>From MARIAN@vms.huji.ac.

il Thu Feb 24 13:55:43 1994

Subject: Mais ou` sont les neiges d'antan?...

As vrea sa va prezint o foarte frumoasa traducere in limba romana a acelei

poezii a marelui poet francez Francois Villon, poezie care a facut epoca prin
celebrul ei vers "Mais ou sont les neiges d'antan?" - "Dar unde sunt zapezile
de odinioara?". Este vorba de poezia "Ballade des dames du temps jadis", tradus
a
sub titlul "Cintecul doamnelor de altadata". Traducerea se gaseste, impreuna cu
alte asemenea veritabile slefuiri pe romaneste ale diamantelor lui Villon, in
scanteietorul volum "Din stihurile jupinului FRANCOIS VILLON in talmacirea lui
Al. Alexianu", aparut in 1980 in Editura Univers.
Francois Villon s-a nascut la Paris in 1431 si a dus o viata aventuroasa, de
o maniera care l-a adus de multe ori in conflict cu legea. A fost de aceea in-
temnitat in mai multe randuri si a trecut de tot atatea ori pe langa spanzura-
toare. Se pare ca succesivele temnite i-au subrezit sanatatea, caci moare in
1463, la numai 32 de ani. Francois Villon este socotit ca fiind primul (in ordi
-
ne cronologica) dintre marii poeti lirici francezi MODERNI. Dar iata ce spune
maestrul Tudor Arghezi despre poet in prefata la volumul lui Al. Alexianu:
"Si vechi, si clasic, si actual, relativ la un fel de a fi - cum s-ar zice, cu
o vorba urita, modern - marele poet a fost si un spargator, si un hot, si do-
cumentarile regretabile spun ca si un asasin. Personal, nu mi-ar veni sa cred
ca un ins care se gindeste suspinind cum se topesc si pier inefabilele << za-
pezi de odinioara >> poate sparge hotarit, cu inclestarea degetelor, si berega-
ta unui staret, si tezaurul facultatii de teologie din Paris ... ... Toti
poetii, de manuscrisul carora m-am silit sa ma apropii, sunt poeti si mai mult
poeti spoiti si decorati cu literatura. Cel mai om dintre poeti e pungasul din
cartea de fata, om patimas, om aiurit, om hirtuit, batut, un lup de om. Funia
spinzuratorii a trecut de mai multe ori, gata sa-l insfece, si de mai multe ori
l-a izbit nodul ei peste buze."
"Stihurile jupinului Francois Villon" sunt postfatate de o nota a criticului
literar Romulus Vulpescu despre omul Al. Alexianu si opera lui, care a folosit
pentru aceasta traducere editia franceza "Oeuvres", aparuta la Paris in 1932
in Editura Honore Champion, sub ingrijirea lui August Longon si Lucien Foulet.
Iata insa in franceza in original, poezia lui Francois Villon intitulata
"Ballade des dames du temps jadis", pe care am luat-o din volumul "Poesies" de
Francois Villon, volum tiparit in 1973 la Paris si prefatat de Tristan Tzara,
la 10 ani de la moartea celui care, nascut la Moinesti in 1896, avea sa faca
voga cafenelelor literare pariziene cu ale sale manifeste dadaiste. Pentru
comparatie, in paralel am asezat si traducerea lui Al. Alexianu.
In respectul ortografiei franceze, accentul ascutit (aigu) va fi reprezentat
prin " (ghilimele), cel grav prin ` (backquote), iar cel circumflex prin ^,
oricare din aceste semne succedind vocala in cauza. Doua puncte, puse deobicei
deasupra vocalei i in diftongul francez oi, vor in textul de mai jos ..

"Ballade des dames du temps jadis" "Cintecul doamnelor de altadata"

Dites-moi ou` n'en quel pays Spune-mi unde,-n care tara,

Est Flora la belle Romaine,
Archipiades ne Thai..s
Qui fut sa cousine germaine;
E"cho, parlant quand bruit on me`ne
Dessus rivie`re ou sur e"tang,
Qui beaute" ot trop plus qu'humaine?
Mais ou` sont les neiges d'antan?
Sau pe ce ascuns tarim
E zeita de la Rim,
Flora mindra si fecioara?
Ori vrajita Echo si
Thais sau Alcibiada...
Spune-mi unde-s? Dar zapada
De-asta iarna unde-o fi?
 Ou` est la tre`s sage He"loi..s,
Pour qui fut cha^tre" et puis moine
Pierre Esbaillart a` Saint-Denis?
Pour son amour ot cette essoine.
Semblablement, ou` est la roine
Qui commanda que Buridan
Fu^t jete" en un sac en Seine?
Mais ou` sont les neiges d'antan?
Unde-i Heloi..se, frumoasa,
Pentru care-odinioar,
Intristat, a-mbracat rasa
De calugar Abelard?
Doamna, care porunci
Ferecat, in val, sa cada
Buridan...? Dar cea zapada
De-asta iarna unde-o fi?

La roine Blanche comme un lis Spune-mi unde e Alice...?

Qui chantoit a` voix de seraine,
Berthe au plat pied, Bietrix, Aliz,
Haramburgis qui tint la Maine,
Et Jeanne, la bonne Lorraine
Qu'Anglois bru^le`rent a` Rouen;
Ou` sont-ils, ou`, Vierge souvraine?
Mais ou` sont les neiges d'antan?
Prince, n'enquerrez de semaine
Ou` elles sont, ne de cet an,
Qu'a` ce refrain ne vous remaine:
Mais ou` sont les neiges d'antan?
Bertha, trupesa si plina...?
Blanche, maiastra-n glas, regina...?
Ehrenbors si Beatrice...?
Ori Jehanne din Domremi,
Data flacarilor prada...?
Spune-mi unde-s? Cea zapada
De-asta iarna unde-o fi?
Cneaz marit, nu ispiti
Taina...! Nimeni n-o s-o vada!
Spune-mi oare: Cea zapada
De-asta iarna, unde-o fi...?

As vrea intai de toate sa fac observatia ca Villon scrie intr-o franceza

veche, acest lucru fiind inevitabil daca ne gindim la secolul (al XV-lea)
in care a scris. Se poate de exemplu vedea cum Villon foloseste cuvintul
<roine> in loc de <reine>, sau spune <Anglois>, in loc de <Anglais>. In afara
de asta, insisi editorii originalului francez vin cu propriile lor explicatii
ale unor termeni folositi de poet. Acestea sunt, in ordine:

1. <ne> substras din <n'en> care apare in versul 1 al strofei 1, ca si

<ne> din versul 3 al strofei 1, au semnificatia de <et>.
2. <ot> din penultimul vers al strofei 1 are semnificatia de <eut>.
3. <essoine> din versul 4 al strofei 2, are inteles de <e"preuve> sau de
<peine>.
4. <seraine> din versul 2 al strofei 3 este <sire`ne>.
5. <sont-ils> din versul 7 al strofei 3 este de fapt <sont-elles>.
6. Versurile

Prince, n'enquerrez de semaine

Ou` elles sont, ne de cet an,
Qu'a` ce refrain ne vous remaine:

sunt (ras)talmacite de editori astfel:

Vous ne saurez demander de toute cette semaine,

Ou` elles sont, ni de toute cette anne"e,
Sans que je vous rame`ne a` ce refrain.

In sfirsit, se poate observa ca Villon foloseste in doua cazuri, Beatrix si

Aliz, scrierea veche pentru Beatrice si Alice.

In ceeace priveste traducerea lui Al. Alexianu, asa cum am mai spus - FOARTE
FRUMOASA - se remarca o oarecare incarcatura - IMPUSA SIESI de autor - de limba
romana veche, ca o replica parca la franceza arhaica folosita de Villon. Dau
exemplul Rim-ului, forma veche, slavizanta, pentru Roma, ca si cuvintul "cneaz"
(deasemenea slavizant) folosit poate premeditat in locul celui de "print" (cum
apare de altfel in original), desi formal acesta are TOT O SINGURA SILABA.
 Dar iata cine sunt "doamnele de altadata" evocate de Francois Villon (in afar
a
de Alcibiada, Alice si Ehrenbors, pe care nu le-am identificat).

- FLORA este zeita italica a florilor si a gradinilor, iubita lui Zephyr, sua-
vul vint de vest in mitologia greaca. Un tablou "Flora" semnat de Titian
se gaseste intr-un muzeu din Florenta.
- ECHO este, in mitologia greaca si romana, nimfa izvoarelor si a padurilor,
personificare a ecoului.
- THAI..S. Istoria consemneaza doua curtezane cu acest nume. Prima (in ordine
cronologica) a trait in secolul IV inainte de Christos si a fost metresa
lui Alexandru cel Mare, apoi al regelui egiptean Ptolemeu I. A doua curtezana
cu acest nume a trait in Franta in secolul IV dupa Christos, este - ca si
prima - de origine egipteana, si a fost convertita la cele sfinte de catre
un anahoret. Este canonizata dupa moarte ca sfinta Thai..s si sarbatorita in
calendarul catolic francez pe data de 8 octombrie.
Nu-mi este clar la care din cele doua curtezane se refera Francois Villon.
S-ar putea ca, dupa numele verisoarei primare a acestei Thai..s
(Archipiades - in textul original, respectiv Alcibiada - in traducerea lui
Al. Alexianu) sa fie vorba mai degraba de amanta lui Alexandru Macedon.
- HELOI..SE este nepoata canonicului Fulbert, episcop de Chartres (960-1028),
si a trait intre 1101-1164. S-a casatorit in secret cu Abelard (Esbaillart,
in transcriptia lui Villon), teolog si filozof scolastic (1079-1142), mult
mai in virsta decit Heloi..se. Cei doi sunt nevoiti sa se desparta. Sunt
celebre pasionatele scrisori de dragoste pe care cei doi si le-au scris unul
altuia. Trista lor poveste de dragoste i-a inspirat lui Jean-Jacques Rousseau
scrierea in 1761 a unui roman epistolar intitulat "Julie sau noua Heloi..se",
avind sub-titlul "Scrisorile a doi amanti dintr-un orasel de la poalele
Alpilor".
- In ceea ce priveste pe BURIDAN, nu am reusit sa o identific pe doamna - regi-
na cum spune Villon (<Semblablement, ou` est la roine>...) care a ordonat
aruncarea acestuia in Sena. Tot ce pot spune, este ca data mortii lui
Buridan, in anul 1358, POATE fi cumva legata de evenimentele din Paris din
aceea epoca, si anume de rascoala lui Ettiene Marcel, asasinat in acelasi an.
In ceea ce priveste pe Buridan insusi, de remarcat ca se naste aproximativ
in anul 1300, ca a fost un doctor scolastic, rector al Universitatii din
Paris in 1327, si ceea ce este cel mai interesant fapt de remarcat este ca de
numele lui este legata celebra expresie <magarul lui Buridan>, care ilustrea-
za dilema omului pus sa aleaga intre doua alternative egale ca importanta:
"Ce sa faca mai intai magarul, care sufera in aceeasi masura, si de sete, si
de foame: sa alerge la caldarea cu apa, sau la traista cu ovaz?"
- BERTHA. Desi doua femei cu acest nume apar in istoria Frantei, este sigur
ca Villon se refera la "Bertha cea cu picior mare", poreclita astfel probabil
si in contrast cu sotul ei, Pepin cel Scurt. Este mama lui Carol cel Mare.
Moare in anul 783.
- BLANCHE. Trei femei cu acest nume apar in istoria Frantei. Ultima, in ordine
cronologica, i-a fost contemporana, deci trebuie exclusa.
A doua Blanche in ordine cronologica a fost Blanche de Bourgogne (1296-1326),
care a fost prima sotie a lui Carol al IV-lea cel Frumos, care o repudiaza
in 1322.
In sfirsit, prima Blanche in ordine cronologica, este printesa Blanche de
Castilia (1188-1252), sotia lui Ludovic al VIII-lea (care moare in 1226),
mama viitorului rege Ludovic al IX-lea (1214-1270, canonizat dupa moarte ca
Ludovic cel Sfint). Aceasta Blanche a fost de doua ori regenta a regatului
Frantei si a guvernat cu intelepciune si fermitate.
Nu ma pot decide la care dintre ultimile doua Blanche se refera Villon,
intrucit ambele au fost regine, si nicaieri nu ni se spune care dintre
ele a fost frumoasa ca un crin si avea o voce de sirena. Poate Blanche
de Bourgogne, cea repudiata?
 - BEATRICE este fara indoiala Beatrice Portinari (1265-1290), celebra iubita
florentina a lui Dante Alighieri, cintata de acesta in a sa "Divina comedie".
- JEANNE, <buna lorena>, ori Jehanne din Domremi, cum transcrie Al. Alexianu,
este bineinteles Jeanne d'Arc, eroina Frantei, fecioara din Orleans, nascuta
la Domremy in 1412, si data prada flacarilor rugului de catre englezi la
Rouen in 1431, la numai 19 ani.

In sfarsit, cateva cuvinte la adresa aceluia care realmente mi-a incantat

auzul prin transpunerea in dulcea limba romaneasca a vocabulelor venite din
vremurile de legenda ale talharului cu suflet de poet. Romulus Vulpescu ni-l
prezinta pe Al. Alexianu (nascut in 1914, la Bucuresti, si mort in octombrie
1974, inainte de a-si vedea tiparita lucrarea), ca un important cercetator al
culturii vechi romanesti (istorie literara, arheologie costumara, iconografie
veche, istoria invatamantului etc.), si preocupat de exemplu de prima traducere
a "Luceafarului" lui Eminescu, sau de adaptari in limba romana ale unor opere
literare fundamentale ale literaturii universale, precum "Till Buhoglinda" si
"Don Quijote".

Marian Dodu

..
.