Cursul 1.

LEGATURA CHIMICA
Scurt istoric,
Conceptiile despre legatura chimica au evoluat odata cu dezvoltarea chimiei ca s
tiinta.In sec. XVIII filozofii au folosit notiunea de aviditate in locul celei d
e afinitate. Laplace a admis ca afinitatea atomilor este o atractie reciproca de
aceeasi natura cu fortele de gravitatie. In1812, Berzelius a creat teoria legat
urii ionice; el este creatorul teoriei dualiste care a explicat formarea combina
tiilor heteropolare, dar nu a putut explica formarea combinatiilor de acelasi fe
l. Teoria lui Berzelius a decazut dupa 1830, cand chimia organica ( in care teor
ia dualista nu se aplica ) a inceput sa se dezvolte. In1840, Dumas elaboreaza te
oria unitara, dupa care moleculele formeaza o unitate in care atomii isi pierd p
ersonalitatea. O prima incercare de a explica natura legaturii chimice apartine
lui Berthollet, dupa care atomii se atrag reciproc cu forte proportionale cu mas
a lor atomica , Un pas inainte il face Butlerov , care a introdus notiunea de st
ructura chimica perfectionata de J.H. van Hoff si Le Bell ( 1874 ). (1861), care
a fost

Descoperirile din fizica cu privire la structura atomului au modificat si dezvol

tat conceptiile despre legatura chimica; noua etapa se numeste teoria electronic
a a legaturii chimice. Studiile privind invelisul de electroni au aratat ca lega
turile chimice sunt determinate exclusiv de straturile exterioare ale atomilor ;
astazi se disting urmatoarele tipuri de legaturi chimice : legatura ionica ( he
teropolara ), legatura covalenta ( homeopolara )legatura metalica,legatura de hi
drogen,si legatura prin forte van der Waals.
Legatura ionica
Legatura ionica presupune existenta unor ioni complet despartiti,intre care se m
anifesta atracti de tip coulombian. F= e1e2/ d2 In rlatia d mai sus: 1,2- sar
cini absolut al ionilor ; constanta dilctrica a mdiului,iar d-distanta dintr
ioni in angstromi (A) 1A=10-10 m. Kossl si Lwis au considrat ca lmntl
ractionaza intr l pntru ca atomii sa ralizz configuratia stabila d gaz
inrt. Formara uni combinatii ionic ar lic prin transfr d lctroni; d
xmplu: [ F]+ NaF -+ Na+ Elctrovalnta st data d numarul d lctroni schimba
ti..Cu cat lmntl sunt mai dpart d gazl rar, cu atat tndinta d forma
r a combinatiilor

ionic st mai mica; d x. lctrovalnta +3 st rar intalnita ( Al3+ - in so

luti sau cristal st hxahidratat, [Al(OH)6]3+. Elctrovalnta +4 st xcpt
ionala;lctrovalnta -3,-4 sunt
ncunoscutla ionii simpli; s intalnsc numai in ionii complcsi si in unl r
tl cristalin, B2C. Toria octtului st limitata d faptul ca numai lmnt
l din grupl principal pot forma ioni cu configurati d octt ( s2p6 ), c
a c ar sugra ca numai acsta pot forma lgaturi ionic. In ralitat si lm
ntl tranzitional pot forma lgaturi ionic; ioniilor au substratul d in curs
d compltar. D asmna,in hidruri H ar configurati d dublt. Caractrul c
himic al unui lmnt st dtrminat nrgtic; nrgia d ionizar (I) da indi
catii asupra caractrului lctropozitiv, iar afinitata pntru lctroni ( A) d
a indicatii dspr caractrul lctrongativ al unui lmnt. Enrgia d ionizar
st nrgia minima ncsara pntru smulgra unui lctron din stratul d val
nta ( formara ionilor pozitivi = procss ndotrm ). Afinitata pntru lctro
ni st nrgia primita la alipira unui lctron la atomul nutru (formara ion
ilor ngativ= procs xotrm).Alipira unui lctron la un atom nu libraza s
uficinta nrgi pntru a ioniza nici un alt lmnt; cu toat acsta, combina
tiil ionic s formaza spontan din lmnt,doarc intrvin alti factori n
rgtici ( nrgia d rta , nrgia d

solvatar ). Caractrul spontan al formarii compusilor ionici poat fi xplicat

cu ciclul Habr Born :
NaCl (s)
Q
- Er
Na+ (g) + Cl- (g)
+I +S
-A
Na (s)
Na (g) + Cl (g)
Conform lgii lui Hss (caldura d formar a uni substant acasi, indifrn
t prin cat ractii s formaza) Q=S + D + I A E < 0 (procs xotrm) Elctronga
tivitata masoara cantitativ tndinta unui lmnt d forma lgatura ionica I A
st masura acstia. Pauling a raportat difrnta I A la valoara difrnti un
ui lmnt (Li) X A / XLi - ALi lctrong. rlativ Concluzii: lgatura s form
aza intr lmnt cu foarte diferit, prin transfer de eletroni si atratii el
etrostatie. Legatura ionia este nerigid orientata in spatiu.

Legatura ovalenta
Legatura ovalenta se realizeaza prin punere in omun de eletroni ( Lewis si La
ngmuir ) ; de ex. Cl +Cl ClCl. Fieare atom realizeaza o onfiguratie de otet ( gaz
rar ). Se numeste ovalenta numarul eletronilor pusi in omun pentru a realiza
onfiguratia gazului rar ; numarul ovalentelor este dat de numarul eletronilo
r impari din stratul de valenta. Un tip speial de ovalenta este ovalenta de 1
eletron si ovalenta de 3 eletroni .
Cl Cl
P Cl
Cl
H BB H H H
Pentalorura de fosfor
Diboranul
In superoxizii metalelor alaline ( MO2) si H2+ ( moleula ionia de heliu ), N O
; KO2 (ontine ionul O2- sau O O) ,sunt ovalente de 3 eletroni . Exista 2 teori
i referitoare la ovalenta : metoda perehilor de eletroni sau a legaturii de v
alenta (MLV ) si metoda orbitalilor moleulari (MOM). In adrul primei teorii se
presupune a legatura se stabileste prin perehi de eletroni u spin antiparal
el; la apropierea atomilor , orbitalii lor se aopera reipro dand nastere la u
n orbital moleular ( u 2 eletroni antiparaleli ). MLV explia

saturarea atomilor,apreiaza taria legaturii si explia orientarea valentelor in

spatiu. Legatura ovalenta realizata prin aoperirea orbitalilor atomii oaxia
li se numeste ovalenta , iar cea formata prin acoperirea orbitalilor ituati pe
axe paralele e numete legatura ; electronii ot forma legatura dubla sau ot f
i delocalizati e unul din atomi ,alcatuind erechea de electroni nearticianti
. Hibridizarea este modificarea orbitalilor atomici uri , transformarea lor in
orbitali cu aceeasi distributie satiala si aceeasi energie. Sunt 3 tiuri dehib
ridizare a orbitalilor s si : s3, s2,s. Hibridizarea nu are loc la elemente
le cu numere de ordine mari. Hibrizi s3 au: H2O, NH3 , CH4.
Orbitali hibrizi s2 exista in molecula de etena ; acestia sunt situati in lan
la unghiuri de 120. Orbitalul ramas, rin suraunere cu orbitalul al celuila
lt atom de C formeaza legatura . In legatura C=C , C=O,atomii sunt hibridizati s
2.

Orbitali hibrizi s exista in molecula de acetilena ; cei 2 orbitali s sunt sit

uati la unghiuri de 180 ( axial) . Cei 2 orbitali ai fiecarui atom de C , recta
ngulari, ot forma 2 lane (legaturi) Exista si hibridizari cu articiarea orbit
alilor d, intalnite la comusii elementelor tranzitionale si comusii halogenati
ai unor elemente in stare de oxidare ridicata ( PCl5 , SF6 ); astfel P are hibr
idizare s3d , iar S are hibridizare s3d2. Legatura covalenta olara se realize
aza intre atomi cu electronegativitate aroiata; olaritatea ei se datoreste fa
tului ca erechea de electroni comuni este atrasa de atomul cu afinitate mai ma
re entru electroni , ex. HCl. Seararea totala de sarcina are loc in momentul di
zolvarii in aa sau alti solventi olari, datorita interactiunii cu moleculele d
e solvent. Legatura covalenta olara este cazul general de legatura chimica. Com
usii covalenti sunt in general gaze sau lichide la temeratura camerei, dar ot
aare si in stare solida , formand retele atomice de ti diamant, grafit, sau m
oleculare ca in cristalul de I2 ( insolubile in aa ). Legatura covalenta este r
igid orientata in satiu ( vezi structurile rezentate mai sus ! )

Cursul 2
Legatura coordinativa este un caz articular al legaturii covalente: electronii
usi in comun rovin numai de la unul din atomii articianti la legatura ( dono
r ); atomul care-l recunoaste se numeste accetor. Accetorul caata sarcina for
mala negativa, iar donorul caata sarcina formala ozitiva : BF3 + :NH3 F3BNH3 sau
BF3(-)NH3(+) . Legatura coordinativa se mai numeste si semiionica ;
donorul este baza Lewis , iar accetorul este acid Lewis. Legatura de hidrogen L
egatura de hidrogen este o interactiune intre un atom de hidrogen si un atom al
unui element uternic electronegativ ( F,O,N ). Legatura de hidrogen oate fi in
termoleculara , de exemlu, H-FH-F . H\ O--H H\ O--H si intramoleculara , de exem
lu in nitrofenol
O ereche de electroni nearticianti ai atomului de fluor tind sa ocue orbital
ul liber al H, rezultand asociatii moleculare,( HF)2 , ( H2O)6 , ( RCOOH)2 . Ener
gia legaturii de hidrogen este mica , 816 kj/ mol , fata de legatura covalenta HF ,care este aroximativ 620kj/ mol . Legatura de hidrogen influenteaza roriet
atile substantelor. Datorita asociatiilor moleculare , unctele

de toire , unctele de fierbere ,vascozitatea , masele moleculare , sunt mari.

Prezenta legaturii de hidrogen in fibrele sintetice mareste rezistenta lor mecan
ica. Datorita legaturii de H, H3BO3 are rorietatea de a cliva ( a se desface i
n foite ). Legatura de H se desface cu cresterea temeraturii, de ex. in aa la
40 C se desfac din untile de H , iar la 100 C se afla numai molecule singulare .
Legaturi van der Waals
Atractiile dintre molecule se numesc forte van der Waals; ele exlica existenta
starilor de agregare si coeziunea lichidelor si solilor cu retea moleculara. Exi
sta 3 tiuri de forte van der Waals : de orientare ( diol- diol ), de inductie
care se manifesta intre o molecula olara si una neolara, de disersie care se
manifesta intre molecule neolare. Cele 3 tiuri de forte van dre Waals actione
aza simultan, dar in roortie diferita; se ot manifesta intre molecule in ara
llel cu legatura de H. De ex. in aa ,inductie- 4,1% , orientare,76,9% ,disersi
e19% ,iar la amoniac , inductie 5,4%,orientare 44,6% , disersie 50% .
Legatura metalica
Metalele au structura olicristalina : sunt formate din microcristale orientate
e directii diferite si de forme diferite numite cristalite . Legatura metalica
este o legatura de ti secial, care determina rorietatile comune ale metalelo
r , care

se manifesta numai in stare solida, cu excetia Hg , singurul metal lichid. Aces

te roriatati comune sunt : conductibilitatea electrica si termica , emisia ter
mica si fotoelectrica. Exista 2 teorii rivind legatura metalica a) teoria gazul
ui electronic ( Drude si Lorenz, 1900 ): conform acesteia, toti electronii sau c
ea mai mare arte din electroni se comorta ca un gaz de electroni, care se misc
a liber rin reteaua metalica. Aceasta teorie exlica conductibilitatea metalelo
r, dar nuexlica de ce aceasta scade cand creste temeratura . De asemenea nu o
ate exlica de ce caldura atomica a metalelor este 6,4 cand ar trebui sa fie mai
mare; nu arata de ce unele metale sunt foarte bune conducatoare de electricitat
e, altele mai utin bune, sunt chiar semiconductoare ( Ge , Sn). b) teoria benzi
lor de energie, elaborata de mecanica cuantica ( Fermi , Sommerfeld , Bloch , Br
illouin ) ; lecand de la un alt ti de reartitie a energiei intre atomii metal
ului ( statistica Fermi ), teoria revede ca intrun cristal metalic numai electr
onii interiori sunt distribuiti e nivele
discrete ( bine determinate): nivelele exterioare se contoesc in zone largi de
energie , searate de zone interzise, numite benzi de energie. Electronii din ba
nda de energie ( comuni intregului cristal metalic ) se roaga sub forma de und
e rin reteaua metalica ( se misca cvasiliber);

existenta acestora exlica unele rorietati ale metalelor rintre care conducti
bilitatea electrica, rorietatea de a fi trase in foi si sarme. Legatura metali
ca este cu atat mai uternica cu cat numarul electronilor care formeaza banda de
energie este mai mare: deexemlu, la Fe banda de energie curinde nivelele 4s s
i 3d. Conform rinciiului lui Pauli,benzile de energie se ocua de la rima la
ultima,iar banda de valenta oate fi artial sau total ocuata. Izolatorii au ba
nda de valenta total ocuata ( E fata de banda de conductie este foarte mare). La
semiconductori banda de valenta este ocuata total, dar E fata de banda de condu
ctie este mica. Prin alicarea unei diferente de otential , egala cu E , sau ri
n ridicarea temeraturii,electronii din banda de valenta rin deculare ot trec
e in banda de conductie.
Curs nr. 3 PROPRIETATILE MOLECULELOR
Legatura covalenta neolara rerezinta cazil general de legatura
chimica.Legatura covalenta neolara si legatura ionica sunt cazuri articulare d
e legatura chimica.Molecula olara ( diolul ) are 2 centre de sarcina electrica
: centrul ( olul ) ozitiv si centrul ( olul ) negativ; cu cat distanta dintr
e ele este mai mare ,molecula este mai olara.Polaritatea moleculei deinde si d
ediferenta de electronegativitate dintre atomii legati, resectiv marimea absolu
ta asarcinilor

olilor; marimea care include cei 2 factori se numeste diolmoment,. =e.d [ ]=1D D
-Debye . 1D10-29 Cm. Caracterizarea legaturii covalente nu este suficienta daca s
e cunoaste numai unul din cei 2 factori. De exemlu ,daca comaram legaturile CN
si C-I , dua electronegativitate, ajungem la concluzia gresita ca legatura C-N
este mai olara. (N-C)= 3,5-2,5 =1Ev; (I-C)=2,512,5=0,01Ev. Lungimea legaturii IC este insa mult mai mare, datorita volumului atomi mare al atomului de I. Mole
ulele polare se numes dipoli. In azul moleulelor nepolare, entrul de sarin
a negativa se suprapune u entrul de sarina pozitiva. (=0). La comusii ionici,
diferenta de electronegativitate dintre atomi este foarte mare; exista o difere
ntiere mare a centrelor de sarcini ( uternic olari >5D) ; la moleculele olare
, 1<< 3,5D.Din valoarea se oate revedea structura moleculei; astfel moleculele
A2 sunt neolare, A-B sunt olare si liniare, AB2 ot fi de forma B-A-B ,olare;
ex.O=C=O, neolara,sau aa,
H-O /H
olara, S
S| -H olara. AB3 ot avea structura lana sau satiala. N
ABC este olara; AB4, oate fi lan- atratica sau tetraedrica. Pt PtCl42- neol
ara CH4 olara

Polarizarea moleculelor : sub actiunea unui cam electric ,moleculele ot suferi

modificari cunoscute sub numele de olarizare ( olarizatie ). Polarizarea oat
e fi : electronica ( delasarea electronilor in raort cu nucleul ) , Pe, atomic
a ( delasarea atomilor din molecule ),Pa, si de orientare ( caracteristica mole
culelor olare ,deinde de temeratura ) , PO . P=Pe+Pa+Po Polarizatia electroni
ca si atomica rerezinta olarizatia de
deformare; aceasta nu deinde de temeratura , ci de olarizabilitate (caacitat
ea moleculelor de a se deforma). Sub actiunea unui cam electric o molecula neo
lara devine temorar olara ( diol indus temorar )., cu un anumit ; acesta dis
are la disaritia camului electric . Polarizatia moleculei olare este rezulta
tul a 2 efecte : orientare si deformare in cam electric. Polarizatia unui mol d
e substanta se numeste olarizatie molara : ea masoara volumul roriu al molecu
lelor dintr-un mol. Volumul molar masoara atat volumul roriu al moleculelor ,
cat si satiile intermoleculare . Polarizatia reciroca a ioniloreste caracteris
tica comusilor ionici ; atat cationul cat si anionul au actiune olarizanta . D
eoarece cationul are actiune olarizanta foarte mare , iar invelisul electronic
al anionului se deformeaza mai usor ,se vorbeste de actiunea olarizanta acation
ului si deformabilitatea anionului. Actiunea olarizanta a cationului creste cu
sarcina lui; de asemenea este mare la cationii

cu raza mica ,de ex. Li+>Na+>K+. Datorita actiunii olarizante a ionului de Li,
comusii lui sunt mai greu solubili si mai utin stabili din .d.v. termic decat
cei de Na si K. LiOH si Li2CO3 sunt solubili, iar NaOH, Na2CO3 sunt solubili ;
la raza aroiata si aceeasi sarcina , cationul cu structura de 8 electroni e u
ltimul strat are actiune olarizanta mai mica decat cel cu 18 electroni , de ex.
Na+< Cu+ . Ca urmare a acestui lucru, solubilitatea comusilor Cu+ si stabilita
tea termica scad ,dar creste tendinta de formare a combinatiilor comlexe . Defo
rmabilitatea anionilor deinde de aceeasi factori; ea creste cu cresterea razei
si scade e masura ce scade sarcina negativa, de ex. O2->F->Na+>Mg2+, etc. Crest
erea olarizarii reciroce a ionilor ,determina scaderea temeraturilor de toir
e .Cresterea actiunii olarizante duce la aaritia culorii ; cationii cu actiune
olarizanta mare dau oxizi, sulfuri ,ioduri colorate . Deformarea anionului duc
e tot la aaritia culorii, de ex. in seria AgCl ( alb ) AgBr (galben ai ) AgI (g
alben ) ; I-are raza mai mare si este mai deformabil. Prorietati magnetice . Di
amagnetismul este o rorietate generala a materiei si este determinata de cula
rea sinului electronic ; substantele diamagnetice rimesc in cam magnetic un c
am indus , care disare odata cu camul magnetic.

Paramagnetismul este determinat de electronii neculati din structura materiei;

aceste substante au un moment magnetic temorar. Paramagnetismul exista in molec
ulele cu numar imar de electroni ( NO,NO2,O2 , unii comusi ai elementelor tran
zitionale ). Feromagnetism rezinta substantele care au moment magnetic ermanen
t,in absenta camului magnetic: Fe ,Co ,Ni , Gd , Tb, Dy , Er. Feromagnetismul d
isare brusc ,cand acestea se incalzesc este o anunita temerature , numita tem
eratura Curie ; de ex. la Fe, temeratura Curie este 769 C (electronii cu sinii
araleli, revin la starea de orientare intamlatoare ( la aramagnetism ).
Curs nr. 4 SOLUTII DE ELECTROLITI
Electrolit- comus care conduce curentul electric rin ioni in stare solida , to
itura ,solutie.Electrolit solid exista in unele ile electrice,de exemluinila
de combustie H2-O2 (ZrO2 ) si in acumulatorul Na2S ( -alumina ). Electrolit in t
opitura exista in celule de galvanizare din topitura ; electrolit in solutie est
e sustanta care trece in ioni lieri prin dizolvare ( disociatie electrolitica
). Disociatia electrolitica are loc in apa sau alt solvent polar. Ionii pozitivi
se numesc cationi, iar cei negativi se numesc anioni . Solutiile de electrolit
sunt neutre electric ( contin un numar egal de sarcini positive si negative).

Solutiile apoase de acizi ,aze, saruri ,sunt electroliti. Apa este un solvent p
uternic polar, =1,84 D ; la dizolvarea unei substante ionice ( baza, sare ) ionii
arasesc reteaua cristalina si devin liberi,datorita actiunii moleculelor de a
a asura surafetei cristalului. Na+Cl-Na+ + Cl- La substantele formate din molec
ule ( acizi anorganici si organici, baze organice ),ionii se formeaza numai in m
omentul dizolvarii, de ex. HCl+ H2O H3O+ + Cl-. Ionii existenti in solutia de ele
ctrolit sunt inconjurati de molecule de solvent- solvatare.( dizolvarea are loc
numai daca fortele din retea sunt comensate de forte de solvatare echivalente ;
de ex. aa nu dizolva AgCl , din aceasta cauza ). Daca solventul este aa , fen
omenul se numeste hidratare; in solutia de NaCl :
Datorita volumului ionic mai mic, ionii ozitivi sunt mai hidratati decat ionii
negativi. In solutie, electrolitii sunt caracterizati de gradul de disociere .;
cest reprezint rportul dintre numrul de molecule disocite si numrul de mol
ecule dizolvte =n/n 0 1, =0- substnt nedisocit, =1- substnt totl disocit .
rdul de disociere pote fi exprimt si procentul, %=n/n 100, depinde de ntur s
ubstntei cre se dizolv si de concetrti solutiei . ABA++B- ; k=2c/ 1- ( lege d
ilutiei,Ostwld,1882 ): l electrolitii slbi 0, k= 2c. Dup vlore , electroliti
i sunt: electroliti tri ( >50%)

clorurile, sulftii, clortii, hidroxizii lclini, electroliti slbi ( <1% )-

cizi si bze orgnice, electroliti cu trie mijlocie ( 1% < < 50% ) Conductibili
tte electric solutiilor de electroliti se explic prin trnsferl electrici
ttii de ctre ionii liberi. Se numeste mobilitte bsolut ionilor, vitez in
cm / s in p l 18 C sub o diferent de potentil de 1V / cm . Conductibilitte
solutiilor de electroliti depinde de vlent ,mobilitte si lte crcteristic
i le ionilor. Deplsre ionilor sub ctiune cmpului electric se numeste migr
re ionilor ; fenomenul fost descoperit de W. Hittorf in 1853. In bsent cm
pului electric ,ionii u o miscre de trnsltie dezordont; in prezent cmpul
ui electric, ionii se deplsez predominnt spre electrozii de semn contrr. Pe
ntru crcteriz cntitte de electricitte trnsportt de un numit ion, Hi
ttorf introdus notiune de numr de trnsport. Numrul de trnsport reprezint
rportul dintre cntitte de electricitte trnsportt de un ion si cntitte
de electricitte trnsportt de toti ionii. Conductibilitte electrolitilor
este determint tt de ionii negtive ct si de ionii pozitiviconductibilitte
dipolr. Rezistent specific ( ) Aunui electolit este ezistenta unui cub din
acesta , cu latua de 1 cm , daca pe 2 fete opuse se aplica o tensiune de 1V. Co
nductibilitatea specifica , ceste cu cesteea tempeatuii, vaiaza cu conceta
tia ,cu dizolvantul,cu vascozitatea acestuia. Pentu a se compaa,

conductibilitatile solutiilo de electoliti tebuie expimate int-o maime ind

ependenta de concetatie, numita conductibilitate echivalenta, . v conductibiitat
e echivaenta a diutie v. [ ]=-1cm-1cm3=-1cm2.
Conductibilitatea specifica scade cu dilutia( cu scadeea numaului de ioni pe c
m3). Conductibilitatea echivalenta ceste cu dilutia,tinzand spe o valoae cons
tanta la dilutie infinita ,; de ex. pentru KC,a 18C a c( V/ mo) 1;0,5 (-1) 0,0982
4; 0,05100 v( -1cm2) 98,34; 102. Pentu electolitii slabi, =
( grd de disociere electrolitului slb in solutie dilut) . Electrolitii tr
i ( totl disociti in solutie )u /=fc ( f factor de conductibiitate ), iar a e
ectroitii de tarie mijocie se tine seama de gradu de disociere,. =f a eectroiti
i tari =1, ir l cei slbi, f=1. ege mselor si lege dilutiei se plic numi
electrolitilor slbi ,diluti, unde interctiunile ionice sunt slbe. electro
litii tri ,ceste legi se plic numi in solutii dilute,dc se inlocuieste c
oncetrti cu ctivitte ionilor. = fc f-coeficient de ctivitte. conce
trtie zero, f=1( cuct soluti este mi dilut,c se propie de ). Cunostere
spectelor legte de solutiile de electroliti sunt forte importnte pentru el
ectrochimie,pile electrice, electroliz, msurtori potentiometrice ( determinr
e solubilittii substntelor greu solubile, coeficientului de ctivitte, pH
-ului, numrului de coordintie, titrri potentiometrice,etc. ).

Cursul 5. SISTEME DISPERSE : EMUSII SI COOIZI

Emulsi este un sistem dispers formt din 2 lichide nemiscibile , din cre unul
este disperst sub form de picturi in cel de-l doile. Dimensiune prticulel
or fzei disperste este cuprins intre 0,1- 10 . Prin disersarea unui lichid i
n altul se cheltuie un lucru mecanic, care mareste energia interfaciala a artic
ulelor-W ; Wi =.Si ( Si supafata unei paticule , tensiunea
supeficiala a paticulelo ) W= S , S=Si . Eneia W este cu atat mai mae cu cat
adul de dispesie este mai mae .Sistemul cauta sa teaca int-o stae mai st
abila , cu eneie mai mica , tinzand sa-si micsoeze supafata pin uniea pica
tuilo si sepaaea a 2 statui. Emulsiile se pot clasifica dupa natua fazei
dispesate si a lichidului dispesant astfel : a) emulsii U/ A ( ulei in apa ) ,
in cae faza dispesata este nepolaa ( uleioasa ) b) emulsii A/ U ( apa in ule
i ), in cae faza dispesata este polaa ( apa ) Tipul emulsiei se detemina din
popietatile fazei dispesante ( faza extena ); de exemplu ,o emulsie U/ A se
coloeaza daca I se adaua un coloant solubil in apa (albastu de metilen ), p
e cand o emulsie A/ U nu se coloeaza in aceleasi conditii. In functie de pocen
tele de volum ale fazei dispesate , emulsiile se pot clasifica in :

a) emulsii diluate, la cae faza dispesata epezinta 0,1% din volum b) emulsii
concentate, la cae faza dispesata atine 74 % din volum c) emulsii putenic
concentate ( elificate ) , la cae faza dispesata ocupa mai mult decat 74 % d
in volum Emulsiile diluate au ad de dispesie foate mae si se fomeaza faa
aent de emulsionae; paticulele fazei dispesate adsob ioni de electoliti di
n mediul de dispesie, deci pezinta incacae electica si mobilitate electofo
etica ( se deplaseaza sub influenta unui camp electic). Emulsiile
concentate sunt obtinute pin dispesie, picatuile sunt neunifome ( 0,1--1 ) s
i se ot observa la microsco; ele sedimenteaza usor : daca densitatea fazei dis
ersate este mai mica decat a fazei disersante, icaturile disersate se ridica
la surafata. Emulsiile uternic concentrate se caracterizeaza rin deformarea
icaturilor , cu formarea unor oliedri, searate rin filme subtiri; nu se sedi
menteaza si rezinta rorietati mecanice asemanatoare gelurilor. De exemlu, o
emulsie continand 95% hidrocarbura , oate fi taiata cu cutitul. In general , em
ulsiile sunt sisteme nestabile, deoarece au un exces de energie libera la interf
ata articulelor . Stabilitatea emulsiilor oate creste rin adaus de emulgatori
. Emulgatorul este agent activ de surafata ; daca este substanta solubila in a
a si insolubila in substante neolare, de ex. oleatul de sodiu este bun emulgato
r entru emulsiile de ti U/ A . Substantele usor

solubile in faza neolara si insolubile in aa , ca de ex. saunurile metalice d

e Ca , Al , Zn , etc. ,sunt emulgatori entru emulsiile de ti A/ U. Daca la o e
mulsie U/ A stabilizatase adauga sub agitare CaCl2, se va schimba in emulsie A/U
( se inverseaza fazele ). Coloizii sunt amestecuri formate din cel utin 2 com
onente, din care una are articule cu mult mai mari decat cealalta. Denumirea de
coloizi a fost data de Graham in 1861si a fost atribuita unor olimeri naturali
ca : albuminele , gelatina, clei si unor combinatii anorganice , AgCl , S() ,
Au (), etc. Agregatele coloidale se situeaza ca marime intre solutiile molecu
lare si disersiile grosiere ( susensii , emulsii ). Ca rezultat al formarii un
or agregate olimoleculare , aare o surafata de searatie intre acestea si med
iul inconjurator. Dua modul de formare al agregatelor olimoleculare , sistemel
e coloidale sunt de 3 feluri : a) disersii liofobe b) coloizi de asociatie ( li
ofili ) c) solutiide comusi macromoleculari ( liofili ) Disersiile liofobe nu
interactioneaza cu mediul de disersie si avand energie suerficiala mare sunt i
nstabile. Potrivit rinciiului al 2-lea al
termodinamicii, au tendinta de a trece intr-o stare mai stabile, rin micsorarea
surafetei fazei diserse, rin aglutinarea (aliirea)

articulelor.
Preciitarea
totala
a
fazei
diserse
se
numeste
coagulare.Imbatranirea coloidului ( autocoagularea ) nu e determinate de factori
externi; ea este determinate de : ciocniri uternice dintre articulele de colo
id micsorarea stratului difuz ( trecerea antiionilor in interiorul stratului de
alunecare) recristalizarea nucleului micelei Stabilitatea coloidului oate crest
e daca se mareste stratul difuz rin adaus de ioni, care se adsorb la surafata
nucleului, sau devin antiioni. Factorii de coagulare a coloizilor liofobi sunt :
temeratura ridicata , agitatia mecanica si cresterea concetratiei fazei diser
se. Electrolitii chiar in urme ot roduce reciitarea coloidului. Potrivit teo
riei micelare,solii liofobi sunt formati din 2 arti: micela si lichidul intermi
celar. Micela este formata din nucleu si arte ionogena. Nucleul este insolubil
indizolvant si este format din atomi si molecule neutre ( Au , Ag , S , As2O3 ,
Fe(OH)3 , AgI ). Partea ionogena este formata din 2 straturi : de adsorbtie si d
e difuzie. Micela este rerezentata de o formula micelara : {[ nucleu ] n K+( nx )A-}

xA- sau {[nucleu]A- (n-x) K+}xK +, unde:K+ -cation monovalent,iar A- - anion mon
ovalent. De exemlu : {[Fe(OH)3]nFe3+3(n-x)OH-}3xCl- sau {[AgI]n I- (n-x )Ag+}x
Ag+ . Coloizii de asociatie ( micelari ) sunt: acizi grasi , alcooli sueriori (
insolubili in aa ), saunuri ,sulfonati de alchil- aril, care cu aa formeaza
rin agitare disersii coloidale.In cazul acestora, artea neolara ( radicalul
hidrocarbonat ) se asociaza rin forte van der W aals, iar artea olara (ionica
)se orienteaza sre moleculele de aa. Micela coloidala de saun hidrofila In u
lei orientarea moleculelor este inversa. Se obtin soluri si geluri in functie de
concetratia fazei disersate. Coloizii macromoleculari sunt disersii molecular
e ( solutii ) , dar Na+ --contraion . hidrofoba .
moleculele sunt mari ; au dimensiuni in domeniul coloidal ( sunt olimeri ) . Ac
esti soli liofili au urmatoarele rorietati: sunt stabili ,se formeaza sontan
rin dizolvare ,rocesul lor de formare este reversibil ( solul se reface cand s
e adauga mediu de disersie, ex. aa ); stabilitatea acestora se datoreste adsor
btiei de solvent de catre macromolecula. Nu au sarcina electrica, sau aceasta de
inde de H( solutii de roteine ). Exemle de coloizi

macromoleculari:albuminele,globulinele ,amidonul, cauciucurile , rasinile, etc.

Solutiile de olimeri coaguleaza rin : salifiere ( distrugerea legaturilor cu s
olventul ) de catre electroliti, coacervare ( seararea sistemului in 2 straturi
lichide sub actiunea sarurilor, stratul suerior ce contine olimerul se numest
e coacervat ), gelifiere (gelatinizare) tot sistemul trece intr-un gel (
moleculele se asociaza si formeaza o retea tridimensionala care include molecule
de solvent ) Gelifierea oate fi determinata de: forte intermoleculare sau unt
i realizate rin adaugare de agenti din exterior ( de ex. vulcanizarea cauciucul
ui este rerezentata de formarea unor unti de S intre macromolecule.
Cursul 6. METALE DIN GRUPELE PRINCIPALE
Metalele alcaline sunt situate
unt : Li , Na K,,Rb , Cs ,Fr (
rea Ac . .Caracterul metalic (
sus in jos ,e masura ce scade
e datorita

in grua 1rinciala a Sistemului eriodic .Ele s

este element radioactiv si rezulta din dezintegra
caacitatea de a forma ioni ozitivi ) creste de
energiamde ionizare (I ).Se numesc metale alcalin

fatului ca formeaza baze alcaline ( au asect alunecos ) .Sunt metale de ti ns

( au e ultimul strat un electron ) formeaza ioni de forma M .Sunt metale usor
fuzibile (se toesc la temerature joase ; cu excetia Li ( tem.de toire = 186
C) , celelalte setoesc la
temeraturi sub 100 C.Au conductibilitate electrica si termica mare .Nu exista i
n stare libera ni natura .Combinatiile acestor metale sunt ionice ;excetie face
Li ,care are tendinta de a forma covalente,datorita razei foarte mici a Li si a
ctiunii olarizante foarte mari . N a este cel mai rasandit element alcalin in
natura ;sub forma de Na Cl ( sare gema ) se afla in litosfera si hidrosfera ( al
aturi de Kl , Ca Cl2 MgCl2 ) Na Cl exista in celula vie a omului si a animalelor
).Alta combinatie naturala ests Na NO3 -saletru de Chile .
LI si K se afla rasandite sub forma de silicati ; K se afla si in celula vegeta
la . Rb nu are minerale rorii,ci numai cu K .Cs formeaza cateva minerale ror
ii(CsCl ) In stare de vaori metalele alcaline aar ca molecule formate din 2 at
omi (M2 ) . Obtinere Metalele alcaline se obtin rin electroliza toiturilor:ex.
Na ClEiectrolizaNa +Cl2 Reactivitatea chimica a acestor metale este foarte ronun
tata ;ea creste in grua de sus in jos, odata cu caracterul metalic .

1)Cu oxigenul formeaza urmatorii comusi : 2 M + O2 = M2 O ( oxid ,O2) ,la teme

rature camerei
2)La temeratura mare se formeaza eroxid 2M + O2 =M2 O2 , CO2 = M2 CO3 + O2
M 2 O2 +
OO-; se mai formeaza cu oxigenul si sueroxizi . ( la temeratura ridicata ,rin
toirea oxizilor ,O-2 ) si
Sueroxizii , MO2
ozonida M O3 ,rin reactie cu ozonul (are structura nedefinita ) 3) Metalele alc
aline descomun aa exoterm cu formare de hidroxizi ( alcalii ) M + HOH = MOH+H2
+Q Hidroxizii se mai ot forma : din oxizi si aa ,rin electroliza in solutie a
oasa ,rin caustificare : M2 O + HOH =2MOH ; 2MCl +2HOHelectroliza2MOH+ 2H2 + Cl
2 ; M2 CO3 + Ca(OH)22M(OH)+CaCO3 La temeratura ridicata ,hidroxizii se volatiliz
eaza ,cu excetia LiOH ,care se descomune 2LiOHLi2O+H2O. Hidroxizii alcalini sun
t caustici ( fiind
foarte higroscoici ,absorb aa din iele si roduc arsuri grave ) . Hidrurile i
onice se obtin rin incalzirea metalelor alcaline (Na ,K) in hydrogen uscat . 2N
a + H2 = 2 Na H ; cu celelalte nemetale formeaza comusi ionici (saruri ) . Na +
S = Na S , cu S formeaza si olisulfuri Mn S ( n=29 ) , 2Na +

Br2 = 2Na Br
S arurile metalelor alcaline cu acizii , HCl , H2 SO4 , etc.
se obtin indirect ,cu toate ca aceste metale au otentiale de oxidare foarte os
itive fata de H ,reactiile fiind foarte exoterme are loc arinderea hidrogenului
,care arde in oxigenul din aer cu exlozie. Utilizari : Na (toit) este transor
tor de caldura in reactoare nucleare . Se mai utilizeaza la obtinerea cauciuculu
i : 3 kg Na / 1tona cauciuc , de asemanea se mai oate folosi si la obtinerea la
milor cu vaori de Na . termometrie ,aliaje cu Pb si Na si K formeaza aliaje e
ntru
Ca entru industria constructoare de masini
,aliaje cu Hg ( amalgame ) la obtinerea sodei caustice. Calciul este situate in
grua a doua rinciala a sistemului eriodic ,

erioada a 4 a ( 4 s ) ; ierde usor 2 electroni Ca Ca2+ + 2eIn natura calciul ex

ista sub forma ionica Ca2+ in aa , alaturi de Mg2+ da duritatea aei . Alaturi
de Sr si Ba ,Ca formeaza carbonati naturali (calcit, aragonit , marmura ,etc. )
Metalele din grua a doua se obtin rin reactii de reducere din halogenuri ,cu n
atriu metalic sau din oxizi rin reducere cu Al . . MX2 + 2Na = M + 2Na X sau :
3 MO + Al = 3 M + Al3 O3

Calciul este un metal moale ,usor ;in aer isi ierde luciul datorita oxidarii su
erficiale ,este bun conducator de electricitate .Calciul este un metal 2Ca + O2
reactiv; arde in aer cu formare de Ca O si Ca3 N2 (azotura ) = 2 Ca O si 3Ca + N
2 = Ca3 N2
Reactioneaza usor cu aa Ca + 2 HOH = Ca ( OH )2 + H2 , Ca O + HOH =Ca (OH )2 +
Q Calciul reactioneaza la cald cu halogenii, sulful, , azotul . Ca + X2 = Ca X2
Ca + S = Ca S
3Ca + N2 = Ca3 N2 Cu hidrogenul reactioneaza la 400 C formand o hidrura ionica :
Ca + H2 Ca H2 ( Ca2+ 2 H- ).CaO are temoeratura de toire foarte ridicata (2575C
) Este utilizat la catusirea cutoarelor incustriale . Ca C O3 - calcarul ,se u
tilizeaza la obtinerea varului nestins, Ca O , care la randul lui se utilizeaza
la obtinerea varului stins , Ca ( OH )2 baza relativ tare . marmura ) se utilize
aza in constructii . Magneziul ( Mg ) exista in natura numai in combinatii ( Mg
O magnezie ,Mg CO3 -magnezit sau magnezita ) Magnezita este refractara ,este util
izata in metalurgie , in industria cimentului , in electrotehnica , in industria
CaCO3 cristalizat (

alimentara si a cauciucului . Magneziul are temeratura de toire 650C , este un

metal alb argintiu ,moale ductil, usor . Este un metal divalent ; arde in oxigen
ul din aer , reactia fiind insotita de dezvoltare de lumina : Mg + O2 = Mg O Cu
nemetalele( O ,S , X , N ) se combina la temeratura ridicata : Mg + S t--- MgS .
Magneziul intra in comozitia unor aliaje usoare ,alaturi de aluminiu ,ex. silu
miniul ( Mg , Al , Si ) , utilizate in constructia de avioane . Magneziul si cal
ciul au fost descoerite deH. Davy in 1808 . Aluminiul , Al , este situat in gru
a a3a rinciala , erioada a 3-a ( 3s ) .Este foarte rasandit in natura , o
cuand locul al 3-lea dua oxygen si siliciu . Combinatiile naturale se numesc a
luminosilicati sau oxid : Al2 O3 ( corindonul ) ,su sfirul si rubinul ( Al2 O3
impurifict cu oxizi de Ti su Cr ) , buxit ( mestec de oxihidroxid si hidro
xid de Al ) . Obtinere luminiului : mteri prim este buxit , cre prin pre
lucrre pe cle usct su umed trece in oxid de luminiu ( lumin ), cre est
e supus electrolizei in topitur, in prezent fluorinei ( N3 Al F6 ) , pentru c
oborre temprerturii de topire . Al O electroliz 2 Al +3/2 O2 Aluminiul este
un metl lb ,usor ,forte bun conductor de electricitte ,mlebil si ductil ;
l 600C devine csnt .In er se psivez ( se coper cu

un strt de oxid ) . Aluminiul rectionez l cld cu hlogenii ( X ) ; rezult

Al X3 ( cizi ewis ); se dizolv l cld in cizi diluti formnd sruri .Cu H
SO4 concentrt si H N O3 concentrt nu rectionez ( se psivez ). Aluminiul
formez hidruri complexe M [Al H]4 Aceste sunt utilizte c reductori in chim
i orgnic . In solutiile pose le srurilor exist ionul Al(H2O)6 formul mo
leculr urmtore : MAl ( SO4 )2 . 12 H2 O Aluminiul este forte importnt in e
lectrotehnic ,ir lijele sle , in industri constructore de msini ( lije
cu Si ,Cu, Mg,Ni,Mn,Zn,Fe,Ti); Se pote li cu metle pretiose Au ,Ag. Plumbu
l este situte in grup 4 principl, period 6 ( 6s2, p2 ) . In ntur s
e gseste sub form de combintii: ( PbS ) glen ,este ce mi importnt, dr
si sub form de crbont, cromt , molibdt de Pb . Plumbul se obtine prin prji
re sulfurii si reducere oxidului cu C su H2 . Plumbul este un metl cenusiu,
re structur de cub cu fete centrte ,conductibilitte electric este redus;
este usor fuzibil ( 327,4 C ) .Pur este mole ;devine dur prin impurificre. Est
e un metl greu ,( re densitte mre ) ,este mlebil . cld , cu nemetlele
formez compusi de form Pb X Alunii sunt sulfti dubli cristlizti ,,cu

Compusii binrii i Pb de form Pb X2 sunt nestbili X2 Pb3 O4 ( miniul ) conti

ne Pb ( II ) si Pb (I V )
Pb X Pb X +
Pb O contine Pb ( II ) si este stbil ;prezint 2 modifictii : glben ( litrg
) si rosu ( msicot ) . PbO este mfoter , dr predomin crcterul bsic : Pb
( OH )2 Pb O + H2 O PbO-oxid rosu.
Pb formez cu Sn un lij utilizt pentru topire mole ( lijul de lipit ),
lij ntifrictiune ( cu Sn si Sb ) , utilizt pentru lgre- cuzineti , lije t
ipogrfice . Este de semene utilizt l obtinere tevilor de cnlizre si
cumultorilor electrici . Intoxicti cronic cu Pb se numeste sturnism . Unele
din metlele grupelor principle u un rol deosebit in bun functionre celul
ei umne : ele fc prte din grup elementelor minerle le cror doze fiziologi
ce trebuie sigurte zilnic din hrn . Dozele zilnice necesre sunt : C 1 mg ,
Mg 350 mg , N 2 mg ,K3,5 mg .
Cursul 7. EEMENTE TRANZITIONAE
Elementele trnzitionle sunt metle ; u electronul distinctiv situt intru-n o
rbitl ( n-1 ) d su ( n-2 ) f ,deci sunt metle de tip d si metle de tip f, l
nthnide sictinide .

Metlele de tip d sunt situte in Sistemul Periodic intre grupele dou princip
l si trei principl si formez 3 serii de cte 10 elemente, 4 serie est
e incomplet. . Aceste elemente u configurti invelisului exterior de form (
n-1 ) d110 ns2 cest nefiind respectt de ctre tote ,dtorit unor slturi e
lectronice s d ; de ex. Z( Cu ) = 29 1ss, 2s2 , 2p6 , 3s2 , 3p6 , 4s2 , 3d9 4s13d
10. Metlele din grupeleIVb-VIIIb u in stre elementr si ionic orbitli ( n1 ) d prtil ocupti cu electroni , fiind considerte elemente trnzitionle ve
ritbile .; cele din grup II-b u configurti exterior d10 s2 , tt in st
re elementr ct si in combintii cu N. O. =1 su N.O.=2 ; nu sunt considerte
elemente trnzitionle veritbile . Metlele din grup-b (Cu ,Ag ,Au ) cu config
uratia d10 ns1 ,desi in stare eementara nu sunt eemente tranzitionae veritabi
e ,anumite specii ionice Cu2+ ( 3d9 ) si Au3+ (5d8 ) satisfac aceasta cerinta .
Proprietati fizico- chimice Metaee tranzitionae sunt soide ,cu exceptia Hg
, singuru meta ichid . Ee constituie o grupare deosebita fata de metaee s
si p din grupee principae. n stare soida formeaza retee metaice compacte s
i au tendinta de poimorfism .; in genera metaee de a inceputu seriior , c
ristaizeaza in reteaua hexagonaa ,cee

de a mijoc,in reteaua cubica centrata intern ,iar cee de a capatu seriei, i

n retee cubice centrate intern si cu fete centrate. Taria egaturii metaice cr
este de a grupa a -b a grupa a V -b , anaog temperaturie de topire , densitat
ea si duritatea or . Duritatea este determinata de numaru de eectroni cu care
se formeaza banda de energie; de ex. Cr formeaza banda de energie cu 6 eectron
i si este un meta foarte dur. De asemenea au duritate mare V, Re ,Os, r . Dens
itati mari au cee cu raza atomica mica sau medie ( Hg ,Ta ,Au ,Pt ,r ,Os ) . C
e mai refractar , cu temperatura de topire cea mai ridicata este W (3410C) Poten
tiaee de oxidare ae metaeor din grupee b V b sunt in genera pozitive ( sunt
ucatori) cu exceptia W ,Tc , Re . Eementee patinice din grupa V b si Cu ,Hg au po
tentiae negative de oxidare .Eementee tranzitionae au stari de oxidare posit
ive ;deoarece potentiaee de oxidare sunt mici,acesti atomi formeaza usor ioni
pozitivi cu configuratia gazuui rar precedent ( V ,Sc ) sau configuratie de gaz
rar pus 10 eectroni ( cu ,Ag , Zn ) . Metaee d au mai mute numere de oxida
re, de ex. Cr 0 +6 , Mn 0 +7 . Din eementee unei grupe secundare, capu grupei a
re
cea mai mare stabiitate in compusii cu starea de oxidare cea mai mica : de ex.
Mn ( ) ,in Mn C2 , Mn O ) .

Fe ,Co , Ni prezinta ferromagnetism . Unee combinatii : oxizi ,sufuri ,azoturi

au proprietati semiconductoare .O proprietate foarte importanta a metaeor de
tip d este formarea de aiaje intre ee ( ferotitan ,ferocrom ,ferovanadiu ,fero
wofram ) , dar si cu nemetae ( C ,Si ,N ,P ),de ex. ferosiiciu ,cementita (Fe
3C) combinatii care nu respecta vaenta . Datorita eectronior necupati in orb
itaii d , prezinta ioni coorati (cu exceptia ceor cu d si d10 ) Cuoarea depin
de si de natura ionior inconjuratori si a soventuui .De exempu , Co C2 -ab
astra ,in soutie apoasa este rosie ( hidratata ) . CuC2 -bruna, in soutie est
e abastra. Schimbarea cuorii in soutie este
determinata de formarea unor compecsi cu moecuee de apa. onii eementeor t
ranzitionae au capacitate mare de compexare ( in soutii pot forma mai muti a
quaioniizomerie de hidratare. Formeaza compecsi anionici ,cationici sau neeectr
oiti coordinare 2 8 Eementee tranzitionae formeaza compusi interstitiai ( hi
druri , boruri ,azoturi ,carburi ),care sunt substante nestoechiometrice ( nu re
specta vaenta ).Eementee tranzitionae formeaza oxizi in mai mute stari de o
xidare ; ed ex. Cu2 O ,CuO , FeO , Fe2 O3 ; cromu formeaza 4 oxizi : , cu numar
de

CrO ,Cr2 O3 , CrO2 , CrO3 , cu urmatoaree caractere : bazic, amfoter ,amfoter ,

acid . Eementee 3d formeaza cu toti haogenii, haogenuri in starie de oxida
re si . . Eementee 4d formeaza trihaogenuri cu haogenii ,cu exceptia
Mo ; di si
dihaogenuri formeaza Zr ,Tc , Pd . Eementee 5d formeaza putine
trihaogenuri. Haogenurie formate au soubiitati foarte diferite in apa; prin
ter cee greu soubie ( precipitate ) se numara : Hg X ( X : C , Br , ), CuX
, AgX(exceptie AgF ). Cu exceptia haogenurior ionice ,ceeate hidroizeaza i
n contact cu apa,de ex. VX + HOH VOX +HX+ H VO+ ionu vanadi , VOC
corura de vanadi . Haogenurie eementeor tranzitionae au proprietatea de a
forma combinatii compexe . Prin reactie directa se obtine : Fe + 3/2 C Fe C3
,sau indirect Fe + 2HC Fe C2 + H2 Haogenurie sunt foarte importante a obtine
rea metaeor ( metaotermie ) , cataizatori , agenti de condensare agricutura
ca fungicide (ex.CuC ) s.a . Dozee fizioogice zinice de minerae , necesare
organismuui uman , sunt asigurate de o serie de eemente tranzitionae ; de ex
. necesaru zinic in chimia organica ,in medicina in

Pentru o persoana aduta este : Fe18 mg , Zn15mg , Cu3 mg , Mn3 mg , Mo0,25 mg , Cr0,2
mg ,Co--1g ; acestea se adauga unor elemente din gruele rinciale si vitaminel
or . .
Cursul 8 . GRUPA A V- A A SISTEMULUI PERIODIC AZOTUL SI FOSFORUL
Grua a V-a a Sistemului Periodic curinde elementele : N, P, As , Sb , Bi . Ato
mii acestor elemente au 5 electroni e stratul exterior,configuratia acestuia fi
ind n s2 3 . Azotul si fosforul sunt nemetale tiice .In conditii normale ( 0 C
, 1 atm . ) azotul este un gaz cu molecula diatomica , N2 , In tim ce fosforul
se rezinta in stare solida ,in 3 stari alotroice ( alotroia este forma de exi
stenta a unui element in natura ) : fosforul alb are retea moleculara formata di
n molecule de P4. Prin incalzire fosforul alb trece in modificatii olimere mai
stabile fosfor rosu si fosfor negru ( Pn ). Structura moleculei de azot este urma
toarea : : N N: Moecua de azot este
foarte stabia , datorita energiei de egatura foarte mari ( -942,2 kj/mo ) si

distantei interatomice mici(1,1A). Moecua de azot iradiere ,incazire , descar

cari eectrice sau cataizatori .
poate fi activata prin
Azotu poate sa reactioneze ca oxidant fata de majoritatea eementeor chimice.
Este reducator fata de eemente cu eectronegativitate foarte mare(O,F) N2 + O2 2
NO Sinteza amoniacuui este o reactie de echiibru si are oc in prezenta Fe dre
pt cataizator : N2 + H2==2NH3 ( 500C, 300 atm.) . Amoniacu este mai stabi deca
t fosfina ( PH3).Este un gaz soubi in apa; soutia apoasa are caracter bazic .
NH3 + HOH NH4 OH ; NH3 sufera autoprotoiza NH3 + NH3 NH4+ + NH2- . Este un foar
te bun dizovant in
stare ichida ;vaporizarea ui este puternic endoterma ( agent frigorific ) . 2
NO + O2 = 2 NO2 Pb(NO3)2 PbO+ 2 NO + O2 2 NO = N O2 ;
NO2 -brun ,paramagnetic , iar N O - incoor , diamagnetic 2NO2 + HOH HNO2 + HNO3
Acidu azotic ( HNO3 ) este ce mai
important acid a azotuuisi se obtine industria prin oxidarea amoniacuui pe c
ataizator de Fe, activat cu oxizi de crom si bismut ( procedeu BASF ) . 4NH3 +
5 O2 4NO + 6HOH H = - 279 kj . In
timul racirii gazelor NO+O2==NO2, care inrezenta de aa si aer . NO2 + HOH + O2
este absorbit in turnul de sinteza

+
2 HNO3 . Se obtine acid azotic 50 % . Acidul azotic este un oxidant

uternic! HNO3 + S 2 NO + H SO4 . In laborator acidul azotic se reara rin rea

ctia azotatilor cu acidul sulfuric . Structura acidului azotic a fost
determinata rin difractie de electroni ( 1940, Maxwell si Mosley ) . In acidul
azotic si azotati ,N este tricovalent tetracoordinat ; desi azotul are N. O.=5 ,
nu exista azot entacovalent ! Molecula HNO3 este un hybrid de rezonanta care
rezinta mai multe stari limita : HO-NO ON-OH ON=OH HO-N-O (rezonanta-mezomerie )
In NO-3
Sarurile acidului azotic ,azotatii , sunt stabili in conditii normale , cristali
zati ,solubili .Prin incalzire se descomun astfel :Na NO3 Na NO2 + O2 Pb(NO3 )2 P
b O + 2 N O Ag NO3 Ag +NO + O2
Azotul este elemental nutritiv cel mai imortant entru lante ; azotatii de amo
niu ,natriu ,otasiu si sulfatul de amoniu constituie ingrasaminte minerale foar
te imortante . Fosforul se gaseste incorul lantelor si animalelor ; intra in
structura acizilor nucleici AND si ARN ,sau sub forma de fosfati de Ca (oase ) s
au comusi organici ( creier ,sange , nervi )

. Fosforul formeaza cu oxigenul mai multi oxizi ;cei mai imortanti sunt : P2 O3
si P2 O5 ,care dimerizeaza P4 O6 + 3 HOH =2 H3 PO4 ( la cald ) . Fosforul forme
aza mai multi acizi : acidul ortofosforic ( H3 PO4 )este cel mai imortant. Stru
ctura acestui acid este urmatoarea : HO-PO
Acidul fosforic este un acid de tarie mijlocie ;in solutie aoasa ionizeaza in3
trete : H3PO4 + H2 O==H2PO4- + H3 O+ H2PO4- +H2O==PO42- + H3O HPO4- + H2O==PO43
K1>K2 >K3 K1 K2 K3
Acidul fosforic se obtine industrial rin tratarea fosfatilor naturali
cu acid sulfuric Ca3 (PO4)2 + H2 SO4 = 3Ca SO4 + 2 H3 PO4 Acidul fosforic indust
rial contine imuritati,acid sulfuricsi fosfati naturali; deoarece urificarea s
e face greu, acidul imur se utilizeaza la obtinerea fosfatului secundar de amon
iu ,care este ingrasamant chimic .Acidul ur este siroos din cauza untilor de
H dintre molecule ; fiind foarte utin volatile ,scoate HCl si HNO3 din sarurile
lor .Fosfatii secundari de Ca ,Na ,K servesc ca ingrasaminte chimice .Fosfatii
mai sunt utilizati ca medicamente, detergenti ,.

Esterii fosforici sunt lastifianti agenti de flotatie ,insecticide. Acidul fosf

oric este catalizator CH3 CH2 OH HPOH2CCH2
.Este si catalizator de olimerizare , entru alchenele gazoase .Se foloseste in
industria ceramica ( chit de ortelan ) siindustria textile Necesarul zilnic de
fosfor al unei ersonae adulte este 1mg; acest mineral trebuiesa rovina din al
imente.
Cursul 9 . GRUPA A V- A ( OXENU S SUFU )
rupa a V a A cuprinde eementee : O,S ,Se ,Te ,Po ( radioactiv) . Oxigenu se de
osebeste de ceeate eemente , fiind singuru eement gazos ; S , Se , Te , fo
rmeaza moecue ( catene ) din 8 atomi , a caror stabiitate creste in ordinea S
< Se < Te . Configuratia exterioara a eementeor grupei a V a A este ns2 np4 :rea
izeaza configuratii de gaz rar acceptand 2 e (E 2-) sau pun in comun eectroni
(- E- ) . Privind formarea egaturior covaente , S , Se , Te tind sa formeze
egaturi ( ) ; de ex. in SO2-4 , legaturile S-O de 1,44 A ( mai scurte decat n
ormal ) sugereaza legaturi duble : legatura s-ar forma rin comletarea unui orb
ital d al S

cu o ereche de e de la oxygen ( legatura retrodonoare ). Tendinta de formare a

catenelor este mai mare la S ca la O. . Oxigenul este cel mai rasandit element
din natura ; instare libera se gaseste in atmosfera 20,9 volume O2 la 100 volume
aer . Combinat cu H se afla in hidrosfera ( in aa , 89 % din masa acesteia ) ,
iar in litosfera , este 1200 minerale contin oxygen . Oxigenul este un gaz indo
or , insiid , incolor ,mai greu ca aerul ! Cele mai intalnite combinatii sunt o
xizii , obtinuti direct din elemente ; Au ,Pt , X , formeaza oxizi indirect . O3
- forma alotroica a oxigenului ( are un atom de oxygen in lus fata de molecula
obisnuita ) ; se afla in straturile suerioare ale atmosferei , unde are rol de
filtru rotector fata de radiatiile UV cu mica. O3 are moecua simetrica De a
stanga a dreapta intr-o perioada , oxizii trec de a structura ionica a struc
tura covaenta ; ex. Na 2O ionic ( 2Na+ O2-) , C2 O7 covaent . Oxizii metaeor
foarte reactive sunt oxizi bazici , iar cei ai eementeor tranzitionae in star
i de oxidare superioare si cei ai nemetaeor sunt oxizi acizi . Unii oxizi ( NO
,CO ) sunt oxizi indiferenti fata de apa , acizi saruri . Unii oxizi A2 O3 , Fe
2 O3 sunt oxizi amfoteri .

Hidrurie : vezi apa , structura si proprietati

!
Hidrogenu sufurat ( acidu
sufhidric ) , H2 S gaz,incoor , cu miros nepacut , toxic ; are structura angu
ara, cu un unghi de 90 intre covaentee S-H . S este nehibridizat , spre deosebi
re de O din apa , care este hibridizat sp3 . Apa oxigenata H2O2 , contine egatu
ra covaenta peroxidica O-O- ; soutia de concetratie 30 % se numeste perhidro.
Apa oxigenata este un ichid mai greu ca apa ,fierbe a 152 C , se amesteca cu ap
a in orice proportie . Soutiie apoase diuate de apa oxigenata au caracter aci
d , datorita poaritatii egaturii O-H ; sarurie se numesc peroxizi . . 2 H2O 2
mNoH2O
+ O2 . Apa oxigenata poate fi oxidant O22 -2e O2 .
Peroxizii ionici contin ionu -O-O- . Oxigenu se afa in oxiacizi si sarurie
or : exempificati ! Sufu ( S) se gaseste in stare ibera in natura in zonee
vucanice ; in gazee vucanice exista SO2 sau H2 S .n stare combinata se afa
in sufuri metaice: FeS2 ( pirita), PbS (gaena) , ZnS ( benda ) , HgS ( cinab
ru ) . Sufu este un eement care exista si in organismee vii ( proteine tioam
inoacizi). Sufu soid prezinta 3 forme cristaine aotropice , cu structuri ci
cice din 8 atomi de suf ( S8 ): suf rombic ( ) , form stbil sub

95,5 C , sulf monoclinic ( ) , stail pana la 122 C ( are structura ciclica , de t

ip coroana ) Sulful este sulf ezultat pin cistalizae din solutie de polisulf
ua in etanol . 3 S8 4 S6 12S2 ( la cald ) . Cu hidoenul ,sulful fomeaza H2S
cae exista si in stae libea ( vulcani ,ape sulfuoase Buzias Romania ). H2S (
hidoenul sulfuat ) este un az solubil in apa . Sauile lui se numesc sulfu
i ; este un acid slab . Sulfuile se obtin diect din elemente ( M + S MS ) pin
educeea sulfatilo cu C(cabon ). Na2SO4 + 2C Na2S + 2CO2 , sau pin eactia h
idoenului sulfuat cu solutiile sauilo solubile ! CuCl2+H2S CuS + 2HCl Sulf
uile metalelo din upa a a A sunt greu soubie si hidroizeaza . CaS + HOH Ca (
OH )2 + H2S . Metaee tranzitionae au sufuri greu soubie cu caracter covae
nt . . Soutiie apoase ae metaeor acaine dizova S eementar si formeaza
poisufuri : Na2S + n
maru de atomi de suf
mbii anhidride acide ;
oxidante ( SO2 + 2H2S
SO4 + 2NO2

S Na2Sn (coorate de a gaben a rosu , in functie de nu

). Cu oxigenu , sufu formeaza 2 oxizi : SO2 si SO3 , a
SO2 + HOH H2SO3 SO3 + HOH H2SO4 . SO2 are atat proprietati
3S +HOH ) cat si proprietati reducatoare ( SO2 + 2HNO3 H2

. SO3 are moecua pana si simetrica in stare de vapori : prezinta in 3 forme c

ristaografice : , , .
; se
, sunt polimeri ( SO3 )n , iar ae stuctua ciclica ( SO3 )3 fomeaza cistale
tanspaente ca heata . Acidul sulfuic este un acid dibasic : H2SO4 + HOH HSO4+H3O+ ; HSO4- + HOH SO42- + H3O+ . Acidul sulfuic fomeaza saui acide si neu
te , MHSO4 si M2SO4 ; Se obtine industial pin metoda de contact . SO2 + O2 Mn
O2 SO3 SO3 + HOH H2SO4 , SO2 ezulta pin pajiea sulfuilo . Acidul sulfuic e
ste un lichid incolo instae pua , cu densitatea 1,84 / cm3 , punct de fieb
ee 338C ; este foate hioscopic si se foloseste la uscaea azelo si deshida
tant in pocesele chimice . Pe aceasta popietate se bazeaza si poduceea asu
ilo cu acid sulfuic . Acidul sulfuic este un acid tae; Ae caacte oxidant
: C + H2SO4 CO + SO2 + H2 O ; scoate din sauile lo ceilalti acizi : HCl , HN
O3 , da in stae concentata nu eactioneaza cu Fe , Al , Pb ( sunt pasive ). M
etalele cu caacte electopozitiv scazut , Cu , A , H , eactioneaza cu acidu
l sulfuic concentat cu deajae de SO2 . Cu + 2H2SO4 CuSO4 + 2H2O + SO2 Acidul
sulfuic fomeaza 3 felui de sulfati izomofi : a) seia vitiolilo , MSO4 .
7 H2O ( M :M , Fe , Cu , Zn . b) sulfati dubli de tip schonit ( M2SO4 , MSO4 (
M : M ,Fe ,Cu , Zn ) c) alauni M M ( SO4 )2 .12 H2O .

Sufu formeaza un numar mare de oxiacizi ; unii nu exista in stare ibera , dar
anionii or sunt in saruri , atii au fost izoati in stare soida. Dintre aces
tia ,cei mai intaniti sunt : H2 S2 O3 ( acid tiosufuric ) ; sarurie ui se nu
mesc tiosufati, ex. Na2 S2O3 ; H2S2O4 acid ditionos , sarurie ui se numesc di
tioniti , H2S2O6 acid ditionic , sarurie se numesc ditionati , acizi poitionic
i ( acid tetrationic H2S4O6 , sarurie se numesc tetrationati Acid. peroxodisuf
uric , H2S2O8 ( contine in structura ui o egatura peroxidica O-O- ) .
Curs 10 RUPA A V a A HAOEN
rupa a V-a A cuprinde eementee : F ,C , Br , , At . Datorita faptuui ca
primee 4 eemente formeaza usor saruri cu metaee de tip s , acestea s-au numi
t haogeni . Atomii acestor eemente au 7 eectroni pe utimu strat ( ns2, np5
) ; sunt nemetae tipice : caracteru nemetaic scade in grupa de sus in jos ,od
ata cu cresterea razei ionice si scaderea actiunii nuceuui asupra stratuui de
vaenta . X+ e- X- Cea mai mare afinitate pentru eectroni o are F , datorita v
oumuui atomic mic . Haogenii formeaza egaturi ionice cu eementee cu caract
er metaic pronuntat si egaturi covaente cu nemetaee si cu metaee de tip p
sau d .n majoritatea combinatiior , atomii de haogeni formeaza egaturi chim
ice cu orbitai fundamentai; C ,Br , , formeaza egaturi coordinative cu oxi
genu :

CO-, CO-2, CO-3 CO-4 n ionu hipocorit oxigenu este asociat coruui, , H
CO HC + [O] ; in ceiati ioni : corit, corat, percorat, C formeaza 1,2,3 c
ovaente coordinative ; inionii de mai sus C are N.O. +1,+3, +5, +7. Bromu nu
prezinta starea de oxidare +7 . Fuoru (F2), este un gaz gaben deschis foarte
reactive;reactivitatea ui se datoreste atat eectronegativitatii pronuntate (4)
,cat si egaturii sabe FF, expicate prin repusia inveisurior eectronice a c
eor 2 atomi, datorita razei atomice mici. Energia de egatura CC este mai mare
,aceasta egatura fiind mai stabia, datorita tendintei de formare a egaturii
rin intreatrunderea unui orbital d liber al unui atom de Cl cu un orbital oc
uat cu e- al celuilalt atom(Cl ---Cl). La Br si I, energia de legatura scade fat
a de Cl ,datorita razelor lor mai mari ,legatura nu se mai oate forma. Datorita
scaderii reactivitatii in grua ,un halogen oate sa-I scoata e cei care urmea
za dua el din combinatiile lor. Halogenii au caracter oxidant; acesta scade in
grua de sus in jos. Aceasta variatie exlica conditiile formarii hidracizilor:
F2 reactioneaza exloziv cu H2 la intuneric si la temeratura negativa, Cl2 reac
tioneaza cu H2 la lumina sau la 150C, iar reactia de formare a HI, uternic endot
erma este reversibila H2+X2 2HX, X(F,Cl,Br ) H2+I2=2HI In igrua a VII-a caracter
ul reducator creste de sus in jos(I2 este cel mai reducator) 3I2 + 10 HNO3 6HIO3
+ NO +2H2O , HIO3-acid iodic

2I2
+
2HOH
==4HI+O2
echilibrul
este
delasat
sre
stanga,datorita O2,care oate oxida HI. X2+ HOH== HX + HXO ( hioacid ) , X-Cl ,
Br. La temerature camerei ,halogenii au molecule diatomice ; cu cresterea masei
atomice ,starea de agregare variaza de la gaz( F2 gaz galben-deschis, Cl2 gaz gal
ben verzui,)la lichid (Br2-lichid brun), aoi la solid,I2(cristale albastru viole
t). Halogenii reactioneaza cu majoritatea metalelor si nemetalelor.Clorul este u
n element rerezentativ al gruei halogenilor ;denumirea lui vine de la cuvantul
grecesc chloros=verde.In stare libera se afla in cantitati mici in natura,in ga
zelle vulcanice; combinat, se gaseste sub forma de cloruri (NaCl, KCl, MgCl2, Ca
Cl2) in aa de mare si in zacaminte, uneori alaturi de alteminerale. In laborato
r,dar si in industrie, clorul se obtine rin electroliza solutiei aoase de NaCl
. 2NaCl+2H2O eiectriliza 2NaOH+H2 +Cl2 Intrucat in satial catodic se obtine Na OH(
soda caustica),acesta este searate de cel anodic rintrun erete desartitor num
it diafragma, dar care ermite circulatia electrolitului ( este oros ) Industri
al se mai foloseste rocedeul cu catod de mrrcur(Hg );acesta formeaza un amalgam
cu Na. Na Hg + HOHNa OH+Hg+H2 ; este imiedecata astfel formarea unor rodusi se
cundari ( Na ClO hioclorit de Na ). In laborator

clorul se oate obtine din HCl ,rin urmatoarea reactie chimica: 4HCl + MnO2 MnC
l2+ 2HOH + Cl2 Mn4+ +2e- Mn2+ reducere Cl- --e- Cl0 oxidare
MnO2 este oxidant ( oxideaza Cl- la Cl0 ; in locul MnO2 se ot utilize: KMnO4 ,
KClO3 . Cl2 reactioneaza cu majoritatea metalelor , chiar si cu aurul :metalele c
u valenta variabila formeaza cloruri in treata de valenta suerioara : Fe + 3/2
Cl2 FeCl3

EXERCITII APLICATIVE
1. Pentru 3 elemente A,B,C energiile de ionizare variaza in ordinea : IB>IC>IA ;
ordonati aceste elemente in sensul cresterii caracterului metalic: a) b) concre
tizati entru 3 elemente din aceeasi grua. Concretizati entru 3 elemente din a
ceeasi erioada .
2) Precizati tiul de legatura chimica din ionul hidroniu ( H3O+) ; exlicati as
emanarea lui structurala cu amoniacul ( NH3 ). 3) Care din atomii urmatori forme
aza ioni cu sarcina 1+ ? a) Cs b) Zn c) Fe d )Cu . 4)Cel mai tare acid este : H3
PO4 , H2SO4 , HCl, HClO4 5) Molecula BF3 are geometrie lana ; molecula NH3 are
geometrie iramidala. Exlicati de ce. 6) Stabiliti coresondenta dintre substan
tele 14 si tiul de retea cristalina ad : 1 SiF4 2 I2 3 MgO 4 NH4+ a) ionica b) io
nica c) coordinativa d) moleculara

7) Se dau substantele : PCl5 , I2 , Na2S . Aratati care : a) au molecula neolar

a b) conduc curentul electric in toitura c) conduc curentul electric in solutie
d) nu se dizolva in aa 8) In gheata intre molecule se exercita : a) legaturi c
ovalente b) legaturi de H c) legaturi diol- diol d) nici un ti de legatura 9)
Cea mai mare duritate o are cristalul de: a) Fe b) Si c) I2 d) Sn . 10) Modelat
i ecuatiile reactiilor chimice coresunzatoare transformarilor : a) KClHClCaCl2 AgC
l b) MgCO3MgCl2MgSO4 11) Metalele tranzitionale cu valenta variabila formeaza halo
genuri in treata de valenta suerioara; concretizati, dand 3 exemle . 12) Care
sunt comonentele amestecului gazos rezultat din reactia clorului cu amoniacul
? 13) Un catalizator mareste viteza de reactie deoarece : A. scade energia de ac
tivare

B. creste energia de activare C. nu modifica mecanismul de reactie D. micsoreaza

energia otentiala a eractantilor 14 ) Care din conditiile de mai jos contribui
e la delasarea echilibrului sre stanga in reactia de sinteza directa a amoniac
ului ? A. marirea resiunii B. marirea temeraturii este 500 C C. micsorarea re
siunii D. marirea concetratiei 15) Se dau urmatorii comusi ai azotului NH3( amm
oniac ), H2N-NH2 (hidrazina ), H2N-OH ( hidroxilamina ) ; sa se determine N.O. a
l azotului entru fiecare din ei . 16 ) 4,6 g dintr-un aliaj de Rb si alt metal
alcalin degaja in reactie cu aa 22,4 l hidrogen in conditii normale. Care metal
alcalin formeaza cel de al 2- lea comonent al aliajului si care este comoziti
a lui rocentuala? 17 ) Metalele conduc curentul electric rin intermediul : A)
rotonilor ;B)ionilor C)neutronilor D) electronilor . 18 ) Care din urmatoarele
baze are caracter amfoter : Fe(OH)3 , Fe(OH)2 , Cu(OH)2 , Mg(OH)2 NH3 , Al(OH)3
, R-NH2 (amina) ?

19 ) Sa se determine gradul de ionizare al acidului acetic , daca in solutie se

gasesc 1,9 moli acid neionizat si 0,1 moli ioni de hidroniu . 20 )Acidul fosfori
c , H3PO4 , este un acid tribazic care ionizeaza in trete; cunoscand ca : K1=7,
5.10-3 , K2=6,2.10-8 , K3=4,8.10-13,calculati raoartele K1/K2siK2/K3 si ordonat
i in sens crescator seciile chimice cu caracter acid. 21) Aa oxigenata se desc
omune mai usor in rezenta unor catalizatori : MnO2 si resectiv Cu2+/ Fe3+ , 1
/ 1; in functie de sistemul format de catalizatorsi reactanti, definiti cele 2 t
iuri de cataliza.
22 ) Reactia metalelor de ti s cu aa este : A. lenta B. raida C. reversibila
D. imosibila 23 ) Exlicati sau gasiti cauza entru care o solutie ionica este
mai coroziva decat aa in care sunt mai multi ioni . 24 ) Exlicati de ce afinit
atea entru electroni a F, care acceta un singur electron este mai mare decat a
N care acceta 3 electroni, desi se gasesc in aceeasi erioada ( erioada a 2-a
).. 25 ) In comusul : [Cu(NH3)4](OH)2 intre ionul de Cu si moleculele de amoni
ac exista o legatura : A. ionica D.covalenta coordinativa. . B. covalenta olara
C. covalenta neolara

26 ) In ionul H3O+(hidroniu) este constituit rin legatura coordinativa : stabil

iti care este donorul si care este accetorul si scrieti-l structural . Structur
a acestui ion seamana cu cea a moleculei de amoniac; aratati de ce ! 27 ) Care e
ste denumirea corecta a substantelor : HF(hidrura de fluor sau fluorura de hidro
gen) , H2S ( hidrura de sulf sau sulfura de hidrogen ) ? 28 ) Stabiliti coeficie
ntii urmatoarelor ecuatii chimice, utilizand metoda redox : KMnO4 + H2SO4K2SO4+ M
nSO4 +H2O +[O] K2Cr2O7 +H2SO4 K2SO4 +Cr2(SO4)3 +H2O + [O] C + HNO3 CO + NO +H2O 29
)Dati 2 exemle de emulsii de ti U/ A si aratati in ce conditii are loc invers
area fazelor ! 30 ) Ce fel de amestec formeaza cu aa roteinele solubile : solu
tii moleculare , emulsii ,solutii coloidale ?
.

BIBLIOGRAFIE
1) Gheorghiu , C. , Antonescu , L. , Zalaru , F. Bucuresti,1982 2) Marculetiu, V
.T. - Alicatii de calcul in chimia generala, Lit.I.P.Bucuresti, 1970 3) Nenites
cu, C.D. -Chimie generala E.D.P. Bucuresti , 1980 . 4) Negoiu, D., -Chimie anorg
anica, vol. ,,,Editura Tehnica, Chimie , E.D.P.

Bucuresti,1972 5) Tepes, h.,upu, A.,-Apicatii de chimie si tehnoogie chimica

, E.D.P.Bucuresti,1978. 6) * * * - Encicopedia de chimie,vo. ,,,V,V,V,Editura Tehni
Bucuresti,19831989.