I. De la observatie la model: caIeul 9i metodologie II. De la vederea colorat<'i la combaterea durerii III. Biostructura, apa, cnergie IV.

Biocataliza V. Citeva clase de substante bioactive VI. Citeva clase de medicamente VII. Imbatrinire 9i anti-imbatrinire VIII. Fenomenele de aparare 9i de antibioza IX. Cancerul X. Aparitia materiei vii 9i codul genetic

7 19 30 41
SO

60 73 80 89 96

De la observatie la model: calcul ~l metodologie

"Lumea este condusa de numere" - sustineau, acum peste 2 500 ani, discipolii lui Pitagora. Acum mai bine de trei seeole, Galilei spunea ca "natura este 0 carte scrisa in limba matematieii". In 9tiintele de ieri 9i de azi, cartile despre natura s-au scris tot mai sistematie in "limba matematicii" pentru ca, prin mijlocirea observatiilor cantitative, ni s-au dezvaluit 9i ni se dezvaluie cele mai diverse aspecte ale fenomenelor 9i structurilor Lumii. In chimie, masuratorile - in ultima instanta sub forma de cintariri, au fundamentat treptat teoria atomo-moleculara. Legea proportiilor definite 9i legea proportiilor multiple au evidentiat insemnatatea numerelor intregi 9i au sugerat existent a atomilor, asociati in molecule dupa reguli de valenta. Investigatiile asupra compozitiei 9i structurii "atomilor" au sugerat existenta unui numar earacteristic, intreg, de particule - electroni, protoni, neutroni. Tabelarea elementelor dupa greutatea lor atomica a scos la lumina 0 "periodicitate". Insu9irile ehimice sint functie (cvasi) periodidi de gDeutatea atomic a

;;;i se introduce un alt numar intreg caracterizant, numarul atomic; nu este 0 simpla "numerotare", ci expresia numarului de sarcini electrice "elem2H-" tare" ale nucleului atomic. Observatorul "de prima instanta" se poate sil1'lti derutat in prezenta greutatilor atomice care TIU sint exprimate (eu exceptia "bazei" de comparaFe) prin numere intregi ; insa ele sint explicate - in "a doua instanta" - prin aceea ca elementele, in sbre "naturala" sau in laboratoarcle chimi$tilc)r, sint amestecuri de izotopi - :;;iin ,,;'\ treia instanta" - prin aceea ca in operatia de sintcztl a nucleelor elementelor, S2 elibereaza energic, ia1' energia are un echivalent de masEi.

In aceasta viziune, hidrogenul este "materialulunitate" prin "condensarea" caxuia sc constituie intreaga diversitate a lumii chimicc. Reactiile chimice sint simbolizate, oricum, prin ecuatii "in numere intregi" (numarul atomilor din moleculele respective) sub care se scriu masele corespunzatoare (ce pot fi neintregi, din motivele aratate mai sus). Sinteza (prin arderea hidrogenului) a apei se scrie 2H2 2.2
(4

+ + 32

O2 = 2H20 2.16 = 2.18

=

36)

(am rotunjit numerele). Chimistul $tie cit sa puna din ingredientele ce interactioneaza, pentru a obtine cantitatea dorita de substanta - rezultat, fara a ramine - caimpuritati -, resturi neutilizate din

J'f::'aetanti. (E adevarat CR, in practica, reactantii 111.1 puri de aceea, ecuatia stochiometrica este 0 r1fscriere idealizata.). 112 intoarcem 18. PitagoI"a. Inceputul specula.iilor sale "nurnerologice" se datofe:;>te observatiilor !in dOll'leniul acusticii. Se spune ca, izbit de faptul ciocnirea dLorva nicov!JJe cu docan dtldea iU.DJ?te de In.altinli cl,?osebite, 0, r;1'Vtxt idee a Ie cinar:2aE;C~l ~i a constatat asHel ca. sunetelor distantate ycin intervalul de octava Ie corespundeau greutati in raport de 2 . J iar celor care, impreuna, sunau greLlLir1 in raport de fractie subunitara, intre numere mici. Observatii pe corzi vibrante i-au ar,iitat ca la lungimea'~' se emitea un sunet cu 0 uetava mai a::;cutit 9i ca raporturile numerice sub unitare identificate pe masele metalic2 se regaseau ~i in armonia sunetelor produse de oscilatiile corzi. In termenii fizicii de azi, vom spune ca avem de-a face cu oscilatori, ea oscilatiile se definesc prin frecventa lor f:;;i ca oscilatiile cu frecvente f/2, f /3 ... sau 2f, 3f. .. sint armonicele (inferioo.re 9i superioare) ale lui f. ee se intimpla daca un oscilator cu frecvente fl S2 gas29te in cimpul de actiune 0.1 unei oscilatii ("unde") de frecventa diferita 12 It? Daca diferenta est,:; notabila, la acela~i ordin de marime, influenta nu este interesanta. Dara diferenta este "minima", f I incepe sa oscileze: fen0lTlen ul est::; llnul de rezonanta, 0 alimentare selectiva cu energie in sensul dinspre f~ inspre fl' Fenomenul de rezonanta ("re-sonanta") este raspunzator de amplificarea sunetelor in instrumentele muzicale, probabil $i de perceptia sunetelor (rezonanta acustica.). Pe rezonanta se bazeaza emisia-receptia radio

(rezonanta electromagnetica). Rezonanta este neavenita sau primejdioasa in ma9ini cinematice sau dinamice, dnd vibratiile parazite i$i cresc amplitudinile dincolo de limitele de rezistenta ale pieselor. Rezonanta acustica este 9i ea 0 rezonanta mecanica. Teoria 9i experimentul arata ca in dmpul de actiune al oscilatorului fl intra in rezonanta 9i sunetele cu frecvente egale cu armonicele lui fl. Rezumind, putem spune ca, pentru fenomenul de rezonanta, corespondentele numerice nu sint, obligatoriu, de egalitate riguroasa, ci se "admit" tolerante. Daca "extragerea" unei oscilatii dintr-un amestec complex pretinde un rezonator bine "acordat" pe o frecventa anumita (ceea ce-i confera selectivitatea), in alte imprejurari este suficienta 0 potrivire aproximativa (in apropierea unei surse de unde, deci dnd intensitatea fenomenului este mare, "receptia" este posibila la 0 toleranta apreciabila), sau este chiar necesara raminerea la 0 aproximare (9i nu 0 corespondenta exacta), cum se va sugera, de asemeni, mai departe. A$adar, corespondentele cu toleranta, la numerele considerate sau la submultipli ori multiplii lor, se intilnesc in lumea vibratiilor $i a rezonantei. Sa examinam dteva exemple de reactii catalizate. Catalizatorul este 0 substanta care favorizeaza o reactie ; simbolurile atomilor sai nu se gasesc in termenii din stinga sau din dreapta ecuatiilor stochiometrice. Un caz binecunoscut de manuale este obtinerea acidului sulfuric dupa metoda "prin contact". Ecuatia clasica este 2502
-;(\

"1'(

'(l ce corespunde, in greutati atomo-moleculare 2 X 64 '-.....--'

la

+ 32 + 2 >c 18 '-.,128 + 32 +- 36
....

-+

2 X 98

-+

196

11latina este un catalizator util, dar are greutatea Ill()leculara Pt = 195,2. Observam cvasi-egalitatea III Lee numarul caracteristic" catalizatorului si greu" , I ~ltea produsului final in dublu. Totul S2 petrece ca </ cum molecula (sau atomul) catalizatorului stringe la un loc din mediul inconjurator molecule ce pot :tlcatui 0 masa egala cu a lui ; moleculele strinse la lIn loc, daca au posibilitatea de a reactiona intre ('le, se combina. Metoda camerelor cu plumb folose$te N02 $i O2. Scriem: Oz

+ 250 Hz
3

41\0,

-----: 2504Hz
184
---+

32

+-

164

196

+-

2 H~O

-+

2504Hz

f'~ste0 necorespondenta sau 0 toleranta (de cca 6%)? Optam pentru a doua interpretare, deoarece se acorda eu alte observatii, cum ar fi urmatoarea. :"':;eleniul(78,96) poate fi un catalizator in produce!'ea SO;) (80). Insa $i oxidat (Se0:2 = 110) poate cataliza formarea SO:\ - 9i obervam ca 2Se02 = = 220, 3S0:\ = 240, deci exist a 0 corespondenta lntre multipli (altadata intre submultipli), ca $i in cazul interactiunii sistemelor vibratorii (armonice !). Pe de alta p~rte, seleniul poate "intoxica" catalizatoru1 de platina - ceea ce ne duce cu gindulla fenomene de interferenta sau de bruiaj.

1 ' '1 I aa, tV d e pUle'" '1 1 Exemplele 52 pot A mmU41, eu Z'?CL2, I::=1Z1.11 acidului cianhidrie HeN (27) care intoxic3 catahz3tori meLalici ale "numere carci.cte(p:;O(~utiti atomo-moIecu1are! 5int muU{pJii gr~utatii molecu1are ai aC2stuia: Ni r) D' pc t", '" 'r1"O'.Q"] F' ,.,'~t ./, ,lei (In ,U ,-nct~, nl.Jd,o~",-nk. SU"lt".cc' (H:.>S) 82 pmte constata acela9i tip de relatie. AsemeneC1 constat5.ri n2 deschid dn.unul unci analiz2 t2orticc: DC care am numit-a analiza 1JOndCTObratorie, d~oarece porne,:;;te de la calculul greutatii moleculare a moleculei (in eazuri - 1imitade la luarea in considerare a greuta.tii atornice a unui metal) 9i 0 interprcteaza prin eoneerl'te nroprij studiului vibratiilor. Poate di este vorba chiar de interactiuni intre sisteme vibratorii (oscilatori) si atun~i metoda de calc1!l devine nwdel !Vom fac2 imediat un pas mai departe in aceClsta directie 0losindu-nede date, azi c1asice, de chimie fizica. Pina atunci sa cautam s~i dam imagini oarecum intuitive despre 'ceea ce banuim ca se petrece in lumea "atomilor chimici". CorespondentCl numerica ce atesta apropierea ponderala intre "uniUitile" care vibreaza favorizeaza apropierea lor spatiala, aderenta, adsorbtia (cine se aseamanii, se aduna). Argumentele cele mai simple ne vin tot dinchimia minerala. 8e constata ca numa_rul moleculelor de apa in cristalizarea unoI' saruri nu este oarecare. Tob Cllaunii i$i adaoga la molecula lor cite 12 molecule de apii (12X18=216). Alaunii sint sulfati dubli; p'ruparea (801,)2 Ia care S2 adaoga un atom A1 totalizeaza 219 (cu 0 mica toleranta fat a de numarul precedent). Aci am Iuat in considerClre submolecu.la (80/,), ceea ce S2 impune cu at it mai mult in cazul combinatiilor complexe organice. Analiza ponderov

llq'atorie da satisfactie 9i in cazul altor sulfati care 1"jilioneaz,l cite 8 sau cite 7 molecule de apa. Dar ,I' satisfaetie si in cazul complexonilor - comI : I urganici ~ ca~'or actiune nu S2 explica in cadrul "Ii dOL' clasice despre valenta elementelor ; ei apuea "i tr-un cleste unii ioni m,etalici (anun~* ioni " i,,1ici :e2i ~u care "corespund" ponc1ero-vibrCl-Vibrind sincron - se exclude respingerea, Ii I se favorizeaza adsorbtia. 8e "da socoteaW.", iLJ, de sdeetivitatea adsorbtiei a9a-numitor eheI I dupa cum s-a "dat soeoteala" de actiunea ,i(;JizatoriIor (aItfel descoperiti 9i utilizati pe baza d I )ctr empirica 1). Calculul ("socoteala ") ne permi te ., Jntelu[2n1 si se1ectivitatea schimbatorilor de ioni, .;: si 'ads';;rbti~ unoI' medicarnente pc uncle macroIlo12cule. In toate cazurile analizate (9i sint nume!IJ(1se !), gasim corespondente numerice cu tolerante ;lCceptabile", daca luam in consid2rare submole'Ille ~i - uneori - multipli ori submultipli (eu ilumere intregi: x 2, x 3, x 4 sau: 2, : 3, : 4 etc). Pasul urmator poate sa para conventional (sau ,! I'bitrar) - ins a el se inserie in Iogica abordarii I )ondero-vibratorii. Pentru a gasi greutatea moleI ulara propriu-zisa a unei molecule sau submole('ttIe (Ie vom nota cu m respectiv m'), ,adunam pur ,j simplu greutatile moleculare ale atomilor comI )(ll1enti ; tin em seama de cite ori apare un anumit I'd de atom in sistemul (sau subsistemul) analizat (in apa H20, hidrogenul apare de doua ori, iar oxi.~l:cnul-0 singura data). Chimia fizica actuala ~i-a ('('ntrat atentia nu numai asupra atomilor compoIH'nti, ci 9i asupra legaturilor dintre aee9tia. Fie(';\rei legaturi ii atribui2 0 vibratie caraeteristiea, ('xprimata ca 0 unda electromagnetica avind 0 anuI j

mit3. frecventa, sau lungime de unda, sau numar de unda (em-I). Aceste ca1'acteristici au fost C2rcetate in laborator $i sint tabelate in tralate:. De exemplu, lega.tura (o1'ganica) simpla intre doi atomi de carbon --C-Care numarul de unda de eea 1000 em-i. (Legatura -C=Care alt numar de unda 1). Am trecut atunei la urmatoarea conventie : numarul de unda de 1000 em-I ar eorespunde unei greutati biatomiee de 2C = 24 ; pentru oricare aU numar de unda, calculam (printr-o regula de trei simpla) greutate.a submoleculara proportionalii. 0 numim greutate vibmtorie fi'i 0 notam eu v (sau v', daea ne 1'eferim la submolecule). Daca ni se da formula "dez~ voltata" a unei molecule organiee, caleulul lui v se face insumind "greutatile vibratorii" ale tuturor legaturilor interatomice din molecula (tin em seama de cite ori este prezenta 0 legatura). Acest v total coincide citeodata cu m total, ceea ce are 0 semnificatie pe care 0 yom sublinia la momentul potrivit. Ce este, atunci, v ? 0 greutate moleculara a unei molecule fictive, introdusa in calcul prin considerente de modelare "vibratorie", dar calculabila dupa o tehnica mereu aceea~i (~i uluitor de simpla). Folosirea ei in analiza a peste 0 roie de substante ne-a aratat valoarea ei : "da socoteala" de insu~iri interactionale 'cum ar fi cele de cataliza ~i adsorbtie, esentiale in biologie ~i medicina. Este de notat ca analiza pondero-vibratorie se aplica eu acela~i succes pe numerele m ~i v, ca "rolul" lor poate fi intervertit etc. De aceea Ie numim numere caracte-

<:)

"7j"-l

~
!
'Q

C"l IQ

.----<

0::> .----< le

<:) co :'1 <:..~ ["-:, C'1,. <:). ~H "'1'; C-:I c'..') ID 0') C'1

0
::"'1

0
L'-

,'"

t':
:")

c~
'--'
co

'0
",j-l

,~'0;;
b1J OJ

:r.;

--1
'--<
)~

:~ ~u
)V:; 'U ;:;
CJ

OJ

>-M

H
>-M H

0 U it III

U)

U U

!I I
U)

0
>-M

en z
<:) '0
l()

o Ii ~ ...
",
<:) '0 '0

C'lO

S Z
::J
I

0 0
'":!"!

0
C;.") rl

<:)
rl

0
(Y)

<:)
(Y)

'0
rl

<:)
rl

'1'

C-J

<:',

<:'1

~,

'U

I
'-D
C'J

-i<

>
,m
H

<:'1
C'O
(Y)

r--rl

~ "'!.
co
rl

co co co
0::>
OD C'1 C'1 ~.,Cl M

1.Q rl

'-".

co

0:)

-i< '0

<:'J 0'::r--(Y)

.2 .S 'ro b1J CJ .~
--1 CJ
H

'0;;

~E~~ I Uc>UZ
1O 0:) M
rl

'000 0

I II I

U)

Z U u Z 0

III IIi

II

'co

'co

'U

8 ;:;

::J
CJ

/'....

co

I 0 I~ co --........,.,,H

LO

co co co co co LO IG co M OD C', co LO
C'oJ

'U

""

r-<

>
'co

"" <:',1

"". ""

co
'-D'

OD

0:)

''''

<:'J

c>

(Y)

OD r--:C'oJ

co co co co

a
""

0:)

-.i ""
M

C'l

0 C'oJ

m' m' r--- r---

'--< .2 OJ

'co CJ

'co 0.0 >-1

s :c
CJ

u uZ Z 0 0 Z I II I II I II II ~ ~ u u u u u u Z 0 Z

'co

"d

'co
::J

8 ::J

0 0 0

'-D

0 co co 0 co co "" 0 LO 0 "" rl '-D r-< t- -i<

rl

co co co 0
'0 M '0 M

rizante.

OJ "d

r-<

r-<

r-<

r-<

r-<

r-<

In eataliza, in complexare 9i chelare, in schimbul de ioni, in adsorbtia de sub stante farmaeeutice pe po1imeri,cor2sponden~ele dintre numerele rizante sintcoresporu::1ente ell tolcrante, mai rnici sau moderate. anticipat asupra ideii 0 asell1eYl.2a "aproxirnare" poate fi 0 eerin~a a uJl.ei bune fl)nc~ionari. In ce sens ? Presupunemca rezonanta (postulata de noi) este condi~ia aclSoTbtiei reciproce. Daca potrivirea a1' i 0.1'fi f03.rt: grea. Da1' in procesele de cataliza ~;;i biocataliz3. (~i - cum vam arguYr12nta - in021e de a substc:mtelor bioactive p2 receptorii fiziologici 9i farmacologici) posibilitatea un2i 12gari laxe, reversibile, este 0 necesitate-cerinta. De fapt nici nu 9tim, in stadiul actual 0.1cercetarilor, cit de mare este toleranta "constatata": Numerele de unda tab elate s1nt ele in:;;ile aproximatii s;i variaza intrucitva de 10.un autor la altul. Calculele pe 'care Ie efectuam sintcu "operatorii" cei mai simpli : proportionalitate direct a (deci liniaritate) :;;i insumarea aritmetica (deci, inca a data, liniaritate). Tatonind inspre 0 cre:;;tere a randamentu1ui tehnicii (sau "metodei"), am introdus unele "artificii", com patibile cu ceea ce 9tim azi despre rea1itatea bio1ogica : adaogarea sau scaderea - 10.suma -~ a unei molecule de apa ; neg1ijarea unei grupari -CH2intr-o catena (s-ar putea cud a) etc. 0 anumita ex, perienta se ,capata prin analiza a sute 9i sute de formule - astfel incH "descompunerea minta1a" a unei molecule in submolecule devine din ce in ce mai standardizata ~;imai adecvata (portiunea cu cicluri

, II
I ,.

:
It

(1 ~ c~a catenara ; separarea printr-un plan rigid panlor componente reactive etc). inca. 0 data, la sfir:;;itul acestui capi, cum poate i caracterizats. 1uor2rea pe care 0

'I'

H/imine n2precizat ce In,s2amna 0 "tolerant:} adbiEi" - ;;;i 0 recunoa~?tern din capul locului. largim limitele intervalului de toleranti'J.,

greu sa respingem obiectia ca - prin artificii de calcul - putem gasi oricum corespondente cavtate. Coincidentele ar fi intimplatoare ,~i lucrarea s-ar reduce la un joc cu numerele (daca nu chiar eu cirele). Numarul foarte mare de coincidente numerice strinse fac neplauzibila interpretarea seeptidt si eritica. Se inscrie ca un alt argument constatarea ~a analiza pondero-vibratorie s-a dovedit interesanta in circa 80% din cazuri - deci nu este 0 prestidigi ta tie-panaceu.

De Ja vec1erea colorata la combaterea dureni

In afara de auz (al carui mecanism impEcii, dupa cit ~tim, fenomene de rezonanta mecanica, dar nu procese de biologie moleculara la nivelul urechii), ('xista inca un sensorium determinat de vibratii (respectiv oscilatii ori unde) : vazul. Vederea colo,'ata presupune substante chimice speciale in recepLori. Pe de aHa parte, substantele colorate r2prei:inta - pentru aceea~iculoare 0 remarcabila diversitate chimica, de compozitie (speciile de atomi ('c intra in molecule) ~i de structura. Este tentant S,l incercam sa ne dam seam a de ceea ce aduce po;jtiv, in acest domeniu, analiza pondero-vibratorie, Limitindu-ne la colorantii organici, vom recunoa~te ca speciali~tii au precizat inca de mult ea, pentru a fi colorant (deci pentru a absorbi din spectm in limitele frecventelor luminii vizibile pentru om), substanta trebuie (in general) sa posede unele ,l(l'upe "cromofore", a carol' actiune este intarita prin prezenta unoI' grupe "auxocrome". Mai greu a l"ost sa se explice de ce cutare corp este ro~u ~i nu

verde sau albastru, sau macar sa se precizeze caract2ristici comune substantelor ee dau aceeai;>i cu18::\re. Analiza pondero-vibratorie i\'i propune gacaracteristici in numere caract2ri:)':ant2 : pen.tt'll

'1 1110JeCll.--2 Sa'll

' perl

t fLl
Q

1 'I SU0111012CllJ .. 2.

'

noa, '111;0; 1..",., J.. \:)1..., U 1

d

llt!itilp "n si 1) 8i face "descompuneri

2T l..')"'~
<J ~,"~

"

l,

'C,'t'j'1 '("'L~llj"a . ,,-,L\.A _

I,v,l~nl1'lni J..",-'j-.L,,--.LL-l~C_.

l!C ca.~_-;~l-arl1 LlI'111at de und!"- Astfel,

numCl-1 ,Deei euJorii mc'ntio113t:: \1== 31G,OB, Conven'~ional vom ,jnvizibi1 eu ro\,u (288), urmind portap'albenul (40 verdele
\1=
\

tru1ui (insu\,iri exceptionale de fotocaptor !), l1wdi:l fiind situaUl 1ntre verde-albastru. La hemul (din hemoglobin!'!) se pot lua in considerare trei greut[ti,i vibl"o.torii submoleeulare eu armonice de la :3 10. 7 medii1f:' siut in oranj ro~;u, ro~u-portocaliu. terialul de analiza pondero-vibratorie din care a t Ce sude ipotel:e putem retine din analiz{\? (de ce un ?) di vibratiile O1ivelul h:gatvxilor interatomice Yn:SUlJl,f'Cl.Za intr,-o oscilatie care S2 propag~i onduin spatiu, Receptorii retinieni 31nt molecule de a intra in rezonanta eu vibra1:ia pridupa care

C)'

(520),
t putin

(pirlCl Tnai

djagralTlCt

nu liniara, care-'9i ,,2,nuleaza" , multe numore caraeteristiee, rezultanta estc fie , 't c' I11a]Orlcara. ne me d"'" la aIlLmeCl...:a dar ele nu se introduc arbitral', ci ca 0 completare. ~zenJDlificam : rO$ul de Congo an: Tn ==--' 695 : 2= sf v : 2=339,54. in gama de r05;lu ; albastrul .. ' n '. ,~ L1 96 ') metllen 2Te v~_c 9;)2,65 :2 c= ,';,," In al b '"",:,LlU Sl ="-"'495.32 in aJbastru, Fenolftalein.a are rn=558, l' b' ., '''a'''a tre'~C> 111 v101et : Im;Cl In me~lu .JazlC 32 IonIZe. z .. , 'A"'~ de 1 la 808,8 : 2=40~1,40, in galben. Clorofi1a (beb) are v=2346 ; armonica 4 este in violet, ar~1onica 5 in verde, armonicele 6 ~'.i 7 in ro\,u ; sint cuprinse deci cele tr2i culori fundamentale ale spec~
V v

2xun,ca 0 lurnina "Lmctiomacrom.oleculelor de tipul peptidelor horrno$i al 91

"I"~ '''In .. '''t1'l~l'Ac,U. n 10('"" (C0. e 3I'n+ "c m<c.c.l c).
-I' '.. 0)

J'n

'1

'

n ('L

'

v,

"' U

nOS1ru.
'u' J ,))t I,

cl"l 1"l'F':r'ln1",nl"0 ]'-'jel c'~'r~ \!i tho '-" ~1)]'O'lna" membrane (tamburina), bare sDlide (CI:;-xilofonul). coloane de fluid (orga, lautul) -,
:..~d
<.'.'-

L,_",~

I.~L",

,''--'

__

..

_ ,,---;u../~

deci de compozitie, forme $i structuri diferite. In acela9i fel, sunetul unui clopot depinde de materiaIul metalic, de forma, de marime (corelata strins cu greutatea) (9i revenim eu gindul la observatiile lui Pitagora). Modelul nostru nu poate face abstractie de compozitie 9i de st1'uctura, de v1'eme ce m se calculeaza pornind de la greutati (mase) atomice, iar v de la pa1'ticularitatile calitative ale legaturilo1' interatomice. El "da socoteala" de insu9i1'i (interactive) pentru care analiza de compozitie $i de structura chimica nu par suficiente. Analiza pondero-vibratorie a aflat criterii pentru culoarea unei substante ; promitatoare cale pentru calcularea unoI' criteriicare sa "dea socoteala" de impresionarea (la prima vedere "chimica", da1' plauzibil vibratorie, prin rezonanta) altor organe de simt Sa vedem ce ne aduce din domeniul substantelo~: mirositoare (odorante). $i aid s_""aprecizat, de catre chimi$ti, grupe "odorifere". Insa nu s-a observat un lucru ext rem de simplu - $i anume ca . numerele caracterizante (m $i v), pentru clase intregi de substante, sint foarte apropiate intre ele. Substantele placut-mirositoare, eterice $i balsamice, nll alcatuiesc un grup chimic inrudit prin compozitie sau prin structura. Printre 28 compu9i Juati in studiu intilnim derivati ai unoI' hidrocarbm:i catenare (ca estragolul), cmnpu$icu ciclu ben/~cnic-aromatic (vanilina), compw;;i cu punti de valcnt[( inte1'ioar2 (camforul) etc; dar in 27 c3.Zuri din 28, intilnim numere caracterizante grupate in jUl'ul lui 150 (my v, armonice), cel mult intre 148 ~i J 613. 82 poate vorbi deci de un numar caracteristic nenlru odorante: ceea ce nu inseamna ca el est2 .~ing?~rul numar 'caracteristic (v2zi mai departe).

l\fu putel11 intra decit in am,nuntele strict necesare pentru .8. a1'gumenta interesul (~i fecunditat2a in generare de ipoteze) analizei pondero-vibratorii. o prima corespondenta numeriea care da de gindit este cu v' = 146 a legatufii peptidice -CONH-. Este legatura care in1antuie aminoacizii, care stabilizeaza edificiul proteic. Oare utilizarea unoI' asemenea substante pent1'u imbalsamare, la egipteni, nu i9i gase$te (in sfir9it !) 0 explicatie ? Dar se sugereaza 9i alte aplicatii : folosirea traditionala ca .,anti-epidemice" (stabilizarea membranelor celulare t), folosirea - dupa aceea$i logica - a eugenolului in stomatologie ; eventuala folosi1'e in viroze ::;i in cance1'e. Mai mention am 'ca legaturii peptidice ii corespunde un m' =4-3, astfel incit un alt numar caracteristic "cia socoteala" de mirosul protoxidului de azot, al eterului etilic, al acetaldehidei etc. (clomformul $i kelenul au un v apropiat de 145). Insu$irea odoranta este una organoleptica, implicit interactionala cu receptori. Conform principiului .,cine se aseamana se aduna", va trebui sa ci'i.utam, in receptorii (pe care-i presupunem proteine), ami-, noacizi cu numere caracterizante corespunzatoare celor ale substantelor mirositoare. Cercetarea s-a ,)prit la acidul aspartic $i la acidul glutamic. Addul p;lutamic ar fi raspunzator de "factorul comun" l1lirosul de migdale amare - la acidul danhidric, ;11dehida benzoicB., nitrobenzen... Apar astfel noi II umere caracteristice 9i explicatii pentru caract'?-"i-;ticile odo1'ifere (odorofore, osmofore) 2.1e unar "I atomice. Nu putem insista, dar mai notam I;i Iniros1Jl cliferitelorsubstante este eu aUt mai slab "II "t012ranl:a" e mai mare.

zin!}, leucin~L (Se va obiecta, desigur : dad). n~cqJb este 0 de asteptat 83. gasim in ;,1
f21ul .ne int2r2se~lL:-l

--- activ cd

numere caracteriz:::tn mana se adunci") :

36

X5 ==180
c

>( 3== 108

Pentru substantele am are (sau eel putin pentru multe dintreceIe mai cunoscute, cum 0.1'fi stricnina, chinina, difenilu1'eea) s-au e'1identiat, co. numere caracteristice, armoniceIe (multipli) Iui 56. In receptori s-ar afla, dupa Iogica anaIizei pondero-'1ibratorii, izoleucina (m=57) sau/9i asparagina (m= 58). Sa ne oprim asupra a doua exempIe. AciduI salicilic este acru (fiind acid), dulce (are gruparea duIcigena) 9i dlilce-amar (v : 4=116). AciduI picric (m=229,11) este amar, 9i nu acru, pentru ca m : 2= 114,55 iar v=484 : 3= 161,60 apropiata de v' inchinina 9i stricnina ; are trei grupe -N02 ce sint amarogene in acord cu dateIe analizei pondero-'1ibratorii. Cocaina, aplicata pe limba, afecteaza sensibilitatea gustati'1a in ordineaamar > sarat > acru > dulce: moIecuIa sa contine numere caracteristice pentru amar (279 9i 339). Dar anestezicii Iocali au v,.., 340.
-

MIALGIN
283,/9

FORTRAL

285,43

C'If:3

PERCLUSONE
CI-~O
-

285iV ~ -

d-I<
I

,2

-O-CI 1<)-C-NH-CIf')-ClIi)-NH

II

CHi)
1-

CI~)

yl
Clf2
I II

01[

ENDORFINA
2R7 /[
I "

Qr (t2 ~
Clf')
II I~

CIf)]
I~

H
I

01)
II

/ hN-Cfl-C-Nlf-CH-C-NI

!-C'H- C-N! !-C'f!-C--lYl-f-C1 [-C-OlllSi5

II:.J""

()

0
Gh

Am trecut in re'1ista receptorii pentru cuIoare, miros, gust 9i am constatat ca - 9i pentru ei, S2 poate discuta 0 impresionare prin mijIocirea rezonantei - impresionare admisa pentru auz. In cele C2 urmeazi'J. vom arata feIuI in care 0 discutie similara S2 poate face 9i pentru durere. S2 porn29te de asta data atit de 10.analiza pondero-vibratorie a substante10r endogene care produe durere in traumatismele ti8ulare cit 91 a 8.ntalgicelor opiac2e 9i a neurohormonilor de tip endor-

Tir /10

() Gli

() Pile

574:2

Met

=287

~ ~/() 0
L\
0[,;
I

MORFINA 28.5. SO

l7n exemplu de felu] in care 0 actiunc bioJogidi similarl] (combaterea durerii de catre substante diferite din punc:t de vedere chimie) "corespunde" la greutati molecu]are apropi8te sau foarte apropiate.

fin. (care sint oligopeptide). "Vibratia algogena" i~l iur de 195 sau in jurul armonicii v/2 7,;"),. "Vibratia analgezica" de tip opiaceu esie sitU8 intervalul 253--295. "Vib1'atia analgezica" Se' 0180-CiaZ8" la multe substante, eu una anti-inflama tiD cOl'tizonie, in iniervalul 358---392. . constatari, vom eonehide ca ."

CaDitolul de fata ne-a dus, pas eu pas. de ]a )'('. senzoriali la 1'ecepto1'ii farmacologici. 1\):' receptorii cel ulari ca fiind ni;;te sellz()j'i, ae sml~ am nu aceasta a fast id "lea de 13. care a PC)]ea cste binevenita :J cihtari eu viziunea pc care 0 pre-, -~c11t:\rrl. l\fLl estc 0 IT12t.afora ; poate fi 111'1
L
~, j _ "'

Dar num2roase ny) ell nurnere de aci;i.une substante eu actiune opusa

2:J JTlll1.1

c,'l

formelor ionizat2 ale aeidului instructiva. 0 ionizarea oxldriluILli acid la v==386 (cit Tn cortizonicelor) o dubl' ioniza1'2 duce la V= 307 (cit 9i a altor an'llgetieo-an tipi1'etice).

Componentele materiei vii (sau, eu un termen de eireulatie mai noua, "biostrueturile") pot fi :;;i ele supuse examinarii pondero-vibratorii. Pornim de 10.examinarea "anali tiea", moleeulara (coneeptul de biostructura are, in aceeptia lui E. lVIaeovsehi, 0 semnificatie amoleculara sau supramoleeulara ; vom vedeaea viziunea rezonantei duce :;;i eo. 10. idee.a unei structurari supramoleeulare de un gen special). Esentiale pentru viati'i sint proteinele - copoli- meri sau condensate de aminoaeizi, cu 1'01structural 9i enzimatie (biocatalitic), dar :;;icu alte multiple roluri (cum ar fi eel contractil in motilitate). Aminoaeizii se inEintuie intre ei prin legaturi -CONH-, aleatuind 0 "talpa" deasupra eareia S2 ridiea edifieiul specific fiediruia dintre ei. Pentru fiecare aminoacid indus in lant este deci posibil sa calcuJam eel putil1 patru numere caracterizantc:: m 9i v, ell :;;ifara "talpa" nespecifica. Se mo.i adaoga, dupa caz, numere (diferite de primele) tinind de starea de ionizare ori de hidratare sau de cudarea unei catene alifatice (-CH2-CH2-). De fapt,

avem de cercetat aproape intotdeauna lanturi de polipeptide (in care deosebim 0 secventa specifica structura primara); ineolacite, lanturile formeaza ghemuri, forma~iuni mai mult sau mai putin globulare (structura secundara), venind in contact eu exteriorul, pentru interactiuni particulare, printr-o portiune strict limitata, situs activ, care contine 0 secventa anumita de acizi aminati, secventa care ne intereseaza. 0 interactiune speciala este aceea eu un grup prostetic sau cu un metal, ducind 10. 0 strueturare tertiara care se expIiea in mod curent prin teoria valentelor primare sau a valentelor secundare, prin forte van del' Waals etc. ; noi adaogi'im aci rezonal1ta. Prin acest adaos explicativ intelegem de ce anurnite meto.le se intllnesc in anumite metaloproteine (este evidenta corespondenta numeriea t). Un situs aetiv el1zimatic prezinEl 3ubstratului (earaeterizat prin numerele rn :;;i v) aminoacizi (~i secvente) corespunzatoa1'e (caraeterizate prin numere apropiate sau prin multipli o1'i subl11ultipli ai acesto1' numere). Un situs activ al receptOfului prezinta substantei active aminoacizi sau secvente numerice~te corespunzatori. Exista 0 discrepanta intre marimea mac1'omoleculei ~i dimensiunile unui situs activo In ipoteza vibratorie, interpretarea energetica 0.1' sustine ca acest situs concentreaziSc lQel intre3.g1 energie vibratorie a moleculei. Dupa cum '170mvedea inea 0 data in alt capitol, interpretarea 0.1'avea sp1'ijinul corespondente1or numerice intre intreaga molecula ~i 0 portiune a ei (un capat - in cazul moleculelor bioactive hormonale) (sisteme autorezonante). 0 alta imagine ar fi aceea a focalizarii 1'azelor d2

catre

oglinda conCElV':\.. Tn
111tra

211zm12, ::1
111.

II12tal e,st2 c21 ca r2 car

AWl specie chimica definitorie. prezint,1 acizii

ATP cumule'lza b:u21or azot::rt" ale , ale f:Jsf':1ttllui IT19.gneziului. examinarea nun'2r2101" 112 ocen $1 un faspvns La irJtrebarile : de c? acJenina. ? de CE:' acea jJerJ ? de C2 magneziu? uma.rul 265 este apTopiat de 261-262 ("toleranta") 9i-1 consid2fam clrent un numar caracteristic anabolic. Insumare3. 1ui 24 (IvTg) este ceruta de considerente de echilibru molecular.
32

Daca acceptam modelul "infa9urat" al molecuh'i ATP, aceasta apare ca un 'chelat dublu de Mg. Fe de aHa parte, exista relatii "l1umerice" intn' ATP $i substratul produditor de energie care 2Stc glucoza. Atomii glucozei situati deasupra planului pir:C1nozicau v=237,60, aproape de trei ori cit 80, intilnit in molecula ATP. Se poate avansa ipoteza dupa care biostrudura include obligatoriu fenomene de adsorbtie clinamidi. Anumite reactii chimice produse permanent determina 0 atmosfera vibratorie reflectata 'in nurnerele caracteristice din acizii nucleici $i din ATP. Oxidarea glucozei $i implicarea ATP sint momente importante ale mentinerii biostructurii. Putem oare sa ne imaginam structuri morfologie2 tranzitorii mentinute de 0 atmosfera vibratorie (prezente atlta timp dt S2 mentine aceasta atmosfera ?) Se pare ca da - 9i s-a prop us un nume (kimatics) pentru studiul efectelor morfogenetice ale vibratiilor mecanice. Fenomenul de tixotropie ilustreaz':\. dependent a starii fizice (solid-lichid-solid) de agitatia mecanicii la care este supusa 0 soh1tie coloidala. Intervin aci modalitati de legare a apei structurile moleculare i?i supramoleculare. Insa apa insa~i este structurata, nu numai structm'anta -- in mlSUra incit cineva a incercat c2.racterizeze sisl/=:mcle vii ca aspecte de structurare Cl:lpei la diferite ni'121e de organizare ! Continutul in ap.a a sistemelor vii este un argument ele111enta1'.Apa (lichid "pseudo-banal") nu este H20, (H20)n, complexele alcatuindu-se prin legaturi de hidmgen 9i, poate, prin interactiuni "vibratorii". Un complex constituit are, la rindul sau, insu9irile "vibratorii" legate atit de greutatea molecular{l

C10 r(;)J] ..
1l

()

"'J)H

o;l~~>
(ZI)

GLUCOZA

[Anll4DJj

Of{

18'3

{'IX;

(v) 180,/6 (m) 709,2."4 '" 177,30

acizii nucleici (261-262). Constatam ca 51,il,j 5=259,20, adica un nurnar oarte apropiat dl: l'~'I,' precedente. Ne imaginam 0 apa structurata in fm lllai,iuni pentagonale, ceea ce ar pr2sup~me Un~!~iUi'i valenta de 103 1ntr2 molecule (fata de lOb cd admit'e clasic). valentelOl" ar fi ()1'Ipoteza cOI'espunde faptului ca apa "biolo,gic " se gas2'?te in propOl"tie mica (eel mult 1%0) apa de inUna. "Apa vie" 8.1' putea fi, la rindul un prod us al vietii (vibratii anaboliee). Sau ar )Jute8. fi C,?i) un rezonator care absoarbe din mediul ~!lT1biantvibratii utile. De ee sa nu gindim la eventua1itatea ca 0 parte din actiunile agentilor fizici utilizati in terapeutica - s-ar datora aeestei poliape ? Un ealcul simplu ne arata ca lungimea de unda a radiatiilor eleetromagnetice ee eorespund '..vibratiei . , anabolice" se gase9te in infraro9ul apropiat.
0

,jx,39,1

156,40

Mg 24 180,40

propriu-zisa (m), cit ~i de greutatea moleculara zisa vibratorie (v). A9adar avem de luat in consi.derare aLit apa moleculara (H20, m= 18), cit ~i apa polimerizata sau poliapa, in "pachete". In ultima vreme s-a pus problema daea exist a sau nu 0 poliapa cu aetiuni biologiee pozitive ("apa vie") ~i s-au oferit nu numai argumente, ci 9i mostr2 din aceasta varianta. Ce raspuns se da, din punctul de vedere al prezentei lucrari ? Greutatea moleculara vibratorie a apei (51,84) trebuie raportata la numarul caracteristic impereeherilor norma12 din

"Apa vie" ar mai putea actiona sinergic cu alte molecule interesate in anabolism. Analiza pondero-' vibratorie ne indica, drept candidati pentru 0 a8emenea colaborare, doua sau trei vitamine eu 1'01 de coenzima (NAD, NADH, FAD). Un pas ipotetic mai departe ne duce in domeniul balneoterapiei. Asociindu-9i ioni, "apa vie" ar putea alcatui complexe eu aqiuni pozitive de tipul medicamentelor. De exemplu, asociind SO;,lVIg (m= 120,38) totalizam numarul 379,58, caraeteristic i~ctiunilor anti-inflamatorii (vezi mai departe). Dar si structura "cristalina" admisa clasic pen-. tru ap~, eu cite 6 molecule asociate, este interesanta din acelea9i puncte de vedere (m=311,04). Dierenta pina la 385-390, interval earacteristic pentru actiunile anti-inflamatorii, poate i "um-

pluta" prin asocierea a numeroase feluri de ioni ~i saruri, prezente sine qua non in apele minerale ~i termale. Obiectia eelor sceptici este urmatoarea: ipotezele slnt prea IncapatoaI'e, numeroasele posibilitiUi de asociere scad valoarea de argument a rezultat'elor ealculelor noastre. Totu~i, 0 cale de intelegere este deschisa prin ipotezele legate de apa ; ramine S8. se precizeze eonchtiisuplimentare 00.1'2cum restrictive, care sa deschida ~i calea unoI' "predictii" ce pot fi verificate sau infirmate experimental. Personal credem d. mar?a bogatie de insu~iri divcTse ale apei, aUt de indispensabile vietii, nn peate fi lamuritil. fi'ira a tine seama de multiple ipostaze ale apei ~i de diferite modalitiiti de interactiune. o propunere practica rezulta ea un corDIal' din c2le expuse mai inainte ; s-ar putea incerca stabilizarea insu~irilor apelor m.inerale (consefvate, transDortate) prin substante cu 1770 si vcit ale presupu~ilor polimeri ai ap.?i. In paranteza noEim ea analiza pondero-vibratorie, luind ,in se3.ma ~i ponderea moleeulelor, a submoleculelor, a atoHlilor -- ~i nu numai specia lor chimica (numarul de ordine din tabelul periodical elementelor) da soeoteali'. de eventualele insu~iri
i..

- ceea ce constituie un argument pentru perspcctiva deserisa (sau deschisa) aici. lata ~i alta problema inrudita, care se preteaZil. analizei pondero-vibratorii. Glicerina (m = 92) este folosita co. un conservant in vivo 0.1 structurilor celulare supuse la temperaturi scazute. Sa observam di 92 este apropiat de 5 X 18 (18 fiind m apei "simpIe", iar 5 X 18= 90 fiind m presupusei ape biologic a.ctive). De aei (zicem no i) - hidrofilia glieerinei; insa, mental, glicerina poate fi "descompusa" in submolecule cu m' 30 ; 31 ; 31 (fiind un trialcoo1) - cit un atom de fosfor, "corespunzind" :;;i 10. 0 jumi'ttate de molecula de glueoza :

CH20H

I
CHOR

I
CH20H

di.feTite

a1.28JJ

n_1~:rS'2 ll. 1.1

w_

cleate diferite intre ele). Apa grea -- eu deutel'iu are a1te insu~iri dedt apa ordinara, in care atomul de hidrogen este de doua ori mai w;;or. Pentru c5. interaetiunea studiata de noi depinde de m, biostructura ar fi capabila (spul1em noi) de a fi un ,.burete" de separare seleetiva a izotopilor. De altfel, unii schimbatori de ioni se comporUi co. atare

In sfir~it 92X3=276-18=258, numere in jurul numarului anabolic caracteristic. A:;;.3.dar,glicerina oEera un complex de insu~iri pozitive care lamurese (sau "dau soeoteaIa") de utilizarea so. avantajoasa. Rezulta imediat :;;1 propuneri de experimentare. AIte substante n-ar fi "de preferat", in masura in care numerele caracterizante se apropie Inca mai mult de numarul "vibratiei anabolice" ? Trimetilem;licolul are chiar v=261,60 ... (dar s-ar putea obieeta ca a oarecare toleranta este nu numai admisibila, ci ~i necesara). Sau - conservarea materiei vii in stare latenta 0.1'benefida eventual de substante eu actiune pozitiva asupra anabolismului (cum sint unele psihostimulante), de eele care sta-

bilizeaza legiHura peptidica (cum sint unele odorante despre care am vorbit in capitolul precedent), AI' fi un procedeu opus celuia care (prin refrigerare sau narcotice) ar tinde sa reduca bioactivitatea spre

Din hidroliza unei molecule de ATP rezulta 0 "energie de n::tinere" a '1 atomi de K $i a unui atom d2 Mg. In adevar, diferenta dintre numerelecaracterizante ale ATP si ADP este de 183 ; K are m =39,10 iar Mg are m=24. Dar 4K+Mg "dan" in toted 180,40. lata un calcul simplu care "da socoteala" de pompele de ioni $icare "da socoteala" de ce ionii "pompati" sint tocmai K+ $i lVIg++. Procedeul 010sit Jsi fYaSestea validare si in cercetarea unui purtato~> de i~ni (ionofor) p~rticular : vaJinomicina (care este lm antibiotic). Valinomicina aTe 0 structura ine1ara ~i poate "cuprinde" un ion -t- inliiuntrul inelului, pe care-l transporti'i prin rnernbrana mitocondri'lla. Elementele din ex1:eriorul jn:~lului insurncaza. m' ~= : 2 =42, apropiat de
c

,10, (ia1' V' = 2,:12, lnSLurlcaza nJ

w

-"

:6 == 6

=,

40,45).

Elemen.fele

7TI-_') '70). l\~~---- ') ~ '7 0, 2xterio::lT2 :wind

nal". Rezonanta este unul dintre mijloacele de ,,1"('cunoa$tere" care - in perspectiva filogenetica - a devenit unul dintre mecanismele de la baza cunow;;terii (cum 0 arata cercetarea fenomenelor ce se PL'trec in organele de simt). Cind spunem ca receptorii celulari "recunosc" substanta ce are un "tropism" pentru ei, nu facem pur $i simplu 0 figur~l de stil ; intelesurile sint mai adinci, Bineinteles d rezonanta nu este singurul mijloc de "recunoa$tere". de potrivire, de "adecvare": aspectele de forma (mo~rfologice) sint un alt mijloc, cum 0 arata veche3. a113logie cu potrivirea cheii in broasci'i. Este 0 analogie care a permis, cindva, inteleg2rE~a potrivirii (specifice) dintre enzima $i substrat, analogie facuta mai "elastica" in comparatia potrivirii dintre mina :;;i manU$R. In viziune clasica, 0 potrivire spatiala (steridi) permite exercitarea eficace a unor rorte sZabe de interactiUl1e. In viziul1e3 pond2rovibratorie, rezonal1~a favorizeaza apropiere3, $i, p03.te, 0 "structurare" propic2 interac)~iunii. Si din Dunet de vedere termodinamic, rezonanta are p2,rticlJlarita~i ; pre a putin studiate totusi, pentru a insista.
, . .1

1.

tine seama de cmil-dar 8i de rnasi'i $i de im-pli c3.1iilf2"vi o1'atorii" ale tuturor acestor aspecte. u neghj eaZEl 2specte12 energetice $i (pentruca se let specificitcde) nici cele de tip ,,inforl113.tio-

Biostrnctura giise:;;te in rezonanta a modalitat2 i;lnJlim:~ntara de asociere dinamica (deopotriva, ener,,;>i infornutionaIa), tranzitori2 sau nu, spasau "la distant8.". Functional, cohborare:l prin l'C:wnanJpl nn nec2sitR juxtapunerea spa)~iala (este Jlustrativ cazul comunicatiei radio). Dar in interactiunile metabolice ~i biochimice, fiziologice, toxij, -

cologice :;;i farmacologice, ne intereseaza interactiunea intima in sens spatial, contactul intre sistemele oscilatorii. S-ar putea ca imaginea ce 0 sugeram sa fie numai un model intuitiv alproceselor ; ramine constatarea ca structurile vii sint alcatuite intr-un fel care este relevat prin anumite potriviri (corespondente) numerice. Numerele pe care Ie folosim in Iucrare se v9cdesc a exprima insu:;;iri interactive ce nu sint exprimate de conceptele uzual intilnite in chimie si in biochimie. ' Dac3. :;;tiinta inseamna, printre altele, 0 cauta.re de rilspunsuri la intrebari de tipul: "de ce asa si nu altiel ?", demersului nostru nu i ;e poate ;ega "9tiintifici tatea".

Am. constatat, In primul capitol, ca intre numerde caracterizante ale catalizatorilor 9i eele ale reactantilor exista corespondente : fie ca ele sint apropiate (cu 0 toleranta "admisibiIa"), fie ca slnt 11~.1merice9teapropiati multipli ori submultipli lor (asa-numite armonice). Am enuntat valoarea principiului pentru biocataliza enzimatica; ne oprim mai mult iasupra acesteia, in 'Capitolul de fata. Din capul Iocului yom spune ca analiza ponderavibratorie ne-a dat rezultate satisfacatoa1'e in cercetarea a 15-20 enzime. Metoda folosita este U1'IDatoaxea : se porne9te de la analiza unor 1'eactii C:llzimatice Ia care biochimii?tii au studiat cu succes aminoacizii din vecinatatea unui situs activo Un astfel de situs prezinta - drept "aetivi" m3.i multi aminoacizi ; analiza pondero--vibratorie poate limita numarul celor "esentiali". De exemplu, glicogen-sintetaza are in situs aminoacizii Glu-Ile-SerVal-Arg; Ins8. monomerul glicogenului (tinind seama de structura spatiala a sa), glucoza, are un
, I'

v' =237,60

; secventa

minus Glu are

: 4=238,14.

v' -952,56

Fosfataza alcalina din E. coli releva, 10. analiza pondero-vibratorie de situs) numere caracterizante p.ent~u ionul fosfat dar _,;,i pentru zinc (melalul 2nz1me1). 1v1ai multe enzime proteolitice prezinta secventa As~-Ser-G}y Cll v' = 395,20. Legatura peptidica at~:ata .al~e v, ~46,~0. Daca adaogam v apei (51,84), cotalIzam 198,.24. IvIultiplul (x2) este 396 48 - deci I~ 0 toleranta sub 0,5% fata de numar~l caractenzant pentru situs. Cereetarea tripsiuei seoate ~a lumina si alte inte~'actitll~i pe~tI':1 care corespondenta nun~eriea este reH~vanta. TnpSInogemll contine un crimpei de lant poIipeptidie (inhibitor fi7iolo17ic) e'~Y'PQP~0PI"e1"nd.e' ;Jartat pen a deveni tripsin2t activa. AC2st S2'5-,}O'}+' , 0-? . 0 1;. U ax e m === o;L 01 -~ 1439,28 : 4=359.82, nutru t'3JDCl unui aminoacid achva din tI'ipsina are n umerica cEntre care am notal 'lam r2veni C?~
. ..,'" . L') ,::-J.L ......"-.JL.'L-L L G

vibratorie din Zn, 2C02 0i H20 face 280,42 in timp ce suma 2C02+ H20 face 133,44X2 =266,88 (adi'iogind inca un H20 obtineffi 284,88). Continutul marcat in prolina 0.1 enzimei s-ar "justifica" prin 111=42 (fata de CP2 care are 44) 0i '1= 98,40 X 3 (cit sum3. CO2+4H20). Aproape toti inhibitorii anhidrazei ~arbonice prezinta submolecular gruparea

o
ii
--S-NH3

2ll.zin~~i cu 2 aminoacizi.

Metalul hUlcticnal l'f:'S Ihistidine

3 ==: .24"~=;80

, ,.:1;:01" , <-1.,.

,CO.)

$1

SlJbstituit le[!at de
0
<)

'lPP ~-') ,., ~ (,

1 (~'Ur'.../ _,.1 /'.

His

=---=

284,10

iar sunn

cu m' = 80, la 0 diferenta mica de greutatea moleculara a CO:.l (81,60), iar v' = 255,28 cit CO:lH(254,40). lata un numar mare de coincident2 numerice (:;;i nu sint toate cele intilnite in cunliza p::mdero-vibratorie a carboanhidrazei), din care, credem, nu taate pot fi coincidente intimplatoare. Am discutat despre zinc: este un metal harte important din punct de 'led ere metabolic :;;i mic. lmportanta 0 atesta 0i numerele n1l11tipli ,Jj gl~2Ut8.t.ii atoD.1ic2 cQrespu.l1d, st:xinei (v), restfosfatribozei din ARN imperenorrnale a azotate dinADN (m). in.'?-JuJui mic din de insulina. (m), Pen a o tern:linologie din filosoia Iui vom spune ,.potr:,n multiple ale unoI' chimice nu se ..actualizeaza" decit in cadl'ul chimiei Cff2'anice si -~ in special-- incadrul chimiei bioc" 'l~~ C)~hla'll';8PO:=J "P'll'I" .1 'JCllcJo'l"O-uibl"aj~:)1"ii v, contribuie Viata, dupa cum Viata este conditionaEl "actualizarea'" unor "potente" (S-3_ insist at cfproape exclu.siv asupra "potentelor" carbonului).
, . ~t
~,;Li.\.....-V\....L ~_ L-',-",,"1. ;~--". ""-' ..... '
.J. __

-l..L'

'/ ._..

L.,,-

 Nitrogenaza este 0 enzima de 0 importanta eople$ltoare pentru nutritia biosferei. Greutatea sa moleculara este deeirca 360 mii $i contine molibden :;;i fieI'. Ea fixeaza azotul atmosferic sub forma de :1n1oniac. In aceasta. cataliza, chimia industriaHi folose~te, de asemeni, molibden $i fieI'. In centrul activ al enzim2i S2 gase$te sulf (m=32X3=96, cit molibdenul). Legatura N == N in diazoderivati cor2Sjjunde la v=9:3,33 $i v=96. Fierul are m'--55,85, c'it doua molecule de azot. In struetura molecuJei se:lsociaza doi atomi de molibden eu douazeci d,,::' atomi de fier $i, posibil, cu 20 atomi de sulf. Numarul caracterizant al acestei asocieri este 1 932 impartit la 8 da 240, aproape de numarul amoniacului (237,60). Hibonucleaza (bovina) este 0 macromolecula ,jmbucatititi" prin punti de cisteina. Se ccmfirm"t co-respondenta numeric. dintre secventa aminoaeizilor din situs activ $i prodw.;ii finiti. Dar se nni observa. ca "fragmentele" se gasesc in armonie vibratorie eu intreaga molecula (armonice 8-12), eu secventa activa, dar ~i eu histidina (din centrul activ) : ribonucleaza este un sistem autorezonant. Se ,.,da socoteala", in continuare, de ce oxidn3 aeidului ascorbic lucreaz3. impreuna eu un atom d:: cupru. Oxidaza este aetiva numai asupra aeidului I-ascorbic. Probabil ca acidul d-ascorbic nu se poaL:o "mula" pe enzima (se evidentiaza, in acest caz. importanta stereoizomeriei - $i a structurii spati:tle in genere). Sa meditam un moment asupra observatiilor., Biomolecula proteica are 0 specificitate struct~rala, eare poate fi numita $i informatie strueturala. 0 parte dintr-insa este in centrul activo 0 parte din

informatia strueturala este implicata in reactia cataboEd. propriu-zisa. Avem de luat in considerare mai multe componente (dar unele parti din structUr[l pot i multiunctionale) : -- cornponenta ee da specificitate de apartenenta ~~i de "origina" taxonomica (carboanhidraza din hede om este diferita de carboanhidraza din rinichiul de iepure) ; ~- componenta (componentele) ce dau specificilate antigenica (diferentele pot fi evidentiate prin tehnici variate) ; ---- puItatorul macroIllOlecuJar (coloidal san psecare exp1ica inactivarea prin dJJdura, prin agenti de coagulare ;;;ide precipitare ; - centrul aetiv, alcatuit din citiva aminoacizi, eventual cu un metal $i eu 0 coenzima ; -- componenta functionala care mijloce~t2 a~anurnitul efect alosteric, prin care molecule rezultate din activitatea enzimatica influenteaza (moduleaza) activitatea enzimatica : - componente ce asigura structura spatiala (t,::r, $i euaternara) $i care explica inactivarea prin denaturare ; --- eomponente C2 permit aderenta unoI' micro-mai mult sau mai putin "nefiziologice" schimbindu-i comportarea enzimatica (este posibil ea proteinecu "adaos" micromolecular prin aceasta, cvasi-enzimatice, a$a cum pot deveni cmto-antigenice) ; --- eomponente care sint "concrescute" eu cele enzimei ;;i a c5.ror indepartare (mai san mai. putin enzimatica) activeazii abia enzima (ca in caz1Jl hntului suplimentar polipeptidic din trinsinogen).

De ce am facut deosebire intre "centrul activ" al enzimei 9i implicarea ei in activitatea enzimatici\ ? Fentru ca ori de cite ori am intilnit corespondc?nte numerice intre in1;regul lant :;;i "centrul activ", sa'u alte portiuni submoleculare, am W,sat cutia pentru interpretarea ~entrului aebv Cd coneentrare a "energiei vibratorii" 11 intr22'ii o aHa imagine a fost (reamintim) a~eea prumllbta din optica. : foearul de concentrare a ra .. 'FJl"I" l'eflpciat L,e u. c ,,,e d.,\? 0 Og.UII0.Cl COI1Ca\l2 gam ~J. celar refractate deo lentila converg::::n Daca slstemul "autorezonant" i:;;i CDncentr'ecll/, semnificatia purtata de numarul care-l caracteri zeaza --: la 0 extremitate, atunci poate fi compar::rt cu un elOcan electric de lipit. cu un letcon. (Mereu facem apella ghilimele pentru multe substantive :;;i verbe din text, deoarece sintem intr-o prezentare in care se simte nevoia de a 'l'nte>looc> .... ; '-'b'"- "uhstratul fizic '- :;;inumai nevoia de modele intuitive. Cum ceea ce propunem este argumentat numai irldirect, am spus din capul locului ca lucrurile se petree ca $i cum ar fi exprimate procese vibratorii :;;i de rezonanta, Capacitatea de actiune a unei enzime nici nu poate fi cored prezentata ca 0 actiune de tiD energetic; cuvintul "energie" se foloseste ca un stnonim al interventiei eficace). ' Ispita modelului vibrator paate fi insa urmata si mai departe. .
u l' 1v
v .
v

I~

Celula este privita azi ca un sac de membrane.:: . aHa.data era privita ca un sac umplut eu coloizi, Cst sac de membrane of era. 0 multime de suprafete care adera substantele maeromoleculare bioactiv2, Ne putem imagina un polipeptid a carui "talpi5:' S2 sprijina pe membrana in timp ce restacizii aminati,

sc"Udati in lichidul celulax, participa la interactiunile vibratorii. Vibratiile intramoleculare ale polipeptidului s-ar transmite de la un cap8.t la altul ca intr-un Ian de griu bMut de 'lint, restacizii fiind asem5.natori plantelor, iar talpa polipeptidica sold sprijinit pe "subsolul" n-12mbranos celulclL Secvent'::t restacizilor aminati::n> permitc: tr2nsmiterea Dumai a undelor de anumita. Iungime de d9~ca grLip8.ri.le de 2~ eI2Dl.:2;:te au 0 D.proape eg31a cu un anumit numi'i.rcaracterizant. (Insulina este alc~ltuiHi din doua lanturi poJjp'~Dtidice; in lantul aHa intilnim gruparile (116 : 2), 116, 118 ... iar in 1antul beta, grupari 134, 144, 138 . , .J. Materialul numeric in sprijinul acestui model est~, deocamdata, insuficient. De ce un hnt POliP2ptidic nu poate i alcatuit dintr-un amestec de aminoacizi levogiri :;;i dextro-giri ? Un astfel de amestec ar contraveni cerintei de omogenitat2 a mediului de propagare a undel~r. Totu:;;i, uneleabateri ar putea i compensate, excluzia din lant a aminoacizilor nepotriviti facindu--se cu ajutorul bucJelor inchise ale lantului : caoetele buclelor restabilesc continuitatea '(omagenitatea) pretinsa de ipotez3.. Citocromul Care 0 parte proteica binecunoscuta ca secventa de aminoacizi. Ea Dar2 alc3.tuita asHel incit sa permita trecerea unei' "unde" de-alungul moleculei, "unda" cu "valoarea" 73 (X 2 == 146 si X3 = 213). Unda "trcce" indiferent da~a j"cstacid~l aminat "vibreaza" dupa m sau dupa v; se Dot grupa 2--;3 F?stacizi pentru a totaliza numarul r:=:ospectiv sau 0 "armonica", Coada proteinei se atageaza la 0 ca tenaa grupului prostetic ce are m = 73 :;;i '1=219,60 (cit suma ultimilor patru restacizi amiI

nati). Ultimii opt restacizi totalizeaza numarul 438 ; dar L136 este una dintre vibratiile speetrale ale citocromulu.i. (De altfel, spectral, diferenta intre citocromiicu fier bivalent :;;i cu fier tri~alent corespunde indeo.proape celeia dintre forma oxidata si ceo. redusa a FAD, grupul prostetic). De-a luno'~l lan~ului se formeaza bude (avind 1--8 o.minoo.cizi) c.e corespund numeric (vibratoriu) cu grupul prostetIc -. pe ~are s-ar gasi mulate. Se suger2azi'i astfel (pormnd ae la numerelecaracterizante) a anumita s i:n),ctura spa tiala a mo.cro-moleculei. o aHa sugestie ar i catre "deducerea" secventei de aminoacizi din centrul activ,cunoscindu-se re~et3.]1 respectiv produsul final 0.1 biocatalizei. Analiza pondero-vibratorie se dovedeste utila si in studierea inhibarii aetiunilor enzimatice. Ne r~la inhibitorii ce au analogii structurale eu substratul; dar ei in9i:;;i sint cuprin9i intr-o catemai largii, ineal'e "inrudirea" 8e exprima ,orintr-o apropiere a numerelor caracterizante. Sa ne ima.ginamun cle9te-concasorcare prime9te 't m re plrgnn "1 e (l'~l'J "La el.e' ") sa 1e materiale e2 sintcal'acterizate printr-un numar speeificant. Materiaflmc1,:ionale sint cele care se Iasa, maruntite ; . 1 ' matenac21e adatEl intrate intre pirghiile 11 bloehe8.zi'i. Intr-o enzima, materialele blocante sintcele care nu se lasa atacate de enzima ;$i inclepart:lte. Corespondenta numeriea Ie permite intre :;;i Ie face sa adere ; insu9irile chimice ale molecujei (structura monolit, etr) Ie eonfed. aptitlJdinea stinjenitoare. Insemna.tatea fiziologica :;;iterapeutiea a substante10r :;;i enzimelor din sistemul adrenergic 2xpliea
'1

de ce I-am supus unei analize sistematice: intreg lantul de compu:;;i interesati este binecunoscut, ca 9i enzimele de interventie, ea 9i 0 serie de inhibitori enzimatici. N e referim la transform arile fenilalanina -+ tirozina -+ DOPA -+ DOPamina -+ noradrenalina -~ adrenalina. Am calculat numere earacterizante pentru aceste substante bioactive ducind la cateeolamine :;;i pentru substante cu eare interfereaza. Am putut verifiea validitatea unor reguli care leaga numerele caracterizante intre ele : int:re substante bioactive :;;i bloeanti ; intre cofaetori :;;iprodusul finit. Pe 0 asemenea baza se poate presupunecare sint aminoacizii din centrii activi enzimatiei. Dam 0 singura ilustrare. Trecerea DOPA in DOPamina (m= 153, v=633,60) are drept coprodus al reactiei CO2 (m= 81,60) 9i drept cofactor piridoxalfosfatul (m=247: 3=82,33). La DOPamina intilnim un v'=123X2=246 si un v=424,80 : 2=212,40 sugerind implicarea ~erinei (213,60) ~i/sau a acidului glutamic (213,60), Inhibitorii ne prezinta numere caraeterizante pentrn DOPA, DOPamina ~i pentru acid glutamic (de exemplu, NSD 1039). Am spus ca "acceptarea" de eatre enzima a unui substrat sau a unui inbibitor se face pe baza pre?c:'n'~eiunui m.nnar caracterizant. El are rolul unei "parole" sau 0.1 unui "pa~aport". Se vede cit de aproape sint asernenea insu~iri (de multe ori "sinale moleculei, de insu~irile de tip informational (semnale, semn2). Numel'ele caraeterizante de care ne ocupam sint un fel de etiehete :;;i vom veelea mai departe d. ele se pot traduce in termeni farmacodinamici echivalenti (a~a dupa cum unele au fost traduse, in capitolele de pina acum, in termeni de sensibilitate 9i de bioaetivitate).
49

CUeva clase de substante, bioactive

?erspectiva de a gasi, in numerele caracterizante, "semne" de apartenent8. 10. 0 das2 de substante avind 0 anumita activitate biolocfica. este _. CUlTl o . spuneam - foarte ispititoare. Dar, a~a cum am ase::nenea numere ("vibratorii") nu sint l1U"1 rrlBl " "S2111ne , CI e e reve 1eaza COneXIU111 pro f un d.2 coresponden~elo:r numerice : conexiuni functionale ~i conexiuni stru.cturale.
v ".

-'-

Insulele pancreatice secreta doi harmoni impurin r2g13.rea me~abollsmului glucozei ~,i impli-. cit a niveluluiconcentral'ii [f1ucozei in sinl72 : insq .. <.-, lina :;;i glucagonul. Sint hormoni polipeptidici, ce pri vc:~~ te CCHY1IJOzi tia I~i iv"ir 3 "'O~vQntei y <i__ ') uv-,-c1rL' ntl '1';1" n'O 1"'j1'"1"" 1'ne.'1 "y, c":"-' ra~~._Le... 'i" ,.t""l~' d ' d"' + " _,ll e 12ClII12 aE~ pon :efO-\TIOf'avOl'12. ." (,.' V) t ' t .. VI" , VI' :lntun . Il1sulma DOVIna es '2 aiC,LUlta (,111GOlla
Cy' ~

or1112aza, gratie unoI' punti secundare, un inel mic; eu care S2 sfir~.e$te "capatul" ;;i dupa care incepe inelul mare (la care participa :;;iportiunea mediana a lantului beta). Ceea C2 urmeaza sint "cozile", mai scurta la lantul.alfa $i mai lunga la lantul beta. Capatul lan~ului alfa incepe cu un restglicol, iar coada se sflr:;;e$te cu asparagina. 0 alta constatare priV2$te afinitatea anlmitor ioni (zinc, cadmiu, cobalt, nichel) pentru insulina. Care sint corespondentele nu1112rice ale acestor constatari? R.estgJicolul are m=69 iar greutatea atomica a zincului este 65,38 ; la 0 "toleranta" ITlai mare S2 situeaz~~ nichelul (58,71), cobaltul (58,94), cadmiul (112,4:1: 2=56). Cinci atomi de zinc ;,fac" 32 nl rC'81 caractfriz,mt p2Cltru inelul mic (v' = 326,52) al lantului alia. Nurnerele caracterizante pentru portiunile lcmtului alia $i b~:t? care alcatuiesc i1121ul mare sint deosebit apropiate : - pentru lantul m' == 5f)3, - pentru Iantul beta: m si nina acuDl. eLl ~e'C']j11a19 d_2~i, d1J1 ., 1 1 .' i' .f 1"," a cal}ltO.A.~ e.<,-e suge1. 2aZd 0 1. xi11J~iri" ale situatiilor din vivo). In coada in" = 711
I
0" ~

i,::'JC{,

l..'jJ

...... ','

'-J"-'

.....,

'-.--..

,"

G~

~L...-,A.i

..\.J_,,----,

.L.'-__

1,.)::1.

.--

polipeptidice, alia :;;i beta, -8-8- oferite de restacizii

legate cisteina.

prin punti Lantul alia

aceasta a polipeptidului. Lantu1 beta tatcc' se caracterizeaz2. prin m= 1 'in C2 glucagonul are un 111",,,,1711. De aid ipoteza dUPZi ;;alo2 antal70nismul dintre glu.cagon $i insulina~r tine; in pa~te5 0 competitie pentru aC2-

l~';;i,receptor de ::nembran:a. (Numere :apropiate pot sa mse~.ne, dupa cum .;;tIm, !aetiuni similare sau eompetI~le ducind la antagonism fiziologic sau farmacolog1C). Pin~ aeu~, lam vazut cum analiza pondero-vib.ratone ,,~a soc.oteala" de afinitati in compozitie Sl.str~ctura -ca ';;1de arhitectura interna a molec'u!el. ~a ~a "socoteala" .;;ide actiunile biochimice ale msu.lme1 ? Nu ne mira ca insulina favorizeaza polimenz~rea ,~lueozei in. g~icogen, de vreme ce : a) monome1 ul glIcogenulUl, m forma delica, deci avind structUl~al un ?l~n de separatie, De ofera deasupra planu~Ul gr~pan ce totalizeaza un v' =237,60 _ care, mmult1teu 3, duce la un numar apropiat (712,8~) de cel ee caracterizeaza 'Coadalantului be;a?; 1ar d~des~btUl pla~ului, un .V'=106,80><3= , 0~O,40, m tImp ce melul m1C insulinic are> ~7-')26h?'b)1 ~t '-.0 ,D~, ega ura -C-O-C- dintr2 mono-~ men . '. are un v' =55 ' 20X5=276 ,00 - c't 1 ';;1aspar~gma dm coada lantului aHa. Ne putem imagina eEl.mol:,eula S2 .d';;ClZa eu inelul mie pe n'lembrana celu~ara, adsorbmd glucoza ; "intinzind" coada lantuhu ~eta, favorizeaza sudarea a trei molecule de glucoza. Dar insulin a activeaza .;;isistemele de oxidare a~2 glucozei. ~a trebui saeercetam apropi2ri nurnenC2 cu prodU';;l ai lantului glicolitic, de exemplu .glucozo-6---Iosf3.t (v' =--=711,80, cit coada bntUlUl beta), iJiruvat (V=?'7 ~oOX'.{--""{]".80)S ,,~t. v --~. ' 2 mal. st1e ea msulina mar2.;;te permeabilitatea D12mbranelor p2nt;"U glucoz3. .;;ipentru alte trei oze : toate patru, au (lr~ forma neciclica) 0 formatiune comuna cU m 89 ..In:11u.ltind c~u6, ajungem la 534, dt ju~1at~La ~Ulv dm capa.tul 1antului aHa (536,11). e 02 alta parte, aceea';;l formatiune are v=326,40,
V. / -

t'.

.L

numar ce ne duce cu gindul la inelul mie insulinic (apropierea este aproape de egalitate). (Nu .;;tim de ce, pentru ca analiza pondero-vibratorie sa fie eficienta, a fost nevoie sa scriem formulele in forma neciclica. Conteaza, aci, structura, mai mult dedt numerele caracteristice ?). Transportul glucozei prin membrana este contributia hexochinazelor; actiunea lor este favorizata de uridintrifosfat ; adresind analiza acestei substante, gasim corespondente cu inelul mic $i cu capatul lantului beta. Ne vine sa adaogam acest rezultat la argumentele in favoarea ipotezei ca vibratiile sin crone "explidi" nerespingerea, deci adsorbtia. In fine, mesagerul secund al actiunii hormonale este c-AMP (adenozin-monofosfatul-ciclic) ; ceea ce iara$i nu ne mira, deoarece are m apropiat de inelul mic .;;iv' aproape de jumatatea numarului ce caracterizeaza inelul mare. Ne marginim sa informam di analiza ponderovibratorie "da socoteala" .;;i de actiunca unoI' substante producatoare (experimental sau clinic) de diahet, cum ar fi aloxanul, faloina, faloidina. La aceste diabetogene intilnim numere caracteristice care sint "armonicele" lui 563,caracterizant pentru inelul mare. Poate ca acest numar ar "corespunde" receptorului farmacologic. Dar intilnim $i diabetogene la care calculul ne trimite lacapatul beta-insulinic (amanitinele) ; altele la care calculul ne trimite nu numai la inelul mare, ci ';;1la glutation - protector al insulinei (sintalinele). Faloidinele mai evidentiaza .;;i 0 posibila anihilare a sintezei de ATP. Un progres insemnat in tratamentul diabetului l-aconstituit introducerea sulfamidelor antidiabetice. Antidiabeticele derivate din sulfoniluree (cai'-

butamida, tolbutamida etc) evidentiaza numere ce trimit la in~lul mare (563-565) ~{ la capatul Ian ... tului beta. In tolciclamida intilnim numere ce eores'pu~d cozii lantului alia. Intreaga molecula trebUle sa se "asemene vibrator" unoI' elemente submoleculare insulinice. 0 "portiune invariabila" din s~lfam~?e ar permi te a~ezarea pe receptor iar con:lderatll numeriee sugereaza prezenta asparagin2i m receptor (aminoacid ce se gaseste si in coada lantului alia). ' ,
1

. Antidiabet~ce de ,tip biguanide au 9i ele 0 portlU?-e comuna, eu v =553,92 - numar ce trimite l~ l~el:X1mare 9i la c-AMP. Unele guanidine pr2zmta ~1 numere caracterizante care aproximeaza armomce ale inelului mie. Nu numai glucagonul contracteaza interactiuni m~tabolice cu insulina. Un alt hormon hiperglicem1ant este somatotropul (STH), hormonul de Icrestere (GH). Ramura mica a macromoleculei de 8TH are un numar caracterizant ("ajustat" cu 0 molecuM de apa) egal cu 1 712, cit ~i glucagonul (1 711) sau lantul beta insulinic (1 709). Sa mai observam ea analiza pondero-vibratorie mai confirma 9i insu9iri care nu au legatura direct. cu metabolismul glucidic : actiune proteolitica nentru insulina ; actiune tonicardiaca pentru glucagon.

fiza insasi este instigata la elaborarea 9i la eliberarea de TSH printr-un harmon hipotalamic; .un .releasing-hormone (TRH). TRH are 0 compoz1t1e SlmpIa, este un peptid cu structura linim'a ; .TSH es~e o (glico) proteina complexa, greu d~ deSC1frat ; .dm cele patru inele ale lantului functIOnal, ?,-uma1.1a trei se poate aplica 0 analiza pondero-vlOratone~. !nsa aceasta analiza evidentiaza 0 corespondenta interesanta. Sa pornim centripet, de la atomul de iod, cu greutateaatomica 127 (are ~ai multi izo: topi 9i se 9tie ca,in reactiile chimice, 21,s~ compor~a la fel, de9i diferentele masice sint de pma .la.4 UDltati si mai mult : un "indiciu" eventual pnvmd admisibilitatea "tolerantei" 7). Pentru tiroxina,~ v to~al este 1 582,80 : 12 = 122,7, apropiat de numarul 10dului. TRH are trei ramuri-restacizi aminati hetero<~iclici- totalizind m=380 : 3=126,66 ; intr-una din ramuri v' = 130,08, apropiat de numarul iodului. In total v=1143,36, de noua ori greutatea atomica a iodului. Se sugereaza concluzia ca,in unele situatii in care intre comanda neurocentrala 9i " . efectul metabolic S2 interpun mediatori sau efecton, solidarizarea" esto exprimata prin corespondente
,,: L-

Dupacum S2 $tie, tiroida elaboreaza hormoni iodati (tiro:xina ;;;i triiodotironina) cu 1'01 in controlul oxidatiilor periferice. Elaborarea este la rindul ei controlata de catre hipofiza, prin hormonul tireotrop (TSH : tireotrofina, tireostimulina.). Dar hipo--

Observatiei precedente i S2 adaoga aHa reeritoare la progesteron - in corespondent a cu hormonul hipotalamic de eliberare a luteotropului (luteotrofinei). Sa revenim la hormonii tiroidieni. Tiroxina are un numar caracterizant apropiat de eel al STH, deci (contrar a~iunii observate in exeesul hormonal) este un hormon anabolic. Iodul din apele minel"ale ar avea 0 actiune nu numai antireumatismala,

ei $i anabolidi, deoareee aaaogind la 12 un H20, se ajunge la numarul 260. Comparind numerele caraeteri2!ante pentru diiodotirozina, triiodotirozina $i tiroxina, intilnim diferente de 257-258, ceea ee ar sugera posibilitate acestor ultimi doi hormoni de a "otravi" reeeptori anabolici, dind eX'cesul catabolic simptomatic pentru hipertiroidism.

Tiroida'mai produce un harmon: polipeptidul calcitonina ; ii este cunoscuta natura $i secventa celor 32 aminoacizi. Calcitonin a are 0 actiune opusa parathormonului (alt polipeptid, cu 84 aminoacizi, fragmentul aetiv fiind alcatuit din primii 34) la nivelcalcemic. Analiza pondero-vibratorie confirm a interactiunea parathormonului (a capatului activ) 0i a calcitoninei cu ATP, AMP liniar $ic-AMP $i .,da socoteala" de aspecte ale antagonismului dintre calciu $i magneziu. Cit priv20te mecanismul intim de mineralizare $i de demineralizare a osului, "eoincidentele numerice" implica faetorii identificati de eereetarile bioehimice clasice : acidul fosforie $i pirofosforic, aeidul citric, hidroxiprolina, apatita. Credem ea un numar aUt de mare de "coincidente numeriee" nu poate fi rezultatul unui hazard sau al unui abil jae eu rifrele.

In perspectiva analizei pondero-vibratorii, vastul capitol al hormonilor steroizi trebuie regindit : inrudirea ehimica "aseunde" mad diferentieri funetionale $i, eventual, deosebiri in meeanismele de biologie moleculara prin care actioneaza.

8a ineepem eu hormonii sexuali. La estrogeni s-au intilnit numere caraeteristice intre 260 $i 280. Estradiolul este de 7-10 ori mai aetiv dedt estrona, ceea ce este in concordanta c:;. prezenta dubla a numarului caracteristie (in submolecule). Numarul se intilne$te $i la estrogeni nesteroidici, cum ar fi benzestrolul. Androgenii cantin, in submolecule, numarul caracteristic pentru estrogeni, in afara de un numar propriu (254 la testosteron). Unii steroizi sint anabolizanti. Ei au un v' al numarului steroidic intre 534-536. Nucleul steroidic este monolit, de unde ipoteza cEi aceste anabolizante blocheaza un centru aetiv enzimatic. 8teroizii anabolici au numere caracterizante care ar putea fi comparate cu numarul anabolic "fundamental" (261-262) sau cu numerele evidentiate de analiza pondero-vibratorie a "prototipului" anabolizantc:lor - 8TH. In 8TH intllnim numarul caraeterizant 163 (intilnit 0i in tiroxina!) dar 0i numerele 531,68 $i 546,40, caraeteristice anabolizantelor steroidice. Rationamente pe care nu Ie dam in detaliu ne sugereaza ca "energia vibratorie" a moleculei dE: 8TH S2 concentreaza in primii 6 sau/$i 8 aminoacizi $i ca centrul activ enzimatic blocat ar ficentrul unei ribonucleaze - deoarece aceste enzime scindeaza ARN de care depinde sinteza proteinelor. o ipoteza alternativa ar duce la enzime care au, in centrul lor activ, tirozina. Este interesantEi $i observatia urmatoare : in unele reumatisme degenerative (unde s-au pres up us excese de 8TH $i deficite de tiroxina $i foliculina), actioneaza pozitiv indometacina $i ketazonul care posed a "vibratia" 8TH (sau anti-8TH).
Ad

Mineralocorticoizii ne ofera 0 surpnza asemanatoare. Aldosteronul 9i dezoxicorticosteronulposeda numere caraeterizante ale STH, care "dau socoteala" de actiunea lor metabolic-protidica. Dar actiunea lor inflamatorie 9i algogena pare a se datori lantului lateral comun (v'=195,60X2=391,29; vezi 9i discutia la analiza eortizonicelor). Comportamentul mineralocorticoizilor sugereaza 0 actiune blocanta : portiunea comuna (inclusiv cidul ciclopentanfenantrenic) are un v: 2=394,02, numar "anti-inflamator", de9i compu9ii sint pro-inflamatori. Actiunea arterio-sclerozanta se poate lega de o "vibratie a tineretii" (vom reveni) - deci de 0 antagonizare a troficitatii. Prezenta numerelor caracterizante pentru actiunile pozitive asupra biostructurii sugereaza 0 interferenta cu acidul folic, cu tiamina (vitamina B1) 9i ICUtiaminpirofosfatul. Mai departeconstatam apropieri "vibratorii" cu diuretice de tipul furosemidului (aci s-ar putea detalia 0 corespondenta numerica care sa "dea socoteali'!." de influentarea eliminarii sodiului 9i a potasiului. Cortizonicele acopera un domeniu ce 5e intinde de la numarul caracterizant pentru prednison (358,40) pina la triamincinolon (394), darse poate argumenta valoarea caracteristica a numerelor 385 (9i 307). Hormonul corticotrop (ACTH) care determina suprarenalele sa fabricecortizon, ar trebui sa aibe numere caraeterizante corespunzatoare cortizonicelor. Numarul m al ACTH este, in adevar. 2 3<11: impartit la 6 cia 390,18. Dadiinsumam succeSlV m' primilor aminoacizi de la capatul NH2-Ser --- al moleculei de ACTH, intllnim multipli ai numerelor caraeteristice pentru corticoizi ~;i

pentru opiacee : ceea ce ar putea sa lDsemne ca fragmente de polipeptid ar avea actiuni antiinflamatorii 9i analgetice proprii. Pe de aHa parte, 9tim ca une12 medicamente analgetice 9i anti-inflamatorii (anti-reumatismale) poseda "vibratiile" cortizonieelor. Nu este de mirareca substante eu aur au o actiune anti-reumatismala, deoarec~ aurul are un m=197,2X2=394. 0 ipoteza sugerata de aC2lea9i considerente ar fi urmatoarea: receptorul cortizonicelor s-ar asemana cu capatul terminal al ACTH. Serina ar putea "cancentra" energia vibratorie a acestuia : corespunde numerelor 261 (opiaceu) 9i 392 (cortizonic). N-am vrea sa se creadaca tehnica de lueru pe care am folosit-o se vade9te utila numai in biologia animala. Sa-i exemplificam interesul pentru biologia vegetala, examinind dtiva harmoni ai plantelor. Auxinele (naturala sau sintetica) intensifica activitatea .mitbtica a cel~lelor ; s-a impus comparatia m auxmelor cu portmnea moleculara camuna 9i repetabila a acizilor nucleici. Acidul beta-indalilacetic (auxina naturala) are v=577,20 ; fosfat ribaza 9:[fosfat-dezoxiriboza au, insumate, m= 575,20. Acidul giberelic are v= 1 047,24. Dar dezoxiriboza plus de trei ori gruparea fosfat dau tocmai 1 047,60, de unde ipoteza ca acest hormon s-ar adresa ADN-ului. Substantele retardante (cu care se poate regIa iniHtimea plantelor 9i lungimea ramificatiilor laterale aeriene) au numere caracteristicecare trimit impereicherile normale ale bazelor azotate. Campusul Ama 1 618 are V= 828,24, in timp ce +U=826,08. Acidul :abscisic are v=831,36.

In formularele farmaceutice uzuale, co. 9i in manualele de farmacologie, medicamentele sint grupate dupa actiunile lor asupra diferitelor organe 9i aparate mai curind decit dupa compozitia lor chimica. Este deosebirea ceo. mai evidenta intre 0 carte moderna de farmacodinamie si , 0 carte traditionala , de chimie farmaceutica. Avintul industriei farmaceutice contemporane a contribuit nu numai la inmultirea considerabila a numarului de medica-, mente din fiecare clasa (de ex. vasodilatatoarecoronariene, diuretice, psihotrope), ci 9i 10. dificultati de a intelege inrudirea lor de actiune pe baza inrudirii lor chimice, dificultati apropiate de 0 stare de "criza". Terapeutul este obligat sa se reS2mneze eu o deosebita sfortare memoriala, lipsindu-i un cl'iteriu condudHor "explicativ" in gruparea medicamentelor, alaturindu-se, cu actiuni similare, compu~,i din clasele chimice cele mai diferite. Pe de aWi parte, compu$ii prezentati de chimia extractiva san de ehimia de sinteza pentru experimentarea farmo.codinamica nu pot fi triati in prealabil dupa crite-

rii de corelatie intre compozitie-structura-actiune, deoarece aceste criterii sint putine 9i de slaba eficienta ; ceea ce duce 10. un imens consum de animale 9i de timp. (La fiecare substanta se cerceteaza eventualele actiuni pe toate organele 9i sistemele - 9i surprizele nu pot fi evitate oricit de meticulo$i am fi). Unele surprize sint cu totul neplacute cum au fost efectele teratogene ale talidomidei; rare surprize sint placute - cum a fost descoperirea efeetelor antidiabetice ale unoI' sulfamide. Oricum, unele evaluari propun procentul de 0,1 pentru compu9ii de sinteza 10. care s-o.r intrevedea 0 aplicatie terapeutica. La inceputul secolului nostru, in cautarea unui medicament eficace impotriva sifilisului, s-au cercetat aproape 0 mie de compu9i, pina s-a ajuns 10. neosalvarsan ; 9i, inca, punctul de plecare ipotetic nu a fost verificat de succesul final -- compusul fiind cautat printre coloranti ! 1nchi-, dem paranteza, nu ino.inte de a semn'lla ca. ne yom OCUp'l intr-un capitol special de medicatia o.ntimic:robiana,care are probleme speciale din punctul d~ al analizei ponc1ero-vibratorii). Faxa avintuJ industriei farmaceutice care a introdus in practidi nenumarate substante clintTe cele diJeTite pentru combaterea 2.celeia$i stari rnorbide, n-ar fi fost posibila 1ucrarea noastra de fata, care Incearca sa fie un remediu 13. criz:J. (interpret atiV~l, dar 9i de pr::Jiectare) a chimiei farmaceutic2. Descoperind un nou criteriu pentru "suspeetarea" unci anumite actiuni biochimice, fiziologice ori farmacologice, se descopera totodata 9i 0 naua posibilitate de a oTienta sinteza 9i de a oTienta experimentarea fiziologica ori farmacologica. Chiar daca

validitatea "criteriului B-3" n-ar fi proeentual atit de mare cit apare din examinarea fikuta de Doi pe circa 1 000 de substante (procent de 70-80 ; economia de efort mental $1experimental ar fi considera bila. Dupa cum am mai aratat, metoda noastra de lueru pentru a gasi numerele caraeteristice este eereetarea comparativa a formulelor ehimice a dt rnai multe substante cu actiuni biologice similare, Cu cit mai diferite (din punct de vedere chimic) sint aceste substante, cu atit mai argumentata ni S2 pare "viziunea" prop usa aid, D2 mare ajutor metodologic ne sint substantele cu actiune blocantii sau inhibanta (cum sint blocantii anti-adrenergici sau colinoliticele), cum se va exemplifiea ceva m1i departe. Oricum, tara rezultatele obtinute de farmacochimie, de hormonologie, alaturi de cele furnizate de biochimia postbeliea, analiza pondero-vi brator1e l1U s-ar i putut C01Jstitui sau S-ET i 1a aplicatiile sale in cataliza industriaEi. Edificiul teoretic "numerologic" rereritor la structura 9i UYlCtionare8. sistemelor vii este a exploatare ($i 0 inteI'-' pretare) a cuc2ririlor biochimiei contemp0l'cIne. totodata 9i 0 tc;ntativii de orclonare a rezllltatelor
OO~:lnllue 111
mOll122, 0
1

raderizeaza, de fapt, interactiunea eu receptorii vasculari. Numarul respectiv nu caracterizeaza eapacitatea explozivaa nitroghcerinei (ea poate fi dedusa din aHfel de consideratii - de exemplu din cele energetice 9i termodinamice). "Viziunea" expusa in lucrarea de fata nu intereseaz3., insa, numai biochimia, ci $i chimia in geneml. Punctul de plecare (in biografia conceptiei) a fost chimia catalizei - dar argumentatia ampla a venit din parte::t biochimiei 9i a farmacodinamiei. Pentr11 acest motiv putem afirma C1 tehnica inte,1 IV lTIeoda, t - mOl,21u, d 1 en 't'erlOLOgn - ' etc, propuse l,::,c,u.aa, repl-czint{t inca 0 expresie a fecunditi'ttii gindirii interdisciplinare - in particular este 0 '"r~'sti tuire eu dabinda", din part2::t biologiei ~i a mediciniL a pr2tiosului a]'utJI' ~ primit din ~ Dart?3. chirniei.
j1

t'

aecenlLl'2
~~2Tn

,1

"1

inteles Da"'" , .......-'- vorbirn

"v"lZlun2'~ eLl dc.C:1J~"" n=</,o'11an i1c....... 'S'}JI"O "-"-'1: .- ......~ ..... ""-' ~~VCL t:s '--t _ ..... "'I'-.-..
Gll1

l'~

LlrrIla

At" rilur-o

,.

in

intelesul de fizici2ni aC2storcuvint2. Sf.:' mai iV2$tC~i un alt inteles, mai adinc : acel de ,,3.1'" m.oilie" la niv21u1 "mi>2ro-cosm08ului" biologic. R2petiirn C2,nU111er21ecaracteristice C3.l'~: descon'2rim S2 reer~l la interacti uni biolo0ice. un anumit numar caraeterizeaza efeetul vasodi1:=ttar2coron3.riana, produs de nitrogliceriJ~li:i, 21 CT-l. ~

0-

Cercetari 22 au durat mai multi ani cw2xtins analiza ponderovibracoj"'ie (practic) b tOJ.te capitJlele farmacodinarni bineinteles ell m2asupra. lor. Bineinte123 n11 5:=t'.1 :~,;rC:2tat toate J11edicarnent2le 2xistente, toat2 EledicaJ112nt::::le cindva ~i acum in UZ. CLlm este de; astept="t ca substanta chimica 33. interacti'Jn2Z2 .;u . J. V12. totaZitatea ar insenma 0 diversitate de ardinu} unw Tnilion -- ~i, pe de aWl parte, un deoarec2 chimia extractivi=i :;;j C::::l sint2Z[, 22C19i chi'll' sute de subst.~:mt'? inventarul ~tiint2i). PTC2iZ:31'2 inutili'i. ; in orice ~tiint2 inductiva, c11vintele "tot" sau "totalitate" n-au rost. Scopul expunerilor n03.3tre este totadata modest $i pretel1tios : dorim 33.al>gUluentam interesul unui demers , : dar dorim si , sa

"dam socoteala" de unele situatii inca neexplieate sau insuficient lamurite. Asemenea situatii sint numeroase, chiar dad ne limitam la un singur compus! Farmacodinamia cunoa~te actiuni multiple, uneori paradoxale, uneori "adverse", deosebite ~i dupa doza - ciaI' ~i dupa "terenul reactiv", pentru fiecare medicament in parte. Fiecare dintre substantele analizate pondero-vibrator merita (~i uneori) impune a discutie privitoare la unele particularitati de compozitie, de structura, de "regim vibrator", astfel incH a expunere convingiitoare ar trebui sa acorde dte 0 pagina sau nni mult pentru compusul respectiv. De aceea noi ne dedaram multumiti daca, prin expunerea noastra, ne yom fi aratat ispititori: sa "tentam" cercetatori specializati sa continue drumul abordat de noi 9i inceput aici. De aceea, yom limita prezentarile din capitolul de fata la cHeva spicuiri, apte sa de3. 0 idee mai putin vag a despre felul de gin dire blasit inceea c:? am fticut pina acum ~i - mai a12:::- despre unul dintre "meritele" pe care Ie-am dori recunoscute de catre cei ce VOl' lua 3.::tde procedeul nostru : gel)erareaabundenta d::::probleme ~,ide ipoteze, adic8. de mi.;;::are mentaL{ (altf21 zis, valoarea sa euristica). Daca, pe de 0 pa(L" eX,Ll1inare::l comparativa a unoI' compu~i cu actiuni similare ne duce spre ,.numarul caracteristic", unei clase bioactive. examin:1rea atent3. a formulei unui singur compus (cu actiune cunoscut3.) ne poate dezvalui 9i actiuni n'19.i putin luate in seama pina atunci. rar examin:=:trea formulei unui com:::)l'sinca necercet3.t ne indica preclictiv eventualele sale actiuni. Un exercitiu convingator (sau numai ispititor ?) este eel in care apli-

cam analiza unui medicament nou, intrat de curind in uz, dar ale carei indi'Catii ne sint nouii (celor care-l analizam) inca necunoscute (nu am citit, inca, prospectul etc). Exercitiul este amuzant ~;ida sat isfactii specifice. Fie, de exemplu, compusulcu formula

FELDENE

IPIROXICAMI
. .

cortzZOnlr

.. ,1 antlZ1l:J lamator

(m)331

Produsul are m=331 (nesemnificativ ?). El este alcatuit dintr-un biciclu-heterociclu cu v' =521,44 : 2 =260,72 (actiune analgetica de tip opiaceu) ~i 0 catena laterali:'i care include un alt heterociclu cu v' = 387,36 (actiune antiinflamatorie de tip cortizonic). Totalul v=908,80 : 3=302,60 sugereaza de asemeni 0 actiune analgetica~aniinflamatorie. Este yorba de piroxicam (feldene), unul dintre cele mai puternice antireumatice.

Multe din interventiile terapeutfce medicamentoase se refer[l direct sau indirect la sistemul nervos vegetativ. Dac8., pina in jurul ani1ar 1940-1950, atentia 52 indrepta asupra diilor nervaase (simpatice si si co, parasimpatice) ,"""- asu\Jra centrilor nervosi .,
/

reS}'tU1z8~t~.Jri (Sil11pa

axul
C'2':J.te ,23

Sc'.1J

simpatiue c.it patidi (vagala et::) este atribult.l gradatii de colin2steraza) iar aElturi adr2n::~hn~l, noradrenalinrl, acc:tilcolin8. -- se iau in discu subs tan te tisulare, cum ar i serotonina ~i histCJ.mina. Termeni ca adrenergic (adrenomimetic) :;;i adr;~nolitic s-au dovedit insuficienti pentru descrierea :actiunii farmacologice, de cind s-au deosebit receptori alfa 9i beta pentru substantele adrenomimetice 9i blocante, respectiv adrenolitice. Adrenalina are un nudeu catecolic (v' =400,80) 9i un 1ant lateral aminic cu v'=132X3=396, aproape de v' nudeului catecolic. Molecula are m=183 9i v=720,84 : 180,21, deci apropiat de m. Prezenta de mai multe ori, in molecula, a acelora9i numere caracterizante, subliniaza (potenteaza) bioactivitatea. Noradrenalina are m= 169 (sau 187, prin adaogare de apa); lantul aminic (mai scurt) are v' = 184,80. Nucleul catecolic este acela9i ca in adrenalina. Se desprind astfel doua numere caracteristice : 400 9i 180. Confruntind un alfa-adrenomimetric aproape pur (fenilefrina) cu izoprenalina, eu actiune beta puternica (bronhodilatator), acordam numarului 162 (sau 180) insu9irea de a caracteriza actiuneaalfa 9i numarului 400 capabilitatea de a caracteriza actiunea beta. Dar in fenilefrina intilnim 9i numere caracteristice pentru aceti1colina (de exemplu 146) - de unde sugestia ca, la unele adre-

. ,. 1 a, In . t erVlne " . 0 1 1 na Ie a rC>CC>Dt~' nonllmence al 91 010L <;.. ~-:"I-"'rului parasimpatic. Am aratat ca, prin analiza pondero-vibratorie, se poate stabiE predomineH acLiunii aHa sau beta a unui adrenomimetic. TotodatiL . ')' am ara ta t ea une 1 e a drenOmlITIeClceca amfetamina, pentazolul - nu au numerele "vibro.torii" cautate ; ceea ce sugereaza interac)~iu112aeu alti receptori. La aminele cu actiune de "trezire", ca 'si la cofeina 9i picrotoxina, numerele cal'acte~'istic~ sugereaza receptori in care intra asp3-ragina, fenilalanina, tirozina. Ergotamina (alablocant) s-ar adresa unui receptor alcatuit din asparaCl'ina fenilalanina si histidina ; yohimbina - unui re~ept~r in care s-ar'intilni asparagina 9i histidina. Beta-receptorii 'ar contine triptofan ,(ilustrarea s"':lr putea face prin trasicor, propranolol, pindolol). In schimb medicamentele care impiedica eliberarea noradrenalinei se vadesc a fi maiales anestezice locale cu efect ganglioplegic Cau numarul caracteristic pentru anestezice locale: 231-239, la care ar corespunde histidina ~i1sau lizina) : lidocaina (xilina) este un exemplu. La compu~ii care golesc depozitele de catecolamine s-ar putea banui 0 interventie de tipul interpozitiei moleculelor de apa in "cristalele" depozitelO'l.~(se intilnesc numere caracterizante pentru apa): de exemplu, guanetidina (ismelin). Sa trecem La sistemul colinergic. Aci analiza pondero-vibratorie se acorda foarte bine cu datele de biologie moleculara privind alcatuirea colinesterazei : "da socoteala" de adsorbtia acetilcolinei pc centrul activo Aceti1colina este totodata substanta eliberata la nivelul placilor motorii din musculatura scheletka : este de a9teptat 0 corespondenta numerica intre acetilcolina 9i curarizante (substante ce
o,~ r ~

blocheaza colinesteraza). A$teptarea nu este dezamagita in cazul curarizantelor antidepolarizante, dar curarizantele, prin depolarizare prelungita; evidentiaza pregnant $i un alt numar (626) (prezent, de altfel, Eliin primul grup, ea Eliin blocantii cu a'ctiune mixta). Fizostigmina (eserina), anticolinesterazica, are m=888, in vecinatatea icurarizantelor de primul tip; dar 876 : 6 = 146 (dt m acetil-colinei). Se eonfirma corespondentele eu acidul glutamic, acidul aspartic $i serina din centrul activ al enzimei. Se analizeaza satisfacator si insectofungicidele (in numeroase eazuri - antiic~linesterazice). Exista numerecaracteristice pentru colino-litice ? Atropina are m=289,36 : 2=144,68 (acetilcolina !) dar $i v=742,44 (nomdrenalina !) $i v' submoleculare acetilcolinice (de patru ori !). Este interesant ca inWnim, la atropina, numere earacteristice pentru tonicardia'ce (374) 9i pentrucortizonice (333) ; in homeopatie, Belladona este un burt 'anti-inflamator. Seopolamina, inrudita chimic eu atropina, are numere (armonice) apropiate. Nicotina (substanta ganglioplegica ca $i tiofenul) are numere caracteristice pentru adrenalina, pentru nomdrenalina $i pentru aceti1colina. Intercalam citeva cuvinte despre histamina $i antihistaminice (19 compu$i cercetati). Farmacomimeticele "active" par ,sa aiba 0 structura ce permite, prin mijloace locale, 0 descompunere liberind reeeptorul de substanta substituita ergonei naturale. (Acetilcolina S2 descompune in colina i?i acetilcolina). De ce nu s-arseinda i?i histamina (v=468,96) care, structural, este formata din doua eomponente eu v' aproape identiee (236,16 S;i 232,80), la locul de aetiune ? Unele antihistaminice

HISTAMINA

ROMERGAN

Existii 0 corespondentii numeridi intre v histaminei ~i a unui antihistaminic de sintezii. Activitatea "anti" a acestuia din urma s-ar datora structurii monolit a moleculei care, dupii acceptarea ei de catre receptor, nu lnai poate Ii wio!' c1escompusa.

corespund la m $i vale histaminei dar nu se pot scinda, avind 0 struetura "monolit". De exemplu derivatii fenotiaziniei, ea romerganul se pot descompune 'doar "mintal", liberind 0 portiul1e eu v' = 253,32 ; toleranta est2 inadmisibila ; in schim~ v=711.72 : 3=237. numar caraeteristic, car2 "da socoteaia" de corespondenta farmacologieacu histamina. (Feniramira are un v=471,60 : 2=235,60.) Unele antihistaminice "poseda"$i numerele caracteristiee ale serotoninei, acetilcolinei, prostaglandinei E2 implicata in patogenia astmului $i sint. efeetiv, antiastmatice.

Numerele "vibratorii" ale adrenalinei, noradreaC2tilcoli:nei, la care S2 adaog{l. ale DOPA (dioxifenilahninei) ~i DOPAminei, ca ;;i eel a1 SiClcS-ullliactiv 0.1colinesLerazei, ne ajuta S[l ic:;irn din ,Jabirintul" lumii substantelor neul'otrope ~i psihotrope. Aceste nurnere se intilnesc in substantele active farmacologic ~i sugereaza mecanisme de produc21'2 a unoI' sindroanle psihiatrice (in schizoirenie -- exc;:::sde DOPamina, deficit de noradren:ilina ~i adrenalina - prin afeetarea enzimelor). N ucleul fenotiazinic ne sugereaza ;;i "existent a" unui numar - pa~aport pentru trecerea barierei hematoencefalice. Este uimitor faptul ca exista corespondente intre numarul caracterizant al nucleului fenotiazinic (prezent in multe antischizofrenice dar ~i in psihodisleptice) 9i cele caracterizante pentm DOPA, histamina, barbiturice, uridinfosfatglucoza, acetilcoIina, - ca ~i cum s-ar implica metabolismul glucozei in somn 9i in schizofrenie, ca $i cum acetilcolina ar interveni in memorizare 9i in manifestarile motrice ale psihozelor - in timp ce catecolaminele ar interveni in functionarea ariilor sensitive .;:;iin delir. Tioridazina "contine" de doua ori numarulcaracteristic al aceti1colinei~i numere pentru analgezice opiacee ~i pentru DOPA: este un puternic antidepresiv. Prezenta simultanil a rnultiple "vibratii" este cea care "da socoteala" de actiunile farmacodinamice multiple ale unoI' sub stante ea majeptilul sau properciazina (adrenolitic, parasimpatolitic, spasmolitic, antiserotoninic, analgezic, antiemetic, cataleptizant), inclusiv 0 serie de reactii adverse. In mod analog analiza pondero-vibratorie "da socoteala" de polivalenta clorpromazinei.

L.U~)J

de suo -, SLL, a 1} t~, ("1i r "n~_ zeCl . ,cJ" ) "cO''' n1ac:a S-"'U 2'asit numerele caracterizante pentru :1J;nina fenil:ilanina, tirozimi, izoleucllH, ClCW as- ~;;'tic ~- aminoacizi pe care-i banuim a i imp 01'tanh in ,.locurile de ac'~i une" ale drogul'ilor. Pentru substante ca mec1ofenoxatul sau ~.ci~lul C51utamic, cercetarea ne indica (a~a cum se adrmte) ~ actiune pe cale metabolica ; intilnim numere 2nab~li~e sau/$i numarul de stabilizare a legat~]."ii p.ep,.:jieC\ Mal' don2rte aetiunea nozolitica a tl "---'.t' '1 htmlm S2 vade$te a corespunde ace1ora9i "vibratii" cu ~le a.tor antidepresive (imipramina), spre ?e9seblre. ~e clasa unoI' analeptiee (pentazol, efednna, cofema) care isi grupeaza "vibratiile" in jurul altar numere. AS2~11eneacercetari due catre a farma~odinami2 " t' A S)O" lln n11 a rnemoriei 9i intellgen,el. . m " da t p~ L.c:. mar vibrator" (236) prezent in: procama, aCldul uric, hormonul melanotrop, insulina, glucagon, dar si in hist:lmin3.-hormon a1 inflamatiei cronice. El ~orespunde unei ,,imperecheri gre9ite" a bazelor din ADN (imperechere CT) iar asemene:l imperech~ri au o n"ct1'l"1' '} 1 aro cu alero'iile si cu canc2rul. lata., cum --.;6i...b , . l' c'.naliza pondero-vibratorie nu contrazlce - cl~nn~ potriva -- observatiile dinice care indica conexmm int"." p''1111"'11 c'l' :ol"'r( .. 1io irdlcll1Btii cronice, cancer. Analiza pondero-vibratorie nu ocole9te, ci sprijina '\Tl'''l''ln ''l intogTatiV8. (somatic Dsihic) asupra perv..... .t: soaJlei ! (Dealtfel, am proceda 10.expunerea argumentelor fiziologice ~i farmacologice pornind de la cercetarea senzorialitatii.) N-ar trebui sa para. surprinzator faptul ca lucrarea noastre poat~ da su~estii pentru tatamentul toxicomanilor. TOXlcomama se bazeaza pe un circuit metabolic vicios in care se

in sfir;,;it notam ca
v v'

111

O.,A.

Ll-

\J

U.

' ..)

"

01..1.'-'......-.

-1-.__

l..

,.

".

,.-

vI...- i

or> ... .......,\"lC - L...

-,-.1.

''......-

.1::'.1

l.-'L.J~~._

",J

__ t-"-L--

,...,.

L'j

"'-'.

I__

L0 ...... .L.

L--L

.'

inte~rea~a drogul. Se intensifica metabolizarea drogUl~l pnntr-~ aetivitate enzimatidi, crescuta centrata ~e funetlOnarea ficatului. (In unele insuficiente hep.a~Clc.e scade ne\1oia. s~biectiva de drag). Drog~l ~oak :~ "co"?curat" prm mtroducerea unui polipeptld ~1avraxl.al naturc:l corespunzator drogului: morfm~mama poate fl tratata prin endorfina. AI' pute~ ~l co~curat 9i printr-o substanta cu "vibratii" potn:llte (ae exemplu lobelina pentru nicotina. in tabaglsm). .
0

VII

Imbatrinire

Sl ,

anti-imbafdnire

o ipoteza explicativa nu este indeajuns de ispititoare daca nu ofera trimiteri la probleme care framinta nu numai pe oamenii de $tiinta, ci 9i pe "omul de pe strada". 0 teorie biologica nu este indeajuns decuprinzatoare daca nu schiteaz{l $i un nOlI mod de a privi fenomene mai mult sau mai putin enigmatice CUlT1 ar fi aparitia vietii pe Pamint, imbatrinirea, imbolnavi1'ea ($i, indeosebi, canee1'ul) ca 9i noi cai de con'1bate1'e a ceea ce ne face sa suferim, ceea ce ne ameninta, ceea ce ne dauneaza. eu atit mai mult va fi atractiv aeel punet de vedere sau acea interpretareeare duce lacre9ter(~a eapaeitatii noast1'e de a influenta sau de a control a 2nomenele, sau care sp1'ijina p1'in a1'gumente rationale, mijloace empirice sau semi-empirice de a Ie di1'ija. In capitoIul de fata ne oeupam de biHrinete, ia1' in capitolele u1'matoare ne vom opri asupra contributiilor pe care Ie aduce analiza ponde1'o-vibratorie la intelegerea cancerului, a 2nomen210r de imunitate, a combaterii agentilor patogeni biotici (bacterii, paraziti animali, ciuperci, virusuri).

Do.r 9i examinarea problematicii biologice 9i medicale a batrinetii nu 0 putem face aei declt din citeva perspective, deoareee eo. este legata (chiar foarte strins), de aspecte de biologie moleculara 9i irrllmologie pe care Ie yom aborda aba, ulterior. IvIedicii g'eneratiilor pi3.rintilor si bunicilor nostri obi:;muiau sa spuna c3, individul um:m (paci2ntul) are virsta arterelor sale. In strinsa legiHura cu 0 astf21 de idee sta coneeptia dupa care in irnbatrinire S2 intimpla procese de scleroza adic3- de mQdificari in organe, tesutul lor parenchimatos ("nobil") fiind inlocuit de tesut conjunctiv, iar in tesutul conjunctiv producindu-se inlocuirea componentelor celulare 9i fibro-elastice eu componente de tipul celor intllnite in cicatriei. Scleroza arterelor duce la 0 proasta irigare eu singe a organelor, deci la un aport deficitar de hrana9i de oxigen (9i la un export neeorespunzator de substante degradate, de lTIetaboliti autotoxici etc). Sderoza arterelor cerebrale compromite vitalitatea 9i functionalitatea creierului, putind aparea 9i aecidente acute: obstruarea vasului - eu necroza loapida a zonei lipsite de singe -- sau ruperea vasului eu hemoragie mai mult sau mai putin grava. Sc1eroza arte1'elor eoronare compromite functionare.2, inimii (ca1'diopatie ischemica) 9i, uneori, anatomia unoI' po1'tiuni mai mari sau mai mici (infarctul miocardie, cauza f1'ecventa de moarte a celor virstnici). (Nu descriem aci scenarii ale imbiHrinirii cu ballie ce complica biHrinetea, ci scoatem in relief aspeete pentru care analiza pondero-vib1'atorie s-a dovedit - sau numai ni s-a pa1'ut - a fi Iamuritoare). Arterioscleroza 10. care ne-'-am referit este 0 sc1eroza de tip special, ateromatoza. Aci se produc deL, ') ,

de substante grase in tunica intima a arte. ulterior infiltrate ell. s8.ru1'i de ealciu - 2nomt=>pc, coexistEl ell modificari chimic2 si stru:=tu-tesutului ;onjunctiv. At2romat~za diferionYane necesita--in af3.ro. unui tratament '~11t;atol"o'-~aen n-"'n':>1'al eu tr:mism 1J:~nb ,(:., '---' ~'---.I.- ',-- ~ mDdic':m,ente -~. tnl aeele organe; de exemplu, eardiopatia ischemiea va cere medicamente coronarCldilatatoare ~i tonicardiace ; cu atlt mai indicate VOl'i corona1'Odilatatoarele care slnt in acela~i timp tonicardiace afirma ca unele tonicardiace, chiar ~i digitala, ar fi vasconstrictoare >:::orona1'iene ...). Un punet de pIe care al analizei poate fi constat area ca in p1'otezele arteriale de dac1'on (tergal) se formeaz~t, ca ~i in arte1'ele vii, depozite de lipide. Monomerul de dacron are 0 greutate moleculara propriu-zisa (192) apropiata de cea a unui acid.gras eu 12 atomi de carbon (199) ~i de a1'monica mferioai'a a ,colesterolului (m=386,64 : 2=193,32) (iar pentru elaeron este apropiati'i de aC2ea~i armonic:i a v pentru colesterol : 470,46 fata de 470,11). Cores1Jondento. binevenita este cu v=468, numarul ear~acteriz~nt pent1'u hidroxiprolinii, aminoaeid eu rol semnifcativ in tesutul conjunetiv. Mai d2parte, ateromatoza experimentala princolesterol este favorizata p1'in administ1'a1'ea de adl'en::tlina (eu un v ce S2 apropie de 0 armonica infe1'ioal'a a nuc1eului sterolic din coleste1'ol). Iar saru1'ile de calciu ext1'ase din placile de aterom (ca hidroxilapatita) au numere vib1'atorii" corespunzatoare cu cele ale unoI' " acizi gra~i din aceste placi. Se mo.i constata 'ca unii aminoa'cizi concentrati la acel nivel eorespund nu.u~

g-al;
<-.

('0

C~l-

1 -"

A..i.-

:l'leri~ ~u acizi ~ra~i sau colesterol. Mai mult, s-au IdentIf:cat esten intre aminoacizi care corespund numenc cu hidroxilapatita; s-au remarcat astfel corespondente intre acidul sialic (care S2 acumul~a~a in v.a~ele imbiHrinite),colesterol, hidroxilproIma, apatIta etc ~i coloranti prin care histolocrii evi?enFaza vmodific~rile lezionale (orceina, fucsin~). Ad~ugam co. de ~ctlUnea sclerogena a altor agenti (acldul homogentIzinic, plumbul) "da socoteala" tot an~liza por:de:o-vibratorie : am gasit peste douazeCl de "comcldente numerice" in acest sector. Dar p~tr!virile merg mai departe. Se poate pune in lummo. valoarea numerelor 150-155, intilniteca 0 caract.eri~tica a "unitatii de baza" a colagenului, aproprata de ceo. a legaturii peptidice, de ceo. a 0.1'0matelor, de ceo. "euforizanta" a opiaceelor, de ceo. analgetic~ (prin inhibarea encefalinazelor), de ceo. a Un?l~p~lhotrop~ ce gon~sc frica de moo.rte (arsenic, acomtmo., co.ro.bmol)... (In po.ranteza, numerele ce arata frecvento. luminii pe1'ceputa co. 0 culoare verde, sint in .iur de 150X3=450.) Ateromatoza este fo.vorizata de dio.betul zaharat (consto.tam, insa, ca un v' 0.1dacronului este aproape egal cu de cinci ori numarul caracte1'izant 0.1o'lucoo' .. ' tV" b Z~l - ~l co. "eXlS a co1'espondente eu numere ale insulinei ~i ale glucagonului). ' Substo.nte1e anti-aterogene pot fi examinate .critic" din perspectiva din can: am exo.minat pi atel'Ogenezo.. Este plauzibil s~ admitem ca hepo.~'ina ar actiona prin desorbtia grasimilor sterolice de D2 1izinJ.-norleucina ; cel acidul nicotinic ar o.ction'o. prin d23CJrbtia sterolilor E;;i a terigliceridelor co. si ~rin interf~rarea sintezei glicerinei; ca ~stroge~ii ~r i bineveniti in aeest ".ioc vibrator". Donatorii de gru-
v

pe - SH ar interveni 10.nive1ul fixarii calciului (corespondente eu calciu ~i cu lapatita). 0 actiunt' aparte 0 au substantele cu caracter de vitamina P : hesperidina ~i rutina au structuri chimice diferite, dar acelea~i numere caracteristice. (Lipsa de spatiu - dar ~i dorinta de a realiza 0 expunere cursiva ne impiedica sa argumentam pas cu pas, ceea ce ar insemna "calcu1 cu caIcu1" .) Actiunea trofica evidenta a procainei a fost indemnul de a cauta numere caracteristice pentru substante de combatere a imbatrinirii. S-au reliefat numerele 118 ~i armonice1e imediat superioare: 236,354, poate ~i 712. Exemplu1 tipic este chiar procaina (m=236,30 ~i v=709,68: 3=236,56 deci avind de doua ori numarul caracteristic). (Alte exemp1e sint vasopresina (cu 1'01in hidratarea tesuturilor, hidratare ce scade cu virsta), acidul uric (!) $i insulina. Numarul respectiv (~i multiplii) caracterizeaza aminoacizii prezenti in alimentele complete (carne, 1apte, oua.) Silimarina - antisclerogen util in hepatite1e cronice precirotice - "contine" ace1ea$i numere. Sa presupunem ca imbatrinirea s-ar datora unui "deficit in vibratiile "118, 236,354 ; sepune intrebarea: de unde "provin" eJ;:~ ? 0 cercetare a sectorului metabolic "identifica" numarul 236 in glucozel, in centrul activ enzimatic '8.1glicogen-sintetazei, in fosfataza alcalina, in addul malic, in inelul mic 0.1 moleculei de insulina ete (deci "in" glicoliz3. anaeroba ~i aeroba). Procaina conteaza ~i co. inhibitor 0.1 mono aminooxidazei 0.1carui cofactor este FAD. "Descompunerea mintala" a acestuieofactor in submolecule ne dV.C210. acela{)i 236 (nu nj1mai !). Gruparea tial

(v=77,6il)., utiLi in anti-imbatrinire, 52 prezinti ca o armonie"i infeI'io2x:i .a numan}lui 232, . sc' ,mCI 'AI nesc In ;3.CluuJ . ,..,' corespondente numence Nvmarul 235 il , " astfel In rrlutation, in cistein:'i. De in ,,,.. " .d 1 ' ," 1\ T T A ~yn nteromatoasc ca ael U DICm:lDIC, J.\~Lb .. 1 ," (rnACH'\' J'" Danna, escrona, c,onnanlsel1 L >--'1, In eL,L,. ~~ini'L in ACTH, in imipramina (antidepresiviJ), to, d'lace 1e d'19l 't a I' "1 ." nlCJ.r Ice -- "lntLl1lm nUl1lel cape piate de 118, 236,'354, 718. Am sugera ca "vibra~ tia" 355 sa fie privita ca una euforizanta (a ..bunel dispozitii"). (Monomerul melaninei avind ~i 21 0 "vibratie" apropiata - v : 4=242 s-ar lJtme problema corelatiei dintre pigmentatia pielii :;;ibtma dispozitie constitutionala sau chiar rasiala.) In terapia batrinetii ne intereseaza (0 repetam) in mod deosebit substantele cu actiune asupra vaselor sanguine. Vasoconstrietoarele "au" numere caraeteristice ale adrenalinei :;;i ale noradrenalinei. Vasodilatatoarele "au" numere caracteristice pentru histamina, aceti1colina, nicotinamida. Printre numerele intllnite ne atrage atentia 222. Reserpina prezinta, la analiza pondero-vibratorie, de trei ori numere intre 217 si 226. La unele medicamente hipotensoare intilni~ - cu tolerante variabile, numere apropiate (la clonidina : 216 :;;i 223 ; la guanetidina : 227 ~i 228 ; la d-h-ergotoxina : 214). Pe de alta parte, ne intereseaza ~i cordul propriu-zis ; analiza tonicardiacelor din grupul digita~ licelor ne reliefeaza numarul 372 care ar con fen substantei afinitate pentrutesuturile inimii. Vasodilatoar~le coronariene idealear trebui sa evidentieze numere apropiate de 222 $i 372. Pornind cer~etarea de la nitriti, intilnim numarul caracterizant
T

j.\j

"

,,1

"'0',

"'r)

u'"

a.cLlsticii rnuzicale). }Jar nirnic .,comun", din pUl1ctul de vedere. 0.1 curen nu apropie nitritii $i nitroglicerma, de 0 parte, de substante cum ar fi : carb.ocromen, Drenilamina (agozol), dipiridamol (persant:n), ne~e. dipin (adalat), verapamil (isoptin), inter:sam, ~mlO~ d2~rona: si totu~i, analiza pondero-vlbraton~ l.~ apropie. Ceea iCeeste ciudat este faptul aprop?ern vibratorii" desi mecanismul lor celu1ar de actmne ~'e consider~ a 'nu fi uniform (unii impiedic~ patrunderea ca1ciului in celula musculara). AmlO~a~ rona da, uneori, reactii adverse tiroidiene - .cac 1 are in molecu1a, doi atomi de iod (m= 127) : msa si ~reutatea so. moleculara vibratorie este un multiplu al greutatii atomice a iodului .. , v" In concluzie, terapeutica de antl-1mbatn:llr~ ar~ a se orienta aUt spre troficitatea generala, C1t, $1 spre organele mai afectate de batrinete, .care ~m! altele de la individ la irrdivid. Este neVOle dec1 $1 de 0 medicatie organotropa (pentru creier~ c.ord, ficat, pancreas, rinichi) care po ate ~i aleasa ~1 pe baza criteriilor noastre. Frecvente smt, realmente, deficientele cardiovasculare : e de ajuns sa amintim ca hipertensiunea afecteaza 2/3 din virstnici, io.r ateromatoza incepe inca din tinerete.
v

:n

VIII

Fenomenele de aparare

~l

de antibioza

Un .aspect esential al vietii este interactiunea intr~ o::g~nisme de specii diferite. Viata ani~ala (care eXlsta m ul~i~a instanta, pe socote ala vietii vegetale), parazlhsmul, agresiunea infectioasa sint tot atitea modalitati ale .acestui aspect. Exista interactiuni pernicioase 9i 'aItele (ca in simbioza) favorabile. Primele obliga la mecanisme de aparare. Ele sint mecanisme "antibiotice" in sensul larg al cuvintului (spre deosebire de mecanismele de aparare puse in joc de factori fizki si chimici ce nu sint emanatii ale Vietii). La nivelul ~ietii unicelularelor (bacterii, fungi etc.) antagonismui micro-biologic a dus la elaborarea de substante pe care, in eei patruzeci de ani recenti, Ie numim antibiotice in sens restrins. La nivelul vietii macroscopice, in interactiunea dintre animalul superior si baeterie se euprinde sub termenul general de filax'ie, punind in joc celule imunitare 9i anticorpi. lVIedicamente ajutatoare sint de muIte feluri : antiseptice care dis trug materia vie, substante care stinjenesc met8.bo-

lismul microorganismelor, substante care stimuleaza fortele de aparaTe imunitare (vaccinurile) etc Primele medicamente ajutatoare care au pus probleme specifice de biochimie a metabolisme1or au fost 5ulamidele. S-a precizat destul de repede ca ne aflilm in fata unei competitii cu vitamine necesare (H') baeteriilor (deci : bacteriostaza 9i nu efeet baetericid, de "ucidere"). Ce poate aduce, ea 5Up1iment 10. aceastil dats. clasica, analiza ponderovibratorie ? Vitamin a H' (acidul para-arnino-benzoic) este in rezonanta eu gruparea sulfanil ; dar gruparea paraamino-benzoica intra 9i in componenta acidu1ui folic. Sulfamidele oarte active se prezinta ca sisteme eu ITzonallt[1 interna (autorezonante) 9i eu grupal'i ehimlce asociate in rezonan1;a eu addul folic. Analiza noastd'i ne-a aat satisfactii in tOCtte cazurile o ,j-l'd::::l+-:O (In n1l'}};'JI' d 2 :J~.-,t_l,,- . -...1 c,. c . An2Lliza pondero-vibratorie a penicilinelcw (prim21:: antibiotice utilizate) ne releva : a) 0 struct1.Jxa monoEt (cic1n tiazolidinic un cielu bet3.1aetarnic) care ar bloca, probabil, un centru aetiv enzimatic ; b) un nurnar ,:vibrator" (226-227), prezent d::? rninirnum d01J,8. ori : natUl'J a 16 pcniciline tllnlt nmnere apropi;~.te de 226 C1(70 Cunoscinc1u-se irnpactul pi> .nic-ili1121or aSL1.pra 1112111bra11ei Si asu_pra sin-anl m ::l:' corespondetele numerice: acidul N-acetilneurarninie ~i aeidul sialic, dar ;;;ilantul restfosfatriboza din ARN - pare a fi implicat. Nurn.ere apropiate dc'
C

lJ"_J

,')

CfliCf-~C~
I

,: <:tHC~ 1-1-", 82 lnt l' 1nesc (1 \ a a 1.Ll2 an t"h' lul0 t'lee ) ~l

A

nlJ'''1''l'n .1< ~~.

''''u.c
'-'

CH- C-.N-Cl1-C -N-CJ--l

I
Ii .!
'-, /

II
~

Nfl 0 CJ~ (lii 0 CH2

/'1

1l3c.
~

~ 'I

'~"

o II',

()=(;
.... " ,..
f'

al
2
'1--

C=O
I
/", ...

-I
---\

/ }--C-N1ICIJ-CH-OI

L 2>

[{C
!

-c
o
j

(j~
'l
('-

C.J-.I-N. -C.!.!3 11 I 0 (Jl;/1-J~(lj3

I

N
0 ("l(,rl:(~-J ,J ,,:, ,] 2j I"~ II I": ~ Nli- Lf F"-.f-- ("'j'r) .'-(, -(. 'll-NFJ' :J _J, ,,1 I I... 13
.
. ' I.., Cl
I ~

'I

\-

;Ji!
0

o=C
!

a~
,

"-,

c=o l
II I ~

IvlI 0 (1/2 Clf2 0 (/1-,

.'
I

II

('//-C- N-CH-C -N-Cf13

,,'r I. ('Lt. ('lJ IfiLl '2 1'3

C1 - D n:..:18.;( are

actinomicina: formuLJ chimicrl doua l'Ull1UI'i idcntiC2 ~i sinlctrJCe,

sugereazc'i un diapdzon

"conventio-

~qezdte pc
<j'iezilt pe un

un tricic]u; iElaginea larnbui' de r2zorlantJ..

227 $i annonicele lor se intiInesc si la eritromicini'i, la streptomicina, la acid~l fusidic, la acidul felvonic, la stafilomicina, la linconlimicina. La cloramfenicol analiza teoretic8. sUP'ereaza implicarea restfosfatribozei (ca $i 10. tetra~iclina)o La actinomicine S2 intilnesc numerecare sugereaza imper2cherea o.normala a bo.zelor azotate din ADN sau interferarea imperecherii anorma1e a bazeloc

Carc. duc eu gindul la alte mecanlsnw rQc+e~1'sti0e ct' .~L<..-l.. de actiune. Ceeo. ce este de retinut este faptul CCl. susrestiile date de analiza pondero-vibratorie nn con- 1 b' " . '>+l" S2 acopera CU d'aT2_e jlOCl1lm1.c..~ :.l:" ,a 1n rnecanismele de actiul1e (exemphflcan 8-31" Dfezentind 1I1itomicina, actinornidnele, riDUl'OlTicin. :'2:ramicidina 2tc:). .r: ' (. de J1l.entlOnat 81 cons "t.o.Lalt:<:tc:"dLlLo . '.,.: - .__ " tclJlO""vL.$1 1.... ti . 'pb'"ato,")p"'ln-l-r,o., po I'lDeptlad2o.n .r (.'himiot2rapicc : portiunea invariabila a peni;"1'11"e1 re" "'0' "Ct.tC"l\'ODic."de salvarsan si de neosalvarC -~ san si de cianura de D1ercur $1 de sarun de bismut - 'ioate eficace in tratamentul sifilisuI~Jl' ! ,'~-_ So:> se'O'OPP"'zavr C'celac;i roceDtor farm9.cQlogic -It. \... -b "- -::l_J<.. ~;.. -": toxicologic). . linO'b aceste f34j anbbiotice, am cercetat ~l a ', , . ( 1""1",1tub"'PC'u,1nustaj'l'ne':' La 1)nele tuberculostatlce ca h aeid'111ui nirotinic.ckloserina) s-a pus in ... ,-.l(J"az;r'l~ ~_ ..11 evidenta competitia cu vitarninele B(j (piridoxal, piridoxi~j). Stl:ept;micina, rifampicina $i tebez)na au num>?re caracterizante apropinte intre ele ; la acidul para-amino-salicilic, la streptomicina A $i la tiourei~e felntilnim numerele vitaminelor B". Problema este neclara --- pentru noi -- in d?meniul substantelor fungicide (anti1YLicotice). ~n ;)r,"ll'Z;) Dondero-vibratorie a unui numar S,-.hlmb '"-'1 ., "-' . de 13 antihelmintice ne sugefeazii intcrferarea meta bolism ul ui acetilcolinei (ca ~i la pesticide): actiune pe SitUS-111 activ al colinesterazei. , Apararea antivirala. (9i, in parte, cea. anticanc~'roasa) este legata intim de producerea mt2r~el~ovm.~ 10'1'.Analiza lor porne9te de la constatarea amh:lar,l1 activitatii lor prin blocarea sau alterarea mebom'-'-1-'-', ~ -'- '"..U
v

L-n

-,.",--,

r".-.::ro (;oLaV

,....
,j

',,"0

.'

'>

.!- )

1- ........ '

-"--

lJ

'--'

).

,.J.'

..1-\"--,.,"

d,"-_

.t

'---

'.

v.

~"':;l..

.I..

l..r. C.lL

,'L."'-'

-1.

~V

t ..... '_.

'

,-.,

.LiLa

~.~

~~

.. ,-,

'-'-

..I._CJ~V~

nei di~capatul terminal; deci de la numerele ca1.'aete1.'~~a?teale ~cestui aminoacid (de pilda, 171). L~ ~nll m?ucton. cun~s~uti intilnim numere aproP12et'": (ca :;;1la .actmomlcma D). Mai mult, in capet21e mte:'f~1~0111101.' alfa :;;ibeta se gasese seevente de ammoaC1Z1 m rezonanta cu intreaga molecul~ eu nume1.'; v' apropiate de cele ale metioninei. Se'sug~rea~a (pe baza eorespondentelor numerice) 0 12gatura cu blocarea proteolizei. In sfirsit se prODun numere ~aracteristice pentru enome111.{l de ,,1Jatr~md.ere~ pnn peretele celular (171 :;;i a1.'moni~a infeno~ra: 85) :. "dau socotealii" de actiunea calciului, a pohetI1enghcoJului, aacizilor citric :;;igahc. . , S~ubstantele antivirale (putine cite sint cunoscute pma acum) . stimuleazii producerea de interferon - sau ~ta:a unele componente ale acizilor nucleici -.-. sau mhlba unele enzicne proteolitice etc. Grupul ~:~~d eteroger: _analiza ~ !astidioasa, dar nu ste1 Ld. AdamanLanu1 bunaoara, corespunde (ca 1Jonriel>0molpcula'"a~) ~ ,- ~ ._.... InIenoare c ,1. ,) c,111;0111Cll a colchicinei a~to1.'inhibitnri ai cariochinezei) -- dar 5i codo1'111"11 f." . ~ . ,1. ,. , . . _lc_ \c,"TI1ni.JClCICl 1111pl1Cat III - "l"oblplT'C'+J"C' 1---' ~.. ...-'.~. Cl pun intreb;:lri insolit~ -aurului Ia activitatea unoI'
v

c:

- ~

J.~

.l,,-t.lJ .''-'''~

aminoacidul important conferi19(~mCea pl'oteinelor) Greutc)to~l 11101eculara vibratorie (echivaleng) a ti~>ozi~nei ~st~ v' =342.

S-a constat1t di gelul de hidroxid de aluminiu poate mari antigenicitatea unei proteine eu greutak rnokculara Se folose~te adjuvantul Freund, ('(1 stimulator sau inductor al antigenicitatii Ul1Ol'sub; el contine un ester de colesterin~l :;;i ulei Dextranul poci.te i antigenic, daca al'2 I) tate rnolecularii suficientiL Este antigenic poli-de acid celobiuTonic din capsula unoI' pneu- mococi. In toate aceste eazuri (ca Sliin altele) calcudue la nmnere apropiate cdor care zcaza tirozina. Numere politirozinice se intilnesc :;;1 Ul eel Datru determinanti antigenici din macromolecula de mioglobina (sint seevente de aminoacizi), in polizaharizii antigenici din enterobacteriacee, in cardiolipine. Dinitrobenzenul, care confera antigenicitate polia1aninei :;;ipolilizinei, "poseda" numarul tirozinic. Anticorpii nu pot deosebi intre ciclurile benzen, ciclohexan, naftalen, antracen : intre ele sint apro-pieri ~au corespondente numerice - (corespondente se g8.sesc ~i cu tirozina). Ca1cu1e preliTl1inare ne sugereaza dt determinantii antigenici pot avea numai 0 marime dependenta de cornpozitie. In concret este vorba de "realizarea sumei 593~-(600)", ceea ce se obtine prin 4 I'esturi de tirozina sau prin 6 resturi de triptofan SaLl prin 10 resturi de cisteine. Constatarea este tulburatoare, deoarece se evidentiaza (?) 0 "adsorbtie pe comple- mental''' ca :;;iin cazul sintezei aminoacizilor pe codonii ARN (vezi capitolul X). AI' readuce in dezbat'2r2 problema sintezei de novo a anticorpilor, pOl'nind de la imagine a antigenului (0 "varianta de transcriptie inversa"). Se poate imaginacomplexarea antigenului cu ARN, pe baza unei corespondentc
c

vibratorii ; in ARN vom cauta, fire~te, complementarul (tripletul,codonul) tirozinei. Bazele azotatc: adenina :;;i c0111plementa.r uracilului. Este 0 situa avea irnportantblin al'c:rgogeneza :;;i larl~~ul n.tl(~leozic1ic, determinantul an ete). sint gamaglobuEne a sec~vel!. ti.al~. 9i

. aasor , bt"Ie ae apav - 1 rr 0\ d;' ntl'l' al (Y.'I - pnn i'-J} .21c;:;.Cj' ,lh'" incrucisate ell ~2]jcilatul 30diu (rn=160 - 17tl). AnaJjz~ pondero-vibratorie nu ~nfi~'m8, datele chnl' _L'~ 1" ,0''''-'T,,1 "','D"1 (OJ] un en tc~nu lirn2nt , .... U,,-,,_".7" ..-, el satisHicut ; inabsenta similitudine2 cbimid .:1U sufi-.''''0.<:)
(-.:J 1'>

f")

U1-J..-~l-'-'-"-'

.r.

,,-,

__

Detr compararea alergenelor punctul n08tru de vedere,

ti2. ill

ell T1101ccttla r_nic,a~ r21iefeaz,~1 ~;l

Cl

,,,i

I;'

substante inrvdite ponderovibi'ator. Dc:

si

ad:"i.ugam PAS =1

. Higiditat(';l sau
apar:II':'

II

'

Observam ea :;;i compu:;;ii aromatiei diazoiei, sau gruparea nitro-, au nUmel\? earacterizante apropiate de cele ale imperecherilor gre9ite. 0 observatie identic} prive:;;te acidul arsanilic (eu in:;u~.iri asem'a~1;'),t?are) sau po1istirenul sulfonat (putel'nic antigen). UltIma llustrare sugereaza ea s-ar Dutea evidcntia anticorpii ipotetici' clil~1'1J'?j,'i i'nr,nnt;ju vu .:> pGl"C":~l'l:n.l. aberante, cu ajutorul lmor' polil;;'eri bine (sau ." ,,'. ~ .j. b'STante corespunzatoare .' ~ .\ lU n.JLcOlUJ.. a 1.'..' eOl SUo .,vlbra tor" ; yom reveni in capitolul urmator). o alta deviere a proceselor imunitare este autoagresiunea inmnitara. La nivel umoral. aceasta insemneaza compu:;;i proprii deveniti antigenici, ea :;;i auto-anticorpi. Analiza pondero-vibratorie da oarecari sugestii in examinarea rinitei ~;i aastmului autoimunitare (prin agresiune impotriva betareceptorilor) $i in examinarea miastenici (prin agresiune impotriva receptorilor nicotinici pentru aC2til-colina), de asemeni in leuconevraxitele prin "atacarea" sfingomielinei. Un auto-anticorp estcl'aspunzator de formele curente ale hipertiroidismului, dar cum nu cunoa$tem nirnic desDre sitns-ul activ al hormonului tireotrop pe (in) ~elula tiroidiana, problema ramine departe de a i li'llm.lritil. Oricum, complexitatea moleculelor de gamaglobu]jna :;;i diversitatea lor prin variabilitatea intima a unoI' portiuni face probabile numeroase interactiuni de tip pondero-vibrator, ceea ce este in acord eu bogatia de forme 9i eu raspindirea bolUor auto~ imune.
-~ -~, l.~ , ...... '.1.. .J...l...l..:.,.-'v' ....... L '-- ...... 1.1 ,-J

Intrucit cancerele s1nt boli ale nucleului celular Inainte de a fi boli ale unui tesut, ale unui organ sau ale unui organism, accentul va fi pus pe componen tele structurale $i functionale aleacestui organit central celular. Postulam ca substantele cancerigene ("oncogene") s;i cele mutagene formeaza un singur grup bioactiv, caracterizat prin ainitate (adsorbtie) pe componentele acizilor nucleici :;;i prin capacitatea de a aItera chimia acestar acizi. o prima ipoteza este ca mutagenele ~i cancerigenele se "adreseaza" ilTlperecher~lOI' ~'Sre9ite .. de baze azotate (respectiv - Ie avonzeaza apant1a). 8int posibile i1 imperecheri gre:;;ite,ceea ee .,ar insemna ca -- din punet de vedere ponderO-VlOrator _ s1nt 11 "tipuri" de cancere. Unul sau altul ar 1Jutea fi evidentiat cercetind afinitatea unor sub~tante u:;;or de pus in evidenta (de exemplu, colo- ranti) (ca acridinele) pentru acizii nucleici din C2lulele maligne, substantecu numere caracterizantc apropiate de cele care caracterizeaza, imperecherilc gresite. Beta-naftolul, propus cindva ca un test de
u ,

dia(2'"1'10,,,'i;n LJ U .'~.,,-.,
ipll
L,e~,

' ,. d oar caracterlstlce ' . penpcreCin aberantp (Afinitate~ cancerigenului pe~tru adzii ~u~lei~i poate ~l de corespondenta numeriea eu restfosfatrinav """"S"--ico'sfa1 o' -' 'b oza. ..... P e de a 1 v,.2Z0XlrI ta parte, ca IXlLtta[~e11i/canC2ri,G211i 111 ter:ac~ baze azotate,
>'--uL

:~rc,

nl"~ ...,.1.1i1erC

aHa observatie arata ca mutagenele/cancerigeall,

'"

~ H,

,~

in care masura, molecule rigide prin cl~li duble legaturi. putem_ coneeta aeeste ipoteze ? lVIai intii constil1d din existent::J. unoI' C::J.l1C;,l nurnere corespunzind imperecherilor (dibenzantracenul) sint tlnele

I .: iIll.. perec11 ~'1'L';l : ~: {n."1ileranul corespund:' I:: ( ':' : I, substantc iilillilii' ',II i' criteriului car:' ]i' 1":1"'-

lil:;II,';ii-ii,'

1,1
I ;

III'
I

i I: !:

i!

I
<i
"f ~

I III

II
"

,I I'

i" _

,-.l'n

ii'

legat de Tn odifici;,ri
I,scadere
v' I )

1''lean ~l 0.2 n1OC1l

., v

'

acestui amjnoacid (Un 11 subtire, sarae in tirozina, care 82 foarte rar). Tirozina este importanEl

i,;anC2'

mCOI1--

ferirea antigenicitatii ~i este abia reprezentatfl in tesuturile embrionare. Din punct de vedere biochimic, J~esutLllcanceros este un tesut "pseudo-enlbrio . Este plauzibil co. proteinele enzimaticf zinice sa fie reprimate in embrion, in fen omen )'c?fJresie intervenind rnanganul. "Vibratoriu" m:nl , corespunde acidului lactic, rezultat 0.1 bolismului predominant 8J.1cH?fOb din cumen (111([11ganul are m=54,95, iell' 10.o.cidul lactic v=3:3 Poate ca acidul lactic produ.c2 0 repn:sl :.' creindu-se un cere vicios gratie afecL'c.za progn~siv intreg Ol'ganismul : lactic corespunde numeric tirozinei (v= 342). Un pas mai departe (sau mai adine) ne duee lTipletele ce codifica tirozina (din ARN $i ADN) constatam ca unele cancerigene (ca dibenzacl'idin3 $i metilcolantrenul) ar putea interveni la acest nivel, impiedidnd sinteza tirozinei prin blocarea sau modificara tripletului. Este un criteriu suplimentar, verificat pe citeva cancerigene. Daca analizam complexele alcatuite din metilcolantren 9i dublet~) san triplete, ni S2 sugereaza, suplimcntar, ~i aparitia intederarii vibratiilol' cerute de me diu pentru sint2z3 tirozinei prin blocal'ea sau modificareC1 tripletului Este un criteriu suplimentar, verificat pe citevi1 ciJ.ncerigene. Daca analiza.m complexele aldituite clin metilcol:mtren ~i dublete sau triplete, ni se su::;rcreaza, suplimentar, ~i apari~ia interferarii vibratiilor cerute de mediu pentru sinteza proteinplor (inclusiv prin tirozina !) (vibratiile 150-300---600, vezi capitolul viitor). Tirozina fosforilata are un v total egal eu 600 ; enzime fosfotransferazice sint incriminate in inmultirea anarhica a celulei neoplazice ; fosforiIarea proteinelor la nivelul tirozinei este

.favorizata" de timidinmonofosfat cu numar caracterizant semnificativ (v' = 1211,80 : 2 = 605,9~): In unele cazuri, cancerigenele poseda grupan submoleculare care ar putea fi numite ,:?ncofore'" (azo-, epoxi-) care ar "concentra" vibratn1e caracteristice oncogene. Numere caraeteristice imperecherilor gre9ite, san tirozinei, sau dubletelor i?i tripletelor spe~i~ie~, S2 inWnesc la pesticidele organo-clorate, ~nb~lOtlce.le oncogene, oligopoIimeri ai maselor pla~tlce ~l - ~l? ilefericire - la sub stante farmaceutlce larg u~lh7ate (reserpina, diaze:pam, ~enacetina, fe.no~a;~lt~!, fenilbutazona. Reserpma, vIbrator apropratd Clc du'oletnl UA, ar ii, totu9i, oncoprotectoare). Cum am putea suplimenta organismul en tir~-:zinfl ? Insulina este bogata in tirozina; h(~rnlOnll iodati tiroidieni sint derivati d2 tirozina --- ~l .aces~e .01"crO'1"~P influenteaza si metabolismul aerob tJ,. b I ~(lar l' t roxina promoveaza ~i diferentierea celu ~r~" c~ls"or.~ in canc:~r). 3-ar putea incerca ~l mn.lbal'ea i::ataboliziirii tirozinei, prin antagoni9ti ai vi " Drotectia triplctului l')rin si E (acidul folic este ambivalent -- ell gru]J? ." , ne f avoraOJ.2 "1"") urozmel, S 1l"tl'n=>rp''l aLc'.vor8.bile ~i , .), .. c .. ~'". ril .~ . aerob ar fi posibiliJ, prin r, .. ATD .1=)I. Ionl ~ r . , .,HI cICIn ., 1 III2t::J.l '::c s--aL" o]-'t;''ln J,>1.,-('-'l""in . l' ] ( ., , 't ~ '~l"n ._~ '-1 Q') OSr011..11 S1 auru., ,2CIOUl Cl Ilc c c ll)--_c'~' -- +- -f r, 111= 1. 1"'entru lnnl "b area Irt2lCloo.JSn1,", .cll .1n'p'(lb sa pot prescrie (pe baza criteriilor enunL.,, .'~.. . ,"1,' ]rl . -irl: 00'duh'i anb\!ltarmne Be (aCId DOlle, .J.lu.I8.l'",:.a ,.H.J ",' .1. nicotinic: dorochi~a) me~ro:idaz?l. S:~stmerea 1111)oerechenlor coreece ar mdlca vltamlna B1, FAL .. coenzima A., lVIg, ATP ~i administrarea ADN no\"J.~ "

B;

.-

..;

1 "i"lJ l'

c . c.c .

mali (eu substante ce favorizeazzt rnernbmnara : l1itrat de sodiu, polietilenglieol, citric, acid giberelie, estrogeni). adaugii, fire~te, administrarea unoI' ai diviziunii celulare (mai ales ea, vibrator c]na se ap:'opie de triplet!)J n3turale (vinblastina, podofilotoxina, Cl, purom.icina) au 0 semnificativa "vibratie' muna - apropiata de cea a restfosfatdezoxi1'j 3 Dar aceste C011statari l11a.i arat:~_ C2 z~~':,','stea au 0 acjjune relativ minor!). E:c~ petreee la nivel ARN, in timpce oncogene]e modific3. matricea ADN).

respund impereeherilo1.' gre~ite :;;i ca unele teratogene au numere corespunzatoare imperecherilo: normale (talidomida 1). Un toxic eu 0 greutate moJeculari3. apropiata de 260 trebuie considerat a i eull d00 s-a'" c... "1. fr)Q1 1-e P '"1"1' anabohce intraceIulare. Ct"no> c'~Jte SLdJ ntlll.1C~12 t In. Sttuat12.
o
0

"-

'"

l/

-"-.

'0 Cu,

C1 yon 0.0 '---' G.!c"-'''-' ............

Analiza pondero-vibratorie detaliaz8. tintele ail Tl1etabolitilor ;;;icitostaticelor folositi iE t~rapia antitumorala ; nu insistam. Pe aceasta baza s-ar putea prescrie un cocteil de chirnioterapiee care sa se ad1.'eseze tutuTor im pere'cherilor Q'i."">c;ito to;)r t i" ;"'0 .. sibile (IOB-82 +sa1.'coiizina +~icl~fo~fa:1~idi~' ~a.ttlla.rt nletotrexat).
0

Tirozin::t a1.'putea interveni $i prin modificarea o.ntigenicitatii tisulare 9ia echilibrului imunitar. Interventia unoI' virusuri in oncogenezi'i este cunoscutii, dar DeclarEi. Analiza pondero-vibratorie at' descr\ide une1e cai de eercetare inedite. Sa exemplificam prin presupusele eancere p1.'oduse de virusuI herpetic. Chimioterapicul antiherpetic i:::loxuridina are m = 237, cit im perecherea gre:;;ita CT. Ax fi "rationeJ" sa se inceree chimioterapice eu 111 (sau v) apropiate (natulan, purinetol, vincristina). Analiza pondero-vibratorie nu se poate substitui (inca ?) analizei toxicologice. Este totu9i interesant de notat ca unele citostatice sint te1.'atogene 91 co-

Apartia materiei

Vll $1

coduI genetic

Cum s-a ajuns la "super-organizarea" materiei vii 9i ~ rnai lnti1 ~ 1a aparitia pietre10r de constructie caraeteristice organisme1or? Un aport potrivit de energie (desdircari eleetrice, radiatii solare, cosmice) lntr-o atnlOsfera "prjmcn'~l" a Terrei, in care 82 ga.s2au gaze C2 furnizau C, H, 0, N Decesare aminoacizi1or, glucjdelor, cmnponentelor aci7ilor nucleici ; prezenta mineralelor cu 1'01catalitic .- iata pn:misele 2 l.1nanim admise. CabIiz2' metalici puteau intervc'ni in sintezR dirl acizii 111J,cl -~- ru~_~'-o s1Jg'2reaz:l analiza pondero-vibratorie. ln, coresponatornice ale me
compUSU1Ul c".,.,C'.iy, ]Jl...L.1 L~ _~'~ ... l'C1rln~l"l ....... c~c, . _ ... l L

uncle calciul poate n inlocuit partial prin bariu. strontiu maf:.meziu, mangan sau fier -- prezinta 0 p'ama d~:m $i v care corespund restfosfatribozei $i ~?estfosfatdezoxiribozei, 1uate 0 singura data sau de douii ori (deci la "embrioni" de ARN ~;iADN). Tolerante1e cerute sint foarte mici (de pilda., in cazul combinatiei cu fluorura de calciu, m=388,32 : 2= 194,16 -' in timp ce restfosfatriboza este caracterizata prin m= 195). o a1ta ipoteza recenta presupune cii ATP a putut fi "preceded" in unele reactii chimice prebiotice sau biochimice elementare de catre prefosfati anorganici si apatita. Este vorba, mai ales, de polimeriza~ rea ~eizilor aminati in care "produsul finit" este legatura polipeptidica. Sustinerea pondero-vibratorie a ipotezei este convingatoare, daca facem apel atl\. la m cit ;:>i la v. Pentru reactanti ell v' = 356,40, corespunde apatita cu fluorura de ca1ciu (364,08) sau eu hidratul de calciu (360,80) ; acidul pirofosforic are m=177,99X2=355,98, iar ATP un v=1781,28 : 5= 356,25 .

'

si ,"

el'+nZ;D~ C'11) IF"''oi1 vV_--'.l, _...-\. I.,_J,,-'~ .,_..L~A.L, L

n j 1OS:

e t "t' Ice ar n presupL18 caan

riul, teluru1 apatital11 ~

81

. 1 1 sarnanu., IJC1iodnl). 0 ipot:?z8. recenta adaoga ~:. care 3. tit aparitia vietii :

Aceeasi analiza ne mai arata ca apatita, acidul fosforic ~i ATP pot favoriza $i legatura polinuec1eotidica. Argila "pura" (caolinitul) Ah03' 2Si02 are un m=258,14, apropiat de m caracteristic biostrueturii (9i, in primul rind, imperecherii normale ~ 261-262 - care s-'a impus), Reamintim ca poliapa (5H20) are un v' =259,20, apropiat. Dupa unii autori, apa a intervenit activ in geneza materiei vii. Coincidenta numerica biostructura-argilii are valente poetice $i mitologice,

In "reactarul': (modeIat o7iin conditii experimentale) apar $i nuclee pirolice $i tetrapiro1ice, 10. baza pigmentilor fotocaptatori. In porfirine, cei patru atomi de C ai pirolului totalizeaza m' "-=48 $i ata$aza un atom de lVIg (24). Dar pentru echilibrarca sistemului in care cei patru atomi vecini de N totalizeaza 56 unitati, pot interveni doi atomi de oxigen: 32+24=56. Adsorbtia unei undein ultraviolet furnizeaza energia de desfacere a moleculelor de oxigen (02 = 32) ,c;;i de sinteza a formaldehidei (m=30); ultima, prin po1imerizare, ar duce 10. glucoza : 60= CH2
--

CGH120G

In auto-organizarea moleculara $i supramoleculara a prebiontilor a jucat un 1'01 important apropierea numerelor caracteristice a substantelor asociate. Sau, altfel spus, rezonanta a fost un factor de asociere $i de structurare. Cristalele moleculare asociaza identic cu identic; biostructurile primitive asociau similar vibratoriu prin similar. In codul genetic, Insa, asocierea se face prin complementaritate. De ce exist a a unitate a codului genetic? Pentru ca intreaga lume vie de pe Terra descinde dintr-un "stramo,c;; comun"? Abordarea pondero-vibratorie propune 0 alternativa. Anume, se constata : a) corespondente numerice (asemanari "vibratorii") intre acizii aminati (sau parti dinace,c;;tia) cu elementele tripletului. Ele ar da socoteala de adsorbtia reciproca ; b) intre triplet ,c;;i acidul aminat pecare-l prinde in polipeptid se realizeaza, prin insumare, numarul caracteristic 150 (cu multiplii sai) ;

c) pe pozitia a 3-a a tl'ipldului se adsoar~e talpa acidului aminat. Observatia b) ne duce cu gmdul 10. "numarul 8" din teoria clectronica a valentelor atomice. Presupunem ca tl'ipletele fiecarui acid a~in~t joaca rolul de catalizator ; ele ~u pot a,ds?rbl ~dl1; mediu dedt un anumit acid ammat. E:X:lstm~ msa diferite modalitati de adsorbtie ($.inu 0 s.mgu:"a m~dalitate) dobindim impresia un~l~n~mlte "lmpeIfeciiuni" a vietii in struetura so. mtlma. ;'lanina (m=71, v=227) se adsoarbe nemijlocit pentru CB. 71X2=142, ia:' G-.-15~ ; 227X2=454, iar "media" pozitiei a trel~ dm tnplete. est~ .45~..: Fenilalanina are particulantatea de a fl codlflcata de un triplet format numai din. uracil (U~l~"). U a~'e numarul caracterizant 111 ; dlerenta pma l~ 1.)0 "t 9 Nucleul fenil are .. m' =77, . (mul1.1pltll) eu e v.. ""l' aproape cit dublul lui 39. VlbratOl~JU U ""',' 11\1 mar care, inmultit cu 3 da 984 ; (1lf('I'~'I1(:;1 pllI.;1 1'1 150X12 este 812 ; 812 : 2 4()(; ('it v 1('I1ILiI:IIIIIlt'1 De asemeni m fenilalanilwi 144 : _I :W. '1\lI'l 'II '" l k 39 diferenta U pin[1 la l!)().ln :Il':lr:i !II' 1111,11':' tri:)letul uue poate codi fica /"('11 i 1:1 Lit1111:1 . ( ; III' m 1110, iar sumo. v este 1312 :;j (j()4 (111111\:11" ,,111:1 o'i,-.")
b Til~ozina corespunde codonilor UAU ,c;;il!~~. Pl'll'eru a se ajunge 10. un m "cerut dev medlU., A. c~ v=479 asociaz;'} catena extrema a hrozl.nel (v' = 106 80) totalizind numarul 604. Urac.llul (v=328)' plus 294 (cit v' 0.1 al~ei submolecule tlrozinice) dB. 622 ; pentru vase aJ~ng~ l~ ?OO substragC' 0 molecula de apa (18). Cltozmel ,C) (v-406~ Ii "lip:-;(':;;!"" 1!14 plna ~a 600 ; dar 194+18=212 , cit dubllli v :11 lil'()zin('1.

s=-

Pozitia a t1'eia din triplet nu mai p1'etinde ce1'inta de saturare : pe cea de a treia baza azotata S2 poate ad,sorbi talpa oricarui aminoaeid. G1'uparea

o
C-~ ---CH--CH/
2 "-

Ii

NHse caraeterizeaza prin m'=56 ~i m'=70; dm 56X2=112 (dnd v=l11 $i C=112), iar 70X2=140 (cind A=134 $i G= 150) corespondente ce se verifica ,~ila v' (daca faeem sa intrevina i~ caleul $i m apei). ARN de transport are 0 portiune terminala ACCA comuna,cu m'=488 ; dar 600-488=11.2 iar 112 : 2 = 56, n umar caracterizan tce stim ca a1' corespunde tiUpii aminoacidului. Restui acidului amin?.t este cerut de secventa Dreterminala specif'lca, Dupa aCeea$l cennta de saturare. Unii codoni sint ambigui (de pilda eGG codifica ailt prolina cit ~i arginina). Analiza pondero-vibrato1'ie da socoteaHi de aeeasta situatie (v' pentru prolina C este 610,56 iar v' pentru arginina C este 610,56 ia1' v' pentru arginina + C este 913,92 : 3=304,64). Se po ate banui ca numerele 150-300-600 sint impuse de atmosfera enzimatica a mediului, iar eorespondentele numerice sugereaza 0 legiHura eu ADP (v=1519,28), eu tirnidin-monofosfatul (v= 1211,80). Cn alte cuvinte, regimul biostrueturii ar fi unul de "oscilatii fortate" intretinute de meta" ,
\J

:1

'-'

'.1-

bolism. Oalta ipoteza face din histonele ce insotesc acizii nucleici intermediarul vibrator energetic, cu enentia .,concentrate." intr-un amino-acid terminal care 0.1'putea fi serino. (v'=106,80+24=130,80X 2=261,60) (m'=31, dar dife1'enta L\ Tn 1ntre riboza $i dezoviriboza este egala eu 16 -- aproximativ jul11atatea numarului precedent iar ~ v = 106,80, exact cit nUl11arul serinei). Codul genetic poate fi 0 regula cu unele exceptii, deoarece S2 bazeaza pe rezonanta implicind toleran (:a.Totodata, abaterile pot constitui erori --- mutatii sau imperfectiuni de sinteza proteicace 0.1'interveni in imbiHrinire. o ultima observatie : il11perecherea normala AT S2 echilibreaza (v) perfect cu restul "zo.1ei" nucleotidice, pe cind imperecherea no1'mali'i CG necesita, pentru echilibrare, 0 greutate moleculara in plus, cit ceo. a substantelor longevivogene (118X2=236, 118 X 3 = 354). Dar talpa aminoacizilor are un v=356,40 cit arl110nica a 3-0. a numarului 118. De aid 0 sugestie : 0 actiune de promovare a longevitaW 0.1'putea-o avea aminoacizii cu 0 ,.supra-talpa" armonica a lui 118 : Ala. (57,24), Leu. (114,48), Met. (112,44), Phe. (235,60).
L) ,

Number, Life, I~esonance

The paper presents (in an essayistic form) the O'eneral results of various findings obtained by re~onsideration of various quantitative aspects concerning the composition and reactive properties of 1000 substances (compounds). (1) The molecular weight (mass) or m of catalysts often 'corresponds' to the m of the final products in the reaction. This 'correspondance' signifies a nearness that tends to equality of the respectiv~ numbers, although an approximation is generally made which, in our opinion, implies a certain 'tolerance'. (2) The m of the substances that impress sense \ oi';gans (sight, smell, taste) or physiological and !pharmacological receptors can be considered as a characteristic number for the respective actions (m is closely distributed around a characteristic number). Thus, we have a characteristic m for analge'tics, for antihistaminics, for antiinflammatory cor'ticoids, etc.

(3) Sometimes this 'correspondance' refers to a number obtained by dividing rn by the first terms of the whole numbers series (2, 3,4 ...). This reminds one of the harmonics of a fundamental frequency. (4) The 'tolerance' and the presence of 'harmonics' suggests that the interaction may be based on a phenomenon of resonance between vibrations. Resonance would be thus the premise of a spacial association that favours the chemical or biochemical interaction. In the case of biochemical inteinteraction we could presume an association with an active situs of the enzyme or the cell receptor (for instance, a grouping of aminoacids with a fit m ) or with another essential substance (such as nucleotidic component). (5) Another number wich is apt to characterize biochemical interactions (including pharmacological) is what we have called 'vibratory molecular weight (mass)' or v. It is calculated from the spectral lines which define the interatomic bonds within the molecule. We take as a basis for the calculus the simple bond C-C with the wave number No=1000 cm-J and with an equivalent mass 12+12=24. Other equivalent masses to the wave number are easily computed after the rule

24x=-c:---N
1000 The vibratory molecular weight v of the molecule or parts of a molecule) is obtained by adding all the present bonds (taking into account all the occurrencies). (6) The discussions made at points (1) to (4) are valid for v as well.

(7) The ipondero-vibratory' analysis which we suggest accCH.mtsfor the similar bioactive properties found in substances whose composition and chemical structures are different (i.e. the 'sweetness' of glucosis, saccharine, chloroform, etc.). (8) The analysis was 80% effective for numerous classes of pharmacologically active substances. (9) It can be looked upon as : (a) a supplimentary characterization criterion for bioactive substances; (b) an auxiliary means for grouping them or predicting their properties; (c) as a physical model (of intermoleculary resonance - a factor that would be useful to take into account in the future). (10) Certain bioactive molecules (as, for instance, the horrnonal polypeptides) show a significant numerical correspondance between the whole and its parts (as if they were selfresonant systems that concentrate the 'interaction energy' in these very parts). (11) The pondero-vibratory analysis show how the chemical composition of living structures observes principles that are manifest in numerical correspondancies. (12) It gives, among other things, a new justification to the universality of the genetic code. (13) Beside its possibly explanatory value, the ponderovibratory analysis has a great heuristical value that prompts interesting theories at every step. (14) Applications are envisaged in endocrinology, ancology, geriatrics, etc. as well as in designing drugs.