ILUS HATT EA

iercuri, 4 Octombrie 1933

Nr.41 (An.V) Preful 10 lei

(Foto
Käthe vón Nagy, specializatä in crearea rolurilor de principesd...
www.digibuc.ro

2
ron i
* Insfarsit s'au terminat i reu-
sitele serbari din Parcul Caroil care
au desfatat atat de mult publicul
Capitalei si au ga.dilat atat de im-
presionant ibuzunarele jucätorilor
de carti. Cei cu pasiunea jocului
au contribuit pentru intâia oarã
pentru o mare opera% culturalk in
care este vorba tot de carti, dar
de.... cetit.
A jucat toata lumea. Singurul
care n'a jucat a fost omul de
piatra" statuia din fata grotei
din Parcul Carol. Dar inteo zi
paznicii i-au gäsit piciorul depla-
sat ceeace dovedeste cá i sta-
tuia, atrasä de farmecul abataj e-
lor" dela masa verde, o pornise...
spre joc.
* Enoriasii bisericei Caramidari
din Capitalá s'au revoltat c. un
epitropun tamplar anume Vasile
a tsbutit sa se travesteasca in
,Sfântul Vasile" i sà apard surd,-
zator printre sfintii de curand zu-
gräviti pe peretii bisericei.
Un drept credincios indignat de
aceasta necuviinta un adevarat
sacrilegiu, i-a metzgeilit nasul
cu o bidinea.
Mitropolia, cum era si firesc, a
intervenit.
Noi, in locul Mitropoliei, nu in-
terveneam, pentru ca. Vasile tam-
plarul, caruia pe nedrept drept-
credinciosul i-a dat... peste nas cu
bidineaua, avea tot dreptul sa se
considere sftint deoarece n'a fost
nici deputat, nici senator. nici
ministru i nici macar slujims la
primärie sau minister. N'a ma-
nipulat omul bani publici, nu s'a
apropiat de Seletzky, n'a facut
politicd; deci, se putea socoti, fara
frica, sfânt.
Apoi, nu el este vinovatul ci
pictorul, care, amintindu-si de Io-
Medalion : Amy Mollison dd autografe tinerelor aviatoare pe aeroportul dela Los Angeles ; jos :
Turburdrile din Havana au cdpiltat un caracter comunist : muncitorii, de pe platforme, fac
ILTJSTRATIUNEA ROMANA"
un personaj de care toata lumea
are nevoie.
In fata unei asemenea promi-
siuni, agitatiile din Carämidari
au incetat ca prin farmec. Cine
n'are nevoe de asemenea sfinti ?
* Congresul tiganilor", care va
avea loc la 8 Octombrie in Capi-
talk tagadueste sa fie extrem dp
interesant. Tiganii care se intitu-
leaza acum romi" vor sä, dove-
deasca ca sunt un element de or-
dine, hulit si näpastuit, care-si
cere o soartd mai bunk'.
Unul din conducätorii miscdrii
tiganilor, intrebat dacd la congres
sif, dulgherul din Nazaret, a cre-
zut cá poate trece i pe tâmplarul
din Cärfimidari, in tândul sfinti-
ion
Vasile tamplarul, incoltit de e-
noriasi, a declarat cà, desi nu e
sfânt, se va inscrie intr'un par-
tid politic si in curänd va deveni
un s ftint dela Erusalim, adica
Sus : La Tokio se cele-
breazd hnplinirea a 10 ami
dela teribilul cutrernur de
psa.mânt, care s'a produs in
Japonia in 1923 in distrtile-
tul Kanto. Se reconstitue
camioanele de sinistrati
cliii acea vreme. Dreapta :
Defunctul rege al Iraku-
lui, Feycal, e transportat
pe crucWatorul englez De-
spatch" dela Bittndisi la
Haifa si apoi eu avkmul
la Bagdad, spre a fi in-
hurnat
este rost de ceva biltae sau cel
putin injuraturi, a räspuns :
Esti dornic de asa ceva ? As-
teapta. deschiderea Parlamentului.
* In Cuba framântari.
Dupa ate spun ziarele, complo-
tistii ar fi cerut sprijinul organi-
zatiei revolutionare A. B. C. Cei
mai mult intrevdd patine sanse de
reusitä intrucat revolutionarii,
dupà cum indica numele organiza-
tiei, sunt deabia..ja inceputul al-
fabetului.
* Brandabura, faimosul bandit,
a evadat. Ceeace pare curios e fap-
tuff cd, banditul a evadat cu lant cu
tot. Un cetatean auzind de isprava
lui Braridabura a exclamat : Ce
se tot mill' lumea ! Putea sä dis-
pará cu inchisoare cu tot.
* Trenul liliputan" care a facut
delieiul copiilor din Parcul Carol,
a fost furat. Proprietarul a depus
reclamatie la politie.
Minusculul tren nu prea are san-
s& de a fi regasit cu usurintä, de
vreme ce cand dispar trenuri in-
tregi.si veritabile se gäsesc atât de
propagandd greu...
www.digibuc.ro
 3
ILUSTRATIUNEA ROMANA"

ECRANCL Noaptea voluptatii" este lu-

cratä, dupd Das hohe Lied", capo
d'opera lui Sudermann. Primul
film american in care blonda
Venus" joacä sub regia altui regi-
sor decât Joseph von Sternberg.
Q0 Se stie cd, a fost scandal mare la
Hollywood din cauza refuzului
Marlenei de a apare intr'un film
kiv ;OACA regisat de altul... Divinitatea blon-
dä credea eá soarta ei este legatä
de Sternberg si pentru nimic in
Marlene Dietrich si-a terminat lume n'a vrut sá incerce experien-
ta. Intervenind insä Joseph von
vilegiatura... A párdsit pämântul Sternberg... dupd lungi discutiuni
ospitalitar al Frantei, minunatele cu vedeta, acesta isbuti s'o con-
peisagii ale Coastei de Azur, unde vingà sà accepte regia lui Ruben
petrecut vacantele bine meri- Mamulian si filmul a putut fi ter-
tate. S'a imbarcat si a trecut minat. Contrar asteptärilor Mar-
tlanticul...Hollywoodul o astep- lenei, ea a fost admirabild In re-
ta cu infrigurare. Blonda vedetä gia noului ei regisor.
a lost primità ca o regina... In- Se povesteste la Hollywood, cum
datá ce a sosit acasä, Marlene a Marlene era pe punctul sd-si dis-
lepädat fusta i, fericitd, a imbrä- trugä cariera din cauza Incdpatâ-
cat pantalonii... In timpul voia- ndrii ei, de a accepta pe Ru-
jului nu i-am putut purta decât ben Mamulian ca regisor. De Cra-
rareori, dar aici la Hollywood, la ciun, Rudolf Sieber, sotul Marle-
mine acas.a., pot umbla cum imi
.ilace, fárá a scandaliza pe ni- nei, li adusese din Berlin un sce-
meni" a declarat vedeta. nariu i un angajament la UFA.
Marlene Dietrich se va odihni Blonda Venus" era pe punctul de
cAteva rile, va umbla pe strazile a accepta propunerea si de a pa-
Hollywoodului in pantaloni, va fa- rdsi Hollywoodul... Spre norocul ei
ce vizite, va vedea ultimele filme n'a fdcut aceastä greseala... Jo-
si apoi îi va relua lucrul... Marle- seph von Sternberg a impiedicat-o
ne nu someazá... Pentru aceastã la timp. Marlene Dietrich trebue
stagiune a terminat un film : sd-i fie vesnic recunoscdtoare ce-
lebrului regisor... Daci ar fi ple-
Noaptea voluptätii". Un film cat la Berlin, Marlene ar fi fost
este foarte mult pentru o vedetd
de talia Marlenei. CAci blonda astäzi f Ara', angajament... Sotia
Venus din Hollywood" este unica austriacului Sieber si discipola lui
in lume i filmele in care joacä Joseph von Sternberg n'ar fi fost
nu sunt productiuni oarecari... toleratä sá lucreze, de reghnul ac-
Costul lor de realizare intrece o- tual, cu toate interventille domni-
bisnuitele filme mari" : cele mai lor dela UFA.
reputate subiecte, cei mai vestiti Apoi Marlene mai are pacatul de
colaboratori tehnici i artistici a fi una din elevele maestrului
sunt grupat/i in jurul Marlenei. Reinhardt, care figureazd si el in
lista neagrá" a nouei Germanii.
Marlene a fost insa destul de
inteligentd spre a asculta povata
lui Sternberg. A famas la Holly-
wood, s'a supus ordinelor si nu
someazd...

vedetei,intitulat Voluptatea", dupd un roman de Sudermann

Sus : Statuia Marlenei Dietrich t cloud scene din ultimul film al Porto Paramount

www.digibuc.ro
4 ILUSTRATILTNEA ROMANA"
CAZ Istoria criminalogiei nu a inre-
gistrat de multd, vreme in sumbrele
sale anale un caz asemändtor ace-
luia al Violettei Nozières.
Tândra fatä in varstä numai de
optsprezece ant veseld i drilgutd,
comite cel mai oribil asasinat pe
care-1 cunosc legile moralei : part-
cidul ; i ca o culme a monstruozi-
CAW : dublnl paricid".
ATROCITATEA DRAMEI
Crima e organizatd, i pusd in
scend de Violette Nozières cu o li-
niste i un calcul revoltätor.
Parintisi Violettei fac parte din
clasa micei burghezii pariziene cu
oarecare stare. 0 seard inaintea
odiosului asasinat, fiica criminald
ii anunta tocmai Ina-
poiati dela tark cd, e invitatd, la
o prietenä, sora unui doctor Dorou
din imprejurimile Parisului, sd-si
petreacd, vacanta. A doua zi, !main-
te de plecare, dupä ce indbusise o
ceartd, iscata intre ea si tatäl ei,
Violette, pentru a dovedi pd.-
rintilor marea grijd, ce le-o poartd,
le ardtd, o scrisoare a doctorului
Dorou cu urmatorul text : Am in-
credintat fiicei dv. trei pachetele
cu prafuri reconfortante, pe care
vd, recomand sd, le luati. Unul din
pachetele, insemnat cu o cruce, e
pentru Violette. Celelalte clouä le
yeti lua Inteun pahar cu apd,".
Violette se grabtl sd, execute re-
comandatiile doctorului"...
Criminala pardseste locuinta In
care se zvarcoleau chinuiti de otra-
pärintii ei. Ea pleacd sä petrea-
cd, si nu revine decät dupd 24 de
ore. Ii inchipuise cd,
fuseserä descoperiti intre timp.
',sinucigasii"
Portarul casei trebuia sd-i gä-
seaseä ducându-le o telegramk pe
care ea insasi o trimesese din oras.
Acest calcul dd. gres. Violette des-
coperd," deci ea singurd, acciden-
tul prin asfikiere", cäci deschide in
grabä robinetul de gaz inainte de
a da lovitura de teatru, strigand
dupä ajutor.
MAMA II ACUZA COPILUL
Violette m'a omorit !" Astfel
sunä acuzarea propriei mame a
Violettei. Grape unor vomitäri pu-
ternice mama scdpase de o mare
cantitate de droguri intdritoare",
administrate de fiica ei iubitoare...
WA, el mama aduce o noud
acuzare : povestirea unei repetitii
generale a nenorocitului atentat,
pe care Violette Il incercase aproa-
pe Intocmañi cu cinci luni inainte.
La patul victimel are loc o con-
fruntare dramaticd.
SANGE OTRAVIT I SENTIMEN-
TALISM
Violette arestata dupd, o saptd-
mând intr'o cafenea a cartierului
Pcirintii Violettei Nozières
Tuo(201°
UN PERSONAGIU MISTERIOS
Violette nu avea nevoe de Wall"
se grdbeste sd, declare un persona-
giu misterios.
Violette se apárä, sustinând cà
a comis crima numai din ura
desgustul pe care i-1 inspira ta-
tál ei, declarând cd, nevoile bá-
neti li erau asigurate de un pro-
tector" serios, care ii servea 500
de franci pe saptdmand. Protecto-
rul e un industrias sexagenar, bo-
gat, insurat si se numeste Emil".
Personagiul acesta ar primi sd, vie
in ajutorul criminalei, prein mär-
turisirile sale, dacd, justitia i-ar
garanta anouimatul.
In cazul acesta mobilul crimei
n'ar mai fi furtul si tot esafodajul
acuzatei s'ar schimba, Violette No-
zières devenind deodatä din asa-
sink victimä.
Primele formalitdti la politie, dupd
arestare
Mont Rouge nu manifesteazd nici
un regret, nici o suferintä.
Noaptea urmatoare crimei o pe-
trecuse la un dancing. Toatá sap-
td,mâna pând a fi arestatä, Violet-
te si-a continuat viata ca i cand
n'ar fi existat nici o legaturd, intre
actul ei criminal i viata ei instinc-
blvd. rolettte îi duse mai depar-
te. dubla ei existentd semanând
germenele sângelui ei oträvit intre
amantil de inimä," din cartierul
latin i acei pasageri, care-i satis-
fac setea de Viciu. Iubitul de inimd`' al criminalei
Printre amantii de inimä unul a
câstigat un loc mai insemnat in negru, sau ale unui egiptean. Ea, Solutia umand, a procesului va fi
viata Viblettei. Poate nentrucd, i-a dragostea dovedeste, dupä uzul In acest caz dintre cele mai difi-
promis cd, o va lua de sotie ? Sau anumitor medii : plätind. cite. Societatea n'o acuzà atät pe
pentrucd e unul din cei mai ne- Violette pentru alma ei daca
voiasi studenti ai facultAtii de MOBILUL CRIMEI mobilul a fost rdzbunarea, cät pen-
drept ? Pe acesta Violette il Intre tru cinismul de care dd, dovada.
tine cu parale. Pentru el !Lira Este Violette Nozières vinovatd? Acest amestec straniu de otrava,
chiar Intr'o o carte scumpd. Dar A ucis pentru bani ?"
dragostea n'o Impiedia sd, se arun- Pentru a-si pldfi putind dragos- de sänge, de jazz, germen de de-,
sentimentalism, desfrâu
ce peste un ceas in bratele unui te ? Imediat dupd, arestare, ea face mente, bani e un tablou trist smuls din
o declaratie senzationalä : De doi viata unei parti a generatiei post-
ani voiam sa-mi omor pärintii. Le.
Nu atät pe mama, cd,t pe tata. La
värsta de doisprezece ani m'a bat
j ocorit"....
Actul e demerit poate fi deci ura ,,Regele cârpelor"
inälausitä ani de Zile si care izbuc-
nise. Violetteil rácea poate respon- Henri Thomson din New-York
sabil pe propriul ei pärinte de toa- este supranumit regele cdrpelor".
tä otrava care-i alimenta sângele. Americanul, azi orn bogat, era
Totusi nevoia de bani vesnicd, a pe vremuri un vagabond sarac.
Violettei se dovedise prin douä Spre a-si castiga existenta,
furturi succesTve : unul de o sutd, strângea cârpe din mormanele de
de franci inainte de crimä i altul gunoaie i le vindea fabricilor de
de 3.000 de franci dupä crimä. Ca postav.
banii treceau in cea mai mare par-
te in mâjnile amantului favorit. Dupà ani de muncä inizerk a
au dovedit-o cotoarele mandatelor reusit sä-si Injghebe o micä fabri-
postale. cd, de tesaturi.
Violette stia cä dupä moartea Intreprinderea a luat avant in
pärintilor ei va fi mostenitoare a timpul ràzboiului, si actualinente,
unei frumoase sume de ba ni. Thomson e un industria4 bogat.
www.digibuc.ro

ICA\ il E Irk CA\ Ili I
Care din dv. nu s'a sculat vreo-
data dimineata, blestemând insti-
tutia gospoddriei urbane, care ne
trimite in zorii zilei, când somnul
ne e mai drag, emisar2 säi vigi-
lenti, insärcinati cu dichisirea Ca-
pitalei, emisari precedati de sune-
tul unui clopotel insistent V.? stri-
dent ? Presupunând C semnalul
antipatic nu a parvenit pang, la
urechile bucatareslii, care nu inte-
lege sá fie turburatä" pe degea-
ba" din somn, seful" e silit sa
descinda In persoanä pentru a
lansa clasica strigare A sosit
:
gunc0:erul".
De mult nu mai asistasem la a-
ceasta ceremonie matinalá. 0 in-
somnie binecuvântatà imi oferi,
dupà ani de zile, un nou spectacol
al unui fragment din toaleta Ca-
pitalei.
Zarva stärnita de adunarea slu-
gilor a cazanelor cu gunoi, ma
atrase la fereastrà. Cäruta imensa
de tabla care-mi era atat de fa-
miliarä In copilärie, balansandu-se
greoi sub povara gunoiului, pe cele
doua roate gigantice, si care obici-
nuia pe vremuri sá ne deranjeze
in timpul zilei la amiaza sau
chiar la asfintit a fost inlocuita
cu o namila de autocamion siste-
matic care ridica gunoiul atat de
repede inat nu le mai cla timp
bucdtäreselor complice exis-
tenta, legând prietenie cu gunoe-
rul.
Acest amânunt al toaletei capi-
talei mi-a stärnit curiozitatea si
am pornit-o in zorii sile in cauta-
rea stropitorilor, trase agale de
ate un cal imens dar greoi si
cotigilor de gunoi (tumbarelelor),
impinse domol de maturatorii tro-
tuarelor capitalei.
Ajungänd pe bulevardul Elisa-
beta, am fost intâmpinata in locul
lor, de o radioasa pompa-automo-
bil, care impärtea generoasa apa,
nu numai in mijlocul drumului, ci
chiar si pe pantofii rarilor pie-
toni ai trotuarelor. La o mica di's-
tanta, ca douà subalterne, doua
automobile-maturt imparteau gu-
noiul strazii, In cloud diruri egale,
fiecare parte repartizath spre mar-
ginea unui trotuar, marcand o cä-
rare In mijlocul drumului. Totul
pänä aci se petrece in ritmul ac-
3elerat al epocii masinismului, to-
Sus : Stropitoarea modernei a Capitalei ; mijloc : Omul care sperci sa gäseascci ceva ; jos
ILUSTRATIUNEA ROMANA 5
Dar nu i se uaste tot cu nia-
tura in mânä., ?
Daca vrei sd stii d-ta, eu sunt
Ell
cel mai batran in mesenia asta.
Am fost maturator inainte de rdz-
boi, am facut tot razboiul, si ma-
turätor poate am sa mor duä nu
mi-o ajuta Dumnezeu.
Joci cumva la loterie ?
Ba nu. Dar sa vezi d-ta ca noi
maturätorii avem cateodata, noroc
sa cAstigam far& sa jucäm la lo-
terie.
Cum asta ? Invata-ma i pe
mine.
Ei, las ! SA vezi d-ta. Daca a§
fi eu maturator pe calea Vic-
toriei ! Acolo a gäsit un tovaras
inainte de razboiu un portofel ct
o mie de lei.
Si d-ta n'ai gasit nirnic ?
De gäsit, gasesc multe : scri-
sori de dragoste astral-Me in mij-
locul strän, nasturi, câte o cheie,
cate o piesa de cinci lei scapata
tul se indeplineste dupä legile
precise ale tehnicei, fara contribu-
tia stiintei si a máinii omenesti.
Dupa coltul sträzii. îi face Insá
aparitia o mica procesiune de co-
tigi de gunoi, impinse de m'aini
omenesti.
Din distantä in distanta ate
una se desprinde din coloanä si se
opreste. Maturatorul îi ia In pri-
Mire portiunea lui de stradä, pe
care o va o va peria, o va
dichisi, grijultu i cu adevarata
dragoste, de-alungul intregei zile.
Cu o adevarata ceremonie si par'ca
dupä o anumitä, scoalä, el aduna
gunoiul mai intâi intr'un mic mu-
musurolul In grämäjoarä,
gramajloara in gramada, pe care
o impinge cu perk usor pe lopata
o Ilasä sa cadä, apoi, in cotiga.
E grea meseria dumitale, mo-
sule ? 1-am intrebat pe unul din
maturatori, invingand tentatia de
a-1 Intreba dad, meseria lui e
urâtä.
Care meserie nu e grea? mi-a
raspuns cu cumintenie.
priii gaura buzunarului vreunm
pârlit i pe care cu draga huma
i-as da-o inápoi ; cate o mantsä
fard pereche... Nu-i scofalä mare.
IVIai mult gunoi imi face.
Blne câ e gunoi ca altfel ce
meserie ai face ?
Adevarat, zau. Mä gandese ce
s'or face baietii ai tineri care s'au
apucat de meseria asta !.. Am au-
zit ca acuma s'a facut moda sâ se
arda gunoaiele chiar In cm& si
caii dispar pe zi ce trece. Ce sâ
mat curatam noi daca n'or sa mai .
treacä pe strada cleat automo-
bile ?
In schimb va fi mai frumoa-
si mai curata Capitala.
Pai asta vrem i noi, dar pa-
n& atunci as vrea sfi fiu permutat
in calea Victoriei, poate mai pier- ,
de vre-un cheflilu in zorii zilei un
portofel cu bani...
Cam greu asta, mosule In zi-
lele noastre
Daca vrea Dumnezeu, si asta
s'ar putea !
Viziuni ale Darla Luca
trecutului
www.digibuc.ro
 6 ,TI-.USTRATIUNEA ROMANA"
0,1111FP1
*.igitigoisi ispisi 44-#
Gangsterii au rämas fdrä lucru ! Gangsterii au
rämas Mr& sefi ! Prohibitia alcoolului vastul
lor camp de activitate a fost desfiintatä. Sent
celor douä bande celebre, Jack Diamond, elegan-
ta figurá sportivä, i joviala personalitate a lui
Capone au dispärut de pe arena sângeroasä a
lumei interlope din America.
E stiut cä partea cea mai grea in activitatea
gangsterilor nu era contrabanda i paza de po-
litie, ci lupta inversunatä pe care si-o dadeau
cel doi mari rivali Jack si Capone.
Aceastä rivalitate le-a fost fatalá ambilor regi
ai gangsterilor.
Diamond reuseste s'o acapareze, la un mo-
ment dat, pe cea mai bund clientd_a lui Capone,
pe Vivian Gordon, proprietara celui mai insem-
nat local de petreceri, in care se consumau, in
1iniste, si in timpul prohibitiei, imense cantitäti
de alcool. Jack câstigä mai intai dragostea Vi-
odatä, cu acea.sta i debuseui pentru
marfurile saie. Capone incearca sa rezolve acea-
sta chestiune pe cale cinstita, negustoreasca..
Dar când vede cä Diamond e stapän pe situatie
gratie senthnentelor sale aprinse pe care stie sa
ie simuieze fat& de Vivian Gordon, hotäräste sä
lichideze aceastd afacere" dupa legile gangste-
rilor.
Doi dintre cei mai buni träga.tori ai sai sunt
insärcingi cu aceastä isprayä.
Vivian Gordon nu este insä nici. ea novice"
In acest gen al afacerilor. Cu siretenia specified
femeilor din lumea ei, ea atrage pe cei doi,
inteo casä indepärtath, de oras. Cei doi
soli ai lui Capone sunt mai mult cleat incantati
de invitatia Vivianei, de oarece spera sä re2olve"
in liniste, neturburati de vre'o vecinätate supa-
ratoare, cazul Vivian-Diamond. Am spus ins& ca
Vivian nu era strainä, de procedeeie clasice aie
gangsterilor.
Casa in care cei doi puscasi credeau sa-si
vor indeplini spre satisfactia setului" misiunea,
era inconjuratä de politisti, cu care Vivian se
hotarise sä dea mama. Trimiii lui Capone aveau
pe constiintä, din timpul unei incäerari de stra-
dä sase vieti de politisti. Prinsi in aceastä cursa
nu le mai rámânea nici o scdpare.
Pentru a se putea sustrage justitiei supreme
adicä scaunului electric ei prefer& sä-si traga
reciproc ate un glonte de revolver, ghemuiti
intfun pat, indärätul cdruia incercaserd, sä se
foaricadeze.
o luptä deschisä, pe viatä i pe moarte
incepe sä se dea intre bandele lui Diamond si
Patul in care cei doi tovarcisi ai
lui Capone, atrasi n cursd de
Diamond, s'au impuscat unul
pe altul, spre a nu ccidea in
mtiinile politiei. Medalion: Din
cauza pernianentei amenintdri
cu moartea din partea bandel
lui Capone, gangsterul Diamond
era adesea protejat... chiar de
politic
1010 111 for,
Aer pi
Capone. Jack intrebuinteazA, cele mai rafinate
metode pentru a se sustrage urmäririlor lui Ca-
pone. De multe ori gangsterul Diamond e luat
chiar sub aripa ocrotitoare a politiei americane,
desi Jack, oricât de gray ar fi fost räni si in
oricât de mare pericol s'ar fi aflat nu si-a
destdinuit niciodatä atentatorii. Aceasta din ca-
valerism si din dorinta de a-si lua el singur re-
vansa".
Gratie ingrijirilor devotate ale adeväratei sale
sotii, Alice Schiffer-Diamond,care-si diviniza
bärbatul infruntând cu curaj toate pericolele
vieiI -pe care o duce, Jack se insänätoseste
rupe orice leg&turäsentimentalä 4 de comert
cu Vivian Gordon.
Totusi, intVo bunä zi, trei gangsteri, rärnasi
pand azi necunoscuti politiei, se ndpustese In
casa 61 din Done Street Albany, N. J. Sotia se a-
runc& ca un Inger-päzitor in fata patului recon-
valescentului, spre a-1 protej a. In aceastà pozitie
Frumoasa Ellen, lutindu-si rdmas bun dela gangs-
terul Two Gun", rcinit mortal
au fast gäsiti amândoi morti. Jack si-a incheiat
cu trei focuri de revolver triumful pe care Fa re-
purtat timp de 28 de ani asupra justitiei ameri-
cane.
www.digibuc.ro
010_,N
do. Agal gii41 Nik
Arestarea frumoasei Ellen
Capone nu putuse uita moartea celor mal
buni oameni ai säi, pe care nici chiar izhanda
asupra lui Diamond nu o räscumpard. In Van
Cortland Park a fost gäsit, legat de un copac,
cadavrul Vivianei Gordon, al trädiatoarei. In a-
ceast& chestiune e suspectat Two Gun, mans
dreaptä a lui Capone 4 nu mai putin temuta
sa tovaräse, frumoasa Ellen, celebra logodnicO a
gangsterilor. Dupd un palpitant asediu o ade-
väratä luptO in New-York City, ei cad in mama
Capone,, vesnic surazdtor i nevinovat, de
oarece el nu opereaz& cleat dintre culise, este
totus arestat si condamnat la zece ani inchisoare.
pentru sustragere dela impuneri.
Lipsiti de conducatori, gangsterii vor trebui sa
gäseascä desigur altä ramurd de activitate.
TRAZNET IIV FORMA DE BOMBA
1.Tn fenomen hiteresant s'a inregistrat de cu-
rand in portul Tampico din golful Mexic.
In timpul unei ploi puternice, un Araznet a
cazut in localul unui birt modest din apropie-
rea cheiului.
Clientii au rämas uhniti i inspäimântati de
forma trOznetului, care era ca o bombä de foc.
Globul rosu a trecut pe podea, läsând io dära
de cenusà. Toti clienii birtului se asteptau ca
dznetul in form& de sferä sä explodeze i sa
distrugä clädirea.
S'a Intamplat insd ceva cu totul impresionant.
Bomba incandescent& s'a rostogolit ea o minge,
iesind prin usa deschisä, alunecând pe strad&
cazand apoi in mare, unde s'a stins cu un zgo-
mot asurzitor.
Specialistii spun c& asemenea traznete !se in-
registreazá foarte rar.
SOARELE E_LOCUIT?
Astronomul german Herman Fricke a emis
recent o nou& i interesantä teorie despre soare
Fricke afirmä cä soarele nostru ar fi acoperit,
ca i pämântul, cu mari i oceane. Celor de pe
pämânt nu le e dat sä vadá fata soarelui, deoa-
rece acesta e inväluit in permanenta de un
strat gros de not atmosferici.
Or, tocmai norii acestia au o temperatur& de
6000 grade Si nicidecum soarele insusi, a cärui
suprafatä, are o temperaturä ce ajunge abea la
450 grade (de 25 ori temperatura de pe supra-
fata pämântului) . Nu e de loc exclus, ca in ase-
menea conditiuni, sä se poatá desvolta o viatä
organia, evident diferitd de cea de pe pämänt.
Profesorul Fricke îi sustine teoria prin aceea
cä temperatura petelor solare e mult mai sea-
zut& decât aceea a norilor atmosferici ce
soarele.
Teoriile lui Fricke au produs o puternicd im-
presie in cercurile savantilor, cu atât mai mult
cu cat marii astronomi Herschell si Argo au
sustinut i ei ca pe soarele noastru poate fi
viatä.

Viai ME LE PK)
Se povesteste ca ex-regele Al-
fons al Spaniei, reusind sä scape,
odatd, ca prin minune, dela un a-
tentat, se adresd zambh-id insoti-
torului sdu Inspdimântat si-i
spuse :
Vezi, dragul meu, astea sunt
riscurile meseriei !"
Cdci meseria" de rege, atat
de invidiatd de marea multime a
oamenilor, îi are si ea riscurile
ei.
In afar& de protocolul rigid,
care impune unui monarh pand in
cele mai mici amänunte, cum sa
trdiascd,, cum sä se miste i ce sa
grdiascd fiece clipä strangân-
du-i astfel dispozitia inteun cor-
set adeseori insuportabil acesti
pizmuiti capi de state au in plus
vesnic suspendatä %supra lor o
sabie a lui Damocles atentatele
:
anarhistilor.
Numarul impäratilor, regilor,
precum si al impäräteselor si re-
ginelor, asasinate de furia oarbd
a unor exaltati, e covârsitor.Putin
import& atitudinea personal& a cu-
tdrui monarh, pentru hotdrirea a-
narhistului. E trebue suprimat
numai pentru vina cá poarta sau
va purta odatd o coroand.
Cu ce a pacdtuit oare blânda
gingasa Elisabeta de Habsburg
sotia impâratului Franz Iosef --
pentru a fi sträpunsä de pumnalul
lui Lucheni ?
Sau, ce vinà avea arhiducele
Francisc Ferdinand, a cdrui a-
sasinare la Serajevo a desläntuit
rdzboiul mondial, -- in afard, de
faptul cä trebuia sd mosteneascd
tronul monarhiei austro-ungare ?
Acest rise paste intotdeauna pe
capul statului", fie cd e incoronat
sau nu. 0 dovadd despre aceasta e
faptul cä atentatele anarhistilor
se indreapth tot atat de frecvent
contra presedintilor de repu-
blica.
E de ajuns sä, amintim cazul
presedintelui Doumer, nu de mult
asasinat de rusul Gorgulof. Este
desigur treazd hied, in mintea tu-
turor indignarea unanimä, pe
care a stârnit-o uciderea miselea-
sad a batrânului om de stat fran-
cez, atât de placid, atât de blajin.
atât de corect!
Ccicierea si arderea avionului in care se afla De Pinecio
ILUSTRATIUNEA 110MANA"
Nu mai vorbim de republicele
sud-americane, unde suprimarea
prin violent& a capilor de state,
sau a conducätorilor politici, a a-
juns o practicd uzuald.
Dacd numärul asasinatelor po-
litice Infdptuite este atât de im-
portant, acel al tentativelor de a-
asasinat este incomparabil mai
mare. Chiar dacä victima seal:A
cu viatd in primul moment, nu ra-
reori se intâmplä sd rämde cu
grave leziuni organice.
Asa, de exemplu, fostul cancelar
al Austriei, dr. Ignaz Seipel, ránit
din cauza unui atentat, nu s'a
Sus: Savantul ra-
diolog Turchini
Dedesubt : Prefe-
dintele Doumer, ,
putin inainte de
atentatullui Gor-
gulof ;
Medalion : Barca
cu motor a cam-
p;onului mondial
Seagrave, care a
sdrit in aer, dim-
preund cu con-
duceitorul, dornic
de un nou record.
mai putut restabili. blind diabetic,
rana provocatd nu s'a mai cica-
trizat, ceeace i-a provocat moartea.
Dar nu numai meseria" de
cârmuitor al unei tdri este expusd
la riscuri grave.
0 multime de profesiuni cer
jertfe din cele mai grele dela cei
cari le practicd.
Oare medicul, silit sd trateze
prin obligatie profesionaldatâtea
bon contagioase, nu-si rise& 'viata
in orice moment si nu sucombd a-
desea in exercitiul functiunii? Sa-
vantul bacteriolog, care prepara in
laborator culturi virulente de mi-
crobi, ca sä salveze omenirea din
ghiarele boalelor, nu cade el insu§
uneori, prin infectare pradd
acestui perfid vräjmas, pe care-I
cerceteazd la microscop si in epu-
betä ?
Se stie deasemenea ci medicii
care lucreazi cut razele X, sau cele
de radium asa numitii radio-
www.digibuc.ro
7
sunt intotdeauna amenin-
logi"
tati mineze gray sändtatea,
din pricina actiunii distrugAtoare
a razelor asupra organismului.
Nu de mult, ziarele au adus ves-
tea ed., savantul parisian, dr. Tur-
chini, o somitate in materie de ra-
diologie, a murit tocmai din pri-
cina frecventelor sale experiente
cu razele X. i asemenea cazuri
stint numeroase.
Cine nu stie câte jertfe a cerut
cucerirea vá.zduhului ? Cati) piloti
aviatori nu s'au präbusit pentru a
bate, un record de distantd, de
indltime sau de duratä ?
Dela legendarii Dedal i Icar,
imortalizati de mitologia anticä,
pand la nefericitii Nungesser si
Colt cari au incercat sd treacd o-
ceanul in zbor, istoria progreselor
aviatiei nu e deckt un sir de epi-
soade tragice, de sacrificiu volun-
tar al vietii.
In goana dupd recorduri, fiecare
kilometru de vitezd e cucerit cu
sânge.
Primele incercäri cu automobi-
lul-rachetä au costat viata inven-
tatorului german Max Valier. Nu
de mult celebrul recordman en-
glez Sir Henry Seagrave s'a prd-
pädit din cauza ambitiei sale de a
câ§tiga recordul mondial de iutea-
lä inteo curs& cu Miss England
II", barca sa cu motor.
SA mai amintim viata tragic& a
pompierilor in lupta cu focul ?
Dar acrobatii de cire, care pen-
tru pâinea existentei, executä zil-
nic ,salturi mortale"?
Publicul nesätios, asemenea Ro-
manilor de odinioard, care se de-
lectau väzând pe aladiatori ucisi
de fiarele sälbatice, savureazd
astäzi lupta toreadorilor cu
taurii, acrobatii cu animalele sdl-
batice si tot felul de jocuri, cari
pun in orice moment in primejdie
viata artistilor" din arene
circuri.
Pentru a smulge taina undelor
cosmice, un savant trebue sa-si
urce laboratorul la peste 10.000
m. in väzduh, iar pentru a explo-
ra tinuturile polare au trebutt sä
moard, dintre cei mai bravi luptá-
tori ai omenirii.
Spectatorul, care admirä, pe e-
cranul cinematografic, vânâtoarea
de lei din Africa, precum i citito-
rul unui palpitant reportaj cotidian
dintr'o regiune bântuiti de rtizboi
sau revolutie, uitä, prea des ci o-
peratorul cinematografic sau re-
porterul îi pierd uneori viata, ca
sä-si indeplineascä câte-o misiune
atât de anevoioasi.
E.
8 ILTISTRATIUNEA ROMANA"

De ad porrieste un lant intreg

aspede pariziene de aventuri rotate. Edmond coals-
true.§te genial totul pan& la afar -
Cand opera e infäptutita i fe-
bra oreatied se tramforma intr'o

Lumina ! lumina !
tki
Schiantilati intrarea.
-- La o Parte ! Trebue mutat de-
corul.
Incabdata. Miscarea ar-
monieä !
Lumina !
In picloare, In mijlocul sälth., re-
gizornill ; ,asudat, fära, guler i ou
Punere in scenci modernista a Jeanei D'Arc"
Palp1101 in picioare, fluera, striga,
gesticuleaza. Electriciendi, ascurilsi
in toaite colturile Sabi, prin
balcoane, te orbestc cu reflectoare
de toate cultorile. Pe seen& se
schimba decerualle cu f orme geo-
metrice, ca intr'un dans Wear: ma-
fluturd, perdele in color!
deschise 4 în mijlocul tumultadui
acestuda de infern, printre strigate
flueratturi, actorii repeta.
Sin-item la o rem:title general& la
Vieux Colombier", unde sub ITO:a
lui Jaques Copeau se monteaza pie-
sele lui Moliere in interpretare
rnodernista.
Formele nesigure, alcatuirdle de
carton in oele mai ciudate laturi,
cuburi, paralelipipide i conuri ne-
regulate, se aseaza, armonic in pla-
nuri diverse, :earl plac ochluilui
at:rag privirea i garildul spre -acto-
rii ce se agitä, pe un fel de estra-
ridicata in mijlocul scened.
Cateva minute am urnarit jo-
eiia miscarea neintre-
ruptä, a figuratiei dansul reflec-
toarelor toIorate i anunca decora-
torilor, oari ridiau in fundul sce-
nted, forme aloud de carton. Apoi,
privirea mi s'a fixat asupra
regiscaulud, oare, pentru un mo-
ment läsase fluercul i medita. A-
laturi de el sedea pe un scaunel,
de lemn un barbat inalt subti-
re, cu ochii inteìigeni, parul inca-
runtit pe la tample. Era imbra-
cat lucru exceptional pentru
ei de repetitie inteun costum
de seard, ou gluier tare si escar-
pini. In mana avea o biciusea, de
piele implertitä, si la picioarele lui
clormea im dog danez, ca urechille
pleostite coada agresiva.
Prietena meta, owe hni urmarise
privirea, se intoarse spre mine si
imi spuse ou urn zätnbet.
11 admirl pe Edanond Edmond?
E tithimiul &laces ai stagiunii.
Edmond Edmond? Drept sa-ti
spun, nu am albeit nici oclata de
existenta lui.
M mira, l e pacat. E fun tip
foarte lnteresant. Daca, ai rabdarce,
pot sa-ti povestesc lucruri extfra-
ordinare despre dansul. E until
dintre putinii prieteni el barba-
tulud aneu, asa ea,-1 otmose toate
Bloncla actritä priyi cu grij à in
jutrul sau, ca si cairn ar fi avut
sa-mi. destainudasca, o mare taina,
asigurandu-se ndmeni nu ne
mate auzi, incepu sa.-mi povesteas-
ca pa soptite :
11 vezi pe snobul acesta, im-
braeat dupa uatimul protocol al u-
nui dandy depe bulevard ? E un
fest traficant de opium, proxenet
in Australia, hot in trenuri, autor
si actor dramatic de mare talent
si descendent al uneia dintre cede
mai vechi familii din Lorena. As-
tazi 11 chiarna Edmond Edmond si
se invarteste in lumea teatrulad.
Maine, Dumnezeu stie ice va mai
fi ! Dupa cele ee se :soptesc, el e
animatorul, sacul cu idei" al re-
gisofrului nestru. Toate loviturile
senzationale in materie de teatru
modernist pm:1.1A iscalitura Ed-
mond Edmond.
A plecat de mic eopil in colonii,
impreuna ou tatal säu, guvernater
al unei provincii de trei ori anal
mare decat Franta. A invatat la
sooaIa magllor indochinezi. Ou-
noaste cateva seamatorii foarte in-
teresante. La 16 ani dispare pentru
prima oara tocmai in momentud
cand Îi convinsese tatal sa.-1 tri-
mitä in Franta, la liceu.
Pleaa, ou o dansateare benga-
leza, tare nu-i permite saki sä o
atinga.. Edmond statea ziva intrea-
gä la picioarele ei mici, ou unghille
vopsite i gleznele tatuate, i o
Orke gest de posesie
fost fatal. Cateva luni de ehinuri
cumplite. Si cand inteo seara par-
fumata, Lase cum stint numai sie-
rile calde tropice dansarboarea,
manata de un caprieclu sau inivin-
sa die perseverenta tandrului sàou
adorator, se decide sä-i apartie.
Edmond a disparut din nou. Se
liiriite binefacatoacre, Edmond se
plictiseste 4 dispare.
In Australia a deschis o etas& de
toleranta. Actucea Temei dezarnagite
din toate oolturile servea ou
inrteligenta lui rafinatta toate ea-
priciiie brutelor, ale cautätorilor cte
au; sau cow-boylor i exploata
mizeria omeneascä ou zambebul pe
buze. Ajunsese una din:tire cele mad
Infloritoare intreprinderi din Ma-
nilla. Edmond enorat j begat, fu-
sese ales considier comunal. 0 oa-
riera destul de enerabila i !er pre-
gatea. S'a pliititis si a plecat.
De curand, ciupá ce a fault a-
vere ca traficaait de opiu in marile
suctului, s'a ansurat CU o femee ta-
niara, frumoasa, inteligenta. 0 luna
de aide a durat fericirea. Edmond
s'a p1tcatisdt. Intr'o seara de cum-
plita betie
daruit nevasta. bunt
prieten oare o iubea de multa vre-
me. A l&Sait arvene, gospodarie, si-
tuatie, s'a imoareat pe un vapor,
ou 10 fr. in buzunar i a venit la
?ants.
Ala poyestea, se repeta. Sia f aout
actor. Zile Intregi nu a avut ce
manoa. i atunci ¡Cenci directia tea-
trului uncle juca i-a incredintat un
ral de mare importantä care sa.-1
consacre definitiv, pleoat. A in-
cepiut sà scalte. Cand i s'a jucat pri-
nia piesa, a fast un suoces neastep-
bat. S'a pllitibisit i a clevenit su-
pra-realist".
In cateva saptamanti teateul mo-
dernist a alp:Mat tin nou aspect.
Culori, forme gesturi, cuvinte,, si-
Watt., au fasi rurecute prin prizma
unei inteligente rafinate i teatrul
now se pare ,ca gasit stätpantill.
Din nenorocire se sopteste ea Ed-
mond Edmond s'a piicatsit. Ce-to sá
mai incerce scum ?

personaj burlesc i un persona] molierian in

regie modernti
Actrita tacu. Pe scena se montase un decor
halucinant, cu lumini incrticisate pe fundaluri,
actorii repetau un alt act cu alte costume si
alte gesturi la fel de impresionante.
Edmond Edmond suradea, priyirea i se pierdu-
se in gol si cu un gest neglijent incloia i desdoia
cravasa.

Peste cateva zile ziarele anuntau ca renumitul

orn de teatru Edmond Edmond a fost trantit de
o bicicletä. In cazaturd si-a frant baza craniului
moartea i-a fost instantanee.
Prietenii spuneau ca tocmai 14 prepara o sinu-
cidere originalä cu decor de avangarda.
Sarina Cessna&
In cursul unet mental la Vieux Coloinbzer"
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA 9

uL \Wilda
Sus, dela sitanga la dreapta W Eggertli, I. Georgescu,
Leny Caler, Marietta Deculescu, G. Tinta, V. Lz5,-
rescu, M. Vlasto, A. Brunetti, V. Roma ; dedesubt :
Leny Caler si Marietta Deculescu

agligraArgaiffie

Teatrul Ventura si-a ingaduit in acest an

luxul de a aduce in arà pe marele regisor Bar-
nowsky, bine cunoscut pe scenele apusene pentru
interesantele lui montari moderniste.
Pentru debut, d. Barnowsky a inscenat diver-
tismentul Cum va, place" din repertoriva sha-
kespearian. Desi silit sà reduca, multi din textul
original al piesei, d. Barnowsky ne-a dat o seara
de find intelectualitate, evidentiandu-si in spe-
cial marea arta de a nivela la o armonie desa-
varsita. temperamentele atat de diverse ale ac-
torilor. D. Barnowsky isi castiga, la noi, pritmele
galoane, iar teatrul Ventura un spectacol bun.
Doua scene din Cum va place", divertisment de Shakespeare

Sosirea A. S. R. Printului Nicolae in Capitalii

A. S. R. Principele Nicolae, descinzdnd pe aerodromul Pipera

www.digibuc.ro
 MARILE SERBARI DELA SINAL4

Sinaia. Jos : Masa Sus : Reculegere la mormântul lui Take lonescu ; mijloc, dela stan- Sus Grupul regal, urcdnd spre castel, dux/ desvelirea monumentului Regelui Carol I; jos : Depunerea florilor
Sus : MM. LL. Regele Alexandru al lugoslaviei si Regele Carol II-lea in preajma meindstirii
:

ga la dreapta: : N. Titulescu, Ed. Benes, Al. Vaida-Voevod qi pe monurnentul Re ginei Elisabeta, din fata grotei Foto Räckles=
regeased" intinsd in fata castelului Peles
Jeftiei; jos : Grup de ineetati la serbärile Pelefului
www.digibuc.ro
12 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Noul cabinet ministerial al cancelarului Dolfuss

De la stanga la dreapta : Dr. ASchmitz; Kerwin.ski, dr. Kerber, dr. Ender si printul Schamburg -Hartenstein,

Cinstirea eroilor

Vedefi, acolo este un pod,

el huh' nu-I folose0e1

Monumentul eroilor, din Husi,

desvelit in presenta unui nu-
meros public, a clerului 4 auto-
riteitilor civile i militare, ale
judetului Fcllciu. Monumentul
este opera talentatulni sculptor
Mihail Onofrei

Ceaiul bine-venit

n yeti numi cel putin fin curios, probabil Ins% yeti gisi un cuv3nt mai tare.
fofusi sunt prinfre radio-amatori mii i mii la fel cu clansul, cari ti jefuesc o
receptie bur* 1ntrebuintând Wiwi de radio uzate, neobservand ca exist% un
drum drept si sigur penfru a ajunge la o receptie impecabila.
lnzestrati aparaful D-v de radio cu lampi noui Miniwatt" acesta este pockl
spre o receptie incomparabila.
Lampi uzafe ImpiedicA o receptie buns, limifeazà puferea de redare fi stria
fonalifafea. Cum lämpile slabesc Inceful cu incetul, nu puteti observe aceastà
uzare, deaf dupa ce Vati decis penfru lämpi noui Miniwaff". Afunci yeti
asculta si observe deosebirea si veti fi convinsi de aceasti comparatie.
La Koscin,sko (New-Sud-Walles)
un skior care ia part& la O offset
de 10 mile, obosit si acoperit de
zeipadä, ,apreciaa ceasca de
ceai,..afrzit4ae o doamnd, in
timpul unui popas
PHILIPS MINIWATT
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA 13

Stânga, sus Condamnati francezi stint imbar-

:

cati pe vasul Coligny" pentru a fi deportati in

insula Re; dreapta, sus : La Lucan, leingei Dublin,
se desfdsoard marile manevre irlandeze ; mijloc:
In stadionul olimpic dela Colombes se disputd
intrecerile atletice intre Franta si,Germania ;
medalion: Vulcanul japonez Fuji-Yama fotogra-
fiat din aeroplan
Aripa zburdtoare", construita de Caudron, e un avion fara coada, prezentând noui avantaje
tehnice fata de vechea forma a avtoanelor

www.digibuc.ro
14
Sotul Ameliei Earhart, prima
femee care a fdcut pâna acum ra-
idul transatlantic, a fondat un
club al sotilor obscuri, cu femei
faimoase. Ceeace are darul sa-1
enerveze mai mult, e faptul cä lu-
mea a inceput sa-i zicd i lui
Earhart", desi pe el li chiama
George Palmer Putman...
Din contra, faptul ca e sotia u-
nei celebritati, are darul de a ri-
dica enorm prestigiul unei femei.
Ea se impärtaseste de toate trium-
furile 4 avantagiile barbatului,
std alaturi de el sub reflectoarele
gloriei i e foarte aaesea conside-
rata ca steaua lui conducatoa-
re", geniul sam eel bun", caruia
el îi datoreste totul.
Dar când rasare o mare eroina
nationald. ? Datoreste ea barbatu-
lui ceva ? Asa-i ca nu ?
Orickt de obscura ar fi femeea
unui orn devenit fairnos 4 oricat
de sus ar ajunge el, se ridica 4 ea
in mod automat, odata cu sotul
sau. Dacd el devine conte, duce
sau rege, devine si ea contesa, du-
cesa, sau regina.
Când barbatul ajunge prese-
dinte al Statelor-Unite, spre
exemplu, nimic nu poate impie-
dica pe sotie sä devie Prima
Doamnä a tarii".
Dar daca o femee ar fi aleasa
prezidentd, îi poate inchipui ci-
neva ca sotul ei va deveni Primul
gentleman al tarn" ?
Ne e teama ca situatia lui ar fi
similard cu aceea a omuletului ob-
scur dar de treaba care, fard sa
facá ceva, se pomeni intr'o buna
zi desemnat cu numele de d.
Dolly Gann ! Sotia acestui negli-
jat i amärit cetätean american a
jucat rolul titular intrO ilariantd
si in acelas timp dramaticd serie
CUM SE AMUZA VEDETELE
LA HOLLYWOOD
Madge Evans, Una Merkel si Florine Mc. Kinney, trei tinere prietene, se exercitd
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
de evenimente ce sguduise Was-.
hingtonul in primele luni ale gu-
vernarii lui Hoover.
Necazurile d-nei Gann au pur-
ces dela imprejurarea ca vice-pre-
sedintele Charles Curtis neflind
casatorit, n'avea cine sá ocupe lo-
cul destinat celei de a doua
Doamne a Win D-na Gann, ca
sora a lui Curtis, s'a gândit atunci
ca acest grad de stränsä rubede-
nie îi asigura dreptul asupra lo--
cului vacant, dar Alice Roosevelt
Longworth, ea sotie a oratorului
dela Casa Alba avea aceleasi vele-
itati si de aci a inceput o nesfâr-
ità serie de ostilitdti intre cele
doud femei.
Unde avea sä stea Mrs. Gann ?
Aceasta era marea intrebare. Ni-
meni nu se interesa insd in cursul
acestei lungi i senzationale lupte
feminine unde sta d. Gann, daca
mânca in bucdtarie sau flamân-
zea. Auld acesta când. vice-prese-
dintele Curtis si-a reluat locul, a
fost inconjurat de un grup fami-
lial din care nu lipseau bineinteles
d-na i d. Gann.
Cum reporteri ai diferitelor zia-
re s'au apropiat felicite pen-
tru succesul rudei sale, se spune
ca acesta ar fi striErat amarit si
indignat :
Pentru numele lui Dumnezeu,
domnilor, nu ma chiama Dolly
Gann si lasati-ma odata in pace".
Actualmente face parte si el din
susmentionatul club.
Dar toate acestea au fost preci-
pitate asupra bietului M. Gann
de forte cu totul independente de
vointa lui, in 6Terne ce dezagra-
mentele d-lui Putnam; sotul Ame-
hei Earhart, erau in mare parte e-
vitabile.
www.digibuc.ro
Cand s'a cdsäterit cu marea a-
viatoare, aceasta nu efectuase
Inca' sborul care avea sa treaca la
nemurire numele ei ì nu pe al
lui, dar daduse nenumdrate sem-
ne dui:A care s'ar fi putut prezice
de muilt ca sau avea sa devie o
celebritate, sau avea sá moara in-
teo indrazneata incercare, de
unde rezultä cà oricare din bar-
bath card, ear casätori cu ea, ar
fi putut sá prevadd ca vlitorul ii
rezerva situatia unui sot eclipsat
neglijat, sau a unui vaduv. Dar
ce vreti ? Omul nu sta sa, socotea-
sea, prea mult and e lovit de dra-
goste.
Putnam a comis gresala, mart-
rizându-se mai mult decat era ne-
voie, abia dupa ce sotia sa a rea-
lizat marele raid. Ea se afla in
sigurantd pe o parte a Atlanticu-
lui sub soarele gloriei, iar el, co-
mod de cealaltd parte, in umbra.
Tot be avea de facut era s'o fe-
licite telegrafic.
Mr. Putnam a ultat insa ce a
patit sotul lui Ruti Elder and a
incercat sa se impärtaseasca de
celebritatea pe care femeea
crease, cazand in ocean. Publicul
nu Se mira cand eroii sai sunt ca-
satoriti i arunca flori sotiilor.
Dar acelas public incearcd un a-
mestec de surpriza deceptie
când vede cä un barbat oarecare
a avut impertinenta de a se casd-
tori cu una din eroinele sale.
Si asa, Mr. Putnam se afla in
Statele-Unite, unde n'ar fi putut
fi atins de nici una din scânteile
artificiilor lansate in cinstea so-
tiei sale.
Dar in loc sa ramâile unde se
gasea, s'a dus dupa faimoasa-i
sotie, insotind-o in triumf alu-i
turneu european. Asta ar fi de
intocrnai gimnasticei zilnice, o vedeta de cinema tre-
bue sä se antreneze zUnie i pentru flirt",, in care
acutul ou ochiul" are un rol destul de I/nub/tent
artd prim eiclioasd...
prost gust din partea oricarui s4:4;
cu el insa gresala aceasta a luat
proportii de un exceptional dra-
matism.
Oriunde se ducea sotia sa, loji-_
le, masinile i apartamentele ho-
telurilor erau tixite de flori
cum suferd, de guturai cronic, in
locul unui barbat pur i simplu
neinsemnat, acesta prezenta unui
public indiferent, niste ochi
injectati si infacranuati, insotiti de
o interminabild serie de stranu-
turi.
Când publicul a stampilat odaia
un barbat cu numele sotiei sale,
s'a isprävit. Nu mai e nimic de
facut. D. Putnam a daruit acum
câteva luni o cupä de argmt pen-
tru cdstigatoarea unei competitii
aviatice femenine. Cupa fusese in-
scrisa i ar fi urmat s'a fie desem-
nata sub numele de prof. George
Palmer Putnam". Dar cum d.
Putnam nu auzise aproape nimic
si cum toata lumea auzise de so-
tia sa, cupa a fost anuntata pur
simplu ca Trofeu al Ameliei
Earhart".
Ei bine, a existat si mai exista
hick un lord Astor, un barbat
extrem de linistit, care are foarte
putin de spus si se mdrgineste la
a face un cadru noMI celebrei sale
sotii, recomandandu-se in societa-
te ca sot al lady-ei Astor".
Ca incheiere, mentionam divor-
tul blondei vedete cinematogra-
fice, Ann Harding a carei ideald
casnicie a devenit imposibila din
momentul relevarii sale. In acest
ultim caz, harbatul nu s'a putut
impaca cu celebritatea femeei,
probabil pentruca ambii se mani-
festau in acela:s câmp de activi-
tate.
E. H.

Pictorul acesta mare a avut un destin foarte
ciudat. A dominat secolul sau cu puterea cople-
sitoare a unui Michel-Angelo ori Rubens, ca dupa
moarte sa ajunga cu desavarsire contestat. Iar
astazi, poate cä nici un alt pictor nu-i mai discu-
tat ca dansul in pareri si opinii cari se bat cap
in cap.
Afara insä de ceilalti, el singur fost cel
mai mare adversar. Cu toata originalitatea f ai-
moaselor sale pânze, nu s'a putut niciodatä gasi
Fragme nt din Apeles picteind-o pe Campasse"
pe el j'nsusi. Fiecare opera aproape, dintre cele
mai mari dimensiuni, inseamna o altä cale cu
totul diferitä de cea anterioarä.
Datesta scoala franceza i totusi e asa de fran-
cez in intreaga-i activitate ; nu pretuia de Wc
culoarea i totusi lxi unele panze egaleazd incon-
cu-
loare pe Rubens; iubeste antichitatea
strueste compozitiile in linii austere de pura geo-
metrie. ca sä ajunga cateodata la forme delicate,
animate de viata sufletului; a fost un teoretician
totusi n'a ramas nici o teorie de pe urma lui;
a fost un sensibil, un impulsiv, un artist al mo-
mentului.
Si-a cuprins intr' o frazä, aproape de sfarsitul
vietii, destinul acesta de vesnica, contradictie :
Vad in departare calea asta trebue sa fie cea
adevarata, dar eu nu sunt pe ea si nu mai am
timpul sa ajung".
A avut nenumarati discipoli, dar dupa cum
spune Robert Rey, dintre toti Davidistii, el a fost
cel mai putin David.
0 viata, de vesnice cautari si de descoperiri tot-
deauna noi i-a fost i cealalta, a omului. A f a-
cut politica, a militat ca revolutionar, a fost ales
deputat, era prietenul lui Robespierre, l'a parasit
când a inteles ca-1 asteaptä ghilotina, a votat
moartea lui Ludovic al XVI-lea, ca sa sfaxseasca
adorând pe Napoleon.
David s'a näscut in 1748 si a debutat la 23 de
ani cu o nânza mitologica, unde fondul dinamm,
draperiile pompoase, personagiile contursionate,
totul putin usor i dulceag amintesc pe Boucher,
al carui nepot era. I-au trebuit zece ani de studil
si de contact cu Roma pentru ca vocatia lui sa
se manifeste. Fiecare panza care a urmat de aci
inainte aduce mereu alta conceptie i trebue ti-
nut seam& de fiecare, pentru trasarea caracte-
rului operei sale.
Din Italia, David se intoarce cu pasiunea an-
angajându-se intr'un stil sever de exac-
titate minutioasa, exageratd pana la scrupule.
Andromaca plangand pe corpul lui Hector"
este una din operele mari ale acestei epoci. Per-
sonalitatea lui David dela aceasta data, incepe
15
ILUSTRATITINnA ROMAN.A"
,PICTOIWIZEYOLUTIONAk
sa-si exercite influenta. 0 personalltate exalta- Activitatea artistica de-alungul vietii i-a fost
ta, voluntara i confuz-pasionata, urând f aci- inseparabila de activitatea poIitica. A cunoscut
litatea i rutina, mergand pana, la a ruina prac- puterea reprezentantului poporului, dar a si su-
tica traditionalä a mestesugului; o personalitate ferit pentru credintele sale inchisoarea i exilui.
care nu vrea decat adevärul sim.plu, si marele, El era marele organizator al serbarilor cetate-
redesteptând constiinta artistica a secolului salt nesti, el a fdcut proectu.1 uniformelor revolutio-
Entuzia.smul elevilor Ii da curaj, ii mareste se- nare, el a aranj at estetica inmormantarii lui
veritatea i rigoarea. Ajunge la academie, o re- Marat.
formeazd, rästurnându-i tradithle intepenite, Delacroix a spus despre dânsufl : e tatal
schimba juriile, modifica functionarea saloanelor scoalei moderne".
oficiale. David se gândeste la o lucrare mare care
sä fie ca un manifest, ca un program. E jura-
mântul Horatilor" care in adevax aduce o arta
nouä, eroica, i oratorica, cu vointa desbracata
de orice atractie senzualá, drapata in toga rigida
a stoicismului roman.
Horatii" impreunä cu Socrate band otrava"
cu Brutus" sunt cele trei opere ce marcheaza
aceeas cuime a carierei sale.
Sunt insa cu totul diferite. E perceptul esential
al lui David : in fata unui subiect trebue sa te
gäsesti farà idee preconceputä, cu naivitatea u-
nui copil nestiutor de nimic. Intr'un cuvânt, ope-
rele de mai sus ne dau o impresie de libertate.
de indrazneala, de simplitate si de sinceritate.
Contimporana cu ele Paris si Elena" inseam-
nä cu totul altceva. Liniile moi, carnatia se/ma-
insusi subiectul galant, pared n'ar fi conce-
pute i tratate de acelas maestru rece, de severa
atitudine plastica.
Dar in toate subiectele istorice, ceeace rämâne
mai important e realismul Wr. Realism care se
desfasoara in toata expresivitatea lui, mai cu
Detaliu din Rdpirea Sabinelor"
Noi vom spune cà inainte de orice, David a
fost un artist, un om al instinetului mereu
antrenat de gandurile si de sentimentele ce pot
strabate un suflet inteo viata.
Tache Soroceanu
ALBASTRU-BLOND-
Un grup de doamne i domniware care simpa-
tizeazd cu regimul hitlerist, a infiintat de cu-
rand la Berlin un club denumit Blau-blond"
Albastru-blond"). In club nu sunt primite de-
cat femeile cu pdrul blond si ochil albastri.
Se stie, ea inteun discurs tinut acum cätva
tamp, Hitler a cerut nemtilor, ea o dovada de pa-
David, autoportret
triotism, sa se insoare numai cu fete blonde si
cu ochii albastri, spre a perpetua acest tip cla-
sic german.
Drept rasplatä pentru initiativa luata, guver-
seama in portrete. Aici nu mai gasim nimic tea- nul a acordat gruparii diferite avantaje : local
tral, nimic prea inearcat si accesoriu, ci mode- gratuit, reduceri de taxe, steaguri, etc.
lele prind viata puternica in poze calme, natura- S'a fäcut i o insigna speciala pentru mem-
le. de profunda psihologie. brele clubului Albastru-blond". Insigna repre-
Revolutia li serveste subiectele ei. Celebrul zinta o blonda, cu ochi a1bastri, Orland o svas-
Marat" i Bara" sunt cele cloud capodopere ale tied in man&
epoch. Räpirea Sabinelor", Leonida" i Inco-
ronarea lui Napoleon", completeaza seria marilor
compozitii.
In cele dintai, David incearca o noua tentati- Parfumul la Curtea francezd
va, aceea de a se apropia ae primitivi prin aran-
j amentul maselor puse fata in fata prin distri- Moda Curti, din timpul lui Ludovic al XV
buirea planurilor si a valorilor de clar i obscur, prescria in fiecare zi alt parfum. Astfel aceasta
fixând atentia egal si succesiv asupra fiecarei lamdâ a devenit o adeväratd epidemie.
parti. D-na de Pompadour cheltuia o avere pentru
Pentru Incoronarea lui Napoleon" David in- parfumurile intrebuintate de ea.
trebuinteazâ metoda arhitecturala, servindu-se Intrebtentarea parfumurilor in general datea-
de planurile unui arhitect pentru constructia de- za din timpuri stravechi. La Greci erau recoman-
corurilor i gradând asezarea personagiilor ca date pentru cultul divin, ;jar pravihile de parfu-
inteo scend teatrala de mare ansamblu. muri erau locul de intalnire al societatei elegante.
In fine, in celelalte tablouri, pána la sfarsitul Romanii le-au mostenit. Se spune el-ftar cä Ne-
vietii Trei doamne din Gand", Vulturii", dife- ron era un mare adorator al parfumurilor.
rite portrete, artistul acesta mereu avid de lu- In Franta, intrebuintarea a fost generalizata
cruri noui, nu oboseste sa stilizeze sa purifice de Caterina de Medicis i Rene de Florentin.
frumusetea formelor ca'ntr'un vis i o pasiune
divina.
www.digibuc.ro
16
Allo Allo ! Aci Parisul
Ou ee mutt* mä ve delecta
pe zitua de azi?
Cu revenirea bluzelor, in pri-
mal rand.
Bineinteles eclat& ee cunuas-
tean vtoga taildeur-ului trebuie s'o
avem i pe aceeta a blame:tor.
Nu este vorba numai de blu-
za spuntiva, pe care o adoptasem
eu atata entuziasm, partata In ju-
1:15,
Ne-au revenit ehdur bluzele e-
legante, eu o naä de euehertarie
ante-belica, cu ruge-, puseuri, vo-
lane, lanctunte §i jabuuri.
Oare e materialua preferat
pentru aceste bluze?
Matasea matä, in tonuri de
partelan, sau chiar hi coardainatal
de mat §i meios. u una insa
rezervi o basca de vre-o palana, pe
care o vei purta de data aeeasta
de-asupm jupei.
_ Dar laluza spurtivä oe trans-
fourninxi &uferit ?
E accentuata prin stofe in
chmgd, prelucrate in 2 san 3 sen-
suri, i i se marcheaza earacterul
prin incheiaturi de metaa, nasturi
cordon.
Aka noutate?
Una veche §i mai senzatiana-
li : reventrea acedor de cap.
ele ?
Ace de cap ? Oe sä facem eu
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
Tr andafir negru
In Bulgaria, tam clasica a tran-
dafirilor, cultivatorii acestor mi-
nunate flori se ocupä, adesea eu
g6sirea a noui soiuri de tranda-
firi, prin diverse metode de 'Meru-
cisare. Se stie, de altfel, ce ea§ti-
guri realizeaza cultivatorii prin .
exportarea variatelor esente de
trandafiri.
Totus, un cultivator, renuntancl
la castig, s'a ocupat timp de zece
ani cu realizarea unei flori cu un
colorit, nou : trandafirul negru. A-
cest trandafir n'are nicdun miros,
iar frunzele lui sunt si ele de un
cafeniu inchis, aproape negru.
Floarea nu trdeste decat de dimi-
neatä labia seara.
Ea nu poate cre§te de cat in pa-
mânt curat, anume pregätit, in
care sä nu existe nciun vierme.
E foarte influentatá de oscilärile
temperaturii.
Munca ce o cere cultivarea a-
cestui soi de trandafir face ca el
sa nu poatä deveni o floare räs-
pandita.
ACADEMIA SUPERIOARA DE
CROITORIE SI MODE
Stanga, medalion : Jupd de catifea ; susul rochiei din lamé. Mic bole- Dir. D. THEODORESCU
ro de hermind eu metneci original e ; ptildrie i manson asortate ;
mijloc : Rochie de pránz din tafta. cu incrusteiri de crêpe georgette Bucuresti. I. Strada Lipscani, 18
centurd din acetas material. Co loritul cenusiu. Pdldria in forma
de scoica; dreapta: Acelas costum cu haind garnisitd cu puf de di-
hor. Bonet tricotat; Jos : Rochie de catifea neagrci, foarte dreaptd, Scoalä de elita. Unica Institutie
guler mare de danteld scrobitd de Inaltä cultura profesionala in
Romania, autorizatä de Stat.
Sd prindem cu arta suvitele de Dar la un ansamblu elegant? Cursuri individuale permanente
par, care se strlduese sä toonstan- Vei purta o manusä musche- de : Croitorie de Damä, Mode, Lin-
iaseä un tel de paroche de cue> sau tar& care sä, ajung.6, pan& sub eat, gerie, Hainute de copii, Croitorie
sa prmdem in lipsd de conciu na- din piele de caprioarä §i daca barbäteaseä civilá, Uniforme mi-
tual 'walla artificdal. .
se Nate in nuanta toaletei.
Atunci mai precis, imi anunti litare, etc.
revenirea coeultua.
Sunt ectificata ; «Amânet sa Inscrieri se primesc zilnic.
pot realiza tabul.
Coe §i arareori ohdar coade E sufficient sa wed ! Informatiuni si prospect gratuit.
care sa, ineuroneze icapul.
Ce palardi purtam a aceasta Rodia
coefura ?
Nodle ereatii_Baabo".. Toculite
inijcj §1 cat mai Mahe. Chiar ata
pattärioare mled. tinotiteurc", QUARTETUL UNIVERSUL"
mic bold tighelat, teapul trebude sa
tie Man. Palarioara poate Ii erose-
tata, din feubru sau din catifea.
Foarte otchic" sunt qi beretele flo-
rentitne, Impodubite tell tot mdoà. pa,
na Color:MA, ptatate ea o pipet; de
cabatorie. Vedem, chlar miei päia-
rioare tout 0000tPoe ue §apea, pwr-
tate la pardesitu-spout sau la tan-
leur.
Dar voattetede se mai poarta?
Destal de putin §i atunci nu
ea un detallu de moda praetic,
mai ales in sezonail vantaribor ne-
miloase cu tbuciele noastreci ca o
&Amhara, partata lejer pe o toca
mica de cattlea, la un ansambht
mai elegant.
Manusile ?
La tailleur sau haina, manusi
&carte eu o mica". man§eta trecând
peste maneea. lia amanta inehisa
a toaletei, mänusa va fi de cuioare
deschisa, §i invers. Peaatiful de
Wale nuantele este inca in mare
chaste.
Dar nu destul practie.
Cu prilejul serbdrilor jubilare ale ziarului Universal", patru dis-
Practie? Nu41 Manane decal tinsi cantareti tenorul Emil Marinescu, baritonul Tassian, barito-
sa, fii fidela mânusei lavabile, cu-
suta. cu negru, care rämane tot- tul Lupescu i basal Edgard Istraty s'au constituit intr'un quartet
deaufna care se va produce sub numele de quartetul Universal"
-
NEINTFIECUTA
HERDA
E FÄINA DE AUR
www.digibuc.ro
 ,AUSTRATIUNEA ROMANA" 17

P71677#/71 A101177ITILOR Degenerescenta cartotului Aparate noi

Curiozitate zoologic6.
De mai multi ani incoace se tot constatä o in-
grijorätoare diminuare a productiei cartofilor,
diminuare neprovocatä nici de crizd, nici de ma-
suri econornice extreme.
Cartoful e bolnav insä boala lui actuald nu e
cauzatá de un microb, ca sä, poatä, fi combatutá,
prin medicamenteie de care dispune medicina
vegetald de azi. Cartoful degenereazä, par si
simplu...
Savantii biologi i doctorii in patologie vege-
talä fac toate eforturile sä salveze aceastä planta
care insä probabil se stinge epulzatd. dupá ce
timp de secole a fost silità sd se inmuneascä in
conditii anormale. cäci inteadevär, modul natu-
ral de perpetuare al speciilor este sämânta, nu
tubercula, care la cartof a fost numal o mäsurá
de prevedere suplimetarä a naturii.
Pentru a evita catastrofa mondialk care ar fi
disparitia cartofului, Institutul de biologie din
Berlin a intreprins un studiu sistematic al aces-
tei boale grave. Färä rezultate prea mul tumitoa-
re pânä, in prezent, experfentele continuä totus
cu optimism.
La Cairo

Ren unicorn, din Nordul Norvegiei

Celula fotoelectrica $i circulatia
De multd vreme, diferitele servicii de circula-
tie ale diferitelor capitale ouropene i americanc
sunt preocupate de plaga masinilor grele, ca
tractoarele, autocarele, camioanele, care cu di-
mensiunile lor, ocupd samavolnic tot mijlocul
sträzii, obligând celelalte vehicule mai rapide
ajusteze viteza la mersul lor tacticos. Pe de
altà parte, cu sgomotul pe care D. mai si fac de
regulä aceste vehicule, soferul, chiar dacä, ar
avea bunAvointä, nu poate auzi clacsoanele auto-
mobilelor din urmk ca sd facá loc.
Intr'un timp se studia cu tot dinadinsul un
dispozitiv acustic, care sä, pofteascd pe conducä-
torul camioanelor sä se dea la o parte. Era vor-
ba de un microfon, care plasat la coada camio-
nului sä primeasc5, invitatiile clacsoanelor din
spate si sä le transmitä amplificate la urechea
soferultti. Totusi procedeul n'a dat rezultate prea
grozave si proectul a rämas band.
Actualmente insä, Serviciul technic al Prefec-
turii Polltdei din Paris experimenteazä, un alt a-
parat, care, spre deosebire de primul, functionea-
za pe principii optice, fiind un adevarat semnal
luminos emis de automobilistul ce vrea s'o ia
inainte. E vorba iar de fairnoasa celuld fotoelcc-
tried utilizatä si in cinematograful sonor.
o celulá fotoelectric6 cu seleniu e dispusd in
spatele mainit in partea stângä si pus& in le-
aturä cu un semnal sonor asezat aproape de
conducätor. Nu e poate ad locul sa intram
in detalii savante i sä explichm, cum se sonori-
zeaz5, lumina, gratie celulei rezistente cu seieniu.
Ne multumim sä stim numai, cä o masinä din
urmk când vrea sà treacá inainte, aprinde faru-
rile, a cäror luminá atingänd celula, soneria a-
vertizatoare intrà in actiune si soferul camionu-
lui nu mai are niici o scuza in caz de neconfor-
mare.
Primele experiente au intrecut asteptdrile, asa
ca se sperä ca panä la 1 Ianuarie 1934, noul dis-
pozitiv sä functioneze la toate rnasinile din Pa-
ris. i
Cablu radiofonic
Negustori orientali, vânzdtori clandestini
de opium
Un document istoric
Ultimele zile ale tarului Nicolae al II-lea, au
fost consemnate de insusi tarul, intr'un carnet,
care a fost gäsit de curând la Svierdrosk, vechiul
Ecaterinenburg, in acelas loc unde a fost extermi-
natä familia imperial& rusk In acest carnet, fostul
tar Nicolai al II-lea si-a notat impresille din ul-
timele zile care au precedat executiei sale.
Acest carnet atAt de pretios, va fi inaintat fo-
rurilor competente spre a fi examinat de isto-
rici, pentru stabilirea autenticitätii sale.
Se poate lesne inchipuL importanta acestui
document, care poate contribui mult la stabilirea
faptelor istorke, din acea epock Publkitatea a-
cestuia este deci asteptatä cu mult interes.
Nou aparat pentru realizarea de filme sonore
colorate
0 descoperire senzationalä in domeniul
radio-ului
Undele scurte si ultra scurte au fost acelea
care aveau raza cea mai mare de propagare a
sunetului difuzat. S'a ajuns la unde de câtiva
metri.
Actualmente savantul Marconi, dupä cum a
declarat ziaristilor, a fäcut o noud descoperire
in domeniul undelor ultra-scurte, i anume unde
de dimensiuni de centimetri.
Marconi s'a imbarcat pe yachtul säu Eletra"
si a poratt sd facä, experiente, deciarând, cä spe-
r& sà batä toate recordurille de pan& azi,
ajung5, la o razä, de transmisiune pând la 500
kilometri.
Ochi fenomenali
La Londra, a fost de curând, un spectacol in-
teresant, dat de un anume Edgar Harrison, un
tänär de 23 ani, inzestrat cu o putere miraculoa-
sä in privire. Ochii sdi au insusirea de a rdzbate
prin corpuri opace si de a vedea ce e inäuntrul
acestor corputi S'au fAcut cateva experiente
surprinzatoare.
Un spectator a scris o scrisoare i a inchis-o
inteun plic.
Harrison a citit prin plic intreg continutul
scrisorii.
Alt suectator a pus inteo cutie de lernn dife-
ete obiecte culese din salk i omul cu ochii fe-
nomenali a SIMS exact tot ce se afla in cutie.
Ceva mai mult, puterea priming" lui Harrison e
atât de pätrunzAtoare, in cât stie ce se intâmplä
dupa paravane i ziduri groase. Privind in f ata
unor usi si perett, el spune tot ce se petrece in
odaie.
Arta ceramic-a.

Modul de aezare a unui cablu radiofonic
intrun canal din Olanda
Zestre indiand
Un maharadja indian când îi märitä, fata ii
dä zestre absolut tot ce dupd obiceiurile lor
o cásnicie ar avea nevoe in viata. Casa este in-
zestratä cu mobilier, päsäril, vite, unelte de gos-
podarie.
Cât desnre trusoul fetei trebue remareat ca
aceasta päräseste casa párinteascá cu traditio-
nalele care umplute cu daruri.
Intre altele ea posed& vre-o 350 de rochi de
mAtase, brodate cu fire de aur i argint ; dea-
semeni si in ce priveste rufäria i incältäntntea,
numärul nu stä mai prejos.
Ginerele nu este nici el uitat ; primeste toatá
garderoba, i un cufär cu galbeni, i bijuterii.
Pan& de servitorii viitoared gospoddrii se du-
ce grijä, aläturând vestminte de tot felul, pen-
tru diferitele lor ceremonli. Adel/drat realizarea
basmelor. Doi cetini, dintre care unul de. portelan

www.digibuc.ro
18
!!!"'.
SERIA I-a CONCURSUL AL 65-lea
CARE SUNT GRESELILE"
Un automobilist cu promintate inclinatii spre picturä, in timp ce ma-
sina sa era in reparatie la garaj, nea vand ce face SI spre a nu se phictisi
a eXecutst u.rmatoarea sehitä. Dar fie ca, era prea distrat, fie ca aschita
intentionat, eroul nostru eate autorul a opt mari graseh. Aveti
fatä ; puteti identiftea aceste gres/eli
Prisme pesimiste,'
de RAMNICEANU NYL
In aceste cercurt se afla numele u-
nor celebri pesimisti care au caracte-
rizat sexul slab in rnaximele de mai
jos printr'o vervä OaUStIc i ostila.
Deduceti din aceste maxime cline sunt
pesimistit atat de invexsunati, tinand
seama ea cu litera din stfinga fiectiatui
cerc incepe numéle unui persanagiu.
care trebuesbe dedus din maxima :
S = Femeia este un animal pe care
trebuie sa,-1 bati, hränestli bine
sa4 ii inchis".
N =,,Femeea e o virgula, barbatul
WI punct. La punet stii uncle te afli, la
virgulti trebuie sa citesti mai departe". cititorilor nostri, cu incepere dela
M= Sh nu lovasti nictodatä pe fe- actualul concurs anuntim noua
mee ou o floare. S'o bati eu parul !" listi de premii la care vor concura
T Te duci la o femee ? Nu uite cititorii dezlegitori ai concursuri-
biciul !". .
Tipatul femei surprinsa, goalat
se explica, prin teama de a nu arata " PREMIUL I Lei 2000 in numerar.
destul de bine in aceasta lpostaza. !"
Citind patratele hasurate in ordinea
normal& a cercurilor, veti da peste nu-
mele grecesc al zeului soarelui si al
artelor, care toemai eontrariu cu
era considerat ea
tema problemei
zeul dotat cu eel mai mutt optimism.
METAGRAMA"
Ou J mä vezi noet croat,
Cu P in Pranta fluu lat ;
Cu L am fost un vechiu popor,
Cu Y sun un chimist francez
Cu D un mare trib Hebrez.
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
-A.."tz..S--C4/%e
de TR. POP.
fateut-o
in
Deslegarile marelui concurs
I. cam eameni ?". In figura,
afar& de pasnicul cetatean care se
observä in prirnul plan, sunt Inca doui
zeci si noui de oameni, care aunt
identificatt dupà (tversele obiecte
umbre care predomina planul.
Schita eronati". Cele noua
It
greseli din schitä sunt :
1. Tramvaiul are in spate o ros-
ta de autornobil. 2. Traleul tramvatu-
lull are inclinaltta gresita. 3. Firul pe
care aluneeä troleul lipseste. 4. Pers-
pectiva easelor este complet gresita.
5. Un copac creste pe acoperisul unei
case. 6. Un automobil merge in stan-
ga tramvatului pe traseul rezervat
pietontlor. 7 Unul dan aceste automo-
bile axe fdlinarul in spatele rnasinei
pe capota. 8. Aceess masina are ban
de apararre in spate in loc s'o aibe in
fata. 9. Un automobil din dreapta are
radiatorul in spate.
III. Rotita cu promisiuni". 1-3.
Tigara. 4-6. Ardeal. Aroman..
3-14. Erba,r. 5-15. Doine. 6-16. Palid.
8-17. Turci. 9-18. Arcan. 12-20. Niinta..
13, 14,, 15, 16, 17, 18, 19, 20=0redtntä.
IV. Hotul este mosrieagul ou ocelari
din douit puncte de vedere : 1. Mind
lama, (doamnele din figurti sunt toa-
te in mantouri) ochelarh de some- pe
care sus zitsul mosneag Ii poartd, nu-FA
au rostal 2. Barba si mustattile albe
atat de respectabile, pe care i le-a
arborat ca sfi nu se tacit recunoscut
este un nou
Noile noastre premii
In urma repetatelor cerinte ale
lor noastre lunare de jocuri :
PREMIUL H Lei 1200 in numerar.
PREMIUL III Un abonament
pe un an la Ilustratiunea"
Veselia" sau Ziarul Stun-
telor" dupä alegere.
PREMIUL IV. Un abonament
pe 6 luni, dui)/ alegere la re-
vistele de mai sus.
PPEMIUL V Cirti in valoare
de lei 350 dapi alegere din
biblioteca ITniversul"
www.digibuc.ro
CRONICA MEDICALA
LUPTA CONTRA CANCERULUI
Cancerul este cel mai teribil flagel
pe care it cunoaste omenirea contim-
poranä. Ravagifde cauzate de dânsul
sunt intense si cu atat mai dureroase,
eu cat stliinta nu poseda deocamdata
un mijloc sigur pentru a-1 combat()
Institutele speeiale pentru studial
combaterea cancerului ce au fost ni-
filitntate in toate marile centre din
anus, nu au dat pane,' scum rezultate
apreciabile. Tatus nimtc nu ne im-
piedlea sa speram ea, in curand rune-
diui dorit cu atata pastune de toatä
lumea va fi descoperit. Am tinut tot-
deauna in curent pe c&titorid nostri
cu fazele giganticului duel dintre can-
cer si sttinta medicalá.
Acum. eatva itimp am vorbit despre
sperantele si dethiziile produse de
intrebuintarea veninuluti sarpelui co
bra. Vain relata astazi incercarile re-
cente facute de catre aaneriteanul
Blair-Bell cu särurile de plumb. Stu-
ditle intrepriuse de seest savant 1-au
due la convtagerea celula canee-
roasä este din toate punctele de ve-
dere asemanadoare cu celulele epite-
Itale ale corionului (invelisul exterior
al oului uterin) . Aoeasta, analogie este
nu numai structurala i chimitca, ci
ambele feluri de celtile posed& o sen-
sibilttate identicrt fate", de toxiee Or
plumbul posedä dupa. cum se stie o
insemnata proprietate abortivä da-
torn toemai actilunii sale asupra ce-
lulelor corikmulutit. Prin anslogie el
trebuia deci sà. exercite o actiune pu-
terntea i asupra celulelor canceroa-
se. Pentrr axperienele sale Blair-Bel
a intrebuitntat säruri de plumb in in-
jectii intravenoase i intra-musehlu-
lare.
A intrelmintat o suspensiune coloi-
dala de plumb, la care a adelogat 401.027
la 100 clorur de ealeiu, solidiunea
flind dozata la 0,5 la 100 plumb. In-
jectimille se fac la intervale de zece
zile ; primele cloud injectiunt se fox
cu eate 20 centimetri cub& celelaite
cloud, eu cate 15 centltritettril cubt. Dupa
aceste patru injectiuni bolnavul este
lasat sä se odthneasca, timp de o lund
Spol injectiuntle sunt reluate la in-
tervale variabille, fiecare tnjectiune
flind de 10 centimetri cubi. Maxi-
mum-ul este de 120 centimetri cubi,
cosace reprezinta 0 gr. 60 de plumb.
Un alt savant amertean d-ml Carter,
dela Instittutul Rockefeller a experi-
mental. särurile de plumb asupra soa-
reeilor i erede cä plumbul nu are ntel
un fel de influenta, proprie asupra
cancerului I ea rezultatele favorabile
observate la animale se datorese eu
totul altar cauze.
In ce priveste actitunea asunra can-
cerulull ornului, paxerile aunt felurite.
Pe cand inventatorul metodei Blair-
Bell, dá statistici remarcabile, mer-
gaud nand la 3113.; vindecart, site au-
tori considerd metoda ca fiand foarte
periculoasä, agravand bosla, ba pro-
vocand chiar intoxicatie saturnina.
Se pare intr'adevar cd injeottunile.
cu sarruri de plumb nu aunt Elpsite de
primejdte. S'a- notat dupa primele in-
jectiuni .o usoara crestere a tumoarei
cu fenomene duraroase si o ane-
Mite generala prommtata, uneorl
chiar albumind in uttna. si toter.
Pentru a se evils aceste
s'a incercat o selectionare a bol-
navilor, alegandu-se numai acei lip-
siti de leziuni renale si a caxor stare
generala era ,satisfaeatoare. In plus
acesti bolnavi au fost pusi la regim
laotat in tot ttimpul tratamentului.
Rezultatele par a fi fost mai multu-
niltoare.
Totusli americanii Uhnann, Costo-
low j O'Meland au demonstrat ca flU
putem obtine resultate cu adevarat
bune decat recurgand la un tratament
mixt, ached la asociatdunea stout/nor
de plumb cu aplicatiunile de raze X
ISVOARELE STATULUI FRANCEZ
IVICHY-CELESTINSI
RINICHI - BASICA - GLITA - DIABET - ARTRITISM
I VICHY GRANDE.GRILLE
VICHY HOPITAL Afesri:Vntsetot7f,'!''''
lansingsmeniminammoom
si de radium. Se fac trei linjectiuni
intravenoase de 0,10 la 0,12 citntr'o
suspansiune coloidald de fosfat de
plumb, la intervale de 8 zile.
Dela a 5 zi dupa prima injectie,
se fac aplicatduni de raze X sau de
radtu si se pune bolnavul la un realm
bogat in vitamitne.
In modul acesta s'ar obtine diva o
crestere trecatoare a tumoarei, o de-a-
crestere definitiva. Metocla este insat,
dupa, cum vedem, extrem de hellcat&
foarte greu de manuit. Ea nu poate
fi aplicatä, deocamdatal cleat in tristi.
tute speciale si cu foarte mare pru-
dentä. Numai viitorul ne va ardta care
este valoarea ei reald.
Dr. F.manoil Dorna
Moartea i ceasornicul
Credinta poporului, cä, atunci
când intrá moartea in casa unui
muribund, ceasornicul se opreste
din mers, e destul de perimatâ.
Totus mai sunt i azi oameni cari
cred In acest lucru.
In familia bâtrânului Wischer,
primar inteun orasel din Austria,
ceasornicul s'a oprit de Onci ori.
la moartea sotiei si a patru copii
ai acestuia.
Zilele acestea, locuitorii
cari stiau de superstitia lui
Wischer, au observat cd ceasorni-
cul din turnul primáriei s'a oprit
brusc, in momentul când bâtrânul
primar si-a dat sufletul.
Ficându-se cercetäri in turn,
s'a gäsit un liliac atarnat cu ari-
pile de masinária ceasornicului,
ceeace a Mcut ca a cesta sä, se o-
preasca.
0 familie de medici
Dupä, cum relateaza Daily
News" din Londra, cea mai vasta
familie de medici este familia Le-
tran din Cardiff. Tatäl, Erwin Le-
tran, mama Isbel, trei fii, Edward
John si George, o fatd, Mary, un
bunic, Thomas, doi unchi, Gabriel
si John, o mAtusä, Pearl, patn
veri, Keneth, Ronald, James si
Charles, un ginere, John, un cum-
nat, Robert si o cumnata, Anne.
precum i cinci nenotT, Richard
Charles, Jolly, Dick i Corella sun,
toti medie.
Precurn se vede, aceastá famille
numärà, nici mai mull, nici mai
putin, decât 22 mead.. Dintre a-
cestia numai sase profeseazá la
Cardiff, ceilalti fiind stabiliti in
alte orase si chiar in alte
DOCTORUL
EMANOIL DORNA
Boli interne, Boli sexuale, Tra-
tamentul nevrozelor, impotentei,
onaniei, ticurilor, etc. prin psicho-
terapie, hetero si auto-sugestte,
psichoanalizä
CONSULTATIUNI DELA 3-7
Calea Dudesti No. 2 Rucuresti
13 oalirl3earialluakiiiluita le

Bazia Zaharoff, omul cel mai bogat ai mai influent
din fume, a carui existentä s'a desfaeurat initr'a at-
mosfera de mister ta care in ochii multora trecea
drept un personagiu diabo1i, s'a stins in somptuosui
sdu palat dela Monte Carla, ceaii oferea perspectiva
cazinoulut o proprietate a sa i a canitirului
unde administratia oferä inmonnântari grattate sinu-
cigaaillor cari au pderdut totul pe mesele vetazi.
Dacd Satan ar fi luat forma omeneasca i s'ar fi
amestecat in viata noastrd, eu greu ar fi gdsit intre-
prhideri mai fructuoase decât specularea unei case
de joc ai aprovizionarea guvernelor lumet cu cele mai
perfect:innate maloace de milcalarie. Basil Zaharoff,
regale explozibilelor, Lai vindea ueigatoareleai mra-
furl cu Impartialitate in ambele tabere. Dar meet,
aceastd dubla, operatic prezenta inconveniente .
atunci, vindea munitii intrio parte i iraprurnuta bani
in cealaltd, rnentinand astfel jocul i realitaand
guati fabuloase.
Când rdzboiul a luat staratt, el a avut an cuwant
decisiv in dicbarea termenilor de paoe si a eautart sa
stipuleze conditiunike in asa, fel, Meat ambele párti
ad, achite compankilor sale ceeace datorau. Interesele
militare diotau statelor sd nu se pule in conflict cu
Zaharoft intrucat eventualitatea unui hou razboi nu
poate fi niciadatä exclusa i financiarta le fusese de
mare folos in cel care treeuse.
Acest orn care timp de cincizeci de ani a dittat din
umbra o mare parte din miacdaile sahului politic,
mondial. avea un fler special de a ghiei dinainte pe
victoriesi. 0 singurd datä a dat gres, dar atunci lii
calculele sale se strecurase o razá de sentimentalism.
Si chiar atundit daca, n'a caatigat niel n'a pierdut, E
vorba de raaboiul greco-turc, de care ne vent acupa
mai tarziu.
Dar toate acestea aunt dear afaceri, pe care nu le-arn
putea ntuni diaboliee, intrucât trebue sä se ga,seasca
cineva pentru a vaade statelor munita, &bed, acestea
tin oil orice pret aa-ati le procure. E acuzat insd, nu de
a fi dart clientelei ceeace cerea, ci de a fi creeat a-
ceastä clienteld, cu rate euvinta de a fi provocat raz-
boake. Se spune ca ar fi intrettinut un seraitiu de spio-
naj, ai &Arta oameni pätrunaesera, î toate institutiabe
politice ale Europei i chilar ale Statelor-Unkte.
In oursul tatimuluil rdzboi care i-a realizat cele mai
indraznete vise, Basil Zaharoff a stat câtava vreme
neutru, de oarece marit sal client se aflau in ambele
tabere. Cu greu s'ar fi putut desedrea un foe de ptteca
dintrio parte sau dintr'alta, fdra ca unul din cancer-
nurile sale sa, nu pritneasca, sume de bark eichivalente
eu un regat. Se apropia Mad, momenta de a decide
cine trebuia sä invinga, deoarece conflictul luese ase-
menea propoati 'Mara cel sortit sà piarda ar fi cazut
in abisul falimentuluk.
Aliatii erau foarte inaaijorala de versiunile ce spu-
neau ea, Roast ma care niciodata, nu däcluse gre$
inclina tot mai malt spre puterile centrale.
intr'o za, veni vestea ca energicul dictator ma-
ntra% lordul Kitchener, murise. Zaharoff Lai fäcu a-
tunel imediat alegerea.
El plead la Londra, unde brand contact cu Lloyd
George, ii servi o serie de sfatuti. Rezultatul acestal
intrevederil fu imediata sporire a armarnentelor. Kit-
chener fusese unul din putinii oamean cari crezuserd
eh *tau despre rdzboi mai Inuit decal Zaharoff, xi-i
refuzase sfaturile, ceeace a costat multe vieta Acest
Lord Kitchener, nu numai ca-ai preväzuse trupele cu
o arttilefile slabd, dar, ceeace era mai dezastruos, se
incapraana in utilizarea arapnelelca care in luptele
de transee deveniserä, cu total inutile.
In momentul cand unul din torpiloarele germane
scufunda, cruciaatorul englez pe care se afla Kitche-
ner in drum spre Rasta, marele expert Zaharoff avu
certitudinea cä Germanila era sortita infra,ngerei.
DaT se pare ca funestul rol pe care Zaharoff lea
jucat in viata popoarelor nu i-a crutat cu desävarsire
tin sentiment de culpabilitate : niciodata, ai sub mac]
un cuvânt n'a autut fi deterrainat sd viziteze vre'unul
din faimoasele câmauri de luptd sau cimitae milk-tare
ce fdaeau o elocventa maxturie a eficaciatei mratu-
rilor pe care le vanduse ellientelei sale.
Acest orn care a condus cu atata rdceald, monstruo-
sul sah al made& a avut tatuai in vaata sa douat mari
inclinäri sentimentale : una a fost dragostea profun-
statornica, pe care a purtat-o uned femei ce i-a
devenit sate clupd, treizeci at opt de ani de strânsä
prietenie ; iar a doua, o neinfranta, ambitie de a re-
invia gloria Grecieti, de a-i reda local in.randul celor
mad mari state ale lumei.
Dar pran aceasta, stranie ai misterioasà viatd, ept-
sodul amoros formeazd cel mai bizar pasagthe Era acum
patruzeci de ani. Braid nostru cobora treptele palatuhti
regal din Madrid. uncle luase parte la o receptia, cand.
la un moment clat, se pomeni inaintea unui blarbat
purtând marele colan al sagelai de aur care in-
cleatase grumazul unei femei ineerca sa3 stranguleze.
Zaharoff sara atunci intre cei doi i cu un pm= ros-
togoli pe barbat la mai bine de trei metal departara
aILUSTRATIUNEA ROMANA"
apoi eu o miacare repede, prince in brate pe femeea.
care, ametita, era gata sà cadd. Barbatul era printul
Francitsc de Bourbon, duce de Marchena, un var al
regelui Spaniel. iar obiectul acestui oaibill aot de aido-
lenta, sotda sa. Zaharoff se indragosti de tanara
frurnoasa ducesd. A fost una din acele iubini acoup de
foudre" i pentru ambele part nefericitae Sotta du-
cesei se afla pe, pragul nebuniei i curand duba acest
incident, fu inchis intrio casa de sänatate. Dar ducesa
era eatolico-spantola ai in aceste conditiuni, divortui
ii era interzis, asa ca. Zaharoff 'n'ar fi parvenit BA' se
crisatoreased cu temeea iubita decat dupa moartaa
ducelui. Dar soarta isi hatu joc de acest potentat al
finantelor. Milioane de oameni cu cari nu avusese iii-
Oinul diabolic, care a provocat si sustinut zeci
de rdzboaie
pieriserd sub tenisal aroectilelor iesite din fabri-
cile sale, in vreme ce staid ducesei se inctipraa,na a
träi aproape patru decenit, sub pratectia easel de
nehuni.
In tot west rastimp. Zaharoff purta ducesed o :dra-
goste idolaträ, punandu-i la picitare tot ceeace pot
ofera bank i puterea. In sfansit, ataa in 1924 satul
moare i Bazil Zaharoff isi realizeriaa visul, cdsätorin-
du-se cu vaduva acestuda.
Matta acestor doi indragoatiti S'a scurs discret intre
Nisa, Monte Oarlo ai Patia. Optsprezece luni dupä a-
ceasta initartilattä casatorie, ducesa muri, ludnd cu ea
o mare parte din vigoarea i vitalitatea unui intelect
care atiuse sa ae.ailept celor mai acute probleme men-.
Moartea at, in 1926, a fost pentru Zabartaff o ase-
menea loviturd., Meat se spune cà in primele momente
a yruit SA se. retragä din afaceri si sà ineatad o viatä
solitard in vila sa dela Mante Carlo, dar, in iarna
anulud 1927-1928 reintrd in \data mondend a Rivierei.
Ultima datá cftnd s'a mai amestecat in afacerile lumii
www.digibuc.ro
19
a fost atunci când a faicut uz de influenta sa pentru
a obtine achitarea lady-ei Edmee Owen Aceastä fer-
mecatoare frantuzoracd, vaduva unui nobil englez,
fusese condamnata, la oinci ani recluziune pentruca
impuacase pe seta dodtarului Gastaud. Se spunea ca
aceasta, femee intretause pe doctor ani dearandul ne-
tezindu-i cake spre succes, pentru a fi brusc paräsitd.
Mulai erau de paatea lady-ei Owen ai nenorocirea ei
trezi un ecou in kinstinctele cavaleresta ale lui Bazik
Zaharoff, care-0 puse influenta in :toe pentru a-i
obtine achitarea,.
Dupd aceasta interventie, omul sa retras eu dead-
vat-0re de lume, pältind zi cu zi, i apropandu-se (tot
mai mirk de pämântul in care gloantele sale au bägat
atâtea vieti. Dar inaintea acestei morti tee se aProada
inexorabiad, muke personagii marcante se eutremurau
de groazä pentruca, in ultimli cincizeci de and ai vietei
sale, Basil Zaharoff consemnase intriun jornal totate
tranzactiile i relatiunile sale oil cele mai importante
figuri ale timpului säu. Deck' acest jurnal ar thl dat
publititátei, istaricii an avea ocaztia sa, vadd toate de-
desuibturile acesteri ultiane jut-n.6:1,6,i de secol, dar in
acelaa timp ar isbucan o fornadabild serie de scanda-
lura cari fir spulbera multe reputati ce par faarte
solide. Fiecare volum a fost scais complet de mania lui,
intrucat n'avea incredere in discretia stenegrafilor sau
a dactrilogratelor.
Uneori insd, intre prietenii saa intimi, ceda insis-
tentelor ad le cittila pasagii din acest fairnos jurnal
Lordul OLITZOTL, fostul mirristni al afacerilor sträina a
ascultat in cateva rânduri aceastä lectura, i impre-
sionat a remarcat :
,Presupun cà dund, moartea ta le vek da hunk", la
care Zahareff a raspuns :
Vor dispärea odatä cu mine. Am dat ordin sfi, fie
distruse".
Dar gândeate-te ce pierdere ar fi pentru fume
,Nu datoresc lumei nimic", replied scuat Zahatroff
Se atie precis ca Bazil Zaharoff a fast acela ewe
1-a datermihat pe Lloyd George sä, sprijine Gredia in
dezaatruosul razboi, pe care aceasta 1-a pornit im-
Potriva Turcied in 1923. Duna, aceastä versiune, Zahaa
roff ar fi convitris pe enalezi sá ampere munitiunti de
la el ai sa, le dea grecilor ajutându-ai astfel patria
realizând tatodata un castig considerabil.
Dela a,uvernul englez a patrait pentru servickle sale
titlul. de Knight Grand Cross of the Bath" o dis-
binctie foarte rar acordata, celor earl nu aunt nasouti
in Anglia si rezervatd deabicein amiralilor g genera-
blor. Zaharoff eaa insa, aproape necunoscut paparalui
angles, care, cand auzi de titlul ce i se conferTse, il
privi ou un amestec de surprizà at. suspicame.
Dela guvernul trances, Zaharoff a prima 'Crucea
Legiunei de Onoare ; daa cu toate cä poseda doua
palate in Franta, nu era supus trances ad când a se
acorda pomenita distinctie fu violent atacat de uncle
organe ale presei care vedeau in el un inamic al OM
Dar guvemul respectiv nu se osteni a da cea mai
naiad saitisfactie autorilor acestor agitatia Capti gu-
vernelor au probabil intotdeaana in vedere eventuali-
tatea unui nou razboi i pe urmä, mai era paate
faimosul jurnal la mialoc.
Basil Zaharoff s'a nascut la 1850. Unde ? Unii spun
in Greala, aka, la Constantinopol.. Misterul vietel
sale incepe asa dar, chiar dela naatere. Chiar in cer-
take:WI sdu de casraorie a declarat ca, nu atia uncle
se nascuse. Intr'o vreme, îi spunea Basil Tsarepulos.
ceeace inseamnä fiat tarului", tar mai tarziu ailea
sehimbait nurnele in echivalentul rus Zaharoff".
Coptläria aiaa petrectit-o in cartierul grecesc din
Constantinopol. Parintlia saa erau atit de sairact incât
nu-1 puturä da o educatie aleasa, claw spre norocul
un om de bine plat! intretnerea Mario sward art-
gleza din oraa. Terminând cursurile acestei coli, Ba-
zil intra, in servicial unud zaraf.
Goya mai traziu se muta, in Galata, unul din car-
tierele mai cilvilizate ale orasulud, si devani mana
dreapta, a unui oareoare Sacassopaluos, negustor de
vinuali.
Intrio blind zi, batranul refuza, ajutorului sdu pro-
centul ce se invoise a-i da &supra vânzazilor. Basil
lurt atunci din tejghea ceeace i se cuvenea din vän-
zdri i plea, la Londra pentau oral o noud viatä.
Dar batranul reclama caral polka:jai locale, care-1
deferi la rândul ei justitiei londoneza Bazil fu ares-
tat, dar la judeerad reuaa sä demonstreze autoritatia
bar ca banii pe care insuaise i se euveneau i astf el
fu achitat.
Acest proces if creed, insd o atmostera defavorabild.
Nernatputându-sa gast o ocupalae in eapitala Albia-
aului, el se intoarse in Grecia.
In ce priveate origtinile acestra om, se spume
mama sa era levantind iar total rus, dar simpatiffe
sale s'au indreptat numai asupra Greciei.
H.
ILUSTRATIUNEA ssI

Inceput de toamnd la Crucea de pe Masa lui Traian", pe Olt (Foto M. Vesa)

www.digibuc.ro