S[![}I[!L[!

GIE

Traducere din iimba englezd

CRINA BOITOR, IRINA BRATES gi CORA RADULIAN

@*
Bucuregti
2018
IuTlxme
CTTEII|PHTR IIONPI, TIIIIOR GII]ISUIII]II
-::-sultantul gi autorul nostru Christopher Thorpe este
--:ociolog interesat de teoria sociald, de sociologia
.: -,: :ral5 gi de viziunea
britanicd asupra Italiei. Are un
:::.rrat in sociologie la Universitatea Aberdeen din
- : : :-a gi este coeditor al revistei Cultural Sociology. autor
:, -:-ai multor articole academice si coautor al lucr5rii An
- ,.:::tion to Social Theory (zotz).
iln6 YU[l, HilIoR G0ltSUlIltI
-::-sultantul gi autorul nostru Chris yuill este sociolog
j. -::tor la Universitatea Robert Gordon, Aberdeen,
Scolia.
.-.:::esele sale includ dimensiunea
social5 a senetAtii, atat
. :aCrul comunitdlii, cdt gi 1a locul de muncd, precum
: ::ea ce duce Ia aparitia unui spaliu urban de succes.
-, ::st membru in comitetul Societdlii Britanice de Socio-
: =.: si a scris mai multe cir1i, printre care tJnd.erstanding
"z Sociology of Health: An lntroduction (2ort).
I]ICHTII HOBBS
-.:ior in cadrul departamentului de mass-media gi
::::iunicalii de Ia Universitatea din Sydney, Australia,
l'1-::hell Hobbs are un doctorat in sociologie media la
-':rversitatea din Newcastle, Australia. Este coautor
.. -:crdrii Communication, New Media and Everyday
- ': (zott); autorul mai multor studii nalionale gi inter-
::::onale despre mass-media la nivel global, tendinlele
culturale gi comunicarea politicd; de asemenea, a lucrat
in cadrul biroului de comunicare al fostului prim-minis-
tru australian Julia Gillard.
ttGlrIoD[
Lector senior in gtiinqe sociale la Universitatea Cen-
tral Lancashire, Anglia, Megan Todd are un doctorat
in sociologi.e la Universitatea din Newcastle, Anglia.
Interesele sale in domeniul cercetlrii includ diferen-
lele dintre sexe, sexualitatea $i violenla. A fost autor
al mai multor capitole despre intimitate gi violenld
in diferite publicafii, iar in prezent scrie un manual
despre sexualitate.
$mflrotiltil
Scriitor, editor gi psihoterapeut, Sarah Tomley a contri-
buit la numeroase cdrli de gtiinle sociale, printre care
The Philosophy Book (2ou) 9i The psychology Book (zotz)
din seria de cirti ldei fundamentale.
iltlncus wrH(s
Scriitor si muzician, Marcus Weeks a studiat filosofia
gi a lucrat ca profesor inainte de a se implica in cariera
de autor. A contribuit Ia numeroase cdrli de artd si
popularizarea gtiin[ei, inclusiv numeroase tit]uri din
seriile Idei fundamentale.
GUPRIlIS
t0 ilil0ltuGEBt
tuliltAr[tltillt
s0Gr0l0GtH
zo Oinfringere fizici
nu a marcat niciodati
sfirgitul unei nafiuni
Ibn Khaldun
2t intotdeaunaomenirea
a riticit sau s-a stabilit,
a cizut de acord sau s-a
rizboit in trupe gi companii
Adam Ferguson
zz $tiinfapoatefifolositi
pentruaconstruiolume
maibuni
Auguste Comte
zG Declaratiadeindependenfi
nu are nici o legituri cu
jumitate din specia umani
Harriet Martineau
z8 Cidereaburghezieigivictoria
proletariatului sunt in egall
misuri inevitabile
Karl Marx
$
?2 Gemeinschaft
gi Gesellschaft
Ferdinand Tonnies
34 Societatea, ca gi corpul
uman, are componente,
nevoi gi funcfii
interdependente
Emile Durkheim
38 Cugca defier
arafionalitifii
Max Weber
46 Multe probleme personale
trebuie infelese in termenii
celor de ordinpublic
Charles Wright Mills
50 Celor mai comune
activitifi li se cuvine
aceeagi atenfie acordati
evenimentelor
extraordinare
Harold Garfinkel
Acolo unde existi putere
existi rezistenfi
Michel Foucault
56 Genulesteunfel
de imitafie pentru care
nu existi original
Judith Butier
IIItGAlIIAItA
SOGhH
66 Acuzintreagaburghezie
de crimi sociali
Friedrich Engels
68 Problema secolului XX
este problema demarcatiei
de culoare
W.E.B. Du Bois
z4 Siraciisuntexclugidin
modul obisnuit de viafi,
dinobiceiurile
gi activitilile viefii
Peter Townsend
75 Steagul Uniunii nu are pic
de negru
Paul Gilroy
z6 Sentimentulapartenen(ei
Pierre Bourdieu
8tl Orientuleste scenalacare
este redus intregul Est
Edward Said
8z Ghetoulestelocul
in care triiegte populafia
de culoare
Elijah Anderson
84 Instrumentelelibertifii
devin sursele umilintei
Richard Sennett
88 Tendinfelepatriarhale
ale birbatului se mani-
festi prin hegemonia
masculinitifii
R.W. Connell
 Femeile albe sunt complice a 150 Nu eristi justilie socidi
Ia acest patriarhat capitalist,
I
t---_-r ffrio jus;ti,tie cognitivi
rasist gi imperialist i!' r-----{ globali
:elI hooks Boaventura de Scusa Santos
96 Conceptul de,,patriarhat" Descitugarea capaciti I
I i
este indispensabil pentru productive prin puterea
analiza inegalititii dintre minfii
s€xe Manuel Castells
Sylvia Walby
156 Triimintr-olume
incontrolabili
Ulrich Beck
Legiturile din cadrul
Uneori pare ciintreaga
urryr il0ltEBilfi comunitifilor noastre
au dispirut lume esteinmigcare
John Urry
Striinii nu sunt vizufi Robert D. Putnam
realmente ca niste indivizi, 163 O nafiune poate fi imaginati
L26 Disneyizarea inlocuieste
ci ca nigte striini de un gi construiti sub un pretext
banalitatea cotidiani cu
anumittip istoric oricit de minor
experienfe spectaculoase
Georg Simmel David McCrone
AIan Bryman
Libertatea de a ne remodela 164 Orasele globale sunt
Viafa intr-un apartament
orasele gipe noiingine locuri strategice pentru
loft este ca gi cum ai trii noitipuri de operaliuni
Henri Lefebvre intr-o vitrini
Saskia Sassen
Strizile trebuie si aibi ochi Sharon Zukin
Jane Jacobs Eiecare societate
igiinsugegte altfel
Numai comunicarea aspectele modernitif ii
poate comunica
Niklas Luhmann utfin ItrR-0 lutt
)v
Arjun Appadurai
Procesele schimbirii au
Societatea ar trebui G10B[1[ modificat relaf iile dintre
si articuleze ceea oameni gi comunitate
ce estebun 136 Lisafi orice speranfi David Held
Amitai Etzioni a totalitifii, voi cei ce
intrafiin lumea moder-
Mcdonaldizarea afecteazi nitafii lichide
practic fiecare aspect

I
Zygmunt Bauman
al societilii
George Ritzer Sistemul mondial modern

il
Immanuel Wallerstein
146 Probleme globale,
perspective locale
Roland Robertson
r48 Schimbirile climatice
sunt o problemi trecuti
fi
trt
in plan secundar
Anthony Giddens db
 196 Triimintr-olume 232 Automatizarea duce
in care existi tot mai la un control sporit al
multiinformafie gi tot muncitorului asupra
maipufinsens proceselor muncii
Jean Baudrillard Robert Blauner

Identitifile moderne 234 Etica romantici promoveazi

spiritul consumerismului

ih
sunt descentrate
Stuart Hall Colin Campbell
Toate comunitif ile sunt 236 inprocesarea
imaginate oamenilor, produsul
'r )\" r Benedict Anderson este o stare de spirit
Arlie Russel Hochschild
in intreaga lume cultura
cauti cu stiruinfi si ajungi 244 Gonsimfimintul
in centrul atenfiei spontan se combini
Jeffrey Alexander cu constringerea
GUlIURA Michael Burawoy
in
sl
,
ilrHlTlrArt 246 Lucrurile ne clidesc
aceeagi misuriin care
le clidim noi
,,Sinele" gi,,eul" tIIUlIGA Daniel Miller
G.H. Mead

178 Provocarea modernitif ii SI SOGITIAITA Eeminizarea are doar

unimpact modest asupra
constiin a trii firi iluzii rrr Goltsuilr reducerii inegalitif ilor
gi firi a fi dezamigit de gen
Antonio Gramsci 2t4 Gonsumul ostentativ Teri Lynn Caraway
de produse scumpe
180 Procesul civilizirii reprezinti o afirmare
se deplaseaziconstant
a statutului pentru
"inainte* membrii clasei de lux
Norbert Elias
Thorstein Veblen
r82 Gultura maselor intireste
represiunea politici
Puritaniidoreau si I l t][ I B D

munceasci dintr-o chemare I I In I I 0

Herbert Marcuse interioari; noi insi suntem I u DD n I I
I I ID I] I I
Pericolul viitorului obtigati n i] nI I] I n

MaxWeber I I [[ x I I
este acela ci oamenii I l [[ I l I
ar putea deveni robofi n l IB l n
224 Tehnologia, lafel ca arta, I 0 Iu 0 D
Erich Fromm este un exercif iu ini$itor l l !0 D
I I [[ 0
r89 Gultura este ceva d imaginafiei omenegti l I [[ I
Daniel Bell I 0 [[ U
obignuit I I [[
RaymondWilliams 226 Cu cit devin maginile 0 n DD
0 I nI
referi mai sofisticate, cu atit I I [[
19() Stigmatul se
sunt muncitorii mai pufin l I [[
la un atribut profund I 0 [[
discreditant calificafi II]
Harry Braverman [[
Erving Goffman
 Identitatea gi compor- 304 Heterosexualitatea
tamentul nostru sunt trebuie recunoscuti
determinate de modul gi studiati ca institufie
in care suntem descrisi Adrienne Rich
gi clasificafi
Howard S. Becker Aranjamentele familiei
occidentale sunt diverse,
Criza economici fluide gi nedecise
se transformi imediat Judith Stacey
in crizi sociald
Contractul marital este
Jurgen Habermas
un contract de munci
$colarizarea este in acelagi Christine Delphy
timp ceva ficut siracilor
gi pentru siraci 318 Munca in gospodirie
este direct opusi realizirii
Samuel Bowles gi Herbert
de sine
Gintis
Ann Oakley
mluilsTtruflll0n 290 Societifile traverseazi,
din cind in cind, perioade 320 Cind dragosteainvinge
in cele din urmi, ea are
a54 Religia este suspinul de panici morali
de infruntat tot felul de
creaturii oprimate Stanley Cohen infrAngeri
Karl Marx UIrich Beck 9i Elisabeth
29r Epoca triburilor
26() Legea de fier a oligarhiei Michel Maffesoli Beck-Gernsheim
Robert Michels Sexualitatea se referi
Cum copiii provenifi din
Indivizii sinitogi nu au rindul clasei muncitoare tot atit de mult la credinfe gi
primesc slujbe destinate ideologii pe cit se referi
nevoie de birocrafie pentru
clasei muncitoare
la corpul fizic
a se imperechea, a Broduce
urmagiqiamuri Paui Willis
Jeffrey Weeks
Ivan Illich 326 Teoria queer pune sub
semnul intrebirii insisi
Unii comit infracfiuni ca identitilii
temelia
rispuns la o situafie sociali
Steven Seidman
Robert K. Merton
tlillllllE sl
lv
APB0-
264 Instituf iile totalitare
ii lipsesc pe oameni de
sistemele lor de sprijin
Pttnt[ lllilill[
sentimentul identi- 298 Diferenfele dintre sexe
332 GIIAII|G [1
9i de
tifii de sine sunt creafii culturale soGr010GlL0R
Erving Goffman Margaret Mead
840 G10SIR
270 Guvernul este dispunerea 300 Eamiliile sunt fabrici
corecti a lucrurilor producitoare de
Michei Foucault personalitili umane 344 tlil[Gt
Talcott Parsons
278 Religia gi-a pierdut plau- 35r ilruuuilmr
zibilitatea qi semnificafia ?o2 Omul occidental a devenit
sociali un animal mirturisitor
Bryan Wilson Michel Foucault
l8 ltaTR0rrlIsx&&
inProlegomene,
Ibn Khaldun
descrie asabiyyah,
conceptul arab de
-solidaritate" sau
coeziune socialS.
inTeoria Ei practica Ferdinand Tonnies
Henri de societdtii in America, Karl Marx face diferenla
Saint-Simon Harriet Martineau descrie scrie primul volum intre comunitatea
propune o gtiinli inegalitilile sociale al analizei sale traditionali 9i
a societifii in tratamentul opresiv cuprinzitoare asupra societatea moderni
in Eseu despre a1 sciavilor, al femeilor capitalismului, inGemeinschaft
stiinta omului. gi al clasei muncitoare. Capitalul. und Gesellschaft.

ccA l3l7 r837 r867 r88r

r830-r842 1848 l8r4-r885

Lucrarea lui Adam Ferguson Lucrarea lui Auguste inManifestul Lucrarea in mai multe
Eseu asupra istoriei societdfii Comte Curs de filosofie comunist, Karl Marx gi volume a lui Herbert Spencer
civile explicd lmportanta pozitivistd detaliazi Friedrich Engels prezic Sistem de filosofie sinteticd
spiritului civic in contracara- evolu!ia sociologiei schimbarea sociali susline ce societe!ile evolueazd
rea influen!ei distructive a ca qtiinfi. ca rezultat aI unei asemenea formelor de viati
capitalismului in societate. revolutii proletare. gi cd numai cele mai
puternice supravietuiesc.

ociologia nu a fost acreditate efectele industrializdrii gi cregterea progresul tehnologic. Ca Ei Comte,

ca disciplini pAnd in secolul
XX, dar numeroasele sale direc-
1ii de gAndire, aborddri gi domenii
de studiu evoluaserd ca urmare
a secolelor de munca din partea
istoricilor gi a filosofilor.
Degi primul studiu ce poate fi
numit sociologic a fost realizat de
Ibn KhaldDn in secolul al XIV-lea,
pionierii sociologiei aga cum o gtim
astezi au inceput se apare doar de
1a sfirgitui secoluiui al XVIII-lea,
cAnd societatea a suferit o schimbare
radicali in Europa OccidentalS: ideile
Iiumini.smului au inlocuit credinle1e
tradilionale. iar Revolufia Indus-
triald a transformat modul in care
oamenii triiau gi munceau. Acegti
observatori au identificat schimbarea
sociali condusd de forle care au
devenit cunoscute sub numele de
,,modernitate" qi care includeau
capitalismului, precum si efecteie
mai pulin tangibiie (dar nu Si mai
pu!in semnificative) a1e secularizirii
gi ale ra!ionalj.tAtii.
OgtiinfisociaE
Societatea moderni a fost produsul
epocii ratiunii: punerea in aplicare a
gdndirii ra!ionale gi a descoperirilor
gtiintifice. in conformitate cu aceasta
atitudine, pionierii sociologiei,
cum ar fi fiiosofui francez Henri
de Saint-Simon $i protejatul seu,
Auguste Comte, au c5utat si ofere
dovezi verificabile pentru a-gi susfine
teoriile. Comte credea cd forlele de
ordine sociali ar putea fi explicate
prin reguli similare legilor fizicii
gi chimiei, dar in acelagi timp gi cd
sociologia aplicatd ar putea aduce
reforme sociale in acelaEi fel in care
gtiin!eIe aplicate conduseserd Ia
Karl Marx considera cd scopul studie-
rii societdlii nu este doar acela de a o
descrie sau de a o explica, ci gi de a o
imbunitSfi. EI era la fel de dornic sd
imbrd!iEeze atitudinea gtiinlificd, dar
gi-a ales ca model nou-apdruta $tiinle
a economiei, identificAnd capitalismul
ca principal factor al modernitilii ce
duce la schimbarea social5.
Cu aproape un secol inainte
de Marx, filosoful Adam Ferguson
avertizase in privin!a amenin[drii Ia
adresa coeziunii sociale tradilionale
reprezentate de urmdrirea interesului
propriu specificd capitalismuiui, 9i
atAt Harriet Martineau, cAt gi colegul
lui Marx, Friedrich Engels, au descris
nedreptS!ile sociale ale societd!ii
capitaliste industrializate Ia mijlocul
secolului al XIX-lea. Un alt pionier
al sociologiei, Ferdinand Tonnies, a
reluat ideile Iui Ferguson, descriind
 ruHDAlfilrTElrs0cl0L0Gtxx 19

Emile Durkheim
infiin!eazi
primul departament
european de sociologie
la Universitatea din
Bordeaux si publici Regulile
metodei sociologice.
Charles Wright Mills Harold Garfinkel prezint5 Judith Butler pune
gi Hans Heinrich Gerth o nouimetdologie a la indoiali ideile
prezintl ideile lui Weber sociologiei, observind traditionale despre
publicului vorbitor de acliunile de zi cu zi care s€r $i sexualitate
Iimbd englezd in Din promoveazd ordinea inProblemele
s cr ier ile lui Max Web er. sociali in Studii de sexelor feminismul si
Eseuri de sociologie. etnometodologie. s ub m i nar e a i de ntitdl ii.

r8s5 t946
t
r96' r990

r893 lg04-t905 rgSg lgrS

-:- )iviziunea muncii
:;:'::ale, Emiie Durkheim
::scrie solidaritatea
cganici a indivlzilor
interdependen!i.
in Etico Wotestantd $i in lmag inagia s o ciolo g ic d, Michel Foucault
spiritul capitalismului, Charles Wright Mills incepe studiul naturii
Max Weber oferi o noud argumenteazi cA sociologii puterii in societate
explica!ie a evolufiei ar trebui sd sugereze in A supraveghea
societitii moderne. mijloace de imbunitif ire ;i a pedepsi.
a societifii.

::ud forme foarte diferite de coeziune
::":ial5 in societd!ile tradilionale gi
:.:Cerne - un concept interpretat in
:-:C diferit de mul1i sociologi ulteriori.
Spre sfArgitul secolului at XIX{ea,
s;ciologia s-a dovedit a fi un domeniu
:: studiu diferit de istorie, filosofie,
;,:iitici si economie, in mare parte
:-ulqumitd lui Emile Durkheim.
.LloptAnd ideea lui Comte de a aplica
=etodologia gtiinqificd in studiul
.-:cietalii, el a luat biologia ca model.
-a fel ca Herbert Spencer inaintea lui,
lurkheim vedea societatea ca pe un
.rrganism" cu diferite,,organe", fie-
:are indeplinind o anumiti funclie.
O abordare interpretativi
-:: timp ce rigoarea obiectivi alui
lurkheim i-a adus acestuia accepta-
:ea academic5, nu toli sociologii erau
:= acord ce este posibilS examinarea
;:oblemelor sociale prin metode
$tiintifice sau ca existe "legi" ale
societelii care pot fi descoperite.
Max Weber a sustinut o abordare
mai subiectivd - "interpretativd". in
timp ce Marx considera capitalismul,
iar Durkheim industrializarea drept
forfa majord a modernitSlii, Weber s-a
focalizat asupra efecteior rafionalizd-
rii gi secularizdrii asupra indivizilor.
O disciplind strict Etiinlificd a fost
inlocuitd treptat de o sociologie
reprezenta un studiu al ideilor cali-
tative: noliuni nemisurabile precum
cultura, identitatea gi puterea. PAnd
Ia mijlocul secolului XX, sociologii
trecuserd de 1a o perspectivd macro
asupra societS!ii Ia perspectiva micro
asupra experientei individuaie. Char-
Ies Wright Milis Ie-a cerut sociologilor
sd facd Iegitura intre institulii
societSlii (in special ceea ce el numea
,,elita puterii") 9i modul in care acestea
afecteazi viata oamenilor obisnuiti.
Dupi al Doilea Rdzboi Mondial,
gi allii au adoptat o pozilie similard:
Harold Garfinkel suslinea o schim-
bare completi a metodelor sociologice,
pentru a examina ordinea sociali
din perspectiva ac!iunilor cotidiene
ale oamenilor obignuili, in timp ce
Michel Foucault analiza modul in care
rela!iiIe de putere forleazi indivizii
si se conformeze normelor sociale,
ce in special normelor sexuale - o idee
preluatd ulterior de Judith Butler in
studiul ei asupra celor doud sexe gi
implicit a sexualite!ii.
La sfArgitul secolului, se atinsese
un echilibru intre studiul obiectiv
a1 societilii in ansamblu gi studiul
interpretativ a1 experienlel individuale.
Agenda a fost stabilite de o mAni de
a1e sociologi revolu!ionari, iar diversele
Ior metode sunt aplicate in prezent
asupra studiului societS!ii intr-o lume
modernd din ce in ce mai globalizatb,.t

\-- --,^---A--,,\-, \-/\---^-,
\-)--.^--l\-.^----/
in couruxr
FOCUS
Solidaritate
MOMENTE-CHEIE
cca622 Primul stat islamic este
infiingat in Medina.
ccar377 Ibn KhaidDn terminl
Muqaddi mah (P r ole g om ene),
introducerea Ia istoria lumii
scrisl de el.
1835 Volumul 1 aI D emo cr aYiei
in America scrisl de Alexis de
Tocquevilie descrie modui in care
asocierea persoanelor cu un scop
reciproc avantajos aduce bene-
ficii socletifii politice 9i civile.
r88? Ferdinand Tonnies scrie
G emeinschaf t und G esellschaf t
(C omunitate g i societo te).
1995 Robert Putnam exPlici
conceptul de,,caPital social"
in articolul sdu,,Bowling Alone",
dezvoltat ulterior intr-o carle,
in zooo.
1996in Du IVomsdisme, Michel
Maffesoli iEi continul studiul
despre neotribalism.
oiltnnilGffiEllilGfl
]IU A TIIARGAI IIIGII|IIITA
smB$rul ullEl nAIruill
,m&& Kffi&&Wwffi e$ffi ffix*s&ffi&x
\-,^---l
inamica de gruP a modului cu un sentiment al solidaritdlii mai
in care unele societdqi ajung puternic: o naliune poate cunoaqte -
sd infloreascd qi si Preia dar nu va fi niciodatA doborate de -
conducerea asupra altora i-a fascinat infrAngerea fizicd, insd cAnd ,,devine
pe Ibn Khaldun, filosoful 9i istoricul victima unei infrAngeri psihologice ['..]
arab. El este cel mai bine cunoscut aceasta marcheazi sfArgitui".
Acest concept al imPortanlel
pentru ambilioasa sa istorie a lumii,
solidaritSlii gi coeziunii sociale in
Kitab al:Ibar,vdzutd ca o precursoare
societate a anticipat numeroase idei
a sociologiei datoriti analizei asupra
societalilor berberd 9i arabd. privind spiritul comunitar 9i civic in
Un loc central in cadrul explicaliei sociologia modernd, inclusiv teoria
Iui Ibn Khaldln privind succesul unei lui Robert Putnam, conform cireia
societifi i1 ocupd conceptul arab a1 socletatea contemporani suferd de
asabiyy ah sau solidaritatea sociald. pe urma unui colaps al participdrii
in cadrul comunitetii. e
Ini!ia1, asabiyyah se referea la legdtu-
rile familiale din clanuri ;i triburile
nomade, dar pe mdsurd ce civilizalia
s-a dezvoltat, a ajuns sd fie sinonim
cu un sentiment de aPartenenld,
fiind de obicei tradus in prezent prin
,,solidarltate". Potrivit lui Ibn Khal-
d[n, asabiYYah existd in societili
micl precum clanurile 9i marl precum
imperiile, dar sentimentul scopului 9i
destinului comun se diminueazd Pe
mdsurb ce societatea se dezvoltd 9i Triburile de beduini din degert au fost men-
imbdtrAneste, iar clvilizalia i9i pierde !ionate de lbn Khaldun in teoria sa privind
vigoarea. in cele din urmd, o astfel dinamica grupurilor, in care factorii sociali
gi psihologici contribuie la ascensiunea 9i
de civilizalie va fi luatd in stdpAnire
decdderea civiliza!iilor.
de una mai mic5 sau mai tAndri,
Vezi gi: Ferdinand Tonnies 32-33 , Robert D. Putnam t24-725 .
ArjunAppadurai166-169 r David Held t7o-t7t r Michel Maffesoli zgt
 rUil DITt}ITEI.E SlIGI l}TtlGIEI 2t

&xx&ffi $xm&x,&&w {x?&&*x&xsx

rogresul este atat inevitabil,

Escol[r.uxr''' , '',: cat Fi de dorit, dar trebuie si
fim congtienfi intotdeauna
FOCUS
spiritulriirig '' "':,',
1,
' ,;, , ,
,
de costurile care ar putea fi impuse
societdfii odatd cu progresele inre-
&&
MOMENTE-'CHEIE ":' gistrate. Acesta a fost avertismen- Omul se na$te in societatea
v48 MontesquieupublicE ' ' tui filosofului gi istoricului Adam civili... si acolo rimAne.
Sptr itil
tegilai, argumentdnd Ferguson, unul dintre intelectualii Montesquieu
cd instituliile politice ar trebui membri ai grupului,,Select Society" Filosof francez (1689-u55)
si fie strueturate de moravurile din Edinburgh, ce ii includea pe
filosoful David Hume gi pe econo-
sociale ale unei comunita!i.

rz67 Adam,Flrguso;r iEi prezintl

mistui Adam Smith. wry
Ferguson credea, la fel ca Smith,
opiniile in cartea sa Eseu qsupra cd cregterea economicl este deter-
istoriei societdlii civ ile. minati de interesul propriu, ins5, promovarea unui sentiment al spi-
I?76 Odate -cqAvutiq naqiunilor, spre deosebire de Smith, el a analizat ritului civic, incurajAnd oamenii sd
efectele acestei dezvoltdri gi a simlit acfioneze mai degrabd in interesu]
Adam Smith devine un pionier
cd are loc in detrimentul valorilor societ6!ii decAt in interesul propriu.
al economiei moderne,
tradilionaie ale cooperdrii gi,,senti- Critica 1ui Ferguson Ia adresa capi-
186? Karl Marx analizeazl mentului de apartenenli". in trecut, talismului gi a spiritului comercial a
capitalismul in primul volum societdlile se bazaserd pe familii sau fhcut ca teoriile saie sd fie respinse
atLapl'tqtulut. pe comunitSli, iar spiritul comunitar de gAnditorii Ia modd la momentul
era stimulat prin idei privitoare la respectiv, cum ar fi Hume gi Smith,
r8ga Emile Durkheim analizeaztr
onoare gi loialitate. Dar urmdrirea dar mai tArziu aceste teorii au influ-
importanfa credinlelor gi a valo-
interesului propriu specifici capita- enlat ideile politice ale lui Hegel gi ale
rilor in organizarea societe!ii Iui Marx. $i pentru ci a privit acest
lismului sldbegte aceste valori gi, in
in Div iziun ea muncii so ciale.
cele din urm5, duce Ia colaps social. subiect mai degrabd dintr-un unghi
.., ... . .a.
1993 Amitai; Etzioni intemeiazi- Pentru a impiedica capitalismul sociai decAt dintr-unul politic sau
Reqeaua Comunltara; pentru comercial sd semene seminfele pro- economic, munca sa a contribuit la
intirirea fundamentelor morale priei distrugeri, Ferguson a sustinut fundamentarea sociologiei moderne. r
gi sociale ale societitii.
Vezi gi: Ferdinand Tonnies 32-33 r KarlMarxz8-:r r EmileDurkheim3+-32 r
Amitai Etzioni u2-119 r Norbert Elias r8o-181 r Max Weber zzo-zz3
22
ir corruxr
FOCUS

SIII]IIA PllAIE TI Pozitivismul si studiul

societitii
MOMENTE-CHElE

TlI1llSIIA PEIITBU r8r3 Teoreticianul francez Henri

de Saint-Simon sugereazi ideea
unei gtiinle a societe!ii.
Anii r8+o Karl Marx susline

A GII]ISIBUI ci problemele economice stau

\a baza schimbdrilor istorice.

1853 Traducerea in englezi,

ll 1UMT MII BUIIA prescurtate, a lui Harriet

M artineau, F ilo sof ia p ozitiv istd
a lui Auguste Comte, introduce
ideile lui Comte unui public
$&{}$3&t$?.fi *&ffi YX {x?SS-{&*? t *uldl^: I1dr
^ --
8,,

r865 Filosoful britanic John

Stuart Mill se referd la ideiie
sociologice timpurii ale iui Comte,
:espectiv la ideile politice de mai
:arziu ale acestuia drept ,,Comte
cei bun" si ,,Comte cel rdu".

r8g5 in Regulite metodei sociolo-

::ce. Emile Durkheim incearcd
si intemereze o sociologie
sistematicS.

e la sfArgitul secolului
ai XVIII-lea, cregterea indus-
trializdrii adusese schimbiri
radicale societSlii tradilionale din
Europa. in acelagi timp, Franta
se strlduia sd instaureze o noui
ordine sociald in urma Revolu!iei
franceze. Unii gAnditori, cum ar fi
Adam Smith, cdutaseri sd explice
schimbarea 1a fald a societdlii in
termeni economici; a11ii, precum
Jean-Jacques Rousseau, o fdcuserd
in termenii filosofiei politice. Adam
Ferguson descrisese efectele sociale
ale modernizdrii, dar nimeni nu ofe-
rise incd o explicalie a progresului
social care sd fie in acord cu teoriile
poiitice qi economice.

i:ezi si: Harrlet Martineau 26 -zZ t Karl Marx 28-31; 25 4-259 t
:.:linand Tonnies 3z-33 r Emile Durkheim 3+-37 r Max Web er 38-45i 220-223
Cunoasterea societefii
poate fi oblinutd numai prin
cercetarea stiintifici...
Cu toate acestea, pe fondul
. :-:ertitudinii sociale din Fran!a,
:-.:soful socialist Henri de
i r.nt-Simon a incercat si analizeze
:=rzele schimbirii sociale Ei modul
:are poate fi realizati ordinea
- observafie. Argumentul central al
. ::iald.
EI a sugerat ce exista un
.-:ar al progresuiui social gi ci
. ::ietatea trece printr-o serie de
::ape diferite. Dar protejatul sdu,
.r.-guste Comte, a fost cel care a
:::voltat aceaste idee, ddnd nagtere
-..ei aborddri cuprinzdtoare a
pe principii
'::diului societelii
.:::nqifice, pe care a numit-o iniliaI
:-:ica sociali", dar mai tArziu a
::scris-o drept,,sociologie".
ir,tele ge gi transformi
l:nte era un copil al Iluminismului,
, :arui gAndire era inridicinati in
.:ealurile epocil raliunii, punAnd
:::ent pe ceea ce e rafional gl
: ::ectiv. Aparilia metodei gtiinfifice
.:- cadrul Iluminismului a influenlat
::crdarea filosoficd a lui Comte. El
tuHultIITIl,t s0cr0r0GrH
...9i prin observarea
legilor care guverneazi
stabilitatea sociali
si schimbarea sociali.
inlelegerea gtiinf ifici
a acestor legi poate
aduce schimbarea.
a fdcut o analizd detaliatd a gtiingelor
naturale gi a metodologiei lor, iar
apoi a propus ca toate ramurile
cunoagterii s5 adopte principiile
gtiinlifice gi si igi bazeze teoria pe
,,pozitivismului" lul Comte este acela
cd cunoagterea validd a oricdrui
lucru nu poate decurge decAt din
cercetarea qtiinlificS, pozitivd. El
vdzuse puterea transformatoare a
gtiinlei: descoperirile gtiin!ifice au
furnizat progresele tehnologice care
au adus Revolulia Industrial5 gi au
creat lumea modernd in care tr5ia.
A venit vremea, spunea el,
pentru o gtiin!5 socialS care nu
numai ci ne-ar oferi o infelegere
a ordinii Ei schimbirii sociale, ci
ne-ar pune la dispozilie Ei mdloacele
de transformare a societdfii, in
acelagi mod in care Etiinlele exacte
au ajutat la modificarea mediuiui
nostru fizic. El a considerat studiul
societilii umane sau sociologia
ca fiind cea mai dificili si mai n
23
Auguste Gottc
Auguste Comte s-a nascutitr
Montpellier, Franfa. Parinlii tui
erau catolici gi monarhigti dar
Auguste a respins religia qi a
adoptat republicanismul. In r8u
a devenit asistentul lui Henri de
Saint-Simon, care i-a influenfat
foarte mult ideile privind stu-
diul qtiinlific al societifii. in
urma unor neinfelegeri, Comte
l-a pdr6sit pe Saint-Simonin
r8z+ gi gi-a inceput Cursul de
f ilosofie pozitivd, sustinut prin-
tre algii de John Stuart MiIl.
Comte a suferit in acest
timp de tulburari psihice, iar
cdsnicia lui cu Caroline Massin
s-a incheiat prin divor!. Ulterior
s-a indrdgostit nebuneqte de
Clotilde de Vaux (care era sepa-
rata de sotul ei), dar relalia lor a
ramas neconsumata; ea a murit
in ]846. Comte s-a dedicat apoi
scrisului gi fundamentdrii unei
"religii pozitiviste a umanitatii".
A murit la Paris in 1857.
Lucrlrinajore
r83o-r842 Curs de filosofie
pozitivd (gase volume)
r8&8 Discurs asuprc- spiritului
pozitiv
185r-1854 Sistem de politicd
pozitivd (patru volume)
24 eW&&$&Ye &&ffiYX

complexe dintre gtiinle, numind-o Comte a identificat trei etape ale progresului in intelegerea

,,Regina gtiinfelor". umanl asupra lumii. Etapa teologicd s-a incheiat odate
cu Iiuminismul, la sfirgitul secolului al XVIII-lea. Atentia
Argumentul lui Comte ci studiul
s-a indreptat dinspre divin cdtre om, intr-o etapl metafizici
gtiinlific al societdlii e o culme a a gAndirii raqionale, trecAndu-se apoi la o etapl finald,
progresului pe calea cunoagterii a in care gtiinta oferd explica!iile.
fost influengat de o idee propusd de
Henri de Saint-Simon 9i este redat
sub forma "legii celor trei stdri".
rafi
Aceasti lege afirmd cd inlelegerea
noastrA asupra fenomeneior trece
prin trei etape: o etapd teologicd, in
M Etapa
teologici 4JIl.\
,."*
netanzici
Etapa,.r'ri:,::.iii'i!rl
+tunr4nnJii$
.:,..;,.1,'',i:t

care se considerd cd unul sau mai

muili zei reprezintd tuturor
cauza
Iucrurilor; o etapd metafizic5, in care
explicafia este oferita in termenii
unor entiteli abstracte, gi o etapi
pozitivd, in care cunoasterea este
verificatd prin metode gtiintifice.
Marea teorie a evolufiei sociale
formulatd de Comte a devenit
totodatl Ei o analizd a progresului
social - o alternativd Ia enumerarea
pur descriptivd a stadiilor societale:
stadiul omului vAndtor-culegdtor,
stadiul nomad, stadiul agricol
gi stadiul industrial-comercial.
Societatea francezS, sugera Comte,
a traversat etapa teologicd pdnH Ia
Iluminism, iar ordinea sociald se
baza pe reguli care erau in esen!5
religioase. in urma Revoluliei din
1789, societatea francezd a intrat
intr-o etapi metafizici, fiind
guvernatd de principii si idealuri
seculare, in special dreptul Ia
*tta ;a:r.:1
Sociologia nu este a$adar
un auxiliar al vreunei alte
gtiinfe; ea este in sine o $tiinte
distincti si autonome.
EmileDurkheim
'q&tr ffi
*w.
ew
Societateaunani
timpurie r79() 18()(, rSro
libertate si egalitate. Comte considera
cd, prin recunoagterea neajunsurilor
societd!ii postrevolu!ionare, aceasta
avea acum posibilitatea sI intre in
faza pozitivi, in care ordinea sociald
ar putea fi determinate gtiinlific.
O gtiinfi a societifii
Comte a propus un cadru pentru
noua ;tiinfd a sociologiei, bazat pe
gtiinfele,,concrete" existente. EI
a organizat o ierarhie a gtiinfelor,
aranjatl in mod logic astfel incAt
fiecare gtiinla sd contribuie Ia cele
care i-au urmat, dar nu gi 1a cele care
au precedat-o. incepAnd cu matema-
tica, ierarhia trecea prin astronomie,
fizich 9i chimie, pAnd la biologie.
Culmea acestei ordini ascendente a
-pozitivitetii" a fost sociologia. Din
acest motiv Comte a simqit cA este
necesar si aibi o inlelegere aprofun-
dati a celorlalte gtiinte gi a metodelor
lor inainte de a incerca si ie aplice
studiului societEtii.
Esenlial a fost principiul
verificdrii prin observalie: teorii
suslinute de fapte. Dar Comte a se naste predictia;
recunoscut de asemenea cd este
necesar si existe o ipotezd care sd
ghideze direc!ia cercetdrii gtiin!ifice
$i se determine domeniul de apli-
care ai observaliei. EI a impdrlit
sociologia in doul mari domenii de
studiu: ,,statica social5", forlele care
determini ordinea social5 si mentin
182(, r83(, Prezent
coeziunea sociald, gi,,dinamica
sociald", forlele care determind
schimbarea sociald.
O inlelegere ;tiinfificd a acestor
forle oferi instrumentele necesare
pentru a duce societatea cdtre stadiul
ei final, pozitiv de evolulie socialS.
Degi Comte nu a fost primul
care si incerce o analizd a socie-
t5tii umane, el a fost un pionier in
stabilirea faptului cd aceasta este
ceva ce poate fi studiat gtiinlific.
in plus, filosofia sa pozitivisti a
oferit atAt o descriere a societalii
industriale seculare, cAt gi mijloacele
de reallzare a reformei sociale. El
credea cd la fel cum $tiinla a rezolvat
problemele concrete din lumea reald,
sociologia - ca Stiinta uitimd 9i liant
al celorlalte gtiinle - poate fi aplicatd
,j:.r.- i.&*
'3)E '&r".r.*-
':r!"
"&{1
Din gtiin!d
din prediclie
izvordgte actiunea.
AugusteGomte
ww
 fulr0ArtrtHTH.r $ilcrfr rst}*r$ 25
:::rlemelor sociale pentru a crea Schimbarea adoptatl de Comte.
:-.ietate mai bune. constdnd in trecerea de la teorie la

Dc l,a
- ::te
teorie la practici
gia structurat ideile in timpul
-::sului care a urmat Revoluliei
idei despre cum ar putea fi pusd in
practici, l-a fdcut sd piardd mul1i
adepli. Mi]1 Fi alli ganditori britanici
*&
au vdzut aceast5 punere in practici Finosofri doar
:::::ceze 9i le-a prezentat in cursul a pozitivismului atAt de prestrictivd au interpretat lumea [-.]
:: - Ce sase volume, Curs de filosofie ca fiind ceva aproape dictatorial, iar ideea este si o schimbim.
: --:::ivd, al cdrui prlm volum a aperut
-
sistemul de guvernare propus de e1 Xillllr:
":elagi an in care Franta a avut ca pe un atentat la libertate.
: = loua revolutie, in iuiie r83o.
)upd risturnarea qi restaurarea
.-:arhiei, opinia francezilor era
in acest timp, aplruse deja
abordare alternativi a studiului gti-
o

inlific al societdlii. Pe acelagi fundal

:-:irtiti intre cei care doreau
::::nea gi cei care cereau progresul.
l:=te credea ci pozitivismul sdu
:::ea o a treia cale, un plan de
I -::une ralional, mai degrabd decAt
::clogic, bazat pe un studiu obiectiv
:. sccietilii.
Teoriile sale i-au cAgtigat admi-
:;:rri tot atAt de mul1i cAt gi critici
: :-::tre contemporanii s5i.
Jnli dintre cei mai mari susli-
r:ori ai sdi au fost in Marea Brita-
- -=. inclusiv intelectualul liberal
" ::n Stuart Mill, care i-a oferit
.::ijin financiar pentru a-gi per-
---:e sd igi continue proiectul, gi
-.::riet Martineau, care a tradus
- '"'ersiune adaptatd a lucrdrii
: =-e in limba englezS.
Din pdcate, repuratia pe care gi-a
:::struit-o Comte a fost afectatd de
. -:rarea sa ulterioarS, unde a descris
al tulburdrilor sociale, Karl Marx a
oferit o analizb, a progresului social
bazati pe gtiinla economiei Ei un
model de schimbare bazat mai
degrabd pe acliuni politice decAt
pe rafionalism. Nu este diflcil sd
vedem de ce, intr-o Europd copleqitd
de revolu!ii, sociologia pozitivistd
a lui Comte a fost eclipsatd de
preten!iile socialismului gi capita-
Iismului, care incepuserd sd-i faci
concurente. Cu toate acestea, Comte
Ei, intr-o mai micS mdsurd, mento-
rul sdu Saint-Simon au fost primii
care au propus ideea de sociologie ca
fiind o disciplinl bazatd pe principii
Stiintifice mai degrabl decAt o un principiu cdlSuzitor. r
w*
simpld teoretizare. Mai cu seamS
el a stabilit o metodologie de obser-
vafle gi teorie a gtiinlelor sociale
preluatd dlrect din gtiinfele fizice.
Cu toate cd sociologii care i-au
^ . ,A
urmat, in special Emile Durkheim,
nu au fost de acord cu detaliile
pozitivismului gi cu aplicarea sa,
Comte le-a oferit o bazA solidd de
la care si porneascd. Degi in prezent
visul lui Comte despre sociologie
ca fiind "regina qtiinlelor" poate
plrea nalv, obiectivitatea pe care a
sustinut-o el continul sd rimAn5

.--:Cul in care pozitivismul ar putea

:. :plicat intr-un sistem politic.
I
'::ericirea din viafa personal5
:-'"'ortul, depresia gi o aventurd
::=gicd) este adesea consideratl a fi
: ::za schimbdrii in gAndirea sa: de
. : abordare gtiintifice obiectivl
:::e analiza societatea 1a o expu-
-::e subiectivd gi cvasireligioasi a
--.Cului in care ar trebui sd fie.

Revolulia din ra3o din Eranfa a coincis

: - ::rbiicarea cdrlii lui Comte privind
: ::::ivismul gi pirea sd aducd epoca
: :: :resului social la care sperase el.
26

IITGIARIIN U ilDEPTlIDElI , il
lIU ABT ]IIGI ll 1TGAIUBA GU
ruilfiIffit DI]I SPTGIA UMAilI
K&mmrff il[RTrlrElu 11802-1&?&]

t':':: ::': :

t11'eor[rExr. ":' '':":''

FOCUS
Eemini-s$ulr$ing4!,qptatea' .' Statele Unite ...totugi, aceste
sociali sunt fondate pe principiul drepturi sunt acordate
drepturilor egde- numai birbafilor...
MOMENTE.CHEIE
rzgr Olympe de Gouges, autoare
gi activistl politicl de origine
francez5; pu,b.liee De.elar:A-Ud :,
:.:.,'
drepturilor,'f:elneli.$i'cetdt,.en-ei.:,'.:,:
drept raspuft Deeliirati4: :'::1,
;
drepturilcir.6triuhi:g,i?le,,:.a: :: :,'.: ::
cet 5leanului di nt't781t,

r8oz-r834 Sclaviaestqdesfili*'r .,
...iar femeile sunt
late in Imperiul Britiln ig i;' :1;; ;.,,,:,,' ;
1,
tratate ca nigte cetileni
1869 Harriet Taylor gl':Joho:,:.':::::': ', deminaadoua.
Stuart MilI scriu irnpreune,,rt.,-. .'
eseul -supunerea ferneild';,. t:, ,''l,

1949 Lucrarea lui Simbne:de.l. ;., .

Beauvoir Al doilea sex pune
bazele celui -de-al doilea val"
.] ntr76, Declaratia de indepen-
al feminismului, in anii ^! o.nq, a Statelor unrte proclama:
r960-r980.
I Considerdm ca evidente prin
r98r Conventia Naliunilor 'l ' ele insele adevirurile urmitoare:
Unite asupra Eliminlrii Tuturor - toli oamenii sunt creati egali; ei sunt
Formelor de Discriminare fald inzestrafi de Creator cu anumite
de Femei este ratificate de drepturi inalienabile; printre aceste
188 de state. drepturi se aflS viafa, libertatea gi cdu-
tarea fericirii. Mai mult de 5o de ani
mai tArziu, intre 1834 gi 1836, Harriet
Martineau a cSlStorit prin Statele
Unite gi a inregistrat o imagine foarte
diferita a societd!ii americane. Ceea
ce a vizut reprezenta o discrepanld
marcanta intre idealurile egalitd!ii 9i
democrafiei, pe de o parte, gi realitatea
vielii in
SUA, pe de altd parte.
inainte de aceasti cdldtorie,
Martineau igi f5cuse un nume ca jur-
nalist prin textele scrise pe teme de

, {3i si: Judith Butler 56-61 r R. W Connell 88-89
" .zlaway 248-249 . Christine Delphy:rz-:tz
:.:nie politici 9i probleme sociale,
'.:- :5 in cdl5toriile ei qi-a notat
- :, =siile despre societatea ameri-
. ' : sub forma unei Iucrdri intitu-
'= -:eory and Practice of Society
-.::.erica, ce a dep5git limitele
.- s:mpIe descrieri, reprezentdnd
=,
,,:.t.-'-zA a formelor de nedreptate
.=-i pe care le-a intAlnit.
trstt-ument
1'ensipirii sociale
, r :: : Martineau, gradul de civilizalie
,:.:: societili este determinat de
- pdrinqi progresigti care s-au
:-:iile in care trdiegte poporul.
. . :,-rile teoretlce nu reprezinti
,=surd a nivelului de civilizalie
-:rei societdll dacd nu se aplici
,:;ror. Asa-zisele idealuri ale socie-
.: -- americane, in special notiunea de
::itate", au fost ,,duse in derizoriu"
. ::actica continui a sclaviei, pe care
,::ineau a identificat-o drept prim
=::p]u a1 faptului ce o anumite parte
, -:ieta!11 domind cealaltd parte.
)e-a lungul vielii, Martineau a
-..-:at continuu pentru a pune cap5t
. a','iei in SUA, aplicdnd in acelagi
i.rngresulContinental a adoptat planul
, este considerate nu doar prima femeie
--.altd conduiti morali pentru guvern
.- - r-ie U76. Dar Martineau s-a intrebat
. :: ','irtutile sociale erau posibile intr-o
..::ate caracterizate de nedreptate.
ruH0RltlrHTH.rs0cr0r0Grrs 2t
r SylviaWalbyg6-99 r
r Ann Oakley 318-319
timp principiile ei privitoare la ceea
ce constituie o societate civilizatd
pentru a identifica gi a se opune altor
forme de exploatare gi opresiune soci-
a15, cum ar fi tratamentul nedrept al
clasei muncitoare in Marea Britanie
industrializatd gi subjugarea femeilor
in Iumea occidentald.
Martineau a subliniat ipocrizia
unei societdli care se mAndrea cu
libertatea promovatd, dar continua
sd oprime femeia. Acest tratament
reprezenta in mod deosebit un afront
pentru cd, sublinia ea, femeile repre-
zintd jumitate din rasa umanS: ,,Dac5
ar fi si facem un test al civilizaliei,
nu putem gdsi unul mai precis decAt
starea acelei jumateli a societalii
asupra cdreia are putere cealaltd
jum5tate". Spre deosebire de mulli
dintre contemporanii sdi, Martineau
nu doar a militat pentru dreptul la
educalie sau Ia vot al femeiior, ci
a descris modul in care societatea
limita libertatea femeilor atAt in viata
domesticd, cat gi in cea pub1ic5.
Martineau a fost faimoasd in tim-
pul vielii, dar contribulia ei la dezvol-
tarea sociologiei nu a fost recunoscutd
pAnd de curAnd. in prezent insd, ea
care a realizat un studiu metodic aI
societdlii, ci 9i prima care a formulat
o perspectlvd sociologicH feministd. r
Ilarriet Martineeu
Harriet Martineau s-a nascut
in Norwich, Anglia, fiica unor
asigurat ci are o educalie buni.
Ea a manifestat un interes tim-
puriu pentru politica gi econo-
mie, iar dupi moartea tatelui
siu, in razs, gia cAgtigat exis-
ten[a din profesia dejurnalist.
Succesul scriitoricesc i-a permis
sa se mute la Londra, iar ih
1834-1836 sa calatoreasca
pe tot teritoriulsUA.
La intoarcerea in Anglia, ea
a publicat o criticd sociologici
in trei volume a Statelor Unite.
Experienfele avute i-au intErit
angajamentul de a milita pentru
eliminarea sclaviei qi pentru
emanciparea femeilor.
Depi surdainci din adoles-
cen!tr, Martineau a continuat
si lucreze gi si militeze p6na
in anii 186o. La acea vreme se
mutase dejain Lake District,
unde, obligatd si stea doar
in casi din cauza stdrii de
sanatate, a murit in 1876.
Lrcrlrinajore
1832-1834 Illustrotions
of Political Economy
t83z Theory and Practice
of Society in America
183?-1838 How to Observe
Miralsind Manners