Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut într-o familie protestantă, tatăl său fiind pastor. Încă din tinerețe, este confruntat cu
problema credinței în Dumnezeu și înclină mai degrabă spre ateism, fapt ce se va reflecta mai
târziu în gândirea sa filosofică. Studiază filosofia la Universitatea din Leipzig. Lectura cărții
lui Arthur Schopenhauer, Welt als Wille und Vorstellung ("Lumea ca voință și reprezentare"), va
constitui premisa ideatică a vocației sale filosofice. În 1869, în vârstă de numai 24 de ani, este
numit profesor la Universitatea din Basel și primește cetățenia elvețiană. Studiază filosofia
antică greacă, în special pe reprezentanții perioadei presocratice, Heraclit și Empedocle. Din
motive de sănătate, abandonează învățământul universitar și, începând din anul 1879,
peregrinează între Veneția, Torino, Nisa și Engadin, în căutarea unei clime prielnice. În 1882 o
cunoaște pe Lou von Salomé, pe care o cere în căsătorie, fiind însă refuzat. În același an, în timp
ce se găsea la Nisa, începe să scrie lucrarea sa capitală, Also sprach Zarathustra ("Așa grăit-a
Zarathustra"), care va apărea în 1885. În 1888 se mută la Torino, unde va desăvârși
operele Götzen-Dämmerung ("Amurgul idolilor") și Ecce Homo. În ziua de 3 ianuarie 1889, în
piața Carlo Alberto din Torino, asistând la biciuirea sălbatică și agonia unui cal în plină stradă, are
prima criză de nebunie, în cursul căreia are manifestări delirante, considerându-
se Dionysos sau Iisus. Este îngrijit până la sfârșitul vieții de sora sa, Elisabeth Foerster
Nietzsche.
A doua considerație inoportună. Despre folosul și neajunsurile istoriei pentru viață, traducere
de Amelia Pavel, București, Editura Ararat, 1994
Aforisme. Scrisori, traducere de Amelia Pavel, București, Editura Humanitas, 1992 (reed.
2001, 2007)
Amurgul idolilor, traducere de Vasile Frăteanu și Camelia Tudor, note de Vasile Frăteanu,
Cluj, Editura Eta, 1993
Amurgul idolilor sau Cum se filozofează cu ciocanul, traducere de Dinu Grama, București,
Editura Antet, 1993 (reed. 2003)
Amurgul idolilor sau Cum se filozofează cu ciocanul, traducere de Alexandru Al. Șahighian,
București, Editura Humanitas, 2001 (reed. 2005, 2007)
Antichristul, traducere de George B. Rareș, Cluj, Editura Eta, 1991
Antichristul, traducere, note și postfață de Vasile Muscă, Cluj, Biblioteca „Apostrof”, 1996
(reed. 1998, 2003)
Așa grăit-a Zarathustra. O carte pentru toți și pentru nimeni, versiune românească de Victoria
Ana Tăușan, București, Editura Edinter, 1991
Așa grăit-a Zarathustra. O carte pentru toți și nici unul, traducere de Ștefan Aug. Doinaș,
București, Editura Humanitas, 1994 (reed. 1997, 2000)
Așa grăit-a Zarathustra, traducere de George Emil Bottez, București, Editura Antet, 2009
Călătorul și umbra sa. Omenesc, prea omenesc, traducere de Otilia-Ioana Petre, București,
Editura Antet, 1996
Cazul Wagner, traducere de Alexandru Leahu, București, Editura Muzicală, 1983 (ediție
revăzută, Editura Humanitas, 2004, 2008)
Despre genealogia moralei. O scriere polemică adaugată recentei „Dincolo de bine și de rău”
spre împlinire și înțelegere, traducere de Janina Ianoși și Horia Stanca, postfață de Ion
Ianoși, Cluj, Editura Echinox, 1993
Dincolo de bine și de rău. Preludiu la o filozofie a viitorului, traducere de Francisc Grünberg,
București, Editura Humanitas, 1992 (ediție revăzută, 2006)
Dincolo de bine și de rău, traducere de Francisc Grünberg, București, Editura Universitas,
1998
Dincolo de bine și de rău. Preludiu la o filosofie a viitorului, traducere de Victor Scoradeț,
București, Editura Ideea Europeană, 2016
Ecce homo, traducere de Mircea Ivănescu, Cluj, Editura Dacia, 1994 (reed. 1999)
Ecce homo: cum devii ceea ce ești, traducere de Liana Micescu, București, Editura
Centaurus, 1991
Ecce homo. Cum devii ceea ce ești, traducere, studiu introductiv și note de Vasile Muscă,
Editura Ideea Europeană, 2016;
Genealogia moralei, traducere din germană de Darie Lăzărescu, preambul de Harald
Hoffding, Editura Mediarex, 1996
Genealogia moralei: o scriere polemică, traducere din germană de Liana Micescu, traducerea
textelor din latină și greacă Traian Costa, ediția a II-a, București, Editura Humanitas, 2006
Nașterea filosofiei în epoca tragediei grecești, traducere de Mircea Ivănescu, Cluj, Editura
Dacia, 1992 (reed. 1998, 2002)
Noi, filologii, traducere, studiu introductiv și note de Vasile Muscă, Editura Ideea Europeană,
2017;
Opere complete. Ediție critică științifică în 15 volume de Giorgio Colli și Mazzino Montinari,
traducere de Simion Dănilă, vol. I-VI, Timișoara, Editura Hestia, 1998-2005
o (Vol. I, Poezia, 1998. Vol. II, Nașterea tragediei. Considerații inactuale I-IV. Scrieri
postume, 1998. Vol. III, Omenesc, prea omenesc, 1999. Vol. IV, Aurora. Idile din
Messina. Știința veselă, 2001. Vol. V, Așa grăit-a Zarathustra, 2004. Vol. VI, Dincolo de
bine și de rău, 2005)
Poezii, traducere de Simion Dănilă, București, Editura Univers, 1980
Știința voioasă. Genealogia moralei. Amurgul idolilor, traducere de Liana Micescu și
Alexandru Al. Șahighian, traducerea versurilor de Simion Dănilă, București, Editura
Humanitas, 1994
Știința voioasă („la gaya scienza”), traducere de Liana Micescu, traducerea versurilor de
Simion Dănilă, ediția a II-a, București, Editura Humanitas, 2006;
Genealogia moralei, traducere de Janina Ianoși și Horia Stanca, prefață de Ion Ianoși,
Editura Contemporanul, 2016;
Voința de putere: încercare de transmutare a tuturor valorilor (fragmente postume), traducere
de Claudiu Baciu, Oradea, Editura Aion, 1999
Note[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]