Jean Baudrillard

62 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Unelte














De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aveți un mesaj nou de la un alt utilizator (ultima modificare).

Jean Baudrillard

Date personale
Născut 27 iulie 1929[3] 
Reims, Franța[4] 

Decedat 6 martie 2007 (77 de ani)[5][6][7][8] 

Paris, Île-de-France, Franța 

Înmormântat Cimitirul Montparnasse 

Căsătorit cu Lucile Baudrillard[*] ()

Marine Dupuis[*] () 

Cetățenie  Franța 

Ocupație filozof
fotograf
traducător
sociolog[*]
profesor universitar[*]
critic literar[*]
antropolog 

Limbi vorbite limba franceză[9] 

Activitate

Studii Universitatea din Paris

Limbi limba franceză  

Mișcare/curent poststructuralism[*][1], degrowth[*]  
literar

Patronaj European Graduate School[*]  

Opere Forget Foucault[*]  

semnificative

Influențe[ascunde]

Karl Marx[1]
Ferdinand de Saussure[1]
Claude Lévi-Strauss[2]  

Modifică date / text 
 Jean Baudrillard, European Graduate

School, 2004
Jean Baudrillard (n. 27 iulie 1929, Reims, Franța – d. 6 martie 2007, Paris, Île-de-
France, Franța) a fost un autor, critic literar eseist, sociolog și scriitor francez,
teoretician al postmodernismului.

Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la Reims, în Franța, fiind descendentul unei familii de fermieri. În tinerețe,
Baudrillard a predat limba germană la liceu, după care și-a dat teza de doctorat în
sociologie, sub conducerea lui Henri Lefevre iar în perioada anilor 1950-60, războiul
algerian l-a influențat puternic.

A fost marcat de scrierile lui Roland Barthes privind analiza semiotică a culturii și de

cele ale lui Marshall McLuhan, care a demonstrat importanța studierii mass media în
orice analiză sociologică.

În perioada revoltei studențești de la Universitatea Nanterre (1968), Baudrillard scrie

articole pentru revista „Utopie“, tipică pentru acea perioadă. Este influențat
de marxism și în articolele sale face o critică a tehnologiei.

Filosofia lui Baudrillard se centrează pe conceptele-gemene de „hiper-realitate“ și

„simulare“, care se referă la natura virtuală (nereală) a culturii actuale, în epoca
dominată de comunicarea și de consumul de masă.

Operele publicate[modificare | modificare sursă]

„Strategiile fatale“ (1983), „Sistemul obiectelor“ (1968), „Societatea de consum“
(1970) sau „În umbra majorităților tăcute“ (1983), se preocupă de problema
psihologică a consumului în societățile capitaliste, de problema obsesiei pentru
consum.

În „Oglinda producției“ (1973) și „Pentru o critică a economiei politice a semnului“

(1972), Baudrillard anunță faptul că semnul prevalează în fața economicului și
socialului.
Cea mai celebră scriere a sa este însă „America“; aici el prezintă o nouă metodă de
analiză a societății, descriind ceea ce el consideră a fi irealitatea culturii americane.
Pentru sociolog, America este un deșert în care irealul și realul se contopesc atât de
bine, încât granița dintre ele practic nici nu mai este vizibilă.

Unul dintre ultimele sale volume, „Crima perfectă“ (1996) prezintă „uciderea“ realității
de către noile medii tehnologice.

Lista eseurilor publicate[modificare | modificare sursă]

 La Societe de Consommation, Denoel, 1970 (Societatea de consum);
 Pour une critique de l economie politique du signe, Gallimard, 1972 (Pentru o
critică a economiei politice a semnului);
 Le Miroir de la production, Casterman, 1973 (Oglinda producției);
 L'Echange symbolique et la mort, Gallimard, 1976 (Schimbul simbolic și
moartea);
 Oublier Foucault, Galilee, 1977 (Să-l uităm pe Foucault);
 L'effet Beaubourg, Galilee, 1977 (Efectul Beaubourg);
 A l ombre des majorites silencieuses, Cahiers d'Utopie, 1978 (În umbra
majorității tăcute);
 Le P.C. ou les paradis artificiels du politique, Cahiers d'Utopie, 1978 (Partidul
comunist sau paradisul artificial al politicii);
 De la seduction, Galilee, 1979 (Despre seducție);
 Simulacres et simulation, Galilee, 1981 (Simulacre și simulare);
 Les Strategies fatales, Grasset, 1983 (Strategiile fatale);
 La Gauche divine, Grasset, 1984 (Divina stîngă);
 Amerique, Grasset, 1986 (America);
 L'autre par lui-meme, Galilee, 1987 (Celălalt văzut de el însuși);
 Cool memories, Galilee, 1987 (Amintiri formidabile);
 Cool memories II, Galilee, 1990;
 La transparence du mal, Galilee, 1990 (Transparența răului);
 La Guerre du Golfe n'a pas eu lieu, Galilee, 1991 (Războiul Golfului nu a avut
loc);
 L'Illusion de la fin, Galilee, 1992 (Iluzia sfîrșitului);
 Le crime parfait, Galilee, 1995 (Crima perfectă)