Sunteți pe pagina 1din 79

Naturaii§fi ifalieni din veacul

ai XVIII-lea, cercet6fori ai
tinufuriior române§fi

de
EMIL POP
profesor universiiar

EDITURA FUNDATIUNII OLIVIERO VARZI


Timi§oara 1942

www.digibuc.ro
EMIL POP
profesor universifor

Nafurali§fi ifalieni
din veacul al XV111-lea
cercefâfori ai
finufurilor române§fi

EDIT. FUNDATIUNII OL. VARZI

www.digibuc.ro
Monografii despre raporturile
dinfre Ifalieni §i Români
Colectie Ingrijità de
Silvio Guarnieri

EDITURA FUNDATIUNII OLIVIERO VARZI

www.digibuc.ro
Date biografice §i bibliografice
asupra autorului
Emil Pop, näscut 1897, in Bucerdea vinoasa, jud.
Alba. Licentiat in teologie (Sibiu) si in
stiinte naturale (Universitate, Cluj).
Doctor in stint& naturale si docent in
geobotanicä (Universitate, Cluj).
Profesor de anatomie i fiziologie vege-
talá la universitatea din Cluj.
Lueräri principale
1) Analize de polen in iturba Carpatior ori-
entali (Dorna-Lucina). Cluj, 1929. 130 p.
2) Contributii la istoria vegetatiei cuater-
nare din Transilvania. Cluj, 1932. 73 p.
3) Flora pliocenicä dela Borsec. Cluj. 1936.
189 p.
4) Cereetiri citologice, anattomo-fiziologice
taxonomice la Anemonele din sectia
Hepatica. Cluj, 1937. 53 p.
5) Diluviale Florauntersuchungen in Ru-
mänien. Viena, 1938.
6) Untersuchungen über Wasserausschei-
dung einiger Gräser und über das Ver-
hältnis zwischen hydathodischem Wasser
und Tau, Bucuresti, 1940. 15 p.
Colaborari:
Colaborator din 1923 la Buletinul
Grädinii Botanice si al Mu-
zeului Botanic dela Univer-
sitatea din Cluj' (30 lucräri) ;
Contributii Botanice din
Cluj ; Veröffentlichungen
des Geobotanischen. For-
schungsinstitutes Rübel in
Zürich; Comptes Rendus des
Séances de l'Académie des
5

www.digibuc.ro
Sciences de Roumanie, Bu-
euresti; Académie Roumaine,
Bulletin de la Section Scien-
tifique, Bucuresti ; Anal ele A c a-
demiei Române, Memoriile
Sectiunii tiint.ifice, Bucuresti;
Buletinul Societätii Regale
Române de Geografie, Bucu-
restl ; Revilsta Padurilor, Bucu-
resti; Revista Stiintific5. V.
Adamachi", Iasi; Natura, Bucu-
resti; Societateade mâine, Cluj;
Transilvania, Sibiu; TaraBar-
sei, Brasov; Dacoromania, Cluj;
Biblioteca de popularizare a
Grâdinii Botanice din Cluj,
Cluj; Gazeta Ilustrath, Cluj;
Grädina Mea, Cluj; Notite de
la Grädina Bo tanicA din Cluj,
Cluj.

www.digibuc.ro
ifalieni din veacul
NM-Lira li§fi
al XVIII-lea, cercetàfori ai
tinuturilor române§fi

www.digibuc.ro
Tristele conditii politice si economice, in
care se främânta, divizat si exploatat, neamul
românesc in veacul al XVIII-lea, erau ostile si
chiar fatale vreunei injghelAri stiintifice natio-
nale.
Vorbim in special de cercetirile naturaliste,
care presupun o anumiti stare de belsug econo-
mic si un nivel de vieati intelectuall diferen-
tiati, in care si fie posibile si preocupäri elibe-
rate de necontenita grijä a conservirii natio-
nale si chiar individuale.
Aparitia masivi a unui Dimitrie Ca n-
temi r, smulsä din vAltoarea chinuitei istorii
românesti, de geniul, pasiunea si situatia lui,
a fost osinditi sä /Iguana multi vreme un fe-
nomen singular.
Din nenorocire greuatile de cilitorie de
atunci si mai ales din prima jumätate a
veacului opreau destul de serios si, pe savantii
striini sä facä exploriri geografice si natura-
liste in spatiul românesc. In special este vorba
de principatele dunärene, unde nici chiar in a
doua jumaate a veacului al XVIII-lea nu exista
un serviciu de postalioane organizat, asa ca in

www.digibuc.ro
Transilvania si Banat, administrate de Aus-
trieci.
In asemenea conditii, informatiile, care ne
intereseazà. aci, puteau fi culese mai ales de in-
vätati sträini, care aveau in tarä functiuni sta-
bile i protejate de stipânire: secretarii domni-
torilor, profesorii printilor, functionari admi-
nistrativi, ofiteri etc.
Dar si acestia, fiind in absoluta lor majori-
tate nenaturalisti, amintesc doar in treacät si
mai mult subt raport economic fapte ce privese
natura.
Totusi acestea pot oferi indicii de pret
naturalistului.
Este cazul sä accentiam, cä unul din pri-
mii strdini, de aceastä calitate, a fost floren-
tinul Antonio Maria del Chiaro, care
fusese la sfârsitul veacului al XVII-lea secreta-
rul, pentru limba italianä, al lui Const a n-
tin Brâncoveanu. In cartea sa apä-
rutä la 1718 in Venezia (10) 1), descrie intre al-
tele si bogátiile solului si ale subsolului Mun-
teniei in interesaute amdnunte 2).
Calitorii, pe care cu deosebire misiunile
diplornatice Ii sileau sä treacá pe la noi, aseme-
nea laudà i evalueazä in fugä bogätiile pämân-
tului românesc, Inca chiar din veacul al XVI-lea
(Bongars, apoi Strassburg, Baksics
etc.). Altii descriu numai o ramurä a bogätiei

1) Numerii din pananteza trimit la, lista biblio-


grafieà dela snrsitul stmliului de fatä.
2) Cartea a fost tradusi si in romfmeste de
S.Cris-Cristian in 1929.
10

www.digibuc.ro
noastre, ca apicultura (L ange in 1776) sau
mineritul (v. mai târziu).
Cu atât mai impresionanti este hotarirea
unor oameni de stiint5, particulari, de a intre-
prinde explorari de hingä duratk in ciuda di-
ficultätilor de cAlâtorie, de care erau siguri.
este interesant sä stabilim el dintre
acesti putini oaspeti, cunoseitori ai naturii,
care ne-au vizitat in putin ospitalierul veac de
care ne ocuparn, majoritatea este formatä de-
savanti italieni.
Fenomenul se explici de sigur si prin aflu-
enta de atunci a naturalistilor italieni, produsi
mai ales de universititile celebre ale Italiei cen-
trale si nordice.
In jumätatea a doua a veacului al XVIII-
lea accesul cärturarilor italieni, cel putin in in-
teriorul arcului carpatic, se mai explick cred,
si printr'o imprejurare specialâ. Subt admi-
nistratia austriack incepând chiar din Viena si
terminând cu localititi miniere ca Säcârâmbu
d. e., functionarii de origine italiank impânzi-
serä administratia, ocupând in cele mai multe
cazuri situatii de mare rispundere.
Cilitorii italieni se bucurau in urma aces-
tei imprejurAri de avantaje insemnate si. por-
neau la drum mai increzâtori. Daci urmirim.
corespondenta lui Gris elin i, sau mai ales
a lui S p all anz an i, vom gäsi nume italic.-
nesti peste tot: in ministerele din Viena, in gu-
vernatura Ardealului si. a Banatului, la inspec-
tia si directia minelor, ca sä nu vorbim de pu-
ternica expozitur5, italiang dela Poarta din
Constantinopol.

11

www.digibuc.ro
Cei 4 Italieni naturalisti, sou in parte po-
lihistori cultivati si in stiintele naturale, de
care vom vorbi aci, sunt Marsigli, Gr i s e-
lini, Sestini s.i Spallanzani. Contri-
butiile lor se leagi una de alta si se intregesc,
dupä cum vom vedea.
Intâiul, Mars igl i, ne-a cercetat la err-
situl veacului al XVII-lea si inceputul veacului
al XVIII-lea. El gäseste teren virgin pe unde
trece. In schimb ultimii trei vin la noi aproa-
pe deodati spre sfârsitul veacului, inteo vre-
me de adânci preocupäri naturaliste, care totus'i
nu fructificaseri la data eálitoriei bor.

12

www.digibuc.ro
Marsigli

Intaiul mare calätor si naturalist italian


care ne intereseaza in mod special aci, este con-
tele Luigi Ferdinando Marsigli, nas-
cut in Bologna, la 20 Iu lie 1658 si mart tot acola
la 1 Noemvrie 1730.
A fost mare militar, om politic si om de
ramäsese tot thnpul vietii sale si
un bun naturalist, este cu totul explicabil, de
Indatä ce la Padova avusese drept magistri nici
mai mult nici mai putin, cleat pe Malpigh
parintele anatomiei" í pe celebrul botanist
Trionfetti.
Inca la I/1'sta de 21 de ani cAlatoreste in im-
periul otoman european, apoi in Dalmatia, Un-
garia, Austria, Germania, Franta, Olanda, An-
glia.
Multe din drumurile sale le face ca soldat,
luptänd mai ales impotriva Turcilor, Incepand
cu anul 1682. Participa, cu rang de colonel si
la eliberarea Timisoarei de sub Turci. Ardea-
lul 1-a stralatut asemenea in campanii militare.
In Muntenia, a umblat, se pare, de doul
ori, in 1690 si 1692 si a intretinut legaturi vii
cu Constantin Cantacuzino Stol-
nicul (v. 22).
Pe lângä lucrari de stiinta militarä i poli-
tica, publica opere fundamentale din domeniul
stiintelor naturii. Tratatul sáu Histoire de la
Mer" 11 consacrä drept unul din primii oceano-
graf i.

13
www.digibuc.ro
Avea legaturi cu cei mai de seana oameni
de stiintä nu numai din Italia, ci din toata Eu-
ropa. Litre altii cunostea personal lie N e w-
t o n si. pe renumitul iatromatematician din Ley-
den, Boerhav e, care scrie prefata cartii lui
Marsigli despre mare.
De natura tinuturilor românesti se ocupa
in monuraentala sa opera: Danubius Pa n-
n onic o-Mysicus (27) aparutä in 1726 si
retipäritä in frantuzeste la 1744 (28). Este
intaia monografie a Dunarii, dela Viena la Ni-
copole, tiparita in 6 infolii, bogat ilustrata cu
desene täiate in aroma.
Cat de Indrizneati ca initiativa si intemeiatä
ca documentare a fost aceasta monografie, o
ilustreaza faptul, cä mai bine de o sutä de ani
ea a fost unicul izvor de informatii cu privire
la natura Peninsulei Balcanice propriu zise.
Abia in 1833 a reinceput explorarea cu tot dim-
adinsul a faunei si florei balcanice de catre o
expeditie, in care partea leului i-a revenit unui
Roman ardelean: Constantin Manoles-
c o (33).
Dad, din monografia lui Marsigli scoatem
observatiile privitoare la tinuturile romanesti,
vom gasi c5, ele sunt relativ putine. Lucru fi-
resc de altfel, deoarece Marsigli trateaza. Du-
närea pe cat e posibil in intregimea ei, fail a
indica prea multe localitäti; in randul al doilea,
el cercetase personal mai mult Dunarea aus-
triad, si panonica.
In v o 1. I di referinte geografice generale
asupra topografiei si hidrografiei tarilor rive-
rane, cuprinzand firesfe si provinciile romil-

14

www.digibuc.ro
negti, inteo descriere sumarä insotitä de una
din primele härti congtiincioase ale lor.
Vorbegte de mlagtinile cu stuf din Moldova
gi Muntenia, dând pentru primadatä, un foarte
frumos profil inteo regiune de plaur, fär5, sä
ni-se spun5,, dacä e ridicat la noi sau aiurea
(p. 81) 3).
Amintegte de solul negru, fertil al Banatu-
lui (p. 80), ca gi de solul nisipos dintre Dunäre
gi Muntii Ardealului (p. 74).
In Transilvania existi izvoare inflamabile
(v. mai târziu) gi mofete ce omoarä animale
(Ciuc, satul Accida"?, p. 94, 95).
In v o 1. II. se ocupä de antichitätile roma-
ne, cuprinzând aici gi Transilvania gi Oltenia.
Pe noi ne intereseazä in special faptul, ca aci
vorbegte de oasele gi mäselele de elefant" fo-
sile, deoarece crede, c5, ele provin dela elefantii
Intrebuintati de Romani in luptele impotriva
Dacilor. Douä din aceste resturi, frumos dese-
nate in pl. XXIX, le are dinteo mlagtinä, din
apropierea F5gäragului.
Gregala lui Marsigli de pe la 1700! o
corecteazä., cu trei sferturi de veac mai tärziu
Griselini!
V olumul al III-lea e inchinat minera-
lelor.
Studiazä, gi la microscop! aluviunile Du-
närii gi ale afluentilor ei, apoi ingirä gi carto-
grafiazä, minele din Virile dunärene, impreunä
cu felul produetiei lor.
3) Toate eitatele mele sunt din eclitia franceei
(28).

15

www.digibuc.ro
Aci gäsim o interesantä hart& rainier& care
cuprinde Ardealul, Banatul §i Muntenia, indi-
când 25 de mine de aur, argint, cupru, mercur,
fier, plumb, cinabru, sare i chiar izvoare de ape
minerale dela noi.
Subliniem aceastä contributie fundamenta-
li. La aparitia cärtii lui Marsigli, pe ate §tiu,
singura lucrare 4iin4ifick sintetic& despre mi-
nele Transilvaniei era a lui K6 leseri (24),
tipariti cu vreo câtiva ani mai înainte çi care
se ocup& numai de minele de aur i prelucrarea
aurului.4).
Este interesant, c& Muntilor Harghita" le
zice Arc h it a, asa cum Ii numesc §i azi Româ-
nii din apropiere.
Când vorbe#e (la p. 30) de muntii de lam-
g& Du/are, acoperiti de Pini", n'ar fi exclus sk
se fi gândit tocmai la stâncäriile noastre din
Banat, cu Pinus Pallasi an a.
La tab. 13 dä o hartà specialk cu o sectiu-
ne prin mink a Ocnelor Mari.
Aminte*te flo ri de s ar e la Ocne (jud.
4) Un grec, Mihail Sche n4 u s, cavaler de
Van der Beck descrie sub forma unei scrisori
adresata lui Köleseri Oltenia suteran5." publi-
când-o apoi in Venetia la 1724 (Galeria di Minerva
riaperta). Aceastä lucrare a fost an,exità la editia
din 1780 a lut Köleseri, ingrijiti de Seivertu s.
Ea ruprinde aci 21 pagini i o remarcabilà hart&
amknuntitö. a Olteniei, Nu putem sti dac5, Marsigli
avea cunostintä de aceastä hartä; aceea publicati.
in Danubius" face impresia, cd. Marsigli nu s'a ser-
vit de datele i harta lui Schendus cu privire la
Oltenia.

16

www.digibuc.ro
Odorhei), pe Valea Corundului, unde se gäseste
o grotä, ce exalä gaze otrivitoare ca aceea
dela Pozzuoli (p. 46).
La p. 48-50 descrie pe larg i cu o serie
de experiente personale apa inflamabilä." de
langi Bazna, descoperiti in 1685 de niste cio-
bani. Romanii i-ar fi zicând appa ardens", iar
Sasii Saltz-wasser". E vorba de doui basinete
cu apä rece, siratà, care clocoteste", si care
se aprinde. Pusä In vas, nu arde, asemenea
nici sarea obtinutä din ea prin evaporare. Acest
fenomen care uimeste pe Marsigli, nu se poate
datora, decat g azului met a n, sckpat la su-
prafati prin cursul izvoarelor comune.4*)
La p. 51-52 descrie un lemn petrificat, ob-
tinut din Transilvania.
La p. 101 prezintä grenatii din Aries.
La p. 105 se ocupi de aur, pe care II citeazä
dela Baia de Cris, Baia Mare, Abrud, Zlatna,
Rodna, Banat si nu uitä sä spunä cä nisipul eau-
rilor transilvänene i bänktene contine aur, in
special al Timisului si al Bistrei, din care local-
nicii 1'1 apalä. Il cerceteazk si la miroscop.

) De altfel d e aquis ardentibu s" din


Ardeal am gäsit vorbindu-se Ina in 1678. Farma-
cistul Georg V ette din Sibiu (oniginar din Pru-
sia) anunt5. pe D. H. V ollgnad dela Academia
germanä, ea in 2 Iulie 1672 a inceput sä ard5, un iz-
vor cu apa tulbure, situat la 4 mile de Sibiu. Se dis-
cut.5 dacá e verba de naphta", jaitamen, sau h a -
litus subterraneu s" 114iscg*Itea curiosa
medico-physica Academiae naturae, curiftorum
1673-1674, tipárit in 16781.

17

www.digibuc.ro
Fierul e mentionat din junil Rosenaului"
(Rksnov?), insotit de antimoniu, §i din jud.
Ciuc. Cinabru se gäse§te lâng& Abrud etc.
In v o 1. IV descrie pe.stii si alte animale
acuatice din Dunäre, insotindu-0 textul cu ad-
mirabile plan§e.
Nu dä localitäti, doar la un crap exceptio-
nal, de o lungime de 4 picioare si o greutate de
27 livre, pescuit la 5 Martie 1701 din Timi§, pe
la hotarele Transilvaniei. Totu§i capitolul
despre pe§ti trebue considerat drept fundamen-
tal pentru ichtiologia românä, ckci se descriu
pe§tii Dunärii Intregi §i mai ales Acipenseridele
Mini noastre, inteo manieri stiintificä §i cu
fidele si artistice imagini.
In v alum ul a 1 V-lea gäsim päsärile, ia-
rä§i fir& precizarea localititilor.
Ultimul volum cuprinde studii ana-
tomice §i chiar fiziologice asupra päsärilor (pe-
licani d. e.) ..§i. pe§tilor (moruni!). Aci ne
spune ca aminuntele anatomice ale Huson"-
ilor le-a remarcat mai ales in 1699, când pes-
card de pe insula de lâng& Onsova (Ada Kale,
N. a.) desficeau zilnic câte 50, 60 sau chiar sirte
de moruni.
In continuare public& mäsur&torile asupra
vitezei apelor Dunarii §i ale Tisei, ca §i analiza
microscopic& O. chimick a apelor, ce se vars& in
Du/are. i

Urmeaz& un catalog foarte interesant de


plante. Din nenarocire cercetirile fui floristice
nu au trecut mai jos de gura Dravei, a§a Inca
dela noi nu citeaz& nicio plant& (v. §i 29). Aci
pomeneqte de invazia de l&custe din Ungaria,

18

www.digibuc.ro
Moldova, Valahia si Sârbia, in anii 1689-1691
(p. 119).
Incheiem capitolul despre Marsigli, accen-
tuând, ci el a fost intâiul naturalist cu privirea
larga si cu pasiunea unei documentiri chiar ex-
perimentale, care a sträbätut spatiul românesc
si. dela care ne-au rämas documente scrise de
aceasti natur5,. Nu putem, cleat sä regre-
tAm de sigur, cä destinul nu i-a ingiduit sii cer-
ceteze mai cu de-amänuntul tocmai tärile noas-
tre. Dar chiar asa fiind, monografia lui Mar-
sigh rämfine in permanentul interes al Romani-
lor, natiune cu rosturi principale in valea Du-
/aril.
*
Drumurile de cercetare ale celorlalti 3 Ita-
lieni, Griselini, Sestini si. Spallan-
zani au loc cu bune trei sferturi de veac dupg
ale lui Marsigh .
In acest timp stiinta Apusului a progresat
febril si spiritul ei cercetätor a ineeput si se
infiltreze si la noi, mai ales in Transilvania,
desläntuind aci o vie miscare naturalistä.
Perioada de främântare a acestei miscári
este ultimul parar de veac, iar matca ei Sibiul.
Concomitent cu ea si mai ales In 1780 se ingr5.-
mädesc publicatiile geografice-naturaliste asu-
pra tinuturilor românesti si tot in jurul acestui
an, la rästimpuri foarte scurte ne cerceteazä si
cei trei savanti italieni.
Poporul românesc tinut in grea obidä eco-
nomici si. social& de mai multe stipâniri sträi-
ne, nu participi la acest moment fecund pentru
stiintele naturii.

19

www.digibuc.ro
Exagerata fiscalitate fanariotá ì politi-
cianismul a sufocat in Principate orice initia-
tivä de progres stiintific local. Dar nici streinii
nu au publicat vre-o oper& geografici-natura-
list& mai important& asupra tärilor românesti,
decât destul de tärziu.
Asa este lucrarea lui Sulz e r, fost cipitan
si auditor in armata austriaeä, asupra Munte-
niei, Moldovei i Basarabiei, apärutä la 1781
(44), deci dupä cälätoria lui Sestini. Ea cu-
prinde i câteva capitole mai mult statistice
despre bogátiile in plante i animale cultivate,
in vânat, peste, päduri i minerale.
Dar nu putem läsa nementionat ziarul de
drum al maternaticianului si astronomului ita-
lian B osc o vich 5), care cälätoreste in tova-
räsia ambasadorului englez Porter dela Con-
stantinopol in Polonia. In cartea sa publicat& la
1772 (8 si 9), di interesante date asupra pro-
duselor agricole, mai ales ale Moldovei.
In Transilvania, starea dezolanti a täräni-
mii siluite de latifundiarii maghiari avea sä.
desläntue din moment in moment o sängeroash
revolutie.
Putinii nostri cärturari, ridicati cu greu din
aceastä rnizerie, erau obsedati de descoperirea
originii romane a unui neam robit si se orien-
tau instinctiv i excluziv spre istorie i filologie,
din care se luptau. s& desprindä argumente pen-
5) Iorga spume despre Boscovich: de
erigine din Ragusa, grin urmare slay de sange ..."
(f2, p. 174). Enciclopedia ItalianA Il prezintä drept
italian indiscutabil (vol. VII, v. p. 546).

20

www.digibuc.ro
tru clreptul Romänilor la o vieatä demnä si. pro-
prie. In anul belsugului naturalist, 1780, noi
tipäream in capitala Ungariei: Elementa lin-
guae Daco-romanae" subt iscalitura lui S a-
muil Micu.
*tiinte naturale isi permiteau si puteau sä
cultive cärturarii natiunilor zise privilegiate",
din Ardeal: Unguri, Secui si mai ales Sasi, um-
blati prin universitätile din Apus si cercetati de
conationalii lor din Austria si Germania.
Inteadevär centrul miscarii naturaliste
transilvänene se fixeazä la Sibiu, unde guverna-
torul de atunci, Samuil Bruck enthal,
proteja in mod foarte sensibil miscarea.
Aci träia vestitul mineralog Fichte 1, ori-
ginar din Pressburg, care tocrnai la 1780 isi ti-
pärea cele 2 volume despre mineralogia Tran-
silvaniei (14).
Contemporanii lui: L er chenf eld venit
aci din Klagenfurt, apoi S i g er us si K räu t-
n e r erau botanisti zelosi.
Cele mai frumoase colectii de stiinte natu-
rale si librärii de facturk occidentali se gäseau
tot la Sibiu.
alätorii striini, incluziv Sestini si Spallan-
zani, isi fäceau popasuri lungi in acest centru
stiintific, iar naturalistii localnici le dädeau
pretioase informatii.
Contributia celor trei savanti de care ur-
meaZä sä vorbim nu este totusi umbriti de
aceastä intensä concurentä localk. Unele priori-
täti le sunt disputate mai mult de alti sträini,
mai ales Germani, calätori sau temporar coloni-
zati in Ardeal. 1i vom mentiona la locul cuvenit.

21

www.digibuc.ro
Griselini

Voiu insista purin asupra lui, deoarece este


cunoscut, in orice caz usor accesibil, publicului
romfin. Cartea lui despre Banatul Timisan, apk-
ruti in 1780 in nemteste i italieneste, a fost
tradusä in limba românä de N. Boloc a n, in
1926 (18).
Venetianul Francesco Grrselini a
träit intre 1717 si 1783 o vieatä plinä de inegali-
täti i aventuri, incheiatä trist inteun azil.
Aceasta nu l-a Impiedecat i fie un poli-
bistor plin de neastämpdrul cercetärii si al in-
terpretärii.
La chemarea baronului Brigid o, prese-
dintele administrativ al Banatului, Griselini
vine la Timisoara in 1774 0 timp de trei ani
cerceteazi istoria i geografia provinciei.
Fructul acestei cercetari este monografia
Banatului Timisan, temelia cercetärii istorico-
geografice a acestei tärisoare (18).
In partea a doua a cärtii desbate istoria
naturalä" a provinciei sub form& de 12 scrisori,
dintre care 11 sunt adresate tocmai profesorului
Spallanz an i, din Pavia, care avea sä vizi-
teze si el Banatul peste vreo 10 ani.
In aceastä parte, aläturi de multe conside-
ratii de geografie fizicä, gäsim si date privi-
toare la geologia, fauna si flora Banatului, date
puse in discutie cu multä eruditie.
Centrul de greutate al acestei párti II for-
meazä descrierea pe larg a minelor din Banat.

22

www.digibuc.ro
Dup.& lucrarea lui Köleseri si M a r-
s i g li, minele i mineralele Ardealului i Ba-
natului au fost reinfktisate publicului in veacul
al XVIII-lea, mai ales de Fridwaldski
B o r n.
Cel dint&iu, un iezuit, originar din Press-
burg i stabilit apoi la Cluj, publick o compila-
tie, destul de naivä asupra mineralogiei Tran-
silvaniei, la 1767 (15).
Lucrarea lui a fost lovit5, fatal de critica
autoritarä a cavalerului I. B o r n, organizatorul
muzeului palatin de stiinte naturale din Viena
si specialist consacrat, pe vremea sa, In tehnica
mineritului.
Born s'a näscut in Capnic, cea mai repre-
zentativä localitate a bogiei mineralogice ar-
delene. 6) A cercetat mai de multe ori minele
noastre si a puiblicat in 1774 o lucrare funda-
mentalä asupra lor (6, 7). Nu numai preci-
ziunea informatiei, dar i nomenclatura petro-
graficá proprie, fac din aceast& lucrare o oper&
de consultare minier& i mineralogic5, pentru
mai multe decenii.
Griselini descrie din nou si mai pe larg mi-
nele Banatului, dintre care miele noi, pe care
Born nu le cunoscuse.
Inirä mineralele din murrti si exprimä teo-
rii personale cu privire la geneza pietrelor, In
special a gra.nitului, a rocilor stratificate i cu
privire la fenomenul cristalizärii.

6) Dupá altä informatie s'ar fi nIscut la Alba


Tuba.

23

www.digibuc.ro
Descrie Pestera Hotilor dela Herculane
alta din Cazane. Vorbeste de apele termale, mi-
nerale.
Public& pentru prima data din Banat un
numär remarcabil de fosile, intre care si fosile
vegetale. Meat, ci in lipsa esantioanelor origi-
nale si data' fiind nomenclatura tulbure a vremii,
ele nu se pot identifica (v. si 30).
Combate, cu argumente, ipoteza lui M a r-
s i g li. cà resturile de elefant" ar proveni dela
arlimalele de luptä ale Rornanilor. Ele sunt fo-
sile, care se gäsesc si in tinuturi nordice unde
Romanii niciodatä nu au umblat.
Plantele putine notate de el in excur-
sii sunt printre intaiele publicate din Ba-
nat. Meat, cä o parte din ele sunt gresit de-
terminate, iar majoritatea lor sunt publicate
frä localitäti (v. i 30).
In schimb sunt pretioase datele lui Grise-
lini asupra culturii de orez din Banat, ince-
putä de niste colonist milaneji la Ghiroda ran-
g& Timisoara de unde fuseserä alungati de stä-
*lire cu toatà reusita intreprinderii lor.
El da i o hartä important& pentru stabili-
rea domeniului päduros din acel timp.
Tot Griselini ne comunick i cfiteva note de
etriobotanic& româneascä: unele plante medi-
cinale, cu pregitirea leacurilor i plantele fine-
toriale utilizate de Bäniteni7).
1) Iorg a, vorbind de cilaoria lui Felice
Car onni prin tarä, sustine eä acesta in cartea
sa din 1812, ar fi notat cea dintäiu insemnare de
medicina populari ronifineasci (23, p. 4). In reali-

24

www.digibuc.ro
Intr'o scrisoare lungä adresatä lui S c o-
p o li, profesor de botanica la Universitatea
din Pavia, Griselini se ocupa pe larg i cu ob-
servatii originale foarte interesante de musca
columback aratând ravagiile ce le face si incer-
cärile de a o combate.

Dad. Griselini este un autor destul de


popular la noi, ultimii doi italieni de care ne-a
mai rämas sa vorbim, sunt prea putin cunoscuti
si in special literatura noasträ stiintificä i-a
neglijat pe nedrept pâni acum. Doar Sestini a
inceput sa-si faca drum in aceastä literatura in
urma unei publicatii a subsemnatului (30).
Spallanzani nici mäcar nu a fost inregistrat.
Vecinii nostri, incalte, i-au ignorat complet.
li vom chuta zadarnic in literatura si biblio-
grafiile stiintifice bulgare i maghiare, desi ei
au stfabatut atat Bulgaria, cat i Ungaria,
publicand de acolo interesante note naturaliste
(v. d. e. 17 si 45).
De aceea imi voiu permite Si insist ceva
mai pe larg asupra bor.

tate Caronni transcrisese in intregime aceste (infor-


matii din Griselini (v. §i 30). Totuqi nici Grise-
lini, C I. G. Kramer e primul de care §tim, cà ia
note de medicini popularà româneascà. Asupra lui
vom reveni.

25

www.digibuc.ro
Sestini

Domenico Sestini s'a näscut pe la


1750 la Florenta unde studiazi filologia clasicà
teologia. Se cäluggreste in ordinul Trapisti-
lor, dar bibliofilia i dorul de cklgtorie II rg-
peste pe tângrul abate dela indatoririle sale
eclesiastice.
La vârsta de abia 25 de ani (1775) este
bibliotecarul dugelui de B is car i, iar cu doi
ani mai târziu inaugureazi o serie lunga de ci-
lgtorii prin Italia, Grecia, Asia Mick Constan-
tinopol, Rumelia, Muntenia, Ardeal, Banat, Un-
garia, Austria; apoi in Germania si Plants_
Noui volume cuprind toate notele sale de
drum.
Dupg ce îi terming cälgtoriile, se angajea-
zg din nou bibliotecar, de astädatg la Ducesa
Elisa Baciocchi.
Intre timp e chemat i in Ungaria pentru
organizarea muzeului Hedervarian (11).
In sfgrsit Ferdinand al III-lea de Toscana
Il numeste profesor la Universitatea din Pisa.
Moare la 1832 in vârstg de 82 de ani.
Specialitatea predilecta a lui Sestini a fost
numismatic'a si in legatura cu ea arheologia si
filologia. In cursul cglgtoriilor sale se preocu-
pa insä in mod constiincios de probleme foarte
variate si mai ales de naturg, atgt de mult, in-
egt devine un naturalist autodidact. In special

26

www.digibuc.ro
prinde gust de botanicä, notând plantele obser-
vate la popasuri.8)
Cuno§tintele lui floristice aveau sä-i asi-
gure un loc foarte onorabil in galeria invätati-
lor, care au explorat flora tinuturilor româ-
nesti.
In 1779, pe când Sestini petrecea in Con-
stantinopol, plänuieste sä se angajeze chiar
pe baza unei conventii, pe cit se pare secre-
tar la Principe le Ispilanti, domnitorul Munte-
niei. Pleaci inteadevar in toam.na acelui an
la Bucuresti, trecând Dunärea pe la Giurgiu.
Acest drum de putin interes pentru un natura-
list român 11 descrie inteo lucrare apärutä la
Roma in 1794 (37).
Planul lui Sestini la Bucuresti nu reuseste;
postul de secretar al Domnului e ocupat de me-
dicul Raicevic h. E silit astfel sä petreack
iarna si primävara in capitala Munteniei, de un-
de e salvat de prietenii säi läsati la Constant-
nopol: Carlo §i. Constantino Ludolf,
fiii ambasadorului napolitan in Turcia. Aces-
tia in drumul lor spre Viena, il lau cu ei din Bu-
curesti si pe Sestini.
Ei pleacä din capital& in 27 Mai 1780 §i dru-
mul lor tine mai mult de o lull& i3rin tinuturi ro-
mâne§ti; in 4 lithe päräsesc Banatul.
Etapele mai de seami ale itinerarului sunt:
BucurestiPitesti----Curtea de Arge:. Ciineni
8) Serie chiar o monografie floristici a Munte-
lui Olimp din Asia Mid. (F lor a e Olympicae
Ida e a) ins;rrand de acolo vre-o 530 specii dupii_
sistemul, nou pe atunci, al lui Linneu.

27

www.digibuc.ro
SibiuAlba IuliaAiudClujZlatnaDeva
SacärambuLugojTimisoara.9)
Ziarul lui Sestini luat in acest drum, a stat
9) Iata lista localitätilor si a raurilor intalnite
de Sestini. (Numele transcrise din Sestini sunt tipa-
rite spatiat):
I. Ghiurghevo = Giurgiu; Odaia
Odaia ; Calugareni -= Calugareni; Capoc-
ceani = Copaceni; Vaccaresti = Vacaresti ;
Bukoresti, Bukuresti = Bucuresti (37).
Kotrosciany = Cotroceni; La Ros-
ciú = Rosu; Dr a gon esti = Draganesti; Fl o-
r esti -= Floresti ; R ostok,Rostoáka =Ras-
toaca; Ard-Seisce Ardseisce, Argis =
Arges; Kajesti, Ghejescty = Wiest ; Pe-
troja Petroaia; Pitescty, Pitesty = Pi-
tEsti; TirguWrasce d'Argis = Curtea de Ar-
ges; Tscetatie Niegrului Wodi = Ceta-
tea lui Negru Voda ; Topologolui = Topolo-
gul; Olta, Anita =Oltul; Sanatrucolo =
Sälatrucu ; Rothe nthurm = Turnu-Rosu ;
Perisciani = Perisanl; Riu-Albu, Rivus
Albus = Rau-alb; Spina = Spini; Cokoi =
Cucoiu; Dides ti=Titesti; Boiscior a=Boisoa-
ra; Coigiani=Caujani;Kriblesti=Greblesti;
Bo scitoru= ? raulet pe langa Caineni ; B o i -
c I o = Boita ; Kin é n. = Caineni ;Rivaduli =
Raul Vadulai ; Oltariolo = Lotrioara ; T al -
ma tsch = Tilmaciu ; Zoodt = Raul Sadului ;
Schellenberg=elimbar;Hermanstadt,
Cibino, Cibinum, Sibié = Sibiu; Zibin =
Tibinul ; Salsbur g, Bisokna = Ocna Sibiu-
lui; Farniciori = Turnisor; Roscioni =
Ruscior ; Ma k= Mag ; Hamlosch Amnas ;
Kis Apold, Apoldu d'ingiusu =Apoldul de
jos; Relssmark, Szerdahely, Miercore
28

www.digibuc.ro
in sertar 35 de ani si a fost publicat de autoruf
Insusi la 1815 In Florenta (39), dupä ce unele
date le-a controlat sau completat, folosindu-se
do lucräri asupra tärilor românesti apärute du-
pä cklätoria sa si Inainte de ali tipäri ziarul
(Sulzer,Raicevich,Benkö,Fichtel,
Griselin i).10) Datele imprumutate se dis-
Miercurea ; M ül lenb a ch = Sebes Alba ;
Sacz =Säcas; Alba Iulia, Alba Giulia,
Karlsburg, Belgrod = Alba Iulia; Ma-
rosce, Mariscus = Muresul; Ompoy, Apu-
1us Ampoiul; Lotruzzi = ?; Nagy
Enyed = Aiud; Felwincz, Fela vitz, Fel-
w it z = Virrtul de sus = Unirea ; Ar any o s,
Ariosciu Ariesul; Thorda = Turda; Ba-
nabik, Bane-Weker = Banabic; Klausen-
burg, Claudiopoli Cluj; Felek = Fe-
leac ; Zalatna = Zlatna; Periscian = Pe-
troseni ; Ompoyza Ampoita; Alvincz =
Vintul de jos ; Sibak o Sc ha b o t = ;
Szaz Waros, Bross, Saxopolis, Sazo-
banya=Orastie; Deva=Deva; Nagy- ag=S5.-
cärâmbu ; D obr a := Dobra ; K ossov a = Co-
sava ;Fadschet,Fadsched=Fäget ;Bega,
Beg=Bega;Bossur =Bojur;Lugoso Lu-
vosch = Lugoj;Rekas =Recas; Temisvar
Timisoara ; Kis-Be csk erek Becicherecul
mic ;Csat at = Cetad ; K o rn o s Condos ;
Se micl os ce = Sânnicolaul mare (39).
Precum vedem, In multe locuri incearcä sä scrie
localitäiIe cu numele br românese, neoficial.
Unul din tovaräsii lui Sestini, C on st a n-
t in o G. L udolf îi descrie drumul in câteva scri-
sori, care au fost publicate de Nino Cort es e
L'Europa Orientale" din 1922 (vol. II. fase. 3).

29

www.digibuc.ro
ting ins& in mod evident de observatiile perso-
nale.
Trebue sä stim cà Sestini a mai vAzut oda-
ta., dar pentru scurt timp tara noastrá, cAldto-
rind dela Viena la Rusciuc pe Dunäre. In afar&
de nivala de lácuste, la care fusese martor, nu
ne spune din acest drum nimic deosebit in ce
priveste natura (38).
Cu 21 de ani dup.& moartea lui Sestini apare
sub numele lui lucrarea: V iaggio in V a-
lachia e Moldavia" editath deFrut-
tuoso Beech i. Aceastä. carte a fost consi-
derat& de Iorga drept rodul sederii sale in Va-
lachia (19). De fapt ea este transcrierea, in
cea mai mare parte textual& a operii lui R a i-
c evich (34), care pAstrase tirnp de U ani
postul rivnit de Sestini. Probabil, cà acesta
copiase pentru informatia sa personal& cartea
lui Raicevich, (iar manuscrisul a fost conside-
rat de Becchi drept o lucrare original& de a lui
Sestini.11)
Aci ne intereseazä opera autentica, din
1815, care in prirnele 140 de pagini cuprinde
ziarul luat in tinuturi românesti. In ea gisim
11) Trebuie sä accentugm eh opera lui R a i -
c evich este foarte con§tiincioasä si ea cuprinde
importante date cu privire la produsele àrii, inclu-
ziv padurile. Aceste date sunt Insä mai mult ale
unui atent statistician, cleat ale unui naturalist,
de§i autorul fusese medic. Dupä Iorga, Raicevich
este un slay italienizat (22). Opera sa §i-o publia
In italieneste ; ea e tradusà apoi §i in neinte§te §i
frantuze§te, fiind la vremea sa foarte räspandit5.
utilizafg, (34, 35).

30

www.digibuc.ro
observatii abundente i interesante cu privire
la limba, istoria, starea socialä i obiceiurile
Românilor, la urmele romane din provinciile
noastre. Acestea au fost destul de pe larg ana-
lizate de Iorga (19, 20, 22).
Noi ne vom ocupa inainte de toate de re-
f erintele naturaliste trecute mai mult sau mai
putin cu vederea.
Meritul sku cel mai de seamä in aceastä or-
dine de idei este de a fi notat plantele intâlnite
in drum inteo manierk corect de-
terminate, inteo nomenclaturi latineasck bina-
ra i cu indicarea localitktilor unde au fost
gisite.
Inteo altà publicatie má ocupasem de con-
tributia floristici a lui Sestini (30). Repetkm,
ck el citeazi din Muntenia 30, iar din Ardeal
Banat 46 de sped ii. vegetale, care se pot precis
identifica.3-2)

12) fat& lista acestor plante, cu numele Sesti-


nian, tipärit obisnuit i cu cel oficial tipärit spatiat.
Acer campestris = Acer campestre L. (Tur-
nu Rosu) ; Acer platanoides = Acer platano i-
d e s L. (Turnu Rosu) ; Acer tatarica = Acer ta-
taricum L. (Turnu Rosu) ; Arctium Lappa
Lappa major Gaertn. (Turda) ; Aristolochia
Clematis = Aristolochia elematitis L.
Aristolochia clematites. Floreti, Lugoj) ; Brio-
nia alba = Bryonia a lb a L. (Sebes) ; Bu-
tomus umbellatus = B ut omus um b el l a -
t u s L. (Sibot) ; Campanula persicifolia = C a in-
panula persicifolia L. Turnu Rosu) ;
Cardus marianus = Silybum Marianum
(L.) Gaertn. (gresit ; Mag) ; Centaurea nigra

31

www.digibuc.ro
Accentusim cä Sestini este intâiul cercetr,
tor de încredere i controlabil al florei Munte-

= probabil Centaurea Jacea L. (Mag); Che-


lidonium majus = Chelidonium majus L.
(PitestiCurtea de Arges, Sebes) ; Clematis vitis
alba = Clematis vitalba L. Lugoj; Cory-
lus avellana = Cor yl us ave 11 an a L. (GI-
iesti) ; Cyanus segetum (Bauhin) =Centaurea
cyanus L. (Mag) ; Cynoglossum officinale =
Cynoglossum officinale L. (Wiest) ; Da-
tura stramonium Datura stramonium L.
(si Datura stramonum, Cräiesti, Petroaia, Pitesti
Curtes de Arges, Cluj, Sebes) ; Dipsacus labrum
Veneris = Dipsacus silvester Huds. (Mag)
Dipsakos al lui Dioscorides se numeste la Pliniu :
Labrum Veneris ; Eryngium psylli capitis = ?
(Cluj) ; Eupatoria agrimonia --= A grim oniaeu-
pat orium L. (Fäget); Euphorbia cyparissias =
Euphorbia cyparissias L. (Sebes); Euph-
rasia odontites Od ontit es rubra Gilib. (Flo-
resti) ; Gallium album Galium mollugo L.
(ital. Cagliobianco ; Cluj); Gallium luteum (Bau-
hin) = Galium verum L. (Mag, Cluj, Ffiget);
Geranium Sanguineum = Geranium sangu
neum L. (Petroaia) ; Hyosciamus albus = H y o
ey amus albus L. (PitestiCurtea de Argas,
Mag ?) ; Hyosciamus niger = Hy oscyamus
niger L. (Mag); Inula campana ? (Lugoj) ;
Iris pseud'acorus Iris pseudacorus L.
(Floresti); Juniperus communis Juniper as
communis L. (Fäget); Ligustrum vulgare
Ligustrum vulgare L. (Mag); Linaria lu-
tea (Bauhin) L in aria v ulgaris Millar
(Mag, Lugoj); Lychnis Saponaria = Sap onaria
of ficinalis L. ? (Fäget); Lychnis segetum

32

www.digibuc.ro
niei. Se §tie doar (30), cä mult inaintea lui, la
1738, medicul german J. G. Kramer publici
vre-o 5 plante din Oltenia, dintre care numai
se pot identifica O. numai la 1 din ele se indich
vag o localitate (25).
(Bauhin si Lamarck) Agrostemma Githago
L. (Mag) ; Lysimachia lutea (Bauhin) --.= Lysim a-
c hi a v ulgaris L. (Mag) ; Marubium album
(Bauhin) =Marrubium vuliareL. (Sebes);
Mespilus Crataegus ------ Cr at a eg us m o n og yn a
L. Jam (Draganesti, Galesti, Turnu-Rosu) ; Nardus
celtica (Bauhin) = V al erian a c e 1 tic a L.
(gresit ; Cluj, Lugoj) ; Nasturtium indicum = T r r-
paeolum ma ju s L. (Floresti) ; Plantago Ian-
ceolata = Plantagolanceolata L. (Turda);
Populus alba = P opulus al ba L. (Mag) ; Po-
tentilla anserina = Potentilla anserina L.
(Turnu Rosu, Mag) ; Pulmonaria officinalis P a I-
monaria off icinalis L. (Sebes); Prunus
sylvestris (Bauhin) = Prunus s pinos a L.
(Mag) ; Robinia pseud'acacia R o bini a p se u-
d a c a ci a L. (Cluj-Turda) ; Rosa sylvestris =-
(dupä Bauhin) R os a c anin a L. (Floresti) ;
Rubus idaeus R u bus ida e us L. (Lugoj) ;
Salix caprea S a lix c apr e a L. (Petroaia, Pi-
testiCurtea de Arges, Turnu Rosu) ; Salix vimi-
nails S al ix vimin alis L. (Turda) ; Sca-
biosa ochroleuca = Scabiosa ochroleu3a
L. (Floresti Sebes) ; Spiraea filipendula = Fi li-
p endul a hexapetala Gilila. (Floresti, Ga-
iekrti); Tilia Europaea Tili a plat yp hy 1 1 os
Scop. (Miesti, Sebes) ; Valeriana sylvestris = (Bau-
hin) Valeriana officinalis L. (Lugoj) ;
Viburnum opulus = V ibur n u.m opulu s L.
(Dragänesti). (V. pentru amanunte : 30).

33 3

www.digibuc.ro
In ce prive§te Ardealul ne sunt semnalate
ierborizäri, ierbarii i chiar publica4ii botanice
mult mai vechi.13) Din nenorocire ierbariile
s'au pripädit aproape toate, iar publicaitiile nu
le putem gäsi.
A tipärit insa o lungá listä de plante arde-
lene, in 1778 geograful J. Benkö (5) .14 )
Asemenea a publicat J. Balogh o listä
mai scurti in 1779 (4). Nici unul, nici altul nu
india insä loca1itäi, ca Sestini, care botanizea-
zä in anul urmator.
Pfini tipäreascä îns5. Sestini ziarul
(1815), explorarea botanici a Ardealului a pro-
gresat, fir& sä aparä, ce-i drept, nicio lucrare
floristici mai cuprinzktoare si mai precisä.13)

13) Intre Fr. Monau (Monavius),


profesor §i medic la Braaov i Bistrita, de prin 1635;
F. Bausne r, 1734; cf. ai observatii etnobotanice
de Kramer; ierbarul lui A. Páriz - Pápai
(1703-1763; J.Lerchenfeld de Raditsch-
n i g (atestat i studiat de Schur) ; Pataky (inse-
rat la Cluj).
14) Ca Griselini in Banat, a§a Benkö in Tran-
silvania däduse o operä geograficä. fundamentalà.
Autorul era i un botanist amator i in satul sau,
la Aka Mare, infiintase o grädinä botanick Nu ne-a
rämas din ea nicio urmá i nici din manuscrisul
säu asupra unei flore ardelene (v. ai 31).
15) Mentioram manuscrisul lui Ler chen-
f e I d, de care s'a servit I. T h. Ziegler publi-
cându-i la 1806 plantele lemnoase (48) ; aau listele
de plante medicinale transilvänene ale farmaciati-
lor P. Sigerus (41) ai S.Kräutner (26).
34

www.digibuc.ro
Date le lui Sestini pentru flora Ardealului au
deci o insenmItate istoric& de int&iul rang.
Este interesant pentru noi i caracteristic
pentru curiozitatea multilateral& a lui Sestini,
cä noteazä dupd numele stiintific al unor plante
numele lor ronanesc. De altfel el este unul
din primii cälátori sträini care scrie numele lo-
calitätilor, ale riurilor i muntilor í chiar ale.
unor obiecte í in româneste.
lat.& nurnirile de plante: 16)
C al ino = Cälin (Viburnum opulus. Dr&-
gänesti) ; P o rum b, Puru rn b u = Porumb
(Zea Mays. Floresti) ; K irmusu = CArmAz
(Phytolacca decandra. Floresti) ; Cucub e-
z i e = Cucurbetia, Cucurbetic& (Aristolochia
clematitis. Floresti) ; Leu s t An = Leustean
(Levisticum officinale. Floresti) ; R os ere =
Räsura, Räsuri (Rosa canina. Floresti) ; T i-
mintij = ? (Tropaeolum majus. Floresti) ;
B obu = Bob (Faba vulgaris. Gäiesti) ; M a-
su re = Mazäre (Pisum sativum. Gäiesti) ; T u-
rizz a = Turitä (afirmativ Gynoglossum of-
ficinale. Probabil confundat de care informa-
torul lui Sestini cu Echinospermum, cäruia i-se
mai zice i Turitä. Gkiesti) ; F a g u = Fag (Fa-
gus silvatica. Pitesti) ;F erig a = Ferigä (Po.-
lypodium vulgare? Pite4i) ; Droga = Drog
(probabil o specie de Genista; Sestini zice Un
Loto". Pitesti) ; Z ip eriga = Tipirig (Scir-
pus ? Juncus? Sestini: Ciperus. Pitesti) ; M e s-
t e c an a = Mesteackn (Betula verrucosa. Spre
16) Numele spatiat : al lui Sestini; in parented!.
numele *tiintific oficial, reconstituit dupä. Sestini.

35

www.digibuc.ro
Turnu-Rosu); Kukuruz = Cucuruz (Zea
mays. Turnisor) ; Lentichie = Linte (Pro-
babil transcriere gresitä; confuzie cu numele
italian. Turnisor) ; Ludèi = LudAi (Cucur-
bita Pepo. Sebes) ; Turnàri ? (Bryonia.
Sebes) ; Erb a luttata =- Iarba lui Tatin
(Dup.& Sestini Pulmonaria officinalis. Confun-
datà probabil cu Symphytum officinale. Sebes) ;
Spina = Spine (Robinia pseudacacia, Salca-
mul. Turda).
Ceice îi spuneau lui Sestini aceste nume,
poate sä fi fost mai multi. Dar principalul in-
formator a fast desigur servitorul sâu, un Ro-
mân, Timisorean de bastinä, care a calâtorit cu
Sestini din Bucuresti pânâ in Thnisoara.
Trebuie sa accentuim ca Sestini este si in
accastä privintä un precursor. Este printre cei
dintâi, dad, nu chiar intâiul care s'a trudit sä
fixeze pe hârtie cuvintele cu care Românul nu-
meste plantele. La data publicirii acestor In-
emnäri insâ (1815) apârusera vreo 4 liste de
numiri românesti ale plantelor (v. 31).
Din loc in loc vorbeste de padurile intâl-
nite, insirând copacii principali, care le consti-
tuesc. Asa vorbeste de pädurea mare deIa Dri-
gänesti (stejar, ceri, etc.) ; de pidurea Iconi"
la hotarul dintre Ilfov i Dâmbovit2,; pädurile
de pe Arge i Topolog (Mesteceni, corni, nuci,
fagi, artari) ; codrii dinspre Turnu Rosu
(fagi, specii de Ac er t a t aric a!
S alix capre a, Crataegus, frasin, arin, mes-
teceni) ; cei de pe versantul transilvänean; pa-
durea cea mare dela Cosava si Fäget etc.

36

www.digibuc.ro
Ici-colo vorbeste de conditii de vegetatie,
alte ori de devástäri de päduri (Arges-Târgo-
viste).
Noteazä i flori din grädinile täränesti,
f apt cu totul remarcabil. Ne vorbeste d. e. de
Tagete s, cunoscutele cráite, pe care le intil-
neste de pe la Adrianopol pänä. la Bucuresti (37,
p. 34). Ele au pätruns destul de târziu in Eu-
ropa. Observatia lui ne face sä bänuim ca noi
le-am adoptat prin intermediu turcese sau bul-
gäresc. Altele: Tanacetum (calomfir),
izma, condurul doamnei. Sângeorzul
de abia trecuse i casele täränesti erau Impodo-
bite cu flori (Floresti), iar pe la Pitesti portile
se impänaserk cu ramuri de fag, ca sä aducä
noroc.
Sunt interesante notele lui Sestini relativ
la plantele de culturi întâlnite, desi multe din
ele nu aduc noutäti fatä de alte date anterioare.
In special I-a impresionat marea räspandire
a porumbului la Români (Floresti, jurul Sibiu-
lui, Alba IuliaVintul de susBanabic;
Deva, Banat etc.), arätând i amänunte de se-
nanat, plivit *pat si musuroit.
Mai ales de Munteni spune, ci se nutresc
aproape excluziv cu porumb, eáci graul e dus
in Constantinopol din porunca principelui.
De subliniat cultura meiului (si in Ardeal)
vi a bobului (Muntenia). Duzi vede la Pitesti
fd. la Lugoj, uncle cultura lor incepuse abia de
2 ani!
Podgorii observi la Petroaia (Arges), pe
Topolog, la Amnas (Sibiu), pe la Turda, la Lu-
goj.

37

www.digibuc.ro
E de mirare C5, nu pomeneste \rifle, celebre
odinioark dar stârpite azi, ale Clujului, desi vi-
ziteaza Cet&tuia.
Intre Cluj si Turda descopere salcâmi, ca-
rora le-ar fi zicând Spine. Este de retinut a-
ccost& dati, deoarece stim c& autoritätile ungu-
resti se impotriveau inainte de veacul al 19-lea
incerc&rilor de a planta salami (12). Nu-
mele românesc, semnalat de Sestini, aratá si el,
cà salcâmul era la inceputul colonizärii sale in
Ardeal, caci Românii 11 numeau sim,plu Spine,
nestiind inch ce este.17)
In casa maresalului Sori din Timisoara,
Sestini cunoaste pe baronul David Puc h-
1 e r, iubitor al istoriei naturale, care IL infor-
meazä c& lâng& Ghiroda se face mult orez
tocmai el ar fi reinstalat orezäriile acolo. In-
formatie pretioask care completeazi pe aceea
furnizat& cu câtiva ani mai inainte de Grise-
lini.
Sestini nu a fost zoolog, din care pricind
notele sale faunistice nu au hrsemn&tate
si sunt mai mult de natur& aneodotick18)
Omul Intalnit, 11 consider& mai mult din
punct de vedere social si linguistic, nu din punct
de vedere biologic.
Observatiile geologice i mineralogice ale
lui Sestini sunt numeroase, dar sumare si nu-
mai unele din ele sunt importante din punct de
17) Salcâmul e pomenit din Ardeal pentru in-
tâia clatä de Benkö la 1788 (5).
38) Animale citate de el, farà nume latinesc
sunt : greeH, pureci, albine, ursi, câprioare, vitele
cornute din jurul casei i gâste.

38

www.digibuc.ro
vedere istoric, stiintific. Mai ales putinele date
asupra minelor ardelene sunt depäsite de lu-
crári fundamentale apärute Inaintea cAlitoriei
lui Sestini (24, 15, 6, 13).
Totusi notele privitoare la Muntenia sunt
de retinut, desi la aparitia acestor note, S u 1-
z e r (44) si. Raicevich (34, 35) isi asigu-
raserä prioritatea datelor mineralogice, mai
mult statistice, ce-i drept.
Mentionäm ckteva: In alvia Argesului Ti-
ganii spalä. nisip cu continut de aur.
La Turnu-Rosu gäseste stânci nisipoase-
cuartoase, cu mick si sisturi cuprinse in strate
de directie .ireg-ulari si confuza" sau orizon-
tale.19)
Despre bazinul Clujului crede, ci
odinoarà. a fost fund de mare, cici
dealurile din jur sunt pline de scoici!
Mediteazi asupra originii vulcanice vero-
simile a unor mu/4i din Ardeal. In necunostin-
ta limbei slave socoteste in mod gresit c5, mun-
tele numit de Români Vulcan ul. (= Muntii
Vulcanului) ar putea fi tocmai pentru asta un
vulcan stins.
Descrie sumar salinele dela Ocna Sibiului
si foarte pe scurt pe cele dela Turda.
Spre marele lui regret nu i-se dà voie sä
vadä minele de aur dela Zlatna si Sacirarnbu,
19) Noteazá in mai multe locuri felul pietrilor
si al solului (Petroaia, Curtea de Arges, Sildtrueu
Chineni, Ocna Sibiului, SibiuMiercureaSebes,
Cluj etc.).

39

www.digibuc.ro
eaci nu avea autorizatia specialä, care trebuia
obtimitg, de-a dteptul din Viena.
La Sibiu Sestini poposeste 2 siptimani, in-
cantat de mediul stiintific de acolo.
Il primeste foarte amabil guvernatorul
Bruckenthal, care ii arati bogatele colectii per-
sonale printre care si una mineralogica. Gu-
vernatorul Ii impartaseste planul de a intemeia
printre altele o biblioteca public& bogata, un
muzeu de kiinte naturale i chiar o grädina bo-
tanici!
Cerceteazg, pe alti naturalist (F i cht el
in special) si colectionari de minerale, destul de
numerosi (chiar chirurgul dela carantina din
Caineni, apoi Fichtel, Degenmann din
Sibiu), viziteazi librariile din ora i ajunge la
concluzia cg. Sibiul ar putea fi centrul unei uni-
versitati infloritoare.
Drept incheiere la cilitoria lui Sekini pe la
noi, trebue sä accentuam, cg, atat in timpul, cat
mai ales dupa terminarea calatoriei sale a sco-
-Wait in toate partile &TA, publicatii ce privesc
regiuniIe strabitute de el. La sfarsitul cärtii
sale, anexeaza o list& bibliografici
extrem de pretioasi, compusä din 285
de lucrari, care se ocupg, de Principate, de Ar-
deal, Banat si Ungaria.
Tot la sfarsitul cartii gisim un foarte in-
teresant ghid pentru calatori, cu indicarea
descrierea statiilor de posta, cu informatii spe-
ciale ce privesc confortul-si distractia calatori-
lor, care ne evock, uneori hazliu, peripetiile cä-
litoriilor de pe la noi de aciun 160 de ani.

40

www.digibuc.ro
Spallanzani

La 6 ani dupi tânärul i seninul abate Ses-


tini, tara noastrá e strätatut5, de un a1t abate
italian, in vârstä, ingândurat, concentrându-si
preocupárile inainte de toate asupra specialiti-
tii sale restrânse.
Evorbade Lazzaro Spallanzani,
unul din cei mai vestiti biologi ai timpului säu.
S'a niscut la 12 Ianuarie 1729 in Scandia-
no (Modena), In imprejurimile cäruia observi
interpreteazä natura Ina. din adolescenta sa.
E suit totusi sá facä dreptul, dar e salvat de ce-
lebrul naturalist V al 1 is n er i, care descopere
In tânärul jurist geniul biologului de rasi si
reuseste smulgä spre cariera pentru care
fusese predestinat.
Personalitatea sa si lucrärile Il impun încä
din tinereite i ajunge profesor de fizick mate-
matick apoi de stiinte naturale la Reggio, Pa-
via si Modena. In 1769 Maria Terezia Ii oferä
solemn catedra de stiinte naturale din Pavia, pe
care o ilustreazi pâni la moartea sa din 12 Fe-
bruarie 1799 (11).
Spallanzani era un cercetätor MA, odihnä
mai ales un foarte iscusit si insistent experi-
mentator. Este tocmai unul din indräznetii in-
temeietori ai biologiei experimentale i criti-
ciste, inteo vreme, in care spiritul. dogmatic si
speculativ domina încä manifestirile
Nu este locul sá analizim opera stiintifici a
lui Spallanzani, reamintim totusi experientele lui

41

www.digibuc.ro
deschizAtoare de drum cu privire la gener a-
tia spontanee, inmultirea micro-
organismelor, fecundarea la ani-
malelesuperioare, circulatia san-
guinkelasticitatea arterelor, ac-
tiunea sucului gastric etc. etc.
Când acest mare naturalist fusese numit la
universitatea din Pavia, gäsise un cabinet de
stiinte naturale pustiu. Dar asteptarea contem-
porarrilor si orgoliul säu personal l-au impinte-
nit sä, organizeze, din nimic, unul din cele mai
vestite rnuzee de stiinte naturale, fie cumpa-
rand diverse colectii, fie colectând el insusi in
, lungile sale cärätorii.
Aceasti pasiune de colectionar l-a deter-
minat pe ilustrul biolog si cerceteze si tara
noastrá la 1786, In culmea gloriei si a mattu-i-
thtii sale stiintifice.
In prima sa scrisoare stiintificä adresatä
lui Spallanzani, la 1775, Griselini
Scrie intre altele:
Am aflat la Viena cu cea mai mare plâce-
re dela dl. Ludovic de Lambertenghi, secretar
cezaro-regese in departamentul afacerilor ita-
Ilene, cä si. mica colectie de minerale si fosile dir
Banatul Timisan, pe care am avut onoare a r
preda la timp acestui merituos savant si prie-
ten al eruditilor, ar fi luat acelasi drum" (al
muzeului din Pavia. N. A.). i in modul
acesta cabinetul din Pavia contine totusi câteva
dovezi din bogitilie suterane ale acestei täri"
(18, p. 223.)
Avem motive sä credem cà acea colectie a
desteptat in magistrul dela Pavia dorinta de ,a.

42

www.digibuc.ro
vedea tinuturile, de unde ea provine si de a o
completa personal cu esantioane noi. Mai ales
ca cele 11 scrisori primite de la Griselini Ii des-
criau o provincie foarte interesantä i abia ex-
ploratä din punct de vedere naturaldst.
Ocazia se ivi abia la 1785, cand obtinu de
la impärat un concediu de un an pentru o cálä-
tone in orient. In acest drum viziteaza. Valona,
Corfu, Tenedos, Troia i se opreste aproape un
an la Constantinopol.
Cälätoreste cu o intreag& aparatur&
si opera sä rezolve o sumä de probleme din-
tr'un vast plan stiintific, experimental.
In Constantinopol d. e. face timp de 11 luni
observatii meteorologice zilnice.
Studiaza fauna de uscat si fauna marina,
descriind specii noi, dar mai ales cercetând a-
natomia animalelor si functiunile bor. Face ex-
periente interesante asupra circulatiei, diges-
tiei i inmultirii. Ba se pregiteste sä intre-
prindi experiente in mari proportii, de fecunda-
tie artificial& la marile patrupede. Planul nu
reuseste insi din cauza unei epidemii.
Se ocupa de plante marine, apoi de minera-
lele mai interesante din imprejurimi, interpre-
tând toate observatiile din naturä cu o logicä
iscusita i disciplinata.
La inceput Spallanzani avea inte.Aia sä se
intoarcä in Italia tot pe calea mark. Abia du-
pà a trecut iarna, se hotiri sa se inapoieze
pe uscat, peste Viena, cu planul special de a vi-
zita minele din Transilvania si Banat, de unde
opera sili imbogäteascä muzeul din Pavia.
Face in pripä demersurile necesare, obti-
uand o prelungire a concediului, o subventie
43

www.digibuc.ro
important& si acea autorizatie pretioasä de vi-
zitarea minelor, care avea sá i-se inmfineze la
Sibiu.20)
Este bineveniti pentru el caravana, care
ducea tributul anual al domnitorului Munteuiei
la Sultan 9i, care se intorcéa acasä, cu carele
goa1e, spre sfirsitul verii.
Cu aceastä echipä päzit de b unii s
ti v al ah i", a c&ror tovärks.ie Il Incântä,
pleacä din Constantinopol in 16 August 1786,
_Intl in tarä pe la Oltenita i ajunge in 29 Au-
gust la Bucuresti, unde timp de 5 zile este oas-
pele lui Ipsilanti.
De aci urmeazi drumul
ma Buziului-Brasov-Sibiu-Zlatna-Baia de A-
ries - Rosia - Deva - Sächrambu - Bäita - Lugoj-
Timisoara. Abia in 17 Octomvrie îi continuä
drumul spre Pesta i Viena.21)
20) Dupi scrisoarea sa trimisi din Constanti-
nopol la Viena in 24 Julie 1786, avea de gind
viziteze si minele din Trhscau, Abrud, Turda i Ora-
vita, pe laugä acele pe care a reusit inteadevär sà
le vadä (43, p. 281).
9-) Lista completä a localitätilor:
011enza Oltenita ; Dunaie = Dunärea ;
Vallak-Negaest Negoesti; Bukarest,
Bucarest = Bucuresti; Rani Hanik, Ha-
nik = Slänic; Boleni (Volini la Cam-
panin i) = ? (L Brdtulesti) ; PIu-
est = Ploiesti; Cronstadt, Corona =
Brasov; Buza = Buzhu; Re dei Monti =
1/5.rful lui Craiu ;Fogarasch= Fhgäras ; H e r-
manstadt = Sibiu; Salzbourg (in latino
Wit azn a") = Ocna Sibiului; F o t (Fit: munte
in Carpatii SibiuFägäras) ; Port u Partos;

44

www.digibuc.ro
Spre deosebire de Sestini, Spallan.zaai nu
gi-a tipärit ziarul gi niei mäcar nu vi-l-a revizuit
pentru tipar. Abia in 1888 a fost publicat,
parte textual, parte in rezumat de cätre C a m-
panini (42). Aceasti editie incompletä mai
ales in ce privegte alätoria pe la noi, a fost
analizati pe scurt de Iorg a, rämânând notele
ce privesc natura ea gi nerelevate publicului ro-
mânesc (2, 22).
Din fericire, in 1929 and s'au implinit 200
de ani dela nagterea lui, s'a hotirit sk se tipl-
reasa o editie nationalá a tuturor lucrärilor
Wintz = Vintul de jos; Maros, Marutium
=Murisul ;Carlesbourg Carolina= Alba
Julia; Zalatna = Zlatna; Offenbanya =
Baia de Aries ; Vince = Sass. Vintii ; Ver es-
patak = Ros'ia; Avanyos Aries; Deva =
Deva ; Nagyag = Sacärâmbu ; Czerte s, C e r-
t e s, Czert es (In lista mineralelor: Zeetize s)
= Certeje ;Bojaga = Bäiaga (munte 1. Certeje) ;
Magyura=Mägura;Boytza=Bdita;Prest-
sunes (in lista mineralelor: Kr etsune s)
= Cräciunesti ; Rismunt sell (in Campanini
Ris Muntsel 1) = Muncelul mic (dupà Kis
Muntsel) ling5. Deva ; Kajan = Cäian (vale) ;
'Dobra = Dobra; Cossova = Cosava; Luges
= Lugoj (aci noteazä in loc de Timis: Maros") ;
Kiseto = Chisktau; Krikas = Recas ; Te-
mesv ar Timisoara ; Tibisco = Tisa (gre-
sal:A ! voia sä ziel Timis !).
Din listele de minerale :
Toplizenn ?.;FizesvocatoVallemica
Fizes, Valea 'nick; V a 1 le Arzului = Valea
Arsului; Waca = Vaca; F el s o bania = Baia_
Sprie (mineral provenit de aci, obtinut la Pesta).

45

www.digibuc.ro
Spallanzaniene sub ingrijirea Academiei Ita-
liana (11). Asa se face, ci in 1936 a apärut in-
teo admirabilä editie ziarul complet al lui
S pallanz an i, scris in drumul säu prin ti-
nuturile românesti. Curatorii acestui volum au
lost Filippo Botazzi si Mariano L.
Patrizi (43).22)
Este vorba de un ziar de cilitorie redac-
tat pe apucate in drum, cu improvizäri
dar i cu pasagii nebuloase, cu obser-
vatii uneori sumare, alteori amanuntite, inso-
tite de remarce scurte sau de reflectii mai
lungi, neobisnuit de pätrunzatoare, care trä.-
deazi intuitia genialk i discernamântul täios,
liber de prejudecäti, ale unui adevirat natura-
list.
Pentru un naturalist român este, cred, cht
se poate de interesant, sä afle ce a inregistrat
marele Spallanzani din aspectele naturii româ-
nesti si mai ales cum le-a interpretat la 1786!
Am spurs c5, Spallanzani venia la noi cu un
plan precis si limitat: de a vizita minele si de
recolta material de muzeu. i inteade-
vär insemnärile lui tree destul de rar aläturi
de acest subiect impus.
Omul întâ1nit in drum 11 intereseazi re-
lativ putin i Il considerà mai mult biologic.
22) Sânt recunoscätor dlui prof. S. Gu ar -
n ier i, directorul Institutului de culturi italianä din
Timisoara, pentrucá mi-a pus la dispozitie, impreu-
nà eu alte izvoare si aceastä editie nonä a jurna-
ului Spallanzani. Asemenea multumesc si in
acest loc dlui Dr. G. Ostrogovich care mi-a
tradus in buná parte acest text.

46

www.digibuc.ro
Numaidecât la trecerea Dun&rii se intrea-
b& cum s'ar putea interpreta, prin influenta
climei, deosebirea de conduit& dintre Turcii din
dreapta -si. Românii din stânga Dunärii, de in-
datä ce sunt atlit de invecingi. Nu curava este
rezultatul unei educatii diferite, se intreabh
Spallanzani? 23)
Tot la conditiile de vieatA analoage se gân-
deqt.e, când vede diferenta intre forma pieptului
la Turcoaice, Bulgäroaice (p. 317) si Românce
(p. 321, 324).
Biologia de atunci inci nu descoperise
impartanta covarsitoare a erediatii si a pro-
blemei rasiale.
Poporul il giseste in general foarte särac
si supt de biruri, iar la Motii autätori de aur,
constati pe lângä mizerie si un neobisnuit de
mare numär de indivizi mâncati de sifilis
23) Este impresionant pasajul, in care constatá
aceastä deosebire si 11 reproducem. In Valachii din
Oltenita recunoastem pe taranul roman de pretu-
tindeni :
A fost o adevfiratfi mingkiere pentru mine sit
Nid buna primhe a stäpiinului casei, in curtea ci-
ruts s'a oprit träsura mea. El s'a bucurat cu mine
ell suntem cu totii crestini, ne-a primit in cel mai
gratios fel 0 in semn de multumire, acest sitean
sirac, mi-a dat unul din cei mai frumosi pepeni din
pepenäria sa si aid n'a voit nicio platil. Ce deose-
bire intre Tared Ifisati dincolo de rim, apatici, prosti,
färli simtire, neciopliti, orgoliosi 0 acesti Valahi din
- tirgitsorul unde suntem, cu fatä veselä, viol, activi
Id privindu-ne cu un aer uman" (p. 320).

47

www.digibuc.ro
(mal venereo", p. 340), care face aci ravagii
de necrezut.
Pe Moti ii socote§te ignoranti, pentruca nu
cunosc unitatile de masurare a timpului si a
spatiului. Caci intreband la ce distanta e cu-
tare loc, Motul nu raspunde atatea ore sau
atatea mile" (!), ci cale de o liturghie, ori de
doua" ... (p. 333). Mai tarziu isi revizueste
caracterizarea, &And i-se spune, ea ace§ti Moti
stiu s'a aleaga singuri aurul din piatra, ba §tiu
sa bata din el clandestin §i bani de greutate
justi §i de cea mai bun& calitate, de unde se
vede, ci au destula finete de spirit" (p. 338).
In ArdeaI Romanii ajung la un milioa.
Restul e compus din Unguri, Secui, Sasi ..."
etc. (332).
Cat prive§te culturile agricole, no-
tele lui aunt foarte sumare.
Se mira de nesfarsitele parloage neculti-
vate din Bäragan §i chiar la Nord de Bucu-
rest §i gaseste c'à lipsa culturilor §i a unei po-
pulatii mai dense sunt pricinuite de prea de-
sele impozite ale principelui (p. 322). Mai rar
vede grail qi tutun.
In Banat gase§te pk§uni imense, in care
pe ici-colo se cultiva totusi grau, apoi pepeni
§i tutun (p. 346).
Porumbi§ti noteazi in tara Barsei, in ju-
rul Devei, constantand ca atat in Muntenia, cat
si in Ardeal e preferat fat& de grail (p. 332).
Podgorii mentioneaza langa Bucure§ti
(p. 321), langi Sibiu (p. 328), Deva (p. 341),
Lugoj (p. 346).

48

www.digibuc.ro
Mai noteazä caner* diferiti pomi fructi-
feri, pepeni etc.
Pe päsunile intinse vede turme de oi, cirezi
de vite bine fäcute, porci, iar prin Banat o
sitate de gAste.
Il impresioneazá mai ales ras a deporc
räspänditä din Bulgaria pânä in Ungaria. A-
cesti porci sunt albi, suri, negri sau bältati;
au cu told Insä o coamä sburlitä si tepoasä ce
incepe cu unul sau daub', degete deasupra ochi-
lor si merge pe spinare In jos, pani aproape de
coada, unde este mai incretità (p. 316, 320 si
365).
Asemenea gäseste vrednici de descriere,
câinii ciobänesti de pe Bärägan: svelti,
binefäcuti, asemänätori, flU cu cei de pi-a",
ci cu cei da lasso, o da corsa" (p. 321).
Caii valah.i sunt In general mici (p. 365).
Este obsedat aproape de multimea de ne-
crezut a ciorilor i a corbilor cenusii si ne-
gri prin sate, pe câmpii si mai ales in orase.
Stolurile de ciori 11 insotesc pan5. spre Aus-
tria (p. 321, 323, 324-5, 327, 331, 345, 346).
Dintre animalele sälbatice aminteste mai
multe, mai ales päshri, In general ins& färä nu-
miri tiintifice. i anume: stir cu 1 sur qi
a 1 b In bältile dela Sudul Bucurestilor; nouri
imensi de grauri (spre Bucuresti), turt u-
rele (spre Bucuresti, spre Ploiesti), poru m-
bei s Albatici (spre Bucuresti, ; c o-
tofane (Bucuresti, Slänic) ; sfr anc i oci
(gazzuoli", 24) Sucuresti) ; o im i (Bucu-
24) In Arrigoni degli Oddi (1) gdsim

49 4

www.digibuc.ro
re§t1,25) Slânic) ; in Transilvania foarte free-
veniti, din care cauzi se §i. domesticese multi;
in lacul din palatul principelui multe lebede
imblânzite; g u § i-r o § i i (pettirossi" = Brit-
hams rubecula. N. A. Vârful lui Crai) ; sf r e-
delu§ (Reattino". li aude cântând la Bra§ov) ;
vultur i negr i (muntele Fot" = Fät?) ;
rândunele (Parto§, Deva) ; r a t e, g §-
t e silbatice, chirighite (rondine
marine". Bältile Banatului). fl impresioneazä
in mod deosebit mierlele de ap ä (Cinclus.
N. A.), vâzute in piraiele de munte de la Varna
Buziului §i de pe muntele Fot" (Fit?), pa-
sAri ce .aburau orizontal deasupra apei, oprin-
du-se din loc in loc pe câte o stânci ce strapun-
gea apa, intocmai cum vkzuse la Frigido lângi
Carrara.
In jurul la.zaretului dela Vama Buzkului se
vâneazi epuri, ciute, cerbi, ur0, iar in râu se
prind
In Bucuresti §i in satele dela Nordul lor
vede multi liliec i, asemânâtori acelora din
Scandiano.
Remard, sâräcia in insecte atat In Mun-
tenia, cât i in Transilvania, in comparatie cu
bogitia lor in Italia. Printre cele vizute nu ga-
se§te niciun tip nou.

pentru speciile de Lanius numele de Gazuela".


In regiunea Albei Iulii se numeste Tircusa", avind
aceeasi derivatie ca i in Italieneste: Gazza-gazzu-
ola s. gazuela, tare& tircus.a.
2 5 ) Falche", ar putea fi i erete,

50

www.digibuc.ro
Pe Bärägan a,proape niciun fluture, cäci Up-
sec florile (p. 322).
Insemnirile floristice sunt lipsite de
insemnätate. Cu nume latinesc citeazi doar,
dela Cetatea Roiei, Pinus Abies (=-- Pi-
cea excelsa N. A.), al cärui port piramidal Il
descrie de repetate ori in comparatie cu al fa-
gilor pleto§i (zaxzeruti") §1 de un verde mai
fraged. Brazi (abieti, pini") mai noteazä in
1-recRoarea veche a Buzäului §i pe muntele
Fot"; fagi (Pasul vechiu al Buzäului, Vama
Muntele Fot, Fägetul Banatului);
stejari (quercie") si carpini (Slänic, Fâgetul
din Banat).
Pe peretii minelor dela Baia de Aries ob-
.-servä d eli c ate pi antin e", asemänätoare
mucegaiului, dar mult mai rezistente (p. 335).
De relevat insä unele reflectii asupra v e-
getatie i, care-i caracterizeazi spiritul ob-
servator qi analitic.
Trecând din Muntenia in Ardeal peste ve-
chiul pas al Buzdului (Buzäul mare) sträbate
intal Codri ingrozitori" de fagi §i brazi. Ur-
când värful lui Crai ca. §1 Muntele Fot !a sud
de Sibiu, constatk ca fagii sunt intai mai ecunzi
§i mai putin rämuro§i, apoi din ce in ce mai
mai drepti §i mai stufo§i, amesteckidu-
se cu brazii.
Värful lui Craiu (1479 in.) ca §i muntele
Fot" (=-- Creasta lui rat? La Sud çi la Est
de Sibiu, cale de 8 ore!") §i unii munti inve-
cinati sunt gola0; pe cu1mea lor cre§te doar
!arbä inrouratä. Termometrul aratä 110. De
ce lipseqte In asemenea locuri pädurea, se in-

51

www.digibuc.ro
treabi Spallanzani, cici la aceste în.ltimi fagii
si ar putea sä creascä, iar solul I gi-
se.,ste destul de gros ca sä, alimenteze i bl sus-
t'nä copaci. Rispunsul nu-1 gäseste.
Problema aceasta a zonelor pseudoalpine
este si azi la ordinea zilei. Cauza lor este in
cea mai mare parte omul. Alteori ele se ivese
din pricina scurgerii excesive a apei de pe ores-
tele i calotele mai izolate, insotitä de evapo-
rarea nesäbuitä sub biciuirea vânturilor libere.
In asemenea conditii apa din solul relativ sub-
tire, cu toatä bogätia ploilor, nu mai este su-
ficienti pentru vegetatia unei päduri (v. si 32)
Desi cunoastem astäzi aceste cauze, sunt
totusi botanisti contemporani, care consideri
asemenea goluri drept alpine, gresa1ä in care
Spallanzani nu voia sä cada.
Dar Spallanzani, care era Inainte de toate
biolog îi concentreaiä totui intreaga sa aten-
tie asupra minelor i asupra structurii
geol ogice i petrografice a locurilor
vizitate, incercând i isbutind sä fad, rost de o
bogatä recoltä pentru muzeul din Pavia. Nici-
unul din cälitorii veacului, afari de Born, care
avea i rosturi oficiale, nu a cercetat atät de te-
meinic minele noastre principale, ca Spallan-
zani.
Nu se fereste de nicio greutate in vizita-
rea sahnelor dela Slänicul Prahovei, dela Ocna
Sibiului, ca si a minelor de aur din Zlatna, Ro-
sia, Baia de Arie i regiunea SäclrâmbuCer-
tejeBäita.
Regreta ci nu poate s. vadä, din cauza
ploior de toamnä, minele de aur, infloritoare pe

52

www.digibuc.ro
atunci de la Oravita si Sawa, de unde îi asi-
guri Ins& totusi un bogat material de muzeu.
Cu ocazia aceasta. Spallanzani observi a-
mänuntit structura geologic& a terenului la eta-
pe atat de dese, Inca in ziarul lui gäsim o ade-
vAratä, sectiune petrografi c& aspa-
tiului românesc, luatä eu toatA preciziunea po-
sibilä la 1786.
Determinarea rocei este fäcutä totusi une-
ori destul de simplist fat& de stadiul actual al
petrografiei, dar at se poate de modern pentru
timpul säu. Spallanzani adusese cu el minera-
logia nou& pe atunci si foarte utilizatä, a sa-
vantului suedez Wallerius (47).
Mult mai remarcabil este ins& faptul cá
Spallanzani mediteaz& mereu asupra genezei
mineralelor i pietrelor väzute. Câ-
teva din aceste meditatii sunt poate cele mai in-
texesante i mai caracteristice pasagii din zia-
rul naturalistului italian. Prin ele ajunge uneori
pe bazi de observatie i pitrundere original& A.
se apropie de interpretari stiintifice actuale. Le
vom sublinia la sfärsit.
lat.& crâmpee din s ectiunea petr o-
gr afic L26)
Ina. la Oltenita inregistreaz& incetarea fa-
t& de malul drept a pietrii de calcar i Inceputul
câmpiei (p. 321). Pietrele din torentul Sl&ni-
cului sunt cuartoase ordinare, iar pe la origi-
26) Sint recunosator dlui Dr. E. Stoic o-
v i c i, care mi-a ajutat cu competenta. dsale, sä in-
terpretez notele mineralogice-geologice ale zdarului.

53

www.digibuc.ro
nea lui observâ de câteva ori gresie (pietra
arenaria" p. 325).
De la Slänic spre Virful Craiu a urcat un
muncel alcktuit in intregime din gresie. Este
voata probabil de gresia cretacici, deoarece
spune cä l-a urmarit Via la Lazaretul din Va-
ma Buzäului (p. 325). Ea râsare din pamânt
peste tot s.i se gäse.ste §i. in muntii vecini (p.
326). Observä foarte just, ci ea e de douâ cali-
täti aci! Una foarte finâ, alta mai grosolan5.,
care inchide in ea gräunc.ioare de cuart alb, ro-
tunjit de ape! Mid, se gäse.ste in ambele cali-
täti! Câtiva munti din jurul Lazaretului sunt
alatuiti dinteun conglomerat de blocuri mari
cuartoase in ciment gresos (= impasto di
grossi ciottoli arenarj circondati da pietra are-
naria" p. 326).
Dealungul unui mic torent cu mai multe is-
bucuri gäseste si descrie pe larg un proces se-
cent de travertinizare, care l-a incântat foazte
mult. Se formeazA, aci ,i pisolite (p. 327).
In tot jurul Brapvului, incluziv Tâmpa,
stâncile sunt din calcar simplu sau compue,
(Mud pe alocuri grohoti§. Aceastä piatra durà
.si. cenuOe nu aratä strate (recristalizare! N.
A.) ; in schimb se vad in ea cristalizäri foioase,
Mr& sá aiba goluri cu cristale (p. 327-328).
Acest calcar II Intoväräse.ste putin si spre
Fägära§. Pe la acest oras incepe A vadä din
nou pietra arenaria" plinä de mici argintie
(sisturi micacee. N. A.) , rocä ce tine panfi. la
Sibiu (p. 328).
Asupra notelor de la Ocna Sibiului vom re-
veni.

54

www.digibuc.ro
Muntele Fot" (Fät?) la S. de Sibiu, e
alatuit in intregime din micasisturi (pietra
sehistosa micacea quarzosa, simile molto a quel-
la pietra primigenia dell'Arduino). In multe lo-
CUTi inchide grenati. Nu arat.ä strate, el se
sfarmä in bucäti subt actiunea meteorilor". In
schimb cuprinde extraordinar de multe strate
färä ordine, de cuart läptos (injectiuni filonie-
ne, N. A.). Granitul nu apare pe aci. Spre var-
ful muntelui remarcä o clipä calcaroask alcätui-
tá din marmora cristalinä purä sau cu continut
de zeòliti, care ar putea fi mai curând baritine.
La poalele muntelui se scoate argil& si se gäsesc
cristale de alaun i calaican. Pe colinele intilni-
te la intoarcerea in Sibiu multe cochilii pietrifi-
cate, iar roca in strate, unele orizontale
(p. 330).
In drumul dela Zlatna spre Baia de Aries
inalneste gneis micasist ( pietra solita pri-
migenia quarzoso-sehistoso-argillacea") coati-
nand grenati. Apoi il sasso metalico" al lui Born
(piatrà metaliferä = riolit N. A.), iar pe pä-
räul de la Sasa Vintii observá probabil un an-
dezit ( schroll nero e bianco", p. 33,3).
In apropiere de Baia de Aries drumul duce
2 ore prin marmot% albd i observä cä interiorul
munrtilor e din aceeasi roca! Nu are strate si nu
e invent& in scoartä ca cea dela Carrara". Re-
=rcä foarte just, eä pe ici pe colo e neagrä (oxi-
zii de mangan! N. A.) din cauza rneteorilor" (a
agentilor atmosferici N. A.). Nu contine fosile.
In mai multe locuri se suprapune micasistulti
amintit.
In mina cu urme romane, pe care o descrie

55

www.digibuc.ro
pe larg, roca e saxum metalliferum (termenul lui
Born; aci andezit. N. A.) alternând cu inclusiuni
de calcar; inteunul din golurile calcarului o co-
lectie intreaga de cristale de calcitâ (cristalliz-
zazioni spatose", p. 334).
In drum spre Rosia observä nisipurile auri-
fere si hârtoapele din Valea Rosiei. Roca e mica-
sist. Cu 1% ore inainte de Rosia incepe a se ve-
dea andezitul metalifer cu amfibol saxum me-
talliferum coi bazaltini lucenti dentro"; p.
335).
Aurul nativ din Rosia e individualizat in
cubi cu piramide" (octaedrii? N. A.) foi, den-
drite" etc. .
Cetatea Rosiei o gäseste atât de sträpunsä
de galerii, incât o compar5, cu Ins Lla Iepurilor
de lângä Constantinopol, ciuruitâ de aceste ani-
male.
Asupra constitutiei si genezei muntelui Ce-
tatea revenim.
Descrie mina si metoda de separare a auru-
lui. Transilvania di in medie 11 chintale de aur
anual.
Intorcându-se la Zlatna gdseste in unele lo-
curi lapis corneus del Wallerio" (cremene? p.
336).
Plecänd din Alba Iu lia spre Deva vede in
riuri cuarturi rosii rotunjite, ba chiar onixuri
(p. 337; adusi din Muntii metalici? N. A.). Apoi
noteazi argila lipicioasi a drumului si huma
neagra de pe alocuri (p. 337).
De la Deva la Säckrâmbu argilä foarte lipi-
cioasâ galbenä la inceput, rosie mai târziu. In
pärkul trecut mai de multeori vede o mare can-

56

www.digibuc.ro
titate di ciottai quarzosi, bianchi, gialli e ros-
si" (varietäti de calcedonie ? N. A.). Incepe apoi
saxum metalliferum" (dacitul, N. A.).
Faimosul munte" de la Sacirâmbu (Hai-
tiul, N. A.) contine aurul mascat (l'oro larva-
to"), care nu se vede, fiind combinat cu antimo-
niul (confuzie cu telurul; e vorba de rara coin-
binatie, descoperitä chiar la Säcärâmbu: telu-
ruri de aur i argint. N. A. 27). Adaugá ea in
asemeuea stare aurul nu se mai gäseste nicáiri
In lume. Prin foc antimoniul" se evapori"
rämâne aurul galben.
Se descrie pozitia si grosimea minereului
telul exploatärii.
La Certeje (Miaga) peste 40 de mine,
vechi, unele pe figase romane, care dau aur na-
tiv: rainereul e zdrobit de *teampuri (mole
contusorie", p. 338).
Intre Certeje i Mita iaräi argilà rosie, dar
0 mine de aur multe. Roca e pietra composta".
Ici-colea reapare andezitul (il sasso con i ba-
salti dentro").
In Transilvania aurul nu e grupat in vine
sensibile, ci e sera:6112.V in minereul intreg, dar
in vinisoare i fisuri ce sträbat piatra (aur di-
fuz, volbur5," cum Ii zic Motii. N. A.).
La Sud de Bätta. ,alte mine cu au.r nativ, ba-
ritinä (spato ponderoso"), pirargiriti i tet-
raedriti (miniera rossa e bianeo d'argento"),
27) Pela 1783 Müllerv.Reichenbachre-
cunoaste in aceste minerale un element 1nrudit cu
bismutul i antimoniul, element pe care Kl a p r ot h,
la 1798 1-a numit telur (S toicov ic i).

57

www.digibuc.ro
galena, diasprii cu piritä (cuart microcrista-
lin cu piritä N. A.).
Pentru dlasprul" de la Bata rezervim un
pasaj mai târziu.
I-se pare foarte interesant, ci muntele
aurifer de lângä Blita (Sfredelul? N. A.) e in-
velit in calcar i cäutätorul de aur trebue sä
sfredeleascä intâi cojocul de calcar panä sä
ajungä la minereul de aur (Riolit. N. A.)
Revenim ceva mai la urmá asupra zeolitu-
lui dela Cräciunesti.
La 2 ore depärtare de Deva noteazi un deal
plin cu fosile marine: R is Muntsel I"
(probabil Muncelul mic. Kis-Muncsel" in tran-
criere ungureascä) .
Pe Valea Cäianului in jos intâlneste din nou
calcar, invelind stânca auriferä, apoi gresie
calcar asezate in strate.
La Deva ureä Dealul Cetät,ii 28) i descrie
andezitul dur, plin de lucidi bazalti" (amfibol.
N. A.) si de pietruzze bianchissime" (Feld-
spat. N. A.). Aceeasi rocä, o mai intâlneste i la
un alt munte nu departe in drum spre Dobra
(Ilia? N. A.). Apoi iari sisturi cristaline, când
mai gresoase, când micacee, când mai cuartoase.
In unele locuri i-se suprapune calcar In strate
orizontale (p. 344).
Pe la cumpäna apelor intre Dobra i Cosa-
va drumul este ma.rnos noroios, ori gresos nisi-
pos (arrenoso"). In albii gäseste gresii, dar
calcar cochilifer (pietra lumachella"). Apoi ia
cu sine si sist cristalin.
28) I-se spune cä eetatea e de pe vremea lui
Traian. E sigur cä e foarte veche, ziee Spallanzani.
58

www.digibuc.ro
In sesul Banatului noteazä sol nisipos i sol
negru.
CAI priveste intepretärile geneti-
c e, aminthn intai una mai purin importantä, cu
privire la sare.
Vizitând ocnele de la Slänic, descrie mina,
felul i rezultatul exploatärii; remarcä eflores-
centa de la suprafati i blocul de sare la lumina
zilei, in care apa de ploaie produce lumâniri
verticale (candelotti"). Sarea e purä. Aproape
de suprafatä e mai pämântoasä, dar pe mäsurä
ce coborim, ea e din ce In ce mai curatd. Se pa-
re cä ab origine ar fi trebuit si se intâmple
contrarul, dach nu vrem sà admitem, cä pämân-
tul care acoperea masa de sare fosili a pätruns
iniuntru cu ploile" (p. 325).
La Ocna Sibiului, gäseste o exploatare foar-
te sistematieä. i intensä. Ici collo observä In
sare incluziuni de gips, mai mult sau mai putin
sferice, despre care i-se spune ck sunt formati-
uni secundare, din calcar, care cu acidul din
sare" (!) a devenit gips (p. 331). Tot sub re-
zervä (si pretende") aminteste ipoteza ck masi-
vul dela Ocna ar fi In continuitate eu cele din
Valachia, Ungaria i Saxonia (p. 331).
Se främânti mult sà explice f ormar ea
Cetitii dela Rosia si a aurului din
e a si dupä ce oscileazi putin ajunge la convin-
gerea, ck piatra ei trebuie sä fie breci e, alc5.-
tuità din bucati cuartoase rupte färä regulä, cu
muchii, cimentate inteo pastä. pietroasä. Inain-
te de a fi eimentate, erau deci sfirâmate de o
fortä violentä, care trebuie si fie vulcani s-
m u L Asa cA Cetatea i ali munti de felul ei,

59

www.digibuc.ro
sunt vulcanici, iar mai tâniu au fost pätrunsi
de substanta auniferá pe calea apei, din care
s'a precipitat aurul aparent (p. 335 336).
Este un impresionant exemplu de profundi
observatie i rationament prin care e anticipath
la 1786 teoria modern& despre originea vulca-
micá a breciei riolltice de la Rosia, rezultati pe
urma unei explozii vulcanice i penetrati apoi
de ape juvenile aurifere. (cf. Posepn y, 1868
1870) .
Vorbind de diasprii dela Baita (= cuartu-
rile microcristaline impure, divers colorate. N.
A. V. 2) constatä cá este o trecere dela argila
rosie moale ce coloreazä mâna i pänä la dias-
prul rosu dur ce dá scântei (carneol. N. A.) Se
asociazä sau nu cu pirite.
Trage concluzia cá diasprul provine deci
din argilä (Ha per fondo l'argilla". P. 310).
Uncle sunt diaspri aurul e foarte putin.
Intealt loc mediteazä &supra zeolitului
dela Cráciunesti, nu departe de Bäita (p.
340 341). Zeolitul e mai ales row (Heulandi-
ta. N. A.), dar i rosu-alb sau alb si se eseste
sub formk de buati mai mult rotunde inglobate
inteo piatrà pe alocuri poroasi de culoare va-
riabilä: verzuie, de culoarea fierului, albästruie
(melafirul. N. A.) . Este sau nu lavá aceasta pia-
trá? Cáci gäurile care se väd in ea, sunt secun-
dare ; provin din disparitia (plecarea") zeoliti-
lor din ea; existi päri färä gäuri, dar cu zeo-
litii in ele. i dacä e lavä, nu stint i muntii din
jar de aceeasi structurä?
Observând mai deaproape pietrele, fimâne

60

www.digibuc.ro
cu convingerea ca inteadevär este vorba de o
piaträ de origine vulcanici.
Toate aceste lucruri vizute in Transilvania
si Banat 1-au impresionat foarte mult; in pasa-
guile de mai târziu comparä ceeace intAlneste
prin Ungaria, Austria etc. cu ceeace vfizuse pe
la noi.
Cat priveste centrul cultural si stiintific de
atunci, Sibiul, Spallanzani pare mai putin im-
presionat, decât Sestini. Ia însä si el informatii
profesionale dela Lerchenfeld si dela consilierul
Mii ller i viziteazä principalele colectii de stiin-
te naturale. Mentioneazä mai amänuntit In spe-
cialpeaceeaaluiMüllersialuiBrucken-
t h al.
Incheind i capitolul despre ziarul lui Spal-
lanzani, trebue sä constatam, cä directorul mu-
zeului din Pavia si-a atins scopul cilatoriei pe
la noi: numai din Muntii Apuseni a inchrcat 9
continând 287 de esantioane pretioase (V.
lis t e le an ex e), la care se mai adaugä re-
colta din saline, din Muntii Sibiului i cea din
Oravita i Sasca, de unde a rAmas sä i-se
mità desidei ate speciale.
Ar fi interesant Sä stim dad. se mai päs-
treazA, la Pavia acest material, care dusese In
Italia acum mai bine de un veac i jumktate
faima bogitiei si a frumusetei muntilor nostri.
Ckt priveste ziarul Insui, ramas necunos-
cut pänä acum naturalistilor nostri i celor din
tärile vecine, sper, ca chiar aceasti scurti pre-
zentare sä-i fi relief at insemnätatea. Dar ne
gändim totusi cu regret, cât de mult ar fi cOsti-
gat in importanta lor aceste note, dad. preocu-

61

www.digibuc.ro
p&rile ce-I asteptau In Pavia, nu 1-ar fi impiede-
cat pe Spallanzani iä reving asupra atitor pro-
bleme In legäturä cu tara noastra, asa cum isi
propunea mereu In jurnalul sau.

62

www.digibuc.ro
Bibliografie
1. Arrigoni degli Oddi, E. Ornitologia
italiana, Milano 1929.
2. Ar tin i. E. I Minerali, II ed., Milano, 1921.
3. . Le Roce, Milano, 1919,
4. Balog h, I. Specimen inaugurale botanico-
medicum sistens praecipuas plantas in
M. Transsylvaniae sponte et sine culture
provenientes, ac ibidem usu receptas.
Lugduni Batavorum, 1779.
5. Benk o, I. Transsilvania sive Magnus Trans-
silvaniae Principatus olim Dacia medi-
terranea dictus urbi nondum satis cog-
nitus, nune multifariam et strictim illu-
stratus. Vindobonae, III., 1778.
6. B o r I. Briefe über mineralogische Gegen-
stände auf seiner Reise durch das Te-
meschwarer Banat, Slebenbürgen, ober
und nieder Hungarn., Frankfurt u. Leip-
zig, 1774.
7. . Voyage mineralogique fait en Hon-
grie et en Transilvanie. Trad. de M.
Monne t, Paris, 1780.
S. Boscovic h, R. G. Journal d'un voyage de
Constantinople en Pologne, fait it la suite
de S. E. Jacques Porter, Ambassadeur
d'Angleterre. Lausanne, 1772..
9. . Giornale d'un viaggio
da Constantinopoli in Polonia con una
relazione delle rovine di Troia., Bassa-
no, 1784.

63

www.digibuc.ro
10. Del Chiar o, A. M. Istoria delle modern*
rivoluzioni della Valachia, con la descri-
zione del Paese, natura, costumi, rid et
ieligione degli abitanti. Venezia, 1718.
11.Enciclopedia Italians.
12. Ern y e y, I. Die Wanderwege der Robini*
und ihre Ansiedlung in Ungarn. Un-
garische Bot. Batter, 1926, XXV, p.
161-191.
13. F i cht e I, L Beytrag zur Mineralgeschicht*
von Siebenbiirgen, Nürnberg, 1780.
14. .Mineralogische Bemerkangen
von den Karpathen, Wien, 1791 (Ed. IL,
neschimbati, Wien 1816).
15. Fr idw al dszk y, L Mineralogia magni prim-
cipatus Transsylvaniae, seu ejus metalla,
semimetalla, sulphura, tails, lapides et
aquae. Claudiopoli, 1767.
16. . Dissertatio de Ferro et
ferraris Ilungariae et Transsylvaniae.
Claudiopoli, 1783.
17. Go m bd c z, E. A magyar Botanika története.
1936.
18. Gris e 1 in i, F. Istoria Banatului timisan.
Trad. de N. B ol oc a n. Bucuresti, 1926.
19. Iorg a, N. Càlátoriile lui Domenico Sestini
in Muntenia. Archiva, Organul Soc.
Stiintifice si literare din Iasi, IV, 1893,
p. 571-589.
20. . Românii din Ardeal la 1780, dupa
un calitor italian (Sestini). Calenda-
rul Ligil Culturale pe anul 1911, p. 97
105.
21. . Un ilustru càlàtor Radian prin
Muntenia si Ardeal, Lazzaro Spallanzani.
Gazeta Transilvaniei, v. 84, 1921,
Nr. 49.
22. . Istoria Românilor prin
v. II, ed. II, 1928.

64

www.digibuc.ro
23. . Trei cAlätori n Voile românepti,
Caronni, Rey, Kunisch si originea La-
ceafärului", lui Eminescu. Acad,
Mem. sect. Istorice, S. UI, T. V mem. 5.
24. KöleserivonKereseer, S. Auraria Ro-
mano-Dacica, Sibiu, 1717.
25. Kr ame r, I. G. H. Commercium Litterarium
ad rei medicae et scientiae naturalis in-
crementum institutum. Nürnberg, 1738.
26. Kräutne r, S. Nachtrag zu des Herrn Pro-
visor Sigerus Verzeichniss wildwachsen-
der Siebenbiirgischen offizinellen Pflan-
zen. Siebenbürgische Quartalschrift,
ELI, 1793.
27. Ma rsi g li, L, F. Danubius Pannonico-mysi-
cus observationibus geographicis, astre-
nomicis, hydrograRhicis, physicis perlu-
stratus et in VI tomos digestus cum ta-
bulls aeri incisis. Hagae, Comitum et
Amstelodami, 1726.
28. . Description du Danube de-
puis la montagne de Kalenberg en. Au-
triche, jusqu au confluent de la Riviire
Jantra dans la Bulgarie ... A la Haye,
1744.
29. Neilreic h, A. Die botanischen Leistungen
des Dr, Sumer und des Conte Marsigli in
Niederösterreich. Verh. d, zool. bot.
Ges., XVI, 1866.
30. P o p, E. Contributii la istoria botanicei ro-
mânepti. Buletinul Grading Bot. pi al
Muzeului Bot, de la Univ. din Cluj, X,
1930, p. 185-196.
31. . Cei dintli culegätori ai numiribr
românepti de plante. Tara Bärsei,
1930, p. 161-174; 234-241.
32. . Semnaläri de tinoave pi. de plante
de mlastini din România. II. Buletinul

65 5

www.digibuc.ro
Grädinii si al Muzeului Bot. dela, Univ.
din Cluj, XIX, 1939, p. 109-421.
33. . Un explorator romin al Balcanilor
la Inceputul veacului al 19-lea : C. Ma-
nolesco. Analele Acad. Romine, Me tn.
sect. stiint., S. III, T. XVI, mem. 6, 1940.
34. Raicevic h. Osserva2ioni storiche, natu-
rali e politiche intorno la Valachia e Mol-
davia, Napoli, 1788. (TradusA de M. Le-
jeune in 1822 sub titlul : Voyage en
Valachie eten Moldavie 1788-1785).
35. . Bemerkungen über die Mal-
dau und Walachey in Rücksicht auf Ge-
schichte, Naturprodukte und Politik,
Wien, 1789.
36. Sest in i, D. Lettere adeporiche osia Viag-
gio per la penisola di Cizico per Brus-
sa e Micea fatto dall'abate Domenico
Sestini Acadendco Fiorentino ranno
MDCCLXXIX, IIE, 1785 Livorno.
37. . Viaggio da Constantinopoli a
Bukoresti fatto l'anno 1779. Con l'aggi-
unta di diverse lettere relative a varie
produzzioni ed osservazioni asiatiche, Ro-
ma, 1794.
38. . Descrizzione del viaggio fatto
da Vienna per il Danubio insino a Rusciuk
e di la per terra insino a Varna, di dove
per il Mar Nero nd resi a Constantinopol
(in Viaggio e oposcoli diversi di Domeni-
co Sestini, socio di pill Acadende, Berlin%
1807).
39. . Viaggio curioso-scientifico-an -
tiquario per la Valachia, Transsilvania e
Ungheria 'ino a Vienna. Firenze, 1815.
40. . Viaggio in Valachia e Molda-
via con osservazioni storiche, naturali e
politiche di Domenico Sestini e con le notir

66

www.digibuc.ro
zie stritte dall'Academico della crusca
Fruttuoso Bechi, Milano, 1853.
41. Sig er u s, P. Verzeichnis der in Siebenbiir-
gen wildwachsenden offizinellen Pflan-
zen. Siebenbürgische Quartalschrift,
II, 1791.
42. S pallan zan i, L. Viaggio in Oriente, re-
lazione ordinata e compilata sui giornale
del viaggio a Constantinopoli e su altri
manoscritti do Naborre Campanini. To-
rino, 1888.
43. . Le opere di Lazzaro
Spallanzani publicate sotto gli auspici
della Reale Accademia d'Italia, vol. quin-
to, parte prima. Viaggio a Conitanti-
nopoli. Milano, 1936.
44. S u-I z e r, F. I. Geschichte des transalpi-
nischen Daciens, das ist : der Walachey,
Moldau und Bessarabiens. Wien, 1781.
45. S z am ot a, I. Régi utazások Magyarorszá-
gon és a Balkán félszigeten. Budapest,
1891.
46. W a c hne r, H. Kronstädter Heimatbuch.
1934.
47. Wall eriu s, I. G. Systema mineralogicum,
Stockholm, 1772-1775.
48. Zi e gle r, I, T. De re syvestri habits im-
primis ad M. Transylvaniae principatum
reflectione dissertatio. Cibinii, 1806.

67

www.digibuc.ro
An exe :
liste de minerale luate de
Spallanzani din Transilvania

www.digibuc.ro
I. INDEX FOSSILIUM OOLLECTORUM
EX FODINIS NAGYAG.

1. Arsenicum sulphure mineralisatum, via


crystallisatum, Specimina 13 pulcherrima usque ad
numerum 13.
14. Arsenicum sulphure mineralisatum et pul-
chre crystallisatum, specimina a plus vadunt ampla
et parva 15 usque ad numerum 28. Ex minera a qua
eductum fuit sulphur arsenico mineralisatum supe-
riore attactum eductum fuit multum aurum et ar-
gentum.
29. Magnesia alba-rubra non crystallisata stra-
tosa, specimina 4 usque ad numerum 32.
33. Magnesia partim alba, partim albo-rubra
flavicans, crystallisata diversimode, specimina 13
pulcherrima. Haec magnesiae sunt matrices famosi
auri larvati, usque ad inumerum 45.
46. Pseudogalena subrubra cum galena, speci-
mina 5 usque ad numerum 50.
51. Pseudogalena nigra Specimina 3 usque
ad numerum 53.
54. Crystallisationes quarzosae diversissima, et
fere omnes nobiles, specimina 31 usque ad nume-
rum 84.
85. Galena specimen 1, quod est frastum
86. Minera argenti grisea cum crystallisationi-
bus, specimina 3 usque ad numerum 88.
89. laspis cum pyrite Ex Boytza. Specimina
2, usque ad numerum 90.
91. Crystallisationes quarzose, Spechnina, 2, us-
que ad numerum 90.
91. Crystallisationes quarzose, Specimina 2,
usque ad numerum 92.
93. Spatum ponderosum Crystallisatum crista-
tum, specimina 16, usque ad numerum 108..

71

www.digibuc.ro
109, Antimonium crystallisatum striatum, striis
divergentibus. Specimen 1.
110. Saxum metalliferum Bornj, specimina 4,
usque ad numerum 113. Hoc saxum non reperitur
ubi educitur aurum larvatum, sed aliis in locis, 3t
saepissime ubi nulla detecta est minera.
114. Aurum larvatum in venula divisi suae
trici adherent ; specimen 1 Duo alia ditiora spe-
cirnina erunt in cystis quas D. Will mittet.
115. Saxum, ex quo educitur aurum larvatum,
specimina duo, usque ad numerum 116.
117. Aliud specimen numeri 115.
118, Aliud, specimen saxi borniani. (43, p. 376)

72

www.digibuc.ro
H. INDEX FOSSILIUM COLLECTORUM
OFFEMBANIAE E TRANSILVANIA.
1. Magnesia amorfa cum pseudogalena. Speci-
mina 4, numerata numeris 1 2 3 4.
5. Galena cum pyrite, pseudogalena et mag-
nesia amorpha.
6. Pseudogalena lamellosa cum pyrite in quarzo
crystallisato.
7. Pseudogalena caerulescens cum pyrite.
8. Pseudogalena cum pyrite.
9. Antimonium strijs divergentibus.
10. Mica in lapide calcareo.
1. Argentum tigratum in pseudogalena nigra,
matrice spatosa.
12. Minera argenti grisea cum pseudogalena in
spato.
13. Varietas ditior numeri 12.
14. Minera argenti grisea cum pyrite et pseu-
dogalena. Nobile specimen.
15. Argentum cum galena, pseudogalena n
spato.
16. Pyrites crystallisatus polychloros, et pyri-
tes amorphus, Specimina 5 sub numeris 17 18 --
19 20 21.
22. Spatum ponderosum crystallisatum crystal-
lis lamellosis cristatis in lapide spatoso. Specimina
4, numeris 22 23 24 25.
26. Crystalli spatosae conicae compositae, cum
crystallulis spatosis pyramidalibus acutis. Specimina
4, usque ad numerum 29.
30. Specimen aliud n. 16 cum crystallis echinatis
spatosis.
31. Granites cum schreul, vel basaltis. Speci-
mina 2 usque ad numerum 32.
33. Saxum metalliferum cum schreul albis.
34. Crystalli spatosae tuberculosae obtusae, ma-
trice calcarea. Specimina 2 usque ad numerum 35.

73

www.digibuc.ro
36. Crystal li soatosae obtusae echinatae mag-
nesio tinctae, matrice magnesia amorpha et pseu-
dogalena.
37 et 38. Crystal li spatosae polyedricae, ob-
tusae.
39. Crystalli quarzosae crystallis spatosis su-
perimp ositae.
40. Crystalll spatosae crusta spatosa obductae.
41. Tubera crystallorum spatosorum polyhedri-
corum obtusorum, usque ad numerum 43.
44. Tubera crystalIorum majorum trigonorum,
allis similibus superimpositorum, matrice pyritosa.
Specimina octo, usque ad nurnerum 52.
53. Tubera spatosa superducta crusta spatosa
crystallisata echinata.
54. Aliud specimen numeri 33.
55, Breccia marmorea variegata. Rupes et mon-
tes integri compositi aliqua parte ex hac breccia, ma-
xima alia ex marmore albo, ex valle Vince. (43, p.
376).

74

www.digibuc.ro
III. INDEX MINERARUM AURI EX
VERESPATAKINO.
56. Alirum nativum erystallisatum in saxo bree-
eia vel arenaceo. Specimina 13 usque ad numerum 68.
69. Saxum auriferum ; quatenus ex hoc saxo qui
in illis montibus infinitum est, bene contuao Valachi
extrahunt semper aurum, licet ad oculum non appa-
reat. Specimina 2 usque ad numerum 70.
A queste produzioni se ne aggiungono altre, pur
fossili della Transilvania, che nominerà il sig. Will,
con altre che vi aggiungerk per fare una cassa com-
pieta. Tre adunque sono le piccole casse ch'egli man-
derà direttamente a Vienna con la direzione al sig.
Barone Sperges per mia cornmissione. (43, p. 377).

75

www.digibuc.ro
IV. INDEX RERUM NATURALIUM IVIIHI
DATARUM CSERTES.
1 . Aurum nativum in saxo facile simili aliis ex
quibus educitur aurum in Transylvania ; specimina
3 usque ad numerum 3.
4. Aurum nativum in consimili lapide cum
pyrite et plumbo mixtum ; ex eodem Csertes. Hoc
saxum ita contusum dat magnim auri quantitatem.
5. Baxum cum plumbo. et exigua auri copia.
Hoc saxum, quando invenitur indicat in progressu
venam auro esse divitem. Ibid.
6. Pyrites crystallisatus, totus ex globulis coa-
lexens ; specimen pulchrum prope Toplizenn non
longs Csertes.
7. Pyrites dentrytibus globosus in spato pon-
deroso. Ex Toplizenn.
8. Crystallisatio metallica mihi modo ignota
crystallis pyramidalibus, pulcherrima. Ex Toplixenn.
9. Crystallisatio spatosa, crystallis acuminatis,
pulcherrima, matrice subcaerulea, aurum continents.
Ibid.
10. Aurum nativum foliaceum in quarzo crystal-
lisato. Ibid.
11. Aurum nativum foliatum. Ex Fizes, vocato
Vallemica, distante a Zcetizes horis duobus ; speci-
mina ex una fodina. Temporibus elapsis nullum auri
fuit eductum sed nunc parum.
13. Aurum nativum in lapide supra notato occul-
tatum cum galena et pseudogalena. Ex Csertes.
14. Galena nobilissima cum pyrite sub forma
pyramidis, basi quarzosa. Aurum includitur in hac
galena. Ex valle Arzului, distante a Boytza horis
duobus.
15. Crystallisatio gypsea, crystallis rhumbeis
perpulchris. Ex Cserbes.

76
www.digibuc.ro
16. Duae crystalli quarzosae in crucem insculp-
tae. Ibid.
17. Crystalli quarzosae simplices, satis transpa-
rentes Ibid.
18. Aurum nativum apparens. Ibid Haec pro-
ducta stint in cista minori intra majorem inclusa.
(43, p. 377).

77

www.digibuc.ro
V. INPEX FOSSILIUM BOYTZAE.
1. Crystallisationes spatosae diversae ; spew.
mina 12 usque ad numerum 12.
13. Crystallisationes spati ponderosi diversae ;
specimina 3 usque ad numerura 15.
16. Crystallisatio quarzosae ; specimen 1.
17. Plumbum crystallisatum ; specimina 2 usque
ad numerum 18.
19. Pyrites crYstallisatum sub forma tuberum
ex crystallulis compositorum ; specimen longe pulch-
rum.
20. Porphyr cum pyrite ; specimina 5 usque ad.
numerum 24.
25. Pyrites argentifer, cum galena argentifera ;
specimina 8 usque ad numerum 32.
33. Argentum rubrum continens aurum ; speci-
mina duo usque ad numerum 34.
35. Ligna petrificata atque achatizata ; sped-
mina 4, praestantia. Ex loco Waca in Comitatu Za-
rand, usque ad numerum 38.
39. Pseudogalena cum auro et argento ; speci-
mina 14 usque ad numerum 52.
53. Pyrites aurifer et argentifer. Pseudogalena
aurifera et agentif era, pulchre crystallisata ; sped-
mina 2, nobilissima, usque ad numerum 54.
55. Lapis calcareus involvens saxum metallum
dans qui incipit dare indicium minerae metallife-
rae ; spechnina. 3 usque ad numerum 57. Est spa-
tum; metallum est aurum et argentum.
58. Aurum nativum foliaceum et dendriticum ia
solito saxo metallifero ; specimina 3, magna et no-
bilissima, inclusa in capsula mineri intra majorem,
usque ad numerura 60.
61. Quarzum crystallisatum in matrice argen-
tif era; spechnina 2 usque ad numerum 62.
63. Alia 11 specimina, partim pseudogalenam

78

www.digibuc.ro
auriferam et argentiferam continentia, partim ex
jaspide ; usque ad numerum 74.
75. Crystallisationes quarzosae, ni fallor, crys-
tallos pseudogalenae tegentes ; specimina 3 usque
ad numerum 77, sed serie numeris quandum non nulla
fossilia existant sen c. numeris in cystis doubus.
78. Lava includens zeolitem rubrum et album;
specimina 2 usque ad numerum 79. Ex monte dicto
Kretsunest, distante a Boytza hora 1 1/4.
80. Alia nobihs crystallisatio spatosa; speci-
men 1.
81. Quarzum amethystinum, micam auri in uno
angulo mostrans.
82. Cum ad montem Kretsmetz miserim homi-
nem ad habendan lavam memoratam mihi attulit 18
nova frusta, alia zeolitem rubrum includentia, plura
alia nescio an zeolitem album.
Sono questi 18 pezzi segnati co' numeri che co-
minciano dall' 82 e che vanno fino al 99.
Non ho metto qui. il catalogo datomi per le mi-
Mere di Boytza, giarche le ho avute tutte, a riserva
dell 'aurum nativum apparel's, mono
raro. Quila minera argenti rubra e quasi
rara come 1 'a ur um nativum che apparisce-
(43, p. 378).

79

www.digibuc.ro
VI. EANTIOANE LUATE DIN PESTA,
DE ORIGINE TRANSILVANEANA.

Cuprum vitreum Ex Bannato.


Drusa quarzosa Felsobania.
Lapis piceus niger Cossoviam.
Minera argenti alba, cum magnesia Transil-
Inania.
Cuprum cinereum argentum fovens, et crystalli-
satum cum spato ponderoso. Transilvania.
Matrix opalina Ad Cossoviam.
Cubi martiales Ex Bannatu.

80

www.digibuc.ro
Fundatiunea Oliviero Varzi, infiintatä
pentru a cinsti memoria industriasului Oli-
viero Varzi, räpus de moarte prematurd,
are ca scop intensificarea raporturilor cul-
turale dintre Italieni i Romani.
Din initiativa acestei Fundatiuni a
fost infiintata, pe langa Sectia din Timi-
soara a Institutului de CulturA Italiand din
Romania, o bibliotecA
4i se editeaa aceastA colectie de mono-
grafii.

www.digibuc.ro
ERATA
Pag. 17, in rândul al 2-lea qi in rândul ultim
din notá, in loc de 1678 se va citi 1676.
Pag. 66, in rândul al 11-lea in loc de 1788 se
va citi 1782.

www.digibuc.ro
TIPOGRAFIA RAPID, TIMI5OARA

www.digibuc.ro