Calatoria n timp

Calatoria n trecut sau n viitor considerata mult timp o tema de science fiction, este
acum un subiect de serioase cercetari. Calatoria n timp a fost facuta ,teoretic posibila
odata cu teoria relativitatii a lui Einstein.Aceasta se bazeaza pe faptul ca spatiul si timpul
nu sunt doua entitati distincte ci se unesc pentru a forma o a patra dimensiune :spatiu-
timp.n aceasta dimensiune orice corp calatoreste cu o viteza constanta, viteza lumini.
Daca un corp nu calatoreste n spatiu, atunci toata viteza sa (viteza luminii) este
folosita pentru a calatorii prin timp. Astfel, un corp n repaus nbatr!neste cu
viteza luminii.
Dar, daca acest corp calatoreste si n spatiu, atunci viteza sa se va descompune pe
cele doua a"e, viteza de trecere a timpului, fiind redusa.
#ar daca un corp se deplaseaza prin spatiu cu viteza luminii atunci viteza pe a"a
timpului acelui corp va fi $.
Cilindri masivi rotitori
%rima masina teoretica ar consta ntr-un corp e"trem de dens ce se roteste e"trem
de repede. %uternica atractie &ravitationala ar t!r spatiul si timpul n 'urul sau n timp
ce se roteste.Acest obiect va distorsiona &eometria spatiului si trecerea timpului n 'urul
sau.( nava spatiala ar putea sa treaca prin apropierea acestui corp pe o traiectorie
aparent normala pentru ec)ipa' si pentru aparatele de la bord dar ar iesi de partea
cealalta n alt timp si, eventual n alt spatiu.
(biectul necesar acestui efect ar fi ec)ivalentul a *$ stele neutron, fiecare av!nd
aceiasi masa ca +oarele ntr-un volum nu mai mare dec!t al muntelui Everest, unit de la
pol la pol de un cilindru si rotindu-se de doua mii de ori pe secunda. ,u se cunoaste nici
un astfel de obiect dar nu este clar nici daca ar putea sa e"iste ,&ravitatia strivindu-l
p!na ar lua forma unei sfere si apoi s-ar transforama ntr-o &aura nea&ra. Dar pulsarii
milisecondici, care sunt stele neutron ce se rotesc de sapte sute de ori pe secunda
a'un& intri&ant de aproape de conditiile necesare.
Acest corp ar putea functiona ca o masia a timpului datorita conceptiei lui Einstein,
care spre deosebire de ,e-ton nu considera ca planetele sau alte corpuri
interactioneaza ntre ele prin forte &ravitationale, pentru ca n conformitate cu le&ile lui
,e-ton aceste interactiuni s-ar produce instantaneu ,dar nici o forma de radiatie sau
influenta nu se propa&a cu o viteza mai mare dec!t cea a luminii. Astfel Einstein, a
afirmat ca aceste corpuri nu interactionaza ,ele misc!ndu-se liber,traiectoriile lor fiind
determinate de curburile, modificarile n spatiu-timp cauzate de materia e"istenta.
Astfel, un asemenea corp ar putea &enera o forta asa de mare nc!t sa modifice n
mod radical &eometria spatiului din 'urul sau si, n acelasi timp si timpul. .n eveniment
similar se nt!lneste n apropierea &aurilor ne&re, corpuri cu o &ravitatie e"trem de mare
si n apropierea carora timpul se dilata, a'un&!nd c)iar sa se opreasca.
Gaurile de vierme
A doua abordare a calatoriei n timp impica &aurile ne&re. Ecuatia relativitatii
su&ereaza ca o perec)e de &auri ne&re ar putea fi le&ate/ ntre ele de tuneluri ce fac o
scurtatura prin timp si spatiu. Aceste tuneluri se numesc &auri de vierme/. Cele doua
&auri ne&re (&urile tunelului) pot fi oriunde n timp si spatiu si sa fie oricum conectate prin
tuneluri. Astfel o &ura poate fi n prezent iar cealalta este n acelasi loc acum o mie de
ani. De acea un obiect ar putea intra n prezent si ar putea iesii acum o mie de ani.
( problema (n afara de faptul ca e &reu de fabricat sau de &asit &auri de vierme)
este faptul ca &ravitatia are tendinta sa nc)ida/ aceste &auri de vierme (ca si &ura unui
tunel ce colapseaza). Ar fi totusi posibil sa se mentina &aura desc)isa introduc!nd n ea
materie din e"terior, materie ce se presupune ca ar e"ista dar nu a fost nca descoperita
(materie nea&ra). 0aurile ne&re e"ista cu certitudine ,variind de la obiecte n &ala"ia
noastra (Calea 1actee) cu mase doar de c!teva ori mai mari ca a +oarelui p!na la
obiecte cu mase de milionane de ori mai mari dec!t a +oarelui n centrele &ala"iilor si n
2uasare.
C)iar daca aceste speculatii nu furnizeaza metode practice de construire a masinilor
timpului, fizicienii continua studiul lor deoarece e"ista posibilitatea ca tot universul sa fie
brazdat de &auri de vierme microscopice cu &urile mai mici ca un proton. Astfel de
&auri de vierme ar putea e"plica de ce le&ile fizicii sunt aceleasi oriunde n univers, de
ce, de e"emplu ,un electron pe %am!nt are aceiasi sarcina si masa ca unul aflat ntr-o
&ala"ie ndepartata. +-au facut serioase speculatii cum ca prin aceste mici &auri de
vierme se scur&e/ informatie ce mentine le&ile fizicii constante dintr-un punct n altul si
dintr-un timp n altul.
Materia neagra
3ateria nea&ra este o materie nelumioasa ce nu poate detectata prin observarea a
nici unei forme de radiatie electroma&netica, dar a carei e"istenta ,distribuita dealun&ul
universului este su&erata de c!teva consideratii teoretice.
4rei teorii ar su&era e"istenta materiei ne&re. 0ala"iile din apropierea Caii 1actee par
sa se roteasca mai repede dec!t ar fi de asteptat consider!nd cantitatea de materie
vizibila din aceste &ala"ii. 3ulti astronomi cred ca 5$6 din materia unei &ala"ii obisnuite
este invizibila.
A doua consideratie teoretica este e"istenta roiurilor de &ala"ii. 3ulte &ala"ii sunt
&rupate n astfel de roiuri. Astronomii afirma ca daca se accepta niste conceptii
rezonabile (ca aceste roiuri sunt le&ate ntre ele prin &ravitatie si ca aceste roiuri s-au
format acum c!teva miliarde de ani n urma) ,atunci rezulta ca apro"imativ 5$6 din
masa acestora este materie nea&ra datorita faptului ca ,n mod contrar, aceste roiuri nu
ar avea destula masa pentru a le tine apropiate si aceste &ala"ii s-ar fi ndepartat p!na
acum.
Al treilea considerent, si cel mai controversat, sustine e"istenta materiei ne&re pe
baza modelului e"pansiunii universale. Conform acestei idei ,universul a trecut printr-o
perioada de e"pansiune e"trem de rapida ntr-un timp e"trem de scurt. Daca modelul
7i& 7an&-ului este corect, constanta e"pansiunii universale () ar trebuii sa aiba
valoarea apropiata de *, nsemn!nd ca masa totala a universului ar trebui sa fie de
apro"imativ *$$ de ori mai mare ca cea vizibila.
E"ista mai multi candidati/ pentru materia nea&ra. Acestia includ pitici ne&rii,
nedetectati (obiecte, seman!nd cu stele dar ce sunt mult mai slabe din punct de vedere
luminos dec!t stelele si pe care nu au loc reactii nucleare), &aurile ne&re ,si particule
subatomice a caror proprietati e"clud detectarea lor dupa radiatii electroma&netice.
Autor :
8888888888888888888
Bibliografie
*. +cience9:ie nr ;$< decembrie *55= ()ors serie)
;. 3icrosoft Encarta 55 Enc>clopedia
?. @elativitatea n ima&ini (1e-is Carol Epstein)