I.

De la observatie la model: caIeul

9i metodologie 7
II. De la vederea colorat<'i la combate-
rea durerii 19
III. Biostructura, apa, cnergie 30
IV. Biocataliza 41
V. Citeva clase de substante bioactive SO
VI. Citeva clase de medicamente 60
VII. Imbatrinire 9i anti-imbatrinire 73
VIII. Fenomenele de aparare 9i de anti-
bioza 80
IX. Cancerul 89
X. Aparitia materiei vii 9i codul ge-
netic 96
 De la observatie la model:
calcul ~l metodologie

"Lumea este condusa de numere" - sustineau,

acum peste 2 500 ani, discipolii lui Pitagora. Acum
mai bine de trei seeole, Galilei spunea ca "natura
este 0 carte scrisa in limba matematieii". In 9tiin-
tele de ieri 9i de azi, cartile despre natura s-au scris
tot mai sistematie in "limba matematicii" pentru
ca, prin mijlocirea observatiilor cantitative, ni s-au
dezvaluit 9i ni se dezvaluie cele mai diverse aspecte
ale fenomenelor 9i structurilor Lumii.
In chimie, masuratorile - in ultima instanta sub
forma de cintariri, au fundamentat treptat teoria
atomo-moleculara. Legea proportiilor definite 9i le-
gea proportiilor multiple au evidentiat insemnata-
tea numerelor intregi 9i au sugerat existent a atomi-
lor, asociati in molecule dupa reguli de valenta. In-
vestigatiile asupra compozitiei 9i structurii "atomi-
lor" au sugerat existenta unui numar earacteristic,
intreg, de particule - electroni, protoni, neutroni.
Tabelarea elementelor dupa greutatea lor atomica
a scos la lumina 0 "periodicitate". Insu9irile ehimice
sint functie (cvasi) periodidi de gDeutatea atomic a
;;;i se introduce un alt numar intreg caracterizant,
numarul atomic; nu este 0 simpla "numerotare",
ci expresia numarului de sarcini electrice "elem2H-"
tare" ale nucleului atomic.
Observatorul "de prima instanta" se poate sil1'lti
derutat in prezenta greutatilor atomice care TIU
sint exprimate (eu exceptia "bazei" de comparaFe)
prin numere intregi ; insa ele sint explicate - in
"a doua instanta" - prin aceea ca elementele, in
sbre "naturala" sau in laboratoarcle chimi$tilc)r,
sint amestecuri de izotopi - :;;iin ,,;'\ treia instanta"
- prin aceea ca in operatia de sintcztl a nucleelor
elementelor, S2 elibereaza energic, ia1' energia are
un echivalent de masEi.
In aceasta viziune, hidrogenul este "materialul-
unitate" prin "condensarea" caxuia sc constituie in-
treaga diversitate a lumii chimicc.
Reactiile chimice sint simbolizate, oricum, prin
ecuatii "in numere intregi" (numarul atomilor din
moleculele respective) sub care se scriu masele co-
respunzatoare (ce pot fi neintregi, din motivele
aratate mai sus). Sinteza (prin arderea hidrogenu-
lui) a apei se scrie
2H2 + O2 = 2H20
2.2 + 2.16 = 2.18
(4 + 32 = 36)
(am rotunjit numerele). Chimistul $tie cit sa puna
din ingredientele ce interactioneaza, pentru a ob-
tine cantitatea dorita de substanta - rezultat, fara
a ramine - caimpuritati -, resturi neutilizate din
J'f::'aetanti. (E adevarat CR, in practica, reactantii 111.1
puri de aceea, ecuatia stochiometrica este 0
r1fscriere idealizata.).
112 intoarcem 18. PitagoI"a. Inceputul specula-
.iilor sale "nurnerologice" se datofe:;>te observatiilor
!in dOll'leniul acusticii. Se spune ca, izbit de faptul
ciocnirea dLorva nicov!JJe cu docan dtldea
iU.DJ?te de In.altinli cl,?osebite, 0, r;1'Vtxt idee a Ie cin-
ar:2aE;C~l ~i a constatat asHel ca. sunetelor distantate
ycin intervalul de octava Ie corespundeau greutati
in raport de 2 . J iar celor care, impreuna, sunau
greLlLir1 in raport de fractie subunitara,
intre numere mici. Observatii pe corzi vibrante i-au
ar,iitat ca la lungimea'~' se emitea un sunet cu 0
uetava mai a::;cutit 9i ca raporturile numerice sub··
unitare identificate pe masele metalic2 se regaseau
~i in armonia sunetelor produse de oscilatiile corzi-
. In termenii fizicii de azi, vom spune ca avem
de-a face cu oscilatori, ea oscilatiile se definesc prin
frecventa lor f:;;i ca oscilatiile cu frecvente f/2,
f /3 ... sau 2f, 3f. .. sint armonicele (inferioo.re 9i su-
perioare) ale lui f.
ee se intimpla daca un oscilator cu frecvente fl
S2 gas29te in cimpul de actiune 0.1 unei oscilatii
("unde") de frecventa diferita 12 It? Daca dife-
renta est,:; notabila, la acela~i ordin de marime, in-
fluenta nu este interesanta. Dara diferenta este
"minima", f I incepe sa oscileze: fen0lTlen ul est::;
llnul de rezonanta, - 0 alimentare selectiva cu
energie in sensul dinspre f~ inspre fl' Fenomenul
de rezonanta ("re-sonanta") este raspunzator de
amplificarea sunetelor in instrumentele muzicale,
probabil $i de perceptia sunetelor (rezonanta acus-
tica.). Pe rezonanta se bazeaza emisia-receptia radio
(rezonanta electromagnetica). Rezonanta este nea- "1'( '(l ce corespunde, in greutati atomo-moleculare la
venita sau primejdioasa in ma9ini cinematice sau 2 X 64
'-.....--'
+ 32 + 2'-.,-
>c 18 -+ 2 X 98
dinamice, dnd vibratiile parazite i$i cresc ampli- •....

tudinile dincolo de limitele de rezistenta ale piese- 128 + 32 +- 36 -+ 196

lor. Rezonanta acustica este 9i ea 0 rezonanta me-
canica. 11latina este un catalizator util, dar are greutatea
Teoria 9i experimentul arata ca in dmpul de ac- Ill()leculara Pt = 195,2. Observam cvasi-egalitatea
III Lee numarul caracteristic" catalizatorului si greu-
tiune al oscilatorului fl intra in rezonanta 9i sune- " ,
I ~ltea produsului final in dublu. Totul S2 petrece ca
tele cu frecvente egale cu armonicele lui fl. Rezu-
</ cum molecula (sau atomul) catalizatorului stringe
mind, putem spune ca, pentru fenomenul de rezo-
nanta, corespondentele numerice nu sint, obligato- la un loc din mediul inconjurator molecule ce pot
riu, de egalitate riguroasa, ci se "admit" tolerante. :tlcatui 0 masa egala cu a lui ; moleculele strinse la
Daca "extragerea" unei oscilatii dintr-un amestec lIn loc, daca au posibilitatea de a reactiona intre
complex pretinde un rezonator bine "acordat" pe ('le, se combina.
o frecventa anumita (ceea ce-i confera selectivita- Metoda camerelor cu plumb folose$te N02 $i O2.
tea), in alte imprejurari este suficienta 0 potrivire Scriem:
aproximativa (in apropierea unei surse de unde, deci 41\0,
dnd intensitatea fenomenului este mare, "recep- Oz + 250 Hz 3
-----: 2504Hz
tia" este posibila la 0 toleranta apreciabila), sau este
chiar necesara raminerea la 0 aproximare (9i nu 0 184

corespondenta exacta), cum se va sugera, de ase- 32 +- 164 ---+ 196

meni, mai departe.
A$adar, corespondentele cu toleranta, la numerele
considerate sau la submultipli ori multiplii lor, se
intilnesc in lumea vibratiilor $i a rezonantei.
Sa examinam dteva exemple de reactii catali-
zate. Catalizatorul este 0 substanta care favorizeaza
o reactie ; simbolurile atomilor sai nu se gasesc in
termenii din stinga sau din dreapta ecuatiilor sto-
chiometrice. Un caz binecunoscut de manuale este
obtinerea acidului sulfuric dupa metoda "prin con-
tact". Ecuatia clasica este
2502 -;- (\ +- 2 H~O -+ 2504Hz
f'~ste0 necorespondenta sau 0 toleranta (de cca 6%)?
Optam pentru a doua interpretare, deoarece se
acorda eu alte observatii, cum ar fi urmatoarea.
:"':;eleniul(78,96) poate fi un catalizator in produce-
!'ea SO;) (80). Insa $i oxidat (Se0:2 = 110) poate
cataliza formarea SO:\ - 9i obervam ca 2Se02 =
= 220, 3S0:\ = 240, deci exist a 0 corespondenta
lntre multipli (altadata intre submultipli), ca $i in
cazul interactiunii sistemelor vibratorii (armonice !).
Pe de alta p~rte, seleniul poate "intoxica" cataliza-
toru1 de platina - ceea ce ne duce cu gindulla fe-
nomene de interferenta sau de bruiaj.
 Exemplele 52 pot AmmU41, 1 ' '1
eu Z'?CL2, I aa,
tV d e pUle'"
'1 1
v

I::=1Z1.11 acidului cianhidrie HeN (27) care intoxic3 llq'atorie da satisfactie 9i in cazul altor sulfati care
catahz3tori meLalici ale "numere carci.cte- 1"jilioneaz,l cite 8 sau cite 7 molecule de apa. Dar
(p:;O(~utiti atomo-moIecu1are! 5int ,I' satisfaetie si in cazul complexonilor - com-
muU{pJii gr~utatii molecu1are ai aC2stuia: Ni I :I I urganici ~ ca~'or actiune nu S2 explica in cadrul
,lei (In
./,r) D' ,U pc,-nct~,
t·", '"nl.Jd,o~",-nk.
'r1"O'.Q"] F' ,.,'~t
SU"lt".cc'
"Ii dOL' clasice despre valenta elementelor ; ei apuea
(H:.>S) 82 pmte constata acela9i tip de relatie. "i tr-un cleste unii ioni m,etalici (anun~* ioni
AsemeneC1 constat5.ri n2 deschid dn.unul unci ana- " i,,1ici :e2i ~u care "corespund" ponc1ero-vibrCl--
liz2 t2orticc: DC care am numit-a analiza 1JOndCTO- Vibrind sincron - se exclude respingerea,
bratorie, d~oarece porne,:;;te de la calculul greu- Ii I se favorizeaza adsorbtia. 8e "da socoteaW.",
tatii moleculare a moleculei (in eazuri - 1imita- iLJ, de sdeetivitatea adsorbtiei a9a-numitor ehe-
de la luarea in considerare a greuta.tii atornice a I I - dupa cum s-a "dat soeoteala" de actiunea
unui metal) 9i 0 interprcteaza prin eoneerl'te nroprij ,i(;JizatoriIor (aItfel descoperiti 9i utilizati pe baza
studiului vibratiilor. Poate di este vorba chiar de d I )ctr empirica 1). Calculul ("socoteala ") ne permi te
interactiuni intre sisteme vibratorii (oscilatori) - ., Jntelu[2n1 si se1ectivitatea schimbatorilor de ioni,
si atun~i metoda de calc1!l devine nwdel !Vom fac2 .;: si 'ads';;rbti~ unoI' medicarnente pc uncle macro-
imediat un pas mai departe in aceClsta directie £0- j Ilo12cule. In toate cazurile analizate (9i sint nume-
losindu-nede date, azi c1asice, de chimie fizica. !IJ(1se !), gasim corespondente numerice cu tolerante
Pina atunci sa cautam s~i dam imagini oarecum in- ;lCceptabile", daca luam in consid2rare submole-
tuitive despre 'ceea ce banuim ca se petrece in lu- 'Ille ~i - uneori - multipli ori submultipli (eu
mea "atomilor chimici". CorespondentCl numerica ilumere intregi: x 2, x 3, x 4 sau: 2, : 3, : 4 etc).
ce atesta apropierea ponderala intre "uniUitile" Pasul urmator poate sa para conventional (sau
care vibreaza favorizeaza apropierea lor spatiala, ,! I'bitrar) - ins a el se inserie in Iogica abordarii
aderenta, adsorbtia (cine se aseamanii, se aduna). I )ondero-vibratorii. Pentru a gasi greutatea mole-
Argumentele cele mai simple ne vin tot dinchimia I ulara propriu-zisa a unei molecule sau submole-
minerala. 8e constata ca numa_rul moleculelor de apa ('ttIe (Ie vom nota cu m respectiv m'), ,adunam pur
in cristalizarea unoI' saruri nu este oarecare. Tob ,j simplu greutatile moleculare ale atomilor com-
Cllaunii i$i adaoga la molecula lor cite 12 molecule I )(ll1enti ; tin em seama de cite ori apare un anumit
de apii (12X18=216). Alaunii sint sulfati dubli; I'd de atom in sistemul (sau subsistemul) analizat
p'ruparea (801,)2 Ia care S2 adaoga un atom A1 tota- (in apa H20, hidrogenul apare de doua ori, iar oxi-
lizeaza 219 (cu 0 mica toleranta fat a de numarul .~l:cnul-0 singura data). Chimia fizica actuala ~i-a
precedent). Aci am Iuat in considerClre submolecu.la ('('ntrat atentia nu numai asupra atomilor compo-
(80/,), ceea ce S2 impune cu at it mai mult in cazul IH'nti, ci 9i asupra legaturilor dintre aee9tia. Fie-
combinatiilor complexe organice. Analiza pondero- (';\rei legaturi ii atribui2 0 vibratie caraeteristiea,
('xprimata ca 0 unda electromagnetica avind 0 anu-
,
mit3. frecventa, sau lungime de unda, sau numar de <:) co :'1
<:)
c~
"7j"-l
0 0
<:..~ ["-:, C'1,. <:).
unda (em-I). Aceste ca1'acteristici au fost C2rcetate ~
C"l 0::> ::"'1

t':
L'-
IQ
0
.----<
le
~H
,'"
ID 0') C'1
"'1'; C-:I
c'..') :")
'0
",j-l
co
'--'
in laborator $i sint tabelate in tralate:. De exemplu, !
.----<

lega.tura (o1'ganica) simpla intre doi atomi de carbon

--C-C- are numarul de unda de eea 1000 em-i. ,~'0;;
'Q
>-M

B OJ H
0 U
U) 0 C'lO
(Legatura -C=C- are alt numar de unda 1). Am
:r.;
b1J
OJ
--1
:~
~u
>-M
H
I it III U U
!I I
U)
>-M

en z
o Ii ~
•... ", U
trecut atunei la urmatoarea conventie : numarul de
)V:;
unda de 1000 em-I ar eorespunde unei greutati '--<
)~
'U
~ 0 0 <:) 0 <:) <:) <:)
0 C;.") m (Y) (Y)

biatomiee de 2C = 24 ; pentru oricare aU numar de S ;:; '0 '0

<:)
I
'":!"! rl rl '0 l() '0
::J CJ '1' C-J <:', rl rl <:'1 ~,
unda, calculam (printr-o regula de trei simpla) greu- Z 'U
I
tate.a submoleculara proportionalii. 0 numim greu- I
-i< co co co co <:'J
tate vibmtorie fi'i 0 notam eu v (sau v', daea ne 1'e- <:'1 ~ "'!. 0::>
'-". 0'::-
> C'O
(Y)
r---
0:)
OD
co
C'1
C'1
~.,Cl
M
1.Q
rl
-i<
'0
'-D
C'J
r---
(Y)

ferim la submolecule). Daca ni se da formula "dez~ rl rl

voltata" a unei molecule organiee, caleulul lui v se ,m

face insumind "greutatile vibratorii" ale tuturor le- H
.2 .S
'0;; ~
'000 0 U) Z ~ 0
gaturilor interatomice din molecula (tin em seama 'ro
CJ .~
b1J ~E~~ I
Uc>UZ
I II I III IIi II
--1 CJ Z U u Z 0
de cite ori este prezenta 0 legatura). Acest v total
coincide citeodata cu m total, ceea ce are 0 semni- 'co
H 'U /'.... co
ficatie pe care 0 yom sublinia la momentul po- 'co ~ 1O co co co co co
8
;:;
::J 0:)
M I 0 I~ co
--........,.,,- LO
LO I·G co M
OD C', co LO
trivit. Z 'U
CJ rl H C'oJ
"" r-<

Ce este, atunci, v ? 0 greutate moleculara a unei

molecule fictive, introdusa in calcul prin conside- 0 co OD co co co co 0
"". "" (Y) OD
r--:- 0:) C'l C'oJ

rente de modelare "vibratorie", dar calculabila dupa > ""

<:',1
0:) '-D'
<:'J
c> a ""-.i m' m'
r--- r---
'''' M C'oJ
"" M

o tehnica mereu aceea~i (~i uluitor de simpla). Fo-

losirea ei in analiza a peste 0 roie de substante ne-a
'co
aratat valoarea ei : "da socoteala" de insu~iri inter- '--<
.2 'co
u uZ Z 0 0 Z
actionale 'cum ar fi cele de cataliza ~i adsorbtie, 'co
0.0
OJ
·s:c
CJ

I II I II I II II ~ ~
u u u u u u Z 0 Z
>-1
esentiale in biologie ~i medicina. Este de notat ca CJ

analiza pondero-vibratorie se aplica eu acela~i suc- 'co

H "d
ces pe numerele m ~i v, ca "rolul" lor poate fi in- 'co ~
::J
0
0
0 0 co
co co "" 0LO 0
co 0
""
co co
co 0
8 0 '-Drl '-D r-< t- -i< '0 '0
tervertit etc. De aceea Ie numim numere caracte- Z
::J OJ
"d
r-< r-< rl r-< r-< r-< r-< M M

rizante.
 , II : (1 ~ c~a catenara ; separarea printr-·un plan rigid
In eataliza, in complexare 9i chelare, in schimbul I ,. It panlor componente reactive etc).
de ioni, in adsorbtia de sub stante farmaeeutice pe inca. 0 data, la sfir:;;itul acestui capi-
po1imeri,cor2sponden~ele dintre numerele , cum poate £i caracterizats.
rizante sintcoresporu::1ente ell tolcrante, mai rnici 1uor2rea pe care 0
sau moderate. anticipat asupra ideii 0 ase-

ll1eYl.2a"aproxirnare" poate fi 0 eerin~a a uJl.ei bune

fl)nc~ionari. In ce sens ? Presupunemca rezonanta
(postulata de noi) este condi~ia aclSoTbtiei reciproce.
Daca potrivirea a1' £i 0.1'fi f03.rt:
grea. Da1' in procesele de cataliza ~;;ibiocataliz3. (~i
- cum vam arguYr12nta - in021e de a
substc:mtelor bioactive p2 receptorii fiziologici 9i
farmacologici) posibilitatea un2i 12gari laxe, rever-
sibile, este 0 necesitate-cerinta.
De fapt nici nu 9tim, in stadiul actual 0.1cerceta-
rilor, cit de mare este toleranta "constatata": Nume-
rele de unda tab elate s1nt ele in:;;ile aproximatii s;i
variaza intrucitva de 10.un autor la altul. Calculele
pe 'care Ie efectuam sintcu "operatorii" cei mai
simpli : proportionalitate direct a (deci liniaritate) :;;i
insumarea aritmetica (deci, inca a data, liniaritate).
Tatonind inspre 0 cre:;;tere a randamentu1ui tehnicii
(sau "metodei"), am introdus unele "artificii", com··
patibile cu ceea ce 9tim azi despre rea1itatea bio1o-
gica : adaogarea sau scaderea - 10.suma -~ a unei
molecule de apa ; neg1ijarea unei grupari -CH2-
intr-o catena (s-ar putea cud a) etc. 0 anumita ex·,
perienta se ,capata prin analiza a sute 9i sute de for-
mule - astfel incH "descompunerea minta1a" a unei H/imine n2precizat ce In,s2amna 0 "tolerant:} ad-
'I' biEi" - ;;;i 0 recunoa~?tern din capul locului.
molecule in submolecule devine din ce in ce mai
largim limitele intervalului de toleranti'J.,
standardizata ~;imai adecvata (portiunea cu cicluri
greu sa respingem obiectia ca - prin artificii de
calcul - putem gasi oricum corespondente cavtate.
Coincidentele ar fi intimplatoare ,~i lucrarea s-ar De Ja vec1erea colorata
reduce la un joc cu numerele (daca nu chiar eu ci-
£rele). Numarul foarte mare de coincidente nume- la combaterea dureni
rice strinse fac neplauzibila interpretarea seeptidt
si eritica. Se inscrie ca un alt argument constatarea
~a analiza pondero-vibratorie s-a dovedit intere-
santa in circa 80% din cazuri - deci nu este 0
prestidigi ta tie-panaceu.

In afara de auz (al carui mecanism impEcii, dupa

cit ~tim, fenomene de rezonanta mecanica, dar nu
procese de biologie moleculara la nivelul urechii),
('xista inca un sensorium determinat de vibratii
(respectiv oscilatii ori unde) : vazul. Vederea colo-
,'ata presupune substante chimice speciale in recep-
Lori. Pe de aHa parte, substantele colorate r2pre-
i:inta - pentru aceea~iculoare - 0 remarcabila
diversitate chimica, de compozitie (speciile de atomi
('c intra in molecule) ~i de structura. Este tentant
S,l incercam sa ne dam seam a de ceea ce aduce po-
;jtiv, in acest domeniu, analiza pondero-vibratorie,
Limitindu-ne la colorantii organici, vom recu-
noa~te ca speciali~tii au precizat inca de mult ea,
pentru a fi colorant (deci pentru a absorbi din spec-
tm in limitele frecventelor luminii vizibile pentru
om), substanta trebuie (in general) sa posede unele
,l(l'upe "cromofore", a carol' actiune este intarita
prin prezenta unoI' grupe "auxocrome". Mai greu a
l"ost sa se explice de ce cutare corp este ro~u ~i nu
verde sau albastru, sau macar sa se precizeze ca- tru1ui (insu\,iri exceptionale de fotocaptor !), l1wdi:l
ract2ristici comune substantelor ee dau aceeai;>i cu- fiind situaUl 1ntre verde-albastru. La hemul (din
18::\re. hemoglobin!'!) se pot lua in considerare trei greut[ti,i
Analiza pondero-vibratorie i\'i propune ga- vibl"o.torii submoleeulare eu armonice de la :3 10. 7
caracteristici in numere caract2ri- medii1f:' siut in oranj ro~;u, ro~u-portocaliu.
:)':ant2 : pen.tt'll '1
1110JeCll.--2 Sa'll perl' t fLl '
1
SU0111012CllJ 'I
..2.
terialul de analiza pondero-vibratorie din care
1•..",., noa,'111;0;U
llt!itilp "n si 1)
2T Q
J.. \:)1..., l..')"'~ <J ~,"~ J " l, ,
a t Ce su-
1 8i face "descompuneri de ipotel:e putem retine din analiz{\?
'C,'t'j'1 '("'L~llj"a I,v,l~nl1'lni .
d . ,,-,L\.- A _ J..",-'j-.L,,--.LL-l~C_.
(de ce un ?) di vibratiile
l!C ca.~_-·;~l-arl1 LlI'111at O1ivelul h:gatvxilor interatomice
de und!"- Astfel, Yn:SUlJl,f'Cl.Za intr,-o oscilatie care S2 propag~i ondu-
numCl-- in spatiu, Receptorii retinieni 31nt molecule
1 de a intra in rezonanta eu vibra1:ia pri-
,Deei
\1= euJorii mc'ntio113t:: dupa care
\1== 31G,OB, Conven'~ional vom ,jn-
vizibi1 eu ro\,u (288), urmind porta-
p'albenul (40
C)'
verdele
\

(520), (pirlCl
t putin Tnai 2xun,ca 0 lurnina "Lmctio-
djagralTlCt macrom.oleculelor de tipul peptidelor horrno-
nu liniara, $i al 91
care-'9i ,,2,nuleaza" , "I"~
(C0. e 3I'n+
"c m<c.c.l n 10('""
'''t1'l~l'Ac,U.
'''In •..c). 0)
-I' '.. ,
multe numore caraeteristiee, rezultanta estc fie
, 't me d"'"
V

I11a]Orlcara. ne
c' v
la aIlLmeCl...:a J'n

dar ele nu se introduc arbitral', ci ca 0 completare.

~·zenJDlificam : rO$ul de Congo an: Tn ==--' 695 :
2= sf v : 2=339,54. in gama de r05;lu ; albastrul
.. '
metllen n
2Te v~_c 9;)2,65 '.
: 2,~c= L1± 96 ,';,,"
') In al b'"",:,LlU Sl '1 C ' n ('L , , •

="-"'495.32 in aJbastru, Fenolftalein.a are rn=558,

111v101et : Im;Cl In me~lu
o , ' A v, l' b' .,
.JazlC 32 IonIZe. '''a'''a
z .. , tre'~C>
'A"'~
v
"'
U

de 1 la 808,8 : 2=40~1,40, in galben. Clorofi1a nOS1ru.

(beb) are v=2346 ; armonica 4 este in violet, ar- 'u' J,))t
I,cl"l 1"l'F':r'ln1",nl"0 ]'-'jel c'~'r~·
:..- ~d <.'.'- L,_",~ tho '-"
I.~L", \!i~1)]'O'lna"
,''--' __ ••.. k _ ,,---;u../~

~1onica 5 in verde, armonicele 6 ~'.i 7 in ro\,u ; sint membrane (tamburina), bare sDlide (CI:;--
cuprinse deci cele tr2i culori fundamentale ale spec~ xilofonul). coloane de fluid (orga, £lautul) -,
deci de compozitie, forme $i structuri diferite. In
acela9i fel, sunetul unui clopot depinde de materia-
Iul metalic, de forma, de marime (corelata strins
cu greutatea) (9i revenim eu gindul la observatiile
lui Pitagora). Modelul nostru nu poate face abstrac-
tie de compozitie 9i de st1'uctura, de v1'eme ce m
se calculeaza pornind de la greutati (mase) atomice,
iar v de la pa1'ticularitatile calitative ale legaturilo1'
interatomice. El "da socoteala" de insu9i1'i (inter-
active) pentru care analiza de compozitie $i de
structura chimica nu par suficiente.
Analiza pondero-vibratorie a aflat criterii pentru
culoarea unei substante ; promitatoare cale pentru
calcularea unoI' criteriicare sa "dea socoteala" de
impresionarea (la prima vedere "chimica", da1'
plauzibil vibratorie, prin rezonanta) altor organe de
simt Sa vedem ce ne aduce din domeniul substan-
telo~: mirositoare (odorante). $i aid s_""aprecizat,
de catre chimi$ti, grupe "odorifere". Insa nu s-a
observat un lucru ext rem de simplu - $i anume ca .
numerele caracterizante (m $i v), pentru clase in·-
tregi de substante, sint foarte apropiate intre ele.
Substantele placut-mirositoare, eterice $i balsa-
mice, nll alcatuiesc un grup chimic inrudit prin
compozitie sau prin structura. Printre 28 compu9i
Juati in studiu intilnim derivati ai unoI' hidrocar-
bm:i catenare (ca estragolul), cmnpu$icu ciclu ben-
/~cnic-aromatic (vanilina), compw;;i cu punti de va-
lcnt[( inte1'ioar2 (camforul) etc; dar in 27 c3.Zuri
din 28, intilnim numere caracterizante grupate in
jUl'ul lui 150 (my v, armonice), cel mult intre 148 ~i
J 613. 82 poate vorbi deci de un numar caracteristic
nenlru odorante: ceea ce nu inseamna ca el est2
.~ing?~rul numar 'caracteristic (v2zi mai departe).
l\fu putel11 intra decit in am§,nuntele strict nece-
sare pentru .8. a1'gumenta interesul (~i fecunditat2a
in generare de ipoteze) analizei pondero-vibratorii.
o prima corespondenta numeriea care da de gindit
este cu v' = 146 a legatufii peptidice -CONH-.
Este legatura care in1antuie aminoacizii, care stabi-
lizeaza edificiul proteic. Oare utilizarea unoI' ase-
menea substante pent1'u imbalsamare, la egipteni,
nu i9i gase$te (in sfir9it !) 0 explicatie ? Dar se su-
gereaza 9i alte aplicatii : folosirea traditionala ca
.,anti-epidemice" (stabilizarea membranelor celu-
lare t), folosirea - dupa aceea$i logica - a euge-
nolului in stomatologie ; eventuala folosi1'e in viroze
::;i in cance1'e. Mai mention am 'ca legaturii peptidice
ii corespunde un m' =4-3, astfel incit un alt numar
caracteristic "cia socoteala" de mirosul protoxidului
de azot, al eterului etilic, al acetaldehidei etc. (clo-
mformul $i kelenul au un v apropiat de 145).
Insu$irea odoranta este una organoleptica, impli-
cit interactionala cu receptori. Conform principiului
.,cine se aseamana se aduna", va trebui sa ci'i.utam,
in receptorii (pe care-i presupunem proteine), ami-,
noacizi cu numere caracterizante corespunzatoare
celor ale substantelor mirositoare. Cercetarea s-a
,)prit la acidul aspartic $i la acidul glutamic. Addul
p;lutamic ar fi raspunzator de "factorul comun" -
l1lirosul de migdale amare - la acidul danhidric,
;11dehida benzoicB., nitrobenzen... Apar astfel noi
II umere caracteristice 9i explicatii pentru caract'?--
"i-;ticile odo1'ifere (odorofore, osmofore) 2.1e unar
"I atomice. Nu putem insista, dar mai notam
I;i Iniros1Jl cliferitelorsubstante este eu aUt mai slab
"II "t012ranl:a" e mai mare.
 zin!}, leucin~L (Se va obiecta, desigur : dad). n~cqJb
este 0 de asteptat 83. gasim in ;,1
f21ul .ne int2r2se~lL:-l
--- activ cd

numere caracteriz:::tn
mana se adunci") : X5 ==180
c

36 >( 3== 108

 Pentru substantele am are (sau eel putin pentru MIALGIN
283,/9
multe dintreceIe mai cunoscute, cum 0.1'fi stricnina,
chinina, difenilu1'eea) s-au e'1identiat, co. numere
caracteristice, armoniceIe (multipli) Iui 56. In re-
ceptori s-ar afla, dupa Iogica anaIizei pondero-'1i-
bratorii, izoleucina (m=57) sau/9i asparagina FORTRAL
285,43
(m= 58). Sa ne oprim asupra a doua exempIe. Aci-
duI salicilic este acru (fiind acid), dulce (are gru-
parea duIcigena) 9i dlilce-amar (v : 4=116). AciduI
picric (m=229,11) este amar, 9i nu acru, pentru ca C'If:3
m : 2= 114,55 iar v=484 : 3= 161,60 apropiata de PERCLUSONE 285iV d-I<
,2
v' inchinina 9i stricnina ; are trei grupe -N02 ce CI-~O -O-CI 1<)-C-NH-CIf')-ClIi)-NH
sint amarogene in acord cu dateIe analizei ponde- - - II ~ - I
o CHi)
ro-'1ibratorii. 1-
CI~)
Cocaina, aplicata pe limba, afecteaza sensibilita-
01[ CIf)]
tea gustati'1a in ordineaamar > sarat > acru >
dulce: moIecuIa sa contine numere caracteristice
pentru amar (279 9i 339). Dar anestezicii Iocali au
v,.., 340.
yl ENDORFINA
2R7 Qr (t2 ~
Clf2 /[ H Clf') 01)
I I I I~ I~
/ hN-Cfl-C-Nlf-CH-C-NI [-C-OlllSi5
!-C'H- C-N! !-C'f!-C--lYl-f-C1
- II " II II II:.J""
() 0 () () 0 574:2
Am trecut in re'1ista receptorii pentru cuIoare, Tir Gh Gli Pile Met =287
miros, gust 9i am constatat ca - 9i pentru ei, S2
poate discuta 0 impresionare prin mijIocirea rezo- /10
nantei - impresionare admisa pentru auz. In cele
C2 urmeazi'J. vom arata feIuI in care 0 discutie simi-
~~/()
0 MORFINA
28.5. SO
lara S2 poate face 9i pentru durere. L\
I
S2 porn29te de asta data atit de 10.analiza pon- 0[,;
dero·-vibratorie a substante10r endogene care pro- l7n exemplu de felu] in care 0 actiunc bioJogidi simi-
due durere in traumatismele ti8ulare cit 91 a 8.ntal- larl] (combaterea durerii de catre substante diferite din
punc:t de vedere chimie) "corespunde" la greutati mole-
gicelor opiac2e 9i a neurohormonilor de tip endor·- cu]are apropi8te sau foarte apropiate.
 CaDitolul de fata ne-a dus, pas eu pas. de ]a )'('.
fin§. (care sint oligopeptide). "Vibratia algogena"
L senzoriali la 1'ecepto1'ii farmacologici. 1\):'
i~l iur de 195 sau in jurul armonicii v/2 7,;"»),.
receptorii cel ulari ca fiind ni;;te sellz()j'i,
"Vibratia analgezica" de tip opiaceu esie sitU8
ae sml~ am
~- , • j _ "' •

intervalul 253--295. "Vib1'atia analgezica" Se' 0180--

nu aceasta a fast id "lea de 13. care a PC)]-
CiaZ8" la multe substante, eu una anti-inflama
ea cste binevenita :J
tiD cOl'tizonie, in iniervalul 358---392.
cihtari eu viziunea pc care 0 pre-,
. constatari, vom eonehide ca ."
-~c11t:\rrl. l\fLl estc 0 IT12t.afora ; poate fi 111'1

Dar num2roase ny)

ell nurnere de aci;i.une
substante eu actiune opusa
2:J JTlll1.1 c,'l

formelor ionizat2 ale aeidului

instructiva. 0 ionizarea oxldrilu-
ILli acid la v==386 (cit Tn cortizonicelor)
o dubl§' ioniza1'2 duce la V= 307 (cit 9i a altor an'll-
getieo-an tipi1'etice).

Componentele materiei vii (sau, eu un termen de
eireulatie mai noua, "biostrueturile") pot fi :;;i ele
supuse examinarii pondero-vibratorii. Pornim de
10.examinarea "anali tiea", moleeulara (coneeptul de
biostructura are, in aceeptia lui E. lVIaeovsehi, 0
semnificatie amoleculara sau supramoleeulara ; vom
vedeaea viziunea rezonantei duce :;;i eo. 10. idee.a
unei structurari supramoleeulare de un gen special).
Esentiale pentru viati'i sint proteinele - copoli-·
meri sau condensate de aminoaeizi, cu 1'01structu-
ral 9i enzimatie (biocatalitic), dar :;;icu alte multiple
roluri (cum ar fi eel contractil - in motilitate).
Aminoaeizii se inEintuie intre ei prin legaturi
-CONH-, aleatuind 0 "talpa" deasupra eareia S2
ridiea edifieiul specific fiediruia dintre ei. Pentru
fiecare aminoacid indus in lant este deci posibil sa
calcuJam eel putil1 patru numere caracterizantc::
m 9i v, ell :;;ifara "talpa" nespecifica. Se mo.i adaoga,
dupa caz, numere (diferite de primele) tinind de
starea de ionizare ori de hidratare sau de cudarea
unei catene alifatice (-CH2-CH2-). De fapt,
avem de cercetat aproape intotdeauna lanturi de
polipeptide (in care deosebim 0 secventa specifica
- structura primara); ineolacite, lanturile for-
meaza ghemuri, forma~iuni mai mult sau mai putin
globulare (structura secundara), venind in contact
eu exteriorul, pentru interactiuni particulare, prin-
tr-o portiune strict limitata, situs activ, care con-
tin·e 0 secventa anumita de acizi aminati, secventa
care ne intereseaza. 0 interactiune speciala este
aceea eu un grup prostetic sau cu un metal, ducind
10. 0 strueturare tertiara care se expIiea in mod cu-
rent prin teoria valentelor primare sau a valentelor
secundare, prin forte van del' Waals etc. ; noi adao-
gi'im aci rezonal1ta. Prin acest adaos explicativ in-
telegem de ce anurnite meto.le se intllnesc in anu-
mite metaloproteine (este evidenta corespondenta
numeriea t). Un situs aetiv el1zimatic prezinEl 3ub-
stratului (earaeterizat prin numerele rn :;;i v) ami-
noacizi (~i secvente) corespunzatoa1'e (caraeterizate
prin numere apropiate sau prin multipli o1'i sub-
l11ultipli ai acesto1' numere). Un situs activ al recep-
tOfului prezinta substantei active aminoacizi sau
secvente numerice~te corespunzatori.
Exista 0 discrepanta intre marimea mac1'omole-
culei ~i dimensiunile unui situs activo In ipoteza vi-
bratorie, interpretarea energetica 0.1' sustine ca
acest situs concentreaziSc lQel intre3.g1 energie vi-
bratorie a moleculei. Dupa cum '170mvedea inea 0
data in alt capitol, interpretarea 0.1'avea sp1'ijinul
corespondente1or numerice intre intreaga molecula
~i 0 portiune a ei (un capat - in cazul moleculelor
bioactive hormonale) (sisteme autorezonante). 0
alta imagine ar fi aceea a focalizarii 1'azelor d2
catre 0 oglinda conCElV':\..Tn 211zm12, ::1
Daca acceptam modelul "infa9urat" al molecuh'i
II12tal e,st2 c21 ca r2 car 111tra 111.
ATP, aceasta apare ca un 'chelat dublu de Mg.
AWl specie chimica definitorie. Fe de aHa parte, exista relatii "l1umerice" intn'
prezint,1 acizii ATP $i substratul produditor de energie care 2Stc
glucoza. Atomii glucozei situati deasupra planului
pir:C1nozicau v=237,60, aproape de trei ori cit 80,
intilnit in molecula ATP.
Se poate avansa ipoteza dupa care biostrudura
include obligatoriu fenomene de adsorbtie clina-
midi. Anumite reactii chimice produse permanent
determina 0 atmosfera vibratorie reflectata 'in nu-
rnerele caracteristice din acizii nucleici $i din ATP.
Oxidarea glucozei $i implicarea ATP sint momente
importante ale mentinerii biostructurii.
Putem oare sa ne imaginam structuri morfolo-
gie2 tranzitorii mentinute de 0 atmosfera vibrato-
rie (prezente atlta timp dt S2 mentine aceasta at-
mosfera ?) Se pare ca da - 9i s-a prop us un nume
(kimatics) pentru studiul efectelor morfogenetice
ale vibratiilor mecanice. Fenomenul de tixotropie
ilustreaz':\. dependent a starii fizice (solid-lichid-solid)
de agitatia mecanicii la care este supusa 0 soh1tie
coloidala. Intervin aci modalitati de legare a apei
structurile moleculare i?i supramoleculare.
Insa apa insa~i este structurata, nu numai struc-
tm'anta -- in m£lSUra incit cineva a incercat
ATP cumule'lza b:u21or azot::rt" c2.racterizeze sisl/=:mcle vii ca aspecte de structurare
ale , ale f:Jsf':1ttllui IT19.gneziului. Cl:lpei la diferite ni'121e de organizare ! Continutul
examinarea nun'2r2101" 112 ocen $1 un faspvns in ap.a a sistemelor vii este un argument ele-
La irJtrebarile : de c? acJenina. ? de CE:' acea jJerJ ? 111enta1'.Apa (lichid "pseudo-banal") nu este H20,
de C2 magneziu? uma.rul 265 este apTopiat de (H20)n, complexele alcatuindu-se prin legaturi
261-262 ("toleranta") 9i-1 consid2fam clrent un de hidmgen 9i, poate, prin interactiuni "vibratorii".
numar caracteristic anabolic. Insumare3. 1ui 24 (IvTg) Un complex constituit are, la rindul sau, insu9irile
este ceruta de considerente de echilibru molecular. "vibratorii" legate atit de greutatea molecular{l
32
 acizii nucleici (261-262). Constatam ca 51,il,j
5=259,20, adica un nurnar £oarte apropiat dl: l'~'I,'
precedente. Ne imaginam 0 apa structurata in fm·
lllai,iuni pentagonale, ceea ce ar pr2sup~me Un~!~iUi'i
0
valenta de 103 1ntr2 molecule (fata de lOb cd
admit'e clasic). valentelOl" ar fi £()1'-
Ipoteza cOI'espunde faptului ca apa "biolo,gic
" se gas2'?te in propOl"tie mica (eel mult 1%0)
apa de £inUna. "Apa vie" 8.1' putea fi, la rindul
un prod us al vietii (vibratii anaboliee). Sau ar
)Jute8. fi C,?i)un rezonator care absoarbe din mediul
~!lT1biantvibratii utile. De ee sa nu gindim la even-
tua1itatea ca 0 parte din actiunile agentilor fizici
C10 1l
()
r(;)J] .. "'J)H
utilizati in terapeutica - s-ar datora aeestei po-
liape ? Un ealcul simplu ne arata ca lungimea de
unda a radiatiilor eleetromagnetice ee eorespund
o;l~~> GLUCOZA (v) 180,/6 .
'..vibratiei
, anabolice" se gase9te in infraro9ul apro-
(m) 709,2."4 '" 177,30 piat.

(ZI)
Of{
[Anll4DJj 18'3
{'IX; ,jx,39,1
Mg 24
= 156,40 "Apa vie" ar mai putea actiona sinergic cu alte
molecule interesate in anabolism. Analiza pondero-'
180,40 vibratorie ne indica, drept candidati pentru 0 a8e-
menea colaborare, doua sau trei vitamine eu 1'01 de
coenzima (NAD, NADH, FAD).
propriu-zisa (m), cit ~i de greutatea moleculara
zisa vibratorie (v). A9adar avem de luat in consi.- Un pas ipotetic mai departe ne duce in domeniul
derare aLit apa moleculara (H20, m= 18), cit ~i apa balneoterapiei. Asociindu-9i ioni, "apa vie" ar putea
polimerizata sau poliapa, in "pachete". alcatui complexe eu aqiuni pozitive de tipul
In ultima vreme s-a pus problema daea exist a sau medicamentelor. De exemplu, asociind SO;,lVIg
nu 0 poliapa cu aetiuni biologiee pozitive ("apa (m= 120,38) totalizam numarul 379,58, caraeteristic
vie") ~i s-au oferit nu numai argumente, ci 9i mostr2 i~ctiunilor anti-inflamatorii (vezi mai departe).
din aceasta varianta. Ce raspuns se da, din punctul Dar si structura "cristalina" admisa clasic pen-.
de vedere al prezentei lucrari ? Greutatea molecu- tru ap~, eu cite 6 molecule asociate, este intere-
lara vibratorie a apei (51,84) trebuie raportata la santa din acelea9i puncte de vedere (m=311,04).
numarul caracteristic impereeherilor norma12 din Di£erenta pina la 385-390, interval earacteristic
pentru actiunile anti-inflamatorii, poate £i "um-

pluta" prin asocierea a numeroase feluri de ioni ~i
saruri, prezente sine qua non in apele minerale ~i
termale. Obiectia eelor sceptici este urmatoarea:
ipotezele slnt prea IncapatoaI'e, numeroasele posi-
bilitiUi de asociere scad valoarea de argument a re-
zultat'elor ealculelor noastre. Totu~i, 0 cale de inte-
legere este deschisa prin ipotezele legate de apa ;
ramine S8. se precizeze eonchtiisuplimentare 00.1'2-
cum restrictive, care sa deschida ~i calea unoI' "pre-
dictii" ce pot fi verificate sau infirmate experimen-
tal. Personal credem d. mar·?a bogatie de insu~iri
divcTse ale apei, aUt de indispensabile vietii, nn
peate fi lamuritil. fi'ira a tine seama de multiple
ipostaze ale apei ~i de diferite modalitiiti de inter-
actiune.
o propunere practica rezulta ea un corDIal' din
c2le expuse mai inainte ; s-ar putea incerca stabi-
lizarea insu~irilor apelor m.inerale (consefvate, trans-
Dortate) prin substante cu 1770 si vcit ale presupu-
i.. I , ~
~ilor polimeri ai ap.?i.
In paranteza noEim ea analiza pondero-vibrato-
rie, luind ,in se3.ma ~i ponderea moleeulelor, a sub-
moleculelor, a atoHlilor -- ~i nu numai specia lor
chimica (numarul de ordine din tabelul periodical
elementelor) da soeoteali'. de eventualele insu~iri
di.feTite a1.28JJ n_1~:rS'2 ll. 1.1
cleate diferite intre ele). Apa grea -- eu deutel'iu -
are a1te insu~iri dedt apa ordinara, in care atomul
de hidrogen este de doua ori mai w;;or. Pentru c5.
interaetiunea studiata de noi depinde de m, bio-
structura ar fi capabila (spul1em noi) de a fi un
,.burete" de separare seleetiva a izotopilor. De alt-
fel, unii schimbatori de ioni se comporUi co. atare
- ceea ce constituie un argument pentru perspcc-
tiva deserisa (sau deschisa) aici.
°
lata ~i alta problema inrudita, care se preteaZil.
analizei pondero-vibratorii. Glicerina (m = 92) este
folosita co. un conservant in vivo 0.1 structurilor ce-
lulare supuse la temperaturi scazute. Sa observam
di 92 este apropiat de 5 X 18 (18 fiind m apei "sim-
pIe", iar 5 X 18= 90 fiind m presupusei ape biologic
a.ctive). De aei (zicem no i) - hidrofilia glieerinei;
insa, mental, glicerina poate fi "descompusa" in
submolecule cu m' 30 ; 31 ; 31 (fiind un trialcoo1)
- cit un atom de fosfor, "corespunzind" :;;i 10. 0
jumi'ttate de molecula de glueoza :
CH20H
I
CHOR
I
CH20H
In sfir~it 92X3=276-18=258, numere in jurul
numarului anabolic caracteristic. A:;;.3.dar,glicerina
oEera un complex de insu~iri pozitive care lamu-
rese (sau "dau soeoteaIa") de utilizarea so. avanta-
joasa.
Rezulta imediat :;;1 propuneri de experimentare.
AIte substante n-ar fi "de preferat", in masura in
w_
care numerele caracterizante se apropie Inca mai
mult de numarul "vibratiei anabolice" ? Trimeti-
lem;licolul are chiar v=261,60 ... (dar s-ar putea
obieeta ca a oarecare toleranta este nu numai ad-
misibila, ci ~i necesara). Sau - conservarea mate-
riei vii in stare latenta 0.1'benefida eventual de
substante eu actiune pozitiva asupra anabolismului
(cum sint unele psihostimulante), de eele care sta-
bilizeaza legiHura peptidica (cum sint unele odo-
rante despre care am vorbit in capitolul precedent),
AI' fi un procedeu opus celuia care (prin refrigerare
sau narcotice) ar tinde sa reduca bioactivitatea spre
Din hidroliza unei molecule de ATP rezulta 0
"energie de n::tinere" a '1 atomi de K $i a unui atom
d2 Mg. In adevar, diferenta dintre numereleca-
racterizante ale ATP si ADP este de 183 ; K are
m =39,10
c iar Mg are m=24. Dar 4K+Mg "dan"
in toted 180,40. lata un calcul simplu care "da so-
coteala" de pompele de ioni $icare "da socoteala"
de ce ionii "pompati" sint tocmai K+ $i lVIg++.
Procedeul £010sit Jsi fYaSestea validare si in cer-
cetarea unui purtato~> de i~ni (ionofor) p~rticular :
vaJinomicina (care este lm antibiotic). Valinomicina
aTe 0 structura ine1ara ~i poate "cuprinde" un ion
nal". Rezonanta este unul dintre mijloacele de ,,1"('-
cunoa$tere" care - in perspectiva filogenetica - a
devenit unul dintre mecanismele de la baza cunow;;-
terii (cum 0 arata cercetarea fenomenelor ce se PL'-
trec in organele de simt). Cind spunem ca recep-
torii celulari "recunosc" substanta ce are un "tro-
pism" pentru ei, nu facem pur $i simplu 0 figur~l
de stil ; intelesurile sint mai adinci, Bineinteles d
rezonanta nu este singurul mijloc de "recunoa$tere".
de potrivire, de "adecvare": aspectele de forma
(mo~rfologice) sint un alt mijloc, cum 0 arata veche3.
a113logie cu potrivirea cheii in broasci'i. Este 0 ana-
logie care a permis, cindva, inteleg2rE~a potrivirii
(specifice) dintre enzima $i substrat, analogie fa-
cuta mai "elastica" in comparatia potrivirii dintre
mina :;;i manU$R. In viziune clasica, 0 potrivire spa-
tiala (steridi) permite exercitarea eficace a unor
rorte sZabe de interactiUl1e. In viziul1e3 pond2ro-
, . .1

-t- inliiuntrul inelului, pe care-l transporti'i prin vibratorie, rezonal1~a favorizeaza apropiere3, $i,
rnernbrana mitocondri'lla. Elementele din ex1:eriorul p03.te, 0 "structurare" propic2 interac)~iunii.
jn:~lului insurncaza. m' ~= : 2 =42, apropiat de Si din Dunet de vedere termodinamic, rezonanta
, 1.

,10, (ia1' V' = 2,:12, :6 =, 40,45). Elemen.fele are p2,rticlJlarita~i ; pre a putin studiate totusi, pen-
lnSLurlcaza nJ
- w -"
== 6 7TI-_-
l\~~---- ')
~ '7 0,
') '70).
tru a insista.
2xterio::lT2 :wind

Biostrnctura giise:;;te in rezonanta a modalitat2

i;lnJlim:~ntara de asociere dinamica (deopotriva, ener-
j, -

tine seama de cmil-- ,,;>iinfornutionaIa), tranzitori2 sau nu, spa-

dar 8i de rnasi'i $i de im-- sau "la distant8.". Functional, cohborare:l prin
pli c3.1iilf2"vi o1'atorii" ale tuturor acestor aspecte. l'C:wnanJpl nn nec2sitR juxtapunerea spa)~iala (este
u neghj eaZEl 2specte12 energetice $i (pentruca se Jlustrativ cazul comunicatiei radio). Dar in inter-
let specificitcde) nici cele de tip ,,inforl113.tio- actiunile metabolice ~i biochimice, fiziologice, toxi-
cologice :;;i farmacologice, ne intereseaza interac-
tiunea intima in sens spatial, contactul intre siste-
mele oscilatorii.
S-ar putea ca imaginea ce 0 sugeram sa fie nu-
mai un model intuitiv alproceselor ; ramine con-
statarea ca structurile vii sint alcatuite intr-un fel
care este relevat prin anumite potriviri (corespon-
dente) numerice.
Numerele pe care Ie folosim in Iucrare se v9cdesc
a exprima insu:;;iri interactive ce nu sint exprimate
de conceptele uzual intilnite in chimie si in bio·-
chimie. '
Dac3. :;;tiinta inseamna, printre altele, 0 cauta.re Am. constatat, In primul capitol, ca intre nume-
de rilspunsuri la intrebari de tipul: "de ce asa si
rde caracterizante ale catalizatorilor 9i eele ale
nu altiel ?", demersului nostru nu i ;e poate ;ega
reactantilor exista corespondente : fie ca ele sint
"9tiintifici tatea".
apropiate (cu 0 toleranta "admisibiIa"), fie ca slnt
11~.1merice9teapropiati multipli ori submultipli lor
(asa-numite armonice). Am enuntat valoarea prin-
, I'

cipiului pentru biocataliza enzimatica; ne oprim

mai mult iasupra acesteia, in 'Capitolul de fata.
Din capul Iocului yom spune ca analiza pondera-
vibratorie ne-a dat rezultate satisfacatoa1'e in cer-
cetarea a 15-20 enzime. Metoda folosita este U1'-
IDatoaxea : se porne9te de la analiza unor 1'eactii
C:llzimatice Ia care biochimii?tii au studiat cu succes
aminoacizii din vecinatatea unui situs activo Un
astfel de situs prezinta - drept "aetivi" - m3.i
multi aminoacizi ; analiza pondero--vibratorie poate
limita numarul celor "esentiali". De exemplu, gli-
cogen-sintetaza are in situs aminoacizii Glu-Ile-Ser-
Val-Arg; Ins8. monomerul glicogenului (tinind
seama de structura spatiala a sa), glucoza, are un
 v' =237,60 ; secventa minus Glu are vibratorie din Zn, 2C02 0i H20 face 280,42 in timp
ce suma 2C02+ H20 face 133,44X2 =266,88 (adi'io-
v' -952,56 : 4=238,14.
gind inca un H20 obtineffi 284,88). Continutul mar-
Fosfataza alcalina din E. coli releva, 10. analiza cat in prolina 0.1 enzimei s-ar "justifica" prin 111=42
pondero-vibratorie de situs) numere caracterizante (fata de CP2 care are 44) 0i '1= 98,40 X 3 (cit sum3.
p.ent~·u ionul fosfat dar _,;,ipentru zinc (melalul 2n- CO2+4H20). Aproape toti inhibitorii anhidrazei
z1me1). ~arbonice prezinta submolecular gruparea
1v1ai multe enzime proteolitice prezinta secventa o
As~-Ser-G}y Cll v' = 395,20. Legatura peptidica at~-
ii
:ata .al~e v, ~46,~0. Daca adaogam v apei (51,84), --S-NH3
cotalIzam 198,.24. IvIultiplul (x2) este 396 48 - deci
I~ 0 toleranta sub 0,5% fata de numar~l caracte-
nzant pentru situs.
Cereetarea tripsiuei seoate ~a lumina si alte in- cu m' = 80, la 0 diferenta mica de greutatea mole-
te~'actitll~i pe~tI':1 care corespondenta nun~eriea este culara a CO:.l (81,60), iar v' = 255,28 cit CO:lH-
reH~vanta. TnpSInogemll contine un crimpei de lant (254,40). lata un numar mare de coincident2 nume-
poIipeptidie (inhibitor fi7iolo17ic) e'~Y'PQP~0PI"e1"nd.e'
. ..,'" . L') •......"-.JL.-
,::-J.L 'L-L L· -
rice (:;;i nu sint toate cele intilnite in cunliza p::m-
;Jartat pen a deveni tripsin2t activa. AC2st S2'5- dero-vibratorie a carboanhidrazei), din care, cre-
-,}O'}+·' , 0-? . 0
dem, nu taate pot fi coincidente intimplatoare.
1;. U ax e m === o;L 01
G -~ 1439,28 : 4=359.82, nu-
tru t'3JDCl unui aminoacid Am discutat despre zinc: este un metal harte
achva din tI'ipsina are important din punct de 'led ere metabolic :;;i
n umerica cEntre mic. lmportanta 0 atesta 0i numerele
care am notal n1l11tipli ,Jj gl~2Ut8.t.ii atoD.1ic2 cQrespu.l1d,
'lam r2veni C?~·· st:xinei (v), restfosfatribozei din ARN impere-
norrnale a azotate dinADN (m). in.'?--
2ll.zin~~i JuJui mic din de insulina. (m), Pen a
cu 2 aminoacizi. o tern:linologie din filoso£ia Iui vom
spune ,.potr:,n multiple ale unoI'
chimice nu se ..actualizeaza" decit in cadl'ul chimiei
Cff2'anice si -~ in special--· incadrul chimiei bio-
Metalul c" ,'l~~ C)«~hla'll';8PO:=J
.• ~·t "P'll'I" .1'JCllcJo'l"O-uibl"aj~:)1"ii
v,
SlJbstituit ~,;Li.\.....-V\....L· ~_ L-',-",,"1. ;~--". ""-' .....• ' .J. __ -l..L' '/ ._.. L.,,-

hUlcticnal $1 le[!at de contribuie Viata, dupa cum Viata este conditionaEl

l'f:'S Ihistidine , ,.:1;:01"
, <-1.,.
,CO.) 'lPP ~-')
,., ~ (,
<)
0
1 (~'Ur'.../
_,.1 /'. "actualizarea'" unor "potente" (S-3_ insist at
3 ==: .24"~=;80 His =---= 284,10 iar sunn cfproape exclu.siv asupra "potentelor" carbonului).
 · Nitrogenaza este 0 enzima de 0 importanta eople-
$ltoare pentru nutritia biosferei. Greutatea sa mo-
leculara este deeirca 360 mii $i contine molibden
:;;i fieI'. Ea fixeaza azotul atmosferic sub forma de
:1n1oniac. In aceasta. cataliza, chimia industriaHi fo-
lose~te, de asemeni, molibden $i fieI'. In centrul
activ al enzim2i S2 gase$te sulf (m=32X3=96, cit
molibdenul). Legatura N == N in diazoderivati cor2S-
jjunde la v=9:3,33 $i v=96. Fierul are m'--55,85,
c'it doua molecule de azot. In struetura molecuJei
se:lsociaza doi atomi de molibden eu douazeci d,,::'
atomi de fier $i, posibil, cu 20 atomi de sulf. Nu-
marul caracterizant al acestei asocieri este 1 932
impartit la 8 da 240, aproape de numarul amonia-
cului (237,60).
Hibonucleaza (bovina) este 0 macromolecula ,jm-
bucatititi" prin punti de cisteina. Se ccmfirm"t co--
respondenta numeric§. dintre secventa aminoaeizi-
lor din situs activ $i prodw.;ii finiti. Dar se nni ob-
serva. ca "fragmentele" se gasesc in armonie vibra-
torie eu intreaga molecula (armonice 8-12), eu
secventa activa, dar ~i eu histidina (din centrul ac-
tiv) : ribonucleaza este un sistem autorezonant.
Se ,.,da socoteala", in continuare, de ce oxidn3
aeidului ascorbic lucreaz3. impreuna eu un atom d::
cupru. Oxidaza este aetiva numai asupra aeidului
I-ascorbic. Probabil ca acidul d-ascorbic nu se poaL:o
"mula" pe enzima (se evidentiaza, in acest caz. im-
portanta stereoizomeriei - $i a structurii spati:tle
in genere).
Sa meditam un moment asupra observatiilor.,
Biomolecula proteica are 0 specificitate struct~rala,
eare poate fi numita $i informatie strueturala. 0 mai. putin enzimatica) activeazii abia enzima (ca in
parte dintr-insa este in centrul activo 0 parte din
informatia strueturala este implicata in reactia ca-
taboEd. propriu-zisa. Avem de luat in considerare
mai multe componente (dar unele parti din struc-
tUr[l pot £i multi£unctionale) :
-- cornponenta ee da specificitate de apartenenta
~~ide "origina" taxonomica (carboanhidraza din he-
de om este diferita de carboanhidraza din
rinichiul de iepure) ;
~- componenta (componentele) ce dau specifici-
late antigenica (diferentele pot fi evidentiate prin
tehnici variate) ;
---- puItatorul macroIllOlecuJar (coloidal san pse-
care exp1ica inactivarea prin dJJdura,
prin agenti de coagulare ;;;ide precipitare ;
- centrul aetiv, alcatuit din citiva aminoacizi,
eventual cu un metal $i eu 0 coenzima ;
-- componenta functionala care mijloce~t2 a~a-
nurnitul efect alosteric, prin care molecule rezultate
din activitatea enzimatica influenteaza (moduleaza)
activitatea enzimatica :
- componente ce asigura structura spatiala (t,::r·,
$i euaternara) $i care explica inactivarea prin
denaturare ;
--- eomponente C2 permit aderenta unoI' micro--
mai mult sau mai putin "nefiziologice"
schimbindu-i comportarea enzimatica (este posibil
ea proteinecu "adaos" micromolecular
prin aceasta, cvasi-enzimatice, a$a cum pot deveni
cmto-antigenice) ;
--- eomponente care sint "concrescute" eu cele
enzimei ;;i a c5.ror indepartare (mai san
caz1Jl hntului suplimentar polipeptidic din trinsi-
nogen).
 De ce am facut deosebire intre "centrul activ" al sc"Udati in lichidul celulax, participa la interactiu-
enzimei 9i implicarea ei in activitatea enzimatici\ ? nile vibratorii. Vibratiile intramoleculare ale poli-
Fentru ca ori de cite ori am intilnit corespondc?nte peptidului s-ar transmite de la un cap8.t la altul ca
numerice intre in1;regul lant :;;i "centrul activ", sa'u intr-un Ian de griu bMut de 'lint, restacizii fiind
alte portiuni submoleculare, am W,sat asem5.natori plantelor, iar talpa polipeptidica
cutia pentru interpretarea ~entrului aebv Cd sold sprijinit pe "subsolul" n-12mbranos celulclL
coneentrare a "energiei vibratorii" 11 intr22'ii Secvent'::t restacizilor aminati::n> permitc: tr2nsmi-
o aHa imagine a fost (reamintim) a~eea terea Dumai a undelor de anumita. Iungime de
prumllbta din optica. : foearul de concentrare a ra .. d9~ca grLip8.ri.le de 2~ eI2Dl.:2;:te au 0
'FJl"I"
L,e u. l'eflpciat
c u ,,,e d.,\? 0 Og.UII0.Cl COI1Ca\l2
l' 1v v .
D.proape eg31a cu un anumit numi'i.rcaracterizant.
gam - ~J.celar refractate deo lentila converg::::n (Insulina este alc~ltuiHi din doua lanturi poJjp'~Dti-
v

Daca slstemul "autorezonant" i:;;i CDncentr'ecll/, dice; in lantul aHa intilnim gruparile (116 : 2), 116,
semnificatia purtata de numarul care-l caracteri· 118 ... iar in 1antul beta, grupari 134, 144, 138 . , .J.
zeaza --: la 0 extremitate, atunci poate fi compar::rt Materialul numeric in sprijinul acestui model est~,
cu un elOcan electric de lipit. cu un letcon. deocamdata, insuficient.
(Mereu facem apella ghilimele pentru multe sub- De ce un hnt POliP2ptidic nu poate £i alcatuit
stantive :;;i verbe din text, deoarece sintem intr-·o dintr-un amestec de aminoacizi levogiri :;;i dextro--
prezentare in care se simte nevoia de a 'l'nte>l·oo·c> .... ; '-'b'"- "uh-
0 I~
giri ? Un astfel de amestec ar contraveni cerintei
stratul fizic '- :;;inumai nevoia de modele intuitive. de omogenitat2 a mediului de propagare a undel~r.
Cum ceea ce propunem este argumentat numai irl- Totu:;;i, uneleabateri ar putea £i compensate, ex-
direct, am spus din capul locului ca lucrurile se pe- cluzia din lant a aminoacizilor nepotriviti facindu--se
tree ca $i cum ar fi exprimate procese vibratorii :;;i cu ajutorul bucJelor inchise ale lantului : caoetele
de rezonanta, Capacitatea de actiune a unei enzime buclelor restabilesc continuitatea '(omagenitatea)
nici nu poate fi cored prezentata ca 0 actiune de tiD pretinsa de ipotez3.. I

energetic; cuvintul "energie" se foloseste ca un st- Citocromul Care 0 parte proteica binecunoscuta
nonim al interventiei eficace). ' ca secventa de aminoacizi. Ea Dar2 alc3.tuita asHel
Ispita modelului vibrator paate fi insa urmata si incit sa permita trecerea unei' "unde" de-alungul
mai departe. . moleculei, "unda" cu "valoarea" 73 (X 2 == 146 si
Celula este privita azi ca un sac de membrane.:: . X3 = 213). Unda "trcce" indiferent da~a j"cstacid~l
aHa.data era privita ca un sac umplut eu coloizi, Cst aminat "vibreaza" dupa m sau dupa v; se Dot
sac de membrane of era. 0 multime de suprafete grupa 2--;3 F?stacizi pentru a totaliza numarul r:=:os-
care adera substantele maeromoleculare bioactiv2, pectiv sau 0 "armonica", Coada proteinei se ata-
Ne putem imagina un polipeptid a carui "talpi5:' S2 geaza la 0 ca tenaa grupului prostetic ce are m = 73
sprijina pe membrana in timp ce restacizii aminati, :;;i '1=219,60 (cit suma ultimilor patru restacizi ami-
 de ce I-am supus unei analize sistematice:
nati). Ultimii opt restacizi totalizeaza numarul 438 ; intreg lantul de compu:;;i interesati este bine-
dar L136 este una dintre vibratiile speetrale ale ci- cunoscut, ca 9i enzimele de interventie, ea 9i 0 serie
tocromulu.i. (De altfel, spectral, diferenta intre cito- de inhibitori enzimatici. N e referim la transform a-
cromiicu fier bivalent :;;i cu fier tri~alent cores- rile fenilalanina -+ tirozina -+ DOPA -+ DOPamina -+
punde indeo.proape celeia dintre forma oxidata si noradrenalina -~ adrenalina. Am calculat numere
ceo. redusa a FAD, grupul prostetic). De-a luno'~l earacterizante pentru aceste substante bioactive du-
lan~ului se formeaza bude (avind 1--8 o.minoo.cizi) cind la cateeolamine :;;i pentru substante cu eare
c.e corespund numeric (vibratoriu) cu grupul proste- interfereaza. Am putut verifiea validitatea unor re-
tIc -. pe ~are s-ar gasi mulate. Se suger2azi'i astfel guli care leaga numerele caracterizante intre ele :
(pormnd ae la numerelecaracterizante) a anumita int:re substante bioactive :;;i bloeanti ; intre cofae-
s i:n),ctura spa tiala a mo.cro-moleculei. tori :;;iprodusul finit. Pe 0 asemenea baza se poate
o aHa sugestie ar £i catre "deducerea" secventei presupunecare sint aminoacizii din centrii activi
de aminoacizi din centrul activ,cunoscindu-se re~e- enzimatiei. Dam 0 singura ilustrare. Trecerea DOPA
t3.]1 respectiv produsul final 0.1 biocatalizei. in DOPamina (m= 153, v=633,60) are drept
coprodus al reactiei CO2 (m= 81,60) 9i drept co-
Analiza pondero-vibratorie se dovedeste utila si factor piridoxalfosfatul (m=247: 3=82,33). La
in studierea inhibarii aetiunilor enzimatice. Ne r~·- DOPamina intilnim un v'=123X2=246 si un
la inhibitorii ce au analogii structurale eu v=424,80 : 2=212,40 sugerind implicarea ~erinei
substratul; dar ei in9i:;;i sint cuprin9i intr-o cate- (213,60) ~i/sau a acidului glutamic (213,60), Inhi-
mai largii, ineal'e "inrudirea" 8e exprima bitorii ne prezinta numere caraeterizante pentrn
,orintr-o apropiere a numerelor caracterizante. DOPA, DOPamina ~i pentru acid glutamic (de
Sa ne ima.ginamun cle9te-concasorcare prime9te exemplu, NSD 1039).
m re plrgnn "1 e (l'~l'J
't '1 "La el.e' ") sa 1e materiale e2 sintca- Am spus ca "acceptarea" de eatre enzima a unui
l'acterizate printr-un numar speeificant. Materia- substrat sau a unui inbibitor se face pe baza pre-
flmc1,:ionale sint cele care se Iasa, maruntite ; ?c:'n'~eiunui m.nnar caracterizant. El are rolul unei
. 1
matenac21e adatEl intrate intre pirghiile
' "parole" sau 0.1 unui "pa~aport". Se vede cit de
11 bloehe8.zi'i. Intr-o enzima, materialele aproape sint asernenea insu~iri (de multe ori "sin-
blocante sintcele care nu se lasa atacate de enzima ale moleculei, de insu~irile de tip informa-
;$i inclepart:lte. Corespondenta numeriea Ie permite tional (semnale, semn2). Numel'ele caraeterizante
intre :;;i Ie face sa adere ; insu9irile chimice ale de care ne ocupam sint un fel de etiehete :;;i vom
molecujei (structura monolit, etr) Ie eonfed. apti- veelea mai departe d. ele se pot traduce in termeni
tlJdinea stinjenitoare. farmacodinamici echivalenti (a~a dupa cum unele
Insemna.tatea fiziologica :;;iterapeutiea a substan- au fost traduse, in capitolele de pina acum, in ter-
te10r :;;i enzimelor din sistemul adrenergic 2xpliea meni de sensibilitate 9i de bioaetivitate).
49
 £or1112aza, gratie unoI' punti secundare, un inel mic;
eu care S2 sfir~.e$te "capatul" ;;i dupa care incepe
CUeva clase de substante, bioactive inelul mare (la care participa :;;iportiunea mediana
a lantului beta). Ceea C2 urmeaza sint "cozile", mai
scurta la lantul.alfa $i mai lunga la lantul beta. Ca-
patul lan~ului alfa incepe cu un restglicol, iar coada
se sflr:;;e$te cu asparagina. 0 alta constatare priV2$te
afinitatea anl£mitor ioni (zinc, cadmiu, cobalt, ni-
chel) pentru insulina. Care sint corespondentele nu-
1112rice ale acestor constatari? R.estgJicolul are
m=69 iar greutatea atomica a zincului este 65,38 ;
la 0 "toleranta" ITlai mare S2 situeaz~~ nichelul
(58,71), cobaltul (58,94), cadmiul (112,4:1: 2=56).
?erspectiva de a gasi, in numerele caracterizante, Cinci atomi de zinc ;,fac" 32 I nl rC'81 caractf-
"semne" de apartenent8. 10. 0 das2 de substante riz,mt p2Cltru inelul mic (v' = 326,52) al lantului
avind 0 anumita activitate biolocfica. o .
este _. CUlTl alia. Nurnerele caracterizante pentru portiunile lcm-
spuneam - foarte ispititoare. Dar, a~a cum am tului alia $i b~:t? care alcatuiesc i1121ul mare sint
ase::nenea numere ("vibratorii") nu sint l1U- deosebit apropiate :
rrlBl " "S2111ne , CI e e reve 1eaza COneXIU111pro f un d.2
"·1 v ".

- pentru lantul m' == 5f)3,

coresponden~elo:r numerice : conexiuni func-
tionale ~i conexiuni stru.cturale. - pentru Iantul beta: m
si nina acuDl.
eLl ~e'C']j11a19 - d_2~i, d1J1
.,
cal}ltO.A.~1 1 .' .f 1","
e.<,-e suge1. 2aZdi' 0 1.
0" ~
a
i,::'JC{,

Insulele pancreatice secreta doi harmoni impur- xi11J~iri" ale situatiilor din vivo).
in r2g13.rea me~abollsmului glucozei ~,i impli-.
In coada in" = 711
cit a niveluluiconcentral'ii [f1ucozei in sinl72 : insq ..
<.-, Cy' ~

lina :;;i glucagonul. Sint hormoni polipeptidici,

ce pri vc:~~te CCHY1IJOzitia I~i
iv"ir 3 "'O~vQntei y<·i__ ') uv-,--
p
c1rL' ntl '1';1" n·'O 1"·'j1'"1""·
c":"-' 1'·ne.'1 "y,
r- .L.'-__
-'- l..'jJ •......
',' '-J"-' ••....., '-.--.. ," G~ ~L...-,A.i ..\.J_,,----, 1,.)·::1.
I
.--
aceasta a polipeptidului. Lantu1
'i" ,.t""l~'
a~~._Le•...
_,ll e d
12ClII12 '
aE~ pon d"' +
:efO-\TIOf'avOl'12. "
beta tatcc' se caracterizeaz2. prin m= 1
Il1sulma ." (,.' V) t ' t ..
DOVIna es '2 aiC,LUlta (,111GOlla VI" , VI' :lntun .
v

'in C2 glucagonul are un 111",,,,1711. De aid ipo-

polipeptidice, alia :;;i beta, legate prin punti teza dUPZi ;;al°o2 antal70nismul dintre glu.cagon $i in-
-8-8- oferite de restacizii cisteina. Lantul alia sulina~r tine; in pa~te5 0 competitie pentru aC2-
 l~';;i,receptor de ::nembran:a. (Numere :apropiate pot
sa mse~.ne, dupa cum .;;tIm, !aetiuni similare sau
eompetI~le ducind la antagonism fiziologic sau far-
macolog1C).
Pin~ aeu~, lam vazut cum analiza pondero-vi-
b.ratone ,,~a soc.oteala" de afinitati in compozitie
Sl.str~ctura -ca ';;1de arhitectura interna a molec'u-
!el. ~a ~a "socoteala" .;;ide actiunile biochimice ale
msu.lme1 ? Nu ne mira ca insulina favorizeaza poli-
menz~rea ,~lueozei in. g~icogen, de vreme ce : a) mo-
nome1 ul glIcogenulUl, m forma delica, deci avind
structUl~al un ?l~n de separatie, De ofera deasupra
planu~Ul gr~pan ce totalizeaza un v' =237,60 _
care, mmult1teu 3, duce la un numar apropiat
(712,8~) de cel ee caracterizeaza 'Coadalantului
be;a?; 1ar d~des~btUl pla~ului, un .V'=106,80><3=
, 0~O,40, m tImp ce melul m1C insulinic are>
~7-')26h?'b)1
'-.0 ,D~, ega~tura -C-O-C- dintr2 mono-~
men'. are un v' =55 ' 20X5=276 ,00 - c't1 ';;1aspa- . Ne marginim sa informam di analiza pondero-
r~gma dm coada lantului aHa. Ne putem imagina
eEl.mol:,eula S2 .d';;ClZaeu inelul mie pe n'lembrana
celu~ara, adsorbmd glucoza ; "intinzind" coada lan-
tuhu ~eta, favorizeaza sudarea a trei molecule de
glucoza. Dar insulin a activeaza .;;isistemele de oxi-
dare a~2 glucozei. ~a trebui saeercetam apropi2ri
nurnenC2 cu prodU';;l ai lantului glicolitic, de exem-
plu .glucozo-6---Iosf3.t (v' =--=711,80, cit coada bn-
tUlUl beta), iJiruvat (V=?'»7
• V. / - I,,~t. l J
~oOX'.{--""{]".80)S
/ v -- -~. '
t'. 2 mal.
st1e ea msulina mar2.;;te permeabilitatea D12mbra-
nelor p2nt;"U glucoz3. .;;ipentru alte trei oze : toate
patru, au (lr~ forma neciclica) 0 formatiune comuna
cU m u
89 ..In:11u.ltind c~u6, ajungem la 534, dt ju-
0
~1at~La ~Ulv dm capa.tul 1antului aHa (536,11).
.Le 02 alta parte, aceea';;l formatiune are v=326,40,
numar ce ne duce cu gindul la inelul mie insulinic
(apropierea este aproape de egalitate). (Nu .;;tim de
ce, pentru ca analiza pondero-vibratorie sa fie efi-
cienta, a fost nevoie sa scriem formulele in forma
neciclica. Conteaza, aci, structura, mai mult dedt
numerele caracteristice ?). Transportul glucozei prin
membrana este contributia hexochinazelor; actiu-
nea lor este favorizata de uridintrifosfat ; adresind
analiza acestei substante, gasim corespondente cu
inelul mic $i cu capatul lantului beta. Ne vine sa
adaogam acest rezultat la argumentele in favoarea
ipotezei ca vibratiile sin crone "explidi" nerespin-
gerea, deci adsorbtia. In fine, mesagerul secund al
actiunii hormonale este c-AMP (adenozin-monofos-
fatul-ciclic) ; ceea ce iara$i nu ne mira, deoarece are
m apropiat de inelul mic .;;iv' aproape de jumata-
tea numarului ce caracterizeaza inelul mare.
vibratorie "da socoteala" .;;i de actiunca unoI' sub-
stante producatoare (experimental sau clinic) de
diahet, cum ar fi aloxanul, faloina, faloidina. La
aceste diabetogene intilnim numere caracteristice
care sint "armonicele" lui 563,caracterizant pen-
tru inelul mare. Poate ca acest numar ar "cores-
punde" receptorului farmacologic. Dar intilnim $i
diabetogene la care calculul ne trimite lacapatul
beta-insulinic (amanitinele) ; altele la care calculul
ne trimite nu numai la inelul mare, ci ';;1la gluta-
tion - protector al insulinei (sintalinele). Faloidi-
nele mai evidentiaza .;;i 0 posibila anihilare a sinte-
zei de ATP.
Un progres insemnat in tratamentul diabetului
l-aconstituit introducerea sulfamidelor antidiabe-
tice. Antidiabeticele derivate din sulfoniluree (cai'-
 butamida, tolbutamida etc) evidentiaza numere ce
trimit la in~lul mare (563-565) ~{ la capatul Ian ...
tului beta. In tolciclamida intilnim numere ce eo-
res'pu~d cozii lantului alia. Intreaga molecula tre-
bUle sa se "asemene vibrator" unoI' elemente sub-
moleculare insulinice. 0 "portiune invariabila" din
s~lfam~?e ar permi te a~ezarea pe receptor iar con-
:lderatll numeriee sugereaza prezenta asparagin2i
m receptor (aminoacid ce se gaseste si in coada lan-
tului alia). ' ,
. Antidiabet~ce de ,tip biguanide au 9i ele 0 por-
tlU?-e comuna, eu v =553,92 - numar ce trimite
l~ l~el:X1mare 9i la c-AMP. Unele guanidine pr2-
zmta ~1 numere caracterizante care aproximeaza
armomce ale inelului mie.
Nu numai glucagonul contracteaza interactiuni
m~tabolice cu insulina. Un alt hormon hiperglice-
m1ant este somatotropul (STH), hormonul de Icres-
tere (GH). Ramura mica a macromoleculei de 8TH
are un numar caracterizant ("ajustat" cu 0 mole-
cuM de apa) egal cu 1 712, cit ~i glucagonul (1 711)
sau lantul beta insulinic (1 709).
Sa mai observam ea analiza pondero-vibratorie
mai confirma 9i insu9iri care nu au legatura direct§.
cu metabolismul glucidic : actiune proteolitica nen-
tru insulina ; actiune tonicardiaca pentru glucagon.
Dupacum S2 $tie, tiroida elaboreaza hormoni io-
dati (tiro:xina ;;;i triiodotironina) cu 1'01 in controlul
oxidatiilor periferice. Elaborarea este la rindul ei
controlata de catre hipofiza, prin hormonul tireo-
trop (TSH : tireotrofina, tireostimulina.). Dar hipo--
fiza insasi este instigata la elaborarea 9i la elibera-
rea de TSH printr-un harmon hipotalamic; .un .re-
leasing-hormone (TRH). TRH are 0 compoz1t1e Slm-
pIa, este un peptid cu structura linim'a ; .TSH es~e
o (glico) proteina complexa, greu d~ deSC1frat ; .dm
cele patru inele ale lantului functIOnal, ?,-uma1.1a
trei se poate aplica 0 analiza pondero-vlOratone~.
!nsa aceasta analiza evidentiaza 0 corespondenta
1
interesanta. Sa pornim centripet, de la atomul de
iod, cu greutateaatomica 127 (are ~ai multi izo:
topi 9i se 9tie ca,in reactiile chimice, 21,s~ compor~a
la fel, de9i diferentele masice sint de pma .la.4 UDl-
tati si mai mult : un "indiciu" eventual pnvmd ad-
misibilitatea "tolerantei" 7). Pentru tiroxina,~ v to~al
este 1 582,80 : 12 = 122,7, apropiat de numarul 10-
dului. TRH are trei ramuri-restacizi aminati hete-
ro<~iclici- totalizind m=380 : 3=126,66 ; intr-una
din ramuri v' = 130,08, apropiat de numarul iodu-
lui. In total v=1143,36, de noua ori greutatea ato-
mica a iodului. Se sugereaza concluzia ca,in unele
situatii in care intre comanda neurocentrala 9i
" .
efectul metabolic S2 interpun mediatori sau efecton,
solidarizarea" esto exprimata prin corespondente
,,: L-
Observatiei precedente i S2 adaoga aHa re£eri-
toare la progesteron - in corespondent a cu hormo-
nul hipotalamic de eliberare a luteotropului (luteo-
trofinei).
Sa revenim la hormonii tiroidieni. Tiroxina are
un numar caracterizant apropiat de eel al STH,
deci (contrar a~iunii observate in exeesul hormo-
nal) este un hormon anabolic. Iodul din apele mine-
l"ale ar avea 0 actiune nu numai antireumatismala,
ei $i anabolidi, deoareee aaaogind la 12 un H20, se 8a ineepem eu hormonii sexuali.
ajunge la numarul 260. Comparind numerele ca- La estrogeni s-au intilnit numere caraeteristice
raeteri2!ante pentru diiodotirozina, triiodotirozina $i intre 260 $i 280. Estradiolul este de 7-10 ori mai
tiroxina, intilnim diferente de 257-258, ceea ee ar aetiv dedt estrona, ceea ce este in concordanta c:;.
sugera posibilitate acestor ultimi doi hormoni de a prezenta dubla a numarului caracteristie (in sub-
"otravi" reeeptori anabolici, dind eX'cesul catabo- molecule). Numarul se intilne$te $i la estrogeni
lic simptomatic pentru hipertiroidism. nesteroidici, cum ar fi benzestrolul.
Androgenii cantin, in submolecule, numarul ca-
racteristic pentru estrogeni, in afara de un numar
Tiroida'mai produce un harmon: polipeptidul propriu (254 la testosteron).
calcitonina ; ii este cunoscuta natura $i secventa Unii steroizi sint anabolizanti. Ei au un v' al nu-
celor 32 aminoacizi. Calcitonin a are 0 actiune opusa marului steroidic intre 534-536. Nucleul steroidic
parathormonului (alt polipeptid, cu 84 aminoacizi, este monolit, de unde ipoteza cEi aceste anabolizante
fragmentul aetiv fiind alcatuit din primii 34) la blocheaza un centru aetiv enzimatic. 8teroizii ana-
nivelcalcemic. Analiza pondero-vibratorie confirm a bolici au numere caracterizante care ar putea fi
interactiunea parathormonului (a capatului activ) comparate cu numarul anabolic "fundamental"
0i a calcitoninei cu ATP, AMP liniar $ic-AMP $i (261-262) sau cu numerele evidentiate de analiza
.,da socoteala" de aspecte ale antagonismului dintre pondero-vibratorie a "prototipului" anabolizantc:-
calciu $i magneziu. Cit priv20te mecanismul intim lor - 8TH. In 8TH intllnim numarul caraeterizant
de mineralizare $i de demineralizare a osului, "eoin- Ad 163 (intilnit 0i in tiroxina!) dar 0i numerele
cidentele numerice" implica faetorii identificati de 531,68 $i 546,40, caraeteristice anabolizantelor ste-
eereetarile bioehimice clasice : acidul fosforie $i pi- roidice. Rationamente pe care nu Ie dam in detaliu
rofosforic, aeidul citric, hidroxiprolina, apatita. Cre- ne sugereaza ca "energia vibratorie" a moleculei
dem ea un numar aUt de mare de "coincidente nu- dE: 8TH S2 concentreaza in primii 6 sau/$i 8 ami-
meriee" nu poate fi rezultatul unui hazard sau al noacizi $i ca centrul activ enzimatic blocat ar ficen-
unui abil jae eu rifrele. trul unei ribonucleaze - deoarece aceste enzime
scindeaza ARN de care depinde sinteza proteinelor.
o ipoteza alternativa ar duce la enzime care au,
in centrul lor activ, tirozina. Este interesantEi $i
In perspectiva analizei pondero-vibratorii, vastul observatia urmatoare : in unele reumatisme dege-
capitol al hormonilor steroizi trebuie regindit : in- nerative (unde s-au pres up us excese de 8TH $i de-
rudirea ehimica "aseunde" mad diferentieri fune- ficite de tiroxina $i foliculina), actioneaza pozitiv
tionale $i, eventual, deosebiri in meeanismele de bio- indometacina $i ketazonul care posed a "vibratia"
logie moleculara prin care actioneaza. 8TH (sau anti-8TH).
 Mineralocorticoizii ne ofera 0 surpnza asemana-
toare. Aldosteronul 9i dezoxicorticosteronulposeda
numere caraeterizante ale STH, care "dau soco-
teala" de actiunea lor metabolic-protidica. Dar ac·-
tiunea lor inflamatorie 9i algogena pare a se datori
lantului lateral comun (v'=195,60X2=391,29;
vezi 9i discutia la analiza eortizonicelor). Compor-
tamentul mineralocorticoizilor sugereaza 0 actiune
blocanta : portiunea comuna (inclusiv cidul ciclo-
pentanfenantrenic) are un v: 2=394,02, numar
"anti-inflamator", de9i compu9ii sint pro-inflama-
tori. Actiunea arterio-sclerozanta se poate lega de
o "vibratie a tineretii" (vom reveni) - deci de 0
antagonizare a troficitatii. Prezenta numerelor ca-
racterizante pentru actiunile pozitive asupra bio-
structurii sugereaza 0 interferenta cu acidul folic,
cu tiamina (vitamina B1) 9i ICUtiaminpirofosfatul.
Mai departeconstatam apropieri "vibratorii" cu
diuretice de tipul furosemidului (aci s-ar putea de-
talia 0 corespondenta numerica care sa "dea soco-
teali'!." de influentarea eliminarii sodiului 9i a po-
tasiului.
Cortizonicele acopera un domeniu ce 5e intinde
de la numarul caracterizant pentru prednison
(358,40) pina la triamincinolon (394), darse poate
argumenta valoarea caracteristica a numerelor 385
(9i 307). Hormonul corticotrop (ACTH) care de-
termina suprarenalele sa fabricecortizon, ar trebui
sa aibe numere caraeterizante corespunzatoare cor-
tizonicelor. Numarul m al ACTH este, in adevar.
2 3<11: impartit la 6 cia 390,18. Dadiinsumam suc-
ceSlV m' primilor aminoacizi de la capatul
NH2-Ser --- al moleculei de ACTH, intllnim mul-
tipli ai numerelor caraeteristice pentru corticoizi ~;i
pentru opiacee : ceea ce ar putea sa lDsemne ca
fragmente de polipeptid ar avea actiuni antiinfla-
matorii 9i analgetice proprii. Pe de aHa parte, 9tim
ca une12 medicamente analgetice 9i anti-inflama-
torii (anti-reumatismale) poseda "vibratiile" corti-
zonieelor. Nu este de mirareca substante eu aur au
o actiune anti-reumatismala, deoarec~ aurul are
un m=197,2X2=394. 0 ipoteza sugerata de aC2-
lea9i considerente ar fi urmatoarea: receptorul
cortizonicelor s-ar asemana cu capatul terminal al
ACTH. Serina ar putea "cancentra" energia vibra-
torie a acestuia : corespunde numerelor 261 (opia-
ceu) 9i 392 (cortizonic).
N-am vrea sa se creadaca tehnica de lueru pe
care am folosit-o se vade9te utila numai in biologia
animala. Sa-i exemplificam interesul pentru biolo-
gia vegetala, examinind dtiva harmoni ai plantelor.
Auxinele (naturala sau sintetica) intensifica acti-
vitatea .mitbtica a cel~lelor ; s-a impus comparatia
m auxmelor cu portmnea moleculara camuna 9i
repetabila a acizilor nucleici. Acidul beta-indalil-
acetic (auxina naturala) are v=577,20 ; fosfat ri-
baza 9:[fosfat-dezoxiriboza au, insumate, m= 575,20.
Acidul giberelic are v= 1 047,24. Dar dezoxiri-
boza plus de trei ori gruparea fosfat dau tocmai
1 047,60, de unde ipoteza ca acest hormon s-ar
adresa ADN-ului.
Substantele retardante (cu care se poate regIa
iniHtimea plantelor 9i lungimea ramificatiilor late-
rale aeriene) au numere caracteristicecare trimit
impereicherile normale ale bazelor azotate. Cam-
pusul Ama 1 618 are V= 828,24, in timp ce
+U=826,08.
Acidul :abscisic are v=831,36.

In formularele farmaceutice uzuale, co. 9i in ma-
nualele de farmacologie, medicamentele sint gru-
pate dupa actiunile lor asupra diferitelor organe 9i
aparate mai curind decit dupa compozitia lor chi-
mica. Este deosebirea ceo. mai evidenta intre 0 carte
moderna de farmacodinamie si , 0 carte traditionala
,
de chimie farmaceutica. Avintul industriei farma-
ceutice contemporane a contribuit nu numai la
inmultirea considerabila a numarului de medica-,
mente din fiecare clasa (de ex. vasodilatatoareco-
ronariene, diuretice, psihotrope), ci 9i 10. dificultati
de a intelege inrudirea lor de actiune pe baza inru-
dirii lor chimice, dificultati apropiate de 0 stare de
"criza". Terapeutul este obligat sa se reS2mneze eu
o deosebita sfortare memoriala, lipsindu-i un cl'ite-
riu condudHor "explicativ" in gruparea medica-
mentelor, alaturindu-se, cu actiuni similare, com-
pu~,i din clasele chimice cele mai diferite. Pe de aWi
parte, compu$ii prezentati de chimia extractiva san
de ehimia de sinteza pentru experimentarea farmo.-
codinamica nu pot fi triati in prealabil dupa crite-
rii de corelatie intre compozitie-structura-actiune,
deoarece aceste criterii sint putine 9i de slaba efi-
cienta ; ceea ce duce 10. un imens consum de ani-
male 9i de timp. (La fiecare substanta se cerceteaza
eventualele actiuni pe toate organele 9i sistemele
- 9i surprizele nu pot fi evitate oricit de meticulo$i
am fi). Unele surprize sint cu totul neplacute -
cum au fost efectele teratogene ale talidomidei;
rare surprize sint placute - cum a fost descoperi-
rea efeetelor antidiabetice ale unoI' sulfamide. Ori-
cum, unele evaluari propun procentul de 0,1 °0 pen-
tru compu9ii de sinteza 10. care s-o.r intrevedea 0
aplicatie terapeutica. La inceputul secolului nostru,
in cautarea unui medicament eficace impotriva si-
filisului, s-au ·cercetat aproape 0 mie de compu9i,
pina s-a ajuns 10. neosalvarsan ; 9i, inca, punctul de
plecare ipotetic nu a fost verificat de succesul final
-- compusul fiind cautat printre coloranti ! 1nchi-,
dem paranteza, nu ino.inte de a semn'lla ca. ne yom
OCUp'l intr-un capitol special de medicatia o.ntimi·-
c:robiana,care are probleme speciale din punctul d~
al analizei ponc1ero-vibratorii).
Faxa avintuJ industriei farmaceutice care a in-
trodus in practidi nenumarate substante clintTe cele
diJeTite pentru combaterea 2.celeia$i stari rnor-
bide, n-·ar fi fost posibila 1ucrarea noastra de fata,
care Incearca sa fie un remediu 13. criz:J. (interpret a-
tiV~l, dar 9i de pr::Jiectare) a chimiei farmaceutic2.
Descoperind un nou criteriu pentru "suspeetarea"
unci anumite actiuni biochimice, fiziologice ori far-
macologice, se descopera totodata 9i 0 naua posibi-
litate de a oTienta sinteza 9i de a oTienta experi-
mentarea fiziologica ori farmacologica. Chiar daca
validitatea "criteriului B-3" n-ar fi proeentual atit raderizeaza, de fapt, interactiunea eu receptorii
de mare cit apare din examinarea fikuta de Doi pe vasculari. Numarul respectiv nu caracterizeaza eapa-
circa 1 000 de substante (procent de 70-80 ; citatea explozivaa nitroghcerinei (ea poate fi de-
economia de efort mental $1experimental ar fi con- dusa din aHfel de consideratii - de exemplu din
sidera bila. cele energetice 9i termodinamice).
Dupa cum am mai aratat, metoda noastra de "Viziunea" expusa in lucrarea de fata nu intere-
lueru pentru a gasi numerele caraeteristice este seaz3., insa, numai biochimia, ci $i chimia in gene-
eereetarea comparativa a formulelor ehimice a dt ml. Punctul de plecare (in biografia conceptiei) a
rnai multe substante cu actiuni biologice similare, fost chimia catalizei - dar argumentatia ampla a
Cu cit mai diferite (din punct de vedere chimic) venit din parte::t biochimiei 9i a farmacodinamiei.
sint aceste substante, cu atit mai argumentata ni Pentr11 acest motiv putem afirma C1 tehnica inte,-
1 IV lTIeoda,
l,::,c,u.aa,
j- t - mOl,21u,
d 11 en 't'erlOLOgn
- ' etc, propuse
S2 pare "viziunea" prop usa aid, D2 mare ajutor
metodologic ne sint substantele cu actiune blocantii repl-czint{t inca 0 expresie a fecunditi'ttii gindirii in-
sau inhibanta (cum sint blocantii anti-adrenergici terdisciplinare - in particular este 0 '"r~'sti tuire eu
sau colinoliticele), cum se va exemplifiea ceva m1i dabinda", din part2::t biologiei ~i a mediciniL a pr2-
tiosului a]'utJI' ~
primit din ~Dart?3. chirniei.
departe. Oricum, tara rezultatele obtinute de far-
macochimie, de hormonologie, alaturi de cele furni-
zate de biochimia postbeliea, analiza pondero·-vi··
brator1e l1U s-ar £i putut C01Jstitui sau S-ET £i Cercetari 22 au durat mai multi ani cw2xtins
1a aplicatiile sale in cataliza industriaEi. Edificiul analiza ponderovibracoj"'ie (practic) b tOJ.te capitJ-
teoretic "numerologic" rereritor la structura 9i £UYlC- lele farmacodinarni bineinteles ell m2-
tionare8. sistemelor vii este a exploatare ($i 0 inteI'-' asupra. lor. Bineinte123 n11 5··:=t'.1 :~,;rC:2tat
pretare) a cuc2ririlor biochimiei contemp0l'cIne. toate J11edicarnent2le 2xistente, toat2 EledicaJ112nt::::le
totodata 9i 0 tc;ntativii de orclonare a rezllltatelor cindva ~i acum in UZ. CLlm este de; astept="t ca
1 t' t A ,1 "1 l'~ At" ,.
OO~:lnllue 111 aecenlLl'2 Gll1 LlrrIla rilur·-o "v"lZlun2'~ eLl substanta chimica 33. interacti'Jn2Z2 .;u . J. V12.
inteles
, •• Da"'"
.......-'- vorbirn dc.C:1J~"·" n=</,o'11an
"-"-'1: .- •......~ •.....
""-' ~~V·C·L t:s '--t
i1c•.......
'S'}JI"O
_ •.....• "'I'--
.-.. totaZitatea ar insenma 0 diversitate de ardinu} unw
mOll122, 0 ~~2Tn d in Tnilion -- ~i, pe de aWl parte, un
intelesul de fizici2ni aC2storcuvint2. Sf.:' deoarec2 chimia extractivi=i :;;j C::::l sint2Z[,
mai iV2$tC~i un alt inteles, mai adinc : acel de ,,3.1'" 22C19i chi'll' sute de subst.~:mt'?
m.oilie" la niv21u1 "mi>2ro-cosm08ului" biologic. inventarul ~tiint2i). PTC2iZ:31'2
R2petiirn C2,nU111er21ecaracteristice C3.l'~: inutili'i. ; in orice ~tiint2 inductiva, c11vintele "tot"
descon'2rim S2 re£er~l la interacti uni biolo0ice.
-l. ~ 0-
sau "totalitate" n-au rost. Scopul expunerilor n03.3-
un anumit numar caraeterizeaza efeetul vasodi·- tre este totadata modest $i pretel1tios : dorim 33.al>-
1:=ttar2coron3.riana, produs de nitrogliceriJ~li:i, 21 CT- gUluentam interesul unui demers ,: dar dorim si , sa
"dam socoteala" de unele situatii inca neexplieate
sau insuficient lamurite. Asemenea situatii sint nu-
meroase, chiar dad ne limitam la un singur com-
pus! Farmacodinamia cunoa~te actiuni multiple,
uneori paradoxale, uneori "adverse", deosebite ~i
dupa doza - ciaI' ~i dupa "terenul reactiv", pentru
fiecare medicament in parte. Fiecare dintre sub-
stantele analizate pondero-vibrator merita (~i une-
ori) impune a discutie privitoare la unele particula-
ritati de compozitie, de structura, de "regim vibra-
tor", astfel incH a expunere convingiitoare ar tre-
bui sa acorde dte 0 pagina - sau nni mult -
pentru compusul respectiv. De aceea noi ne deda-
ram multumiti daca, prin expunerea noastra, ne
yom fi aratat ispititori: sa "tentam" cercetatori
specializati sa continue drumul abordat de noi 9i
inceput aici.
De aceea, yom limita prezentarile din capitolul
de fata la cHeva spicuiri, apte sa de3. 0 idee mai
putin vag a despre felul de gin dire blasit inceea c:?
am fticut pina acum ~i - mai a12:::- despre unul
dintre "meritele" pe care Ie-am dori recunoscute
de catre cei ce VOl' lua 3.::tde procedeul nostru : ge-
l)erareaabundenta d::::probleme ~,ide ipoteze, adic8.
de mi.;;::are mentaL{ (altf21 zis, valoarea sa euristica).
Daca, pe de 0 pa(L" eX,Ll1inare::l comparativa a
unoI' compu~i cu actiuni similare ne duce spre ,.nu-
marul caracteristic", unei clase bioactive. examin:1-
rea atent3. a formulei unui singur compus (cu ac-
tiune cunoscut3.) ne poate dezvalui 9i actiuni n'19.i
putin luate in seama pina atunci. rar examin:=:trea
formulei unui com:::)l'sinca necercet3.t ne indica pre-
clictiv eventualele sale actiuni. Un exercitiu convin-
gator (sau numai ispititor ?) este eel in care apli-
cam analiza unui medicament nou, intrat de curind
in uz, dar ale carei indi'Catii ne sint nouii (celor
care-l analizam) inca necunoscute (nu am citit, inca,
prospectul etc). Exercitiul este amuzant ~;ida sat is-
factii specifice. Fie, de exemplu, compusulcu for-
mula
FELDENE
IPIROXICAMI
. . .. ,1 (m)331
cortzZOnlr antlZ1l:J lamator
Produsul are m=331 (nesemnificativ ?). El este al-
catuit dintr-un biciclu-heterociclu cu v' =521,44 : 2
=260,72 (actiune analgetica de tip opiaceu) ~i 0
catena laterali:'i care include un alt heterociclu cu
v' = 387,36 (actiune antiinflamatorie de tip cortizo-
nic). Totalul v=908,80 : 3=302,60 sugereaza de
asemeni 0 actiune analgetica~aniinflamatorie. Este
yorba de piroxicam (feldene), unul dintre cele mai
puternice antireumatice.
Multe din interventiile terapeutfce medicamen-
toase se refer[l direct sau indirect la sistemul nervos
vegetativ. Dac8., pina in jurul ani1ar 1940-1950,
atentia 52 indrepta asupra diilor nervaase (simpa-
tice si
, parasimpatice) /
si
,"""- asu\Jra centrilor nervosi
., co-
 reS}'tU1z8~t~.Jri (Sil11pa
axul
C'2':J.te ,23
Sc'.1J
simpatiue c.it
patidi (vagala et::) este atribult.l
gradatii de colin2steraza) iar aElturi adr2n::~hn~l,
noradrenalinrl, acc:tilcolin8. -- se iau in discu
subs tan te tisulare, cum ar £i serotonina ~i histCJ.mina.
Termeni ca adrenergic (adrenomimetic) :;;i adr;~no-
litic s-au dovedit insuficienti pentru descrierea :ac-
tiunii farmacologice, de cind s-au deosebit receptori
alfa 9i beta pentru substantele adrenomimetice
blocante, respectiv adrenolitice.
Adrenalina are un nudeu catecolic (v' =400,80)
9i un 1ant lateral aminic cu v'=132X3=396,
aproape de v' nudeului catecolic. Molecula are
m=183 9i v=720,84 : 180,21, deci apropiat de m.
Prezenta de mai multe ori, in molecula, a acelora9i
numere caracterizante, subliniaza (potenteaza) bio-
activitatea.
Noradrenalina are m= 169 (sau 187, prin adao-
gare de apa); lantul aminic (mai scurt) are
v' = 184,80. Nucleul catecolic este acela9i ca in
adrenalina. Se desprind astfel doua numere caracte-
ristice : 400 9i 180. Confruntind un alfa-adrenomi-
metric aproape pur (fenilefrina) cu izoprenalina, eu
actiune beta puternica (bronhodilatator), acordam
numarului 162 (sau 180) insu9irea de a caracteriza
actiuneaalfa 9i numarului 400 capabilitatea de a
caracteriza actiunea beta. Dar in fenilefrina intil-
nim 9i numere caracteristice pentru aceti1colina (de
exemplu 146) - de unde sugestia ca, la unele adre-
. ,. . t erVlne
" . 0 1010L
1 na Ie a rC>CC>Dt~'
nonllmence al1£ a, In 91 o,~
<;.. ~-:"I-"'-
r ~
rului parasimpatic. Am aratat ca, prin analiza pon-
dero·-vibratorie, se poate stabiE predomineH ac-
Liunii aHa sau beta a unui adrenomimetic. TotodatiL
. am ara ta t ea une 1e a drenOmlITIeClceca
')'
amfetamina, pentazolul - nu au numerele
"vibro.torii" cautate ; ceea ce sugereaza interac)~iu-
112aeu alti receptori. La aminele cu actiune de "tre-
zire", ca 'si la cofeina 9i picrotoxina, numerele ca-
l'acte~'istic~ sugereaza receptori in care intra asp3--
ragina, fenilalanina, tirozina. Ergotamina (al£a-
blocant) s-ar adresa unui receptor alcatuit din aspa-
raCl'ina fenilalanina si histidina ; yohimbina - unui
9i
re~ept~r in care s-ar'intilni asparagina 9i histidina.
Beta-receptorii 'ar contine triptofan ,(ilustrarea s"':§lr
putea face prin trasicor, propranolol, pindolol). In
schimb medicamentele care impiedica eliberarea
noradrenalinei se vadesc a fi maiales anestezice lo-
cale cu efect ganglioplegic Cau numarul caracteristic
pentru anestezice locale: 231-239, la care ar co-
respunde histidina ~i1sau lizina) : lidocaina (xilina)
este un exemplu. La compu~ii care golesc depozi-
tele de catecolamine s-ar putea banui 0 interventie
de tipul interpozitiei moleculelor de apa in "crista-
lele" depozitelO'l.~(se intilnesc numere caracterizante
pentru apa): de exemplu, guanetidina (ismelin).
Sa trecem La sistemul colinergic. Aci analiza pon-
dero-vibratorie se acorda foarte bine cu datele de
biologie moleculara privind alcatuirea colinestera-
zei : "da socoteala" de adsorbtia acetilcolinei pc
centrul activo Aceti1colina este totodata substanta
eliberata la nivelul placilor motorii din musculatura
scheletka : este de a9teptat 0 corespondenta nume-
rica intre acetilcolina 9i curarizante (substante ce
blocheaza colinesteraza). A$teptarea nu este deza-
magita in cazul curarizantelor antidepolarizante,
dar curarizantele, prin depolarizare prelungita; evi-
dentiaza pregnant $i un alt numar (626) (prezent, HISTAMINA
de altfel, Eliin primul grup, ea Eliin blocantii cu
a'ctiune mixta). Fizostigmina (eserina), anticolines-
terazica, are m=888, in vecinatatea icurarizantelor
de primul tip; dar 876 : 6 = 146 (dt m acetil-coli-
nei). Se eonfirma corespondentele eu acidul gluta-
mic, acidul aspartic $i serina din centrul activ al ROMERGAN
enzimei. Se analizeaza satisfacator si insectofun-
gicidele (in numeroase eazuri - antiic~linesterazice).
Exista numerecaracteristice pentru colino-litice ?
Atropina are m=289,36 : 2=144,68 (acetilcolina !)
dar $i v=742,44 (nomdrenalina !) $i v' submolecu-
lare acetilcolinice (de patru ori !). Este interesant
Existii 0 corespondentii numeridi intre v histaminei ~i
ca inWnim, la atropina, numere earacteristice pen- a unui antihistaminic de sintezii. Activitatea "anti" a
tru tonicardia'ce (374) 9i pentrucortizonice (333) ; acestuia din urma s-ar datora structurii monolit a mole-
in homeopatie, Belladona este un burt 'anti-infla- culei care, dupii acceptarea ei de catre receptor, nu lnai
mator. Seopolamina, inrudita chimic eu atropina, poate Ii wio!' c1escompusa.
are numere (armonice) apropiate. Nicotina (sub-
stanta ganglioplegica ca $i tiofenul) are numere ca- corespund la m $i vale histaminei dar nu se pot
racteristice pentru adrenalina, pentru nomdrena- scinda, avind 0 struetura "monolit". De exemplu
lina $i pentru aceti1colina. derivatii fenotiaziniei, ea romerganul se pot descom·-
Intercalam citeva cuvinte despre histamina $i pune 'doar "mintal", liberind 0 portiul1e eu
antihistaminice (19 compu$i cercetati). Farmacomi- v' = 253,32 ; toleranta est2 inadmisibila ; in schim~
meticele "active" par ,sa aiba 0 structura ce per- v=711.72 : 3=237. numar caraeteristic, car2 "da
mite, prin mijloace locale, 0 descompunere liberind socoteaia" de corespondenta farmacologieacu hista-
reeeptorul de substanta substituita ergonei natu- mina. (Feniramira are un v=471,60 : 2=235,60.)
rale. (Acetilcolina S2 descompune in colina i?i ace- Unele antihistaminice "poseda"$i numerele carac-
tilcolina). De ce nu s-arseinda i?i histamina teristiee ale serotoninei, acetilcolinei, prostaglandi-
(v=468,96) care, structural, este formata din doua nei E2 - implicata in patogenia astmului $i sint.
eomponente eu v' aproape identiee (236,16 S;i efeetiv, antiastmatice.
232,80), la locul de aetiune ? Unele antihistaminice
 Numerele "vibratorii" ale adrenalinei, noradre- in sfir;,;it notam ca zeCl .de suo -, SLL,a 1} t~,
v
,cJ"
("1i r
)
"n~_ v'
111
•
O.,A.

aC2tilcoli:nei, la care S2 adaog{l. ale "cO''' n1ac:a S-"'U 2'asit numerele

L.U~)J Ll- \J ,
caracterizante pentru
U. L ' • ..) " _ • v • 1
DOPA (dioxifenilahninei) ~i DOPAminei, ca ;;i eel :1J;nina fenil:ilanina, tirozimi, izoleucllH, ClCW as-·
a1 SiClcS-ullliactiv 0.1colinesLerazei, ne ajuta S[l ic- ~;;'tic ~- aminoacizi pe care-i banuim a £i imp 01'-
:;irn din ,Jabirintul" lumii substantelor neul'otrope tanh in ,.locurile de ac'~iune" ale drogul'ilor.
~i psihotrope. Aceste nurnere se intilnesc in substan- Pentru substante ca mec1ofenoxatul sau ~.ci~lul
tele active farmacologic ~i sugereaza mecanisme de C51utamic, cercetarea ne indica (a~a cum se adrmte)
produc21'2 a unoI' sindroanle psihiatrice (in schizo- ~ actiune pe cale metabolica ; intilnim numere 2na-
irenie -- exc;:::sde DOPamina, deficit de noradre-
b~li~e sau/$i numarul de stabilizare a legat~]."ii p.ep-
n:ilina ~i adrenalina - prin afeetarea enzimelor).
t·l·,.:jieC\ Mal' don2rte
01..1.'-'......-. "---'.t' aetiunea nozolitica a'1 htmlm S2
-1-.__ l.. , ,

N ucleul fenotiazinic ne sugereaza ;;i "existent a" vade$te a corespunde ace1ora9i "vibratii" cu ~le a.-
unui numar - pa~aport pentru trecerea barierei
tor antidepresive (imipramina), spre ?e9seblre. ~e
hematoencefalice. Este uimitor faptul ca exista co- clasa unoI' analeptiee (pentazol, efednna, cofema)
respondente intre numarul caracterizant al nucleu-
care isi grupeaza "vibratiile" in jurul altar numere.
lui fenotiazinic (prezent in multe antischizofrenice
AS2~11eneacercetari due catre a farma~odinami2
dar ~i in psihodisleptice) 9i cele caracterizante pen- " t' A
a rnemoriei 9i intellgen,el. . m " da t p~°S)·O" L.c:. lln n11 v ,. ". ,.-

tm DOPA, histamina, barbiturice, uridinfosfatglu-

mar vibrator" (236) prezent in: procama, aCldul
coza, acetilcoIina, - ca ~i cum s-ar implica meta- uric, hormonul melanotrop, insulina, glucagon, dar
bolismul glucozei in somn 9i in schizofrenie, ca $i si in hist:lmin3.-hormon a1 inflamatiei cronice. El
cum acetilcolina ar interveni in memorizare 9i in ~orespunde unei ,,imperecheri gre9ite" a bazelor din
manifestarile motrice ale psihozelor - in timp ce ADN (imperechere CT) iar asemene:l imperech~ri au
catecolaminele ar interveni in functionarea ariilor l'o n"ct1'l"1'
--.;6i...- '} 1 aro cu alero'iile
vI...- i b - si
or>
.•.. , cu canc2rul.
.......,\"lC - L... . lata., cum -

sensitive .;:;iin delir. Tioridazina "contine" de doua c'.naliza pondero-vibratorie nu contrazlce - cl~nn~
ori numarulcaracteristic al aceti1colinei~i numere potriva -- observatiile dinice care indica conexmm
pentru analgezice opiacee ~i pentru DOPA: este un int"." p'·'1·111·"·'11 c'l' :ol"'r(
-,-.1. •. ''......- ..1io irdlcll1Btii cronice, cancer.
.1::'.1 l.-'L.J~~._ ",J __·t-"-L-- ,•...,. L'j - "'-'. ,

puternic antidepresiv. Prezenta simultanil a rnul- Analiza pondero-vibratorie nu ocole9te, ci sprijina

tiple "vibratii" este cea care "da socoteala" de ac- '\Tl'''l''ln v.....
I__ ''l intogTatiV8.
L0 (somatic
•.....•.
.L. Dsihic) asupra per-
.t:
L--L .' - +
tiunile farmacodinamice multiple ale unoI' sub stante soaJlei ! (Dealtfel, am proceda 10.expuner·ea argu-
ea majeptilul sau properciazina (adrenolitic, para- mentelor fiziologice ~i farmacologice pornind de la
simpatolitic, spasmolitic, antiserotoninic, analgezic, cercetarea senzorialitatii.) N-ar trebui sa para. sur-
antiemetic, cataleptizant), inclusiv 0 serie de reactii prinzator faptul ca lucrarea noastre poat~ da su~estii
adverse. In mod analog analiza pondero-vibratorie pentru tatamentul toxicomanilor. TOXlcomama se
"da socoteala" de polivalenta clorpromazinei. bazeaza pe un circuit metabolic vicios in care se
 inte~rea~a drogul. Se intensifica metabolizarea dro- VII
gUl~l pnntr-~ aetivitate enzimatidi, crescuta cen-
trata ~e funetlOnarea ficatului. (In unele insuficiente
hep.a~Clc.e
scade ne\1oia. s~biectiva de drag). Drog~l
Imbatrinire Sl
, anti-imbafdnire
~oak :~ "co"?curat" prm mtroducerea unui polipep-
tld ~1avraxl.al naturc:l corespunzator
0 drogului:
morfm~mama poate fl tratata prin endorfina. AI'
pute~ ~l co~curat 9i printr-o substanta cu "vibratii"
potn:llte (ae exemplu lobelina pentru nicotina. in
tabaglsm). .

o ipoteza explicativa nu este indeajuns de ispi-

titoare daca nu ofera trimiteri la probleme care fra-
minta nu numai pe oamenii de $tiinta, ci 9i pe
"omul de pe strada". 0 teorie biologica nu este in-
deajuns decuprinzatoare daca nu schiteaz{l $i un
nOlI mod de a privi fenomene mai mult sau mai pu-
tin enigmatice CUlT1 ar fi aparitia vietii pe Pamint,
imbatrinirea, imbolnavi1'ea ($i, indeosebi, canee1'ul)
ca 9i noi cai de con'1bate1'e a ceea ce ne face sa su-
ferim, ceea ce ne ameninta, ceea ce ne dauneaza.
eu atit mai mult va fi atractiv aeel punet de vedere
sau acea interpretareeare duce lacre9ter(~a eapaei-
tatii noast1'e de a influenta sau de a control a £2no-
menele, sau care sp1'ijina p1'in a1'gumente rationale,
mijloace empirice sau semi-empirice de a Ie di1'ija.
In capitoIul de fata ne oeupam de biHrinete, ia1' in
capitolele u1'matoare ne vom opri asupra contribu-
tiilor pe care Ie aduce analiza ponde1'o-vibratorie
la intelegerea cancerului, a £2nomen210r de imuni-
tate, a combaterii agentilor patogeni biotici (bac-
terii, paraziti animali, ciuperci, virusuri).
 Do.r 9i examinarea problematicii biologice 9i me-
dicale a batrinetii nu 0 putem face aei declt din
citeva perspective, deoareee eo. este legata (chiar
foarte strins), de aspecte de biologie moleculara 9i
irrllmologie pe care Ie yom aborda aba, ulterior.
IvIedicii g'eneratiilor pi3.rintilor si bunicilor nostri
L, ') , '~11t;atol"o'-~aen
obi:;muiau sa spuna c3, individul um:m (paci2ntul)
are virsta arterelor sale. In strinsa legiHura cu 0
astf21 de idee sta coneeptia dupa care in irnbatri-
nire S2 intimpla procese de scleroza - adic3- de
mQdificari in organe, tesutul lor parenchimatos
("nobil") fiind inlocuit de tesut conjunctiv, iar in
tesutul conjunctiv producindu-se inlocuirea compo-
nentelor celulare 9i fibro-elastice eu componente de
tipul celor intllnite in cicatriei. Scleroza arterelor
duce la 0 proasta irigare eu singe a organelor, deci
la un aport deficitar de hrana9i de oxigen (9i la
un export neeorespunzator de substante degradate,
de lTIetaboliti autotoxici etc). Sderoza arterelor ce-
rebrale compromite vitalitatea 9i functionalitatea
creierului, putind aparea 9i aecidente acute: ob-
struarea vasului - eu necroza loapida a zonei lip-
site de singe -- sau ruperea vasului eu hemoragie
mai mult sau mai putin grava. Sc1eroza arte1'elor
eoronare compromite functionare.2, inimii (ca1'dio-
patie ischemica) 9i, uneori, anatomia unoI' po1'tiuni
mai mari sau mai mici (infarctul miocardie, cauza
f1'ecventa de moarte a celor virstnici). (Nu descriem
aci scenarii ale imbiHrinirii cu ballie ce complica
biHrinetea, ci scoatem in relief aspeete pentru care
analiza pondero-vib1'atorie s-a dovedit - sau numai
ni s-a pa1'ut - a fi Iamuritoare).
Arterioscleroza 10. care ne-'-am referit este 0 sc1e-
roza de tip special, ateromatoza. Aci se produc de-
de substante grase in tunica intima a arte-
. ulterior infiltrate ell. s8.ru1'i de ealciu - £2no-
mt=>pc, coexistEl ell modificari chimic2 si stru:=tu--
('0
.u~ g-al;tesutului ;onjunctiv. At2romat~za diferi-
onYane necesita--- in af3.ro. unui tratament
C~l- ·1 -" b <-.n-"'n':>1'al
,(:., ~'---.I.- ',-- ~ mDdic':m,ente
'---' -~. eu tr:mism 1J:~n-
A..i.-
tnl aeele organe; de exemplu, eardiopatia ische-
miea va cere medicamente coronarCldilatatoare ~i
tonicardiace ; cu atlt mai indicate VOl'£i corona1'O-
dilatatoarele care slnt in acela~i timp tonicardiace
afirma ca unele tonicardiace, chiar ~i digitala,
ar fi vasconstrictoare >:::orona1'iene ...).
Un punet de pIe care al analizei poate fi constat a-
rea ca in p1'otezele arteriale de dac1'on (tergal) se
formeaz~t, ca ~i in arte1'ele vii, depozite de lipide.
Monomerul de dacron are 0 greutate moleculara
propriu-zisa (192) apropiata de cea a unui acid.gras
eu 12 atomi de carbon (199) ~i de a1'monica mfe-
rioai'a a ,colesterolului (m=386,64 : 2=193,32) (iar
pentru elaeron este apropiati'i de aC2ea~i armonic:i
a v pentru colesterol : 470,46 fata de 470,11). Co-
res1Jondento. binevenita este cu v=468, numarul
ear~acteriz~nt pent1'u hidroxiprolinii, aminoaeid eu
rol semnifcativ in tesutul conjunetiv. Mai d2parte,
ateromatoza experimentala princolesterol este fa-
vorizata p1'in administ1'a1'ea de adl'en::tlina (eu un v
ce S2 apropie de 0 armonica infe1'ioal'a a nuc1eului
sterolic din coleste1'ol). Iar saru1'ile de calciu ext1'ase
din placile de aterom (ca hidroxilapatita) au nu-
mere vib1'atorii" corespunzatoare cu cele ale unoI'
"
acizi gra~i din aceste placi. Se mo.i constata 'ca unii
aminoa'cizi concentrati la acel nivel eorespund nu-
 :l'leri~ ~u acizi ~ra~i sau colesterol. Mai mult, s-au
IdentIf:cat esten intre aminoacizi care corespund
numenc cu hidroxilapatita; s-au remarcat astfel
corespondente intre acidul sialic (care S2 acumu-
l~a~a in v.a~ele imbiHrinite),colesterol, hidroxilpro-
Ima, apatIta etc ~i coloranti prin care histolocrii
evi?enFaza vmodific~rile lezionale (orceina, fucsin~).
Ad~ugam co. de ~ctlUnea sclerogena a altor agenti
(acldul homogentIzinic, plumbul) "da socoteala" tot
an~liza por:de:o-vibratorie : am gasit peste doua-
zeCl de "comcldente numerice" in acest sector. Dar
p~tr!virile merg mai departe. Se poate pune in lu-
mmo. valoarea numerelor 150-155, intilniteca
caract.eri~tica a "unitatii de baza" a colagenului,
aproprata de ceo. a legaturii peptidice, de ceo. a 0.1'0-
matelor, de ceo. "euforizanta" a opiaceelor, de ceo.
analgetic~ (prin inhibarea encefalinazelor), de ceo.
a Un?l~p~lhotrop~ ce gon~sc frica de moo.rte (arsenic,
acomtmo., co.ro.bmol)... (In po.ranteza, numerele ce
arata frecvento. luminii pe1'ceputa co. 0 culoare
verde, sint in .iur de 150X3=450.)
Ateromatoza este fo.vorizata de dio.betul zaharat
(consto.tam, insa, ca un v' 0.1dacronului este aproape
egal cu de cinci ori numarul caracte1'izant 0.1o'luco-
o' .. '
v • tV"
Z~l - ~l co. "eXlS a co1'espondente eu numere ale
b
insulinei ~i ale glucagonului). ' barea: de unde "provin" eJ;:~? 0 cercetare a secto-
Substo.nte1e anti-aterogene pot fi examinate .cri-
tic" din perspectiva din can: am exo.minat pi atel'O-
genezo.. Este plauzibil s~ admitem ca hepo.~'ina ar
actiona prin desorbtia grasimilor sterolice de D2 1izi-
nJ.-norleucina ; cel acidul nicotinic ar o.ction'o. prin
d23CJrbtia sterolilor E;;ia terigliceridelor co. si ~rin
interf~rarea sintezei glicerinei; ca ~stroge~ii ~r £i
bineveniti in aeest ".ioc vibrator". Donatorii de gru-·
pe - SH ar interveni 10.nive1ul fixarii calciului
(corespondente eu calciu ~i cu lapatita). 0 actiunt'
aparte 0 au substantele cu caracter de vitamina P :
hesperidina ~i rutina au structuri chimice diferite,
dar acelea~i numere caracteristice. (Lipsa de spatiu
- dar ~i dorinta de a realiza 0 expunere cursiva -
ne impiedica sa argumentam pas cu pas, ceea ce ar
insemna "calcu1 cu caIcu1" .)
Actiunea trofica evidenta a procainei a fost in-
demnul de a cauta numere caracteristice pentru
substante de combatere a imbatrinirii. S-au reliefat
0 numerele 118 ~i armonice1e imediat superioare:
236,354, poate ~i 712. Exemplu1 tipic este chiar
procaina (m=236,30 ~i v=709,68: 3=236,56 -
deci avind de doua ori numarul caracteristic). (Alte
exemp1e sint vasopresina (cu 1'01in hidratarea tesu-
turilor, hidratare ce scade cu virsta), acidul uric (!)
$i insulina. Numarul respectiv (~i multiplii) caracte-
rizeaza aminoacizii prezenti in alimentele complete
(carne, 1apte, oua.) Silimarina - antisclerogen util
in hepatite1e cronice precirotice - "contine" ace-
1ea$i numere.
Sa presupunem ca imbatrinirea s-ar datora unui
"deficit in vibratiile "118, 236,354 ; sepune intre-
rului metabolic "identifica" numarul 236 in glu-
cozel, in centrul activ enzimatic '8.1glicogen-sinteta-
zei, in fosfataza alcalina, in addul malic, in inelul
mic 0.1 moleculei de insulina ete (deci "in" glicoliz3.
anaeroba ~i aeroba).
Procaina conteaza ~i co. inhibitor 0.1 mono amino-
oxidazei 0.1carui cofactor este FAD. "Descompune-
rea mintala" a acestuieofactor in submolecule ne
dV.C210. acela{)i 236 (nu nj1mai !). Gruparea tial
 (v=77,6il)., utiLi in anti-imbatrinire, • 52 prezint£i ca
o armonie"i infeI'io2x:i .a numan}lui 232,
corespondente numence. sc' ,mCI 'AI nesc In • ;3.CluuJ
. ,..,'
Nvmarul 235 il , " astfel In
rrlutation, in cistein:'i. De in
,,,.. " .d 1 ' ," 1\ T T· T A ~yn :n a.cLlsticii rnuzicale).
nteromatoasc ca ael U DICm:lDIC, j.\j J.\~Lb ..
• v " v 1 ,"
Danna, escrona, c,onnanls·el1 (rnACH'\'
L >--'1, In eL,L,. J'",,1 }Jar nirnic .,comun", din pUl1ctul de vedere. 0.1
~~ini'Lin ACTH, in imipramina (antidepresiviJ), to- curen· nu apropie nitritii $i nitroglicerma,
,
nlCJ.r d'lace 1e d'19l't a I'Ice -- "lntLl1lm
• "1 ." nUl1lel cape
"'0', C "'r)
u'"
de 0 parte, de substante cum ar fi : carb.ocromen,
piate de 118, 236,'354, 718. Am sugera ca "vibra~ Drenilamina (agozol), dipiridamol (persant:n), ne~e.
tia" 355 sa fie privita ca una euforizanta (a ..bunel dipin (adalat), verapamil (isoptin), inter:sam, ~mlO~
dispozitii"). (Monomerul melaninei avind ~i 21 0 d2~rona: si totu~i, analiza pondero-vlbraton~ l.~
"vibratie" apropiata - v : 4=242 - s-ar lJtme apropie. Ceea iCe·este ciudat este faptul aprop?ern
problema corelatiei dintre pigmentatia pielii :;;ibtma vibratorii" desi mecanismul lor celu1ar de actmne
dispozitie constitutionala sau chiar rasiala.) ~'e consider~ a 'nu fi uniform (unii impiedic~ pa-
trunderea ca1ciului in celula musculara). AmlO~a~
In terapia batrinetii ne intereseaza (0 repetam)
rona da, uneori, reactii adverse tiroidiene - .cac 1
in mod deosebit substantele cu actiune asupra va- v

are in molecu1a, doi atomi de iod (m= 127) : msa

selor sanguine. Vasoconstrietoarele "au" numere
si ~reutatea so. moleculara vibratorie este un mul-
caraeteristice ale adrenalinei :;;i ale noradrenalinei.
Vasodilatatoarele "au" numere caracteristice pen- tiplu al greutatii atomice a iodului .. , v"

tru histamina, aceti1colina, nicotinamida. Printre In concluzie, terapeutica de antl-1mbatn:llr~ ar~

numerele intllnite ne atrage atentia 222. Reserpina a se orienta aUt spre troficitatea generala, C1t, $1
prezinta, la analiza pondero-vibratorie, de trei ori spre organele mai afectate de batrinete, .care ~m!
numere intre 217 si 226. La unele medicamente altele de la individ la irrdivid. Este neVOle dec1 $1
hipotensoare intilni~ - cu tolerante variabile, nu- de 0 medicatie organotropa (pentru creier~ c.ord,
mere apropiate (la clonidina : 216 :;;i 223 ; la gua- ficat, pancreas, rinichi) care po ate ~i aleasa ~1 pe
netidina : 227 ~i 228 ; la d-h-ergotoxina : 214). baza criteriilor noastre. Frecvente smt, realmente,
deficientele cardiovasculare : e de ajuns sa amin-
Pe de alta parte, ne intereseaza ~i cordul pro- tim ca hipertensiunea afecteaza 2/3 din virstnici,
priu-zis ; analiza tonicardiacelor din grupul digita~ io.r ateromatoza incepe inca din tinerete.
licelor ne reliefeaza numarul 372 care ar con fen
substantei afinitate pentrutesuturile inimii. Vaso-
dilatoar~le coronariene idealear trebui sa eviden-
tieze numere apropiate de 222 $i 372. Pornind cer-
~etarea de la nitriti, intilnim numarul caracterizant
 VIII lismul microorganismelor, substante care stimu-
leaza fortele de aparaTe imunitare (vaccinurile) etc
Primele medicamente ajutatoare care au pus pro-
Fenomenele de aparare ~l de antibioza bleme specifice de biochimie a metabolisme1or au
fost 5ul£amidele. S-a precizat destul de repede ca
ne aflilm in fata unei competitii cu vitamine nece-
sare (H') baeteriilor (deci : bacteriostaza 9i nu efeet
baetericid, de "ucidere"). Ce poate aduce, ea 5U-
p1iment 10. aceastil dats. clasica, analiza pondero-
vibratorie ?
Vitamin a H' (acidul para-arnino-benzoic) este in
rezonanta eu gruparea sulfanil ; dar gruparea para-
amino-benzoica intra 9i in componenta acidu1ui fo-
Un .aspect esential al vietii este interactiunea in- lic. Sulfamidele £oarte active se prezinta ca sisteme
eu ITzonallt[1 interna (autorezonante) 9i eu grupal'i
tr~ o::g~nisme de specii diferite. Viata ani~ala (care
ehimlce asociate in rezonan1;a eu addul folic. Ana-
eXlsta m ul~i~a instanta, pe socote ala vietii vege- liza noastd'i ne-a aat satisfactii in tOCtte cazurile
tale), parazlhsmul, agresiunea infectioasa - sint ,·j-l'd::::l+-:O (In n1l'}};'JI' ·d·
C
o 2
:J~.-,t_l,,- •.
lJ"_J _ ~ -...1 c,. c
,') .
tot atitea modalitati ale .acestui aspect. Exista in- An2Lliza pondero·-vibratorie a penicilinelcw (pri-
teractiuni pernicioase 9i 'aItele (ca in simbioza) fa- m21:: antibiotice utilizate) ne releva :
vorabile. Primele obliga la mecanisme de aparare. a) 0 struct1.Jxa monoEt (cic1n tiazolidinic
Ele sint mecanisme "antibiotice" in sensul larg al un cielu bet3.1aetarnic) care ar bloca, probabil, un
cuvintului (spre deosebire de mecanismele de apa- centru aetiv enzimatic ;
rare puse in joc de factori fizki si chimici ce nu sint b) un nurnar ,:vibrator" (226-227), prezent d::?
emanatii ale Vietii). La nivelul ~ietii unicelularelor rninirnum d01J,8. ori :
(bacterii, fungi etc.) antagonismui micro-biologic natUl'J
a dus la elaborarea de substante pe care, in eei a 16 pcniciline
patruzeci de ani recenti, Ie numim antibiotice in sens tllnlt nmnere apropi;~.te de 226 C1-
restrins. La nivelul vietii macroscopice, in in- (70 Cunoscinc1u-se irnpactul pi>
teractiunea dintre animalul superior si baeterie .nic-ili1121or aSL1.pra 1112111bra11ei Si asu_pra sin--
se euprinde sub termenul general de filax'ie, punind anl m ::l:'
in joc celule imunitare 9i anticorpi. lVIedicamente corespondetele numerice: acidul N-acetilneurarni-
ajutatoare sint de muIte feluri : antiseptice care dis·· nie ~i aeidul sialic, dar ;;;ilantul restfosfatriboza din
trug materia vie, substante care stinjenesc met8.bo- ARN - pare a fi implicat. Nurn.ere apropiate dc'
 CfliCf-~C~ 82 lnt l'1nesc (1
A
\ a a 1.Ll2 an t"h'
lul0 t'lee ) ~l
,: <:tHC-
~1-1-", nlJ'''1''l'n
.1< ~~.
''''-
u.c
I rQc+e~1'sti0e Carc. duc eu gindul la alte mecanlsnw
ct' .~L<..-l..
CH- C-.N-Cl1-C -N-CJ--l '-'-1-'-',

de actiune. Ceeo. ce este de retinut este faptul CCl.

~ -'- '"..- '-'

I· Ii .! I II I 3
Nfl 0 CJ~(lii 0 CH2 susrestiile date de analiza pondero-vibratorie nn con-·
! '-, / ~ I U
S2 acopera CU d'aT2_e 1 b'jlOCl1lm1.c..~
" v. '>+l",a 1n
:.l:" 0 ~
L

~
oII', ()=(; al
2
C=O
I
rnecanismele de actiul1e (exemphflcan 8-31"
/'1 'I '~" ....
" ,.. f' '1-- /", ..•. Dfezentind 1I1itomicina, actinornidnele, ri-
1l3c. / }--C-N1ICIJ-CH-O- C.J-.I-N. -C.!.!3 DUl'OlTicin.' (.:'2:ramicidina 2tc:).
-I I 11 I
e
.r:

---\ (j~ 0 (Jl;/1-J~(lj3 de J1l.entlOnat 81 cons "t.o.Lalt:<:tc:"dLlLo

• . 0 L-n -,.",--, r".-.::ro (;oLaV ,....
,j
~ . '.,.: po I'lDeptlad2o.n
- .__ " ·1·.... ti .•
t·clJlO""vL.$1

-c
'pb'"ato,")p"'ln-l-r,o., ',,"0 0 .'

o N '> ~ \ .!- ) L C

(.'himiot2rapicc : portiunea invariabila a peni-

.r
1- ..•.•.....
' -"-- lJ '--'

, 'l . ' I..,

Cl 0 ("l(,rl:(~-J
,J ,,:,,] 2·j I"~
I C ;"1'11"e1 re" "'0' "Ct.t-
..1-\"--,.,"
C"l\'ODic."de
-~ salvarsan si de neosalvar-
.t '--- . '. •
'I .
). ,.J.' d,"-_ v.

I ~ II I": ~
san si de cianura de D1ercur $1 de sarun
[{C j
;Ji!
\- ('- Nli- Lf
F"-.f-- ("'j'-
_J,
r) .'-(, -(.
,,1
'll-N- FJ'
I I... 13:J
L 2> !
de bismut - 'ioate eficace in tratamentul sifilisu-
So:> se'O'OPP"'zavr C'celac;i roceDtor farm9.cQlogic
#
I
0 o=C ! /
a~ "-,
c=o
l
I~Jl'
-It. •• ! ,'~-_ \... -b· ·"- -::l_J<..

: toxicologic).
~;.. -"-

.
~"':;l.. .I..

o IvlI 0 (1/2 Clf2 0 (/1-, linO'b'- a aceste f34j , ,

anbbiotice, am cercetat . ( ~l
.' II , i II I ~ 1""1",1tub"'PC'u,1nustaj'l'ne':'
l..r. C.lL 0 ,'L."'-' La 1)nele tuberculostatlce
-1. k ~V t .....
'_. ca ' ,-.,

('//-C- N-CH-C -N-Cf13 h.•..,-.l·(J"az;r'l~

~_..11 .LiLa aeid'111ui nir·otinic.ckloserina)
~ ~.~ ~~ s-a pus in
.•.,-, '-'- J
I
('lJ ,,'r I. ('Lt.·
IfiLl '2 1'3
evidenta competitia cu vitarninele B(j (piridoxal, pi-
ridoxi~j). Stl:ept;micina, rifampicina $i tebez)na
C1 - D - actinomicina: formuLJ chimicrl "conventio- au num>?re caracterizante apropinte intre ele ; la
n:..:18.;( are doua l'Ull1UI'i idcntiC2 ~i sinlctrJCe, ~qezdte pc acidul para-amino-salicilic, la streptomicina A $i la
un tricic·]u; iElaginea sugereazc'i un diapdzon <j'iezilt pe un
larnbui' de r2zorlantJ..
tiourei~e felntilnim numerele vitaminelor B".
Problema este neclara --- pentru noi -- in d?-
meniul substantelor fungicide (anti1YLicotice). ~n
227 $i annonicele lor se intiInesc si la eritromi- S,-.hl·mb
'"-'1 ., ;)r,"ll'Z;)
"-' . Dondero-vibratorie
..I._CJ~V~ .£
a unui numar
cini'i, la streptomicina, la acid~l fusidic, la de 13 antihelmintice ne sugefeazii intcrferarea me-
acidul felvonic, la stafilomicina, la linconli- ta bolism ul ui acetilcolinei (ca ~i la pesticide): ac-
micina. La cloramfenicol analiza teoretic8. sUP'ereaza tiune pe SitUS-111 activ al colinesterazei.
implicarea restfosfatribozei (ca $i 10. tetra~iclina)o , Apararea antivirala. (9i, in parte, cea. anticanc~'-
La actinomicine S2 intilnesc numerecare sugereaza roasa) este legata intim de producerea mt2r~el~ovm.~
imper2cherea o.normala a bo.zelor azotate din ADN 10'1'.Analiza lor porne9te de la constatarea amh:lar,l1
sau interferarea imperecherii anorma1e a bazeloc activitatii lor prin blocarea sau alterarea mebom-

nei di~capatul terminal; deci de la numerele ca-
1.'aete1.'~~a?teale ~cestui aminoacid (de pilda, 171).
L~ ~nll m?ucton. cun~s~uti intilnim numere apro-
P12et'": (ca :;;1la .actmomlcma D). Mai mult, in cape-
t21e mte:'f~1~0111101.' alfa :;;ibeta se gasese seevente de
ammoaC1Z1 m rezonanta cu intreaga molecul~ eu
nume1.'; v' apropiate de cele ale metioninei. Se'su-
g~rea~a (pe baza eorespondentelor numerice) 0 12-
gatura cu blocarea proteolizei. In sfirsit se prODun
numere ~aracteristice pentru £enome111.{l
d.ere·~ pnn peretele celular (171 :;;i a1.'moni~a infe·-
no~ra: 85) :. "dau socotealii" de actiunea calciului, a
S-a constat£1t di gelul de hidroxid de aluminiu
poate mari antigenicitatea unei proteine eu greutak
rnokculara Se folose~te adjuvantul Freund, ('(1
stimulator sau inductor al antigenicitatii Ul1Ol'sub-
; el contine un ester de colesterin~l :;;i·ulei
Dextranul poci.te £i antigenic, daca al'2 I)
tate rnolecularii suficientiL Este antigenic poli--
de acid celobiuTonic din capsula unoI' pneu-·
mococi. In toate aceste eazuri (ca Sliin altele) calcu-
due la nmnere apropiate cdor care
de ,,1Jatr~m-
zcaza tirozina.
Numere politirozinice se intilnesc :;;1 Ul eel Datru
c

determinanti antigenici din macromolecula de mio·-

pohetI1enghcoJului, aacizilor citric :;;igahc. .
globina (sint seevente de aminoacizi), in polizahari-
, S~ubstantele antivirale (putine cite sint cunoscute zii antigenici din enterobacteriacee, in cardiolipine.
pma acum) . stimuleazii producerea de interferon Dinitrobenzenul, care confera antigenicitate polia-
- sau ~ta:a unele componente ale acizilor nucleici
v

1aninei :;;ipolilizinei, "poseda" numarul tirozinic.

-.-. sau mhlba unele enzicne proteolitice etc. Grupul Anticorpii nu pot deosebi intre ciclurile benzen,
~:~~d eteroger: _analiza ~
c: !astidioasa, dar nu ste- ciclohexan, naftalen, antracen : intre ele sint apro--
1 Ld. AdamanLanu1 bunaoara, corespunde (ca 1Jon-
riel>0molpcula'"a~) ~ ,- ~ ._.... InIenoare pieri ~au corespondente numerice - (corespondente
~ - ~ J.~ 1. ,) c,111;0111Cll c •
a colchicinei ,-

se g8.sesc ~i cu tirozina).
a~to1.'inhibitnri ai cariochinezei) -- dar 5i codo-
1'111"11 f." . ~ . ,1·. ,. , . •
Ca1cu1e preliTl1inare ne sugereaza dt determinantii
. _lc_ \c,"TI1ni.JClCICl 1111pl1Cat - "l"oblplT'C'+J·"C'
III 1---' ~.. ...-'.~.
.l,,-t.lJ .''-'''~
antigenici pot avea numai 0 marime dependenta de
Cl pun intreb;:lri insolit~ -- cornpozitie. In concret este vorba de "realizarea su-
aurului Ia activitatea unoI' mei 593~-(600)", ceea ce se obtine prin 4 I'esturi de
tirozina sau prin 6 resturi de triptofan SaLl prin 10
resturi de cisteine. Constatarea este tulburatoare,
deoarece se evidentiaza (?) 0 "adsorbtie pe comple-·
mental''' ca :;;iin cazul sintezei aminoacizilor pe co-
aminoacidul donii ARN (vezi capitolul X). AI' readuce in dezba-
important conferi- t'2r2 problema sintezei de novo a anticorpilor, pOl'-
19(~mCea pl'oteinelor) Greutc)to~l nind de la imagine a antigenului (0 "varianta de
11101eculara vibratorie (echivaleng) a ti~>ozi~nei~st~ transcriptie inversa"). Se poate imaginacomplexa-
v' =342.
rea antigenului cu ARN, pe baza unei corespondentc
vibratorii ; in ARN vom cauta, fire~te, complemen- - pnn. aasor , bt"Ie ae apav - 1 rri'-J} 0\ d;' ntl'l' al
.''''0.<:)
.21c;:;.Cj'
(Y.'I
(-.:J
,lh'"
1'> f")

tarul (tripletul,codonul) tirozinei. Bazele azotatc: incrucisate ell ~2]jcilatul 30diu (rn=160 - 17tl).
adenina :;;i AnaJjz~ pondero-vibratorie nu ~nfi~'m8, datele ch-
c0111plementa.r uracilului. Este 0 situa L1" ,0''''-'T,,1
nl' _L'~ ••.... U,,-,,_"•.7"
"','D"1
U1-J..-~l-'-'-"-' ·..-,•
.r.(OJ] un en tc~nu
,,-, __ lirn2nt ,
avea irnportantblin al'c:rgogeneza :;;i el satisHicut ; inabsenta
larl~~ul n.tl(~leozic1ic, similitudine2 cbimid .:1U sufi--
determinantul an
ete). ell T1101ccttla r_nic,a~
Detr compararea alergenelor
sint gamaglobuEne a punctul n08tru de vedere, r21iefeaz,~1 ~;l
sec~vel!.ti.al~. 9i
ti·2. ill

Cl ,,,i I;'

substante inrvdite si ad:"i.ugam . Higiditat(';l II

ponderovibi'ator. Dc: PAS =1 sau apar:II':' '
 Observam ea :;;i compu:;;ii aromatiei diazoiei,
gruparea nitro-, au nUmel\? earacterizante
ate de cele ale imperecherilor gre9ite. 0 observatie
identic} prive:;;te acidul arsanilic (eu in:;u~.iri asem'a-
~1;'),t?are)sau po1istirenul sulfonat (putel'nic antigen).
UltIma llustrare sugereaza ea s-ar Dutea evidcntia
anticorpii ipotetici' clil~1'1J'?j,'i i'nr,nnt·;·ju vu•.:> pGl"C"·:~l'l:n.l·.·
-~ -~, l.~ , •...•...
'.1.. .J...l...l..:.,.-'v'
aberante, cu ajutorul lmor' polil;;'eri bine
." ,,'. ~ .j.
lU n.JLcOlUJ.. a 1.'..'
eOl SUob'STante corespunzatoare
.' ~ .\
tor" ; yom reveni in capitolul urmator).
o alta deviere a proceselor imunitare este auto-
agresiunea inmnitara. La nivel umoral. aceasta in-
semneaza compu:;;i proprii deveniti antigenici, ea :;;i
auto-anticorpi. Analiza pondero-vibratorie
cari sugestii in examinarea rinitei ~;i aastmului
autoimunitare (prin agresiune impotriva
ceptorilor) $i in examinarea miastenici (prin agre-
siune impotriva receptorilor nicotinici pentru aC2-
til-colina), de asemeni in leuconevraxitele
"atacarea" sfingomielinei. Un auto-anticorp estcl'as-
punzator de formele curente ale hipertiroidismu-
lui, dar cum nu cunoa$tem nirnic desDre sitns-ul
activ al hormonului tireotrop pe (in) ~elula tiroi-
diana, problema ramine departe de a £i li'llm.lritil.
Oricum, complexitatea moleculelor de gamaglobu-
]jna :;;i diversitatea lor prin variabilitatea intima a
unoI' portiuni face probabile numeroase interactiuni
de tip pondero-vibrator, ceea ce este in acord eu
bogatia de forme 9i eu raspindirea bolUor auto~
imune.
sau
apropi-
.•....•.. L 1.1
'-- ••...... ,-J
(sau
.,vlbra··
da oare- Intrucit cancerele s1nt boli ale nucleului celular
Inainte de a fi boli ale unui tesut, ale unui organ
betare- sau ale unui organism, accentul va fi pus pe compo·-
nen tele structurale $i functionale aleacestui orga-
nit central celular. Postulam ca substantele cance-
prin rigene ("oncogene") s;i cele mutagene formeaza un
singur grup bioactiv, caracterizat prin a£initate (ad-
sorbtie) pe componentele acizilor nucleici :;;i prin
capacitatea de a aItera chimia acestar acizi.
o prima ipoteza este ca mutagenele ~i canceri-
genele se "adreseaza" ilTlperecher~lOI' ~'Sre9ite
.. de
baze azotate (respectiv - Ie £avonzeaza apant1a).
8int posibile i1 imperecheri gre:;;ite,ceea ee .,ar in-
semna ca -- din punet de vedere ponderO-VlOrator
_ s1nt 11 "tipuri" de cancere. Unul sau altul ar
1Jutea fi evidentiat cercetind afinitatea unor sub-
~tante u:;;or de pus in evidenta (de exemplu, colo-·
ranti) (ca acridinele) pentru acizii nucleici din C2-
lulele maligne, substantecu numere caracterizantc
apropiate de cele care caracterizeaza, imperecherilc
u
gresite. Beta-naftolul, propus cindva ca un test de
,
dia(2'"1'10,,,'i;n :~rc, caracterlstlce
nl"~ ' ,.
...,.1.1i1erC d oar aHa observatie arata ca mutagenele/cancerige-
ipll
LJ U •.'~.,,-., >'--uL .
' . pen-
L,e~, pcreCin aberantp (Afi- all,in care masura, molecule rigide prin cl~li
nitate~ cancerigenului pe~tru adzii ~u~lei~i poate duble legaturi.
~l de corespondenta numeriea eu restfosfatri- putem_ coneeta aeeste ipoteze ? lVIai intii
nav """"S"--ico'sfa1v,.2Z0XlrI
'" ~ H,
o'
L
P e d e a 1ta parte,
-' 'b oza. .....
,~
constil1d din existent::J. unoI' C::J.l1-
C;,l nurnere corespunzind imperecherilor
ca IXlLtta[~e11i/canC2ri,G211i 111 ter:ac·~
baze azotate, (dibenzantracenul) sint
tlnele

perec11 ~'1'L';l : ~:I .:

iIll..
{n."1ileranul corespund:' I:: ( ':'
substantc iilillilii' : I,

criteriului car:' ]i' 1":1"'- ',II i'

lil:;II,';ii-ii,' 1,1 III'

i I: !: , i! I ; I I I II
<i III " ,
,
"f ~ ! , ,I
I' i" _

,-.l'n ii'

legat de Tn odifici;,ri
I
I,scadere
v' ) ., 1'£'lean
~l 0.2 n1OC1l v '

acestui amjnoacid (Un 11

subtire, sarae in tirozina, care 82 i,;anC2'
foarte rar). Tirozina este importanEl mCOI1--
 ferirea antigenicitatii ~i este abia reprezentatfl in .favorizata" de timidinmonofosfat cu numar ca-
tesuturile embrionare. Din punct de vedere biochi- racterizant semnificativ (v' = 1211,80 : 2 = 605,9~):
mic, J~esutLllcanceros este un tesut "pseudo-enlbrio·· In unele cazuri, cancerigenele poseda grupan
. Este plauzibil co. proteinele enzimaticf submoleculare care ar putea fi numite ,:?ncofore'"
zinice sa fie reprimate in embrion, in fen omen (azo-, epoxi-) care ar "concentra" vibratn1e carac-
)'c?fJresie intervenind rnanganul. "Vibratoriu" m:nl··
teristice oncogene.
, corespunde acidului lactic, rezultat 0.1
Numere caraeteristice imperecherilor gre9ite, san
bolismului predominant 8J.1cH?fOb din cumen (111([11-
ganul are m=54,95, iell' 10.o.cidul lactic v=3:3 tirozinei, sau dubletelor i?i tripletelor spe~i~ie~, S2
inWnesc la pesticidele organo-clorate, ~nb~lOtlce.le
Poate ca acidul lactic produ.c2 0 repn:sl :.'
oncogene, oligopoIimeri ai maselor pla~tlce ~l - ~l?
creindu-se un cere vicios gratie
ilefericire - la sub stante farmaceutlce larg u~lh-
afecL'c.za progn~siv intreg Ol'ganismul :
lactic corespunde numeric tirozinei (v= 342). 7ate (reserpina, diaze:pam, ~enacetina, fe.no~a;~lt~!,
fenilbutazona. Reserpma, vIbrator apropratd Clc du-
Un pas mai departe (sau mai adine) ne duee 'oletnl UA, ar ii, totu9i, oncoprotectoare).
lTipletele ce codifica tirozina (din ARN $i ADN)
Cum am putea suplimenta organismul en tir~-:-
constatam ca unele cancerigene (ca dibenzacl'idin3
zinfl ? Insulina este bogata in tirozina; h(~rnlOnll
$i metilcolantrenul) ar putea interveni la acest ni-
iodati tiroidieni sint derivati d2 tirozina --- ~l .aces~e
vel, impiedidnd sinteza tirozinei prin blocarea sau
.0·1"crO'1"~P influenteaza si metabolismul aerob
I ~(lar tJ-
modificara tripletului. Este un criteriu suplimentar, ,. b J.~ " l' t
roxina promoveaza ~i diferentierea celu ~r~" c~ls"or.~
verificat pe citeva cancerigene. Daca analizam com-
in canc:~r). 3-ar putea incerca ~l mn.lbal'ea
plexele alcatuite din metilcolantren 9i dublet~) san
i::ataboliziirii tirozinei, prin antagoni9ti ai vi
triplete, ni S2 sugereaza, suplimcntar, ~i aparitia in-
" Drotectia triplctului l')rin
tederarii vibratiilol' cerute de me diu pentru sint2z3
tirozinei prin blocal'ea sau modificareC1 tripletului
B; si E (acidul folic este ambivalent -- ell gru]J?
."
Lc'.vor8.bile , ne f avoraOJ.2
~i "1"") urozmel, ,S 1l"tl'n=>rp''l .~a-
.), .. c .. ~'". ril
Este un criteriu suplimentar, verificat pe citevi1
. aerob ar fi posibiliJ, prin
ciJ.ncerigene. Daca analiza.m complexele aldituite ATD
r, ..
.1=)I. Ionl ~ r .,
clin metilcol:mtren ~i dublete sau triplete, ni se su·- .,HI cICIn
., 1 s--aL" o]-'t;''ln
J,>1.,-('-'l""in III2t::J.l '::c
::;rcreaza, suplimentar, ~i apari~ia interferarii vibra- 't··· ~
OSr011..11 S1 auru., ,2CIOUl Cl Ilc c c ll)--_c'~'
. l' ] ( ., , '~l"n ._~ '-1 Q')
tiilor cerute de mediu pentru sinteza proteinplor 111= 1. .- .•.•; • 1 -- +- -f r,
1"'entru lnnl "b area Irt2lCloo.JSn1,", 1 "i"lJ l'
.cll
~

(inclusiv prin tirozina !) (vibratiile 150-300---600, .1n'p'·(lb sa pot prescrie (pe baza criteriilor enun-
vezi capitolul viitor). Tirozina fosforilata are un v L.,, .'~..
c •••. c.c •. . ,"1,' ]·rl •. -·irl: 00'duh'i
anb\!ltarmne Be (aCId DOlle, .J.lu.I8.l'",:.a ,.H.J ",' .1.
total egal eu 600 ; enzime fosfotransferazice sint in-
nicotinic: dorochi~a) me~ro:idaz?l. S:~stmerea 1111)-
criminate in inmultirea anarhica a celulei neopla- oerechenlor coreece ar mdlca vltamlna B1, FAL ..
zice ; fosforiIarea proteinelor la nivelul tirozinei este coenzima A., lVIg, ATP ~i administrarea ADN no\"-
 mali (eu substante ce favorizeazzt respund impereeherilo1.' gre~ite :;;i ca unele terato-
rnernbmnara : l1itrat de sodiu, polietilenglieol, gene au numere corespunzatoare imperecherilo: o

citric, acid giberelie, estrogeni). normale (talidomida 1). Un toxic eu 0 greutate mo-
adaugii, fire~te, administrarea unoI' Jeculari3. apropiata de 260 trebuie considerat a £i
ai diviziunii celulare (mai ales ea, vibrator fr)Q1 1-e P '"1"1'
• "- '"
0

c... eul·l d·00

l/ -"-.
s-a'"
'0
"1.
Cu, C1 yon 0.0
'---' G.!c"-'''-' .........•...

c]na se ap:'opie de triplet!)J anabohce intraceIulare. Ct"no>

n3turale (vinblastina, podofilotoxina, c'~Jte SLdJ ntlll.1C~12 t In.
Cl, purom.icina) au 0 semnificativa "vibratie' Sttuat12.
muna - apropiata de cea a restfosfatdezoxi1'j
3 Dar aceste C011statari l11a.i arat:~_
C2 z~~':,','stea
au 0 acjjune relativ minor!).
E:c~ petreee la nivel ARN, in timpce oncogene]e mo-
dific3. matricea ADN).
Analiza pondero-vibratorie detaliaz8. tintele ail
Tl1etabolitilor ;;;icitostaticelor folositi iE t~rapia anti-
tumorala ; nu insistam. Pe aceasta baza s-ar putea
prescrie un cocteil de chirnioterapiee care sa se
ad1.'eseze tutuTor im pere'cherilor Q'i."">c;ito to;)r t i" ;"'0 ..
0

sibile (IOB-82 +sa1.'coiizina +~icl~fo~fa:1~idi~' ~a.-

ttlla.rt nletotrexat).
Tirozin::t a1.'putea interveni $i prin modificarea
o.ntigenicitatii tisulare 9ia echilibrului imunitar.
Interventia unoI' virusuri in oncogenezi'i este cu-
noscutii, dar DeclarEi. Analiza pondero-vibratorie at'
descr\ide une1e cai de eercetare inedite. Sa exem-
plificam prin presupusele eancere p1.'oduse de viru-
suI herpetic. Chimioterapicul antiherpetic i:::loxuri-
dina are m = 237, cit im perecherea gre:;;ita CT. Ax
fi "rationeJ" sa se inceree chimioterapice eu 111
(sau v) apropiate (natulan, purinetol, vincristina).
Analiza pondero-vibratorie nu se poate substitui
(inca ?) analizei toxicologice. Este totu9i interesant
de notat ca unele citostatice sint te1.'atogene 91 co-
 uncle calciul poate n inlocuit partial prin bariu.
strontiu maf:.meziu, mangan sau fier -- prezinta 0
Apartia materiei Vll $1 coduI genetic p'ama d~:m $i v care corespund restfosfatribozei $i
~?estfosfatdezoxiribozei, 1uate 0 singura data sau de
douii ori (deci la "embrioni" de ARN ~;iADN). To-
lerante1e cerute sint foarte mici (de pilda., in cazul
combinatiei cu fluorura de calciu, m=388,32 : 2=
194,16 -' in timp ce restfosfatriboza este caracteri-
zata prin m= 195).
o a1ta ipoteza recenta presupune cii ATP a putut
fi "preceded" in unele reactii chimice prebiotice sau
biochimice elementare de catre prefosfati anorga-
nici si apatita. Este vorba, mai ales, de polimeriza~
Cum s-a ajuns la "super-organizarea" materiei rea ~eizilor aminati in care "produsul finit" este le-
vii 9i ~ rnai lnti1 ~ 1a aparitia pietre10r de con- gatura polipeptidica. Sustinerea pondero-vibratorie
structie caraeteristice organisme1or? Un aport po- a ipotezei este convingatoare, daca facem apel atl\.
trivit de energie (desdircari eleetrice, radiatii so- la m cit ;:>ila v. Pentru reactanti ell v' = 356,40, co-
lare, cosmice) lntr-o atnlOsfera "prjmcn'~l" a Terrei,
respunde apatita cu fluorura de ca1ciu (364,08) sau
in care 82 ga.s2au gaze C2 furnizau C, H, 0, N De-
eu hidratul de calciu (360,80) ; acidul pirofosforic
cesare aminoacizi1or, glucjdelor, cmnponentelor aci-
are m=177,99X2=355,98, iar ATP un
7ilor nucleici ; prezenta mineralelor cu 1'01catalitic
.- iata pn:misele 2 l.1nanim admise. v=1781,28 : 5= 356,25 .
CabIiz2' metalici puteau intervc'ni in sintezR
Aceeasi analiza ne mai arata ca apatita, acidul fos-
dirl acizii 111J,cl -~- ru~_~'·-os1Jg'2reaz:l
analiza pondero-vibratorie. ln, corespon- foric ~i ATP pot favoriza $i legatura polinuec1eo-
tidica.
atornice ale me··
, '
Argila "pura" (caolinitul) Ah03' 2Si02 are un
compUSU1Ul
c".,·.,C'.iy,
L~ _~'~ ...]Jl...·L··.1 l'C1rln~l"l
•.......
c~c, •._... l L si
," el'+nZ;D~
vV_--'.l, _...-\. C'11)
I.,_J,,-'~ IF"''oi1
.,_..L~A.L, L
m=258,14, apropiat de m caracteristic biostrueturii
t "t' Ice ar ne·
presupL18 caan . 1 1
sarnanu., IJC1- n j
1OS: (9i, in primul rind, imperecherii normale ~
riul, teluru1 81 iodnl). 0 ipot:?z8. recenta adaoga 261-262 - care s-'a impus), Reamintim ca poliapa
apatital11 ~ ~:.care 3. tit aparitia vietii : (5H20) are un v' =259,20, apropiat. Dupa unii au-
tori, apa a intervenit activ in geneza materiei vii.
Coincidenta numerica biostructura-argilii are va-
lente poetice $i mitologice,
 In "reactarul': (modeIat o7iin conditii experimen-
tale) apar $i nuclee pirolice $i tetrapiro1ice, 10. baza c) pe pozitia a 3-a a tl'ipldului se adsoar~e talpa
pigmentilor fotocaptatori. In porfirine, cei patru acidului aminat. Observatia b) ne duce cu gmdul 10.
"numarul 8" din teoria clectronica a valentelor ato-
atomi de C ai pirolului totalizeaza m' "-=48 $i ata-
mice.
$aza un atom de lVIg (24). Dar pentru echilibrarca
sistemului in care cei patru atomi vecini de N tota- Presupunem ca tl'ipletele fiecarui acid a~in~t
lizeaza 56 unitati, pot interveni doi atomi de oxi- joaca rolul de catalizator ; ele ~u pot a,ds?rbl ~dl1;
gen: 32+24=56. Adsorbtia unei undein ultravio- mediu dedt un anumit acid ammat. E:X:lstm~ msa
let furnizeaza energia de desfacere a moleculelor de diferite modalitati de adsorbtie ($.inu 0 s.mgu:"a m~-
oxigen (02 = 32) ,c;;i de sinteza a formaldehidei dalitate) dobindim impresia un~l~n~mlte "lmpeI-
(m=30); ultima, prin po1imerizare, ar duce 10. feciiuni" a vietii in struetura so. mtlma.
glucoza : ;'lanina (m=71, v=227) se adsoarbe nemijlocit
pentru CB. 71X2=142, ia:' G-.-15~ ; 227X2=454,
60= CH2 -- CGH120G iar "media" pozitiei a trel~ dm tnplete. est~ .45~..:
In auto-organizarea moleculara $i supramolecu- Fenilalanina are particulantatea de a fl codlflcata
lara a prebiontilor a jucat un 1'01 important apro- de un triplet format numai din. uracil (U~l~"). U a~'e
pierea numerelor caracteristice a substantelor aso- numarul caracterizant 111 ; dl£erenta pma l~ 1.)0
ciate. Sau, altfel spus, rezonanta a fost un factor de "t
eu e v.. °9 Nucleul fenil are .. m' =77, . (mul1.1pltll)
""l'
asociere $i de structurare. Cristalele moleculare aso- aproape cit dublul lui 39. VlbratOl~JU U ""',' 11\1
ciaza identic cu identic; biostructurile primitive mar care, inmultit cu 3 da 984 ; (1lf('I'~'I1(:;1pllI.;1 1'1
asociau similar vibratoriu prin similar. 150X12 este 812 ; 812 : 2 4()(; ('it v 1('I1ILiI:IIIIIlt'1
In codul genetic, Insa, asocierea se face prin com- De asemeni m fenilalanilwi 144 : _I :W. '1\lI'l 'II '" l k
plementaritate. De ce exist a a unitate a codului ge- 39 diferenta U pin[1 la l!)().ln :Il':lr:i !II' 1111,11':'
netic? Pentru ca intreaga lume vie de pe Terra tri:)letul uue poate codi fica /"('11 i 1:1 Lit1111:1 . ( ; III'
descinde dintr-un "stramo,c;; comun"? Abordarea m 1110, iar sumo. v este 1312 :;j (j()4 (111111\:11" ,,111:1

pondero-vibratorie propune 0 alternativa. Anume, o'i,-.")

se constata : b Til~ozina corespunde codonilor UAU ,c;;il!~~. Pl'll-
a) corespondente numerice (asemanari "vibrato- 'eru a se ajunge 10. un m "cerut dev medlU., A. c~
rii") intre acizii aminati (sau parti dinace,c;;tia) cu v=479 asociaz;'} catena extrema a hrozl.nel
elementele tripletului. Ele ar da socoteala de ad- (v' = 106 80) totalizind numarul 604. Urac.llul
sorbtia reciproca ; (v=328)' plus 294 (cit v' 0.1 al~ei submolecule tlro-
b) intre triplet ,c;;iacidul aminat pecare-l prinde zinice) dB. 622 ; pentru vase aJ~ng~ l~ ?OO
stragC' 0 molecula de apa (18). Cltozmel ,C) (v-406~
sub- s=-
in polipeptid se realizeaza, prin insumare, numarul
caracteristic 150 (cu multiplii sai) ; Ii "lip:-;(':;;!"" 1!14 plna ~a 600 ; dar 194+18=212 ,
cit dubllli v· :11 lil'()zin('1.
 Pozitia a t1'eia din triplet nu mai p1'etinde ce1'inta bolism. Oalta ipoteza face din histonele ce insotesc
de saturare : pe cea de a treia baza azotata S2 poate acizii nucleici intermediarul vibrator energetic, cu
ad,sorbi talpa oricarui aminoaeid. G1'uparea enentia .,concentrate." intr-un amino-acid terminal
L) ,

o care 0.1'putea fi serino. (v'=106,80+24=130,80X

2=261,60) (m'=31, dar dife1'enta L\ Tn 1ntre riboza
Ii
C-~ $i dezoviriboza este egala eu 16 -- aproximativ ju-
l11atatea numarului precedent iar ~ v = 106,80, exact
---CH--CH/ cit nUl11arul serinei).
2 "-
NH- Codul genetic poate fi 0 regula cu unele exceptii,
deoarece S2 bazeaza pe rezonanta implicind tole-
se caraeterizeaza prin m'=56 ~i m'=70; dm ran (:a.Totodata, abaterile pot constitui erori --- mu-
56X2=112 (dnd v=l11 $i C=112), iar 70X2=140 tatii sau imperfectiuni de sinteza proteicace 0.1'in-
(cind A=134 $i G= 150) - corespondente ce se terveni in imbiHrinire.
verifica ,~ila v' (daca faeem sa intrevina i~ caleul o ultima observatie : il11perecherea normala AT
$i m apei). S2 echilibreaza (v) perfect cu restul "zo.1ei" nucleo-
ARN de transport are 0 portiune terminala tidice, pe cind imperecherea no1'mali'i CG necesita,
ACCA comuna,cu m'=488 ; dar 600-488=11.2 pentru echilibrare, 0 greutate moleculara in plus,
iar 112 : 2 = 56, n umar caracterizan tce stim ca a1' cit ceo. a substantelor longevivogene (118X2=236,
corespunde tiUpii aminoacidului. Restui acidului 118 X 3 = 354). Dar talpa aminoacizilor are un
amin?.t este cerut de secventa Dreterminala speci- v=356,40 cit arl110nica a 3-0. a numarului 118. De
f'lca, Dupa aCeea$l cennta de saturare.
\J :1 v •• '-' '.1-
aid 0 sugestie : 0 actiune de promovare a longevi-
Unii codoni sint ambigui (de pilda eGG codifica taW 0.1'putea-o avea aminoacizii cu 0 ,.supra-talpa"
ailt prolina cit ~i arginina). Analiza pondero-vibra- armonica a lui 118 : Ala. (57,24), Leu. (114,48), Met.
(112,44), Phe. (235,60).
to1'ie da socoteaHi de aeeasta situatie (v' pentru
prolina +C este 610,56 iar v' pentru arginina + C
este 610,56 ia1' v' pentru arginina + C este
913,92 : 3=304,64).
Se po ate banui ca numerele 150-300-600 sint
impuse de atmosfera enzimatica a mediului, iar eo-
respondentele numerice sugereaza 0 legiHura eu
ADP (v=1519,28), eu tirnidin-monofosfatul (v=
1211,80). Cn alte cuvinte, regimul biostrueturii ar
fi unul de "oscilatii" fortate" intretinute
, de meta-

Number, Life, I~esonance
The paper presents (in an essayistic form) the
O'eneral results of various findings obtained by re-
~onsideration of various quantitative aspects con-
cerning the composition and reactive properties of
1000 substances (compounds).
(1) The molecular weight (mass) or m of catalysts
often 'corresponds' to the m of the final products
in the reaction. This 'correspondance' signifies a
nearness that tends to equality of the respectiv~
numbers, although an approximation is generally
made which, in our opinion, implies a certain 'to-
lerance'.
(2) The m of the substances that impress sense \
oi';gans (sight, smell, taste) or physiological and
!pharmacological receptors can be considered as a
characteristic number for the respective actions (m
is closely distributed around a characteristic num-
ber). Thus, we have a characteristic m for analge-
'tics, for antihistaminics, for antiinflammatory
'ticoids, etc.
(3) Sometimes this 'correspondance' refers to a
number obtained by dividing rn by the first terms
of the whole numbers series (2, 3,4 ...). This reminds
one of the harmonics of a fundamental frequency.
(4) The 'tolerance' and the presence of 'harmonics'
suggests that the interaction may be based on a
phenomenon of resonance between vibrations.
Resonance would be thus the premise of a spacial
association that favours the chemical or bioche-
mical interaction. In the case of biochemical inte-
interaction we could presume an association with
an active situs of the enzyme or the cell receptor
(for instance, a grouping of aminoacids with a fit
m ) or with another essential substance (such as
nucleotidic component).
(5) Another number wich is apt to characterize
biochemical interactions (including pharmacolo-
gical) is what we have called 'vibratory molecular
weight (mass)' or v. It is calculated from the spec-
tral lines which define the interatomic bonds
within the molecule. We take as a basis for the cal-
culus the simple bond C-C with the wave number
No=1000 cm-J and with an equivalent mass
12+12=24. Other equivalent masses to the wave
number are easily computed after the rule
24-
x=-c:---N
1000
The vibratory molecular weight v of the molecule
or parts of a molecule) is obtained by adding all the
present bonds (taking into account all the occurren-
cies).
(6) The discussions made at points (1) to (4) are
cor-
valid for v as well.
(7) The ipondero-vibratory' analysis which we
suggest accCH.mtsfor the similar bioactive proper-
ties found in substances whose composition and
chemical structures are different (i.e. the 'sweet-
ness' of glucosis, saccharine, chloroform, etc.).
(8) The analysis was 80% effective for numerous
classes of pharmacologically active substances.
(9) It can be looked upon as : (a) a supplimentary
characterization criterion for bioactive substances;
(b) an auxiliary means for grouping them or pre-
dicting their properties; (c) as a physical model (of
intermoleculary resonance - a factor that would
be useful to take into account in the future).
(10) Certain bioactive molecules (as, for instance,
the horrnonal polypeptides) show a significant nu-
merical correspondance between the whole and its
parts (as if they were selfresonant systems that con-
centrate the 'interaction energy' in these very
parts).
(11) The pondero-vibratory analysis show how the
chemical composition of living structures observes
principles that are manifest in numerical corres-
pondancies.
(12) It gives, among other things, a new justifica-
tion to the universality of the genetic code.
(13) Beside its possibly explanatory value, the
ponderovibratory analysis has a great heuristical
value that prompts interesting theories at every
step.
(14) Applications are envisaged in endocrinology,
ancology, geriatrics, etc. as well as in designing
drugs.