Jean Piaget

83 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Unelte













De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jean Piaget

Date personale

Nume la naștere Jean William Fritz Piaget 

Născut 9 august 1896[1][2][3][4] 
Neuchâtel, Cantonul
 Neuchâtel, Elveția[8] 

Decedat 16 septembrie 1980 (84 de ani)[1][2][3]

[4]
 
Geneva, Geneva, Elveția 

Înmormântat Friedhof der Könige[*][9] 

Părinți Arthur Piaget[*] 

Căsătorit cu Valentine Piaget[*] (din 1923) 

Număr de copii 3 

Cetățenie  Elveția 

Religie romano-catolic[*] 

Ocupație psiholog
zoolog[*]
logician[*]
filozof
cadru didactic universitar[*]
malacolog[*]
biolog
pedagog[*] 

Limbi vorbite limba franceză 

Activitate

Domeniu psihologie  

Număr Erdős 3  

Instituție Universitatea din Paris

Universitatea din Zürich
Universitatea din Geneva
Universitatea din Lausanne[*]
Biroul Internațional al Educației
Universitatea din Neuchâtel  

Alma Mater Universitatea din Neuchâtel  

Organizații Academia Americană de Arte și

Științe[*]
Academia Națională de Științe a
Statelor Unite ale Americii[*]  

Conducător de Otto Fuhrmann[*][5]  

doctorat

Doctoranzi Seymour Papert[*]

 Michelangelo Flückiger[*]
Gérald Noelting[*][6]
Bärbel Inhelder[*][7]
Guy Cellérier[*][7]
Bernhard-Hardi Fischer[*][7]  

Premii Premiul Erasmus (1972)

Premiul Balzan[*] (1979)
APA Division 15 Career Achievement
Award[*]
APA Award for Distinguished
Scientific Contributions to
Psychology[*] (1969)  

Modifică date / text 

Jean Piaget (Pronunție în franceză: /ʒɑ̃ pjaʒɛ/, pronunțat [jã pĭaje], n. 9

august 1896, Neuchâtel, Cantonul Neuchâtel, Elveția – d. 16
septembrie 1980, Geneva, Geneva, Elveția) a fost
un psiholog, biolog, logician și filozof elvețian, cunoscut pentru contribuțiile sale din
domeniul epistemologiei și psihologiei dezvoltării.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Născut la Neuchâtel (Elveția), ca cel mai mare copil a lui Arthur Piaget, profesor de
literatură medievală la Universitate și Rebecca Jackson. La vârsta de 11 ani, când
era elev la școala latină de la Neuchâtel, a scris o scurtă notă despre o vrabie
albinoasă. Această scurtă notă este considerată ca începutul unei strălucite cariere
științifice, constând în peste șaizeci de cărți și câteva sute de articole.

Interesul său pentru moluște s-a amplificat în timpul adolescenței târzii, până la

punctul în care, la terminarea școlii, a devenit un malacolog bine cunoscut. A publicat
numeroase articole în acest domeniu, care a continuat să-l intereseze de-a lungul
întregii vieți.

După absolvirea școlii, a studiat științele naturale la Universitatea din Neuchâtel. În

timpul acestei perioade, a publicat două eseuri filosofice pe care le-a considerat
drept „lucrări de adolescență” dar care au fost importante pentru orientarea generală
a modului său de gândire.

După un semestru petrecut la Universitatea din Zürich unde a arătat un deosebit

interes pentru psihanaliză, a părăsit Elveția pentru a pleca în Franța. Și-a petrecut un
an lucrând la Ecole de la rue de la Grange-aux-Belles o instituție pentru băieți, creată
de Alfred Binet și condusă de De Simon care, împreună cu Binet a desăvârșit un test
de inteligență. Acolo Piaget a standardizat testul de inteligență a lui Burt și a făcut
primele studii experimentale asupra dezvoltării inteligenței.

În 1921, a devenit director de studii la institutul J. Rousseau din Geneva la cererea

lui Sir Ed. Claparéde și a lui P. Bovet.
În 1923 s-a căsătorit cu Valentine Châtenay. Cuplul a avut trei copii, Jacqueline,
Lucienne și Laurent, a căror dezvoltare intelectuală a fost studiată de Piaget din
fragedă copilărie până când au început sa vorbească.

Succesiv sau simultan, Piaget a ocupat câteva posturi: psihologie, sociologie și

istoria științelor la Neuchâtel din 1925 până în 1929; istoria gândirii științifice la
Geneva din 1929 până în 1939; Biroul Internațional de Educație din 1949 până în
1967; psihologie și sociologie la Lausanne din 1938 până în 1951; sociologie la
Geneva din 1939 până în 1952, apoi psihologie genetică și experimentală din 1940
până în 1971. În 1955, a creat și a condus până la moarte Centrul Internațional de
Epistemologie Genetică.

Într-o perioadă de șase decenii, Jean Piaget a desfășurat un program de cercetări

naturaliste, care a afectat profund înțelegerea noastră asupra dezvoltării copilului.
Piaget și-a denumit lucrarea teoretică generală de bază "epistemologie genetică"
pentru că a fost în primul rând interesat de cum se dezvoltă cunoașterea în
organismul uman.

Conceptul de structură cognoscibilă stă la baza teoriei sale. Structurile cognoscibile

sunt modele fizice sau mentale de acțiuni care subliniază acte specifice de
inteligență și corespund unor stadii ale dezvoltării copilului. Conform teoriei lui Piaget,
există patru stadii de dezvoltare: senzorio-motor, preoperator, operații concrete și
operații formale. În stadiul senzi-motor (0-2 ani), inteligența ia forma acțiunilor
motoare. În perioada de preoperații (3-7 ani), inteligența este intuitivă. În timpul
stadiului de operații concrete (8-11 ani), structura cognoscibilă este logică, dar
depinde de referințe concrete. În stadiul final de operații formale (12-15 ani),
gândirea implică noțiuni abstracte.

În timp ce stadiile cunoașterii identificate de Piaget sunt asociate cu diferențele

caracteristice vârstei, ele variază de la individ la individ. Ba mai mult, fiecare stadiu
are mai multe forme structurale distincte.

Piaget a fost un scriitor prolific și a publicat cărți ca Biologia și

cunoașterea, Concepția copilului asupra lumii, Limbajul și gândirea
copilului, Epistemologie genetică.

Opera lui Piaget constituie o sursă de inspirație în domenii

ca psihologie, sociologie, educație, epistemologie, economie și drept. El a fost
răsplătit cu numeroase premii în toată lumea.

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b c d „Jean Piaget”,  Gemeinsame Normdatei, accesat în  15 octombrie 2015

2. ^ a b c d Jean Piaget, SNAC, accesat în  9 octombrie 2017

3. ^ a b c d Jean Piaget, Nationalencyklopedin, accesat în 9 octombrie 2017

4. ^ a b c d Jean Piaget, Find a Grave, accesat în 9 octombrie 2017

5. ^ Jean Piaget[*], p. 50 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

6. ^ http://federationgenealogie.qc.ca/bases-de-donnees/avis-de-deces/fiche?avisID=40972 
Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
 7. ^ a b c Genealogia matematicienilor

8. ^ Пиаже Жан,  Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]

9. ^ Histoire et Guide des cimetières genevois[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Jean Piaget

 en Arhiva Jean Piaget

 Jean Piaget Society, society for the study of knowledge and development.
 The Jean Piaget Archives, with full bibliography.
 Interview with Jean Piaget and Bärbel Inhelder  by Elizabeth Hall (1970).