Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- este legătura care se realizează între atomi de nemetale prin punere în comun de electroni de către
ambii atomi
Atomii de nemetale pun în comun atâţi electroni câți au nevoie pentru a realiza configuraţii stabile de octet
sau dublet.
Caracteristicile legăturii covalente:
- este dirijată în spaţiu după direcţii bine determinate, între legături apar unghiuri de valori constante pentru
o substanţă dată; prin comparație, legătura ionică se manifestă în toate direcțiile
- atomii legaţi prin legături covalente sunt situaţi la distanţe caracteristice fiecărui tip de legătură- distantele
intre atomi se măsoară in Angstromi 1A=10-10 m ( picometru-pm=10-12m)
- în general este mai slabă decât legătura ionică punctele de topire ale substanțelor covalente sunt mai
mici decât punctele de topire ale substanțelor ionice; excepție legăturile C-C din diamant și grafit (pt
diamant = 3550 °C. pt grafit = 2800°C)
- duce la formarea moleculelor substanţele cu legături covalente sunt molecule
Obs: Compușii ionici nu formează molecule.
Legătura covalentă poate fi:
• după natura atomilor care se leagă
- polară (eterogenă): se realizează între atomi diferiţi de nemetale. Ex: HCl, H2O, NH3
- nepolară (omogenă): se realizează între atomi identici de nemetale. Ex: H2, Cl2, O2
• după tipul legăturii
-legătură simplă
-legătură multiplă: dublă sau triplă
H + Cl H Cl H-Cl; H-Cl
Atât hidrogenul cât și clorul au nevoie de câte un electron pentru a ajunge la configurație stabilă de dublet,
respectiv octet; fiecare pune în comun câte un electron; perechea comună de electroni se notează cu o
liniuţă, iar electronii care nu participă la legătură se numesc electroni neparticipanţi. Perechea comună de
electroni nu aparţine în egală măsură H şi Cl, ci mai mult clorului, care, fiind mai electronegativ, atrage
mai mult spre el electronii. Clorul devine polul negativ (sarcina δ-) iar hidrogenul polul pozitiv (δ+); în HCl
legătura dintre atomi este legătură covalentă polară, iar HCl este o moleculă polară (un dipol).
Obs: Pentru a modela formarea legăturilor din compuși în care sunt mai mulți atomi de același fel, trebuie
să vă gândiți mai întâi la atomul care este singur. Exemplu: în apă: O este în grupa a VI a, mai are nevoie
de 2e-, deci 2e- pune în comun, câte unul cu fiecare H; în NH3, azotul este în grupa V, are nevoie de 3e-,
deci 3e- pune în comun, câte unul cu fiecare atom de hidrogen.
- NH3
moleculă polară
CO2
În CO2 sunt două legături covalente duble. Între atomii de C și O se realizează legături covalente polare,
dar, în ansamblu, molecula este nepolară datorită simetriei moleculare. Cei doi atomi de oxigen fiind mai
electronegativi decât carbonul, atrag mai mult spre ei electronii comuni, unul într-o direcție, celălalt în
direcție opusă, astfel că electronii se repartizează uniform de-a lungul moleculei, nu mai apar poli, deci
molecula este nepolară.
-CH4
Polaritatea moleculelor crește cu creșterea diferenței între caracterului nemetalic al atomilor componenți.
HBr HCl HF
crește polaritatea
- Cl2
- O2
- N2
REPREZENTARE MOLECULE:
molecula de CO2
https://www.youtube.com/watch?v=g-tE6MN-wrE
https://www.youtube.com/watch?v=lP_EsVY4CVg si ionica