Sunteți pe pagina 1din 6

Cuprins

 ascunde

Început


Biografie


Opera
Toggle Opera subsection
o
Romane

o
Eseuri

o
Memorii, corespondență

o
Volume traduse în limba română


Note


Legături externe

Simone de Beauvoir
122 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Unelte













De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Simone de Beauvoir

Date personale

Nume la naștere Simone Lucie Ernestine Marie


Bertrand de Beauvoir 

Născută 9 ianuarie 1908[6] 
Paris, Île-de-France, Franța 

Decedată 14 aprilie 1986 (78 de ani)[6][7] 


Paris, Île-de-France, Franța[8][9] 

Înmormântată Cimitirul Montparnasse 

Cauza decesului cauze naturale (pneumonie) 

Frați și surori Hélène de Beauvoir[2]  

Cetățenie  Franța[10][2] 

Religie ateism 

Ocupație filosof politic[*]


jurnalistă
romancieră[*]
autobiografă[*]
eseistă
activist politic[*]
diaristă[*]
epistolier[*]
filozof
critic literar[*]
scriitoare
autoare
feministă[*]
philosophy teacher[*] 

Limbi vorbite limba franceză[11] 

Pseudonim Le Castor[1]  

Studii Universitatea din Paris


lycée Fénelon[*]

Limbi limba franceză  

Mișcare/curent ateism, feminism, existențialism  
literar

Opere Les Mandarins[*]


semnificative Quand prime le spirituel[*]
Pyrrhus et Cinéas[*]
Al doilea sex
L'Invitée[*]
La force des choses[*]  

Influențe[ascunde]

Jean-Paul Sartre[3]
Alfred Adler[4]  

Note

Premii Premiul Goncourt


Jerusalem Prize[*]
Premiul Statului Austriac pentru
literatură europeană[5]
honorary doctorate of Concordia
University[*]  

Semnătură

Prezență online

Internet Movie Database


Modifică date / text 

Simone de Beauvoir (pronunție franceză:   audio; n. 9 ianuarie 1908, Paris, Île-de-


France, Franța – d. 14 aprilie 1986, Paris, Île-de-France, Franța)a fost
o eseistă, scriitoare (premiată cu Premiul Goncourt 1954), și în același timp o figură
de marcă a existențialismului și a feminismului în Franța, militantă a mișcării
intelectuale contestatare de după al Doilea Război Mondial.

Biografie[modificare | modificare sursă]
Născută într-o familie burgheză și catolică, adoptă ateismul încă din adolescență,
hotărându-se să-și dedice viața scrisului și studiului. Îl întâlnește pe Jean-Paul
Sartre, cu care va lega pe parcursul întregii vieți o relație de iubire și prietenie
devenită legendară.[12] Începe ceea ce va numi faza "morală" a vieții sale, obiectivată
mai întâi prin eseul Pyrrhus et Cinéas (1944), romanul L'Invitée și, în sfârșit,
publicarea lucrării filozofice Pour une morale de l'ambiguïté, în 1947. Alături de Jean-
Paul Sartre, va construi proiectul existențialist, deopotrivă etic, filozofic și literar, al
intelectualului angajat. Militează public alături de acesta, criticând poziția Franței în
conflictul din Algeria și manifestându-se în general împotriva colonialismului
anacronic și a oricărei opresiuni colective sau individuale.
Simone de Beauvoir și Jean-Paul Sartre în 1955

În 1949 apare faimoasa sa lucrare Le Deuxième sexe (Al doilea sex), în care e


descrisă cu splendida acribie argumentativă o istorie a opresiunii feminine de-a
lungul secolelor și o tipologie a caracterelor deformate astfel de o tradiție milenară.
Tratatul, considerat o biblie a feminismului, pornește de la principiile existențiale
asupra contingenței și libertății expuse în cartea lui Sartre, Ființa și neantul.

Respingând mitul pios și rizibil al "eternului feminin", ideea unei "naturi" feminine ca
esență imuabilă și eternă, statuează celebrele cuvinte: "Femeie nu te naști, ci devii".
În anii următori, după premiul Goncourt acordat pentru romanul Les Mandarins,
interesul său se va îndrepta spre scrierile autobiografice, în care va descrie cu
precădere anii petrecuți lângă Sartre în diversele angajări și evenimente ale epocii.
Participă alături de el la multiple acțiuni publice și la redactarea revistei Les Temps
modernes, îngrijindu-se în același timp și de buna editare a manuscriselor sartriene.
Moare, zi după zi, la șase ani după moartea lui, lăsând în urmă o remarcabilă operă
literară, eseistică și memorialistică. În La Cérémonie des adieux va înregistra aceste
ultime cuvinte ale lui Sartre: "Moartea nu ne va reuni. Așa stau lucrurile. Cu toate
astea, e splendid în sine că am reușit să ne trăim viețile în armonie pentru atâta
vreme." Trupul său va fi îngropat în cimitirul Montparnasse, alături de cel al lui Sartre.

Opera[modificare | modificare sursă]
Literatură franceză
După categorie
Istoria literaturii franceze
Medievală
Secolul XVI - Secolul XVII
Secolul XVIII - Secolul XIX
Secolul XX - Contemporană
Scriitori francezi
Listă cronologică
Scriitori după categorie
Romancieri - Dramaturgi
Poeți - Eseiști
Scriitori de povestiri scurte
Scriitori de literatură SF
Scriitori de literatură fantastică
Portal Franța
Portal Literatură

Romane[modificare | modificare sursă]
 L'Invitée, 1943
 Le sang des autres, 1945
 Tous les hommes sont mortels, 1946
 Les Mandarins, 1954, premiul Goncourt
 Les belles images, 1966
 La femme rompue, 1968
 Quand prime le spirituel, 1979
Eseuri[modificare | modificare sursă]
 Pyrrhus et Cinéas, 1944
 L'Existentialisme et la Sagesse des nations, 1945
 Pour une morale de l'ambiguïté, 1947
 Le Deuxième sexe, 1949
 Privilèges, 1955
 La Longue Marche, 1957
 La Vieillesse, 1970
 Faut-il brûler Sade?, 1972
Memorii, corespondență[modificare | modificare sursă]
 L'Amérique au jour le jour, 1948
 Mémoires d'une jeune fille rangée, 1958
 La Force de l'âge, 1960
 La Force des choses, 1963
 Une Mort très douce, 1964
 Tout compte fait, 1972
 La Cérémonie des adieux, 1981
 Journal de guerre, 1990
 Lettres à Sartre, 1990
 Lettres à Nelson Algren, 1997
 Correspondance croisée. 1937-1940, 2004
 Cahiers de jeunesse, 2008
Volume traduse în limba română[modificare | modificare sursă]
 Femeia pierdută, traducere Cornelia Sebe, Editura Opan H, 1993 ISBN: 973-
96346-0-5
 Invitata, traducere Maria Ivănescu, Editura Opan H, 1994 ISBN: 973-96346-4-
8
 Puterea vîrstei, Editura Amarcord, Timișoara, 1998 ISBN: 973-9244-40-8
 Al doilea sex, Editura Univers, 1998 ISBN: 973-697-575-4
o Al doilea sex, traducere Diana Crupeschi, Editura Univers, 2004
 Imagini frumoase, traducere Ileana Vulpescu, Editura Paralela 45, 2005 ISBN:
973-697-575-4
 Toți oamenii sunt muritori, traducere Florica-Eugenia Condurachi, Editura
Univers, 2008 ISBN: 978-1-60257-096-2
 Sîngele celorlalți, traducere Ileana Vulpescu, Editura Paralela 45, 2008 ISBN:
978-973-47-0392-0
 Femeia sfâșiată, traducere Livia Iacob, Editura Univers, 2009 ISBN: 978-1-
60257-159-4
 Memoriile unei fete cuminți, traducere Ioana Ilie, Editura
Humanitas,2011 ISBN: 978-973-50-3148-0
 Criză la Moscova, traducere Viorel Vișan, Pandora Publishing, 2014ISBN:
978-973-1989-42-6
 Femeia sfâșiată, traducere Anca Milu-Vaidesegan, Editura Humanitas, 2014 ISBN: 978-
973-689-673-6

S-ar putea să vă placă și