriitoril
clasici, vor produce entusiasm vor de
de si va da roadele cele ce cu tot dreptul le
de la de
Ast-fel ce s'a format gustul tineri, vor ideile
din marl al lumei.
Obicinuind tinerimea de timpuri o lecturä vom nimici
pentru pentru deprinderile Viitoarele generatiuni vor fi
serioase, culturä i poporulul
stru va fi asiguratä, si fanfaronadele vor dispgrea.
ostenelele puse de alegerea vor fi
plätite fructe, cum o un bogat,
tot ast-fel o tinerime care am o va deveni o generatie
sdravänä.
Din cele expuse aid pe scurt, reiese adevärul cuvintelor Herder,
o carte pe pentru intreaga lui
PROF. I.

OVREIUL

Nea Nae cumpärase Dar, hait! o trage 'ncetinel:

se ducea cu ei acasä ; Un rac l'a apucat de
fac oamenii säraci, tare - de el! -
De etichetä nu le pasä... Ca cum l'ar fi in cleste!
Itic, pungas, närävit, Itic exclamä gânditor:
urmäreste pas rar, Noi, racii nu'i - ce vrei!
la momentul potrivit Dar cine dracu le-a spus
mina 'n buzunar... sunt
D.

www.dacoromanica.ro
 83

PODOABA CASEI
carte bund, este un bun
B. de Saint-Pierre.
nobilimea de a venit nobilimea de numita plutocraPe.
In zilele noastre, aceasta de contraband& e si mare
lume cade in se arde de dorul aurului sclipitor.
Dar aceste de deja disparit din societatea
nilor puterea Omul cult trebue
a avea o orientare in pentru un cap luminat
vietei nu poate consista a locui ori-ce somptuos a
bucatele cele mai scumpe a se
ale model etc.
Omult cult a
mult trupeste,
de aceea maxima
a sale este:
trebuinfe
Dar ea ajunge
trebue satisfactiunea
vietei
mtelectualit: in in litere
arte, inplinirea
toriilor tale de de
ar fi meseria unui
el este totdeamia bine
respectat chiar cele
gante palate, e capabil a
da este un
pe zi ce merge cultura
vine un papport universal
omeniref, ea este deja
si tinde a deveni din ce ce
mult titlu de
omeneas
Negresit, e o
plare cine-va pe
o avere onest agonisita
Dar averile se
o
fac ziva de
poate
-
cine e doritor de ea.
sunt ieftine,
mal fie-care are de
a a se orienta asu-
pra lucrurftor
De aceea, ar trebui ca fie-
care familie româneasel existe o dar bine biblioteed de casd. Ea este
a a easel.
Câte ar evitat ruina, - de garderobe tixite
de haine in si a sportului amorDs - ar avut la
casele o bine s'ar fi folosit de ea.
mama s'ar fi obisnuit seninit de a a se instrui,
s'ar fi dus gândul de o sumedeme costisitoare rost.
Si unde pe care o asemenea copiilor
aceea le tuturor de familie : o de
bune, pe ai mulpmirea
www.dacoromanica.ro
84 CALENDARUL

teased o bund lecturd. Prin o multime de nenorociri si vd con-

un capital de literare, earl
creieze o
Ce splendid& scend e vezi in loe de a lua
seara de a lungul si de a-sl averea
vatra citeste aI jurul
Acest distins si gust pentru este din elementele
consolidat viala familiard, de de a german
a Negresit, ziarele politice pentru lummarea publiculul.
Dar ziarele noastre, din nénorocire, sunt, mare parte, organe de earl
se reciproc si nu se aproape de de partea a
nirel poatd da
mirea senind pe care dati revistele serioase.
o familie nu ar lipsease& dar o biblioteca, niel un
cap de familie n'ar trebui din vedere enorma InsemnAtate
a lecture sa.

EPOCALE
COLOSEUL DE LA ROMA
gigantied a sträbunilor nostri ca multe alte
ridicate de a fost dovadä de spirit ar-
Toate construCtiile romane se disting prin
a dimensiunilor si prin o severd simetrie, lucru firese la un popor de
si de de ideia binelul a gloriel
s'a In zilele Vespasian, scop'ul de a servi spec-
gladiatorilor. El coprindea 100.000 de spectatorl, avea un diametru
gitudinal de 187 1/2 metri si un diametru de latitudine de 155 1/2 nietri.
hectare avea o de 36 metri.
CONDUCTELE DE APÄ ROMA
Opt aquaducte pentru trebuintele de ale romane. Ele
un debit de 112.000 de metri cubiel. Conductul de de
Claudiu Appia) ea o lungime de 78 de chilometri o
e 30 de Aquaductul de Marciu Marcia) mäsura de
ehilometri era asezat pe 7.000 de de de o de
fie-care.
ruinele tuturor acestor superbe de edilitate store admiratiunea
TEMPLUL DIN EFES
o lungime de 129 metri o lärgime de 68 1/2 metri. El era sprijinit
pe 127 de de dintre care fie-care avea o
18.17 metri. grandios templu a durat 220 de
DE LA
Aceastä de la Ipsambul Nubia) este singur
niasiv de
TURNUL BABILONULUÍ
lume va fi Turnul BabilonuluI ar fi näscocire
El a fost de Belus servit drept observator astronomic
templu al Soare. El se compunea din opt earl
o de 204 metri.
Laturile temeliel o lungime tot de 204 metri.

www.dacoromanica.ro
 85

TRANSFORMAREA CORPULUI OMENESC MARMORÁ

ulti se ingrozesc când se gândesc, ce se alege din corpul

arderea
ornenesc, nu niel unii
Inventiunea doetoruhd este a respunde la cele mai ideale
doctor a iwyentat un procedeu, care mort
conservat la poate fi intact in intreg relieful Corpul
astfel preparat, spectatorului Astfel inbalsamarea, .momifica-
devin inutile, mal ales procedeul care resultate
eu superioare produce simple suspensiuni a
procedeu se numeste
asemenea corp, expus Roentgen, e transparent
poate foarte exact studiat din punctul vedere microscopic;
ce face de prisos autopsia.

EXPERIENTA UNI TATA

grea a care este pornirea a
dintre de a peste puterile finantiare. Ast-fel se
pofte adesea le aduc deceptii
dureroase de
vrem pe copil nostri ca deveni oameni
principiul nostru trebue cdt
se de a se de de placer
tându4e luxid e de prisos pagubitor, lipsa de cumpät
e un izvor de nenorociri.
Trebue din timp copil un 100
de cd acela e un care mai putin de
ce copil ar trebui se dea vreme, o
un registru de de cheltuialä pe earl el constrâns
a-i administra singur in asemenea am constat-o
la bdiadd El avea foarte repede caetele,
condeiele sale etc., venea sd-i cutare
lu pe fie-care dol Lei, din care avea
penite, cerneald, creioane etc.
trebuinte ale Dar un registru, obli-
regulat constiintios toate «veniturile»
de a mai rupe din caetele sale, de a le
etc. ce remânea la eel Lei, apartinea
el pdtea dispund liber de rest. Cu deveni din timp
proprietar al «mid averi», care, se din
Lei, dar el timp face siesi altora câte
o se in curând
putea el procura modest, util
Copilul astfel de timpuriu a valoarea banilor, importanta eco-
a prinde gust 'administratie.
Negresit, nu trebue vedere felul acesta de administrare
a ci controleze dar serios. Controlul acesta
trebue in vedere nu desvdtarea de economie, de
pune in ce ceea ce e de prisos
Tot e bine a ea alte de care el
are nevoie, dar trebue de face socotelile si a tine
perfectd reguld
www.dacoromanica.ro
86 CALENDARUL »

Cu asemenea ocasil trebue insistat, a nu cumpära ce nu pot

fi imediat trebue i se arate
simple dar haine luxoase dar pe datoril.
Ca ca de foc a pe copil in haine scumpe
de a trezi pofta pentru costisitoare. Copilul trebue

DIN BANAT
TIPURI DIN CIVIRAN-SACUL

ca de mititel sä dar
se bucure de 4cadouri» modeste dar potrivite.
Simplikaea din temeliile puternice ale educatiuni
eu menirea de a face fericirea nostri.

www.dacoromanica.ro
 87

BOTEZ

nu atentie numelor de pe care le copiilor

se a-si boteza copil al sail al vrunel
rubedenil. se face majoritate a numelor noastre botez se
pune din Niculae, Constandin, Dimitrie, Mihar, din diminutivele
Lache, Tache, Sache, Mache etc.
Las aceste nume nu sunt de v'ro frumusete care ar explica
cesiva adoptare, dar ele contribue la o la multe ne-
InchipuitivA, cite de Niculae
Tache etc. sunt tara
Apol mi se pare, nmnele are rostul El are menirea de a distinge
pe de ne vine a ne schimba numele de familie, nu
leg de ce nu am da nume de botez distinctive.
Cu fie oare insiratele nume biblice si mai
de cele romane. d.
Apol dacA vremea vroit, ca dealungul,
veacuri negre - popoare slave, nu ar fi oare acum
a adopta nume romane, precum am a ne limba na-
de nefasta
In Transilvania s'a deja de mult chiar sate
acolo nunieroase numele romane ca Traian, Valerie, Victor, Silvia,
Veturia, etc. sunt deja obisnuite.
Suntem un popor latin; avem puternice cuvinte a ne cu
noastre. ne demnl de ea, celor deja
botezati, pe Tache, Mache, Sache, etc.- a da de aid
copiilor ce se vor naste nume
In atest scop aid o de nume, pe care o tuturor
celor ce de botezat:
Adrian Ciprian Octavian Sofronie
Clara Eugenia Laurentia
Agripina Leocadia Ortensia Tatiana
Amalia Claudia Faustin Leonora Pahomie Tarquin
Clement Felician Leontin Terentie
Anibal Clementina Felicia Leontina
Antonia Fevronia Petroniü
Apolonia Constanta Fibian Livia Petronia Titu
August Cornel Fibiana Longin Pia
Augusta Cornelia Filipina Lucian Tulia
Coriolan Firmin Lucia Pompeiü Valentin
Crescentiu Flavian Lucretia Quintilian Valentina
Aurelia Crescentia Flora Lupu
Aurora Cristian Florentina Marcelin Roman
Axentie Cristina Fortunat e Marcu Romul Valeria
Bartolomea Fulgentia Mariana Remul Veronica
Beatrice Gerasim Marin Sabina Vespasian
Benedict Domitian Gheorghina Scevola
Blanca Dora Gratian Matrona Scipion Victor
Bonifaciü Dorotea Martial Sebastian
Caius Ilarion Maxim Sempronia Virgil
Calixt Elisa Maximilian Sever Virginia
Melanie Severin Visarion
Carol Elvira Sidonia Volumnia
Caton Emil Mina Silvian
Cecilia Emilia Juliana Silvia
Celestin Epifanie Justin Miron Silvestru
Celestina Lactanti Monica Sixt

www.dacoromanica.ro
88 CALENDARUL »

EDUCATIA FIZICA
Higiena ne spune, cel real spre a feri corpul orne-
nese de boale contagioase este, de
ne de ce cursul epidemil de difterie, tifoida, etc.,
indivizi se nu.
hrana nu corpul, ea este bine
nu se e de organele
Acrid mai bun, in locuintele noastre statiunile clhnatice, la mare
la nu ne aproape la nostril
se cade nu poate absorbi ast-fel si
poate comunica organelor.
Ca respira
aerul in mod higienic,.ca
se «aerisi» bine, e
rat de ca corpul
Din
constatarea acestul se
colosala desvoltare ce se
in din gimnastice7
toate
Dar nu
de rationale,
toate organde in special
muscular.
Exercitiul muschilor
puterea durabil
dura aceasta
posibilitatea de a suporta,
de
vigoare inactivi,
sun't nu la
sele de ci
la statornicirea
crobilor ce produe boalele con-
tagioase.
Actiunea a muschi-
oxigen, la
produce
putere face ca
lucreze
mai mare spor,
putere sileste respi- TÄRANI DIN BANAT
ratia a deveni mal si mai
COMUNA CARANSDRE
repede ca organelor
tot oxigen
din ele tot mai acid carbonic. Cu chipul acesta, toate organele active devin
mal tari si mai resistente si produc, prin armonica actiune, acea sensatiune
de bine, pe care o cunose fac corporale in mod sistematic.
Din nenorocire, noastre gimnasiica a fost considerata mai
um fel de copilaresc fac gimnastica cum trebue
Dar aci autoritkile smit chemate. a interveni inregistram .sa-
tisfactiune, face din Obligator.
Vorba e gimnastica e indispensabila pentru toti care vor
organismul. mal productiv capital
al prima a
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL MINERVEI » 89

la in nu se face de
slabi de energie, de ori-ce
si de un entunasm
fi ea lumea de la enorma
a prin a constitni
de membrilbr exeratiile corporale si fac evite
dubioasele de prin cluburile de etc.

CELE MM ÎNALTE MONUMENTE

Turnul Eiffel 325 de triumf (Paris) 46,6

Coloana Washington 167,5 S. Sebastian (Spania) 51,2

Marea Piramidd 137,0 Coloana 61,8

Piramida Egipt 136,0 (America) 67,0

Torazzo (Italia) 120,0 (Belgia) 88,0

106,4 (Italia) 97,4

CELE MAI TURNURI

din 155,6 de la 71,5

din Bouen 146,8 Paris

Turmd Stefan din Viena 143,0 Catedrala 81,0

Catedrala din Strasbwy, 142,3 Mexic 84,2

din 86,5

Noire Dame, Antwerpen 134,7 » Catedrala din Lincoln 91,4

Catedrala din de 92,3

Catedrala 122,8 Catedrala din 96,0

din Enema 98,8

Paul din 111,0 New-York 100,0

110,6 Catedrala din

www.dacoromanica.ro
90 »

EPIGRAME
Intre 'ntre Parvenit-al de minune
Diferenta nu o sä
- El scris copildria, datoria,
Altii - multe -
(Proverb indian)
ca o
Ori-cum
De-o ea fuge,
De te urmäreste! OAN SCURTU

PRINCIPALELE RELIGIUNI DIN LUME

APROXIMATIV AL CREDINCIO§ILOR LOR

Crestinismul 480 de de credinciosi, anume:

si greco-catolicl 240 de milioane.
145 » »
95 » »

Budismul 455 » »
Islamismul 215 » »
Bramanismul (Ins!) » »
Confucianismul 80 » »
Sintoismul. 14 » »
8 » »
Armen!, CoptI 7 » »

sunt: Palestina crestin); (mahometan); India

(budist); (sintoist); Confucius).
Bibliile deosebitelor religiunI sunt urmatoarele:
«Coranul» la Mahomedani; el din sec. VII d. Cr.
«Cagiurul» (cele 42 de ale budistilor) din sec. VI in. d.
ai Chinezilor (sec. Cr.)
«Vedalele» Inzilor (din sec. d. Cr.)
«Zend-Avesta» Persanilor sec. XII d. Cr.)
«Biblia» la 1500 d. Cr. (Pentateueul), in timpul primu-
al ere! crestine (Noul Testament).

IMBRACÁMINTEA LOCUINTELE OAMENILOR

se sustine ca:
500 milioane de oameni poarta
250 » » un de de tot.
700 » o simpla
500 » locuesc case.
700 colibe pestere.
250 » » » n'aü stabile.
cavernelor din epoca Omul salbatic
la pe care pune la natura; acolo
www.dacoromanica.ro
 MINERVEI.» 91

peqterile lipsese, el colibi case. Nu arare-ori cavernele

sunt discutate omului de animale inaintea
acestuia. Resturi diferite instrumente ornamente aflate adincimele
acestor pesteri dovedesc, ele aü fost mult locuite de o numeroasä
latiune. Amenea caverne se In Franta, Germania, Tunis, America, etc.
In ziva de oameni salbatici se folosesc de asemenea locuinte, dar

DUCELE DR. CAROL TEODOR DE BAVARIA

LA CHIRURGIE A T. BILLEOT

nu ci omul civilizat refugiul la acest de locuinte.

In Franta, nu departe Saint-Maxime, numeroase din
cart se esträgea de Chantilly. In cavernele acestor cariere, cart
nu mal exploatate, locuesc oameni. are troglodita
acestia-e locuesc In caverne, ci niste numite (colibi
sublerane) cari de primitive ca acestea. G. C.
www.dacoromanica.ro
 AFORISME
ce pentru binele fortel trebue opunem forta. -
e mijloacele fortei chemate
mea trebue se astepte la fel se valida.
fel de
trebue creieze, creieze
Ori-ce noud creatiune,
o nouil Efectul luptelor violente de
viza sa. tid a fost egal indife-
LAUBE. binele public
onoarea lupta asta
Voturile se nu se e mi se
Statul, care majo- tereseaza de poporul intreg, ci
ritatea si lipsa de numal de aderentil sale.
decide, mai ca
mai tirzi. ajar
SCHILLER, Demetrius. MACAULAY,

Nimic de ca natura partidelor

majoritatea: ea se compune conserva vechile
din predecesorl puternicl, de principiile universale.
miseI se acomodeazi, din MACAULAY,
se asimileaza si din
massa care
a sti ce vrea. Cel ce se simte de
GOETHE. ile cari pe
nu e a le
politici e avanta- V. politiques.
gios a une-ori de pe
Ast-fel se
in luptele militante in de Când e vorba de binele natiunel,
perde, autoritatea creste prin o e
a reclama cereetarea.
NAPOLEON César.
*

Pentru a salva trebue Fie-care

ul. causa desperata rocul.
remedi temerar. I.

donal si salutar in Onoarea e

se pe calea onoarea poporului. Adevarata ion
Dreptul nearmat se poate opune onoare coincide interesele
n'avem reale.
ci comba-
pentru interese

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL » 93

Pasiunile guvernelor dovedese si mintea lu-

pasiunile poporului trebue se
ajungem la un grad de
Fragmente. libertate ferim
de pierzani'e.
GENZ, Politische
Poporal n'are intelect are
un sentiment politic
Numal o generatie su-
LAHARTINE, din .1848. despotismuluf.
LINDNER, des Glücks.

A ataca limba
a'i ataca Timpul nu pot
Struensee. ajuta pe eel ce sine
nu vor nimic. chiar pro-
vedinta nu poate salva pe un po-
Stagnatia e por, care nu e inclinat elupta.
Trebue intehgenta independenta..
omeneasca. socoteala de NNING, Political Speeches.
majestatea privim
veneratie la trecttte, con-
sfintite memoria si doarme
nu busit timp
ne ele, nu mal se preface adese ori
din de acum
si ar dispare am voi Révolution française.
le
CHATEAUBRIAND,
Causa cea mare a
este, pe popoarele progre-
constituriunile sta pe
voi de ce pro- MACAULAY.
fetiile ne-
?... a profetilo'r
Ninive va Nimeni nu e mal mare selav, de
Babilonul va ce- se considera liber,
nase si Mesia va Pentru a
lanturilor le-a tre- THE.
zit poesia pentru din *
fundul intunerecului, Principiul de e
mina zilel de ivirea pe sus de principiut
pe pentru terioare.
ura pe deasupra
Belsazarilor, deasupra sen- LAMARTINE, Révolution de 1848.
sualismului Sardanapalilor, deasu-
teMplelor idolilor,
patrie nu cunoaste
pentru - -
ideia Dumnezeirii;
zis spre onoarea gradatiune;
nimic,
ce nu face
ce totul,
mel e tot-d'a-tma e
idel de progres.
E. CASTELLAR,
a de
a se daane

www.dacoromanica.ro
94 CALENDARUL

pacinice. ce are imitarea, acesta e eel usor

de partea sa dreptul, trebue fie fine al treilea, experienta, e
dreptul nu se cucereste
GCETHE.

Forta e cea mare Absenta pasiunile

imbecilitate. diocre pe cele marl,
HERDER. ca care stinge lu-
danie, e LA ROCHEFOUCAULD, Maximes.
pe de ru-
sinea, de a cere fie nu
ABATELE SAYÉS.

este unica care Ipocrisia este un pe care

devine grea, o
aduce
mai multi.
I. PAUL. LA ROCHEFOUCAULD. Maximes.

acum, cele mai nu te

gate acele, natura era care
SHAKESPEARE.
e in cari sunt
activl.
inimile nobile iubirea
BUCKLE, History of Civilisation. este
Gumo GUINICELLI.
filosofiiamorala nu pot
inlocui religia in massa popor. Omul absurd este acela, care nu
universald. se

Nu ne putem imagina o
mare de numele a n'ar exista, ar tre-
are! nu se conduce bui inventAm.
nu se de religioase VOLTAIRE.
si care nu necontenit a
cultiva aceste si a le da o Dupg. mintit, trebuie o
presie si realá. memorie.
RANKE, Deutsche Geschichte. CORNEILLE, Le menteur.

Fie-care ceea ce El moare cunoscut de si

t,elege. nu se cunoaste.
GCETHE.
VAUQUELIN DES YVETAUX.
Sunt In interiorul
se ne cam temem de fericire,
ea face bun! pe bun!,
dar e primejdioasA pentru egoist!,
are omul, pentru a si omul care are succese crede
proceda meditarea, e permis.
acesta e nobil, al doiaa COPPÉE, Prietena.

www.dacoromanica.ro
 95

CÎTE-VA CELEBRITATI VIATA

Alma Tadema, unul dintre eel mal marl s'a 1836 Olanda. Trdeste
Englitera.
S. prin anu 50; inginer svedez; a plecat, Julie 1897, dol
balon, de la Spitzbergen en de a peste polul
de
cred deja mort.
Reinhold, ; sculptor. Operele sale se gasesc la Berlin.
Bernhardt, Sara, näseutä 1844 la Paris.
Björnson, Björnstjerne, näseut Kvikne, 1831; mare poet norvegian mare
agitator politic : adversar al uniimil Svedia.
Castellar Risalli, Emilio, bärbat de stat spaniol; näscut Orator vestit.
Clemens, Samuel Langhorn, sub pseudonimul Mark Twain.
1835. Este mai renumit
tor al Americanilor.
este Viena.
Edison, Toma Alva, vestit inventator
american. S'a 1847 Ohio.
sale celebre sunt:
Fonograful, Cinematogra-
ful, etc.
loan Friederic August,
numit chirurg german inventa-
a multor de
peratiune.
Ileyse, loan Paul, näseut
1830 Berlin. Este eel mare
novelist al timpulul nostru.
Ibsen, näseut 1828 Skien.
Mare scriitor dramatic, sa-
tiric temut.
loachim, 1831 Kitsee,
De nationalitate este
german. Cel mare violinist al
timpurilor noastre.
Koch, Robert, n. 1843 in Clausthal.
Renumit ; descoperito-
microbilor tuber-
holera, antraxul. C. ESARCU
Leoncavailo, Ruggiero, n. Neapol,
1858. componist de sfere.
Mac Kinley, n. 1843. Bärbat de Stat american. Cunoscut protectionist intransigent.
Actual president al uniunil americane.
Mommsen, Teodor, näscut 1817 Garding. Distins arheolog istoric.
Max, 1823 Dessau; orientalist.
Nausea 1861 Cristiania. polare, care
si apol pe jos, a ajuns la cea mal latitudine
(861/3 grade).
Patti, Adelina, la Madrid. Neintrecutä de opere.
Röntgen, Konrad, 1845 Lemiep. Descoperitorul razelor ce poartä
numele earl fac
Ruskin, loan, n. 1815 Londra. renumit.
Stanley H. Morton, America, 1843. Vestit al care
pentru prima a sträbätut Africa de a
Rudolf, näseut 1821 Pomerania. Intemeietorul patologiel celulare.
Weresagm näseut 1842 Cerepovetz. pictor
Zola, Emil, 1840 Paris. Romantier realist.
Clemens, näscut 1830 Vestfalia. Sculptor vestit. Operele sale
la Viena.
www.dacoromanica.ro
96 »

INMULTIREA

Cele mai recente calculari urmatoarele resultate:

Behm Wagner 1874 , 1.391 millioane
Levass'eur 1878 1.439
Behm Wagner 1883 1.434 »
Levasseur 1886 1.483 »
Wagner Supan 1891 1.480 »
autori 1895 1.540
Cifrele aceste sunt numal aproximative absolut exacte. Presupmlem,
a nostru se la 1.480 milioane, se va
dupa continente mod:
Asia 826 millioane
Europa 357 »
Africa 164 »
America 122 »
Oceania regiunile polare 71/2
Australia 31/4
comparatiune si suprafata globulul ne da
resatat. In Europa un chilometru (100 hectare) e locuit de
37 in Asia de 19, in Africa de 5, in America de 0.7, in Oceania, regimiile
polare in Australia de 11 medie generala.
admitem, 5 la 1000 acolo
la zi afla 1000 de persoine, se vor la 31 1005,
atunci nostru planet va li la a. 1900 de 1.549 milioane,
la a. 2000 de 2.548 ear la a. 2517 va fi de 33.586 milioane.
timpul de vine la un locuitor 10 hecatre, la anul 2517 trebue
se 23 de eu cantitate.
Un autor englez, care admite o crestere de 8 la 100 in 10 face socoteala
la a. 2072 va avea 5,994 de locuitori. acum se tine cont
de suprafata de pentru individ poats exista,
ajimge la conclusiunea, trebue inceteze de a mai progresa in
lipsa mijloaeelor de La ce in ce a
omenirei va ajunge la un de saturatiune, peste care va mai fi
posibil traiul pe limitate isvoarele sale de
Cifra medie a locuitorilor a am spus de 1.480.000.000
im foarte eonsiderabil toate acestea orase de lui
America i-ar putea usor pe s'ar pentru
omeneasea un de 90 cm. atunci s'ar putea plasa pe un
de 35 chilometri, toti lumel ear im bieiclist ar putea
jure oameni in putin de patru ore.
La 100 de locuitorl sunt 2,4 polinesieni; 0,7 de americana; 39,1 de
; 10 de rasa 45,1 indoeuropeana.

MUNCA PE CARE UN
a auzit vorbindu-se de colosalele usine electrice pe Americanii-
instalat se face la Rhein-
felden Helvetia, in departare de 25 minute de Basel. stint deja
cepute. In momentul se va termina
va dispune de o care se evalueaza la 16,060 de Forta aceasta va
distribui in industriale : Basel in Helvetia, Lörrach, Schöpfen,
Sakkuiyer marele ducat Baden.
Instalatiunea va puse miseare .prin
rentul care, in aceste tilluturl,. este foarte repede.
www.dacoromanica.ro
 STATIST1CA NOSTRU SECUNDAR
1896 -97
CHEL E Bucurestl

Liceie 246 131 4.669 834 528 1.712.164 413 13 10 1.227 556

Ginmazil 240 116 4.594 2.802 596 365 1.004.244 1.014.244' 360 538

Liceie reale. 116 80 1.887 1.147 186 370.578 375.628 327 11 12

Seminare 68 27 644 541 328.250 518.367 958 5 156

normale primare . 87 37 680 625 ortiodoxi 360.776 655.309 1.048 7

. 857 391 15.127 9.784 1.616 1.021 3.776.012 4.492.676

profesionale 98 42 1.429 795 221 121 347.110 361.010 506 16 6 304

Externate secundare . . 35 1.733 1.112 149 100 399.546 402.326 361 9 11 319

primare . 78 29 499 395.338 3 1 .137

. 286 106 3.842 2.406 360 221 1.141.994 1.478.266

CO

www.dacoromanica.ro
DE LA. BRAOY

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL »

Et
»
Fie-care familie trebue aranjeze o farmacie, spre a putea face
nenorocite urgente ce se pot ivi. In cele urmatoare, noi
cititorilor nostri o lista a care trebue totdeauna la
mai mare. Toate aceste trebue e sticlute
bine exact etiChetate. mai notam, substantelor medicale le mai
convine intunericul lumina. Un dulap corespunzator este necesar pentru
acestor substage. In multe casuri, mintuirea depinde de
la graba : e deci prudent, avem asemenea ajutoare remedli la
lista:
Acid boric pentru solutiuni antiseptice. El se in proportie de 40 grame
litru de dar gr. 15 de magnesie calcinata, putem
dizolva 50 de grame. Acest antiseptic e slab, el e foarte recomandabil
contra catarelor de mucoase (nas, etc.). Un antiseptic mai forte,
e pagubitor pentru aceste organe.
Acid citric, pentru limonadä (2 gr. 50 pe un litru de zaharicata).
Acid fenic Este un putermc desmfectant. E bine avem totdeauna
la Solutiunea forte (50 grame acid pe un litru de
destilata). solutie pentru desinfectarea a deja
etc. slabd (20 grame de acid pe de
spre a in ea compresele de pansament, spre a desinfecta
usoare etc. Acidul eo ne ferim de lua in
rectificat, spre a face tincture alcoholate.
(«Piaträ Este un puternic astringent. E bun de gargarisme. Se
4-8 pe 200 gr. de
Amidon, pentru Glicerat de amidon; 15 pe 1 amidon ceva
a se prepara pe
Contra frigurilor a durerilor de cap). In capsule de cite
50 centigrame de un gram. 2 -4 grame timp de 24 ore
A se bea (Acest praf nu se ia, dacä am luat thnp
naftol, cloral saü salicilat de
Antiseptic, asa se numeste ori-ce nujloc menit a stirpi microbil. (V. Ac. fenic, Salol,
Sublimat, Iodoformul).
albuminoasd, se face din 4 de crude litru de ceva
de de portocala.
(Sub-nitrat de bismut), contra diareil, ales contra disenteriei. Se
de la -20- 40 grame pe zi.
de contra iritatiunilor nervoase. 3-4-6 pe
Calomel. Purgativ. mijlocie: de la 40 la 60 centigrame, a se lua de
ori, pe gol in miere, lapte.
de), pentru etc.
Chinina de) in capsule. De la 10 centigrame 2 gr.
pe Contra palustre.
Cloral de). Contra insomniel. Se 2-5 gr. timp de 24 ore. Dosa de
1 Mai ales sirop de de portocala: Hidrat de cloxal : Sirop
950. Fie-care de din confine de cloral.
Creosot, adesea foarte util contra durerilor provenite din
Dermatol. Un excelent preparat, care accelereaza vindecarea desin-
fecteaza. A se lua ca praf a se pune pe rana. E bun ca
nu e de toxic.
Emetic. Yomitiv: de la 2 20 centigr. 100 .150 gr. de ca purgativ se
10 centigr. 500 de
Eter sulfuric, contra ametehlor, sincoper, etc. Se pun pe o ba-
se
de in pentru cataplasme.
www.dacoromanica.ro
 MINERVEI

contra frigurilor a durerilor. Dosa gr. Preferabila

contra arsurilor a de piele.
Trebue conservat stare solida flacon emetic Tinctura de iod
nu o facem momentul cind avem nevoe de se
Tinctura de se face : gr. 12 gr. de alcohol forte. Se
foloseste la exterior.
de pus asupra de preferat nu
e otravitor.
Praf din de ipeca. Vomitiv in doza de 50 centigrame malt
2 grame!) de de
de contra durerilor. La interior se 1-20 de La
exterior se 2 -4 grame pentru cataplasme.
de Swieten pentru spälaturl antiseptice. Contine 1 de sublimat pe
100 gr. alcohol si 1000 de destilata. Numal la exterior!
Magnesie Purgativ usor. de 2 -8 gr. pe zi. Mai bine seara
de culcare.
(Clorhidrat de) pentru contra durerilor. A se utiliza numal dupa
medicala!
de) pentru sinapisme, de picioare, cataplasme la junghiuri, etc.
Pastile de sodd, in contra din stomah.
Salol. Antiseptic intern extern ochi, etc.).
de mercur) pentru antiseptice. Ajunge o solutie de
1 de sublimat pe 5 de E puternica! Numal exterior!
de Purgativ. de 60 grame.
Timol. Antiseptic. Are miros
Tiol. Leac excelent contra arsurilor.
de Purgativ. Dosa de 15 - 20 gr. cafea neagra, etc..
contra arsurilor neinseinuate.
contra multor morbiderpe piele:

POPULATIA LA ANEXARE IN ANUL 1889

In anul ,anexare
78.970 Transport. . 86.893 163,500
Turci . 36.130 Germani . . . 2.471 4.000
(?) 6 162 17.000
. 6.540 7.000 (?) 10.058 3.500
Greci, . 3.165 6.000 (?) . 1.051 6.000
Armeni 803 1.000 Diversi . . . . 308
Total . 106.943 194.000
4, .

DIFERITE DE A SE SALUTA

Cc transpiri? (Egipteanul)
Cum ? (Fraucezul) stomaeul (Chine-
Ce faceff? (Englezul Americanul) zul)
Cum (Polonezul)
(Germanul) Cum (Rusul)
Cum merge? (Holandezul) Fie, umbra ta
-Cum (Svedezul) (Persianul)

de F.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL MINERVEI» 101

INSTRUCTIA

Chestiunea de a asigura o continuare educatiunea instructia ce o

mese poporulul in pe toti eel ce doresc in mod
sincer desvoltarea a bor. Un France; d. a scos
de o care discuta cursurilor de adulti de
iarna 1896-1897
D. Petit este un fervent propagator al educatiunii poporane. El a avut po-
.sibilitatea de a vedea, de a judeca, de a critica de a gisi remediul care ar
.putea asigura prosperitatea cursurilor de
constitue
rtoria a aces-
institutiuni, dato-
Victor Duru
or
progresiune
.constantä, s'a ridicat
la Gustul de ce-
-tire se
atrag
ce lume.
si de
da con-
. cursul ere
ales oameni din
profesiimile liberale
pro-
si studenti riva-
cause. Tim-
pul banul a fost
devo-
tament si
zice autorul,
cele mai
si cele
sincere instituto-
institutoarele si
El
cut educatiunea
poporulul o misiune
viatd. Ei, toate JOAN
sun't de ocupati 'si AL DIN
AL
asumat
munch inimä.
fäcut pentru tinerime, pentru copii. terminat ast-fel,
a se speria de nedormite si de cheltueli.
pentru aceste osteneli n'aü toate ei
perseverat in indeplinirea unui rol pe care '1 considerad o pentru
aceasta dragoste trebuinla de a se devota cause pu-
cursuri, au conferinte
rat, pe cheltuiala necesare. Aü fondue
diferite de instructiune. Tara nu va putea le destul de
www.dacoromanica.ro
102 CALENDARUL

noscittoare pentru binele, pe care ei simplitate

ardoare
and vom ajunge noi putem acesti termeni entusiasti despre
interesarea publiculd si a corpului nostru didactic de o atit de mare
desvoltarea culturil noastre nationale?
Institutorul este educatorul desemnat spre a forma
Trebue sustinem, sä'l prin toate mijloacele,
vrem cu spor a sa civica;
E a resultatele Franta 1896-1887.
Acolo eraü:
22.578 de de adulti de profesate
5.000 de cursuri fäcute de deosebitele de instructiïme, de camerile
sindicale ; numärul conferintelor e de 97.313!
Numärul de e de 1.200 toate sunt
activitate.
La luat parte 33.000 de institutori de institu-
toare, numärul ,tinerilor a asistat aceastä distributiune de
turá a fost de !

fruntasä intre civilisate, a merge

mal ar nobil exemplu
jinim cu din puterile noastre, causa mare a instructiunil educa-
nationale !

PROPRIETATILE RURALE ALE

De la revizuirea art. 7 al Constitutiunei noastre la 1879, sträinii nu mai

rurale in tarä.'Drepturile dobindite D-1. pro-
fesor mfiversitar N. Basilescu pe baza rolurilor de impozit funciar
1 Aprilie 1896, proprietätile rurale la
inätate, care plätese venit, un venit de 5.069.423 Lei care
eu 25 corespunde valori fonciare de 126.636.575 Lei.

BISERICELE DIN TARA PERSONALUL LOR

Biserie ortodoxe : 218 de Stat

. 5.909 » comunä
660 » » si din
Total
130 80
18 » 19 »
16 » 17 »
28 » 19 »
305 » 169 »
' 260 » 311 »

757 615
Preoti si diaconi ortodoxi 6.571
Cu patru clase de seminar 3.871
» 8
Cu de universitate 11

V. Dreptui de la 2 1897.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 103

OMUL PREISTORIC

Omul n'a fost tot-d'auna acest pämint: poate milioane de ani s'ad
strecurat momentul s'ad caldi a
cele strate sedimentare, momentul
ea.
aceste mari perioade apar nenumärate forme de animale
vegetale, pentru ca disparä sad apard modificate. Ordinea
aceastä aparitiune este de la simplu la de la inferior la
superior. Cu cit stratele geologice sunt mai recente, atit regnele animale
reprezentate tipuri mal superioare mai perfectionate.
urmd apare omul. apare epoca altil in qua-
S pare cel putin ce priveste Europa,- omul apare in epoca
tertiard. Drept despre aceasta a-
paritmne, servesc si silexul
descoperite la Thenay de abatele Bour-
goin scheletele aflate stratele
diferiti cercetatori.
Putin la care apare
omul, sigur e, existenta nu poate
de epoca tertiard.
acestor
osemintele aflate, e
din toate punctele'de vedere foarte pri-
mitiv.
Nenorocit, prin
gol, färd arme, probabil
vestminte, nevoia fa-
brice diferite instrumente
precum cutite. Asémenea
mente mare numdr Europa
se
lele
primitive faze desvoltarea
s'a dat nmnirea de period de
peatr. In epoca aceasta sd s de-
svolte arta. De pe se
pietri pe suprafata sunt
gravate, mod totul primitiv,
de animale si de Fildesul
e mamut (un animal contimporan
primitiv) coarnele altor animale CIURCU
servead omulul primitiv pentru desenu- FUNDATOR PRIM AL
rile grosolane. vremuri
pestere, ace
os.
acesta se in period paleolitic sad primitiv neolitic
de peatra poleita, din motivul omul acest urmá
sale de Cu timpul, omul devine pästor agri-
cultor el tine animale domestice altele cânele), con-
strueste tot soiul de
de piaträ succede de precede general
de Omul descopere arama care o ajutorul
ciocanului instrumente utile. Putin mai descopere
arta de a face focul, de oare-ce bronzul (un aliagiu de cositor pro-
portiuni variabile), se topire. omul
aceasta se mimeste de fer. Din acest metal ay-
mele
www.dacoromanica.ro
104 CALENDARUL «MINERVEI»

Grafie scheletelor, sicriilor, diferitelor instrumente, oalelor, oaselor gravate,

fragmentelor primitive de stofe, poate bine constata modul de
prietenii resursele de a primitiv. patru faze de
voltare a rase! despre a fost vorba nu e nevoe ca
fost traversate de rasele salbatice. Acolo oara lipsea arama,
nu putea fie vorba de de La de
precede virsta de metal. trebue se multe regiuni domnea
de pe alte se de o civilisatiune foarte
i in zilele noastre ar fi multe popoare in virsta
cucerirea natiunilor civilizate.
timp s?a Europenil actuali sunt ori-
cuceriserd Europa. Hipoteza aceasta se
din zi in zi. de pare a avea pdrerea, cd Europeanul
de azi ar fi descendentul al sälbaticilor europeni preistonci.
Care e preistoric? Descinde el direct din maimuta sad
dinteo dintre noi dar
sad acelora? Asupra chestiuni nu se nimic dar
o relatiune intre si superioare, aceasta
se poate nega.
La 1894-95 Eugéne Dubois credea a descoperit scheletul
intermediare dintre se pare, acest aflat in lava
prezinta resturile veritabil probabil a idiot preistoric.
A indica momentul omul trece din perioada anale)
rioada care orale) este imposibil. Sigur,
momentul acesta variazd foarte malt de la la ast-fel simt popoare
ad trecut de timpuri foarte indepartate din periodul preistoric istoric.
pretind a anale de 80 100.000 din ziva
de se periodul preistoric. Rasa rasa eramica n'a jucat
un rol important in istoria rasa este care a totul
pentru civilizatiunea acestel de ea se
e: descinde dintr'o unicd pereche (monogenism),
a s'a schimbat in conformitate medial in care a
Pdrerea o sustine Pritchard Quatrefages, cred omul actual
descinde din multe cari pe diferite punete

POyETE
se o
inteo sad strachind plind lapte La
povora earnea fiscal curate, penfru ca se aseze la fundul lap-
care in se 8 de carnea
poate da la porci.
se La 100 de pune 5 chlg. de var nestins,
chlgr. de sare naturald, de peste aceste
se aseze. vr'o lichidul, care s'a limpe-
zit, pune acest lichid 150 grame de de
tot salpetru borax, 30 grame se
disoalve lichid.ul acesta peste straturile de oud putin
2-3 centimetri. Tine aceasta la un si intunecos. In
acest chip pot conserva Lichidul e permis se
de o singuri data.
Laptele falsiflcat se urmatorul mod: daca e
de el devine floconos la fert; e
el ce In el ce contine
dextrind, reactiv (apa face rosietic.
www.dacoromanica.ro
 105

Contra Indelungate experieirte in Germania

mit, ca, contra acestel se recomanda o
acid cromic anume 5 sail 10 la apa 10 acid).
de a se aceasta solutiune, se bine in
Tratamentul se tot la 15 de zile. Metoda aceas ta la
18,000 de solclati, a_dat cele mai bune resulfate.

Curitirea legmnelor. Adeseori ni se ca la in

alte legume preparate vermi, insecte etc. Cauza nu fost
de a preparate de Spre evita asemenea
surprize desgustätoare, se recomanda de a le legumele,
salatele etc. o bine care mimai cit ori-ce asemenea

www.dacoromanica.ro
106 «

Spre a conserva buchetele de ne servim nu de

care am addogat 5 gr. de de de chipul acesta,
putem la 15 zile.
In nu exista o de izvor,
ea se a se apa de a Prin dispar-
din toti putea exista ea (d. e. tifoide,
etc). E bine ca ce am o In clocote
s'o apol se asemenea e
sigur de microbi
ieftine
de Santal 10 grame
Alcaol de 200 »
Alta:
Bergamot 10
de 200
Colonia se ast-fel
de Bergamot 10 grame
» portocala 10
» citrond . »
» cedrat .
» »
de benzoe »
Alcohol de 900 litru.

CONTINUTUL ALCOHOLIC AL SPIRTOASELOR

Marele al coholismul (betia), face an an mai multe

victime. 'Alcoholul este o ca arsenical, etc. Actiunea sa.
omenesc este De aceea vedem, Apus o
de de medici fac o agitatie sistematicd contra bäuturilor
Statisticele ne adue inteadevár date despre .neno-
rocite ale sistematice de spirtoase. Cele mai multe casurl de boale de
de stomac, de rinichi, de nervi se produc urma alcoholismului. ,
De trebue recomandäm, toate pärtile, mal mare cumpät
chiar totala
Pentru orientarea in cele câte-va date
privitoare la alcoholice:

de cantitatea de alcohol in diferltele bäuturi

Alcohol in vol. 0 Alcohol
Bere Aniset »
Yin de Bordeaux, alb Maraschinul »
slab » Wica . . . 25-38.5 »
Vin alb. . » . . . 43.5 »
. 10.5 » Chartreuse »
Yin de Rin » Cognacul 55.4 »
Vin de Champagne. 11.6 » de . »
Vin de Malaga . .
Vermut ... » Cognacul grecese
Rachiu
. .
de prune
.

.... ..
»
Vermut de Madera. » din Banat 50.8
Porto » Rom.
o »

www.dacoromanica.ro
 » 107

Tablou de medie aproximativä a din cele mai

importante podgorii din
analisate la statiunea din de D. Roman, chimist
B. rogii

TUL JUDETUL
Grame

Baca . 9.47 6.2

Dâmbovita . 17.2 1.5
Iasi ...... - - - -
Mehedinti .
10.0 16.4 1.5
Mehedinti .
.
11.3
24.8
2.3

10.0 1.4 Râmnicul-Sarat 21.3 1.7

Putna 10.3 1.4 Putna (Odobesti) 20.9 7.3 1.7
Tecuci 16.3 6.3 1.4 11.5 6.1 1.7
4 1.4 Tulcea. 1.8
Vilcea(Dragäsani) 11.9 11.0 1.8

Pentru aprecierea vinurilor se pot avea vedere general

Alcohol.- Vinuri foarte usoare alcohol vol.; vinuri bune de
tot usoare, 9-10 bune de dineuri (Tafelweine), 10-12 0/0;
vinuri de desert'20 si chiar si 20 alcohol.
Extract. - Vinuri mai inferioare, bine fermentate, con$in 14-17 grame
la litru; vinuri albe grele 17-20 chiar mai multe grame la
inferioare contin 17-20; vinuri rosii, grele la gust, 20-28.
naturale si
Aciditate.- albe fine a 5-6 aciditate, cele
chiar 4-5 aciditate mai mare de 6 pesie
in vinurile albe, devine
Cenusa. -Este aproximativ cam din cantitatea de extract.

SE CONSUMA LUME?
Un german a &cut o statistica despre cantitatea de hârtie se
lume. In cele urmatoare vom da vro-câteva din aceste interesante
date. In timpul de existä peste 9,985 de diverse de pro-
duc 1,450 de din aceastä materie. Din aceastä enormä
imprimeria jumatate; jurnalistica are nevoe de 338 milioane
de vr'o zece coaci ea vr'o 110 mult.
Autorul socoteste hârtie fie-care locuitor
din diferite ale ajunge la urmätorul resultat: Englez
anual 6 50, Americanul 5 70, Germanul 4 40, 4
20; Italianul si Austriacul 2 Mexicanul 1 20;
Spaniolul 85 fine Rusul 75 pe an.
Aceste date statistice ceea ce mai de mult se Englezul
Americanul cetesc cele multe gazete scrisorile cele multe,
in privintä pe Germani.

www.dacoromanica.ro
 cALENDARUL «MINERVEÍ

DESPRE

Activitate
Infanterie 1,325 440 1.765
CavalerieJ .662
Artilerie 408 188 596
134 66
Marina 68 3 71
Total . . 2,377 917
in activitate 541.
Ofiter asimilati, in 545.
SCOLI
Superioara de De cavalerie (Tirgoviste).
Artilerie geni. . De
artilerie A de
de artilerie si » » » » (Craiova).

34 Regimente de infanterie. Escadron gendarmi

6 Batalioane de Comp. de gend. ped. 1
6 Regimente de rosior. 12 de artilerie.
11 » » 2 » cetate.
1 Divizion gendarmi de
ELEMENTELE SUET :
1) Annata 3)
» 4) Gloatele stint organizate).
de :7 sub arme in 3 in per-
manente, 5 in cele schimb. .

Pina la 30 de soldatil in 36 in la 46 in
gloate. .

in la 40 aid; superiori, la
generalil 55.

CITE CUVINTE TREBUESC OMULUI IN

Prin imprumutarile ce le-a facut din limbile altor popoare, limba
are bogat Dictionary, publicat Statele-Unite,
definitiunea la aproape 350,000 de cuinte engleze devenite Bine
multime cuvinte vor fi desigur o multime de termini
In viata n'avem pe departe nevoie de
termini. Shakespeare trecea de scriitorul care dispunea de mai mare
-de toate acestea, dinsul n'a in scrierile sale mal
16,000. Milton se de 8,000 in timpul de un foarte
instruit mi se foloseste mai de 3 4000 de cuvinte.
servesc de comtm de 500 cuvinte.
isolate unde cineva nu trebue stie
pentru conversatia
Pentru a ceti si de literatura este de ca
cuyinte.

www.dacoromanica.ro
 No,
www.dacoromanica.ro
 **
*

Cu cuprinse glasträ
de demult .adus de sub sträinul cer,
Ce cald marea-albasträ,
un stmgher.
Ba nu-I stingher, o nu: e grädina
In copäcef ce'n juru-f cresc
Dar prea le-f prinsä tulpina,
Sä de netihna unuf I*
J. B. HÉTRAT

**
*
www.dacoromanica.ro
POMPEI: No.
www.dacoromanica.ro
112

POMPEI
de a fost distrus in anul 79 d. C. de o
V acest oras, si altele: Hereulanum,
gropate strat de lava cenuse, strat de o de
triai mare parte a locuitorilor izbuti din oras, . fost
in cenuse.
s'a inceput a se desgropa acest azi el
desgropat. El constitue in
noastre arata impresiunea pe care a un
in cenuse. S'a total 150 de.cadevre cenuse. a
arata rest'urile civil, care era compus ce
divin, El este lung de metri lat de 48
Aceasta piata era numeroase
ce activitatea pentru

STUDENTIT LA UNIVERSITATEA DIN BUCURE5TI

ANII
Teologie 95 82 84
Drept 469 519
485 278
Stiinte 256 196 230
farmacie 262 305 337
1.490 1.434
Scazind inscrierile 1.361 1.172 1.265
Din care fete 91 79
si se descompun :
i 1.198 1.130
118 117 .

Francezi 5
4
s
Dintre Romäni fost :

Bulgari 2 5 59 54 Austro-Ungaria
Italieni 1 1 23 » Macedonia
1 1 » Basarabia
2
i 1.265

doctori ai Bucuresti
de la
la 1894-.95
teologie 3 8
drept 704 57 74 66
i 97 18 32
tiinte 76 24 19
233 25 ?
333 24 26

date Cunt publicate de d. d-sale

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNET
Paris, 10 Noembrie 1897. G. Moroianu.

Duminicä. Zi de Dimineata. Fereastra mea in spre

De mai bine de o
aruncat spre ea. de mult ! Infätisarea
ei este de tot mohoritä; copacii sunt aproape de frunze
capriciosul joc frunzele pe jos
lubilitate artisticä, spusa revine in
o frunzä care : da, melancolie azutul unel frunze !
De fereastra a case vecine se sunete
de ; e o romantä rnultä
pere. S'ar zice, un de mandoline» modelat pe motive lente
nuantat de acea sonoritate fermecatoare a cinteculul de clavir...
ridicat ochii spre cer. Perspectiva Luxemburgului e din sin-
gurele face posibilä Paris sensatia de odihnitoare,
unui visätor trudit, viorii de dincolo din susul
nourilor. Unde-'i cerul nostru albastru ca o lacrimä de pirozea
in cit putinta dinteo privire in tot
situl lui sä pe el spusele basmelor,
aleanurilor inimei!?! La Paris cer frurnos potI vedea tablourl,
chiar acolo, un cer foarte conventional.
Ce farmec deosebit are toamna la noi! ca orizontul
crepusculic ce le peisage demne de tonul lui Rem-
brandt. Inceputul de are ales o nuantä artisticd
Cucorii de sigur mult ce spectacol e
sborul de savant curios ! Cu bucurie rindurile de
sä aparä orizontul eram copil, nu
opri de a nu cherna pe mama sail pe tusa, de ori mult
asteptatele de cucoare. tot-d'a-una puneam cutitul prispa
doar de va unul din cum mergea spusa; vream ori-ce chip
am un cucor. mama, pare o curte la strigätele
mele de bucurie clätinind din cap ofta avem grea,
: prea trec cucori. Vai de bietii crestini...!»
furat de duc mintea departe, departe de tot; uit car-
tea din fata ochilor arhitectura artisticä a unei preparatii
logice, o ce-'mi prinsese atentia atunci. Ce fä-
mama, ea care mä de bine? De ne iubi
femeile cu patima duiosia unei iubesti ca mama» ! ar tre-
bui spunem logodnicelor noastre, prinzindu-le inelul deget,
ne prindem, cum merge spusa viata de ele.
Bate cine-va use. intre. Nu era cheia ; mä scol.
www.dacoromanica.ro
114 CALENDARUL MINERVEI

Era un pachet trimes din am cunoscut scrisul bie-

scris de bine lui de
femenind. Iscälesc de primire. Factorul se uita la mine :

«Aveti petreceti o zi Domnule, mi-a zis ; aveti acolo un prinz

de aproape ingrijit; de toate». In civilizate cea mai de seamä
calitate a poitei este discretia garantarea ajungerel la distinatie a
letelor in starea care i-a fost incredintatä!
Singur. Desfac pachetul. Coprindea merinde trimese de a
rindele alese toate pe gustul ; cea mai a mea era
luatá in Se cunoscea, mi-le a trimes mama! Bate cine-va la
u§a. Tot factorul. dädusem o piesä, care nu mergea, de fran-
cezä nu era asemenea atentii se impun Värile civilizate !
fundul de caet liniat, pe care slove de
ale mele de eram copil, am gäsit o de cinci franci. m'a
mi§cat de mult atentia mamei! Tot-d'a-una, de am plecat de acasä,
trimes chipul acesta discret delicat bani din micile economil!
In necunoscintä ei de lume, ea ce nu cunoasce mai mult de cit
nu e in cu restul lumei, a crezut de seamä de vreme
trebue aibä curs
Peste un ceas am scrisoare. Era scrisul nepotului nostru
nesciinta mamei de carte, servea de secretar. Ce simtitä scri-
soare! trimisese merindele vederea mele de nascere, pe care
o uitasem de tot.
scria.

trimet cite ceva de pe fundul cutiei ai gäse§ti

trimes din ce-am putut stringe. Vezi, dute unde-va cu
la un teatru la o plimbare. da pe ai destule,
tä-le pustia.»
trimes tot place; deli ar ajuns in caltea bine. Ingrije§te-te
bine maia, nu eqti intre sträinul nu catä la nimic».
«Pe la noi e de a binele plecat de
turile de abia de o Numai cu mila,
mina suntem!»
un an trecut de zile ! Tu mai ai mult de mai
suntem Am dat un acatist la Banu de ziva
Doar s'o n'o face pe plac vom putea
noi -de tine...»
de emotie de sigur pe cea
adeväratä a ei, comunicatd copil de opt ani, care trebuia s'o
vorbe. Pare o cum de zece ori punea pe copil
citeasa scrisoarea ea tristä cu lacrdmile ochi,
din cap arätänd cu degetul vag, cam pe unde ca nu era tocmai
cum spusese, «Nu! Nu! zis a§a! Oh! nu carte !»
www.dacoromanica.ro
 «MINERVEÍ» 115

Fr. avea dreptate socoteascá sentimentul de mamä

cele mai sfinte
ce sä cä departe de tine, 72 de ore de drum
de fer, te pas pas cine-va, care träeste din emotiile

ce are pentru tine a viatá e intretäiatä de ce i le mul-

tumirea cea mai mare fiindu-I o vorbä scrisä de la tine, despre care
drumul de fer dä o notiune de distantä. ! mamele iubi !
N.
www.dacoromanica.ro
 NOAPTEA DE OCTOMBRE
de HARALAMB G. LECCA

POETUL
suferinta s'a risipit ca
dusa-I nu pot s'o semuesc,
De cu de ce, sub
al se topesc.
MUZA
ce-ai avut; poete.? Care durere-atit
Si Necunoscuta
? Facutu-m'a cumplit ?
POETUL
Un josnic dor, pe care ori-ce crestin tie;
Dar, simte äst dór
e omul: crede, in oarba-I nebume,
nimeni, de el, n'a suferit.
MUZA
Un josnic fi se-'nrudeste
De cIt In Cu Moartea. A destainui
dar o Un ascuns, e-o
folosi. Si-ades' o vorba-are putere
Nu Vorbeste. 6 remuscari a ne feri.
POETUL
spune
Niel nume

povestesc 'nainte
in fata
a.
ce
MUZA
Nu- povestirea. ed cerut
: 'curm
Dar fad
In ura, ce te-a perdut.
POETUL
de departe
la ea adesea
Si, la
In un chip
www.dacoromanica.ro
 Increderea mea E
duke a aduci aminte
De relele, pe care le potl usor uita.
MUZA
veghiind, Cu note slabe,
taina
Tot acuma tremuratoare,
Pe4st de care m'ai.lipsit. Ca
Zi! alte

Zile de lucru! senine! Jug sub fu

tineretea tot ce-aveam!
Odae ma-'ntorc in fine, mea
lucrul si fericirel
0, goale!
Scaune rupte! palatul Plecam departe ea
Nemuritoare umbra vr'unui copac din cale
lui Dumneze! Cararea ne
mai cint ce, poate, simt corpul, o Doamne
se citeste in ochil mel. Cum tremura...
dad pe ne poate Destul !.. Niel dea prin
Face privirea unel femel. Ce astepta.
fu femeie,-poate-atl ghicit-o, Cerul, se vede de-o
:0 prietenfl-Femeie fu Avea nevoe! pedepsi
Acea, pe care e am iubit-o, A de o
mina fi.

MUZA
A amintirilor Trecutul
In a ursita fost
Dar pentru ce te pun pe
Niste ce, la
ce De ce, cu ciuda,
POETUL
Nenorociref mele Da,
patimi, povestesc pe
Necazurile, visul, delirul ce-a mea
A ars, cum, ce si
Erea, bine minte, pe
ca La geam,
In rece,
legana-'ntristarea, ce-n mine
la fereastra, iubita
Cu toate c'al suflet
o frica
Si-n
pustie n'ardea
Rar, c'o trecind
Ar fi ea
Cand vintul da
Nu vorbind
mea2ngrijatä atunci
zadarnic cereal sd-mi fire
tremuram, ceasul fatal se-apropid.
mal venea. singur, fruntea

www.dacoromanica.ro
118 CALENDARUL « »

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 119

Cu plinl de priveam la drum

Si spus väpaia, dorinta ne-'ntrecutä,
aceastä femeie-'n
Mi se lume, ea
Si ea fi putut
noaptea'ceea
Ca de de ori
De-o mie de poate
Si tot räul ce pricinuit.
val! a
Ce rele ce chinuri nu fi risipit !
Se de ziuä. Sdrobit de
Pe de fereasträ atipesc.
ca-'ntr'o ameteal,
Privirile-mI trezite spre
De-o datä, la ulicioare,
un sgomot de Sunt pasil el!
Doamne! milä!.. E eal..
Se-apropie... «-De unde Ce vrei?
« azi-noapte? Cin' te-a adus
corp, la ziuä, pe unde
« In vreme ce-am singur, femeie nemiloasä,
« In care pat la al
Vicleano! Cum de e putintä
Ca gurel mele s'o mal
« Ce cautI? ce a mea
Cu braie ostenite, cursa ta s'o
din spectru! Ce-a fost, sä nu fie!
« Intoarce-te-n desteptat!
lasä uit pentru vecie,
la tine, zic: poate-am visat!»

MUZA

de te linisteste! Durerile, ca sloT de

A tale vorbe de gre se pot topi?...
Din Copile! terge de pe lume
Si n'asl vrea iar 'desfac. Nenorocitu-acela nume,
e? Pe care nu a-1 rosti.

POETUL

Rusine suflet, care inimä ce, ca o

mi-al Spre-a te iubi s'a desteptat!
de minie si oroare fárd
Aproape Era usor s'o-'ntepi cum
tie, rea femee, Dar mal usor era, pare,
Al blestemat amor iluziile
si ultima santee Rusine isvorul
A primgverel nor! 'Celor
a ta privire Prin simtit-am dorul
Corrupätoare, al glas, - Jul crude
Ele m fac spre fericire
blestem la ori-ce pas. nimeni nu le va seca,
prea din rana, care
Speranta mi s'a dus sburând; In nu se va vindeca.
mut Dar, se
E te-am plingind. mele
crudo, care topesc ast-fel ele
copil Ingrozitoarele-amintirl.

www.dacoromanica.ro
 CALENDAAUL

Destul, Daca necredincioasa

Iluzia-ti chiar o zi a vietuit,
de :
ti-o de vrei fil iubit.
De crezi e sfortare prea mare pentru tine
treci peste-o a semenilor
ura. Daca ertarea vine
Prea-'ncet, nici odata, - atuncea Cel
Din se in pace;
Tot ast-fel doarma-n sufiet un uitat.
Tot ce lume se preface;
Sicriul unel stea neturburat.
De ce in povestirea nenorocirel tale,
Vezi numal vise stinse si-amoru-ti
tu Provedinta
Si de crezi tu te-a lovit ?
contra loviturel, deci
ta, numal lovind-o
Tot omul e o e
puterea cit timp suferit.
e o lege, -o lege poate,
Dar lege de lmnea, - vom primi
De la nenorocire, pretul toate
Si tot ce e pe lume se poate
fruct, ca se cere zilnic
cere
bucuriel e-o doui,
De ploae gata
Nu ci nebunia ti-o vindecata?
Nu esti viata, a ta?
Plicërile usoare, ce-n cale te
De fi ce farmec ar mai avea?
Când in amurg, pe
Cu vechil tl prietenl,
De cit de
fiori
linistit
e veselia, oare
-
mai tu, vesel? glumi ei?
'Ti-ar mai verdeata,
S'onetele, Petrarca, al pasarilor ant,
Sculptura, Michel-Angel, Shakespeare poesia, -
De n'ai in ele
mai gusta tu oare o dulce melodie,
A oapta reel,
gusta tu, dusmana insomnie
Nu te la trihul de
De ce te Ce N'ai o ?
cind adormi, la de foc
Durerea aiurea
Nu face al ei divin ?
agale,
funduri de pe margini de izvor ?
umbra copaculul din cale
drumul ori-cirui
Nu simti si-atuncl in brate, sub razele de
Un corp cum se-'nmlidie? vedea
fericirea,
Pe ei, oare n'ai alerga ?
Ce mai dorestl dar? Mina nenorocirel tale
ntidejdea. De ce, ca un nebun,
clipele-1 de jale,
ce te-a ?

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 121

Copile! pe-acea
Ce-a stors pe-obrajil
cite urme o
Ea secretul celor ce's
i-a fost poate, cine stie,
iubit, nurnal destinul te-a zdrobit.
Stiind ce-'nseamnit ti-a ardtat si tie:
alta fructul din chinul rodit.
S'a risipit visul inbirea
Vedea o rand, dar n'o putea
In sale nu tot era
chiar de-ar fost, iubesti prin ea.
POETUL
e. blestemata. Mister ascuns sub jurdminte,
corp fioril Care-'n trecutu-ml vor dormi!
viperd-'nsetatd tu de-odinioard, care
din inima-ti
dar! Sub stele, In astd de uitare
Fil la : ert greselile-omenestl.
Pe seumpi ai dragel mele; Intre de-acum se
Pe bolta-'ngustului Tot ce era. reel.
Pe Venera, seinteetoare Cu din
Ca tremurind zic adio, pentru veci.
Ce-aruned raze sclipitoare - Si-acuma, visittoare,
Spre marinar ;
Pe-a Povestile'nveselitoare
Pe bundtatea de sfint ;
Pe razele din luna de la cer
spre Intirziatele zori.
Pe lacrdmile Vin'o, iubita. de-mi
Pe iarba verde; pe vin'o
Pe ne-'ntrecuta fortd-a vietei; Natura
Pe tinerei naturi; - Din sommi-i se va trezi,
Te isgonese din a mea minte, ea, reinvia-vom
Amor ce vel va
ALFRED DE MUSSET.

PODGORIILE ROMANE
Viile mijloc de pentru familii, se de a se
perde Pricina nenorocirl este filoxera, acea a
este numal de 0,75mm. a pricinuit podgoriilor
europene perderi de miliarde de
La atacase pint eel putin ha de vie, o foarte
mare, o la intinderea totald a podgoriilor care cuprin-
dead 1897 o suprafatt de 143.740 ha.
Dar pe filoxert alte boll de mai mied insemnttate atact
trebue o deosebita manel viilor. Mana viilor
este de o microscopict
se iveste sub forma de pete albicioase pe dosul frunzelor, pe coar-
dele tinere, ba chiar pe cum avut de a in anul tre-
cut. Podgoriile de nu produe de strugurl, ori prea
acril. strugurilor se in frunze de acolo
este usor de et frunzele vor fi bolnave,
nu vor putea formeze de prea Afarä de aceasta,
rea plautel face eu greutate, planta nu se poate coace,
www.dacoromanica.ro
122 MINERVEI»

o asa grad de va usor

de de cit una bine
Din pricina manel, productia se reduce chip simtitor,
dauna de podgoreni si dauna higienel
blice. Pe 1896, dupa serviciului statistic, podgoride noastre pro-
4.627.800 de vin, In 1897 din 153.808 hectare de podgoril numal
ha productive, iar acestea dat de neinsemnata suma de
hectolitri. Pe cind 1896, productiunea a era de
peste de hL, 1897 nu a fost de de 5,2 preturile
ridicat de la 8 L. 33 bani costa hectolitrul In 1896, la suma de 30 25 bani
1897.
Nu mai ajunge, in vreme, importam vin
strain, probabil italian, cum a face Ungaria. De
trebue masuri mal numeroase, mai pentru conserva-
rea unel Tratamentele var, earl
ceput se usiteze pe ici pe colo, In toate podgoriile ca ast-
fel mana nu face de cum face
samintele aproape necunoscute In noastre,
pentru a da vitel o mare vigoare, iar pentru a reconstitui usor
podgoriile filoxerate prin ajutorul vitelor eel mai bun mijloc
de a la o reconstituire repede, asocialiundor sindicale. Nu
cultare sfaturilor necinstite aventurierilor zisul cre-
dit asociindu-se podgorenil asa se va putea o repede
reconstituire.
G.

MOLIILE

sunt insecte din cele care

locumtele noastre. libarce de sunt negri
deprimat, lung de trel centimetri moale, ast-fel pot
bate cele aü abdomemil prin apendice
bärbatul are transparente, femea nu are de rudimente de
aripi este de a sbura, dupa ea un sac care
mal vapoare. nu se
ei, ziva, ies la si nu
substantele alimentare ea: si hainele, de
pielea miros care
pe obiectele care le au atins. de sunt
derabile report talia
Pentru a de ei, se unghiurile care el
se ziva, pray de piretru care se de la farmacie).
Se mal prind o de tinichea marginile inclinate spre inte-
rior, in care se pune vin noaptea pe
In cutie, de nu mal pot esi.
Moliile sunt a rod blanurile, covoarele,
s,tofele de de penele si animalele
zile ail 14 putermee, ele construesc un
de din materiile cu care se nutrese pe care
spate ea sa.
mal bun mijloc de a nu avea este preser-
vativ, de a depue pentru tre-
buesc bine aeri.site, scuturate periete putin pe In
timpul verel pun substante miros
tare ca: naftalina, camforul, tutunul praful de piretru.
N. LEON.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL MINERVEÍ »

VINDECAREA TUBERCULOZEi SANATORIi

Dupa ce s'a dovedit, toate doctoriile farmaceutice folosite in contra acestel

teribile boale efect, medici aü vindece
pur simplu cu ajutorul mäsurilor igienice-dietetice, in
Resultatele acestul tratament sunt mal bune, de cit ale tu-
turor celor-Palte procedeurl de vindecare,
Directotul sanatorului din d. Dr. Dettweiler, zice
ftizicul este un individ in stare de decadent&
; el a devenit prada numai din causa decadente.
omul poate combate bacilul. Fortele sale propril energia sa sunt
suficiente spre acest Trebue deci sä organismuful maximul de vigoare
dupä cum zice Sabourin: organic al tuberculosului trebue fie
tot-d'a-una activ.
Aceste conceptii teoretice servit celor
ce ail sanatoril pentru atacati
de morb.
Asemenea case de Ger-
mania deja in numär de peste 20, la
kenstein, Goebersdorf, Brema etc.
La ele se numal pentru
bolnavil dar in timpul din ase-
menea asilurf de vindecare se construesc si
pentru bolnavil Mai ales
Leyden consilier intim al Vilhelm
II, cu abnegatiune pentru
temeiarea acestor sanatoria pe seama bol-
navilor ofticosl, de mijloace materiale.
Statistica dovedeste, asemenea sanato-
vindecarea se face o proportie de
pentru cei ce se gäsesc in prim'ul sta-
al boale, de pentru ca-
grele.
Sanatoriile acestea sunt construite lo-
curl scutite de intemperii ele sunt mode-
de instalatiuni
Cura consistä dinteo curd
de o curd de aer de odihnit.
Cura de aer are scopul de a
compositia cura de alimentatie
are menirea de märi productiunea. E ne-
cesar ca bolnavul se poate
de mult. Pentru boalä, e TRAIAN DODA
mai de cit farmacia. Buca-
tele trebue fie abundente, substantiale
variate. Aer liber lipsä de microbi de gazuri pernicioase. Aerul liber
diminueazI sudorile. In sanatoril, cura de aer
e ziva noaptea. Ziva, petrec pe terase ; noaptea, ei dorm
cu ferestrele cameril deschise. La Falkenstein d. e. ferestrele dormitoarelor
deschise noaptea chiar pe un frig de C. Dar cum
de frig, de aer curat, sanatoriile simt ast-fel
aerul in dormitoare are tot-d;a-una o
de ±
Pe acestui sunt pentru bol-
navilor, sistemul acesta are un alt avantaj.
In climatice libere, se vor, ca d. e.
la Nervi, Abazzia, Gleichenberg, Davos, etc. se focare de
bietil din cad contagiulul. In sanatorii unde

www.dacoromanica.ro
124 «

este confinat, reglementat desinfectarea se face toate

gulele contagiul e nul.
Bunele resultate ale acestul de rational sistem de vindecare a trezit
teresul opiniunif publice germane care cere acum guvernuluf, ca
asemenea sanatorif pentru bolnavil de mijloace.
Ar fi de ca exemplu fie luat noi considerare.

VIRICULTURA
Asa numeste distinsul economist francez, G. de de a pe
de a
D. de Molinari este National
Franta» si se de franceze.
Intro causele trist fenomen d. de Molinari
sa protectionismul, .continua crestere a
superioare cerintele crescide ale prograMelor universitare, obice-
de prevedere economie desvoltate Franta de cit alt unde-va ;
trebuinta de a trebuint ce se mult mai repede de
mijfoacele de a o sati'sface, frica de pericolele a.
Deosebirea de natalitate intro inferioare cele superioare e foarte
o statisticd dr. Bertillon, se 1.000-de
15-20 de dad urmátoarea natalitate Paris :
NWeri
carder extraordinar de bogat M
foarte bogate dad 58
bogate 65
» cu avere 72
» 95
cele mai sdrace 108
Doctoral denuntd indignati cari ad
imimai nu vor cit unul
dol .mostenitori, pentru cd dacd acestia nu ar mai
se in elegante ca pärilitil burghezi
ad imitat pe se vor pune rationeze
mod, s'o Franta e ca
cit ca putere militard; ea e coridamnatd la ruind robie».

Dar in .scnierea d-lui de Molinari este un capitol de un particular interes

«Yiricultura».
Autorul, resultatele splendide pe le de
rasele animale aceste resultate sunt
n s'ar putea face lucru, se autorul,
societatea aci el de a lumina opinia
de a-i ce pentru societate
Unul din mijloacele cele de a o nati-
ime este: incrucisarea de D. de Molinari sprijinindu-se pe
de Quaterfage, o de exemple resultate ale
de rasse. Mulatele,-producte de dintre insula
Tristan Atlantic sunt femei de o Englezul Taylor le
proclami cele frumoase din Dr. alt Englez, sem-
frumdsetea fetelor din incrucisarea cu
chii de la Don, un popor foarte hidos.
In centrul Americel, o sumedenie de simt celebri oratori,
poeti, etc. Autorul o de alte exemple si aratii, altele,
scriitori tatá
Autorul conclude zicind:

www.dacoromanica.ro
 125

VIERMII ESTINALI
Viermil se si se in intestinele ocasionind
dezordine mai mai putin grave, se eel ma
comuni la tard sunt Teniile, Limbrica.
Teniile de multe cunoscute popor sub numele de cordea,
sad
1. Tenia sad viermele solitar, lung de - 12 metri, format din 800-900
segmente rectangulare, lipite cap la cap; la una din
mai ca de bold, purtat de un ale segmente
scurte merg din ce ce crescind tare lungime, se apropie de cea-
extremitate a corpului. Capul deasupra coroane din 26
4 ventuze, prin ajutorul se de intestinului. Din
causa gura digestiv
nutritiunea se face prin
absorbtiunea corpuluf. acestul ver-
me de porci coaja se
distruge de sucurile embrio-
nul, care se formase interiorul se
in stomac. Embrionnl
6 crosete (Larva care
intestinului si merge de
se in un förma
albe de boabe de
presupunem, cineva
carne de
sad bine, cisticercii ce
ajuns stomac preste citeva
devin se de in-
testine ajutorul crosetelor a ven-
ciclul reincepe.
2. Tenia mediocanelata este o
a este forma din
segmente nu cisticercil
de deci
bine observatA carnea care o sä
nu de
diocanelatd. Presenta
d
intestine
adeseori accidente de epilepsie,
abdominale,
diareie sad si CAVALER DE
persoane de A
sanatoase, altele foarte
mai sigur avem tenie,
sunt fragmeutele care le scaunul, ralbicioase asemenea
de bostan, si care nu alta de tenie care se despart
unul de corp cad. Se combat tenlile de roda,
de bostan (dovleac), etc.
3. Bothriocephalus este el un verme lat ca de
circulare el la cap depresiuni longitudinale, numite bothride; are o
lungime de 5-8 si este format din 3000-4000 de segmente;
la lui 'date afara matenile ajung din
ape; se din od o crosete, care
libera e de o de un dupa a ajuns
interiorul digestiv se opreste
Omul sad care nu sunt bine
aceste'larve, se intestin devemnd Contra vierme
www.dacoromanica.ro
126 MINERVEI»

se ea de terebentind risom de jerigd ne convingem a esit cap

tot.
4. Limbrica (Ascaris lumbricoides) ad corpul cilindric lung la 40 de
loare albd gura de bnze sunt de
tot, date afard materiile fecale, sunt de piol, apol se usued
se de praful care se depime pe suprafata corpurilor din care
ne servesc ca aliment. un asemenea corp nefert, precurn este
lata sad fructele, introducem ele care ajunse stomac, coaja oulul se
distruge de sucurl de ese afard. Limbricil
mada intestinul subtire la orn, mal la copi care
murdare; din intestin se ridied uneorl stomac, esofag ajung
ringe de ese apol pe pe nas. Cele de sunt afard
materiile fecale. Sunt ad spart tubulul digestiv
si cavitatea Se poate cme-va
bage de seamd sad prezinte simtome gastro-intestinale
usoare, dar se poate desordinele produse de devie grave
congestiunr cerebrale, de oprire de accese de
isterie, intelectuale chiar moarte Medicamentul
specific contra limbrieilor este santonina.
N.

VORBIM PE ZI

S'a un vorbeste, termen ore la zi, ceea-ce ar face

pe minut 100 de sad pagine la ord sad 52 de volume pe an.
aceasta nu se e vorba de de femeI, earl ge-
neral depäsesc mult aceastd

FABRICELE DE BERE DIN TARA

cele urmatoare date statistice, luate dupd valoroasa
Statistica Romdnd a D-lor Crist. D. Staicovia Robin, 1898.

Cantitatea de
Localitate Fabricant de orz e fabricati- perceput

Lei

Bucuresti Bragadir 475.800 1.982.800 609.111

» » D. M. Bragadir 284.300 4.000 1.177.860 280 308.702
Carol S. 179.200 2.300 182.246
T.-Severin Mehedinti Louis De 1.200 214.210 125 70.400
N. Nanu 45.860 540 118.140 » 13.800
lati Covurlui Plol 16.100 300 1.386 27.840
Braila 23.220 2.,
Popautzi Botosani O. Braileanu 10.400 , 2005 34.600 8.051
Giurgi 7.600 90 21.130 » 5.973
Constanta I. 7.600 110 20.896
St. AL Negruti 7.500 » 4.770
E. Sebesta 8.300 130 13.400 2.160
Pitesti Fuchs 40 3. 10.400 2,213
Roman Roman S. Cramer 6.600 60 7.614 2.284
Bossie 1.420 30 6.168 1.688
Tg. Gorj I. Visner 800 10 3. 660
Oprisani Suceava A. Elenboghen 850 60 1.716 675
Moritz Ostfel 300 6 2., 800 » 270
T.-Magur. Teleorm. Ana 800 10 800

Total . . 1.129.760 4.396.626 4.857 1.268.228

www.dacoromanica.ro
 ARDEALUL
Pe culmea cea mai naltä a muntilor se o
bine-cuvintatä toate semänate de Domnul pre Ea
a un palat, cap d'operä de arhitecturd, unde
sunt adunate asezate cu mândrie toate frumusetile naturale ce
dobesc celalte ale Europei, pe care ea cu pläcere ni le aduce
aminte. Un de munti ocoleste, precum zidul o cetate, toatä aceastä
dintrinsul, ici colea, se desfac, in centrul ei ca
niste valuri proptitoare, mai multe de dealuri nalte frumoase,
märete piedestaluri inverzite, care urnele de peste
peste lunci. Mai presus de acel muntos se piramide
de munti, cu crestetele incununate de
o de ninsoare, care
ca doi la ambele capete
ale unul in altuia.
Päduri stufoase, in care ursul se
umblä in voe ca un domn stäpinitor,
culmea munti. nu
departe de aceste cari aduc
aminte natura de Miazä-Noapte,
dai, ca la peste câmpii
arse unde bivolul dormi-
a-lene. Astfel Miazd-Noapte
una de alta armonizând
Aci stejarii,
capul spre cer; te afunzi
mare de porumb, din
care nu se mai vede
Ori te-i uita, vezi colori
f elurite ca un
cel mai farmecä ve-
derea : präpdstioase, munti
ale cäror mingle noni,
intunecoase, lund inverzite, li-
vezi mirositoare, väi rdcoroase,
cäror limpede apä curge printre CAVALER DE
inflorite, pirae repezi, care, mu- AL
gind groaznic se prävälesc in cataracte
printre acele de (Vezi
piaträ ce plac vedeni o
tot de-o-datä. Apol in tot locul de mari cu nurne armonioase,
ale cäror unde poartä aurul. In pintecele acestor zac comorile
nerale cele mai bogate mai felurite din Europa: sarea, argintul,
arama, plumbul, mercurul, zincul, antimoniul, arsenicul, cobaltul, tutoaoa,
teluriul metalul cel mai toate: aurul, pe care
vezi prin noroiul drumurilor.
Astfel este Ardealula
Dar nu numai artistul naturalistul, ci strategicul, politicul
arheologul de multe a se minuna impodobit Cel din-
www.dacoromanica.ro
128

va privi va cerceta cu mirare aceastä puternicä cetate

naturald, neamnrilor in epocele grele ale De ori
unde veni, ai urci mult spre a ajunge la nu
in ea färä de a fi sträbätut cel putin una din acele
de lesne de foarte anevoe de coprins. Politicul va admira
felurimea natiilor a religiilor adunate din toate colturile pe acest
unde pare a le fi chemat, dinaintea
masä de cum minunatele institutii democratice ce
ocrotit acesti munti pe despotismul le mätura din Europa.
In istoricul-arheolog va cerceta cu interes suvenirile rämäsitile
Dacilor, ale viteaz nenorocit popor, cea din urmä
neam minunat al Pelasgilor, care se aratä la leagänul tu-
tulor popoarelor a omenirei. El va la
tot pasul urmele de ale poporului roman,
e cea mai frumoasá parte a fericite (Dacia felix), draga
a Cesarilor.
N.

LUMINA CEA MAI BUNA PENTRU OCHI

Un medic de la spitalul de ochi din Paris ca artificiald,

primul lampa incandescentä, electricitatea, uleiul,
gazul locul din ca pentru ochi. Petrolul
este un bun de a lumina si are avantagiul de a fi accesibil

PARASUUL
este o de piele paingän numit Sarcoptes scabiaci
de abia se zäreste ochii Examinat
se presintä un Corp oval ca o ilustr.) alb läptos,
suros opt picioare o gurä lungäreatä
ascutitä. Barbatul este mult mai de cit
femea are pe picioarele ventuse.
Aceste animale se pe epidermá,
in corpului unde pielea este mai :
degete, pe piept, etc.; ele cu
gura pide galeri producind mincärimi
bile. Besicutile de la sunt locurile
care pun ouäle Animalele tree
usor de la o la altä cohabitatiune
nocturnä Se poate umple
contactul unui cadavru de
parasitul
moartea corpului omenesc. - Se de
tratamentul lui Hardy, se unge mai
ul moale de potasá; se ea o bae de o ord
; la esirea din dupä ce se bine pielea,
oneazä 20 de minute. se pe corp
pänd doua bae care se 4 5 ore mai Hainele
care acest tratament schimbate sail trecute etuvá.
N. LEON.
www.dacoromanica.ro
 CULTUR A NATIONALA

ANTFESTATIUNI in societal arata,

sub un anumit raport, in no-
stru de desvoltare.
acest o
trecut
progres pe care realizat timpurile din tot nu
se contesta, acest e departe de a
legitime.
pentru general cere progres din ce ce
real mai corespunzittor noastre etnice, de
aceea si spiritul critic se la noi
critica unor stäri de se face scopul de a netezi
a contribui la public, este o
indispensabilä conditie a progresuluf.
resfoesti colectiunile vechi ziarelor si revistelor noastre, de
aici peste uimit ideilor, de patriotismul
cald adese-ori al oamenilor generatinnea
Nu-i vorbä, adesea ori de note de niari ce proclama
pretinse absolute, quasi
Dar Domnului, de asemenea porniri alte
nu prea duce a
Deosebirea e cii
tuziasm din vremuri adese-ori ca astäzi:
din adincimele sentimentelor patriotice.
acestea. ne
adevarat trebue lie entuziast, sin-
cer ci pe si
: in

acestor in coarda la
el dorinta de a-1
a a
un bine concret si isvor
otice.
Patriotismul romantic opera, la ci la toate
ales o de generalizare.
Una din generalizarile cunoscute
abus, era Zic dina-
pentru mi prea fost
discutat la
A.ceastä exagerati generaliza.re ea o spiritul Lupta
pe care. a purtat-o noastre
www.dacoromanica.ro
130 CALENDARUL

de odinioard,
fond nationan, din liberale ale tiMpului,
deosebi aceentuarea de nationalitate in
Era natural, ordin al tutulor.poparelor

pilate de stäpäniri priinejduite de abia pe

culture, toate spiritele, toate inimile
o eloquenth pentru toate faptele
etichetare adese-ori rost, dar acestea nu
mai ostentativi, trebuea de o vreme reHef
www.dacoromanica.ro
 CALENDABUL » 131

exista, atributul se fapte sa

banale, cari nu nimic de a face
cipiulu Viciarea trebuea altereze cele
din adevarata sa practica diserediteze
Inteo societate ea noastra, care ironia satira nu mult
cind obiect de conceptul dat
busul ce se fAcea de a trebuit printr'im torent satire
mai spiritnale.
nenorocire. persiflare nu s'a a
a vrind-ne-
ca altele
a Europa
in ori ce
cas
etic
din
Multi din-
tre creseuti
copii in
reintors
bine con-

dintre
mult Francezi,
nu
teleg nationalismul
de
multi dintre Ro-
instruitl,
unilateral de
materialiste,
luat-o repede
hite nu
la
mai
manifestind
suveran
un
considerà FRANCISC PALACKV
desa- CELEBRU AL
eu progresul (Veil
monk al ge-
nerale, interesele comune ale
asernenea ne situatie pe
cit de de o de oamni politici, publi-
o samedenie alt' culti simt de de. a
mai rosti afar& bine de e
vorba de chestia Romanilor peste chestia
profera ca cumva vr'un
un dus rece de altul
www.dacoromanica.ro
 132 CALENDARUL

nu clasat reactionari retrograd, pe aceste de

sociale«, ca avea asupra acestor
chestiunI.
Unde ajungem cu acest
:Pentru nu ne este o o parte
din clasa a mid tinere a de departe,
in crede adese-orl am trecut de faza
.principiul national ar retrograd s. c.
Intelegem un punct o aparitie, cind o vedem ivindu-se
o natiune mare deja pe o a proprie
aceastä aparitie constitue pericol, ea
une tinere care abia s'a seculard,
s'a crea un la soare a deveni ea im element de
un factor de cultu

Aparitia aceasta .e cu cu
aminteri ide contribuesc
la internationalizarea noastre.
E indiscutabil, datorim Frante. Razele
culturel franceze vreme aproape numa ele singure,.
calea spre .civilizatie. Dar n'a fost creatá
tru ci rind pentru FrancezY,
de lumea pentru toate vor
de roadele ale geniulul ale franceze.
nenumrate popoare, marl, multe pe unnele-
franceze. prin aceasta intelectuale ale
Frante si
'ele popoare ca de dragul fran-
se de dragostea
ele nu u se
ce nu a cerut nu poate
natiunile europene numal
de zel nu
cultura A-
e o ales Neapárat,
e e consi-
derabq numárul acelor se simt ajuns
la un oare care grad culturd izbutesc a imita modul de
de a fi al Francezilor.
lui vor inchipuit
ar ayea de
am fi ajuns ne vedem visul ne-am un popor feri-
cit «et tout irait your le mieux le meilleur mondes possible&».
se nefireasca pornire a multora dintre noi, de vorbi aproape
. exclusiv de a nu se preocupa de cit de literatura de
obiceiurl si franceze a veun interes noastre
noastre altor manifestatiuni ale
culturel
Ba a pentru cul-
tura. e de
neste, pe româmesti
pronuntare Francezilor.
fie afectatie sad
www.dacoromanica.ro
 LEND

Nu dar ce cas asemenea o preocu-

pentru

Este o societaten productele

multe-putine cite nu se e re-

sultatele a pentru litera-
tura se in
de a se din a se
rezult
www.dacoromanica.ro
 «

stagnatiune dar a im gresi, aceste cauze

vom accentua cele
mai frantuziti nu citesc romaneste din Mai in-
foarte dac ei gasese
Cele li se par streine.
Cu noastra tot avem pot citite chiar
de buni literaturelor europene. e vorba de
a ne chinezesc literatura noastra, de a nu
ci vorba interesam de aceasta literaturi
Cultul limba francez predilectia pentru literatura sunt
motive de a ne acestia da in
literaturer
Ar absurd a face o pentrit cuvintul
desvoltarea literaturilor din r

chestia e numai
interesele noastre
Din pentru noi, aceste interese sant prea adese-ori
de altcum intelectuala adesea
a dar de fapt se exchisiv culturei
fel de de

Dar daca vom da bine de toate cari

ne gasim, vom elemente dar de
lumea gindurilor sentimentelor noastre, nu definitiv decit jertfe
ale noastre: le o
Pentru nmnai ce are aceastii mai ca-
pabil a interesa de cultura ppporuluI i numai acela va cauta
inainteze, seamä de individualitatea natiunei din care face parte de
reale ea se
De individualitate de aceste nu tin
idei sunt, cred, a popor tre-
bue eosmopoliti.
de natiuni agresive, noi nu putea
in pentru ea este a deveni ce
ce o popoare.
ca aceastä nu
tocmai pentru ca fie franceza, fie
noastra nota fundamen-
noastre ceea ce nu se de
sub puternic desvoltate.
C.

PRINCIPALELE DE PLIMBARE

Ber-
linul: den Linden, Viena: St.-Petersburgul: Perspeetiva Newsehi,
Corso, Madridul : Prado. Berna: Bruxela verte, Haga :
Kopenhaga: Park Oersted,

www.dacoromanica.ro
 135

WILLIAM EWARD GLADSTONE

(1809 - 1898)
Una din cele distinse mai simpatice ale al
A fost liberal englez (whig) de la moartea
Pahnerston la 1894, s'a retras pentru totdeauna din poli-
tick. Orator rival, polemist mai abil ministru de
care s'a Anglia.
In decursul lungel sale politice (el a neintrerupt parte din ca-
mera comunelor de la 1832-1894), a avut o des-
interioare a A fost
de nenumrate ministru de
la 1834 de 4 presedinté de
(1868-1874, 1880-1886, 1886 1892-94).
Intre de de cea
mare aduse sub guvernele lui,
legea pentru separarea
.de stat in Irlanda (1869); ches-
agrare irlandeze (1870); reforma
electorale (1884), etc. etc. Ultimil
consacrat pen-
autonomia Mandel. Un proiect de
lege acest sens (Home Rul Bill), pre-
sentat din Londra la 1886,
a fost respins de camera lorzilor a pro-
marea ruptura liberal
englez gladstoniani.
in 1892 a la virsta de 83 de
celebra care l'a adus
a 4-a fruntea guvernulul.
Proectul Home Rul presintat
parlamentuluf in Februarie 1893, oare-
a fost iaräsi respins de
marele de stat s'a retras (Fe-
bruarie 1894) viata privatä,
putut visul
mos al btrinetelor sale.
Cu
afacerile publice, Gladstone a destul timp se ocupe, o
demnä de renumele de stat, de chestiunf, sociale religioase
literare, asupra a nenumrete volume, articole in diverse
ziare reviste.
In trebue amintini intre de stat Gladstone a
fost singurul apärätor sincer si desinteresat al celor
unirea Principatelor 1859), Italienif, Armenil, de
in

CRESTEREA POPULATIUNE1 IN RUSIA

Cu Ianuarie 1897 s'a o
rätoare a care a dat rezultate numärul
cele 50 de ale Rusiel este de 94.188,750, in cele 10
guvernäminte ale rusesti de 9.442.590, cele 11 guvernäminte
ale Caucasuluf e de 9.723.553, cele 8 guvernäminte ale Siberiel
si Sahalin de 5.731.732, 5 de stepe 3.415.174, Turchestan,
Trans-Caspia, Amur-Daria Pamir e de Buccara 6.412
Finlanda 2.527.801, total 129.211.113
In anul 1851 era numal de 67.38 rnilioane, de
ea s'a 61.83 s'a aproape!

www.dacoromanica.ro
 SONET PAHARNIC

A 'mbatrinit de tot
vin din pimnitä nu poate :
La Ion fecioru scoate;
Dar, Ion

Pe invatä toate :
De nu'i Ion Cotnarul,
in pimnitä
poruncit fluere poate.

Ion chiar ;

Dar, de, esind, el cam incurc pasul:

Ion la un vezi, pune.
- A-ha! Pricep de pasul,
tluerul la spune?!»
- Dar ce eram cu nasul?
SPERANTIA.

Lordul Kelvin crede de 24 milioane de La

inceput este soare incandescent si ca timpul se raceste coaja
planet care dupa o grosime de 20. dupa altd de 60
de 80 cbilometri. interiorul o
mare e fluid si in de eruptiunile Vulcanice. Cu
de la suprafata se dislocbeaza causa ploilor
aceste parti de desagregate se formeaza patura
odinioara sub forma de acestl vapori
se condenseaza raceala de cad pe sub forma de ploae
care nastere la si malt mat Marte
si Aproape e egal Venus. e de 1,279 de
de cit Jupiter si de 1,283,720 ca soarele. Acest mic planet are
o forma de sfera usor ecuator. Ridicarea aceasta e o consecinta a
sale si a centrifuge, care a partea

www.dacoromanica.ro
 CALENDA MINER » 137

CITE-VA CIFRE LA

1,083,260 milioane chilometri

Diametru ecuatorial: 12,756,506 metri.
40,076,625 metri.
Suprafata chilometri 510,082,000.
Turtirea polard: (22 pentru diametrul polar comparatie
diametrul ecuatorfal).
Densitatea in raport apa (= 1): 5.50.
Greutatea: 5,957,830 quintilioane de ehilgr.
Gravitatea la Paris: (hiteala care corp liber cade la
minut) 9m,8108.
Gravitatea la
Gravitatea la :

Distanta de la soare: 148 chilometri.

in pe secundd : metri.
» » » » chilom.
» » ord: 106,200 .chilom.
» » 930,000.000 chilom.
Dura ta rotatilmir in 365 6 ore 9 minute 11
(an sideral).
de care are
pentru a reveni la
tul ecuinoxial (an tropic) e de 365
ore, 48 in., 46 s.
Durata rotatiunel
sale: 23 ore, 56
secunde.
in
axel sale: 456 metri pe
la eeuator 305 in. la Paris
in celelalte situate pe
grad latitudine.

Rotatimiea in
unel axe ideale ea extremi-
face ca lie-care
planet se presinte suc-
cesiv de provine sue-
cesinnea dintre noapte
ferenta de ore.
in
durata succesi umll
auotimpurilor. GENERALUL KOMAROW
Drumul pe (Vez
méntu] soarelui, nu
circular este
mult apropiat de soare toamna iarna (perihelie) mult
vara perihelie, adid e mai apropiat
de soare. vitesa e malt mal mare sad atunci
cind e mai soare. In perihelie 6
de apropiat de soare decit
Orbita soarelul este o intr'im plan ce trece
prin mijlocul astri, de elipticd.
axa proprie a in el se exact
orbita pe care acesta o descrie translatiunea sa.
atunci razele isbi in vertical punctele situate pe
oblicitatea aceasta merge privire la
situate aproape poli. Considerand cd la latitmline oblicitatea va
va trebui diferenta dintre noapte. trebuind

www.dacoromanica.ro
138 CALENDARUL

egale peste intreg Tot din imprejurare n'ar

smgur anotimp pentru latitudine. 'Oblieitatea situati-
unea. de rotatiune a este in raport de
Astronomil exprima acest raport ziva de când s'ar
vechea despre invirtirea in jurul Se
eclipticer a soarelui, pe când in realitate ea nu este
orbita a se numeste oblicitate ceea ce
este oblicitatea plauluf perpendicular a de rotatiune raport
planul de translatimie a
Din ce se admite axa retatiunei este si de o obli-
citate se va moment dat percurs al
regiunile polare nord sunt condamnate la intuneric permanent,
ear 6 zile regiuni domneste o tot atät de
Ceea ce se aci aceste regimil, rest
al In .decursul timp este favorizata hemisfera nord ca
in favorizata cea de sud. La ecuator diferentele minime. De
ori in an, minute, lucrurile se ast-fel ca
oblicitatea ecliptica n'ar exista: pe Martie 21
22 când soarele se dreptul ecuatorului. Din contra, pe timpul
(21 si 20-22 Decembre) soarele are cea mare declinatiune
(230 27'), se din ce ce când ajunge la zero -la echi-
In echinoxi ziva noaptea sunt egale peste de
primivara se (lot.

TIGANII
-
Nimic mai curios de felul de al
timp tot-d'a-una peste
dar foarte rar, rar de tot träsuri
acest neam nepriceput.
Aci4 grape - supt o
de plumb; poposind vre-o pajiste supt peticite
priceput asezate.
frigul nu ad tocmai bine deosebite. Lenea-
chiar mersul drain redesteaptä minte orien-
cea rece pe nu o eu cd de
niel nu-si dad o
Fuga e furat ceva
bate Suferd o speriat suferd nu numai
bätaia, dar foamea, setea toate ce suferi o fire
De cresc supt o educatie o ale sunt
cele mai largi « a mai a mai » de acea
sä nu mirarea pe » odatii
o sä iasä o droaie de
o usurintä de mirat peste cap, le
parale maro» parale boerule).
adeväratele de e doar numule;
träesc le place.
Gilcevitori la pe de
fie-care tot-d'a-una bätaia e ceoncluzia la care tinde
prestidigitaturi ad o abilitate ne mai de a «
peli ori ce ori ; te « din zice Se

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 139

te o de tutun. Cit o bine

nu, o trag de ca de
Inspiratia le in e
vre-un mal ingenios de a Nu se pierd in poe-
tice putea de ceea-ce Malebranche zicea de el, toate
Mouse patru versuri viata cd « poezia nu-i furd
Foarte impresionabili, din o de a inmagazina melo-
ce aud si de a le reproduce o exactitate de mirat.
Cintecele aunt de cuvinte sens, multe
ori o
sunt sgomotoase, repezi, chiote.
Basme aproape n'a, mai mult niste legende, in cari se
cine ce a vre-o foarte
a
stie expliedri a
sad a u-
nor fapte. Ideal nu ad
e redus
la «pintece»;
partizanii Metro-
d or.
Usori misedrile
de o
nevie
si «ta-
chismosi» - vorba
nu
buni de de
ciurari, ursari
si Foarte
prind usor
mestesugurile cele
mai grele.
e animal
favorit iganului,
vorba
o duce
la
face parte
i
« pentru
un e
un cal negru, negru C.
ca si AL

», un fel de stri-
la jocul cunoscut
sub numele de « Ca la oc iute, o
repede am zice, exprim danciul mare, va
un casno ».
e un nedeslipit, el iubindu-1 numai pentru
acest soi de
a plasticitatea
de a descoase nuantele cele mai dine ».
Batjocoritor despretuitor, tine piept care din
lui si-a o de snoave omoard nesfirsitele
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL »

de la peste poate, duc o resenmare ne-

mai vorba
Pe zilele de lucru, un aspect de
in zilele de de in
albe frimmase furate-ca niste umbre Fata
ceia ce sticlesc sub ce le servesc
drept sprincene le o de pe de respinghtoare
o a de
bustul de mijlocul gros
ca fuiorul caeruluf, piciorul mic, de mic nu de multe
botine li se privirea ce te cu mersul
de si molatic infdtisarea
supt cer supt cer, cunoaste natura
o simte trebuinta, färd sib lie
doar le dea ca pot umble
picioare, ca de le
voia a Are ca bdrbatul.
Nu cunoaste o morald. ultimul merge
o din cii
al cuthreia.
fata femeia o de ca o
ca ajute a face toate nu le
cubne, e la
de
Desteapth o ghicitoarea sad
si tari alt-fel drese
acelas ce spune viitorul, de care
a se interesa a tinda de fa-
si
la sat, unde vede
are vie un ce are
peste el face lemne toate
ce ride de se in
pe cum
stile Hi. hi! Cite
o o nude se duce,
2). tot ea
tot
o de tire-
si stie ce alte nimicurf,
ea le de la tîrg pe le vinde, ea
le vinde!
fricos nu e siret pe
in e prost.
Rominif. nu
legat la gard. Thramil ca astea asta
causa caracteruluf
Cind sade in sat, se stie e si asa pe

hi 59 vin.
Multumim d-tale
Mult
www.dacoromanica.ro
 141

viata asta : e la
se cunoaste lui. Viata de sat
face piardä acele ce el ca un dar De alt-f
se adapteaza la medi; viata sálbatica se
une ori drumurile nenorocite cari le duc acolo
pier odatá eu bor. trece prin minte Eram in cimiti-
rul sat mare parte, in. care nu de cit morminte de
tot. Am se face de nu e de
mare; mi s'a räspuns ride
mor in puscärie, de moartea, c'altfel la
de prin vorba s'a la
mai rämas cite-va de cete nomade sub «ru-
de lae»
frumos
de cit convoiul
rudarilor, mai ales
prin
drmnul ce
desparte mer-
pas; de abia
se nimic
vara se
mare
tea e soa-
singurul bine
voitor, pe
un cer asa de
Dintre le
ce mult .cea de
die, pe care o
foarte putin gust
päläriile negre
f el de f el
de pene de
merg un
sgomot asurzitor,
care sgomotul fanfa-
sbiere tele
garilor, copii
certele rácne-
tele
stie tipät
al vre-unei CONTELE DE HOHENSTEIN
rate din sat, rea- PRIMuL
cultul sgo-
motos al
toate astea nu e bate si am putea zice
se mai
a interesuluf chiar s'o .

Respect, drepturi: nuante vagi pierdute zgomotele de

culme, e peste ca sä se de omor
furt popas al dupe apoi o
spre 2) ce se pierde printre holde ca un fir de argint.
2) lung.
www.dacoromanica.ro
142 CALENDARUL

unde se tac,
bine ce
te aud vorbindu-le limba tine o
E foarte poti scoate de la un de lao o vorbd asupra traiulu,
portului, obiceiurilor tot ce-ti e : « Traiu
2) ride,
Ca e te mint, te mint te
adevärat vorbind, zisa are
de multe nuante de multe ori e peste poate ca un
tigan dintr'im sä se din chiar din
intro
Iatä exemple : sat zice, pentru expresia duc
: sad nostru nomad: la (mo-
neda) cel zice : alt la
si la rudari e foarte
-
Limba
voluminos; rädäcinele
e grebaie, färd
patine. schimb
muzicä; cuvintele sträine
din dictionar. Vocabularul nu e
foarte
loca-

mare cuvintele, ca spiritul de

La se potrivesc o spun ei spun adevärul.
nmnerile de la - : (1), dui (2), tri (3), (4), (5),
(6), (7), octó (8), (9),
Acestia nostri de azi. Duc o curioasä foarte putin
studiath, toaté ne-ar interesa din toate de vedere.
bertatea, toate ar sä fie mai malt.
ei povara vecinic veseli, nestiind
ce vor, träind strimt dar veti vedea tot-d'a-una
dispusi s chiar dupä ce comis un omor, nenorocirile cu
care bucuriile.

CONVORBIRE CU VECINUL

LIBERTATEA
- Bund ziva, ! de te supärat ?
Ce ? procese- le
- Ce ?
Proces de colo, dea judecatä pentru !
- Dar ce s'a intimplat.?
- d-le. Zilele
asta de gunoi. -
comisar comunal trece
s'o ridici. - zie,
vede
ridica-o
curte
- Cind mi-o veni la socotealä.- Am te dad !- Poftim,
dat in judecatä?
- Fireste. Ulte citatia. place, ? ! apol n'am drept supär?
N'am drept strig? are el, curtea slobod
fac ce Ci-cä e Libertate? Procese de contraventier Ce
libertate e asta, ?
Nu te vecine, n'ai dreptate.
- N'am dreptate! acum! Avem libertate ori ?
- Avem.
stirea lui
Lui naiba
www.dacoromanica.ro
 »

-- Nu e libertatea? Nu pot ed fac ce casa curtea mea?

--- Dareste.
nu e libertate.
te
linistit D-ta bine
-- Dar atunci?un Zi i-ar veni vecinulut poft
-- Vaar hber Ce s fach
- E?...
- mat zicem, acest vecin pune un
balanga-balanga... Liber este
curtea
Fireste nu e
-
Jut? e
somnul.
curten
fa
ce vrea?
- Da, da; nu
supere pe mine.
- A! Te-am
- Va ai spus sunt
pe cart cine-va nu e liber ad
fach, crea, su-
par pe
- Asa este.
ne-am inteles.
liber este are drept
ce ad
pore pe altul.
- Da, da...
- E!
-- De
-casa ?
- Cum dracu
- ?
te poate
- De ?
es din
- Dar curte es
Nu te
- Ba da... dar vest curte EL1SABETA
aer malt e prea A AtiSTRO-UNGA
mare.
Dar toti locuitoril din
asta ar pime o la fel in curte, mirosi at
trece dumitale, care
nu ad ridiat...
-
---'Fireste
vest?
nu,
d-ta esti, dar nu gunoiul, pentru superi
dreptate. Chiar o
- Vest
-- Si Cristos Acum ne-am
tot asa a sis: ce
despre
nu face. Aceasta este
tatea. AMESCU.
www.dacoromanica.ro
144 »

CONSILIILE DE ADMINISTRATIE
DIN

Banca a A. Vericiami
- Strada - N. Crisoveloni
Anton Carp,
Carada, Director. Sc.
Teodor'Stefdneseu
Teodor M.
Alexandru director
1. G. Bibicescu Baum do
Stdtescu, - Strada Nationale -
Alexandru Vericeanu Capsa,
Pand George I.
Gr.
C. Nacu N.
Dimitreseu Emil Al.
Ath. I. Lipatti

General G.
-
Banca
Efori el -
Preedinte
N.
N. Zanne
Cr.
Colonel Roznovanu, D. G. Enescu
Menelas Germani N.
I. Poenarn-Bordea -Banca
E. Demetrescn-Mirea - Strada Biserica Enit -
N. Ioannide Istrati, Preedinte
lacob Negruzzi I M.
Alex.
»
Constantin
Petru Millo C.
Alexandru Gr. C. Disescu
Staicovid
N. Procopescu, Popescu
Alex. Lucasiewitz 1. C. Grädisteanu
Mdrgdritescu
('reditul urban
- Strada Rddoi
Alexandru
Triandafil Cr.
C.
Cost. Lem,
Dumitru Teodorescu )
C. Nacu
Stirbel
Meitane M.
Creditul rural Hodo)
- - I). Many )
Dr. Istrate
P. S. M.
Gazotti Davidescu
Anastasiu Staicovici
D-tru Polizu
G. Monteorn Negoescu
Societatea de
- Strada - Solacolu
de ne.:
G. Fälcoianu
www.dacoromanica.ro
 CALENDAKUL «

APELE MINERALE STATIUNILE NOASTRE BALNEARE

este foarte isvoare de ape minerale. Cunoasterea

din exploatarea
Statul care e mal mare proprietar de surse minerale,.
abia de zece toate isvoarele noastre sunt .
Surse termale se numal sursele cloro-sodke-sulfhi-
privata din

MONASTIREA BISTRITA

lipsel totale de de comunicatie sursele din Bivolari judetul R.-Vilcea,

proprietate a Statului. Apele din Bivolari sunt
rate De la 1887 la a intreprins marl
chelthell captarea acestär surse. Din nenorocire unor hidro-
logi dat un rezultat. Ar de un mare interes, se
si la bun aceste mai mult platoulBi-
volari e admirabil situat pe Oltulul, Cozia
va traversat de calea ce leaga de frontiera.
Sursele atermale se gasesc tara tot
nea si chiar regiunea Avem apol, apropierea
www.dacoromanica.ro
 CALENDARTJL MINER

Dobrogea, o serie de lacuri a nämol, bogat

sunt susceptibile de terapeutfce. Vom men-
tiona numal acele surse si cunoscute din pima de vedere
medical, sunt inzestrate balneare, se aflá puse
ca ape minerale de In categorie considerate
statiuni balneare ape minerale : Govora, in judetul
; Pucioasa Vulcana judetul ju-
detul Prahova ; Boboci, Sdrata si Meleaic Lacul-SOrat ju-
deful in , in Neamtu; Strunga
Roman; Breazu Saru-Dorna Suceava
Tichir-Ghiol Constanta.
Exploatatia balneard a Statului, pe Ministerul
prinde Govora, Lacul-Särat sursa de la
Govora, in Din la Govora sunt 10 ore de
drum de fier, din h'alta Govora se face cu träsura. Statiune foarte
5 ani numärul balnearilor s'a Govora surse cloro-so-
surse cloro-sodice-sulfuroase. in active a ape-
ale, Govora ar trebui clientela ce
pulea ca Mehadia, la Chapelle Aix les Bains.
lush t de fäcut pentru a complecta instalatia
Apel din Govora, dah .resultate in toate
formele rumatism cronic aracular si muscular ca si artritrele blenorogice
iderabil organismele constitue un adjuvant
tratamentul isului al cätor-va dermatoze torpide.
judetul R-Vilcea. Din anul trecut, de drum de fer ce va
lega orasul punctul Vadulul, este prelungith
änesti. Excelentä statiune climaterich, posed&
surse cloro4odice-sulfu ase, intrebuintate surse cloro-soctice-iodate slab liti-
nizate, intrebuintate denumirea de apa No. pentru Apele ce
sunt pentru ba departe d'a fi ineficace, complecteash. de
apele Govora, mineralizate, convin pentru tratamentul
anerdielor rumatismelo aceste afectiuni' ating orgamsme nervoase
pletorice pentru care cura Govora ar fi prea Apa No. 6 e laxativa
si convine tratamentul o
Chciulata, sursä minerala - cloro-sodicii-magnesiantirliti-
nizata, cu o de sulfhidric - Cura de are o mare
eficacitate In tratamentul boale r de de provocate de
uricä. Situatä pe malul drept al Oltulul, la chilometre de stabilimentul din
care vin apä de Clciulata nu pot locui, de in
statiunea
Lacul situat la Chm. de .poate fi ca cea
statiune a
'Apele din compozitia cloro-sodice, iodurate sulfuroase
apa cit nämolul o rarä minerale active.
acest punct vedere, e superior tutulor similare
sträine ca Nauheim, Franzensbad, 'Saint.Amand, Dax, Acqui superior chiar
de In schimb,instalatia ce posedä Lacul
Shrat, reclamä numeroase
Stärile morbide ce pot fi modificate, ameliorate complect vindecate prin
balneatia In Lacul Shrat se pot rezuma
Diateza scrofuloash cu toate manifestatiile ca adenitele, abcesele fistule,
ukerile artritele, sinovitele osteitele, corizele, oftalm iele otitele;
Rumatismul cronic si muscular;
'Pseudo-rumatismele cronice infectioase ;
Metritele infiamatiile cronice anexiale perianexiale;
sifilitice tertiare ca eczema psoriasisul.
judetul Surse cloro-sodice-magneziene-iodurate.
ori-ce inkalatiime Apa se transport& in butoae
la Pucioasa. cantitatea iodurelor de magnesie Vulcana cea
aph din Europa. Indicatiile chimice ca pentru
Govora.
www.dacoromanica.ro
 » 147

la 20 de Surse sulfurouse comparabile

sursele din Allevard. Instalatie alneara primitiva. Cele multe bar se
locuintele particulare, apa se eu bolovani arsi. Indicate: tra-
tamentur herpetice, rumatismulul si sifilisulur.
Vulcana Pucioasa, surselor, conditiunf clima-
terice de capitala, statiuni de mare viitor,
judetul Prahova. cloro-sodice Statiune balneara
Se ca climaterica.
in Prahova. Statie de drum de fer, la 2 ore de Lacul
ce serva la e format prin inundarea saline parasite.
de concentrare in ale acestef ape e tot de mare, daca nu superior
apelor de la in Jura, Bex, Kreuznach, Nauheim. Face parte din gru-
pul celor active eu o considerabild
ciabile de
Principalele indicatiunr sunt : anemiile, limfatismul, serofulosa, rumatismul
(boale de
bine studiat prevazut o balneo-terapica
Slanicul va deveni una dintre balneare ale tare.
jude-
la 12
de gara
regiune de
line. Surse cloro-so-
dice
neziene, slab
Instalatiune
Apele se
intreb uinteaz n
pentru cura
interna, compara-
bile apele
din
satia, indicate in
limfatism, in
tism si ca laxative
catare
nale
Sarata, in jude-
tul o ora
de
Monteoru. Surse
ro -sodice- . DIN CARPATI
Indicate ales (Vezi
in tratamentul
fatismului si scro-
fulozel copil; reumatismulul Proprietate a Monteoru,
revine meritul d'a realizat cea instalatiuue balneara din
tia medicala a statiuner e incredintata profesor Nicolae Tomeseu. Locali-
nu este frumoasa sufera lipsa bune ape potabile. Pe timp de
din gara in statiune e foarte anevoios.
in privat, poseda surse cloro-sodice bromurate
;iodurate, surse sulfhidrice surse feruginoase. In lipsa de instalatie balneara, se
exploateaza apa fOruginoasa pusa comert sub numele de apa de Meledic.
Convine in tratamentul clorotice.
in judetul Cea vechie prospera a Moldovel.
Proprietate a Eforiel Sf. Spiridon surse alcaline bicarbonate sodice-
si surse feruginoase. In grupul apelor bicarbonate sodice, sunt singurele
ape ce in tara. Atributiile sunt, in parte, ale apelor de Vichy
si de Carlsbad. tratamentul afectiunilor
degestiv : dispepsii, intestinale, entero-colite congestiuni
hepatice. Apele feruginoase sunt indicate in cura In
www.dacoromanica.ro
148 CALENDARUL

o camera de aer comprimat si, limitele instalapunei existente, se prac-

tick sistematic hidroterapia. Eforia Spiridon marl cheltueli a construit
in statiune aproape convenabile, un cazin frumos chiar o
pentru cura Kneipp. In schimb, sunt primitive, localitatea n'are
drumul din statiune e de in 2-3 zile
de devine chiar inpracticabil.
in Neamtu, situata regiune
Proprietate a succesiunel D-rului Cantemir. Surse cloro-sodice-magnesiene-
sulfate-sodice. Bogat mineralizat, pot succes apele din
Homburg din Indicate tratamentul limfatismului, herpetis-
afectiunile ginecologice. Apele sunt intrebuintate
pentru cura interna. Din nenorocire, balneara e
aproape
Din aceste ape se extrage excelenta sare purgativa de
Oglinzi, la 4 de care
statiune.
Surse cloro-sodice-sulfo-carbonate mixte. Intrebuintate munal
efecte ca apele din interne.
In sclumb,instalatia balneara, e sub
inteligenta directie a dr. Petroni. Statiunea dispune de un
foarte camere de cea ce face chiar anul bun
Roman 5 de 50 de
Surse slab Indicate
reumatismelor, ne
Staunea pe admi-
rabil platou Stunga, se de excelent
de sunt mai de in
vor de ridice din discreditul
ce o
cloro-sodica sulfato-sodicti-magne.siand. Excelent
purgativa.
judeKSuceava. Surse arsenicale alcaline carbonate. Apa de Donna.
in ca indiferenta de pentru tratamentul
anemielor si dermatozelor.
in Constanta. Lacul e separat de mare printr'o de
teren de 300400 metri portul Constanta. Apele sunt
sarate bogat are aceleasi
topice spitalelor civile a
pe in coada un scrofulosi
La dispozipa un mizerabil han
mare proprietar dobrogean, case satul
Tichir-Ghiol situat la de lac.
In lista statiunilor noastre mai trebue baile
de la Bughea Campu-Lung. cloro-iodice de la Vizantea, din
Putna; Amara de o acea
Aceste statiuni, prevazute rudimantare,
o numeroasa de
De altfel, de un curent favorabil statiimilor balneare
de sigur, va mult, si
vor bine vor da de rara si variata a isvoarelor-
noastre minerale.

BARTOLOMEIU BAIULESOU
PREOTUL B. BAIULESOU Brasov este un mare filantrop,
de El s'a la 11 1831 -Zernesti, a absolvit gimnasiul
teologia, a fost apoi de preot pentru comuna anul 1851.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 149

A fost denumit pentru de la scoalele strine si a ser-

vit 20 de de la 1864 la
A pentru prima o de catichisatiune pentru fetitele române,
-car! la scoalele strine.
In 1857, prin ordinul Archiepiscopuluf Andreiä a fost trans-
mutat ca administrator la biserica Sf. din Cetatea
In Zernest! a pe spesele sale clasa a 2 a pre-
dat studiile in in mod gratuit. a deschis-o casa sa,
dus la gimnasiul românesc
A in si de catichisatiune péntru fete.
In Brasov a servit ca de la 1857 In 46 el' a luptat
cu enorme, lupta Românilor cu din Brasov,
La 1869, Decembre, a
Asociatiunea
sodalilor Prin
ceasta el a format 750 ro-
si 450 si
de cea ce rapor-
tul din 1882.
El a stäruit de nemuritorul bär-
bat Mihail Stroescu care i-a
50.000 franc!, drept o
pentru formarea meseria-
Transilvania.
A 1889

A 1886 si a
blicat in 4 -1889,
-dactor, «Meseriasul oman»,
publicând articole indu-
-striale si de tot
pentru
A tradus
Ministe-
s'a Con-
sisorului censurare
aprobare.A compus un
pentru catichisatia fecioarelor
telor pentru srbatorf.
A de Capitanul George
Cristureanu din care a
sale din
valoare de 27.000 un
ternat de din
Brasov, care de la 1882 se fac
insemnate B. BAIULESCU.
A stäruit de D-rul Nicolae
nescu din si a donat scoa-
lelor române din Braov o mie de galbeni.
A stäruit de comersantul Hagi Petru care a donat diferitelor institute
de 27.000 de comersantul Constantin Popasu care a
däruit institute 21.000
A stäruit aceste grele Ardeal o
o parochie centrul
profesor religie membru al diferitelor de
Este un apostol al culture! un sufletesc
harnic, al
G. FILIP.

www.dacoromanica.ro
 SFATURI RETETE

Preparatinnea ali- cnrcilor. - Voind a

mentatinnea cailor. - ast-fel curcile vreme, pur-
precum el, le este cum : In cele
de prea putin 10 zile se eu cartofi si
ast-fel precum
el nu face de cit treaca prin de carne
stornah intestine cum ar trece ni- mai tirzid un cir
petricele sa unsoare.
le mistue. Un simplu si de se care se
care se si la nol, de evte prin lapte in
a da sfirmat mestec o portie de praf de
stomahul mistue nuiritive Nutretul ar trebui dat
calul de ele. pe zi, se
vom da un mijloc mal nu Curcile pe care
vantagios acesta este fermentatiunea am voi sä le dea sila, se
dospirea). Dospirea cea vor de aluat, pre-
mare putere din de porumb lapte
inlesneste considerabil curs de vr'o 5
latiunea alimentelor. cum curcile ast-fel se
deplin.
3 de ca
fie-care din cantitatea
de ce o in timpul zile. Mijloc do a arboril contra
Ziva din ciubure Un ziar ne spune,
stropim ferbinte ; batem cue arboril fructi-
ca se stee ferim atit pe si fructele
vase ceasuri, contra viermilor. Un jurnal,
aceea apa se pe borta din New-York acest fapt
ce se in A doua adauga, trebue atribuit aceasta
zi al oxidatiunea de sucul
si a treia al treilea. ; se amoniac care
sul muiat ferbinte, fer- pdtrunde toate arboruluf.
48 de E bine a se bate cite 6 cue fie-care
putem la cal, sigu- copac. Succesul este sigur.
va fi dat din corp
ca hranitoare din el
asimilate. Contra durerilor de rebele.
Acid 0.50 ctgr.

la
de - :
.
.
.
.
.
2.50 gr.
1 »

Chinina 8 gr. Cloral hidrat 2

. 4 » Alcool 20
4 » A se vata pune
. 2 » A se feri sä nu saliva.
de . 14 incetarea gura

Contra
putin timp, de 3-4 ori pe zi, Contra - Cel bun
cantitate din amestecul tratament, a face ca guturaiul abor-
: teze esté, ca ce simtim
Acid . 15 gr. si inceputul de o
Borax 15 » de de
Acid boric . 5 » 1-1.50 grame. Guturaiul va dispare
Alcool 30 » va foarte uvor.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 151

Contra durerd Se pune cronic.

in ureche o de 5 gr.
in uruatorul amestec: elastic . . 50 »
Cloral camforat gr. A se unge
30 » partea a de 2
Unt de migdale duld 10 » ori pe zi.

AURELIA CIONCA

Contra junghiurilor din Contra - Se

Tinctura de . . 50 gr. area solu-
Guaiacol . 50 »
A se unge 1-2 ori pe zi partea de . 1 gr.
Alcool 60° 260 »

www.dacoromanica.ro
152 MIERNVEÍ »

de a aroma Cel mai desinfectant al

- In niomentul cafeaua se vateme pielea
ea frigare) gr.
pisat; o ea se 1.50 »
amestece bine. lipindu-se de vede (de 15 »
de cafea, fel de Vaselind . . . 15 »
care aroma » galbend . 22.50 »
45 »

Praf pläcut pentru

urb). Contra
Iris de . . 750 gr. contra :
Lemn de rose. . 185 » Salicilat de metil . . 5
Calamus » 4 »
Santalum 125 » Salicilat de . 1 »
Cuisoare 15 » 30 »
Scortisoard . . . . 31 » A se unge pe vatä a
Faceti-le praf, amestecati-le la un tura
pernute de
subtire printre Contra de pe mucoase :
Acid acetic
Contra exzemei A se atinge un
a la in acid acetic pind se
o singurd atingere, ne-
diachylon . 30 gr. de alt-fel,
Salol 3 » 2 la interval de 24 ore,
se unge de 2 ori pe zi. Eczema cad a rand.
dispare repede.
o band de lapte. asudáril picioarelor. -
cum se o seara picioarele
de lapte Scheletul tunii) un amestec :

pielea trebue sd tare, Acid 10 gr.

pe o Subnitrat de bismut pulverisat 10 »
moale si resistentä. Pärul Acid 10 »
rar, fie pe piele, de Venetia 10 »
subtiri Schimbati in zi.
genele subtiat
de subt el, seam picioarele pre-
si foarte paratul
voluminoase prelungite sub Alcool . . . 100 grame
virfurile gurguelor de la . . 10 »
egale. Naftol 2 »

CASA IN VIATA POPORULUI ENGLEZ

poporul englez, are un adevrat cult pentru de familie,
casä. John cunoscutul autor al arhitecturei venetiene (Sto-
nes of a mod cât se poate de simplu, 'dar nobil,
«Casa este locul locasul ce contra nu
atac, dar contra teroard, nu e asta, casa
unul din
permite vräjmas, de seriositate, in
e casä ; e de o parte din lumea din d'asupra
din. casa este un un
templu de case!, unde cine este primit deschisä, a-
tune! este adevratä casä. acest sträluceste de gloria sa».

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 153

TEATRUL ROMANESC
EATRUL nu la noi dela 1833. Atunci
ad luptat pentru renasterea s'ad la teatru.
Ion Cimpineanu, ajutaf de Aristia, ad
Societatea care organizat primele reprezentatif
Se de a teatru, literatura
dramatich creatorif teatruluf se mul-
cu jucat de Corneille;
kotzebue, etc. A fost un adevarat teatru clasic. teatruluf ro-
ad vroit o institutie de o de
De aceia s'ad adresat la tocmai
romanticif erad puterea succesuluf in celelalte
Mai am avut epoca epocé pe care ad intrupat'o,
ales, Alexandri lo
pe la 1850 se Originale. Costache
ragiale, ne dad la mahala vin
B. P. Hasded V. A. cu piese istbrice originale :
Vidra, Femea, Vornicul Bucioc, Sa, etc:, etc.
Este adevärat, din piesele brôdate canava
strin s'ar putea pune tot in d. Urechiä are
originale.
1870 o Chiar
la localizasera, Pe scrii-
sus, lucreze pentru teatru Gr. Ventura, Al.
Macedonsky, Olénescu, G-. Bengescu.
timpii din are un mare succes d. I. L. Carageale piesele sale
noapte scrisoare, pierdutd, a cu
Ndpastea etc. D. piese bine
primite de
avem pleiadä de produc originale
de oare-care valoare : Mircea Detnetriade, H. Lecca, V. Leonescu, .Cincinat
Pavelescu, Grigoriu, ,Burläneseu-Alin, D-na Ana Ciupagea, etc., etc.
cuent .favorabil originale a- fost determinat in
public, aparitia acestor 'opere, féré indoiala, fi mai multé
dacé s'ar
in din urmé, de lucrérile am av o drama-
ticé originalé mai bogaté. in care desvoltat la li-
teratura originalé, cu a s'o sustie chiar
pe scena Teatrului cu tot soiul de piese numai ve-
derea material, cá meritul eontribuit la
desvoltarea literaturi este foarte mare.
Ar fi de ca publicul sé 'sustie aceasté Dacé asté-zi multi
condamné originale, le condamné numai dupé sunt convins,
acesti defaimätori citi s'ar duce la teatru
originale, s'ar transforma acetor
Avem in literatura noastré multe de o valoare e bine
le dispretuim.
ION BACALBASA.

www.dacoromanica.ro
 LENDARUL

GERMANII SI
Lupta dintre cele natiuni tinde a trece mai mult
economic.
D. Jules anul trecut un ziar parisian impresiunile pe cari
le primi el Germania, dumul la ziaristilor Stockholm.
In apretierile acestea ale administratorului Teatrulai Francez, care a fost
timp indelungat membru Liga Paul se schim-
bärile psihologice prin cari
trecut Francezii
zece ani, in ceea-ce pri-
veste sentimentele
Germania.
D. Claretie :
Nu mai väzusem Berlinul de
24 de Pastrasem
mintirea unui mare, cu
monumente red, a unul fel
de Versailles rigid,
sträbätut de regimente de
aduceam
Berlinul este un curios
amestec de palate
acum gäsii un foarte
populat, foarte animat,
care o viatä
un de un aspect engle-
zesc mai bine zis ame-
rican, pe
tinderea de
electriee de o
foarte eftine, pe
omnibusurile noastre ante-
dehiviane
de o puternich
nie feratä urbaná. Acolo, ca
Colonia, Hamburg, ca in
provincie renanä se
de asupra
de cosuri
te, aveam sentimen-
tul, cä acolo
odatä Germania-Cazarmd (Vezi
gäseam acuma fata
tot de
puternicä, tot de
Germania-Fabrica, care umple cu produsele sale lume, se
toate industriile, total, vinde de ar putea exporta
de parisiene la - care milioanele-
sale de muncitoare face o colosalä concurentä
toate cantearele Germanie un
nimicitor Sedan precum ne preparase nouä, dar
energie de fer, o tristä cadere....

www.dacoromanica.ro
 CALENDARTJL 155

Dar Germania a dat fata Germania industriale.

Armata sta in picioare, puternica pentru militarismul
a singele acesta rasse disciplinate ascultettoare.
fie-care zi trece garda, muzica Bulevardul Teilor
Linden) spre palat, - un spectacol de o admirabild vigoare barbdteasca, pe
care lumea priveqte drag cu nes$. E de crezut, dar e
: vor-
la Berlin
despre
pricinu-
esc
inimile
nu
durere
o
-
de in
vorbele Berlinezilor.
Din contra. fac tot
ce le putin,
spre a ne desarma
sentimentele noastre
de amaraciune. nu
le pot
rile noaträ
o multime de
numente.
Germania,
d. Claretie, poartä TEATRU LA
un alt (Vezr
poartä cum a
purtat pe in
chip dur comercial industrial, räsboiul cu
tarife. Asupra Germania asupra asupra
ea asupra
din Germania, aduc mine impresia val
de muncitorf de care va sapa ne va surpa, de cum-va nu
vom fi resista....»

SUPERIORITATE DE RASSA

uE

pinde superioritatea Anglo-Saxonilor

Scrierea Demolins a un mare succes, un succes nu
de curiositate. Ea pe pe voi s'o laude,
adevarul pe dar timp sunt in vechile
obiceiurl.
Coperta e ea de o anumitä pentru ca ne arata
planisfer pe care regiunile deja ocupate de rasa anglo-saxonä, sunt indicate
acela spre care se deocamdata
www.dacoromanica.ro
sunt colorate roz. Toate aceste colorate in roz, constituesc
cam jumatatea
Patriotilor din Paris s'ar putea convinge ast-fel,
ratul dusman teribil nu este a Lorena,
ci altul. Cu drept zice Demolins :
«Pe nor ne petrecem vremea cu reviste cu aniversdri räsboinice,
adversar, pe care nu-1 pe pentru nu e ca
märile bastimentele
tropeste, pe lume sale colonii.»
Abia deschizi o statisticä
pertinamente superforitatea rassei éngleze. In timp de un an, de Suez
a fost parcurs de 160 de
de 240 nemtesti de 2.262
Dupä franco-german,
Francezif adeväratul
era german.
Franta se
desvolte programele
-teascá-scolile. Se cerea nu
. mai gratuitä, dar oblignoare.
de ordin
ye Fie-care care
mergea la gbiozdanul la
subtioarä pärea zice : «Merg la
prin urmare cele cind miliarcle
sa se pe
rile »
Dar alt-ceva era si este in Ger-
mania. Impäratul are o conceptie cu
despre rolul
el tine din ea un
mijloc de guvernare o pepinierä de
soldati si
Cu totul divergente sunt rezul-
tatele franceze. «Intrebatr,
Domolins, pe o sutá de
päräsesc liceul, la ce
carierä se dedicá trei pátrimi
sunt la
functiunile
Dar deoarece Statul nu-i poate CROATÍ
aplica pe el trebue o
selectiune ajutorul esamenelor.
Marea, unica preocupare a
nu e studiul profund practic al materiilor la esa-
men. se obtine numitul chauffage, care consistä a da tinerilor,
in mai scurt posibil, o culturá superficialä dar
moment, a obiectelor esamen.
se in ales la Paris, anuinite
speciale, cari capetele cele mai goale cele sunt umplute
toate cunostintele pe le cere un vast program de
materii. Dar vai, esamenul s'ar fie opt zile ! Capetele
.s'ar ráci le-ar un nou dhauffage (o incälzire). Fireste,
www.dacoromanica.ro
 » 157

zile esamen, numitul bachelier (bacalaureat) mai aduce

aminte de nimic, certificatul odatá dobindit, ceará o
de la Stat.
Cu alta e conceptia despre
despre scopul in Acolo,
scoala a face din o fiintd absolut
ale nu sunt
rezemate pe
Stat.
Tinárul trebue
bat spre a capabil
succes lupta pentru
nu se face cárti
chip ea pune pe tineri
;
directe natura cu rea-
litatea lucrurilor. Teoria fenomenelor se
Numai practica
memorie.
Franta e o bogatá, ea dispune de
o mare cantitate de numerar, ea mai este
cea mai mare de
se datoreste economiel nasteri-
antipatiei ce
genere pentru plasarea capitalurilor in
agricole, industriale colo-
niale.
Cauzele produc aglomerare
de capitalurl contribuesc deja,
an, a le le sece cele
din sorgintea.
Aceasta se mai ales din
vor aibá
unul apoime-
nu-si iubesc copii mai putin
Francezii; dar considerá drept
absoluta proprietate; trateazá, din-
tru inceput, nu ca ci considerä
serioase. nu va face «cum
a facut ci cautá prevazá facá el aceea
face .

INRiURIREA ASUPRA SOCIETÄTEI OMENESTI

Multumitá ce a luat de un veac incoa, au

ceput se scape de jugul apásátoare- stiinta a emancipat
gändirea, la a neamul omenesc de robie
seculará care afla incátusat.
a isbutit descopere regule din observarea lucruri-
a dat la o parte credintele de ca
vate. Din cele asupra globului fost un
probate ca false de stiinta
www.dacoromanica.ro
158 CALENDARUL «

De parte, a dovedit, societatea se

activitate repaosul definitiv este chiar incetarea existentef. Ea
caut descopere in virtutea se petrece activitate,
spre a conforma viata noasträ aceste norme legi.
aci, se este de bine fäcátoare pe care o are
inta oamenilor. Ea a o noué omenesti.
Idealul ce-1 este iubirea de adevdr. Ea
pe fie drept, bun de Ea ne mai
dominat de urita a inzestrat de o
'este un pentru desvoltarea societtitei.
inspird.,acele frurnoase sentimente de abnegare de pu-
splidarieate, ce culte.
este cea a in ea fie
harnic, temperat fatá cu párerea risi-
peste intunericul, ce a stápânit oamenilor, le lumineazd calea
imbärbätându-f, indemnându-i, foloseascd toate puterile de care
dispun. ce e dreptul, mäsura care se sporesc cunostintele noastre,
positive se suferintele materiale morale, ce a
indurat omenirea de atâtea amar
Gratie mijloacelor pe le stiinta, toate manifestärile
au fost transformate. de pildá, industria, agricultura, arta
schimbat aspectul, de a inceput se aplice
domeniul metoadele stiintifice.
sunt inlocuite treptat treptat cele ce o mai
desvoltare a omenesti.
ea n'a apárut de pe pärnant,
armatá din cap picioare ca Mingrva din capul Jupiter. Ceva
mult, ea avut chiar sacrificat viata spre a spori
saurulde positive, folositoare pentru desvoltarea
intelectuald a societäte.
De pasi giganticl.
Pe fie-care zi, se sporeste numárul se
meniul necunoscutuluf, gratie ce acesti
dar, sä curent cu resultatele
dobândite, a mai ne mintea
practice, este dovedit, «omul poate cdt
DIMITRESCU.

PENTRU COMERC1ALE

In Germania se deja de idea, de a deschide

comerciale de a ridica ast-f el la rang academic.
Dr. Böhmert, Directorul institutuluf de statisticd profesor la
Dresda a publicat o scriere, care aratá necesitatea indis-
pentru de a crea de Comert in Universitátf.
Autorul spune, cd negustorif germanif o din ce ce impe-
rioasá de o culturd In accste fie
absolvit (bacalaureatul) patru clase de heed real
o comerciali din cele azi existente. Autorul face propunerea
ca deocamdatd la politehnicul Drezda o «Sectiune
a comerciale», iar in Hamburg o Universitas litterarum o Facul-
tate de comerciale.
Ideia aceasta a preocupatiunile
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL « » 159

DISTRACT!!
CULMEA

: «...Te asigur, simt de de

între Africa!»

edem Doanme Petrache,

o minune: ti-a cres-
pe cap!
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

CHELNERUVSE

cap de pe
- Crrc !
- !

Mania statistic
Profesorul: 'ti-e caetul?... uitat? ? 'Ti-ai
ce va fie-care s-ar caetul? Asta ar face pe zi 70, pe
2.100, pe 25.500 de caete!... Si acestea toate le corijez noapte?!»..._

www.dacoromanica.ro
 CALENDANUL 161

Ca o carte
o mare
in
pleantului Dulanescu, vor-
beste ca o carte.
«Da, ca carte
care fetele
voie s'o citeascá!».

Gust clasicism

Traiane, Traiane, tu nu mai ca

«Dar cum vine asa
o ideie?»-«Deh, Traiane, mai trebula
totdeauna timp indelungat ca
acum de repede»

INCERCARE

pe nevasta
doctorului ?
- Nu-i zestre are ea
dar ca o
Garderobierul un care turteste pe Bo-
rind jobenurile): «Dar, pentru Dumnezeä, ce are un gust
Domnule?» zantin - plac figurele
Domnul: «Nu pot clacul meu!» pe fond'de

www.dacoromanica.ro 11
162 CALENDARUL MINER VE1 »

RÁSBUNAREA

Chelnerul foarte
pentru Conul Costica. nu
are dinti!»
«Tocrnai de aceea am
sa-I o de ce
s'a - cu tomnatici nu
: de ce pot miloasa!»
giuvaerele pe care le azi
Te rog, BINEFACERE

.Brbedul: «Tu
tale sunt pentru mine
din princip, ca
dea poruncI!»

produc

etele senatorulul nostru sunt foarte

miloase.» - - «Ele
concursul desinteresat la serbarea
Cum poate singur de
pentru fondul de imbraminte a
des- - «Cine - «Tocmai
figureze pe un comandat toaletele ma
elegante».

www.dacoromanica.ro
 MINERVEI »

Recomandabil
de câne
zi, e
pentru cresterea
«Grozav de Dacá
trel
ca la
Un
Profesorul: «Explica-mi, ce deosebire
este optimist si Pesimist?»
Ekvul: este care e
fericit dud e neferiCit, e
nefericit e feridit».

nepläcutä

drum la
expositia de «Dar
pede, birjare! nu mai ajun-
la expositia de
Birjarul : «Nu fricá! Exposi-
de artä se de la
Septembre !».

www.dacoromanica.ro
164 »

DISTRAT

Din
Locotenentul (care
curtea cazärmil un nas-
ture de ser-
gent):
fi apar-
tinînd acest !

Mare pretentie
(indignat):
reste, la teatru, dar
datoriile...»
un
bilet gratuit!».
Creditorul :
are datoril, nu se
vine comedie

Din manej
un vo-
luntar gros care cade
te
plimbi Dar
de

In era razelor
voi
fiez.
- Cu carne, rog,
carne ?

nu
un motiv pentru desperarea
Dt-tale. Boala D-tale nu s'a agra-
vat de Pe aceasta,
D-ta ai acum o servitoare
minte, care nu te mai de
moarte, ca
: Doctore, dar
acea cauza
o distractie de

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

Jobenul-revolver Un chelner fin de sicle

preeautiune

3.

www.dacoromanica.ro 4.
166 CALENDARUL

Tata: «Itig, pe scaunul asta,,

n'are cu chipul
stricl de repede pantalonil!»

UN NAS SCUMP

Coana Chiva: «S'a trecut cu gluma! Fetele

nu mal aü ziva de un de
rusine spune, CoankSäftico, de ce nu
ne prin minte, ne
pe roate

«...Eu fumez 30 de pe zi!»

«Asta ti-o cred e bucuros. Cu un
nas, nu fuma mult
de a parte din

LECTIE 'DE

1: (care in fie-care
gratuite, catre un «Ce
te doare.?»
mi m &are nimic, dar face ver-
auzit, e gratis, a iubi, la viitor ?
bolnav?... Zoita: A se mürita
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL « » 167

vrei s'o dregi, o stria

pereche, de se
de nuntg, si la table d'hôte «N'ai ideie ce
totdeatma atentiimea conmesenilor.
De oarece curiositate pe
mult r-
bArbatul. pe posatul Cine
chelner conmesenilor, el ne- va da acum
nu sunt de ci de «Te cred,
pereche vine din sala nultrecut, pe fie
de ea observä conmesenil barbat, auzeam
o privesc o mai mare curiositate ca ori
pe chelner: la
«Dar bine, n'ai executat ordinul
«Cum nu, coconasule? Se poate? Am
chiar mult: am spus celorlati mosafiri
D-voastre nu

NU TEMETI!...

Mama: «Spune, tu Elevele: un un

mal ai o soarice!...»
«Da, dar nu fie Profesoara: «Ce proaste sunteti,
mai de mine!» v-'i
www.dacoromanica.ro
168 »

PE DRUM DE LA PENSION

mama, Domnul ce s'a dat acum jos, m'a sdrutat pe tre-

ceam prin tunel!» - aine, dar de ce nu mi-ar spus
credeam are

EXPLICATIE DE MODE DE

Coconita, a venit !

www.dacoromanica.ro
 CALENDARTJL » 169

ochil mel!
Cu D-ta nu mai am de a
face. M'ai ofensat. Cu D-ta nu
de de
fad un ofert avantagios atunci
prin - telefon.

CASITORIEI

Scanne tournure.

servitoarea noua):
pila mea, ti-a spus nevasta-mea ce
noi casa, de toate?
Servitoarea: «Da! Mai de toate tre- 1, Luna 2, a doua; 3, a
buie feresc de D-ta!» 4, un an de

www.dacoromanica.ro
170 A

Cercetári §tiintifice

dintre a ajuns de 98 de
a murit la de 108 anl!»
sToate astea-s nimieuri: Soacra-mea nu moare de loe!»

www.dacoromanica.ro
 » 171

Ce se poate
musicant casätorit
De la examen
Profesorul de «Spu-
ceva despre tensi-
unea corpurilor... Dar
ce trebue facem, un
se
Studentul : «Trebue
d-le profesor!»

Un bun pretext
Nevasta: «Doctorul zice,
grozav,
trebue caut a
de greutate, tu
nu la
Pentru
iubestl! »
Bdrbatul: «Din contra,
tocmaf pentru
te inbese de de
aceea nu vreau pierd
niel un gram din ta!»

DIN
Dr. Albescu N., Dr. C., 205.
Andreescu G. Besnea St., Popa Soare, 22.
Andritianu N., Florescu, 2. - Blumenfeld A., 5.
Andronescu I. G., 51. - Boteanu D., Mosilor, 97.
AL, Apostoli, 26. - Braunstein I., 8.
- Angelescu Const.,
Angelovici M., Dorobanti, 88.
4 bis.
Antoniu I., Gen. Florescu, 1-er.
-- Balaban M., Cortulul, 3.
Chr.,
M.,
11.
188.

- Balli M.,
- Apoteker Zissu.,
- Argesianu St., Fontanel,
Argetoyanu., 128.
-- BaubergerRinoceru, 7.
8 bis.
H., Mosilor, 53.
Assaky, 71. Bosianu, 8.
Athanasiu 102. Borcescu, Hotel
Athanasin Gr., Rahovel, 44. - Brayer A., Mosilor, 76.
- Arbore-Ralli Ecaterina, - Braun I., Traian, 96.
10. - Bruker D., MamularI, 28.
-
- Boboc G.,
N.,
53.

A., Victoriel, 93.

- Cantacuzino C.,
- Calinderu N., Scaunele, 34.
- Constantinescu P.,
37.
76.
Bardescu N., Brezoianu, 19. - Catopol D., 135.
www.dacoromanica.ro
172 CALENDARIM MINERVEI »

Dr. Catuneanu I., 45. Dr. Grosoviel C., 66.

Chernbach N. G., 103. Grosman H., elarl, 11.
Ciurcu G., Scaune, 5. Gugea Th., L., Berzil, 96.
Clement E., Model, 3. (Herscovicl) Lipscanl, 94.
Ciugolea G., Sculpture, 21. Habudeanu 62.
Cobilovicl Al., Isvor, 1. Hanulescu G., 4.
Cocciu A., 58. Haralamb, Renascerel, 3.
Codreanu M., lea, 2. Harth. D., 1.
Constantinescu P., Spitalul Mil. Em., Intr. Rosetti 5.
Costiniu G., Fontanel, 48. T., C., Fulgulul, 6.
G., Fontanel, 5. Hirsch Sol., Rahovel, 8.
Cristea G., lea 153. Hristodorescu M., Italiana, 8.
Cristianu Corn., Spitalul Mater. Iacobsohn Gr., 6.
Cutzarida-C. M.. Teilor, 11 bis. Iliescu Kiru, Sborulul, 15.
Costinescu, Coltel, 69. Iasloviel A., Sf. Vineri, 4.
Davidovicz M., 13. C., Armeneasca, 7.
Demetriadi G., Bulevardul E Amza 24.
Dudumi V., Grivitei, 52. D., Antim, 8.
Demetrescu Gabr., tirb.-Voda, 6. Mosilor, 163.
Darvari G., Sf. Dumitru, 5. lonescu Toma, 'Dorobantl. 69.
Demetrescu I., Isvoru, 70. Istrate C., Cheiul
Demetrescu Ignatiu., Mosilor, 235. Isvoranu G., Buzescl, 5.
Demetrescu St., Verde, Juvara Ernest, Luterana, 6.
Demetriu C. A., 24. Kiriac I., Sf. Ionica, 8.
Demonsthen A., 8. Kitzu Enea, Traian, 204.
Dianu G., Fontanel, 67. Kugel Rahovel,
Dimitropol, Grivite, 59. Lebel D., Mosilor,
Draghiescu 15. Locusteanu Veterinara.
Drugescu N., Brezoianu, 11 bis. Leonte A., 10.
N., Domnitel, 11. Levy M., Carol,
Eichenbaum Lipscanl, 84. Lupus H., 10.
Eisenberg 148. Lupescu 31.
Ehrlich S., Gabrovenl, Lustgarten, Episcopiel, 7.
Eleuterescu P., Armeneasca, 10. Manicatide D. M.,
Erdreich H., Veste, 6. Manolescu E., 321.
Ettinger, Piata 5. Marcovicl, Victoriel, 42.
Felix Eugen Pensionatu, 6. Marinescu G., 84.
Frenkel B., Academiel, 6. Mayer Hirsch, Lumine, 1.
Frumuseanu, Luterana, 1. Magureanu G., Poloni, 24.
Fischer E., Belvedere, 12 bis. Mihailescu N. N., Occidentulul.
Fains Mircea-Voda, 34. Mendelsohn, Academiel, 45.
Felix I., Pensionatul, 6. Mirinescu, 20.
Florescu Em., Rahovel, 7. Macove C., D., 52.
Fialla L., Calomfirescu, 16. N., 40.
Fischer G., ColteI, 16. Manakide N., 74.
Fotino A., Victoriel, 69. Mangiurea, Scaune, 21.
Frangulea N., Luminel, 30. Manolescu C., 69.
Ganea Mihail, 5. Manolescu N., Teilor, 29.
Gerota D., Bulv. Elisabetha, 39. Marcel A., Lipscani, 65.
Groseanu Popescu D. Marcel C., Armeneasca, 28.
I., 23. Marinescu N. S., Verde, 11.
D., P., Pache 6. Marculescu B., 92.
Georgescu M Splaiuluf, 8. Margaritescu N., Ionia,
Gornea Ion St., Grajd. Comunale. Meculescu Dim., Grivita, 69.
Gavrilescu C., Teilor, 45. Milliaressi N., Bulev. Carol.
Georgescu N., T., Moqilor, 103. Mendonide 8.
Ghidionescu I., Italiana, 33. Minovici M., Aleea Carmen-S. 5.
Glineanu D., Teilor, 88. Miron S., 205, bis.
Goilav I., Teilor, 112. Motoc A., Apostoll, 10.
Grandea St., Viitoru, 95. Modolea Belisaii, 31.
D., Verde, Nana 27.

www.dacoromanica.ro
 CALENDANUL 173

Dr. Neagoe I., Dionisie, 23.. Dr. Staicovief N., 5.

- Nedelcu D., P., 11 Staiculescu G., Stirbey-Voda, 58.
- Nicoreanu C., Muselor, 20. Saabner-T. 26.
- Nicolaid C., 8. Salter W., Bulev. Carol I, 31.
- Neumann H., Gabroveni, 18. Schneyer I., Karageorgiovici, 5.
- Niculescu D., Grivitei, 69. Schwartz H., Belvedere, 25.
Niculescu I., Victonel, 142. Seligman I., 43.
- Obregea Al. 31. Serbanescu I., Septembrie, 10.
Olchovski St. 16. P., Popa-Tatu, 60.
Orscu Chr. 12. gevereanu C. D., Campineanu, 25.
Orleanu C., Labirint, 49. Sigler N., 9.
Oceanu P., Stirbei-Voda, 108. Stamatin T., 26.
- Patzeld G. junior. Diaconeselor, 9. Stein R., Bradului, 2.
Pavlov N. T., Instit. Bacteriolog. An., Dudesci, 38.
Penescu C., 16. tefanescu Al., Amzei, 20.
Petelentz R., 80. tefanescu S., Popa Fierea, 11.
Petrascu N., 19. Steinhart S., Carol, 26.
N., 42. Stoenescu N., Berzei, 84 bis.
Pitisteanu I., Stoenescu N., Isvor, 28.
Popovic! S. P., Pitar-Mosu, 1. Stoianovici I. P., BuL 7.
Pastia C., 5. Stoicescu G., Corabia, 5.
G., Veterinara. Stroia G., Victoria, 204.
- Pilat Al., » Sutzu A., Plantelor, 15.
- Popescu Er., C. C., 23.
- Protopopescu D., T Vladimir., 19.
- Petrescu G., Stirbey-Voda, 23. Teodorescu 11.
- Petrescu Z., 3. Teodori I., Intr. Roseti, 7.
-- Poenaru
- Petrini-Galati, Pensionat, 7.
Petrini-Paul:
I., Romana, 22.
7. Thör Fr.,
Luca., Renascerel, 7.
Tomescu N.
1.
11 bis.
- Pompiliu P., Nasturel, 1. Thomasian I., 40.
- Polizu I., Regala, 11. Turbure Primaveril, 29.
- Popescu Dim., 8. Theohari 56.
- Pop Emil., Bateriilor, 10 bis. Tomescu I. Toma, Victorid, 208.
- Pop D. D., 1. D., Anastasia, 10.
- Riureanu,
- Carol, 45.
Ed., Biserica Amzef, 5.
- Romano Titus, 78.
A., Pitagora, 4.
G., Pasag. B.
drischi G., Veterinara.
- Rabinovici B., Patria, 1. A., Februarie, bis.
- Racoviceanu P., 165. Ulvineanu A., Serban-Voda, 49.

---Rappaport S.,C.,M.,Pensionatul,
- Radovici I. G., Victoriel, 111. I., 10.
Rotarilor, 24. Valentineanu I., 53.
Rahova, 130. Vasilescu P., Soareluf, 20.
-- Revici T., Carol, 31. 8.
C., 38.
Vellan I., Luterana.
V., Minervel, 11.
-
- Rosenstein N.,
Gr., Scaunele, 60.
6.
Varn'ali L., Grivitei, 107.
Vladoianu
Vasiliad
26.
Isvor, 61.
- Roth M., 3. Vasilescu C., 158.
- Roussean H., Carol, 55. Waldmann M., 123.
- Starcovici C., Weiss Em., Victoriel,
- Schachmann, 32. Wertheimer M., 29.
-- Schermann A., Radu-Voda, 78.
- Schachmann
22.
10. Westfried Ph.,
Wecksler I.,
Zeiliger S.,
5.

- Scherer 2. Zigura Bu1v.5'Elisabetha, 54.

- Sigala Mosilor, 205 bis. Zissu A., 36.
- Sigmund Mayer, 104. Zissu G., Lipseani, 2.
- Sterian Eraclie, Rahovel, 93. Zusmann, Baia Centrala.
- Simionescu Florea, 11 bis.

www.dacoromanica.ro
174

TIMBRE
Pe coale timbrate nu pot scrise mal 414 imobilelor baza titlu executor,
mal multe, se de cerile titlu executor de la
In acest din cas
supuse de 10 se va pune de 1
din registrele ce comerciantil sunt Contractele de civile si
obligati a tine conform codulul comercial. Contractele autorititile
Cecurile le tot felul de publice pentru etc. al
facturili originale sad copil. total 500
declarapiunile ce expeditiu- Adele de mobiliare si imobiliare al
total trece peste de 1000
Adele de ele
Sunt supuse timbrulul de 25 act separat.
Adele de
Declarapiunile particularilor de de
tre casele publics si cele adresate biurourilor executoril emanate de la tribunale si curtl.
Actele de evaluarea pentru avere mo-
Stint supuse timbrulul de 50 coala:
biliart a valoare trece peste 1000
iar când vor mal multe se va aplica
dupl. petitiunile de intentarea proce- asemenea imobil.
selor.
timbrului de 50
supuse timbrulul de coala: la de let:
de intentarea proceselor judecdtoriile de
ocoale. Sunt supuse timbrulul 25 coala:
Contraetele de de producte. Cererile de indigenat.
acte legalisate pen-. biletele de efectele de comercid
tru conformitate. flcute cele trase asupra
protestele vice-versa, negociate
Actele de de imobile ce n'ad efectele formate In streinitate
valoarea peste 1000 si negociate sad taxa
pentru carl se va cere de la o pu- iimbrulul se va putea achita
legalizarea, a semniturel, a timbru mobil mare de
a conformitate mobil se va pe act de a
nu supuse la o de timbru mal mare. se gira, accepta protesta In
supuse timbrulul 2 coala: nia, sub pedeapsl, la cas de contraventiune,
Scntinpele de
a amendel din
Toate octets de zapise de chi-
de rografate si cu emanet. de
Contractele incheiate particularl sad cu zapisele de ale sdtenilor pentru
pentru etc. al sume de 100 let.
prep nu trece peste 50 Toate obligatiunile societltilor
Cererea inscrierel firmel eomerciale sate. precum: anonime in
supuse de 5 comandita, cupoanele
Toate titlurile imprumuturilor statelor comunelor
Petipiunile de intentarea proceselor la tribunale (plus negocia in Taxa
taxa de 20 se va de negociare.
Contractele de
Sant supuse 10
Adele de mobiliart
la pretul de la de
Testameniele autentice Contractele de inchiriere arendare.
Actele pentru se va cere de la o autoritate Taxa se va calcula pe un an,
legalizarea a semnaturel, etc., ar termenul
supuse la o de timbru mare. termenul va mal putin un an, taxa se
Toate de carl se stinge o con- va asupra de contract.
testatiune tribunalelor Taxa se pentru un exemplar
tóte actele de invoire ar
se o contestatiune Pentru contractele pe de an se
s cutite acele acte de la de
competinta comunale. cele Taxele limbrului proportional merg cresand
de de ocoale 100 in 100 pint la 1000 ; iar de la 1000 In sus
supuse de 1 din a se
Adele de comp omis, se numesc
arbitril.
Protestele polipelor. Nu s'a trecut acest extras de
de (plus taxa de 200, sail pentru principalele acte supuse timbruluT, se
20 mal des se de particularl.
Cererea comereiale orase. Cele-l'alte supuse timbrulut pe nu
coala:
s'a mentionat deja
supuse timbrulul 10 si se fac coneursul
Cererea a mobilelor lege.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pag. Pag.
Prefata VI Compositoril celebri 70
Marsul IV Limbile cele mai respandite 76
ilustratiunilor IX Scoala de elevi-mecanici. . 79
pe . . 2 Epoca pe 80
Intunecimi 2 84
nationale domnesti Transformarea omenesc
in care sunt in marmord 85
ziva . . . . Experienta unui 85
si alte zile schimbd- Variatiune numele de botez 87
toare 3 Educatia 88
Posturile 3 Cele monumente . 89
Deslegarea 3 Cele mai . . . 89
Calendarul 4 Principalele religiuni din lume 90
Calendarul israelit 28 Aforisme 92
Mahomedan . 28 Cite-va celebritAti in 95
Tarifa servicilior postale . 29 Inmultirea . . . 96
Taxele telegramelor simple. 32 Munca pe care o
Tarife dispositiuni privitoare 96
la transporturf ba- Statistica nostru
gaje pe ferate române . 33 secundar 97
Tariful de mare de Farmacia case 99
iutealä traficul local pe Populatiunea Dobrogel la anexare
ferate române 36 si in anul 1889 100
Data bilciurilor din . . 40 de a se saluta 100
Statistica statelor de pe 42 Instructia poporului 101
Proportia de a celor Proprietatile rurale ale 102
43 Bisericele tard persona-
Mortaiitatea diferitele 44 lul 102
Lungimea fluviilor celor 44 Omul preistoric 103
deosebite 45 utile 104
Tabela pentru calcularea intere- Continutul alcoholic al spirtoa-
selor a cametelor . . . . 45 selor 106
Locuintele si durata vietil . . . 46 se lume? 107
Populaliunea oraselor marl. . . 47 Date despre armata noastrâ . 108
Zilele onomastice da- cuvinte trebuesc
corespunzatoare calen- in 108
dar 48 Desgroparea Pompei. 112
Progresele economice ale omeni- Studentil la Universitatea
48 112
Lucrurile cele . . 50 Vindecarea sana-
Scurtarea 51 toril 123
Caractere 53 Viricultura 124
Cornelia, mama Grachilor . 55 Cit vorbim pe 126
popor model 57 Fabricele de bere tard. . 126
Tabele de interese simple . 60 Lumina cea pentru ochi 128
Notite practice 62 Principalele de plimbare
simtul religios. . 65 din capitalele Europe. . . . 134
vagoanelor noastre 67 William Eward Gladstone . . . 135
www.dacoromanica.ro
176 CALENDARUL MINERVEI »

Pag. Pag.
Cresterea in Rusia. Superioritate de 155
136 pentru
de ale merciale 158
din Bucurestl. . . . 144 159
si retete . 150 Bucurestl 171
Casa in viata poporului Englez 152 Timbre 174
si Francezil 154

HÉTRAT J. B., Pe Octombre (poesie),

mel undulate (poesie) . . . . 59 Haralamb G. Lecca . . . . 116
GEORGE, (poesie) 64 IONESCU D. G., Podgoriile 121
ROSETTI RADU D., Noroc (poesie) 68 LEON N., Dr., Moliile . 122
Prof., se citea- LEON N., Dr., intestinah 125
. 68 N., Ardealul . . . 127
FLORANTIN I. P., Estetica LEON N., Dr., Parasitul . . 128
68 AUREL C., Cultura na-
GALLEN, Dr., Primul ajutor in 129
cidente 77 SPERANTIA D., Sonet pahar-
I., Prof., Ce copiilor . 136
de citit 81 LORELLINO, 138
TELEOR D., Ovreiul racil (po- ADAMESCU
82 (Libertatea):142
Podoaba easel . 83 I., Dr., Apele minerale
SCURTU Epigrame. . . 90 si noastre balneare . 145
C. G., G., Bartolomei Baiulescu. 148
tele oamenilor 90 C. ION,
HiTRAT J. B., pribeag . 110 153
N., Din carnet . . 113 DIMITRESCU MARIN,
ALFRED DE Noaptea de asupra 157

www.dacoromanica.ro
 MEDICAMENTE NOUI
DE CONSILIUL SAMTAR SUPERIOR

Premiat la Exposilia din Bordeaux,

Wsule e
Nou contra ca: ftisia
toate stadiile, bronchita, catar, laringita
contra boalelor respiratoriL
memorifle citite congresele medicale din
Paris, de Petrescu, medic-inspector general
al profesor de terapeutica la facultatea medicina,
din numeroase atestate ce fie-care flacon s va con-
vinge In aceste se demonstreazA o
de complecte
flacon este
mic 3 mare 6

GONOROL BOGDAN
Cel perfect remediu7antib1enoragic (contra
veneriene). Superior tuturor preparatelor cunoscute
pânä acum, recomandat de medicale; are tot-
avantagiul de a nu deranja stomacul.
cutie are instructia proprie.
DE FARMACIILE DROGHERIILE PRINCIPALE

S trimet ambele contra

ori de la

FARMACIA
T.-SEVERIN
Pretul urlei eutH 5

www.dacoromanica.ro
 I IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
=1.m.

CONIFERON
Oleu antinevralgic antirheumatic, Sticla 1.50

de gudron Novegia. Sticla

Pastile de extract de malt. .
Pastile pectorale
.

. Pachetul
Cutia Lei 1.-
b. =
Sirop pectoral Lei 2.50

Experimentate ca btme contra diferitelor tuse.

SAPUN FAMILIE
Sapun eftin, introdus un succes
tóte vasele onorat
Bucata 30
mele.
=
de prima calitate bine parfumat. Bucata 80 b.
Cutia Lei 2.-
MENTHOLIN Praf guturaiului.

TAENIFUG FILIX MAS"

Capsule contra tenie (Panglicel)
Dosa pentru 5.- Pentru copil 4.-

medicinale, articole pentru

pansament etc. cu preturile drogueriet
La comande din provincie onorab.
este rugatá, a mai
postal 50 sau 1.00 (dupt
comanda pentru embalagiul frac-
1.20 banl pentru transport.

a se adresa pentru ori-ce articol din bransa

drogheria medicinala la

Farmacia V. THURINGER, Bucuresci

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII I

www.dacoromanica.ro
 DACA
eumpaati-va

Secrete
NEPUTINTA

DR THOR
Aceastä carte cu medicale LEU
SI SE GÄSESTE DE LA

Eibräria Biciovsky,
LA
la Calea 88,

www.dacoromanica.ro
 ORI
PA
MA
ORI DATI DRACULUI TUTUNUL
Depositul & No. 16

friberich
PRIMA SEMINTERIE
FLORARIE FONDATÄ LA 1869
23, STRADA CAROL I, No. 23
BUCURESCI

MARE DEPOU
DIFERITE DE MASA
Desert
14, STRADA 14
VIS-A-VIS DE CATEDRALA SF.
BUCURESCI
a rin bun, garantat din cele
mite specil de se poate adresa
soare. Se la domicilia D-lor depouluz,
rile cele excelente ce nu vor nimic de gust,
tate. von binevoi a onora cu

N. D. POIANA
www.dacoromanica.ro
 ',
FRANZ
STRADA FRANKLIN, 6,

Premiat
aur ONOARE
NIZZA NIZZA
1897 LONDRA

ATELIER FOTOGRAFIC
de la la märimea
visit
1,20 metri pe 80 ctm. pe hârtie Platin, Platin
bromat, colori maniera Fototyp.
FOTOGRAFII DIN TARA
PESTE 300 PEISAJURI
CARTI PEISAGIURI
6 UN LEU

ZINCOGRAFIE, FOTOLITOGRAFLE, FOTOTIPIE

proprietar al al Românier
200 din
cu textul Francez i

CALENDARUL

eu se efectueaza atelierele Franz

strada Franklin, 6,
'visit .
» Cabinet o » » 25.-
» Budoire o » » 40.-
jos de nu se ast-fel
CUPON SE EFECTUEAZA ATELIER
Pentru provincil, se reproduce dupl o fotogratie trimisl, tot aceste
FRANZ

- - ,

www.dacoromanica.ro
 9
ATELIERUL DE INCALTAMINTE
N. N
CALEA VICTORIEI, 24, vis-A-vis Socec, BUCURESCI

Are onoare a aduce cunostinta onor. special

sale clienteld cd este asortat pentru sesonul de
de de prima calitate pentru .

proprie, calitate fasoane

bogat asortiment de de 'Petersburg. In ateheru I
se ori-ce comande, se dectuiazd 24 ore.
pentru provincie prin corespondentd.

Sub-semnatul fac cmioscut onor. public special numeroase

mele sesonul de mi-am asortat
gasinul cu cele forme
cele
cu tot felul de

:0! INSTITUT DE ARTE GRAFICE

MINERVA"
MOROIANU, POPOVICI SI

EXECUTA ORI-CE
BUCURESCI
6, Strada Regalä (Hotel Union), 6

PRIVITOARE LA ARTELE GRAFICE

www.dacoromanica.ro
EDITURA
 DACIA-ROMANIA
SOCIETATE DE ASIGURARE BUCURESCI
(Dacia" la 1871, România" in 1873)

Capital de Lei 4.000.000

Reserve 5.939.325
9.939.325

CONSILIUL DE -ADMINISTRATIE:
: Gheorghe Gr. Cantacuzino. P. S.
MEMBRI:
CA IACOB NEGRUZZI
NIC. Bancher G. C. PHILIPESCU
Director general TH. Director
al generale Române Agricole.
L GEqOFF, Eulogio PRINTUL B. STIRBEY
Georgief I. SECULICI.
AL. D. HOLBAN R. NDAFIL
TAKE P. Sub-directorul Cre-
VASILE LASCAR ditului Urban din Ias
Director general : I. SECULIC!

Se recomandd Onor. Public pentru efectuarea de

daunelor de: Incendiu, Grindink Transport maritim,
pentru Asigurärt de In toaté hsitate.
Dacia-Romania" oferd concesiunile
cele mai insemnate.
la 1897, Societatea Dacia-Romania" a patit:
de hwendiu Le
» » 19.589.878.H-
( fiuviale » 3.883.885.--
» Trasport
maritime
» 2.038.308.-
rea de de la 1881 pdna 1897 » 25.688. 514.-
Peste tot 90.742. 638. -
valorile spre asigurare, cursul anulul
an fost 995.786.724, aproape un miliard de ce
cd, timpul sale de peste 26 Societatea a sciut
simpatfile increderea publicului.
se dau de Direcfiunea Generalä,
Bucurescl, Strada No. 3, de
din tard.
RA U ET
realisate de la ( .. Lei 77.233.803
Contra asigurare » 67.617.672
la finele e 1898 Cas de moarte de » 45.123.614
Total . 189.974.589

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 FABRICA CARTONAGE

DE
LA CARTEA ELEGANTA"
BUCURESCI
, - Strada Smardan -2 (Hanul Ghermani)
FABRICATIUNE
DE

FEL de PLICURI de

IN
LUCRARI DE GALANTERIE
PLACARDE PENTRU RECLAME

IN ACEST ATELIER SE EFECTUEAZA

EXACTITATE

CARTI DE BIBLIOTECI
REGISTRE, ETC.
i luc rare atingatoare de
bran§e

www.dacoromanica.ro
 ArA
D
Apa de Cdciulata, care a obtinut cea mai
compensä din Diplome de grand
prix" in 1893, este rope-
de mai mare succes, maladiile de
de la strietura,
albuminuria de a udul. de
bolnavi din pot certifice eficacitatea fárá rivalä
a ape vindecarea acestor
este fie sorginte, fie la domiciliu,
tlat.
general douá ore
de .dejun de
pahar la jumátate
tatea prescrisä in raport cu maladia. persoana, care
face simte desgust la luat, este o probá
bine cu stomacul si este necesar a lua douá
fie-care de a lua câte
de purgativá No. 6 de
pahar de apá de Breazu In urma acesteia, apa
Cáciulata va fi si cligeratá o greutate.
Sunt casuri
care apa de vin

www.dacoromanica.ro
 --

ca
etc. ne consecinte a
a de a trái, dar
etatea de 50 de sub formá, ea
le demascheazd le pune evidentd.
NicI o cunoscutá in
nu póte sá facá
de
ca
Efectele ce produce asupra sunt

tiveazá restabileste energia

tiunea rinichilor face se (aci-

nisip uric), :
retinut masa pro-
duce toate accidentele de care sufer
de reumatisme
putea de ajuns asupra
uric) ne eliminat, el retinut
sânge,. cele de multe migrenele,
constipatia, obesitatea multe
de
In general, acest nisip compromite sdnátatea
nilor din mare, prin un bun trait, prin
de surmenaj facerea de albe
boll groasnice ale digestiv, rinichilor
Prevenirea si vindecarea este eliminarea
nisip,
dluarea
e
Copil cari de la vêrsta de tot
noaptea
pat, se vor vindeca de
organismuluI, li in care d
patru ori un sfert de pahar inceteazá aceastá
neputintá.
Pentru a obtine de Cáciulata, a se adresa
la
la Serviciul Apelor Minerale.

www.dacoromanica.ro
Societatea electricitate
Fost W. & Co. Franefort Main
SUCURSALA BUCURESCI
No. 28, Strada No. 28.
DUISBURG, GOTHA, HAMBURG, KARLSRUHE, MUNICH,
St. IOHANN,

11
MOTÓRE STATIUNE CENTRAL
PENTRU de energie electricä
CORENTI CONTINUI pentru órase regiu0 industriale
electricä
E
DE FORTÄ ELECTRICA
ENERGIE ELECTRIC PENTRU
APELOR
FEL DE
MARI
ELECTRICE
PENTRU INSTALATIITNI ELECTRICE
OR pentru producerea distribuirea
DE motrice ori-ce fabrici

PAPE

3,
Steinberg STR. 3
DE DIDACTICE, LITERARE
deposit de pentru tipar in
PENTRU CORESPONDENTI
Registre de eontabilitate.-Reehisite de desemn,
In STEINBERG a :
PE
eu a Duminieal,

PRETUL
CALENDARUL PENTRU PE ANUL:1899

11MEINE11111111=
N. D. 25.

www.dacoromanica.ro
 de

ESQUISE TONIQUE
DIGESTIVE
.44,

de toutes s liqueurs

SOCIETATEA

DIN ROMANIA
- social divisat in 4.000 -
BUCURESTI - 39, STRADA COLTE!, 39 - BUCURESTI

Publicitate toate formele. - Anunciuri toate ziarele.

muralä.- Publicitate permanentä incadrate
imprimate

CHAMPAGNE ROEDERER C°
MARQUES
CARTE D'OR, CABINET, CARTE BLANCHE, EXTRA DRY
REPRÉSENTe PAR
EASTERN AGENCY
BUCAREST, STRADA VESTEI, 1, BUCAREST

de
F.
BUCURESCI, CALEA 79 I
säii asortat tot
la 1873
valtrapnri, line ori-ce
la meseria sa

44464441,444s4a EFECTUIALÄ TOT REPARATII

www.dacoromanica.ro
 DROGHERIE SI

BUCURESCI 17, CALEA VICTORIEI, 17 - BUCURESCI

(HOTEL DE FRANCE)

Recomanda bogatul sU asortiment de

PRODUCTE CHIMICE, DROGHE, SPECIALITATILE PREOTULUI
Pansament, desinfeetarite, artieole aparate
fotografiee
APARATE REACTIVI CHIMICI
PENTRU LABORATOARE CHTMICE FIZICE

Lame, lamele pentru microscop,

Insecticide garantate, igienice de cauciuc
APE MINERALE INDIGENE
LABORATOR PENTRU PREPARATE
Cosmetic-igienice : Lapte bulb, de
Otet antiseptic petrol Petrol depurat rece
miros
pentru conservarea
DE ANTISEPTICA SALOL MENTOL

ELIXIR FARA
inregistratä

PRETURI MODERATE
SERVICIU PROMT TRIMIS LA DOMICILIU

www.dacoromanica.ro
 MAGASINUL GERMAN DE MANUFACTURA

SCHWEITZER &
BUCURESCI - STRADA 66 BUCURESCI

Mare de lenajurf, haute nouveauté

PRETURI FOARTE CONVENABILE - ESANTILIOANE GRATIS

BUCAREST3 CALEA VICTORIEI, 77,

IN FATA PALATULUI ATENEULUI

DE
cartierul maT distins i organisat cu tot confortul modern
LUMINÄ ELECTRICK, CALORIFER, ASCENSOR ELECTRIC, TELEFON
DESCHIDEREA LA. OCTOMBRE 1898

DE
situé dans le le dislingué de la ville im feinsten Theile der Stadt gelegen und mit
et organisé avec tout comfort moderne Comfort der ausgestattet
Lumire Mectrique, Elektrisches Licht
= calorifere, ascenseur électrique, Centralheizung, Elektrischer Aufzug
télephon Telephon
Ouverture, Octobre Eröffnung, Oktober
Director: F. SCHACHOWSKI
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

FABRIC A
SÁPUN, PARFUMERIE

BUCURESCI
DEPOSIT GENERAL IN BUCURESCI:
La O. MÜLLER
1114111414114,46 www.dacoromanica.ro
CALEA VICTORIEf, 66
 .
BANCA AGRICOLA
. . 12.212.500 Värsat .

Palatul
UCURESCI

IMPRUMUTURI PE GAGIU
Cereale, Vite,
Lemne, Spirt derivate ale agriculturei

comerciale polite de la agricultori

2 Deschide conturi contate pe gagiu,
efecte publice

AVANSURI PE PRODUCTE
(In gagiu comercial) Se la din valoarea
productelor depuse
cereale in se
avénd legaturi cu Budapesta Galitzia
OPERATIUNI FRACTELOR C. F. R.
asupra märfurilor expeditie
AVANSURI PE EFECTE PUBLICE
Primeste bani deposit spre fructificare cu o ce
3 dupä importanta depuse
SUCURSALE
T.-Severin, T.-Jiu, R.-VAlcea, Craiova, Corabia, Pitesci,
T.-Mägurele, Giurgiu, Ploesci,
Constanta, R.-Sarat, ,Bacäu, Roman
Focsani, Botosani,
I
Buzu, Cetate,
Husi, Piatra-Neamtu, de Vede,
Tulcea, Zimnicea, Slatina

www.dacoromanica.ro
 Placarde pentru

litere 1ncrustate carton

RECLAMA mai EFICACE

pentru ori-ce eu osebire pentru industrii

pentru

FERATE
CASA din
pentru fabricarea acestor placarde efectueazá
MODELE SCHITE ORIGINALE GRATIS cerere
Comercianti si industriasi carl doresc a asemenea placarde
rugatl a se adresa din Cralova, care va servi
toate deslusirile referitoare.

ARTE

SAMITCA, CRAIOVA
de cartonage RAPID", de Tipografie T.-Severin

Stereotipie, litografie,
INSTITUT DE EDITURA
de 1835 Instalatie cu electricitate

esecutare Cataloage Etichefe

una mai multe necesare
marY pentru industrie
MODELE, OFERTE AVANTAGIOASE
Institutul de Editurä
literare, didactice
cele avantagioase pentru acordandu-se ace-
. lasI timp o deosebita atentie materiale a incredintate.
AUTORI sunt a se adresa Institutului nostru de

www.dacoromanica.ro
 SON NOUVELLE

A l'honneur d'apprendre a son dégante Clientble que pour les saisons d'automne et d'hiver
a raporté de Paris toutes les nouvelles creations choisies diez les modistes les plus ,
renom, et qui so sont encore surpassées, pour cette et en
toutes les nous recevons de nouveaux

www.dacoromanica.ro
 Service yaritime Roumain
DE LA
DES MONOPOLES DE
DE LA

Société générale de publicité de Paris

RUE 7
Bureaux:
HALL DE L'INDEPENDANCE
BUCAREST
C. F. R. Sur le Danube et la Mer
PAR LE INoire, Quais, Ports, AFFICHES,
reau; Agences, Bateaux TABLEAUX
Service Yaritime de l'Etat
ROUMAIN Dans les Menus et de consommation, le Carnet de
ET PAR LA voyages, les Cartes géographiques du Service Maritime
DES MONOPOLES Roumain, le carnet du Fumeur de la Régie qui est en
vente dans tous les de Tabac de Roumanie.
Publicité mural e sur les façades du panorama national de
SUCCURSALES AthLnes, Berlin, Londres, Madrid,
Pat' la ris, Bruxelles, Rome, St. Pétersbourg,
de
et Viene Milan, Neu-
CORRESPONDANTS Turin, Ostende
PUBLICITÉ de l'AGENCE de
Pour l'Orient : Le Caire,
Smyrne.
DE PARIS
les plus de l'Europe
7, Rue Drouot, 7 emplacements pour murales dans les plus grandes vines
Monde.

EXPRESS-ROUTE. EXTRA-RAPIDE
ENTRE LONDRES ET CONSTANTINOPLE
Via Douvre Vienne, Bucarest
CONSTANTZA (ROUNANIE] CONSTANTINOPLE
donne une économie de temps de plus de h. 1/2 et une économie d'argent de plus de fr.
puis la construction d'importants travaux d'art exécutés par le Gyt Roumain sur
terrain bas du reliant ainsi les immenses et fertiles plaines du Baragan, par le splendide
DU l'Ingénieur M. A. Saligny, la Dobroudja, province s'étendant du
la mer Noir sur laquelle est situé le PORT DE CONSTANTZA le Chemin de fer conduit,.
les Malles Postes de toute l'Europe occidentals, les voyageurs au quai d'embarquement
SERVICE MARITIME ROUMAIN.
Deux nouveaux et superbes paquebots le REGELE CAROL & LA MARIE marche
rapide faisant le trajet en 12 ce qui n'a été encore par aucune société de
navigation. L'aménagement intérieur de ces navires n'est surpassé par aucun autre bateau.
Ces splendides Paquebots réunissent tous les perfecticnements dans l'art de la cons-
truction navale et joignent au luxe de leur installation le confort le mieux compris. Les prescrip-
tions les plus exigées par (Bains, douches toilette, W. l'anglaise) ont
de soins tout _particuliers. Le service du Restaurant (consulter bord le Menu Tarif) a été
un personnel parfaitement-style et les avantages d'uno table des mieux servies.
Dans le personnel, on a compris en 1-re classe femmes de chambre spéciale-
ment chargées de donner les les empressés aux dames.
I. LIGNE CONSTANTZA-CONSTANTINOPLE
(Trajet en 12 13 heures)
DEPARTS
DE CONSTANTZA DE CONSTANTINOPLE
1. Le jeudi heures du soir Le mardi heures du matin
9. Le dimanche minuit et demi 2. Le samedi 2 heures du soir
A CONSTANTEA A CONSTANTINOPLE
Le mardi 10 heures du 1; Le vendredi is heures du
Le dimanche 3 heures du matin 2. Le lundi 20 du soir
. Ce service est fait par les vapeurs de grande Marie et Carol I.
de premier
www.dacoromanica.ro
 193, CALEA VICTORIEI, 193
Are onoare a aduce la cmiostinta vechel s'ale
si in general onor. PESTA" din str.
67, s'a mutat Calea 193, a fost
posta, curte. Onor. se la

3ean 3.
Deposit special de de metal (Zinc) stejar

DEPOU
7, 7
BI ROU
71, care

VECHIA SPALATORIE VIENEZA

RUEF
40
SSOR STEP"
172, CALEA VICTORIEI, 172 de Ministerul de Finante)

Are onoare cimoscut onor. public onor. vechel sale clientele, in

atelierul sü de de rufe se ori-ce comande mai deose-
biti promptitudine. Asemenea se haine, dantele, perdele, pan-
ci, etc. se fac fórte moderate.

www.dacoromanica.ro
 Chocolat Riegler
I

Enciclopedia
PUBLICATI AUSPICIILE DIN INSÄRCINARFA

literatura cultura

Dr. CORNEUU DIACONOVICH

dictionar eneiclopedie scopul si artele, a

folositoare popoiulul si a ofen cititor
o a trecutulul a tuturor ale
deosebire polince.
Lista autorilor cuprinde peste 200 distinse.
rEnciclopediel Romine face in 30 faseicole de eite 6 (ca 100 pag.)-
formatul numeroase harte. 10 fascicole for-
de abonare pentru publicafiunea face 85 este a se
pentru eel 1 tom eu
numal pentru publicatiunea
fascicole se face franco.
Comande toate Deposit general pentru :
Storek Bueurescl
7 aproape articole, (lit. B
o parte a articolelor eu initiala C), numeroasele harte
stabilimentele A. din Lipsca Anger et din
itorul W. KRAFFT
Librar In Sibiiu (Nagy-Szeben, Ungaria).

Grand de meubles fous

S. Fournisseur de la Cour Royale
VICTORIEI, 37 (Vis-à-vis de l'Episcopie)
Reprísentant . des plus grandes maisons de l'Europe
CONDITIONS

www.dacoromanica.ro
 Les véritables Eaux minérales de

VICHY-ETAT
CELESTINS
GRANDE-GRILLE
HOPITAL
nom et la

Les viritables Pastilles de Vichy les

PASTILLE VICHY-ETAT
fabriquées avec les sels naturels extraits
des de Vichy-Etat.
Comprimés de Vichy
sels VICHY-ÉTAT
artillcielle de
VICHY GAZEUSE
Agent Roumania Bulgarie,
A. G.

Eau
naturelle

Source
la plus
boisson de table rafrakhissante
les et
de larynx, d'estomac et de

Carlsbad et

www.dacoromanica.ro
 Français
120, 120
:

circular MM. G. A. & H. L. Lolliot

executat de Etablissement d'enseignement
primaire et secondaire par
PUTZ, un Comité de résidant
Bucarest, autorisé par le Minis-
de l'Instruction Publique et
KRIEGER, sous le haut patronage de
la de France.
FROSCH, Les cours commenceront ré-
gulirment le 9 (21) Sept.
REISACHER Pour toutes demandes de
seignements ou de prospectus,

111
s'adresser la Chaneellerie de
de strada Biserica
Amzei, ou la chancellerie du
Lycée strada 45.

la
istorice

la orale dim. la 6
DE DE DOMNIOARE
leu de persoaná, en 1890
studenti, de et autorisé par le Ministére de
grade inferióre 50 l'Instruction publique
STRADA FONTÄNEI, 18
Cours primaire, cours secon-
daire et cours Les
de l'institution, passent leurs
examens les écoles de l'Etat
ou dans l'Institution, devant une
Délégation mintstérielle, au choix
des parents.
Les succés depuis
7 par les lycée
aux examens du et
MATERNITATE
Volum foarte interesant,
aux concours pours les chaires
d'institutrices, ont fait la répu-
tation de
frumos ilustrat, indispensabil ori-ce famine unde sunt Pour tout ou
pour les demandes prospec-
la tus, s'adresser 15, strada
VICTORIEI b. Bucarest.
: Mme G. LOLLIOT

R.
ARCHITECTE-CONSTRUCTEUR
BUCAREST
6, STRADA BREZOIANO, 6
www.dacoromanica.ro
 EXPEDITIUNE
e. r.
de Navigatiune eu pe Dunâre

: WIEN, I. FRANIZ IOSEFS - QUAI 7

: BELGRAD, BRUXELA, BUCCRE*TI, BUDAPESTA, LONDRA,
FILIPOPOLL RUSCIUC, SALONIC, SOFIA, USCUB, VONA
Representantul prin GEORGES N. NADELAR

trada 8
PRELUNGIREA PROPRIE-

UL MILKER

EFTINE DE ORI UNDE

SE LA

FABRICA DE
STR. VESTEI No. CURTE)
Se primesc comande din provincie
Se calitate la comandä.-

CAVALERUL
Magasin de
DE MODE
HAINE CONFECTIONATE STOFE PENTRU COMANDE

2, Coltul stradelor COVACI 2

www.dacoromanica.ro
 RÉGIE
DES MONOPOLES DE L'ETAT
Navigation sur le Danube

Transport & Colis

TRANSPORT PAR SCHLEPPS COMPLETS

GALATZ A BELGRADE
BUDA-PEST-WIEN-PASSAU-REGESBOURG

Service règulier, pour Voyageurs, en concordance

avec les Trains de Chemins de fer de Roumanie

Lignes :
» GIITRGIU-RUSCIUK
CALARASI-SILISTRIE-OSTROV

FABRICATION CIGARES CIGARETTES

proohainement mise en la nouvelle

Cigarettes High-Life bouts

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL RENTIERILOR
Organ al de sehimb M.
CONERCIALI
BUCURETI, STR. STAVROPOLEOS, 2, BUCURESTI
Apare lat 2 orT - Abonament 3
eftin mai folositor lume
de a efectelor, losurilor garantate de stat de
seanni asupra financelor,

MAGASIN DU HIGH-LIFE
BUCAREST
en du Palais
d'Articles Anglais Français pour hommes
La n'a succursale ni dans la capitale ni en province

15

FOURURES & PELLETERIE

IMPORTATION DE CANADA DE NISCHNY-NOWOOROD
CONFECTION
DE CHAPEAUX ANGLAIS
DE 1-er ORDRE

TEIRICH &
BUCAREST, 9 STR. BERZEI 9, BUCAREST
INSTALLATIONS DE
Eau,
en
et
CLOSETS DE TOUS LES SYSTEMES
SALON D'EXPOSITION.- BUREAU DE CONSTRUCTION
EXPORTATION
11111111
www.dacoromanica.ro
 1 I

Bucarest, Calea Victoriei 104

AU COIN DE LA STRADA FRANKLIN
Pour d'agrandissements le Magasin
de Paris sera le d'Octobre 1898 dans le local
spécialement construit pour lui, Calea 104, au coin de
..strada le se
mine en ce moment les plans de l'Arebitecte, M. Negrescu.
-- Cette nouvelle installation permettra au
Magasin de Paris
de présenter Phonorable un choix, considérable, aux
les avantageux, en articles de:
Cristallerie de Baccarat. - Porcelaine
Batterie de cuisine. - Coutellerie. - Cuivrerie,
etc. etc.
de grandes marques connues
ainsi produits spéciaux de
la Maison que nous récommandons.
Obkets d'art et de fantaisie
Grand choix de JOUETS
PETITS MEUBLES
Articles de vogage Sacs, Trousse, Manes,
Porte-cartes, porte- billets,

pour BUREAUX

PAPIERS A CIGARETTES
JOB garanti, Bossu, Abadie,
Papier des Etablissements, Orosdi-Back, qualité extra ,
a cigarettes, etc. etc. et
CANNER -PARAPLUIES, et

UN GRAND ASSORTIMENT
D'AUTRES ARTICLES IMPOSSIBLES A DÉTAILLER.
Le directeur: G. A MANIGOT.

III I

www.dacoromanica.ro
se
LIMBA
mod practic, spre a corect a traduce
ori-ce din la

PROFESORUL DUPLOYEN
Pasagiul Roman No. 14,
Storek)

Cea
*
pentru tineri este

oaia Flpulara"
care apare in fie-care Jol opt pagini mari numeroase
15 doar 5 an
Ighel
Foaia a publicat peste 1000 de articole
iscrdite V. A. G. Dr. C.
D. Olinesen, Ighel Dr. Ermina
Elisabeta D. Jiquidi, Carmen lva, etc.
M Numere de se trimit gratis
Redactia administratia: Strada 19

Piagasinul mode moie

FURNISOAREA REGALE
- CALEA VICTORIEI, No. 30
prefecture Capitalel)
Aduc onor. public mele clientele din
nuol si pentim Doamne,
Domnisoare si copil, modelele cele not din Paris, Coroane de
de etc. - cele mal moderate care hiving
gerviciul promt constüncios, calitatile cele fine.
Cu D-na POPESCU
Calea 30 Magasinul bijutier)

www.dacoromanica.ro
 MAGASINUL COLONIALE DELICATESE
GEORGE V. PALADE
14 Str. Câmpineanu 14 - (Coltul
Asortat cu tot de articole proaspete Delicatese,
de Praga. de indigene, negre proas-
pete Brinzeturi indigene streine; trufandale.
Mare de vinurl naturale, de CotnarI.
Bduturi streine, Champagne, Lichioruri, Cognac, etc. etc. Cu preturi
moderate. - Provincie.

CHIRURG-DENTIST CL. I

NICOLAE MARIESCU
DIPLOMAT DE LA FACULTATEA DIN

AURIFICATIUNI, COROANE AUR, PLACA, MICI CROSETE, PLEBE

SPECIALITATI DE DINTI ARTIFICIALI
37. - Strada - 37 74. - lea - 74

S. SAMITCA
BUCUREVI, Bulevardul Elisabeta 5

PIANE de superioare
Credit 12

Inchiriere Piane pe preturi reduse

ITALIA
eternä"
ROBERT S. PROZAK
BUCURETI. - CALEA VICTORIEL 17.
Cea care Onor.
Buchete elegante, pentru ori-ce ocasiune alte
Specialitate Coroane artificiale naturale
www.dacoromanica.ro
 fabrik Versilberter Tafelgeräte

fabrication slPhEwCeIrALvIeTrAsTilberter
für ls, Restaurants und Cafés
WIEDERYERSILBERUNG YERGOLDUNG,
Gegründet 1865

- :

21.
frankfurtmain
a. M.

-DENTISTE, PLACE DE
CONSULTATIONS 9 - 12 H, et 3 - 6 H.

PARIS-MODES
Chapeaux puteslouveautés
POUR

DAMES et ENFANTS
Parures de Rubans, Fleurs, Plumes
Grande

La direction générale de cette importante

;maison vient confiée M-11e
de Paris, modiste de la Rue de la Paix,
qui a emmené avec elle tout son lui
permettant de créer sur place de trés-élégants
et chaque semaine de Paris par
l'Orient-Expres toutes les hautes nouveautés.

www.dacoromanica.ro
 PROSPERITATEA DEPINDE DE SANTATEA

de Lactofosfat
Preparat de F. BRUS, Farmacistul Regale
ESTE INDISPENSABIL

-
COPIIL OR
Diferite boale
timpul primilor
fac ravagiile cele
din causa
printre
este ca remediul mai potrivit ca
sä cât mai mult corpul ca resista suc-
= ces la tuturor boalelor.
Lactofosfatirile de calce este substanta care se in
stomac prin actiunea gastric asupra fosfatului
pe care in sânge prin urmare
organele noastre, o parte constituanta a
Se stie fosfatul de calce este substanta cea
si Ea contribue
nu la formarea osos ci la
sformarea alimentelor fibre musculare.
Copilul care nu lapte fosfatul de calce necesar
cresteei ia din oasele
schelet. 'Acesta släbidu-se se incovoae, se se
inflameazh. In timp digerate de un stomac
intestinele, cauzênd diareie, vArsturi
Copilul slAbeste ajunge din ce ce grad mai
mare de slAbiciune.
Sub
ori pe
vinulia de lactofosfat de cake dat de mai multe
mâncare, digestiunea devine regulatä,
=
oasele se si vioiciunea
Lactofosfatul de calce deci indispensabil pentru cresterea
desvoltarea corpului, s'a cäutat forma ce convine mai bine
pentru administrarea
Vinul de lactofosfatul de calce o butura plAcutä
igienicd, e cu drept indispensabil copiilor,
diferitele boale la care sunt expusi
MODUL DE etatea copilului
de la o jumätate pahar de Bordeaux la pahar de Bor-
deaux, luat de dou ori zi masä.
De detail la farmacia Regale Fr. Bruss Calea
Victoriei, Bucuresci, la principalele
En gros depositu general la Drogheria MedicinalA Brus, Bu-
Ehsabeta Palatul Bâilor Eforiel).
- Pretul flacon, 3

www.dacoromanica.ro
 a
DEPOSIT DE TOT DE
MAINI UNELTE AGRICOLE
ceretr GATALOGUL ILUSTRAT al caser
=
=

representant general
BEHLES
depositar al renumitel
FLOTHER (Din
BUCUREVI, 3. - Strada Bibescu-Vodá. -1 3

LOCOMOTIVE TREIERÄTOARE
putere
distinctinne, mare
= DE la concursul de de la 1891
PLUGURI UNIVERSALE de otel, perfectionate
2, 3, 4
Tot-d'a-una 400-500
PLUGURI SEMANATORI DE PORUMB, PLUGURI NORMALE
SECERATOAREA BONNE"
aparat de legat la
din renumita fabried IOHNSTON HARVESTER Co. Batavia (America) E
Model 1899. Cele mai usoare si solide construite totul din.otel. =
SECERATOARE SIMPLE
cele mal perfectionate
COSITOARE, GREBLE, GRAPE, SEMÂNATORI In In

BATOZE DE PORUMB manuale eu abur

PIETRE DE din La Férté-sous-Jouarre"
de prima calitate
=
Curele I-a a II-a calitate, impermeabile, etc.
absolutä pentru perfecta functionare
material solid

www.dacoromanica.ro
 A:
Ori-ce de cli§euri in

dupa ori-ce fel de originale

pentru jurnale, didactice,
anatomice, dupe eti-
adrese, de valoare, reclame, pretari
corente, placarde, etc. atât negre culori.
Specialitate: Autotipii, Cromo-Zincografii
constiincioasä.

www.dacoromanica.ro
 LA OCHIUL DUMNEZEU

MAGASIN COLONIALE
STRÄINE INDIGENE

Dragasani, Orevita,

NICOLAE L VASU
143,
.
SUCURSALA:

RESTAURANT,
DEPOU
DE

tot bere
2, STRADA FRANCMASON, 2
Recomanda mârfurile sale veritabile,
si preurile mai moderate

www.dacoromanica.ro
E Asemenea
speciale de
IONESCU
TELEFON -

in centrul capitalei,
SF.

poate
PATISERII, BOMBONERH, INGHETATA NAPOLITANA,
tot-d'a-una proaspete
TELEFON

onor. sale clientele cofetária sa,

excelente
public saloanele sale
special pentru expediat
Cu

www.dacoromanica.ro
N. IONESCU.
 I

PAPETARIA

SFETEA
96, 96

EDITURA DE CARTI SCOLARE

LITERATURA
ASORTIMENT COMPLECT DE
Prtie scris coresponDenfiä comercialä.
Registre contabilitate
birou, necesare scris material

IN
de pictura, Requisite de desemn, cu
si o mare colectiune de modele pentru picturá

DE DE
IN SPECIAL
Casete, de visite
etc., etc.

www.dacoromanica.ro
 HOTEL
RESTAURANT
La
MAGASIN CU COLONIALE

BaTURI
ROMURI
VINURI DE

IN

13UCURETI
CALEA GRIVITE1
(Casa proprie)

www.dacoromanica.ro
 COFETARIA RACHIERIA
LA CRUCEA DE AUR"
TOMA CONSTANTINESCU
Succesortil D. M. BRAGADIRU
41, Strada Carol, 41,

BOMBOANE DEPOSIT DE

LUCRATE FIE-CARE LUCRATE DIN ZAHAR CURAT

Lichioruri induleite,
Depositul general al cognacului
SERVICIURI SPECIALE PENTRU BOTEZURI, LOGODNE, NUNTI,
SOARELE, ETC.
de

MODERATE. --

TOMA CONSTANTINESCU

jCaralambie
ANTREPRENOR DE POMPE FUNEBRE

DEPOSIT SPECIAL
metal (zinc)
DEPOUL :
225, CALEA SERBAN-VODA, 225
CU CIMITIRUL BELLU
BIROUL : TELEFON
66, Calea 66, (vis-a-vis Gheorghe)

www.dacoromanica.ro
 NOUL 1

D-LOR
I.
la
Calea P1evnel, 104,
Cursuri primare liceale complecte. Autorizat a trece examene
si a certificate echivalente ale scoalelor
Preparatiuni pentru
corp profesoral:
Pr. C. IONESCU, lic.ent. in teolog. prof. asilul «Elena
G. ADAMESCU, licentiat in profesor la
L ODOR, absolvent profesor supl.
G. POPA, licentiat litere, profesor la «Lazar».
G. SIMA, absolvent in litere, sub-directorul institutuhil.
N. R. COLCEAG, licentiat filosofie, profesor
nasiul
I. licentiat litere, profesor liceul «Sf.
si Viteazul».
M. SCHROFF, licentiat in litere.
A. C. POPOVICI, profesor la Seminarul
I. literesi profesor liceul .

G. IONESCU, litere teolooie.

ST. STOICESCU, licenfiat in matematici, .
BUCURESCU, licentiat in matematici., prof. la liceul «Sf.
I. NOAGHEA, absolv. al de ague. al de drept.
ST. RADIANU, in naturale.
preparator la Institutui botanic.
N. CLINCIU,
D. I. fisico-chimice, profesor la.
liceul «Lazär».
G. CANDREA, doctor filosofie, profesor la comerciala.
G. PASCU, licentiat drept.
M. laureat conservatorului.
N. ANGHELESCU, alscoalei de din
I. STOIAN, student al de litere.
V. MONTANI, elev la poduri osele.
G. H. absolvent al de
STOICA, student mat'ematici.
Z. elev al conservatorulul.
C. student litere.
Dr. RAUTZOIU, medicul internatulni.
In Institut
obligatorie in tot timpul

www.dacoromanica.ro
 Frunze=
AVOCAT
4, STRADA CÂMPINEANU, 4

R.
vis-a-vis de Biserica Sf. Gheerghe

n proprietatea sa se .depou
de peste 10 arti-
cole in pentru
toate de ate-

PRETURILE MODERATE
SERVICIUL PROMT

*
IUBITI CONSUMATORI!
De BERE PELE*, la

VÎRFUL DOR"
din AIGTORIEI de France)
mai proaspete
CU
Berária ViRFU CU DOR"

www.dacoromanica.ro
 SINGURA SINGURA

Pentru cultivarea vinurilor

Specialitate curate, NATURALE, se 2

VINURI DE A
NEGRE, SUPERIOARE
COGNIAC CARLOVA ROM, LICHIOR, etc. etc
de
S. G. ARDHLEANU
CÄRLOVA, Calea Victoriel, 107

ICOANITIU
STRADA 12 BUCUREST1

DEPOSIT TOT FELUL de HÂRTIE

SCRISORI. TIPAR PLICURI
I .

REGISTRE DE TOT FELUL

IN MARE
PRETURI CONTIINCIOASE
REAL
1114 PROMT

MAYER FREUD
IN Str. Karageorgevici, 9

de bagage pe
pe
Representantî

A HAMBURG-AMERICA LINIE"
transporturr de
HAMBURG
TRECEREA IN 6--7

www.dacoromanica.ro
 ROMURI DIRECT DIN BREMEN

BUCUREVI, 119, Calea Grivitel, 119, BUCUREQTI

Recomanda Magasinui cu coloniale, delicatese

indigene streine.
Tot de bine asortat cu fine, moderate.
SERVICIUL PROMT
Deposit de Odobesti
VECHE
APE MINERALE STREINE
Cu
AL. G. MUNTEA U
BISQUITS DE SI

BOIANGERIE

G. L.
Fabricä central: Strada Isvor, 75-79

pentru haine
paltoane. jachete, de mobile, etc.

BOIANGERIE RESSORT
PENTRU DE MATASE DESFACUTE
ies noui

mine numai pe cale nu

in cele-l'alte din cansA. cele
mai obieetele se ruineaza.
Constanta
BUCURESCI, CALEA VICTORIEI, 73, CALEA 70

www.dacoromanica.ro
CONVENENITIRUUNCOILEERCIAROT1MÂNIEI

STATELE VECINE
LA

SI MARCI FABRICA

TARIFA
a drepturilor cu modificarile cele din etc.
Publicate sub auspiciiie Ministerului

CONST. BRAILEANU
DE MINISTERUL AFACEMLOR

la toate libräriile la autor, pretul 6 exemplarul

=, LA 10 EXEMPLARE RABAT CONSIDERABIL

CUPRINSUL
(regimul comercial si vamal al
cronologicS a actelor internationare privitoare la comerciul
de conventiunile pentru
de pentru
marea falselor indicatluni asupra provenientei mSrfurilor, actualmente
goare intre România sträine textele originale si cu trebuin-
cioase).- Tarifa generals a drepturilor toate ce i adus
acum si cu legile pentru tarifel.- Taxa ce se in
porturile maritime cele din
Legile asupra märcilor
de industriel
comerciulul ambulant. - Indice alfa-
betic analitic.
Atragem in deosebi ateniiunea comercianfilor, tarifa
vamald in coleciiune, este de Minis-
terul de starea a regimului
vamal.

www.dacoromanica.ro
 INSTITUTUL DE DOMNISOARE

BOLINTINEANU FONDAT IN ANUL 1874

Proprietatea directiunea d-net MARIA ANGHELESCU Bolintineanu)
Situat la cea a orafuluT
Liceu primare internat

g111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111H111111111g

CURATATORIA CHIMICA
=
=
82 STRADA ROMANA 82
Sternfeld
CU CALEA DOROBANTILOR)

Se se scot pete se spalä ori-ce

de
nusi, veritabile,
dame, §1

PRETURI FOARTE MODERATE

CU

FRANZ STERN.FELD
82 - Strada Romaná 82

41& PRIMA DE INCREDERE

N. MISCHONZNIKY
Strada Coltel 5 7 (Plata Gheorghe) si
Calea 68 Hotelulul Continental)
Cel mare deposit din tara de Piannri, Note
tot felul de instrmnente musicale «en gros si en
detail» representanta celor renumite fabrici
de 'ca: Kaps, Feurich, etc.
ONEST

www.dacoromanica.ro
4%. SOCIETATEA

Baia
INSTITUT HIGIENICE I

BUCURESTI, STR. 11, BUCURETI

BAI HIGIENICE
Cea conforlabilá
BAI DE
duSe sistematice

BAI DE
eu basenuri said de abur aer eald,
de duse sistematiee
BAI DE LUX
pentru una sad persoane, cabine de abur uscat

SECTIA
In seqiunea se poate arma tratamente de
electricitate galvanisare, faradi-
franclinisare electrica), mecanoterapie adied gimnastia
sistem Dr. Zander Prof. Lorenz, precum
Serviciul medical este dirijat de Dr. Zusman special pentru
hidroterapie asistat d. Dr. Munk de
la Kaiserbad din Karlsbad, specialist pentru Mecanoterapie
k se va deschide o pentru inhala-
de la Reichenhall
medicamentoase aer comprimat
si Ems.

www.dacoromanica.ro
 VECHIR MAGASIN COLONIALE
LA VAPOR"
sub
C. D.
1594

86 (colt cu Str.
onor. magasinul asortat tot
mezelurr, conserve, fine, indigene
Fabricatiune de au lustru
se in 4 ore
Aliiturat o pentru furniturl de necesitate pen-
alte case din Capita
promt con§tiincios
Preturile cele convenabile
Cu toatii stima
C. R. RADIAN

IMPORTANT

COMERCIANTI, PARTICULARI

SOCIETATEA
PENTRU

Bäncei Galeria Macca 6

special tot
felul comisioane, de fonduri rurale
ereditele etc.,
de notariat, etc. etc.
Toate acestea un comision cas
mult mai de

www.dacoromanica.ro
 Sub directiunea G. COMAN

BUCURESTI
37, Strada
primare. clasic real, PreparatiuM pentru
scoala militara, scoala de Liceul
este autorizat onor. minister instructiunel a elibera cer-
tificate echivalente cele eliberate scoalele publice ale
Se semi-intern" Asemenea se
elevi vorurmeze la unul din liceiele
acesta s'a dat musicel vocale si instruMentale o mare desvol-
tare, o sectitme orchestra, compus din
liceulut. .
cu urmtorul corp didactic :
C. S. profesor la
profesor gimnasiul Cantemir.
H. Pantazi, profesor la Mihai-Viteazul.
G. profesor Seminarul Central.
profesor la ai-Viteazul.
G. tian, fost profesor la
N. N. profesor la
profesor istorie geografie;
I. in 'filosofie, secretarul pe-
Cöstaseu, profesor liceul Miliai-Viteazul.
M. Dumitresen, licentiat naturale..
I. Vasilescu, profesor de musica la gimnasiul Cantemir.
M. licentiat in stiintele fisice.
Lepadatu, institutor.
Marinosen, institutor. .

Sc. profesor la Milial-Viteazul.

F. Bait, profesor de la coala
L. Wiest, profesor de piano.
A. Margaritiadis, profesor de limba
S. in-medicina,
D. student
I. student pedagog.
student la litere, pedagog.
I. Wanianu, student la matematici, pedagog.
A. student
I. ht litere pedagog. .

V. conversatiune francesa.
Director : Dr. G. N.
studii : M. .

www.dacoromanica.ro
 CALEA
Sub-semnatul, luând acest hotel situat
4 orasului, foarte apropiere de si palatul nu m'am
dat in fata pentru a'l pune complectâ
stare nu nimic de Ast-fel am un personal de
promt D'asemenea am la dispositia d-lor
4 pasagerI camere 'bine motilate, de la 50 la 4
pe ori-ce timp la ori-ce or.
Contând pe onor. public pasager, sper a ales de
preferintâ, cunoscut, mai am pe toate acestea graj-
speciale cal,
sar cele mai preturi de intretinere.
am un de restaurant foarte
modeste.
Cu distinsâ stima,
Antreprenor, S. FINTESCU

PAUNESCU
SUCCESORUL LUI TELEFON
PANAIT

Decorator pompe
SPECIAL PENTRU SICRIURI DE METAL, STEJAR
Imitatia stejarului, vopsite imbräcate

Biroul:
77, CALEA MOSILOR, 77 Biserica
Depoul:
130, GEL MARE, 130 (vis-a-vis de moara

www.dacoromanica.ro