Stejarul în mitologie

Triburile celtice, germanice si din nord, precum si Grecia

Antica isi regaseau divinitatea reprezentata in Stejar. Trasaturile
copacului sint predominant masculine si simbolizeaza protectie,
putere si durabilitate. Stejarul
are o atractie inexplicabila
pentru fulger, caracteristica
care il apropie in simbolistica
din mitologie de Jupiter/Zeus
sau de zeul tunetului Thor.

Un stejar sacru este centrul Oracolului din Dodoni, Grecia,

iar Zeus a raspuns de multe ori rugilor aducand vantul intre
frunzele copacului, foşnetul fiind interpretat de preoţi. Triburile germanice imparteau judecata si
dreptatea sub ramurile unui stejar, iar din acest lemn se inaltau focuri de catre Celti si Germani
deopotriva pentru a marca echinoxurile. Vrajitorii-preoti druizi ai Celtilor atribuiau stejarului in
care crestea vasc divinitatea, fiind considerat legatura intre cer si pamant, rai si iad. Incercarile
timpurii de adaptare a credintelor pagane la crestinism explicau Trinitatea intruchipata in stejarul cu
vasc prin similitudinile intre Stejar si Dumnezeu, vascul era Duhul Sfant iar fructele albe
personificarea lui Iisus. Atunci când aduci din mitologie în religie elemente, e destul de greu de
presupus că adevărul este îndoielnic.

Stejarul din Mercheaşa

La marginea
satului Mercheaşa, pe o
colină unde astăzi pasc
vitele şi oile oamenilor
locului, stă neclintit un
stejar îmbătrânit de timp.
Are o înălţime de 21,3
metri şi o coroană
aproape întreagă,
frumos rotunjită. În plus,
până la înălţimea de 3
metri de la pământ, are cinci cioturi, urme ale unor ramuri rupte de-a lungul vieţii sale.
 Stejarul lui Ștefan cel Mare

Cel mai bătrân stejar din sud-estul Europei, certificat ştiinţific în România. Istoria
arborelui la umbra căruia s-ar fi odihnit Ştefan cel Mare. În localitatea Cajvana din judeţul
Suceava se află un stejar multisecular care ar fi fost plantat în jurul anului 1200. Arborele a
supravieţuit până în zilele noastre. Există o legendă conform căreia Ştefan cel Mare şi
armata lui ar fi poposit la umbra acestui stejar, la mijlocul veacului al XV-lea. Stejarul
secular de la Cajvana, declarat monument al naturii de către Academia Română, are o
vârstă de peste 800 de ani, fiind cel mai bătrân copac din România şi chiar din din sud-
estul Europei. Stejarul ar fi fost plantat la mijlocul veacului al XIII-lea, în timpul unei invazii
tătare. Se spune
că toţi locuitorii
din zonă ar fi
fost omorâţi de
tătari şi îngropaţi
într-o groapă
comună, peste
care a fost
plantat arborele
care mai trăieşte
şi astăzi. Mai
există o legendă
conform căreia
Ştefan cel Mare
şi armata
Moldovei s-ar fi
odihnit la umbra
acestui stejar în
anul 1476.
Gorunul
Lucian Blaga

În limpezi depărtări aud din pieptul unui

turn
cum bate ca o inimă un clopot
şi-n zvonuri dulci
îmi pare
că stropi de linişte îmi curg prin vine, nu
de sânge.

Gorunule din margine de codru,

de ce mă-nvinge
cu aripi moi atâta pace
când zac în umbra ta
şi mă dezmierzi cu frunza-ţi jucăuşă?

O, cine ştie? - Poate că

din trunchiul tău îmi vor ciopli
nu peste mult sicriul,
şi liniştea
ce voi gusta-o între scândurile lui
o simt pesemne de acum:
o simt cum frunza ta mi-o picură în suflet -
şi mut
ascult cum creşte-n trupul tău sicriul,
sicriul meu,
cu fiecare clipă care trece,
gorunule din margine de codru.