Biblioteca Satului PDF

CART EA SATULUI
SCOASA DE FUNDATIA CULTURALA In

REGALA PRINCIPELE CAROL"
11
1[
A
11
BIBLIOTECA
S A TULUI
DE EMANOIL BUCUTA
www.dacoromanica.ro
EMANOIL BUCUTA
CARTEA SATULUI
BIBLIOTECA SATULUI
a.. "'"
I
111
,
.1. I
Muzeul Tomo. SWIM]]

CART! CU FLORI de G. Petrwu
www.dacoromanica.ro
CARTEA SATULUI
15
BIBLIOTECA
SATULUI
DE
EMANOIL BUCUTA
CU 0 VEDERE IN CULORI DUPA G. PETRA*CU
sI cu ALTE CH1PURI
FUNDATIA CULTURALX REGALX CPRINCIPELE CAROL,

STRADA LATINA, 8 - BUCURE$TI
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA. CARTE 10.000 EXEMPLARE
PE HARTIE EDIT/UNI VARGATA
I 30 EXEMPLARE PE HARTIE VELINA MATA
NU MER 0 TAT E 1-30.
www.dacoromanica.ro
CE INTELES ARE
Biblioteca, finerea de minte a omenirii. Biblioteca

vorbitii si biblioteca scrisd. Mari le b:blioteci din alte
fdri. Mari le biblioteci din Romdnia. Cum se strdng
astlizi cdrtile. Cdrfi pentru sat. Biblioteca populard
o intregire a scolii.
Una din marile puteri, pe care omul le-a folosit ca sa

razbeasca in viata, Inca dela ivirea lui pe pamant, a fost
pnerea de minte. Ea 1-a ajutat pe-atunci mai bine decat
cremenea, din care i-a taiat cupte i ciocane, i mai mult
decat focul, la care s'a incalzit.
0 cunotinti nu s'a nascut i n'a trecut prin mintea lui
fara intoarcere, ci s'a legat de altele i s'a pastrat. Batranii
erau sfetnicii ascultati tocmai pentruca anii li 1ncircasera
de lucruri tiute i de intelepciune.
Fiecare om, cat traete, tot aduna, pricepere de viata
ci avutii. Daca le-ar duce cu el, fiii lui ar trebui s'o ia dela
inceput i nu s'ar alege nimic nici de om, cum nu s'alege
de fiintele necuvantatoare, atatea mai puternice i mai in-
duratoare decat el. Omul ctie sa pastreze ci si dea mai
departe; prin aceasta le intrece i le-a supus.
Pe masura insa ce cunotintele s'au inmultit i viata s'a
ingreuiat, singura pnerea de minte n'a mai fost de ajuns.
Omul, nascocitor din fire, cum este, i-a batut capul ci nu
www.dacoromanica.ro
4 CARTEA SATULUI
s'a astamparat pana cand n'a gasit ceva care s'o ajute i,
la trebuinta, sa-i tie locul. Acest ceva a fost scrisul.
De cand a cunoscut scrisul, intaiu cioplit in piati sau
scobit in lut i, mai tarziu, zugravit pe frunze, pe piei sau
pe foi de hartie, omenirea s'a schimbat. Ea s'a scuturat de
salbaticie ca de un somn greu, pe care-1 dormise timp de
mii de ani prin peteri i prin colibe ridicate pe pari in
mlastini. Tot ce ganclisera i facusera inaintaii se putea
lasa cu uurinta acum, ca s. le fie de invatatura, urmailor.
Era ca o motenire scumpi pe care i-o dadeau din mana
in mana, mai trainica decat armele, decat casele i decat
vitele, i din care luau toti, fara sa se ispraveasca vreodata.
Se aflase riij1ocu1 sa se pastreze i sa se imparta nu numai
llicrurile, dar i sufletul. Scrisul este un fel de nemurire,
acuta de om i pentru el, aa cum a facut Dumnezeu ne-
murirea cealalta, pentru alta lume.
Iati ce inseamna scrisul pus in carti i cartile stranse
mai multe impreuna in biblioteca. In ele se gasete pnerea
de minte a omenirii. Oricine poate s'o intrebe i s afle
ce ascunde din moi stramoi, intamplri minunate cu ras-
boae i cutremure de pamant sau intunecimi de luna i de
soare, mutari de popoare i drepturi de proprietate, puneri
la cale .1 nascociri. Nu-i trebue pentru aceasta decat foarte
putin, un singur lucru, care se intalnete astazi, intr'o vreme
de coli i de carturarie, intr'adevar pe toate cararile: sa
tie s citeasca.
Inca din lumea basmelor se ridica inaintea lui, ca o in-
tiintare i ca un indemn, Voinicul cel cu cartea in mana
nascut, povestit de Petre Ispirescu: Pana una alta copilul
cretea, asculta pe parinti, i cartea cu care se nascuse, din
maini n'o lasa. Citea, citea mereu pe dansa i invata, de
se mira toata lumea de tiinta i invatatura lui". Chiar la
www.dacoromanica.ro
EMANOIL BUCUTA. BIBLIOTECA SATULUI 5
sat, cartea, asa cum a intrat in basm, unde in loc de orice

ravas, de obiceiu se scrie cu trei picaturi de sange pe o na-
frama, a intrat i in viatl Ea si-a facut drum pretutindeni.
Sate le noastre, ca i satele din alte t'ari, au cunoscut Inca
din vechime doua feluri de biblioteci: una vorbita i alta
scrisa.
Cea dintai este alcatuita din cantece de lume sau batra-
nesti, din povesti, snoave, proverbe, ghicitori si din ne-
sfarsite datini. Sateni mai inzestrati le-au ticluit din veac
in veac i alti sateni, cu pnere de minte cu dragoste de
1
vorba, le spun mai departe, la sezatori, la nunti sau la alte

petreceri. In trecut, cand viata de tari era mai inchisa in
sine si mai de sine statatoare, fantana aceasta curgea mai
limpede si mai bogata. Ea 1-a ajutat Sal se nasca i i-a dat
avant, acum o suta de ani, chiar i scrisului nostru cease-
nesc de cantece i de povestiri. Mai tarziu a venit inraurirea
slabitoare a scolii si a orasului, dar satul n'a uitat nici as-
tazi s cante i s cugete, fat ajutor din afara. Unii lau-
tari mai stiu si in zilele noastre, invatate dupa ureche
nu din carte, atatea cantece cate pot sa le insire trei zile
gi trei nopti, fara sa se poticneasca. Am cunoscut mai de
mult un batran din Telega Prahovei, care spunea pe din-
afara, fara sa se incurce, toata Povestea Vorbei de An-
ton Pann, cele dela lume adunate i iara la lume date. El
nu calcase niciodata pragul vreunei scoli i riici nu deprin-
sese pe alta cale cititul, ci le invatase ascultandu-ne pe noi,
copiii, citind. Ca acesti oameni, desi nespus mai mare de-
cat ei, prin mestesugul spunerii adica asemenea lor, trebue
sa fi fost i vestitul cantaret al Grecilor vechi, Omer, de
care se povesteste ca trecea din cetate in cetate, aproape
cu o mie de ani inainte de Cristos, i canta din gand ne-
inchipuitele ispravi, cu zei i cu pamanteni, ale lui Ahile
www.dacoromanica.ro
6 CARTEA SATULUI
i ale lui Odiseu. Despre el nu mai tim daca se pricepea
sau nu sa citeasca, dar tim mai mult decat atata, el nia
nu i-ar fi slujit la mare lucru, pentruca era, sarmanul de
el, orb.
Din cantecele adunate de un singur culegator de poezii
populare, dela un lutar brailean, s'au racut la noi carp
de sute de foi. Iar despre ce inseamna Iliada i Odiseea,
puse la un loc din miile i miile de versuri izvorite din gum
batranului Omer, de mult s'a dus vestea. Se tie, intre al-
tele, ca Alexandru cel Mare Macedoneanul ducea pretu-
tindeni cu sine cartea cu faptele viteazului i sprintenului
de picior Ahile i dorinta lui cea mai aprinsa era sa-i se-
rnene. De nicaeri nu intelegem mai bine ce-au fost Elinii
de odinioara, pentruca marii lor oameni sunt de doua mil
de ani pulbere, iar cladirile de marmura alba dela marile
cele calde, ruine, deck din aceste carp, care s'au pastrat
intregi. Cu ele gandul elinesc riici nu s'a stricat nici nu
s'a ruginit.
Iata, putem zice, biblioteca vie a satului, pe care o in-
talnim din vremuri uitate in vatra lui sau pe drumurile
tarii, ci nu s'a prapadit nici acum. Lucral nu este, de alt-
minteri, inteatat de mirare, c tocmai intre oamenii fara
carte se pot gasi asemenea daruri. Se pare ca oamenii cari
nu ctiu s scrie i s citeasca au o tinere de minte mult mai
proaspata i mai pastratoare decat a celorlalti. Trebuia s5.
platim cu ceva tiinta de carte ci am platit-o cu aceasta
mica lene a mintii, care se bizue acum pe insemnari i pe
tipar i nu-i mai da aceeasi osteneala de a'tildata, ca"nd
ele lipseau, ca si nu uite. Dar treptat, si mai ales in pas
cu intinderea colii, locul bibliotecii vorbit.3 cauta sa,1 ia
biblioteca SCriS., cu dulapurile ei de carti.
Tot ce s'a scris de cand se pomenecte i n'a fost macinat
www.dacoromanica.ro
ENIANOIL BUCUTA: B1BLIOTECA SATULU1 7
de foc, de razboae sau de nepasarea omeneasca se afla in

zilele noastre in marile muzae, arhive i biblioteci. Acolo ii
fac vacul cercetatorii dornici de descoperiri i dornici s
invete iar lumea cea multa despre ce ne-au lasat stramoii
i. din ce se trap, marirea noastra de acum. Pe langa ei ii
fac loc, din ce in ce mai multi, cititorii obinuiti, chemati
de tot ce le figaduete i le da cartea. Cine vrea s cu,
noasca o tara sau un mare ora nu se mai multumete astazi
& le vada strazile: i casele, fabricile si gradinile, s intre
in coli i in teatre sau s. stea de vorba cu oamenii lor de
seama, ci cauta neaparat i. bibliotecile. Dupa. cladirea unde
sunt adapostite, dupi cartile dinauntru i mai ales dupa
numarul, felul i ravna cititorilor el ii poate face mai lesne
pirerea dupa care pornise.
Cele mai puternice i mai pretioase biblioteci din lume
sunt in tarile cele mai luminate, dovada de legatura, pe
deoparte, dintre carte i faspandirea ei i, pe de alta, dintre
bunastarea i propairea popoarelor.
Un aezamant ca Biblioteca Nationala din Paris, veche
de peste 500 de ani, are mai mult de 4.500.000 de vo,
lume dintre cele mai rare, mai bine de 500.000 de harti
i planuri, 125.000 de manuscrise, 3.000.000 de stampe,
250.000 de medalii. Precul ei pentru cukura Frantei i a
omenirii nu 1.-ar putea socoti nimeni. Atatia dintre Roma,
nii, plecati de o sut de ani incoace in strainatate, ca si
se adape dda izvoarele ei de tiinta, au citit in Biblioteca
Nationala. Unul dintre ei, scriitorul i. profesorul George
Valsan, atat de pe neateptate i inainte de vretne rupt din-
tre noi, a avut acum cativa ani norocul s descopere intre
manuscrisele acelei biblioteci, harta cea mai veche, pe care
o avem facuta de un Roman, a pamantului Moldovei. Este
vorba de o lucrare a invatatului Domn, Dimitrie Cante,
www.dacoromanica.ro
8 CARTEA SATULUI
mir, pribegit apoi prin Rusia dupa 1711 si ajuns pentru
invatatura lui fara pereche membru de Academii din Apus.
Atatea lucruri necunoscute, care ne privesc i sunt in stare
s5. ne aduca stiri negandite despre trecutul nostru i oamenii
lui, pot sa se mai afle acolo printre bucoavne i hartii
n'asteapta decat pe iscoditorul fericit, de la noi, ca s ias
la iveala i sa vorbeasca.
Biblioteca publica din Leningrad, fosta Biblioteca publica
imparateasca din Sfantul Petersburg, poate cea mai mare
de pe pamant, numara 0 ea peste 4500.000 de carp si
250.000 de manuscrise, dintre care cel mai insemnat era
Codicele Sinaiot al Sfintei Scripturi, in greceste, mai mult
dosit decat imprumutat in numele Tarului, de invatatul
Tischendorf la 1859, din manastirea Santa Caterina de la
Muntele Sinai, si pus in vanzare mai anii trecuti de Statul
Sovietic la Londra. El a intrat, in schimbul multor zeci de
=tome de lei, in stapanirea altei biblioteci mari, de la
British Museum, din Capita la Angliei. Acum cava timp,
cand scriitorul roman Marcu Beza se gasea acolo, dupl o
calatorie la Locurile Sfinte i prin pustiul pietros al Penin,
sulei Sinai, unde, dupace lasat in nisip automobilul,
a mers mai departe pe o caraila, a fost rugat de directorul
acelei biblioteci s. vorbeasca Londonezilor despre felul cum
aceasta sfanta scriptura ajunsese din Rasarit intr'o tara eu,
ropeana. Intaia oara cand a vorbit a venit atata lume in-
cat multi au limas pe dinafara si nu s'au 1initit pana nu
li s'a fagaduit ca are sa mai se vorbeasca odata, anume
pentru ei. Lucru de mirare si de lauda este ca Biblioteca
publica din Leningrad n'avea in anul 1910 decat 1.800.000
de volume tiparite si 34.000 de manuscrise i c, desi si,
lita sO intoarc5. Poloniei, dupa incheerea pcii, biblioteca
Zaluski de 238.000 de carti, ridicata de la Varsovia in
www.dacoromanica.ro
EMANOIL BUCUTA: BIBLIOTECA SATULUI 9
1795 de genergul Suvarov ca prada de razboiu, ea a fost

in stare sa arate numai in cativa ani o asemenea nemisu,
rata cretere.
Biblioteca de la Washington, din State le Unite ale A
mericii, zisa a Congresului si a treia din lume, cuprinde
peste 3.500.000 de carti i bropri. Americanii, ca nite lo-
cuitori de Lume Noui ce sunt, si-au trimis oamenii cunos-
catori in toate trile, ca s cumpere cu bani buni tot ce
se punea in vanzare, manuscrise sau carp vechi, atatea di-
nainte sa fie descoperit de Co lurk corabierul, continentul
lor de peste Ocean. In felul acesta au ajuns s aiba una
dintre cele mai frumoase biblioteci, pe care atatia li-o piz-
muesc, mai mult decat zgarie-norii de 350 metri inaltime
0 decit Niagara, uriasa cidere de api, sau decat Parcul
National, unde copacii i fiarele traesc in voe, nesuparati
de nimeni, ca in Raiul din Ca rtea Facerii.
Biblioteca din Muzeul Britanic de la Londra, despre
care am mai amintit, are vreo 3.200.000 de volume 0
56.000 de manuscrise de mare pret. Ele sunt asezate pe
rafturi, care, puse unul langa altul, s'ar intinde pe o lurk-
gime de mai bine de 100 de kilometri. Sala cea mare de
citire, la ale carei mese, asezate ca spitele unei roti, au stat
nenumarati Romani de seama, este rotunda si captusiti
ea singura, din podele pana in tavan, cu un milion de vo-
lume. Nu se mai gaseste in intreaga lume o alta incapere,
prin care sa foiasca asijderea cititorii i unde sa priveasca
la ei din pereti atata noian de carp. Undeva, alaturi, in
sala manuscriselor rare, se poate vedea in vreun dulap de
sticla, cine stie ce carte care ne privete, legata in legs.-
tura manastireasca de piele 0 de fier de acum cateva veacuri
si impodobita toat, ca in odajdii, de zugravelile caligra-
fior.
www.dacoromanica.ro
SO CARTEA SATULUI
In urma acestor mandre 1 avute fari se inira toate cele-

lalte, mai mari sau mai mici, falindu-se i luandu-se la in-
trecere cu bibliotecile lor naponale. Dintre ele nu lipsete
nici Romania.
Fara sa aiba Inca o Biblioteca Nationala sau de Stat si
fara s poati vorbi de datini de sute de ani, ea este in
stare sa arate numai in trei sau patru din bibliotecile ei
mari peste un milion de volume.
La loc de frunte sta Biblioteca Academiei Romane, din
Bucureti, cu mai mult de 300.000 de carp. Insemnatatea
lor n'o hotarate insa atat numarul, care nu este prea mare,
cat cuprinsul. Tot ceeace s'a tipkit in limba romana sau
pe pimantul rior romaneti i tot ceeace s'a tiparit
unde in lume despre noi i ale noastre a fost adunat, In-
tr'o straduinta neobosita de mai bine de cincizeci de ani,
i se pastreaza aci. Ramaitele bibliotecilor domneti de
odinioara, risipite de vanturile istoriei, sau comorile de carp
ale manastirilor i mitropoliilor, care, maicuseama dupa se,
cularizarea averilor, ajunsesera sa fie vandute cu kilogramul
negustorilor in piata, au gasit in Biblioteca Academiei Ro-
mane ca un port de mantuire. Dei nu este proprietatea
Statului, ci a unei societati de oameni invatati, ea este ade-
varata Biblioteca Naponala a Romaniei. Tot aci se pot ye-
dea manuscrisele celor mai de seama scriitori romani, cum
sunt Balcescu i Eminescu, Maiorescu i Creanga, vreo
50,000 de documente i peste 15.000 de monete, dupace
multe, de teama rasboiului, luasera drumul Moscovei, de
unde au inceput, cel putin unele, sa se intoara.
Dupa Biblioteca Academiei Romane se cuvine s ae-
z'am Biblioteca Fundapei Universitare Carol I, tot din Bucu-
reti, intemeiata acum vreo patruzeci de ani, de intaiul no.
stru Rege, ca sa vie in ajutorul studentilor. Gospodarita
www.dacoromanica.ro
cu bagare de seama ea a tot crescut de-atunci, in numar

de carp, peste 100.000, in numar de cititori .1 in vaza
de tot felul. Asa cum sea in inima orasului, cu stalpii 1.
cu ferestrele ei mari, aproape legata de Palatul Regal, de
care n'o desparte decat o piata, Biblioteca li se infativazi
tuturor, nu numai ca o podoaba de piatra si de fier, dar
ca un fel de cetate a gandului, pusa acolo ca s ne apere
si s ne calauzeasca, la umbra aceleeasi coroane.
Urmeaza, in al treilea rand, Biblioteca Universitatii din
Cluj, cu mai bine de 500.000 de car' ti, dintre care o in-
semnati parte in limbi straine, motenita de la fosta sta-
panire ungureasca. In palatul maret si cladit dupi cele
mai noui cerinte ale caselor menite s adaposteasca biblio-
teci publice, in care se primesc la citit maicuseama stu-
denti, se afla din 1921 i o tiiblioteca pentru cei multi, co-
pii i muncitori.. Dintre acestia destui locuesc in Mina--
tur, un sat numai de Romani lipit de Cluj, asa ca, inteo
oarecare masura, biblioteca populara a Bibliotecii Univer-
4itatii din Capitala Transilvaniei ar putea fi privita, prin
unii din cititorii ei, ca biblioteca taraneasca. Sus, in salile
de la caturile cu ferestre largi, sunt stemele colorate ale
vechilor nemesi, cu tot felul de zgriptori inaripati i cu
limba scoasa sau cu cate un brat de fier iesit deodata, ran
om, cu sabia in pumn de dupa crestele unei cetati, ir aici,
aproape sub pamant i indaratul portii zabrelite, cartile cu
poveti i cantece ale poporului.
Alta biblioteca mare romaneasca este Biblioteca Univer-
sitii bucovinene, cu vreo 350.000 de volume. Pe ea am
motenit-o de la Austrieci, dar de aproape douazeci de ani
de cand o avem, n'am facut altceva decat, alaturi de car,
tile in alte limbi, s asezam cartile noastre romaneti. Fiirr
tand Inca de la 1848, ca Biblioteca a tarii, ceruti i spriji
www.dacoromanica.ro
12 CARTEA SATULU1
nita i de multi Romani bucovineni, ea a fost data Univer-

sitatii injghebata in Cemauti la 1875, la implinirea a o
sut5. de ani de cand Bucovina ne fusese furata, ca o mosie
a nimanui, de Austria. Atat Universitatea cat i biblioteca
ei, acum sporita foarte mult, trebuiau sa se ridice acolo,
in marginea Moldovei, ca o cetate a gandului german im-
potriva noastra. Numai ca, la mai putin de o jumatate de
secol dup aceea, una i alta au intrat in mainile Romani-
lor. Razboiul, ca i intrecerea panic dintre popoare, se
fac nu numai intre bunurile obinuite, dar i intre carp.
Bibliotecile cele mari nu se multumesc nurnai cu ye-
chile tiparituri sau cu acelea de o faima incercata, ci pri-
mesc tot ce iese in timpul unui an in taxa bor. Ca sa poata
ajunge mai sigur la acest lucru, Statul le vine el insu in
ajutor, cu legi foarte poruncitoare, tocmai pentruca ii da
seama de cat folos este, in intaiul rand pentru el, ca tot
ce s'a scris sa nu se rataceasca. La noi, de pilda, toate tipo-
grafiile sunt datoare s. dea fara plata celor patru biblioteci
amintite i altor catorva, unora cate doua i altora cate un
singur exemplar, din tot ce tiparesc. In felul acesta se pot
pastra, pentru noi i pentru viitorime, miile i miile de carti,
de reviste i de ziare, care ies an de an in Romania. Cei
cari le cumpara pentru ei atunci cand se dau in librarii,
le pierd, le arunca sau le ascund intr'un raft de toti ochii;
pe altele nu le ia nimeni, pe cand aici ele stau la indemana
tuturor i pot fi gasite oricand, la un an, la zece, sau la
patrusute de ani de cand meterii, le-au meterit i le-au
pornit in lume, ca pe nite lumini calitoare. In aceeai casa
i sub paza bibliotecarilor se vede cartea tiparita adineauri,
precum se intglnete i foaia cu intaiul scris romanesc, din
scrisoarea lui Neacu Campulungeanul, care se trezise
scriind unui Sas din Brasov, pe la 1 521, in anul mortii lui
www.dacoromanica.ro
EMANOIL BUCUTA: B1BLIOTECA SATULUI 13
Neagoe Basarab, ctitorul manastirii de la Curtea de Arge,

despre anumite micari la Dunare ale Turcilor i primejdii
ale negustorilor papist* din Tara Barsei. Scria in taina,
ce prinsese cu urechia pe ici, colo, pentru cine tie ce in-
datoriri i foloase avea dela acei oameni. In aceeai casa
i sub aceeai paza se afla, aparata de cari i de umezeala,
intaia carte tiparita i pastrata in limba noastra, pentruci
alta mai veche s'a pierdut, catehismul Intrebare creti-
neasca" de la 1559, de Diaconul Coresi.
Aceasta intae carte tiparita in tipografia lui Honterus
de la Brasov, cel ce a dat noua indreptare de credinfa Sa-
ilor, a fost gasita fara toate foile, abia la 1921 i, prin ur-
mare, dupice de aproape patru veacuri i se ratacise urma,
in satul Ieud, din Maramure, prin locurile de unde au
pornit descalecatorii de tara i vanatorii de zimbri. 0 mica.
intamplare i cartea s'ar fi putut nimici, ca atatea altele,
de care tim numai din zvon, i de multe ori nici atat. Aa
s'au nimicit, in timpul razboiului din urma, buchile de
plumb cu care se lucrasera in oraul ardelenesc de sub
munte cartile lui Coresi i mai tarziu toate celelalte venite
dupal ele in aceeai tipografie. Dei atelierul ii schimbase
de mai multe ori stipanul, lucrurile acestea vechi fusesera
date din mana. in man cu evlavie. Putin a lipsit numai,
ca s le avem. Ele ar fi alcatuit cea mai frumoasa ramura
a unui muzeu al tiparului romanesc.
Nenorocirea s'a intamplat aa. La izbucnirea razboiului
din 1914, cei doi fraci proprietari au plecat pe front, prin
Galiia sau in alta parte. Tipografia a limas in seama ma.
mei lor, o batranica de incredere, dar fari vreo pricepere
la treburile meseriei. Cand, la catva timp, armata a ince .
put sa stranga tot felul de metaluri, de care avea nevoe
pentru fabricarea de arme, a batut intr'o buna zi i la ua
www.dacoromanica.ro
14 CARTEA SATULU1
tipografiei noastre. Femeia, ca sa scape materialul nou
scump, cu care tipografia lucra de obiceiu, s'a gandit c
face o ispravi chiar de indoita gospodarie, daca da Ci
tanelor oprite cu furgonul in ulica, literele de plumb, po-
doabele de alama i teascurile ticluite pentru cartile roma,
nesti de la 1560. Mai racea i loc, dupa toate celelalte, in
casa, lasandu-se pagubase de atatea vechituri fari nicio
intrebuintare. i asa am pierdut pentru totcleauna, chiar
sub ochii nostri, uneltele din care au iesit cartile, de unde
pentru intlia oara Dumnezeu i-a vorbit neamului roma,
nesc in limba lui.
Toate aceste comori ale scrisului se ingramadesc de obi,
ceiu in marile orase, cu cheltuiala Domnilor, a tarii sau a
oamenilor invatati. Ele sunt folosite cu adevarata patima
de carturarii de tot felul. Din mijlocul lor iese soarecele
de biblioteca", adica omul care nu mai poate trai i nu-si
mai gaseste rostul deck Intre carti. Dar atatea din cartile
cele vechi, scrise cu slova chirilicl, au fost dibacite in du,
lapul vreunui popi de tara sau sub o grinda de acoperis,
cu intaile foi roase de soareci sau putrezite de igrasie! Ora-
sul, care le-a gandit si de cele mai multe on lea i ticluit,
dar n'a stiut si le pastreze, le-aduna de-acolo cu iubire.
astazi Inca, destui sunt cautatorii cari rascolesc satele dupa
vreo carte pierita poate de sute de ani. Cine stie ce mar-
turie de-atunci vorbeste despre ea si biblioteca cea mare,
dornica s'o aiba, ii porneste in lume
Noi, Romanii, suntem mai insetati deck alte neamuri
dupa asemenea dovezi scrise, pentruca am avut i avem de
suferit mai mult decat ele de lipsa lor. 0 mie de ani am
pasforit, am curatit padurile, am plugarit pe locurile unde
traim i astazi, de la Traian pana la asezarea Sasilor i pana
Ia navalirea Tatarilor, i nici noi nici altii n'au crestat un-
www.dacoromanica.ro
EMANOIL BUCUTA: BIBLIOTECA SATULU1 15
deva macar un cuvant despre poporul nostru in intreg .1

lung acest rastimp. cat a ostenit un incai, ca s stranga
in Cronica lui tot ce putea s insrile povestea neamului
romanesc, si a ajuns dupa o viaci de colindari prin biblio-
teci i arhive tocmai bine la o dasaga de insemnari, pe
carc o purta pretutindeni cu sine, ca s moara la urma pe
drumuri 1 cu capul batran pe ea! A scris despre noi ca
am fi fost pe aici, si in deosebi prin partilz Transilvaniei,
Inca din veacul al IX-lea, dar sub nume schimbate i ta-
gaduite, pana i acel cronicar fr nume ungur, care, toc-
mai de aceea, pentrua a limas Mir nume, are o statue de
bronz in gradinile Budapestei cu fata aproape in intregime
acoperit de o glugi de calugar. sta pe un scaun, de bronz
si el, in iarba, si cu mana pe cartea lui notareasca. Chiar
si de sub acea gluga vorba lui a iesit i pentru noi ca o
lumina., care lumineaza cel mai indepartat trecut al Rom*a-
rlor.
cata bucurie, de aceea, cand ne gasim pomeniti in acea
scrisoare tiparita la Co Ionia, pe malul Rinului german, la
1472, si trimeasa de viitorul i faimosul papa Aeneas SI
vius unui principe italian, in legatura cu marea btlie
pierduta de crestini la Varna, in 1444! Nimeni in Apus
nu vorbeste de noi In acele secole i nu ne spune pe nume,
parca n'am fi. Stara acoperiti i nevazuti in pimanturile
noastre sub ceata istoriei. Nurnai vantul, care ar iesi din
foile unei carti sau ale unui document, ar fi in stare s'o
imprastie, dar acea carte sau acel document, daca au fost
scrise vreodata, se pare ca s'au pierdut deapururi. Noi
suntem parca mereu in cautarea lor. Vrem s dara cu
ceva glas stramosilor de la 1300 si ascultam, punand
i pe toti neprietenii cari ar pofti sa ne scoati venetici in
www.dacoromanica.ro
16 CARTEA SATULUI
propria noastra moie, sa-i asculte vorbind. Iata puterea
dovezii scrise, care se pastreaza.
Ouvantul de demult: ai carte, ai parte", venit panl
la noi cu alt inteles decat 1-a avut la inceput, spune toc-
mai acest lucru. Cartea" insemna atunci, in veacurile cele
vechi, documentul, hrisovul de proprietate a pimantului.
Atatea, caligrafiate frumos, cu cerneluri negre i roii, i
intarite cu pecetile grele domneti, atarnate de sfori, se 0/
sesc prin arhivele Statului, dar atatea se mai gasesc prin
lazi de ma zili moldoveni, Inca de la Stefan cel Mare i
Sfant, de unde ieeau altadata ca s bata. drumul judecati-
lor fara sfrit, iar astazi, ca o amintire de mandrie pentru
urmai. Nu puteai s arati cartea", n'aveai de unde: ti
se lua pamantul!
Fara acele dovezi scrise, noi ramanem prin inceputurile
noastre, pentru toci vecinii notri i pentru toci cerceta-
torii, oamenii din ceata. cat n'am da s avem o scriere
mai de demult cleat avem, in care sa se aminteasca de
Romani i de ale lor!
Taranii s'au multumit foarte multi vreme, intliu, cu
carti sfinte, de-atunci de carid ele au inceput sa se tipa-
reasca in limba oamemlor, i mai mult pentru ei decat
pentru biserica, unde se intrebuinta i mai departe Santa
Scriptura slavona. Mai tarziu au putut patrunde la sate
'carti lumeti, dintre care unele mai traesc i astazi, dupace
i-au schimbat vemantul chirilic in vemantul de litere
latine.
Dintre cele dinti, iat ca o pild. inceputul la Cartea
ce se chiama Evanghelie cu invatatura, den tuspatru evan-
ghelitii aleasa i den muke dymnezeeti scripturi, i data
besearicei lui Dumnezeu, in toate Dumirlici a se ceti, aij-
dere i la dumnezeetile praznice 1i la ale altar sfinti, spre
www.dacoromanica.ro
invatatura crestinilor oameni ckre dereptatea sufletului si

trupului. i cu ajutoriul lu Dumnezeu tiparita aceasti
sfanta carte, Evanghelie cu invataturi, in anii si in zilele
Mariei lu Batar Cristov, cu mila lui Dumnezeu Voevoda
in toata tam ungureasca si in Ardeal si in top Sacuii; si
in zilele marelui de Dumnezeu lumina t arhiepiscopului Ghe-
nadie, ce-au fost spre tot despusul Mariei lui, cu mila lui
Dumnezeu, carmitoriu legei crestineasca. Atunci era des-
puitoriu in toata Tara rumaneasca bunul crestin i dulce
Mihnea Voda."
Cartea este din anul 1581 sau de la facerea lumii 7089,
si a fost tiparita, cum am mai scris, la Brasov. Ea ne misca
si astazi, pentruca, daca o citim cu glas tare, asa, cu in-
torskurile ei ciudate i vorbe vechi pe care de-atunci le-am
mai parasit i abia le mai intelegem, ni se pare ca ne au-
zim stramosii. Cu asemenea pagini ei Ii intareau cugetul
si se invatau s pretuiasca limba lor umila de toate zilele,
in care putea s Incapa astfel, deodata, toata lumina dam-
nezeasca i cuvintele mantuitoare de viata. Limba se sfin-
tea pe masura ce Isus se deprindea sa vorbeasca in ea.
Dintre cartile lumesti, iata inceputul la Istoria mare-
lui imparat Alexandru Macedon Ir. vremea and era cursul
lumii 5250 de ani", si cum a fost ea inoita putin ca limba
de scriitorul Mihail Sadoveanu, pentru folosul zilelor noai
stn. Impar4ea la Rasarit in India marele Por imparat
si la amiazazi domnea peste Persia marele Darie imparat,
iara Merlichie imparat stapanea Ramul i tot apusul cu
top. Craii; si la Macedonia era Filip Craiul. Iar peste Egipt
imparatea Netinav imparat, carele era filozof mare si fer,
mecator i cititor in stele, i era atat de maestru cat lua
bunatatile i dulceata de la patru tari, adica: graul, vinul,
untul i mierea. *i era tam lui toata sinatoasa si plina de
2
www.dacoromanica.ro
18 CARTEA SATULU1
toata dulceata lumii; iara in tarile altora era tot foamete

i boale grele; ci cine mergea asupra lui Netinav, nu-1 pu-
tea bate, ca ficea farmece, i batea octile, de fugeau i
risipeau i nu ctiau ce 65. faca; i pe el nimenea nu-1 pu-
tea birui."
Carp ca acestea, de petrecere "i de invatatura, care se
citeau mai cu seama iarna, la vatra, s'au tiparit treptat, cu
zecile i sutele. Ele au inceput s intre i in alte maini cleat
ale boerilor, negustorilor i calugrilor. De librarii, firete,
nu se putea vorbi Inca, dar nu lipseau mijloacele de ras-
pandire ale timpului. Mai incoace, pe la inceputul secolului
trecut, ni s'a pastrat marturie scris negru pe alb de negu-
tatoraci dasagari calare, de rani i de boctina, cari luau ci
cateva carci cu ei i le vindeau pe bani sau pe marfa. Inain-
tea lor va fi fost cam tot aa.
Cu acest fel de oameni i cu alp vanzatori drumeti, car-
tea pitrunde la sate. Poate cea mai rasfoita dintre toate
ramane calendarul. care arata, pe langa urmarea zilelor i
a sarbatornor, posturile, felul vremii, mai tarziu targurile
.1 muke alte lucruri de folos pentru toti. Atat numai ca,
dela asemenea carp ci carticele, strecurate la cate unul din
putinii carturari ai satelor, pana la biblioteca anume muffin-
tata pentru t5.rani era Inca foarte departe. Era nevoe de
mari schimbari pani sa se ajunga acolo, 1 mai cu seama
de intinderea colii i de inmukirea, pe urma ei, a ctiuto-
rilor de carte. Acest lucru n'a inceput s se intample deck
numai din veacul trecut. Pe vremea Zaverei dela 1821, abia
aveam pe Gheorghe Lazar, care a pus temelia colii roma-
neti; sub domniile pamantene, pana la 1848, s'au deschis
intaile coli la sate; oamenii revolutiei s'au gandit s faca
coli i carp pentru top; dar Cuza a fost cel dintai Dom-
nitor sub care s'a hotarit, prin lege, la 1864, ca fiecare
www.dacoromanica.ro
copil, vrea nu vrea, sa fie dat la invacatura. Dela el 0 pana

astazi, di:rip de mai Iiiii de aptezeci ae ani, tam n'a facut
altceva decat sa-0 tot inmulteasca numarul invatatorilor 0
al cladirilor de coala, pentruca nimeni sa nu mai scape
neinvatat 0 neFolit, adica fara sa tie sa citeasca 0 sa scrie.
Path: la aceasta fericita stare insi mai avem! Si astazi
aproape jumatate din locuitorii Romaniei, dintre cari cei
mai multi sateni, 0 dintre acetia, cele mai multe femei, nu
tiu carte. Intre Vizile, care ne inconjoari, unele mai mari
0 mai bogate, altele mai mici 0 mai sarace, niciuna nu sta
aa de rau. Nu numai atat, dar dhiar inauntrul hotarelor,
unde astazi, alaturi 0 de-avalma cu Romanii de neam, traesc
0 alte neamuri, Nemti, Unguri, Evrei, cei cu mai putina
cunotinta de carte suntem noi, stapanii!
A fost o vreme cand inteadevar tiinta de carte pentru
cei multi nu parea trebuincioasa. Intaiu ca insa0 cartea era
foarte tura 0 foarte scumpa. Ea se scria de mana, de cali-
grafi imparateti sau de calugari in manastiri. Se pomene0e
de asemenea carti ferecate cu un lant de un belciug in pe-
rete, ca o cani la fantana, sa nu se fure. Chiar mai tarziu,
dupa intaii ani cand s'a descoperit tiparul, prin a doua ju-
matate a veacului al cincisprezecelea, cartile costau Inca
destul de mult. Descoperim 0 astazi carti din secolele tre
cute, fie daruite bisericilor, fie lasate mo0enire cuiva din
neam, cu grele blesteme pe foile lor, pentru cel care s'ar
fi licomit 0 ar fi pus fail drept mana pe ele. Insi cu carti
legate cu lant sau legate cu blesteme nu se ajuta raspan-
direa cititului, 0 inca intre cei multi, marunti 0 neluminati!
Iata o pilda de asemenea blestem, luat de pe foile unui
Liturghier grecesc 0 arabesc, tiparit prin grija vestitului
Mitropolit al lui Constantin Brancoveanu, Antim, in tipar-
nita dela manastirea Snagov la 1701. Astazi luim in mana.
www.dacoromanica.ro
20 CARTEA SATULU1
cartea din Biblioteca Academiei Romane i o deschidem
cu frica, pentruca toate sunt straine, indepartate i fioroase
in ea, literele grecesti, deoparte, cele arabesti, alaturi, iar
dedesupt, insotindu-le pe foarte multe foi, pe care trebue
sa le intorci dupa obiceiul acelui scris, nu, ca la noi, inainte,
dela stanga la dreapta, ci indarit, dela dreapta la stanga:
buchile slavonesti ale blestonului:
Aceasta sfanta 1 dumnezeiasca liturghie, care este,
precum se vede, arapeasca i elineasca, este a mea, care se
chiama numele meu... (nu se poate citi pentruca a fost
scris dinadins inteo scriere ascunsa, a carei chee nu ni s'a
lasat), 0 am cumparat-o dela preacuviosul intru ieromo-
nahi, popa chir Darie, si am dat bath aspri 400, iar oricine
ar instraina-o (incepe blestemul!) dela mine fara de tirea
mea, adica afara de vanzare sau de daruialk verice obraz
ar fi, au mare au mic, au din parte bisericeasca, au din
parte mireneasca, i ar pune intru inima lui cel primitor
de rautate gandul al diavolului, aflandu-i pricina de lucru
ca acela, tatal rautatii Satana, si ar instrainaio dela mine,
unul ca acela sa fie proclet i afurisit dela Tatal i Fiul si
dela Duhul Sfant, carele este o Sfanta Troita de o fiinta
si nedespartita; asijdere sa fie blestemat si caterisit de 318
Orinti dela Nikea, s. intre blestemul al tuturor sfintelor
soboare ca untul de lemn prin oasele lui, sa nu se aleaga
de el i de casa lui ca praful inaintea vantului i osteneala
si agoniseala lui el sa n'aiba parte de ele, ci de altii straini
jefuite sa fie, ingerul Domnului cu sabie de foc sa-1 go-
neasca in toate zilele vigil lui, s umble tremurand ca caii
pre fata pamantului i sa alba bubele lui Gheezi; vie mania
si urgia a marelui Dumnezeu si se pogoare pre capul lui,
sa-1 bata Domnul cu rana eghipteneasca si cu rae salbatica
din crestet para'n talp, ca sa. nu se poata lesne vindeca,
www.dacoromanica.ro
sa fie pilda tuturora; fie zilele lui pline d amar ci de tot

necazul, inghital pamantul de viu si-lsoarbi ca pre Dathan
si pre Aviram, proorocii cei urap i mincinosi; si, dupi
moartea lui, fierul sa rugineasca, piatra s mucezeasca si
s putrezeasca, iar trupul aceluia in veci neiertat sa fie,
parte de odihna lui si lacas sa aibi la un loc cu luda Isca-
riotis, carele au vandut pre Domnul i Mantuitorul sufle-
telor noastre, Isus Hristos, i impreuna cu Arie, desparti-
torul Sfintei Troite, si cu Jidovii cei urap, si la infricosata
si nemernica judecati a cerescului Imparat, acolo sa
(aid urmeaza un cuvant care nu se intelege bine) asupra
lui pre Cain (la fel, fara inteles) i, cand se va judeca el,
s iasa osandit si Diavolul s sada deadreapta lui i s auda
atunci acel infricosat glas dela dreptul judecator zicandwi
lui: luap pre necuratul i si se arunce intru intunerecul cel
mai din afara, cu lanturi de foc s se lege, sa se munceasca
In veci la un loc cu Veezebul in fundul Tartarului... (ur-
meaza alt cuvant, care nu se intelege bine) si Satana va-
zandwl se ingrozete; acolo sa se odihneasca intru vecii
nesfarsiti. Amin. Amin. Amin. Si acest blestem sa se pe
de el pana la al treilea neam al lui; aceasta-i hotaxim lui
i tot neamului sau. Si am scris eu... (numele, din aceeasi
pricini, nu se poate citi), in zilele prea luminatului i
patului Domn Io Nicolae Alexandru Voevod (Mavrocor-
dat), Decembrie 20 zile, 7228 (1719)".
Dar, in al doilea rand, adica in afarl de greutatea do-
bandirii carplor, acest citit insus nu se arata de folos prea
mare satelor. Felul de munca si legaturile dintre oameni
erau altele atunci decat sunt astazi. Biserica singura parea
ca un chivot i ca o arca, in care crestinatatea pastra Sfanta
Scriptura, cu adevarurile ei date de Dumnezeu oamenilor.
Cand preotul o deschidea, departand coperple grele de
www.dacoromanica.ro
22 CARTEA SATULUI
alami 1 de fier, lumanari aprinse palpliau in toate ferestrele
i clopotele dadeau de veste prin vazduh din inaltimea
turnurilor. Povestea sfanta, zugravita de iconari meteri pe
pereti, capata viata, Isus in staul, zambind celor trei Magi,
intrarea pe asin in Ierusalim, printre rarnuri de finic, ma,
gura Capatanei cu cele trei crud 1 cu femeile care plang
la picioarele Rastignitului. Nimeni nu mai tia daca toate
acestea nu erau decat nite chipuri pentru foile unei carp,
sau daca nu cumva cartea ea insai nu era deck o parere,
prin care trecea aevea ca printr'o uviti de soare, i vorbea
cu vorbe mai presus de fire wall acea lume instelata, cobo,
rita Inca odata pe pamant din cerurile deschise la ruga,
ciunea preotului. De citit se lega ceva tainic. Omul care
citea era omul bisericli sau care se pregatea de biserica.
Intaile coli nici nu s'ar fi putut injgheba, in veacurile de
demult, decat in pridvoarele bisericilor. Intaia carte de
coala nici nu putea sa fie decat catehismul, cartea in care
invatau copiii i, in acela timp, cartea in care invata, in
limba lui, un popor intreg. Nu degeaba cea dintai carte
romaneasca tiparia a fost Catehismul dela Sibiu, din 1544.
Ea s'a pierdut i nicio biblioteca n'o mai are, asa cum se
stria i se pierd intaile carp pe care buchisesc omuletii
cei marunti. Iar, daca, prin cine tie ce noroc, ea ar fi s
se mai gaseasca odata, este aproape sigur c s'ar gasi, nu
la ora, ci in vreo lacrita de popi sau de dascal de tara.
Trecand insa. anii, zecile i sutele de ani, lumea s'a tot
schirnbat. Sate le n'au mai ramas la o parte de viata obtei,
cu plugari robip brazdei, prin tot felul de iobagii. Parintele
colii la sate poate sa fie privit acel Elvetian, Pestalozzi,
care, chiar pe pragul veacului, la 1800, traia impresurat
de copii de tara i, luminandu-i pe ei, le arata tuturor cai
i mijloace. Pe urmele lui au pornit ca un roiu, pretutindeni,
www.dacoromanica.ro
invatatorii. Ay cum se pune un dant de hram la orice

biserica, la fel, ctitor al oricarei coli primare i cu atat mai
mule al colii primare de sat, ar trebui si fie pus Pestalozzi.
Peste vreo jumatate de veac, cel mai mare scriitor al
Rusiei, contele Tolstoi, cand s'a gandit s faca i el o fapta
cretineasca pentru satul lui, a crezut c nimic nu este mai
bine cuvantat decat o coala. Acum, pentru un boer cu
moii i cu tarani muncitori, ca el, n'ar fi fost chiar cine
tie ce sarcina sa ridice o casa pentru copii i s pue un
invatator, ca sa-i ciopleasca. Dar Tolstoi s'a facut i el insu
invatatorul odraslelor de tarani, a calatorit anume in strai-
natate ca s. vada cum dau lectii altii mai meteri decat
Ruii, a scris abecedare i uncle din cele mai frumoase po-
vestiri pentru copii i s'a mandrit cu aceasta coala, unde
a incercat mijloace noui i minunate de invatatura, mai mult
decat cu faptele de ofiter pe la Silistra, la noi in taxa, sau
pe la Sevastopol, i cleat cu cartile lui, vestite pe tot pa-
mantul. Iar astazi, nu tim ce s zicem de el mai bine, ca
a fost cel mai mare taran pe care I-au dat boerii, sau cel
mai mare boer pe care l-au dat taranii? Era in anii cand
se improprietareau taranii in Rusia, prin 1861, de unde
a suflat i la noi, peste trei ani, un Vint la fel. Atat in
Apus cat i in Rasarit coala pentru toti, i prin urmare
i coala pentru tarani, ii facuse drum.
Viata avea acum trebuinti de cunotinte, chiar la sate,
de care mai de mult nici nu.visase. Lumea se indesise, nu-
mai in cei din urma o suta de ani, de cinci ori cat fusese
inainte, fabrici nenumarate se ridicasera, drumuri de fier
patrunsesera pana la cele mai departate catune, targuri pu-
ternice sorbeau din toate parole marfuri i oameni. Scrisul
a ajuns cel mai bun mijloc de legaturi in toata aceasta for-
fota de fiinte, care alearga oriunde crede c. pcate s. dea
www.dacoromanica.ro
24 CARTEA SATULU1
de un catig i de un traiu mai bun. Statul sta.' de vorb5

cu cetatenii sai prin Monitorul Oficial, unde isi tiparete
legile i poruncile, i pedepseste pe oricine nu le cunoaste,
adica nu laa citit i calca pe-alaturi. Turcia cea noua a
mers mai departe i a oprit pe orice flacau i fata sa se
casithreasca, daca nu tiu s citeasca i s scrie. Ace la
lucru se facuse mai de mult in tarile scandinave, dupa ce
venise Luthietr, luptatorul cu Roma, i Sfanta Scriptura
se takdacise in limbile pimantene. Orasul ii trimite
in fiecare zi foile cu tiri de tOt felul, despre imam-
plari din toata lurnea, despre preturile pietei, despre
mersul politicii. Nu este sat din tara, oricat de la o parte
i oricat de s5.rac, unde s nu se strecoare aceste ziare.
Foaia de impozit trebue citita, biletul de vatuare a unei
vite, citatia dela tribunal, cartea de alegator, biletul de
tren, tabla cu nurnele satelor la o incruciare de osele,
afiul din targ. Pe drum sau acasa, singur sau cu a1ii, de
drag sau de nevoe, omul trebue astazi s tie sa citeasca.
Iar, daci nu tie, nu numai Ca e stangaciu intre ceilalti,
dar la fiecare pas are o paguba, adica se pregatete de
suferinta.
De aceea, in ziva de azi, tarile cele mai bogate i mai
inaintate au i cele mai multe coli i cei mai multi stiutori
de carte. coala i tiutorul de carte au inceput s insemne
ei inii o bogatie. Cine tie mai mult, poate mai mult, si
pe nicio cale nu se capata tiinta mai repede i mai temeinic
decat prin coal5. i prin carte. Ornul care n'a invatat i
nu tie carte incepe sa fie, nu numai o ruine, dar i o pier,
dere pentru o tara. Netiutorul de carte sta alaturi de tiu,
tonil de carte ca un porn paduret alaturi de un porn altoit.
Cand se spune despre o tara ca are atatia locuitori i alta
tara are atatia, trebue s5. bagarn de seami. i ce fel sunt
www.dacoromanica.ro
.-...
4,, (7 ?"
.+1,.."7 171"" -1..
SI omprurAortArnomr,,,,,nc.mntrumAidtr cid.psiond vreiy.wt A4m
..
e--
,q 4.7.4417bill 110/11 0 i,1,11:Lrl.1N1 t "rpt ,-...
e. %du
L.4.41,
4 Jr,errilryt",-;Ta.. ( c>" AA
44
--.1134 i ortf 44.4.a."

e-7 -_, /1
,,....-..
.4,
.
0.19 ei
,..
1.3%.4 .far. 4, g r,..TOrtrrii . /it ALA rz<ci. g 0.44.0%- ,Ail.:_tinnAnCT-T/11 /IA . iLrriClycrAici
t.A.4 .
...-......,4.%
-*TT zr-
, a lief N PI . 2"
.
norskOift . /fn./ e I vco 7 vVireAla ri fie fro 1.
' .. 4...
047"
y. ,d a;itAint 'aiiitirt(Yvtif rodoim 'ft grin As re7i;;;;41/7i.
-17 .--en
ta .Ar5
I
l e 4 Ian awir?2, f.t rryjme vvrim4 At, I-Z7vit .e.ki.).77, a* 14
.,ti titi tic ir . H artlerre Wig ei Aft Alf leZci.pf

.
"'if
.
+Vt 41410( Tr'

;rig: ardhyiTr.14: ; Af .11564, A/ Ad
.--,.
.1.70-
Yt
(no
4-Ne
'"'",k
Mtn' ;ft cr.1;f ,.4;...,..
-"r'es rriAi me" At4i AY! A141
dAAtor`i tt t" k c to 14 mAyNvidemomfyydi,
e-r ,. '7' ,-...r .........
.I- -- ., ,
0, vo, lartirm,d. for(' ,-
ts ,
tai.41,0*/ 4An.,ytn-re.
e''';',-("tiprA,41 (Italie/I b :5, r 1 fa
A
cm hm eet ArAlitso. ft . Trtig if wtil
+rty5amill La paCIOfforb.,* iv,' AerrTry*,.9-1,01,1. . ,-;, -,,,- i r tifi;ky::;<;;AI ..-3.,,,.

_ ....--
. rf rtsia,,itra-par
t---,(7.....-T-_
...ow ell
*
^ -I t rarricd M 1.. t Trf 1M , I tiActina t M tm ar:-./(611141 I. A lovi i La.... t Y. orenspy

LA" ,.-- "*".""
,
1,......1.,
Ma tITI4f 14(i
fin
..
1,;"cs. ,epirrtik.
e....-1
r ,.
pi . /A iltAt cl rim lp - j.gal i.r, t t di) rl aro 174.12c. 10 tlyti1171. Az pre Id nit 111. 4 7 ....
no, ,04,04 . A.., tyK0 ;111(tri rilra ae:$1,4 ,Koti ii ihi1i Mcitlertillt . ).1:7-10 tITZ-1
Scrisoarea lui NEAC51.1 dela i 52 , cel dintM scris rorn5.nesc.
(Citire in literele de ast'azi pe cealalth pagin5)
www.dacoromanica.ro
SCRISOAREA LUI NEACSU CAMPULUNGEANUL DELA 1521 ')
Infeleptului si de bun neam, i cinstitului si de Dumnezeu druitului japan

Hanes Begner din Brasov, maid s5n5tate dela Neacsu din Campulung.
lard dau stire domnietale de lucrul Turcilor, cum am auzit eu cd Impa-
ratul au iesit den Sofia si aimintra nu e, i s'au dus in sus pre Dunare.
land' sa stie domniata ca au venit un om dela Nicopol, de mie me-au spus
ca au Vazut cu ochii ml c au trecut cele corabii ce tii i domniata pre Dunare
in sus. lathe sa tii ca baga do toate orasele cate 50 de oamini, sa fie ajutor
n corabii. Iar sa stii cum s'au prins neste mesteri din Tarigrad, cum vor
trece acele corabii la locul cela strimtul ce tii i domniata. lar spui domnie-
tale de lucrul lu Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiasi ri
de genere-meu Negre cum i-au dat Imparatul slobozia lui Mahamet beg,
pre i-oi va fi voia, pren tara romaneasca Lae& el sa treaca. lard' sa tii domniata
(ca are fried mare si Basarab de acel lotru de Mahamet beg, mai vartos de
domniele voastre. lar5 spui domnietale, ca mai marele meu, de ce am inteles
ri eu. Eu spui domnietale, iara domniata esti intelept i aceste cuvinte sa
fii domniata la tine, sa nu stie oamini multi, si domniele voastre sa va paziti
cum stiti mai bine Si Dumne-eu s5 te bucure. Amin.
1) Ceiace se vede cu Mere aplecate, se gasegte in scrisoare In slavonegte, 51 a fost talmitcit
In limba noastril.
www.dacoromanica.ro
40F:
/ Vi I' J r
flogeHIQtlAraltnT1001
.
aff ilawiciretp, ETEMBHHX6 Miuirilti ritmaa Cid ppii
ptA 43Loicrt, etneitaeo wimp .scooilitiff XiTo il
miHHTHML BIOMMI. Hail nponoTaime ,TAKcpau illfieustim
npA3Aumcn eimiirapii ,114,4ipicitt ....., ifiieekiliAolilm
IMAHTOtarili WM: ty:Ta 05:4 `
4ti AdtAHIAL mitt M 41ACT4 461111a MEM AcaVet PA
CE ABECIOBR CUE poiye otiftiLu cpapticill ilif RA
3 ATI miTapt, ic1:14pHcnoith cfra ilia , Atat X I

AOlkuluct page itoiMHE ildOiAMliiEleil EIHOr cl
Ern akiAdAtpi CA MEHH pzturraps HEArprign
KriBdpli CaX K.inicTs mwripn
CoH abanTeRmatia
nocTicama. Aimmir
Infl 43t9T AIX J.G.T6TI, KB Th ica
uptiri ilia MtifrOloAL CilmnipTe lull HI Ept Hi9E Cafil
CZOMPI1 a nip, ni 0+1114t nibrrIat au tpidiet joi
hum mirk& OH Mk nziaTocXAL rpAklE1 BOdu KZ Ae
EpIEHtf ilke'd ACIllinTdT6 Alacd AOitH milt Bparroca At 4
MATE laT6I1H sigliECE Ati:EMIITiliviKaCE VIIIHICEB4 na
Kti Ai aim ANS Aq4CELI B611E111 HfAiat C.
ABS tliTrptAih44CTAL CEPHTit ??JiTE ICO*BBHI'f, Z I
IZE J.1 MATdpH de Ae cpipHato niLIAI wil Anciin
tkwyrrpa ma HEItOtitiya cboy TokiKHTA A(
CZittiya Cray* WA SIKITff Ciic1 REM wa
a
Intala paginfi din Evanghelie cu invitkura, dela 1581, una din
cele mai vechi cArti romneti.
(Citire in literele de asrazi pe cealalt pagin'a).
www.dacoromanica.ro
1NTAIA PAG1NA DIN EVANGHELIE CU 1NVATATURA
T1PARITA DE D1ACONUL CORESI LA 1581
Invrituri alese din Sfanta evanghelie si din multe

scrieri dumnezeiesti, care se spun din gur s'au se citesc
de arhiereu, spre inv5t5turg oameniior purttori ai nume-
lui lui Hristos, in fiecare Duminic5 si la srbtorile dom-
nesti. Vamesul i fariseul. Evanghelia dela Luca, la litur-
ghie, cap. 18, 89 (slavoneste).
7 ISE Domnul pilda aceasta: Doi oameni duserd-se in
" beseardcd, s'a se roage : unul, farisei, iar altul. mitar.
E fariseiul sta asa, intru el, i se ruga: Doamne, laudd tie
dau, ca nu sant ca a1a1ti oameni, rapitori, nederepti,
curvari, sau ca cest mitar. Postescu-md de doao ori in
saptamana si a zeacea dau den tot cat cdstig. Iar mita-
riul sta departe si nu vrea nece ochii sa radice la ceri, ce
ucidea pieptul lui, grdia: Doamne, milostiv fii mie, paca-
tosul. Graesc voao, ca detinse acesta dereptat in casa lui,
mai vartos de alalt, c toti cine se inalt,a, pleaca.-se, e cine
se va pleca, de sine inalta-se-va. Sfdritul Duminicii. (Sla-
voneste numai rosul).
Invratur din aceast sfnt evanghelie. Cuvnt I.
CE a de mitari si de farisei pilda si lucrul, ca o invata-
s' tura si nevointa fu tocmita de sfintii oteti, si facut
sd se cante si
www.dacoromanica.ro
acei locuitori; un pamant, chiar cu oameni mai putini, dar

mai inzestrati 0 inarmati in coli cu tot ce le trebue in
viata, are sa intreaca un pamant cu suflete mai multe, dar
rimase in paragina nedestelenita, in care au venit pe lume.
Altminteri nu s'ar cheltui pretutindeni atatia bani cu colile
0 cu invitatorii, mai mult deck pentru toate celelalte tre-
buinte ale Statului. Orice gospodar cuminte poate sa-si
spuna ca trebue sa fie o socoteala 0 aci. Numai de unde
dai, ai, i toti acesti bani au sa aduci insutit, adica oameni
pregkiti 0 economi ai viitorului, in gospodaria lor sau in
gospodaria tarii, dupi rostul pe care i-1 vor croi in viati.
*i ai spune chiar mai mult. Orice gospodar chibzuit poate
sa vada ca toti acesti bani, tot banii lui si ai altora ca el
sunt, 0 ca e pacat de Dumnezeu sa lase sa se foloseasca
numai altii, sau chiar sa nu se foloseasca nimeni de o chel-
tuiala, pe care Statul 0 aa o face, pentruca este dator s'o
faca.
In Danemarca, de pilda, tara cu cea mai luminati, mai
instarita 0 mai puternica taranime, s'a ajuns atat de departe
incat, pe langa colile infiintate 0 intretinute de Stat pen,
tru toti locuitorii, s'au ivit coli numai pentru tarani, in,
fiintate 0 intretinute de tarani inii. Ceva asernanator am
incercat, de cativa ani, sa facem 0 noi, ispititi de ceeace
au putut sa scoata din ele Danezii. Intaile incercari s'au
facut in Transilvania 0 Bucovina, adica intre cei mai apu .
seni tarani ai notri, dar la gandul pornit dela Bucuresti.
Atat nutnai ca de Danemarca se povestete aceasta intam-
plare minunata. Atunci cand s'a aflat inteo zi ca se mai
gasete un om in tara, un cioban la camp, care nu stie sa
scrie 0 sa citeasca, a fost o nemaipomenita mirare 0 valva
in toate part& i au plecat ziarictii sa-1 caute, ca sa-1 in-
trebe cum de s'a putut un asemenea lucru 0 sa-1 pue in
www.dacoromanica.ro
26 CARTEA SATULUI
toate gazetele. Iar pe urma gazetelor au inceput sad tie
calea lume de lume. Se apucase bietul om de ganduri.
la sfarit, ca sa scape de toti iscoditorii cari nu-i mai da,
deau pace, s'a hotarit sa invete. Aa a pierit i singurul om,
care nu tia carte, din Danemarca.
Sopa la pentru toti tine patru sau apte ani. La paispre,
zece sau la cincisprezece ani copilul de obiceiu o lasa. Tot
ce a invatat in acest rastimp fericit, ca un joc, ar fi in
primejdie s5.- se piarda, tocmai la intrarea in viata, cand
are mai multa nevoe de cunotinte, daca nu s'ar fi gasit
ceva care sa-i vie in ajutor. Acest ceva minunat este bi-
blioteca.
Biblioteca deschisa tuturor este privita astazi ca o intre,
gire i o prelungire a colii, de care nu ne mai putem lipsi
fara sa nu primejduim tot ce am adunat in varsta invata-
turii. Ceeace a fost numai inceput cu invatatorul, intr'o
vreme cand scolarul nu-i dadea seama la ce-i putea folosi,
este dus aici mai departe i intrebuintat deadreptul in viata.
Rostul bibliotecii este socotit de unii atat de hotaritor in-
cat nu se sfiesc sa spuna ca coala ar face destul i ar pu-
tea sa-i priveasca implinita menirea, daca ar pune in fie-
care din colarii ei numai dragostea de carte, adic5. daca ar
creste Inca un cititor pentru biblioteca. Aceasta ar insemna
aproape o inaltare a bibliotecii peste scoala. Lucrul se in-
telege daca ne gandim la vorba veche i inteleapta ca nu
invatam pentru coala, ci pentru viata, iar, cand intram in
viata, in anii barbatiei, coala a limas cu mult indatit ji
in fata noastra se gasete, ca sa-i tie locul i sa ne dea o
indrumare, biblioteca. Nu este vorba de pregatit nite oaf
meni, i cu atat mai putin tarani, cari sa nu se mai ridice
nici ziva, nici noaptea dintre 6.4. Am cadea atunci dintr'o
greali, nepasarea de astazi a celor multi fata de citit, inte()
www.dacoromanica.ro
ratacire, schimbarea lui inteo patima. De altminteri, nici

n'am izbuti. Dar cartea trebue sa fie pentru cei multi un
ajutor sau o desfatare 0 caile catre ea trebue tinute mereu
deschise. Areasta este datoria Statului 0 a tuturor celor
cari au raspunderea desvoltarii sufleteti a unui popor, car-
turari de tot felul, scriitori mai ales, oameni politici.
De aceea, atatea tali in zilele noastre, alaturi de o lege
a colilor, care indatoreaza pe Stat 0 pe comune si faci
coli pentru toti, iar pe cetateni sali trimita copiii la ele,
incep sa aiba 0 legi ale bibliotecilor. Pentru invatatura din
Foga se pune o indatorire 0 se dau pedepse celor cari o
calca, deoarece este vorba de anii fragezi, netiutori ei prin
ei de ce le trebue, 0 de parinti, de cele mai multe ori aple-
cati asupra grijilor de astazi 0 neinstare sa prevadi 0 sa
pregateasca viitorul. Ceeace n'ar face ei, cari intrupeaza
ziva de astazi, este dator s'o faci, uneori la infatiare chiar
impotriva lor, Statul, care intrupeaza nu numai timpul
trecator de fati, dar 0 ziva de ieri si, maicuseama ziva
de maine. In schimb, cercetarea bibliotecii, la oras,e 0 la
sate, oricat de multi bani ar costa ea obstea, ramane la
buna placere a cititorilor. Aceasta, nu pentruca ar fi mai
putin insemnata decat coala, dar pentruca este gandita
&a fie de folos vietii si oamenilor varstnici, iar viata si ca.-
menfi varstnici au sa-i gaseasca singuri calea, la intaia ne-
voe. Caci nevoia este o lege nescrisa mai poruncitoare de-
cat mice lege scrisa.
In scoala se deprinde mai mult manuirea acelei unelte,
care este cartea. Pacat insa de timpul intrebuintat, dara,
dupa aceea, unealta nu se mai foloseste si obiceiul ei s.et
pierde. Biblioteca o pune mereu la indemana i nu lasa pe
om sa uite.
Unul din cei mai de seama carturari romani ai trecutului,
www.dacoromanica.ro
28 CARTEA SATULUI
istoricul nostru ganditor, Miron Costin, care a fost logos
fit mare in Moldova i pierdut capul tot pentru iste,
timea lui, a lasat acieste cuvinte despre rosturile scrisului si
ale citirii de carp. Este ca o motenire dela invatatii de odi,
nioara ai Romanilor, pe care va trebui s'o cioplim odati in
fruntea unei mari biblioteci a tarii, pentruca toti s'o cu-
noasca i s'o poarte in suflet. Inchee vestita Predoslovie
adeca. mai inainte Cuvantare" la cartea despre Descaleca-
tul Tarii Moldovii, pe care Miron Costin a scris,o pe la
169a Iat-o luati a.a cum a fost tiparita in Letopisetele
Tarii Moldovei de Mihail Kogalniceanu pe la 1845:
IIST-kPHHKSA ASMIIESES, ilHHCTHTE 111H 106HTE ,IETHTWOOAE,
CSH,H AspSEacKs, Mins Atl-kCTE KSAAHAHTE KPEMH A AHHAWP HW111-
TP11, KSHAKA 11111 MAH CAWKWAE RAKSPH, 4HTPS KAPE APE ASHI'S
AATE TIJESH, CS 4H611 BAME 11111 KS (1ETHTSA KAPH,HAW9 a *ell
HCKSCHTS SASAKI ; KS HS WTI AATS WH MALI 4spSmwecs, lull
MAH AE 4SVOAVVC 4H TW ATM giEdU,A WMSASH BREAKS, AE KT
gETHTSA lospumnwp; KVIE KS lIETHTSA Kspiontvp 1111 11 A CISPH11.
TSpiH KSHWAHITEM Opt 3HAHTWOI4A HWCTPS ASMHESES, KS L1E
THTSA A4SAS 4H ili4tlEA1 fIEHTPS TWATE A ASH KSTPS HWH SUMS-
TILI,H, KS ilITHTSA HEHTPS PPEIHAAEAE HWACTPE MHAWCTH13 4A
*MUM, AEH CKPHHTSPH 4HU,S4*VEAI MHHSHATE 111H StilHH1-11
*AFITEAE ASH, A *VIE *EPHHHTS RiE4U,4, 1HH HEMSpHTWApE Art
/111C*111TE KSME. GisurSp 1I11wrstiTtupS4 Kturrps Avumian 111H
ASMHESES IHCSC XpicToc HE 4111144Z SHKSHA IICHIITHRH cgptin-
TtiptutE. eitptinTSpet AEHISPT ATE AWKSPH AE WKII1 Kvoippli HE 411-
1144S, KS atrkm TPEKSTE KPEMH C npipirkrust irkm KIHTIVApE.
'Irrupt KS stills CISHIKT ATE, Hill ripilivdcwe A HVJACTIIS KS
Aparwrrt WCTEHEAAS.
Sau, in scrisul de astizi:

Puternicul Dumnezeu, cinstite i iubite cetitorule, &a-0
www.dacoromanica.ro
darueasca, dupa aceste cumplite vremi a anilor nostri, cand-

va i mai slobode vacuri, intru care pre langa alte trebi,
s5. aibi vreme 1 cu cetitul cartilor a face iscusita zabava;
c5. nu este aka' i mai frumoasa, 1 mai de folos in toat5.
viata omului zabava, decat cetitul cartilor; caci cu cetitul
c5rtilor i a scripturii cunoatem pre Ziditorul nostru Dum-
nezeu, cu cetitul lauda ii facem pentru toate a lui catre noi
bunatati, cu cetitul pentru greplete noastre milostiv il fa,
cern, din scripturi intelegem minunate O. ve4nice faptele
lui, a face fericita viata, .1 nemuritoare agonisqte nume.
Singur Mantuitorul nostru Domnul i Durnnezeu Isus Cris-
tos ne invata zicand: Ispititi scripturile. Scriptura departate
locuri de ochii notri ne invata, cu acele trecute vremi s5
pricepem cele viitoare.
Cetete cu bun5. sanatate i primete a noastra cu dra-
goste osteneala".
www.dacoromanica.ro
CUM S'A DESVOLTAT.
Int& le incerairi. Bibliotecile de Stat dela 1898.
Bibliotecile stesti ale Casei coalelor. Legi ale biblio-
tecilor populare in Romania si in alte tdri. Incepu-
turi de inchegare. Biblioteci la sate fiicute de so-
cieteili culturale: Astra, Fundatia Culturalei Principele
Carol. Biblioteca satului si Ciiminul cultural.
Biblioteci pentru tarani au inceput sa se arate in satele

noastre abia dupace coala a ajuns sa scoata mai multi citi-
tori. Cele dintli au fost facute nu de Stat, care avea atunci
pe umeri greaua sarcina a colilor, ci de oameni binevoi-
tori i de societatile culturale.
Doua porniri se nascusera in neamul nostru, mai ales
in a doua jumatate a veacului trecut si se dovedeau gata
de orice jertfa: una in tara libera, de iubire fata de taran,
ca temelie a oricarei infloriri viitoare, i alta in pamantu-
rile romaneti aflate sub stapanire straina, .1 maicuseama
in Transilvania, de deteptare prin toate mijloacele a po-
porului nostru de la sate, inaintea primejdiei desnationali-
zarii. Si la noi i dincolo de munti nimic nu s'a gasit mai
potrivit pentru ajungerea celor doua scopuri decat biblio-
tecile. cat au putut sa faca ele, case de sfat i de citire,
biblioteci de sat sau cabinete de lectura, cum li s'a zis,
cat au putut sa faca pentru luminarea satenilor, ca s'5. duca
o viata mai buna sau ca sa nu lase sa li se fure de straini
www.dacoromanica.ro
graiul i sufletul, o tiu toti cap le-au urmarit de aproape

alcatuirea i mersul. Dar atat c viata lor pana la risboiu,
care a trecut i prin ele, arzand 1 prapadind, .1 chiar pana
astazi, cand ne gandim sa le dam o noui infatiare i alta
putere, a fost prea scurta ca s5.-0 daruiasca toate roadele.
Cea mai frumoasa pilda de taran iubitor de carte, dinainte
de rasboiu, ramane Badea Cartan. Lam cunoscut i eu in
tineretele mele scolareti pe la 1905 si 1906. Atatia au scris
despre el. Unele dintre cele mai iscusite i mai iubitoare
pagini se gasesc in nite amintiri de la Roma ale marelui
scriitor Duiliu Zamfirescu, care era pe-atunci secretar la
legatia noastra din Capita la Italiei i s'a trezit inteo buna
zi cu el acolo, imbracat in cioareci ardeleneti, cu bunda
pe umeri i cu bacul lui de drumuri lungi in mana, urmarit
de alaiul copiilor de pe toate ulitele pe unde trecuse. Ve-
nise s5. vada Columna lui Traian. Alte tiri despre el, haz-
lii i firoscoase, se pot citi intr'o carticica a lui Banut,
tiparita de Astra transilvan5. anume pentru tarani i pentru
atatia cari l-au cunoscut. 0 carte noua, mai mare i scrisa
pe indelete, de Stroe Stroescu, 11 intoarce intre noi, cloco-
tind de o viata neateptata.
Badea Cartan era din Carta Fagaraului, de unde i se
tragea i numele, daca nu cumva chiar din Cartioara,
pentruca cea dintai este saseasca. El una tia, ca suntem
neam ales .1 fii ai Maicei Roma, i, de cate ori putea sau
nu putea, trecea granita la noi, ca sa-i mai usureze sufle-
tul. In anii lui mai tineri ciobanise prin Biragan. Cand venea
dincoace lua la rand pe toti oameriii notri marl, mai ales
istorici, ca sa le vorbeasci despre ceeace-1 durea pe el. De
la fiecare ieea, cel putin cu doua, trei carp in dasagi,
pentru acasa.
Parc5/1 vad in curtea Iiceului nostru, Sfantu Sava, din
www.dacoromanica.ro
$2 CARTEA SATULUI
Bucuresti. 11 inconjurasera baetii si-1 iscodeau. El intrase,
vorba vine, ca sa-si arunce ochii prin scoala unde inva-
case pentru intaia oars. in limba noastra, chiar cele mai
grele stiince, alt ardelean, Gheorghe Lazar, pe la inceputul
veacului trecut. Se uita cu drag la noi, cu ochii albatri
luminosi si tineri. Cand radea parul balaiu i se clatina pe
frunte. Era istet din fire, umblat prin lume i limba dulce:
ce titi, dumneavoastra, domniorilor, aici in taxa
de necazurile noastre! Damp aviea batar nite carti, sadni
dati. Le duc i le las la noi pe sate. E o bucurie ca atunci
cand se intorc primavara berzele. Ajunge vestea inaintea
mea, c Badea Carcan a venit din cark si m'asteapta toti.
Nu vi ingrijiti, ca nu ma cata finantii la granica! C doar
nu-s eu ma de prost, s merg deadreptul si sa le cad in palma.
Mai trec i prin vama cucului, c aia e vama romaneasca:
nu te intreaba nimeni de uncle vii i unde te dud, deck
frunza verde. Aa, dati 0 nu purtati grija! Spune-mi nu-
mai ulita, c oiu veni 0 la dumneata acasS, domnisorule,
daca zici c ai ceva pentru mine. Eu ceresc lumina pentru
cei cari sunt tinuti in intuneric. Nu va temeti, ca nu ma
ruinez. Uitati-va la mine: nu sunt mai curand falos? Cum
am gisit Columna dragutului de Traian la Roma, te-oiu
gisi i.pe dumneata in Bucureti. Aud ca, a sunat clopote-
lul, de va chiama la clasa. De-acum s ne vedem sanatoi!"
Acesta era Badea Carcan, faranul din Tara Fagaraului,
care se patrunsese de gandul carturarilor, Ca numai in
carte sta mantuirea poporului roman de sii, stapanirea un-
gureasca, i cauta aduca la indeplinire in felul cum am
aratat. Dumnezeu n'a vrut sa-1 tie, ca sa vada cu ochii,
aevea, visul pe care Ii visa. Poate ca era prea mult omul
vremurilor vechi, de robie, 0 a trebuit s moara odata
cu ele. S'a stins prin 1911 la Poiana Tapului, la curtea
www.dacoromanica.ro
lui Alexandru Lahovari, pe care-1 stia i care-I primea de

cand fusese Ministru al Romaniei la Roma, in zilele ves
tite ale calatoriei in pamanturile stramosilor. Trupul i se
odihneste in cimitirul din Sinaia, unde a fost inmormantat,
prin grija Regelui, pentruca pamantul unde murise era mo-
sia Lui, i nici ca s'ar fi putut s aib ingropaciune mai
Etrlucit, dar amintirea lui Badea Caron traeste mereu
vie, tocmai prin marea iubire de carte si prin credinta in
puterile ei. Eu ii vad, intors odata printre noi, poate toc-
mai in fata bibliotecii viitoare taranesti din Poiana Tapu-
lui, de piatri cum era si lumea romana pe care o iubise
atata, cu caciula in cap, cu privirile destepte la noi si cu o
mana pe dasaga aruncata pe umar i plina de carti.
Intaia oara cand s'a gandit la noi Statul s faci biblicw
teci la taxa, pentru tarani, a fost in anul 1898. Era pe
atunci Ministru al colilor Spiru Haret. El a insarcinat
pe cunoscutul profesor de pe acea vreme, Anghel Deme-
triescu, sa se gandeasca in ce fel s'ar putea intocmi bi,
blioteci pentru sate si sa-i faci propuneri. Raportul pe
care 1-a inaintat invatatul profesor ministrului sau este de
o mare frumusete i ar fi vrednic sa fie trecut aci, pentruca
este in adevarat act de nastere al bibliotecilor taranesti, dna
el n'ar fi fost scris in limba urcata putin pe picioroange
a omului de carte si a inaltului functionar. Cateva pliviri
insa tot se cuvine s facem.
Intaia parte vorbeste despre intelesul i insemnatatea
bibliotecilor de sat, iar a doua despre cartile i obiectele
care trebuiau s'o alcatuiasca.
Cugetarea de care v'ati condus dv., Domnule Ministru,
cand a1i hotarit a infiinta aceste asezaminte de progres, a
fost fara indoiala de a pune la dispozitia taranilor cunos-
catori de carte, mijloacele pentru intinderea cunostintelor
www.dacoromanica.ro
34 CARTEA SATULUI
lor uzuale, pentru intarirea i inaltarea simtimantului lor de
oameni si de romani, de a limpezi Intr1inii ideea de drept
i datorie, de a,i pune in stare sa deslege ca fiinte morale
i cugetatoare, iar nu ca simpli rutinari, problemele de cari
se izbesc in calea vietii lor, in fine de a le deschide su-
fletul pentru frumos, bine i adevar. Aceasta va s. zica
a forma tarani culti, nu in intelesul cel mai inalt al cuvan,
tului, ci intr'un inteles potrivit cu cercul de actiune al
clasei re care ati avut-o in vedere, cand ai conceput ideea
de biblioteca rurala.
Neaparat, acest scop nu se poate realiza, cu suma de care
dv. dispuneti in acest moment. Este de ajuns c initiativa
s'a luat i primul pas s'a facut. Ramane ca sau dv., in bu,
getele viitoare, sau urmaii dv. sa continue aceasta noro,
cita i nobil idee, menita a da cele mai frumoase roade.
Subsemnatul, tinand seama de modicitatea mijloacelor ini-
pale, am crezut c deocamdaa trebue sa. se cumpere mai
ales acele Carti, pe cari caranii notri nu i le pot procura
lecat cu mari sacrificii de bani i cari, pe langa avantajul
:e au de a le forma inima i mintea, sunt scrise intr'o lira,
ba romaneasca curata i frumoasa, dei pe ici pe colea se
resit= chiar in ele influenta curentilor de modi ai timpu,
lui. Am crezut de asemenea c toate aceste carp trebuesc
legate, pe deoparte pentruca legatura le apara contra des-
completirii i a unei distrugeri repezi, iar pe de aka pen,
truci ea va contribui a desvolta in cititor gustul de biblio,
fili".
Aceste biblioteci urmau sa se infiinteze i s'au infiintat
pe langa coala din sat. Cu toate c astazi calea pe care
trebue s'o luam este aka i acela Minister al Scolilor el
insu a aratat-o de curnd, inceputul nu putea 6, fie decat
acesta. Ucenicia bibliotecilor caraneti trebuia sa se faci pe
www.dacoromanica.ro
langa scoli. coala, in acest inteles, nu este decat o tinda a

bibliotecii. Cartea din clasa pregatea pentru cartea vecina
din biblioteca, adica scoala, cu alte cuvintie, pregatea pentru
viati. Cand s'a facut peste 35 de ani, in 1932, o adevarata
lege a bibliotecilor populare romaneti, legiuitorul nu s'a
mai gandit si le aseze pe langa coli si nici chiar si fie infiirr
tate, ca pe vremuri, de Ministerul colilor. Ele au fost puse,
cum este si firesc si s'a facut de toate carile cu asemenea
legi, in seama comunelor. In tot acest rastimp tam, si mai
ales neamul romanesc umblase, cu pasii obisnuiti de zile de
pace &mica de invitatura, si cu paii de zece ori mai mari
i rosii ai risboiului.
Dar sa ascultam putin, ce carti i obiecte propune la
1898 Anghel Demetriescu pentru bibliotecile lui Haret:
LE I
1. Alecsandri Teatru, 4 vol. legate 25
2. ., . Poesii, 2 vol. 12
3. PP Pros, 1 vol. legat 10
4. , Ffinana Blanduziei, 1 vol. legat 6
5. t, Ovidiu, bropt 3
6. Gr. Alexandescu Poesii, 1 vol. 4
7. Blcescu . . . . Istoria lui Mihai Viteazul 4
8. Bolintineanu . Poesii, 2 vol. legate 15
9. Bruto Amante . Ovidiu in exil, tr. de d-na Bruzzesi 2
10. Charta Romniei,mare pe panz, ed. Socec 20
11. EliadeRficlulescuExcerpte (a se face o asemenea edipe)
12. Dr. Felix . .. . Elemente de igiena 1
13. Filimon Ciocoii vechi si noui 2

14. 1. St. Furtun . Nopuni de economia vitelOr .... 2
15. Ion Ghica . . . Convorbiri economice, 3 vol. .... 11.50
16. Ion Ghica ..., Scrisori catre Alecsandri 7
17. N. Gane . . . . Nuvele, 3 vol. 9
www.dacoromanica.ro
36 CARTEA SATULU1
18. Girard . .. Filoxera viei i mijloacele de a o
nimici 1 leu
19. Hadeu . . . Jon Voda cel cumplit
20. Haqcleu . . . Rasvan i Vidra 2.50 lei
21. Huxley . . . Notiuni asupra stiintelor tr. rom. 0.60 lei
22. Moga .Agricultura 2 .
23 Curs de cultura pomilor roditori . . 1 leu
24. 1, Viticultura 1 leu
25. C. Negruzzi Opere 15 ld
26. Slavici Nuvele, 2 vol. 8 ..
27. V. A. UrechieLegende romane 5 ,.
28. Xenopolu . ..Istoria Romnilor, ed popular 6 IP
Total 175.60 lei

Era vorba, prin urmare, de vreo 40 de volume, intre
care ii gaseau loc cei mai cunoscuti din marii notri scriitori
si cativa oameni de tiinta din tara i strainatate. Astazi sun-
tern mai fericiti, pentruci putem s facem alegerea din mult
mai multe carp. In schimb, la atatia din autorii 0 la destule
din titlurile de ad, parte invechite, dar parte nepotrivite
cu taranii i cu ce-i poate framanta pe ei, nu ne-am mai
gandi. Mergand pe acela drum, Adrninistratia Domeniilor
Coroanei, prin Administratorul lor, Ion Kalinderu, care a
incercat nenumarate mijloace pentru ridicarea satelor de pe
acele domenii, biblioteci, teatre, bai, ateliere, cooperative,
a infiintat nite biblioteci 0 mai bogate, dar 0 mai departe
de intelegerea i de trebuintele taranilor. Cand mai putem
descoperi cate una, care n'a fost risipita de vremuri sau de
oameni, aflam in ea carti de mare pret, ca Proverbele in
multe volume ale lui Zanne sau teoriile istorice ale lui Xe-
nopol, cu foile netaiate. Atatea biblioteci mari de orae ar da
multul cu multul ca sa le aiba, 0 nu pot, pentruca de ani de
www.dacoromanica.ro
zile librariile nu le mai au. Oricum ar fi Is, putem sta nair

cati inaintea acestor 40 de volume, pentruca ek infitiaza
intaia biblioteca pentru tarani intocmita de Statul roman.
Inseamna intaia pagina pe care o avem, din'istoria i orga-
nizarea bibliotecilor de acest fel in Romania.
Pe langa operele de mai sus, imi permit, Domnule Mi-
nistru, scria mai departe Anghel Demetriescu, a vi atrage
luarea aminte asupra unui frumos volum privitor la biserica
de la Curtea-de-Argq, o lucrare litografica de o valoare re-
marcabila. Crez c. aceasta excelenti lucrare trebue sa for-
meze temelia uneii colectiuni de opere reprezentand cele mai
frumoase din monumentele noastre arhitectonice sau cele
mai incantatoare din privelitile tarii noastre. S'ar putea de
asemenea contracta cu un stabiliment de litografie pentru
reproducerea portretelor celor mai marcanti dintre Domnii
gi Domnitele Romaniei, precum i a marilor notri barbati
cari s'au ilustrat pe arena politicii, fie in domeniul literior,
atat din Regatul Romaniei cat 0 din celelalte provincii lo-
cuite de Romani, precum incai, P. Maior, N. Balcescu,
Heliade Radulescu, Gr. Alexandrescu, C. Negruzzi, Bolin-
tineanu, Alecsandri, C. Negri, B. Katargiu, Kogalniceanu,
Ion 0 Dumitru Bratianu, etc.
In fine, Domnule Ministru, crez ca este de neaparata
trebuinta ca, din initiativa ci cu cheltuiala sau numai cu
incurajarea Onor. Ministeriu al Instructiei, si se intreprinza
un cir de traduceri din autorii clasici ai celorlalte natiuni,
Iliada i Odyseea, Gerusalemme liberata, Os Lusiadas, Don
Quijote, cateva din dramele lui Shakespeare, Calderon 0
Corneille, din comediile lui Moliere 0 ale lui Goldoni, din
romanele strine cele mai frumoase 0 mai morale, toate
acestea ilustrate, carti pentru vulgarizarea ctiincelor ca
geografia fisica a lui Hui ley, istoria pamantului de Bro-
www.dacoromanica.ro
38 CARTEA SATULUI
thier, opere privitoare la agricukura, gradinarie i altele,
ar raspunde inti`un mod minunat scopului ce urmariti.
ca o incoronare a tuturor acestora, ar trebui sa se ela,
boreze o geografie a Romaniei i a tarilor locuite de Ro-
mani, insa nu o geografie searbKda i uscata, ca acelea ce se
propun in coale, ci o geografie pitoreasca, bazata pe auto-
psie, inspirata de dragostea t5.rii, o opera in care taxa noa-
stra sa fie infatiata ca ceva organic, insufletit, undo fie-
care pagina s faca (sa) vibreze inima cititorului. 0 ase-
menea carte nu numai ar face Romani lor patria lor mai
bine cunoscuta, ci i-ar face s'o iubeasci nu ca pe o aly
stractiune tiinific, ci ca pe o mama".
In aceasta parte a propunerilor, omul de carte ii di in,
teadevar drumul! Lucruri frumoase Ii yin in condeiu,
suri de la masa de citit, acea culegere de traduceri din toate
literaturile lumii, i uita aproape c trebue s se gan-
deasca numai la bibliotecile satului, i Inca pentru a caror
inzestrare Ministrul nu putea s puna la indemana deo-
camdata deck 100 de lei de fiecare! Noi nu ne mai pu-
em inchipui astazi o biblioteci populari fara Povetile lui
Ion Creanga, din clasicii romani inii lipseau librariilor vre,
mii cele mai de seam5. lucrari i ar fi urmat, in loc sa tipi-
rim o colectie din aceti clasici, ramasa pana in zilele now
stre o datorie pe care nu ne-am implinit.o decat in parte,
ar fi urmat s punem in romanete versurile cavalereti ale
lui Torquato Tasso sau incurcaturile dramatice ale lui Cat-
deron i Goldoni! In tot cazul, i cel putin atunci, pe
acestea taranii puteau s le mai atepte!
Ceeace ramane ins adevarat este ci aceste propuneri
au trecut ca un fulger lung prin netiinta sau nepasarea
vremii Eta de grija pentru bibliotecile populare. Ele au
alcatuit programul de aproape douazeci de ani dupa aceea
www.dacoromanica.ro
al Ministerului i al Casei coalelor. Se gasise in sfarit

cineva, fie i din insarcinare, sa gandeasca la un lucru
de toti uitat, i a fost ca o cadere de solzi de pe ochi i
ca o incantare fari margini. Tot ce nu s'a putut aduce
la indeplinire numaidecat a fost luat i reluat, cu inda,
ratnide, mai tarziu. Gandul, de pildi, atat de cald rostit,
al unei geografii pitoreti a Romaniei, a dat nmtere in
cele din urma. Romaniei pitoreti a lui Vlahuta, care n'a
fost sa vada lumina decat in legitura cu expozitia cea
mare romaneasca de la 1906 .1 la trei ani dupace propu,
natorul, el insui profesor de geografie, plecase dintre cei
vii. Radacinile ei sunt ins ad, in acest raport de la 1898,
i. in planul dintai la noi al unor biblioteci ale satului.
Incheerea este un adevarat cantec de biruinta:
Sunt convins, Domnule Ministru, ca bibliotecile Fa.
lare intocmite dupa planul schitat mai sus, sau dupi altul
cam ma, vor opera o insemnata iriabunatitire moraI5, in,
telectuala i materiala in soarta clasei, pe care ati avut-o
in vedere, cand m'ati onorat cu aceasta insarcinare; ca
multe ore, care acum se pierd in trandivie 0 vitiu, vor
fi intrebuintate de aci inainte in ocupatii nu numai ne,
vinovate, dar inca pline de cele mai inalte i mai deo,
sebite placeri. Nu ma pot opri de a prezice ca ele vor ame,
liora pe taranul roman sub intreitul punct de vedere al
inteligentei, al simtirii i al actiunii. *i ameliorarea omului
va ameliora tot ce el produce. In deert avem o tati bine>
cuvantata intre atatea tali ale lumii, daca poporul nu tie
sa se foloseasca de dansa. i niciodati poporul nu se va
putea folosi de dansa, pe cat timp inteligenta sa nu va
avea orizonturi mai largi i energia sa nu va tinde catre
o tinta mai inalta. Omul este marele instrument care pro-
duce toate, care preface pustia in campii roditoare i cam,
www.dacoromanica.ro
40 CARTEA SATULUI
piile in adevarate paradise pamantesti. In timpul iernei

sau chiar vara in zile de sarbatoare si de oclihna, cand
munca trupeasca este suspendata si plugurile zac in cosare,
trebue sa se produca alt proces tot asa de important pen,
tru viata omului ca si acela ce se produce in zikle de
munca trupeasca: trebue ca omul sa,si indestuleze trebuin,
tele sufletesti, sali inobileze mintea si inima, sa inma,
gazineze noi energii morale si intelectuale, spre aii Irm
bunatati felul de viata prin imbunatatirea felului sau de
gandire si de munca. Tot ce contribue a face un popor
mai intelept, mai moral si mai drept cugetator, sporeste
fara indoiala bogatia si fericirea lui. Sunt sigur, Domnule
Ministru, ca fiecare ban ce yeti pune la intocmirea si pros,
perarea bibliotecilor populare, inobiland distractfile popu,
latiei rurale, va fi mai tarziu castigat cu o mare dobanda
in cresterea productiei tarii si a bunului traiu al locuito,
rilor ei, va fi o economie realizata asupra urmaririlor po,
litienesti si a temnitelor. Adevaratele noastre arsenale pen,
tru asigurarea linistei si a ordinei publice trebue sa fie
scoalele si bibliotecile. and mintea sateanului nostru va
fi destul de luminata prin educatie, in care bibliotecile ru,
rale vor desavarsi ceeace scoala rurala numai a inceput, el
va gasi placere in exercitiul intelectului sau, va inv.* mai
bine sa respecte persoana si averea sa ca si pe a altora,
precum s'i autoritatea legitima, va rade insu de supersti,
pile grosolane care astazi il tin pe loc sau il injosesc, se
va deprinde si caute un leac rational si eficace la sufe,
rintele inerente conditiunii omenesti si nu va fi gata sa
urmeze cu usurinta pe amagitorii cari ii pun inainte spec,
trul unor sperante desarte, va fugi de acele petreceri cari
ii intuneca mintea s'i ii mineaza corpul, pentruca sa guste
placerile superioare ale taranului cult".
www.dacoromanica.ro
Acolo unde vorbete mai, sus Anghel Demetriescu de

biblioteci colare", trebue sa fie o scapare de condeiu. Cel
mult biblioteci aezate la Foga, dar nu colare, adica pen-
tru colari. Daruri de carp ca premii copiilor de sateni
sau mici biblioteci pentru ei se facusera i mai inainte.
Lucrul indrasnet i nou de randul acesta, ceeace ne face sa
ne ,oprim i noi atat de mult, ca i cum ne-am uita la
o stea necunoscuti, ivita intre celelalte, obinuite, pe cer,
era tocmai biblioteca satului pentru oameni mari. Ea pu,
tea, incaodata o spunem, in lipsa de aka cladire potrivita,
sa fie adapostita la coala, dar nu era, Doamne ferete,
pentru colari.
Plina de invataturi este insa hotarirea pe care Ministrul
Haret a scris,o cu mana lui, cu scrierea subtire .1 repede,
de om pus pe treaba, peste toata hartia ramasi alba a
raportului. Ea arati, atat tragerea de inima adevarata pen,
tru incrul pe care il pornise, cat i marea pricepere i ma,
rele simt gospodaresc al omului. Cei cari cunosc munca,
nu in campul colar, ci in cel cultural, a Ministerului i in
deosebi a Casei Scoalelor, vor gasi aci, cu mirare i bucu-
rie, programul lor de lucru in putere i ast5zi, dupa a,
proape patruzeci de ani i dupa atatea schimbari prin
care taxa i neamul romanesc au trecut.
161.98. Se va mulcumi alui A. Demetrescu pentru
lucrarea sa, i pentru ideile ce ne suggereaza. Raportul de
fata se va publica in Monitor i in Buletin. Lista propusa
de d. Demetrescu se aproba, cu urmatoarele modificari: se
suprimg Charta Romlniei, de oarece fiecare coala va avea
o colectie complecta de charti, facand parte din dotatia
br didactica; se va adaugi traductia lucrarii de agricul-
tura a lui Cormenin, facuta acum cativa ani pentru Mini,
ster de D. R. Rosetti, precum i unele din scrierile cl-lui
www.dacoromanica.ro
42 CARTEA SATULUI
Aurelian relative la agricultura i economia rurala, i cartea
sa Tara noastra. Se va adaugi monografia Curtii de Arge,
publicati de Minister in 1887 i lucrata de d. Gr. Toci,
lescu; in lipsa ei, se va cerceta asupra conditiilor in cari se
va putea procura lucrarea litografica despre care vorbete
acest raport. Se va cere stabilimentelor litografice Socec,
C. Gbl i celorlalte mai insemnate, sa faca oferte, pentru
procurarea litografiilor portretelor oamenilor insemnati ai
tarii. Sa mi se procure cate un exemplar din Geografia
fisicl de Huxley i din Istoria p'anifimului de Brothier. Pen,
tru executaarea traductiilor din clasicii straini, se va aviza
mai tarziu; deocamdati se va face intrebare Academiei
Romane daca poate dispune, in favoarea bibliotecilor ru,
rale, de vre,un numar de traductii premiate din autorii
antici, precum i din alte lucriri premiate, cari ar putea
conveni; dag5. nu, sa se cerceteze cu ce pret s'ar putea
procura. Se va ruga d. Vlahuti sa se insarcineze cu alca,
tuirea unei Geografii pitoreti a Romaniei. Se va modifica
redactia art. din bugetul Casei colilor, in sensul ca fondul
acolo prevazut sa poata servi i pentru premiarea de scrieri
i traduceri clestinate acestor biblioteci. Se va insarcina
d. Revizor colar de Valcea a alcatui un proiect de regu,
lament, cat de concis, asupra functionarii bibliotecilor Ili,
rale; va cauta sa stabileasca garantii serioase pentru con,
servarea lor, sa prevadi regule dare 1 lesne de pazit asu,
pra imprumutarii cartilor. Se va lua intelegere cu libra,
rii pentru procurarea, cu rabat cat de mare, a cartilor i
cu directia penitenciarelor pentru legarea lor in conditii
bune de pret i soliditate. D-nii Revizori vor fi invitati
a indica, cari sunt scolile din circumscriptiile lor unde se
pot stabili biblioteci rurale. Conditiile ce se cer pentru a-
ceasta sunt: coala sa aiba local propriu, in bune condi,
www.dacoromanica.ro
tii; s existe o mobila oarecare (dulap sau akceva), uncle

sa se poata inchide sub chee cartile; invatatorul sa fie
om de incredere, bine patruns de datoriile lui 0 de insem,
natatea rolului lui in sat. Dupa rapoartele (Igor Revizori
se va fixa lista colilor rurale unde se vor crea biblioteci".
Ceeace ramane minunat nu este numai aceast migala,
care nu uita nimic, dar c tot ce se trece aici se 0 inde,
plinete din cuvant in cuvant, foarte repede. Parca sunt
poruncile unui comandant de oti, pe care aghiotantii gi
curierii le primesc 0 le poarta la toate colturile frontului
de batae. Librarii se pun in micare i trimit liste de carp.;
revizorii inainteaza propuneri de coli potrivite; cel tusk',
cinat cu alcatuirea regulamentului Ii ticluete in cel mai
scurt timp. In cuvintele, cu care il insotete, acesta des,
value 0 cateva lucruri destul de insemnate.
Intaiu, ci la acea vreme nu se gasea in satele noastre
niciun fel de biblioteci populari. Vorbea revizorul de Val,
cea, de unde, din tiparnita de la Govora, aezata frumos
la o rascruce de drumuri de deal, plecase in alte secole
atatea carp pentru popor. Apoi, ca, in implinirea gandu,
lui de imbunatatire a soartei taranilor, dintre cele trei mij,
loace: o revista pentru toti, Haret o daduse in Albina",
infiintata cu un an inainte; bibliotecile populare, le punea
acum la cale; 0, in sfarit, al treilea mijloc, intrebuintat
de Grnswik (omul a vrut s scrie Grundtvig) in Da,
nemarca, universitatile populare, le avea cel putin in ye,
dere, atunci cand poftea sa tie o conferinta despre ele,
la Bucureti, pe cunoscutul profesor danez Age Bene,
dictsen. Aceste universit4 populare nu sunt altceva decat
colile taraneti, care au fost infiintate la noi numai de
trei ani incoace i sunt imbratiate cu atata insufletire de
tarani. Haret, cu mintea lui cuprinzatoare, nu le uitase
www.dacoromanica.ro
44 CARTEA SATUL UI
nici pe ele. Dupace, pana i amintirea li se pierduse, ingro,

pate intr'un dosar cu hartii ingalbenite ale Ministerului,
iat5. ca la plinirea vremurilor ci reinviate de alt ministru,
din propriu indemn i fr sa ctie de visul inaintacului,
ele ies din nou la iveal. Cei cari se mai mira de rostul
lor, au s se mire poate mai putin atunci cand vor afla
acest mic amanunt.
Pentru legatura dintre ce a fost sau putea sa fie,
siluptele noastre de astazi, cand luam din nou i adancim
ganduri vechi, intamplarea cu profesorul Age Benedictsen,
cunostinta cu aceasta pasare calatoare de la Miazanoapte,
nu este rau s ne tie o cip.. Scria ziarul Vointa Natio,
tionala" de la 13 Februarie 1898:
D. Age Benedictsen, profesor de geografie la univer,
sitatea rurala din Danemarca (erau mai multe zeci de ase,
menea universitati", dar cel care face insemnarea se vede
ca nu stie!), care a plecat de 7 luni spre a calatori mai
cu seama prin Asia Mica, se afla de 4 zile in Capitala,
uncle a venit direct de la Constantinopole, cu precedenta
curia a vaporului Meteor" (a fost cea din urma curia
facuta cu bine de acest vapor romanesc, pentruca in cea
numaidecat urmatoare s'a inecat pe o vreme de furturia,
!a capul ab1a, pe atunci bulgaresc).
D. Age Benedictsen era hotarit a petrece numai 24
de ore in Bucureti i luase Inca de la Constanta biletul sau
de drum de fier pana la Berlin, de unde trebuia sa se
intoarca in Danemarca.
Insa, multumit unei intamplari, d. Meissner, inspector
general al invatamantului primar, a facut cunostinta cu
acest strain i uimit de cunoctintele sale atat geografice
cat i de istorie i a starii sociale a Romaniei, 1-a prezentat
d-lui Ministru Spiru Haret, unde a prInzit Marti seara,
www.dacoromanica.ro
provocand prin vasta sa cultura i o memorie extraordi,

nara, o adevarat5. admiratie. Sub un aspect de akminteri
foarte simplu se ascunde in d. Age Benedictsen un om de
o valoare reala.
Azi, d. Age Benedictsen a pranzit la d. St. Silleanu,
secretar general al Ministerului Cultelor i Instructiunii
Pub lice, care spera afl mai retine cateva zile pentru a
face aici o conferinti asupra universitatii rurale.
Ca profesor de geografie d. Age Benedictsen a facut
un studiu asupra Romaniei, fara insa a fi venit vreodati
in tara. Istoria Romaniei o cunoasste desavarvit, precum
si starea sociali a taranului roman".
In aceeavi seara, de 13 Februarie 1898, oaspetele de
departe a tinut o conferinta in limba franceza la Univer,
sitatea din Bucurevti, despre universitatile taranevti da,
neze, incheind cu urmatorul indemn; cuprinsul conferin,
tei a fost povestit pe larg in doua numere din revista Al,
bina `, 2 i 26, de la 22 i 29 Martie 1898:
Mi s'a spus impotriva, de catre oameni priceputi in
treburile vcoalei, c numarul nevtiutorilor de carte ar fi
prea mare in aceasti tara i ca ati avea Inca mult de lucru
s aduceti la indeplinire invatamantul pentru toti, inainte
sa puteti gandi la vcoli mai inalte taranevti. Imi dau
seama de aceste greutati, dar cred c ar fi o grevala sa as,
teptati mai intaiu acel timp inca indepartat cand toata
lumea va vti s citeasca i s. scrie. Cunoscute fiiind insu,
virile deosebite ale mintii poporului roman, ar fi un mare
pacat s nu,l duceti cat mai curand la lumina".
Adanci i profetice cuvinte, care mai rasuna i astazi
printre noi, ca intaiul cuvant vi drum, ridicate pentru in,
fiintarea colilor taraneti, i atat de la locul kr i pentru
bibliotecile satului, ridicate de catre un om venit aici parc5
www.dacoromanica.ro
46 CARTEA SATULUI
anume de aceea, din taxa celei mai luminate i mai insta,
rite taranimi.
Hotarirea de infiintare a bibliotecilor populare are data
de 16 Octomvrie 1898, este inregistrata la Ministerul In
structiunii Pub lice i al Cultelor la 25 Noemvrie i a fost
tiparita in Monitorul Oficial la 2 Decemvrie acela an.
lnceputul ei suna astfel: Se infiinteaza acum deodata un
numar de 320 de biblioteci populare pe langa coalele ru,
rale". Este vorba, prin urmare, de biblioteci tarineti, nu
de biblioteci populare in inteles apusean, adica mai mult
pentru ora unde se intalnesc i cei mai multi cititori
i bibliotecile pentru toti trebue sa,i zica populare, ca s
se deosebeasca de bibliotecile cele marl, pentru cercetatori,
in a caror umbra se desvolta. Deodati" inseamna aici
deocamdata", destainuind gIndul unei intregiri (in 1903
au infiintat alte 320), iar numrul de 320, nici mai mult
nici mai putin, inseamna cate LU biblioteci de fiecare din
cele 32 de judete ale Orli romaneti de atunci. Ca pada'
de sate alese, iata la Ilfov: Chirnogi, Chiseletele, Cocioc,
Dridu, Fierbinti, Bolintinu din Vale, Maia, Radovan, Stoe,
netiTalanga, Vereti3Obedeni. Niciunul nu-i mai aduce
aminte de cinstea care 1-a ajuns; iar de cartile inceputului
nu se mai pastreaza nici urma.
Carp le, la care s'a oprit Ministerul, au fost in cea mai
mare parte cele propuse de Anghel Demetriescu. S'au mai
adaus Revista enciclopedica" Gazeta siteanului i revista
Albina". Teatrul lui Alecsandri singur a limas pe dine
afara, dar flu lipseau Fantana Blanduziei i Ovidiu. Nu
se vede nici c ar fi fost trimis volumul lui Tocilescu des,
pre Curtea de Arge, tiparit la noua tarnosire a bisericii,
dupace fusese Inoit., dar volum prea greu, bogat i nepo-
trivit cu o biblioteca de sat. De asemenea, din hrtiile
www.dacoromanica.ro
din dosarul Ministerului Scoalelor se dovedete c Haret

a cumparat cartea frarozeasca a lui Brothier, ca s vada
despre ce este vorba i daca ar fi intr'adevar nimerit sa
fie tradusa, dar atat. Carci le au fost trimise de libraria
Socec, insocite de o lista tiparita ,care era intoarsa Mini-
sterului, vazuta i semnata, ca adeverinfa de primire. Din
acea lista, care este de la inceputul lui 1899, vedem c
la carcile vechi s'au adaus, facand impreuni 50 de vo,
lume: 1848 de C. Golescu-Vartic; Calauza desenului de
Hegel; Povestea lui Traian de Alexandrescu; Mormantul
lui Stefan ceI Mare de Olanescu; Atlas de Kieppert; Po)
mul micului Ionel; Dorul copilului; Copiii padurii; Tra,
ducerile mele de Cacafany i Notice istorice asupra Bar
ladului. Zestrea carcilor pentru top se imbogacea, dar ea
fiind hotarita i pusa la indemana de Minister, fara niciun
amestec local, nu tia s raspunda i acestor trebuince lo,
cale. Biblioteca pierdea, de aceea, din vioiciune. Un sat,
de pild, din munpi Valcii, avea de citit o carte de viticul,
tura, dei nu4 privea de loc, pentruci strugurii nu cresc
pe piatra, i n'avea o carte despre lemnarit, sau putea sO
se cufunde in Noticiele istorice ale Barladului, cand nu ga,
sea nimic despre leaganul oltenesc al Basarabilor 1 despre
manastirile care cresteaza cu aurite cruci zarea lui.
Bibliotecile satului aveau, 'Inca din ziva cand s'au infiin,
cat, i un regulament. Schicat de un revizor colar, el este
prelucrat in intregime chiar de mina lui Haret i apoi in,
chegat, aa cum a fost primit de Regele Carol I prin
Decretul Regal dat in Castelul Pe le la 16 Octomvrie 1898,
de catre c1-1 C. Meissner, pe atunci inspector general al in,
vacamantu1W. Anevoe ear fi putut sa-i gaseasca mai mari
parinci! El se chiama Regulament pentru funcponarea
bibliotecilor populare" i intrece pucin gandul care,i fusese
www.dacoromanica.ro
48 CARTEA SATULUI
pus la temelie. Poate pentruca era menit si cuprinda in
viitor i alte biblioteci, deck numai pe cele taraneti.
Articolul 1 zice: Pe linga ,coalele primare urbane i
rurale se vor infiinta treptat biblioteci populare care vor fi
puse la dispozitia publicului i vor functiona sub conduce,
rea i ingrijirea directorului sau dirigintelui coalei". Ca
o apa care iese din matca i umple cimpul, gindul lui
Haret, intrat pe mina ajutoarelor lui, incepea sa treac
prin tot felul de schimbari. In articolul 2 se arata de undtfl
vin carcile: din carp procurate de Stat, judet sau comuna;
din donatii particulare; din carp care erau proprietatea
coalei sau din carti cumparate dupa aceea. Pentru ae,
zarea pe materii, se da urmatoarea imparcire: religie, filo,
zofie (psihologie, logica, etica, etc.), pedagogie i didac,
tica; economie politica, legislatie, administrape, istorie i
biografii; geografie i calatorii; literatura (poezii, teatru,
nuvele, romane); tiinte maternatice; tiinte fiziarnaturale;
limbistica; agriculturi, industrie, comerc, meteug; diverse.
Aceasta, cand biblioteca ajungea sa cuprinda mai mult
de una sufa de opuri". In alt articol se prevede ca volui
mele se pot citi pe loc sau se pot imprumuta acasa. Direc,
torul colii trebue sa faca in fiecare an o doe de seama
despre mersul bibliotecii. Regulamentul este, in sfirit,
insotit de doua formulare, unul de catalog inventar i ce,
lalalt de catalog pe materii.
Oricit de mare a fost gindul din care au luat natere
bibliotecile satului i oricit de gospodarit inceputul lor,
ele nu 0-au putut ajunge scopul. Treizeci i cinci de ani
s'a mers pe acela drum, pana si se vada ca el ducea, in
cele din urma,intr'o infundatura.
Ravna, care s'a cheltuit pani la 1918 pentru luminarea
unei faranimi privite ca talpa tarii, s'a, indoit dupa aceea.
www.dacoromanica.ro
'4-10 retilli-ellith74.1-0Ytrf riffrrr-re- .
;'' ----
IsA,A1140'11.444,04,.
DiltitlIS S2 Is'IL
I \ 110.\11T1150..1,LITEPAA'1,
I IA pl 1 1,11,
I .
11P. AA I,,IIII 1 1.11 AA .1 1 1 11111-.MI11.1 1. 18
ike:rr s, sc.;
tos IP
, .
'MEW 10
'4/11.941
I , 11114 ALyit,
'1'11" l'A"ril ..""q1 A

4.4
'a.
11111111W. I.V11, 14.111111U IIAll, 811 .1.1.111.1....1.t A .11:11 A I: Arnica ym.kladmirerZ,

I I ,10 ,'Sx11.111TIck iTIIi111111A1 T1.1.11t111 1.F.11,1111.1111.1..11`S ?1V1.11,1.1,1
I'llAn1.11 11000/10.111 A 90 lT0IlI ,1 n1,1 N.I.A.11,1A11;1 ,1AAJ.EN111,.1.1 AU lutIA .
. T11I1 1.1.11T till 1/1411AIIKA 1.:.11 Ii
_FLaLt I i,.
t1-.1
ti r.
141
.'' ,
Cea mai veche gaze. politico-literar din Moldova, Albina roma-
neasci, dela lunie I 829, proprictate a lui G. Asaki.
I
(Este albinei dor pi lege

Din (lori miere a culege'').
CARTEA SATULUI: BIBLIOTECA SATuLtu

-.Z.-
www.dacoromanica.ro
^
mast 8 Wallas N i 1832
IsU2S11.111'1.,CIU
FAZETZ A DMINICTPATIBZ
111,ipiAt1 Pr. latch lip+ ILIA 811..1/10
*/*/...X.r4/04...54, UM Ill 71PI an na +i Inept imatapertie7.
( 1. fialaa ['were,. Etta1TILIVAVI;CfaTELII)
POI' PA _assgs
Astra etrntpt ta arta a rretpnraaT c'a ii IHiol Ain AllitT9
it ca cc- teas irli EXIIETIN la Craft-'
Y !jig +nee otpiniaal, rapt urinate-I Is.I Arinli ILA 4. c C. n . ttpmaterea a
war CI Kb tti artuneinua osleti re a prom imartaa A;u Kallitarb All LIM.
rr a err Thrift . .11 IMapiii :ma 6 Atigf . 31.1.1 nitinapnap's a urge-
krtcte ((oat aa tun o Lan neeenramawa mom,
NI . C. + NIII- bl IA I li"1 a inni3OP Pa.-
01, 4ppmarz it CIM, Maul AA (.1[14,11114T; 41.
1411"MAE: .1 c'a riff..? ass "flitaaa
111/111
fM anterria: lap Maw/. ail top Aiwa aptar- -
uthwtpa f tufa st Mai maim Grarpit 'a saaritn_
hi CE. top aa WIAL Wi Nil .
Ea cc. aa vanspui fts Atte nape at manta emit :
t ill Inp aarll
ilia armor
pril Amitlicrliarial, slash ;ISAACS. 1- li A. 9 Avail' tin atva.lavit ErporunimI
ptcaa. .
aittitetua e 'a rants T..t.re GI) Mirporo-
Elapit aavinierarlee ea zoophyte nratpt Az ale (PaUl. ST aiipsniA B11.1piTICK Iowa fimpi-
"It ,
1
at am ran, pwrnvi WINO, VITO, Opitt- ag IfolwATA a'I1C111 Opal, 700 Aolfili 0-
ripl ass et aWlia ILII fnbappT fa paorrpl, pee- 4,111. , all bid, ajal , III 1 leiti .
aiiipi nil WA, sine . I 2- at A, tn. earspanipt Mammal, icripo-
lap ill eery NIroptcri: turtpiel At aratalul, et. am TOO n4,1,111116 41847, nil MIAITdpi Ping,
Bar, /Ili C., a literpvI . liii 1.1,....,m117 l. !lye a (pie A.LONL vl Ci.AA
Iii ii .0.Rain. E a-ma. gi4 DE AS Tout C. Al; Ctt : Mil .
ir.z. r1si rr ti.r. VA axes woaap , Clip/ a.ra 3-At Asill koltria gAirMeirA KT folphet, nil
1
AL 104 rE Vitt La SA at Aar n. NV(' ST .iitionhOigii 4:11iii fat agaireps, a f sir re ta Ea.
MI al., qf poi) era, salami VW 113 C. D . i,Llnpaa , cri)i al aalqi 1.194 in Walla WI
'
fi3iini t, a irt A.1 . rpepi, 111/1.pr t trnr.aa III 01114s- over I.
iti Ps n. sop aOpi a Cr- Ivory- stianay'l M 0 N A 1.' IU 0111,1,11 gausses,
AC* ta a%1., ni. cs-ta taf tca se Ptarruia I.
Cea mai veche gazet administrativV din Tara Romneaac, Buletin,

din 8 Decembrie 1832, cu tin Program de I. Eliad, Redactorul
Buletinului Statulur.
www.dacoromanica.ro
,
-62-tNf,
.:1,44104144A4u11140R0
GAZETA
.(C13 PREAlitra V0R.,)
1) 12
JUIN
ID 0 a Nro. 1. a2. /faytIt 1838.
Ere ripqtrn npanumil aitiners 4h..11 airlapo ern 0a01 III t. 1164, 2 0s. 1..3.
i ittf 4404i 2 Oa. 24. 0t. II wt.
1111701.4.
T P 85014 ft /111 3 B.
6p11utots 22. Map!. 4079'0 11TA416-3
05 Asia
41itisfltiople.1 At t19411142 a twiTs1 1311
sops, 0441 mg a Hoarrp, .Yrzirtai itinc107 con 4ca09012114 Ilpprowi111021 P 49011
...nrp*2tra OH Al Arun:sail 414Tpaal.-etay Ion Hapaoc CII 4vo11aa1t19. ix 19. Ole?. Ur-
tt $11911, rceit), szigpse4 Ain no8 4111924 mpamin 45...417tp 0E211 It ct or OcsiplAI $1951.
Acrid: ad o coalurart at MArranaT AASHATZ (.041 114400*14*11 U Fapa, npiapa,c, 1600 eel
Ain 518101 WI Ails (998404(148 UM A4if(444 oelepadA 200 Ain rpatimit Aan 111410 (tta
1075110 1681014.1 114 441.4Z4460.194 1191401112 .a0 coax (914117 0111:90* 415 1119148 A81 :400 Bap
70112 4411,44 I aoc) +Iwo A8 WIt19111 0 flipAipi 1191111-3. lfr
402/.414 CA 8. R. anotroAtanc*Meplpt Cog Itrpaatio 54911114 AP Tploth Cs 8piiaLlp84 Md.
41148;117 rIthi 09(3116ASta CA xcerapqa Aix 54p9140.44(114,tplo, KA CZ .614611101(19 CI rt:,-
eo. sup. A. 6. ni Loath& 0111111hIVIHAf1r74li g1914, 10101112 021140 inns 411 (1914120Ap. to
pI4I411 pftprAtTO 4:a T9A2111ASA8IA IC'S u II* mat 08,0 .e55 0.40191 12.000 41 111M07101111
T .1 A111 410116112 quilt AA a11921 4 61(f taI 1500 eanapecuT, meHalea rItstplign oa ea
40614111A91. kl(S0i AA 141(41 041111491 liar Al SA OA EA.
srsp a al 18. Ma97. //m.1,3 ma 8 411 .gopra 9 AIN 14. 181149. 41 A144944
lasiSpi thee 4041401104T 411 *SAMOA 11117911 cal 4e6illec III MAT doer TepVpopt. 11.191 411.
4014400114.91 40phicto-r2 At .9011, apiti 111 kin AI4011 ,A# 1192741. It 4141114 J41 Clot.
U p ill 4111011 13.1103.1 1019 11 02 ronIpt, oat whom 611 04:1141 0681192 420192.7 KAM-
4219r tI 1111 tip21117 acap.?..1 +AAriplAcl. OMIT 01801 .pa lAIWOLIA 4ASii2111 04010.
suratid. 115.43. 110A711 41.1 (Ifp811111110 tiagcrra, P-
Wr a 4117891, 1111.4118 MikacT191$4 009 Wag
8244 9. Mar. .p.4q14eolarrs 411141* 112111*147 SOUC0'IT11141A 11A19119. 11491 08691101(
110491, III 0 4411117A AISKSIToyiT AI0 MUM AI
11119141 4101094 VIVIIIK 4120410124 114102.-
mara,lattapt Celt. 414 G.. A A84111 altoria 1091409: aap kraut (049rI11111) methiogatg.
tul .1,40110A 410 42974041 COM 44 02790 folt 1111H41 Al Mt 49 41 OM 4101811111111i4
tui isfirOmmA wawa 1111 ovl, 401Y.',2
AA Alla Os AM 4191, Or A11117410144 np04
84,161Att 2010 4.00;04Vp. 1211471 4a404IT Tv. 0111KISAF Al 4870014 .140111164 011 8IWI* 9110.
o4ipo Cella 117.92(41112 /0164082141 CAW WI 44410109!, %lint 11842 0 icoadelt, csa CZ 11411111
Ca C4 M841411 A41144 MA7 Cir89f. Et 114114I Wi 1470115
TAT11111410191 08919101110.1I1tut4a
.411 Maui AMA E84A 10114 SAIEAZ 011811170911 a 01in04211009 At 11184145. liii Armi 16. Alf%
101 IIIIAI. 11CT111 p2044l2 ranstilluIT mat .1831; naZZ AA 184 liergeT 1837 +sot Cs
2.0105, nthypd ea .411 00A11714 4901478 414.
114111 TOATI C1117891All 0864 114 mai atatilt
ninit ost 0.0*42 e10410*944 dliapii IcEipa AttrIOTkA4? 1110wItieptA taI *sputa* errt
CAOloop CASS(Kir. /IWO ern 1124(3141 11112112
OUTS 0110i111 1104 002114 K1 411(7 tetitAc. Am cs 4110111 &Ohara ovossois 4i AMMO
Cel mai vechiu ziar romnesc din Transilvania

(Gazeta de Transilvania Brasov, 12 Martie 1838. Intiiul nurniir,
dup'ii care foaia fusese opritii, a iesit in Julie 1837. - Mai iese si
astiizi cu numele Gazeta Transilvan;ei, tot la Brasov).
www.dacoromanica.ro
::,,-;.,
-ca.k.; ,- - Ir 4
1th 01.7,1, ,v21 g 7,,... e . CV* .110t, - _ . - _ /
iie /2- . 9.7 Als' e d, 2 -,- 3" 44.-- _SC ....,, ...
7--/
'
./e. ",....".- _ 4- 7,
vi-v. 4 2-41 1.41, . e- t`. /1"'" /*a- e,
_ _ _ _ _ /
-- Q' r
----__
3,
a -
.
ailt....... At.., ......
.. 4
is, ,....%. ..c.e." . -.
( -V2 _ -
- -
-
-.
.-
-
r
-4// 2? , -,'6' .-.e", /c 2 3 2
"V!' /0 Fire - - -- -
-?._-
/e
40 -)
,11..., . ."..
-
0v/7-2 7a 17 1 ;47 c., d4/' IV 2- 7-, d"
t.1., ,........ ,,47... /1 3 .4 4 __ -_ _ - e.
If/;-... 11 44 ..,..) AZ, r _
.A,f',// 0 r 4 \ /
_
.9(7...- 43. .
_ _ _ -
1;...... .2-3 /4 . _ - - 2
i 3 ..1.N
pt., 2- 2A., .Y. /se-- let c co6'.- - - _ _ _ - -3

dope .1 as g . _ _ _ _ - 2
3 ..,.. 2 ,. ...,...,..... - - - - "; 7'
_
Q:c
2.4", 9/,1 2,1 3
. - - -
4
441_
-.4.
-
-
-
.- - - -
-
- -
-4e_
--Az--
Inceputul Bibliotecii Academiei Rornane: intaiuI dar de cArti facut de Timoteiu Cipariu, marele
invfitat ardelean, in 1867.
www.dacoromanica.ro
Largirea hotarelor adusese o lume noua, numeroasa i

tainica. Ea trebuia neaparat apropiata de lumea de batina,
din casa veche, pentruca amandoua sa poata sa-i fac un
suflet asemanator. Pe langa altia mijloace s'a cerut i ajw
torul cartii i al bibliotecii. Ele au fost trimise, an, de an
cu miile, din Transilvania path. in Basarabia i din Banat
pana in Bucovina. Dintr'o dare de seama tipariti de Casa
coalelor se vede ca ea a infiintat sau a inzestrat din nou,
numai in timp de 4 ani, din 1924 pana in 1927, nu mai
putin de 7.436 de biblioteci cu 1.305.506 carti. Este drept
ca intre ele se afla nu numai bilioteci faraneti, aa cum le
visase Haret. Treptat, intaiul intieles palise. Adapostite la
scoala ,alaturi i de atatea ori deavalma cu bibliotecile co-
lare, bibliotecile populare incep Si se amestece cu ele qi sa
fie privite ca atare, atat de administratorii qi controlorii
lor, directori sau diriginti de coali i revizori, cat i de
cititori.
Din acea clipa soarta le-a fost, intr'o masura, pecet-
luita. Toata incercarile de inviorare au dat gre. Bibliote-
cile populare, in cea mai mare parte, n'au avut popular
decat numele. Ele s'au amestecat, in cele mai multe parti,
cu biblioteca: colara pentru copii i cu biblioteca pedago-
gical, a invalfatorului. Carp le n'au fost niciodata legate,
n'au fost decat numai intamplator i in masura de tot
mica improspatate, n'au fost decat foarte rar puse in le-
eatura cu viata locala. Multi bibliotecari au gasit cu mi-
rare, intre volumele trimese din Bucureti pentru marirea
inventarului, un abecedar qi o carte de citire cu cele mai
impletite litere arabe, tiparita pentru colile turceti din
Cadrilater, dar in prea mare numar i crezuta buna atunci
i in acest scop! Poate insa c ar fi fost cam greu, pentru
alti bibliotecari i alte tari decat cele cu limba i scriitura
4
www.dacoromanica.ro
60 CARTEA SATULUI
arabl, si se sporeasca numarul cititorilor unei biblioteci
de sat cu carci de citire turceti!
Intre frumoasele incercari de inviorare trebue socotite
mai ales tiparirea, acum in numar mare, de carp anume
pentru sate de aceea Casa a Scoalelor, care sa desvoltat
dupa rasboiu intr'o Casa a Scoalelor i a Culturii Popo-
rului, precum i acel nou aezamant, numit Asociapa Bi-
bliotecilor Pub lice i avand in frunte pe barbatul de cea
mai netagaduita pricepere i insuflepre in tot ceeace privete
cartea. Asociapa a luat natere printr'un Decret lege de la
5 Iu lie 1919 i n'a fost desfiintata propriu zis nici astazi.
Articolul 1 zicea: Bibliotecile care depind de Ministerul
Instructiei i al Cultelor (si prin urmare i biliotecile sa:
tului) se unesc intr'o asociatie a bibliotecilor publice cu Ca-
racter de Stat". Dar articolul 2 era intr'un fel ci mai in-
semnat, pentruca incerca s. adune intr'o singura mana
toate bibliotecile din tara, ori de ce autoritate ar fi atarnat
ele mai inainte: Din aceasta asociatie, pusa sub ingrijirea
Ministerului Instructiei i al Cultelor, Administrapa Ca-
sei Scoalelor i a personalului insarcinat cu organizarea i
supravegherea ei, pot face parte, cu invoirea Ministerelor
respective, i bibliotecile care depind de alte Ministere.
Asociapa Bibliotecilor Pub lice a avut numai aceasta lips
ca n'a fiintat nici o singura zi. Serviciul, care a ieit din
Decretul lege, a luat numele de Organizarea bibliotecilor
publice ci a imparpt la diferite biblioteci, dintre care destule
sateti, mai multe zeci de mii de carp. In acela timp insa,
Casa Scoalelor impartea sute de mii. La o unire de bi-
blioteci, atunci cand, de pilda, in acela sat se gaseau mai
multe, nu s'a ajuns i nici n'a cautat-o nimeni, Ba, daca
ne uitam mai de aproape, trecerea aceasta de la bibliotecile
populare, care inseamna biblioteci pentru top, la biblioteci
www.dacoromanica.ro
publice, in care intra i biblioteci mai inalte, pentru mai

putini, era o scadere pentru cele dinti. Grija 1 mijloacele,
mai inainte numai pentru ele, se imparteau acum i cu cele-
lalte.
Esbe un ora la marea Adriatica, in tara vecin cu noi,
Jugoslavia, care se chema pe limba mai veche italieneasca,
Spalato, iar pe limba sarbeasca de astazi, Split. Acolo in
apropiere a fost cetatea, unde a trait intr'o stralucire de
marmura marele imparat roman, Diocletian. Palatul lui,
cu stalpi roii dinteo singura bucata, pe care nu se mai
rezeama insa niciun acoperi, se gaseste chiar in it-lima
oraului Split. Pe un pridvor, intre doi din acei stalpi, sta
astazi un tigru de piatra verde, din zilele faraonului
Tutmos, de acum treimii cincisute de ani. Sta, cu labele
intinse inainte, cu privirea dreapta, ascultand, parca s'a
oprit adineauri sa se odihneasca, dupa atata colindare prin-
tre ruine. Poate ca stapanul lui imparatesc ii manglia cu
degetele pline de inele, cand trecea prin gradinile Egip-
tului, de unde Romanii l-au adus ca s impodobeasci pa-
latul imparatului lor. Aceste locuri, cu tot ce se gasete
pe ele, i impreuna cu toata coasta dalmata, le-au vrut la
facerea pacii Italienii, dar le-au luat Sarbii. De aceea, o
mare dumanie intre ei, care nu-i lasa totdeauna s traiasci
in buni vecinatate. Ca si raspunda Italienilor, cari cereau
Spalato, intre altele i pentruc in el se gasea palatul lui
Diocletian, ai carui motenitori se cred, Sarbii au pus
pe vestitul sculptor, Metrovici, s ridice acolo o statue
a unui episcop al lor, Grigore dela Nola, care a intins
intre ei, in veacurile vechi, cretinismul i Sfanta Scrip,
tura in limba sarbeasca 0 a luptat impotriva limbii latine,
din biserica italiank Metrovici a facut un calugar de bronz
cu cartea in mana i cu barba viforoasa, dar atat de mare
www.dacoromanica.ro
62 CARTEA SATULUI
incat iese cu umerii i cu capul din sala de serbari a pia,
tului, peste acoperi, ca si fie vazut ca o amenintare de
pe Adriatica, de corabierii italieni, cari trec pe departe.
De acest Grigore dela Nola ne aduoa aminte orice om
prea mare pus si se mite in imprejurari obisnuite. El este
sortit unor fapte pe masura lui i, in lucrurile marunte,
pe care le-ar face tocmai bine oamenii mrunti, se incurca.
A fost putin la noi i povestea Asociatiei Bibliotecilor Pu-
blice.
In cele din urma insa, chiar gandul acesta, al strangerii
intr'un singur manunchiu a bibliotecilor, nu putea si fie
mantuitor, daca fiecare biblioteca in parte ramanea ceeace
fusese mai inainte. Din mai multi bolnavi pui impreuna,
nu pop s faci, oricat ai dori, o ceata sdravana. Racila
era in alta parte. Dovada c acela barbat, ajuns Ministru
al *colilor, a crezut c trebue s schimbe tot ce fusese
mai inainte i s faca, la 1932, intaia lege romaneasca a
bibliotecilor populare. Ea cuprindea la un kc atat biblio,
tecile de la sat cat i pe cele de la ora, i anume pe cele
deschise oricarui locuitor, far5. deosebire de pregatire sau
de stare.
Noua lege descoperea cel putin trei lucruri, pe care
hotaririle si regulamentele de pana la ea nu le cunoscusera.
Intaiul lucru este ca bibliotecile pentru popor nu trebue
si stea in nicio legatura de atarnare cu bibliotecile colare.
Aceasta se vadete cu atat mai mult cu cat ele nici nu
mai cad in sarcina Ministerului Scolilor, cum se luase
ca un lucru de la sine inteles totdeauna, ci in aceea a Mi.-
nisterului de Interne. Pentruca al doilea lucru, descoperit
&,. lege, este ca bibliotecile trebue sa,i aiba fiecare banii
din cari sa se intretie, iar aceti bani se cuvine sa fie dap
de comune, din bugetul kr. In felul acesta coala se des-
www.dacoromanica.ro
EMANOIL BUCUTA : BIBLIOTECA SATULU1 53
partea in fiecare sat de biblioteck cea dintai un aezr5/

mant pentru copii, iar cea de,a doua pentru oameni mari,
cu scopuri 1 prin urmare i cu mijloace deosebite. Atat
coala cat 0 biblioteca n'aveau decat de catigat din aceasta
punere in adevaratele kr rosturi. Al treilea lucru nou pre,
vazut de kge era bibliotecarul. In vechiul regulament nu
i se cunotea nici numele. Era ca o fereala cu talc, sa fie
rostit. Dar precum o coala, fie ea oricat de bine chiverni,
sita, cu o cladire incapatoare, cu banci i tabla, cu o lege
cuminte, nici nu se poate inchipui fara invatator, la fel este
gi biblioteca. Zadarnic se va cheltui cu sable de citire, cu
cartile, cu bunele indrumari, daci bibliotecarul, cu pregaf
tirea lui anumita, lipsete. Iata ce s'a uitat de cele mai
multe ori 0 a dus de rapa atatea din cele mai pline de na,
dejde inceputuri de biblioteca.
Legea ins5., cu toate imbunatatirile ei, a fost cu putinta
pentruca aproape in toata lumea luminati se ajunsese in
anii din urma, la aceea convingere. Numai dintre rile
care ne inconjoara, Era sa mai amintim de altele mai vechi
0 mai inaintate, cea mai noua, Cehoslovacia, reinviata
in Octombrie 1918, printre intaile legi pe care i le,a dat a
fost 1 legea bibliotecior, din 1919. In zece ani de la votare
toate oraele i satele farii erau datoare th aib cate o casa
a lor de citire, care sa primeasca Era nicio plat pe orice
locuitor la citit sau imprumute carp acasa. Dragostea
pentru noul ariimant s'a aritat atat de vie in intreg popo-
rul incat nici nu se impliniseri bine cei zece ani i legea
fusese pretutindeni adusa la indeplinire. Se aflau atunci in
Cehoslovacia vreo 16.000 de biblioteci populare, dintre
care cele mai multe la sate, pan5. in fundul tarii, in fata
Maramureului nostru, cu satele romaneti ale lui Drago
Vodk ramase dincolo de granita, Cehoslovacilor. Ele nu,
www.dacoromanica.ro
54 CARTEA SATULU1
marau vreo 6 milioane de carP cu un milion de cititori gi

cu vreo 15 milioane de carp imprumutate ca si fie citite
acasa, ceeace inseamna ca nu este locuitor, care si nu el,
teasca, luata numai din bibliotecile populare, cel putin o
carte pe an.
Aici se potrivese maicuseama, ceeace spuneam in alta
parte, ca oricine s'ar duce astazi in taxa vecina i ar vrea
sa se dumireasca despre ce se face acolo pentru cultura
minpi, ar grei daca ar cerceta numai co1ile. Alaturi de
coli .1 aezate uneori in cladiri mai cuprinzatoare decat
ale acestora, ii traesc viata lor proprie bibliotecile pentru
top, cautate de o lume tot atat de numeroas5. i, pe du/
supra, poate cu mai multa tragere de inima, pentruca vine
de buna ei voie, decat populatia colara. Daca Cehoslovacia
este poate mai siutoare decat noi de drepturile ei, ii iu-
bese mai mult trecutul, ii cunoate mai mult limba i pe
oamenii marl 1 crede in carte ca intr'un tovara de viata,
lucrul se datorese in buna parte bibliotecilor populare 1
aoJei legi de la 22 Julie 1919. Legea d. bibliotecii popu,
lare o fiinta de sine statatoare, fari alte legaturi decat cele
fireti cu coala, ii d venituri, in cea mai mare parte din-
tr'o dare pe cap de locuitor, mai mica la sate i mai insem-
nati la orae, i Ii d. un bibliotecar. Sunt cele trei preve-
deri noui, care se gasesc i in legea noastra, inraurita foarte
mult de legea cehoslovaci, dei noi n'am indrasnit s mer-
gem tot atat de departe. Cel putin articolul intaiu din
cele doua legi este cu totul asemanator, mai mult chiar
decat ar fi fost ingaduit. Zice unul din ele: Pentru intre,
girea si adancirea culturii tuturor straturilor populatiei se
vor infiinta de catre comunele politice, biblioteci publice cu
material de citire avand o adevarata valoare 1 caracter
cultural, tiintific i distractiv". i zice i celalalt: Pentru
www.dacoromanica.ro
EMANOIL BUCUTA : B1BLIOTECA SATULUI 66
raspandirea i adancirea culturii in toate straturile pop',

rului, fiecare municipiu, comuna urbana i rurala sunt obli,
gate sa infiinteze o biblioteca publica, accesibili tuturor,
cu carp i publicatii de literatura, arta i tiinta, de va,
loare culturala i morala". Daca nu se poate ghici numai,
cleat, care articol este al legii cehoslovace i care al legii
romaneti, este destul sa se tie ci legea cehoslovaca a
luat fiinta, precum am mai spus, in 1919, iar cea roma,
neasci in 1932, ca si se vada cine este imprumutatorul
i cine imprumutatul.
Bulgaria are i ea o lege a bibliotecilor populare, din care
legea romaneasca, oricat de scurta este, a cautat sa ia ceva.
Aceste biblioteci se chiaral citaliti i erau cu mult inaintea
legii, care este numai din 1927 i le-a gasit traind pe unele
tocmai de pe vremea stap5mirii turceti, cum este, cea
mai veche dintre toate, aceea din oraul Lom, de la 1856.
Legea bulgara prevede ca venit i avere a bibliotecii taxi,
neti, intre altele, i o parte din islaz, precum i cate 50
de decari de pamant de aratura, cu care biblioteca trebue
sa fie improprietarita. Legea romaneasca s'a gIndit i ea,
calcand in urmele legii bulgareti, croita ca i a noastra
pentru o taxa mai ales de plugari, sa improrietareasca biblio,
tecile. Poate insa numai ca putin cam tarziu, pentruci
la noi cele mai multe sate sunt astazi lipsite de orice rezerve.
Am colindat prin destule citaliti bulgare, de sat i de
ora. Multe din ele sunt marete, dar toate sunt cautate i
privite cu iubire. Ele au luat o parte insemnata in trecut
la deteptarea din robia politica a poporului, iar astazi 11
lumineaza i il indruma. Iata, de pilda, citalitta, sau,
cum am zice noi, casa de citire din satul Kneajevo, de langa
Sofia. Prin toate partile pe-aici sunt nume curat romaneti
de sate sau de locuri, din care noi mai tim de obiceiu
www.dacoromanica.ro
66 CARTEA SATULUI
numai statia de cale ferata Vacarel, dovada ci suntem
pe o vatra straveche a Romanilor balcanici. Casa de cid
tire din Kneajevo a fost infiintata in 1917, din propria por-
nire a satenilor i cu mijloacele bor. Ca sa se vadi in ce
masura un asemenea lucru in Bulgaria inseamni un ade,
var, poate nu este rau sa se afle ca, atunci cand s'a facut
legea bibliotecior, de0 ea prevedea ajutoare de Stat de
tot felul, cele mai multe citaliti au fost impotriva. Ele se
infiintasera 0 se mentineau foarte bine singure 1 erau
de parere ca n'au ce face, mai putin cu controlul, deck
cu darul de carti al autorititilor, i, prin urmare, cu o co-
lorare, pe care n'o doreau. Mai tarziu s'a vizut ci aceasti
primejdie nu era chiar asa de tcmuta i bibliotecile s'au
impacat cu legea. Faptul nu este insi mai putin insemnat,
ca o dovada a simtului de neatarnare, a increderii in sine
0 a indrasnelii unui aezimant facut de catre poporii pen,
tru el.
In 1923 citalitea a capatat un loc i pe el a inceput
6/0 ridice o casa, din care n'apucase sa duca la capat,
pana acum cativa ani, cand am vazut-o, decat catul de
jos. In acest cat se gasesc o sala de cinematograf, o sari
de biblioteca 0 de citire i oclai de administratie. Ceeace
deosebete citalitile bulgargti este ca fiecare intelege si
aiba o casa a ei, anume cladita ca sa raspundi scopurior
urmarite, care nu sunt numai citirea, ci tot atat intalni-
rea i impreuna sfituire, petrecerile culturale i conferintele.
In felul acesta deosebirea de scoala s'a facut mai uor si
a limas pentru toti vadita. De altminteri, citalitile. din
Bulgaria sunt strans legate intr'o asociatie, cu adunarile ei
generale anuale, cu revista proprie, cu coli i cursuri de
bibliotecari. Casa de citire din Kneajevo a costat vreun mi-
lion de lei, din care o jumatate au avut-o de la inceput
www.dacoromanica.ro
oamenii, iar cealalta jumatate s'a platit in rate, in patru

ani. Statul a dat 0 el un ajutor de cladire de vreo 60.000
de lei. Veniturile fiecarui an sunt de vreo 20.000 de lei din
cotizatiile membrilor bibliotecii, vreo 20.000 ajutor de la
comuni, vreo 100.000 chine de la cinematograf i vreo
20.000 de la doua, trei serbari mai mari. Ceeace face la un
loc vreo 16.0.000de lei pe an. Cheltuelile sunt de vreo
120.000 de lei, din care leafa pentru un om cu treab
acolo toati ziva, vreo 20.000, carti i ziare vreo 6.000,
legatorie vreo 104000, cancelarie vreo 4.000, iar ce mai
ramane, capete i dobanzi J.a ipoteca. Biblioteca are peste
5.000 de volume, cu 7 reviste i ziare, din care 3 ilustrate.
Imprumuti de citit acasa. Este deschisa in fiecare zi, in
Ianuarie i Februarie intre 4 0 8 dupi amiaza, iar in iiestul
anului intre 8 0 12 dimineata i intre 3 0 8 dupa amiaza.
Se citesc de obiceiu cam 2.000 de carti la o populatie de
4.200 de suflete. In fiecare Miercuri se tine o adunare cu dis-
cutii 0 in fiecare Sambati o conferinta, cu vorbitori din
sat sau poftiti de la Sofia 0 din alte orw. Pe aceasta
cale scriitorii pistreaza legatura cu cititorii lor, i-i cresc
0 top, pe cari i-am intrebar, s'au aratat incantati de ceeace
fac citalitile, nu numai pentru ridicarea rii, dar pentru
folosul literaturii 0 al literatior.
Conferinta se aduce la cunotinta cu afie tiparite, ase-
zate in tot satul, pe stalpi de telegraf sau pe garduri. Vor-
bitoril au fost intr'un an '7 studenti, 5 devi de liceu, 1
invitator, 3 functionari, 1 agronom, 1 tehnician, 1 gospo-
dina 1 sculptor, carora li se adauga profesori i lucratori.
Iata cateva titluri de conferinte: Ce este teatrul; Lumea
veche i lumea noua; Ce am vazut la Londra; Sfaturi pen-
tru sat; Chemare catre tineri; Intaile inchegari ale vietii;
Teoria lui Darwin; Urmarile apei; Privire asupra literaturii
www.dacoromanica.ro
58 CARTEA SATULUI
artei popoarelor vechi; Batranetea i moartea in viata
organica; Obarsia omului; Electricitatea 'ca putere de mis-
care si de lumina; Literatura noul bulgara; Este Dumne-
Zeu? Abtinerea de la bauturi si de la fumat; Sanatatea si
igiena publica. A doua mare noutate a bibliotecilor tara-
Desti bulgare este, precum se vede, c de nu cuprind numai
carti de citit ci o foarte bogati viata culturala, din care
cartea soarbe putero i inteles. Si, in sfarsit, acolo la Knea-
jevo, in satul rezemat de varatul munte Vitosa, de unde
pornesc toate plimbarile pe coastele lui stancoase, cel ce-mi
dadea aoeste lamuriri i altele, bibliotecarul sau gospodarul,
stia romaneste ca mine si ca dumneata, pentruca era de-a-
casa de pe malul Dunarii, unde limba noastra, chiar pe
partea dreapta, de Miazazi, locuit din vechi vremuri
de atatia Romani sau in schimb de marfuri si de oameni
cu malul nostru, este destul de cunoscuta. Indemnul, pe
care il luam astfel pentru acasa, se facea indoit. El imi vor-
bea, in tail i despre o isprava straina, cu vorba alor mei,
La noi, bibliotecile satului infintate de Stat, cele mai
multe prin Casa Scoalelor si a Culturii Poporului, asa cum
s'a aratat la locul cuvenit, lucreaza dupa indrumarile c-
pkate inca dela 1898. Cartile se daruesc si se asaza la
coali, care are proprietatea i raspunderea. Legea din
1932, care trebuia s insemne un pas mai departe, n'a pu-
tat sa fie data in intrebuintare, pentruca a fost lipsita de
tot felul de lucrari pregatitoare, atunci cand a fost facuta
gi cand mai usor ar fi fost primita de toti. Ministrul, care
a urmat, a incercat tocmai acest lucru. El a deschis in-
taia scoala de bibliotecari pentru bibliotecile populare,
in deosebi pentru cele de la sat, A tiparit carp de indru-
m are. A incercat sa lege biblioteca de intreaga viata su-
fleteasca a obstei. Dar oamenii s'au schimbat i lucrurile
www.dacoromanica.ro
&au intors acolo de unde ar fi trebuit s ia o alt i mai

sanatoasi indreptare.
Afara de Miristerul colilor mai stint i alte Ministere
care au crezut c trebue s infiinceze biblioteci la sate.
Min:!sterul Bisericilor a injghebat pe ringa foarte multe
biserici de cara, i uneori au facut acest lucru Vladicii mai
harnici, biblioteci parohiale, mai ales cu carci de indrumare
cretina i de intarire sufleteasca. Ministerul Agriculturii
a intocmit biblioteci agricole, cu cari care-i trebue in deo-
sebi plugarului. Casa Autonoma a Monopolurilor, de pe
ringa Ministerul de Finance, a trimis in satele unde are
crescatorii ei de tutun, vreo 800 de biblioteci Cu carp
de gospodarie caraneasca i de petrecere a mincii. Ministerul
Muncii ia facut i el bibliotecile lui, cu carci maicuseama
despre meteuguri i apararea sanatacii, in satele cu mine
au cu fabrici.
Si nu se uite ca, alaturi de bibliotecile t5.ranqti inteme-
iate de Stat, sr mai intalnesc tot acolo atatea datorite
rocietatilor noastre culturale. Ceeace este nou in Roma,
nia culturala de dupa rasboiu este tocmai ivirea acestor
societati, care s'au gandit s ajute Statul, prins cu prea
multe sarcini, sau chiar s5. faca mai bine decat el. De aceea,
nu este prea rar astazi ca in acela sat sa-i stea faca
in fafa patru sau cinci biblioteci, fara legatura intre ele
fiecare cu alt stapan i alt regulament. Putintele de ci
tit ar fi, la intaia privire, mai multe, dar cititul nu este
in crqtere. La o cercetare mai de aproape se vede c toate
cele patru sau cinci biblioteci, slabe ca inzestrare i slabe
ca rvn ci conducere, inseamna mai putin decat ar
semna una singura, bogata i bine strunita. Cititul, in loc
sa fie in urcare, poate s scada, prin lipsa de incredere nas,
cuti in jurul unor asemenea biblioteci de sat.
www.dacoromanica.ro
80 CARTEA SATULUI
Cea mai veche socigtate culturala care a dus cartea la
sate a fost Astra, numele prescurtat al Asociatiei Transil-
vane pentru literatura romana i cukura poporului roman.
Ea a fost infiintata de Romanii de peste munti Inca din anul
1861, cam odata cu alte asociatii, aceea pentru Cultura
poporului roman din Maramure, Asociatia nacionala din
Arad sau Asociatia pentru cultura din Bucovina, toate
cu acela scop, de aparare i intarire a neamului rominesc
de sub stapinirea Austriecilor i a Ungurior. Astra in-
fiintase pana la rasboiu cateva mii de biblioteci in aproape
toate satele ardelene. Ca sa aiba. carp potrivite sa le in-
zestreze, ea a inceput s tipareasca o biblioteca pentru top,
care a ajuns la cateva sute de numere. Alte carp treceau
hotarul de la noi, fie schimbandu-i titlul, ca sa nu dea
de banuit politiei ungureti: pe foaia intaia cartea avea
aid un nume, care arata i ceeace era scris inauntru, de
pilda, Lstoria Romanilor, iar la Sibiu i la Bra.ov se chema
Cultura. Cartofilor sau De la noi. Pana sa apuce s. prinda
de veste autoritatile prin vreo para, despre deosebirea din-
tre coperti i cuprins, cartea calatorea. Ake carci tre-
ceau hotarul pe la Vama Cucului in dasaga vreunui Badea
Cartan oarecare. Dupa rasboiu, Astra i-a incordat din
nou puterile. Ea avea, in intaiul rand, sa dreagi stricaciu-
nile facute de lupte sau de indarjirea fotilor stapani din
ajunul inlaturarii lor i era datoare, in acela timp, s se
potriveasca imprejurarilor schimbate. Bibliotecile de la sate
au fost inoite. Batrana revista Transilvania" s'a prefacut
intfo foaie de indrumari culturale, care imbratieaza de-
opotrivi i cartea. Tinerii cari urmeaza colile de iarna ta,
raneti primesc din ce in cq mai des i cateva lectii de bi-
bliotecarie.
La noi, pe langa alte societati sau grupuri de studenti
www.dacoromanica.ro
de la tara, organizatia care a cautat mai mult s raspa'n-

deasca la sate cartea a fost Liga pentru unitatea culturali
a tuturor Romani lor. Ea s'a nascut prin anii 1891-1892,
de pe urma unui proces, zis al Memorandului, pus la cale
de Unguri impotriva celor mai de seama fruntasi ai Ro-
manilor din Transilvania, si a lucrat la inceput mai ales
prin intruniri si gazete, ca sa arate tuturor primejdia in
care se gaseau fratii nostri sa-si piarda limba i fiinta.
Gandita pentru orae i lucrand in intaii ani numai in ele,
mai tarziu Liga s'a indreptat i catre sate, iar unul din in-
taile mijloace de legatura a fost cartea. Atunci s'au ivit
ca nurne si au prins a se raspandi casele de citire. In jurul
Jor a fost ca o invapaere de noua credinta. Daca a fost
privita cu sfintenie cartea i a inceput sa fie aratata ca
un leac la atatea rele, lucrului Ligii din acei ani i se dato-
rete. Ceva din avantul acelei vremi si acelor oameni a venit
pana la noi si se regaseste, la o cautare mai adanca, in
atatea din parerile i din jertfele noastre pentru citit.
In zilele acelea traia intr'un sat din judetul Dambovita,
numit Podul Barbierului, un fel de boerina de tiara, Iorgu
Dumitrescu. El a inviat un obiceiu, pe care nu-1 mai avuse-
sera decat Voevozii de demult. Tiparea carti pentru popor
i le d'adea fara nici o plata, oricui le cerea. Parca yid
Inca acele volume legate trainic intr'un carton roior, din
care am citit si eu in anii fragezi atatea din Vietile Sfin-
tilor. De cafe ori ispraveam o carte, aveam numai grija
s puiu la cutie o carte postali i peste cateva zile imi
sosea un nou volum. Multi vor fi binecuvntat ca mine
pe Iorgu Dumitrescu din Podul Barbierului! El dovedea
cat de mare era in popor setea dupa cuvantul scris si, in
acelas timp, cata trebuinta, alaturi de o tiparnita a ora-
ului, de o tiparnita a satului.
www.dacoromanica.ro
62 CARTEA SATULUI
Dupa unire, cea mai insemnata societate, infiintata anu-
me pentru imbun5.tatirea i infrumusetarea vieii satului,
a fost Fundatia Culturala Principe le Carol. Principe le Ca-
rol, pe-atunci principe motenitor al Romaniei, s'a gandit
ca nu era de ajuns dac taranii capatasera de la tatal Sau,
Regele Ferdinand, i de la Tara, Inca de pe campul de
lupta pamant i vot. Cu moie mai mare, dar fara pregatire
ca s'o foloseasca mai chibzuit, taranul putea s ramana tot
aa de sarman ca inainte, 1 cu dreptul sa-i aleaga oamenii
lui in Parlament, dar fara priceperea treburilor i trebuin-
telor tarii, el putea sa se faca, fari dea seama, numai
oarba unealta a altora. Taranii aveau nevoe, mai ales dupa
improprietarire 1 dupa largirea dreptului de vot, de mai
multa lumina a mintii. Sarcina aceasta si-a luat,o Fundatia
Culturala Principe le Carol, intemeiata Inca din 1921. Unul
din mijloace era cartea i biblioteca satului.
Fundatia, nu numai intelege c biblioteca nu poate s
fie cleat o unealta pentru un scop mai inalt, dar se i poarta
potrivit acestei intelegeri. Ea nu se grabete s infiinteze
din intaia zi o casa de citire intr'un sat unde a fost chemata
s lucreze, i sa-si socoteasca prin aceasta datoria implinita.
Fundatia are un plan de lucru mai larg, pe care il Iasi in
seama nu a bibliotecii, oricat este ea de nelipsita din acel
plan de lucru, ci 11 trece asupra Caminului cultural.
Fiecare sat trebuie s ajunga s alba un Camin cultural,
alcatuit din toti oamenii sai cu pricepere i cu bunavointa.
Caminul cauta sa fie de folos in toate trebuintele vietii
taranesti, care are cel putin patru infatiari deosebite. Nici-
una din ele nu poate sa fie uitati, fara pagubi pentru
cbte. Sanatatea sta la locul de frunte. Oamenii trebue
depth* s'o precuiasca poarte de grija, ca unuia
din cele mai marl bunuri, de la curatenia caseA i a trupului,
www.dacoromanica.ro
pana la aratarea la medic 0 la miscarile in aer liber pe

cimpul de exercitii al satului. Dupa sanatate urmeaza
munca. Oamenii trebue indrumati s adune cat mai mult
din osteneala bratelor lor, punandu-li-se la indemana uneite
sau vite mai bune, aratandu-li-se ce folos pot sa traga din
gradina de zarzavat sau de pomi, din albinarit, din tesutul
in casa, din mestesugurile iernii, din intovaraine 0 coope-
rative. Dupa sanatate i munca vine la rand grija de suflet.
Oamenii trebue facuti mai buni credincioi, parinti i ceta-
teni, legandwi mai strans de biserica, de limba, de cantec,
de portul vechiu, de tari 0 de istoria ei. Iar, la sfarsit,
ceeace ramane de imbunatatit este mintea i sunt cunos-
tintele. Oamenii trebue catigati s pretuiasci, pentru co-
piii lor, coala, iar pentru ei, coala taraneasca, adun5si1e,
ezatorile, teatrul de tara, cinematograful de petrecere si
de invatatura, vorbirea i cantecul prin radio, cartea
bilioteca satului. Iat tocmai unde stau, in Caminul cul-
tural, cartea i biblioteca 0 cum sunt ele legate, ca o
cheere i ca o rasplata, de toata viata omului de la tara. Se
vede aici o credinti, care deosebete Fundatia Culturala
Principe le Carol, in felul de lucru, de toate celelalte so-
cietati culturale de la noi, din trecut 0 de astazi.
Fundatia are vreo 1500 de camine culturale raspandite
in toata tara. Cele mai rare sunt in Transilvania, dar nu
pentruca pe-acolo satenii ar fi mai putin dornici sa se in-
soteasci sau pentruci Fundatia nu i-ar da osteneala de-
stula, ci pentruca in acele parti de loc se gasete i 1ucrea4
Astra, cu alcatuirile ei. Fiecare camin are biblioteca lui.
Daca socotim, una peste alta, numai cate 100 de carp de
fiecare biblioteca, dei sunt atatea cu 500, cu 1000 sau
chiar cu mai multe mii, inseamna c'a in casele de citire
de la sate ale Fundatiei se afla pe putin 15'0.000 de volume.
www.dacoromanica.ro
64 CARTEA SATULU1
De catva timp Fundatia incearca, aa cum a facut in

Cadrilater, s infiinteze i alt fel de biblioteci de sat, cu-
noscute cu numele de biblioteci ambulante. Se trimete
nor Camine, care n'au putut sii injghebeze o biblioteci
proprie sau au o biblioteca prea slaba, o lada de carti, cu
vreo 150 de volume. Lada ramane in sat o lun sau doui
apoi calatorete catre alte sate. Oamenii, cari nu se
indemnau destul s citeasca ceeace aveau la indemana sau
mai amanau, acum, de teama ca le pleaca aceste carti de
irnprumut, s grabesc sa le foloseasca. Este frumos ca intaia
din aceste biblioteci ambulante a ajuns in satul Titu Maio-
rescu, din judecul Caliacra, marele carturar. Ceeace fusese
incercat, asemanator mai de mult de Casa Scoalelor, s'a
oprit curand i n'a fost dus mai departe.
Nu aci st insa noutatea. Mai sunt doar atatea societati
care fac biblioteci la tara! Una din ele, care nu trebue
uitata, este marea Biblioteca G. Bibicescu, de la Craiova,
care claruete satelor biblioteci de cate 250 de volume, in-
tr'un dulap de stejar cu geam. Multe sate din Oltenia,
maicuseama, au fost inzestrate cu carp, 0 tot atat de multe
din Banatul iugoslav, pe unde au ramas la incheerea pacii,
vreo 1501000 de Romani rupti din trupul
Fundatia a facut insa mai mult. Cand a bagat de seama
c satele n'au c foae a lor, din care si poata vedea, mai
uor cleat in ziare, tot ceeace se petrece 0 se gandete
in lumea larga 0 in tara, in legatura cu ce-i doare in deo-
Eebi pe ei, a tiparit din nou Albina". Cateva zeci de
mii de foi pleaca in fiecare saptamana in toate unghiurile
pamantului romanesc, pline ca un stip cu lamuriri de p1u-
25.rie 0 de sanatate, cu pagini de intamplari sfinte sau de
istorie, cu indrumari pentru gospodine, cu poezii i cantece,
cu pozne pentru copii, toate bogat i frumos ilustrate. Cand
www.dacoromanica.ro
a prins de veste ca nu gaseste destule carp potrivite pentru

sateni, ca s inzestreze bibliotecile, s'a hotarit s5. tipareasca
ea asemenea carp, i asa a iesit Cartea Satului". Seth-
tori din cei mai buni i apropiati de viata satelor, scriu
acolo unele din cele mai frumoase carti pe care le avem,
despre Cei trei Regi, despre Inima noastra, despre Viata
crestina in pilde, despre Toate leacurile la indemana, sau
Intre gospodine, Culegere de coruri, Vicleimul, Invietorul
de morti, Cartea crescitorului de pesti, Cuiul lui Pepelea,
Minunea, ezatori de seara, Rasunete din Basarabia, cu-
nostinte, povestiri, teatru, cantece, pentru toate gusturile
i varstele, cu desene mestesugite, pe hrtie aleas i ief-
tine. Ca si poata ajunge, nu numai in bibliotecile satesti,
dar si in mana Oxanilor cari ar vrea si le cumpere i sa le
aiba acasa, s'au infiintat pe langa destule camine li-
brarii de sat. Unele din acestea merg foarte bine si au un
dever neasteptat de mare. Bani, cari mai inainte, luau dru-
mul carciumii sau al pravaliilor cu marfuri femeesti proaste,
intra acum in carti, adica in lumina raj*. Cand Fundatia
s'a dumtrit c nici asa nu se citete cat ar trebui i c
bibliotecii insasi ii lipseste calauza, a pus la cale, pe langi
colile r entru conducatori de camine, niste cursuri Je bi-
bliotccari. Acolo oamenii au aflat, nu numai cum si de
unde sa aleaga cele mai nimerite carti, dar si cum si le
treaca in condici, sa le aseze in raft si sa le pastreze, 0
maicuseama cum sa le faca sa intre in mainile cititorilor.
Echipele studentesti, care sunt trimese de Fundatie in
fiecare vara la sate, sunt indrumate sa faca sedinte sau
sezatori de citit unde s le citeasca ele oamenilor pana s'or
deprinde singuri i n'or mai crede cartea o nascocire de
targoveti cu care taranii n'ar avea ce face si numa: si-ar
pierde vremea. Serbarea cea mare a cititului, din Mai, in
www.dacoromanica.ro
66 CARTEA SATULU1
fiecare an, numita Ziva Cartii 0 gandita la inceput numai
pentru ora,se, a fost intinsi de Fundatie si la sate, cu tot
felul de premii pentru cei mai harnici cumparatori, pastra-
tori si cititori die carp dintre tarani 0 cu tiparirea numelui
lor in foile ei. Iati atatea fapte care arata ca Fundatia
privete 0 imbratieaza biblioteca satului mai temeinic de
cat se facuse la noi de obiceiu. 0 alta dovada este si carti,
cica de fata, pe care o tiparete in Cartea Satului" 0
unde siteanul sa poata gasi lamuriri despre ceeace in-
seamna intr'adevar un asemenea arzamant in viata de la
tara, cu pilde, pentru o mai buna intelegere i incredin-
tare, de la noi 0 de la altii, 0 impreuna cu indrumari 0
indemnuri de raspandire 0 aparare a acestui minua :.-. mij-
!oc de inaltare a popoarelor..
Peste toate aceste intocmiri pentru carte ale Fundatiei
rasuna limpede 0 inalt cuvantul Majestatii Sale Regelui
Carol al II-lea, rostit in Ziva Carpi din 1933. El lamurete
mai bine decal orice altceva din ce gand au fost pornite si
cate nadejdi pune in ele Capul si Bratul tarii:
Cartea este acel negrait motor de viaca, acel nespus in-
demnator inspre fapte, care, din frageda copilarie pana in
adanci batraneti, este un tovaras de credinta al omului.
De la copilul mic, care risfoe.ste adesea rupandu-le
foile, in care nu4 atrag decat pozele, la tanarul adolescent,
care se imbata de ritmul poeziei, pana la omul matur,
care citeste ca 6/0 intareasca sufletul, este intreaga des-
faurare a vietir.
Din vremurile vechi, de cand se mai tine minte de regi
Lantareci, nu s'au mai auzit vorbe rege4ti, mai duioase
si mai adanci, pentru preamarirea carcii.
www.dacoromanica.ro
DIN CE ESTE ALCATUITA.
Bibliotecarul i pregrdirea lui. Cdrfile: de copii, de
trnerel, de vrstnici fi de dirturarz. Ciddirea.
Afezarea i imprumularea acasd. Verdian le fi
cht nue ble.
0 biblioteca pusa la indemana tuturor inseamna un nu-

mar de carp potrivite cu trebuintele celor cari au si le
citeasea, adipostite intr'o casa sau incapere proprie, ae-
zate pe rafturi i trecute in aa fel in condici ca si poata
fi cu inlesnire gasite, cu venituri de unde sa se impros-
piteze i date in seama unui gospodar pregatit, bibliote-
carul.
Si ne oprim cate putin la fiecare din aceste cinci parti
alcatuitoare.
0 intrebare se ridica. poate, care dint-fa ele se cuvine
sa,aiba intaietatea? Pentru cei mai multi, biblioteca este
acea punere la un loc de carti, alaturi de care celelalte
cerinte nu mai au deck un rost de a doua mana. Acest
inteles a impins intre noi la infintarea atator biblioteci
n5scute moarte, care au insernnat, nu numai o cheltuial5.
zadarnica, de suflet i de bani, dar i o scadere de incre-
dere intre oameni, adicl o lucrare impotriva propriului
scop. De aceea este bine sa se vorbeasca, inainte de carti,
de casa, de mezare i de buget, tocmai de bibliotecar, la
www.dacoromanica.ro
68 CARTEA SATULUI
care pana acum lumea s'a gandit abia la urma, cand n'a
crezut deadreptul el nu trebue sa se gandeasca de loc.
Atat ca numai bibliotecarul se pricepe s uneasca intr'un
intreg cele patru part]: amintite i s faca din acest intreg
o biblioteca vie. Iata de ce am cutezat chiar s zicem c la
inceput trebue si fie bibliotecarul i abia apoi sa vie biblio-
teca Un bibliotecar inimos poate foarte bine sa tie locul
cartilor, pn cand satul va fi in stare si i le aiba, po-
vestind din cele citite i tiute oamenilor, intr'adevar ca
o carte insufletita el insu. 0 adunare de carp, oricat de
bugata, dar lipsit de prioeperea i de ravna unui biblio-
tecar, ramane de cele mai multe ori sub chee, neinceleasa
i fara glas. Inca odata, la inceput a fost bibliotecarul!
Bibliotecarul trebue s fie, inainte de orice, un om care
iubete cartea. Numai aa va fi in stare, la randul lui,
sa faci iubita cartea. Dintre cele doua feluri de citit cititul
literelor i cititul cartilor, cel de-al doilea este mult mai
anevoios cleat cel dintai. El trebue sa fie deprins cii, Inca
i mai mare batae de cap. Atatia, mai cu seama dintre
tarani, cari au invatat odata, in coala, s citeasca, n'au
citit in viata lor o carte. Este nevoe pentru aceasta de o
luare aminte cu towl alta, de o punere in legaturi a ceeace
spune o pagina i ceeace desvolta i vrea s. duca mai
departe pagina viitoare, de o inviorare .1 o omenie, care
nu se catiga decat foarte rar singure. Dupa cum copilul
este de cele mai multe ori neincrezator i speriat inaintea
semnelor pline de taina ale literelor alfabetului i cere un
om inadins pregatit, invatitorul, ca 6:1 ia de mana, sat
lumineze i sa'l schimbe inteun colar sarguincios, la fel
este si cu tanarul sau barbatul i femeia in putere, in fata
carpi. Lucrul pe care este chemat 6.1 faca dincolo inva,
tatorul trebue 6/1 fac dincoace bibliotecarul. PreOltirea de
www.dacoromanica.ro
inva.tkor singura nu-i ajunge, ca sa implineasca deopotriva

de bine amandoua sarcinele. Aceasta se vede la sat in toate
zilele. Ceeace nu inseamna insa, in acela timp, ca omul care
poate sa.si insuseasca cel mai uor pregatirea de biblio-
tecar, nu ramane tot invkatorul. De aceea, atat la noi
cat 1 in alte taxi, cei mai multi din bibliotecarii biblio-
tecior de tara sunt invatkorii.
Meseria de bibliotecar, ca orice meserie, se invata. Cand
este vorba de bibliotecarii marilor cetati ale carpi cu sute de
mii si cu milioane de volume, lucrul pare de la sine inteles.
Din cele mai vechi vremuri ei au urmat o scoala anumita
si au racut, inainte sa fie numiti, ucenicie de multi ani prin
marile bibliotzci. Indoiala in trebuinta unei pregatiri deo-
sebite se na.te numai cand este vorba de bibliotecarii cari
gospodaresc abia cateva zeci sau sute de volume intr'un
sat pierdut. Dad. ei sunt nite carturari cunoscuti, cum
ar fi preotii sau invatkorii, de unde nevoia sa mai faca
o scoala pe deasupra? Ce-ar mai avea de invatat peste
ce stiu?
Mai au de invatat aproape tot. Trebue sa-i insueasca,
intaiu, greaua stiinti a catigarii oamenilor pentru carte.
Bibliotecarii bibliotecilor de la sat nu sunt numai nite
bibliotecari oarecari, pusi doar peste o gospodarie mai
mica. Rostul lor este cu totul deosebit de al celorlalti. Pe
cand bibliotecarii mari sunt nite oameni de fiinta, cari
stau intre carti si asteapta pe cititori, indemnati sa vie sin-
guri sa-; cauve, fie de nevoia unei cercetari, fie de drag,
bibliotecarii mid sunt mai mult niste oameni de inima, mes-
tefi sa nascoceasd tot felul de mijloace, ca sa-si fad si
si-si calauzeasca cititorii, canfara e; nici n'ar fi. Un biblio-
tecar mare pus peste o biblioteca mica o poate da de rapa.
Anii lui mai multi de pregatire si priceperea mai larga, aid
www.dacoromanica.ro
70 CARTEA SATULUI
nu-i sunt de niciun ajutor. Dimpotriva, se incurca in ei
si deparreaza sufletele.
Numarul cititorilor la o asemenea biblioteci nu este
prea mare, asa ca fiecare poate fi cunoscut de aproape.
Bibliotecarul ii poate dinainte pune deoparte, cartea cea
mai potrivita, poate sta de vorba cu el si-1 poate dumiri
despre ceeace-i place si-i este .1 mai de folos. El ii sta ori-
cand la indemana, nu numai in ceasurile cand biblioteca
ramane deschisa, dar 0 pe drum sau in propria batatura.
Citeste el insus, de cateori poate, si inmulteste cu iscusinti
prilejurile, fie la sezatori, fie in casa omului, atunci cand
vine o carte noua 0 procopsita. Are grija si dea de veste
indati ce-i soseste ceva deosebit. Pentruca la taxa cartile
se imprumuta acasa, bibliotecarul trebue sa foloseasca drep-
tul pe care-1 are sa le urmareasca si sa n'astepte totdeauna
sorocul ca sa i se intoarca singure. 0 vorbi aduce alta, o
pagini care n'a fost inteleasa poate fi lamurita, o stire ne-
asteptata dintr'un ziar sau revista, adusa plocon, si cititorul
pastreaza astfel mereu vie legatura cu biblioteca. Daca
Loala poate sa astepte in liniste pe scolari, cari sunt datori
s'o urmeze, biblioteca trebue sa umble ea dupa cititori,
sa-i tie calzi si sa-i inmulteasca, pentruca pe ei nimic nu-i
sileste decat brnciul inimii si limba duke a bibliotecarului.
Bibliotecarul mai trebue sa aiba insa si foarte multe cu-
nostinte, pe care le capata de la altii, mai priceputi decat el,
de unde poate sa afle cartile cele mai bune pentru biblioteca
lui, cum sa le aseze, cum s le lege, cum sa le apere de stri-
caciune, cum si tie un registru, cum sa pastreze legatura
cu alte biblioteci, cum s5. faca socoteala citirii si s'o trimeata
acolo unde se aduna din toati tara 0 se tipareste, cum sa ia
parte la marile adunari ale bibliotecarilor si ce sa ceara
in ele .
www.dacoromanica.ro
La noi, intaia coala de bibliotecari, care s'a deschis de

Directia Educatiei Poporului, din Ministerul coalelor, in
anul 1933, s'a gandit maicuseama la bibliotecile satului.
Trebuinta ei era atat de simtita inclt, in kc de 50, 60, cati
ar fi trebuit sa fie ascultatorii, ca si poati lucra bine, au
venit, intr'o adevarata navala, peste 250. Ei au urmat cu
mare sete, atat lectiile de catedra, cat i lucrarile i vizitele
prin biblioteci. Dei cei mai multi erau invatatori, cursu,
rile li s'au parut cu totul noui i de cel mai mare folos.
On pe undo sunt intalniti i astazi, dupa atatia ani, prin
satele kr, ei spun cu mandrie i ii aduc aminte micati ca
au luat parte la intaia coali de bibliotecari din Romania.
Acea coala n'a fost decat o incercare, dar intru totul iz-
butiti. Atunci insa cand legea bibliotecilor sa va intinde
peste toata tara, lege care n'are niciun rost fari bibliotecari,
asemenea coli vor trebui sa se inmulteasca i sa se des,
chida la timpuri hotarite. Nimeni nu va putea sa fie numit
bibliotecar, ceeace-i va aduce neapirat i o leafa, mai mare
sau mai mica dupi numarul cartilor i al cititorilor bibliotecii
i dupa bogatia comunei, fara sa nu aibi un certificat al unei
astfel de coli.
S'au ficut lectii despre: Statul cultural; Istoria cartii;
Din viata bibliotecilor straine i de la noi; Propaganda
cartii; circulatia, ancheta printre cititori .1 statistica citittr
lui; Organizarea, technica i intretinerea unei biblioteci
populare; Carti le satului; Galli le femeii; Carti le micii bi-
blioteci de ora; Galli de inoire morala i materiall; Carp le
de pe langa o bibliotec populara, carti vechi., manuscrise,
coliectii din folklorul local, albume, stampe, inscriptii i
exercitii de citire cirilica; Carti le copiilor i ale tineretului;
Carti le muncitorilor i ale meseriailor; Metode pentru cul-
tura adultilor: realizarile de la Caminul cultural din Ungu,
www.dacoromanica.ro
72 CARTEA SATULUI
reni; Cinematograful cultural, cu demonstratii; Cantecele,
corurile, dansurile i muzica instrumentala, pentru adulti,
tineret i copii; Sporturile la tara i educatia fizici; Teatrul
popular de copii .1 prin copii, despre dictiune 1 punere
in scena.
In afaii de lectii, s'au cercetat biblioteci, arhive, muzee,
tipografii de carti i ziare, postul de emisiune radiofonica,
s'au jucat piese de teatru cu copiii i s'a luat parte la re-
prezentatii dramatice .1 de Opera. Lucrarile practice pro-
priu zise au fost mai putine, dar ele n'au fost cu putinta
in masura voita, din pricina, cum s'a aritat, a prea marelui
numar de inscrii. Si nu se uite, apoi, ca Bucuretii, oricat
este el de inzestrat cu biblioteci puternice pentru invatap,
n'are Inca nici o biblioteca populara bine chivernisita cu
bibliotecar, carti i public, unde sa se poati face ucenicie.
Pentru anul viitor, 1934, se pusesera la cale patru aseme-
nea coli de bibliotecari de biblioteci ale satului, deschise
in cele patru orae ale tarii unde se gasesc biblioteci uni-
versitare i, prin urmare, oameni destui de meserie ca sa
dea bune lectii. Imprejurarile au impiedicat implinirea a-
cestui gand, dar atatea societati i-au facut de-atunci un
obiceiu sa dea bibliotecarilor lor de tara sau altor oameni
cari lucreaza acolo, cateva lectii de bibliotecarie. Am a-
mintit, in alta parte, dintre acestea, Fundatia Culturala
Principe le Carol i Astra. Gandul, necunoscut la noi Ina-
inte, i-a facut numai in cativa ani drum. Putem fi de-acum
incredintati ca nicio lege a bibliotecilor populare nu se
va mai aduce fara ca ea sa nu hotarasci i infiintarea unor
coli de bibliotecari.
Toate tarile vecine, care au legi ale bibliotecilor, s'au
purtat la fel. In Cehoslovacia sunt trei randuri de coli
de bibliotecari. Cea dintai tine un an intreg i scoate bi-
www.dacoromanica.ro
Scoalfi primara ,,In aer liber- la Bucuresti, pe la 1842, dupa un desen de Ch. Doussault
din BUCURETII VECHI de Adrian C. Corbu.
(AN
www.dacoromanica.ro
-
ION CREANGA ILUSTRAT DE STOICA-D.

17q
i T
.---
EDITURA RCARTEA ROMAN EASCAll BUCURESJI 1
-
Carte de copii
www.dacoromanica.ro
ALBINA Er
'94/.1'7293AL /
;
7. CITI
CAR T LE $1
REVISTELE
e.7,A712.117 NOASTRE
,
FUNDATIA CULTURALA REGALA

PRINCIPELE CAROL
AFIS pentru crtile i revistele Fundatiei Culturale Regale ,,Principele Carol'.
de Lena Constante
0'1),
www.dacoromanica.ro
bliotecari pentru bibliotecile man. Noi avem ceva numai

ca un inceput la Arhivele Statului din Bucuresti. Cea de-a
doua d cursuri de trei saptamani pentru bibliotecile din
comune cu o populatie intre 2.000 0 10.000 de locuitori.
Atat pregatirea colari ceruta candidatior cat i progra-
mul de invatamant sunt mai grele. A treia coali nu tine
decat vreo cateva zile, are un program uor 0 este mult mai
aproape de ceeace ne-ar trebui noua, pentru cele mai multe
din satele noastre.
Programul, numit al cursului scurt de bibliotecari, se
imparte in doua: in cursuri propriu zise 0 in exrcitii prac-
tice. Cursurile au trei parti: 1. Insemnatatea i scopul biblio-
tecii populare. Starea ei in tara, judete i p1i. Legea hi-
bliotecilor. Bibliotecarul i indatoririle lui; Organizatia cult
turii poporului i aezamantul pentru sprijinirea muncii bi-
bliotecarului; 2. Literatura pentru toti i alegerea cartilor
pentru bibllotecile populare; 3. Conducerea bibliotecior
populare mici; legatul cartilor i aezarea bibliotecii; siste-
mul imprumut5rii, tehnica ei, statistica i contabilitatea.
hxercitiile practice se fac in bibliotecile locului unde se
tin cursurile.
Bulgaria ii pregatete bibliotecarii citalitilor ei prin
cursuri asemanatoare.
Cu toate c suntem o tara in care bibliotecile pentru
toti s'au desvoltat de curand, nu ne-au lipsit marii biblio-
tecari. Dupa' pilda lor vor putea ceilali sa-i calauzeasca
paii. La locul de cinste cuvine-se sa fie aezat acel Ardelean,
crescut in datinele de credinta fata de carte ale Blajului,
Ion Bianu. Cincizeci de ani a gospodarit el cea mai de seama
biblioteca din toate timpurile a Romanilor, Biblioteca Aca-
derniei Romane, faurind-o bucat cu bucati, alergand prin
tara i pe afara din tara dupa cartile rare, cumparand,
cand se putea plati cu bani, cerind, cand nu se putea, 0
www.dacoromanica.ro
74 CARTEA SATULUI
aparand apoi, dupace comoara se stransese, tot ce umplea
acum pivnitele i dulapurile, ca un cioban o stana, cu legea
i cu bata. Parca il vad, in odaia lui de sus, la masa de
scris, intre hri, chipuri de scriitori i carp. Abia ince-
peam o vorba i intra cineva. Era sau un om cu nite scri-
sori de semnat, sau casierul cu socotelile vreunei moii a
Academiei Romane, sau un bibliotecar venit s intrebe ceva
despre o tiparitura, sau vreun strain in trecere prin Buct,
reti 1 dornic s cunoasca biblioteca. Nimic nu se putea
mica fara tirea lui in nesfarita gospodirie a Academiei
Romane. Ferestrele, in loc de sticle stravezii, aveau sticle
colorate cu fete de Domni .1 Domnite vechi i, cand lovea
in ele soarele, ochii Domnilor i Domnitelor se aprindeau,
privind la sluga lor credincioasa, care, in munca lui fara
preget, dei Ii iniltase acolo, nici nu mai avea minte
sat vada, iar incaperea se umplea de o lumina caldi de bi-
serica. Atunci cand toti plecaseri in Moldova, inaintea duot-
nilor cotropitori din marele rasboiu, el a limas pe loc,
darj, ca s5.-i pazeasc5. biblioteca. De-atatea ori a putut
sa tie piept .1 de atatea ori a scrasnit, neputincios, dar toti
cei veniti, profesori lacomi de pe la Sofia sau din alta parte,
ca s puni mana pe averea de carti a Academiei Romane,
au trebuit sa se intoarca acasa fara ispravi. Ion Bianu Ii
intampinase in prag si niciunul nu putusa sa treac peste
el. Odaia de sus i-a schimbat de pe acum rosturile, a doua
zi dupa moarte, casele cele vechi unde este adapostit ae-
zamantul astazi, se vor darama, ca s faca loc aitora, mai
bogate i mai largi decat le cunoscuse batranul bibliotecar,
dar amintirea lui ne va urmari totdeauna. El este pentru
noi un fel de bibliotecar parinte, la care ne vom duce me-
rerll, ca cerem, nu atat indrumari, cat o scantee din
acea iubire fata de meserie, de carte, de tara i de destinele
www.dacoromanica.ro
lor fari moarte, pe care nu le-am putea nicaeri in alta

parte gasi in aceeai. masura.
Un bibliotecar va ti &Ili inzestreze biblioteca lui cu
cele mai potrivite carti. Este drept ci una din marile greu-
tap, de care se izbete orice biblioteca de sat, este rari-
tatea lucrarilor scrise anume pentru tarani. Nici cunotin-
tele puse in ele, nici limba in care sunt imbrkate nu le
fac uor intelese. De aceea, Inca dinainte de rasboiul din
19 1'7, aezamintele sau oamenii cari voiau sa fad, biblio-
teci tarineti au ajuns la hotarirea si tipareasca intaiu chiar
ei cartile trebuitoare. Aa s'au purtat la noi Casa Scoa-
lelor, Societtatea Steaua, Albina, iar in Ardeal Astra. In
vremurile mai noui, cu tara marita i cu luarea arainte
fata de tarani crescuta, trebuinta aceasta s'a simtit cu atat
mai vie. Alaturi de vechile aezaminte de Stat i sociretati,
s'au ivit marile edituri, Cartea Romaneasca" i Univer-
sul", care au tiparit in mii .1 zeci de mii de exemplare,
carti de cunotinte folositoare, pagini alese i calendare, sau
culegeri agricole, i s'a ivit Fundatia Culturala Principe le
Carol, care a inceput sa scoata. Cartea Satuiui". Astazi
avem cateva sute de volume si volumae, pe care le pu-
tern trimete la tali, i numarul lor crete necontenit. Nu
este tot ce ne trebue, in unele ramuri avem prea mult i
in altele de loc, scriitorul nu nemerete totdeauna vorba sau
intorsatura cea mai obinuita, dar suntem pe cale. Dupace
carturarii de la orae au suspinat atata de dragul tiranu-
lui, au descoperit in sfarit i graiul ca sa se faci intelei.
De-acum, cea mai temuta piedica pusa in drumul biblio-
tecilor satului a fost inlaturata.
Ceeace are rostul unui inainte mergator al carpi, tine
treaza luarea aminte, deprinde cu cititul zilnic i-i arata
folosul oricui, este ziarul. Tiparitura aceasta, care iese la
www.dacoromanica.ro
76 CARTEA SATULU1
timpuri hotarite i cu intImplari noui din lume, poate

fi sau o gazeta ob4nuita, de tiri, o foaie populara, o re-
vista de cultura sau chiar un calendar, zilnice, saptamanale,
lunare sau anuale. Ele tin biblioteca l pe cititorii ei in
stransi legatura cu viata, Ii atrag i Ii imprietenesc in cele
din urma cu insai cartea, putin mai grea i mai de zile
mari. De aceea este bine ca fiecare biblioteca de sat s fie
abonata la cel putin o foaie i o revista. Cand foaia i re,
vista sunt i ilustrate, folosul este cu atat mai mare. Trebue
sa se caute ins ca ziarul sa nu fie politic, pentru pastra-
rea bunei intelegeri intre oameni, cari pot sa aiba pareri
politice deosebite. Deopotriva, trebue sa se tie departe cu
griji acele tiparituri de haz, care, din dorul sa starneasci
rasul cu orice pret, pacatuesc de atatea ori fata de buna-
cuviinta i de increderea pe care oamenii se cuvine sa le pas-
treze fata de aezaminte i de viata, mai ales oamenii mai
sanitoi i mai intregi de la taxa. Intaia sectie a unei biblio-
teci de sat trebue s fie, prin urmare, aceasta, a ziarelor i
a revistelor.
Mai dornici chiar decat cei mari de carp raman
Ei sunt varsta minunata a basmelor, un basm aceasta varsta
ea insai, i a mirarii de fiecare pas a ochiului. Tot ce Ii
se povestete Ii incnta i tot ce li se arata ii oprete. Carp
mari cu foi groase, cu scris putin sau de loc, dar cu atat
mai atrigatoare llustrau, pentru copui cari n'au fost Inca
la coala, sunt ca nite adevarate porti vrajite pe unde
prichindeii de astazi se vor obinui s intre in pamantul
necunoscut i cu multe taine al bibliotecii. Ei trebue de-
prini de fragezi, nu atat cu o carte de lectii, cu care se
vor gasi prea destui sat deprinda, facandu-le-o de-atatea
on silnic, ci cu o carte de bucurie i de petrecere.
De la o vreme ies i la noi in tot mai mare numar i
www.dacoromanica.ro
EMANOIL BUCUTA: BIBLIOTECA SATULUI
tot mai frumoase cartile de copii, cunoscute cu numele de

carti de Craciun, pentruca la orae se fac de obiceiu dar
de aceste sarbatori ale iernii i ale cititului. Nicio biblioteca
nu trebue sa fie lipsita de cateva pe un raft. De atatea
ori ele ispitesc pe parinti, cari altfel n'ar veni, dar, daca le
tiu ca sunt, yin, ca sali aduca de mana copiii 'Dana la
ua sau sa le fac o bucurie, imprumutandwle. Astfel,
in momeala priegatit5. pentru cei mid se pot prinde i cei
varstnici. Incercati, de pilda, cu vestita capra cu trei iezi a
hazosului Ion Creanga din Humuleti. Nu luati, cand aveti
inainte copii mid, cartea cu toate basmele lui, care nu
sunt toate potrivite i sperie prin inirarea nesfarita pe
sute de pagini a literelor, ca un popor de furnici ieit la
soare. Este o carte numai cu acest basm, tiparita pe foi
mari, cu desene pe fiecare foae. Am vazut de-atatea ori
capete de fete sau de baeti marunti aplecate pe aceste
desene, cu iezi i cu lupi, i facand haz. Cand le spuneam
versurile, in care capra &idea de veste puilor ei ca mama
lor a sosit cu lapte in fate i cu alte bunatati, copiii nu se
uitau la mine, ci se uitau cu i mai incordata luare aminte
la boturile umede ale iezilor. Le vedeau poate micandu-se
i inganand dupa mama lor: Trei iezi cucueti Mamei ua
descueti! Nu le mai puteam lua cartea din mana.
A doua sectie a oricarei biblioteci de sat trebue si fie
aceasta, a cartilor pentru copii. Cnd cladirea ingadue, este
mai bine ca ea sa nu fie laolalta cu sectia cartilor de oa-
meni mari. Copiilor le place sa mai intarzie, sunt mai zgo-
rnotoi sau li se face chiar acolo citirea. In felul acesta, apoi,
sanatatea lor trupeasca i sufleteasca le este mai aparata.
Aici s'ar putea adauga i cartile pentru tineret, dar
poate ca ele sunt mai nimerite pe Ikea sectia oamenilor
mari; tineretul se simte micorat daca se vede amestecat
www.dacoromanica.ro
78 CARTEA SATULUI
din nou cu copiii, de cari abia s'a desfacut, si capata alti
incredere in sine, cand este pus in randul celor de deasu-
pra lui.
Temelia 0 rostul dintli al bibliotecii satului ramane insa
cartea pentru oameni varstnici. Ea este menita sa multu-
measca trebuinta de cunostinte si de desfatare a mintii, pe
care faranii o au, dar nu si-au putut-o pani acum indestula
decat mai mult pe apucate si cand au avut noroc de vreun
daruit cu duhul. Cartile de acest fel se impart in doua.
Unele sunt potrivite cu toate bibliotecile, in orice sate
s'ar gasi ele asezate, in taxa veche sau in pamanturile de
curand intoarse, la munte sau la mare. Orice om care stie
sa citeasca este dator sa le cunoasca si se poate socoti mai
sarac daca nu i-au cazut in mana. Asa este o carte cu po-
vestiri de un mare scriitor al trecutului, cum ar fi Con-
stantin Negruzzi, sau de un puternic povestitor de astazi,
cum ar fi Sadoveanu 0 Rebreanu, mai ales in povestirile
lor taranesti. Scrisul romanesc frumos se gaseste intrupat
in aniumiti scriitori, cari arati mai bine decat altii cum simte
neamul nostru, ce intamplari il frimanta, ce limbs. vorbeste,
si sunt adevirati invatatori de simtire, de viata si de graiu.
Ei ne calauzesc prin darul condeiului lor. Despre acesti
scriitori se potriveste mai ales ceeace a spus lin scriitor
strain, tocmai de prin partile neguroase ale Angliei: and
omul s'a simtit gata si lase ceva mostenire urmasilor, a
faurit o masina care sa opreasca timpul in loc. Asa s'a nascut
tiparul. i tot ce-a iesit pe urma din el". Ne zambesc din
lumea lor Moldovenii, Vasile Alecsandri, neistovitul can-
taret si adunitorul celor mai frumoase poezii populare, Ion
Creanga, istetul povestitor, si, mai in fund, Mthai Erni-
nescu insus, chemator si greu de suit ca un munte; Mun-
tenii, Nicolae Balcescu, prietenul taranilor 0 invietorul
www.dacoromanica.ro
lui Mihai Voda Viteazul, Petre Ispirescu, plin de basme,

Bratescu-Voineti, limba-dulce 0 inima-buna; Ardelenii,
Ion Slavici, cu taranii lui pietroi, priceputi sa se salte din
nevoe, George Cobuc, viersuitorul fara pereche, Ion A-
garbiceanu, glas al lui Dumnezeu pe pamant, saws 0 me-
ter la cuvant. Si atatia Inca alaturi de ei, mai vechi 0 mai
noui, cari pot fi adui de departe 0 de aproape 0 inchi0
in biblioteca satului ca intr'o cutie fermecata, de unde si
fie sco0 dupa pofta inimii 0 pui. 65. rada 0 sa vorbeasca.
Tot in randul carcilor bune pentru toti trebue aezate acele
lucrari in care se scrie despre trupul omenesc 0 sanatate,
sau despre istoria tirii, sau despre pamantul nostru 0 bo-
0:Pile lui, sau despre biserica, virtuti i pacate.
Dar bibliotecile satului nu trebue sa semene una cu alta,
asa cum riu seamana sat cu sat. Seca la poate s5. creada, de
atatea ori spre paguba ei, ca toi copiii trebue sa invece
acelea0 lucruri, dar biblioteca n'are voe. Ea este chemata
sa-i sar5. In ajutor, nu omului de oriunde, ci omului din-
tr'un anumit loc. Dac satul este cuibarit pe-o coasta de
deal, sateanul trebue sa poati gasi intre c5ircile bibliotecii
lui, 0 una in care sa aiba indrmairi de pomarit 0 de al-
binarit, de ocrotirea padurilor 0 de ingrijirea vitelor, pre-
cum claca locuete la baka sau la mare, trebue sa fie in
stare sa citeasca despre viata petilor, despre lucratul bar-
cilor, uneltele de pescuit, saratul 0 afumatul carnii vie-
tatilor de apa., despre impletitul papurei, despre frigurile
date de tantari 0 despre ispravile Romanilor sau ale ma-
rilor oameni de alt nimm, pornici pe valuri. Al doilea fel
de carp din bibliotecile de oameni varstnici este acesta,
al cartilor in legatura cu nevoile locului. Aici se cunoate
makuseama mana bibliotecarului. Dupacum va fi alcatuiti
aceasti. ramura, cu mai multi sau cu mai putina pricepere,
www.dacoromanica.ro
80 CARTEA SATULUI
biblioteca va folosi intr'adevir si va fi privita ca un ajutor
in viata sau va incepe sa fie judecata drept Inca un prilej
de pierdere de vreme, pentru cei cari n'au altceva mai
bun de fkut.
In fiecare luna se tiparesc de unele librarii sau publicatii,
liste de oarti, pe care liste bibliotecarul trebue sa le cu-
noasca 0 de unde alege tot ce-i lipseste sau tot ce este
mai nou. Ziarele si revistele au scriitori anume insarcinati
si citeasea toate cartile noui si sa scrie despre ele, ca sa
afle si cei cari nu le-au avut in mana, ce cuprind, pentru
cine amt mai ales potrivite si daca sunt bune sau nu.
Asemenea dari de seami sunt cea mai nemerita intregire
a listelor, care ,singure, n'ajung, pentruca in ela cartile
stau insirate dupa nume de autor si titlu, f5.ra sa se poata
sti mai mult despre fiecare in parte. Uneori se tiparesc
si volume intregi cu indrumari la fel, cum a fost Cata-
logul bibliotecii populare, care, desi A aparut in 1933 si
ar trebui improspatat in fiecare an eu tot ce-a mai adus acel
an, poate si fie rasfoit cu folos si astazi. Catalogul" a
fost scos de Directia Educatiei Poporului din Ministerul
coalelor si facea parte, ca si scoala de bibliotecari tot
deiatunci, din rnasurile de pregatire a legii bibliotecilor
populare Cel dintai mestesug al oricarei biblioteci este
si aiba carp pentru toate varstele si gusturile. Nimeni din
cei cari vin la ea, ca la o fintana, sa-si potoleasca setea
mintii, la fel, dac nu si mai fierbinte decal aceea a trupu-
lui, sa nu plece cu mana goala. Flacaii 0 fetele se indeamna
la alea citire si femeile gospodine cer carti care nu le spun
de cele mai dese ori nimic sau prea putin ba.rbatilor. Bi-
bliotecarul trebue sa poarte grija de top deopotriva. Numai
aa biblioteca lui este vie in rafturi i gata s'a. invieze i de
a cioua viata, plednd in lume i proposiaduind, ca ucenicii
www.dacoromanica.ro
iui Isus. A treia secpe a oricarei biblioteci de sat este a-

ceasta a oamenilor varsanici.
Cu atat nu s'a incheiat Ins. zestrea unei bune biblioteci,
oricat de mica ar fi ea. La loc vazut au sa fie, atunci cand
are o sar d citire, i chiar cand n'are, porict de ingust
Inc in jurul dulapului de dip si la nevoe pe usorii i pe
geamurile lui, chipurile scriitorior celor mai cunoscup, vreo
harta, a satului, a judecului sau a tarii. La o biblioteca
taraneasca din Sacele am vizut top perepi acoperip cu
lista carcilor ei, de unde fiecare putea s aleaga, fira. s
mai fie zievoe s. rasfoiasca vreo condica sau nista bucap
de cartoane. Sunt apoi carti mari, care nu se dau acasi
nieimu se citesc, dicponarele sau enciclopechile de tot fe-
luL:Cine nu stie invelesul unui cuvant sau nu cunoaste un
riume sau o intamplare din trecut cauta acolo, pentruca
numele i intamplarile sunt asezate la rand, dupi litera cu
care incepe vorba, 11 cu toate lanYuririle alaturi. Langl a,
ceste carp se pot gasi un atlas cu harp geografice, vreo carte
veche daruita de cineva, vreo psaltire sau Evanghelie chi-
vreun album de arta, cu reproduceri dupa zugraveli
de biserici sau dupi panze ale pictorilor romani i straini.
Tot ce este:mai mult de aratat deck de citit i o mandrie
a oricarei biblioteci se aseaza deoparte si se pastreaza de
orice stricaciune. Carcile obisnuite, daca se macina de
intrebuincare, pot fi arse si inlocuite cu altelte cumparate
de la librarie; acestea raman nedesparpte de biblioteca, ori-
cat ar i*uti ea sa ajunga de bitrana. Sunt ca un fel de
diplome de boerie ale ei. A patra seccie a unei biblioteci
de sat este aceasta a raritaplor.
De multe ori, biblioteca caraneasca, in afara de cartile
satului, potrivite cu trebuinvele i cu pregatirea locuitorilor,
se mai sporeste i cu alt fel de carp, pentru carturari. Bi-
6
www.dacoromanica.ro
82 CARTEA SATULU1
bliotecarul, fie ca este invatator, preat sau alt carturar,

vrea si alba la indemana 0 carp anume pentru 'el, nu
numai revistele cu lisw de tiparituri sau cataloagele, des-
pre care am vorbit, 0 cu care taranii n'au ce face, dar
lucrari mai grele. Tot aa 0 cu alti oanaeni din sat, cu
invatatur5. mai multa, baeti 0 fete de la coli mai inalte
intori in vacante acasi sau retrai de la carte 0 veniti
sa traiasca intre ai lor. Cateva din asemenea dorinve pot
fi ascultate, dar cu destula paza, ca sa nu schimbe treptat
infatiarea 0 rostul bibliotecii farinesti. Bibliotecile popu-
lare sunt infiintate, cum am spus, atat la sat cat 0 la ora,
ca s multumeasca trebuinta de citit a locuitorilor. Ace-
tia au voe sa-i arate dorintele lor de carti, atunci cand nu
gsesc ceeace cauta, 0 bibliotecarul sau comitetul cu care
lucreazi el, pot hotiri sa se cumpere, dupl aceste cereri,
tot ce lipsete. Atatea cereri insa nu sunt tinute in sea-
ma, pentruca n'ar privi deck pe foarte putini sau cartea
n'ar fi nici in sine buna. Cine are nevoe de asemenea ci-
tire, sau ii cumpari singur ce-i trebue sau se duce la o aft-
fel de biblioteca decat la o biblioteca pentru top. Nu se
poate lua din putinii bani pentru carti menite tuturor, ca
si x cumpere lucruri intelese numai de cativa sau chiar
de unul singur. i nu se poate, nici chiar prin daruri, care
n'ar costa prin urmare nimic, sa se faca, sa zicem, dintr'o
biblioteca taraneasca o biblioteca pestrita, cu carti de pe-
dagogie, cu tratate administrative sau cu romane frantu-
zeti. N'ajunge ca s'ar gasi un om sau doi in sat in stare
sa le citeasca. Una este biblioteca de-acasa a fiecaruia, cu
cari care-i plac sau ii trebue numai lui, 0 alta biblioteca
tuturor. Bibliotecarul trebue s fie cu ochfi in patru, ca
in stupul lui sa nu se strecoare vietati striine, care, atunci,
la fel ca in stupul celalalt, al albinelor, pentru ca sa nu-1
www.dacoromanica.ro
puna in primejdie, trebue ucise i scoase afara. Sectia

aceasta a cincea, a carturarilor, poate primi un adapost
in biblioteta taraneasca, dar cu masura, Cele mai multe
din bibliotecile noastre de sat, sunt astazi, ca alcatuire,
atat de jalnice, tocmai pentruca s'a uitat acest lucru. Inca-
odata, ochii in patru! Nicaeri ca la biblioteca vechiul pro,
verb: Calul de dar nu se cauta la dinti, nu e mai putin
potrivit. Orice carte daruita trebue cercetata de aproape
0, dacii nu se potriveste cu cititorii obisnuiti ai bibliotecii,
trebue Fara mila indepartata. Asa cum citeau cei batrani
in cartile mostenite de la Elinii de demult, falnica cetate
Troia de la marginea marilor calde a cazut, nu pentruca
oamenii cari o aparau n'au fost destul de viteji, ci pen,
truca au primit, Era s deschida ochii, darul facut de
dusmani intre zidurile ei, calul urias de lemn, de unde au
iesit noaptea pe furis ostasii, de au ucis si au ars tot.
Sa batim de seami sa nu se intample un lucru asisderea
0 cu cartile de dar, pe care le primim, in biblioteca
noastra taraneasca.
Biblioteca, atat pentru zestrea ei de carp, de foi, de
reviste, de raritati, cat 0 pentru atatea din lucrari, de pilda,
gal de citire, loc de adunare a cititorilor pentru citiri im-
preuni sau pentru cuvantari de indrumare i serbari ale
cartii, are nevoe de o cladire proprie. Chiar cand e vorba
de un sat mic si de carti putine biblioteca trebue s aiba
micar o odae a ei, fie ca e data de scoal, de primarie,
de vreo cooperativa, fie ca e luata cu chirie in sat. Nu-
mai la carciuma n'are ce cauta i nici la cooperativa, atunci
cand aceasta vinde 0 bauturi spirtoase. Dupacum se cere
pentru biserica o anumita departare de orice loc de pe,
treceri si de zgomot, la fel si pentru biblioteca.
Oamenii n'ajung 65/0 dea seama de dreptul la viata
www.dacoromanica.ro
84 CARTEA SATULUI
al unui aezamant decat daca el are pentru toti ochii o
fiinta de sine statitoare. Biserica este locul unde top se
roaga si cladirea, potrivita cu aceste rosturi deosebite,
chiam i convinge numai prin sine. Daca, aa ca in
unele sate noui de coloniti din Cadrilater, toata biserica
nu este decat un clopot mic de arama spanzurat de o
grind pusa pe doua furci in mijlocul campului, credinta
se face mai slaba i, cand Dumnezeul cel far:a acoperi co-
boara intre aceti oameni, ii gasete alunecati spre paga-
natate. coala este locul unde copiii vin s deprinda scrisul
i cititul i s afle tot ce-au nascocit inaintaii lor, ca sa
faca viata pe pamant mai uoara si mai frumoasi. Ea ii
are casa de toti cunoscuta, cu sail incapatoare i cu fe-
restre largi, ca s adune cat mai multa lumina pentru flo-
rile omeneti adapostite inauntru. Este destul s'o vada
pentruca toti inteleaga rostul i s i se supue. Primaria
este locul unde se gospoctirete satul i oamenii ii impli-
nese datoriile 1 ii cauta drepturile lor de cetateni. Aezata
in mijlocul caselor, care o inconjoara ca jucatorii pe lautari
ia hora, ea domnete i indrumeaza. Biblioteca taraneasci
trebue deopotriva, sa-i aiba i ea un sala al sau, daca vrea
sa fie cunoscuta i pretuita. 0 singura odale sa fie in sat,
daca nu se va putea la inceput sa fie o tasa intreaga, o odae
cu o tabla deasupra uei, pe care sa scrie c acolo se ga-
sete biblioteca, i aproape jumatate din treaba este ca
i facuta. Oamenii se vor duce, oricat de putini, s. ci-
teasca in ea sau s Imprumute carp, numai pentruca sta.
cu un rost limpede in calea lor, asa cum intra Duminica
sa se roage, pentruca biserica ii deschide portile, i i-ar
vedea de altele, daca n'ar fi biserica.
Daca biserica este adapostul i lacra adevarului dum-
nezeesc, biblioteca este adapostul i lacra adevarului ome-
www.dacoromanica.ro
nesc si al sufletului romanesc De multe popoare mari in

vechime, intre care putem pune si poporul roman al stra-
moilor, n'ara mai ti nimic, dupice le-a ingropat vremea,
dac n'ar fi ramas de la ele cartile cu gandurile kr, car-
tile pe care le intalnim si astazi, pe rafturile bibliotecilor.
N'avem decat s intindem mana si sa le deschidem, ca sa
stam de vorba cu oamenii de-atunci, de o mie i de dou5.
mii de ani, parc ne-ar fi tovarasi de viata si astazi.
0 biblioteca taraneasca, miluita cu un locsor numai pen-
tru dulapul de carti, intr'o cladire straini, este pe juma-
tate dinainte osandita. Pana si in regulamentul de la 1898,
al bibliotecilor satesti ale lui Haret, facute de oameni de
scoala si pe langa coli, se prevedea ca fiecare biblioteca s5.
aib o incapere numai pentru ea. Mai tarziu acest lucru
s'a uitat si biblioteca populara s'a amestecat, in acelas du-
lap nedescuiat, cu biblioteca scolara. Urm'arile le avem cu
totii inaintea ochilor. De aceea, a merge chiar atat de
departe sa zic, tocmai din pricina primejdiei necontenite
de asemenea amestec, atat intre oamenii colii, crezandu-se
de drept gospoC:ari ai oricarei carti din sat, cat si intre locu-
itori, tematori sa nu fie pusi din nou la varsta lor in
rand cu copiii, ca biblioteca taraneasca ade mai bine ori-
unde in alta parte decat la scoala.
Cand biblioteca are o cladire a ei sau se gasete, cu
odai aparte, in casa Caminului cultural, grija dintai trebue
sa-i fie sala de citire. Pe-acolo se pun in legatura cu bi-
blioteca cititorii i dupa cat va sti ea sa fie de zambi-
toare si de calda se va socoti i numarul kr. Sa nu se uite,
apoi, ca una din dusmanele bibIiotcii ramane carciuma,
care, pe langa bautura, cia un prilej de intalnire i de vorba
i in acela timp de pierdere de timp i de luare in ras
ieftin a tot ce nu-i seamana. Este destul de cu talc faptul
www.dacoromanica.ro
86 CARTEA SATULUI
c la noi, in acela an cand a inceput si se lucreze cu ade-
varat inima pentru ridicarea satelor, pe la 1897, cand s'a
tiparit revista Albina" s'au facut societati petntru faspin,
direa cunotinvelor intre sateni i s'a pus la cale acel Regu-
lament al bibliotecilor taraneti, tot atunci s'a inflinot
intaia societate de lupta impotriva bauturilor spirtoase
a carciumilor, cu cei mai mari medici i oameni de
tiintl ai vremii. Sala de citire a bibliotecii taraneti
trebue sa fie destul de placut 0 de atragitoare ca s
opreasca oamenii la ea 0 sa nu-i mai lase sa tread. dincolo.
Ispita cea mai puternica, poate 0 mai puternici pentru sir-
Lean decat pentiu alti oameni, sunt tirile noui, despre ce
se petrece 0 se povestete in lumea larga. Sectia foilor
0 a revistelor trebue s raspunda acestei trebuinte. Pe pe-
reti se pot pune i rame care si ramani, cu chipul Regelui,
al marilor Domni i scriitori, harci, dar 0 tot felul de ilus-
tratii luate din foi i reviste i care se pot schimba, facand
sa par sala mereu alta i cu ceva nou de vazut. Se poatz
potrivi aa in cat la ceasurile de seara, cand taranii sunt li
ben 0 se indreapta spre biblioteca, in lunile cu mai pu,
tina munca sau iarna, sa fie cineva care si le citeasca
sau sa le lamureasci tot caeace se poate crede c i-ar privi.
Sa se mute adica aici cronica satului 0 a Oil In locul lAu-
tarilor de dincolo, se poatd deschide aparatul de radio.
Daca sala nu este destul de mare, sa se aeze o singura
masa la mijloc; altminteri, este mai bine sa fie mai multe
mese mai mid, pentruca oamenii sa se insoteasca la ele
cu cine vor i sa se simta ca la ei acasa.
La tara cartile nu se citesc la biblioteca, ci se impru-
muta acasa. Pentru aceasta ele n'ar trebui sa fie date in
intrebuintarz decat legate. Legatul cartilor este un mes-
tequg destul de uor de invatat 0 el ar trebui, ca un fel
www.dacoromanica.ro
de pregatire pentru folosirea mai tarziu a bibliotecii, sa fie

deprins de invatartori i invatatoare in coala normall, iar
de baeti i fete in anii din urma ai cursului primar. Car-
tile i revistele ar putea sa fie astfel legate i drese cu o
cheltuiala de nimic. Altminteri, sarcina aceasta urmeaza
sa i-o ia cativa membri ai Catninului sau ai bibliotecii. 0
bibliotec5. legata tine cel putin de doua ori mai mult i
are alta trecere, cu haina ei de scoarti tare, ca o uniformi,
in ochii cititorilor. Odaia, unde stau dulapurile sau raftw
rile do carp, trebue sa fie sau alta decat sala de citire sau
despartita de ea prin masa bibliotecaruhti. Trebue si se
faca obiceiu ca la carp sa nu umble decat bibliotecarul,
iar cititorii sa se mulcumeasca sa i le ceara i sa le primeasci
din mana lui, dupice au aflat de la el, prin intrebari, ceeace
le-ar placea, sau au cautat ei inii in condici i prin car-
toanele de titluri.
Am vazut odata o biblioteca, dar e drept el era de
copii, unde copiii ei singuri aezau la locul lor cartile a-
duse indarat i-i luau ce le trebuia pentru saptimlna
viitoare. Era intr'o mahala de margine de mare ora strain.
Bibliotecara ii primea la masa ei, le cerceta hartiile, facea
toate insemnrile pe ele, ce carp au adus, ce carp vor sa
ia, la ce data i pana la cc data, i apoi ii lasa sa alerge
pana la rafturile nu mai inalte decat mica lor inaltime, ca
sa puni i sa scoata. Ii urmarea numai cu un ochiu i
lucrurile mergeau struna. Imi spunea ca erau rare grcelile,
dei peretii erau toti patru acoperiti cu carp, iar cartile
aezate dupa impartiri destul de incurcate i peste price,
perea varstei. Copiii credeau ca-i gospodaresc ei inii
biblioteca i o iubeau i o ingrijeau astfel mai mult, ca pe
un lucru al lor, dei se rasau numai manuiti, fara sa-i dea
seama, de isteata bibliotecara. De pa pereti, in partea li-
www.dacoromanica.ro
88 CARTEA SATULUI
bera de deasupra rafturilor, alp copii ca ei, in desene colo-

rate, alergau prin paduri cu o scufita rosie pe cap, sau
patrundeau cu teama intr'un palat cu smei, sau se uitau
prin sticla unui submarin al povestitorului Jules Verne,
la toate vietatile din fundul mar11. Daca apropiai putin
pleoapele, incintat de toata aceasta tinerete, peste care
c5.dea razand soarele p ferestrele marl, ajungeai uneori,
ca intr'o appire, s incurci pe omuletii adevarati cu omu-
letii desenati 1 s te crezi tu insuti aplecat peste carp de
poveti cu rainunate ilustratii. Este insa mai greu i poate
c n'ar fi nici cuminte inca la noi, sa se fad acela lucru
cu oamenii varstnici. Ei n'au nevoe de amageala, care ca-
tiga pe copii, i o asemenea gospodarie amestecata ar pu-
tea sa dud chiar la pagube. Ceeace nu inseamna ca, daca
biblioteca satului, acolo unde ea a ajuns la rarul noroc
sa-i aib o casa a ei, poate s dea o odae anume sectiei
copiilor, aceasta n'ar putea sa semene cu biblioteca din
marginea de oras strain, despre care am amintit. Acea
biblioteca se chema Ora vesela" i arata numai prin nume
ce bucurie aduce, ca un joc frumos, in viata copiilor.
Pentru cladirca bibliotecior populare celor mari, de la
orase, s'a ajuns astazi la o tiinta si la un mestesug aparte.
Ele se deosebesc numaidecat dintre celelalte, a.sa cum se
deosebesc o biseric, o coala, o judecatorie, o band. Nu
este nevoe sa mai intri inauntru, ca s tii ce sunt. Acea-
sta nu vrea sa zica altceva deck ca biblioteca a patruns
i ea, cu o faptura proprie, intre celelalte aezaminte ale
omenirii, mai cunoscute decat a fost pana de curand bi-
blioteca. In zilele noastre nu se mai poate inchipui o ca-
pitala de tara sau un ora de seama fara o asemenea cia-
dire. Ea costa singura o avere, zeci i sute de milioane,
i dovedeste chiar prin aceasta cat de scumpa trebue s
www.dacoromanica.ro
fie cealaka avere, pe care este chemata s'o adaposteasca.

Aceast avere sunt carple si, dupa toate cele scrise pana
ad, se vede ca. astfel de cheltueli, facute pentru ele, nu
sunt numai o risipa de oraseni fudui, cari nu mai stiu
ce sa faca cu banii si cum sa se mai impodobnsca. Dupa.
cum insa biserica mai bogati la oras, scoala de-acolo, ju,
decatoria si primaria, se intalnesc si la sate, potrivite cu
t7ebuinta si puterile oamenilor, la fel cu biblioteca taxa-
neasca. Astazi Inca, lucrul fund nou, atatia au sa dea din
umeri auzind. Asa au dat din umeri si cand au auzit intaiu
de zidirea unui local de cooperativa sau de hal de. sat, iar
mai tarziu li s'au parut, nu numai firesti, dar au alergat
pe unde nu gandeau, ca sa le aiba si vorbeau ca de o
rusine pentru comuna, ca ii lipsesc. N'are sa treac mult
si are sa se intample acelas lucru cu biblioteca. Vremea
ei vine. Bine de cei cari se vor pricepe s'o ia inainte si
si se foloseasca ei intaiu de noua binefacere a lumii, de
aceasta uneaka de luminare si de atotputere.
Orice cladire de biblioteca, mare sau mica, trebue sa
implineasca trei rosturi: pastrarea carplor, punerea lor la
indeamna, adapostirea bibliotecarului.
Carp le se pn inteo odae de depozit. Se intelege ca alt
fel, si in alt numar vor fi aceste octal card carple se vor
ridica la o suta sau doua, sau se vor ridica la mai multe
mfi sau sute de mfi, cu raritati fara pret, carti vechi, tipi-
rituri listrate si manuscrise. Oricum ar fi. acest depozit,
el trebue sa fie in asa chip zidit sau aparat incat sa nu
se gaseasca in primejdie de foc, sa n'aiba umezeala si sa
nu-1 coaca soarele. Carp le isi au si ele dusmanii lor, chiar
in afara de oameni, cari le murdaresc si le stria: praful,
carii de tot felul, umezeala. Fie ca odaia de depozit este
una, fie ca sunt mai multe, ca este inchiriata sau cladita
www.dacoromanica.ro
90 CARTEA SATULU1
anume, cei cari au lispunderea ei sa nu uite aceste cerinte.
Oricat ar fi de putine 0 de calatoare cartile unei biblioteci
taraneti, viata lor, adica buna lor stare, asculta de ace-
leasi legi.
Al doilea rost al cadirii de biblioteca, punerea la inde,
man a cartikr, inseamni o sala de citire. lile acestea
la bibliotecile mari se fac pentru mai multe sute de citi,
tori, pentru oameni cari citesc obisnuit 0 pot fi mai multi
impreuna, dar i pentru oameni cari fac cercetari 0 au
nevoe s fie mai putini sau singuri; una pentru carp, alta
tru ziare i reviste, undo se intorc 0 se fasie foi, adica
se face zgomot i cititorul de carp nu 0-ar putea vedea in
linite de citit; una pentru varstnici i alta pentru
Deoarece aceste biblioteci dau carp de citit in cuprinsul
lor 0 imprumuta si carp acasa, altele sunt slile unde se
citete i altele unde se face imprumutul. 0 biblioteca de
sat, mica asa cum este si negandindu-se de obiceiu la o
sala de citire propriu zis, pentruca taxanii nu pot sa vie
cateva ceasuri pe zi acolo ca s citmasca, are de raspuns,
cind vrea 6/0 faca datoria, la intrebari tot asa, daca nu
mai grele. Sala ei de citire este mai putin, dar este si mai
mult decat atata. Ea este o sala de ziare, dar este si un
loc de adunare unde se face un fel de citire vie, mai rod-
nica de atatea ori decat citirea muta a largilor sali de la
orase. Cel care o alege sau chiar o cladecte i o chiverni-
seste trebue s'o pregateasci pentru aceste meniri, foarte in-
semnate. Hd este loc i pentru o sala de copii, atunci grija
trebue sa fie indoita; aceasta trebue s aiba, pe cat se poate,
intrare aparte, pentruca sa nu se amestece copiii cu cei
mari, i s5. sufere de zgomotul lor sau s le strice cu pro-
priul zgomot.
Cel din urma rost al cladirii de biblioteca este adapos,
www.dacoromanica.ro
tirea bibliotecarului, nu atat cu odi unde sa-i aiba lo-

cuinta, cat cu odai de lucru. La ora aceste odai se numara
cu zecile, pentruca i bibliotecarii sunt foarte multi: unul
primete tipariturile, altii le trec in condici i pe tot felul
de cartoane, altii stau de vorba cu cititorii i le dau car-
tile dorite. La sat bibliotecarul trebue s aiba cel putin un
loc al lui, o masa cu toate hrtiile, unde ceilalti s tie
cal il gasesc i-i pot vorbi. Daca pana acuma nimeni nu
s'a gandit la acest lucru, socotit d prisos, este pentruci
pan acuma nimeni nu se gandea la bibliotecar. Dupi pa-
rerea atatora, i ratacita i pagubitoare pe cat se poate, bi-
blioteca merge .1 singura, mai ales cea de sat. Noi credem
cal, daca este vreuna care sa nu poata merge lira biblio-
tecar, este tocmai aceea de sat. Este ca i cum biserica ar
putea trai farra preot i coala fara invitator. Iata de ce,
in cladirea oricarei biblioteci taraneti trebue pastrat ceva,
fie o incapere anume, fie un loc lesne de recunoscut, pen-
tru bibliotecar. Dupi cum biblioteca trecutului n'a putut
s traiasca din lipsa lui, biblioteca viitorului nu va putea
sa se infigi la sate i s trag5. brazdi adanca, fara el.
Cartile dintr'o biblioteca se deosebesc numaidecat de
orke alte cari prin aceea c sunt asezate in siruri i im-
partiri care le fac uor de gasit. Cine are in cap numai
o biblioteca de sat cu putine volume poate c nu este con-
vins destul. S ceara sa fie dus odata, ca sa se convingi,
in depozitele unei biblioteci cu sute de mii de volume, unde
mintea se pierde i ochiul se uluete, i s vada cum, pen-
tru orice carte i-ar trazni in cap si ceara, paznicul ae
indreapti farl nici o greutate, dupi nite semne facute
pe hartie, tocmai la locul unde ea se afla i ateapta parca
sa fie scoasi.
Fiecare carte, cand intra in biblioteca, fie mare, fie
www.dacoromanica.ro
92 CARTEA SATULUI
mica, primete un numar i un kc al ei. Este destul daca
cineva arata acest numar i acest loc, din condicile unde
cartea a fost trecuta, pentruca ea sa fie descoperita numai-
decat, intre o suta, o mie sau o suta de mu. Cine are acasa
la el numai treizeci sau patruzeci de carp ale lui i-i tre-
bue una, le ia atunci pe fiecare in man5. sau rascolete
doua, trei odai pe unde 0-aduce aminte ca a pus-o, 0 se
poate ca la urma nici aa s n'o gaseasca. La biblioteca
este altfel, pentruca acolo se urmeaza o asezare, care in-
latura oriae ratacire, pierdere i bitae de cap. Fara aceasta
aezare, cu aruncarea cartilor unde se nimerete, biblioteca
s'ar desfiinta in cel mai scurt timp i ar ajunge numai un
maldar de carp, fari nicio intrebuintare. 0 singura carte
pusa din greala nelalocul ei, se poate sa nu mai fie ga-
sita niciodata, decat din intamplare, pentruca ar fi luata
in mana cand i s'ar cauta o vecina..Aa sunt aproape toate
inlesnirile pe care omul le-a nascocit pentru viata mai Ina-
intata de astazi. Indata ce nu ascultam de anumite ran-
dueli, ele sunt mai putin folositoare decat erau mijloacele
mult mai inapoiate ale vremurilor vechi. Inteun ora, unde
vine apa pe tevi i poti s. dai drumul la caf vrei numai
intorcand de o chee, lumea e in primejdie s moara de
seta daca, se strica ceva acolo uncle e vatra ei, pentruca de
multi ani in curti nu se mai gasesc puturi nici izvoare. La
fel cu trasura aceea iute ca vantul, care merge cu ben-
zina, pe roti groase de cauciuc, fara nicio zguduire. Dac
in loc de o osea pietruita, da de una desfundati, auto-
mobilul nu se mai poate mica i trebue tras cu boii. Bi-
blioteca populara este 0 ea mai buna dEcat oricate carp
puse la intamplare pe nite polite, dar numai dac asculta
de aezarea data de bibliotecar. De aceea, aceasta aezare
si mukele feluri in care este inteleasa in diferitele tari,
www.dacoromanica.ro
atat pentru bibliotecile marl cat si pentru bibliotecile mici,

au dat mare batae de cap oamenilor de stiinci E9.,i. bibliote-
carilor. Astazi au patruns, de pilda, pana la noi mijloacele
gasite si intrebuintate de Americanii din State le Unite,
aide sunt cele mai bune s'i cele mai mari biblioteci publice
din lume, nu de ieri, de alaltaeri, ci de o suta de ani. Ei
ne,au fost, in aceasta treabi, un fel de inaintemergatori.
Asezarea cartilor in biblioteca satului are doua intele-
sun si doua parti: trecerea in niste condici unde atat bi,
bliotecarul cat si cititorul au intreaga biblioteca numai in
cateva foi s'i pot sa caute prin ea in voe tot ce le trebue,
s'i insirarea propriu zisa pe rafturi si in dulapuri. Aici se
vede maicuseama ca biblioteca este o gospodarie ca ori-
care alta si ca are nevoe tot timpul de un gospodar al ei.
Intaia condica a oricarei biblioteci ar putea sa poarte
un nume cunoscut mai mult de la banca sou cooperativa
satului: registru inventar. In ea se trec la rand carcile pe
masura ce vin la biblioteca. Fiecare capata numarul ei de
intrare, care se scrie si pe o hartie lipiti pe cotorul carpi,
precum si inauntru pe intlia foaie, fie deadreptul, fie tot
asa, pe o bucati de hartie lipita. Numarul acesta insoteste
cartea prin toata viata ei in biblioteca, ajuta si fie cautata
in raft, este aratat pe toate foile de imprumut si se in-
trebuinteaza mai mult decat titlul sau numele autorului. Prin
el cartea nu mai este un volum oarecare, usor de amestecat
cu altul asemenea, ci un madular si o parte a bibliotecii.
Odata cu trecerea numarului inauntru, se pune in mai
multe locuri in carte, dar asa ca s nu se acopere scrisul,
stampila bibliotecii. Stampila arata dreptul de proprietate
si trebue sa ingreuneze instiiinarea cartilor. Dupa numar,
se scrie in condica numele autorului, fiecare in cate o des,
partituri; apoi titlul, orasul si anul cand s'a tiparit cartea,
www.dacoromanica.ro
94 CARTEA SATULUI
daca a fost cumparata sau daruita, in ce zi, luna 0 an. In
niste scoarte, in care hartiile se pot lega sau strange in
copci, ca Si nu curga, se pastreaza, dupa aceeas numero-
tare, hartiile de cumparare de la librarie, de cost al legarii
sau de danie. Condica aceasta, care este un fel de foae de
zestre a bibliotecii, nu trebue lasata pe mese, ca s caute
in ea cititorii sau strinii, ci ramane numai in seama biblio-
tecarului. Ea este de cea mai mare insemnitate. Fara ea
nici o biblioteca, mare sau mica, nu se poate inchipui.
A doua si a treia condica sunt condicile cititorilor. Una
se chiama Catalogul cartilor dupa nume de autori, iar cea-
lalta, Catalogul cartilor dupa cuprins. Este cuminte ca ele
sa fie facute din foi de hartie mai groase si legate in coperte
trainice, ca sa nu se macine de multa risfoire.
In Catalogul dupa nume, autorii sunt asezati in grupe
dupa alfabet, adica dupa litera de inceput a numelui lor
de familie. Fiecare carte ii pastreaza insa numarul, cu care
a fost trecuta odata pentru totdeauna in Registrul invecntar
sau Registrul jurnal. Daca, de pilda, in acest Registru, la
pagina 1, Alecsandri Vasile, Poezii populare, avea numarul
1, dupa el urma Creanga Ion, Povesti, cu numrul 2, si
asa mai departe, pana la pagina 9 a lui, s zicem, unde era
Alexandrescu Grigore, Fabule, cu numarul 143, si Cosbuc
George, Balade si idile, cu numarul 144; in Catalogul car-
tilor dupa nume, Alexandrescu Grigore, Fabule, numarul
142 si Alecsandri Vasile, Poezii populare, numarul 1 vor
fi pe aceeas foae si in aceasta finduiala, iar Cosbuc George,
Balade si idile, numarul 144, si Creanga Ion, Poveti, nu-
marul 2 se vor gasi impreuna, alaturi de toti scriitorii al
caror nume de familie incepe cu C. Rostul acestui Catalog
este ca top cei cari stiu numele autorului cartii pe care
vor s'o citeasci, fara s tie insa numrul la care ea a fost
www.dacoromanica.ro
trecuta, s poata s'o gaseasca fara osteneala. Cautand la

autor, ei pot sapi fad in acela timp i o paxere despre
toate celelalte lucrri scrise de el i si fie indemnati sa le
ceara una dupa alta, dad intaia carte le,a placut. Cata:
logul dupi nume arata pe scriitor nu singur, cu o singuri
carte, aceea trecut5. la un numar oarecare, dupa care ur-
meaza alt scriitor i alta carte, cu totul deosebiti, ciii arata
in mijlocul intregii lui zmisliri, uneori al douazeci sau
treizeci de volume. El capati deodata, numai prin acea,
sta aezare, o infatiFre i o viata, pe care, rara ea, nu le
avea. Catalogul dup5. nuine este de mare ajutor i biblio-
tecarului, care poate, dintr'o singura privire, sa-i dea sea,
ma cat are biblioteca din fiecare autor in parte i ce-i mai
lipsete din opera lor.
In Catalogul dupa cuprins nu mai privete in intaiul
rand autorul, ci cartea pe care a scris,o i ceeace ea aduce.
.A.a cum in Catalogul dupa nume acela scriitor putea s
stringa imprejurul lui toate carcile de orice cuprins ax fi
fost, numai sa fie gandite i scrise de el, de pe toate foile
Registrului jurnal, aid se intampla tocmai dimpotriva. Car-
tile aceluia scriitor pot sa se impratie in toate colcurile
Catalogului dupa cuprins, dad fiecare din ele vorbete
despre altceva i incape in alta impartire a lui. Bunaoari,
Cobuc George are sa s arate cu Balade i idile la locul
unde e trecuta poezia, cu Povestea unei coroane de otel
la locul unde e trecuta istoria, cu Modclele lui de confe-
rinte pentru popor la locul unde e trecuti lucrarea cul-
turall la sate, la fiecare in parte deavalma cu scriitorii cei
mai deosebiti, dar cari au scris despre lucruri asemanatoare.
Cititorii, cari vor earti dintr'o anumita ramuri de cuno,
tinte, fara grija catu de putin pentru autorii lor, sunt
foarte mulcumiti 61 le poaa gasi pe toate la un bc. Biblicy
www.dacoromanica.ro
96 CARTEA SATULUI
tecarul, deopotriva, cand vrea sa fie dumirit despre felul
cum, adica prin cap 1i ce scriitori ci prin ce opere este in-
faticata acea ramura de cunoctinte in biblioteca.
Impartirile in care intra cartile unei biblioteci sunt
foarte deosebite, intaiu dupa numar de carp. i apoi dupa
tara. Impartirea cza mai ucoara pentru o biblioteca a satului
ar fi aceasta: 1. Povestiri, romane, nuvele ci altele asema-
natoare; 2. Poezii 1 piese de teatru; 3. Carti de invata-
tura. Dac trebuintele ci cartile incep sa se inmulteasca, fie-
care impartire mai mare trebue sa se desfaca in mai multe
subimpartiri. Cand intr'o biblioteca de acestea numai car-
tile de invatatura ar ajunge 200, cititorul ar incepe s ga-
seasci foarte greu ceeace-i trebue, daca el poate fi plugar,
crescator de vite, albinar, usator de prune, taetor de lem-
ne in padure sau cauta vreo carte de sanatate, despre co-
operative, despre mori ci turbine cu apa, despre cladirea
unei gropi de nutret murat sau despre vapsirea cu zeama
de burueni a lanei. Dac am ramane la impartirea cea mare,
atunci omul ar fi silit, cand nu se mulcumete cu ce-i
spune bibliotecarul, s citeasca ci sa se opreasca la toate
cele 200 de nume de autori i titluri. Impartirea se poate
atunci desvolta astfel: 1. Stiinta ci. meteuguri; 2. Plugarie,
gradinarie, gospodarie; 3. Cretere, sanatate, gimnastica,
sport 1 jocuri; 4. Istorie,. geografie; 5. Drept ci stat, So-
cietate i gospodarie nationala; 6. Viata sufleteasca a omu-
lui (religie, arta 1 literatura, scris i
Cand biblioteca nu mai incape nici in aceste margini,
inseamna ca ea este destul de mare ca s treaca la intoc-
miri mai puternice i in seama unor bibliotecari cu alta
pregatire. Americanii au descoperit mijlocul, pentru marile
lor biblioteci, s faca in Catalogul dupa cuprins impartiri
atat de amanuntite incat orice carte, ori despre ce-ar scrie,
www.dacoromanica.ro
A IP
-
$r"--
4j- inr ,
Biblioteca Fundatiei universitare Carol I din Bucureti.
Vechia Baia' de citire.
CARTEA SATULUI: BIBLIOTECA SATULUI

www.dacoromanica.ro
-77-e;%".41P,TO
Air s
......,,,
. -.:-------
1.r...41,.,.....:./.,....._
;:
: 6',
drum Ho.....--;
'ig,
w "t! Ilk '"
1
..... ..-... .,
1'4
rrrrl- Ir I p 3111,1 ,1 '
''
.,.,':,----,..--.4,_,..,
-...',
'' ' ''''''' '''' '''''''''''''''''''''''''''
Alt
-ea 4
,01
'
...---"'''''''' I
*71C. 'c
0 mace seta' de citire i biblioteca dictionarelor i lexicoanelor.
0 parte din depozitul de &Atli cu donatia Titu Maiorescu.
www.dacoromanica.ro
-
WLE : ;or, 0-17

I u.. /317179777-- s.
,r
1mprurnutare de cirti dela biblioteca popular5 din Rapi le (Bac Au) in 1934.
;;:
4i
.. .
.r
=
*e
Citire de ziare la Caminul cultural din Nepos (Nsaud) in 1936
www.dacoromanica.ro
Cartile pentru popor in biblioteca de cArnin cultural din Pl5tiireti
(Cetatea Alba") in 1935.
.rt Ail 7( Aa& 1,4,
Dm ftno.".101..141
, 1........1 &An,
. AL IMAM COA
, saVou t.0 rokt el c
347. X
If
LAMS, al
I Aro< ucm
t
3 Al
'.4+.'
"
Al:
.
1111..
LA TANA.% 13,01Lua,
foUl) OE II tdi
PQM T. A 1:1114 PIANO (Alt
toAr''''.
4 i
CITES T f Ca'in , 1
PILWAXA P.M, CAMra [Tr ....,n. A y 0,100'AI A
7=-^-
....-./
Ei'
1, ...
III
ALB1114
tie
,
Expozitia cArtii din PlAt5re*ti (Cetatea Alba') in 1935.
www.dacoromanica.ro
sa se afle foarte uor. Daci cineva vrea s citeasca despre

felul cum isi cioplesc Motu ciuberele lor, despre viermii
cari mananci prunii din Basarabia, despre pretul cu care
s'a platit pietruitul unei osele de munte sau despre unel,
tele din cancelaria domneasca a lui t.efan cel Mare, Cata,
logul dupa cuprins, ticluit de chibzuinta americaneasca, il
pune numaidecat pe cale. Bibliotecarii, invitati cu nenu,
maratele lui subimpartiri, sunt gata s raspunda la ade-
varate ghicitori i sa ametzasci pe cititorii cei mai buclu-
cai prin iuteala cu care le aduc orice carte. Bibliotecile
noastre pentru studenti i cercetatori, Biblioteca universi-
tara Carol I i Biblioteca Academiei Romane din Bucu-
reti, Biblioteca Universitatii din Cluj au cartile aezate
dupa acest catalog. Toate cartile sunt desfacute intaiu in
zece mari impartiri insemnate cu numere, de la 0 pani la
9. Cele cu acela fel intra la acela numar, la 0 dictionare
sau enciclopedii, la 1 gandirea sau filozofia, la 2 religia,
la 3 gospodaria tarfi i dreptul, la 4 limbile, la 5 tiintele
naturale i matematica, la 6 tiintele aplicate i arta, la 7
artele frumoase, la 8 literatura, la 9 istoria i geografia.
Fiecare numar se poate imparti insa, la randul lui, in alte
zece numere i sub fiecare din acestea se pun cartile care
au cuprinsul aratat de intaiul numar, daca e 3, de pilda,
carti de gospodaria rii, dar in tot mai mid subimpartiri,
de pilda, lemnritul, i mai departe Inca, cioplitul lemnului
in Muntii Apuseni, pail dam la capat de vreun voluma
wide cineva a aratat cum ii fac Motii ciuberele! Este des,
tul sa dibacim astfel acest numar, ca sa-1 cautam in cata,
log i sa clam acolo, intre miile de carp pe care le cuprinde,
tocmai de ceeace ne pasa.
La bibliotecile mari, Cataloagele, adica lista cartilor,
nu mai sunt scrise in condici, pentruca acolo, de fiecare
7
www.dacoromanica.ro
98 CARTEA SATULUI
litera de nume de autor sau de fiecare impartire, yin zilnic

zeri sau sute de lucrari noui i incepe s fie cu neputinta
s. li se gaseasca un kc de trecut. Ar trebui ca in fiecare
an sa se faci noui concuci. Atunci s'audescoperit riiste ca-
taloage mult mai incternanatece, acute din cartoane irsi-
rate pe o vargi de alma. Pe fiecare carton se scrie o carte,
cu tot ce vrem s tim despre ea, autor, an si kc de ti-
padre sau cuprinsul pe scurt. Daci vine o noul carte al
carei loc ar fi tocmai intre cloda din cele vechi, n'avem
decat s facem un nou carton si sa-1 asezam la mijloc. PIP
tern sa asezam astfel intre ele zgce sau o suta de cartoane,
fara greutate i fara sa se bage de seama, pe cand in con-
dica, unde scriam de mana pe aceeas foae de hartie, de la
un timp, oricat ne-am fi inghesuit si am fi uratit locul,
nu mai aveam unde. Cartoanele se chiami fise si se tin
intr'o cutie lunga de lemn, careia ii zice fisier. La fisier
ciocaneste i lucreath necontenit, intregind, controland ig
schimband, bibliotecarul. Fisierul aduce aminte de acele
sticle in care mestesugari isteti izbutesc sa strecoare, pe ga-
tul ingust, tot felul de lemnisoare si la urma s inchipue
din ele, de-a minune, crucea rstignirii, sulitele, ciocanul si
toate uneltele, tinute in apa ca sa nu se usuce i sa se
deschee, ale Sfintelor Patimi. Le vezi in mic inainte, cum
vor fi fost aevea in zilele Evangheliilor pe Dealul Capatanii.
Fisierul nu este altceva cleat intreaga biblioteci, usoara
so lei la subtiori, cu fiecare carte un carton plin de in-
sernnari, peste care stau aplecati cititori i bibliotecari. La
bibliotecile mari sunt sali anume, pline de aceste fisiere,
asezate unele peste altele in caturi i acestea in randuri, cu
ulite printre ele, pe unde umbla cautatorii. Sunt ins si
biblioteci mici tarinesti care, datorita unui bibliotecar fost
pe la cursuri i dornic de inoiri, au inlocuit condica ig
www.dacoromanica.ro
EMANOIL BUCUTA: B1BLIOTECA SATULUI 9S
caetul cu fiieru1. Lucrul este atunci, adeseori, mai de fo-

los bibliotecarului decat faranilor, cari primesc indrumarile
p cartile mai mult deadrepcul de la el, dar se poate aduce
dovada ca s'a facut i n'a iesit ram.
A patra i cea din urina condica a uuei binlioteci tara-
nesti este condica imprumuturilor. Desi cea mai dE SVIn;i
avutie a unei biblioteci sunt nu zidurile ei i nki cartile,
CI tocmai cititorii, in afara de cari toate celelaite sunt
zo carnice, bibliotecarul aste dator s stea de paza cu mare
grija asupra zestrei date in seaMa.. 0 biblioteca insa care
Ii urnalreste prost pe iiDprumutatori se distruge de doua
ori- odata, prin pierdert a carcilor care o imputineaza sau,
cr eace inseamna acelas lucru, prin scoaterea lor multa vre-
me din intrebuintare, atunci cand nu sunt cerute la soroc;
si al doilea, prin reaua crestere facut cititorilor. Fiecare
carte trebue trecuta in condica, impreuna cu data cand
se cade sa fie inapolati, la doua saptamani sau atat cat cere
regulamentul bibliotecii. Indatace cartea se intoarce, biblio-
tecarul e dator s dea descarcare cititorului, stergandu-1,
char sub ochii lui, din condica i insemnand ziva i luna.
Toate aceste insemnari vor folosi pentru facetrea numara-
torn citiforilor i ititu1ui, cu aritarea varstei i indeletni-
cirii, daca e barbat sau femee, d. pregatirii scolare, pentru
cititori, a numarului de volume si a felulur kr, pentru carti.
Daca in Registrul jurnal, in Catalogul dupa numele scrii-
torilor si in Catalogul dupa cuprInsul cartilor se pot ur-
marl fiinta i alcatuirea biblioLeLil, _n att aka imprumw
turilor se vede insai viata ci. Insemilatatea acestei am-
did este intriun fel mai mare chiar decat a celorlalte doui.
lat de ce bibliotecarul trebue s'o supra vegheze deaproape.
Ca si Registrul inventar, ea il priveste numai pe el i n'are
de ce s intre in mana cititorilor. De multe on i aici,
www.dacoromanica.ro
100 CARTEA SATULUI
condica este mai bine si fie inlocuita de fise, care se manuesc
mult mai usor.
Imprumutarea carcilor a ajuns in unele fari si la unele
biblioteci atat de departe, incat, ca in Elvetia, ciobanul
din munte s ceara, de-acolo dintre oile ii vacile lui, o carte
de orice fel prin posta, i, tot prin posta, ea sa-i fie Fara
intarziere trimeasa.
Asezarea propriu zisa pe raft trebue facuta, la orice bi-
blioteca de sat cu un numar mai mic de volume, la rand,
dupa cum au fost trecute cartile in registrul-inventar. Fie-
care carte purtand pe cotor numarul ei, biblioteicarul
oricine poate vedea cu mai mare usurinta daca lipseste
vreuna. Atunci eand carcile incep si se inmulteasci, a-
ceasta asezare inceteaza sa fie cea mai buna. Bind destul
de stingheritor si se puni alaturi carp de marimi prea
deosebite, ceeace, pe langa uratenie, incurca la manuit; de
multe-ori, iar in bibliotecile mari totdeauna, cartile se a-
seaza dupi marime sau dupa formate, cum zic bibliote-
carii. Se iau cartile cele mai mari si se insira alaturi, pe raf-
tul de jos, pentruca se scot mai anevoe si ca sa fie la inde-
mani; acesta e formatul unu. Se iau apoi cartile cele mai
mici si se pun pe raftul cel mai de sus, cam la inaltimea
omului, ca sa poata fi ajunse cu mana ridicata, fara scaun;
acesta este formatul patru sau cinci, dupa cum s'a hotarit
un numar mai mare sau mai restrans. Cele care raman
se impart in doua sau trei si se aseaza intre celelalte; ace-
stea sunt formatele doi i trei sau patru. Dupa asemenea
asezare insa, rostul cataloagelor se simte si mai limpede,
pentruca numerele de pe cotor nu mai sunt acum la rand
i, fara aratarile din catalog, intr'adevar nu se mai pot
g5.si cartile. In catalog trebue, de aceea, insemnat i numarul
www.dacoromanica.ro
dulapului i al raftului pe care se afla cartea. Dulapul i

raftul se arata, fie cu un numar, fie cu o literl.
Pentru ziare i reviste se face o trecere deosebita. Ceeace
se inseamna, de cate ori vine o foae nodal, nu mai este
titlul, limas acelg, ci numai numarul. Ziarele, la biblio
tecile mici, de obiceiu nu se pastreaza, pentruca n'au nici
un rost de document; altceva este cu revistele. La sfarituJ
anului ele se leaga .1 urea intre carti. Atat ziarele cat si
revistele trebue tinute pe un cadru, un fel de gherghef de
scandurele sau de trestie, ca s nu se vanzoleasca i sa fie
mai uor de luat in mina.
Orice biblioteca de sat trebue s alba venituri proprii,
oricat de neinsemnate, din care sa traiasci. Cheltudile ei
sunt cel putin de trei feluri: cumparare de carti i abona,
mente la ziare i reviste; o mica plata bibliotecarului; chel-
tueli de administratie, de la chirie, lemne, lumin, curs:
tenie pana la hrtia i cerneala de cancelarie. In fiecare an
bibliotecarul, impreuna cu comitetul sau autoritatile satu-
lui si ale Statului, incropecte un buget, de care trebue sa
caute s se tie cat mai de aproape. 0 biblioteca fara buget
este o intreprindere nesigura O. care nuii merita numele.
De acest lucru noi de obiceiu nu suntem patrunci, pen-
truci mai toate bibliotecile romanesti au iesit dintr'o buni,
vointa culturali, odata pentru totdeauna, atunci la infiin,
tare, i fara vreun sprijin in viitor. Dovada bibliotecile
noastre faranecti, care, afara de rari cazuri, sunt fari bu,
get. Ele alcatuesc in mijlocul satului nicte intocmiri venite
si intretinute din clara. De ad pima la parerea ca nu p:i
yew satul nu este prea departe. In foarte multe locuri s'a
si ajuns sa se gandeasca ga.
Este nevoe mai mult decat oricand de o intoarcere O. de
o schimbare in bine de parere. Poate c o cale, i nu cea
www.dacoromanica.ro
102 CARTEA SATULUI
mai putin potrivita, va fi tocmai bugetul. Taranul este prea
gospodar i socotit, ca s nu vadi in cele din urma c
ceva, pentru care se cheltueste din banii satului si din banii
lui, nu se poate sa nu ascunda vreun folos, 1i ca s nu,1
descopere. In schimb, astazi, taranul vede c pe tot ce
pune mana costa, pentru o bucata de sfoara trebue s
plateasca, pentru un pumn de sare i se cer bani, pentru un
chibrit trebue s scoata i s dea, i numai pentru pache-
tele de carp, cu care se trezqte inteo buna zi, la scoala
sau Ia primarie 0 care i se spune c ar fi. ale iui i pre
binele lui, nu este nevoe s miste niciun deget ca sa le
capete. Cartea, in capul lui, atat de muncita, pana si fie
gandita i scris, mai muncita decat un ogor pietros pana
sa se taca lan de grau, i atat de scumpa, apoi, pana s
ias din teascurile tipografului ca marfa., asa cum a iesit
faina i painea, cu osteneala morarului, a brutarului, a el
rausilor si a tot felul de pravaliasi, cartea aceasta, in capul
taranului, care, tocmai el, daca ar fi pusa ca munca ala-
turi de munca lui, ar intelege-o mai bine, pare un lucru
fara pret ticluit, din lipsa de alte griji, pentru petrecere,
de targoveti i imparpt cui vrea i cui nu vrea, pentru
aceeas pierdere cle vreme. Nepriceperea i putinul respect
fata de biblioteca urmeazi de la sine De aceea, biblioteca
taraneasca trebue schimbata inteo gospodarie, ca orice alte
gospodarii, cu veniturile i cheltuelile ei, cu un cap ris,
punzator i cu rosturi limpezi. Iata insemnatatea, tot pe
atat de parnanteasca pe cat sufleteasca, a bugetului inaun-
trul unei biblioteci.
Pentruca bilioteca implineste o trebuinta foarte inru-
dita cu a scoalei: pastreaza ceeace da scoala i desvolta,
iar scoala este intretinuta de Stat, nu se poate ca biblioteca
sa nu se bucure de o luare aminte la fel. Intaia parte din
www.dacoromanica.ro
bugetul oricarei biblioteci faraneti trebue s vi e. de la el.

Statul, in locul unde lacreazi biblioteca, est ?. satul, ea in-
sai ii sta deschisa i este umai a lui. De ad urmeaza da-
toria pentru fiecare sat s puri o sumi cat de mica in
bugetul lui, pentru bibliotecI. Legea, de altminteri, orr
unde este o lege a bibliotecilor populare, i in Romania la
fel, legea noastra din 1933, prevede aceasta indatorire pen-
tru comune, sate i orae. Bibliotecile populare ele insele
se chiama, din aceabt pricina, l.a noi i in alta parte, bi-
blioteci comunale. Satul rDmanesc, i aa destul de sarac,
nu trebue s se sperie de o nou5. sarcina. In afara ca este
vorha de un nou arzamant pentru suflet, alaturi de coala
.1 de biserici, destul de slabite, de valuri ale veacului sau
de samanca de boale launtrice, ca s le fie binevenit un
asemenea ajutor, dar suma if are i nu trebue sa fie o po-
vara pentru buget. Apoi Statul va da i. el, maicusearna
daruri de carp 1 poate i sume de bani bibliotecilor care
arata bune roade, prin Ministerul coalelor, supraveghe-
torul i indrumatorul bibliotecilor caraneti.
Biblioteca trebue s fie sprijinita i de oamenii mai de
inim ai satului, cititori ai ei. Fiecare biblioteci este bine
s aiba o societate a prietenilor ei, cari si fie un reazam
pentru bibliotecar in gospodaria bibliotecii i in intaiuI
rand sa plateasca fiecare o cotizacie, s dea adica un venit
sigur pus de la inceputul anului in buget. Aceea societate,
impreuna cu bibliotecarul, trebue s puni la cale o ser-
bare sau doul pe an, de unde s iasa iara o sumi de bani.
Ceeace face comitetul Folar pentru coala, are menirea
sa. fad, pentru biblioteca satului aceasta societate a prie-
tenilor ei. Pe lang5 folosul pipit, creterea unui buget,
care nu poate s fie niciodati indestultor, daca n'a.re alt
izvor decat bugetul satunii, ii face loc folosul mai ascuns,
www.dacoromanica.ro
104 CARTEA SATULUI
dar mai adanc. Se nasc in jurul bibliotecii, o insufletire,
un indemn la fapta si o legatura intre oameni, care o pun
la adapost de paragini i de uitare. Si nu se uite c daca
coala satului este aparata de legea indatoririi de inscriere
1 de urmare, biblioteca i deschide uile numai pentru
cine vrea s intre. Dincolo copiii sunt ateptati i, la nevoe,
pot fi dui din urmi; aid oamenii trebue catigati, pentruca
nu vin decat de bun5voe. Intr'un asemenea scop niciun mij-
loc nu trebue uitat. Acosta, in afara de ceeace este chemat
s faci biliotecarul intre peretii bibliotecii prin carte, este
dintre cele mai incercate i mai te.meinice. Un lucru nu
trebue s5. se uite insa niciodat5., in cautarea de mijloace
bineti pentru intrebuintarea bibliotecii farineti, c fo-
losirea cartilor se face fara nicio plata, Prietenii biblio-
tecii platesc pentruca vor si se leaga ei, i nici decum ca
sa aiba dreptul s citeasci. Unii dintre acetia, atunci cand
ar fi oameni iesiti din sat i cu rosturi man l.a orae, s'ar
putea s nici nu se foloseasci de biblioteca i de ziarele i
cartile ei
Bugetul bibliotecii se alcatuete de bibliotecar, dar se
incuviinteazi i aducerea lui la indeplinire se supravegheaza
de un comitet sau de orice alta adunare i autoritate, cu
care bibliotecarul este indatorat prin lege sau printr'un
regulament s lucreze. Biblioteca nu este numai o gospo-
darie sufleteasca, ci este i o gospodarie adevarati, care
manuete bani. De aceea, chiar bibliotecarii cei mai ma-
runti primesc la coala lor i cateva lectii de tinerea soco-
telilor i a registrelor. Una din cheltuelile cele mai insem-
nate este cumpararea cartilor. Este insemnata, intaiu, pen-
truca ziarele, revistele i cartile sunt insa viata bibliotecii.
Rostul in alegere al bibliotecarului este covaritor. Biblio-
tecarul se ajuta, de obiceiu, aa cum s'a vazut, cu liste de
www.dacoromanica.ro
carp potrivite, pe care le trimite un serviciu din Ministerul

*coalelor insarcinat cu indrumarea bibliotecilor populare,
cu publicatii anume facute de librarii sau de aezaminte
culturale, cu darile de seama din foi i reviste, cu dorin-
tele chiar ale cititorilor. Ace la comitet i aceea adunare
sunt in drept s.i spuna cuvantul i s fereasca astfel de
greeli i poate i de o faspundere prea mare pe biblio-
tecar.
Dar cumpararea cartilor pentru bibliotecile satului mai
este insemnata i din alta pricin5.. Daci aceste biblioteci
vor ajunge sa fie odata 10.000 i fiecare s aiba un buget
de cumparare de crti numai de 5'00 lei, iata cum in fiecare
an o sumi de 5.000.000 de lei se va indrepta spre targul
carpi, ca sa,1 invioreze. Aceasta suma va fi cu atat mai
prepoas5. cu cat va veni dinteo lume nedeprinsa pana astazi
s faca asemenea cheltueli. Cand atat alcatuitorii de carti,
scriitorii, cat i cei can le tiparesc i le desfac, tipografii
i negustorii, vor ti ca au cumparatori siguri de cateva
lioane, ei se vor grabi sa se atearna anume la lucru pentru
sate. Foarte curand lipsa din trecut i chiar i din zilele
noastre, de tiparituri potrivite pentru Ettliotecile taraneti,
va pieri. Va iei din potriva, de-aici, cum e firesc, i o
cunoatere mai adanca a vietii .1 a trebuintelor oamerdlor
de la tara, pentruca acetia vor indragi "i vor cauta mai
ales acele carti in care vor afla oglindite acea viata i acele
trebuinte. De aceea, una din cereri!e mereu auzite, fie in
foi i reviste, fie la Ziva Carpi, atat ale scriitorilor, cat
i ale editorilor i librarilor, a fost s s infiinteze, cat mai
repede, bibliotecile populare. Ei vedeau in ele o adevarata
mantuire a carpi. Trebue insi bine inteles c nimeni nu
s'a gandit la bibliotecile datorite bunavointei, stinsa odata
cu infiintarea lor, pe care le avem .1 astazi in destul de
www.dacoromanica.ro
106 CARTEA SATULUI
mare numir, fari s insemne un folos adevarat nici pentru
cititori nici pentru scriitori i editori, Este vorba numai de
bibliotecile pentru cei multi ale viitorului, intocmite asa
cum s'a vazut, i avand in deosebi un buget propriu si
regulat. S ne gandim ca 5 000.000 de lei, cheltuiti nu.
mai pentru carp, inseamna in fiecare an 200.000 de vo-
lume, de cate 25 de lei fiecare, in care ar intra si tot felul
de scazaminte de plata, atunci cand cumparatura se face
in mare si deadreptul, i acestea numai pentru inoirea si
cresterea bibliotecilor satului. In cinci ani s'ar putea in-
drepta astfel catre cele 10.000 de sate romanesti cu biblio-
teci, nu mai putin de un milion de volume, nu din dar
si nici din silinte i jertfe neobisnuite, ceeace ar trebui
si ne bucure mai putin, ci din veniturile de toata ziva
ale unei gospodarii, tot pe atat de smerite pe cat de chi&
zuite Inca odata, semnul dupa care o biblioteca din timpul
nostru se deosebeste de la intaia privire de o biblioteca
de odinioara, este bugetul ei de venituri si de cheltueli,
injghebat prin mijolace proprii. Oricat suflet ar insemna
o biblioteca fari buget, ea nu se poate asemana cu cea-
lalta, in care sufletul capata sprijinul i Ii inmulteste pu-
terile cu puterea banului, strans din vointa si din punga
ruturor. Nicio biblioteca de sat sa nu se mai infiinteze pe
viitor pani cand nu va putea s arate, din intaia zi, acest
buget.
In afara de condicile propriu zise ale bibliotecii, biblio-
tecarul va trebui s alba i registre de aducerea la inde-
plinire a bugetului, cu toate temeiurile, atat pentru veni-
turi cat si pentru cheltueli, tinute in cea mai buna ran-
duiala. Pentru venituri el va avea legaturi cu servicii de
Stat, care platesc ajutoare, sau cu tot felul de comitece,
care aduna cotizatii sau dau serbari, iar pentru cheltueli,
www.dacoromanica.ro
EMANOIL BUCUTA: B1BLIOTECA SM ULU 107
in cea mai mare parte, cu librari i cu negustorii cei mai

deosebiti, de la legatori pana la vanzatorii de lemne si de
gaz. Lucrand cu un comitet, in sedinte, unde bibliotecarul
este secretar de drept, sau cu alte autoritati, el trebue s
tie i o condica de dari de seama sau de cronica, din care
sa se poat urmari oricand si de oricine viata administrativi
a bibliotecii. Intre alte cartoane, trebue sa se gaseasca apoi
copii dupa scrisorile, cele mai insemnate, pe care nu se
poate ca biblioteca sa nu le schimbe cu unul sau cu altul,
sau ce( putin aratarea pe scurt a cuprinsului, impreuna cu
adresele unde au fost trimise, Daca' ne mai gandim ca
blioteca satului se infiintea.zi c i lucreazi potrivit unei legi
si unui regulament, ascultat in toata tara, dar care trebue
pus neconten it fata in fata cu imprejurarile, tot altele, ca
pentru cunoasterea drepturilor i datoriilor fiecarui cititor
este nevoe de o calauz5 cu indrumari foarte limpezi la
fiecare biblioteca in parte, sarcina bibliotecarului incepe
intr'adevar sa sperie. Aici este, de altminteri, i una din
cele mai marl primejdii care il pIndesc, sa nu se lase inecat
de multele hartii i tineri de socoteli Pima intr'atat incat
s piarda din vedere ca bibliotecarul este, in intaiul rand,
si ramane sufletul asezamantului dat lui i numai lul singur
in seama. Pentru treaba de secretar 1 de functionar de bi
blioteca ii poate gsi oricand ajutor, daca simte ca nu mai
poate razbi, in cineva din societatea prietenilor bibliotecii
sau in vreun carturar binevoitor din sat, dar in treaba de
bibliotecar propriu zis, de mare baciu al cartilor i citito
rilor, nimeni rurl poate inlocui. In slujba ei trebui sa fie
cu toata paza i si puni toati imma.
www.dacoromanica.ro
INCHEERE
Bibliotecile sdtesti, unelte de cunoastere si untlIe de
Stat. Cartea la marginea Ord. Cea mai frumoasd
bibliotecd de sat din Romdnia.
Bibliotecile pentru toti sunt o mare unealta de cukura

si de aceea toate tarile, atat cele care au luat-o inainte cat
si cele ramase mai in urma, fac tot ce le st in putere
ca sa le desvolte si si le imbunatateasci. Intr'o vreme cand
cele mai noui si mai indrasnete mijloace tehnice de usu-
rare a vietii se intind pretutindeni, din mandrele orase pana
in cela mai umile catune, telegraf, telefon, automobil, a-
vion, electricitate, radio, si cand poporul intreg este che-
mat s hotarasci in parlamente sau alte adunari obstesti
soarta statelor si a lurnii, se simte ca o trebuinta dintre
cele mai poruncitoare si mai grabnice imprastierea cat mai
departe a cunostintelor. coala pentru toti este insa numai
un inceput, pe care il spulbera vremea, daca nu este luat
pe seama si dus la desavarsire de biblioteca Biblioteca
satului are menirea sa intinda ca o legitura intre oameni,
sa ajute pe top sa se tie in pas cu vremea si sa arunce lu-
mina in treburile mai inalte unde maicusearna ochii Ora-
nului singur n'ar putea sa pkrunda niciodata. Dar nu nu
mai atat.
Bibliotecile pentru toti, si prin urmare, bibliotecile sa,
tului odata cu ela, au ajuns in timpul din urma .1 o unealta
www.dacoromanica.ro
EMANOIL BUCUTA: BIBLIOTECA SATULUI 1 09
de guvernamint. Nu mai amintim ca bibliotecile cele mari

ale vechimii au fost totdeauna privite si intrebuintate ca
atare. Ele se gaseau in palatele regilor sau in templele unde
Faraonul intra ca fiu de zeu si zeu el insus. Se cunoaste,
mai aproape de noi, soarta vestitei biblioteci de la Alexan,
dria, orasul de mare de la gura Nilului, al doilea odinioara
dup5. Roma, ca numar de suflete i ca bogatie. Cand au
ajuns aici Arabii, pe la anul 641, in drumul lor de cu
cerire, Alexandria era mai cunoscuta decat fusese mai de
mult prin farul ei, acum prin biblioteca pe care o adapo
stea, cu cele mai de pret manuscrise ale tuturor vremurilor,
mai ales elinesti si erveesti. Ea a cazut in mainile paganilor
cu 4000 de palate, 4000 de bai, 12.000 de negustori de
untdelemn, 12.000 de gradinari. 40.000 de Evrei platitori
de tribut, 400 de teatre si de locuri de petrecere. Sase luni
se zice insa ca. focul la bai s'a ficut cu manuscrisale cele
fara prev ale bibliotecii, pentruca Omar califul, intrebat
ce hotirate cu ea, daduse crudul raspuns ca, sau biblio,
teca nu cuprinde mai mult decat cuprinde Coranul, cartea
cea sfnt lasata de Mahomet, si atunci este nefolositoare,
sau cuprinde altceva decat Coranul, si atunci este primej,
dioasa. Iata intaia biblioteci privita ca un dusman, si aria.
In zilele noastre, in bisericile din satele romanesti ale Bul-
gariei, maicuseama din judetul Vidin, unde s'a citit lui
Dumnezcu totdeauna in limba noastra, cartile de ruga.,
ciune, Evanghelii, cazanii si psaltiri, au fost cautate cu jaw
darmii i puse pe foc. La fel s'a ficut i cu cartile de po-
vestiri si de sfaturi, venite de dincoace de Dunare i gasite
prin casele oamenilor. Cartea romaneasd este urmarita i
nimicita, pentruca in ea salaslueste sufletuf unui neam, care
ar incalzi i ar apara de instrinare pe Romanii din yam
vecina, iar taxa vecina nu vrea sa ingadue acest lucru.
www.dacoromanica.ro
Tio CARTEA SATULU1
Iata cum cartea i biblioteca pot fi crezute un fel de

cetati, care, 'a fel cu 7...ele de zid, trebue intaiu daramate,
de cine -rea. det --aa r.s stapanire silnic. Aita cara ve-
cina LI] noi, atunu cand a vrut. aLum cativa ani, sa inoiasca
din temelii felul de giadire al zeci si zeci de mihoane de
oameni ,una din intaile masun pe care le-a ludr, a lost
3.-..oarere bSlioteci1e pentru ton a unor anumite carp,
ccte re;,, si .nlocali ea lor cu altele. Popoare de bara-
gane -,n;are, .e.o.a le mun . inghetati. ram nici rti cursoscu
s-a ac"suli, u capatat n alf abet al 'or si tipografii, ca s
se poata iari pencru eIe gazete i cart. i1 inrocmi biblio-
teci. de an& s fie calauzite sl :Astige. Aa s'au trezit Ro-
manii deracolo, trecuti cu mult de c iumatate de milion de
suflete, cu ziare, din i bibliateci tarinesti in limba ler,
care era aprita mai inainte, i auestea toate, nu de firag, ci
ca a f upus,i prin noua sabie a cartii, impreuna cu cele
laite popoare.
Romania este, dela r5 sboiu incoace, c ara fericita, pen-
true). a fast in stare sa-si stranga aproape to fin irare ho-
tarele largite. Basarabenii rupti de noi de mai bine de o Alta
de ani, BucoNinenii smulsi cam cii vrec )0 de ani inaintea lor,
Tramilvinenu, pierduti din veacurile ciooaniel, de L anul
o mie dupa Cristos i poate mai de mult, s'au intors cu toni
la vatra, ca sa inchege un smgur neam. Calitoriseth si in
vremurile trecute de la ann la alni, in ciuda hotarelor ne-
firest trase intre ei, oamenii si cartile, mai ales cele bise-
ricesti, ale caror cuvinte trebue sa fie ca banii, ca s umble
sa, fie intelese intre toci Romann. Cand ne-am intalnit din
nou, dupa atata lungi desparcire, am bagat de eami me
bucune ca, datorita mai ales acelor carp, rimaseseran.. de-
stul de asemenea. Tara insa, in alcatuirea ei de astazi, este
www.dacoromanica.ro
o tara noua. Toti trebue s punem mana de la mana ca s

umplem atatea santuri, pe care le-au sapat anii elnd n'am
fi-s1 ircpreusa.. Pamanturilc s'au a.cut una; trebue s se faca
una i sufletele. Tranul ardelean din partile Salaju lui trebue
sa c simta legat de taranul dobrogean si taranul din Hotin
de tilranul Banatului. Atatea mijloace iucreaza in acest. scop,
dar niciunul n'are sa fie mai putermc i s. patrunda rai
adanc, pani a izvorul ...;andunlor, deLat Lartea i bibbo.eca.
Scriitorii romaru, cei cari au. ."Ost: i cei de Lstazl, cu darul
lor fara pereche de rostire, sunt mai in stare deck oricme
sa vorbeasca tuturor despre Leeace ne e mai drag si mai al
nostru. Ei incap tocmai bine, ca intr'o arca si in chivor
al legn, inteo biblioteci t.:Iraneasca, pe care tara s'o poarte
pe umeru si, on in ce cai ar merge. Nimic n'o poate apara
mai bine, -le multele primejthi care o pandesc, cleat stifle-
tul acesta romanesc, intrupat in cei mai buth i pus n carti,
ca sal treaci astfel din nou in toti si sa-1 oteleasca. Biblio-
teca satului poate fi inzestrata cu toate cartile pe care tara
le socoteste cele mai potrivite cu vremea i cu poruncile
ei de viata, pentruca s scoata pe oameni dupa ,;iparul do-
nit de ea Cine a pregatit zi cu zi si in taina Unirea_ este
ma chemat decat dtii s o intareasca. Biblioteca satului este
astazi, nu numai o unealta de cunoastere, dar i o arma de
lunta Vremurile sunt destul de tulburi. S n'o uitam in
accste vremuri tormai pe ea, cea mai la indemana, cea mai
incercata, cea mai sigura.
Pentru aceasta sa nu inteleaga insa nimeni gresit, ca am
f; prietenii unei biblioteci cu carp alese pe spranceana. 0
asemenea biblioteca se osandeste singura, dinainte, pentruca
utitorii baga foarte curand de seami i o parasesc. Este
vorba de altceva, de descoperirea celei dintai trebuinte a
astei, pentru care s'au ficut bibliotecile, si de punerea
www.dacoromanica.ro
112 CARTEA SATULUI
lor in slujba acelei trebuinte, cu toati insufletirea i cu toate
mijloacele de organizare cu putinta. In felul acesta, biblio-
teca pentru toti nu va ramane alaturi de viata, Era gand
gi putere s'o inraureasca, ci se aeaza chiar in miezul ei,
viteiete. Ea este un isvor de inoire i o calauza prin greutati.
Am fost martor totdeauna la deschiderea Saptimanii
Carpi, cu toata literatura romana de astazi fata, neastana-
parata i tanar sau luatoare aminte i stapanita. Am fost
prin librarii, in aceste zile de mare vanzare i de impar,
tire de semnaturi din partea scriitorilor. Am citit tot ce
s'a publicat, liric sau documentar, despre serbarea gi
semnatatea tiparului romanesc. Nimic nu m'a micat Ins
atat cat o mica, nevinovata .1 zambitoare lectie asupra
facut5. in aceeac saptamank intr'o coa1 de barne,
cu o singura sala de clask dinteun sat dela hotarele
covinei. Aici cartea era deodata mai mult decat numai o
unealta de cunoatere sau de petrecere a mintii, pe care o
lai din mana dupi ce ai folosit-o. Ea se schimb3. inteun
fel de piatra de hotar ea ins54i, marturie i aparatoare a
unui neam i a unei limbi, in care se rasfrange i triete
sufletul lui, in aca altor neamuri i altor limbi. De jur iny
prejurul ei se aezau copiii fiagezi, fete in fote portocalii
baeti cu pieptare de piele, cu tiv de rani neagra de oaie,
ca nite fapturi ingereti dintr'o panza italiani a Rena.r
terei, cand oam,..nii mai credeau destul in Dumnezeu, la ie,i-
rca din Veacul de Mijloc, incat s incerce s coboare caul
pe pamant. Satul era dela marginea tarii Hutulilor, Gura
Putilei, pe Ceremu. Ziva, pe la un mijloc de Maiu.
Locurile sunt ele insele pline de istorie. Ganditifva
ca, vorbindwle la o lectie, care venea intamplator, in ur,
marirea programei scolare, despre Dimitrie Cantemir, prin,
ciii invatat, i Ion Sobieschi, Riga Poloniei, care a des,
www.dacoromanica.ro
presurat Viena de pagani, atunci cand invafatorul intreba

de Pocutia: cine tie sa arate unde a fost? baiatul desghetat,
sculat vesel in picioare ca sa raspundk in loc s arate
cinutul pe harta, a aratat cu mana pe fereastra .1 a zis:
Ad! Dei tiam c muntele cu brazi care se vedea in faci
era din acel panaant zalogit pe nite bath de argint lui
Alexandru cel Bun, m'a trecut un fior. Para se intorceau
vremurile1 La fel m'a infiorat altadatk cand preotul din
Campulungul de pe Ceremu, un sat hutill la vreo zece
kilometri de-aici in susul apei, aria spus, ca i cand n'ar
fi vorbit in anul dela Domnul 1930, ci in leatul dela Fa,
cerea Lumii 6973, ca Stefan Voda a cerut un clopotar
pentru manistirea Putna de peste mulite, chiar dintre oa-
menii acelui loc. Nu trebue sa fii numai decat un indra-
gostit fara leac de trecut, ca si ti se para c auzi atunci
prin vazduhul subtire un clopot de departe, tras din do,
potnica pistrati pana astazi ca in zilele cand a fost zidita,
de aceleai brace de acum mai bine de patru i jumatate
sute de ani. Sunt locuri unde timpul, daci nu sta, impo-
triva oricaror legi pamanteti, nemica, se poate intoarce,
la orice slaba amintire. Bucovina este dintre ele.
Satul Gura Putilei sarbatorea i el in acele zile Sipa,
mama Carpi i ma dusesem pana acolo, la 600 de kilometri
de Bucureti, drum de tren, dar O. de caruca, de alergare
pe osele, dar i de suit la deal piepti, pana la 1100 i
mai multi de metri, trecitoarea curapenei apelor dintre
Suceava i Ceremu, mers pe poduri spanzurate la ame,
citoare inalcimi, dar i deadreptul prin garlele iuti de munte,
cu spinari de stanci 1 cu pastravi, ma dusesem pana acolo,
putin ca sa pun la cale aceasta serbare i putin ca s fiu
fata, silindu-ma sa par numai un oaspe al intamplarii intre
localnici, fara sa se bage de seama c. aveam mai multi
www.dacoromanica.ro
114 CARTEA SATULUI
parte decat ei la ceeace se petrecea. Tara, aa cum se aeza
in cadrul fiecarei ferestre, era ea insai ca o carte mare
deschisa, cu ilustratii in verde qi in argintiu. Muntii se des,
chideau odati spre Miaza zi qi altadata spre Miaz5. noapte,
numai ca sa lase sa treack, galgaind din unde repezi, Ce-
remuul. Si se mai deschideau odati spre Rasarit, de unde
venisem, ca sa lase Put la, raul nebun, strecurat pana la
noi prin tot felul de chei de piatri. Daca se cripa o fe,
reastra, linitea clasei se umplea de cantecul cucilor, unii
din pidurile Poloniei de peste vale 1 altii dela noi. Co,
pacei de liliac, infloriti pe-aici abia acum, aprindeau o
palpaire albastr dinaintea casei bor. Fote portocalii se stre-
curau grabite pe drum. Plutaii strigau pe api, jumitate
la carma i jumatate in rau impingand, pentruca pluta se
prinsese inteo stanca. Iar copiii din clasa a patra pana
intr'a aptea, vorbeau cu ochii mari despre cartea roma,
neasca, despre basme citite sau poezii invatate in alte carci
decat eirtile de coala.
Scoala avea tot felul de pui de om. Populatia, ca in
atatea parti de graniti, este amestecati. Hutu lii ei inii
sunt poate un amestec, in care se aud Inca atatea rasunete
romaneti, ca la o chemare din veacurile de demult. In
limba lor sunt cuvinte, care au intrat odati cu ai nctri,
pierduti apoi pe aceste plaiuri inalte i prin salaele rare,
fara legaturi cu lumea. Hutu 1ii zic vatra, chieptar, portita,
zic aisagi, branza.
Prin aceste parti va trebui s ne mieam in curind mai
lesne, pe oseaua de marl frumuseti, care pornete dela
Vijnita i face un mare arc pani la Seletin, pe o lungime
de vreo 60 de kilometri. Astazi drumul este cam mancat
de ploi i spart de telegile cu buteni, dar el va trebui
sa fie altfel. Atata lume vine pana in buza acestui pa,
www.dacoromanica.ro
mant, chemat de vestitele manastiri ale lui Bogdan inte-

meietorul, ale lui Stefan cel Mare i Slant, ale mandrului
Ieremia Movila, ale boierului cu multi minte, dar cu mai
putin noroc, Luca Arbore, .1 trebue sa se intoarca, fari
s. banue macar ce desfatare o asteapti la doi pasi, pen-
truca tinutul este lasat inca la o parte de marea circulatie.
Este o greseala, care nu se poate sa. nu fie cat mai re-
pede indreptata. Tara romineasca are s ctige o noui
ispita, pentru drumetii dela noi i din tarile vecine, iar
Hutu lii, acesti Moti tainici dela Miazanoapte, o legatura
cu noi, care ramane pana acum prea slaba. i un nou mijloc
de traiu, pe langa plutarit i munca de bajenari la camp,
de pana. astazi. Gura Putilei va fi atunci popasul cel mai
frumos al acestui frumos drum. Deocamdata, copiii vor-
besc despre carte, in band i la tabi., cu biblioteca
turi, i cu glasurile lor cristaline imbmate cu glasunle cati-
felate ale cucilor. Este ca un cantec al cartii i al scrisului
romanesc, rostit de oameni i de locuri, pe acest pridvor
pierdut al Trii lui Drago, inteo dimineata cu soare de
Maiu.
Nu vreau s. incheiu ins fara sa spun cateva cuvinte des-
pre cea mai frumoasa biblioteca de sat, fara sat, pe care am
cunoscuvo. Ea se gaseste la marginea cea mai de rasarit a
departe in mare, pe Insula Serpilor. Pamantul este
acolo asa de sarac, numai piatra batuta de valuri, incat nu
poate hrani oameni. Numai pescaruii albi se aduna cu miile
primivara din larg clocesc prin iarba ouale pestrite.
Pe stanci se prajesc la soare 1 naparlesc de piele erpii ne-
gri cari au dat numele insulei. Singurii locuitori sunt pb-
zitorii farului, adui la fiecare intaiu al lunii, impreuna cu
merinde i cu api de baut pentru treizeci de zile, de un
vas iute numit pilotina, de la Sulina, portul de la gura Du-
www.dacoromanica.ro
1113 CARTEA S ATULU1
departat la 40 de kilometri. Cu ei mai stau de straja
in aceea casa aezata pe o culme, trei, patru marinari gra,
niceri. Seara farul, cu marele lui cap de sticla, se aprinde
clipete peste ape, aratand vapoarelor din zare calea cea
buna. Pazitorii au grija sa traga scripetele i privesc pe fe
restrele inalte cerul i marea.
Aceti apte, opt oameni, tarani din Delta sau dinlauntrul
tarii, au cerut, ca sa poata rabda singuratatea, sa li se dea
o biblioteca. Este cea mai rsleata biblioteca taraneasca pe
care o avem 1, in acela timp, cea mai cu talc. Eitam prig
vivo infiorat, in odaia ei de sub far. Nicaeri cartea nu se
arata ca in acel loc, prietenul omului. Locuitorii vremelnici
ai insulei o inconjurau cu iubire i vorbeau de fiecare irr
tamplare scrisa ca de o intamplare a lor, traita. Lumea, pe
care o lasasera, venise cu ei in aceste carti. N'aveau decat
sa se 2mester..... ibtre ele i taxa era din nou cu ei. Nu mai
sufereau de urit. Vapoarele de pe valuri aveauflacara farului,
ca sa tread, prin noapte, i ei ii aveau biblioteca din colt,
cu mai multe lumini deck el.
Am luat i eu o carte 0 m'am dus in iarba sa citesc. Peste
mine treceau tioand pescaruii. Din trecut ieeau amintiri
de zei pagani, caregi avusesera capitele pe aceste locuri.
Sus, indaratul meu, lipiti de cer, cei doi paznici ramaneau
incremeniti alaturi i se uitau peste mare. Erau ca nite
stramoi, stinri de sute de ani de veghe la marginea paman-
tului romanesc.
www.dacoromanica.ro
CII1PURI
Odd cu flori $i cart de G. Petra.7cu
Scrisoarea lui Neacsu Campulungeanul dela 1521
Evanghelie cu Invdidturd, tiparita de Diaconul Co-
resi la 1581 India pagina
Albina romdneascd, cea mai veche ,,gazeta politico-
literara" din Moldova, 1829 India pagina
Buletin, cea mai veche gazed administrativa" din
Tara romaneasca, 1832 India pagina
Gazeta de Transilvania, cel mai vechi ziar roma-
nesc din Transilvania, 1837 India pagind din
numarul dela 12
Martie 1838.
Inceputul Bibliotecii Academiei Romane foaia cu Intaiul
dar de carti din
1867.
Scoala primara In aer liber la Bucuresti pe la 1842 dupa Ch. Doussault
Capra cu trei iezi de Creanga, o carte de copii
(coperta Cartea romaneasca") de D. Stoica
Afi$ pentru tipariturile Fundatiei Culturale Princi-
pele Carol si Biblioteca Fundatiei universitare
Carol I din Bucuresti de Lena Constante
Vechia sad* de citire
0 noted said de citire
0 parte din depozitul de carti
Imprumutare de carti dela biblioteca populara din
Rapi le (Bacau)
Citire de ziare la Caminul cultural din Nepos (Na-
saud)
Cartile pentru popor la Plataresti (Cetatea Alba)
Expozitia cartii din Plataresti (Cetatea Alba)
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
CE INTELES ARE Pag ina
Biblioteca, tinerea de minte a omenirii 3
Biblioteca vorbita i biblioteca scrisa 6
Marile biblioteci din alte t5ri 7
Marile biblioteci din Romania 10
Cum se strang astfizi cartile 12
Carti pentru sat 16
Biblioteca populara o intregire a pcolii 26
CUM S'A DESVOLTAT

Intaile incercari 30
Bibliotecile de Stat dela 1898 33
Bibliotecile satepti ale Casei 5coalelor 48
Legi ale bibliotecilor populare in Romania pi alte tan 52
Inceputuri de inchegare 58
Biblioteci de sate facute de Societati culturale: Astra, Fun-
datia Cultural& Principele Carol 60
Biblioteca satului pi Caminul cultural 62
DIN CE ESTE ALCATUITA

Bibliotecarul i pregkirea lui 67
Cfirtile de copii, de tineret, de varstnici pi de carturari 75
Clfidirea 83
Aspezarea i imprumutarea acaa5 91
Veniturile 9i cheltuelile 101
INCHEERE
Bibliotecile satepti, unelte de cunoaptere i unelte de Stat . 108
Cartea la marginea trii 112
Cea mai frumoasfi biblioteca de sat din Romfinia 115
www.dacoromanica.ro
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE LUCEAFARUL" S. A.
roo3o ex. VL rg36
- BUCURE4TI
www.dacoromanica.ro
CARTEA SATULUI
SCOASA DE FUNDATIA CULTURALA
REGALA ,,PRINCIPELE CAROL'
Indile volume :
1. Cezar Petrescu: CO trel Regi (cu un desen de Lena
Constante 0 cu 46 de vederi si chi-
puri dupd fotografii).
2. Mihail Sadoveanu: Inima noastri (cu desene de Leon
Viorescu).
3. Al. Lascarov -Moldovanu: Viata crestinA in pilde (cu desene de
Mac Constantinescu).
4. V. Voiculescu: Toate leacurile la indemAnA (cu o re-
producere in culori dupA $t. Luchian
si numeroase figuri).
5. Lucia Filimon-Ciulei: Intre gospodine (cu desene de Aurel
fiquidi).
6. N. Oancea: Culegere de coruri (cu un desen co-.
lorat de Mac Constantinescu 0 ye-
deri dupA fotografii).
7. loc skint popular: Vicleimul, (cu intregiri si lAmuriri de
Victor Ion Popa 0 muzla de G.
Breazul cu un desen in culori de
Mac Constantinescu 0 vederi dupA
fotografii).
8. I. C. Vissarion: Invietorul de molt (cu desene de Au-
rel liquid.
9. T. Busnitd: Cartea crescAtorului de pesti (cu o
reproducere In culori dupA I. Ste-
riadi 0 numeroase figuri).
10. Tudor Panitile 0 Cuiul lui Pepelea, comedie popularg
Victor Ion Popa: (cu un desen colorat de Aurel ft-
quidi 0 numeroase desene negre).
11. I. Agdrbiceanu: Minunea, povestiri (cu desene de De-
mian).
12. Apostol D. Culea: SezAtori de searA (cu o reproducere
In culori dupil Rodica Maniu 0 cu
numeroase figuri).
13. G. V. Madan: RAsunete din Basarabia (cu desene
de Victor Ion Popa).
14. Liviu Rebreanu: Oameni de pe Some (cu desene de
Lena Constante).
15. Emanoil Bucuta: Biblioteca Satului (cu o vedere tn cu-
loll dupd G. Petra$cu 0 cu alte Chi-
puri).
16. I. Simlonescu: Auzite si traite in fail (cu desene de
Aurel jiquidi).
17. Victor Ion Popa: A fost odatd un rzboi (cu desene de
autor).
PRETUL UNUI VOLUM 30 LEI
Se giusegte de vanzare le toate librizine
Depozit: FUNDATIA CULTURALA REGALA ,,PRINCIPELE CAROL"
BUCURE$T1 III, Str. Latina. 8.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Biblioteca Satului PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biblioteca Satului PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CART EA SATULUI

SCOASA DE FUNDATIA CULTURALA In

Muzeul Tomo. SWIM]]

FUNDATIA CULTURALX REGALX CPRINCIPELE CAROL,

Biblioteca, finerea de minte a omenirii. Biblioteca

Una din marile puteri, pe care omul le-a folosit ca sa

sat, cartea, asa cum a intrat in basm, unde in loc de orice

vorba, le spun mai departe, la sezatori, la nunti sau la alte

de foc, de razboae sau de nepasarea omeneasca se afla in

1795 de genergul Suvarov ca prada de razboiu, ea a fost

In urma acestor mandre 1 avute fari se inira toate cele-

cu bagare de seama ea a tot crescut de-atunci, in numar

nita i de multi Romani bucovineni, ea a fost data Univer-

Neagoe Basarab, ctitorul manastirii de la Curtea de Arge,

deva macar un cuvant despre poporul nostru in intreg .1

invatatura crestinilor oameni ckre dereptatea sufletului si

toata dulceata lumii; iara in tarile altora era tot foamete

copil, vrea nu vrea, sa fie dat la invacatura. Dela el 0 pana

sa fie pilda tuturora; fie zilele lui pline d amar ci de tot

invatatorii. Ay cum se pune un dant de hram la orice

de un catig i de un traiu mai bun. Statul sta.' de vorb5

--.1134 i ortf 44.4.a."

.,ti titi tic ir . H artlerre Wig ei Aft Alf leZci.pf

+Vt 41410( Tr'

+rty5amill La paCIOfforb.,* iv,' AerrTry*,.9-1,01,1. . ,-;, -,,,- i r tifi;ky::;<;;AI ..-3.,,,.

^ -I t rarricd M 1.. t Trf 1M , I tiActina t M tm ar:-./(611141 I. A lovi i La.... t Y. orenspy

Infeleptului si de bun neam, i cinstitului si de Dumnezeu druitului japan

3 ATI miTapt, ic1:14pHcnoith cfra ilia , Atat X I

Invrituri alese din Sfanta evanghelie si din multe

acei locuitori; un pamant, chiar cu oameni mai putini, dar

ratacire, schimbarea lui inteo patima. De altminteri, nici

Sau, in scrisul de astizi:

darueasca, dupa aceste cumplite vremi a anilor nostri, cand-

Biblioteci pentru tarani au inceput sa se arate in satele

graiul i sufletul, o tiu toti cap le-au urmarit de aproape

lui Alexandru Lahovari, pe care-1 stia i care-I primea de

langa scoli. coala, in acest inteles, nu este decat o tinda a

13. Filimon Ciocoii vechi si noui 2

Total 175.60 lei

zile librariile nu le mai au. Oricum ar fi Is, putem sta nair

al Ministerului i al Casei coalelor. Se gasise in sfarit

piile in adevarate paradise pamantesti. In timpul iernei

Acolo unde vorbete mai, sus Anghel Demetriescu de

tii; s existe o mobila oarecare (dulap sau akceva), uncle

nici pe ele. Dupace, pana i amintirea li se pierduse, ingro,

provocand prin vasta sa cultura i o memorie extraordi,

din dosarul Ministerului Scoalelor se dovedete c Haret

'1'11" l'A"ril ..""q1 A

11111111W. I.V11, 14.111111U IIAll, 811 .1.1.111.1....1.t A .11:11 A I: Arnica ym.kladmirerZ,

I'llAn1.11 11000/10.111 A 90 lT0IlI ,1 n1,1 N.I.A.11,1A11;1 ,1AAJ.EN111,.1.1 AU lutIA .

. T11I1 1.1.11T till 1/1411AIIKA 1.:.11 Ii

(Este albinei dor pi lege

CARTEA SATULUI: BIBLIOTECA SATuLtu

Cea mai veche gazet administrativV din Tara Romneaac, Buletin,

Cel mai vechiu ziar romnesc din Transilvania

pt., 2- 2A., .Y. /se-- let c co6'.- - - _ _ _ - -3

Largirea hotarelor adusese o lume noua, numeroasa i

publice, in care intra i biblioteci mai inalte, pentru mai

partea in fiecare sat de biblioteck cea dintai un aezr5/

marau vreo 6 milioane de carP cu un milion de cititori gi

raspandirea i adancirea culturii in toate straturile pop',

oamenii, iar cealalta jumatate s'a platit in rate, in patru

&au intors acolo de unde ar fi trebuit s ia o alt i mai