ARUL 1. -.No.' 3 2 0 RANI EXIC MP IN AR Er DOMINICA, 29 MAI 1902.

MOFTUL
yolemica din Pre5a m
-"

>

.Ds

,Universur 1" Ad-tve r u I"

v
.A

(VEZI EXPLICATIA IN TEXT)

www.dacoromanica.ro
 MOFTIJL.
2

de cit un concert unanim de Rivalui lui Patan

Decorati si Decoratori injurAturi la adresa decoratiilor
9 9
--
Cititoril îsT amintesc fArA in-
si a decoratorului.
Cit despre noT, ca organ inde- ,
Prin faptul c postul de Direc-
tor general al teatrelor, a deve-
doialA de faimosul duo al pro- pendent. nu putem de cit sA a- nit un post eminarnente politic,
fesorilor din VinzOorul de pa, problim atitudinea energica a ne- d. Nita Sterie, bazat pe dreptu-
serf. El a fAcut deliciul tuturor multumitilor cel putin atit timp rile eel acordit meritele sale e-
celor cad ca i examinatorii lui cit directorul si redactoril nostril lectorale, a cerut sti fie numit in
Adam nutreat secreta sperantA nu vor fi decorati mAcar cu acest post.
de a fi Steaua Rominiei. FAA cu aceastA cerinta d.Sturza
it=at71XXF---7-Z-)
Si decamp se gaseste in mare incurcatura
Si medal iati.
Faimoasele cuplete din acest
npirck-t-riCA
lai
de care ce actualul Patan al Tea-
Chiriac Napadarjan
, trelor are si el pi otentiile sale/le
nu mal putin fairnos duo ati fost mare elector.
repetate cu o deosebitä vervA --
Matt& n'are sare.- Se zice cA d. Sihleanu chid a
de tot! guvernamentalii, inainte Zeilemeaua" aflat de pretentiunile d-lui Nita
de 10 Main. Fie-care nutrea dul- Zeflemeaua" Inca sAratä. Sterea, ar fi exclamat pe frantu-
cea sperantA de a se alege mäcar Si de ce P Cind e s'apard, ze§te: Astal e patan de tot!
cu o cruce dupä atita ploae de .Directorul ei inghite
decora Of.
VA inchipuiti cä cl. Sturdza,
Doze mari de sare-amarA.
1

marele decorator al Orel, un tel
de Romeo Girolamo cu mal multä
cAutare, nu putea satistace toate
aceste cererl, mal cu seamA pe
vremea asta de economil acute.
Rezultatul a tost dezastros.
ALCAZAR.
- D. Nita Sterea fAgAdueste Cii,
in calitate de director general al
teatrelor, va sti sa multumeascA
,
- :47C-.2L-=)T
gustul publiculul de oare ce va
--
Psiehologia taramilai nail!
Citim In Revista lovatatorilor pi
pune pe afis intre alte piese na-
tionale si cunoscuta drama Ion
Pipa, ucigwul circiumarilor
inva(Atoarelor, o frazá (+ericá en ant SUFLOR
avint de cugetare, In ell nu putem treee -
4

asupra ei, fard s'o cOmentäm.

Din 5000 canidati nu s'at ales Iati o frazä dintenn articol intilulat
de cit 500 decorati. Scandalul lmbanatkirea rasel vitelor:
a fost enorm i opinia publica
eur5e --
politice
§i la noi slarea vitelor nt apare cu alit
a atins un grad de revoltä ne- mai indite, cu cit ea ne araM starea sufle- La alergarile dia Constanta. Popor, fe-
mei, copif, soare, praf i cal. Mare ani-
-
cunoscut pinä acum.
Sturdzo, menestrule, ce ne
al fAcut decoratiile ?
leased a ingrijilorilor".

de
noi care credeam ca-1 alit de gred
atadiat starea sulieteasei a Wain-
matie si mare caldurg. D. B. Missir, mi-
nistrul domeniilor IV face aparitia însotit
de d. Sc. Virnav, noul prefect de Cons-
Si d. Sturdza, machiavelic, a lai romin ! tanta.
De scan initiate cind anal' psicholog
respuns : i-o veni gustul sä theft studii asupra h- D. Missir (entusiasrnat de gratia cu
- - Mal asteptati pinä la ser- ranului romin, n'are nevoie sä stea mutt care aleargh caii). Cum fug ! Cum lug!
barea jubileulul de 50 de an! de la taitas ca victima sa. Ware de et sie,D.ironic).
Virnav (lost zeflemist de profe-
Par'ca ar fi meseriasii cind
M, -
la proclamarea independentei .si sä-i spine:Vasile, i-a adä-0 vita incoace. aud de legea meseriilor.
pentru atuncl vA promit la fie- ;it data, vita áranuIui e grasä si MIA n'aD. Missir (surprins, parindu-i-se ca
care cite o cruce. auzit bine). Ha ! Ce ai spus ?
eu ageral plin de lapte psichologal are D. Virnav (schimbind vorba). Ziceam
Indignarea altora era de altA sä sue ea' *anal Vasile e au täran fe-
licit, ea inima caratä, i ea o inteligenta cii e nobilä meserie cresterea cailor. f4'1

naturA ; Fostul meta stäpin, d. Marghiloman, nu 1'

- M'a fAcut cavaler dupä ce foarte fecaudi. Third va Malta hied o vitä
slabä fäcea alt-ceva.
aveam deja crucea de ofiter ! Apol ea baturile väpsite de o materie verzie D. Missir (pe ginduff). Ciudat.. Eí
asta e dreptate ? Crucea Stele! de caloarea spanaculai, psichologal va n'am crescut de cit bol.
Rominiel a i Dumnezeil! trage conclazia eä stäpinul meld vite, D. Virnav (care revine la zellemea
In stirsit, un fink' simpatic, are o inimä laps* o memorie slabä, cu incaphtinarea cu care se revine la
declara cu multA indiferentä : si eá datä ar seri versari, n'ar produce primele amoruri), De aceea ati si a-
de eft spaded juns ministru al domeniilor.
Intre atitea stele voiti alege Dard psichologal va intilai o vitá cu D. Missir. Cum?
tot-d'-una... luna. D. Virnav (iar obsecuos). De cres-
Un ast-fel de respuns ireveren-
tios ne-a surprins. Dail am cer-
coarnele prea marl, va conehide cä tä-
fie foarte gelos, crezind cii femeea lai
-
raual--stipinul meld' vite trebae sa teati cal ajungeati ministru de externe.
D. Missir(susplrand). Ah ! externele!
cetat si am atiat cä mizerabilul ti pane coarne. Atunci m'asi fi imphcat cu streináta-
cite i mai cite studii de complicath tea d. Sturdza nu mi-ar mai face a-
blasfemator se insurase abea de psichologie se vor paten face studiind cum zile amare. Ce mai scuze asi fi
cite-va sAptämini cu o femee asupra vitelor, iltar ea Oxanalui i a sn- tras la Viena si la Berlin ! L'asi fi in-
foarte nostimd. fletulni lui care de matte eel poate fi ¡recut pe d. Sturdza. Uite, tocmai asa
Insä atarA de acest izolat caz concentrat In virfal cozei mad vaci. cum a intrecut calul din cap pe eel-
de armonie conjugalä, nu se aude ALCAZAR l'alti.

www.dacoromanica.ro

D. Virnav. 5i cind asi sti ea' acela
nu e decit un cal conservator,
' D. Miss& (speriat). Dumnezeule ! Pinä
si aci ne urmäresc aceste fantome! (0
delegatie de proprietari se apropie)
Dar ce, cursele s'aii sfirsit asa de re-
pede ?
D. Virnav (sarcastic). Ca si ferici-
rea until ministru.
Delegatul. V multumesc pentru pro-
tectia ce acordati animalelor. Si de a-
ceea, impreunh cu vitele romine, stri-
gm...
D. Miss& (thindu-i vorba). Am facut
ce am putut.
Delegatul. CaiI romini va sint recu-
noschtori.
D. Missir (cu un suspin). De mi-ar
fi si meseriasii tot asa !
D. Virnav. Cum nu!
D. Missir (perplex). Adecä ?
D. Virnav. Nu vezi ch fug si ei ca
si caul!
- Rea... el ne-a pardsil !..
M FTURI
- Ce deosebire e intre zellemeaua
adevairath si revista «Zeflemeaua» ?
Pe cind zeflemeaua te face sti riot,
revista Zeflemeaua" se face de ris.
.;.:
--- Cum e proza Tatei D. Constan-
tinescu.,
-- Incolora, Modern: si teleorä.
D. Chiriac Napadarjan saii mai bine
N'a pas d'esprit scrie
Moftul fárh Carageale nu face douh pa-
in versuri
, rale.
Foarte bine Avem insä consolatia ca
daca «Moftul» perde fara Carageale,
revista ,Zeflemeaua" perde si mai mult
cu d. Ranetti.
- *
t.
Ce ese din fuziunea operelor Ma-
.
-
rion-Ranetti ?
Un fel de Marionetti... literare.
.*
D. Bogdan-Pitesti directorul revistei
artistice Ileana, a lansat aseara la la-
- bier, ideea ridichrei unei statul d-nei
Humbert, ca semn de aclinch admiratie
din partea celor earl ii. apreciaza dis-
tinsele merite.
Pe lista de subscriptie alcatuita la
moment, ad ischlit d-nii C. C. Dobrescu-
Arges-Chitanti, Roth-Dorobantul, si
alti publicisti.
I
* *
D. Spiru Haret, convins de puterea
hipnotisorului Pikman, care are talentul
sh adoarm pe acei in contactul chrora
vine, il va trimete la tará, ca sh a-
doarrnä populatia ruralä de oare-ce re-
viSta Albina, îî va suspenda aparitia
pe timpul de vacantä.
C10478
MOPTUL
Un invetätor
ceresc
--
Am ramas foarte induiosat, citind in
Revista inviydtorilor i nveedtoarelor,
. o:poezie a carui autor e d. D. Serbescu
Normalist-Galati.
Si cum datoria noasträ e de a indu-
iosa inima cetitorilor nostri, voi repro-
duce, cite-va versuri din aceastä poezie
scrisä de autor, in amintirea regreta-
tului sti coleg Pavel Negoescu.
lath ce zice poetul normalist :
57-un singur vis avea aluncea... un .vis afa
[de lucilor.
O ! cit doresc-ne spunea dînsul-s'ajung
fodatei 'nv6tator !"
Ce vis mare/ !.. Dar Crealorul, se vedo firea
['I a _lost iubil...
cda chemal ingeru'n cerurl.., fi-alun-
l'am pierdut ! .. 0 ! ce durere !.. Dar,
[par c'o papa, un mister,
Ne Vane : el s'a dus de aicea,
[sar'o stea
ca sd re-
pe cer...
Intr'adevér frumos vis sä s&ingi in-
vätätor, dar e trist de tot sit te vezi
de-odath transformat intr'o stea.
Probabil insa eh «Creatorul» care l'a
iubit alit, ii va indeplini dorinta si-i.va
gasi in imphrätia Cerurilor un post de
invethtor cad, farä indoialh, trebue sh
fie si in cer un corp didactic primar
rural, uncle cei cu omenire» sit poatá
ti plasati si färä ordenul d-lui Haret !..
ALCA
cal 71,7rAt - Si cum, asa fara motiv ?
O L AMURIRE
---
- Ce deosebire este intre zia- Ia Amicul (sufocind): Par !!. Cine ? D-ta!
däml pace!
-
rele Epoca i Dorobanful?
D. Costinescu: Daca IV; spun ! Par-
Epoca are in adMinistratie venit ! Pe cine sä fach ei parvenit !
pi Pizani iar Dorobantul are in
.
redactie pe Zane.
Amicul: 5i ce ti'ad mai spus?
D. Costinescu : Ch locul med nu era
Alta deosebire nu existd orI la Amicul
cit ar stistine Epoca.
serbarea asta boereasch.
: Nu era !!. Dar unde era a-
tunci?
-
ROTH & MAR( 1111r.011,4
-
Crtodoxii Adevärulur
---
De cit-va timp
d. Honigtnan
cel-l'alti Braunsteini de la Ade-
varul, due o campanie inversu-
nata contra Mosegnorului Horn-
stein, pe care it acuza cd face
prepaganda catolied.
Neexplicatd ne pare atitudinea
Braunsteinului contra Hornstei-
nuluI, pe cit timp Rabinul de la
7)uhus:i ramine foarte nephstitor
fata cu própaganda Monsegno-
rulul Horstein.
www.dacoromanica.ro
40
3
Safi poate cii Adevärul e su-
parat pe episcopul catolic, cad
purtind numele de Hornstein, nu
face parte din redactia ziarului
luI Rubinstein ?
.
Sit prea poate.
BUM'.
D. Costinestu vrea sa sarute
Scena represinti grandiosul pare de la
Cotroceni gitit pentru serbarea de bine-
factre de deurtAzt. Dame elegante, domni
bine dispus,11, bArbati gray', tined in cäuta-
rea unel aventuff, tinere in cäutarea unei
propuneri de mitriti§. Chigcuei, verdea0,
steaguri.
D. E. Costinescu se primbli singur si
ginditor. Un amic il intilneste.
Amicul: Asa singur? -
D. Constinescu: Dacä toff m'all pa-
räsit !
Amicul (mirat); Te ad phrásit! Tocmai
pe dumneata!
D. Costinescu (amhrit) : Vezi bine.
.
Amicul (continuind) ; Pe dumneata
care le aY facut atit bine! Dar e de ne-
crezut !
.D. Costinescu (filosofic); Ingratitu-
dinea e moneda curentä.
Amicul (nedumerit) ; Dar nu inteleg.
D. Costinescu (cu vivacitate) : El vezi ?
Nu intelegi nici dumneata! Ca si mine.
' Amicul: SA fill in momentul asta in
Martinica daca inteleg ceva.
D. Costinescu: D'apoi ed!
Amicul (din ce in ce mai interesat):
D. Costinescu: Ci-ch ph cum ca sint
un parvenit.
.
D. Costinescu': Stilt si ed! (Cei doul
amici a spus in fata unul chiosc uncle
.
o domnisoarä, din lumea loarte' bung',
vinde florb.
Amicul (entusiasmat) : Ce buchetierä!
Domnisoara (gratioasá): Cilia lei bu-
chetul, douh-zeci lei särutarea! Pentru
sáraci !
D. Costinescu : Doith-zeci lei shruta-
rea ! (Aparte) Aici e de mine. Am s'a
le ark eli parvenit ! (Tare) Poftim o mie
de lei. Särutati-ma de so de ori.
Domnisoara (ingrozitä) : Dar ! !...
D. Costinescu : ? ?
Domnipara (cu hothrire) Chiar pen-
tru grad; tot nu primesc. Nimeni nu
poate sit ceará sacrificii asa de marl
Tcr --,5x
f
ri

1.rme civilisate
_
--
Adevdrul fatä cu &garde pe care
if le aclministreazá, zilnic ziarul Univer-
sul, respunde in numärul de er urm5.-
toarele:
-
Dar se stie cä noi nu recurgem la a-
meninO.rea cu expluzarea, noI avem arme
pentru luptg mai civilizate, dar destul de
drastice pentru a pune la locul lor pe ve-
neticii cad tidied capul."
Ne vom indeplini aceastä datorie ping
la capät.
Cred si eu! Ce poate fi mai drastic
ea drugul de fier cu care scrie d. Sachi
Rubinstein ?-
- CIOMAG.
IC- -3XX=IC
Muzica 51 poporul
«Convinsi eg muzica este un puternic
mijloc de educatinna' nationali i moralä
a poporulni, care pini azi a fost lipsit
de acest dar damnezeesc» mal multi ti-
neri s'aii constitait late() societate mu-
zicali sub numele de «Hora» pentru «a
lupta pe toate cáile, pentru respIndirea
muzieei In pätura de jos a poporulni.
In aceat scop, Dnuainieä, 10 Merit' a
avut loc la Ateneti primnl concert dat
de societatea eminent «Hora».
Preturile fiind foarte modeste, lumen a
alergat sA-pa dea modestal el concurs.
Doritor sii azist la un concert popular,
an alergat i e la fata locultti.
Dtyi putinä asteptare, apare In scenä
vre-o ^fief) romini sdraveni, i ataci en
paters, opera Ernani a maestri:dui Verdi.
..rte contrariat, cer un program,
crezind cä n'ara nemerit locale! nude se
&idea concertul popular.
Programul ma liniti. Ma: aflam la con-
cert& popular dat In scare de 19 Mai
In sal-. Amen lni.
Si iatä i Programul pe care l'am as-
cultat efi i cei-l'alti oameni din popor,
In acea searä :
1. VERDI; PrietenY, chor bärbitesc
din opera Ernani.
2. IFIASCAGNI: Fautesia din opera
Cavalleria Rusticanti
solo de Oboe-ex
3. HERMES La
de d. Gheorgbiu-ObJini.
: o rosa chor bär-
bätesc,
4. C. Linaru : flora PrinulvereY,
solo de eopr. ex. de d pa E. N: PETREiCti.
5. ATEND.ELSOFIE: Preludiez, solo
de piano ex. de d. D. Dimitrin.
6. DONIZETTI: A zilei zori chor
mixt din opera Favorite.
Etc...
D-nn Spiru Haret, Ministrul cultelor
pi instructinnei publiee, care se afla de
fatä a limas foarte satisficut,
D-sa care de diva timp e preocupat
de ideea cultivärei cartofului i teatrelor
la sate, a declarat fati de un inspector
MOFTUL
polar, ea se ocupg acum i de ri6pIn-
direa muzicei In pätura de jos a popo-
ralli.
In acest scop va salmi] tia Bersa-
lido
-
duce urafamallill....
Articol psicologic -
glieriI d-lni Catzavilan sä dea concerte
populare la sate.
Cind eram copil, párintii ma im-
Apoi va interveni pe Hogg Ministerul brad la zile mart cu felurite jueärii :
de interne, ca acesta sa ordone jandar-
cäisori de lemn, muzici automatice,
milor mall, ca sä nu mal permitii flu- päpusi vorbitoare, etc. Nu trecea o zi
tarilor tigani de a mai cInta alte cIntece mäcar i mg simteam saul de-a con-
nationale de cit potpurii din operele lui templa exteriorul obiectelor däruite ;
Verdi, Mascagni, Wagner, Meierbeer dupä foarte scurtà vreme má alpaca o
; pt altii ..... dorintä grozavg sä pätrund cu privirea
' Täranul romln poate fi mIndru de so- si in interiorul lor, doream sa vd me-
licitutinea ce i-o area eel de sus earl canismul muzicei, sa aflu ce are ea
patronindn'i concertele stomacale ii va inauntru de aria, si dorinta asta mi-o
procure acum o arad distractie : concer- implineam, sfárámlnd intr' o clipa ceea ce
tele coraM. räpise atita timp cel ce o fáurise... cite
Dona reflectii profunde n'ar face un Lys,
bunaoara, asupra acestui fapt! Acum,
cind am si eü pretentia cá nu mai sunt
Doui clovni literati 1
copil, îmi amintesc de multe ori de
neinfrinata curiozitate. Stair la vitrina
vre-unei libräril i záresc un volum
Citim in Epoca. cu titlu uges tiv, imediat mä apucá o
Ziarele din lag sosite en" sunt pane dorinti grozavá de a pätrunde tainele
de elogif pentru succesul serbdrer lite- acelui volum. Aud pe cine-va läudin-
rare datd in sala Circular Sidoli din du-se, cä e bäiat cu spirit imediat
acel crap, de colaboratorul nostru d. G. mä apucá dorinta de a iná incredinta.
Ranetti, imprcund cu d. C. Brdescu, a- Väd o femee frumoasä, cu corp svelt
vocat pi secretar al Teatruluf National si ispititor... imediat nià apucá dorinta.
din Capitald. cum vedeff, nu mg multumesc nurnai
0 sald plind de tot ce societatea ie- cu exteriorul, cu simpla aparentá. Alt
seand mandrel vied distins, a aplaudat exemplu, i mai plastic: citesc vre-un
cdlduros si a flicut adevdrate ovatiuni" articol serr-at de Antemireanu. Vád
d-lor Ranetti si Brdescu," pe Antern.reanu, ca. ma ia, pe mine,
Niel nu ne indoiam ct acest lector, de sus ; imi expune opiniile lui
in arta, imi citeazä pe autori cei mai
duet atit de imoristic sA, nu fi a- celebri, combate pärerile cele mai a-
vut succes, mai ales, in sala until creditate. Credeti c&'ml pierd cum-
Circ. pätul ?
Thai gäsit ! Imediat ma apucä o
. Aceasta afirmatie, de altminteri
grozavä dorintá de-a pitrunde pe acest
a fost intáritä si de Maestrul Ca- báiat plin de curagi si de incredere.
ragiale care s'a exprimat in Be- Citesc cu multä rábdare fie-care frazä
!Aria Gambrinus, eh talentul a- si ping nu pätrund adeváratá noimá a
. micului d-lui Tics. Brdescu, are articolulul, nu ma las. De Pildá, in nu-
puterea comicä a until clown. märul cu data de 22 Maiii al «Epocei»,
cräsesc o recenzie scrisä de Antemi-
PIMOLEON TIZANI rearm asupra unui, no volum de nuvele.
fost reporter de.mina a Antemireanu se exprimä cu multi gra-
patra la o gazettl liberalá
de mina a doua. vitate si mai ales cu multá autoritate.
Iatá ce zice el : «Si credem cá dacá
trebue cea mai ireductibilä severitate,
eapul Adevärului" chid vorbesti de lucrarea unui scriitor
consumat, cu reptatia de milt stabi-
Erl la Capsa, un redactor de litä, cind load ai inainte lucrarea until
la Adevitral, a exclamat : (au- debutant modest, care promite ceva,
trebue ca sä iii animat de cit mai
tentic). multd ingäduintà». Lásind la o parte
Niciun data un Catavilan nu ori-ce apreciere asupra constructiei
va ajunge sá taie la cap pe frazei citate pentru a nu fi acuzati de
o ireductibilä severitate, sa explicim
Adevärul ! ! !" adeväratul motiv care 1-a indemnat pe
Are dreptate redactorul: Aceastä Antemireanu sg se exprime ca mai
datorie si-a facut-o de mult, ra- sus. E multá vreme de cind numitul
binul de la Buhusi. báiat scrie articole critice si iata ce
CIRCUMCIS
«proces psichologic» s'a petrecut in
xc- -31r
mmtea lui: a scris un an, a scris doul,
a scris vreme indelungatá si mai scrie
www.dacoromanica.ro

incä, si pe masurá ce scria, se inálta
in ochil lui. Imposibil zis el -
ca dupá atitea articole scrise sa nu-mi
fi facut ea o reputatie, care sa-mi
permitá Sá iîiá exprim cu autoritatea
unul critic redutabil».
Rezultatul acestui ingaduitor ratio-
nament ? Curagia, gravitate i mai ales
autoritate. Ce vreft? Trebue sá se corn-
porte criticul noui sale situatii. Fereste-
te, Antemirene, sá nu te ridici prea
prea mult in ochii tai; n'o sa stai toc-
mai pe roze ! A mai patit-o i altil !
Acum, la ce concluzie ajunge cele-
brul critic in recenzia sa? Cit debu-
tantal de care se ocupit are talent,
promite mult. Dad e sail nu interne-
iata aceasta pärere, nu ne este dat
nouä sa nc rostim : Jules Lemaître are
cuvintul.
UN BINEVOITOR
Alte mofturi
--
aeuzatie ridiettIA
O
D. Manolescu-Ciungul, a fost acuzat cä
ar fi aruncat cu pietre in jamurile de la
A develrul.
Fatii cu aceastä acuzare d. Ciungul a
respuns :
Numele me e ?mull o protestare,
sä stie d. Petreanu cá dacä sunt anti-
semit sunt si anli-pielrean !
Lublin act de deatratla d-lui Ciungul.
. ..
Avis
Se cautä un cap de miscare antisemitä,
Doritoril sunt rugati de a se adresa
serviciului de sigurantä. ,
Conditiuni avantajoase.
Un sacraria
Fatä cu ideia preconizatä de d. Haret,
care vrea sa inlocuissel porumbul-hrana
äranuluI - prin cartoff, d. Porumbaru, ca
si demonstreze cit aprobi aceastä idee,
s'a hotarit sa-si schimbe numele de Po-
rumbaru n carlofaru.
Acesta e un sacrificiu, care meritä Wain
atentiunea.
istur.ul crestinitittet
Mai multe state air annntat ca studentil
romini al facultatei de medicinä, vor sub-
scrie o petitie prin care vor cere ca stu-
dentilor evrei, sa nu li se mai permitä sä
!ilea disectie pe cadavre crestine.
Aceastà stire a adus o adinca multumire
in sufletele bolnavilor din spitale, cad
abia asteapti sa-si dea cadavrul pe mina
studentulul crestin.
Se zice cit d. Nae Dimitrescu intr'un
elan de pur antisemitism ar fi declarat
solemn:
Acum o doamne pot ca sä mor.
Ochii met v6zurit mintuirea lor".
Traiaseä dar, Facultatea de medicini Si
cadavrul romin !
iWaswa.....0.00..M00........"~Immoy%
Abonamentul 12 lei anual
ANUNTURI I RECLAME DUTA iNVOIALX
5tr. Luterarta 35
MOFTUL
-
Iciiiä _gala-tear-0
E'n Jfain.--1-o sdrbdtoare din Dundre
' (rid sgomotos),
:
fla munte
Verdeatd pretutindeni, ogoare, port,
liradA
jos, Dundrea mdreatd : Ca s'o
/Vadd
Spre non" Carpatii inaltd atitea frunti
lament,.
S'a 'nvestmintat pdmintul n /mine de
,
Sever bdtrinul codru î /Paradd.
clatind a lui
//mute ;
i
Pe filomela, cucul a indrdznit s'o 'nfrunte
Mead' taraVplind de vesela lor sfadd.
Be4ug de frumusete, be4ug de bucurie
Be4ug de fiori; de miros, de-amor, de
feint de soare
De fragede verdeturi" crescute pe ogoare,
Ciuperd, spanac, ancicr4 i mladd pd-
fpeidie.
Broscod tog s'avintd din apa viorie
4i'n tristd doind cintd tot chinui care-i
[(loan%
far a fdrit pdsare cu burta stag la soare
Marino spanac, rakat fi, scrid opoe.sie.
IWZDUGAN.
poet Uric..
N'ai ob5ervat ca"."
(IRAGEDIE iNTR'UN ACT IN PROZX)
Persoanele:
Doamna X, cam de vre-o 40-45 ant
Domnisoarele A. si B., flicele sale.
Domnul Y. (acesta are rol :naiute de
iidicarea cortinet).
Aetiunea se petrece pe una din sträzile
Capi Met
Seena I (O. ultimo.).
Doamna X: Halal de voi fetelor,
bine stiti sit respeetati oamenii in WI.-
stä. Framoase literati mi-ati invitat la
pension, n'am ce zice.
Rusinea ce mi-ati fácut-o n'am s'o
-
nit nici In mormiut... Bietnl om-poli-
ticos din fire, bine crescut - cam ne-a
väzut, ne-a salntat, S'a apropiat de noi,
s'a oprit, mi a säratat mina, v'a aunt
un compliment OLIO, la pämint, m'a in-
trebat - ea tot amid - ce mai facem?
cum o decem? ce-i en Wit vostrn iar
voi ca piste smintite v'ati pornit pe ris
si rizi i rizi... mi se pärea eá se sea-
rancid päniintul sub mine de rusine,..
vit faceam semn sä täceT.. asi! - cal
vorbeam ? - voi i mai si...
Chid s'a despärtit de noi pärea foarte
aupirat.
Cine ¡pie ce fi lachipuit mind?!
Ed nu inteleg, ce all visa la (Hasid,
de v'ati Meat asa de cap ? Era beat ?
Fäenta-va en ochiul ? spusu-va vre-o
vorbá necuviincioasä? ce ?... .
www.dacoromanica.ro
44
5
Domni.vmrele A. gi B: Nu, dar era...
.
Doamna X : lar ? El poftim ! En nn
mai yid pe nude cale de necaz i ele
tin Inteo chihotealä, mai rail ca cow-
tele ! Ce dumnezeil al Vita fetelor, cc
a dat peste voi ?. .
DomnioarPle A. gi B: Ei mamA,
cam esti i dumneata! Poti eä'ti in-
chipui &A nu ridem de geab? .(isbnc-
nese lit hohote, ghiontindtt -9_ una pc
sits).
Doamna X: (restindn-se) Ci cä spn-
neti odatä sä stir' si eii : cc era ? cum
era ?-nn vedeti cum fierb in mine ?...
Domniqoarele A. gi B ; Doamne,
mania ! n'ai observat
la... la... lummox ! ?
Cortina cade.
di era descheiat
--
Jancdid aoth, fecior de easel
D. Iancalä Roth, directOr pisti Do-
robantul, a incercat zilele acestea un
ultim mijloc de a reintra in gratiile
subsidiilor pe cari d. Al. Marghiloman
nu i le acordase nici odatä. In acest
scop domnu directOr, profitind de o zi
de Saba's i imbricindu-se cu hainele
sale de ceremonie, s'a presentat dis
de dimineatá la locuinta fruntasului ju-
nimist. Cind acolo, un lacheil care in-
trase se vede de curind in servicid si
n'avusese timp sit face' schimb de o-
pinil politice cu amicul lui Bernard
Lazare, il opri pe domnul directär de
la intrare.
- Ci ai cu mini, bre, dad, iii n'ai
nimic cu tini ? intreaba Iancálá.
- Cum, ce am ? Uncle vrei sO, te
duel'?
- La d. Marghilornan.
- La d. Marghiloman? intreba la-
cheul neincrezator si surizind mefisto-
feliceste. Se vede cd era cumpOrat de
-- Nu te mai duce degeaba!
cátre cantacuzinisti.
Chiar la el.
-- Iff spun ca urci de geaba scara.
De ce ?
Iancila era gata sä se supere.
- Nu vrei sä-mi spui de ce ?
- Apoi de cite ori o sä-tf strig
ca e de prisos sa mat bati treptele
scarei. D. Marghiloman, a angajat deja
de aseará un alt fecior in casa. Si
acela sunt eii! incheie mindru demnul
rival al amicului nostru Iancala Roth.
Xe-MX -
Quatren
.13.)etu1uí 1' B.
El totul din naturd ia
kVi nu se ruqineaed, -
I-a4 spus'o mult dar n' a ' nteles :
Natura plagiazd !
CHIC.
 6 '
Exercilio de mobilizare
-
upa Cross-Conntry
Pentru moment certata cu Cafe Con-
certul, Nineta venise sa petreacá o sap-
taming. cu amicul sad, locotenentul Abel.
* Orasul de garnizoanä nu era tocmai
sgornotos ; iar Nineta vroia sg dea a
intelegt, ea mergea in viligiatura.
Acolo se f)utu repauza putin de sgo-
motul parizian. si bucuria et deveni mai
nernäsurata, cind se convinse 'ca super-
bele sale toalete inebuniad pe simplele
burgheze din Castel-Vaporeux.
Eraú 5 zile de cind ea sosise si
pentru a 5 oara Abel si Nineta ador-
miserá unul in bratele celuVralt, cind
de odata sgomotni clopotelulul tras cu
violenta din strada, if trezi din V:rro -
peala in care se gasiad.
- Cine e acolo ? strigg locotenentul
deschizind fereastra. Cine ma calla la
ceasul acesta ?
- Domnule Locotenent räspunse o
voce tinara si placard, sint velocipe-
distul escadronului. Am venit s vä
mint cit e mobilizare. Colonelul, care
e, acuma la quartir, mi-a ordonat de
a preveni pe D-nit ofiteri s nu.si uite ' nesenle, ce parte de caviut este oul?
ranitele. Voitt domnule locotenente sä.
va trezesc ordonanta ?
- Multumesc, amicul meú, e nelo-
lositor, vol face aceasta eg singur.
Ah I zise Abel, inchizind fereastra Dale ; mai îatîiü trehne s'asteptim
si privind cu un aer dureros pe toVa- pie'ce se cloceste oul, ca sit vedeni ce
rasa sa.
Intelegind, in acest timp, ca nu e
totul trandafiriii in milititrie;si din mila
1
pentru nenorocirea scumpuluI sad a-
mic, Nineta se oferi de-al da ajutor.
Ea se insarcina cu facerea anitel.
- Ce trebue sa pun inlauntru, dra-
gutul med ?. zise ea, cind Abel reinträ salim cdtre Rabinul din Buhug. '
in odae urrnat de ordonanta sa, care
let freca ochif.
- Oh ! Pisicuta mea, tot ce-tt va
cadea in mina.,. Aceasta n'are impor-
tanta, nici o data nu e cercetata, mai intre direptia ziarult.n Moitul din
ales cind are greutatea cerutg.
La 3 ore precis, generalul trecea in Bucuresti si subsemnatul am con-
fata frontului trupelor," pe deplin satis- venit ea acest ziar sa devie fi-
facut, constatind 'prezenta tuturor, buna
tinutä a regimentulut si a cailor etc.
- Colonele, zise el de odata, bine
voeste a aduna ofiteril imprejurul med
-
colo, lingar furgonul escadronulut 4.
Domnilor, incepu el tind toil se
adunaserg, vgd cu plgcere cg in acest
moment sunteti gata a 'ma urma spre
froutierg, a merge contra inamitului.
Dar bagajele voastre 'stint hi regula ?
lati de ce a voi sa mä asigur. Cum
nu pot vedea toate ranitele, am ales
la intimplare escadronul 4. Colonele,
da ordin sä se desarte acest furgon.
- Prima ranitg, ce scoase furgonie-
rul fu aceea a fill Abel.-Bine voeste
a mi-o deschide locotenente, zise ge-
neralul.
MOPTUL
-broasca. Nineta
Drace !gindi Abel, punind cheea
in a incarcato, nu
poate fi conform reglementulut .
El o deschide si dot soldati cu lan-
terne, luminarg interiorul ranitel. To-
tul era in cea mat complecta desordine
si neputindu-st da coot de continut nu-
mat cu bchii, .generalul pune mina in-
launtru. El scoase o superbá mantaleti
de pluche mauve.- Ce e asta, zise el?
- Domnule General... räspunse Abel
foarte incurcat, e halatul med. . .
- Ah t Ah ! D-le, iubesei comodita-
tea, dar un halat in campanie e lux!
SA vedem dace, cel putin, lengeria e
la .aceeasi inältime.
De data aceasta, un cochet panta-
, lon de noapte, garnisit cu clantele fine
pi impodobite cu panglice rosil, se in-
fgtisa ochilor ofitertlor.
Generalul .nu mai cercetg mat de-
parte si bufnind de ris se decise. de a
nu mal- cauta nici odata in ranitele o-
fiterilor.
Tielt
Intro profe5oi- i elev -
Profesorul.-.la sg-mi opal tu Auto-
Elevul.- Sabstautiv, &impale
Profesorul.-Dar de ce gen e?
Elevul.- (reflectiud nitel i en mare
grijä). - Apol na se poate sti dom-
iese din el ; Oise sad cows.
Mohr Liar eyreestr
--
Scrisoarea Marelur Rabin din fern-
Iubite Prate,
In urma unor note diplomatice
losemit si se apero din toate pu-
terile pe coreligionarif din Ro-
minia.
Cred eh", numal Moftul ar pu-
tea duce o campanie cu succes.
De aceea,. comunicindu-tl a-
ceastä dispozitie, ordona' tuturor
celor al nostri sit boicoteze toate
cele-l'alte ziare si sit' nu cum-
pere de cit Mattul singurul ziar
demn de a fi citit de urmasil lui Ostia' Jleana".
ncasatotrii care nu vor putea incase a.
; Israel.
MARELE RABIN.
1erusalim, 10 Maid 1902.
www.dacoromanica.ro
lillstorola,Ailllsomllo
, thill
- Amiinunte groanice
stratia, Uffilgoi
-
Primirn urmitoarea scrisoare care eu
prinde aminunte groaznice in privinta mis-
terelor antisemite din strada Umbrei.
Ne gräbirn dar de a o aduce ch mai ne-
intirziat la cunciOnta cititorilor no§tri :
Domnule Director,
In calitate de fosti antisemiti cu'luna
la d. Nae Dimitrescu de la «Apararea
Nationala» tinem sá vg facem revela-
tiuni in ceea-ce priveste misterele an-
tisemite cart se petrec in strada Umbref.
Sa nu fim acuzatt insá de tradare.
Iatá motivul ce ne 'face sg dam pe fatg
groaznicele taine :
Acest domn Nae Dimitrescu, care
pe lingg el e chel, a refuzat de multe
ort sa ne trateze cu cit; o cafea tur-
ceasca subtire dulce la birtul «trel
sarmale».
In fata acestul proceded ne mat po-
menit nt se impune sg nu mat tacem. Deci
iata adevarul in toata goliciunea lui.
Sintem siguri ca destainuirile noas-
tre vor face epocg.
D. Nae Dirtutrescu presedintele A-
liantel Antisemite poartg ciorapr negri
si ghete cu nasturi.
El bine, prin acest obiceIii a reusit
sa atraga in partea sa pe multi naivI
cart cotizeaza pentru antisemitismul
rornin.
Prin faptul cá d. Dimitrescu are mus-
tati negre mart reuseste sä organizeze
serate si baluri pentru «Apgrarea Na-
tionalg».
Dar misterul atinge culmea acolo cind
Nae Dimitrescu numal ii aruncg ochit
asupra individulul pentru ca individul
sá devie antisemit din cap pin'n pi-
cioare.
In fata acestui ne maI pomenit scan-
dal va intrebam : sal mai poate tolera o
asemenea stare de lucruri mat mult de
cit scandaloasa?
Al. Iliosanu §i -Victor Austin
, Ft vti redacted la Apärarea Aritionald
In adevax, destginuirile autorilor scrisorel
de mai sus slot teribile.
Neapärat §i imediat trebue ca guvernul
sä ia másuri nrgente de ..salvare.
Noi ceqtia din prejnrul Mefluh cerem
ca insistentä d-lul Sturdza, nefastul prim-
ministru din fruntea Orel, sä deschidä ochii
in patru dace vrea sä ma! stea in fruntea
gnvernului.
.A.ni tin ei-ti
Se cant& incusator pentru revisla ar-
bonamente, vor fl ei incasap de [fired°,
nostri.
90vitor1t slut regap sd se adreseze d-lui
PUiU ON CM Cipesc u
 MOFTIIL

baroul GálOtean va face epoch', vii va

Po Ionia, din Presa Bernina" lua cu asalt clientela, iar voi, o voi
!

. Gelos ca nu poate vinde inte-
resele tarei cu usurinta cu care
Universul" î vinde pomadal urbea.
yeti deveni niste ilustri necunoscutf !
' Piná si tu dragä Virgil vei fi depo-
sedat de eel doT clienti ce-i aT in toatä
.
Hagi "[lidos()
'Praia la Ploesti, in cetatea libovilor si
a statuelor. Hagi Tudose era orn nmblat,
Meuse calatorii, vazuse Tarigradul, lerusa-

Avocati aT Galatului plingeti si daft lined, Smirna i chiar Brasovul ; anima era
italianft, ziarul Adevitrul", a in- leturghii la toate bisericile pentru groaz- mild..., chef comertul en brasovenit, lu-
ceput de cit-va timp sá atace in nica nenorocire ce s'a ahtitut asupra mîiii.ri si alte metaluri it produsese inteun
mod regulat. Dar, cc folos, Ilagi Tudose
seris pe d. Catzavillan orasului vostru, rugati vä lui D-zeá sá ,

n'avea copii. Cu toata buna-vointa sa, eit

Domnul Pepino Mirto functio- abatá de-asupra capetelor voastre a-
nar la Universul", ca sa'si rés-
bune patronul, a pindit intr'o
seard pe Emil Honigman redac-
tor la Adevitrul" si l'a seuttirat
de barba.
Se zice - lucru nu'I de crezut
- ed. d. Honigman ar fi dat o
tot gratiosnl concurs al lui madam Tudose,
ceastO nemai pomenitO urgie.
. mostenitorii Waft bine-voit sii :Tara. ln
schimb, insa, hagiul nostril avea doi ne-
. .tvatw potist - copii surorei sale -- asupra derma
ingramadise tot excedentul iubirei sale.
Meth' eratt gemeni dar foarte deosebTh ea
Dioarei Ele... Simon... caractere
tauten era muncitor i Costich papugin ;
Vicar, inocentcl, ca fi isvorul de sub munte, lancu nil ti-ar fi spus o minciuna sa-1 li
Ce n'a vazul lumina zilel, lot ca la sorginte picat cu ceara, , Costica era un moftangi
Sica flu de road ea cdparfum fintbdtalor amnion unit ; lancu era o fata mare, nu
.

palma.
$i de aci polemics filver.sunata,.
ea sit nu'i zicem perciunatit.
"
Adevértil" voeste sit dove-
deasca Qum cit Evreil sunt mal
euragiosi de cit italienii", iar
Universul" sustine contrariul.
Ce aromiaza, le defleapl ca se tot fii adoralor.
verzi ,ri giandiofi, ca domes' petty de
smarald.
Al/ii mai fermecaloi n'aii fosl had in Birlad,
-
Prumosul lip a: omenitei in line s'a 'ntrupat,
Ca fi zimbetul nature' ce ca duke te-a sandal.
In sbor fluturii dupe-Lane tot se luptii se le ajungd
Dar pafii /di militareftinu se lase) sninvingd,
,
alt-ceva pe dud Costica, era un adevarat
cocos al mahalaleFor ; halm medita ,si cu-
geta, iar lui Costica it turuia gura de di-
mineata pini'n searä. Amindol invataii drep-
tul ia Bucuresti, cad Unchiul Tudose asa
semplu cum era, intelesese eit secolul este
al advocatilor, bum i Costica trecura exa-
menul de lice* in aceeasi zi : Costica en

mai multa stratoeire de cit lance, pentru

Nu slim cum se va sfirsi cu
aceasta polemic* dar dacd ea va
lua proporti1 mar!, poate sa dea
nastere la un conflit diplomatic.
Probabil cit presa nemteasca P. S. Fiind rugati sii. publicám mo-
desta lucrare de ma! . sus o facem cu
va face i de asta-data Rominia
respunzatoare, ca permite sa fie pläcere.
In acelas timp felicitim din toatá i-
insultati evreii pe teritoriul el de nima pe d-soara Ele.... Simon.... din
mitre Italieni.
Groazniea nenorocire din Galati
Citim in Tribuna liberalä" organul
tipografului Minuend si al amicului
nostru Jenicá. Atanasiu din Galati :
Simpaticul publicist, colaboratorul nosru
d. C. Z. Buzdugan, licentiat al facultätel de
drept de la Universitatea din BucurestI s'a
inscris in corpul addition din jud. Co-
varlutif. D-sa a depus et! jurimintul Ina-
intea seetiei I-a Cartel de Apel in prezenta
d-lor: presedinte G. Economu, procuror
general G. A. Draghici si grefier D. Hogea.
D. Buzdugan va profesa avocatura in
()rapt nostru.
Il felicifaina §i-i urim succes.
AT citit bine ? D. C. Z, Buzdugan
. viewat la o Bertlrie din Capitalä de cátre
s'a inscris in baroul din Galati.
. reporterii ziarelor din Capitali, asupra
0 mai groaznicä nenorocire nici cii
se poate sa se abath asupra cet4eY
Galatului.
Adio clienteral Adio afacerile avo-
catilor car! ping la inscrierea in baroù
.a lui C. Z. Buzdugan se credeati marl
si tari.
0, Vol, Victor Macri si Costache
Plesni15., fugiti, ascundeti-vä, in gaurä
- de sarpe.
Tovaräsul Buzdugan inscriindu-se in
Ast-fd obosiji în sborul lor
Aii riimas c'un sincer dor
1902 Mal Jo Birlad.
GR. STAMATESCU.
Birlad earl cu pasii säl militOresti a iz-
butit s atragá in mrejele
chit sal grandiag pe autorut versurilor
de mai sus.
Nu maT putin si d. Gr. Stamatescu
meritä toate laudele, cad d-sa n'a dat
la o parte nici un sacrificiii si ca un
fluture de usor, s'a luptat cu sintaxul,
a invins toate greutátile si a dat numitel
d-soare toatä satisfactia.
Inca' odata, felicitirile noastre la a-
mindoi.
.
-
Xc
UN RÉSPUNS MISTRAL
D-1 Joan Thehas Florescu energicul
jud. de instructie din Capitali, inter-
capitalei excrocherii sOlvirsite de d-na
Humbert si de nepriceperea judecOto-
rilor de instructie din capitala Frantei,
d. Jean Thehas Florescu, a exclamat
zimbind despretuitor.
- Dad. in Capitala Frantei ar fi fost
judecitori de talia lui Jean Tehas Flo-
rescu, desigur ca d-na Humbert ar fi
rimas o escroacii ordinará. !
Mc.- --Aore;---.-.,a
ca stia mat putin dar pentru ca era mai
palavragiii. and sosi telegrama dc la Plo-
esti, I lagi Tudose it trase un chef de but-
curie.
- Am sit le daft zece mii de lei ! zice
unchiul : am sa le daft zece mil ca sa vault
si el Tarigradul.
Si, opt zile dupa aceea numara nepoteilor '
eel zece mil de fraud ea cart trebuiail Eel
faca calatoria la Constantinopole.
* * *
- Nu eum-va ai de glad sa mergi la
sale, cu o- Constantinopole ? Intreba Costich pe fra-
tele sari.
- Ce fel, dash am de end ! SO'ntelege
uncle mat gases, eft o asemenea ocazie, sa
visitez Orientul i chiar sa fac studil asu-
pra legislatiunei otomane.
- Fá ce tii, dar pe mine miiplietiseste
grassy Mai bine mil due la
Paris, unde void toca mat cut folos miile
unchiulul Tudose.
- Dar nu te gindestI Costica, cum la
sa serif nuchiulul de la Constantinopole,
POPESCIT" and tu ai sa fi la Paris ?
' - Nici capu sit te doara ! Am sti-tl tri-
met tie diluent datate din Constantinopole
pe care sa le pul la postä.
Foarte bine, dar despre un oras pc
care nu Pai Want, ce o sit poT spune ?
- Asta este treaba mea.
Amindol fratil se inbean foarte mult.
lancu consimti. Until lint drum! Constan-
tinopolului i eel l'alt drumul Parisului. A-
bia pe malul Bosforulul, Iancu incepu stu-
dills, observatiile, scotocirile de tot felul,
explorarea bibliotecelor, asa eft abia putea
scrie cite dona trei cuvinte unekiului Tu-
dose. Costica, din potrivit 1st cumpärase
mai multe carp de voiagii i incepu sit co-
pieze pasagiuri intregi pe care le trimetea
la Ploesti ; Ilagi Tudose era Incintat pi
!
-
räpit.
Cel putin stift ca Asta profita de ei-
latorie; pe eind lancu !
Si Malta din timer'.
*

www.dacoromanica.ro
 8 MOPTUL
Neapirat Costici profita de calatoria sa...
Adica, de calátoria la Paris. 'Repede gasise
o enconita' foarte dispusii ca sal toace cele
einci mii de lei. Acoastil cucouitä, nemita
Julietta, î.I Indeplinea datoria In cqnstiinti
si miisoaréle de lei se evaporaa ca In
basme.
Dar cele doua luni de petrecere trecuse
si lance se Intorcea In tara, ne-adecind
de la Tarigrad de cit nlste carp vechi pt
extra-ordinare. In acelasi timp Costica cum-
para tot ce gases pe la negastorii de ve;-
cliituri orientale. In fie-care zi cumpära tot
wild de turbane, lice, iatagane, fesurl,
papuci, Julietta care'l fusotea la toate a-
ceste cumparateri, profit& de ocazie. pen-
tra a se Imbriica, din crestet pinä In talpi,
ea o turcoaicii, costum care, de alt-fel, o
prindea de minene.
Arnindol fratil se IntIlnira la Bucuresci
In acelasi tirnp, intrari In casa nnehiu-
lui Tudose. Unclilul îí statue cu caldura
la piept, dar cam Mambá din nas vazind
pe Iancu imbracat Intoemai cum era la
plecare ; pe chid Costici avea pe cap o
tiehie rosie si la ceasornic o multitne de
- Ia ea vedern ce atl adus de la Tad-
.medalil turcesti.
grad ? Intrebti ancbiul curios.
Tomcat soseau cuferele. Toate &aft ale
lui Costica; Linea n'avea dc cit an gea-
mantan, geamantannl cu care plecase din
Ploesti. Unchiul Tudose It privi en miseri-
cordie, dar ramase Incremenit In fata bo-
gatielor adage de Costica. Ce material
ce giuvaericale ! ce papnci colorati ! ce pis-
toale ! ce iatagane ! Ilagi Tudose Ina pe
Codicil In brate, îI sarutâ eu entuziasm pi
nici nn se Mai edit la nerodul de laneu
care nu îi adesese un prezent oil de mic
Dakar.
0 banuialti grozava intra In -capul un-
chinini Tudose : Oare Innen fost'a la Tit-
rigrad ? Nu cum-va dumnealtd tocase WW1
In alta parte ? i aceasta idee Incepu sa-1
persecute.
Inteo zi tocmai In momentul in care
sosea trenul de la Predeal, unchinl i ne-
potil se Mimi In garS. Trentil se opreste
si de odata vad o mare aglomeratie, Inmea
alearga din toate parthe, se facuse bilciú!
Ce era ? In mijlocul acelei aglomeratii se
:Waft dot Englezi i cu (Bush o femee fm-
brácatá turceste. Indatii Coshed recunosca
pe Julleta In costumul cumparat de la an-
ticari. Ce se intImplase? Mud din cei dot
Eoglezi se amorezase de dînsa i o lease
sa. voiajeze In Orient cu conditia ea sit
ne's1 pariiseasca costumul.
In acest moment o idee geniala trecu
prin capul lei Hagi Tudose ; acuma e mo-
mental sit constat dace lancu a fost la
rrarigrad ? li adresIndui-so :
- Iancule, nite o tureoaica. ia Intreab-o
Ce cauta pe. aci.
Bietul lance fliou efti-va past si, apropi-
indu-se de Julletta, it .adresii cuvintal pe
tareeste, utiliated cele oîte-va v.erbe lava-
tate la Constantinopole. Dar Julieta, se uita
la diesel ferule surprinsa, pe clad mud
dintre englezi II eIrpea o paliil. formida-
bile, jar cel-lalt ii aplica. o lovitura de
pieior la vice-versa abdomenului.
Ce Invilmäseala! Iancu scapa, In 0111;4
din miinile Englejilor, dar Ilagi Tudose
ramase tucrettintat ea lance n'a fost la
Tarigrad. De aceea il scoase din testament.
Nome cá Costici era baiat bun.
Morale: Lumea e a papugiilor.
BIJCURF§Ti, PAPRIMERIA E.:, S. CERBU, CA.LEA VICTORIEI 29
A verea poetului
Averea mea e-un pat. sdrman
Intr'o mansardd sus,
Cu toate cd nu l'am pldtit,
De plins cred cd tot nu's.
Am creditori -un regiment
cu-asta md mindresc,
&id nu's un orn de lepdclat -
Credit tot Mai gösesc.
Cit despre dragele femei...
Posed Sutimi de mii;
Cu toate cd nu sint sultan,
As vrea... s'am doud... vil !
CHIC.
XCESX
TIPURI DE EMIGRANTI
.,Mes
Iatä meseriasi" earl emigre*, si fára
legea d-lui Missir.
- -
iNti
Alegea couciag
-- IB - Teribile macher continud o superbd
circasiand, «et je vous les declar sur ma
Din urbea celebruluInostru amic don parole d'honeur, cd daict inainte, n' am
prefect Manolescu, primim apelul de sd mat metqherisesc pokdru dans tout,
mai la vale insotit si de o listá de mem- ma vie".
brii pe care marele partid liberal din
localitate ar dori sä-1 aleaga in Camera
de comercid din Pitestl. tinua fórte animatd, cind. de "data o
Pentru posteritate reproducem intoc- ferventd poheristd, esclamd cu'durere
mai atit apelul cit si lista propusä, earl god desastre»... quel desastre.
arnbele ne-ati sosit tipärite.
Iata-le:
Stimate confrate,
Un grup de mai Multi comercianti
corecti si cad nu fac politica militantá
Ara reComandd alaturata lista spre a o vote
in ziva de 23 Maid a. c. la alegerea
pentru Camera de Comercid locala.
Credem cá Intelegeti interesul pen-
tru comerciantl de a avea Q camera'
de comercid care sä se ocupe nu de
politica, di de interesele generate ale
comermului.
.
Lista penta alegerea inembrilor Camered de
Comercia
DIN PITE$TI
Susfinutd de marele pallid liberal din Arm
Eftimie Iónescu, bacan, primar.
www.dacoromanica.ro
.
Freintz, mi¡el Lehrer, sas, con traban -
dist. -
Heim Nadler, hainar liberal.
Mick. Popescu, cismar, meseria.
Moi¡d Braunftein, ceasornicar, liberal
Ifrim Bey, bragagid, liberal.
I. Scandalopol, bancher, idem.
Cdpitan C. Ihiotu, presedinte antise-
to
mit M. C. A.
Comentariile le Pasha' pe seama celor
care cloresc sa fad reflectiuni aolinci
in Pitesti.
-.41111Nor....--
Avis important
Citim en pl4ere la ziaral Universal":
D. D. Teleor ne roag, sa anuntam cii,
ca hicepere de la 21 Maid s'a retras de la
revista Monad Romtn.".
Mat bine mai tirzi de ett nici odatä.
-1P17 -
Pok6rul îri TâcgovOe
Buda- sad cum s'ar sice pe englich"
Hailaiful Targovistean, hailaifuloramluf
vechifi pi renumit prin ruinele i ruinatif
lui - elita acestui oraf antideluvian pi
preistoric, cum if zic geolegif, cu criza
actuald, nu mat este mcindrd fi harp-
gósd ca altd-datd, cind cu mare ifos,
invirtea Pokdrul la c2 lei misa».
Asi cu criza lut Sturdza.
La tog le tremurd buza.
. . . Nasometrul, cum 2i zic savantii
noari, uncle altd-datd, aa nandru pi
sus... sus de tot, azt s'a cobor2t repede
la zoo sub zero !
-B2rrr teribilger,
! esclamd o gentild
pokeritd./... Auziti sd cazd Nasometrul
la ro bani pardon... la ro. grade sub
zero l... and sd ridicase alit de sus !
-
Pe aceastd ilustrd,temd conVersatia-con-
«Elita cu mitocanit.
Ad al joace gologanit
Boeriz: si cocana.Eiz
,Trag la Pokdr cu pungq¡ii !
*
Ceea-ce a Ticut pe multi indivizi f5rä
cäpdtal sä suspine ca mai la vale pe
glasul al nouälea:
Bravo SturdZo sd'mt fit frate
Cal" fdcut .egalitate
Azt elita (i golanit
si mitocanii
7oc cu Wit la dot... banit.
- TrdieW Sturzo!.. nu multi' ant
«Cat dat iama prin golant
«Si tat intolit migi
«Calicif 4.z tot! lingdit
«Si mat mule de cit (so
«Pe Baziliu Cacealhial NEMROD