Calendarul Minervei 1900 NR 2 PDF

ea
KA
rAVA
0-
LITERATURA
1900 $T11NTE
al
eteA
E
e--4045
0%
E
40,t de Arte
MINERVA"
www.dacoromanica.ro STR. 6
independent, va apare in
fie-care zi de la
Noembre
Intemeiat pe
moderate, acest ziar
va fi o
de idol
Romania va
cele bogate variate
informatiuni.
va
mare ziar din Romania.
Abonamentul:
pe an, 15 Lei
an.
Numrul, 10 B.
Administratia, Regala, 6.
www.dacoromanica.ro
PE ANUL 1900
VIETEI PRACTICE
: 100 A RTICOLE, 100 ILUSTRATIUNI, SUPLIMENTE
UN PLAN AL ORAWLUI
PRETUL:
IN I B.
IN AUSTRO-UNGARIA: CR.
Editura de Arte Grafiee si

6, STRADA 6
www.dacoromanica.ro
Pe Malul
Poezia de *** de O.
moderato
-
vil
.
,...:-.--
pe mal sub
- a - pe - du
www.dacoromanica.ro
-
ra - - a la
ma -
i
-
- - va
- plod ca pu
hit. Cid far - me cul ca - re'l
- tu - te, vre -
de par te e de - lu me, - tät
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
o - chi - - -
capo.
al - -
Da
EXPLICATIA SUPLIMENTELOR ARTISTICE
Mater Dolorosa, tablou de Guido.Reni in museul Luvru din Pa-

ris. Senina idealitate, resignare ce din chipul
fecioresc al Mumel luI Isus, fac din una din cele
ale italian ale periodel renasterel.
statue de Michael Angelo, biserica sf. Petru
din Roma. Decoreaza mormôntul al II-lea.
Fruntea-I puternica, ochii-I de o cuceritoare
treaga-I de o putere nobild fac din
statue capo d'opera incomparabila a neinuritorului autor a sculp-
moderne. - S zice, a terminat'o, M. extasiat de
operei sale, a isbit'o cu la mi dunque
Moi 1» - (De ce nu vorbesti Moise?)
Statuea a Colleoni. muri vestitul condotiere italian Colleoni
1475, el intreaga sa avere republicel Venetia, cu conditia, ca se
un equestru. Sculptorul florentin Verrocchio a fost
nat cu aceasta In 1496 ea fu fata bisericel «San
Giovanni Paolo» din Contemporanii post'eritatea adus la fel tribu-
tul de admiratiune acestul splendid - monument. este cel
frumos monument equestru din epoca ci de sigur cel per-
fect monument. Spiritul resboinic al XV, este de
bronz pentru toate tiinpurile.
Familia
Biserica Domnita
fotocromotipografice 3
din
Casa trdneasca fotocromotipografic 3 culorl).
in Institidul de Arte Editurd «Minerva»
Strada 6.
www.dacoromanica.ro
Un vestit Francez a zis o buná carte este un
excelent amic. Tot s'ar putea poate cu
mult cá un bun ziar este un de
valoare pe valurile
Nu dá mâna sá aboneze o
denie de reviste ziare, dar fie-care care vrea
sá societatea drept cult,
trebue fie fie-care moment orientat asupra deo-
sebitelor viata
terará, economicá a patriel sale.
Cel lesnicios spre acest scop este fárá
un ziar
La din nenorocire toate ziarele sunt
gane de partid, care pe partizani slava
trateaA pe adversaril politici ca pe
mani de moarte a tine câtu-si de putin
fie de cele elementare considera-
de dreptate, adevár echitate. Asemenea
ziare vor fi avAnd rost luptele politice,
vine, - dar nu se prea.poate multumi
ele vrea realitatea
importanta multelor variatelor
chestiuni de -culturá.
www.dacoromanica.ro
VIII CALENDARUL
Un ziar românesc, care fi cetit interes

inteligent n'a prea existat acum.
ROMANIA JUNA"
ziar ce apare Noembre, are menirea de
a umple aceasta de mult de
Intemeiat de o grupare de de de
litere, profesorl etc., acest ziar
tinde a orienta pe cetitor mod serios tu-
turor afacerilor publice, asupra tuturor problemelor
politice, literare fie-care
numr cele variate articole, scrise de
competent impartalI nu .«de distra»,
ci de a informa lumina opinia a
Ziar puterea
ROMANIA JUNA"
va toate ideile privesc consoli-
.
darea românesc, toate chestiunile

viitorul al poporului nostru.
ce vrea zilnic casa sa un ziar mo-
dern, pe care en
n'are de aboneze
JUNA"
al lunar e de 3
la 6,
www.dacoromanica.ro
FAMILIA
Mandy. de
Supliment artistic la MINERVBI"

TIPOGRAFIEI
www.dacoromanica.ro
1900
CALENDARUL
de Grafice
MINERVA"
FILIP, MOROIANU, POPOVICI
6, STRADA 6
www.dacoromanica.ro
2
CRONOLOGIE PE ANUL 1900

la crearea De la trecerea Transilva-
stilul 7387 ani sub Casa de Habs-
De la crearea lumei, burg 200 »
stilul Gregorian . . . 5993 » De la inventiunea ma0ne-
De la fondarea . 2859 . . . 201 »
De la Isus Cris- De la rapirea Bucovinei 125 »
s 1900 » De la rapixe a Ba-
De la venirea sarabiei 87
Dacia 1796 » De la revolutia Tudor
De la . . . 78 »
1679 » De la revolutia din Europa
De la desbinarea bisericei 11
apusene de cea rsari- 1848) 52 »
846 » De la
De la descalicarea lui Radu Transilvania . . 52
Negru, Domnul De la unirea
610 » 41 »
De la intemeiarea De la improprietarirea
Moldovenesc . . . . 555 ranilor 36 »
De la Metropo- De la metro-
de Juga 499 » ortodoxe a
De la inventiunea nilor transilvaneni . 36 »
pografice 458 » De la detronarea
De la ocuparea Constanti- Alex. loan Cuza 34 »
nopolului de 446 » De la suirea pe tron a M.
De la descoperirea Arne- S. Regelui Carol I . 34 »
» De la redevenirea Romei
De la Lu- a Italia . . 30
ther 383 » De la proclamarea indepen-
De la moartea lui 23 »
cel Mare, Mol- la din a
dovei 396 » 22 »
la Viteazul ca De la realipirea 22 »
Dornn al 331 » De la proclamarea Rega-
De la desrobirea limbei . . . 19 »
tionale de cea De la incoronarea
prin tiparirea prima Rege . . . 19 »
limba . . . 331
POSTURILE
1. Zilele de Mercuri 5. Postul 1-14 Au-
peste an. gust.
2. Ajunul Botezulul, 5 Ianuarie. 6. Taerea capului
3. Postul Pastilor 21 Februarie 29 August.
la 8 7. Ziva 14 Septembrie.
4. Postul San-Petru de la 5 8. Postul din 15
la 28 embrie in 24
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 3
DESLEGAREA POSTULUI
Mercurile Vinerile de la Mercurile Vinerile
rea in ajunul in
in Rusalfi.
SRBATORI NATIONALE DOMNESCI
Ianuarie, aniversarea 11 Iunie, aniversarea revolutid

cipatelor din 1859. din 1848 s'a reintemeiat definitiv
11 aniver§area autonomia României.
din anul 1866 prin care s'a rea- 22 Julie, ziva onomastia a A. S.
lizat formarea Ro- R. Principesa Maria.
12 August, aniversarea A.
14 Martie, proclamarea Regatuluf S.R. Principelulmo0enitor Ferdinand
1881. 29 Septembre, aniversarea
8 Aprilie, M. S. principesei Elisabeta a
proclamarea plebiscitului 2 Octombrie, A. S.
pentru alegerea M. Sale. Carol.
24 Aprilie, ziva onomastica a M. 17 Octombrie, aniversarea
S. Regina. A. S. R. Principesei Maria.
1, 8 10 alegerea, sosirea 3 Noembrie, aniversarea
suirea pe tronui a M.
Regelui in 1866. 17 ecembre, naqterea M. S. Regina
10 Independen- 29 Decembrie, aniversarea
in 1877 toria A. A. L. L. Regale
primului Rege 1881. Ferdinand Maria de România.
SRBATORILE IN SUNT INCHISE PRAVALIILE ZIUA

DE IN CARE STAU DE LA 12 AMIAZI IN BUS.
Ianuarie, St. Yasile. 6 Ianuarie, Domnului. 26 Octombre, St.

7 Ianuarie, Sf. 6 Decembre, 25-26
24 Ianuarie, Unirea Princi- cembre, Nase. Domn.
patelor. 9-10, Aprilie, Sf. Se de la :
zile), 23 Aprilie, George. ciumele, Cofetariele, Restaurantele,
10 Serbarea 21 Farmaciele, Teatrele, Concertele,
Elena. 28 Mai dinele localurile de distractie
29 Petru
Pavel. 15 August, Adorm. Maicei
SRBATORILE ALTE ZILE SCHIMBATOARE

lui Cristos 1900 Luni. Läsatul de 20 Februarie.
de carne 7 sapt. 2 zile. Sfintele in 9
Triodul se in 30 Ianuarie. Postul tine 3
Läsatul de carne 13 Februarie. 3 zile.
Luni de 31 de : an. de câte 30 de

Ianuarie, Martie, Mai, 19 Aprilie, Sept. Noemb.
August, Octombre, Decem. la Februarie 29 de
www.dacoromanica.ro
SOARELE
1. rs. 8 ore 12 m. 15. 7 ore 58
ap. 4 ore 26 m. ap. 4 ore 48
Mindarul noü economice

1
.
Dum. Botez.
Dum. 2 Silvestru 14 Felix o lucrare
Luni 3 Pror. Malachia 15 Mauru plugarul va
4 Sob. SS. 70 de Ap. 16 Marcel pe
ere. 5 17 Anton pust. stia de o fie
6 18 Prisca peste
Sob. 19 Sara
8 C. Georg Domnica 20 Fab. si Seb.
nu este
Dum. Botez va face gropi pentru
9 Mc. 21 Agnes saditul de Va
10 Grigore Nisis 22 Vincentie de si
11 P. Teodosie 23 Log. de muschi, apol va stropi
Mere. 12 S. Tafiana 24 Timoteiu trunchillor de var
13 S. ErMil 25 lui Pay. ca
zilor a altor insecte,
oule omi-
Vineri 14 SS. PP. in Sinai 26
va gunoi pomil la
15 P. Tiv. 27 Cris.
Dum. a 32-a de Ros. Luca XV PODGOREANUL. N'are
16 Ap. Petru 28 Carol Mare o
17 C. P. 29 S. crare de vie,
18 PP. Atan si 30 Martina lui va concentrata
Mere. 19 Maearie Egipt. a prepara cele
20 C. M. P. Eftimie cioase pe va incepe
Vin eri 21 Maxim 2
(t) I. Dom. lucrul.
22 S. Apost. Timoteiu 3 Blasiu Va
Duni. 33-a d. Ros. Luca XVI ca fie curate,
aer, fie
23 S. Clement 4 Veronica roase. Stupul
24 Xenia 5 Agata miere in de ajuns,
25 P. Teol. 3 6 Dorotea bogat albine,
Mere. 26 Xenofont. 7 Romuald zestrat mated
27 P. loan de Aur 8 Mil. si nu
28 C. P. Efrem 9 Apolonia de a sbura.
29 Ad. Ignatie 10 Scolastica
Dum. a 34-a d. Ros. Date istorice memorabile
(t) SS. Vas. Gr. si luau
30 11 Eufrosina
Luni 31 SS. Chir Joan 12 Eulalia 7 1595,
Bravul bate Rusciucul.
8 tot malul ce
armata Turcilor.
11 Glorioasa a Moldovenilor la Rahova Moldova.
16 Glorioasa a lui Stroe Buzescu contra Tatarilor la
Tara Ro
18 1651. Adunarea Romanesci trel boeri ca furl
de
23 1893. AA. LL. Pr. Ferdinand si Pr. Maria mostenitoril
pentru prima
28 1457. a
lui Mare contra Turcilor Creden Domnul cinstind
la Moldova.
www.dacoromanica.ro
IANUARIE
VENITURILE CHELTUELILE IN DECURSUL LUNEI
Natura veniturilor VENITURI Natura cheltuelllor CHELTUELI
8
9
11
12
13
14
15
16
17
20
21
23
24
25
26
29
30
31
TOTAL. . TOTAL. . .
casá .
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1. rs. 7 ore 31 m. 15. rs. 7 ore 02 m.
ap. 5 ore 19 ap. 5 ore 44 in.
Zilele
economice
1 S. Mc. Trifon 13 Benignu
14 Valentin Pe la
2 Faustin
15 situl luni
Vinerl 4 Isidor 16 pirea apedel se poate
5 Mc. Agatia 17 Constanta
Dum. a d. Ros. De pada
plugarul se
6 Vucol Ep. 18 Simeon ocupa pregatirea
7 Partenie 19 telor de lucru vor
, 8 M. Mc. Teodor Strat. 20 necesare luna viitoare.
Mere. 9 Nichifor 21
S. M. M. Haralambie 22 Petru C. se poate
S. M. Mc. 23 Seren cepe plantarea
12 Meletie 24 Matias Se ramurile pentru
Dum. Läsat de carne. altoit se pun nisip
la altoi-
13 Martinian 25 Valpurga re. Se taie sujeturile
14 Axentie 26 Nestor toite ochi, la 10 cm.
15 S. Apost. Onisim 27 Leandru de asupra punctului de
Mere. Mc. 28 Romanus altoire. Se altoil
Jol 17 Mc. Teodor Tiron Albin ramurile ne
Vineri '18 Leon Papa 2 Simpliciu Se fac but* de
19 Apostolul Archip 3 Cunegunda cum agrise,
Dum. Läsat de etc.
Ne
20 P. Leon Papa 4 Casimir vie
Luni 21 5 Frideric
va vedea mult de
22 MI. M. SS. Eugenia 6 Victor
23 S. M. Policarp 7 Toma Ap. aeriandu-o
Jol 24 cap. S. B. 3 8 tând ca butile 'fie in
loan Bogos
Vinerl 25 Tarasie Arch. 9 Francisca stare
26 Porfirie 40 nie. Pe la lunel
vremea
Dum. 1-a Post. loan se va
27 Proc. Decap 11 Eulogiu lucrarile
Bum. re pentru replantarea viel
28 12 Gligorie
29 Casian americana.
STUPARUL. In
bine se dea drumul albinelor din pentru face, asa
ziand de de aceea se
ca razele se de mult cosnitele.
Date memorabile. -4 FebrUarie 1848. Deschiderea primulul Teatru
6 Mihal Bravul, o la Cracovia, Moldova
Ardeal, spre a combate Turd.
10 Februarie 1538. Petru Domnul Moldovel bate pe pe
la
19 Februarie scoalei filarmonice Bucuresti succes
opera Norma româneste.
24 Februarie 1848. In si a de revolitie.
28 Februarie 1522.
pentru a doua tro-
nul Trel viafa ta tot bine
Chiar
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE
VENITURILE CHELTUELILE IN LUNEI
Natura veniturilor . VENITU RI Natura CHELTUELI
3
4
9
10
11
13
14
15
16
17
18
19
21
22
23
24
25
26
27
28
29
. TOTAL. .
In casä . . . .
www.dacoromanica.ro
S OARELE
MARTIE 1. 6 ore 32 m. 15. rs. 6 ore 00
ap. 6 ore 09 ap. 6 ore 32
Eudochia 14 Matilda
economice
2 Sf. Teodot 15 Longin
3 S. Mc. Eutropie 16 Heribert toiul lucrulul pentru
Sâmb. 4 Gerasim 17 Gertrud plugar. Se fac
2-a Post, rile Se gra-
de
5 Conon 18 Ciril pentru apol se
6 Mc. Vas., Eugen a. 19 Log. Se
7 C. Teofilact 20 unde nu s'a arat toamna.
Mere. 8 SS. 40 din Seb. 21 Benedict si orz se
9 Codrat 22 sfecle'de
10 P. Sofr. Patr. 23 Otton plante furagere in ogoare
Sâmb. 24 Ar. pregâtite de toamnâ. Tot
Dum. 3-a in Post, se pun
expe-
Punt. 12 P. Teofan 25 rienta agricultorilor este
P. Patr. 26 bine a se pune
Marti 14 Benedict 27 ert POMICULTORUL.
15 Agapie 28 Malcu
16 Sabin 29 Eustasiu lunä
17 Alexie 30 plantatiunilesi
18 P. Arch 31 Balbina rea Se
vor pen-
a 4-a in Post, u scoal de
19 M. Hris Hugo peri, etc. Se
20 PP. M. S. 2 Paula va transplanta pepi-
21 Ricard tot ce a esit anul
Mere. 22 S. N. Art. Vasile 4 Isidor trecut seminte. Se
23 Cuy. Nicon 5
altoesc
24 S. P. Zaharia 6 Celestin
25 3 7 Hermann va
a 5-a Post, u
altoitul americane.
Se scot vitele din
Punt. 26 Sob. Arch. 8 si se la
27 Matrona 9 Maria locul Se
Marti 28 Ilarion 10 via si se corOile
Mere. 29 Marcu episc. 11 Leo m. mase toamna.
30 12 mare Tot se
Vin 31 Ipatie 13 vinurilePatim.
du-se de pe
La cosnitele mobile se deschide usa si se umplu-
tura de paie care s'a pus intro ea peste
iarn. se scoate de sub 'fereastra jos se
de si albine mórte.
Date istorice niemorablle.-3 Martie 107. Traian impäratul Romanilor
vase la Turnu-Severin.
15 Martie 1863. de a nu se mal gre-
ceqte In bisericile române.
29 Martie 1715. Armata culege de victorie
Morea.
30 Martie 1856. La Paris se
faimosul tractat care recunoasce
Principatelor Române. te ajuta
face
www.dacoromanica.ro
MARTIE
VENITURILE CHELTUELILE IN DECURSUL. LUNEI
Natura veniturilor VENITURI Natura cheltuelllor CHELTUELI
3
4
5
6
10
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
30
31
TOTAL. . . TOTAL. . .
In . . .
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1. rs. 5 ore 22 in. 15. rs. 4 ore 53 in.
ap. 7 ore 00 ore 23
Zile le vechiü Gälindarul

economice
Egipténea
Dumineca In
se plivese se
2 (t) 15 D. Pastilor rese in
Luni 3 C. Mart. 16 L. Pastilor Martie. Se
4 Cuy. 17 puterea semanatul porum-
Mere. 5 Mart. Teodul Agat. 18 Eleuterius bului Se
6 tutunul
Vineri 7 P. George Ep. 20 sadul s'a faeut de 5-6 foi.
8 S. Apost. Irodion 21 Se meiul si
Dumíneca horul.
PONICULTORUL.
9 Sf. 22 Lotar vea mare ea sä
10 (t) Sf. - 23 Albert pomii de omizi cari
11 Pa*ti 24 George se arate. Va exa-
Mere. 12 Vas., E. 25 Mareu luna
13 Artemon 26 Clet Se
Vineri 14 Martin 27 Peregrin toirea
15 S. Ap. Aristarh 28
a 2-a d. a Va urma
16 S. M-ta Agapia, 29 Petor M. desgropatul,
Simon 30 si In
Marti 18 1 Filip se prima
Mere. 19 C. care trebue
20 Cuy. Teodor C.
de
21 S. Mart. 4 m8ntul de
Sâmb. 22 C. P. Sieheotul 5 Pius ploi, trebue
bine Tot
Dum. a 3-a d. a se planteaza
23 M. George 6
altoii in: luna tre-
24 M. Stratilat 3 7 Stanislaa
25 S. Ap. Ev. STUPARUL. Va
Mere. 26 S. Vasilie 9 Gegoria mina bine
Jo' 27 S. Simeon stupi, nu
Vineri 28 Apost. 11 Mamert albinele se
Sâmb.. SS. 9 M. din 12 da,
a 4-a d. Pa§tl, loan stupul se un
alt stup teafgr. Stupul
poate de ; el va
deveni prada altor stupi mal puternici. prilegiul cereetärii vedem
e de hranä, numal de intervenim
Date istorice memorabile. 1777. Se pentru a doua
de adunarea românesti destobirea Tronilor.
8 Alegerea de Domn a M. S. Carol I de Hohen-
Se române conventia en
pentru trecerea ostirilor sale prin
21 1502. bat la
29 1877. Adunarea
recunoasee starea de decla- .
de pe
te
www.dacoromanica.ro
Natura veniturilor VENITU Natura CHELTUELI
2
3
10
12
13
14
15
16
17
20
21
23
25
26
27
28
29
30
TOTAL. . . 'TOTAL. .
www.dacoromanica.ro
SOARELE
MAI 1. rs. 4 ore 24
ap. 7 ore 49
15. rs. 4 ore 06
ap. 8 ore 08
** *****************
unl 1 Proroc. 14 Ad. Atan.

economice
2 Ad. P. Atanasie 15 Sofia PLUGABUL.
Mere. 3 S. Timoteiu 16 P. pentru
Jol 4 Pelagia 17 Ubald rumbul, bine
Vinerl 5 Marea Irina 18 Venantiu a dat deja 4 Se sea-
6 S. Joy 19 P. Celest fasolea. Se
Dum. a d. a Samarinencet. pentru a d'oua
Daca crescerea tu-
7 S. Acachie 20 Bernardin a fost
S. Ap. Ev. Joan 21 Felix de timp, se el
9 Pror. 22 Julia pentru
Mere. 10 S. Ap. Simon 23 Desideriu POMICULTORUL.
11 S. 24
Vinerl 12 P. Epifanie 25 uda plantati
13 S. Glicheria 26 Filip N. toamna sau primavara.
Va termina altoitul
Dum. 6-a a va putea
14 S. Mart. Isidor 27 continua altoitul
15 Par. Pahomie 28 ochi.
16 Teod. 29 Maxim
Mere. 17 Apost. 30 Ferdinand plivirea legarea
31 Angela lastarilor earl
Patrichie lung abundent. Se
20 Mart. Talaleu 2 Erasmus vor rupe lästaril rod
Dum. sf.
pe 3
sau 4 rod; cam pe la
21 SS. (t) D. Ras. pirea viellunelincepe de
22 4
23 C. P. Mar.
Mere. 24 P. Simeon 6 Norbert gram
25 cap. Ioan Bot. 7 zéma
Vineri 26 S. Apost. Carp 8 Medard aceasta bine 11/2 kilo-
27 S. M. Terapont 9 Nicomed grame var alb
Dum.
se
28 (t) 10 Margareta
Date istorice memorabile
29 S. Varnava
Marti Part. 12 Joan 1 Mai 1885. Sinodul ro-
Mere. 31 S. Apost. Ermin 13 min ia de
cunoaseerea 'de Pa-
triarhia Constantinopole a autocefaliel bisericel
4 Mai din C. Bratianu.
16 Mai 1877. Artileristul Buciuman Marin o pe fereastra
unul Monitor turc la Corabia.
18 Mai 1856. Congresul din Paris decide autonomia
19 Mai 1590. Móre Aron Domnul Moldovel
22 Mai 1600. Mihal-Bravul bate pe si pe Domnul M'oldovel.
27 Mai 1877. Alexandru II, face o M. Carol I
28 Mai Moldovel pentru prima
un
30 Mai 1660. Constantin Basarab
fuge din
tronul Romanesci. la ne
Pe
www.dacoromanica.ro
MMU
Natura veniturilor Natura cheltuelilor CHELTUELI
2
3
5
6
7
9
10
11
12
14
15
16
18
19
21
23
24
25
26
28
29
TOTAL. . . TOTAL. .
In casä . . . .
www.dacoromanica.ro
IUNIE SOARELE
1. rs. 3 ore 54 15. 3 ore 56 m.
ap. 8 ore 24 op. 8 ore 29
I
economice
1 14 Joia verde
2 S. M. 15 Vit
16 Benno lund se pen-
Dum. Mate I tru a doua oarCporum-
4
tutunul, a
S. P. Mitrofan 17 Adolf la 30-40
LunI 5 M. Dorotea 18 Gervasiu time.
Marti 6 S. Visarion 19 Se pen-
7 M. Teodot 20 Laura a treia si se
8 Teodor Strat 21 Aloisiu
Vinerl 9 Alexandr. 22 a
10 S. M. Timoteiu 23 Edeltrud Pe la jumtatea
Dum. 2 Ros.,
pe la
11 S. A. A. Bart. Varn. 24 se fânul.
Luni 12 C. P. Onufrie m. 25 Prosper
Marti 13 26 Ieremia de se
14 Elise 27
pomil pepi-
15 Amos 28 Leon Papa nierd, se ldstaril
Vinerl 16 S. Tihon Edo. de min. 29 (t)S. ce de jos late-
Sâmb. 17 Manuil Paul Ged. se
Dum. a 3-a d. Ros., prin muguril
Bum. 18 Leontie 1 Teodor folositori
Luni 19 Ap. frat. 2 Mar.
20 S. Metodie Corn elie tinud stropirea
21 lian 4 luna tre-
22 Evsevie 5 a se termina
23 Agripina 3 6 Isaia Pror. Se sapä
24 (t) Nasb. S. loan Bot. 7 via a doua (sapa a
Dum. 4-a d. Ros., IV
doua poate mal usoarä
ca d'intâi), se plivesce,
25 Fevronia 8 Chilian rupénd sub-
P. David 9 Anatolia suorile la frunze,
MartI 27 P. Samson 10 Amalia se tae de
28 A. Chir. si 11 Piu Pap. ores In
Joi 29 SS. Ap.Pétru 1'. 12 timpul pleviiel,- se
Vineri 30 Sob. SS. Apostoll 13 Margareta de si de
Dupä ce s'a terminat plevile se stropesce via pentru a zeamd
de care acum se face mai tare, topindu-se 2 kgr. piaträ
100 litri se 2 kgr. var.
Date istorice memorabile. - 2 Iunie 1777. Turcia la räpirea
covinel de Austria.
3 1247. Se un Români
4 1773. Rusil d'a lua Basarabid dar nu
6 1628. Constantin Brâncoveanu monastirea
7 1848. Heliade päräsese spre a Revo-
lutia la Islas.
9 lunie 1848. Proclamarea revolu-
sfintirea stégurilor fapta e
la Islaz. cea cea
www.dacoromanica.ro
VENITURILE CHELTUELILE IN
Natura veniturilor Natura cheltuelilor
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
21
22
23
24
25
26
27
2S
29
TOTAL. . TOTAL. .
. . .
www.dacoromanica.ro
SOAREL.E
1. rs. 4 ore 09 15. res. 4 ore 28
ap. 8 ore 20 ap. 8 ore
Zilele economice
SS. Cosma Damian
Dum. a 5-a d. Ros., PLUGARUL. Se
ovsul, se cosesce -
2 VestmAnt. Preacur. 15 Ap. si borceagul. Se
3 Mucenicul 16 Rut bucatele de pe spre
4 P. Andrei Ar. 17 Alexie a se face sire.
5 P. de la Aton 18 bor-
Jol 6 Sisoe 19 Aurelia ceagul se pentru
7 20 Pror. mai
8 S. Procopie 21 Pracsedis mAntul intarindu-se, nu se
a 6-a d. Ros., VI va putea ara de
numal
Dam. 9 S. M. Pancratie 22 Mar. Magd. Apol se treera-
10 SS. 45 Mc. Nicop. 23 Apolinaris tul seca-
11 Mucenita Eufemia 24 Cristina a ovsului.
Mere. 12 M. Proclu si 25 Ap. Se
13 Sob. Arch. 26 Ana tutor! la Se supra-
14 Apost. Achilia 27 Pantaleon pepiniera care
15 SS. M. Jul. 28 Inocentiu trebue bine.
Dum. a 7-a d. Ros., Matei Se legaturile la
Dum. altoil &cut! Se
16 S. Atinogen 29 Marta slbatici.
17 M. Marina 30 Avdon - In luna
18 M. si Emil L. acésta se via pentru
19 Petru a treia se
20 2 Portinncula pe se
21 C. Simeon si 3
coardelor,
Sâmb. 22 S. Maria 3 4 Dominic
se rup
a 8-a d. Ros., VIII din vita america-
23 Muc. 5 Mar.
semaruntesce
24 Mucenita Cristina 6 S.
rgnduri.
25 Adormirea S. 7 Caetan In
Mere. 26 S. 8 se roitul.
27 M. M. Pantelimon 9 Roman ce s'a
28 AA. Proh. si Nican. 10 Laurentie roirea simatcele
Sâmb. 29 11 Susana tificat;albinele
a 9-a d. Ros., Mateiü parul trebue le
Duns. Ap. Sila Silvan 12 Clara in ajutor. Cu
Drept. 13 Casian se vor mai
cu folosul
e ma! mare. Trebue mare ca pe timpul de
la nu se
se va pune
pae bine un burete. Stupul din care se vd
pe la nu e ordine, el trebue vizitat vindecat,
acésta lipsa formarea tinere.
Date istorice memorabile.-1 1878. Se de Berlin,
care recunoasce independenta Dobrogea.
2 1504. Moare Stefan Mare Domnul in de 71 ani,
o domnie de 47
23 1877. Divizia II si III din Rógit-te pentru
armata pornesce spre Corabia. Ca dea ie
www.dacoromanica.ro
IULIE
VENITURILE CHELTUELILE IN DECURSUL. LUNEI
Natura RI Natura CHELTUELI
3
4
6
7
8
9
11
12
13
14
16
17
19
21
23
24
25
26
27
28
29
30
31
In casä . .
www.dacoromanica.ro
AUGUST 1. rs. 4 ore 53 m. 15. rs. 5 ore 14 m.
ap. 7 ore RG ap. 7 ore 08
le Cälindarul
economic e
Marti 1 si S. 14
Mere. 2 Ad. Moast. S. Stef. 15 (t) Ad. Mar
16 trebue fie terminat. Se
Vinerl 4 SS. 7 Coe. din Efes 17 Bertram ara a doua oara
Eusignie 18 Elena pentru
Duni. a lo-a d. Ros., X Pe la a doua jumtate
a lunei se pregatesee
6 Schimb. la 19 la trior
Luni 7 M. Dometie 20 (t) S. R. si muind'o 12 ore
8 S. Emilian 21
Mere. 9 Apost. Matia 22 (1/3kgr. 100 kgr. de apa)
10 M. Laurent. Arch. 23 Filip e In acest
Vineri 11 Mue. Euplu 24 Bartolonl. dupa
12 M. Fotie Aniehit. 25 se se
a 11-a Ros., XI grapa (boruna).
Se porumburile
13 Maxim mart. 26 Samuil (cincantinul).
14 Pror. Miehea 27 Calas. POMICULTORUL._ e
Marti 15 28 Augustin
Mere. 16 S. Mue. Diomid. 29 e. loan altoiea eu
gur dormind. Se proptese
17 Mue. Miron 30 Roza fee. pomil eu fructe multe
18 si Laur. 31 Raimun d se spre a se
19 Str. Sept. Egid. Se supraveghiaza altoii
Dum. a 12-a d. Ros., din luna li-se
20 Pror. Samuil 2 Absolon Se seminte de la
Luni 21
22
Apost. Tadeu 3 3 Mansuet
4 Rosalia coapte.
Mere. 23 Lup 5 Laurentiu
24 6 Magnu coardele strugurI, care
Vinerl 25 A. M. A. Bartolom. 7 Regina se tarase pe pamênt, ca
26 M-cil Adrian si Natalia 8 nu se strice putre-
Dum. a 13-a Ros., XIII
struguril, se rupe
o din frunzele prea
27 Pimen 9 Gorgonie dese imprejurul
28 Cuy. Moise Arapul 10 Nicol. strugurilor, pentru ea sa
29 (t) Cap. se
11 Prot usor.
Mere. 30PP. Al. Joan si Pay. 12 Maeedoniu La altoite se
Jol Braul Mariei 13 Matern radacinele cari vor fi dat
in locul unde sunt
STUPARUL. De regula albinele stupii expusi
a fi de albine rapitoare.
Este neaparat stuparul cerceteze deamanuntul
ast-fel sa fie hrana insemnandu-si bine,
care cuprinde. Cad numal putea sci, ia la
unul si dea la altul.
Date memorablle. - 2 August 1633. Oltenii se detroneaza
pe Donmul Leon Tomsa pun pe Basarab.
10 August 1875. A. S. Carol I pune piatra fundamentala a cas-
Peles la Sinaia.
13 August'1595. Vestita de la
Calugareni, in care yentru
pe gener. arm. turce.
www.dacoromanica.ro
artistic la CALENDARUL MINERVEI" Tiparul MINERVA"
www.dacoromanica.ro
de P.
AUGUST
veniturilor VENITU RI Natura cheltuelilor
2
3
5
6
7
11
12
14
15
16
17
18
19
20
21
23
24
26
27
28
29
30
31
TOTAL. . .
In casä .
www.dacoromanica.ro
SEPTEMBRE rs. 5 ore 43 m. 15. rs. 6 m.
ap. 6 ore 30 m. ap. 5 ore 57 m.
Zile le
Poyete economice
Vineri 1 f C. 14 Sf.
Sâmb. 2 Marnant 15 PLUGARUL. Se sea-
a 14-a d. Ros. XIV. Se
lege toate
3 Mue Antim 16 Ludmila e bine ;
4 M. Vavila si Moise P. 17 Lambert se si se
Martl Pror. Zaharia 18 Toma Ap. tut in spre a se
Mere. 6 Minun. Ar. Mihail 19 usca.
7 Sozont 20 Eustachie este
8 Domn. 21 tul de moale se fac ogoa-
9 PP. si Ana 22 rele pentru Se
Dum. s. scot
PONICULTORUL.
10 Minodora 23 Tecla
leg poamele coapte. Se
11 Teodora 24 Gerhard
facerea gropilor
Marti 12 Antonorn 25 Cleofas
pentru de
Mere. Gornelie Sut. 26 Ciprian
14 (f) St. Cruel 27 Cos. Dam.
15 S. Mc. Nichita Rom. 28 Vent. Reg.
Se altoesc
16 29 Mihail Arg. dormind.
Se pentru
d. s. Crud. tima pepiniera.
17 Sofia 30 Se strâng de
18 1 Oct. Rem. la
Marti 19 Trofin 3 2 Leodegar
semna in vie de
Va
20 Eustatie 3 Candid Oct.
21 Apat. Codrat 4 de struguri,
Vinerl 22 Foca Sfintitul 5 Placidu pentru a de unde
23 f S. Bot. 6 la anu din eel
a 17-a d. Ros., XVII. Va face
24 Tecla 7 tru cules, vizitând vasele
25 Eufrosina 8 Brigita de strbns struguril, linuri-
Marti 26 Ad. S. Ev. 9 Dionisie le, tocitoarele butoaele,
Mere. 27 Mue. Calistrat 10 Bor. se vor späla
28 Hariton 11 Emilian chiar pe din läun-
Vineri 29 Cuy. 12 Maximilian butoaele
30 Grigorie 13 Coloman rele se vor
E bine sä nu se
culesul; struguril vor fi bine coptl, ealitatea
vmulul va fi mai
stuparul a urmat povetele date putin II
rmâne de fäcut grija lui va ea albinele
Date memorabile. - 3 Septembre 1877. M. S. Carol I decoreazii pe

Steaua Româniel si Tarul pe M. S. Sf. Gheorghe.
4 Septembre 1877. Marele Duce armata de bravura
la Plevna, Bulgaria.
7 Septembre 1897. Se inaugureazä deschiderea liniel maritime
Braila-Roterdam vapoare
13 Septembre 1848. Eroica luptä .
pompierilor din Dealul-Spirei lege

contra armatel Turcilor.
www.dacoromanica.ro
SEPTEMBRE
Natura veniturilor VENITU Natura cheltuelilor CHELTUEL I
3
4
9
10
.11
12
13
14
15
16
17
IS
19
23
24
25
26
28
30
. TOTAL.
www.dacoromanica.ro
1 OCTOMBRE
Mere.
2
3
Dum. a
Apost. Anania
4 Par.
5
6
Ciprian
M. Dionisie Areop.
Haritina
Apost. Toma
7 Mcii. Sergie
Dum. 19-a d. Ros., Luca
1. rs. 6 ore 30 m.
d. Ros., Luca I.
14 Calist
15 Teresia
16 Gallu
17
18 Luca Ev.
19 Ferdinand
20 Vendelin
SOAREL.E
ap. 5 ore 22 m.
tinua
15.
PLUGARUL.
Se
luna
6 ore 54 m.
ap. 4 ore 53 m.
economice
ogoarelor va con-
scoaterea sfeclelor.
PONICULTORUL-Cam e
la 15 ale
plantatul
leg
Se
coapte,
va
-8 Pelagia 21 Ursula pe timp frumos. Se

Luni 9 Apost. 22 Cordula fac gropi pen-
10 Mue. Eulampie 23 Joan Capis. tru plantt.
Mere. Apost. Filip 24 Rafail Arch. Se seminte se
Joi 12 Prov. Tarach 25 Crisant si straturi.
13 Carp Pavel 26 se fac trans-
14 Cuy. 27 Sabina se
Dum. 20-a d. Ros., Luca pentru
s'a
15 28 Sim. si
16 Mue. Longin 29 luna
Marti 17 Par. Osie 30 Claudie
mijlocul lunel se
Mere. 18 S. Ap. si Ev. Luca 31 Wolfgang se
19
Vineri 20 Mue. Artemie
3 1
2 Porn.
Toti Sf. apoi se
21 Ilarion 3 Humbert trage se umple in vase,
se
Dum.. 21-a d. Ros., Luca IV. In luna se fac
22 Par. Epis. 4 Carol Bor. gropi se planteaza vita
23 Ap; fr. D-lui 5 Emeric si se
Marti 24 Areta 6 Leonhard locurile unde nu
Mere. 25 Marcian 7 Engelbert
s'a prins anul
26 8 Gottfrid
Vineri 27 Mue. Nestor 9 dor Se tae vita altol
28 Terentie 10 Andreiu
se pune
nisip
Dum. 22-a d. Ros., Luca V. se
num. 29 Anastasia 11 Martin Ep. se altoirea in
Luni Mue. Zenovie 12 Cunibert
31 13 Stanislau are alta
de de a
de hrana stupilor. 6 kgr. este ea erna un stup
mic. Stupilor mai puternici le trebue 8-10 celor de frunte
la 14 kgr.
Date istorice memorabile. - 2 Octombre 1613. Gabriel principele

Ardélului e de popor stradele Oradiel, Transilvania.
3 1893. nasce castelul Sinaia A. S. Principele
Carol, A. L. Principele Ferdinand Principesa Maria
10 Octombre 1848. Generalul Ma-
gheru protesta la Din 'n carte
mele mare Nu te mal departe.
www.dacoromanica.ro
OCTOMBRE
VENITURILE IN DECURSUL LUNEI
Natura veniturilor Natura cheltuelilor
2
3
4
5
6
7
12
13
14
15
16
17
Is
19
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
In . . . .
www.dacoromanica.ro
NOEMBRE SOARELE
1. rs. 7 ore 25 15. rs. 7 ore 48 in.
ap. 4 ore 23 ap. 4 ore 07 ni.
Gälhidarul
SS. Cosma si Dam. 14 Venerant
Jul 2 Achinain 15 Leopold PLUCARUL. Va conti-
3 16 Otmar nua de
Sâmb. 4 Cue. Ioaniehie 17 Grigorie nu le-a terminat
Dum. a 23-a d. Ros., Luca VI. luna
din causa
Bum. 5 Galation 18 Odo Egum. nu s'a putut termina
6 P. Pavel Arch. Tar. 19 Elisabeta de
Mart1 7 S. 33 din 20 Felice cestea se pot face
Mere. 8 Arch. Gavr. 21 Intr. aeuma, ca le
9 Onisifor 22 Cecilia iarna Aseme-
10 Apost. Erast 23 Clement nea sunt
11 Mue. Victor, Mina 24 loan Zlat bune ea cele
a 24-a d. Ros., Luca VIL mijlocul
n'ad deajuns
Bum. 12 S. Joan Milostivul 25 Catarina spre a intra puternice
S. G. de Aur Conrad
S. Apostol Filip 27 va
Mere. 15 M. Gurie P. N. Cr. 28 Sosten planta
Ap. Ev. 29 Saturnin frigul, va Ingropa tran-
Pr. Grigorie N. 3 30 Andr. Ap. dafiril.
Platon Dec. Eligiu Va face gropi pentru
Dum. a d. Ros., Luca VIII. va urma eu
transplantarea in pepi-
Dam. 19 Pror. Avidiu 2 BiMana nierâ.
20 Cuy. Grigorie Dec. 3 Franc. Xav. -Va ter-
(f) Intrarea In biser. 4 Barbara mina Incepute
Mere. 22 S. Apost. Filimon 5
luna Va
23 Pâr. Amfilochie putred va gunoi
24 PP. 7 Ambrosie bine locurile ce peste
Sâmb. S. Mta Ecaterina 8 Z. Ns. tot butue de butuc.
a 26-a d. Ros., Luca IX. Timpul -se
Dum. Alipie 9
trebuesä se via
27 Pers 10
bine, degere
Marti 28 Cuy. Stefan no N Damasch dele peste
Mere. 29 12 Maxentian STUPARUL. mgriji
30 S. Apost. Andreie 13 Lucia stupul fie ferit de
ger; eel mai bun
a face ca albinele cât mai este cosnitele de
se de pae, de sus jos.
Date istorice -1 Noembre 1784. Horia, a rescu-
merge contra din Transilvania.
Noembre 1594. isbind ffird
veste din
7 Noembre 1877. Armata ataed Rahova mare cad
maioril Ene Giurescu.
10 1877. Entusiasm mare armata din jurul Plevnei
pentru Maria Bulgaria.
15 Noembre 1880. Infiintarea mama teatrulul
17 Noembre 1878. Armata autori- de reil te
aruna chiar apa.
www.dacoromanica.ro
NOEMBRE
VENITURILE DECURSUL.
Natura veniturilor I Natura
3
4
10
11
12
13
14
16
18
19
20
21
23
24
26
TOTAL. TOTAL.
. -
www.dacoromanica.ro
SOARELE
DECEMBRE 1. 8 ore 08 15. 8 ore 17
ap. 4 ore 00 ap. 4 ore m.
Cilindarul
Povete economice
Pror. Naum 14 Nicasie
Sâmb. Pror. Avacum 15 Celian PLUGARUL. Va
Dum. a 27-a d. Ros., Luca X. pe pentru po-
rumb, nutret.
3Prof. Sofronie 16 Adelaida Va ea vitele nu
4 f M. Varvara 17 Lazar sufere de
5 18 Gratian ingrijire crepäturile
Mere. 6 Pär. 19 dintre
Jol 7 Ambrosie 20 Librat durile sunt de lemn.
8 Patapie 21 Toma Ap. timpul e frumos e bine ca
9 f Zämis. S. Anel Demetriu vitele se din
Dum. a d. Ros., Luca XI. grajd pentru a lua ele
aer curat. graj-
10 Mina Ermog. Victoria durilor influenteazá foarte
11 lp. 24 Adam si Ev. asupra
12 f Spiridon 25 Nas. Chr. telor.
Mere. Axentie 26 nu
14 Tirs. 27 Evan. e prea frig se tae pomil
Vineri 15 Elefterie 28 se
Sâmb. 16 Pror. 29 Toma Ep. neresc eel si se
29-a d. Ros. Luca
Se se
Dum. 17 Pror. Daniil 3 David. se planteazá
Luni 18 Sebastian 31 Silvester
19 1 Ian. 1901 PODGOREANUL.
Mere. 20 Ignatie 2
ceastä nu are
21 S. liana 3 Genoveva
de vie, are
Vin 22 Anastasia 4 Titu
unde se
Sâmb. 23 SS. 10 din 5 Telesfor
curätä vasele, se
Duns. Nase. 1. bine, se pune vinul, ra-
Dam. 24 S. Eugenia 6 chiu si altele.
Luni 25 (f) Na§ter. D. Is. 7 STUPARUL - cos-
Marti 26 (f) Sob. Preac. 8 nitele des
27 Ap. 9 cate de e bine ca
28 20 de 10 Pavel Pust. la se presoare
Vineri 29 ucisi de Irod 11 Higin de jur
Sâmb. 30 S. Anisia 12 Ernest pe acésta se
Botez.
fructe ghimpoase
(purceii) de
Melania l 131 ciuma fete si tur-
bare. Aceste fructe se pun
altul unul
si altul urdinis.
Date Istorice memorabile. - 11 Decembre 1861. Se de ambele
a Moldovel a Românesci unirea definitivä a Principatelor
Române prin un a Adundrilor Ministerielor ambelor
ate.
12 .Decembre 1877. M. S. Domnitorul pe din
rele si le «Virtutea Militari».
17 Decembre 1876. Guvernul
contra art. 7 din
tutia otomanä. Nu vindecat.
www.dacoromanica.ro
DECEMBRE
Natura veniturilor Natura cheltuelilor CHELTUELI
12
13
14
15
16
17
19
20
21
23
24
25
27
28
29
30
TOTAL. .
In casá . . .
www.dacoromanica.ro
28 CALENDARIIL
CALENDARUL ISRAELIT
ANUL 5660
cade la 1 st. n. 1900

31 » »
14 » Kl. Purim » 13 Februarie » » »
Veadar » 2 Martie » » »
13 » Post Ester » 14 Martie » » »
14 » Purim » 15 » » » »
15 » Purim 16 » » » »
1 Nisan 31 » » »
15 Pasach » 14 Aprilie »
16 Pasach 15 » » » »
21 Pasach 20 » » »
22 » Pasach 21 » » »
1 30 » » »
18 » B'omor . » » 17 Maiü » » »
1 an 29 » » »
» »
» Sones 4 » » » »
1 Thamuz 28 » » » »
18 Tempel Erober » 15 »
Ab. 27 » » »
» Tise » 5 August » » »
1 Elul 26 » » » »
1 Tisr Roshasono Septembre » »
2 » Roshasono 25 » » » »
Post Ghedalia 26 » » » »
Kipur » 3 Octombre » » »
15 Sucot » 8 » » » »
16 Sucot 9 » » »
21 Hasanah Babbach » 14 » »
22 Semini Hatereth 15 » » »
23 » $im. Torah 16 » » »
1 Marchesvan 24 » » »
Kislev » 23 » »
25 » Chanuca » 17 Decembre » »
1 Tebet 23 » » » »
10 » »' » 1901
eu * serbate fórte riguros.
CALENDARUL MOHAMEDAN 1317
Ramadan cade la 3 Ian. 1900 1 Rebi-el- cade la 29 Julie 1900

Schewwâl » » 2 » 1 Dschemadi-el awwal » 27 Aug. »
» 3 Mart. » 1 Dscheniadi-el-accher » 26 Sept. »
1 Dsa-l-hedsche » 2 Apr. » 1 Redscheb cade » 25 Oct.
.Moharem 1318 » » 1 » » » Nov. »
Safar » 31 » » » 23 Dec. »
Rebi-el-awwel » » 29 »
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 29
DATELE CELE
ordinare Jurnale periodice

Taxa unel gr. loco, francati. Jurnale publicatiunl periodice aunt supuse
basil. in tari la o taxi ban pentru
Idem, idem toati. foaie la grame greutate
nefrancati de fie-care gr., tiune pentru tad. aunt mal multe
de cele adresate soldatilor, aunt bandi se eu 11/2 ban! de
francate la destinatie se grame Ele se francheazi,
de fie-care grame. timbre, prin bande timbru ele,
Idem, idem pentru limitrofe, alt spor de taxi. pentru sträinitate
pentru Bulgaria ca interne. supuse o francare de numal
idem uniunel fran- prin timbru.
cati Suplimentele nu se fac parte
Taxa simple din corpul jurnalulur, impreunii.
Idem a recepise de inapoiare (retour- nu tree peste 50 grame.
recepisit), Nu este permis a se introduce sub
Taxa fol de reclamatiunl jurnale adresantl.
tara Greutatea este 2 chilograme.
Corespondentele trebue francate publicatian! periodice,
timbre de Statulul de se expediazi fusate din diferite cause, se re-
corespondenta, alt-fel ele se consideri mit presentatorilor, aunt
francate. Cu toate acestea, in corespondentele a se mal supune la o deja a
depuse in postale de bastimeniele francate sufieent. Cele inapoiate admi-
s'ar mare, pentru de corespondentil
trebue si. fie de ale Statulul la care supuse la taxa imprimatelor.
apartine bastimentul, iar acelal basti- Jurnalele se depun la rebut, iar
ar face port, cele insuficente francate se la desti-
trebue de ale Statulul la care apartine natie eu taxa a insuficentel.
portul ; alt-fel se consideri ca nefrancate.
Serisorile rebut, cas de a nu
se putut preda la destinatie, se vor resti-
tui expeditorulul, cas de nefrancare, Imprimatele aunt produse prin
expeditorul e indatorat a taxele impresiunl reproductiunl, obtinute
fost tie, pergament carton, mijlocul
expediate pachete direct pen- pografiel, sad
tru personalul-bastimentelor de resbel, alt reproductiv.
ape striine, se pot expedia numal taxa Impresiunile obtinute prin conde-
prevzutt pentru uniunea bas- iulul electric, cromografulul,
timentul se apele unul Stat ce face poligrafulul alte aparate de copiat, nu
parte din vor admise la taxa redusi de
uniunel ad luat angajamentul nu vor presenta putin
de prevede interne, un numir de 20 exemplare
presive contra falsificatorilor sad fraudato- nu vor un ;
timbrelor postale ale trilor presiune prin artificiale

parte uniunea precum intro- caracterul unel corespondente
buintarea de timbre uscate chiar Sta- vor taxate ca
tul care s'ar eonstatat nu ar el. Pentru beneficia de
imprimatele trebue urmitoarele
postale
Si nu aibi valoare monetare, niel
postale trebue si contini. cores- presinte un titlu de o asemea
nevitimitoare sad 2) fie ca se poati ve-
moravurl, la din contra cad in mare inlesnire. Imprimatele
rebut. inchise mod ca si nu verifica,
postale sunt de : vor taxate
Nu se va da curs imprimate, nu
Taxa postale deschise, la presentare vor eel putin mod partial franeate.
In estie simple si 10 Sunt
puns Taxa poitale pentru tot pe imprimate :
eoprinsul uniunel postale banl, rispuns a) Cirtile de visiti pot fi
20 nu vor niel o
Taxa cirtilor postale inchise interiorul, cele tipirite pot eu o
localititel banl, afar. din licitare, numele adresa.
'ban!. pot'avea
postale insuficent ne- ce
frandte supun la taxa a se anunti a sosi.
nefrancirel. Preturile buletinele de pot
Pe adresel nu este avea Implinite manuscrise.
permis a se tipiri sad lipi Buletinele de invitare, numal data,
adresa destinatorulul numele expedito-
rulul; se lipeate etfcheta, nu poate pot colorate.
mal mare de 2 centimetri lungime litime. Proipeetele listele de subseriptiunl, nu
Reclame, -vignite, pot numal nu pot cu de semnitura
cartel corespondentel. aderentilor
www.dacoromanica.ro
Trimitittorul unul prospect poate aplica un dimensiunile la imprimate.
:timbru pe lista de subseriere, intentionind Taxa de afacen tart este de 3
inapoiarea franco, pre- fraetiune,
sentare Intreaga expeditiune. Tim- este : 15 banl la grame ; pen-
brele pe liste nu pot scade taxa fran- tru Uniune pentru 260 grame
ulterioare. Imprimatele se taxeazi. fractiune din aceastä
-3 banl 50 grame fractiune pentru pentru le-care gr. Francarea
5 la grame pentru uniu- obligatorie eel in parte. insu-
nea li se indoese
Imprimatele francate, se la deplina ca la cele-l'alte cores-
Imprim'atele admise la greutatea
2 kilograme.
Pachetele nu sunt admise dact lungi- Corespondente
grosimea vor trece de cm.
in de sul aibt o de corespondentit, precum:
cm. un diametru de jurnale, imprimate,
-de 10 cm. probe de de se pot
Pe de invitatie se poate seri eu trimite recomandate, si
mumele invitatula, data, locul chiar afart din uniune,
-trunirel. numai pentru
Pe se poate uvra- Pentru se
tesce o de 25 de on-care ar
Pe buletinele libran se greutatea felul peste aceea care se
cu pretul uvragiulul. acel object ea ordinar francat.
imprimate se poate imagine Este obligator a se franca la presentare
carte obiectele recomandate.
corecturl de imprimate a se adtoga recomandate nu pot
a se seri note nici In niel In monede
privitoare la sad forma impresiu- obiecte, o -Ele pot
; ele pot chiar pe fol speciale. sigilate, nesigilate, inchise deschise.
Pe si pe cotele de se recomandate in cas de perdere
poate face adaose si sustragere o despigubire de de
lei, art. telegrafo-postale.
S'a admis et obiectele recomandate
ramburs la in
interior si mare parte din din
Probele de la o taxi uniune.
de: grame sad frac-. S'a admis ea obiectele recomandate
taxa nu poate mal admise eu ramburs la
6 greutatea ar taxa de
100 grame. interiorul uniu- care se din
10 basil la 100 grame, d'aci la a servi transmiterea man-
150 grame de grame. postal cu care se rambursul.
Probele trebuese a francate eel In e pentru
la deplina ministratiile ; e ea
se ea si la Sate funetioneze.
Greutatea este la grame;
dimensiunile nu pot mal marl de Abonaniente la
entimetri lungime, 20 10 grosime,
iar in de sul aduse o lungime
de 30 cm. si diametru de cm. ce se pentru
Probele de de afacen apar In se compun
nu vor partial a) Din pretul b) Din taxa portulul
eate, care nu vor ast-fel ea ; 'Din de comision de
vor nu 25 bani.
-trece peste dimensiunile face eerere de abonamente verbal.
probele de -vor o (Art. 38 legea telegrafo-postale).
-valoare se a expedia. principale se pun la dispositia
Probele de cereale In interiorul se persoanelor vor face spe-
la se percepe ace- ae se vor depune i
taxe grame. pondentele adresate, o chine
2 pentru o
de
Mandate postale
Sunt considerate de afacen
complecte
1) Actele dresate de autorisate legea telegrafo-postalt
etc.: 2) Politele a emite mandate la suma de
de asigurare; 3) Registrele comer- 500 ; asemenea factoril pot primi
4) scolastice, alte si achita mandate la de
manuscripts ; un expeditor doreste a trimite sume
de picturt alte de 6) mal de 600 se repartiseazi
de partial sad in total; 7, mal multe'mandate.
de (lettre voiture) sad frac- ce se depun se
de drum de fer (Frachtbriefe); 8) In moneta Orel.
-de carico, de navia ale corabielor socie- Taxa mandatelor postale este la 26
de navigatiune; lucrare pentru fractiune
de pergaMent sad la suma de 200 inclusiv, iar de 200
Foile de sense in taxa va de 50 de 100
Greutatea este la 2 Depuntorul unel sume
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL «MINERVEI» 31
este dispensat de avis, Sft. Const. Elena 21 Mal

trimiterel mandatulul apartine serviciului Sft. Maria 15 August
postal. Sft. Maria Septembre.
Mandate le postale sunt la Sft. Dumitru 26
presentare, mult In termen de 40 Sft. Mihail si Noembre
la data emiterel; peste acest ele Sft. Ecaterina Noembre
trebuesc a vizate de oficiul care Sft. 6 Decembre -
le-a Sft. 27 Decembre
.purtstorul mandat postal nu Pentru In interiorul
sl-a reclamat suma in termenul regularnentar Pentru adeverire de primire in interiorul
40 acest cas posesorul este obligat trel
petitiune gene- Chitanta de primirea telegramel, care se va
a postelor mandatul. libera in mod obligatorit, b. p. te-
mandatele perdute, legrams.
deteriorate, trebue se adreseze Pentru rOspunsuri se taxa
Directiunel generale printr'o petitiune, care pentru atâtea cuvinte, sunt cerute
disposa, ce se va man- puns de destinatie, este
-datul perdut nu .a fost In realitate achitat, se libereza un bon care
emiterea unul duplicat. se lipesce de depese se de desti-
nator biuroulul care va primi rOspunsul.
postale Pentru colationarea sad repetarea din
in a telegramelor (spre a se
2 de distinc-
Taxa mandatelor este de 25 pentru tiune de este loco mteriorul
fraetiune de 25 Pentru taxa este de copie de
la suma 100 de prima sus cuvinte
percepe pentru fie-care Pentru expres (telegramele a se
plus o supra taxi. 5 de va taxa de pri-
io fractie (pentru diferenta mire, oprindu-se un deposit, care ar egala
curs) care se numal pr. statele aproximativ transportulul.
pr. care mp. se acrid centime. telegrarnele a se se va lua
Pe cuponul mandatulul este permis a se de taxa telegramel, va
destinatorul privi- avea.
la mandat. Toate taxele aceesoril, peste
Se póte obtine retourrecipisit pentru b. eelea pe cuvOnt.
privitóre la mandate postale
trebue presentate prin
petitiune Directiund generale a telegrafelor Serviciul
postelor. In petitiune trebue se arate
casul pentru care se face
reclamatiunea. 361. In retelele urbane, se
de 500 exceptie cipal acel post telefonie care apartine
Britania abonat si este in
Telefonie Central al post suplimen-
tar, este acela care apartine aceluiasi abonat
dar In legäturs principal.
Dintr'un post nu se de
Pentru biurourile statele serviciul principal alle
-telegrafic statulul, se emite si atonal.
mandate telegrafice, plItind taxa ari- Abonamentele se fac prin de con-
si taxa de transmitere care tract pentru indivisibile de unu,
stat. contracte consi-
derare ca contracte de inchiriere, aunt supuse
.Abonamente la la taxa timbruhd proportional, prevdtlut -la
art. 26 din Legea de
prima instalatie si de nu se soco-
Se face abonamente la in abonamentaul.
pentru edidate Abonamenlele la 1 Aprilie Octom-
Taxa ce percepe compune din taxa brie. un post se de
de commion, timbra ale de abonatul analogia
aceia a editiune a marului pentru timpul ce precede
de transportul cuvenit intermediare. date.
Abonamentele se pot pe trimestru 862. Pentru prin-
cipale din
un an incep la inceput de :
p. spese de prima
nu rspunde de ineetarea unul ziar 200 » pentru abonam. pe 3
restitue costul abonamentulul. »
Telegrame
Pentru interiorul Orel de din tari.
plus o supra de pentru
p. spese de prima instal
Taxa esrtilor de telegrafice este de 120 anual pentru abonam. pe 3 an
banl. de telegrafice nu » » 2
-text, numal semnatura 170 » » » 1
contine mal mult Tele-
se admit numal s'ar
aceste la o distanti
zilele : de maximum kilometri oratulul,
Anul 1 taxele de abonament indicate mal sus, vor
Sft. 6 lanuarie anual de
.Sft. Gheorghe 23 Aprilie www.dacoromanica.ro
fractie de de metri de la
32 CALENDARUL
abonamentele
din
-
expedieze
abonat póte
Statia
telegramele
160 ca spese prima instal. o tax& de 25, osebit de taxele
100 abonam. pe 3 telegramelor.
» 363. Pentru convorbirile inter-urbane (din o
la alta) prin intermediul unul
prin o instalatie telefonica se
orase din :
50 pentru o convorbire de 3 minute
se de prima instal dou din oral ;
» anual pentru abonam. pe 75 pentru o convorbire de 3 minute
dou din judet;
pentru o convorbire de minute
In de aceste taxe, abonatul va din judete limitrofe;
va da in necesarl. 2 pentru o convorbire de 3 minute
publica posturi din alte douS
se pentru minute. nelimitrofe.
TAXELE TELEGRAMELOR SIMPLE

TAXA TAXA
STATELOR pe STATELOR pe
B. LEI B.
ZONA EUROPEANI ZONA TRANS-EUROPEANI

Plus pentru Afganistan 4
o Argentina, republics 10
Pentru urgenta unel depesl Ro- Australia mendionali
- Brasilia, Rio de Janeiro .
70
..... .
. 10
la zile
Telegrama de
-- Canada. 1 80
onomastice
Taxa
Pentru Austria
primire .
Bosnia Hertegovina.
Germania)
..... --
- 17
29
Capul Verde (insulele) .
Chili
China
Cipru,
Columbia
8
-
2
41
Britama Mare (via Germania

Bulgaria
- 43
10
Columbia (Buenaventura)
Corea
Cuba, Havana
7
8
6
45
25
60
Danemarea (via Germania) . 29 Egiptul de (Alexandria)
Guatemala ...... 1
Elvetia
Germania
Germania)
Franta si Corsica (via Elvetia).
Aegerea Tunis (via
(via Austro-Ungaria)
Helgoland
--
--
21
29
39
20 Japonia
......
Haiti cap. Haiteen si Mole St.
colas.
Britaniee din Asia . .
4
13
4
9
40
50
50
Gibraltar (via Spania)

Eubea
Poros .
--
41
41
Java,
Maroc (Tanger)
Matamoros, Chihuhaua
-
3 70
Toate cele-l'alteinsule In genere
Italia (via Austro-Ungaria)
Luxemburg (via Germania) . .
.. -- 23
Noua Caledonia
Persia
Peru
6
1
95
40
Malta (via Italia) -- 29

45 Rusia (Siberia) regiunea I
8
1 80
Norvegia
(via Austro-Ungaria)
Germania) . . . -- 21
41
Regiunea
Statele - Unite ale de
1 10
10
Olanda (via Germania)
Portugalia (via
Rusia de Europa si Caucasia (via
. . .
.
- 29 Nord: Alabama
Tonchin
Transwal
2
.
-- 21 Tunis -
6
Serbia
Spania (via Franta)
.
. -- 34
Venezuela
racaibo
Gabelo
10 60
Svedia (via Germania)
Turcia de Europa (via
» Asia si insulele
.
- 33
25
Uruguay
Zelanda Nous 6
10
20
Ungaria
turc -- 41
13
Zanzibar 9 30
- Taxa telegrame pentru str6inAtate nu mid. de 1 05
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
TARIFE DISPOSITIUNT
LA TRANSPORTURI DE
FERATE
I. TARIF DE
CLASA de persörle pentru
0 T RI
200-250 400-450
Taxe In
In
460 aint e
In ciltor
De la 4 4
CHIL TRI'
05-150 250-400 400-500 450 t
In caltor
In progresiune aritmetich
de s'a mal pentru clasa III pentru distante la 1-50

taxe de de per-
:
1-10 27 28 29 .30 31
lei 0.40 0.50 0.70 0.70 0.80 0.86

n 32 34 25 37 40 41
1.00 1.10 1.16 1.20 1.30 1.35 1.40 1.50 1. 55

42 43 44 47 48 49
,
Taxa in le 1.66 1.70 1.85 2.00 2.10- 2.25
Transporturl de In grupurl manda a putin 7 vagoane o ga-

efectuate In vagóne de de 250
tate eu La speciale mal putin de 7 va-
Ciltoril de III se pot expedia in g6ne se 'eel putin de
vagóne pe o distanri de ehilometri efectuati sad numal
ehilometri sad daci se Ca taxi minimall. se percepe pentru
pretul 80 banl vagon 8 chilometri:
a 40 persoane Gv.), 0,70 la clasa I tren de persoane
si de vagon persoane (Gr. »
chilometru. 0,25 »
pot vagon mal molt Sporindu-se taxele calculate
de 40-60 pentru tile de mal sus pentru
de 40 resp. ciltorl obtinem
taxa este ca 40 resp. 50 persoane. accelerate.
Aceste vagoane vor circula tre- Copiil la 4 sunt
numal la trenurile de persoane la 10 anl taxa,
24 ore ciltorese mal multI pans. 4
eu 48 orewww.dacoromanica.ro
o garantie de de vagon, la plinitl o singura numal 2 se
trenurl speciale se face co- tese taxa.
3
34 CALENDARUL
un clltor in tren, se norme vagoanele salon,

va percepe o de taxa pentru persoane
un se va ou un bilet peul eomandat, asemenea restrictiuni aunt
valabil bilet, el va dublu taxa labile pentru vagoanele-pat de dormit
pentru distanta parcurst, putin lei intru vor fi disponibile vagoane eu ase-
drept instalatiuni.
Vagoanele-salon In unde se se pot servi in vagoane de
disponibile, se furl acoperite, taxa pentru
taxa pentru eel putin 12 de de cl. I patul insotitor,
I a categoriel de tren vagon insotitorl cl. A-
taxa pentru de citltorl ceste se pot comanda 24 ore inaintea
in vagon depunänd o de 20 Pentru
este mal mare. Mal multe persoane de alte bagaje se va pläti taxa tarifari.
aunt disponibile nu se pot lua inteun de speciale,
vagon. Aceste se comandä se pentru grupurl de clasa in va-
tese intermediare 24 ore in goane de instalate Acestea
'nainte. se 2 ore in principale
Cupeurizsalon se pot comanda aceleasl ou o mal in intermediare.
pentru de
Pentru osie Pentru osie Taxa de asteptare
Pentru 1 a vagon a vagon de pentru timpul de
plecare
CRILOMETRU Pentru 1/2
Bani
150 50 25
este pentru tren special de se va percepe tariful general;

chilometru si de 126 pentru tot trenul. du-se un tren special, plätite se vor
taxa transportul citltorilor, restitui minus taxa de asteptare si a cheltue-
animalelor etc. va fi mare lelor de calea
tariful general de de sus, taxa
BILETE DE ABONAMENT
Bilete de abonament personale si se Cererile de abonament trebue fie adre-
emit pentra clasa I, pe 3, 6 sate de gar*. din localitate, de
12 pentru o sail suma si de un portret al
pentru toate C. F. R. titularulul de de
Biletele de clasa I la citltoria Biletele de abonament la transpor-
trenurile Fulger Ostende-Expres tul de bagaje :
tindu-se suplimentul respectiv. Posesorilor biletelor de abonament fac
Afar& de pretul ahonamentulul se trenurl, se vor biletele,
o garantie de 10 va fi perd dreptul de restituire a
schimbul biletulul (chiar fotograiie) Se comanda bilete de abonament vala-
mult 3 expirare la presintare bile pentru 6 plátindu-se taxa plus
statiune. rantia de 10 facultatea pentru
bilet pentru restul de timp al vala- comande eel
biletulul perdut, nu se va libera de tea expirarel biletulul, un bilet valabil
trecerea de 15 depunänd asemenea consecutive,
odati de 10 primul deposit si titular,
definitiv C. F. R. pentru pentru
tuelile acute anularea biletulul perdut. 12 tax6 pentru plus 10
Abonamentul incepe la la a garantie pentru doilea
trebue a fi cerut eel putin cu 10 o va depune o foto-
de la data in timpul mal sus mentionat, la casa
la inceporea valabilitätil biletulul este de bilete a statiunl, o petitiune
mal putin de 10 solicititorul trebue ban» care se va de
renunteprin petitiune la timpul ce trece primitor: clasa numärul
la primirea de abonament expirat.
www.dacoromanica.ro
MATER DOLOROSA (de Guido
de HUSNIK Praga
MINER Eb
: Tip.
www.dacoromanica.ro
Taxa de abonat pentru toate liniile (Exclusiv garantia de 10
3 luni pe 6 luni i un an
Cl.
Le B. Le B. Le B. B. B.
403 302 201 6 . . 403 15 268 76
prelung. 6 268 75 55 134 40
an. . 806 70 403
o de din Ca pentru bagaje se percepe

preturile normale trenurile de. per- o tax. de colet
soane, pentru trenurile sunt ridickin 24 ore
calculate pe baza reductiunl de din de la sosirea in statia de destinatiune.
preturile normale pentru de persoane. Ca conventional. se
de chilograM al. bagajelor,
Tarife pentru bagaje form regulamentulul, numal
Taxele se tot-d'a-una la expedi- conditionalmente exluse de la transportul ca
bagaje..
de la 1-100 km. = 0.4 de bagaje, de oprite la pre-
care 10 kg. si 1 km. dare, dublul diferentel. cu care
Taxele de 100-300 km. = 0.4 s'ar
zind proportional in la Pentru taxa de transport este de
0.2 de care 10 si 1 km. de pe
Taxele de la = 2 ban! de 10 kg. se taxa
1 km. plus 20 taxa manipulatiune de manipulatiune de 20 de
expeditiune de lux se se
Ca taxi, taxa de manipu- tin de proprietaril nu jenead
latiune se percepe Greutate gratuit. Declararea se face
nu se acorn. de mare
bagaje se luate de Ca adaus declararea interesulul la
sine pentru trebuintele
precum : geamantane, liidite se va percepe pentru
miel altele bine inchise. pentru ineeputi, el se rotun-
de aceasta se admite ca bagaje din minimal este
cirueioarele cuferile cu
instrumente inginerie, de mu- Taxa de este de
scaunele pentru unelte va dup. 2 de Ia
sosirea trenulul.
urmitoarele nor- Tariful hamalilor. 1) Pentru bagaje-
male : de la peron la expeditia de bagaj pen-
a) pentru bicickte (eu 20 ; tru bagajelor min. in de
pentru bieiclete tandem 2 30 kgr.; asteptare din la
tricielete 40 chgr. d) triciclete :
tandem 2 kgr. 2) Pentru.ducerea coletelor
Alte de enumerate sus de kgr: de la
de pot primi de. asemenea.ca bagaje intru bagaj, de 30 ban!.
tanagiul permit aceasta in care caz per- 3) Pentru ducerea bagajelor de la eli-
cepe taxa de bagaje eu pri- la sad pentru
vire la felul trenulul. bagajelor de mini. de colet .
se pot preda ca ba-

gaje in vagoane de eiltori. 4) ducerea de bagaje
portative, se pot lua de de kgr. la eliberiril la tr.-.
cilltorl in vagoane permit prescrip- ban!.
tiunile vamale de in-
cap pe reteaua in vagon.
de un
Predarea bagajelor se opereze putin
minute inamtea
Pentru bagajele insotitorilor de animale Pentru coletelor o greutate
ce sum, se taxele tarifare si la 10 kgr. Care
ele se transportead in va- mare toaté trenurile la
gon animalele. si la toate stathle C. F. R.
Bagajele se ridici in statiile de destinatiune Predarea face la ' bagaje .
inapoerel ale C. F. R. care si timbrele de un

la taxa de transport cleclaralia din partea A., care se co-
valora este de 2 la mie, pentru 160 km. let adresa partea B eu stampila sta-
chiar
Ca adaus minimal se percepe 25 ae predare.
Rotunzirile se din Predarea este obligatoare .
Acelas adaos se si la declararea minute
la minimal este predat trebue ligibil
de 26 trebue se a predotorului a
or. inaintea trenulut, inscriindu-se destinatarulul continutul
recipid de statie expeditoare.
www.dacoromanica.ro
si :
CALENDARUL
ADRESA
n.
Strada
Strada
nu permite felul caz de aprindere C. F. R.

balagiulul se poate pe o de despigubire valoarea continutulul
carton care se va lega de mult de
un se poate expedia numai un La caz de vitimare ea valoarea.
singur colet limitele de la coletulul predat, minus valoarea
la 10 kgr. Colete, pe s'a coletulul de
o valoare sad s'a cerut asigurarea 1 50 de kilogram.
timpulul, se se constati ulteriór un colet este
Destinatoril se vor avisa de agentil C. F. kgr. destinatarul
R. si la sosirea pentru greutatea constatat. taxele de mare
Coletele ne 24 ore de la avisare se
supun de de de
colet pe zi.
TARIFUL MARFURILOR
MARE SI DE IN TRAFICUL LOCAL PE FERATE ROMÂNE
a) kilometriee ursitare pentru márfuri
mare se de
. La predare in chilograme
10000 1000.0
redus.5) normal. I. C.
Trafic . in pentru 1 chilom.
a ad. b 1,2 1.0 0.9 0.8
Ca de ma! percepe fu
de
30 I 30 10 I scutit
de mare Greutatea minimal. la mica este de

20 kilograme, rotunjirea din 10 In
grame.
a) De la km. = banl de 100 5) comestibill,
si 1 km. proaspete, cas-
la 100 km.-300 km. = ban! 4, si scade tane, drojdilfranzeläril, lapte,
proportional distanta pan. la 2 ban! de paserl, roditorl,
100 kg. 1 km. unt zarzavaturl.
De la 301 km.-900 km. = 2 de kgr. statiunile Giurgiu-Buftea direc-
km. la Buftea
taxele de transport se sporesc. eu
lemne de pepte proaspit pia-
de constructie de
Pentru nu p. Br..
b) De la 1-300 km.= scade pin. Port asemenea si G.
la de 100 kgr. 1 km. . Doc -liniile etc. Pentru
De la 300-900 1.5 de 100 1 la taxare.se sporeste
kilometru. rabia-Port 2 km. 6
Constanta-Port eu 2
Taxa minimal. este www.dacoromanica.ro
si pentru 8
CALENDARUL aMINERVEI» ST
Tariful
De a .
Taxa de 100 de
sad de la
Bucur.-N. Bue.-Filaret 35 14 14 9 9
N. Filaret Dealul-Spirel 18 18 8 7 7 7 . 3 3
Giurgiu 30 30 24 24 24 11 11 10*)
T.-Magurele T.-Mag.-Port
Corabia Corabia-Port 12 12 12
-
25 5 5 5 5 1
30 30 30 6 6 6
Bursel
Calafat speciale din 1 de 0) Pentru tarif spec. I IX se percepe b.

de 100 kg.
Port la magazie 1 de vagon. *0) Pentru tarif spec. I IX se
Gr. linia de 100 kg.
pentru cadavre
1
Mare Mica cadavru
Lai, seria Cal, De una

si
1 sad 2 3
II I
Trafic local.
capete peste 3 de Ilux tóte ce-
l'altetn. mtuli de
de cap de de cap .
Taxa de transport Taxa de trans. in de 1 kilom.

de 1 kilometru 8.4 37.5 ' 0)' 48.0
30 85 Taxa de manipulatie pentru
Taxa de
greutatea integralft.
de cap sad 1 lei t40
0) de transport' se tari- pentru cal, cadavre se cere
normal de mare iuteala pentru 4000 kg. accelerat, taxele se eu
distanta corespundatoare. La cadavre un este obligator,
acestea se mal percepe o de find taxa.
desinfectare de 3 de vagon.
EFECTE DE STRAMUTARE
La predare cu de eel Cantitäts mal de 3000 kg. se considera
3000 kg. se percepe pentru km. 1-100 8 la taxare 3000 kg. nor-
de 1000 kg. 1 km. pentru km. 101-400 mal si grupate conform
de la 8-4 proportie distanta, taxa pentru greutatea efectiva nu este
de la km. 401 se percepe taxa
de 4 si kilometru.
TAXE AC
Scrisoarea de timbru de 50 Toate cele-Palte se descara si
Taxa pentru este de 10 cara de calea dispune
de clasa I, asta sad se cere de ea percepe
cendiabile coletele de kilograme.
grame, se de Taxa de este de 2 ora
gratuit. greutatea peste socotite irarea de
lograme descarcate de ferate, se 6 ore
10 de 100 kilograme.
www.dacoromanica.ro
38 CALENDARUL
TAXELE DE TIMBRU INREGISTRARE

A) ORDINARE
I.
I. TIMBRU FIX (t. .) (1)
Clasa I lei - 10 Clasa VI Lei

VII »
-
» 50 » io
V - IX
X
20
2. TIMBRU PROPORTIONAL (t. pr.)

Clasa I bani la suta de I Clasa la suta de
IL TAXE DE INREGISTRARE (2)
taxele de inregistrare proportionale.
Clasa 1 banl la suta de lei Clasa IV 3 lei la suta lei
-
50 » s
» »
»
»
»
2
V »
» » »
B. 'SPECIALE (t. sp.) (2)

Taxa diplomel de naturalisare
(i) Taxele de timbru cele de timbru se achita intrebuintare de
(timbre) mobile, intrebuintare de pdn pentru de
caseria
de judet
luare de recipisa. Se percepe anularea timbrate de o valóre taxa
ce este a se se face de autoritatea competinta.
Taxa cererilor de apelcontra sentintelor tribunale de lei
cererilor de recurs In casatiune materie corectionala loo »
Taxa cererilor de recurs casatiune materie 200
IV. Taxa contestatiunilor contra executiunilor
VI. Taxa
de
se face contra
cererilor de revisuire la tribunale
....
V. Taxa recursurflor contra sentintelor tribunalelor care
pronuntate in
oposifiunile
apel asupra
in apel contra
50 »
»
decisiunilor pronuntate 25 »
VIII. Taxa eererilor divort pentru locuitoril din 200 »
Taxa cererilor de pentru locuitoril din sate 20 »
IX..Taxa cererifor interventiune in procesele pendinte la Tribunale 20
X. Taxa in garantie le Tribunale 20
XI. Taxa cererilor de separqiunea patrimoniulul 2200
XII. cererilor reconventionale -

XIII. Taxa cererilor pentru concordatelor 20
XIV. Taxa de intentarea unel tribunalelor civile eomerciale 20 »
A
prin care se care se constitue un o
inaintea judecatoriilor de t. f. led. t. f.
Actele de evaluare a Actele prin care se va cere de la o autoritate
biliare imobiliare lor nu de la legatiunele, agen'tiele
trece peste 1000 t. f. consulatele legalisarea,
Actele pentru care se cere de la o auto- a t.
ritate legalisarea Actele de prin care se o con-
a pentru tribunalelor
mitate, t. f. led. t. f.
Actele de adoptiune, t. f. 2 lei. Actele de compromis care se numese
de véndare mobiliari si imobiliara judecatorl arbitri, t.
la pretul de 1000 t. f.
Actele de véndare mobiliari imobiliara de Actele donatiuni intre t. f. 10
o valóre de la 1000 lei t. f. Actele de concordat de uniune in materie
Actele de valórea,luerului de faliment, t. f. 10
scump e mal de 100 t. f. Actele de copiele
Adele de schimb valórea t. f. io
mal e mare de 1000 lei, t. f. Actele d evaluare expertisi pentru averes.
Actele de garantie personall (fldejusiune), a valóre peste lei,
nu acute pe original,.t. f. t. io
Actele care se decisori
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 39
la tribunale valórea litigiulul Cererile de punere in posesiune in materie

este de la in t. f. de succesiune de legate va
de referire deferire de la de la le!. t. f.
tribunale la curt! valórea Cererile de punere in posesiune in materie de
este de t. f. le!. succesiune de legate, va
Actele de romanisarea bastimentelor, t. f. mare de 15000 t. f. 20
Cererile de casatiune t. f.
de t. pr. la de de perimarea inaintea
Actiunile tribunalelor, apel de
Adeverintele de predare, casatiune 25
care, nu scrise pe actul, Cererile de indigenat. t. f.
t. f. 10 de intervenire in proces pendinte
Amanetele (vedl zapisele de....) de pace. t. f.
Apelurile Mute la curtea de con- Cererile reconventionale la judecitoriile
tra incheierilor comitetelor permanente, t. pace t. f.
f. Cererile de revizuire la de pace,
contra de pe- t. f.
titiunile opositiune, t. f. Cererile de opositie la judeatorul de pace.
Avisurile ce se dad de t. f. led.
furl a le ridica, t. f. ban!. Cererile de sechestru asiguator la judeato-
Actele diplomatice scutite de taxele tim- rul de t. f.
Cererile de proprire la judecatorul de pace
Aetele rogatorli din t. f.
tart scutite de taxele tim- Cererile de opositiune contestatiune la se-
brulul. chestrul propririle ordonate de judeatorul
Actele civile sunt de taxele de pace t. f. 1
timbrulul. contra sentintelor pronun-
justificative, care se la ordo- tate de tribunal de arbitri
nante mandate de platt, sunt scutite de cererire apel contra
taxele timbrulul ele emanate consiliulul de recrutatie in ce
de la un functionar public. statul civil, f.
'de procedurt in materia Cererile de revizuire la tribunale curt!, t.
de taxele timbrulul. f.
de comptabilitate ale Eforiel Spitale- Cererile pentru indiviziune, t. f.
din Bucuresci Eforia Spitalelor 10
de la stabilimente de bine-fa- Cererile de sechestru asiguator, %cut con-
cere, aunt scutite de taxele 'form art. din codul de pr. civ. t. f.
Actele preadute art. 171 din legea
litiel sanitare veterinare, de Cererile de proprire in de al trei-
timbrulul. lea, ordonate de tribunale curt! t. f.
Adeverintele pentru neputin- lo
de or! ce stabiliment public de Cestiunile de succesorale, taxa de
comitetele de aunt de inregistrare 2 la suta de
taxele timbrulul. Cererile de depunere in basate pe
Apelurile acute de tutor! sad un titlu executor, emanat de la tribunale
de familie in contra hottririlor tri- curt!, t. f.
bunalelor relativ la consiliulul Cererile de sotul in
de famine, scutite de taxele timbrulul. prevzut de art. 222 t. f. le!.
Apelurile la de adoptatiune Cererile de autorisare pentru do-
scutite de taxele timbrulul. miciliulul conjugal, t. f.
Adeverintele de predarea decisiunilor Cererile in garantie, t. f.
de de timbrulul. Cererile de autorisare la tribunal pen-
tru a eomplecta Capacitatea
t. f. 6
Cererile la tribunal pentru
rea hipotecarea imObilelor dotale, t.
Bilantul ce trebue depue comerciantul la f.
tribunal cas de a platilor. t. f. Cererile selor
5
Biletele
.
véndarea de vite, t.
tate tribunalelor, de apel curtel
ce se dad trecerea peste fron- de t. f.
timp de 48 ore. t. f. 25 Cererile de divort, t. f. le!.
Biletele de identitate (legitimatiune), t. f.
,
Cererile péntru comerciale
'
comunele'urbane, t. f. 6
Biletele ordin
Cererile de autorisatiunea
tease tart asupra a minorulul emaneipat de a putea
t. 10 la de
mert, t. f. 10
Cererile de in a mobilelor
Borderourile originale sad t. f. imobilelor, se face in baza titlu
10 banl. executori emanat, de la tribunale sad curt!,
Buletinele ce de transporturl t. f.
de Cererile pentru redeschiderea proceselor
spre a le servi de de tea judeatorilor de pace, t. f.
t. f. ban!. Cererile pentru inscrierea comerciale
din t. f. 2
Cererile de interventiune la tribunalul civil
comercial, t. f.
de joe t. f. perechea. Cererile de separatiune de patrimonit, t. f.
de t. 1. 50 ban!. 5
Cererile posesiune in materie Cererile reconventionale
de de valórea t. f.
gatulul succesiunel e mar de 5000 pentru anularea concordatelor, t.
t. f. 2
www.dacoromanica.ro
40
Cererile de perimarea instantelor inaintea Contractele de va

dectoriilor de t. f. lei, mal de t, f. lei.
Cererile de interdictiune, t. f. 5 orI-ce lega-
Cererile de inscriptiune pentru eonservarea pentru
privilegiurilor ipotecelor piele protestele biletelor
pentru reinoirea t. f. la t. f. led.
legalisate ce se da
Cererile pentru permisunea de a deco- de de pace,
strine, t. f. la 200 tribunal, de t. f.
clasifiearea de de externe. 1
Cestiunile de de alte drepturi in- de intentare
corporale, t. pr. la suta lei. la prima instantä, de apel,
Certificate le ce se de de recurs, ce se
pentru exercitarea profesiunel citatia, t. f. .bani.
de t. f. 25 Concediele patentele, de se
Certificate le medicale, cele cerute plutitóre, t. f.
de ministerul public, t. f. led. obligatiunilor in
Certificate le veterinarilor pentru anonime sad in comanditi, t. pr.
telor, t. f. de
le ce cer ocasiunea Chitantele plata impositelor fiscale,
permisiunilor de trecere peste granitä, t. f. comunale aunt de taxele
i led.
Certificate le date de publice ce se
diciare administrative, de arendat un venit al
aunt cerute in interes public mi.- sad aunt scutite de
nisterul public de penale
de cele de liberare din serviciul Contractele de mandat comisiune,
tar, date de eonsiliele de administratie ale este 100 sad
corpurilor, t. f. taxa de la
Chitantele sad procesele-verbale de
in a pentru exploatarea de
instantele de petrol, pretul va
t. f. led. fi supuse la de
Chitantele predare, plata sad gistrare 2 lei la de
nu actul, t. f. Certifieatele medicale soldatilor,
10 la de sub-locotinent, pentru trebuin-
Chitantele ce dad de societäti tele la de
pentru operatiunile ce fac, taxa
t. f. io de sunt de taxa
a timbrulul.
face la comunicarea t. f. 10 liberate particularilor pentru
Citatiunile ce se transmit de de constatarea a
administrativl sunt de taxele -
din t. f. 2 Certificatele contra
Chemarea in garantie la tribunale, t. f. s'a apel, recurs,
Con statärile ordonate de autoriatile oposiite, sunt taxa
nistrative in materia de contestare, precum Copiele legalisate dupe actele civile
copielor acestor constatári, t. f. led. din rurale aunt scutite de taxa
Contestatiunile la tabloul de ordine al timbrului.
ditorilor, t. f. in materie electorall
Contestatiunile la t. f. lei. de timbrulni.
Contestatiunile la punerea sigilielor, t. f. 5 Chitantele de
Contractele de civile comerciale, t. salariului de la administratiunea respectivä
f. 10 aunt scutite de tacsele timbrulul.
Contractele ineheiate sad in- Corespondenta epitropilor bisericelor de mir
tre particularl vre-o autoritate publick de care depind, sunt de
intreprinderl de tacsele
transporturl i predate de tutor adminis-
furnitarl sad ale si
trece peste 500 t. f. 10 timbrulul.
Contractele de arendare, fie de valórea
verbale când contractarea se va de 1500 de
face un mare de an t. pr.
50 lei. Contractele sad invoelile Mute in basa
Contractele dei nchiriere arendare, scrise, sad a comande
verbale, când contraetarea se va face sad relativ, la constructiuni,
termen un an putin, t. pr. iunl, de
25 la de furniturl 600 in sus, se
Contractele sad politele de asigurare ale de inregistrare la suta de
societätilor indigene sad strline, t. pr. So
la. de lei.
Contractele care se per-
ceperea unui venit 'comunal, judetian de falimentelor
al Statulul, t. pr. la de prev4ute de art.
de cornodat, deposit, sechestru 226 cod. t. f.
conventional, t. led. Deelaratiunile ce insotesc obiectele
Contractele incheiate intro sad ce se transmit t. f. 10
intro particular vre-o autoritate Deelaratiunile de de
pentru de t. f.
Declaratiunile de emancipare, t. f.
furniturl sad al nu comerciantulul de incetarea
trece 500 lei, t. f. 2 t. f. lei.
www.dacoromanica.ro
BARTOLOMEO COLLEONI
STATUE EQUESTRE DE ANDREA DEL. VERROCHIO
MINER YA »
la
www.dacoromanica.ro
(MINERVEIs 41
Declaratiunile adresate biurourilor Listele propusl inaintea tribuna-

t. f. 25 lelor curtilor depuse la t. f.
Diplomele de a medicilor, 2
terinarilor, dentistilor far- Livretele de mandate chitante, t.
macistilor, t. f. f. bani
Decisiunile de compturl sunt scutite de mobiliare
de tacsele tiMbrulul. biliare supuse la plata de in-
titlul de dota diferite in li- registrare lei la de
cendenti. sotului rudelor colaterale la al IV
sotiel seutite de de inregistrare. grad inclusiV, 6 lei la suta de
Donatiunile de bunurl mobile tutulor celor alte rude eolaterale
bile supuse la de grad succesibil, la de
trare la de diferite deferite streinilor de ori-ce rudenie
rudelor eolaterale IV grad cu defunctul.
; 6 lei la de diferite Legatele deferite in linie
celor-l'alte rude colaterale ; 9 la suta de
diferite streinilor de ori-ce de de inregistrare.
rudenie donatorul.
Efectele de in pre- Manifestele de in basti-

cele asupra mente, t. f. banl.
vice-versa negocitatea Manifestele generale de in basti-
t. pr. de lei.
ment, t. f.
Memoriele conclusiunile date auto-
ritatilor t. f. 2
Faeturele fie original, copil,
bancilor, t. f. Novatiunile, t. pr. banI la de lei.
lo
(originale) judecgtorielor de pace, Obligatiunile in colectiv,

tribunalelor, de casatie, anonime in t. pr.
scutite de Umbra. la % de
streine care se vor
in t. pr. la
de
Ineheierile inginerilor hotarnici relative la Ordonantele pentru autorisarea inginerilor
hotarnicia unel precum copiele si hotarnicl de a la hotärnicil, t. f.
estractele liberate ele, t. f.
Incheierile relativ la autorisatiunile ce in ca- Opositiunile de omologarea concordatelor, t.
prevdute de cod. trebuesc date f. lei.
de tribunal, de cele relative la Opositiumie ridicate contra asi-
ministrarea minorilor t. f. lei.
care aunt de t. f. lei in apel contra decisiunilor
Incheierile fie pentru date in t.
fie preparatoril Opositiunile contra basate
tea judecgtorielor de pace, tribunalelor, cur- pe titlul emanat de la
tilor de scutite de de pace, t.
timbru.
Inchirierile (vezi contractele de inchiriere).
Inventariele materie de faliment, t. f. le.
Inventariele ce se de de Petitiunile de intentare a tri-
. pace de tribunal pentru constatarea bunalul civil comercial, t. 5 lei.
suceesorale, t. 1 leg. Petitiunile in contra sentinte-
Inscriptiunea ipotecelor legale este de pronuntate in de tribunal,
timbrulul. t. f. lei.
Ineheierile tribunalelor ale consilielor de Petitiunile de recurs la tribunale contra
relative la administrarea averilor de judecati Rronuntate in ultima
minorilor sunt scutite de instant& de de pace, t. f.
de tacsele timbrulul. Petitiunile ce se de apel in casu-
agricole sunt scutite de tim- din art. 321 cod civil, t. f. 25
Petitiunile de intentarea proeeselor la
lpotecele legale de de cgtoriele de t. f.
Inregistrare. Permisiunile date pentru esecu-
Ipotecele conventionale supuse tarea de in comunele
de la de t. f.
a la timbrului pro- Permisiunile date de primari pentru
portional, creanta pentru care se cons- in urbane, t. f.
titue ipoteca se actul Politele acute in precum cele
de ipotecii. in streinätätel vice-vers a,
Intórcerile de bunurl sunt supuse la t. de
de inregistrare de 6 9 Protestele politelor 1ibiletelor la t.
distinetiunea s'a la vorba
donatiuni. Procesele-verbale ineheiate pentru contesta-
rea mates iale a testamentelor
grafe i mistice, precum copiele acestor
Legalisarea petitiunilor locuitorilor testamente, t. f. 5
Mute comu- Procesele-verbale incheiate ocasiunea
nale administrative, t. f. bani. locale in materie t. f. left.
www.dacoromanica.ro
42
Procesele-verbale pentru punerea ridicarea cele de mobiliare, pentru a-

t. f. led. cestea din se va un acts
Procesele-verbale incheiate ocasiunea tacsa de inregistrare 2 la de lei.
hotirniciilor sad pentru legitime intestat) testa-
de plmént, t. f. led. mentare de mobiliare
Procesele-verbale pentru creante- imobiliare, de inregistrare la.
in materie faliment, t. f. led. de intro colaterale la
Procesele-verbale de al IV grad inclusiv la suta de
de. scripturl, t. f. tre cele-alte rude colaterale
led. sibil, lei la suta de
Procesele-verbale dresate de portarel de streine defunctul.
functionaril legitime (ab. intestat) testa-
copiele acstor procese-verbale, boned- mentare in linie
cid pärtl, t. f. led. cendentd sad sotulul sad sotiel,
Procese-verbale pentru numirea de tite plata inregistrare.
cele relative la regularea compturilor, t. f.
2
Petitiunile corpurile
gmitóre aunt de timbrulul. Testamentele autentiee t. .f..
Petitiunile materie electorall scutite
de timbrulul. Tablourile de ordina t. f.
Petitiunile trimese din strlintate afard de Titlurile imprumuturilor statelor streine,
adresate autoritilor se vor negocia pr. io bant
de cele se cere autorisatiunea de la de
a purta decoratiuni scutite de Testamentele olografe sunt.
tacsa timbrulul. de timbrulul.
V
Registrele comerciantil aunt obligatl a tine de silite de
voie
conform de comert, t. f. supuse la de inregistrare de a
lei la suta de lei.
Reeusarea judeeltorilor la tribunale curti, de sad de
t. f. 5 lei. imobiliare, supuse la tacsa de
Registrele de administratie ale statu- de 2 la de
lui, de veniturl Mregistrare
timbrulul. de la de
Registrele care comerciantilor pen- de taesa de inregistrare
tru copierea scrisorilor de tac- de 2 la_suta
sele timbrulul. Véndlrile de imobiliare, tacsa
Reclainatiunile la care pot da composi- de inregistrare de 2 la suta
tiunea listel compositiunea listel de voie bunurl mobiliare
tribunalulul de de scutite de tacsa de
tacsa timbrulul. de casul clad se va dresa act legalisat
tribunal de autoritate, in acest
se inregistrare 2 la.
de t. f. 5 banl. de lei.
Sentintele copiele de de taesa
bitri sub arbitri, 2 lei. de inregistrare.
eomandamentelor
ce se transmit portärel, sad de
uneia din t. Zapisele de imprumuturl chirografare sad
f. 2 amanet, afara de ale
Subrogatiunele conventionale, t. pr. io locuitorilor scutite pen-
la de tru sume mai loo lei, t. lo
de bunurl imobiliare precum lei.
PRINCIPALE DIN
2 Dom- sanl, Ipotesti Buda.,
: Rosnov Cärbunes* '
20 St.
8 FEBRUARIE, la Piatra.
9 6 AUGUST.
Grindu
Rosnov. 8 SEPTEMBRE. :
16-18 MARTIE. 25 d'e
23 Gheorghe: ; 1-8 Rosii-de-Vede,
giu
Slobozia (Ialomita). 14 OCTOMBRE. Vinerea Mare : Tg.
21 Constantin (Mused).
si Elena: 8 NOEMBRE. la.
24 Dragaica: 2 DECEMBRE.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL NERVEb 43
CELE CINCI-ZECI TABLOURI MAI SCUMPE

PROPRIETARTJL PRO VENINTA
AUTORUL SUDIECTUL
ACTUAL
din Galeria ducelul
Rafael side Londra 00 Marlborourgh
Duc. d'Aumale,
gale- Vinzaarrdea Lord.
2 Rafael Cele dela Chan-
625.000
Due. d'Aumale,
3 Rafael sfes- a gale-
nice rie dela Chan- do 1882
tilly.
Portretul Cesar Alfred de Rot- Din galeria
4 Rafael Borgia child 600.000 Borghese
Mant, Lon- Dud-

5' Rafael dra 275.000 ley, 1892
Due. d'Aum ale,
(actuala gale- area De-
6 Rafael d'Orleans rie dela Chan- 150.000
tiny)
Portretul burgmai- Din
7 Rembrandt Day d'Al- childde Rot-
kmar 750.000 Amsterdam.
Valórea de azi
8 Rembrandt Portretul a- Gust. de Rot-
child 1.500.000
9 Rembrandt Portret de femee D-na Guiness,

Londra
I
a
de
10 Rembrandt Portret de femee D-na dra
Guiness,
Rembrandt Poleitorul Have-Meyer

America' celui
12 Rembrandt Portret An-
vers
285.000
13 Franz Hals Portret
Muzeu din
vers
14 Franz Portret de femee Alfred
child
de Rot- 150.000
15 Franz Hals Portret de b Arbat

Muzeu din An-
vers
16
Dra- Edm. de Rot- Cumprat hi
Madrid
goste child
Daniel in groapa Vinz
130.000 milton, 1882
a
www.dacoromanica.ro
44 CALENDARUL
PROPRIETARUL PRETUL
AUTORUL .
ACTUAL
18
Portretul Ru- Alfred de Rot-
bens sale child
I Vinz area Marl-
Portretul Alfred de Rot- borough
Rubens schild .
20 Van Dyk Carol I 200.000
21
Portretul marchi- D-1 Sutton, A- 00
colect
de Spinola merica englezésci
22 Murillo Muzeu Luvru 600.000
Portretul admira-
Pareja Londra
IGaleria duce-
24 Morone Portret de de
down
25 Rolbein Portr. a amba- Natio-
dra
26 Alb. Portretul Holz- Muzeu din -
450.000 Din familia
27 Hobbema Peisaj Lon- 250.000 Dud-
28 Peisaj Muzeul Luvru 87.000
29 Terbnrg ster (don Wallace)

30 Ostade Lady Wallace 140.000
31 Cusp Drumul spre Dor- Lady WaHace 140.000
Un 163.000 essert
Ptt d emee
orree f
de femee 1.875.001
Gains- Alfred de Rot-

borough -schild, Londra
Millet Pdstorita Chauchard, n
Paris
37 Millet Angelus Chauchard, Suttou, -
merica
38 I. F. Millet cu 450.000
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
PROPRIETARUL
AUTORUL PROVENIENTA
39 Meissonier 1814 Chauchard,

550.000
40 Meissonier. . 1805 190.000 Vinz area

tilly)
41 Spionul D D-nul I. er,
German a
42 Meisson ier Omul sabia
van
43
pädurea D-1 Cnauchard,
din l'Isle Adam Paris 350.000
D-1 Chauchard, Cole unea

44 Corot vadul uI 200.000
Paris
Amorul Chanchard,
Paris
45 Corot 150.000
46 Corot Lacul Guarda 200.000
47 Troyon
din Su- 300.000 Col. Vicotel
resnes Thierry, de Keroegu
Th. Valea Tiauge Paris 200.000 Sutors din Ame-
.
rica
49 tea Vicont. Raim- 150.000
de la
baud rätésa Eugenia
50 kacsy America 500.000
CATE-VA REFLECT!! ASUPRA PRIETENIEI

(din cartea T. Cicerone «De Amicitia»)
. 1. Scoateti din prietenia a nu cere amicilor nostri si de a nu
iubirea scoate tot ce are mai face pentru de oneste.
7. Autoritatea unul care te
2. Nu poate exista prietenie la bine, fie tot-deauna
dol oameni dintre care nu vrea atot-puternia In prietenie.
adevrul cel-l'alt e gata tot 8. Scipione nu e mar
deauna greu deat a pästra prietenia
3. Nu este flagel mare pentru la sfârsitul vietel.
prietenie de 9. rudenil prie-
tot-deauna numal pentru tenie este acea pe
a place nu pentru a spune de rudenie existä si sentimentul
vrul, nu pot fi prieteni. iubirel al simpatiel, prietenia din
Viata nu se poate acest
sentiment. iubirea simpatia
5. Când unul nu trebue dispar, prietenia va dispare de ase-
nicl-odatä dat prea menea, pe când rudenia se
sau tocMai
www.dacoromanica.ro
6. Prima lege a prieteniel este de
GEOGRAFICE
Cele mai locuri locuite 1545, a avut o
de 160.000 locuitori 1611; acum
din Tibet la 5.039 are 12.000.
metri. LA PAZ (Am. Sud) 3700 m.
(Asia) 4980 metri. pitala provincif din Bolivia,
Mine de aur din Tibet; locuit vara 45.000 Mine de cositor. alpaca,
mai mult iarna (600 de cor- chinchina. E la 55 km. de
de lacul Titicaca.
(Asia) 4541 metri. 3565 m. Capitala
rul de betului, marelui
aceastá asupra areia n'a- 15.000 a
vem alte aminunte. mra ate-va mii de 50.000
4382 metri. sad 100.000 de locuitori de ad
(Am. in.
Pisc al Titicaca (lac) 3808 metri.
descoperit in 1806 de cápitanul Pik. (Am. Sud) 2913 Capi-
Un drum de fier duce in tala Equatorului, 80.000
unde se o statiune meteo- DE LA Sun (Franta) 2870.
rologica, parte a anului. Observator meteorologic.
TACORA (Am. 4170 metri.
observatiune ca pentru
Cursoc. Cele mai lungi tuneluri
4161 m. ob- Kilom.
servatie. aura 19,731
ANTISANA (Equator) Id. St. Gothard 14,912
(Asia) 4129 m. Id. Mont-Cenis 12;233
(Bolivia) 4050 m. Mine de Arlberg (Austria) 10,270
argint. Giovi de Geneva) 8,270
(Asia) 4012 Hoosac (Stat. . . 640
din Nepal (Tibet). Sanctuar mide se Marianopoli . 6,480
numeroase pelerinagii. Unii Sudio (Nevada) 6,000
dad 3993 de altitudine. Handridge (Anglia). . 4,970
(Am. Sud) 4000 m. Capi- Nerthe (Francia) 4,620
tala provincii din Bolivia, fon- Blaisy (Francia) 4,100
de fácut lapte, n'ar moale, perfect mai ales la

trebui sá fie de un enorm uger partea din'apoi.
suportat de patru cari ar fi Vinele cari sunt partea din na-
membrele. inte a ugerului, sub trebue
Adea, trebue, de toate, fie intortochiate: cu cit trece
ca ugerul mai mult singe uger cu
siuni aceasta mai bine.
CERCETAREA UGERULUÍ. - Ugerul ugerilor trebue fie
care e desvoltat in care
afezate regulat fie toate
se sub bura, este cel maiPrezenta, ugerului, a mici-
bun. Cel care e lung suplimentare este un semn
tre picioare este general de de lapte.
Pielea ugerului trebuewww.dacoromanica.ro
fie La inceputul veacului un
MINERVED 47
agricultor francez Francais Guénon,

care abia numai asupra
descoperi un simplu prac- INpLÁTORIILE NEGUSTORILOR.-EI
tic de a coarnele a intineri
credea dea ast-f el agriculturel vaca a o face mai finä. tunde
milioane. Nu merse, vai! pärul de deasupra pentru a
acolo, insä metoada sa, este simula o mare parte acoperitä
par; o ast-fel e tot-deauna
ExamMând pielea rea, nu se atinge de a-
fase, de la baza la cele sunt favorabil însemnate.
se vede de la uger lasä se
pärul se spre pentru ca sä unflatä; prac-
baza Cu partea acoperitA tick pentru scop,
de acest este mare, urzici. Cu-
de vaca éste taie de pe
pärul de pe fac «tea-
CERCETAREA leta» pentru a
cercetarea vine cerce- cea la ochi».
tarea : Nu trebue sä ne de
Trebue o vaca, ur- sä nu la läu-
mAtoarele negustorulul.
Cap fin, privire duke nu odatä o
toare, cap mem- nu e o data ; lap-
brele delicate; piele tele e fäcut din nutriment, nu din
bine de carne ; gräsime.
semnele
ale bune vacile
odatá nu suntem destul de tere la produse le seamänä.
INTUNECIMI
In anul 1900 vor fi doué diminea-ta la 4 ore 24 mi-

de soareo intunecime de nute; sfirsitul la 4 ore 31 minute.
dintre noastre Märimea din dia-
se va putea vedea cea din- metrul Se va vedea apu-
de soare. sul Europei Africei, America
1. Intunecimea de soare la de Nord-Vest), in partea de
15 (28) Inceputul Sud-Vest a Oceanuluf mare
la ora 12 minute ; inceputul solare de Sud.
la 2 ore 14 minute ; sfirsitul 3. Intunecime de la
5 ore 34 minute ; 9 (22) Noembrie. Inceputul
la 6 ore 36 minute. dimineata la 5 ore 20 minute.
va vedea America de Nord si de dimi-
Centrald, in jumétatea de nord a neata la 6 24 minute la
atlantic, in Africa de Nord- 10.15 de amiazi.
Vest, Europa Asia de Vest. tunecimel la 11 ore 20 minute. Se
La intunecimea va fi vzutä nu- va vedea jumtatea de
ca partialk a in Oceanul Indian, Aus-
2. Intunecimea de tralia insulele Suneta.
la 31 (13 Inceputul
www.dacoromanica.ro
48
VÊNTURILE
Vénturile sunt atmosferice, de la N.-E. iarna,
datorite aerul se (Muson de muson de
din presiune mare spre Brize de uscat de mare :
presiune e cari de la mare spre uscat ziva ;
own de la uscat spr mare noaptea (la
dintr'o o tropici mai ales). Sunt datorite
lichidului spre punctul unde galitätei de de a
se face aspiratiunea (depresiunea). a
este causa de capetenie a dominante inEuropa.
vénturilor. Soarele o de Nord N.-V. in Mediterana
giune; aerul se densitatea S.-S.-E. cald umed, mai rar).
pfesiunea scad si se cerere restul Europei dominant este
de aer care se departare. pe coastele occidentale,
Studiul rational al vénturilor V. in interior; mai departe trece
de la 1845 (de la Maury din marina la N. in la N.-E.
Statelor-Unite). Printr'insul s'a ajuns Mistral. N. destul de
a se cunoaste unele ale tare ; pe mediteranei.
a avut Chinook. cold, sec, de la N.
un practic de cea mare de la V.
modificarea regulelor Harmatan. Vént sec, cald, al coastei
observate pentru occ. a venind interiorul
vaselor reduc- (est) continentului in Dec. Ian. si
tiunea a tra- Febr. de de
peke De la 1848 format mai ales de coji de infuzoril.
calétoria de la Baltimore Bise. de
la Equator ia numai 24 de sud, sec cald,
de 41, ce capitanil in Elvetia, care tine 2-3 zile face
conformat indicatiunilor rezultate din pagube. De e urmat de
admirabilul studi al Maury. De
la New-York la Equator se face Simun. cald, adesea incärcat
mai 18 zile de 41 mai de nisip, din deserturile
departe. S'a ajuns la aceste rezultate, si Asiei.
folosind faptele revelate de Maury, Kona. de sud-est, care aduce
necunoscute, ne-coor Dec. Apr. (insulele
donate. Aceste fapte sunt existenta Havai).
unor perfect regulate pentru Wiliwaus. formidabil, care
rioade determinate. De la seste ca o avalanse din munti spre
(sa mai bine de la 50 la 109, coaste, care ar distruge tot
'regiune limistitä; in Atlantic de la ar tine mult: dar 8-10
30° lat. se vénturile secunde, linistea revine totul e
lizee de N.-E. ; de la li- (Patagonia, Tara de foc).
nistit; la 35°-60° de Bora, Trámontane, Gregale (Italia,
la la lat. Sud. Malta) variente de Mistralului.
Alizeele de S.-Est.; Baran. de N.-E. din Asia
Ajunge se aceste foarte rece, care goneste din
pentru a de iti- naintea lui de Parga
netariurile cele mai avantagioase. e un analog Siberia.
Musona. regulate, marea Blizzard (St.-Unite). de
India, de la China la Malasca; foarte rece Dakota,
de vara 15 Apr.-15 Oct.);
www.dacoromanica.ro la Texas. Marea
CALENDARUL 49
a vAntului, 70 km. pe ceas, nind din Sahara (Algeria; Tunisia).

frigul cel mare nume- Termometrul se la 440
roase victime, a mai numra in Sicilia in Spania; acesta
pagubele materiale. numele de La
.Norters. de N. de iarng, de Camsin. (de Mai Sept.)
la Misuri golful de Mexic. foarte cald, din Etiopia asupra gol-
Pamperos. Equivalent cu Norters, de Aden asupra EgiptuluI.
America de Sud. se la C.).
Sirocco. Vônt ve-
Vitesa Presiunea
VéntuI pe metri pe
metru
stit . 0- 1 0-02 0- 01
1- 15 0,2- 4 0,1- 4
Potrivit . . . 15- 4- 9 4- 12
Destul de tare. 35- 55 9-15 12- 28
Tare 55- 75 15-20 28- 48
Violent . . . 75-110 20-30 48-110
Uragan . . . 110-180 30-35 110-200
Ciclon . . 200 60 275
In Decembrie 1894, timpul fur- o presiune de 188 chilogr. pe metru

tunei din s'a observat o pätrat.
de 171 chm. pe ceas, (22 Dec.) cele ce s'au zis mai sus asu-
timp de patru zile a rämas la pra cauzei se
160 chm. pe ceas. a sunt tot-d'a-una determinate de o
cauzat numeroase 1883, : se indreaptä tot-
uraganul care a distrus podul de la d'a-una spre punctul unde se
Tay (Scotia), untren, exercita causa care-1 produce.
CAT COSTA UN DEPUTAT

In multe Victoria . 7000 »
nu sunt Onoarea le Franta 9000 »
ajunge, sunt, general, Quesianda 10,000
saü mari pe Canada 10,000 »
carf cele câte-va de nu'i Brasilia 15,000 »
atrag de Pare destul de natural, Mexico . 15,000 »
acele tri de a depärta Statele-Unite . . . . 25,000
de la directiunea aiacerilor publice Parcursul gratuit pe de
pe artat incapabilf 'e acordat representantilor natiunilor
conduca afácerile particulare.
In Franta alte se Austria, Baden, Bavaria, Bulgaria,
judeca alt-fel un deputat tre'bue sa Danemarca, Egipt, Stat.-Unite, Franta,
se consacra cu totul afacerilor Hessa, Norvegia, Trile- de-Jos, Ro-
publice, pentru aceasta, trebue Saxa, Saxa-
asigurata existenta, mult Gotha, Serbia, Suedia.
nu sunt Daca se face socoteala orelor de
d'auna eel mai Lefurile variaza ale si Senatuluf Fran-
mult, vede, ora lucru a Sena-
Noua Zelanda . . . 2500 fr. costa pe 30.000 de fraud,
Japonia 4000 » si ora de lucru a 27,212
Australia de Sud . 5000 »
www.dacoromanica.ro
4
50 CALENDARUL gMINERVEI»
LUI YLADIMIRESCU
www.dacoromanica.ro
DIN BUCURESCI
PALATUL JUSTITIEI DIN BUCURESCI
arlistice la
www.dacoromanica.ro
tucurescl. - Tiparul NINEILYA"
LENDARUL 51
STATUEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU

Irdtiativa de a
ratia pentru Tudor a avut un splendid sueces. nostru
d. a statuea, conceptie a a
patriotismulul, acestul mare Oltean care a ridicat potriva
mel fanarioate, ce exploata tara strica
www.dacoromanica.ro moravurile. Poate
52 CALENDARUL
mentul apare acest Calendar,

va fi deja va face ast-fel
miratiunea tuturor celor ce o vor privi.
strinil avut ocasia o in
atelierul (vezi p. 51) D-lui
au di de
eroism ce reiese din statue.
Autorul d. C. s'a in
comuna Bolbosi, Gorj. A %cut stu-
diile secundare la Craiova. dar
persistent, el isbuti Italia. In
Venetia, lucra ca simplu 6 ore pe
pentru 15 pe ora de lucru. Restul
urma la de arte. Cu o
de de fer, el curând
pe profesoril sI pro-
gresele sale.
C. BILÄCESCU operele sale sunt de toate
ziarele noastre cele din Italia. In special
«La Venezia», «La Lombadia», «Corriere della Sera», pus relief
talentul compatriotulul
CAPO-D'OPERILE DE ARTA
ARCHITECTURI
Atena. Templu al Biruinta de la Samotrace, se gä-
Minervei, ordine capod'opera seste Museul Luvrului de la Paris.
arhitecturei eline, anul Venus de la Milo, tot acolo.
438 Main. Cr. Architectul a fost Parcele Pantenonuini, probabil
Ictinus, iar Fidias a executat de Fidias, British Musem.
tile sculptate. Hermes, de Praxitele, Olimpia.
Catedrala de la Reims. Cea Columna lui Traian, la Roma.
conceptiune a evului de Michelangelo (Vezi
1212, sub archi- nostru artistic descriptia).
Robert de Conoig. tot de Michelangelo.
Notre-Dame de la Paris.
putä din episcopului Mau-
Sully, mijlocul XII.
Capod'operä de architecturä
Mielul mistic de Van Dyck,
catedrala de la Gand.
Catedrala de la Chartres. Cea Dombild-ul din catedrala de la
dintre
catedralele din Monument
parte romanic, parte gotic. Joconda, de Leonardo da Vinci,
Castelul de Chambord. -Unul din- Museul Luvrului.
tre cele mai frumoase Monumente ale Concertul Angerilor, de
architecturei din timpulwww.dacoromanica.ro
Meming.
CALENDARTJL 53
Portretul lui Francise I, de Ti- Primarii, de Rembrandt, Museul

tian, Museul Luvrulul. din Amsterdam.
Ursula, de Rondul de noapte, de Rembrandt
Memling, in spitalul Saint-Jean de tot acolo.
Bruges. Lectiunea de anatomie, de Rem-
Madona de Rafael in brandt, Museul din Haga.
Museul de la Dresda. de Hobbema, National
Parnasul, de Rafael, in Vatican. Gallery din Londra.
Caterina, de spre Citera, de Wa-
Correggio, Museul Luvrulul. teau, la impératul Germaniei,
Noaptea, de Corregio, Museul din
Dresda. Sans-Souci.
sand Lady-Sydons, de Gainsborough,
copilului Isus, de bise- National din Londra.
rica St. din Antverpen. Naufragiul Medosel, de Géricault,
Nunta din Cana de Paul Vero- Musk du Louvre.
nese, Museul Intrarea Cruciatilor Constan-
Portretul lui Carol I, de Van tinopol, de Eugen Delacroix, tot
Dyck, Museul Luvrului. acolo.
Visita St. Botezatorul, de Angelus, de I. F. Millet, la d.
Rubens, la Lad, Wallace, in Londra. Chauchard, in Paris.
TEATRUL NATIONAL DIN IA§I
Inaugurat acuma presenta M. S acest teatru este, precum
se vede, o splendida cladire pentru arta cladire planurile
vestitilor arhitectl din Viena, Helmer
Fie ca arta dramatica se ridice de la frumusetel

arhitectonice a templu al dramel.
www.dacoromanica.ro
54
SINDICATELE AGRICOLE
s'a facut, Franta, le;ea se informeaza de cantitatea de
21 1884, in favoarea gräsminte, de pentru
dicatelor profesionale, etc., pe care o doreste fie-eare mem-
vedere ales de la la- bru: cifrele, se adreseaza.
la ast- comersantuluI « gros
f el redactat: favorabile,
oSindicatele profesionale ca cu produsele cumprate le
biect apärarea intereselor depune in magazia
econonlice, industriale, comerciale», vin le de obi-
legiuitoril avut intelepciunea ziva de
a adauga cuvéntul: Invoindu-se ast-fel cu negustori!
Era timpul. era grea in mare, si adunând vagoane
pentru : tree máriurile transportate, se rea-
1) Concuren-ta a o Sul-
cerealele la un ; fatul de cupru, care costa 65 fr. 100
2) Filoxera cele-l'alte boale, dis- .de kgr. sindicatelor a
cea ma! mare parte din zut la unele superfosfate
3) Stiinta transformând car! costad 67.30 in 1887 ad
uneltele de si metoada de la 4 fr. 80 in 1896.
grasmânt, obliga pe cel In an, sindicatele cum-
se transforme sa- prä, in Franta, de 100 de mili-
vant industrias, oane de fr. la car! rea-
de ingräsminte chimice lizeazá taranilor o economie de 15--
20 milioane de franc!. lu-
-Pentru a aceste tre! pe- cru pentru grâul de pentru
s'a nevoia de al! instrumente agricole,
la un experie*, etc., pentru tot trebue la
se unirä spre o
a ma! avan- coinun: Ideea pe care o
tajoase ale in mare. preconizeazá dar nu o realizeaza de
agricole se fel congresele socialiste, a fost
Ora, sub impulsiunea de
cietdie! Agricultorilor din Ele coopera-
Franta, sunt 1500 tive de treierare vapor,
sindicate, numrénd aproxitnativ cumpra o masinä o
de la 600 la 700.000 de pun la disposilia membru,
sunt comunale, altele se un mult (3 franc!
tind asupra canton, altele ora de 5 fr. 0. fr. 30 b.
süpra arondisment, altele in hectolitru) de preturile
asupra As?artament. Beneficiile sunt consacrate
agricole nt adev- e rambur-
rata a agriculture!. prin la
Serviciile le aduc. masina este in
intregime prin realizata,
Din econo- asupra de in
permit 1) de a
: acelas! timp, fie-care asociat si-a tree-
cumpéra ma! ; 2) de a vinde rat grâul pe foarte mode-
ma! bine; 3) de procura avan- rat. pentru cele-Palte
de ban! sin!
Cumprarea in : Cu contra incendiulul
incepere! toainna a vitelor, a accidentelor
primavara, secretarul sindicatulul sad a grindinef, sunt studiate de
www.dacoromanica.ro
CALENDAIWL
sindicate sad se organizeaza se un sindicat

ele societati de ajutor
mutual, servind de
de membrii cine-va e cultivator si
obtin mai bune. cueste vecinatatea sindicat a-
Vinderea comun este organizati gricol, are tot interesul se
mai multe sindicate, spre a se nu sindicat, este o
gâsi debmeuri cerealelor, vinurilor, de solidaritate a crea unul.
brânzeturilor, etc. Aceasta e usor.
le sindicate msuri Se
cari permit se inmagazineze marf a, mari, locuesc
de ex.: de viermi de métase, activi
conditiuni favorabile, pentru a lama, cultivatorul este
ca pentru moment dispus la o
sä se ridice. convocare.
Avansurile de bang Se avantagiile incontesta-
Crediturile agricole, sunt rea- bile ale in comun, se
lizate sindicate, sad statutele tipice adoptate de
un credit mutual un agricultorilor din Franta,
capital, dând 3°/e scon- se Manualul practic
tând biletele la Banca al sindicatelor agricole de D. Gail-
imprumutând hard-Bancel, sin-
organizeazd case rurale profesionale agricole de D.
capital, fie-care se anga- Boullaire.
jeazd solidar pe timp nelimitat. Aceste reunirl preparatoare pot
Din punct de vedere de dese de frecuentate,
fie, sindicatele transformat pe va nevoie.
multe de culturd. Pentru alegerea statutelor
Când chi- mirea administratorilor, este
mice aproape necunoscute t- intreaga libertate producetorilor.
ranului francez. Sindicatele rs- trebue fie
pretutindeni. se bucure de drepturile
Sin dicatele gref area noui- statute nu
plante americane, ad instituit o din 21 Mar-
pentru analiza tie 1884, care exige ca asociatii profe-
rilor, ca fie-care cultivator sionali se márgineasca la studiul
ce element ap6rareaintereselor profesionale.
organizat conferinte asupra Personalul indispensabil sin-
biectelor agricole, fondat bule- dicat este : un prmedinte, un secre-
tine pline de tehnice, ad tar se ocupe centralizarea
stabilit de experientä, etc., un
nouile procedeuri sunt sisternatic in- gazinerul, sad persoana care e
cercate. sárcinatä magazinul, deschis
Din de vedere social, zilele de tîrg, care se depun
ele sunt manifestatiunea cea con- date asociatilor
siderabild, prin rezul- termediarul sindicatului.
tate, a de asociatiune liberd. Aceste câte-va cuvinte ne o
Ele mod pacific con- icoand a progresului imens svirsit
testatiile reunind in mod conde aceste
stant, pentru apérarea curnd se va face
terese, pe mijlocii mica la o lege in acest sens,
proprietari, pe pe lucrä- sindicatul acest ideal
agricoli, fac sd al agricultoruluf va deveni la noi
prejuditiile dintre un fapt implinit.
www.dacoromanica.ro
56 (MINERVEII
CORPUL OMENESC
sunt in aceastd micd parte de materie, corpul
!... legdturt, armonie, pe le de prin rezultatele
de gred de nu inceteazd de a fi de prin
de a nu medita bor.
STATURA putin exacte pentru
:
creatiunea, de 496 cam 3 k. 20
merge in picioare, in mod natural; de m. 483 2 k. 91
fruntea spre cer» a Lamartine. de m. 45 k. 300
Daca prin statura sa el nu 70 58 k. 800
m. 65 k. 200
toate prin proprietate 81 70 k. 200
a stature prin inteligenta sa, 1 m. 84
m. 89
73 k. 800
79 k. 700
el le » m. 94
»
84 k. 100
Statura a fost
unor numeroase din Lungimele BArbat le
statura ar pentru ale partilor corpulul
m,657, pentru femeia m,541.
creste la 30 de Trunchiul m.
superior . . m. m. 686
De la 25 30 ani, Membrul inferior. . . . 0 0 m. 793
un De la 50 des- Capul
Greutatea . .
221
k. 049 k. 049
221
creste Minimul medi . . . k. k.
Multe cause fac varieze statura. Maximul medi . . . k. 83 k. 246
1. Statura este
de acea a tranului.
2. Calitatea nutrimentulul, absenta OASELE
vatiunilor tinere, favorizeaza Scheletul compus d'inteun mare
cresterea. mr de oase articulate, sprijineste
Statura dupd popoare : muschii protege organele cele mai
ea este de in Franta, importante, ca spi-
in Belgia, m,73 Polonia, etc.
Rusia, 78 Saxa, se compune din 198 de
Patagonia, lm,38 la Eschimosl. oase :
4. dupd Se Colo ana verteb 24
vd, la Museul din Paris, si cocyx. 2
sele Calmuc de 2m,533 ; Craniul
landezul Cajanus, un autentic Fata 14
hioid .
msura 2m, 833. Coastele si sternul.
Din favoritul Fie-care . 32=64
Stanislas al PolonieI, msura ;
Fie-care inferior
Total 198
Borulawski Polonez foarte inteligent
msura ; Hudson la 20 de Oasele se compun dintr'un com-
n'avea de pact (format din oseind, din de
De la la 15 fetele etc.) si din e
de mijlocul te-
canal,
compact. Imprejurul osului se
o membrand nutritoare,
periost.
e eel 40 de INIMA
La 80 de a pierdut
6 este in piept, intre
Femeia atinge greutatea la coastelor, vârful
bate, in general, la 2 m. spre
de
Greutatea
Tabloul
raport
n'are nimic absolut,
- dreapta, de
270 gr. Ea bate
o de 70-80 pe minut.
grea de are functiunea de a trimete
si el nu dd de la sângele negru adus de vine,
destul de exacte pen- de a rspândi toate cor-
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 57
care revine in ventriculul

oxi- tiunea ventricul, Inchiderea
din aer. supapel auriculo-ventriculare
se compune din patru cavi- trecerea artera
2 superioare sau auricule, 2 care se naste ventriculului
ferioare ventricule.
auriculä un ventricul drepte; contractindu-se, produce
un ventricul motul bataia care se percep, aplicând
comunica ven- degetul pe piept, la
triculul de pe aceeasi parte printr'un a 5-a
numit orifiaul auriculo-ven- Cantitatea de este de
tricular (drept 5-6 litri.
Acest are un fel de La fie-care 180 gr.
ast-fel de in Sângele percurge
lase auricul 20-30 c. m. pe
ventricul, impiedice Se numeste «puls»
de a se reintorce din ventricul In radiale, care este la
ricul. urmare accesibilä
la pipäit de cit cele-l'alte artere,
general asezate
le negru, al oxi-
gen a fost ars in la
corp, spre a ajun- La nastere, bate 130-140

ge auricula dreaptä, curgénd din an
» » 118-121
120-108
vina din 108- 98
inferioarä primesc toate vinele 80- 80
ale corpului, ale La epoca 80
brelor ; auricula dreaptä, acest La etatea 70
curge ventriculul drept prin La -ei-
orificiul auriculo-ventricular drept;
ce ventriculul e de
se contract& ca un DIGESTIUNEA
nu e alt-ceva de un gol
pe goneasc& Digestiunea transform& alimentele
im roduse in corp, substante
Sub sfortarea singelul, supapa abile.
se astu- Alimentele se In:
orificiul 1) minerale. Sarea e unul
gele se precipitä in singurul din cele tre-
deschis, acela al pulmonare. bue termen
Artera care, la esirea 12 grame de sare pe zi, cantitate e-
se In ramuri, una cu aceea care o excreteazA
pentru drept, cel Trebue dar saram
duce in tele, ele n'ar putea
rele pune contact da cantitate de sare.
subtire, aerul Feul este de asemenea necesar.
pe care'l contin micile ve- 2. Alimente azotate albuminoide,
zicule ale continend oxigen, carbon azot, hidro-
Printr'un fizic, oxigenul gen si sulf. Acestea : albumina,
aer atund in legumina, gelatina, etc.
carbonic de care se 3. Alimente neazotate se Impart
corp, si ele :
care va a- de carbon,
duce organelor oxigenul, care, carbon, oxigen hidrogen.
va o Aceste sunt amidonul etc.
de C. b) Materiile grase, animale sa ve-
Acest rosu iese din getale.
prin vinele la De cele mai adesea absorbim
auricula meca aceste diferite alimente sub de
nism ca la partea trecerea alimente complecte, contin
www.dacoromanica.ro
58
substage, cantitate paratiune intre diferitele

mai mare mai complecte cele mal intre-
Iatd, prof. Ch. o buintate :
din Parti le din
Lapte Carne Carne
toare
Apd 87 71 77 40 Zahdruri. . .. 4 50
Albuminoide 4 16 20 5 Sdruri . . . . 1 1
. 4 12 2 1
Se vede, din acest tablod, cd laptele In stomac, alimentele suferit deja

e un aliment e alt- o transformatiune chimied, prin
fel aliment al nscut. actiunea de glan-
n'are : trebue s'o dele parotide, sub-maxilare si
unt. gvale.
Se poate deduce din acest Bolul alimentar se
litru de lapte, face ringe, pdtrunde in esofag ajunge
7 250 gr. de carne. stoma Stomacul este o
Mecanismul. introduse In situatä in cavitatea abdominald.
gurd, sunt mestecate reunite tremitatea inferioard
nurnitä bol alimentar, prin ac- se intestinul subtire, unde
tiunea combinatd a dintilor, se banaléle care bile sail
si a fdlcilor. fierce si sucul al
de aproape
DINTII la fel glandele sahvare); intesti-
are 20 de 10 la nulul coloniii si aces-
Adultul are 32, câte 16 tuia rectum-ul, care se anus.
la fie-care un aliment ease
Asa dar, in cursul intregei sale vieti, board din esofag in
omul are 52 de dintre e lichid, trece, a se opri,
temporary de lapte, din intestinul subtire,
putin desvoltate incisivi, e absorbit de
si 32 e solid, el excitd prin contact,
Dintii se impart in (4 supe- glandelor pe care le con-
riori, inferior° destinati a ali- tine stomacului si
mentele ; (2 sup. 2 sucul gastric compus
tinati a ; molari (mdselele 10 si acid
sup., 10 destinati a a sue gastric reduce alimentele
cina. chim, si
in peptone albuminoide,
dintilor temporari caseina din lapte, din
De la 6 la 8 . Incisivil
carne.
» 7 » 12 » . . Incisivii lateralf. chimul trece intestin unde
» 12 » 18 . . anteriori suferd actiunea sucul enteric (secretat
24 » Canini de glandele intestinuluT)
» 24 36 » . . posteriori actiunea pancreatic care are
un rol
AparitiIor permanenti 1. Albummoide (caseina, legumina,
etc.) peptone (ea sucul gastric).
La 5 2. Amidonul etc.)
De la 6 la 8 Incisivii (ca si saliva).
» » er. 3. 'Grasimelé emulsiune (ac-
» » 8» 9 » Incisivii proprie).
» » 9» 10 » Primele molare Elementele nutritive pe earl trebue
» 10 11 » le aibd alimentele noastre (albu-
12 » 13
» » Secund. molare mind, amidon grase) sunt ast-
» 12 » 14 » Secund. molare fel transformAe substante sunt
» » 20 » 30 » de minte. absorbite de sânge.
www.dacoromanica.ro
59
prin gr.; amidon

actiunea se face etc. 404 gr.
meroaselor capilare cari D. A. Gantier,
la intestinelor. alimentara de de lucru,
irebuincioase tree tree prin
in
in
care le
bue
Substantele inutile sunt cate
prin exeremente prin
Esofaigiul e lung de 25 c.m. si larg
de 22 etri. Stomacul ca Acatul, de
gr. gr. gr. gr. gr.
se mult jos la de
at. de lu-
830 240 60 20
cit la prin actiunea . . . 360 175 33 170 8,7
prea
Lungimea a intestinului, Total . 1100 93 28,7
surat de la stomac, la rectum,
este cam de 9 metri.
alimentar. Mole- dar, un om care nu
schott, adult care trebue are alimentatie 830 gr. de
consume pe zi 320 grame de car- 240 gr. de 60 gr. de
bon, grame de azot in alti mat. grase.
130 gr. de elemente Un care lucreaza, trebue mai
noide carne) 488 gr. de ele- adauge la aceste cifre 360 gr. de
mente grase hidilocarbure 175 gr. de carne 33 gr. de
legume, etc.) cari se descorn-
Tabloul Digestiuner
Acest tabloü timpul necesar digestiuner alitnentelor principale
Alimente o.m. Alimente
Orez Aluat copt la cuptor 2.30
fript . 1.30 2.30
crude 1.30 boabe 2.30
1.30 cu . 2.50
Lapte proaspete 2.55
Ficat, carne de 2.- tari 3.-
proaspete crude 2.- Biftec singe
2.- Berbec fript 3.-
Lapte crud 2.15 3.15
coapte 2.15 Berbec 3.15
Oaie 2.30 de 3.15
Curcan fript 2.30 la Beaumont. 3.20
RESPIRATIUNEA Aparatul respirator se compune :

1) Din fosele nasale, unde
Ori-ce corp care arde, absoarbe foarte vasculara vase san-
gen degajeaza acid carbonic. guine) glande secretatoare, per-
In interiorul nos- mite inspirat se
o combustiune perpatua, si se ca nu
temperatura noas- irite
se mentine constanta la + Din laringe
Trebue ca oxigenul necesar de cartiage mai
cestel cpmbustiuni la putin desvoltate; din ele,
lule ; ca acidul carbonic, rezultat toxic tiroid, care la exte-
al combustiuni, rior ridicatura Adam,
coardele vocale, la nivelul
Respiratiunea acest du- curentul de aer expirat produce vocea.
blu rol. 3) Din din
www.dacoromanica.ro
60
stint constituip din miei dilata- aer, accidentele cunoscute sub numele
asemenea unor basieute numite de boala de munte saü boala aeronantilor.
alveole, se una din ra- 2) acidul carbonic este
celor bronchil cari mare cantitate oare-care
continua trahea. el pe din se
In grosimea peretilor alveolelor sunt degajeze : de asfixie
asezate capilarele cari vor forma Ast-fel mor Cei ageri
vinele pulmonare. cufundatori nu pot sta subt
sunt mem- de 3-4 minute, stint
brand, pleura, cade acidul carbonic pe care
vitate pot exala.
In inspiratiune, cavitatea Un alt tip de asfixie este asfixia
tot asa, aerul ex- prin intoxicafiune : aceasta este o
terior se intérior. vire de un gaz toxic inspirat.
In dilatat De cele multe acest gaz e
vine la el revin peretii de carbon care produce acci-
racelul, si aerul se dente grave, Ast-
fel zadar vom duce la aer o
are respirafiunea intoxicata eu acest gaz
abdominal, de inspi- chiar s'o facem respire oxigen pur,
ratinne expiratiune sunt oxigenul nu va putea
mai ales abdomenulul. de descompus.
La femeie este costo-superioar5, tran'sfusiunea va pu-
respiratorii mai mare tea pe
amplitudine la nivelul coastelor a Gréhant a dim unul
sternului. respire aer care confine
Omul de 16 ori pe minut; o zecime de oxid de peste
de 24 de ori; soareeele de 150 un minut 15 secunde arterial
de ; boul de 10 ori. va contine numai 40/e oxigen
pot de gaz otravitor.
la 4 la 5 litril de ; de nu Se vede dar, din aceste exemple
mai mult de o jum. de trebue fim foarte
la o inspiratiune. sobele mobile chiar tutunul, a
Facem dar, 24 de 20.000 rui ardere asemenea produce oxid de
inspiratiuni carbon.
10.000 de aer. Stiind un pe zi 400
Am spus alveole, aerul nu de litri de acid carbonic, o pro-
este separat de capilarele sangvine portiune de 4 la mie din acest gaz
de printr'o subtire. Ce este deja vatmatoare, se conchide
se ? Ca trebue eel 10 cubi de aer
inspirat: un oare-care pe or de persoand.
volum de oxigen o cantitate de acid
carbonic. TEMPERATURA
analisa aerul expirat,
vedem are oxigen, ma Lavoisier la 1777
mult acid carbonic. causa animale era
Tot asa ca si aceia a de
terel pulmonare, 32 de care arde : o combustiune are
acid carbonic, 10 de oxigen. In interiorul tesaturilor eu absorb-
vinelor 28 vol. tiune de oxigen degajare de acid
de acid carb. 16 de oxigen. S'a carbonic.
cut dar, o absorb- Unele animale
oxigen o degaj are de acid temperatura ; se
pun echilibru temperatura
Ásfixia. Acum putem Temperatura animalelor
: ea se produce oxigenul cald e un :
acidul
carbonic nu poate se elimineze din
. 39,7
1) Bert a trebue Vital, berbec 39,5
diminutiunei oxigenului din 39,2
www.dacoromanica.ro
61
Epure 39,5 tr'o parte bulb, care

± 39,2 la functiunile creerulul
Cal ± 38, la ale! Inteparea
± 38, in pun ctul numit calamus
nodul oprirea
respiratiunel moartea imediata.
teparea In alte poate provoca
Canar ± 42, aparitiunea in a (dia-
± 42,5 bet) a albuminei (albuminurie).
Altele ± 42.
La unele animale zise hibernante CREERUL
temperatura se poate
la 4 grade. Creerulcerebelul-mic sunt
La temperatura in constitue Nu
locul unde se cum se crede de nu cree-
Pentru a lua temperatura bol- forma craniulul, des-
se introduce termometrul maxi- voltându-se sileste forma
mal in anus, se 10 minute. pe care i-o 'el.
In stare omul are: dar, inspectiunea
gol, se pot face asupra
la miezul creerului care l'a umplut.
la 4 ore dimineata Greutatea volumul encefalului
la 8 » aunt variabile:
37°,2 la prânz Ele dupd rase : capacitatea
la 4 ore craniulul australian reprezentata
la 8 ore seara. prin 100, aceea a craniului ar
111,86, aceea a german
E imposibil a explica aceste 124,8.
sexur : la 36 encefa-
Când temperatura s'a ca mijlocie: pentru
se se zice are bat 1 k. 380, pentru femee 1 k. 256.
frigurT. temperatura la Este dar o de 120 gr. in
termometru ne permite barbatulul.
frigurile : pulsul e absolut neindestu-
Moartea vine in mod fatal când cefale de 1500 gr. de 1000 gr.
temperatura trece peste se cefalul lui Cuvier k. 891,
subt 340 acela al lui Cromwel 2 k. 229 (?), al
Exista cu toate astea unul sa Byron 2 k. 238 (?), al Turghe-
in bolnavul s'a 2 k. 120, al lui Dupuitren 1 kgr.
- vindecat ce atinsese tempera- 236. Aceste fapte par a indica cu
tura de ± un om are creer, cu atât
moarte se produce totdeauna e mai inteligent.
o ridicare de temp care Encefalul - La
cede râcirea generala. copil 300 gr.;
la 6 luni 600 gr.; 6 1200 gr.
NERVII variazd : la 5
oameni de m., 74 = 1 k, 330; la 5
Sistemul nervos prin creer, de m. 63 = 1 k. 254.
la viata intelectuala starea
prin la de de
viata vegetativa. Din punctul de vedere antropologic
creer sosec cari se numesc oameni
la organele simturilor: nervul olfactiv niul la timple
(mirosul). optic (v4u1), al etc. craniul larg la timple. Rasele de
La sosesc nord sunt mult dolicocefale, rasele
sensitivi membrelor, trunchiulul; meridionale sunt mai
de la motori, hicefale.
car! conduc la muschil membrelor privim un omenesc,
si necunoscut care face de a-1 ca ma!
se mare parte din animalele inferioare,
se www.dacoromanica.ro
cu creerul constatam o de cir-
62 MINERVEI»
conscrise de depresiuni mult sä diagnosticeze o leziune a

mal putin o
ridichturi in bucata de os care
cerebrale chrora, de la Broca o
se
Inteádevr, s'a ajuns se locäliseze
centrurile cari la diferite Vine un moment ne lips este
determinate, la diferite sen- gia contractiunilor muschilor,
safiunI particulare, a ordinilor a creerulul.
speciale. In momentul acela ne e somn.
Ast-fel sunt circomvolatiunile unde In timp ce noi dormim, actele cari
localizate mischrile necesare pentru a nu depind de vointa
a tiunea, respiratiunea, digesthmea,
Apol altele represinth cretiunile) se indeplinesc regulat,
membrulul inferior; mischrile se incetinesc
superior, fetei, centru Creerul nu el lu-
care ne permite cuvintele, creze imagini, mai
când citim ; un centru visual si un mai putin simtite, mult saü
tru care ne permite auzim cuvintele, mai putin 'legate ele, asupra
Multumith acestel cunostinte exacte ratiunea nu un
a localisatiunilor, un chirurg, se control. Când, la desteptare, ne
gäseste fata unui bolnav, care, in aminte (ceea nu se tot-d'auna)
unna de exemplu, a rmas de un din aceste imagini, din
paralizat la un membru superior, poate aceste zicem am visat.
LA HOTAR
Ilustratia ne presintá, oare-care idealitate,pe dorobantul care tine paza hotarului Din
nenorocire, adesea vedem la hotare dorobantl-sentinele uniforme stricate care nu fac
irnpresia care drept se vor

www.dacoromanica.ro
o
mIsuri de indreptare ales, avem ostire
frumoasa ea un drept a bine la fruntariile patriel.
CURTEA E.
www.dacoromanica.ro
64
LA CURTEA IMPtRATULUI TIBERIU

Moravurile simple $ severe epoca inflorire a
roman, foarte mult pe vremea impratilor. Viata se
din ce ce lung de usoare si desfrinate. Asia trebuia
Romel pe escamatoril saltimbancif trimetea sl-
se sfisiau Dar totul era intunecat de splendoarea
imperiale.
Ilustratia ne arata pe Impratul Tiberiu, care domnise de la anul
14-37 d. cum se desfitta el pe insula Capri. Btrtinul Chesar
societate pe o echilibrista. Un sclav pe o jocul chiar
slbatice trag urechia la orfeicul de coarde.
E bine ne amintim, Romanilor oglindea $
curtea a pricinuit risipirea ce nimise
GREU GREU
zice o dar un proverb ilustrat. E un frumos

moment din tranilor eumpätatä a
GREU LA DEAL, DAR GREU

ase -coasta vale. Este o fotografie
ne reale. www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 65
BISERICA COALA
DIN BU5TENI
De o de
de Stat fost
atasate la Coroana Ro-
ajuns ast-fel
sub administratia regalii,
ele tot atâtea
centre de propaganda u-
nei stmtoase
pomrulul.
ceasta se vede ales
la e cum
ani, acel atun
nu de câte-va
mizerabile colibe, azi el
are unul
occidental, care
ales biserica si scoala
ating mod ve-
derea trectorulul. a
si alta fost de
administratia
lui Coroanel si contri-
ast-fel la'ridicarea
si a
cuitorilor acolo.
P. C. S.
Dionisie, parobul
Domnestl, s'a
1860
partea româneasa a
Serbiel.Dupäterminarea
primare
el veni Tarä»
si in 1875 Mo-
BISERICA DIN
nastirea Ghighiu apol cea de la

rusani. la cea de la
fu 1880,
Diacon, la 1885 preot.
1888 fu nurnit al garnisoanei
Constanta unde peste un an fu
preot din
in 1890 fu la de Proiosinghel
superior al Monastirei Predealu. La 1892
la gradul de Archimandrit. Este
cavaler al Ordinuluf si Ofiter
al «MerituluI Civil» al
Preot cucernic, propovduitor
zelos al evanghelice, Arhimandritul
Dionisie este unul dintre mal destoinici
slujitori Ca. presedinte al
Culturale», Predealu, el a contribuit
mult la ridicarea ast-fel
la desteptarea sentimentuluI patriotic in a-
cele ale
P. C. S. ARR. DIONISIE,
www.dacoromanica.ro
66
A. lescu, s'a la 1868 in Absolvent diplomä al scoalel

normale acel oras. A absolvit particula 4 clase liceale la liceul
Petru si Paul» Ploestf.
E invt&lor-diriginte al din Busteni sotia sa, D-na Zoe
§COALA COROANEÍ,
Mih&ilescu, din 1892. a fost la Ceptura (Prahova), unde prin

sa a putut un local de construit 1891.
A la reviste ales a fundat
o revistä Viitóare, care a fost
apol din România,
al este. A ches-
tia national& multe articole Liga Ro-
A fost din Ligel in
comuna Predeal.
In materie didactic& a un Curs de
istoria in de a
publicat o interesant& asupra
qcoalelor complimentare a Cursurile de
A intemeiat, o socie-
tate cultural& Gheorghe in comuna
Predeal.
E distins de M. S. Regele medalia
Serviciul Credincios cl. I, A. S.
Principele Ferdinand Bulgariel
Meritul Civil. bine
ritate, d. este-unul din
nostri inteligentf, muncitóri
si ideile ce
zit corul din si asistat
la de acolo,
ce invtätor
www.dacoromanica.ro
capabil pentru cultura poporuluf.
MOISE
BUONARROTI
la
www.dacoromanica.ro
67
CUM SE SCRIE
scrisoare are preciziunea a fapt ; prima impresie a

depinde adesea de un acest nimic determind o
De unde, obligatiunea de a cine-va scrie o scrisoare, curatd la aspect, cu un stil
limpede, ca intr'un ton absolut politicos.
chiar ea fie ori-ce In epoca formulele cere-
scrisoare are sa monialului sail la
gtoare, la sfirsitul scrisorei, se din
ce in ce. Cu toate acestea, prin
desate, paragrafe cari nu se buintarea cumptatá a acestor for-
pritvesc, toate acestea un aer mule, se mai bine educatiu-
care respinge nea tactul care Multe
citirea. persoane, destoinice exprima
Primul merit al se claritate, chiar spirit, ideile
in armonia tuturor sad se asupra forma
nu o ca- finale. Vom indica, ordinea
ar seducaoare; din câte-va din
Pentru a simpatia, o formule.
scrisoare trebue sobru.
Se prin aceasta ori- ce de familie prietenie
prea mare, ori-ce netre-
buincios, aratá ime- Aceste scrisori, cele obicinuite,
diat rául gust, pretentiunea, naivi- de sub regulele conventiunil.
tatea scriitorulta. Nu se felul cum cine-va
Ca literile fie sad mari, fru- rudelor : inima ne poate
moase potrivite, putin dicta.
pástreze alb
la dreapta la stânga, afectie. de
pagind, cuvintele
rind, literile cuvinte, totul cu 1. Inferior superior. -Un infe-
disproportie, rior, un pe
D-voastrd va avea nepre'tuitul merit respectd, va pune titlul la
de a fi la citit. ceput, mijlocul paginel, mal sus
In cap, data,la sem- jos, e o chestie de gust, ast-
foarte cât mai fel ea mai :
Nu semnati de ceea «Domnule iubite profesor, sau :

ce ar putea citit inconvenient «bite profesor, sau: Domnule amice.»
de alt cine-va, de destinatar. Formule finale sad
n când o scrisoare contine un putin ceremonioase:
angajament, o folositoare, un «Sunt, mai respect,
fapt care ar putea contestat ce
«Domnule, al prea devotat,
n'ar putea fi ?), copiati-o intr'o copie -Am onoarea de a fi...»
de
- Independent de spirit, de «Sunt, respectuos devo-
indemânatecá a fraielor, «tament, Domnule, D-voastrá
de expresiunl fericite, sunt «Rmin, cea vie recunostint,
pe cari nu le poate pretinde «al D-voastri...»
lumea, gânditi-v de a «Bine-voiti a primi, Domnule, asi-
Toate acestea sunt usor de zis, dar sentimentelor respec-
de urmat. devotate.»
In rezumat, Boileau, a exact «Bine-voitl a Domnule,
pe care vrei este sin- epresiunea sim-
gurul de spune bine; natu- etc.
ralul concisiunea sunt dou 2. egal. - Titlul,
cari pe cine-va mod de a fi sus mai in poate se
de prostie. prima .
www.dacoromanica.ro
«MINERVEI»
«Am auzit, Domnule, iubite Dom- Din se va spune, vorbind

iubite amice, de o din familie cor-
Formule : scrisoarel la
a primi, Domnule, mama -D-soara
Domnule, asigurarea conside- sora, Domnul
mele, saü acelel mal distinse poate suprime pe
consideratiuni.» Doamna». Mai bine de
«Primiti, iubite Domnule, spunem «mama ta, sora ta»
sincerel mele simpatib. zice «Doamna X., - Domnisoara
v rog, o rioara», etc.
«gere de de la devotatul 5. Femeie femeie
formula de salutatiune,
intimi: profundul res-
«Al D-stril», «Cu al pect, stima, simpatial prietenia, etc.
nu: «Bine-voiti a primi, ex-
Domnule, mele»,
cpresiunea
«Cu
tament, -a sentimentelor
nosctoare» un mal
: superior).
onoare a v saluta», femeie tot-d'a-
formule nepoliticoase orl-unde, una numele de botez
de scrisorile de initiala , urmat de numele de
3. Superior inferior. al
asigurat, Domnule de conside botez pus singur
«deratiunea mea cea treg am fi mult de o
foarte sincera mea tiune putea da nastere la
«fectiune.» nu se poate admite de
partea fete tinere
nu e mal isbitor de de a un foarte prie-
vedea aceste de al familiel.
tiune, interiertite in 6. Cadre un al
Ar risca cine-va preotl, femeile ca vor pune
rspunsul, pe care l'a dat «Sfintia Ta»; episcopi «Prea
Bellefonds ofiter din regi- Ta» iar Mitropolitul Pri-
mentul ce i-a acordat, de mat prea Sfintia Ta».
alt-fel, serviciul pe cerea: «Te : «Cuvioase pArinte»,
rog prietenia pen- maid : prea
consideratiunea pen- starete
tru inferioril D-tale, un profund stareti.
respect pentru de Belle- In privinta formulelor de la
fonds». ele vor cam acele cari se
4. femeie. de un inferior un superior,
omagiile mele fim bine prea
«cele mal respectuoase.» de prea putin.
«Bine-voiti a primi, expre-
profundulul me respect,- a Bilete
meü devotament» - etc. Acestea sunt scurte
Chiar este mult pe o carte de pe o carte
chiar Intre el prie- pentru a pe cine-va.
tenie un bine crescut nu de un fapt adesea sunt.
se poate dispensa de a pune cuvintul redactate impersonalA,
respect in formula sa de salutatie. ce de titlu, de
vorbeste de ansa, scriind de salutatie chiar de
va ruga de a prezenta fot-d'a-una intrebuintarea
«omagiile sale cele respectuoase, a numelor de botez,
saü complimente, Doamnel X», aduc greseli.
intimitate extrem sale». Doamna G... complimentele
e nevole «respec- sale Doamnel Z..., va foarte
tele mele cucoanel, complimentele mele avea a
D-tale», sunt remite aductorului micul pachet pe
ridicule? care l'a uitat eri
www.dacoromanica.ro
69
de recomandatiune
multumeste foarte mult Aceste sunt special
Doamnel B... de sa invita- licate, e vorba a obliga pe un
tiune,pe care, o neprevzuta pe un inferior
o mare regret, binele, nimic persoana
s'o e scrisoarea.
VITEZ A NORILOR
Un meteorologist american, D. Clayton a un sumar al
facute la observatorul din Blue-Hill, Boston, in 1890
asupra care merg
Vitezele fost mésurate pentru diferite ajutorul teodolitelor.
instaláte la extremitAile baze de lungime cunos-
Tabloul vitezele in pe
200 1000 3000 5000 7000 9000 11000
la la la la la la
1000 3000 5000 . 7000 9000 11000 13000
Vara i 7,5 8,2 10,6 19,1 23,5 31,1 35,2

. . 8,8 14,7 21,6 40,3 54,0
. 8,1 . 11,4 16,1 34,2 38,8
Viteza mijlocie, se vede, pare a se odatá
iarna, aceasta in mod regulat, de la 200 metri.
Vitezele extreme observate sunt:
medie in metri . . . . 8,884 6,639 3.856 1,614 408
Viteza medie metri pe sec. . . . 38,5 32,5 15,7 11,3 8,7
Viteza in pe sec. . . 103,6 66,9 30,8 18,0
Viteza pentru minute, care s'a inregistrat de 10
la Blue-Hill, la 202 m. deasupra nivelului la 10 klm. de la
este 39 4 pe este probabil prea mare,
trebuie putin s'a
anemometrele din Statele Unite exagerate, ce viteza
de inregistrat trece peste 16 klm. pe ceas. o de 25 30
metri pe este foarte respectabila.
TULIA TRECÉND PESTE CADAVRUL

Acest frumos se la urmatoarea povestire a Titu Liviu, cele-
istoric al Romanilor:
Serviu, regele prea mult pentru rabdarea lui Tarciniu, mai
ales a nevesta Tarciniu. Acesta tronul surprindere
scotnd pe din curie, din treptelor. Pe drum Serviu
e ucis de Tarciniu. Se serie Liviu (I, 48),
s'a comis Dar ce se destul de bine este, ea
veni in for se de oamenilor, pe
su din curie ea cea ca de el se
äsa de mare, ea spre ajunge la captul
stradei Cipria. Când se la dreapta ca pe dealul Esci-
omul care mâna se opri frinele doamnei
sale pe Serviu ucis. si de rsbunatoare,
trecu, se zice, trasura peste corpul su ducênd in carul
o parte si omorul ei, se la
si sd, a trebuia dea
domnil, un funest, demn de inceputul eL
www.dacoromanica.ro
70 «MINERVEb
PESTE
www.dacoromanica.ro
71
INTERNATUL TEOLOGIE
S'a construit anul 1896-97 pe dealul bisericeI Cheltuelile

acoperit din donatiunea de aproape 150,000 de Maria Schiopescu,.iar res-
tul l'a dat Ministerûl Cultelor. Architectul a fost d. Duca,
cutorul d. Raimondo Bossero. Este una din cele din
INTERNATUL DE TEOLOGIE DIN
P. Dr. Pimen
locotenent de Episcop al Epar-
hiel Argesului. Este al Prahovel,
satul de la 24 Octombre
1853. ce a clasele primare
comuna sa, el a fäcut Seminariul Central
din se hirotonisi dia-
con in Ploesti. vduv in 1875,
cepu superior al Seminariului Central,
absolvind'ul 1880. - Apreciindu-i-se aptitu-
dinile de care s'a meritos, fu
cheltuiala statului, la ca stu-
dieze teologia facultatea acolo se
1885. In 1886 fu 'tuns
monahalg, primind numele de
men, functiunea de Predica-
tor al Sf. Mitropolil, care,
a impresie prin si era-
sale teologice. tot
acel an, catedra de Teologia Dogma-
de la Facultatea de
P. S. S. ARMEREUL GEOR- din pe care o si La
GESCU 1889 fu hirotonisit in fu prohi-
risit Archimandrit; la 1 Septembre 1893
i se postul de director al Central din Bucuresti. La 25
1895 fu hirotonisit Arhiereü locotenent de al de Arges
cu titlul de Pitifteamd. Acuma este trecut de la Director al
teologic de pe www.dacoromanica.ro
Facultatea de teologie.
72 CALENDARUL
de PETRU V. GRIGORIU
ire!... veacuri negre la carte

A ce falnic departe...
un amurg de Caos, noapte fund
De urgil, ce spun la lume acest popor exista
Salutäm Tine, Sire, raza smulsä de la soare,
scânteie ce-a dus zvonul peste peste hotare,
sub Carol Inteleptul, un popor de
Mare e timp de pace 'n rsboale, e
Tu, ostirea peste Dunitrea, la luptä,
Al o de trel veacurl intreruptä,
in foc mergând, Tine, ea ursita imparte,
vitejie sfaturile'TI la'moarte!
Desgropand comoara popor mucesäitä,
gäsit din fu
S'aI aprins din avintul Vremurilor din poveste,
$i de Ta trimes-al sus, la cer 'n lume, veste
Bunä, neamul Tie mostenire
De la de la Stefan, de la Mircea, spre
Pe când toporul fiinta...
Tu redeschis infipt la tinta,
zarea... 'n vale, 'n
Toti spre un inândru ideal !...
venim si sub Tine, Tu stejar inalt
Sub a pletoase umbreste tara
La a picloare depunem inchinarea
Seinnul de dragostea admirarea
Pentru Tine, sub a Ta obliiduire
Avem un de arte de !...
* *
noastre tine se
Tine, Maiestate Tu de
Tu regina cea slävitä, iubitoare,
neam prea la numr, dar la prea mare !...
Tu, Regina Românief, si peste-o
Mare, mare mime!
Lume peste care sceptru, tron,
N'a fost, nu va nu este niel impusä
Lumea Cugetärei!... Lumea cea de cuceritä,
Tie, dar nespus de
prin pana Ta de aur prin ângeresc
durerea de pe buzel'e zimbesc!...
din capu, TI alb fie-care fir de pr
Eo a si al adevr!
Versurl rostite Teatrulul National din Iasi, In Suveranilor,
de Gh la 21 Oetombrie 1897. Snveranilor din
partea societarl al
www.dacoromanica.ro
CALENDARTJL
Tu ce cu dreapta sceptrul, stinga portl o

un cald, la dulce bate Te'nspirà!
Tu ce ca o
obijduiti soartä te te
Copilasi, pe lume, seara 'n rugáciuni curate,
Mame, coplesite, zugrumate,
In plec la icoane se
de soartä, jertfe, drept la un bine!
Istoviti in lupta stinsi, n'apue ziva de
Fericirea e un un sfert de
lume intreagä, si crud
lume, dar amar horopsitä,
Tie Tu
Tu vrsat pe de ostas, un balsam dulce,
murind zimbia atuncea, când ca sä se culce
Inghetat, patru pe vecie
Tu care'l se scumpul dor, pe
Liberä, neatärnatä, lasä tara glorioasä,
Sub o Sub frumoasá!
S'acum Tu, Regina Regina
Tu Regina esti Steaua
Tu ce-al rupt din soare raze pentru Ta, ce porti,
Tu ce anti pe vii pe
Nu uita temp'lul nostru, ce supunem cu iubire,
Sub solia mintel Tale, sub Regeasca'Ti ocrotire !...
www.dacoromanica.ro
SCENI DE text)
74
ecaretele gospoDar
la noi, ca aiurea, din sfert de veac, orasele

progrese simtitoare : locuinta nu mai e acea de acum
30-40 de E e Stradele bine pa-
vate ; mai toate orasele distributie de
pe cale de a avea; canaluri alte
pled de pe strada a orasului, ce
ai prin fata sirurilor de case, care mai de care mai impuntoare,
esind pe oseaua pe aceasta, de te
abati, spre a poposi, cel sat ce dureros im-
presionat de contrastul cel mare dintre sat oras.
Mai pretutindeni o de cocioabe preserate vatra
cuinta
de ai rágaz,
sätean,
vrei intri o
ar rmase
- ce
nevoie mare, prin
potop.
caii lo-
va
trebui ce gospodarul dou brate de aprigi,
spre a'si face o potecä la - când n'a avut
sä noroiul in vrafuri de praf.
Locuinta? o adesea cu arare-orl avênd o
in care aleea te Podul jos de tot, ferestrele mici cu câte
un ciob de geam ; mai adesea astupate cu câte un petec jurnal
lipit cu ori cu câte o Prin pod nu
umbla de de-a coperisul e pleostit; in el abea
20-30 oboroace de de porumb prin care se itiiesc pojidic de
In aceastá chiliutä hálädueste adesea o familie numeroasä; când
molipsitoare se ea, o pustieste, nu alt-ceva.
De ochii in jurul nu vezi mai nimic. Nici tu de
legume, unde vezi o brazdä de nid tu de pomi roditori,
de
nate;
prin al
se
mai cât-colea
o
gard deslipit
de prune
colt o
- Gardurile
de
véntul, pentru a svânta bäligarul in care
-
bietele dobitoace - putine la numr de alt-fel fac osinda.
care vitele iarna zi noapte; pe
ninsoare ger. Nutretul li se pe jos, o de
e
nu se pomeneste ; scoarta de bäligar,
vara, când vita
hodoroaga de car pe care se
pe
-
gdinile-necistindu'l
in fie-care noapte - ca de obste ploaia
soarelui 'n scurtä vreme nu o degeratä.
Adevrat trist!
säteanul nostru e hâtru priceput ; iar când de
munceste nevoie mare. De ce dar rmas-a in a apucat din
unde vedea mai bine, ca se molipseascd.
Aiurea progresul s'a - de mult la sate n'a rmas ca
un monopol exclusiv oraselor, ca la noi. Pe acolo gospodarii inteli-
genti observatori, de säntatea interese
case locuibile sdntoase ecarete proprii menirei sint sigur,
gospodari de ai s'ar putea când-va prin acele sate,
s'ar cu dorul de face ei asa. vzind ochii
avantajele ce vor putea avea, modul cum trebue facä,
s'ar
www.dacoromanica.ro
CALENDAIWL 75
Dar, din nefericire, aceasta nu se poate : no§trii nu pot voiaja

prin streine.
folosindu-m de ospitalitatea Calendarului Minervei, voi cerca a da
solutiunea urmatoarel probleme :
Cum am putea reuqi sä avem locul scilaqelor de locuinfe qi eca-
rete sänetoase qi comode ?
* *
Vom prin a in mod sumar, principiile de care trebue sä
la plánuirea sat model, a unel gospodärii mijlocil a
unei lecuinte pentru un gospodar de stare mijlocie.
zicem, de pildä, avem de plänuit un sat model pentru 200-300
gospodati. Chiar in vom avea o räspântie, de formá ori
dreptunghiulard, din care purced sens perpendicular drumurile
linie ulitä), de 15 m. lärgime, care la
satul sat& târg.
In räspântiei este biserica inconjuratä de grädina de experienje
a cu o de circa 5000 m.p. - de la qcoala
coltul de peste drum - sub conducerea - vor invla a lucra
rational grädindria; poporenii când vor veni se roage
Domnului, vézénd cu ceea-ce face munca cu
vor cäuta sä se intereseze de aproape - se vor vor in-
cerca a face ast-fel.
Ce-ar putea fi mai frumos, de de ca serbätoarea,
minarea sfintei slujbe, invtätorul sä sätenilor conferinte - acolo
mijlocul de - asupra feluritelor
dând bätrânilor de ce a reu§it frumos acolo,
de ce nu tot !
In cele-l'alte trei ale räspantiei vor : casa de sdntate a

straja (serviciul de pazä).
De jur imprejurul de experientä fie piata satului pe
umbrite de copaci.
Din strada mare, care merge prin mijlocul de noapte
la zi, se desfac cele-l'alte strade de 10 m. lärgime, care
paralele cea-Paltä stradä mare, care trece prin de la
la apus.
Pentru fie-care gospodar e prevézut un de m. X 50m. = 2000 mp.
(20 are).
Imprejurul este pentru islaz - - in devälmä§ie, soco-
tit 3000 mp. de gospodar. Tot aici anume s'ar
aria - amanul - comun, pentru treieratul productelor pästratul
paielor - in scop, mai ales, de a nu grämädi prea multä paierime in sat
a'l expune primejdiei
La fie-care are 45.000 mp. (4 hectare jumtate), care
locul de (2000 mp. = 20 are) islazul (3000 mp. = 30 ore) fac
50.000 mp. (5 hectare).
Locurile din e bine fie scurte late,
nu lungi (udarea.), drenarea (svântarea),
plantarea de pomi pe haturi ; un lucrarea s'ar face
mai inlesnire mai cu drag - sub ochi.
Pentru cimitirul (tintirimul) satului este reservat locul in unele din
rile de la dintre islaz El va plantat ingrädit, ca
vitele, gâ§tele sä nu necinsteascá mormintele celor ce dorm
somnul ve§niciei.
ce treci poarta dai de locurile cu care se
www.dacoromanica.ro
76 CALENDARUL.
§coala biserica, 5 de fie-care a cäror menire este nu a

arendate, ci cultivate sistematic pentru pilduirea sätenilor.
Islazul e despärtit de sat prin inconjurätoare. satul
locul de islaz sunt despärtite cu printeun -e
când e gard - care opre§te vitele slobode sau nepäzite a pätrunde
mai bine
holde vara a le strica. Cele patru ce ies din sat la au
la
* *
Fie-care gospoddrie din acest sat ar trebui alcátuite ast-fel intrând
de pe ulitä pe dai in curte - care este märginitd de
pärtile cu de pomi roditori, care se gäsesc un
numr de stupi cu albine. Printre pomi staturi de alte care
plac albinelor. Casa este chiar la meazä-zi
Din linia casei treci pe portita (ocolo§) unde
se gäsesc: pe fata la un pentru 2 o vacä
cu mânz, podit de scurgere
iesle uluc ; o pentru 2-3 un cotes päsri de curte.
pe dreapta cu fata la un hambar, o leasä (pätul) deasupra
care se addpostesc carul, träsurica alte unelte gos-
podäre§ti, o
Trec'ènd arie, gäsim o pentru putre-
zirea pästrarea gunoiului ; tot restul ocolului de fata
este de legume. la vremea cdatului fäcutul (gi-
rezilor, stopurilor) multe din legume sau trecut, deci avem pentru
De jur a sä batä la
- sunt nuci mai ales aguzi a serve§te la cre§terea gânda-
cilor de
Când reieratul pdstrarea paielor se face la arie de
aturea satului, tot acest sä trateazä grädina de legume.
Tare bine ar putem introduce in gospodäria Sa§i-
Romanilor din Transilvania. In aceste fie-care gospodar
cât de modest are o fundul curtei - sau se
treierä cu o de cerealele se nutretul
pentru vite.
* *
Locuinta fie ast-fel: ridicându-ne pe trepte de
(sau de lemn) pe la m. 50 de la fata tre-
tinda casei. De pärtile o odaie; fundul tindei
vatra cu cuptor sub ea; ori-ce miros bucate e tras pe co§.
Prispa, care fata caselor e de e cu parmacläc salpi
ce streqina, se prelunge§te pe laturi de 0. m. 50, scop
pe de o parte de a feri temelia zidului casei, pe de alta de a
comunicatia cu chilerul din fundul Acst chiler pe e
un adäpost al din partea dar gospodärie e de mare
In el se pästreazä o multime de lucruri; vara pe un rind
sau douä cu se cresc foarte bine de mätase ; iarna
se minunat stupii albine. Sub chiler poate fi o pivnitä
avênd cu obloane la chilerului.
Suirea pod podul fie bine aerisit - se face
o scarä puratoare o tavanul tindei.
* *
de a studiul nostru, principii generale
ce trebuesc avute vedere la executarea
www.dacoromanica.ro
77
pe care se sä fie uscat, ; in caz

sä se printr'un bun (§anturi cu scurgere umplute
bolovani pietri§). care se doarme vor fi cu
l'alte vor putea avea pardosealä de sau ciment, dar
care fi executatá pe un strat de spartä beton de ciment.
Grajdiurile, saivanele cocinele vor fi pardosite piaträ de
pavage tencuiald de var hydraulic (negru), avénd inclinare
de scurgere pentru a conduce materiile licide in o de-afarä,
din care se se pe gunoi§te.
Pardoseala va 50-75 mai sus de fata
din a grajdiurilor saivanurilor 20-25 cm.
de piciorul din va avea o inclinare, in scop de a
goni apa de el a'l feri de igrasie.
Fatada principalá a va fi la la Casele
fata la meazä-noapte apus sunt umede, friguroase
ferestele a fi destul de pentru a läsa intre
aerul lumina. Fere§tile fatä mult la primenirea
rului iar la grajdiuri deschiderile respective
acela§i mod vor fi la 2 2,50 m. la une-
ori mai multe de ventilatie zid, avénd gura de tragere jos
proape de pardoseald e§ind de-asupra acoperi§ului.
Ináltimea la pardoseald la tavan nu fie mai de 2 m.
Materialele intrebuintate la vor - pe posibil - la
melie beton cu var negru; va fi de piaträ, sau de foarte
bine var negru; de piatrá restul zidäriel
cu var gras. Parmaclacul prispel de lemn de brad,
väpsiti cu e bine. asemenea. Du§umeaua de
lapi de brad uluc pe de stejar. Umplutura sub
§umea moloz.
Podeala (bajadie, tavan) umplutura
deasupra grinzilor alice de mortar galben.
Invelitoarea de olane, neagrá vopsitä cu mi-
nium de plumb, dat o datá pe dos de dou ori pe
La cele-l'alte se pot face de dar
binc uscatá de ciamur amestecat bine tocate
bätut dulapi portativi).
Acum, dacä'i däm o spoialä var interior ceva ornamente din
tencuialä afará, la vom avea o locuintä
pe ea ecarete apropiete destinatiunei pläcute
totul o gospodärie, care face aduce
multumire gospodarulul. dragostea säteanului
a fost pururea nemésuratä pentru umilul sd cämin, pe viitor el va fi
de gospoddria sal...
- Tare bine D-le, zice; dar rogute, ar costa
atari gospodárii?
Munca unei vieti Dar o rost
?
ING. SCUTARU
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
NOU DE LA DOFTANA
OLTUI
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
PENITENCIARUL NOU DE LA DOFTANA

D. Gr. Dianu, fostul director al penitenciarelor din are incontestabile
merite ceea ce priveste europenisarea sistemului nostru
penitenciar. a penitenciarului de la Doftana s'a la
studiile sale este una dintre cele mai sistematice din
câte
OLTUL LA CLOPOT"
Valea este, poate,, cea mai pitoreascá dintre nuMeroasele- fru-

din
Mai ales positiunea ce se numeste face chltorului o
UDATUL FLORILOR AL LEGUMELOR

Udatul florilor al legumelor este o operatiune care mult mai multi
atentiune, se in realitate.
Prima care se comite, este se prea des si prea putin, ast-fel
numai suprafata solului se de rdicinele plantelor nu o
de Foile plantelor de o frumoasi, udate in toate zilele,
totusi plantele nu in crestere.
Cine doreste ca plantele ce fie ornamentale, fie legume, prospere,
trebue le ude putin pe ca apa la
celelalte pot fi mai superficial. de a uda, se
va mobilisa putin Plantelor. lucru se va face ori
de ori va prinde o din pricina
Un adaos de la apa de udat, produce efecte favorabile asupra
ALFABETUL
In instituturile de orbi,
tiuni de geografie si de alte cunostinte ea si metoda
diferä.
a
-
c d
a ceti
f 6
speciale
-- --4
relief
7h
La con-
6
t y z a
03 w
! p
' n
9
?
- ()
8-
*
!
5
4
/ = ) < coeficient
gresul international al profesorilor elevilor orbi, s'a adoptat scrierea punctuali

a L. Braille. acest sistem, reprodus extraordinar de
repede a ceti a calcula.www.dacoromanica.ro
Toate menite sunt aceste litere.
CALENDARUL 81
ISTORIA UNIVERSALA
ale din cele
zilele noastre
Omul. preistorice. - regulate ale acestul fluvi.

eel mal este
foarte indepartate ne urmele din primele dinastil (4000
omulul. Doeumentele cele mal a. Cr.), Labirintul, intr'o vale
de acum de veacurl. Monumentele apele lacul
cele mal 2000 de destul de
omul a o pri- Teba minunate
de fundatiunl de monuments (ruine la si la Lucsor). Cel
o continind mare din
rite la 'Soedertelje trebue si. fie SesostriV. In a
dinnaintea mioeenice, de prin In 521
tertiar. le Egiptul e de Perql.
de de milioane de Omul animalele.
Aiind singur produca se poate con- tilor nemurirea le respec-
exista in mortilor al mormintelor.
primele oseminte fost artele cultivate de
descoperite de terenurile epocel quater- inisterioask a hieroglifelor,
Asupra primelor interiorul nu e un secret, din zi
mintulul ne in zi mal bine misterios Egipt.
de - Omul se Asirlane. - la a. In
de topoare din silex de si a se
de cutite Niniva. .Niniva,
de o parte din Asia. sa legendara
Virata do - Arama (care se (Ninus Semiramis, Sardanapal) n'a putut fi
adesea in stare eu sigurantä. Niniva are marl
substituita de : Sennaherib ; ea este
fost In a. Cr.
- Raselor deja destul de Nabuco-
inaintate primelor virste precedente, donosor, a
le urmeazii oamenii o In 538.
(9 de de cositor). Asirienil stelele si elementele.
de fier. - De oarece nu rea se cuneiform& industria
stare progresul erat desvoltate, subt im des-
toare se prin separatiunea potism absolut.
talulul de sale operatiune care cere Poporul la 636 a. Cr.) -
o procedeurl care antichi-
vütorul rasel. tate lui are
Prima a -Primele din familia Abraham
de desemn, de sculpturl sunt, eel din are doisprezece a douispre-
putin, de vremea mamutulul. un
simplu virf de silex, omulprimitiv Aceste emigreaza in Egipt,
animalelor care Noise desrobeste eonstitue un popor
o
preistorice nu se poate
- pentru timpurile
o
o patrie,
nu
Canaan
logie, monumentele documentele ne permit la inceput de un Stat federativ,
de a pe viata in guvernate de In
de la (1080-1040); David care
diferite ere fixe. imparte la ; Solomon (1016-
istoria Emil 076), care
este o subdiviziune istoriel moderne, monarhie (970 se im-
eontinuatiunea parte. Regatul Israel are Samaria;
Rasele. - nu de N. cade
S. mal ales sub loviturile regilor al doilea
de Mediterana. nu subt acelea ale regilor
despre rasa rasa galbend. Cu toate captivl anul 536, sunt de
China are o foarte veche. stabilitl dealungul coastel
albd la picioarele muntilor fost un popor
Ea se divide in maritim comercial. marl,
din familie de Sidonul, in A-
Din platoul central al Arienil se
frica Spania puternice colon& fabrica
In
In India In Europa. sunt, Grecilor scrierea. se
dar, ale popoarelor In Asirienilor, supusi de
indice, limbile raporturT sanscrita,
limba religioasa a
a. Cr.)
- Darius
veche. - Popoarele Orlentulul. pe platoul la
la a. Cr.) - Egip- o putere.
asezat pe valea este foarte fertil al
www.dacoromanica.ro
82 CALENDARUL
pe bunicul regele Generalul spartan Atena

pe supune Lidia (regal lui Cresus odor de
agezate pe nat de Atena se desono-
coastele
bilonian (530. El
desrobitT.
in Evreil
peloponesian., se
-
Socrate (399).
in potriva
Cambise, (529-622) Egiptul. lui eel expeditia
(521-485) in Europa pentru contra Artaxerxe. Retragerea
a lupta contra nu de lor ne discipli-
Tracia. El vrea Grecia incepe ne! grece.
acestel un mare resbel, a Docadenta SpartaniT Ageoilah,
di. de imperiulul per-
Darius este acela care de san, Grecia se
organizatia imperi. o
tractatul (387).
Grecia. Sparta vede o
de temut pe Sparta a
- Grecia este de at-o care e de
Hellen. sa primi-
tivit nu de o toasters de legende, nirea prin isbinda de la Leuctra (371).
de religia : expeditiunea moartea in Tesalia (364)
rasboiul color la Mantinea
de Homer.
mal o : Macedonia. - Macedonia la Nor-
in Grecia meridionall si dul regat sub
septentrionala. care o armata
Sparta Atena. in
valea Eurotas, se sub Licurg Elocinta Filip, care
care o republica aristocratica, con- asupra Atenienilor Tebanilor la
de senat 28 Cheronea aceasta zi este sfirgitul
Adeväratil artiatl, in pendentel
muncind in comun,
copiilor este
de
o
militara.
E-
a Cr.)
-
Filip,
eel Mare
a
Spartiatil Messina Pelo- Teba Grecia revoltatera,
nurile
Mena, ajunge Asiel (334). la Granic (334) des-
la o organizatie politica. chide drumul cele de la
este democratica (595). Puterea o al inching
in an, un senat 400 de Intro isbinzi, in Egipt
Poporul e clase, Asia de sus,
Munca, industria, comertul, instructia ma! fondeazi,
onorate. pina in India, bate regele
Libertatea stabilita de Solon nu se nicotine. mearga
Pisistrat puterea, gonit mata sa nu vrea la
core, la 33 de
Nu numal Atena Sparta constituese Gre-
cia, care se
tarmurile
prin coloniile sale,
miel, Italic!, Sici-
(333),
Desmembrarea
Generalil Alexandru, dupi
-
ale prin de la (301) 131 impart
Popoarele institutiunT comune imperiul in Egiptul ti Siria.
se la solemnitatile Macedonia Grecia sub
olimpice). resbelul Lamiac, nu pot sä-gl
(504 559 a Cr.) Grecia se independenta. orator
enegie in Pergilor. (322).
medice tin de la 504 la 449. care prospera
imortalizeaza Milliade, invingtorul ce prada Romanilor (31
la i490). ere! cregtine). Alexandria melt timp
In al se celebru Leonida, care moare capitala intelectuala a vechl.
aparindu-se la Termopile, si care si- in Siria, asu-
pe dea de la pra Asil. nu pot im-
(480) care isbindesc pe sin popor mie, se
de la Platea
In al III-a Cimon pe nevoit!
din Marea devine o mare greceasel tea de la
(traetatul din (449). Asia nu
Aceste se spre gloria domine Egiptul,
Pericle politica sa inteleapts, infru- lume
monumente ca Roma Imperial
Aceasta este epoca de a
grec lut Pericle). (754-510 crestine).
(430-404 a Cf.). modeste. Un simplu
perioritatea gelozia a- deschis Italia, pe Palatin,
duce resbelul peloponesia», care isbucnegte de Tibru, (754),
Pericle, tine 27 de asupra popos-
se un vecine. Ea intil
de la Nicias (421). Atuncl Atena intre- inteleptul Numa dl institutil
buintea din (415- ligioase, razboinicul Hostilius
410) de Alcibiade. cetatea Alba,
A parte a se prin Servil
invingerea Atenienilor la Aegos-Potamos (405) care reguleaza poporulul
prin luarea (404).
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 83
Po:porul roman este dar im- care distruge

stabilite pentru vot 9i seapa de ter-
aduce o revo- in Asia resbelul contra Mitridate. Cu
lutie Regalitatea este rasturnath, gloria sa,
de atunci, timp de de sub Roma formeaza, eu eel
un republican. un nepot al lui Marius, Cesar,
RepubliUa Plebeienii triumviral.
(510-31 a. In republica Cesar de aceasta. comanda-
o puternica, aceea mentul impotriva supune
dintie alegea eel dol con- Galia a. Cr.)
sad supremi, umplead Sprijinit pe armata sa, puterea
cupaü magistraturile Plebeieuil (49), Roma bate la
forma un popor aparte, lipsit de drept. (48).
Lupta, intre aceste clase, regelum Cesar
obtin dreptul de a- in Africa partidel lui la
capii mai Tapsus (46) Spania la El
incetul prin redac- medita proecte asasinat
unul legea Nepona
(450); sociala prin dreptul de merge spre mult
familiile Lepid,
prin dreptul de a ajunge la consulat al II-a 9i eu el, contra
la dietatura, la la ratorilor lui Cesar, earl la
egalitalea religioasd prin dreptul de a ajunge (42).
sacerdoti (302). Acesta al resbel civil.
Cucerirea Octavian imparte lumea
a. Chiar timpul turburarilor aduse de rupe relatiile el,
Roma te- la (31 a.Cr.) singur
ritoriul asupra . (21 - 395
in 390, ea e de Roman Asia
Aproape numal de Roma se scoall Africa.
treprinde in contra de la 343 ping numit scum August, (31 a. Cr. - 14
la 290, trel ungi Ea p. Cr.) universall, perioada
: tot ast-fel bate pe Umbri, Gall care literile, ce-
sub de secolul August.
coloniile la
se in Palestina,
de Sud, tot ajutorul adus Grecilor patru-sprezece dupl. moartea
regele (280-272). Roma e Natiunile din Europa, din o parte
a 9i a socotese de la era
contra Cartaginel sad
Resbelcle se Principil din familia August
Romani Punt Fenicient, puterea anul 68, eel multi
fondatorilor puternicel boga- Nerone, se caracterizeaza
tel Cartagina. Urania impratl,
Primul resbel (264-241) Roman care mal imperiul
pe Sicilia (70-82), tot un tiran,
Cartaginea aproape toata Spania. Un (82-96).
din Secolul de a imperiulut,
(219), Pirineil, Galia si Alpil, in- gratis intelepciunel (96-192);
fringe Tessin (218), la (218) care in
la Trasimen (217) 91 la Canne (213). regele
e sustinut Cartaginezi. cia o transforma in provincie
Africa. Cartagina, ame- ; : Adrian, Antonin,
de Scipione rechiama Hanibal, care
e la Zama (202). e distrusa Dupa vine un alt
inteun al la anul 146. ran, Comod, un de anarhie
Cncerirea mizeria. Armatele intro ele pentru a
a Cr.).- Dupt ce Cartagena, Roma numi imparatl; de aceste
Intreprinde cucerirea Macedònia este vitejia
de la 197-142. Regele Siriei Antioh In zadar, Diocletian
Mare din stabileste o
devine ea meroasa ierarhie de numal
(140). Luarea devenit religiunea impe-
rirea
civile. - -31 a. Cr.) Roma lui Constantin,
a supus Poporul a oste- intro eel
nit. Class de dispare. mora- Arcadia.
vurl se opositia lui este un de Orient un
In zadar Grachus de (395). din urma nu
ai reconstitu- a sub Barbarilor
de el lames
pier ale Acesta semnalul Aci se istoria antichitatel.
civile.
se intro 9i Silla. Mar-
rius, invingétor al unul din Africa, Istoria
al Cimbrilor Teutonilor, a-
partida aristocratica.
Roma.
Invaziunile
de occident. - In
al V-lea
- imperlului
tea lui Marius Sila ingrozeste popoare, apartinand trel rase,
cetatea impune un guvernamint aristo- apar scena
cratic. Impulsiunea vine din Asia: Hunit de
Al resbel se incepe se arunca asupra Europe.
niti de Dniprulul,
Cesar.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
EROT A A. p. 90).
CALENDARUL 85
tree prin Macedonia, Grecia, Iliria, supune credintel sale Siria, Persia
ajung in Italia, Roma Egiptul.
(410). moartea sa, Visigoth in Galia, donmia Ali isbucneste o revolu-
in (419). tiune; o dinastie a
Aceste popoare barbare, in mersul subt imperiulul
batic, Dacia lui care ajun- arab (660-760) se intinde la Est in India,
sese o colonie prospers, la Vest in tot nordul Africel, in
nile se In Galia. de la Poitiers, Europa
in Arabilor.
Un alt venit din Germania Franc (752-887), Carol eel Mare
Suevi, BurgunzT), Galia (768-814).-Deseendent al Pipin de
Spania (407) In tal al lui Carol Martel, Sul Pipin eel
gate : acela al Burgunzilor, Galia (413); al Scurt, Carol eel Mare (788-814) triumfl asupra
in Spania In Africa. In Italia asupra Arabilor In Spania,
earl dat impulsiunea, ajung aci asupra in 'Germania (dupl o
momentul in care se sta- de trel-zecl trel asupra
Atila devasteazA Galia, Burgunzil, Bavarezilor, asupra constitue un
Visigoth, se periu vast. Papa Leon anul
in contra inimiculul comun, coroneazl imperator Occiden-
aproape de Méry-sur-Seine tulul.
Genserk, Vandalilor, mal Ca Carol eel Mare
de Atila, jefaeste Roma atrage la sa. Civi-
Imperial de occident mal putin, dupS pare a se
Odoacru, Herulilor, nu e o fugitiva.
(476). noapte de dezordine vor
Teodoric, Ostro- urma stralucite perioade.
näväleste Italia fondeazi. (493) eel (814-840) care
un regat puternic, care cade aproape imediat. se
Un general al Iustinian, imperatorul tare, dupl moartea sa, intro el.
Orientulul, (527-565), care distrusese Carol Ludovic asupra
deja distruge de la Foutanet (841)
tul lese semneze tractatul de la (843).
Cu astea, Grecii nu pot impiedice Se formeazk. trel regate : Germania, Italia
un nod popor german, pe , de a fonda Francia Francia este o treime,
un stat mal puternic in Nordul asupra sale
La vest, se in Marea- -0 nouS familie, a Eu-
Britanie, iar devine regatul se in timp de un
French; (429-752). - la domnia Franciel,
se putin de temut dintre ternicul duce al Hugues Capet,
putin, intro Mare, formeazl dinastia
anil 428 3i 480. petinilor (987).
nepot al Meroveu (480-511), su- In in Francia
pane partea Galie care feudal triumfl.
de la (486), se - RegatulFrancie
Clot nepoata unui rege Burgund bate toate In altor ca-
pe la Tolbiac (498) se petinl Robert; Filip
crestinism. impune tribut Burgunzilor putere.
(500) distruge sudul Wilhelm, cucereste An-
de in de la Saxoni (1066).
mal Germania devine un regat de temut
Sub succesoril rivalitatea intre cele din de Saxe (918-1024). Otone I
al Neustriet al intro cele tara Aceatia,
Fredegunda .Brunhilda Duudrei eu Stefan, in anul
1000, un regat.
Sub Dagobert, imperiul German. - Imperial. -
franc se (628-838). Otone I la regatul Italia mi in
Dagobert, titlul de impdrat.
in numee feneani; familia unul o Intro
maiordom Austrasia, de (687- papi. Biserica
714) puterea. eu al VII:
Carol Martel, tara de inva- e cearta prima a
siunea Arabilor de la Poitiers, 732). dintre
Scurt pe eel din Me- IV se la
rovingian e proclamat (1077).
Arabil; Arab - Biserica determinS resbele
750). - pe oprit la in Orient. Europa se
Poitiers, dominatiunea asupra lui Eremitul a IL
Africa Spaniel. I-a cruciatd se
Arabi,
religiune
-
credinta
se
distruse la
singur Dum-
rea Ierusalimului
Palestina.
fondatiunea
(1147-1149) are
regal
rezultate;
nezed o parte din Ludovic VII e Damasculul.
Bibliel Evangelie. Perseeutat la In 1187 regatul Ierusalimule e distrus de
fugi la Medina (622). Saladin August
De la Musulmanil era cruciata III-a (1189-1191)
(fuga) In an! (622-632) Ma- nu pot de Ptolemala.
reuneste, sub autoritatea sa, A. IV-a cruciald, tinta, are
triburile Arabia. Meca este capitala resultat luarea de comitele
a religiel de Flandra de Un latin
Imperial arab o iresisti- se la Constantinopol (1204).
Sub eel trel (632-660) el V-a VI-a resultate. A.
www.dacoromanica.ro
86 CALENDARUL
VIII-a conduse de St. Ludovic, una moderna

contra contra
Tunisulul
(1249-1254),
nenorocite. Europa
Ori- arta resbelulul. Busola
- de
entul, desvoltat comertul industria, a se face si Imprimeria

contribuit la avintul cavaleriel, la liberarea pun la tuturor.
obtin dreptul de a se administra Statele Moderne. - In moderne
e puternica.
rea Imperlulul In Ludovic XI doboara cele
Gibelinil - In timpul puternice case feudale (1461-1483).
perioade casa de Hohenstaufen Frederic I un resbel civil trel de
mal departe puterea impe- (1455-1486), numit al color Rose
riulul. o familie aceea a aristoeratia se regali-
in potriva easel Hohestaufen, aproape a
Gibeiinilor, o cearta. Papil republi- In regate, al al
cele italiene intervm. Legnano (1176) reunite de Catalicul
Frederic semneazapacea de la (1183) Isabela (1469-1479). Unitatea Spaniel aduce
care perioda a doua a risboiului sine compleeta desrobire a
dintre pat de Arabi (luarea Grenada, 1495).
lupte papalitate In sub domnia a
sub Frederic II (1218-1260) Germania cade in Mare, domnul Moldovel (1456-1504),
anarhie la Puterea treoe Engliterel Turcil, tinuti
Frandel. in respect, chiar, la
XII-a la (1474
la XIV-a. - Victoria de la Bouvines (1214) Resboaiele Moderne.-Resboalele
asupra seniorilor de ceputerile diferitelor state eonstituit,
Englezl de preponde- Italia, devine de al
ranta (1180-1222).
Ludovic IX (1226-1270) la Tailleburg Regele Carol
(1242) asupra de la Marche care se (1494-1495), sale prima
revoltase, ajutat de Englezi, imputerniceste europeand. Regele e poate
regalitatea prin administratia meritele sale. un drum la
domnia putin a lui Filip Ludovic XII continue rsbelele din Italia
(1270 - IV Cel (1498-1515). El supune Milanul, dar
(1285 - 1314) print inteligent dar nu isbuteste cucereasca regatul
crud, cucereste
El administratiunea incepe printr'o
vr ginere al Ludovic
natiunel, Statele generale (1302). de la Marignan resbelele din Italia
Regalitatea, devenitg puternicg, va rivalitatea eu casa de Austria.
resbelul de o de Carol (1519-1550. -In acest mo-
o (1387-1443).- ment, Carol nepot al suveranilor Spa-
eel putin niel si tot-d'odatit impratulul Maximi-
mor lian,'mostenitorul de Austria,
Regele Engliterel, Eduard al de-Jos al Spaniel, este ales imprat al Ger-
atunci tronul Frantel.
de Valois ales de francezi. Francise I incepe potriva acestul puternic
Se un resbel care va tine o de patru - Invins
VI de Valois pierde de la la Pavia (1525), prisonier la Madrid,
Francise I face gresala, de a
eel bun este la Poitiers din Italia
prizonier(1356). Fiul Carol regent, Intr'al
se potriva unel de este de Imperiall Intr'al
lutiune de Marcel contra victoria de la Cérisoles este razbunarea Paviel,
revolutiunl a Jacquerie. Prin Carol-Quintul in Campania,
tratatul de la Francise I face pace la
zilor mal mare parte dm provinciile de contra
la sud si de la apus. rol-Quintul apol contra
Carol V Inteleptul (1364-1370) va tara, resbele pe le de la Cateau-
Bertrand du Guesclin. Cambrésis
se linisteste. succesorul Carol-Quintul n'a putut zdrobi Franta,
Carol Carol Inebuneate 1392. Un res- era de din
bel al Armagnacilor si al Bourguigno- progres in Europa. Impratul Viena
nilor o nouS a Englezilor. 1532). Carol nu poate impiedeca,
Francezil o invingere niel ea o parte din Germania nu se separe
la tratat de de biseriea niel triumful Reforma
Engliterel V. maritime. -
de Arc .patriotismul - In vreme ce statele se
prin vitepa sa. Ea luptati intre ele pentru de
asediul conduce pe Carol . regiunl imense se deschideag o-
la Reims unde este incoronat; la Compiégne
e pe rug la Rouen (1431). XV-lea, Portugezil la
Moartea sa nu nationall care de (1484).
face pe Englezi se Desrobirea este Un genovez, Cristof o
anul 1453. cale la Indil. El descopere (Octombre 1492)
; luarea ConstantinopolulnI (1453). - Gunahani una din insulele
Un popor venit din Asia (Turehestan), Cuba aiti. El face trel des-
se in Europa, Turcil Sub Ma- copera Continentul, apol, calomniat,
hornet II coprind Constantinopolul moare Descoperise o
La oprete istorie evulul America, care prim ast-fel pe nedrept numele
unul alt navigator, Vespuci.
www.dacoromanica.ro
87
Portugezul Vasco de trece capul al parlamentulul ciuntit

ne-Sperante (1467) ajunge la Alvarez Carol I pe (1049).
El exereiteaza dietatura; o glorioasa.
La Almeida, apol se ierte acest absolutism.
intind imperiul colonial Portugezilor. de Navigafie puterea
In Lumen Balboa istmul Pa- Engliterel.
Grijalva deseopere Mexicul in Franta. XIV
pe care Ferdinand (1648-1715). In Franta, resbel
Magellan, In serviciul Spaniel, civil, jumätate serios, jumtate
te la Americel o trectoare, iocolul monarhia devine
ravine Ludovic XIV, singur de la 1661
Spaniolil, Pizarro supun Peru nu
alt-cova de Colbert,
Aceste descoperirl conditiunile Vauban.
deschid o de prosperitate Corneille, Racine,
poarelor din Europa. Fontaine, Boileau, Bosauel,
Renasterea artistici. - Gu- Lebrun, ;
tenberg, din Maienta, descopera imprimeria ilustreaz Franta.
(1436-1455). din Constantinopol Turenne pentrù XIV
dinsif numeroase manuscriso de ale provincil in de (1667-1668)
antichitltel. Progresul literar e favorisat Holanda (1672-1678)Flandra Franche-Comté
papa Leon X de Medici la Florenta. asigurate de la Aix-la-
Italia scriitoril : Guicciar- Chapelle (1668) de la (1678). El
, pace
Literatura incepe Ambitiunea mal
Marot, Rabelais, Montaigne. margie. protestantl
In Trile de spiritualul de la Nantes (1685).
in Germania de o In sa, ducele de
asupra spiritelor. Spaniel (1701-1713). lama din
Arhitectura atinge 1709 poporulul,
Bramante, Michel-Angelo. XIV e fericit victoriel
Pictura, care a inceput Cimabue Giotto, de la Denain (1712). la 'Utrecht.
ajungo la recunoaste a dou State noul :
(1474-1664), Rafael - da-
Vinci (1402-1519), apol Giorgione, Corregio, Ti-
Paul Veronese.
regatul
XVIII-a; State
derea Engliterel, a
regatul
;
dout state
-
Franta, Pierre (1610-1571), Prusia Rusia, XVIII-a.
Delorme (1518 - 1557), Jean Goujon, Rusia are origina din IX-a, dar
Cousin demnl al nu de din care a
de jugul Mongolilor Ivan III, nu
Reforma
se
italienl.
-
asupra cestiundor religioase,
vine de
se
Petru-eel-Mare (1689-1726).
Petru cel Mare si
in Germania, Luther, ocaziunea vinde- Suediel. la Narra
indulgenfelor se separg de Carol
in Rusia, e la Pultava (1700
Calvin impinge la extrema rigo are
Petra St.-Petersburgul i se face
lui Calvinismul se religiel
in Tdrile-de-Jos, in In timpul Petru-cel-Mare a dom-
nit in Moldova .Dimitrie Cantemir, eel
nu se stabileste de in urma unor invtat
resbele
puterea de Bourbon in secolul Secolul al
al
trece In Franta,
; -
dom-
XVII. - IV ajutat de Sully, re- .nia XV (1716-1774).
lele de 'resbelele religioase. scandalurile de (1715-
Moare asasinat (1610). 1723), sistemulul tinanciarulul
regenta furtunoasä a de domnie cite-va momente de dem-
dies Ludovic de sub Fleury (1726-1743).
imputineaza pe Resbelul Succesiunel Poloniet pre-
formeze un stat anexarea Lotaringiet (traotatul
El pe putes ea de la Viena, 1738).
Resbelul puterea
In timp, Acest nod regat campus din trun-
Spaniel Italia. Apol parte la chiurl: ducatul de
de sect de ant (1618 -1648), pe care princidaleledela e
inceput pentru a de Frederic-Wilhelm, casa de Hohenzollern.
protestantismul a casa de Austria. Frederic se aliaza cu Franta
Franta, Suedia, casa de Austria ia (1740). .
serie de (1635-1648) Frederic II
casa de Austria semneze tractatul de la West- se sin-
(1648). Olanda Austria.
Revolutiunile din (1640-1688). Monar- XV, ale armate au la
in XVII-a (1740, la la Lawfeld, sem-
e turburata de o revolutiune. Dinastia de la
fusese in aceea (1748).
Jacob I Progresul Prusie Austria
eestiunile religioase Franta o
puterea absoluta. resbel cc Prusia, Franta era
Carol se vede silit civil deja se apere de Anglia, ca:re era
Regele parlamentul in de intinderea sa maritima.
1645, Carol, invins, fugar, e predat Resbelul de (1766-1763) toate
succesele la devine mal tirzi
El este
In resbelul civil (1642)
www.dacoromanica.ro
se face pentr u
www.dacoromanica.ro
LA. BUMBETÍ
CALENDARUL 89
prin la Rosbach (1757), de la Valmy (21 Sept. 1792). Unul

(1758) Minden (1759). din primele sale este Ludovic
Frederic inimici in XVI care, condamnat la moarte, se
Austriel, la 21
Energia talentele sale de sal- Franta trebui sit
El nu pierde din primele sale europene. Pentru a
cucerirl, in vreme vede coloniile a din pe Gi-
in minaEnglezilor (pacea dela Teroarea.
1763). Robespierre este rasturnat la 9 termidor
Puterea a 1794, din ambitiunel sale nemasurate,
in veacul sub prineipiI se De altfel ea
de are un cons- in afar.: la Roche ad
titutional marl o fac una Franta atinge limitele
din primele ale Europe. Ea ajunge naturale.
stabili pe in Conventiunea un nod
celo resbele, de de mint republican, Directoratul (1795-1799). Un
general Bonaparte, strage
Franta, a tiunea asupra campaniel sale
in protectoratulmalmultor regate vaste. a sale din Egipt
campania gratie generalulul El .Directoratul
lordul Clive, face un in (18
sale. Brumar, 9 Noembrie 1799).
America ; Republica Statelor-Unite Consulatul (1799-1804). -
(1776-1783). - Numeroasele engleze leon I (1806-1814). - Investit o putere
ale de Nord, fondate mare aproape sub de
parte in protestantilor de
timpul se in 1774 ; 9i, eu la Marengo (14 1802)
de la 1776, lupta pentru El reconstitue Franta organizind o
(1776-1783). administratie ; religioasa
Franta intervine in mod Marina prin (1802), Civil
se co suedes contra marinel engleze, societatea.
contribue la isbinzile Americanilor, pe de a restaura
1873 tractatul narhia, el face se dea titlul roman
la recunoaete (1804). Europa, de
telor-Unite. sa, indemnata de Anglia, reincepe
IL - Rusia resbelul.
un al doilea in Caterina zdrobeete armatele Rusiel ale
(1762-1796). distruge la Austerlitz Decembre
Polonia pe care o Imparte Prusia Austria. Victoria de la (14 Oct. 180011 face
Caterma 11 Crimea in 1787; peste Prusia. la
pe Turcia tractatul de la (1792) la Fridland (1807). Impratul
in posesiune litoralul mdrei Negre. I, traetatul de la
secolulul XVIII. - Rusia Prusia Napoleon
puterile, in fratilor unul din pe
Europe la Franta (rsbolul Spaniel, 1808).
ideile se gratie Austria de Napoleon
Voltaire, pentru i ncepe ; ea e la
spre reforme incepe in la Wagram (1809).
Italia, in Austria. Napoleon se fata
Francia, Ludovw VI, incearca unele Austnel, Maria-Luisa, un
forme, eu nrgot (1774-1789), are 130 de departamente.
se inapol, Generale. sa El
volutiunea se eu ea Rusia victoria de
o a lumel, (1789). la Moscova in Moscova. dad
armata trebue
tragere, de o iamb
este aproape nimicita.
(1789-1799); Popoarele se rdscoala.
(1789-1792). - Revolutiune a o campanie
transformarea Generale in de la Bautzeu,
Rezistenta Ludovic (1813), dupb o campanie
sine nu putin in
luarea (14 Julie 1789). Napoleon numrulul. El e
incep, pentru a preveni o abdice e exilat in Elba, pe coastele
Adunarea in de la 4 des- Italiel 1814).
El de-acolo, mal tardi
La 5 Octombrie populatiunea din Paris care o tine de
se Versailles, prizo- reincepe lupta.
nierl, familia contra a Prusienilor
organizeaza sometatea proclamind aplicind la Waterloo (18 e obligat
de egalitate 1789. al a doua guvernul
In la 20 1791 Ludovic -XVI captiv la Elena, moare
e oprit obligat primeasea la 1821.
noua Constitutie din 1791. amar
LudoVic XVI nu mult eu din nu
area (1791-1792) unde par- numal ci 9i hotarele
tizanil regimulul republican. In le in 1879 de
el resbel Austriel clef e atacat de dezastruasele tractate
la 20 la 10 August 1792. din
Regalitatea. este (1815 - - Restaura-
(1792-1795); rectoratul tiunea, la 1815 la 1830,
1799). - Conventiunea se a doua Ludovic XVIII-lea (18151824) al
www.dacoromanica.ro
93 CALENDARUL
Carol X (1824-1830). Ludovie XVIII-lea seoun- Francia sit intervie in favoarea sa. Grecia
contra acelora sub Turd, constitue in
curl favorizat restabilirea Imperiuluf in (1832).
sais de la la un fel de te- sub Tudor
are asupra Ludovie XVIII revolutiune, domnia a
face incereirl politicil par- (1821).
tidul nu mat Revolutiunea din 1830 are
treaza o sub domnia Carol X. ei Europa. Ins& nu de liberarea.
Legilenepepulare votate prezentate, de se constitue
demniz loge a sacrilegmlur,legea in (1830-1832).
dreptuluf de scop In turburarl cauzate de sue-
regim. Ministerel liberal al Ferdinand VII
(1820-1829) un moment lupti liberal!. Guvernele
opiniunef publice, Carol X revine Francis! intervin in Spania
la absolute. - Luarea voarea cause! liberale. Spania devme
1830). hie in 1837.
Polignac, ordonantele de la Anglia implineste reform
25 1830, o revolutiune, catolicilor reforma
ramura extinderea dreptuluf vot, 1832).
substitue ramura mal de Orleans. Europa la 1848 la 1871. - Franta. -
Julie; Imperlul lui Napoleon
1848. - Ludovic-Filip primeste Carta din 1814 cam in doui párti egale secolul XIX-a. Eu-
ropa, care in situtiune de la.
merilor (9 August 1830). Rezistentele parti- se
dale! legitimist ale partidulul republican In Franta, Republica 1848, nu
prima a sale. .tine, stabilise Un.
A doua parte, de la 1840 la 1848, este al Napoleon I, Ludovic-Na-
mat linistitä. Ministrul poleon, ales President al Republicel, trans-
o de deputatl devotatI, face in ereditar
asupra (lovitura de stat la 2 Dec.
asupra conseeintelor propagandeI socialiste. In 1852 numit sub nu-
revolutiune din mele Napoleon III.la la
Julie (24 Febr. 1848). ca un .absolut. in
Europa de la 1815-1848. - Suveranil el restabileste
intro el, la Viena, in eSte putin, la 1860-1870, un
reluat exereitarea liberal, in contra un res-
absolute. bel (1870) care aduce
Popoarele protesteaza prin revolte : in ingrozitor.
suet revolte in Italia Spania. (1854-1856)
din ste de temut. Regele Fer- Napoleon vrea Tureia ame-
dinand VII este rästurnat, e in tie I. El se eu An-
1823, unel armate franeeze, tri- glia intreprinde dinsa rcsbel,
measi de regele XVIII. msemnat vietoriile la si
Aceastä revolutiune a Spaniel are ca luarea
favorizarea coloniilor spaniole din A- care sine de la Paris(1856).
merica cart, deja dela 1810, se Napoleon vrea libereze
pare. Chili, Peru, devin talia de sub Austriel, resbel,
de la 1821-1826 independents. strillueit prin de la
In Europa, Grecia se ridicii impotriva Tur- se prin paces de la
ciel sustine, de la 1821-1829 Resbelul are constitu-
care determinit Rusia, pe Anglia pe regat
MOAR TE DE EROI
ILUSTRATIA PAG. 84
Tabloul Hering ne arata dramatica a patriot
german Ferdinand von Schill. A cesta se la 1776 Dresda dupa
ce ajunse major in hotarirea de a el campania de
emancipare in contra franceze din vremea lui Napoleon. El
1000 de sub face exerciti, in ce
patria sa victorii, armata sa se dar
de ajuns ea tine piept ales regele desa.-
proba lupta de capul a Schill. El coprinse orasul Stralsund,
dar uimitoarea vitejie a sa a trupelor sale, el fu biruit,
o parte din ea, 11 ajunse captivitate franceza.
Francezil pe prisonieri. Tabloul Hering repre-
acest suprem al patriotice in contra
LA BUMBE5TI
ilustralla
Ilustratia noastra ne se fac la
universitar Tocilescu, care a descoperit acolo unel
antice de pe vremea romane Dacia.
www.dacoromanica.ro
PRIMELE ELEMENTE ALE DESEMNULUi
Vom indica pe scurt principiile oase. ne exercitam a trage de
arata pentru a toate felarile in toate directiunile,
o ceea-ce este adesea rigid si compasuri:
tor in viata - nu e necesar sigurata ia
cine-va speciale Suprafetele.-Aceste trase bine,
un artist. Exercitand ochiul mina, formeaza suprafete. simple, triun-
se va putea ajunge usor la o ghiuri, i ;
care : o roan, etc. - cu li-
- Lucrarile sunt niT complicate: profiluri de ciubucuri, etc.
de suprafete; prezinta, la Proportinnile. - In aceste diferite
exterior la Indoiturile exercitil, ne mai intii
mult mai putin drepte stabilim proportiuni, raportul
.)
MODEL DE DESEMN
Ea este la reguli precise,
de «firul vertical» pentru a judeca, trebue prin a vedea
directiune, modelelor noas- si a constata natura efectelor produse,
tre, comparativ cu directiunea verti- ca putem intelege operatiunile
o
neschimbata de fir.
Corpurile solMe.-Solidele
: nu putem vedea
Formele
ajuns a construi
-
fice destinate a produce aceste efecte.
am
mod potrivit soli-
toate fetele cele pe le dele geometrice, a le da aparenta de
vedem nu ne apar in adevrata grosime prin directiune micsorarea
trebue vzute am &cut un mare
a lucrurilor, pas in arta desemnulul, cum
pentru a le da aspectul natural. se poate vedea din
ceasta se numeste perspectiva. forme chiar foarte comPlicate aproape
www.dacoromanica.ro
92
tot-deauna pot fi aduse la apareute brele. Umbra este partea unui

geometrice : un scaun la o unde lumina nu sa
un taburet la o pira- parte se partea
mida, o la un cilindru, o lumin el proprie) sad un corp
la un con, o un para- opac pus opreste lumina (um-
lelipiped, un arbor la o etc. In schitele
umbra care se pe pie-
destalului pe frunzele banalulul,
sunt umbre Cele cari sunt pe
forme simple a unul sunt umbre produse; sunt la
a forme sale pentru dreapta, aceste luminate
a gäsi planurile, constitue se de la stânga. - Marginea umbrelor
schita, care trebue se trebue fie foarte usor, pe
cu ajutorul verti- le in mod rekulat,
cal», pentru a compara directiunile din ce in ce de creion
liniilor a msura de departe, cu a nu face pete. - Prin umbre se
creionul cu diferi- relief unui
tele párti ale modeluluI, pentru a pärtile luminate, stabilind planurile
tine - Schita pre- tot
conturile formel,
primele nefolosi-
toare. PERSPECTIVA
Umbrele. - Atunci um- Nu putem, aci, de a da o ideie
MODELURÍ DE DESEMN
de ceea-ce este o de per- este absolut necesar, de
ectivd. LH, reprezint& orizon tul a ne adresa tratate speciale.
timea ochilor) ; TL, ; Figura. - Pentru intregul aspect al
. punctul de privire, D, punctul unul cal, etc., trebue,
Liniile merg drept ce prima a fost
tea merg la punctul de scheletul, pe care ni-1
viri, - liniile cari un directiunea bustului, a a
de 450
distantel (diagonala
de punctele cäutate la
-
orizontul rnerg spre punctul
Pentru
vom spune
omenesc
se
pe se trage o linie gäseste cam la incheietura
care merge la un punct oare-care al capul se coprinde de 6 la
orizontului, care pro- totald,
duse prin depärtare. este impo- indivizi.
sibil de a adânci mai aci aceste
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
SEMINARUL NIFON MITROPOLITUL
Seminarul acest nume a ser-

bat trecut, M. S.
a aniversarea existenp
sale de 25 de discursul
d. Rosescu,
gele a rostit o
care punea meritele
temeietorului
pe care numea un vrednic Mi-
tropolit.
Condus de o minte
ascultând de vocea inimei sale
românesti, Mitropolitul Nifon a
o
tenire de o mare va-
loare : ce numele
In sü testamentar,
cest suflet religios patriotic zice:
M natura umana, ea
va de a exista de
A nu o
nu o este
a exista ca A
o religie Mtemiata
este a sustine ca omenirea
va peri o eterna prun-
le. ce aruna o privire a-
MITROPOLITUL supra intristatoare care
www.dacoromanica.ro
NIFON
94 CALENDARUL
se poporul nostru, Mitropo-

: al
sdrobit am privit naor de de
stare a este de
predicatora mona-
mentele in
sformate stabilimente
,profane.
acum la aceste idei
toase faptul, Mit. a.testat Semina-
rului intreaga sa avere: 948,000
proprietff
sale din Calea
e Seminarul, alte
o vie de
mont 200,000 la incetarea
ENESCU
(Epitrop al seminaralul)
Pe când se vrsaü tesaurele
pe când se risipea averea bisericei
produsul pioase
a strämosilor in capabile
vitia falsifica rationamentul
exteriorul progres
(Epitrop al
sa din avea icoana
treag a mare caracter.
Seminarul s'a inaugurat in 1872
local
ilustratia) el a luat un atât
de puternic sub rap ortul moral
lectual cât adi el este unul dintre
G. SAVUICU
(Epitrop al seminarulul)
cele mai distinse institute de edu-
din poate
tor, poporului era res- servi model. Anul
tens la niste nedrepte, Seminariul avea 224 elevi.
instructiunea a cleru- Evident, de ar
lui, tratatá cea din neso- intentiunea fericitului Mitropolit,
cotintg. nu ar putut moartia
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 95
sa, acesta nu ar fost condus in

spiritul Dar epitropia Seminarului,
din loan U.
Gheorghe de dorintele fun-
conduce institutie
energie in ea a contribuit
mod la reputatiune de care
se acest Seminar care an de an
iese o de bine temeinic
E de sine pentru. a ase-
menea resultate se cerea conlucrarea unui corp
profesoral de prima cum Seminarul
are de fapt. Director al Seminarului este
Sa Parintele Nicoreanu, care tactul
si sustine o ordine exem-
este ast-fel un vrednic men-
N. STEF. tor al tinerimei de sub sa supra-
(Directbrul veghiere.
CURATIREA POMILOR
roditori sunt acoperiti mai searnä partea
de unde bate Stratul de acopere scoarta, nu face
pomilor, le face insectele cari se ascund iarna el
depun din es insecte la Pentru a tine dar
stare de curätenie, pentru a-i apära contra insecte-
cari e bine ca timpul ernei sä se trunchiurile de
muschiul ce le se stropeascä lapte de var, in care
se adaogä alte substante corosive, cum e potasa, soda nicotina.
In de lapte de var, se poate o sulutiune de de
,calce, proportie de kgr. pentru 20 kgr. De asemenea o
tiune de de sodiu, proportie de 500 gr. pentru kgr. apä,
bine scoarta insectele. Mai toate insecticidele se
poate adäoga o cantitate de negru, preparat es-
tract de tutun care disolvä corpurile grase distruge cuiburile unde
insectele depun ouäle.
PENTRU A STIMULA IMULTIREA ALBINELOR

Recomanda stuparii esperimentati, de a pune timpul construirel
in stup, o bucatä subtire de imbibatä miere de
calitate bunä. In scurt dispare nu numai mierea, in
schimb se stimuleaza mult albinele depunerea oulor.
Se mai atrage atentiunea cultivatorilor de albine asupra hranei
- Mierea este de preferat din toate punctele de vedere,
a esclude zahärul cu mai ales timpul ; primä-
vara aproape de epoca ouatuluI, se va da da preferintä miereb.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
CAPOITOPERILE LITERATUREI UNIVERSALE

SCRIITORII
este a nasteril
Principale limba NOTITE
2-a este a mortel capod'opere
Autor data necunoscute; fac
1) lob din cea veche carte a
o in epoca ultimilor
2) HOMER
Personalitate legendara. Epopeiele
Odisea sale sunt cele vechi monumente
X-a secol a. Cr. ale literaturif
precepte de
3) de agricultura, de economie, chiar de
cra? Orsomen a? inaugureaza in Grecia
poezia personala.
Cel mare din toti
4) contine a cincfsprezece
- 694 a. Cr. ca Ezechiel,
etc.
5) Cel cel mare
Eleusis 525; tragedie anti-lirica
Gela 456 religioasa.
Singurul ale
6) PINDAR opere le intregime si
Cinoscefala 520; sunt numeroase. conservat
Teba (?) ; onoarea inviugtorilor de la marile
olimpice.
Tragedie mal de aceea
7) SOFOCLE a Eschil, de o mare
Colona 495 ;...405 Electra ;
la Colona
in care caracterele senti-
mentele studiate.
Cel vechiu istoric grec ale
8) HERODOT opere ni ; foarte curios,
Halicarnas 484; Istorle foarte informat; povestirile
Thurium 406; de prin viata si
pitoreasca.
. Al treilea dintre
9) putin perfect de ocle,
Salamina ; Medea mare de Eschil, se apropie
Macedonia 402. de umanitate prin sa
a pasiunilor.
10) TUCIDIDE Tucidide e un spirit mare, critic
Halimus ; resbeluld impartial, care face tot-de-odata
Tracia 401. peloponesian filosofia istoriel, tabloul patetic
evenimentelor.
11) ARISTOFANE Cel celebru poet comic al
Atena (?) Noril,
Broastele
cu un satiric
Atena 380. pohtice, sociale, filo-
literare.
12) XENOFON Discipol al Socrate,
445; bibelele memoria maestruluf sü.
355. Geniü si usor.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 97
1-a data este a

Principale
2-a este a mortil capod'opere
13) PLATON al Socrate, maestrul

Egina 429; Are imaginatiunea stilul
347. Republica poet idealist.
14) DEMOSTENE Cel mare orator al
Poeunia ; Greacd simplicitatea, pateticul
Calauria 322. natural i paternic, dialectica
Preceptorul Alexandra, mai

15) ARISTOTEL mare spirit al
Stagira 384; El a teoria silogismuluI si
322. gica sa a domnit scolile
de de la XIII
16) PLAUT Auluraria putin de Terentia, il
Sarsina 254; prin verva prin
Roma 184. carea si viata dialogulul.
17) CICERONE Cel mare orator al are o
Arpinum 106; In tratatele sale
Formies Despro orator fllosofice, a vulgarizat principalele
ale grece.
18) LUCRETIU D espre
Mare poet materialist; el a precedat
Roma 98; ...54. naturd prin hipotesele sale unele ale
contemporane.
19) VIRGILIU EneMa.
elebra din Ro-
Andes ;
Are si
1.
litate. sa fu national
al
20) Poet si spiritual, n'a reusit de
Venusia Ode. pe odd; e un
Roma 8.
Epistole practic de un bun simt
21) Istoric, orator. sunt istoria
Padua 59 Istorla Rome!. Nu de 35
Padua 19 Cr. din 142.
22) EPICTET Stoic : conversatiile sale fost
Hierapolis... reunite de Arian; e una
Nicopohs sec. din cele mai frumoase mai nobile
din antichitate.
23) PLTJTARC
Cheronea 50; oamenilor Greacd Biograf si moralist. de Vie-
Cheron 140.
rile il. a Opere
24) TACIT Mare istoric, moralist

Interamna 54 (?) pesimist; povestirile portretele
- 120 sale si colorit.
roman care adresa
25) MARCU-AUREL cugetarile sale, examen de
Roma
a unuia din cele mai
;
sufiete, din cele mal
Viena 180. resate, din cele atasate la
,
cari fost vre-odata.
www.dacoromanica.ro 7
CALENDARUL MINERVEI »
SCRIITORII
Principalele In limba
este a
2-a este a Capod'opere
26) AUGUSTIN Cel mai mare din Sf. Printi

Tagast 354; Celaten Bisericei: si teolog
Hipona 430. flet si pasionat, scriitor e-
si viguros.
27) Roman pastoral, descriptiunea unel
Greac4 pasiunI naive sensuale; este
V-a secol. Cloe si de retorica.
28) MAHOMET
Meca ; Cartea sacr a musulmanilor.
Medina 632.
Poem : grosolan,
Roland dar puternica si patetic, care e
exprimat eroismului feudal.
una arabe compuse la diferite
de Iraduse frantuzeste de Gal-
land 1704.
Poem epic din evul medi a Ger-
) Mebelungen Ger-
manuscrise de de
dingen.
32) DANTE Un de satir si li-
Florenta 1265 ; poemel sale, o
Florena 1321. pedie a ideilor filosofice sociale din
evul
33) PETRARCA Cântece A compus cea mare parte din
Arezzo 1304 ; poesiile sale amoroase onoarea Lau-
Arqua. 1374. rei de
34) Culegere de povestirf de un stil
Paris (?) 1313; de o originalitate remarcabile, ins
Certaldo 1375. de o mare usurint.
Cea mai frumoas carte mistic a
35)
Imitatlunea evului Nu este scris, fär
I. Cristos de o singur niel
36) MACHIAVEL Istoric politic: el face din
Florenta 1469; absolut
Ravenna 1527. de moral.
37) ARIOST
Roland furios Poem o
Reggio 1474; ...1533 neimitabil.
Acest roman bufon obscen este
38) RABELAIS o capod'oper prin
Chinon 1495 al vietel, prin verva ametitoare, prin
Paris 1553. care reiese, positiv
fat de instinctele
39) RONSARD
Vendôme 1524 ; Ode
Fran- Cel mal mare francez al
Croix-Val 1585. .
Seful Pleiader.
40) CAMOENS
Portu- A gloria nationald a
Lisabona ; gesilor si descoperirile maritime
Lisabona 1579. sub Vasco de Gama.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL cMINERVEI» 99
SCRIITORII
.
este
este a
41) 'iONTAIGNE moralist, mai mult epi-
Cast. Montaigne cat sceptic, mare
1533 ; francez Rabelais,
Cast. Montaigne secolul XVI-a.
1592.
42) .
dintre
Roma 1595.
berat Italiel.
43) CERVANTES
Henares Opera nemuritoare, capód'opera de
bufoPerie, de spirit si de
1616.
lepciune.
44) SHAKESPEARE Cel mai mare autor dramatic al

Romeo line
dramatic, de o
ginatie care reiese din stilul
. sü metaforic.
45) DESCARTES Ilustru filosof. Diseursulu sd lip-
1596 Fran- seste directiunea rationalista si
1650.
asupra care o atunci spiritul
46) CALDERON Cel mai mare autor dramatic al
;Madnd 1600; Spaniel. Alta : Devotiunea
1681.
. . Adevratul autor al tragedief fran-
47) CORNEILLE ceze, pe care o indrepteaza spre zu-
Rouen 1606; Fran- si analisa caracterelor. S'a
Paris 1684. Nicom ede cer din care face
träsatura, a eroilor §i.
48) MILTON Celebru englez. Devenind orb,
1608; sa celor
» .1674. 'fete ale sale.
49) LA
ROCHEFOUCAULD Fran- Maximele sale la amoral pro-
Paris 1613 ; toate virtutile si viciile
» 1680.
50) LA FONTAINE Cel mai mare fabulist din toate
Chateau-Thierry Fran- timpurile. Fabulele sale sunt
; a caracterelor omenesti si
Paris 1695. a secolului sü.
Misantropul, mare autor Comedia
51)
Paris 1622; Fran- sa pretueste din pricina
rului al prin
Avarul care
' Geometru, fizician,
52) PASCAL ' sale sunt fragmente
Clermont .
Fran- logie a :
Port-Ro prin puterea de judecata, prin origi-

nalitatea vederilor, preciziunea poe-
www.dacoromanica.ro
zia
CALENDARUL
www.dacoromanica.ro
CALENDARTJL 101
Principale
2-a
este a na
este a mortil capod'opere
NOTITE
53)
(D-NA DE) Fran- Scrisorile sale spirit o
Paris 1626; imaginatiune
Grignan 1696.
Cel ilustru dintre
54) Teolog de o erudi-
Dijon 1627; Fran- de o
Paris 1704. nebre el e tot de mare poet pe
e si orator prin pasiunea
sa.
55) PERRAULT Fran- dar a Perrault nu e chiar Poveftilor
Paris 1628; dea povestirl
» 1703. forma
56) BOILEAU Satire, Poet realist Satirele sale; face
Paris 1636; Epistole, Fran- teoria critica sa lite-
» 1711 Arta cer-
57) RACINE Este Corneille mai
Le Ferté-Milon mare trag ic rancez. El
Britanicus zugravirea pasiunilor, mal ales a a-
Paris 1696. morulul. Artist scrupulos, el a dat
sale o
58) LA
Moralist satiric; scriitor delicat si
Caractere
Fran- El a reusit
Paris 1645 ; prin semnele exte-
Versailles 1696. rioare, fizionomie, etc.
59) Arhiepiscop de Cambray, , rivalul
Castelul Fénélon Fran- Bossuet. A fost preceptorul ducelul
1651; de Bourgogne. de imaginatiune
Cambrai 1715. si
60) DEFOE
Londra 1663 Robinson, Englezd A mai popular roman.
» 1731.
61)
Dublin lui Capod'opera de spirit si de satira.
»
62) LESAGE
Sarzeau 1668; Tur-
Lesage e un realist, descriitor al
Fran- vietei
caret comune si sufletelor mijlocii;
Boulogne s. in. ual, pitoresc.
1747.
63) SAINT-SIMON Memoriile
Fran- sunt de Saint-Simon
Versailles 1675 ; o descriere pasionata a
Paris 1755. de la curte.
64) MONTESQUIEU Carte prin
Chateau de la Spiritul
Senisori per-
Fran- care a avut o
Bréde 1689 ; sane politica. Alte opere: Despre
Paris 1755. decadenfa Romanilor.
65)
(ABATELE) Roman de pasimie, adev-
Hesdin 1697 ;
Ranon rat si mal emotionat din secolul
Chantilly 1793.
www.dacoromanica.ro
102 CALENDARUL
SCRIITOR
1-a data este a
Prineipale In limb a
2-a este a mortil
Cel mai mare spirit al secolulul
XVIII pe care l'a intrupat. A exer-
66) VOLTAIRE Candid. citat o Poet medio-
Paris Fran- cru; prosator excelent. Cagetator mai
» 1778. Scrisorl
cezd malt limpede de adânc. El
un crâncen religiel, contri-
bui mai de toil ruina
vechiului regim politic.
67) BUFFON din ai secolului
Nontbard 1707 ; XVIII-a, admirabil
Paris 1788. poteselor culoarea descrierilor
Epocile natura
Operile lui Rousseau o
68) ROUSSEAU considerabilä asupra socie-
Fran- franceze. El reintoar-
Ermenonville cerea la el redesteaptä sensi-
1778. bilitatea, sentimental phorescului. E
din maestri democratiei moderne.
69)
Nopotul
Cel propagator al
Langres 1713 ; Rameau souei secolulul XVIII-a. El a avut
Paris 1784. ideia
70) BEAUMAR-
Fran- scânteietoare contra vechiu-
Paris 1722; Figaro cez regim.
» 1799.
71) BERN.
PIERRE
-
Havre 1738; Paul Virginia
cez
pitoreascâ.
Eragny-s-Oise
1814.
72) GOETHE
Francfort p. Main Faust, Werter,
de Ger- Cel mai mare al ;
1749 ; man geniii
Weimar 1832.
Marele poet al Drame
73) SCHILLER principale : Walenstein, Don Carlos,
Marbach 1759; Maria Stuart Ger- Wilhelm Tell. Cea mai
Weimar 1805. a sa este: Clopotul. Ca Istoria
de de
74) André Chénier a murit pe esafod.
Constantinopole Fran- Poesiile sale sunt de o
1762 ; tez Cea este: Ti-
Paris 1794. nlra
75) CHATEAU- Imaginatiune puternica, suflet
BRIAND Spiritul
crestinismulul Fran- nistit si dezordonat,
naturei. A restaurat sentimental
St. Malo 1768; religios si opera sa inaugureazA ro-
Paris la Francezi.
76) 'WALTER SCOTT romantier englez. Cele
Edimburg ; Ivanhoe bane romane sale Quentin
Wawerley, Rob-Roy, Logodnica
Abbostford 1832. Lamermoor.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
SCRUTORII
1-a este a nasteril
Prineipale limba
2-a este a mortil
77) STENDHAL Fran- psiholog de o
Grenoble 1783; Negrul sigurantä de
Paris 1842.
78) BYRON Ilustru poet englez. A mai
Douvres 1788; Childe Harold Don Manfred, Prizonierul din
Missolonghi 1824.
HAUER Lumen opere nu sunt

Dantzig 1788 ;
repre- mai filosofice ci si literare. Párintele
Francfurt 1860. pesimismulul
Unul din poeti
80) LAMART1NE usor fecund. Versurile
Macon 1790; sale se sensibilitate
Paris 1869. debordantá armonioasá
.
81) VIGNY Poet, romantier distins, cu totul

1797 notice Fran- simist si sale sunt de
Paris 1863. o mare
Cel mai mare poet al mo-
82) LEOPARDI . Nimeni n'a mai bine
Recanati 1798; ca si
Neapole 1837. Printre operele in prosá: bpu,scule mo-
rale.
Niel un n'a ca el
83) MICHELET reinvieze cu o
Paris 1798; Istoria ginatiune puternicá - cu o simpatie
1874. pentru popor pentru
cipiile
84) PUSCHIN Cel mai bun poet al Opere
1799; Engen Oneguin principale : Liumila, Priso-
Petersb. 1837. nerul din
85) BALZAC Cel mare romantier
Tours Eugenia Gran. Fran- creator puternic, dbservator al
Paris 1850. Romanele sale formeazá o serie
sub' numele de Comedia
Cel mai representant al ro-
86) VICTOR HUGO Legenda mantismulul. In dramele, romanele
lilor,
Notre- Fran- sale toate pärtile manifesteaza cel
Paris 1885. de Paris, mai puternic temperament care
a existat. a
este la
87) AL. DUMAS rodnic si mai
Vilers-Cotterets Fran- dintre si mare
1783; Puy 1870. numr de drame.
88) Poet dotat sentiment. El
(ALF. DE) Noptile, Fran- a pus toate emotiuuile si
Paris 1801-1852.
Chandelier suferintele vietel sale. Tea:trul
este de o fantasie spirituald.
89) EDGAR POE este resortul -
fautas-
Boston 1809 ; Cea frumoasá poesie
Baltimore a sa este
www.dacoromanica.ro
104 CALENDARUL «MINERVEI»
DE VACI
PE LACUL BÄNEASA
www.dacoromanica.ro
PE LOTRU
105
VAPORUL ANT PE
OBRO
www.dacoromanica.ro
BISTRITEI (Moldova)
106 CALENDARUL «MINERVEÍD
ait Prineipale
2-a
data este a nasteril
este a Capod'Opera
limb a NOTITE
90) G. SAND (D-NA) A romane de pasiune roman-
Leone Leoni romane sociologice, romane câm-
Paris 1804; ta ; aceste suet capod'opere de
Nohant 1876. de poesie. '
91) DICKENS
Portsmouth 1812 ' Romantier insemnat, ale opere
Broadstairs 1870. sunt populare in lumea.
92) TURGENIEF risirile Celebru romantier rus. Romanele
Orel 1818; sale principale sunt:
Bougiral
93) LECONTE DE
'LISLE Descrierile sale o culoare vie. A
in 1818 la Poems fach poesia obiectivä
Saint-Paul (Reu- impersonalh.
niunea).
94) FLAUBERT Maestrul romanulut naturalist. Artist
M-me vary, laborios si dificil, care nu oboseste
Rouen 1821 ; admirabil
Paris 1880. loare si relief.
Prosator admirabil, al stil e
95) pätruns de poesie. A
Fran- crat la distrugerea advérulut
Fréguier ;
nilor o simpatie
Paris 1892. pentru formele religioase pentru
sufletele se alipese
DUMAS (FIUL) Piesele sale sunt de o
Demi-Monde,
Natural,
doarie in favoarea teze morale.
1824 la Dialogurile sale de o logich
Paris Franeillon
Istoric, filosof critic. din

97) contempo- spiritele
Vouziers 1828 ; rane. Despre positivist atasat metodel
. Paris 1893. losolla artel A fost teoretieeanul naturalis-
98) TOLSTOI puternic. S'a de câtI-

Crasnaia- va ani, socialism.
Poliana 1828. Carenina.
99) Mare romantier naturalist de o pu-
in ssomoir imaginatiune care are une-
la Paris.
Germinal ori intensitatea Are
viziuni epice in Germinal.
www.dacoromanica.ro
CALENbARUL 107
DESPRE ALEGEREA DE
Carnea de e in elemente nutritive, trebue fie
de calitate Nu toate ad aceasl valoare nu se poate
intrebninta fel.
Un conditiuni normale pre-
:
Grasimea care form
cea care
rinichil trebue
tare, albd-trandafirie pu-
A glbule, injectiune
u sangvind. e
consistenta a
anemie,
A Carnea vite
anemizate este pulverulentit.
e cu
provine de la un animal
junghiat in cursul
asfixice timpul
de osteneald».
(carnea propri
fie la indestul de de o culoare frumoasd,
Moligiunea muschilor indicd totdeauna o alterare a se
iarna, de actiunea care si printr'o
in
se scurge o mare
cantitate de
culoarea se
in
sters, sad tran-
carnea provine de
la un animal care
suferea de
Animalul a murit
de o indigestiune,
pre-
culoare
gricioasä, sunt
lipiciosi la
Seroasele
rele peritonul,
pielitele
luesc
cavitatea
trebuesc
fie absolut transparente lase a se vedea
intercostalf. La un animal bolnav ele devin de o cu-
loare sunt aco-
perite de false de tubercule.
sunt, in când sunt ro-
sietice, o maladie inflamatoare.
este : mirosul de unt rin-
ced, de eter, de acid fenic sunt indiciile a
diferite negresit, carnea trebue
Calitatea felul vietei,
modul de cantitatea pe care
a produs-o. Figurile deosaitele de carne de cu
dicatiunea in care se
www.dacoromanica.ro
108 CALENDARUL
VEDEREA
ilustrapa pag. 100)
Unul din orä§elele noastre care au fäcut un progres mai imbucurätor

din mai ales sub raportul constructiunilor particulare, a
put a deveni de la o vreme chiar localitate de vilegiaturä.
SCENE NATIONALE DIN

pag. 104
Presentäm aid tablouri naturale din tara Nu inspiratia

vre-unui pictor le-a fäcut, ci un aparat fotografic. Cu toate
tea, sunt de artistice ! Cine dintre vzindu-le, nu va
noa§te ele fermecátoare frumuseti regionale din patria noasträ?
pag. 109)
In Moldova, este piscul mai al Carpatilor. De sunt legate

o multime de legende ale poporului
de conservatie a fructelor. - D. Petit a obser-

vat, fructele inchis, unde se rsp'endesc vapori de
alcool, ele se conservä bine. La Octombre 1894, adicä
foarte ciorchini de erau cule§i pim-
nitä astupatä, se poate de bine, ode lemn; in pimnitä se
puse un borcan care avea 100 grame de alcool, fiind
pe de lemn in pimniti identice, una cealaltä des-
chisä, in care nu era alcool, se punea Temperatura
acestor era de la 8 la 10 grade. La 20 Noembrie pimnita des-
cea unde nu se aflau vapori de alcool, strugurli erau
stricati, putreziti, vreme ce pimnita cu vaporii de alcool, struguril
erau frumusetea ne La 7 Decembrie, struguri
aveau o foarte frumoasä Gustati de cunosctori au fost
gäsiti delicio§i, avend gust nealterat. Expunênd aceste
experiente Societafei de Agriculturd, D. Tisserand a fäcut se
reiasä simplicitatea mod de conservatie.
El poate se intrebuinteze orI-unde, nu necesitä o spe-
In ori-ce local, unde se poate avea o temperaturd joasä regulatä,
se pot struguri compartimente despärtite, alcoolul sau
borcan, sau mai simplu, pirghiile de lemn, pe
strugurii, acest lichid. Cheltuiala in alcool este, Revista
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
Fotog. F. Duschek,
110 CALENDARUL
GEOMETRIA RESUMATÁ
Geome;tria are de mésurarea

ideia
aceea
Privirea corpurilor ne
este limitat,
un corp, este
- ghiul
bisectrice este
care imparte un-
dou egale.
sa. Fig. 4. (Fig. 4.)
Intersectiunile suprafetelor sunt Dou linil drepte sunt situate
si intersectiunile sunt puncte. pe in
sunt de dou : drepte lungirnea egal
si curbe. ne tate de alta se nu-
imaginea drepte. Linie mese paralele. (Fig. 5.) Fig.
este aceea care nu este II. Poligonul.
din drepte.
Exista o nenumrata de Poligonul este o
linie care direc- de plan de toate
tinnea plumb la drepte. Un
Ea este orizontal, poligon trei se nu-
este in direqia orizontului. cum Fig. 6. meste
drepte (Fig. 6.)
curbe, tot ast-fel deosebim este per-
in suprafete plane suprafete pendiculara ce se din cres-
curb e. : tetul triunghiului pe laturea opusa,
Se numeste plan suprafata pe care care se nurneste (Fig. 6)
putem aplica o linie dreapta in toate cele ale
sensurile. egale,
triunghiul se numeste equi-
lateral. Cele unghiuri
7.
Unghiurile. - Perpenaicularele. - sunt egale. (Fig. 7.)
Paralele.
dou laturi sunt e-
gale, triunghiul este isoscel.
El are dou unghiuri egale.
Dou care se (Fig. 8.)
punct formeaz Cele trei ale tri-
tersectiunea se numeste Fig. 8. unghiului sunt egale dou
Orful (Fig. 1.) drepte.
Când dou au Fig. l. Un triunghiu care un
virf o comuna, se numese drept se numeste drept
adiacent'e. ghiular (Fig. 9 latura
dou drepte se unghiului drept se
formând adiacente egale, numeste hipotenusa.
ceste unghiuri sunt latu-
drepte. (Fig. rea cea mare este
unghie d.rept Se zice opus unghiului mare.
Fig. 2: cele huh drepte Un poligon patru se
sunt perpendiculare. (Fig. 2.) patrunghi5. Liniile drepte care
cele dou unghiuri sunt dou crestete opuse se nu-
gale, linia este cea-
Balta. Un paralelogram este
Un mai unghiul un ale
drept e un ascutit. (Fig. 1.) sunt dou
mai mare ca un unghiü ig. io. dou. (Fig. 10.)
este un unghiuobtuz. Laturile unghiurile opuse sunt
(Fig. 3.) egale intre ele. D.iagonalele se
Dou sunt tae la mijloc.
plimentare când suma Fig. 3. este un parale-
este un unghiu drept, supli- ale
suma este sunt drepte. Diagonalele
dou drepte. www.dacoromanica.ro
sunt egale. (Fig. 11.) Fig
CALENDARUL 111
romb este ralelo- Portiunea

gram ale laturi sunt arc este segmentul cercului.
egale. Diagonalele sunt (Fig. 18.)
Fig. 12.perpendiculare. (Fig. 12). Secanta este linia care tae
Un cadrat este oblong dou puncte. (Fig. 19.)
egale. (Fig. 13.) Tangenta este linia care
El intruneste toate ínsusi- atinge circonferinta
rile ale rom- tr'un singur pun Ori-
Fig. 18. ce tangentä este perpen-
Un trapez este un raza punctu-
trulater ale dou lui de contact. (Fig. 19.)
laturi nu mai sunt pa- Prin cte putem
Fig. ralele. (Fig. 14.) totdeauna face S treacâ Fig. 19.
Aceste dou laturi iau numele de o si una singurd.
mare si Se de poligon e inscris
Perpendiculara celor cere crestetile lui sunt
baze este pe ; el 'este circonscris
când laturile ating
Câteva poligoane au nu- conferinta.
miri particulare. Ori-ce poligon regulat
Cel pen- este inscriptibil
tagon (Fig. 15.), 6 la- Fig. criptibil.
(Fig. 16.) eel Latura hexagonului
8 (Fig. Fig. 20. este raza
17.); 10 (Fig. 20.)
decagon Pentru a un unim
12 dodecagon. extremitâtile celor dia-
Fig. 16. Unpoligon este metri perpendiculart (Fig.
regulat Fig. 17. 21.)
laturile sale stint egale. Un poligon regulat
Astfel triunghiul equilateral poate drvizat in
tratul sunt poligoane regulate. triunghiuri egale prin ra- Fig. 21.
care din la
III. tetele poligonulut
Apotema poligbnului este
Crconferin.fa este o linie unuia din triunghiurile sale. (Fig. 15.
ale toate sunt la si 20.)
o de (Fig. 18.) IV. Corpnrile.
Portiunea de plan mArginitä de cir-
constitue cercul. Corpurile solide terminate eu
Raza este care plane sunt poliedri.
de la centru la (Fig. 18.) Tetraedul 4 fete (Fig. 22.);
Toate sunt hexaedrul 6 (Fig.
egale. 23), octaedrul 8,
trece prin centru atinge dodecaedrul 12
dou ale Un icosaedrul 20.
diametru e egal raze. (Fi- poliedril Fig. 23.
gura 18.) distingem prismele piramidele.
de la la dia- au dou baze pa-
metru este numrul nralele si fete laterale care stint
paralefograme. (Fig. 24.)
Coarda este o linie Numele de depinde
care atinge dou de de la A cesta
ale (Fig. 18.) 24 este triunghiular (Fig. 24.)
Fig. 18. Cea mai mare este dia- trunghiular, pentagonal, hexagonal.
metrul. Prisma care are de paralelo-
portiune din circonferintá se grame se numeste paraleh-
(Fig. 18.) piped. (Fig. 25.)
Portiunea cercului intre paraleli-
douä raze se numeste circu- pipezi dreptunghiulari ; cele
lar. (Fig. 18.) 6 fete sunt dreptunghiuri.
www.dacoromanica.ro Fig.
112 CALENDARUL
Cubul este un hexaedru regulat ; el plan, care tae conul paralel

are 6 fete cari sunt 23.) basa.
are lateril'e triunghiu- Intersectiunea suprafetei co
ca crestet comun a este o cir-
piramidel. (Fig. 26.) când planul este
piramide perpendicular pe o
este perpendiculara care ca- (Fig. 31.) când el
de din crestet pe bazd. este paralel
Sunt piramide triunghiu- axa o parabola Fig. 31.
lare, (Fig. 22.) patrunghiulare, penta- (Fig.'32.) când este paralel
nogale, etc. dupd natura bor. gen eratritain
täem o printeun este o
plan paralel baza, partea Fig. . planul
intre acest plan este
baza piramidei este Sfera este un corp limitat de o
(Fig. 27.) prafatä ale puncte
Corpurile terminate prin 27.
stint la de
suprafete curbe se numesc un interior numit
:entru. (Fig. 34.)
Cunoastem cilindrul, conul si sfera. Sfera se prin
are dou baze para- rotatiunea
lele care sunt cercuri. (Fig. 28.) Fig. 34.
in unui dia-
El se poate considera ea metru.
cut prin rotatiunea unui drept- Intersectia sfere un plan
unghiu intorc8ndu-se jurul este un
28. uneia din laturile sale.
Conul are ca baza un care s planul secant trece prin een-
sfirseste si
tru, intersectia se mare,
la (Fig. 29.) ;
in alt cas se
se rotatiunea Zona e o parte din suprafata sferel
triunghid dreptunghiu- 2 plane paralele.
lar -se in jurul Intersectiile celor dou plane
din capetele Fig. 29. sfera se bazele zonel si dis-
sale. Hipotenusa este gene- tanta dou plane,
ratrita zone.
ca pe trun- Când unul din e tangent
30.chiul piramidel, irunchiul zona are o se
(Figura 30.) obtinem prin - sferica.
PREPARAREA SAPUNULUI
In ori-ce gospoddrie, se resturi, de gräsime,
pentru cari nu se gäse§te o intrebuintare mai de cât intrebuin-
tându-1e pentru prepararea de säpun.
Pentru acest scop se topesc vas, in care se topire
precautiune, pentru fie-care kilg, de gräsime un litru de cu care
se fierbe nou. Când masa este fierbere se pentru fie-care
klgr. de gräsime 300 grame dc (hydrosid de sodiü) se
din timp de ore, când se saponified
bine, se säpunul, ceea-ce se recunoaste prin faptul cd o
luatä din aceastä masä, se complect nu se
disolvä bine, atunci se mai ceva se din
Pentru a separa bine din sau de le§ie, se sare de
aproximativ jum. kilgr, pentru un kilgr. de gräsime.
Se cutie sau un alt vas mai la unde se
lasä se iar se alege la suprafatä se solidified. In
starea aceasta poate fi la spälat.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 113
P. S. S. Episcopul Popea
al este originar din
Este din eel demni
romini. Crescut
Saguna, Episcopul Popea are
un trecut politic literar la care
privi multumire, a luat parte
la mal toate
viata a Romanilor
A fost primul presedinte
partiduluI Ca Episcop al die-
cezel Caransebesului, S. este
iubit si venerat de toti credin-
sl, de pentru
sa pastorire. Din-
P. S. POPEA tre scrierile sale, :
morialul, care coprinde o multime foarte

de documente politice de
pe la mijlocul secol,
tóare la de peste munti.
Coriolan Brediceanu
advocat Lugoj, unul dintre fruntaiii
politicI Rominilor din In
adunarile generale ale
Caras-Severin, a purtat lupte
care devenit celebre. E un carac-
ter larg,
bun, iubit de
de pentru marele ser-
pe cari le-a adus
BRED10EANU sale
desinteresate.
de
este un autor lramatic care, de

va Europa literara.
A la 1897 piesa «L'Envers
Sainte». Piesele care
celebru sunt Les
vite, La
Fie care este p capod'opera. El a creat
un teatru pe
din mai abstracte si
FRANCISC DE CURELwww.dacoromanica.ro
114 aMINERVEÍ»
Prof. Dr. G. Assachi.

Unul din anuluiexpirat.
gretele tuturor Românilor
la studil stralucite in
straintate, isbutise a nu-
mit agregat la facultatea de
din fu chemat la 1888
la facultatea de medicina ca
profesor de chirurgie. Dupa ce o
ctuda, fine victima,
nevoi timp in Straintate,
se reintoarse ca profe-
sor de gin ecologie dar moartea
de a fi da m-
surd a talentulul si
sale.
f DR. G.
loan Kalinderu.
Cine n'a auzit neobositul des-

interesatul administrator al ?
Jurisconsult scHitor distins
membru activ al Academiel Române,
d. Kalinderu a contribuit prin munca
sa inteligenta dar real
la consolidarea culturel noastre natio-
nale. Sub administratiunea
domeniile luat o
desvoltare spre po-
ce pe ele. cine
le de
sele realizate sub conducerea acestul
al datorieL
AN KALINDERTJ Pr. Dr. Victor

savant acceptiunea si
teligenta a cuvintulul, este o
a patriel noastre pe
Profesor de Bacte-
riologie patolagie generala la
Universitatea d. este
din nostri pro-
ductivi. mai ales Les
Bacteries, volume marl,
prind roadele cercetarile sale sunt
si apreciate de toaté cer-
curile stiin¡ifice din dar
din straintate. Nu apae azi o
scriere aceste
ca ea fie a se la
cercetarile si
nulul nostru, care, cu acest chip, ri-
dica reputatiunea patriel noastre
www.dacoromanica.ro
ochi lumel culte.
PROF. DR. VICTOR
CALENDARUL
IN TOATE EPOCILE
Omul va rzboi atuncr,
va avea ceva
dial alt
La perioadelor istorice, din «trupe de din cavalerie,
rdzboaie lipsese elementul prepondereazd.
Regimul democratic. al
in isolate, sunt grece Roma, aduce intrebuintarea
recunoscute. dominant& infanteriel, a
Prime le lupte ale Egiptenilor si ale porului In acelasi timp apar
Asirienilor. legendarul al tactice falanga la Macedo-
Romanilor contra Latinilor, neni, legiunea la Romani ; de
sunt fapte rdzboinice izolate de o oare-ce mijloacele de aprovi-
zionare, se de
ce se grupeaza vara.
State organizate, era rezbelelor In evul preponderanta
a.popoarelor
se lupte impotriva in-
migratoare : de
elaselor nobile, cavaleria
progresele statului al
aci luptele Egiptenilor contra treilea (poporul) in
silor, ale Grecilor contra Persilor, ale dra, Italia, Englitera, aduc
Romanilor contra Galilor, de infanterie, arcasl, in
si ale crestinilor din Eu- mr din ce in ce mai mare pe
ropa contra Mon- de
golilor si Turcilor. scapa In timpurile moderne, inventiunea
trile Aacate; se o de crea-
ioarcer a popoarelor tiunea baionetd,
lite contra : de aci si tot-de-odatd, asigu-
paniile Egiptenilor Siria, ale rant preponderanta infanterief
cedonenilor in Persia, ale Romanilor de artilerie vreme ce cavaleria
Galia, ale Fraucilor in Germania, vine o auxiliara.
ale Cruciatilor in Orient, In din punctul de vedere al
mare o noua serie de fapte mi- tacticel, pe ce se ser-
litaresti. viciile de armatele devin
Dupa ce Statele din, ce ce mal nobile pot mane-
fat asupra invazinnilor rmas vra in toate directiunile ; se
stdpanele nu le mai rmâne fac anotimp din ce ce
alt-ceva de de se dis- departe de bazele ;
intre ele: de unde rsboaiele de decisive ;
succesorilor lui Alexandru, ale Gustav-Adolf, Turenne, Frederic II,
nilor Cartaginezilor, resbelul de o Napoleon, de Moltke, rzboit,
Ani, resbelele eu brafele cu picioarele
treaga serie a resbelelor de
religioase, de ale al- un resbel vre-o
ternative de de deplaseaza sute de
State noi munim de ; repeziciunea transpor-
european. concentratiunea trupelor a
Cu civilizatiunea se devenit unul din factoril esentiall
institutiunile militare pros-
lupte sunt
dese. CONSECINTELE SALE MATERIALE
SI ECONOMICE
FORMELE SALE SUCCESIVE
Consecintele rezbelului depind de
Felul de a conduce un de- armamentui Suntem
de conditiunea sociald a asupra pierderilor a-
gerantilor de organizatia devrate de armatele celor
Primele monarhil, Egiptul, vechi se se
ria, Grecia preistorica, avut Ingrozit'oare in urma
mate compuse in cea mal mare lupte individuale, albe;
www.dacoromanica.ro
116 uCALENDARUL
mult, ori-ce rinit mai periculos, in vreme ce

murea, din de ajutor ingrijiri. adesea o
In epoca cremene, in treime din efectivele bor.
pul rzboaielor Imperiü,mor- priveste consecintele finantiare
talitatea era si mal mare; in zilele ale rezbelelbr, ele sunt din ce in ce
noastre, pustilor tir de temut.
repede, magasin, a obuzelor In antichitate se jefuia tara
explosibile, nu pare a numrul ; astu-zi se exploateaza metodic,
total al victimelor. prin de rüzboi ; Ger-
Cu progresele 'foarte bine, in 1870-71,
tensiunea el periculoase vor organizeze contributiune
oameni atinsi mortal ; nouile proectile, care nu se face pro-
când nu de-odata, fac soldatulul izolat, ci in
grozitoare ; progresele ambu- Statuluiinvingtor. resbelul din
lantelor cu 1870-71 a costat pe Franta mult
delor multi nu vor de 20 de miliarde. Chiar pentru eel
mal muri pe câmpul nu neutri, resbelul
vor mai prinsi de «frigurile spita- vine la o ca a noes-
lului». Deja 1870-71, tot pro- de internationale. Dar
gresul armamentului, mortalitatea n'a el este o lege a naturel omen
CELE MAI MARI BATALII DIN LUME
Numnd Numrul Consecintele

GENERALII vingtoril trupelor
Qodshu contra. Scitilor Ramses Supunerea

asiatici. de Egipteni.
10000
Atenienil sub Mil- Atenieni Prima invasiune
490 tiade contra 1000 200 persaná in Grecia
lui Mardonius. Plateeni 7000 este respinsil.
100000
Flota galere
Salamina 480
de Temistocle Eu- Grecia se
ribiade ; 1000 galere toarce in Asia.
de Xerxe. persane
Grecil aliati sub Pa- 118000 Greci 260000 Liberarea Gre-
479 usanias.Persil Mar- 300000 200 del.
donius.
47000
Arbela Alexandru impe-
Darius riului persan.
Seleucus am. moartea
Ipsus 801 contra Antigon contra son. Rivalii
trel
Alexandru.
75000 oam. art
lui Alexandru.
Hanibal eu 70000 Hanibal e
Cane 216 nezil ; Paul Emil, a- 80000 peste apro ape
ron eu Romani mtreaga
Distrugerea
Scipione Afrieanul timel armate a lui
Zama 202 si Hanibal 20000 Hanibal. Carta -
Cartaginezii. Cartaginezi gina e invinsi.
Cimbril si Marius devme eel

Aix 102 Galia, ap de 200000 general al
Verceil 101 Barb ari
eu Vereinge- 250000 Gall Cesar ia Alesia,
Alesia torix. I. Cesar Vercingetorix este
www.dacoromanica.ro
eu 60000
Cesar. Romani flout prizonier.
CALENDARUL 117
Numrul
vingtoril trupelor mortilor
Partizanil Cezar 50000

Pompelanl Iuliu Cesar are
arsala 48 L Cesar
20000 puterea
Cezarianl
Moartea
Octavian si Agripa a Cleo-
Actium contra .tintoni Octavian
;
al Cleopatrel. imperato-
rul August.
Uniunea Gallo-
Aetiu Gallo-Ro- Romanilor a
Mery d. contra Hunilor Gertnanilor. Inva-
Cr. Atila. e
.
Carol Martel eu Invasiunea ara-

Poitiers 732 contra este
Vilhelm Nor- Moartea
Ilastinx contra lui Ha- rold.
rold Anglo-Sa- de vine al
gliterel.
Militiile
se
1214 contra lui
tone IV jurul Im-
maniel. potrivamvasiunel.
resbe-
Filip Fran- 40000 lulul e de
1346 del, contra Edu- Eduard III 30000 dezorgani -
III Englezi
zarea armatel feu-
dale franceze.
700000
Tamerlan cu Mon- Captivitatea
ra 1402 golii Baiazet I cu 400000 moartea Baia-
de Turd I.
Englezil Prin-
Poitiers cipele Negru, in con- Principele 10000 Captivitate a re-
1856 regelul Negru 12000 Franced loan.
II.
de Al- En e sunt
Azin- bert 12000
court tra nglezilor En- 2.0000 Francezi de Nord.
Infringerea
Ioana ArcAi Fran- Ioana a Engle-
Patay cezil contra Englezi- de Arc libera-
Talbot. rea
Carol Fran- permite o
Fornua 1495 contra coaliza- Carol Francezl retragere ar-
Italiani. 30000
Francise I eu Fran- Cucirirea Mila-

cezil, contra 60000 nulul. Francisc I
Marignan 81
Francisc I este armat cavaler
de Bayard.
Gustav Gustav Svedezi Ultima
1632 Adolf. Germanil 40000 moartea
Walengtein. stay Adolf.
Ducele d'Enghien Prima
Francezil contra Ducele de a care va
Rocroy Francisco deveni are1e
de
Turenne France-
Turck- 1676 Armata Turenne din Al-
heim sacia.
10000 Carol cuce-
Narva 1700 Carol XII Svede- Carol XII Polo-
Petru I 70000 nia.
www.dacoromanica.ro
118
LI1PTÁTORII
Numrul
trupelor mortilor
GENERALII
80000 Franta,
VillarsFrancezil.
Denain 1712 Eugeniu 100000
10000 de invasiune
Angro-GermaniL Anglo-
pacea de
la Utrecht
Maresalul de Saxa
Pontenoy si contra Francezi Cucerirea
aucelut de Cumber- de 60000 de Jos.
land a Englezilor. Englezi
33000 Frederic II este
Frederic II Pru- 40000 recunoseut pri-
1757 contra Frederic II 90000 tactician al
a Austriacilor. timpulul
40000
Kellerman si Fran- Prima a
1792 Ducele de Brun- Kellerman 40000 600 armatel nationale
swick Prusienit. Prusient a
16000
Bonaparto Fran- 10000
Rivoll 1797 Alvinezy Au- Bonaparte 40000 oamenl a campaniel
striaciT. AustriacT din Italia [1796-97]
Franta e
1799 Arhiducele Carol 40000 ' de invasiune a
Austriacit. Austriact . austro-rusg.
,
30000
Bonaparte Desaix Italia este
Marengo 1.800 cpntra lui Melas a Bonaparte de Francezi.
Austriacilor. Austriact
Napoleon I contra 80000 trel
1805 Mexaxdru I Ru- Napoleon Austria
si Francise al Au- 100000 oameni pacea la Pres-
strieL Austro sburg.
Napoleon I contra 70000 20000
Bylaw ' 1807 Murat 80 de
80000 scadroane,
80000
Napoleon I Lan- Francezl 40000 timp de dou
Essling 1809 nes contra Napoleon 90000 Moartea
Carol '
I 155000 80000 Luarea Moscovel

1812 Barslay de Napoleon de catre Francest
Tolly.
Napoleon contra natiuni-
Schwartzenberg (Au- 140000 nilor care tine
1813' (Pru- berg 120000 incepe ruina
Alexandra 300000 oamenl eriuld
' poleon.
72000
En- Infrangerea
Waterloo ' glezilor Welling- 'Wellington 70000 45000 a 2-a
on a Prusienilor Englezi abdicare a
Bliicher. 50000 poleon.
Prusienl
30000
Generalul Bosquet '
Inker- lordul con-
lord Raglan
10000 diulul
mann' tra Englezi lulul.
60000
Napoleon III 150000 Pacea de la
tor contra Franco- 40000 rich
Francise ita-
piratul 160000 Aus.
De Moltke Prit- foltke Prusienl Prepónderanta

Sadowa 1866 sienil.contra Bene- 200000 Prusiel in Germ
dek a Austriacilor. nia.
www.dacoromanica.ro
«MINERVEh
5rul Numrul
trupelor mortilor
Napoleon III '

I 124000
dat de Mac- Mahon, Armata
Sedan 1870 Wimpffen, e oamenl
la
batut Vilhelm I se- De 2 Septembrie.
condat de Moltke.
Armata
170000 toate
Bazaine Canro- 70000 de la Borny,
Metz 1870 bert contra Rezonzville, St.
Friederic-Carol. Privat, este
presurata in Metz.
. Generalul
Cham- garnizoana Impresurarea
1870 contra Germanilor lui De Moltke oamenl a
Germ
contra lui Totleben Carol 40000 capitu-

1877 a 100000 30000 latiunea
de Carol I al Totleben Ruso-Ro- Independenta Ro-
niel.
IERNILE CELE MAI GRELE

La 401. - Marea a La 1776. - Marea a la
» 763. Bosforul Pontul Euxin - 190,1 (29 ianuarie).
inghetate. 1783 4. la
» 829. - Nilul a prins coaje. 1788 -89.- a in-
» 860. - Adriatica la Ve- la Calais - 21,5
netia. la 31 Decembrie).
» 1082. - Padul etat. 1794 - 5. Zuiderzea a
» 1149. - Marea a 3 mile - 23° la Paris (25 Ian.).
spre larg, pe coastele 1812. - 25° la Moscova. - 38° la
Flandrel. Molodeczo. - 26 la Tre-
» 1323. - Baltica aproape Berezina.
» 1829 -30. - 28° la Muluza. - 25°
» 1408. Cerneala la Epinal.-17°,2 la Paris
limara grefierulul Parla- (17 - 13° la Avig-
mentulul din Paris, non. - 100, la Marsilia.
timpul 1835. - 40° la Bangor (Statele-
» 1468. Vinul, se vinde Unite).
cu livra, cutopoiml, » 1836. - 43° la Moscova.
de 1838. - 19° la Paris (20
mines). » 1846. - la Pontarlier.
1589. - Ronul a 1847. - 140,7 la Paris (19 Dec.).
» 1595. - Mediterana la Mar- 1855. - Montpellier.
silia. 1860. - 160,2 la Paris Dec.).
» 1608. - Vinul potire, » 1871. - la Bordeaux. - la
la biserici. Perigueux.
»
» -
1683. - Tamisa a
grea. la Paris;
la Marsilia; Garona
»
1872. - 210,3 la Paris (9 Dec.).
1870 - 80. - 25° la Paris. - 28° la
Orleans. 29 ceau
Ebrul ghetate. cul les-Lines.- 31 la Autun.
de la un - 33 la Langres. -
cap la Marea la
Cette si 1891. - 14° la Paris (28 Noembre).
Marsilia. Mare
coltelor.
destructiun »
1894. - 14° la Paris
1895. - 18° la Paris (1
Ian.).
29 la Rambervillers (29
-
» 1797. - Apa a in multe Ianuarie). -14° Nimes
unde (30 Ianuarie.)
nea este foarte
www.dacoromanica.ro
120 CALENDARUL
LUPTA PENTRU FERICIRE pag. 129).
www.dacoromanica.ro
OSPÄTUL LUI PLATON. tabloid ANSELM FEUERBACH, V. pag. 129).
www.dacoromanica.ro
122
Adeverata bine a avea Acest

preveniente, pe nu e admis de calde,
un cod al conduitel Italia, Spania, Orient.
recte n'ar putea le formuleze.
Nu s'ar putea prevedea toate Pe
surile, cari se poate o
nesigurantä ce prive§te mai persoane se
rnultä mai putinä afabilitate a cea
cui-va, sa, mésura ce mai inferioard, bärbatul pe
trebue fatä de lumea femeie. In acest din urmä cas, e o
care vine contact. cestiune de tact de a ghici
Pentru a le resolvi pe toate, o femeie vrea nu, recu-
a ne inspira de doué regule : Noaptea, nu sä
1) E bine a fi tot-deauna saluti, de in stradele
prea politicos de nu deajuns; foarte bine luminate. Trebue a
2) In actele vietei «de salon», un observa salutul nu
bine trebue public.
pe un fel de grabä Dacä bärbatul scoate
reservatä, o libertate .a fi poli- pentru a saluta.
ticos care nu lase a vedea se schimbä o strangere
studiarea sfortarea. de rspandit
mai superiorul
niserie& femeia, chiar
care ar fi religia apar- bárbat care abordeazá o fe-
tine ori care ar fi credinta meie trebue se descopere.
sa, ce inträ convorbirea nu sä
religios, trebue observe semnele se prelungeascä,
exterioare de respect, pe le nurnai ratiuni de
dau credincio§ii la care säntate permit repue
E o cestiune de cap, va fi
ce te autorisatiunea. De alt-fel,
Dacä mai multe persoane trebue roage imediat pe
religios, locutorul pue
cea bärbatul, des- cap. Se in ce mai
chide poarta, o tine, sä des azi, de a vedea bärbati mai
ales tineri, dupé ce abia
o repue imediat cap,
Intr'o catolicä, a pe vorbesc o femeie. E
apa sfintitä este un semn de admis, dar nu e de regretabil.
consideratiune : se la cu indexul Un trebue presentat fe-
de la dreaptá. Un bärhat meiel, prin femeie bärbatului
trebue scoatä presentati pe inferior
sä se acoperit periortlui.
sinagogä se descalte
moscheie. bárbat presentat altuia,
poate salute numai sä
Afarä la o -femeie Strangerea de
nu la este un semn de simpatie pre-
de o imbräcärninte pe -fie-care
ca ca culori. Nu
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 123
In cältor nasul
mot,
Locul de cinste este in Ce sä zicern de sentimentul
nu sunt de cât locul de nestäpânit desgust, pe care-I
de distinctie este la dreapta pe un prost când
drum, pe trotuar partea caselor. ?
trotuarul devine prea strimt,
mai tinr, bärbatul, trebue sä Urcându-ne vagon o
se dea jos. pe care o cunoastern, este
Ori cine ar salutat din grup, politicos de
salutul este de femeie cului, in sensul care
nu salutul ce se voiajeze.
companionului companionilor
si, cari sunt datori, din contra, Când ne cälare,
a inapoia salutul adresat lângä un superior, a ne
In acest cas din un mili- tine la stânga sa indärät,
tar, obligat, prin positiunea ne invitä merge
sä ofere bratul drept, poate saluta
cu -stângä.
oferä bratul Obi- Când un bärbat o fe-
ceiul de a se la brat. dis- meie, nu pune scarä de
pare in ce. seara dupä va
inteun unde e se pregäti de plecare.
pericol, bärbatul trebue a merge ea pentru a o
fere bratul. e cu dou femeiei, protege cas de accident.
el oferä bratul celei mai in
chiar in casul când cea mai Cuviinta cere ca, cälare,
ar logodnica femea sa. nu treci inaintea amazone
Un bine crescut nu trece fuga o cunosti
bratul sub al nu, pentru a nu o speria.
pe un su-
perior, n'a fäcut el, o o femeie trebue
rniscare a tine dreapta; singura ra-
tiune a nu dreapta
Tr6surà. fi riscul pentru cavaler de a
träsurd. träsurd, locul .pintenul in rochia
de onoare este ftmd, la de piciorul. Dar avan-
tineri pragul d'inainte. In tajele sunt mai mari de cât incon-
träsurile publice, nu am venientul. Tinéndu-se dreapta,
insista mai mult pentru a reco- dama de träsurile
manda bärbatilor de a ceda locurile care ar putea-o
din interior damelor
In
- Un politicos, De per-
gäsindu-se compartiment, soanele, am fost presentati.
a se urca in vagon, Când se pe
micele colete, nu se Cu toate astea
un colt, Nu poate când un tinr pe
fuma deschide geamurile färä un btrAn salute. De
a cere permisiune. este ne- asemenea stä e sä inteo
voit sä pe dinaintea ocasiune pe o
se inclinându-se. natä prin situatiunea sa prin
Nimic nu e mai suprätor de meritele sale.
de a se in vagon un Un cedeazä tot-deauna
www.dacoromanica.ro
partea treptelor care e ce noua venitä
aceastá parte este un dornn, nurnai se
spre zid spre Un
tot-deauna pe o femeie Pentru a pofti locul de
talnind'o pe un bärbat onoare e de pe canapea.
acompaniazä o damä, o precedeazd Bärbatilor li se de regulä
tot-deauna la urcarea scaune. Ei páldriile in
la scoborarea scdrilor. Stä bine ca nu le pun pe o
nu trecem cui-va pe o femeie
sari suim nu mai sunt fotoliuri disponibile,
ne ori-care care ar avea
unul se
In Camera de Weptare Presentafiunea. -Dou personne,
trebuesc presentate una
Un tot-deauna aid alteia in picioare. Cea care
pardesiul, ori de
acelea. mai pe cea mai
de pe cap rioarä e o
salon pästreazd pe numindu-i: D. X apol
Militarii cu sabia. D-na . inclinare
pástreazd tot-deauna Lunga : Am
pelerina mantaua, mai a vé presenta pe, etc., nu se
dacä sunt eleganté. Exceptiune fac, de in cercurile
bine inteles, hainele de Adese-ori, presentärile sunt
praf de ploae. mai simple se märginesc a numi
o de ochi circulard
In Salon pe noul venit. La intrunirile
meroase nu se mai presintd,
Oaspele pe servitor ; cine-va cere
acesta deschide u§a, o tine In casul acesta, unul din
la o parte anuntä mai dol este un personaj celebru,
numele crede de i se
cuviintá titlurile persoanei a'l presinta
: D-na X...; D-nul general.... pe
Acest din tinde noscut de toti, este o de
a din ce in ce la marile respect. De altmintrelea, aceasta e
receptiuni. o chestie de tact de apreciere.
easel nu ne cine-va e obligat a pre-
de pentru senta se märgine0e
a evita nepläcerea de a ne spune anunta de de
numele milie.
mod foarte distinct ru- La un superior, sub-ofiterii, ca-
de a ne anunta. soldatii nu se descoper
Coltul de e ocupat de superiorul
de doamna in se
ce i se anuntä cine-va, ce salutat regle-
doamna easel se face mentar; dar pentru a necesita acest
spre persoana care salut, superiorul trebue
inträ, aceasta nu e cum-va fie uniformd.
mult mai de dénsa. Reverinta e de rigoare in anu-
persoana o doamnä, mite casuri: la bisericd, re-
salon e deja lume, atunci pe dinaintea altarului,
cele-l'alte doamne se suntem presentati oficial unui
se de scaune, veran, la bal, la cele mal multe
lutá nu se din de dansuri.
www.dacoromanica.ro
125
Reverinta este o inclinare cu tot tia este discutatä. le

corpul pe care o facem in le scoatä când
: inträ.
1) piciorul stâng
pas genunchiul
plecându-ne foarte ;
Frasele de la venire si de la
2) Aducern piciorul drept sunt cele mai grele :
linie plecând putin bustul ; se pot observa
3) Ne redresäm domol antele de cerernonie de intimi-
Plecarea. - de intimitate, tate. In care
trebue de rigoare ziva,
Intr'un salon unde este este: «Cum v «Ce
mare unde scanne de oferit nu fad» alte asemenea frase
mai sunt, e politicos ca cine-va nale relative la säntate.
observe aceasta la vrerne avem tot-deauna vedere
spre a doamna este,
nepläcerea de a nu unde, pe visitatoare cea ma! care
ce pofteascä oaspetii §eadä. chestioneazä Ar fi o
Doamna case! se de lipsä de delicatetä sä pe o
a-i strânge un fetitä luând ea initiativa,
ia rmas bun de la dônsa. Când e poate dacä s'ar adresa la
o o
persoanelor suferinde.
etate calitate. Cele- In decursul conversatiunei, sä nu
dame presente se iar ridicäm vocea sä evitäm convor-
ridicându-se, birile a parte. Sä nu intrerupem.
se pun pe scaun de Când conversa-
ce s'a o vizitä, doamna
trebue
pe noul venit ce s'a
de visit& A nu face aceasta, e tot
de nepoliticos ca când s'ar
Sunt fixate raport cu ora vorbi o streinä
In România orele persoane care n'o
4 61/2. Pentru a u§ura o
trebue in cele
Five O'clock the (cite§te: faiv ocloc ti) apärute timpul
din ultimele piese de
Conform obiceiului englezesc teatru. aerul te
ceaiul de la ora 5, unele intereseazd conversatia.
obi§nuesc a avea colt al cele, mai
salonului o pentru aceste probe de atentiune. Prive§te,
pe se pun o persoana
jituri, savarine, sandvi- care vorbe§ti.
ciuri, vinuri de desert, etc. Sä avem tot-deauna grija de a
La asernenea ocasiuni, evita pronurnele posesive; nu
doamna case! fac lustruim frasele noastre
onorurile de servitorli. ast-fel: träsurile mele,
e presentatä pe servitorii me!, casa mea, etc.
un trebuesc nu când
fie tot-deauna debaraseze mentul nostru asupra un
pe cucoana de ce§tile goale.
In visite, când nul
doamnele nu-V de
scot mänu§ile. www.dacoromanica.ro
ches-
126 «CALENDARUL
nile personale, declaratiunile de cäsatorie. bärbätul dis-

principiI, teoriile, subiectele prea pune liber de timpul acorn-
grave, sä ne a vorbi des- paniazä nevasta poate,
pre toate cu msurä. Toate astea cont de ziva de primire
se par un lucru dar a persoanelor visitate depune
fie-care va conveni u§or simplu carta de vizitä.
a zice de a face, este In lipsa de timp a bärbatului
tot de a invta pe cine tânära femee poate s fie
va arta de a da,o aträ- acompaniatä de o rudä
gtoare vioae conversatiuneI ca trânä, care o ajutä sä poatä
a de a avea spirit porta nepläcerile introducerei
societate. in lume.
La despärtire rugäm pe persoana Odinioara vizitele de nuntä se
care sä presinte complimen- mare toaletä. -
tele noastre respectuoase la per- femeie se multume§te
soane mai btrâne, cuno§tinte de aleagä o rochie de länärie.
ale noastre. nu cunoa§tem Pentru este tot-
pe nimeni aceea§i,
simplu «pentru visita D-v.», «sper redingotä
avea deschise.
de a V revedea, de a V visita». Vizitele oficiale se fac frac
«Sunt am avut plácerea albá.
sä Vé gäsesc», etc. La autoritätile civile la un
superior care nu este in
se presintä
trebue o pul descoperit.
La -0 invitare la di-
Visitele se fac la ; de neu trebue fäcutä cu o
la la cel 8 zile
Martie; pentru bine inteles e vorba de un
cele 6 de la moartea dineu intim chestia nu
cuiva; pentru felicitäri ocasia un rol. Lungimea ter-
cele 8 zile. de mai sus impor-
(8 se cere pentru tanta dineului. La invitatie sä
zitele ce trebuesc o respunde decursul celor 48 de
invitare la masä. ele nu oare de la primire.
sunt de rigoare. E Ar fi politicos sä 5
depunem carta de visitä. nute fixate, toate
un functionar astea de o vreme Incoace, se pare
re§edinta, noul venit este care un fel de elegantä
face primele visite. In provincie fac a§teptati.
se prin mai func- Toaleta este indicatä prin
tionar al (prefect, sub- invitatiunei. aceasta este
prefect) al (pri- 'fäcutä verbal prin
marul), in fine corpurile speciale. soare, rochia va fi de coloare
Durata vizite. - De obi- chisä pentru dame ;
o vizitä Ianuarie, pentru redingotä, fracul
avem multe de fäcut, nu dureazä neagrä sau
mai mult de minute. In ori-ce kingul.
Imprejurare este o chestie de Dacä invitatiunea este
gust de convenientä, este printeo cartä vizitä
preferabil nu ne Dna . . .
ternisäm. . . de a le face
.
-Vizitele de -Ele se fac dineul la

cele trei www.dacoromanica.ro
luni de la Martia viitoare 20 Februarie la
CALENDARUL
ora 8, fracul cravata pe prefectul, pe episcopul pe

de rigoare pentru generalul, locul de onoare apar-
bat, rochia decoltatä tine episcopului, care are
pentru femee. tatea, prefectului cumva
Pentru dineurile se pune el nu e mult mai tânär
onoarea nu neralul.
E bine sä lista invita- La preotul local are locul
tiunilor pe cari le-am primit pen- de onoare la asemenea
tru a avea totdeauna De altmintrelea in intimitate :
pe aceea a obligatiunilor etatea, gradul de rudenie, priete-
le-am contractat. nia, afectiunea, hotäresc mai bine
de regulele scrise. Se
din salon in sala de de sine la un dineu de cere-
soacra, chiar dacä etatea
'i-ar da dreptul la locul de onoare
lânga ginerile su, va face tot-
ce servitorul a deschis deauna bine se
a : e ser- tea strine. De ase-
doamna ia bratul menea socrul de
vitatulul mai distins trece Mai mult de in ori-ce
cea din numai dacä materie, aceste principii de
sunt domnipare domni e de poli-
invitati. teta inimei.
Domnul bratul doam-
nei mai calificate trece
cel apoi dén- se la
sul, fie-care invitat oferind bra-
dame. masä nu numal
In unele case, fie-care oaspe pri- am vecinilor no§tri un
me0e un bilet cu numele spectacol urât, dar le-am da
dânsul are a-i ocasie rea de
In altele, domnul sau doamna educatiunea
verbal indica- modul stä la
tiune. recunoa§tem, din primul
Domnul case are totdeauna ment, mediul in care oaspele a fost
de presenta oaspele damelor crescut.
vor vecinele la Când ne a
sabia, o ne prea greu pe scaun. -
descing numai cererea Servetul ni'l punem pe
nunchi. Inutil de a nu
Desemnarea - Locu- se poate ceva ridicol decât ni'l
rile sunt indicate printr'un bilet. la giletä la Fe-
purtând numele oaspe meile depun evan-
pus pe sa. taliul pe la E bine
Nu se de s'a läsäm o
Doamna case. Un masä noi. In chipul acesta, ne
bine criscut nu se de vom putea pleca in deajuns in
ce toate vecinele. partea de sus a spre a
Locurile de onoare sunt : pentru evita petele. -
la dreapta la mol, frumos nu
Doamnei pentru la zicnd un fel de ar-
dreapta la stânga monie a gurei.
mai msurand distanta A nu bea cu gura plink a nu,
cu calitatea a nu bea in mod
In casurile când avem www.dacoromanica.ro
la motos sunt cunoscute de
128 CALENDARUL
dar cu toate acestea, nu ocupandu-ne de transportul baga-

trebuesc nici perdute din jelor Camera care li-se oferä
vedere. poate sä fie sirnplä, dar conforta-
nu odatä in bilä. nu lipsieascd un u-
nici sä nu pleam farfuria spre a tensil de (apa rece,
nu nimic in ea. de etc.)
sä o rupem cu degetele. Pe fie
Nemtii se servesc de cutit har apa, floare de por-
la tot momentul. tocal, ace (bolduri), cernealä, con-
Carnea etc.
dupa cum nu toatä Pentru a nu osteni oaspetii
deodatä. Furculita s'o cu färä negligem le vom
cutitul cu dreapta. läsa dirnineata liberä, servind fie-
Pe§tele se cu dejun camera sa.
Pentru a legu- la amiadi ne cu
mele, ne servim numai de fur- la \Yara la dejun da-
mele trebue sä imbräcate in
§eade sä farfuria toaletä deschisa. Dupa pot
sä cu in ea. sä imbrace un costum special.
Fructele crude se servesc ade- o petrecere la este
se-ori Dacä ni obiceiul de a celor cari
le aduce dacä vrem sä invitat in decursul celor
le sä le mai pentru a le multumi de primirea
cutitul. Spre a curäti un fruct,
furculita de in el
de argint de vizitá
lung nu nu
spargem nici-odatA alune Cartile de ne servesc pen-
de de ar tru a ne evoca in amintirea per-
masätrecem dinaintea oas- soanelor pe cari nu putem merge
petilor väsulete de cristal fine cu le vedem pe carI nu le
apä cäldutä aromatä care gäsim
punem si o felioarä de Femeile fac se precedeze nu-
pentru späla vêrful degetelor mele de cuvéntul «Doamna»,
pe le pe adese-ori pronumele bar-
de a ne scula de la batului
sä nu nicI-odatä §ervetul, Exemplu : D-na Maria D.... va
aceasta ar fi o distractie pune pe carta ei de vizitä, e
Doamna casei se D-1 Ion R
trece cea in salon. Ion R.»
Prima cu cafea o oferim Bärbatul din conträ, nu pune nici
persoanei pe' care vrem s'o ono-
mod special. Obiceiul de a sub nume
Toastele, se obi§nuesc la pe cari le
nol ca in Anglia Germania, cine-va dispare cu
la desert. Atunci conversa-
ori ce sgomot mi§care Bärbatul femeia cärti
inceteze. lective. Ele sunt fäcute acest ,
ciocnirea paharelor este generalä. cas astfel: D-nul D-na X
Adresa se nici-odatä pe
ha de vizitä ale
obi§nuesc adi
invitäm prieteni la a avea cärti de In acel cas,
avem le venirea pun numelui
mergénd www.dacoromanica.ro
la Mai bine e
129
scrie numele o soarea, nu

creionul pe carta de vizitä a sä inträm relatiuni mai intime
melor : D-na D. Y... cu cine-va. In casul acela, le du-
D-rara Elena. le trimitem prin
de vizitä se trimit dupä läsandu-le la portar
primirea de logodnä, la servitori nu le adresäm
un eveniment fericit nid de cum prin po§tä, cäci s'ar
plat prieten privi aceasta aproape lipsä
la anul de cuviintä.
femeie nu trimite nici- In cas de de
odatä o de vizitä riti§, nu trimitern carta de vizitä
el este prieten de care o
in etate positie Carta se adreseazä cari
Cärtile sunt pli- fac cunoscutä cdsätoria nu
curi nelipite francate Cu cinci sot.
In cas de moarte o trimitem
Cärtile de vizitä se mai trimit turor rudelor de aproape
dupä o invitare la (accep- care suntem relatii.
LUPTA PENTRU FERICIRE

( pay.
intristätoae zgudue firea de

lupta nerniloasä ce se poartä intre oarneni pentru fericire.
ränite, in
resboire socialä! nedrepati crime pentru o
de fericire! te culmea aspiratitnilor
tale, un ghiont, te präpastie! Aceastá luptä, fire§te, e
la de la mai incordatd «subtiri»,
cei cumptati cu trebuinte. Ilustratia noasträ o
foarte plastic.
Cum sä scapi din De nu poti, dar
te adicä patimelo
pornirilor tale spre lux, spre rafinate, spre viata
viata simplä suetul curat, - iatä ce poate te
durerile luptei disperate fericire.
LUI PLATON
pay. 121)
Acest superb al lui Feuerbach ne o din scrie-

rea Symposion a Socrate, Fedru, Aristofane alti
losofi literati sunt la o casa lui Agaton care ser-
prirnul succes Societatea discutä asupra .«iubirel». Dupä
ce Socrate terminat onsideratiunile, iatä cä, in zilei, inträ
tinrul Alcibiade, stare sburdalnicd chefuire. Agaton, fire
melancolicd, un pahar invitandu-1 la
Opera lui Feuerbach, 1867 ca aquarel executatä
e de spiritul clasic. Tabloul se aflä galeria din
Karlsruhe.
www.dacoromanica.ro 9
130 .CALENDARUL
ARTA LA INCEPUT TIMPUL ROMANILOR
Carol Gehrts care a murit acum ani, a fost dintre mai de seam
germani. Cele pe care le reproducem aid, istoria
Ele fost pentru ilustra din Düsseldorf. Aceste
patru alte
cari
istoria artel, din
Gehrts popular
pictor in Düsseldorf.
Arta la ne
incercárile artistice
pocapreistoricti.Un
un idol,
beste de desubt un fel de
inscriptie, lumea pri-
de evlavie
opera sa.
Pe
dem, cum arhitectul
losseului din Roma
impratului Vespasian,
modelul uriase
linie de
Cea cale
va drumul de fier
transiberian, pe care
sia de ani o con-
care, traver-
sând Siberia, va
lega direct intreaga Eu-
occidentald Paci-
De la Brest
va traversa Eu-
Asia, ca
la Vladivostoc, pe
Pacific (Mama Japoniel).
zis
are inceputul occiden-
tal la pe o des-
a liniel de la
Moscova la Orenberg,
sa va de
de kilometri.
Intreaga linie a fost
. in trei
principale.
1) De la Tseliabinsc la
Ircutsc km.)
1892 va fi ter-
1900. a
ARTA LA ÎNCEPUT. Tablou de C. Gehrts. la 308 dé
fraud material rulant
pentru 3 trenurl zilnice sens): 94.000 fraud kilometrul.
De la Ircutsc la Stretense (1.400 km.); de sud al
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL uMINERVEI» 131
Baical, trece printr'o regiune muntoasa; va nevoie de un enorm de 38

de kilometri de Cheltuiala evaluata la 147 milioa ne (105.000
trul, in termen ; dar va costa la 200.000 de
la Stretense la Vladivostoc (3313 kilometri) va fi un mare pod pe Amour,
2.500 m. lungime. Cheltulala socotita la milioane ; de la 120-137.000 francl
kilometrul.
Drumul de fier transibe-
va pune in
repede China Japo-
nia Europa,
multe pretioase,
bumbacul, spre
xemplu, vor trece pe colo
vor parssi mari-
time. Se va putea merge
din la
20 de zile, pe vreme
acuma.trebuesc, prin Sta-
tele-Unite, 35 zile prin
Suez 45. Din
in Japonia va face
de 17 zile. Si
mitem vitezele vor fi
foarte : se
va stabili un trafic mare,
trenurile vor fi de sigur
repezi.
a, din 7600
lunga cale,
1230 sunt
de la Tseliabinsc.
la
pe un de
00 km., de la Tseliabinsc
la Omsc. pus
pe 1752 km., un sfert din
ungimea a liniel.
In cons-
ructoril ocupat
usureze pe
Obi si
pe Aceastä
vastä retea a
si servi-
cii pentru transportul
terialulul necesar la
zarea siexploatarealiniel;
s'a constatat, in diferite
puncte ale basinulul flu-
Obi existenta unor
de huila.
Dupa toate prevederile,
ealea va fi circulatiel
1905 pe sectiunile de
cea maI mare necesitate,
adica intre Tseliabinsc
Ircutsc pe de o parte,
Cabarovea Vladi- ARTA PE TIMPUL ROMANILOR. de C. Gehrts.
vostoc pe parte.
Intreaga complect data 1904.
Vladivostoc, atinge adesea- este adesea
www.dacoromanica.ro
132 CALENDARUL
de o parte a este chestiunea unui port liber pe coasta

In acest caz, de la Transbaicalia incolo va traversa direct
va coti,
Mangiuria pentru a se sfirsi de Aur. portul va fi
transferat in baia lui Patrocle, când flota va fi prea mare.
tabloulul algturat, foarte aproximative, unele curat hipotetice, sunt

imprumutate memoriulul asupra statisticel internationale a religiunilor, de D.
Fournier de Flaix. Isvoarele principale ale D-lui de Flaix fost lucrarile
Sir Monier publicwtiunea misiunilor catolice.
cifrele, vedem religiunile catolicd, protestantg, vor
RELIGIUNI Europa Asia Africa America Oceania L
. . . - 256.000.000 - - -
-
160.165.000 6.000.000
190.000.000 -
6.000.000 58.000.000
-- -
119.000 239.284.000
190.000.000
Budistl
. . .
-
6.629.000 109.500.000
147.900.000 -
36.000.000
-
24.700.000 176.829.000
147.900.000
Protestant.
Fetisist
. . .
-
80.112.000
--
8.400.000 1.400.000
--
97.000.000 --
57%000.000 (?)
--
4.372.000
146.912.000
101.372.000
--
89.196.000
43.000.000
-- -- --
89.196.000
43.000.000
Evrel 6.600.000
1.219.000
14.000.000
200.000
- - -
14.000.000
6.700.000
2.669.000
. 343.777.000 775.150.000 140. 00.000 116.191.000 38.191.000 13.862.000
atinge o treime rasa omeneascg. de natiuni

religiunea mai face cu toate acestea
pare face drum cu in schim ea
repede in unde, de curênd, musulmani in triumf,
urma de sclavi.
Cele-Palte religiuni marl, bramanismul,. confucianismul, reduse
o
e
in India, Extremul Orient, nu mai nici o de propagandh:
una el, de alt-fel cea mai profesatg toate, confucianismul Chinezilor
nu este o religiune, ci un fel de scepticism temperat prin adorarea
N.B. S'a determinat talia figurilor aldturate,
figurr me dad, dar, mdrimea a religiunilor,
de o singurd dimensiune:
www.dacoromanica.ro
EDUCATiA PRIN NATIONALA
Popoarele ad atins inaltul grad istoria o consider& mult ca o po-

cultural, in care nu numal posed un veste frumoasä, de citit
puternic sentiment national, dar sunt de lucru,-asemenea
si in da searna intelectua- vor ride citind despre acest cult al
despre constienta na- Englezilor, se vor mira cum de chiar
ad multumeasc& acest poporul flegmatic
progres in prima linie rational din lume e capaLl de un
Cunostiinta a de... «fanatic» in
faptelor de a tre- structia vor
bogat, bine si'n rd, a conda'mna acest «rest al sovinismului
morilor de vitejie e civilisatie, national falimentat»...
de tot-deauna dar ajar faptul poporul
tfiria de a munci a poporului,.mândria rezonabil din lume admite un
originel sale, gelosia de independenta cult atât de cald si atât de
sa etnia, lumina conductoare pentru progresarea istoriei nationale,
itoarele sale actiuni, foarte adese- pentru educatia istoria natiunei,
chiar infrângere a - chiar acest fapt e o eloc-
primejdiilor cari ivit in viata despreutilitatea nespus de mare
poporului se pot mai a nationale instruc-
usor cunoaste analogia cu situa- despre temeinicia
ti'lle grave de tusiasmului ce pro-
Englezii, Francezil, Germanii, pentru poporului
porul azi cel puternic culturali- Propaganda asta puternia a
ceste Europ a, manifest& instructi a nationale este
grija cea mai mare una din causele cele mai
istoria istoricil sunt semr'ate adus si mentin
priviti cu cuvint ca porul englez rolul ce
ilustri Pentru acest individualitate
cuvint, constiinta national& a luat omenimel. De multe
acelor popoare conzistenta national viguros al Englezilor a tre-
a unor convingerl cut frontierele europene pe
a de mult peste pe de streine
terenul mai putin conzistent al sim- a aflat roditor teren de desvoltaré
plului sentiment national. natio-
oameni nu numal pentru de solid
ast-fel, dar pentru cultul national'e
ad o na- milioane de oameni
a individualitraii etnice. colosale, mai
Citisem o foarte inte- losale...
despre cultul archizelos ce-1 * *
ad engleze pentru istoria
In instructia un popor atât de de
profesoril amar de se
traditii ale Englezilor, adapd se din
nu cunosc eroi celebri, mai cristal al nationale,
fapte mai monumentale, mai mult trebui s'o
ca istoria aceste popoare tinere, putin consoli-
sunt cei mai ilustri, fi- date, cum suntem Românii.
gurile istorice engleze cele La cultul nationale ar
dre, faptele Englezilor cele trebui mare de cât
un cuvint, istoria e la pentru ca putem alege
putin a zecea parte din roadele
istorie lume... pe le
sceptici, de bru- entusiasm
talele idei materialiste, cari nu
cunosc poporul de in 'forma dar e constata-
pretioase de exploatat, rea, insufletiti nationa-
www.dacoromanica.ro
134 «MINERVEb
ne credem ne noi sun- nu vorbim de minimul microsco-

departe de-a transplantat pic ce se face de scoala.
massele poporului o mai con- La solemni-
intelectuala a oratorii de zilele
noastre, pe sentimentul national fragmente din istoria
puternic pe care incontestabil avem. si, de cele mal de multe ori
aceasta se pentru motivul preamiirirea a istoriel
n'am ajuns ne noastre cu fakificarea
despre a Dar o
nationale pe toate sferele a istoriel nationde
si neoficial. N'am nu se face niel intruniri
ajuns conferinte, nici alte
cultul al de asemenea
nationale, cum ar trebui Acesta e un ru mare,
s'o facem. care ar trebui pu-
Se propune la noi istoria natio- pun6ndu-ne staruinta
se face cult pentru ea in rea perfectionarea de
unele dar nu cu salvare. Dar osebire ar trebui
nu cu acea de apostol, de cugete aceia, cari rost mandat
care ar nevoe. mai conducerea organisatia
si profesori sunt public educarea
pot cerintele din regulamen- selor poporului
tele ministeriale, in de aces-
tea nu se face aproape ca
Unul din jocurile noastre Cationale cele mai frumoase, admirate chiar
ales la acest participa la
privit, sunt aceia pe care reproduce
www.dacoromanica.ro
Zilnic cu preocu- intelectuala ce
pati de chestiuni zise practice vorbesc dragoste cu
in mai nu ne rrnane un tudine de bisericä, de ridicarea
moment in care clerului, de pätrundere evangelicä,
gaz a ne dincolo de sfera ar fi parte reactionari., parte
intereselor noastre trecátoare. Cu duhul, etc.
alergärn se face, educatia anti-
punern pe pe religioasä, introdusä de Paul Bert
pe «mosii»; in lupta pentru Franta, ajunse la noi la
luptäm cu neinduplecare ne-am pomenit generatiuni
ca egoismul nostru intregi de oameni, le vine
satisfactiuneape care ambitia o un zimbet pe buze se vor-
adesea despre religiune.
cu vorba e de un dosvoltare! Nenoro-
teres cu personal; stri- pentru ea ne
vim existente ca, telectul ne simtul moral.
peste ele, ne putem face Poporul nostru este negresit unul
chefurile, cu un cuvint o dintre cele mai inteligente popoare
oarbä ne tine pe toti din Europa de
o luptä adeseoriuricioasä, ar fi azi foarte
e lipsitä de ori-ce idealitate. ar fi
Valurile materialismului, rupt inteles marea importantä a
aproape etic, ne ca de civilizare
pe unii contra altora pentru rationalä. Sunt oameni intre
ca in cele din sä ne noi care debutat
adancimele lui. literaturä tirade ateiste dar
Ochiul rätäcitor trist, zadarnic astäzi ar vedea bucuros d. e.
o de Se pare am avea in in alte
zäreste o neco- rase la ale
fundatä: biserica. Ea mai altare ar servi preoti
ici-colea de bisericute, dar Cu dragoste
mai multe ruine, de locasuri s'ar duce acestia ca
de reculegere. Da, pentru tran- asemenea biserici asculte o
sporturile de eidei», de leturghie, sä artistic,
de siécle» pe care le aducem de vr'o admire oratoria pe
cinci-zeci de ani le des- bisericei noastre
pe Ar avea prilej de a prinde
nat aproape cu de momente de reculegere moralä, de
e. a se sufletul, un moment
epoca asträ de civi- dincolo de negura mate-
lisatiune de a care ne sbatem,
Religia cu sufletele
ni se pärea o superstitiune. Cel
mul,t admitearn, «noi *
cu aerul de protectie al Domnulub, - «Joia
parvenitului la «urma Mare» - «Vinerea Patimelor»,
urmelor s'ar putea tolera, amintiri: nu sunt legate.
aminteri n'ar mai de celui copijärie
putea «Intre gustat farmecul inteligente
era deobste admis,
ligiunea ar fi o stare Charles Dickens, unul
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
celebri al Englezi- mai ales la popor, formalismul

ridicat un monument de terior altoit super-
glorie in literatura a stitii...
prin sa nea- Se apropie srbätori.
semänatä a descrie tainicul far- ne cu ocasie,
mec al zilelor de crestine, este gresit drumul care ne
farmec ce ori-ce de la credinta in Dum-
simtitoare o predispune spre fapte cä pe el
evangeliceste bune tot echilibrul nostru etic,
Noi, din nenorocire, aproape nu toatá existenta de natiune
cunoastem zilelor marl menire in viitor.
lume crestinä. Noi, de E vremea ca
o pornim voiajuri sä ne
ne dedäm tot la pläceri profane, dim la ináltarea de biserici, de
ca ne in biserici marl monumentale, vred-
nostru cäutäm a ne da nice de crestinä
despre rostul nostru in lume. pensabile pentru sufletu-
Fondul religiunii a dispärut din lui nostru al tuturora!
noi, cel mult a mai
CATEDRALA DE LA BLAJ
erplicapa rag.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 137
Cea a nelor de tot felul, moare

mame este creste in frica de a putut creste de o palmä.
; asta e inceputul curn se copilul bun,
cum a spus-o mardle suntem ?
Solomon ; in iubirea Când ne gândim
a sale, cum s'o oare noi nu le
orce pentru o mese-
Cresterea copiilor are de scop rie oare-care nu e de ajuns a'i
a face pe om ager la minte spune
la trup curat la cum apuce lemnul, ori
suflet, bun. materia ce voim
§coala are regulele sale pe ca maestrul
cari e datoare a le toate acestea fata elevului
cunoaste ori-ce un timp de mai multi ;
trebue le cât mai necesar e, ca prac-
doreste bindle ticarea virtutilor de
Mai nu e de ajuns fim
scriem la cu asta vie, pe care el o imiteze nu
zicem ne-am datoria. din ci prin vointa lui
Nu. Copilul e fire ; proprie, de
poate fi ademenit de altii, pilduitorii pe are in ?
ca la Dar d-voastrd
se la alte Pärintii cam ce fel de crestere vor
sunt se acei copii, a pärin-
copii cerceteazd regulat se tocmai viciile
scoala nu lipsesc cele ? nu
noul regulament, ce are de a spune copilei sale
la frequentare nota 10, - nu e frumos a vorbi de pe
n'a nici o lipsire aproapele ; dar putin
- e un bun. pe relatiile
Pe trebue tie ei cu vecinele ;
ce cum se ascultati-o in micile ei convesatii
Pen- cu prietenile ei nu cumva
tru aceasta, pe ei ar ea e fruntea clevetitoa-
trebui viziteze in ?
stea de 1-2 ore la lectii, sä Observati pe o alta ce voeste
pe profesori cum a face din copila un model de
mustre aud ceva de ; nu
despre sä-'i cumva ea de pildä
gieze cu când sunt silitori rea, o
cu frumoase. nepdsätoare tot ce priveste
Sunt cred despre primele datorii ale femei, ale
vor fi unei
le este soartea Nimic - De ce nu trimiti copilul
mai mai pdgubitor ca copila la suratä Mario ?...
- Nu i-a adus leica Tica pan-
Ornul e ca o pe care ori roche dela Brasov,
o pui punde invariabil o ce vo-
cios, creste repede rod este a da lectii de economie cas-
sutit ; o semeni sale.
Apoi se principiile
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
de economie, chipul acesta, se epileptici sunt copii din

duc pe piata Bra§ovului, pärinti
cu punga co- dintre mai ales nu
pii no§tri cu opresc copiii a merge la
- De ce nu dai fetitei d-tale spre a-i retine le
celelalte märunti§uri spre unele lucruri pe cari le-ar putea
a la cum facä indeplini unii din cei mai
o ori o rochitä ? casei ?
- Dar o Apoi copilul vede noi
s'o märita. o parte din timpul pe
- A§a-e, atunci va alerga care trebue culti-
la baba Tica. spiritului inimii sale, in
Voim ca relatiile de a-1 läsa la exploa-
sä cuviincio§i ; dar dintre täm in folosul nostru ca pe o
noi ne punem la gurä in fata ce fel de ideie trebue el
? din seama, despre cinste?
cä o imoralä, un Si vor dintre cei ce
singur gest echivoc in fata copii- resc sä aibä de multi copii
e ca o otravá, pe care la spre pune de la
ceput n'o cunoa§tem, iar toace pe vätrai ?
efectul nenorocit ? din noi Nu zic copilul nu trebue
am putea cresta pe räbojul mer- prins cu munca ; din
genii noastre la bisericd, o vom a cä in starea
? numai prin sudoarea fruntii
Un voe§te deprindä e destinat hrana; iar
pe copilul cu munca cinstitä, spre creia un stimat
singura care duce la limanul semenilor va trebui
fericite ; timp el munceascá mai
doarme Luni, pentru a cu sociale impun
bäut Duminecä, pen- aibä in totdeauna un prisos din
tru e bolnav ; Mercuri care ajute pe nenorociti
nu gäse§te de lucru ; Vineri contribui la sustinerea
nu e nebun sä sale, care
ocrote§te in contra celor ce ar voi
Apoi cum sä el pe
munca cumpätarea, el Dar aceasta o atunci,
eo grea pentru legea va spune
milie, pentru societate o e destoinic, cä a in
rocire pentru copii! deajuns ce'i trebue pentru minte
Statisticele dovedesc suflet. atunci eo
din 100 20 per din cauza neiertatä a priva copilul de
o treime din nebuni sunt binefacerile
din causa bäuturei ; un sfert din
CATEDRALA DE LA BLAJ
pag.
Acest impunator de rugaciune, cldit intru pomenirea

este una dintre cele frumoase vestite de religiunea
din Transilvania. in revolu-
tiunei din 1848 politice, acolo slujbe dumnezeisti pentru
a celor mai acte ale din Transilvania.
In jurul bisericil se de opt clase o de
institutorI, o facultate internate,
www.dacoromanica.ro
CALENDAREL 139
VALEA
RE TETE PRACTICE
a desinfecta latrinele, faceti o de sulfat de 500
grame, sulfat de zinc 40 gr., ipsos 500 gr., in pulbere 500 de gr.
cati dou trel din pulbere in interior, timp de 4-5 zile,
si trebue, si revine mirosul.
Chit mânerele - Se amestea
bine 500 grame colofoniu pulverisat 140 grame
410 grame nisip se umple mânerului acest
mestec apol se in el cotorul foc.
furculita bine fixate, se va feri de a se mai introduce
mânerul www.dacoromanica.ro
ferbinte.
140 CALENDARTJL
UNIVERSUL
LEGILE FISICE ALE LUMILOR
Noi nu avem, pentru a observa de simturilor noastre
ele nu ne sensatiunea limpede de a obiectelor limitate.
Nu putem aprecia fenomenele ne inconjoara de prin relafiunile
le ele.
Ceea ce e foarte mare foarte care totusi nu e infinit, ne pricinueste
o impresiune ni se pare nemsurat.
Pe trmul Oceanului, August, omul lumile
tacute pe cer cu de animalcule scinteietoare, pe cari valul
le pe manunchiuri fosforescente, se asezat dou
nituri : infinial mare si infinitul
TJniversul e din lucruri, pot fi reduse in invizibili
nu se pot atinge. Atunci materia dispare dinaintea nu ca
al formelor aparente, de o o energie armonica, care regu-
ordinea
- Atractiunea este una
manifestatiunile acestel
forte.: se masele cele considerabile cele mai
ca si intre moleculele cele mai cele mai apropiatë. Newton a forniulat
legea :
Corpurile se atrag in direct cu masa i in raport invers distan-
telor
diferite nume: ea
tura care uneste diferitele constitnese un corp. Greutate ea retine
diversele ale unul le condenseaza spre Gravita-
ea se reguleaza echilibrul
Unitatea Naturei.- Unitatea o in toate In perpetua
schimbare a atomilor indestructibill, miscarea se transforma in lumina,
electricitate se pare, dupa lucrarile Berthelot, Dumas, Berthollet,
holtz, Lockyer, corpurile nu sunt de unui corp simplu unic. La
toate gradele functiuni, organe, mult
desvoltate atrofiate, se intreaga vietuitoare.
A este a lucra ; totul se nimic nu e stabil. Un fir de e format
de un de corpuri midi, care se ;
nostru, - aglomeratiune de-miliarde de molecule - se transforma
aceste toate sunt duse de se asupralui
cu iuteala de tun, sine luna graviteaza
prejurul soarelui o de 34 kilometri pe
Soarele, regulatorul noastre, fuge cu o repeziciune de 16 km. pe
spre steaua prin din constelatiunea Hercule; stea e ea
nemarginit, se imprejurul altor se
altor lumi, o pe calea de a eterului., in
vecinicieI.
CE ESTE LUME ?
lume este un sistem de corpuri unite printr'o destul de
pentru a le menfine forta actiunilor exterioare exersate de
astrii pentru a le face graviteze imprejurul stele
care este soarele
Lumea se compune din soare, care e legat opt planete
(astre proprie). Toate lumile aü ca focul. Soarele
starea care a fost cele-l'alte planete,
se putin repede de el, masa sa fiind de 330,800 ori mai mare.
STELELE
Stelele sunt ochii puncte stralucitoare, diametru sensibil.
Acestia sunt, realitate, imprejurul graviteaza planete pe cari
www.dacoromanica.ro
CALENDARIIL 141
departarea le face invizibile. Descompunerea spectrul complect,

de la rosu la extremul violet, sunt de substante solide,
de a rezista la cele temperaturl a se volatiliza. Ele ad
o invelitoare de incandescenti si o fotosferd rspandesc
in Ele ad forma une sfere, licarirea pe care ni se pare o
vedem la ele (se vd tot-d'a-una desenate puncte divergente), este da-
lichidelor din ochiul nostru.
Stele albe (60/e din stele). Sirius: are o mare extensiune
albastru violet pricina temperature ridicate; putine dungi negre
metalelor, dungile de hidrogen
Stele galbene din stele). Spectru: negre datorite metalelor ; albastrul
violetul putin intense de cele-l'alte. Hidrogenul se intinde
jurul acestor stele le un de cromosfera, cu acea a
soarele nostru.
Stele rofii din stele). Albastrul violetul foarte slabe; dungile
de hidrogen lipsesc, general.
Stele duble. stea care se stele; spectrul
e de un ordin inferior de ; prin urmare e rece.
Stele variabile. - Acestea sunt stele (cu temperatura aproape
de sfirsitul : lumina cu lumina
care se stinge. Soarele nostru este in acest caz o variatie de
de petele sale. Cele curioase variabile sunt :
Algol, care trece in 2 zile 1/2 de la a 2-a la a 4-a Lumina sa care
e intensitatea in 10 ore. Se crede aceste sunt
cauzate de un satelit obscur, care eclipseaza din
Stele eatastrofe: Sunt variabile, a stralucire se
de mult, par dispar ce strkcit, un oaresi-care tirnp. Ex:
Stelele din 1572, 1604, 1848.
Constelatiunile.- Ar fost de a da din cele 40 de
de stele, un nume particular; de aceea sfera in
grupe distincte se numesc ; ele in aceste diverse
grupe, de de animale, de Mare Leal, etc.
constelatiunt streucesc o sad putin vie;
s'ad clasat streucirea a le recunoaste
pe cer, representat pe printr'o a grec,
strlucitóre.
STELELE VIZIBILE LA TELESCOP

Portiunea Univers, pe care o vd nu este de o parte
a exterioare, cele 40 de milioane stele, pe ni le
telescopul, nu sunt de avant-garda a lumilor
Märimea Numrul elelor Numarul stelelor
Report 18,581
1-a . . . 17 8-a . . 37,179
2-a . . . 51 9-a . . 111,537
3-a . . . 450 10-a . . 334,611
4-a . . . 853 11-a . . 1,003,833
5-a . . . 1,377 12-a . . 3,011,499
6-a . . . 4,131 . . 9,084,497
7-a . . , 14-a . . 27,093,491
18,581 40,655,228
Acest numr represinta, aproximativ, cantitatea de stele sunt pe

nostru. autori ajung '1 dubleze aproape.
Cele 17 stele de prima
www.dacoromanica.ro
142 «MINERVEÍ»
S.irius din constelatia Mare

-
(Janopus
Arcturus
»
»
»
»
»
»
»
»
Argo (invisibila la
Centaurulul
Bodarului
la noi)
Capra » » »
» » Lire
Rigel » » Orionului
Procyon »
Betélgease . » » » Orionulul
Achernar » Eridan-ului
Epi
-
Ahlebaran
.
. . »
»
»
»
»
»
»
»
»
de Sud (invisibila la noi)
Feciparei
Antares » » » Scorpionuluf
Antair » » » Vulturului
. . » » » (austral)
»
DISTANTA INTRE LUMI

percurend metri pe secundd, ne vine de la soare 8 minute.
Lumea cea apropiata de este steaua Alfa din centaur, a
43 de trilioane de kilometri, la noi 4
lumina face 3000 de ca vie la noi de la seelele cele mai departate
pe le putem
printr'un de Soare la (2)
Alfa din Centaur se la putin 2 metri de acesta.
In toate timpurile observat pe cer diametru nemiscati

printre stele. Culoarea argintie marginile indecise, li se
dea numele de Nebuloase. Progresele opticel permis le 2 clase
distincte: Nebuloasele zise nehotarâte formate, exclusiv de gaze (azot,
carbon, hidrogen) sunt stare de incandescenta Nebuloasele
de stele, compuse numr considerabil de stele juxtapuse, pe
telescopul le unele de altele. Calea o nebuloasa
Nu se mai crede o fie starea a
unel lumi formatiune, aceea de unde fi esit, Laplace,
sistem solar. ast-fel de nebuloasa ar inteadevr,
teril bogate in elemente chimice.
Intinderea considerabila a nebuloaselor, le face part foarte
luminoase: Orion are o aceea a suposaud-o la
.distanta din Centaur, ea ar avea o de putin, 160.000 de
Roane de mai mare de a Soarelui... si nu se vede ochiul liber!...
FOTOGRAFIA CERULUI
ce procedeurile fotografice colodium fost cunoscute, Bond (1857),
stelele la a 7-a W. de la Rutheford, Gould, fost
de Piekerin, Gill cale
In Franta, de la 1871, fratii Henry metoadele,
ast-fel 1885 s'a putut instala un telescop de centimetri care cele
fericite rezultate. Cu acest obiectiv stelele de prima se
putin de o sutime dinteo cele de a 6-a jumtate de
secundii, cele de a 10-a in 20 sec., cele de a 15-a inteo jumtate de in
cele de a 16-a si 20 minute. obtinut chiar stele de a '17-a
pe nu le cele bune instrumente, o (Maia)
a fost ast-fel.
S'a ajuns se prepare mai sensibile (12 s. pentru a 14-a
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 143
Cerul a fost 16 zone, pe trebue le un

observator special, toate amnuntele. In termen mediu se numra 22054 de
cliseurf, av6nd fie-care cam 25 de stele. Fie-care observator va cam 1200 de
Lucrarea mateiala a fotografiilor va 2-3 ani, cliseelor
citirea probelor vre-o 10
Se peste 15 ani se va avea un catalog de toate stelele cunoscute.
Lucrarea va costa 20 de milioane, cheltuiala de cea mai
mare parte din statele Europe Americel.
LTJMEA NOASTRÁ
Compositiunea noastre
solar e format de corpurile, cari imprejurul soarela
cu el o aparte: lumea
El se compune :
Din 8 ;
2
Mereur
Venus
sd:
Luna
5 panete satelitil :
Marte
Jupiter
Saturn
Uranus
Neptun
Din 350 de planete sad cari Marte

Jupiter ;
numr oare-care de comete, periodice sad neperiodice.
Din stele
Din
Din
un veac, planetele, pe cari le astronomii, nu nume-
roase de acele pe cari, cu cincl-zeci de veacuri poporul de
tori al Caldeenilor, le urma, in mersul pe cer,
Marginele extreme ale lumei solare, nu de Saturn ; ele erad
circonscrise de o o de 1240 de de kilometri.
Herschel, descoperind (1781), prin observatiune planeta Uranus,
le Verrier descoperind, cakul, (1846) planeta limitele
solar la un o de 3209 de rnilioane kilometri.
In prima noapte a acestul secol (1 Ian. 1801) Piazzi, o stea
pe o numele
Olbers, fixeze drumul planetel Ceres, a observat un al doilea aste-
roid sad pe care o numi Pallas. De atunci se descopera In fie-care
zi un numr oare-care.
Vesta, cea mai poate ochiul liber. Ea
are un diametru de 500 la 500 de kilometri. asteroizi nu ad
mult ca 100 km.
SOARELE
Intreaga e de soare, de la care se coace la
in
de pe metru equiva-
www.dacoromanica.ro
144 CALENDARUL
leaz munca a 2 300 de trilioane de cai-vapori

pe
este de:
5000 de lumina in fuziune.
de 470.000 » » Lund
de 622.000.000 » » lui Venus.
de 5.900.000.000 » » » »stela Sirius.
In sfârsit s'a determinat ea equivaleaa lumina a septilion 575 de
sextilioane de 157 de sexstilioane 500 de cincilioane de
Camel.
de la soare la este de 14.849.188
Diametrul este kilometri si volumul de
de lilornetri 1.283.744 de volumul
Soarele cáldura, se in urma asupra
lui timpul necesar din momentul
care a ocupat eel mare volum timpul de 18.000.000
la 30.000.000 de ani (geologil i-a 500.000.000 de
pentru a se la temperatura Evaluarea temperaturei
autori, de la C.
Constitutiunea soarelul. Un puternic ne soarelui for-
de o mare cantitate de intunecate strlucitoare, de diferite
forme. Solul soarelui apare ca un de de
earl plutese strdlucitor: este fotosfera.
De-asupra se un strat luminos de gaz, de trandafirie, vizibil in
timpul eclipselor, format din hidrogen, care se o 7920 de
km.: aceasta e cromosfera.
sus se gaze diluate la infinit (bidrogen un gaz
noscut si usor de H.)
Deasupra cromosferel se vd ridicandu-se, din limp timp, de
drogen, luând formele cele mai bizare. Acestea sunt protuberantele
soarelni. Petele se pe soare se odatá eu discul solar,
care fac un singur corp. Observand a revenit
in acelasi s'a putut termina timpul rotatiunei pe axa sa 25
de pete se portiuni strlucitoare (facule). Epocile
se zärese cele multe pete, revin periodic., la 11
PLANETELE
Planetele n'aü proprie; ele sunt niste simple oglinzi,
ne lumina pe care le-o trimete soarele. In chip, dupd
noi vedem cele-l'alte planete, este vizibil pentru cele-
l'alte
Vulcan. - Le Verrier a determinat trebue existe un astru, intre
Soare S'a in timpul acum s'a vdut de
reunite
- Trebue fie foarte dens, metalele noastre s'ar topi la tem-
peratura sale, de 6 1/4 mai mare de a
Venus. Primeste de 2 ori 1/2 de
si ajung la de 44 chilometri ; are o atmosferd care trebue
fie a Se are un satelit, dar nu s'a dovedit.
Marte. - jumaate din aldura pe care o primeste Se
boltele sale sferice stint formate de arit canale drepte de 1000
la 1500 k-metri. sale stint continentele Trebue
o atmosferd. Are 2
Micile planets asteroiza. - Se cunosc mult de 350 par a fi
unel planete s'ar fi spart odinioard.
Jupiter. - de 27 mai de e de 1279
mare de Are 5 mare bande
dispar arare-ori de pe eqnatorul
Saturn. - Primeste de 90 de mai de noi; are un
care pare a nu fi rigid, forma (Trouvelot); e pärti
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 145
concentrice. Se e format din corpurl

tele, coesiune. Are, ca si Jupiter, o Are 8 sateliti.
Uranus. Descoperit de 'Herschel (1781); primeste de 300 de ori mai
de noi; pete ca pe o
care se crede a 4 sateliti.
care rezumä comparatiunea planete

Distantele la
revo- milioane de km.) VOLUMUL
PLANETELE Gea in raport vol.
mare
Mercur 88 zile 46 58 70 16 mai
Venus 224 zile, 7 107 108 109 aproape egal
z. 2422 147 148 149 »
Marte 1 an, 321 zile, 7 206 227 248 din vol. P.
Jupiter 11 ani, 314 zile, 8 738 775 813 1279 ori mare
Saturn 29 167 zile 1344 1424 1504 718 » » »
Uranus 84 anl, 8 zile, 4 2731 2864 2996 69 » » »
Neptun 164 ani, 280 zile, 1 4446 4487 4527 55 » » »
-Descoperit de Le Verrier (1846). 1 satelit.

Saturn.
Planeta de - De o strlucire foarte va probabil
descoperita de fotografice.
PAMINTUL
La origina sa, era o viscoasä, s'a
s'a format coaja (Grosimea nu atinge mai mult de
cit 20 kil. ; D. Faye zice ar fi de 80 kil.)
suprafata s'a straturile interioare conservat volumul
mitiv. De aci rezultat rupturile globulul, care s'a
sub actiunea focului interior.
Temperatura scoborindu-se, a provocat condensatiunea vaporilor de
s'au format lacurile, fluviile,
Rocele arse disolvindu-se prin actiunea continentele la
plantele animalele
e un sferoid de revolutiune (un fel de ale axe nu sunt
egale), inconjurat de o atmosfera.
Axa sa este mai de axa sa equatoriala. Aceasta se dato-
reste sale de rotatiune. Forta molecu-
axei polare a produs equatorului.
esté de 55 ori mai de Neptun de 1.283.740 ori
de Soarele, care este el de 3 ori mai de din Centaur, care
este de 5 mal de Sirius, etc.
de -
Avand un volum de 1.083 miliarde de
sideral.
care
cubi, trel
inteo
din patru acoperit
de - pla-
Diametruf sü la equator este de 12.756.506 in.; diametrul s la este de
12.713.042 Turtirea
sa este cam de ceea ce pentru sfertul Hreridia-
10.001.877
Suprafata ar ast-fel cam de 510.812.000 kil. (Faye)
de 1.083.260 milioane de cubi. _Densitatea sa (greutatea
de volum a unul corp comparat un volum egal de este abea
de 2,1 la creste la 10,6, din pricina naturel materiilor
cari compun miezul ia presiunipe care ele o Prin urmare,
www.dacoromanica.ro
greutatea sa este cam de 6.000.000 de de tone.
10
146 CALENDARUL
are zece de
1. se asupra lui ca o 24 de ore.
miscare se produce ziva
2. Se imprejurul in 365 zile Durata
de determina anul.
Pentru conforma limbajul eu atribuese
miscarea de translatiune a Trebue socotim Soa-
se nemiseat. In realitate, percurge o
(drumul'Soarelul miscarea sa unul
din centrele elipse ocupat de gravi-
la o de 14.849.188 miriametri.
Celelalte 8 feluri de relativ putin importante.
Toate ceresti sunt raportate la 2 planuri: la planul
la al equatoruluf cerese (prelungirea equatorulul terestru la ce-
Aceste planuri fac un unghid de 27' 10" 89; aceasta
este epoca noastrd, ea variazd putin de o
pe an.
(Cuvântul grad se un urma cifrel; minutul
printr'un apostrof ; secunda prin dou
in care ecliptica atinge equatorul nu rrnâne retrogradeaza
50" pe ; dar ori-ce 50" in urma
retrogradatie'face varieze deelinatiunea stelelor. Prin are, Polara (steaua
pe cer mide axa atinge cereased) nu
e tot-deauna aceeasl: alfa Eragon a fost acum 3000 de ani; la
alfa din Carul Polara era la 120 de pol.
Aeum nu mal e de 10; va deveni 0,26" in anul 2100.
Linia care cele dou aceste doué se intretaie,
equinoxurilor. Când soarele este doué noptile aunt
egale zilele (lat. aequm, egal, nox, noapte).
Equinòxul de punctul vernal (lat. vernus,
nat litera (gama), este locul soarele traverseazd equatorul pentru a
in emisferul primdvara. Solstitiile soare,
stare, a sta) punete diametral opuse pe ; aceste puncte
Soarele pare stationar.
soarele pare punctele extreme ale elipsei, se
gdsesc pe axa cea mare, pare e, prin mult sad putin
de se zice este la (greceste, apo departe, ghe
la (gr. peri aproape).
AERUL
Aerul e compus din doué gaze amestecate 1000
de 729 de azot 208 de oxigen. compositie pare a nu se
schimba, Gay-Lussac a adus aer dintr'o aseensiune balonul (6000
era la fel aerul de la
Vitalitatea animal cufundat oxigen creste imediat ; azotul din aer
are funcfiunea de a surexcitarea pe care oxigenul ar produce-o asupra
nostru nervos.
Aerul este de 773 de usor de apa; la Paris la 60 m. de
dine, Regnault a un litru aer gr.
Barometrul. In 1644, Torricelli descoperi suirea este
presiunei aerulul si o de de 10 m. 50, eumpaneste o
de aer de diametru si care se la limita
El demonstrând o de se
El un tub de un metru de lung, la un
umplu vas umplut tot
Coloana de se rmase suspendata la o de 76
Acest aparat este
www.dacoromanica.ro
147
Inaltimea coloane in raport presiunea pe care atmosfera

o asupra Ap dar barometrul presiunea aerulul.
Un termen o presiune de 17 k. 300 gr.;
presiune se toate sensurile, asupra tuturor corpului
nu o sirnfim, se pe ea
In timpul unel Turtuni,.barometrul poate se scoboare sail se dintr'o
data 3 la 6 'centimetri. micsorare de 6 cm. pe coloana barometric&
o de greutate a coloanei atmosferice 82 pe centi-
metru In acest un nu de o presiune de 16 k. 200,
cu k. 100 mai putin. intre equilibrul presiunilor exterioare
si interioare, poate accidente, de la o la con-
gestiunile cele mai grave.
Grosimea coloanei atmosferice este de 60 kilometri. Unii autori fac
varieze aceasta grosime 42-150 kil.
privim o de soare, care printr'o
a transperantului, o vedea mil
cari Aceste sunt pulberi minerale organice
foarte fine, pe cari aerul le tine suspensiune, din causa
Aceste se pot in 3 clase:
1. inerte: fier, sare gyps, silex, azotat de sare de
etc.
2. Pulberi nesusceptibile de a se reproduce: de in, de bumbac, de fecule,
polenurl, cojite de insecte etc.
3.
- : micrococcus, diplococcus, reunite dou don ;
apte de a se reproduce:
siraguri, sarcines, reunite in aglomeratiuni cubice, etc., toti agenti
streptococcus
fermentatiunilor putride; bactera in ; bacteria mal
de (Ex. bacterizil origina
gurilor ; vibriona. Davaine a demonstrat unele cazuri vibrionii
putred oträvesc un iepure, doza de 1 trilioniime dintr'o suposând
ar avea acelasi efect asupra proportional greutatea
sa, ar de ajuns un miligram pentru a distruge rasa omeneasca.
B. - : (bere, vin, otet), mildew etc.
C. Unele Alga.
STATISTICA
Cam 15 indivizi la litru de aer, 150.000 germeni absorbiti pe
2i, la mult de 1.006.000 la oras. numr aproape
portional de la 6 la litru, iarna, la 22 vara.
Batera: 700 pe metru, cub de aer, o bacterie pe litru. Aceste
vara se iarna :
600
. . 400
Vara 800
Toamna . . . . 1100
Cu ne apropiem de orase, atât numrul bacteriilor absorbite
cifre, Dr. A Gautier :
pe
c. de aer
Aer de mare, la 100 kil. de la 0,6
Aer de mare la putin de 100 kil 1,8
Aer de munte 3,0
Aer din Paris, din Panteonului 200,0
Aer din Parcul Montsouris (media pe 5 ani) 480,0
Aer din Str. Rivoli (media de 4 480,0
Aer din noi din Paris 4
Aer din canalele din Paris 6 000,0
Aer din case la Paris 000,0
Aer noul Hotel-Dieu 000,0
Aer din de la Piti (interior 79 000,0
www.dacoromanica.ro
118 CALENEARUL «MINERVEI»
Scoarta Teresträ. Stratificate Neptuniene

TIPURILE
SISTEME
ANIMALE PLANTE
Recent sad post- Anima le solzi, le

vertebre, xistä acum.
Quaternard (lat. vertebre ; pietrele
quaterni, patru). sunt cioplite de
Are cam 2000 m. de ghiatd na Cea mar e
san glaciard (epoca -Mamutul
de transitiune) alte parte din speciile
tropicale dispar.
quadrupede
rul lung.
Pliocenic (pleion ) Rumegatoarele ,
mult ; kainos, strämosii ar-
sad Cai-
(gr. kainos, Miocenic (gr. me- Mamif e u- unite spe-
nod, (1000
mai putin). Dinoterium.
grosime. existd a-
(grec. eos, Marsupiale,
Cretacic. Conifere
sad
ales Amoniti. fructe
in Jura) sad pini,
(mesos, mij- din causa pie- , Reptile,
palmieri, chi-
de de or Mari. brazi,
grosime. de peste. etc.
Rusia). Reptile.
Carbonifer. Vertebrate, Labi- Ferige, Ca-

rintodoni. lamite, Cica-
dee.
evonian (Devon- Calceole Brachio-
Pa- shire). . pozi Insecte.
(gr.
4000 de Silurian (Siluria). TrilobitI,Ganoizi,
in. grosime. Grapto0, Cefalo-
Cumbrian (Cum-
bria). , Corale ,
Crustacee.
Alge
(gr. Foraminifere, Eo-

arehaios, litos L (de
eanadense primul
piatra, sad la numele acestor representant al for-
12.000 muntl din Canada).
metri.
Plutoniane
Sol primitiv, format de roce granitoide, de Nu o vietuitoare din causa
etc.
Primele apärute nu ad urme de cât corpul tare rezistent.
Eozeon www.dacoromanica.ro
Grafolaul, deja foarte organizate, apar
precursorL-Specfile, apol, se interpun; nu se poate determina ordinea
toate acestea
a succesiu-
149
S'a proportiunea urmatoare bacteriile luate din praf:

La Montsouris de
Str. Rennes . 1.202.000
» Monge 2.000.000
SCOARTA
Terenurile cari se in 2 clase :
1) Terenuri depuse in strate (paralele) prin actiunea apelor : nisipul, argila etc.,
ale format terenurile neptuniane, terenurile stratificate
posite de sedimente.
2) Produse datorite date din interiorul :
de Ele sunt compuse din roce simple
(mai putine): feldspat, etc. roce compuse: granitul, basaltul.
Nu toate o origine unele, ca provin dintr'o actiune
specialä, numitä pe care ail suferit-o urma care
a modificat constitutiunea chimicd.
Adâncimea nestratificate este un
element organic, causa temperaturei pe care avut-o, nu
poate determinata.
Rocele stratificate fost terenuri, grupe, etc., sunt ba-
zate pe aparénte nu o relatiune elementele pe
le coprind.
de mai sus rezurnd aceste detaliile caracteristice sta-
telor
Apa formeazä 3/4 din greutatea animalelor si a plantelor ; ea din

suprafata o ca un Lavoisier
a demonstrat (1783) ea volum de oxigen 2
volume de hidrogen.
Un centimetru cub de la 4 gr. gram.
Punctul a fost luat ca (zero) scara centigrad.
Apa, care chimiceste se numeste protoxid de oxigen, nu e niel
naturd: ea contine tot-de-a-una, chiar e gaze disolvate,
minerale luate un numr de de microbi, adesea foarte
Intre apele cele mai curate sunt apele de la Loka din Suedia), care nu
contine de cdt 0, gr. 008, materil minerale la kilogram. In apele orase, acest
numr se insuteste.
Pe se nu la nevoile casnice apele cari contin mai
mult de 0, 30-0, gr. de materii solide la kil de
canttatea de corpuri representatd in miligrame,
kilogr. Sena:
Silice 24 Carbonat de . . 166
Alumen 1 de calciu 27
Oxid de fer 3 Sare 12
Apa de ploale este cea ; pe vine acea de isvoare,

de de lacuri. Apele canaluri (navigabile) sunt mod necesar,
nesnittoase.
In timpul epidemiei de febrá Paris (1882), s'a stabilit o parte
din apa distribuitä parisienilor era de la Ourcg, dintr'un canal contaminat.
Or mortalitatea (care a pe aceea a holerel din 1836) a fost mai
mahalalele Villette Chapelle, punctul unde canalul
Paris.
Filtrarea calitatea : o trecem prin multe
de pietri prin pietre poroase.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
Filtrele cii carbune retin putine materil straine: trebue le

trele se compun din tuburi de porcelan nesmältuit, care se sterilizeaza la
unel lampi; apa impura le de la exterior la interior,
materiile inerte si germenil
Apa este propagator al maladiilor infectioase (febrä tifoidä, cho-
lera etc.).
Ferbind-o la (1000) 10 minute, apa se
sunt distrusi.
Pentru a o este nu, sä umplem o sticla cu
o de foarte curat ; sa sticla o
foarte cald, timp de 2-3 dile. Daca, acest timp, apa
6venit turbure, e
Alt mijloc. o cantitate de ap (un litru) balon de
in lipsa de ceva, inteo cratita curata apa se evaporeze: va
mâne in recient o care nu va mult de gr.
01 la gr. 03.
Se mai apa setea a o provoca,
a cädea la cind nu face spuma fierbând; când fierbe bine legu-
mele a le face virtoase când disolva face cu
Resistenta - Ghiata de m.04 suporta un orn; de 10
c.m. calareti; de 13 c.m. tunuri; de 25 c. m. o intreaga (in
iarna din 1877-78 negustoril din Londra se de pe
Tamisa publicul circula pericol pe acest sol improvizat);
de 50 m. suportä un tren.
FOCUL
care a fost el considerat ca un element, exista prin el-insusi.
foc lumina degajate din combinatiunea corpurilor cu
genul din aer.
Aceastä combinatiune nu se face de cat la o temperatura mult mai
putin ridicatä, dupa corpuri.
chibrit ia foc fosforul care e este destul de
prin frecare pentru a se putea combina cu oxigenul.
lovim o de silex (cremene) cu o bucati de otel, rupem bu-
din otel, devenind incandescente prin provenitä din lovire,
pot dea foc de iascä.
Razele solare indreptate spre o de hârtie printeo lentila, foc
hârtia a ajuns la o temperatura destul de mare.
CUTREMURELE DE
Erugiunile vulcanice cutremurile de se explica prin actiunea focu-
central, pe presupunem in activitate. Se crede, general,
murile de sunt datorite transformatiunilor chimice ale materiilor
binatiune, din solide devenind gazoase, mai
Aceste transformatiuni provoaca, anumite conditiunf, sguduiri violente.
o esire, tensiunea nu se micsoreaza echilibrul nu se sta-
de atunci, aces te gaze se interiorul pämintului.
care loveste scoarta se peste paturile
solide printr'o serie de ondulatiuni cireulare ovale, comparabile cu cercu-
rile succesive, cari se produc dupá unei pietre in
ELECTRICITATEA
Dupa cele patru elemente ale celor se poate numi
mentul modern, al cincilea element.
Cu 600 de ani de I. Ch. s'a observat chihlibarul galben
electron de unde, electricitate), daca e frecat, atrage corpurile usoare.
Electricitatea in: electricitate in repaos, electricitatea
-dinamica, in miscare.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 151
Electricitatea se obtine prin asupra diferitelor rA-

etc., produce efecte (miqcare), fizice mag-
netism), chimice (pile electrice), fiziologice (comotiuni nervoase), In mod invers,
ori-ce actiune care tinde sA modifice starea corp, degajeazA electricitate.
Toate actiunile mecanice, chimice fiziologice, sunt isvoare de electri-
citate. Atmosfera este ea un sediA alfènomenelor electrice, sunt rezer-
de electricitate.
Electecitatea de ar fi toate actiunile chimice, dega-
electricitate formeazA curenti, curg ajutorul conductelor spe-
ciale (fire de aramA, etc.) analoage cu cele ale de apA.
La observatiunea acestor destul de puternice, s'a adAugat alta tot
asa de fecundA.
- Un corp deosebit,
frecat cu un magnet
(natural - protoxid de fier, fier
fierul ; 20) suspendat orizontal, de
se de
artificial
: 10) atrage
o directiune astfel, cA una din

sale se indreaptä spre N. (polul N.), cealaltA spre S.
Sud). S'a constatat polul N. al magnet respinge polul N. al altul
net, atrage polul S. al magnet. Se conchide de
contrare se atrag, cele de nume se resping.
Aceste fenomene magnetice (gr. magnet) sunt de plecare al
minunatelor magneto-electrice moderne.
Faraday a d6voltat aceste consecinte.
repede un de metal asezat deasupra ac
magnetisat, vedem cA acul positia sa naturalA, urmeaza miscarea
discului, sub influenta curent, care se numeqte indus; In indue-
este pe care un corp electrizat o produce, la 'distantA, asupra
corp neutru. Aparatele electro-motoare, bazate pe inductiune, sunt bobina
; masina Clarke,. etc.
Oersted descoperi acest fapt capit-al, electrici proprietatea de
a avea o actiune directrice asupra ac magnetisat asezat, in apropierea
Pe de altA parte s'a descoperit magnetii la o actiune
directrice asupra curentilor.
acfiunea reciprocA a asupra altor
un fir de in'helice (solenoid), prezenta proprietAtile
magneti1or.
Ideea de a transforma enorma putere atractivA a electromagnetilor inteo fortA
s'a mal de pe de Borbouze. Asupra acestor
principil construit maqinele dinamo-electrice, ale sunt deja
minunate, ale progrese vor revolutiona, conditiunile
LUNA
duce cu sine, in miscarea Luna, satelitul care se
imprejurul ei 27 7 ore, 43 in., 11 secunde.
Luna descrie, drumul o unul din centre.
Luna totdeauna o de
de la libra, balantA), ne permite sA zärim putin mai mult de
hemi'sferul vizibil, pe care munti.
Ca planetele, ea este opacA, ne razele, cart le primeqte de la
Soare, ca o Nu se poate nimic absolut asupra compositiunel sale
din cauza distantei sale de (384.454 Kilometri), este posibil nu
aer. anuntarea la un metru distantA,
va trebui, progresuf veacurl, de acestel
probleme.
Timpul pe axa sa este ca timpul sale,
27 timpul care trece la reintoarcerea aceleasi lunare (luna)
este de 20 Volumul este de saü din
volumul Muntii sl, in formA prezintA adesea in centru
cite o micA
www.dacoromanica.ro
152 CALENDARUL »
RATACITORI
sunt nebuloase animate de miscare. Cometele periodice sunt acelea,
au devenit corpuri din sistemul nostru solar cari reapar la epoci ; celelalte
apar asteptate dispar pentru toldeauna.
Miezul (partea cea mai a cometei din 1798 a din 1805 avea 50
Km. in diametru, miezul celei din 1811, 2.000.000 Kilometri. Cometele din
1845 1847 aveaü o de 12.000 Kil.; cea din 1472 strbätea zi 1/4
din cer, si din 1739, 4/5. Cometa din 1843 mergea cu o repeziciune de 550
Kilometri pe ; cea din 1680 nu ca 5 metri pe
Cometele graviteazg orbite extrem de alungite miscarea e foarte
repede.
Ele sunt urmate de o (totdeauna spre partea Soarelul)
care coprinde tot cerul (cometele din 1811, 1843, 1881 etc.)
Cometa Biéla s'a dublat a dat nastere unei de stele
COMETELE PERIODICE A REÎNTOARCERE A FOST OBSERVATÁ.
Ultimai Durata Epoca

Comete cemaamreal revolutiunel reintoar-
cerel
Eucke . . . 1895 51 611 3 ani dile 1898

Tempel . . . 1894 200 695 5 » 2 » 1899
Tempel-Swift. 1897 161 772 5 » 5 » 1902
Brorsen . . . 1895 88 836 5 » 5 » 1900
Winnecke . . 1887 132 832 5 » 8 » 1898
Tempel . . . 1879 264 718 6 » » 1897
Biéla . . . . 1852 128 921 6 » 6 » 1898
D'Arest . . . 1896 198 860 6 » 7 » 1903
Wolf . . . . 1891 237 835 6 » 8 » 1898
Faye . . . . 1896 259 890 7 » 5 » 1903
Tutle . . . . 1885 153 1562 13 » 8
Pons-Brooks . 1884 115 5017 71 » 6 » 1955
011ers-Brooks. 1887 179 5010 72 » 6 » 1960
Halley . . . 1835 88 5276 76 » 4 » 1910
cgltoare. In unele se pe cer stele par a din-

tr'un acelasl punct, si a se rspindi Aceste puncté nnmite radiante
(la lat. radiare, a a trimite raze).
Stelele ck,ltoare se mai ales August de la 9 la 14 (st. n.) par
a pleca constelatia Perse ; Noembre, de la 13 la 14 ele par a
constelatia Leului se mai asemenea ploi de stele la 2 Ianuarie, 15
Aprilie, 27 28 Noembrie 10 Decembrie. Cele de la 9 Aug. 14 Noem-
brie fac parte din 2 mari cari pe ace-
drum ca cometele de la 1862 1866. Ele rotatiunea 120
ani.
la care aceste stele, pare a foarte ; este
la 80 ; toate acestea, autori dau cifre mult
Brandes Bezemberg 1798, 226 Kilometri
Brandes, 1823 740 »
Wartman, 1823 885 »
Berlin, 1837 942 »
Viteza de translatiune de la 16 la 48 de Kilometri pe

Mai savanti, Laplace. Berzelius, etc. stelele pro-
dusul eruptiunilor vulcanice din teorie trebui
Bolizil. Bolizil sunt corpuri formate de cosmice aglomerate,
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 153
strbat prin atractiunel planetelor. Repeziciunea care parcurg

spatiul este de mare, devin incandescente prin frecarea
suprafata
(gr. aer, aer; sunt pietre, cari din clad bolizi0 se
sparg; general, compusI din fer meteoric, amestecat nichel,
silex. in 30-60 Kilometri pe
secundA, si la 6 centigrame (1869 Suedia) la 25.000
(1875 Caterina, Bresil).
pierde din masa sa se se condenseazii,

se la suprafata sa.
Soareluf, viata va merge concentrin-
spre equator. Soarele se va intuneca. care nu va
fi luminat de de palida luminä a stelelori va fi cuprins de frig de
: organizate vor dispare succesiv, a plantelor
marea no'va avea Planetele vor continua
a se stins, a se reaprinde poate un
urma enorme pe suprafata ; va
sit se numal afarti misearea duce spre
Hercule, va face un a isbiturit II va
pentru un si ; sfirsitul nu va de
thomson, nu se niel un fenomen
total starea actualit a luerurilor, lumel nu se va
produce de 10 de
SCLAV
vremea marilor
nu moO -
Acela ce putea
ce-0 intra
prin lege drept
al pe
prim la tine prin7prejur,

vro0am
ca pe-atuncO: 'n robie:
pe !
Dar care e mea

Al
fost robit,
fost fericit.
e 'n gindul
ca un ;
nu e real :
ideal !
I
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
VEDEREA DIN SLANICUL
DRÄGATCA DE LA CAMPULUNG
www.dacoromanica.ro
156 CALENDARUL «MINERVEf»
CREZUL IGIENEt POPULARE

Dr. AL. TALA*ESCU
ta
isus,
Igiena este de a spus. cart ro-
pe este arta ditoare prea bine pentru ce
de a boalele. seminte planteaza
Programul amânuntit al este mart; s'ar prinde
vast de ar putea nepregatit de-ajuns s'ar
prinde -coloanele almanah, fie usca chiar imediat plantare. Ast-
acesta chiar al «Minercer», când fel rmâne
este de orga- de multele tratate de populara,
nism via altul sad oare care sufietul nu este deschis pentru
putere representata in naturä, nu ceva.
care nu fie not cuvinte
igiena. Importanta este puternice, bazate pe experi-
mutt mat mare de a mentala, ca pretindem la
stiinte porul neinvtat toate tainele orga-
Baza moderne sunt ca ne
fisico-naturale cuprindend perceptele ca pe
rologia de care este niste adevrurf, despre nu putem
epidemiologia, care este un resultat de vorba toate
matematic al individ treMe fie
Negresit, pentru a putea de adevrul si aceasta
trunde exact igiena scopul se poate
esential, trebue toate Este nu de
stiintelor fisico-naturale si a de proclamarea religiuna
fisiologief, a orga- Nu.mai acesta se vor putea
nismului nostru, reservate obtine resultate salutare progresul
petru o specialisare de o omenirel, individ
de ant se tine jurul progreselor
pentru ce nu poate exista un ca jurul albine
tratat complect de regine, mod instinctiv, a cer-
demonstrativa, pen- ceta pentru ;
tru ce rspundem de timp de treburile sale
la diferite al pe un pod peste
traditional: d. e. Ce ar fi
este bine de a ar examina
Este dar absolut necesar ca a
de toate igiena Acest examen minutios
propove- i-ar folosi la nimic tech-
duite de oamenl nica si n'ar avea
crestine nu timp acel trebu-
scop de un sfert secol de
si a cu alte cuvinte: igiena cuprinde exact
.corporalt explicarea asemenea constructiunf.
crez catechismal poate
servi ca organ Trecem peste pod grije
Tratatele de obiclnuite
nu sunt de stril cari construit.
marele public, pe fapte sunt sigur n'ar
neexplicabile in deajuns pentru peste el,
medicine. maestrii ar podul este stricat
Crezul crestine este eu surparea.
dogmatic el nu ci impune Pentru ce nu ar avea si igiena crezul
adevrul de a
este precum ni o osre-care este o
www.dacoromanica.ro
157
bea sovaire. Nu! nu o bea, cimitire, copii sunt pe

ci o gusta numal maidane, odihnesc in
ce va placea cimitire cu o de
tale, o inghiti. acel igie- brad la Moartea
nist va spune te a atinge mils, ea s'a aliat in lupta de
cu buzele tale infectata de oare terminare a cu
care Dar mi-este sete ! distrugatoare nevzuie duhurile
rspunde. necurate ale bolilor molipsitoare, ale
?o limpede ca lumina diareilor,
la gust, rece, provocatoare, ftisia, pelagrei si ale altor
seducatoare, poate a ?
Nu-mi vine a crede ! vor zice Precum religia Crist a
lioane de si vor bea. Dar tit lumina de intuneric si ne-a dat
din acestia nu va trece peste conceptiunea existente vecinice
podul de la care li s'a spus lipsesc in lumea nevzuta, tot ast-fel religia
niste de in Pasteur, prin igiena orin-
se vede totul intreg. dogme de apostolif
Credinta are si ea Koch, Behring, Buchner,
de martiri, ca cre- Roux, Yersin, Buchard, Kitasato, Loe-
dintele religiunef. sute de s. a. s'a desvelit o lume
nu pier se construeste un nevzuta cu de
sute de nu se acum visibila,
ce nu microscopul alte instrumente
o
Dar atrag
tot-deauna bine, lume
sunt descoperit
prea numerosi pentru ca ur- propovduitor al
meze coreligionarl. causelerelelor imense
In religia Crist se zice e- omenirea, o o
o nevzuta si de duc la si crime o
muritorl, o lume in valea de pe acest
sfere pentru bun! pentru avem la pe
nostri
In acea lume nevzuta, in vecini- nostri, putem voim.
cia nemsurata sunt de si
puterea carmuitoare a de peste tot pämintul
vzute nevzute, de ce- in aer, ba chiar
tele nenumrate de nevzute de
de de de snfletele celor apostolilor a
; intunericul medicilor sanitari, vom putea resbi
lumea pedepselor, focul nestins contra
durere, vietuese nesfarsite de
omeniril, 'duhurile Pentru trebueste
curate, inconjurat de tragere de
de rele, unde trebuie
vaete scrisniri de o supunere indiscutabila la toate
Ce adevr sublim bazat pe credinta! ce le igiena.
ce adevr perfect explicat de
credinta
voi, rl pierdut
Credinta velnitele, tre-
a se ea piftiile de
fi putut o alta, de zi casele obscene, voi
poate pe cea a este copii cimitirele in ca
ce popor trebue trupurile voastre ocnele
precum ar peri lumea casele de nebuni, nu
soare. o putere supraumana, atot
Ce aspect trist se care pentru salvarea a ur-
Ce masilor vostri v trimite apostoli
bisericele umplut ca v arate adevruluf ?
Bordelele Pentru a v putea reintoarce la
Cruciulitele vostru vi se
www.dacoromanica.ro
158
de un crez : 9) ne starea
capetele plecate veti bate 10) ne ferim de
peptul zicând: crez mär- ingrfjim de
turisesc, veti prin credinta a a
datoriilor are trinelor.
prin corpului v este 11) ne ne pri-
garantat si igiena sufletulul vostru.! menim de des.
Crezul are urmätorul simbol: 12) ne
1) nu in de de de des.
molipsitodre, primim pe ast-fel pace va prospe-
acea ce rare in va peste urmasii
ne voie respectiv. nostri !
2) nu capitol din acest crez va
mede, murdare. fi desvoltat Catechismul popu-
3) lare ce se va
stitutului de «Minerva» din
cu no? a? care catechism va trebui
bisericele. retiparit in mintea
5) dorim crestin. Acest catechism va
de des in noastrii. vta pe lie-care credincios tre-
6) de prostitqiune, buie ne trupul sufletul de
gonim pietre pe le sustin. molima boalelor
ne de ; ca fericire domneascd peste noi
gonim moartea dintre in viata aceasta si in cea
8) ne potrivit cu de
1899.
LA EXPOSITIA DE LA PARIS
pagina 159)
Pavilionul românesc la expositia de la Paris promite, pre cum ne
ilustratia, a fi foarte frumos. El va contine tot ce va privi pro-
ductivitatea economicä, literará a României va fi ast-fel o
a progreselor realizate de tara in ultima jumtate de veac.
RETETE PRACTICE
Nimicirea (guzganilor). - Pe mijloacele de stârpirea
guzganilor, deja indicate, mai däm pe cele urmátoare :
Cel bun de a nimici clotanii este un mare in casä,
care trebue bine bine nutrit, ca nu aibá nevoe de carnea
clotanilor care nu-i priesce Pisicile de culoare cenusie sunt cele
bune fiind-cä nu le observá clotanii ca pe cele-l'alte.
de aceasta, pisicile par a fi chiar mai curagioace de pisicile
de culoare.
Un alt rnijloc, care comunicä un administrator de ca foarte
bun, care se poate prepara de ori cine, este cartofil cu
se ast-fel :
Se un cartof bine fiert, ca coaja cureti
cald ast-fel cu chibrituri se poate de numeróse,
cartoful aspectul ce s'a rácit cartoful,
se scot chibriturile cam un centimetrd de apäsate, din
cartof cu precautiune, iar gäurile cari rämas capetele cu
fosfor ale chibriturilor se se bine cu zahär fin pisat.
Cartofii ast-fel preparati se prin diferite locuri pe unde se
clotanii. pasärile genere trebuesc päzite ca nu
mänânce din acesti fosforati.
Asupra altor animale, cartofil acestia oträviti, nu un efect.
www.dacoromanica.ro
i
m -..1.mgms_
or..L.1-2"4-,-..-4.,
DE LA EXPOSITIA PARIS
www.dacoromanica.ro
,
Si sat sat,
- a
Nu mai pot!...
,
treand
«Pe al
Pe de
lumea lung, «Cu
Drum «Istovit de-o
ajung «Rea ca
Visul. «Dragostea, pustia?»
Nu Ce 'mi-e Si
S'a-'nchis cartea. nu
Dorul rspunde.
Unde-o vrea... departe.
Dar vd n'am parte. Msurand
Bate de Drumul si gre, -
Si-1 las m ce,
stórce.
De nu cutreerat
la Si de el n'a dat.
prin
din sat sat, peste sase
de-am de când
In cotro vii. L'a pe-un munte,
c'o frunte.
Mângâiat de vise.
De seäldase-aat
Sânge curs,
Intre patru lmprejurul
Nu puteal
Niel un vArf de ac:
Se lac, -
Diva se Lac de sânge,
-'Tisinu-'nfloresee; nu-1
e-'n ogóre; Sânge de
de sóre Lume de
desfac; Sângele strop!,
Pgsrile-'si fac
in copac; Intre patru plop!.
Munti-n tara
Is! topesc povara... III
primgvara! in tot! anil,
pe drum Când, spre
Vine-'neet pe jos, - vd
Stând din in loe Unde nenorocul '
oftând cu Pe l'a dus
vine. i-a pus, -
De-abia se tine. iarba verde
S'a-'mplinit o sub pomi se pierde,
De când,
Casa 'si-a Ce sunt Sunt bujor-f.
HARALAMB LECCA
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 161
VINUL DE MERE
buturä ca in mere 12 - 20 litri de - dar
tara noastrá este vinul de mere un ast-fel de vin nu tine
nu din n'am avea vreme, din este prea
de ajuns ori vinul de slab. Cel nemerit lucru este
struguri de ar atât de eftin de a face vinul din zeama
cel de mere n'ar avea merelor. In unele se mai pune
o autare, ci pentru must zahar, dar pe cât am
nu s'a adus obiceiul. In Mol- avut ocasiunea de a vedea anul
dova, ce-i drept, se a trecut (1898) Germania, acest
se un fel de must de mere, este mai mult
dar din acut pri- pentru de
cepere, e prea slab nu tine (agrise), alt-
inultä vreme. Acolo merele sunt fel de poame märunte. Vinul de
puse boloboc cum se mere se färä a se
gäsesc, peste apol se däoga zahar, ceea-ce
dup timp care eftin face ca aceastá se
este gata rece, acru rspandeascä foarte mult masa
Ast-fel de fac norodului nemtesc.
Rusia trebue Este bine se
fie un slavon. merele ori mustul vine
Adevratul vin de mere se face o de fer, atunci
alt-fel. Fructele ce se gustul. De
fost scuturate din sunt alt-fel aceastä buturd trebue
vreme de vre-o ingrijire
opt zile, pentru a se coace mai pentru de altmintrelea
bine. Dupä aceia sunt se poate tare lesne Dar
ori dup sfärämare sunt este vinul de
la stoarse. struguri, care la este
de a le stoarce, este bine de aproape tot-deauna otetit, tocmai
a le desvälite, vre-o zi ori din pricina
o zi jumtate, pentru cä, prin acest Din o kilograme de mere,
se un poate vre-o 50 - 60 litri
vin mai spirtos. de must, iar din 100 litri de must
Pentru a face vin de mere vre-o 90 litri de vin. Vrea
nevoe de fructe de cele dintr'o sutä kilograme de mere, se
bune, ci din contra se poate face vre-o jumtate de hec-
poame acrisoare, tolitru de un vin care are 4
un mere pere la 7 la alcool.
se prea multe mere dulci, Vinul de mere este o buturä
e primejdie ca mustul se räcoritoare ar putea
se pun pädu- se obicinuiascá la noi, mai ales
rete, mustul se face mai limpede mijloc de a consumul
mai spumos. rachiului. In Germania de Sud, in
Mustul e läsat pen- Rhinului, unele
tru aceasta-i trebueste ale Franciei,
trei luni de zile, dupä ce a träesc milioane de
este tras oameni nu de
cum se face vinul de stru- ori numai din ani
Unii de a ames- schimb se multurnesc
teca
sfärämate -
merele ori
100 Kgr.
vinul de mere. De mai
www.dacoromanica.ro
unguresc
ani
oste-
11
162 CALENDARUL
neala de-a gustul in tinuturile muntoase, unde vita

buturi in tara pe se de vie nu se coace, unde nu
vede multä de oare-ce trece an ca sä nu se mere
acuma chiar fabrici pe de-ajuns. Ca instru-
unde se de mente nu ar trebui de o
mere cu de hectolitri. §inä de zdrobit un teasc de
In tara noasträ, buturd presat.
socotesc cä s'ar deprinde mai mult D. G.
OLANDEZ
Nu de geaba popoarele Germaniei reputatia de a practic.
pe acest läptar olandez cum el sä se foloseasca de pe
cari Scene de intrebuintarea la transporturi
OLANDEZ
se vd adesea ora§ele din Olanda, din Germania, Englitera,

Suedia, Danemarca pe colo prin Transilvania, pe unde locuesc
de
Sterilizarea -
(lingoare), de disenterie (diareie
localitate este vr'o epidemie
etc. atunci
bun mijloc de a ne feri de este a ne asigura o de baut
localitate apa e atunci
ea trebue fie si Ast-fel si la
uevoe la rece, o foarte la gust
de
de a filtra mal apa nu e bun, pentru
cas, apa un gust din cauza micro-organismelor fierte nefiltrate.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
D. C. OLÂNESCU contra Statului, d. Somânescu s'a

actual presedinte al expositiei române
gata a sustine la studil, la
Viena, pe conductorul de
de la Paris este dintre
El a publicat Con-
literare mai multe come-
originale, câte-va foarte
Teusite. Dintre traducerile sale sunt
remarcabile Ruy-Blas de Victor Hugo;
legantele in care
.a pe anticul Note le,
care a poesiile Horatiu,
cd cunoaste bine
ticitatea.
Comediile originale sunt in
NESCU
]a Oradea-Mare, d. Lucian Nu
este patriotied la
care 'Somânescu s'ar asocia
tot sd nobil. Actualmente
este senator.
C. MEISSNER
in 1854, la dintr'o veche.
D. C. OLÄNESCU
felul Alecsandri, ca-

prea exageratd acestuia,
rmânând tot-d'a-una elegant. El a
scris o lui Alexandri,
s'a dat pe scena teatrulul
s'a in Focsani
la 1840; a studiat Bucuresti si in
strdintate. In 1876 a intrat In
matie, Constantinoppl, Viena,
-Atena. De la este membru al
Academiei care a cetit
timpul din urmd multe
,despre Teatru la
SAVA
din in
dar tineri la trecut,
.când români de la Oradea- C. MEISSNER
Mare fost de la faculta-
tea de sub ar agitat familie germand pe
www.dacoromanica.ro
164 CALENDARU
patria noastrii, actualul istoric, care se gäseste In sala de con-

inspector general al siliü a caPitaler, Cortul
primar normal facut studiile ganilor, Portretul
secundaie la Iasi, Tiganca, Care Un transport de
universitare la Berlin. urmdrind crima.
a fost numit profesor de pedagogie, Un Defilarea prisonierilor tura
iar director al scoalel nor- pe dinaintea Carol I. Doroban-
-male de In tul, etc.
1893 a fost chemat la Bucuresti ca
inspector general al
primar normal. In calitate AUREL ELIADE
a contribuit in mare parte
la noua lege a invtämântulul primar vestit al noastre.
a toate reglementele. E trecerea bacalau-
reatulul, la Bucuresti facul-
tatea de drept si la conservator pe
NICOLAE GRIGORESCU absolvi in 1884 distinctie si
Pictor, la 15 1838
Bucurestl. Când studiile sale
liceale, ca ucenic la un zugrav
de de la care primi cele din-
notiuni ale picturel; apol
spre Paris 1850, oprindu-se drum
la monastirea Agapia pe care o
spre agonisi bani trebuin-
pentru
Paris ajunse 1861, si
scoala de bele arte, producAnd In
cursul sedereI sale acolo numeroase
opere insemnate. La 1864 se reintoarse
Bucurestl, chlâtorind din
Italia, Grecia, Anglia,
AUREL ELIADE
fu angajat prim-bariton la Teatru
mare
«De fi Rege»
«Traviata» si alâturea
Belincioni Stagno. A-
poi fu trimes de stat, la 'Paris,
cursul D. Cherie. Rechemat
jucti in
Pescatori di perle. 1895
cursul prof. Fischer la Viena, studiând
mai In stagiunea
române din trecut, el
Favorita, Lucia, etc.
GRIGORESCU NICOLAE El este unul din initiatorii
definitive a operel de teatru.
.pretutindeni, unde arta sase -putea Actualmente face parte din ca
prefectiona. prim-bariton. Presa e a-1 con-
Opera lui N. Grigorescu este sidera ca pe dintre eel mai esce-
; principalele ale români.
sale, se pot cita: La tabloü
www.dacoromanica.ro
CALENDARTJL 165
PE
(ORSOV A)
Soarele scäpätä spre Crestele muntilor par aprinse.

Incet se desfac s'a§tern pe väl perdele de umbrä.
Inaintea pe luciul plumburiu al se ive§te 'n
curmezi§i mai o o coamä creatä. Ne
apropiem pragul gherdapurilor.
rnânioasä, -e un zbucium clocot de valuri dintr'un mal
altul, peste adâncimi se fac ochiuri rotesc loc. Ici
apa se scufundä, parc'ar fi de gura - colo
se se fäcénd bätindu-se de
cari nu se véd. Vaporul merge mai mai cu
Patru stau la roata de la comandantii sunt
pe punte in picIoare, cu ochii printre gher-
dapuri. muge§te mai tare. Cu crede
codru pe-o vijelie cumplitä. Din fundul se'ntind pe
sub valuri nenumrate brate de piaträ, gata s'apuce vasul
sä-1 farme 'n la cea mai nebägare de
subt volbura aceasta valuri e incheetura Balcanilor cu
Carpatii. Peste se
rioasä, rupând cu sgomot cele din stevilare ce i se
'n cale. ciocniri de titani, fie-
care val pare strigä, fie care pare se mi§cä.
odatä apa lunecä de pe zägazul se 'ntinde ca o
Lupta, näprasnica dintre doi urie§i, de
aci a purta sträjile Româniel, s'a incheiat. Muntii
se dau la o parte. Zarea se deschide. Din stânga, de
sub curmätura deal, vine Bahna 'ntimpine,
lute sosirea la pragul cu al
destin se pentru tot-dea-una. Din ce
cit a luptat, ca A trebuit sä spintece
sä-§i sape matca 'n piatra de-a curmezi§ul Carpatilor. A bätut
de Fier s'au de§chis in eterne a valurilor ei.
Acum vuetul contene§te apa maluri poto-
litä, ca o Carpatii spre noapte
'n codru. Câte-va curioase,
din verde capetele ple§uve, ca ar vrea
sä mai priveascä odatä la potopul acesta cdltor, cäruia
mic nu i-a putut sta impotrivä.
Din volumul inedit al Al. .Geografia a
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
Dr. GR. ANTIPA D.

servicidor de Unul din comertului
facut studfile Germania, A cariera sa
ales la Jena, unde a fost unul dintre cele modeste, dar prin inteli-
cei mal celebrulul genta, prin munca sa prin
zoolog Hackel. a fost
numit director al pe care
el l'a organizat, aci nu
existase. In calitate si in mod
desvirsire desinteresat, D'-1 Antipa
a studiat cliestiunea pescariilor noastre
si la guvernulul, a con-
ceput legea azi vigoare a pescarii-
care a reinpopulat apele noastre,
a pestele a marit enorm
exportul acestuia.
o statistica a
D. BRAGADIRU
onestitatea mijloacelor de care s'a
servit, a ajuns a fi considerat azi
toate straturile ca un
bat model pe comercial.
Episcopul catolic Or.

al Lugojulul, studiile teolo-
gice la Roma in propa-
DR. GR. ANTIPA
Dr. Antipa, productiunea de n

a luat un avênt ca
acum. Pe de exemplu,
1895, exporta in straintate
abia 711.696 chilograme de peste, in
timp ce importul era de 7,583.078 kgr.
- pe atunci 1898 importul a fost
numal de 4.238.751 pe
s'a urcat la 6,561,959. In timp de 5
ani exportul de al a
ajuns, la proportia de
importul, care e numal de
stare favorabila se
msurilor legislative, ce
studiilor Antipa,
causa productiunel exploatarel pes-
ganda a functionat in
resti la seminarul catolic.
www.dacoromanica.ro
167
N. CUCU ST. GEORGE ENESCU

Inginer-sef technic Statului. Un popor, ca existe, trebuie
special al guvernulul pentru sau de la o vreme
Expositia de la 1900 din Paris.
la 7 Martie 1851, in Bucurestl. o a indivi-
studiile liceale Basarab, sale etnice. Cine nu
cele speciale la de
ne putem, drept
Mine din BuLrestl, studa le-a
complectat in usinile santierile din Belgia. vint, o poesie o
Ca inginer in serviciul orasulul Bucurestl din cele mai
in 1880 a executat diverse de toare? Dar, nenorocire,
edilitate, ocupindu-se in special gazul de
luminat. Numit inginer-sef director al lu- s'a ivit din nostru acel
municipale in 1883 a gaborat proiectul compositor care si
eanalisatia generals, pentru distributia technica superioara de a sintetiza doi-
apel in a halele centrale, a con-
struit de peste si a o retea de nele codrilor si ale nostri
canal, reformind in timp intreaga in
nisatie a directiunei lucrärilor technice.
directiunea Societätel de Constructiunl
a podul
GEORGE ENESCU
D. GEORGE nostru
compositor; al chip presentam
N. CUCU ST. cetitorilor, este fine de
creator al musicei artiStice
lings Craiova, grupul de Cazarme din Craiova române. Prin «Poema
Focsanl Roman, Spitalul Brincovenese din dida sa conceptie pe motive de
distributia d. Enescu
apel din alimentarea a ora-
linia feratS din la eapul a cucerit inimele tuturor Românilor
podulul pe Dunare, cum o lungs de si admiratiun ea strainttit Sa-I
Rechemat director al isbuteasca pe deplin a turna
rilor al s'a
ocupat inspecial cestiunea din a apel superioare dure-
de b9ut, preconisind apele suterane care rile si bucuriile ce
definitiv pentru alimentarea Capi- ne in doinele noastre.
talel. A intro altele : Petroliul,
vatele aplicatiunile Sistematiunea ora-
Alimentarea eu a orasulul
R.-SArat. Nou sistem pentru alimentarea ora- Metropolitul,IOAN METIANU
selor eu cale
Alimentarea a orasului Giurgin. Ali-
mentarea a orasulul precum moartea Metropolitului Miron
o serie de apreciate
reviste speciale.
technice diverse Romanul, bisericel ortodoxe
de fsarit din Ungaria
Transilvania, a ales pe Episcopul
Metianu de la Arad, Metropolit
Arhiepiscop al arhidiecezeT. A
www.dacoromanica.ro
168 CALENDARUL
Metropolit,I. P. S. S. Metianu are Dr. G.

putatiunea intelept pas-
tor si a destoinic ad- Laureat al de
ministrator. de peste din Paris, laureat al Academie re-
primit cu deosebitâ satisfactie gale de din Bruxelles,
ceasta cci inaltele pentru Epilepsie), titu-
intelectuale si sufletesti ale lar al medicale din Gand.
noului Arhi-pasto'r. in aceastä ilus-
tratiuue a un fost student
al noastre de un
fost asistent al prof. Babes.
METROPODITUL METIANU
Abia ales, I. P. a si luat DR. G. MARINESCU
initiativa de a clüdi prin
publice, etc. mareata ro- departe la Berlin
mâneasca ortodoxä la unde la Paris, d. Marinescu s'a ocupat
cum Românii nu aveau un foarte in special neorologia, publicând o
modest de rugaciune, toate multime de care i-aü sta-
numrul acolo e foarte consi- bilit definitiv reputatiunea
derabil de mai ales in stiintificâ din si
treaga imprejurime a orasului e de la
proape româneascü. Actualmente e profesor la clinica
S. S. a fäcut deci o boalelor din Bucurestl, si
impresie in toate cercurile române. medic primar spitalulul Pantelimo.
CONSERVAREA OUÉLOR
Procedeul lui Utescher din Hamburg, care a fost brevetat Germania,

consistä a pune mai oule amestec de apoase
de säruri de de pe urmä in de var
solutie idrat de calce suspensiune.
E. din Londra intrebuinteazä un alt procedea: oule
câte-va secunde solutiune de acid boric mai bine de borax
la 90 - 950 le ingrijire.
www.dacoromanica.ro
LENDARUL 169
INGRIJIREA POMILOR RODITORI
Culegerea
lucrare, care trebue
- o cari veni din parte, sä nu
se urce pomi la frunze, se unge
bägare de seamä alt tulpina pomilor aproape de unde
färä frunze coroana, cam pe o
roade. dere de 20 c. cu unt de
Frunzele uscate putin räsucite ori cu petroleu. Untul de lemn sä
pe noi le vedem de de calitatea cea mai rea.
pomilor intesate La noi, din nu se culeg
u de fluture alb, numit fluture se
din cari oué, ce pomi frunzele sunt
aldura, ies cari se pentru roditori ceea-ce sunt
hränesc cu frunzele pomului pentru Culegerea
lipsa frunzelor, cu bobocii, cuiburilor de se poate face
dea la floare toamna.
rod. Ast-fel de. frunze uscate se se face
culeg zilele frurnoase din luna primävara, coaja este putin
Februarie o cu
se pun pe foc de se ard. zätoarea, a se vätma
aceste cuiburi de cea sändtoasä. muschilor
upä se numesc vorba trebue cu deosebire la
mai sunt un alt de frunza cärora se
cuiburi in jurul ramurilor de mätase, s'ar pu-
-mai tinere in de Pro- tea la ori-ce vêrstä de
dusul acestor cuiburi este al care este o foarte
fluture numit se poate ivi chiar
care depune oule mai 7 ani, tulpina
pe peri. ar fi de muschi pe
La culegerea acestor se gândacilor de
-cere mai atentiune, de oare Prin de pe
coloarea de multe ori se pomi se präpadesc o multime de
cu coloarea rarnurilor, ou de insecte. Ca nu se
pe sunt asezate. muschi pe pomi roditori, se
La cas când nu cules toate ruesc in luna lui Octombre var
oule acestor stins, arnestecat cu baligä, se
dupä ce e§it din ou, se pot späla le§ie de
pot
de-lenin. unse Curätirea ramurilor.- Toate
unt-de-lemn, mor ramurile uscate, precum ramu-
Aceastä lucrare trebue des rile sunt prea dese se
dimineatä, sunt inäuntrul
urämädite mai multe la un trebue sä se taie toamna ori
De pe pomii roditori cari o mävara cu ferdstrul se poate
mare, esite din de aproape de ramura principald,
nu se pot stârpi ast-fel: un in mod pezis, se
de pene de le lutos, cu baligä
legäm de o ca de ori Lästarii,
putem ajunge ori-ce parte a pe sa din
coroanei, ungern unt-de- trebue
lemn in spoim omi- prea nu poate
unde le vedem frunze, roade multe gustoase. Dintre
cad jos mor. Ca roditori, numai la
www.dacoromanica.ro
170 CALENDARUL «MINERVEI»
ramurile de prisos, ca cele us- sapa, aceea se

cate, se tae prin luna casmaua (harletul
tineri crescut ar§eul) de jur imprejurul
de vre-o centimetri. cam de un metru. La säpat trebue
Intinerirea pomilor de nu se vateme
se face din ramurilor rddácinele, sunt mai la
cam de o jumtate de metru prafata
de la tulpina pentru a da este mai lutos, se poate säpa ceva
din ori se tae ramurile mai adénc ; iar este
se cele mai tinere, se mai la ca
ca seva cir- nu cäldura
cula färä a la ca le mai mult
Aceastä se face de bine. säpat
pomul nu mai produce roade de este bine a se amesteca cu bäligar
foarte putine. Prunul putrezit, ca ast-fel
caisul trebue a se din 10 roeeascä mai bine.
in 10 ani. noitul se poate face
Realtoirea. - pomii sunt doi ani. ce pämntul
sterpi de soiul se altoesc s'a se potrivete cu grebla
tru a doua in luna Aprilie ast-fel, presinte fundul
Altoirea se face ca apa de ploae
coaje Se scur- se poatä mai multä la
ramurile cari se altoesc, ca pomul pe timpul de
de desubtul o nu sufere in vegitatiunea
mai mica, ca cir- lui din de apä. planta-
cula seva iar tiunile de toamnä, cele
nu se altoesc, se tae pe cute primävara, vara timpul
in timp de 2 3 ani. este secetos, trebue udate cel
gunoitul pomilor. odatá pe alt
roditori trebue cel se
pe an toamna sa trebue la
mävara, fac poame mai timpul este secetos,
multe mai bune. voim avem poame multe
de a se gusto ase.
iarba alte burueni, cari
crescut timpul cu
RETETE PRACTICE
leguinele - Pentru a le putea

iati-le rece vor lua consistenta forma
obicinuitä, schimband apa din timp timp pumni
de sare. Legumele trebuesc consumate imediat, puse
cu o temperaturd mijlocie.
- A se face o pastä din 250
gr amoniac lichid 10 gr., ordinarä 150 gr. Inmuiati bine in
cu care frecati benzina e dar are un
miros tare nepläcut. Esenta de petrol e mai cel putin pri-
ve§te mirosul ; trebuesc uscate pe
odatä se laptele carbon de 10 gr. de
pentru un litru de lapte.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 171
HARALAMB G. LECCA RADU D.

1873. A studiat patru Fiul lui Demetru Rosetti (Max). S'a
medicina a Prime nOscut la 1874 in Bucurestf. A inceput
in «Revista sub aripa scrie de pe
D-lui Tiparesce un volum de ce a studiat liceile din tara
versuri, «Prima», in 1895. Cu al douilea, a plecat la Bruxelles nude a
concurd Academie candidatura in filosofie. A saris : Poesi7,
premiul Adamachi, - dupa ce debu-
tase teatru, i se repre-
sinte o poema trei
Bianca. In 1897, publi-
o 3 acte,
Un an urma, face sgomot cu
Casta-Diva, pentru care V. A.
Urechia Academiel un raport
de laude. Ultimele
de 4 acte. si
prema acte. A
in publi-
cat: Poeme o traducere ver-
suri Enoch Arden pentru
RADU D. ROSETTI
de Venezia, Epi-
grame, Din Sincere, Duioase,
DragosteT,
tare. Pentra teatru:
trel acte Dimitrache,
act, jucate pe
scena Teatralui National
A tradus, tot teatru:
HARALANB G. LECCA Brieux
tragedie de Richepin. la
Povestea Regine, traducére ziare sub pseudonimul
in comedie dimir. Este dintre cetiti
pentru dupa din generatiune.
peare, etc. Are o multime de
inedite. E un scriitor de mare talent
cu un frumos viitor.
www.dacoromanica.ro
CALENDARTJL
BICICLETA LECTIUNE
Renumele bicicletei merge tului scare, adecä: partea

din ce in ce. Multe persoane, tremä a tälpei pe pedalä.
toate acestea, esitä de a se da Piciorul trebue paralel cu
acestei distractii de pläcute
de folositoare, le e - La tre-
de bue fie destul de ca
Acesti trebuesc inspire multá incredere celui
acest adevr: exer- care ca
citiul velocipedului este cu mult bine
mai usor de invtat de toate Putin putin, se
cele-Palte exercitii ale corpului. la limita sa ciclistul
Mai ales frica este aceea care pe pedala punctul
ocasioneazd cäderile. cel mai trebue pune
- Cele pe a intinde
- destul de usoare - ale prea mult piciorul.
inceputulul sunt: 1) de Plecarea.- Pentru a putea pleca
pe care trebue s'o cine-va singur, se aseazä
primäm pedalelor; 2) destul de jos, cum s'a spus
Pentru invtarea directiunei aju- mai sus. Apoi ciclistul se
torul unui ciclist putin experimentat la masinei (un ciclist trebue
este necesar. se urce, indiferent, ori-ce
de preferintä un parte a masinei, dar se
plan, inclinat usor, ca masina mai usor de la
alunece mai usor. Sfortarea de masina usor spre
fäcut asupra pedalelor va fi ast- dala dreaptd putin mai
fel mai Miscarea pulpelor de punctul culminant al
va mai regulatd. sale.
de seamä, in timpul mer- Apoi se aseazä pe pune
nu vé cu piciorul drept pe Apasä
de pe care trebue s'o apoi, destul de tare pe pedala
usor. pentru a pune masina
se drea pta miscare. timp, päräseste
la cu o impulsiune
(guidonul) spre partea spre care a piciorului pe care-1 pune
se va apleca pe urmä lua, apoi pe pedala
mod insensibil, noua directiune. Scam - Pentru a se urca cine-
E bine priveascd cine-va drept va care, la unele
înaintea sa, in directiunea in care se la osiei
vrea sä rotei motrice, pune piciorul
Incepätorii se lovesc pe scant. Cu piciorul care
de de pietre de mar- pe drept,
gini de trotoare, se o impulsiune masinei. Se
fixeze aceste obstacole, pe pentru a se
ale mem- aseza in miscarea
brelor urmeazä, masinal, directiu- masinei, punénd picioarele pe
nea ochilor. dale.
Trebue, dar, sä nu päräsim mai exersati, se pe
din ochi drumul pe care vrem sä-1 masinä, de pe Se
pentru a evita obstacole. sina in miscare ea,
Piciorul trebue fie aplicat pe 2-3 pasi, de
pedalä, cam ca piciorul In momentul in care pedala e a-
www.dacoromanica.ro
CALENDARIIL 173
junsä la partea de jos a curse colul care evitat,

sale, pune piciorul pe ea, o a te arunca asupra lui.
urmeze drumul. un usor este cazanul: el
punct de sprijin, cu pe capul membrele le
se pe trecênd de lungi sunt kilometri
piciorul drept pe deasupra trunchiul n'are
dinapoi. e gol!
Pedala. - Pentru a se scoborî Membrele. - dubla
cine-va de pe masinä, cel functiune de suporturi ale corpului
mai practic este a se de pe de conducätoare ale
Se mersul suporturi conducdtoare destul
se se de neinsemnate totusi,
asupra putin mai picioarele sunt singurele membre
de a ajunge jos. Se trece indispensabile velocipedie.
piciorul drept pe dinapoia - Miscarea trebue
se pune pe usor. nutrimentul zilnic al muschilor
Se la dreapta la nostri. Puterea nu depinde de
prin miscarea prin grosimea ci de calitatea
actiunea corpului a mai ales de comunicatiunea
peaalelor. pe care o primesc de la creer.
gem sä le instinctiv nu alergdtori nu sunt de
pot sä obiectul unor descried oameni puternic ci sunt
riguroase. tot-deauna oameni cu vointá de
(guidonul).- tre- fier cu un amor-proprid
bue destul de jos, derabil.
ast-fel ca corpul fiind putin aplecat Velocipedia va tot-deauna un
bratele usor instinctiv, la care nu se
Pentu a coastele, judecä. ceea-ce face dintr'insa
ptorii foarte pru- o putere, o revolutiune!
denti incetineze mersul
sens invers asu-
pra pedalelor.
Frîna este cislistului.
- Vestmintele cele Nu cumprati nici o
maipotrivite pentru plimbärilelungi nu sä
-sunt: bine cu ea destul de bine. atunci
de pae, flanela de pan- e cine-va stare bine.
foarte largi, cu genunchiul Nu de modele care
liber; ciorapii dedesubtul fäcut
genunchiului, pantofii cu talpa Sub pretext recordul de
plate. ore este 1000 de kilometri, nu v
merge, D-voa-
strä, 1000 de km. zi.
omeneasci Un ciclist de 35 - 50 de ani, nu
Ciclistul o scard trebue rneargä mai mult de 8
orizontald ale caret
apar fucetare.
ore pe zi, vrea sä nu abuzeze
Baudray Saunier.
de fortele sale.
E inutil de a de iuteala
Seheletul coprinde trei : de 20 km. pe orä, care constitue
capul, trunchiul deja foarte frumoasä.
Capul are, echilibrul veloci- mergeti mult
pedic un rol foarte important. ostenealä, nu nimic,
deviatiune de orele de
a capului, aduce mai ales ab-
sine aceea a tineti-vé de la alcoolice.
Inceptorii sti a privi obsta- Alcoolul
www.dacoromanica.ro o excitatie
174
trectoare, de foarte scurtä duratä, Sä aveti tot-deauna un

te lasä, mai slab, un moment servindu-v de el la coltul stra-
dupe aceea. delor.
plecärei, dacä pe pieton.
surupurile sunt bine strânse. tot-deauna pe partea
geantä câte-va de dreaptä a drumului.
schimb, ungâtoare, chele peste de tramvai
englezeascd. cât se poate de perpendicular.
ALFABETUL
ca alfabetul stabilit de peclagogii

cari se cu instructia acestor nenorocit,i. Alfabetul acesta este
pe gruparea intinderea degetelor de la mânä, precum se vede din
ilustratiunea noasträ
EFECTELE ROMÂNE DATELE SCADENTELOR

EFECTELE Dobinda
Imprumuturl de Stat
Rentil Aprilie -
din 1881 Aprilie - Octombre
1892) lanuarie -
in 1893 lanuarie - lulie
» din 1894 internd - Octombre
(imprumutul de lanuarie -
»
274
milioane
»
.
-
Ianuarie - Julie
45 » din 1891 . Ianuarie -
120 0 1894 Ianuarie -
o 90 » . Maid - Noembre
C. F. (Cony. Schuldverschreibung) Ianuarie - Julie
Obligatiunile de Stat (eonvertirte rurale) Maid - Noernbre
» pensiunilor a 300 Maid oembre
de
ale comunel 1883 - Julie
» 1884 Noembre
1888 Decembre
0 1800 Maid
societiti
funciare rurale
urbane
-- Julie
Obligatiunile
»
de artificial
-
lanuarie -Julie
www.dacoromanica.ro
CALEND NERYEI» 175
DISTRACTII
eu fiul la
- Spune tata, cui este aste ose mare ?

- Aste este ose a lui Atila.
-- Dar aste ?
- Na teremtete, tot a chind fost la el
Domnisoara «Te asigur nlam nimic!

locotenentul Popescu era o frumusete vine piul de necaz!
de te pe tine
Domnisoara Lina: acum nu mai se zice noroc
este?» Copilul: nu
Domnisoara Eliza: «Dar nu m nu
de trei el e deja ? 1» copil
www.dacoromanica.ro
TOTI CONI VOR BANUL
Preotul: Stag copii, nu v fac pace - Pe tata pe mama.

Banul va fi al aceluia care va bine rspuncle la copil:
mea. - Dar tu?
Pe Domnul nostru Isus Cristos.
- Pe cine tu mult? Preotul: Bravo mai bun rspuus,
- Pe tata. se cuvine
2-lea - Dar cum te chiamit?
- Dar tu? - Itig sin
www.dacoromanica.ro
LEND ARUL MIN ERVEI» 177
JIDANUL PE DRUM
ale
jidan de la Herta la vrea ul,

lui e In acel moment un care nu era
dinteun lupul.
Jidanul, mirat,
Uite frate ce
Cine putea ca tie?
din Darabani
am de zece
A fost cot, a fost
Dar, zeu n'am
VRANUL IN ORA
Un tran venind in oras si ca de naivul
prin se vitrina trau, rspinse:
de scont», --Capite de mare!
naivitatea-i vzêndu-se
diferitele bonuri si bancnote streine de
asezate in galantar.
'Ovreiul, easel, in - Bun negot, z, ai-aflat:
mina busunar; vzindu-1 cred ci-ti merge bine,
- aci,
D-voastri de
din toate,
unul ti-a rmas!
www.dacoromanica.ro
178 CALENDARUL
LA SPITAL
Fritz zac in spital pe paturl vecine, pe Fritz doare mâna

pe piciornl, se maseze zilnic.
Fritz tipa la gura, miuia.
Mirându-se intrebit: «Da bine, pe tine nu te doare
te maseazán
«Ha! ha! era eu prost ca la tine, vine la tine masor dal la el
picior nu ala bolnav».
- «Observ piciorul stâng al d-tale e mult mare drept.»

nu se poate, acuma totl spus drept e
de cât stâng».
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
/
Auchile,
Am gindit iu
rah al mio si
un iape alb un
chârite se mergem
la tirg.
am sichitit iu si
Dimnael se pe
Dimita si imprumut la
- Bini, iu da la voi.
r
-Ai vei, nu
frichi de Dimnizeu
se iai la mine noua la
iu credeam che
si mi 6 la suti.
si
habar che Dim-
nizeu chind se uite di
sus tot 6 vede.
CU
Trecea un pe o
marginea unel gârle.
La un sub o salcie, iaca vede
un intr'o un codru de
din care rupea din
gura, in mâna
o de lemn lua din
sorbea.
Se se opri de
trebâ pe
- Dar ce
- ce s fac, rspunse
igane?
acolo,
intorc8ndu-se spre el plescaind din
ca tot omul!
- Ce mânânci?
zeamâ de
Ce dracu zeamâ de peste e aia,
te vd sorbind
e?
- Ia uite-1 cum se bate!
zise
Stincescu.
P.S.- Te rog, scumpul sa-mi
greselile de ortografie, le-am fâcut
causa care-mi
www.dacoromanica.ro
180
LA
-- trimes Don
D-lui
ce? nu sunt ordonanta
doctoriile
astea nu se pot da
Capitan?
aci.
ordonanta.
CONTRA APETITULUI
acesta : «Am invitat de persoane
venit. fac acum, n'am de
pentru n'o !»
Bancherul nimic. Pune pe Rifca le
inte de le pofta!»
SPIRIT MODERN
un medic!» - ce?» -
putea convinge www.dacoromanica.ro
trebue md vara la
CALENDARUL 181
INTELIGENT
Am platit 300 Lei, da nu-mi pare face ; are

miros o
TELEGRAMA
Antrepenor al Hotelulul
«Eri uitat camera un portofoliü

acte, rog urgent
Bucurescl. - Rog nu mai
BUCURIE EXPLICABILÄ
Dama (in teatru, lacrimile in ochi):

Dar bine, Domnule, se poate te
bucuri toemal la mai tragice
si
Domind : A, m lertati, dar
sunt - dramel!
www.dacoromanica.ro
UNGUREASCA
Un ungur soseste de la Pesta la pe peronul :
Uite, frate, ce sunt Románil; chind plecat e eri de Pesta era

casul 11 si la BucurestI este 10.
CISÄTORIE MICUL FEMINIST

- Care va se te
insori? o
-
de la sat?
o de la
maI bine m
satulul, de cât
care ar
din istoria
de faptele
ca ne
una de la Elevul : «Frumoasa
www.dacoromanica.ro
183
INTRE VAGABONZI
care nu
vedea bine se duce la
Caut dou-zecl de o se
de eventual si
o femeie. Oferte -
oehelari.
o pereche
administralia ziarulul.
- buni ar
de ochelari, cere el.
pentru dumneata niste
fi
ochelari zice
la tribunal
- doctorul,'mi-a
negustorul.
spus dar'
at): «D-ta ceri jelesc,
amânarea
avocatul D-tale s'a
; dar D-ta profesiuno
fost prins in fla-
grant delict aI (care poet):
turisit deja holia, nu «Soarta ta e
ce ar mai putea devr
nicI fel de
favoarea D-tale!» I. face tu, X, grisi Tu chel-
«Si sunt in drum un milion. de cât cer-
curios vd ce are II. Ce fac.? penile!»
Domnule I. L-ai da tu ? Poetul: Dar
indignare). tu cât m
- numal vinul pe 'care
ce 1-a perdut e vre-un nenorocit, trebue ea
vre-un entuziasmul?»
DETEPT
I-am uitat adresa pace, ce e de

venit o s'o trimit post restant.
www.dacoromanica.ro
184
DE LA MOARTE
Mor, arunc
Poftim !!
LOGICA UNUI COPIL DE 3 ANI
te rog
parale cumpr bomboane.
Mosul nu avea de o de
pe care
nea
bomboane de 5
bani si negustorul restul.
ai cumprat bomboane ?
-- Da, mosule.
-- Care rest ?
- Cum, care rest ? nu la
tine un ban de
- Ba da, dar nu e al d-tale,
pe acesta dat bdcanul, al d-tale
a rmas acolo.
UN PENTRU TOMBOLA
Ascultd-m, trebue punem
capt spargem toate Dragä prietene, suntem
la toti bancheril, la monethrie chiar, ajunul pentru
o sute de mii de ajutorarea Am o
pentru colectarea obiectelor de tom-
- Dar ? poate tu in ceva ce
- Prost ce Se politia de un trebue ?
.milion ? - Da am, nevasta!
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL 185
SOSIT LA TIMP NENOROCITÁ
Agentul de : «Donmul de
care v'am vorbit zice prea-
; dou-zecl si cinci
de
(indignata): «Cum,
dou-zeci si de sunt prea
ar afla el ade-
vrul?
DIN
Sergentul recrutl) :
ca niste
v
si mie ideia desarmare».
IN REDACTIE
reporter): «Cauta
mai spirit,
BUNA RECLAMA
Na bine sositam la se
scapem pe Robitsek de la
morte.
«Dar Domnule Popescu,

este o ruda de la
voastra».
Bancherul sa):
Numal de al o
PICTOR MODERN - Al o
artist.
Dama : «Cunosti D-ta, Domnule
Svedia m
- V de compliment,
Pictorul : fost niel - Din contra, e foarte frumoasa,
dar am deja mat multe voi s'o utilisez ca pentru apa
peisaje svedeze !» mea
www.dacoromanica.ro
CALENDARTJL
LA TEATRU
Dar
pentru Dumne-
zed, m
10
Dum-
neavoastra
mear
m co-
70 de
SCRISOARE
BOERUL TRANUL
Un boer se intalneste ran
pe o punte ingusta:
- Treci m! nu
-
ocolesc
tranul,
garii.
ocolese rspunse
de
DAI
prieteni, ziva
no, .dimineata, intra inteun
birt se
Asedêndu-se la gasesc un
let pe care unul
citeste voce tare.:
«Aoleo!
«La dram 1»
Un cosar,
si
vorbele
rspunse foarte indignat:
- Bine, D-ta mai frumos ! eV rog scuzati am uitat
franchez mi-am
adus aminte o pusesem deja la cutie3.
www.dacoromanica.ro
uMINERVEÍ» 187
ABTINEREA BETIVUL,UI
SPERANTÀ)
Bravo Véd sunt pe Hai dar, te !
mine, am trecut de
intru.
CHESTIE DE GUST
-- Nu, mie 'mi Domnule.

m pe jos
www.dacoromanica.ro
188 CALÉNDARUL
UNGURUL PICTURA
cere pe care murise de va

nu chipul
a un cisme, pinteni, rsucite
ungurul portietul,
bietul tata abia mort de 4 si ce mult s'a sc.himbat».
SATISFACTIE VISITA CA
Copistul Fometescu, pe atunci
foamea, se pune retete de
viziteaza pentru prima
din provincie.
INTRE TATA Intre alte Doamne venit
salute pe era si
Un tata cam ajutor de primar, care aduce sine
tu ce m'am pe odrasla un cam de 8
dit
- Ar vremea te
mama ta e i-ar trebui un cepe a se nas, ob-
ftele?
- Dar tu
ajutor. peste
au
zice:
te
ele mie. vede Madam
www.dacoromanica.ro
189
INIMA UN-GURULUI
(Din
ungur se La resbel, fie

croitor petec zidul spre a
de in dreptul de dusmani zice in
l'a pus a stint el. «Asta minunat
- S'a cam mirat acela este
croitorul in petecul iuvtat !
l'a pus la pantaloni, dar asa carte
chiar
va el ce face, la poveste:
s'a «Singur locul unde
la Ungur este.
TIGANUL
Era ger de trosneaa lemnele. tremura de frig era foame.
Vlêndu-1 un : ce tu acuma mult,
ori te
vrea frig stropesc untura
ce curge din ea.
NOR. CU STELE
zice boerul inteo argatul care era din
cum se vremea, e nor te
lemne, vor fi stele te duct
- Ion intoarcere zice:
coconasule, e cam nor stele.
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
BICICLIST FIN-DE-SIÉCLE
Pentru ce furat
Ineulpatul: Pentru ca cumpr o bicicleta, Judecator.
COPII DE AZI
CURS DE Copilul (care mama
ivit mal de
Un domn, pe cap.
Bulevard, pe un al profesor Mama: Din
de algebra, zise: prea
- Bine, frate, aci apucat Copilul: srmana
de algebra?: trebue s'o Dumneata, tot
- Nu te 'nteleg, frate, ce prul din cap i s'a albit.
- Vreaü zic si cauti MINCIUNA PE NEGANDITE
- Da, rspunse deosebire Doul, prieteni, mincinosi
fac teorie aicea ! luat la intrecere care va spune o
cu haz, de
plecat pe drum
BUCURIA LUI PACALA -
dreptul unor cazangil
cazane?
vltit un cazan de a trebuit dou
spune:
am
care ca transpoarte la musteriü».
intreabd: dreptul unul .cel
- Ce-ai de chefuestl, ori ai d'al doilea, niste verze
la loterie mare ? - «Ce, de unde se ver-
-- Nu, rspunse dar mi-a zele asa de in abia încap
casa si... bea si tu de te dou car tras de patru bol».
soacra mea, care era acolo, - «Dar in ce-o
din causa flacarilor, a murit ca cu minciuna.
carbonizata. - «In cazanul care vdutx,
rspunse al doilea,
www.dacoromanica.ro
Pagina Pagina
Pe malul Udatul al legumelor 80

Explicatia supliment. artistice VII Alfabetul orbilor 80
Cronologia pe anul 1900 . . 2 Istoria universala 81
Posturile 2 Mórte de eroi 90
Deslegarea Postului . . 3 la . . . 90
si 3 Prim ele elemente ale desem-
91
. . . 3 Seminarul Nifon Mitropolitul 93
Serbatorile si alte schim- pomilor 95
batóre 3 Pentru a stimula inmultirea al-
Calendarul crestin 4-27 binelor. 95
Calendarul 28 Capod'operile literaturel
Calendarul Mahometan . 28 versale 96
Tarifa serviciilor'postale. 29 Despre alegerea camel de 107
Taxele telegramelor 32 Vederea orasulul . . 108
dispositiuni privitóre Scene natule din . . . 108
la transporturife de 108
bagaje pe ferate 33 Retete practice 108
Tariful marfurilor 36 Geometria 110
Taxele de inregistrare 38 Prepararea . . 112
Cele 'tablouri mai Rasboiul toate epocele . 115
scumpe 43 Cele mai mari din lume 116
asupra priete- cele grele. . . 119
niel 45 Politeta 122
geografice . . 46 Lupta pentru fericire . . . 129
Despre vaci 46 129
Intunecimi 47 Arta iceput in timpul
V8nturile 48 manilor 130
un deputat . . 49 Religiunile 132
Statua Tudor Vladimirescu 51 Educatia istoria
Capod'operile de . 52 de serbatori . . 135
Teatrul National din 53 137
Sindicatele agricole 54 Catedrala de la Blaj .
Corpul omenesc 56 Retete practice 139
La hotar 62 140
La curtea Tiberiu 64 Sclav (poesie) 153
la deal, la vale 64 Crezul igienel populare . . 156
Biserica scóla din Busteni 65 la Expositia de la Paris 158
Cum se scrie o scrisóre . 67. Retete practice 158
Viteza norilor 69 Bujor (poesie) de 160
Tulia, peste cadavrul Vinul de miere
sa 69 olandez 162
Internatul de teolo- Pe 165
din Bucuresti 71 Conservarea ouelor 169
Reginel 72 Retete practice 170
Locuinta si ecaretele Bicicleta lectiune 172
74 Alfabetul . . . 174
Penitenciarul de la Dof- Efctele datele sca-
a 80 dentelor 174
Oltul «La Clopot» 80 Distractil 175
www.dacoromanica.ro
192
Pagina
Statuia Tudor 50 Vaporul «Antoaneta» pe 105
Atelierul de a Dobrogea 105
rulul C. 51 Valea Bistritei
C.
Teatrul
La hotar .....din
La curtea impratului Tiberiu.
Greü la deal, dar la vale
.
. .
52
53
62
63
64
P. S. S. Episcopul
Coriolan Brediceanu
de
Prof. Dr. G. Assachi .
.
ea
114
Biserica din 65 Joan Kalenderu 114
P. S. Arh. Dionisie 65 Prof. Dr. V. Babes
Doineniului Lupta pentru .
teni 66 Platon 121
A. M. Mihailescu . 66 Arta . . . .
Tulia, peste cadavrul Arta pe timpul Romanilor 131
70 Religiunile 132
Internatul de teologie Caluseril
din Bucuresci 71 de la Blaj . 136
P. S. Arehiereul Pimen Geor- 139
gescu Pitisteanu 71 din .
de la 73 de la 155
Penitenciaruf de la Doftana 78 Pavilionul de la
Oltul Clopot» 79 din Paris 159
Mórtea de a olandez 162
Schill 84 C. 163
la . . . . 88 163
Modeluri de desemn. . . . 91-92 C. Meissner 163
Mitropolitul Nifon 93 Nicolae Grigorescu 164
Seminarul Nifon 93 Eliade 164
C. epitropul Seminarin- Dr. Gr. Antipa 166
Nifon 94 Bragadiru 166
G. Savuicu, idem 94 P. S. Episcopul gr. catolic .
Joan Rosescu idem 94 Dr. Radu . 166
N. iicoreanu, N. St. 167
Seminariului 95 George Enescu 167
Vederea Pitescl . . 100 Mitropolitul Joan Metianu 167
de Dr. G. Marinescu 168
Pe lacul 104 Haralamb G. Lecca 171
Pe 104 Radu Rosetti 171
www.dacoromanica.ro
HORTICULTURÄ PEPENIERA
ALE
DOMENIULUI
GARA CHITILA
De plante de de
apartamente, coprinOnd. o prea
de toate speciile, precum :
Philodendroni, Begonia,
FicuO, Aspidistra,
Araliä, etc., etc.
Este o mare cantitate de arbori,
de siconifere de toate felurile de
toate virstele, dintre cele frumoase din
bune pentru
dinelor, a legumärilor a parcurilor.
e foarte
10.000 trandafiri in oale. In tot tim-
pul mare colectie de : liliac,
viorelete, rose, etc.
Sparanghel trufandale
A adresa:
DE
DU BOIS
DE PLANTE
www.dacoromanica.ro
I
R.
ARCHITECTE-CONSTRUCTEUR
CALEA VICTORIEI, 105
PERMANENTA DE
* MOBILE $1
FILIP LAZAR
28, CALEA (Intrarea prin gangul principal al
MARE ASORTIMENT :
Dormitoare complecte, Sufrageril, Garnituri pentru Saloane,
Covoare, Perdele, etc.
Domnul M. V.
Magasinulni Calea Victoriei, 38
eleganta sa clientela pe onor public sa din
au de sezon si o
Mlle Jeanne Aguer. Toate atelierele vechi
s'a instalat prin magasinulur saloane un vast atelier
rocht con modele aduse din Paris pentru a face
fi'e o in confectiune precurn
in avantagibase.
Sucursala Fabrici Române de Mobile din

STERNBERG
Curtei
CALEA 100
de
www.dacoromanica.ro
Marca Marca
Prin CREMEI
RMOR` FERNOLENDT
o coloare extraordinar de frumoasd, clelicatd, curatd
albd la
Flacon Florin a.-Ajunge pentru mai
SE RAMBURS
Fondat 1832 R. Fondat 1832
Fabrica STEFAN FERNOLENDT, Viena
Depositul Fabricd, Viena, Schulerstrasse
MAGASIN DE SPORT
gustav Berlin
Leipziger Str. 67 & 68
ECHIPARE
PENTRE
ORI-CE FEL DE SPORT
Stofe
- -
Curistica
Väsluit
Veste
-- Tennis
aleabile] vinatoare 3i
--- 411.---
Mare le catalog se pot
I se trimete face limba ger-
francezä
gratis §1 franco englezä.
TEIRICH
9, Strada BerzeL 9,
Telegraf, de Basalt, Plumb, Fier
CLOSETE
de elurile
Paratonere Mare deposit de articolele a-
de branqe
DE - EXPORT
www.dacoromanica.ro
1
www.dacoromanica.ro
BANCA AGRICOLA
SOCIETATE ANONIMA
Capital 12.212.500. Vársat. .
Bäilor Bulev. Elisabeta
1MPRUMUTURI PE GAGID
Cereale, Vite, Vinuri
Lemne, Spirt derivate ale agriculturei
SCONT
comerciale polite de la agricultoii
2 semnatur. conturi curente pe gagiu,
efecte publice
AVANSURI PE PRODUCTE
(In gagiu comercial) Se la din valoarea
productelor depuse
Primeste cereale comision si se
legiiturf Brasovul, Budapesta
OPERATIUNI ASUPRA FRACTELOR C. F. R.
asupra in expeditie
fivansuri pe efecte toate Band
Prirneste in deposit spre fructificare o
ce 3 importanta depuse.
SUCURSALE
T.-Jiu, Craiova, Calafat, Corabia,
Giurgiu,
Constanta, R.-Särat, lad, Piatra-Neamtu, Roman,
Dorohol.
Bistret, Buzéu,
de Vede,
Tecuci, Tulcea, Zimnicea, Slatina
Immi
www.dacoromanica.ro
PRIMA
omâná
PENTRU
(BACA
EXECUTA
MINISTERIALA
VELINA
DE SCRIS CADRILATI
ORI-CE
etc., etc.
MAUI
SI CARTOANE COLORI
se la sediul Societhtey
4, 4
www.dacoromanica.ro
SI PAPETARIA
SFETEA
96,
DE
LITERATURA
AORTIMENT COMPLECT
scris comerciald
de contabilitate
Obiecte de birou,
SPECIALITATE IN
de de si o
modele pentru
FABRICA de CONFECTIUNI.de HARM

IN CIAL
Casete, de
etc., etc.
www.dacoromanica.ro
G. GIESEL
59, CALEA 59, BUCURE*TI
special pinerale
DIN CELE MAI RENUMITE ISVOARE
DEPOSIT GENERAL AL
Fabrieei de
al Domnilor
MAGASINUL CU COLONIALE
I
Strada Câmpineanu, 14, (Coltul
PALADE
din tot de Mezele,
ile de negre
Brinzeturi indigene trufandale.
Mare depou de naturale, de
Bnturi fine strine, etc., etc., Cu
Serviciul congtiincios Provincie.
H.
Atelier mécanigue de precision, autorisé par Mairie et la Compag. du gaz
installations d'eau, de gaz,

télégraphe, eanalisations, bains et
BUCAREST, STRADA COLTEI, 33, BUCAREST
gente de lampes pour Filtres. Pasteurs, Cuvettes, Lavabos, eta.
www.dacoromanica.ro
* .
LIBRARIA
BUCURE*TI, Pasagiul
STORCK *
Mare asortiment scolastice, in fran-
ceza, germana, enyleza, greaca, etc.
deposit de articolele rarnura Pictura
i ilustrate
4 Rayon special pentru Note de
M. MENASSE TECHNIC
Bucurestí, Piata Teatruluì 60
Instalatiuni mecanice tot

de 3IACHINÍ
DRUMURI DE FIER
GALVANOPLASTIE eu gaz, petroleu
Instalatiunf centrale
CU AER
pentru iluminatut
DE ORI-CE
STEFAN FOCANESCU
0
Adevratul furnisor al Regale
CALEA VICTORiEl, 136
de grand prix de la Paris. de
argint la din Dyjon. de nur de la
exposifia Lyon. de premier prix din in
de admisinne
la expositia din Paris la 1900
www.dacoromanica.ro
15
CONFECTIU NI DE BLANARIE FINA

PENTRU DAME
DEPOU DE
CEL MAI BOGAT ABETMENT GARNITE

PENTRU DAME
INST1TUTUL DE DOMNISOARE
IN ANUL 1874
Proprietatea directiunea MARIA Bolintineanu)
a
Liceu si primare cu internai exiernal
MIHAIL
Biroul
LORENTI, Inginer Calea
technice centrale
Captäri alimentäri de publice particulare
Pompe pentru incendiu pentru Cazane de bae sistem
puturi de ori-ce adânclme Lorenti"
pentru Constructiuni de fer
6.604114*0414*411 PROIECTE DEVISE
www.dacoromanica.ro
MEDICAMENTE NOUI
APROBA TE DE
CONSILIUL SANITAR SUPERIOR

la Expositia Bordeaux, 1897
CAPSULE ESENTIALE
contra boalelor de piept : ftisia
pulmonard toate stadiile, catar,
, contra tutulor boalelor
respiratoril.
Din memoriile citite la congresele medicale din Berlin
i Paris, de D-nul Dr. Z. Petrescu, medic-
kinspector general al profesor de tera- %
% la facultatea de medicind, din numeroase
katestate ce fie-care flacon, se va convinge
% ori-cine. In aceste se demonstreazá o mu4ime
de vindecárl complecte.
Fie-care flacon este de instructia necesara.
Pretul: 3 Lei, mare 6 Lei
De la FarmaciiIe Drogheriile principale

S trimet contra ramburs la
FRRM 1
T.-SEVERIN
'
www.dacoromanica.ro
FOTOGRAFIA REGALE
Wandelman RESCI
CALEA VICTORIEI, 43, Magasinul
NOU TOT!
de rang
CARTI PO$TALE
Rame elegante pentru

Diferite
IN PLATINOTIPIE
PRETURI CONVENABILE
--
SPLENDID HOTEL
Calea (hi
DE
Situat In cartierul al organisat tot
modern. Calorifer; Ascensor electric, Telefon,
Telegraf, in localul Restaurant. Bucatarie
Omnibus la Directiunea
www.dacoromanica.ro
mai de
mai band. 6 Lei, din batist Lei
din adevrat de peste 60 cm.
lung 12 Lei, altele 8 Lei 6 Lei
de imitatie lungi de 75 cm. 3 loco Viena
ED. Viena,
Neustiltgasse 27, Freihaus.
DEPOU
236
Organisat modul cel mai perfect furgoane
carnioane speciale pentru ori-ce serviciu cari
camioane pentru mobile unice
mânia Camioane de pentru ori-ce greutate.
Serviciul prompt cu moDerate
I d'Escrime
Riding
Breeches
I THE 41-_
4 Draps sur mesure
CALEA 43
BUCAREST
www.dacoromanica.ro
Fotograful
Strada Franc lin

LANGA
yagasin general
www.dacoromanica.ro
LIBRARIA
T. IOANITIU
12, STRADA 12
BUCURESTI
Deposit tot Artie

CA
REGISTRE DE TOT FELUL

ONZARE IN MARE MÄRUNT
SERVICIUL REAL PROMPT

conOincioase
www.dacoromanica.ro
**********************************
*
LOUIS
COIFFEUR POUR DAMES
* 1-er
Bucarest, 53, Rue de Vietoire, Bucarest
en tous genres, articles necessaires la de *
d'or pour a vendre louer. Nouveautés en fantaiSie pour
de francaise soigné.
* Prix *
SALON COIFFURE
Américan !
MESSIEURS *
**********************************
www.dacoromanica.ro
1=011
Frosperitatea
sänätatea copillor
Diferitele rávagiile mai
printre in timpul primilor din causa debilitätii cor-
pului trebuie remediul rnijlocul cel mai
ternic ca cât mai mult ca sä poatá
resista cu succes la influenta tutulor pentru care
se
VINUL
de lactofosfat de calce
Preparat de F. farmaeistul
Care este indispensabil
Modul intrebuintarel insoteste

unul LeI 3
Crema rape
Crema Lapte Marguerite" semnele
nale ce apar pe
Crema.si Lapte.,,Marguerite" face sa dispara dupa obraz pe-
tele de soave.
Crema Marguerite" se de pe obraz
Crema Lapte Marguerite" face se dispara.de pe obraz
tele ce se fac din cauza
Crema Lapte Marguerite" face se dispara de pe obraz (si
pistruele.
Crema ,,Marguerite" face se dispara de pe obraz semnele de
varsat.
Crema Marguerite" bubulitele negil
de pe
In general
crema ,,Margueritc"
vor dispare sbârciturile va da
o culoare catifelatá
borcan cu cremä lei 2.
Pretul flacon cu lapte lei 1.50
De detail farmacia Regale F. Bruss, Calea Victo-
principalele din Tara. En
gros si general la Drogueria BRUSS, Bulevardul
Elisabeta (Palatul Eforiel).
www.dacoromanica.ro
R.
Ytaritim
: 5, Strada
Principale : Constanta Constnntinopole
Galatz, Sulina, Salonic.
AGENTIA GENERALÁ PENTRU OCCIDEN :
V. H. MULLER & Co., Rotterdam

LINIA CONSTANTA-CONSTANTINOPOLE
de ducere Intoarcere pe
11-.13
Plecare :
Constanta. . . . . 0.30 a. Constantinopole . . . 1.30 p.

. . . . . 10.30 p. m. . . 11.30 a.
Constantinopole . . . a. Constanta . . . . Martl . . 10.00 p.
. . 2.00 p. . . . . 3.00 a.
linie este déservitä de vapoarele de mare
de mare confort ale S. R.:
REGELE CAROL I PRINCIPESA MARIA
Luminat electrIcitate. Restaurant de prima ordine
corespondenti trenurile de lux ORIENT EXPRES
OSTENDE .EXPRES RAPIDUL. BERLIN-CONSTANTÁ
cu trenurile accelerate ale C.
UNIA OONSTANTA-CONSTANTINOPOLE-SALONIC
La fie-care 2
:
Constanta . . . . 3.00 p. Constantinopole . . 11.00 a.
LunT . . 4.00 p. Dardanele . . . . . 6.00 a.
Dardanele . . 8.00 . . . . 2.00 p.
Dédéagatsch . . . . 6.00 p. . 2.00
Salonie . 10.00 a. . . . . 6.00 a.
Dédéagatsch . . Vinerl . . 8.00 a. In. Dardanelo . . . 2.00 p.
. . . . . 4.00 p. . . 6.00 a.
Constantinopol . . 4.00 p. . . . . . 12.00
deservite de Vapoarele: Constanta, Dobrogea, Turnu-

Severin, avénd fie-care o capacitate de 3200
Plecarea din sau Rotterdam la interval aproximativ 13
Durata trajeului de 16-17 timp
navigatiunea este iarna Sulina.
amänunte Directiune la Sucursala
lui Maritim, Calea Victoriel, 56, (Hall de l'Indépendance
Reumaine) precum la sus numitele
www.dacoromanica.ro
FABRICA CARTONAGE
tegátorie be
Cartea
BUCURESCI
- -2 (Hanul Ghermani)
FABRICATIUNE
ORI-CE FEL PLICURI DE
TE IN
de Galanterie
PASEPARTOURL INCADRAMENTE
pentru reclame
IN ACEST SE
CU EXACTITATE
Re-gisire
aceastá
brane
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
NroNr;,,:4!:reoervA041041.
i ditur
160 Minerva " Popovici
BUCURESCI
6
.EXECUTÁ ORI-CE
si0 atingtóre acistä ca:
eze, Regiótre
de
de de votez

Calendarul Minervei 1900 NR 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calendarul Minervei 1900 NR 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ea

Editura de Arte Grafiee si

hit. Cid far - me cul ca - re'l

EXPLICATIA SUPLIMENTELOR ARTISTICE

Mater Dolorosa, tablou de Guido.Reni in museul Luvru din Pa-

Un ziar românesc, care fi cetit interes

darea românesc, toate chestiunile

Supliment artistic la MINERVBI"

CRONOLOGIE PE ANUL 1900

SRBATORI NATIONALE DOMNESCI

Ianuarie, aniversarea 11 Iunie, aniversarea revolutid

SRBATORILE IN SUNT INCHISE PRAVALIILE ZIUA

Ianuarie, St. Yasile. 6 Ianuarie, Domnului. 26 Octombre, St.

SRBATORILE ALTE ZILE SCHIMBATOARE

Luni de 31 de : an. de câte 30 de

Mindarul noü economice

Natura veniturilor VENITURI Natura cheltuelllor CHELTUELI

Natura veniturilor . VENITU RI Natura CHELTUELI

Natura veniturilor VENITURI Natura cheltuelllor CHELTUELI

Zile le vechiü Gälindarul

Natura veniturilor VENITU Natura CHELTUELI

unl 1 Proroc. 14 Ad. Atan.

VENITURILE CHELTUELILE IN LUNEI

Natura veniturilor Natura cheltuelilor CHELTUELI

Natura veniturilor Natura cheltuelilor

Natura RI Natura CHELTUELI

veniturilor VENITU RI Natura cheltuelilor

Date memorabile. - 3 Septembre 1877. M. S. Carol I decoreazii pe

pompierilor din Dealul-Spirei lege

Natura veniturilor VENITU Natura cheltuelilor CHELTUEL I

-8 Pelagia 21 Ursula pe timp frumos. Se

Date istorice memorabile. - 2 Octombre 1613. Gabriel principele

Natura veniturilor Natura cheltuelilor

Natura veniturilor I Natura

Natura veniturilor Natura cheltuelilor CHELTUELI

cade la 1 st. n. 1900

CALENDARUL MOHAMEDAN 1317

Ramadan cade la 3 Ian. 1900 1 Rebi-el- cade la 29 Julie 1900

ordinare Jurnale periodice

timbrelor postale ale trilor presiune prin artificiale

este dispensat de avis, Sft. Const. Elena 21 Mal

TAXELE TELEGRAMELOR SIMPLE

ZONA EUROPEANI ZONA TRANS-EUROPEANI

Britama Mare (via Germania

Gibraltar (via Spania)

Malta (via Italia) -- 29

- Taxa telegrame pentru str6inAtate nu mid. de 1 05

de s'a mal pentru clasa III pentru distante la 1-50

lei 0.40 0.50 0.70 0.70 0.80 0.86

1.00 1.10 1.16 1.20 1.30 1.35 1.40 1.50 1. 55

Taxa in le 1.66 1.70 1.85 2.00 2.10- 2.25

Transporturl de In grupurl manda a putin 7 vagoane o ga-

un clltor in tren, se norme vagoanele salon,

este pentru tren special de se va percepe tariful general;

prelung. 6 268 75 55 134 40

an. . 806 70 403

o de din Ca pentru bagaje se percepe

se pot preda ca ba-

inapoerel ale C. F. R. care si timbrele de un

nu permite felul caz de aprindere C. F. R.

a) kilometriee ursitare pentru márfuri

de mare Greutatea minimal. la mica este de

Calafat speciale din 1 de 0) Pentru tarif spec. I IX se percepe b.