www.digibuc.

ro
 REALITATEA ILUSTRATA" vä ofern prilejul unic
de a pleca gratuit la expozitia internationalà
dela Paris.
Mai sunt doar câteva zile pSn5 la deschiderea
oficial5 a expozitiei internationale dela Paris. In toati
lumea se comenteazS acest eveniment cu adev5rat
mondial. Se pare cS Parisul va trii din nou atmos-
fera zilelor sale de glorie i c5 milioane de vizita-
tori din lumea IntreagS vor veni s viziteze grandi-
oasa expozitie din Orawl LuminS.
Realitatea Ilustrati", revista care prin marile ei
concursuri a stat totdeauna Th slujba cititorilor sii,
oferindu-le premii de mare atractie, va c15 acum
prilejul sS vizitati gratuit. In conditiuni strSlucite, ex-
pozitia dela Paris.
La prezentarea filmului Metro Goldwyn Mayer
Dama cu Camelii", s'au distribuit i se distribuie
spectatorilor prospete speciale, care trebuesc tri-
mise, conform instructiunilor, Impreun5 cu bonul pe
care-I publicim ari. Cititoarea sou cititorul care ne
va trimite cel mai bun riispuns, va pleca pe soco-
teala revistei noastre, complet gratuit, in wagon-lits
clasa l-a, dus i intors, la expozitia internationalá
din Paris. Acolo va sta opt zile in hotel de prim
rang, avand deasemeni intretinerea completi (ma ss,
spectacole, baclipri).
sionow

in orice impre-
jurare, datorit6 tenului ei cleosebit-
de ingriiit. La dans, la spectacole ceit
si la sport, pretutindeni ea römeine-
aceiasi Iiinfö fermecatoare, fiindca
stie sei aleagö pudra care o avan-
taleaz6 si o intinereste. Ea a-
preciazò totdeauna neintrecuta :

Poudre r EXPOZITIA PICTORULUI MAXY

In sala Mozart, pictorul M. H. Maxy expune o serie de

PARFU viERIEvEND6mE En vogue panze, care arati evolutia artistuiui in ultimii ani. Este
o afirmare puternia a maturitätii talentului säu. Pictorul
Maxy, care in 1923, la debut, era un revolutionar, un
artist de avantgardä, prezintä de . data aceasta opere
inchegate: peisagii, portrete, naturi moarte i chiar
compozitii sociale.
Dr. ELISABETA MOLNAR Infäti,55m unul din tablourile expuse.
6RIPA MEDIC STOMATOLOG
Fost asistent la cl inic a
universitarä dinCluj
RACEALA BOALE DE GURA
CHIRURGIE DENTARA
Protezá, technicg moder-
nä, coroane de portelan
I1EVRALGIA Bucuresti - sfr. Brezoianu, 29. Et. I
Consulf.3-6 Telefon 46601
=MEN, AINININIM.2.111126.7.14151130.1.41.,

Academia de Croitorie
Bulevardul Brafianu 9
Scoalâ vienesei autorizatel de
stat. Cursuri rapide de rochi.
mantouri, nulinusi de pieIe,
blana si Mori artificiale.
Durata 2 luni.
Inscrieri silnic intre orele 11-13.

No. 535
R. I. Pag. 2

www.digibuc.ro
 ftA,

NA :,0N A I f',NA . Tableau d'Iloract- crugt

SE SCBIE
CU FAPTE...

O1dlitated, fesäturd
splendid& frumuse-
fed neintreculA
ciorapului ADY"
Iota asigurat acestei
creapi o paginá de
onodre, in istorid
industriel române.A.

o CAFO IYOPERA

www.digibuc.ro

Statuia lui Christos,
de 10 metri, fficutii din bronz.
Este a douo din lame In mó-
rime *i se aflii pe voirful
Tibitabo din Barcelona.
Una dintre cele mai celebre biserici dhs lume este catedrala Sagrada
Familia- din Barcelona, care de 53 de ani e neterminatii, desi inconti-
nuu se lucreaz5 la dine& Dup..; dorinta intemeietorului ei, arhitectul
spaniel Gaudi, ea nu se poate construi decaf din banii milosteniei ai
credinciosilor i panä acum s'au investit astfel 20 milioane Pesetas. E
nevoie Ina. de 180 de milioane Pesetas.

luzia, cu armate str5ine dinspre

Aragon, provinciile dela sud
nord cari obicinuiau s trimit5
la Madrid {kite de portocale,
6idoanele cu untdelemnuri, sti-
clele de vin aromat, pachetele
de curmale. Pe striaile oratelor
ocupate sau nu n'au mai
r5sunat in soare, cantecele ghita-
relor glasurile copil5retti ale
s

femeilor, soarele n'a mai lUmi-

nef tävile cu darUri i lumán5ri
sfintite, pe care segnioritele
le trimeteau alti dat5, dela casa
la casi, dela curte la curte. Ba-
Transport de rdniti intern sat
dimicit de räzboin.
Refngiati din Madrid sari 4i petrec
sarbiltorile Paltilor prim statii
tuneluri, intre linii de drum de tier,
a4teptiind sä piece.
Monumentele culturale ale Spaniei se
distrug in rizboiul civil. In fotografia
noastrii : ce a mai rimas din renumi-
tul palat spaniol al contelui De infan-
tado din Guadalajara.

C A ne-am ridkat 9i noi ti alto popoare, la idei generale,

incileind sau ficfindu-ne a uita miruntele interese per-
sonale, e un semn sigur de progres dar ca ti focul,
sublimele idei generate pot deveni funeste, pustiitoare. C5 tineretul
e gate s5-ti dea viata ti am v5zut c5 In anumite impre¡uriri ti-a
dat-o pentru credinte politice, sociale sau strict filosofke, nu e
numai un semn al timpurilor noastre, ci al tuturor epocilor de re-
nattere.
Dar nu vom spune niciodati In dea¡uns ti nu vom g5si indestule alu-
nuri de s5rb5toare, ca si strig5m tineretului :
Fereve-te 0 umbli bini4or cu ceeace obicinue§ti sä nu-
me§ti ideal"! Revolverul din sertar a fost cumpärat pentru
lupi, cari ar da tärcoale conacului; ia aminte fi nu te juca
prea mult cu el sä nu ti se descarce in inimg! Ispita sel in-
fätipazi totdeauna cu chip suprem ademenitor, asemenea
diavolitei din Vechiul Testament, a arei frumusete e färä
pereche, ale cärei farmece sunt nemai cunoscute!
Ne gandim cu mithnire adiincii 9i inima sifins5 ce Cr5ciun au avut
copiii din Spania, ce Patti au avut femeile ti bärbatii aceiei neferi-
cite tar; I Mot Cráciunul s'a aratat pe meleagurile de splendori le-
gendare ti castele de basm In chipul unor negre avioane de born-
bardament, rninate de forte infernale, intovár5tite de urlete ti 1.5-
gete sinistre, in v5zduhul infiorat ti au l5sat s5 cad5 in casele
unde adästau copii In ¡urul pomului verde, darurile infirrnit5tii, boalei
9i mortii. Merele de aur ale copil5riei spaniole s'au ivit ca schije de
obuze, nucile poleite, asemenea unor granate duhnitoare, innibuti-
toare, lurnin5relele, ca fulgere scurte de mitralier5.
Pattele a venit ti mai curnplit : Cu armate str5ine dinspre Anda-

www.digibuc.ro
talioane de soldati, invesmantati in negru, pe frunte cu otelul
brumat al cäftilor, au frecut, asemenea unor umbra de dincolo
de viatS, baiind cu cismele de fier pavagiul de peaträ, dupa
vremea regilor mauri. Trupe defilau inainte i napoi, deadrep-
tul deacurmeziful oralelor, m4cate de comandanti nevizuti,
a ciiror energie mncJrjif i demenii se crede in slulba unui
ideal".
Idea 6! e &ant oriand, pentru orkine. Mai incape indoialS ?
Ar cuteza cineva citind scrisorila rapoartele dinainte de
rSscoalä ale generalului Franc o, *eful rebel, si nege buna
lui credintS, credinta c e menit sS salveze Spania"... Gre-
felile guvernului popular, pe-atunci la putere in intreaga Spa-
niel nu le-a ascuns, nu le ascunde nimeni. Singura indoial5 In-
giduitS e numai asupra metodei : Poate c acele grefeli se
puteau indrepta i altfel, cleat prin rSzboi civil 0 prin invazia
unor armate sträine de adev5ratele interese ale Spaniei.
pe de alti parte ar putea cineya sS conteste guvernului
popular 0 mai cu seam5 trupelor guvernamentale, care sustin
un rkboi atit de cumplit, uneori cu arme inferioare, dar
chiar fará arme, sinceritatea convingerilor lor ? Pot fi oare
certati pentru increclerea lor, in regimul democrat dupa ce
au cunoscut efectele dezastroase ale dicfaturei lui Primo de
Rivera ?... Singura critica ce li s'ar putea educe e asupra upu-
rintei cu care au crezut c5 se InISturä traditii i interese
uprint5 explicabil5 0 ea prin lips5 de experientS politici.
Dar care mai e valoarea idealului", credintelor sfinte", idei-
lor" supreme, dacá atunci and s'au confruntat, au dus la ca-
tastrofa care se desf4urS azi in peninsula iberica I Nu suntem
pentru politica de compromis, pentru metoda care impacS
capra i varzadar nici nu pufem fi pentru metoda care
calci varza in pkioare lass capra muritoare de foame. 0
temperare a fanatismului iat5
semnul prim al oamenilor
iatá in-
civilizati. 0 inläturare categoricg a intolerantei
tâia doyad5 a oamenilor chibzuiti. Tineretea si gratia acestei doamne este concreti-
Era mai buns dictatura deaf democratia in Spania?... SS fie zatei In sure's. In afara insa de excelentul gust, do-
recunoafterea nevoilor reale ale Spaniei eta de strSin5 uneia
sau celeilalte taberi?... (Cine ar face o listi a reformelor so- vedit In felul cum se imbracà, doamna are meri-
ciale anuntate de generalul Franco in caz de succes, ar fi sur- tul de a-si fi desavârsit gratia ei fireasca cu o ad-
prins de inrudirea unora, de identitatea alfora, cu programul mirabila Apg de Colonie, care rCispândeste un de-
social al partidului guvernamental I) licios parfum: parfumul Apei de Colonia RICHARD
In niciun caz nu eau dovedit bune fanatismul i intoleranta,
care au dus Spania in halul de azi, teritoriu de experiente pentru HUDNUT, discret si totus Invàluitor.
armatele i armele altor popoare, loc de rev5rsare a urei Este insusirea deosebitä, care atrage atentiunea si
barbariei triburilor africane, puse in slujba unor idealuri" e- care adaogei o notò de farmec si de gratie, celei
uropene.
Nu ne facem iluzii asupra lectiei spaniole. Cine a invStat din ce o Intrebuinteazà.
pStaniHe altora?... Oamenilor le trebue focul pe degetele Apa de Colonia Gemey", Richesse", le Début
proprii, ca sä bage de seamS ca eau ars.
Mai era nevoe de ultimele fanatisme i intolerant*, ca s a- Vert" si Le Début noir" sunt cele patru creatiuni
fISm cat sunt de dezastruoase, mai cu seams cand pun minunate ale casei RICHARD HUDNUT.
masca supremelor idealuri?... Dar isforia omenirii i in deosebi
ultimele veacuri ale istoriei Europei, nu sunt decat odioase, tra-
gica poveste a luptelor dintre intolerante. InvestmSntate in haina
Dumnezeirii. neamurile s'au masacrat intre ele, sau fiecare
sánul ei, pentru amänunte de ordin teologic, care azi ni se
omenirea
SUNT OARE VINDECABILE BOLILE DE PLAMANI?
par de necrezut. Raboaele religioase au pierit Aceastä intrebare, nespus de grea, si-o pun toti cari suferri de : astnai, eater de pleinidni, tuber.
trSeste azi inteo libertate de corntiintS, care-ar fi deplinS,
culoza laringelul. fuse turecbife, flegmö, räguseali Indefungatci, cari n'au gäsit tämäduire
dac5 In locut fanatismelor religioase n'am vedea incSerSndu-se pfinfi In ziva de astäzi. Toti bolnavii de acest soiu primese dela noi CU TOTUL GRATUIT,
0 CARTE CU ILUSTRATII scrisil de DI. Dr. med. Guttman, fast medic primar al Sanatorului
fanafisrnele sociale. de pliimani IofticaPI ? Ca sä dam putinta flecfirui
Vom ajunge si in acest domeniu la macelurile seculare, care Finser, si intitulati: Se poafe Andeca boala hotarit sä trimitem oricui aceastä
bolnav de a lua informatii despre felul boalei sale, ne-am Scrieti o carte postala (francatil cu 6 Lei)
au caracterizat räzboaele teologice?... carte, gratuit i francat, spre binele omenirii bolnave.
Poat c exemplul Spaniei s'S fie pentru celelalte popoare cu adresa Domniei Voastre exactä, firmei:
micar de data aceasta binef5c5tor.
Poate cá vom invite insfirlit c nicio idee" Ware dreptul
F. A.
PUHLMANN & Co., BERLIN, 836 Müggelstrosse 25-25o
cearii cadavre, ..10.1Poroaraws1.0.04.1i 111111111!

DOAMNELOR !
Vopsiful parului, in cele mai fru-
moase culori naturals precum si on.
dulatiuni permanente. executS ire-
prosabil Coaforul François, Strada
Edgard Quinet, 7 Telefon 3-01-23

CHIRURGIE ESTETICA
I firä cicatrice )
a nasului i urechilor, a fetei,
gusei 41 piepfului.
Indepártarea operativa a riduriLr
Dr. RUDOLPF HOFFMANN
fost asistent I. clinica univ. din Berlin
Bueurelti. 11-dul Domnitei 30 bis
'Fel. 4.19.50 Informatiuni grataite

Institut medical cosmetic

Sfr, Brezoianu V, Bucure*fi Ill
TeIef. 3.5942. Consult.11-1, 5-8
sub ingrijirea unui medic dermatolog
ti unei doctorite din Berlin.
Sfaturi i ngrijri date de specialisti
in toate trmuril. cosmeticei.
lnliturarea radicali a perilor de pri-
sos, prin diatermie, ingrijirea frumusetii
si a trupului, etc.

www.digibuc.ro
de Preot Hagiu G. D. Cruceanu, Mare Comandor al
Sft. Mormânt, Directorul Bibliotecii Mormántul Dom-
nuIui".
INTREAGA Palestinä este o tara sfanta, pentruca pe aci s'au pa-
frecut aproape toate intamplarile istorisite in Sfânta Scripturâ:
Vechiul i Noul Testament. Palestine este o tari piing de
comori siinte, pentrucâ in ea s'a nâscut, a copilärit, a predicat, a
fost ingropat vremelnic qi apoi a inviat, Fiul lui Dumnezeu,
Isus Hristos, Mântuitorul sufletelor neastre. Pe vremea Mântuito-
Muntele Tabor i drumuf spre Nazareth.

leemul, cu pestera nasterii Mântuitorului ; lordanul

cu locul unde s'a botezat Rul lui Dumnezeu ; Caran-
tania, cu locul unde a fost ispitit Isus, de catre Sa-
tana ; Vetania, cu mormanful lui Lazar, cel Inviat de
care !sus ; lacul Siloamului, unde s'a tamSduit or-
bul cel din nasfere ; Cana din Galileea, uncle a avut
loc prima minune a Domnului ; Nazaretul, locul unde
!sus a crescut i s'a intarit cu duhul si darul lui Dum-
nezeu ; Marea Tiberiada, pe valurile careia a
umblat Hristos ca pe uscat ; Capernaumul, unde
a fost inviata fiica lui lair ; Muntele Tabor, pe
care s'a schimbat la fats fiul lui Dumnezeu ; Samaria,
eu putul patriarhului biblic lacob ; lacul Vitezda,
cu locul unde a fost vindecat siSbanogul de 38
ani; Gridina Ghethsemani, depe muntele Mäslinilor
cu locul uncle Mántuitorul s'a rugat cu sudori de singe
si uncle a fort trade+ de luda ; Valea Chedronului,
cu mormântul Sfintei Fecioare Maria ; Vârful Eleo-
nului, cu locul unde s'a Inaltat !sus la cer precum
§i alte locuri de inchinare, ímpr4fiate in aceastS
tari sfânta.

NAZARETUL
Unde Isus Hristos a crescut i s'a intärit cu
Duhul §i Darul lui Durnnezeu.
Pe vremea Domnului Isus, Palestine era Impartita in
trei provincii ludeea, Samaria i Galileea.

Fantana lui Jacob, patriarhul biblic, se Oki In a- Inferiorul bisericei Buna Vestire din Nazareth.
propiere de Nablus (Samaria) MU
iar dela razboiu incoace ea
rului, aceast5 tari era sub stapanirea Romanilor, apoi a Musulmanilor,
se aflä sub stapánirea Cre§tinilor.
din aceastä tara sfânta este Mormântul Domnului, depe
Cel mai insemnat loc de inchinare
muntele Golgota. Cele dintSi persoane care au urcat acest munte al durerii au fost mironositele
au venit in nurn5r foarte mare din
femei, apoi apostolii i dupa aceea pioii creqtini, cari
creq-
atunci ;i pana astazi
toate colturile Palestinei, ca s vada i s planga la Sfantul Mormânt. De
preoti, monahi, guvernatori, minitri
tinii din toatâ lurnea (imparati, regi, printi, arhierei, egumeni,
medici, profesori, functionari, ne-
gustori, muncitori si farani) au
venit si vin mereu ca
se inchine Sfantului Mormânt.
Toti au cäutat sa vinä dupa
putinte in ajutorul acestor lo-
curi sfinte dar sarace. Cu ofran-
dele lor, s'au putut ridica ne-
numärate biserici, chiar pe
locurile pomenite in Sfânta
Scripturâ.
Venind in aceasta tari sfânta,
inchinätoriivor cerceta piosi :
Ierusalimul, cu Mormântul
Domnului depe Golgota ; Vet-
MI

Cioban din Bethleem.

Rabin din Tara Manta

Femee taniirà din Bethleem.

No. 535
RI emmesremme
Pag. 6

www.digibuc.ro
Niscut in Vitleemul ludeei (Mittel II, 1) Mántuitorul a crescut
s'a Intärit cu Duhul lui Dumnezeu in Nazaretul Galileei
(Luca 11,40 0 5)2.
(Nazaret inseamn5 Hoare, adic5 floarea Galileei).
Ora;u1 acesta locuit numai de cre0ini mahomedani este
uumit de arabi Cetatea albá, din cauza dealurilor v5roase i
a caselor alb*.
Cea mai insemnati clidire a orafului este vestita Biseric5 a
Bunei Vestiri, construiti de sfânta imp5r5teas5 Elena, chiar
pe locul uncle era case Sfintei Fecioare.
Sub stran5, este un paraclis subteran, unde se coboar5 prin-
tr'o scars lungs de marmors. In fund, pe locul unde s'a sä-
várqit taina zämislirii, este un altar luminat de mai multe
candele. Pe o marmor5 alb5 sunt gravate aceste cuvinte :
Aici Cuvintul trup s'a fâcut (loan 1,14).
In Nazaret se mai v5d alte locuri de inchinare. Fântâna
Mariei, ap5 t5m5duitoare. (Ape se strânge intr'un bazin, cu
o bolt5 inalt5 deasupra. Se v5d i treptele pe undo cobora
Maica Domnului s5 ia ap5).
Atelierul dreptului Iasi este transformat ast5zi inteun pa-
raclis.

In alegerea caclourilor
Biserica notivitatii din Bethieent,
cle strIttori1e Pa§tilor
Ooamnd, fili alenidl nu uitati ciorapii
LINGERIA ADESGO ADESGO
MILANESE POARTA 105 ULTRA FIN
MARCA GARANTIE1 51 SPECIAL
51 TROTEUR
ADESGO MILANESE SO so 100 MATASE
NATURALA

/IA I

Interiorul bisericei din Bethleem ridicata pe locul unde s`o nascut IN TOATE MAGAZINELE DE SPECIALITATE
Hristos,
urm5toarele ver- alliaaWaammaa.a.alsal.ataawaaaaaw.h.aasaiaall
In Sinagoga din Nazaret a citif Mântuitorul
sete din cartea proorocului lsaia (61,1) :
Duhul Domnului peste mine, pentru care m'a uns, ca s5 bine-
vestesc s5racilor ; m'a frimis ca s5 t5m5duiesc pe cei sdrobiti
afradti
cu inima ; s5 vestesc iertare color in robie i s5 dau orbilor
vedere". (Luca IV, 16-19).
TABORUL PE CARE S'A SCHIMBAT LA FATA FIUL LUI
DUMNEZEU
Suntem in fate Muntelui Tabor, numit de arabi Djebel Tur.
core
alma
pti
g se stag
oriveste
tabehs cerdu, padra
Shk*
potrivin
Mystikum ochilor. Ambele
sunt
Deaceea fordul
Mystikum
le l a cuktorea
extrent de
Coreti tobela
derente. de specialitate.
puttr a
Muntele este inalt de vreo ;ase sute de mefri. Dupa traditia a
bisericeasc5, pe aces+ munte s'a schimbat la fats Fiul lui Dum- fine ki parted
in orice
magazin
nezeu, inaintea ucenicilor s5i Petru, lacob i loan (Matei 17, 1-8). satk
er
In povestirea acestei minuni, niciun evanghelist nu spune nu-
mele muntelui. Numai Sf. Apostol Petru (epistola 11-a, cap. I.
viol lams
Mystikunt
Vora)
v. 18) II numefte muntele cel Sfânt. Compoctul
Acest munte este Intro Carmel fi lordan fi se inalt5 in forms albastrii-gri
de piramidi, la rnarginea nord-estic5 a fesului IsraiL O mica
deschizfur il desparte de muntele Nazaretului. Laturile sale 01130016
.sunt acoperite de stejari frumofi, printre care ferpuiefte drumul. d Inchts

Vârful muntelui e ca un oval neted, a c5rui jumState spre

Sud e plin5 de ruins, d5r5m5turi de fort5rete vechi din
epoca regilor lui Israil fi a cuceririi arabe ruinele a câtorva
biserici, ridicate in timpul Sfintilor imparati Constantin fi Elena, .1110110

in numele lui Isus, Moise fi corn

Urcând muntele Tabor, simtim c5 sufletul nosfru se urea spre
Dumnezeu. C5r5rile acestea arse de ware b5tute de vänturi
RNo. 535
Pag. 7
www.digibuc.ro
au fast batiforite si de Aul lui Dumnezeu care mergea sá se apS rece din aceasta fantan'O,
roage (Luca IX,28) spre culmile acestui munfe. adanca de 30 de metri. raniOna
!sus se ruga singur, deoparfe. i deodata se schimbâ la fatá se afla in cripta unei foste bi-
(Inaintea apostolikr), ale incat fats sa stráluci ca soarele, iar serici depe timpul Cruciafilor
vestmintele lui se facura albe ca lumina (Matei XV11,2). iar aceasta biserica s'a ridicat
Schimbarea la fats este práznuirea izbânda lurninii. Trupul si ea pe ruinele uneia mai vechii
Sau ea facut lumina de soare, lumina de cer, lumina suprana- de prin secolul al V-lea.
furalá. Dar lumina nu era deopotriva pe fats si vestminte. Lu- Jos, in cripii, in fate altarului,
mina fefii era lumina soarelui ; iar lumina vestmintelor semana sfau stravechile ghizduri de
cu scanfeerea zapezii. peatra de acum patru mii de
Dar Isus, lumina, nu era singur. Moise si Ilie aIb i ei ani. Acurn se inalta aci o mare
vorbiau cu El despre jertfa ce-1 astepfa (pe Isus), in lerusa- mánastire ortodoxa.
lirn. Deodata un nour luminos i-a umbrit pe ei i un glas
din nour --- a rostit Acesfa este Fiul meu cel iubit, infru
care bine am voif ; pe acesta si-I ascultafi". Auzind ucenicil
au cazut cu fate la párnOnt i s'au spaimantat foarte. (Matei In numdrul Afar Partea
XVII, 3--6). doua i ultima, cu urmiitoa .
Pe muntele Tabor se gaseste azi o frumoasa mánästire orto- rote capitale Poarta de alit
dox5 (zicliti de sfinfii imparafi Constantin si Elena, dar rui- prin care a intrat Domnul
nata si distrusá de Turci, in sec. 13). Isus in lerusalim; Mormán-
5ase secole mai tarziu, acel care a intreprins restaurarea aces-
tul Maicii Domnului; Bise-
tei biserici märete a fost un pustnic... român; i anume rica Sfânta Ana; l'ordanul
lrinarh Roseti tipograful (nascut in 1781, mod la 26 De- cu locul unde botezat
cembrie 1859), din Focvni. Timp de 18 ani de viata asce-
Fiul lui Dumnezeu ; Marea
ta
fica a pefrecut aci pustnkul Irinark. Incetând acesta din viafa,
Moarti.
1d"
mânástirea a fost terminata de care fericitul Patriarh Chiril al
II-lea al lerusalimului.
PESTE MAIN?
Dupa ce-am cOntat troparul Schimbatu-fe-ai la fata in munte,
Hristoase Dumnezeule !" ne-am inchinat in fate icoanei Schim-
harea la fati.
MUNTELE MASLINILOR.
1-244
luate zilnic sunt suficiente
Fabricat din gölbenus
de ou, are tnsusirea
de a desires() epider-
ma si a elimina toate
Batremetea timpurie se datoreste
azi mai ales rezidurilor pudrei $i
fardurilor ce se depun pe porii
pentru a curata fl un Impuritölite depuse pe epidermei si produc sbarciturile
cu locul unde s'a înälçat Isus la cer i Grädina stomac dificil. porit et cu toate efectele lor daunatoore
Ghethsemani cu Pe§tera Agoniei. VS yeti regenera stomacut. tenului dv.
DRAGELE
La rasaritul cetafii Sfinte lerusalim se afla Muntele Maslinilor
LAXATIV
si gradina Ghethsemani.
Trecand valea Chedronului, dam in gradina Ghethsemani, care PURGATIV SAPUNUL
se afla pe coasta Munfelui Mislinilor. Pe vremea MS'ntuitorului,
aceste locuri erau acoperite cu planfafii de maslini i smochini.
Era un lac potrivit pentru reculegere i adancire sufleteasca.
AU JAUNE
Azi nu mai este ale. Dep.(' Muntele Mislinilor, lerusalimul
cuprins intre zidurile sale se vede ca'n palms. Ne oprim si
ne inchinärn la Pe§tera Agoniei, adica la locul unde Man-
DOEUF 832
tuitorul s'a rugat cu sudori de singe, asteptand clipa cea proo- PURIFICA IREGENEREAZÄ EPIDERMA
rocita de Sfanta Scriptura. Dupa cina cea de taina, lsus Hristos
a urcat Muntele Maslinilor i s'a rugaf in gradina Gethsemani REPREZENTANTA .51 DEPOZ1TUL: STR. BOTEANU, 3
ceresc (Mefei XXVI).
Peqtera Agoniei este spat n stanca si confine doua cavi-
tati. In interior se afla mai- multe altare, impodobite cu flori BE BASIT LA FARMACII I ORIGUERII
candele, cari ard neincetat. Dupa ce sarutám crucea adusa
in spate -- tocmai dela Budapesta, de care un pelerin un-
gur, pornim direct la locul unde s'a mnälçat Isus la cer. In-
tram in Biserica Inältärii, can-rand troparul Tot astfel mergeti
Biserica este mica si aparfine arabilor. Locul acesta pe timpul
imparatului psalmist David (11 Samuel, XV,32) servia ca loc de
D-voastr5
inchinare. Ne inchinam in, fats pietrei sfinte, depe care s'a prin viat5 ?
inalfat Mantuitorul la cer. (Marcu XVI,19). Pe aceasta peatra
se vede urma piciorului drepal lui Isus Hristos.
SAMARIA (CU FANTÄNA PATRIARHULUI IACOB)
Plecand, cu masina din lerusalim, spre Samaria, poste pufin
timp avem n dreapta noastra vestita cetate biblica Gabaah
(Jud. XIX) resedinfa regelui Saul ; iar in stanga noastra satul
fat, sau veFhiul ores preofesc Nab (1 Samuel, XX1,1-6).
Mai departe, tot pe dreapta se all* Rama, in care s'a auzit
plangere i bocet i tanguire mare, caci Rahila plangea pe
CremiCari infrumuseteazá !
fiii (leremia X)(X1,16 ; Matei 11,17-18).
Spre rasarit se afla satul biblic Luz, sau Beth-El (Facerea
XXVII1,19). Aci este locul unde innopta Patriarhul lacob i vazu
in vis scara minunatá, pe care ingerii lui Dumnezeu
se suiau i coborau. (Facerea XXVI1,11-12). Trecem prin drep- A merge sigur a merge cu
ful ruinelor cetafii Silo, locul uncle a fost asezat Cortul Sfânt, ochii deschisi.
are adapostia Arca Aliantei. (I. Sam. 1,3 ; IV,4).
a un moment dat, zarim muntii Garizim
tarea lui Dumnezeu Ebal cu
cu binecuván-
blestemul lui Dumne-
'viata conjugalä are pericolele
ei, amenintând frumusetea
sntafeaemei. Medicii va pre-
sa-leRe
zeu. (Vezi : Deut XI,29 ; XXVII, 12-26 ; losua V111,33-34). In- Tineti si Dv. ochii deschisi...
tram in campul pe care Pafriarhul lacob I-a daruit fiului salt losif Eficacitate si sigurantä färà si Creme cari nutresc ingrilit, ocestea sunt
(Fac. XLV111,22 ; loan 1V,5-6). Alaturi de drum, in apropiere produca cea mai mica vatämare
cremele Scherlc.
epiderma, intaresc
de Nablus-Sichem-Sihar, din Damaria, se afla Fântfina Pa- a tänätatii, färä nici o complicatie.

SEMORI
triarhului lacob. Aceasta fan iina, care se numeste a Sama- tesutul idou tenului Schenk Cold Cream
rinencii (in aminfirea convorbirii ce a avut loc acolo, intro un aspect delicat si pentru noopte, din
Mantuitorul Isus Hrisfos i femeea samarineana a fost in tot- ceorò fina si uleiuri alese, regenereazd pielea, fortifi.
deaunaun obiect de cinste, din partea cre§tinilor, evrei- inlaturS consecintele firesfi evi-
lor i mahomedanilor. Fantana aceasta este in stäpanirea tand orice fel de infectare ceind'o. Creme Trisena, de zi, uscatö, acOoneaza in mod
crestinilor ortodocsi. SEMORI este remediul la care uniform facand tenul mot. Este totodat6 i cea moi bunii
Dupa ce preotul nostru misionar, Emil J el ea Fulto n, ne-a ci- oricine-I cunocste raspunde da". baza pentru pudr6. Cremele Scherk se valid in borcone
SfOnta Evanghelie dela loan (cap. IV,4-43), bem cu tofii Le farmscii fi droguerií
6 Lei 93 si Lei 123 precum i in tuburi 6 Lei 47 si Lei 67.
No. 535
R. l Pag. 8

www.digibuc.ro
 is ANI IN U. S. A. n +en (Deal
de Mihnea Ion Socec
Ciiitorii revistei noastre gäsesc continuarea interesantului reporta¡ vetooine
cu, acest titlu, in suplimenful De Spate pentru tali", la pag.
opt si urrnätoarek . nirebuintanc
ír, capitolul din siptämäna aceasta autorul ne conduce cu avionul
pá la Hollywood. Reproducem aci trei fofografii referitoare exclusiv
!dt aces+ capitol.

CREMA
COTY
Aceast5 crem8 e rezultatul unor indelun-
gate incereäri ale specialistilor nostri.
Ea d5 pielei, fari exces, hrana nece-
sara, combate cu succes riclurile, face
pielea neted6 si fraged5. Intrebuintarea
ei permanenf d rezultate surprinzgtoar:e.

ugam

Pittsburg e numit aratul fumului. dirt prici

P U D RA
numeraaselor fabrici pe care le paseda.
TY
Alegerea minutioas5 a materiilor prime
precum si metodela de fabricatiune cele

63,A4t4k mai moderne, fac din acest produs an

-Z-
articol unic in analele elegantei feme.
A-3 r- o07',11'
). nine. Succesul säu e universal.El constitue,
-.- kc 0
I. o i fn n1 M 6
o prin excelentii, produsul francez de lux.
:»31 1 Z P7
rr7

PRODUSE ORIGINALE COTYPARIS

V edere, luatä din avion, a centrului

medical din Los
.4ngeles Clâdirile acestui centru : clinici, säli de operatii,
(aproximativ
laboratoare, au costat 12 milioane dolari, operatil gi 4000 WOW..

&ILA miliarde lei) Exista- aci 10 säli de

de paturi,

Bs BU

CREMA CEARA
SI UNSORILE

Vila artistului de cinema Wallace Beery in Bever

Hills, liingä" Hollywood.
MOCIORNIT
! No. 535
DE VANZARE PRETUTINDENI
a n
PAci, 9

www.digibuc.ro
 O ZI CV VOE VODUL MIHAI Cum ill petrece fimpul printul
moslenifor al Romäniei. 11111=111 Voevodul Mihrd esfe aef de pefruld.
S. Regele le aplicii fiului trateari despre isto-
1.1 s'a intamplat ceva, Dula
Principiile de ,educafie e care M. ria navigation Estee
Nimic, Maria Ta rispunde baleful brun traducers Reliant.
care amuse. Desigm cif Voevodul
Jocul continual. Mihai are simpatii
Comandorul Fundateanu, care privea cu noi mai mari pentru unii
pe fermata!, ne spore Majestatee Se a voit dintre colegii sti do-
st obisnuiasca pa print cu realitatile oSi pontiffs altil, dar
De'acerra e ales 13 ligieti din diferite regiuni niciodatt nu iotdno-
ale Orin din diferite categorii smiale,si chier st aceste preferinte.
de nationalitäti deosebite, de vânste printului In bete si, el in-
rnopenitor, pi a format cu ei o clean Tama- vita la Palen la rand
n! pe care Lai sisut egzand e fol unui ti- pe cake unul dintre
ran din Tiansilvania. In clang mal Pint trei fri colegii sti, pi-pi pre-
de tirani Si doi minoritari a un sas pi un un- giteste, frnprema cu
gur. Voevodul este tratat la fel eu colegii mesta lectiile, sau
Prograrnul de Invattmint mprinde mate- ipi trece vremee co
!fie obicimitä a tuturor ;condoler, predati Insa jocuri si sport. De
dupt o metoda speciart. Aceastä metoda con- eurand, unul dintre
Ott in faptul ct elevul e factorul principal, eolegii sti s'aimbel-
profesorul miirginindu-se numai la rolul de navit pi n'a trecut
conduciiters el dg numai dinectivele i ajuta nici o xi in care prin-
astfel la desvoltarea individual', a scolerului. tu1 mopenitor Pi nu
Profesorii desigur cei rnai buni din tart se interemse felefo-
tin manna de materia care trelme predata nic de starea 254-
tttii prietenului sins, ba chiar si Ashes!,
paralel; ase bunaoarii, nand la ora de litera-
ture romina se vorbeste drawls beledg pi Dorinte Majestith Sale a fost ca Marele Voevod Mihai si nu se bu-
si sa fie ex-
Misfarul regal d. comandor Preda Funditeams. direc- profesorii de francest si garment predau a- cure de nicim fel de protectie in fate profesorilor sai
tond timer uI mantorul Mirrei Sale. amine eat de sever posibil. Dar n'a fest nemie de meant', mgsuri,
celap subiect. Voevodul este Iceland cu eel mai desvoltat simt al datoriei rl
Au loc discutii stptgrnanale intro elevi si pro-
um! dintre elevii cei mai bine clasificati. Nu imbue et uitarn
oS
IN dosul PaIatului Regal din Calea Victoriei se fesori despre problernele ivite in consul ulti-
efla o casä scundg, m aspect burghez. Tre- motor Iacfiunl si toatg strächninte see de a
eatorii nu observá nimk deosebit I clans& tresi interesul +kern.. pentru obiectele pre-
tramvalek i autobussle care tree pe acolo nu se date. Sporful sal/ preferet este autenebillseul. inetecicleto este dn./I de plicate.
sfiese sit Ems acelmi sgemot asursiter, care ems- Stint trei ore de matematiet, clout de gee- In excersil le to-Mee/Ina cu dense/ pe ore- seem Veered,/ desire
pereasa nervii cetttenilor din Capitalg. Putini ba- grafie, cats una de fiziea, chimie si shinfe pond din celeglI sii.
nuesc ea In aceasta casi se afla coala Voevodului naturale, Pei ore de românt, clout de kaki,
Mikan Koala undo se plamadepo rnintea i sale- clout de germanS, una de religie pi cafe una
tul celui co va mmteni fretful raisin din colegii nfl, posibilitaies sa moni oeoonautomobil. Lucraree a &rat 60 de ore
Duct indeplinirea cgtorva forrnalititi la mare- si a foot plait', conform tarifului de safari; al
fabnicei. Vomodul Mihai a Otatialat
;Mel Curtin ajuagern la directors!! Clasei Vomodul Mihai rose,. aproape intondea- astfel 500 lei prin munca Sa. Acepi bani vane I. case de *for a mreetaplor
una pried!. la moaln, In fotogratia noa- sdraci, Dealtminteri trebue sa spunem ea distractia de predilectie a Vomodului este
Marelui Voevod hAihai", d. comandor Prod. PO. II vedern alituri J. cradinclosuI sin
Fundäteenu, care in moles; time e mentorul indreptándu-se sure locals! clasei lumul 'meanie, in special motoarele de automobil.
printului rnosteniton. ale. Fiecare zi de moali incepe cu rugaciunea de dimineatt, spusg de monitor!!l clasei,
E vremea recreatiei. In curte rasuni sgomo- acesta se alege, prin notatio, dintre elevi, fiecare filed monitor o xi. Cursurile incep
tul wool pe care-1 fac 13 WO tineri, in van- le 8 dimineeta pl Voevodul este foarte constiincios,
fiind aproape totdemna eel
de desen i muzicä. Ziue de Joi
s-fa de 15 ani. Ei joact Voevodul e reservatt coreetisien in aceastä dintaiu la smart. Camernii sti apreciazi milt spirits!! Piu foie! pentruci Voevodul
e cel mai inalt intro ei. El prinde mingea pi ni se !uncutt programe din reef!. puns mai prmus de oriee adevtrul si dreptatea.
o aruneit cu mane sigma peste plasá. Dact laments!! cercetisese. In aces}, pro. S'a intlimplat odati ea el enii000 oit sa ascunda mina profeserului loh In men! en
n'ai fi prevenit, nici nu ti-ei inchipui et prin- grame se mprind pi lucräri manuale printul mostenitor era toariai moniterul clasei. E1 si-aoconvins camarazii et e preferabil
k. acesti Istieti de *emit se dig mostenito- Cu cateva luni in urmi, sucumela ná mtrturiseasea prafesorului gresala lor.
rul tronului. Toti cei 13 tineri sent imbrämti din Buconepila sumrsalei Ford a In fiecare Duminict au loc confeninte tinute de elevi pi lustrate cu film. si tablouri.
la fel, ei ¡met cu acelap avant gi ameasi ve- o oferit Voevodului Mihai si la do Tema est. Peas', de ei. MOO mostenifor are in ciase sa tin eparat modern de
Morale
selie. In toiul luptei pentru minge Voevodul proectime, pe care-1 manipuleaza singur. Ultima conferinta pe care a tinut-o
vaselor.f.
se isbeste de unul din colegii sgi. Aces' ITIURT Voevod a avut subiectul unmttor Nevigatia nacho egipteeng pi construetiaLoon, care
cede si imediat Voevodul se gribeste saLl El ee stoat ea isvor de informatiuni, de carters lui Hendrick Willem van
ajute
Veeee01/I 121,121, Voevodul
,
agreasil
,
muf
lisa Pew op aaaaa I de
preectiunl, Intrebuintot la ...Me' 1111.2.2.211.
cenferietele elorninieole
close/ sale.
Programul molar sa-
nk, numai de-
fine PO 12 colagi
s au edam, mostenitorul tronului este foarte ompat pi cu ore
suplimentare de limbi strain., istorie a literaturilor,
piano pi nici sg omitem oS el are obligatiuni de
indeplinit.
E interment st eflarn ea Voevodul lubeste in special
geografia. El a prins dragoste de aceastä
mai ales prin lecture eantilor lui Baden Powell, des-
Profesorul Mae Po- pre cilitoriile in tarile motice. In timpul rgeboiu-
pesou un !mew,
denote, al Merrell, lui din Abisinia, masa Voevodului era pilot de carpi
Vvnndd.ltoctnn in despre Etiopia. Ammite evenimente international,
fotografia maestri. a- le studiest pe berti pi-pi forrneast astfel ptreri
Irituri J. elevul sin proprii geopolitice. De curand a scris un studiu des-
pre 'imamate+. calgtoriei lui Mussolini in Libia,
pi ace.t studio a font fearte bine apreelat de pro-
fesorul de geografie al Mari& Sale.

in emersele coseene cm cel 12 celegi, V dui se

00000 ste fetd 00000 }rest tecercat ni oeoe,nr ad
des00er.15
Joia es. ratervati
panto; programul sind-
ieresc.

www.digibuc.ro
 EAU DE tNE - POUD
J:\RFUM
In ce priveste limbile straine, Voevodul Mihai vorbeste cu cea
mai mare placere, dupa limba româna, pe cea engleza. Engleza
este oarecum a doua limba materna a sa. Printul vorbeste
apoi foarte bine franceza, italiana i germane.
Cu tot programul supraincarcat al cursurilor sale, Voevodul
face mult sport. Aproape in fiecare zi, in recreatie, joaca
volley-ball. Este un automobilist iscusit si-i place sa umble si
pe motocicleta. Adesea parcurge, n toväräsia camarazilor sai,
fi in viteza mare, imprejurimile Bucurestiului, cu automobilul
ski Lancia". Dar sportul preferat este vânatoarea. Majestatea
Sa, ca vanator pasionat, e foarte bucuros c fiul Sau pre-
fers acest sport si deaceea II ia cu Dánsul la marile vánatori
pe care 1..

Voevodul nostru este si un tedentat muzicant. Cáritá la piano cu multi

plicere si in timpul liber executa, in fata colegilor sii. lag-ire din fil-
me, cântänd si din gurá textul englez.
Voevodul Mihai fiind sef de patrula sträjereasca, el ia parte
activa la toate lucrarile strajeresti si de gospodárie safeasca.
5i educatia militara care in timpul vacantei ocupá .aproape
exdusiv pe Mamie Voevod poate fi socotita printre ocupatiile
sportive. Maria Sa, desi in etate de 15 ani, are multe cunos-
tiinte militare si a capatat gradul de sergent.
Suveranul care-si iubeste fiul nespus de mutt, cere
insä ca
educatia militara a Marelui Voevod sa fie dintre cele mai
severe. Trebue sa mentionam ca intre tata si fiu domneste
cea mai adânca incredere i o legátura camaradereasca.
M. S. Regele este un pedagog iscusit si a declare la recentul
congres national al profesorilor români Dacä n'as fi Rege,
desigur ca m'as face profesor I" Deaceea, Majestatea Sa a
fixat pentru clasa Marelui Voevod Mihai o metoda care aratä
cel mai inalt simt pedagogic. El isi pregateste astfel fiul pen-
tru misiunea inalta la care este sortit.

Dup'S fiecaro frei ore -de curs, se face o pauza de 20 minute, in care
limp se joacS, deobiceiu,

Nu frece zi In care Majestate Sa sa nu petreaca 2--3 ore CU

progresele
fiul Sau. El se intereseaza in deaproape de toate
si exercita un control sever aSupra intregii
pe care le face
multe ori, Marele
activitäti a Marelui Voevod. De cele mai
Voevod Mihai isi preparä lectiile pe a doua xi, in prezenta
Suveranului i astfel pot fi vazuti -fatal si fiul lucrând laolalta,
camera*, Unul la treburile statului, celalalt prega-
in aceeasi
tindu-se ca s'o faca mai tarziu.
G. M.
Copyright by Realitatea llustratá

www.digibuc.ro
CATEVA MINUTE DE RABDARE
sl CASTIGATI 500 LEI!
Cinci desene care trebuiau s'S slujeascä drept reclarn5 pentru
o firm5, au times pe mass #i un copH, jucandu-se cu ele, le-a
iiiat in buatele, Disperarea,desenatorului #i-o poate inchipui
oricine, cand inapoindu-se la masa de lucru #i-a väzut opera
distrus5. Noroc c fiecare desen forma o grärn5joarä d isuca-
tele separot î c5 ne-a yenit in minte dib5cia pe care o au
indeob#te, cititorii Rea Iiiitii Ilustrate" de a rezolva problem*
#i mai grele deaf acestea.
Am publicat in numerele trecute primele desene
Vel rugelln, aranjafi aeum bued(elele aces-
tui de al patrulea desen.
Dac5-I reconstituiti pe cel de fatä, nu v5 grábiti s5 ni-I trimi-
teti; a#teptati pinä cánd vom publica i pe ultirnol care
a mai rämas, #i numai dupsice le veti fi reconsfituit pe
toate, le yeti dasifica #i ni le yeti trimite.
Noi ne luam obligatia sit platim futurar celot
cari i ar reconstitui exact cele cinci desene cafe
500 lei, indiferent cat de mare ar fi numarul lor.
Nu exist5 tragere la sorti. Nu exisfi nki un fel de
conditie eliminatorie : toti cif; vor reconsfitui flu
rile fi vor clasifica desenele, vor primi cats 500 le',
S'aptämánas viitoare vom publica bucätile celui de citt,gil-2.
desen, care trebue reconstituit..

STDI HAI Fl nD 21
I L-LL.L11M1
MINIMMI111=1111111MNI

CITITI

ANINIVOR.INIMAIRIOESMINNWAMObr
MIMI
leiroLoolLemikommeeeraos
MAGAZINUL
pe luna Mai 160 pagini 25 lei.
un supliment: De tootepentru toti", in 24 pagini
culturii generalä. Apare saiptämänal, in 24 de pagini men, tipärHe la heliogravurä,
.REALITATEA ILUSTRATA", revistä de informatii BUCURESTI, str. Const. Mille 7-9. Telefon 3-8430. Cec. postal : 2741. Adr. telegrafire : Realiiatea" BucurevI'i
iper obicinuit. Director Nicoloe Constantin. Redactia si administratia : Norvegia. Suedia, precum si in statele din America de
: 200 lei ; trei luni : 100 lei. In Albania, Anglia, Danemarca, Finlanda, Italia.
Pretul abonamentelor in tari : pe un an 400 lei : sase luni celelalte tari din Europa, pe un an : 550 lei, pe 6 luni 280 lei pe 3 luni 150 lei.
Nord si de Sud, Asia. Africa, Oceania, pe un an: lea 700; pe 6 luni 350 lei: pe 3 luni 150 lei. In toate

www.digibuc.ro
 CEEACE se cheamä scrSnciob" in Moldova, se legSturi, care se isprävesc
numeste In alfe p5rti Ieagän". dupa randuiala bunä. Alteori
Leagänul acesta a väcl in multe regiuni InvSrfindu- sunt numai un rezultat al ri-
se inteun plan orizontal, cu IDSrci sau cälusei; ateodatà tualului s5rbStorii si horii.
CSci feciorul care se prezintä
e un zbucium americSnesc, in care finerii se rotesc in
jurul unui fus central, in capetele unor fr8nghii, spânzurati Dalapul sou scrinciobul, asa
In mani si silindu-se sä se ajungá unii pe altii. Leaggnele cum e abicinuit el la tarn',
acestea de modä sträinS au fast aduse de bikiurL in timpul Pastilar.
Scrinciobul adevärat e un divertisment numai al sir-
bätorilor Pastelui. Tinereful petrece in legän5ri1e lui numai
pSnä la lnältare.
In tinuturile pe care le-am cunoscut in copilSrie, scrinciobul Hera la tart", de Pasfi, este un
e alcituit din scaune care urca In vSzduh si coboarä. prilej civilizat de cunastiintii.
inteun cerc verticaL Pe doua furci uriase de stejar, se
aseazä un grindeiu enorm. Acest grindeiu e stripuns de
trei sau patru párechi de sägeti, in capefele cärora
atárnä scaunele.
Jos, infre stâlpi, slujesc Invarfitorii, care imprima miscare
intregului sisfem, impingSnd cu palmele capetele sSgetilor
ce trec pe dinaintea lor. Se schimbä la aceastä muncS
mai multe rSnduri de oameni voinici.
Mai mari peste scränciolo sunt vafavii, care incaseaz6 vama.
Inteo laturS, pe o podinä, eint5 läutarii.
Si hora si schinciob stau sub stSpanirea frácäilor din sat.
Flora Isi are ránduielile de bunä cuviintä si nu oricine
participS in ea. Deasemenea scrânciobul e un fel de in-
termezzo, in care pärechile suindu-se in vázduh isi soptesc
lucruri pl5cute, ori mai curind tac, disputindu-si cu destulä
discretie o náfrarná. Acesfe pärechi reprezinii uneori

Bisericà maramurelana Fofo E. Grosaru

la un scaun gol are dreptul sä pofteascá ISngS de complicat: Anica lui Gavril To a der
el pe ori i care fats dinfre cele acceptate sin Neculai a Babei.
la Flora%
Hora, In acest sat, e o expozitie de costume
Ion
Unul dintre vStavi strig5 numele fetei. Fate, si de frumuseti. Vorbeste despre ea si
Creang 5, in Amintiri". Incetineala rit-
cu ochii in pämánt, se desprinde din hors si
vine sä se aseze ISng5 fläcSul care a poffit-o. mului e asa calculatä, Inca personagiile abea
Dupä o toanS de Invártituri, de suisuri se miscS, fetele au o rigiditafe hieraficä ;
i urechile. CSci
coborisuri, in care poate vorbi sau, daca nu nurnaj ochii stau atenti
vrea sá vorbeascS, face, fata se infoarce dacä o fata primesfe un semn din altà parte
la joc. Satul intreg stS In preajmä si mamele a horei, se desprinde de aici si frece In
isi privegheazá, cu ochiu sever, copilele. In cealaltä party, unde doi feciori o primese
vorbe, micri, umblef, privire, finereta aceasta intre ei. lar daca vátavul scrinciobului i-a
treac5
femininS, care se ridicá acum In primSvara vociferaf numele, frebuie neapärat s'S
vietii, trebue sS dovedeasc5 futuror o bun5 la alta datorie. Aceastä ránduial5 a bunelor
crestere, dupà datina generatiilor. Altfel limbile moravuri si a bunei cuviinti, supravegheatS
ascutite umblä mai tare decSt articolele uno- strict, este o alta forma a civilizatiei entice
ra dintre gazetele noastre. a poporului nostru.
MIHAIL SADOVEANU
La Rädäpni (Ju-
detul Baia), un sat
cu veche I buná
fraditie, crainicii
sfrigau numele fe-
telor adSugand
numele a doi si
trei inainfasi: M a-
r i a lui Neculai
al lui Gheo r-
ghe Toader
Pinfilie sau, tot asa

NuntS färiineasc5
in judeful Figsgra

Cunoltiinta la
scrinciob, in fim-
pul P aftilor, are
de multe ori, acest
resultaf fericif.

No, 535
ag. 14

www.digibuc.ro
ATENTIUNE!
Ai fost fotografiat de Realitatea llustrati
Puteti eistiga 500 lei. In total se distribuie premii de 50.000 lei
Pe stradi, in localuri, in Cismigiu, la §osea, la curse,
la football, IA fotografiazä ,Realitatea Ilustratá".
Vom publica säptämânal o serie de grupuri si foto-
grafii individuale. Persoanele care se vor recunoaste, Eau
incercuite, in aceste fotografii (asa cum se vede in a- (Alre
ceastä pagina) si se vor prezenta la redactia revistei
noastre, str. C. Mille 5-7-9, vor primi imediat un pre- sotrao
miu de 500 lei. Publicám in aceasti pagina a doua se:
rie de premianti.
Vom continua cu publicarea, in saptämânile care ur-
meaza. In total se distribuie premii in valoare de
50.000 lei.
Premiile se distribuie numai persoanelor care se pre-
zinta la redactia revistei 'Ana Joi 22 ApriIie crt., ora
12.30 a. rn
CSOrtt,
n'e qtat
é 7 1. tr- de
BOURJOIS
PARLO

,TARMECUL PARISULUI
IN APA DE COLT:MIA $1 PARFUMUL

SOIR DE PARIS

RJÇIS
Iaki

o cutie de VIM pe raftul

orcare
i i bucatárii!

Acolo este locul et, si de acolo stapa- clante, scanduri, castroone, tacarnuri, vase
sticIa, lemn,
de b;ucöteirie si orice obiecte de
neste casa intreagel! Caci VIM curatò toate smolt, metal sau faiantó .
intr'o gaspodOlie, tabla de la ferestre,

Cu conditia: set fie VIM veritabil

Nummummaimmum111.111111111111111.1111111111

www.digibuc.ro
 SAPTAMANA NO-Or I lirn, st. atilt de incircat5
de särbitodle diferitelor rang& I ciror centru se af15
in aced oras, Mal iti ed. woap . cu neputint5 s5
le vezi pe foal& Teats oficiazi Mfr.. timp atilt de scur6 in
cat dM punct J. ...dens mhnic chiar, nu este pnibiI sts asisti
deaf la padea cea mai imporMnti a.ceremoniilor diverselor ri-
furl crestine, evreedi d mahornedane.
S5rbistoarea eyreilor are loc in cat& Se pune snare mesa, dupi
anon. precept. d Meade de rnancare se citeste, p&n Mrziu
swept., Essodul din Vechiul Testament.
Mahornedanif a aror Mr65foare est. un fel de pre-sirbOtorire
a Padilor, fac o demonstratie national& serni-retigioasi, real mult
politic& pe stMzi, protedind impotriya invaded pelerinilor cres-
d evrei in orasul sfeint d pentru ei. Ei defileaM prin oras
cu miile, execuMnd dansuri nu biiln i cOnMnd. Cortegiol se
indreapt5 pintas tancurite
zzimec rjsi a
in biseric5, Cu multi osfeneal5 reuseeo slujitorii bisericii i poli-
tistii engleziin timpul stOpinirii turcesti armata otomanO se folosea
de hice de piele ti paturile de pusci si croiescO drum code-
giului de preoti, mind la rnorminful, cc se afM chiar In mijlocul
Mcasului. Acosta Into ocolit de Mai ori. Mpg ocolul al trail.,
patriarhul deschide usa si intoyiridt de un preot ernroee,pttntto
in interiorul nronmánfului. In eceasti dip& toatis atentia multimii
este Indreptafe spre ei. Intdun mod eu Imputing de descris, se
inghesuie oamenii barbell, femei i sopii dp.nd, spre cayoul
mie, care acopar5 mormantul. Dendati, Mate strig5tele schimb5
intdunul sings.: din mica deschiiitur5 a stincii dep. infrarea
merman'', Oder* o raz5 de lumint si in elide urm5toare, patriar-
.1 impede preotilor, cad adeaptli afar& vaso Mete. lumántri,
aprinse la aces} foc sfOnf. Ce se intirnpM acum, irni este imps-
sibil 55 descriu. In !sized., lurninett deedat5 puternic, se MOO

11.filti,p.resupusul mormOnt-al

5:frisked]. ...Ream. se cc-

s !abr.,. in lased. Sfintulul si retie Merl mai eery.. eeeerir smear tam
Merman+, iar cea mai into- In tare um 100514 MarMa ri Maria Menace
Mae.
resantà dintre ionic esfe de-
sigur ace. a fecului dint, mii de oernenis S aprindi lumánOrica la focul dint. Este e
care are loc In Siembita orgie a extazului, care sfarsete placer. spre .55 a valor
Mare-.
cad si-au aprins lunfinerea. Ei aleargi spre ai lui, co st le
Cuprimul imens al bisericil
Sf. +A.m.+, de al arei pla- aduct focul sfánt. In biseric5, eluIh nnliqioeet contina, Vent
fon aMeali mii de limpi, este ft noeptea. La miezul noptii parriarhul pronunft sacramem
cufundat in cel mai adánc tale frost s Christ os enesti'l Christ. a indat, la core credin.
intuneric, aid odce ciosii nispund Intdun glees Alirhos a rredri" Adayarat a
este sties& Inghesuiti until in. inylat.
tdeltul Onenenhi Mau in ¡Ural
mormintului de peer., incha In ultimii ani, chiar unii dintre inaltii preleti greci se spun la
ceremonia focului Met, c.ci au saisfat protest& critici i cer-
I

cu patru sigilii. Cam pe la

amiaz5 apare, In certegiu tad, in privinta provenienfei acedui foe, tidied. 1.5 din se.
petriarhul grec, colul tread si cad n'au inceia+, nici min5 ad. Ponta, cei mai
conjurat de preeti si multi minunea e aeindoelnici focul code din ter, adus in
si se indreapti spre peretele
impodobit cu sumedenie de
pgrul MacRae... In cermel color mai luminati Mot stOrtnesie
Moan., unde este adeptet de mutt neincrederea. Mal ales crificii mahomedani au sods,
de pre.* bacobini, armerii in urnM cu mode secole, ea' aced foc sMnt, ar fi preg5tit
copti. Toti acedia forme,o . inairde 00 o sear& at S'ae asemi adia5 Un fitil, legat de Lin
apol un cortegiu lung, in _ver cu ajutorul unui mecanism earecare, fifilul ear
inflamabil
_± ma patrierhului, care asses+. aprinde, toured in maasul dorit. Dar cum se inftrnpl5 de W-
earies, marco mass5 a credinciosilor nu Mao s5 lipseascii dela
tinsel dintre pernii secular/ din gr.
Golgothes anemia ceremonie. aid annul se agat5 co Meg puts..a de
dints Gefhsem6ne
aceastil mi.. aparenft, pant., msi inttni credinta. iar auto.
nildfiie turoedi S'au Mute+ st impledece aceada, add dull,.
aträgara o mullimo imam; in oral. Astazi ins5 mice incercare
Vedere a lerusolimului, de a fat* o schimbare cif de relict, ar fi loofa drop} o pro.
depe Monfele Maslini

to.4 I FRI 1. lot.

semen..
socare politic& De ameeo sMpairea interzice orice schimbare
a statului.q., in locurile care suet stints, futuror religiilor.

I5Yerul "Mt desparte ler usalimul de gracile* Seth M. G. B. GABRIEL

Cosa lu Simon. din so-

ul Wheal*.

"
-
111166M11144'41

www.digibuc.ro
 w
iff. Oat
a vg
111111 I LIME ann

joal. CU MINGEA INTIVO BISERICA

7-
IUA aceasta estedro>":.:\'-
-
rivit5 ca cea mai
important5 dintre
foate sirbaorile crepinät5tii.
Celebrarea Invierii a fostii
una dintre primele s5rb5tori -
introduse in calendarul cre-
tin. Avem dovezi I n pri_
mele decenii ale erei crepine
Papele a fast s5rbätorit d
catre evreii crepinati, intr'u
mod ce diferia foarte puti
de s5rb5torirea evreeasc5
exodului". Multe dintre ri
turile sáptämSnii ebraice
p5inei nedospite" au fos
adopfate de catre Biserica
au fost pastrate pin
astki, ca traditii i superstiti
populare. In multe p5rfi a
Europei, praznicul de Pap
este alcauif din miel g5ti
cu verdeturi. Conform verse
tului 3-8 din Exod, mielul Papa Piu al XI-lea, Insà-
frebue s5 fie de o albeata nàtesindu-se. a oficiat
aerviciul divin de Patti,
Maxie e obiceiul de se con- , Io Roma. O mulfime
fectiona, de Pasti, niste Iumnr imensEi a venit (de Pat-
uriase, care sä poatä arde un an tele catolic) sá primeasca
Intreg.
. binecuviintarea Papei, in
fate catedralei Sf.Petru.

WW1 pascal& in Locarno

imaculatä i'-ifiscuf in prim5vara aceea. Carnea sa se

ye manca seara, fript5 la foc, cu paine nedospit5
ierburi amare. Pinei pascale, coapt5 in Vinerea Mare
traditie 7mprumutat5 probabil din Papele Evreesc
i se atribuiau puteri ciudate, in Vechea Anglie. F5r8-
miturile ei erau pästrate in tot, anul, ca o pav5z5
impotriva boalelor.
In seara Papilor, Evreii mánincg ou5 räscoapte in
apá s5ratS. Aceasta este origina oului de Papi, fra-
difie r5sp5nditä in intreaga Europa 0 care face leg5-
turä intre s5rbaorile crepine, evreepi i p5g8ne.
Atunci eänd crepinismul s'a introdus in Nordul Europei
el a avut de luptat impotriva päganismului. Preotii
avur5 inteligenta de a nu rapi spiritelor simple ale
popoarelor, strävechile traditii, cu care erau obicinuite.

No. 535
R. ao 18

www.digibuc.ro
 Ei combinara deci unele dintre vechile rituri, cu noul
crez. Teutonii si alte triburi nordice erau obicinuiti sa
celebreze o särbätoare a primaverii, Inchinat5
Eostre Ostara, zeitatea fertilitatii. De la acest
sau
nume a venitEaster" i nOstern" denumirea englez5
si german5 a Pastilor. La Egipteni, Greci, Romani si
alte popoare entice, Pastile erau o s5rbStoare a fer-
tilit5tii si a prim5verii. In ziva de asfazi persisti obi-
ceiul imp5rtirii de flori in biserica, In seara
Mari. Si apoi, se stie c5 vechii Greci obicinuiau s5-si
daruiasca unii altora ou5 colorate, simboliz5nd prima-
vara, fertilitatea si desteptarea naturii. Acest vechiu
obiceiu al ouálor colorate num5r5 c5teva mii de ani.
In. Anglia insa, el c5zuse in desuetudine pe la incepu-
ivl secolului trecut ; apoi, printul Consort l-a reintrodus,
odat5 cu multe alte datini germane, la curtea englezi
si de acolo, cum s'a intimplat i cu pomul de Cr5ciun1
s'a intins In toat5 tare. Actualmente, industria cioco-
latei incepe In Anglia, imediat dup5 anul nou, s5 pro-
dues sute de mii de oua de ciocolata de toate mari-
mile, pentru a satisface crescánda cerere din interior
si din dominioane.
In Germania, Sámb5ta Pastilor este o zi mare pentru
copii. Se ascund prin diferite colturi ou5 de zah5r si
li se spune a au fost aduse de catre lepuraqul
de Paqti". Define aceasta se mai p5streaz5 dease-
menea si In Franta.
4 04
No. 535
R. I. Fag. 19
lui
Vinerei
Sipt5mána Pastilor in Spania : o
procesiune pascal5, care infätisea-
Cina cea de tain5.
Simbol pascal: puivorul
care a ielit din au si
alteapta ivirea fratilor
Coxonacul de Pasti e r5spándit in
cele mai multe .1.56 ale crestin5ti-
tii. In fotografia noastr5, doi co-
pii din Germania se bucur5 de co-
xonacul f5cut dup5 o reteii spe-
cie 15.
In Bavaria s'au pastrat o multime de obiceiuri str5-
vechi. In Vinerea Mare nu se trag clopotele, credin-
ciosii fiind chemati la biseric5 prin niste tobe de lemn
automate. Taranii vin In pitorescul lor costum national
si fac o procesiune dintre cele mai impresionante.
In vechiul Egipt, in China, India f i Mexic, primavara
era sarb5torit5 inchinándu-se o prajitura mamei ferti-
litätir. In Serbia, Pranii ortodocsi pun in S5mb5ta
Pastilor colaci pe mormintele rudelor apropiate. Primii
crestini sacrificau mici turfe zeit5Iii Eostre, iar noi
astazi, nu mai putem concepe Past; far5 cozonaci.
in unele districte rurale ale Angliei, se mentin nume-
roase datini vechi, ce-si au originea in rituri sau
superstitii pag5ne. Atsfel, In Durham, fl5c5ii descalt5
Ceremonia spaiarii picioarelor se indeplineste
fiecare Pasti, In cafedrala Westminster.
www.digibuc.ro
fetele, in Duminica Pastilor, iar In Lancashire
regiunile vecine, se mai practica Inca* define
fi
ridic5rii". In Duminica Pastilor, flácaii infra w
din casi in cas5, purtând un scaun impodobit
cu ghirlande de flori albe i frunze de pal-
mier. Fetele sunt asezate cu sila pe acest
scaun, ridicate de -Frei ori si särutate cu cu-
vintele : Cristos a Inviat". In ziva urm5toare
e r5ndul fetelor s colinde cu scaunul. 0
veche crania spune c un pastor care se
oprise s5 petreac5 Pastele intr'un han din
Lancashire s'a trezit dis de dimineata legat
de un scaun si inconjurat de un grup de fete
guralive, care nu-i d5dur5 libertatea deaf
dup5 ce le plati drept pret de riscumparare,
suma de zece guinee. Se presupune cà aceast5
datin5 ar evoca Invierea. 0 alt5 datina ciu-
data s'a mentinut in Durham 01,5 In secolul
al 19-lea. Dupa slujba Duminicii Pascale, clerul
si credinciosil bateau mingea, in biseric5.
Echipa inving5toare era apoi invitaii de care
cealalt5 la osp5t. Istoricii au incercat sa afle
orightea acestui eclesiastic joc de minge,
au ajuns la concluzia c5 acesta ar fi o amin-
tire a serb5rii Prim5verii, de pe vremea Roma-
nilor, când celebrarea includea dansuri si pro-
cesiuni. 0 datina similar5 s'a p5strat in Chester.
.Primarul si membrii a dou5zeci de corporatii
se adunau in piata orasului, uncle se incingea
un mare match de foot-ball, corporatiile jucand
dou5 c5te dou5. Partea inving5toare oferia
primarului jumatate minge si o pástra pe cea-
lalt5, ca trofeu. Femeile aveau si ele un match
similar, dar la un moment dat le fu interzis
acest joc, pentruca se r5niau gray, datorita
excesului lor de zel. Tot Duminica Pastilor era
ziva competitiilor de tragere la tint5 pentru
copii, iar dup5 amiazi, corporatiile organizau
curse de cai. Acestea au fost primele alergari
pe p5mintul Angliei si au trecut multi ani,
p5n5 ce sportul a fost adoptat de c5tre nobi-
lime. Dup5 serviciul religios de seara, clerul
si consilerii municipali se asezau la o mesa,
unde li se servia sunca si slanin5 ca s5 fac5
in necaz evreilor". In sapt5m5na mare se tinea
la Chester tärg si t toat5 tuna Pastilor orasul
ar6ora, la barier5,o mänuse uriasá, pentruc5
ara un centru de fabricare a mänusilor. Aceasta
nai era si un semn de armistitiu pentru hoti.
limp de o lun5, ei nu mai erau sup5rati de lege.
etfenii aveau ins5 de suferit de pe urma cle-
mentei lor, c5ci toti pungasii din tinut veniau s5
petreacä luna Pastilor la Chester.
Toate acesfe traditii au disp5rut treptat din
Anglia. Ele se mai gäsesc astazi doer In finutu-
rile locuite de romano-catolici.
tvlulte dintre superstitiile Pastilor persistá in Aus-
tria, unde aceastä s5r1a6toare si-a pástrat oficie-
rile si procesiunile In toat5 pompa si splendoarea
lor. Cavalcade de Pasti, cunoscut5 sub numele
de Cavalcade Sfänfului George", dateaz5 de
secole. Clerul si +of le5rbatii satului, imbräcati
in vechi armuri, c515resc in jurul câmpurilor, pe
cari preotii le binecuvinteaz5.
Inainte de cäderea monarhiei, Spania era romano-
catolic5. Riturile Santel Semana, adic5 ale S5p-
iima'nei Mari, se celebrau Intocmai ca in zilele
Inchizitiei. Sipiimâna Mare din Sevilla era un
spectacol vestit in -toafi lumea, pentru splendoa-
rea si m5retia sa. Pe str5zi se perindau zilnic
procesiuni, cu copii imbräcati in cälugäri, preoti
in vechi costume medievale si cetätenii mai de
seam5 ai orasului, in robe strilucifoare, ce pur-
tau picturi si statui mari, inf5tisánd pafimile Man-
witorului. Monarhii spanioli obicinuiau s5 ia si
Darte, impreunä cu curtea tor, la procesiunile
care aveau loc pe sfräzile Madridului i multe
atentaie s'au fácut asupra br de catre anarhisti,
cu aceasta ocazie.
Cea mai fierbinte dorint5 a credinciosilor orfo-
docsi a fast s5 petreac5 säpfárnâna Pastilor la
lerusalim si s5 ia parte la impresionantele cere-
monii, care au lac in Biserica Sfânfului Mormánt.
Aci are lac ceremonia sp5I5rii picioarelor, de
c5tre patriarhul grec, in Vinerea Mare. Sc51darea
in ape lordanului este o alta mare ambitie, a
multora dintre pelerinii Orasului Sfânt. In vre-
mea când Palestine se afla inc5 sub guvernare
turc5, lerusalimul era, mai cu seams In s'ipti-
rnâna Pastilor, teatrul multor incidente penibile.
Diferitele secte ortodoxe intrau in conflict, penfru
niste chestiuni márunte, cum er f rium5rul (um&
n5rilor ce trebuesc utilizate,
ce trebuie urmatä inteo procesiune. Inc5erärile cu
urrn5ri grave, in fate biserbilor, erau ceva obi-
cintit i foarte frecvent.
S5rbStorirea Pastilor, la Roma, a atras intotdea-
una str5ini, din toate colturile Iumii. Cu câteva
s5ptirmâni inaintea Pastilor, ei se adunä aci,
pentru a asista la impresionantele slujbe pascale,
care au lac in prezenta Papei. Peste o mie de
oersoane se adun5 in Catedrala Sf. Petru, in di-
mineata Duminicei Pascale. Papa apare in toaii
splendoarea, purfând un vestmânt alb pascal si
:oroana Sf. Petru pe cap. El este inconjurat de
:ardinali, imbr5cati in purpura rosie si escortati
de cavaleri si de garde elvetianà, care poartá
vechi armuri medievale. Inaltul cler in robe mul-
ticolore, diplomatii sträini, in uniforme de gala
str5lucitoarele tunici ale generalilor italieni, cu-
sufe in aur, vocile angelice ale b5ietilor din co-
rul Capelei Sixtine, mirosul de támáie si lumina
fremur5toare a miilor de lumâniri, intr'un läcas
ca acesta, aereolat de istorie si de arti, las5
saptamiina aceasta apare :
MAGAZINUL" de PASTI...
Un volum in 160 pagini fiparite
in frei culori ì cu numeroase planse hors.ferte...
Cuprinde un material beletristic bogat
colorate, schite amuzante, documente omene01 nuyele, cugetiri, intám-
plSri curioase, muzidi, dans, cinema, arti fotografidi precurn
media in patru acfe : Mopenitorul" de Anton Bibescu.
GAZIN UL e revista publicului select si toti amatorn de frumos
interesant trebue só si-I procure.
spectatorului o nestears5 impresie de m5retie,
de nespus5 splendoare, Dupa slujb5 Papa apare
in balcon, spre a binecuvinta multimea, care n'a
putut pätrunde in biseric5. Si turistul din Nord
vede cu uirnire c5 Papa este salufat de popor
cu frenetice aplauze.
In America, Pastele, ca orice alt eveniment a-
merican, se petrece cu toful altfel si ia proportii
uriase. La Hollywood, slujba are loc sub cerul
liber, in prezenta a 50.000 de persoane. Corul
este dispus in forma de cruce, pe fondul unui
orizont artificial, in culorile cerului senin. Difu-
zoare puternice r5spändesc cu claritate cuvintele
in vasta adunare. Serviciile religioase pascale in
aer liber sunt regula, in Sudul Statelor Unite.
Se aleg pentru aceasta cele mai superbe peisagii,
iar slujbele sunt anuntate cu mat inainte prin
ziare si placate, dealungul soselelor, in fraze fl-
ab yankee ca : Hei, bfiieti y'ati curatat
maqina pentru Paqti? Veniti la noi, ca sä
vä curätati conViinta!"
In Abisinia, indigeni crestinii au pästrat foate
vechile rituti ale crestinismului iudaic, din prima
eri. Ei celebrau Pastele in stil impresionant, In
Sâmb5ta PastHor îi inchipuiau c5 ceast1,1 se in-
torsese cu câteva mii de ani inapoi. Marii preoti
se adunau in curtea palafului, spre a-I escorta
pe impäraf, In drumul spre biseric5. Imediat ce clopotelor prim5verii?
el ap5rea pe feras5, preotii incepeau s cánte Toate primaverile bucurestene sunt legänate de miile de svo-
imnuri vechi si s5 danseze in sunefe de harfä, nuri ale aramii 65tute in v5zduh, clopote de denii, clopotele
flaute si tambale. In antireele lor albastre si al-
be, ei alcätuiau un tablou de vechiu testament. r;urnfole trámbite in noaptea cand inviaz5 Mântuitorul.
Dar cu evenimentele din ultima vreme, ei nu
mai au acum Impärat, pe care s5-1 intämpine.
Patimile Mântuitorului au inspirat multora dintre
vechii maestri minunafe capod'opere. Ruben s,
Raphae 1, Holbein si altii au pieta,' scene,
pe aceast5 terna, pentru catedrale si mân5stiri.
In occident Pastele s'a serbat anul acesta la 28
Martie, ceeace nu era ins5 adevärata Sâmb5t5
a Pasfelui. Potrivit hot5ririi Consiliului dela Ni-
ceea (325 A. D.) Pastile ar fi frebuit sä se s5r-
bátoreasa in prima Duminic5 dup5 prima lunä
plin5, ce c5dea dupä 21 Martie. La ortodocsi se
amânä cu o s5pférnán5 Pastile, in caz c5 Pastile
evreesc n'a fast inc5 serbat. Aceste s5riAtori cu
data mobirá prezint5 multe ipconveniente, asa
c5 la Congresul International, pe care Camerele
de Comert I-au tinut la Roma, s'a propus Ca
Pastele s5 fie fixat: Anglia a si infrodus la 1921
un proect de lege in Camera cornunelor, prir
care urma ca Pastele s5 se celebreze in Dumi-
nice urmând cea de a doua Sâmbálá din Apri
lie. Dar au trebuit sapte ani, pentru ca
treacä prin Camera Lorzilor, intrucât eau ridica
violente obiectiuni religioase. Abia in 1928 s'a
promulgat Legea Paqtilor". Dar ea nu ve f;
puss in aplicare decal la o data' hoiiritä de un
Ordin al Consiliului. Si mai inainie de accosta
Ordinul va frebui aprobat de ambele adunär.
ale Parlamentului, precum si de toate bisericile
crestine. Deoarece acest proect infâmpin oa-
recari rezistente, din anumife surse ecleziastice
va mai trebui s5 freacá vreme 0115 cánd Le-
gea Paqtelui 1928", cum figureaz5 in registrul
Statutului, s5 intro in vigoare.
F. G.
(Copyright Reálitatea Ilustrat5)
la heliogravura cu a coperfa
essai-uri, reportaje
i ales :
i co.,
PRE LIL 25 LEI
www.digibuc.ro
REALITATILE
Giasul clopotelor. Gânduri de Pasti.Universala
Dup5 o iarn5 clement5, iatä o
primävar5 infärziat5. Din zilele
babelor cel putin la Bucuresti
Soarele nu s'a mai v5zut
decal- rar, intre dou5 lunec5ri
de nouri. Cum erau acum dou5
säpt5mâni, asa sunt si asiâzi flo-
rae de !iliac : abia imboleocite.
Frunzele au ramas mici pe ra-
murile copaciior. Totul se pre-
gâteste, in asfeptare. O zi in-
treag5 cu cer senin i toate
florile si toate foile vor isbucni
bogat, vor n5p5di gr5dinile, ca
la semnul unei zâne rnilostive.
S5 vie aceast5 porunca din inima
Glasuri de jale in Joia sfäntä si'n Vinerea mare,
In aceast5 prim5vará intarziatä
evoc versuri de demult, raTacite
in fundul unui sertar si pe cari
cifitorii Realit5tii ilustrate" nu
le cunosc... Le transcriu aici, In
slave eternei sarbätori pascale,
care, la toate semintiile p5mân-
fului, inseamn5 trezirea prima-
verii, n5dejdea unor zile mai
bune:
Sänt eu, sânt s5rbätoarea pri-
mâverii
Si m5 cunosc su6 cer oriental
Cu 'nfregul meu alai transce-
dental
Nugent, vr5jitorii si naierii.
M5 risipesc pe ape, o mireasm5
De salcie 'nflorit5 'n dep5rtiri.
M'au presimtif argonauti 'n z5ri
Când pe catarg alunecam, fantasmä.
In necurmatul omenirei mers
P5gâne Pasti, hebrabe, crestine
M'au pream5rif in focuri i coline
Atâtia regi si neamuri ce s'au sters.
Acum e rándul vostru: Ossanal
Sunt prinfre voi, iar când yeti fi cenuse
In prim5vara nou5, jucäuse,
Aceleasi infloriri voiu anina.
Popoare si credinti de-si taie cale
S'or altoi pe milenarul ram
Ci eu voiu stärui, epitalam
Al vesnicei reinoiri universalel
Daca din Spania vine speranta
unor zile mai bune, daca po-
rumbelul alb, cu ramura de ma's-
lin in cioc trece din tabara re-
publicanilor spre tunurile celor-
ialfi (e vorba ca un nou guvern
spaniol, pl5m5dit in str5in5tate,
sâ ia fránele si s5 pacifice tara)
la noi se vorbeste de r5zboiu
civil, oamenii politici amenintati
cu asasinatul afirma ca vor trage
ei, f5când inzecite victime...
Alegerile comunale s'au des-
f5surat intr'o atmosfera de e-
nervare... manifesfe amenint5-
toare free din mân5'n mân5..
Tragedla spanioI5 nu ne-a invätat minte? S5 fie &rat de de-
parte aceast5 tarà, incât sä nu ne d5m seama ce inseamn5
rázboiu civil?
tirrno0i de la Dunäre ai lui Traian privesc lucrurile din tare
 SAPTAMANEI UNICUL SOLDAT DIN LICH.
reinoire. La noi si in Spania. TENSTE1N A 1MPLINIT
Parchetul i literatura 95 DE ANI
In micul stat Lichfenstein:
care se afla intre Elvetia si
de obársie a marelui descalecgtor cu sentimentul c5 aceste Austria, nu existg grija inar
fapte se intarnpla pe alt5 planete. Tot asa, Spaniolilor R s'a márilor sau a desarmgrilor.
perut c5 marele rkboi de-acum doukeci de ani avea loc in Dupg rasboiul d;n 1866, din-
planeta Marie. Se uitau la el cu telescoapele si adunau aurul Ire Austria si Prusia, aceasta
sburat din ciocnirea cometelor si ckut, in boRzi si grinding fare mica a desarMat corn-
calc15, pe pernantuI lor. pleaf si cei 13.000 de locui.
Cand se intempla altora o nenorocire, sa deschidem hine fori au ramas doar In paza
chiL c5ci ni s'ar putea intempla si noua. elor cinci politisti, ceti
existg acolo. Nu mai trieste
Spaniolli se extermin5 intre ei decai un singur soldat Ikh-
de luni intregi. tensfein-ian, domnul Kieber,
Am cunoscut si noi urgia aces- care are 95 de ani 4i care-si
tor lupte Intre frati, le-au cu- aminteste de rkboiul din
noscLit mai toate popoarele. 1866. Comoara lui cea mai
Revolufia din 1907 e Inca proas- de pret este uniforma sa de
p5te in aminfiri. atunci. El locuieste 'in VaduL
In vechime, luptele dintre Mun- capitala sfatului.
teni si Moldoveni au fost cum-
pRte. Numai fratii se pot url
atat. Nu numai Vlad Tepes, dar
insusi 5tefan cel Mare si Sfánt
a tras In feapà mii de Romani
din tabgra dusmanO, la Braila
sau la Suceava.

E*01.4,6ae r-
Popoarele in stare de rkboiu
sent ca oamenii inderjiti de betie sau cutreerati de nebunie
furioasg. Nimk nu le rezistg.
S5 fim cu ochii in patru. Blandetea proverbialg a Romanului
s5 nu ne fie obroc.
Toate popoarele sun} blende si toate cruzimile sum!. latente.
Cei ce conduc destinele acestui popor s5 vegheze. Prin inte-
CHLORODONT
lepciune si prin energie s5 infrene orice cruzime, se stevileasce
patimile, se' nu dea poporului gustul sangelui, fiindc5 e belie
cea mai infricos5toare. Prima pic5turä e cea mai veninoasg.
lar cea mai bung arma pentru pacea i prosperitatea acestei
feri este renuntarea la privilegii a unora si satisfacerea justelor
revendicgri ale color nedrept5titi.
Sent sute de mii si milioane de oameni nedreptätiti In aceaste
farg si sent cateva zeci de mii cari cumuleaz5 prea multe
bunuri. S5 se gandeasce ei singuri si s5 faca dreptate, dac5
vor s5 ocoleasc5 dreptatea cea mare I

S'a vorbit si s'a scris mult, In ultima vreme, despre pornogra-

fie si despre libertatea fiecgruia de-a scri, nestanjenit, ceea ce
crede de cuviintg. Säntem, hotarlf, impotriva pornografiei, dar
nu putem admite amdstecul justitiei in materie de literaturg.
Nu stie nimeni unde incepe si unde sferseste pornografia, unde
sfarseste si uncle incepe bunul plac al magistratului. E regre-
tabu' cg unii scriitori nu stiu sg-si mkoare cuvintele, cazand in
B unicul st
trivial, jignind nu eat morale, cat, mai ales, simtul nostru estetic.
E regretabil ca e nevoie de o cenzurg oficial organizata, pen- nepotul
tru ca vorbele grele se nu mai apara tiparite. Aici nu mai
este In discutie Cenzura, ci cresterea, buna cuviinta personalg Un bunic, pe care fi poate invidia piatra de pe dinti si dà acestora
a fiecaruia dintre cei ce exercite nobila profesiune a scrisului. oricine, un bunic pe care il vezi me-
Expresia trivialg e la indernana oricui. Pamfleful nu este cel
stràlucire, Infärind In acelas timp
mai greu dintre genuri. Violenta verbal5 nu Inseamn5 indraz- reu surázand, fiindca are o denturà gingiile. Gustul ei pikut si Invidr5-
neal5 de cugetare sau masivitate de talent. Spiritul agresiv, perfect sänStoasà, Dar aceasta nu tor, insusirile ei desodorante, dau
temperamentul distructiv, cuvantul ordurier ggsesc incontestabil,
sonoritati inedite, Imperecheri pitoresti, imagini proaspete, este o simplà intâmplare, ci rezulta- gurii o prospetime neintrecutà, care
colorate, evocatoare, pe cari vocabularul mult mai uzat al tul unei bune Ingrijiri a denture; prin permite oricSrui orn ssa se apropie
scriitorului onest, nu le poate echivala decaf prinWo acrobatie
a ideilor si-a verbutui de zece ori mai complicat5. intrebuintarea constants a pastei de semenii sSi färä nici o jenS.
Intro tiganul care cante din vioara vechi romante si tangour de dint; Chlorodont, cea mai buns Pentru a avea aceast8 sigu-
recente i cel care spune me-scar; de ultima ora, totdeauna va din câte existà. rant& merità s ntrebuin-
avea mai multa cautare mascariciul.' Dar aceasta nu poate cons-
Pasta de dinti Chlorodont are o tati pasta Chlorodont
tritui dezideratul definitiv, legea supreme' a gazetariei románesti.
E momentul ca acum cand tot mai multi se fac temutii pole- compozitie atât de fin6 incât o de- Pentru tineri i atrâni
miØi cand insulta si adjectivul infam tin loc de talent si teriorare a smaltului, atát de pre- de 2 ori pe zi di-
idei, scriitorii demni si cu drag de condeiul lor, 55 ia ofen- tios, este exclusà. Ea mndep5rteaz5 mineata qi seara.
siva impotriva color dou5 forme ale vulgaritatii grosolgnia
exageratiunea. Sa instituim noi insine, nu o cenzure, dar
scoalg : scoala corectitudinei profesionale, a carei practice
intense si Indelungata sa face" imposibila, In viitor, perspective
unei botnite pusa de oficialitate i apelurile la parchet, care
sa ne judece scrisul.

VICTOR EFTIMIU

www.digibuc.ro
 tj N detinut, intrând pe poarta principalä a inchisoarei dela
Guernesej, dupa o noapte petrecutá in ores", a dat la Doi detinuti in celula lor, la peni-
tenciarul din Illinois, despre care
iveala o stare de lucruri fara precedent, in analele in- se spune cà este cell mai luxoasis
chisorilor. inchisoare dirt lume.
Se spune astfel ca de doi ani incoace, ei ies cu rândul serile si se
intorc a doua zi dis de dimineata, la cafea. In vreme ce directia port salvator de bunastare.
si gardienii ii credeau in celule, prizonierii isi vizitau familiile, unii In Cipru, pensionarii inchisorilor
se duceau la dancinguri, iar altii preferau sä fure masini si sa in- primiau leafs fixa si dupa 12 ani
cerce, din plin, betia vitezei. de defentiune, se pomeneau cu un
Aceste escapade nocturne ar fi ramas poate nedescoperite, daca un capital de vreo 40.000 lei, suma
politist n'ar fi trecut tärziu In noapte pe dinaintea inchisorii. El vazu ce intrece cu mult ceeace taranul
portile deschise si raportii imediat fapful, ceeace avu de rezultat poate spera sa economiseascá, in
un apel al detinutilor. Prizonierul Lesbi r el condamnaf la doi ani
medie. Odata un detinut eliberat,
inchisoare, pentru 15 jafuri era absent. Autoritätile se pusera sá-1 a chefuit o zi intreaga, risipind o
astepte si la ora cinci de dirnineata el se intoarse in bratele gar- mica parte din economiile stránse
c7)(47(
dienilor. si apoi a furat o bicictef& spre a
i se spune ca acesf detinut, in aparentS atát de privilegiat, este KOURN se putea intoarce la inchisoare.
si initiatorul escapadelor. El se furisa odata dupa retragerea ca- Dar inchisoarea din Cipru nu este
marazilor sai, in celule, pentru noapfe in camera gardianului, singura, in care detinutii se simt
puse mane pe cheile inchisoarei, facand tipare si duplicate, penfru prea bine, pentru a voi s'o Ora-
portile cele mari si usile fiecareia dintre celulele ocupate. Acestea seascá. S'a mai vazut ceva similar
in Sierra Leone, unde niste ploi
torentiale facusera ca zidul inchi-
n encidruini din IffinnTs4 soarei locale sa se prabuseasca.
Detinutii rugará atunci pe supra-
intendentul inchisoarei sa primeascä
o delegatie si acesta le facu pe
voie. Seful delegatiei (un con-
damnat pe viata) ceru cu toata
seriozitafea ca directiunea s puie un
guard politienesc de paza, pe tot
fimpul noptii, spre a impiedica fu-
risarea vreunui strain, in inchisoare.
Apoi, la Bilbao, in Spania, s'a amenajat acum cätiva ani o Inchisoare
de lux" pentru automobilistii cari comifeau infractiuni la legea circu-
latiei .
'
Prizonierii condamnati pentru asemenea delicte se considerau eat de
superiori socialmente, delicventilor obicinuiti, ineat convinserá autorita-
tile sa le rezerve apartamente intr'o anumita parte a inchisorii.

Cenusia cliclire a inchisorii Dartmoor, din Anglia, unde viata este

cu adevarat o ispasire.

erau pasapoarte" pentru prizonierii cari se plictiseau.

Acest raport ne aminteste faptul ca acum sase ani, $eriful din Fre-
mont County (Idaho, din Statele Unite) a fost condamnat, pentruca
permifea detinutilor sai sa paraseasca inchisoarea si sä se ducä la
pescuit. Un caz similar s'a intâmplat acum câtiva ani la inchisoarea
dela Versailles, când un gardian dela intrarea principal:a s'a gändit
bea un pahärel. El a descuiat celula unui prizonier, care astepta
sä fie judecat pentru omucidere si i-a cerut ss-i tie tovarasie, pu-
nand de paza la usa un elf detinut, care avea o condamnare de
cinci ani pentru furl. Spre nenorocul lui, ceva mai tärziu, frecu pe
acolo un politisf, care vazändu-I pe puscarias In locul gardianului,
deveni banuitor si rezultatul fu destituirea acesfuia.
Dar chiar aceasta indulgenta disciplina paleste, fats de aceea care
domnea la inceput In Noua Zeelanda, când guvernatorul Otago
da tuturor prizonierilor sai drumul in ores, sub amenintarea cs-i va
incuia in celule, claca nu se intorceau la opt fix. In zilele acelea
puscaria era cu mutf preferabila primejdiilor unei paduri neexplorate.
Apoi, acum un an sau doi, un consiliu de disciplinä a destituit pe
rupraintendenful unei mici inchisori din Sud-Estul Frantei, pentruca
daduse liber detinutilor ce-i fuseserá incredintati, ca el in acesf
+imp poata scrie In liniste versurile. La Inceput el ii tinuse sub cheie si-i asrtel, o parte a inchisorii era zugrävita si decorafa, avánd un dormitor ele-
pazise cu grijä, dar constatând c vederea gratiilor li paraliza inspiratia, in- gant, un salonas, camera de bae cu dus, o sufragerie si o bibliotecä cu cateva
cepu a se depärta de inchisoare. Toate mersera bine o vreme, dar când me- zeci de volume. Aceasfa se Intelege, se infampla pe vremea cand Spania se
sele incepurä a li se servi cu oarecare neregularitafe, prizonierii se plânserá bucura de liniste. Inchisoarea adaposteste astázi delicventi polifici.
supraintendentului pe care-I prinserä intr'unul din accesele sale poefice. El Ti as- Dar poate cä unul dintre cele mai luxoase asezaminte de acest fel, este peni-
cultä si hotari c cel mai bun lucru era sä le dea putiná libertate. Cei mai tenciarul din Illinois. E o cladire circulara, pentruca soarele s cadá zilnic,
multi dinfre pensionarii inchisorii au profitat, discret, de acesfe concedii. Unul vreme de doua ore, asupra fiecarei celule. lar pentru ca viata de inchisoare
insa a -knf prins faptuind un alt delict i politia a descoperit, cu ocazia aceea, fie mai placuta, detinutii au apa calda si apa rece, un pat, o mass, un scaun,
ea el ar fi trebuit sa mai fie incä In inchisoare. Astfel a iesif la iveala in- incalzire centrals si lumina electricá.
treaga afacere cu concediile. Se afla apoi in Suedia o Inchisoare, unde conditiunile de frai sunt afát de pis-
Acest caz ne aminteste ca nu de mutt s'a raportaf, din Cipru, c locuiforii de cute, incat detinutilor nici prin gänd nu le frece s evadeze. Singeshult, este
acolo invidiaza pe acei cari au norocul sä fie trimisi la inchisoarea insulei unde o tabára In aer liber, situata sln Vestul trii. Cei mai multi dintre detinuti au
traiesc, relafiv bine, ba au ocazia sa-si adune si o mica avere. de ispasit pedepse lungi, dar numarul gardienilor este foarte redus. Nu existä
Detinutii refuzau pur i simplu s paraseasca inchisoarea, nevränd sä schimbe o ziduri si autoritatile se multumesc cu cuväntul de onoare al detinutilor ca nu
viata conforfabilä, unde munca le era bine platita cu o existenta mizerä, in sa- ver evade. Se spune c desi fabára dateaza de vreo doisprezece ani, nimeni n'a
tole extrem de sarace, uncle oamenii umbra' mai mult flämänzi. Este absolut incercat sa fugä vreodata.
adevarat ca in rediunile unde bântuie foametea, inchisoarea constitue un fel de Nici chiar sporful nu este uitat in inchisorile moderne. Recent, un gazetar bra-
No. 535
R. I Pag. 22

www.digibuc.ro
 zilian ne comunica, c5 primise o scrisoare dela directorul peni-
tenciarului local, care-i aräta c5 detinutii doreau s5 organizeze
niFie mafchuri de football, dar c5 inchisoarea neav5nd fonduri
pentru procurarea echipamentului, apela la generozitatea co-
mertului", rug5nd 55 se d5ruiasc5 juc5torilor, ghetele, costu-
mele, mingile si goal-posturile necesare. Lista obiectelor ocupa
dou5 pagini si dupa obiceiul frii solicifantii fáceau apel la
sentimentele religioase ale comerciantilor, pream5rind nem5rgi-
nita generozitate a patrioticelor companii si f5c5nd mgguli-
toare comentarii asupra produselor kr. in dimineata urmStoare, se
prezint5 un delegat al inchisorii un domn bine hr5nit, bine im-
bräcat si foarte manierat, care spunea c5 era avocat si venise
s5 ia in primire echipamentul sportiv desfinat detinutilor. Se
puser5 la ca le mai multe matchuri, dintre care primul urma s5
aib5 loc In Duminica urm5foare. Juatorilor le lipsiau ins5 c5-
m5sile. El f5cu aceast5 remarc5 si se rug5 s5 le fie acordate.
I se spuse atunci s5 vie in ziva urm5toare dup5 r5spuns. Din
nefericire, aceasta era imposibil, r5spunse domnul, pentruc5
si el era tot un detinut si nu putea iesi oric5nd. Ast5zi prin
exceptie directorul inchisoarei avusese bun5vointa s5-i permit5
a p5r5si inchisoarea, in továr5sia unui gardian.
IC
Se tetra pe scàri ca un
melc
111118

Din cauza durerilor reumaiice

in genunchi

Felul cum aceastA doamnA ur-

ea sedrile nu era tocmai gra-
tios, dar din cauza Aurerilor
o COG:IDA
cake0i a, ineiVi
& RESTIGIU L..
reumaitce in genunchi, abia
putea misca picioarele. LuAnd
SAruri Kruschen ea scApA de DatoritS unei compozitii care nu
dureri. Acurn e .sAnAtoasA si se 0 apN de colonia fin& pe
simte cu 20 de ani mai tAnärà. a putut fi inc5 egalat5, apa de un parfurn

Silviifix
cremii de par fi
fixativ
hreme$te pärul
pcistreazii forma
Silvifix Infrumuseteaz5 p5rul si-i
p5streaz5 forma in cursul zilei ;
este indispensabil domnilor care
pun pret pe un exterior ingrijit.
Doamnele intrebuinteaz5 de pre-
ferint5 Silvifix, fiindc5 mentine on-
dulatiile si luciul natural al p5rului.
Silfivix contine Silvikrin,
hrana naturalii a parului.
Intrebuint5nd asa dar SiMfix, nu
numai c5 veti infrumuseta p5rul,
dar yeti da celulelor generatoare
si r5d5cinei p5rului hrana necesar5
Spro deosebire de alte fixative,
Silvifix nu este deice d5un5tor.
Tubal sufigient [metro mai mite septemini Lei 70
De geisit in toate magazinele de
specialitate.
Cititi scrisoarea ei:
Sufeream de gutA i ma dureau
ingrozitor degetele picioarelor,
iar din cauza reumatismului In
genunchi, urcam scArile ca un
colonia ROYALE AMBRÉE
si-a mentinut dealungul anilor, pre-
trebuie sa fie st inciora-
toare. Cu aceste calitáti
s'a impus apa de colonia
mele. Acum vreo trei ani am
inceput sà iau Kruschen. Trebue stigiul net5g6duit. Ea se men- Royale Ambrée.
sa vA spun ca guta mA mai su-
pArä Cate putin, mai ales &And
vremea e umedA, dar durerile
din genunchi au dispArut aproa-
pe complet. Am peste 60 de
tine in fruntea produselor de par-
fumerie prin calitátile sale unice.
1
ani, tenul meu e ca al unei fete Succesul apei de colonia ROYALE
tinere si mA shut foarte bine.
Increderea mea iii SArurile Kru- AMBREE e o dovad5 marile
schen si regularitatea cu care
am luat zilnic cAte o jumAtate creatii nu cun,or caoricffie firm
linguritä in fiecare dimineatA,
m'au rAsplAtit In deajuns. Sunt pului.
foarte multumitA" (D-na)
A. W.
Durerile i Intepeneala provo-
cate de reumatism provin din
depozitarea in muschii corpu-
lui i la incheieturi a unor cri-
stale de acid uric aseutite ca a-
cul. SArurile din Kruschen sti-
muleazA ficatul i rinichii Dv.
spre o actiune regulatA i ajutri
aceste organe sA elimine acidul
uric care este cauza tuturor su-
ferintelor Dv. r.
De vAnzare la farmacii si dro-
gherii. FL mare 95 lei, 11. mic »aria .5.-a
60.
Iiindca place!
Ea îi cla seama, cö un ciorap de mal-
tase as cat se muleazei mai bine, cu
atat accentueazá frumusetea
Deaceea acordá ea toatö a-
- tentia pentru Ingrijirea ciorapilor ei,
exdusiv cu

0 delegatie a tineretului polonez a fost s'épeánAna

trecutä Iii Capitaa Fotografia noastrá Infátivaz5 o
vizitá a acestei delegatii la O. E. T. R.
No (f oto Grosaru)
R. I.1
P a g.53253

www.digibuc.ro
REALITATEA SPORT1VA Cehoslovocia i Rornânio ou facuf Îoc ego!
TEATRUL NATIONAL. SURAZATOAREA
D-NA BEUDET" SI CARETA DE AUR"
MATCHUL de foot-ball
dintre Cehoslovacia Ultima premierS a Teatrului National a fost alcätuitä din cloui piese fran-
ceze. Care+a de aur" este o scenetä de Prosper Merirnée, publicatä in
si Romania a adune anul 1825. Desi personagiile sun+ spanoie fou prin daritatea ascutirnea
40 mil de specteori pe stadio- replicei au Lin caracter pur francez. Scene+a a fost bine interpretatä de
nul din Bucuresti. S'a batut cu d-na Marietta Anca si de d-nii Calboreanu, Dutulescu, Antonescu, Critico
acest prilej recordul de asistentä 1 F. Scärlätescu.
SurázStoarea d-nä Beudet" este o tragi-comedie in dotiä acte de Denis
la jocurile de foot-ball. Masse le Amiel si Andrä Aubey, D-na Marietta Sadova ;i d. Grigore Märculescu au
de spectatori au avut Insa sa- prilejul a doua creatii in aceastä tragi-comedie. Regia ambelor spectacole
tisfactia s vada echipa Rom's- o detine d. V. Enescu.
niei f5cand un joc bun si ter-
minand la egalifee (1--1) cu
Cehoslovacia. Din punct de ve-
dere'tehnic, rezulteul este foarte
bun pentru soccerul nostru c5ci
in materie de foot-ball nu ne
putem compara cu cehii. Totusi
ar fi fost posibil ca echipa
noasträ sa invinga dacä ar fi
avut putin noroc. Romania a
M. S. Reqele Cøro II. urmat de More le Voevod
Mihai *I de condus cu 1-0 si a avut avan-
d. Insole./ se lndreaptci spre loja regal(' fiind aclamat de spec- tajul feritorial aproape tot tim-
tatarli din tribune. pul jocului. Cu o tactica mai
buns si cu mai multa
romanii au fost superiori, ma-
relui team cehoslovac.
Echipa româneasca a avut o zi
foal-1.e buns si a realize cel
mai frumos rezultat din palma-
resul nostru international.
D-nliGrigore Marculescu. t. Fintesteanu, d-neie Sonia Cluceru,
Din punctul de vedere al spec- Natosa Alexandra, d. N. Baltateanu, 41-no Marietta Sadova,
taculozitatii jocului nu a co- scenä din Sureneitooreo d-na Beudet".
respuns. S'a jucat pe o vreme
cu totul nefavorabilä, caci a
plouat tot timpul si terenuI a
devenit alunecos. In plus, echi-
pele au jucat oarecum nervos.
Cehii nu se asteptau ca forma-
fia romaneasca sä fie atat de
Echipa României. Cie la stamps spre dreapto : Cie lac, David, buna si cand si-au dai seama
Albu, Dobay, Rafinsky, Bodo la, VIntiIá Juhasx.Bürger.Covoci, de realitate au impus un joc
Seim forte+ undo se cautau fazele de
efort minime cu randament ma-
xim. Se intelege c s'a utilizat
o sumedenie de lucruri neper-
mise care a obligat interventia
arbitrului. La un moment de, un
ceh a oprit pe un roman In ca-
reul de pedeaps5. Dupä toate
regulele era o greseala de pe-
nalizat. asta data arbitrul nu
a intervenit. Probabil cS italia- Bela stamps spre dreapta : d-nii Ene, G. Calboreanu, C. Dutulescu,
nului Barlassina care oficia ca d-no Marietta Anca si d. V. Antonescu late* scena din Careta
arbitru i convenea certurile din- de Aur'e
tre un ceh si un roman... Dacá
politiceste convene a ita-
lianului, sportiviceste ne priva
pe noi de un punct care insemna .,FLOARE DE LAMAITA" LA TEATRUL
victoria. Si e desful... COMEDIA
Infalnirea de Duminica are un Agreabila comedie Floarea de lämäitä" de André Birabeau ;i George
substrat politic. Pána ma+ acum Doley s'a bucurat de o frumoasä montare i nterpretare, pe scena Tea-
un an de zile n'am avut rela- frului Comedia. D-nele Leny Caler, Sylvia Fulda, Sylvia Dumitrescu. Beare
Fredanov, Nora Piacentini, Mae Bishop d-nii R. Buflinski, C. Lungeanu, N.
tiuni sportive permanente cu sta- Bruno, au interpretat rolurile principale. Directia de scena o semneaz5 d.
Coipitanul echipei Ramaniei, Ciolac, (16 mána au efipitanul tele Micii Intelegeri. D. Eduard Sic5 Alexandrescu, iar elegantul decor, in care se desfiqoarä actiunea, este
Cehoslovaciei. Planika, sub privirile suraziitoare ale arbitrului Benes, presedintele republicii datorit pictorului Siegfried.
matchului, italianul Barlassina. cehoslovace, sportiv din vechea
garda, si-a da+ searra perfect
de rolul pe care 11 joaca sportul
in societatea moderni si ca sä
asigure intre statele semnatare
ale pactului Micii Intelegeri o
aliantS indisolubilä a infiintat
cupa care ii poartS numele si
pentru care s'a dispute mat-
chul dintre Romania si Ceho-
slovacia.
Manifestarea a avut succesul
cuvenit. Nu a fost a aderare
a masselor provocata artificial ci
una pornitS din entuziasm sincer.
Sportul 4i joaca astfel calitatea
de factor pentru Infratirea po-
poarelor.
Manifestarea foot-ballisticä ceho
romana de Duminica este prima D-nii C. Lunqeonu, Romald Bulfinsky, d-nele Sylvia Fulda §i Leny
axiS critica lo pearta Romt Infra. clarificata orintr`unlm- dinfr'un ciclu care va dovedi Caler, inteo sceniii din Floare de 15.'64.5.
presionant plonleon al Imi David. legaturile solide ale Micii Inte-
'!eatogr Sermon) (Fotografii Cosmophof.)
legeri. art. vg.
No. 535
R: rag. 2

www.digibuc.ro
 Regina Elena a Italiei a primit din partea Papei, cu prilejul ani-
versärii nuntii sale, cea mai
Roza de Aur". Fotografia mare distinctie onorifici pentru fernei:
noastri infitipazä pe Regele Victor
Emanuel qi Regina Elena a Italiei in timpul ceremoniei.

Bazele
Frumusetii
Curitati tenul Dv.,
totuli rid a'l uscà prin aceasta, cu VENETIAN CLEANSING CREAM (Crerni
Venetianide Curitat)i cu ARDENA SKIN TONIC (Tonicul pentru Piele Ardena),
cari, activând împreuni, curIti mult mai eficace decât ar putea vreodati s'o fad
sipunul. In acela timp, aceste doui preparate netezesc i catifeleazi pielea.

Nutriti, ca sä combateti ridurile,

cu ARDENA VELVA CREAM, pentru o piele fragedä, ori sensibilä, sau cu
ORANGE SKIN FOOD, pentru o piele uscad i cu riduri.

Protejati, ca si preveniti asprimea pielei.

In anvil Jo lo, din insulele Filippine (insula Sulu)
Datu Ombra Amilbangsa care pfin:i acum era membru al Adunárii
Nationale c.isätorindu-se cu nepoata decedatului sultan Jamal Iul
Klran, s'a proclamat sultan al insulei Sulu. Fotografia noastri arata
pe noul sultan pe tron. La dreapta sa: regina Hadji Piandao.
Asigurati pielea Dv., contra vânturilor i intemperiilor, cu AMORETTA CREAM,
sau, dad pielea Dv. este uscati, cu ULTRA AMORETTA. Pentru o piele foarte
grad, utiliza/ti LILLE LOTION.
Si intrebuintati Pudra Elizabeth Arden
5

care este ap de finä, c5 nu poate astupà porii, ap de aderend, cá veti între-

buina foarte putin, ala: de perfect colorati, incit va flak aspectul fetii Dv.
Existi o nuanta pentru fie-care ten.

Venetian Cleansing Cream Lei 330.-

Ardena Skin Tonic ... 350.-
Printul Bernhard al 0-
landei, care clupà Ina- Ardena Velva Cream... 330.-
poierea din ciilitoria de
nunti cu principesa te- Pudra Arden... 500.-
liana, a fost numit in
Consitiul statului
Orange Skin Food 330.-
olan-
dez, a ficut o viziti se- Amoretta sau Ultra Amoretta Cream 330.-
cretarului Coroanei. Se
pare eti vizita lui nu era Lille Lotion ... 500.-
a;teptati, deoarece a
fost nevoit dupa ce a
sunat de mai multe ori,
s beta la fereastra
pentru a fi primit. In
fotografia noasträ prin-
tul Bernhard inceara
se facs vizut pe fereastra -
Elizabeth Arden
Elizabeth Arden Ltd
biroului, de cStre consi-

25 OLD BOND STREET LONDON WI

No. 535
R. I. Pao. 25

www.digibuc.ro
 PROLOG LA 0
NOUA SI EVOCARI
DINTII Dv. VOR SCLIPI MAI
CA BIJUTERIILE SCANTEIETOARE
Regele George al VI-lea §i Regina Elisabeta a Angliei.
,,Fotografie facuta dupa suirea pe tron.
SERBARILE pentru in-
doronarea regelui
George al VI-lea
al Angliei vor incepe in
ziva de 12 Mai.
inc5 dela 15 lanuarie, du-
cele de Norfolk a anuntat
lumii programul festiviiiti-
lor, despre cari se spune
c5 vor intrece In fast si
in somptuozitate intreaga
splendoare desfasurat5 cu
prilejul diferitelor incoro-
n5ri si jubilee ; ele vor a-
trage, din cele patru un-
ghiuri ale p5m5ntului, mi-
lioane de spectatori, cari
1 s'au grabit s5 retie locuri
pe vapoare, chiar dela in-
ceputul lunei Aprilie. Nu-
mai din Australia s'au In-
registrat p5n5 astázi aproa-
pe 50.000 cereri de ple-
Nu vormai fi pefe, nu vor mai fi dinfi decolorafi care in Anglia si multi
INTREBUINTATI Kolynos. economica si dureazá cel putin din acesti pelerini au
I Nu este o pasta" ca celelalte - de doua ori cat pastele de dinti pornit de cateva sip-
,.e cu totul altceva". Actiunea ordinare, deoarece nu trebue fimani la drum, dornici si
sa este cu totul diferitä, for- sa puneti pe perie decât jurna- ajung5 acolo, daca nu mai
mula sa este diferiti Acti- tate din cantitatea obisnuitä.
veaza.asupra dintilor Betineti bine aceasta : Un cen- inainte, dar cel putin la
si decolorati, irítócmni curn tirnetru aplieat pe o perie us- timp.
actioneaz5 polizorul bijutie- catã este suficient. C5ci, in program, lordul-
rului asupra argintului. Este sambelan prevede cá In
Iluminati xambetul Dv, zilele de 5 si 6 Mai vor
cu Kolynos

TA L- CREAM
Economisiti
cumparrind tubul mare.
601
ce vor avea loc intre 5 Mai si 22 lulie.
La 14 Mai, suveranii incoronati vor lua parte la un dineu, la
IZVOARELE ministerul afacerilor str5ine, in sala de aur.
STATULW FRANCEZ La 19, vor lua masa la Guidhall, iar la 25, in Downing Street
VICH Y- No. 10, la resedinta premierului guvernului britanic.
11111 I CELEST1NS
RINICHI-BASICA-
GUTA DIAT1tiET-
ARTRISM
VICHY
GRANDE-GR1LLE

VICHY
SOULE FICATULUI

ststAst
TI ALE APARATULUI

VICH Y- HOP ITAL

Ducele de Norfolk, unul
AFECTIUNILE
STOMACULUI
54 ALE INTESTINLLW cceGr;Ins
.111111111i1M11111
dintre cei mai bogati no-
bili de curte ai Angliei,
este, prin mo§tenire, deti-
OCHI SUPERB! PRIN natorul titlului de Earl
Marshal al Angliei. El e
KURLASH, aparat pL curbat genele Lei 200, astazi unul din cei mai o-
EYELASH GROWER, pomada care stimuleazá cupati oameni ai Angliei.
cresterea genelor Lei 100,--
GENE FALP, de neobservat, perechea Lei 150, avea loc la Curte dou5 mari
60, receptii. la 10 Mai vor sosi
MASTIX ORIENTAUX, tus pt. gene Lei
frimiii si deputatiunile str5i-
numai la DORTHEIMER Piata Academiei 1 ne. La II Mai ministrii do-
minioanelor, reprezentantii In-
(universitate Mihai Viteazul)
diei si ai imensului imperiu
Cereti gratis catalog. Expeditiuni n tari. colonial se vor infätisa rând
Feriti-va de imitatiuni pe rând, s5 asigure pe mo-
narh de credinta lor. Aceast5
solemnitate se va desfásura Familia regard' engleza : Regele George al VI-lea, Re-
la Buckingham Palace. lar in gina Elisabeta §i principesele Elisabeta mo§tenitoa-
dimineata de 12 Mai, corte- rea prezurntiva a tronului §i Margaret-Rose.
giul regal va p5trunde in mij-
locul uralelor, ovatiunilor
La 27 Mai, consiliul municipal al Londrei va avea cinstea s5
Dr. DAST" E CEL MAI SIGUR REMEDIU
SAPUNULCAPILAR
MOM 11111k entuziasmului popular, spre a dea o receptie grandioas5, la care vor participa suveranii, re-
CONTRA CADEREI PARULUI $1 CONTRA MATRETEI. FACE PARUL
merge p5n5 la Westminster prezentantii statelor striine si ai coloniilor.
SIM al VMS Intre aceste agape oficiale, in ziva de 20 Mai, regele impreun5

ri
FRUMOS SI MATASOS. FERESTE DE BOLI CAPILARE. DE VANZARE Abbey unde, intr'o atmosfer5
1.111111 IN MINA inält5toare, George VI va cu c5teva sute de invitati, va asista la o revisf naval5, iar la
LA FARMACII DROGUERIL DEPOZITULIMPREZENTA 26 ziva anivers5rii reginei M a r y, George VI va apare, pen-
fi proclamat rege al popoare-
GENERATIRINTRU ROMANIA : 111118FON 4.81. lor sale, prin mila lui Dumnezeu. tru int5ia oar5, ca suveran, in tribune hipodromului dela Epsom.
lnrpronarea va fi o apóteoz5 In lunie, regele va prezida un congres al fostilor lupt5tori, dup5
a receptiilor regale, a ban- care va urma un garden party", la Buckingham Palace...
am sous, pe Iâng particularii veniti spre a-si
chetelor, a balurilor de la Precum
Londra si nume-
satisface curiozitatea, vor sosi la
Curte si a parkilor militare,
The Old Trusty House G. C." Str. Doameei 5. Pal. AdrlatIca, Bucureitl.

www.digibuc.ro
 INCORONARE
DESPRE ALTELE
VECHI
invitati ai guvernului britanic : repro-
rosi
zentantii tuturor sefilor de stet din cele cinci
continente, suveranii tuturor tärilor vasale Angliei
delegati ai coloniilor cari, prin prezenta lor,
vor spori solemnitatea si mSretia epocal5 a ce-
remoniilor. Majoritatea oaspetilor vor trebui sä
soseascá In capitala Angliei inaintea datei fixate,
de oarece acolo vor avea sS se ini-
tieze in multe i spinoase chestiuni
de protocol : intreaga stiintä si diplo-
matic, a ducelui de N orf ol k va fi
puss in joc, trebuind s5 se tie searnS,
farà a jig& pe cineva, de drepturile
fiec5ruia, indicSndu-le in parte
locul in cortegiu si sfátuindu-i, in mo-
dul cel mai discret, cu privire la ale-
gerea costumului potrivit tuturor ce-
remoniilor.
CSci, a pregSti futuror o primire in
report cu rangul si importanta fiec--
ruia, a le asigura o locuintS confor-
talpilS, care corespunda obiceiu-
s'S
tuala cridire a Ministerului de finante. In §coala de lucru manual
In fruntea lui, activeazS Mr. Ormsby Gore,
rilor sau cerintelor atStor semintii, a din Londra se brodeazá cu
dar, In realitate, sufletul intregii admi- infrigurare
nistratii este secretarul, maiorul Cr a w- vor fi purtatehlamidele care
da reprezentantilor fiecSrui popor toa-
inlesnirea trebuitoare, pentru p5s-
s h a w, care cunoaste mai bine decat ori-
la incoronare.
trarea riturilor sale, este o sarcin5
cine felurimea distractiilor, demne de-a
urias6, ce nu va putea fi implinit cu
succes deca luSndu-se mSsuri bine fi oferite oaspetilor Marei Britanii : plim-
chibzuite si cu mult inainte. Pe de bari, excursii, vizitarea monumenielor, ma-
altà parte, numerosi agenti din G o- nifesfäri sportive de toate genurile etc. Dantele §i broderii pentru
v er nm ent Hospitality Fund" Ceva mai mult, acest personal e inzes- incoronare.
(Biuroul care psästreaz5 fondurile oas-
petilor) lucreaz5 pe capete, spre a
pune toful in ordine, pän5 in cele mai
mici amänunte.
Aces+ biurou ocupa o seam5 de in-
aperi modeste, la Whitehall, in ac-
ImbrAcdmintea, in cele mai mici
amanunte, a fiecdrui partici-
pant la incoronare, a fost pres-
crisi de ducele de Norfolk. In
fotografia noastrà, uniforma ca-
re va fi purtatà de cavalerii or-
dinelor superioare.

trat cu un tact ce nu dä gres niciodaf i o rSbdare pus5 la grele In-

cercSri, califáti destul de pretioase, claca ne gSndim cà pe längS
suveranii si bSrbatii de stat europeni, notabilitStile artistice si
venite din continent, precum si alti vizitatori de seamS, Londra
va mai primi o parte din cei 700 de rajahi si maharajahi indieni, nous
mici principi malaezi, o duzinS de potentati africani, musulmani sau
gäni, färS sS mai num6r6m pe Sultanul din Zanzibar si pe M. S. S a-
lo t e Tub ú, regina Polineziei, care pentru a doua oarä in viata sa
îi va párSsi resedinta, din insula Tonga...
tP-
Medalia comernorativk COROANELE CARE VOR SERVI LA SERBAREA DIN
bàtuta" special pentru MAI.
incoronare. Ea infáti- RSndul de sus, dela stange la dreapta, coroana irnpe-
rialS ; sceptrul regal i palowl oficial ; coroana reginei-
seazà pe o parte capul mame Mary. Rándul de jos, dela stinga la dreapta :
Regelui George al VI- cele doua bule imperiale ; insignele ungerii ca rege 4i
lea si cealaltà pe cel impSrat : vulturul de aur alcStue4te o cups In care se
al Reginei Elisabeta. afrá uleiul stSnt, necesar la ungere ; lingurita de aur,
bogat ImpodobitS slujelte la urnplerea cu ulei a
potirului.

AN:MEN MENTUL CA1LOR PENTRU

INCORONARE
" 4
7
Multimea, muzica.-41 sg-ornotul cu 'ttaYlaue
4pSrle. truEtel clte I4s .

Incoronare,
anta- -ain

I No. 535
R. 27

www.digibuc.ro

Cum se cladesc tribunele la Londra, pe tot parcursul convoiului Incoro-
närii. Scheletul lor e din tuburi de otel.
In catedrala Westminster, toate privirile vor fi atintite catre
augustii ocupanti ai tronului dublu.
In fate altarului, va oficia primarul, inconjurat de arhiepiscopi
si de episcopi.
In partea de miaza-zi, vor lua loc, asezate in ordine, ierarhiile
bisericesti.
La rniaza-noapte, calugSritele, investmântate in mantalele lor
lungi si
In dreapta altarului, membrii familiei regale. Cele doua fetite
ale suveranilor vor asista de asemenea la ceremonie, dintr'o
tribuna.
Regina-mama, contrariu uzantelor, va fi dusa in fate altarului
de citre fiul ei, suveranul !
in spatele tronului, vor lua loc principii sträini, corpul diplo-
matic, inaltul der si magistrature.
Intaiele galerii vor fi ocupate de Cavalerii Marei Cruci, iar In
galeriile secundare vor lua loc reprezentantii presii.
In catedral5 vor incapea, in total, 7E00 persoane, cari vor fi
conduse la locurile lor de catre cei 300 de insi pusi la dispo-
zitia ducelui de Norfolk.
Cum spuneam, problema nu const5 numai in gazduirea si hrana
tuturor acestor personagii ; mai treleuesc distractii si, in ale-
gerea lor, va trebui Pi se tie seams de importanta politica si
gradul de civilizatie al fiecaruia ; daca e cu putintä, chiar de
caraderul lor propriu. Fiecare va trebui PS fie mägulit si, mai
ales, crutat de gafele, cari ar putea sa lase o impresie peni-
bil5 acestor musafiri, ale c5ror reactiuni sunt de cele mai multe
ori neprev5zute. Odinioarä, au fost cateva exemple.
Astfel, sahul Persiei, N a zr ed'Di n, venind la Londra, in 191 I ,
cu prilejul incoronärii regelui Georg e V, a fost dus la o
reprezentatie, intr'un music-hall. Sahul sahilor a times eta de
incantat de jocul dansatoarelor, incát a find- sä aile5 cu orice
chip, chiar in ziva urmatoare, cel putin o jumatate de duzin5
pentru haremul säu particular ; cu multä greutate, i s'a dat sä
inteleaga c5 asa ceva era cu neputint5 de implinit. Acelasi
N a zr ed 'Di n, in momentul plecarii, a declarat ca ceeace
vazuse el mai frumos in cursul sederii in Anglia, fuseser5 focurile
de artificii, +rase in onoarea lui, la Cristal Palace.
Regele Afganistanului, venit de asemenea la Londra, cu cave
timp inainte de a fi detronat, admira prea putin muzeele, pa-
latele istorice si bisericile, pe cari un lord, atasat pe lang5
persoana sa, crezuse de cuviint5 sa i le arate. Nimic nu l-a
intereset ins5 dec5t uzinele Rolls Royce", deoarece era un
mare pasionat al automobilului.
Emirul african din Kasina a fost entuziasmat de o vizitä la gra-
dine zoologicä din Londra si, mai cu seams, de vederea unui
paun, care facea roata. Nu mai vazuse niciodata asa ceva
inapoiat la hotel, chem5 femeile aduse cu sine, in acea c515-
pe el. Dar,
torie spre a le impart-5P minunea care-I uimise
vai I. femeile sunt mai necredincioase decal- Tome: africanele
au facut haz de naivitatea stapanului Ion si n'au vrut sa-I creadä
cu nici un pref. Atunci, tinând mortis sa le convinga emirul a
cerut favoarea sa fie condus la gradina zoologicä, in dimineata
ormátoare, cu sotiile lui, la o or5 cand vizitatorii nu sunt ad-
misi acolo. De ast5 data s'au intors si ele uimite si bucuroase
din cale afar5 deoarece directorul le daruise o intreag5 fa-
milie de pauni I
0 pe ele, carucioare cu roti cauciucate, pentru aducerea buca-
Uneori, se intampla surprize si de alt soiu. Astfel, nu putem
trece cu vederea o mica aventura, al carei erou a fost un ma-
harajah, care a pus in mare fierbere biuroul insarcinat cu re-
ceptiile oficiale.
Indata co a debarcat la Marsilia, aces+ maharajah n'a avut
No. 535
R Pag. 28
industrii, tintepe in primul rand sä infipareasca in mintea oaspetilor o viziune ne
pearsa : inapoiati in tara lor, ei nu vor uita niciodata ca Anglia este o mare pu-
tere militara si maritimá, ca ea are un comert imens P o industrie inzestrat5 ca
nicaieri altundeva.
Odata rezolvat5 chestiunea distractiilor ramane aceea, nu mai putin complicata, a
gazduirii si a mancarii. Pentru locuit, lucrul e oarecum usor ; numai rareori se in-
tampla surprize neplacute.
Se povestepe c5 la incoronarea lui Ed u a r d V I I, sir Hugh Clifford adu-
sese cu sine o deputatiune de principi malaezi, cirora Ii s'a pus la dispozitie niste
apartamente somptuoase.
In scare sosirii lor, demnitarul atasat pe I5ng5 ei a limas foarte mirat, gasindu-i
culcati pe covorul dela picioarele patului, rebegiti de frig. Bietii oameni nu reu-
siser5 s5 descopere cum trebuiau sa se strecoare in pat I
Ins5 problema hranei e ceva mai complicata. Daca cel putin an fi de hranit numai
Europeni, sarcina ar fi usoara. Aprovizion5rile si resursele, de cari dispune Oficiul,
pot satisface din belsug pe cei mai sirasnici mancaciosi, precum fi pe cei mai
fini cunoscatori de vinuri : pivnitele Casei de Lancaster, lasate de lordul Love n-
h u I m e, sunt cele mai vestite din lumea intreaga, mai cu seams pentru vinurile
de Porto. Dar la ce pot servi pivnitele Mat de renumite, cand
e vorba de popoare c5rora religia le interzice bäuturile alcoo-
lice ? Treaca-mearga dach ei s'ar multumi cu apa, pe care o
beau Englezii. Dar multi nu se impac5 decat cu aceea din tare
lor, astfel ca. aduc cu ei burdufuri pline, afâf pentru b5ut, cat
pentru spälarea lor ritual5. Acesta e cazul Hindusilor cari,
nemultumindu-se s5 aduca numai apa din tara lor, Yin insotiti
de turme de capre, destinate aliment5rii. Cu ocazia ju-
bileului de 25 ani al Regelui George V, sultanul S o-
k o t o, venit in Anglia cu sefii triburilor africane, cunoscute
numai de etnografi ctiva exploratori, adusese de asemenea
burdufuri umplute cu ap i saci cu nisip, cari urmau sä inlo-
cuiasc5 apa de spalat, in zilele prea racoroase. Nespus de
greu au fost de multumit acepi seniori tuciurii, cari nu se hei-
niau dec5t cu cartofi fierti in apa si plamáditi apoi In uleiu.
Fie ca bucatarii londonezi n'au piut s5 le fie pe gust, fie c5
acesti africani se imboinaviser5 de alean, gandind la femeile
lor läsate singure pe täramuri alit de departate, ei au re-
nuntat la toate bucuriiie cu cari mi coplesise civilizatia si au
cerut s5 fie frimisi cat mai grabnic inapoi, in confinentul lor.
Marile receptii oficiale se vor desfasure cu pompa lor putin
cam arhaicá, ia Buckingham Palace, resedinta efectiva a suve-
ranilor, cand se afl5 la Londra.
Buckingham Palace, care a pástrat numele unei familii stinse de
multi vreme al carei hotel se inalta cu un secol in urma
in locul palatului actual este centrul intregii vieti constitu-
tionale, politico i mondene a Angliei. In saloanele de acolo,
altceva ma+ grabnic de facut
decât sä-si dea aspectul unui regele primepe diplomatii streini, acreditati pe langa el. Tot
acolo, suveranul Impede titlurile, primeste juramintul nouilor
european 100/100 : si-a taiat
barba, si-a schimbat rochille
ministri, se dau marile banchete oficiale, iar in parcul cu o
somptuoase cu un simplu sacou suprafat5 de 40 hectare, au loc in toti anii numeroase garden-
party", la cari iau parte mii de invitati.
negru si un pantalon värgat, De aliminteri, Buckingham Palace nu e atat o resedintá regalá
iar pe cap, in locul turbanului,
fi.a pus semet, un joben, din- cat un fragment din maretia decorului destinat sa umple de
admiratie pe oaspetii Angliei.
tre cele mai sclipifoare.
Or, ziarele si revistele ilustrate Palatul acesta, vast ca o lume, cuprinde 2000 de inc5peri ; pe
lang5 apartamenfele regelui, ale reginei, prindpilor, ducelui de
din Londra anuntaser5 cu surle
tobe sosirea maharajahului si Gloucester, etc. si acelea rezervate suveranilor straini aflati in
vizita, in afará de locuintele demnitarilor Curtii Si ale intregli
intentionau si-I fotografieze, in
clipa cand va p5si pe teritoriul servitorimi, el mai confine Inca aproape 70 de birouri. Dimen-
siunile sale sunt atat de mari incat acum cativa ani, cand a
Marei Britanii. V5 inchipuiti stu-
poarea i desam5girea Ion la ve-
trebuit s5 se inlocuiasca fraditionalul covor rosu, care acopera
parchetul, s'a comandat nu mai putin de... 12 kilometri I I ar
derea acelui gentleman euro-
peen, care nu mai avea nimic trebui volume intregi spre a insira toate tablourile si pendu-
lele cari fac gloria lui.
pitoresc in port ; demnitarii in-
primeasca au aaut Desi garajele palatului contin un mare num.& de automobile pre-
särcinati
delicateta sal; ascunda mirarea, tioase, totusi grajdurile sunt pline de nenum5rati cal de c5larit si de
tr5surä, traditia cerand ca, in anumite imprejurari solemne, regele
dar nu tot asa s'a intimplat cu
fotografii. Acestia, au st5ruit sa ias5 in trasura tress de cal. Fiecare specie de cal are a-
tributiunea, ei deosebita caii albi, ca zapada, sunt rezervati
atat de mult in pretentiile tor,
inc5t maharajahul a fost nevoit ziva cand suveranii se duc, cu mare pomps, la West-
minster Abbey, pentru incoronare Si, odata pe an, cand are
sä imbrace vestmintele orientale,
ghemuite in cufere i s5 se lase loc deschiderea parlamenfului ; pe cand vestitii cai suri, ara-
besti, sunt inhamati numai la landoul descoperit de care su-
fotografiat.
Majestatea Sa i-a satisfacut bu- veranii se servesc spre a merge la cursele dela Ascotf si
curos, dar cand i s'au aratat cli- psom.
seele, a fost o adevarat5 con- Pentru ca totul Pa se desfäsoare in ordine deplin5 si pentru ca
sternare. Cum I imaginile acelea viata acestui haotic palat s5 se scurg5 cu aceeasi regularitate
cari il infatisau fär5 barb5, vor si preciziune, ca a unui ceasornic bine potrivit, treleue ca in
fiecare clip5 sä domneasca o disdplinä severs, mult5 r5nduiala
ap5rea in reviste, iar lumea va
putea sa le yea ? Dar ce vor mai ales punctualitate. Si, In aceastä privint5, insusi regele
cla exemplu. Aproape la secunda, toate pendulele indics a-
spune supusii lui ? Nici vorb5
de-o asemenea mascarad5, cand ceeasi orS, deoarece toate sunt randuite dup5 ora Greenwich.
Totul se face acolo cu o precizie militar5. De altfel, in aceast5
era in joc ins5si onoarea ILO
Asa c5, in cele din urrn5, foto- locuint5, unde legile stravechi de etichetä sunt pazite cu sfin-
grafiile buclucase au fast dis- tenie, au fost introduse toate inventiunile moderne, cari pot
truse, spre marea dezolare a di- usura sau simplifica munca personalului aspiratoare de praf,
cari inabuse sgomotul vaselor i paharelor purtate
rectorilor de reviste ilustrate... t5cute,
telor, un sisetm perfectionat de semnalizare, un te!efon intern
leg5nd unul cu altul numeroasele si feluritele servicii.
Un program afSf de vast, nece- Cand au loc receptii oficiaie, aceasta organizatie model 4i dä
adevaratele ei roade. De dimineat5, personalul primeste instruc-
sitand concursul flotei, al arma-
tei si al conducáforilor marilor tiuni si ordine cu atata preciziune, Inca+ preparativele se fac
www.digibuc.ro
 dibScie f5r6 seaman. La fel se intamplä dupä sfarsitul
eceptiilor, cand e vorba s5 se fac5 r5nduialS, in apartamen-
4ele de lux. C5teodat5, se g5sesc lucruri savuroase, ca de
pildS un rest de prijitur5 cu un dinte fak inSuntru 1
TOME) aceste servicii complicate sunt sub supravegherea si ris-
punderea lordului sambelan, care-si asum5 conducerea i ris-
ounderea in fate suveranilor de buna lor functionare. In mo-
mentul d fat5, in fruntea lor se aflä lordul Norfolk care,
fl timpul serbSrilor incoronSrii, va avea si marea sarcinä de-a
er5ndui mersul cortegiului regal.
Pentru ca citiforii nostri sä-si fins o idee de greutätile mi-
siunii sale, vom da acest exemplu dintr'o mie : obiceiul cere
ca suveranii streini s5 fie salufati la sosirea lor pe p5m5ntul
Marei Britanii, printr'o salv5 de tunuri ; or, dintre numerosii
principi indieni, cari sunt asteptati pentru incoronare, numai
108 au dreptul la cafe 21 lovituri regulamentare. Cand un
print strein se duce la Portsmuth, ca sä viziteze un crucisefor
trebue fixat dinainte num5rul loviturilor de fun ce vor fi trase
in onoarea sa. Ne inchipuim ce fablou complicat de salve de
artilerie trebue s5 intocm'easc5 bietul lord sambelan, atunci
cánd se prevede sosirea atâfor capefe incoronate.
Suveranilor sau potentatilor exotici li s5 ingáduie s5 se pre-
zinte la Curte, in aceast5 zi mare, in costumele national. si
cu afributele lor, adesea... pitoresti.
La incoronarea defunctului rege George V. sir Nana Of f ori
A t t a, c5petenia a frei milioane de negri de pe Coasta de
Aur, venit pentru intSia oar5 in viata lui, urina sS fie primit
in audiant5 de suveranul englez.
La ora fixatS, personajul nu-si fácuse aparitia. Mare emotie la
Curie, deoarece regele nu trebue läsat s5 astepfe. Multi se
femeau de un accident. S'au frimis echipe de oameni dupa in-
formatiuni. Nu se int5mplase nici un accident, ci numai un mic
conflict izbucnise Intre seful negrilor i demnitarul atasat pe
15ng5 persoana sa : acesta din urrn5 sustinea cä nu era ni-
merit s5 fie adus la Curfe un pui de negru, de vreo 12 ani,
gatif cu titlul pompos de purt5for al sabiei", iar Nana 0 f-
f ori nu voia sS se desparfá de el, cSci eticheta curtii lui ii
impunea s5 nu ias5 nicSieri f5rS acest purtSfor al sabiei care,
dupa credinta popular5, incarna spiritul puterii sale.
La Buckingham se intruni in grabs un consiliu, spre a discuta
acesf caz neprev5zut in protocol. Insf5rsit, cu consimjiminful
regelui, Nana Offori Atta a fost autorizat s5 se pre-
zinte insotit de spiritul puterii sale"... Noroc spunea cu
humor un demnitar noroc cä legile efichetei negre nu 1-au
obligat s5 vie la Curte cu umbrela lui de parada I
Vorbise insä intr'un ceas r5u in vara urmStoare, acelasi Nana
Offori se inforcea la Londra si inteuna din zile trebui s5
asiste, dintr'o loj5, puss la dispozitia sa, la un concurs de ten-
nis, in Wimbledon. Dar, vai I uriasa umbrelS de parad5, sub
care se aciSpostia de rândul acesta si pe care un negru cât
un munfe o tinea deasupra capului seniorului sau, n'a putut sS
incapS in loja, spre marele haz al spectatorilor si cu foate si-
lintele negrului. Cu mare greutate seful a fost induFlicat, in
cele din urm5, s5 lase acea podoabä stânjenitoare la usS, f5r5
sà-si piardä c5fusi de putin rangul.
Acum c5tiva ani, cu prilejul Conferintei Mesei Rotunde la care
printre delegatii hindusi se afla i Gandh i, profocolul a su-
ferit o nouä i nebSnuitS atingere.
Inainte de deschiderea conferintii, toti delegatii trebuiau s5
fie primiti cu o pompi deosebitS de catre Rege si Regina.
Conform uzului, scrisorile de invitatie indicau felui cum frebu-
iau s5 se imbrace oaspetii. Pentru circumstant5, tinuta de ri-
goare era cosfumul de ores.
Or, Hindusiii n'aveau ca Europenii mai multe rânduri de
haine. Intrebat ce anume cosfum va imbrSca, Gandhi a ras-
puns cu vocea lui molatecS, abia deslusitä, c5 costumul unui
tSran indian era destul de cuviincios, spre a se prezinta cu el
ia palatul regal" ; si fäcu asa cum spusese, st5rnind indignarea
tuturor demnitarilor
In ziva fixat6 pentru receptia delegatiunilor hinduse, dealungu
sc5rilor de marmurä acoperife cu un superb covor rosu, unde
halebardierii in livrele stacojii fScuser5 zid, s'a v5zut frecând
un cortegiu feeric de Rajahi in rochii sompfuoase, furbanele
impodobite cu smocuri de pene si sclipind de bijuterii. In
urma lor, singur, venea un orn sl5but si stirb, cu craniul ras,
cu ochii adSpostiti indSrStul unor ochelari enormi, cu picioareb
goale, in sandale si un halaf alb, acoperindu-i umerii.
Singurul lucru care amintea in el pe European, era un ceas .
brStarS, ieffin, fixat la m5nS: era Gandh i. Când i-a venit
ranclul sä salute pe suverani, el a p5sit inainte
fär5 sS se
turbure printre uniformele sclipitoare, se apropie, farindu-si
sandalele, de rege si regina si... le sfränse mane.
Dar in Anglia, legile ospitalifStii au o atât de mare putere,
eta de rnult se respects acolo datinele popoarelor cari fac
parte din imperiu, incât nimeni nu s'a mire de purtarea ace4fui
oaspete straniu.
SS nu se creadä insä c5 acesfe abateri dela regulele efichetei
se ingSduie numai vizitatorilor exotici. Caeodati, se leucurä
No. 535
R. I. Pag. 29
de ele si unii Englezi. Astfel, acum trei ani, dupS dorinta expresa
a regelui, un simplu violonist Arthur Barlo w, a fost invitai
la una din strälucitele garden-party" regale. se acordase
I
aceastä onoare, spre a i se recunoaste purtarea lui, cu drept
cuvânt meritorie, care fusese semnalat5 atentiei suveranului.
Aflându-se la Derby, Arthur Barlow c5zuse gray bolnav si,
intrat in spite!, fusese ingrijit cu arata sirguintS si devotament,
ca si cum ar fi fost un bogSfas. Drept recunostiintS, el hotäri
ca dupS vindecare sS string5 bani pentru acest asezSmânt
unde, desi suferind, cunoscuse atentii noui pentru el.
FScu infocmai, se str5dui sS organizeze concerfe pentru ca,
in cele din urmS, adunând o sums destul de important:5, s'o
cláruiasc5 in infregime spitalului, cu foatä sSräcia lui.
Miscat de aiita abnegatie, regele vroi si-I felicite in persoan5
si cu toate c5 bieful om n'avea un costum de Duminec5, spre
a se duce la garden party", a fost primif de suverani cu Quel (pie soit k dessin que
at5fa launSvoint5 si afentiune, ca orice alt invitat.
Aceast5 tr5säturS caracteristic5 a defuncfului rege al Angliei,
Ing5clue sä se prevadS care va fi note generalS a receptiilor
proiectate pentru incoronarea actualului suveran, intr'un moment
ciind Marea Brifanie va frebui s5-si exercite ospitalitatea cu
o amploare p5n5 aci necunoscut5. Regele George VI si-a
exprimat dorinta ca serb5rile s5 n'aib5 un caracter oficial:
fiecare popor, fiecare natiune, va avea libertatea s5 se distreze
dupá gusturile i preferintele sale. Si, pentr uca toti locuiforii
capitalei sä se poatS apropia si contempla pe rege si reginS,
cortegiul regal va poposi diferite puncfe ale orasului. \otts désirez leur donner, vous
Potrivit unui obiceiu, care dateaz5 dela incoronarea lui Jack II
in 1685, elevii scoalelor si in deosebi acei ai scoalelor din
Westminster, vor salute cei dint5i pe suveranul incoronaf. Dela
locurile ce Ii s'au rezervat in catedrala Westminster, ei vor sfriga
in latineste: vivat, vivat, George Rex!".
Reprezentantii tuturor religillor din Imperiul britanic se ,..or n'aurez la pleine conscience
intruni la Londra, in sápiimana care va urma incoronSrii.
Vor fi acolo nu numai crestini, budisti, musulmani, evrei, ci si
reprezenfantii a 100 diferite secte religioase.
Acesf congres va fi prezidaf de d-I Lansbury si va avea ca
secretar general pe d-I Kedarnath Das Gupt a, care
lucreaz5 de 27 ani la infrStirea tututror popoarelor.
D-I Gupta socoteste cS reuniunea reprekentantilor futuror
religiilor imperiului britanic se impune, cu ocazia incoronSrii
regelui G e or g e V I. Suveranul Angliei este seful constitutional
al unei populatii de 494 rnilioanf de suflete, a carei impärtire,
dupa religii, e urrnStoarea
210 milioane hindusi (k leur perfection
100 milioane musulmani
80 milioane crestini qu'avec 1e
12 milioane budisti
12 milioane anamkti (adoratori ai naturii, cea Rouge Angelus
mai mare parte in Africa)"
4 milioane sikhi, jaiusi i zoroasfrieni. I ndélébile.
750.000 evrei
75 milioane adoratori ai diferitelor divinitSti
de triburi.
Adunarea reprezentantilor acestor religii va ;ate o singurS
rugSciune pentru rege, special compus5 in acest scop.
G. R.
-ea, tiOdzANI
nuts rice s'ar spune, /meta la 40 de ani mal poate
in sA plea, sa fie chiar fermecAtoare, eu
1 Hun conditia ca sa-si pistr eze silueta svelte.,
gratioas& si sufletul Until:.
Din nefericire, tocmai la aceastA vArstä femeia e
invinsil de cel mai mare dusman al farmecului
ei fizic obezitatea aceasta numai din pro-
pria ei vinft, nurnai datoritA neglijentel.
Doamnelor : existA un remediu sigur si inofensiv
pentru combaterea obezitittii. Fitri nicio sfortare
fizia, fir& a vft- supune unui regim drastic,
puteti recapata linia sveltA, tinereascA, gratie table-
telor de slAbire "BOXBERGER KISSINGEN".
Preparate din sere naturali de KISSINGEN si alte
substanteinofensive si eficace, tabletele KISSINGEN
au un efect regenerator asupra intregUlui or-
ganism, deaceia ele sunt cele mai indicate pentru
o cur& de slAbire rational&
Tableteie KISSINGEN nu provoacd o slcibire
vertiginoasd,atitt de vdtdindtoare organismulta,
ele indepdrteard grdsimea treptat, pe nesinitite. Vous devriez connaltre la poudar
Efectuldorit se poate obtine numai dupd un tra- calfignique Angélus Louis Philippe,
foment mai indelungat. Madame, ne serait-ce que par un
Cereti la toate farmaciile si drogheriile échantillon gratuit de chez votre
fournisseur.
Et quel cadeau de Pâques pkis
TABLETELE DE SLABIRE
select et elegant qu'un flacon de
parfum Angélus
SOXBERGER-OINGEN LOUIS PH1LIPPE-ANGELUS :
Chicago - New - York - Londra - Paris
www.digibuc.ro

gingäsio si frumuse-
tea exprima rasa si
adevbrota eleganta
a femeii. Produsul
francez Dulcimains
ves poate oferi toate
aceste avantagii,
Dulcimains male si cureitá sal-
derma, previne iritatiile fereste
de crapelturi si roseati.i.
CUM A MST CU LUMINATUL ELECTRIC LA TEATRUL NATIONAL
Cufremurul Si dansul candelabrelor. Patania lui Karkaleki. Mândria"
Immmm lui Vodii penfru lumâniirile de spermantef.
A fost un ficut ca foate inovatiile, in ceeace priveste
luminatul public, sa`nceapä cu Teatrul National.
Astfel ci prima institutie unde s'a introdus luminatul
electric a fost Teatrul National din Bucuresti. (In parea-
tezä amintesc cä primul teatru din lume in care s'u
introdus electricitatea a fost teafrul din Brno, Cello-
slovacia ).
Dar, curn se intimpli cu mai toate epocalele desco-
periri i inventii, multi s'a gäsit sä cirteasca si chiar
sä se supers foarte, pentru ci Stipanirea a gäsit de
cuviinti sä lumineze electric primul templu al Thaliei
române.
Cele mai suparate s'au arätat actritele:
N'avem nevoie de lumini d'asta care ne strici
fizionomial
Nu vezi cä ne face ca moartel
Ei si ce te faci daci asa, ii vine pofta si nu mai
vrea sä ardä? Afa e c rämânem p'infuneric?
Dar si actorii nu s'au läsat mai prelos:
Musiu, eu nu mai jocl Sunt orn baträn i asa m'am
invätat eu: cu lumânarea.
MS rog dumitale, ai toata dreptateal Nici eu nu
mai joc!
Care era Insä adevarata cauzii a revoltei actoricesti?
Când se lumina Teatrul cu lumitnäri, fiecare actor pri-
mea, pentru cele doui sfesnice care-i strajuiau masa la
care se grime, cite doua lumâniri de fiecare spectacol.
Asa era obiceiul. Actorii nu infigeau insi lumänarea
decât intr'unul din sfelnice, cealalti puuând-o bine in
liclita pe care tineau picioarele.
Cica la sfársitul fiecarei stagiuni, actorii plecau acasä
cu o bun; cantitate de lumánari. Dar, se pare cis nici
nu trebulau sa se oboseascä pima acasä cu trofeele",
deoarece anumiti negustori chilipirgii cari stiau curn
merge freaba ii asteptau la colt si afacerile se incheiau
In mijlocul unei täceri generale marile spaime ca fi marile
dureri sunt mute. S'a auzit o voce de stentor : Stati I TO
sâ murim, numai Maria Sa si scape 1"
Cel care däduse aces+ indernn era ziaristul" Karkaleki,
Bunul Dumnezeu s'a miluit nu nurnai de Voclii dar i de su-
pusii lui si astfel catastrofa nu s'a produs.
Candeiabrele si-au incetat dansul sinistru i reprezeotatia a
inceput, sfarsindu-se in cele mai bune conditii.
A doua xi intimplarea a fost relatatä de Karkaleki In Bule-
tinul Ofitial" al carui redactor era.
KARKALEKI l CARAGIALE.
ne spunä insi marele Ion Luca Caragiale, cu amanunte,
cine a fost acest Karkaleki,intemeietorul presei politics ro-
mine".
In Buletinul" lui, ziaristul ficea ,,cronica moderna" a Capi-
falei. In cuprinsul acestei rubrici, se pare foarte cetitä, el
ficea i darile de seamä ale seratelor cari se dedeau la P4,a+.
Caragiale povesteste :
Vocli, care tinea foarte mult lumineze norodul, adusese
cu mari cheltueli dela Brasov vreo douizeci de lizi cu lumii-
näri de spermantet primele lumäniri de spermantet cari
veneau In tari. Pentru a face neuitat In istorie acest pas In-
semnat pe caters progresului, Vodä däduse la palat o serati
cu nouile lumâniri. Succes enorm i Vodia incintat.
A doua zi, indati dupä aparitia nurnarului din Buletinul
Ofitial" cu darea de seami asupra acestei minunate serate,
se pomeneste Karkaleki cu un dorobant ci-1 chiarna in fuga
mare la palat. Cum inträ publicistul, Vocla sare de pe divan
si, farä vorba, sart, part I câteva palme si pe urmä trage-i pe
spinare cu ciubucul.
Stii pentru ce fie-am bätut ? intreba Voda ostenit.
Nu, sä triesti, Maria Ta I raspunde ametit Karkaleki.
Pentruci esti un ticilos I
Ticilos Maria Ta. lartä-ma 1"

L(ImAins
(11jIMAN US DU LCIS
firä prea multi greutate.
Asa dar, nu numai motive... metafizice, dar si pämân-
testi, au still-nit protestul care ameninta sä se trans-
forme intr'o adeviratä grevi a actorilor.
Si Caragiate trage concluzia : e drept ca intemeieforul pre-
sei noastre politice meritä palmele i ciubucele. Nu fusese
destul de clar si de entUziast In darea lui de seamä asupra
lumânarilor de spermantet 41 nu pomenise nimica despre su-
primarea mucarilor".
Pentru aceea a fast, dupa batee, dat In brânci afarä dela
Palat.
Asa dar, Karkaleki se stricase" riu de tot cu Vodä.
A doua xi a fost reprezentatia dela Teatru. Strigitul lui Kar-
MT 9
kaleki si dares de seami asupra spectacolului, apäruta in
Buletinul Ofitial", I-au impicat cu Vocli, mai ales cä darea
de seami vorbea mai mult despre lumâniri decât despre piesi,
1111M1 DE CAP Dar, inainte de inventia" lumânirilor, cu ce se lumina tea
trul 7 Cu ulei de rapita.
IOAN MASSOFF
IHIRERI

NEYRALGICE m
LUATI IMEDIAT
CAND S'A CLATINAT
TEATRUL CEL MARE

Dar fi cu prilejul introducerii

luminatului cu lumânari, la
Teatrul National, lucrurile nu
s'au petrecut, ca sä spun ale
REMEDIU PROMPT perfect regulat.
In seara aceea, memorabili,
Domnul Tarii se pare cä
Alexandru Ghica se afla
Concursul de fotogenie al revistei noastre in seta'. Toatä lumea nu se
mai sätura privind polican-
drele impodobite cu frumoa-
Suntem in msur s furnizäm candidatelor la concursul de se lumânäri de spermantet-
fotogenie organizat de revista noasträ, noi amänunte in lega- Dar, tocmai In momentul
furs cu proba care se va desfäsura in prima jumätate a lunii când trebuia si se ridice
perdeaua, se sirnte in salii
viitoare. o sguduiturä, parca subte-
o scrisoare primitä dela Paris, dela producátorul Henry ranä, urmati de o alta.
Doru, ne in0iinteaz5 c'S filmul se va turna in cursul lunei lulie Cutremur t au strigat
cä nu este exclus ca realizarea sä se fac5 la Roma, in loc vreo câtiva, in timp ce mul-
de Paris. In acest sens, dl. Doru duce actualmente tratative timea, mutä de spaimä, pri-
vea grozava bilabineala a
intense. De indatä ce va ajunge la un rezultat precis, ne va candelabrului din mijlocul
pe noL iar noi la randul nostru vom anunta prin saki.
revistä pe candidate. Se clarâma teatrull au

Dupa cum am mai spus, concursul va avea loc in cadrul strigat altii.
5i dupä cele douS sgudui-
unei festivitäti Lumière, pe care revista noasträ o organizeazä turi a urmat un sinistru si
pentru särbätorirea marelui cineast francez. Impreunä cu un amenintitor dans al cande-
interview fi un autograf pentru revista i pentru cititorii no- labrelor. Clinchetul stârnit
pe care le vom publica in curand, d. Lumière ne-a trimis de bucitele de sticla, cari
impodobeau candelabrele,
tiela Paris un film infätiOnd primele incerari de cinematog- ar fi fast placut auzului daci
raf, fäcute de d-sa. Acest film va fi prezentat cu prilejul el n'ar fi fost prevesfitor
concursului care se va desfSpra inteo DuminicS dimineata, de mari nenorociri.
pe scena unuia dintre cele mai mari cinematografe ale Ca-
pitalei.
Intreaga festivitate va fi filmatä.
Trei aspeete din
foyerele tea.
A APARUT
MAGAZINUL 160 pagini 25 lei.
trului national

www.digibuc.ro
NM'

CETATEA FILMULUI
100 MUSTATI... DUPA PLAC ! -4
In care altd parte sitar putea gàsi aceasta nostimii
colectie, cleat la Hollywood. In fotografia noastra,
un artist de cinema, aIeganduli mustata potrivita
pentru rolul e care urmeazii inter reteze.

MAESTRA DE PATINAJ..
IN PAT.
Cecilia Colledge, cunos-
cuts campioarai de pa-
tinaj, $'a Inapoiat de cu-
rand dinteun triumfal
turneu In America. In
fotografia noastr5, Miss
Cecilia Colledge In pa-
tul din cabina eL de pe
Queen Mary", In drum
spre Londra.

COSTUME NATIONA-
LE DALMATIENE IN
STIL AMERICAN
Costumele nationale,
In forma lor originala
nu sunt suficiente pen-
tro America. Cele don&
actrite din fotografia
'wastrel poartii caste.
me nationale dolma-
tiene, peste costumele
de baie. Podoaba de
flori depe cap este
din miitase cauciucatii
si haina In forma de
pelerinii, din celofan
ströveziu.

BAL MASCAT purfali ochelari

Peste 400 personalitati au far5 consulfalle MEDICALA
Nat parte la balul mascot
care a avut loc in cetatea
filmului. In fotografia noes-
tat, dela stiinga la dreapta : gura casi de spe-
Jeanette MacDonald, cu lo- cialitate, care pune la Depozit permanem al
godnicul ei : Gene Raymond dispozitia clientilor un ORELE DE renumitelor meïrci de
si Myrna Loy cu sotul ei, serviciu gratuit de con- CONSULTATE
Arthur Hornblow. 11.30-1 ochelari fi vide Zeiss,
sultatii medicate cu apa- 6.30-8 Busch i Rodenstock.
rate din cele mai
moderne. CONSULTATII
Medicale

FGTOPTIC
GRATUITE

BULEVARDUL ELiABETA 3. TEL. 4.4292

Amánarea to poate costa viata I
In fotografia noastrà vedem
un alt grup vesel care a luat Un proverb strämosesc spune: american Gastro D." care pre-
parte la balul mascat din Ho- nu läsa lucrul de azi pe mäine; vine complicatiile i vindeci
llywood. Dela stamp la dreap- caci se poate intampla ca intär- boala Inainte de a fi incurabilá.
ta : Ernst Lubitsch, cunoscutul zierea sá-li aducä neplAceri sau Gastro D." se gäseste la farma-
regisor, Marlene Dietrich si pagube. Când lasä e in joc si- cia Thoiss" din Bucuresti, Ca-
alti câtiva din cei 400 partici- nfitatea, atunci amâRarea te lea Victoriei 124 care face
panti. poate costa chiar viata. In spe- expedieri "In provincie contra
cial, in afectiunile de stomac si ramburs de lei 130. Incercati nu
intestine amânorea poate prò- incredere acest preparat, care a
voca ulcere, cancere i aduce Insánatosit milioane <le sufe-
No. 535 In cele din urmA decesul bolna- rinzi i i-a creat un renume
I. u-
ag. 31 Deaceea fij prevfizfitori nic in intreaga lume.
luati din timp preparatul
www.digibuc.ro
 ei au impus-o aterifiei
DECE?.. tuturora. Este imposibil ca o
persoana care vrea sa aiba Incal-
lamintea bine lustruita, aw fel incaf
sa apara intotdeauna Cd un OM
ingrijit, sa nu intrebuinteze crema
GLADYS.
Pe baza ultimelor descoperiri In
domeniul chimiei, laboratorul fa-
bricei GLADYS a reu5it sa gaseasca
o formula neintrecuta pentru fa-
bricarea excelentei creme de ghete
GLADYS.
Cumparand crema de ghete
GLADYS, putep fi siguri ca
cel mai eficace mijloc
pentru lustruirea i conservarea in-
calfamintei Dv.
.Vu .uitati! CEA MAI EFTINA PERECHE
DE PANTOFI ESTE TOTUSI MAI SCUMPA
DECAT 0 CUTIE DE CREMA DE GHETE
GLADYS!

www.digibuc.ro