Jean Piaget

Jean Piaget a fost un psiholog, biolog, logician și filozof elvețian, cunoscut pentru contribuțiile sale
din domeniul epistemologiei și psihologiei dezvoltării.

Născut la Neuchâtel (Elveția), ca cel mai mare copil a lui Arthur Piaget, profesor de literatură
medievală la Universitate și Rebecca Jackson. La vârsta de 11 ani, când era elev la școala latină de la
Neuchâtel, a scris o scurtă notă despre o vrabie albinoasă. Această scurtă notă este considerată ca
începutul unei strălucite cariere științifice, constând în peste șaizeci de cărți și câteva sute de articole.

Interesul său pentru moluște s-a amplificat în timpul adolescenței târzii, până la punctul în care, la
terminarea școlii, a devenit un malacolog bine cunoscut. A publicat numeroase articole în acest
domeniu, care a continuat să-l intereseze de-a lungul întregii vieți.

După absolvirea școlii, a studiat științele naturale la Universitatea din Neuchâtel. În timpul acestei
perioade, a publicat două eseuri filosofice pe care le-a considerat drept „lucrări de adolescență” dar care
au fost importante pentru orientarea generală a modului său de gândire.
După un semestru petrecut la Universitatea din Zürich unde a arătat un deosebit interes pentru
psihanaliză, a părăsit Elveția pentru a pleca în Franța. Și-a petrecut un an lucrând la Ecole de la rue de la
Grange-aux-Belles o instituție pentru băieți, creată de Alfred Binet și condusă de De Simon care,
împreună cu Binet a desăvârșit un test de inteligență. Acolo Piaget a standardizat testul de inteligență a
lui Burt și a făcut primele studii experimentale asupra dezvoltării inteligenței.
În 1921, a devenit director de studii la institutul J. Rousseau din Geneva la cererea lui Sir Ed.
Claparéde și a lui P. Bovet.
În 1923 s-a căsătorit cu Valentine Châtenay. Cuplul a avut trei copii, Jacqueline, Lucienne și
Laurent, a căror dezvoltare intelectuală a fost studiată de Piaget din fragedă copilărie până când au
început sa vorbească.
Succesiv sau simultan, Piaget a ocupat câteva posturi: psihologie, sociologie și istoria științelor la
Neuchâtel din 1925 până în 1929; istoria gândirii științifice la Geneva din 1929 până în 1939; Biroul
Internațional de Educație din 1949 până în 1967; psihologie și sociologie la Lausanne din 1938 până în
1951; sociologie la Geneva din 1939 până în 1952, apoi psihologie genetică și experimentală din 1940
până în 1971. În 1955, a creat și a condus până la moarte Centrul Internațional de Epistemologie
Genetică.
Într-o perioadă de șase decenii, Jean Piaget a desfășurat un program de cercetări naturaliste, care
a afectat profund înțelegerea noastră asupra dezvoltării copilului. Piaget și-a denumit lucrarea teoretică
generală de bază "epistemologie genetică" pentru că a fost în primul rând interesat de cum se dezvoltă
cunoașterea în organismul uman.
Conceptul de structură cognoscibilă stă la baza teoriei sale. Structurile cognoscibile sunt modele
fizice sau mentale de acțiuni care subliniază acte specifice de inteligență și corespund unor stadii ale
dezvoltării copilului. Conform teoriei lui Piaget, există patru stadii de dezvoltare: senzorio-motor,
preoperator, operații concrete și operații formale. În stadiul senzi-motor (0-2 ani), inteligența ia forma
acțiunilor motoare. În perioada de preoperații (3-7 ani), inteligența este intuitivă. În timpul stadiului de
operații concrete (8-11 ani), structura cognoscibilă este logică, dar depinde de referințe concrete. În
stadiul final de operații formale (12-15 ani), gândirea implică noțiuni abstracte.
În timp ce stadiile cunoașterii identificate de Piaget sunt asociate cu diferențele caracteristice
vârstei, ele variază de la individ la individ. Ba mai mult, fiecare stadiu are mai multe forme structurale
distincte.
Piaget a fost un scriitor prolific și a publicat cărți ca Biologia și cunoașterea, Concepția copilului
asupra lumii, Limbajul și gândirea copilului, Epistemologie genetică.

Opera lui Piaget constituie o sursă de inspirație în domenii ca psihologie, sociologie, educație,
epistemologie, economie și drept. El a fost răsplătit cu numeroase premii în toată lumea.
Jean Piaget (1896-1980) a identificat stadii de dezvoltare mintală, numite Schema, și a stabilit
domeniul teoriei cognitive și psihologia dezvoltării, însă a fost un biolog care a studiat mai intâi
moluștele (publicând 20 de lucrări până la vârsta de 21 de ani).
Jean Piaget s-a născut în Neuchâtel (Elveția) pe 9 august, 1896, fiind cel mai mare copil al lui
Arthur Piaget, professor de literature medieval și al Rebeccăi Jackson.
La vârsta de 11 ani, în timp ce era elev la liceul Neuchâtel Latin, Jean Piaget a scris o lucrare
despre vrăbiile albinoase, lucrare care este considerată începutul carierei sale științifice strălucite.
După absolvirea liceului, Jean Piaget a studiat științele naturale la Universitatea din Neuchatel,
unde a obținut titlul de doctor.
În perioada următoare, după ce a petrecut un semestru la Universitatea din Zürich, Jean Piaget
dezvoltând un interes mare pentru psihanaliză, s-a mutat în Franța, unde și-a petrecut un an lucrând la
Ecole de la rue de la Grange-aux-Belles, instituție înființată de Alfred Binet, standardizând testul de
inteligență Burt și făcând primele studii experimentale ale minții în creștere.
În perioada următoare Jean Piaget a fost profesor pe mai multe discipline: psihologie și sociologie
la Neuchâtel între anii 1925-1929, istoria gândirii științifice la Geneva între anii 1929-1939, psihologie și
sociologie la Lausanne 1938-1951, sociologie la Geneva 1939-1952, Biroul Internațional de Educație
1929-1967, apoi psihologie genetică și experimentală din 1940 până în 1971.
Din anul 1955, Jean Piaget a creat și condus Centrul International pentru epistemologie genetică,
până la moarte sa din anul 1980.
De-a lungul carierei sale în psihologia copilului Jean Piaget a identificat patru etape de dezvoltare
mentala, numite Schema, acesta afirmând faptul că „toți copiii se nasc cu o structură mentală foarte
extinsă (moștenită genetic și dezvoltată) pe care se bazează învățarea și cunoașterea ulterioară”.
Jean Piaget este responsabil pentru dezvoltarea noilor domenii de studiu științific, cum ar fi teoria
cognitivă și psihologia dezvoltării.
Jean Piaget a primit, pentru munca depusă în domeniul dezvoltării mintale, Premiul Erasmus în
anul 1972 și Premiul Balzan în anul 1978.