I.

OCTAVIAN
MOSESCU
OASPET I
DE
ALTADATA
sc;

www.dacoromanica.ro
 OCTAVIAN MWSCU

OASPETI DE ALTADATA

www.dacoromanica.ro
 Coperta
EMIL CHENDEA

www.dacoromanica.ro
OCTAVIAN MOSESCU

OASPETI
DE

ALTADATA
VITRALII II

BUCUREgI - 1972

www.dacoromanica.ro
Orawl epigrami;tilor

Pe drept cuvint, Rimnicu-Sarat poate fi considerat

un oras al epigramistilor. Poetul Cincinat Pavelescu,
om de spirit, rimnicean la origine, cunoscut pentru
sarjele sale umoristice savurate pretutindeni, este, &Ira
indoiali, cel (mai reprezentativ dintre ei. In volumul
de epigrame, prefatat de scriitopul Tudor Mainescu,
au fost cuprinse doar citeva din spumoasele catrene
care continua sa circule si astazi, transmise prin viu
grai.
N-a fost sezatoare literara sau agapa la care verva
si umorul lui Cinoinat Pavelescu sa nu straluceasca
in improvizatii sau replici caustice, ficind deliciul
intregii asistente.

www.dacoromanica.ro
 N.

Seara. Gradina publica din ora.s. Trubadurul sere-

nadelor", asezat in fata statuii lui Samson (astazi la
Muzeul Mogosoaia), scrie pe evantaiul inflorit al unei
tinere profesoare :
De felul men nu sint
craidon,
Dar pentru tine, ca Samson,
Aici la Rimnicu-Seirat
As sta pe veci... pietrificat !

La care Dalila pseudonimul sub care colabora ti-

nara profesoara la revistele locale ii raspunde :
Eu nu traiesc din fantezie,
Ceici pe peimint, atita stiu :
Sii nu mei-ncurc pe vesnicie,
0 clipei doar... dar sei fii
viu.

Dialoguri spirituale, in versuri, izbucneau si la in-

tilnirile de la Dumitresti, in casa prianitoare a poetu-
lui Matei Elian. La aceste taifasuri, amfitrionul citea
din Cinteiri sfioase, poezii aparute in prealabil in
revistele locale.
Multe catrene luminau ca jocurile de artificii
serile noastre. Din ele redau citeva inedite :
Lui Matei Elian, autorul volumelor Cinteiri sfioase
(nepublicate Inca) :

www.dacoromanica.ro
 Versurile-s Pretioase
Dar rdspunsul este clar :
Eindcd sint Cintari sfioase,
in volume.., nu apar.
De asemenea, alt catren ad.resat lui Adrian Maniu
care in noaptea cu luna pulverizata pe Valea Rim-
nicului admira deopotriva peisajul selenar si... de-
licioasa tuica de Dumitresti :
Adord cit pate
Noptile cu lund ;
Dar mai mult ca toate
Mireasma... de pruna.
La care, Adrian Maniu, oarecum descoperit, raspunde :
Md-ntreb ades contrariat,
Cd dintre-atiti epigramifti.
Cu tine e ceva ciudat :
Cind te citim, rdminem trifti.
Dar si in baroul avocatilor din localitate se incruci-
sau adeseori epigrame pline de sarcasm, mai ales cele
semnate de C.C. Braiescu, el insusi autorul unui volum
de epigrame.
Spiritualul decan, aflind ca doi tineri avocati, proas-
pat iesiti din universitate, au deschis un elegant bfrou
de avocatura, cu vitrine luminoase si afise multkolore,
ii ironizeaza :
Aveti birou cu mari vitrine
$i zvon ati dat in lung fi-n lat ;
Dar sd vd meargd totul bine,
SO' angajati... un avocat.

www.dacoromanica.ro
 Victor Dimitriu, membru in baroul local, improvi-
zeazi la o agapi, epitaful de mai jos pentru avocatul
Brenner, care obi§nuia sa doarmi in §edinti :
Doarmii oricit,
Nu-i cu putinla
Sa doarma cit
Dormea in ,sedintá.

Si o epigrami adresati mie pe vremea cind eram

directorul revistei Vestala :
Azi ma cuprinde indoiala
De frunzaresc revista ta ;
De ce i-o fi zicind... Vestala,
Cind tu director e,sti la ea.

Poetul dmnicean Al. Popescu-Negura §i-a itiparit un

volum de epigrame, in anul 1932.
Scriitorul lonel Gane, directorul revistei Andele
Rimnicului, este autorul multor catrene aparute in
presa timpului. De asemenea amintesc pc lonel B. De-
metrescu, Stelian Cucu, prof. emerit Craciun, Fratii
George ,si Alexandru Baiculescu, ca §i o pleiada de
rimnice.ni care au inveselit cu umorul loT viata locala.
De aceea, nu ne miram ca ne-a fost dedicat urma-
torul catren :
Ca rimnicenii sint sarati,
0 dovedesc in epigrama,
Dar ca se cred fi talentati,
Aicea e... cumplita drama.
Decembrie 1970

www.dacoromanica.ro
Oaspeti de altädatä ...

In presa secolului trecut gasim deseori relatari des-

pre manifestarile artistice si literare la care participau
oamenii de stlinta si scriitorii din Iasi si Bucuresti,
aflati in trecere prin orasul nostru.
In vremurile acelea, cum si nu se dezlantuie un
freamat de admiratie si curiozitate cind la o rube-
denie sau la un pnieten se uprea cite un scrlitor sau
un artist cazut parca din Olimp ?
Cu ocazia venirii poetului Al. Sihleanu la conacul
familiei Gradisteanu din Sihlea se improvizau seri de
muzica si poezie, unde numerosi invitati, sositi in ele-
gante calesti, il ascultau pe tinarul cintaret al cim-
piilor tivite cu aur, al furtunilor de vara, al piscurilor
strajuite de vulturi si al dragostei romantice :

www.dacoromanica.ro
 MI, a jute cu-nfocare
Mergi ca vintul si mai tare
Surugiului strigam
Caci pe-ast timp de ingrijire
Ca fantoma, nalucire
Spre iubita mea zburam.

In aceasta atmosfera de vis, codane gratioase inari-

pau farmecul serii cu melodii acompaniate la clavir.
Si la Rimnicu-Sarat, in casele Bagdat, se improvi-
zau asemenea reuniuni de cite ori desoindeau musafiri
alesi, ca bardul" Vasile Alecsandri, prietenul amfi-
trionului din anii petrecuti la Paris. La unul dintre
aceste popasuri, inconjurat de intelectualii tirgului,
fermecatorul autor al pastelurilor a citit si impresiile
dintr-o calatorie la Balta Alba.
Cam tot in acelasi timp, la locuinta unui dregator,
ziaristul progresist Cezar Bo Iliac intors din sur-
ghiunul de la Poiana Marului impresiana publicul
adunat aici cu versuri scrise in muntii rimniceni :
S-ascult la pasari triste ce noaptea se destept,
S-ascult tempeste negre departe-ntaritate
i pravalind copacii, torente-nfuriate
$i vaile sa urle de un potop ce-astept.
La dr. 0. Blazian fondatorul filarmonicii locale,
el insusi un virtuoz violonist se stringeau cei mai
de seama carturari, spre a sarbatori trecerea lui Dui-
liu Zamfirescu spre conacul renumit in vinuri de ex-
port. Autorul romanului Viata la tard, intr-o tinuta

10

www.dacoromanica.ro
impecabila de ambasador, delecta asistenta cu poezi:
inspirate de soarele Mediteranei :
La Palermo, primavara,
Trandafirii urea scara...
Amintim vizitele marelui Caragiale la redactia Ga-
zetei seiteanului. Ceasurile petrecute cu maestrul (care
tinea siii citeasci lucrarile inedite destinate publica-
tiei riannicene) erau o adevarata desfatare atit pentra
patron", cum ii spunea Datculescu lui Caragiale, ci
si pentru rimnicenii invitati la aceste agape care de-
paseau prin verva atmosfera din obisnuitele cenacluri
literare.
In casa memoriali din Dragosloveni, ori de cite ori
intrai aveai tresariri sfielnice. Aici se oficia mai
mult ca oriunde un cult al frumosului. Orke un-
gher iti aminteste astazi de vrednicul carturar al nea-
mului nostru Al. Vlahuta. In aceste incaperi in
linistea plina de evlavie se adunau odinioara stra-
lucitii maestri ai artei si literaturii.
17 mai 1970

www.dacoromanica.ro
Un caiet cu insemnäri
de pe Valea RImnicului

Din cind in dnd, ma cuprind clipe de tristete. Amin-

tirile dintr-un trecut cu trairi pline de farmecul unix-
prietenii scriitoricesti au inceput sa ramina dincolo de
pragul unei jumatati de veac.
In fata colii albse, infiorat de multe ori de atitea
imagini apuse, caut tremurul unei licariri pentru vi-
traliile mele. Printre cei care-mi apar in cadre de nos-
talgie, il \rad pe calatorul cu barba de patriarh si
vorba dulce ca mierea din stup, autorul Gloriei Con-
stantini, trecind prin Rimnicu-Sarat, la casa cu prid-
voare albe a amicului de scoala, Alexandru Zamfi-
rescu, unde il astepta chilia varuita proaspat, ca in
linistea monahala.

13

www.dacoromanica.ro
 Ca de mult isi dorea scriitorul Gala Galaction ci-
teva zile de odihna in bradetul racoros de pe plai se
poate observa in Rava,sul care un prieten, publicat
ntr-un volum memorialistic : ... lubite Alexandre !...
Chilia de la Dumitre,sti o fi gata, proviziile desti-
nate mie multe ca pentru trei in,si L. Credeanz cá
voi lasa totul pe-o saptamina, sit pun ceva pe hirtie,
din noile mele proiecte literare". Era vorba de roma-
mil Doctorul 7. aifun, pe care vroia sa-1 termine la
Dumitresti.
Acolo 1-am intilnit deschis la suflet §i la gind
umplind clipele cu intelepciune, asa cum umplea am-
fitrionul cupele cu vinul auriu in noptile acelea tirzii.
Era pe vremea cind ne strinsesem in jurul ziarului
Foaia Rimnicului", un grup de tineri unii iesiti
de curind din universitati, altii inca studenti cu
copul de a da orasului un saptaminal de cultura, arta
si literatura.
Citeva exemplare din gazeta noastra fusesera ras-
foite mai mult din curiozitate de musafirul drag, care
ne-a dat povete pentru editarea publicatiilor provin-
ciale.
Dar, dragii mei, ne spunea povatuitorul nostru, pe
linga pagini de literatura si articole sociale si cultu-
rale din viata orasului, indreptati-va privirea spre
drumurile necunoscute ale satelor. Dar a nu ideali-
zati nimic, sa scrieti aievea despre oameni si locuri.
Reportaje. Reportaje adevarate... De citeva zile, de
cind am poposit aici, am pus in cuvinte nemestesugite
culoarea, cintecul si pitoresoul din aceasta mirifica
vale a Rimnicului.

14

www.dacoromanica.ro
 Caietul cu aceste insemnari zilnice culegeri de
reportaje fara horbota literara si mistificari il da-
ruiesc amfitrionului meu in semn de pretuire pentru
zilele senine petrecute in casa lui."
Citeva pagini mi le-a incredintat pentru monografia
Rimnicului-Sarat, care au aparut sub titlul : Acolo
s-ar fi cuvenit sa fie mormintul lui Vlahuth". Din
colaborarea trimisi, desprind findurile cu privire la
vizitele lui Caragiale la Dragosloveni. ln zil le lui
din urma, acest puternic artist, mistuit de flacara
idealului §i etern nemultumit de sine, plimba neas am-
parul §i verva lui caustica intre Bucure,sti §i Berlin.
Odata ii telegrafiaza lui Vlahuta : «Viu la tine sa
scriu!o... Vlahurd se pregatefle de gazduire ,si a,saza
'in odaia marelui sau prieten o math noua... Masa
aceasta era sa fie atinsa de aripile unui arhanghel fi
de miinile lui Caragiale !
Caragiale vine, se zbuciuma o noapte intreaga, urn-
pie un cof de hirtie mazgalita fi mototolita §i varth
calimarile pe masa alba', de tei... Apoi a doua zi, in
z ri, zdrobit, dezgustat, steril scrie sub pato de cer-
neala : 'nate meseriile murdare lasa pete fi se is-
cale,ste...
in jurul iscaliturii lui Caragiale au roit in anii ur-
matori numele ,si cuvintele istete. Mi se pare ca Bra-
tescu-Voine§ti a scris acest cuvint subtil : E o masa
patata ; se poate iscali pe ea oricine.
A venit 1916, a venit ramerita, s-au pornit puhoa-
iele ,si prapadul. in ce foc, sau sub caldarea de mama-
lied a caror bajenari a pierit masa lui Caragiale ?...
A inchis ochii §i bunul stare( laic de la Dragosloveni.

15

www.dacoromanica.ro
Nu ma' pot mingiia nici azi ca' ramcisitele lui Alexan-
dru Vlahurci au fost depuse in uriasul mormint comun
de la Cimitirul $erban Vodli si n-au fost depuse lingii
bisericuta lui aproape ctitoreasca de la Dragosloveni".
De-atunci, de multe ori, am rasfoit in biblioteca
poetului Cintiirilor sfioase" (Al. Zamfirescu) caietul
in care curgea ca intr-o albie de riu, cind tumultoasi,
cind linistita, viata acestui tinut, cu bucuriile §i sufe-
rintele lui. In ultimul timp, amfitrionul de la Dumi-
tresti, Al. Zamfirescu a treout sub alte zari, sa se in-
tilneasca cu prietenii sai N. D. Cocea §i Gala Galac-
lion : iar despre manusorisul cu coperti albastre n-am
mai aflat nimic. Toate cercetarile mele, ca si investi-
gatiile facute de fiica cea mai mica a autorului
dupa cum mi-a comunicat au fost inutile.
Poate ca rindurile de fata vor cidea sub ochii unui
pasionat cercetator care qtie uncle se &este caietul
cu comorile de roportaje de pe Valea Rimnicului...
27 aprilie 1970

www.dacoromanica.ro
Bisoceanca

Pe potecile pierdute in bridetul de la Bisoca, pic-

torul N. Grigorescu famine intr-o zi veijit in fata
unei viziuni mirifice. 0 mindrete de copira, inaltI si
zvelti, strilucind in portul national al locului, i-a
apkut in cale. Cum cohara, subtire si dreaptk a ru-
gat-o si-i pozeze acolo, in decorul muntilor.
...Asa incepe povestea cu partretul Bisoceanciii, care
te intimpini astAzi in holul casei memoriale N. Gri-
gorescu din Cimpina si, privind pe frumoasa mocAnit5.,
strafulgetiri de amintiri mi-au strgbitut trecutul...
Prima oara', am admirat-o in casa concefateanului
Menelas Chircu din Rimnicu-Skat, un vrednic ama-
tor de arta'.

17

www.dacoromanica.ro
 Cu entuziastmul tineretii, am convins pe acest pas-
trator de comori sa-csi puni la dispozitie lucrarite pen-
tru o expozitie care a si fost deschisa la liceul
Al. Vlahuta" datorita amabilitatii clirectorului de
atunci, profesorul Gogu Alexandrescu. Cu aceeasi dra-
goste si bunavointa au mai raspuns acad. prof. arh.
Petre Antonescu cu o colectie de scoarte romanesti si
nenumarate planse infatisind case de munte, Al. I.
Zamfirescu cu pretioase documente domnesti, fotogra-
fii cu Barbu Delaw-ancea, Al. Vlahuta, Gala Galac-
tion, N. D. Cocea, eu porti de lemn cu incrustari a-
cute de mestesugarii nostri de pe Valea Rtmnicului.
Pentru un oras de provincie, expozitia a luat propor-
tiile unei neasteptate manifestari artistice. India oara
au fost expuse operele grigoresciene : in luminib Pro-
fil pierdut, Car cu boi, Corturile, Ciobanii, Popas la
han.
Singura pe un panou, Bisoceanca pe fundalul
unui chilim autentric de Bisoca revarsa farmec si
prospetime in jur. De aceea gasesc niinerit si public
corespondenta maestrului din Cimpina, adresata co-
lectionarului rimnkean :
Cimpina, 27 noiembrie '906
lubite fi bun prieten,
Socotesc ca pinzele alese de mine fi fratele Alecu
(Al. Vlahu(il n.n.) ri-au fost pe plac. 7i-am cunoscut
gustul fi de aceea ne-am oprit asupra bor. In curind
voi avea ceva tot Pe placul D-tale (Bisoceanca, n.n.).
T e anunt din vreme ca sil pofi vizita fi expozitia. lti

18

www.dacoromanica.ro
multunzesc din suflet pentru vacuta # vitelul care au
sosit in buna stare.
Al D-tale cu toata dragostea,
N. GRIGORESCU
Urmeaza o a doua scrisoare in care pictorul preci-
eaza ca a terminat lucrarea inceputa in muntii nostri :
Cimpina, 25 oct. '907
Distins prieten,
$tiu cit de mult iubefli costumul national.
Ftiu ,si din cite te cunosc fi eu, dar mai ales din
felul cum mi-a infilNat aceasta fratele Alecu cu care
adesea ai streibaut plaiurile Rimnicului. Pentru acest
motiv ti-am retinut Bisoceanca". Este o inspiratie a
D-tale. Este tot wa de frumoasä, naturalii cum am
cunoscut-o eu #, mai mult, D-ta. Am imortalizat prin
asta costumul judetului D-tale fi un tip de munteanca.
Cred ca-ti va place.
Al D-tale cu tot dragul,
N. GRIGORESCU
Cit de generos a rasplatit pictorul darul primit (o
vacuta si vitelusul), deduceam din rindurile de mai jos,
semnate de Vlahuta :
Frate Chircule,
E pomana. Ti-am luat trei bud-4i superbe.
Sä n-ai nici o grilei de bani, am eu destui.

19

www.dacoromanica.ro
 Sii nu-mi trimiti cd ma supar. Dar vino sa vezi ex-
pozitia, di n-o sa mai vedem dt om trai am frumu-
sete.
Sarut mbza D-nei.
Dor fi fratie.
AL. VLAHUTA
Nu vad exclus 0 marburisesc optimismul meu
ca printr-un schimb de tablouri Bisoceanca s'a se re-
Intoarca unde de fapt ar fi locul ei pentru totdeauna.
In galeria tezaurului de arta din ampina, ar putea
sa fie Inlocuita cu o alta opera grigoresciana, de
aceeasi valoare artistica.
Pentru noi tusk', ea Inseamni mult, nespus de mult.
$i de ce n-am face un demers In acest sens ? Am
cinsti si memoria marelui artist Indragostit de plaiu-
rile noastre.
7 ianuarie 1970

www.dacoromanica.ro
Privighetoarea Rimnicului

Nascuta la Rimnicu-Sarat, Florica Cristoforeanu a

cunoscut toate privatiunile vietii petrecute in mijlocul
unei burghezii inraite si egoiste. Mama ei italianca
din Silvi Marino, de pe tarmul Adriaticei ramasä
vaduva fara avere si sprijin, a trebuit s'a paraseasca
orasul si sa caute de lucru in Bucuresti. Ca brodeza,
primea comenzi de la societatile de binefaceri, cisti-
gind sume prea mici pentru intretinerea familiei.
Printr-o imprejurare salvatoare, datorata scriitoru-
lui Joan Slavici §i sotiei sale, intra ca eleva intr-un
institut pentru fete orfane si sarace, administrat de
Academia Romana. Cite nopti nedormite si cite pla-
nuri infiripate §i destramate pina cind fata cu vocea

21

www.dacoromanica.ro
de aur asa o numea autorul romanului Mara"
dupa terminarea institutului, va Ultra la conserva-
torul din Milano ! Acolo, dupg ani de lipsuri si de
muncg, hi ia diploma la 21 de ani, fiind solicitatg
de aproape toate teatrele lirice din Italia.
Dar dorul de patrie o cheamg acasg. Intri in corn-
pania de operetá C. Grigoriu" de la Parcul Otetele-
seanu, tinind capul de afis, algturi de Leonard, Ciu-
curette si Carussy intre anii 1910-1913. A fost, insg,
nevoitg sg ia din nou drumul strgingtgtii, intrucit, din
motive meschine, noua directie a teatrului ii reziliazg
contractul. Sositg la Roma, ggseste o atmosferg ne-
prielnicg. Incepuse primul rgzboi mondial. Pentru pro-
tagonista noastrg, anii acestia au insemnat umilintg si
grave lipsuri materiale. La venirea faschtilor la pu-
tere, un alt val de prigoang o indepgrtealg de pe ma-
rile scene.
Oprimatg. de autoritgtile care-i cereau sg se inscrie
in partidul cgmg.silor negre, eoncetgteana noastrg re-
zistg cu demnitate.
Descurajatg, descoperg clipe de alinare in targ, unde
este invitata de Opera Romfing. In acest timp, nu uitg
sg viziteze orasul natal, unde avea o bung prieteng din
copilgrie doctorita Fitica Pella. Intr-o searg
eram multi invitati ne-a povestit cu cit g. dragoste
a acceptat ruggrnintea unei delegatii de muncitori de
la Uzinele Fiat, sg cinte in opera La Wally, montata
in decorul natural de pe platoul muntilor, in apro-
piere de Monte Rossa.
Baritonul Jean Atanasiu de la Opera Româng, evoca
cu multg admiratie talentul si generozitatea marii cin-

22

www.dacoromanica.ro
tarete. De cite ori se afla la Palermo, a doua zi dupa
spectacol isi incarca bratele cu florile primite pe scena
si urca colinele pierdute in plante exotice pina la pia-
tra funerara cu inscriptia marelui nostru revolutionar
Nicolae Balcescu.
In ceasuri de grea cumpana si de reculegere, mor-
mintul marelui vizionar al Rom'aniei de astazi era pen-
tru Florica Cristoforeanu simbolul patriei, sub cerul
insorit al Siciliei.
26 noiembrie 1969

www.dacoromanica.ro
Aristide Demetriade
la Rimnicu-Särat

La Valea Ratei acolo unde incep urcusurile in

Muntii Buzaului s-a nascut marele actor Aristide
Demetriade. In preajma fagilor, copilul cu chipul pa-
lid si trupul firav, fermecat de cintecul cavalului, de
fosnetul padurilor, si-a modelat vocea ca o Mita' in-
volburata de dor, cum rar s-a putut auzi prin partile
noastre.
Acest mester neintrecut al rostirii versurilor avea
multe rude in urbea de pe Valea Rimnicuhii. Noi, ti-
neretul rimnicean, care frecventam cursurile universi-
tare in Bucuresti, il urmaream de la galeria Teatrului
National, aplaudind pina la stingerea luminiilor ram-
pei. Era interpretul ideal in rolurile dificile : Armand

25

www.dacoromanica.ro
Duval din Dama cu camelii, Ovidiu, Ruy Blas, Vlaicu
Voda, Oswald din Strigoii... §i mai ales in HamleL
N-am auzit un glas cu un timbru atit de liric, dupa
cum n-am vazut un joc de o maiestate antica i im-
presionanta, ca la acest talent plecat de la poalele Bi-
socei. Aristide Demetriade electriza sala chiar din clipa
cind pasea pe scenä, o cucerea i o tranporta in lu-
mea rolului pe care-1 juca. Desi in rolul nefericitului
print din Danemarca au jucat cei mai mari actori ai
nostri : Grigore Manolescu, C. I. Nottara si Tony Bu-
landra ; iar mai apoi George Vraca, Calboreanu si
Valentineanu, nici unul dintre ei nu 1-a depasit pe
Demetriade.
Rimnicenii Ii spuneau Didicu". Intr-o zi e anunta
trupa Teatrului National, cu Aristide Demetriade in
rolul Oswald din Strigoii lui Ibsen.
0 animatie neobisnuita. Protipendada tirgului
notabilii si oficialitatile a organizat un banchet in
sala clubului de la etaj, de pe Strada Mare. Dupa
spectacol, Didicu" urma sa fie sarbatorit acolo unde
aveau acces mai marii zilei plus cartoforii. In sala
Teatrului, multi intelectuali, studenti, devii cu profe-
sorii respectivi i doar citiva muncitori care aveau po-
sibilitatea sa-si plateasca locul. Dar nimeni, absolut
nimeni, din cei de la club. In seara aceea, Aristide
Demetriade a trait cu atita daruire rolul lui Oswald,
'Melt lumea fascinata din sala 1-a ovationat minute in
sir. Aristide Demetriade, nevazind in sala pe cei care
1-au invitat, dezarnagit, tacut, cu gulerul ridicat, s-a
indreptat catre un birjar, punindu-i : la gara !". De-
atunci marele actor n-a mai jucat in Rimnicu Sarat.

26

www.dacoromanica.ro
 Pe acest vrajitor al teatrului romfinesc 1-am cunos-
cut personal cu prilejul sarbatoririi sernicentenaru-
lui Societatii Academice Romania Juna" din Viena
la Teatrul National. A vorbit Nicolae Iorga, iar prin-
ti e actorii care si-au dat concursul a fost si Aristide
Demetriade. Eram presedinte al acestei academii stu-
dentesti si, in aceasta calitate, i-am inminat Diploma
de membru de onoare.
De atunci au trecut multi ani. Intr-o noap e de
toamna, Aristide Demetriade ne-a parasit pentni tot-
deauna. Tudor Arghezi a scris un necrolog in ziarul
Rampa, din care transcriu citeva rinduri : Un steag
cernit atirna marti ca un cocor impuscat cu aripile
rele pe frontispiciul Teatrului National". Iar in in-
cheiere adauga : Arcul a cazut, sageata zboara. Ca-
latoreasca pura prin lumina dimpreuna cu rindunelele
care pleaca dintre noi, pia. ce se va izbi de luceferi".
Cocorul, despre care amintea cu atita duiosie poetul
Tudor Arghezi isi luase primul zbor din padurile de
fagi si brazi ale plaiurilor noastre.
10 octombrie 1969

www.dacoromanica.ro
Acolo, in golful de argint

Calgtoream, impreung cu un grup de artisti, la bor-

dul unui vas care facea oursa de-a lungul litoralului
românesc. Era o dimineatg de varg, cu marea linis-
titg. Ghid ne era pictorul Alexandru Szatmary, un in-
drggosbit al peisajului marin, la indemnul cgruia ne
hotgrisem sg ne desprindem din cotidianul bucurestean
pentru o evadare pitoreascg de citeva zile.
Printre noi se afla si ,profesorul G. M. Murgoci, sa-
vantul cu renume mondial, originar din Muntii Bu-
zgului. Se odihnea pe un sezlong, cu o carte deschisä
in ming si cu binoclul algturi. Parea a fi in conva-
lescentg. Isborisea cu pasiune intimplgri din targ si din
strgingtate unui auditoriu care se ingrosa mereu. Ten-

29

www.dacoromanica.ro
tat de farmecul acestui povestitor, rn-am apropiat.
Unul dintre cei de fata rn-a recornandat profesorulu-,
accentuind asupra faptului eh' sint din p5rti1e Rimni-
cu1ui-S5rat.
Dupi ce ,s-a interesat de obirsia mea, a adaugat.
Eu sint coboritor din B'soca si radacinile nea-
mului meu sint infipte adinc in sltele din jur. S"nt
neam de mocani pastori care au trecut Carpat'i ina-
inte cu citeva sute de ani. Tafal meu, cioban, a plecat
din Bisoca cu turma de oi, in calutare de pasune in
b5 ltile Brai lei. Eu sint nascut pe drum, intr-o caruti,
avind coviltir cerul cu stele si c5lanza Steaua polara.
De aceea imi place drumetia.
Deodat5, rugindu-ne sa nu-i acope im ved rea spre
-arm, ne arat 5. o coast 5. cu livezi care coborau pint la
mare.
Vedeti, dragii mei, acolo in golful de argint, as
dori si am o cabana cit de mica'. Simt c5. am nevoie
de odihni si parcà cu o presimtire in glas conti-
nu5 dac5 n-ar fi prea tirziu.
In trei zile de excursie s-a intretinut cu toti, facind
s5 treac5 mai repede timpul.
Dup5 citiva ani, rn-am stabilit si eu la poalele co-
linei pe care profesorul Murgoci TO ridicase o casa cu
pridvor spre mare. Nu s-a bucurat mult de ea. Dar
acolo, sus, si dup5 disparitia sa, ne primea cinci se in-
torcea in tarà tovarisa lui de viati si de lucru, natu-
Talista Agnes Kelly. In ceasurile de sear5, la lumina
sfesnicelor de alama, desfacea firul romantic al amin-
tirilor despre tovar5..sul care, in 1925, in plida activi-
tate creatoare, moare l5sind multe lucrgri neterminate.

30

www.dacoromanica.ro
 Academia Romana i-a editat, in anul 1957, Opere
alese". Aceasta culegere cuprinde lucrari de mare im-
portan tñinificà, comunicari i prelegeri tinute la
c on r sele internationale din Paris, Roma, Stockholm,
Philadelphia, Viena, Budapesta si Praga. In capitala
'Cehoslovaciei, a fost ales presedinte al comitetului in-
ternational pentru cartografia solului.
Dar savantul nu si-a uitat niciodata obirsia rimni-
ceana, contribuind prin studii i documentatii geolo-
.0ice ample la exploatarea pinzelor freatice, pentru
alimentarea cu ap 5. a orasului Rimnicu-Sarat. De ase-
Tnenea, a studiat regiunea chilimbarului de la Patir-
lagele, tiparind in acest sens si o monografie.
Se impune sa ridicarn un bust savantului G.M. Mur-
goci. Prin aceasta initiativ, vom cinsti cum se ca-
-vine pe marele invatat ridicat de pe meleagurile
Tioastre.

15 aprilie 1970

www.dacoromanica.ro
Parcul Traian Seivulescu

Au treout citiva ani de cind prietenul C. Paras-

chivescu-Baliceanu mi-a cerut un articol pentru vo-
lumul omagial inchinat memorial. profesorului Traian
Savulescu, de obir§ie rimniceana.
La sovaielile mele imi arguinenta :
Tu 1-ai cunoscut inainte de anii studentiei.Multe
vacante le-ati facut impreuna. Citeva amintiri din
vremurile acelea poti sa ne scrii !
Marturisesc parerea mea de rat' ca n-am putut si
rhpund cu o colaborare entuziastului rimnicean C. Pa-
raschivescu-Balaceanu, neavind material corespunza-
tor pentru o carte omagiala. Se cuventa un semn de
pretuire, mai ales ca prietenul care a insistat a ramas

33

www.dacoromanica.ro
intotdeauna acela§i sprijinitor al manifestarilor noas-
tre culturale.
De data asta am cautat sa-mi string amintirile cal e
frematau dincolo de pragul unei jumatati de veac.
Tinarul student, dornic de invatatura, inscris mai
inainte la facultatea de medicina i apoi la §tiintele
naturale, i'§i petrecea cea mai mare parte din vacanta
de vara in statiunea climaterica Davos din Elvetia. 0
boala grava il ameninta. Dragostea parinteasca lua e
"nsa toate masurile a fie ingrijit, penal' a fi aparat
de un deznodamint fatal.
In zilele ramase libere pina la inceperea cursuril r
universitare, ne intilneam in gradina publica, respirind
zon cit ne mai oferea singurul ostrov de verdeata
din urbea noastra. Pe atunci, el incepuse sa fie sub
vraja florei ; iar eu devoram tomuri literare i dlu-
iam versuri dulcege. Era indragostit de portul popu-
lar ; admira fotele i iile inflorate din zona Bisocei.
La invitatiile noastre de a colabora la presa 1 cala
raspundea cu fagaduinti. Preocuparile universitare ii
rapeau tot timpul, astfel tacit revistele rimnicene nu
mai primeau articolele sale.
Noi, insa, ne bucuram de succesele prietenului, ca e
uimise pe oamenii de §tiinta prin cuno§tintele ale.
A urcat ierarhic treptele pina la Pre§edentia Aca-
demiei Române. A fost ministrul agriculturii. De ase-
menea, a onorat catedra prin lucrari de mare §i uni-
versala valoare §tiintifica fiind cooptat ca membru
corespondent sau onorific de ilustre academii de $iinta
din strainatate.

34

www.dacoromanica.ro
 A revenit in orawl natal, in urma ou decenii. hni
amintesc de o zi plina de farmec, risipit pe colinele
cu livezi §i vii. Ne intarceam in ora§. La capitul po-
dului de fier, ne invaluia o searl aurie ca poama
coapta din Topliceni. Fi§iile de cimp ce ne insoteau
de o parte i de alta a drumului ce urci spre Oreavu
e desfawrau dezolant.
Pe nea§teptate, tinarul botanist, vrajit de natura din
jur care se stingea in nepasarea rimnicenilor :
Vedeti voi, din fi§iile acestea de paragind, cu
m'n'ma cheltuiala §i cu oarecare pricepere ar inflori
un placut loc de agrement pentru concetatenii no§tri.
Copacii rariti intr.° simetrie e tetica, alei batute in
prundi§ul care se afla din bel§ug pe vadul apei, ban i
a§ezate sub pergole, un chioK cu o mica biblioteca §i
mese de lectura. 24 merge mai departe. Profesorii de
§tiinte naturale de la liceele din localitate au datoria
sa infiinteze §i un parc cu plante exotice. Gradinile
bo anice din Bucure§ti §i din Cluj, unde prof. dr. Borza
face mimmi, ne var da concursul.
Dar lucrurile au ramas... la capatul podului, at p-
ind §i a tazi o actiune laudabili din partea celor ini-
tiati, de§i sectia de §tiinte naturale de pe linga muzeul
rwnesc §i-ar face un punct de onoare din realiza-
rea lor.
Ar fi de dorit ca parcul cu terase de flori, biblio-
teci, locuri de odihna, sa poarte numele prafesorului
Traian Savulescu, care s-a ridicat cu truda pe lumi-
noasele culmi ale §tiintei române§ti.
13 septembitie 1970

www.dacoromanica.ro
Nicolae forgo despre rimniceni

Multe pagini ne-a lasat profesorul N. Iorga refe-

ritoare la ora.§ul nostru. In Oameni fi orafe din Ro-
mania" surprinde pitorescul provincial, incepind cu
gara cocheta", cu bulevardele largi, strajuite de co-
paci umbro§i §i parcuri Ingrijite, staruind asupra ma-
nastirii restaurate pe vremea lui Constantin Brinco-
veanu, pictata de iscusitul zugrav Ph-vu Mutu.
In acela§i articol, il aminte§te pe tinarul general rus
Suvorov, conte de Rimnic, al carui stramo§ §i-a do-
bindit rangul nobiliar in urma victoriei din 1789, re-
purtata pe meleagurile noastre.
In trecut multi calatori au vizitat aceasta urbe os-
pitalierk dar singur marele istoric a publicat nem-
37

www.dacoromanica.ro
marate articole, cronici i nsemnari despre viata oa-
menilor nostri de seama.
Sub titlul Un poet student : Alexandru SiMeanu",
autarul volumului Oameni cari au fast" contureazi
un portret inspiratului cintaret al plaiurilor i Cimpi-
ilor aurii, din care desprindem rindurile : Poet de
chemare a fost Sihleanu ; desigur, ce-ar fi scris acest
talent, dupa atingerea cu viata, care i-ar fi dat dureri
adinci i marile fericiri pe care le zaboveste uneori,
aceasta se poate prevedea. Tineretii unui scriitor i e
cere atita : avint, sinceritate, pasiune, instinctul cuvin-
tului poetic, expresiv, cald ; celelalte lucruri yin de la
sine, &a la dulcele dor de toamna al masurii i 'Ana
la sclipirea de gh ata a intelepciunii".
Dar sa revenim la poetii contemparani. Dupa pri-
mul razboi mondial, o eflorescenta culturala i art's-
tica a umplut golurile lasate de pirjolul care a bin-
tuit citiva ani. Atunci, pe meleagurile rtannicene au
aparut doi poeti de autentica valoare, fratii Pavelescu,
atragind atentia criticilor si a marilor edituri. Cind
Nicolae Iorga ocupase vremelnic printr-un acci-
dent politic o mare dregatorie de stat, poetul Cin-
cinat Pavelescu, dezgustat de desele peregrinari ca
magistrat prin nenumarate orase, adresa tnaltului dre-
gator o petitie cu rugamintea de a fi transferat la
Bucuresti. Jalba se termina cu catrenttl, ramas inedit :
Ca trubadur, e-adevarat,
in ochii multora eu scad,
Dar nu-nteleg, ca magistrat,
De ce ei ma socot... nomad.

38

www.dacoromanica.ro
 La cursurile de vara de la Universitatea populara
din Vilenii de munte, Cincinat va oferi volumul
proaspat tiparit, ca un omagiu, profesorului care, afec-
tat, fagaduieste sa scrie un articol in ziarul Neamul
Romanesc". Altadata 11 intilneste pe poetul rimni-
cean Matei Elian, fe1icitindu-1 pentru poeziile din
Cintári sfioase" aparute in revista Viata noua". De
asemenea, se interesa de destinul literar al poetilor
Ion Pavelescu si Alexandru Baiculescu.
In anul 1931, oferindu-i monografia Rimniou-Sa-
rat mai mult o antologie literara Nicolae Iorga
rasfoieste cartea si, nevazind nimic semnat de Duiliu
Zamfirescu, imi face in acest sens o remand. : Un
poet ca Duiliu Zamfirescu poate fi revendicat deopo-
trivá de catre dourz cetäti".
Am evocat citeva date, in parte inedite. Ramine in
grija tineretului rimnkean sa descopere, din cele ci-
teva zeci de mii de articthe scrise de-a lungul anilor
de neobositul carturar, pagini de pret despre trecutul
si cultura orasuIui nostru, lmbogatind intr-o noui
editie monografia ti,parita cu putinele mele mijloace,
inainte cu aproape o jumatate de veac.
29 noiembrie 1970

www.dacoromanica.ro
Poetul luptei la circ

In prima decada a secolului nostru, eram elev la.

gimnaziul local Vasile Boerescu, cind dascalul de
limba romlna ne instiinteaza a la sezatorile de sfirsit
de saptamina va participa si elevul, transferat de cu-
rind, Soare Manolescu, cunoscut prin clteva poezii
aparute in reviste rizlete, printre care si Flacara.
Dupa versurile de un lirism luminos, mi-1 imaginam
adolescent firav si palid, infrigurat de tainele nopi-
trunse ale poeziei. La ,sezatoarea noastra isi fku insa
aparitia un auk inalt, robust, cu o musculatura her-
culeana, mai virstnic decit colegii de dasa.
Era din comuna Cazasu, din tinuturile Brai lei.
Frecventase mai multe Koh secundare, dar din cauza

41

www.dacoromanica.ro
literaturii, pentru care avea o mare pasiune, neglija
obiectele de stiinta, ramidnd repetent de mai multe
ori. Cu noi s-a imprietenit din primele zile. Avea un
temperament deschis, blind si cald, intervenind intot-
deauna s ne desparta la eventualele incaierari. Ofe-
rea, de asemenea, gratuit, meditatii la lectiile grele
si la compozitiile literare. Din putinul lui, obtinut din
munci umilitoare in oras, ajuta cu bani i carti pe
colegii saraci. Devenise idolul nostru si cram min-
dri s trecem printre prieteni acestui suflet curat, ve-
nit din negurile unui sat de iobagi.
La sezatorile noastre ii citea cu un timbru metalic,
involburat, versurile de balada, care rasunau ca o mu-
zica suava, ispitindu-ne s5." fim i noi faurari de rime.
Pina intr-o zi cind un circ cu acrobati, cu tinere
calarete, dansatori, cu jongleri i clovni, cu lei dre-
sati i papagali vorbitori a poposit pentru mai multa
vreme in orasul patriarhal de pe Valea Rimnicului.
Aproape in fiecare seara ne strecuram la spectacole.
Programa le serale se terminau cu emotionante si pal-
pitante lupte greco-romane, la care concurau atleti
profesionisti din tara si din strainatate.
Intr-o zi, afise oolorate aduc la cunostinta publicu-
lui local ca se vor desfasura lupte romane intre renu-
mitul atlet Papiriu, cu un palmare bogat in victorii,
si un rimnicean care va lupta mascat, pentru a nu-si
da in vileag identitatea. Tot orasul se gasea in mare
fierbere, nestiind cine este rimniceanul care va infrunta
pe atletul nebiruit de nimeni. Numai noi, elevii, cu-
nosteam secretul. Omul mascat era colegul nostru
42

www.dacoromanica.ro
Soare Manolescu, care alesese acest mod de a lupta
ca sa" evite prevederile aspre ale regulamentului sc -
lar.
In seara spectacolului, galeria circului era inte a
numai de elevi, care isi luaserS angajamentul cS vor
pastra secretul. Intii apare Papiriu un cobs cu un
cap pStrat si falci de mastodont, cu picioar masive-
ca niste piloni de pod, apoi se ivi in urma lui, lup-
tatorul mascat, cu trup viguros de efeb, care atrase
simpatiile intregii asistente. Lupta grea cu inclestar
si trinte repezi, ca In basmele copilariei noastre, intre
balaurul cu sapte capete si Fat-Frumos. In firsit,
colostil fu doborit, iar arbitrul declara pe tinSrul mas-
cat invingatorul serii.
0 data cu ropotele de aplauze, se auziri strigatele
de entuziasm ale colegilor : Bravo Manolescu !..." SS
ne trSiesti Soare !!..."
A doua zi, comisia disciplinarS, cu toate insistentele
profesorilor de discipline umanistice, a eliminat definitiv
pe elevul Soare Manolescu din Gimnaziul rimnicean.
Cum o parte dintre profesori erau membri ai parti-
delor istorice si agenti electorali, intr-o gazetS locals
au apbut urmStoarele epigrame semnate de Soare
Manolescu :
Profesorilor care au cerut eliminarea mea :
Am luptat la circ... Morala
Nu cumva astäzi o stric,
Cind de-o vreme-ncoace roala
Voi ofi transformato-n circ?

43

www.dacoromanica.ro
 Iar intr-o revista literara din Braila, aparuta dupa
putin timp, descoperim urmatoarea strofa in poezia
Adio Rimnicului" de Soare Manolescu :
Pe sub tei, pe bulevard,
'nate visele imi ard ;
Ard mocnit si se fac scrum...
$i cu scrumul plec la drum.

www.dacoromanica.ro
0 cafenea ... literarei,
la Rimnicu-Särat

Pe vremuri, in orasele de provincie, cafenelele tre-

ceau drept loc de intilnire a politicienilor, ironizati
cu atit umor de inegalabilul Caragiale. Picea ins'a
exceptie o cafenea din Rimnicu-Skat, datorifa patro-
nului care, avind doi fii unul ziarist progresist, ce-
Malt cu predispozitii pentru teatru rezerva o parte
din local pentru rasatatii muzelor.
Aici se intruneau reporterii presei din Bucureqti, di-
rectorii gazetelor independente din localitate, poetii
rimniceni in frunte cu Cincinat si Ion Pavelescu, ti-
neretul studios care visa glorie si nemurire.
Ziarul socialist al tipografilor Informatia, qi alte
publicatii de stinga tsi aveau sediul redactiilor in lo-

45

www.dacoromanica.ro
cal, ocupind citeva mese la ferestrele dinspre stradi,
unde se scriau si se citeau articolele si se corectau
spalturile. Tot aici se incropeau revistele teatrale si
se distribuiau rolurile. Irni amintesc cum actualului ar-
ti t al poporului Marcel Anghelescu, pe atunci in vir-
stg de 15 ani, i s-a incredintat, in urma Linsistentelor
sale, un rol de surpr'nzgtor succes.
Colaboratorii revistei literare Vesta la" ti petre-
ceau aici timpul in discutii interminabile despre arta,
ping la plecarea trenurilor, asa ca publicul rimnicean
era familiarizat cu oaspeti ca Gala Galaction, Victor
I n Popa, Adrian Maniu, Eugen Boureanu, Victor Ef-
imiu, Camil Petrescu, Perpessicius, Ion Marin Sado-
veanu, Tudor Vianu. Nu o data i lua cafeau aici
Duiliu Zamfirescu. Solemn si distant, aflat in trecere
s re podgorii, Barbu St. Delavrancea, oprindu-se in
drum spre Dragoslaveni ori Alexandru Sahia febri,
dar tacut, intirziind in asteptarea tineretului soc.alist
din oras fiind terorizat si de situatia sa militarg a
cgrei rezolvare depindea de un regiment din locali-
tate. Poetul Ion Pavelescu, Tutors de la Paris si sta
bilit In orasul natal, aducea parcg ceva din farmecul
cglgtorului umblat prin multe tgri, arltindu-se ine-
puizabil mai ales in istorisiri si anecdote.
Eram intr-o zi cu autorul volumului de poe7ii Si-
gilii de aur, cu Perpessicius 1 cu Camil Petrescu, cind
intrg in cafenea poetul Horia Furtung cu un grup de
prieteni intorsi din muntii rimniceni. La citeva mese
asezate cap la cap, intilnirea se transformase intr-o
sezgtoare ad-hoc. Cum Camil Petrescu nu cunostea
cabrenele scrise de Ion Pavelescu referitoare la poetii

46

www.dacoromanica.ro
Ion Pilat si Horia Furtuna, autorul s-a supus dorin-
telor sale. Le reproduc pentru savoarea lor :
Poeia lui Pillat
Dacei vrei sd-ti parei bunei,
7 rebuie neapdrat
S-o citefli pe-a lui Furtunl

Poe: a lui Furtunii

Daca vrei sa-fi para bunei,
7rebuie neaparat
S-o citesti pe-a lui Pillat.

Imediat, un c nfrate improvizeaza" catrenul ramas

pin'a astazi inedit :
Daca vrei sa-ti para bun'd
Poezia lor, intr-una,
De Pillat ori de Furtu a
Nu citi tu... pe niciuna !

Horia Furtuna, cu un gest agr iv, scr e urma-

toarea epigramA :
Lui Ion Pavelescu
Cind via la Rimnicu-Sdrat,
bni amintesc de Cincinat.
Atit de mult a straluc't,
Ca i-ai ramas un satelit.

Dar si autorul poemului Balada luau" primi ri-

posta in versuri

47

www.dacoromanica.ro
 Balada lunii azi o scrie
Furtuna-atit de inspirat,
C'ei-n loc de tuna, cum se flie,
li lumineath... Cincinat.
Nu trecu mult de abunci si cafeneaua vizitatä numai
de boema ora.sului, in urma interventiei sigurantei, si-a
tras obloanele pentru totdeauna, ilminind ins51 o vre-
melnica" faclä luminoag in trecutul cultural si artistic
al orasului.
14 noiembrie 1970

www.dacoromanica.ro
Frangulea Ii uimqte oaspetele

$i poetul Octavian Goga a fast la Rimnicu-S5-

rat. In trecere spre Iai, s-a oprit s tina o conferinti
despre Avram Iancu i ssa. ia anasa intr-un local de
pe strada principaa, uncle astazi se aflä instalat mu-
zeul orlsenesc. La banchet au participat peste 100 de
intolectuali. Reuniunea a durat mai multe ceasuri.
Anecdote, toasturi i improvizatii, rimnicenii tinind
sa se arate mari iubitori ai muzelor. Astfel, o absol-
vent'a de conservator, cu vibratii in glas i farmec in
pniviri, cite* pe nergsuflate :
Miirturisesc, iubite bard,
Atitea vise pier ca fumul
doruri multe-n mine ard,
Cind noaptea vä citesc volumur .

49

www.dacoromanica.ro
 N-a lipsit nici taraful de luatari, dirijat de chitaris-
tul Tudoridi Frangulea, cel mai simpatic si amuzant
cintaret al Rimnioului, chemat intotdeauna la nunti,
sindrofii si zaiafeturi prelungite prin podgorii. Fran-
gulea sau cioara fermecate, porecla de toate zilele,
marunt, caches, cu o maslina in virful nasului, cinta
dupa ureche, avind o voce calda, cu suspin de doini
si plinset de caval. Induiosa inimile de toate virstele,
altfel ointind adolescentilor si altfel batrinilor incar-
cati de ani si amintiri.
In seara aceea, Frangulea, aflind cine este marele
oaspete si cunoscind multe stihuri ale poetului, si-a pus
tot focul in cintecul :
De ce m-ati dus de lingei voi,
De ce m-ati dus de acasá,
S6 fi riimas fecior de plug,
S'ei fi thmas la coasii".

and s-a sfirsit melodia, un ropot de aplaruze s-a

dezlantuit, iar sarbatoritul, vadit emotionat, cu albas-
trul ochilor umeziti, s-a ridicat de la masa si, tinind
in mina paharul cu vin, s-a indreptat spre taraful de
lautari. A ciocnit cu ei si mai cu seama cu Frangulea,
care s-a intrecut pe sine in a cinta tot ce stia mai de
pret.
Dar petrecerea a avut si un moment vesel. In suita
poetUlui se afla si o ziarista franceza, care, nedistin-
gind bine franceza pe care obisnuia s-o poceasca Fran-
gulea, il intreabi ce dialect vorbeste. Chitaristul nu-si
pierde cintectEl si raspunde :

50

www.dacoromanica.ro
 Je o parl la lang flamando, madam.
Surprinsa, ziarista tsi arata nedumerirea ca nu cu-
noaste acest dialect... flamand. Explozie de ris. Era
vorba de... dialectul din mahalaua Flaminda, de la
marginea orasului.
Banchetul s-a terminat tirziu. Octavian Goga, mul-
tumind pentru dragostea pe care i-au aratat-o rimni-
cenii, i-a asigurat ca va reveni n acest oras primitor,
un picior al Olimpului".
De-atunci, Frangulea, care inainte cintase de multe
ori lui Barbu Delavrancea la Dragosloveni, generalu-
lui Berthelot dupa victoria de 'la Marasesti si multor
altor personalitati de vaza, ne povestea cu mindrie
despre poetul care a cintat ca nimeni altul pe lgutari :
Bea fi tu cu mine astlizi
Cii eu beau sa-mi stimprzr doru,
Parcd-i alta lumea asta
Cind ne zice Laie Chioru".

Anul acesta, cind s-au implinit 90 de ani de la nas-

terea cintaretului pätimirii noastre", mi-am amintit
de aceasta intimplare cu Octavian Goga care a petre-
cut citeva ceasuri n mijlocul rimnicenilor. Si care ne-
a lasat o duioasa amintire despre chitaristul Frangu-
lea, un Laie Chioru al tirgului nostru.
11 aprilie 1971

www.dacoromanica.ro
Cincinat Pavelescu,
intr-o noapte de revelion

Cunoscutul epigramist judecator pe vremuri 'in-

tr-un tirgusor din preajma Rimnicului-Sarat i§i pe-
trecea intotdeauna revelionul la Bucuresti in mijlocul
confratilor, care il asteptau cu nerabdare pentru im-
provizatiile, aneodotele cu tilc §i mai ales pentru isto-
risirile de aventuri traite (i de multe ori netraite) pe
care le povestea cu co neobosita verva.
Intr-un an, insa, cu doua zile inainte de Anul Nou,
se abatuse un viscol cu troieniri de sosele §i trenuri,
blocind trafioul de calatori, astfel incit bardul fu ne-
voit sa raining in mica urbe cu citeva felinare fume-
gind pe strada principala, fara nici o perspectiva de
evadare.

53

www.dacoromanica.ro
 Un avocat burlac, stiindu-1 singur si in proaste re-
latii cu gazda nemultumita de neplata chiriei cu lu-
nile, I-a invitat sa serbeze ivirea Noului An impreuna
cu inginerul silvic si un medic, amindoi celibatari.
Doctorul venea cu o damigeana de vin din podgo-
ria Timboiesti, iar silvicul cu viscul pentru impodobi-
rea locuintei de holtei.
Tinarul amfitrion, nefiind pregatit pentru o ase-
menea sindrofie, instiintase pe un client cu procese
penale sa-i aduca neaparat de unde o sti, cu noaptea
in cap, citeva pasari in contul onorariului de avocat.
Seara rtirziu, in Limp ce invitatii sosisera si era in
toi prepararea meniului, in curte, apoi in bucatarie,
izbucni zarva, urmata de o perchezitie facut a. de doi
reprezentanti ai ordinii publice, insotiti de proprieta-
rul pagubas, care, gasind gainile furate, unele in oale,
altele in captor, cerea sa sechestreze zburatoarele. Cli-
entul avocatUlui recunoscuse faptul infamant.
Mai gray era ca proprietarul insista sa fie conside-
rate complice toate persoanele gasite in casa, implicit
tinarul poet pe care orasu1 il banuia de tainice intil-
niri cu sotia proprietarului reclamant.
In fine, corpurile delicte au fast ridicate. Nemairl-
minind nimic in casa de mincare, tot grupul de hol-
tei aproape de miezul noptii s-a mutat intr-un
restaurant, unde s-a bucurat de o calda primire, in-
truoit birtasul avea, la rindul lui, un proces de spe-
cula la judecatoria locala.
Masa a fost abundenta, de la caltabosi fierti in sos
de mirodenii, muschi de pore impsanat cu slanina si

54

www.dacoromanica.ro
usturoi i tavalit prin malai, cu purcel de lapte rume-
nit la cuptor, pina la placinte. In aceasta ambianta,
Cincinat si-a recapatat buna dispozitie i verva care
crestea pe misura sticlelor desfundate, irnprovizind
chiar citeva epigrame, ca cea de mai jos, ackesata pro-
prietarului gainilor furate :
Ma socotesti cumva complice,
Desi nu vad unde mi-i vina,
Cind stim cu totii azi, amice,
Nicicind nu ti-ai pazit edina.
Spre zori, proprietarul, dindu-si seama de propor-
tiile pe care le va lua scandalul, sfatuit de prieteni si
mai ales de nevasta, si-a retras plingerea, asa inch
comesenii s-au infruptat din... corpurile delicte. Numai
gazda poetului, autor al mai multor epigrame adre-
sate chiriasului, astazi arhicunoscute in lumea scriito-
riceasca, a mai adaugat una :
C-a fost sfada cit pe cit.
Vreli sa stiti pricina?
Va ramine doar atit :
Cautati gaina !

Nu trecu mult i viata orasului si-a reluat cursul

normal, iar talentatul cintaret al serenadelor si-a cerut
transferarea in alt oras, unde a continuat s poves-
teasca cu umoru-i inepuizabil peripetiile acelei fai-
moase nopti de revelion.
3 ianuarie 1971

www.dacoromanica.ro
Dacä OA pe-atunci, poete...

De multe ori amintirile, ca §i clipele de nostalgic,

ne intristeaza% De aceea, am ezitat s'a scriu Oda ast5zi
de cel mai devotat colaborator al ziarului Foaia Rim-
nicului", prietenul meu de totdeauna : Victor Dimi-
triu. Deqi au trecut de-atunci peste cinci decenii, il
disting din umbrele trecutului, ap cum 1-am intilnit
India aarA. Pirpiriu, modest imbracat, suplinea la o
§coal'a primarg dintr-un skuc de munte de pe Valea
Rimnicului.
De-acolo cobara, in zilele de Arbatoare, sAli stringi
materialul necesar pentru examenele particulare §i s'a
capete medicamente ipentru boala de piept, care 11 is-
tovise §i-i aqternuse o paloare pe fata supfa de friguri

57

www.dacoromanica.ro
si de lipsuri. Ii sclipeau numai ochii iscoditoni si o
verva de umor nepotolita, singurul dar pe care il risi-
pea in ceasurile grele cind zacea intre pernele de su-
ferinta.
Victor Dimitriu, tinar cu idei progresiste, tinea cu-
vintari incendiare, alaturi de rimnicenii socialisti, la
fabrica de cherestea din Gugesti, impartind manifeste
si participind la organizarea unor greve.
Intr-o seara umeda de toamna, mi-a citit citeva ver-
suri cu intrezariri de talent. De-atunci am ratnas prie-
teni pentru totdeauna, desi mai tirziu treceau ani intre
revederile noastre.
La indemnurile mele, s-a statornicit in orasul natal,
colaborind la Foaia Rimnicului" §i MacMna". In
acelasi timp, cu vocatie de actor interpreta rolurile
principale din revistele mele teatrale. Vara obtineam,
cu ajutorul lui Jean Bart, cite un bilet de tratament
la unul din sanatoriile din Transilvania, uncle rami-
nea citeva säptamini.
In lipsa mea plecat la tara ii incredintam di-
rectia ziarului. In aceasta functie, dovedea un spirit
gazetaresc deosebit, dar isca deseori conflicte cu inte-
lectualii orasului.
Concetatean cu poetul Cincinat Pavelescu, galant in
madrigale si in catrene de o mare savoare spirituala,
Victor Dimitriu, necrutator spadasin al umorului caus-
tic, improviza epigrame in baroul avocatilor din care
facea parte, in adunari si oriunde se gasea, fara me-
najamente, pierzind, de multe ari, un prieten fara sa
arate vreun regret.

58

www.dacoromanica.ro
 Au ramas in memoria noastra cupletele din revi a
Bravos Rimnic", scrisa de el in colaborare cu 1 1
Magu, precum si avalansa de versuri sarcastice din re-
vista umoristica Vorboaia", o fresca a oamenilor po-
litici si afaceristi din vremurile acelea.
Mai jos, dau citeva epigrame inedite :
Unui primar de pe litoral
S'd fii primar pe litoral,
Desigur nu e vreo mirare
Cind in rgi a§a mereu pe dig,
E natural s-ajungi... la Mare.
Bustul poetului Al. Vlahuta, executat de sculptorul
Oscar Spathe, a stirnit multe polemici
Dath f tiai, pe-atunci, poete,
C-a-n bronz te toarnä Oscar Spiithe,
Ne ocoleai cum. se cuvine
Sa scapi ora,sul de rufine.

Victor Dimitriu ramine in viata literal-à a orasului

un inspirat si un talentat versificator, un autor de re-
viste jucate cu succes, si autorul piesei de teatru Ape
adinci" ; dar, mai presus de toate, un bun gazetar qi
un temut polemist.
20 iunie 1971

www.dacoromanica.ro
Un licean pleacó in lume

La redactia ziarului Foaia Rimnictilui", un elev

de limn, mic de staturg, firav, au pgruI rocat, s-a
prezentat sfios §i neincrezkor in exercitiile literare,
de adolescent vis5tor. S-a recamandat Zaharia Eschi-
nazi. In gradina din strada Amurgului unde 1-am
primit infloriser a. peste noapte vi§inii.
Tinard, privind pomii in straiele lor suave si stra-
lucitoare, uitase de ce venise. rik lit, trgia sub vraj a
acestui miracol al naturii, nedumerit parcä de atita
primkraea. In acea dimineatä senin'a, ie§ise din strada
evreiasck", un ghetou in miniatura, cu case scunde i
ou igrasie mucegliti, HA curti uncle ar fi putut s'i
se inalte un copac sau s'a creasci o floare.

61

www.dacoromanica.ro
 Tirziu, dupa ce 1-am invitat sa ia loc la o masa de
piatra, a scos citeva manuscrise din servieta roasa, ce-
rindu-mi ingaduinta sa citeasci niste versuri. Citea
duios, evitind tonurile declamatorii, cu multa sensibi-
litate in glas §i cu o simplitate care ma uimise, ver-
urile curgind cristalin ca susurul unui izvor de munte.
De la prima noastra cunostinta a inceput sa cola-
boreze la presa rimniceana, sub pseudonimul Vladimir
Ciudra, un pseudonim frumos, dar care dadea de ba-
nuit in acele vremuri cu miscai" antisemite. Dupà
multe ezitari, ne-am oprit la pseudonimul 10"rc a Co-
drescu, sub care a publicat pina acum citiva ani. clod
a cazut si s-a stins fulgerator pe o strada din Bucu-
Testi.
Demult plecase din Rimnicu-Sarat, primind un post
neinsemnat de functionar la una din insftutiile din
Capita la. Aici publica rar, munca de arhivar rapindu-i
tot timpul, si doar pentru el in noptile de veghe
isi aduna in caietele cu coperte albastre visarile ri-
mate.
Cind a iesit la pensie, a inceput sa publice poezii,
cronici rianate si indeosebi epigrame. N-a trecut nici
un an si numele lui Mircea Codrescu aparea cu re-
gularitate la Flacdra, Urzica, Apdrarea patriei, Ro-
mdnia liberd, Informatia Bucurefliului §i in alte multe
periodice.
In ultimii ani, Mircea Codrescu ajunsese unul din
cei mai solicitati epigramisti din presa bucuresteana.
Caietele cu sute de epigrame, majoritatea datate,
mi le-a pus la indemina sotia prietenului, in urma cu
citeva zile. Am ales, la intimplare, citeva :

62

www.dacoromanica.ro
 Unui carierist
El are o mina cam posaca,
Caci s-a convins di nu e chip,
Abia a reu,sit sa faca
0 cariera de... nisip.

Unui dramaturg
Exista-n piesa lui mondena
0 drama strict originala,
Oridli eroi ar fi pe scena
Mai mulli eroi se afla-n sala.

Unui fotbalist
Ce vreau sa-i spun, nu cred sd-i placa,
Dar il previn (fara ocoluri):
In fotbalul pe care-1 joaca
Mai are Inca... multe goluri.

Si astazi, cind visinii au hiflorit prin gradinile ora-

wlui, imi amintesc cu drag si duiosie de liceanul de-
acum o jumatate de veac, pornit in aventura si care,
in ultimii ani, a desfatat cititorii publicatiilor din
Bucuresti zu pläcute cronici rimate si epigrame.
16 mai 1971

www.dacoromanica.ro
Culegätorui de boabe de luminä

Era fecior de Oran din Valea Rimnicului. Dornic

de invatatura, cu citeva albituri in desaga, a parisit
intr-un inceput de toamna satul natal, ca dupa
ani de foame, de frig si alte lipsuri, s5. se intoarca
profesor la catedra de romana a Liceului din Rimni-
cu-Sarat.
La Iasi, unde a urmat cursurile Facultatii de litere,
profesorul G. Ibraileanu 1-a descoperit, 1-a apreciat
si i-a deschis portile spre tarmurile cercetarii literare.
$i profesorul Ion Cretu, discipol sirguitor, intirzia in-
totdeauna in salile de biblioteca, culegind insemnari
si documente uitate, luind note amanuntite din cartile
si articolele marilor nostri scriitori.

65

www.dacoromanica.ro
 Cind a venit la Rimnicu-Sarat, tinar si timid, nu-
mele lui incepuse a fi cunoscut prin revistele din Iasi
si Cluj unde avea destule legaturi spirituale cu fostii
profesori si colegi. A ramas dascal aici pina in anul
1932, cind a fost transferat la Liceul Gh. Lazar" din
Bucuresti, primind, dupa putin timp, directia scolii.
Aici, va lasa urine trainice de bun pedagog. In cola-
borare cu academicianul Al. Graur si citiva colegi, va
infiinta colectia Biblioteca lcolare, iar impreuna cu
profesorul J. Byck a intocmit mai multe manuale de
limba româna.
Din primii ani de studentie fusese atras de opera
eminesciana, publicind in reviste cronici, articole si
documente necunosoute. Corecteaza greseli in editiile
lui Eminescu, publica volume de critica si istorie lite-
rara legate de opera marelui poet, colaboreaza la dic-
tionarul limbii poetice o lucrare de mare insemna-
tate pentru literatura ro1T15na.
Democrat prin traditie si cultura, Ion Cretu s-a
apropiat de scriiitorii de la revista ieseana Via(a ro-
mdneascg, scriind in ultima vreme mai multe articole
invaluite in nostalgia vremurilor de atunci.
A adunat intr-un volum aparut de cunind in
Editura Academiei publicistica criticului G. Ibrai-
leanu, cuprinzind articole nesemnate sau ascunse sub
pseudonime.
Prietenul Ion Cretu, feciorul de taran de pe Valea
Rimnicului, ne-a lasat amintirea unui om de o cura-
tenie sufleteasca rar intilnita, model de activitate pe

66

www.dacoromanica.ro
tarimul istoriei literare. $i acum, cind inchei cu pio-
senie aceste rinduri (I. Cretu s-a stins din viati la
15 ianuarie 1970), ma gindesc la ariile de treierat
unde, dupa ce s-a strins recolta, au mai ramas 'Inca
boabe de cules. Profesorul Ion Cretu a fost, in viata
noastra literara, un culegator de boabe de lumina.
1 martie 1970

www.dacoromanica.ro
Cu prozatorul G. M. VIddescu
pe Valea Rimnicului

E mult de-atunci. Nu-mi mai amintesc cum a decurs

intiia noastra intilnire. L-am cunoscut pe autorul ro-
manului Menuetul" prin Alexandru Lascarov Mol-
dovanu.
In mice caz, erau cei mai apropiati prieteni pe care
deseori, ii intilneam impreuna prin Bucure§ti.
In proza lui Alexandru Lascarov Moldovanu se
oglindea viata satelor cu traditiile, superstitiile si ba-
jeniile care se tineau lant. In opera literati. a lui
G. M. Vladescu provincia isi itraia molcom si searbad
zilele pline de dezamagiri" sau revolte inabusite.
Scriitorul era un antimilitarist convins.

69

www.dacoromanica.ro
 G. M. Vladesou, fire retrasa, sceptica si indiferenta
la tot ce se petrecea in jur, evita cafenelele literare
si intilnirile cu confratii, totusi se arata dornic de
prieteni, pe care ii cucerea prin sinceritatea cu care
ii intimpina. Ina lt si slab, cu umerii lati totusi, cu o
figura suferinda si inexpresiva, deschis intotdeauna la
o confesiune, devenea sirnpatic si interesant. Se indoia
de valoarea diterara a romanelor sale si ale confra-
tilor. Dupa el, in literatura noastra straluceau in poe-
zie Mihail Eminescu, in proza Creanga si in teatru
Caragiale ; iar in poezia contemporana il adora pe
V. Voicrilescu. Incolo, citeva apreoieri razlete pentru
Mihail Sadoveanu si Liviu Rebreanu.
Scriitorul care debutase cu nCintecul lebedei" pu-
blica rar si numai atunci cind harul scrisului dobora
stavilarele indoielii. Tot arareori, caile noastre se in-
orucisau, dar, de cite ori ne intilneam din intimplare,
amindoi simteam aceeasi placere, desi convorbirile du-
rau citeva minute, si erau banale, de circumstanta.
Numai o singura data am zabovit mai multe cea-
suri. Ma gaseam in Rimnicu-Sarat de o saptamina. In
dorinta de a-i face o vizita poetului Matei Elian la
Dumitresti, ma urcasem in autobuzill cu aceasta desti-
natie. Printre pasageri se afla si G. M. Vladescu, ou
acelasi itinerar. Ma invita pe locul liber de lined' el.
Atunci spre surprinderea mea imi povesti cum
sotia sa fiind magistrat prin aoeste locuri, se indra-
gostise de peisajul de pe Valea Rimnicului, iar co-
muna Dumitresti unde avea locuinta, ramasese pentru

70

www.dacoromanica.ro
el o oaza de odihna si reculegere, in speranta ca acolo
poate sa-si desavirseasca lucrarile in manuscris.
Cind am sosit in Dumitresti, ne-am inteles sa ne
intilnim dupa-amiaza la hanul cu cerdacul adumbrit
de un frunzis verde-roscat, din mijlocul satuqui. Acolo,
la o masa, avind in fata noastra desfasurate, in se-
ninul zilei, culmile cu bradet, G. M. Vldescu, atras
de privelistile plaiului, nu se putu retine sa nu-mi
istoriseasca subiectul unei nuvele pe care voia s-o
scrie, situind actiunea dramatica intr-un sat din apro-
piere.
Durpa cum imi amintesc, era vorba de un mutilat
de razboi, intors in sat, uncle isi gasise logodnica as-
teptindu-1 credincioasa si dornica sa infiripe cu el un
camin ferict. El insa o epava a frontului re-
nunta la acest vis, la frumoasa Mariuca, si dupa ce
omoara pe jandarmul care voia s-o ia in casatorie,
paraseste pentru totdeauna satul. Dupa citeva zile este
gasit inecat in lacul de la Necule.
Neincrezator in destinul sail literar, G. M. Vladescu
isi punea de multe ori intrebarea daca scrisul va re-
zista dupa disparitia sa sau va fi uitat ca multi con-
frati, despre care numai in istoria literara se pome-
nese citeva rinduri.
Se arata dezgustat de literatura vremii, de lipsa de
cititori, revoltat impotriva cronicarilor si chiar impo-
triva acestei pasiuni istovitoare de a da la iveala carti
si iar carti pentru a fi ingropate in rafturile libra-
riilor.
Sprea seara am coborit pe drumul care ducea de-a
lungul satului. In asfintitul acela de soare, risipit in

71

www.dacoromanica.ro
pulbere aurie pe Valea Rimnicului am patruns in tin-
tirimul de sub pilcurile de brazi. 0 tacere stranie ne
invaluia pe amindoi. Scriitorul de linga mine parca
ingindurat de negre presimtiri se aseza pe o banca
laturalnica, ascultind infiorat filfiirea zborului de pa-
sari, care isi cautau odihna prin ramurile copacilor.
Tiraiu, cind ne-am ridicat de pe banca, G. M. Va.-
descu parea absent la tot ce se intimpla in jurul nos-
tru. Ne-am despartit fara sa ne mai darn intilnire,
desi stia ca ramin citeva zile oaspetele poetului Matei
Elian.
Dupa un an in cimitirul de linga vadul apei
mai multi prieteni din Gras au condus pe drumul fara
intoarcere pe autorul Cintecului lebedei".
S-ar cuveni un pelerinaj la mormintul uitat din
Dumitresti, un omagiu intirziat, dar plin de evocari.
25 aprilie 1971

www.dacoromanica.ro
Un ziarist rimnicean:
C. Anastasiu-Cociu

Pe vremea partiddlor isborice viermuiau in orasuI

nostru ziaristi improvizati si zianisti de ocazie un
fel de mercenari care isi inchiriau constiinta si bruma
de talent vremdlnicelor gazete locale, aparute inaintea
campaniilor electorale, ca sa dispara imediat dupa des-
puierea urnelore de vot.
In acest rastimp, tipografiile lucrau zi si noapte, iar
fituicile abjecte ridicau osanale potentatilor din gu-
vernele efemere, pe cind presa din opozitie infiera pe
aceiasi candidati cu cele mai ignobile infamii.
Dar nu despre aceasta fauna dispretuita de marele
public cititor incerc sa scriu, ci despre ziaristii rimni-
ceni putini la numar care, prin munca lor

73

www.dacoromanica.ro
onesta, au contribuit la informarea justa a concetate-
nilor. Dintre acestia amintesc pe C. Anastasiu-Cociu,
astazi ziarist pensionar, care, pe linga activitatea in-
delungata, permanenta in publicistica rimniceana, a
publicat si multe schite literare in revistele din Bucu-
resti.
Nu avea nici 18 ani cind, din motive familiale, ti-
narul corist cu voce promitatoare a trebuit sa para-
seasca trupa de opereta a lui Leonard si sa inceapa
ucenicia de corespondent la ziarele Adevarul", Di-
mineata" si Timpul", precum si la alte cotidiene din
Capita la. In Rimnicu-Sarat, tipografii socidlisti si in
urma comunisti Stefan Macovei si Niculai Ionescu,
vazind in Anastasiu-Cociu un real talent, un om mo-
dest si cinstit, i-au incredintat redactia ziarului In-
formatorul", saptaminalul asociatiei lucratorilor tipo-
grafi din localitate.
Ca redactor-sef al acestei gazete, a evitat compro-
misurile si cancanurile politice, santajul pe-atunci
la ordinea zilei raminind un partizan al indepen-
dentei si democratiei.
Dar el n-a fost numai un vrednic publicist in inte-
lesul corect al cuvintului, ci si un talentat autor de
schite umoristice, publicate la Universul literar" de
sub directia lui Camil Petrescu.
Acum citeva zile, insotit de un prieten comun (me-
dic pensionar), 1-am vizitat in locuinta lui modesta de
pe strada Domneasca. Nu-1 mai vazusem de mult.
Traieste izolat, din cauza unei infirmitati provenite
de 1a o boala grava de ochi. A ramas orb.

74

www.dacoromanica.ro
 De o mare fermitate mara1a, isi duce cu stoicism
destinul implacabil fara sa se lamenteze, aratindu-si
regretul ca nu mai poate sa citeasca si sa scrie despre
ceea ce se intirnpla in jur.
Acolo, in interiorul simplu, dar primitor, ne-arn
amintit de anii tineretii. Printre altele, mi-a istorisit
intilnirea cu Alexandru Sahia, venit in Rimnic sa-si
aranjeze situatia militara. L-am sfatuit s-o dicteze
unui prieten pentru o eventuala publicare.
Intr-un tirziu, ne-am despartit cu fagaduia1a sa-t
vizitez mai des. La plecare i-am strins miinile cu du-
iosie si, de ce n-as spune-o, cu regretul ea 1-am vizita
prea rar.

www.dacoromanica.ro
La nunta sa,
poetul inchind o odä täranilor

0 gazeta de la inceputul secolului te invita la nos-

talgie. In cele patru pagini ingalbenite, ca printr-un
ochean magic, intrezaresti viata unui oras si a unei
epoci. Zabovesti la fiecare articol, la fiecare vers, pina
si la anunturile de pe ultima pagina.
Asa mi s-a intimplat, zilele trecute, cind mi-a cazut
in mina publicatia rimniceana Libertatea" din luna
ianuarie 1906.
Lasind la o parte articolele polemice critice la
adresa potentantilor zilei rn-am oprit la anuntul
casatoriei poetului Cirwinat Pavelescu cu gentila dom-
nisoarii Maria Anastasiu Cristu". Dupa cununia cividg,
nunta a avut loc in saloanele doctorului Octavian Bla-

77

www.dacoromanica.ro
zianu, un carturar izolat de viata politica, intemeie-
torul orchestrei filarmonicii rimnicene.
A lost o nunta ca-n povesi" cum s-ar spune
in limbaj cosbucian, iar bardul rimnicean a risipit epi-
grame galante, oferind frumoasei mirese si un sirag
de madrigale.
ln gradina cu narcise,
Cind imi apareau in cale,
lmpletii din dor si vise
Un sirag de madrigale.
Mu lt timp s-a vorbit in oras de nunta poetului, la
care au luat parte scriitorii Emil Gideanu si Corneliu
Moldoveanu, care scrisesera si un epitalam pentru fe-
ricitii serii.
Cu aceasta ocazie, Cincinat Pavelescu a citit o urare
versificata pentru Anul nou 1906, din care desprindem
revolta si compasiunea pentru poporul aruncat in mi-
zerie :
$i aceleasi nadejdi ne-mplinite
ln umbra pindi-vor la fel
Cu patimi, chemari si ispite
$i aceleasi nadejdi ne-rnplinite
Veni-vor cu el.

Saracul in umbra va plinge

Tot palid, tot gol ,si stingher
ln zari vor fi pete de singe,
Sdracul in umbra va plinge
Cu ochii la cer.

78

www.dacoromanica.ro
 Cita sensibilitate si dragoste pentru cei obiditi gasim
in strofele de mai sus ! Versul b./ ziiri vor fi pete de
singe" ascunde senmele prevestitoare ale rascoalelor
taranesti din mil urmator 1907.
6 februarie 1972

www.dacoromanica.ro
Reintilnire cu autorul volumului
Cint o lume nouà"

Pe autorul volumului de poezii progresiste Cint o

lame nouit 1-am cunoscut in trupa de artisti amatori,
alcatuita cu prilejul reprezentatiei revistei mele V-ati
ars, pe scena teatrului comunal din Rimnicu-Sarat.
Din seara premierei, Virgil Tabacu de el este
vorba mi-a limas un prieten devotat, ca si ceilalti
interpreti principali : Victor Dimitriu, Ion Magu si
C. Anastasiu-Cociu. Printre cele mai amuzante teme
atacate in plin de revista erau politicianismul si afa-
cerismul ; care de multe ori se confundau, intrucit
aproape nu exista politician sa nu fie afacerist si vice-
versa. Revista viza o serie de personalitati locale, cu
trecutul si prezentul lor, cu tabieturile si ticurile cu-

81

www.dacoromanica.ro
noscute ; o sada umoristici, inveselind curios
chiar si pe cei vizati.
Din cauza creclintellor de stinga, Virgil Tabacu a
demisionat din armati (avea gradul de sublocotenent),
raminind pentru totdeauna un adept al ideilor progre-
siste si publicind poezii tin Contemporanul", Socie-
tatea de rniine", Rampa", precum si in presa rimni-
ceana.
Zilele trecute am fast in soseaua Giurgiului, unde
1-am ,gasit pe vechiul meu prieten bolnav gray. Amin-
doi, cuprinsi de nostalgiile trecutului, ne-am amintit
de anii tineretii petrecuti in urbea de pe Valea Rim-
nicului. Cu acelasi optimism in privire, mi-a declamat
din volumul Cint o lume nouii, aparut in editura Car-
tea Româneasca, in anul 1945, sub ingrijirea poetului
iesean George Lesnea. Era intiiul volum de versuri din
lumea muncitoreasca publicat dupa 23 August 1944.
La plecare, intristat ca se afla in imposibilitate sa
mai revada 'Drawl natal, mi-a recitat un fragment din-
tr-o poezie inchinata Rimnicului. Era un omagiu fier-
binte adus batrimilui oras cle un fiu credincios al sau.
11 iunie 1971

www.dacoromanica.ro
Povestitorul din Delta

Intre primele lecturi din scoala, imi amintesc de o

carte cu copertile iroase pe care de-abia desluseam tit-
lul : Chinuitii" de N. Dunareanu. Prezentarea gra-
fica era atit de dezcdanta, incit mai mint timp am
ezitat sa deschid volumul pina cind mama invati-
toare in sat rn-a indemnat s-o citesc fiindca voi
gasi o lume necunoscuta pina atunci.
Era in anul 1907, cind rascoalele taranesti izbucni-
sera in toata tara, iar primavara inflorise in singe si
in vetre de jar, cuprinzind conacurile unde pina in
ajun salaskriau desfriul si neomenia.
IntlIneam prima oara peisajul de Delta, ou canaluri
umbrite de salciile pletoase, cu lotci si pescari, cu in-

83

www.dacoromanica.ro
tinderi nesfirsite de stufisuri, cu o populatie saraca si
oprimata, trudind din greu pentru o piine si o fiertura
de peste.
In povestirile din carte, Delta se dezlantuie invol-
burata in ceasuri de furtuna sau freamata molcom in
linistea noptilor cu luna, in fosnet de stuf si in me-
lodiile din aceasta imparatie a nuferilor, unde spec-
trul foametei plutea pretutindeni, in decorul grandios
al naturii, unic in hum.
Povestitorul, care la inceputul toamnei trecute a
implinit 90 de ani, a trait vrerne indelungata in aceste
tinuturi. Parcurgind paginile sale, te intrebi cum pu
teau sa incapa pe acest tarim de poezie atita nele-
giuire si atitea drame.
Doream sa cunosc Delta si pe acest scriitor. L-am
intilnit la Braila, unde rn-a dus voluptatea calato-
riilor.
Am stat de vorba cu prietenul de scoala al lui Mi-
hail Sadoveanu intr-o cafenea de pe armul Dunarii,
pina cind luna rasarise deasupra Mkinului, inalbind
rarnurile si turnind argint pe ape. Atunci am aflat ca
N. Dunareanuil cunoscute pe Korolenko, scriitorul rus
care ne-a induiosat copilaria cu Muzicantul orb" si
Noptile siberiene". Vrajit de acest paradis al pasari-
lor, acesta fusese de multe ori oaspetele Deltei.
Acum citiva ani, Casa de cUltura din Rimnicu-Sa-
rat a apelat la mine sa invit citiva scriitori pentru
citeva sezatori literare. A fost o intimpilare sa-mi iasa
in cale acest fermecator povestitor al Deltei. Desi ba-
trin trecut de 80 de ani n-a pregetat sa vina
in mijlocul nostru, delectindu-ne cu amintiri despre

84

www.dacoromanica.ro
prietenia sa cu Mihail Sadoveanu, sau cu poetul
St. 0. Iosif. Ne-a citit si o nuvela atit de lunga, incit
in sala circula urmatoarea epigrama :
Uimiti cu totii am ramas...
Pe Dunre n-aduce anu'
Cit poate-aduce intr-un ceas
Ca prozator, N. Dunareanu !

Dupa sezatoare, ne-am strins la o cafea in casa din

strada Amurgului, unde autorul volumului Din im-
paratia stufului" ne-a vorbit neostoit despre Delta,
despre ghioluri si porturi, despre plaja de la Sfintu-
Gheorghe si Sulina...
Fascinat de atit mister si pitoresc, a doua zi eram
pe drum : pornisem sa vizitez Delta.
7 occombrie 1971

www.dacoromanica.ro
Nostalogia unui autor de revistä

Primul spectacol de revista, la care am asistat in

premier* a fost Sä nu te superi, de Victor Eftimiu,
cu care s a inaugurat teatrul Comedia din Bucuresti.
Era prima lucrare scrisi in acest gen de un scriitor.
Dupi fantezia umoristica a lui Victor Eftimiu, multi
poeti au imbratisat genul. Intre acestia, George To-
pirceanu, care a dat si o aura literara revistei.
Am fost si eu in urbea de pe Valea Rimnicu-
lui autor de reviste. Demobilizat in primavara
anului 1918, am trecut din Moldova, prin vama de la
Foosani. Ajuns in Rimnicu-Sarat, am aflat +Drawl in-
tesat de trupele dusmane. In fostul teatru comunal,
din gradina publica, o trupa de opereta, adusi de pe

87

www.dacoromanica.ro
front programa in fiecare seara reprezentatii in limba
germana.
In citeva zile eram la curent cu teroarea anilor de
razboi, prin care trecuse populatia. Cum pe timpul
acela erau la yoga spectacolele de revista, dintr-un
material faptic cubes in graba am scris V-ati ars, sa-
tira in doua acte, cu un prolog in versuri, indreptata
impotriva celor care au fraternizat cu ocupantii.
Prin cenzura militara am trecut usor textul, datorita
capitanului Caltun, roman din Lugoj. Pentru repre-
zentarea revistei, am apelat la concursul mai multor
tineri talentati si entuziasti, dornici sa se produca in
primul spectacol românesc, realizat dupa incheierea
armistitiului de la Buftea.
Reprezentatia a avut loc la teatrul comunal, in frea-
mat de aplauze si rechemari la rampa. Dupa toa a
aceasta revarsare de bucurie, a venit si razbuna ea
celor vizati, care au reclamat generalului german, Ce-
rind o ancheta severa. Ca urmare, a doua zi am fost
invitat, cu intreaga trupa, la directia politiei. Binein-
teles, de la inceput am luat asupra mea raspunderea,
tineretul amator neavind nici o vina. Noroc ca strin-
gerea informatiilor a durat o zi intreaga, astfel ca am
avut timp sa ma refugiez cu Victor Dimitriu si Vir-
gil Tabacu interpretii rolurilor principale in
satul Valea Salciei.
Tot in acest an, dupa plecarea armatelor de ocupa-
tie, am terminat Acum e rost, o sada impotriva poli-
ticienilor dornici sa acapareze demnitati si locuri in
parlament. A urmat Cum cade o revistá o satira
vizind instabilitatea politica si Cintecul lebedei,

88

www.dacoromanica.ro
ultima mea revista, jucata inainte de plecarea, pentru
mai mult timp, in strainatate.
In ziarul Rampa Rimnicului (director R. F. Rimni-
ceanu) au aparut citeva din cupletele si textele revis-
telor, precum si cronici teatrale dedicate cintaretei
rimnicene Milica Starair, o talentata absolventa a Con-
servatorului din Bucuresti, rapusa, la inceputul carie-
rei, de o boala necrutatoare.
Cind inchei aceste evocari, privesc cu nostalgie in
urma celor disparuti : Victor Dimitriu, valoros ziarist
si faurar de rime, Ion Mogirdiceanu (avocat al statu-
lui), posesorul unor remarcabile insusiri actor.ce§ti,
avind roluri in toate spectacolele, profesorul de muzica
Marian, care compunea toate partiturile muzicale.
Dintre acesti tineri, care au pus pasiune, truda si ta-
lent in rolurile interpretate pe modesta scena de alta-
data, mai amintesc pe amicul Petried I. Zamfirescu,
un dnar talentat cu studii de conservator, care mi-a
regizat ultimele reviste, Puiu Pirvulescu, o voce pla-
cuti de tenor, lancu Flavian, avocat.
De asemenea, multi profesori si studenti au dat
stralucire teatrului revuistic din Rimnicu-Sarat.
21 iunie 1970

www.dacoromanica.ro
 tante... pe rime date

A inceput sg. se coacg poama prin podgorii. Prime le

cosuri cu struguri vgratici au apgrut pe piata orasu-
lui. Sus, pe colinele Oreavului, terasa a dat in pirg
si, in curind, tudburehil purpuriu va curge din belsug
in cintece si voie bung.
Noi, cei mai virstnici, pgstram multe amintiri bru-
mate din amurgurile aurii de toamng, cind horde se
incingeau in curtile cramdlor, in zvon de Mute si
chiote haiducesti, sgtenii uitind pentru o clipg aspri-
mile anilor de iobggie.
In preajma culesului de vii se desprinde din negura
trecutului o searg de sfirsit de septembrie cind poetii
Cincinat Pavelescu si Horia Furtung, in fruntea unui

91

www.dacoromanica.ro
grup de scriitori si ziaristi rimniceni, au paposit la
crama unui dascal, la care invatasem si eu carte pri-
mars. pe vremuri.
Cum printre noi se aflau cei doi talentati in ale
scrisului, amfitrionul care pacatuise in tinerete cu muza
poeziei a rugat pe convivi sa improvizeze fiecare cite
un catren pe rime date. Acestea erau : crama, pahar,
naframa, har.
Gasesc interesant sa reproduc o parte din catrene,
care, desi au aceleasi patru rime, au continut si umor
variat.
Se intelege ca' Cincinat Pavelescu a fost primul care
ne-a citit epigram.a :
E usor sa scriu la crama
Cintece la un pahar
Cind o mindra cu nafrarna
Are trupul plin... de har.
Horia Furtuna, autorul poemului Balada lunii',
isi declama versurile :
Adeseori am fost la crama,
Baui din plosca, din pahar,
$i-o lele fara de naframä
M-a invatat.,. ce este her.

Ispitit si incurajat de tamiioasele de Timboiesti, am

adaugat :
De-aseara, beau mereu la crama
Cind din bardaca... din pahar

92

www.dacoromanica.ro
 $i ispitit de o naframa
Simt cum in singe.. curge har.

Poetul Matei Elian, indignat c5. la cram 5. se bea

si din pahar, izbucneste.
E pácat aici, la crama
Sa bei vinul din pahar,
Cind doi ochi, pe sub näframa,
In bardaca-ti toarna... har.
Petrecerea s-a prelungit tirziu dupa miezul nopti.,
cind amfitriomil, flatat si multumit, inchide compe-
titia :
In loc sa bem la mine-n crama
La vrana butii un pahar
Va dati in vint dupa-o naframa,
Cind in budana fierbe har.
Cincinat Pavelescu, simtindu-se bine dispus, impro
vizeaza pentru amfitrion un catren cu tilc :
Cum noi plecam, pe prag de crama
Si-2.-g inchinam cite-un pahar :
Ce-ar fi o mindra cu naframa
Sa-mi toarne-n damigeanii.,. har ?
16 august 1970

www.dacoromanica.ro
Reisärit de vioarei

La inceputul primaverii, am primit vizita unui a-

nar rimnicean, care imi adusese, in manuscris, un
ciclu de poezii. Cita placere iti face cineva cind se
recomandi, iar numele auzit iti 'este deja ounoscut din
publicatiiie recente. Ma mi s-a intimplat cu Florin
Ciurumelea, colaborator al ziarului Viata Buzaului"
in ale carui pagini ii cautam metaforele de o suavi-
tate §i noutate rar intilnite la confratii din acelasi
zodiac.
Din pleiada talentelor rimnicene din ultima vreme,
a izbucnit cu adolescenta rasfirata in buchete de vise,
alaturi de Lelia Radulescu o senzitiva care vibreaza
la orice fiar sfielnic de dor.

95

www.dacoromanica.ro
 In urma cu citiva ani, intr-o expozitie de pictura
deschisa in foaierul casei de cultura din oras, un pa-
nou cu lucrari in limpezimi de prospetime mi-a atras
atentia, toate purtind semnatura acestui cutezator ca-
ruia ii place sa intirzie in peisajul incintator al artei.
Cit de armonios se imbina poezia cu pictura la Flo-
rin Ciurumelea !
La masa de piatra din gradina, mi-a citit citeva
poezii din manuscrisul intitulat sugestiv, Rasarit de
vioara". Multe din versuri imi erau cunoscute din
Vico Buzaului", Scinteia tineretului", precum si din
revistele literare Tomis", Viata militara" si Ate-
neu". Faptul acesta ma indemna sa-i urmaresc inspi-
ratia poetului, oriunde ii gaseam numele sonor ca o
metafora :
Doar barza stalactita uitata pe sub cer
Aduna departarea sa-)si zboare-n lume pruncii
Ciobanii linga veacuri beau stelele cu zer
$i cheama-apoi balada pe sinii verzi ai luncii".
Acum citeva zile, Florin Ciurumelea, care isi face
stagiul militar, a trecut din nou pe la mine, umplin-
du-mi gradina de tinerete. Mi-a destainuit multe din
gindurile care il preocupa, intre care dorinta de a se
stabili dupa terminarea studiilor universitare in
orasul natal, ajutind la inaltarea lui sociala si cultu-
rala. Mi-a povestit, de asemenea, ca in ceasurile libere
lucreaza la doui carti cu subiecte din trecutul rimni-
cean. Primul volum, Noptile Rimnicului", inchinat
memoriei poetului Al. Sihleanu ; al doilea, un roman,

96

www.dacoromanica.ro
Warbatii de piatra, din viata oamenilor de pe Valea
Rimnicului. Placheta terminata, Zapezile din noi",
a incredintat-o editurii Eminescu :
De vorbe atitia faguri ,si-au izgonit lumina,
lnmuguriri promise puraim pe umeri goi,
De ce uitdm Ile deget ca un inel rugina,
Cind ardtdm la altii zdpezile din noi?"
Cu hicredere si hotarke, acest visator imi desfasura
planurile de lucru, Inch mi-am amintit de entuziastele
rinduri ale poetului Miron Radu Paraschivescu, pre-
fatindu-i un ciclu de versuri :
Salut cu bucurie aparitia lui in constelatia poetilor
de talent fi a," vrea sd-1 tied, peste citiva ani, unul
dintre cei mai buni slujitori ai metaforei".
Sint convins ca titlul volumului de poezii Rasarit
de vioara", care poarta destimil unui dntaret rimni-
cean, ne vesteste, sub vraja versdlui, un autenbic ta-
lent de poet.

12 septembrie 1971

www.dacoromanica.ro
Apa la Rimnicu-Särat

Orastil nostru traieste zile de sarbatoare. Avem apa.

Festivalul organizat cu acest prilej ne-a permis si vi-
zionam un peisaj citadin in plina floare. Rimnicenii
se opresc in drum sa asculte simfonia apelor ; iar su-
surul lor ne un-iple inimile de bucurie. Gradinile se
desfac inviorate in soare, bulevardele isi frearmata co-
voarele verzi asa cum n-au font vreodata. N-a fost
won Rimnicul e incins cu o ghirlancla de podgorii,
dar cu putine izvoare. A trebuit multa zabava pina
ce au fost descoperite, pink' s-au intoomit proiecte.
In urma cu o jumatate de secol, savantul originar
de pe plaiurile noastre Gh. M. Murgooi, a fost preo-
cupat de indesbularea orasului cu apà, lasindu-ne chiar
un studiu. Dar pe timpul partidelor istorice, apa era...

99

www.dacoromanica.ro
pamintul fagaduintii. In timpul campaniilor electorale,
toti oandidatii o promiteau : Vreti sä aveti Oa, vo-
tati-ne !" Dupi alegeri, o amnezie totala le invaluia
memoria pina la viitoarde alegeri. $i totul era reluat
de la inceput. Apa devenise... fata morgana. Datorita
insa lipsei de apa, Rimnkul ajunsese subiect de me-
tafore, treouse in literatura. Poetii il compatimeau in
versuni pline de ironie si sarcasm. S-ar putea stringe
un volum din presa de pe vremuri. Iata catrene ine-
dite :
De tine, Itimnic, jale mi-i,
Edditatea te ingroapa
Cunosi la vinuri sorturi mii,
Dar nu cunwti gustul... la ape. (Dalila).
Cel mai interesant a fost duelul epigrasmic pe
aceasta tema intre poetii Cincinat Pavelescu si
N. Mihailescu-Nigrim din Buzau.
(Lui Cinoinat Pavelescu.)
Lipsa de Oa e o drama...
Deci nu-nteleg 'in epigrama,
De unde, draga Cincinat,
Mereu ai spirit... diluat."
Fireste bardul Rimnioului nu intirzie sa raspunda..
Lui N. Mihailescu-Nigrim.
De apa oraml duce lipsa
Aici e-o vreme-apocalipsa
De-aceea fii prudent, baiete,
Cind eu lovesc... lovesc cu sete."

100

www.dacoromanica.ro
 Astazi traim un real progres, nu numai in lucrari
edilitare, ci si intr-o abundenta de... epigrame.
Iatä cloui catrene care circula de-o vreme :
De cind in oral e aPii,
Uitind anii de supliciu,
Rimnicenii de-asta'clatd
Se viseaza-n... municipiu.
*

lngropind trecutul trist,

kimnicul e optimist ;
Sperd ca' intiia oarii
I-a venit... Oa la moara !
5 august 1971

www.dacoromanica.ro
Pledoarie pentru o Wee
a bronzurilor rimniciene

...$i eu am lost in Arcadia", exdamau ferkiti toti

cei care se intorceau din luminosul tinut al artei si al
poeziei, din Peloponez.
Parafrazind zicala ramasa peste secole, astazi pot
spune, uimit n fata minunii pamintene din regiunea
Buzaului : $i eu am fost la Magura
Pe drept cuvint, m rnIndresc ca am vazut un vis
intruchipat aievea, un maret risasit de arta pe coli-
nele de la Ciolanu, punct de atractie pentru carava-
nele cu turisti, sositi din toate partile globului si se
minuneze de frumusetile parnintului si spiritului ro-
manesc.

103

www.dacoromanica.ro
 Acolo, pe colinele invaluite in azurutl diminetilor de
cristal, o tabara de sculptura s-a implintat in toiul
verii si ridice din piatra lucrari nepieritoare.
$i astfel, din inspiratie, talent si truda au inflorit
16 statui de autentica valoare artistica, 16 coloane
de mirifica fantezie, la temeliile muzeului, al carui
mesaj va trece hotarele tarii, asemenea manastirilor din
nordul Moldovei, operei brincusiene de la Tg. jiu si
uriasei izbinzi a tehnicii de la Portile de Fier.
Impresionantele infiptuiri ale taberei de sculptura
de la Magma care au stirnit admiratia presei, ilus-
strind acu.m copertile revistelor de cultura, ne in-
deamna si pe noi, rimnicenii, sa ne gindim la perspec-
tivele orasului de pe Valea Rimnicului.
Aici, in Rimnku-Sarat, pe lingi un viitor indus-
trial care incepe sä se contureze, e necesar si oferim
un prestigiu spiritual, slivind in bronzul nemuririi
Poetii, savantii si artistii nascuti pe aceste meieaguri.
Sa nu lalsgin si ingroape uitarea pe poetul Al. Sih-
leanu, tinarul autor al Armonglor intime", in ver-
surile caruia iiarezarim filonul de luceferi din tezau-
rul eminescian de mai tirziu. Alaturi de el, pe truba-
durul serenadelor si ail madrigalurilor, Cincinat Pa-
velescu, ca si pe fiat& sit', Ion Pavelescu, autorul
subtilului volum Sigilii de clue.
Galeria oamenilor de stiint a. a fost ilustrata cu lu-
crari de valoare universala de profesorul Traian Sa-
vulescu, fiul orasului nostru, si de G. M. Murgoci,
care hi are obirsia in Muntii Bisocei.
Pktorii P. Iorgulescu-Yor si $tefan Popescu, prin
peisajelle lor de la Topliceni, Buda si din munti, ne-au

104

www.dacoromanica.ro
lasat comori de mare pret artistic, care au impodobit
salile muzeelor din Bucuresti.
Trebuie s-o amintim si pe artista de opera Florica
Cristoforeanu, nascut5. tot in acest oras, privighetoa-
rea plaiurilor noastre, pe care gloria a raspratit-o din
plin, pretutindeni, pina dincolo de ocean.
S-ar cuveni sa ridicam o alee a bronzurilor rimni-
cene hi parcul din centrul orasului, alee care sa r-
mini pentru totdeauna opera de ara si cu care sa
ne mindrim, asa cum ne mindrim cu relicvele de mi-
lenii ale geniului dac si roman, ivite din sapkurile
arheologice, oriunde tirdacoptil sapi adinc prin vaile
si colinele noastre.
Rimnicenii asteapta doar o chemare.
25 octombrie 1970

www.dacoromanica.ro
 SUMARUL

Oragul epigramigtilor 5
Oaspeti de altädatI . 9
Un caiet cu Insemnäri de pe Valea Rimnicului 13
Bisoceanca . . 17
Privighetoarea Rimnicului . . 21
Aristide Demetriade la Rimnicu-Sarat 25
Aeolo, in golful de argint 29
Parcul Malan Sivulescu . . 33
Nicolae Iorga despre rimniceni 37
Podul lupti la circ . . . . 41
0 cafenea iliterari... la Rimnieu-Firat . 45
Frangulea i§i fuimegte oaspetele . . . . 49
Cincinat Pavelescu intr-o noapte de revelion 53
Dad ftiai, pe-atunci, poete 1" . . . 57
Un licean plead in lume 61
Culegitorul de boabe de luminsi 65

107

www.dacoromanica.ro
Cu prozatorul G. M. Vlidescu pe Valea Rim-
nicului 69
Un ziarist rimnicean : C. Anastasiu-Cociu . 73
La nunta sa, poetul inahini o oda' tiranilor 77
Reintilnire cu autorul volumului Cint o
lume nouV 81
Povestitorul din De1t5. 83
Nostalgia unui autor de revista 87
Stante... pe rime date 91
R5s5rit de vioari 95
Apa la Riannicu-Sirat 99
Pledoarie pentru o alee a bronzurilor rim-
nicene 103

www.dacoromanica.ro
 REDACTOR : $ERBAN VELESCU
TEHNO REDACTOR : ION SCOBAI

Coll tipar 7 * Apirut 1972

Lucrare apirud fn regia autorului

www.dacoromanica.ro
 Tiparul executat sub comanda
nr. 1/404 la
Intreprinrlerea Poligraficii,
.13 Decembrie 1948%
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97.
Bucuresti,
Republica Socabsti Rominia

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro