Plugarul

www.digibuc.
ro
SOCIETATEA INGINERILOR
1933
(ANUL al
Nr. 7, Grelei
acest
nerilor din care
53276
www.digibuc.ro
Consiliul Inginerilor
pe anul
A.
AL. Secretar
Secretar de
FLORESCU A.
SACHELARIDE
de onoare
ANTONESCU
MUNTEANU A.
L. MORCOVESCU
D. TH.
N. POPESCU
G. D. SCUTARU
N.
N. C. THEODORESCU C.
CONSTANTINESCU
Cenzori
D.
PREDESCU
Cenzori
Acest calendar s'a prin

A. D. CARABELLA.
www.digibuc.ro
Cerealele noastre mai pe pie(ele
nu pot cerealelor
cari mai de
produselor agricole.
Pentru a face acestei
ar produci, de cost,
produc produselor ar
fie aceea a produselor din
mari ne ca aci.
n'avem numär de pe
le priceperea nici
de a le utiliza, pentru a lucra mai bine
pentru a produce mai ca minimum de
pe cari Agriculturii pus la
Camerele de nu
ele pe
când or micii le
le reclame le utilizeze; ei
vor parvenu dea seama de nevoia de a
cari cei ce de de
din Europa, va mai multi vreme.
noastre lumea - de a cultiva
alte norme cele patriarhale, de a
de a selec(iona de a pune
multi pricepere, multi mai fanatism
din blagoslovitul sol al noastre
continua
Nu ne facem, rezultatelor ale
acestor nostru va continua
vor regimul
slab redus cantitate. La
celelalle
cred puterea vorbei, dar nu in icacitatea ei,
se prea dupä
rar fapta.
www.digibuc.ro
4 INGINERILOR
Cred, deasemenea, puterea dar

poate care
are
spirite
desigur
Criza, care sbatem,
generale la
Tara mai are alte de

de produsele
isvoare de este cres-
terea vitelor.
aproape
orzul oväzul spre a le ca materii
de vite.
De ce aceste cereale
vitelor
Industria circa
din productia a
Nu de a
de a exportul noastre animale
malt peste de e
In de a exporta cerealele pe de ar trebui
le in carne, care
de transport - fi profit
pe cärnei
ce vine din
In acesta un
conditii pro
sale agricole avea de pe arma
produselor animale
paralel trebuie sä
o grije, mult mai mare ca acum, economiei noa-
stre de vite mari, de o atentiune
päsärilor care, din incepe
de carne, ar
märi de foarte
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
au cele
de aci. deci, se
animalelor mäsurile
pentru
acest avut. Sindicatele de ex-
port de vite carne, le vor da tot concursul pentru
acestor va
trebui se discute problema tarifelor
de vite.
Un important de poamele noastre.
mai o organizare a culturei
gurilor, merelor o
acestora, ca a vinurilor concursul
al de
cu
locuind pe deschide
intense a pomicole
ca pe cea
de cari trebuie
nomice
- din
Din noasträ, face a le traduce

in ca cei la
ale noastre, interesal
Numai vom care
s'a peste prin
nizate aci vom in acest al
Agriculturii
1932 marcheazä un remarcabil succes.

italiene au muncit cu
fascist, ajutate de tehnice agronomice, cärora le
laudele bine
24 1932.
www.digibuc.ro
6 SOCIETATEA
Ce face harnic luna

curte socotelile pe anul trecut.
inventarul la reparat
tabloul de cele necesare mai
Cerceteazä productele porumbul la
pe porumbul, cazul când este alterat.
pentru semänäturile de la
Face proba de la
Vitele se grajduri curat bine aerisite.
zilei, pe vreme vitele cari nu se scot regulat oboare,
grajduri se praf de jos, de pe
Vitele se vor bine spre le de cari le
Cerceteazä silozurile spre nu se strica.
punctele unde este este semn de
sfeclei.
fie bine mai paie jos,
spre le de
Platformele de gunoi fie din scurt ele
stricate din
La camp se va gunoiul rämas lunile trecute.
Se dacä nu ruginesc. metalice päcurä
lapte de var.
de legume de ramele
se gunoiul de cal pentru ele.
cartofii legume din silozuri cele din
pentru cele pentru Cara gunoi
pentru legume este
Cätre lunii, timpul este cälduros,
milor de de omizi, trunchiurilor de Deasemenea
täiatul crengilor uscate celor prisos.
Face gropile pentru pomii ce se vor planta
vie de cäratul aracilor bulumacilor din
pädure fäcutul gunoiul vie, drumuri,
mari când locul este
pritocitul rämas netras din
nile trecute finele lunii doilea pentru vinurile
se
au de ierneazä
de se
fel nu aerisirea stupului.
Dacä ierneazä trebuie de sgomot care face
nele sä din consume mai miere.
este puternic. produce un
sgomotos are de hranä se intrat un
stup se aude un sgomot urmat de altul
este semn acel stup este orfan de
Stupul care nu de este posibil albinele
numai In acest caz ducem ceva mai
care le In caz de le
sirop pus pe rame.
Stuparul facerea stupilor din nou, la reparatul celor vechi
rame. mierea din fagurii vechi.
din hranä,
bine pentru de
cari peste luni.
de de
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
Are 31 zile.
Ziva are 10
noaptea are 14
ceasuri.
Soarele
de
La 5 este
post mare.
L PROTESTANT
eel Anul Non

Sf. Silvestru Papa al Abel
Sf. Profet Maleahi Sf. Martie Gordie Genoveva Daniel
M. Sinodul celor 70 Titu Isabela
J. Martirul Teopempt Telesforu Simeon
V.
loan Canut Balthazar
D. D. d.
L. lulian Martial
Martir Grigore Ep. Nisiei Sf. Agaton Papa
Cuviosul Teodosiu Chinoviar. Papa Matilda
J. 12 Martira Tatiana Sf. Tatiana F.
V. 13 Sf. Veronica
14 Sinai Felix
D. 2 D. 2 d.
Lantul Ap. Marcel Papa Marcel
Cuy. Anton Mare Sf. Anton
18 Atanasie Scaunul Sf. Prisca
J. 19 Macarte Marin Ferdinand
V. 20 Cuy. Eftimie Sebastian
Agneza Agneta
3 Epif. D. 3 d. Epif.
L. 23 Martirul Clement Log. Fec. Maria
24 Cuy. Maica Timoteiu
25 Grigore Teologul Sf.Ap.Pavel Lant. Apos. Pay.
J. 26 Xenofon Sf. Policarp Policarp
27 Sf. Chrisostom Sf. Crisostom Ion
28 Efrem Sirianul Carol
4 Epif. D. 4 d. Epif.
-ta Martina Adelgunga
M. 31 Dottori Ciru Sf. Petra Nolasc Valeriu
La Luna la Pätrarul
la 26
www.digibuc.ro
8 SOCIETATEA INGINERILOR
Ce face plugarul harnic in luna Februarie

tot
vitelor.
vederea muncilor de vitelor se
portia de pentru mai bun pentru timpul
de
La le predispue la mai
magazia de producte tine curat, se feri de ivirea
Controleazä regulat
La vechiu din toamna
regulat
este locul araturile
de ogor pentru porumb este posibil începe
de primävarä, al orzului mazarei
de semanat.
Plugul trehuie bine curätat, cormana bine ascutit.
verifica se pune la de
pregätirea ele
de vinete, ardeiu,
traveti pentru rasaduri, etc.
straturile de pusul
semanatul mazärei timpurii. Continuä gropile pentru plantat
Continuä curätatul pomilor de taiatul
celor de regulata
timpul este calduros terenul plantatul
milor arborilor de ornament
aracilor bulumacilor pentru
spalieri. Controleazä la stratificat,
de
Vinurile se al doilea pritoc mod
natural, se vor limpezi ajutorul de morun, cele
de ou.
Vinurile mai slabe se limpezesc singure se sa
putin, dupä care se trag alte vase, iar vasul
frumos zilele
trebue faca sborul zis de In Februarie
depunä aceasta de vreme sborul
de La de hranä se miere, de
faguri
Prin paduri apare ghiocelul.
atelier stuparul terminä construirea stupilor
celor vechi.
terminä
tutunul predau.
www.digibuc.ro
9
Are 28 zile.
Ziva
noaptea are
La
de
La 27 Februarie
Postul
PROTESTANT
Martir Trifon Ignat Brigita

V. Simeon Blasiu
Pelusiotul Andrei
D. Epif.
L. Vucol Episcopul
Pär. Parteniu Richard
Martir Teodor Stratilat de Solomon
J. Apolonia Apolonia
Martir Haralamb
S. Martir Vlasie la Lour.
risipitor Septuagesima
L. 13 Martinian Grigorie Papa Benignu
Pär. Auxentie din Valentin Valentin
15 Apostol Onesim Formosu
J. 16 Martir Pamfil
17 Martir Teodor Tiron Anter
18 Simeon
L. 20 Pärinte Leon Episcopul Eleutheriu

Episc.
22 Aflarea din Petru Sc. A.
J. 23 Martirul Policarp Sever Reinhold
24 Cap. Ion B. Apostol Matia Apostol
25 Modest Episc. Victor
27 Pär. Honorina
Pär. Vasile Märturisitorul Roman
La la 10 la 17 Pätrarul
24
www.digibuc.ro
Ce harnic
La de orzul,
zärea, de de nutret, bobul,
lintea, de pentru etc. finele lunii pune
cartofii.
de toamnä va da
vatorul înainte semänat, face
locurile buruienoase cari se
lunii aräturä
lucernierele
de
legume de semänäturile din räsadnite,
la distante potrivite. restul de legume de
pune arpagicul, spanacul, morcovi,
trunjelul, bamele, etc.; la finele
dului de pätlägele vinete, de
s'au planta finele
gust Septembrie. Ele se pun depärtate la cm.
la pe rând.
de pomilor de se
usca Pomii nu se mai adânc de cum au fost
nierä. se nu se prind.
vechi se m. de spre
vie. Incepe pentru plantatiile noui,
fundat din
La deal podgorii este de 1,50 m.
1,50 rând. terenuri bogate, plantatiile se fac
la 1,80 m. rânduri 1,50 pe rând.
Ardeal, mai slabe, se reduce unele
1,20 pe rând.
15 20 Martie via se se dupä
ei, mai ales gäsit regiune.
Aräcitul din de spre nu se desvolta
ce dau din au
se se sapä (sapa mare).
cari au iernat la se
se pe din trecut.
de frumos se se de albinele
moarte. hranä se
de se miere. Ape
la soare, spre feri albinele nu
de
care
se acopär
Ce
cari le
Numai mai dau cele mai
de la
(100 boabe, pe un postav sä vezi
räsare la sutä.
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR 11
Are 31 zile.
noaptea, au
ceasuri
Soarele
La 31 se
Biserici
C PROTESTANT
Martirä Eudochia Miercurea Albin

Sf. Martir Teodot Sf. Simpliciu Luiza
M. Cleonic -ta
Teodor Pär. Sf. Cazimir Cazimir
D. Quadrageslma
L. 40 din Amorea -ta Coleta
M. Efrem Vasile Sf. Toma de Aquino Felix
Pär. Teofilact Milost.( Manfred
40 din Sebastia -ta Francisca
10 Martir Codrat Alexander
Sf. Sofronie Patr. Sf. Eulogiu Rozina
L. 13 Aduc. Nicefor Patr. Eupraxia Ernest
14 Cuviosul Benedict Sta Matilda Matilda
15 Agapie Longin Isabela
16 Martir Sabin Herbert Henrietta
17 Cuviosul Alexe Patriciu Gertruda
18 Patr. Sf.
D. St.
L. de Arabi Sf.
21 Sf. Benedict Benedict
22 Martir Vasile Preotul Octavian Cazimir
23 Martir Nicon Victorin Eberchard
24 Pär. Artemon Gabriel Gabriel
Duna
L. 27 Martirä Matrona Ion Damaschin Rupert
28 Ilarion Ion Capistran tram
M. Marcu Sf Eustatiu Eustatiu
30 Joia Canonului Guido
31 Martir Ipatie Epis. -ta Balbina Filipin
La 12 18 Pätrarul
26
www.digibuc.ro
Ce face harnic Aprilie

La semänäturile rämase neterminate din luna
Martie, meiului, porumbului, fasolei
soarelui.
sämänat grapa de
de
sfecla de zahär de nutret de ce

durile se cunosc. toate de
Face vaccinärile contra dälacului, bovine,
de le scoate
contra contra holerei.
Pentru de va de lucerna verde
sfecla de nutret.
Dupe aräturile de plugul se din Se
bräzdarul. Cormana se de
de de legume: fasole, castraveti,
pepeni, cartofi räsadurile de
ardeiu, vinete, de conopida, castraveti, etc.
de
controleazä zilnic ivirea omizilor. bine pomii tineri de
pomii amestecat coroana
contra
vie. copcitul viei,
care imediat prima mai
frunza are cm. se
Pune gunoiu vie pentru foc bruma.
Controleazä fiecare stup celor de se
faguri miere turnat pe
Stupilor se tinere se
altii cari au destoinice.
Aprilie se pot strämuta albinele din cei
trebuie de de funduri
albinele lucreze ordonat.
Sfoiagii trebuie nimicite afumate
cutie apatre, nu stup.
pentru roit acel pentru de
finele scoate saltelele, de frig.
Stuparul se de semänat floarea soarelui la
diferite flori
de
n'a bine, plivitul, care se face de
nevoie, se Tot
acum se distrug vetrele räsad de se se
presarä amestecat nisip dupä
www.digibuc.ro
CALENDARUL 13
13 ceasuri,
dia
La
Denii Bise-
La 19
legare
PROTESTANT
Acatist Valeriu
L. Nichita Egumenul Richard Richard
M. Cuy. Isidor Ambrosiu
Teodul Vincenziu Sixt
J. Eftimie Celestin Celestin
V. Sf. Martir George Clotariu Alwin
S. lui Lazär
L. 10 Mart. Pompie a. Leon Mare Leon
Herman
M. 12 Pär. Vasile Sf. Papa
Joia Joia
Mare) Mare
L. 17
Perfectu Valeria
M. 19 Cuviosul Paleolavritul Simon
J. 20 Cuviosul Teodor
V. 21 Anselm
S. 22 Cuy. Pär. Teodor Sicheotul Sf. Lothariu
Quas.
24 Mart. Elisabeta Adalbert
25 Apostol-Evanghelist Marcu Marcu
26 Martir Vasile Clet Papa Raimar
J. Martir Simeon Antim
V. 28 Pavel de Cruce. Tereza
mart. Cizic Petru Mart.
La 10 Lunä la
la 24 nouä.
www.digibuc.ro
14 INGINERILOR
Ce
La din
de ce porumbul are frunze.
doua oarä sfecla de zahär de
floarea soarelui,
lucerna oarä, de se face prea
când este floare. Seamänä doua serie
de porumb pentru verde la vacile lapte. Planteazä tutunul la
bine.
de mai ales
secerätorile pentru secerat.
platformele de gunoiu peste gunoiu. La se
tund
Se aleg se opresc mielele buni de
legume. din scurt nu fie buruieni
gulat. ultima serie de fasole pentru ridichi de lunä, gulii
prazul de
Incepe recoltatul Planteazä florile de
grädini. trandafiri ochi
se mereu de omizi
se de de cari se
regulat.
vie. Vita plantatä se la spre
apärea se Vita se sapä
doua oarä se doilea piaträ
plevila cepi butuc numär de coarde
pe cepii din trecut, dupä vigoarea teren care
ne Coardele rod se la ochi dela ultimul ciorchin.
bine spre nu munca.
Se vinurile cari s'au
bine timpul de
Este luna albinele mai
depune mai multe colonia.
Mai roirile Mai este bine se
roirile la
Stuparul care roirea spatiul de
lucru, la timp fagurii
roire roiurile
hrana de sirop de
Mai se sfoiagii trebuiesc
finele lunii se care trebuie
bine
se extrage mierea din faguri, se pun
fi de
de doua aräturä,
gesc. mai rar,
se se udä mai
Acum se face numai lunei se face
politul
de legume, de
de
nu el burueni.
www.digibuc.ro
31 zile.
PROTESTANT
L. Profet Filip Filip Jacob

M. Atanasie Atansiu
Mart. Timoteiu Cruci Erna
J. Pelaghia Monica
V. S. Papa Gotthard
P. Lat. Dietrich
D. Jubilate
Evang. Dezideriu
M. Sfântul Profet Isaia Grigore Nazianz
Gordian
Mamert Adolf
V. Episc.
Gliceria
L. Mare dela Salle Sofia
M. 16 Teodor de
M. 17 Victor Teoderich
J. 18 . a. Erich
V. Petru Celestin Klaus
S. 20 Bernhard
D. 21 Orb. Imp. Cons. Elena
Martir Bazilisc (Rog.)
M. 23 Ewald
M. 24 Simeon Suzana
25
V. Carp Filip de Zacharia
S. 27 Martir Terapont Beda Venerabilul Beda
L. 29 Mart. Teodosia Fecioara Maxim Maxim
30 Ferdinand Vigand
M. 31 Angela Angela
La
doilea la 24 Lunä
www.digibuc.ro
Ce face lunie
La doua la porumb, la cartofi
oarä sfecla de zahär de nutret
timpul este se chiar patra oarä finele lunii.
lucerna borceagul.
borceag. Face seceratul recolteazä mazärea timpurie. La
se incepe seceratul orzului de toamnä al
de secerat.
din scurt udatul mai ales
varza de recolteazä semintele
dela spanac de piaträ
gelele contra manei.
de se la
acel an, se pe timp de deasupra spre
umezeala la rädäcinä.
face doua rupând de prisos
dela subtiori. se oarä
piaträ
an se la
de rädäcinä date din altoiu. Se treptat-
treptat spre altoii soarelui.
frunze se stropit al doilea stropit
se de
recolteazä mierea la timp de des spre
albinele la lucru.
Mierea se pune vase de de smältuite,
putinele de stejar tinichele cositorite, bine spre nu
furnicile viespele.
de firelor
copilitul. alegerea firelor de

distrugerea foilor firelor bolnave. Tot acum pulverizärile
pucioasä, expuse chiufului se distruge lupoaia, unde
se
mai mare al plugarului sunt buruienile; contra

trebuie sa fie mereu de
contra buruienilor sunt : care o bagi
; 2) plivitul tinere 3)
Buruienile dintr'o
curate
se toldeauna mai pret cele murdare.
tinere. orzul, oväzul.
des curate semänäturile de plante
www.digibuc.ro
PLUGARILOR 17
Are zile.
La
PROTESTANT
Martir Pamfil
V. Nicefor Erasmu
S. Mortilor Clotilda Clotilda
D.
L. Treime
Pär. Ilarion Norbert Norbert
Cuviosul Teodot Epis. Lucretia
Teodor Medard
V. Patr. Pelagia (Quat.) Gebhard
Timoteiu Sf.Margareta Alfred
Trinitatea
12
13 Achilina Antoniu Tobias
14 Elizeu Basiliu Modestu
J. 15 Profetul Amos Vitus
V. 16 Tichon Episcopul Regis Justina
S. 17 Mart. Emanuel Savel Ismail Raimer
D. Rusalii D. D. Trin.
19 F.
Mart. Episc. Patarelor Papa Rafael
21 Aloisiu
J. 22 Eusebiu Achatiu
V. 23 Agripina Agripina Basiliu
N.
25 dup. Trin.
L. 26 Pär. David din Tesalonic. leremia
M. 27 Cuviosul Sampson Primitorul Ladislau Filipin
28 Aflarea Ciru Leon Papa Leon
V. Paul Sinodul
La la la 15 Pätrarul
al doilea la 23 la
www.digibuc.ro
Ce plugarul harnic
La Agricultorul de
muncei sale, restul de precum
oväzul, apoi mazärea din
precum de borceag meiu. cari nu treera productele
diat, le ce vor fi siguri sunt bine uscate.
terminarea ogoarelor locurile de borceag
oväz, care se garpa de spre
pentru de semänat
Cätre finele cosim lucerna
Productele treerate se regulat la spre nu se
special
se La vacile lapte se
supliment de verde, la uscat.
Nu se pun la clocit. Platformele de gunoi se acopere
de legume. se mereu, spre

scäpa de burueni. Se recolteazä ceapa de arpagic, varza de
gelele vinete, ardeiul, dovlecii
din legumele timpurii.
de mai ales este
se Pomii se
regulat. Se recolteazä caisele.
Se stropitul
Vita se August. Se ciupesc
dela mai ales la coardele pentru rod, finele lunii
se coardele spalierului aracului.
Dela lunei oprim roiurile cari produc
roi slabi stupul din care au plecat.
De stuparul trebuie cerceteze starea stup
spre Celor
tincioase de regnese vor da din rezerve de
toate vârstele spre forma ele singure
Celor besmetici, se imediat reginä
se prea mult nu reginä atunci se pune
faguri puet de toate vârstele din care singure de
bäut se pune la
Se recolteazä mierea cat compartiment special.
cuib se provizie mai avea stupi tari
la iernat.
de pentru cules uscat
culesul, dospitul, uscatul foilor,
semincerii din
Intoareeti
deasupra.
www.digibuc.ro
CALENDARUL
Ziva 14
ceasuri
PROTESTANT
S. Doctori Cosma Damian Teobald

D. Trin.
L. Iacint Cubicularul Corneliu
Andrei Cretanul
Cuviosul Atanasie din
J. Profet
din Panteniu
S. Procopiu
D. D.
L. 10 din Nicopolea Cei Cei
M. Eufimia Olga Piu
Proclu Papa
J. 13 Gabriel Margareta Margareta
V. 14 Apostol
S. 15 Henric
D. D. Trin
L. 17 Macrina
M. 18 Carolina
M. 19 Ruth
Profet Profetul
C. Simeon Ion Victor Daniel
22 Maria Magdalena Marie
D. Trin.
L. Martirä Christina
25 Adormirea Ana Apostol
M. 26 Ermolae Ana
J. 27 Martir Pantelimon Pantelimon
28 Prohor
29 Martha Martha
t D.
L. 31 Eudochim
Fazele La la Pätrarul la 22 Luna

la 30 Pätrarul
www.digibuc.ro
Ce in
Terminä treeratul productelor

rilor. Smulge cânepa de pune la la recol-
cânepa de toamnä, pentru Culege fasolea
scoate cartofii timpurii. aräturile de ogor.
de Recolteazä florile de se
gratii, magazii Controleazä
pentru se la
de se se La vacile
lapte porumb lucernä verde, lapte mult.
se se legumele de
de pätlägele, ardeiu, pepeni alte
cartofi, fasolea, ardeii ceapa, se fac
pentru ridichi, spanac, etc. fac noui de spre
finele lunii. noui de
prunele, merele piersicele de varä.
vie de sunt culesul
timpurii de masä.
vasele pentru vin, se se se
la
din ceeace este stricat.
Ingrijim fiecare stup
timpul este prea secetos, vom sirop de
special roii tineri spre nu se din provizia
pentru
de culesul uscatul.
acum se face la seminceri se incepe culesul
de porumbului,
pentru de
degete scoate
gerul Toate de
din peste care
grapa de fier
special pentru trebuie ogor de
de
Nu acum, aduce
la bani, lucru mare,
www.digibuc.ro
21
Are 31
Ziva are
Soarele
Fecioarei.
La August
La 29 post mare.
PROTESTANT
Petru Petru
Aduc. Portiuncula
J. P. Dalmatiu Faust August
V. din Dominic
Martir Eusigniu Mafia
L. Dometiu sul Donatu

M. Cuviosul Pär. Ciriac Ladislau
Apostol Matia Roman Roland
J. 10 Arhidiacon Laurentiu Laurentiu Laurentiu
Martirul Euplu Titu
Clara Clara
13 D.
Profet
15
M. 16 Aducerea Domnului
J. 17 Martir Bertram Bertram
V. 18 Laur Elena
S. 19 Martir Andrei Donatu
D.
L. Apostol Atanasiu
M. 22 Martir Timoteiu
M. Benedict Zacheu
J. 24 Martir Eutichie Bartolomeu
25 Apostol Bartolomeu
26 Adrian Natalia Zefirin Ireneu
D. D.
28 Etiopianul Augustin Augustin
Ion T.
M. 30 Alexandru, Ion Pavel Roza Benjamin
J. Pomenirea Dom. Bertrand
La Lunä la 13 Pätrarul la 21 Lunä

la
www.digibuc.ro
Ce face plugarul in Septemvrie

La Se pentru sämänat de toamnä
Dacä aräturile de ogor au putut fäcute adânc, atunci
pentru sämänat se face la 12 de
fie facute destul de adânc, facem acum de
cm. imediat locurile arate
Nu
mäzäriche, mai puterea la
grapa
de tävälugul de
Septemvrie se culege porumbul, care trebuie fie bine uscat
se pune
sfecla de zahär cartofii.
fac de peste iarnä. In timpul
aratului se
gunoiul, uniform se sub Gunoiul
pune locurile care vine porumbul de boabe
cartofi.
In magazie productele se la se frumos cele
Se pun porcii se
de legume. Se räzoare pentru pus
de Se continuä recoltatul legumelor
de toamnä.
locurile dupä ridicarea recoltelor.
tinuä udatul la varza de toamnä, praz, de
pentru iarnä.
care se
se paturi, subsoluri.
pentru iarnä numai fructe alese, neatinse de insecte
bätute.
vie. vinde struguri
mile pentru cules, vasele, necesare.
slabi trebue miere
de mai
Spre lunii vom controla pentru iernare.
Stupilor le vom ramele vor
afumate pucioasä puse la
Dacä stupi (cuib) se gäsesc faguri miere vom
extrage miere
de uscatul
uscatul semincerilor pentru distrugerea firelor
de tutun pe
vremea
vindem porumbul produse.
de la
bob bob, de colivä.
de
care este boabe la avea recolta nu
la Camera
www.digibuc.ro
CALENDARUL 23
Are 30
dia
La 14
este post mare.
ziva este
noaptea.
ORTODOX PROTESTANT
Simeon Egidiu
S. Marnant Sf. Stefan Regele Lea
13
L. Sf. Martir Rozalia Moise
M. Sf. Profet
M. Arh. Mihail Petroniu
J. Sf. Martir Sozont Regina Regina
Ana Bruno
Cruel D. D. 13
Gerard
12 Sf. Autonom Mariei
M. 13 Corneliu Sf. Filip
Cruel
15 Visarion ale Mariei Constantia
S. 16 Sf. Sf. Papa
Cruel
L. 18 Eumeniu Cupertin
19 Trofim Ianuariu
M. Eustatiu Eustatiu
21 Sfântul Apostol Codrat Matei
Sf. Foca
Profet Botez. Lin Papa
D. Rus.
L. 25 Firmin Cleofa
26 Ador. Ciprian
M. 27 Calistrat Dam. Waldemar
J. 28 Chariton Venceslas Job
V. 29 Sihastrul Arh. Arh.
S. 30 Pär. Grig. Armeniei
La Pätrarul doilea la 19 Lunä

la 26 Pätrarul
www.digibuc.ro
Ce
continua secarei ogoare de
borceag,
recolteazä porumburile din
scoate sfecla de se pune pentru iarnä, numai
sfecla
pe fie frunze.
Silozurile simple fäcute la gropi, sunt
cele mai de recomandat.
Vitele se grajd, la
din prin Seara se
grajd. Vacilor lapte se de
magazie. Productele controlate date la cele care
se cele de se la la trior,
este necesar.
de legume. recolteazä legumele pentru iarnä,
ardeiu praz la
gunoiul pentru straturi pentru
fac locurile libere. continua de
usturoiu.
aleg toate se se pun la pästrat
contra umezelei
de scot pomii se fac gropi locul
Se culeg fructe târzii iernatice:
pomii de uscäturi, se la
gunoiesc.
vie. continua vinului, strugurii
pentru urmä.
finele lunii se incepe viei.
de un an se taie la ochi pe se Vita
de se taie de cm. un cep.
Ca coarde una din ele se taie primävarä.
Vita mai de trei se scurteazä din coarde se
in se definitiva.
fac stupi.
Cei vor fi provizii complecte pentru iarnä.
de vor fi
Cultivatorii de Aerisesc magaziile tutun, fac
bele) pentru pus la vederea bat
alegerea
de Ele trebuiesc din
din de
iecare de pe care
de mari,
dupe cele
nätoase.
www.digibuc.ro
CALENDARUL 25
Are 31
11
PROTESTANT
Trin.
L. Ciprian Ingerul Leodegar
Dionisie Areopagitul Tereza Pr. Evald
leroteiu Frederic
Haritina Fides
Bruno
Sergiu Prea Rozariu Spes
D. 17 Trin.
L. al Dionisie
M. M. Borgia
M. Apostol Nicasiu
J. 12 M. Tarah Andronic Serafin Maximilian
13 Carp Eduard Koloman
S. Calixt Wilhelmina
D. D. 19 D. 18 Trin.
16 Longin Goll Abatele
M. Osie Margareta
M. 18 Apostol Luca Luca Evang. Luca Evang.
19 Petru
V. 20 Martir Artemiu Capresiu Wendelin
Ursula Ursula
22 D. 19 Trin.
23 Frat. Severin
M. 24 Areta Rafael
M. 25 Mart.
Salustiu
V. 27 dela Sabina
28 Simon Simon
L. 30 Mart. Zenobiu German Hartmann

31 Apostol Stachie Antoniu Reform.
La 13 Lunä la Pätrarul la
la 26
www.digibuc.ro
Ce face plugarul harnic Noemvrie

La observä se
de se continuä aräturile de ogor

pentru de
Se continuä cäratul gunoiului pe räzoare.
de pe se gropi de
Se controleazä productele magazii stoguri,
de dacä bine au deajuns pe
deasupra.
Vitele s'au grajduri pentru iernat, pe
gorii, spre fi mai
Toate trebuie bine puse adäpost. Pentru feri
de metalice se acopar strat de de
de legume. aräturile ce au mai rämas de
gunoiului.
Se pune gunoi peste
de continuä facerea pentru
este priincios.
se de
etc. ingroapä
vie se
Se se drumurile prin vie,
gunoiului.
Luna care albinele rar din
este soare.
ierna afarä vor din vreme.
vor fi rogojini funii de
papurä
La se va pune sitä Hanemann, spre nu
venit gerul nu stint de zile frumoase, se va
pune deasupra spre impiedica lumina intre
stup, pentru de care are nevoie tot
timpul
cari se vor magazii,
chiar uscate. La se bate de
spre nu afarä
punem magazii astfel slabi fie
parte separati, timpul iernei mai des la ei,
prin sgomotul facem.
de tutun. aerisirea magaziilor, alesul
foilor stivelor de Se aleg se
sebit se de tutun prea umede. Tot acum se
zarea teancuri pentru fi
date Regiei. sorocit pentru plantat tutun urmätor se
Se cazma terenul pentru
pentru Trebuie
facem au
din Banat, Transilvania Bucovina. Deasemenea
deprindem (silozuri)
verde (mural) aduce iarna
la vacilor de lapte tineretului.
www.digibuc.ro
CALENDARUL 27
Are
La 15
Postul
PROTESTANT
Doctori Cosma Gunhild

J. Sf. Achindin Ziva
V. Sf. Mart Achepsima Hubert Gottlieb
Carol Barromeu Carlota
D. d.
L. Sf. Pavel Leonard Leonard
M. 33 din Meletina Engelbert Malachia
Coron.
Onisifor Teodor Teodor
V. Orest, Andrei Probus
Mina Martin Epis. Martin
D. 23
L. 13 Sf. de Stanislau
Apostol Jucunda Leon
M. 15 Samona Aviv Gertruda Leopold
J. Apostol Mateiu Edmond Ottomar
V. 17 Grigore
18 Platon Roman Bis. P. Gelasiu
D. D. 24 D. 23
L. Sf. Decapolitul Felix de Valois Gottlieb
M. Domnulul Intr.
M. 22 Apostol Filimon Cecilia
23 Sf. Clement Papa
V. 24 Sf. Mucenici Papa Petru Flora Soter
25 Martirä Ecaterina Ecaterina
D. 25
L. Sf. Martir Persanul Loth
M. 28 Cuviosul Pärinte Sosthene
29 Paramon Saturnin Noach
Andrei Apostol Andrei Apostol Andrei
La la Pätrarul 17
la 24 Pätrarul
www.digibuc.ro
Ce face harnic luna Decemvrie

La se gunoiului se mai fac
este nu
porumbul magazie,
rumbul se la la
cerealele, care se
silozurile de n'au se strica.
fac pe paie uscate pe
unde vor mare
grajd, celor intrate slabe
fätate de
La de hranä fi:
natural, de borceag kgr. kgr.
de orz de
La vacile sterpe se kgr. fân, kgr. kgr.
La de se de
paie de kgr. uruialä de orz de
Martie, kgr. paie
la de uruit
care le ajutä mult la
Nu tot
de mult cat
se reduc
turilor gropilor noui din
legumele puse silozuri.
locul este svântat
de perfecta limpezire vinurilor vechi, care
puse la sticle, la caz de
Stuparul trebue vegheze
face
La de viscolul nu bage prin
sunt moarte se
aerisirea.
de continua
tutunul predau.
Societatea Inginerilor
calendar. pe acela.
el nu
porcul,
trupului de ale ale anului
1934, pe care dar
mai la
agricole, lucra
de sprijinul pe care
www.digibuc.ro
CALENDARUL 29
Are 31
15
este
cea
cea
La 27
PROTESTANT
Profet Naum Eligiu Arnold

S. Profet Avacum Silvia
Advent.
L. Mart. Barbara Barbara
Cuviosul Savva Saba Abigail
J. Pärinte Ambrosiu Ambrosiu Ambrosiu
Pärinte Patapie Conc.
Ana Joachim
Advent Adv.
L. Daniil Waldemar
12 Pärinte Epimachu
M. 13 Eustratie Lucia Lucia
J. 14 Leuciu Israel
15
S. Profet Agheu Anania
Advent. Adv.
L. 18 Martir Sebastian Zoe
M. Martir
M. Martir Ignatie Teoforul Liberatu Quat) Amon
J. Martira Apostol
22 Anastasia Flavian Quat.) Beata
23 10 din Creta Quat)
D. Domn. Advent.
L. Domnulul
27 Evang.
J. 28 mii din Copii mart. Copii
29 14 mii de de
30 Anisia Sabin David
D.
La Lunä la Pätrarul la 17 Lunä

la 23 la Lunä
www.digibuc.ro
de de an, de cele deslegate.

Marti Ianuarie.
3. Postal Luni Februarie
Aprilie in lusiv.
4. Postal al 17 zile, de Luni
12 lunie Miercuri 28
5. Adormirii
de August Luni 14 August inclusiv.
29 August.
Septembrie.
de Miercuri
Noembrie 24 Decembrie inclusiv.
Zile de
dela
29 Decembrie pentru toate ale mâncärii.
2. Vinerea cea (8
Februarie), pentru toate ale
3. de
(22 24 Februarie) numai pentru lapte,
(25 Aprilie) din Postul
numai pentru
5. Miercurea Vinerea
Aprilie) pentru toate ale
6. Vinerea
pentru ale
Postul August,
numai peste.
(Paresimile) de Miercuri Martie

inclusiv. Miercurea Martie.
Miercuri 8, Vineri Martie
Vineri 14 Aprilie. Quatemberul Miercuri Vineri
10 Quatemberul Sf. Cruci, Miercuri 20, Vineri 22
23 Septembrie. Quatemberul Miercuri 20, Vineri 22
Dec
ZILE DE
Toate Duminicile sunt dela post.
Päresime se carne pe de de
Miercuri Vineri.
LA
la 13 Adar 11 Martie).
2. Postal Tamuz, la 17 Tamuz 11
3. Postal Av, la 9 Av August).
4. la 3 23 Septembrie).
5.Postal la (Sâmbätä 30 Septembrie).
Din aceste zile de post, cele patru se prin lipsä
de alimente pe tot timpul zilei (de seara),
cel de mai strict, incepe la apusul soarelui, in seara de ajun
dureazä 24 ore.
LA
Cel mai mare al Musulmanilor este care 30
prin dela de carne, care trei zile
de cu alese veselie mare. In acest an Ramazanul
cade intre 29 Decemvrie 1932 27 Ianuarie 1933.
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
prin legea duminical

Toate de peste an. 6. (16 17 Aprilie).
2. Nou Independenfei Mai).
Domnului (6 M. S. Reg. Carol (8
Unirea (24 Ziva (25 Mai).
Aprilie). (25 26 Decembrie).
legale ce se de
lanuarie (Anul Nou). 29 Iunie
6 20
Sf. Ion August la
24 Aniversarea Unirii. 15 Maria Mare.
2 Sept. Maria
25 Martie 14 Crucii.
23 Aprilie Sf. 26 Octom. Dumitru.
Apr. Sfintele
10 Maiu Aniver.
21 Imp. Elena. Dec. Nicolae.
25 Ziva Eroilor (Inältarea). 25-26 Dec.
Rusaliile Domnului).
Din aceste investesc caracter oficial:
Anal Nou. Se serbeazä printr'un -Deum la Patriarhia
prezenta Regelui Demnitari.
Botezul Se serbeazä
Divin al Sfintirii Apelor, Militará. defilarea
Armatei prezenta M. Regelui. Se trag 101 tunuri.
14 Aprilie, seara Vinerea Mare. Epitaf Patriarhia
prezenta M. Regelui, Armatei
15 spre Aprilie Noaptea Invierii Domnului
Patriarhia din prezenta
gelui Inaltilor Demnitari. Se 101 tunuri.
10 Maiu Aniversarea se serbeazä
Serviciu Divin Militará. -Deum la
triarhie, prezenta Regelui Inaltilor Demnitari. Mare Paradä
Se trag tunuri.
25 Maiu, Comemorarea Eroilor face
Servicii Divine procesiuni la Mormintele Eroilor.
Serviciu Solemn la Eroului Necunoscut, prezenta P. Sa
Patriarhul României. parte la procesiuni.
suspendarea
public, urmätoarele ale Familiei Regale:
22 Reginei Maria.
Octombrie, M. Carol
Octombrie, Voevodului
Noembrie, Ziva M. Voevodului
fac Patriarhie, zilele deschiderii
mentului Sinod, precum la ziva Numelui Patriarhului României.
zilei de se
alcätuite de culturale.
luptelor dela etc., se fac
respective, dupä programe alcätuite militare.
www.digibuc.ro
32 SOCIETATEA
24 lanuarie, Unirea (1859) României

(1919).
Martie, Proclamarea Regatului României (1881).
Maiu, Proclamarea României (1877).
Iunie, Proclamarea de Rege României Regelui Carol
25 Maiu, Ziva Eroilor Neamului
FAMILIEI REGALE
Ziva S. de Habsburg (1910).
Arhiducesei
Ziva M. Reginei Jugoslaviei (1900).
Aprilie, Ziva Numelui M. S. Regelui George al Greciei.
24 Aprilie, Ziva Numelui Reginei Elisabeta Greciei.
22 Julie, Ziva Numelui MM. Reginelor Maria Maria
Jugoslaviei.
August, Ziva R. (1903).
30 August, Ziva Numelui M. S.
Octombrie, Ziva M. S. Elisabeta (1894).
S. Regelui Carol (1893).
M. S. Voevodului Mihai (1921).
Ziva M. S. Reginei Maria României (1875).
Noembrie, Ziva Numelui Voevodului Mihai.
Decembrie, Ziva Numelui A. S. R. Principele Nicolae.
necrologice
Februarie, Ziva Reginei Elisabeta României (1916).
26 Martie, Ziva Maria, fiicä Regelui Carol
Reginei Elisabeta
20 Regelui Ferdinand tuturor
27 Septembrie, Ziva Regelui Carol României (1914).
Noembrie, Ziva Principelui Mircea, Regelui Ferdinand
al Reginei Maria (1916).
ZILE MARI ALE

Proclamarea lui Tudor (1821).
27 Martie, Unirea Basarabiei România (1918).
15 Maiu, Proclamarea Românilor Ardeleni
Ungurilor, Blaj, pe (1848).
Proclamarea Revolutii Muntenia (1848).
Julie, Victoria dela (1917).
August Ocuparea de catre
dela (1917).
12 doua mare (1917).
dela Cälugäreni (1595).
14 României Razboiul pentru
mului (1916).
30 August, Luarea Grivitei (1877).
Octombrie, Incoronarea Regelui Reginei Maria (1922).
25 Octombrie, mare dela Oituz (1916).
28 Noembrie, Plevnei (1877).
Decembrie, Unirea Ardealului România (1918).
www.digibuc.ro
SA CAROL FIUL
MARE VOEVOD DE
www.digibuc.ro
Domnitoare a
Majestatea Sa Regele Carol la
brie 1893. fost proclamat Rege ziva de Iunie
Majestatea Sa Regina Maria, la
Octombrie
Sa Mihai, Mare Voevod de
la
Principele näscut la August
Din familia Domnitoare mai

Elisabeta, Regina Greciei, näscutä la
Octombrie ziva de
George, Rege Greciei.
Regina Maria Jugoslaviei, näscutä la Ianuarie
cäsätoritä ziva de
Sa Regele Alexandru al
Slovenilor.
A. Arhiducesa la
In ziva de 26 A.
Arhiducele Anton de Habsburg.
La Octombrie M. S. Regele a implinit

La 25 Octombrie Marele Voevod Mihai a
12 ani. Anul acesta studiile a
doua de liceu, cu alti din toate
Deasemenea este la liceul militar
dela Dealului (Cuibul la
de aviatie.
www.digibuc.ro
Familia 50 dela Castelului (Dela spre dreapta) A. S.
Arhiducesa Ileana, Regina Maria, S. R. Principele Nicolae, S. Regele Carol M. Regele Alexandru al Jugoslaviei, S.
Regina Marioara Jugoslaviei, Sa Voevodul A. Arhiducele Anton de Habsburg, M. S. Elisabeta
www.digibuc.ro
36 SOCIETATEA
Ai cu gdnduri cerem ca
Sau, S'o
zile reforme mari
? de plugari,
Ce plugarul e
Aduci pace oameni, Dar vrem
Sau tot tot
*
Pe ;
care plecat, ne faca buni, mai
Tot cu cdntece slava la la
mai vrem ca vajnic
Tot precum Ce ne
Mai ieri se
Dar cdnd a ca bani.
Toatä lumea Credit,
pe tine,
ca
de
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Guvernul
G. Duca, Consiliului de
N. Titulescu, ministru al afacerilor
C. C. ministru al finantelor.
C. Anghelescu, ministru instructiunii publice,
telor artelor.
General N. ministru nationale.
General Paul Anghelescu, ministru munitiilor
armamentului.
ministru de interne.
Victor Antonescu, ministrul
C. Dimitriu, ministru al muncii, ocrotirilor
sociale.
ministru
ministru comertului.
R. Franasovici, ministrul publice al
municatiilor.
Al. Nistor,
de Stat.
Al. Mavrodi N. la
liului de ministri.
Savel la ministerul afacerilor
Al. ministerul instructiunii,
telor
D. Victor la ministerul de interne.
Victor la finante.
Manolescu-Strunga M. la ministerul
agriculturii.
Maxim, la ministerul muncii.
G. Assan, la ministerul industriei comertului.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
40 SOCIETATEA
agricol
nu fost ;
rezultate Aceste
mult prevederi nu
urmat parte, ploile timpul rece
de mai ales a suferit
de duratä, destul de importante in
de Dunärii,fiind atacat de
neagrä, la lunei Din
anii cauzä multe din
pia mijlocie
la ha. a grâului este sub 800 kg.,
din
hectare
recolta Munteniei nu trece
3.145 2.869 de 70 schimb de
4.889 4.776 4.530 din Tisei a dat rezultate,
1.810 1.786 1.892 de ale Moldovei
816 791 1.892 mai ales ale Basarabiei, au avut o
382 337
teren Produc
196 provizorii, este de
mult 300.000 vagoane, ceeace
avem un prisos pentru export
Fasole de vagoane.
103 92
de este evaluatä la
printre de oväz la 94.000
989 923 835 goane, a secarei la 40.000 vagoane.
soarelui 162 165 In anul precedent definitive
47 39 au 146.700
20 vagoane orz, 64.300 oväz
38 45 38.800 vagoane lar produc-
tiunea medie a
ridicat la : 186.000 vagoane orz,
Toate 1933 100.700 33.800
tinderi mari anul goane Disponibilul orz
cedent. de export din 1933 se
cultivate 1927-1931, la 100.000 de
un la secarä am re-
oväz. insemnate de de
prea dese prea rece
soarelui, August au
dezvoltarea a
semänäturile s'au regiunile de de
nu prielnice, nu putut pe
ploile din Mai prima In de ale
mult copt pretutindeni,
www.digibuc.ro
GH.
www.digibuc.ro
pus de tot fost de de 25.100 100 vg.

dela lunei Septembrie, de 700 vg. fasole 3.720
lapte nu putut de 6.000 Exportul de
ajunge maturitate. Recolta de -cerealä care a consumul
rumb este de 470.000 intern, in August 1933, o
bunä fost din deficitul incetat
cules crud nu se poate pune 1933. Un spor de export se constata
da la export la uleioase ; schimb a
de anii exportul turtelor uleioase.
de porumb poate Putin satisfäcätoare este
evaluat la 120.000 vagoane. nostru exterior cu
Fasolea desvoltat general male produse animale.
favorabile, mana, bovinelor al porcilor a
care peste (in
redus mult 8 luni ale anluui 1933) la 159.000
nu va pe aceea din 1932, pete 77.300 capete
30.000 vagoane. Slab a fost exportul de
Dintre uleioase, inul au exportul de a
recolte mediocre (circa 500 greu lovit de urcarea taxei de import
la mai este floarei Germania dela 16 la 195 lei de
soarelui. 100 de peste
din 100.000 chintale exportate in
nile August Septembrie au fost 1932, nu s'a
neprielnice pentru din 1933)
nu cäldura necesarä nu 30.300 chintale.
s'au coace bine unele In animalelor
din Basarabia, Moldova rea nu a fost la fel
Muntenia Oltenia ; mari
se prezintä ceva mai ieftenit, pe la porci s'a inre
Recolta de vin cantitativ o a
celei din anul bovinele se plateau la
cedent, este Iunie 1932, 13,50 lei de greutate
Pomii au rod destul de bogat, vie, iar 1933 lei 10,50
dar de calitate mijlocie. pentru porci in 1932 se
Exportul. anul 1933 exportul neau 14,50 lei de kg. greutate vie,
produselor agricole 1933 lei 16,25 de kg.
male) greutate vie.
1932. de Cifrele acest articol
nu am mai din Septembrie vedereazä a
1932, anului 1932 culturii noastre. putem spera
din 1933 se valorificä statului pentru o
valorificare a cerealelor pentru
de pe mondialä. In mai a agricul-
luni ale 1933, exportul vor aduce viitor o a.
porumbului s'a la 96.100 crizei.
goane, de M. FILOTTI
primele luni din anul precedent. statisticei
Exportul 21.800
www.digibuc.ro
C. C. N.
de Externe.
GH. R. FRANASOVICI
www.digibuc.ro
la de
cari ne fac recoltele voastre, se
frumoase primävara, fie compromise timpul De ce?
nu contra secetelor ; nu
de
voastre vin pe de sträine) ;
vi se pe ele ne de ras, ele ajung
De ce? voi nu nu
recoltele.
voastre sunt fäcute nu
De ce? nu aveti toate instrumentele se cer la plu
nu le
Dumnezeu de nu se fac De ce?
nu cum faceti din celelalte ale
venitul acoperiti dela recolte.
nu fie supärare dar multe nu Nu ce
o a dat
un puiete sälbatic, un porn, etc., etc.
copiii
voi? Voi ei nu voi nu
lupta nevoile mai bine Dar, aunt din mari,
nu este vor Nu totdeauna
bine voi copiii mai
Dar, atunci mai meargä
Nu un de : la care
vremea. ce au clasele la de
de de de economie fete).
al la o de
astfel ei vor mai mult voi, vor mai
vor mai bine voi de
mai bine voi.
Numai, un sfat : copiii la in
ei in sat acolo oameni luminati
de foc de slujbele statului. Acolo copiii se pierd,
face nici nici ei. te pierzi
mai bine satului.
A. D. CARABELLA
Dela din Egipt, pe care vizitat regele Victor, re-

Elena a unele de egiptene. Regina
are sa la vila unde locuieste familia
de se In Roma, ca la San Pisa, unde membrii
familiei regale petrec cea mai mare parte din de
Regina este o mare autoritate arta felu rile
de propriile sale Regina
o pe cari personal.
www.digibuc.ro
GENERAL N. GENERAL PAUL
LAPEDATU VICTOR
de Stat
www.digibuc.ro
Cartea care ne trebuie: de
Pentru Romania, tarä 85 din se ocupä

de proprietate de
ma este de educarea a masselor
In educare ar scepticii cu tot analfabetismul
nostru de are - de celelalte mijloace
mare rol.
acum lei pentru
de pe cari o gäseau la organele Azi tipäriturile sunt prea
scumpe pentru venitul plugarilor, cäci costul nu a proportional
cu produselor agricole pe care le vinde. Gratuit nu este bine se dea
nimic Ar fi contribuim la la sate a pe care
o desmeticii demagogiei, cari cutreerä satele. Gratuit, se poate da
numai elevilor primare rurale. In special, absolventilor cursului
mar cursului trebuie se dea numai de
Ministerul trebuie acest lucru trebuie ajute
ca casa absolventilor rurale la cele 17.000 biblioteci
cäror o Culturii dar al efect nu
se multe de pentru toate ramurile ei,
dar mai ales pentru cele ce regiunea.
Dar educarea argicolä a marilor masse de plugari cere aceste
de fie difuzate mare numär. Trebue ca fiecare plugar
de câteva despre ramurile agricole pe cari le Prima
pentru atingerea acestui scop este aceste fie ieftine. se
poate avem de 32 pagini, formatul 8,
sebitä, pe de ziar, cu lineare la
exemplare, nu mai mult de un leu Un leu se adaugä pentru
editorului, ambalaj, porto alte spese. aceste pot ajunge
la sate cu 2 lei exemplarul. Ca se se la
un leu,
Cartea editeazä o
de 32 pagini, pe cu de
a agriculturii. Costä 2 lei Se adaugä
2 lei editorului, porto. Deci Ministerele
culturii, Cultelor, Internelor, Camere Agricole, Prefecturi, etc.,
pot difuza o cu 4 lei exemplarul. La librärii 6 lei.
Ministerele Agriculturii, Cultelor, Agricole
Uniunea Ministerul Prefecturile trebuie un
comun, bine organizat bine condus. Un Jumal al Consiliului de
la o lege), care consacre reglementeze acest comun, stabilind
bugetare, ar duce la rezultate suprinzätoare, mai ales
scriitori are Ministerul
Indemnul zilei : satelor le trebue, cartea de
ieftinä, scrisä popular de cu autoritate.
A. D.
www.digibuc.ro
C. DUMITRIU Dr.
NISTOR
de Stat de
www.digibuc.ro
Eu o
Care suie, suie, suie
greoaie, Pe ne duce
La din
chip Cu trei de uluce.
mine lunca
Acolo vechiul
s'a
groaznicul bandit,
Ca prinzi la din care
Chiar dela
apoi la sin din goruni,
rozmarin de minuni.
- Hai noi la
Tot
ce ne -am
se mai ;
din ruga Domnul

moi ne pue
Maica
ne paza
Tot ne
codrul
Mi de
ce
Cd nu mai des
limba ei. de frunze verzi,
poenele
de
Dar miri ce
spus la el,
de
'nseninat
guraliv
primire
florile
din
paltin
-or de
Fragii,
Umplu de ;
are lege
le
Jefuesc
Teilor florilor
www.digibuc.ro
49
MANOLESCU-STRUNGA
de la
- Hai mine, din zori noapte,

Vraja o ne Numai
Ca din
amintirile, de -ale ;
mai de vale
Cate nu : Parodii ;
Pe dintre
de ;
de zile Aduc ei
floare Zvonul codrilor
in din verzi
de ninsoare ; de
de la
din de granit
;
mai cine
Din gospodine de fag
drag drag.
Curge 'ncet,
Curge,
de N. ROMAN
www.digibuc.ro
Casa Inginerilor din (S. A. R.),
strada C. A. Rosetti nr. 35.
www.digibuc.ro
La terminarea räzboiului, toate au
cari altädatä produse agricole
pe cele n'au mai au
cäutat producä produsele agricole de cari au nevoie.
lar de produse agricole gäsit din ce
mai greu tot mai mare
scädere.
cari s'au mai de aceastä crizä au fost
cele cu agricultura mai ele au aproape eliminate
export, fie calitatea in
ferioarä a produselor, fie prin
cea mai
la hectar, nu au putut
la
de Tara noasträ s'a
din aceastä
ea a suferit cu
mai cu pe nea-
junsurile crizei generale, agricul-
noasträ trecea, in aceastä
prin prefacerile reformei
agrare. S'a mai lipsa uti-
agricol-distrus de
mai mare mäsurä alte
de capital de
exagerate
fine, lipsa de
a agricultorilor nostri.
Parte din aceste Ing. agr. Consilier
Soc. agr.
au
s'au perindat la conducetea au acordat cea
mai mare solicitudine agriculturii. Utilajul agricol a mare
parte sacrificii fäcute de dar de stat
de Camerele agricole, importante acordate agriculto-
Reforma agrarä terminal. a creiat un mare
de de agriculturä, de diferite grade, de
demonstrative, pepiniere fine,
de cercetäri agronomice". superioare ne dau anual un mare
numär de practice sunt din ce ce mai
populate de de säteni, cari se
pentru o plugärie mai priceputä. pepinierele,
de la tuturor agricultorilor,
pot vedea acolo cum se face o cari
sunt produsele mai mai bine de acolo
procura o un animal de pom
www.digibuc.ro
etc. de de cercetäri, puse

sub conducerea celor de cerceteazä
agriculturii ne la cea
mai mijloacele de combaterea
cele mai
ramurilor Chestiunea
pentru reorganizarea
pe
aceste vor
aceste ce cad sarcina sa,
datoria, pune
de lupta succes marea
Desigur are de
ei este
vremei sistemele de face
De de
de de
de vita de la un
de direct nu
rezultate de
noastre este mai

avem mai micä ele, din
am sistemele agricole nu am trecut
dela agricultori mai mai
pentru cea care vine dela
cari
le pune trimitem copii de
spre face din agricultori
mijloacele ce ni pun fermele
agricultorilor
vedem avem încredere ce ne
ai agriculturii
din actualä.
In numele care
1934.
V.
www.digibuc.ro
Agricultorul ca cele trebuin-

cioase pentru el ca o parte din produse. vinde
cheltuiala un nu are
ci an de an plugarul
nu venitul, ci
Cu ce prindem azi la orz, porumb
chiar la foarte multi agricultori au de
; nevoile
Ce este de
Multi urcarea Dar nu se
vor urca, se rup nu la noi, ci porturile
mari din unde vine din lumea. Sunt ca
America, Argentina, Australia, Canada, cari produc
multe, Aceste vor
deaceea pretul scade.
urcarea prin banului. E o
slabi, orzul, vor
avea un mai mare, dar fierul, bumbacul, vor
avea un mai mare ; vor fi mai sporite vor fi
rite aceasta vine ca cum
metrul, o cotul. mai multi
Sau, nu s'ajunge
vinul pui el zici ai mai mult.
Dela banului nu va veni nici un ajutor.
cum e, leul nostru e de 30 mai slab leul dinainte
de E mai slab dinarul chiar
leva
Atunci ce putem face? Unde e
este aceasta
mai mull bine. Unde am
o de la pogon, putem scoate Pentru
aceasta, trebuesc lanul plivit
de mai multe secerat la timp. Tot vom scoate chile
de proumb de vom locul, vom ogori
din vom porumbul de multe
de o la pogon facem e tot una ca
am fi de mai mare.
calitatea prea bine
www.digibuc.ro
murdar, secäros are pe jumätate din are
nu se poate. Ba se poate. vecinii

Unguri, Cehoslovaci, Polonezi scot recolte
mult mai mari de mai
nu mai bun nostru, räu. Dar pe nostru
prea multe buruieni, lucrat.
Al doilea din de azi este
ne face gospodäria noasträ agricolä,
culturile de porumb, cari -am din
Germania seminte de plante uleioase
floarea soarelui, nu avem ni se
Agricultorii Unguri au fäcut un contract Germanii le
predea 8.000 vagoane seminte de in. Ungurii
care marfa de
uleioase au : s'a
1933 lei floarea soarelui lei,
inul de dovleac lei. deosebire mare
de de porumb, cari se lei kilogramul,
de care se vinde 3-3,50 lei.
plantele acestea uleioase mai
gunoit de buruieni. Dar cine nu vrea
poate se vaete de
vina pe guverne pe
te dar
Sunt multe ramurile din cari sunt
foarte dar nu se luare aminte
anumite ale Astfel, agricultorii din Transilvania,
Nordul Moldovei Bucovina mult sämânta de
foiu, care ajuns se 40 lei de trifoiu
româneascä nu numai nu intre tärile
dar mai scumpä altor
Tot sämânta de lucernä, care mai scumpä.
cultura acestei plante s'o cultiväm pentru
nutret pentru aducem din
de care nu de bunä noasträ,
nu gerurile mari dela
exemple de cum se pot banii
agricolä chiar azi, se
Dar exemplele acestea se pot trebue
www.digibuc.ro
Camera : sus, concursul de dela corn. Letca jos, model familia de gäini
Rhode Islande" dela Scoala de dreapta: sus, o familie de bovine dela ferma Camerei
din Statului, premiati la de vite din Corn, (10 Septemvrie 1933).
www.digibuc.ro
56 INGINERILOR
socoteala cum
gumele, fructele, porcii, vacile de lapte,
azi ales
din jurul bine laptele
legumele din Transilvania vitele fructele
departe.
In al treilea de
de azi este un german
bulgar ce risipä
chiar nu mira lipsurile noastre. La
se peste tot, ce suntem se
se la secerat
lanul se pe
care care sub picioarele se
gunoiul, care se se
se puterea animalelor se risipesc banii, pe
lucruri nefolositoare se munca cari
degeaba din zilele anului
vremea
nu se nici nu s'alege
din cei nu
socotealä, ceeace un mare
dar, zicem sunt de din
de mijloace sunt la noasträ
muncä bunä, producem de
bunä calitate altor plante altor ramuri
de cari ne produse mai bine plätite
gherea risipa
socotealä toate.
de
preistorice
Lenez de la Societatea de arheologie
serie de interesante asupra agriculturii preistorice.
secerä de bronz Saone
eruditului arheolog studieze epoca
Cultura de vie fabricarea erau deja cunoscute aceste
grapa aduceau servicii
torilor de pe atunci. se lame de
drept, de doua
de de era noasträ, secera de metal.
www.digibuc.ro
la se
rând, faptului pe mai multe
se sä
producem viitor, pentru ajuta astfel la urcarea
socoteala aceasta Nu de
care producem nu
care din
putem
schimbäm
Dimpotrivä, astäzi mai mult trebue
ne trudim producem mult, pe
mai fine mai
de cari nevoie-pentru se ajunge la
acest ni le poate da
avut trecut
nu au
sätenilor plugarii sunt departe de
ce trebuie pentru trece peste de astäzi.
Vina acestei de lucruri
plugarii.
noastre nu au ajuns la
adeväratele ale noastre.
Pe parte ele nu sunt destul de cäutate de plugarii
nici nu le poate da toatä
cum se face alte mult mai
la
primul rând, sätean fie
bun gospodar. aceasta, fruntea noastre
trebui numai plugari carte, dar numai
din cari au muncit timp
au pot fi altora.
trebuie ea aibe
din locului
acolo de
clädirile care
nevoie.
www.digibuc.ro
58
cruri de cari se poate folosi gospodäria lui.

acestea nu numai prin vorbe din carte, la
muirea sä râvneascä fiul de plugar se
Dar toate acestea nu le poate da sätenii nu

ea.
sätean
din lui urmeze se
poieze la
sätenii Statul, copiii
multe poatä merge la
sätenii vor ajuta
leva da duce,
tragere de buni cärturari ai
de plugari, încrederea
cetatä de plugarul va sfatul
de are vreo nedumerire plugäreascä,
va fi care trebuie plugarului
A. NASTA.
Majestatea Sa Maria, in elevelor, la de fete

dela
www.digibuc.ro
CALENDARUL 59
Dece
statului nostru se sträduiesc
prisosul de cereale cari tree, adicä, peste nevoile noastre
de folosire.
Acesta nu e un :
1. Unele state cumpärätoare ne pun conditia noi pro

pentru o valoare egalä cu a cerealelor pe
pära ele dela noi, nu mai mare noi vrem aducem bani
pentru nevoilor statului.
2. Alte state au fäcut toate
nu mai nevoie de a cumpära dela dela Ele spun au
fäcut aceste de räzboiu aibe
a armatelor. Intre aceste Italia Germania,
tocmai cele mai mari state consumatoare de din Europa.
Situatia este tot de a României. Toate trele sunt
Ele au nevoie produsele
Dar agricole nu le pot cumpära pentrucä nu au
nu au nu au cumpärätori pentru produsele agricole
aceste produse au atât de nu nici cheltuie-
de producete. neputintei de a vinde produsele noastre agricole
este europene de
fac singure trebuitor, sporind intinderile
la maximum metodele mijloacele de ; marile
de peste (Canada, Argentina Austra-
lia) sunt stare, ele singure, indestuleze omenire.
la o de are nevoie de 940.000
vagoane adicä de 235 kgr. de cap de locuitor, pe an. (Romania
kgr. grau kgr. porumb, de de locuitor, anual). de
räzboiu producea, mijlociu, 200.000 mai
trebuia. o parte din acest grau din Romania.
Azi a produs (in 1933) cu 120.000 vagoane grau peste nevoile ei.
Si acest grau vrea ea peste va nu, va
folosi pentru vite. Dar agricultorii nu se descurajeze
nu viitor cu grau deci, lui, fran-
cez face pentru acest grau - ce trece peste nevoile de
ale fixat de francez, intre 70.000
100.000 lei (la Paris) vagonul.
2. Italia, dupa räzboiu a o luptä pentru sporirea
de
de
- aceastä
nicio mäsurä. In fiecare an a

n'a nicio
face
toatä lumea sub numele
pierdut din
speciale pentru
Mussolini fiecare an, pe plugarul care a produs
mai frumos spic de grau din Italia.
de unde Italia, de räzboiu cumpära din mii de
vagoane de an, azi a ajuns ea mai mult are
nevoie toamna 1933 a putut ia sa se
cu grau, regiunile unde nu este nu
www.digibuc.ro
60
din multe a
trebuesc date
Plugarii trebue dea seama au luptat
ajungä la rezultat, unde este
cos särac.
Italia, mare, de nu
din
3. apärat totdeauna pe ei. räzboiu,
tidul agrar german, cei pe avut, a
dea cele mai lavorabile a fi nu le conveneau,
prin faptul parlamentarii se aläturau unuia sau altuia din cele
mari partide fäceau acolo unde vreau ei.
Germania a pus totdeauna taxe
pentruca incurajeze
de pe produc Azi,
Germania, milioane nu
nu secará produs de ea. unde este nevoie se
trebuie sä se din pentru
de pentru de orz,
consumatoare de pane din Eu-

ropa, au ajuns tot de au nevoie, mai
le trebuie ; de de peste au de
an, mai mult poatecumpere omenirea ; o
mare de din care
au prea mutt, noi nu avem unde desface cele 15.000-20.000
vagoane pe le avem de recolta anului 1933. Situatia se
la pentru celelalte
Ce face Romania - a din
la celei mai
le pe fiecare. Se pare, ca de schimb reciproc ar
o care ar situatia schimbului de
exterior) agricole cele In cele din urmä,
nu vor mai suporta jertfele ce le fac pentru
de cereale din vor trebui sä de
agricole. Ca pentru renunti, timp,
la produselor este o situatie pentru in-
Acordul cu ar ambele problemei :
ar
Cine are alte le
A. D.
grijile, rational numai vin

un strugure uita
de vin cea mai
curata,
www.digibuc.ro
CALENDARUL
din Ardeal
Nu nici de
ce nu au de de
este din Transilvania starea
de acolo, este mai celuia de
Bunele agricole din Ardeal nu au
de dincoace de acelui
socot vileag din aceste
de de
ce dragoste se vitele Ardeal.
Ardeleanul nu nici nu tine
hranä animale de de
Ardeal peste tot
de pe taie spinii
In de duc
la vite le se plantele
pe
se deosebitä de In Ardeal
multe table mod
treptat, nu se
Ardeal sunt bine, dincoace vitele se
nu este de
Ardeal
grapa nivelat Tot acolo am väzut
gunoiu. Ardeal se
regulele, toate
magazie de deasupra
este de deosebitä ce pun plugarii
la Acolo nu se nici
nici nu se pune pe marginea gardului, se la
dupä ce s'a topit bine, se pe
multe se duce marginea
la nu are are nevoie
nu cumpere, bani pe la
se himice (de acolo se
se folosesc mare cantitate. De aceea mai slab
Regat, ei scot mai agricole se
cele mai timp.
se aproape peste tot asolamentul
dinnainte de
de capul lui, trebue se pentru

pun eu nu am pun
acolo nimeni nu vitele mari
nu din vecini.
www.digibuc.ro
acestea sunt cum nu se poate mai

Eu nu le mai
Vechiul Regat.
Mai sunt acolo alte de
au statute
se conduc un comitet proprietarii mari
au vie anumitä se pentru
paza comun plantatiei. La vie, de stropitul trebuie
se timp tot culesul. unele locuri se fac
completarea lipsurilor sporirea plantatiei membrilor
Ardeal mai sunt, multe sate, foarte simple, conduse
un de pentru contra
Nu de personal, salarii registre. simplu de tot.
vita unui locuitor, au aderat fac
numesc ei un de lei, proportional valoarea felul
acesta cumpära
Transilvania pune
mult mai mare, dincoace. un soiu mai bun,
mai curat. la trior, dar
nu
Din timpuri vechi, fäcut de
pe Ele se dincoace
de pustii de -colea vreo
fost pe drum
de drept, Ardeal, la regula,
amenda bätaia. respectul
public. oamenii legea
cap este mare iubitor de

Sträbate zeci de satului lui, la toate
anuale chiar nu are nici un produs numai
pentru se informa asupra mersului
de mult de mult capul contactul acesta
se vede din rezultatele generale ale lui.
Nu pot aceste note aminti acolo pentru
hotar sunt de tot. ce jale dincoace
aceasta!
alte aspecte ale vietei satelor
Ardeal. ajuns scopul voiu fi putut interes printre agricultorii
din celelalte pentru cum se ardelean.
Exemplele nu sunt fac fel acolo
regulele
Excursii din Vechiul Regat, socot puterea
se mai pot
dela
M.
www.digibuc.ro
l
Mai este lui la actualele

Problema culturii se pune azi
de cätre de cätre agricultori, cu
mai recolta anului 1933 a fost
deci mai remuneratorie a anului precedent.
Chestiunea nu numai pe agricul-
; are o pentru
este, o chestiune de
Deaceea, echitabila ei solutionare este mai
adevär, cultura ocupä azi aproximativ o pätrime
din a aproximativ trei milioane
hectare, din produsul se anual aproxi-
270.000 vagoane pentru
interne (inclusiv care este dela
la an este fapt micii cultivatori sä consume
tot mai
Tinând de cauzele cari au produs scäderea
de desfacere a
din cauza crizei generale o
ameliorare a acestor pentru viitor.
In primul tärile importatoare de trecutul
Germania, asigurat
consumul din proprie, cu cheltuieli foarte mari de
a unor terenuri cari refuzau rodul-
nu vor putea continua acest sistem care este pentru
ridicând de cinci
pretul mondial al
www.digibuc.ro
64 INGINERILOR
Deasemenea, de de
care cauzat scäderi la pe
da inapoi, din cauza cost
azi costisitor. Toate prevederi vor
produce, mod lent scurgere de timp.
ce se pune este ce trebuie
pentruca,
cheltuielilor de un modest preten-
pe care
climatul ales impune.
Avem costului de
prin sporirea la maximum
prin la minimum de
unitatea
azi
nu agricultorii
cheltuielile pe
investit (sub diferitele forme)
exploatare
pierdere.
Cum putem scädea cheltuielile de
sunt cultivator
1. Agricultorul trebuie sä numai
alese, capabile de mari
pentruca, prin sporul mai
ridicate raport calitatea
tea de
are marea lupta boalelor
scad toate
de combatere cari le pune
azi, mod sigur, la cultivatorilor.
tot mare, are
ei, pentru Este
aceastä lucrare,
mod dar de
lux, de pe care celor
au aceastä prisos,
putere de
2. doilea factor poate, chip
asupra poate
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
direct, impozitului la unitatea de

de uzurare, ele
raport beneficiile agricole de azi. Nu
spunem ele absorb din venitul
net. stare trebuie
armonizarea agricole venitul net
doilea Statul poate indirect,
intern extern toate
de desfacere, de
de azi Tarifele de transport
pe uscat pe uzurare. Taxele de timbru,
etc., prea ele trebuiesc scäzute raport grâului.
Printr'o de Statul poate ajuta la
bilirea unui echitabil venit culturii grâului, pe care, astäzi
socotim aurul metale.
Problema grâului pe
pe sunt asigura
rentabilitate agricole.
Cu pricepere problema se poate favorabil rezolva,
cultura poate aduce beneficii exploatare.
1 Nov. 1933. G.
din Calafat.
www.digibuc.ro
66 SOCIETATEA INGINERILOR AGRONOMI
Lucrarea din
din tocmai acelea

sunt socotite adeväratul
de de Din aceastä numai patru
zece multumitoare.
aceastä stare de de
pentru sudul Moldovei pentru
dunärene ale Olteniei mai ales ale Dobrogei,
de uncle schimbäri lucrarea pämântului,
scopul mai el.
acestea
de Aräturile
acestea nu partea
la apä, pe
mai are din iernei, se zadarnic
chip nu pämântul se
de apa pe care pästräm, pentru
semintelor, dar semänäturilor
totdeauna cätre
primäverei, la ei. In de
trebue locul de toamnä,
se scormonirea pämântului grapa de se
ghiare discuri)
partea de
formarea opresc pierderea apei,
ienile atunci asftel reavän
de care semintele au neapäratä nevoie pentru
vietii mai
lucrare care trebue pentru pästrarea
ce
teva frunze. nu numai la de toamnä

zäpada dar cele
de primävarä, de se face scoarta care
aerul la apa.
Gräpatul se poate face nodul
aceea grapa dela nod ele nu
se mai
www.digibuc.ro
aranjatä la dela Sus: porumbul semänat
se se Septemvrie, printre de semänätoarea
cocenii se se numai
dreapta, se
www.digibuc.ro
68 AGRONOMI
lucrärile se
la lucrare care n'a intrat

deprinderea marilor Micii ales din
satele de dincoace de numai arareori se simt
mare parte ce
nu trebuie se de pe care
Dumnezeu astfel fi, dupä veche
la la
Din pricini holdele noastre ajung la coacere dupä
ce deosebi
la mari felul
gure din vreme cele mai prielnice
voltarea anul urmätor. Se asemenea
nu poate noastre agricole.
buruienile se pe de
parte productele se astfel de
facerea
ceeace se poate spune
plugarii s'au lucrare
nu trebue fäcut dupä ce
buruienile se dezvolte sugä din hrana

cari trebuie ducem mai S'a zis, drept
face jumätate de
mai ales la la trebuie
mai
se poate dela porumb alte plante
la la nu la se
mazärea,
cari cazul sunt
neala In alte de la
se face
Plugarii cheia prefacerii celei mari, pe care
plugäria felul cum va
chibzuiascä lucrärilor agricole dupä starea
deosebite, ce se
tinut la altul dela un an la
D. G.
www.digibuc.ro
Sus stânga, culturi intercalate Camerei agricole dreapta, din pepiniera
Morlova ; Jos : stânga, la lotul demonstrativ al ing. agr. Paul Paret ; conferintele
agronomice dela $coala agr. Cricova
www.digibuc.ro
70 SOCIETATEA INGINERILOR AGRONOMI
a
Romania are, din punct de agricol, regiuni de stepä, cu
climatologice totul deosebite de restul
mare, metodele mijloacele de trebue sä fie cu totul altele. Aceste
regiuni Basarabiei Munteniei un de
calitate bunä, sate rare mari cu bogat inventar viu mort.
programul de de agronomice al
pentru organizarea de statiuni experimentale agricole
regionale, s'a inaugurat la 18 1933 Statiunea experimentalä a
ganului, gara Seceleanu mijlocul
punctul unde terenul este clima mai asprä. este
cu teren.
oficierea serviciului divin, apei stropirea localurilor
d. profesor fost ministru director general al
tutului de agronomice (de depinde a spus :
economice noastre agricole depinde
primul rand de sporirea cantitativä a agricole.
Aceasta nu se poate face folosind metodele de
mentare, cari ne aratä, pentru regiune, cu teren deosebit, ce
anumite plante de folosite pentru a maximum
de rezultate conditiunile cele mai economice. Pentru aceasta nu se pot folosi
rezultatele cercetärilor Romania are un Institut central
de cercetäri agronomice, sectiuni de la Cluj patru
statiuni regionale la Turdei
Toate aceste s'au fäcut din de refacere.
dela Seceleanu s'a 1929 are o
cu laboratoare, locuinte pentru functionari grajduri,
remize, etc. s'au fäcut sub supravegherea profesor
Munteanu, personalul de a suferit toate de
trei la terminarea Urmärim aci de luptä contra
secetei, scopul de a pästra folosi la maximum cantitate de care
regiune. Stabilind mai bun sistem de vom contribui la
sporirea aceastä regiune. vor avea
dela statiune practice imediate : etc.
D. face apoi regiunei, acum 70 de era
de turmele de oi ale transilväneni au
spart au devenit proprietari ai
satele s'au mai fäcut
de s'a märit, dar rentabilitatea acestei
este de a ajuta pe producätorii agricoli, mari, mijlocii sporeascä
rentabilitatea, spre folosul al
Din marilor agricultori din Bärägan, d. Panä,
Ministerului agriculturii Institutului de cercetäri agronomice.
D. Voicu ministrul agriculturii
pentru statiunii de
Apoi d. ministru, de d. profesor de
de vizitatori, au vizitat ferma
www.digibuc.ro
(gara Seceleanu de vizitatori la
rare 1933) din A. D. Carabella).
www.digibuc.ro
de dela
pe
un vestit
francez (Boussingault).
atunci trecut aproape de
agronomicä progrese
uimitoare marelui
s'a prin sutele de
de de
toare, unde planta räspunde
cum de ce are
nevoie cum poate ajunge la produc-
Marea variabilitate de Noul pavilion al administratiei

sol, numärul mare de soiuri de plante (media anualä de abia
omului de trece deste 350
impune facerea de Marazläveni
este situat gara la
o de 27 km. de pe un
platou plan. Solul câmpului este,
ca al un cernoziom
humus. Subsolul este
loess.
câmpului este de 100 ha.
din care 20 ha. sunt ocupate cu
periente, iar restul pentru
de pentru o
câmpului de pomi fructiferi deco-
de
fiecare Inzestrarea. Are
care regiune, una pentru cancelarie
care sat, gospodar. administratorului, pentru
agricole sunt baza care postirea inventarului. Acum s'a
se planul ceput construirea unui pavilion mai
de ridicare
ele sunt
ministrul
pentru mai necäjit
de dela
läveni fost anul 1930,
din Camerei
agricole judetului
este
de
din Casa administratiei
www.digibuc.ro
CALENDARUL
mare, pentru personalului, Programul actual al este

laboratoare, etc. Sunt de cele mai
alte necesare. vitale ale agriculturii
basarabene, se poate deslega
mediul gospodäriei
vestirea de capitaluri mari. Astfel,
primul se pune
Se încearcä fel de de plante
de culturä, stabilind cele mai
pentru regiune.
zis nu se face se lucreazä numai cu
soiurile deja create, cu mai multe
pure adunate 1928 de câmpul
de al Camerei agricole a ju-
Aspectul Tighina, precum cu
Personalul specialist se compune locale, pentru
din studii A doua este producerea
un absolvent de inferioarä. Se
Inventarul mort este complet
suficient se compune din
de
planului
Bugetul se
Executarea programului de
s'a 1932, primii
pentru culturile de
uniformizare orientare,
de 1933
avut ca. parcele
culturi comparative.
comparative
este de
din
comparative se Dehne, de oameni.
programului
comparativ diferite plante diferite
metode de culturä
anuale.
treilea vine
sudul
plantele leguminoase sunt
cultura mare, recolte
constatare,
de
fasole, cele car.
www.digibuc.ro
la de 3. alte
metode de lucrarea care
putea stabili prin
investirea de mari
inventar, ceeace azi nu este
Pe chestiuni principale
se mai fac cu diferite plante
; diferitelor plante
asupra ;
de la ha., precum
porumbului local.
zultatele doi ani de

experimentare nu se pot trage
cluzii sigure. tot ce se
porumbului. la de nu
se agricultorilor ca
da destul
stepei uscate.
fine, al este
mecanice
Poate curios,
se
lupta
seceta, punem Din trei
actuale satisfac,
la un punct,
moderne, nu sunt
2. mai are
necunoscute
bine cari se pot
verifi-
larba de Alep
toate
zervele.
Trebuie
doi mai doi
nu
au caracteristici
ce mersul timpului.
Dintre grânele
mare
(peste 2500 1933) au
32, 53,
Cenad
larba de Sudan (1933).
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLU GAR 75
se distinge
precocitate mai mare,
mare
zburätor. In
un grad foarte redus
la
Dintre soiurile de
(No. 87, 89, 38, etc.).

Recolta de porumb cea mai mare
Ferdinand"
rumb comun,
se soc. locul al doilea
ocupä Dinte de local,
la
Gaolean (1933).
destul de mai mare

este se
bine cu seceta produce
mult (se cere numai fie asigurat
pentru consumul
export).
de notat rezultatul interesant
cu grâului
de toamnä : cea mai mare,
mai mare fasole,
chiar ogor negru, s'a
In de a
porumbului s'au gäsit
boabe din greutatea totalä
numai goi cu
Sorgul bätut (1933).
de peste 6.000 kg. la
Sparceta rezultate ha.
lucerna. de Alep
pare nu este Dintre
de vivace primul
Gaoleanul (peste
kg. uscat
Sorgul, porumbul
iarba de Sudan, de
are cusurul
se usucä greu este
pentru boabe merg

de greu
de fasole
se rezultate de
www.digibuc.ro
Porumb pt. murat. Soarelui pt. murat.

din se din recomandabile pentru
seazä de lucrärile
pului de Sute de strativä de
ce de de
se Cu neräbdare
pentru scurt timp pe
introduce poate tot ce se
le face aceste vizite mai din
mai folositoare, se cum se
cele mai
de chestiuni intereseazä.
rani, sunt aranjate
s'a fäcut VICTOR
de fructiferi de de vie, agr.
Borceag de de Facelia
www.digibuc.ro
CALENDARUL GARILOR
reguli
metode de
noie dr. -
Vara, de pämânt
este uscat,
umezeala lui soarbe aerul,
care este uscat.
adâncime, se dela un
altul,
unde se pierde.
nu poate deajuns.
se
se
Intoarcerea vara Tot ei
umezeala din se
a) este se
din gräuncioare bägatä sub
diferite putregaiuri de de
plante din aceste putrezire aduce
sunt de
ochiul nu poate Cu cât apoi treptat la straturile vecine
are mai jos. dospire se
este mai särac putregaiuri devine
este mai este mai afânat se
mai tare se greu.
este
este
pätrunde
mari dintre
sub
zesc. se
se se
Umezeala din
nu
brazdei iar
urce
www.digibuc.ro
de nuiele. Dar jos

tot
umezeala din
destul aer, rädäcinile
se vor se vor
este
se face
dela sine, timp de
le putem
tävälugul.
mari de se
se mari,
destul
din se
grele (argiloase,
este blugäros nu tävälugite
este la sunt
mult.
grele, nu trebuie
nu coaje,
ci de märimea
unei alune la märimea unui ou,
cari se vor sdrobi primävara
se
nu se
linia
de sus aer iar
jos trebuitoare.
se
prin unele locuri deasä,

se vor impiedica una alta
alte locuri
Stratul de dela nu este bine
grapa, folosit. mai
pierderea umezelii aer. pier, cad
Spre fundul brazdei este prea nu are putere
dar are destul deasupra. semänatul
aer (din mai
la semänatul
www.digibuc.ro
CALENDARUL
a). semänätura
plantele
toate se
la adâncime se face
de Nu are
neajunsurile
mai mare
Foloasele sunt se
zeala solului nu se pierde
stratului dela
sunt
site numai de plantele cultivate
5. nu
etc.
poate face prin

boabele
rand, se linie
se pe
unei
se poate
Sau se poate face
toarea rânduri
trei
cm.,
Plantele primesc mai multi
(mai ales ajunge
dreptul paiul se
nu cade sub greutatea spicului.
poate face
a) Sau
pe cari face
de
suluri
de cari
numai dreptul
acest caz, umezeala
se face
foarte
dintre rânduri
de
anevoie din
se mai bine.
www.digibuc.ro
Sau täfälugii sunt (invers la

se Sau bräzdare suluri
se dintre
locul spinärile de bräzdare.
Asemenea de se
de poate mai construesc pentru
avea, pereche bob cu bob, la distante
de boabe.
mari la semänatul
coame (punctul
sunt
un plantele
plantele au fäcut un
rand de rädäcioare,
rândurilor
Prin lucrare spargem
dintre rânduri, acoperim
astfel
plantele räsärite. Din
tulpinii acoperite
nesc rädäcioare
ce plantele s'au
destul, trecem
din
Se face acolo unde practicä tulpina Din
agriculturä mai mai de sus ale tulpinii
nu nu serie de cari
grele sunt tari se nesc plantele din ele vor
putere.
a) se Primele se
regiunile secetoase
suluri numai mai
Semänätura timpurie,
deauspra,
puternic
mai
Semänätura târzie,
deasupra,
Semänätura timpurie,
pierde
fie
deasä.
adânc, ajunge la
la care nu mai poate formeze
www.digibuc.ro
planta nu ; poate
; trebue fie pina.
parte din se
de dela
däcinilor
de jos.
Pentru grau,
minoase. trebuie
pentru
subsol.
se poate face
una
subsolului.
10.
este un scormonitor,
a) : cea mai mare care subsol.
säräcesc
cultivate mai
pe de
de insecte.
adânc este
umbrit trebuie gunoit des
dospirea lui se face
tind rädäcinile mai

umbresc foarte
säräcesc pämântul azot.
Leguminoasele
trifoiul lucerna),
au nevoie
umbresc pämântul
azot (prin
a) de foarte numite bacterii,
mai mare parte din träiesc se nodurile ce
stratul dela ; umbresc se pe
pentru insecte
La din Rothamsted Anglia,
Willeams, laboratorului instalat un sistem
de capcane mecanice menite toate insectele ce
deasupra de Cu ajutorul unui dispozitiv special
ora la care insectele au aceste capcane, precum
moment.
rate precizie spre se procesul inmultirii
www.digibuc.ro
se
azot (prin bacteriile ce

nodurile depe
(vezi fig. prin putrezirea
cinilor. Rezultate
Cartofi
noit, dupa
noit, lupin, trifoiu
resfirä golurile
rädäcinile leguminoasei se
mai bine au mai umezealä
mai mare.
a) Lupinul, lucerna, au F.
www.digibuc.ro
Prin metode de culturä creiarea de
noui, potrivite regiuni mai
tutunurilor dupä recoltare
serioase fäcute la fosta Statiune
Belvedere ultimul timp, Institutul Experimental
de C. M. la fine,
cultivatorilor, prin organele tehnice de specialitate, tutunul
românesc fost simtitor
Gratie acestei importul de tutun oriental
care reprezenta de miloane lei
150 lei de redus la circa 15 milioane lei,
consumatia s'a prin sporirea
Fabricatele noastre pot concura fabricatele
prin calitatea am ultimii
de tutunuri brute.
Tutunul românesc este susceptibil de noui
cari se pot prin metodelor de culturä,
mai ales, printr'o fermentare rationalä.
Depozitele de fermentare trecut nu
de bunä fermentare. C. A. M.,
pentru ameliorarea tutunului, trecut
acest an la prima realizare domeniul
rationale.
de Administratie, la propunerile Directiunei
nerale, pe baza studiilor Directiunei Tehnice Agricole,
înfiintat la Bäneasa un depozit experimental, la
construit primul depozit industrial, toate
tiunile tehnice pentru conditionarea aerului. acest depozit
www.digibuc.ro
DE AL
de
Prof. L Dr. N. STANESCU

Post Avocat
www.digibuc.ro
CASEI A
Dr. P.
Profesor Universitar Dir. C. R.
E. GIUAN
Dir. Contab. Dir. al
www.digibuc.ro
pot fermenta mod rational circa un milion

kgr. tutun. Aci, cu ajutorul instalatiunilor tehnice, tutunurile
predate de cultivatori prea umede sau prea uscate, se pot
ditiona de fermentare. In timpul tempe-
ratura umiditatea se pot regula mod automat. In fine,
dupä fermentare, tutunurile se pot conserva,
tiunea temperaturei a care este
tuturor tutunurilor, de oriunde.
cu anul 1934,
tutunurile din regiunea
parte din Orhei, se
vor fermenta acest depozit,
dupä ultimele metode
In ateste C.
A. M. va avea posibilitatea
ca, din anul ur-
noui
fabricatelor sale,
este interesul
fumätorilor, al
tului Statului.
Prin aceastä ameliorare
buna reputatie a tutunurilor
basarabene va fi mult
cultura tutunului din
regiune va lua o mai mare
folosul
ST.
general C. A.
cultorilor, al
nationale.
Inginerii din serviciul C. A. M. sunt
realizare pentru interesul
ce importantei ramuri de activitate care
V.
C. A.
www.digibuc.ro
de
de crizei agricultorii au mai

de suferit trecut unui climat
pentru totul neprielnic pentru
de prea
plantelor, de tot felul,
coacerea au fost, general, de calitate
Din acestui an, cultivatorii de tutun au avut
mult de Ei au putut constata toti cari au urmat
sfaturile organelor de ale Casei Autonome
polurilor, au putut recolte calitativ
cantitativ.
cultivatorii cari au produs
(acoperite geamuri), au putut transplanta tutunul
15 Mai, plantele au avut timpul se dezvolte
normal culesul s'a terminat Din
cultivatorii cari au produs
nu au putut transplanta luna nu
s'au timp mare parte din foi au fost stricate de
C. A. M. acordat importante ajutoare cultivatorilor

pentru construirea geamuri. toti
fi urmat staturile date, pierderile fi
pe cale pe cultivatori fie
sfaturile ce primesc pentruca,
anul care nu mai sufere pagube se
pot
Consiliul de C. M.
de face cultura tutunului fie mai
pentru cultivatori, ce se pun fie
mai apreciate de va continua programul
va acordarea de ajutoare pentru instalarea
din partea mai

de care programul urmärit de C.
nu poate da roadele dorite.
M.
www.digibuc.ro
88 SOCIETATEA
A. M.
mijloacele indirecte prin C. A. M. pentru
agricole, activat
direct. C. A. M. de este problema
mort, timpul cäutat parte,
atenueze s'a gratuit mai
de instrumente agricole circa 25.000 de 10,000
de sulfat de zeci de de
ultimul s'au toate comunele se
un trior. Putem ce
C. M. romani. de la
celorlalte este locul remarcäm aici
magazii, maximum.
C. M. satele cari nu erau
cunoscute.
mai bine modul cum s'au aceste
ne descriem mai plastic. unde mai sätenii
nu un inspector C. A. M., care era
acele meleaguri, n'a putut noaptea,
lucrat C. A. M. noapte.
acestei toate satele sätenii lucra
asiduitate de
Cum spuneam, s'au cultivatorilor un impresionabil de
obiceiului sunt
Mai mult M. atacat problema
special S'au 70 cooperative de exploatare
care au pus garnituri de treierat,
grau de altele.
S'au toate comunele, biblioteci C. D.
unui cultivator de tutun.
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
Din tutunului
Tutunul se de peste 300 de
fost adus toate de
ocaziunea invaziilor cele principate.
La introducerii acestei culturi principatele
române, tutunul se cultiva pe mai decât
Calitatea lui era pentru
(intelectuali, etc.), se aducea tutun
turcesc, numit sat din Macedonia).
de calitate tutunul românesc era
Polonia, Rusia, Turcia Germania. Intre
1850-1865 s'au dela 170.000 ocale tutun
anual, destul de pentru timpuri.
Pe ce fumatul s'a s'au
cultivate tutun, introducându-se toate
climatul terenul sunt prielnice.
România tutunul luat mare desvoltare
monopolului din 1872-1879, dela 3.000 ha.
la 34.000 ha. dela 2.500.000 la 26.000.000 valoare de
de aproximativ 800 milioane.
cultivate s'au
progrese pentru de
Depozitul de fermentarea tutunului din

C. tehnice
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR ARGONOMI
rioare. acestor progrese s'a cu totul cantitatea

de tutun fin importat din Macedonia.
Toate ateste progrese s'au printr'o chib-
de personalul de specialitate al Admi-
C. A. M., care este marea majoritate format din
gineri de de
realizate calitatea cantitatea tutunu-
au permis se tutunul românesc Austria, Ceho-
slovacia, Germania, Franta, Finlanda, Suedia, Olanda, etc.
Cu toate cultura tutunului nu o prea
mare, raport celelalte culturi, tutunul un pro
peste 80.000 cultivatori are mare
pentru economia
In economia cari se aceastá culturá,
tutunul, prin mare aduce, locul cel
Venitul la hectar este de 15-20.000 lei. cari se
mod serios de aceastá cari au ustensilele
cari de sfaturile Cassei Autonome a
Monopolurilor, obtin venituri din aceastá culturá.
Sunt cultivatorii cari agonisit averi frumoase din
cultura tutunului.
Este interesul cultivatorilor ca lucreze mai
bine, pentruca toti maximum de foloase, din aceastá
dar
D. PESCARU
Ing. agr., Inspector general C. A. M.
Din opera de :
de
Vrem
avem o
tutun bun
- scriilori ai
Carageale au de
- deschide
memoria
muerea perdelele,
- bucovineanä la
fete
:
Toate pipa
de sub
www.digibuc.ro
CALENDARUL
Cum trebuie
Tutunul produce mai mare venit, cere cele mai multe ingrijiri.
pentru a asigura o dar, mai ales, ingrijirea prcdusului
Deci, cultura tutunului are de
cultura (alegerea prepararea terenului, producerea
recoltarea, uscarea sortarea tutunului.
A.
ales pentru tutun trebue sä fie varietatea ce se
Astfel pentru tutunul din dau mare de culoare
vor alege terenuri grase, bogate humus
acelea de culoare
Molovata de Banat) se vor alege terenuri chiar
mai ales de culoare tutunurile
cari dau superioare Molovata) vor
alege terenuri de sud.
aceste terenuri din
Producerea se numai mai ales
anii (cum fost spre un
care fie bun transplantare mai la Mai.
nu fie prea des, se
plante slabe
de este de jumätate gram la p.
trebue de
este trebue
nu va fi
transplantare produce multe lipsuri,
vom avea plante de mai multe ceeace foilor
Data trebue bine potrivitä tutunul
desvoltarea toamnä, va fi de
sunt umede, nu se pot
mai este dela Mai.
tutunului nu trebue are un mare
plantelor.
distruge buruienile, cäzute
plantelor.
distrug tutunul se desvolte normal
umezeala
Politul trebue sapa vor foile
cari din cauza apei care särit ele
feritelor boale cari de dela foi trebuiesc distruse
spre bolilor, cari
cultura.
plante.
www.digibuc.ro
B.
foilor, culturei.
bine dar da
rele recoltatä
Recoltarea foilor se va pe ce au ajuns la
optim de maturitate. prea coapte, un inferior.
este variind
teren, etc. ce nu cunosc de maturitate optim
C. A. M.
nu trebue prea de cäci foile pe ele se
dar pe se ofilesc.
Foile se vor aduna transporta
unele peste se pune peste ele.
se vor pe paie,
de se va
nu se face prea des nu printre ele, foile se
se pun la dospit, pe de
curent de aer. Aci vor
nu se complet, atunci sunt trecute din dospit,
le la uscat, se se
scoatem dela dospit, nu le punem direct la se
se apoi le trecem
timpul arde le acoperim
ce se se pun de
ploaie Aci se ales
Alegerea tutunului este care
da scris, cultivatorul nu va
bine va lucra
C. tutunului.
Camera care se face trebue fie nu
nimeni ea (aburii dela oamenilor se pun pe tutun
camera care se trebuie
Ambalarea tutunului (pentru la depozitele C. A. nu

prea tutunul se poate
nu se
calitate.
timpul tutunurile trebuiesc bine spre
nu umezite
trebuie
depozitelor C. este
valoarea ce tutunul produs.
De de trebuie execute
ce dela C. M., ei, timp,
oficiu cat cererea
C.
www.digibuc.ro
ce se
Din practica se poate

numai atunci plantele sunt la timpul
fire plante se ele
bine. aceste
va mai
Tutunul, spre deosebire de alte plante, este
timpul fire Ceeace constituie
sunt foile, cer un anumit timp se
usuce un anumit care se dezvolte, cultivator
trebuie la ce fire planteze varietatea
la
räsadului de tutun in avem in

in rând, regiunea ne regiunile unde se
sau bate bruma, tutunului va fi ea mai
regiunile mai calde, cum e ; doilea
trebuie avem vedere varietatea ce cultiväm, cäci sunt de tutun
la cari se pot recolta toate foile zile dela plantare, cum sunt
altele cari cer 130 acestea din trebuiesc cat mai de vreme,
nu va fi timp bun la recoltarea foilor.
Din Institutului Experimental C. A. M. dela Bäneasa reiese
varietatea toate foile are nevoie de 90 zile,
Molovata zile, zile, Banat
120 130 zile ; iar timpul cel potrivit pentru plantarea
o mare este Aprilie 10 Mai.
dar, cari se pot recolta zile,
le putem planta la lunei
trebuesc la lui Aprilie lunei Mai.
Sunt, regiuni timpurie, din
nu se poate face
brumelor a timpului cum este Basarabia de Nord, unde timpul
de plantare cel mai bun este lunei Mai. Pentru
Teleorman, regiunea Aradului, in Banat Satu -Mare se
plantarea la inceputul Mai se poate, chiar la lunei Aprilie.
Plantarea in regiunile acestea din o de calitate
ce depärtarea fire
de tutun foi slabe, de calitate
fire rânduri este prea mare, se foi groase, se
stabilirea fire trebuie se de

de foilor), de se
tutunul de pe
fire noastre
sunt
www.digibuc.ro
fire cm.
Molovata cm.
45
Banat 60
50
Aceste distante
pietros, se se De exemplu,
Molovata vom planta la 20 cm. fire
gras la cm. fire
35 cm.
unele este Banat
Sätmärean, se se foi mari,
din ele se de foi, dintre fire rânduri va
de exemplu, Sätmärean se planteze fire
Banat la 50 cm. fire cm.
bun.
Dr. MIHAILOVICI
de tutun
www.digibuc.ro
Cultura comuna
Molovata de Orhei se chiar pe
la lui.
Locuitorii acestei de timp se
tunului, acolo au totdeauna
care vreme din
Cassa Monopolurilor, au
Tutunul din comuna Molovata este de bun la fumat de mult
de Regie, s'a de
Molovata au observat de mult tutunul la ei nu se
face mai bun pe anumitä de din ei
numai pe acea este nisipos se
pe spre
de tutun
de tutun «Molovata».
soarelui. dar, Molovata tutunul tocmai ce

teren särac, nisipos
Dar cultivatorii din Molovata tutunul des, 30-35
cm. fire. pe acolo este
sipos cultivatorii ei de
www.digibuc.ro
96 SOCIETATEA
mai nu prea mare prea verde la culoare.

aceea tutunul de Molovata, galben de felul lui, acolo se face galben.
Soiul de tutun Molovata" un soiu
tivat anume ,
de m. pe numai de 1,30 m. (and
este gras negru, Molovata ajunge la chiar m.
in la chiar 2,50
Soiul are 18 foi pe 20. In schimb
de se galben-deschis, pe la
culoarea galbenä se anevoie. Foaia de
fig. 3) este mult mai rotunda, la de asta,
este mai ceeace este un semn e de neam bun.
Soiul de tutun Molovata" mai are alte este
mai timpuriu dintre toate soiurile de tutun cultivate la noi. El la 50
de zile dela transplantare, pe numai 60 chiar
mai mult.
a soiului este lui la boli.
Nici un alt tutun, dintre soiurile noastre, nu este mai rezistent la boli
Ori, un tutun se foaia lui nu este
de nimic urmare cultivatorul va avea o recoltä mai mai
De Regia a introdus soiul Moldova Sudul
Dobrogei. trei ani se fac cu acest soiu Muntenia.
Noi chiar Vrem vedem
merge aci mai bine rezultate au fost :
dat tutun mai bun, mai frumos colorat galben
mai bine plätit celelalte soiuri, deoarece el nu se pe camp
de mult alte soiuri. In tabloul de mai jos dam cantitatea de tutun
recoltatä la hectar valoarea lui lei, dela principalele
de anii 1931 1932, Experimental
al C. A. M.
1 2
VARIETATEA
kg. la ha lei kg. la ha lei
807 16.982 825 14.724

Molovata 1.233 36.533 1.013 19.679
1.268 25.984 882 8.540
Banat 1.230 11.847
1.384 21.952 1.055 7.754
. 23.140
Dupa cum vedem din acest tab ou, anul 1931 1932
a dat un venit mai mare oricare alt soiu de tutun
la
Dr. PIESCU
www.digibuc.ro
producea de grâu
exportatoare de grâu din lumea
de atunci erau lumea.
Eram
räzboiu lucrurile s'au au
nesigure. La suntem
la hectar s'a
ne ocolesc.
le agricultorii tara au
Trebuie facem pentru face nevoilor.
Pentru acestor de trebuit
luate cari pe agricultori, special pe micii
tivatori, stare de produce mai mai bun. Intre
mäsuri Camerelor de
fiecare
Camerele de mod obligatoriu,
mari plugari, de
vite, podgoreni, de
Camerele de sunt ale agricultorilor,
chemate apere interesele se de
Ele conduse de reprezentanti ai agricultorilor, ai

Statului, ai ai administrative ai
peratiei. Infiintarea este din de
de avea organe
deplinirea plugari. Camerele
agriculturä ministerul aplicarea
avea mare rol legilor de agriculturii,
vitelor
etc.
totdeauna de
turii, se face lege care
Din punct de al
www.digibuc.ro
98 SOCIETATEA ARGONOMI
nevoile regiuni
la timp mijloacele de
Camerele de
ideia de solidaritate de care pune
de se aproviziona lesnicios tot le trebuie desface
muncei specula
Camerele de au nevoie de
cooperative spre programul
trebui le toate comunele,
le ajute le
Pentru produce bun, Camerele de
au greaua micii cultivatori
ajute lucreze lupte contra
cetei. plugarilor procurararea semintelor de
bun cheltueli, produc-
mare Pun la plugarilor
de pentru vitelor
rirea produselor lapte, etc.
Indrumarea plugarilor folosirea
sporirea la
serurilor contra boalelor
sitoare vitelor, porcilor de pagube
(cam miliarde lei an procurarea
leacurilor contra insectelor la
rugina, testos, puricele
gândaci) de pagube zeci de
lei, Apoi aducerea
mult, repede, la
timp ieftin omului. Numai din de
plugarul de Apoi
spre viermilor de spre
pomilor conservarea etc..
Sporirea tuturor produselor
de simtitoare pentru
facem ajugem
semnate.
se poate obtine spor de cincime
la recolte la produsele Aceasta la
turile de pentru plus de 15 miliarde lei,
www.digibuc.ro
CALENDARUL
cari punga plugarilor ceeace

la 4.000 lei pe an de cap de familie.
numai Camerele de fi
destul ele rostul fie
drept lumea le sprijine ajute
mai mult, la rolului
opera de educare are mare rol
de cursuri, agricole de
biblioteci agricole, scrise pe
tablouri cari pe plugar. Cu toate
mijloace agricole au activat intens.
Este mult de lucrat deprindem gustul
cetitului. Camerelor de va fi
când fiecare plugar va pleca la traista
sfaturi folositoare când ciobanul de pe
plai va purta la chimir, de fluier spune
de
Ing.
In 1933 Camera agricola Ilfov a din regiunea 140

capete tineret porcin, din rasa York mijlociu. reproducatori au fost
la micii crescatori la cu redus - la proprietari,
contra cost sunt obligati tine la sátenilor cari
au nevoie de buni reproducatori, sau de regenerarea
(Foto. A. D. C.).
www.digibuc.ro
de
Prin mica ocupe aproape
din cat ocupa
Exproprierea trebuia fie prin

nu numai säteni
tivatori de
ale räzboiului agriculturii alte au
au cheltuelile de de peste
Ocean) au tuturor agricole (animale
Prin Camerelor de toamna anului

1925, s'a se agriculturii anume
Sunt aproape de de
Asupra tot acest timp vorbesc foarte lämurit cifrele
urmätoare
Suma de un miliard lei (exact 996.446.210 lei), de cele
mere de dela la Martie 1933
(din impozitului fond cota din
cedentul islazurilor, de timbre
dela alte venituri),
au fost folosite
100.556.282
instrumente de decuscutare 132.145.784
Animale de 107.862.509
de de 91.313.891
Combaterea epizootiilor 22.096.812
Activitate 10.764.907
Ferme, de loturi demonstrative 50.604.534
11.175.549
material de
agricole 2.2%
Subventii 30.625.248
Combaterea bolilor la plante 15.470.216
Personal 237.024.099
Cheltueli de mobilier, cota
Uniunei C. A., 130.277.030 13.2%
996.446.210
Din cercetarea acestor cifre se desprind urmätoarele

Cheltuelile generale (de administratie de personal) ale
cari se cuprind cumpärärile de clädiri,
www.digibuc.ro
CALENDARUL
multora din ele, de apoi cota de 5% din

C. A., remize date de a veniturilor, etc.), sunt abia
de 367.301.129 lei. circa 50 milioane lei, cota de 5%
Uniunii Camerelor de suma se reduce la lei, sau
din totalul Deci, invinuirea acestor institutii, mai
mult de din venitul se cu salarii, jetoane de
spese de transport, se a fi cu totul
2. Cumpäräturile ajutoarele date pentru seminte, agricole,
animale de reproductie, precum statiunilor
de pentru seruri vaccinuri, pentru pomi vita de vie,
arbori (pentru plantarea a pentru
materiale instrumente pentru combaterea inamicilor plantelor, se
total, la 500 milioane lei, (exact 499.771.000) la jumätate din suma
de Camerele agricole.
Extragem dintr'un tablou publicat de pe anul 1932,
asupra de agriculturä, cifre, cari repre-
distribuite de Camerele de agriculturä, timp de 8 din
urmätoarele produse
Seminte de tot felul 4 206 732 kgr.
unelte agricole 33.162 buc.
Aparate diverse 431
10.254 capete
Vieri, scroafe, berbeci oi 7.508
de rasa 13.040
pentru 123.891 buc.
Materiale fungicide insecticide
Serovaccinuri 12 204 598
Galbenol, distol vitan 41.762 huc.
Pomi fructiferi 406
altoite 621 696
de pädure . .
3. Restul de 129.374.077 lei, sau aproape s'a cheltuit :
trarea a de a pepinierelor, organizarea de

concursuri agricole cari se cuprind premiile date numerar,
animale de subventii ajutoare pentru studii,
rarea de (distribuite mai mult gratuit la aproape 30.000
abonamente la revista (care, de trei se trimite gratuit
toate satele cätunele României).
Aceasta este activitatea, cifre, a Camerelor de
timp de 8 de ele functioneazä. unele din ele au sau
eo n'au avut destul de de rostul
acestor institutii. Vina este mai a legii de organizare mai mult a
cultorilor, cari nu au trimis pe cei mai vrednici dintre ei la conducerea
relor de
Ing.
www.digibuc.ro
de
legea de organizare, de sunt obligate
toate de animalelor, este
deosebitä Camerelor
de mai mare cum
respectiv, animalelor era mai dezvol-
tatä. Metodele de au diferit, specie specie.
Camerelor s'a manifestat prin pe
contul diferite centre din au fost din
depozite, spre face montä. anumite au fost
grajduri Camerele au ajutat comunele cumpere reproducätori
din recunoscute. statistice ce posedäm, dela
Camerele au cumpärat au distribuit la
6.493 de 116
specia Incurajarea s'a bucurat de
din partea Camerelor de s'a manifestat diferite
mai multe Camerele de au ajutat
comunele pe agricultori cumpere tauri de plätind jumätate,
treime din taurilor. Taurii au fost de
Camerei, care asupra valorii numai
cari corespundeau standardului rasei respective. sistem,
folosit mai fost acela de cumpära cont
distribui la comunele cari se obligau un
taur nu era bun de altul.
cumpärarea vacilor de Camerele au
Dela Camerele de au cumpärat
au cumpärarea tauri 477 de vaci.
Incurajarea s'a cumpärarea de
scroafe, care au fost redus grajdurile
(acolo unde existä). S'au mai acelor cari
vroiau cumpere scroafe de rasä. S'au s'au
astfel, dela vieri.
specia procedat la fel la Camerele au cumpärat
au dela 1.549
care s'a bucurat de deosebitä din partea
Camerelor de dela Camerele au
de pentru clocit, 7.372 de rate, etc..
18 Uniunea, au la
organizare este descrisä acest calendar.
S'au distribuit 76,803 de
viermi de
medicina Combaterea preocupat deasemeni
de S'a cumpärat s'a distribuit de
12.204.598 lei.
cum se vede, zootehnicä cum de combatere
fost destul de mare, nu se arate
fost multe regiuni.
C. B.
www.digibuc.ro
Camera oile de rasa Karakul, din turma acestei sunt tot de ca cei din turmele
dela Cricova (Foto A. D. C.).
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
de
este scurt dela distribuit 395.262 duzi arbori de
acestor (1926), ornament 4.397.310
mijloacele financiare de dispun, pentru fixarea
prea reduse, s'a terenurilor supuse
mult anul 1932 Camerele Agri-
Activitatea s'a pe au cheltuit numai pentru
anume prin (fungi-
prin cide, pepiniere, de
Propaganda are de circa milioane bugetele
luminarea asupra anului 1933 au pentru
voiei de planta scop, 7.654.596 lei.
asupra valorii Tot de
fructelor dela la Martie
derea märirei 1933, Camerele au
pentru 1.916.031
contra foi de au
(insecte cursuri
gamice). practice de
fäcut prin sate 26 de unde s'a
totdeauna de predat
practice prin de pomicul- pomicole
organizate la program de ansamblu, care
centre importante prin reviste cuprinde
gazete la sate. Ingrijirea tratarea pomilor.
Ca directd, Camerele de 2. Organizarea
au pepiniere la export pe
au distribuit sute de 3. Cultura pomilor,
de au cumpärat distribuit (numai specii
de stropit pomii material fiecärei
pentru tratarea au C.
nizat de fructe,
bani au
cooperative pomicole
pentru valorificarea fructelor etc., etc.
S'a 96 pepiniere unde
se produc necesari, cari se
distribuie gratuit
duse rurale.
Camera Agricola Prahova
altoit anul 1933) 220.000
majoritate
2. S'au cumpärat, din
Statului
cari s'a distribuit la
scäzut gratuit. Camerelor Agricole
3. Tot aceste s'au Str. Polona No. 8)
www.digibuc.ro
Sus: de calciu lui
corn. Susenii (jud. de
(jud.
protopopului Popp, (jud. Nasaud).
www.digibuc.ro
18 de S'a instalat
Uniunea au toamna toate anexele, pentru s'a plantat
anului 1931, o Statiune la tot terenul statiunei. Pentru
ouälor, s'a adus din Germania
de sunt : clocitori
Buzäu, pentru
Constanta, 400 de pui Aceste
Dolj, Hotin, Roma au fost terminate toamna
Tulcea, Durostor. 1933, primii
Problema care s'a pus la 1933), trebuesc
Statiunei avicole a fost de a se pentru
o rasä bunä de Statiunei.
care, Statiunea
rasa dea activitate chiar
mai buni, mai de
toare cu greutate mai mare. S'a activitate se poate
avut, vedere ameliorarea Prin
rasei indigene. In acest scop s'a ales prin
rasa Rhode -Island, care este bunä prin
ouätoare au o greutate mare, propagandä
60-70 greutatea pe agricultori cele
este de kg. a mai
de 3,5-4,5 kg. 2. de
Pentru a se studia alte rase, Cu toate
ar putea fie, eventual, actiunea este abia la
la agricultori, s'au adus 1933 s'au
plare din Susex, Wiandotte, pentru clocit 100
Plymuoth Rock, Leghorn Din situatiile primite
au pui, cari
Pentru a se avea garantia s'au foarte
mai ales pentru a se avea rasa
cä sunt
produc mari, adicä sunt bine
s'au adus pui de o zi Bäneasa are
dela una din cele mai mari programul de activitate
de din Anglia. narea problemelor avicole.
La aceastä statiune s'au construit, anul acesta
toamna anului 1931, cotete experimentäri, cari urmeazä fie
mari, 250 de o viitori.
pentru 2.000 de pui. In alimentatia,
toamna anului 1932 a anului 1933
continuat construin- de da date precise, cari
4 cotete duble, elite, folosite de
pentru 350 pui o
pentru clocitori, laboratoare
Directorul
cuinte pentru personal. Avicole Bäneasa
www.digibuc.ro
dela Baneasa, intemeiatä in 1931, de cätre 18 Ca agricole
Uniunea vizita la este foarte
pentru Asemenea vizite sunt foarte numeroase, mai ales särbätoarea.
Un lot de din rasa Rhode la Statiunea dela Bäneasa (a

Camerelor agricole). a fost ca cea mai
pentru micul din
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
de decuscutare ale Camerelor de

Trifoiul lucerna sunt atacate
de multi paraziti, din
cari cel mai de temut este Cuscuta
(turtelul tortelul).
zitarä, care din ei,
cu plantele tinere de trifoi sau
lucernä nefiind stare se
se pe tulpina
a trifoiului lucernei,
hrana. Cuscuta
mari din sau lucer-
niere este de datoria
o pe cale. Cel
mai bun mijloc este acela de a
semintele de cuscutä, din
electromagneticä
cuscutatä, punem
de fier trecem apoi un
magnet pe deasupra, de
cuscutä, s'a
electromagnetica
de trifoi se
samene
de trifoi
lucernä se face pe cale
prin ajutorul sitelor
ochiuri fine, de
a. cale
ajutorul unor
me pentru acest scop.
cum
trebuie
de trifoi
lucernä este
de cuscutä
Intr'o de trifoi Statiunea de decuscutare
www.digibuc.ro
pulberea de fier, este de electric. Dar trebuie
magnet, de trifoi sau la
pe Sistemul de
ele pe
apoi cale electromag-
constituie ceeace se
Camerele agricole din Bucovina,

Moldovei un
sprijinul Uniunei, au
statiune de decuscutare
care început la
Februaire Camerele agricole,
Trei-Scaune,
au statiune
Sala trioarelor Cernauti) care lucreze la
Martie 1933. Intre
acest se timp agriculturii
toate de decuscutat rajat
cari se gäsesc (Bedell, de decuscutare ale Camerelor
Trifolin, Gompper). din
Felul de acestea se mai
se numai modul cum agricole Oradia
folosesc pulberea de fier Cluj, care de multi
Avem astäzi opt de
Bedell Trifolin folosesc Camerelor
berea de fier pe cale Toate au sistemul de
Gompper pe cale umedä. Puterea de pe cale
magnetilor este mai bine apoi au electromagnetice
Gompper, apoi vine Gompper, una Trifolin una
Trifolin la Bedell, care nu Toate un pot lucra
mai corespunde actuale. 250 vagoane kg.) anual.
acum de au aceste
magnet anului 1932-193
nent, care nu are nevoie curent Trifoi Lu
Oradea . . 74.857 1.451

. . . 30.955 1.300
. 5.910 2.776
. . . . 5.103 3.608
. . . 27.365 5.302
. 277.356 78.750
. . 163.932 3.581
Total . 585.478 96.768
Sau, total, trifoi la un
682.246 vagoane).
Ing. G. BUNGESCU
www.digibuc.ro
agricole
1. S'au aproape toate comunele din
de de s'au cari s'au
toate comunele din Rezultatul a fost aproape 80 din de
icase au fost ogorite.
S'a organizat un concurs de Comuna la care
au parte 65 pluguri 4 asistand peste 1000 plugari
din
2. S'au luat mäsuri pentru a se introduce
de S'a din partea Ministerului Agriculturii 17
de semänat Camera a 3.
S'au 5 centre de cari se pun la plugarilor
contra taxe de lei la ha. centru mai este inzestrat cu
pentru porumbul, o de una de
o pentru livezi, o de miere pentru faguri,
4 trioare de Camera.
Centrele acestea sunt comurele Botoroaga, Vida, Obedeni
La centru s'a construit o de
cu pentru
3. stabilit la cari producatori se bun pentru ;
celor cari au avut de Camera

grau pentru ; s'a pe locurile sub
gherea organelor agronomice 50 de de cate ha.
pe cari s'a grau data de Camera.
4. Cu concursul Prefecturii, s'au luat ca toate cultivabile
din islazuri fie arate din pentruca fie
cu lucerna Cu subventia Prefecturii de lei, fondul pus la
de Camera Agricola cu comunelor, s'a procurat 15
vagoane borceag 2 vagoane lucerna, astfel ca se in
1934 cam 1500 ha. cu borceag 600 ha. cu
5. Camera a organizat 1933 o de vite comuna
Cämineasca. S'au dat premii bani de lei 7.700. premiat un
plugar din Comuna care a cultivat 1/2 ha. de dupa
care a 20.000
6. In zilele de 2, 3 Octombrie 1933, Camera a de
localul Scoalei de agricultura din corn. ; au luat
parte toti agronomii stuparii din regiune.
7 S'au construit 8 grajduri directivele Camerei Agricole
cu sprijinul prefecturiicomunelor. Aci se vor statiuni permanente
de cu proprii.
o Agricola care, de acord cu
jeze cat mai mult posibil agricultura toate ei, ceeace face cinste
- agricultori ingineri
www.digibuc.ro
Camera Sus dreapta) la concursul de pluguri in corn. Letca Jos: expo-
de vite dela Camineasca (10 1933) ; dreapta, o de in stupina de agricultura dela
Octomvrie 1933).
www.digibuc.ro
Ferma agricole comuna Costiugeni,

pe o suprafatä (35 hectare), rezolvarea celor mai multe probleme pe cari
le pune agricultura
Un camp de plante medicinale cultivate - are de
scop producerea semintelor distribuirea la micii cultivatori
Inmultirea liniilor pure de cereale special de porumburi, toate
Pojoga, Rotaru Glavcea se fiecare cu selectiunea
unei pure de porumb portocaliu. Rezultatele sunt impresio-
s'a ajuns la o de 7000 la ha. un singur fir täciunat
30.000 fire de porumb ;
domnii Bogosky Olcovici au adunat o de
36 plante de nutret, din flora de a Basarabiei, cari se
intr'un camp special pentru cari se va face diferite sortimente
pentru islazurilor, spre a se ajunge la mai potrivit regiunei.
Selectiune nu se face aci, ci numai se liniile cele mai
apoi se micilor marilor agricultori.
La Camera are trei tauri la
torilor. adunä aci la 20 de tauri delacomunele cari au grajd bun.
de ne dat putinta sute de
rate Peking Emden, din cari erau pentru
expozitie.
La de am vizitat sectia de de
sub conducerea -lui prof. dr. unde am cercetat bogatele
de insecte de diverse boli ale vitei pomilor.
Sectia de enologie foarte bogat material suficient
actualmente de de agronomice.
Via Trecând pe ferma actualmente
Agricole pe via Mitropoliei (foarte
foarte multe lipsuri), am via de sub conducerea
-lui Ing. Ailoai. Cu acestei suprafatä de 35 de Ha.,
vita n'a putut fi mana a fäcut mari ravagii. viei dela
beton, trei etaje, este preväzutä toate mijloacele tehnice pentru o
In beci se gäsesc patruzeci de intre patruzeci
de dal., vinuri pe specii ani, cari stau aci ani apoi se trag
la sticle. cuprinde câte 500 de sticle din varietate din
care an, parafinat cari stau aci la 50 de Sunt aci vinuri
de mare valoare, cari pot figura la cele mai pretentioase expozitii
internationale.
D. C.
Mierea de este regulatorul ideal al

oamenilor
o asigurati un cinstit
din fructe nu trebue nici dela
cea mai
www.digibuc.ro
sus, taur jos, (Angelns), dela ferma Dreapta (sus
jos) crescatoria de Peking Emden, la ferma Camerei (foto D. Carabella)
www.digibuc.ro
Propaganda Sus dreapta, de iarnä din stupina -lui
de de d. la Camerele Hotin
www.digibuc.ro
Nu vie
De timp puternic
pentru plantarea Fiecare fiecare
idealuri, are acela de avea vie. Toti
le
de care vinde ieftin
nu cer nu se
nu se de ploaie, fine,
nu cer doar pentru cules strugurii
banii nenorocite situatii,
ultimii viei
150.000 ha., din soiurile treimi sunt
numai inferioare, frunte hibrizii
recti Seibel, Rayon etc.).
viei Ea de lucru la de
de unei populatiuni
venituri statului antreprize
ferate, de
natiunei, viei
sunt folositoare pentru hrana populatiunei.
Dar trebuiesc rationalizate
viilor trebuie
face vie, se
de mult de tare,
vinul nu
capitalurile plasate vie socoteala
www.digibuc.ro
116 SOCIETATEA INGINERILOR ARGONOMI
se vor distruge. Statul va dezastroase, natiu-

consecinte
fiecare va planta vie, pe care o va cultiva singur,
din sociale ale va dispare, sutele de mii
de muncitori, cari din lucrul viei, vor deveni
de de buni consumatori buni
deveni o pentru stat.
va planta vie,
a tine seamä pentru a produce roade
regiuni numai in anumite
va de soiu
folosul celor de mare producfiune de calitate rea, sau al
torilor directi,-toate podgoriile vor vor din cauza
ce nu va dar
vinul mult desgustä pe
ce ne iubim tara neamul, trebuie
toria ce avem sä numai soiuri alese, cari dea roade
gustoase superioare ; cultiväm via numai acolo unde cultura
ne este o numai nu
noastre, ale aproapelui nostru ale
Pe noastre numai indicate
natura de situatia locului stabilite de practica regiunei
specialitate.
de a ne face vie, dacä
vrem nu pierdem averea munca. ca aceastä culturä
se regiunile consacrate prin clima, terenul
situatia oamenii specializat cultura ei.
ca noastre statul
regiunile unde aceastä culturä are ratiunea de a fi dam
la tuturor, dacä vrem noi pe al nostru.
via : 1. numai pro
price, 2. numai soiurile alese 3. numai
trebuinta o noi ne vom
face datoria de de natiunea patria
sunt recunoscätori
fructe
mai multe fructe; ele
www.digibuc.ro
Ce vinuri se pot ele
Calitatea vinului este de sol,

vitelor, metodele culturale modul de
gere prelucrare ce se
timpul
Cum foarte
rar se vinuri omogene.
dela un an la altul,
dar chiar regiune la proprietar se
totdeauna vinuri omogene pentru obtine
un vin de calitate necesar
tece vinurile din anumite
La ideea amestec un
calitate aceasta
se face cele mai multe
Cele superioare de uneori vinuri
au fie amestecate altele, pentru fi mai
toase se mai mult timp.
Grasa Cotnari mai
aciditate au nevoie trebuesc
altele anumite pentru
vin mai superior.
Proprietarii chiar timpul
amestecul
este amestecul 2/3
1/3 limitat de tufe din
verde moldovenesc.
1/3
Gordan un limitat din
de
amestecul
un produs superior, capabil de
Atunci nu s'a de un
rational de se pot amesteca vinurile, ales
pritoc.
De exemplu când un vin de alcool,
mijlociu de vom amesteca
titate din fiecare, exact
www.digibuc.ro
118 INGINERILOR
din vinuri dorim obtinem de

alcool, vom amesteca o parte din vinul de 12° trei din
vinul de
Amestecul, sau vinurilor, se face nu numai
scopul de a obtine un tip de vin de o ci pentru
a crea un vin cu omogen. Deaceea,
de ori se face un amestec, se tine nu numai de
centul de alcool, ci de celelalte componente (aciditate, dul-
extract, etc.).
Formule de amestecare sunt multe. proprietar
însä, pe convenabile vinurilor sale,
de gustul consumatorilor.
La amestecarea vinurilor mod rational, se va tine
:
1. Amestecul obtinut fie mai superior fiecare din

vinurile ce compun ;
2. Valoarea a fie mare
aceea a din vinurile ce compun, ;
3. Nu se vor amesteca vinuri perfect

pe posibil din an.
ce vinurile cu cele
toase, de a ascunde defectele celor Pentru mo-
ment uncle ales
nu a prea un oarecare podgorea-
se cu tot vinul bolnav de ori nu mai
poate vindeca. Vinurile bolnave trebuesc mai tratate
apoi folosite la
4. de a amestecul unor vinuri proportia
trebuesc mic, pentru a vedea
rezultatul obtinut este
vigoare permit amestecul vinurilor numai
crama lui numai vinuri din
giune
Cooperativele mari au, cele mai largi de
a stocuri mari de vinuri omogene, standardizate, pe
cari, an de an la tip, pot impune
un gust, care timpul nu mai poate fi
G. TONTICI
www.digibuc.ro
viilor fructelor, la ferma Paul Zotta, Buftea
www.digibuc.ro
vinului
Floarea este datoritä unei ciuperci,
dema Prin ei peste se vinului
un fel de alburie, Ea mai ales vinurile cari au
sub alcool. Vinurile bogate alcool nu se
de floare. Ciuperca se pe socoteala alcoolului, pe care
acid carbonic.
ferim vinurile, trebuie totdeauna butoaiele
nu putem face aceasta, se
un slab de pucioasä.
boala la se numai din aceea
vom vasul vin doagele de deasupra ale
rupte din vor pe vranä.
boala mai vinul alt butoi bine
pucioasä. se poate da un cleiu se
prea mai fie de
Vinul otetit se la
foarte subtire.
nu se confunda acreala din
Acreala naturalä prea mare poate un cusur, otetirea este
foarte care ne poate nu numai vinul atins, pe toate
din
poate din cauza butoaielor bine,
tinerii butoaielor nepline.
datoritä ciupercei-Microdema care se
contact de Deaceea,
mai ales vara, aceasta face pagube mari. Ea se dezvoltä vinurile
chiar dela nu se se
lichid tescovina, ce se zisa
prin faptul acidului carbonic timpul fierberei mustului.
Musculitele betivele, boala vinurile
putem face vinurile boala este
nu mai altceva de otet. boala este la
vinul se de C., se
se pune bine
boala nu prea se poate, dar nu carbonat
calciu, cum adesea. Carbonatul aciditatea naturalä
vinului foarte putin din acidul acetic (care constitue
tratare iese mai se
potasiu, 60-300 se prin
sticle un litru de vin, cari se pun, doze
la 60, 70, 80, 90, etc., la hl.). Compusul format din acidul acetic
tratul de potasiu se depune fundul se trage alt vas.
de pasteurizare, se poate filtru sterilizator
keimungsfilter) al Firmei Seitz din Germania.
de este bun actiunei bacteriei otetului.
RADU CIURESCU
www.digibuc.ro
Reguli pentru
toate celelalte crearea unei
are un mare rol, mai poate
fi dela mod rational, ce alegerea
rilor, florilor, unei viitoare economice.
pot prin alegerea plantelor, efecte de farmec
fericite, foarte modeste, mult mai bine
costisitoare cäror nu se clima
solul noastre.
ne vom general de felul cum se poate
unde vara
puternic. La unei trebuie avem aceste
trebuie potrivit
locului ales.
La planului trebuie ne
creiäm drumuri
este costisitoare.
absolut trebuesc fäcute
grija sunt necesare pentru cari ne vor
economisi costisitoare. asta, un drum bine
pentru lozinca va drumuri
dar solid Cele de de lärgime, celelalte de
m. Unde general este mult praf, trebuie ne
de crea prea multe drumuri (grädinile publice sunt
regula
mare parte din grädinei se de obiceiu gazoane
Toti cari au
gazoane ce lucru greu este. Cu toate
de de costisitoare pe care nu se poate
verde din regiunile muntoase mai vorbim Anglia
alte nordice).
De aceea
grädinile mai mari, unde nevoie de ele, fie
www.digibuc.ro
amestec de ierburi de care punem un trifoi foaie

micä repens), este Un gazon un efect numai
atunci compune verde nu präfuit
Drumurile de sunt locuri luminoase
avem praf aer trebuie mai
care ne procure umbra räcoros umed de care
A.-
C.-
AMENAJAREA FERME
Pomii, vivace o foarte

partea cea mai la unei
crescuti mari, nu mai au nevoie de
prin forme, dau efectele cele mai frumoase
plus, ne dau aer umed cu de-
www.digibuc.ro
parcurilor Kisseleff opera arhitect peisajist Rebhuhn, directorul al
dinilor (Foto. D. Carabella).
www.digibuc.ro
cenii, unii chiar sute de Acestui

se atentiunea ca a diverselor cepe de
nu e suficient
bunä alegere de pomi a imprejmui
astfel un celelalte care va opri astfel
va aerul umed
timp, cu cadrul pentru
prin a compune
un tablou colorat de o frumusete care trebue se in
modul mai armonic posibil diversele aflate acolo (case,
dete, pavilioane, vase de ornament altele). In anotimp,
fie toate
Printre felurile diverse de arbori se multe exemplare
care se perfect clima noasträ ajung la cea mai
fectiune, ce forma, coloritul (trunchiul, ramurile, foile
florile). Printre plantele sunt deasemenea multe cari se
perfect climei noastre. Tot astfel bulbi (cepe), sunt foarte
din sunt de bujori,
tulipe, alte multe specii de cu cepe, care mereu dau
cele mai frumoase.
Toate plantele dintr'o trebuie fie, anotimp, cea mai
armonie ele, ca forme, colori. La noi se
pot aspecte care rivaliza oarecari din
lume. Astfel de tablouri se de multi pe
fiecare an ce trece se devin de un efect tot mai
Materialul de plantat-de am vorbit mai mai frumos
mai ieftin pus la locul ce i se cuvine, nu cere minimum de
de statisticile altor
unei publice lei pe m. p. la noi
lui de numai 7 lei de metru pätrat, anual.
Florile cele mai costisitoare sunt numitele de
cele ce trebuesc schimbate la fiecare anotimp. Prin plantarea
îngrijire de care au nevoie unelte, zile de lucru)-
cu toate semintele sunt destul de ieftine-cheltuiala este foarte
Printre plantele de sezon cele mai putin cari la noi se
admirabil, sunt petuniile In regiuni climaterice
din noasträ se pot cultiva aproape toate plantele de ornament
de pe intreaga a dar pentru aceasta se
o a tuturor conditiunilor de existentä a diverselor specii
o pricepere mare a modului cel mai bun de a le face cat mai in
tens, fie pentru utilitate, fie pentru frumusete.
noi vom avea un peisagist al nostru ; dar vom
pentru clima noasträ, plante special
lucru pentru care se cer pricepere. Drumul
acolo e lung, dar e frumos, Uräm tot binele celor ce vor
Arhitect peisagist
www.digibuc.ro
Culesul
ambalarea sunt
ce se De
ele sunt mare rezultatul
Din nenorocire, culesului

fructelor. Culesul se face de oricine,
nicio specialä nicio
ambalare, cazurilor se face de
se pare fructele sunt coapte,
la se zdrelesc
se bat, de de Cele se
porn, scuturate
aceasta mari de nuiele.
ele se färä nicio deosebire de calitate se
cele cele zdrobite, stricate.
Singura pe care cultivatorul, este de marfa,
deasupra fructe
târgul de desfacere este apropiat, fructele
chiar târgul este
se direct peste strat de paie
chiar de
transportul
arcuri, fructele vor ajunge pe
valoare
fructele se contra
produse agricole (porumb, fasole, etc.). Rezultatul este
acest caz dezastruos.
www.digibuc.ro
Cu toate livada constituie

proprietarul ei toate lipsurile, din nu
valorifice produsele lui.
alte unde cultivatorii sunt de
ce asemenea ei mare
culesului fructelor.
Fructele se culeg acest este un

de care cad fructele.
In constitue pentru
nu numai dar
Pentru valorificare fructelor, trebue la
seamä, primul de scopul pe care
fructele se repede, stare
vor de suportat transporturi
pentru un timp mai
www.digibuc.ro
CALENDARUL 127
cazul prim, fructele se sunt bine coapte;

celelalte cazuri zile mai de ajunge la
turitate. La alegerea datei pentru ne
culoarea, gustul aroma specifice de fruct
parte, care ele desprind de pe din
mai bine este ne servim de duble, culegem fructele

le la de jos, cari le incet,
cum dupä culoarea care la cele mai multe

la coacere se
culesului trebue cu cea mai
mare fructele bucatä cu bucatä, la cele
mai multe
www.digibuc.ro
128
Pentru fructele moi,

caisele, perele, se face chiar
Uncle fructe se apucä
strange altele se apucä numai
Fructul desprins se
pe strat de
nimic.
umplere, se unei care
la de
de (alegere) ambalare
Fructele trebuiesc alese pe marime, etc.

cutii etc.
Cele bätute se dau

la industrializare, pentru marmeladelor,
etc. ; se se dau la
culoare calitate
Felul depinde ce voim
fructelor; dacä suporte transporturi
conserva pentru un mai scopul de a
le oferta va fi mai mai
caz se
lesne de manipulat, de forme bine
stabilite pentru fel de fructe parte.
La fund pe cutiei un de
peste care se pune un de Intre ele
www.digibuc.ro
Sus: Camera agricolä stropirea demonstrativa a unui porn o livadä de pomi (dreapta);
dreapta) : pomului la Academia
www.digibuc.ro
deasupra se un
nu altele.
fructele de
ultimul de fructe se mai un strat de
apoi se pune capacul.
Pentru fructele moi se se
numai rânduri de fructe pentru cele mai rezistente se pot
pune rânduri.
transportate camion arcuri.
sunt apoi transportate la locul de

desfacere, camioane arcuri
felul acesta fructele sunt date aproape
stare care au culese din
unei rationale
pe fructe frumoase ieftine, tot
cursul anului, ne mai nevoie se importa
mai ales, cari vor vinde fructele
de cheltuielile
ambalajul, de fäcutä plus.
un Dv. va
Fructele sunt binefacere pentru
resurse
www.digibuc.ro
de legume a
Cine a umblat prin satele noastre, mai ales prin veche Basarabia,
starea se grädinile din preajma caselor.
site aproape de ele sunt adevärate paragini, buruienile
sunt la de
Cu muncä transforma
nunate grädini de legume, din prisos sä mai aducä
ceva venit.
o hranä de pentru afarä de diferite
ele cuprind numitele de neapäratä
pästrarea omului. Legumele trebuie sä intre,
hrana a sätenilor
Pentru a le avea, trebuie le grädinile
practica nenorocitä de astäzi dau greu munciti cumpere, dela
ce trece pe satului, legumele de cari au nevoie.
Dar trebuie sä unde de legume ; soi
de legume nu se poate cultiva an dupä an ; legume
pämantul mai mult, altele mai putin ; cer un proaspät
gunoit, altele mai putin, sau chiar de
este unui plan al pe
se arate cum vin randuite culturile de legume. Se locul
Una pentru legumele mai multi pe celelalte
trei pentru legumele anuale.
Tarlalele vor fi mai mari sau mai cum este grädina. Ele
se despart drumuri, unul lung altul lat, se
la grädinei. Aceste drumuri trebuie scurgere de fie,
se poate, a se putea umbla pe ele vreme.
este mai mare, poate fi de 2 a se
umbla cu ; este va de jum. metri, putem
bla cu roaba. In tarlalelor se deasemenea un drum de
grädinei este bine fie ulucä, bätute
una alta, formeze un adäpost contra vanturilor. In acest
www.digibuc.ro
132 SOCIETATEA
lungul gardurilor se o de pe care se cultiva legume
Pe laturile se pomi cu port pitic, pentru a nu face

pe marginile drumurilor se pot cari vor
casa omului.
Fiecare din cele patru se apoi parcele mai pe
se fac unde se cultiva legumele. Intre parcele intre
se poteci inguste, putem umbla cu piciorul.
legumelor pe se asolament, schimbarea
fiecare an, pe diferitele se
In planul de mai sus, trei de culturi anuale, avem un
de 3 ani (trienal). Tarlaua -a, pe care se cultiva plante de mai ani,
nu asolament.
culturilor, de trei ani
Tarlaua Tarlaua Ill Tarlaua
spanac,
gulii, ridichi de Sparanghel, hrean,
foi,
Ceapä,
conopidä, ridichi
praz,
etc
bob, usturoi foi,
bame
gulii, de
Sparanghel,
hrean, etc.
ardei, foi,
cartofi bame
gulii, ridichi timpurie,

praz, Sparanghel,
fasole
bob, usturoi etc.
foi, ardei,
cartofi bame
ar fi punem este pe deplin caci foloasele pe

cari le putem trage de pe urma unei culturi de legume, sunt foarte mari.
de legume, de nu din
Ing. agr. C.
www.digibuc.ro
Florile din casei
crede este un lux fata
(fie ronduri, fie brazde grupuri).
rere mari ronturi com-
plicate (de mozaic), o dar a
este costisitoare.
Sunt, de ornate
cari, simplitatea sunt tot de
ronturile savante, uneori
rost, preajma casei, mai au ratiunea.
Obiceiul era schimbe florile de trei ori
pe Se sädeau, de din Pansele
cari din Martie Mai. Apoi se de
varä, cari tineau la Septembrie, se
cuiau sau putine
persoane mai pot aceastä la fie
sezon. se a
de ; chiar numai cu unul singur ;
cari au de vor prefera
vivace (cari mai multi trandafirii.
este foarte fie
de Panselele coloritul vesel, nu sunt greu de
tivat. amator le poate le
August le la Octombrie.
Dar, dau aceastä ;
direct dela nu pricep de a lucru

tivat de ei. Grädinarii, cari -au aceastä le
din vreme florile pentru varä, pe cari le deja
când sunt toiu. Aceste sunt
www.digibuc.ro
134 SOCIETATEA
noscutele Begonii Ghiata, Vanilie Heliotropa,

Mixandrele multe altele. Dar ce grädina,
singur de de Petunii, de
de de
pe cititori recomand de
vulgare pentru grädina Le cer dar coloritul acestor
plante, de darnice de
jire, valoare mai mare,
nostru este foarte prielnic efectul multicolor
florilor
este de frumos.
pentru toate mai
aduna seminte de prin vecini, pentru
de pe lungile ei tulpine,
de la
spus sunt
plantele ele potrivite
grädina sunt de felurite neamuri,
florind cari mai din vreme, cari mai putem avea
cursul sezoanelor frumoase
sunt cari cortegiul
Crinii Floarea
retele, mai de Cana
ale trebuesc scoase peste acelea
ale Gladiolelor Tuberozelor. Toate plante vivace,
de frumoase, dacä
pricepere locul ne permite desvoltare mai
mare, ceeace nu nevoie pentru anuale.
Am rezervat ultimul pentru Trandafir, acest
pion al din toate timpurile, dar mai
dinilor moderne. este nevoe descriu lui.
de Trandafiri mai unei
soare, un gras
avea preajma casei un izvor necontenit
Dar toate cer fie degeaba

le dacä nu le dragoste
dragoste de ne face rostul
viata le
de momentul, pentru ce ne prin
privind putem deveni
buni, mai senini suntem.
L.
www.digibuc.ro
CALENDARUL 135
dela ale lunei, se

plante pot
genere, se direct pe definitiv.
se pot se face la
acest bine
de potrivim la un
nu faptul se dato patrat la
de ei.
va la fund, un
strat de de 10 cm.
grosime peste el un
de paie
(Aceste straturi sunt absolut
necesare, pentru
prisosului de
Deasupra un strat
de nisip grosime
A, butas simplu; B, butas
nerespectärei unor anumite

nunte practice, pe le voiu aminti
pentru iubitcrii de trandafiri.
Timpul cel mai potrivit de
este luna Julie, noui
aunt se chiar
Dreapta primele
Geamurile se vopsesc alb

nu soarele
se din de grosime
taie la trei ochi. Täietura de sus

se face spatele
de mugurele de sus,
de jos se face
imediat sub ochiul
jos. Frunza dela acest mugure
de le
dela
nu desime prea mare
(figura
se
2. Butas cu bureletul format. imediat de nisip, la
www.digibuc.ro
Rezultate. felul acesta

am
vara 1933 urmätorul
pus la 27 (cam 140
din vreo feluri de trandafiri
la
era gata (fig. la
zile rädäcinile au prins se din
burelet (fig. (fig.
ziva dela am
95 din
fig. 5), 28 restul slabi
(pe aruncat). Numai
au
mai
sus poate destul succes,
la alte liliac,
begonii, se poate
pentru mai
permanent pentru
zile), gata de plantare.

baza frunzei doua. Nisipul va mai
(se poate pe
Tot timpul
se va
potrivit fiecare
ce se
pe de cälduri mari, se mai
pe
amiazä. nu se
se atunci se
umble temperatura
ei mereu
C.
se geamurile
ce se de tot
(la zile), pentru plantele
de
avem
de peste 20
cm.
Pentru plantare se
(cum se
vede fig.
www.digibuc.ro
Cum florist potul la Mitropclie, eu scoteam din

pämânt, din grädina proprietarului
din la meu din trandafiri
mergeam la care era pe altoisem acolo timpul
departe de dela tata mutase la Potlogi.
bani pâne, mänânc La Potlogi avusei norocul pot
Din bani fäceam face o mai mare
când strângeam 25 mai trandafiri multe
bani, cari cumpäram un kg. nu voiu uita
de libere micsandre, zeci de culori, ce
fugeam unde le -am avut aci seminte
ronturi, dela d. Clouard bunul
margine, lume le admira. Dar
favorite ale dimineatä, când deschid fereastra,
mamei. eu väd grädina aproape goalä. Lipseau
Apoi udam regulat, peste 100 fire, cele mai frumoase.
zilnic Le smulsese din Am
iarba. mat jandarmilor, dar au
peste tot unde le vedeam prea important pentru a face
le cercetäri. Am o so-
Dela 26 secretä, contactul pe
fäcut câte de ulucilor, iar era ascunsä
la anul dincolo, pe unde un tablou, la patul meu.
C. R. La câteva zile, noaptea, pe
amintesc jale din somn,
Regele se o iau eu pe o parte, cu un ciomag
Cultura crizanteme (1928)
www.digibuc.ro
138 SOCIETATEA
floricolä N. 1923.
pe vindea la bietul
am colo, le
apäsase unde le planta
contact nu le strice bruma, noaptea
le
1920, serviciul la nu
Cluj, am väzut acolo, le furase.
ce m'am la Titu,
de de pe Margareta, care
un spre deseori
Am am cerut adresa
grädinei. Am am väzut va folosi.
multe sute de de Era stabilimentul
de diferite culori, de Scheidegger, bine
venea plec de ele. M'am dus eu
Colegii de se mirau de acolo primele din Decembrie
nu vedeau nu am
timpul liber. greu am de
m'au ger la Tabacu.
de Dar tramvaele soseau aglomerate
Rener, la grädinä, de prind un sosesc
pe cari trenul Am plecat
ei. Eu veneam deseori aci dam alt tren am ajuns
ajutor de dragul florilor de am adus
crisanteme, pe cari nu anii aveam
atunci. noscute pe
www.digibuc.ro
139
(pe gratis, bine rogojini nu le atingä bruma.

Dar cum pe mine costau Era tare päreau
multi bani toate acestea cum moase lumina
erau zile nu aveam un ban lunei.
am face peste de obosit,
pe cum din cauza celor
zusem la Cluj, indurate peste am plans
le la am
1923 am vizitat prima pe Dumnezeu nu lase.
din Parcul Carol din nu m'a
Am de Am avut apoi prilejul cunosc
mai ales de mai bine pe domnii Scheidegger,
Faraudo, una una profesori dela
jate separat, coade cari am avut
de pe un covor pentru le sunt
zile luam trenul Cu am
Titu numai numai ajuns produc
le mai am pe nu
De atunci m'am lupt avut
voiu produce eu asemenea am succesiv,
medalii dela
In toamna 1924 din Carol
eu primesc cuvinte de
erau frumoase din MM.
Dar ziva Maria Regina Elisabeta
le pun la ghivece vine un inspec- Greciei. precum dela
tor, birocratice, Miron Cristea.
nu decât abia
ora jumätate noaptea am NICOLAE
putut pleca dela birou am alergat Stabiliment gara
de
www.digibuc.ro
regiunilor pomicole
fructelor noastre al de
foarte apreciate, sunt de
pe nu generale,
are pe cari acum noi nu numai Calitatea fructelor
nu le -am speculat, dar nici Productivitatea
nu am profita de ele. Adaptarea la
In baza legei Monopolului a ale
de insecte
Ministerul agriculturii a mäsuri accidente meteorologice
pentru a regiunilor de e) de
pomi fructiferi. transport
Prin delimitare se determi- Valoarea frurte
narea zonelor naturale caracteristice proaspete
ale tärii, convenabile culturii unor pentru asigurarea
anumite specii de pomi fructiferi
fixarea proprii fiecärei Delimitarea la
regiuni, vederea standardizärii de fructelor
limitarea
In acest scop Ministerul rilor
turii a numit o formata din pe baza
pe Ministerul
la delimitares fiecärei regiuni culturii
dealuri, regiunilor viticole.
speciile varietätile,
din purict de
de sub
fetele
Averea mea este doar o In alte sate,
Cu Un clin,
un pogon deplin... - la
odor...
Sub de Am prieteni doar

cas' ar de lucru albinile,
De n'ar spate mai de de bine,
de
geamul ei palma este, 'nchin bate sat,
rar
ferestre... mie
odihnesc deal,
din
GEORGE ROIBAN
www.digibuc.ro
economia
Pentru omenire sunt animalele cele mai
sunt cuvintele extrase din cartea puse
motto unei monumentale opere profesorului Duerst din
este puterea noasträ, nevoia noasträ, limba hrana,
plugäria ce ne
mari devenit cea mai din
agricole desvoltate epoci de ale tot
feudale
de cea mai
Taurinele noastre
fi, de nici nu poate fi marea majoritate
noastre ne motocultura este
numai anumite regiuni de platouri. avem
dividualismul conchidem
motocultura nu
Din comparative ale costului tractorul
superioritate animale, ce
bilitatea. Reclama motoculturei din Rusia fi bine
cimitirele de veche, vecinätatea marilor sorhozuri
Chiar de
mult motocultura.
Vitele de Romania nu sunt de cum
ha. nu este mult Ungaria revine
la ha., Jugoslavia Bulgaria la 4,6 ha., Germania la 3,3 ha.
la 4,3 ha.
tot vitele special
boul, pentru ales ultimul cele mai multe
se numai pe aceste vite. ideea vite fi folosite
numai zile plugäria propriu
Chiar punem socoteala imensele etc.
milioane ha.), folosite de aceste vite, nu este mult, de
sunt cari nu pot fi folosite
1. A.
www.digibuc.ro
Economia ne spune treptat taurinelor, tractiunea

vacabalinele, dar la noi aceasta se va peste multe decenii,
introducerea calului mai o a tauri-
nelor produclia laptelui aceasta o poate face numai un
(a plugarul german Ardeal, colonistul german din sudul
Basarabiei, sau inaintati). Marea
drept boul ca animal de tractiune,
potrivit noastre
Calul un mai Calul este un animal mai
Calul constitue un capitol mai riscant de pierdut)
noastre. Atunci fiecare specie de animal va fi sensul unei
specializate, folosirea taurinelor tractiune va fi
Dar chestiunea taurinelor se pune la din
alte puncte de
b) Taurinele hrana cea mai gospodärie cea mai
la : Este o chestiune de higienä a
consumul acestor produse la sate, pe chestiunea de rentabilitate, prin
laptelui sau prelucratelor lui.
Taurinele oferä carnea, al consum a crescut la tara.
de locuitorul consuma pe an 9,515 kg. ;
täzi media întrece 16 kg. anual vechiul regat 29 kg. Ardeal. Desigur,
putin de Englez care aproape 60 kg. anual, sau de
man 42,7 kg. anual.
cu ameliorarea standardului de consumul de carne
lapte deci rentabilitatea bovinelor de oricare alt animal, cu
mai mult de cabaline.
In exportului de alte produse animale, cu toatä reaua
de preturile sunt ceva mai favorabile, de ale produse-
vegetale.
d) taurinelor contribue la asigurarea produselor
Nu mai desvolt acest capitol prea cunoscut : recoltelor
produse animale. Vom evolua spre aceastä industrializare a ;
vom pentru export taurinele noastre.
Se impune aceastä valorificare a produselor cereale din proprietatea
(orzul, porumbul) ; aceste gospodärii se vor distruge.
e) taurinelor tara ales timp vor exista
primitive-este absolut este de
al noastre. Care alte animale ar permite folosirea paielor de
a sau a cocenilor (strujenilor de porumb)? alte animale
ar permite asolamente mai fel de cum
permite
taurinelor este de gunoiului de grajd,
a valoare întrece valoarea gunoiului alt animal de
Statisticianii valoarea gunoiului produs de vitele din
la miliarde de lei importanta acestui paralel cu scum-
pirea himice.
g) taurinelor este la noi de
odinioarä, nici nu se auzea de reforma agrarä, era
www.digibuc.ro
Sus: dreapta) : de Karakul a Scoalei de dela Cricova Jos un lot de
(dreapta) ingineri au vizitat Scoala dela Cricova.
www.digibuc.ro
proprietara a peste 90% numärul cornutelor mari din mai

astäzi va mari.
De proprietatea de 25, 50, 100 ha. nu mai vorbesc. Rolul ei favorabil
in taurinelor se poate din fermelor din Ardeal,
Bucovina sudul Basarabiei. Gospodäriile de lapte s'au extins
mult rentabilitate.
h) se va vederea unei rationale exploa-
unei reale extinderea plantelor de nutret.
agricold, va fi ancora de salvare a economiei noastre
o vom avea, va avea un mare rol exploatarea
* *
Dar mai este un puternic factor leagä
de taurinelor, este psihologic, este iubirea
pe o are pentru lui. Nu se poate concepe intemeierea unei
gospodärii cei doi boi o curte.
De aceea consider bovinele sunt cele mai de animale
noastre, cabalinele regiunile cu o plugärie
mai ceea mai mare parte a
la o parte chestiunea producerii cabalinelor pentru
militare, noastre terbuiesc pentru
raselor de taurine locale,
unde mediul in intregime permite, pentru
raselor superioare
rationale.
veche de ren-
tabilitatea raselor bovine indigene in marea plugärie, mai Moldova
in a
Prof. AGRICOLA
dela Universitatea din
Siemmenthal, ai agricole Storojenet.
www.digibuc.ro
chiar are una mai multe
de pe cari citit, nu se
totul
stupilor albinelor, etc. El mai are nevoe
de prin mai de departe, de
stupar iscusit, care stea zile, pentru
de alte pe
carte nu le poate stupului deschis
date de stupar, va
albinele etc. Stuparul va
felul de stupul, va rame,
va face tot ce se scris carte
oricine
mai nu poate
pe un mai mult
cheltueli mari, din cauza
an din cauza lipsei de suficiente, din
trebuit un mare de
Cunosc persoane cari, au
început cultura albinelor mult au
pe temeiul sustin
mai nu mai sunt
din trecut pentru
Este foarte albinelor
era
ocupau suprafete mai melifere s'au
drept, nu s'au cum foarte multi sustin.
www.digibuc.ro
146 SOCIETATEA
nu aceasta cauza la stupari albinele nu aduc venit.

stupilor este foarte redus de resursele
ale
pe oricine vrea se dedea
trei, patru stupi, primul an
nu mai bage bani ce albinele n'au cheltuelile
instalatia nu se poate spune,
negustorie marfa cutare
Cultura albinelor
ea depinde primul rând de de doilea
de
nu trebue se descurajeze,
primii nu se vor de va recolta
miere. De roii din
stupi de capacitaLe mare, le trebue doi
de dezvoltare succesul
de dezvoltarea la care ajung coloniile momentul
recolta nectarului Deaceea
primävara mijloacele cele mai repezi de dezvoltare
loniilor
goste va pentru va destule

neajunsuri. Dar nu trebue se descurajeze. Incetul
se va deprinde va va
dela sine pe cari face unele
se va convinge chiar numai
stupi, va
apicultura meserie mai
D. STAMATELACHE
apicol
un porc un
prinsoare de doi tärani englezi dus rezultate
Unul din acesti porcul mai repede
poney ziva de
fost porcul cursa. Secretul fusese pus la post
aspru pus alerge capete apoi portia de
din in porcul
alerga mai repede. ziva porcul, care avea activul
de de post suplimentar, spre blidul de
urma lui
www.digibuc.ro
Cum se
Sunt cari cred dacä s'a adunat apa
apei s'a inundat
(de câteva sute de de câteva hectare)
trebue prin fapt ai apä.
este tot de cum ai
dela un teren
dar, nu este destul ai
Trebue trebue punem ea
cari voim
In cultura plante, prima
deci
plantele dacä este slab
urma acestei devine bun pentru
produce recolte. se alese, tratate
contra timpul
trebue iazurilor pentru
Fundul iazului apa fie aerisite,
deparazitate de tot ce le face prea multe plante de
(rogoz, stuf), animale de
de apä, vidre, lipitori de etc.).
fundul iazului este un särac, se va
himice.
www.digibuc.ro
Pentruca putem un iaz, el trebuie fie la

prin unei sau depresiuni,
nu prin iaz bun trebuie fie astfel construit, ca
putem scurge apa din el, pentruca fundul iazului fie
timp la soarelui a Aceasta se face
Noembrie : se iazul ;
cari nu s'au se bazin

4 8 m. lungime m. se
umple iazul se pun el.
Numai putem ce iaz trebuie
pe cari vom iaz se aleg felul apei,

al fundului al climei. In regiunile dealuri,
izvoare de rece, vom iazuri nostru
de munte sau american (curcubeu). In regiunile de
dealuri care vara se la 30 gr. C.,
vom crap, lin,
mai mai rentabil este a crapul. Nici
nu se numai crap, ci totdeauna amestecat
un sau La crap se pun 8- -10
construit special pentru
www.digibuc.ro
CALENDARUL
dar de sau, mai bine, mai

puii de crap. de ex., punem iaz pui de
crap de o varä, punem tot de o varä,
mai mari bine mai pot distruge
ce am ales felul care voim

iaz, vom construi iazul potrivit acestui soiu. vom
Sus, crap sälbatec jos, crap ameliorat, de
vom face iazuri multe, mici, alungite (de ex.

de 10 m. m. lungime). Fiecare iaz fie
tat cu separat se scurge apa din tot
separat din fiecare. Apa fie rece. fie
ferit de de arbori.
voim crap, lin forma
www.digibuc.ro
iaz pentru crapului.
nu joacä nici un singur lucru trebuie

fie asigurat scurgerea iazului la nevoie. De aceea iazurile trebuie
pentruca scurgerea apei care
dar trebuie prin care se
scurge din iaz.
sfaturi, rentabile. Cres-
trebuie asculte sfaturile pe cari
un an se
fundul cum ogorul
www.digibuc.ro
este fost
au
au
noastre de 2). Sunt
este numit de din murdäriilor
melanopus cleioase pe cari
vreme nu s'au depun mereu pe spate, pe ce
de mult pagubele
cute de el, dar vreo
unele au
de oveze special,
astäzi devenit un
numai este
de viermii de gândacii
Lema, ci chiar orzul, de
de toamnä
(gramineele) de
(fig. cam
lunei Aprilie
cum cäldura)
tinerele frunze ale
etc.). Frunzele
sunt roase dealungul nervurilor
timp ivirea
gândacii se se
ouäle.
punerea se face luna Mai
Ouäle au forma
sunt de oväzului (märit).
dar timpul se
Sunt de obiceiu pe se hränesc. (omizile) rod
frunzei, sub forma ele frunzele (fig. lungul
de chiar mai multe. deasu-
vreo dela (epiderma superioarä
(omizile) dedesubt
(normal Mai), nu (epiderma
www.digibuc.ro
de multe Din
vetrele de larvele de Lema
se dela
vreo 15 zile de vreme),
larvele se se
Acolo ele
un cocon
alte (cam prin Julie)
ies din coconi cari se
hränesc diferite
sau alte In
nia, nu
In anii mai pagubele cauzate
de gândaci de larvele de Lema sunt
destul de mari ; plantele
frunzele mâncate nu se mai pot

reface, sunt ploi multe.
(omizi) de Lema
au fost gäsite parazitate de alte
insecte (Chalcidide), numärul
3. Frunze roase de gândacul
este prea mic.
Combaterea. Se poate duce lupta
contra gândacilor contra larvelor 2. ies larvele, se
1. Atunci când se grupeze sau sä se vetrele infectate
sä stropim ovezele o o de
de (de
de plumb, plantele stropite
3. Pentru vetre se pot

substante cu de
(plantin, etc.), cari
omizile gândacii de
solutie. Stropirile ca
buiesc contra
contra larvelor) de toti
locuitorii din regiunea unde s'au ivit
se poate de bine uniform,
ajutorul pompelor sau foalelor
fuitoarelor), numai atunci vom
avea rezultate sigure nu
vom mai avea o invazie.
Contra plantelor trebuie

plugarii
din celor
2. de gândacul oväzului. la
www.digibuc.ro
Femela
rechere, depune
In multe regiuni din unii de obiceiu partea de deasupra
omizile fluturelui alb (albinitei, frunzei, pe
cum spun nostri poate depune
cum se ouä. au forma
aduce mari pagube, pomii ro- au lungime de 1,4
aproape de podoaba de culoare
Cite ouä nu vor fi depus anul timp culcarea se
acesta multimea de cari chide. la 25
beau livezile (omizile).
capul culoare
corpului Mai
este complet
este
corpului dungi
scurti.
Micile
omizi pe
frunza unde au depuse
apoi trec pe alte frunze
a. Fluturele alb.
Fluturii sbor
se de obiceiu pe Jales
scaeti, etc. chiar

pe
lui 3. de omizi
cari le de ramurä fire

pe le fac ele.
timpul toamnei pagubele sunt
foarte Omizile tinere rod toamna
partea de dedsupra frunzei.
astfel se
se ele
pentru de omizi.
In omizile
un cuib fire de bine prins
b. Fluturele alb de varzä. de unde
3). timpul
de de se omizile
(nervuri) negre, deosebin- de
de ruda lui apropiatä frunzele pomului.
rele alb de varzä" (Pieris brasicae) ele
care are aripioarelor negre se de frigul de
(fig. a timpul räcoros, ele fac un
www.digibuc.ro
de care se re-
ce au ajuns la completä
-desvoltare dupä un de
omizile se
(fig. 4), fie apropierea
zelor ce le -au servit fie
ferit. Acolo stau
fir Crisa-
lidele de
puncte
La zile din crisalidä iese
care continua ciclul de
cum -am descris.
Fluturii albi se peste
invaziile ar fi din ce ce
natura avea
ea pericolul. 5. Cuib de omizi.
multime de alte distrug
cat de
cum sunt viespile, mai special chiar
mai (1. Ichneumonide nu vor
instigator, etc.) 2. toate cuiburile de omizi
nide : crataegi, Micro- pot fi
gaster pieridis, etc.: 3. Chalcidide : Aceste frunzele
Tetrastichus vinulae multe uscate, trebuesc arse, ele
altele). acestor in- postesc omizile. cuibu-
este prea mic se face
de puzderia omizilor din unii copii, in tot timpul iernii, zilele
De aceea trebue intervenim mai cälduroase.
prin diferite mijloace, in 2.
lupta_cu acest sä cuiburile
a fi prea
se pot face cu zemuri cu
de arsenic.
Rezultatele vor mai bune
contra
mul stropit mai cu atentie mai
uniform.
C.
Asistent entomologica
Fluturele alb este cel temut

al plugarului, prin
lui, prin distrugerile ce
le face. copiii
4. 0 de omizi. Jos premii celor cari prind mai
(pupa sau coconul). multi.
www.digibuc.ro
CALENDARUL 155
se galerie
mai
este nirea goana dupa
din
noastre de
ei lui lunei
sub pämânt, fäcut se alege un mult soare
tot de legende pe socoteala ei, un cuib de forma
ei este unui ou de gäinä, la
ninoasä, face fie mai adâncime. Depune
de oameni. de
coaja tare. Femela cuibul

puii Ei sunt
aripi se
furnicile,
devin mai se
hranä. de
gale
anume säpate
grämezile nu
au patra cincea
Corpul de forma alungitä de
este acoperit
Pieptul ei puternic
dezvoltat, prima de
terminate
servesc la säpatul galeriilor cari
Noaptea anumite epoci

iese
cele de aripi.
nu prea umede,
din grädinile de zarzavat,
timpul Cuib de
proape de care apar

ei puternice, din abia acum insecta ajuns la
chiar sfecle
pe seama
unde trece de pagubele ce ni le face
plantele trebuie luptäm
se mor. ei cele mai
practice metode de combatere.
läcomia ei de mare
din ei Ziva
www.digibuc.ro
25 gr. Verde de ameste- sunt atrase de

cu 70 gr. de grau 5 gr. se prind se distrug.
zahär adäugäm untdelemn bine facem gropi
pana facem o Din de palme
facem care punem
bobul de pe cari le se
cutie, buzunar. De timpul iernei,
umbläm cu ele trebuie sä ne iar de
bine pe pentrucä sunt le prindem foarte
toare. Cand vedem urme de se uite
däm la o parte prin Iunie trebuiesc
pe galerie o pentru le distruge
; a doua zi chiar gäsim cuibul
moarte. de dela
alt este se dupa plantele uscate din lui.
face un amestec de se scoate sapa, se
petrol se toarnä gale- foc, pentrucä, coaja
rie. Sau, se pun brazde, grämezi tare, sunt greu de
mici de stropit cari C. BANU
In Parcul Carol din este de

un Muzeu de 1933 se sporului
special. El cuprinde foarte mentului la hectar, care atins
moase interesante colectii de animale proape 1.600 la ha.
sälbatice sisteme de rire se
lui este d. consilier terenurilor redate culturii
S. subdirector general al de regimul fascist" Mussolini.
pescäriilor.
www.digibuc.ro
Din
casnice ale
noastre de multe sunt
aproape peste tot fie
giune de fie regiune de
chiar
Intre aceste
de
chiar
acestui
Marama din Muscel (borangic

(de fir de aur).
casnice aduc destul
astäzi
caractere artistice de mult gust
diferite
respective,
Furci increstate: cele de laturi sunk au ajuns apreciate
dela Luncani cea multe
este din Materialul
www.digibuc.ro
158 SOCIETATEA
toarsä cunoscutä
noastre sub de
rasa de dela
Din ea se strämätura,
de
unde se
de
pentru desagi,
de chingi pentru
de in se din
ce ce mai ele se inlocuiesc
bumbacul adus din
de lui
de tot felul ce se fac el, sub
de de diferite cunoscut
sätencilor sub numele de ghem,
carigä de
sculuri, etc.
vopsitului,nu-
se practica pe
de femei,
nu era sat care nu
femei, vopsitul
Costum national oltenesc (Dolj). numai comunele mai

nice se acest
himic,
din din
din fuioare in din
nu se
de destul) din
amestecul materiale
terial de fire
artificialä.
se prin tors.
se servesc de
tors,
sunt prea
noscute industriei casnice
prea costisitoare unui sätesc.
apoi furca de tors sunt
de se pot de femeie
car,
pe pahar cu apä care s'a topit
etc. de cele mai multe o lingurä de sare), ouäle
le fac nu cad la fund, cele vechi stau
bani. deasupra.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
a luat celui natural. se Chiar e relativ

de ce multe se el merge bine numai
la soare sau se de tru ite,
vopseaua care iese la prima pentru acelea 4 6 se pierde
de timp multa, suveica
Din sucul plantelor din firele nu se
unor materiale tind cum trebuie, ori nu se
de zer de lapte, mai eu ce,
sau calaican, var, munca se face pe dibuite, la
tare) se prepara vopselele cele mai ne alegem
durebile foarte ieftine. de multe ori trebuie acul.
frunza de Industria a
coaja de de mar, de nuc, pa, boaie mai spornice nu tocmai
de bob, florile de bob, etc., scumpe, se numesc
sunt cele mai folosite la vopsit. sau, se fac
Cu materialul ast- de sau de fag
fel, se la mai decât cele rustice.
Räzboaiele noastre sunt La aceste pedalele
se precis, atingere.
nu au mers stabil neted, Itele, in numär de
tesutul merge in cum chiar 12, au gäurele-prir cari se
itele pedalele trec de bine
(iepele) sunt peticite se sunt fie din bumbac ceruit,
toate pentrucä nu are fie din metal, iar prin ele firele de
pene ca le fixezi bine. urzealä, bine trec
de bucätärie, satul
www.digibuc.ro
Doamnele din se
www.digibuc.ro
este din din ; agricole, prelate,

se pentru
ei, firele cari stofe
cu ele se
pe trei suluri, ajutorul unui re- casnice
gulator de adevärate de
Nu vorbesc industria mo- ele
a
nice, cari pot face de Acolo unde se gust de din
pe acestea mai ele, parte lucrul
greu de noastre la
gospodärii veala, cari de
noastre pot Numai sätencile noastre
sumedenie de produse casnice, sistematice,
lucreze dragoste,
pectivä cu modele foarte podoabele fäcute
ca de exemplu de tot felul din stämburile cumpärate dela
cu diferite banii pe lapte
; pentru
; ; diferite national, face mult mai
: rips deasupra trainic.
firelor, fire, late
cu fir pentru fote ; AURELIA SIMIONESCU
mai groase, pentru trebuintele
la ea motivelor noastre
desen vopsit, motive sunt legate de noasträ de Români
specificul rasei noastre.
www.digibuc.ro
CALENDARUL
din punct de vedere

agricultor Materii grase la
el
din cauza de carbon 63
sträine praf,
neghinä, -3
Din aproape mie de probe de
din recolta
1928-1932, la de
pe
la de
nomice, am constat
sunt
Greutate kg. 76,75
Corpuri 3,91
Umiditate, 11,35
de
Gluten uscat, 10,54
Tarar, corpurile mari este bogat

de
de buruieni) fac mai mult procent mare de
la Pe morar,
calitatea : fie corpuri vedem ce
de dela un bun.
calitate.
Pentru a bine interesul morarului.
vedem din ce se Morarul vrea un corpuri
pune bobul de sträine, care dea un procent
Bobul de se compune din mai mic de cat mai mare de
din
sau embrion) din partea
Täratele sunt formate din celuloze

embrionul cuprinde cele mai multe
din grase
bobului ; endospermul cea mai
mare parte a fäinei, care este bogatä
in amidon sau de carbon
azotoase (toate la un
se gluten).
a este
:
8 -17 la Trior pentru

azotoase 10
www.digibuc.ro
mai albä
gluten calitate superioarä.
Sunt grane cari dau la
la o
subtire altele dau
numai la cu
In mod practic
ziceprocentul de fäinä este
greutatea a
morarului sä scoatä
mite de de lux
(pentru cozonaci, chifle,
a.); de (pentru
; de mijloc (pentru
pentru paine
(pentru
morarului nu este ;
el este - din
partizi de grau foarte deosebite
corpurile
ele, ce
Din aceastä
-
este obligat cum
Sus, alege corpurile rotunde
amestece diferitele partizi de grau
jos alege numai
pe cari le pentruca scoatä
boabe de mari
din amestec mai
de fel.
moräritului destul Pe de parte morarii au mai fost
de mari, obligati cumpere moderne
au apel la cu totul pentru producerea
laboratoare agro- diferitelor calitäti de cerute
ca mai räzboiu
gustul oamenilor s'a rafinat.
Cum de räzboiu chiar
primii ani räzboiu,
erau foarte mult
pe pietele sträine, industria mo-
s'a desvoltat foarte mult
tara a fost de multe mori
sistematice,
cele mai noui. A venit, criza
mondiale, cu zisa suprapro-
ductie apoi
cari ne
a fäcut industria
ea se
r.oastre
de pot de trei
www.digibuc.ro
de grau. amestece
multe s'au orz,
iar altele lucreazä de grau
o zi pe nu
Dar la ruina morilor sistematice consumul
mai contribuit foarte
zisele cari Tehnica
peste anii Se face de
bucura dezvoltarea unei
nu este prin aceea boahele
bine, chiar pentru
o industrie de ca de
se peste
mai ales niciun control. direct
multe din din se se trece site
de de unde scoate mai mari.
murdar, fac
de calitate iau (oium) se de
prea mare sau Se acest
se a le pläti. este condamnat,
Aceasta mai
alte De in toamna nu numai
trecutä, s'a luat de etc., dar de
ciuperci cari
mai credem cum este
ar trebui se lura, secarei,
numärul pe
cari le aibä o moarä etc.
sau conducä-
acestor fie grau
o de sub presiune mare,
este o ceva
specialitate ; mecanic dela se imediat.
este in stare sä o
scoatä
mari se
aceste motive pentru a putes de unde se pe
taxele la judet la de
multi mari
mari economii la cheltueli operatiuni premergätoare
mijloace pe cari nu au de
fi timpuri. corpurile
din se aduc (paie, pleavä,
acestor mari, este aceea de etc.),
anumite plante
de porumb, etc.)
in ruieni. se fac
au multe
www.digibuc.ro
magnetic diferite
de trioare.
asiprator" se compune
de site
ochiuri mari,
cari un puternic
de aer care scoate din
rile sträine mari
pleavä, seminle, seci, etc.).
Din aspirator boabele trec
un scoate
din toate metalice ce
el (de la batozele de
timpul
lui, dela treierat la
silozul morei).
Prin se apoi, din
corpurile sträine propriu zise, Site de (plansichter).
orz, oväz, de
ruieni). site cilin- se plätesc taxe de trans-
sau alveole, sau port, etc.
de site alveole. Din Perierea se face
iese aproape complet de are de
sträine e gata sä fie preparat extragä praful, ciupercile
pentru a la morärit. ce se gäsesc fixate pe coaja boabelor
de
este o foarte De obiceiu dela se
mai ales la noastre con trece o de
mari de corpuri sträine. smirgel de boabele se freacä
fig. Nu rareori un are parte din praf din ;
la de buruieni de aci
3-20 la Numai 3 la unde se extrage restul prafului,
sträine 300 kg. al al ciupercilor.
sträine la pentru cari boabele ies curate,
lustruite cu aspect sticlos.
se
face dublul de a
de grau de praf, de
de alte ciuperci de a
bobului, se macine mai
Spälarea se cu rece,
ajutorul a diferite aparate, mai
simplu mai lui
Rose.
Inmuierea se face tot
rece are de scop
umiditatea grâului la
Cutie se mai curat,
www.digibuc.ro
coaja se de pentru a reduce

a se a trece la pulbere.
partea se aunt
se mai :
repede. Se trece
se lasä sä striate,
stea timp apa necesarä pentru a face o
numai coaja bobului, nu care se trece site pentru a
interiorul sau partea se din
aceasta e gata de valturile striate, dar mai
In ultimii ani s'a introdus unde se face gris. Trece apoi
ca spälat apä rece, din prin site mai revine
fie cu la de ori striate
o de 50 C. site apoi se trece
la cald, coaja netede, pentru a
mai repede. propriu zisä.
Sitele, ochiuri de diferite
de varietatea de grau. sunt orizontal
pot fi tratate la temperaturi (plansichtere), se
durate mai lungi ca cele un plan circular
granele cu procente reduse de aunt aranjate ca separe
sub 10 la cer timp propriu
spre a se de In mari, sistematice, mai
granele cu peste 12 la aunt alte
la cald, trece zisele
räcesc apoi se servesc ca sä de
stea 24 ore. Separarea se face site
boabele de grau timp

pietre, fäina va avea un pro
de pulbere dela pietre. Pentru se mai
a se aceasta, construit faptul majoritatea
valturile cari boabele sunt se fac amestecuri complicate de
treptat deose- a obtine cerute.
bite, la pulbere. din nordul
de otel de cm. trebuie sä amestece
de cm. lungime, locale, gluten, cel
pe cutii, perechi, 25 din din valea
sens cu din Canada
teze diferite la se pot bogate gluten substante azotcase.
aranja. Valturile pot fi striate sau ne Din motive mari au,
striate au bräzdate pe pe
ele, forma de laboratoare
ca unei arme servesc a pentru
operatii ale ;
combinarea
valturile netede, cu
servesc in a doua a D.
www.digibuc.ro
Industria
Una din plantele uleioase care se
mai mult Romania
special, Basarabia tinde
locul pe care avea
de mare sub regimul
marei este floarea
Cu ocazia vizitelor ce -am

toamna 1933 Basarabia -
am cercetat Fabrica
agricole din res-
putut mai mult brute, dela alte fabrici
nu numai de cari nu au rafinärii.
culturi pentru Basarabia, dar Venitul brut al 1929 a
de viitorul ei lei.
special, pentru Muntenia de sud Fabricilor moderne le
de mijloc Moldova dintre voltarea de floarea
Prut. Anul 1933 numai plante uleioase) ele
a avut hectare pot capacitatea de
soarelui. In ce concurenta, d. Vol
Sunt aci fabrici pentru man spune
gerea uleiurilor : Vol
industriile din
man Flora, din cari prima este tine la curent ultimele
curent metode de
chiar anul trecut a fost fabricatie rafinare.
Floarea soarelui la
expozitia dela fiecare din dar nu se poate extrage
fabrici pavilionul mai mult de 3%
ei. -am vizitat pe dupe se la
cum am vizitat fabrica hrana vitelor.
a cärei o aci. dela con
Voi da aci relaive un mare procent de
; ele sunt de
industrie, cum -am
prins dela din ieftin) cari extrag
care ni pus la cu restul de ulei. dela
se Ger-
mania.
Fabrica Volman poate lucra din Basarabia,
vagoane de brut (nerafinat), cuprinde
soarelui 1932 a prelucrat 900 vag. multi nu se de
a produs 2.000.000 ulei). rafinare) multe
In 1929, soarelui a
fost mai a au
45.000.000 lei. :
de ulei 2. nu
www.digibuc.ro
dela struguri (foto
www.digibuc.ro
un stricä luni la
timp. aduce soare zile.
de floarea
Basarabia se desface coaja
vegetal, toatä lumea are. mare bogat
mult la restul varietatea
prin toasa), scurt
cer uleiul cea Ea fost
fie Basarabia.
untdelemnul de mäsline) Trebuie
cer de spori 2. de
1932 Volman face de
vagoane ulei cisterene) coaja semintei.
Cehoslovacia. Camerele agricole din
1933 Polonia ocupe de
de floarea soarelui D. Volman promite
din aceastä la
2,50 1932.
soarelui se poate A. C.
este cea mai agricolä

str. A. Rosetti, 35).
de
generale din Romania,
1933
Scopul acestei de produce absolventi
acestei este de
Nu avem de mori
de industrie muncii, se lucreazä
la legi, se morile
de mai mare de nu fie
absolventi de morärit.
va face de ce se
plasamente imediat, nevoile
moräritului.
va avea sectia
vor de trei din

an
triorati si
de de toate buruienile de secarä.
de da
Numai produsele voastre vor
www.digibuc.ro
primare complimentare agriculturii
Azi sufär mult de pe mondiale, sunt
buna stare a locuitorilor a statului depinde de
produselor
De aceea, in ultimul timp, tuturor
se fac pentru pregäti cat mai produce
mult mai bun. Pentru a ajunge la acest rezultat au folosit
drept de propagare a agricole.
lucru trebuie facem noi.
Pentru propaganda noi avem la : primare,
plimentare, agricole de practice de de
de gr. pentru special, cursurile de sezon
(de diferite muzeele, etc.
Toate pot serveascä la agricole masa mare
a plugarilor, cu rostul ei.
practice de de de
au un efect mai fiindcä instruesc un numär mic de tineri. Au
vor servi pioneri satele de
ele in regiunea activitatea
Curs practic de la complimentar corn.
www.digibuc.ro
de prin de
de etc.
Cursurile de etc., folosesc la
printre
toate aceste trebuie
al al
unde copiii sunt
dragostea pentru
le
de nu au
nu
se predea de se se spiritul
notiuni excursiuni la ferme,
experiente, la centrele de
la expozitiile agricole, etc. Dar, mai
elevilor dragostea dela faca constate
unei economice mai
mare pentru masselor directia
sunt agricole, cursul primar.
ce nu
pierd tot ce au primii de
neajuns, s'a alte grade de
dela doilea dela 15.
Prelungirea aceasta s'a impus de necesitatea ce s'a simtit se dela
sate bunä absolut lupta existentä.
de dela
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
174 INGINERILOR
la alte a ajuns la obligatorie a

cursurilor
Din alte
s'au arätat a fi de ; ele dau o
de fetelor pentru de Ele pot fi anexate
primare, o continuare a o specializare de nevoile regiunei.
Scolile sunt costisitoare. Ele pot
zate sate la un pe o de km.
au fost la dar nu au functionat,
au functionat foarte se dea un caracter
In anul cu
a de
Au functionat 67 de 279 agricole, la cari au
predat cursuri 263 de au fost frecventate de 8.865 absolventi
ai cursului primar.
Se va o dare de
Scopul ce trebuie aceste este tineretul
dela sate unele regiuni, meserii, industrii,
agricole trebuie fie inzestrate cu un mic

de un atelier, o aparat de radio, muzeu
fete, ateliere
Programa credem trebuie : de
dela
www.digibuc.ro
la de din (la d.
al (foto
www.digibuc.ro
general (cu subiecte din dela ; 2. din

; 3. 4. de propaganda
foarte mare pentru a
este trebuie
pe o personalul didactic.
Pentru predarea de se vor folosi
de specialitate se vor preda de Acolo unde nu
un cred folosi ; se o
pregätire de un an, anume
concluziune, se impune in noasträ, pentru a situatia
a a sä se prelungirea primar
la sate un caracter nevoile regiunei).
Este nevoie aceste fie organizate pe centre, colaborarea
Ministere (al Instructiunii Publice al Agriculturii) ; fie
un de experience, un muzeu, material didactic ; un personal
didactic bine pregätit devotat ; fie cat mai des inspectate de organele
ministere.
Foloasele acestor de mare importantä, pentru massa cea mare
a agricultorilor, se cuvine organizarea intre in programul imediat
de lucru al
VICTOR GEORGESCU
Directorul agricol
pedagogice agricole
1933 organizat, opt centre ale cursuri
agricole. Cursurile au organizate fiecare
cursul din
ea
din cursuri este dela din Vale,
de Bercescu.
Deschiderea s'a fäcut 1933 a.
-lui publice. S'a oficiat mai Tedeum
de preotul paroh al comunei, ajutat de
Au vorbit directorul de
subdirector general numele
de senator, agricole
inspector dr. numele
cari au cursuri.
D. ministru vorbitorilor
www.digibuc.ro
Din toate aspectele principalul, din punctul de vedere
practic, este rentabilitatea ei.
din toate una din de ale
ale este mecanizarea
Dar, mecanizarea deci
motocultura trebuie fie un de exploatare
rentahil anterioare.
Nu numai mecanicä este la ei, pe
vreme pare a fi a mijloacelor sale.
toate domeniile munca se substituie treptat muncii animale.
se se din zi. Combustibilul tinde a
se se descopere alte mai
In tot cazul, mai are de
A asupra muncii animale, a
progresul plugului de fier asupra de preistoric sau progresul
mecanice asupra de
nu se construiesc tractoare nu se piese de schimb.
Pe tractorului fabricat aiurea, mai avem de plätit transportul
lui. de schimb de trei mai scump le
cari mai au avantajul de a folosi petrol
curat tot din mai ieftin noi.
ca România ar motocultura slujba
ei, Numai de noi depinde avem la
aproape pe ca plugarii din -Unite. Am
mai mai mult mai munca ar
problema a introducerii me-

in agricole,
Pentru zicem dela sus, tractorul este
indispensabil, culturii pentru ameliorarea
nu ales acolo unde serviciile sale
se pot ale productiunea.
Pentru mai limitarea sub
el este acolo unde
www.digibuc.ro
lui de
propriu
Adoptarea motoculturii este de densitatea
regimul de tuturor muncilor.
dibuim cerc vicios :
de lucru este ; dar,
se este prea nu se
este calitativ prea Ne este
de (prin ; dar meca-
agricultura noasträ.
In un element important de
este care nu se face dupä
de
Unii spun tractorul se
nu se poate cincisprezece sau niciodatä. Au dreptate,
de sigur, unii la se
tractorul, lucreze de mai mult
din
la lei de un tractor care a
200.000 lei plugul va fi amortizat a lucrat o mie de
indiferent cat timp ; care a costat lei se va dupä
lucrat o mie cinci sute de hectare mai departe.
dar, mai se poate amortiza
300 hectare pe ; trei sute hec-
tare ziva noaptea, anumite
epoci, se timp mai Intinderea nu
are tot interesul ca tractorul se timpul
posibil. amortizarea totalä incepe fie
chiar unui tractor
costa pe jumätate cat munca unuia mai
vitele, cari consuma nu Unul din avantajele
asupra vitei este de a continua sa lucreze dupa amortizarea
este foarte o care la inceput costa 500 lei
mai costa 300 lei dupa amortizarea ; alta
lei amortizare mai costa 200 lei.
Aceasta este una din cauzele determinante ale muncii
Si este lesne de cat de este de
unde piesele de schimh accesoriile pot prin telefon, instalat la
Cat costa cu tractorul? se poate

unitate de celelalte munci-gräparea cu discuri,
ceratul, chiar coeficienti, unitate_de
ca desfundarea solului sau de
Pentru a se putea determina precis cu tractorul, ar trebui
se cum plugar mai ales
nu o de ordin
www.digibuc.ro
agricultorilor din ocazia agricole dela gara Seceleanu
Dreapta jos, Ardenezi, dela (Foto
www.digibuc.ro
INGINERILOR
o de pricepere de organizare.
un agricultor, poate descuraja pe altul.
lucrului efectuat depinde de o sumedenie de
de natura terenului, de la se de cu se merge,.
de regularea de calitatea de ulei ce se
de metodele de (pe le prea mult profanii). Mai depinde
de de uzare a de frecventa revizuirei, de
a a vietii rurale-ce ochiul
In de de este un abiz
pe concluziunile concursurilor de intre
meniul practic. mecanice concursurile organizate de
stabilesc procente de consumatie regulate de de o
tire care practic&. Una consumatiunea
strict pentru un hectar de este
pe zi, pe suta de hectare sau pe tot
In media trebuie se de combustibilul
de motor de pierdut din felurite aceste inträ eva-
porarea, motorului, pieselor, in atelier,
drumurile la la dus intors pe motorul
trebuie se sau tractorul defectat o
plugul mecanicul sau se sub un
copac umbros, voia lui).
a consumat la hectar, rapor-
tati de combustibil de ulei ce
numai atunci fi siguri nu
Nu numai dar unui tractor depinde de
de oamenilor cum automobi-
de turism, tot fiecare abuz,
se traduce prin uzarea, mai mult sau mai costisitoare, a unui organ
a unei de organe. un tractor viteza a doua deacur-
unei leagänä o luntre
de
Agricultorul poate face planul de lucru nu poate orândui mersul
tractorului nu posed& elementare despre tainele motorului
timpi, sau despre unui
Cu este mai randamentul
lui este mai mare. In motoculturä, poate fi oprire
un timp pierdut, care nu se mai poate destul la
putul campaniei de lucru ce tractorul a bine revizuit,
o la una din plugului. se dela apoi se
una una celelalte spite. tractorul imobilizat zile
recolta parte din unei simple
muncii tractorul nu este mai mare

Practica ne trebuiesc zece
cite a se face zi care o
tractor. el nu nimic nu un singur
Un tractor face, o de 250 hectare, munca a putin 50
www.digibuc.ro
CALENDARUL
are, vitelor, imediate

solul de efectua muncile repede la
tractor poate lucra douäzeci ore pe de
se tractorul, se de
de spor care prisos de Acolo
sistemului de exploatare, naturii
lului poate acest nu
nu ameliorarea
figureze,
investiri imobiliare, amortizare
are tot interesul de a sprijini motocultura, agricol

genere, toate sale. vreme ce celelalte state
nu pierd contactul cu ar sta pe märind
cetat distanta ce o desparte de agricole din ce
mai greu
de ritelor au de fel de
cari tot mult
Mintea neajunsurile uneltelor vechi.
de de fabrica Wolf
secerat de treierat, Germania, a scos o serie de unelte
de secerat timp, de din
selectoare multe alte dintre o parte s'au
prea Vom spune
uneltelor de cuvinte despre cele mai de
de se unelte sistem Wolf, pot
sapa, avea intrebuintare agricultura
de täiat
lemne, se folosesc de Wolf (fig. 2),
de acum 100 de alcätuite sau
ne vom preväzutä care
se introduce foarte
din n'am o de lemn. Gura
acestor präeitoare bine
Timpurile impus, este
ne serios de totdeauna inapoi, se infige
de Germania s'a înapoi, täind
mare, un Se dau diferite
asupra de acestor präeitoare de pentru
a fi folosite toate impreju-
de acum este de a
nu de este,
Din cm. Cu aceste unelte
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
se face mai bine de de ai

mai repede cu sapa cm.
Uneltele de Wolf,
sunt o bunä repede. Ele pot
construite dupa sistem fi folosite de copii
cele trase de animale, dar femei, cer o putere relativ
la acestor unelte
este intre lei, dupa felul
ei.
Camerele au cumpärat
anul acesta unelte Wolf de
felurite, pe cari le vor
diferitele regiuni ale
rezultatele pe le vor
ne vom face o
despre valoarea Cele se vor
dovedi a fi practice, vor
date agricultorilor doresc
sapa veche prin unelte
mult mai
cinci forma
poate fi pentru
folosite de
5).
de
este cm.,
de pe au. Cu un cultiva-
de care are
un pogon
se pot Scormonitoare.
nu
crätor se face mai repede
bine.
Uneltele au fost
de s'au dovedit
de mai acolo unde
fusese lucrat
Cultivatoare.
Ing. G.
(fig. 6), cari au bine
grapä,
TA AGRICOLA
de este C. A. 35.
www.digibuc.ro
ultimele la Ministerul
podgoriile produc, cantitatea de aproxi-
mativ 70.000 vageane vin anual, de pe care o
satisface nevoile pietei interne.
dela acest principiu, rezulta produselor
ar trebui fie proportionale, raport
mai uniforme in cursul pe mäsura
pierderilor, beneficiul capitalului, etc., vinul
deci, pe ce se
Realitatea este cu totul alta. din toamnä toate podgoriile,
sunt de podgoreanul nu prinde niciur.
la capitalul de multe ori nu se nici munca.
Cauzele sunt multe :
Majoritatea micilor nu au via, de

a (butoaie, etc.). Toamna,
de cules, o bunä parte din arvunesc vinul, prin intermediul sam-
c prin nu rare sunt
ficarea mustului, se fac vasele negustorului. in rand, depre-
valoarea märfei, din de inventar pentru
in vinul pe un derizoriu.
2) Dar nici acei au posibilitatea de strange produsul
nu toti pot rezista pana lipsa de de credit.
Toamna sunt extrem de numai ce s'au terminat
se cari
nu au fost nevoiti le pagubä le mai omenoase.
3. In de acestea, arta de a prepara vinul in
de rar se gäsesc podgoreni cari prepare rational
In conditiuni la lui mijloace, nu va
niciodatä din situatia care se va continua viitor
sittuatie de acum.
este organizarea a
comun. Numai s'ar putea o valorificare, un
beneficiu capitalului muncii depuse.
organizare nu se poate face asocierea
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR ARGONOMI
nilor, pivnite cooperative, unite incredere,

produsele proprii. altii, de nevoile nu se
nu vor avea nimic. vremurilor tinde spre iuni.
Este nostru, general, este ideei de
Necesitatea scopul produ-
selor proprii, a ajuns de imperioasä,
gorenii vor trebui aci. Cu bine o vor face mai de vreme.
Asocierea vederea produselor
se face prin cooperative viticole cooperative.
Scopul principal este vinificarea vinului comun.
aduc sub formä de se la mod
rational, sub conducerea unui specialist.
deasemenea, se face comun, putându-se obtine preturi
raport vinurilor obtinute.
de fondurile la nevoie, cooperativele pot obtine credite
conditiuni avantajoase, din pot da avansuri in contul
de cooperative au fost infiintate, cu concursul Ministerului

centre viticole din foarte
toare a dat Dealul din comuna Minie, jud. Arad.
Minis. vederea profesionale a
rilor de Statul ungar a anul 1881, o de
care
la 1912, aceastä a ca de depozitare,
lorificare a vinurilor produse la la pepinierele Statului
Ceala
de de din Aradului
era cari,
pe un pre; derizoriu, lipsa de vase, de crame, de pivnite de nu-
Sesizat de Statul ungar a märirea
prin construirea alteia, armat. Lucrarea s'a 1912, din
nu s'a terminat. alipirea Ardealului, Ministerul agricul-
turii a continuat constructia, tern o 1924. Ea are o capacitate de 130
vagoane cu toate aparatele
Criza devenind din ce ce mai vinurilor
podgorenii gäseau socoteala lucrarea
Ministerul Agricultirii a de cooperative viticole cinci
giuni, vasele instrumentele necesare un
ajutor de lei, fond de
din comuna
a luat la Octomvrie 1929, 56 lei capital.
Din produsul recoltat toamna aceea, 35 au depozitat 4.278
Dal., must, fermentat, avans 70-90 lei
Preturile de desfacere au 100 130 Dal.
noui in toamna
1930 erau 129 230.000 lei capital, au depozitat 15.986 Dal.,
din sub de must, restul vin.
www.digibuc.ro
dela (sus.) Fatada pivnitei dela de (sus.)
dela ; un
www.digibuc.ro primitiv.
186 SOCIETATEA
In contul acestei s'a dat un avans de 955.000 lei,

lei de pentru vinurile la 18% 0,50 lei pentru cele
un procent mai mare.
Preturile de au variat dela lei Dal. Dupä
rezultând un plus de 45.000 lei, s'a repartizat membrilor in raport cu
cantitatea märfei depusä.
Pe baza acestui principiu s'a in 1931 peste 14 vagoane vin,
din recolta anului trecut 6 jum. vagoane din cele 14 depozitate,
7 vagoane, pe vinde lei Dal.
Desfacerea vinului se face, in mai mari, la
la cele trei cu amänuntul, pe cari le Arad
Dupä trei ani de activitate, Cooperativa dispune, activ, de suma de

lei, la pasiv 1.200.000 lei, din care lei, fondul de
al Ministerului lei societarilor. Restul de 300.000 lei,
fondul de beneficiul din
Acesta este unul din rezultatele, destul de date de

rativele vinicole.
tuturor ramurilor de activitate este de
creditul este compromis nu se poate avca nici un fel de sprijin de
numai prin unire conlucrare corectä vor putea podgorenii valoare
o de de viticulturii.
C.
din
dela culesul viei, la ferma dela Buftea, a General Paul Zotta.
www.digibuc.ro
practice
se foc, la cu
general) nu este este va proceda
:
Va la dogoarea focului
2. Va in o de vatä de tifon
o de va peste ars va lega.
Va avea usturime 10 minute. aceea, se va bine. Arsura
se repede.
3. In de se va linimentul oleo
pe poate face amestecand, untdelemn ulei
de floarea soarelui) apa de var.
s'au fäcut nu sparte.
arsura este intinsä, se face un pansament se duce bolnavul la
doctor.
Este o mare pe mai ales
este oträvitoare sau microbi foarte
in stare provoace moartea.
arsurä de ar de este mai
o dar Bolnavul moare din
ce se fac la locul ars. El trebuie se la doctor zi de
coste
de artilerie construiesc paie
www.digibuc.ro
a carne vie, se
arsurei o de apoi
de vatä arsä. Apoi se va deasupra vine
liniment oleo se va o de sau curet
chiar atunci, apoi se
Arsurile sunt la
la dau bolnavul nu se va de
membrul atins.
este bine fie

da la multe nu chiar mai La
omul cu mai ales la
la picior, poate fie de de obiceiu
trebuie in casa lui o : de

(spirt de 95 grade) in se un gram de salicilic.
Se o de tifon, mare rana, se
patru, a fi mai groscioarä, se din doctoria aceasta peste ea se
bine, se pe se de sau tifon. Alcoolul
de pe rani acidul salicilic care este un foarte bun
sesinfectant cicatrizant Alcoolul salicilic are nu
produce ca tinctura de Se pansamentul pe la
rana face puroi, pansamentul se va schimba
de Poste fi cauze
1. 0 simplä se vede
(ghindurile ce se deoparte alta gat). Omul nu are
2. Grips, are guturai, se

simte oasele), poate face la urechi puroi),
e aprins.
3. dau mare. In gat se vede
pe puncte albe o mare murdarä
amigdalele sub se simt
pot ajunge cat o de mari.
4. : sunt intotdeauna, pot
avea pete Uneori amigdalitä poate
fie foarte
5. de o rani de o
de gat de obiceiu sunt periculoase, durere de

fierbintealä trebuie fie de doctor.
rerea de se ghindurile sub unghiul chiar febra
este trebuie ne la anghina imediat
fie
foarte
www.digibuc.ro
dela lacul Ana.
www.digibuc.ro
Scurgerile din microbii au trecut din nas din

canalul ce le leagä cu urechea lui au
se simte greutate urechea apoi durere,
poate la 41 grade. Timpanul auzului)
inflamat, se scurgä puroiul. De multe
timpanul zile) puroiului.
Atunci el trece foarte mic canal celulele osului din
spatele pavilionului urechei, numit mastoida. Acesta se infecteazä se
agraveazä starea nu se la timp
este pericol.
durerile sunt mari febra este 38 grade-
indiferent bolnavul are durere nu, trebuie deschis timpanul
repede, pentru a mastoidita (infectares
microbii cari au provocat otita urechei) sunt
(de naturä mastoida se repede. 10 zile
mult puroi, nu scade sub 37,5 grade seara,
zile, mastoida este la cu (fie la
fie conductului 15 zile, bolnavul s'a
are de partea urechei bolnave, are paralizia
fetei se de opusä, are din
chei bolnave, operat, moartea la
Oricare din semnele arätate, sau multe la un (nu e nevoie
fie toate) ordonä repede, spre a bolnavul dela o moarte
Puroiul din poate infecta meningele
roadä o (sinusul lateral) ce trece pe dinspre a
Cum se o pe domeniul A. D. Carabella).
www.digibuc.ro
(18 dela printre
www.digibuc.ro
septicemia a corpului
creer abcesul
ureche care curge, fie de fie de mai vreme
poate provoca moartea. celor din
urechilor este foarte mare.
In interesul este bine el sä fie medic specialist
de urechi, mäsurä dea un bolnav de urechi trebuie
operat nu sä prescrie tratamentul trebuie.
bolnavul va fi de medic, se toarnä ureche
de se 10 minute (cu urechea sus), apoi se
toarce jos, pentru a se scurge glicerina pe o de pusä ureche.
face acest de ori pe zi. Intre timp se pune pe ureche pe
un säculet (nisip, urechea curge,
de se va de 12 volume, ce mai
puroiul ajutorul unor tampoane de
pe bete de chibrit la (pentru a le desinfecta).
va fi legat noaptea o basma. Bine o se
zile, auzul se bine 20-60
o ureche care curge nu este bine nu este de
otita se cronicä. Auzul se pierde treptat, amenintarea
ca o sabie deasupra
Nu urechea ce curge nu iese din trup prin ea, cum
lumea, ci, precum am spus, auzul sau
De ce (sugacii)?
1. le este foamei este regulat
ore dela aläptare, prima a doua ore dela sus.
2. ceva, vreo purici, de lemn,
etc., vreun (lucru) roade sau apasä ; sunt
de treabä mare uzi de treabä pielea s'a iritat chiar
de grozay. acest caz bine
pielea se poate cu puroi atunci-
este
Va fi lighean care a fost ars spirt)
satä se trebue säpun de apoi uscat un cearceaf
de baie, apoi pudrat cu un amestec de talc
oxid de zinc, egale zicem 20 grame din
lizat (tinut cuptorul cutie de tinichea, cu
Toate scutecele copilului fie stropite bine
bine Este, bine, ca medicul pe poate mai
nevoie de medicament da nu folosi
vor fi murdare.
3. doare Atunci rost, de doare
de zor Are branzoase ori apoase,
mirosind puturos. Atunci se va pune copilul la regim, : nu i se
mai ore In laptelui mamei i se va da
slab de anison foarte dulce 24 ore
www.digibuc.ro
La 19 Octomvrie 1933 s'a cu mare la de dela zidirea Castelului de a
Regale intemeiat la de Rege Carol
www.digibuc.ro
Acest castel
atenanse nu
omului asupra nu
expresiune
caracterului
Regele Carol
interes universal de
primele vremi,
odihnit
(de prin sec.
de Mihail
putut da
de
Monumentul Reginei in regiunii
parcul Castelului Sylva s'a
Serviciul religios särbätorirea cincizeci de
www.digibuc.ro
CALENDARUL 195
legendelor
de
de potrivite sufletului ei.
era dinainte prin voia

pe
sub
la de
seaua de
Prahovei tulburi,
pede
Castelului
s'a
terenul
vienez Dcderer
tocmi
din creasta muntelui

care se Monumentul Carol in
temeliile au
Castelului
www.digibuc.ro
de de latiilor ; primul gest prima

Toate de de
lumii se pe sub schele. a Patriei de sub turcilor.
toate limbile Inaugurarea s'a ziva de
imnul Octombrie vechi (19 Octombrie
La 22 August 1875, se nou) 1883.
pietrei fundamentale Solemnitatea a fost de un fast
solem- de o ce emotioneazä
nitate Dimitrie o din
tind actul de vremii.
la August Arhitectul Star care a
1875, Carol de Hohenzollern, lucrarea
al an capul de onoare,
pe Rege, cheia de bronz
a Castelului.
Celui tot puternic, Generalul
am Castelului pergamentul
Piatra - pare -se - de Vasile Alec-
Sinaia,
la 1695 de Mihail Regele Carol räspunse
:
Castel s'a
al trainic
Consiliului
Catargi,
P. poporului cu
Calinic o viitorul
Noastre.
o o
Onofrei. vie cu
s'a a
drumului fer care va in onoarea pentru
care am aceasta, spre Mai Dumitru poetul

Vasile C. A. Rosetti, pe
s'a atunci al Adunärii depu-
mai zidit, la fondatiune tatilor, Mitropolitul generalul
de ordin demne
de fi zi se cursele
toare bogatä colectie de monede, trenului
din toate ale Principatelor primul drum pe la Sinaia,
serie de aducând din tot Occidentul
acest purtând la praznicul regal.
Printului, dispretul
cea mai pentru este agricultura. Regele

este Primul agricultor al
www.digibuc.ro
Cu de organizare Statului,
nevoile de adaptare
unor legi, au aparatul legislativ fie mereu
special latura s'a bucurat ultimul de
legiuitorului.
Vom ultimelor agricole
datoriilor (Monitorul
Oficial No. 14 Aprilie 1933). este
de asanare la 1932,
la 26 Octombrie 1932 fost
datoriile urbane.
sunt
hectare de un
timp de Pentru
efectele moratoriului, creditorii au latitudinea de se
din rest
se seachite
de treime venitul stabilit de
fiscale rolul de percepere.
Proprietatea mijlocie dela la 50 ha. ea de de
de efectele moratoriului
au latitudinea de reduce datoria numai 33%
de 4% rest, conditia, datoriei nu
lei de hectar, nu fie mai
din de este 50 la din venitul rol.
mari, dela hectare sus, se un
de care interval se poate produce de
duce pentru rest de
de treimi din venitul agricol anual rol
maximum zece Datoria, nu trebue de
lei la hectar din reprezinte agricole.
dela au un venit bine stabilit de
60 la se agricultura.
avantajii se care au un venit de
lei mari (municipii)
Pentru general, legea le dreptul retie
parte din nu poste restul poate s'o
creditorului.
Avantajele ultimei legi din (1933) se au timp,
profite de cele acordate de
se
No.
www.digibuc.ro
Oct. 1932). de
abia de luni Aprilie 1932).
nu interzice formal sub severe,
Camerelor autorize plantarea,
de agriculturii.
introduce de viei
originä" se interzice
de produse ministerului agriculturii poarte
denumire de originä
legea
pedepsirea abaterilor.
3. (Monitorul No.
249 din
Se legea 28 1930
era Prin se permit,
de minister, scop de studii
apropierea satelor 1.250 de fiecare cap de
terenuri nu pot la Caracterizarea acestor se
face comisie din
Camerii
viticol (desemnat de agriculturii).
(Monitorul No. 257, din
Noembrie 1932).
organele reformei agrare
comisiunea de ocol
asupra de atributiunile
organ consultativ asupra Uniunii
de
(Monitorul
No. 82, din 1933).
scopuri
severe.
al
de
spre
veniturile cheltuelile Oficiului control,
(Monitorul No. 28 1933).

Determinarea funciare avea nevoie
funduare, Bucovina,
imobiliare.
de
www.digibuc.ro
PLUGARILOR 199
de de a da o
e un registru ce
datelor de ale
sarcinilor (ipoteci, etc.).
Fondurile necesare acestei reforme se iau din asupra net
a livezi de vie, la terenuri la
la din
7. la
din Oficial No. 97, din 28 Aprilie 1933).
Constituirea islazurilor zona a trebuit fie
nou, interesele capitalului
de interesele de pentru vitele locuitorilor.
permite, cu acordul schimbul de
sunt pe dulce, nesupuse eroziunilor.
sunt de consiliului de
Terenul dat schimbul pädurii va fi treptat din
proprii regiunei.
permite apropiate de
fie transformate islazuri, tnumite forme.
de care ne a mai avut parte de alte ele aunt
mai
E.
de bun plugar
www.digibuc.ro
dela
Am vizitat, Septemvrie 1933, pendinte
Agricole agricole de produse
pentru
cisprezece dela unirea Basarabiei.
un material bogat, dela
statului, dela peste mie de
agricole ale au produsele
de probe de calitate,
curate, ceeace au fost bine
constatä acest
unor regiuni au terenuri slabe de
se
constatä de nord Basarabiei,
aunt coapte, aci nu se pun
mai de culturä se
de din nordul
orzului.
culturä rentabilä de
este soarelui, se pentru scoaterea
necesar prin preselor primitive, pentru
celor mari uleiurilor
se introduce care pare

Deasemenea de care nu lunca
bine din Basarabiei. au
singuri de sfeclä de se acest
locale. constatä micii s'au convins
de de culturä noui plante la
foarte multe probe de alb),
etc., de sfeclä (de de fasole de
Camera expune peste sute de de

luate dela micii plugari sub de plante mature
sub de etichetate, snopul de plante
sacul de boabe.
Hotin parte deasemenea
multe produse prin
legume. ambele sunt foarte multe livezi de valoare
de de de
Inspectoratul Viticol Basarabiei, de sub -lui
expus foarte de de aqua-
www.digibuc.ro
Expozitia dela Sus: stânga, pavilionul principal (industrie ; dreapta, interior. Jos: pavilionul
agriculturii; dreapta, pavilionul Cassei
www.digibuc.ro
202 INGINERILOR
rele bogat material de propagandä. d.

expune foarte fructe din ograda sa produse
se poate agricole este acela un
pavilion, pe o prea expuse multe produse prea
pentru ar fi trebuit un pavilion de ori mare.
micile pavilioane din se cele ale
de uleiuri vegetale pe le -am vizitat
unde d. Wolman ne dat foarte multe detalii asupra
materialului prim de a metodelor de extragere a
de rafinare a lui asupra rezidiurilor
aceastä se mai poate vedea un mic pavilion al C. A. P. S.
un mare pavilion de prcduse retinut standuri toate
comerciale din care a fost bazar de
Din tot acest bazar nu a se vorbi de standurile marilor
ai Basarabiei : (Cogani), Stilos mai ales Zaporoj-
cenko care, jud. Cahul, patru mari, de 300 de Ha.,
care metodele cele mai
produse de mare valoare. standul de
dela Grinäuti (Jud. foarte frumoase legume,
produse materiale apicole, sericicole, cereale, piei, precum
bine aranjat al C. A.
A. C.
Regele viziteazä de argintii, dela Codlea
www.digibuc.ro
dreapta, Camerelor. agricole;
D.
www.digibuc.ro
204 INGINERILOR
Expozilia de
2 1933 la arena din
de fructe, de Camerele agricole Uniunea
frumos de d.
Camera
Socolescu,
Prahova prezintä,
toate fructele
-
douä standuri
fructe
Aci expun : ferma
T. de Toma
-na Ana Stere, etc.
Un al Uniunii agricole ne modul se
fructelor.
Standul de ne mai multe de
mult prunele preparate cuptoare pe le expune de
dela Curtea de pot rivaliza frumusete gust cu
de California.
In standurile ce expun de :
Putna, Buzau, Baia, Tighina, Satu -Mare,
Mare, Odorhei, Hunedoara,
Ultimele standuri ale sunt rezervate industriei apicole,
d. ing. Hanganu dela ne prezintä material apicol construit
N. expune produse, utilaje
de Craja, Nina Varuhas.
Uniunea a organizat un de asupra regiunilor unde se
gäsesc de fructe, ce soiuri cu ce
Douä (ale expozitiilor din toamna 1933).
www.digibuc.ro
de Stânga, impozantul frontispiciu. Dreapta, de Dreapta,
standul (Regia pepinierelor jos: Standul
www.digibuc.ro
206
dela s'a in 1933 aproape

plan Basarabiei, 1925 de d. prof. minus
marelui liceu No. Tärii) construit
un alt pavilion cu o impresionantä, maur, dar cu de baräci
dau de
Agricola, de cuprinde
de foarte mult material viticol. Se aci
de cum numai Basarabia are, legume de
deosebitä, de soiuri pentru
dar mai ales din cele mai renumite ale Basarabiei.
Camera Agricola Serviciul Agricol, ferma
Scoalei Normale demonstrativ dela ferma
a numele lui Christos, de
de enologie
Agricola de dela (Tighina), dela
rozeni, Pepiniera Bucovät a. E. A.
Briceni expun toate
duse agricole, viticole horticole de mare valoare. Agricola
o colectie de foi frunze de plante dia
rezultatul selectiunei
etc. viticol regional dela expune un bogat material de pro-
paganda export de
sub -lui ing. Bahtalowsky, comisarul
D. ing. Cazacov expune interesante miniaturi de
corectarea ameliorarea terenurilor Pepinierele Scherer,
de sub eminentului specialist d. Protodiaconu, expune
colectie de material demonstrativ relativ la
la etc. Interesant este standul soc. Pomona al
din Basarabia. expun alese de
legume, material de propaganda horticolä material demon-
combaterea bolilor pomilor
C. A. (Directia expune, vechiul pavilion construit
la 1925, produsele culturii tutunului.
C. A. P. construit un pavilion expune material de-
de propaganda de mare valoare.
In industrial, fabricile Steib, Emanuel Herr,
C. Leiker trei dela jud. expun agricole
viticole. de Meserii din Orhei
etc. Penitenciarul expune foarte frumoase Fabri-
et Co. expun de
Un de peste 100 de crescätori
expun aci de curte, porumbei de A doua de
vulpi argintii dela de mult interes din partea vizitatorilor.
Foarte bogatä colectia de porumbei a -lui col. Ch. Lupu.
Majoritatea expun de rasele Rhode Island, Leghorn,
Plymuth ; rate Peking ; Emden. -na
www.digibuc.ro
Sus: dreapta, generale ale pavilioanelor. Jos:
vilionul dreapta, o din D.
www.digibuc.ro
expune o de de din Chinchila Rex alb

Sindicatul de expune material
de propagandä.
Interesant pavilionul cuprinde mult material
demonstrativ de muzeu, harta apelor curgätoare din
etc. de pavilion, un bazin din se vinde
de un pavilion de se desface
special nisetru), scrumbii, etc.
Industria e singur care expune
Buiuk dela Tighina covoare ; de menaj din
voare, alimente, dulceturi, etc. de industrie
din (pendinte de Ministerul Industriei)
; comunal de fete din
Agricultura ramurile in special viticultura pomicultura, cele
mari ramuri de ale Basarabiei, s'au bucurat de un
foarte toate la un abia spatiu de turism.
A.
Expozitiile agricole sunt pentru cei ce nu cunosc

adevärurile sunt documentare, cei cari vor cerceteze
rezultatele pentru cari se
mai
toate fiecare an, depun
organizarea acestor cari cuvine
Pavilionul Regal din Parcul Carol care se aranjazä cele mai

multe expozitii anuale de ramurile ei. (A. D. C.)
www.digibuc.ro
de scene din regiunea
www.digibuc.ro
210 SOCIETATEA
1933
dela
1933, de Camera au
din
ocazia numai Toate
au fost analizate
Cine vizitat Camerei
da deosebire Porumbul faima
cele ale ganului,
expozitia
rilor fost verde, pläcut
N'au nici
textile, uleioase,
mera Agricola plante de pante
noui
mediarea fost
de
Nicio n'a
aceastä etc., etc.
cerealelor au
fost
Nu 104
(din 152 are
presei ardelene a
dela agricole anexe (Cluj, 1933).
www.digibuc.ro
Septemvrie 1933,
dela
frumusete bunä organizare. Aceste douä reprezintä cele mari

pavilioane agricole, in cari au expus agricultori din jud.
www.digibuc.ro
fost aproape
sistemul de stup. pentru

nu
Balancea, tip de stup. Amintim

Camerei Agricole Popescu-Manasia,
A. Popa, Seceleanu
C. prezentat
de timid de Agric.
laude vrednicä
la Popescu-Manasia.
Pomicultura de
de din
au fost la vizitatorului frumoasele
de Agronomice de
Bäräganului)
de N. Seceleanu (Ferma
de Ialomita, Viticultura (din nenorocire destul
mcdel s'aprezentat
slab Ferma
au Ferma de
Bäräganul
de oameni ei. prezentat
din bine,
dela 1933. Standul Statiunei agricole

Seceleanu
www.digibuc.ro
hipice din
S'au prezentat la expozitie 191
din Statului,
iepe cu din Statului,
63 de 58 bovine,
CURA
ovine, porcine, 148
(Rhode -Island, Plymouth, Wiandotte,
Orpington apoi rate,
porumbei 7 ciobä-
In total 719 animale.
Piscicultura a avut un pavilion
special. inginer agronom insp.
Vasilescu, administratorul
din regiune, n'a nimic
pentru pavilionului ;
zitatorii au
(diferite specii) toate uneltele
de pescuit.
incheiere citez una din
condica
de vizitatori : prima
se deschid ochii lalomitenilor,
spre a vedea cu este
dela Dumnezeu
Primul
agr. M. pentru de struguri de must.
de
de butoi. 1933).
www.digibuc.ro
Intre de agriculturii,
din Casa zece
diferite planuri de agricole

cocine, Aceste planuri se gäsesc toate comunele
de tutun de se la cerere, in
www.digibuc.ro
comunä din le (dela Directia agricolä C. A. M.,
Plata Amzei Nr. 2
reproducem aci numai patru (din cele zece planuri), pentru
grajd, din mai potrivite pentru micul plugar.
Planurile mari toate

cineva poate dupä aceste planuri, färä mai
nevoie de alte are bun).
www.digibuc.ro
din 1930, de
sistematiza opera de colonizare,
1930 colonizarea era un
un
primele se
de Basarabia) de 334.391 ha.,
Dobrogea veche) Ha.

Dobrogea Ha.
Banatul 13.795.65
Transilvania 27.494,66 Ha.
Bucovina 3.551,21 Ha.
. . . . Ha.
lotului terenului
economic regiunii, Moldova, Muntenia Bucovina
Banat Transilvania Ha. in interior,
15 Ha. la 25 Ha. pentru de
Ha., atribuite
comunelor, ccmunale.
2. total 31.761 Dobrogea
judete, 260 centre Vechiul Regat 11.240, 201 centre
Colonia Regina Maria (Caliacra) : de colonist constructie.
www.digibuc.ro
Sus : colonia (dreapta) casele din colonia Regina Maria (Caliacra) ;
(dreapta) o colonia (Durostor) ; de colonist macedonean,
www.digibuc.ro
218 SOCIETATEA
Banat 1.539, 2 50 ; 3.499, in 5

62 Bucovina 315, 2 40 centre
22 cu 613 centre.
sunt de 3 22.932, Macedoneni 5.878
; 31.761.
3. prima verificare s'a 1931, a
pune S'au mai
1932 1933, vederea actelor de
actul dupa ce au dovedit conditiu-
legii. azi s'au 18.000 acte de din
cari 6.000 debitat, restul depuse la
autentificare.
Colonistul mediu lei Ha. de leu m. p.
de Plata o 60 de (30
4. S'au necesare pentru

provenite din treimile luate dela conform legii Dobrogii Noui.
lucrare este aproape pe terminate. va
dul imobiliar al 40.000 de hectare.
5. s'a acordat sub trei
a) Pentru procurarea inventarului din
30.000.000
Pentru s'a investit in lei
59.000.000. S'au construit judetul locuinte ; jud.
Mare 387 jud. 229 In total 1.781 locuinte.
la 65-70.000 lei de
Dela constructiile s'au
1932
-
987
-
580 737 355
93
787
270 358 463 177 214
Total: 1257 938
In total s'au de de
de al a activitate se
Costul unei a treptat la 35.000 lei.
In total s'au construit pentru 6.802
Casele construite de sunt solide
2, 3 4 grajd.
a centrelor din Dobrogea constitue o In regiunile

apa se la metri construit se construiesc
peste tot unde este nevoie.
S'au doua importante, m. la
Nou.
In vara anului 1933 de
www.digibuc.ro
de sus, pentru Soc. de de fructe; jos,
Dreapta: d standurile
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
s'au patru au pus

pompe de trei fie
mai fondurile vor permite.
Fondurile alocate material) colonizare, dela

se la vreo de de
parcelare, plätite de
de notat Bulgaria miliarde
miliarde lei.
Fondul imobiliar Colonizärii este aproape Dar rolul
nu la va
programului ridicarea
centrele de formeze
mai devie adevärate de
populatiunei minoritare.
ingineri au luat parte la pentru cultura

porumbului, de
centrale pentru : Roma Milano (dreapta).
www.digibuc.ro
221
nouä care
de cules de unor däruite
Ce alt semn de nemerit, nu
folositoare, de prea
prea era de
nevoie de Regelui care prin
popor ea
fie popor de nevoi,
culturale regale pot
continuitate,
menirea
curat, supliment,
este timp de ieftinä plugar
se abona. se
paginile unui program informarea
din limpezind
istoric din
apoi balade de
de higienä de
toate pe bine le
de smerit
ADRIAN MANIU
No.
de D.
www.digibuc.ro
din toate
plugarilor, de
costa exemplare sus se

direct Editura
lei
Fiecare are 32 pagini, specialä (care
mult timp), (culeasä
bogat singur
de spice
tuturor plugarilor, bibliotecilor
torilor ales
care trebuie
noastre.
No. prof. Ion
No. de
No. 3. de D. Carabella.
No. 4. pomilor de K.
No. 5. de Dr. P.
No. 6. de N.
No. de de C. Teodorescu.
No. de D.
No. 9. de. A. D.
No. se pomii de D.
No. de Ion
No. de de D. Stamatelache.
No. de
No. 14. de Dr. P.
No. 15. de de A. D. Carabella.
No. de de N.
No. de C. Teodorescu.
No. de D.
No. D.
No. 20.
No.
No. 22.
- plug de prof.
de prof.
D.
Botez.
Stamatelache.
23 24. de D.
No. de
No. 26. de K. Knechtel.
No. 27. legume, de prof.
No. 28. de W. K.
29. cailor, de prof. N. A.
No. 30. de
No. de prof. C.
No. 33. de prof.
34. de de D.
No. 35. N.
www.digibuc.ro
CURARE
CONSTRUCTIUNI
DE UNELTE AGRICOLE,
DE
UNELTE
ATELIER DEPOZIT: TEL.
CALEA
STR. DE
STR. MIHAIL
TOT DE UNELTE
PROCH
CARADA No. 7
cele superloare
de legume, Rey
grass de pentru
Unelte de
de rasa,
sulfat de etc).
de
CATALOG IN
DIN OTEL SUPERIOR

RECUNOSCUTE CA EGALE
PLUGURILOR
REPREZENTANTA
A.
www.digibuc.ro
DE
selectionate de: orz, porumb,
ginoase, textile, de nutre(, etc.
Animale de alese,
bovine: Simenthal; Turcane,
Karakul (Astrahan) ; York, Berk,
Produse animale: miere, etc.

Stupi
Fire de
de duzi duzi
de legume
cu
Pomi de de
Puieti de gledice
pentru garduri
Vinuri de masä desert,
Magiun marmeladä.
Rächitä, objecte de
ORICE R.
STRADA No.
www.digibuc.ro
de Agronomice
Institutul de Cercetäri Agronomice este un care are scop

dicarea mijloacele
ajutorul echilibrul economic nu poate restabilit
agricole. acest scop, Institutul lui centrale
rioare, spre technica agricolä cea mai
cea organizare, economice date.
Institutul de Cercetäri este din multe
centrale, din La centru
de Fitotehnie, de Ameliorarea plantelor, de Fitopatologie, Chimie
agricolä, Morärit Viticulturä
Animalelor, Chimie Entomologie, Incercarea
exterioare Statiunea exp. agricolä de
agricolä Pitaru, de Exp. lui Traian, de Ameliorarea plantelor
controlul de Exp. Tg. Frumos, Statiunea
de Oenologie de Exp. Tighina cola-
Camera de Ameliorarea plantelor Cluj, de Exp.
Turdei, de agricolä Cenad, de Exp. agricolä Moara
Ilfov, de Exp. agricolä Olteniei Deveselu, Oenologicä
Institutul pe trei studiazä metode problemele
agriculturii, le prin direct prin
direct agricultori, produse,
este organul de aplicare
de organizare aplicarea altor legi.
tutului au urmätoarea activitate:
face cercetäri pentru
din punct de lui nevoii de diferi-
telor tipuri sol. Rezultatul final va fi solurilor din punct de
agricol. studiazä metodele de cele mai pentru
din S'au potrivite pentru efectelor secetei
asupra se studiazä plantele aromatice, plante de
DE AMELIORAREA PLANTELOR cele

de plante pentru fiecare regiune parte. harta de repar-
soiurilor de de porumb, regiuni. fac de ameliorare
plantele agricole, diferite analize pentru agricultori,
se controleazä de plante furajere alte
de decuscutare semintelor de de trifoi.
DE studiazä, laborator, toate
boalele plantelor care agricultura Se fac cercetäri asupra
diferitelor plante boale, pentru aplicarea tratamentului, analize
de fungicide insecticide. pentru particulari
face control fitosanitar diferite pepiniere din certificate
celor controleazä se certificate pentru
fructelor, etc., etc.
www.digibuc.ro
LA DE CHIMIE se de chimia se
face analiza probelor de sol, se efectul chimice asupra
solului. Pentru agricultori se analize chimice de
DE PANIFICATIE studiat anual calitatea
de recoltelor de Ea analize pentru
particulari de Stat.
SECTIUNEA DE RURALA
agricole ajutorul pentru mai
studiazä diferite probleme de rentabilitate.
SECTIUNEA DE abia
1936, regiunilor pomicole, organizat de
fructe, pe cuprinde program vast de activitate.
SECTIUNEA DE ANIMALELOR pus studiu cele mai
rentabile rase de animale din diferite regiuni ale lucrat selec-
sure de
STATIUNEA OENOLOGICA se studiul
analize un laborator de
pentru
studiazä diferite insecte animale
tuturor ramurilor agriculturii, face control fitosanitar la pepiniere, livezi,
certificate fitosanitare.
INCERCAREA
nile agricole, diferite probleme de adaptare sistemelor de
agriculturii
exterioare ale el, pentru
zolvarea probleme.
tul practicei agricole. El
direct pe
lui publicului pentru analize. etc., etc.
primävara anului 1938 organizat serie de conferinte
inginerii din serviciile
rezultatele privitoare la tehnica folosirei metodelor
de plantelor, precum rezultatele serie de
plante de Aceste conferinte, pline de
pentru agricultorii se vor continua primävara
anului 1939.
Succesul national
se revarsa Institutului de Cercetäri Agronomice al
au intens vizitarea lanurilor la
probelor, le s'au analizele de calitate.
pentru este datoritä
export de devenit
exportatoare de lucernä. Punerea recomandate, aduce
privat pentru un spor de
adoptarea agricultorilor pentru ele crescut
mereu de progres s'a din ce ce mai mult.
de Agronomice formarea
unui spirit la
www.digibuc.ro
Scoaterea din gropile de topit.
DEZVOLTAREA FIRELE DE
PRODUSE
Sporirea cultivate bumbac, spre

a materia din care se fire trainice de
calitate, dezvoltarea casnice pentru
a produce toate obiectele de care
populatiunea dela sate are nevoe, sunt preocupärile principale
ale
Cultura a inului este aproape
tara, iar a bumbacului, care cere o mai se
la regiunea din sudul pe malurile a
suntem la de am
fost zeci de lei anual
firele de in bumbac, iar am adus
aceste fire contra zeci de de lei, ce au peste
am ajuns producem-fuioare de cânepä, care
nevoile interne, ba avem care se la export,
nu tot astfel inul bumbacul, ale materii prime
se din (in mai
bumbac de aproape patru miliarde de lei
www.digibuc.ro
ale
noastre ce este desvoltare
producerea unor mai din
mai mult, in bumbac, din care producem
materiile prime cerute de industria casnicä, de
stria mare din
Din recoltele produse acum de culturile plantelor
textile, peste 70% se in casnicä numai
o parte din produse merge la industria mare, care
pe o mare cantitate de materii de in bumbac, diferite
alte materii brute semifabricate de calitate, ca zdrente,
iutä, sisal, etc.
Multe fabrici, cari asemenea produse

dau stambe frumos eftine, slabe,
care din nenorocire au multe locuri trainice
din in cusute minunatele desene
luarea aminte locuitorilor dela sate

fibrelor de in, care bine, dau fire tari
fine, Textilelor rite
centre de se desvolte aceste
pretutindeni pentru da de lucru femeilor timpul
nu sunt firele toarse
www.digibuc.ro
atelierele de fete
lierele de maici se de trebuitoare
pentru a soldatului pentru bluze de
cerceafuri dosuri saltele pentru
de licee spitale, precum pentru alte multe
propaganda de mai sus vom asigura

o mai mai higienicä
sträjerilor,
de bumbac
Este de mai mare pentru agricultori,

cânepei la fabricarea sacului, care acum se face
aproape numai din o ce se aduc
din pentru care de asemenea ies din aproape
milioane lei..
Fuioarele groase de care nu pot fi
la toarcerea pentru de
pot fi la toarcerea groase,
tesute saci.
www.digibuc.ro
trainic
lui nu de lei, pe de este slab
nu un an lei
trebuie cm
peste
prii, sunt de mari
un bun, vom
de
sacului sträin de
Pentru mai
in, scopul producerii prime de
textile aceste fie
pe agricultori
de mai lucrare
de dând unde terenurile
sunt slabe, la timp,
curate, alese puterea de
dând dese, le da puterea de de
la
Producând prime de
mari, se va räspunde
ales mari.
Vom economice,
de
de textile.
OFICIUL NATIONAL AL TEXTILELOR
ACTIUNEA
Este singura din Romania, care apare regulat de 5 ani
fine la pe toate problemele practice
domeniul pomiculturii al cititorilor cele
mai noui din consultafii gratuite la cererea citito-
rilor model cu material din pepiniera proprie
cele superioare varietäfi de
Abonamentul de 100 lei se trimite la Aleea Vodä Nr.
unde putefi comanda cele mai noui manuale pomiculturä.
de mere cultivate in a lei cxemplarul, cu 46 de
mere redate Cultura pomilor", edifia
cel mai bun manual de pomiculturä a 50 lei, de Ing.
Alex. Gh. C. de de
www.digibuc.ro
NATIONAL
AL
prin Decretul Lege Nr. 2.269 din 22 lunie 1938.
l:
Adresa
Capital social auforizat: Lei 1.000.000.000
-
Brezoianu Nr. 31
4.48.00
Capital Lei 586.617.946 Lei 68.136.247

Fonduri cu Lei 432.844.936
SOCIAL:
cooperative de
lesnirea de aprovizionare valorificare prin cooperative promo
intereselor economice morale ale
a. Diviziunea : de folosul
cooperative asociate de mandat caracter
pentru Stat publice
b. Diviziunea de
valorificarea produselor agricole, aprovizionarea
aprovizionarea cooperativelor de consum, desfacerea de articole diverse etc,
c. Diviziunea
drumarea, desvoltarea, creiarea de cooperative,
trolul de asociafiile cooperative, de grad precum pro-
paganda prin pentru
economia
CONSILIUL DE
ADMINISTRAITE:
Const. T. Teodoru, Vice guvernator al Nationale a
; Sescioreanu, al Uniunii Camerilor de
Vice Vintila General Ion Manolescu, Niculae
Prof. N. D. Cornäteanu, Dr. Tiberiu Cicero Preot C Andrei,
Prof. Gromoslav Mladenatz, Ing. Anastasie Nedelcovici, Dumitru Prof.
C. Teodorescu, Rene P. Râmniceanu, Director General al membri.
COMITETUL
DE DIRECTIE:
Constantin T. Teodorescu, Caftangioglu,
Prof. N. D. Ing. Anastasie Nedelcovici, Prof. C. Rene
P. Râmniceanu, Directorul General al Institutului,
COMISARUL
Petre P.
Rene P. Râmniceanu, Directorul General ; C.

Directorul Diviziunii Bancare ; Directorul, ;
Athanasie Galan, Divi,iunii de Propaganda ;
Secretar General.
www.digibuc.ro
ANONIMA
din 18 Martie 1931
CAPITAL SOCIAL LEI
SOCIAL:
RAYMOND POINCARÉ No.
553/10
IN NUMERAR
IN PRIM RANG PE BUNURI
INTREAGA TARA
CU DE 5% AN
TERMENUL 10 LA 20
Restituirea rate semestriale
ACTELE CU:
Creditul Agricol
sunt scutite de de timbru precum
de formalitätile de autentificare Tribunale.
Creditul Agricol României

nu
Birourile sale sunt totul
publicului interesat, care se va adresa la sale din
Str. Raymond No. Telefon 553/10
pentru obtine toate dorite, vederea
de pentru procurarea
actelor cerute de Statute.
www.digibuc.ro
DE VANZARE:
SEMINTE SELECTIONATE DE: orz, oleaginoase, textile, de
nutret, melifere, etc.
ANIMALE DE REPRODUCTIE. Exemplare din bovine:
Simmenthal. Karakul
York, Berk.
PRODUSE ANIMALE: miere, etc. STUPI
FIRE DE PUETI DE DUZI DUZI ANI
DE LEGUME
vin de Port altoi cu rädäciniL
POMI ALTOITI de sälbateci. ornamentali.
Pueti de pentru garduri
VINURI DE SI VECHI NOI -
obiecte rächitä.
VULPI DE VULPI dela
danezi cu aspru.
PENTRU ORICE
A.
Nr. 27
Telefon
SOCIETATE
A PENTRU EXPORTUL SEMINTELOR
BUCURESTI, STRADA CAROL
ARAD
agricole, furajere, de legume,
arbori, cepe de unelte.
a firmelor:
Sluis en Groot, Enkhuizen,
C. Heinemann, Erfurt,
Jul. Stainer, Wiener -Neustadt, Germania.
Catalog la
www.digibuc.ro
REVISTA DE SPECIALITATE
AGRICULTORILOR
prin toate
rurale pe cultura
ingrijirea cultura de vie,
viermilor de mätase,
de
rurale, agricole, etc.,
de Camerele de de Uniunea
sub unui Comitet de
Apare de exemplare,
fiecärei luni
la lanuarie
pe este de pe
Reclamele de specialitate, se un tarif special
AL AN DE
EA TREBUE SE
Str.
päsärilor
de CAMERELE DE
rezolvarea
telor e,
de
raselor de din -
din LEGHORN, RHODE -ISLAND, SUSSEX, PLY-
MOUTH
primesc de
de
www.digibuc.ro
este
rantat,
semnul
CERETAN tot de
NEUTRAL pentru combaterea
SOLBAR prep. de in tímpul contra
ZELIO boabe contra soarecílor de
PENTRU
S. R.
FRUCTIFERI
PARCURI, BRAZI,
TRANDAFIRI, PLANTE VIVACE, ETC., DE
PEPINIERELE
STIRBEY, BUFTEA
Nr.
CATALOGUL SE CERERE
FURAJERE, LEGUME FLORI - DE

AGRICOLE APICOLE, POMPE
PENTRU POMILOR CU PRETURI
EFTINE, LA SEMINTERIA :
HALA DE A REUNIUNEI AGRICOLE

ARDELENE, SIBIU
OFERTE LA CERERE
www.digibuc.ro
Locomobile, de de
rama de
de lemn,
de porumb
pentru
toare de de
Drill"
Drill"
de porumb, simple
greble de
de
Tot felul de pluguri pentru animalä
rarife, grape.
agricole de
seminfe.
STOCKHOLM:
de lapte de
www.digibuc.ro
SOCIETATE A AGRICULTORILOR
PENTRU PROCURAREA DE AGRICOLE
BULEVARDUL ALEXANDRU
Adr.
ATELIERE REPARATIUNI DE AGRICOLE
A, Str. Nr. 24, Telefon 266

de agricole, turnätorie de
pentru
A, Cuza 79
Str. Lt. Dogeanu Nr. 20
FURNIZEAZA PROMPT DIN DEPOZITELE DIN CALITATE DE REPRE-

ZENTANTA A FABRICILOR:
Ventzki m. b. H., Eislingen (Fils) Germania Ostdeutsche
vorm. Rud. Vermke A. G. (Germania).
BAUTZ A. Erntemaschinenwerk, Saulgau Wilhelm Fust
Wismar i. M. (Germania). & Maschinenfabrik,
Lauingen B. (Germania) Carl Wolf, Maschinenfabrik, Jauer Schlesien (Germania)
Johann für Sämaschinen und Roudnice
(Cehoslovacia).
Pluguri obicinuite, de de vie, de tractor, cu la 5 brazde,

Grape grele fabricat indigen strein,
Cambridge inelari fabricat
Cultivatoare, fabricat strein indigen,
pentru ogor american pentru porumb fabricat
cu canelate, bräzdare obicinuite, basarabene,
cu discuri simple duble,
simple Mc. Cormick, Johnston Eckert,
fabricat indigen,
Selectoare streine indigene,
Batoze de treerat fabricat Lanz C. F.
Batoze de porumb manuale mecanice fabricat
worth
Porzolatoare pentru cereale, de metal.
Uruitoare, ciocane obicinuite,
de fabricat strein indigen,
Prese de mecanice manuale, fabricat
Motoare locomobile simple cu circulare, toate marimile
Motoare Crossley, Brothers, toate
Mori fabricat
Pietre de originale franceze sous
de mori valturi, plansichtere, elevatoare,
Tractor 12/24, 18/36 HP.
Tractor 28 HP. cu fabricat
leworth A. G. Budapesta.
bascule romane
www.digibuc.ro
SOCIETATE PENTRU
TURA EXPORTUL SEMINTELOR OLEAGINOASE
o
an de an intinderi tot mai
se bine la conform
de peste 2000 kg. la ha.
o regulafä fiecare an.
Paiele de sunt penfru hrana deosebi oi,
mai hränifoare paiele cerealelor. paielor
dela hrana se folosesc la foc.
curat,
recolte mai mari.
se vinde la pref fix superior produse
agricole care se la predarea recolfei.
este chiar dela culturii, cu
de 5 lei kg., deci cultivatorul nu mai are grija
derii la produse agricole. se imediat la
gara cea mai apropiatä.
de primesc dela Societate bacterii pe
credit la iar se pun la dispozifie
de sape etc.
Cei care doresc se adresee direct Soc.
Bulev. Regele Carol I,
din
www.digibuc.ro
PE
CALE
UNIVERSA
ARZOLA
PAST OR DE DE
PERCI IN PENTRU
CONTRA
LOR ROZA
TOARE IN CU DE
ARZOLA CULTURA PIELEA THANOL
MOALE,
DE CAMP VARA STROPIRE
PENTRU DE
FUTOR
GEN CE SE
LA
FOR (PA CU BAZA
ZEAMA CUPRU
LUI OSOS
PEKK AL ANIMA- LEZA HIBERNA
MA
DELEZA
CONTRA
INSECTE-
SE LOR CE SE
ADA PE
CATRAN
ICE
RANILOR
LA POMI
LA DEPOZITELE VANZARE LE
PROSPECTE PENTRU R.
FIECARE STR. SF. CONSTANTIN Nr. 4

GRATUITE TELEFON TELEGRAME: N
www.digibuc.ro
Original
MAI
pentru
Greble
EBERHARDT- Pluguri Porc
FLÖTHER
STAHL de otel
pt. vii
Separatoare de lapte
complecte pentru
WESTFALIA-Separatoare de toate märimile
Putinee, Bidoane, vase pt. si
Pasterizatoare brevetate
LINDE
REPREZENTANT GENERAL
CAROL N
Doamnei Nr. 23 Tel. 4.60.18
: BRAILA Bd. Cuza Nr.
www.digibuc.ro
STATIUNEA DE DECUSCUTARE
STATIUNEA ESTE INSTITUTUL DE

AGRONOMICE AL
seminte de pentru
agricultori comercianti, reduse.
cele mai moderne de
sortat, având o mare capacitate de lucru,
sunt serviti timpul cel
mai scurt si modul cel mai
Statiunea este Magaziile
pozitelor Albina din Strada luliu Maniu
Nr. 67. Prin linia de are
cu Gara Mare.
Semintele de trifoiu lucernä vor fi
Statiuni, de Decuscutare pe adresa:
1. GARA MARE PENTRU STATIUNEA DE DECUSCU-
TARE CU SEDIUL LA DE
atunci când cantitatea de seminte
spre este mai de 10.000
MARE ALBINA
pe scrisorii de se va scrie
STATIUNEA DE DECUSCUTARE
atunci când cantitatea de seminte trece de
un vagon.
ALTE INFORMATIUNI SE POT LUA DELA
CAMERA DE
Calea Victoriei Nr. 52
www.digibuc.ro
DURABILITATE
MAI
NECESITATE
DE PIESE, SE
DIN
Motor Semi Diesel, doi timpi, orizontal, cu piston, bujii, magnetou,

carburator ventile. pornire dela cald prin cap incandescent,
prin radiator, aspirare de aer prin filtru de ulei fibre uleioase de cocos,
regulator de mare precizie, consum de
TRACTOARE
CU DE
AGRICOLE
CU CHENILLE FABRICAT:
CLAYTON BUDAPESTA
DE TREERAT CU RAME DE OTEL TOCATORI
DE PAIE ULTIMA PERFECTIUNE DE
PORUMB, K. P. N. FURNIZABILE CU SAU MOTOR
cu canelate, Pluguri. Cultivatoare, Grape, Rotative, Urui-
toare cu ciocane Selectoare, Motoare
DE LA :
DE FIER DE
DIN CLUJ,
No.
OFERTE
CERERE
www.digibuc.ro
DIN PEPINIERELE DE HORTICULTURA
(CAMERA AGRICOLA PRAHOVA)
CAMERA DE
A JUDETULUI
IN
VITE
ALTOITE DIN PEPINIERELE PROPRII
Dispune de mari special

SUPERIOARE CA
PRETURI
La cerere se trimite catalogul gratuit
Comenzile adresate se executä prompt

cost, mod contra ramburs pe bazä de acont.
www.digibuc.ro
VI. Nr. 25
TELEFON 3.28.54
Str. cel 57
2346
Pluguri marca c
de treerat e e
Piese de schimb (rezerve)

de simple
marca u e a" din
P. D. Rasspe, Solingen,
Germania.
trioare,
re etc. din cele
mai renumite
www.digibuc.ro
& S. A.
mai mari uzine de agricolé din
60 slujba agriculturii
Batoze treer, Batoze

de porumb, de pae, Tractoare rutiere,
Tractoare agricole,
Secerätori, Cositori, Greble
de
Tocätori de pae, de
Motoare Diesel, Motoare electrice, Pompe,
Concasoare.
REPREZENTANTA PENTRU ROMANIA
INGINER BEIER
ALEEA ARHIDUCESA ILEANA Nr. 27
TELEFON 4.07.57
BAZARGIC
www.digibuc.ro
A.
REGELE CAROL No.
CEA MAI DE
DETALIU DIN EUROPA
SECTIUNILE: Rechizite pentru
fine din
Articole de picturä
sträine. Asortiment complet toate
universitare, etc. se
namente toate sträine.
CELE MAI MODERNE ATELIERE
I: grafice, Litografie, Offset,

Cartonaje brute de
lux, farmaceutice, de lux, re-
gata de plicuri
Turnätorie de de ace.
MAGAZINE DE DESFACERE
Articole de sport, fotografice laborator pentru
Tricotaje. Material didactic.
geodezie microscopie, aparate de laborator,
instalatiuni de cinematografe sonore, radio, gra-
mofoane. Articole de räcitoare,
de lustre, pendule.
pentru confectiuni de uniforme
Asorti-
complet parfumerie
TRIMITE LA CERERE OFERTE DEVIZE

CATALOAGELE DE SPECIALITATE. SERVICIU SPECIAL
DE EXPEDITIUNI TARA.
ATELIERE: BONAPARTE
www.digibuc.ro
DE
AND. S. A.
SIBIU
Biroul I. 22
J Telefon
noastre
din
de
la
15.000
e pentru pentru
batozelor de treerat,
e pentru cerealelor,
pentru livezi, de livezi,
de
simple ciocane,
de
i de struguri oleaginoase,
de
pentru
pentru
de tors,
pentru egrenat etc.
OFERTE CATALOAGE TRIMITEM GRATUIT LA

spre convinge de calitatea
www.digibuc.ro
de
CULTURA DE ADUCE AGRICUL-
TORILOR FOLOASE:
redus pentru aliment de

mai ales pentru
2. rentabilitate care nici nu
3. solului aceasta pentru

cari urmeazä sfeclä.
Sporirea din recolta de sfeclä agricultorii
borhotul, frunzele sfeclelor, cäror
este aproape de de
pe
de un mare de vite, de avea
astfel mai pentru gunoire intensivä culturilor,
ceea ce productiunea
Sfecla de zahär toate de
adâncä,
nilor, lucrare mai intensivä de unde
mai animalelor de
de rotatie
mai mare
Cultura sfeclei de are, din de fiscal, rol

insemnat bugetul Statului.
Fabrica de
www.digibuc.ro
Adresa
Pentru stropítul precum pentru

automate
tele
pomilor
alama de
Pentru
pentru montat
de mare
de dacä le
s'a declarat poate pe de
de la
cupru pur) (8 cupru pur). nu se poate
MARE DEPOZIT
de articole Stropitoare de
de cupru, pentru rezerve de Vermorel,
de arat, via, pompe de ralie, furtuni de din
din de mare presiune; de capacitate;
pompe de pentru de
Articole pentru
CERERE
www.digibuc.ro
BANCA AGRONOMILOR S. A. R.
CASA
- CAROL Nr. 23 - TEL. 4.15.02
CAPITAL LEI 15.000.000
CREDITE AGRICULTORILOR MARI
PENTRU DESVOLTAREA LOR
animalelor.
uneltele de
DANEMARCA
Strada Doamnei 14
adr. 3.99.26
MASINI UNELTE
AGRICOLE
DELA DEPOZITUL SPECIAL
www.digibuc.ro
Agricole din
TORONTO, CANADA
Tractoare agricole ar Secerätori
Harris" Cositori,
greble de
Harris" cu pentru tractoare
Harris" de porumb
PIESE DE SCHIMB
DEPOZIT LA
S. A.
PENTRU COMERTUL DE
Str. Ion a No. Telefon 5.39.97
Adr. telegr.: Cont C.E.C. 4171
nutritive
praf de copt, conserve
de cafea
sunt preferate pretutindeni
PENTRU PAIE
APARAT DE TOCAT INTERIOR; DIVERSE ACCESORII AGRICOLE DELA
FABRICA DE A STATULUI UNGAR U.)

REPREZENTANTA PENTRU ROMANIA:
INDUSTRIE -ECONOMIE" S. A.
PENTRU COMERT INDUSTRIE
Str. Ion Brätianu,
Telefon
LIVREAZA DEASEMENI TRACTOARE GERMANE
SECERATORI,
COSITOARE, ETC. LA PRETURI

FAVORABILE
www.digibuc.ro
DE TRACTOARE FORDSON FUNCTIUNE
TARA DOVEDESC
NALE ALE ACESTUI PRETIOS
Noul are
30 H. P., filtrul de
ulei, regulator,
de
magnetou alte
Insemnate
Toate de
schimb se gäsesc
stoc.
ACORDAM INLES-
DE PLATA
MECANIC ROMAN" R.
BUCURESTI BISERICA AMZEI No. 25 TEL. 2.32.13
BUCURESTI, STRADA EUGENIU CARADA, No. 7

cele seminte de
furaje, legume, Raygrass de iarbä)
pentru parcuri Unelte de Grädinärie,
de precum pentru Unelte pentru
de cupru, etc. Articole de pescuit.
CATALOG GRATIS LA CERERE IN
INDUSTRIA PRELUCRAT
goane oleaginoase.
VOLMAN
PRODUCE de floarea soarelui,
ulei de ulei de in, brute,
fierte precum
No. 324 Fabrica No. ginoase.
DE
toate principale din

brute oleaginoase sträinätate.
www.digibuc.ro
CELE RENUMITE
DIN LUME
MATERIAL DE CALITATE
UN STOC DE PIESE PERMANENT ASORTAT
motivele cari pe agricultorii
teze numai piese originale
CORMICK DEERING
DELA
INTERNATIONAL
HARVESTER CORPORATION
Bucuresti
Bulevardul Nr. 26 4)
Miuisferul Domeniilor)
-Cont de
TELEFON 3.10.70
JUD. TURDA
Regele Carol trandafir de acum, un

superb, precum obtinute in de o frumusete
de o mare valoare, unele botezate de M. S. Regele se pot procura
dela renumita Groza.
Catalog ilustrat despre pomi, vise de vie, la cerere gratuit.
SEMINTERIA PILDNER
FONDATA IN
CAROL, 11
m e furajere, legume,
e de avicole apicole
Catalog gratuit la cerere
www.digibuc.ro
SOCIETATE
ELE RU D. SACK
2.91.46
STRADA DIMITRIE STURDZA No.
din
pluguri, grape, de buruieni,

semänätoare pentru semänätoare pentru porumb,
toare
Piese de schimb
RICHARD
ANUL 1893
FABRICA: CAROL No. 132

STR. 20
Tel. No. 1805
DE
DE
DEPOZIT DE AGRICOLE
VALTURI DE PORUMB. DE
TOATE MATERIALELE NECESARE pentru MORI
ARTICOLE TECHNICE, SCULE, ETC.
CATALOG GRATUIT LA CERERE
www.digibuc.ro
UZINELE LANZ S. A.
TELEFON
agricole de
treerat toate simple
cositoare de greble de
de selectionat seminte marca
de pentru
trioare, motoare.
SERVICIUL TECHNIC DEPOZITUL DE PIESE DE SCHIMB EXEMPLAR
A. pentru
de de
din
S. S. S.
COOPER, LTD.
universal pentru tratarea la

la Desinfectant. Nu trebue
din bun r.
de pentru Romänia
R. G.
Strada No. telelon
www.digibuc.ro
A.
AGRICULTORII SUNT
MOTOR
de 28 pentru agricole.
ELE
ECONOMICE, REZISTENTE
SIGURE EXPLOATARE
SIMPLE DE MANEVRAT
PORNIRE
REPREZENTANTA PENTRU ROMANIA
FERROMINIERA S.
ANASTASE SIMU
INAINTE DE
AGRICOLE
3.45.64
PLUGURI PORC
ORIGINALE
DE BATOZE DE BATUT PORUMB, CULTIVATOARE,

DE GRAPE, SIMPLE,
TOARE, GREBLE MECANICE, BATOZE DE TREERAT, DE NUTRET,
TOARE DE URUITOARE, unelte schimb.
www.digibuc.ro
DACE ECONOMIE:
NU
NU
www.digibuc.ro

Plugarul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plugarul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.digibuc.

Acest calendar s'a prin

Cred, deasemenea, puterea dar

Criza, care sbatem,

Tara mai are alte de

Din noasträ, face a le traduce

1932 marcheazä un remarcabil succes.

Ce face harnic luna

eel Anul Non

Ce face plugarul harnic in luna Februarie

Martir Trifon Ignat Brigita

L. 20 Pärinte Leon Episcopul Eleutheriu

Martirä Eudochia Miercurea Albin

Ce face harnic Aprilie

sfecla de zahär de nutret de ce

L. Profet Filip Filip Jacob

copilitul. alegerea firelor de

mai mare al plugarului sunt buruienile; contra

de legume. se mereu, spre

S. Doctori Cosma Damian Teobald

Fazele La la Pätrarul la 22 Luna

Terminä treeratul productelor

L. Dometiu sul Donatu

La Lunä la 13 Pätrarul la 21 Lunä

Ce face plugarul in Septemvrie

La Pätrarul doilea la 19 Lunä

de Ele trebuiesc din

L. 30 Mart. Zenobiu German Hartmann

Ce face plugarul harnic Noemvrie

de se continuä aräturile de ogor

Doctori Cosma Gunhild

Ce face harnic luna Decemvrie

Profet Naum Eligiu Arnold

La Lunä la Pätrarul la 17 Lunä

de de an, de cele deslegate.

(Paresimile) de Miercuri Martie

prin legea duminical

24 lanuarie, Unirea (1859) României

ZILE MARI ALE

Din familia Domnitoare mai

La Octombrie M. S. Regele a implinit

pus de tot fost de de 25.100 100 vg.

Dela din Egipt, pe care vizitat regele Victor, re-

Cartea care ne trebuie: de

Pentru Romania, tarä 85 din se ocupä

din ruga Domnul

- Hai mine, din zori noapte,

etc. de de cercetäri, puse

noastre este mai

Agricultorul ca cele trebuin-

murdar, secäros are pe jumätate din are

nu se poate. Ba se poate. vecinii

cruri de cari se poate folosi gospodäria lui.

Dar toate acestea nu le poate da sätenii nu

Majestatea Sa Maria, in elevelor, la de fete

1. Unele state cumpärätoare ne pun conditia noi pro

nicio mäsurä. In fiecare an a

consumatoare de pane din Eu-

grijile, rational numai vin

de capul lui, trebue se pentru

acestea sunt cum nu se poate mai

cap este mare iubitor de

Mai este lui la actualele