V.

CONTA

TEORIA ONDULATIUNII

UNIVERSALE

e-...-.....-",...."' ../.. -._

IW
EDITURA LIFIRXRIEI §COALELOR FRATII F.i ARAG A.
 IASI
STABILIMENTUL GEAFIC (MIRON COSTIN1>
 Teoria Ondulatiunii llniyersale.

Prin expunerea Teoriei /atalismului am dovedit,

cred, ca, dupe, starea de astazi a stiintelor positive,
nu se poate admite ca s'ar afla in lumea intreaga.
alts ceva cleat materie ; ce. aceaste. din urme, are
insu§iri, care toate la un loc constituesc aceea ce se
mumeste Forte.; ce, prin urmare, Materia si Forta.
-nu sunt deal acelas lucru, divisibil in mintea noa-
,stre., cand it privim sub puncte de vedere deosebite,
dar indivisibil fisicqte; ice, toate fenomenele din
Rime sunt supuse la legi fatale. Cautarea si cunoas-
terea acestor legi este scopul §i obiectut stiintelor
positive; iare, aplicarea instinctive, sau voluntare. a
.acelora0 legi la scopuri practice, adia la buna stare
a omului, este scopul si obiectul artelor in genere.
Prin studiul de fate. me volt sili se, dovedesc exis-,
-tenta, si se fac Incgtva i aplicatiunea practi4 a
unei legi, pe care voiti numi-o legea ondulatiunel u
.niversale. Aceaste. lege, dupe, cum se Va vede, este
una din cele mai generale ale Materiel. ; ysi va fi
poate, una din cele mai fecunde pentru cercetrile
:-stiintelor positive in genere.
 4

CAP. I.
Expunerea si stabilirea legit Ondulatirnii universals.
Cand zicem forca, zicem acciune ; pentru ca, e cit
neputinta a concepe o forts, care nu lucreavi, care-
nu are un elect. 1) De aici urmeaza. ca. repaosul abso-
lut, in in-telesul lipsei de lucrare, nu ex'sta., §i nici
nu poate ss, existe pe lume.
Aqiunea universals, se vade§te in dou6 dhipuri.
generale : 1) Cand doves sau mai multe foie, de na
tura sau de directiune deosebita, se intalnesc, atunci
ele inrep o luptil, care nu e alta ceva de cat un fir
de triumfuri i de contrabalan-cari parciale, iflstirsit
de tot aceia ce da loc la o schimbare oare care a-
1) Mar aceea ce imptopriu se numeee forta latentli nu.
este alta ceva de cat o trausleo mate do forta actives, care are de
elect o transformare corespondents a ma eriei. De exemplu : &teak
ameeecittri un kil. de ghiata In tempera ura 0°, eu un kil de apA,
la temperature 79°, capatam dupa topirea ghefei, cloud kil. de api1
la tenapereura 0°. Astlel ghiata s'a topit fait a-si scliimba tempe-
ratura, gi apl a minas tot liquid:I recindu-se insa de la 79° la 0°..
De aici se conchide ca, ghiata pentru a se topi, a absorbit canti-
ta ea de caldura continu it de apa si ca aceasta caldura s A latenta,
de vreme ce ea no iucalzeste co) pill absorbent. Dar inda a ce apa.
inghiatit din non, ea Lisa sd e Asa dintr'ansa, pa cand se solidilica,
toa.A caldura pe care o absorbise in timpul topirii, Acelas feno-
men se repeteava cu trecerea apei de la s.are liquida la stare de-
abur gi vice-versa. Sa se observe 'risk a caldura zisa latenta pe.
ca-e a absorbit-o ghiata s'a prefacut in foil repulsiva, care im-
pinge moleculele asa de departs uncle de altete, in cit aceste con-
stituese o masa liquida. Tot asemenea caldura leen d, bbsorbitA
ale un liquid serve.ste a as nastere unei forte repulsive si mai mari
care rarer e moleculele si mai mutt asa in cit liquidul se preface-
in abur. i vice-aersa: Preface "ea aburului in liquid si a liquidului
in solid este o apropiere a moleculelor in urma dispositiunii trep-
tate a fortei repulsive. Insa disparitiunea acestei forte no este de
cit prcfacerea ei in o alta forta, si anume in caldura. Pe aceasta
din urrna.-taldura o simtim, pentru ca ea, ne mai hind intrebuin-
'OW la o lucrare in'erna a corpului lncdlzit, radiaza in spaliu gi
 3

Alateriei. 2 Acea lupt6. nu inceteazg. decAt in mo-

a-nentul cAnd se stabileste equilibrul fortelor. Sa. se
-observe cA, dace, doue sau mai multe foie ajung sA
e contrabalan4yeze, ele totusi nu, inceteazA de a luc-
-ra una asupra alteia; dar schimbatea stirs transfor-
marea Materiei se oireste.Asa dar, aqiunea uni-
versalg, se numeste dupA imprejurari, sau luptd sau
.equilibru de forte.
*tiintele positive ne InvacA cA toate fortele uni-
versului, de la cele care Insufletesc un animal pAn6.
Ala cele care pun in miscare stelele, cele mai indepAr-
tate, stint in contact unele cu altele. Toafe se mo-
difich, si se inriuresc reciproc. Fireste inriuririle va-
riaza, dupl£ cum se stie, cu constitutiunea, cu masa,
cu distanta corpurilor ; dar ele nu inceteaza -nici o
'data de a se exercita chiar prin spatiul nesfirsit. De
exemplu : o petricica. din steaua Sirius se afIA. in le-
g-atura de atractiune recproc6, cu un bold de pe pla-
neta noastr5. ; atat numai c6, aceasa atracti:-..ne va fi
-neapreciabilA pentru not din causa micimii excesive
a corpurilor ce se atrag si a distantei enorme ce le
-desvarte. Asa dar toate fortele se intilnesc, si toate
dau loc la actiuni combinate. Aceasta este ratiunea
pentru care am subimpArtit Mate actiunile in dout#
categorii, adia. In lupte §i equilibruri de forte. Caci
nu exista, §i nici .n'a putut vr'o data sa existe o
prin urmare §i asupra simturilor nomtre. Cand un corp solid §i
rece, dupd ce a fost supus la actiunea focului a *ins sa tie topit
to oda a foarte ferbinte, atunci trebue sd §tim cd toa'd cdldura
absorbitd de el se iniparte in cloud deli: una transform ata in forma
xepulsiva pentru a mentine topirea si altk remasa in stare de aldura.
 6

forCa cu totul neaternata, si lasata numai in voea lu-

crarii sale propriT. De alt . parte din faptul chiar al
cantitatii nesfirsite a Materiei, sau mai bine, a im-
prastierii sale prin spaciul nesfirsit, resulta un con-
tact de force neidentice, cel putin Inca priveste
direc %iunea lor; si aceste force deosebite venind in
contact, trebue sa se lupte si sa se equilibreze.
Toate luptele particulare se stirsesc cu equilibruri
particulare. Dar toate aceste equilibruri sunt relative..
Asa de exemplu, un meteorit care calatorise print
spatiuri in timp de milioane de ani, cade pe parnent,.
si gaseste insfirsit repaosul seu, In urma equilibrului
dintre atracciunea pamentului de o parte si resistenta
scoarcei solide a pamentului de alts. parte. Acest e-
quilibru nu exist, de cat in raport cu pamentul , si
in raport cu miscarea care a incetat. Dar meteoritul
continua a strabate spa %iurile purtat fiind de att.&
panAnt, si va fi Inriurit de acum inainte de toate
fox-tele, care vor modifica scoarca acestuia. Tot asa
se petrec lucrurile cu toate equilibrurile. Este en
neputinta ca doue sau mai multe forSe sä ajunga la
un equilibru absolut, pe cat timp exists pe lume alte
force in lupte.. si de alta parte, este asemenea cu ne-
putinc . ca toate fortele Universului sa ajunga la un,
equilibru universal §i absolut, din causa a numerut
forOlor resp.ndite in spa %iuri este nesfirsit. Acest
numer nestirsit resulta din faptul ca Materia este
respandita in spatiuri Oita la nesfirsit. Earl acest
de pe urma adever se stabileste prin argumentatiu-
nea urmatoare : dac. cantitatea Materiei ar fi mar-
 7

ginit atunci equilibrul universal si absolut ar tre

bui numai cleat sa se stabileasca cand-va; de vreme
ce on -ce lupta luminata se stirseste cu un equilibru
luminat, ysi tinde totdeauna catra acesta. Dar °data.
equilibrul universal stabilit, el ar subsista vecinic :
din cause, ca, ne mai existind force disponibile, Ma-
teria nu ar mai ave inte6nsa virtutea de a rupe e-
quilibrul si de a reincepe miscarea. Intocmai precum
un ciasornic descarcat nu ar mai pute reincepe a
funcciona, dace, nu ar interveni o for exterioara,
care sa. rupa equilibrul masinariei prin incordarea
din nou a coardei motoare. Dar fiind-ca equilibrul
-universal, in cas cand Materia ar ave o cantitate
marginita, ar trebui sa, se intample cand-va, de aceea
el s'ar fi intamplat deja in timpul nesfirsit care ne-a
precedat. Asa dar, faptul chiar al existen%ei noastre
si al miscarii ce vedem, dovedeste ca. Materia este
nesfIrsita, si ca, lupta universal, a forcelor, deli tinde
catra un equilibru universal, totusi nu -1 poate ajunge
nici odata.
Din aceia ca. Materia si Foga sunt nestirsite mai
results ca, formek luptelor si a equilibrurilor variaza
vecinic pans la nestirsit ; si ca, prin urmare, Univer-
sal nu trece nici °data de-a doua oars. pe calea o-
datA percursA.
Miscarea universal, sa subimpg.geste in un num6r
nestirsit de lupte $i equilibruri particulare si relative.
Ori ce lupta causeazA o transforma%iune atAt a
Materiel cat si a Fogei. *i In adev6r, and douil
 8

sau mai multe force neidentice se intalnesc, ele set

unesc, se combing,, se transforms; si in acelas timp
ele unesc, combina ssi fransforma parCile corespun-
g6toare ale Materiei. Caci, dups cum se stie, la o,
noun forinzi, a Forcei corespunde o noun forma. a
Materiei; si viceversa. Din aceste results cs nu
poste exists, in Univers un corp, care sa nu se tran-
sformeze. Astfel, nu numai micele obiecte care ne
incunjura, dar pamentul pe care locuirn, planetele,
stelae chiar cele mai indepartate tsi mai fixe
tiv , se modified. pe nesim%ite §i necontenit ; astfel
ha cat, va ajunge un timp cand, materia ce le con-
stitue astazi va irnbraca o forma ce nu va aye nici
Asa asem6nare cu cea de astazi. 2) De aks part; on
ce Itupta se stirseste cu un equilibru, n timpul cs-
ruia transformaciunea relativa inceteaza,
Dar nu trebue sa se uite cs luptele si equilibru-
rile sent relative. Astfel un equilibru de cute
force secondare nu este de cat un accident in o
lupta mai intinsa a unor force mai marl. De exemplu,
stinca, care se rostogoleste de pe munte ajunge sa
se opreasca in vale in urma equilibrului, forCelor
care au rostogolit-o; dar acest equilibru este cuprins
in lupta intinsa a fortelor mari, cari transformeazd.
necontenit pamentul. Asemene, luptele secundare se-.-
efectueard. In equilibrul forcelor mai intinse. De
exemplu, parne,ntul este deja resultatul unui equili
bru atat intre fortele sale interioare cat i intre
ceste i fortele exterioare provenite de la corpurile
 J

ceresti incunjuratoare. Dar in timpul acestui equili-

bru, general se efectueaza micele lupte secundare,
precum sunt acele care schimba configuratilmea con-
tinentelor. acele care fac s circuleze apele, etc. Tot
-asa si In ordinul succesiv : Ori ce equilibru stabilin-
-du-se da nastere si la lupte secundare. be exemplu,
-din intaiul moment al equilibrului general care a
dat loc la existenta pamentulului s'au si Inceput
-transform ,rile paliale ale acestuia. Asemene on ce
lupta mai mica are misiunea s& inceapa ysi sa con-
tinueze un equilibru mai intins.Aceste lucriiri cam
-obscure se vor irqelege mai bine dupe, studiarea fi-
gurei de mai la vale.
Schimbarile de forma in genere se numesc meta-
_mor lose. Dupe, cum se vede, metamortosa este de
-esent a Materiel.
Din natura schimbatoare a Materiel result. ca,
--toate formele ei sunt trecetoare; toate trebue sa iee
-mastere, sa dureze cat-va timp, 9i apoi sa dispara.
'Instc-famere n'au toate aceiasi durata. Caci durata
'..tarn5. de intinderea fotIelor, a caror lupta equili-
-bru dau loc la formarea si la stingerea formei res-
pective. ySi fiind ca parcile de Materie si foilele se
-intind pana la Tiesfirsit, de aceea o forma pu-cin in-
tinsa este con%inuta de o forma mai mare, aceasta
-din urma este cuprinsa Intr'una si mai intinsa ;
.as-a mai departe pan , Ia nestirsit. De exemplu, fiin.ca
.organica este o forma trecetoare, care nu e cleat
un mic accident in viayt pamentului, formatiunea
arlispar4iunea acestuia este la randul seu un accident.
 10

cuprins in forma sistemului solar; existen %a acestui

sistem este o lupth. §i un equilibru de un mie mo-
ment in viaa Yi forma Nebuloasei stelare in care
traim ; §i a§a mai departe.
Formele Materiei, dupes. modul stabilirii §i desvol-
taxii lor, se impar%esc in cloud categorii: in evolutive-
§i neevolutive. Formele evolutive sunt acele, care de-
la momentul na§terii for cresc pe. nesimite §i trep-
tat panes, la un punct culminant, §i de acolo tot a§a_
de regulat descresc panA. la extincciune ; §i care tot
°data asculta de legea ondulaciunii universale, astfel
precum este aceasta exprimata prin figures de mai_
jos. Ca exemple de forme evolutive se pot cita ani-
malele, plantele, planetele, etc. Forme neevolutive-
sunt acele care nu indeplinesc condi %iunile de mai_
sus. Astfel sunt : zidirea unei case de mangy. de om;
formarea unui munte prin o erupciune vulcania.; etc._
Dup5. desvolt4rile ce volt da mai jos se va lute-
lege a formele universale §i esen %iale ale Materiei
sunt acele evolutive. Pe and toate celelalte form
nu sunt de cat nite acte, care nu eXist5. de cat
numai inteaata, intru cat sunt trebuincioase la evo-
lu ;iunea regulate, a formelor evolutive.
 11

SECTIUNEA I.
Despre formele evolufive.
0 forma, evolutiva iea nastere atunci and um
equilibru principal (care absoarbe ntai Matti cantitatea
for %elor in lupta.) s'a stabilit intre fortele, in yirtutea.
carora forma respective, exista. De exemplu, o pla-
neta incepe a exista, atunci and s'a stabilit un equi-
libru principal intre fortele tuturor moleculelor con-
secutive, care de aici inainte incep a gravita atre
un punct comun, care este centrul planetei; si cancL
de alta, parte, aceste force interne se equilibreaza si
cu cele externe care inrizresc asupra planetei. De-
alt& parte, on -ce equilibru fiind relativ, resulta a in
momentul stabilirii sale. o luptil secundarei (intre mi-
cele cantitati de forte remase neequilibrate) incep si_
continua. in tot timpul equilibrului prtncipal care o
con %ine. De exemplu, dupa, ce s'a stabilit equilibrul
principal in puterea caruia exista. o pia-n°.0., si in
tot timpul acestui equilibru, se desvolteaza. si se con.
tinueaza. o lupta. relativ mica. intre putinele forte re-
mase disponibile, si care lupta transformeaza pe ne-
simtite si treptat Intreaga planets. Astfel, radiarea
in spatiuri a caldurei de la suprafa %a planetei, va pri-
cinui pe incetul formarea unei scoar %e planetare ; a-
ceasta. radiare unite, cu inriurirea soarelui, vadita.
mai cu sama, prin schlinbttrile de anotimpuri, de zile.
si de nopti, va da foc la circula %iune a apelor si a
atmosferei ; aceasta, circulatiune va, modifica cu in-
cetul configuraCiunea Si paturele scoar%ei planetei,
 11

-.etc. Lupta secundara deci modific. si desvolteaz6.

forma stabilita de equilibrul principal. Lupta secun-
clarA tinge si ea atrA un equilibru, care ar fi equi-
librul cornplect chiar al forcelor remase disporiibile
Si care sunt inc. in luptA. Dar acest equilibru nu
este nisi o data, ajuns pe deplin. Caci, dace, toate
]uptele secundare s'ar termina cu equilibruri, atunci
intregul univers ar ajunge la nemiscarea absolut5. :
-ceea ce este, dup6, cum stim, cu neputintl. Lupta se_
-cundarl nu inceteazA. de cAt atunci and equilibrul
principal s'a rupt, In acel moment forma veche se
preface intr'o forml noun. prin stabilirea unui equili-
bru nou.Mai eats. un exemplu : Un equilibru prin-
cipal de forte stabilindu-se, se da. nastere la o fiinta
m-gania propriu zis5. care la inceput este un simplu
.embrion. Insa in timpul acestui equilibru principal
.si in con cinutul lui, se incinge o lupt5. secundarg. in-
tre diferitele inriuriri ce se nasc on din organismul
fiintei organ ice on din mediul in care tr&este. Acea-
-5t1 lupta desvolteazA si conduce fiinta organics. pana
la moarte, adia pAna la cuperea equilibrului principal.
Din cele de mai sus se vede a via%a unei fiinti
i 'organice propriu zis5., ca si a on arei forme evolu-
-tive este, sau o luptA sau un equilibru, dup6. punctul
de izedere din care este considerate. De aceea intr'un
inteles unilateral am putt zice : via %a este equilibrul,
In time ce moartea este ruperea equilibrului fortelor;
sau, viata este lupta, In timp ce moartea este ince-
tarea luptei foqelor.
OH ce forml evolutiva creste si descreste relativ
 13

pe nesiintite. La inceput ea este foarte simpla, omo-

genl, subreda. si Rutin consistenta. Dup . aceea se-
perfectioneazA treptat, devenind din cein ce mai ete:
rogena si consistenta panS. la un tnaximum de per-
fectiune gi thple. De acolo apoi descreste, slabester
se descompune din ce in ce pana in momentul mor-
fi sale.. Astfel este un animal, care incepend de _la
starea cea mai frageda, devine din ce in ce mai
complicat si mai consistent /Ana la versta coapta, si
de acolo merge scazend si slabind, panS. ce moare
de tatranete. Tot astfel este pamentul, care incepenct
de la starea gazoasa, nclicS, de la forma cea mai o-
mogena si mai putin consistenta, a raters treptat corn-
pliandu-se si intStindu-se; si va veni- un timp and.
va merge decazerid.
Fiind ca ceea:.ce caracteriseaza mai molt o forma.'
evolutivX este equilibrul fortelor'ce o construesc; de
aceea putem zice cw, cresterea i descresterea unei
forme de feliul acesta nu este alta cea de at in-
tarirea si slabirea equilibrului principal ce o copsti-
tue. De altd yarte, in on ce equilibru fortele con-
vergeaza oare cum cAts un singur punct. naca.equi-
librul este complex si mobil, precum sunt acele de
care vorbim aici, atunci toate fortele determinate,
atat cele deplin equilibrate, cat ysi acele care consti.-
tuesc lupta secundara, convergeaza catra un singur
punct. Aceasta convergiare are de efect eonservarea
§i unitatea formei materiale. Putem zice, deci, ca in
fie-care forms. evolutiva exista un fel de atractiune
cats centru, pe care o voitt nurni principiul conservator
 14

-al formei. Inthrirea ssi slThlrea acestui principiu, este

intarirea §i slabirea consistencei si a individualiacei
formei.

"., ,:las?r, V171 °11,r,?: - ,11A

.
14. :'

,"
7 4-

Ori ce forml evolutiv6., de la nasterea lAri6. la

moartea sa, face gradat §i pe nesinrcite o (cafe, care
ar pute fi figurath cu un semi cerc. Din causa anal°-
giei, voiii da acestui semi-cerc denumirea de undci,
Voiu numi curbti suitoare cea dintei jumetate. a call
 15

pAnA la punctul culminant, gi curbs seoborqoare pe

cealaitA jumetate.
Ori ce forms, evolutivA este o undl. Si din causa
relativitAtii ce cunoastem, fie-care undA conVine alte
unde securrdare, care constituesc tot at Ate trepte pe
curbele ei suitoare gi coboritoa-re ; vi la r.ndu1 seu,
ea este conjinutA de o undl mai mare, in care ea
tine locul de o simplA treaptA. Cu chipul acesta,
Materia in metamorfosarea sa vecinicA face o adeve-
rat& miscare ondulatoare. Si ceea ce e mai mult,
este cl, valurile sale ondoliforme se aruncl in toate,
direcV.unile crescend si satzend in Mtindere pb.nA la
nesfirsit. In toate 4ceste miscAri, Materia ascultA de
ceea ce am numit legea ondulatiunii universale. Vt itt.
cerca acum sA fac inteleasA aceastA lege prin exem-
ple gi figuri :
S presupunem c. semi-cercul ABC representeaza
unda vieei organice pe pAm6nt. AceastA viacA a
avut un inceput in punctul A, dupA ce plmentul se
rdcise in deajuns, pentru ca starea temperaturei ge-
,
nerale a apei $i a atmosferei, sa permitA existenVa
vietAOlor. Paleontologia i cunostintele ce avem de-
spre legile Naturei ne dovedesc ca. inceputul vietei
organice a fost foarte modest; ca.. din substanVe or-
ganice intermediare intre materia brutA si acea Nib
a trebuit sa. se nasca. simple celule organice ; cl a-
ceste s'au transformat in animalele Si plantele cele
mai inferioare ce exists ; c. speciileacestora s'aU
transformat in specii din ce in ce mai perfecte, pAnA
ce au ajuns la om. Hind ol vedem umanitatea pro-
 16

gresand, de sigur ca viata organica n'a ajuns ine

la punctul culminant B. Dar va veni timpul cand_
acest punct va fi ajuns, si apoi lasat in urma. in_
adever, dupa cum vom vede mai la vale atmosfera_
si apa se imputineaza pe zi ce merge; $i va veni un
timp cand vor fi disparut cu totul. Din acel timp.
nu vor mai pute exista plante si animale pe pament._
Dar inainte de a ajunge la stingerea complecta din.
punctul C, viata organica va trebui sa retrogradeze-
si sA scada incet incet, intocmai dupa cum si apa cu
atmosfera vor dispare pe riesimtite. Cu alte cuvinte,
viata organica va trebui sa percurga curba scobori-
toare BC in sens invers si analog curbei suitoare-
AB.Dara. viata organica in percurgerea undei sale
va imbraca o multime de forme onclulative de al
doile grad representate, de exemplu, de atate specii
de Plante sau animale. SA presupunem ca viata or-
ganica, dupa ce a trecut prin mai multe specii de
aceste, a ajuns la unda oinenirei a b c. Omenirea a
mers pa,na acum tot suind pe curba sa suitoare a. b.
Dui:A ce va ajunge la punctul culminant b, apoi va
incepe a decade, pentru a se stinge in punctul c, §i
a lasa locul unei alte specii animale mai perfectio-
nate, la care ea' va fi dat nastere. Omenirea asenie-
nea este compusa din unde secundare representate
de rasele omenesti. Presupunem ca rasa care con-
tinua astazi progresul umanitatii este representath.
de unda d e f. Dar §1 unda unei rase are at trepte
ondoliforme ate natiuni se ne.sc din ea. Apoi natiu-
nea la rindul seu cuprinde in sine eirolutiunile dife-
 17

ritelor caste, clase qi familii de oameni. Aceste din

urrna snnt compuse din succesiuni de vieti indivi-
duate. Individul apoi, care el singur incepe a se des-
volta dintr'o simply celula, da loc in cursul Arleta
sale la un num& imens de unde sau vieti celulare.
Pe urma fie care celull, pentru a pute indeplini func-
%iunea de endosmosa i exosmosa, trebue sa alba, o
oare care tesatura complicate, compusa din un fel de
celule a caror unde se fie' si mai mici. Si asa maY
departe poate pans la nestirsit.
De alt parte marea unde. ABC nu e de en o
mica treaptti a undei pamentului. Viata acesteia la
randul seu nu e de cat un pas in lunga curse, a
sistemului nostru solar. Unda sistemului solar, apoi,
este o unde, secundara din viata Nebuloasei noastre.
Si asa mai departee pang la nestirsit.
Am vezut mai sus ca, din faptul ca Materia este
nestirsita results ca, aceasta se metamorfoseaza vecinic
fat% a trece vr'o data. de a doua oara pe calea deja
percursa. Aceasta este causa pentru care undele in
genere, si mai cu sama acele care sunt de graduri
deosebite, nu pot sa aiba. aceiasi forma. Astfel for-
ma sistemului solar n'are nimica a face cu aceea a
omului ; forma acestuia are foarte putina a semenare
cu aceea a unei celule; si asa mai departe .Dar este
de observat ca nici chiar inteaceiasi unda, curba sui-
toare nu este in totul asem6natoare curbei scobori-
toare. Aceasta provine din faptul ca curba suitoare
si cu cea coboritoare a unei unde, deli s'ar afla in
V. Conta, Teoria Ondulatiunii. 2
 18

acelas nivel in privinta insitsi a acestei unde, dar

niciodatd nu se pot afla la acela§ nivel in privinca
undei superioare din care cea dint& face parte. Asa,
de exemplu, sä presupunem ca viata rasei caucasi-
ane d e I' este o mica unde, din curba suitoare a
undii omenirei a b c. In acest cas, stirsitul curbei co-
boritoare a rasei caucasiane, deli va represents de-
cadenta acestei rase, dar totusi va da loc la o me-
tamorfosare mai complecta a Materiei decat incepu-
tul curbei suitoare at aceleia0 ; caci pe curba sui-
toare a omenirii, sfirsitul vietei rasei caucasiane se
va afla la un nivel mai sus pe calea progresului ome-
nese dectt inceputul aceleiasi vied. Chiar cand via%a
rasei caucasiane ar constitui punctul culminant al
undei omenirii, resultatul ar fi acelas ; c.ci, dach
amendoue curbele rasei caucasiane ar ave acelas ni-
vel in privin ;a undei omenirii, totus ele nu ar aye
acelas nivel in privinta undei vie %ii organice ABC,
sau in privina altor unde si mai superioare ; si asa
mai depart& pans la nesfirsit. Astfel se explica pen-
tru ce individul omenesc imbatraneste, decade si
moare, fir, a trece din nou prin intocmai aceleasi
faze prin care trece copilul spre a deveni om matur.
Tot astfel se explica pentru ce o na %iune decade si
se stinge, far, a se cobori prin acele4 faze prin care
s'a suit. §i asa mai departe.
Ana o observaOune importanta. Dupa cum vom
Area mai in urma din exemple practice, undele de
acelas grad care se succedeaza nemijlocit sunt astfel
de legate si virite una in alta incat : punctul culmi-
 19

nant al antecedentei, reprezenteaza si inceputul cur-

bei suitoare a consequentei, earl sfirsitul curbei co-.
boritoare a antecedentei reprezenteaza si punctul
culminant al consequentei. De exemplu, sa presupu-
nem ca d e f este unda unui individ omenesc. In a-
cest cas e f g va fi unda copilului seu. C.ci, de-o
parte copilul nu s'a putut naste cleat in timpul and
parintele sea era in puterea v6ratei si capabil de a-1
face ; eara de alts, parte, parintele se afia la stirsitul
viecei sale cand copilul seu este in puterea verstei.
Sau, sa presupunem ca, dupa ce ideea def s'a intro-
dus in mintile oamenilor si a cep ,tat din ce in ce
mai multi, important) 'Ana a ajuns la punctul cul-
minant e, si dupe, ce a trecut dincolo de acest punct,
incepe a se naste o alts, idee e lg. Cu cat aceasta
din urma va deveni la moda, cu atAt cea d'intai va
fi parasita ; pang cnd domnirea exclusive a celei de
pe urma va coincida fireste cu par .sires complecta
a celei d'intai. Ideile vor fi deci, representate suc-
cesiv prin undele def, efg, glib, etc. Acest mod de
insirare a undelor it voiu numi: succesiune de actiuni
si reacciuni.
Aceste fiind date, A. ne inchipuim acum ca, curba
ABC se intinde in toate direcliunile, desvoltand on-
dulatiunile sale in mare si in mic Find la nesfirfit,
i vom ave astfel imaginea miscarii universale acute
de Materie conform cu legea ondulatiunii universale.
Doveclik Ondoliformitatii. Pentru ca sA, nu remana
nici o indoiala asupra celor zise mai sus, sä trecem
in revista principalele unde, si sa insistam asupra a-
 !.0

celora in privinca carora ar pute sa se nasca indo-

eala.
Este cunoscuta ipotesa lui Kant modificata si im-
bunat4ita de Laplace, asupra formaOunii sistemului
nostru solar. Dupg, aceasta ipotesk care este admisa
ca cea mai probabila, era un timp and sistemul
nostru solar nu era, ca A, zic asa, organizat ca
astazi ; ci' forma un singur corp (cum am zice o
simply celula embrionara) cumplit de fluidificat, din
causa unei calduri enorme. In urma radierei, in spa-
%iuri el incepu a se reci si a, se condensa. Fireste
parVile cele mai indepartate de centru trebueau sa
se receasca Intel. Din causa rotaViunii acestui soare
imens imprejurul seu, si din causa condensa4iunei
mai marl de la supratack s'au deslipid pe rand pe
rand bucn.0 din atmosfera acestui astru si au format
planetele ; earn. bucata care a remas Inca intreaga
imprejurul acelui centru constitue soarele de astazi.
In momentul deslipirii for de soare, planetele erau
incandescente si foarte fluide sub forma de gaz; dar
din causa radierii in spaciuri, s'au recit, s'au conden-
sat, si au devenit corpuri Para de lumina, precum be
vedem astazi. Dar planetele trai-vor ele cat lumea ?
Nu. Ele se vor red pang, mai nu vor ave caldura.
De ann. parte soarele asemene va deveni cu timpul
un corp stins, farn. lumina nici caldura. In momentul
acela condiiunile ForVei vor fi cu totul schimbate.
§i in adever, pe cand sistemul solar intreg era un
singur corp incandescent, o foarte mare parte a For
%ei era transformata in caldura si lumina, si o mai
 91

inic6. parte decat astazi avea forma de atracciune.')

Deaceea moleculele Materiei erau foarte puOn atrase
unele catra altele, §i formau o masA, fluid5, care avea
mai mult cleat acuma tendinca de a se desface. In-
sa., cu clt soarele §i planetele se fecesc, cu ath.t dil-
dura §i lumina se transformeazb, in tor% 6. atractiva.
§i aceasta fort, nu numai cA solidifica din ce in ce
Materia ; dar ancl ea face ca planetele s6, se apropie
pe nesimtite de centrul soarelui. and soarele va fi
stins §i rece, atunci forta atractiva va fi atAt de
mare, inat planetele, sau mai bine bucatile de pla-
nete, vor cAde in soare dupa o revoluciune in spira16,
din ce in ce mai rapede §i mai apropiaa de acest
corp ; intocmai precum aerolitii no§tri cad la urma
urmei pe pAment.2) Forts atractivA exageratl, cu

1) In tot studiul de fata eu presupun, dup. cum este admis

Anal de toatit lumea, a forma cea mai generals a Fortei este a-
ti ; ea aceasta poate sit se transforme in caldura, care este
contrarie atractiunii, fundel respinge corpurile §i moleculele unele
de altele; si ea, intr'un cuvent, on ce torn poate s6 se transfor-
me in o alta. Dar chiar daca ar fi adevdrat, dupa cum voeste sx
dovedeasea d-nul. P. Tremaux, (Principe Universel du Mouve-
mem!, 2-me edition, 1874 Paris), ca, principiul universal at mis-
earii ar fl repulsiunea produsa de catrit vibratiunile calorice ale
Materiei, totus valoarea explicatiunilor de mai sus nu ar suferi
nimica prin aceasta.
2 Este adevdrat a nu s'a constatat ca planetele s'ar fi apro-
piind de soare. Dar, experienta noastra astronomica cuprinde o
durata prea mica in raport Cu viata lunga a sistemului solar ; si
de alta parte calculele distantelor eeresti n'au lost nieiodata cleat
aproximative. Este deci aproape cu neputint4 de a cunoaste prin
experient6 directA aceasta apropiere. Cu toate aceste se constata in
intinderee unui lung spatiu de Limp, mici inclinatiuni de axe,
mici schimbari de positiuni relative, toate lucruri care poate vor
ajunge sd dovedeasca intr'o zi ca planetele nu se invertesc vecfnie
in acela§ cerc.
 22

alte cuvinte, rapegiunea inspaimantatoare cu care

plan etele se vor precipita in soare, se va transforma,
prin o ciocnire cumplita, in o caldura atat de mare,
incat toate aceste corpuri vor pute deveni din nou
incandescente $i fluide. Nu voiu sa. zic prin asta ca,
sistemul solar va reincepe, pentru a recontinua in-
tocmai aceeasi via-ca. Am vezut mai sus ca. aceasta
este cu neputinta. Ceea ce am voit sa dovedesc este
ca, sistemul solar va trebui si el sa percurga. curba
-so coboritoare i sa se sfirseasca, yentru a da loc a-
poi la o alts, lume cu aka forma. Se poate intampla
ca ciocnirile ce -am prev6zut mai sus sä fie prea rr&i
pentru a fluidifica din nou sistemul solar. In acest
cas, va trebui sa asteptam pana and se vor stinge
toate stelele cate vedem, adic. intreaga Nebuloasa.
in care traim si atunci precipitarea unui numer imens
de son stinsi unul asupra altuia, va trebui de sigur
sa produca o caldura enorma. capabila de a reaprin-
de materialurile stinse si de a le imprastia din nou
prin spaOu prin puterea sa repulsiva.
Intocmai ca. sistemul solar, pamentul are si el im-
da sa. Lg.inceput el era un glob foarte voluminos,
de gaz. Pu %in ate pu %in acest gaz s'a condensat si
a format un sambure mai consistent incunjurat de
atmosfera foarte deasa. Acest simbure a lost mai
intai liquid, adica topit peste tot. Pe urrna. a ince-
put a se solidifica de la scoarta si tinde treptat sa
se soli difice 'Ana la centru. De aka parte schimba-
rile suprafecei pam6ntului se fac pe nesinrcite, dupa.
cum a dovedit Charles Lyell (Principles of Geology).
 23

Este probabil cO. ridicOtura muncilor si cufundarea

vailor, in genere, sunt datorite recirii treptate, con-
tinue a centrului topit al PAmentului. CAci acesta
r6cindu-se, scade in volum, se sgArceste tai prin ur-
mare face ca scoarVa sa care rem One prea largl, S.
se prOvAleasca si sl se coscoveascA. Astfel, cred eu,
ca se explia mai [bine pentru ce munVii @i vaile se
formeaza. pe nesim %ite. Pe urma este de observat cl,
cu cat timpul trece; cu atIt simburele solid creste
in paguba atmosferei_ care it incunjurA.1) Dar va veni
un timp cand toata atmosfera tai toatb. apa de pe
Pament vor fi absorbite de pOturile stincoase ; ci
cand, de alta parte, centrul planetei noastre va de-
veni cu totul rece si solidificat. Atunci PAmentul va
incepe pe nesimVite a se sgArci mai tare, a crapa,
si in stirsit, a se rupe in buca.ci. meteoritice care vor
cOde in soare. Acest viitor este prevezut farl a Vine
samO de sfIrmarea si aderea Lunei pe Plment ;
caci in LunI se si observa deja crapOturi enorme

Poate cif nu avem dovada directi. ea PAmdntul creste as-

t> zi in paguba atmosferei. Dar and gAndim la timpurile periodelor
geologice, in care PAmentul era acoperit de plantele uriase ce au
dat nastere la paturele de carbune fosil, de antracit, de bitum,
suntem nevoiti sa admitem ca, in timpurile acele, atmosfera a fost
foarte bogatA in acid carbonic ; gi de sigur a era mai bogatA de-
ofit astazi si iu celelalte elemente ale sale. Asa dar, elementele at-
mosferei scad nu numai prin condensatiune directs; dar asemene,
si mai cu mama astazi, prin absorbtiunea for de catra plante si
animate. Acestea la moartea for nu inapoeac atmosferei decAt
foarte putifi din Max ea 1---11If hilt; earl rested; Ifittradc paTura 13A-
VaAnfulai care se forraTzif asl zi. Deaici urmeaza ca paturele geo-
logic,e neptuniane nu sunt formate numai qi numai din materialuri
rupte din pAturile plutonice si modificate prin actiunea apei si a
aerului.
 24

care se largesc necontenit.i) Asa darn Pamentul care

a inceput viata sa de la starea cea mai putin con-
sistenta, va merge progresand, atat in complicaciune
cat si consistenta, pana la punctul, culminant; §i de-
acolo va discreste necontenit in amundoue privintele
pana va ca.& in sarmaturi.
Pam6ntul va trece in tot cursul vietei sale, prin
multe faze. In una din aceste va ave loc unda vie-
tei organice despre care am vorbit mai sus. La ran-
dul seu viata organica va trece prin o multime de
unde secundare representate de vietele grupurilor de
plante si animale numite dupa inprejurari, specii,
varietati, rase, etc. In privinta undelor acestor s'ar
crede ca se pot ridica objectiunile urmatoare :
S'ar pare ca unda vietii organice nu este compusa
din adeverate unde secundare. Caci, de-o parte, s'ar
pute zice ca, speciile sau gradele prin care a trecut
viata organica pana acum, exista in mare parte; ca,
prin urmare, aceste specii n'au disparut cu incetul
si pe rand precum ar fi trebuit sa faca a succesiune
de ondulatiuni secundare. Eara de alta parte, s'ar
pute crede ca, chiar daca am considera numai seria
succesiva de specii prin care a trecut oganismul,
pentru a ajunge, de la formele cele mai simple 'Ana
1) Vezi pentru dovedirea acestui viitor al P1in6iitului: Cours
de geologie eorreparee, par Mr. Sbanislas Meunier, Paris 1875, in
care autorul probeaza. prin o metodtt ¢i o argumentatiune admira-
bild, a, meteoritii care cad pe Panidnt, constitueau ()data un sa-
telit al acestuia, mai mic decat Luna ; §i ca, on ce planetit trebue
sa treacit din starea putin inaintatit in care se afla Venus, la aceea
in care se aft PAmentul, pe urmit la starea lui Marte, apoi La a
ceea a Lunei, §i in stirs la aceea a:Imeteoritilo.
 25

la om, totus nu ni se arata speciile decat ca -niste

nuance sau grade nesimtite de inaltime, prin care
trece o linie simply necontenit suitoare ; caci pe cat
se tie pana acum, formele organice cele mai imper-
fecte s'au transformat necontenit totdeauna in forme
din ce in ce mai perfecte.
Contra obiectiunii d'intai u).6 reservez sä dovedesc
mai la vale ca., genera fiunea spontanee este activa pa-
na si in zilele noastre ; cit, speciile inferioare, de e-
xemplu de animale, care exista astazi, nu sunt ace-
le§i, genealogic vorbind. din care a esit si prin care
a trecut omul ; ca, in regula generals, cu cat o spe-
cie este mai inferioar., cu atat ea se seoboara din o
generatiune spontanee mai posterioarA, ; si ca, prin
urmare, coexistenta speciilor de diferite grade nu
impedeca ondulatiunea vietii organice in toate sen-
surile.
Pentru resturnarea obiectiunii a doua voiu dovedi
earasi mai la vale un fapt de cea mai mare impor-
tant., si care, pe cat stiu, n'a fost niciodata obser-
vat, si anume : on ce specie organics care se stabi-
leste intr'un habitat nou putin deosebit de habitatul
partisit, dobandeste o viata noun in care face un pro-
gres organic superior celui care it avea in habitatul
vechiu ; dar dupa ce ajunge un punct culminant,
specia degenereaza si ajunge sa se stings, afara nu-
mai daca, nu va schimba din nou habitatul.
In fapt lucrurile se petrec astfel: on ce varietate
organic., dupl. ce a progresat mai mult sau mai pu
in intr'un habitat dat, apoi se desface in doue parti-
 26

o parte din indivizii ce o compun emigreazA intr'un

alt habitat pentru a continua evolutiunea vie0i or-
ganice ; earA ceealaltA parte de indivizi rem.ne pe
loc pentru a degenera si a se stinge.
Astfel fiind lucrurile, se incelege usor cl viaa or-
ganica trece prin o serie de onduistfuni perfecte ale
varietgilor organice. Dar varietAtile insele fac parte
din unde mai marl, numite specii, si care resuml
(tare cum in sine timpul si spaciul in care s'au des-
voltat varietAtile ; adicl, care resume, influentele tu-
turor habitaturilor ce se aflA in aceeasi climt, si in
care s'au invertit varietA01e. Specia care nu va pl-
rasi niciodatl clima in care s'a format, va trebui ea-
rasi sa pearA, deli, se incelege, dupl un timp mult
mai lung. Speciile apoi fac parte din unde si mai
snarl, numite genuri. Si asa mai departe.
In slecursul transformArii organice se obaerva car
an organ, o funqiune, insfirsit un caracter dat, se
desvorta si predomineazA cat-va timp ; pentru a da
loc, apoi, la o scAdere treptata a acestui caracter, si
la desvoltarea pe nesimite a unui altuia care va
predomina in un alt timp in paguba celui d'intai.
AceastA succesiune de predominaOuni functionale se
face earAsi conform cu legea ondulatiunii. SA pre-
supuaem cl intr'o specie organicA predomineaza
functiunea organic, X, a c.rei evoluViune sA fie re-
prasentatA prin unda d e f. C.nd aceasta functiune
va fi trecut peste punctul culminant e, atunci va in-
cepe °data cu scAderea sa si cresterea funs iu-nii j
care va mosteni predominarea celei d'intai. Aceasta
 27

la rAndul ei va percurge unda e fg; astfel ca punc-.

tul culminant al acestia va coincida cu sfirsitul
decaden %ei celei d'intAi. Aceasta e o adeverata suc-
cesiune de actiuni si reactiuni organice, care urmea-
zA in totul legea ondula4iunii universale ; si care,
prin urmare se va observa in trecerea de la specie
la specie, sau de la varietate la varietate, sau de la
individ la individ, sau chiar in cursul desvoltArii a-
celuias individ, dupA mb.rimea undelor respective.
Asa darn, via %a organicA, din on ce punct de ve-
dere ar fi privita, este compusa din unde inferioare
de toate gradele. SA ne oprim puffin asupra undei
speciei omenesti.
Omenirea pAnA acum s'a suit necontenit pe curba
sa suitoare, si poate va trece mult timp Ancl pAna
va ajunge la punctul culminant. Dar pentru ca sA
ajungA pAnA la punctul unde se aflA astazi, ea a tr e-
cut prin o multime de unde secundare numite rase.
*i-in adev6r, au fost rase preistorice, care au repre-
sentat pruncia omenirii, si care in vremea for s'au
rascut, au progresat, si apoi au decAzut si s'au sties:
astfel cA astAzi gAsim nuindi remAsitele for fosile.
Pe urn* copilAria omenirii, putem zice el e repre-
sentata succesiv de rasele australiane, africane, ame.-
ricane, care toate sunt in decadent . ; si care sunt
cu atAt mai aproape de stingerea complectA, cu cat
sunt mai betrane. In zadar s'ar mai cerca cineva al
readuca la viatA astfel de rase ; in zadar au flcut
ptinl acum incercari Europeii sA civiliseze indigenii
din America §i Australia. Acestia sunt atat de bee
 28

trani, si au ajuns la atAta neputintg., inc ,t nu sunt

eapabili nici sa se incruciseze cu deplin succes spre
a da nastere unei rase noue. Asa darl stingerea lor
nu va fi cleat grabita prin contactul lor cu Euro-
peii. Urmeaza. apoi rasa mongol., care de sigur e
mai sup erioarl. Dar si aceasta e in decadent,. In
sfirsit vine rasa Mediteranienilor (dupA. expresiunea
d-lui Haeckel). Aceasta se afia. dna pe curba suitoare
a undei sale.
Rasele, la randul lor, sunt compuse din unde se-
cundare numite natiuni. Aceste asemene se nasc,
cresc, ajung la un punct culminant, si apoi descresc
si mor. Nu este exemplu in istorie de un popor care
sä fi continuat indefinit pe calea progresului, si care
sa nu fi facut o curs. ondoliforma. Mi se va orune,
poate ca' excepOuni China si India, acaror popula-
#uni au o versa foarte inaintath, fat% a dee semne
de stingere. La aceasta voiu respunde a, a fost un
timp and popoarele acestor doue ceri, incepiind de
foarte jos, au ajuns la un grad foarte inalt de civi-
lisatiune. Pentru a ajunge acolo, ele au trebnit sa.
lucreze, sa. se desvolteze, s6, inventeze, ski creeze.
Ele au ajuns la punctul culminant al vie0i lor sunt
acum ma de ani. De atunci ele nu mai inainteaza..
ToatA activitatea lor intelectuall se mArginelte in a
auta adeverul in trecut, in cartile vechi, in institu-
-ciunile vechi : Au devenit niste popoare de anticari
in incelesul reu al cuventului. Ei se silesc numai sa.
pAstreze ceea ce au avut : au ajuns sä fie popoare
-de rutinari, care sinrcesc instinctual decadenta lor,
 29

si se silesc sit se mentinA in vechia for stare; si care-

ered cl se men %in cAnd iii dau aparentele acelei
stari, fart, a-i aye §i fondul. Ce dovedeste aceasta ?
Aceasta dovedeste ca spiritul for este in deplinA de-
cadenta, si cl nu mai are decat cel mult puterea de
a imita. Dael inteligenta acestor popoare, dupl ce
a atins punctul culminant al desvoltarii sale, ar fi
devenit numai stationary,, ea ar continua anc6. sif. lu-
creze i sa inventeze ca in momentul punctului
culminant. Dar ceea ce este stationar, nu este inteli-
genta ; ci, anticele procedAri, anticele institutiuni, cu
un cuv6nt, anticele forme care s'au petrificat oare-
cum ; in timp ce, spiritul ce le insufletea lunecA de
multa vreme pe pravalisul decadentei. La astl deca-
dentA intelectuall, se uneste apoi decadenta fisic6..
Dac6. nime nu va atinge pe thineji i Indieni, daca..
6i vor lAsa s moarl de moarte natural 6, fireste ca
ei vor trai Ana mii de ani, devenind, se intelege,
din ce in ce mai bicisnici si mai putin numerosi.
Asa dar, aceste popoare asemene au &cut o curs/
ondoliformA. Dac6. totus ele par a fi avut o viatA
prea lungi£ in compara %iune cu alte popoare, aceasta_
se datore.te mai int6..i, dup6. cum voiu dovedi aiure,
invasiunilor periodice de popoare straine care au ye-
nit s6. le stApAneascA, §i sA se amestece incatva cu
densele. apoi, e deosebire oare care de longivitate
trebue sA fie intre popoare ca §i intre individe.
Observatiunile ce am &cut asupra Chinejilor §i
Indienilor se apliel, fireste, si la rase.
Natiunea este compusa din familii care au undele
 30

for proprii. §i in adever, fie care familie trebue s6.

inceapl de foarte jos ; pe urm& din generatiune ix
generatiune ea castig-6. tot mai multi vigoare inte-
lectuala si mai multa influent, asupra celorlalte fa-
milli, 0111 ce ajunge la un punct la care se opreste,
si de la care incepe sa se scoboare. Acest fenomen
poate fi observat pretutindeni, chiar in familiile %o-
ranilor care se incruciseaza mai mult ; dar poate fi
mai bine studiat in laminae cunoscute bine, ale su-
veranilor, ale- nobililor, si ale oamenilor mari in ge-
mere. Niciodata. un om mare care a ajuns la puno-
tuI culminant aI undei familiei sale n'a av-ut un co-
pil sau un descendent care s5.-1 egaleze. Niciodata o
familie in decadenta si cu trecut glorios n'a dat
na§tere unui individ care s6, fie capabil de initiative,,
de originalitate, §i care sä se ridice deasupra imitato-
rilor ordinari. Dace. se gaseste cate o exceptiune
rare., dar cumplit de rlrl, la aceasta. regula, ea tre-
bue atribuit5. unei introductiuni ilicite in familie de
-un sange cu totul deosebit. Astfel ar fi introducerea
unui sange de teran intr'o familie regale, ; sau intro-
ducerea unui sange din o altA nationalitate. Dar cu
toata posibilitatea adulterului ferneilor, care ar pute
-da. loc la oare care exceptiuni, este cu toate aceste
foarte interesant de a yea cum toate dinastiile de
regi si de principi, toate familiile de nobili, etc. du-
i% ce au facut o curse. ondoliformh, devin sterile si
apoi se sting cu totul. Nu s'ar pute face, de alts
parte, obiectiunea ca aceste familii, de si se a-fil in
tiecadentg, totus exerciteaza asupra societatii o inri-
 31

urire tot asa de mare ca in trecut; cAci, in fapt, un

rege de exemplu, care nu are nici iniViativA nici s-
nergie, este un instrument, sau mai bine, o mass
sub care lucreazA alte persoane ; si aceste sunt in
realitate acele care inriures?. societatea.
Familia este compus din indivizi, ale cAror vie ;i
particulare, dup5. cum se tie, sunt tot atate unde.
Individul, la rAndul seu, este compus din celule. Se
stie cA celulele sunt cele de pe urmA elemente ana-
tomice constatate de experiencl in corpurile vietAVi-
lor. Se tie asemene cd fie care celull are o exis-
ten0 individuall. Insa celulele, nu sunt de acelasi
fel, dupa cum instrumentele noastre grosolane de in-
vestigaciune ne-ar face sly credem la intaia privire.
Celulelein corpul omului se subimpartesc poate in
atate genuri, specii si varietati, in sate se subimparte
regnul animal de pe P1m6nt. Mai mult decAt atAta.
DupA cum mai toate fiinVele organice de pe PAment,
cAt sunt ele de diverse si de eterogene, se scoboarb.
numai din una sau din cateve forme organice foarte
simple si omogene ; tot astfel speciile toate de celule
din corpul omului se coboara din specia celulelor
embrionare, celor mai primitive. Si intr'un cas si in-
tr'altul este o descenden%1 ramificata ce constitueste
un arbore genealogic. Si intr'un cas si in altul este
o succesiune de indivizi care se modifict in puterea
principiilor de ereditate si de adapta %iune la mediul
in care traesc.1) Se inIelege cA fie care celull in
') Vezi conferinta d-lui G. Pouchet intitulatd La Phylogenie
zelultaire, §i publicata in Revue Scientifique din 20 !dude 1875.
 32

parte trAqte foarte putin, poate numai cateva cea-

suri; dar fie care implinWe o undl in via %a sa, care
e un pas inainte in unda principall a individului.
Dar celulele organice sunt ele cele mai mici unde
§i unit ti organice ? Nu cred. Mai inthi, celulele sunt
compuse din doue sau trei membrane inchise din
toate partile. De altl parte, celula trebue s6. se hra-
neasca, si s, -SST prefaca, necontenit materialurile vechi
cu altele noue ; aci, nu poate fi un atom intr'un
corp organic care sa. nu fie necontenit inlocuit prin
altul. ySi aceasta se face prin neincetata asimilatiune
1i disimila %iune. Deci, helnirea celulei nu se poate
face cleat prin endosmos6. exosmosa. Ins6. pentru
ca membranele celulei sa. dee loc la curente liquide
in direc %iuni opuse tocmai dup6. cum cere trebuinta
vie %ii celulare, trebue sl aibl o tesetura complicatl,
fin-math. prin gruparea variata a unor elemente ana-
tomise foarte mici, §i care mai mult sau mai putin
trebue se. samene cu celulele. Apoi aceste elemente
trebue s5. se deosebeascl in constituttunea lor, dupA
cum ele fac parte din celule epidermice, caroidiane,
nervoase, etc. Trebue se. decidem prin analogie, ca.
§i aceste celuline invisibile se nasc, trAesc, §i mor
intr'un timp proportionat cu marimea lor. Dar aceste
celuline se mai subdivid ele oare in alte unde se-
cundare ? Ondulatiunea merge ea oare pInN, la ne-
sfiqit de mic ? Ar fi indrIznet a o presupune. Dar
chiar in suposi %iunea ce. subdivisionarea undelor s'ar
cobori numai cu un grad sau doue mai jos cleat
celulele, Ana s'ar puts zice ca, asimilatiunea i di-
 33

similatiunea nu ar fi decat endosmosa si exosmosa

la diferite grade ; ca ele nu, au la urma urmei alta
functiune decat aceea, de a scoate din celulele si
celulinele vii remasitele celulelor si celulinelor moar-
te, pentru a le da afar, si a introduce in locul for
materialuri proprii de a da nastere la alte fiinte no,
ue. fiindca toate aceste forme Organice devin din
ce in ce mai mici, si ca, mortile ti nasterile devin
din ce in ce mai dese, cu bat ne scoborim spre ne-
sfirsit de rale ; deaceea asimilatiunea cu disimila-
tiunea functioneaza Para intrerupere.
Paha aici am desvoltat un sir de exemple, mai
mult ca sa justific si sa lamuresc totodata legea on-
dulatinnii universale. Dar se intelege ea afara de un-
dele studiate mai sus, sunt anca un numer nesfirsit
de unde intermediare.
.Sa trecem acum la examina,rea miscarii ideilor in
creerii omene4ti.
'SAstie c., on ce miscare progresiva sau retro-
grada a omului se traduce in ordinea. intelectuall
prin miscarea ideilor sale. E natural darn, ca aceste
din urma sa urmeze asemene in evolutiunea for o
cale ondoliforma. Si in adever, nu este religiune,
sistem de organisatiune social, on politic', nu este,
cu un cuvent, ordine de idei care sa nu aiba unda
sa. SI luam cateva exemple
Pe cand la rasa Mediteraneanilox, politeismul se
apropia de sfirsitul curbei scoboritoare a undei sale,
crestinismul se nascii. Viitorul acestuia era asigurat
V. Ceuta, Teori-a Ondulatiunii. 3
 34

din cause, ca, prin el se facea o reactiune asupra

deilor vechi de domina %iune si de inegalitate. Re li-
giunea cresting ridica la rangul de cele intgi virtuti
calitittile sclavilor si ale supusilor, precum sunt, rgb-
darea, smerenia, supunerea, speranta ; pe cand ea
considera ca vicii mandria si asuprirea care caracte-
riseazg pe sth.pani. Aceasta imprejurare units cu pro-
clamarea egalith %ei oamenilor, au asigurat crestinis-
mului I:Artesia tuturor asup:itilor din imperatia Ro-
manilor. Se stie ca. aceastit religiune a avut incepu-
turi mai mult de cat modeste. Putin ate putin s'a
stabilit, s'a intins, s'a desvoltat pa.na ce a atins pun-
ctul seu culminant in veacul de mijloc ; pe urma. ea a
inceput s percurga, curba sa scoboritoare, pe care
o continueaza Inca, si. pe care o va continua de si -
gur Ana. vr'o mie de ani, inainte de a o termina cu
totul. Ete adeverat ca. numerul crestinilor este astazi
mai mare de cat tot-deauna. Dar cata deosebire intre
inriurirea ce biserica si religiunea cresting eXercitea-
za astazi asupra afacerilor i mersului omenirii, si in-
tre aceea pe care o exercita in veacul de mijloc si la
inceputul timpurilor moderne ! Este adeverat aseme-
ne ca. principalele biserici crestine pastreazg aceleasi
rituri, aceleasi carti sfinte pe cari le aveau cam pe
la inceputul crestingtatii, Dar ce deosebire intre in-
telesul si importanta ce se dadea °data. la fie-care de-
tail al acestor rituri, si intre acele care i se dau a-
cum.% I Riturile, ca on ce forme exterioare, pot sg re-
mang stationare ; dar ideile nu continueaza pentru a-
ceasta mai putin de a se misca si de a implinI evo-
 35

lutiunea tor, chiar sub Imbracamintea acelora§ forme.

Cu chipul acesta formalitatea care °dad. ave intele-
sul a. ajunge ca in realitate s6, aib6. intelesul b, Ia
un alt timp sau la o alta seen. a aceleiasi religiuni.
Cu chipul acesta o religiune se transformeaza de fapt
intr'o alta, deli conserva. mai mult sau mai putin for-
-mele exterioare primitive. Cnd consider, cineva de-
osebirea radicala care este intre ideile si sentimen-
tele crestinilor primitivi, si intre acele ale crestinilor
de astazi, poate sa afirme cu sigurant6., el acesti din
tirrna nu mai sunt a.deverati crestini. Aceasta din ur-
inl observatiune a fost facuta de d. Strauss, celebrul
autor al vie %ei lui Christos.
Unda cre§tinismului la r.ndul seu se subimparte
in unde secundare representate de sectele, institutiu-
rale, si in genere de toate mi§cArile de idei can'. au
luat nastere, s'au desvoltat, si au disparut in si-
nul seu.
Ceea ce s'a zis despre crestinism se aplic . Ia toate
religiunile, $i chiai la toate institutiunile sociale.
Chiar adeverurile stiintifice nu scap5. de legoa on-
dulatiunei universale. Se §trg ca adevrul la urma
-urmei n'are dealt o valoare relativa : indivizii, na %i-
unile, gandesc si concep lucrurile in chipul care le
este impus de imprejurarile schimbaoare.9 Deaici
urmeaza ca., fie care adever are timpul seu in vial a
omenirei sau a unei natiuni ; a el nu poate fi con-

1). Vezi in Teoria Fatalismului de mine, Devre releiviteea

adeverului.
 36

ceput cleat in momentul in care este introdus, pro_

vOcat, necesitat, de versa si de mediu. Dar on ce
stare de imprejurAri care necesiteaza o stare de idei,
se naste, creste pAnA la un maximum de consistentA
i apoi dispare, pentru a ]asa locul la o alta stare
de imprejurari. Ideile urmeazA intocmai aceiasi evo-
lutiune. i in adever, SA presupunem ca timpul unui
adever oare care a sosit pentru o natitme. Acest a-
del* incepe mai intAi sa fie oare cum presimtit si
intrevezut de catra cugetAtorii terei. Acestia, neavend
o idee ldmuritA de ceea ce intreved, nu vorbesc obi-
cinuit cleat ca de- un lucru ipotetic ; si in toate casti-
rile ei nu castigA despre acel adever de cat cunos-
tinti unilaterale si mai mult sau mai putin eronate.
Cu toate acestea, adeverul nascend continua drumul
seu : El ocupA din ce in ce mai mult spiritele ; el
face sA se nasc la toatli. lumea indoeli
. trebuinte
$i
mai mult sau mai putin nehothrite, pe cand el in-
susi devine din ce in ce mai lAmurit ; panA ce inteo.
zi el este cu totul inteles de vr'un cugetAtor mare,.
it desvoaltA si ii formuleazA definitiv. Acest cugetA-
tor este numit atunci inventatorul adeverului formulat
de dansul, yss caruia de ordinar ei dA numele seu.
Acleverul astfel formulat gAseste dupA aceea partisani
din ce in ce mai numerosi si mai fanatici ; el cAstigA
gi exerciteazA o inriurire din ce in ce mai mare asu-
pra spiritelor ; pAnA ce, trecend peste punctul seu
culminant, trebue sA inceapl calea scoboritoare a un-
dei sale. Din momentul acesta partisanii sei pArAsesc
unul cate until drapelul seu, pentru a merge sA se
 3'7

inqire sub drapelul unei alte idei mai tinere, mai la

mods: aceasta este reacciunea. Insfar§it adev8rul im-
betranit, dupa ce a perdut cei de pe urrna apara-
ton ai sLi taxati de nb.tang-i, incapa;ina# §i inapoiaci,
apoi merge sa se pearda in uitare,
.Aceasta este istoria tuturor sistemelor gtiintifice,
$i in genere a tuturor adeverurilor §i a tuturor apli-
ca%iunilor lor.
Se vor gasi poate de acei cari s, -mi faca obecti-
unea ca, nu dispar toate ideile concepute de oameni,
c sunt adeveruri considerate ca atari, de and omul
este om, fs.ra ca S. se fi supus fluctuaciunilor actiunii
si reacOunii. Voi ,observa ca, mi§carea ideilor nu
este decat lmaginea reflectata sau contrapartea inte-
lectuala a m4carii omenirii. Omenirea se sue acum
-pc curba suitoare a marei sale unde, §i totodata in
mersul seu produce un num& nesfar§it de unde se-
cundare, terpre etc.. Tot astfel este §i cu ideile in
genere : de,i fac oscil4iuni nesfar§ite, cu toate aces-
-tea ele urmaresc Ana o cale progresiva. Precum o-
mul in timpul intregei calatorii ondolitorme a ome-
nirii pastreaza caracterele generale ale constituOunii, a
formei sale care it disting de celelalte animale ; tot
astfel complexul ideilor pastreazit un fond de adev6-
ruri cari vor fi considerate ca atari pe at timp va
-trai omenirea. Dar acest fond de adeveruri nu este
staVionar. i in adev6r omenirea deli produce unde
inferioare, totu§i urmare§te necontenit implinirea ma-
rei sale unde, care e caracterizata prin caracterele ge-
nerale ale .omului. Ins,, tocmai evoluOunea pe ne-
 38

simtite a acestor caractere generale constitueste unda.

omenirii. Tot astfel este si cu ideile: Fondul adeve-
rurilor care caracteriseaza omenirea intreaga face
progres sau retrogradeaza, dupa cum aceasta din ur-
ma. se afla pe curba suitoare sau pe cea scoboritoare
a undei sale. Din toate aceste results, ca. omen irea.
aflandu-se inca in progres, se mareste din zi in zi
fondul adev6rurilor zise stabilite si indiscutabile, care
fond a inceput a se forma chiar de la inceputul o-
menirii. Sistemele de idei concepute pans. acum de
oameni sunt nenum6rate ; ysi toate au trebuit sa dis-
para.. Cu toate aceste fiecare din ele, deli a disp
rut ca sistem, totusi a lasat dupa sine oare care a-
dev6ruri spre a fi adaugite la fondul stabilit ; fie care
a ridicat, ca sa. zic asa, un mic col; al velului care
acopere adevrurile z'se indiscutabile. Acum poate
sa-si figureze cineva si sl inceleaga, miscarea ondu-
latoare a complexului ideilor, care incepand- de la o-
unda mare cat acea a omenirei, se subimparte in 'ni-
de din ce in ce mai mici, pan& la nesfirsit.
Am zis mai sus ca., pe cand un sistem de adev6-
ruri se afla pe claim suitoare a undei sale, apare un
inventor. Aceasta nu e de trebuin;a. numai decat, si
nici nu se intampla totdeauna. Sunt multe adeveruri
care se desvolteaza incet §i progresiv in toate spiri-
tele pana la punctul culminant. Si tocmai atunci sau
chiar mai tarziu, se gasesc simpli culegatori si co-,
mentatori cari aduna. si pun in ordine aceea ce toata
lumea stie. Astfel se intampla mai cu sama cu mo-
rala i cu raporturile juridice. Dar adesa se intampla.
 39

mai ales in conceperea sistemelor filosofice, c., un

inventor anticipeaz5, mai mult sau mai putin asupra
cunostirOlor ce toath. lumea va ave in momentul
punctului culminant. Si in adev.r ce este un inven-
tor ? Este un cugetator care, ay.nd facultatile inte-
lectuale mai tan decM ceilal i membri ai societatii
din care face paite, apreciaztt gi intelege mai bine
adeverurile care intr6. in sfera ocupatiunilor sale in-
telectuale, si care sunt mai mult sau mai putin pre-
simtite i intrevezute de concetatenii sei. Dup6, pute-
rea inteligentei sale el va intelege uceste aoevruri
la un moment mai mult sau mai putin apropiat de
sfIrsitul sau inceputul curl:KA suitoare a acestor ade-
vbruri, cu alte cuvinte, el va participa mai mult sau
mai putin asupra cunostintei tuturora, dupl cum el
va fi un geniu sau un talent.') Asa dar, el antici-
pea7a. numai ; dar nu descopere niciodata adeveruri
cu totul noun..
Sunt doue fapte care dove4esc cd, atunci and tim-
pul unei idei a sosit, creerii si prin urmare spiritele
tuturor inembrilor societatei se desvolteaza in sensul
acestei idei, .i se predispun oare cum ca sl o pri-
meascA. IntAiul fapt este cA, multe adeveruri sunt
descoperite in acelas timp sau in timpuri deosebite,
de cAtr6. mai multi inventori, firm ca acesti din urma
sa. se copieze unul pe altul. Al doile fapt este ca.,
dac5. se cauth. bine, se glseste ca. fie care inventor a
fost precedat de oare care cugetator care intrevezuse
1) Vezi in Teorza Fatalismului de mines Despre talent qi
geniu.
 40

adev6rul descoperit de eel d'inai. Astfel se stie a

adversarii inventorilor, pentru a le micsnra presti-
giul, cauth, totdeauna sA, probeze ca, adeverurile ce
acestia pretind a fi descoperit, au fost cunoscute de
mult timp ; si cg. inventorul cel de pe urma, n'are
cleat cel mult meritul de a le fi pus in ordine. F,.i.

ei citeazA in sprijinirea asertiunilor lor pasajuri scri-

se mai de mult, uncle se gasesc cugeth.ri cari au un
raport mai mult sau mai pu %in indepartat cu adeve-
rurile precum sunt ele formulate de inventorul cel
de pe urm5..Dac5. toi oamenii ar cugeta mult asu-
pra aceleiasi ordine de idei, si daa toci ar publica
cugetarile lor, desigur, cred eu, ca am aye dovezi
palpabile ca. : on -ce idee de o parte face progrese ne-
sinrcite, si de alta. parte este conceputa de mai multi
oameni in acelas timp.
Din ceia ce precede result6. O., inventorii si con -
cepiunile noue in genere, nu sunt cleat expresiunea
si manifesta %iunea starii fisice, morale si intelectuale
ale socieacei unde resar, si ca valoarea individual
a inventorilor trebue a fi socotitl ca foarte putin lu-
cru in evolu %iunile sociale. In aceasth. regula generals
se cuprind legislatiunile si legislatorii, religiunile si
fundatorii lor, etc. Niciodata un inventor n'ar putea
face pe o societate s5. cread6. un adever care nu este
expresiunea sarii s1 trebuinOlor ei. NiciodatA. o so-
cietate n'ar pute admite un adever care a luat nas-
tere intr'o alt b. societate cu totul deosebith.. Asa de
exemplu un inventor european in zadar s'ar incerca
s6, convinga despre adev6rul ideilor sale pe popula
 41

-;.iurlile indigene din mijlocul Africei sau Australiei.

Aceste populatiuni ar crede a au a face cu un ne-
bun sau cu un vrajitor. Si ele ar crede un adever
de vreme ce adeverul este numai relativ.
Pentru a dovedi evoluViunea ideilor, mai eqta. a.-
teva exemple practice de idei can se formeaza Inc
sub ochii nostri, si cari nu au ajuns Inca nici ma-.
car la punctul for culminant :
0. Materialism in Europa. Dupl. ideile spiritualiste
ale filosofiei scolastice, incepa O. se faca in Europa
o reaqiune, care dadu loc la inceperea unclei mate-
rialismului modern. Acesta incepe cu Bacon, Gior-
dano Bruno, Descartes, Galileo, Newton, Pascal, Spi-
-nosa, etc. Sa. se observe c fie care din acestia, desi
faceau un pas inainte pe calea materialismului, to-
tusi admiteau a este o intreaga lume de fenomene
cari nu sunt stapinite de legile materiei. Lisa aceastl
lume spirituall Se micsureaza si se strimteaza. pas cu
pas. Sensualistii franceji si engleji din secolul trecut
o reduse mai pe urma. la un volum destul de mo-
dest. Apoi, Lavoisier, Cuvier, Lamarc si in genere
to# naturalistii mad ai timpurilor noastre an ].rgit
stera lumii materiale din ce in ce, pina. and veni
Auguste Comte care cel d'intAi formula, filosofia po-
sitiva, pregatita deja de predecesorii sei. Acesta este
unul din cei mai mari filosofi ai secolului nostru. El
a anticipat mult asupra contimporanilor sei. Dar de
sigur el n'a zis cel de pe urma cuv6nt, progresul stiin-
lelor positive, studiul faptelor, complectelza, si apro-
fundeaza pe zi ce merge concep %iunea lui A. Comte.
 42

Se pare ca. aceasta complectare urmare are sa se

faca de acurn inainte in Anglia si Germania.Este
de observat ca. pans acuma miscarea intelectuala. a.
Europei era oare cum condusa. de Frantia ; fiindca.
ea era wai in versta decat vecinile sale, si totodata. se
afla i pe curba suitoare a undei sale ca $i aceste
din urma.. Prin urmare nu este exacta. asertiunea lui
Buckle (History of England) ca. Anglia ar fi prece-
dat totdeauna pe Frantia cu o jumatate de secul in
pnvinta ideilor. Ca dovada e destul s, invoc ideile
scriitorilor franceji din seaulul trecut, revolutiunea
francesa, filosofia lui A. Comte, toate lucruri care an
fost intelese in Anglia tot mai tarziu. 0 alts dovada.
apoi este independenta invetatilor franceji in privinta
rehgiunii ; pe cand marea majoritate a invavatilor en-
gleji nu sunt Ina emancipati de creclintele religion-
se. Materialismul este foarte departe de a fi ajuns
punctul seu culminat, fiindca i stintele positive pe care
se bazeaza sunt departe de a fi secat campurile sale
de investigatiune. Cred insi. ca viitorul cel mai apro-
piat va aye de resultat, intre altele, sa stabileasca. in
toate spir4tele siguranta ca., nu este in aeeasta lame
deeat Materie stapanita de legi fatale.
20, Materialismul in Germania. In aintea lui Kant
nu exista o filosofie nascuta din spiritul poporului
german ; cad predecesorii acestuia, precum Leibnitz
erau formati la lumina si in spiritul filosofiei franceze,
engleze, italiene $i olandeze. Kant chiar dovedeste
prin scrierile sale asiipra stiintelor naturale ca. era
occidentalist. Dark, spiritul adeverat german abia e-
 i3

sise din faza teologica pe la sfarsitul seculului trecut

i incepea sa se cufunde in cea metafisica, pe care
o personifica in catva chiar Kant. Dupa dansul veni
Schelling care representeaza punctul culminant al spi-
ritualismului german. ySi in adever, de la identitatea
realismului fi a idealismului in giindirea absoluta, vo-
ea O. construeasca a priori that& natura cu legile
productele sale : voea sa croeasca toate stiintele na-
turale fall a consulta experienta, ba chiar contra a-
cestia. Acest sistem aviz la inceputul acestui secul
un succes ne mai pomenit in Germania: ceea ce in-
semneaza ca era expresiunea spiritului german. Dupes
el vent Hegel care a mai redus din pretentiunile lui
Scelling. El nu despretuia studiul empiric ca prede-
cesorul seu. Dar si el a dedus existen %a naturei din
cugetarea abstracts,, zicand ca, ideia in libertatea sa_
absoluta se hotdrefte sa easa afara dinteonsa sa se-
faca natura. Aceasta din urma fiind ideea alara din-
tr'ensa nu e strins legata ca logica si nu poate fi
recunoscuta numai pe calea dialectics. Deaceea e fo-
lositor studiul empiric. Dupa cam se vede, materi-
alismul Meuse un pas inainte. Mai t.rziu Feurbach
a dovedit ca, studiul naturei nu se poate face cleat
pe calea experimentall, Yi ca, chiar studiul sufletului.
nu este decat un fragment din Fisiologie, si pe care-
trebue sa se baseze totdeauna. Toate aceaste. fusese
zise mai mult si mai bine in Fran %ia, Anglia si Ita-
lia. Dar Germania nu le-a inteles cleat cand a ajuns.
si ea la varsta cuvenita. Astazi filosofii germani se
ocupa aproape exclusiv cu cercetari psichologice pe.
 44

-care le baseaza, pe cat este cu putinta, pe stiintele

naturale. Dara de alta parte filosofia materialists a
impins §i mai departe programul si cauta sa dom-
-neasca exclusiv in Germania. Astazi invqati ca Buch-
ner, IvIoleschott, Haeckel, Herzen, Vogt, etc. sunt in
capul mi§carii materialiste din Europa, alaturi cu na-
turaliqtii filosofi ai Angliei.
3°. Darvinismul. Teoria transformismului sau a des-
cendentii in lumea organics a fost conceputa cam in
acelal timp de Goethe, Erasme, Darwin i mai cu
sama de Lamarck, pe la inceputul seculului nostru.
Ea incepii oare cum a se- impune tuturor spiritelor ;
si cu cat timp trecea, cu atat partisanii for se in-
mul %eau. Geoffroy Saint-Hilaire, Buch, Baer, Buchner
Freke, Spencer, etc. o facura sa faca multi pasi ina-
inte. In sfar§it nu de mult aceasta teorie fu enunciate.
-sub o forma mai definitive, cam inteacelas timp, de
catra H. Spencer, Huxley, Hooker, Wallace, Schlei-
-cher, (in cat priveste aplica %iunea ei la limbistica)' Si
mai cu sama de Ch. Darwin.*) Prin descoperirea se-
lectiunei naturale, Darwin dadu transformismului cea
mai larga aplicatiune etiologica. Asttel aceasta teorie
care la inceput era presimtita de cei mai multi in-
-tr-un chip foarte vag, a ajuns treptat pang la gradul
de a se impune tuturor spiritelor, ca ceva real i de-
finitiv. Se tie ca Darwinismul nu este cleat un frag-

*) Vezi introductiunea istorica de origin of species By3h,

Darwin, fii Bistoire de is creation naturelle par Haechel
(traductiune).
 i3

ment din teoria pvolutiunii universale, a carei eel

mai mare formulator si sustiitor este d. H. Spencer.
4°. Teoria ondulatiunii universale. Este mult timp.
decand istoricii au inceput sa. intrebuinteze expresiuni
ca : copildria omenirii, juneja ci belt-eine/a unei natiuni,
etc. Dar toate aceste expresiuni erau intrebuintate ca-
metafore, si nici de cum ca representand ceva real
Caci, dace, s'ar fi admis vre-odata realitatea v6rstelor,,
s'ar fi admis necesitatea mortii. Nimic inse din toa--
te aceste : Aceiasi istorici urmeaza prin a explica
decadenta si peirea vechilor naciuni prin cause mai
mult sau mai pu %in intamplatoare, care s'ar fi putut'
evita, sau prin cause necesare provenind de la natura
habitatului acelor na %iuni, dar care pentru acest mo-
tiv, nu pot- exista in toate habitaturile. Aceiasi isto-
rici urmeaza, a prevede, pentru natiunile care se afla
astazi in capul civiliza %iunei, un viitor stralucit
vednic, sau cel putin indefinit ; cad zic ei, cu. cat
omul va face progres in inteligenta, cu atht el va fi
mai apt sa eviteze sainvinga causele distrugetoa.re.
Cat pentru acele mari cause fisice din India,. Egi-
pet, Brasilia, etc, ele nu exista. in Europa ; sau chiar
existand, an din ce in ce mai putina inriurire asupra
omului civilisat. Chiar Bucle si Comte preyed un pro-
gres indefinit pentru natiunile astazi civilisate. De-
cand teoria evolu %iunii a facut progress a inceput a
se crede serios la nasterea, cresterea. treptata i var-
sta coapta a natiunilor ; dar nici de cum la necesi_
tatea decaden %ei si a mor %ii for ; aceste sunt, zic unii
accidents evitabile. Para aici, dupa, cum se vede, to
 16

aria ondulatiunii universale abia a fAcut cei

pasi pe curba suitoare. DupA aceasta veni d. Spen-
cer (First principles) care cel d'intai constath c toate
miscarile din lume .sunt ritmice. Astfel, zice el, se
-obsery b. o miscare alternativl de : in colo si incoace
in frunza miscatl de vent, in corabia leg-Arian. de va-
luri, in vibratiunile strunelor frecate cu arcusul, in
mingea care se rostogoleste cu repegiune pe un loc
-plan si face necontenit Orituri, in vibratiunile calo-
-rice si luminoase, in alternatiunea de trezie si dormi"
re a animalelor, in cresterea $i decadenta fiintelor
organice propriu zise, in schimbarile geologice ale
plantelor, in miscarile circulare si periodice ale cor-
purilor ceresti, in perfectionarea gi degradarea aces-
tor corpuri, etc. El mai dovedeste apoi el universul
intreg, ca $i fie care parte din el, tace o miscare
inainte pe care- o numeste evolufiune, §i o miscare
inderat pe care o numesc disolufiune. Pa.n1 aici d.
Spencer are dreptate. Dar pe langa. aceste, el ad-
-mite posibilitaiea el materia ar fi in lumea aceasta
in o cantitate mgrginith, ; el admite apoi probabilita-
tea ce. universul intreg ar intrece alternativ de la o
lunge, periodl de evolutiune la o period& egala. de
-disolutiune, viciversa, astfel Inca toate undele for-
-mate dc aceste evolutiuni ¢i disolutiuni universale
s'ar insira pe o linie dreapta. intocmai ca vibratiunile
-unei strune, sau valurile unei ape. Toate aceste sunt
contrarii cu cele ce m'am silit sä. stabilesc mai sus.
Pe urml. d. Spencor nu face deosebirea importantl.
ce m'am incercat s6, fac intre formele evolutive (aici
 47

cuvantul evo!u%iune are un in%eles mai general de,

tat cel admis in First principles) §i neevolutive ale
materiel. Insa aceasta deosebire este chiar basa teo-
riei ondulaliiunti universale; caci f r dansa am con-
funda, de exemplu mi§carea brusea i neregulata a
uei stinci ce cade in prapastie, cu mi§carea evolu-
tiva a puterilor vitale dintr'un animal, in legatura,
de-o parte cu undele inferioare care sunt cuprinse in
animal, §i de alta parte cu undele superioare aces -
tuia1 Fara deosebirea de mai sus se confunda forme -
le accesorii, care nu sunt cleat ni§te expresiuni func-
lion ale ale celor d'intai. Fara deosebirea de mai sus
insfir§it nu s'ar pute deocamdata recunoa§te alt prin-
cipiu universal decat acel exprimat de d. Spencer
prin formula : Mate miscarile sunt titmice ; §i care prin-
cipiu. este acela§ in esen%a lui cu acel pe care l'am
dedus mai sus din natura schimbatoare a materiei,
§i pe care l'am formula astfel : Mate formele sunt tre-
clitoare.*) Din cele de mai sus se vede, ca pana acum
abia s'au facut cativa pa§i pe la incepAtul curbei su-
itoare a teoriei ondulaViunii universale ; ca in aceas-

,) Ori cine e in drept BA cread4 cit ideile din acest capitul mi-au
Post inspirate de cetirea operei sus citate a d-lui Spencer.
i cu toate aceste, desvoltarea ondoliforma si organica a
plantelor si anima!elor, speciilor, natiunilor, planefelor, sis-
temelor solare si stelare, etc. a fost expusA de mine intr'o
conferinta intitulata Despre fatalism, pe care am tinut-o
inainte unei societali de studenti pe cand cram eu insumi
elev de liceu; pe atunci, adicA, pe cAnd operele d-lui Spencer
nu erau traduse in ale limbi ; si pe cand eu insumi 'La
cunosteeam Aped limbs orginalit n acelor opere.
 48

sta. teorie nu vedem mca lamurit lucrurile ; si ca tot ce

stim pand `acum nu sunt cleat niste rudimente, niste
intrevederi vagi de ceea ce in viitor aceasta, teorie
va pute deveni.
Teoriile acaror istorie am spus-o mai sus, si care
percurg astazi curba suitoare, vor ajunge intr'o zi la
punctul for culminant, si deacolo vor descreste trep-
tat pana la disparitiune. Prin aceasta voesc sa spun
ea, teoriile de mai sus vor dispar6.. ca sisteme ; dar
de sigur ca, fie care din ele va lasa in urma sa ca.-
teva adevOuri spre a fi adaose la fondul adev6ruri-
lor indiscutabile ; si care fond, dupla cum am v6zut
mai sus, va aye o unda intinsa. si lungs. cat acea a
omenirii. Fie care sistem confine adev6ruri mai trai-
nice si adevOruri, mai trecgtoare ; intocmai precum si
creerii omenesti, pe care se intiparesc ideile, suf6r
modificatiuni mai trainice sau mai trec6toare. Ade-
verurile cele mai trecetoare sunt inlaturate ca erori,
mai cur&ld ; ears, adeverurile cele mai trainice re-
man anca. admise, chiar and sistemul din care t a-
ceau ele odata parte a disparut prin aceea insusi ca.
s'a stirbit ; eaci, un sistem numai atunci exists, ca
atare, and sunt admise toate consequentele ce s'aa
tras din un singur principiu crezut odata. absolut.
Cu chipul acesta, ideile evolutioneaza, necontenit, si
adeverul remane totdeauna relativ.
Clasificatiunea formelor evolutive. Undele sunt de
doue feluri : individuale i positive.
i °. Unda individuald sau fiinta vie este aceea care
representeaza evolutiunea complexsiva a unei aglo-
 49

meratiuni de molecule materials. In fie care flint/

vie evolutiunea complexiva result& mai cu santa din
equilibrul si lupta fortelor interne, adicA, a acelor
forte care se nasc din interiorul corpului ee evolu-
tioneaza. Astfel evolutiunea unui animal este format,
mai cu sama, de equilibrul si lupta fortelor ce purced
chiar din moleculele ce constitue animalul. Ca exem_
ple de unde individuale putem cita, celulele organi-
ce, plantele si animalele, speciile acestora, natiunile,
planetele, sistemele solare, nebuloasele, etc.
2°. Unda partnica sau manifestafiune vitald este ace-
ea care nu represinta. evolutiunea complexivA. a unui
corp material; ci numai evolutiunea unei parti care ser-
veste de organ inteo fiint5. vie. Ins,, fiindcti, evolutiunea
unui corp organizat se efectueaz5. prin evolutiunea orga-
nelor sale ; de aceia putem zice cA. : evolutiunea in-
tregului este corelativ6. cu, i oare cum oglindita in,
evolutiunea fiecarui organ. Ca exemple de unde part-
nice putem cita.: periodele geologice in care s'a mo-
dificat necontenit suprafata pAmentului ; mediurile in
care iau nastere si evolutioneaza plantele si anima-
lele ; predominatiunile unui organ in paguba altora
si care se observeazA mai cu sarn1 and se exami-
neaza. o lungs. serie genealogica, de animale sau de
plante; organele plantelor i animalelor ; etc. Dar
cele mai insemnate din manifestatiunile uitate sunt
undele ideilor.Am dovedit in teoria fatalismului c.
on ce activitate sufleteasa este etectul material al
unei modificari corespondente in substanta material.
V. Conta, Teorik Onduialiunii. 4
 60

a creerilor. Ori ce idee este o intipdrire materials pe

creeri si care are un efect, fiindca on ce stare a ma-
teriei trebue sl alba un efect. Evolutiunea unei idei,
deci este evolutiunea unui numer de molecule in cre-
eri. Evolu%iunea unei sari intelectuale este evolutiu-
nea unei parti mai insemnate a crierilor. Si in sfar-
sit ondulatiunea intregei stari sufietesti este ondula-
tiunea fortei ce results din ondulatiunea intregei con-
stitutiuni a creerului. Se stie ca, cu cat suim scars
fiintelor organice pana la em, cu atata func %iunea
sistemului nervos predomineaza asupra celorlalte func-
tiuni organice.
SECTrUNEA. R.
Despre ibrmele neevolutive.
In categoria formelor neevolutive intra toate acele
forme si Iniscaii care nu se supun la legea ondula
iunii -universal°. Prin urmare aidi se cuprind chiar
miscArne vibratorie ale strunelor frecate de arcus,
ale valurilor apei, ale frunzelor batute de v6nt, chiar
revolutiunile periodice ale corpurilor ceresti si in ge-
nere toate miscarile vibratorie. Gael, de-o parte, vi-
bratiunea unui corp nu incepe de la nesfirsit de mic
spre a creste treptat pans la un punct culminant
apoi a scade treptat ; ci ea incepe deodata, la mo-
mentul ciocnirii, de la un grad de intensitate mare,
pentru a discreste numai. Earl de altt parte micele
valuri din care se compune o vibratiune mai, ]unga
se succedeaza si se insira in linie dreapta ; astfel ca
ele nu sunt compuse din unde secundare si apoi sa
 51

fie ele insele cuprinse in unde superioare, ca cu chi-

pul acesta evolu#unea for sA poata fi representata
de figura ABC. Cu alte cuvinte ele nu stint aceea
ce am numit eu unde ; dara fac parte numai din a-
ceea ce d. Spencer a numit miscari ritmice, si in care
intra. toate miscarile din lime.
Am zis mai sus ca ondula %iunea este o lege uni-
versala a Materiel, §i ca fie care unda se desvoalta
relativ pe nesimcite. La intaia privire s'ar pare ca
formele neevolutive care resulta din miscari mai mult
sau mai puffin violente, precum caderea aerolitilor,
erupciunea vulcanilor etc, ar fi in contrazicere, adt
cu desvoltarea treptata a undelor, cat $i cu univar-
salitatea legii ondulaViunii. Pentru a intelege aceasta
chestiune, trebue s'o con sideram din doue puncte de
vedere.
Inttii, sa se observe cA, chiar miscarile ca eruptiu-
nea vulcanilor, darimarea munOlor, etc. deli sunt
brusche si violente in privin%a undelor de o ordine
foarte inferioara, tutus sunt nesimlite in privin %a un-
delor superioare care sunt constituite din succesiunea
a insasi acestor miscari. SA lub.m cateva exemple.
Cand examinam o peatra, o stinca, vedem ca elemen-
tele acestor corpuri nu se miscl, ci se afia intr'un
equilibru complect. Daca examinam pe urmit
straturile geologice, vedem ca elementele for aseme-
ne sunt in equilibrul complect. Deacolo conchidem
ca aceasta mare gramada de petre, stinci, mun#, care
sechiama PanAnt, este un corp mort. i cu toate
aceste, insus acest PamAnt, considerat intr'o intindere
 82

de multe milioane de ani, isi schimbl forma, intoc-

mai ca un mic corp insufle ;it, precurn un animal sau
ID plant& i§i schimblt forma pe nesimtite prin o suc-
cesiune de miscAri neperceptibile pentru noi, din ca-
usa. ca aceste se succedeaz6. in intervale prea mici,,
si sunt ele insele prea mici, pentru simturile noastre;
tot asa i Pamentul iii schimbl forma pe nesimtite
prin o succesiune de eruptiuni vulcanice, de cufun_
daturi §i ridicaturi ate odat& brusche de munti si
insule, de- torente care rup si prAvalesc itincile din
mun %i, $i de alte miscari marl ; care miscAri, deli
sunt prea violente, si deli se succedeaza. in intervale
prea mari, pentru a fi considerate de simturile noes-
tre, totus succesiunea for nu constitue mai putin
pentru aceasta o schimbare treptat5. si nesimtith, in
privinta Pa.m6ntului, luAnd in privire miile de mili-
oane de ani in care acesta va tra.i. Pentru aceeasi
ratiune, moartea natural, sau violent& a unui animal
este o miscare nesimtita pentru unda speciei din care
individul face parte ; revolutiunile sociale sunt niste
simpli pasi facuti in lunga c616torie a omenirii sau
a subdivisiunilor marl ele acestora; diferitele miscari
pe care individul animal le face pentru a se hrani,
a lupta, a se juca, nu sunt cleat tot at6te mici ma-
nifestatiuni a instinctului conservator, care prin suc-
cestunea §i acumularea %lor favoriseaz& si determinl
o all& succesiune de misc4ri fisiologice propriu zise,
a caror insirare constitue unda individual& ; inventiu-
nile, persuadArile, rationarile, nu sunt cleat mici ac-
cidente in miscarea ideilor, si asa mai dep_arte. In-
 53

sfirsit, fie care miscare neperceptibila de endosmosa,

ssiexosmosa este pentru viata unei celule organice
nu eveniment tot asa de important, considerabil, si
nesimtit totodata, cat si caderea planetelor in soare
este pentru viata Nebuloasei stelare in care traim.
Se intelege ca, din causa deosibirii de intindere a
miscarilor, se intampla ca unde de ordine inferioara.
sa. fie sacrificate in interesul evolutiunii undelor de
ordine superioara. Astfel, ruperea unei bucati de
munte de catra un puhoiu, trebuincioasa pentru evo-
lutiunea Parn6ntului, ucide un mare num6r de fiinte
organice ; unele animale omoara si mananal, plante,
altele man anca pe alte animale, tot in interesul evo-
utiunii for proprii ; si asa mai departe. Dar toate-
aceste neregularitati aparente se repeteaza, regulalt
totdeauna in proportiune hotarita : astfel ca., des-.
tructiunea undelor se face tocmai in mesura trebuin-
cioasa, pentru a fiVoriza evolutiunea Lin delor :de Nate
gradele, §i pentru a da astfel deplina satisfacere legii
ondulatiunii universale.
Al doile, sa se observe ca, formele neevolutive nu
sunt cleat niste acte functionale ale formelor evolu-
tive ; si ca ondulatiunea la diferite grade nu ar pute
nici sa, se desvolte, nici sti, existe, dace, nu ar fi pe
lume miscari brusche violente de diferite intinderi,
cu alte cuvinte miscari neregulate. i in adev6r, dada.
toate miscatile care exist, in Univers ar fi in suc-
cesiunea for tot una de nesimfite, adica, absolut egale,
atunci nu ar mai fi pe lume nici ondulatiuni, nici
sfere de actiuni mai midi, continute in sfere mai mari;
 5I

nu ar fi, cu un cuvent, nimic din ceea ce se numeste

organism universal sau organism particular. Daca,
de altg parte, toate misgrcile ar fi absolut Resim fite,
atunci ar trebui sg. fie nesfirsit de mici; dar in acest
cas ele s'ar apropia de miscarea absolutg, si Natura-
intreagg ar fi oare cum moarta. Insa experience ne
aratg a in realitate lucrurile sunt altfel.
Asa dark., modul universal de constituire si dispa-
riOune a formelor Materiei este evolutiunea ondolifor-
ma; pe and miscarile si formele neevolutive nu e-
xista cleat in interiorul undelor, si nu au deat func-
tiunea de a desvolta pe aceste din uring.

CAP. II.
Chestiuni de Biologie.

SECTIUNEA. I.

Consideratiuni generale.

Vointa organica propriu zisg. n'a luat nastere pe

planeta noestrg cleat la o epoca, and aceasta avea
deja o versa destul de inaintata. *i in adever, Pg-
ingntul mai intgi trecit prin starea gazoasg.,. si apoi
prin cea licuida, in timpul carora moleculele sale e-
rau puse in miscare numai de forcele fisico mecanice..
Ceea ce insemneazg a toata, cantitatea de forca. ine-
rentg materiei, din care se compune Pgmentul, avea.
caracter fisico-mecanic, De aceea aceasta antei fazg
 55

e poate numi perioada fisica. Dupl. aceasta, rlaneta

noastrl infra in perioada sa chimica. Cu alte cuvinte,
o parte din forcele fisico-mecanice se transformara in
chimice ; astfel incat cele din urma. se inmu4ira. in
paguba celor d'intai; caci, cantitatea fortei totale re-
mase si trebui sa remae aceeasi ; si cu chipul acesta
moleculele intrara pe o cale de miscari mai compli-
cate. Dar recirea inaintata. a Pamentului, si propasi-
rea pe curba suitoare a undei sale, it facuse sa in-
tre in perioada fisiologice, ; in aceea adica, in care o
parte din fortele chimice propriu zise se preracura in
fisiologice sau vitale. In asta, perioada moleculele
planetei noastre au ajuns sa execute miscari si mai
complicate decat inainte. Caci pe langa formele sim-
ple ale materiel din perioada fisica, pe langa nenu-
meratele combinatiuni chimice formate deja in cea
mai mare parte in a doua perioada, se mai afla astazi
in perioada fisiologice, un nou gen de forme materi-
ale, care intrece in varietate asi complica %iune tot ce
s'a vazut pana arum.
lJnii filosofi naturalisti suscin ce, fenomenele fisio-
logice nu sunt decat niste combinatiuni 1i reactiuni
chimice. In spiritul acesta este cultivate, chimia orga-
nica, Este adeverat ce. formele fisiologice sunt nas-
cute din cele fisice. Este adev6rat apoi ca, din causa
proximitacii genealogice, fenomenele fisiologice sa-
mama mai mult cu cele chimice decal cu on care al-
lele : dar cu toate aceste, nu pot fi confundate unele
cu altele. Caci pe de o parte fenomenele fisiologice
nu se intampla decat in par i de materie cu volume
 56

si forme determinate, si prin aceea insas sunt mai

rari cleat fenomenele chimice ; eara, pe de alts parte
fenomenele fisiologice represinta o complica %iune mult
mai mare de force mult mai numeroase si mai di-
verse. De aici urmeaza ca, din punctul de videre a
diversitaCii si corn. fenomenele fisiologice se
deosebesc de cele chimice, tot atat pe cat aceste se
deosebesc de cele fisice. *i in adev6r, eats la ce cred
eu a se reduce metamorfosa forcelor in desvoltarea
ondoliforms a planetei noastre ; in perioda fisice mo-
leculele erau prea indepartate unele de altele ; asa
Inca atracciunea sau afinitatea for reciproca era si
mai slaba, si mai uniforms. In perioada chimica, a-
propierea moleculelor dada loc la o afinitate molecu-
lara mai mare (fiindca atracciunea creste in raport
rovers cu patratul distance* dar prin aceea insasi,
aceasta afinitate se arata mai divers, si db.dit nas-
tere la forte $i corpuri mai diverse. Caci dups opi."
niunea mea, in toate combinatiunile si reac %iunile chi-
mice, nu este aka ceva cleat atracfiune fisted care se
exerciteaza cu diferite grade dc putere intro kettle
feluri de molecule. Prin urmare fortele chimice nu ar
fi dec.t forCe fisice diversificate in privinCa energiei.
Apoi in perioda fisiologice vedem cs aceste force
chimice sunt purtate la un grad si mai mare de di-
versitate si complicaCiune. Ba, ce e mai mult ca, in
fiincele organice propriu zise se vede jocul intrunit al
forcelor fisice, chimice si fisiologice.
Astazi ne aflam in perioda fisiologice a PanAntu-
lui. *i desigur ca acesta va trece anca prin multe
 57

periode inainte de a ajunge la sfir§itul undei sale.

Find insg cg. fie care period, este caracterisatIl, prin
predominatiunea unui fel de forte, 9i ca fie-care pre-
dominaciune percurge o undg, de Iceea sä, vedem
cum s'a desvoltat pang acum fortele fisiologice din
perioda actuala.
Atracciunea, care este forma general, a follei uni-
versale, este asemene §i forma generalg a complexi-
vitaCei for %elor acgrora ecuilibru §i lupth. constituesc
o undg. §i in a dever, fie care unda, inc ,t timp exis-
t,, este menCinutg prin un fel de cohesiune, de afi-
nitate, de atractiune intre parCile sale, §i care s'ar
pute numi cu un termin generic, principiul canserva-
tor al undei. Toate forcele care se equilibreazg, se
luptg, §i fac astfel ca unda sg evolutioneze, conver-
geazg deci cgtrg un singur punct. Earg. principiul
conservator nu este cleat sinteza acestor force con-
vergente.Aceste fiind date, voi zice c, principiul
conservator al plantelor i animalelor in genere s'ar
pute numi fisiologic. Insg. la inceputul viecei organice
pe pariAnt nu exista decat principiul fisiologic pro-
priu zis, care s'ar pute numi si principiu reparator ;
flindcg. caracterul seu distinctiv este de a da loc la
reac %iunile organice contra distrucciunii par %iale deja
Pule de cgtrg forCele exterioare ; el da, loc la cica-
trisgri, la tgrnaduiri, la incordarea funcciunilor orga-
nice puse in stare de aparare, etc. Acest caracter it
distinge de cohesiunea curat conservatoare a corpu-
rilor brute : cgci aceste corpuri nu pot sl se tam.-
 88

dueasca prin sine ins .$ de ciuntirile suferite. 1).

La un grad mai inaintat p`e curba suitoare a vie-
%ei organice, principiul fisiologic propriu zis c15, nas
tere la principiul psicologic. Forma cea mai primiti-
va. a acestui din urm6. principiu este instinctul de con-
serva(iune. Acesta impinge pe fiintele organice s lu-
creze in interesul conserva %iunii lor, att. ca ele sa.
aibg. constiincA de ceea ce fac i pentru ce fac. rin
acesta se naste mai arziu egoismul, adica, activitatea
determinative, a sufletului prin care not avem con-
stiinta mai mult sau mai puffin lamurita despre mos
bilul, scopul §i utilitatea fiptalor noastre. Se incelege
c5, de la instinctul conservator la egoism este o tre-
cere pe nesin4ite, ca intre on -ce grade care se suc-
cedeazA. Asa, instinctul conservator dA. loc la o serie
de fapte incepend de la cele despre care nu avem
de loc constiinO, §i sfirsind en cele despre care avem
oare care stiin0. De alta parte, faptele egoistice va-
rieaza. de la cele despre ac6.ror motive avem foarte
puVna constiinca, pAna la cele despre care avem con-
stiinta cea mai lamurita. ISe aici urmeaz1 ca in fapt
e greu de a sti cate-odatN. data cutare actiune este-
instinctiv& sau egoistic.. Adeverul este ca in fie- .

care fapte omeneasca este ceva instinct si ceva vo-

1) SA, se noteze ca, distinqiunea de mai sus existt numai cand

se face comparatiune, intre flintele organice de o parte. i intre
formele neevolutive de pe pAtnent de alts parte. Ea nu exists
intro unde. De exempla, ea nu exisl intre un animal si o pla-
neLd. Caci, data prin o ciocnire s'ar rope o bucata de pament si
ar sbura in spatiuri, partea remasa de pdment s'ar rotunzi la loo
si prin urmare, ar repara ciuntirea formei sale.
 69

intl. AtA.t numai cii. batrtitatea unuia variaza in ra-

port invers cu cantitatea cnleilalte. Mai thrziu e-
goismul insus se perfectioneaza ssi da loc la ceea ce
se numeste egoism bine-inteles (interet bien entendu).
Chiar acest din urma egoism ajunge la un grad si
mai inalt de perfectionare prin combinatiunea lui cu
instinctul sociabilitarii.
Para lel cu instinctul despre care am vorbit si care
favoriseaza, direct conservarea individuluY, se desvol
teaza. instinctul sociabiliatii, care favoriseaza direct
conservarea undelor sociale (omenirea, natiunea, etc.),
si indirect conservarea individului. La intb.iul grad de
desvoltare sociabilitatea este curat instinctive.. Dar in-
cet ea ajunge sä fie constientA ; atunci d6. loc la o mul-
time de sentimente sau motive de actiune pentru altii
pe care le-am pute cuprinde sub denumirea comurA de
altruism.
Toate miscArile eke exists, in viata organic6, propriu
zisA, se cuprind in categoriile de mai sus. De exemplu :
Viata plan telor si a animalelor inferioare este con
dusA numaY de principul conservator fisiologic pro-
priu zis. La animalele ceva mai superioare se afla,
pe lAngAacest principiu, gi instinctul de conservatiuner
care le sileste sä se puns. in cea alai bun6. stare de ape-
rare, se. caute i se, mAn6nce alimentele cele mai prii-
toare, farA. ca ele se. aiba constiinta de ceia ce fac 2) La
9) DupA d-nii Darwin gi Haeckel (Histoire de la creation
naturelle), instinctele aunt nigte deprinderi intelectuale castigate
prin adop,atiune, transrnise si fixate prin ereditate. Dacit ar ti a-
ga, atunci inteligenta, adicd, eongtiinta ar fi trebuit totdeauna sA
precedeze ;nstinctul, si prin urmare tan gasi-o pans gi la polipi gi
la plante.
 60

animalele superioare si la oameni inferiori acest in-

stinct se mai perfecVioneaza. Astfal, lui se datoreste
mania si resbunarea care imping pe animal la lupta
pentru existent, contra unui concurent, mandria si
sentimentul, de dominatiune care tind sa asigureze
asta. existenp., ura, invidia, antipatia, simpatia, etc.
La om, pe langa principiile conservatoare de mai sus,
vedern si egoismul. Acestuia datorim mai intai sen-
mentele conservatoare mai rafinate, precum : ambici-
unea, vanitatea, onoarea, punctul de onoare, demni-
tatea, rusinea, etc. Tot lui datorim aplicarea noas-
tra, de a crede in existenVa lucrurilor care satisfac
placerile noastre egoistice. De exemplu, suntem ple-
caVi a crede in augur care ne prevesteste fericirea,
fie el bazat pe superstiViunile cele mai grosolane ;
pe Cand, daca augurul este defavorabil, atunci eau-
tam tot felul de ra %iuni pentru a declara supersti %iu -
nea in chestiune ca absurd, i stupid,. Tot astfel
iubirea de via% ne face sa credem in nemurirea su
fletului. TrebuinVa toarte simOta de un ajutor care
sa. ne scape de nevoile cele mari, unde puterea noas-
tra e prea slabs, i s ne dee toate fericirile inchi-
puite, trebuin %a zic, a unui astfel de ajutor ne face
sa credem in existenVa lui Dumnezeu ; adica, a unei
fiinVi care poate sa ne faca toate serviciile, pe care
nu ni le putem face not insine ; etc. La oamenii su-
periori apoi, pe langa toate principiurile conserva-
toare de mai sus, se mai afla $i egoismul bine inteles.
Instinctul sociabilitii cla loc mai intai la intruni-
rea animalelor in grupuri, fie aceste numite turme,
 61

roiuri, potai, familii, triburi, staturi, etc. Apoi tot lui

se datoreste amorul sexual, iubirea pArinteasa, sim-
patia ci compatimirea, etc. La un grad mai inalt de
progres, altruismul combinat cu egoismul bine ince-
yes, dau loc la constiinta moral, si sentimentul de
dreptate, la respectarea legilor i autorita.tilor socie-
atii, la lupta pentru in teresele corpului din care face
parte cineva, cu un cuvent, la datoriile sociale.
Fiinda oamenirea se afil Ana pe curba suitoare
a undei sale, este de prevezut c va vent un timp
and patriosmul, iubirea omenirei, ci in genere iu-
birea de aproapele seu vor fi cele mai maxi si mai
puternice motive ale actiunilor omenesti. Este evi_
dent a progresul vietei organice tinde sa ajunga a-
colo .
Din expunerea de mai sus se vede a, la fie-care
grad de propasire a pAindntului ci a vietei organice
de pe densul, se aft. reunite fortele corespunzetoare-
acestui grad, si toate cele care corespund gradelor
inferioare. Astfel a in omul superior, se vede jocul
complicat al fortelor fisice, chimice §i fisiologice de
'Ward speciele.
§d, se observe a, in propAsirea fortelor de 0.na.
acum, cantitatea fortei corespunzetoare unui grad su-
perior este din ce in ce mai mica, in comparatiune
cu cantitatea tuturor fortelor corespunzetoare grade-
l or inferioare. Astfel, fortele fisiologice ale plantei sunt
in mica, cantitate in comparatiune cu suma fortelor
fisicessi chimice care influintaa asupra plantei; instinc

tul conservator la animale este in cantitate ana mai.

 62

mica pe langa celelalte forte reunite, fisice, chimice

di fisiologice propriu zise, care determine pe anima-
le ; egoismul bine inteles in acelesi propor%iuni se a-
ft in o cantitate si mai mica.; etc.
Cand, de-o parte, observam acest fapt; ¢i cand, de
alta parte, gandim la numerul cumplit de mare de
fapte neconstiente de ale indivizilor, naciunilor, uma-
nitatii, nu ne putem opri de a capata incredintarea
ca : omul nu are costiinta decat de o fractiune foarte
mica din tot aceea ce el face, si din aceea ce se
face in el. Aceasta observatiune importanta ar tre-
bul sa. descurajeze pe acei care cauta sa explice toa-
ta istoria indivizilor si a nationalitatilor numai prin
evolutiunea catorva idei mai mult sau mai putin con-
tiente : precum ar fi ideile religioase, politice, socia-
le, etc. Este de observat ca aceste idei sunt mai in-
tai, efectul, earl nu causa, evolutiunilor sociale. Cad
on ce idee, dupe cum am dovedit in expunerea Te-
.oriei fatalismului, are o base materials pe creer ; si
prin urmare creerul trebue mai intai sa ajunga la
-graclul cuvenit de perfectiune, pentru ca impresiunile
exterioare sa poata apoi intipari pe el ideile respec-
tive. Este adeverat ca fiecare efect la randul seu este
.o causa, precum fie care causa a fost mai intai un
efect. Deaceea recunosc ca si ideile constiute au pare
.care influen %a asupra evolutiunilor sociale ; dar in
ifluenta for este relativ peste nAsurti mica.
 63

SECTIUNEA II.
Definitiunea vigil fi generatiunea spontanee.

De cautAm originea unui individ animal sau vege-

tal, gAsim cd. aceasta a Lost odatA o simplA celull
embrionara, care apoi s'a desvoltat $i a ajuns ceea
ce este. De cAutAm forma cea mai simply, in care se
imbraca o fiintA organicA neatArnata, gAsim earn.* O.
este o celulA. DacA, insfirsit, facem analisa anatomi-
cc, a unei plante sau a unui animal, gAsim ca, cele de
pe urmA elemente constitutive cu forms, definitA sunt
tot ni§te celule organice. Este adeverat eh, aceste de
pe urm a. inceteazA do a mai trAi, indatA ce sunt ex-
trase din fiintele vii din care fac parte : dar aceastA
imprejurare nu le deosebe:Ite esential de cele d'intai
doue feluri de celule. CAci si unele i altele an for-
me definitive §i complecte pentru a constitui indi-
vizi organici ; §i unele $i altele se nasc i trAesc in
anume conditiuni de existen %t, din care nu pot fi
scoase Para. a-$i perde viata. Deaceea, dup . cum ce-
lula embrionarl moare and e scoasS. inainte de vre-
me din fiinta ce a produs-o, dupA cum o monadA li-
berA §i neatArnatA moare cand e scoasa din mediul
in care trAe§te ; tot a§a celulele care constituesc, de
exemplu, trupul omului, inceteazA de a trai cAnd
sunt deslipite de acesta.
Am expus mai sus considera %iunile care m6 fac a
admite cl celula organicA la rendul seu trebue sa
fie compusA din un fel de celule si mai mici : _i cA,
subdivisionarea undelor merge poate pint la nesfar-
 61

alta parte sunt consideraVuni care me tac a.

crede ce. exists chiar fiini neatarnate tot din ce in
ce mai midi, poate pane, la nesfirsit. Astfel se stie ca,
cu cat microscopurile se perfeccioneaza, cu cat not
descoperim fiinci organice care nu an fost si care
poate nu vor fi nici-odata vezute cu ochiul gol, si a
caror existence. cu toate aste trebue a fi admisa. Ast-
fel natura boalelor contag-ioase nu poate fi expicata,
deck prin ipotesa care admite existenta unor para-
sii nesfirsit de midi. SA luam de exemplu boala sifi-
litica, care se produce prin contactul se.ngelui cu un
virus specific. Dace. acest virus ar fi mort ca otra-
vurile propriu zise, atunci acciunea sa asupra eco-
nomiei animale ar fi in raport direct cu cantitatea
sa. i in adever, se stie ca, on ce otrava luata in
dose. foarte mica, nu are efect, si a, cu cat dosa va
fi mai mare, cu atat si efectele ei vor fi mai puter-
nice. Nu este tot Asa cu virusul sifilitic. E de
ajuns ca o particica, on cat de mica, de o materie
purulenta infectata cu acest contagium sa vie in a-
tin gere cu sangele nostru, pentru ca acest din urma
sa remand infectat. Este adeverat ca boala nu se
mapifesta in timpul trebuincios pentru incubaiune,,
care timp variaza intre trei ysi patru septemani. Dar
ce dovedeste aceasta ? ca, in momentul conta-
giunei, nu au intrat in sangele nostru decat puini
parasiti ; si deaceea fireste, la inceput, nu fac un reu
apreciabil. Dar ei se reproduc si se inmulcesc asa de
rapede, incat, dupe. trei patru septemeni, nu numai
ca locul primitiv al incubaViunii se ulcereaza din
 6i
cauza marelui for numer concentrat acolo unde s'au
plodit ; dar apoi tot sangele e plin de densii, si fie
care picAturd din acesta, poate infecta un sAnge
curat. Pe urmd, cu cdt timpul trece, cu atdta ei se
inmulesc, cu atata fac mai mult r6u economiei, cu
atAta boala se agraveaza. La aceastd agravare con-
tribue mult asa zisele puncte de localisare ale boalei,
care devin din ce in ce mai numeroase, si afecteazd
organe din ce in ce mai interne. E probabil cg, aceste
punte de localisaciune nu sunt cleat cuiburi de in-
cubaciune .i reproducOune. Dupd cum se vede, toate
aceste imprejurari nu se pot explica dec.t dupd teo-
ria parasitisth.. Este apoi de observat cd. dacg. punem
in presents un puroiu infectat de contagiuni si un
puroiu normal, si dacd le examingm cu cele mai pu-
ternice microscoape, nu gdsim intre densele nici o de-,
osebire. Mai mult decdt atata. Dacd facem analisa
for chirnicd, vedem cg. ele .sunt compuse intocmai din
aceleasi elemente chimice. Dar aceastd. de pe urma
imprejurare este dna o dovadd cd virusul este un
parasit, care, ca fiin0. organicd, nu poate fi compus
din alte elemente chimice, cleat acele care se gd-
sesc intr'un puroiu normal, i in on ce materie or-
ganice,.
Vra se. zicd, in on ce parte vom indrepta investi-
gatiunile noastre, nu putem gasi cele ante elemente
si cele mai simple forme ale viecii organice.
D. Haeckell), in urma multor observaOuni foarte
I) Ristoire de la creation naturelle par E. Haeckel ( raductiune.)
V. Conta, Teoria Ondulatiunel. 5
 66

importante, declara cl monerele acuatice sunt fiinte

vii atat de simple, inc.t nu merit, numele de orga-
nismuri ; cAci, ele consistA curat numai din n4te-
globulete mucilaginoase de protoplasml, cu totul o-
rnogene, i absolut fait nici un organ. SA se observe
insA cA, chiar dupA spusele d-lui Haeckel, monera in
timp de repaos este o get% mai mult sau mai pu %in
regulatA; earl, cand se pune in mi§care, atunci de pe su-
prafata ei se intind in toate pArtile un fel de prelun-
girl, de raze digite- forme, numite pseudopode, care
o ajuta se, mearga. CAnd Si este foame, monera in-
tinde pseudopodele, vSneazA nutrimentul seu, pe care
ii prinde §i it atrage spre sine incAlcind mereu pse-
udopodele. Apoi, and partea exterioarl a monerei
are proprietatea de a se prelungi in filamente pentru
un scop dat, in timp ce partea interioara are propri-
etatea de a disolvi nutrimentele, mi se pare ce a-
ceasta insemneaza cA exists, functiuni deosebite, exe-
cutate cu ajutorul unor pArti deosebite din corp. A-
poi, §i cuvintele de organe i organism hu insemnea-
zA altA ceva. De altA parte, dacA monera nu ar aye
absolut nici o orgamsatiune anatomicl, atunci ar tre-
bui se, nu se deosebeasca intru comic de protoplasma
moarta. pe care o estragem din fiintele organice. S-
apoi, dupl cuno§tintele ate avem, este imposibil a
admite ca, intr'o fiintA se executA mai multe functiuni
de un singur organ ; caci, on ce forms. determinatA
a fortei corespunde unei forme determinate a mate-
riei.Este adeverat el monerele au o formA mai
simple, mai imperfectl decAt celula propriu zisa. De-
 67

aceea -e probabil cs ele sunt compuse din celuline

invisibile chiar cu microscopul, §i acarora grupare
n'a ajuns Ancs la perfectiunea de a constitui unda
de gradul superior numitA celull propriu zisa. E po-
sibil ca monera sl fie o substantA in principiu omo-
gena, in care se arata cel antei §i cel mai slab grad
de diferentiare organics ; §i din care causA nu s'ar
pute observa aceasta deosebire organics, de §i ea
trebue ss existe.
A§a darl forma cea mai simply a unei vieti corn-
plecte ce am ajuns sA cunoa§tem este celula organi-
cl. SA se observe cA forma steroidall caracteriseazA
toate undele individuate. Astfel, corpurile eere§ti sunt
ni§te globuri care, intocmai ca celulele organice, in-
cep prin a fi relativ omogene, apoi i§i formeaz1 o
scoarta, adicA o membrans exterioarl, etc. Indivizii
animali §i vegetali sunt ni§te celule mai mult sau
mai patin prelungite. Sistemele stelare, speciele ani-
male §i vegetale, natiunile, sunt asociatiuni de celu-
le, intocmai ca §i indivizii animali §i vegetali. E pro-
babil apoi cA celulele organice propriu zise sunt ni§te-
grupuri de celuline ; §i a§a mai departe.
§ I. De/inifiunea viefii.
Este evident cA viata nu se poate concepe far%
mi§care. InsA §i corpurile brute, in timpul formatiunii
sau modifica %iunii lor, executeazA mi§cari. SA. vedem
-tiara ce deosebire este in Drivinta mi§carii intre un
corp brut de o parte, §i intre o celull organics de
alt. parte.
 68

Mai antei este de observat ca fortele fisice si chi-

mice care contribuesc la formarea unui corp brut
dupa o lupta relativ foarte scurta, intra in equilibru
complect, dup6, care corpul sta in repaos ; in timp
ce moleculele materiale care au O. constitue o celula
organics, ajung sa se puny intr'un astfel de raport,
incAt jocul fortelor respective (al atractiunilor si re-
pulsiunilor electrice, al afinitAtilor, combinatiunilor si
decompositiunilor chimice, etc,) constitue o lupta
foarte prelungith. Astfel se observs in celula organi-
cs miscari in directiuni opuse pentru endosmosa si
exosmosa, miscari circulare ale liquidului ce se af1a
inth.untru, etc. i aceste miscari nu inceteaz1 cu totul
in momentul mortii naturale a celulei ; cici, ele se
continua in genera %iunile viitoare ale acestia ; si a-
ceasta continuare este fireste efectul combina %iunei
for %elor din celula primitiv5.. Astfel, via:0, omului.este
Anc . o continuare a luptei incepute cu multe milioa-
ne de ani in urma in niscaiva celule primitive, care
au luat nastere pe la inceputul aparitiunii vietei oi--
ganice pe p5.ment. Dar numai prelungirea luptei nu
caracteriseaz6. pe ,deplin viata organia. Caci, o astfel
de prelungire se glseste inatva si la ceasornicele
intoarse, si la masinele de vapor puse in miscare, si
la miscarea frunzelor si a valurilor apei din causa
suflarii v6ntului, etc.
Este de observat apoi ca miscarea vitalA nu se- a-
rata cleat intr'o aglomeratiune de molecule materiale
astfel de strinsa, incbt toate moleculele si prin urma-
re for %ele inerente for se equilibreaza si formeaza. un
 69

singur tot. Intr'un astfel de equilibru principal se

aratO. via0 ca o luptO s,ecundarA, care modifica. ne-
contenit §1 pe nesimite acel equilibru.
Insfir§it, al treile §i cel mai important caracter dis
tinctiv este 0, : viaVa este o mirare evolutiva ondo-
liforma ; in timp ce mirarea brutl nu ace acest ca-
racter.
Asa dar : 0 fiinfd organicd vie este o adundturd ci
o intrunire de molecule materiale, dispuse intre densele
astfel, incat diversele forte' care results din ele, conver-
yeazd ultra un singur punct comun, stabilind intre den-
sele un equilibru principal, si totodatii o lupta secun-
dard, care modified pe nesimfite ci necontenit equilibrul
principal ; astfel incdt acesta, de la nafterea pans la
disparifiunea sau moartea sa naturals percurge, o cale
ondoliformd in privinfa consistenfei ci tdriei sale.
Asa dar : Viafa este evolufiunea ondoliforma a ma-
teriel. Se inVelege cs., prin ondoliformare, care se su-
pune legei ondulaciunii universale representatO prin
figura ABC.
Dup. aceastO definiiune toate undele individuale
sunt fiin i organice vii ; §i toate undele partitive
sunt mirari vitale, sau manifestaciuni de ale vie-
VII, considerate separat de fiinta de care se cin. Pentru
a ne convinge cO toate undele individuale sunt fiinVe
vii, sO examinam proprietMile care, dup5. opiniunile
tuturora, ar caracterisa numai pe fiin %ele organice
propriu zise :
c °. S'a zis ca via%a se manifests numai in compo-
siViunile materiale foarte nestabile, precum sunt pro-
 70

toplasma, protheina. etc. Dar a pretinde aceasta este

a da o importanta absolute duratei relative a timpu-
lui., Caci, daca. celelalte compositiuni materiale sunt
mai stabile, asta insemneaza ca. ele se transforms
intr'un timp mai lung. Si ce are a face aceasta cu
defini%iunea vietii?
2°. Se zice ca. nuinai plantele si animalele cresc in
masa lor Oita la oare care versta. Cresterea, se in-
telege, se face in paguba materiei ce vine in con-
tact cu organismul. Dar acest caracter nu lipses te,
de exemplu, pamentului. Caci, $i acesta la inceput
era un mic simbure in mijlocul unei atmosfere en or-
me ; si acesta apoi s'a tot merit asimilandu-si at ,t
atmosfera proprie, cat si toate corpurile incunjura-
toare (meteoritii) care erau invinse de atractiunea sa.
Si in adev&, cresterea masei nu e decat o cosequ-
enta a, fortei atractive (manifesteze-se ea sub on ce
form.) care atrage din ce in ce mai mult catra un
singur punct materia incunjuratoare ; bine inteles a-
cea materie care nu este atrasa. aiurea de catra o
torn;, mai mare. Ins,, dupa cum stim, in on ce undo,,
forta atractiva organisata pe care am numit-o prin-
cipiul conservator al undei, merge crescend in tot
decursul curbei suitoare ; si are de efect, pe cat este
cu putinta, cresterea masei. Astfel, speciile plante-
lor si animalelor, nafunile, familiile, etc., incat timp
se afla. pe curba suitoare a lor, cresc din ce in ce
mai mult si repede in masa lor, adica in numerul
indivizilor din care se compun ; intocmai precum un
copil creste facendu-se mare. i toate aceste unde
 71

cresc mult din causa O. ele yin in contact nemijlo-

cit cu multa materie incunjuratoare; in timp ce cor-
purile cere§ti cresc foarte putin, cu toata intarirea
principiului for conservator, din causa ca. este foarte
patina materie incunjuratoare care vine in contact
destul de strins cu densele pentru a fi atrasa.
3°. Cu cat se sue cineva pe scara vegetalelor §i
animalelor, cu ath.t §i organismul devine mai com-
plex prin inmultirea functiunilor §i organelor. Dar
*i pamentul care la inceput era o masa. de gaz omo-
gen; a ajuns treptat sa °MA o suma, nenumerata de
organe, representate de masa topita de la centru, de
diversele p.turi geologice ale scoartei, de munti, de
mari, etc. *i aceste organe slujesc la o suma de
tunctiuni, precum sent : circulatiunea apelor sub for-
ma de evaporatiune, de ploi, de filtratiune in pament,
de scurgere prin fluvii §i revenire la mare, etc.; var-
sarea vulcanilor ; absorbtiunea ysi transformarea trep-
tata a apelor §i a atmosferei in p.turi de pament ;
etc.
4°. Cu cat vegetalele §i animalele progreseaza, cu
atat functiunile §i organele for numeroase- devin mai
coordinate §i mai subordinate ; astfel incat solidari-
tatea dintre densele cre§te, Este evident ci£ aceasta
se intampla ysi cu functiunile §i organele pamentului.
3
a
In sfirlit, cel de pe urma caracter distinctiv al
vegetalelor §i animalelor este adaptatiunea in virtu-
tea careia, organismul tinde a se modifica astfel, incat
el pare a fi facut anume pentru mediul in care se
afla §i pentru genul de viata care derive, din acesta,
 72

Dar si p6.m6ntul trebue s se adapteze la toate schim-

lcdrile cosmice ce-1 incunjura ; acila dincontra ar fi
distrus ca pament ar fi prefacut in un alt corp
care s6. fie adaptat acelor schimbAri cosmice.
D. H. Spencer (Principles of Biology) a dat definitiu-
nea urmAtoare, care cuprinde in sine cele de pe urm6.
puncte mai sus discutdte : «viafa este combinaliunea
definitive de schimbciti eterogene simultanee pi sue-
cesive totodata, in corespondents cu coexisten(ele fi
secuenlele externe.» Aceasta. definitiune a fost facuta
pentru a cuprinde in ea numai fiintele organice pro-
priu zise. Insb., din cele expuse mai sus, se vede
cl ea se aplica., contra intentiunii d-lui Spencer, la
toate undele ; fare ca prin aceasta st devie o bung:
definitiune macar a vietii in genere ; din cause cg
nu cuprinde in sine ondoliforrnitatea, care dup6. opi-
nia mea, este semnul distinctiv si caracteristic al
vietii in genere.
Asa dar, intre viata plantelor si a animalelor de-o
parte, si intre aceea a altor unde individuale, de alts
parte, na este cleat o deosebire ca acele ce se fac
intre specie si gen, sau intre speciele aceluias gen. In
spiritul acesta voiu auta a gasi o definitiune care s6.
cuprinda, numai viata organicl propriu zisa,.
Cu privire cAtr6. compositiunea chimicg. a corpuri-
lora vii, s'ar pute admite definitiunea aceasta : viata
organicci propriu zisd este evoluliunea ondoliformd ma-
terials care se manifests in corpuri compuse esenliat de
azot, carbune, idroyen si oxiget. Este adeverat c a-
 '73

ceast5. definiiune perde ceva din valoarea sa and g6m-

dim a. in animale §i.. vegetale se gasesc ate odatd si al-
te chimice indispensabile, precum pucioasa i fosforul.
Eats o defiiniViune mai bun6. : Viata organica pro-
priu .visa este evolutiunea o ndoli formd materials care
se manifesta in corpuri ce' fi schimbii necontenit atomu-
rile materiale din care sunt conzpuse. aci, se ,tie a
animalele si vegetalele introduc in ele necontenit,
prin nutriViune, substan%e din luinea de atarl, pe care
si le asimileaza. ; pe and, de alts parte, ele dau a-
farA materialurile netrebnice care au facut parte mai
inainte din organism. Toate aceste au de scop s6-
implineasa asimilaViunea .i disimilaViunea organics,
adic6., schimbarea necontenia a atomurilor din cor-
pul viu. Acest fenomen nu se observa la celelalte
unde individuale ; deacea el poate servi ca semn ca-
racteristic al indivizilor animali §i vegetali. Dar el
nu se observl nicI la undele speciilor de animale si
ale naciunilor, ale familiilor, etc. Prin urmare el nu
ar fi un semn caracteristic al tuturor undelor care
fac parte din viaVa organics propriu zisA. ; afar. nu-
mai claa nu se va considera a o na-ciune, de exem-
plu, isi schimb6. necontenit atomurile materiale, prin
aceea insAsi cs fie care individ omenesc, care face
parte dintr'ensa si le schimb6. pe ale sale.
Trec la o a treia definitiune care cred a va fi
mai buna cleat cel cloud de mai sus.
Plantele si animalele fac parte din materia pamin-
tului. Prin urmare undele for sunt cuprinse in unda
TAmentului. Insl, plantele i animalele deli sunt cu
 74

totul atarnate de pam6nt, totus nu sunt asa strins

legate de fiinta din care fac parte. Caci pamentul nu
este in intregimea lui compus din plante si animale
precum un animal este in intregimea lui compus din
celule. Din contra, plantele si anirrialele sunt niste
parti de materie desagregate de pam6nt prin un fel
de fermenta %iune a scoartei acestuia ; si care parti de
materie se constituesc in fiinti care se desvolteaza
incatva separat, si oare cum in paguba desvoltarii
pamentului. Intocmai precum intr'o fiinta organic,
propriu zisa se formeaza, prin desagrega %iune, in ur-
ma unei fermentatiuni, niste parasiti care se desvol-
teaza separat de fiinta din care s'au nascut si in pa-
guba aeestia. Vom vede mai jos teoria generall a
formarii parasitiilor. Para atunci insa putem, prin
anticipatiune, si basati pe o analogie puternica, sa
declaram ca. : Plantele fi animalele sunt parasi(ii pa-
mentului. Deaceea putem adopta definitiunea urma-
toare :
Via(a organica propriu zisa este acea a parasifilor
pamentului.
§ $. Generatiunea spontanee.
Se intelege ca aici trebue sa discutam numai a-
supra generatiuneT spontanee a parasitilor pam6n-
tului.
Generatiune spontanee se numeste obicinuit pro-
ductiunea unui individ organic fail concursul unui
organism generator ; adica, fara parinti. D. Haeckel
deosebeste doue moduri de generatiune spontanee :
 75

autogonia ¢i plasmagonia. Autogonie insemneaza

productiunea unui individ organic foarte simplu in-
tr'o solutiune neorganica ; adica, intr'un licuid care
tontine in stare de disolutiune materialurile neorga-
nice frebuincioase pentru compunerea organismului
(precum : acid carbonic, amoniac, saxuri binare, etc.)
Plasma gonie insemneaza generatiunea spontanee a u-
nui organism in un licuid generator organic, care
tontine materialurile necesare sub forms. organic&
(precum: albumin& , grasime, hidraturi, carbonate, etc.)
Generatiunea spontanee exists ea sau nu ? Sunt
opiniuni ¢i pentru si contra. Unii sustin ca, nu se
poate admite generatiunea spontanee pe cat timp
nimene nu a vaut and o flint& organica nascendu-se
far& parinti ; ¢i c& chiar cei d'intei parinti au trebuit
sa fie creati de Dumnezeu (ca si tend aceasta crea-
tiune ar fi fost vezuta de cineva). Alta sustin ca cei
d' ntbi parinti s'au nascut prin generatiune sponta-
nee ; tiara ca astazi fie care fiintl se naste din pa-
rinti. Earl altii admit ca generatiunea spontanee a
existat totdeauna gi exista. si astazi.
Nu mai remane indoeala ca cele d'antei fiinti or-
ganice ce au aparut pe parn6nt s'au nascut prin ge-
neratiune spontanee. Caci, pe de o parte este si-
gur ca pamentul la inceput era topit ei ca ferbin-
teala lui facea Cu neputinta existenta fiintelor or-
ganice. Earl pe de alts parte, este asemene sigur
ca de la un timp aceste fiinte au inceput a se arata
pe pament. Chestiunea cea grea de resolvit este a-
ceea de a. se sti dacl si in zioa de astazi generatiu-
 76

nea spontanee este sau nu activa. Pentru resolvirea

ei s'au f.cut o multime de experimente, fArl sA. se fi
cApAtat AncA un resultat cu totul sigur.
D. F. Pouchet a faeut experimente care probeazA
pAnA. la evidenta cA, intr'un licuid putrescibil expus
la aer iii conditiuri date de caldura, de luminA si
de electricitate, se nasc fiinti organisate prin gene-
ratiune spontanee. DesvoltArile acestei chestiuni se
pot yea in cartea d-lui Dr. Pennetier : Origine de
to vie. *) SA se observe 6.nsA cl experimentele de mai
sus nu ar dovedi cleat existen %a actualA a plasma
goniei ; pe cand interesul cel mai mare stiintific este
de a se sti dacA asttzi existA sau nu autogonia.
Adversarii d-lui Pouchet cu d. Pasteur in frunte,
si basAndu-se pe experimentele acestuia, declarA cl
nu exista nici macar plasmagonie ; pentru motivul
ca, in cutari experimente &cute in cutari conditiuni,
nu s'au nAscut fiinti organice prin generatiune spon-
tanee. SA se observe Ansa. cA, de acolo nu result,
. nici de cum c generatiunea spontanee nu s'ar efec-
tua in nature., sub conditiuni si imprejurari deosebite
de acele in care s'au facut experimentele d-lui Pas-
teur.
Partisanii generatiunei spontanee cred cb. s'a &cut
un mare pas cAtrA resolvirea experimentall a acestei
chestiuni prin progresele de panA acum ale Ckimiei
sintetice. ySi in adever, astAzi se pot forma artificial

*) Aceste citaliuni sunt luate din Le Darwinisme et les ge-

. nerations spontanies par D. C. Rossi.
 17

din substanCe neorganice o mulCime de substance or-

ganice, precum sunt : alcoolul, acidul acetic, acidul
formic, ureea, grasimea (aceasta fiind formats. din a-
cidul oleic si din glicerink, care substanCe sunt cre-
ate artificial). Nu e cu neputinCk ca in viitor S. pu-
tern forma artificial si albumina, etc. Apoi cand sub-
stancele organice se pot forma din cele neorganice
in laboratoriile chimice, asta dovedeste cl, ele se
pot forma in conditiunile actuale ale pam6ntului,
ckt se formeaik in adev6r si afark de laboratoriele
chimice. De alt5. parte, substantele constitutive ale
fiinCelor organice °data formate, ar pute i ele sk dea
loc la formarea acestor fiinft. La aceasth. argumen-
tatiune s'ar pute, cred, respunde cs., nu e sigur clack
substantele organice precedeaza. totdeauna existenVa
fiinCelor organice sau clack ele sunt numai o elabo-
raCiune a acestora. Ckci, dupa cum organismul pro-
duce diferite substance calcarii intocmai ca regnul
mineral ; tot asa e cu putinCk ca el numai sa elabo-
reze substantele zise organice, care s'ar fi form And
1iafark de viaca. organic.. Recunosc insk ca aceasth.
obiec%iune nu este de loc concludentk.
Din cele de mai sus resultk ca. chestiunea genera -
%iunei spontanee nu s'a lkmurit pe deplin prin expe-
rimente directe. Sk ckutam dar a o resolvi rational.
Dack teoria evolutiunii universale, admisa astkzi
de toata lumea d confirmata de toate observaCiunile
(cu restricciunile ce decurg din teoria ondulaciunii),
este adeveratk, atunci nu se poate admite c exists.
vre ()data autogonia in incelesul ce i se dk obicinuit.
 78

Cu alte cuvinte, nu se poate admite c o fiinp. orga-

nic, s'ar rute vre-odata naste deodatti din substan%e
neorganice. Ca.ci prin aceasta s'ar face o saritura
neexplicabila de la materia bruta la cea organizata.
Este sigur c materia, bruta a precedat pe cea or-
ganizath.. Inst trecerea de la una la alta a trebuit
st se fack in decursul istoriei pamentului, pe nesim-
Cite. Eata in ateva trasaturi largi istoria acestei e-
voluciuni : Pe and pamentul era in stare gazoask
toate elementele chimice ale lui erau de-o potriva a-
mestecate sst respandite. Mai thrziu, parcile cele mai
grosolane au cazut ca niste drojdii la fund spre a
forma stmburele solid al pamentului ; earn substan-
%ele cele mai fine, purificate prin acest fel de filtra-
%iune, au remas deasupra singure. Aceste substan%e
sunt Azotul, Carbunele (sub forma mai cu sama. de
acid carbonic), Oxigenul shlidrogenul. SeparaCiunea
for este anteiul pas Scut de la materia bruta spre
cea organisata. Mai tarziu, o parte din ele se pre-
facu in apa (oxigen idrogen); earn. o alta parte
constitue aerul (azot, oxigen si acid carbonic). Apa
ai aerul sunt deci' substance de transitiune intre lu-
mea neorganica 1i cea organic.. Pe urma apa corn-
binandu-se cu elemente din aer a trebuit sa de na'-
tere la substan%e mai complicate. Aceste s'au pre-
facut de sigur in corpuri si mai apropiate de nintele
organice. i asa mai departe pana and substantele
intermediare au ajuns pe nesim %ite St devie fiinti or-
ganice. Se stie apoi din Paleontologie ca aceste fiinci
au propasit treptat si pe nesimite pans la om. Ei bine
 79

evolu %iunea paleontologicA nu este de cAt icoana si

coritinuarea evoluOunii intermediare intre materia
brut, cea organitata.Voiu dovedi mai jos cA a-
utogonia se efectuiazA si in zioa de est-52i. Dar se
inVelege cA si asth.zi ea trece, si trebue sA tread,,
prin aceeasi evolu%iune inceatA treptatA, prin care
a trecut autogonia primitive. Aceste conclusiuni
trase din teoria evoluiunii, cap.th. mai ,multA putere
asupra convingerei noastre, cAnd ne aducem aminte
cA, on eAt de departe mergem cu analisa anatomic,
a unei fiince organice, nu putem sA gAsim elementele
cele mai de pe urmA ale vieVii. Prin urmare este o
scar, cumplit de lung1 de complicaVuni organice.
Apoi este cu nepu.tincA ca scara aceasta intreaga sl
poatA fi percursa de materia brute. in scurtul timp al
observaViunei omenesti. DacA obseavam un individ
.

omenesc, vedem ca el s'a n.scut din o fiin0 ase-

mene lui, si cA intre el si parintii sei nu e e de cAt
o deosebire aproape neapreciabila, Si cu toate aces-
te, dacA ne suim din genera %ie in generaVie, vedem
ca cu multe milioane de ani Ia. urml, omul era o
scoica de mare. Dar on cAt de mare s'ar pAre deo-
Aebirel. intre Om §i scoicA ; totusi e mai mica cleat
deds ebirea intre infusoriu si un corp brut. Prin ur-
mare ar trebui cel puVin tot atAte milioane de ani
pentru ca o substaacA neorganicA sA dea nastere la
cele mai simple fiin# vii ce cunoastem ; ei ar fi ab-
',surd_ de a a§tepta confirmarea depling. a acestui a-
de v ar de la experimentele directe ce se tac in labo-
..r a toriele chimice.
 80

Omne vivum ex ovo a zis Harvey. Acest aforism

remane adevarat. Nu insa in intelesul august adop-
tat de adversarii generaciunii spontanee i chiar de
Harvey insus ; ci, in inVelesul larg adoptat aici de
mine, si care se esplica astfeliu : Fiindca deosebirea
intre doul generaiuni succesive este cumplit de mi-
ca. ; de aceea se poate zice ca, on ce fiinp, se naste
din o fiinca asemene ei ; remandnd, bine in-01es, con-
statat ca, doue generaciuni se vor deosebi intre den-
sele cu atat mai mult, cu cat vor fi separate prin
mai multe genera %iuni intermediare. Asa de exemplu
omul se naste din om ; si cu toate aste prin inter-
mediarul a multe milioane de genera %iuni, el s'a nas-
cut din un fel de infusorii. Tot astfel, infusoriile se
nasc din infusorie ; dar suindu-ne din genera %ie in
genera e vom gasi ca, cu milioane de ani in urma,
ele erau apa. ysi aer, ssi asa mai departe.
Cum remane acuma cu plumagonia ?
Eu cred ca., a pretinde ca in scurtul timp al unei
experimentari de laborator s'ar pute capata fiinte
organice in care nu s'ar afia nici o flingi vie, este tot
asa de absurd ca si a pretinde ca. intr'un laborator
chimic s'ar pute preface o scoica in om. Cad ratiunile
invocate mai sus pentru explicarea autogoniei, se
aplica fireste ii aice. Astfel fiind lucrurile, cum dar
se esplica resultatele capatate de d. Pouchet ? Eats.
cum ered eu ca. se pot explica.
Este stiut ca la moartea unei fiinti organice, nu
tote parOle acelei fiinti mor deodata. Astfel, o floare
rupta. de pe o plants poate trai anca cate-va zile
 81

intr'un pahar cu app.; un one .nca viu poate sa alb,

unul sau poste mai multe din membrele sale cu to-
tul moarte si in stare de putrezire ; intr'un om mort
muschii pot fi Arica contracta %i prin o excita %iune
nervoasa artificiala ; etc. Nu este dar cu neputin%1
ca celulele din care se compun fiincele organice sa
traeascb. ailed. mult timp dup. moartea acestor fiin%-i.
Ba ce e mai mult ; daca lam in bagare de same, ca
celulele au o existent, individuala aparte, si ca tot-
°data, mediul in care traesc nu se schimba cu totul
si indata dupa moartea fiincei principale, trebue sa
admitem ca ele continua anca a trai cat-va timp. Pu-
fin timp dupa moartea fiintei principale se slabesc
si se rup legaturile centralisatoare dintre celule.
Aceste reman6nd oare cum in libertate, si prin a-
ceea insasi, schimbandu-li-se pu%in mediul, ele se a-
dapteaza la acel mediu, si prin aceasta se prefac in-
tr'o alta specie de fiirqi; care nu sunt alts, -eeva cle-
at fiintele care dau nastere la fermentatiunea putre-
d.. Aceste fiin# ne mai primind hrana de la centru,
cauta sa. se hraneasca singure. Ele devoreaza mate-
rialurile care servisera la constituirea legaturilor
centralisatoare, si prin aceasta gr.besc ele insile de-
sagregarea cadavrului principal. Dar cu cat desagre-
garea progreseaza, cu atat mediul celulelor se schim-
ba, si cu atat ele se transformeaza in fiinti din ce in
ce mai deosebite ; pana in momentul cand toate sub.
stantele care formau legaturile cadavrului sunt devo-
rate. Atunci mediul este deodata si cu totul schim.
V. Conta, Tooria Ondulatiunel. 6
 82

bat, si fiintele naseute din celule mor din causa a-

cestei mari schimbari. Tocmai in acest moment se
poate zice ca. a murit cu totul fiirrca. principals. Atat
transformarea prograsiva si Inceata a celulelor cat si
moartea for la sfirsit. se fac in puterea uni legi pe
care o voiu stabiii si dovedi mai departe, si care se
poate exprima astfel : on ce sch!nbare relativ nesim-
fita de mediu trans formeazd nintele organice ; pe cand
on ce schimbare brused fi mare le wide. Acum lesne
se poate incelege ca, fiincele organice care in expe-
rientele d-lui Pouchet se nasc din licuidurile putres-
cibile expuse la aer in conditiuni date de caldura si
lumina, nu sunt alts, -ceva decat celulele vii putin trans-
formate care mai inainte f.ceau parte din alte fiin%i
mai superioare. Aceasta. explicare este coroborata si
de faptul ca, intro celulele din plante si animale de-o
parte, si intre fiincele fermentatriunii putrede de alts,
parte, deosebirea este cumplit de mica.
Mi se va obiecta poate ca. d. Pouchet si d. Pen_
netier au capatat aceleasi resultate chiar atunci cand
corpurile putrescibile asupra carora experimentau fu-
sesera supuse la o temperature extrema. In care tre-
bue sa peal% orice fiinta. vie. Voiu respunde ca s'a
recunoscut esperimental, intre alcii chiar de d. Pou-
chet, ca. organismurile inferioare nu sunt de loc in-
compatibile cu temperaturele extreme.*) De alts parte,
sunt dovezi incontestabile ca., la inceputul pamentu-
lui, marile erau pline de animalcule inferioare, chiar
9 Vezi : Le Darwinisme et les gingration spontanees par D.
C. Rossi p. 210.
 83

pe atunci pe cand ele clocoteau necontenit. Ada darn.

nici celulele din corpurile putrescibile nu pot fi u-
cise prin o temperature, extrema. Se intelege ca. si
In aceasta privinta este o margine dincolo de care
trebue se, pearl i celulele organise.
Dace, ipotesa ce am propus aici pentru explicarea
resultatelor capatate de d. Pouchet este adeverata
(lucre de care eu nu me Indoesc), atunci ea va puts
servi ca base, pentru o nova teorie a fermentatiunii fi
a formarei unor specii de parasifi totodata. Si in a-
de'ver, ipotesa de mai sus ne face sa ne dam sama
de o multime de fenomene care .au analoagie cu re-
sultatele d-Iui Pouchet. Toate aceste fenomene se cu-
prind mai antei sub formele urmatoare : Ori ce fen..
mentatiune fie putreda, fie alcoolica, sau on -cum altfel,
este datorita evolutiunii vitale a celulelor vii ce se Oa
in materialurite ce fermenteaza. Acest adever este
confirmat de imprejurarea ca fermentatiunea nu are
loc deal in materialuii ce provin de la fiinti orga-
nice. Se intelege ca celulele primitive nu se vor
preface in toate ferinentatiunile tot in aceeasi specie
sau in aceeasi serie de specii organice. Caci, mediu-
rile in care ele se desvolta nefiind identice, nici for-
mele for organice nu pot fi identice, din causa legei
adaptatiunii. Astfel, mustul de poama. fiind expus la
aer, va trece de la fermenta %iunea alcoolica, la cea
acetica si apoi la cea putreda propriu zisa. Vinul
inchis in balerca, trece prin o serie de fermentatiuni
de alts natura si care se fac mai sim %ite mai cu samit.
toamna (deaceea zice lumea ea pe cand ferbe mustul
 84

ferbe si vinul vechiu) ; din aceastg causa mai cu same.

vinul inchis se schimbg cu cat imtetraneste. 0 bucat&
de carne expusa la aer cald trece deadreptul in fermen-
tatiunea putrid,, si asa mai departe.
Ipotesa area va ave o importantg aplicatiune la
explicarea naturei boalelor :
Am vezut mai sus cat e de probabil ca boalele
contagioase (si prin analogie si cele miasmatice) sg._
fie datorite unor pgrgsiti streini introdusi in trupul
nostru. Celelalte boale prov:_n In genere din cause"
1.nriuririlor exterioare care sunt ath.t de violente Inat
rup resistenta fisiologia a organismului, precum sunt
temperaturele extreme, fracturarile, etc. Ce se intern-
plit insg and o parte a organismului este astfel vio-
lentatg ? Se intemplg in toate casurile o dislocare, o.
separare de celule. Aceste avend o viatg individualg
deosebitg, si totodatg aflgndu-se deodatg intr'un me-
diu nou in urma modificarii legaturilor centralisg-
toare, se transformg in pgrasiti, adia, in fiinti nea-
Ornate, care ne mai primind hrana de la centru, se
hrgnesc ele sin gure in paguba organismului. Se in-
telege a Incontra acestei tendinte lucreazg reactiu-
nea organismului, care se arata Indata dupg violen,,
starea suferita. Dace, reactiunea organic. triumfeazg.,
boala acutg este tamgduitg. Daca insa reactiunea e
slab, sau Intgrzie prea mult, atunci parasitii se de- ..
parteaza de forma primitivg si se inmultesc asa de
tare, inat devin un obstacol din ce in ce mai mare
la reactiunea tAmgduitoare. In acest cas boala devine
cronia. Dupg aceasta teorie, pentru a tam .dui boa-
 85

lele cronice, ar trebui s5, se administreze mai anti

medicamente parasiticide ; i apoi a ajuta sau a 16sa
s6. lucreze reacViunea organica. A.dev6rul acestei teo-
ru se pare a fi confirmat prin faptul c6., la toate boa-
Zele cronies, Tara distincjiune, s'au putut administra cu
-succes, in imprejureiri date, toate medicamentele parasiti-
-cide, precum : mercuriul, sulfurul, iodul, usturoiul,
.camforul, arsenicul, sarea, terebentinaz etc. etc. Ba
ce e mai mult el adeveratele cure miraculoase nu
s'au facut decat cu astfel de inedicamente.
In -unele boale existenta parasitilor s'a putut con-
stata cu microscopul. Astfel d. Albert Bergeron a
presentat Inaintea academiei de stiinci din Paris, la
15 Februarie 1875, o noth. asupra present ei si forma-
liunii vibrionilor in puroiul absceselor. El a consta-
tat: 1°. C6. vibrionii se gitsesc in puroiul absceselor
fir, ca organismul s6. fie totdeauna adinc afectat de
d/nsii, si far6. ca sn, se poath. invoca contactul cu ae-
rul exterior; 2°. CA vibrionii nu pot patrunde in ab-
scesuri prin sistemele limfatic si sanguin, aceste din
urm6. fiind neatinse de ei ; 3°. CA puroiul absceselor
calde la oamenii adu4i cuprind adese vibrioni ; dar
la copii nu s'au Osit ; 4°. CA puroiul absceselor reci
nu confine vibrioni nici la copii nici la adulti. 4') SA
se observe ca. dac5. In unele abscesuri In majori-
tatea boalelor nu s'a constatat cu microscopul pre-
senca parasiOlor, causa este a acestia au in genere
o micime nevisibil chiar cu microscopul. Dac6. in-

*,) Vezi : Revue Beientifique din 27 Fehr. 1875, p. 831.

 86

tr'o boall celulele insus sunt distruse in totul sau irr

parte, atunci parasitii trebue sa alb, o micime extra-
ordinara, din causa ca ei sunt o transformare a ce-
lulinelor din care se compun celulele.
Din cele ce am spus 'Ana aici se vede ca plasma-
gonia nu este o generatiune spontanee astfel precum
a fost inteleasa pan . acum ci este o simpla trans-
formare pe nesimfite de fiinti organice vii sub influ-
encs schimbarii mediului ; prin urmare, este un fe-
nomen care se intampla In tot momentul chiar cu
planetele i animalele cele mai perfecte. Asa dar si
aici se apIica aforismul : omne vivum ex ono.
Pana. aici am dovedit ca, nu exists generatiunea
spontanee In Intelesul ce i se da. obicinuit, nici sub
forma, de autogonie, nici sub forma de plasmagonie-
Cu toate aste voiu adopta terminul vicios de genera_
(tune spontanee, In lipsa de altul, pentru a intelege
prin el generatiunea treptata Si nesimtita, a fiintelor
organice din materia bruta. Am aratat mai sus cum
aceasta generatiune a trebuit sa alba. loc la apari-
tiunea vietii organice pe parnent. Remane acum a
se sti daca ea are loc sau nu :si in zilele noastre.
liana acum nu s'a adus nici o dovada positiva nici
pentru, nici contra existentei actuale a generatiunei
spontanee. Cei care sustin afirmativa, zic ca e pro-
babil ca acelesi forte creatoare care erau in lucrare
pe la inceputul vietii organice pe pament, sa, fie in
lucrare si astazi. Aceasta, probabilitate este sustinuta.
de fc...ptul ca astazi exists, fiinte organice foarte fin-
 87

perfecte care abia acum incep a sui scam organics.

Cei care sus %in negativa zic a, e probabil cs viaia
o;-ganica a luat nastere numai in condiVunile excep-
%ionale de aldur5., electricitate, etc. in care se afla
pgmentul In stares lui de transitiune de la perioda
terenurilor plutonice la acea a lAturilor neptuniane.
Cat despre formele vieVi organice, de la cele mai
imperfecte pAna la cele mai perfecte, ele ar fi toate
niste ramificaciuni care se scoboara prin ereditate
din un singur tip primitiv ; sau cel mult din cate-va
tipuri primitive, care s'au nAscut cu multe milioane
de ani in urma. Aceasta din urm a opiniune, eu toaa
improbabilitatea sa, este admisa de cei mai mari Inve-
ta# ai timpului nostru. Cu toate aceste eia sustin o-
piniunea cea d'intdi, care este a marelui Lamark ; si
in sus %inerea ei voiu aduce pentru Ant6ia oars do-
vezi pcNitive.

In secciunea urmatoare voiu stabili, prin, un mare

num& de fapte, existen0a unei legi care se poate e-
nun0 astfel : on ce specie de fiinfi organice neaMrnate,
dacei nu schimbd habitatul in care se Oa, se stinge du-
p/i ce a percurs o mica undd. Ears pentru ca ea sii
dee nagere la alte specii none fi sa continueze astfel
evolufiunea organics pe panient, trebue sa emigreze pe-
riodic. Aceasta lege fiind odata recunoscutA, voiu face
observaiunea urmAtoare : Fiincele organice inferioare,
precum sunt infusoriile, monerele, etc. nu pot ss fie
seoborltorii unor fiini, care existau cu milioane de
ani in urma ; cad, daca de pe vremile acele speciele
 88

for s'ar fi aflat totdeauna in acelas habitats ele s'ar

fi stins de mult ; daca dincontra ele ar fi schimbat
din cand In cand habitatul, atunci s'ar fi schimbat
necontenit In alte specii din ce In ce mai perfecte ;
lucru care se Intempla cu toate fiintele ce emigreaza.
Asa dark, speciele inferioare de astazi nu pot fi decb.t
productul unei genera%iuni spontanee mai recente.
Si fiindca fiintele organice astazi exist ente tormeaz
o serie neintrerupta Inceptind de la cele mai infe-
rioare; deaceea ele nu pot fi cleat productele suc-
cesive a unor generatiuni spontanee succesive, care
au fost In lucrare necontenit de la Inceput i pang.
astazi. Se intelege ca nu necunosc prin aceasta fap-
tul, ca un singur tip dg, nastere la mai multe ramuri
divergente de scoboritori. Voiu sustine Insa, cg. pot
sg se afle pe pament multe fiinci organice care se
asamana intre d6nsele ; nu fiindca s'ar scabori din
acelas strabun, ci fiindcg. In origine si succe0v s'au
nascut si s'au desvoltat In mediuri ce se asamang.
Acest adever este recunoscut indirect chiar de catra
partisanii ideei ca genergiunea spontanee ar fi exis-
tat numai la inceputul vigil organice pe pam6nt.
Caci, ei recunosc cg, nu e probabil ca. la Inceput s'a
nascut numai o singurg. celula, din care s'ar scobori
toata lumea organicg, de astazi. Ci cred si ei ca, din
causa uttiformitatii conditiunilor de pe suprafata pi-
mentului, a trebuit sa se nasca pe toata aceasta su-
prafata nenumerate celule de acelal tip, sau numai de
ogte-va tipuri asemenatoare. Vra sa zica, este recu-
noscut ca identitatea si asemdnarea de mediuri, dg.
 89

loc la identitatea li asetn6narea fiirrOlor organice,

vare se nasc §i cresc In acele mediuri.

SECTIUNEA III.
Adaptaliunea si Ereditatea.

Am vezut Cum viata organic propriu zisa is na,-

itere prin generaViune spontanee din materia brut..
Sa vedem acuma cum ea se perfectioneza treptat ca-
letorind pe curba suitoare a tindei sale, §i cum se
va degrada treptat and va percurge curba scobo-
ritoare.
S'a zis ca, la transforma %iunea vie %ii organice coo-
-pereaza doue elemente : unul de fixitate numit eredi-
tate, §i altul de mobilitate numit adaptatiune la mediu-
Observand Insa bine, ereditatea nu este decat o sim-
pla legatura de continuitate. Daa o inriurire a In-
-ceput a lucra asupra tatalui In momentul concep-
Vunei copilului, sau puffin Inainte, acea Inriurire va
pute aye efecte mari asupra copilului, de§i ea poate
nu va fi avut nisi un efect apreciabil asupra tath.lui.
Asa dark., tatal cu fiul sent o singura fiinca prelun-
gita ; §i Inriuririle primite .de unul se arata prin e_
fecte manifestate In celalalt ; Intocmai precum 1nriu-
ririle primite de un individ In un timp, se manitesta
Inte8nsul prin efecte, ce se v6d mai th.rziu la o vet--
-sta mai Inaintath.. Ereditatea, deci, nu este cleat o
1eg6tura pasiva de continuitate, prin care se face cu
Tutir0 existen%a §i desvoltarea undelor superioare
 90

indivizilor, precum sunt undele familiei, speciei, na-

tiunei, etc. Este adeverat ca., dupti cum am vezut
mai sus, in fie care unda, este un principiu conser-
vator ; a Intarirea si slabirea treptata a acestui prin-
cipiu constituesc respectiv perfectionarea si degra-
darea undei, a dice, curbele sunt suitoare si cobori-
toare ale acestia. Acest principiu este causa ca. unda
conserva. unitatea sa, de§i se modifica, necontenit. Insa,
sa, se observe mai ontei ca. el este In activitate, nu
numai in momentul and viata este transmisa de la
tats, la fiu ; ci si In tot timpul cat dureaza. viata u-
nuia si aceluias individ. Daca consideram, de exem-
plu, unda Intregei vieti organice propriu zise, atunci
vedem a, principiul seu conservator se manifests,
atat prin Jegatura care leaga. Intre ansii toti indi-
vizii care se succedeaza, de la Inceputul pant la sfir-
situl vietii pe parnent ; cat si prin cohesiunea mole-
culelor materiale din fie care individ In parte. Aceas-
ta. din urn cohesiune nu este dec.t principiul con-
,

servator al undei individului. Asa dar, daca se vo-

este cu on ce pret a se numi eredttatea un element
de fixitate, atunci- sa, se alba macar In privire a ea
nu este deat o manifestatiune particulars a adevd-
ratului element de fixitate care este principiul con-
servator. De alta, parte, sa. se observe a chiar acest
principiu nu este un element de fixitate propriu zisa,
adica, In Intelesul a el ar conduce organismul la
imobilitate atunci and elementul rival, adaptatiunea,
ar slabi sau ar dispare. Sa. presupunem ca. un om se
hotareste, pe cat sta. In puterea lui, sa. nu mai pH'
 91

measca nici o Inriurire noul Si positivit. Si, prem.,

punem, de exemplu, ca. el se hotareste sit nu mai
manfnce. In acest cas, ecuilibrul principal al vietii
sale va fi sdruncinat, i va ajunge mai degrabit la
rumperea sa complecta, prin aceea ci, deosebirea In-
tre fortele care lupta va fi mai mare, si prin urmare
lupta vietii (lupta secundara a undei) va fi mai In
versunata, gi va consuma mai repede pe om. Cu alte
cuvinte, omul va suferi transforma %iuni mai marl, mai
rdpezi, gi Intr'un timp mai scurt, dupa, care va muri.
Sa presupunem ca un om sit hotareste se manInce
totdeauna acelas fel de mancare, sa respire acelas
aer, etc. In acest cas lupta vietii va fi ceva mai pu-
tin Inversunata, si va ajunge ceva mai tarziu la ru-
perea ecuilibrului principal al vietii ; dar totus omul
va muri mai degraba cleat daca ar fi Ilcut varia-
%iune de regim. Din cele de mai sus se vede cit ne-
intervenirea Inriuririlor, tot mai variate si mai no0,
nu conduce la fixitatea, organismului ; ci la o varia-
tiune a acestuia Anc . mai mare ; atat numai cit prin
aceasta variatiune, undele sunt conduse repede la
moarte, adice, la fixitatea materiei brute ; In loc sit
fie conduse la un grad mai mare de perfectionare.
Vra sa zica, singurul element care are parte activa
la evolutiunea vietii organice este neincetata interve-
nire de forte noue in lupta pi ecuilibrul vietii ; adap-
taliunea la media. Cat despre principiul conservator,
i despre ereditate, ele nu servesc decat a conserva
unitatea undelor, cu toata schimbarea necontenitit a
acestora.
 92

§) I. Adaptafiunea.
Eat5, principiul, din care decurg toate legile pri-
-vitoare la adaptatiune, si prin urmare la toate mo-
-dificArile de organism :
OH ce undA, dui:A cum stim deja, este mai ant&
un ecuilibru de force, pe care l'am nUmit ecuilibru.
_principal al undei, sau ecuilibru viecii. ySi numai din
-causl c aceste force nu sunt cu totul ecuivalente si
ecuilibrate, de aceea se continuaz6. Intre densele o
luptA Inceat6. pe care am numit-o luptA secundara a
undei, sau lupta viecii, si care face ca ecuilibrul prin-
cipal necontenit sa. fie mobil si sa, evolutioneze. Dar
este de observat cAaceast6. mobilitate de ecuilibru si
-aceastb. luptA secundara. prelungith., se intemp16. in tapt
-numai din cause, ca., cantitatea, calitatea, num6rul forte-
lor se schimbA in tot momentul. Asa de exemplu, in
trupul unui animal se executeaza acte de functio-.
nare in fie care moment ; citci, in fie care moment
asimila %iunea si disimilatiunea organica se face, s.n-
gele circuleaza., etc. Ins in toate aceste lucrari se
cheltuesc cantith.ti de forte acumulate deja in orga-
nism sub diferite forme. Asa dar, la fie care moment
es din ecuilibrul vietii forte deja existente in el. De
alt5. parte, in ecuilibrul viecii animalului intro, pe fie
-care moment force noue, provenind de la alimentele
ce se Introduc in stomac, de la aerul ce se respir5.,
de la starea climatului, etc. Din causa schimbArilor
.acestora, o forts care un moment ajunsese s/1, domi-
 93

neze asupra celorlalte, este la randul seu subjugata-

de o aka fort. in momentul urmator ; si asa mai de-
parte. Cu chipul acesta se menVine in organism un
ecuilibru i o lupta. totodata.
Este de observat ca. un ecuilibru mobil, ca acele-
care constituesc undele, este cu atat mai consistent,
cu cat in el se On in cumpena un numer mai mare
de forte deosebite. Cad, pe de-o parte, cu cat fortele-
vor fi mai deosebite, cu atat ele se vor echilibra, a-
dice, se vor neutralisa mai mult unele pe altele ; eara.
pe de alts, parte, cu cat ele vor fi mai numeroase, cu.
atat ecuilibrul mobil va fi mai statornic ; din causa-
c. forcele care se neutraliseaza vor veni din direc-
iuni cu atat mai multe. Ins, fortele care se usaza la.
fie care moment si es din ecuilibrul vieii, tind s.
' micsureze numerul forcelor in ecuilibru ; pe cand for -
ele noue ce intervin la fie care moment in lupta vi-
etii, tind ed. Inmulteasca numerul forcelor in ecuili-
bru, i p1-in urmare sa mareasca consistenta ecuili-
brului general. Daca vom urmari un animal din mo-
mentul decand el este o simply, celula embrionara.
n1 in momentul and a ajuns la deplina desvoltare
in vdrsta coapta, vom vede c., el este la inceput un
ecuilibru de foxle relativ foarte pu %ine la numer ; dar
ca, numerul for;elor din acest ecuilibru se mareste
treptat pana la versta coapta. Dac& de alts, parte
vom urmari pe acelas animal, de la varsta coapt4
pans, in momentul morcii, si mai departe, pans in
momentul and cea de pe urma particica din cads_
vrul lui va dispare prin putreziciune, atunci vom ye-
 94

de ca numerul fortelor ecuilibrate va scade treptat

pina, la dispariciunea ecuilibrului. De aid se vede
ca, in tot timpul curbei suitoare, fortele noue ce in-
tervin in ecuilibru sunt mai numeroase decal fortele
vechi ce es din acelas echilibru ; astfel Inca fortele
noue, dup5. ce au umplut golul lasat din causa esirei
unora din cele vechi, apoi mai constituesc un prisos
spre a fi adaos la fortele deja existente in echilibru.
Pe curba scoboritoare, din contra, dantitatea de forte
noue introdusa in fie-ce moment in organism este
mai mica decat cantitatea pierduta de clitra. acest or-
ganism. Explicaciunea aceasta, care se aplica la toate
undele se poate resuma astfel : daca, presupunem ca,
o unda., in punctul seu culminant, consists din ecuili-
brul a o suta de forte ; atunci numerul acestor force
va merge crescend pe curba suitoare de la unul pa-
na la o suta, li va merge scazMd pe curba scobori-
toare de la o suta. pana la unul. Din cele de mai sus
urmeaza ea, ecuilibrul vietii va fi cu atat mai per-
fect, cu cat in ecuilibru se vor afla mai multe forte.
Acesta este motivul pentru care punctul culminant
al undelor coincideaza cu cel mai mare numer de
force ecuilibrate, li cu maximul de consistenca al a-
celor unde. Din cele de mai sus urmeaza ca inter-
venirea unei force noue in lupta viecii, va fi totdea-
una folositoare. Cad, daca forca noun va fi atat de
puternica incat sa, ample golul lasat de fortele vechi
elite din ecuilibru, si totodata, sa lase si un prisos
spre a fi adlogit la fortele deja existente ; atunci fi-
reste consistenCa undei se va mari. Daca, Insa for-Ca
 95

noun nu va, ajunge decal numai ss umple o parte

din golul lasat de fortele esite din ecuilibru ; ea to-
tusi va intarzia ruperea complecta a ecuilibrului vie-
tii, i prin urmare va mai prelungi viata. Asa dar,
in regula generals, cu reserva restrictiunilor stabi-
lite mai la vale, putem admite urmatorul principiu
general pentru adaptaciune.
Ori ce foga noun, care intervene in lupta fi ecuili-
brul 'Relit, favoriseaza prelungefle viafa. ForVa poate
fi noua sau in privinca calitatii, sau in aceea a can-
tit ii. Vom vede apoi mai tarziu cum intervenirea
de forte noue si esirea de forte vechi din ecuilibru,
causeaza modificarile ssi transformarile fiin%elor orga-
nice, adie6, adapta:ciunea propriu zisa.
Eats deocamdata cateva exemple care justifica prin-
cipiul general ce am definit aici.
Daca un om locueste prea mult in acelas aer, sau
rnanina prea multa vreme numai acelas fel de man-
care, atunci el slabeste, bugezete ; din causa a for-
tele vechi se useaza si se impucineaza, fara ca altele
noue sa intervie in lupta vietii. Dar clack acel om
schimba regimul de mancare, sau se stramuta in alt
climat ceva deosebit de acel in care a stet pans a-
cuma, deodata se simte mai viu, mai viguros; din
causa ca inriuriri noue au insuflqit lupta vietii, ssi
au reintarit ecuilibrul trupului seu Vn convalescent
grabeste restabilirea sa prin mici si treptate schim-
bari de regim si de climat. Bolnavul se simVeste mai
bine and face variaciune de medicamente, de doze,
de ceasurile ssi modurile luarii, etc ; pe and un me-
 96

dicament, bun in principiu pentru o boala, devine

stricttor dacg. se is prea mult timp art intrerupere-
§i In acela§ chip. Seinnta de grtu, popuri, etc, ($i
in genere on ce sementa de plante) va da o recoltg..
mai bunt and va fi semenatt in. alt ogor dent in.
eel din care a e§it. Cu un cuvent, viata este favori-
sata prin variatiuni.
La principiul de mai sus trebue ins st aducem.
restric %iunile urmatoare:
Pentru ca o inriurire nout care intro, in lupta §i
ecuilibrul vietii sn.. favoriseze §i O. prelungeasca via-
ta, trebue st indeplineasa urmAtoarele trei condi-
%iuni :
O. Trebue fire§te sti intre in lupta Fi ecuilibru cu_
celelalte forte ale vietii. C&ci, o forth indiferenth. pen-
tru o viatt oare-care, nici nu mai este o inriurire
pentru acea viatt.
20. Trebue :4 fie foarte mica in comparafiune cu
suma fortelor deja in lupta Fi in ecuilibru. Ctci, nu-
mai in casul acesta lupta §i ecuilibrul deja existent&
nu vor perde caracterul for general, forma lor, indi-
vidualitatea for ; ci vor fi numai curat prelungite,
suferind o foarte mica. modificare. Daa insa, din
contra, forta intervenienta, ar fi prea nuternia, ea ar
strica, sau ar grgbi stricarea ecuil.jbrului vietii, prim
aceea a ar invinge pe toate celelalte forte, §i ar da
corpului material o directiune unilateralt care con-
duce mai tgrziu la starea de materie bruta. Aceasta
se va intelege mai bine dupt examinarea de mai la.
vale a experimentelor d-lui Flaudin. Ca exemple jus-
 97

iificati ve a celor spuse aici voiu aduce urmatoarele :

0 planta sau un animal tropical moare daca este
transportat la poll ; de0. nu sufere decat o mica schim-
bare favorabill, cand este transportat numai cu ate-
va chilometre mai sere nord de locul nWerei sale-
Un animal moare sub povoara unci munci exage-
rate ; desi lin exercitiu moderat al muschilor Oi este
mai favorabil decat nelucrarea. ,5i apa mai departe.
Cu chipul acesta se gasqte confirmatia §i legea e-
nuntata in sectiunea precedents, si pe care am for-
mulat-o precum urmeaza : Ori-ce schimbare relativ ne-
simlit4 de mediu, transfornui fiiniele organice ; in timp
ce, on -ce schimbare mare fi bruscii le ucide, sau le
conduce mai rdpede la moarte.
30. Inriurirea noua trebue sa" nu vie a se addogi k
o for ;a deja preponderanta in lupta vielii, ci sä o facet
cu chipul acesta sil devie fi mai puternia. Caci, intl.-
rirea ecuilibrului mobil al vietii se capeta tocmai
prin combaterea necontenita a fortelor prepondvente,
de catra fortele noue ce intra necontenit in lupta
vietii. Asa dar, and forta ce intervine in lupta se ada-
oge catra o forts ce era deja preponderenta, prin aceasta
este grabita, ruperea ecuilibrului principal, adicd,
moartea. De exemplu, un om lesinat de foame se apro-
pie de moarte, fiindcg puterea reactiunii fisiologice a
devenit prea slabs in comparatiune cu puterea rivale
(si prin aceea insusi distrug6toare) a agentilor exte-
riors. Insa pentru a introduce in a cest om o forts
nou5. §i a-i prelungi viata, nu trebue sa-1 sfatuim a
V. Conta, Teoria Ondulatiunei. 7
 98

face pu%ina, gimnastica, sub cuvent cA. prin exerci-

tarea moderate, a muschilor se introduce o inriurire

noua. in om ; ci trebue se, -i dOm de mancare pentru
a mAri prin aceasta fortele cele slAbite si nu altele.
Dac5, intr'un on puterea reacciunii fisiologice este
prea puternica, dacO in vinele lui se aflA o cantitate
de sOnge prea mare in raport cu ceea ce se chel-
tueste la funcciunea asimilaiunii si disimilatiunii ; a-
tunci nu trebue sa prescriem acelui om un regim
intaritor, ci slObitor. Dace, dincontra un om sufere
de anemie, atunci via %a lui nu va fi invigorita si pre-
lungita prin luare de sOnge, ci prin adoptarea unui
regim intAritor. i i asa mai departe.
Voiu spune in treacat ca., in aceste trei regule ex-
puse mai sus, se afla tot secretul artei medicale.
Pentru dovedirea color spuse mai sus, si a multor
alte adeveruri, ce voiu ave ocasiunea sO stabilesc in
acest studiu, voiu cita, aici o experienta foarte im-
portanth facuta de d. Ch. Flaudin. Asia. experien0
a fost fAcuta, pentru a demonstra cs otravirea este
efectul unei absorbi %iuni. Apoi ea este citatO de au.
torul seu pentru dovedirea existen%ei sufletului ca
fiintA spirituals deosebita. de materie ( ? ? ?). (*). Dar
aceast6, experien0 devine cu atdt mai important&
pentru studiul meu, cu cOt ea a fost facuta intr'un
scop cu totul deosebit, interpretata de autorul ei ca
totul altfel cleat de mine, si facuta. de o persoanl a

*). Vezi : Précis de Physiologie humaine et de Psychologie,

par Ch. Flaudin, p. 378.
 99

carei idei filosofice sunt cu totul deosebite de ale

mele. Eata experienta:
41). Flaudin a ales un cane mare si robust pe care
l'a deprins sa manance arsenic (acid arsenios). Mai
.antei a inceput sa-i amestice in alimentele obicinuite
cate cate-va miligrame de otrava, pana cand a ajuns
treptat sa-i dee ate cinci, sese, i pana la opt cen-
tigrame pe zi ; adiee, o cantitate care ucide un cane
de talia si de forta acelui, asupra carui se facea ex-
perienta. Prin analisa zilnicd a materiilor eliminate
din animal s'a constatat ca arsenicul nu era absor-
bit de organism in tot timpul cat era administrat
treptat. Absorptiunea insa putea fi forsata prin ma-
rirea neobicinuita a dosei. Dupa cincisprezece luni
de experienta allele a fost ucis rapede prin span-
zuratoare. In urma autopsiei facute, s'a gasit ca mem-
brana interna sau mucoasa. a stomacului .i a intesti-
nelor era de o grosime cu totul anormala. ; era, O.
zic asa dubita; si din causa acestei ingrosari farit in-
doeala, gurele -aspiratoare ale vaselor erau inchise
pentru materia toxic& Cu toate aceste alimentatiunea
se continuase in tot timpul celor cincisprezece luni,
ei canele nu sldbise niciodatd. Vra sa zicl aceeasi
membrand care nu absorbia arsenicul, absorbia, cu
toate ante, alimentele..
Daca arsenicul s'ar fi dat canelui deodata in can-
titate mare, el ar fi murit, fiindca reactiunea fisiolo-
gica organicit ar fi fost prea slabd ca sa tind in e-
cuilibru atilt forta destrugotoare a agentilor exteriori,
cat al. aceea a unei mari cantitati de otrava. S'a da-t
 100

insd citnelui mai anti cilteva miligrame de arsenic.

Contra unui atac asa de slab, membrana mucoasd a
stomacului si a intestinelor a putut face o reactiune
cel putin tot atilt de puternicd cat i atacul otravei.
Prin aceastd reactiune ea a chemat in ajutorul seu
o mai mare cantitate de singe, din care a luat ma-
terialul necesar pentru a construi un nou organ,.
de si cumplit de mic, care sit aibit functiunea de a.
lupta contra vrajmasului, fitrd a mai chiema in aju-
tor reactiunea violenta a organelor. Dac1 cantitatea.
de arsenic care intrit In stomac in toate zilele nu se
mai mitreste, ea este ecuilibrata regulat de organul
ce s'a creat anume pentru densa, fitra ca sit se mai
pro voace vr'o smintire in organism, vre-o reactiune-
ca acea, care a avut loc la inceput. Dar presupunern
cit dupd cdtva timp se mareste dosa eu ciiteva mi-
ligrame. In acest cas, cantitatea de arsenic egalit cu
dosa vechie va fi ecuilibratit de forta organului creat
pentru densa ; dar cantitatea ce s'a adaos, negasind
nici un alt obstacol, va provoca reactiunea organich.
Reactiunea organicit dar, cu aceastd din urmit can-
titate minima ; deaceea va reusi ca sit gitseascd ysi
acum destul material trebuitor in singe pentru a
construi la moment un alt organ, sau mai bine 0.
adaogire la organul deja construit yi destinat a lupta.
contra vrdjmasului. Dupit aceastit construire functio-
narea organismului eardsi intrd In starea normald.
Inslt o noun aditogire de dosa va provoca o noun
reactiune ; Ii asa mai departe. Cu chipul acesta s'a.
isbutit a forma in stomacul canelui un adeverat or-
 101

gan mare, capabil de a dine In ecuilibru o dosti mare

de arsenic.
Tot cu chipul acesta se desvold si se mdresc In-
cet 0i treptat, muschii la cei care fac gimnasticd,
creerii la cei cari fac exerciii intelectuale, etc.
Pentru a reveni la experienta de mai sus voiu zi-
ce cd : incat priveste proprietatea cue cap6tase mu-
coasa stomacului si a intestinelor de a absorbi ali-
mentele si de a nu absorbi arsenicul, aceasta nu tre-
bue sti mire pe nime. Cdci, trebue sd cinem socoteald,
mai ant6i, cit 1esetura membranelor organice nu este
asa de simpli£ si de omogend ca aceea a unei bucd-
Vie de zahar cristalisat, care absoarbe on ce licuid
i se presintd ; si al doile, in funcViunile fisiologice
rolul principal este jucat de fenomenele chimice, eard
nu de cele fisice. In tot casul, mi se pare cd d. Flau-
din n'a prea nimerit-o bine cand a invocat aceastd
micd dificultate (care nici nu este o dificultate realit)
din experienta sa, ca o dovadd despre existenVa su-
fletului ca substantd deosebita de traterie. In expe-
rierqa de mai sus, stomacul i intestinele canelui au
treat un organ care sit opreascd absorpciunea arse-
nicului, dar nu si a alimentelor ; intocmai precum in
organele si funcciunile respiratiunii stint obstacule
contra absorp;iunii si desolvirii in sange a azotului
§1 acidului carbonic din aer, dar nu si contra oxige-
nului ; intocmai precum instirsit on ce arms a fiin-
-celor organice nu slujesc decat a combate vrajmasul
care a provocat formarea for ; de exemplu, blana
 102

ursilor albi nu este o armd decat contra celorlalte

animale ; etc.
Se stie eft on ce inriurire distrugetoare de orga-
nism produce o reactiune organicd. 0 sgariiturtf, de
bold, ca i o loviturit omoritoare de topor, provoaca.
reacciunea organics care se sileste sit resiste atacu-
lui ai sit repareze stricatinnile. Dar stccesul acestei
silinti atarnd de puterea vrajmsului ce trebue a fi
biruit. Experienta d-lui Flaudin ne dovedeste ca. re-
actiunea organicit nu poate birui in acelaf moment
dealt o foarte mica, putere vrajmasa. Aceasta trebue
sit aterne de la imprejurarea cit., in unul fi acelaf
moment, activitatea organelor nu poate construi de-
ck o foarte mica, cantitate de obstacole organice ;.
si ca, de altit parte, in sangele ce inc,njurd organul
atacat, nici nu se poate gasi intr'un singur moment
material disponibil pentru constructiunea obstacolelor,
decat in cantitate foarte mica,.
MulV filosofi materialisti*) vr&id sa, combata teleo-
logia metafisicilor, citeaza exemple ca aceste: Ca sto-
macul care ar tretui sa digereze si sa -absoarba nu-
maT alimentele, absoarbe $i otravurile ; cl, un glonte
de pusca, intrat in carne vie nu este svarlit afara, ;
ea o lingurita. scapata. pe gat nu mal esa din stomach,.
afara numaY daca. nu s'ar face o operaiiune chirur-
gicala foarte periculoasa ; etc. Interpretarea pe care
am dat-o eu experientei d-luX Flaudin explicl toate
aceste dificultdtr, dand dreptate 0i metafisicilor si ma-

A) Intre aljii vezi Bitchner in cartea sa Force et Matiere.

 103

terialistilor. Cad, dupe cum stim, reactiunea fisiolo-

gica lupta cu succes contra unel inriurirl vatamatoa-
re slabe ; dar este biruita de o inriurire puternica.
§i apol, vorbind adeverul, Inriurirea noun slabs, care
indeplineste conditiunile expuse mai sus, e departe
de a fi vatamatoare. Astfel, se tie a otravurile
chiar se intrebuinteaza ca medicamente in doss mica.
Importanta experienta a d -lul Fla udin confirms pe
deplin principiul general enumerat si explicat la hi-
ceputul acestul paragraf ; si totodata ne ds confir-
marea si explicarea etiologies a urmatoarelor coro-
lare ale aceluias principiu :
io. Ori-ce schimbare in jocul for /elor acdrora luptti
constilue via /a, dit loc Ja o schimbare ecuivalentci in
funcliunile oryanice ; ;si aceste din ?Irma produc o schima
bare ecuivalentd fi corespunzetoare in oryane. Insa find-
ce la fie care moment se fac schimbarl in jocul for-
telor vietii ; de acolo urmeaz1 ca organele i func-
tiunile se transformeaza si se adopteaza la fie care
moment.
0 functiune nu este la urma urmel decat o
care imprimata de o forta. Ins& ori-ce forts data
corespunde unel stars anumite a materiel. De acolo
urmeaza ca, or1 ce functiune determinate trebue sa
se execute de catra un organ asemene determinat
Acest ade Or, cu toata evidenta sa, nu este admis
de tots fara reserva. :'au gasit persoane care mi-au
obiectat ca, animalele cele mai inferioare au in ke
de stomac un simplu sac cu o singura deschiz6tura,
Gana servete atat pentru Introducerea alimentelor, cat
 104

si pentru expulsiunea excrementelor ; si cl, prin

urmare, maT multe functiunT se executl prin acelas
organ. Voiu face insl intimpinarea urmltoare : Ali-
mentele nu Intra singure si de la sine pg.ns in fun-
dul stomaculuT. Prin urmare trebue ss admitem ca
exists, dacs nu alta, macar niste muschi InvizibilT la
partea superioara a stomaculur care sl gatueasa
gura saculuT spre a for %a alimentele sa se scoboare
la fund. Tot asffel trebue sa existe niste muschi care
sl gatueasca fundul seculuT spre a for %a excrementele
sl easl afarl. Apoi acestT muschi cu funcciunT deo-
sebite nu sunt deat organe deosebite care numaT
cat se intalnesc in organul comun numit sac. Paul
aici vedem cs pentru doue fun cciunT exista treT or-
gane : dou6 speciale si unul general. Dar chiar
and am admite cs exists numaT un singur muschiu
care cu acelas fel de gltUire a saculuT stomacal ar
produce, dupa imprejurArT, sau introducerea de ma-
terie sau expulsiunea lor ; totus trebue ss admitem
ca acel muschiu se afla in leglturT deosebite cu deo-
sebite organe maT intime, de la care primeste impul-
siunea pentru a satisface trebuinte deosebite de ale or-
ganismuluT. In acest cas muschiul in chestiune ar
fi un organ comun in care se intllnesc diferitele or-
gane ale diferitelor functiunT. IntocmaT precum gura
la om este- un organ care serveste si pentru funcciu-
nea digestiuniT, si pentru a respiraVunei, si pentru a
vorbirii; farl ca sl firn in drept a zice cs la o funcciune
deosebitl nu corespunde numaT cleat an organ deo-
obit; acT, dupa cum stim, adevoratele organe ale di-
 105

gestiuniY, respiratiuniT, vorbirii, sunt altele, ead. nicY

decum gura. Nu este nevoe, ca s coboare cineva panA,
la infusoriY pentru a-mi dovedi c un organ poate servi
in mod accesoriu la mal multe functiuni; dar nu mi se
va dovedi nidodatl a la o functiune deosebit nu co_
respunde chiar din inceput un organ deosebit. Dar
deosebirile $i subdivisionarile functiunilor si organe-
lor for merg mult mal departe decat isT inchipuesc
contra dictorii mei. Ele merg ptn6. la nesfirsit ; sau,
cel putin, se adincesc foarte mult in calea nesfirsitu-
lui. *i in adever, ar trebui ca cineva s5, fie prevenit
pentru a nu admite ca, complica %iunea nesfirsit6. anato
mica. a omului nu este cleat intrunirea unui numer
nesfirsit de organe i suborgane, care corespund la
tot ante functiuni, acAror intrunire constitue compli-
c4iunea nesfirsit6. fisiologica.
20. Organismul poate 0 se nzodifice in o directiune
data on cat de mult, incdt tiny inriurirea care provoacei
acea modificare dureazd fi se narecte pe nesimtite. Caci,
fiecare cantitate noua, de inriure produce un organ nou,
sau mai bine zicend, o noun. cantitate de organ, care se
adage atra. cantitatea d,eja acumulaM Considerand
apoi, cd ereditatea este o simplg, legatur5. de conti-
nuitate !Titre vietile individuale care se succedeaa
in decursul timpuluY, vom intelege usor, cum o inriu-
rire care dureaza, milioane de anT, mP-rindu-se pe ne-
sim-tite i necontenit, poate sa. transforme o specie de fi-
inti organice intr'o alt5. specie, -care nu maY ire nici o
asem6nare cu cea d'intai. Astfel s'au transformat pestii
in reptile, reptilele in reseri si In mamifere, mamife-
 106

rele inferioare in cele superioare, aceste din urmt In

camera, si asa mai departe.
3°. *1 viceversa : 0 modi /icare de organism scade pe
nesimfite si se pierde, &cat timp inriurirea care a pro-
dus-o scade si dispare. Acest corolar nu resulta di-
rect din experienta d-lui Flaudin. Ins a. daca in acea
experien0 s'ar fi Incetat deodath. sau treptat de a
se da canelui arsenic, desigur ca, dupe, catva timp, ar
fi disparut modificarea membrdnei stomacului si in-
testinelor, si canele ar fi putut din nou fi omorit cu
dosa de opt centigrame de otrava. Causa dispositi-
unii modificarii in chestiune ar fi fost aceasta. Ne
mai intrand arsenic in stomac, organul contra-arse-
nical nu ar fi mai fost excitat, 1i prin urmare nu ar
fi mai funccionat. Ins a, fiindca. organul este deter-
minat de funcOune ; deaceea disparend funcciunea,
dispare si organul. Acest adever, pe l ng ca s'ar
pute dovedi cu o experien ;i. analogy, cu aceea a d-1ui
Flaudin, dar apoT este dovedit prin slabirile, atrofie-
rile si chiar dispariciunile organelor neintrebuirgate
de catra plante si animale. Asa de exempla, canele,
care in stare selbatica a avtit urechi drepte fiinca se
servea necontenit de ele indreptandu-le in toate par -
ile ca sa aucla mai bine din contro vine vr'un vraj-
mas sau vre-o victima ; acum, in stare de domesticire,
el este asigurat atat contra primejdiilor, cat si in pri--
vinIa mandril, fara ca sa se mai serveasca de urechi ;
i aceste ne mai fiind intrebuinOte au devenit blegT. Si
au at o rasa. de cant este mai imblanzita, mai bine.
ingrijita de om, cu atat are urechile mai atrofiate..
 107

Asemene se tie cg. muchii unul om care nu lucrea-

z g. i nici face gimnastica, se suotiazg. i slgbesc. E-
xemple de aceste se pot cita on -cgt de multe.
Pentru a ne da samg. pe deplin despre transforma-
rea u:letii organice pe pgment, mai rem5.ne de pro-
bat un singur lucru aria.
Fiindca in fapt modificgrile organismului se fac in
dereefiuni determinate, in care urmeazg. pentru durate
enorme ; deaceea remAne sg. dovedesc cg.: inriuririle
modificcitoare incep de la un grad de putere in Limp de
mii §i milioane de ani. Pentru aceastg, dovedire va fi
destul sa, citez cgteva exemple din miile de felul a-
cesta ce s'ar pute cita :
Apa oceanurilor la Inceput era dulce. Insg, fluviile
au totdeauna o mice, cantitate de sgruri in disoluti-
une, luate din muntii §i pgturile de pament prin cal-e
apa for a trecut. Aceste sgruri sunt duse la mare de
unde nu se mai intorc, de0. apa mgrilor se preface
eara§i in ploi §i fluvii. Cu chipul acesta, oceanurile.
din dulci ce erau, au ajuns treptat sg, fie din ce in;
ce mai pline de saruri pang, la gradul in care sunt as-
tgzi. Aceasta imprejurare este o inriurire urmath si
treptata. asupra fiintelor organice care tr.esc in ma-
re. Tot a§a pe nesimtite §i necontenit s'au facut : re-
cirea scoartei pgmentului ..ii a apelor din oceanuri ;.
subtierea aerului prin imputinarea azotului, oxigenu-
lui §i acidului carbonic din atmosferg. ; lgrgirea us-
caturilor in raport cu oceanurile ; ridicarea diferite-
lor uscaturi din mare §i schimbarea configuratiunilor.
 108

for ; schimbarea corespunzetoare a curenturilor de

vonturi si a puhoaelor maritime ; etc, etc,
Daca vom considers toate inriuririle care se eser-
-citeaza asupra vietei organice, eat cele provenind
de la natura brut., cat si cele provenind de la ra-
porturile reciproce in care se alb. difericii indivizi
sau diferitele specii de fiinti. organice, atunci vom
ajunge la conclusiunea urmatoare : sunt inriuriri ca-
re dureaza de la inceputul pans. la sfa.situl vietei or
ganice pe pament. FiindCa ele insusi sunt in ne_
contenith. modificare treptat. ; deaceea ele se subim-
part in inriuriri mai midi ; si asa mai departe. A-
cest tablou de inriuriri este intocmai reprodus de
formele vietii organice. Caci, unele caractere sunt
comune tuturor fiir4elor organice ; altele se gasesc
numai la unele fiin%i ce constituesc o clash., altele
numai la un num& mai restrIns care constitue un
ordin ; altele numai le o specie; si asa mai departe.
Dace, insfirsit consideram ca, fie care inriurire, ince-
pe prin o cantitate nesfirsit de mica, creste treptat
pant. la un punct culminant, si apoi scade treptat
(sau prin discresterea ei proprie, sau mai degraba
prin cresterea unei inriuriri noue care modifia ori
neutraliseaza. pe cea de'ntai); daca, zie, consideram
toate aceste, nu ne putem opri de a recunoaste a :
inriuririle care modified fainfele organice onduleazd con-
form legii ondulatiunii universale. Ele constituesc
undele partitive ale pamentului.
Am zis ca via.0, este totdeauna prelungita and
intervine in lupta vietei o forta sau o inriurire noun.
 109

care indepline§te conditiunile desvoltate mai sus. Se

intelege Ca, incat timp viata organica intreaga mer-
ge pe curba suitoare a undei sale, ea se prelungWe
necontenit perfection5ndti-se ; dar and va percurge
curba scoboritoare, atunci ea se va prelungi degr.-
dandu -se. i eats, pentru ce : In tot cursul curbei su-
itoare a vie %ii organice de pe pam6nt, conditiunile
care favorizeaz. §i determina aceasta viata merg a-
semine crescend ; astfel incat, la fie care moment, se
inmul %esc §i se intaresc tocmai acele inriuriri care
trebue pentru a stabili cel mai perfect equilibru prin-
cipal at undei. Cu alte cuvinte equilibrul se.intare§te-
fiindca numerul fortelor diverse care intra in el se
marWe la fie care moment. Citnd insa viata orga-
nica va fi pe curba scoboritoare a undei sale, atunci
conditiunile de vieta organica vor merge imputinan-
du-se. §i slabind. Equilibrul principal al undei vie %ei
organice va merge stricttndu se, din causa ce. num6-
rul fortelor ce se equilibreaza in ea va scade din ce
in ce. Cu chipul acesta, predomnirea unor forte asu
pra altora, nu va tnai proveni din causa cre§terii a-
celor forte ; ci din causa slabirii celorlalte. Astfel,
intre altele, imputinarea treptatit a aerului §i a ape
de pe pttment, vor a duce slabirea unora din fortele
organice. In aceste imprejurari care va fi rolul lup-
tei secundare din unda vietii organice ? In luptt vor
continua a intra la fie care moment inriuriri noue,
Inst aceste inriurY noue vor servi a restabili la fie-
care moment o parte din stricaciunile equilibrului
general. Cu chipul acesta, micele inriuriri noue care-
 110

yin in ajutorul fortelor slabite a luptei viet,ei servesc

a. prelungi viata ; insa aceasta. prelungire na face al-
-t5. decat sa impiedice stingerea naprasnica a vieti
'organice fie pe pament, fitra a impiedica stingerea
ins ,3i.
Aceasta explicatiune se apnea la toate undele
prin urmare si la acele ale indivizilor si natiunilor
omenesti.
Se stie a oamenii tineri si natiunile tinere des-
voltit mai multi, activitate, si au mai multa tending,
atra variatiune, deat oamenii si natiunile care au
intrat in b6traneta. Causa este a, pe curba suitoare,
fortele noue ce intro, la fie care moment in equili-
brul vietei sunt in cantitate destul de mace pentru
a umple golul lasat de fortele usate si elite din e-
quilibru, Si totodata a forma un prisos spre a fi a-
daugit la fortele deja existente ; astfel ca la fie care
moment se gaseste un prisos de forte care asteapta
a fi equilibrat de alte forte si mai noue. Pe curba
scoboritoare, din contra, micele inriuriri noue n'au
alt stop cleat sit repareze la fie care moment o parte
din striaciunile suferite, §i sa. mantina, pe at cu
putinta, vechiul equilibru. Aceasta este causa pentru
care betranii au tendinte numai catra trecut.
Formarea fi diferentiarea organelor. Ori ce inriu.
rire exercitata asupra unei fiinti organice produce
o miscare .in organism. Aceasta miscare este o func-
ciune organics.. Fiindc on ce miscara produce o
schimbare in forma materiel; deaceea on ce functi-
line organics, construeste si modeleaza un organ. A-
 111

supra unei fiinti organice se exerciteazA inriuriri ne-

numerate ; de aceea gi miscArile si formele materiei
din trupul fiintei, adic6, si fun ctiunile gi organele sa-
le, sunt nenumerate. Daca, toate conditiunile fiind
egale, se vor exercita asupra unei fiinti organice in-
riuriri identice, aceste vor produce modificari identice
care se vor acumula, pentru a presenta o singurl
modificare mare. Cu alte cuvinte, daca aceiasi inri-
urire va creste (treptat gi ate putin, conform prin-
cipiului adaptatiunei), se va repeta, va continua ; a-
tunci ysi organul respectiv va creste, i. va deveni tot
mai deosebit de celelalte. Cu cAt o fiintti organicA va -
fi resultatul a mai multor inriuriri, cu at .t ea va a-
ye mai multe organe. §i de alt6. parte, cu cat o fin-
va fi fost mai mult timp sub stapanirea unei in-
riuriri, cu atat organul respectiv va fi mai desvoltat
ai mai deosebit de celelalte. Deacea dintre toate fin-
le organice, omul are organele cele mai numeroa-
se si totodata. cele mai bine diferentiate ; c ci ele se
scoboar6. din cele mai primitive fiintY organice de
pe pament ; si de aceea este resultatul a celor mai
mite inriuriri, exercitate in cel mai lung timp asu-
pra sa. Diferentiarea organelor s'a mai numit ysi :
divisiunea lucrarii organice.
Daca examin6.rn fiintele cele mai simple si mai omo-
gene ce cunoastem, precum sunt monerele d-lui Haec-
kel, nu putem distinge in ele nici un organ. Ins6., con-
siderand c aceste fiinti se afia sub stapanirea a o mul-
lime de inriuriri, si el orl ce inriurire deterniinata tre-
bue s product. o modificare determinath. In orga-
 112

nism ; deaceea trebue sa, admitem ca, monerele au

organe distincte. Daca, noT nu putem sä vedem aceste
organe cu simturile noastre si cu Instrumentele gro3ola-
ne de care dispunem, aceasta insemneaza ca,, acumula-
rea fi de finitiunea organicti la monere n'a ajuns anca la
gradul de marire care se poate percepe de noT. Dar, se
Intelege ca, in ori-ce cas, numerul organelor trebue
sa, fie mult maT mic la monera, decat la o fiinta maT
superioara. Caci cea d'intai resuma in sine numaT
inriurile actuale si foarte putine Inriurirl din trecut;
pe cand cea de-a doua este resultatul atat al inriuri-
lor actuale, cat si a unuT numer mult maY mare
de tnriurirT trecute ; din causa ca aceasta se trage
din o generatiune spontanee Inuit mai andel, si prin
urmare din stramosi care au suferit inriuririle maT
multor timpurT.
Pefiniciunea adaptafiunii. Daca o fiinta organics
exist& ca individ, causa este a ea este un centru de
intalnire si de equilibru totodata a tuturor fortelor
care emana, atat de la materia din care este com-
pus& fiinta, cat si de la materia ce o incunjura. De-
aceea se nice ca fiinta organica este adaptatti la me-
dial in care se aft. Daca fiinca organica face o mi§-
care oare care, fie fisiologica propriu zisa, fie psico-
logica, causa este ca acea miscare noul a Post im-
primata de o forta noun, care a intervenit .i a modi-
ficat putin equilibrul deja existent. Dar °data ce e-
quilibrul este restabilit cu forta cea noua inclusiv,.
atunci fiinta organica devine adaptata si la aceasta.
forta noun. Cu cat fortele noue care intervin se vor
 113

acumula, cu atAt si modifiicarile organice vor deveni

mai mari. Dar la fie care modificare se stabileste un
nou equilibru (intre fortele vechi si cea intervenien-
My, si prin urmare o nou6. adaptatiune. Asa dar ce
este adaptatiunea ?
Adaptaliunea este modificarea equilibrulai principal
al undelor prin intrarea de forte none in acest equili-
bru sau egrea de forte vechi din el. Acea.s LI definitiu-
ne este in armonie cu ideile expuse in acest studiu;
si este atAt de larga, inat cuprinde in ea chiar mo-
dificarile organice violente care causeaza moartea fi-
intelor organice. Biologistii ins5. se unesc a nu da
numele de adaptatiune decb.t la modificarile incete si
treptate ale fiintelor organice. Deacea, in inteles
strins, si in conformitate cu ideile curente asupra
acestei materii, adaptatiunea s'a definit precum ur-
meaz5. :
Adapratiunea este legea in virtutea careia un orga-
nism Male a se modica astfel, inccit el sa para pcut
aniline pentru imprejurarile in mijlocul carora este pus,
f i pentru fella tie data ce Pi impun aceste imprejurai 1.
l'AnA. aid am explicat principiul general al adap-
tatiuniT si corolarele sale. In virtutea acestuY prin-
cipiu se fac toate modificarile undelor individuale in
genere, si a fiintelor organice in specie. Avend in
privire acest principiu, putem deja sA ne dArn sam6.
In genere despre modal cum o celulA. organicA s'a
transformat in om, dupa ce a trecut in timp de multe
milioane de an' prin' toate gradele intermediare de
V. Conta, Teoris Ondulatiunei. 8
 114

perfectiune organics. Pentru a complecta Inss a-

ceaste. materie, finT remane a maT examina doue mo.
duri de adaptatiune, care se arate. mai cu same, la
fiintele organice mai superioare, si care sunt de o
Insemnetate foarte mare. Aceste modurY speciale de
adaptatiune sunt : incrucifarea §i emigra(iunea.

I. Incrucigarea.
In inceles strins, incrucisarea este unirea sexuall
fecunda dintre doi indivizY apartinend la specii deo-
sebite de fiinte organice. In Tnteles larg Insa, pu-
tern da numirea de incrucisare la unirea sexuale, fe-
cunds dintre doi indivizi oare-care, fie ei de aceeasT
specie organice., sau de speciT deosebite.
Pentru a intelege rolul si natura acestul mod de
adaptatiune, sä arunce.rn o ochire repede asupra is-
torieT reproductiunii la fiintele organice :
Reproductiunea incepe prin a fi asexuald. La ffin-
tele organice cele maT inferioare care consists din o
simple. celula, reproductiunea se face prin fisiparitate,
adice, prin simple impertire a trupulul parintesc, din
care fip care parte devine un fiu. La fiiintele ceva maT
superioare, reproductiunea se face prin gemmatiune
(bourgeonnement) ; adice, prin aceea ce, pe trupul
parintelui incepe a creste un mugur care este fiul, si
care dupe. ce a ajuns la complectA desvolare, sau
se separe. de pArintele seu, sau remane lipit ca o re.-
mura de densul, avend insa existenta sa cu totul .ne-
aternate.. La unele fiinte inferioare, in mijlocul unul
organism policelular, se isoleazI deodatrt un mic grup
 115

de celule, care se mareste, devine un individ perfect,

i apot se separeaza de parintele sell. La fiinie ce-
va mai superioare se iveste rcproducciunea prin ce-
lule germinale. In acest cas, o sin gura celula, numi-
ta spor se desparte din mijlocul organismuluY parin-
tesc ; si apot cand este singura, se desvolta si se ma-
reste prin divisiune spontanee pans cand devine o
Eirrta complecth. ca tatal seu. Nemijlocit dupa aceasta,
forma de reproduc Tune vine reproduc%iunea sexuali
, cea mat imperfect., adic6, hermafroditismul. Acesta
se observa. la majoritatea plantelor, si la un mare
numer de animale inferioare. Fiinta organica her-
mafrodita are amundoe sexele, din care, unul produ-
ce oul, i celalalt seminca. Hermafroditele cele mat
inferioare se reproduc singure. Ins., cu un grad
mat sus pe scara fiincelor organice, done fiinV her-
, mafrodite trebue sa se unease& pentru a da loc la
reproductiune. De aid urmeaza ca. fie care fiinca
hermafrodith. Incepe a usa de preferinta numat de un
singur sex ; si deaceea organele celuilalt sex incep
a se atrofia, si a dispare, din causa lipsel de func-
tionare. Cu chipul acesta, reproduqiunea secsuala
ajunge a se face la fiintele organice superioare prin
mijlocul a doi indiviyi unisexuali.
Pentru a explica faptele de mat sus, sa ne aducem
mat antet arninte de principiul urmator : Pe cats. vre-
me viata organica se afla pe curba suitoare a uncle
sale, organismul progreseaza necontenit, adic6, devi-
ne din ce in ce mar complex. De aid urmeaza ca, In
genere, cu cat o genera %iune de indivizi va fi mat
 116

posterioara, cu atat va lua nastere din parintl mai

complicati, din combinatiuni de forte mai numeroase
.i mai deosebite. Sa. lamurim acum aceste cu prin-
cipiul general al adaptatiunii : dna materialul din
care se face copilul ar proveni totdeauna din acelas
fel de laboratoriu, atunci el ar aye totdeauna ace-
leas forte fn lupta vietii. Ins and in equilibrul
principal al unei unde nu infra forte noue, atunci
acel equilibru slabeste din ce in ce ; din cause, ca la
fie care moment parte din fortele vechi es din equi-
libru, fara ca sa fie inlocuite prin altele noue. Cu
alte cuvinte, fortele care nu sunt improspaate sau
marite, slabese. Deaceea, spre a reinvia lupta vietei,
este de trebuinta ca materialul din care se cladeste
generatiunea viitoare s, aib vr'o deosebire de ma-
terialul din care s'a dada generatiunea precedents. ;
sa aiba, adice, cuprinsa in el o fort, noun, care nu
exists in lupta vietei parintilor. Insa din punctul de
vedere al incruciserii, materialul generatiunii viitoare
numai atunci se va deosebi de acela al generatiunii
trecute, and va proveni din un laboratoriu, sau din
laboratorii deosebite. De exemplu: Fiintele organice
interioare incep §i urmeaza catva timp curba suitoa-
re a undei vietii organice pe pament prin reproduc- 6

tiunea asexual.. Dar ele ajung la un maximum de

vitalitate (punctul culminant al undei reprocluctiunii
asexuale), de la care incolo ele trebue sä inceapa a.
se degrada, fiindca equilibrul vietii incepe a slabi.
De fapt, o parte din aceste fiinti reman stationare in
modul for de reproductiune, si se degradeaza pane.
 117

Ia extincOune. Cealala parte, ins A, din aceste fiin;i,

introduce treptat un nou element in plamadeala ge-
-neratiunilor viitoare. Vom yea mai departe c6. a-
cest nou element este produs de o nouA inriurire a
mediului, si ca. aceasth. noun. inriurire este causata.
mai cu sam5, prin schimbarea habitatului, adic6 prin
emigratiune. Inriuririle noue, acumu1.ndu -se, ajung
treptat s6. dee loc la o fabricare din ee in ce mai
complicate a plamadelei generatiunilor viitoare : fi-
intele de Ia o vreme devin hermafrodite si preggtesc
doue feluri de materialuri, in doue laboratorii deose-
bite ; si aceste doue materialuri se combine impreunt
pentru a da nastere la o plamadeala deosebith. de a-
cea a fiintelor asexuale. De aka parte, cele doue
materialuri find, nici prea deosebite unul de altul,
nici idcntice, dau nastere la o plgmadeala compusa,
foarte Fiutin deosebi0. de fie care din materialurile
componente. Cu alte cuvinte, putem zice a, fie care
material component a primit de la celalalt material
o 'IlliCa inriurire //Mei care imputerniceste equilibrul
si reinsufiqeste lupta vietii. Astfel, se gaseste si aici
pe deplin confirmat principiul general al adaptatiunii.
Fiincele hermafrodite urmeazA la randul for mai de-
parte curba suitoare a vie0i organice, p6.na and a-
jung is ele la punctul culminant al hermafroditismu-
lui. In acest punct earasi ele se despart in doue
pgrci, din care una merge spre decade/10., earl. alta
introduce o noua, inriurire in lupta vie0i, si merge
mai departe progresand. i in adever, pentru ca or-
ganismul viet4ilor sA. progreseze, trebue sa. intervin5.
 118

noue inriuriri, care sl mAreascA doza deosebirii dintre

materialurile destinate a forma plamadeala copilului;
intocmai dui:A cum in ekperienca d-lui Flaudin este
trebuintA sä mArim doza de arsenic pentru a provoca
progresul organului antearsenical. Pentru acest scop,
fiinOle hermafrodite incep a nu se mai fecunda sin-
gure ; ci se unesc c.te doue in actul reproductiunii,
pentru ca plAmadeala copilului s6. fie combinarea a
doue materialuri mai deosebite, fiindcl provin de la
doue fiinti deosebite. Dupa ce trece timpul si al a-
cestui fel de hermafroditism, fiincele organice care
urmeazA curba suitoare a vie %ei organice, ajung sa.
alb , numai cateun sex.
Pana, aici, pentru usurinta explicarii, am presupus
ca fiintele asexuale prin intervenirea unei singure
inriuriri noue se prefac in hermafrodit, c dup6, inter-
venirea unei alte inriuriri noue, aceste se prefac in
fiityce unisexuale, si asa mai departe. Este bine ince-
les insa. c6. de la fiincele cele mai inferioare pana, la
cele mai superio?re sunt grade nesfirsit de multe,
chiar in privinta organelor sexuale ; c6, trecerea.
de la un grad la actul este causat6. de interve_
nirea unei inriuriri noue cumplit de mici ; si ca.
la fie care grad fiincele organice se despart in
doue parti, din care una destinata a sta pe toe
si a se degrada, earl aka destinata a emigra, a.
primi none inriurir, si a urma astfel progresul or-
ganic.
Progresul deosebirii dintre materialurile care corn-
pun plAmadeala copilului nu se opre.te la punctul
 119

unde fiinCele organice au devenit curat uniseltuale.

Pentru ca aceste materialuri sa provie din laborato-
rii din ce in ce mai deosebite, vedem ca. la fiinCele
superioare indivizii femeesti se deosebesc din ce in
ce de catra indivizii barbatesti. La specia omului
vedem chiar ca, cu cat o rasa este mai civilisata,
cu atat femeea se deosebeste mai tare de barbat ;
at ,t in privin %a formelor si con stituciunii trupului,
cat §i in privinta disposiciunilor si aptitudinilor in-
telectuale si morale. Nu e cu n..eputinCa. ca deose-
birea dintre barbat si femee sa urmeze a creste pana
la graduri pe care not nici nu putem acum sa ni le
inchipuim. Dar aceasta urmare de crestere a deose-
birii sexuale, dupa toate probabilitacile, nu va merge
asa departe, din causa ca numai este asa trebuin-
cioasa. pentru progresul vieVeY organice. i in ade-
v6r, deosebirea de materialurT trebuincioase la pla-
madeala copilului se poate capata si marl de acum
inainte prin incruciprea propriu zisii.
La fiintele organice mai superioare si la oameni,
incrucisarea practicata prea mult timp numai intre
membrii aceleiasi familil, conduce la degenerarea in-
divizilor care compun acea familie. Caci, equilibrul
vietei slabe§te cand nu intervin in el force noue.
Pentru a opri dar degenerarea, trebue ca de la o
vreme indivizii din o familie sa nu se mai incruci-
seze deck cu' indivizi din alts. familie. Presupun ca
mai multe farnilii, intrunindu-se in o singura, locali-
tate, formeaza o adunatura numita dupa. imprejurari
sat sau trib. Intre nurnerosii membri ai numeroaselor
 120

familii din un trib se poate face un foarte mare nu-

met- de combinatiuni deosebite de incruciseri in care
plitmadeala copilului sa fie compusa totdeauna din
materialuri destul de deosebite, deaceea progresul
organic va dura mult mai Inuit timp intr'un trib de-
cat intr'o familie isolata care nu se incruciseaza cu
altele. Va dura mai mult timp fiindcA va ava la dis-
positiune mai multe forte noue care pe rand pe rand
luta in equilibrele vietelor individuale. Dar de la
o vreme, .toate fortele noue de mai inainte vor fi in-
trate in equilibrul vital al fie carui individ din trib;
cu alte cuvinte, toti indivizii care compun tribul,
vor samana unul cu altul, vor aye aerul de familie,
si vor dispune aproape de Intocmai aceleasi materi-
aluri pentru p16.madeala copilului. Din acest moment
decadenta tribului va incepe; caci equilibrul vital se
slabe.te and incepe a nu mai intervene in el forte
noue. Daca un individ ,din acest trib voeste sa
produca o generatiune mai viguroasa cleat densul,
trebue sa se incruciseze cu un individ din alt trib.
Dar daca tribul intreg voeste sa redobandeasca vi-
goare, trebue sa se amestece in totul prin incrucisari
cu alt trib ; s,i amundoue aceste vor da na.stere la
un trib nou cu mai multa vitalitate decat fie care
din celelalte doue. Daca mai multe triburi se unesc
intr'o singura. localitate pentru a constitui impreuna
o natiune, atunci combinatiunile de incrucisare deo-
sebite ce se pot face intre indivizii acelei natiuni
sent mult mai numeroase decat acele dintre indivizii
unui trib. Deaceea, progresul organic va dura mult
 121

mai mult intr'o natiune cleat intr'un trib isolat. Cu

alte cuvinte, o natiune va trai mai mult decat un
trib ; intocmai precum tribul traeste mai mult decat
familia si familia mai mult decat individul. Natiunile,
la randul lor, prin incrucisare, emigratiune, separa-
Iiune, intrunire, etc, pot da nastere la gin %i, care
fiind mai vaste decat natiunile, traesc mai mult de-
cat aceste. Mai niulte ginci constituesc o rasa com-
pusa, din indivizi si mai mull, ;i care are, prin ur-
mare, o viW si mai lungs deck o ginte; si asa mai
d eparte.
Este de observat ca fie care fel de amesteatura
sexuala db. loc la o unda eorespondenta. Ast-fel In-
crucisarea a doi sau a cati-va indivizi provenind din
familii deosebite da nastere la unda anei noue familii;
amestecatura sexuala a mai multor familiT da naste-
re la unde mai marl ale until trib ; din amesteatura
mai multor triburi se na.te unda si mai mare a na-
tiunii si asa mai departe.
Pang aici am rationat facend abstractiune de efec-
tele emigraOunii. EmigraOunea insa, dupa cum vom
vede, modifica In parte resultatele de mai sus. Ast-
fel, o familie sau un trib care se afla pe curba sco-
boritoare a undeT sale, poate sa reintinereasca, adia,
sä dea loc la o unda noun, prin faptul ca se stra-
muta in alta .cara sau in alta. regiune. Caci inriuri-
rile none, care provin de la un nou habitat, intervin
fireste in equilibrul vie ei, i prin aceea it intaresc.
Dar ce e mai mult este ca prin emigratiune, aceeasi
familie care s'ar fi stins de la o vreme daa ar fi
 922

stat in acelas loc, da loc la ramifica0i care, emigrand

necontenit in direcOunY deosebite, dau nastere la de-
osebite familiY, triburl, natiunY, ginV, etc. Asa dar e-
migratiunea poate suplini incrucisarea. Se §tie ca,
cu cat popoarele sunt maT primitive, cu atat sunt
sub imparcite in triburI mal mici ; si cu atat aceste
triburl %in ma mult la distincOunea de rasa, de
casts, la puritatea sangelui, cu un cuvent, la nea-
mestecarea sang-elui prin incrucisare. In aceste con-
diciuni, triburile nu pot progresa decat numai fiind
nomade, sau schimband la intervale scurte locuin-
tele for stabile.
Am vezut mai sus ca, daca facem abstracViune de
efectele emigr4unii, atunci incrucisarea care se
face intre indivizi prea asemenatori unul cu altul
conduce la degenerare. Pentru confirmarea a cestuI
adever voiu cita cateva fapte observate de multi :
Statistica mediala arata ca, casatoriile intre mem-
brii aceleiasi familii, mai cu sama cand grad ul de
inrudire este foarte apropiat, produc, de la o vreme,
monstruositatT parciale si usoare. S'a observat ase-
mene ca familiile atistocratice din Spania sunt foarte
degenerate, din causa ca se incruciseaza de seculi,
numai intre densele. Se stie ca dinastiile domnitoare
urmeaza a se crede de rasa superioara colorlalci mu-
ritori ; si deaceea nici nu se incruciseaza decat nu-
mai intre densele. Aceasta este causa principal&
pentru care, dupa cum a observat alienistul Esquirol,
boalele mentale sunt de sesezeci de on mai nume-
roase in familiile domnitoare cleat in masa popula-
 123

iunii.*) Se observa apoi ca., cu cat o dinastie este

mai veche, si cu cat incrucisarea a fost mai restrinsa,
cu atat degenerarea fisica si intelectuala este mai
mare in membrii acelei dinastii. Tot astfel s'a ob-
servat de unii cresc6tori de vite ca., o turma de vite-
in care nu se introduce niciodath, seminta streina,.
incepe de la o vreme a degenera.
Aceste fapte au fost contestate de catra unii :
D. Fr. Darwin a voit sa dovedeasca prin fapte
positive dace, in adever casatoriile intre rudeniile de
aproape produc sau nu degenerarea organismului.
Pentru acest scop, a stabilit mai antei, prin o meto-
cla care lass, molt de dorit, raportul care exista in
Anglia intre num6rul casatoriilor dintre veri Si intre
acela al casatoriilor celorlalte. De alts, parte s'a in-
format pe la spitalele de alierviti despre raportul ce
exista intre numerul bolnavilor acarora parinci cunt
veH si intre numertil celorlal %i bolnavi din acelesi
spitale. A gasit apoi ca, raportul numeric dintre a-
ceste doue categorii de bolnavi este aproape egal cu
raportul numeric dintre cele doue categorii cores-
pondente de casatoriT ; si a conchis ca casatoriile
dintre rude nu dau loc la generaiuni degradate.
Contra acestei conclusiuni voiu face observaciunile
urmatoare :
1°., D. Darwin, pentru a constata nunArul casato-
riilor intre yeti, a cercetat registrele starii civile si
a luat ca bash, suposi;iunea ca socii care au acela4.
*) Vezi : Ilistoire de la Creation naturelle par Haeckel, p. 162.
 12.4

nume de familie sunt in genere yeti. Lasand, ca

jum.tate din veri sunt rude de pe mama si prin ur-
mare nu pot aye acela§ nume de familie ; dar apoi
veri cu acela§ si flirt acelas nume sunt de toate gra-
dele. Insfir§it, cu toate compensaViunile si calculele
de probabilitate ce face d. Darwin, metoda d-sale nu
ne poate procura nici o §tiinta positidi asupra rapor-
tului numeric intre casatoriile dintre yeti §i intre
celelalte casatorii.
2°. D. Darwin nu One same, de incruci§arile legiti-
Tie §i nelegitime care au loc intre rudele acele care
stint legate intre sine, nu prin inrudiri legale, ci
prin 1eg.turi numai de singe. Intre rude de acest fel
(care in genere nu-si cunosc inrudirea) nu pot fi
ran incruci§arile chiar intre rudenii mai apropiate
cleat verii. Apoi, dace, va fi adev6rat ca. incrucisa-
rile intre rude produc degenerarea organismuiui, a-
tunci desigur c. degenerarea va fi cu ath.t mai mare
$i mai frequents, cu cat incruci§arile vor aye loc in-
tre rudenii mai apropiate. Astfel fiind lucrurile, cine
ne asigura ca marele numer de idioti si nebuni pe
care d. Darwin i-a pus pe socoteala casatoriilor din-
tre streini, nu vor fi dincontra fructul incrucisarilor
legitime si nelegitime dintre rudenii naturale sau le-
gale poate mai apropiate decat verii.
3". Degenerarea organismul se manifests nu numai
prin slabirea organului inteligentii, ci §i prin slabi-
rea a on carui alt organ. Prin urmare d. Darwin
nu poate sa bazeze cercetarile sale numai pe statis-
tica bolnavilor de creeri cu exclusiunea celorlalte
 125

boale. Mai mult cleat atata ; e mai firesc lucru ca

degenerarea organismului sa se vadeasca prin slaba-
ciunea general& a tuturor organelor. Insa, d. Dar-.
viin nu s'a pus sa caute in interesul cercetarii sale
nun-A-al Yi g-enealogia, nici> bolnavilor de prin toate
casele particulare, spitalele si ospiciile, nici a per-
soanelor slabe de constitutie sau bolnavicioase care
trec _de sanetoase. Asa dar, efectele incrucisarilor
ititre rudenii trebuesc cautate mai degrabg, aiure-
decat in spitalele de nebuni.
4°. Se poate ca in fapt doi veri incrucisandu-se,.
sa produca o genera ;iune viguroasa, pe and doue
rudenii mai indepartate sau chiar doi streni sa pro-
duca o generatiune mult mai degradata. Si in adever,
daca parintii verilor ce se casatoresc sunt esitl dirk
casatoria a doi indivizi apartinend la dou6 familii cu
totul deosebite, stabilite de exemplu in ten sau re-
giuni deosebite, atunci acestY parint't au baza unef
familii noue. Verii esitT din aceasta familia noun gi
prin urmare viguroasa, sunt ei insii vigurosi s tot-
°data prin casatoria for se comite pentru anteia oar&
in familia for imprudenta de a se incrucisa dou6
persoane de acelas stinge. Din aceste doue cause, ge-
neratiunea ce va esi din el, desi va fi mal putin vi-
guroasa decat ansii; totus nu va fi atat de dege-
nerate. Inca sa atrag-a. o bagare de same deosebita.
Dace din contra, parintii gi stramosii verilor sau ru-
delor ce se casatoresc, sunt ei ingii nascuti din casa-
torii intre yeti sau alte rude ; atunci se intelege ca,
degenerarea a facut deja mult progres in acea fa-
 126

milie, si ca cele de pe urma rude care se casatoresc

din aceasta familie vor produce o genera%iune foarte
degradata. Asa dar, nu e destul ca casatoricii sa, fie
yeti sau rude de alt grad pentru ca sa dee loc la o
generaOune atAt de degradata inc .t sa atraga. o ba-
gare de same. cleosebita. Se cere pe langa aceasta
ca casatoriile intre rude sa. fie de multa vreme prat-
ticate in aceeasY familie.
Din cele de mai sus results, ca. cercetarile si argu-
rnentatiunile d-lui Fr. Darwin nu sunt de loc con-
eludente.
Din contra, sunt multe fapte care dovedesc inteun
mod indirect ca casatoriile intre rude conduc la de-
generarea organismuluT. Intre aceste fapte, sunt ur-
matoarele :
Se stie ca la oamenY intre rudele (nu si afiniY) de
gradul anteY si al doile exista o antipltie sexuala asa
de puternica, Inca mai ca nu exists. casurl de incru-
cisari intre astfel de rude, cu toate ca ele vieVuesc
obicTnuit impreuna. Aceasta antiratie nu este, alta
ceva decat un mod de vadire a instinctuluY conser-
vator care opreste pe oamenY de a merge pe calea
degenerqiuniT organice. Cu cat doue persoane se
afia. la un grad de inrudire maY indepartat, cu atat
antipatia sexuala intre densele este maY mica psi sim-
patia sexuala. mar mare. Este adev6rat ca simpatia
sexuala intre dou6 rude este ceva marita si prin
faptul ca una din rude este crescuth in locuri si im-
prejurarY cu totul deosebite de acele in care a cres-
,cut cealalta ruda Astfel s'a vezut existand simpa-
 127

tia sexuala chiar intre fratY, and eY de micT au fost

resletiti si ratacitT prin lume far, ca sa tie unul de
existenta celuilalt. Dar aceste fapte nu fac cleat sa
confirme principiul general al adaptatiuniT. cacT toate
lucrurile find egale, cloud persoane se vor deosebi,
cu atat maT mult intre densele, cu cat vor fi trait
separat in mediurY maT deosebite ; si prin urmare a-
tuncT ele vor fi capabile de a procura pen tru pro-
creatiune materialuri cu atat maT deosebite unul de
altul.
Se stie asemene ca simpatia sexual, este cu atat
maY puternica si maT durabill .intre doud persoane,
cu cat ele se vor deosebi maT mult intre densele in
privinta constitutiunii, temperamentuluT, caracteru-
luT, coloarei ochilor si a peruluY, etc Acest fapt este
eara§T un mod de manifestare a instinctului conser-
vator care tinde a perfeqiona organismul sau macar
a conserve. pe cat cu putinta. perfectiunea luY. i in
adever, toate lucrurile fiind egale, copiiT care se nasc
din parinti deosebitY precum am spus mai sus sunt
totdeauna maT vigurosT, maY frumosT si maY inteli-
gentY decat copiiT nascutT din parintT care samena
prea mult unul cu altul.
Toate aceste fapte, dupe, cum se vede, sunt in ar-
monie cu principiile ce am stabilit in acest paragraf.
Despre Hibridism 0 despre sterilitatea 147,-
cruciferilor intre fling prea deosebite *) Nu
*) Vezi intre alte cArti : Origin of Species by Ch. Darwin qi
Histoire de la Creation naturelle par Haeckel, p. 130.
 I8
voiu intra in arn&iuntele acestor fenomene. ML voin
sill numai sa arat pe scurt ca. principiul general ce
am stabilit pentru adapta %iune se apnea si aid, si ca
el este poate singurul principiu care ne poate da pa-
na acum cheia acestor fenomene :
Prin funccionarea continua a organelor, parte din
forCele vitale ale fiincelor organice se useaza, la fie
care moment, si ese din equilibrul viecei. Fiindca.
impucinarea fortelor conduce la ruperea equilibrului
vital, deaceea in interesul conservaciunii vieCei, este
trebuinCa ca sa intervina in acest equilibru force no-
ue. Daca. fortele noue ce intervin sunt mai mici de-
cat forcele usate 1i elite din equilibru, ele vor servi
a umple numai o parte din golul lasat de forCele u-
sate. Cu chipul acesta ele vor face ca fiinCele or-
ganice sa degenereze mai incet Para de a opri cu
totul degenerarea lor. Dar dace, forcele noue inter-
veniente sunt destul de numeroase si puternice pen-
tru a umple tot golul lasat de forCele usate i Ana.
a constitui un prisos spre a fi adaugit la forCele deja
existente, atunci nu numai ca fiintele organice nu
vor degenera, dar anca ele vor merge progresind.
Aceste principii ne dau explicatiunea faptului urma-
tor : Daca doi indivizi de sex diferit se asamanit prea
mult intre dl nsii ; atunci incrucisarea for va da nas-
tere la o generaCiune mai pu %in viguroasa cleat den-
vii ; din causa ca deosebirea materialurilor procrea-
%iunii este prea mica, si deaceea ea da, nastere la (T
inriurire noun prea mica in comparaciune cu forCele
usate deja ale equilibrului vital care se transmits de
 129

la parinti la fiT. Daca Insa parintii se deosebesc mult

intre danii, atunci, din contra, flit vor avea mai
multa validitate pentru motivele expuse maY sus.
Dar de alts parte deosebirea Intre parinti nu tre-
bue sa fie din cale afara, mare ; caci, din principiul
general al adaptatiuniY tirre ca., Inriurirea noun prea
mare, in loc sa intareasca equilibrul vietei, grabe§te
ruperea tut Eats cum se poate explica aceasta in
special cu privire catra incrucisare ; copilul este re-
sultatul combinatiunii materialurilor de procreatiune
ce provin de la indiviziT de sex deosebit ce se incru-
ci§eaza. Aceasta combinatiune nu se face decat fiindca
este afinitate intre materialurile de procreatiune. Irma
in specie afinitatea nu exists decat Intre lucrurile a-.
semenatoare. Cu cat dar deosebirea va fi prea mare
intre materialurile de procreatiune, cu atat combina-
%iunea for va fi mai incomplecta ; panes cand ajun-
gem la un grad de deosebire la care combina%iunea
. nu mai are loc de fel.
Regulele de mai sus se pot resuma astfel : Daces
Incepem de la gradul la care indivizii ce se Incruci-
§eaza sunt cu totul asemonatori, atunci vedem ca.,
cu cat parintii se deosebesc intre sine, cu atat copil
sunt maY viguroV, §i au mai multa vitalitate, Dana.
cand ajungem la un grad de deosebire a parintilor la
care copiii capata mmthnul de vitalitate. De la acest
grad incolo vedem ca, cu cat parintii se deosebesc,
cu atat copiii sunt mai degenerati, panes and ajun-
gem la un grad de deosebire a parintilor la care nu
Y. Conte Teoria, Ondulatiund. 9
 130

se mai poate de loc genera copil. Gradatiunea care

incepe de la punctul unde se da, copiilor maximul de
vitalitate si se sfirseste la punctul unde incrucisarea
nu este de loc fertilA, este reprodusti incatva de ur-
matoarea experienta a d-lui Salter: *) El a examinat
aproape 500 oue produsk de diversele incrucisttri in-
tre treb speciT a genulurGallus si hibriziT lor. Parte
din aceste oue n'a fost de loc fertilisata. Majoritatea
for InsA a fost fertilizata. Dar in cea maT mare parte
din aceste din urma, embrioanele, sau an fost in parte
desvoltate si dupa aceea au perit, sau au ajuns a-
proape de maturitate, dar puisorii erau atat de slabi
incat n'au putut sparge coaja ouluT. Dintre puiiT nas-
cu%1, maT bine de patru cincimi au murit In cele de'n-
tai cateva zile ; astfel incat din cinci sute de oue a-
bia dou6,zec1 de puT au fost crescuti.
Daea deosebirea Intre dol indivizi de sex deosebit
este de tot mare, precum este aceea de exemplu, in-
tre mamifere de-o parte si insecte, de alts parte, a-
tuncT desigur ea incrucisarea este impedicath si de
obstacOle fisice.
CopiiT care se nasc din Incrucisarea a done specii
deosebite se numesc hi riaz. HibriziT vor avea mai
putinA sau maT multi, vitalitate, dupa cum pn.rintii
for se vor deosebi sau nu, prea mult Intre densii.
Dac5, deosebirea intre parinti este prea mare, atunci
materialurile de procreatiune nu se vor combina com-
plect intre sine. Cu alte cuvinte pArtile asem6natoare

1 VezT : Origin of species by Darwin, p. 249

 131

din acele materialur se vor combina ; ears. celeialte

nu. De acolo urmeaza ca hibridul va fi : sau un mon-
stru caruia iT lipseste cu totul unul, on mai multe
organe ; sau o fain complecta, dar slabanoaga si lip-
situ de multa vitalitate ; din causa a ea va avea lip-
stiri de combinatiuni generatorie in toate organele si
funcciunile vitale ; sau in sfirsit o fiinta complecta si
viguroasa de altmintrele, dar, care are unul sau Cate-
va organe slabite. Asa dar, in genere, hibriziY vor a-
vea mai pucina vitalitate deck parincii lor.
Daca hibrizii vor fi fiinIe complecte, desi vor avea
toate organele mai slabe deck parincii lor, totusi
vor putea da nastere la o specie noun, trainica, care
sa castige in viitor vitalitate mai mare. Insa pentru
aceasta trebue ca hibrizii nascuii din o pareche de
: parintY sa fie incrucisati cu hibrizii nasciiV din alte
parechi de parintY ; si, daca se poate, acesti din urma
sa fie nascuti chiar in o regiune deosebita. In con-
ditiunile aceste, care satisfac pe deplin cerintele prin,
cipiului general de adaptaciune, se pot crea specii
noun durabile. Este adeverat ca experimentele ce an
facut 'Ana acum naturalistii, i-au facut sa creada ca
hibrizii trebue in toate casurile sit se stingadupa una sau
dupa ckeva generatiuni. Insa aceste experimente au
fost reu acute. Caci, sau ca hibrizii au fost lasati sA
se incruciseze cu indivizi din speciile parintilor lor ;
sau ca hibrizii nascutl din aceeasi pareche de parinci
au fost silitT sa se incruciseze intre sine. Insa, in ca-
sul Ante, generatiunile viitoare ale hibriduluT vor sa-
mana din ce in ce mai mult cu specia parinteasca
 132

cu care se incruciseaza, pans cand se va contopi in

aceasta ; si aceasta se va intampla din causa ca la
fiecare generatiune viitoare dispare jiimatate din ca-
racterile specifice ale hibriduluY. Eara in casul al
doile de mai sus, generaiunile viitoare ale hibrizilor
IncrucisaV intre dansii vor perde din ce in ce vitali-
tatea, pang, se vor stinge cu totul; din causa ca In-
cruciserile se fac nu numal intre fiin%1 slabanoage,
dar anca si intre rude de anteiul si al doile grad.
Daca hibrizil vor fi fiinV de altmintrele complecte
i chiar viguroase, dar cu organele genera %iuniY atro-
fiate sau slabanogite, atunci de sigur ca e nu vor
putea da loc la o specie noun ; din causa ca va fi cu
neputinta de a face un pas mai d'eparte chiar de la
anteia generatiune. Astfel, din incrucisarea specieT ca-
lului cu specia magarulul esa hibridul numit catar,
care poate sa fie in alte organe chiar mai viguros
decat parintii sei ; dar care nu poate sa. procreezo.
Cea mai mare parte din felurile de hibrizT nu pot sa
constitue speciT trainice din causa imperfecciunii or-
ganuluT generator.
Emigriunea poate sa modifice toate efectele de
mai sus. Astfel, hibriziT nascuti din incrucisarea spe-
ciei oaeT cu specia capreT, nu sunt fecunzY, sau cv
totul fecunzT in ttrile noastre ; in timp ce el sunt cu
totul fecunzY in Chili, unde sunt cultivaV Intr'un scop
industrial. Inriuririle mediulul din Sara aceasta unite
cu inriuririle vechi 'ale patriilor primitive, se vede
ca au fa.cut sa creasca ceva asernanarea intre capre
diet. Dar casul cel mai frequent si mai explicabil
 133

este acela in care emigraciunea face ca indivizii, ra-

sole, speciele, sl se deosebeasca din ce in ce maT mult
si prin urmare incrucisarea dintre dansii sa. fie din ce
Yin ce mai nefecundit si mai impedecatl. Astfel, spe-
oia epureluY din insula Porto-Santo (Lepus Iluxleyi)
care se trage din caliva epuri de cash, de al( nostri
nascuV pe o corabie si apoT lasaci pe inalul insuleT la
1419, se deosebelte foarte mult de specIa epurelui
nostru de cash., ysi nicT nu se mai incruciseazl cu
dansa.
Se stie ca adversariT darwinismuluT, pentru ca sa
dovedeasca el speciile sunt fixe si immutabile, au in-
vocat i invoacl Inca fenomenele hibridismulul. ET
se incearca sa dovedeasca : 1) ca fecunditatea incru-
cisarei intro doi indivizY este semnul distinctly ca. a-
cesti indivizT aparcin la una si aceeasi specie ; 2) Ca
Dumnezeu a hotarat sl fie sterile, sau nefecunda in-
arucisarea speciilor, pentru a mentine puritatea aces-
tora. Dace, nu ar fi astfel, zic eT, atunci s'ar face o
astfel de amestecatura intre fiintele organice, incit
nu s'ar mai deosebY una de alta decat numaY asa
precum se deosebeste un individ de alt individ din
una §i aceeasi specie.
In privinta punctuluT ante, astazi este dovedit prin
nenumerate fapte positive cl fecunditatea sau nefe-
cunditatea incrucislrei nu este un caracter distinctiv
al specieY. Cad, dupe. cum am vezut si din cele de
mai sus, incrucisarea cate °data. poate fi fecunda chiar
intre genuri deosebite (capra si oaea) ; earl aka. data
nu este fecund, nicY chiar intre indivitii care apar-
 134

tin aceeasi specie sau Varietate (in casurile de ste-

1a
natate propriu zisa). In privinta punctuluY al doile,
am dovedit si voY dovedi Inca, ca fiintele organice
se deosebesc din ce in ce intre dinsele mai cu sama
din causa emigratiuniT ; ca cu cat deosebirile se
fac maT marl intre diferitele felurY de fiiince, cu atat
Incrucisarea este impedeca.ta Intre aceste felurI de
fi in te.

II. limigragunea.
Toate schimbarile periodice ale mediului in care
traesc flit-1'01e organice, contribuesc la prelungirea si
favorizarea vietei organice. Astfel sunt schimbarile
care provin din alternarea zilelor si noptilor, din
succesiunea anotimpurilor, din variatiunea in calita-
tea si cantitatea recoltelor anuale, din perturbatiu-
nile atmosferice, etc. etc. Insa, toate aceste schim-
bari, fiind in genere periodice, fac parte din elemen-
tele stabile ale mediului considerat intr'un lung spa-
tiu de timp. Deaceea, o viata organica care se ur-
meaza prea mult timp tot in acelas trediu, se famt-
liarizeaza de la o vreme cu toate elementele acestu-
ia ; si apoi, trebue sa inceapa a decade, in causa
ca in equiiibrul si lupta vietei nu mai intervene nice
e forta noun. Aceasta este causa pentru care, dupa
cum vom vede, on ce rasa, on ce specie de fiinti
organice care a trait multe veacuri in aceeasi locali-
tate, a trebuit sa peara de la o vreme; afara aumai
daca nu si-a schimbat habitatul prin emigratiune.
Este adevrat ca mediul corespunzOtor la un habitat
 135

flat se modifica, pe nesimtite, in intregul seu la-fie

care moment prin aceea el pamthtul imb6traneste
eecontenit, si-§i schimba constitutiunea generals la
e-ce moment ; dar se pare ca aceste.schimbari con-
stitutionale ale pam'entului sunt prea incete r i pria
mid in comparatiune cu rapezeciunea evolutiunii fi-
irelor organice propriu zise. Deaceea aceste din ur-
rna sunt nevoite a emigra pentru a-si procura ele
blade variatiuni destul de maxi si de rOpezi spre a
pute sa progreseze.
Din principiul general al adaptatiunii results, ca
eri ce rasa, de ninti organice care emigreaza. si se
stabileste intr'un habitat putin deosebit de cel pe
care it paraseste, incepe o viata noun.; ca, din mo-
mentul emigratiunii ea incepe a percurge o curbn.
suitoare, urmata de o curbs. coboritoare ; si ca ea
sfirseste prin a se stinge chiar cu totul, daca nu mai
paraseste pe urmk niciodata noul s6u habitat. Sa
vedem acum daces aceste resultate sunt confirmate
de fapte positive :
I Daces. cercetam trecutul fiintelor organice din
regnul vegetal, vedem ca. toate acele fiinti acarora
istorie o cunoastem cu siguranta sunt originare din
alta localitate decat din aceea in care le gasim as-
tazi. De alta parte vedem ca toate aceste fiinti fac
actual mai mult progres in noua for patrie decat in
cea. veche ; afara numai daces deosebirea de mediu
intre vechiul si noul habitat nu va fi prea mare.
Astfel, vedem ca usturoiul, sparanga. spanacul, alu-
nul, nucul. gut6u1, cire=ul cu visinul, a?rudul, persi-
 136

cul, merul, p6rul, prunul cu perjul, smochinul, mas-

linul, platanul, castanul, luterna, graul, hrisca, sacara,
lintea, bostanul, zamosul cu harbuzul, lamaiul, etc.,
sunt venite in Europa din Asia occidentals. Canipa,
fasolele, castanul selbatic, portocalul, etc., sunt origi-
nare din India. Cafeaoa originara din Arabia creste
cu mai multa vigoare in Java, in Brazilia si in
Martinica. Papusoiul, originar din Mexico, rodeste mai
bine in Europa meridionala §i in State le-Unite din
America. Tutunul, originar din Brasilia, merge mai
bine decat acolo in State le-Unite din America si in Eu-
ropa. Via produce mai bune calitaci de yin si are mai
multa vitalitate in Europa decat in Asia, locul seu,
de origine. Ardeiul, patlagelele, originare din Ame-
rica meridionala, cresc mult mai bine de cat-va timp
in Europa meridionala. Se zice ca burueana numita
'Icier& a fost introdusa in Romania abia pe la 183o
de catra invasiunea Rusilor, care aduceau pe cozile
cailor lor cornuti (fructele holerei) tocmai de la Don.
Astazi adeasta burueana acopere toate imprejurimile
drumurilor si locuin %elor din Romania, si are mai
multa vitalitate decat on ce alta burueana cunoscuta
pe la noi. 0 mulOme de plante europenesti, $i mai
cu sama baghina (cinara cardunculus) §i cate-va specii
din genul sardonul (carduus) sunt astazi, zice d. Ch.
Darwin (origin of species) plantele cele mai comune
pe campiile republicei La Plata, unde acoper aproa-
pe exlusiv intinderi de leghe intregi in lung. Ase-
mene sunt in India, zice tot d. Darwin (toc cit.),
plante care au fost imp ortante din America, si care
 137

astazi cresc cu multA vigoare de la capul Comorin

pan. la muntii Himalaya. Se observa apoi ca., pintre
vegetalele cultivate in America qi Oceania, tocmai
a.cele sunt mai viguroase, care sunt originare din lu-
mea veche.
2). DacA cercetam trecutul fiintelor din regnul a-
nimal, gAbim acela§ resultat ca mai sus. Eata cateva
exemple : Oile, caprele, boil, caii si in genere toatq
animalele noastre domestice sunt originare din Asia;
dupA ce au trait mil de ani in Europa, au fost in-
s'i
sfirsit introduse in America si Australia. Este de
observat insa, ca in Asia aceste animale sunt rela-
tiv rare, si apoi sunt foarte supuse la tot felul de
boale care le stArpesc ; ceea ce dovedeste ca ele sunt
acolo foarte inaintate pe curba scoboritoare a undei
lor.
In Europa aceste animale sunt mult mai viguroa-
se si mai fecunde in reproductiunea for ; dar i aici
epizotiile devin din ce in ce mai dese si mai indArAt-
nice ; ceea ce dovedeste ca puterea de vitalitate a
animalelor noastre domestice se afla in decadenta.
Tot aceste animale insA se bucurA in Australia §i
America de o vitalitate extraordinarA, atAt in privin-
ta puterel de a se fecunda prin incrucisare, cat si in
privinta puterel de a resista la boale. Gusganii,
cari se afla astazi in Europa, sunt veniti din Asia
nordicA. Ei an cucerit Europa alungand si distru-
end pe gusganii, cari stapaneau °data. aceste locuri.
Gusganii si soarecii care infloresc asa de mult in lu-
rnaa noun, sunt descendintii a cator -va strAmosi, care
 138

au plecat din Europa si au traversat nceanurile as-

cuni fiind in calele corabillor de comerciu. In an-
ticitate zice d. Buchner (Force et Matiere), nu erau
cai de loc in Arabia, uncle exista astazi cea mai fru-
moasa rasa de aceste animale ; si in Africa nu exis-
ia.0 de loc candle. Vra sa, zica aceste animale au ve-
nit acolo de aiure. pu cat o rasa este mai b6trana,
cv atat ea resista mai putin la inriuririle vatatna.toare
u.n afara si 1;t boale: aceasta este causa, ca in Asia
isbucnesc mai toate boalele epidemice ale animalelor
superioare, si ea de acolo sunt aduse in Europa, du-
pa cum se zice, prin contagiune sau prin miasme ;
insa, aceste boale astfel comunicate devin din ce in
ce mai putin ucizatoare, cu cat inainteaza spre apes
din causa ca ele au a face cu rase din ce in ce mai
viguroase.
3).Daca insfirsit cercetam trecutul raselor ome-
nesti si al natiunilor, vedem ca fie care din ele a
trehuit sa is nastere in urma unei emig-rac4ini. Ast-
fel, Egiptenii vechi erau originari din Etiopia ; sta-
tele antice din Asia-Mica erau formate din popoa-
re venite de la rasarit sau de la nord ; Evreii vechi,
inainte de a fonda statul lor, fusesera in Egipt ;
Grecii vechi erau veniti din Asia mica ; Cartaginejii
se trageau din colonisti fenicieni ; Romanii vechi e-
rau compusi din o inultime de popoare, venite toatc
tie la orient ; (}alii vechi erau veniti de pe valea
Dunarei ; Germanii vechi, inainte de a sosi in valea
Dunarei, locueau pe langa Vistula si pe langa Bat-
tica ; califaturile arabe din evul media au fort ii
 139

mate de emig-ratii din Arabia ; Turcia de astazi a

fost fondata de Turcomanii veniti din Tartaria :
Frantia a luat nastere in urma invasiunii Francilor:
Anglia datoreste existenta sa emigratiunilor acute
in insulele britanice de catra Saxoni, -Angli, Danexii.
si Norrnanzi ; toate celelalte state din Europa an luat
nastere in urma unei emigratiuni, intOmplate in evul
mediu ; toate natiunile si statele noue din c merica,
din sudul Africei si din Australia sunt fun date de
colonisti Europei, cari au emigrat in timpurile mo-
derne ; si asa mai departe.
Este de observat ca, in. toate casurile suscitate .si
in altele de asemene, poporul care a vietuit foarte
.. multi vreme in aceeasi tarn, a ajuns totdeauna la a-
sa decadere si slabiciune, incat n'a putut niciodata
resista emigrantilor, care veneau peste densul. Ast-
fel, chiar Romanii, poporul de fer al anticitatii, a
trebuit sa ajunga la asa disolutiune, incat sa cad
sub loviturile unor horde nedisciplinate. -- De alta
parte este de observat, ca on ce popor care a emi-
grat a capatat totdeauna mai multi vigoare, dealt
aceea pe care o avea in patria sa originara ; si ca
totdeauna a dat nastere la o viata noua, avEnd
*oua. curba suitoare §i o noua curba scoboritoare.
Astfel Arabii, care in Cara for originara sunt de multe
mii de ani in decadenta si in neputinta de-a aye Fi
a manifesta oare-care cohesiune si energie nationals.
au fost cu toate aceste in stare, iadatd ce au treemt
in alte reyiuni, sa formeze acele califaturi puternice
din evul mediu, care au dat nastere la o viata natio-
 140

nal si la o civilisatiune cu totul noul. In adever,

este foarte interesant si instructiv faptul ca, pe .c6.nd
.A.rabii ce emigraserl constitueau o viata socials noug.,
acareia suflet era, se nice, religiunea lui Mohamed ;
tot in acel timp Arabi, care nu se departasea de
locurile sfinte ale Mahomedanismului, de la care pri-
meau, prin urmare, mai direct inspiratiunile religioa-
se; au remas cu toate aceste tot asa cum erau de
tnii de ani, fA.ra a primi decat o schimbare nominal.,
ear nicidecum o schimbare efectiva. Aceasta dove-
deste inriurirea religiunei asupra unui popor este
foarte mice, in comparatiune cu inriurirea emigra-
tiunii.Fenomenul ce am ar6tat in istoria Arabilor,
se poate observa mai mult sau rnai pu%in bine in
5storia tuturor popoarelor.
Observatiunile ce am facia aici in privinta emigra-
iiunii natirmilor, se apnea' si la emigratiunea tuturor
animalelor i plantelor.
Pang aici am citat numai exemple de rase si spa-
aii, acarora trecut ni este cunoscut cu siguranca.
Despre .celelalte fiinti organice nu avem dovezi isto-
ice, ca ar fi venit in habitaturile actuale dintr'o altg.
tatrie originara. Elsa dovezile istorice, care ne lip-
tesc, sunt inlocuite, mai antei prin dovezi ce resulta,
lin paleontologie, prin probabilitatea ce results dix
aptul c, migraciunea se observ5. actual .i sub dife-
ite forme la toate fiincele organice. Eats expunerea
.cestor dour feluri de dovezi.
i) In fie care localitate de pe parnent se ga.sesc
of felul de fiinti organice astazi existente in tot fe-
 141

lul de zone ale pamentului. Astfel, de exemplu, in,

paturile geologice din zona friguroasa si din cea stem-
parata gasim fosile de elefanV si de alte fiinti orga-
nice, ale carora specii nu mall pot trai astazi in stare
selbatica decat in zona torida. Aceste fapte dovedesc.
ca prin fie care localitate au trait, in intervale mai
!milt sau mai putin indepartate, tot felul de specii
de fiinci organice ; i ca. fie care din aceste specii s'a
retras de la o vreme incet-incet de pe locurile care
le ocupa odinioara.
Din faptul ca, s'a gasit, de exemplu, elefan0 fosili
in Europa, unii au conchis indata. : ca. pe vremea pe
c.nd traeau acei elefanti antedeluviani, a trebuit s
fie cald in zona stamparata. si in cea friguroasa in-
tocmai ca in zona torida de astazi. Voiu face ins a. ob-
serva %iunea ca, °data, ce s'a admis ca buns. teoria e-
voluciunii pentru formarea speciilor organice, atunc
nimic nu se mai opune la presupunerea, ca elefantii
erau deprinsi odata a -trai in climele reci, si ca. ei a
veau poate pe atunci chiar bland. De alts, parte, ni
mic nu ne impedica de a presupune, cs. elefanii s'at
retras incet-incet catra ecuator ; intocmai precum iz
timpurile noastre istorice leul, care odata se gases
pana si in peninsula balcanica, s'a retras din ce iI
ce spre ecuator ; si intocmai precum zimbrul s'a re
tras si se retrage necontenit catra nord. De aici si
vede ca. nu este cu neputinta de a admite alta ex
plicatiune decat acea cs. fiincele organice antedeluvia
ne ar fi fost necontenit alungate din habitatule lo
originale prin schimbarea mediului. Ba din contra
 112

vom fi nevoiVT sä admitem aka explicEqiune, indata

re ne vom aduce aminte ca, dupa cum s'a dovedit
in timpurile din urma, schimbarea mediului s'a Pacut
in totdeauna pe nesihttite in milioane de ani ; asa
incat fiincele organice au avut mai mult cleat timpul
trebuincios, spre a se adapta la schimbarile de me-
diu provenite din evolu %iunea geologic, a pam6ntu-
lui. Si apoi toate faptele dovedesc ca fiintele or-
ganice au nevoe de schimbarile geologice ; si tocmai
deacea ele emigreaza. necontenit. Astfel incat, nu me-
diurile ce variaza alunga pe fiincele organice ; ci
tocmai fiincele organice sunt acele care, pentru tre-
buit.qa de a varia, parasesc mediurile ce intarzie
prea mult de a se schimba, si se due sa se aseze si
sri. se. -aclimatiseze in habitaturi deosebite de acele pe
care le parasesc.
Dar insfirsit, on care ar fi causele, care in tirnpu-
rile antedeluviane au facut pe fiincele organice s pa-
raseasca. necontenit habitaturile lor, destul este pen-
tru nthment sa constatam faptul acestei parasiri de
habitat.-- Nu se poate zice cii speciile de fiinti or-
ganice antedeluviane au perit cu totul pe loCurile a-
cele uncle gasim astazi fosilele lor.; si ca. nu suntem
nevoici a presupune emigrarea lor. Caci, afara nu-
mai dace nu vom presupune, ca fie care specie de fi-
inti a fost creata. aparte si de-a intregul, trel-me sa
admitem cr speciile actuale de fiinti se scoboara dirt
speciile antedeluviane. Prin urmare fiintele antedelu-
viane n'au putut sa pearl, cu totul ; ci au trebuit sa.
dee nastere la mostenitori din ce in ce mai transfor-
 113

maVi, pana ce au ajuns sa produca pe fiin;ele orga-

nice din zilele noastre. Insa, daca din examinarea
fosilelor si din comparaViunea for cu fiintele actuale,
gitsim ca o specie de fiin#, care traesc astazi la ectt-
ator, se scoboara dintr'o specie antedeluviana a carei
remasituri se gasesc aproape de pol, .trebue desigur
sa admitem ca acesti stramosi antedeluviani, nu nu-
mai ca au parasit habitatul for friguros, dar a au
trebuit sa emigreze succesiv in mii si mii de habita-
turi noue in timp de milioane de ani, Ora ce au a-
juns astazi la ecuator. Asa dar paleontologia ne do-
vedeste, a in toate timpurile fiintele organice au e-
migrat necontenit.
2) Migra%iunile se observa in zilele noastre, sub
ochii nostri, si sub diferite forme, la toate fiiircele or-
ganice fara distinqiune. Ele se impart, in privin%a
mijloacelor de transport, in active si pasive. Migraci_
unile active joaa cel mai mare rol la animalele care
pot merge, sbura sau inota, precum sunt mamiferele,
paserile, penis, insectele, etc. Acest fel de niigra-
iuni se observa cateodata chiar la vegetale : multe
plante acuatice inoata in juneca for intocmai ca ani-
malele inferioare inainte de a se fixa ; multe plante
terestre, din acele care se tgresc pe parnent, isi fi-
xeaza ate o radacina noun la fie care pas, si astfel
se tot departeaza de locul primitiv. Cu mult mai
importante deat acest fel de migra%iuni sunt migra-
tiunile pasive. Aceste din urma se fac mai cu sama
prin ajutorul apei si. aerului. Arbori, butuci i buru-
ene, sunt adese smulse din munti de catra fluvii qi
 144

conduse pana la ocean. Ins a, adese intre radacinele

$i ramurile plantelor astfel tarite de puhoae, se afla.
numerosT locuitori care iau parte la aceasta emigre.-
tiune pasiva : scoarta atborilor este acoperita de
muschi, de bureti (lichen') si de insecte parazite ; in
bortele scoar%ei se ascund insecte, arachnide, ,i chiar
mici reptile si mici mamifere : in terna care se tine
de radacini, in colbul gramadit in cr6paturile scoar-
%ei se gaseste multimea de germeni de mici ani-
male si de mici plante. Daca, acum arborele, care
pluteste pe app., se opreste la. un mal str6in, sau la
o insult, indepartata, atunci oaspe %ii cari fart, voea
lor au luat parte la lunga calaorie, parasesc vehicu-
lul lor, si se stabilesc in noua lor patrie. Apoi v6n-
till ridica pretutindene si necontenit in aer organis-
muri usoare, mici animale, midi plante, dar mai cu
sama germenii lor, ouele si semintele lor, si apoi be
imprastie departe pe uscat sau pe mare on pe fluvii.
Colbul de pe drumuri si de pe acoperemintele caselor,
pa.turile cele mai subtiri de pament de pe campuri si
de pe albiele uscate ale riurilor, contin milioane de ger-
meni si- de mici organism uri. Multe din aceste mici plante
sau mici animale pot sa se usuce f'ara a muri, si a-
poi sa se trezeasca din nou la viata, indath. ce
sunt muiete. Acest fel de fiinti organice pot sa fie
transportate la distance foarte mari, mai cu sama cu
ajutorul v6ntului. Stoluri de paseri sau de insecte
sunt cateodata rapite de tempesta din Europa si du,
se tocmai in America ; sau sunt rapite din America
si duse tocmai in China, Dar odath cu aceste paseri
 14i

sau insecte care tree de la un continent la altul, mai

caletoresc si o altg sump, de alte fiin0 organice, pre-
tum :parazi-ci ce trgesc pe aceste animale, si rnicele
organismuri sau germinii care se gesesc in glodul
uscat ce adereazg la picioarele sau la pantecele pa-
sprilor caletoare.*)
Considerand acum, cg migratiunea este un fenomen,
,care se observe. in zilele noastre la toate fiii4ele or-
- ganice, fgra. excepOune ; cg toate fiintele organice
din zilele noastre, acerora trecut ne este cunoscut
cu sigurarrca sunt originare, prin ele sau prin stra-
mosii lor, din alte locuri, de unde odinioara au emi-
grat si au venit de s'au stabilit in habitatul lot- ac-
tual ; si ca. chiar fiinVele organice antedeluviane s'au
-comportat in privin %a emigr4unii tot ca fin %ele dn
zilele noastre, precum resulte. aceasta din observacin-
nile ce am facut mai sus asupra paleontologiei; consi-
der-And, zic, toate aceste, me cred in drept de a propune
ca pe deplin doveditg urmgtoarea si Anteia lege a emi-
graOunil :
flri ce /iinfa organicd care locuefle sau a locuit in-
tr'un loc dat, este originard, prin ea insdfi sau prin
strdinoii sei, din o did localitate.
Dacg acum, pe langg toate faptele si consiclera0u-
nile de mai sus, voiu mai adaoge :
Consideratiunea ca schimbarea necontenitg de
*) Pentru descrierea pe larg a felurilor de migratiuni vezi :
Ilistome de la Creation naturelle par Rachel (de unde am extras
descrierea de mai sus), Origin of species by Ch. Darwin, Ch.
XI and XII.
V. Conta, Teoria Ondulatiunei. 10
 146

habitat trebue sa fie o condiiune indispensabill a

continuarii §i evoluciunii vieVei organice pe pament,
de vreme ce ea se observe. la toate fiinVele organice;
qi 2) ConsideraOunea ce aceasta ipotesa este singura
conforma cu principiul general al adaptaciunii ; atunci
cred ca pot propune eara§i ca deplin dovedita urrna-
toarea si a doua lege a emigraciunii.
Ori-ce specie de flinji organice neatarnate,*) daca nu
mai schimba de loc habitatul in care se Oa, se stinge
de la o vreme, dupa ce a percurs o unda corespunz&
toare acelui habitat. Eara pentru ca ea sa dee nasstere
la alte specii none fi sa continueze astfel evolutiunea
vigii organice de pe pament, trebue sa emigreze din eand
in cand.
Din aceasta lege resulta, ca lipsa de emigraciune
este o causa de decaden0. §i de peire a speciilor §i
varieta4ilor organice, imbetranite in acela4 habitat.
Eat cateva exemple practice, care vor mai corobora
acest adever
In Europa era odatit in floare specia zimbrilor.
Astazi aceste animale abia se mai gasesc prin padu-
rile Poioniei i ale Caucasului. ei se raresc si se
sting pe zi ce merge, cu toate ce. padurile in care
stau ei astazi, reman neschimbate §i ca ei sunt ocro-
ti %i prin regulamente administrative contra venatori-
lor. Causa este ca, in starea actuate. a Europei, zim-

* Zip neattirnate, pentrucif prin cuvental acesta se esclud ee-

celulinele, acaror intrunire constitueale corpurile vegetalt-
1 ulele §i
lor §i animalelor, §i despre acaror emigrare sau neemigrare na se
poate zice :Inca nimica cu siguranta.
 II7
brul nu are unde emigra pentru a-si g.si un habitat
nou cu un mediu pufin deosebit de mediul habitatu-
lui seu actual. Ori unde ar emigra el astazi, s'ar ex-
pune la o deosebire prea mare de mediu ; si aceasta
l'ar ucide ; deaceea este nevoit sa stee pe loc. Insa
si lipsa de emigrare it conduce tot la peire. Specia
zimbrilor, cred ca. numai a.tunci ar reinvigori, cand
ar fi transportata de catra. oameni in padurile Ameri-
cei.Ceea ce s'a zis despre zimbri se poate zice des-
pre castorii din Europa, despre crocodilii din Nil,
despre rinoceri si hipopotami, despre lei ; caci toate
aceste specii se raresc si se sting din causa ca. nu
gasesc loc unde sa emigreze, fara. a se expune la o
variaViune prea mare de mediu. Desigur ca si in
timpurile antedeluviane an fost fiinti organice scrim-
torate tot astfel, si care au trebuit sase stinga cu
totul, si O. ne lase remasitele for fosile, far , a ne
lasa si urmasi in via%.. Din speciile, stinse astfel,
trebue sa faca parte acele fosile, care nu au decat
un raport foarte indepartat cu fiintele organice din
timpurile noastre. Intre astfel de fosile si intre spe
ciile organice din zilele noastre, nu se vor pute, deci,
gasi niciodata urme de fiinti intermediare.
D. Ch. Darwin a luat sama, ca. in insule organisa-
%iunea plantelor $i animalelor este totdeauna mai
pu %in inaintata $i mai putin perfecta decat pe conti-
nente. El crede ca aceasta se datoreste imprejurarii,
c selec(iunea naturala s'a exercitat acolo asupra unui
Rimer prea restrins de indivizi de aceeasi specie.
Eu, dincontra, cred ca selectiunea naturala, dupa, cum
 148

voiu dovedI si mai departe, nu are nimic a face aici;

si ca., daces in insule fiin %ele organice sunt mai ina-
poete sou chiar in decadent,, aceasta se datoreste
imprejurArii ca, emigratiunile se fac acolo mult mai
rar si mai greu decAt in regiunile de pe continente
intinse.
Aici mai sus am vezut efectele lipsei de emigra-
Vune. Sa vedem acum pe acele ale ernigratiunii :
Ernigtatiunea se face in mai multe teluri. C.teo-
data to ;i locuitorii de aceeasi ras5. dintr'un habitat
dat pleaa, cu gramada spre a-si gnsi alth. patrie. A-
cest fel de emigrare s'a intemplat cateodata cu na-
tiunile omenesti ; si se pare a. s'a intemplat si cu.
venirea din Siberia a guzganilor, care stgpanesc as-
tAzi Europa. Dar felul cel mai obicInuit de emigrare
este urmatorul : din rasa care ocupd. un habitat oare-
care, indivizii emigreaza., ca sl zic asa, numai cate
unul-unul si pe nesimtite; astfel incAt masa cea mare-
a indivizilor rasei sth. pe loc. Asa se face emigrarea
active, si pa.siva a tuturor plantelor, a tuturor ani-
malelor inferioare, si in genere a animalelor supe-
rioare. Asa s'a facut si se face Arica emigratiunea
Europeilor in America sl Oceania. In acest de
pe urm5. fel de emigratiune se poate zice cg, ra-
sa din habitatul originar se imparte in doue pIrti ;
din care o parte emigreaz6. pentru a constitui o
alta ras5, cu o undl noun. ; eart cealalt1 parte-
remane de se stinge in vechiul habitat. Partea
care emigreaz5. intr'un habitat nou incepe o viata.
noun, ; fiindcl in equilibrul §i in lupta vietei sale in-
 149

tervin force noue, provenind de la conditiunile ceva

deosebite ale habitatului nou, deaceea emigrantii vor
constitui o rasa noun care va merge progresand pe
cat time va %in e curba suitoare a undei sale ; si a-
poi va decP.de incet-incet pe curba scoboritoare, pang.
la extincciune. Dar si aceasta noun rasa., inainte de
a se stinge, va da nastere prin emigra %iune la o alta
rasa, si mai noun, care asemene va avea unda sa.
Aceasta din urma rasa earasi va da nastere la o alta
rasa , si asa mai departe pang la nesfirsit. Este bine
inceles a din aceeas rasa, pot sa plece deodata sau
succesiv mai multe grupuri de emigranti care, stabi-
lindu-se in habitaturi deosebite, sa dee nastere la mai
multe rase surori.
Deaici se vede ca prin emigraciune se da hastere
la un fiu intocmai ca si prin incrucisare. De pilda,
o rasa care locueste de la nasterea pana, la moartea
sa in habitatul a, dit na§tere prin emigraCiune, in de-
curgerea vietei sale, la una sau mai multe rase fiice
pe care le trimite in deosebite habitaturi b, c, d, etc.
Apoi fie care din aceste rase-fiice va da nastere la
alte rase-nepoate ; $i asa mai departe. Cu chipul a-
cesta succesiunea din tan. in fiu a raselor, ocasionate
de emigra %iune, formeaza o insirare de unde pe care,
in capitolul I al acestui studiu am numit-o cu un
termin destul de impropriu succesiune de actiuni fi
reaciiunci. Aceasta succesiune este representata in fi-
gura ABC prin insirarea undelor ade, de f, efg, etc
In aceasta insirare de unde se presupune, ca on ce
rasa noul este formata de emigranCi care se despart
 150

de rasa-mama in timpul in care aceasta se afla in punc-

tul culminant al undei sale ; astfel incat, in insirarea
acestor quasi- generaiuni, punctul culminant al rasei
precedente coincide cu inceputul curbei suitoare a
rasei urmatoare, si punctul culminant al acesteia co-
incide cu sfirsitul curbei scoboritoare a celei de'nt6i.
In realitate lucrurile nu se petrec chiar asa de ma-
tematic exact. Dar este adeverat, cu toate aceste, ca.
emigratiunile adeverat fecunde au loc totdeauna in
timpul in care rasamama. se afla, in floarea Orstei
sale si in plink. vigoare. Astfel, de exemplu, Cartagina
vechie a lost fundath. de colonisti esiti din Fenicia,
pe and aceasta. din urine, se afla, in floare ; coloniile
grece§ti din anticitate au fost fundate in asemene
condiciuni de metropolele for ; nouele rase care s'au
format in America, in Australia si in capul de Buna-
Speranta cu sange european sunt elite din popoarele .
europene in timpul cand aceste se aflau in v6rsta cea
mai viguroasa.; etc.
Este probabil ca, precum un individ omenesc, de
exemplu, produce prin incrucisare copii cu atat mai
multi si mai vigurosi, cu sat el se afla, mai aproape
de punctul culminant al undei sale ; tot asa si o ra-
sa va da nastere prin emigrare la rase noue cu atat
mai multe si mai pline de vitalitate, cu c.t ea insasi
se va afla mai in putere si floarea verstei sale. i
earasi, precum fecunditatea incrucisarii individuale
scade si dispare, cu c.t individul este mai aproape
de prima copilarie sau de ultima betraneta ; tot asa
§i fecunditatea prin emigrare a raselor va fi cu at .t-
 151

mai mica, cu cat rasa-mama va fi mai departe de

punctul culminant al undei sale. Aceasta se pare ca
ar fi causa ca. rasele resimb6tranite din Australia si
Africa nu mai pot emigra de loc ; a rarele emigra-
tiuni la care mai dau loc cateodata betranele popoa-
re ale Asiei centrale si orientale nu dau nastere la
rase viguroase ; ca. Chinejii, cari din causa saraciei
celei mai cumplite sunt nevoiti sa emigreze in Aus-
tralia sari America, se reintorc in patrie indata ce
aduna, cateva parale pentru a-si asigura satisfacerea
trebuintelor celor mai urgente ale vietei ; ca. Spania,
din care odinioara, esiau torente de colonisti pentru
America, astazi trimite peste hotar foarte putini emi-
granti, si Arica numerul acestora se micsureaza din zi in
zi; etc. De aka parte, se pare ca. versta prea frage-
da a raselor ar fi fost causa ca, viguroasele popoare
europene, care in timpurile moderne au trimis in lumea
noun. a4a de multi emigranti colonisti, nu au dat cu
toate aceste nastere la nici o emigratiune, in tot timpul
cat a trecut de la invasiunea barbarilor si constitui-
rea statelor europene pana, la inceputul timpurilor
moderne, deli lumea vechie era destul de larga $i
destul de deschisa. Pentru toate aceste consideratiuni
de mai sus, cred ca. este destul de probabill existen-
ta acestei a treia lege a emigratiunei :
Rasa-mama va produce prin emigratiune rase cu a-
tat mai multe fi mai viguroase, cu cat ea instifi se a/la
 1i2

mai aproape de punctul eulminant al undei sale. *)

Tot ceea ce am avan,sat pans, aici se afla in stricta
armonie cu principiul general al adaptatiunii. Elsa,
trebue a se observa Cl resultatele ce am indicat mai
sus pot sa. fie modificate mai mult sau mai putin
prin incrucisare, sau prin alte cause care fac sa in-
tervina forte nou6 in lupta Si equilibrul vietei.
Este de observat, ca toate fiintele organice in ge-
nere au emigrat de la rasarit la apus. Astfel, mai
toate plantele din Europa, toate animalele, Si toate
natiunile europene, acarora trecut ni este cunoscut,
an venit din Asia centrals, in Asia occidentals, si de-
acolo in Europa ; apoi de aici au trecut in America,
si in sfirsit in Australia. Ba ce e mai mult, se ci-
teaza adese exemple de stoluri de paseri sau insecte
care, fiind rapite de furtuna, sunt transportate din
Cropa sau Africa pang in America, sau sunt luate
de pe coasta occidentals a Americei si duse tocmai
in China ; dar niciodata citandu-se exemple de astfel
de stoluri, care ar fi fost aduse din China in Ame-
rica, si din America in Europa sau Africa. Curen-
turile de emigratiune merg cate,odata dela nord spre
sud, alts, data de la sud spre nord, dupa cum sunt
conduse in aceste directiuni de cursurile fluviilor, de
directiunea \Tailor versaturilor, etc.; dar cu toate
aceste, tendinta constants directiunea finals a
acelor curente de emigratiune este totdeanna de

*) La aceasta lege nesig,urit face deja exceptiune rasa ara1,1

care a dat navtere la califaturile din evul mediu.
 153

rbsii.rit la apus ssi niciodata. de la apus la rb.sa_

rit. La aceast6. regula n'au facut exceMiune cleat
cdteva plante cultivate, care au fost si ele introduse
de rran. de om din America in Europa si Asia.
Apoi, incat priveste emigra#unea oamenilor, se pare
cb. nu este alt5. sxcep%iune bine constituita cleat
formarea rasei romanesti in urma colonislrei Daciei
cu Romani ; *) ln.sAnd a zice, c. si aceasa rasa. este
formata, in parte de emigran# Slavi venicY de la
rasArit la apus peste colonistii romani. Dacb, vom
considera insa,.c5. rasa romaneasca. a avut si are rela-
tiv pu.tita cohesiune 31 vigoare, dupti cum voiu do-
vedi aceasta mai departe, sic area pu %ina vigoare
pe care o are trebue sa. provin6, din niultele i va-
riatele incruciseri ce a avut cu un mare nun-ir de
rase straine ; data., insfirsit, vom considera ca, toV
colonistii trimisi in pat-tile orientale de atr5. Feni-
cieni, de Romanii vechi, si de alte popoare, au fost
absorbiO cu totul de catra. indig-eni ; dac6., zic, vom
considera toate aceste, ne vom convinge c6, emigra-
%iunile de la apus la rasArit nu par a fi fecunde, ca
si cum le-ar lipsi o eonditiune necesarei pentru_ emi-
graiune. Pentru aceste considera %iuni cred en, putem
admite ca foarte probabill urmatoarea si a patra lege
a emigraOunei :
Curenturile de emigratiune, defi fac zigzaeuri prin
misceirile lor, cdnd inspre- nord clind inspre sud, au
*) Cat despre coloniile din Asia mica ale Grecilor antic i, nu
se poate sti cu siguranta, data ele au lost formate in majoritate de
eraigranti din Europa, sau data nu cumva mai degraba Grecii
din Europa erau emigranti trimisi in Europa de catrii asa zisele
celonii grecesti din Asia-
 154

tottgi o tendin(d fi o directiune finale de la rdsdrit sere

apts.
Este de observat, O. tot in direciunea aceasta se
face miscarea aparenta a soarelui, a lunei si a tutu-
ror astrilor ; si mai cu same, cn tot in aceasta di-
recciune merg curenturile electrice ale parnentului,
find acest din urma considerat ca un enorm electro-
magnet. Trebue sa fie dar o corelaiune strinsa, in-
tre aceste fenomene fisice de-o parte, si intre emi-
gratiunile fiin ;elor organice de alto parte.
Inainte de a termina aceasta materie, voiu cita aici
oele trei legi ale lui Moritz Wagner din Munich asu-
pra emigra %iunilor, singurele legi, pe cat stiu, care
au fost pana acum formulate in aceasta materie,*)
1) Cu cat suma deosebitilor de mediu, cu care fi-
intele organisate se gasesc in contact cand emigrea-
z6. intr'o regiune' noun, este considerabila, cu atat
variabilitatea inerenta on -carui organism trebue sa
se arate cu mai multa energie.
2) Cu cat aceasta variabilitate exagerata a orga-
nismurilor va fi tulburata mai putin in neincetata sa
metamorfozare prin amestecul cu numerosi emigranti
intarziitori ai acelias specii, cu atat natura va reu§i
mai bine sa formeze none varietaVi sau rase ; adict
inceputuri de specii, prin acumulaOunea caracterelor
§i prin transmisiunea for ereditara.

*) Vezi : Histoire de la creation naturelle par Haeckel qua-

Jorothme lecon.
 155

3) Cu cat modifichrile organice de detail ale va-

rietatii ce se formeaza sunt avantajoase pentru den-
sa, cu atat ele sunt in armonie cu mediul ; cu cat,
pe un teritor nou, selecciunea unei varietb.ti se face
pe la inceput mai multi, vreme fail. turburare, fara
amestecare cu emigrancii intarziitori ai acelea§ specii,
cu atat attinci varietatea are mai multe Manse sä de-
vina o specie noun..
Facend cateva mici reserve, recunosc ca, in genere,
aceste legi sunt adev6rate, §i ca ele sunt in armonie
cu teoriile mele.

Z---t)Sr