Analele Brailei, An 10, Nr. 03-04, Iulie-Decembrie 1938

t'Y P:r;.1 tgfiC L !
L I
REVISTA DE CULTURA REGIONALA
Inregistrat la TrIbunalul sectIa I Braila No. 20934938
FONDATOR INO. GH. T. MARINESCU
11
AOARE TN IM ESTRIAL
ANUL X. - Nr. 3-4

IULIE - DECEMBRIE 1938
www.dacoromanica.ro
Anul X Nr. 34
ANALELE BRAILEI"
REVISTA DE STUDII igII OEROETARI REGIONALE
ABONAMENTUL ANUAL: 240 lel pentru particulerll ;

500 11 1000 lel pentru Met ltutll, blrourl
- Oricine refine un numdr se considerd prin aceasta

abonat pe anul In curs fi e obligat a pldti abona-
mentul.
- Abonamentele, manuscrisele, cdrfile pentru recenzii,
scliimbul de publicalii fi corespondenfa privitoare
la redacfia fl administrafia , Anatelor Brdilei', se vor
adresa directiei revistei, Ng. Gh. T. Marinescu,
str. Mel Nr. 1, Baits.
- Reproducerea Ord indicarea isvorului, este opritd.
www.dacoromanica.ro
Anul X - Nr. 3-4 lulie-Decembrie 1938
ALELE BRAILEI
REVISTA OE CULTURA REGIONALA
Inregistrat la Trlbunalul sectla I Brit Ila No. 20934 938
FONDATOR : ING. OH. T. MARINESCU
COMITETUL DE CONDUCERE:
RADU PORTOC ALA PROF. N. 1ONESCU
1NO. P. DEMETR1AD 1NG. OH. MAR1NESCU
DIRECTOR:
Ing. OH. T. MARINESCU
APARE TRIMESTRIAL.
REDACTIA pi ADMINISTRAT1A:
Inginer GH. T. MARINESCU, Str. Btlei Nr. 1, Braila
Costal abonamentultd: 240 lei pe an. - Pentru institutii de Stat

particalare Woad, etc. 500 $1 1000.
www.dacoromanica.ro
ANALELE..BRAILE1
ANUL X - Nr. 34 fule.Decembrie 1938
CUPRINSUL
STUOII
N. IORGA Un scriitor brAilean necunoscut.
G. K. CONSTANTINESCU Agricultura pa Bilrganul Brllei

Prof. unlv. de zootehnie
Dr. P. COSSAC Din Folklorul medical brililean.
T. VLAD Monografia comunei
MIH. T. ENESCU . Biblioteca Petre Armencea.
- Documente 1 informatii istorice privitoare la Bea ila. -:Culase

de I. R. Bounegru l Ing. G. Marfnescu
- lnformatii, Note & lnsemnri.- Cornernorarea la Sofia a marelul

poet bulgar Ivan Vazoff, care 1.,a inceput activitatea la Braila - Un epf .
gran-list brallean, de N. G. Ererna.
- Administrative.
www.dacoromanica.ro
UN SCRIITOR BRAILEAN NECUNOSCUT.
' de N. IORGA.
Ce a insemnat pentru presintarea in literaturA a

Tinutului Brill lei, cu oamenii lui vnjo$i i cutezatori,
urmasi ai coloni$tilor ardeleni, dkji Mocani oprili la
Dunilre sau elemente pe care le-a airas pe aceste in-
linden primejdia si c$tigul aventurii, a r5tat-o cu pu-
tere opera, azi pe nedrept acoperita de uitare, a lui
Constantin Sandu, care isailia Aldea. In ea se amesleca
instinctul de pmnt al teranului, al acestui fel de terani,
cu orizonturile deschise de studiile pe care el le-a %cut
n Franta i cu tot ce agronomul stie si Intelege din
lucrul cmpului.
Dar colaboratorul asa de pretuit al Smemiltorului,
etimas pnii la sfr$it om al rasei sale $i al pamniului
sau, neted definite, n'a lost singurul scriitor brtiilean,
-$i a ceasta Farb' a socoti pe cei d'intal profesori i zia-
ri$ti, din cari opera unuia, Penescu, e mai deplin cu-
noscuta printr'un studiu recent al d-lui Carol G liner, in
num8ru1 pe Aprilie-Iunie 1934 din a mea Revist Istoric.
Doi din fratii Bacalbasa, fiii starostelui breslei ba-
canitor din Br6ila, s'au manifestat literar cu mult Mainte
de vremea, dupii 1880, cnd d. Constantin Bacalbasa a
a ajuns redactor la Drepturile Omulai, foaia socialistilor,
si la foaia radicalului Gheorghe Panu, Lupta, dovedind
mari insusiri de ziarist, pe care le psireaz si pan6 azi,
la o vrast att de inaintata, si de data cnd Anton Ba-
calbasa a ajuns att de popular prin hazul cazon din
Mos Teac. Primul a publicat mult limp in revistele lui
Macedonski, versuri lirice care, e adevarat, nu se ridic5
peste nivelul curent al epocii, si Anton 1-a urmat in a-
ceast5 directie.
www.dacoromanica.ro
4 N. IORGA
Beal lean, dar fara nici o atingere cu orasul sal' de

nastere, a fost nenorocitul poet, dus la spitalul agoniei
(t 1904, la cam treizeci de ani), fara camasa pe d'ansuh.
luliu Cezar Savescu, unul din Marii credinciosi ai lui
Macedonski, a carui technica perfecW o imita, cu o
duiosie pe care maestrul" n'o avea decal atunci cnd
vorbia de el Insusi. Savescu era fiul unui avocat si
mama-sa a fcut versuri ').
Avem Insa In Literatorul aceluiasi Macedonski, un
scriitor brailean de nuvele, cu un real talent, care va
dovedi o mare staruinta In domeniul scrisului, pastrnd
o nota de realism masurat si sanatos, sigur In descrip-
tii si natural, de obiceiu, In dialog, cu toate scapatarile-
vremii sale.
Il gasim Intaiu cu scene din orasul Braila Insusi
Popa Jimofte Bondoroag 2) i Fata lui Stan Grui) In
revista lui Macedonski.
Cand Literatorului i-a urmat apoi Revist Literarci
din 1886, Savescu, pastrand aceiasi aplecare-era vre-
mea naturalistilor ardeleni, cu Slavici, a lui Nicolae Gane,
a lui Creangti, - trimete acesteia, dar cu spbiecte de
aiurea din viata munteana, nuvelele Neagu Prepeleac4) i
mai ambitioasa Iubire si prietenie5).
Pe urrna 11 pierdem din vedere. Cine a fost el, ce
rost a avut la Braila, pentru ce scop s'a asezat -cum
se pare - la Bucuresti, cum s'a continual acolo viata
lui, sunt lucruri pe cari poate unii batrni braileni le-ar
putea spune, folosind literaturii romnesti de al doilea
plan, in care el Isi are de sigur locul.
A reproduce partea de descriptie, mai ales din prima
nuvela, ar fi, cred, o datorie pentru aceasta asa de fo-
lositoare revista.
N. IORGA.
1) V. Al. Stamatiad, in Flacdra, IV, p. 508 i urm. Cf. $ f N. Davidescu,

ibid., VH, pp. 576-7. - Pentro BrAila si foarte talentatul poet tefan Petick,
care a fost acolo In 1895, Feit-Frumos, I, pp. 75-7.
2) Literatorul, II 2, pp. 786 i urm., 873 0 urm. Cf. HI, pp. 26-9, 275-80,
.352 -9, 404 si urm. 653 $ i urm.; IV, pp. 46 si urm., 85 I urm.
3) Ibid., II, pp. 7,39 $ i urm.
4) Revista Literard, 1886, p. 479 0 urm.
5) Ibid p. 676 $ i urm.
www.dacoromanica.ro
AGRICULTURA PE BRGAN
DE
Prof. Dr. G. K. CONSTANTINESCU
DIRECTORUL INSTITUTULUI NATIONAL ZOOTEFINIC
BarAganul este un tinut arid, un tinut de stepa.

Stepele sunt de regula sesuri orizontale, cum este sesul
Dunrii. Acesta nu este altceva decat o prelungire apu .
seana a stepei ruseqt, intrand, ca o limba enormd de pa.
xnant arid, intre Carpati Dunare.
Terenurile de steps& prin structura lor specified', sunt
foarte proprii pentru agricultura. Dac nu le.ar lipsi apa,
aceste terenuri ar produce intotdeauna o vegetatie admi.
Tabila, dupa cum se constata in primaverile cu ploi mai
abundente, cand pamantul se acopera de o flora exube.
Tanta, vesela, plina de vigoare si sanatate.
Mii si mil de ani, inainte de a fi cultivate, aceste te .
renuri de stepa sigau imbogatit mereu cantitatea de humus,
prin putrezirea vegetatiei in fiecare iarna, pentru ca atunci
.cand omenirea a trecut dela faza pastoraM la cea agri.
,cola sa &eased In aceste pamanturi o bogatie nesfarsita,
in care au Infipt cu un succes neasteptat fierul taios al
plugului. Structura lor poroasa le da o mare putere de
absorbitie pentru apa, asa incat ploaia care cade nu se
scurge departe ,. ci ramane pe loc si deci nu duce cu ea
sarurile din pamant, cum se Intampla In tinuturile umede,
cari, din aceasta cauza, contin saruri mai putine. Pe de
alta parte, la temperatura de vara se produce o desvol,,
tare abundenta a bacteriilor asa zise nitrificante, cari m
bogatesc cantitatea de azot cu mult mai mutt decat in V..
nuturile red.
Toate acestea fac din tinuturile de stepa un teren a.
vicol excelent, un teren . de o bogatie nepretuita, care
www.dacoromanica.ro
6 Prof. Dr. G. K. CONSTANTINESCU
constitue suportul admirabil al agriculturii in rle hara.-

zite de Durnnezeu cu asernenea pamanturi.
In solul stepei se desfasoara o viata organica de o,
intensitate nebanuita. Se petrec acolo necontenit transfor .
mad considerabile, datorite proceselor vitale ale unui nu .
mar nesfarsit de fiinte, car! traesc ascunse in parnant, mai
ales insecte, ciuperci si bacterii. Aceste bacterii extrag a.
zotul din atmosfera, care este marele rezervoriu de azot
al lumii, bl inmagazineaza in pamant. Toata cantitatea de
azot care di-curd in lumea organica si care trece din pam
mant in plante si din plante in animate si in om, provine
din atmosfera, jar age* cad l.au extras sigt extrag neg.
contenit sunt aproape exclusiv microbii. Until din marii
fiziologisti francezi, Laulanie, a spus frumos ca viata se
sprijina pe preexistenta acestor fiinte infime, cari au fost
si raman intermediarii necesari intre lumea minerala si_
lumea vegetala". -
1Viuncile agricole activeaza considerabil aceasta viata
oarba si surda, care se framanta in intunericul nestiut al
solului.
Geograficeste, stepa Dunarii, alcatueste mai =Ate-

campii dtstincte : Bugeacul in Sudul Basarabiei, .apoi arm-
pia Dundrii, din care partea cea mai intinsa o formeaza
Baraganul, ocupand judetele Brla, Ialomita si o parte din.
Buzau, si in fine Cdmpia Tisei, care insa se deosebeste
de rest prin aceea Ca' se gaseste sub influenta brizelor
marine ale mall Adriatice si are caderi de ape mai bc)
gate, ajungand pana la 700 m.m., pe cand in restut stepei
avem abia cca. 500 m.m. In acelas cadru arid, se ingtor
beaza si. podisul dobrogean, care are ploi mai putine
si a carui clima nu este influentata de cat foarte putin de
prezenta Mali, intrucat Marea Neagra este lipsita de curenti.
Acestea fiind conditiunile stepei romanesti, agriculs-
tura care o caracterizeaza, exceptand Cam* Banatului
este o agriculturd de secetd.
Situatia aceasta inevitabila, conduce la anumite eon.
cluztin, cari pun pentru tam noastra o problema foarte
seroasa. Este indeobste cunoscut ca, in tnuturile seceg-
www.dacoromanica.ro
AGRICULTURA PE BARAGAN 7
toase, singurul fel de agricultura posibila, este agricultura

extensiv. Prin urmare, stepa romaneasca ar fi condamz
nata in mod fatal si invariabil la genul de exploatare ex .
tensiv, care se stie ca nu poate fructifica la maximum
puterea virtuala a solului. Pe de alta parte, exploatarea
extensiva este posibila numai pe intinderi mari si nu se
poate realiza pe mica proprietate t'araneasca, redusa la
lotul tip de 5 ha. Concluzia acestui silogism este deci ca
in stepa, in s es, in Cam* Dunarii, deci si in Braila, in
Sudul Basarabiei, in Dobrogea, lotul taranesc, rezultat din
reforma agrara, devine un organism impropriu, neviabil,
lipsit de posibilitatea existentei si ca nu se poate gs nici
un fel de solutie pentru a remedia aceasta stare de Iucruri.
Un conflict aspru si periculos s'ar deschide astfel intre
caracterul stepei si proprietatea parcelara, care numai prin .
teo exploatare intensiva poate deveni o unitate economica
reala si sanatoasa. Manoasa stepa a sesului dunarean va
fi, cu alte cuvinte, predestinata sa omoare lotul taranesc,
sa4 lase in vant, sa.1 impiedice de a se organiza ca o
celula productiva, de sine statatoare.
Desigur ca o asemenea constatare ar f foarte du .
reroasa pentru realitatile noastre actuate. ceasta inte .
reseaza foarte de aproape gospodaria judetului Braila.
Romania a realizat prin reforma agrara un progres social
considerabil nimic nu ne poate determina sa dam inapoi.
Ceeace urmeaza acum sa realizam mai departe in materie
de economie agrara este a organiza mica proprietate si a
da orientarile necesare, pentru a o face mai productiva.
Cand deci ni se spune din anumite cercuri ca, inteo mare
parte a tarn, cum este intreaga regiune de stepa, aceasta
este imposibil, am avea motive de adanca intristare.
Din nefericire insa, o astfel de argumentare porneste
dela o confuzie, care este usor de inlaturat. Autorii ei con-
fund agricultura cu cultura exclusiv a cerealelor. Fri.
\rind chestiunea in felul acesta, este evident ca mica pros
prietate parcelara va fi condamnata la o perpetua lancezire. '
Minded cultura simpla a cerealelor exclude in adevar o

veritabil exploatare intensiva. Dar agricultura nu insem-
neazd numai cereale, ci "insemneazd si vacd, oaie, pasdre,
oud, tapte, carne, etc.
www.dacoromanica.ro
Lucrul acesta trebue repetat in fiecare zi si in fie

care colt de Ora, pentru ca lumea noastra sa se patrunda
de acest adevar elementar. El trebue sa devie un refren
al programului nostru agricol. Se confunda la noi prea
mull agricultura cu cerealele si uitam cat de mare impor
tanta au celelalte ramuai de exploatare in cadrul agriculturii.
De altfel, aceasta confuzie a dus in timpul din urma
la indemnuri cu totul curioase. Astfel, se pretinde ca trez
bue sa ne revizuim conceptia Ca Romania este o Ora .a.
gricola, cad. Romania a devenit-sau e pe cale de a de
veni - tara industriala. Fiindca, daca agricultura ar mai
avea repercursiuni asa de adanci, ca alta data, asupra ez
conomiei romanesti, ar trebui sa avem astazi in tara un
dezastru iremediabil, din cauza catastrofei agriculturii ; tar
daca aceasta nu se intampla, faptul se datoreste impre
jurarii ca agricultura a inceput a juca un rol minor, un
rol secundar in viata noastra' economica, jar locul ei Iza
luat industria, care reuseste sa' intretina o stare de oare
care prosperitate in viata economica a Wei.
Nu yo polemiza aid cu cei ce sustin aceasta afir
matiune. Si nu yo starui asupra celor doua elemente struc
turale fundamentale, Carl dau Romaniei caracterul inaltez
rabil de tara categoric si permanent agricola si anume :
terenul si populatia,-terenul, care este, mai mutt de juz
matate din suprafata tarn, teren agricol si populatia ruz
rala, care, din 18 milioane locuitori, reprezinta 14 miliz
oane de tarani plugari. Dar voiu accentua ca posibilitatea
unor asemenea argumentari vine dela aceeasi involuntara
confuzie intre agricultura si cerealism. In adevar, noi faz
cern in Romania un mare abuz de cultura cerealista. Dar
daca agricultorii se mai mentin inca astazi, daca in Rcw
mania situatia economica nu este asa de exasperata cum
poate e in alte parti, aceasta provine din faptul ca, incet,
incet, ei se orienteaza care productia animala, care este
mult mai rentabila decat cultura simpla a cerealelor. A
atribui deci industriei ceeace in realitate se datoreste tot
agriculturii, si anume ramurii zootehnice, aceasta insemo
neaza a nu recunoaste realitatea.
Prin urmare, conflictul &Titre agricultura stepei $ i
www.dacoromanica.ro
AGRICULTURA PE BARAOAN 9
mica proprietate este numai aparent. Daca noi prin agris

cultura ne vom obicinui sa intelegem si cresterea vitelor,
atunci proprietatea taraneasca 4i va gasi echilibrul si in
stepa. Cresterea vitelor este o ocupatie predestinata pentru
mica proprietate. In toate rile cu regim de mica pros
prietate, zootehnia este in floare. Sa nu citam decat Odle
mid din bazinul Mri Nordului,-Belgia, Olanda si Das
nemarca, - tad zootehnice, cad traiesc numai din export
de produse animale.
In comertul mondial circula marfuri cerealiste in vas
loare de 225 miliarde lei, jar marfuri zootehnice in vas
loare de 440 miliarde. In acest comert de marfuri zootehs
nice trebue sa cautarn a ne ingloba si noi cu o partic .
pare mai activa decat pana acum. gricultura zootehnis
cizata e o agricultura rationala si rentabil; e o agriculs
%turd inobilata, superioara, pentru ca zootehnia instaleaza
in fiecare gospodarie fabrici locale, care sunt insusi corpul
animalelor transformatoare ale produselor solului.
lath' deci unde sta eroarea noastra, - si slabiciunea
noastra. Stepa poate fi armonizata cu intereseIe midi pros
prietati Wariest, printeo intensificare a crested" animalelor.
Nu intentionez sa ma ocup in aceste randuri sumare
cu problema debuseurilor unei asemenea productii zoos
-tehnice intensificate. Asi putea totusi sa amintesc de pilda
ca noi nu exporta'm in Anglia nici un ou, desi valoarea
importului anual de oua in Anglia, calculata in marci gers
mane de Institutul de Coniunctura de la Berlin, este de
400 milioane marci, adica de 16 miliarde lei. La acest
import englez participa : Danemarca cu 30%, Olanda cu
15%, Polonia cu peste 10 %, Egptul cu 1 - 2% si chiar
China cu 6%, pe cand Romania cu zero I
Danemarca realizeaza din exportul ei zootehnic cate
15 mii lei pe cap de locuitor pe an, pe cand Romania
numai 140 lei 1
exemplele s'ar putea multiplica, daca ar fi vorba

de discutat asupra debuseurilor. In randurile de fata insd,
voesc sa ma ocup numai de productia agricola a stepei,
care trebue de aci inainte corectata printeo intensificare
a cresterei vitelor.
www.dacoromanica.ro
Dar o obiectie grava se ridica totusi in contra cres.

terii vitelor in stepa. Este dificultatea de a cultiva plant e
furajere suficiente in climatul secetos. Aceasta este ade.
varat. Ariditatea stepei se opune la multe culturi. Flora
stepei este foarte caracteristica. Daca lasam la capriciul
naturii un teren de stepa, cum sunt lasate de regula is.
lazurile noastre comunale, vom constata o invazie a unor
anumite categorii de plante, in deosebi plante mad, cu
foala lata si tijul grosolan : bozie, scaeti, palmida, etc.
Sunt plante xerofile, caracteristice tinuturilor aride. Apa.
rlia lor este un proces asemanator cu ceeace se intampl
in Sahara, unde cresc numai palmieri t cactusi grosi si.
mustosi, carbsi fac in organismul lor o rezerva de lichid,
pentru a rezista la uscaciune. Aceasta flora xerofila se
deosebeste in modul cel mai contrastant de flora de
munte sau de deal, care are frunza subtire, tijul fraged
si care produce o hrana excelenta pentru vite. Orcine
merge Ana cu trenul dela Bucuresti la Brasov, sau mai
sus, poate sa faca, chiar dela fereastra vagonului, aceasta
diferenta, privind la flora naturala de pe marginea liniei
ferate. Cum parasesti campia si te urci spre deal, dispar
foile late, buruenile groase si iarba santurilor devine un
fan bun, pe care.l cosesc cantonierii pentru vite. Cand
am urcat prima oara pe Bucegi, ca adolescent, eu, care
am copilarit in Baraganul Brailei si m'am jucat acolo in
praful fierbinte al soselei, dezghiocand gogosi de mdse.
larita si storcand in maini, in chip de joaca, cerneala
vemata a boabelor de bozie, cand deci, dupa un urcus
obositor, mi s'a deschis inainte, in varful muntelui, in
toiul verii, pajstea aceea verde si frageda, cu iarba deasa
ca peria si cu firul ca matasea, pe care o pastea oile si
era atat de multa ca nici nu se cunostea pe unde au
pascut, atunci am inteles, pe cale intuitiva, deosebirea az
danca, asupra carea m'am documentat in urma stiintig
ficeste, deosebirea dintre stepa copilariei mete si acele
tinuturi noui de padure cu o alta vegetatie.
De alfel, aceasta pecetie a mediului se exprima nu
numai prin flora, ci si prin fauna. Animalele stepei sunt
usoare, uscatve, pline de nerv si temperament; pe cand
www.dacoromanica.ro
AGR1CULTURA PE BARAGAN ti
ale tinuturilor umede sunt mai grele, masive, limfatice.

Flora saracacioasa a stepei nu poate produce animate
grele, pe care le produc pasunile excelente ale Occiden .
tului european. oamenii dela Nord sunt mai marl,
mai inalti, ciolnosi, pantecosi, greoi, limfatici, pe cand
oamenii de Sud, de pe tarmul Marii Mediterane si din
peninsule, cum e intreaga Peninsula Balcanica, sunt de
tip uscativ, uor, viol, mobili, inzestrati cu un spirit prou
nuntat de individualitate, cu temperament jute, cu reac.
tiune prompta, etc.
Prin urmare, stepa prezinta in adevar un defect se:.
rios din punctul de vdere al exploataril zootehnice. Dar
a dezarma in fata unui asemenea neajuns, cand tara
noastra poseda o intindere asa de mare de teren arid,
cum este intreaga campie a Dunarei i Dobrogea, ar in .
semna a ne sustrage dela o datorie elementara.
Problema agriculturii de seceta nu e numai a tarit
noastre. Ea dispune deja de o literatura speciala, datorita_
mai ales autorilor rusi, dintre cari mentionam in deosebi
pe ucrainianul Rotmistrof, cu lucrarea sa Caracterut
secetei", care a fost tradusa si in limb& germana si ena
gleza. Avem deci datoria sa cercetam si noi pentru con
ditlile noastre locale problema stepei sub toate raportu
rile, pentru a.i gasi corectivele si a creea astfel un sistem
propriu de agriculturd de step, potrivit realitatilor ro.
manesti.
De fapt, Ministerul de Agricultura s'a ocupat de
acest lucru si insasi creatiunea Institutelor de Cercetari,
cari au luat 'fiinta pe langa acest Minister, sunt dovada"
ca s'a stmtit nevoia unor organe speciale, pentru a le
supune spre solutionare asemenea probleme.
Institutul National Zootelmic si0a pus deci problema
cresterli i alimentarii vitelor in stepa si a procedat la
gasirea unu mijloc de a asigura nutretul pe timpurile
cele mai secetoase.
Problema alimentatiei vitelor In stepa se loveste de
marea dificultate a lipsei furajelor verzi, din cauza ari.
&MIL Islazufile actuate de stepa nu sunt verzi decat 2
sau maximum 3 luni pe an. Restul, ele sunt uscate si
prafuite.
www.dacoromanica.ro
12 Prof. Dr. G. K. CONSTANT1NESCU
Ei bine, exista un mijloc foarte simplu pentru a ne

-asigura pe tot timpul anului o aliment* verde, atat
iarna pe frig, cat si vara pe arsita ; este nutreful murat.
Institutul National Zootehnic fate de 3 an! experio
ente asupra diferitelor furaje murate si unul din cele care
se preteaza mai bine la murat este porumbul.
Porumbul are avantajul ca este el insusi planta stepei.
Porumb se cultiva la noi in cantitati enorme si este foarte
simplu a destina o mica suprafata pentru murat. Nu este
insa vorba de vechiul sistem al porumbului furajer, care
se seamana des ca graul si apoi se coseste verde, dancl
numai un fel de fan gros, care se pune la murat. Ceo
eace recomandam noi astazi ca porumb murat este alto
ceva. Este porumb din cultura obicinuita, care se lasa
sa creasca pana cand d bobul lapte, cand porumbul
este bun de mancat ca papusoi {left, deci cam pe la
sfarsitul lui August. Atunci se taie dela radacina si se
pune la murat, la groapa, cu totul : cocean, foi si stitio
letele cu boabe. Muratul trebue insa facut dupa anumite
reguli, care se gasesc inteo brosura de popularizare edio
-tea de InstitUtul Zootehnic.
lata cum putem deci, chiar printeo planta de stepa,
sa ne acomoclam la defectele stepei si sa organizam aid
o gospodarie agricola mai intensa prin cresterea de vite.
Furajul murat inlocueste de minune furajul verde si e
foarte productiv, cad dinteun hectar se poate obtine
25.000 - 30.000 kgr. masa furajera verde minunata, care
sporeste laptele la vaci si pe care il consuma cu placere
boll, oile si chiar pasarile. O groapa de porumb murat
cleschisa vara, pe uscaciune, face sa nu se mai simta
seceta in gospodarie.
Porumbul murat poate tine in groapa mai multi an!
de zile, asa ca if putem deschide cand avem nevoe, fie
vara pe seceta, fie iarna, cand lipseste orice verdeata.
Se pot pune la groapa multe feluri de nutreturi, dar
porumbul eu stiuleti indeplineste conditiile cele mai Prieto
nice de conservare si trebuie sa devina la noi planta con-
sacratei a furajului n step&
In vara trecuta, Institutul Zootehnic, in colaborare cu
www.dacoromanica.ro
ACRICULTURA PE BRAGAN 1 3.
autoritatile locale i persoane intelegatoare din cateva ju:

dete, a organizat construirea de gropi de porumb murat,
forma cea mai Simpla de siloz, in diferite localitati si anume
in judetul Brila, Buzau, Ialomita, Prahova, Ilfov, Cons:
tanta si Roman. Rezultatele au fost admirabile. To1 agri:
cultorli si mai ales satenii call au fost chemati sa asiste
la deschiderea acestor silozuri simple si economice au ra:
mas foarte impresionati de frumusetea furajului si s'au
hotarit ca la anul sa faca ei, la ei acasa, acelas lucru.
In felul acesta, solutionand posibilitatea unui furaj bun
pe tot timpul anului in regiunile de step& se poate or:
ganiza aic o industrie anima% prospera. Asa se poate
vorbi de o agricultur intensiv pe mica proprietate a stepei_
Cu aceasta, se rezolva deci unul din capitolele esentiale
ale agriculturii in stepa, jar pesimismul nejustificat asupra
soartei lotului taranesc in aceste tinuturi va face loc unui
optimism robust si fecund.
Iar judetuI Braila, care de aci Mainte nu va mai avea
de asteptat prosperitatea sa dela port, cac exportul de
cereale al Romaniei nu mai poate fi ceeace a fost alta
data, trebue sa caute a trage toate invatamintele din a:
ceasta situatie si sa inceapa a:si concentra preocuparile
in organizarea serioasa a plugariei taranesti. Inainte de
razboi, Romania exporta numai grau peste 150.000 va:
goane anual, pe cand dela razboi incoace media expor:
tului nostru de grau nu s 'a putut ridica peste 15.000
de' vagoane.
Nadejdea noastra deci, a brailenilor, nu mai poate
fi de aci Inainte Dunarea, ci Breiganul !
www.dacoromanica.ro
DIN FOLKLORUL MEDICAL ROMAN
'DESCANTECELE BABESTI, FARMECE, VRJI I LEACURI POPULARE
CULESE DIN JUDETUL BRAILA
de Dr. P. COSSAC-BRAILA
De cea mai mare importanta pentru noi, romanii, este cerce-
tarea vietii taranilor notri, cari, prin munca, vitejia i prin sufletul
lor, ni-au pstrat dealungul vremurilor atat de vitrege, caracterul
nostru etnic.
dac oficialitatea nu are astazi putinta sa organizeze sis-
tematic cercetari de acest fel, cad ar da fr indoiala rezultate neb-
nuit de interesante, atunci intelectualii cad tresc in viata satelor,
cum sunt: invaratorii, preotii, medicii, etc., sunt datori s puna ei
in lumina caracteristicile adevaratei vieti a stenilor no;tri.
Este foarte imbucurtor, c in aceasta directie au inceput s
se fac unele lucrari,- adevrate monografii Ointifice. Rasuntoa-
rele campanii monografice organizate de d. prof. D. Gusti stau ca
pild de inalt prestigiu, in acest sens.
De cnd functionez ca medic de Circ. Sanitar rural, am
adunat cteva din obiceiurile locuitorilor din judetul Braila, privi-
toare la medicina populara, sub titlul de : ,,leacuri bbe0 i me-
dicina empirica popular". Acestea au facut obiectul a catorva co-
municari la Societatea Regal pentru Istoria Medicinei. Le grupez
acum, 0 le mai complectez, pentru a le publica in ,,Analele Bri-
1646, unde i gasqte cel mai firesc loc un studiu de felul acesta.
Si de ad inainte, cu prilejul inspectiunilor ce le fac in cuprinsul
Circumscriptiei , ocazional, in cuprinsul judetului, nu voi pregeta
sa continui aceast ancheta. 0 socotesc cu totul interesanta, atat
pentru istoria medicinei, cat i pentru desprinderea caracteristicilor
vietii brailene.
Trebuie s marturisesc ca, in popor, descntecele, cu tot em-
pirismul lor, au rmas mijlocul de capetenie la cari recurg taranii,
in caz de boal. Noi, doctorii, suntem cele mai adesea ocoliti.
Tmduirea tranilor bolnavi se face deci mai mult prin sugestia
descntecilor bine inteles, prin rezistenta organismului lor.
In caz de boal, taranul d mai intli fuga la o bab ca s-
descinte,-rare ori cheam o moae cu diploma sau medicul. In
cazuri serioase, i and nu reumte cu babele, cheam preotul.
numai in al treilea rind, aceasta rar, chiama doctorul.
www.dacoromanica.ro
DIN FOLKLORUL MEDICAL BRAILEAN 15
Unele babe cred orbeste in puterea desantecului ; de aceia, nu

s'ar incumenta in ruptul capului s sptsiie alt-cuiva descntecul, cad
atunci el nu ar mai avea leac. Altele ins, speculeaa, constient,
pe tarani.
Preotul, care if da seama de credinta taranului, il vindea
tot prin sugestie. El ii ofera serviciile divine, cetind bolnavului ru-
gciuni. Acestea impresioneaza pe bolnav, fiinda tranul e pro-
fund religios 5 adinc impresionabil, chiar de ceremonialul religios.
Stint zile din saptamana, cum e Duminica sau Vinerea, and
taranii din cele mai indepartate sate vin la vre-o babas, areia i s'a
dus vestea c e o meltera desantatoare. Taranii acestia veniti din
departri fac coada cu artstele lor la tssa babei. De obicei, aceasta
este o speculanta ; i dupa luni de zile, and toate mijloacele em-
pirice au dat gres jar harul dumnezeesc invocat prin serviciile preo-
tului nu a adtis nici el tamaduirea, atunci taranul e indreptat de
acesta din urma catre medic. El vine inteun suflet, c doar ya
gsi lecuire. Dar spre regrettil nostru, medicul in aceste impreja-
rani se gaseste in fata untsi tapt consumat si bolnavul e in starea
cea mai grav. Nu mai e nimic de facut ; toate mijloacele noastre
terapeutice sunt flea de folos. i atunci, adesea concluzia este a
nici medicul nu face doi bani.
Iata o serie de desantece, cari stint utilizate si astzi in popor :
/) Descntec de deochiu.- (Indispoztie, raceala).

a) Daca copilisi plnge casci iar ochii stsnt injectati, i se
desanta in trei guri de ap, Insirnd printre asaturi urmatoarele t
Eu te spal pe ochiu Din sgarciul nasului
De deochiu. Din fata obrazului
Uite ciuta Din creerii capultsi
Linge puiul de malac. Din radacina maselelor.
Eu ling pe (cutare) de deochits, Desantecul dela mine
De deochits Leacul dela Maica Precista
Dintre ochiu Si dela ziva de azi.
(Corn. Steincu(a - Bredla)
b) In putin ap se pune un fir de salcie si se stropeste deo-
chiatul, zicndu-i
Inteo salcie rsadit Ca Maica Precista
eacle o fata impodobita Din cer and s'a lasat.
Cu un ochiu de foc De-o fi deochiat de voinie,
cts unul de apa. Sa-i crape boasele
Cel de foc sare'n ap SA-i curga puroaiele ;
Si se stinge. De-o fi deochiat de fat mare,
'Si rmlie (cutare) ctsrat Sa-i crape ttele
i luminat, S-i curga cositele ;
www.dacoromanica.ro
16 Dr. P. COSSAC-BRA(LA
De-o fi de nevasta maritati, Piatra si plesneasc'n patru,

Si-i crape titele Ochii si plesneasca
Si-i curga laptele, Cui te-a deochiat.
Laptele sa curgi 'n piatr,
Se scuipa de trei ori. - (Com. Viziru - Bredla)
c) Baba Reveica din Viziru, femele de 70 ani, mai descnta
astfel: Ea sufla in fata bolnavului i zice : ,,Put in ochiu, sa
nu deochiu".
d) Se sting citiva arbuni intr'un pahar cu apa i se spune.
Daci (cutare) e deochiat
Carbunele la fund s'a dat ;
Daca (cutare) e curat,
Carbunele s'a miFat.
Daci carbunele tine, atunci bolnavul e deochiat de o femeie
daca nu tine, e deochiat de un barbat.
Se inchina apa in permanent, apoi se unge bolnavul pe la
toate incheieturile 0 se di de Mist. ,(Braila).
e) Se Iasi sa cada o picatura de undelemn intr'un pahar cu
apa, se inchina 0 se roste*te t
Daci (cutare) e deochiat Daca (cutare) e curat,
Undelemnul s'a impr4tiat. Undelemnu'i nem4cat (o pea),
Se inchina apa in permanenta, se unge bolnavul Ia toate
incheieturile i i se da de baut. (Braila).
f) Se pune apa intr'o farfurioara de cafea, se la o candela
aprins in mina drepta 0 se face cu dnsa semnul Cruai pe corpul
bolnavului, plimbindu-i candela, la frunte, la piept, i la umeri,
spunind de trei ori :
Trei te-au deochiat
i trei te-au descintat.
In numele Tatalui
$i al Fiului
i al Sfintului Duh,
Amin !
La fiecare rostire, baba moaie virful degetului mic in can-
deli 0 lasand sa cada o picatura de untdelemn, privqte daci pata
se impr4tie, in acest caz, bolnavul e deochiat ; daca sta locului,
atunci bolnavul e curat. In urma, baba inmoaie cele trei degete
de la mina dreapti in farfurioara cti dosul degetelor face o cruce
pe fruntea bolnavului. Apa din farfurioara se arunca peste o pisica
sau se toarna in cenup sobei, ca si treaci deochiul pe aceasta.
(Braila)
www.dacoromanica.ro
DIN FOLKLORUL MEDICAL BRA1LEAN 17
g) Descintec de deochiu (dureri de cap, la adult).

Bolnavului i se face frictiuni pe frunte, in timp ce baba il
descinti
Ftsgi deochiu Din sgArciul nasului,
Dintre ochiu, Din creerul capului,
Din gene, SA rmlie (cutare)
Din sprincene, Ctsrat luminat
Din rinzi, Ca argintul fereat.
Din osAnzA, (Corn. Ianca - Braila).
2) Descntec de cutit. - (Junghiu).

a) Baba cheaml la cApAtiiul bolnavului, care se vait de du-
red la respiratie, cere un ou proaspt de gin 0 un cutit de gsit
(s nu fie cumpArat), se inchinA, zicAnd t ,,Doamne ajuti i incepe
descintecul t
Fugi Jung-hits N'are cal de inalecat.
CA te'nlunghu i-a incalecat pe rijchitor
Cu un cutit Si-a dat in girlA
De gst 'a'necat
$i cu nou cutte ii-a anus (cutare)
Dela 9 greci ascutte ' Curat
CumpArate Si luminat,
Si 'rielate. Ca argintul strecurat,
Cad toate junghitsrile Cum mAsa l'a lAsat.
Au cal de inalecat, Vorbele dela mine
Numai jtsnghiul Leacul
Lui (cutare) Dela Maica Domnului.
Oul descintat if sparge, ii scurge albtquI, iar gAlbenuul, Uri
a-1 zdrobi, il lasA sA cacti pe pieptul bolnavultsi 0-1 plimbA binior
pc tot pieptul.
Acolo unde se sparge glbenupl, e locul junglaulu. In acest
Ioc, se pune o mina de tutun 0 se bandajeazA.
(Com. Ianca - Braila).
b) 0 variantA.
ProcedAnd la aceia0 ceremonie, baba desclati :
Fugi junghiu Te plesnesc,
CA te'njunghiu, In 44 de pArti
Cu sap Te-oi risipi,
Te sap, Din trupul lui (cutare)
Cu biciul O e0.
(Com. Viziru, jud. Braila.)
c) Fugi junghiu Eu am nota cutite
CA te'njunghits. Ascutte.
Tu ai un cutit Tu a unul
www.dacoromanica.ro
18 Dr. P. COSSAC-BRAILA
Neascutit. i marea s'o turbura.

Unde te-or alunge, Descantecul dela mine
In bucati Leacul dela Maica Precista,
Te-oi tia i dela ziva de azi.
i'n mare te-oi arunca, (Corn. Steincuta, Md. Bred la).
3) Descntec de ulcior.
a) Dimineata, pe nemancate, se descant cu usturoi, fcand
semnul crucii peste ulcior 1 in urm, o cruce in pamant i descanta
de trei ori :
Ham, ham, De radacin s seci.
Ulcior de cline I Ham, ham,
Din cat eti Ulcior de cline,
SA nu mai cre0i. Sa fii in pat/lint
De \riff sa te apleci, Pan maine.
(Com. Vizira - Brlla).
4) Descntec de soare sec. - (Congestie cerebrala).

1) Se pune o strachin cu ap neinceputa pe o carpi alba".
curata 0 se zice descantecul :
Strachina cu apa in batatur
Soarele din capul lui (cutare) sa ias,
i'll strachina cu apa sa lasa.
In popor e credinta, ca nu trebuie s prive0i rasritul soa-
relui ; altminteri e Scat 0 persoana sufer atunci de soare sec.
2) 0 variant.
Bolnavul se duce la baba', plangandu-se de dureri de cap.
Aceasta ii spune a vie Duminica pan nu rsare soarele. De di-
mineat, Duminica, vine cu soarele nersrit, bolnavul merge cu
baba la fantan, caut o alcatura de vita (urma unei copite) plina
cu ap. Baba ia al:4 din aceast calcatur 0 il uda zicand :
Soarele in deal
Dupa deal,
Durerea de cap
In copita de cal.
Repeta astfel de trei ori.
Dupl aceia, se duce acasa cu bolnavul, il leaga cu tulpan
la cap, lsandu-i-I mai liber 0 via' sub tulpan un facalet sau mes-
tecau de matnaligi 0 sucete cat poate s sufere bolnavul. In a-
celal timp, pune apa intl.%) cofit de 1 kgr. i o invarte0e in cap,
repetand descantecul. Cu aceast al:4 se ud bolnavul in cursut
saptmnei.
(Com. Ianca- Brila).
www.dacoromanica.ro
5) Descntecul de bub rea. - (Buba neagr, Da Iac),

(Pustula, Ma ligna, Sp lina).
1) Buba neagra SI nu stringi.
Bub vnata, Buba cu puroaie
Ro0e, Si ramal curata
$1 de 99 de feluri, i lmurita.
SA.' nu cod (Corn. Stncu(a - Brila.)
2) Cnd unu orn i-a ie0t splina sau dalacul 0-1 vede baba,
,E spune : ,,Cunosc eu ca e splina.
Atunci baba la o buruiana cu ni0e floricele albe mici, o uci,
o piseaza qi apoi descint intr'un ou i putina faina.
Unge buba cu galbentquI i pune putina faina, peste faina
Tune burulana pisata. i bandajeaz. (Corn. lanca, Bri Ma)
3) Alte babe, in loc de ou ei Will, pun un fir de usturoiu
caleva fire de iarba de ptqca, le piseaza, fac o pasta mica cat
un nasture de cmaqe i o pun direct pe dalac.
Buruiana de splind, dalac, este o planta ce cre0e pe locuri
grase, inalt dela 10-30 c.m., frunze ovale grase ; lar florae
sunt albe, maruntele, in forma unei dude (aguda).
Se intrebuinteaza ca leac la descntat de splina sau dalac, astfel :
Se ia cteva buruieni, se pune cu putina apa la foc, se fierbe
-0 se face o cataplasma, cu care se acopera bine buba.
6) Descntee de sfrant. - (Cancer).
1) Nu orice baba cunoate sfrantuI; deacea bolnavul apeleaza
la o meter desantatoare i priceputa. Aceasta intreaba bolna-
vul, dac vreunul din neamul lui a mai suferit de sfran daca
i-au murit neamurile. In acest caz, il sfatuie sa mearga la mor-
mntul lui, sa la Duminica tarna cu soarele nerasarit, sa o tide
Cis putina apa i astfel o aplica baba pe buba trei Dtsminici con-
secutive, zicind s
Aa sa nioara Curn se usuca
Sfrantul de curnd, Mortul in mormint
(Corn. Ianca - Braila).
2) 0 variani.
Unele babe nurnesc sfrantul buba neagra. Atunci sfatue
ipoInavul s mearg in sat la un mort i acolo la mana acelui
mort 9i o pune pe bub, zicnd :
Ctsm st mortul in coFiug,
Parasind viata larga,
Aa si moara
Sisa nu creasca
Buba neagra.
www.dacoromanica.ro
Repeti de trei ori descntecul i mai colinda prin sat la alti.

trei morti, repetind cele de mai sus.
7) Deseantecul de njit. - (Abces in ureche).
1) Cu o carp aprins ocolind urechea, baba eke :
Njit de ceas riu, Maica Domnului l'a aflat
NAjit de aciuitur, Foc din vatr a luat
Najit din vnt, i l'a indeprtat.
Vintul l'a aruncat El de necaz
La (cutare) s'a aciuiat. S'a blOcat.
(Com. Steincuta- Braila.
2) 0 voriana
Njit, Te-or auzi,
Precjit, Nou furculite
Vajait Te-or lua,
Nu trosni Peste noua case
Nu plesni, Te-or arunca
Ca nou fete Puroaie din tine s nu dea.
(Com. Viziru - Braila).
3) Altei variantei.
Baba descnti cu o bucat de arpa din pnza de in ap_rins,
tine bolnavul cts capul aplecat spre cldur -sau descnti cts o bu-
cati de baliga de vaca ce a fost lipt la gard in ziva de Santa
Marina 0 tot aprinznd, zice :
Fugi nalite,
Precajite.
Repeti de trei ori i minje0e urechea cu scrumul dela cirp..
sau de balig. In urma, pune cirbuni aprin0 intr'un vas lar bol-
navul aplecat cu urechea spre cldur ii arunc o mini de boabe-
de me, cari czind pe crbuni face ,,floricele4 i repeta :
Fugi najite
Precjite - (speriind njitul).
A doua zi coace abcesul i se sparge singur lar bolnavul e-
lecuit. (Com. lanca - Braila).
8) Descntec de abces la Insele.

1) Desantecul se face intr'o pruna pistrati de la Joia Mare.
0 in fata focului din vatr, pentru ca s se duc boala odata cts,
aceasta, zicnd:
BasOci albi, Nu te'ntorsica.
Ba0ca intunecat Eu te scot,
Nu te b$ca, Din os, in carne,
www.dacoromanica.ro
Din carne in piele i s rmlie (cutare) curat

In piele sa se spele Ca maic sa ce l'a lsat.
Se repeta descantecul de trei ori.
(Corn. Stncuta - Braila).
9) Desantee de treeturil. - (Pantecrie), (Deochiat la

inim), (Diaree-Dizenterie).
1) Cum vede baba copilul, spune printilor: ,,Nu vedeti ca.
-trece prin el, il mananca, i deochiat la inimi44? Indata baba spall
vasele nespalate i apa rezultata o da copiltslui de but.
Mai cauta pe camp o buruiana limba boului i cu rdicina
acesteia, plamadita in rachip, o da copiltslui de but. La copii mici,
li se da piatra acra, arsi in tuica.
Limba Boului. - (Gatsro-enterita). Creite foarte mult pe
lunci, cu finete ; face foile late 0 lungi pana la 40-50 c. m.
Radcina ei se intrebuinteaza plamdit in rachiu de drojdie
0 se da la copii adulti and sunt suferinzi de diarie.
/0) Descantee de pArlit. - (Branca).
1) Descantecul se repet de trei ori, cu un lemn de teiu, a-
prins in seu, zicand :
De branca auzii, Retevei.
Luai securea mare, In foc l'aprinsei
O pusei la spinare, In sets de oaie ii stinsei.
Un lemn de tei (Corn. Star:cup - Braila).
2) 0 variant&
Cine sufera de brnc, merge la o baba' mepera de ,,parliti.
Baba ia putini ,,cilti46 de in sau cnepa, acopera brinca 0 le di
..foc, ala ea ace0i calti ard foarte repede i branca se vindeca.
(Corn, lanca - Braila).
3) 0 allei variant.
In caz de nerets0ta, se aplica pe branca continutul unui do-
vleac fierbinte, cat poate suferi bolnavul. In urma merge la preo-
tul satului, care ii scrie de branca. Scrisoarea cuprinde rugaciunea
,,,Tatal nostruH, dela fine spre inceput, Baba o unge cu miere de
albine 1i o aplica pe branca. Aceasta ii aduce vindecarea.
//) Descntecul de chiroteal. - (Motial, somnoIenti).
Baba descanta in tuica, un fir de mituri din casa. Un capit
Al introduce in sticla cts tuic; apoi, tuica o bea bolnavul in trei
..1tranduri: o parte Luni dimineata, alta Mercuri la 11 a.m. 0 ultima
www.dacoromanica.ro
Vineri la 5 p. in. In aceste zile, pacientul merge acas la baba,

uncle se aFaz jos lungit, iar baba se roag lui Dumnezeu i Mai-
cei Domnului, msurindu-1 cu at din cretetul capului pin in
alai i dela degetul mijlociu al mAinei drepte la degetul mediati
al miinei Stine. Baba se mai aFazi cu o sap in mini la capuk
bolnavului, iar bolnavul o intreab ; ,,Ce sapiu t Atunci ea incepe L
Sap chiroteala t s se disci.
Bintuiala, Unde popa nu toac
Si iasi Unde e fereasta destupatis
Din rnz Si sa, amlie (cutare)
Din osinz Curat
Din mduva oaselor t luminat
Din creerul capului Cum Dumnezeu
Din sgirciul nasului L'a lsat.
In urm, ia in min lopata 31 descnt; pe urmi ia mtura
pi repet pe rind de trei ori descintecul.
Ata sau sfoara cu care a misurat bolnavul, o amestec inteo .
bucat de mmiligl i and bolnavul se inapoiaza acas, o arunc .
la un ciine, care o mninc cu totul. (Corn. lanca - Braila).

Agruica. Este o plant ce crqte pe fund, inalt dela 10-15
c.m., cu rimurele mici, cu frunzele crestate pe margine. Atit frun-
zele zit ridcina sunt foarte amare. Rsare primvara i nu du--
reaz de cit pin la 1 Mai, cnd se trece 0 nu se mai. gisqte.
Aceasti plant se plmdqte in vin negru ; se Iasi 4 - 5
zile pin iese tot sucul din ea, pe urm se d ca leac de baut
celor suferinzi de friguri, fric, chiroteala (somnolent.)
Suferinzii iau cite 2-3 cgti pe zi, timp de 8-W zile.
(Com. lanca - Brefila).
12) Descntec de intalnealii, de ceas rti, de doamne

fereste. - (Epilepsie).
1) Baba chemat de bolnav, intreab pe al casei, care e locu
uncle s'a inbolnivit pacientul. Familia ii indic locul. Ea se apuca
pi sap pini gsete in pimintul din curte o bucat de crbune.-
Pune cirbunele in apa neinceput, ud bolnavul cu apa rece pe
tot corpul, apoi ii scoate pacientului rufria-cimap indispen-
sabilii-0 le aruncl de trei ori peste casa. In locul unde au clzut..
a treia oara, le ingroapi, zicnd t
Cnd or ie0
Cimala i izmenele de ad,
Atunci (cutare)
Se va mai inbolnvi.
Repet descintecul de trei ori. Apa rmas dela descintat
di bolnavului de but. (Corn. lanca - Braila)._
www.dacoromanica.ro
2) A plecat (cutare) pe cale, Cu stinga l matura.

Pe cale, pe crare, Cis matura l'a miturat
Si s'a intalnit cu intalneala Cu ctstitul l'a taiat
Si cu ceasul rau in cale. Cu fusul l'a intepat,
Cu ochil sgliti De intilneala p de ceas rats
Cu dintii rnjiti L'a curatat.
Cu parul pe spate Cum se potolepe
Cu gura cascata Vntul cts pamntul
Cu limba Iasata Soarele din cer
(Cutare) tipa Foctsl din cuptor
Se oracaia Painea din caPistere
Si se vaita. Fagurele din miere,
Nimeni nu-I credea Aa sa se potoleasca
Si nu-I auzea. intalneala
Numai Maica Domnului Ceasul rau
Jos din Cer cnd se Vasa Si izbitura
Cu dreapta iI lua Din (cutare).
(Com. lanca - la).
13) Desentee de spalm, spriat, fria.

I) Bolnavultsi I se toarna cositor 0 se descnta :
A plecat (cutare) pe cale, Nimeni nu-I auzia,
Pe cale, pe carare, Nimeni nu-1 credea.
Si s'a intalnit Numai Maica Domnului
Cu frica'n cale. Jos din cer and s'a lasat,
Frica urta, De mina l'a luat,
Sburlita, In apa Iordanului ra bagat.
Cum l'a vazut De frica
La el a sarit. Si de spaima
El tipa se vaita, L'a curatat.
(Corn. Viziru - Brila)
14) Deseintee de ineulat. - (Urina sau materiile fecale).

Baba ia un lacat i-i prinde bolnavultsi miinile la spate, il
incuie p-I descuie de trei ori. In urma, toarna apa prin lacat i
apa o da de baut pacientului, in trei rnduri.
Daca bolnavul moare, zice c n'a avtst Ieac.
(Corn. lanca - Brila).
15) Descntee de spuraciune.

Cnd femela este lehuza i intra in odala ei vre'o femele sau
brbat, f Ara sa pie ca femea ,,este nascuta", atunci apare noului
nascut pe cap i pe corp babe marunte.
Baba moa;e intreaba pe lehuza, cine a venit in cas in lipsa ei.
Lehuza ii raspunde ,,A venit lelea Ilinca sau badea Stan".
www.dacoromanica.ro
24 Dr. P. COSSAC-BRILA
Imecliat baba o sfatuie sa trimeata dupa lelea Ilinca sau badea Stan
si ace;tia terg copilul la gura cu poala carna;ii lor. In urma scald
copilul cu buruiana ude foc viu", mai adaoga si ,,foi de nuc".
Copilul se vindeca. (Corn. lanca - Brill la).
16) Descntee de plescarip. - (Cartite, Ectima).

) Rasare soarele
In deal,
Peste deal,
PIescaritele
In baligi de cal.
In timp ce se descanta, se aplica baliga plina de funingene
pe bqicute. (Corn. Viziru - Braila).
2) De plescarite se inbolnavesc copii pana la 14 ani. Baba
descanttoare merge la camp $ cauta 9 mu;uroaie de orbeti (car-
tite) si ia cite putin pmant din fiecare. Acasa il amesteca cts lapte
acru (lapte batut)si unge bubele in fiecare zi.
In caz de nereuOta, se duce la un blnar (coiocar) 0 cere
pupa argaseal. Cu aceasta unge toate bubele de cateva ori $ se
vindeca. Aceasta e datorita saramurei prea tari.
(Corn. lanca - Braila).
17) Desantee de viermi.

De viermi sufera mai mult copii, din negIijenta mumil. Ei se
localizeazi mai totdeauna la urechi.
Baba toarna in ureche cateva picaturi de undelemn cald cat
poate suferi copilul 1i viermii incep a ie$. In acest timp, ea incepe
descantecul inumrand dela 10 inapoi, astfel : 10, 9, 8, 7, 6, 5,
4, 3, 2, 1 $ nici unul. In mornentul and pronunta ,,nici unul",
leacul e infailibil. Copilul se vindeca, repetand totul doua, trei zile
dearandul. (Corn. lanca - Brila).
18) Descntecul de fluture". (Crup, Angina difterica, La-

ringian).
Cand un copil se inbolnave$e de crup, baba spune parintilor s
Nu vedeti ca copilul D-vs. are fluture, nu auziti cum talfaie in
piept" ? ,,Trebuie sa-i dam fluture prins in luna lui Martie, caci
numai acela e de leac".
Se duce baba acasa Ii aduce un fluture prins in luna lui Mar-
tie. Il pune in ap $i:l cla copilului de baut.
Evident, copilul dupa doul, trei zile, moare in chinuri.
www.dacoromanica.ro
19) Deseinteetil de uttna. - (CoItii de Iup, Scrofulozi).

Mama copilului vizandu-i gttsl umflat, se duce la bab.
Aceasta ii descnt cts ,,druga de rsucit fire",-invrtind-o de-a-in-
daratelea, zicnd
,,Cum se invrte$e druga inapoi,
Aa s dea Utma sau coltii de lup inapoi".
Repeti descantecul de trei ori.
Osebit, baba se mai intereseaz cine a impuFat un Iup $
cere proprietarului un colt de lup ; li arde in foc, ;i, pisat, il sufl.
pe ran in zori de zi sau in miez de noapte,-atunci cnd umbli
itspii. lltspa ateva zile scrofuloza sparge singura. Atunci baba spune
c copilul are inteadevar ,,coIti de lisp", deoarece cum a pus un
colt de lup s'a spart buba. (Corn. lanca - Braila).
20) Deseantecul de rale (sau rapan).

Dui se imbolnvesc de rle mai multi membrii dintr'o fa-
milie, merg cu totii la baba descinttoare spune ca s'a po-
rnenit, aa din duhul sfnt, toti ai casei cu mncirimi care-i apuc
mai ales noaptea. Baba ii intreab : ,,Cum v cheam ca s. vi
descant de rapn i s veniti maine s Itsati descntecul".
A doua zi, se duc la baba care le d ,,rapanul", sftuindu-i
s-I fiarb 0 sa fac to baie seara la ctslcare.
Le mai prepari 1i o alifie cu piatri vnt pucioasi n
unturi de pore, cu care se ung toti, dup baia de rapin.
(Corn. lanca - Braila).
21) Deseantec de chelie. - (Favus).

Cine se inbo1nv0e de chelie, apeleaz la o bab. Aceasta,
cum II vede aa impodobit, ii spune: ,,Ia ascult omtsle, s-mi a-
duci lo grame de argint vitt 11 o litr de unt proaspt".
Indati baba ,,omoar" argintul viu cts sare t o picitur de
ap, ti amestec m unt $ face o pomad vnti (,,mercurial") ;
apoi, sftuie pe bolnav s se spele la cap cu leqie de ciocani de
porumb i s se ung pe cap odat pe zi. Rezultatul e nuI, bolna-
vul rm,ne tot chel. (Corn. lanca - Brila).
22) Deseantecul de argint vlu. - (Fermecat de argint vits).

(Sifilisul).
Cnd a aprut pe tin bolnav rozeola sifilitic, el alearg in-
data' la .bab. Baba, cum il vede, ii spune : ,,Vai maic, dat
cineva argint viu, te-a fermecat, - nu vezi ci tba e;it prin piele ;
dac nu iqea, mureai. Stai maic, si-ti dau un argint viu proaspt,
www.dacoromanica.ro
26 Dr. P. COSSAC-BRXILA
descantat, sa-1"dam afari pe cel vechi, fermecata. Baba ii da de

baut un argint viu pe care ji descnta i sifilisul dispare pentru
moment ; bolnavul capata incredere ca s'a lecuit dela baba cutare,
cum a luat argintul viu. (Corn. lanca - Braila).
23) Desantec de Old. - (Angina dilterica, Difterie).

Baba, in fata untsi bolnav de glIci, incepe a descanta apa t
Gilcile ca nucife
Galcile ca alunele
Galcilc ca bohul de porumb
Galcile ca bobul de grass
Galcile cat bobul de mei
Galcile cat bobul de mac.
Sa-i dea Dumnezeu de leac.
Repeta de trei ori, in care timp tine in mina o bucata de
,,cratea de in. In urma, ucla cratele cu rachiu 0 le-a aplica pe 01.6,
bandajnd bolnavul.
Apoi inmoaie degetul aratitor dela mana drepti in sate 0
freaca galcile prin gura, zicnd :
Galcile din gura
Le calc cu sartura. (Corn. Ianca - Braila).
24) Descntecul de bube dulei. - (Alte).

Copii mici sulera mai intotdeauna de bube dulci, localizate
la gura i urechi. Mama copilului merge le baba Ilinca din sat sa-i
descante.
Baba se duce in grald, ia o balig de cal i pe urma in ,cepe
sa descnte :
Soarele in deal
Dupa deal,
Bube dulci
In baliga de cal.
maniqte pe rand copilul cu cele trei baligi ce le are ihi
mini pe toate bubele, repetnd descintecul de trei ori.
25) Desentee de gtWer. - (Flcarita, Oreionul).

Cand omul se inbolnaveite de gtqter, i se face de baba ur-
matorul me0e0sg Daca este vara, ii face cataplasma din foi de
Nalba-Marea. Baba ridica de pe camp o falca de cal, de cline
sau de orice animal, (os curat din falca) 0 are grija sa tie minte
www.dacoromanica.ro
pozitia fAlcei cu care parte a fost in sus i locul de unde a ridicat-o.

Inc1zete falca bine la foc i ,,pAleVe umflAtura bine peste
tot,-repetind de trei ori pAlitura.
- In urrna, duce falca pe amp, in acela; loc, aFzAnd-o in a-
ceia0 pozitiune in care a gsit-o and a ridicat o de acolo.
DacA e iarnA, face cataplasma cu seminte de dovleac. Leacul
e gata. (Com. lanca - &Ma).
26) Deseantecul de plmdele. - (Colici intestinale).
De colici intestinale suferA des copii, mai rar adultii. Pentru
leacul acesteia, baba intrebuinteazi ,,plimAdeala".
PlAmAdelele se fac din urmAtoarele buruieni : ,,Iarba dulce",
,,Nuca-VomicA", ,,Scuipatul Cucului", Reventul", Saida., ,,Lu-
mnric", Scort4oar", ,,Cuiparele", Rocovele", ,,Lirnba Bou-
lui" i alte buruieni.
Peste toate aceste buruieni, se pune 1 legr. de rachiu de droj-
die, se lasA 5-8 zile pAnA iese tot sucul (esenta) din plante i pe
urna j se dA bolnavului cite putin sA bea de patru-cinci ori pe zi.
(Com. Ianca - Braila).
27) Descntecul de sgetturh. - (Sgitat, Tetanos).

Cum vede baba pe bolnavul de Tetanos, ii spune :
,,Nu vezi omule c egi sgetat ? Nu vedeti cum il tine in
creVetul capultsi, in alciie i i s'a incleVat gura ?"
IndatA cere sA i se adua putinA apA neinceputA i un cutit
de gsit (s nu fie cumprat) i incepe a descinta :
Iesi sgettur Din sprincene,
Cci te sfrtec cis custura, Si sl te duci
SA ie0 din rAnzA Unde popa nu toacA
Din osinzA Uncle clinii nu latrA
Din ficati Unde e fereastrA destupatA.
Si din bojoci; Si sA rmlie (cutare)
Din sgarciul nasului Curat
Din umerii obrazului Si luminat
Din creerul capului Ca argintul
Din gene Strecurat".
Bolnavul dupl doul, trei zile, moare. Baba atunci spune t
,,Nu am avut ce sa-i Lac, cAci a fost ghiruit".
(Corn. Ianca - Brila).
28) Deselintee de sterpeleard.-(Parleala din iele. Pelagra).
Bolnavul vede ca.* se aprinde la fatA, pe mAini pe picioare ;
are dureri in gura. Boala o pune pe seama vAntului de primvar.
Atunci se duce la baba satului aceasta ii spune :
www.dacoromanica.ro
.28 Dr. P. COSSAC-BRILA
Esti sterpelit de lele44, trebule saii descant de ,,Iele44 tocmai

la comuna Drogu din jud. R..Sarat".
Omul ingrijorat, se duce in ziva de Luni dimineata $ i baba
ii descnta in niste buruieni pe care le fierbe, apoi i le di de but.
Bolnavul se mai duce inca de cioui ori, tot in ziva de Luni
din urmtoarele doui saptamni, adica in total trei saptimni. In
-acest timp, boala incepe a se ameliora. Bolnavul capita credinti
-ca acolo il e leacul.
Buruiana de *rpeleal. Este o plant foarte mica si fra-
gedi la cea mai mic atingere se rupe. Florile midi, de culoare
violete, infloresc pe la ora 8 de dimineat si pe la ora 12 se tree.
Leacul : Se fierbe cu ap la foc i cs acea ap se spal pe
f a", mainile i picioarele mai multe zile dearindul.
FARMCE I VRJI BRETI

(Culese din mahalalele oraului Braila)
1) Fermeee de dragoste. - (Descntec de frigare).

Fata indrgostita vine la baba 0-i spune dorul el. Alte fete
desamigite, E spune babei c au fost parasite de iubit a le-au
lsat cu un dor. Baba le raspunde ,,Lasa rnaici, ca-i pun eu
irigarea i ti-1 aduc indrt44. ,,In ce vrei s-i pun frigarea : in
inim de berbec, de bou, de vitel, de cocos, de porumbel, de miel,
de broasci, - sau vrei s'o pun in ceap
Fetele mai sarace pun frigarea in ceap ; altele, pentru ca
vraja si farmecele babel si aibe mai mult efect, pun frigarea in
inim de berbec sau de cocos sau numai in inim de broasc.
Pentru birbati, - caci baba face vraji si fermece i pentru
brbati, dar mai rar, - pune frigarea in inima de vaca, de vitea,
de mielusea, de glind, de porumbit, de capr.
Fermecele incep la ora I 1 noaptea i dureaz o or obligator.
Dar nu trebuie si depseasc miezul noptii, caci fermecele
pierd puterea.
Intr'o calla cu ap sau intr'un vas cu ap, are la indemni
inima de pasre sau de animal, care nu trebuie s fi fost atinsi
tatusi de putin de cutitul mcelarului.
Timpul cat dureaz inrosirea frigrei, baba descant frigarea
invocnd puterile diavolesti, pentru ca apoi frigarea inrosit la foc
s'o infig in inima pregatit, sfredeliod-o incetul cu incetul.
Inteun decor sumbru, in tcerea noptii, intuneric in camera',
-la vpaia focului din vatr, cu figura aprinsa, congestionati, cu
sudorile curgind, cu prul despletit 5 in pielea goala, cu o ere-
dinva oarb in putgrea vrajei, baba invrteste frigarea neincetat la
www.dacoromanica.ro
DIN FOLKLoRUL MEDICAL BRAILEAN
foc, rAsucind-o mereu atre dinsa citre fat, pentru ca farmecul.

s vie la aceasta din tsrmA cAt mai curnd mai sigur, ea ros-
tepe descintecul :
Frigate CA n'avea ce bea
Frigiruia mea, Si n'avea ce mAnca.
Eu nu te bag pentrts omor
Dar te bag pentru amor. Taci tartorule
SA te duci Nu te mai plinge
SA te bagi Nu te mai vaicira,
In inima cui mi-e drag, Cad eu ti-oi da
S te faci prpe-balaur Si oi bea
CoadA de aur da
Cu solzi de argint, Si vei mAnca.
S te duci StrAnge-mi
SA te pui Toate drAcoloaicele
Pe burta lui Ion, Toate diavoloaicele
Pe inima lui Pe toate zrneoaicele
Pe ficatii lui Si pe toate tArtAroaicele,
Pe bojocii lui. Jute ca spuza
Cu frigirile Multe ca frunza
SA-1 frtgArqti, Dg ca peria,
Cu cutitele Si comandA-le
S-1 lunghiqti, SA se dua
Cu palmele Din ora4 in oral,
SA-1 pAlmueti, Din sat in sat,
Si la Marita'n cas Din prAvAlie in prvlie
In noaptea asta Din casi in casA,
lute s-1 pornepi. Din masA in mas,
Din fatA frumoasi
MA soli pe un deal mare, In vAduvA grasa
M uitai in dreapta Si unde pe Ion l'o gsi,
Pe nimeni nu vedeam; De l'o gsi mncAnd
M uitai in stAnga SA mi-1 ia flAmnd,
Pe nimeni nu cunoteam ; De l'o gasi culcat
MA uitai intr'o vale SA mi-1 la desbrAcat,
Si vAzui o masi mare, SA se pule pe burta lu
La care stAteau Pe inima lui
Toate dracoaicele Pe ficatii lui
Toate diavoloaicele Pe bolocii lui
T oate ztneoaicele Pe anzA
Toate ttroaicele. Pe osinzi
T oate beau Pen rinichii lui
T oate mincau Pen creerii capului
Toate din gurA cAntau ; Pen mAinile lui
Nutnai tartans! cel mare Pen picioarele lui
El plingea Pen yam cea groasi-
Si se vAicirea De care'i pasA,
www.dacoromanica.ro
30 Dr. P. COSSAC BRAILA
i 49 noduri Drucul :
Ale incheieturilor corptslui, Ce frigi tu, Mario
Cu frigrile In vatra focului
S-1 frigireasc, De sucqti
Cu cutitele i frigrqti ?
SA-1. iniunghiasci,
Cu aripile Fala :
S-I arfoiascl, Ce trig
Cu palmele i sucesc
S-1 plmuiasc, i frigresc ?
Cu foc de bici Inima i ficatii
Sa-1 bicitsiasa, i tot corpul
i la Maria Lui Ionel !
In noaptea asta, Pentru dragostea Mariei.
Cu gndul
Cu dragostea Dac tu ai sa-mi sltsje0i
i cu trupul i ai s-mi ruF0i
Jute s-1 porniasc. Pi Ion la mine'n casi
S-mi vie in sat In noaptea asta
Fr slat, Iute si-1 pornesti,
Prin clini Am sli druiesc o vac
Fr ciomag, Dela (cutare) casap,
Din ozhi Un cuptor
Si chioreasc, Dela (cutare) brutar,
Din gur '
Un vas
Si muteasci, Dela (cutare) circiumar,
Din urechi i o fati frumoas
Si asurzeasc, Dinteo curte boereasc,
i la mine i un cal inhimat
S-mi soseasc. Dincolo de Tarigrad,
SA-mi vie Sa-ti fie primit
Cu gura cscata, Sa-ti fie druit.
Cu villa sculat, Numai pe Ion
Cu punga descheiat, In casa mea,
Si n'aibe stare In noaptea asta
La culcare, lute s-I pornesti.
Nci odihnl
La mincare, Daa n'ai si-mi sluje0i
Pi'n pe mine i n'ai s-mi servqt,
i'n brate Am s-ti dau cis plati
Nu m'o lua, i drept rasplat,
In gur 0 mtur deslegat
M'o sruta, Care nici hornarii
S nu poat Nu pot mtura
A sta in loc Hornurile cts ea.
Ca para de foc.
Cnd s'a inroOt complect frigarea, baba o infige in 'inim de
animal sau pasre, incetul cis incetul, fasucind catre clansa.
www.dacoromanica.ro
acum incepe ea a vraji t

Eu nu o frigAresc Pentru chipul ei,
InimA de vitel, SA-I arzA
Ci frigAresc SA-I frigAreascA
Inima lu Ionel. Si la Maria in cask'
Pentru dragostea Mariei, Iute in noaptea asta
Peutru asternutul ei, SA-I porneascA.
Baba merge la gura cosului, unde arde frigarea i striga :
Uuu, DUD, DUD, uuu ! SA dai prin apA prin foc.
Te strig pe cos SA nu mai stai in loc.
SA-mi vii ca un cocos, Linte
Te strig cu gura A du-i aminte,
SA-mi vii cu trAsura, Tei
Te strig pe lemn de artar De temei,
SA-mi vii ca un armsar, SA-mi vii
Te strig pe lemn de nue Cu gura cAscatA
SA-mi vii ca un nAluc, Cu vin sculatA
Te strig pe un lemn de alun Cu punga deschiatA,
SA-mi vii ca un nebun, SA nu poatA sta in loc
Te strig pe un lemn de soc Ca para de foc.
Apoi baba bAtAnd de trei ori din talpa piciorului, la fiecare
Wee, baba spune :
Iaci a venit
lea a sosit (Braila.)
2) Fermeeele de Dragoste. (Pietricele).

Baba culege 9 pietre depe linia feratA i cAnd se apleaci si
le ridice, zice :
Asa sA alerge La clragostea mea
Iubitul meu La chipul meu
Cum aleargA trenul, La asternutul meu.
La casa mea
In urml, se inapoiazA acasA, face un foc in vatrA bagA
pietrele in foc ca sa se inroseascA.
Fata cAreia baba i face descintecul, isi tine urina pinA are
junghiuri. AcasA la baba. utineazi; Lax baba ia trei cArbuni aprin0
i tinAnd cAte un aciune pe rind cu un cleste, desantA deasupra
urinei:
Cum se aprinde Inima lui Ionel,
arde jeratecul DupA vorba mea,
In vatra focului, Dupl dragostea mea.
Asa sA se aprindA DupA asternutul meu.
i sA ardA
www.dacoromanica.ro
zicind acestea, di drumul ticiunului aprins in urin. TA-

ciunele incepe a tiui i sfirii. Atunci baba continua' :
Nu sfi.riie jeratecul
In p4atul ei,
Ci sfirie
Inima
Repet descintecul cu al doilea tacitsne I apoi cu al treilea.
In urmi, la pietrele una cite una, inro0te, cu cIestele, tinndu-le
tot deasupra urinei, le descint 0 le Iasi si mil in urini, zicnd
Nu sfirlie piatra,
Ci sfiriie
Inima lui Ionel,
Pentru casa Marie
dragostee ei.
Repeti aceasta la fiecare piatr.
Urina fierbe din cauza pietrelor ro0te i atunci baba cOntin.
a descnta :
Nu fierbe Pentru dragostea mea
sfirie pietrele, Pentru casa mea
Ci fierbe Pentru apernutuI meu.
i sfirile S nu poati sta in loc
Inima lui lone!. Ca para de foc.
i in tot corpul lui,
Iaca a venit
Iaca a sosit.
Baba bate de 3 ori din picior cnd pronunt ultimele cuvinte.
(Braila).
3) Descntecul de mieria. (Dragostea).
Fata indrigostit se duce la baba sa-i descnte. Baba spune
fetel, sa-i aduci miere. In urmir baba face un ;omoiog de bissuioc
impodobit cu o pan de pitin i cu beteal dela o mireas,
cununia intii ca fati mare, - omoiog pe care-I pune cu cotorul
(nu cu ramurile sau floarea) in pahar, - descinti,
Curn s'au btut Prin straiinile casei
Albinele astea S faci mierea
Pe spini Pin'au venit
Pe mricini La stupul lor,
Prn toate cimpurile cu flori Bi din mire
Prin toti pomii infloriti S'a fcut fag,
Prin toate grdinile de Din fag
trandafiri S'a ficut ceari,
Cu penele ei Din cear
www.dacoromanica.ro
LumnAri, Aa si I s aprindA
Si eau aprins SA arzl
S'au topit S i se batA
S'au ars Inima lui Iona
In Sfnta BisericA. Dtsp dragostea Mariei.
RepetA descntecul de trei ori, In urm, ia in mina% busuio-
cul i descntA :
Cum e busuiocul de frumos Mai arltoasi
Si drgstos Si aleasA,
Si ales, Din toate femeile
Din toate buruienele Din toate preotesele
Din toate florile Din toate 'mprtesele
Din toate verdeturile, Din toate fetele
Si pus Inaintea lui lone!.
La Sfnta Crtsce Cu vorba care i-o vorbi-o,
Ca s-I srute De azi inainte,
Toat lumea Si cu limba
Tot norodul Care i-o glsu-i-o,
Toti preotii Cum trage albina
Toti arhiereii La stupul el
Toti M:tropolitii SA facA miere,
Toti Arhimandritii, Aa s trag Ionel
Aa .sA fie Maria La casa
Mai frumoas La vorba
Mai drgstoasA Si la dragostea Marie.
DescntA i pana de pawl.:
Cum e puna;u1 sta de frumos La penele lui
Si de drgstos Cel mai frumos,
Si de artos, Afa sA tie $ Maria
Si ales Frumoasi i aleas
Din toate lighioanele Ca pAunaul Asta
Din toate pAsrelele, Inaintea lu Ionel.
Descnt, i mierea :
Cum se lipeqte mierea vorba Mariei
Si e de dulce, De Ionel,
Aa sA se lipeascl De azi inainte.
4) Descntecul.
Fata cere babel s-i fac un desfcut. Baba o intreabA -
penteu ce vine ? Pentru desfAcut de soartA (dragoste) ; pentru des-
fcut de casi (daci e femeie); pentru desficut de afaceri, c4tig,
(prvAlie)?
www.dacoromanica.ro
34
41.111,
Dr. P. COSSAC-BRILA
,!1
Cand fata nu poate si se mrite 0 are piedici, cnd este promisi,
in castorie i aceasta nu are loc,-ea zice ca ,,nu are soart".
Baba pregtqte descintezul de desfacut de soarta, Luni seara
spre Marti cere fetei aduca ,,buruienele cele marl". Fata
merge in piat la o babi priceputa i cere buruienele de desfcut.
Aceasta le vinde cu legitura. Buruienele sunt : ,,Prul Maicei Dom-
nului", ,,Lingura Zanei", ,,Avrameasca", ,,Navalnicul", Ale-
aloes, ,,Lutninos", ,,Muttoare", 00116 degete", Pelitt", ,,Mina
Maicei Domnului", ,,Busuioc" qi altele.
Din aceasta legiturici, baba descintatoare face trei grmezi,
lund din fiecare cite putin. 0 grmjoar este penru ziva de Luni,
o alta pentru Miercuri spre Joi 0 a trela pentru Vineri spre Simbt.
Desfacutul incepe Luni t i sfirFge Vineri.
Prima grmjoar se pune intrto ulcici de 1 kgr. cu ap
neinceput. Se acoper cu farfuria 0 se pune ulcica la foc spre a
fierbe. Se adaog api, putina ceari, putin miere, citeva picaturi
de undelemn dela candela'. Baba a0eapta pina di de dota ori in
fiert 0 face un omoiog de busuioc impodobit cu o pana de paun
i cu beteala dela o mireas-(fata mare)- la care leag un ban
de argint, cu un fir de ibri0m rop, Ini, beteala. Cufunci floarea
in apa, descintind :
Marti de dimineat A inceput plngind
Maria s'a sculat Si oriciind
Ochii i-a spilat Si vitnd
La icoani s'a inchinat Pe tqa Bisericei iepind.
La Biserica a plecat. Nimeni n'a vazut-o
Pin'ce la Biserici a ajuns Nimeni n'a auzit-o
U0le s'au inchis Numai maica Precista
F.-Adige s'au stins, Din slava Cerului
Preotii din gura au tacut ; A vzut,o
Icoanele cu spatele s'au intors Si a auzit-o.
Pentru urtul ei Pe scar de aur
Pentru dat S'a scoborit,
Pentru fapt In toiag de argint
Pentru trimes S'a rezemat.
Pentru aruncat Ce ai tu Mario
Pentru ur De plingi,
Pentru guri Si te viiicA.re;t
Pentru cascare - Of, Doamne
Pentru uritul mai mare. Maica Precisti !
Ea cind a vazut . Azi de dimineat
Ca u0le s'au inchis Cnd m'am sculat
Ficliile s'au stins Pe ochi m'am spalat
Preotii din gur atoe tacut La coane m'am inchinat
Si icoanele cu spatele s'au La Biserica am plecat.
intors, and la Bisera am ajuns
www.dacoromanica.ro
DIN FOLKLORUL MEDICAL BRAILEAN
U0le mi s'au inchis Ca Maica Precista

Fcliile eau stins Ce din cer a lsat-o.
Preotii din gur au tacut
Icoanele cu spatele mi s'au Dup ce a spalat-o
intors. Si a curitat-o
Eu cnd am vzut De tot uritul
Am inceput plngnd, De tot slutul
.Si vicarind, De tot datul,
Si orcind De tot faptul,
Pe up Bisericei De tot trimesul
De uritul meu, De tot aruncatul
De dat De toat ura
De fapt $i de toata gura,
De trimes De toat cascarea
De aruncat Si de urtuf cel mai mare,
De ura I-a pus in fat
De gur Soarele
De ascare Cu razele,
Si de uritul cel mai mare. Si la umeri
- Taci tu Mario Doi luceferi,
Nu mai plnge ! Iar in spate
De azi inainte Luna cu stelele.
Nu te mai plnge Si and plea cu ea
Nu te mai orcii, Maica Precista,
C eu bine te-oi spila Toat lumea intreba
Bine te-oi curta, Lela mic pn la mare :
Bine te-oi limpezi
De tot slutul Cine-i i cine-i Maica Precisti
Si de tot uratuf, Fata asta
Si te-oi lsa curat Cu care mergi pe drum ?
Luminat Cine sa fie de azi inainte ?
Ca Maica Precista E Maria cu numele,
_ Din cer ce te-a lasat. Ea-i mai frumoas
Mai dragstoasa,
De mna dreapta Mai luminoas
Maica Precista Mai voioas
Pe Maria a luat aleas
Si la putul lui Jordan Din toate cucoanele
A plecat. Din toate vadanele
Cu spltor de aur Din toate fetele
Pe cap mi-a splat-o, Mai frumoas
De par de tap, pe corp, drgstoas,
De pr de urs, pe picioare, Cu vorba care- o vorbi-o
De pr de pisic mare, De azi, inainte
Si mi-a lsat- o Si cu limba care
Curat, Va glsui-o
Luminati, Inaintea lui Ion,
www.dacoromanica.ro
Tu busuiocule Si cununia Mariei.

Norocule
Cum esti de ales Tu nivalnicule
De frumos PArdalnicule
De drAgistos, Cum ti-ai umplut rAdAcina-
Din toate buruienele De rarnuri
Din toate verdeturile Si at navAlit,
Din toate florile Asa sA ravAleascA lonel_
Si pus la SfInta Cruce La casa
De-I srut toat lumea Si la cununia Mariei.
Toti preotii Cum rsare
Tot mitropolitii SfAnttil Soare
Toti arhiereii Pe Cer
T oti arhimandritii, Cu razele lui,
Asa sA fie Maria Si Iumineazi
De azi inainte Toata lumea
FrumoasA Totil muntii
Si drAgAstoasA Toate vitele de pe amp.
Inaintea lui Ionel Si strAluceste
Pentru casa ei Cu razele lui,
Pentru cununia ei. Asa sit rAsarl
SA se duel uritul Pe fata Mariei
SA se pule Pe hainele ei
Pe fata ei (a rivalei), Pe perna ei
Pe haina ei, Pe plapoma ei '
Pe pernele ei, Pe masa ei
Pe plapoma ei, In solnita cu sare
Pc masa ei, In stra china de mAncare-
In solnita cu sate Pe strasinile casei
In strachina de mAncare, Pe bAtatura curtii
Si cu lingura Prin toate cotrutele
Cu care o mAnca Si prin vatra focuIului,
Cu tot urAtul SA fie de azi inainte Mariax
S'o adapa. Mai drAgAstoasA
Maria sA rAmAie Mai luminoas
De azi inainte Cu vorba care-o vorbi
CuratA Cu limba care-o glsuL
LuminatA, Inaintea lui Ionel.
Ca aurul strecurat.
Cum s'au bitut valurile Tu Luminosule"
Cu malurile Aritosule
Cu muntii LumineazA Mar lei
Cu bolovanii Fata ei,
Cu pietrele, Hainele ei,
Aa si se batA Perna ei,
Inima lui lonel Plapoma ei,
Dui:4 dragostca Asterntstul ei
www.dacoromanica.ro
DIN FOLKLORUL MEDICAL BRILEAN 37
Masa ei, De pe masa ei

Solnita cu sare De pe solnita cu safe
Strachina de mincare, Din strachina de mincare
Bttura curtii Din batatura curtii
Stra0ni1e casei Din stra0nile casei
Toate cotrutele. Din toate cotrutele
i la vatra focului Din vatra focului
Lumineaz-o i l'a scos pe horn
curatete-o Tot uritul
De tot uritul Tot slutul
De tot slutul Cum scoate forms!.
.De tot datul, i l'a dus departe de tot,
De tot faptul, La dus in mare.
De tot trimesul tot uritul
.S1 tot aruncatul, Si tot slutul
De toata ura Si tot datul
De toata gura i tot faptul,
De toati cascatura tot trimesul
.i de tot uritul cel mai mare. i tot aruncatul
toata ura
Ma venira ti un vultur mare toata gura
-Si a luat Mariei Si toata cascatura
De pe fata ei i tot uritul cel mai mate
- Tot uritul L'a scapat in mare
-Tot slutul i el (slutul) s'a inecat.
Tot datul i Maria
Tot faptul De tot uritul
Tot trimisul i de tot slutul
-Tot aruncatul A scapa t.
Toata ura a ramas curata
Toata gura Luminata
Toata cascatura. Ca Maica Precista
..i uritul cel mai mare Din Cer cind a lasat-o.
De pe haina ei
De pe perna ei Descintecul dela mine
;De pe plapoma ei Leacul dela Dumnezeu.
De pe apernutul ei
Baba pune miinile in api-impletite ca un scaun-0 zice t
Cine a facut Mariei de urit cu o mina
Eu i-1 desfac cu amindoul desface miinile). - Apoi
continua's t
Cine a facut Mariei de urit cu doua miini
Eu ji desfac cu trei iara0 desface miinile). In fine ttr.-
meaza pe rind :
Cine a facut Mariel de urit cu trei mhrO,
Eu desfac cu patru.
www.dacoromanica.ro
38 Dr. P. COSSAC-BRMLA
1==.
Cine a facut Mariei de urit cu patru mlini
Eu ii desfac cu cinci.
Cine a fcut Mariei de wit CU cinci mlini
Eu i desfac cis ase.
Cine a facut Mariei de isrAt cu ase mlini
Eu ii destac cu apte.
Cine a ficut Mariei de tarlt cis apte mAini
Eu ii desfac cu opt.
Cine a fcut Mariei de urAt cu opt mlini
Eu ii desfac cu notsi.
Cu mlinile arnAndoui (i desface mlinile).
5) Descntec de ur t.
Multi din pArinti afl cA liti lor itsbeOe o fat, care nu le e
pe plac. Atunci merg la baba mqter ca si-i ofaci bAiatului de urltu.
Baba le spume: S-mi aduci o haini a bliatului, si-tni aduci-
tian dela mormint, putne fire de ite vechi, ridcin de lemn
dela gard, putin dovleac, pr de lup, un par de cline turbat ei un,
cap de cuc. Pe toate acestea le ia baba $ le face un pachet l.
incepe a zice t
Cum nu zice mortul hi mormAnt mimic
Aa s nu glodeascl (cutare) la (cutare) nimic,
Itele s-i la mintlle,
RAdAcina de garcl
SA stea prost pe loc,
Dovleacul
SA nu-0 mai dea leacul,
S fugA de fatA (cutare)
Cum fuge lutnea de lup $ cline turbat,
al' se uite (tAnArul) la fatA,
CAnd o cinta capul de cuc.
Toate aceste lucruri le di baba mamei biiatului $ aceasta,
le pune in perna de dormit a tAnirului, fr ca el sA ;tie.
www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA COMUNEI FAUREI
DIN JUDETUL BRAILA
de TANASE VLAD
INVATATOR - FAUREI
Comuna Faurei este situata in partea de Sud.Vest a judetului

Braila, la o distanta de 5 km. de gara Faurei. Dela aceasta co.
muna in spre Vest, la distanta de 2 1, km. este satul Vizireni, u1 .
timul sat de Vest al judetului, la hotarul dintre judetul Braila 0
judetul Buzau.
Satul Faurei, resedinta comunei Faurei, are 133 capi de fa .
mine $ i 539 suflete, din cari 252 barbati $ i 287 femei. La comuna
Faurei, dupa noua impartire administrativa, este alipit satul Vi%
zireni, care are 164 capi de familie 0 644 suflete, dintre cari 308
barbati 0 336 femei. Satul Faurei s'a format astfel : de pe la anul
1680 au inceput a veal. din Ardeal pastor( cu turmele de oi, in
spre campiile 0 blle Dunarei. Pe unde au gdsit cate o garluta
(apa) si.au facut salas $i au poposit locului, ocupandu.se cu pastoria.
Asa, cel dint& cioban care s'a asezat pe loal unde este siz
tuat satul Faurei a purtat numele de Faur"; de aid si satul si.a
luat numele de Faurei". A1 pastori, al caror nume se pastreaza
pi astazi, stint mos Toma, mos Barbu, etc.
Tosi ciobanii erau asezati pe main! garlutei Faurei, pe disz
tanta de 5 km. - dela satul Faurei i pana la gara Faurei - intru
cat alt sat mai apropiat nu exista cand a luat fin gara Faurei.
Satenii spun ca actualele moi, constituite in jurul regiunei
Faurei, dateaza din timpul Repulamentului Organic". Stapanitorii
de pe atunci erau pahontii, cum zic satenii Rusilor in limbajul lor.
Asa, se pomeneste de un anume : General Horbaski, donator la
biserica satului, dupa cum se vede din inscriptia facuta deasupra
usii bisericei.
Satenii spun ca atata limp cat a dainuit pastoria o duceau
bine, intrucat garluta avea peste iar in fata garlutei era o balta de
stuf, unde pasunau vitele, oile, chiar iarna ; asa ea' ei cu agricultura
se ocupau foarte pup. Semanau doar meiu $ i 20-30 randuri de
porumb ; boabele de mein, pentm mamdliga de toate zilele jar pal.
ele pentru hrana oilor $ i a vitelor cornute. Rar faceau mamaliga
de porumb. Ca stari sufletesti, fata cu trecut, satenii spun ca
mai bine este astazi, deoarece prin masurile agrare din timpurile
de acum se simt mai emancipati, atat sufleteste cat 0 materialmente.
www.dacoromanica.ro
40 VANASE VLAD
v1.111a/emimmasi AMIN
In timpurile vechi, pana la 1907, nu aveau nici uncle sa.si scoata

o vita la imas, pana cand nu se lega prin traditionalele invoeli"
de un ciocoi (arendas) de mosie. Cu revolutia dela 1907, s'a facut
Legea Islazurilor comunale s'a constituit islaz la fiecare sat, asa
ea vita io putea scoate la islaz in satul lui, lar la munca agricola
putea sa mearga peste 20-30 km. In comparalie cu alte sate,
Faurenii o due mai bine in privinta islazurilor de vite i oi.
Parcelarea islazurilor comunale s'a facut in anul 1909.
IaM istoric-ul satelor din impreiurimi :
Vizirenii, la origin& tot economi de oi au fost ; Strambu,
de asemeni ; Surdila.Greci s'a format in urma satului Faurei, din
colonisti din Faurei alte sate.
Localitati istorice vechi nu sunt. Doar pe ziva de 6 Decema
brie 1916, s'a dat o lupta crancena nitre Rusi i Nemti, Faurell
fiMd urmarit de Nemti, de oarece stiau ca in regiunea aceasta stint
depozitate marl cantitati de provizii. In apropiere de gara Faurei
se gaseau i magaziile de cereale ale lui Nicolae Filipesca. Chiar
biserica satului Filipesti de lnga conacul mosiei Filipesti, a fost
bombardata de Nernti cu intentie i prefacuta in mine.
Inscriptii la biserica, eimitir, pe cruel, sunt. Pe frontispiciul
bisericei este serfs : Donator la aceasta biserica : Anton Horbaski".
Pe crud nu sunt scrise decat numele mortilor in Mere Ik .
rilice, de ex.: Aceasta cruce s'a ridicat mortilor : Marita, Serban,
Toma, Dirna cu tot neamul lor".
In cimitirul dela marginea satului, la distanta de 1 km., este
ridicata o cruce in forma de monument de care familia unut
soldat mort pe front : Ion C. Span.
Starea economic a satului.

Veniturile steanului din Faurei sunt provenite din vanzarea
cerealelor de pe circa 5 ha. de orz 5 ha. de porumb de fiecare,
adaoganducse de multe ori ceva si din vanzarea vitelor crescute de ei.
Sunt parte clacasi dela 1864, parte improprietariti dupa legea
dela 1889 si parte dupa legea actual din 1921, cu loturi de cate
5 ha. Campul il cultiva bine, avand vte frumoase. Au mai multi
cat si la semanat fac rotaliuni de orz porumb.
Loturile sunt distribuite in cloud parti : 21/2 ha. pentru orz si
21,/2 ha. pentru porumb.
Efectele improprietaririi sunt cat se poate de satisfacatoare;
au adus aduc foloase reale.
Budgetul sid intocmeste sateanul astfel : 25% impozite la
stat comun ; 25,10 pentru imbracaminte, Incaltaminte i hrana ;
25Vo pentru cumparare de cai de munca ; de obicei ii cumpara
din Basarabia 25/e pentru cumparare de parnant.
Nu sunt datori cu sume insemnate nici nu umbla dupa
iertarea datoriilor. Cel mult 5/0 dintre sateni daca nutresc ases
www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA COM. FAUREL- BRAILA 41
.IIIMMINION11111=1111111104.1111111=Mi
alenea ganduri. Au venit prin sat delegati cu legea conversiunii,

dar n'a semnat nici un satean, spunand ca ei daca sunt datori
doresc sa.si plateasca datorle, spre a putea propasi statul din
punct de vedere material. Si, odata cu aceasta propasire, sa proo
paseasca ;;;i din punct de vedere moral si intelectual.
Starea sanitara.
Bou sociale, in satul Faurei sunt alcoolism 4;0, sifilis 310,
-tuberculoza 6Ve, pelagra 2/4 friguri 15Ve.
Frigurile sunt din cauza inundatiilor apei Buz:61.11W., pe care
yin diferite cadavre nitrate in putrefactie (cauza secundara); jar
cauza principaM este urmatoare garluta Faurei este un mediu
prielnic clocirii oualor hematozoarului palustru.
Sifilisul tuberculoza s'au luat de pe la baetii call au fost
si sunt pe la diferite pravalii din oras.
Mortalitatea infantila este in proportie de 3h, se lecuesc
multi copii prin injectiile facute la medicul din gara Faurei,
' unde
este un dispensar.
Decesele cele mai multe sunt intre 7-12 ani. Satenii se in.
grijesc prin doctori dar prin babe. De asemenea, putini se
duc la preoti sau calugari. Fac sacrificii banesti si se duc in
orasul Buzau dupa doctori.
Stenii fac bae dar inteun mod care lasa de dorit si anume :
In girluta Faurei, care nu este o apa curgatoare. Parte din ei se duc
la apa Buzaului, unde scalda caul! si se scalda ei.
Ar fi de dorit instalarea unei b comun'ale, curn de pilda
am vazut instalata o bae la corn. Slobozia.Ciorasti, jud. R..Sarat, in
timpul cand era prefect tin anume Dornn Tataranu (1904-1905).
Satenil mananca vara de 3 ori pe zi ; lar iarria de 2 ori, plus
ch." pe orele 4 p. rn. mai mananca ceva mancare rece ramasa de
dimineat. Dorm, dupa amiaza, 1 - 11/2 ore pe z, vara ; noaptea
dorm maximum 5 ore. Iarna, dorm 8-11 ore.
Starea social.
O singura categorie sociala e in sat. Toata populatla satului
o formeaza taranii, in frunte cu un invatator, o invatatoare si Cono
siliul comunal format din steni.
Satenii se simt mandri in satul bor. Se simte fiecare rnemm
bru constitutiv al satului si al societatii in care traeste.
Tin cu mice chip ca satul sa lid transforme inteun sat modern
s derrin de imitat.
Au auzit de cele intarnplate in ladle vecine; dar nici nu vor
sa auda de bolsevism sau comunism.
Taranii localnici se gandesc intotdeauna la miiloacele prin.
www.dacoromanica.ro
42 TNASE VLAD
cari ar putea sa.si cumpere cat mai mult pamant de cultura spre
aosi asigura existenta de toate zilele.
Nu doresc viata de oras. Et au ferma convingere c un
sat va intruni ori cand conditiunile unui oras, cand din ei insist
vor esi tined meseriasi, industriasi, negustori, cari vor practica in4
deletnicirile orasenilor.
Cauta pe orice cale sa.si faca munca mai mult cu bratele, in .
laturind mainile, caci sunt costisitoare. Iar plata lor la depozitantii
de masini fiind exagerata, dau bine seama satenii ca le stoarce
toate economiile lor. Pun mare pret pe multumirea lor sufleteasca,
sirntind o mare satisfactie cand prin munca lor manuala si.au
satisfcut i cerintele sufletesti. Stiu ca statul sunt ei insisi si ca
muncind is asigura existenta si pot plati darile catre stat, cu earl
sa se satisfaca ne voile tarii in general.
Nici o activitate politica nu e in sat. Nimeni nu doreste a.
intra in politica. Fac politica, dupa indemnul trecator ce 1i.1 fac di.
feriti ageati politici, atunci cand e sezonul alegerilor de Camera si
Senat sau alte alegeri cu scopuri pohtice. Despre vot, i da bine
searna ca e un drept al lor $ i nu il vand pe nimic ; din contra,,
considera ca o onoare cand merge la vot.
Starea morala.
Mentalitatea satenilor e cat se poate de multumitoare; iar mo .
rala e temeinca.
Sunt respectuosi $ i parte din ei Engl.'. Nu sunt indrasneti si
n.au tendinte de a se ironiza. Sunt pe aceeasi treapta moral en
satenii din satele vecine : Vizireni s Strambu.
Sunt in sat petreceri de cele vechi hore si ezatori. Dar este
de regretat ca pe la nuntile taranesti, lunea, dupa nunta, se fac a.
numite petreceri, cari au aspect de'barbarism. Se "imbrued brbatii
femeeste, "in chip turcesc, teiteiresc, etc.
Bine ar fi sa dispara aceste obiceiuri, cad nu sunt deloc
frurnoase.
Satenii se casatoresc la varsta de 20-21ani. Unii din tined se
casatoresc chiar inainte de a recruta.
Avem un singur barbat in sat care nu e casatorit. E in varsta
de 48 an! si nici nu vrea sa se casatoriasca. Considera femeea
drept o povara.
Este tendinta spre imputinarea numarului de copii ; aceasta
tendinta a inceput dela 1920-1921. Diferite femei, cari stiu a in.-
trebuinta burueni, provoaca avorturi. Acele femei nu sunt din lo=
calitate, ci sunt ovreice, cari au venit in contact cu populatia sa .
tului, prin confectionarea diferitelor haine femeesti.
Sunt cazuri de concubinaj intre vaduvele de rasboiu cu d .
feriti barbati, carora le.au murit sotiile. Parte dintre ei au inceput
a se casatorii legitim. Nu sunt cazuri de adultere.
www.dacoromanica.ro
MONOGRAFI.k COM. FAUREI.- BRAILA 43 ,
Un obiceiu al tinerilor este acesta ies flacall si fetele la mar=

ginea satului, islazul comunal, pe langa calea ferata si se plimb a,
nefiind supraveghiati de parinti.
Respectul intre tineri ibatrani este multurnitor.
Cei intorsi de la oras au o influenta nu tocmai buna a.
supra celor ramasi in sat. In primul rand, aduc luxul. Aduc cu .
vinte de mahala. Aduc jocuri straine i fac prin asta a se schimba
infatisarea pitoreasca a petrecerilor strabune.
'Exista o carciuma in sat; dar nu e frecuentata decat de 10J0
dintre satenii localnici.
Ceeace nu prea este de admirat, este faptul urmator : atunci
cand se face vreso nunta in sat se duc invitatii impreuna mireasa
mirile la masa socrului. Masa poarta numele de masa mare".
Dupa ce s'a ridicat masa la socrul cel mare V s'a dat darul
in bani, care valoreazd intre 103-203 lei de famine, atunci pleaca
cu totii la carciuma din sat, in frunte cu socrul cel mare, cu nu .
nul cel mare si tinerii.
Ajunsi la carciuma se pun pe bautura joaca pana la zitia.
Le plac mult jocurile, de pilda : Mnioasa, perna, care de multe
ori se sfarsesc cu gelozil i incaerari.
Aspectul gospodaresc al satului.
Satul Faurei, din punct de vedere gospodaresc se prezint b .

nisor. Muli sateni au inceput assi construi case higienice, bine n
grijite bine vruite, inzestrate ins& cu mobila putina ; de obiceiu,
doua scaune, un pat, o icoana si un calendar de perete, etc.
Ca imbracaminte, barbatilor le plac a imbraca haine tesute
de casa iar femeilor haine cumparate din targ. Nu se gasesc in
sat incrustari in lemn sau porti.
Curtea case! este imprejmuita cu scanduri din targ la cei mai
bogati i cu catina i maracini dela padure la cei mai neavati. Se
tese insa cu multa tragere de inima : covoare, velnite $ i se bros
deaza cu mama, mai ales de fetele matt Deasemenea V in scoala
toate fetele cos broderii, motive nationale.
Parte din sateni au gradini de zarzavat.
Nu sunt paduri imprejurul satului. Dar satenii tin cu orice chip
ai planta salcami cat mai multi si aguzi pentru cresterea viermilor
de matase.
Biserica si scoala sunt cele (loud localuri publice, cart au o
mai prezentabila infatisare.
Biserica e construita mai de mult i e facuta din gard, caps
tusita cu scanduri. Serveste preotul de la comuna Surdila s Greci,
intrucat pana in prezent este biserica filiala.
www.dacoromanica.ro
44 TANASE VIAD
Ceirri veclii din biserica satului Fdurei :

1) Octoglas, tiparit in anul 1713 in slavoneste ;
2) Penticostarul, tiparit 1803 in slavoneste ;
3) Triodul cu adnotart, tiparit in anul 1831 in slavoneste ;
4) Cazania, tiparita in anul 1846 in slavoneste ;
5) Apostolul-fara adnotari-tiparit in 1888 in romaneste ;
6) Octoihul, tiparit in 1878 in slavoneste ;
7) Ceaslov - fara data, in slavoneste. N'are foile dela inceput
-* alai cele dela sfarsit, este cea mai veche carte ;
8) Psaltirea, din timpul Regelui Carol I (1889) ;
9) Euloghiu, din timpul Regelui Carol I.
Biserica satului a fost construita, intaiu din gard de nuele si.
mvelita cu stuf, pe la anul 1700, peste gad* Faurei, la nordtil
,actualului sat Faurei.
Pe la 1753 - spun batranii - proprietarul Horbaski, a facut
earamida pe mosia lui - adica pe mosia Faurei - si a pus de s'a
zidit biserica actuala. La invelisul, tencuiala si zugravirea bisericii
au contribuit satenii localnici. Mai spun satenii ea' a contribuit
un cioban, al carui nume nu se stie, precum i un econom de Ate
.anume : loll Madam.
Scoala e construita in 1904, din fondurile unei loterii scolare
sf fonduri comunale, pe timpul cand era prefect al iudetului dl
Constantin Gabrielescu, al carui nurne il poarta com'una Constantin
'Gabrielescu.
Numarul analfabelilor, dupa varsta si sex : Din 133 capi de
familie : 23 barbati nu stiu carte si 42 femei. Restul populatiei 28%
'still 2-3 clase primare 74 sunt absolvenli ai cursului 'primar.
La scoala merg deopotriva i 136'0 si fete.
Frecuenta e mare in cl. I a II.a. De prin clasa IIIa nu
mai vin fetele la scoala. Le opreste la razboiul de lesut, mamele lot.
Atunci se simte nevoie de aplicarea obligatvt. Taranii nu sunt
.ostili fata de obligativitate. h;-;i opreste de multe ori copii de nevoie,
pentru munca campului. Pe preot, il consider mai mult din punct
de vedere religios. Pe invatator it considera din punct de vedere
cultural $ i cooperatist.
Raportul intre preotul ce serveste la biserica satului i invad
itor este cat se poate de satisfacator. Raportul intre preot, invao
tator si consiliul comunal este multumitor.
'Gradina de copiii nu exista in sat.
Societatea Tempera*" a existat vre-o 6 lull!, dar n'a dat
Tezultate bune, intrucat unul dintre edilii comunei, nu s'a conform
mat celor prevazute de societatea Ternperaata", dand prin acestea
nastere la reclamatii. Societatea Tempera*" a incetat de a mat
Nfuncliona.
Prin institutiile economice, se poate face mai bine educalia
inateriala a satenilor.
www.dacoromanica.ro
MONOORAFIA COM. FAUREI.- BRAILA 45
Boerii n'au facut nimic pentru ridicarea satului. Satenii pr

vesc activitatea extra.scolara a invatatorului, cat se poate de bine.,
Ei cauta a.I imita, fiind stimulati de invatatori, deoarece l se dex
monstreaza de invatator, urmatoarele : Cariera de invatator nu
este o slujba sedentara, ci din contra, menirea invatatorului este
de a munci si in clasa si in afara de clasa. Graiul satenilor este
impestritat cu .10% neologisme, aduse de plutonierii din sat, ream(
gajati prin diferite regimente din tara,
Vin reviste politice in sat si ziare. Parte sunt serioase, parte
neserioase ; dar nu sunt citite si nu pun pret pe ele 75J din sateni.
Satenii citesc carti din biblioteca scoalei. Le plac mult poves=
tile lui Creanga, P. Dulfu, Ispirescu, anecdotele si glurnele lu Th.
Speranta, nuvelele lui Sadoveanu, povesti de Cronicarul Cremene;
iar cei car! au luptat pe front in rasbolul de intregire, citese cu o
mare pofta carti cu continut istoric, de ex. : Istoria rzboulu
mondial de Kiritescu.
Unii din e povestesc si la altii cele citite.
Taranii tin la scoalele normale dela oras, la scoalele mili.
tare si cele de meserii. Au terminat cursurile, plecand la scoli se.
cundare 15- 20 elevi, dar de cand e criza nici 1010 nu mai pleaca
la vreo scoala din oras.
Elevii de curs secundar, cand yin acasa, fac serbari jucand
si piese teatrale, cu continut moral, istoric, etc. sub patronagiul
directorului scoalei,
Ca fapte mai frumoase se pot mentiona urmatoarele :
1) Irnediat dupa razboi prin liste de subscriptie au ,cautat sa
imprejmuiasca biserica, pangarita de Mamie. Au contribuit cu sume
dela 1000 - 1500 lei de fiecare satean si au format sub presedintia
actualului director, Tanase Vlad, Comitetul de constructie cu care
sume s'au reparat complect biserica i coala transformate in ruine
in timpul razboinlui. Erau facute si una i alta, grajduri de cai V'
ateliere de potcovarie.
Satenii sunt hotariti a construi un monument in arnintirea
eroilor camp pe campul de lupta. Vaduvele de razboi au contri .
buit cu sume frumoase la monumentul din corn. Surdila.Greci,
intrucat panala 1 Ianuarie 1926, corn. Faurei a fost alipita de corn..
Surdila. Greci.
O singura fapta urata au facut satenii din Faurei i anume
rz anul 1907 pe ziva de 13 Marge au facut revolutie si au de .
vastat conacul mosiei Faurei, pentru care devastare au suferit con..
secinte grave.
Starea religioasa.
Tosi satenii suet cat se poate de religiosi. Biserica e populata
mai mult de tineri de cat de batrani. Batranii cand vin la biserica
yin dinteo pornire religioasa a sufletului lor. Tinerii yin mai mult
pentru a se arata.
www.dacoromanica.ro
46 TANASE VLAD
.2111:1:Oar Alm
Parte din sateni nu tin posturile, jar cei cari le tin, le tin din
punct de vedere religios. Se marturisesc 0 se impartdsesc. Consio
dera pe preot ca pe un reprezentant a lu Dumnezeu, respecta si
persoana i localul. Tin i sarbdtori pagane : Filipii. - In zitia de
Filip nu se dd gunoiul afara din casa i nici nu se toarce, flindca
manancal lupul oile i celelalte vite ; in Aim de Foca nu se lucreaza
fiindcd.i Mu de foc. Martile i Joule dupd Pasti nu se lucreaza, fi-
indcd.s zle prirnejdioase. Jo!, dupa lasatul de sec, nu se coase, nu
se toarce, fiindcaoi rau de'ntepat" la vite. In ziva de Paparuclei
nu se lucreaza, etc. Nu sunt secte religioase in sat. Stenii au o
mare urd pe astfel de secte care exista in satele din apropiere,
Mircea.Voda, Perisoru, Fllu, Ionesti auzind de modal cum in.
teleg i practica religia acele secte, le despretuesc profund. Nu tin
vechiul calendar. S'au conformat se conforma noului calendar,
000 fac muncile dupa indicatiile date de noul calendar.
Starea culturald.
coala in sat s'a construit in anul 1904 si a inceput a funs
ctiona pe zitia de 1 Octombrie 1905. Pana la acea data copii in.
-v?atau in corn. SurdilaGreci. A mai functionat scoala pe la 1850,
cu cantaretii dela biserica, limp de vre=o 5-6 an!. Cantareti
insa, trecand la comuna SurdilazGreci, unde pe langa sluiba de
slujba mai bine -
cantareti fceau pe logofetii. (notarii) primariei unde le renta
copil din Faurei au fost lasati in parasire. Cine
doria, se ducea de bund voe, la scoala din corn. Surdila-Greci.
Chiar eu m'am dus regulat dela 1890-1894 la scoala din corn.
Surdila.Greci, de unde absolvind am trecut de am facut cl. IVa
urbana la coala primard No. 4 din Braila, de sub directia dlui
Ion Gheorghiu, actualmente pensionar.
Incepand a functiona scoala pe ziva de 1 Octombrie 1905
si panala 1 Noernbrie 1908, au functional ca invatatori, diferiti
Domni i Doamne cu titlul suplinitor.
Dela data de 1 Noernbrie 1908 0 paid in timpurile actuale
functioneaza ca invatator subsemnatul, Tanase Vlad.
Folklor.- Superstp.
1) Daca se duce cineva sa petreaca un mort pana la dmitir,
nu mai lucreaza pand seara, fiindca4 amortese mainele ;
2) Acolo daca ajunge, yard pe spatele rudelor parnant dela,
groapd, ca sa nu viseze mortul. Sa4 uite, cum se uit pmntul.
3) Daca o closed scoate pui, gaoacele de oud le yard pe un
bat insirate la rand : cum stau gaoacele stranse pe nuia, asa sa stea
pull strans pe langa closed ;
4) Dacd unut copil ii cade dintele, l arunca pe casa zice :
Ia gaie, un dinte de os i dazini unul de otel, ca sa roz cu el fier ;
www.dacoromanica.ro
MONOGRAF1A COM. FAUREI.- BRAILA 47
5) Nu se pun closci cand e tuna' noua, fiindea ies pull luna .

tici si mor ;
6) Nu se seamana fasole si nu se sadese pomi pe luna noua,
fiindca nu rodesc, infloresc mereu si nu fac rod.
7) SA nu sara pisica peste mort, filindca se face strigoin si
vine de se arata noaptea.
8) La Miez de Parez" nu se coase, nu se toarce, fiindcad
rau de orbit ; nil se tese, fiindcad strambeaza gura si se numara
-oule stranse in post ;
9) Vinerea nu se coase, nu se scutura, nu se spala, fiindca
Sf. Vineri s'a plans lui Dumnezeu cast chioara de atata scuturaturd" ;
10) Cine petrece un mort pand la cimitir, ajuns acolo se
freaca pe palme cu pamant dela mormant. Se spald pe maini ; nu
se sterge insa, flindca se sterge de pe fata pamantului" ;
11) Pe mort l impiedecd, ca sa nu mai ia i pe altul ;
12) La Sf. Gheorghe se inchid vacile in grajd $ i se presara
meiu in jurul ei, ea sd nu poata vrajtoarele sad ia mana.
13) La joi Mari", se face focul afara cu boziu, ea sa vada
mortii sa iasa din iad.
14) La Mucenici, se face focul afara, ca sa se apere casa de rele.
15) In joia din saptamana branzei, se face un cocolos de
branza $ i se (la de pomand. Acel cocolos sa fie pentru furnici, s
nu mai intre vara in oalele din bucdtarie.
16) La Sanaoader, se spala fetele pe cap si se rutunjesc ca
sa nu se incurce call lui Sdn.Toader in parul bor.
17) A treia Marti dupd Pasti, fetele fac caloian" ca sa ploua ;
18) La trei saptdmani se face pomana caloianului, bea, m
nanca se uda cu apa, ca sa ploua ;
19) Cand pleaca la drum, ded iese cu plln ii merge bine invers;
20) Marti nu pleaca la drum, fiindca nu. merge bine ;
21) Cand inveleste panza" nimeni din casa nu trebute sa stea,
ci sa puna mana pe razboiu, altfel se inmoaie marginea panzei
se tese ran ;
22) Atunci fac o cruce de trestie, tot pentru acelas lucru sa
nu se inmoaie marginea panzer ;
25) Cand taie panza, un flarau sau o fat& ia ultima trestie
de pe sul numita mincinoase i ese cu ea afard. Ce flacau sau
ce fatd va trece pe drum, cu acela (aceea) se va casat('ri ;
24) SA nu mAnanci mamaliga nerasuflata, fiindca ulli tot ce still ;
25) Sa nu poi closed cand bate vantul, fiindcd e limpezesc
oule si nu ese nici un puiu ;
26) Cand vrei sa nu uti un lucry, innozi batista la un colt ;
27) and intalnesti vre un preot, innozi b a tist a, ca sa.ti
mearga bine, rul sd fie in barba lui ;
28) Daca vrei sa se oua gainele s iei tarana din urma pots
coavelor cailor i sa le asvarli in patul ;
29) Cand auzi tunand" prima oara primavara, sa.ti dai cu o
bucatca de fier in cap ca sa nu te doara capul toata vara aceea
www.dacoromanica.ro
48 TANASE VLAD
Cntece populare culese din satul Furei.
DELA BLICURESTI LA VALE
Dela Bucurgti la vale Traget dricul mai la poarta

Vine un tren cu cinci vagoane Sa scoatem mireasa moarta.
Ei pe urma4 jale mare Uda.ma, mama, ea vn,
De boeri si de cucoane Caci de.acuma nu mai vn.
C'a murit o fata mare Ilda.rna, mama, cu apa,
Mama, tata plang, Caci d'acum ma due la groapa..
Iar mirele varsa sange. Uda.ma, mama, cu bere
Tragep dricul mai la scara Si va zic la revedere.
Sa scoatem mireasa afara.
CAND ERAM LA ROSIORI

Cand eram la Ropri - Volina tu ce.ai patit
Haine cafenii purtam Calul tau or teca trantit ?
Pe cal negru calaream - Calul meu, nu m'a trantit
Si'n sat la fete plecam. Fetele m'au otravit 1
Fetele cand m vedeau Canta cucul pe pelin
Sapte'n cale imi eeau Volnas varsa venin.
Doua poarta.mi deschideau Canta cucul sus pe moara
Doua calul mi4 luau Volnas trage sa moara.
Doua masa mi=o puneau. Canta cucul sus pe casa
Iar Maria ce facea ? Volnas e mort in casa.
Lua puiul sl frigea Sapte clopote trageau
Si4 frigea deal rumenea, $ase fete il plangeau
La mijloc mi4 otravia. Patru flacal Ii duceau.
Luali masa; nu mananc, Canta cucul sus pe cruce
Dap.rni calul sa ma duc. Pe Voln la groapa.l. duce.
La maica ce m'a facut. Plange sora cum se plange
Iar mama cand m vedea Ibovnica4 varsa sange.
De departe m intreba :
MARIA ,NEICHI MARIE.
Maria, neichi, Marie gurita la voinci.

Veneai seara'n deal la vie. Unde.ai plecat, fai Marie ?
Unde.ai plecat, fai Marie ? - Pe soseaua colilie ?
Pe soseaua cone ? La putul cu doua furci
-La pulul cu doua furci Sa dau apa la doi boi
Sa dau apa la dd. junci gurila la flacai.
www.dacoromanica.ro
MONOGRARA COM. FUREY.- BRAILA 49
DE TANARA MA MARITAL
De tanara ma maritai La nurori cu mancarea

S'asi doina. S'a0 doina.
Rea soacr i rau barbat Numai a mea nu venea
S'asi doina. S'a0 doina.
Da in mine ca i'n caine Dena dracului ce era
*'asi doina. S'asi doina.
Zece'n mine, una'n cane N'dricapea *lea pe ea
'a0 doina. S'asi doina.
Ma dusei sa secer grau Ma facui o pasarea
doina. doina.
Secerai pana la prat-1z sburai la maicanmea
doina. S'ai doina.
Pana ma umflai de plans Dau cu ciocu in fereastra
*'asi doina. *'ai doina.
Toate soacrele veniau Maica matura prin casa
doina. S'asl doina.
IN GRADINA CU FLORI MULTE.
In gradina cu flori multe C'a plecat neica'n armata

Verde trei agude, Verde de macata,
Se terge Leana pe frunte Cu batista nespalata
Verde trei agude. Verde de muscata,
Nu se .terge denasudata In armata la jandarmi
Verde de muscata. Verde trei tejari.
PATRU BOI CU LANTU'N COARNE.

Patru bol cu lantu'n coarne Mi s'a rupt fierul barsa.
Tineno pe mandruta, doamne 1 Pusei fer birsa noaual,
Patru boj la jugnam pus Mi s'a sangerat un bou, Doamne
*'arn plecat pe deal in sus. Ma'ntorsei din deal la sat
N'apucai sa trag o brazda Ca sani las de sangerat, Doamne I
Scoase dracu Ono nevasta Cum intrai cu plugu'n sat
Tinerica, BM:aloud, Mi s'a sangerat celalt, Doamne 1
Mina pus foc la inimioara' Eu fecior de yip buna
Doamne 1 Am ramas cu biciu'n mana
Si cu ochli clupa dansa Doonme I
www.dacoromanica.ro
50 TANASE VLAD
CANTECUL CUCULUI.
Foae verde rug de mure Vara vii, vara te duel, (bits)

Padure verde, padure, Ma mir iarna ce mnanci ?
Cum mai canta cucu'n tine
Si mai gros i mai suptire (bis) - Mananc putregai de fag,
Cum ii st a. codrului bine. Si beau apa dintr'un lac, (bis)
Si cant codrului cu drag,
Eu spui cucului sa taca, .
El sboara pe alta craca. - - Cucule cu pene verzi

Eu spul cucului tad, tad", Ce cati vara prin livezi ?
El sboara pe alti copaci. Vara vii, vara te due!,
- Cucule cu pene lungi, Ma mir lama ce mananci 1
CANTECUL SOLDATULUI.
- Si bar verde trei bujori Cade unu'ntr'o carare
Mai soldat din rosiori Mil zareste.o fata mare.
Unde a fost soarta sa mod 7 Vine'un capitan calare
- In muntll Carpatilor -Aprinde, fat& luminare
La tulpina brazilor I Si da.i pace ca sa moara.
Si iar verde trei castane --- Mai soldat, cin' teno scalda,
Vine-un capitan calare, Ploaa cand o mai ploua ?
Capitanul querand -Mai soldat cin' te.o'mpanzi,
Trupa dupa el plangand. Florile cand o'nflori ? '
De ce plangeti, mai baeti 1 - Mai soldat cin' te.o'ngropa
- Cum n'am plange, vai de noi Muntli cand s'or darama ?
Caci noi mergem la rasboi. -- Mai soldat cin' teso boci
Cade unu, cade opt, Tunul cand o bubui ?
Cade reghimentul tot. Ciasa't viata de soldat
Cade unu, cade doi, Ca sa moara immi;cat.
Cade. rule dintre noi.
CANTEC
Iubeste, lato, iubeste 0 fata de crismareasd.
NlliIldi sa nu paraseti. De cat amor si faci,
Iubeste si bun si ran Mai bine o boala sa zaci.
Caci nu tii care4 al tau. Cad de boala, zaci, te scoli
Am iubit in viata mea Dar dc..arnor te.ataci si mod.
CANTEC
Si bar verde de.alunica Sa fac armata cu tine.
Frumos canta cucu'n lunca. - Zan, Lenuto, te.as lua
Canta cucul, se rote;tc Dar armata este grea ;
Gbita calui potcoveste. Trei an! e vreme lunga,
- Ia.ma ado pe mine Cine poate s ajunga ?
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA PETRE ARMENCEA.
de MIH. T. ENE'SCU
Biblioteca Petre Armencea se afla adapostita intr'o incapere

dosnica d Teatrului Comunal din Braila.
Activitatea ei a scazut in ultimul timp, astfel ca de existenta
ei, brailenii cei mai vechi aproape au uitat ; jar cei mai noui nici
n'au aflat inca. Iata un regretabil adevar.
Sa presupunem ca esti eetatean nou al Braila. Nu vei putea
cu usurinta sa te folosesti de cartile Bibliotecii Armencea. Pentru
a ajunge la aceasta, trebuie cd intamplarea sa te documenteze in
prealabil. Mai intalu, prin intamplare s afli ca in Braila este o
biblioteca publica de 10.000 volume, care este deschisa publcului
contra unei taxe derizorii. O taxa ce nu acopera, in cursul unui
an, nici macar pagubele facute de cititor cu consumul cernelii, pez
nitelor micilor buletine de imprumut.
Odata aceasta rara i utila descoperire facuta, ramane o a
doua: descoperirea sediului. Pentru aceasta, vei fi indrumat cam asa :
mergi in centru, intri prin gangul Clubului Regal, apoi prin gan.
gul Arend de cinematograf, cotesti la stanga pe niste poteci inz
guste i murdare ; cotesti apoi din nou la stanga i intr'un fund
vei da, in sfarsit, de depozitul Bibliotecii Publice Petre Armencee.
Oficialitatea nu s'a gandit sa.i ofere un sediu mai bun. Ba
din contra, oficialitatea aceasta iza fost de multe ori protivnica.
Biblioteca fiind deschisa joia si Duminica !litre orele 4-6, te vei
duce acolo in aceste zile. Dar daca te duci mai devreme ajungi
acolo la patru fara un sfert, de pilda, in loc de patru, vei vedea
atunci Ufi lucru sernnificativ : 2-3 baeli de liceu, ngrji, cu
fata pared luminata, robotesc de zor.
Fata acestor liceeni e luminata de luminile launtrice ale inte=
ligentei lor native si de sinceritatea devotamentului lor.
Vei gasi pe baetii acestia aranjand cartile in dulapuri, scriind
in registre, maturand si facancl focul, pentru ca la ora patru 131.-
blioteca sa se deschida publicului in condition! normale.
Te Vei reintoarce la ora presersa. Focul MM.' nu va fi muiat
frigul umed al cladirii si nu va fi isgonit mirosul de grasie si
mucegai, pe care ii respira tinerii cartile neputncioase.
Intri in depozitul de cart!. Aici nu vei sirnti numai fiorul care
te strabate atone! cand te afli intr'o incapere de carti, ci l fiorul
frigului, al umezelei care goneste pe cititor, mucegaeste cartea si
inlocueste sanatatea gandirei cu revolta: Un patrimoniu al culturti
www.dacoromanica.ro
52 Mi. T. ENESCU
brdilene, nu numai apreciabil prin cantitatea cdrtilor si valoarea

Thr dar normally moral prin felul cum au Jost adunate si peistrate,
se iroseste tntr'o cavernd, ca aceea a omului primitiv din teoria
ideilor la Platon.
Niel o fereastra nu se poate deschide catre aer ; nici o raza
de soare nu aduce sanatatea sa pentru cartile ce trebuesc ingrijite;
nici odata lumina nu strabate aici. Aerul proaspat pi curat nu
poate patrunde.
E intuneric complect. Caci lumina cartilor e o lumina laz
untrica, o lumina spirituala ce nu se reveleaza decat celor ce inz
cearca s patrunda tainele lor. Si asa, biblioteca se macina, se
descompune. Rolul ei cultural pare a se irosi cu timpul, pentruca
si cartea i are fiziologia ei proprie, higiena ei delicata. Si e un
mare pacat pentru cultura locala ; lar pentru Braila, e o rusine.
Biblioteca Armencea are un trecut lung. Un impuntor trecut.
A inceput s se infiripe de prin anul 1896. Iar in anul 1908, de .
venind publica, o gsim functionand cu 2500 volume. Incepand
de atunci, numarul cartilor creste incet, dar regulat. In anul
1927-1928, biblioteca numra" 8000 volume. In acest an, in timpul
bibliotecariatului celui ce semneaza aceste randuri, biblioteca a
fost reinventariatal, s'au inbunatatit mijloacele de functionare, le .
gAtura cu publicul cititor a fest intrit printeo serie de stra .
tageme binevenite, la cele 8000 volume existente - schimband
fortat destinatia unui ultim fond al bibliotecii destinat unor altor
scopuri - s'au adaogat dinteo data 2000 volume.
Dupa anul 1928, biblioteca a ramas subt ingrijirea celor mai
tined decat predecesorul bor. Fondurile bibliotecii au ramas efectiv
sl mai mci, constand de fapt din neinsernnata cotizatie de 40 lei
anual ce o dadea cele. cateva sute de cititori. Cu aceste derizorii
venituri, biblioteca nu.si mai pUtea cumpara carji. Cel mult, putea
cumpara numai atatea, cat sa poata mentine constant numarul de
volume atins in prima parte a anului 1928. Caci o biblioteca,
efectiv, are pierderi de volume prin insasi faptul functionarei ei.
Oricata pole ai exercita asupra cititorula nu se poate ca pana
la urrna sa nu se gaseasca unii, care sa nu restitue cartile in tern
menul legal.
Este deci un numar de carti, care se pierde prin insusi faptul
circulatiei, prin faptul imprumutului. Si mai este un alt numar de
call., care rmne la un moment dat de nefolosit, din cauza uzarii
lor. Asa find, numai din aceste venituri minime, straduntele de
dupa 1928 n'au putut marl numarul calilor, abia luau putut mena
tine constant macar pe cel atins pana atunci, inlocuind doar cartile
scoase din circulatie prin usaj sau, cu toata vigilenta .bibliotecas
rilor, pe acelea nerestituite de catre cititori.
totusi, inlocuindti.se cartile pierdute, biblioteca innumard,
spre umirea celor ce cunosc greutatea celor de mai sus, $ i cateva
dintre volumele Ilterare recente. Aparent, este un mare mister? Q
mare minune aceasta,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA PETRE ARMENCEA 5i
Dar a explica aceasta minune, inseamna a lamuii i valoarea

adanca a a Bibliotecii Armencea. Asest element de miracol a dat
nastere biblioteci, acest element o conserva impotriva greutatilor
vremii de azi si tot acest element o va ridica in viitor tot mai
sus. Veniturile bibliotecii nu pot fi mai marl de 5000 lei anual,
totalizarea cotizatillor cititorilor. Din acesti 5000 lei pe an, bibli.
oteca trebue sa fie curatita, sa fie incalzita, sa fie utilata, sa puna
la indemana cititorilor un toc cu penita, o bucata de hartie i un
registru in care sa se treaca volumul imprumutat. Cum se pot
face toate acestea, cand bugetul unei luni revine la 400 lei ? Si
cum, pe pedeasupra,se mai cumpara si carti, oricat de putine ar f ele ?
Insistam asupra acestui fapt: c dinteansul, mai mult decat
din orice pledoarie, rezult vitalitatea acestei biblioteci. Acest fapt
mai pune in lumina V semnificatia unui idealism viguros V bine
indrumat a crui goal este chiar biblioteca.
O biblioteca este un organism delicat si fin, avanduisi ca.
pricille sale. Ea pretinde in primul rand un cadru deosebit. Apo!,
un tratament plin de rabdare, de griji si de menajamente mai
multe persoane, cari saii cultive cu pasiune i cu intelegere toate
cerintele ei exigente. Toate acestea se pot obtine in schimbul inves.
titiounilor mail V al salarizarilor bune. Asa se- si intampla cu biblio .
tecile obisnuite. Cea mai mare parte a veniturilor se destina salad.
zarii unui personal, de obiceiu neinstruit in stiinta biblioteconomiei
sau se risipeste in investiliuni decorative, cari nu sunt esentiale
unei biblioteci. De obiceiu, o biblioteca, daca are pe un an un venit
total de 100.000 lei, tot atat costa salarizarea personalului i chel.
tuelile de intretinere. Pentru carti, nu mai ramane nimic.
Cazul bibliotecii Arinencea", face exceptie &la aceast prac-
tied devenit reguld. Precum spuneam i mai sus, vitalitatea ei neo.
bisnuita nu se explica de cat prin felul ei unic de a ft..
Ca existent& biblioteca Armencea ", are o origina i un scop
distinct si limpede ; ca functionare, are o organzare specifica. In ce
priveste vitalitatea el, e deajuns sa spunem ca ea a trezit tre.
zeste in fiecare generatie braileana ce se Malta, o fericita emulatie.
Toti eel ce au trecut pe la aceasta biblioteca, s'au simtit legati prin
legaturi indisolubile, tot restul vietii lor ; toti eel ce au cun' oscut
intimitatea morala a bibliotecii au dobandit un spirit de desinteres
si de munca V, in plus, o mistica a idealului national.
Biblioteca Petre Armencea" este considerata ca un patri.
moniu material al societatii nationaliculturale Avantul". Asa este.
Societatea Avantul" este garanta morala a bibliotecii lar biblio.
teca este ilustrarea activitatii i metodelor societatii Avantul".
Lucrurile sunt deci in legatura, se determna reciproc. Sunt doua
realitati distincte, ingemanate totusi intr'un tot.unitar indvizibil.
Nimeni n'ar putea face un istoric numai al unea din aceste realitati.
A face istoricul numai al uneia din ele, inseamna ail rata dintru
inceput, pentru bunul moth/ ca va fi incomplect ; ail face laolalta,
www.dacoromanica.ro
54 MIH. t. ENESCU
iarasi nu se poate, cad se opun categoric anumite considerente.

Asupra Avantului." i bibliotecii Armencea", nu se pot face deci
decat interpretari relative mai mult la existenIa lor, decat talrnaciri
generale relative la sensul bor.
Am spus ca in 1908, biblioteca Armencea, incepe a functiona
pentru public cu 2.500 volume. Devenita publca i recunoseuta
oarecum de utilitate general& Biblioteca s'a putut aclresa institutiilor
oficiale partieulare, pentru marirea fondurilor necesare cumpao
rarii de cart".
Pana 1a aceasta data insa, din ce bard s'au realizat cele 2.500
volume ? Din ce s'a infiripat biblioteca Armencea ? Si odata infio
ripata, cum s'a mentinut ? Baeii cari sioau luat misiunea s'o irate.
meieze i s'o desavarseasca, erau bao de oameni saraci, cum sunt
rornanii cei dela Ora, bael de Omni ; eel dela oras, baeli de bieli
functionari.
Pilda este vrednicci de admirat. Istoria acestor timpuri este asa
de frumoasa, devotamentul entuziasmul acestor tined asa de lino
petuos si desavarsit, incat s'ar parea ca ni se relateaza niste legende
morale 'din carti cu basme, in cari copiii precoci ai zilei de azi nu
mal cred.
Facand acest articol, ca o talmacire de-fenomene si sensuri,
nu ma pot opri ca, in cadrul unei scurte parenteze, sa nu relev un
mare adevar social : fa ordinea realizrilor publice, aportul efectiv,
puternic, nou, nu poate fi adus-mal ales in zilele noastre -de cat
de cei ce stint posedati de o misticd, precum au Jost posedati trite-
meetorii Bibliotecii Armencea.
Excesul de ratiune ne aduce la starpiciune i la irealisrn. Puterea
de munca neanimata de un suflu mistic si de o crednp, ramane
o forta necanalizata, o forta oarba. Marile prefaced ;A. marile reao
lizari isbutesc numai prin fanatism, pan credinp nestanienita, care
cla puteri de munca saerificii, ce depasesc posibilitatea normala.
Substanta biblioteed Armencea, fiinta ei, este fficutd tocmai din
maned frci precupetire si sacrificiu feird rcisplat pmrsonald. Ani
intregi, biblioteca a fost oarecum clandestina ambulant. Depozitul
ei era un eufar; jar sediul, odaia saraca a unui elev de liceu.
Natural, biblioteca nuPutea fi publica. In primul rand, fiindea
nu aved seal si in al doilea rand, avea carli prea putine. Sediul
se schimba mai des de cat odata pe lima. Prin rotalie, trecea pe
la fiecare clintre intemeetori; cel care avea pod sau beciu, avea si
loc mai mutt. Simfonia a noua a lui Beethoven, care a insemnat
in muzica de totdeauna i de pretutindeni, apogeul inspiratiei orneo
nesti, a fost scrisa ii parted ei cea mai mare in mansarda saraca
si simpla a unui meserias. Fara a avea mania anabogiilor, ne folosirn
totusi de ocazie spre a semnala ca astfel de debuturi i pregatiri
sunt departe de a fi compromitatoare. Si ea deci Biblioteca Aro
mencea, care avea in loc de rafturi metlice, un cufar vechiu si in
loc de local somptuos, un pod saracacios, nu numai ea' n'a murit,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA PETRE ARMENCEA 55
bormassm,-
ci dimpotriva, poate tocinai din acest motiv, ea a progresat, ajuni
gand sa implineasca aproape patruzeci de ani de existenta.
Se poate deci vedea, ca" Biblioteca Armencea n'a inceput
intr'un mod obisnuit. mai ales n'a inceput ca sa sfarseasca. N'a
fost intemeiata pentru ca intemeetorli sa se afle in treaba, ci a fost
intemeiatai pentru ca ei au fost anirnati de un gand, fanatizati de
un scop. Si in plus, au fost dublati de spirit practic si de putere
de actiune. 'Care a fost deci scopul prim al incepatorilor 7 Sau : care
a fost la inceput ratiunea de a fi a bibliotecii ?
Ratiunea asta a fost tripla.
In primul rand, Biblioteca tindea sa fie centrul de organizare
a unei lupte hoMrite impotriva unor curente sociale nepotrivite cu
interesele noastre nationale.
In al doilea rand, biblioteca trebuia sa fie mijlocul eficace de
ridicare a tineretului romanesc ; sa fie un focar de cultura, pusa in
slujba Wed nationale, in slujba patrlei.
In al treilea rand, traditia romaneasca trebuia sa devina un
factor al orgoliului national ; nu sal ramna un prilej de renegare
si de rusine, cum printeo detestabila contagiune se manifestau roi
manii nostri, mai ales in acea epoca cand ideea umanitarista, so-
cialista, dabea puterea de inchegare a statului nostru national, pentru
care factorul principal trebuia sal fie tocmai afirmarea energica a
constiintei de nearn si de traditie.
Biblioteca Armencea i miscarea polarizata in jurul ei avea
deci aceste trei idei fundamentle : traditie nafionalitate, cuitani,
coresponzand la trei atitudini menite a contribui la ridicarea stai
tului i neamului nostru si la autonomizarea lui, si anume : tradii
tionalism, nationalism si evolutionism prin cultura.
Tnarul nostru stat mai avea nevoe pentru consolidarea lui
si de credinta. De credintd neindoita in puterile lu de viola proprie,
de credinta in virtutile si calitatile rassei romanesti si de credinta
in viitor si in misiunea lu istorica. Se cerea afirmarea specificului
nostru national, care sa ne legitimeze n fata tuturor pretentillor
noastre la viata autonoma, la viata proprie. Afirmarea intransigentei
nationale era deci factorul menit sa consolideze definitiv puterea
statului nostru.
Se cerea, cu alte cuvinte, tocmai ceeace lipsea atunci. Crei
dinta in vitalitatea noastra proprie era clatinata, credinta in valoarea
traditiei noastre era bagatelizata de catre majoritatea intelectualilor
nostri, cari se intreceau in a imita apusul ai ascunde amprentele
natiunii. Iar intransigentei nationale necesare ii corespondea o moi
liciune un tembelism dazastros. In plus, curentele de extrema
stanga patrundeau pe toate cararile n massele largi, atat de putin
pregatite s aiat de lesne crezatoare. Iata deci, schematizata, men.
talitatea romaneasca la sfarsitul veacului trecut. In aceasta conjunc.
tura de fapte si de mentlitati, tnri braileni s'au constituit in
Avantul", societate de educatie national/ i s'au grupat in jurul
www.dacoromanica.ro
56. MIH. T. ENESCH
bibliotecii, numit apoi Petre Armencea", in memoria unuia dintre

- ei, rapit de moarte tocmai cand puterile lui erau mai otelite.
Braila facuse inceputul. Aceasta miscare de regenerate nap.
nala urma acurn sa se intinda in toate orasele micului nostru stat ;
si s'a intins. Cea mai frumoas i mai semnificativa miscare cultural.
hationala era acum infaptuita.
Biblioteca Armencea a avut deci un rost firesc ; n'a fosi o
creatie hibrida, c una dintre manifestarile culturale si nationale cele
mai autentice. Daca n'ar fi fost expresia unei necesitati adanci
daca n'ar fi avut de implinit o vitala functiune national& cufarul
istoric, care i..a fost leagan, i..ar fi fost deasemeni si mormant. Cuwr
farul pare insa a. fi priit bibliotecii. Dupa cativa ani de leganare
prin podurile, beciurile sau camatutele tinerilor saraci, biblioteca
purtata cu toata dragostea de catre acesti fanatici ai patriotismului,
s'a vazut mare ; copilaria trecuse.
Biblioteca s'a marit. A devenit publica. Braila, marele granar
al vechiului Regat, in care pulsa viata cea mai intensa, se agita lumea
cea mai cosmopolit si se ciocniau ideile cele mai contradictorii,
avea in fine un centru de cultura, avea o biblioteca cu carp s .
natoase i luminoase, menite a insnatosi $ i a lumina mintile. Aviso
tul" .a ndeplinit una dintre misiuni Biblioteca Armencea devine
cea mai puternica realitate culturala a Brailei, realitate vie $ i dinamica.
In 1908, precum am spus, biblioteca innumara 2.500 volume
alese pe criterii serioase. Nurnrul cititorilor se mareste vazand cu
ochii; sediul devine necesar. . O cladire confortabila este special des.
tinata bibliotecii. Cu trecerea anilor, biblioteca se consolideaza din
ce n ce. Razboiul o surprinde functionand cu circa 5000 volume.
In tirnpul razboiului, biblioteca este in vacanta bine meritat. Ea e
insa bine pastra:ta si pzita de furia distrugatorilor. Numarul celor
ce citisera carlile ei a fost mare, gustul de citit fusese desvoltat si
preferinta publieului pdntru biblioteca fusese infaptuita.
Mai este nevoe sa se spuna, cat a contribuit fiinta acestei
biblioteci la desvoltarea constiintei nationale, atat de necesara in firm.
pul unui razboiu greu ? Contributia aceasta e dovedita stralucit :
multi dintre avanteni au cazut glorios pe campul de lupta.
Dup razboiu, biblioteca a continuat misiunea. A strans din
nou pe tinerii exceptionali ai scolilor spre a.i desavarsi ; pe ceilalti
obisnuiti, spre a.i cultiva. a deschis din nou rafturile celor ce
voiau sa citeasca. Dar acum biblioteca putea privi satisfacuta in
urma. Atat de multi dintre oamenii de raspundere ai arii noastre
erau dintre cei formati sub aripa bibliotecii Armencea
Pe deasupra tuturor schimbarilor indoelilor, cercul bibliotecii
Armencea sha pastrat intact crezul. Nici un moment n'a deviat
dela principiile ei sfinte, cari i legitimau existenta i traditionalism,
nationalism, cultura. *1. dupa cum nici un efect nu poate exista fara
o cauza, dupa cum atata timp cat o cauza persista efectul
dainueste, tot astfel Biblioteca Armencea nu va putea dispare, atata
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA PETRE ARMENCEA
limp cat ideile de traditie, nationalism 0 cultura vor fi factorii de .

terminati ai statului national romanesc.
Numarul cartilor din biblioteca creste continuu. In anul 1927
erau 8000 de volume. In acest an, bitilioteca face un salt brusc.
Deodata, numarul volumelor cre0e cu 2000. Cand seria din care
face parte 0 talmacitorul de fata, pdrasete biblioteca, ii lasa un
patrimoniu de 10.000 volume, un inventar, un Nier modern rez
facut, o administratie inoita cea mai bogata circulatie a cartilor.
(Biblioteca se gase0e in acest an in adevaratul exercitiu al rolului
ei cultural).
Dupa cum insa in orice viata se alterneaza epoci de relativa
stralucire, cu epoci de relativa stagnare, tot astfel poate printeo fa .
tala alternanta istorica, i biblioteca Armencea, era sortita unei stag.
nni regretabile. Criza economica s'a agravat peste tot. Preocuparile
oamenilor au devenit din ce in ce mai egoiste, grila hranei zilei
de maine din ce in ce mai apasatoare. Departarea deci dela preo.
cuparile culturale e mai evidenta mai scuzabila, Veniturile insti.
tutiunilor particulare i oficiale au scazut din ce in ce mal ingrijitor ;
jar nouile generatil s'au aratat din ce in ce mai slabe, mai imper.
sonale, mai apatice. O psihoza inexplicabila a inlaturat peste tot
cultul car, cultul muzicii, cultul culturfi, instaurand cultul brutalitatii.
Nouii tined nascuti in razboiu sau dupa razboiu nu mai sunt
atrasi de biblioteca, ci de ringul de box. In loc de a cunoa0e viata
0 opera lui Eminescu, tanarul cunoa0e in detalii viata lui. Spakow ;
in loc de a cunoaste luptele pentru intregirea nae, cunoVe luptele
dela Newyork ale lui. Camera, pentru dobandirea titlului de campion
mondial. Am ajuns astfel ca precocitatea sa nu se mai manifeste in
talente literare sau artistice, ci in aptitudinea pentru furt sau alma,
excrocherie sau aventura.
In acest dispret pentru cultura, biblioteca Armencea s'a luptat
s'a mentinut. Dei anacronici in ochil. colegilor lor, tinerii din
jurul bibliotecii au continuat sa citeasca, sa lucreze, sa munceasca
11 sa mentina biblioteca, vaduvit acum de orice subventie. Dar in
aceasta stare de spirit, subventiile institutillor oficiale, secatuite i ele,
nu pot merge la biblioteci. Ele merg acum catre pacuri sportive,
catre societti de box 0 de alte batai.
Datorita acestui nivel scazut al generatiei noui si acestei stall
de spirit alterate al generatiei varstnice, biblioteca n'a putut progresa.
Meritul ei cel mare a fost de a nu fi dat trt urm. Starile sociale
predominante influenteaza neinchipuit de mult cursul vietii. Totul
se resirnte 0 se preface. Biblioteca a rezistat, datorita virtutilor ei
adanci. In ultimul timp, se pare insa ca lumea se desmetice0e. Se
pare c s'a trezit din erezia brutalitatii primitive. Rezultatele de pana
acum au inceput sa se arate dezastruoase. Nurnai pe calea culturii,
a muncii cinstite pop propa0, fie ca natiune, fie ca individ. Circurile
i jocurile au pecetluit prabu0rea poporului roman. Ringurile, mat.
churile i literatura criminalistica altereaza virtutile etice ale rassei
www.dacoromanica.ro
58 MIH. Fr. ENESCIU
romaneVi. Criminatii precoci nu pot fi produsul bibliotecii ; sunt

insa sigur, produsul ratacirii. lumii din ultimii ani. Sunt criminali furl
nizati de societate, pentru caracterizarea societatii. E bine ca lumea
a revenit. Mai bine tarziu, decat prea tarziu. Recuperati.va ce
n'ati casjigat in ultirnii ani si intoarcetilva pocaiti la biblioteca, tined
ai Romaniel mad 1
Se deschide desigur o epoca notia de moralitate 0 de munca.
Biblioteca i va mpln mai departe rostul ei. Autoritatile au deol
camdata de reparat o mare gresala. Subventille dispon:bde trebue
indreplate din non la bibliotece Fiecare an vine cu un mare numar
de carti noui, tezaure noui de cuno0inte .0 de idei. 0 biblioteca
ce n'a cumparat de sase ani un numar suficient de carti, nu se mai
poate numi o biblioteca complecta. Roadele ei nu pot fi bogate pe
cat trebue. In al doilea rand, biblioteca Arm encea trebuie sa.si
schimbe localul. Cum am aratat dela inceputul articolului, localul
actual nu este numai impropiu, ci i daunator. In primul rand e
prea dosnic : trebue sa.l descoperi. In al doilea rand, e nesanatos :
e intunecos, umed, igrasios. Nu se poate aerisi niciodata. In acest
chip, cu timpul se distruge cartea, care in cazul de fata nu reprel
zinta numai o valoare materiala ei si o nepretuita valoare simbolica.
Pe deasupra, o institulie de cultura pretinde I un cadru estetic, pe
care actualul local e departe de a.l oferi.
Biblioteca Armencea nu trebue confundata cu mice alta bl
blioteca, ()tic& de bogata sau de somptuoasa ar fi ea. Biblioteca
Armencea este o biblioteca vie. Cu un trecut. Cu un viitor. Ea e
unica in felul ei in toata Ora romaneasca. Societatea, carea biblio.
teca i.a dat oameni pregatiti, este datoare. Oameni politici, Zial
risti, scriitori, poeti, artisti, oameni de VW, juristi ; personalitati de
la care nap a folosit foloseste ; profesioni.sti pregatiti $ i constiin.
coi; oameni de isprava, cinstiti. Toli acestia, pe la ikilioteca au
trecut. La; ea s'au format. Concursul tuturor trebue sa fie neingradit,
caci merge unde trebuie.
Cat de pretios a fost aportul Brilei in cultura romaneasca e
un lucru ce.l cunoaste toata lumea regiunii. Mai intaiu, Braila a
pompat pi! personlitati. 0 antologie braileana ar umi pe top ceil
lalti, cad s'ar vedea ct dintre frunta01 tarti sunt braileni 0 cat
aportul acesta de individualitati n'a fost unilateral, ci surprinzator
de variat. Personalitali autentice, in politica, in ziaristica, in filosofie,
in poezie, in literatura, in *tuna', in sculptura, in teatru, in muzica,
in ramurile diferite ale .stiintei. Deci Braila a dat oameni cu valoare
personala. Dar a mai dat altceva. A mai dat Wei. Nu e vorba
de ideile pe care o personalitate ce depa.seste cadrul local V devine
o personalitate a tarii, le raspandeVe prin sine. E vorba de ideile
emanate din colectivitatea braileana de cele privitoare la propria
sa viata. Si Braila a mai dat inca cev a modele de institutiuni, ca
Biblioteca Petre Armencea.
Specificul fizic istoric brailean a nascut intotdeauna predis.
www.dacoromanica.ro
41=iMBIBLIOTECA PETRE ARMENCEA 59
pozitiuni latente, care sub influenta mediului activ, stenic, al ora.

sului cosmopolit comercial de altdat, s'au putut transforma in
realizri durabile. Una din aceste realizri este biblioteca Armencea,
expresie a specificului brilean, expresie a unei miscri culturale exem.
piare si normative. Biblioteca a straps in jurul ei toate individuali.
t0.1e latente, le.a disciplinat le.a dat posibilitatea s se manifeste ;
iar individualittile concentrate in jurul bibliotecii, au imprimat a-
cestei institutiuni un caracter unic in cultura romaneasca si au rds-
pandit peste tot ideile inchegate in jurul bibliotecii.
Biblioteca Armencea, a fost si este, nu numai pentru Braila,
ci pentru tira intreagd, un focar de traditie, nationalism, culturd,
moralitate.
Ea este cea mai autentic realitate cultural a Braila S'o facem
ins cat mai puternica i ct mai actuald. Sutele de membri crescuti
in jurul ei au negresit o datorie moral de indeplinit, in acest sens.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE SI INFORMATII ISTORICE
PRIVITOARE LA BRAILA
DOCUMENTE.
Culese de I. R. BOUNEGRU.
Angajarea doctorului Tavernier pentru
ingrijirea sfinfititlii orasutul.
1.
MAGI--HSTRATUL ORALILUI BRAILA
Nr. 263. - 1834 Sept. II, Braila.
Cinstitii Pouf ii acestui oras,

Fiindcl cu alegirea oralanilor, i cu inbunttirea cinstitii
marei dvornicii prin porunca supt No. 6488, s'au alcatuit pe D-1
Dohtor Tavirnie pentru ciutarea sntltii acestui orq, Maghistratul
poftqte pe cinstita politie ca prin publicatie si d in cunopinta
ob0easc ci numitul s'au aezat in oral in casle ce sint piste
drum dela casle D. Matache Paraschivescu, 0 au inceput a s in-
deletnici la indatoririle sale, 0 cine din orjani vor av trebuint
pentru clutare de boale va merge s sa inteleag ca dumnealui, de
la un ceas pina la dou din zi turce0e, totdeauna va fi acas cc
in vreme ce ii mai rmne are a merge "pela deosebite vizite 0 in
sfirlit i ori i ce vreme va fit chiemat la vreun bolnav este dator
a merge ori i la cine, iar de primirea acepia si primirea in lu-
crare s va intoarce Maghistratului cuviinciosul rispuns.
Prezident, P. Rubini
2.
Ofisul domnese Intiritor socotelflor chefulul
portulul Brfdla pe anii 1846 $ i 1847.
No, Barbu Dimitrie tirbei, cu mila lui Dumnezeu Domn

Stapinitor a toati Ian RomIneasci.
Catre Cinstitul Obstesc Divan,
Vizind socotelile atingtoare la cheiul portului Brila, lucrat
in anii 1846 si 1847 ce Ni s'au lib:Opt pe la.ng4 raportul No. 73
sub iscalitura Prezidentului si a ecretariei cinstitului ObOesc Divan ;
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE SI INFORMATII ISTORICE PRIVITOARE LA BRAILA 61
Vzind ca aceste socoteli cercetandusa de Cinstitul Divin, s'au

gasit intru toate conform cu Ilmurirea facuta de Obgescul Control,
Noi le intarirn intocmai i d.lui eful Departamentului trebilor din
laufru va da citire in Divan acestui of is,
B. D. .tirbei.
Secretarul Statului, Ioan A. Filipescu.
No. 772.-1850, lunie 14 Bucure0i..
Oisul domnesc 1ntfiritor socotelilor construirH a

dou poduri plutitoare la portul Braila.
Noi Barbu Dimitrie $tirbei, cu Mi la Lui Dumnezeu Domn '

Stpanitor a toat Tara Romaneasca.
Cdtre Cinstiita Ob#esc Divan,
Socoteala constructii a doa poduri plutitoare la portul Braila
pe anul 1817, 0 care Ni s'a infaptuit cu raportul No. 68, subt
iscalitura Prezidentului i a Secretariei Cinstitului 04tesc Divan,
vazi.nd ea s'a cercetat dupa cuviint s'a gasit intocmai cu l-
murrea 014tescului Control, intarim aceasta socoteala a construe-
tiei podurilor de la portal Braila, 0 insarcinm pe D-lui eful De-
partamentului trebilor din nauntru a cl in Divan citirea acestui ofis,
B. D. ,5'iirbei.
Secretarul Statului, loan AI. Filipescu.
No. 768.-1850, Iunie 14, Bucurqi.
11311711111M.
www.dacoromanica.ro
INRAMATII ASUPRA TRECUTULUI ISTORIC AI, BRAILEI
- E,ATRASE DIN PLIBLICATIIIJ-3 IN CARI E MENTIONAT BRAILA -
Din Rev sta istortca", condusa de d. N. IORGA,
Julie - Sept. 1932, pag. 205.
Buletinul muntean, supt Regulamentul Organic e un isvor
de mici informatii, care pe departe n'a foot intrebuintat pentru is-
toria cea mrunta, care e adesea cea mai adevarata 0, in orice cas,
cea fundamentala.
Cercetand intimplator o corespondenta, in No. din 13 De-
cembrie 1813, gasesc, la mezate, pe langa vanzarea in Bucuresti
a cafenelei 1 pravaliei reputatului Booz Davidoglu, pentru plata
cursului de bani, ce are a lua d-ei Ralis Romanit, vnzarea nfla-
nului Rox din Breii la, a lui Hristea Ceactrul, pentru pl,ta de da-
torte c:Itre Musta-bel, precum i fatei de all" doi Turd : Mgt Meh-
met 0 Hagi Hen".
Deci, dupci intemeerea Brilei, Turcii continuau comerful cu
aceastei veche gheld, i pad la 1830 posesiunea bor. - N. Iorga.
*
Din revista Arhlvele Basarablei Anul IV, No. 4
Oct.-Dec. 1932, pag. 251. Articolul: Teritoride ra-
ielilor Hotinutui qi Brat/et, redate stapauitortior m-
utant, 1808, de T. G. BULAT.
Daca tirile stint abundente cu privire la Hotin, nu este a-
ceea$ situatie cu raiaua
In Mai 1810, Divanul Munteniei cere plenipotentiarului rus
Crasno Milaevici, ca tintstul acelei raiale sa treaca sub adminis-
trap sa. Acesta fusese pus din ordinul lui Cu0nov, sub purtarea
de grifa a tsnui revizor i trecuse apoi sub administratia armatei,
care nu tinea nici o socoteala de ispravnicii imputerniciti de Divan.
De aci nereguli Litre care aceea a imbulzelii locuitorilor in fosta
raia, conditiile de trai fiind mai upare la adapostul cettii. Divanul
ceru cu insistenta ca Braila sa treaca sub ocarmuirea lui, aratnd
totodata dorinta, ca fiecare mop-lean s-5i mo;teneasca mo0a ce va
fi a sa. Se precizeaza sa se faca cts Braila la fel, cum se proce-
dase cu raiaua Hotinului.
Cererea a fost facuta in Mai, iar in Iulie contele Camenski,
hatari O. se fizeze de catre Divan, un Comitet al Cercetarii i ara-
tarii posesorilor mo0ilor din fosta raia. Se alesera trei boeri din
protipendada. 'Acepia erau biv vel logofatul Ioan Ralet, biv vel
divarnical Barba Vazarescu i biv vel dvornicul Mihalache Manu.
Se mai angafau vistierul Zamfirache cu destoinicie la aceasta tre-
buintSo i alti doi logofeti, mai mici. Ei vor fi pltiti de ctiva
viitori improprietariti, obligati sa dea ate zece parale de fieoare
stanjen. Cei trei boeri mari urma sa primeasca lunar cite 750 taleri,
viotierul Zamfirache 200 taleri, jar logofetii cite 40 lei. Ia chipul
acesta, a pornit 5i s'a desava.r0t o treaba deosebit de anevoioas.
Rezultatul acestei munci, de recuperare a vechii stapaniri romane;ti
in tintstul Hotinului ca 0 al Brilei, se va arata cu alt prilejo,
www.dacoromanica.ro
INSEMNRI, NOTE & INFORMATII
INSEMN A FJI
Comemorarea la Sofia a lui Ivan Vazoff, mare poet bulgar,
tare al-a Ineeput activitatea la /Wile.
Ziarele publicd urindioarea corespondentd din Sofia :

"In intreaga Bulgarie s'a serbat saptainna trecuta zece ani
dela moartea barclului national bulgar Ivan Vazoff.
Nscut la t 850, Vazoff a fcut parte din acel tineret entu-
siast ce a plmdit pe teritoriul roman, eliberarea patriei sale de
sub jugul turcesc.
Trecut peste Dunre -and nu avea nici 20 ani- el se avnt
cu tot entusiasmul tineretei sale in lupta ce trebuia s duc zdro-
birea sclaviei.
In epoca aceasta, comitetele revolutionare bulgare erau in
plin activitate.
Comitetul central dela Bucuresti sC bucura de sprijinul Iarg
al oamenilor nostri:cle stat: Ion Brtianu, C. A. Rosetti ca 0 1-1 a j -
dau, au dreptul lor la recunostinta apostolilor liberttei bulgare.
In multe din orasele noastre dunrene, se desfsura dease-
rnenea o activitate neobosit. Tipografia bulgara dela Giurgiu im-
prima neincetat manifeste si ziare destinate populaiunei de ,,dincol".
-Tot la Giurgiu, era si lagrul cetelor de comitagii.
La Braila, se desfsoara o activitate cultural. Alci luase fiinta
prima societate bulgar de litere, care deveni, mai tirziu, Acade-
rnia bulgari.
Trind intreaga aceast epopee, Vazoff a descrs-o in multe
dn scrierile sale.
Cu prilejul comemorrei din saptmna trecut, Teatrul Na-
-tional din Sofia, a reluat drama sa ,,Flirsovete46.
Intreaga actitsne a dramei se petrece la Braila, In tavernele
portului dunrean, mai intotdeauna flrnnzi i fara nici un ban,
linerii revolutionari bulgari fiarsovete", pe romneste golanii"-
croesc planurile zilelor mrete de mine, cnd cu arma in mina
Iror izgoni pe asupritorul patriei lor.
Pina atunci, In asteptare, planuri, srcie o intrig am o-
toas intre un "fiais al Catinca, filca unui orn cu stare, Cretulescu.
Actul final se petrece pe peronul grei Braila. Razboiul ruso-
turc e declarat. Primele trupe ruse sunt la Braila, in drum spre
Bulgaria. ,,Golanii4i se echipeaza si pleaca si ei sa lupte pentru
eliberarea patriei.
Catinca se consoleaz cu despartirea si vine la gar spre a
-conduce cu ffori pe iubitul sts.
O siptmn. intreag Braila, leag-lnul eliberrei bulgare, a
fost erout zifei.
E si aceasta un mic cistig in atmosfera grea de azi'.
www.dacoromanica.ro
64 INSEMNARI, NOTE & INFORMATII
Un epigramist brailean.
Am pe masa editia 1la a Antologiet Epigramef Romanesti, aparuta
acurn de curand sub Ingrhirea dxfor A. C. Calotenescu.Neicu $ i N. Crevedfa.
In studiul introductiv, care insoteste antologia, citesc la p. 24 :
Lin epigramist adevarat a existat in pana lui S. A. CONTA, un nume
intalnit in revistele umoristice de acorn aproape 20 de an!, cu epigrame ca
acestea:
UNUI CHEL EPITAF OWNS
Mire capul Mu fi luna Vd d sfat un politist

E o diferenta doar Trecdtori, teiceti din gurd,
Luna e'n eclipsd rar Aid doarme un gardist
Capul tifa, lntotdeauna. Sd nu-1 deftepti... anjurd.
Stitt cine este acest S. A. Conta

E un brailean, ce gba rispit spirit!!! sau de o ascutime clasica prirb
ztare st reviste, sub diferite pseudonime, earl de cele mat multe ori aminteau
de numele copHior sat (S. A. Conta este prescurtarea numelui Meet sale,
Sacontala).
Epigramistul adevarat" de care vorbesc d. Calotescu-Neica Crevedia
este Apostolache Dinu.
Imprejurarile vletii nu i.au adus lui Apostolache Dfnu, nici succesul
material, Mc! gloria unei situahi Ifterare, pe cart dealtfel le dispretueste si nu
are ce face cu ele...Ba iau Instrainat chiar f prietenia unora, cart se Inchina
in fata succesulu! de librarie mai mult decal in fata operei, dovedindu.se astfel
suflete de plebe!.
Dar Wei de acestia nu avea nevoie Apostolache Dinu. Multumirea pe
care a cerut.o el AO!, o are copilf cart nu au ingropat calltatile mostenite
si cattva prieteni statornici.
Acesti casiva prieteni staruim de mult pe langa el salt adune opera
din praful ziarelor si revistelor vedh, unde niel macar sub numele luf ade .
varat nu a aparut, pentru a putea fi extrasa de altif mai tarziu.
Am hotarat !Ursa sl strangem mal de aproape i sa nu:4 mai dam pace
pans ce nu ne va pune in palma cel putin eplgramele, pe care speram ast.fel
sa le putem edfta noi.
Pot anunta acum, cred, aceast editare a epigramelor lui Apostolache
Dinu. i o anunt ca o veste bun& tithe atatea proaste, cart ne coplesesc din
toate partile de cand s'au pus vremurfle astea proaste pe capul nostru. Gandul
si bucurfa aceasta le socotesc ca un fel de evadare din vremuri in arta, ca
un fel de intermezzo Invtorator Intre doua mizerit terestre.
Filndca se pare ca in opacitatea generala care ne invalue, aceast
sngura evadare nexa mai ramas...
N. G. Eremie.
INDMINISTRATIVE.
Nota de mai sus referitoare la epigramistul S, A. Conta e culeasa mai
de molt, cu puhn tImp Inainte de a muri, regretatul Apostolache Dinu, anul
trecut, cu eat mai mult, deci ar fl mai de vroit Infaptufrea gandului bun ce
D:lui N. S. Eremte, hotarat sazi adune i sa--tipareasca epitrarnele luf Dino.
- Cu acest numar, revista noastra serbeaza Incheerea unei. decenif
de vieata.
Rugam pe toti brailenfi sa sphine aceasta Infaptuire culturala de seam&
a orasului nostru.
www.dacoromanica.ro G. T. M.
Carti aparute sub auspiciile ANALELOR BRAILEI" :
I. Albumul Braila Veche" de Ing. Gh. T. Marinescu.

2. Colectia Documente privitoare la Braila". - Vol. 1,
5. Braila Veche. - Scht a evolulfei istorice, din antichitate liana
in sec. al KIX, de Ing. Gh. T. Marinescu.
4. Cei dintal ani (1828 -34) de reorganizare al Brallei, dupa ell-
berarea de sub turd - de loan C. HIM.
5. Era notta - de M. Manollescu,
6. loan Penescu, - animator al Brand Culturale in prima junta.
tate a sec. al XIX-lea - de 1. Vartose.
7, Activitatea Portului Braila In 1931 fata de anil precedent!, de
Ing. Insp. G-ral Paul Demetriad.
8. Activitatea Portului Braila in 1932 fatit de anii ptecedenti, de
Ing, Insp. G-ral Paul Demetriaci..
9. Activitatea Portului Braila In 1933 fart) de an!! precedent!, de
In. Insp. G-ral Paul Demetriad.
io, Catagrafia Locuitorilor si a Yenitului din Judetul Braila in 1828,
transcris dung docurnentul original de Prof. Milt; Popescu
11. Asociatla Absolvetitilor coalei Superioare Comerciale de baeti
Istoric i expunere a activittii, de M, Trufasu.
12, MussOlini, Hitler, Kemal. - Conferinj Ifnut tri ciclul ,Analele
Brflei' de M. Manoilescu.
www.dacoromanica.ro
7
ATELIERELE TIPOGRAFICE
PRESA",-BRAILA
STRADA CALARASI No. 6
Pretul 65 Lei
www.dacoromanica.ro

Analele Brailei, An 10, Nr. 03-04, Iulie-Decembrie 1938

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analele Brailei, An 10, Nr. 03-04, Iulie-Decembrie 1938

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

t'Y P:r;.1 tgfiC L !

FONDATOR INO. GH. T. MARINESCU

ANUL X. - Nr. 3-4

ABONAMENTUL ANUAL: 240 lel pentru particulerll ;

- Oricine refine un numdr se considerd prin aceasta

FONDATOR : ING. OH. T. MARINESCU

RADU PORTOC ALA PROF. N. 1ONESCU

1NO. P. DEMETR1AD 1NG. OH. MAR1NESCU

Ing. OH. T. MARINESCU

Costal abonamentultd: 240 lei pe an. - Pentru institutii de Stat

N. IORGA Un scriitor brAilean necunoscut.

G. K. CONSTANTINESCU Agricultura pa Bilrganul Brllei

Dr. P. COSSAC Din Folklorul medical brililean.

T. VLAD Monografia comunei

MIH. T. ENESCU . Biblioteca Petre Armencea.

- Documente 1 informatii istorice privitoare la Bea ila. -:Culase

- lnformatii, Note & lnsemnri.- Cornernorarea la Sofia a marelul

Ce a insemnat pentru presintarea in literaturA a

Beal lean, dar fara nici o atingere cu orasul sal' de

1) V. Al. Stamatiad, in Flacdra, IV, p. 508 i urm. Cf. $ f N. Davidescu,

BarAganul este un tinut arid, un tinut de stepa.

constitue suportul admirabil al agriculturii in rle hara.-

Geograficeste, stepa Dunarii, alcatueste mai =Ate-

toase, singurul fel de agricultura posibila, este agricultura

Minded cultura simpla a cerealelor exclude in adevar o

Lucrul acesta trebue repetat in fiecare zi si in fie

mica proprietate este numai aparent. Daca noi prin agris

exemplele s'ar putea multiplica, daca ar fi vorba

Dar o obiectie grava se ridica totusi in contra cres.

ale tinuturilor umede sunt mai grele, masive, limfatice.

Ei bine, exista un mijloc foarte simplu pentru a ne

autoritatile locale i persoane intelegatoare din cateva ju:

Unele babe cred orbeste in puterea desantecului ; de aceia, nu

/) Descntec de deochiu.- (Indispoztie, raceala).

De-o fi de nevasta maritati, Piatra si plesneasc'n patru,

g) Descintec de deochiu (dureri de cap, la adult).

2) Descntec de cutit. - (Junghiu).

Neascutit. i marea s'o turbura.

4) Descntec de soare sec. - (Congestie cerebrala).

5) Descntecul de bub rea. - (Buba neagr, Da Iac),

Repeti de trei ori descntecul i mai colinda prin sat la alti.

8) Descntec de abces la Insele.

Din carne in piele i s rmlie (cutare) curat

9) Desantee de treeturil. - (Pantecrie), (Deochiat la

Vineri la 5 p. in. In aceste zile, pacientul merge acas la baba,

la un ciine, care o mninc cu totul. (Corn. lanca - Braila).

12) Descntec de intalnealii, de ceas rti, de doamne

2) A plecat (cutare) pe cale, Cu stinga l matura.

13) Desentee de spalm, spriat, fria.

14) Deseintee de ineulat. - (Urina sau materiile fecale).

15) Descntee de spuraciune.

16) Descntee de plescarip. - (Cartite, Ectima).

17) Desantee de viermi.

18) Descntecul de fluture". (Crup, Angina difterica, La-

19) Deseinteetil de uttna. - (CoItii de Iup, Scrofulozi).

20) Deseantecul de rale (sau rapan).

21) Deseantec de chelie. - (Favus).

22) Deseantecul de argint vlu. - (Fermecat de argint vits).

descantat, sa-1"dam afari pe cel vechi, fermecata. Baba ii da de

23) Desantec de Old. - (Angina dilterica, Difterie).

24) Descntecul de bube dulei. - (Alte).

25) Desentee de gtWer. - (Flcarita, Oreionul).

pozitia fAlcei cu care parte a fost in sus i locul de unde a ridicat-o.

27) Descntecul de sgetturh. - (Sgitat, Tetanos).