www.dacoromanica.

ro

VIEATA PA,STOREASCX
IN

POESIA NOASTRA. POPULAILK

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE FILOLOGIE I FOLKLOR

OVID DENSUSIANU

VIEATA PIISTOREASC
in

Poesia noastrd popular

BUOURETI
Editura CASEI SCOALELOR"
MOMXXIII

www.dacoromanica.ro

CIOBANIA

I HAIDUCIA

www.dacoromanica.ro

CIORA.NIA I HAIDUCIA
Doinele ciobane4i spuneam in alta parte di se Intlnesc cu cele haiducesti, In sensul a redau adeseori aceleasi
motive, cu schimbari mai mid ori rnai mari aratind instabilitatea temelor populare, usurinta ca care ele slat trecute
dintr'un gen Intr'altul, nuantarile deosebite pe care le primesc, dupa, imprejurari. RamInc sa punem mai bine In evidenta i acest aspect al folklorului nostru, dupa observatiunile pe care le-am facut mai inaiiiite numai In treadit.
Lasind la o parte asemanari mai putin Insemnate
ne vom opri la acelea care slut ca deosebire caracteristice
pentru analogiile pe care le gasiro Intre poesia pastorease
si cea haiduceasca.
Apropierea primaverei e peutru haiduc, Intocmai ca
pentru cioban, srbatoarea asteptata ca toatal puterea. dorului
de aceea el cinta In asteptarea ei :
Vol. I, 10, 4, 49.
D pild, clnd haiducul apune, ca
cIt ii este de urita

ciobanul (cf. vol. I, 7),

Deelt la Neamtul ciitanX

Mai bine 'n codru cu panA,

I. Pop Reteganul, Zyindafiri fi

iarele, 93; cf. larnik-Birseanu, Paine
fi striyaturi, 306.

www.dacoromanica.ro

VIEATA rA:-.TOREASCA

10

Mult mi-e dor si mult mi-e sete

SA vAd frunza 'n codrul verde,
SA mA las iar pe cea vale
pAreche de pistoale
FoicicA solzi de peste,
Hai, codrutule, 'nfrunzef}te,
CA de tine trag nAdejde...
FrunzA verde mArricine,
Infrunzeste, codre, bine,

CA ca mine intru'n tine

Cu doisnrece dup5. mine,
ImbrAcati si 'narmati bine
Cum vade codrului bine".

Verde, verde

susai,

De-ar veni luna lui mai

SA dee frunza pe plai.
SA pun sede pe cai
s. plec In jos pe plai,
In.curmezit3u1 plaiului,

La masa haiducului".

De-ar veni luna lui mai,

vAd codrul ca n rai4.

Ciad prirailvara a sosit, el nu mai are astil-upar si Sc

gindeste numni la codru, aa de drag lui :
Foaie verde de susai,
Toatli iarna Weptai.

klezittoarea,

XII, 77; cf. T. Pamfde,

Cintece de tarei, 265.

RAdulescu-Codin, Din Museel, 53-54; cf. Gr. Tocilescu,

Mat. folklor., 379, 844.
A. Vasiliu, anteee, switturi fi bocete, 57; cf. T. Parnfile,
Cintree de tara, 265.
Revista Museeful, 1 (1907-1908), 216.
C.

www.dacoromanica.ro

CIOBANIA 51 LIAIDIJCIA

11.

SI vie luna lni mai,

SA mii plimb din plai in plail.
Foicicirt solz de peste,

Yin', mindro, de m ghteste,

Ci primhvara. soseste,
Zripada se pietriceste,

Coltul ierbei se iveste,

Murgu'n grajd Innebuneste,
Armele'n cui rugineste....

Mai mult ne aduce Insg aminte de doinele ciobgnesti

cine ne oprim la cite un cintec In care haiducul Isi aratg
astfel bucuria de a vedea codrul iargsi Inverzit:
Primiivarri, mama noastr,

Sufl bruma din fereastrh

Si zpada de pa coastri

Si ne face jail cale

putem strrtbate 'n vale '.

C. Raluleseu-Codin, Din Mused, 50.

Gr. Tocileseu, Mat. follrlor., 384; cf. 392 si T. Pamfile, Cinteee
de ictra, 268.
In alte doine in locul primhverei e cintatit vaxra

Foaie verde maheine,

and imi val vara ert-rai vine,

Salt inimioara 'n mine,
Mult mi-e drag si-mi pare bine.
I-auzi, neic, puphza,

Iesi afarh, nu mat sta,

Ia-ti calul si foarfeca
Si-mi croeste-o ipingea
Sit semene eu. frunza,
Ou frunza
cu iarba,

Sil intru 'n codru cu ea.

Revista Ion Oreange f, IX, 246 ; cf.
Gr. Tocilescu, Mgt. folktor., 383.

Familia, XXIII, 426,

www.dacoromanica.ro

PAStORFIACA

12

PrimAvarA, mama noastrA,

SuflA bruma pe fereastrA,
?i zApada de pa coastA....

Foaie verde de-un susai,

De-ar veni luna lui
auz eeruj tunind,
Jos la baltA fulgernd
Ierbuta -13 sesuri &ad,
Cali 'n chnpuri neebezind
voinici pe plai suind

Regilsim aiei versal tipie eare am vAzut clii exprimg

asa de bine cultul pe care Il are pgstorul pentru primgvarg, pentru zilele binecuvintate care-i ingklue sil revadg.
loeurile asa de scumpe lui.
Algturi de aceastg identitate folklorieg e natural grt
Intilnim i altele, pentru eh' ele formeazg o serie in eare
un element aduce altele, ca o inIgntuire fireascg. A stfel,
in cintecele haiducesti e des amintit cucul, ca pasgrea care
vesteste sfirsitul
Frunzi ver

de nAut,

CintA cueul sa m due

Foaie verde bob nAut,
Bob nilut i foi de nue.

S'asa-mi ciat' un pui de cue

SA-mi pun ?aua sil mil duc1.
ret-rItoarea, XI-k. 77; cf. T. Pamfile, Cintece de tare, 263.
Uneori, epitetul 'dat primilverei e schimbat, cum se vede din
aceastii variantil:

Foaie vede siimurastril,

PrimilvarK, sera noastrA,
Ia zilpada de pe coastA,

SA-mi iasi boieri din casi.

Revista Ion Oreangd. VII, 122.
C. Rilduleseu-Codin, Din Musca, 47.
Gr. Tocilescu, Mat folklor., 372.

www.dacoromanica.ro

CIOBANIA

I HAIDUCIA

13

Auzi, maicX, cucul 01110,

Iesi afar% si-1 ascultil

De vezi, maici, de ce dug;

De-o elute de haiducie,
Intr 'n cask'
spune mie.
Foaie verde iasomie,
Unfit, cuce, numai
mit due in haiducie 2.

Un haiduc spune cg auzind cum' cintind I-a induiosat

.asa de mult cg a uitat de toate, mulOmit eh lar se va putea
pierde prin codii
De trei zile sui pe plai,
Nu biui nici nu mIncai,
Numai la cue ascultai

Dupg bucuria petrecerei prin desisul pgdurilor vine

jalea cg trebue sa-1 pgrgseascg 1i pentru haiduc aceasta
inseamng mai mult decit pentru cioban --.toamna, chid
codrul 1i rgreste frunza, el nu mai ponte fi un adgpost
-pentru cel plecat sg haiduceascg, asa cg in suflettil acestuia

Intristarea cg trebue sg lase cotirul se impleteste cu grija

de a-si asigura vieata, de a nu fi descoperit de cei care-1
urmh'resc :
codru s'a rArit
Frunza
Poteri grele s'au pornit
iarna, la stiipini,

cliram mereu la fin...

Pin' ce-o da frunza de fag
Graiul nostru, I, 129.
Floarea darurilor, II, 568.
Musrelul, I (1907-1908), 216.

Intr'o dolnit (T. Pamfile, Cinteee de tall, 235) se zice: cCucule

haiducule), de unde se vede lar* cum e privitil pasiirea aceasta de

ctrA haiduci.

www.dacoromanica.ro

'MATA PASTOREASC

14

S'o cinta cucul cu drag :

Atuncia iar ne-om porni,
Sus la codru ne-0m sui. 1

Ori eg-si pierde urma prin' alte pAr0, ori c izbutqte

sri se Intoarc. acasii.
sA se ascundA acolo, haiducul petrece lama, ea ciobanul, tot cu gindul la zilele frumoase
care trebue
se intoara
Frunza 'n codru cit se tine
Toti voinicii trliesc bine,
Codrul dacil, frunza las
Toti voinicii merg pe-acas

Si la para focului
Ard de dorul codrului.
Frunzl," verde de susai,

De-ar veni luna lui mai...

Familia, XXIII, 416.

O doin plinge soarta cvoiniciloil care au fost prinsi i dusi
la temnit :
Inglbeni codrul pe peale,
Voinicii se streinaril.
Cit
codre, de frumos,
Turna-mi putrezesti pe jos.
Tu mi-ai umplut
voinicii temnitele.
. Gr. Tocilescu, Mat. folklor., 851.

Familia, XXIII, 439; eintecul e foarte rspindit si apare cu

unele variante ; cf. Iarnik-Mrseanu, Doine $i strigdturi, 289; qeziltoarea, XII, 77; Gazeta Transilvanie.i. 1898, 2 sept. ; T. Pamfile,
Cinteee de tara, 265; Graiul din Tara Hategului, 301.
Deosebit intru cltva e doina aceasta (Graiul din Tara Hafegului, 213-21), undo contrastul lntre primiivar i toamn e si mai
ciar exprimat
Mult mi-e drag primilvara
Ciad mfrunde plidurea,
C d'IQ{ eucul In ea.
Si mi-e mal urit toamna
and cade frunza din ea,
Cclad codrul frunza las
Toti voinicii vin
La eopii pi la nevasf.

www.dacoromanica.ro

CIOUNIA I HAIDLTIA

15

Ca sit se vadg si mai bine asemgnarea cu cintecele

phstoresti lAshm sl urmeze aceste versuri in care se apune
haiducii pgrgsesc eodrul odatg cu Vineria-mare, clad si
ciobanii se coboarg de obicei dela munte :
Foaie verde salbli moale,
Mi-a venit Vineria-mare,
Cade frunza mototoale,
Scoboarli. haiduci de vale,
De vale,
La Lunca.mare,
Ca WA 'mpArteascil

Deci un semnificativ paralelism intre doinele pgsto-

resti si cele de haiducie. Explicarea lui e usor de dat :

avem de a face cu derivgri de motive, cu transpuneri dinFun gen de poesie popularg in altul, cu adaptgri folklorice
sa cum le IntlInim si alteori. Ce apartinea la origine poesiei

gstoresti a fost derivat spre cea haidaceascg, si aceastg

derivare putea sg se Intimple cu atIt mai usor cu cit vieata

de haiduc se asemgua intru eitva cu cea a ciobanului :

odatg Cu venirea primiiverei pornia si haiducul departe,
prin locuri sglbatice, prin cedri, pe care, la sosirea toamnei,
trebuia sg-i pgrgseascg. Era firesc astfel ea haiducul sg se
reggseascg oarecum, cu vieata, cu sufletul lui, In ce auzia
cIntat de ciobani, sg-si Insuseaseg chiar doinele lor. icest
Imprumut de poesie reiese limpede din comparatiile pe care
le-am fiteut, fie cg ele aratg identitatea Intre unele clntece
haiducesti si ciobancsti, fie eii pun in laming,' cum cele dintli
se razimg pe cele din urmg, mai vechi In literatura noastrg
popularg si trAdInd o insbiratie mai vie, mai puternicg. Clnd
punem, intriadevgr, ahitar doinele haiducesti si cele pgstoresti vedem bine cg cele dintli, chiar elnd au o notg expre1. Revista ion Oreangd, IX, 244; cf. Gr. Tocilescu, Mat. flklor.,

377 ; Fintina Blandusiei, 1889, 29 oct. ; Floarea daruritor, II, 571.

www.dacoromanica.ro

16

VIEATA PASTOREASCA

BIN/A, dud curirind mult lirism in felul lor, sint inferioare

aelorlalte, spar ea o imitatie a lor t.

Dacii procesul folkloric in chestiune poate s par
destul de limpezit priu ceca ce am spus pinti aici, el are
totusi o lature pe care nu trebue s o pierdem din vedere,
pentru ch. ne duce la un sir de constatri in strinsit legAtura
ea cele pe care le-am Wilt OA acum si ele ne vor aiuta
sa-1 intelegem mai bine, in raporturile lui cu fapte reale
aviad importanta lor, ca si acelea la care ne-am referit mai
inainte.
Despre ciobani s'a spus totdeauna c au legiituri ea aceia
c. are trlesc prin locuri tinuite si se dau la prdciuni. DE

multe ori ei au fost chiar confundati ca acestia, asa c

numele de ccioban hu a fost deosebit de acela de aru-li
faciitorp, de (hot. Din ce gsim in nenumrate texte s'ai
putea serie o intreaga monografie in aceast, privint, dal.
pentru ceca ce ne intereseaz aici va fi de ajuns s amintira
citeva mrturii care arat acest fel de a privi pe aceia cazie
totusi au fost poetisati, si pe haul dr,eptate, atit in litera-

tura popular* clt si in cea oult.

1. Prin aceasta nu voese sii spun cri, cea mai mare parte din
eluteeele haiducesti slut izvorite din cele ciobnesti
folklorul haidueesc $tim e cuprinde multe elemente originale, deosebite de ale celui
pstorese. i chiar eintecele de haiducie care presintui analogii cu cele
prtstoresti nu sintern autorisati sii le credem totdeauna derivate din

wester', : identitatea relativ de imprejurilri In care a trit haiducul si

ciobanul a putut uneori s aihri acela0 rnunet In poesia popularrt.

Ceea ce voese si reias din allituririle pe care le-am fcut e eil haiducii gsind la noi poesie popular eu caracter p'storesc potrivindu-se
pink* la un punct eu vieata lor si-au Insusit-o de multe ori, cum alte_

ori ne putem Inchipui a au apropiat de ea ehiar ce era inspiratie a

lor, Inclt astzi nu pntem recunoa%6 totdeauna ce este /rnprumut si
ce este autentic. Cu alte cuvinte, trebue s admitem ca poesia noastril
haiduceasel cupriude relativ multe elemente din folklorul pstoresc,
derivat spre ea ori fusionat Cu ce-i este propriu,

www.dacoromanica.ro

CIORANTA

I IIAIDETTA

17

La scriitorii vechi 'Adora sint amintiti adeseori spunindu-se despre ei

au obiceiul de a fura. Aristotele vorbeste de cei care duc in acelasi timp vieata de ciobani
de hoti (PCov... voliaStxv (l'usa xat Alialvax6v). Descriind pe

Arabi, Strabo-9 spune c printre ei se Oliese multi care

fiind pgstori se dedau la prAdaciuni. Tit Liviu pomeneste
de ciobanii din Tarent care jefuiau pe vecina lor, lar

Juvenal tutean pasaj dela sfirsitul satirei a VIII-a vorbeste in reticent de pgstorii see9titi ca hoti 4. Cum
altadat nu se fgcea nici o deokebiA filtre pgstori i hoti
aratg si un pasaj din Codex Theodosianus unde se spune
a impratii Honoriu i Teodosiu poruncise sil nu dea nimeni
pgstorilor s creases,' copii, pentru cg altfel acestia vor fi so-

cotiti ca din neam de hoti. Tot din Codex Theodosianus 5

aflgm cg era interzis ciobanilor din Campania sg umble cg-

lare, pentru ca in cas cind se fptuia vre-un furt sg

poatg fugi repede 6. La cronicarii bizantini se vorbeste dese-

ori de ciobani dedindu-se la prildgcluni, i astfel sint de

obicei presentati Vlahii (Arominii). Felul acesta de a inMisa pe ciobani 1i are in parte explicatia in prejudeciii,
In sentimentele dusnIgnoase care li s'au argtat de aiii, de

cei care duceau altg vieatg dectt eiin special plugariiPolit. I, 3.

Geogr., XVI, 26.

llist , XXXIX, 29.

Majorum primus, quisquis fuit ille, tuorum
Aut pastor fuit aut... illud quod dicere nolo.
IX, tit. 31: eNemo curialium, plebgiorum possessorumve
falos suos

nutriendos pastoribus tradat..... Si yero. quisquam nu-

triendos pastoribus dederit, societatem latronum videbitur confit?ri.

IX, tit. 30, lex 2 : dUt om ces latronum conatus debilitati
conquiescant, pastoribus rei nostrm, id est lauigerarum ovium pecudumque custodibus... habendi equini pecoris licentiam denegamus ;
cf. lex 6.
9

www.dacoromanica.ro

18

VIEATA P.% STOMA SCA

si ti priviau cu dispret, ori cautau sa se razbune impotriva

lor, Gel putin in vorba, dindu-le epitete injositoare.
Aceasta pornire impotriva ciobanilor am vazut ca este
deseori exprimata in cintecele populare si ca un rasunet
indirect al ei, chid despre cei dela oI se spunea ca slut
hoti, putem aminti aceasta strigatura in care unul se phnge
ca a fost ponegrit astfel:
Pink' eram pcurar
Toti imi strigau ca-s What' 1.

Daca nneori pe nedrept s'a spus de ciobani ca au

obiceiul sa fare, alteori aceasta nu mai era o invinuire nedreapta. Cite o oaie luata din turma altora ori insusirea
avutului celor mai cu dare de mina sint date adeseori ca
pricini de judecata in documentele vechi si despre asemenea
apucaturi ne vorbesc cei care au descris vieata pastoreasca

si uneori chiar ciobanii, marturisindu-le ca un pacat care

nu li se pare prea de osindit 2.

-\

1. S. Hindreseu, Lit, si obicPiuri pop., 161.

2. Intr'un foileton publieat de D. Dogar in Oaxeta Transilvanisi, 1897, 21 decembre, se spune: eCiobanii hotomani mai stiu. cum
sa rupa citeodatrt si cite un vljdoe de or de prin eirdurile altor ciobati streini, care o parte le vInd pe unde pot, parte le fae pastrarart
si parte le amesteca printre eile lor, schimbindu-le semnele.
;
Acel Ion Pacuraru pe care 1-am mai amintit ii marturisia lui
L Pop Reteganul, povestindu-si vieata : crau n'am facut la nimeni :
apoi, crt mai luam cite ceva dela cei bogati, doara numai nu vre%
D-zeu ea sa ma las sa mor de foame (ibid., 1896, 28 iulie).
De comparat ce gasim Rite legenda publicata in revista Ion,
Creangii, XI, 28-20: cAu fost odatii doi eiobani... Pe until II cherna
Sfintul Petru... pe eelalalt Mocan 11 cherna Lupa... Dela o vreme Lupa
incepe sso intoarca pe viclesug... ail fure din oile tovarasului sari .
Despre naravul ciobanilor de a lua deis alth si pentru a-1 acusa
exista la AromIni o legenda cur oasa in felul ei si. pe care o intllnim
rA in Asia mica: se zice ea la rastignirea lui Cristos, pe chid se adusese cuiele care sa i se batrt in trup, un ciaban care se glisia pe acolo

www.dacoromanica.ro

01011ANIA $1' ItAIDIJCIA

19

Cu atit mai putin vede o vinA ciobanul In luarea

dela altii cind vre-o Intimplare nenorocita I-a 16sat fArli ce
era al lui. Cresterea oilor e legat'd de multe neajunsuri, de
IntimplAri neasteptate, si are episoadele ei tragice. O iarnA,
grea ponte 'nimici tot avutul unui cioban. Chid asa ceva se

Intimpla altdat, cel riimas sk.ac se gildia sA se razbane

de nedreptatea soartei i s ggseascil un mijloc de trai
luind drumul codrilor ca sA ias" in calea celor de care-si
zicea c6 nu are de ce sa-i crate. Dinteo povestire pe care
am mai pomenit-o aflm astfel crt un cioban, Vlad din Sgcele,

pierendu-si oile inteun viscol prin blile DunArei, a luat

lumea In cap si s'a fAcut haiduc, incheinlutsi pe uring vieata
In chlugArie Despre risipirea turmei In asemenea imprei se fgcuse milli lug cuiele ei le ascunse. Un Tigan flea alte cuie
Ofistos 11 blestemg, 3n vreme ce pe cioban-41- binecuvintit

gpAcu-

rare, tu care mi-ai argtat dragoste ai binecuvintarea mea... SI te vgd

totdeauna bogat. De furat sA nu te laei... De atunci ciobanul, et de
bun si cinstit sg fie, se dedg la meeteeugul cu care 1-a sfgtuit Cristos.,
P. Papahagi, Din lit. pop. a Arom., 787-788; cf. E. 11. Carnoy, Trad.
pop. de l' Asie mineure, Paris, 1889, 241.
1. Povestirea aea cum e clatli de D. Dogar In Gaxeta Transilvaniei, 1897, 21 decembre, meritg sg. fie citatg In Intregime, pentru cii
ne aratg destul.de viu Intimplarea care 1-a silit pe acest cioban sA ia
drumul haiduciei, i ca el ne putem inchipui cA au flcut i alti c obani
Venia iarna anului 1802, o iarng dintre cele mai grele, cu ger, cu
vifor i en zgpadg multg. Vlad nu se cgpuise de nutret. Cind a vgzut
eg nu e glumil cu iarna, a cutreerat Rominia intreagg dupg vre-o
de fin ori de paie, dar unde sg mai afle cind era tot vindut ? S'a rugat
el de multi tirlaei. care erau mai bine cgpuiti, insg toate Ineeregrile
i-au fost z darnice, cad fiecare se ingrijia de pielea lui. Vlad In urrna
urmelor si-a asezat oile in stuful bgltilor de pe ling-g Dungre, care
erau toate Inghetate. Aici a iernat el ping primilvara tirziu. DesghetIndu-se insg Dungrea i Vlad neprevgzind pericolul ee-1 arneninta
prin topirea cea repede a z'apezei celei groase, se pomeneet intr'o
bung dimineatil irnpresurat de toate plirtile de va/urile apei, de uncle
abia vieata ei-a mai putut-o scgpa, oile insg i s'au dus toste pe Dub Are.

Bietul Vlad a rinris acum numai cu biltul In min... Se cugeta

www.dacoromanica.ro

20

VIEATA PASTOREASCI

jurAri vorbesc si cintecele populareaqa o striggtur spune :

Cioblinel la oi am fost
Doul zile, douil nopti;
A venit un Vint s'o ploaie

i n'am mai vzut o oaiej.

Iar trite variantg a baladei Mircea Oiobanul cetim :

Stlipinii s'au miniat,
Cu oile m'au minat,

Jos la balt m'au minat...

i la balt mi-am plecat,
D'un vifor mi-a viforat,
Grea zripaclii mi-a pica,
Oile le-a nmetit,
Dulii mi-a risipit ;
Din trei mii si ce-mi mai trece
Am riimas numai on zece;
Dintr'o hait de duliii
Am- riimas numai cu doi'.

De data aceasta insg cel pAgubit nu se spre a a

pornit, desnAd'ajduit, s'a se facg. haiduc, ci s'a resemnat toi

i-a dat silinta ?Ali refadi avutul.

Cava la fel &Jim In poesia aromlnA, si chiar mai des
deelt In cea din pgrtile noastre :
siirmanul om ziva si noaptea cli de ce s se apuce, ea s mai poat
tri... Ce se socoti, co nu, destul e. Vlad se hotri sit se facii un
haiduc, care sii-si rzbune In contra tutmor avutilor care in tirnpul
de nevoi n'au voit sii-1 ajute.
Cum gindi asa si fricu.
In vara anului 1803 se rspindise vestea cu o ceat de banditi
sub comanda lui Vlad hotul prdeaz Ill milii tirlele Mocanilor.
Gr. Tocilescu, Mat. folhlor., 502.
C. N. Mateeseu, Balade, 5.

www.dacoromanica.ro

yI0BAN/A I IIAIMICIA.

21

Ci ziceti cbobo. bobo

Pentru iarna din Armiro,

CI hisarlim oile albe acolo,

Albele si cele Ow,

Incit ne dor ficatii
0, slirmanii, dirmanii de noi,
Plingem ea niste copii mici.
Crtci rlimaserIm farli de oi:
Le pierdurAm de iarna g-rea

Intr'un eintec reggsim ceea ce da povestirea de mai

sus : aceia care au pierdut oile se due s haiduceascri
mamele lor aflind de aceasta li indeamn s se intoara
acas, s nu rmin printre cei care-si necinstesc vieata :
Martule blestemat
Cu vremea rea pe care-o aduei,

De ne prupdii oile toate,

Oile toate impreunii eu caprele
ne alungasi feciorii,

De se duserI eu
Voi bieti feciori, feciori aromini,
Feciori de gospodari,

Feciori pentru hoti vei nu face et fiti,

Haiducia voug nu vrt fa bine.
Inapoiati-va aeasg, voi Aromini,
Acasii la pIrinti.
Mamelor, Lima, nu venim,

Ci o di ne dwelt' cu hotii,
Ca di, ne batem cu Turcii,
Ou Turcii, eu

Poesia aromin aduce jeluiri ale ciobanilor rentru

pierderea oilor si din alte pricini : pustiirile in urma vreP. Papahagi. Din lie. pop. a Arominilor, 935.
ibid., 938.

Luna mart.
4

1006-1007.

www.dacoromanica.ro

22IEAA PASTOREASCA_
unui rzboi L ori asuprirea Impilittorilor, celor care luau biruri grele 2.

Dinteo Imprejurare ori alta care fAcea pe ciobani sA

sArAceascA 3 Intelegem cum vieata pAstoreascA ducea adeseori

spre haiducie. Schimbare fireasert, pentru ea' cei deprinsi

trAeascA liberi si sub adApostul cerului nu se puteau usor
cu un trai
ciad nevoile li siliau BA' ja alt6 cale
obisnui
care-i lipsia de o asemenea multumire. Vieata aventuroasA

de haidue le aducea Intru ettva aminte de cea petrecuti

mai tnainte tn -mijlocul turmei lor, avea pentru ei aproape
acelasi farmec.

Aceasta ne va Inlesni sA pricepem mai bine fondul

real al unor ctntece populare, unor balado In special, pentru
cA ele ne vorbesc des de ciobani i haiduci.

-O balad A dintre cele putin rAspIndite pomeneste de

haiducul Hatmana care Inteo zi, tut'blind pe un cioban,
acesta li spune c vrea s se ducA cu el ori pe uncle ar
merge

jar haiducul Ii rAspunde :

Ce plingeti, bieti prtstori ?

Cum sii nu plingem sri nu oftAm,

razboi greu pe noi ne-a prtgubit,
Oile ni le-a luat toate.
Ibid., 937.
Oile pentru plata mandrel [prisunei]
Le vindurm toate pe rind.
Pentru berbeci gilep [dare pe vite]
De nu mai avem ca ce pleca la munte.
Ibid., 938.
Despre prigonirilL din vremea lui Ali-Pasa care au fiicut pe
plstorii aronalui s ja drumul codrilor, v. ibid., 1002.
Un eintec cuno,-ent vorbeste e de ciobanul crtruia i-au luat
oile lupal (Graiul nostru, I, 66, 83; V. VIreol, Graiul din Vilcea ,
17; qe-mitoarea, XIII, 192; Gr. Tocilescu, Mat. folklor., 1256;, Conrorbiri lit., XXXI, 265; G. Madan, Suspiru,, 71 ; revista Ion Creangd, III,

151 ; comp. si varianta pe care am amintit-o In vol. I, 17).

In cele mai vechi mentiuni ca privire la poesia noastrii popuhag, (Mon. comitialia regni D-ansqylraniae, XII, 385-386; cf. Luceafdrul, II (1903), 366-367) stim a se vorbeN de un cintec despre ciobrinits care i-a pierdut oile. Cintecul acesta, cera la fel amintia Al. Russo,
Sorieri, 297; cf. B. Bartk, Cintece pop. (rom KIN-) se aude rar azi..

www.dacoromanica.ro

Off:MANIA $1 IIAIDUCIA

23

Hai cu mine, nu te teme,

te-01 duce 'a Turcia
qt de bani te-oi saura.
Zvirle la focul lancea,

Na, tine tu astApucL

Pornind impreunA, s'au dus In Turcia, la pasa eel mare,

chid s'au vAzut In faa lui, Hatmana Incept' sa-1 ameninte ;
Nu mi vezi cg. slut Maxim,
ti-am pAzit oile,
Mi-ai mincat averlie ?

Ti-am pizit mii de oi

tu veniai pe la noi,
Ti-ai gent tot ris de noi.
Am venit sA-mi dai dreptul,
mi fauesc cu tine,
ti-am ciobanit eu tie.

Hatniana Isi luA gdreptul, nouil gburdusi de galbeni,

piedad ca eiobanul atjunseril la Nistru, unde impArVrit
banii, acesta din urmA spunInd c vAzindu-se bogat ose va
lAsa de hoOe si se va apnea de gospodArie, 1.
O alcAtuire cam sArad rAtAcitA In poesia noastrA
se vede chiar cA e o reminiscentA dintr'un ciclu strein
dar are vi ea ourecare valoare In legliturA cu ce am relevat pini1 aiei.

Intr'o aIt balada 2 e vorba de un pAcurar care e In-

demnat de o onaindrAD sA lase stina i O.' se dud en haidtici sA se ImbogAleascA :

Lasii berbecii,
Hai cu. voinicii.

El o ascultA' si plead. ImprennA cu tovarAsii

AL Vasiliu, Cintcce, uraturi ri bocete, 86-87.
Ibid., 51-53,

www.dacoromanica.ro

94

VI EATA PASTO REA St 'A

iar dupa ce an dat pe la

cboieri

usureze de bani

pornira mai departe &Mind :

Noi oi am prizit
baui n'am avut ;
Chiar ne-am haiducit
de bani ne-am multumit.

Nu avem de a face nici de data asta cu o balada, din

cele mai caracteristice, dar ne Indreapta, si ea spre trecerea
dela vieata ciobaneasca la cea haiduceasca. Putem acum sa,
ne representam mai bine ce urmari a trebuit sa aiba pentru
folklor acest amestec de pastorit i cie haiducie, interesant
In felul lui si din punct de vedere social. Ajungind s tra-

easca printre haiduci, ciobanii nu se putea sa nu aiba

inriurire asupra br, sit nu le transmita ceva din fondul lor
sufletesc Incadrat In poesia traditionala. Cite un cintec auzit

dela cei veniti de- curind printrc ei putem presupune ca a

ajuns usor s se raspindeasca printre haiduci si, schimbat
mai mult sau mai pukin, s ajunga sa park ea si al lor. Pe
aceasta cale se ponte explica iarasi identitatea asa de vadita
de atitea ori intre folklorul ciobanese i cel haiducesc.
Pink' aici
vazut pe ciobani traiud bine eu haiducii Imprejurarile in care se apropiav nnii de alOi ne
fac sa inOlegem c asa ceva era foarte firesc. Mai eran
1. La categoria de cintece de care ne-am oeupat In urmli se
poste achiuga FA balada bine cunoscutii a lui Mitt, mide se povesteste
cum haiciucul se Impacii cu im cioban
dea hajnele pentru ca si
se travesteascrt i sit', nu fie recunoscut de tefau-Vod'a". Intr. variantii
(N. Pisculescu, Lit, pop. rom., 239) se solute cum Miu duprt ce a feet
liisat In pace de , tefan-Voclit s'a dus sil caute pe ciobanul care-i ficuse
bine si amindoi au intIns masil sil petreacrt
Apoi Miu
pleat,
La gurii de colnic tragea,
Untie eiolinas era,
De-acolo cl mi-1 hut

www.dacoromanica.ro

CIOBANIA SI HAIDUCIA

25

altle care fAceau ca ei B trAease in armonie, Intr'un fel

de comunitate. In rAtAcirile lor prin codri, haiducii intilniau pe cei care petreceau la sting i poate citeodatA printre
acestia se intimpla sit fie unii din acelasi sat cu ei sau
cunoscuti mai de departe, asa a nu se putea sA nu fie bine

primiti. De alfl parte, cei de jos stim cA nu priviau rAu

pe haiduci, Ii socotiau ca oameni pe care nevoile Ii minase
s ducA asemenea vie*, i vedean in ei rAzbunAtori de nedreptAti, apArAtori ai celor mici i oropsiti impotriva asupritorilor. Pe la stine haiducii gAsiau astfel un refugiu in vieata
ler aventuroasA, acolo se putead adAposti uneori ea BA scape
de urreAriri i ciobanii erau ca niste tovarAsi ai lor, le ve-

niau in ajutor in cupe grele, le inlesniau sit se ascundA,

end poterele le tineau calea
la fag mi-1 aducea,
Mtndr mas6 cii, punea,
Bea, frate. se 'nveselia
Buni frati, mke, se prindea,
C4, sapase de belea.

Balada aceasta s'a tipkit, in afarii de aceastii variantii (cf, tot'

acolo pag. 230), de foarte multe ori, dar amintesc numai culegerile In
:
care ea e datit cu unele amAnunte interesante in ce priveste
G. Dem. Teodorescu, Poesii pop., 500, 503; Gr. Tocilescu, Mat. folklor.,

156, 209, 1074; C. N. Mateescu, Balade, 55; Tineritnea romind, serie

nouN, V (1900), 325.
1. Despre haiduci tr,ind in bung intelegere cu ciobani se poate
vedea o povestire, dup'l amintiri din bgtrini, In Scrierile dui L Portalsbescu, publ. de L. Bodnifrescu, Cerniiuti, 1898, 65 nrm. De acolo vedem

cum haiducii dedeau uneori vorba pe ciobriniehaiducul Darie e pus

vorbeasa acolo asttel efost-ai tu, Mime, la oi ? facem 5i noi acum

mutare, a pe aicia s'a cam sfirsit plisunea. Cum pentru haiduci

viega lor semlna intru citva cu a ciobanilor no arat
dintr'un clntec
Arimbasa lotrilor

i a,ceste versuri

piistorul codrilor
D. Izvernieeanu, Cintece din Bdnat, 2, 3,

Treolsrmui deel

cuintc caracteristice qi ele,

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

De sigur, citeodata ciobanii et far,g vota lor trebuiau sg

primeascg bine pe haiduci, fiind intimidati de ei, etiind eu

cine au de a face. Dar se intimpla ca lucrurile sg, se petreac i altfel, ca bunele leggturi dintre ei u. fie tuihurate, ei vom vedea cg aceasta nu era iargsi ceva rar, cum
ne aratg ehiar cintecele pop- ulare.
,

Haiducii nu crutau adesea nici pe ciobani, se atin-

geau de avutul lor fie ca-i intilniau in cale, fie crt navgliau
la sting ei-ei luau de acolo prada lor.
0 doing haiduceasa sung astfel :
Mg 'ntkpei pe plai departe,
Unde scare nu striibate,
Sub frimzie de brdieei,

Pe uncle tree turme de miei

Si ciocoi bogati cu vite
Cu curelele ticsite.

Nu stiu : turme
Ori chimire smuci-le-asi ?

La fel vorbeste un alt cintec :

Bistrit, api de munte,
Bistrit, izvor de frunte,
Ce te porniei turbare
Si te fcuei Dunire ?
De nu pot trece prm tine
Cu durda pe la ciochine,
ies in sus pe cea vale,
Ca s m, aeez In cale,
In calea ciocoilor,

In trecerea car.'
Familia, XXIII, 426.
Ibid., XXIII. 403. Tot acolo un haiduc apune c presimtia
de mic ce o s se area& din el :
Chid eram de eapte ani
Euram raid, furam eirlani.
Comp. ei versurile:

Eu cind intru prin duemani,

Priu ciocoi i prin ciobani.
A. Vasiliu, Cintece, wrIlturi i bocete, 65.

www.dacoromanica.ro

CIOBINIA

X HAIDUCIA

Ca un haiduc avind obiceinl s

nilor e infatisat Jianu :

27

ja din turmele cioba-

Mi Mocan, frate Mocan,

N'ai auzit de-un Jian,

De un hot de apitan
Care ja caii deja Mocani
mieii dela ciobani?1

i nu numai el : in balade se povesteste de multe ori

cum haiduci se duceau pe la atine, ispititi de ce puteau
gasi acolo, si atunci se ineingeau lupte cu ciobanii daca
cumva ei nu lasau mai curind pe navalitori sa ja dela sting
ce vreau. Avem de a face astfel ca un nou ciclu al poesiei
noastre populve i, dupa elementele pe care le cuprinde, el
contrasteaza cu cel de mai inainte.
Din seria aceasta de balade ne vom opri in primul
rind la aceea a lui Costea, pentru c ne ofere un fel de
transitie intre cele doug cieluri. In unele variante balada
aceasta incepe cu o frumoasa descriere, de pitorese ciobanese care a atras admiratia primilor nostri culegatori de
poesie popular a
Aleen Ruso cita versuri/e dela Inceput
printre cele mai poetice ale inspiratiei poporului
Pe cimpia Tanghinei
Si pe-a Tanghinutei
Porni Costra oile,
De nmplu holagile;
Porni i mioarele,
De umplu hotarele;
Si mi-s multe mgruntele.
Cit is vara viorele;
Si mai porni mie1u5ei,

Cit is vara brebenei.'

Mss. lui I. Pop Reteganul (la Academia mining); cf. 0.z4toarea. XII, 92 ; Gr. Tocilescu, Mat. folklar.,177.
Serien, 193; cf. 126.

Formg alteratg, in loe de Tighina, cum se vede din alte

variante.

C. RIdideseu-Codin, Din Mused, 257-268. Balada poste fi

www.dacoromanica.ro

28

YIEATA PA STORE A SCA

Versurile cars urmeaza slat cele bine cunoscute :

Azi e luni ei mine milli,
Plead], Costea la Galati

ja sare
La mioare,
Bolovani

Pentru cirlani,
SI opinci
Pentru

Pe drum Costea Intilneste pe haiducul Fulga

spune
ck daca 1-a biruit foamea s se duca la stlna lui, cgs-are s
fi,e bine ospgtat :
Du-te, neica, 'u stina mea,
C'am un miel de opt oca,
Numai pentru sama ta,
Si am lapte ei am cite
De mincat pentru drumae

Fulga nu se multumi. cti aceastg bung Imbiere si du-

cindu-se la sting se puse sg o prade. Intorcindu-se dela

drum, Costea vazu ca-i lipsesc mai multe oi si Intrebg atunci

pe Dolfa, wcatea batring, cine 's'a atins de turma lui

de ce nu a pgzit-o bine. Dolfa Ii spnse ca Fulga era hotul
si Costea porni atunei cu ea sa dea de urma lui. Gasindu-1,
11 mustrg pentru neomenia pe care o argtase si pe urmg
sari asupra lui cu lancea ciobaneasca de-1 molt
Balada tine sk pung In contrast ciobania cu haiducia
urnairiti ei in aceste culegeri : V. Alecsandri, Poesii pop, 54; G. Dem.

Teodorescu, Poesii pop., 509, 513; T. Pamfile, gintece de lard, 85;

Al. Vasiliu, Cintece, urdturi f i bocete, 16; Gr. Tocilescu, Mat. folklor.,
116, 1267; N. Prtsculescu, Lit. pop. rom., 295; I. Ciuncanu, Dome
alte cintece, 46; Graiul din Tara .Hafegului, 293: Tribuna (Sibiu),
1888, 23 sept. ; Tinerimea romana, serie nouli, V (1900), 324.
1. Dupil culegerea lui G. Dem. Teodorescu.

www.dacoromanica.ro

CIOBANIA

i HAIM CIA

29

si de aceea cind vin s-si vorbeasc intre ei Costea i Fulge,

ei isi zic:
Lag-te d haiducie,
Vin' cu mine 'n ciobitnie,
Cad mai bine-o s ne vie.
Las-te de ciobKnie,
Vin' cu mine 'n haiducie,
Cli mai bine-o s ne vie'.

Clad Costea 41 judec pe Fulga cu un fel de mindrie

li apune:
Tu mi-ai furat haiduceste.
O81-ti car eu cioblineste

Ca s reias i mai bine acest contrast, se arat drnicia ciobneasa pe care Fulga nu a pretuit-o. Am vraut
mai sus cam Costea i-a spus lui Fulga c, se poste duce
la stin ca la el acas ; buntatea lui Costea e pus. In lumin i end minios ii cere socoteal lui Fulga pentru ceea ce

a fliptuit:
ceat
eind ti-a
N'ai venit la aria mea,

Sh"-ti umplu desaga ta ;

Urdii.--caldil, din aldare

$i brinzli din strecatoare

Vun berbecel de frigare

lar In alt parte se apune cii intre amindoi fusese

intelegere s. trifeasca totdeauna in bunit pace :
Variant din culegerea Tocileseu, 116-117.
Ibid., 118; cf: colectia G. Dem. Teodorescu, 516.
Varianta din culegerea I. Ciuncanu, 50.

www.dacoromanica.ro

VIEATA Pk,TOREASCA

30

Cind Costea s'a eiobgnit

Si Pulga s'a haiducit,
Amindoi s'au ramileit :
D'aleo, Fulgo, fulg bgtrin,
Cind biletii ti-o 'nfliminzi,

Tu la mine li veni
Si eu, mgre, c i-oi da
Ca s dulce din strecgtoare,
Pgstramil din prepeleag,
Mgnince-ti bgietii cu drag

O lature a sufletului ciobanului bungtatea, spiritul

lui ospitalier e bine redatg aici, dar balada ni-1 lnftieaz i altfel, cu asprimea care-1 caracteriseazg, cu ludirjirea pe care o pune cind tine s pedepseasc pe cei rgi

omorirea lui Fulge/e descris in unele variante cu o bo&le de anignunte i ea insistente care aratg toatg minia
lui Costea.
Balada lui Codreanu poveste0e simplu cum haiducul

trece din sting in .sting, oprindu-se la cite una ca sg ja

vre-un cirlan
Pe la atine se 'rfiplimba
Si-mi umbla din sting 'n sting,
ceree brInza de-i bung
$i urda din sgrgturg.
Ciobanii eind mi-1 vedeau
Se tupiau ca broaetele,
Fugiau ea eopirlele

In unele versiuni se mai spune c ietia la drumul mare,

Pe unde tree Mocani cu sare
Varianta din Tinerimea romind, 324.
, excitoarea, XIV 95; cf. E. Hodoe, Poesii pop. din &hm%
II, 91; Tara 7102let , II (1885), 469.
Gr. Toeilescu, .Mat. folklor., 1250. La acest vera mai e ea:ugat uneori :
cu turme de mioare.
Revista Ion Oreangd, II, 260.

www.dacoromanica.ro

TOBANTIA-4I HAIDUCI k

31

ca sg le ja acestora caii. De aceea el era cuuoscut i inteun

fel si intealtul, cum se spune intr'una din numeroasele variante ale baladei:
N'ai auzit de-un Codrean
Si de-un hot de cpitan
ja cai dela Mocani
mieii dela ciobani 1 ?

Ca si Codreanu, merges, din stink' 'n sting Gheorghitg

sau Gheorghelas, cum i se mai zice. Inteo zi se Indreaptg

spre stina lui mos Rada, mai mult ca si-i cearg bani de-

cit sg-i ja din P. Acolo stind de vorbg ca baciul, descopere pe Macovei cgruia avea sg-i cearg socotealg a data'
Il urmgrise ca sg-1 prindg. Imputndu-i cum se purtase ca

el,.nu mai stgtu pe ginduri si se repezi sg-i facg sama. La

plecare, amenintg pe mos Rada sg nu cumva sg spung cuiva
cg a fost rie la sting, ii s i se prindg urma :
Mof3 Radu, brirbutg surg,

S nu mg, dai de pricing.

Daeo veni potera
Si ea cg s'o apuca
Dupg mine so lua,
Tu sg nu spui nimica u.
Gr. Tocilescu, Mat. folldor., 153. Ameele motive sint de altfel imbinate ?n cea mai mare parte a variantelor : V. Alecsandri, Poesii

pup., 86; E. Sevastos, ant= moldoveneeti, 324; Gr. Tocileseu, Mat.

folidor., 152, 1250; Al. Vasiliu, Cintece, urdiuri f i bocete, 59, 60;
qezdtoarea, V, 93; revista Ion Creanalt, II, 260; VIII, 11.
Si alteori se vorbeste de haiduci care tineau s ja dela ciobani mai bine czlotiv decit din turma lor ; v. Cintecut hofese publicat
de Al. Vasiliu, Cinteee, urdturi i bocete, 68, si Pain= Haiducul, la
C. N. Mateescu, Balade, 60 (comp. varianta Haiducul Otinceald, in
C. RIdulescu-Codin, Din Muscel, 245).
N. Pasculescu, Lit, pop. rom,, 277. Balada lui Gheorghilif
s'a publicat si ea de multe ori mg mgrginesc la urmgtoarele mentiuni: N. Caranfil, Cintece pop. de pre volea Pruiului, 56; G. Dem.
Teodorescu, Poesii pop., 591, 504; Gr. Tocilescu, Mat. follelor., 155;
T. Parefile, CIntece de lard, 52 ; Rev. p. ist., arkol., V, 183; VII, 12Q.

www.dacoromanica.ro

32

"'MAU PASTOREASCA

Din aceeasi serie de balade face parte aceea a lui

Vigu, eunoscutg numai prin unele pgrti. La stinele lui
*oigu se and inteo noapte buciumind ciobanii

oiguleasa

li spune sg se scoale .sg vadg ce s'a intimplat; pornind

cglare, ajunse totusi prea tirziu nade buciumau tovargsii
lui, pentru cg
Stin ele eran pradate
ciobanii legati spate la spate,

Coate la coate legati,

De haiduci inferecati '

Cu toath identiiatea motivului redat inteun fel sau

altul, aceste balade 2 se deosebeme in sensul cit unele aratg

provenientg pgstoreascg, iar altele se vede cg si-au luat

nastere in lumea haiducilor. Din prima categorie fac parte
Costea i sS'oigu, unde despre ciobani se vorbeste bine
slut infgtisati /ea cei ngphstuiti de haiduci; celei de a doua
categorii aparrn Codreanu i Gheorghit, in care tonul e
schimbat In favoarea haiducilor : ceea ce fgptuesc ei, in pa-

guba ciobanilor. e descris in asa fel incit sg reiasg superioritatea lor si in intreaga povestire se vede inerederea,
mindria haiducilor CA nu se putea orieine impotrivi lor.
Literatura popularg a Aromtnilor ne ofere e ea un
sir de cintece cu aceastg notg. Unul din ele tneepe astfel:
Al. Vasilin, Cintree, uraturi i bocete, 8; cf. 8exiitoarea, VI,
121, ei b dada galga, presentind o vaga asemanare, din colectia lui
Alecsandri, 58.
Aceeasi temli, dar reclusa, se intilneste eiteodatli i in colinde,

in acelea care au la baB o balada. Asa lute colinda publicata de

A. Birseauu, Oineizeoi de colinde, 31

vin tilharei
iau mielusei
se duo en ei:
Nita far' de ei.

www.dacoromanica.ro

CIOBANIA iu HATDUCI

33

Pe linde trecurl, dragi feciori,

Pe unde trecurA hotii asearA ?

Pe la oi, dragi fecinri,

Pe la oile Arominilor,
Si luarK oi, e itiarui berbeci,
Si luarii i berbecele de frunte,
Si hura' Qi pe fiul de celaje 1.

intr'o frumoasg baladg, Cornicea, se spune cum din

turma lui Dzega ilota lima tuteo zi un mier minunat, cu
4stea In1 frunte cu <<coarne de argint, ca diarnantul
strtaucttoare, lipite de frunte 2. Cind Dzega af15." aceasta,
porni cu tovar.'ii lui sui dea de urma hotilor
Mielul il sc'Aparg,

Pe hoti omorK
Si, &futir:id pe drum,

Se inapoiarl la sane a.

Ca un ecou nl plingerilor Arominilor impotriva neajunsurilor suferite de haiduci, adapostiti de unii pe la stine,
avem In aromtnI acest cintec :
Voi, muntilor bIestemati,
Voi, muntilor din Aspropotam,
Pe Aromlni voi ce-i facurriti,
Pe Aromlni si pe SgrIcliceni

P. Papahagi, Din. lit. pop. a ArOnzinilor, 1029.

Gsim aici o asemrinare cu ce se spune in unele versiuni ale
baladei lui Costea (G. Dem. Teodorescu, 614; Gr. Tocilescu, 116; C.
Rgdulescu-Codin, 252; N. Pasculescu, 296; I. Ciuncanu, 47; Tribuna),
de care ne-am ocupat mai sus ; si acolo e vorba de un herbece sau de
o oaie cu totul altfel de cum se vgd de obicei. Intr'o variantil a
Mu (Gr. Tocilescu, Mat. folklor., 159) se vorbeate do asemenea de o
mioari
cu patru cornite
. .
'n virful cornitelor
Cite-o piatra nestemati.
P. Papahagi, /. o., 1048.

www.dacoromanica.ro

34

VrzATA PASTOMASOA

Care in pe haiduci la Renee lor

Toat iarna si vara ?.,..
Jalbe satele dan
La acel pale, Husni-Pase,
Ca ag goneasa haiducii 1,

Ca aparInd numai byte vaga Inrudire cu acest ciclu

de poesie pastoreasea mai putem aminti o balada destul de
raspindita. Are doara atIta asemanare c ne duce tot spre

traiul dela stink', cInd el era turburat si cei de acolo. se

gasiau In fata unor ameninta'ri. Balada aceasta, datg uneori

sub numele de Peieurarul 0 sora,

e presinta ca o im-

pletire de real si fantastic, ceva ea de ba.sale..Pe end steteau

la stn i mulgeau, pacurarul i sera vad ridieindu-se un

nor si dmnsul Ii apune ea ace/a nu e nor de ploaie, ci vin

zmei sa o ja, sa o peteasca. Zmeii se arata inteadevar si
vreau sii &ea Cu ei pe sora ciobanului. Fratele le vorbeste
atunci astfel i balada povesteste mai departe tot ce s'a
IntImplat
da,'m In Intregime aceasta parte, pentru ea e
earacteristica In felul ei :
Eu pe sora mea n'oi da
Pinli capu 'n sus mi-o sta,
Ci voi din oi v luati,
si sute
De miori mindre, cornute.
Noi de-acelea n'om lua,
Ci vom lua pe soru-ta.
Pe soru-mea nu voi da,
Ci voi numai
Luati-vi milioane
De 'herbed largi intro coarne.
Noi de-acoja n'om lua,
Ci om lua pe soru-ta.
Pe soru-mea nu oi da,
Ci voi numai s luati
1. Aid., 1022-103

www.dacoromanica.ro

CIOBANIA

X HAIDI1CIA

35

De miori Cu eoarne 7ntoarse,

Din coarne aur revarsi.

Luati-vii o sari cincizeci
De eiriani i de berbeci
Ca coadele petelegi.
Noi de-acelea n'om lua.
Ci vom lua pe soru-ta.
Frate, frtiorul meu,

Vd bine cll. nu scap ea.

Scoate palosul din teaci
Si-mi taie pint/ din ceafg
Si din urechi ai mei bumbuti,
T'une-i in urechi la mieluti.
Cind soarele o rlisiri
Mielnseii s'or trezi

S'or taupe a fugi

bumbutii-or zurii
Si de mine dor ti-o fi,
Cg i mie mi-o fi dor
De cimpuri eu mohor,
De aste virfuri de vii
Si de oile bilgi ;

Ci tie and ti-o fi dor

Numai, frate, ali te sui
In vide,/ paltinului
Si tot prinde-a trimbita,
CI de dor t'ii stimpgra.
Fi-ti fluieras de argint,
SI te-aud peste pimint,
Si en giuri de aramg,
Si se-audg peste varag,
Si Ruda si maim
Daci 1-a fost rea gura
De ne-a blestemat asa
L Mss. lui I. Pop Reteganul (la Academia roming) ; cf. Familia,

XXII, 307; XXIII, 282; ,5e4toarea, II, 4; XIII, 216; revista Ion
Creangii, III, 322; Foaia Societatei Rominismul,, I, 525; S. F/.
Manan, Poesii pop. root, I. 110; Gazeta Transilvaniei, 1887, 11 iunie;
Ca si altele, balada aceasta eirculi 51 schimbatil In colindg : A. Birseanu,

Cineizeci de colinde, 21; Tit Bad, Poesii pop. din Maramurec, 69.
Al. Viciu, Colinde din 4trdeal, 143, 145, 146; 1. Riuteseu, Colinde, 39.

www.dacoromanica.ro

7IEATA PASTOBEASCA

36

Msind la o parte fondul fantastic, ici si colo surprindem ceva ce ne aduce aminte de cintecele piistoresti
haiducesti, iar, de altA parte, sqrsitul ne face sA ne &dim
intru cItva la Miorifrt.

Inteun fel san altul deci, toate poesiile analisate in

urmA ne-au arAtat si ele un aspent caracteristic al vietei
pAstoresti, asa cum Se reflectA in literatura ndastrA popui ne-au fAcut, mai ales, sA constatAm Inca odatA amestecul unor elemente folklorice ori s urmArim genesa eitorva
larA,

productiuni populare, mult mai complicat decit pare la

prima vedere.

www.dacoromanica.ro

MIORITA

www.dacoromanica.ro

MI 0 RITA
Indreptindu-ne spre poesia popularg,pentru ca sg vedem

legturile ei eu pgstoritul i pentru ca sg avem i astfel o

dovadl despre insemngtatea lui in trecutul nostru, ne-am
referit ping acum .la textele de folklor mai mutt ea sg
reiasg valoarea lor documentarg, fgrg a insista asupra latu-

rei estetice ?i a distinge dintre ele pe acelea care aduc o

inspiratie superioarg, punind in relief Insusirile poetice ale
poporului. Aeeste insusiri nu puteau sg nu se evidentieze
in creatiuni care plecau din ceea ce era asa de intim legat
de vieata tgranului nostru, stAbgtea sufletul lui cu puterea
impresiilor de fiecare zi
facea s simtg, sl gindeaseg,
sg viseze dupg indemnurile, sugestiunile primite din realitatea in mijlocul cgreia trgia. Citeva etntece deofiebindu-se
de altele prin mai multi peesie, prin o formg mai artisticg,

am putut sg le cunoastem din insirarea pe cure am dat-o

In capitolele precedente 1, dar in fruntea tuturor trebue sg
asezgm pe acelea caro sintetiseaza inspiratia pastoreascg
slat nestematek poesiei noastre populare.
Odinioarg. muntii nostii trebue sg fi rgsunat des de

un ctutee vorbind despre moartea unui pheurar ; astgzi

acest cintec, al Ciobdnagului, se aude numai prin citeva
1. V. de pildg doinele pe care le-am citat in vol. I, 75, 76.

www.dacoromanica.ro

40

VIEATA PASTOREAP,('k

locuri, dar in vcrsurile duioase Cu Impletiri de minunate

inalgini a pAstrat toatii poesia lui primitivA, care in eiteva
cuvinte munid exprimX bog4tii de simtire i ne duce spre
o visiune milreatg, eind o ascultAnn spunindu-ne :
Foaie verde de troj flori,
Cloblina* dela miori,

Un' ti-a fost moartea sii mori?

Sus in virful muntelui,
In blitaia vintului,
La cetina bradului.
Si de ce moarte-ai murit ?
De trAznet d'Id a trliznit.
jelit cin' te-a jelit?
PasArile-sAi

Pe mine cii m'au jelit.

De saldat cin' te-a scrddat?
Ploile cind au plouat
Pe mine crl m'au Schildat.

7- D 'mpinzit cin' te-a impInzAt?

Luna clnd a rrtsilrit
Pe mine cl. m'a 'mpinzit.
Lumin&rea cm' ti-a pus?
Soarele cind a fost sus.
De 'ngropat ciu' te-a 'ngropat?
Trei brazi mari s'au rristur4at,

Pe mine a m'a 'ilgropat.

Fluierapl un' 1-ai pus?
In craca bradului sus
eind vintul mi-o blitea
Fluierasul mi-o cinta,
Oile s'or aduna,

Pe mine cal m'or ata'.

1. DupI versiunea pe case am publicat-o in Flori alce, 109,
ces mai bine conservatri.
A mai fomt cu1eas5. FA de altii: y. revista Mulata, I (1007-1008),
10; &ama rominese lite,ar, IV, 387; I. Ciuncanu, Domas fi &te
riptree,
Th. Sperintia, 3fiorita fi ,CWInsarii, 34-35. Uneori rno.

www.dacoromanica.ro

MIORITA.

41

Ideea mortei e Incadratg aici In tristetea, dar si In

mIndlia oarecunt pe care le simte pgstorul trgind In singurgtatea muntilor. Petreelnduiti zilele departe de ai lui,
el s'a deprins cu &dal cg moaftea fi va glisi ca pe un
instreinat, fgrg privirile i vorbele minglioase ale celor care
tree, mai vin ca oricind, prin arnintirile lui In clipa despArtirei de veci. Ca o mingliere et nu e totusi ant de singur, el cuprinde atunci cu oehii cerul e coltul de pgmint
din jurul lui, cu podoaba brazilor jaluiei, cu frenigtgrile
frunzi$ului si cintecul pasgrilor, $i de acolo simte parch'
strgbAtii.d pin la el un suflet care se InfrAteste cu al sgu, o

putere oerotitoare, cu taine de Induiosare pentru soarta

lui. Soarele si luna pe care i-a privit 'de atitea ori,
care au fost tovargsii lui scumpi e pasgrile care i-au leggnat In zile frumoase gIndurile ea eintecele lor nu vor fi
numai martini ai suferintei lui din urea., ci vor avea grije
de el, II vor ingropa cu cinste $i nu vor uita s-1 jeleascg.
Dela eeva simplu, elementar, inspiratia pitstoreaseg o vedem
fgeind ascensiunea spre o conceptie de misticism i cu largi

orizonturi poetice. Coneertia aceasta cuprinde In ea $i o

iilosofie setting : trecerea deTa vieatg la moarte e privitil
Cu &dui linistit, cu stapInirea de sine, finii sentimentul
de groazg Ill fata ei, fgrg tinguiri.
Pe ringg mgretia mortei In singurgtate $i In mijlocul
naturei, eintecul acesta exprimil dragostea ciobanului pentru
tot ce e -strins legat do vieata lui, cum si credinta eg, nimio

din ce se gge.$te pe ling% el nu ponte rgmlnea strein de

tivul pAstoresc apare modificat, adaptat la cate linprejurAri : in loe de
ciobntia se vorbeble de un soldat mort in lupte, i schimhat astfel
cintecul a fogt foarte rNspmndit fa timpul razboiului din urmil (V. Hane$, Din pv, ouutzti, 104; revista Ion Oreanycl , XII, 9; cf. A. Esca
I. t-chiopul, Flori des'inge. 13).
0 vag asemlinare cu aceastil poesie prcsintit sfIrOtul baladei
Tudora$ publicatil,
(1882), 11$,

cu prefaceri, Intitoarea, Oradea-mare, VIII

www.dacoromanica.ro

4g

VIEArk PASTOREASCA

dinsul, fArg sit nu participe la intimplgtile soartei lui. Niei

la moarte dinsul nu se poste despgrti de fluierul i oile
lui, iar pe acestea si le inchipue sitntind cg l nu mai este
printre cei vii i chemindu-I, jelindu-l.
Intr'un fel sau
aceastit creatinne poeticit a

poporului nostrn ne duce la o conceptie unitarg, de panpsihism cu o coloraturg specialg, primitivg in genul ei. dar
caracteristicg prin ceea ce ne reveleazg si ea ea expresiune
a sufletului pgstoresc.
Aceeasi visiune, acelasi panpsihism de poesie pastoralg il reggsim tn Miorita, alefrumuseti insg, sub

forma autentieg, popularg, nu au avut norocul sh se pgstreze tot asa de bine ea In Ciobdnavul. Ciad amintim minunata baladg ne-am deprins sk ne-o representgm sub forma
pe care i-a dat-o Alecsandri, asa eg, trecind peste preface-

rile datorite lui i unele prea literare

trebue sg re-

constituim aspectul ei original, reconstituire la care ne ajutg

intru citva variantele culese din popor fgril altergri, desi

ele ni s'au transmis cu multe intuneegri ale inspiratiei la care
a stiut sg se inalte un suflet ales de poet al muntiFor

Ceca ce era redat in Ciobnavul mai domol. in versuri de

insirare ling, apare In .311or4a cu miscgri de ritm repezi,
en cadentgri sacadate, in versuri cum le intilnim si alteori
la epica popularg, asa cg in ce priveste forma acesie doug
poesii ne aratg, fiecare In felul ei, ce efecte de armonie,
ettg musicalitate au putut fi realisate ta graiul poporului
nostru. Mi.oria insil, fatg de cealaltg poesie, are superioritatea de a ne duce spre o inspiratie mai bogatg, mai complexg, de a cuprinde motive de o varietate care nu a impiedecat presentares lor in linii limpezi i eu o impresio-

nantg condensare. De altg parte, cu toate cg asa cum

am
a ajuns pinii la noi cuprincle multe elemento lirice
putea chiar spune ell, ele predoming
Morita se razimg

pe un fond epic care, si ciad

1111

www.dacoromanica.ro

reiese direct, se pro-

squioRrre.

43

lungeste In ecouri usor de recunoscut i dIndu-i In totul o

desfqurare de vigoare maiestate
1. Cu toate c ne mindrim cu aceasta baladii, pima mum prea
putin s'a seria asupra ei, i in spirit care sii inlature interpretarile gresite, diletantismul literare-folklorie.
Odobescu i-a consacrat eiteva pagini (Sorifri, I. 208 urm.), dar
urmind pareri care de mult au foot parade cereetare unilaterala
site ; dSnsul cauta siL descopere in Miorita reminiscente din mitologia
veche i, plecind dele Greci, credea ca poste explica balada prin

transmiterea unui motiv stravechi la noi, din Tesalia pina in Dacia.

Ar. Densusianu, in Rmisla critica-literarti, III (1895), 316 urm..
vorbind de epopeea noastra pastoreascii, lua ea punet de pleeare .Miorita, dar, eonsiderind ea autentice dour' texte preficute ale baladei,
giLsia In ea mai mult decit ne dli in realitste. 0 caracterisa insa bine
eind o privia ea o .etragedie pastorease din trecutul nostru i, fichul
eiteva apropien i juste, sustinea ea ea trebue pusa. In legiLturiL cu pastoritul ardelenesc al Mocanilor.

In Miorita oi r dluririi, 1915, D. Th. D. Sperantla a erezut

ch poste deseoperi In balada urme stravechi, ducind departe pina la
cultul Cabirilor, dar asemenea parere era o revenire la teorii care, In
alt sens, fascinase imaginatia. lui Odobescu.
De o eercetare mai aprofundat
i eautind sal arate ea interpratarea Miorilei implica probleme eomplexe e studiul D-lui D. Caracostea, Miorita in Moldova, 1916 (Cu urmarea In Conv. lit., LII, 615,

715; LIII, 144; LV, 465). Criteriul urmat de d-sa e mai mult col
geografie, derivat din studiile filologice, criteriu putind avea de sigur

si niel aplicaren lui, dar nu prea unilateral, fin ea si se tie sama

Intfo larga mamri si de ce! istoric. In studiill D-lui Caracostea tocmai documentaren istorica nu o gasim cum ne-am astepta i, de alai
parte, tema din Morita nu e urmarit mai de aproape in legaturile
ei ea realitati ale vietei plistoresti. Analisa au ajutorul acestor elemente de cercetare ponte duce la resultafe mai sigure decit insistentele prea multe asupra unor divergente dela o variantil la alta. cred
ca a se lua ca punct de plecare variants dela Alecsandri, cum a facut
en toste reservele pe care si le impune, cu toate
D. Caracostea
nu e o metoda in dar de critica. De
excluderile la care ajunge
aceea conclusia care pare a se deseneazi din studiul D-lui Caracostea nu o vedem lamurind bine genesa i caracterul .3fioritei. Dupa
d-sa gfactorel generator al bstladei ar fi dragostea eiobanului pentru

www.dacoromanica.ro

tIEATA PASTOREACA

44

Motivul epic fundamental al Miouiei iese in evident

din primele ei versuri : trei ciobani sau chiar mai multi,
dui-A unele variante
tree cu turmele lor cpe Picior de
muntezl. Until dintre ei e luat la ch1 de ceilalti i wetia
hotrsc su-I omoare. Pricina pentru care el e pismuit nu
e artat in uncle variante, altele ins nu uit s ne-o spun,
cum era ,;si firesc, pentru cuit altfel ar fi lipsit unul din elementele esentiale ale baladei in legq.tur Cu imprejurrile
proprii vietei pstoresti. Dae in ver. XIII ciobanul vriiimasit de ceilalti spune numai:
Vreau sii m ucidg,
elle sg-mi

indeletnicirea lui (Cone. lit., LII, 633). E o reducre la prea putin a

Prin aceasta ea nu s'ar distinge de atitea cintece dela noi
care ne dau ca un loe comun pasiunea ciobanulni pentru ce-1 atinge
de aproape, multnmirea traditionalg de a trili in lumea lui. 11lionta
cuprinde mai mult, vi-a luat nagtere in imprejurgri caracteristice de
vieatg pilstoreaseg gi are un relief deosebit *it' de alte clptcce pgstoregti, aga cg aceasta trebue
reiasg dinteo cercetare care cautg sg-i
exptice originei i aspectele sub care ni s'a transmis.

I. Variantele II, Ilia , IX, XV, XXI, 7; in varianta XIV se

spune pe eel deal

, iar in XXI, 4 </pe muncei) (cifrele trimit la variantele pe cdre le dam in Apendiee). Versiunea dela Alecsandri se
gtie c lncepe cu Ape-un picior de plaii), iar ces dela G. Dem. Teodorescu : la picior de mantel,.
De remarcat a. pe cind in majoritatea variantelor primele versuri au o desfil..gurare de maiestate epic ori ne datt un tablou de linigte patriarhalli, in I, lila , XIII inceputul aduce ceva tumultuos, de
nelinigte, de sgomot la munte. Actiunea e anuntatii astfel printeo dra-

matisare impresionantg In felul ei. In varianta I ggsim ceva mai mult :

sgomotul dela sting e presentat ca i cind ar fi auzit de cineva i urmesa atunct intrebarea: ce ar putea sg insemne aceasta Actiunea e,
astfdl, distantatii, enea ce-i d o notg poeticii speeiaI5,, degi, de altg
parte, slgbegte vigoarea inceputului din alto variante
intunecii intni
eitva eoloarea

www.dacoromanica.ro

MIORIT At

45

In var. VII, X (cf. V) se 'a ea motiv al omorirei lui faptul

cg-i intrece pe tovariisii lui in boggtie, eh' are coi mai
multe (cf. XVIII).
Alte variante merg maj departe, autind sX arate eg,
boggtia celui dusmhnit nu se opria la atita. In var. V se
spune BA omorul e pus la cale pentru ca
la ciobanului
toi i bani tot asa in var. XVIII 0 XIX:
Mnisori sit i ben,
Oite

la.

Turmusoara s i-o iee,

Ranisorii art i-i bee 1.

Mai mult Inc adaue var. III, ciud ne spune :

ei s'au vorbit,
Ca s te omoare,
Crt ai cird mai mare
jugani rotati,
Bani incomorati
dulki biirbati.

Despre edulAi mai bgrbati* vorbeste i var. VI, cum,

algturi de cai mai dedati, var. IV pomeneste eini mai
turbati, iar in var. XVII slut amintiti ccini i mkgari,.

Sint, cum se vede bine, adausuri artificiale, interpolan i mai

tirzii
numai uude se torbeste de
putem admite

cA went de a lace cu o precisare care a putut exista 0

In versiunea primitivX a Mioritei, pentru c apare In acord
ca cadrul eminamente pastoresc al baladei.
1, Versurile orespunzlitoare din var. VII sung ;
Mai strein si mai bogat,
C'o mie de oi
'n pang o raie- de lei.
supra specificlirei strein, care are insematatea ei, vein insista mai depart e.

www.dacoromanica.ro

MATA PASTOREAfiCA

46

Alaturi de ce am gsit pina aici trebue s tinem sama

de ceea ce ne dau alto variante, IX, XXI, 4, 7. Acolo ciobanul despre care e vorba e privit cu ochi rai de ceilalti
pentru a e estrein voinicl, de trup mai voinic.
Ca explicatie a omorului ni se dau, prin urmare, dou,
motive: ca ciobanul e si rnai bogat, are oi mai 'multe (pazite le clni sdraveni) i mrii voinic decIt
AmIndourt
aceste motive apar Imbinate In varianta dela Alecsandri, clnd

despre cel impotriva caruia e urzit complotul se spune ca-i

. mai toman 2
S'are oi mai Multe,
Mindre i cornute,
Si cal invttati
clni mai brbati.

LasInd la o parte versal 4, la f el ca ce am esa aiurea

aratInd o schimbare stingace, versiunea dela Alecsandri

o putem considera ca redInd destul de fidel, n aceasta

privinta, forma veche a baladei.
Stabilind natura conflictului care e punetul de piecare al actiunei din MioriN, ramIne sa vedem mai de aproape

fondul lui real si cum poesia populara se IntIlneste de data

aceasta iarasi en ceea ce ne este cunoscut pe alta' cale.
Cum am mai relevat la alta parte, vieata pastoreasca
nu are numai linistea i farmecul idilio din care atIti poeti
Nu are niei o impottant, de sigur, dae5. in oiteva variante se
dau alte motive : in XXI, 8 moral e urmarea unei certe intre cio-

bani; in XXI, 20 celui judecat I se aduce invinuirea e. nu a pzit

bine oile ; cit despre explicatia din 3txr, 18 niel nu merit amintiti.
Sint motivri inventate de unul ori altul.
Ortoman, inseamn de sigur (voinic, vitean (v. Revista eritied-literard, LII, 319; D. Caracostes, Miorita lu Moldova, 17): de
originen cuvintului, ne/imurit pin acum, m voi ocupa in revista

Grai :i

www.dacoromanica.ro

.111ORITA

au fgeut o tema conventional& Ea cunoaste episoade tragice, cu izbucniri de patimi In care vorbeste toatg puterea
primitivitgtei. Asemenea episoade amt provocate de multe
ori de neIntelegeri, lupte futre ciobani pentru diferite motive. Am putea, Ffi de rindul acesta, aduce o Intreagg literaturg In aceastg privintg, dar ne vom mgrgini numai la
citeva mentiongri care ne vor ajuta sg ne representgm mai
viu Imprejurrile in care a trebuit sg-e la nastere Morita.
Pentru timpurile cele mai vechi o mgrturie interesantg,

dei indirect& cu privire la conflictele dintre pgstori ne-o

dg lingvistica: In vechea limb indicg (sanscritg) cuvIntul
gcivilis care insea.mng cluptg, rzboi nu e alt ceva decit
un detivat din gag*
astfel semnificatia lui intermediarg a fost aceea de rivnire dupg vite, iliccimie de
a le Ina
deci o dovadg cum ciobanii pindiau pe altii
sau luptaa cu ei ea sg le ja vitele. Ceva, In parte, direct
apropiat de motivul din Miorira ggsim In Biblie, and despre
Isac se apune:
acest om ajunse puternic.... i el avea

turmg de oi, i cireadg de bol, e mare numgr de slugi ;

de aceea Filistenii 11 pismuiau. Asa a toate fintinile pe
care le sgpase slugile pgrintelui sgu, Abraam, Filistenii le
astupau umplindu-le cu pgmInt. i Abimelech zise lui
:
4clu-te dela noi, cg tu ai ajuns ca mult mai tare ca noi.
Isac plecg de acolo si-si Intinse corturile In valea Gherar... i slugile lui Isac sgparg, n acea vale si aflarg acolo
finting de apg vie. *i pgstorii din Gherar se certarg ca
pgstorii lui Isac iziserg: capa este a noastrg 1. Tot In

Biblie putem aminti pasajul din lov, XXIV, 2, unde e

vorba de aceia care crlipesc turma i le pase'. De multe
1. G enesar XXVI, 12-20. Pentru motive nor d61nteles, fintInile
au avut totdeauna o mare Insemngtate In vieata ciobanilor din Orient
si de aceea ele an fost deseori un alt prilej de certuri intre ei ; cf. Th.
Nkleke, in 8i4ungsberichte 1e Acadenaiei din Viena, CXLIV 36,

www.dacoromanica.ro

48

VIEATA PAbTOREASCA

ori, Invrjbirile fare piistori aveau, drept motiv stiipinirea

locurilor de pgsunat i despre acestea vorbeste, de pilda,
Strabon, XVI, 17, and descrie vieata pastoral A a unor triburi din Arabia I. Pentru timpurile mai not* e destul s ne
referim la un pasal dintr'o descriere pe care a dat-o Ch.
de Bordeu 2 despre train' pAstorilor din sudul Frantei :
Des bergers d'Ossau] bataillaient pour les pAtUrages avec
les bergers de Navarre et les Aragonais)sau la ce ne apune
H. Hecquard despre luptele dintre cetele de ciobani al-

banesi: les Triepsci et les Kutchi se battent continuellement contre les Clementi de Seize, dont its ne sont s4pats
que par une haute montagne qu'ils franchissent pour aller
leur enlever des bestiaux lorsque les hommes sont partis
pour les pitturages d'hiver 4.
Deoarece, cum am relevat i aleadatii, vieata pAstoreascsa presintil peste tot identiatti de aspecte, e de asteptat
ea si la noi s glsim mrturi analoage i apropiindu-se mai
mutt sau mai putin 'de ceea ce ne intereseazii in legAturA
ca povestirea din Miorita.Despre lupte intre ciobani pentru
pasuni, pe care le amintiam in urn26, dupA izvoare streine,
putem cita aceste rinduri dintr'o carte In care se vorbeste
de pAstoritul din muntii nostri: aLegenda ne spuue c, in
secolul trecut, in muntii Bucegiului trOia un baci care era
totdeauna in ceart4 Cu ciobanii vecini pentru pAsunile din
munti. Acestia din rgzbunar.e, in lipsa lui, dadurg foc stinei.
1 a certuri intre ciobani peutru prtoni pare sit facrt elude
Calpurniu, Eel, VIII, 52-53, 55.
Cf. $i A. Pictet, Les origines ilnlo-evropen es, II, 68; 0. Schrader, Realkx. der indo Yerm. Altertuniskunde, 649.
La terre de Barn, 1922, 134.
Dist, et deseriphon de la Haute
onie, 370; cf. 374.
Pentru conflicte la fel 1ntre cinbanii din Sombnia, v. M. L.
Wagner, Das lliadlie.he Leben Sardtniens ifra Spiegel der Sprache
Heidelberg, 1921, 118.
L Q. Babe, Din plaiul Pelefului, Bucurqti, 1893, 121.

www.dacoromanica.ro

-MORITA

49

Cum ciobanii cauta razbunari, pun la cale complotan, ni

ze spune 1ntr'un foiltton din Gateta Transilvaniei ea amintiri din vieata ciobaneasca prin partile Branului : Disciplina IT-are ciobaui este grea... De multe ori se intimplau conjuraii
unuia sau altuia, care si &Idea jertfa conjuraVei. Se gaseste enort si gata. Mioarele Mai 11 piing,

fluierul lui pus tu chiotoarea stinei 11 Moe, dupg cum se

apune in baladele poporului. Cel care scria aceste rindani
se vede ea avea ta minte versnrile din Miorita, dar la Inceput area ca tinea sama de ce putuse cunoaste singar,
asa c i aceasta tnsemnlre ca privire la p.rticularitiiti ale
vietel oastorilor nostri poate fi pus a alaturi de celelalte
Despre Intimplari la fel se vorbeste desean i
in documentele vechi. Vom aminti nuillai citeva. Intr'o scrisoare
din 1542 a lui D. Gerdey, castelan de Fhgaras, catra Sibieni, se spune cum ciobani ai acestora au sarit nsupra altora, veniti din Muntenia, si le-au rapit mai multe oi 8. Un
N-rul din 21 februar, 1909.
Din eft s'a seria, asa de risipit asupra ciobanilor nostri, mai
putem da FA urmlitorul citat intmes-mt pentru a lnt,elege cuprinsul
Miorijei: gFiecare cioban Mare are sub eonducerea sa cite un eIrd
de oi pe care se sileste sg le faca grase i frumonse. Aici zaee toatg
emulatiunea ciobanilor, cum si-.i arate care de care mai mult ratiostria sa. Tu mai puvu e dtattng ciobanii buni i prin mInuirea batului
ion, care este o maciura mare de lemn de corn, ferecata de multe ori

eu fier, ca sg devina e mai grea. Cu Dust bat se dep ind el din copilarie a duela, ea astfel sa fie IQ stare a se apira In contra ciobanilor dela alte tire... Oiobanti hotomani mai etin apoi cum sa rup
clteodata si cite un <doe de.oi d prin cIrdurile altor ciobani streini.
vieqpa. unui h
e : Vlad-kot; 1 dela Sdo le, In Gaeta
(D. Dogar,
Transilvaniei, 1897, 21 dveembre).
Okm Domino Waywoda transalpinyensFhabuimus talem con-

traetum ut et sui et nostri homines in alpibna libere et pacifice absque molestacione 'paseerentur oyes sues... Bach enim et pastores istorum hominum vestrorum, unacum alije suis complicibus, profecti

www.dacoromanica.ro

50

VIEATA PASTOBEASCA

document de pe la sfirsitul secolului al XVII-lea cuprinde

jaiba unui 'curar, Mihila CalbazA, din tinutul Sucevei,

Impotriva unui cioban ungurean, venit de dincolo, care omo-

rtse pe doi Birsani i ortacii acestora se rAzbunase pe cei

din ceata omorttorului lundu-le un nunAr de oi 1.
Toate aceste mgrturii ne Indreaptu mai mult sau mai
putin direct spre Miorita, arNtindu-ne cit element real cuprind primele versuri ale ei si care e punctul de plecare
al actiunei care-i d caracterul epic.
Ductnd cercetarea mai departe, se pune Intrebarea
dacg din textul baladei, confrunttnd variantele ei, putem
ajunge la o conclusie Cu privire la originea celor care slut
presentati In actiune: de o parte, ciobanii care urzesc complotul, de alta, cel mai bogat si mai voinic,dusmiinit de ei.
Intrebarea aceasta vine dela sine end se stie cit de multrt
importantil, s'a dat versurilor din varianta lui Alecsandri
care spune e oei trei Ciobani erau: unul, Moldovean; unul,
Ungurean ; si altul, Vrincean (acestia doi omoritorii celui
dintti). O asemenea precisare sI fie care de tinut In samN,
sunt ad alpes et aliquas centum oyes transalpinyenses furtim abege-

runt, quas in tugurio ipsorum diviserunt inter se et comederunt,,

Doc. Hurmuzaki, XV, 419.
1. 4illueseu Mirii Sale pe un om, ungur[ejan, cli fiind el picurariu cu /nine ei au tilet pe 'doi pacurari birslineeti dela un munte
din Miliurue, cumpArind acel mint depreunil cu acei Birsani, ei au
fugit in tare ungureascA ei au venit Birsanii ei ne-au luat 66 oi pentru

fapta acelui loan Pacurar. ..., N. Iorga, Studii

documentc,-V, 511

(am indreptat la inceput textul IL" a cum cere intelesul, punind unqu-

rean In loe de un Curan, cuna a cetit D. Iorga). In aceeRi culegere

se pot veden ei alte documente pomenind de lupte Intro ciobani, furturi de oi (VI, 6, 388; in documentul din mail e vorba de o bataie
intre Mrsani dela Soveje Eji dela Caein).
Cind ttiranii povestese astral cii In vremile vechi cracurarii nu

furau mad pe altii, (Graiul din Tara Hategului, 114), e de sigur numai o idealisers a trecutului, obisnuiti la cei aimpli,

www.dacoromanica.ro

!COMM

51

sg ne ducg oro spre /original t? Pentru a Igmuri genesa

Miorifei chestiunea aceasta are o insemngtate deosebitg
ramine sg vedem care este tneheierea la care ne putem opri.
Percurgind variantele, constatam eg cele mai multe
sint de acord pentru a infatisa pe iobanul care avea sg
fie omorit ea strein printre ceilalti :
Numai unu-i streinel

zice var. r i la fel se vorbeste despre el in var. IV, VI,

VII, VIII, XIV, XVII si In cea mai mare parte de sub
Indicatia aceasta e pretioasg, deoarece arat' hotarit
cg dacg unul din ciobani e pismuit de ceilalti e pentru ca
era din altg parte. Strabgtind textele eulese ggsim iarg ceva

mai mult, o precisare care ne aduce aminte de aceea din

versiunea publicatg de Alecsandri. In var. IX cetim :
Unu-i Ungurean,
De zile mai mic,
De trup mai voinic.

Deci, venit din ArdFal e argtat ciobanul in jurul caruia se concentreazg actiunea din baladgtot astfel in var.
XVI, care tine sil-i dea si numele, /OD,
Fecior de Mocan
de mocirtan
Adus din Ardeal.

Dach' in var. IX nu se spune despre ceila1i eiobani

din ce locuri eran, o aitg variantg (III) completeazg seria
eind dg aceasta insirare ;
L Numai in IIIa gKsim_ceva identic ea la Alecsandri, dar varianta aceasta are pArti suspecte, se vede c ori a fost prefiicutil de
culegraor ori vine dela cineva care stia caree si eunoF,tea culegerea
lui Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

52

VIEATA-PASTOREASCA

Unu-i Moldovean

unu-i Vrincean
.$'unul Austrian.

Ceva aproape ca la Alecsandii, dar asupra acestei

variante, ca i asupra celei de sub lila,- trebue sA facem
unele reserve : se vede bine cA ea nu poate fi absolut popularA. Acel < Austrian>) aratrt amestec cArturAresc si poate
toate trei versurile sint un adaus ifAcut de cineva care cunostea culegerea lui Aleesandri.

In textul dela G. Dem. Teodoreseu reapare Moldcveanul, dar celorlalti se drt o denumire pe care nu am
Intilnit-o pIn4 acum :
.... un mindru eioban,
Tingr Moldovean,
Cu trei Dorojani,
Feeimi de Mocani.

Ce vrea s'A zie <<Dorojaniv nu putem precisa. SA fie

o alterare a lui <<Dobrogeni>
adicit Mocani .din Dobro-

gea ? Imposibil nu ar fi, dar, de altA parte, forma aceasta

ne face sA ne &dim la un nume toponimie, satul Dorojan
din judetul Ialomita. O localisare lute acolo, si luInduJse
cuvIntul ca nume de persoane, cum de altfel a trebuit DA
fie la Inceput, ne-o putem Inehipui dela un cintAret popular
cAruia-i era cunoseutA aceastA localitate, i In legAturil
ea pAstoritut din Ialomita.
O altA localisare e aceea din var. XVI, XVII: ciobanii care pun la cale omorul se apune acolo cui sInt veniti
edela (din) Poienari.>> Cum trebue InteleasA aceastA indicatie ? Deoarece amindou variantele sint din Teleorman, am
putea presupune cui e vorba de vre-o localitate apropiatA
de acest tinut : sate cu numele de Poienari existA inteade-

vAr In Vlasca, Ilfov, ca si In Arges, Muscel si aiurea.

www.dacoromanica.ro

lttIORITA.

53

Credem insg, cg mai curind altfel trebue interpretat acest

flume. Prin <<Poienarip putem inteadevar intelege pe ciobo.nii dela Poia.na de ling5 Sibig, bine cunoscuti i dincoace
de munti prin trecerile lor spre
Aceasta pare cbiar

alt reiasa din contextul primei variante care descrie astfel

pe acesti ciobani
Cu eIciuli de urs,
CA nu Hint supusi,
Nalte I motate,
Pornite pe spate,
Catil strinAtate.

Versta din urme aratil a e verba de ciobani en o

infgtisare deosebitg, veniti de departe, de prin locuri streinel.
Mentionarea aPoienarilor asa cum o vedem in aceste douii

variante ar fi deci datoritg unei confusiuni: intr'o versiune

mai veche a Illioritei, din care derivg aceste variante, se
vorbia de Poienarii din Ardeal, dar pe urmg numele acesta
a fost gresit interpretat, crezIndu-se cg era vorba de o localitate, una dintre acelea pe care le-am amintit i grit
cunoscute prin central Munteniei.
Aigturi de aceste precisgri care vom veden la cc de-

ductiuni ne pot duce, ramine st mai relevam altele care

ne sint date de diferitele variante.
Ciobantil care apare pe primul plan e presentat ca
1. Comp. _ce se apune despre nu (Tin. de MocAnas in balada
Arma? Dragonair4N. Prisculeseu, Lit, pop. rm., 215):
Cu eAcinla 'naltA,
stogosatA,

Cu moturi pe spate,
Din streinAta.te.

Versuri la fel ne dA13i o variantA a baladei Costea in Tribuna

(Sibiu), 1888, 23 septembre.

www.dacoromanica.ro

54

FEAT& PASTOREAKA

cstgpin in var. XVII, ca cvgtaf in var. II, IX, XV, XVI.

Cu privire la ceilalti ciobani se specificg iargsi uneori, In
alt sens, spunindu-se despre ei cg sint eslugi (asa in var.

G. Dem. Teodorescu si XVI, XVII, XIX). Felul acesta

de a deosebi pe ciobani trgdcazg intentia de a motiva mai
bine si in acord cu sentimente proprii celor de jos omorirea
unuia dintre ei, stgpinului, vgtafului I. De altg parte, se
vede aici o nuantare mai tirziei nu ceva ce s'ar putea atribui originalului, O dovadg despre devierea motivului
despre artificialitatea oarecum a Iui, provenitg din tra-

tarea mai /iberg a temei primitive, o gasim In faptul cg

dong variante (X, XII) inverseazg antitesa : gstgpin
eslugi2 ; acolo cstgpinii pun la cale omorul 'ciobanului
despre care dacg nu se apune direct cg, e cslugg, trebue
totusi sg se subinteleagg. Aceasta denatureazg Msg cu totul

fondul baladei, introduce In ea un non-sens, cu atttt mai

milt cu cit In var. X se splinedh," ciobanul dat ca inferior
celorlalti are- totusi coi mai multe
arngnunt pgstrat, se
vede, din fondul veal al baladei, dar aprtrind In desacord

ea ceea ce a fast modificat ulterior. CA la origine nu a

putut fi vorba de ciobani diferen041 In sensul din urmg
resultg si din Imprejurarea cg foarte multe variante (cea
dela Alecsandrii si I, IV, V, VI, VII, VIII, IX, XI, XIV,
XXI, 7) nu cunosc o aAenaenea diferentiere i presintg pe
114 ciobanii ea tovargsi. gortaci icortticei; cum se apune
In vre-o doug versiuni. Singurele deosebiri asupra cgrora se
1. a se intrebuinteazii o expresie ori cealaltii, aceasta nu schimbi
intru nimio natura raporturilor dintre ciobani, asa cum sint presentate
in variantele amintite. Viitaful e arAtat tot cp un stilpin

de ceilalti, dslugile, dela sting. Numai In var. IX se pare

fa/7, o inteles altfel, ca un tovarKst al celorlalti
si cuvintul acesta
e chiar amintit acolo, asa cii varianta aceasta poate fi alilturatii mai
aurInd /a seria de care vom vorbi mai departe.

www.dacoromanica.ro

*MORITA.*

55

insistg aid stnt acelea pe care le-am desprins din analisa

de mai sus : unul din ciobani e mai bogat In oi, mai voinic
strein. Aeestea explicit In de ajiins actiunea baladei,
asa cg putem sit le atribuim originalului. Tot ca un adaus
tardiv trebue sa considergm tnrudirea 1ntre ciobanii care iau

parte la complot, asa cum e indicatg In mai multe variante: la G. Dem. Teodorescu si In III, Illa , IV, V, VI, VII,
XI, XVI, XVII, XVIII, XIX, cum si In cea mai mare
parte din colinidele de sub XXI, ei slut presentati ca everi
primari, lar In VIII, XIII, XIV ca .cfrati (In XIII i
ciobanul omortt e cfrate eu ceilalti; in XXI, 14 se vorbeiste de cfrati de cruce). Asemenea stabiliri de raporturi
tare personaje epice sint obisnuite In literatura popularg,
stilt un cliseu des Intrebuintat i introdus cu (At o productiune popularg Plunge sg fie mai rgaptndith ; ele se 'explicit

usor prin tendinta de a apropia, de a pune la un loe, ca

fgelnd parte din aceeasi familie, pe aceia care au trgsgturi
comune, se Inteleg in gindurile lor.
Alegtnd
elementele care pot fi considerate ca fundsmentale In parten dela lnceput a Bliorifei, vom putea lgmuri
acum mai bine cuprinsul ei si completa ceca ce am constatat mai tnainte.
Ping aici am stabilit cg fondul Mioritei este rivalitatea, gelosia Intre ciobaui, dintre care unul apare, de o part,
mai bogat In oi si rnai voinic, mai cortonianD, lar, de alta,

ca strein fatg de ceilali. Ne Intrebiim atunci la ce tinprejurgri speciale ale vietei pgstoresti dela noi poste corespunde o aaemenea asociere de motive. Intilnirea de ciobani
streini, din diferite tinuturi adicg ale noastre, $tim cii, s'a
putut Intimpla ca deosebire In timpul miscgrilor de transhumantg 1. Ciobani din Ardeal ori din Bucovina treeind
1, Asupra traushumantei, v, vol. I, 59 si Apendieele de acolo,

www.dacoromanica.ro

56

VIEATA PASTUREASCA

cu turmele lor dincoace veniau in atingere ca cei de aici

si acestia, In chip firesc, li socotiau ca gstreini, asa cum
se vorbeste si tu _Morita despre eiobanul lmpotriva cgruia
e urait complotul. Nu putem oare atunci admite el _Morita
sta In legaturg cu accste miscgri de pgstori pe pgmIntul
nostru, el cuprinde, cu alte cuvinte, un episod de transhumanta ? Indicatiile de ping, aici par, intr'sdevilr, c ne due
inteacolo i \Torn vedea eg o serie de consideratiuni yin el
intareasca aceastg, pgrere

Cum Mienta ne face set ne &dim la mgrturii asupra

analogii In
taanshumantei In timpurile vechi i sg-i

ele ne arata pasaje din vre-o doug, documentes'ar putea

s't anume nnul din Condica lui Concita multe altele
stIntin Mavrocordat, uncle cetim: qdela Ungurenii streini
ce ar fi trecut cu oile lor din tara unureascii nice In tara,
iind oameni streini 2.
iargs sg aibl a le lua gostinq
,
Altai il desprindem dintr'un document dela 1751, cuprinEa a fost exprimata mai nth.. de Alecsandri. Ciad a pnblicat Mio'ki1n foilet nul ziarului Mica eina pe 1850, referindu-se la
prima strofa o ilimuria. astfel (pag. 50): Strofa aceasta ne 'trail un
tablou viu de emigratiile (pribeg,irile) turruelor ce se coboara in fiecare an din virfurile Capatilor t2i tree prin Moldova de se due sa
ierneze peste Dunare. Sae de mil de oi minate de Moeani imbrAcati
cu sanee albe ies din guille muntilor, Indata ce frigul toamnei soseste
prevestind lama, i merg s gaseaseil, ptiluni in eimpiile taTei tunco!. sub poalelc balcanihr. Unele yin dela Vrancea, altele de pe constele Ceahlaului, altele de pe vane Bistritei si a Moldovei, iar cele mai
multe de peste Carpati, din Transilvania. Deosebittle turme se aduna;
la un loe si informeaza. caravane numerase ce se coboara ineet spre

Danare, unind sbieratul Ice jalnic eu ltrntul einilor de paza., cu

sunetul tilincilor aninito de gitul magariler i ca suieratul patrunzator al Mocanilor calauzi>.

Tot in legaturli ea transhumanta a fost pinh balada

Mario Roques, Romania, XLIII (1814), 627.
N, Iorga, Studii oi documente, VI, 313,

www.dacoromanica.ro

de D,

tORTI A

61

vnd dispositii luate d Grigore Ghica cu privire la ciobanii

veniti de dincolo si in care se apune: <<VoA tuturor Romlnilor [qi] altor streini, Sasi, Ungureni, earele lAcuiti In
tara Ardealului i treceti en oile la pAsune aice 'n tara
Domnii mele, uni iernIndu-vA oile voastre si alti vArindu-vg.

vara, si mai depart : de doi ani Incoace sint unii din

Ardelenl carii ii aduc oile la pAsune In pamIntul tArii vara...
_toamna, la vremea oeritului, nu scoboarA oile la baltA...

ci, pentru ca et, nu plAteascA oeritul, se Intorc ca oile In

Ardeal 1. Documental/din urma are pentru noi interesul
a vorbeste de transhuma,ntA sub douI aspecte ale ei,
aceea spre munte, primAvara, i aceea spre sesuri, toamna,,
asa cA ne intrebilm dacA Mienta cuprinde elemente din care
sA putem deduce legAturile ei cu vre-una din aceste transhumante.
consultAm iarsi variantelc. In IV (comp. XXI, 1,

6, 18) actiunea Fe petrece in timpul suirei la munte,

altA precisare, adAugindu-se Lumai pe urmA c ciobanul a

fost omorit inainte de coborIrea oilor in vale, la Vineriamare. La Alecsandri i In var. V, XVI, XVII, XVIII
momenta' descris e acela al coborirei turmelor dela munte.
La G. Dem. Teodorescu, ca i In lila , se spune despre ei
cA gurcA i scoboarg, dar pe urmA actiunea e localisatA
la stInA, dup asezarea ciobanilor acolo. Cu total vag se
exprimA var. XIV (comp. XXI, 2, 4, 5), clnd pune a pe
un deal trece go turmutil de oi. In var. II, IX, XV,
XXI, 7 se vorbeste de mersul oi/or pe picior de munte,
ceea ce nu aratA nici'urcarea, nici coborlrea lor, ci
curled pAsunarea acolo si, de altfel, prima variantA pare sA

confirme aceastA interpretare; pentru cA mai departe se

apune cum spre searA oile au fost strInse la stInit. Nu In
timpul trecerei din loo In loe, ci la sting, einfatisatit Acti1. ibid., V, 157-15S,

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOBEASCA

58

unean var, I, III, VI, VIL VIII, XIII; In III si VIII

se preciseazX chiar a ciobanul a fost omortt tnainte de
plecarea turmelor din mente
Cum vedem, variantele slut foarte Impartite ; ceea ce
pare totusi c reiese din ele e ca taceputul illiorgei nu
pare sit fi cuprins la origine descrierea urcrtrei la munte
cu total isolat am intilnit aceastri indicatie intr'o singurX
variantl Rrnin atunei celelalte dona presupuneri : ori
se descria in forma primitivii a baladei cobortrea dela munte
spre iernatec, ori c actiunea era de-a-dreptul localisatit la

stinA. Intre aceste douri ipotese este greu de ales, pentru

el" variantele nu ne dau nimic decisiv pentru una san alta
din aceste interpret6ri si toat desfAsurarea actiunei ne-o
paten' representa tot asa de bine i tntr'un cas In celalalt.
Ctt despre raporturile Mioritei Cu transhumanta, ele pot fi
admise si In ipotesa a doua, adicA a localisiirei
1. E eiracteristic ca in cea mai mare parte a colindelor de sub
XXI actitmea e presentata ca intimplindu-se eind oile stetes.0 la
munte; asa In 8, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 19, 20. In 9 nu mai este
vorba nici de mente:
Pe ritul cu florile
Mindru joaca oile,

iar in 10 se apune:
Colo'n jos pe sesurele
Grea turma de oi se vede.

Deci nu mai gasim perspectiva epici, desfasurarea vie, in mise o presentare staticii, si se intelege de pe: nota aeeasta se
potriveste mai bine ca spiritul colindelor, cum vedem in elite.' din
ele. 0 dovadli c Miorip sub forma de colinda arat alteriri abaten i dela caracterul ei primitiv, cum constatam si in alte privinte.
Deei nu pleeind dela colinde
cum' s'au grindit unii
s'ar putea
explica balada, ci invers: altfel nu s'ar putea explica intuneciirile, incoherentele i lipsa de vieatil in general ce caracteriseaza variantele
de colinda ale Miorilei.
care

www.dacoromanica.ro

MORITA'

59

la sting. Intilnirea ciobanilor lin diferite parti dela noi putea avea loe, dupii cele ce Um despre transhumanta, si

acolo, nu numai In timpul trecerilor dela munte la ves.

toamna, cum, de alta parte, ea nu exclude cealalta transhumanta, a urearilor spre pasunile de vat% 1..
Daca direct, prin urmare, nu se vorbeste in Illiorita
de migratiuni piistoresti care sil fi pus In contact eiobani
din tinuturi deprtate, aceasta nu ne impiedeca sa o privim

ca un ecou al miscarilor de transhumanta, ell timp am

vazut ca pe unul din ciobani il infatiseaza ea venit din alta

parte, ea estrein. Dupa faptele pe care le-am urmarit si

care am vhzut cum se grupeaZa e momentul sa cercetam
dacii nu putem precisa mai mult decit ne apune aceasta
indicatie generala cu privire la origines aceluia care ocupa
un loe aparte in povestirea _illiorifei.
Am vazut mai sus ea In var. IX, XVI se apune despre
1. Plecind dela varianta Alecsandri i inind semi nnmai de un
aspect al transhumantei, D. Caracostea, 1. a., 8, 28, crede ei Morita
nu trebue pusi In legituri, en trecerile de pistori dintr'un loe Intealtul,
pentru c i casul aeesta balada ar euprinde o contrazicere : dac la
Inceput se apune a complotul e urzit pe chid turmele se coborau dela stink*, mai departe ciobanul amenintat ca moartea i exprimi dounta si fie immorraintat la stIni, ceca ce nu s'ar potrivi Cu descrierea
din primele versuri
sana fiind pirisiti, nu am intelege cum ciobanul ae t i scifiaci groapa acolo. Pentrn a se inlitura contrazicerea
ar trebui s presupunem c Intreaga actiune se intimpla, In ces mai
veche versiune a Mioritei, la stini si versurile deis Inceput. cu coborire,a dela munte, ar fi deei un adaus gent mai tIrziu. Contrazicere
absoluti nu vedem totuei cind punem arituri cele doui pasaje din
baladi. De ce nu am putea admite cu In timpul coborirei turmelor
eiobanul, aflind cornplotul,
aritat dorinta sufie Ingropat la stini ?
Penhologiceste, dorinta aceasta e foarte ezplicabilu: pentru oricine idea

de moarte e asociati de un loe de odihni 0 un cioban e firese si nu-si

Inchipueasa un loo mai bun declt la stini. Asupra acestui punet vom
reveni, de altfel, mai departe.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PAESTOREASCA

60

acesta cg era din Ardeal, Ungurean. Sg fie oare aceastg

specificare ceva arbitrar, sO nu* aibg niel un temei
nu o putem oare atribui chiar originalului? Ceea ce qtim
despre transhumantg ne autoriseazg sg nu ne oprim la a,ceastg
presupunere, ci sg credetu cg intr'adevr ciobanul dusmAnit

din MioriN era un Ardelean. Cum am vgzut 0 cum e cunoscut din numeroase izvoare mai vechi or mai noug, la
transhumanta spre muntii i cimpiile Moldovei ori Tgrei-romineti inau parte cu deosebire multi ciobani din Ardeal,
acei gstreini mentionati In, cele doug documente la care
ne-am referit mai inainte. In legg.turg cu aceasta o marturie
pretioasg ne-o aduce 0 literatura popularit, un text pe care
1-am amintit in altg parte . Sint citeva versuri culese din
Ungureni (jud. Tecuci) i pentru cg ele au o deosebitrs

portantO pentru explicaren krioritei le ream aici:

Turme multe si blirbate
Venite tot de departe,
Tocmai dela ruiazg-noapte,
Ciobani mindri i voinici

Care nu slut de aici,

Ci veniti din lames mare.

E ciar a e vorba de ciobani veniti in Moldova de

prin Ardeal, cum se pomene0e si in documente. Mai pretios MA' e acest text cind spun e despre turme cg sint
multe i bOrbate>>, iar ciobanii gmindri i voinIci. Se ex-

primg deci in alti termeni ceea ce am ggsit in lifigrita chid'

se vorbe0e de cijbanul gstrein i e deosebit de ceilalti
pentru boggtia lui in oi i pentru crs e mai voinic. A ceia
care veniau din Ardeal in vremile de inflorire ale Ostoritului acoloerau cunoscuti prin turmele lor bogate 0, in
1. Vol. I, 63.

www.dacoromanica.ro

3ilon1TA

61

acelasi timp, ne putem inchipui ctun ei dedeau impresia de

oameni sdraveni, voinici. Conclusia pentru Morita reiese
astfel limpede: ciobanul care e Infatisat In contrast cu ceiIntrunind Insusiri cum le-am vazut, ponte fi identificat
cu aceia care treCeau cu turmele lor din Ardeal, poate fi
privit ea un Ungurean 1,
Aceasta ne indica poate si o alta deductiune. Bogatia

In oi a celor din Ardeal putem presupune ca a trebuit sa

impresioneze en deosebire i sa fie rivnita de cei de dincoacP clnd acestia Vedeau pastoritul lor relativ seazut, in
lupta cu imprejurari potrivnice. tim ca In secolul al
XVI-lea, al XVII-lea, ea si mai tirziu, birmi grele apsau
In Principate asupra celor -care aveau oi, ea turmele lor
erau dijmuite pentru a spori vistieria ori a fi date In dar
Turcilor, cum si expuse la pradaciuni In vremurile turbmi,
asa ca, ciobanii de dincoace Isi vedeau atunci avutul lor
ramas in urma aceluia al Ardelenilor care-si treLeau oile
peste mun# si era firesc ca ei sa-1 priveasca cu un fel de
gelosie. Conflictul din Mioita am putea astfel admite ca
ne duce spre asemenea Agri de lucruri i atunci am putea
presupune ca i genesa baladei ar fi de fixat prin secolul
al XVI-lea sau al XVII-lea. E, de sigur, numai o ipotesh',

1. Aceasta concord sj Cu spiritul de care stnt animate unele

strigAturi pe care le-am relevat In vol. I, 24 urm. Ele arat pornirea
celor de dincoace impotriva Ungurenilor i dacii ea se explul uneori
prin alte cause, alteori nu e strein de dnsmanii tntre ciobanii din
fapt de care iartisi trebue s'A se ti;
tinuturi deosebite. De remarcat
samiti
c'A literatura popular ti din Ardeal nu cuprinde accente ostile
ciobanilor de dincoace, lucru explicabil .ind, dup cele artate mai
sus, cum si tn vol. I, 26, o asen3enea ostilitate nu avea de ce si se
manifeste la cei din Ardeal. O dovadri iari, indirect, c nurnai tmpotriva unui Ungurean complotul asa cum e presentat In Miorifa
poate fi mai bine tnteles.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTORHAIICA

62

dar exprimind-o ponte A dea sugestiuni de cereetAri fa

aceastA directiune 1.

SA privim acum problema si sub cealaltA lafure; Oka

a originei ciobanilor care omoarA pe Ungurean. Acestia ar
putea fi ori din Moldova ori din Muntenia, unii sau altii ca

care se intilniau cei din Ardeal in timpul transhumantei.

Var. IX, XVI care ne-au confirmat primul element al problemei In chestiune nu ne vin in ajutor in casal de fatA,
pentrn c cea dintli nu di nici o lAmurire eu privire la
acesti ciobani, lar cea de a dona (ca si XVII) vorbeste de
acei Poienariz asupra cArora interpretaren am vAzut cA e
controversatA. Tot controversat e fDorojani) din versiunea
G-. Dem. Teodoreseu. Celelalte doug, variante (III i cea dela

Alecsandri) 2 care mai rAmin, cu specificarea tinutului de

ande erau ciobanii, ori se exclud in urna eelor ce am stabilit asupra ciobannlui ungurean, ori cuprind elements care
pentru moment pot fi lAsate In afarA de discutie i vom
vedea mai departe cum trebue considerate. Se impune atunci
s gAsim altii cale_ pentru ea al putem elucida si aceasth
parte a problemei.
UrmArind rAspindirea pe care o are kriorita, constatm
e mai bine cunoscutA prin Moldova si Ardeal.
Tot acolo, en toate alterArile pe care le-a suferit, o vedem
pAstrind mai bine caracterul ei, spiritul in care a fose conceputA, pe cind variantele din Muntenia ne-c\ aratA fArA
relief, filed vigoare l 'Cu multe note artifieiale. Aceasta ar
Nu trebue s riminem la ideen e. Morita ar fi foarte veche.
Ea ponte fi de origine relativ recenta, de trei sau patru sute de ani.
Aceasta In ce priveste elementele ei ftmdamentale.
an intrat
In alatuirea ei, subsidiar, elemente anterioare, circullnd de multe
veacuri in folklorul nostru, o asemenea piirere isi poate gNsi t,emeiuri
vom veden mai departe cI unele constatrtri ne due spre ea.

Cit despre lila am vAzut de ce trelme tinutrt la o, parte In

easul de fatg.

www.dacoromanica.ro

MIORITA

fi o indicatie c," originea ei poate fi localisatit pe huile de

transhumantg din Ardeal spre Moldova. LuIndu-si nastere

acolo, ea a putut pgtrunde si In Muntenia, lar, de altg

parte, in Bucovina si Maramures ande, asa cum apare azi,
ne face impresia de transmisiuni Indepgrtate, de prelungiri
vagi din central ei de formatiune, din zona unde a circulat
mai mult.
In sprijinul acestei pgreri vin s vorbeadcg i alte
fapte. In Moldova motivul din Morita se intllneste transpus in alt cadru, asociat cu o credintg, aceea despre petele din lung. Se crede anume cg In lung se vrtd chipurile
a doi frati, doi Mocani, i intre el ar sta o mioarg. Povestirea in leggturg cu aceastg credintg se envine sg o citgm
ea amgnuntele ei, pentru cg vom vedea cum reproduce de
aproape ceca ce ne e cunoscut din Morita
se spune, intr'adevgr, acolo :
doi Mocani, ca frati, s'au inteles
Impreung o samg de creme, dar... cel mai mare, prinzInd
ngcaz pe frgtiorul mai mic, isi puse in glad ca s1-1 omoare,
cIci acesta, fiind mai harnic si mai cumpgnitor, i fgeuse
mai multe si mai frumoase Wine de oi. 0 mioarg afIg de
Fragindul fratelai sgu si-i spuse stapinului cele ce
tele cel mai mic, ca mioara lui, au fost ucii. Dumnezeu,
ea sg arate lumei icoang de spaimg, le-a pus chipurile in
lung

Propriu zis, aceastg credintg se razimg pe alta,

foarte rgspinditg la noi i aiurea 2, aceea dup care in lung

'War vedea Cain si Abel, cum acesta a fost ucis de fratele
T. Pamfile, Cerud f i podoabele lui, 88. Intr'o legenclii din

Arden' se apune a rte/e din luna ar anta pe un eioban care a fost

dus de D-zeu acolo pentra ea sa-1 scape de prigonirile altor eiobaui
care-1 pismuian pentru NI cinta asa de frumos din fluier ert venian la
aseulte (aid., 93). Deci i aici ceva
el si oi/e din alte turme ea
aseminindu-se ca Miorita: eiobanul pe care au nicaz dlii. Restul legendei insI e en total deosebit.
Cf. ibid., 87, si T. Pamfile, Povestea luraei de demule, 113 arm

www.dacoromanica.ro

64

IEATA PA STOREA.80.A

sgu. Povestirea biblicg a fost deci punctul de plecare pentru

ca In credinta despre petele din lung sg se introducg tema
din Morita. i aceastg substituire intImplindu-se In folklorul
din Moldova, indirect ne aduce o mgrturie pretioasg pentru

Morita: ea aratg popularitatea baladei acolo, marea 'Is-

pindire pe care a avut-o, impresia puterrag pe care a

lgsat-o in imaginatia celor de jos, pentru cg numai astfel
putem intelege cum subiectul ei a fost derivat spre un alt
gen de creatiune popular, i cu totul deosebit de cel dela
origine, al poesiei epice.
Dar povestirea amintitg ne inlesneste, credem, sg fixm

si mai bine regiunea In care Miorita a trebuit sg fie la

inceput mai popularg in Moldova si de acolo sg se rgspindeascg mai departe. Povestirea e cunoscutg In judetul
Tecuci si tot inteacolo ne indreaptg aces poesie popularg
care am vilzut (pag. 60) cit se referg la imprejuriiri din
vie* pgstoreaseg asa cum le inttlnim i in Miorita. Aceasta
ne poate inclreptgti sg presupunem cg, balada si-a luat nastere

In mediul pgstoresc nude ciobanii veniti din Ardeal se Intilniau cu cei din Moldova si in trecerile lor dincoace au
urmat drumul la transhumantg prin partea de jos a Mol-.
dovei, prin jdetul Tecuci. Despre ciobanii veniti de .peste
munti prin judetul Tecuci, fie cg se opriau acolo, fie cg
mergeau mai departe, nu ne lipsesc mgrturiile directe 1, asa

1. Cu privire la saiul Tarnita, din judetul Tecuci, cetim in Ches.

tionarul N. Densusianu (ms. Acad. Rom. 4551, f. 329): Ca numire satiria se d locuitorilor din satul Tarnitar zicindu-le Tutuieni,
hind c acesti Moulton slat veniti aci din Bucovina si Basarabia. E
cam confus ce se spune aici, dar de eigur cg. este Vorba de Tutuienii
ajungind pitnli in Basarabia i trecinei- uneori din Ardeal prin Bucovina, cum se stie aceasta din alte informatii (v. vol. I, 117)-.-

In Condioe. lui Const. Mavrocordat se pomeneste un Birsan

venit cu oile la Gura Berheciului (N. Iorga, Study; ri do c., VI, 263).

www.dacoromanica.ro

MIORITA

65

a la constatarile pe care le-am facut cu ajutorul folklorului se adaugh: consensul faptelor istorice.
Oprindu-ne la aceast parere, nu voim s spunem ch

este in afara de- once Indoiala, dar In lipsa de alte indicatii, de alte apropien i pe care sa le putem face, ea poate
fi inut In samh ea Inlesnindu-ne s ne representam mai
ciar genesa 3E07-46. Daca asupra punctului din urma se
pot 'face unele reserve, expunerea de ping aici cred c a
adus deaule elemente ea s ne convingem ch In versiunea
cea mai veche a Miorifri se vorbia de un cioban' din Moldova plhnuind omorul Impotriva Ungureanului.

Duph conclusia la care am ajunssingura care-si gaseste temeinri In confruntarea faptelor de o natura sau
alta ramine s explichm de ce in variantele dela Alecsandri, G. Dem. Teodoreseu si III ea Moldovean apare
ciobanul dusmanit, asa Yuen conflictul e inftisat invers de
cum am admis c trebue eh fi fost la origine. tiind cum
Alecsandri a scbimbat meren tex-tele populare si a fost pre-

ocupat de anumite idei, am putea presupune ch dInsul a

pus In locul ciobanului ungurean pe cel moldovean pentru
tinea eh Inlature din balacht' ceea ce lega numele de Moldovean de o fapt antipatica fiind el singur din Moldova

Ii venia greu sit' lase In Miori(a versul care jicnia sentimente ale lui. Daca ne-am opri la aceasta explicatie, la
rigoare am putea Intelege pentru ce si In var. III se vorbeste de Moldovean In acelasi fel ea si la Alecsandri: am
Chiar numele Ungureni al comunei unde au fost eulese versurile pe care le-am reprodus la pag..60 indicii de sigur o avezare acolo
de ciobani din Ardeal forma aceasta toponimid, se intilneste des In
judetele undo venian pXcurari ardeleni. Pentru chestiunea de care ne

ocuplm e semnificativ e faptul a versuri 'populare referindu-se la

transhumantl vin tocmai dintr'un loe al drui mime stii In legiituri
eu trocen i de ciobani ungureni in Moldova.

www.dacoromanica.ro

66

VIEATA PASTOREASCA

avea de a face ca influenta versiunei acestuia, pentru cg

am vazut, intr'adevgr, cg var. III are o parte siispecth,
trAdInd amestecul vre-unui cgrturar.
tocmai aceasta,
lush' cealalt.' variantg, dela G. Dem. Teodorescu. Cu-

leasg dela lgutarul Petre *'olcan, e greu sg mai credem cl

In ea s'ar fi furisat ceva dela Aleesandii, cind se spune :
$'un mindru cioban,
Tinir Moldovean.

E adevgrat
aici textul nu sung de tot popular,
cu acea precisare ting.r, care ne face impresia de o um:
pluturg (in spirit adevarat popular cele doug versuii ne-am
astepta O. fie mai concentrate, reduse chiar la unul). Cuna

lug varianta vine din repertorul unui lgutar, o asemenea

abatere dela poesia popular g autenticg e usor de Inteles.
Nu putem deci usor lalgtura aceastg variantg
sg.
admitem c I popor a circulat inteadevgr Miorifa sub o
formg In care Moldoveanul era dat ca victimg, asa cg presupunerea pe care am facut-o Cu privire la Alecsandri eade.
In casul acesta trebue sit ne representilm astfel schimbarea care s'a irtimplat In versiunea primitiva a Mioritei.

AjungInd sg circule in Moldova, balada ce vorbia de un

Moldovean care ar fi omorlt pe un Ungurean nu putea
sg nu atingg, chiar In popor, unele suseeptibilitgti, sit nu
turbure amorul propriu provincial. Pentru tgranul din Moldova era supgrgtor sg audg un cintec In care ea ucigas
era dat tocmai un Moldovean i atuuci a fost firesc ea aeest
eintec sg fie sehimhat In asa fel Inca sit nu mai destepte
1. Am putea-o face numai &di am admite cit Petre *31can,
fiind de origine din Moldova, a tinut sit amestece aici sentimente de
regionalism, s'i presinte intr'o luminit simpaticri pe un. Moldovean.
Cred cit i-sm atribui prea mult i In cintecele lui nu s'ar putea easi
alares asemenea preocupAri
ele 11 aratI chiar foarte anuntenisat.

www.dacoromanica.ro

i s aducg ceva umilitor schimbarea era si

usor de fAcut: ce era atribuit Moldoveanului nu avea decit
sg fie pus pe sama Ungureanului. Am putea chiar adguga
ca at balada a ajuns sg fie mai rgspinditg In Moldova, cu
resentimente

atita a trebuit sg destepte sentime,1 de care vorbiam

sg grgbeascg modificarea ei, adicX accentuarea notei moldovene In sens favorabil 1. Cu alte cuvinte, schimbarea pe

care a suferit-o _Morita, in acest sens, vine, indirect,

confirme popular.itatea pe care a hvut-o In Moldova.
Ping aici ara opus ciobanului ungurean numai pe cel
moldovean. Stim insg cg la Alecsandri (ca si In var. III, Illa
se vorbeste de un Vrincean. Sg fie acest amnunt autentic,
sa derive oare din versiunea primitivg a baladei ? Imprejurarea cg-1 Intilnim numai la Alecsandiisi de acolo trecut
I. Procesul acesta de substituire ni 1-am putea imagina in don't'',
chipuri : sau eg. la inceput, din motivele argtate, s'a fgcut de-odati

inversiunea rolurilor Ungureanului si Moldoveanului, sau cg s'a cgutat

intii sg se lase in umbrg rolul antipatic al Moldoveanului, nu a mai

fost amintitg precisarea aeeasta si s'a vorbit numai vag de niste ciobani care ar fi omorit pe Ungurean, pentru ca mai tirziu in locul
acestuia sg fie pus un Moldovean i impotriva lui sg, se urzeascg complotul aga cum e descris la Alecsandri. In ipotesa din urmg, var. IX
ne-ar infitisa o asemenea fag], intermediarg in evolutia baladei, pentru

di acolo se pomeneste numal de un Ungurean e .nouI ciobruiei .

Trebue totusi sg renuntiim la aceastg ipotesg si sg admitem plirerea
dintii, pentru cg e mai in acord en spiritul popular care reactioneazui
direct ai e deprins sg inlocueascli imediat, fiirg soviiiri, farg reticente,
ceea ce nu-i convine. Ipotega a doua ne-ar duce si la presupunerea
e.g. dupit ce s'au intunecat unele clemente ale baladei s'ar fi revenit
la ele, eu intervertirea intentionaui. ceea ce e greu de admis, in desacord cu evolutine folklorice. Dacri ne oprim, prin urrnare, la prima
pgxere, atunci van. IX trebue consideratii, cum reiese si din alte motive, ea plistrind, in parte, fondul primitiv al Miore si deoarece ea
vine din Vrancea, aceasta ne aratg cg tendinta de moldovenisare a
baladei nu s'a propagat ping in acest tinut, care stim, de altfel, eg in
trecut a fost in multe privinte en totul isolat.

www.dacoromanica.ro

SI

YIEATA PAIITOREASCA

In var. III, Illa 11 face dela inceput suspect. Dar sa zicem

aceasta nu ar fi o dovada suficient i atunci ramtne sr,
ne Indreptam In alta directiune pentru ea sa lamurim i acest
pun ct.

La prima vedere s'ar parea c 1ntr'o balada pastoreasea,

putea fi vorba de un Vrincean eft timp cei din Vrancea

au fost totdeauna cunoscuti ea pastori. Mai mult chiar
literatura popular a pare ca ne aduce In aceastit privinta
Ceva ce se aseamana cu Morita. Exista o balad' unde
se vorbeSe de o MOChtleg o Vrtnceanca certtndu-se tare
ele pentru ea' fiecare se crede ea' Intrece pe ceala1t i astfel va fi mireasa pe care o va alege uil flacau. Mocanea zice:
31

Sic, Vrinceanco, sic,

Fatii de nimic,
Nu te ja pe tine.
Ci m la pe mine,
C'am turme de oi,
Toate de bun soi.

lar Venceane-aIi raspunde :

Sic, Mocanco, sic,

Fata de calic,
Nu te ja pe tine,
Ci m ja pe mine ;
Tu esti o Anita,
Btrin i sluta....

Eu grit mai frumoasil

Si mai dragastoasa....
Frumusetea mea

Bate stares ta,

Sprincenele mele
Bat turmele tele.
1. S'a publicat Intli in Columna lui Traia9z, X (1883), 239, si naai

pe urmil, sub aceeasi forma, in Gaceta poporului, Timipara, 1858,

18 septembre,

www.dacoromanica.ro

<1,11OBIT..

69

DupI ce fiecare Ii soune flAcului de ce trebue sA o

ja pe ea, acesta in cele din urmii nu se lasfl ademenit de
Mocancii si o aleg:e pe cealalt5
cel VrIncena.1,
Mindru blieta,

Vrinceancali lua,
Acas'o ducea.

De mparare, Mocanca innebuni i rAtacind pe malul

unui riu se innea acolo, iar cind fu ingropat, la morn.lintul
ei rAsAri o salcie
Vintul cind sufla
CrAcile mica,
Sabia plingea.
Oile venia,
StNpina-si plingea,

Sfirsitul se potriveste cu cel din Ciobdriaocl i, cum

se stie, din lfiorita sint versurile tipice de inspiratie pustoreascg asupra arora vom reveni in alt loc. Cum lucheierea, ca nota induiosetoare pentrn Mocandi, pare O, fie
un simplu adaus, fondul baladei e cearta intre doug fete
asa cum o intiluim i altiidatA in cinteeele noastre dela
targ 1. Interesul acestei balado ar fi c vorbeste de o VrInceaned si un Vrincenas, ducindu-ne t lumea pristoreascii.

Mult nret nu putem totusi pune pe ea, pentru c avem

impresia ca", a fost schimbatA de culeeitor. Sint in ea incoherente : asa, de pild'a, cind Vrinceanca ii spune Mocancei
1. V. Tribuna poporului, Arad, .1898. 7 nov.; 1900, 26 aug.;
1901, 31 mart ; Graiul din Tara Hateoului, 169 (de unii balada e
intitulaa Do2a1 s-uratq o alta variantii, cu multe alterari, confusl,
se gKseste, sub titlul Armeanca f i Mocanca, la A. Vasiliu, aZiagove,
wrattzrz

bocete, 31,

www.dacoromanica.ro

rO

VIEATA EA3TOREASCA

di e Ifath de calic'), cu toate c mai inainte aceasta e

artat ca bogat., avind turme de oi. Gsim apoi versuri
care sint suspecte, arat cA au fost prefcute ori adause
asa cui avem dreptul siti ne indoim si de autenticitatea
Vrincencei i Vriucenasqlui pomeniti acolo. Culegatorul se
poate sa fi pus <NrinceancAD in local altui mime, si acesta
credem ea' era VlAsceancg, pentru cui vom vedea inteadevr
mai departe cum o variant a acestei balade, curat popular,

vorbeste de cearta intre o Mocanc si o VIAsceanc,

acolo conflictul e bine, mai natural presentat. Credem deci
cui aceast balad trebue lsat la o parte 2 ca neajutindu-ne
intru nimio la lmurirea pasajului din varianta lui Alecsandri
ande se vorbeste de Vrincean. Nu ne rmine atunci decit
s'A ne raportAm exclusiv la aceast variant i sui vedem
Astfel cind se spune mai departe:
Seman a fecioarit

De lume primitk
De fliicai iubie.

S'arn o initnioar,
Bun 'nduetoare.
Mercu plinglitoare.

Salcia s'a frint

De-un nemernic vint.
Pling ciobanii, pling,
Minilelei fring.
Oile ,jelesc

Pin' se pflpildesc
Pling pin ce mor
De vrIjmaeul dor.

Cm in Columnz lui Traian se spune ea a fost culeasA In

Romanati, avern i aici un motiv ea s'a ne indoim de presenta In
balacIA a unei Vrincence ei a rinur Vrincena; ar Ei. surprinziitor,oricum, srt se vorbeasert de ei inteo poesie popular I din acel judet,

despre ea mi grtsim vre-o urmrt nici In Vrancea

-ru a fost Inregistratrt In nici o culegere.

www.dacoromanica.ro

din acest tinut

MIORITA-

71

dacg pe altg cale putem ajunge la justa ei interpretare,

dacg putem ori nu admite di in lifioriN se vorbia de un
Vrincean.

Cit stina din istorie, Vrincenii au fost totdeauna socotiti ca deosebindu-se de Moldoveni, li s'a dat un loe aparte.

In documente ei sint pusi algturi de Birsani ori de Ompulungenii din Bucovina, intrind in aceeasi categorie cu
acestia in ce priveste unele dispositii care se luau pentru
pgsunarea oilor lor Fiind priviti astfel altadatg, ca un
grup de p`aistori deosebiti de Moldovenii propriu zisi, ne
vine greu s presupunem cii _Morita, inspiratg din realitgti
ale vietei pQtoresti de altAdatg, s'ar fi abgtut dela acest
mod de a vedea, dela acest spirit particularist, i.ar fi pus
pe un Vrincean algturi de un Moldovean.
O asemenea altiturare o credem putin probabilg si din
alt motiv. Vrincenii eran, ca i cei din Ardeal, ciobani renu-

miti prin boggtia, In turme. De aceea e gred sg, admitem

di in lifiorita ar fi fost infaitisat unul din ei ca pismuind

pe un Ungurean tocmai pentru cg acesta avea

oi mai

multe. Conflictul inchipuit astfel ne indepgrteazg, dela spi-

ritul baladei, asa cum am vgzut cg reiese 'impede. Un

Moldovean opus Ungureanului era ceva firesc, pe cind un
Vrincean nu putea fi presentat astfel.

Admitind, prin urmare, cg nu a putut fi vorba de

un Vrincean in versiunea cea mai veche a Mioritei 0. di
raentionarea lui trebue trecutg In sirul prefacerilor introduse

1. Tot In condica lui Const. Mavrocordat din care am mai

cija tot gostinil.... din 10 bucate un leu
citat se spune intfun loe:
Birsanii... Cimpulungenii, Vrincenii i altii, oricini sh," va afla cu oi
aice in tail, tot art dia ca $i altii Virg> (N. Iorga, Studii f i doc.,
VI, 311). Cf. $i ce spune D. Cantemir i.ntfuu pasa cunoscut din
Descr. Moldaviae, XVI.

www.dacoromanica.ro

PASTORtASIA

7:2

de Alecsandri 1, rmine deschisA atunci intrebarea : cine eta

al treilea oioban clespre care se vorbia in balad, in locul

cui a fost pus Vrinceanul ? Intrebarca aceasta cuprinde
InsO alta, aceea anume dacA la origine figural.' InteadevOr

trei ciobani in balad. E un alt punct la care trebue

ne oprim pentru ca s vedem la ce conclusie putem ajunge.
In variante se vorbeste cind de trei. ciobani, chid de
sapte, cind de noug (exceptional apar opt In var. VIII, XXI,
8,11, 12 ; In IX, XV stilt nouO, cu vrttaful zece ; cf. si XIX).
Sint numerele conventionale din poesia noastril popularg
daca tinem samO a este in obiceiul poporului de a mad numrtrul celor amintiti in cintece, variantele din urmii trebue de
sigur privite ca mai noini in aceast,privin decit acelea
In care figureazil numai trei ciobani. Se poate ins6," ca si
acest numar s nu fie cel initial, s. provinO dinteo schimbare de mai ttrzin a originalului lilioritei. Nu e, inteadeviir,
imposibil ca primele versuri ale baladei sg, fi pomenit, la

origine, numai de doi ciobani. In sprijinul acestei preri

ne da elemente insrtsi poesia popularO.

O variantrt a baladei la care ne-am raportat mai In

urma descrie cearta intre o Arocancg qi o VlOsceanc, dar
pe urmii alIturi de acestea e introdusO o a treia, o Delureana. Deoarece avem un cas tipic de triplare a personajelor,
vom cita in intregime pasajul care ne intereseazO, cu toate
ea" reproduce In parte ceea, ce ne e cunoscut din Illocanca
Vrinceanca :
1. De ce s'a oprit la acest nume nu am putea precisa. Poate
pentru cN. de indatit ce apirea Ungureanul i s'a pXrut cil 'Ina el isk
eisia locul bine si eineva din Vrancea, dintre aceia socotiti cu mora.
vuri mai aspre i priviti intru citva ea deosebiti de Moldoveni. De
ltfel in explicatiile pe care le-a dat Alecsandri la Miorifa am vilzut
(pag. 56) ei dinsul se gindia la ciobanii din Vrancea, pe
din Moldova i Ardeal: veciern indicatk acolo distinct-it:Inca pe care a

fleut-o si in textul baladei,

www.dacoromanica.ro

htiOuiTAD

73

Foaie, foaie lata,

La crucen de piatrit
Ceart-mi se, cearta,

Dar cine se cearti ?

Ioana. Mocanca
Cu Stanca Vlasceanca.

Dar pe cine ceart ?

Pe Olea bogat.
Sic, Mocanco, sic,

Nu te ja pe tine,
Ci m ja pe mine,
Ca-mi d' taica rnie
Vie 0 mosie.
Sic, Stancuto, sic,
Nu te in pe tine,
Ci ni ja pe mine,
Ca-mi d taica mie
PluguI cu opt boj
turma de oi..
Foaie s'o idea,
Olea ce-mi zicea ?

<crt eu mi-am avut

Trei ibovnicele

In trei saticele
Una mi-e Mecanca,
'alta mi-e Vlasceanca,
'alta Delureanca I.

Balada se Incheie eu vorbele pe care fiecare din cele

trei fete le spune lui Olea Vedem astfel bine cum in
Revista Muscelul, I (1907-1908), 215.

Motivul acesta, uneori cu vagi alusiuni la cel initial, se regse0e in alte cintece ori chiar in colinde: T. Pamfile, Cintece de
33 (sint amintite acolo : o Mocanca. o Delureanca si o Cimpeancal);
colinde, 50 (cele dcspre care se vorbeste
A. Birseanu, Cinci7.eei
slnt ; o Dra...,q.,veancii, o Mpldoveanca si o Romincii de tara'; tot asa
t. Tutescu, Colinde din popor, 48; la Gr. Tocilescu, Mat. folklor., 847,
sint pomenite numai ddu, i iarasi o B1ocanca si o VII,ceanca. Comp.
culegerea lui I, Sbiera, Colinde, 12-13, si o curioasa colinda publicata
In Cicada Transilvaniei, 1885, 24 decembre, linde s'a amestecat ceva/
yi din aceasta balada, cum si din Mioriict).

www.dacoromanica.ro

74

YIEATA PAS.COREASCA

poesia popular g existg tendinta de a introduce un al treilea

participant la o actiune, ciad la Inceput eran numai doi:

conflictul din balada de care ne-am ocupat ne aratg ciar
cg era presentat Intii numai intre doug tgrance i, ca atare,
pgstra nota naturalg, pe cind prin adgugarea unui alt nume
s's introdus ceva superflua i chiar de inconsecventg.
Aceasta ne aratg ea nu este exclus ca In Miorita sg
fi fost amintiti la inceput numai doi ciobani: un Ungurean
si un Moldovean. Conflictul de acolo ni-1 putem representa
foarte bine si In felul acesta, am pu tea chiar zice cui este

mai In acord cu ceea ce ne dg In general poesia popularg

cind nu a suferit prea multe altergri. E, de altmintrelea, si
in spiritul poporului, afarg de casal cind intervine tendinta
constatatg mai Inainte, sg presinte neIntelegerile, conflictele,

numai Intre doug pgrti, 4 punk' fatg in fatg pe doi care

se dusmgnesc, luptg unul Impotriva altuia I. Chiar Miori(a
cind urmarim bines dupg majoritatea variantelor, felul in
care deosebeste pe ciobani, vedem ca face doug distinctiuni,
nu trei: de o parts', ciobanul strein sau cum i se ruai
zice, de altg parte ceilalti facInd la un loe o ceatg fie pentru
cg stilt Inruditi, fie pentru alte motive, qi indiferent de numgrul lor. Deci ne putem Inchipui cg In forma ei
balada anunta conflictul vorbind de un cioban ungurean si de unul moldovean, farg alt adaus. Pe urmg, cInd
se povestia complotul, fireste c trebuia sg urmeze altg precisare dupg cea dintli, se spunea adieg cum Moldoveanul
1. Nu poate fi 1sttI nerelevatil In acest sens balada Voinicul
3i lanzo Un7urul, publicatii de A. Vasiliu. Cintecc, uraticri i bocele,

28. Ea e interesana prin fap iI c a fost influentatA. de Miorif a

cli sInt ilnprumutate de acol
dar totodatii si
pentru cui conflictul e presentat numai. Mtre doi
fauns fiind omorlt
citeva versan i

de Voinic , asa ea putem avea i aici o indica0e pentru cum ar

fug la Inceput Morita.

www.dacoromanica.ro

fi

lORITAI

75

Impreun cu tovarsi ai lui punea la cale ornorirea Ungureanului.

lnterpretarea aceasta nu e contrazis de nimic din

euprinsul baladei ori de spiritul poesiei popnlare, si astfel
credem c, am liimurit punetele esentiale din prima parte a
Analisa mai departe ne Indreapt spre un alt element
al baladei nu mai putin important, pentru c. apartine fondului ei si aduce o not special de poesie In complexul
motivelor de inspiratie. E partea care face oarecum transitia dela continutul epic la cel liric al illioritei i a hotarit ca balada A. se populariseze eu acest nume.
Rolul pe care il are mioara in naratiune, interventia
ei pentru a vesti ciobanului dusrnnit ce soart il asteapt
ne da prilejul s atingem o alta lature a vietei pstoresti,
s ne referim la credinte pe care le Irnpartsesc ciobanii si
cum acestea, ca totdeauna, pleac din asociatii ale imaginatiei i misett partea afectiv a sufletului, se intelege cum
ele, introduse In Miorita, adauga la poesia ei si-i imprima,

pe lin altele, un caracter liric.

Varianta lui Alecsandri

c, numeste <<nazdrvan

pe mioara care afl ce se urzeste impotriva stpinului ei.

Dacl epitetul acesta nu-I mai gsim decit In variantele
lila, IX, X, XII i cea dela Teodorescu, celelalte ne dau
totusi ceva asemngtor. In II se spune c mioara ctoate le
stilt>) ; In XVI e descris astf el :
1. Omorul ciobanului e prevestit in colinda XXI, 1 de toate
oile, nu de una.singurg. In var. I mioara nu e amintitil ca intervenind direct in actiunc; se vorbete insii de trei mion care se aud
sbierind, ceea ce lasg al Be inteleagg ea' ele ave.lu o presimtire tristg.
Mioara sau mioarele vestind moartea ciobanului nu si.nt de loe

pomenite in XIII, XIV si in cea mai mare parte din N. ariantele de

sub XXI (4, 8, 9, 10, 11, 12, 1, 14 etc.) acestea din wing aratil
tfel i de data asta cum colindele s'au indepilrtat rnult de balad.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PA STORE ASC1

Cu patru eornite
Cu cite-o piatra nestemata,
De-mi luminii noaptea toata.
CInd simtia de vreme rea
Tragea oile la perdea ;
$$i simia de vreme huna,
Tragea oile la pasune.

Aproape la fel e descrisg In XVII, iar In VIII se

spune numai c era fea timii1. Mai vag se vorbeste In

var. III, IV, dar se vule si de acolo c mioara se deosebeste de toate celelaJte, pentru crt are
Coparas rasucite,

Unghii poleite,
Late de argint,
Tiriie pe pamint.

Despre oi de felul acesta amintesc i alte cintecc curn

am putut vedes din citatele pe care le-am dat In altA parte',
steluta
In Illa toste oile din turmele celor trei eiobani
In frunte).
Pag. 33.
O colinda vInatoreasert ne ofere eeva asemanator cu Miorifa;
e aceea In care se vorbe0e de o chita (aciuta mioara, cum i se mai
spune In aproape toate variantele) care are i ea Insusirea de a presimti eeva (v. G. Dem. Teodorescu, Poesii pop., 58, 60; T. Burada, O

eelleitorie In Dobrogea, 97; T. Pamfile, Crifeiunul, 81 ; N. Prisculescu,

Lit, pop. ron., 62-68; Floarea dorurilor, II, 283; revista Ion Creangd,

IX, 167; chestionarul N. Densusianu, mes. Acad. rom. 4553, f. 216;

4556, f. 234). Colinda aceasta e de sigla influentata de iliorifa; locul
mioarei nazdravane a fost luat de o cinta, printio potrivire la motivul vInatoresc (de altfel. amestecul de element vinatoresc ,si pastoresc
se vede i din a dona variantil dela. G. Dem. Teodorescu, unde se vorbeste de un aVoinic ortoman
Feeior de Mocan)). E semnificativ
aceasta colinda e raspindita en deosebire prin Dobrogea, Ialomita
Braila, unde se stie ca s'au asezat multi Mocani. Sa fie aceasta o indicatie indirecta pentrn popularitatea Miorifei printre Mocanii veniti
de dincolo ?

www.dacoromanica.ro

..).410RI) A

77

dar de data aceasta se stArue asupra Insusirilor mioarei,

pentru ca sA se arate, cum era firesc, de ce ea intervine
In actiune si cum ajuta. pe cioban s afle ce-si pusese In
gind

De fapt, vedem derivat aici un element din folklorul

pilstoresc, caracteristic si el. Poporul crede c oaia are

darul de a Intelege ce se petrece In jurul ei, de a descopen i taine, a presimti ntimplri. Intr'o povestire
se
spune cum un tIlhar s'a &Ida bite() zi EA nu inai facA
pAcate si s'a bAgat cioban la un boier; acest boier era rAu

la suflet si Intr'o zi ciobanul sare asupra

omoara.
Fijad ca a fAcut s piar acest om ram, ciobanul a fost
iertat de Dumnezeu pentru pacatele lui si din clipa aceea
oile din negre cum fusese mai lnainte se facurA albe 2. Se
las deci sil se InteleagA aici ca oile Ii dan sama de ce se

petrece In jurul lor, ca acelea care se gAsiau pe ling

cineya cc sufletul negra ajunsese s se innegreasca si ele.
Mai interesantA e o altA povestireo ream asa cum a fost
publicatA a : tA fost un cioban batrIn de o sutil de ani, acela a

InvAtat vitele s fac cruce si de atunci oile dud se culcA

fac cruce cu piciorul i suspinA, In semn de rugaciune la

Dumnezeu. eind a fost sA moara, el a stint. A pus oile

In rind de o parte si de alta si le-a spus s facA toate
cruce si sil se culce. Iar el a pus mlnile la inimA si a
strigat odatA, atunci toate au sbierat. A mai strigat si a
doua si a treia oar i oile iar au sbierat asa de tare, cA
au auzit oamenii din sat si au venit de l-tu ingropat. Iar
E. Niculit5,-Voroaca, Dat. f i cred, pop. roan., 533.
Credints despre oi care-si schimbit de-odatli coloarea
aiurea ; y. de pila G. Gumppenberg, Atlas Marianas, Miinchen, 1672,
888; tot acolo (SOS) se poste ceti intImplarea cu niste oi care prin

sbieratul lor fac pe un cioban s descopere un chip al Sf. Fecioare.

E. Neculitli-Voronea, i. c., 311.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PATOREASCA

Vi

oile

s'au strins

1-au plins. Asemanarea Cu Morita e

evidenta ; nu se spune, e adevarat, c oile presimtise moartea

eiobanului
aceasta presimtire e atribuita numai ciobanului , dar le vedem participind de aproape la ce se
povestWe i plIngInd moartea stapinului lor.

Pink' aici sIntem numai in domeniul legendelor. Din

vieata ciobaneasea ni se relateaza Insa intimplari care, ori-

cum s'ar interpreta, arata pentru ce pastorii stilt

creada c oile au Inteadevar darul prevestirilor. D. Tache
Papahagi poveste,te Intlniplari dela stInele aromIne, uncle
s'a vazut implinindu-se ce fusese cobit de vre-o oaie 1, aa
ca aeestea ne aduc eu deosebire aminte de
qi apro-

pierea ea ea o face Insui D. Papahagi, lsind a se Intelege c vre-o IntImplare la fel trebue s'a fi impresionat
odata pe ciobanii din muntii notri pentru ca in balada
se vorbeasa de o coaie nazdravana.
In asemenea pov-estiri regasim eredinta Rominului
oaia nu este ca alte animale si are ceva sfint, creSinesc 2.
Dincolo de motivul impresionant liric din Illiorita descoperim, prin urmare, eeva din mistieismul pastorese, cu un

fond pa& ea al acelora care traesc aproape de natura'

prin care au strabatut credinte cretine.
Cu Miorita se asemna povestirea a doua mai ales
In partea ei din urnia, elnd se spunea ea oile au plins la
moartea eiobanului. Se tie cum In balada, dupa ce mioara

Ii destainueSe stapinului sau ce i se va Intimpla, dinsul

Di n folkloral romanic
cel le in, 114-318 citm pasajul
unde e vorba de oaia care a prevestit omorirea a trei Aromini: o
oaie stearpa truntea tunnei in fiecare dimineatii in zori de zi
in fiecare amarg- de seark cind turma intra in mas ca sii se culce,
behilia in continuu si sfisietor de lugubru, intoarsit Rind intotdeauna
ca fata spre ea'sArit ; In timpul zilei nu p'stea deelt &at* cite tw firicel (la iarbli, dar in timpul noptei behia intruna.
Cf. co relevarn qi in vol. I, 20.

www.dacoromanica.ro

MIORIT>

79

spune cum ar vrea s fie Ingropat si se gIndeste la oile lui

dragi ce Intristate vor fi d'Id vor uf la eh" le-a prsit
cum toate fi vor jeli. Nedesprtit de fluierul luii, el vede si
cum va fi bocit de tovarsele lui, la care gIndindu-se Induiosat Isi zice:
(Dile s'or stringe,

Pe mine mor plinge.

1. In XIII se adaugg, atunci cind ciobanul apune cum sg tia

Ingropat :

si-mi faceti, ai mci frati,

Dintr'a mea cupstoarg

Mindrg crucisoara,

Dintr'a mea brditg

Mindr luminiti,
dintfal meu toporas,
Cel mai mindru prpurao.

Verauri la fel ggsim in varianta HP. .

De ecrucitlt, se vorbeste si in XXI, 16. COYa intermediar no
var, I:
Si in loe de crucisoarg
Imi puneti o trimbicioarg

XXI, 2:
Sub crucea moliftului.

Gindul ciobanului de a fi ingropat dupg obiceiul crestin e prin

minare exprimat numai in citeva variantese vede c avem de a face
cu adausuri, in parte probabil sub inriurirea cintecelor slave care cuprind incheieri la fel (comp. ai sfirsitul var.
:
Dumnezeu m'o
ierta). E de observat e in XXI, 6 (comp. XXI, 9) se zice :

Pe mine nu mg 'ngropati
Nici in sfintu temeteu.
Insistenta aceasta e in spiritul baladei. Ciobanul vorbind de
moartea lui se simte mai putin crestin decit legat de ceca ce-i era
scump inainte de toate in traiul lui la sting. De altfel, ciobanul nostru
fost In general mai mult superstitios tleeit credincios i In isolarea
lui prin munti nu a putut totdeauna sii .c inaprtgseaqcg din ce putea
sg-i dea biserica. Un ecou al acestui priginism al ciobanilor nostri Out
anecdotele care vorbesc despre el cind s'a dus la bisericg.

www.dacoromanica.ro

80

Y/EATA PA9TOREA8CA

Orictt de caracteristice pentru balada noastrii, ar fi

aceste versuri, ca i celelalte care exprim5. visiunea mortei,
ele nu eat ceva propriu ei, pentru c" se lutlInesc In alte
ciutece dela noi.
Astfel, o poesie aromineasca ne dii ceva analog, desi
referindu-se la alte ImprejurAri deat acelea din Miorita.
E vorba acolo de un cioban care vrind sil meargg la oi e
sfauit de cineva sg., nu se dues:, pentru cii un vis urit
prevestia moartea:
Miii Ienache, sii nu mergi la oi ;
Iti vzui visul, Ca' ai s. mori.
Dadi mor, dacil nu mor,
S-mi ascultati un singur cuvint
La sting sit mii ingropati;
La primvaf, cind v, yeti intoaxce,
Sii treac oile sii mi le prind,
Sil le prind i s le mulg
cu mina mea s, le tund :
Fluierul s mi-1 aud intruna,
Cind oile se vor aduna,
Ca sil nu fiu, i dup, moarte,
Nici de tovarrisi, nici de oi departe 1.

In poesia aceasta lipseite once actiune, asa ui ne

esim In fata unui elerhent exclusiv Brie 9.
Tot numai iii cadru lirio apare motivul In doiaa :
Foaie verde de mohor,

Cind o fi, mindro, s mor

P. Papahagi, Din lit, pop. a Arominitor, 938; cf. G. Weigand, Die Aromuntn, II, 114.
Comparat cu ..4fiorita, ea este interesant i pentru cii aduce
o confirmare la interpretarea pe care am dat-o mai sus (pag. 50) pasajelor din balad care unora li se par cri ar fi In contradictie. Dei
cleci in acelasi
departe de sting, Ienache cere ell fie ingropat acolo
fel ne putem representa ti situa0a clin Ilifierita,

www.dacoromanica.ro

cutOftryA,>

81

S'A spui tu oamenilor

SI mg. 'ngroape in obor.

In oborul
C'am murit de dorul lor '

Sintem Insu readu0 la nota epic, de balada din Maramurq a lui Ion Berciu. Spre toamng, la spargerea stInei,
Berciu pleac ca tovarii lui, dar ajungInd la un riu, erescut In urma ploilor, se Inneac acolo, i balada ne spune
la sfirit cum a fost Ingropat de ai lui :
La mormintul lui au pus
Trimbita lui de-a dreapta
fluierul de-a stinga ;
Vinturi mari eii si-or sufla,
trimbita,
Trimbita
Fluierulflutera,
Mare jale 'n lume-o fa.

Tot pe Ion I au jelit

Oile ca
Mieii cu jocurile,
Berbecii cu coarnele

Independent de .3flori(a, se vorbete deci In poesia

noastrii, popular de un cioban care, murind, irie s1 fie Ingro.pat la stins, cu fluierul Hilgii el i nedespAxtit de oile
scumpe lui, nemIngliate cii l-au pierdut.
Urmrind tema aceasta mai departe. gsim paralele la
ea In literaturile streine, ceea ce ne va Inlesni s lmurim
mai bine presenta acestui element liric In balada noastr.
E. Hodos, Poesii pop. din Beinat, I, 117 ; cf. E. NiculitAVoronea, Dat. i ered. pop. rom., 538, unde versuri la fel incheie. artificial, o poesie ce nu are nimic pristoresc.
T. Bud, Poesii pop. din Maramuree, 20. Despre oi plingind
pe eel mort se pomeneste, In treacAt, si in balada Tudorel (G. Dem.
Teodorescu, Poesii pop., 682),

www.dacoromanica.ro

82

TIEITA P AM:MC.0CA

Un voceru, corsican, ariitInd jalea sotiei unui pKstor la

moartea lui, cuprinde aceste versuri :
(Ind I-au pus in sicrin
Si 1-au dus la Prunelli,
Incepuril s plingil, de jale amarii,
Oile i mieii,

lar iezii din (arc

Au imeput si ei sui sbiere be, be. be

Comparatia o putem face 0 cu literaturile vechi; despre oi plingInd pe stgpinul lor se vorbete in bucolice; la
Virgil, Eel. X, 16, pgstorul Gallus e jelit de oi, despre care
poetul spune c au 0 ele suflet s Imprteascii, durerile
noastre:
Sunt et oves circuin (nostri nee pcenitet

Fie cg ciobanul ii exprimg dorinta sa fie ingropat

la sting', fie ca. se spume despre oi c, ele bocesc pe eel
care le-a pzit, raotivul acesta poetic 11 gsim deci nu numai In Morita, ci si In alte cintece dela noi, cum literaturile streine cunosc si ele ceva asemnnor. E, am putea
spune, un loe comun al pocsiei pstoresti si el exprima
ceva firesc, are un fond psihologic usor de inteles. Pentru
un cioban minglierea din urmg nu putea fi deett sui se
odihneascg aproape de locurile pe unde a trit, Ilugui oile
care i-au fost dragi
vor aduce aminte de el, cum de
ling el tinca sal nu lipseasc, nici dupg moarte, fluierul
sau buciumuP.

orba ,

F. Ortoli, Les roceri de I'lle

Corsr, Paris, 1887, 100.
Of. Teocrit, I. 74.
:1. De dorinle la fel, dupli indeletnicirea celor despre care e
se aminteste deseen in poesia poi:mini-I. La Slavi sint foarte

rlispindite clntecele in care se vorbeste de un viteaz ori un baiduc motif

www.dacoromanica.ro

mIoRITA

83

Partea din Miorita uncle se vorbeste de dorinta ciobanului cum s fie ingropat redil prin urmare un element
folkloric care a circulat independent, si deci nu represint
ceva cu total original In balad. Cu alte cuvinte, trebue
sa," admitem c atunci cind a fost alcatuit Morita s'a luat
din poesia pstoraasca un motiv cunoscut si a fost adaptat
la imprejurgrile care constitue fondul ei
In lupte; el doreste s fie ingropat inteun loe la care tinca mult si
sa i se lase mina dreapt. afarii, ea sA. poatA prinde calai, despre care
se spune uneori &A-0 plinge stApinul mort ; cf. N. Andrie, Iirvatske
narodne pjesme, Zagreb, 1909, n-rul 136; K. S'trekelj, ,S7ovenske na-

rodne pesmi, I, 307; F. SOU, Morarsk( min pisni',1q1; Fr. BarhA

Nrirodni pisnr mor., Brno, 1889, :33.
1. Aceasta ne ajutA s'A faeem unele distinctiuni. Printre poesiile

publicate de V. D. Moisiu.

tiri din Basarabio de asteixi,

174, se

gliseste aceastil doinA:

1-?runzA verde, once-ar fi,
Chid o fi eu
muri,

La cap puneti Bider mare,

Silrilsune noaptea tare,
Noptile i zilele,
S'audA copilele

Ele mi-au fost mindrele;

Sii-mi sApati un mormintel,
Frumusel i lovitel,

In tIrlita oilor,
In jocsorul miedor.

La prima vedere s'ar 'Area cil aceste versan i sint un fragment

din _Morita : totugi ele trebue privite altfel i alliturate la acelea pe
care le-am amintit mai sus (pag. 80-81), ca representInd, In eirculatia
lui liber, motivul liric popular despre dorinta unui eioban cum s fie
immormintat:
Invers
deci ea desprinse din illiori4a
trebue, cred, interpretate versurile urmAtoare care incheie o poesie pAstoreascli, foarte
alteratA, publicat de G. Weigand, Die Dial. der Bitkonina und Bessarabiens, 63
Oils acelga eornute
Te-or cinta vara pe flaunts,

www.dacoromanica.ro

84

lEATA PA STOREASCA

Lirismul din Miorita se continua in partea unde ciobanul se gindeste induiosat la mama lui si ce trebue
i se spuna daca ar afla cil el a murit. Nu toate variantele
ne dau acest episod al cmaicei batrine; el se gaseste numai
in varianta Alecsandri i in I, III, III a, IV, VI, VII, VIII,

XIII, XIX, XXI, 1, 2,

3, 6,

cu multe divergente in ce

priveste unele amanuute, pe care totusi nu le vom ur-

mari, pentru ca nu au o deosebita important:a Daca in

uncle variante maica batrinii afla moartea fiulni ei dela
mioarul sau tovarasii lui
fie asa cum s'a intimplat, fie

cu in. uiri , daca in altele se vede ca dinsa numai o

banueste, deosebirile acestea ne intereseaza mai putin decit
present ei In balada, dupa cele citeva variante. Ne intrebam

atunci cum trebue interpretat acest episod si daca represinta ceva fundamental.

Oile acelea Laird

Te-or cinta vara pe al,

Cele dour]: miorele

Te-or cinta vara 'n pomelo.

Ceva analog giisim inteo colindil pilstoreascii din Gazeta Transilvaniei, 1395, 10 decembre, si la E. NiculitA-Voronea, Dat. si ered.
pop. rom., 1090, ariitind ecouri alabe ale Mioritei prin unele tinuturi.
Asemenea versuri, prin felul cum se presintrt si cum sint ineadrate,
ne amintesc direct balada.
J. De relevat totucA abaterea bizarii din ver. VI: eiobanul pri-

gonit fuge <,de fria. dela stn i riltricind cade -bolnav in drum.
Mama lui aflii si vine la el schimbatii in corboaicii; pe urmii se alma
cine este, ingrijeste pe fiulei ;,i-1 duce siiniitos acasii. El plena apoi
iariisi la oi i intilueste in drum pe go femeie din Breb , se clisatorete cu ea si pleacii in ,,(ara ungureascii. Ceva de fantesie 15*.ut6.reascii, un adaus de cel mai riiu gust, ea si acela din var. XVII unde
s'au introdus balada cu un Ungurean, un Tigan, etc., pe care am
amintit-o in vol. I. 66, si cintecul cu ciobanul crania i-au mincat
lupul oile. Despre mama schimbatri In cerboaica
balado

se vorbeste, de altfel, si in var. XIII,

www.dacoromanica.ro

imprumut din alte

MIORTTA.

85

Cind majes batrina cautind pe fiul ei II descrie in

versurile bine cunoscute dela Alecsandri :
Fetisoara lui
Spuma laptelui... 1

avem aici o prima indicatie pentru felul cum trebue privita

aceasta parte din Mor4a2.

In colinde unde se vorbeste de Majen Domnului
cautind pe fiul ei gasim versuri identice cu cele din Miorifa ; astfel, inteo colinda' din Transilvania Sfnta Fecioara
intrebInd pe trecatori dac nu au vazut pe Isus spune
e lesne sa fie cunoscut, pentru
:

Obrajorii lui
Spuma laptelui
Ochi5orii lui
Douli mure negre

Comparatia se regaseste in arominri ; tutean boeet se apune

fata-ti ca laptele si ea spuma , P. Papahagi, Din lit. pop. a
Arom., 980.

In IV ciobanul e deseris astfeb:

Ochisorii lui
Raza soarelui,
Sprincenele lui
Pana corbului,
Si cam nalticel,
Ca un bradicel,
Si cam f .umusel.

Ca un

Varianta IX, care nu aminteste pe maica harina:, da' dela

foarte apropiata de ces deis

inceput descrierea Ungureanului,

Alecsandri.

In VIII, dupa ce se apune cit eiobanul e e inalt isprncenat

amanunt de inventiuue lautareasea
strieat de bubat
si de o urita disonanta, dar asa i inchipuia un Mutar cit infAisarea
eiobanului poste fi deosebita de a altora.
se adaugii:

www.dacoromanica.ro

89

VIEA j'A PA STORVA qCA

Goapte la rricoare,
Neatinse de soare,

oapte la pilmint,
Neatinse de vim;
Mustiicioara Ini
Spicul g-riului '

cu aceste colinde a fost remarAseranarea

catA de D. M. Gaster si de S. Fi. Manan , farii sa caute

a-i da o expli are sau pentru a ajunge la conclusii ce nu

se sustin
Aceasta potrivire ne duce la constatares crt
nu numai episodul maicei batrine, ci si pasajul caracteristie
in care se arata cum era la chip ciobanul i giiseste un echivalent in folklorul nostru. i anume in cintece religioase.
insa numai aici. Chiar Marian cita citeva cintete

In care cineva cant s aiba stiri despre o fiint ce-i este

scumpil si da anninunte cum poate fi recunoscutri, in tocmai

ea in lifiorira i colindele amintite. Mama care-si cautg, pe

fini dus sh' lupte
deci altfel decit iii illiori(a i colinS. 1,'!. Manan, Legendele Maieei Domnului, 289; cf. 270,
288: A. Viciu, (olinde din Ardeal, 67-69, 111; Ga,zeta Transilvaniei,
1899, 5 dec.; 1904, 25 dec.; Luceoldrul, III (1904), 405.
Lit, pop. rom., 478.

L. e., 293. Cf. E. Tiodo, in Lueeafdrul, III (1904), 409.

S. FI. Marian scri.i, i. r.: izvorul acestei minunate balade,
dupii prirerea mea, e asemenoi IPgenda despre Cautarea Domnului
nostru sus Hristos... Precum unti marii Jidovilor din legendii s'au
sfrituit ea s5.-1 prindb," i sa-1 rabtigneaseit pe Taus }Matos..., tot asa
face si ciobanul ung-mean din plunrt cu cel vrincean... i precum
Jidovii 1-au muncit i I-au rA,tig. it pe Is.
tot asa a fiient si
ciobanul ungurean si cel vrincean... Mai departe. precum ne-aratil,
legenda cii unibilt Maica, Domnului diutind si Intrebind pe toti citi
Int/Inia de fiul situ.. , tot asa ne arata si balada cii mnbtFi si mama
ciobanului moldovean . Prirere plecind dela o simpli impresie
intentia de a duce spre crestinisrn inspiratia profana.
L. c.. 296.

www.dacoromanica.ro

mioTtira

dele despre Isus

87

e tema unei balade din Moldova,

Dobrogea, etc.'. Inteo variant foarte alterat a lui Iorgovan

se zice acolo cStan Ifitgovan2) se spune:
Fetisoara lui,
Spuma laptelui...

Sus pe Cerna 'n sus

S'a dus s'a rapus,
Nu s'a mai tutors.
Dar baba-mi pleca

Pe mal de Dunke,
Pe drum cu pulbere,
Din f urea 'udrugind,

Din gurii 'ntrebind:

Voi, mi ciobuai,
Nu cumva-ati vkut
Pe Stan Iorgovan,
Mat de Mocan ?
Da, ba.13, am vkut
La stejar
De vid apleCat,
Dc-un viteaz rrtnit'.

In cIntece ca vag element epic si chiar In doine flcilul e descris de iubita lui ca In Illiorita; astfel, mindra
care . ine sa se duc dup un voinic spune c 1-a ales,

L A. Vasiliu. Cintece, uritturi ;i bocete, 20; T. Burada,

eilltitorie in Dobroyea, 113. Cf. Gaxeta Transilvanici, 1885, 21 dec.,
uncle versiunea curcntii a fo3t schimbat'Zi in asa fel cii cetim:
CUpeneagul lui

Spuma laptelui.

Transilvaniei, 1893, 10 ianuar,

De asetneuea:
2, Floarea darttrilor, II, 304-395.

www.dacoromanica.ro

88

VIEATA PASTOREASCA

Ca-i voinic i tinerel,

Parcii-i tras printr'un me!:
Fetisoara lui
Spuma laptelui'.

Invers, alteori despre < mindra se spune ceva la fel :

Crisule, Crisutule,
Crisule diagutule,
Al% limpejoara
De sub lespejoara,
Tu-mi esti curgatoare,
8a-mi fii vorbitoare.
Eu te-asi intreba
De-o mindrut' a mea..
Apa-asa-mi graia :

sI fi vazut
Eu n'am cunoscut..
Voinicu-mi grAia :

<Lesne-i a cunoaste:
Fetisoara ei

Ca floarea de tei...
Ochisorii ei
Doi luceferei,

Douii mure negro...

Ceva analog ne chi povestirea fantasticii dinteo variant a lui Iovan Iorgovan: eroul, autind pe sora lui, Cerna,
intilneste in cale Ceata si duprt ce o intreabA daca' n'a vazut
pe Cerna ii apune :

. t.tittoarea, I, 10. Cf. A. Vasiliu, Cinlece, etc., 109; revista

ion Creang?1, XII, 30;
Daia-mare, 1889, 17 iulie; Tribuna
poporului, Arad, 1898, 7 mart.
Gr. Tocilescu, Iat. folklor., 32; la sfirsit i mIndra vorbeste
de badea ei, deseriindu-1 ca In

www.dacoromanica.ro

mioRITA

89

Lesne-i de-a cunoWe-o :

Cosicioara ei
Doi Ldl'Aurei

De guri
Pe spate lhisati j.

Deci o temg folklorieg foarte rgspinditg. i nu numai

la noi : naralele am putea aduce multe si din alte literaturi.
D. M. Caster amintia 2 pocsii neogrece In care se vorbeste,

ea la noi, de Majen Domnului autind pe Isus ; din folklorul slay am putea da iargsi exemple de acelasi fel, cum
din poesia popularti francesg, de pildg, am putea cita mai
multe casuri in care cineva, Instreinat de altul, aminteste
cum se infAiseazg si cum i s'ar putea da de urmg
Ceva Cu totul tipic Illiorirei nu este prin urmare episodul cu maica bgtrIng. El a fost, se vede bine, Incorporat
din folklorul curent, dar rgm1ne Intrebarea dacg dela Inceput,

dud a fost compusg balada, ori mai tIrziu, prin prefaceri,

Revista eritied-literard, V (1897), 24.
Lit, pop. rout., 478-479.
E destul s reproducemdintr'o poesie publicatil de J. Tiersot,
Chansons populaires des Alpes franeaises, 120:
Rossignolet sauvage,

Toi qui as si beau chant

Va t'en trouver ma mie
Lit-bas dans son chateau.
Comment la trouverai-je,

Moi qui n' la connais pas ?

Est facile h connaitre:
Sa pareille n'y est pas.
Elle porte la cocarde,

La flenr de lys au bras,

Au bout de la cocarde,
Trois boutons d'or y a,

www.dacoromanica.ro

l'IEAT

90

P STOREASCA

cnntaminri asa de obisnuite, se stie, cind iin cintec din

popor ajunge sa fie foarte rspindit. Constatrile par s
pledeze, mai Inuit pentru parerea din urma.
Propriu zis, acest episod rmine cam la o parte de
cadrul baladei, nu apartine fonclulni caracteristic ei, evocindu-ne asa de viu mediul pastoresc. Inspiratia eminamente pstoreasc merge numai pina uncle incepe O. se vorbeasc5, de mama ciobanului, asa cii dintre variante s'ar pitea

socoti ca mai apropiate de forma primitiv acelea in care

poesia se inchdie cu dorinta ciobanului sa fie ingropat cu
fluierul 11110 el, la stInit uncle 11 vor jeli oile (cum e, de
pild, var. II).
Amintirea maicei btrine au pare, In aproape toate
variantele, fireasc, ne face irnpresia de o trecere improvisat, de o :egAturg, cAutat. In var. I se spune de-odat si
In versuri cam Impiedecate :
Streinul c i-a rugat
Sii-1 mai lase atita:
Sii trimbit mamei una..

In VII:
S'apoi maica de-o veni
Si de m'o 'ntreba.
cuvintati,
cuvint sii-i dati....

In VIII:
Ei pe dins 1-au omorit
Si de-acolo c'au pornit.
S'au intllnit c'o biat5,

Tot bruscat e transitia, tot ca un adaus ne pale si

In IV, XIII, asa cii i pentru acest motiv putem admite
cu mult, probabilitate c In bale& nu se vorbia la origine

www.dacoromanica.ro

MTORITA

91

de maica btrIna (var. XII tine chiar s spuna c ciobanul

omort nu avea mam)1
De Indat ce versurile. In care ciobanul i exprima
dorinta cum s'a: fie pus In groapa dedeau baladei o nuantare liric, calea era deschis spre accentuarea acestei note

ei era urr s se introduc partea In care era pomenita

maica btrIn. Cum motivul acesta putea fi trecut Intr'o
poesie pastoreasc ne arat urmtorul cintec care ne aduce
vag aminte de Miorita i are ceva incoherent care trildeaz
adaptri:
Pe muntele lung
Turmele se-ajung,
Si cine le mink?
O maicit bArrink

Cu briul de link,
Din mini indrugind
Si din gurk zicind:
Crisule, Cris,
De-ai fi vorbitoare
Eu te-asi intreba

De un fiut al mea:
Nu curnva a trecut vadul tku ?
A trecut intr'o poianii,
Stina s aseze
oile sW le vireze

Cu atit mai mult, fireste, trebue privitrt ca o prefacere tirzie

aparitia iubitei ciobanului in locul marnei lui : in varianta dela G. Dem.
Teodorescu de soarta lui se intreabil o mindri feti(rt, iar in XVI
se vorbeste de o clilugNritli alba la pielitii (cf. N. Prtsculescu, Lii.

pop. rom., 215), care-I are drag pe cioban si vine in cucie la stinl
ja de acolo, 1nviat nu ni se simule prin ce minuns; in UD apare
si o m'indacopili lIngil omilicuta buitrin., deci ambele motive
fusionate. Artificialitatea acestei inovatii, din izvor llintrtrese, se vede
dela sine.

Gr. Tocilescu, Met. folklor., 12$1.

www.dacoromanica.ro

92

VIEATA PASTOREASCA

Poate fi citata si alt poesie, pentru crt ne permite

si ea unele apropien i 14muritoare la acelasi sens e balada
despre Voina unde, mlndra pornind la drum s gitseaseii pe
iubitul ei, se spune:
Se ducea clt se ducea,
O mierlitii.

aVai, mierlita mea,

Fii tu bunicea,
De esti vorbitoare 1,
Cum esti sburiltoare,
Un r.'spuns a-mi da:
VAzut-ai ori ba
Pe mindrul Voina?
mierla-mi tima,
Nu mi-si rspundea.
Ea mergea, mergea,
Cucul o'ntilnia
Cucnle, cucule...

Ai vAzut ori ba.

-Ici, In calca ta,

Pe mindrui Voina 2
Cucul rrispundea:
cEu a 1-am vAzut
Si 1-am cunoscut,
In murgitul soarelui

Era 'n virful muntelui,

Oile 'n strungA bilga 2.

Constatgm deci asocien, contaminAri de versuri de

inspir4e pastoreasa cu altele care ne sint cunoscute din
poesii en alt caracter, eircullnd ea elemente flotante ale

SI se compare versul acesta, bine pus la locul lui, cu cel

din poesia anterioa,rrt unde e nepotrivit aplicat la Cris. ceea ce dovedeste influentXri dela unui la altul in aceste cIntece, amestecul lor.
L Pop Reteganul, Trandofiri i viorele, 20-21.

www.dacoromanica.ro

cittoarTA

93

folklorului 1. De ce atunci nu s'ar putea ea Morita Ea ne

reveleze in unele aspecte ale ei asemenea procese de elaborare folkloricg, 2.

Presupunerea la care ne-am oprit lasg, s se inteleaga

ciara putem considera ei o altg parte din ..Tliorita. E aceea
uncle ciobanul, vrind sg nu afle mama lui c a fost omorit,
spune sg i se vorbeascg In invgluiri, de plecarea lui departe,

dupg ce a filcut nunta cu o fatg, de Crai ei a avut ca

nuntaei brazii ei paltinii, ca lhutari pasgrile ei ea fgclii
stelele. Aceasth incheiere a baladei, aea cum a fost datg de
Alecsandri, a fost privitg ca o avintare de cea mai inaltg

Ce frecvente sInt asemenea amalgamgri folklorice ne aratg

si aceastg doing din Ardeal, interesantg pan aceca el, dei se referg
la clitgnie, e in realitate o palid'a' reminiscentg din Morita:

Pe din sus de Orgstie

Vin doi frati din clitgnic
unul singurel.
$i
Cei doi frati se sfiltuirg
Pe singurel su-1 omoare.
Da singurel din grai g-rgia :
Nu grabiti ca moartea mea,

Pin' ce scriu o craticea

S'o trimit la maicii-mea.
Convorbiri lit., XXII, 684.

Mai departe esingurelulz spune ci vrea su-i serie i tatAlui

surorei lui deci o Intreagg seriere de motive provocatH de unul initial care destepta apropien i usor de neut.
Pgrerea aceasta e cu total opus g eelei impArtgsite de unii
pe care mai intii a exprimat-o Alecsandri cind, in Buoovina, 1830, 51,
scria despre balada pe care o revela admiratiei tuturor : ten nu cred
su fie intreagg, dar cit este mcar ea pliiteste in ochii mei un poem

nepretuitz. Nu ca un fragment, ci mai curind ca amplificarea unei

teme simple, redusg la citeva motive tipice din vieata piistoreascrt, ne
apare Miorifa sub forma in care ne-am deprins sii ne-o representgm.

www.dacoromanica.ro

24

VICITA PASTOREAACI.

Percurgind celelalte variante, numai tn etteva

sim ceva asenAntitor. In VII se spune :

poesie

1. Versiunea lui Alecsandri e totusi umbritg de un adaus Cu

totul nepotrivit. Ciobanul tine sil nu afle nici oile tpt adevrul despre moartea lui :

lar tu de omor
Si nu le spui
Ii zice mioarei i mai departe se tnsirg aproape in acelasi fel versurile spuse i maicei bgtrine i vorbind in sens figurat de moartea
feciorului ei.

De ce oile sg nu stie cg stg.pinul lor a fost omorit, de ce

li se vorbeascg numai vag de moartea lui care, de fapt, nu le poate
ti ascunsg, pentru eg se spunc de ele eg vor punge? i pentru ce
numai Mioara ar sti tot adevgrul, pe ciad tovargselor ei li s'ar ascunde ?

Alecsandri a introdus aici ceva nefiresc, o subtilitate fortatg, impotriva spiritului baladei, in desacord cu felul cum tgranul isi represintg situatiile
in nici o altii variantg nu gsim, de altfel, ceva
analog, si e .explicabil. pentru cg, numai lui Alecsandri i-a putut trece
prin minte si intioducii o asemenea distinctiune, sil adauge o notg, cu
totul artificialli. S'a gindit poate la aceasta pentru_cg, i s'a pgrut prea
.neasteptatii trecerea la episodul maicei bitten, i pentru a atenua
aceastii, impresie a creznt eg transitia poate fi fgeutg, prin adausul unde

se vorbeste de oi cg si ele slut crutate sil afle tot ce s'a intimplat.

Distinctiunea pe care .a fAcut-o o vedem, de altmintrelea, relevatg de insusi Alecsandri inteun pasaj din observatiile cu care insotia
publicarea
in Bucovina, 1850, 51 (cf. Prosa 187-188) : c/sTu
mat putin este de insemnat cu citg ingrijire dulce si fieaseg,
se roagg Mioritei ca sg, spue mamei lui cii el nu s'a insurat cu o mindrg crgiasg, a lumei mireasg, ci cu o fella de erai, pe-o gaurd de rai ;
nici sil-i spue cg, la nunla lui a &duet o slea c. I., chid mima unei
mame nu se Impacg iiiciodatu. Biata mamg ar intelege cii fiul ei a
murits.. Insistenta aceasta aratg cii Alecsandri era preocupat de impresia
pe care vor avea-o cetitorii glsind in baladg repetarea, cu mici schim-

Uri, a acelorasi versuri si a ea'utat sil o justifice cind, de fapt, nu-si

avea locul si era o inovatie sa,

www.dacoromanica.ro

MIORITA

...S cuvint

95

dati

eu m'ara insurat
Si m'ara cununat
mie mi-a fast
Nun, nunii.
Sfinta luurt,

Si nun mare
Sfintul soare,

Si nuntai
PNItinasi,

Si lilutari
Tintari.

Numai aceastg variantg se apropie rnai milt de cea

dela Alecsandri, dar fgrg farmecul acesteia; celelalte grit
foarte alterate, pline de asperitgti. Versurile coresunet-

toare din XIII suna:

.... Da voi drept
spuneti
m'am Insurat.
Da ea inch' s 'ntrebare:
La cine fata a luat?
Da voi drept
spuneti:
(Pe sora Soarelui,
Ce-i drag%. veri-cui

Da i 'nck" sii 'ntrebare:

Care lui Is eocri mari?
Da voi drept
spuneti:
Luna jumNtate
Si stelele toate>.

Da ea Ina s 'ntrebare:
-- Care lui is nuni mari ?
Acei doi jurittori,
Luceferii din zori.

In XIX ggsim numai attt :

spuneti ea' m'am insurat.

Dar pe cine, foca, a luat?

Luat-a luna jumatate
stelutele mai toate.

www.dacoromanica.ro

VIATA PASTORFASCA

96

iar in XXI, 3:
V'o 'ntreba mama de mine,
Spuneti c m'arn dus la bine,
O numai m'am insurat
eu numai mi-am luat
Tot o fatii. de 'mplirat I.

Dupa observatiile pe care le-am fcut mai inainte, ne

mai avind s discutam daca moartea ciobanului era astfel
infAisata in forma primitiva a baladei, voin urmari acest

motiv nutuai pentru a lamuri presenta lui in cele citeva

variante si a vedea daca nu-si gaseste analogii in folklorul
nostru sau chiar din alte
1. Ca totul prosaic se presiutH niel var. III, XXI, 1, 2, 6;
acolo mama trebue s afle cli feciorul ei ar fi rimas in urmg cu oile
cele schioape.
La G. Dem. Teodorescu, unde in loe de mama ciobanului se
vorbeste de iubita lui, moartea i se aseunde acesteia astfel;

Sii nu-i spui c' gut

Culeat sub prtmint,

Ci eii m'am tot dus,

Dus pe munte 'n sus,
Prin virfuri carunte,
Dincolo de munte,

Ciiviilas sg-mi dreg,

Flori ea si-mi culeg

Pentru nunta mea
Ce-am sii fac cu ea.
Deci nu mai e vorba de nuntli n sens figurat i potrivirea e
cam prosaiei, dei versurile au mai pstrat un geaunte de poesie.
in lila ciobanul gindindu-se l emindra-i copilit. ii vorbeste
mioarei astfel ;

spui e'am pleeat

Departe 'n iernat,
Pe-o gurX de rai,
Cam de peste plai.
Preeentarea alegoricii a mortei revine aiei, dar sub alta, forma.

www.dacoromanica.ro

MIORITAs

97

Gindul de a nu da pe LO moartea cuiva, pentru

eruta pe cei de aproape, sau de a vorbi despre ea prin alusiuni depgrtate, nu e eeva necunoscut poesiei noastre populare

In afar de Miorita. E cunoscutg balada In care se vorbeqte

de Chiva eg,, fiind logoditg, a murit Inaintea nuntei; Inteo
variant, a ei din Basarabia (i se zice acolo 4Chira), eind
congcarii vin la casa printilor mama ii IntImping, cu aceste
cuvinte :
Merg,eti voi la socrii rnari

le spuneti la nunta*i
C. Chira s'a mritat
C'un fecior de imprat,
Cu feciorul Craiului
Din grdina Raiului'.

Moartea e maseatg aici tocmai ea In Miorifa qi e de

relevat cg versurile din urmg ne dau imaginea eu efeciorul
Craiuluip, corespunzAtoare celei dela Alecsandri (lo fatg de

Crai )), pe care Insg nu o mai gsim tocmai la fel In alte

va' iante ale Miori(ei. Balada basarabeang ar dovedi deci
ca textul dela Alecsandri:
apune curat
C m'o]] insurat
Cu-o fat de Crai

reproduce bine veniunea popularg, eg expresiile figurate

despre moarte sint autentice, nu introduse de Alecsandri,
cura qtim cg s'a Intimplat de atItea ori In culegerea sa.
Sg punem fata In fatg i ceva din poesia arominescg.
Inteo balada unde un voinic e rgnit In lupte, acesta Inainte,
de a muri le spune tovargqilor lui

L I. Buzdugan, aintece din Basarabia, 199.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

Prin satul meu de veti trece,

CIntece nu cumva sA cintati,
Pusti nu cumva s, descrcati,
Ca o sli O. audg biata manirt,
O sg, iasi in cale si o s'A vil intrebe.
gg. nu-i spuneti en' am murit,
Sii-i spuneti di m'am insurat,
Piimintul mireasii a doua oarii 1-am luat,
Soacrii piatra a doua osa mi-am fAcut-o 1.

Cu toate deosebirile, procedeul poetic e acelali 9i e

. imagines dela urmA (cpgraintul mireas....),
,care ne aminte9te ce ne dii Miorita2.
Folklorul strein cunoa9te 9i el-acest fel de poetisare.
D. G-aster, cind s'a ocupat in treacAt de Miori(a, a relevat
-AsemAnifirde ei In aceasta: privintA cu poesia neogreacA 3.
Patera aminti ceva analog din folklorul frances : Mi poesie
-un finar care se inneacii, roagA s, se ascundii moartea lui
-celor de acas 9i o_ variant se incheie astfel:

.caracteristic

Ecrivez 13. mon Ore que je Bilis mari,

Que j'ai pris une femme qui s'appelle la Mer 4.

Arhiva din Iaei, VI, 713; cf. P. Papahagi, Din lit. pop. a
Arom., 887.
Imaginea revine 'batean bocet, tot arominese (P. Papahagi,
1.

c., 969);

Si-i facem rindul de insurtitoare

Voinicului, mirelui:
Groapa este mireasa lui.

Cf. K. Schladebach, Der Stil der arom. Volkslieder, in Jahresb. des rum. last., Leipzig, III, 88-89.
Lit, pop. rom., 479. Imagini la fel intilnim In poesia albanesti (cf. G. Schirb, Canti pop. dell' Albania, Palermo, 1901, 49-50)
asemAnarea aceasta a fost relevatg, de mulr, de Dora d'Istria, in Revue
des Deux mondes, 1866, 15 mai, 398.
Chansons pop. des Alpes franpaises, 142, 175.

www.dacoromanica.ro

.1110RITA

Presentarea figurar a morOi ca o nunt a dus spre

un ir de versuri In care se spune c luna, soarele, stelele,
etc., au fost nuni, dru0e, Intregindu-se astfe1 transpunerea

poetia dela care se pleca. Si de data aceasta Miorita se

intIlnete cu alte poesii populare. In balada Fratele p",
sora
cunoscur i sub alt nume
sora li spune fratelui care vrea s se cunune cu ea e atunci 11 va lua end.
\va aduce
Sfinta lunX
NunN. bung,

Sfintul soare
Socru mare,
Luceferii
Viatbijei,

Stelele

Druseutele

Un cintec aromInesc ne d urn:Mond dialog tare

doi tineri:
Haide, fetito, vino ell mine...

Nu viu, tinere...
Haide, micuto, sit te 'ncunun
Sub umbrarul cel de pin,
punem nun soarele
nunli. mare luna,

Drept nuntaqi pinii, tovar4ii nostri2.

Trecind la poesia popularg strein', vom gsi i acolo

o prosopopee la fel cu luna, soarele. Despre un copil se

zice Inteun cintec de leagn eorsican:
,,S'extitoarea, II, 135; XVIII, 132; cf. I. G. Bibicescu, Poesii

pop., 338; Graiul notru, II, 123; Floarea darurilor, II, 15; Tara
Oltului, 1907, 7 dec.

P. Fapahagi, Din. lit. pop. a Aron., 866.

www.dacoromanica.ro

100

VIEATA PASTOREASCA

Clnd ai venit pe lume

te-a botezat
Nave ti-a fost luna,
Naq ti-a fost soarele
stelele du cer
Ii pusese colan de aur j.

O filiatiune folkloricg ducindu-ne iarsi la conclusia

eg In _Morita au fost derivate elemente' carente In literatura popularg.
Sfirsitul ei, dupg variantele la care ne-am referit,
aduc totodatg aminte de cealaltg poesie pgstoreaseg, Ciohcinaml, pe care am analisat-o la inceputul acestui capitol.
Se vorbeste si acolo, cum am vgzut, de soare, de lung, in
leggturg cu moartea ciobanului, asa cum e infatisatg acolo,
in alte Imprejtirgri si mai realist, dar tot Inteo maiestoasg
visiune pornit, dirt dragostea pentru naturg. (Ind la Alecsandri si In varianta VII stilt porneniti brazii i paltinii ca
Inuntasi
cum In ultima poesie aromineascg citatg se
constatgm iargsi asemrtnarea cu
vorbeste de pini
unde brazii sint am'nt4i la Ingropare.
PAstrindu-si fiecare nota ei particularg, cele doug poesii

,care exprimg ea atita laming a inspiratiei sufletul ciobanilor no4ftri au ceva semnificativ prin trgsgturile comune
pe care le arat.. Se desprinde din ele o conceptie pggin,
,cu puternice reminiscente de vieatg trgitg In Infrgtirea
muntii si In contemplarea cerulni. Si trite poesie
egalaltg numai clteva cuvinte leagg ideea mortei de ritul
crestin
Incolo totul e pggin, total e desprins dinteo conceptie ca depgrtate mosteniri, dinteo pasionatg iubire pentru
pgmint cu incintrile lui. Odihna gindurilop, minglierea, nu
sint cgutate In religie, ci In naturg. AmIndoug aceste crea-

1. A. de Croze, La chanson pop. de l'lle de Corse, Paris, 1911, 83.

www.dacoromanica.ro

.3110RITA.

101

3iuni ale geniului nostru popular le vedem astfel strabatute

ile sentimente stravechi vi de ecouri ale unei poesii rmase
dincolo de unele atingeri.

Din viral de fapte pe care le-am urrarit reiese astfel

urmgtoarea conclusie.
Balada Mioritei

luat navtere dinteun episod al

vietei pgstorevti dela noi i anume dititr'o IntImplare petrecuta In timpul transhumantei, cInd ciobani din mai multe

parti se Inalniau in trecerile lor din loe in loc. Unul din

ei, mai bogat, ca turma mai aleasg, un Ungurean, a fost
pIndit de ceilalti i omorlt. O mioarg cazdravanapdupg
credit* pristorevti
Ii prevestia ce avea s i se intImple
vi dInsul Inaintea mortei 10 arata dorinta cum sg fie Ingropat. Un rnotiv, de fapt, simplu, redind o intimplare obivnuita din vieata pastorifor, i putem presupune ea In parten
dela Inceput, avInd taractecul epic, el era redat la origine

ea mai multe amanunte, cu mai multg amploare de cum

iconstatam In variantele care ni s'au pgstrat.
Pomenirea maicei bgtrIne e ca multg probabilitate un

adaus de mai tirziu, datorit tendintei de amplifiegri care

se constata de atitea ori In transrniterea ternelor populare.
El a putut fi favorisat 0 de nota lirica ce apgrea linga
fondul epic atunci ciad se vorbia de moartea ciobanului:
aceasta nota inlesnia o desvoltare liricg i introclucerea unui
motiv curent In literatura popularg, acela al maicei bgtrine
care caut pe fiul ei, cum un alt motiv In folklorul nostru
era aceta al ascunderei mnrtei cuiva prin expresii figuiate,
ava ea i acesta, putInd fi uvor asociat de celglalt, a venit
sg.' se alature la continutul primitiv al baladei.
_Morita cuprinde astfel mai multe straturi folklorice :

peste fondul ei propriu, peste tema ei initialg, avind 0 ea

in parte analogii ca motive folkloriee curente, s'au suprapus
elemente care circulau In literatura noastr populara i putean

www.dacoromanica.ro

102

VIEATA PASTOREASCA

fi derivate spre balad In asocien i foarte firecti. Ana'ism

acestor elemente are importanta ei deck' tinem s ptrundem
mai ad1nc in testura acestei creatiuni populare, s ne ex-

plicara aspectele ei, forma sub care ni s'a transmis, cum,

de alt parte, ne ofere un nou prilej de constatri interesante asupra conditiunilor de elaborare poetic in sufletul
celor simpli. Pentru valoarea esteticA a baladei aceast cer-

cetare are, de signr, mai putin important, deoarece, In

afare de clteva excluderi pe care le putem face ci cu ajutorul ei pe line, ce ne reveleaz unele impresii, farmeoul
poetic al .11lioritei nu resid numai In ceca ce ne d ea ca
motiv fundamental, cum am crezut c trebue distins, ci 11 regsim ci in citeva prti ale ei care slut desvoltri de mai tlrziu,
aca c variantele mai limpezi, mai bine Inchegate care ne-au

pstrat-o ne fac s-i pretuim frumusetile, indiferent dace

ele apartin fondului originar ori n.e due spre adausuri de
mai tirziu.
G-eograficecte, ne0erea baladei o putem fixa pe liniile
de transhumant care legan Transilvania de Moldova. Acolo,
qi in special pe drumul care cobora in jos, spre sudul Mol-

dovei, surprindem mai viu acest cIntec ciobnesc, de0 de

citeva decenii el a pierdut mult din rspinderea lui ci clnd
se mai aude real foarte vag, ca multe Intunecri, ce. a fost
sufletul lui de altdat.

Din aceste prti balada a radiat mai departe, spre

centrul 0 vestul Transilvaniei, spre Maramureq, Bucovina,

cum ci nordul Moldovei 0 Muntenia. Rspinderea, ca 0

genesa ei, pare s ne duce' tot spre drumurile de transhumant. Line', drumurile care legau Transilvania, Maramurecul 0 Bucovina de Moldova, cum 0 de Basarabia 0 Dobrogea, erau acelea care coborau in Muntenia, prin valea
Prahovei, a Oltului ci a Jiului ci, tin1nd sam de provenienta variantelor muntene ale Mioritei, vedem a ele coincid,
.cu aceste zone de transhumant. Cu alte cuvinte, putem)

www.dacoromanica.ro

.mioRITA

103

admite cA balada a urmat pe ciobanii trecuti dinteun tinut

intr'altul, s'a rAspindit pe unde au rAtAcit ace0ia, dup ce
ea rAsArise din sufletul ca minunate InsuOri poetice al unui
-cioban care cutreerase drumurile dintre Ardeal 0 Moldova
0 vAzuse ori auzise Intimplarea care ne e povestitg. La depArtAri mari, i de loc 0 de timp, Miorita nu se putea s.'
nu sufere numeroase sehimbAri, fie cA poesia ei a pierdut
vigoarea primitivA, fie ca a degenerat inteun elute redus
la un motiv sArac, cu slabe reminiscente de ce cuprindea
mai Inainte : prin unele pArti, In special In Ardeal, ea se
mai aude, schimbatA in colindA, numai In citeva versiuni scAzute i monotone.

S'a crezut pi se mai crede de unii cA aceastA baladA

ar fi numai un fragment dintr'un bogat i bine inchegat

ciclu phstoresc al literaturei noastre populare. Nimic nu dA
temei acestei pAreri. De nicAeri nu ne vin dovezi pentru
existenta de cicluri mari epice la noi. _Morita, ca. 0 alte
-compuneri populare ale noastre, a fost compusA sub impresii de moment, inspiratA' dintr'o intimplare prin muntii
cutreerati de ciobani, 0 nu ne aratA de loe &A ar fi desprinsA dintr'un complex epic, dintr'o vastA creatiune a ima-

ginatiei poporului. SA' nu-i atribuim o valoare numai de

inchipuire, ci sa o pretuim pentru cit ne dA In realitate :
concentratA in citeva versuri
din traiul la
-o dramA
munte, poesia plaiurilor noastre 0 sufletul ciobanului romin,

u InduioOrile 0 seninhtatea lui.

www.dacoromanica.ro

dMAGINI PASTORETI

www.dacoromanica.ro

IMAGINI PASTORESTI
IN POESIA POPULAIli
Ni putem lsa la o parte reflexele pstoritului In poesia

moastr popular sub alt aspect al lor, acela al exprimarei

'poetice. CInd Intiurirea lui a fost asa de hoCa'rltoare asupra
-cuprinsului atItor doine i cIntece btrneti, ne-ar mira ca
-ea s nu se evidentieze si In forma lor, In asociatiunile de
cuvinte, In imaginile care aveau s, le dea relief poetic. Impresii zilnice, obsesiuni ale mediului IncunjurAtor, visiunea
pornit din privelisti cu un anumit caracter, din inclinri
sufletesti speciale, nu se putea s" nu lase arme si In felul
{le redare al motivelor de inspiratie popularit
Olt de puternice slut obsesiunile vietei pstoresti In
mintea tranului nostru ne arat foarte plastic o doin cum
,este cea urnanoare, cu apropien i 'care par bizare, dar sInt
,explicabile chid le raporam la predilectiuni ale celor dela
iar, la felul lor de impresionare In legatur Cu vieata pe
',care au dus-o ori o mai due. 0 fat ti spune unui flcu :
13gdit, bgcliprul meu,
Asearr-am iesit In coast,

M'am uitat in curtea voastrg ;

Vgzui brusturi si cuente:
Eu gindiam cg-s vite multe;

www.dacoromanica.ro

108

VIEATA PASTOREASCA

Vzui brusturi i turbKri:

Eu credeam CA-B oi tied;
Viizui spini i porumbei:
Eu credeam
oi cu miej 1.

Cum in impresiile tranului nostru primeaze ceca ceeste pstoresc ne arat, In alt sens, qi aceastg doin unde
e vorba de primvar astf el cum gi-o Inchipuegte ciobanul
Uste mi se cununa,
Ca cimpul priralivara,
Cind oile slut cu miei
vacile cu vitei...
Cindu-s oile cu miele
vacile cu vitele2.

Vedem aici procesul psihologic care alteori a dus la

comparatii directe luate din vieata pstoreascA. Pentru a
face s reias ceva caracteristic, pentru a fixa In citeva
cuvinte o situatie, tranul nostru recurge de nenumrate
ori la vocabularul pestoresc.
Versul aga de bine mmoscut din Miorita
asupra
cAruia am iusistat mai Inainte
Cu imaginea simplg, dar
aga de expresiva, in care fata ciobanului e comparit cu
spume laptelui, arat dela sine ce j trebuit s treac prin
mintea cuiva trind meren la stink' gi el ne duce spre un
gir intreg de asemenea versuri in care se reflecteaze dispositiuni de poetisare proprii pestorului.
Inteuna din poesiile descriind cu mult artA framesetea cuiva, mindra vorbegte astfel de iubitul ei, dupe ce
intrebase Muregul dad. nu 1-a intilnit undeva:
Floarea darurilor, II, 490.
Iarnik-Birseanu, Doim i striglituri, 243.

www.dacoromanica.ro

IMAGINI PASTORESTI IN POESIA POPUL tRA

Lesne-i, Mures, de-a-1 cunoWe,

CA la pas e puna,
La obraji bulgr de ca.
ca penele,
ca frunzele,
Sprincenele-i umbili 'n vInt j...
Gen ele

Buzele

Dacg aici, in versul al treilea, reggsim ceva ca

_Morita, constatrile vor varia end vom strgbate mai departe culegerile noastre de folklor. Trite balad unde hai-

ducul a prins pe <<domni, dinsul spune tovar4ilor lui cum

sg-i ducg pe acetia i expresiunea care-i vine In gind In

data e aceasta:
Mlnati domnii ca pe oi

Celui chemat la oaste clnd este sg porneasc i se pare

c Impreunit cu altii e /uat din urmg, ca oile de pcurar
Haide, maicg, pin' la cruce,
De vezi Neamtul cum m duce,
Cum ne duce dinapoi,
Ca Ocurarul pe oi 8.

Tot Inteun cIntec de cgtgnie flacgul li spune mamei

lui sg-1 cante In gcompania de .mijloc,
Ca-s &Atone tinerele,

De trece plumbul prin ele,

Ca printr'o turnu de miele4.

La joc, cel care Indeamng pe a4ii sg facg pa0i mai

domol ggsWe Indatg cuviutele
Convorbiri iterare, XV, 198.

I. Pop Reteganul, Trandafiri i viorele, 55.

Conv. lit., XXII. 685.
S. M1ndrescu, Lit. fi obieeiuri pop., 37.

www.dacoromanica.ro

110

VIEATA. PASTOREASCA

Tot incet, incetinel,

Ca oita dupa miel /.

Tot la horg, dela flgcgu la flcgu trece aceast chiuiturg care se adreseazg fetelor :
Striga, striga, s se stringa
Fetele din valea lungli,
Ca oitele la strunga2.

lar cite unul lgudgros se invirte0e strigind:

Cite fete sint la noi
Dumnezeu oi

Si pe mine un pastor,
SA le port vara prin flori
iarna prin sezlitori

Altul, multumit c se ggseste la joc printre ai lui, neturburat de chipuri- streine, las sg se aud:
Uncle joc Cu fratii mei,
Cum ar paste mielusei
Si vacile cu vitei,
Primavara pe muncei /.

In doinele de dragoste comparaOile pgstore?ti revin

Aceea care vrea sg-i arate indiferenta fa g de cel

care se topete de dor dupg ea spune:

qexlitoarea, XVI, 92.

Iarnik-Birseanu, Doine i strigeituri, 60; cf. S. Fi. Manan,

Bore si chiuituri din Bucovina, 55, 63; T. Pfunfile, Ciniece de Ora,

328; , extitoarea, 1, 167; revista ion Creanail, VIII, 218.
Graiml din Tara Hategului, 195; cf. I. Pop Reteganul, Chiuituri, 28; Gax,eta Transilvaniei, 1887, 29 mai.
T. Bud., Poesii pop. din Maramuref, 54.

www.dacoromanica.ro

IMAGINI PAST0RE.9TI IN POESIA POPULARA

111

Cucule de pe hinteu,
Spune la dragutul meu

C mie nu mi-i de el,

Cum nu-i lupului de miel 1.

Un inflAcArat dup." aceea care nu prea pare s-1

In am ii ziee end o intilnqte in cale :

. . eu am pus ochii pe tine:
De nu te iau, sa n'ajung bine ;

S bat ca dull la oi,

De nu te-oi duce la noi ;
De nu te-oi lua de mink',
Sri bat ca cinii la stink 2.

Cu mai multA poesie, despre puterea dorului in inimile celor tineri se apune:
Verde frunza stejarel,
Olt e omul tinerel
Se tine dorul de el,

Ca oita dupa miel'.

In doine exprimind alte sentimente caraeterisarea e

ogutatil, tot recurgind-se la o imagine OstoreaseA. Cel pri-

gonit li ziee :
I. I. Pop Reteganul, Trandafiri i viorele, 141; cf. 169 si :
Cony. lit., V, 360 Tribuna poporului, Arad, 1898, 28 mart ; 1900, 12
febr. ; G. Weigand, Jahresbericht, IV, 318.
La Iarnik-Birseanu, Doine i strigetturi, 229, o varianta sung :
Bade, mie mi-i de tino
Chiar ca lupului de cine.
S. Mindrescu, Lit. .qi, obiceiuri pop., 90.
Gr. Tocilescu, Materialuri follelor., 287 ; cf. revista Ion Creangit,

VIII, 275.

www.dacoromanica.ro

112

VIEATA PASTOREASCA

Strigii. dusmanii la mine,

Ca plicurarul la cine ;
Strig dusmanii la noi,
Ca pricurarul la oi 1.

ExprimInd cam aceeasi stare sufleteasc, versurile

Mincat-s, doamne, de-ai mei,
Ca iarba de mie1usei2.

fae o transitie spre acestea In care, cu o comparatie asemntoare, cineva se plInge de zilele grele pe care le duce:
....i mincatu-s de nevoi,
Ca iarba de cele oi 3.

Nu toate aceste comparatii 4 au o deosebit coloratur

poetic; un ele din ele stilt apropien i elementare, alturri
de cuvinte rmase la oarecare prosaism, dar toate sint semnificative prin nota comun care le leag.
Ar fi de amin-tit c" uneori imaginile din lumea Os-

toreasa pot fi Imprumuturi, reminisce*, neavind mult

important. Asa cind Intr'o colind0 vorbindu-se de o stea
de luceafr cu putere miraculoas se spune despre ea :
Peste ram* ce-si trecea.
Mindri muntii da silks,
Ca mieii primvara.
Iarnik-Birseanu, _Thine si strigeituri, 188; cf. Tribuna poporului, Arad, 1897, 17 mai.
E. Hodos, Poesii pop. din Banat, I, 94.
Iarnik-Birsea.nu, Doine si strzWituri, 191.
Exemplele le-am ales numai din folklorul nord-duniirean, blend la o parte poesia arominii. Pentru imagini piistorqti cum se gi-isesc si acolo, v. K. Schladebach, Der Stil der arom. Volkslieder, in
Jahresb. des rum. Inst., Lipsca, III, 97-100.
G. Alexici, Texte din lit, pop. rom., 161.

www.dacoromanica.ro

IMAGINI PASTOREUI IN POESIA POPULARA

113

Comparatia aceasta ne aduce aminte de Biblie 1 0.

voate s vie dela cineva care auzise Psalmii. Chiar dacri
ar fi aya, un asemenea exemplu nu-vi gseste multe analogii

in poesia noastr popular: ea arat kii. aici o not proprie,

apare cu o originalitate care se Intelege bine cind am vzut

care dirt izvoarele ei, din ins0 vie* noastr.

1. V. brura mea, Originea plistoreasa a e Cintdrei einteirilor,

'Linde am relevat alte comparatii de aceea0 naturA 0 am insistat aseTra turlurirei pe care a avut-o piistoritul In exprimarea poeticii.
8

www.dacoromanica.ro

INCHEIERE

www.dacoromanica.ro

INCHEIERE
Cu toate precisrile pe care le-au dat cele dou prti
ale acestui studiu, cred a nu va fi de prisos s cuprindern,
in citeva cuvinte unele constatri la care am ajans i putind fi utile mai ales pentru chestiuni de metod, de orientare in investig4iunile folklorice.
Ideile preconcepute trebue lsate la o parte 0 in co.cetrile de folklor. A priorismul nu poate duce 0 aici decit
la rtciri, cum prea multe au desorientat pe folklori0ii
no0ri 0 mai continu
tin departe de interpretrile
juste. Nici teorii ducind la denaturri i netntemeiate pe o
informatie larg, nici numai migleala de confruntare a variantelor, fr discernmintul care fixeaz valoarea lor

fr perspectivele de sintee, spre care trebue s ne Indreptm, nu pot ajuta la l.murirea atitor probleme in leglur cu literatura noastr popular ori la dreapta ei pi eOire. Si tot astfel : nici estetismul gol, fraseologic, care

unora li se pare ca d dispens d aprofundri ori duce

spre divinatiuni care altfel ne-ar fi interzise. Strbateri

prin folklorul nostru, urnagrirea lui in toate directiunile,

interpretarea faptelor nu dup ilusiuni, ci dup indica0i

precise, alturarea lor aa cum reiese din consensul lor natural, aceasta trebue s fie linia de orientare 0 In cercetrile

de aceast natur. In acela0 timp, s nu uitm niciodat,

www.dacoromanica.ro

118

VIEATA PASTOREASCA

ca, productiunile populare cuprind un substrat real, represinta momente caracteristice de vieata ori continuitti ale
ei. Cunoasterea trecutului si a strilor de azi dela tara nu
poa.te lipsi folkloristului, daca tine sa vada limpede si
aduca adevrat spirit critic In cercetarile lui. Aveau ro-

manticii pacatul de a tinea prea mult la fantasii ale lor,

de a falsifica realitatea, dar ratacesc astazi i aceia care,
spunind c nu-i mai urmeaza, se opresc la carturrie seaca,
streina de faptele concrete, de sugestiunile vietei. i chiar

printre romantici se Intimpla ca un spirit mai ager i cu

juste intuitii uneori "sa aduca o parere de care sa se tina
sama. Am vzut cum Alecsandri, cu toate ratacirile lui
uneori si ale vremei in care a trait, si-a dat samg c illiorita
trebue pusa in legatura cu transhumanta dela noi; el stia
c ciobanii din multe 0:1.0 strabteau drumurile din Mol-

dova si cind a ajuns s cunoasca minunatul cIntec batenesc a Inteles c trebue sa-1 apropie de ceea ce cunoetea pe
alta' cale. Astaii i realitatile actuale si ale trecutului nostru

le rarnin prea streine celor mai multi din folkloristi, si de

aceea se pierd in dibuiri, se imobiliseaza In procedee sterpe
si in pareri lipsite de temei.
Comparatiile cu folklorul strein sint iari insuficient
urmarite. Cu toate acestea numai ele ne pot duce la distinctiuni care se impun, ne Inlesnesc recunoaeterea elementelor woprii folklorului nostru fata de cele care au o cir,culatie Intins, universala. Una atitea motive rspindite
pe zone vaste descoperim multe de provenienta.' indigen
chiar cele dintii, trecute la noi, au primit adeseori nuantari
speciale, atestind strabaterea lor de preocupatinni,
ale sufletului rominesc. Impresiile generalisatoare, pornind
dela conceptia greeita c folklorul de pretutindeni presinta

AtItea asemanari Inclt nu putem deduce din el caractere

speciale etnice, trebue rectificate de constatarile care ne
reveleaz elemente folklorice aviad relief ul lor deosebit dupa

www.dacoromanica.ro

TNCHEIERE

119

regiuni si explicabile prin conditiunile de vieatg de acolo.

Un corectiv trebue adus i conceptiei opusenu mai putin
gresitg
dupg care tot ce ggsim tu literatura popularg
a unei tgri impresiouant inteun fel si de o poesie superioarg ar fi realisare originalg, mrturie vie a linor insusiri
sufletesti cu caracter national. Sint transmisiuni, imprumuturi, pe care se cuvine sg le deosebim de creatiunile proprii unui popor, i sg ne multumim cu acestea, destul de
elocvente, end este vorba sg desprindem din folklor caracterisgri etnice. Am vgzut in cursul atitor pagini cum folklorul nostru, ea substrat pgstoresc, se intilneste adeseori
Cu acela din alte pgrti i deci trebue sg tinena In samg
aceste coincidente ; dar, in acelasi timp, am constatat in el
elemente care, accentuate inteun anumit Bens, armonisate
printeo unitate de conceptie, printeo visiune particularg,
aratg ceva propriu sufletului rominesc, evidenteazg originslitatea noastrg.
O constatare la care am ajuns iarsi este identitatea
de motive, foarte caracteristice, pe care o aratg, folklorul
nostru nord i sud-dungrean. Reggsim in poesia popular a
Arominilor versuri care ne amintesc foart,e de aproape doinele ori entecele bgtrinesti din targ i asemgngrile acestea
impreung cii fapte dovedite de filologie ori
ne indicg
comunitatea noastr de vieatg ping la un timp.
istorie
lgsat, si la
Ele pun in luming totodat cum pgstoritul
nordul si la sudul Dungrei, urme adinci in poesia populaig,
prin ascendentul pe care l-a avut In vieata noastr. Ping
acum prea putin s'au cercetat aceste pgrti comune folklorului nostru dintr'o parte si dintealta. Se impune si aici o
adincire a materialului folkloric, cu alegerea criticg a faptelor care pot intgri constatgri de ping acum ori elucida
serii noug de probleme.

www.dacoromanica.ro

APEN DICE

www.dacoromanica.ro

APENDICE
VARIANTELE MIORITEI

Cu trimbita line el;

Auzi, mindrg, ce se-aude

Peste cel virfut de munte?

Trei miori dalbe cornute,
Trei miori dalbe sbierind,
Trei pAcurari trimbitind.
Numai unu-i streinel,

Ceialalti trei mi-1 minar

Ca doug ggleti a-ming
SA' le-aducg apg.

Ping streinul venia

legea-i fAcea

Mincind carne de mioarg

Si bind apg de izvoarg-

1. Fiind riispindite in publicatiuni nu totdeauna usor accesibile,

variantele Miori(ei
cite le cunosc
mi s'a prut
gsesc bine
locul aici. &rinse la un loe, ele vor inlesni urmrirea baladei asa cum
ni s'a transmis. Variantele dela Alecsandri si G. Dem. Teodorescu am

crezut e nu au de ce s tie reproduse, deoarece skit destul de cunoscute.

Am lsat la o parte si ce s'a publicat in RPvista critica-literard,

III (1895), 253-266, si In Luceaftirvi, IV (1905), 275-278, pentru
variantele de acolo nu pot fi luate in sama.
Manuscrisele In care Ar. liensusianu crezuse c s'ar fi pstrat

doua versiuni interesante ale Manta, trebue inlturate ca neavind

aici o valoare pentru cercetrile asupra ei (unul din aceste manuscrise,

cel din Bnat, seria intre 1848-1865, mi-a fost posibil
controlez

pentru ca 1-am gsit printre hirtiile rilmase dela tatl meu cellalt.
din Transilvania, nu stiu ce a devenit). Aceste versiuni sint simple
prefaceri dup cea dela Alecsandri, dar prin intermediarul aceleia date

de V. Bumbac. In ziarul Concordia din Budapesta a aprut

devil; In n-rele dela 6 .$i 10 iunie 1865, o parafrasare a variantei

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

124

Streinul c i-a rugat

Muntii se cutremura.
Si mg-sa l-a auzit,

SA-1 mai lase atita :

IS. trimbit mamei una.

Haine negro c'a,"

-C" pe strein

omoarA.

La el iute a venit;

luat,

El trimbita a luat

Cara el a gd plecat.
El din gur' a cuvintat :

'nceput a trimbita :
Vaile se scutura,

Si pe mine m'a' 'ngropati

l-au_

gEu tiu, maicL, c'oi muri

dela Alecsandri, sub titlul: Mioara (balada' popular), partea I de

Vasite dlecsandri, partea a II-a, a III-a fi IV prourmate de sub-

subscrisul pe basa pdrtei I (dedicatd Domnulus V. Alecsandri)

serisul era: V. Bumbac, lar la sfirsit clinsul arta unde si efod scrisese aceast gprourmare : la Viena, la 28 mai 1865. In versuri la fel
cu cele dela Alecsandri i s'a prut lui V. Bumbac c poate desvolta
balada si a amplificat-o atunci, nu ftir oarecare indemlnare citeodat
putind induce In eroare pe unii, cum s'a ti intimp/at. Manuscrisul
ngtean al lui Ambrosie Jurma, la care se referia Ar. Densusianu, red
patea a I1I-a si a IV-a din textul imaginat de Bumbac ; ineeputul
lipseste probabil pentru c" Jurma a cunoscut, la intimplare, numai

n-rul din Concordia dela 10 iunie ce cuprinde, in continuare, cele douti

pgrti dela sfirsit scrise de Bumbac (Jurma a insemnat la sfirsitul manuscrisului sttu, care se incheie tocmai cu. Miorita, si data de 28 mai
1865 pe caro tot dela Bumbae a bat-o, fgri sg spue cg, si aici 11 urma

pe el) Manuserisul din Transilvania care, cum spuneam, nu ni s'a

mai pstrat dup ce a fost utilisat de Ar. Densusianu, redi si el in
partea a II-a si a III-a ata cum au fost tipgrite In Revista cr-ticdliterard, pgrtile III EA IV dela Bumbac, cu unele modificgri, dar nu
asa ca sg nu recunoattem izvorul. Inceputul se presintti in acest ma-

nuscris cu vagi amintiri dela Alecsandri, dar s't cu ceva deosebit : ciobanii indusingniti sint Mocanul Murgan i un Vrincean. Lsind la o
e
aire vom vedea cum trebue inteleas
parte aceast deosebire
sig-ur di FA in manuscrisul transilvgnean s'a utilisat ce publicase
Bumbac. Ar. Densusianu il data dinainte de 1848, fr st stim de ce ;
datarea era de sigur gresit: nu putea fi decit posterior anului 1865
sau poate chiar din acest an, cit timp in el se transcrisese ce tiprise
Bumbac.

Textul publicat in Luceafdrul de G. Mana o si el aproape la

fel en al lui Bumbac. Ceva mai mult : din el nu lipseste partes a II-a
din stihuirea acestuia, care a fost suprimatii in manuscrisul transilvgnean : ea cuprinde o naiv diluare a baladei, cu povestirca luptei intre
Moldovean si Ungurean, algturi de Vrincean (lupta se d, dup inchipuirea lni Bumbac, cu flinte si pistoale). Primele versan i se potriveso
Theli ca cele din manuscrisul transilanean, cu deosebirea d. In ele se
vorbeste, ca la Alecsandri, de un Moldovean, de un TJng-urean ti un
Vrincean.

www.dacoromanica.ro

APENDICE

In strunguta oilor,
In usa spnArilor,
loc de cruciparit
Imi puneti o trimbicioara,
In loe de bubAsel
Imi puneti un buciumel,
cind vintul o sufla
Transilvania (Rodna-veche)
eintecele poporului, 107-109.

125

Buciumul o buciuma,
Trimbita o trimbita,
Oile cele cornute
Mindru m'or cinta pe munte,
Oile cele
Mindru na'or cinta pe vai.
Ov. Densusianu, Flori alese din

Cum sase explice aceste asemanri i deosebiri ? De sigur numai

astfel: cind a aparut In Concordia balada refacuta de Bumbac, ea a

impresionat, se vede, pe cetitorii de peste munti si unii s'au gindit
chiar sti o transcrie in culegeri de cintece cum se obisnuiau, cum este
ei manuscrisul lui Juma. Versurile ticluite de Bumbac aveau Msa o
parte care, la rindid ei, putea fi schimbata dup fantasia unuia sau
altuia: dinsul tinuse, mai mult decit Alecsandri, sa presinte inteo

simpatica pe ciobanul Moldovean ; de aceea accentueaza aceasta

non: cind il face sal-i spuna Vrincesnului di o sa inteleaga ce poate
un cioban un baci moldovean, i inaltind pe Moldovean cobora pe
ceilalti, pe Mocani, numindu-i neam de hotomani. Cineva care R.
cetit in Transilvania alcatuirea lui Bumbac ei a gasit ca merita sa fie
transcrisa intr'un caiet nu a putut aproba cum se vorbia acolo de Mocani si, de aceea, s'a gindit sa inlocueasca pe Moldovean cu Mocanul
Murgan, dind baladei un inceput cum i s'a parut mai potrivit. Asa
s'ar explica versiunea din manuscrisul transilvanean (e intrebarea daca
aceasta versiune, ticluita de cineva, cum facuse i Bumbac, nu s'a tiparit in vre-un ziar de dincolo &it am controlat nu am gabit-o
asa c manuscrisul publicat de Ar. Densusianu s'ar putea O. fie numai
o copie dupa pagini de gazet).
Cunoscut i in Banat, textul lui Bumbac nu a fost remaniat

ea in manuscrisul transilvainean : acolo numele de Mocan putea fi

lasat, mai ueor decit in Transilvania, aea cum 11 presenta scnitorul
bucovinean i in chipul acesta ne explican versiunea publican: de G.

Catana. Dinsul afirma insa in Luceafdrul ca a cules balada dela un

musicant Todor Lautaeu. In casul acesta trebue s presupunem ca
musicantul luat ca marturie era stiutor de carte ei cetise undeva textul
Itioritei pornit dela ticluirea lui Bumbac, invattndu-1 bine, pentru ca
in cea mai mare parte este absolut acelasi.
Cele trei. variante din Rev. critica-litera, e Lueeafer'rul, carora li s'a dat oarecareamportanta, trebue prin urmare excluse, pentru
eii, slut numai
lui Bumbac.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

126

II
Pe piciorul cel de munte
Merg oile toate frunte,
Iar vre-o opt ori nona sute
Nu stiu noug-s ori o mie,
Na stiu, Dumnezeu le stie.
Cele opt ori noug sute
Au vre-o noug ciobgnei

Cu vtaful ling ei.

Cind seara s'a apropiat

Oile le-au adunat

Si ciobanii s'au culcat;
Cind vgtafu-a adormit
Ciobanii ca s'au vorbit
Pe vgtaful su-1 omoare,
Ping 'n rgsgrit de soare.
Si vtaful imi avea
0 miorit frumusea,
Care toate le stia.
Miorita-a auzit
Ce ciobanii s'au vorbit,
Ea indat c'a plecat,
Vgtaful ha desteptat,
Vataful s'a miniat
Ca de ce l-a desteptat,
Cara miorit-a grgit :

De pe min' te-ai miniat,

Cgce eu nu te-am minat
De [cu] zori
In lunci cu flori,
De cu noapte
'N grine coapte?
Ba eu nu m'ara miniat,
Cace tu nu m'ai minat
De cu zori
In lunci cu flori,
De cu noapte
'N grille coapte,
Da uite ce-am auzit,
Ca ciobanii s'au vorbit
Ca pe tin' tea te omoare
Ping 'n rgsgrit de soare.
Spune-le, mioritg, spune
C dacg m'or omori,
Ei pe mine EA' mg 'ngroapeTocma 'n use la struugg,
S'aud ciobanii mulgind
Si. laptele ciuruind
Si pe mindra strunggrind,

Fluiera sa nu mi-o uite,

Ca vintul cind o sufla
Fluiera o quiera
Si Dumnezeu m'o ierta.

Ce ti-e, miorit.9. mea,

Transilvania (Boarta) Tribuna poporului, Arad, 1897, 7 iunie...

III

Unu-i Moldovean

Si unu-i Vrincean

Cea znoagg verde,

S'unul A_ustrian.

Da de verde-i verde,
Da de-abia se vede
Trei cirduri de oi,

Da gl Moldovean
Si. el cg-mi avea
De-o mica' mioricg,
Dalbg ochesicg,
Picioare poleite,

Noug ciobnei,

La tot cirdul trei.

www.dacoromanica.ro

APENDICE

Unghii potcovite,
*i tot sbierind umbla,
Darg el zicea :
Mica mioricg,
Dalbg ochesicg,
De trei zile 'ncoace

127

Fluieras mi-o zice,

Oile s'or stringe
*i pe mm' m'or plinge.
*'o vreme mi-o veni,

La vale'ti tuli

Gura nu-ti mai tace

*i
intilni
C'o babg baring,

-OH de capul meu,

Ori de cutite-ascutite,
OH de lupi sg. te mgnince?
Stgninasul meu

De pgr de cg,milg,
Cu druga 'ndrugind,
De fiu intrebind,

Ori de capul tu,

*i al oilor,
Nu-i de 6itpul meu,
Da-i de-al dumitale,
Cg- s trei veri primgverei

Cu briul de ling

Da voi ca sg-i spuneti

Cg pe min' m'ati lsat
In urmg ex' schioapele
*i cu faatele.

ei s'au vorbit
Ca s te omoare,
Cg ai cird mai mare
jugani rotati,

Mica mioricg
'Nainte-i
Din gurg-i grgia :
(Mgiculita mea,
Fiisorul

Bani incomorati
dulgi barbati.
Micg mioricg,

Ti I-au omorit
Ai trei veri primgverei.
*i ea isi grgia

Tu asa sg le spui
Cg de m'or omori,

(Voi ciobanilor,
Fiisorul meu

In strunga oilor,
In jocul mieilor,
fluierasul meu
Mie sg mi-1 pue
In cheotoarea stinei:
-Ciad vintul mi-o bate

De l-ati omorit ?
Dare-ar Dumnezeu
De-o ploaie cu vint,
Trgsnet pe pgmint
$i sg vg trgsneasc

Pe mine a mg 'ngroape

Ce au v'a facut

eh' vg omoare.

Transilvania (Cohalm) Fintina Blandusiei, 1889, 11 iunie (re-prodush gi in Contemporanul, VIII (1889), 72-74.

Gomgn, gomnas,

Se-aude, se-aude,
Departe la munte,

Glas de buciumas,
De trei ciobgnasi,
Gomgn gomonind,

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

128

Oile porni-d
Pe-un picior de munte,
Cu. hritasuri multe.

S'apoi sue si coboarg,

Zi mare de varg,

Din varsat de zori

N'u' la tgrcgtori
Si din trcgtori
Pin la ciniori1,
Trei cirduri de oi,
De oi buclgi,
La ling tiggi,
La coadg
Cu coarnele sute,

Pe munti si pe ape...
Dorm oile toate.
Darg cea mioarg,

De trei miei in varg,

Mult mi-i ngzdravang
De trei zile 'ncoace
Iarba nu-i mai place,
Gura nu-i mai tace :
cCioban stpinesc,
Fecioras domnesc,
Ciobnas Cu oi

De pe aste vgi,

Dar cel Ungurean

Si cu cel Trincean
Pe cel Moldovean
Ei mi s'au
Mi s'au domuit

Cu sumanul lgi,
Mincat de nevoi
bgtut de ploi,
Ciobgnas cu lance,
Dg-ti oile 'ncoace,
La verde zgvoi,
C-i iarba de noi
Si umbra de voi
Sus frunza rotundg,
Jos iarba mrunt
Ciobgnas cu glug,
Dg-ti oile 'n luncg
Luncutg 'nfloritg,
Inim 'mpgrtitg,

Ca sg mi-1 omoare,

Luncutg pletoasg,

Cu stelutg 'n frunte,

Cu trei ciobnei,
Tustrei verisori,
CA-s din trei surori:
Unu-i Ungurean,
Unu-i Moldovean
unu-i VrIncean.

In apus de soare,
Umbre cind pornesc,
Negare se-opreso

Inimg duioas,

Cg mi s'au vorbit,.
Mi s'au domuit

Culegatorul a pus siniori, explieindu-1; in revarsatul zori-

l'er/A intrles gresit: sniori trebue s fie pentru einiori (derivati

din eind), ce apare in poesii populare (v. dietionarul D-lui Tikin,

s. eind).

In textul cual s'a publieat in Muldova dela Nistru e: dd-

molit, eu explicatia :

a se ddmoli, a vorbi in tainii, domo).. Forma

P falsa si explieatia improvisar. La G. Dem. Teodoreseu (pag. 435)
euvintul e redat exact (cs'au domuit); e un provincialism de origine
Qlav (rut. domoviti
ispravi de vorbit, a ispravi de a pune la caleceva, de a se lntelege eu eineva).

www.dacoromanica.ro

APENDICE

129

Cind vintu-o sala

Cei doi ciobAnei,

Verisorii tai,
Ca pe la chindie

Fluieru-o cinta.
Iar dacg-i zari,
Daca-i intilni

Ei sA te rpue,

$i l'apus de soare

MindrA copilit,

Ei sA te doboare,
SA mi te omoare,

Alb la pelitA
NeagrA la cositg,
Bour la tila,

$i la miez de noapte
Dorm apele toate
Sa mi te ingroape
La valea achaca,

La poteca strima.
El din gur' a zis :

La straie pestrit,
BAlutg, bglutg,

G-las de copilit,

Prin munti alergind,

Din ochi lAcrmind,

zMioarA, mioarg.

De mine 'ntrebind,

De trei miei in varA,

Si-i spui c'am plecat

Departe 'n iernat,
Pe-o gurA de rai,
Cam de peste plai.
Iar de mi-i zgri,

De mi-esti surioarg,,
De mi-esti nAzdrAvang,

De-s gata de moarte,

Spune-le tu toate
Ca A' ma ingroape
In strunga de oi,
In jocul de miei,
In dosul stinei,

Si mi une cinii;

SA-mi faci crucilitA,

$i din buciumas
Si-mi faci prApuras.

Tot si mi mingii,
Tu la cap si-mi pui
Fluieras de os,
Ci zice duios,
Ci zice ca foc,
Fluieras de fag,

CA zice cu drag.
Oil e-or sbiera

m'or cinta;

MgicutA bAtring,,

Cu briul de ling,
Din caier trAgind,
Din ochi lAcrAmind,

Iar tu din glugutA

Si-mi faci iconit,
$i din trisculitg

Fluieras de soc,

Daeg-i intilni

Din 2ur 'ntrebind :

Cioban ungurean
$i Cu cel vrincOan,
MA'ri, n'ati vAzut

n'ati auzit
De un ciobAnas,
Tot de-un flAcguas
$i de-un fecioras,

Pe picior de munte
Cu oi multe, multe,
Cu coarnele sute,
La ling tiggi,
La coadA pirngi....?

MAri, de mili spune,

De voi o fi bine,
apune,
Dar de nu

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

130

Mult voi lacrama

voi blestema
Si v'iti. clatina,
Mari, ca frunza,
Si v'iti leggna,
Mari ca iarba.
Noi ca 1-am vzut
Si 1-am auzit,
Seara pe 'nserat :
La dealul barbat,
La drumul sapat,
La bradul plecat
El e Ingropat,

In tan,' astupat,
La capgt de deal,

Moldova (jud. Iasi)

La muche de mal,
La valea adInca,
La poteca strimt,
De vInt nebatuta,
De ochi nevazuta.
Matiqe batring,
Cu brlul de lina,
Alba' la cosita,
Neagra la sti aite,
Nu mai intreba,
Nu mai blestema,
Ca vint s'o porni,
PamIntul te-o trinti,
Pin' om alerga
Mi te-o astupa.
Moldova dela Nistru, Chiinu, I/I

(1922), 306.

IV
Iii poiana mare,
Cea gura de vale,

rei cIrduri de miei

Cu trei ciobnei;
Doi sInt tinerei
Si mai sprintenei,
Unul mai batrIn
Si e mai strein.
,Ind la munti suiau
Doi mi se vorbiau
Si se socotiau,
Fiind ca ei sint veri
Si juni In puteri,
Pe strein s'omoarg,
-Cgci are colmara',
Are oi naai grase,
-Cu mite frumoase

Si cai mai dedati

cIni mai turbati,

Bani incomindati.
Cel strein prizia,

Apoi ca graia:
qMic miorica,
Draga ocheicg,
Coarne rgsucite,
Unghii poleite,

Late de argint,
T'irle pe pamint,
Una dinteo mie,
Ce poate sg. fie ?

De trei zile 'ncoace

Gura nu-ti mai tace,
Ce-i de capul tau
Sau ce e de-al meu?
Miorica graia:
cDe m'al asculta,
Nu-i de capul meu,
Ci-i de capul tau,
Ca am auzit
Pina s'au vorbit

www.dacoromanica.ro

131

APENDICE

Iarg cele schioape

Ai ti ortgeei

Prin rituri e groape,

Ce-s mai tinerei

Ca sg. mi te-omoarg

S'apoi eei clrlani

Tot prin bolovani.
Vineria-mare venia,

Cu mite frumoase,
cai mai dedati

.Ciobanii cobora

Pentr' a ta cnmoarg,
Oite mai grase,
Si. dui mai turbati,
Rani incomindativ.

Streinul se mira

O babg. bgtring

Si se supra,

Apoi le gria:
Voi, ortacii mei,
Ciobani tinerei,

Voi cg vg vorbiti

Sm

De pe virf de munte
Pe plai inainte,
Trei nu mai erau,
Poi se ortgeiau.

omoriti.

Gind de nu lsai,.
Voi sg mg 'ngropati
In strunga oilor
In jocul mieilor,
Buciumasul meu,
Drag sufletul men,
Voi sg mi-1 duceti,
Si s mi-1 puneti
Pe virf al de sting,
Stina la fluting;
Fluierasul meu,
Drag sufletul meu,
Voi sg mi-1 luati,
Si. sg mi-1 legati
La cea stinisoarg,
149. incheietoare,

Vintul Ind s'o 'nfla

Ele vor sufla,
Oile s'or stringe,
Ele mg vor plinge :
Cele rnai mrunte
M'or plinge pe munte,
Cele mrisoare
Mai prin vgisoare,

Cu rochie de ling,
Cu brin de egmilg,
Cu zeghe de mite

Cusutg 'n trei ite,

De grbit grAbia,
De suit suia,
Din drug 'ndrugind,

De fin intrebind:

Ciobgneii mei,
Dragii-mi nepotei,
Pe unde-ati muntit,

Pe unde-ati vgit,
Doarg, ati vgzut,
Pe fiu-mi pierdut ?
CA nu 1-am vgzut,
Nu 1-am cunoscut.
Ochisorii lui,
Raza soarelui,
Sprincenele lui
Papa corbului.
Sit cam 'nglticel
Ca un brdicel,
Si. cam frumusel
Ca un crinisel.

El cg e la sting,

Stina la fluting.,
Mama cg' grgia:
De n'o fi asa,
Atunci mg rog ea

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

1132

dea Dumnezeu

S'A v" prpdeasc

0 ploaie cu vint,

Cirdul jumtate,

Trsnet pe pAmInt,

Pe voi intealt parte.

v: trsneasc,
[Transilvania]

Albina, Viena, 1867, 4 ianuar.

Plisori de munte,
Scoboar: oi multe,

Trei erduri de pi,

Trei ciobnoi,
Un cioban miF mic
-Cu oi mai multe.
Cei doi veri primari
Ei c s'au vorbit

Intr'un apus de soare

Ca sl. mi-1 omoare

Si [sa] mi-1 ingroape

In umbra stinei,
linde zac vara cilla.
Oit,
Mica miorit,

Ce, lupii, ti-e tie?

Din iarn'ai scApat,
Lupi nu te-au mincat.
Stpine, stpine,
Ce, lupii, mi-e rnie ?
Din iarn'am scpat,
Lupii nu m'au mincat.

Ce, lupii, mi-e mie

spune i tie :

Cei doi veri ai tai

Ei c s'au vorbit
S te rapare
S-ti ja oi si bani :
Oit,
Mic: miorit,

m'or omori
m'or Ingropa
Voi m'iti desgropa

In tirla oilor,
In jocul micilor,
plinge
Cu lacra:mi de singe,
Si buciumul s-mi puneti,
Buciumul sa-mi zicA,
Oral s'a' se string,
Pe mm' s5: m pling ;
Fluieras s-mi puneti,
Oitele-mi

Fluieras de soc
cinte cu foc,
Fluieras mai mare
S-mi cinte cu jale.

Muntenia (ecauzitii. la Bucuresti dela Manita Simioneasca i dela

Contemporanul, Vi (1886), 500-501_

Tinca Hagica, de loe din

VI
Pe vIrf de mguis

Ceafti negurrt,

Jos la rdcing
Tot ploaie i ting.
Nu se mai rzbun,
S-mi fac voie bun

www.dacoromanica.ro

APENDICE

Ca fratii dimpreung,
Cu pahare pline.
Streinul de mine,
Colea mai la vale
Senin e si soare,
Cirduri de mioare
mima m doare.
Pasc oitele,
Imi piing pgcatele.
Ping astg varg,
Si-astg. primgvarg

En cg m'am tinut
Tinerel copil,
Cu mintea deplin,
Iar de-atunci incoace
Eu cA m'arn vAzut
BAtrin si &grunt,

Rau cg mi-a pgrut,

i nu-s prea de mult.
Lea mioarg laie,
Laie bucglaie,
La ling tigaie,

Oar tu. cg mi-ti face,

Oar de capul meu,
Oar de capul thu?
Mioara grAia:
1Stgpine, stApine,
Mie iarba-mi place,
Si iarba i apa,

$i nu mi-e de capul meu,

CA-mi e de capul tgu,
CA eu am auzit
Ei cg s'au vorbit
Cei rloi veri primari,
La inimg tilhari,
La apus de soare
SA' mi te omoare,

Oile mai toate,

Banii juregate,
Dulgi mai bgrbati
Decit
Cel voinic strein,

El dac'auzia

De trei zile 'ncoace

-Gura nu-i mai tacc.
Nu stiu iarba nu-i place,
Oar iarba, oar apa,
Oar ea cg mi-si fac'
Oar de capul ei,
Oar de capul meu.
Cel voinic strein,
Strein fArg rude,
Prin tArmuri trecute

Sedea s'o 'ntreba:

qMioritg. laie,

Laie bucglaie,
La ling tigaie,
-De trei zile 'ncoace

Gura nu-ti mai tace.

-Oar iarba nu-ti place,
.0ar apa rgu-ti face,

133

Lancea cg-si. lua

Frica-1 cuprindea,

Bela oi dosia,
Drumu-si apuca,
Nici mult nu mergea,

La cel pr prgsad,
Acolo cgdea,
Boala-1 cuprindea,

El de oi doria.
Si el cind zAcea,
O lung 'ncheiatA,
Mg-sa c'auzia,

Dupg el se lua
Pe-o gurg de vale,
Din mink' 'ndrugind,
Din ochi lAcrAmind.

Imbrgcgmintea ei:
CAmae de ling,
Cusutg cu

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREA SCA

134

Din gura grgia

Si se 'Mita:

4:1\lgre, voinicele,

cApg curggtoare,
De-ai fi vorbitoare,

Eu te-asi intreba:
Tu cum n'ai vgzut
la un voinic inalt,
Inalt i sprincenat,
Stricat de bubat?
Apa ca grgia:
<<Tu babg bgtring,

Cu je de link'
De pgr de cgmilg,
Cusutg cu sirmg,
Ba eu am vzut,
La cel pgr prgsad
Zace-un voinic inalt,
Zace rkzbolit.
Mg-sa c'auzia

Cu cusma de miele,
Cu ochi de soimele,
Nu-s corboaicg neagrg,.
Si sint maicrt-ta
Voinic ce grgia?
De-ai fi maia-mea,

Jos a.' mi te-ai da

Si m'ai cauta
Si.
adgpa.
Mg-sa c'auzia,

Peste cap se da,

Femeie se fgcea,

La el se scobora,
Pe el lesina.
dacg se scula,
Ea mi-1 cguta
Si. mi-1 adgpa,

Si ea se ruga:

Doamne mil ostive,

De ce nu mg faci
De-o corboaicg neagrg

eu ca s sbor
In cel virf de pgr?
Ea dac veden,
Luntre se punea,
Cu furca mina,
Dincolo trecea,
Corboaic' o fcea
Cum ea se ruga
Si ea cit sbura.

In cel virf de p'r

Ea cg cloncgnia.
Voinicul ce graitt?
4cUs ! corboaicg neagrg,

Nu mai cloncni!
Las' clac' oi muri,
Tot m'ii cloncgni.
cg grgia

Bine ca-I facea,

De mina ea-1 lua
S'acasg mi-1 aducea.
Cel voinic strein
Nici mult nu sedea,

El de oi doria,

Dupg oi lancea cg-si lua,,.

Dupg oi pleca.
Pe-o gurg de vale
El ea-mi intilnia
O femeie din Breb
Femeie din Breb,

Tot stau sg te 'ntreb

Ai bgrbat sau n'ai ?
Daca
brbat,
Sk' m bagi argat
Sk-ti fiu de-alcrgat
noaptea de pat.

Femeia grrtia :
voinicele,

Cu cusma de miele,.
Nu m ispiti

www.dacoromanica.ro

APENDICE

te-oi mAscAri,

C eu am bArbat
eu 1-am trimis

In tara ungureasa
Cu sare dornneascil,
S'A se prApAdeascg,

merinde i-am luat

'Tot putini cu brInzA,
Dedesubt e frunzA
Si deasupra-i brinzA ;

Tot putini cu unt,

Dedesubt e lut

135

Si eu i-am mai dat

Carne de cocoe
Din genunchi In jos,
CA e drAgAstos

$i lui e de folos.
Pe el cA-1 lua,

La oi se ducea
Si se cununa,
Oile cA-ei lua

Si ei ca trecea
In tara ungureascA,
SA se pomeneascA.

deasupra-i unt ;
Muntenia (auzitii In inrinKstirea Hurezului (Vileea), dela Oprea

TWAgan Lgutarul) -- Revista pentru ist., arh. i fil., VII (1893),

421-422.

VII
Pe deal ei pe vale
Senin e ei soare.
La cea stInA mare,
Cu noug ciobani,
Toti Is veri primari,
Numai unu-i ai strein,
Mai strein ei mai bogat,
C'o mie de oi

'n pung' o me de lei.

Din cIrd se-alegea

'Tot o oaie ocheeea
Si Cu stApInul vorbia:
S VA pin e, stAplo e,

La apus de soare
Vreau sA te omoare,
'TovarAeii

Si s'au sfAtuit

Si ei s'au vorbit
'C'au s'A te omoare

La apus de soarel

Oile

iee,

Banii s ti-i bee.

El se supAra,
Din gurA zicea:
cOitA
De eeti nAzdfAvanA,

Spune-le aya:

De m'or mor',
Tot ca sA Fu' 'ngroape

Tot In strunga oilor

Si 'n jocutul mieilor,
Si fluier la cap sA-mi pue:
CInd vIntul o bate
Fluierul o zice,
Oile s'or stringe
Pe mine m'or plinge,
Cu lacrmi de slnge.
S'apoi maica de-o veni
Si de m'o 'ntreba,
Aea sA-i cuvIntati

Si cuvint s-i dati,

cri, ea m'am insurat

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

136

Si m'am cununat
Si. mie mi-a fost
Nana, nuna
bfinta luna,
Si nun mare
Sfintul soare,
Si nuntasi

Pltinasi,

Si lutari

MOH,
Si averea mi-a ram s
Pe mina stremilor,
Chiar In gura cinilor.

Moldova (jud. Suceava)Al.Vasiliu, Cintece, urlturi f i bocete, 24.

VIII

El din gur' asa a zis :

Frunza veide de-un maslad,

Pe cel virf de munte 'nalt

S'o poala de codru verde
CO turm de oi se vede,
Dar la dinsa cine sede ?
Sed sapte fratiori,
Numai unu-i streinel,
Nu tine nime cu el.
Cei sapte fratiori

Ei a p s'au sfatuit

Ve dinsul s mi-1 omoare.

Miorit'a a 9cultat,

De trei zile n'a mincat,

Nici ap, n'a mai baut,
Nici a paste n'a pascut.
Ciobanasul a 'ntrebat-o :
Mioara, mioara,
Mioar, cu stim,

Ce sezi tu suparat?
De trei zile n'ai mincat
Niel apa n'ai baut,
Nici a paste n'ai pascut.
Cum oi bea,
Cum oi min ca,

C cei sapte fratiori

Ei asa s'au sfatuit
Pe tine s te omoare.

Pe mine m'or omori,

Tu. singura, sa ma 'ngropi
In strunguta oilor,
Unde-i jocul mieilor ;

Fluierul la cap sa-mi pile'

triscuta la picioare.
Ciad vintul mi-o vijii.
Fluierul

hori

Si oile m'or boci;

Chad vintul m'o ajunge
Ea, triscuta, ca, mi-o zice
oile c m'or plinge.
Ei pe dins l-au omorit
Si. de-acolea c'au pornit.
S'au intilnit c'o biat,
Asa a zis calla ei :
Buna calea, ciobanei!
Multumesc,baba baring.
Si ea jara i-a 'ntrebat :
In ce munte ati varat ?
Intr'un virf de munte 'nalt
N'ati vzut,
N'ati auzit
De-un baiat cam streinel,.
Nu tine nime' cu el ?
Ei asa din gur' au zis :
<<N'am vzut,

N'am auzit.

www.dacoromanica.ro

APENDICE

Dar mioara, saraca,

Ea din ochi mi-ti lgcrnia

4i din gur' asa a zis:

.gLatri cine, 1-ati natncat,

Singur 1-am ingropat
In strunguta oilor,
Unde-i jocul mieilor;

Fluierul la cap i-am pus

Moldova (fiirit" alta indieatie)

IX
Pe picior de munte
M'erg oile 'n frunte,
si-s noug ciobani,
Cu vgtafu-i zece.
Unu-i Ungurean,
De zile mai mic,
De trup mai voinic,
'Nalt i subtirel.
Fetisoara lui
8purna laptelui,

Ochisofi lui

Mura eimpului,

Murg de pmint
Neajunsg de vint,
Coapt la rgcoar
Neajunsg de soare.

137

trlscuta la picioare;
CInd vintul i-a aburit
Fluierul c i-a horit
oile 1-au bocit,

cind vintul i-a ajuns

Triscuta eh' i-a zis
oile cg 1-au pibas.
sS'exittoarea, V (1899), 91-92.

Mioarg, mioara,
Ce-mi esti nazdravanioara?
De trei zile 'ncoace

Gura nu-ti mai tace.

Tovarsi tgi
Ei mi s'au vorbit
Ca sg te omoare
sg mi te 'ngroape
In dosul stinei.
Mioarg, mioarg,

Fluierasul meu
Tu sg, mi-1 pui

In virf de pille as,

0nd vIntul o bate
Fluierul mi-o ziee,
Oile s'or stringe
Incepe-a plinge
Cu lacriimi de stnae.

Moldova (jud. Patna)

I. A. Candrea, Ov. Densus'anu
D. Sperantia, Grana nostru, I, 282-283.

Cg la apg, re-am

La i rba te-a

wiscu

Miorit
Ai fost nazdraviinieg:

Ce lup I minca-te-'ir?

De trei zile 'ncoace

Gura nu-ti mai tace,

Bucglaie,
Mioritg icA,

Oaie laie,

www.dacoromanica.ro

Th.

VIEATA PASTOREASCA

138

Cu lina pe tine cliiditg,

De ce gura nu-ti mai tace?
Stapine, sCapine,

ti-asi spune
s'au vorovit
Trei stApini ai
Ca sa te omoare,
crt ai oi mai multe,
sa te ingroape
In dosul stinei,
TJnde zac cinii.
Din acelagi judet.

XI

Mioritg, mica',

De m'or omori
Srt-mi pui la picioate
Buciumas de fag,
Fluieras la cap;
Cind vintu-o bate
Buciumas sg-mi

Fluierul sh-mi strige

S'oile s'or stringe,
Pe mine m'or plinge
Cu lacrAmi de singe...
Ibid., I, 294.

Eu nu te-oi Pasa,
StapIne, stapine,

Miorita draga,
De trei zile 'ncoace
Gura nu-ti mai tace.
Stapine-asi thcea
Daca mi-asi putea,"

C eu am auzit
De doi veri primari
Ca A' te omoare
sa' mi te iee
Din sburdul oilor,
Din jocul mieilor,
5i SA mi te-omoare
sa' mi te 'ngroape
Din dosul stinei,
Unde zace cinii.
Din acelagi tinut

XII

In brate te-oi lua

Si te-oi arunCa
In tnijlocul stinei,
In sburdul ()flor
Si 'n jocul mieilor,
Si 'n verdeata cimpului,
Si la umbra codrului,
In florile cimpului.
Cind vintul mi-o bate

Codrul cind o cade

$i umbra ti-o face,
Cind vintul mi-o aburi
Miros de flori ti-o veni
noi toste te-om boci,
Ibid., I, 297-298.

Gura nu-ti mai tace,

Ori iarbt nu-ti place,
Gura de nu ti. tace?

Oit,
Cu lima pla.viig,

De trei zile 'ncoace

Oita birsang,
Ori esti nazdeavaug?

www.dacoromanica.ro

APENDICE

De m'or omori,
Tu sg nu mg 'ngropi
De laturea stinei,
linde urlA cinii,
Ci tu sg mg 'ngropi

Jo-s mic farg," mam,

De esti azdrilvang,
Sue pe corhang
mi-i da o taing.,
Taing ca de mara.",
Fie bung, reo.,
sti mima.
Stgpine, stgpine,
Stgpinasii tgi

In strunga de oi,
linde-i joc de miei,
Iar la cap sg-mi pui
Fluieras de soc

Cu toti s'au vorbit

La apus de soare

Sg cinte cu foc ;
Vintul o sufla,
Fluieru-o cinta,
Mieii vor juca,

Ca sg te omoare.
Oitg birsan,
Cum esti nitzdrgvang,
Ja
dai o taing,
Taing ca de mamg:
Moldova (jud. Tecuci)

Oile m'or auge

Cu lacrg,mi de singe.
T. Pamfile, Cintece 'de rara, 79.

XIII
Se-aude, se-aude

'Grea hala la munte,

Se-aude, se-aude
De doi negri pgcurasi,
D'aceia nu-s pgcurasi,

Dar is ai mei frati.

Yreau sg mg ucidg

oite sg-mi inghitg.

Dar voi, ai mei frati,

veni zilele sg-mi luati,
'Sstiti cum sg mg 'ngropati:
In strunguta oilor
'n jocsorul mieilor.
i sg-mi faceti, ai mei frati,
Dintr' a mea cupsoarg
'Mindrg crucisoarg,
Din& a mea bgrditg
114indrg luminitg

139

dintr' al meu te:operas

Cel mai mindru prgpuras.
'ne sg-mi faceti:

Un fluieras de vint
S mi-1 puneti la mormint.
Vintisoru-o bate,
Fluierasu-o zice.
Oitele s'or stringe
toate m'or plinge.
S'o veni o maieg batring.

C'un caier de ling,

Din caier smulgind,
Din ochi lgcramind,
Din gurg 'ntrebind
N'ati vgzut pe fiul meu ?
spuneti
Da voi drept
CA m'ara insurat.

Da ea ina sA 'ntrebare:
La cine fata a luat?
Da voi drept sg-i spuneti:

www.dacoromanica.ro

VIEATA PA STOREA SCA

140

43e sora soarelui

Ce-i drag veri-cui.

Da si 'nc s. 'ntrebare
eCare lui is socri mari?
Da voi drept
spuneti :
<Luna jumtate
Si stelele to9te.
Da ea Inca s." 'ntrebare :
Care lu is nuni mari ?
Acei doi jurtori,
Luceferii din zo ..
Da ea a prins din gur' a cetera,

Dela inim' a ofta,

Din ochi negri-a lcrma
Si la Dumnezeu a se ruga :
Doamne, ce mi-i face,

Doanane, o colboaic
S" trec DunArea 'n cea parte.

S'a dat Dumnezeu

Tocmai dup gindul meu

Si cind m prins a suiera,

Din ochi negri-a lAcrma,
Dela inim' a ofta,

Paltini galbeni a fsturna,

Dar fiul maicei a auzit

Si la dinsa a grit :
De-ai fi tu micuta mea,
De-91 fi tu drguta mea,
Din gur n'ai suiera,
Paltini mari n'ai rasturna,
Dar te-ai duce sub salid mari
S'ai aduce frunze mari
le-ai lipi la rani mari,
Si te-ai dtv'e sub tinci mici
aduce franze m'ci
Si le-ai lipi la rni mici.
Si ea s'a du,i la stinci mari
luat frunze mari
S'a lipit la rhni mai mari,

$i unde frunza a lipit

Ranele s'au tmaduit.

Si s'a dus la stinci mici

S'a luat frunze mici
S'a lipit la rane miel,

unde frunzele-a lipit

Ranele s'au famaduit,
Fiul maicei c'a invis,
Fcliile s'au aprins
mesele s'au intins.

Bucovina
E. NiculiVi-Voronca, Datinele
rului romin, 565-566.

XIV

Pe cel deal pe la noi

Trece-o turmut de oi
Cu trei ciobnei,
Poi is frtiori,
Una-i streinior.
Cei doi s'au sfatuit
Pe cel strein 61.1 omoare.

Da el a simtit

eredinkle popo-

Din gur' a grAit :

doi fratiori,
De m'iti mor',
S nu ra 'ngropati

In vl
N'ei in ape reci,
Nici in pie re seci,

Da s m 'ngropa,ti
In strunguta oilor,
In slasul mieilor.

www.dacoromanica.ro

APENDICE

Fluierul eel mare

SA-I pui la picioare ;

Vintul o sufla,
Tot de acolo

141

Fluien-o cinta,
Oile s'or stringe
Pe mine m'or plinge.

Ibid., 567.

XV

Pe picior de munte
Merg oile frunte,
Vre-o opt, nou A sute;
Dar de-or fi ma i multe,

Dar de-or fi o mie,

Dumnezeu le stie.
Nou ciobAnei

Cu vtaf t I lng ei.

Vataful, si-a adormit,

Ei oile le-au pornit,

Ciobanii s'au vorovit
CA 'ndrAt ca sA. se 'ntoarcA,
Pe vAtaful sA-1 omoare.
vAtaful cA-mi avea

O miorit frumoas.

Mioara dud a auzit

Si din turm A s'a ales

Si la vAtaful c si"-a mers,
VAtaful din grai gria
Ce ti-i, miorita mea ?

Ori doar tu te-ai miniat

CAce eu nu te-am minat

De cu noapte
'N grine coapte,
[De] cu zori

In lunca cu flori ?
Ja, eu nu m'am miniat,
Da iacA ce-am auzit :
Ciobanii s'au vorovit
Cii 'ndrAt ea s se 'ntoarne,
Pe tine sA te omoare.
Vtaf ul din grai graia :
cSpune-le, miorita mea,
Cii dacA in'or
SA
'ngroape 'n usa strungei
S'aud oile mulgind
laptele ciuruind,
Mindruteie strungArind.

Fluiera sa nu mi-o uite

ei la cap sA mi-o pue
$i end vintul el va bate
Si fluierika va ziee,
Tu miorit vei plinge.

Munte,iia (auzitrt dela o femeie din Craiova, de origine din

Revista Ion Creangci,
Transilvania, com. Boarta, distr. Media)
III, 237.

XVI
Pe un picior de munte
Scoboar oi multe,
Multe si cornute

Si mai multe sute.

cin' le trgea
Si cin' le mina?
VAtaful Ion,

Ca el nici un om,

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

142

Fecior de Mocan
Si de mocIrtan,
Adus din Ardeal.
Da Ion mi-avea,

V gtafe loan e,

Mi-avea o mieluqicg,
MIndrg frumuqicg,

Cu fina plgvitg,
Cu patru cornite,
Cu cite-o platea. nestemat,
De-mi luming noaptea toat ;

Cind simia de vreme rea,

Trgea oile la perdea.
$i simia de vreme bun,
Trgea oile la p4une,
Unde iarba e mai bung.
Vin nou ciobani
Dela Poienari,
Tot prima, primari,
Cu cciuli de urs,.
C nu sint supuO,
'Nalte i motate,
Pornite pe spate,Cat stringtate.
Ld Ion Inergea,
La oi cg-i bga,
Cu oile-i pornia.
Mgre, se vorbia
Ca ei sg-1 omoare
Pe vtaf al Ion,
Ca el nici un om.
Mioara mi-auzia

Si mi se 'ntrista,
La Ion mergea.
Ion mi-o vedea
Si. el mi-o 'ntreba

Si s'au sfgtuit
Si-au fgcut prinsoare
Ca sg te omoare.
Ion cg-i spunea. :
Dragg mioritg,
Cu ltna plgvitg,

Ei de m'or unt
m'or mor',

Ei tot s mg 'ngroape
La sting aproape,
In strunga de oi,
S fiu tot cu voi,
Cam in dosul sttnei,
S-mi aud cinii.
Foaie verde micqunea,
Ciobanii sosia
Si mi-1 omora.
Un' mi-1 Ingropa ?
Cam In dosul stinei,

Ca s'auzg otra

Stilp ce mi-i punea ?

Cgvglaqul lui,

Crivt cg-mi btea

Cavalul urla,
Pe Ion jelia.
Dar ei ce-mi fgceau ?

Ei mi se uitau
-

Dragg mioritg,
Cu ltna plgvitg,
Ce mi-elti tristiparg,
Drggutg mioar ?
Ioane,

Ai noug ciobani
Dela Poienari,
Tot prima, primari.
Mre, s'au vorbit

ei cg-mi vedeau
De-o cucie verde
Sburtnd prin livede,
Cu doi cluqei
Vineti, porumbei,
Lucii ca

iuti ca
Dar cineii mina,

www.dacoromanica.ro

APENDIcE

Cine-i biciuia ?
De-un mic Mocnas

Cu glug 'ntre spete,

Cu baierul de bete :
Fuge nu se vede ;
Biciul cu zorzoane:
Fug eau s moarl
Cucia-mi venia,
Mre, mi-aduces,
De-o cAlugrit,

Alba la pelit,
Neagr la hiniti.
Muntenia (jud. Teleorman)
loristice, 3-4.

XVII

La tirl-mi trgea,

Pe Ion striga:
Ioane, Ioane,
Vtafe Ioane !

El nu raspundea.
La mormint mergea
Si ea mi-1 jelia
Si mi-1 destepta.
In brete c-1 lua,
In cucie mi-1 punea
acas e mi-1 ducea.
Gr. Tocilescu, Materialuri folk-

In tirla oilor,

Foaie bob de unte,

'Nainte, 'nainte,
Pe-1 pieior de unte,
Prin tufe mgrunte,
Coboar`a-mi, coboar,

Pe-al picior de munte,

O mie cinei sute,
Tot miori eornute ;
Pe-ale Valeele mari,
Tot oi de-ale mari ;
Pe vlcele mici,
Tot mielusei mici.
Dar cin' le coboar ?
Cei nou5, eiobani,

Tot din Poienari,

Toti sint veri primari;
Sint buni verisori,
Din nou surori.
Dar ei se vorbiam,
Si se sfiltuiau:
Stpin s-si omoare
s, mi-1 ingroape,

143

In jocul rnieilor.
Cirligelul lui,
Ei ca sh' i-1 pue,

Stilp la cap s-i fie ;

Glugulita lui,
Tronul trupului;
Fluierasul lui,
Ei eh' s i-1 pue

lntr'un virf de plop,

Cind vintul o bate,
Prin el o strAbate,
Fluierul o zice,
Oile s'or stringe,
Oile 1-or plinge
Cu lacran:1i de singe.

Si ei e 4:4 ja
Oile i banii,

Mil i mAgarii,
Si Cu toti s treack
Bine s treasc,
In tara turceasc.
Iar cea oaie buclaie,
Care-i fAcuse turma,

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

144

Mergea 'n fruntea oilor,

Minca fFuntea florilor ;

De simtia de vreme rea,

Trgea oile 'n perdea ;
De simia de vreme bung,
TrgeS, oile 'n psune.
Ea clac' auzia,
Pe urm raminea,
La ei as culta.
Segpin de-acas venia,
Pe urnig dac' o gkda,

El din gur Ii zicea

<Tu oita mea,
Care mi-ai fcut turma,
Erai fruntea oilor,
Mmncai fruntea florilor ;

In tirla oilor,
In jocal mieilor.
lar cirligul tgu,
pue,
Ei cg sg
Stilp la cap sg-ti fie ;
Gluga s ti-o pue,
Tron la trup sg-tie fie ;
Fluierasul tu,
Ei c sg ti-I pue
Inteun virf de plop,
Vintul chid o bate,
Prin el o strgbate,
Fluierul o zice,
Oile s'or stringe,
Pe tine te-or punge
Cu lacr."mi de singe.

De sinitiai de vreme rea,

Tr,geai oile la perdea ;
De simtiai de vreme buna,
Trgeai oile 'n psune ;
Dar acum, nu stiu
Turba nu-ti mai place,

Iar ei c s-ti ja

Ori vre-un semn 01, ti se face ?

Ru frate-i venia,
El pe ginduri sta,
Si se hotgri
Oi a npusti.
Lu cionalgul la spinare,
cavalu 'n suptioara,
S'apuc pe drum la v. le,
Tot plingind d'n ochi cu

De turnia tu mi-ai lasat

Lupul fi te-ar fi mincat !
lar oaia ca-i z.cea
.

eBa, stpine, ha,

Nu mg blestema,
C, lupul m'o minca,
T Irma ti-o raminea.
Mie iatba-mi place,
Semn nu mi se face.
Dar cei nou ciobani,

Tot din Poiemri,

Toti slut veri primari,
Sint buni verisori,
Din noug surori,
Ei cg s'au vorbit
Pe tine s te omoare,
Si s, mi te 'ngroape,

Oile i banii,
Cinii i magarii,

Cu toti s treac
In tara turceascg.
StApIn de-auzia,

Si el c6.-mi mergea,
Si. mi se 'ntilnia,
Se 'ntilnia cu Tiga iu 'n cale.
Bung ziva, Tiganule.
Multumim, ciobanule.
Ta s-mi cinti cInte 11,
sune opinca,
Sg-ti dau g lbenul...
Nu-mi sun opinca,
Nu-ti dau galbenul. >

www.dacoromanica.ro

APENDICE

S'apucii pe drum la vale,

Tot plingInd din ochi en jale,

el ca mergea,
Si el sel 'ntIlnia,
Se 'ntilnia en RumInu'n cale,
Bung zina, RumInule.
Multumim, ciobanule.

Ia cintg-mi cintecul,
8g-mi sane opinca,
Sg-ti dau galbenul...
Nu-mi sunk' opinca
Nu-ki dau galbenul.

S'aputg pe drum la vale,

Tot plingInd din ochi ca jale.
Si el cg. mergea,
Si el se 'ntillnia,

Se 'ntIlnia cu SIrbu 'n cale..

Bung ziva, Sirbule.
Multumim, ciobanule,
Ia
cinti cintecul,
Sg-mi sane opinca,
Sg-ti dan galbenul...
Nu-mi sung opinca,

Nu-ti dan galbenul.

S'apucg pe drum la vale,
Tot plingInd din ochi cu jale,
Si el cg mergea,

$i el se 'ntilnia,
Se 'ntlInia ca Turca 'n cale.
Bung zuna, Turcule,
Multumim, ciobanule,
la sd-mi cInti cIntecul,
Su-mi sane opinca,
SA-ti dau galbenul...
Nu-mi sung opinca,
Nu-ti dan galbenul.

S'apuc pe drum la vale,

Tot plingtnd din ochi cu jale,

Si el cg mergea,
Si el se 'ntIlnia,

145

Se 'ntilnia cu Grecu 'n cale.

Bung. ziva, Grecule,
Multumim, ciobanule,

Ja sg-mi anti cIntecul,

Sg-mi sune 'opinca,
Sg-ti elan galbenul...
Nu-mi sung, opinca,

Nu-ti dau galbenul.

S'apucg pe drum la vale,
Tot plIngInd din ochi cu jale,
Si el cg, mergea,

$i el se 'ntllnia,
Se 'ntilnia\cu Cazacu 'n cale.
Bung ziva, Cazacule,
Nultumim, ciobanule,
.Ia sg-mi cfnti ciatecul,
Sg-mi sane epinca,
SA-ti dau galbenul...
Nn-mi sung, opines,
Nu-ti dau galbenul.

S'apucg pe drum la vale,

Tot plIngInd din ochi cu jale.
Si el cg, mergea,

Si el se 'ntilnia,
Se 'ntIlnia ca Unguru'n cale,
Bung ziva, Ungt rule.
Multumim, ciobanule.
Ta sg-mi cni cintecul,
Sg-mi sune opinca,
Sg-ti dan galbenul
Nu-mi sung opinca,
Nu-ti dan. galbenul.
S'apucg, pe drum la vale,
Tot plIhglind din ochi cu jale.

Si el cg-mi mergea,

Si el se 'ntIlnia,
Se 'ntilnia ca Neamtu 'D cale.
Bung. ziva, Neamtule.
Multumim,\ ciobauule.
cinti cIntecul
Ia
10

www.dacoromanica.ro

VIEATA PA STOREASCA

146

SA-mi sune opinca,

Sii-ti dau galbenul...

Nu-mi sung opinca,
Nu-0 dau galbenul.
S'apucii pe drtim la vale..
Tot plingind din ochi ea jale,
Si el di mergea,

$i el se 'ntilnia,

Se 'ntilnia cu Mocanu 'n cale.

Bung ziva, Mocane.
Muiltumim, ciobane.

Ia al-mi cin0 cintecul,

SA-mi mine opinca,
Sg-t1 dan galbenul...

Mi-a sunat opinca,

Mi-ai luat galbenul !

S'apucl pe drum la vale,

Tot plingind din ochi cu jale,

Si el se ducea,
Si el se 'ntilnia,
Se 'ntilnia cu lupa 'n cale.
Bung ziva," lupule.
Multumim, ciobanule.

Lupule, frumuselule,
DolgfAnelule,

N'ai vAzut oile mete?

Eu, frate, cg le-am vgzut,Frumusel cA le-am pgscut:
Pe vAlcele

Tot picere,
Pe costite
Tot corn4e,

Pe la fintini
CAplini.

StApinul cind auzia

Rgu atunci li venia,

$i cAdea jos si rauria.
Ciobanii dacA-1 aflau,

Ei frate c mi-1 luau,

$i frate mi-1 Ingropau ;
Tot In tIrla oilor,
Si in jocul mieiIor.
lar stIlp ditisii ce-i fceau ?
Cavalul c i-1 puneau,

Si cInd vintul bid. batea

Cavalul asa zicea...

Din acelqi judet -- Ibid., 1254-1256.

XVIII
Pogoarg, pogoarg pe plai
Tot noug ciobani,
De sint veri primari,

$i cu unul zece;
El e streinior,
Cu oite multe :
Cite pietre 'n munte,
Atitea-s cornute;
Cite pietre 'n vale,
Atitea-s mioare ;
Cite pietricele,

Atitea-s mielusele.
Vai, ntsug ciobani,

De sint veri primari,

Ei cg s'au vorbit
Si. s'au stAtuit

La apus de soare
Pe el sg-1 omoare,
Bgnisori s-i bea,
134e sg-i ja,
Sg. le 'mpgrOascg,
Sg le rgspindeascA.
Dar o mielusicA

Ea e ochesicg

www.dacoromanica.ro

APENDICE

Ea mili auzia,
Schioapg se facea,

In urmgrmnea

sbiera
Locul tremura,

ASi unde

Brazii Vestejia,

s'au sfgtuit
La apus de soark
SI mi te omoare,
Bgnisori sg i bea,

Pe noi sg ne ja,

0it

Sg ne Imprteascg,
Sg te rgspindeascg.
Stgptnul grgi:
cOitg
Mie drggulitg,
De m'or omort,
Voi
Ingropa

Doar nu v'am rasca

Ctrligelul meu

Iarba se pirlia.
Dar stgpinul ei
Cirlig riisucia

Si In loe stetea,
Oita 'ntreba:
Mie drggulitg,
De cind te-am vgzut
te-am cunoscut
Asa n'ai fgcut.

Tot prin livezi verzi,

Apg nu v'am dat
La izvoare reci,
Ori nu v'am culcat
Pe-ale virfuri 'nalte
Unde vintul bate?

147

In ttrla oilor,
In jocul mieilor,
In dosul stinei,
Sg-mi aud cluii.
Voi 6, mi-1 yeti pune

Stilp la chgtii,
Iar, ca mintiere,

Fluieras de soc,
Ce-mi zice cu foc,
Voi cg mi-1 yeti pune

In usa tirlei:

Oita-mi grgia :
eStgpine, stgpine,

Stgptiorul nostru,

Ba tu ne-ai culcat
Pe-ale virfuri 'nalte
Unde vintul bate,
Si tu ne-ai pgscut,
Tot prin livezi verzi

Vintul mi-o adia,

Fluier mi-o mica,
Fluierul mi-o zice,
s'or stringe,
Pe mine m'or plinge
Cu lacrgmi de singe.

Ah, strein de mine,

Mult strein in lame:
Nici un ajutor

apb.' ne-ai dat

La izvoare reci.
StgpIne, stgptne,
noug ciobani,

De stnt veri primari,

Ei cg s'au vorbit

Dela Dumnezeu
Si stgptnul meu.

Muntenia (auzittiin Spitalul Brincovenese, dela Mama FAContemporao gardiancA 1)h-trina, de locul.ei din Craiova )
niel, I (1881), 431-433.

www.dacoromanica.ro

VIFA TA PAS 'COREAS CA

148

Pe tire s te omoare,

XIX
frate-su si-a pus nou
tusnou verisori,

Facuti din nou surori.

ei asa se sttuir:
Pc frtior siI mi-1 omoare,
Turmusoara s i-o iee,
Banisorii s i-i bee.
Dar o calicii de raioar
Se fcea tot schiopAcioar:
Stpine, stapinul nostru,
Tu ti-ai pus nona.' sluguti
Si tusnou verisori,

ncuti de nou surori;

Turmusoara sil.' ti-o iee,

Bnisorii s ti-i bee.

Pe mine de m'or omori,
Tot acolo s m 'ngropi
In strunguta oilor,
Unde-i jocul mieilor,

S puneti fluier la dreapta:

CInd vintul o aburi
Fluierasul m'o pali.
$i de-o veni o bata
Cu cAierutul de lira
S'o 'ntreba de mine,
S spuneti c m'ara insurat
Dar pe cine, focu, a luat?
Luat-[a] luna jumbitate

Ei asa se sftuian

Moldova (Suceava)

stelutele mai toate.

' e z ei I o are a, XIII (1913), 217.

XX

Au fost trei pcnrari i s'au luat si s'au dus si au

gsit un mos btrin. Tare de mos se rugau: ja-ne, taic,
pe toti slugi.

$i mosu se 'nvoia,
Pacurari pe toti Ii punea,
Cau oile se duceau

Si trei fete mi-si gsiau.

Si una din fete iute dup, feciorul cel mai mic se

ducea. Ciad a venit vremea i s'au dus la oi, fratii pe cel
mal mic 1-au luat i l-au omortt.
3. Contopiai cu balada Pelcurarul soya (cf. pag. 34), care
formeazii partea dela inceput. Pentru alte contaminiri, In care insii
abia se mai r cunonjte Miorita, cf. D. Caracostm Mit risa in Moldova,
67 ; COM). lit., LIT?, 141.

www.dacoromanica.ro

A PENDICE

149

Cind pe fan,' o 'ntrebau :

Merge ca ei ori ba,
Fata nimio nu vorbia,
Dumnezeu aripi Ii da
Si ea iute Isi sbura.

Si ei asa an udit

qi

din gura ei tot se vorbiau :

4Dumnezeu ne-a batut, c i fratele e mort i nevasta nu

avem si la oi tot asa vom sedea. Dar miorita din gura-mi
graia : Inde-i drag stapinul rneu ? L-a mincat hulaul ? Dar
huldaul nu 1-a mincat ; voi sInteti bl"stemati, ca," pe el 1- ati
zdrobit i 1-ati brigat in pamint. Daca voi ati facut asa, la
picioare i-oi pune lancea si la cap fluiera>>.

Si ciad fluiera mi-si horia

Oile mi-si pornia.
Transilvania (Tara Hategului)
Tow lialegului, 189-190.

XXI'

Ov. Densusianu, Graiul din

Pe cel mic de omorit.

Pe el numai 1-att minat
Dupa, apa 'ntre izvoare,

S'au vorovit sa,-1 omoare,

Mergu-si, merg oile 'n munte,

Tot cu troj pacurarei.

Cu oile dupa ei.

Dupa apa 'ntre valcele.

Lui legea c i-o faceau :

Cei mai mari Is veri primari,

Celalalt, mai mititel,
Acela e mai streinel.

Ori sa-1 puste, ori sa-I taie,

Ori srt-1 pue 'ntre fartaie ;
taie, ori sa-1 piste
Ori
Ori sa-1 pue 'ntre Viipuste.

Sus la munte au sosit,

Ceia doi s'au vorovit

Oile tonte-an sbierat.

Clad cu ara, a 'nturnat

1. Am grupit aici variantele in care illioripz apare sub formrt

de colindi, dktingindu-le numat prin ci re vrabe. Asi fi putut adauga
altele pe care le dau culegerile, dar ele nu aduc mic caracteristic,
redau stereotlpic ce gisim in variantele de aici. Chiar dintre acestea
citeva puteau fi lisate la o parte; le-am inregistrat totusi, pentru ea

si se vadi in general tinuturile pe uncle Miorita circuld schimbati

In colindii.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

150

Oile, olla'. mele,

Ce sbierati aa cu jele ?
Cum, focutu, n'om sbiera,

Ca' gti doi s'au vorovit

Pe tine de omorit ?
Pacurari, firtatii mei,
Voi daca m'iti omori,
Pe mine ma astupati
In locutul strungilor,
In locul galetilor,
si-mi puneti lancea la cap,
Flu:eraul la picioare,
Trfmbituca de-a dreapta ;
Vintut cald cind o sufla
Lancea s'o legna,
Trimbituca o prinde-a zice,
Maramaire.g

Oile m'or prinde-a plinge,

Oile cu lancile,
Berbecii cu coarnele ;
Tot in loe de raiorele
M'or jeli luna i stele ;
Tot in loe de frati de-ai mei
M'or jeli-ma stejarei.
Jos la munteli scobori,
Mama 'nainte-o

*i pe voi v'o intreba:

*'al nost pacurar o veni ?

vost pgcurar ar veni,
D'a ramas pe cele groape,
Cu oi yute i ca chioape
*'a ramas pe cele Val,
Cu oi Ilchioape i cu

Diateo culegere inedia]: a D-lai Tache Papahagi

Pe cel virfut de munte

Mergu-i trei pacurarei
Cu oile dupg ei,
Doi mai mari, unul mai mic.

Pe cel mai mic l-au minat

Cu galeata la izvor
Pin'ei or face sobar,
Cu galeata dupg apa
Pin' ei or fa' judeeata.
Inapoi s'a laturnat,
Fratii lui l-au intrebat :
Ce mortita tu-ti pofteti?
Ori din piwg impucat,
Ori din sabie dimicat?
Alta moarte nu-mi poftesc,

Darg' din ptica. 'mpucat

*i din sabie dimicat.
Pe mine nu m'astupati

Nici In verde tintirim,

Nici in dalbu temeteu,
Numai unde-oi zice eu :
In virfutul muntelui,
Sub crucea moliftului,
In strunguta oilor
*i 'n tarcutul taieilor
'n urma galetilor.
Sa- mi puneti

1E1

miel la cap,

La picioare
Fluier mare

$i la cap o trimbita.
Un vint tebe$ o sufla,
Fluiera
fluiera,
Trimbita
trimbita
*i mielucul vi-o sbiera,
Urucita
leggna
oile m'or cinta,

Oile s'or tocrni rind

*i mi-or paSe pe mormint.

www.dacoromanica.ro

APEN DICE

Ele numai cA si-or zice :

151

Ap rece n'ani Wait.

Clan, seoalg, stApine, scoalg

Si ne scoate la pripoare,
S bem Ap din izvoare,
ne pastern cArbunei,
SA ne fAtAm mielusei,
Mielusei cu coarne 'ntoarse,
Cum Is oile frumoase.

De cind tu ti-ai adormit

Ei acas'A si-au venit,

Mama lor i-a intrebat:

mai mie u de-a 'limas

Tot pe vi si pe vAlcele
Cu oile cele rele;
Tot pe vgi si pe hirtoape
Cit oile cele lehioape.

IarbA verde n'arn pAscut,

Din Mararnure. i din aceeai culegere a D-Ini Papahagi.

Pe ulitg, printre vi
Se duc trei pAcurgrei.

Ei au prins a se sfddi
Si MI prios a vorovi:
Pe unul 1-orn ornori.

Dar el numai si-a strigat :

gel voi de m'rti Omori,
Tot pe mine m'astu_pati
In tArcutul mieilor,
In staulul oilor,
voi numai C imi puneti
La picioare
Fluier mare
Si la cap trIm bita,
CA dud vintul vi-o sufla

Tembita si-o trimbita,

Fluierul
fluiera
Si nunnai si-or auzi
Oile cele cu lapte,
M'or hori mergind pe sate
Oile cele cornute
M'or hori vara pe munte,
Cele biete miorele
M'or jeli vara cu jele.
Hei tu, biete miorele,
Spuneti ear5, mama mea.
V'o 'ntreba mama de mine
Spuneti cA m'arn dus la bine,
CA numai m'am Insurat

Si eu numai mi-am luat

Tot o fatA de 'mpArat,
SA nu fie cu bAnat.

Tot de acolo i din aceeai culegere a D-lui Papahagi.

Cu oile dupa ei.

Mergu-si, mAmulicA, merg,

Mergu-si trei pAcurgrei

Pe cgrare, pe muncei,

Numai unu-asa zicea :

eStati, fratilor, sA vedem
Care din cine sintern.

Cei mai mari

www.dacoromanica.ro

VIEAT

152

Is veri primari,
Cel mai mic
Strein voinic.
Numai el a zis asa :
cHei tu, frtiorii mei,
Numai eu cg
muri,
Pe mine m'iti ingropa
In virfutul muntelui,
De-a umbruta bradului.
In locut de copirseu
Puneti scoartg de durzgu

in 'omit de Was

PASTREASE,'A

Puneti scoartg de buhas,

Si de-a mina de-a dreapta
Tot imi puneti trimbita,
La cap puneti gleata,
Si de-a mina de-a stinga
Tot imi puneti fluierul,
C cInd vintul
sufla
TrImbita o trimbita,
Fluierul o fluiera,
Gleata o suspina
CA nu mulgeti in dinsa.

Tot de acolo $i din aceeai culegere.

Mergu-si trei pgcurgrei

Cu oile dupg ei.
Cel mai mare-i vr primar,
Cel rnai mic a rapt si-a zis :

((fIli tu, fgtiulucul meu,

Numai eu chid voi muri

Pe mine cg, sg mg 'ngroape
In strunguta oilor.
Sub fundul ggletilor,
S'aud vinul ciuruind
Si mindrele tropotind>.

Tot de acolo O. din aceea0. culegere.

Merg trei veri primvgrei,

tustrei pgcurgrei,
Cu oile dupg ei,
Sus la vL,rdele munte
La iarbg ping, 'n g nunche.
Acolo dac'au sosit
Numai pe cela mai mic,
Care era mai streinie,
Dung' apg l-au minat,
Ping legea i-au ggtat.

Ping an a 'mpArtIt
Legea lui cg i-au gatit :
Pe dinsul de onorit.

Da el bin -a aurit
Si el numai de si-a zis :
,x_Ping" apa mi-am luat

Voi legea mi-o ati ggtat ;

Ping a ' am impartit,
Da voi legea mi-ati
Hei tu, fratiorii mei,
Dacg voi m'iti omori,
Pe mine nu mg 'ngropati

www.dacoromanica.ro

APENDICE

Nici in sfintu temeteu,

Pira uude-oi zice eu.
Tot pe mine ma 'ngropati
In strunguta oilor,
In cararea fetelor,
In tarcutul mieilor,
In drumul fetneilor
Si 'n caiea voinicilor,
In strunguta steroelor,
In calen nevestelor.
'n mina mea de-adreapta
Punett-mi, frati, trimbita, .
Sa-mi zic sera dinteinsa,
Cind vintutu
sufla
Din tara dela mama,
Ca s'anda tricubita,
Ciad trimbita o trimbita
Oile tonto-or sbiera.
Si 'n mina mea de-a stinga
Puneti-mi, frati, fluierul ;
Ciad flueru-o prinde-a zice
Oile toate s'or stringe,
Cind din fuier de mi-oi zice
Oile toate or plinge
Oile cele balad :

Toate or sbiera prin

Cu fluierul oi fluiera
oile m'or cinta :

153

Hei voi, fratiorii mei,

Cind acasa iti sosi,
Mamuca v'o agodi
Cu mincare ealda, 'n masa

Si Cu apa rece 'n vas,

Si cu strut verde 'n fereastra.

Si acash daca-ti merge,
Maica 'flainte v'o iesi,
Mamuea v'o intreba ;
Frate-vost' mide-a ramas?
Spuneti am ramas pe munteCu oile cele cornute,

A ramas pe niste
Cu oile cele bliird,

A ramas seara 'n pornele

Cu oile cele bogarele,
A ramas printre birtoape
Ch oile cele schioape,
A ramas pe cele groape
Cu oile cele sehioape,
Ar veni si nu mal poate.
Numai el si-a cuvintat:
Pe cind acas' oi sosi
Strutuc verde s'o vestezi,
Apa 'n VRiii s'o 'ncalzi
Si mincarea s'o raci,
so raci mincarea,
oi veGea cu mama,
Soban pin'o fi lumen,
Ne-orn veden la judecata
S'atuncia nnrnai odata.
S'aeasa dac'au venit,
Majen 'nainte le-a iesit.
Da fiutul meu nu vine ?
A ramas pe munte,
Cu oile cele eornute,
Nu

Cele cilindre bogarele

M'or jeli seAra 'n pornele,

Cele mindre si cu Hui
M'or jeli vara prin stini,
Oile cele eornute
Mindru m'or cinta prin munte,

Oile cele balai

Toate m'or jeli prin vai.
Oile celo albastre
Toate m'or jeli pe coaste,
Cele mindre si eta lapte
M'or jeli trecind prin sate.

A ramas pe niste vai

Cu oile cele balai,
A ramas seara, 'n pornele
Cu oil cele bogarele,

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

154

A ramas printre hirtoape,

Cu oile cele chioape,
Maraniure

A ramas pe cele groape

S'ar veni 0 nu mai poste.

qezdtoarea, XVIII (1922), 148-149.

Pe picior de munte
Tes oile 'n frunte
'naintea lor
Merge Dinu Constandin,
Din zile mai mic,
Din trup mai voinic...
Mica miorica,

Ce stai singurica,
De apa nu-mi bei,
Nici iarba nu-mi pa0i ?
Cum eu n'oi sta,
C doi ortaci ai

Ei se tot vorbesc
Si se gomotesc

Cum sh." te bmoare

sa te ingroape
In tirla oilor,
In jocul mieilor,
Fluiera la cap s'o puna.
Vintu-o abura,
Fluiera o tpa,
Transilvania (Tara Hategului)
Tara Hategului, 219-220,

Colo sus pe munte 'n sus,

Hoi lerui, Doamne,

Sint vre-o opt ante de oi

$i vre-o opt pacurarei,
Numai una-i streinel,

Oile-or pleca

La stina batrina,
Unde iarba cre0e,
In patru se 'mplete0e,
Si s'or adapa
In Dunarea mare...
Dungrea zicea

Ca i le-o 'nneca;
Dalb de pacurar
El se lauda
Si din grai
lui nu-i e frica,
C'are berbect4 docai
Cu coarnele 'n vint,
Cu late de argint,
Razima 'n pamint,
In coarne or plemni.
Oile-or porni
In virfurile munOor,
In aclincu1

S'o 'nchinani cu sanatate.

0v. Densusianu, Graiul din

pe-acela 1-au raInat

Sa batri oile 'n jos.

Pin' oile le btea
Lui grea lege ca-i facea :
Ori sa-1 pu0e, ori sa-1 taie.
Dail el din grai graia :
Pe mine nu. m6'mpupati,

www.dacoromanica.ro

APENDICE

155

Toate m'or cinta pe val.;

Cite oi mindre, saine,
Toate m'or cinta pe mine;
Cite oi rnindre, cornute,
M'or cinta pe virf de munte.
Cind o snfla vintu 'ncet
M'or cinta ca pe-un secret;
Cind o sufla vintul lin
M'or cinta ca pe-un strein.

Numai -capul mi-1 lpati.

Si pe mine m5. 'ngropati

In strunguta oilor
'n joeutul mieilor.

Pe mine lut nu puneti,

Numai draga slnga mea
Pue drag fluierul meu.
Si cind vintul o sufla
Fluierul ca m'o cinta.
Cite oi mindre,
Transilvania (Turda)

A. Birseanu, Oincizeci de colinde, 20-21.

De voiti ca eu s piel,

Sa m'ascuitati, fratii mei ;

Pe ritul cu florile,

Pe mine D U ma, 'mpuscati,

(Ji pe mine m'a' 'ngropati

Dimineata lui CrAciun,

Mindru joaca oile.

De joc cine le zicea?

PAcurari cu fluiere.

Dar la oi eine era ?

Opt Acurgrei, parea.
Dintre opt pacurrei
Streinu-i unul din ei,
$i pe el cA 1-au minat
S intoarcg oile.
Pe cind oile-a 'nturnat
Grea lege i s'a Otat :
Ori sg-1 puste ori sa-1 taie,
De vieata
despoaie.
Cind legea

SAracile oi shine

Jalnie m'or cinta pe mine.

S fii gazda vesel, bun,
C'a ajuns Sfintul CrAciun.

auzit

Catea ei as'a grit:

Transilvania (Strimbu)

Colo 'n strunga oilor,

Unde-i jocul mieilor;
Cu lut nu nn'aeoper4i;
Fluierul mi-1 puneti cruce,
Vintul o sufla si-o zice,
Vintu-o ziee, turma o plinge..
Sgracile ni }Alai
Jalnic.m'or cinta pe vai;
Sgracile oi cornute
Jalnie m'or cinta pe munte;

Gazeta Tronsilvan iti, 1899,12 decembre.

10

Colo 'n jos pe sesnrele

Grea turma de oi se vede,

Da la ele cine sede ?

Da vie-o opt pAcurgrasi;
Numai unu-i streinel,
$i pe-acela mi-I minara

www.dacoromanica.ro

VIE.ATA PASTOREASCA

156

La jocutul mieilor,

S'A intoarcg oile.

Pin oile 'ntorcea

Fluieraul meu cel drag

Cei ,pte lege-i

Ciad la ei eh' se 'ntorcea

Ei Il prind a-1 intreba:
Frate, cum iti vrei moartea :

Ori pucat, ori sagetat,

Ori cputul jos luat?
Nici piwat, nici siigetat,
FrA capul jos luat.
Si pp mine m.' 'ngropati
La strunguta oilor
Transilvania (Rodna)

Mi-1 puneti, ortaci, la cap,

Ca vintul cind o sufla
Fluierul o fluiera,
Oile or inturna:
Oile cele cornute
Mindru m'or cinta pe munte;
Oile cele loglai
Mindru m'or cinta pe vAi;
Oile cele sume
Mindru m'or cinta pe mine..

Gazeta Transilvaniei,1896, 15 decembre.

11

In strunguta oilor,
Unde-i jopul mieilor.

Colo sus, Doamne, mai sus

Sint la opt turme de oi

-Si ea opt pilcura'rei,

Streinel un-ul din ei.
Tot pe Asta. 1-au minat
De oile-a 'nturnat.
Pin' oile le abtea
Lui grea lege li fcea :
Ori
pute ori
taie.
El din grai a4a. grhia:
Pe mine nu nart 'mpucati,
Numai capul mi-1 luati
Si pe min' s nag 'ngropati
Transilvania (Murg4-Ludo)

Pe min' Omita nu tipati,

Fr' draga", gluguta mea,

Fluierita din curea.

Ciad vintul o trg'na
Fluierita mi-o cinta;
Cind vintill o vijii
Fluierita
hori
Si oile m'or jeli:
Celea cornute
Colo pe sub cante,
Celea bll
Pe lingg vl.
Gemela Transilvania, 1892, 13

decembre.

12

Sus la munte, printre

Stnt opt turmute de oi
cu opt racurgrei.

Da pe unul mi-1 minar,'

intoarca oile.

Cind oile le 'ntorcea

Lui grea lege li facea:
Ori sA-1 piWe ori sg.-1 taie.

www.dacoromanica.ro

APENDICE

Pe mine nu m, puscati,
Fdr, capul mi-1 luati
pe mine niA 'ngropati

Cu doputul atril vint.

Cind vintul o triighna
Toate oile-or juca.
Cite oi mindre,
Toate m'or plinge pe vgi ;
Cite oi mindre, cornute,
Toate rn'or plmge pe munte.

In strunguta oilor,
In jocutul mieilor ;
Dng,' fluierita mea
Inpropati-mi-o 'n pamint
Transilvania (Ceanu-de-sus)
167-168.

13

"Trei pAcufgrasi pe munte,

Hoi leru-mi, Doamne !
Cei mai mari s veri primari,

Cel mai nic e streinel

Ca s'o lun'd de inel.
Toti pe el a mi-1 mina
batil oile 'n sat.

A. Viciu, Colinde din Ardeol,

Fra capul mi-1 luati

*i pe mine rn 'ngropati
In staulul mieilor,
In strunguta 'Olor;
Pe mine pAniint nu puneti,
scumpg gluguta mea
fluiera la curea.
Cind vintul o trAgAna
Fluierita mi-o cinta :

PInA oile Latea

Mare lege i facea :
-Ori s-1 puste ori sg-1 taie.

0i, oi, oi, mindre cornute

Mindru m'iti cinta pe munte.

0i, oi, oi, mindre motate

Mindru m'iti cinta pe sate.

El din grai asa grh'ia :

'Pe mine nu Ea puscati,
Transilvaifia (Ciunga)

Aid., 168.

Ori s-1 puste ori

14

Trei pcur'rei pe munte,

i toti trei sint frati de cruce,
Numai unu-i singurel
Ca s'o lume de me!,
Tot pe el cg si-1 mina
-Oile de le 'nturna.

Pin' venia si pin' venia

taie.

El din grai asa grgia-re

Pe mine nu ra'iti impusca,
Nici capul nu mili t'ab.,
C'am o glugg, cu curea,
Fluiera-i Lagat 'n ea ;
Cind vintul o tr6gAna
Fluiera o fasuna,
Oile s'or inturna.

Legea lui eh' i-o fcea :

Transilvania (Bistra)

157

Ibid., 168-169.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

158

Lui grea lege ca-i fgcea-re,

Cg pe el ea s-1 omoare.

15

Sub dumbrava muntelui,

Dimineata lui Crgciun,
Sint noug pgcurgrai,
Diminesta lui Crgciun.
Cel mai mare jos pe mare,

Cel mai mic e streinel,

Streinel ca 'un inel.

Si tot pe el il minar

Sg intoarcg oile-re.

Cind oile le 'ntorcea-re

Da i el din grai grgia-re :

Pe mine dacg m'omoriti,
Pe mine mg Ingropati
In strunguta oilor,
Colo 'n jocul mieilor.,
Da pe el cine b-1 cinte ?
Da, zgu, a hii oi cele multe,
Da, zgu, cele bgrlgi,

Da i cele ochiele
Sg-1 cinte pe el de jele.

Transilvania (Muntii apuseni)

Foaia poporului, Sibiu, 1698,

20 decembre.

De-o crucitg, micg

Si de-o fluierica,

16

Colo sus la munte

Neaua-i de-un genunche.
Stau trei pgcurari
Si trei lotri mari.
Lotrii se vorbirg
Pe streini s'omoare.

Vintul cind o bate

Prin oi va rgzbate,

Streinii-auzirg,
MI% ei grAirg :

Ne-a dat adgpost

*i ne-a hgrnit
Cu iarbg frumoas
Pe la umbr groasg,
Si ne-a adgpat
La izvor curat.

Dati de omoriti-ne
*i 'ngropati-ne

In tna streinilor,
In pragul veeinilor,
Si ne puneti voi

Fluieru-o doini,
Oile-or grgi,

Pe rain' m'or boci:

S'Ame gazda nost

Transilvania (rara alt" indicatie)

17

Sus In plaiut muntelui

Sint trei Inri
Pgeurari,

T. Parnfile, Cra

Numai unul streinel.

Da-1 mina s'abatg oi,
Pida oile-abtea
Lui grea lege de-i fgeea :
Tot pe el ca sg-1 omoare.

www.dacoromanica.ro

76-

APENDICE

El din grai asa grgi :

mor!,
Voi daca
Tot pe mine mg 'ngropati

In strunguta oilor
Si 'n jocutul mieilor,
Cu gluga m invaliti,
Fluieru-1 puneti la cap,
In panaint

159

CA cind vintul o sufla

Fluierul mindru-o cinta:
Oile cele s'afile
Mindru m'or cinta pe mine ;

Oile cele ball

Mindru m'or cinta pe vgi;

Oile cele cornute

Mindru m'or cinta pe munte.

Cu hudele catrg vint,

Transilvania (Ciubanca)
Acad. rom. 4554, f. 203.

Asta oi
Cei doi cuvinta :
Tu de-o vei lua,
Noi te-om sggeta
5i te-ona ingropa

18

Trei pgcurari,
Hoi lerui, Doamne,

La o turma de oi,
Le mina la munte,
La cele mai multe.
'Nainte le iasg
Mmndr

In staur de oi,

In jocul de rniei,
Fluierul cel drag
Ti 1-om pune steag,
Fluierul cel dulce
Ti 1-om pune cruce.

i frumoasg

Fata de maior,
-Cu guler galbin.
Unul cuvinta :
Tot de acolo

Chestionarul N. Densusianu, ms.

Gazeta Transilvaniei, 1885, 24 decembre.

191

'Colo'n sus, Doamne mai sus,

Florile dalbe,

Sus la virful muntelui,

Umblg-un /Acular la oi
Cu fluierul fluiertnd,
Turmuli0 inturnind.

1. Colinda aceasta este de fapt cea foarte rilspinditii in care

.eiobanul apune oilor c trebue s'A le pgriseascii. Ea aratii insii la sfirsit

contaminarea cu Morita.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTORE-ASCA

160

Fluier tace,
Turma paste;
Fluier zice,
Turma plinze.
Cind ca fluierul tAcea
El din grai a,sa grAia :
crsa-[v]voi la lupii, oi,
C'am albit la cap ca voi.
Oile toate plingeau,
CAtra domnii lor ziceau :

C'un miel frumos,

La PAscit

-<<StApine, nu ne lsa

Mu1t te- om mai plinge pe va.l.

CA de tine-om asculta,
Si tu TM ne prtrAbi,
CA noi bine te-om griji
La Sin-Jorz

Dintre noi cele cornute

Mult te-om mai plInge pe

Transilvaaia (Boiereni)

Cu jintitA,

La Ispas
Ti-om* da si ca.
DacA-i muri undeva,

Noi pe toa' te-om astepta

In cimpul ca florile,
Unde bat vinturile.
Dintre nou cele Mg

[baunte.
Gaxeta ffransilvaniei, 1895, 10 de-

cembre.

SA-1 astupe ca mohoare

Inc 'n rAsitirit de soare.

Trei pAcurari shit pe munte,

Leru-i Doraran,
Si vorbesc de zile sfinte,
Din pArinti sint pAcurari

$i toti sint veri primari.

4,PAcurari, mA judecati,

Dar' cap ul nu-mi tiati,

Ci de vreti mA sAgetati
Si v rog ma 'mmormintati
strunguta oilor,

Pticurarul cel mai tinAr

ToatA zuna suflA 'n fluier

In cel strat al florilor,

Si vA rog a m'astupa

$i de turma sa se uitA

Cu cea glugA neagr'a mea,

Fluierul dela curca,
CA en vintul eu sint frate

Si pier oi In samA multA.

Ceia1al0 intelegeau
Se vorbeau, legea-o fAceau

Pentru ce nu le-a pAzit

$i la lupi le-a pArtisit.

Si-i desleag'o judecatA

Ca de spadl sau sAgeatA

Si de-o 'ncepe trist a bate

Glugusoara s'o mica
Fluierasul o cinta :
(<0i frumoase si cArunte,

$i de mina lor s piara',

Mindru v'am cIntat pe munte ;

Berbeci si mielusei,

Soarele stInd de searA,

Blestemati pe sotii mei

www.dacoromanica.ro

Ai'ENDICE

Ca m'au sagetat in sea.

*i nu stiu sa, fiu de vin g.
Cel mai tinar ca muria,
Vinturile If batea,
Transilvania fi Biinat
Bucuresti, 1861, 164.

161

Glugnsoara se mica,
Fluierutul il cinta.

0 'nchinam spre santate.

At. Marienescu, Colinde, ed. a doua,

www.dacoromanica.ro

1NDREPTRI

I ADAUSURI

La vol. I;
Pag. 105, dupg primele versnri (rindul 4) sa se ad:Inge acest
pasaj care a fost slirit la punerea in pagini : e exemplul clasic al lirismului asociat de impresii pe care tranul nostru le pgstreaa din
7ile multe petrecute pe drum, In lungi pribegii.

La vol. II:
Pag. 22,-hota 3: despre cintecul pk'curarului care F}i-a pierdut

oile, v. i Revista eriticei-literarcl, III, 325. In rindul penultim se

pune parantesa, In locul virgulet, dinaintea lui: cevasuprimindu-se

cea din ultimul rind dinaintea lui
Pag. 55, rindul 10: de acbIugat var. XX, XXI, 2 la acelea In
care ciobanii apar ca frati.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

CIOBANIA I HAIDIJCIA

mroRITA

37

IMAGINI PASTORETI IN POESIA POPITLARK

105

INCHEIERE

115

APENDICE

121

INDREPTARI

ADADSTJRI

www.dacoromanica.ro

16g

TIPOGRAFIA 30CKEY-CLUB"
ION C. Vil.CARESCU

BUCUREFI, STR. UMBREI,

1923

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro