+-A

fckz)(Qc
ea 2o

4413..
AUTORII ROMANI,
CHi §I CONTIMPORAM.

IMMUNE F3COLARA
.FEUATA DE MINISTERUL INSTRUCTIUNII PUBLICE
AL tl:L1EIOR.,

r.
..LAKi ROGALN10EANU

- LETOPISETUL --
TEREI MOLDOVE1
( : NOT1TE .EXICOGRAFICE

6 -2,
/
I

r
'

BUCUBESCT
.14
Editura 1.1BRARIEI SoCECC. a co.. .

18K .

0.2
Pretui 50 .
.-1-.
.1
)yi '
-if ,

www.dacoromanica.ro -
 AUTORIi ROMANI,
VECI-If §I CONTIMPORANi

EDITIURE VOLARA.
MOUT/. DE XINISTEEUL INSTEUCTIUNII PUBLICE
II AL CULTELOIL

ENAKI KOGALNICEANU

LETOPISETUL

TEREi MOLDOVEl
CU NOTITE LEXICOGRAFICE

BUCURESC1
Editura LIBRARIEI SOCECI1 & Comp.
1895.

www.dacoromanica.ro
41939. Slabilimentul grant- I. V. Socerii. BucurescY.

www.dacoromanica.ro
 ENAKI KOGALNICEANU

LETOPISETUL

TEREI MOLDOVEI

www.dacoromanica.ro
 ENAKI KOGALNICEANU

Cronicarul Enaki Kogalniceanu, este fiul al doi-

lea al WI Vasile Kogälniceanu, apitan mare al
tinutuluI IaqI. S'at nascut la 10 Octombrie 1730.
Hind In vräst5, de 16 -anl (1746), a in trat ca co-
pil de cas6, In slujba mg antaiti Domnulul Mol-
doveI Ion Mavrocordat ci apol in a lui Grigorie
Ghika.
Flout comis al treilea sub Domnia lig Constan-
tin Racovit5, Cehan. In anul 1753, fiind trimis
Domn In Tara-MuntenescA, Constantin Racovitti
luA cu sine pe Enaki Kogalniceanu, at mers la
BucurescI, facêndu-më atund comis al doilea, (Ace
dênsul, slujindu '1 In -WA Domnia prel-Munte-
nesci. ApoI m'at Mout vAtaf de copil".
In anul 1756, numit find din not In Moldova,
Constantin Racovita facu pe Enaki Kogälniceanu
vAtaf de aproc11.
Cftnd Racovita, fu mazilit In 1757 ; Enaki Ko-

www.dacoromanica.ro
 -6-
galniceanu '1 intoväräqi la Constantinopol, undo
kieclu pdna la 1761.
Reintorcêndu-se in Moldova, dupa pacea de *la
Kainargi, cu noul Domn Grigorie Ghika, Enaki
Kogalniceanu fu numit medelnicer.
A mai stat in Constantinopol de la 1760 IAA
la 1774.
Fu numit stolnic in 1782 §i apoi se retrase la
satul Bipile, in judetul Falcid, unde muri in anul
1796.
Enaki Kogalniceanu a scris cea din urm A. cro-
nick a Törel. Moldovel, sub titlul Letapiselul pref
Moklovel, de la Domnia einteiii 0 pen4 la a patra
.Domnie a lui Constantin Mavrocordat V. V.
Din acóstA cronicA, s'a extras capitolele pu-
blicate in volumul de fatA.

www.dacoromanica.ro
 LETOPISETUL

TERET MOLDOVEI
DE LA DOMNIA :Lute'. ttI PERI LA A PATRA DONNIE A LIII
CONSTANTIN MAVROCORDAT V. V.

Scris In Tarigrad
DE

ENAK1 KOGALNICEANU
DIV VITAV DE APROpf
(1733-1774)

www.dacoromanica.ro
 CAP. I.
Domnia MIME' a lul Constantin Mavrocordat Voda.

Viind Constantin Vodä Mavrocordat, fe-

ciorul lui Necolai Vodd cel mai mare cu
Domniea Anteiü a Terei Moldovei, Domn
din Tara-Românesca, i-au e§it tóta boerimea
inainte dupe obiceiü, altii la Foc§eni, altii
la Baca 11, altii la Roman ; lard Caimacamii
de laturea tirgului despre Pdcurari, impreu-
nându-se toti cu Domnul, i-aU priimit cu dra-
goste, intrând cu mare alaiü i cinste in
Ia§1, mergend dui:4 obiceiU Antein la Sfete 1)
Neculai de s'au inchinat, apol in curte, ce-
tind Fermanul de donie noué, ce '1 aü mi-
luit Imperatiea, imbrâcând cu cAftane pre
boieril Caimacami, dând cu tunurile §i clicend
meterhaneoa 2) ca la o domnie noue. Tarä a
doua cli dupe obiceiU aü inceput a da boie-
1) Sfete= Snot 2) Meterhanioa = musica, orhestra.

www.dacoromanica.ro
 - 10 -
ril 1) fIcend pe fiesce-care dupe renduiala
ce li se cadeaii. In dilele acestui domn, ce
s'a fi lucrat nu scim, ca n'am gasit nicdiurea
scris, atata scim, cá s'au fdcut un foc mare
in Ia§i, incepend din Armenime de lânga bi-
serica cea mare a lor, mergend focul spre
mormenturile Turcilor, ardend mai jumétate
de ora§, case multe negucitoresci §i tot Tir-
gul de sus, §i Sdräria, §i cate-va biserici, §i
au ars §i mdnästirea Golia §i tote casele
ate au fost in ograda mAnastirei. Pe acest
Domn nu '1 iubia ora, cdci era Domn ard
de noroc ; tot scumpe erau tóte, cad era se-
ceta. mare de nu s'au fkut painele in doué
pol 2) ani ce aa domnit. Si neputendu-se de-
prinde cu Tara Moldovei, fiind deprins in
Tara-Romanesca de copil, au statut Capi-
kehaelile ce avea la Pórtä, cad cuprinsese
tóta boierimea Fanarului Inca din dilele tätine-
sal lui Neculai Vodá, si i-aii luat lard dom-
niea Terei-Romanesci, fdcend iard§i schim-
bare cu Grigori Vodd. Deci gatindu-se de
tote cele trebuitOre unui Domn, a§teptand
§i pe Skimni-Agasi ce era orenduit de la
Imperdpe ca se lee pe Constantin Vodd se

1) Borerir=slujbe, functiunt 2)* Pal= jumetate.

www.dacoromanica.ro
 - II --
'l duca sè '1 a§ecle in scaimul Terel-Romd-
nescl, §i sosind §i, Skimni-Agasi in Iasi, s'aii
rldicat Domnul cu tOtd curtea Mdriel-Sale
de ail purces petrecêndu-1 toti boierii cel
marl pena. la Santa, co tot alaiul §i stegu-
rile. Moldovel.

CAP. IL
A doua Domnie a luT Grigori Veda Ghica In Moldova.

Deci luand Grigori \Todd al doile domnia

Moldovel din Tara-Romlnesca la Moldova,
aii purces din Bucuresci qi i-au e§it inainte
la Foc§eni multi boleti cu alai* §e48nd acolo
trei c,lile, ndbu§ind tara ca la un Domn bun
§i tatã a lor pentru multe stramba,t4-1 a lor,
clutandu-le dreptate cu marl divanuri de i-au
multdmit pre toff ; §i nu numai acolo, ci §i
prin alte tirguri pe unde au trecut, la care
apropiindu-se de Iasi i-au e§it tOte glótele
impreuna. cu boierii Calmacami, de s'aii im-
preunat cu Domnul, priimindu-i pre toci cu
dragoste §i cu bldndete. Mai pre urmã a5
intrat in scam}, imbracand caftan de Dom-
nie nouè in Moldova, care §i Grigori Vodd
au imbrdcat pre boleril Caimacami §i pre
www.dacoromanica.ro
 - /2
altii dupe obiceiii. A doua-4i aü dat boieril
dupe obiceiul boierilor celor marl, §i isprav-
niciile §i alte boleril mai mici Omenilor case!.
Acest Domn au mai lucrat §i inteacesti
domnie multe bunatati care vom at-Ma mai
jos, ca aü facut case Domnesci in ograda
G6.14ei §i zid de pétra imprejurul manastirei
de e§ia cate o data la plimbare, §i facea
mese marl cu toti boleti! cu diceturi §i cu
multe eglingele cari nu pot a se scrie.
Mai facut'ail un foi§or in délul Copoului,
forte frumos, faptura de Tarigrad cu tot
felul de boiele, §i mergea adese la densul
de se eglendisia 2) facend in toti anil halca 3)
acolo, §1 ori care din boleti o lua ii darula
cu grele cuma§uri; §i pe boleril cei marl ca
§i pe gel mid fiesce-caruia dupe om fãcea §i
darul, §i la masa cu tot felul de cliceturi.
In dilele lui s'au facut §'un cutremur mare,
care ati tinut un minut de ces, §i mare spaimä
aü caclut asupra norodului, §i multe ziduri
aü cadut, care §i mandstirea Goliel fiind-ca
o tocmia intr'acea vara §i o acoperia cu fer
alb, cã arsese in chlele lui Constantin Vodá
Mavrocordat ; §i fiind me§terii Unguri din
Eglingele = petrecert chefurt 2) Se eglendisia= petrecea.
11) Halm= joc turcesc.

www.dacoromanica.ro
 13

sara Unguresca, au t6te cubelile 1)

caclut
manastirel peste den§ii omorit §épte
§i ail
omen! dintein§ii, care pre unil peste trei
dile i-au gasit turt4-1 sub pietre. Pe acea
vreme s'au arétat in cate-va rênduri §i semne
pe cer, stea cu cOda care o numesc cometa.
Pe acea vreme Domnul se afla e§it din Ia§i
la casele de la Frumesa cu §ederea, §i de
acolo s'a mutat in del la manastirea Galatei
§e4ênd tOta vara acolo, fiind ca incepu a
se aucli pe unile locuri de ciuma care nu
da. putina spaimà la tot norodul, nefiind de-
prin§i ace! lacuitori cu de aceste feluri de
bele ; care Ma au intrat §i in &nä p'incet
iara de prina-vara s'au atitat fOrte tare, cat
§i Domnia au e§it cu urdie 2) fail. la Frum6sa,
mai pre urma §i la Socola, impra§tiindu-se
norodul, ca atata muria cat nu 'i putea do-
vedi cu ingropatul, ci remâneafi pe camp
de 'I mAncaü fiarele, fiind ca poruncise Voda
cati ii loveaq bOla, ii scoteaU la camp, oran-
duind §i o bresla pentru cautarea bolnavilor,
care le clic cioclii. A§a, intr'acest an s'aU
deschis o§tire imperatiei Turcului cu Moscul,
care viind §i la Domnul multe porunci Im-

1) Cubele.= bolte. 2) Urdie= trupe, her.

www.dacoromanica.ro
 24

pérdtesci pentru zaherele 1): la sdrhaturi 2),

-care, bed' si ake angdrii 3) pod in Dunarea
la Oblucitã, herestele si ake multe nesfer-
site angdrii, si Mdriel-Sale porunca se faca
gatire de Oste. 5i asa facea mad gdtiri, gd-
tind si conac prin satele de pre Prut, pen-
tru &tea ce orânduise ca se mergd. la Hotin ;
si nu numai ortalele 4) de iniceri, ci si ati-
va Pasi, si saraskerul 5) ail trecut prin taxa,
dând pe la tote conacele tOte cele trebuitóre,
care nu pu01ä sdrobire trägeati toti locui-
torii, si Mdriea-Sa incd au dus pe un Sara-
Mehmet-Pasa cu doué tuiuri 6), arndut cu eke-
va mii de Oste Turcescd si cu a Mariei-Sale
did avea Oste de Ord si stréini, si ad pur-
ces cu urdiea sa la Prut, si de la Prut la
Soroca incungiurând Tara de sus pe la De-
leni, pe la Harldii, trAgend spre Iasi. Inteacea
vreme ail Idsat Caimacami in Iasi pre Sturza
si pe Roset, si altii din boieri. Pe acea vreme
s'au pogorit si Vezirul cu Oa. urdia sa la
Dundrea la Sakci, si find si Alexandru Ter-
zimanul Portei Ghica, fratele Domnului, 'si-aii
cerut voie ca se vie se se 'mpreune cu el,
1) Zaherele = aprovisionKr(. 2) StirhaturY= hotare. 3) An-
gdrir= dKrT, imposite 4) Ortale =Regiment, cétit.-4) Saraski-
erul = clpitenia armatet, generalisimul ostilor. 4) TuYurl =
Stégur! acute din codY de cal, tmpletite eu mCestrie

www.dacoromanica.ro
 1,5

si se vada i ara. 5i asa clandu-i voie de

la Vezirul aü venit la Sasi, gasind pre Domnul
la Saco la, pal a nu merge in partea din
sus ; §i priimindu-1 cu multa dragoste s'ad
veselit §'aii vorovit 1) cat le-ail trebuit in
trei dile, mergénd §i in Iasi cu tacam dom-
nesc, umblând pre la toate manastirile de
salt inchinat, facênd paradise; pre care lam
védut §i noi, om de fire si aratos. lard pre
acea vreme óstea Moscului ail fost mers asu-
pra Crirnului2) carora neputênd sta impotriva
&tea Turcului si a Tatarflor ce se afla acolo,
i-ad biruit facêndu-le multe ; aü remas
sub stapanirea Moscului. *i de acolo aü
mers la cetatea Vozia de s'aii batut, s'atata
i-ad batut de reil, cat s'au omorit multime
de Turd, cadend §i in robie, risipind §i ce-
tatea cu focurile lor cele multe, rémaind acel
sarhat parasit de amendoue partile. lard ter-
zimanul 3) Alexandru, fratele Dornnului, dupe
trel dile luandu-si diva bund de la frate-seil
Grigori Voda, aü plecat de s'ail dus la urdie
la Sakce, si dupe ce au sosit peste putine
dile, s'au stricat vremea si ince*d a tuna

2) Vorovit= yorbit. 2) Crim = Crimeia. 5) Teraiman

=-- dragoman.

www.dacoromanica.ro
 t6

§i a fulgera cu mare trasnet, intr'o clipala de

ochi ail cadut asupra cortului de '1 ad de-
tunat, §i fiind terzimanul sub cort, atht s'ad
ametit cat ad fost ca un mort, ardêndu-i
sagéta 1) o jumétate de barba. §i hartiile din
sin, topindu-i §i un lant de aur a iconitei
ce purta in sin. 5i indata. Capi-kehaia ad
scos Cetalmezia de ad dat scire la Grigori
Vodä cum cl ad murit, iarä peste trei césuri
ad scos alt mezil 2) cum ca s'ad trezit §i ad
rémas nevgamat. La care viind veste de'n-
teid de mórte la Grigori Vodä, Inca fiind la
Socola, nu intreba cat.i. ametélä §i oftare §i
lacrimi, cat s'ad mahnit Oa curtea §i urdia
Domnului; numai DOmna §i Bezedelele nu
sciad cl erad du§i la Tarigrad. Iara. peste
cate-va cesuri tot inteacea di sosi alt trämis
cu veste la Grigori Vodä, scriind cum a
s'aii trezit nu este nimica terzimanului.
§i
Atuncea aii multAmit lui Dumneded §i s'ad
bucurat forte, care nu putem aréta cata pl-
rere de bine ; §i cu multi galbini §i cuma-
§iuri ad dAruit pe acel trämis, pornindu-1
iard. inapoi cu cArti, purcegênd §i Domnul
pre Prut la Ciuhur, incunjurand pe la Do-
1) Sagitd= fulger. 1) Mezil= curier.

www.dacoromanica.ro
 17

rohoid, trdgend cu urechea ce se lucra la

Hotin, cà. edeaü doui Pa§i cu Seraskierul
de a§teptad venirea Moscului. Ce când aü
plecat Grigori Vodd despre Ia§1, §i Moscul
aü lovit Hotinul, care putind bdtaie s'ad fa-
cut §i au luat pe Colceag-Bel Pa§a in robie,
§i mult norod din Turcii ce erad acolo, md-
car ca.' luase §i pe Ean. Pa§a in robie, care
pe amendoui trdmis inlduntru la Imp&
ratesa. lard. Grigori Vodd ludnd veste cd
au luat Hotinul, indatd aU dat scire la Udreid,
§i cum cd ad gând se vie §i la Ia§i. i viind
Domnul cum mai in grabd la Ia§i, aU tre-
cut pe din sus de Ia§i, §'ati mers la Galata
de ad mas intr'acea nópte. Socotind Omenii
ca' va *edea cdte-va dile de se va odihni,
ce fiind-cd 'I venise veste cd aü trdrnis cdtd-
va óste se '1 princld, indatä aU orenduit trei
Cairnacami : pe Sandul Sturza Vel Logofet,
si pe Iordaki Cantacuzino Vel Vornic, §i pe
Constantin Roset Vornic, §i pe Alistarh Ban,
ca se fie purtatori de grija la tóte trebile
teril. Iar5. Grigori Vodd a doua 4i aü ple-
cat de la Galata, ludnd drumul Tarigradului
in jos; §i intr'acea sérd aü ajuns la un sat
1) Seraskierul= ctipetenia armatet
41939. Aut. Rom E. Kogalniceanu. 2
www.dacoromanica.ro
 18

a lui Negel anume Ro§iecii in tinutul Pal-

ciului, avend §i chAi,va boieri de orb. cu
densul: Costaki Razu Visternic, Paladi Spa-
tar, Venin Spatar, §i fiul Vornicului Iordaki
Cantacuzino, §i fiiul lui Negel §i alti feciori
de boieri mari §i mid. i acolo hind a doua
di Duminick au niers la biserick §i când
cetia Evanghelia, eatä aii sosit de la Ia§i,
de la Caimacami, pe un trämis anume An-
tiohi, acend scire Domnului, cum ca. aU 11-
peclit Moscalii mai bine de 300 de cdlaxime
ate in trei cai sé '1 princlä. 5'a§a. mergend
Constantin Hatmanul, s'aii lipit de strana. §i
i-aU spus 0ta pricina, clicend se 'I tragg calul ;
§i cum au ispravit Evanghelia, ad esit Dom-
nul afara.; si, incalichnd, ad pus pe Spatarul
Venin inainte, apucând drurnul in jos la
Torcesci, la Tecuci, la satul lui Spatarul
Venin. Iara. Moscalii de la Hotin, dupe ce
Tail luat, ati tras la Ia§i, e§indu-le tot no-
rodul inainte cu tótá boierimea la Copou §i
Mitropolitul, s'ad intrat in Iasi cu mare alaiii
§i cu mult5. (5ste cu spegele 1) sceise din
teed, fiind singur gheneralul cel mare Miun-
hen, cu cAte-va Bezedele: Inca doue erau a

1) Spegele=sniile.

www.dacoromanica.ro
 - t9 -
lui Dumitra§cu Vodd Cantemir, Constantin
§i Dumitra§cu, care a fost Domn §'aii fugit
child ail venit Petru Imperat. Si era §i o
Bezade a Giurgilor, fiul lui Eraclis, §i altii
cari nu s'atl scris, §'ail condcit in casele lui
Constantin Ipsilant Hatman, cdci curtile se
cam stricase §i t6td &tea impärtitä dupe
cum era §i omul. lard gona§ii care mersese
dupd Grigorie Vocla, se '1 prinda, intelegênd
cd Domnul au adaus multä 6ste ta.tdrescd §i
turcésca, s'ad temut a mai merge inainte,
§i de la Bei- lad s'ad intors inapoi fard de
nici o ispravd. lard Grigori Vodd cu toti
o§tenii lui §i cu Pap Sara-Mehmet, cu 6ste
turcescd §1 cu cali-va Mdrzaci, cu 6ste täta-
rasa, umblând din loc in loc, pe la Umbra-
resci, pe la Torcesci §i pe la Serbänesci, mai
pe urmd §i la Bräval, §i de acolo la Galati,
a§eclendu-se acolo cu tota. urdia, puind §i
strap in tote partile, chivernisind tote dupe
cum se cddea, land scire §i de la Caima-
cami de die se lucraii la Ial-?i de Moscali.
Can temir Beizade avend pismd pe Grigori
Vodd §i pe Aga Enaki, Inca pend a nu fugi
la Moscali, au &cut pe gheneral de au ri-
sipit curtile Domnesci de la FrumOsa, §i
casele Agai Enaki ce erau in Ia§1 fdpturd
www.dacoromanica.ro
 20

de Tarigrad 1) lingd BArnovskie, le-au fácut

asemenea cu pdmentul 2); §i nu s'au lasat
cu atAta, ce aii dat scire §i la pämênteni cd
cine va avea straie, lucruri prin mändstiri,
se le scOtd, cad or sé calce mänästirile se
caute avuga Grecilor §i a lui Grigori Vodd,
cä ar fi läsat-o prin mändstiri. *'a§a trämi-
tead pdmêntenii de '§i scotead pe a lor, lard
nu tog; §i cea mai de pe urmã ail cdlcat
§i mandstirile §i casele, desbrdcând lumea.
lard gheneralul §eclênd tóta vara in Iasi,
trämitea carg pe la tinuturi pentru zaheré,
§i ialovite 3), §i fên, §'altele chte trebuia o§tii,
impreund cu omul Caimacamilor. lard jude-
ogle cdutail Caimacamii, cdrora sé le facd
Dumnecleii judecatd, cä era tot jacuri4) in
tote pargle. AU scos §i cdte-va slujbe, ch.
cend pentru trebuinta o§tii de mâncare ; aii
mai scos un bir pentru sdpatul hindikiului 6),
cad au gäsit cu cale ca sé incunjure hora
cu §ant imprejur, ca se nu vie fax& de veste
Turcii §i Mara sé 'I calce. *'a§a au po-
runcit sé iésä tOte breslele sé sape, §i ye-
1) Fdpturd de Tarigrad = In felul celor din Tarigrad.
I) Le-aii fdcut asernenea cu pdpnhaul = le-ati ras Ong la pit-
in8nt. 5) latovite =.- vite de hranI. 4) 7acurY =. jafurT.
5) Hindikiu= putt.

www.dacoromanica.ro
 -- 2 1

clend ca nu pot face trébà cu ei, s'ad ho-

tarit sé dee de tot omul cate 60 bani pen-
tru sapat ; s'asa ad pus pe Rusi de ad sa.-
pat, incunjurand Iasul in trei-deci dile, si pe
unde le vinea semnul, oboriad 1) ori-ce se
intêmpla: sad case, sail grajd, incat ad ra-
sipit si casele lui Stavru Sulgerului celui
mare de linga sfete 2) Nicolai. Si asa petre-
cênd penã in tdmna, iara despre tómna viind
veste cã s'aUfäcut pace, indata s'aii gait Feld-
maresalul, si ail plecat in sus, mai rèmaind in
Iasi Cantimir, cu putina óste de jacuiaii. Iara. si
Domnul Grigorie Voda, indatã ce ad audit, au
purces pe Prut in sus, cu alã dste ce avea,
luand si toti Tatarif impreuna, si Sara-Mehmet-
Pasa cu 0tá dstea turcésca, ad plecat in
sus pe Bêrlad, facênd Pasa sfat cu Domnul,
dacã vor ajunge la Iasi, sè lovésca Iasil din
dou6 parti ca sé scóta. pe Rusf fait voia
lor din Iasi. 5'a§a ad facut ; cand la Octom-
vrie 13 dile, ad lovit Tatarif despre Tata-
rasi si Turcif despre feaz, si de grabã ad
esit Cantemir cu die polcuri 3) ad putut
stringe la viea domnesca la grópa pe culmea
délului, inchidêndu-se cu parcanele4) lor, ré-
1) Obarrad = clilrlmati. 2) Sfete = sfintu. 2) PolcurY
-..= plutone. 4) Pdrcane = loathed mobile.

www.dacoromanica.ro
 22, ---

maind doué steguri de catane afara, e§ind

la hart 1) cu Mara, de s'ad batut de dimi-
néta pêna la pranz. 5i a§a aparandu-se Mus-
calif s'ad tot tras in sus, trecend podul peste
Jijiea pena in sera. bra Grigorie \WA ad
intrat in Ia§i intr'acea sera. §i Pa§a, §i cati
Moscali gasiad Turcif ascun§i in 14 prin
pivniti, dati dupe beuturi §i jacuri, if prindead
Turcil de 'i trimetead la gheneralul ca pre
nisce robi, de 'i scotead Ru§if din robie. In
Tara-Românesca, Constantin Voda Mavro-
cordat tragea mai marl superari despre Turd,
cã oranduise cativa Pa§i acolo, fiind-ca se
ridicase Neamtul asupra Turcului, farã de
veste. La care acesta ridicare a Nemtului
ad facut pe Moscali de ad facut pace cu
Turcul, dandu-i §i tote locurile ce 'I luase
Turcului inapol, adeca. Crimul, cetatea Vo-
zie, Hotinul 5i Moldova, numai se bata. pe
Nemti. 5i a§a i-ad batut Turcii cat le-ad
luat §i cetatea Beligradul §1 cinci tinuturf de
peste Ok, impreuna. cu Craiova. bra Gri-
gorie Voda in Ia§i, neavend unde §edea,
penã a tocmi curtile domnesci, ad §eclut in
casele Sturzei vel logofét ; fara pe Sara-

1) Hari= luptL

www.dacoromanica.ro
 - 23 -
Mehmet-Pasa, Tali pus in casele lui Vasilie
Koaniceanu Pitar de linga Barnovskie. Si
asa petrecend Domnul cu pace acea iarnd,
in Iasi, schimband t6te boeriile, stand cu
totul ca sé indrepteze tara, puind la cale
build si cu odihnd, facênd si mitropolit tèrei
pe Nekifor ce era Sedis, care '1-am pomenit
mai inapoi, ca. mitropolitul Antonie ce fusese
antêiii se dusese cu Moscalh inläuntru. lard
cand au fost de primd-vard s'ail apucat lard
de casele Domnesci de la Frum6sa, si le-au
ispravit pend in toamnd,, dupd cum se véd
si astd-di. Intr'acest al doilea an, Fevruarie
zo, au venit veste lui Grigorie Vodd de la
Tarigrad, cum Impérdtia ail tdiat pe frate-
sèil Alexandru Terzimanul, pentru care multd
scarbd si pdrere de rén ail avut tOtä casa
Mdriei-Sale, si D6mna Zoita si tOte Beizadelile,
cad se intorsese de la Tarigrad dupe facerea pd.-
cei fãcênd mare pomenire, impärtind multe pe
la séraci si la mdastiri. Tot intr'acea prima-
varã ad dat Imperdtia lui Colceag-Bei, Sdr-
hatul Hotinului, dupe ce s'ail intors din robie
de la Mosc, dupe cum s'aii scris mai inapoi
mdcar ca intêiii '1-au randuit la Vidin si ne-
lasandu-1 multd vreme '1-aii randuit la Hotin,
care luand Tara-Romanesed d'a-lungul, ail

www.dacoromanica.ro
 - 24

venit pena la Foc§eni, §i acolo tramicend

Grigorie Voda pe Antonie Parca lab, omul
Mariei-Sale, ca se fie purtator de grija la
cele trebuit6re Pa§ei, §i 'mpreunandu-se cu pa§a
i-a aretat cate-i sunt trebuitOre Pa§ei, care intre
altele cerea 300 de care de boi. Ce clicend Anto-
nie ca nu se pOte, ca se face mult zulum 1) 'Crei,
indata s'aii maniet §i 'I-ail pus jos §i Tail
batut la talpe forte reit, avend pismà pe
stapanu-seil pe Grigori Voda, fiind-ca oren-
duise pe Lupul Aga acolo la Hotin lasan-
du-1 Moscalii, §'aii luat mult bir de la Lip-
canii ce se aflail §edetori prin sate. De care
audind Grigori Voda de ce s'aii intemplat
lui Antonie, nu putem aréta catá grija avea
Domnul, traimitendu-i multe pe§ke§uri §i bani,
dandu-i tOte deplin ate ail cerut. 5i a§a vi-
ind ate trei césuri pe cli, 'i-aft e§it Domnul
inainte cu toti boierii la anta ; ce dupe im-
preunare multa vreme nu Tail cautat se
vada. pe Grigorie Voda, ce mai pe urrna.
Tail intrebat, §i 1- aft dat voe ca sä incalece ;
qi a§a trecend la Ia§i ati sosit la Copoii §i
ail conacit acolo, §eclend pena a treia di,
mergend Domnul in t6te dilele de se im-
preuna, tremiOndu-i de tOte tefaricule 2) ce
1) Zulum :=-.-- 1nch1care. 2) Tefaricule --=.- scule.

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
se aflaii in Ia§i, d'and §1 bac§i§urt indestul
la Omenii Pa§ei, tragendu-i §i un alai(' forte
frumos impodobit la petrecania Domnului.
5i a§a mântuindu-se de el, s'aii intors cu
pace in curti ; iard acel Pa§á cum ail ajuns
la Hotin n'au trait trei dile §i au murit, de
care itIelegend Grigori Vodd forte s'au bu-
curat, cad nu da credin0. el, §i repeclind
cu olac 1) in Tarigrad, silind se ispravesca
acel Pa§alic a Hotinului lui Sara-Mehmet-
Pa§a ce se afla in Ia§i cu §ederea, care fu-
sese cu Domnul in Oste in vremea o§tirel,
§i se 'I scOta. §i un tuiü, §i a§a iaii isprd-
vit sca(ându-i §i al treilea tuiii, trdmitêndu-1
Pa§d deplin la Hotin, ddruindu-1 §i Mdria-Sa
ca pe un cirac a Mdriei-Sale. pic unii cd
dupe ducerea Moscului, ar fi ardtat Grigori
Vodd la Vedirul cum ca. cetatea Hotinului
ar fi srticat-o pend in pdment Moscalii, so-
cotind cd third va putea ridica acest sarhat
din spatele Moldovel; dard Turcii fiind in
prepus 1-ail dat ascultare, lard la cea de pe
urrnd, au trdmis pe ascuns om de ail veclut
cetatea cu ochii, nesciind Grigori Vodd ni-
mica nici Capi-kehaielele lui de una ca acesta.

1) Olac'=.- curier.

www.dacoromanica.ro
 26

Ce fiind cd se intêmplase mai in trecutele

vremi §i pricina Terzimanului la care fiindu-i
frate II atingea §i pe Domn, a§i§derea §i
pricina ceta.tel care nu pupil lucru. Aceste
multe vorbe cddend in urechile prostimei,
care de care le intdria, de care audind §i
Domnii cari eraft mazili 1), ales Mihai Vodd
cd §edea de atd.tia ani in Tarigrad mazil, le
adeveria §i le incredinca, umblând de di §i
n6pte dupe Domnie, care gasind vreme §i
prietenii lui MihaiU Vodd, una ca sé ma-
nance, al doile ca sé '1 faca. Domn Terei-
Românesci, §i pe Constantin Voda. Mavro-
cordat sé '1 mute in Moldova, §i a§a aü
mazilit pe Grigori Vodd din Moldova, mu-
tând pe Constantin Vodd din Tara-Munte-
nésca in Moldova, iard in Tara-Muntenesca
aft fdcut Domn pe MihaiU Racovita Vodd.

CAP. III.
Domnia a doua a luT Constantin Vodd Mavrocordat.

Constantin Voda viindu-i veste de Domnia

Terei Moldovei, nu s'au bucurat, cad era
1) Maal= destituit, scos din funccianc,

www.dacoromanica.ro
 - 27 -
deprins in Tara-Românesca: ci dupd obi-
ceid, au -rdpeclit Caimacami ales!, si gatindu-
se pend a veni si Skimni'Agasi, Mdria-Sa
au purces din Bucuresci, care viind la Foc-
seni, dupe obiceiii la-au esit catd-va bole-
rime si slujitori inainte ca la un Domn nou.
5i viind in scaun dupe obiceiU s'aii cetit
Fermanul Imperdtesc, imbrdcand pre boierii
Caimacami cu caftane; iard a doua di au in-
ceput a da boieriile si isprávniciile, care is-
pravnici anteiasi data acest Domn Tad scor-
nit, aducênd acesträ mustrd 1) din Tara-Ro-
mânescd, scornind si alte multe, fãcênd pe
tard ca se 'si cislueascd, fãcênd cjece bucate
un cap, fie ce bucate, si capul puindu'l la
fiesce care sfert cate un ort, si mestesugul
era asemenea, care lucruri ca aceste n'aveaii
numér. Usele divanului erail deschise si multd
vorbd cu prostimea 2) avea, cat atata le de-
dese obraz, cat nu putea nimeni din boieri
ca se clica macar cat de pucin lucru vre-
unui teran, cd indatá striga la Voda., §1 pen-
tru un lucru de nimica a unui teran cat de
prost, Ikea pe un boier mare mascara
si '1 inchidea. 5i mai da.duse o poruncd in

1) Afttfird= mutate. 2) Prostime=. (nnen't din popor.

www.dacoromanica.ro
 28

Ord ca sé nu fie volnic 1) nimeni a lua cui-va

mdcar un od ard de banr, nici slujba§, nici
altul nimenL
Grigori Vodd gdtindu-se cu tOtd curtea sa,
ad plecat din Ia§1 la Tarigrad, petrecèndu-1
tótd. boierirnea, §i la multi ad fost §i mare
mdhniciune, cad il iubead cu totii. lard dupe
mergerea la Tarigrad s'ad a§eclat cu §ederea
la Curu-Ci§me, petrecend cu toti prietenii
Mariei-Sale ca un Domn de§teptat mazil ;
la care nedand mâna Capi-kehaielelor sé
vadd pe un Domn ca acesta in Tarigrad,
ad cheltuit §i ad silit de 'l'ad fácut surgun 2)
la Bocceda, la care surgunlic ad §edut doui
ani. bra. Constantin Vodd in Moldova dom-
nia cu pace apucându-se de capul preotilor
sé 'I invete carte, frdmêntându-i in tot chi-
pul ; Antêia§i data ad poruncit de ad scos pe
ieromonahi, caluggri greci, de prin mdndsti-
rile cele mari, orênduind preoti de mir, di-
cênd cd Grecii cand támiiazd in biserica pe
muieri, stag the un minut inaintea fie§te-
cdreia muiere de o tOmiiaza. §i o privesce
din talpd pend in cap, puind gAnd r611 in
capul lor asupra acelor muieri. Poruncit-ad
1) Volnie=liber. 2) Vali fdeut surgun:= l'a exilat.

www.dacoromanica.ro
 29

de au adus §i carti pe 'nteles 1) din Tara-

Românéscd, cad in Moldova nu se afla
Evanghelii, Apostoli *i Leturgii, &And po-
runca Mitropolitul acele carti se' le cetescd
pe 'nteles pe la biserici ; mai poruncind Dom-
nul Mitropolitului §i Episcopilor sé faca ti-
pografie fiesce-care la Eparhia 14 ca sé se
tiparésca. art! pe 'nteles. $ a§a s'ail apucat
de ail fdcut stampa 2), §i de atuncea §i pèna
acum, lucréza acea pomenire in pa.mêntul
Moldovei, care la acésta au Idsat mare po-
menire in te'rile acestea. AU mai dat Vodd
por6ncl prin t6te tinuturile ca se cerceteze
ispravnicii tinuturflor pe preoti, diaconi, carii
vor fi fárd de biserica. nesciind §i carte, adecä
oránduiéla bisericii, pe unii ca aceia sé aibd
vole a 'I pune in bir cu ceranii ca sé pla-
tesca. §i ei bir ca §i aka. tard. 5i a§a de
mare fricã ce aveail bietii preoti §1 diaconi,
caci incepuse Constantin \Toda a orêndui
preoti inv4ati de umbla prin t6te Onuturile
§1 prin tote satele ca sé vadd ce fel de ce-
tanie fac pe la biserici, la care nu putem scrie
ce fricä trageail bietii preoti, ca se apucail
la betrânece sé invete carte.
2) Pe 'esleles = la limba tgriT. 2) Stampd =Presi tipo-
grafia.

www.dacoromanica.ro
 --- 30

In dilele acestui Dorm s'ail intemplat §i

un foc mare pe Podul-vechifl, la care ail
ars ca vr'o 50 de case mai bine, incepend
focul de Iânga Sfintul-Sava, mergend pend
la Triisfetitele 1) ardend si cke-va crAstne
cu vin si alte lucruri, fdcend la multi multe
pagube. lard' in dilele acestui Domn, ail
venit si Patriarhul Kirio Kir Partenie a Sfin-
tului-Mormint a Domnului nostru Isus Chri-
stos a Ierusalimului, pe care '1-ail primit cu
mare cinste, avendu-1 in mare evlavie ca pe
un Patriarh ce era §i §edênd thtd-va vreme in
Moldova, cautând si sknile trignAstirilor Ie-
rusalimului, poftindu-1 Domnul de ail slujit
santa Leturghie la biserica curtei, unde era
si tóta boierimea Ora Care mai pe urmä
ail aretat Domnului cd Sfintul-Mormint are
multg datorie, si de nu va face Mdria-Sa o
mild cu tara acésta a Moldovei ca se usureze
acea datorie, nu mai este cu putintd a mai
merge la acele sfinte locuri, si stau si ere-
ticii gata se" platesca acesta datorie ca se
iee in inâna lor acele sfinte locuri. Aceste
si altele ca aceste audind Domnul si tóta
boierimea, au acut sfat, gasind cu cale ca
1) TriYsfetitele= TreT IerarhY.

www.dacoromanica.ro
 31

se ajutoreze si acest pament al Moldovei.

i asa, cu sfatul tutulor, ail scos pe Oa
sara ale un ort de fiesce-care nume, si stra'n-
end o sumd bunä de bani, i s'a dat aju-
torandu-1 si fiesce-care boier cu cele ce le-
ad dat maim de pe la casele lor. si luandu-si
cllua buna de la Domnul si de la toti ai
terei, oranduind rasvane si conace, tralniOnd
si un boier ca se '1 clued pena la Focseni,
fiind-cd mergea in Tara-Romanesca la Mihai-
Voda, si plecand din Iasi '1-ad petrecut toti
Egumenii, ajutorandu-1 si ei cu tote cele ce
le ad dat mama.
In clilele lui Mihai Vodd ad oblicit 1) POrta
turcescd cd se aft. in Bucuresci Doftorul
Testabuza, care fusese in Moldova in clilele
lui Grigorie Vodd Ghica, carele ascuns fiind
cd '1 pârise si pe el când ail parit pe Ter-
zimanul Portei, si dupe mazilia lui Grigori
Vodd din Moldova, Testabuza ad trecut in
Tara-Românescd. Inca fiind Mihai-Vodd in
Tarigrad nepurces, '1-ad chiamat POrta si
1-ail clis: Ca Testabuza este in Bucuresci,
dandu-i ferman Imperdtesc, od capul Testa-
buzei se-1 trimétã in Taxigrad, ori capul lui

1) Oblici=afla. I) Mazilia= revocarea, destituirea.

www.dacoromanica.ro
 - 32 -
se va duce. 5i a§a nesciind ce se facd, Mi-
hai Vodd, aü repedit Beizadeaoa, Märiei-
Sale Mihdilutd cu cdti-va boierna§i, cu men-
zi11), inveOndu-i ca se facä tot chipul de
siliná §i se '1 prindd, §i se taie capul,
§i Se '1 räpéda. la Impera. ie cu mare grabd.
La care peril a ajunge Bezadéoa in Bucu-
resci, lard Testabuza aU fost plecat ca se
tréca in tara Unguresca; ajungend pend la
Hotar §i zdbovind acolo pend a trece, iatd
§i Bezade ad repedit dupe dênsul cu men-
zil pe Bezat-Bulucba§a cu cdti-va zapcii, §i
fiind dilele lui cele sfer§ite, Tait gdsit acolo
netrecut §i indatá Ian prins, puindu-1 in
fiare cu bund pazd, '1-ad dus la Bucuresci ;
§i cum Tad adus, 1-a pus de s'afi grijit, §i
a§a scos in grAdina Domnesca. §i Tad
tdiet capul, §i despoindu-1, '1-ad trAmis cu
olac in Tarigrad.
In Domnia acestui Domn s'ad rddicat o
séind de Hotinceni Turd §i aü mers la Ta,
rigrad fd.cend mare Ord asupra Lupului Agai,
aretând cdte §i mai multe cä le-ar fi fdcut
cAnd ad venit Moscalii §i au fost el orenduit
§i scoOnd Ferman at trdmis se 'I lee capul
1) Menai/ = caY de forta.

www.dacoromanica.ro
 33

§i tOtà avutia lui, care viind aice la Ia§i aü

mijlocit Domnul de s'au pierdut Lupul din
mijloc, care nu '1 scia nime ce s'ati cdcut,
puind mare straja la casa lui, aducend §i
tote bucatele lui de le-ail scos la mezat, ca
când ar fi petit omul. Era* el era la mare
inchisOre de Domnul la loc intunerec, care
nu '1 scia nime unde se afld §i era cu mare
mirare §i pamentenilor cad nu '1 sciall; tral-
misu'l-aU la Tarigrad, a Tau omorit §i i.ad
trdmis capul, cad aü trecut 16 clile la mij-
loc §i nime nu scia unde se afld. La care
peril la cea de pe urmd aü scalpat cu viétd,
dard aü e§it din §ése-cleci pungi de bani, §i
remas §i t6te acareturile, care nu se
pot al-eta cu scrisul did risipd §i pagubd
aü avut, cã i jupdnesa o pdzia cu mare
strap., imprejurul casei, arclênd §i zdplajii
ograclei pend in pamênt; ar fi §i perit de
n'ar fi satut acesta. Ce veclend §i Domnul
cã nu '1 merge in pamentul Moldovei, fiind
invetat in Tara-Românésca cu venituri mai
marl, aü scris la Tarigrad la Capi-kehaiele
ca se nu fee mucarel 2), se se mazilescd, care
§i o cerea una ca acesta, fiind invetat cu
Zdplajir = ulucile, gardul. 2) Mucarel = bir no4 pe
orl la lnnoirea DomnieT.
41938.Aut. Ram. E. leagalromanu 3
www.dacoromanica.ro
 .. 34

locrnale 1) mai mari. lard de altà parte au

socotit cA de cat s 'ncapä a10 str6ni la
Domnia Moldovei, mai bine sé arate drum
fratelui Mdriei - Sale , lui I& Mavrocordat
Beizede, caruia clandul scire ail inceput a
umbla pre la prieteni, ajutorindu'l §i prietinii
vechi a tätine-séii, si kapi-kehaielele, pend ce
all ispravit, si ail luat Domnia Moldovei, mazi-
lind pe frate-séi1 Constantin Vocla ; dupe ce
au domnit in Moldova inteacesa Domnie
doi pol ani, i-au venit mazilia.

CAP. IV.
Domnia luT Ion Vodd Mavrocordat, fecior luT
Neculal Vodä.

Dupe ce au luat Ion Vodã domnia Mol-

dovei, si 'si-ail asedat trebile domniel in Ta-
rigrad, facênd si Capi-kehäi pe Ramdanesci
si pe Guliano, si asa gätindu-se ail purces
din Tarigrad cu frumos alaiil dupe cum se
cade unui Domn. Iará Constantin Vod'a, dupe
ce ati venit Skimni-Agasi, s'ail gatit si ad
purces din Ia§i petrecêndu'l §i tOta boieri-

1) Lot-male= same de Ina

www.dacoromanica.ro
 35 -

mea 'Ord dupe obiceiU. Iará Ion Vodá viind

pena la Galati, i-ati e§it cati-va boieri inainte
ca la un Domn têner §i nou; lath dupe ce
s'at apropiat de Ia§1, i-aq e§it inainte §i Cal-
macamii cu mare alaiU, ducêndu'l antêiii in
sfintul Neculai de i-ail cetit moliftele Dom-
niei, Mitropolitul Nekifor care era socru
Agai Lupului, care s'au pomenit mai inapoi,
§i pe urma mergend in curte cetind ferma-
nul de Domnie imbracând pe boieri dupe
obiceid. A doua cli iara§i chiamand pe boieri
dupe obiceiii au dat boieriile, and o séma
la Ornenii Mariei-Sale, cã adunandu-se cam
multi. In clilele acestui Domn ail fost multe
dari grele, ales vacarituri ate 2 sail 3 ye-
niad une-ori pe an, ca scotea unul la Ghe-
narie, altul la Maiu §i la Dechemvrie, cat
se suiall pe an Cate 7 lei 45 bani de vita,
care era un mare greil térei. lam boierilor
le pareaU bine, cad mancaU fiesce-care, §i
aveaft tot ridicaturi de la acest Domn, la
care cei mai multi boleti de la acest Domn
s'ail radicat, ales cei ce §edea6 la Ora, §i
de atunce au facut bani toti boierii. Domnu-
lui Inca nu'i pasa ; cauta se apuce Grecilor
a§i§derea, ca §i ei ca§tigail cat puteaU §i

www.dacoromanica.ro
 - 36 -
mâncaii rusferturi 1) destule, cdclend la boierii,
cad erau paielele eftine. Din care boierii
ati pricinuit la o sernd si ail fugit din 'arä
cd fiind o sémä némuri, asteptaii sel rite
la boierii, la care veclend cd nu'i r6gà nime,
au socotit se fug-a ; si asa s'ad sculat Miha-
laki Sturza de la Roman, si Ilie Sturza de
la Helesteeni si doui feciori ai lui Bals de
la Iondseni anume Vasilie si Grigorie, si au
fugit in tara Lesescd. De care auclind Dom-
nul, forte s'au mahnit, nefiind deprins la
unele ca aceste ; si chiemând la curte pe
Sandul Sturza vel Logofét, cad era frate cu
Mihalaki care fugise, '1-aft intrebat Domnul.
El s'ail aparat cd n'au fost prin sciinta
lui pricina fugirei lor, numai de va fi porunca
Mdriei-Sale se le scrie ca se arate ce le va
fi respunsul, parigorisAnd si pe Domnul, ard-
tandu-i ca ail fäcut ca nisce 6meni de ni-
mica si fdrd de minte, si nimic nu este.
Atuncea Ion \Todd i-au dat vole se le scrie
cum mai in grabd; si asa scriindu-le ail rd-
peglit la ei, si ei ludnd cartea a fdcut res-
puns Logofetului, cum ca ei Inca sunt feciori
de boieri si cu case grele, si nu pot si ei
a se indulci de milele Domnului, din cinstea
1) Rufferturi =darua, mitl, chilipiruit.

www.dacoromanica.ro
 37

boierilor, cad s'ail invrednicit cati si mai

multi, si póte si mai ref de cat densii, cad.
ad rémas de risul slugilor lor ; si ca de
aceste aratand ca se nu'i supere pentru
intors, cad nu se vor intórce asa curênd ca
se nu dee peste vre o primejdie, aratand
cata seracie si datorie ad pe la casele lor.
5i dupe ce ad venit acea carte la Logofetul,
ad mers la curte de ad cetit'o Domnului in
taina ate una pre amänuntul. Atuncea ad
gasit vreme si Logofétul de i-ad dres dupe
cum se cade, si asa Domnul s'ad adeverit
cu juramint ca se le scrie se vie, si nu le
va face nirnic, Inca ii va boieri si ii va milui.
La care incredéndu-se Sandul Sturza vel Lo-
gofet, ad luat tréba asupra lui si ad scris
la el dupe cum ad sciut si asa i ad intors ;
carii viind la Iasi i-ad iertat si i-ad si bole-
nit pe toti, facend pe Mihalaki Sturza vel
Medelnicer, si pe Eie Sturza vel Sulger, si
pe Vasilie Bals Capitan mare de Iasi si fra-
tine-sell i-aii dat o CApitanie afara, si le-ad
facut si lefi si scutelnici. 5i dinteacesta fuga
a lor vedênd cei-l-alti boieri cum se pórta
trebile, si Domnul ca.clut cu totul la mese
marl si zeefeturi 1), si primblari si la alte
1) ZrefeturY = petrecerT.

www.dacoromanica.ro
 38

desfdtdri a lumii, luase cu totii un mare

obraz si nu'l bagau in '-sérnd, si fáceail ce
le erau voia lor.
In clilele acestui Domn, ail trecut prin
Iasi un Pa§A mare cu trei tuiuri, anume Mo
sunolu, la care au tramis Vodd inainte pe
TOder Paladi vel Visternic la Galati, de ad
fost purtätor de grija la tOte conacele, si
viind la Iasi i-ad e§it inainte Domnul cu
mare alaiii in intempinare la santa, ducendu-1
de '1-aii coracit in casele domnesci de la
FrumOsa, seclend trei dile oturac 1), mergend
Domnul de ate cloud ori pe di la densul,
trAmitendu-i de cate se gäseaU la locurile
aceste, si daruri si altele si bani, cat au
tras bietif séraci cu conacele lor, lard Dorn-
nului forte i-au multdmit Pasa pentru slujba
lui Paladi, de care ail imbrdcat Pasa pe Pa-
ladi cu blanã de samur, dandu-i si un rend
deplin de straie, tragendu-i si un misir 2) a
Pa§di cu frumos tacâm la scard, si asa Tail
trdmis la Domnul. Ardc lend Domnul una ca
acésta, lail imbrdcat si el cu aka bland de
samur, orenduindu-1 de al doilea sé duo, pe
Pasa pênd 'l'a trece in hotarul Hotinului, ca
se nu se facá vre un cusur la nimic. 5i ap.
1) Oturac = popas, statiune. 2) Misir =. cal arap.

www.dacoromanica.ro
 39

a treia 4i rädicandu-se Pasa de la FrumOsa,

petrecendu-1 Vodd cu boierii si cu alaiul
sell, pend la Copal, si acolo luandu-si cliva
build DOmnul, s'ail intors inapoi la Iasi, iard
Pap s'a dus la Hotin care ajungend la Ho-
tin iard rail imbrdcat si '1-au ddruit pe Paladi,
cad si el multe ddruia Pasei ; si viind la Iasi
iardsi Fail ddruit Domnul cu cumasuri 1) si bani,
dandu-i §i un misir impodobit, cat pdru rëü
celor-l'alti boieri, caindu-se cd n'ail vrut se
mérga unul dintre den§ii conacciii, si nevrend
ei, Visternicul aü cerut voie se mérga el, cu
tote cd aveaii trebi a Visteriei, 'lard ail la-
sat Omeni. Dupe acesta aü scos Vodd gosind 2)
intreitd cate r i parale de oie, care greutate
si nevoie nu pociu al-eta cât aü Idcut pe
bieii séraci ; cad de cand a fost acest pa-
ment, ate i i parale n'au dat, si muki din
prostime i§i ucideaii vitele cele mai próste
ca se nu le pldtéscd, la care si Domnul
mult siclet3) au tras pend s'au strens banii
slujbei acestii, cad era ora forte superata
de multe dari ce era pe séraci, cu tote cã
era belsug in tote. Boierilor le era bine
§1 voio§i urmail si ei Domnului, cad iubiail
primbldri §i halcale 4), §i cliceturi. lard dupe
1) Cumajurt=.- bucItY de stofe. 2) GoFind =imposit asupra
turmelor de oaie. 1) Side/ = necaz. 4) Halca=joc turcesc.

www.dacoromanica.ro
 .- 40 --

aceste au socotit sé faca. §i pomeniri ; ail

adus me§teri strèini zugeavi de ail pus de
ail zugravit biserica cea mare a clulei peste
tot, pe dinduntru cu multd cheltuiala, zugra-
vindu-se §i pe sine cu DOmna §i cu tote
Bezadelele Mariei-Sale, zugrávind §1 pe tot
némul lui §i pe al0 Domni ce erail ctitori
la acea biseried de mai-nainte, facend §i
dece pérechi de ve§minturi noui, cumapri
frumOse cu fir, §i trei rênduri Ole de icOne,
unele cu semnul térei, §i aducênd §i douè
sfe§nice de argint de la maindstirea Sécului
de le-aU stricat §i au flcut §ase mai mici in
bisericd, §i opt candele marl de argint care
se véd pend astd-di in biserica la curte. Mai
falcut-aii §i un foi§or forte frumos de ceea
parte de hele§teul FrumOsei, sub Cetaluie,
acend §i ci§mea linga cerdac cu apd cur-
g6tOre de mergeail in primblare. lard. la al
treilea an a Domniei acesteia, ail facut sfat
Domnul cu toti boierii Orii, ca se aléga
patru boieri marl de card sé mérgd. la Tani-
grad, una ca sé arate pe Domn ca', este bun
§i placut, al doilea sd vadd §i via chieltu-
iala Capi-kehaielelor, cad arétase pe tot
anul die o sumã mare de bani cheltuiald,
care se mirad §i singuri bolerii, §i pentru

www.dacoromanica.ro
 41

altele ce le vor mai veni prin mand pentru

usurarea érei. La care gasind cd 'i cu cale
si boierii, aü primit ca se mérga patru ho-
led; ci socotindu-se ei-in-de-ei 1), ad gäsit
cu cale sé mérga Costaki Razu Hatman,
TOder Pdladi Visternic, Radu Racovi0 vel
Vornic si Manolaki Costaki vel Vornic, si
asa dandu-le de cheltuiald Domnia, s'ad gä-
tit numai de cat §1 aü purces la Tarigrad
luand §i dintre tineri rudenii pentru viderea
Tarigradului. Constantin \Todd in Tarigrad
Inca nu s'ad aseclat, facênd tot chipul de
mestesuguri pend aü mazilit pe Mihai-Vodd
din Tara-Românescd, dard fiind cd avea
Mihai-Vodd Capi-kehaiele Omeni de trébd,
pe Stavaraki cel bétrén §1 pe Manoli Gelepul,
si pe altii ; §i fiind-cd nu se implinise trei
ani deplin, dupe cum scrie Fermanul cel
Imperdtesc, 'Inca mai trebuiad trei luni ; §1
fiind tocmai asupra veniturilor, forte le-ad
pdrut rëü Capi-kehaielelor lui Mihai-Vodd.
Atuncea s'ad pornit améndol pe la tote por-
tile turcesci; intra Stavaraki pe la Sultan,
pe la Caziscuri, cad era fOrte indrdsnet,
insé mai mult cu me§te§ug, cã doftoria 2) pe

2) Er-ma-de-er=lntre d8nOT. 2) DoftorYa.= cKuta ca medic.

www.dacoromanica.ro
 - 42

multi, neludndu-le nimic. Si ajungend pe la

tote portile au ispravit sé mai §ada. Con-
stantin Vodâ trei luni in Tarigrad, scotênd
ferman lui Mihai-Vodd sé mai §ada Inca trel
luni Domn, §1 sé stringa tote veniturile tèrei
dupe obiceiti. $i dupe ce s'ail implinit cele
trei luni, atunce s'ad dus Constantin Vodá
in Tara-Românésca, ispravind lui Mihai-Vodd.
§i Capi kehaielelor lui de i-ad acut surgun
din Tarigrad, §i a§a aii domnit Constantin
Voda cu pace, amendoul fratii Domni in
douè te'ri. lard boieril din Moldova aflându-
se in Tarigrad, §ecjend cate-va luni acolo,
cautand multe trebi ale tërei ; la care zabo-
vind, lata ail venit si vremea mucarelului a
innoirei Domniei Moldovei. Atuncea Capi-
kehalelele lui IOn Voda ad arétat boierilor
dicênd : c Ce sé facem el vremea mucarelu-
lui au sosit, aid bani nu putem gasi; Dom-
nul de acolo Inca nu ne tfamite, nici ne
scrie nimicl, si asa no! nu ne amestecarn!,
Vezir-Kehaesi Inca chiemând pe Capi-kehaele,
le-ail dis pen tru mucarel ; el s'au apdrat ard-
tând pe boierii din ora ce i-aii trarnis Dom-
nul §i. tara ca sé respunda pentru tOte.
Atunce ad chiemat Kehaiéoa pe boieri §i
i-ad intrebat: cSunte0 multamiti de acest

www.dacoromanica.ro
 43

Domn?, El aii respuns cd sunt si el si tóta

'ora. Le-ati clis: e Dacal asa se 'i luati mu-
carelul,. Aii respuns : ePrea bine. Dail bani
ave# se 'I dati ?, Ad re'spuns: e Aice bani
n'avem, dara se ni se pue o \rade 1), si mer-
gênd in tara pena la vade ii vom tramitee.
5i asa au priimit Vezir Kehaiesi, poruncind
se dee un zapis la Miri, pentru bani cu vade.
5i au dat, si indata au imbracat caftane la
Vizirul si ei si Capi-kehaielele. 5i indatã ail
rapedit olac 2) la Iasi de au dat scire Dom-
nului de luarea mucarelului. 5i luAnd scire
s'aU bucurat cu to0, facend si Domnul mare
sinlec. Mai pe urma au pus si1i4a de ad
rapedit o semä mare de bani; lard cealalta
sema au rémas se 'i platesca la vade. 5i asa
zabovind boleril cAte-va luni in Tarigrad,
s'ail sculat cu to0 si au venit la Moldova ;
la care spuind Domnului cum s'aU intemplat
luarea mucarelului, asteptati boierii sé le
mulpmesca; dara el in loc sé le mulcamesca,
le-ati dis: eDe ce v'a0 amestecat si cu a
cui porunca a0 adeverit se da0 atAtia haul?,
5i pe urma le-au clis: cDupe cum v'a# ade-
verit se si platiO, caci Maria mea nu va se'

I) Vade = soroc de platii, termen 2) Olac= curler.

www.dacoromanica.ro
 - 44 -
scie,. 5i trecênd multd vreme la mijloc §i
peste soroc, apucând pe Capi-kehaiele, el
s'ail apucat cã vor scrie, §i nici o data nu
contenlail ca sé scrie; la care cea de pe
urma aii trdmis bumba§ir un Orta Ceau§, §i
cu zapisele lor §i cu ferman ca sé impli-
néscä acel bani de la acei boleri. 5i viind
la Ia§i, ce au vorovit Domnul cu bumba§irul
nu se scie, ce numal ail strins pe toti boierii
cei marl §i bètrâni, carii ail fost venit de la
Tarigrad, §i aii inceput a cere bani. lard
boleril ardtail pe Domnul. Domnul au rés-
puns cä el sunt datori ei sé platescä. 5i a§a
rnâniindu-se bumba§irul i-aii luat pre toti pe
jos de la curtea domnéscd, ducêndu-i prin
tirg pad la casele cele de beilic, unde era
ceau§ul in gazdä; §i dupe ce ati mers acolo,
i-ad pus pe toti in fiare, care lucru aice aká
data n'au stãtut, tiindu-i pad in sérd. lard
mai indesera ail priimit cu toti ca sé se
pue imprumutare, §1 sé rddice acea greutate
de pe Domnul ; la care priimind §i Domnul,
au poftit pe bumba§ir ca se 'I slob64d, cad
se apuca cã vor pldti pe 'ncet, fãcênd ince-
paturd ca sé dee. i a§a i-ail slobociit. Ce
trecênd cate-va 4ile la mijloc, 'lard au soco-
tit ca sé dee uitArei, la care vèclend Ion
www.dacoromanica.ro
 45

Voda ea, cu bine nu va face nimica, a§a

s'ail turburat mute() 41, §1 cerend izvodul de
la zapciil, aii veclut ca mai nimica nu (Id-
dese, §i strigand zapcii aii inceput a 'I rd-
dica pe boleri Cate pe unul la inchis6re,
pend i-au inchis pre to0, pre cel marl §1
batrâni; pe altil la pdrcane, pe alcii la vartd,
pe alcii pin beciuri, carii umpluse tote be-
ciurile. Boleril a nume acestii eraii: Sandul
Sturza vel Logofet, Andrei Roset vel Logo-
fet, Manolaki Costaki Vornic, Sandul Raco-
vica Vornic, TOder Paladi vel Spatar, Ale-
xandru Spatar, Lupul Stolnic §i a4ii. 5i ye-
clênd cd nu 'I glurna, s'au apucat de plata,
§i penã in sera putini bani ail rémas neisto-
v4i, carii s'aii apucat ca a doua 41 ii vor
istovi, §i a§a i-au lasat intr'acea sérd, §i a
doua 41 i-au istovit to0.
In domnia acestui Domn, s'ail mai intim-
plat o pricind care n'am ldsat se nu scriem:
un ovreiii dintr'un sat a dumisele Iordaki
Cantacuzino Spatar de la Suceva de langa.
Radauci, fiind c'au scapdtat de n'avea cum
plati stap5.nilor bucatele ce luase §i le yen-
duse ca se nu incapa la inchis6re, Vi-aii
lasat muierea §1 copii §i ail fugit; deci pe
urmã ail mers la Tarigrad, la care fecend

www.dacoromanica.ro
 46

cu multi ovrei de acolo multe feluri de

vorbe, aratand starea boierilor parnenteni de
aice, spuind §i halul lui ce i s'a intemplat,
aratand §i ce venituri are Domnul aice, 'I-ail
pus la cale se faca §iretlic, clicênd cä ei il
vor ajutora la tote, facend un arzaval 1) catre
Imperatul Sultan Mehmet, facend jaloba pen-
tru Domnul §i pentru Iordake Cantacuzino,
clicend ca i-ail luat Domnul muierea de ail
umblat cu ea, §i el fiind-ca 'I sta impotrivä
'1-ail inchis in cate-va renduri §i i-au luat o
suma mare de bani, aretand ca i-ar fi mai
luat §i pe o Eta. §i pe o cumnatä i alte
lucruri §i odóre, §i altele multe care nu se
pot scrie, aratand ca §i Iordake Cantacuzino
Tad inchis magaziile ce avea cu beutura,
care i-au curs atate mii de lei paguba. Ce
avend me§teri buni langa densul §i ajuto-
randu-1 §i Bazarghian-ba§a ce era, au e§it la
Imperatul de ail strigat and §i jaloba.. Atuncea
Imperatul aU poruncit de i s'au facut ferman
Imperatesc, oranduind §i pe un Zaim-Bum-
ba§ir ca se iee pe ovrein §i se '1 duca. in
Moldova, §i acolo cu cadiul se se caute acea
judecata, §i avend dreptate se-i se dee ilam 2)

1) Arzaval=.petitie, memoriti. 2) Ilam= raport.

www.dacoromanica.ro
 41

si dupe ilame se implinéscä de la Domnul

si de la Cantacuzino, &and poruncd ea sé
aducà pe ovreiü iarä inapoi la Tarigrad. 5i
plecând la Moldova, ail mers drept la curtea
domnéscd, impreunându-se bumbasirul cu Dom-
nul, arètând si fermanul, respunclendu-i Dom-
nul : cPrea bine, dumnéta mergi la gazdd
de te odihnesce, cä e§ti ostenit de drum. si
aceste se vor cduta, cä avem §i cadit aice;
pe ovreiü lasd.1 Se stee aice,. i aU inv'etat
Domnul sé dee o gazda departe, si sé nu
mérga cine-va se se impreune ; si lásand pe
ovreiü pe mana DomnuIui, lard bumbasirul
s'ad dus la gazdä de laturea tirgului langd
morminturile turcesci. lard pe ovreid '1-au
pus la opreld, si indatd aü rdpeclit poruncd
la to0 negutitorii Turd din Iasi si la to0
musafirii Turd ce se aflaii in Iasi, ca sd se
afle la cloud césuri din 4i toti la curte ; si
fAcend scire si Cadiului sé vie si ei, si toci
boierii cei mad cu boierii §i fdra de boierii;
si adunandu-se cu totii aü esit si Domnul
poruncind sé pue butuci ovreiului si in mani
si in picióre, si asa sé '1 aduca. la Divan.
aducendu-1, aU inceput Domnul a se ju-
deca cu el la CadiU, in auclul tuturor, fa-
cad pe ovreiü ca sé graiasca turcesce, cad

www.dacoromanica.ro
 - 48 -=---1

glicea ea nu scie. AI-eland Domnul: cbend

0-am luat muierea ?, spuind §i ederea lui
unde ail fost, sail pe cumnata-sa sail pe
sora-sa ; mai intrebandu-1 eand Tail inchis §i
au platit atate geremele ? 1) Intrebandu-1 §i
Iordache Cantacuzino : e and i-aii oprit bu-
catele ea se nu le venda? Aceste tote in-
trebandu-1 cadiul, n'an avut ce réspunde,
fara de cat au spus drept el a4ii Tail pus
la acesta, iara el nu 'i vinovat. Care aceste
tote le scria Cadiul, clicênd ca. Domnul nici
de unele ca aceste n'are nici o sciin0., fara
de cat alfii Tail indemnat la acesta, §i se-
racia lui cea multä. Atuncea Domnul intréba
pe Cadiil §i pe ceilalci Turd ce se aflaii
acolo : t Unuia ca acestula ce i se cade ?, Ail
respuns : (Este bun de spanzurat,. Iara Ca-
diul tote disele lui le scria ca se dee ilam ;
atuncea Domnul ail strigat pe arma. se '1
fee se '1 spanzure, glicend de al doile ca se
nu '1 intrebe. 5i indata '1-au raclicat ducendu-1
in capul tirgului de jos, linga Hahamba§a,
§i Tail spenzurat la o dughena, ciindu-1 trei
dile spanzurat. De care auclind bumba*ul
au facut multa galceva ; dara. Tail odihnit

1) Gereme=amendL

www.dacoromanica.ro
 49

Domnul, ddruindu-1 bine, aratandu-i §i ilamul.

Atunce Domnul aü fdcut un arz 1) de la Oa
sara §1 de la Turcii de loc, §i Vlädicii i
Egumenii §i toti boierii, ardtand pe ovreiü
cd aü fost un re'U §i talhar ; §i pentru se' se
pardséscã i alcii de unele ca aceste, aü gd-
sit tot Divanul acestei ceri §i cu Cadiul, de
s'au omorit; trdmitênd sineturi pentru tóte
la Capi-kehaie, scriindu-le ca sé cheltuiascd,
§i sé stea cu capul ca sé potOle 2) acéstä
price,3)trdmitênd i pe zapciU la Capi-kehaiele.
Atuncea rudeniile jidovului celui mort ce
avea in sara Le§ascd, aü mers la Tarigrad;
ajungênd la Ogiak-Bazdrgen §i la alti ovrei
marl, caril aveaU fiesce-care por0 marl tur-
cesci ; care s'au tulburat to0 asupra Dornnu-
lui de ce sé faca un lucru ca acesta peste
porunca Impératului, cAlcând fermanul, stand
§i impotriva zapciului, care lucru nu Fail
fdcut nici un Domn, §i pira pe Domnul in
tote partile, graind mulpme de cuvinte pen-
tru Domnul ; la care multi bani aU cheltuit
Capi-kehaielele, cd forte se marise tréba,
cadend Domnul in gurele norodului, dicên-
du-i fel de fel de vorbe prOste, care §i la
Ars=petitie. 2) Pot61e=poto1éscl.-2) Price=pricia mug.
41938.Ard. 4ont: E. Kogalniceartu. 4
www.dacoromanica.ro
 5 0

cei marl Turci nu gasia obraz Capi-kehaielele,

hulindu-1 cu toii. Atuncea aflându-le acestea,
Omenii lui Grigori Voda Ghica, ce erau aicea
in Tarigrad, aU inceput a umbla dupe Dom-
nie ca sé isprävesca stgpenului lor. Macar cä
Grigori Voda era la surgunlic, dara avea
mu10 prietini, i umbland din di din nópte,
aü luat Domnia, aducend POrta pe fiul Ma-
riei-Sale Scarlat Beizade, de Tau imbracat
cu caftan , in locul tatine-seii; i pe Ion
Voda mazilit, trimitênd -Capigiba§ de
Tait radicat din Moldova.

CAP. V.
A treia Domnie a lul Grigori Vod'a Ghica.
Dupe ce aü ey1ut §apte ani mazil §i in
surgunie la Bocceda, care ii clic Tenedos,
lard lad miluit Impératia cu Domnia Moldo-
vei, care nefiind aice, dupa cum am ylis, au
adus pe Beizade Scarlat de Tail imbracat
cu caftan in locul tatine-sea, fiind Inca la
surgunie tat-sea, facêndu-I gi idacul l)s ra
peclind cu mare graba. de aü adus pe Gri-
1) Itlacul = punerea tn libertate.

www.dacoromanica.ro
 51

gori Voda. Dupe ce Tau adus ail mers la

POrta de au facut multdmire pentru mila ce
'I-ad miluit cu Domnia Moldovei, facênd un
engomion turcesc catre Vizirul, arètând
mare multarnita, cat s'au mirat singur Ve-
zirul de procopséla §i turcésca lui; aseme-
nea aU facut §i la Imperatul cand aU mers
de au luat cuca, si mult &an mirat §i Im-
peratul de acest Domn, care asedênd-si tote
trebele in Tarigrad s'au gatit de ate i.an
trebuit ;§i facênd mare alaiU la esitul din
Tarigrad, aU venit la Moldova, oranduind
§i un salahor 2) impèratesc ca se'l duca la
scaun, avênd cu el mai bine da 40 de bo-
stangii..Care apropiindu-se la Galati, i-au
e§it multi boeri inainte si jupanese inaintea
Dóinnei, cad luase, tot agarlicul cu el ;
numai pe Beizade Scarlat 11 lasase n Tani-
grad nazir 4) §i purtätor de grija asupra Ca-
pi-kehaielelor. 5i §edênd trei dile oturac, can-
tând jalobele séracilor, facênd mare drep-
tate la toti, facênd si parcalab la Galati pe
Leon cel bètran. De acolo viind la Iasi,
prin tOte tirgurile ce trecea cAuta strirnbata-

1) Engomion= cuvêntare. 2) Salahor= coatis. 3) Agar-

licul=bagajurile. 4) Nazir=intendent, inspector.

www.dacoromanica.ro
 52

tile locuitorilor, nepoftind asupreld seracilor ;

iérd cand s'au apropiat de Ia§i, i-ail e§it
WO boierii §i Calmacamil cu tote alaiurile
inainte, intrand in sfete-Nicolai de s'aii in-
chinat §i pe urmg in curtea domnescä. Ce-
tind fermanul, ail imbrdcat pe to0 cu Wane
§i cu caftane dupe obiceid, stand §1 Skimni-
Agasi pena s'au sfer§it ceremoniile, acend pe
mare §i rnic dupe obiceiil, tramitènd §i pe
salahor la gazda. cu alai& 5i adoua-di au
impartit tOte boieriile, acend Logofét mare
pe Sandul Sturza, §i pe Costache Razu Vor-
nic de Tara de jos, §1 pe Radul RacoviO.
Vornic de Tara de sus, §1 pe Ba§a Mihalo-
pul Hatman, §1 pe Vasilie Roset vel Vister-
nic, §i pe Enake Hrisosculeu vel Postelnic,
§i pe Alistar vel Spatar, §i pe Ca1md§ vel
Ban, §i pe Popazol vel Comis, §i pe Vasi-
laki Negel vel Paharnic, §i pe Lupul vel
Sto1nic, §i pe cei-lalti dupe rênduela, dand §i
ispravniciile, fãcênd §i din Greci, ca adusese
multi.
In Domnia lui IOn Vodd care s'ail pome-
nit mai inapoi, era un boier a acestui Domn
Inca a 'Wine-WI om, care se numia Costa-
che Purice, ce fusese §i Aga aice in Ia§i,
care mai 'nainte cu cate-va luni pend a nu'i

www.dacoromanica.ro
 - 53

veni mazilia, il miluise Domnul sal cu sa-

rostiea Foc§enilor, dupe ce'l scOse din Agie.
5i fiind acolo cand ail venit mazilia, ail ré-
peclit boierii din loc, §i Tail prins, §i puindu'l
in fiare, 'bail trämis la Mira la mändstire ca
sé stee acolo pena. va pleca km Vodd din
Ia§i; §i audind Ion Vodä i-au parut réii
forte §i chia.mand pre boierii le-ail clis multe
cuvinte, dará ei nu vreail sé scie dicend cä
a§a le poruncesce Domnul lor Grigori Vodà.
din Tarigrad. Iará cand ail fost ca sé r6.-
dice acest Domn din Ia§i, au vorbit cu Ca-.
pegi-Pa§a ca sé tramità de pe drum ómenii
de ai lui sé fee pe acest boier de la Mira,
pe care oblicind boierii, indatä ail r6.peclit
pe ascuns de 'I-ati luat de acolo §i Tail dus
la Némtu, la manastirea Sécului, tiindu'l aco-
lo pena au trecut Ion Voda.', Dundrea. Acest
Domn au domnit patru ani §i s'ail mazilit,
darã. §i multe blAstemuri au luat de la séraci,
pentru väckit, ales de la babile cele vaduve,
pena una ad zvirlit cu o pdtrá in el in cliva
in care ad purces din Ia§i, dara, nu Tail
lovit ce cal au lovit; §i mergênd la Tari-
grad multi ani au mazilit §i apoi ail murit,
lard Domnia n'au véclueo. Pe Costache Pu-

www.dacoromanica.ro
 54

rice incd pend a nu sosi Grigori Vodd la

Ia§i, cu build pazd inchiclendu'l la Cetgue,
§eclênd pend ad venit Domnia in Ia§i, §1 a-
tuncea lad scoborit in curte la Ba§buluba§a
de Simeni de ad §edut câtd-va vreme acolo,
pend ad intrat câti-va boieri mijlocitori la
Domnul, cer§ind §i o surnd bund de bani,
care ad dat ca la 30 de pungi de bani, §i
a§a ad scapat fard de nici o pricind. Grigo-
ri Vodd dupe ce ad venit ad §1 scos cuni-
td 1) ale 50 parale pe vita ; cu addu§ag §i
cu bani vechi §1 cu rdsura slujba§ilor, se
suia la 60 de parale vita. Mai scos'ad de-
sdtina 2) §i go§tina, §i vddraritul 3) ; §i dupe
ce s'ad recit vremea, ad scos §i peceti pe
ará de ad platit toff, scotênd §i vdcarit cdte
duoi lei, §ase potronici 4) vechi de vita, §i
rãsural deosebit. Inteacesta Domnie at fd-
cut §i o logodnd fiicei Mdriei-Sale cu Du-
mitra§cu Sturza vel Caltnara, fiiul Sandului
Sturza pre care il luase Domnul Inca din
ceea Domnie la Tarigrad, §i fäcênd masã
mare cu tóte cliceturi, a§ijderea §i DOmna

1) Cunig =Imposit asupra vitelor. 3) Desdtina= thjml.

3) Vddrdritu/=Irnposit asupra vinuluY. 4) Potronid =
monetX vechie.

www.dacoromanica.ro
 55

cu tote jupdnesele, Camdrasul deosebit

si
la cdmard cu to0 neguPtorii, trAgênd §1 dan-
turf prin ograda cutlei.
Mare stap'an ail stdtut acest Domn in e.-
rile acestea, §i cu mad orânduele ; cad ju-
dec4ile forte le cduta, si nu lipsia in tóta,
septemana se nu faca Divan séracilor, §1
find cd acuse multd cheltuéld cu Domnia
Moldovei de pre urmd, si cu itlacul surgun-
licului, fiind si mâncdtori mul0 pe acea vre-
me la Portile turcesci, veclênd cà nu pOte
e§1 de sub cheltuiald ati pus tOtd silinca prin
prietini apropiindu-se si vremea mucarelului.
N'aU Incetat a umbla dupe Domnia Terei-
Românesci, pend ail si dobAndifo, si asa
facend tóta. Domnia Moldovei numai opt
luni, i-ail venit veste din Tara-Romanescd, si
intr'acel cés au rapeclit pe Mihalopu Hat-
manul Iordake ; asijderea §i Constantin Vodd
a rapeclit pe Vasilaki CdminaruCapi- kehae,
si pe Pal/Make Aga la Moldov a Caimacami,
fiind schimbare intre Domnie, fácènd fiesce-
care zapt 1) la locul ce mersese, laiã de chic
de sield 2) dupe porunca ce aduse fiesce-care.
Deci ati inceput Grigori Voda a se gad.
1) A face zafit.=-- A sequestra, a lua, a ocupa. 2) Fdrd tie
chic cle sieM= flu% a se sfii cg.tu0 de pupn.

www.dacoromanica.ro
 - 56 -
pend ce ad venit §1 Skimni-Agasi ce era
oranduit ca se lee pre Grigori Vodd se'l
dud. in Tara-Românesca ; lard viindd i-ad
e§it Domnul inainte in §es cu mare alaid,
§i dândul fermanul cel Impérdtesc de cala-
re, '1-ad sdrutat, puindu'l in sin, §i vrênd sé
se sdrute cu Agasi de pe cal, s'ad tulburat
api 1) lor, §1 sculandu-se atii in doué picióre,
aii lunecat calul Domnului de piciórele de
d'inapoi, ad caclut in cur, §i vrênd se sae
de pe el ad cdclut pe un picior §i il durea,
clicênd prostimea cd nu'i semn bun. Ce dupe
ce s'ad gatit cum se cade unui Domn, §i
mai taind straie ale doué perechi la to0 al
curtei, §i de drum §i de alaid, adaugend §i
ómenii impodobici pre toff cu mare oran-
duiala, cat mai frumos nu se mai putea, §i
a§a e§ind din Ia§i, i-ad fdcut to0 boieril
mare alaid , petrecêndu'l cale de un ces
luand-§i toti diva bund de la Domnul. 0
sema s'ad intors inapoi, iar mulci ad mers
cu Mdria-Sa : a4ii pend in Roman, alti pend
in Foc§eni, alcii conaccii, altii cu carele §i
cu altele, ca se se intórcd cu cel-alt Domn.
Cdcluse §i o iarnd care de multa vreme nu
;inead minte órnenii iérnd ca acésta, caci
1) Ap7= cal', armKsarY.

www.dacoromanica.ro
 57

ajunsese carul de fén 30 de lei, §i nu se

gasia, §i descoperiaU case de da la cal. Ajun-
end Grigori Vodd la Foc§eni, ail intrat cu
mare alaiU mai nainte penã a nu veni Con-
stantin Vodd. lard a treia i aii gdtit pe
Beizade Mate! cu tot alaiul Mdriei-Sale, §i
Pad trdmis inaintea lui Constantin Vodd,
care veclend alaiul Ghicãi, inghid;a5 all re-
mas to0, cä avea un alaiü forte gol. Acole
in Foc§eni s'ad impreunat §i Domnii amen-
duoi, §i §eclend trel 4ile oturac, de acole 'ni-
aU luat diva bund unul de la altul, §i aü
mers fiesce-care la sara lui.§I.

CAP. VI.
Domnia a treia a ml Constantin Von Mavrocordat.

Viind Constantin Vodd la Ia§i, e§it

tóta boierimea inainte aducendu-1 dupe obi-
ceiU alaiU penã in curtea domnescd, ce-
tind fermanul dupe obiceiü, i imbrdcând pe
boieri cu caftane. A doua cli lard aü chie-
mat de ail dat boierii, fácend Loge& mare
pe Andrie§ Roset, Vornic mare de Tara de
jos pe Costaki Razul, Vornic de Tara de sus
pe Radul RacoviO, Hatman pe Ion Bogdan,

www.dacoromanica.ro
 58

Postelnic mare pe TOder Pa lade, si Visternic

pe 5tefánuO. Roset si pe Alistarh vel Spa-
tar, si Ban mare pe Dumitrascu Calmgsul,
si pe cei-alti fiesce-care dupe rândueala lui.
Tara Domnul s'au apucat iara de evlavia lui
cea vechie, ca punea preotii de intraU Ia bi-
serica curtil la trei cesuri de nOpte, si esiail
la sapte cesuri din tji, si se apuca de divan
de 'i tinea 1)&11 la noué cesuri din cll. Mai
dedese poruncd de strângea toti preotii, dia-
conii orasului la biserica curtei, si dupe ce
'i bggaii dimineta in bisericg, punea ciuho-
dari la usg si nu lgsa nici pre unul se esa
afara, puindu-le un preot ce '1 avea Maria-
Sa invetat la carte grecesca si românescg,
de se suia in anvon, de le cetia dupe cum
se cade a sci fiesce-care preot orênduiala bi-
sericei, si a botezului si a ispovedaniei; de
care fOrte se spériese preotii ; si care nu pre
scia carte se apuca de inveta de al doilea
carte, macar cd dedese mare porunca Mitro-
politului si Episcopilor se cerceteze pre cei
ce vor se se preotesca sail se se diaconesca,
si se vada cd de vor sci darul deplin, si
asa se le dee darul preotiei si al diaconiei.
AU mai scornit ca nu trebue boierii se alba

www.dacoromanica.ro
 59

vecini 1) prin satele lor, (land scire pe la

tote finuturile unde vor fi vecini se vie la
Ia§i ca se se desbatã de vecindtate, porun-
cind §i boierilor celor de ad vecini §i sine-
turi pentru vecini, se vie, cad este se se
caute acestá pricind cu Divanuri. *i stran-
&du-se vecindtatea de pretutindene la Di-
van cu o mare obrdsnicie, cad ii flcuse Con-
stantin Voc Id de nu bdgati pe nime in sémd,
viind §i boierimea de pe afard cei ce avead
vecini ; carii dupe ce s'ad strins cu to;ii, s'ad
orênduit ca se se facd mare sobor in Mänd-
stirea Triisfetitele. *i a§a mergênd Domnul
cu to0 boierii acolo, ad inceput a face mare
cercetare de cand sunt vecini §i de la cine
i-ad cumperat, §i in cat i-ad cumpérat. Atunce
ad réspuns toci boierii, clicênd : t Noi nu i-am
cumperat, ce i-am gdsit vecini de la mo§ii
§i strdmo§ii no§tri, §i 'I stapanim §i noi ; lard.
a 'i vinde nu putem se 'I vindem, ce 'i pu-
nem cate la o slujbd a casei de ne dad aju-
tor,. Atuncea ad poruncit Vodd cu mare
hotdrire se nu mai fie vecini de aci inainte,
numai pentru cd §ed pin satele boieresci §i
se hranesc pe mo§iile lor, se lucreze cate

1) Vecird -- erl.)T.

www.dacoromanica.ro
 6o

doue-cled si patru de dile intr'un an boleri-

lor vara si iarna; ag se dee ate doui lei
de fiesce-care casä §i sé lucreze cate 1 2 ciile
pe an vara si larna. *i hotarind inteacest
chip, s'ag mu4amit §i boierii, invètând Dom-
nul ca s'6 dee vecinilor §i ate o cidula Dom-
nésca cu pecete gospod 1), arètând ca. de
aice inc6ce sé nu se mai numesca vecini, si
sé alba a sluji acele dile de mai sus pome-
nite, &and pe acele .cidule un leg lui Treti
Logofét §i cate-va parale scriitorului.
Inteacésta Domnie a lui Constantin Voda.,
mare secetä ag fost de yard, cat se speriase
locuitorii ; la care vedênd si Domnul ag po-
runcit ca sé se faca litanie pe la t6te bise-
ricele ; si de multe ori stringea ic6nele de
pe la tOte bisericele, scocênd §i sfintele
m6§te ale Prapadómnei Paraskeve, mergend
Mitropolitul si cu toff Vladicii §1 preocii si
Domnul cu t6ta boierimea, §i slujitorii strin-
gêndu-i cu totii la un loc, in gradina cea
mare de sub curtile Domnesci, facend aghia-
sma, cetind moliftele de plOie, tramitênd
toti zapcii de strangeag norodul, barbati si
femei, copii, fete, de le aduceag ca sé as-

1) Gosted.= domnesc.

www.dacoromanica.ro
 61

culte rugele. De noroc era acest Domn, cd

cu tote rugele ce facea, milostivul Dumne-
461 a trdmis plOie pre multd, cat se facuse
tOte bucatele cat socotiati Ornenii cd n'ar
ga'si loc unde se le pue. lard. cand ail fost
la mijlocul verei, sail din pecatele norodului,
sail din nenorocirea Domnului, ail trárnis
Dumnecleil urgia sa asupra acestei téri, ki-
custe, de au umplut tara prin tOte tinuturile
istovind tot ; pe unde se punea, remânea lo-
cul negru ca cand n'ar fi fost semanat ni-
mica nici o-data.; sail grie de era, sail vie,
sail mdlaiii, sail pApuwid, sau pd.dure de era
infrunclitd, remânea parea cd. 'I uscatd. 5i ail
tinut cd.ti-va ani ; macar cä incepuse inca din
domnia frdtine-seil lui km Vodd, dar nu era
atata nici se ldtise peste tot locul ca la Ma-
ria-Sa, cad intr'o cii s'au pornit prin Ia§1,
§i de mulOmea lor, sOrele nu se vedea, de
care poruncind Domnul la tOte mändstirile
ca se facd ruga §i se tragd tOte clopotele
cele mari, cã dOr s'ar speria se fuga, iara
in zddar s'au ostenit, cad era urgia lui Dum-
necleii. 5i in p4nd vreme s'ail facut o mare
scumpete cat ajunsese dimerlia de orz un
lel, §i pe multe locuri neavend Omenii ce
manca, uscati Omenii coji de copaci §i le pi-

www.dacoromanica.ro
 - -62

sail fdcendu-le fdind, le mestecail ate cu pu-

'cind fdind, si le aceail malahl, si mâncail.
Pe alte locuri strângeail ghinda si lardsi
asemenea faceati ; care nu putem ardta ce
nevoie era de fOmete, la care mi s'ail tim-
plat si mie de am véclut cu ochii in cAte-va
sate la .cinutul Botosenilor, fiind eil orênduit
cu slujba Domnésca acolo iarna. Fecele lor
semdnaii a fi fierte si nu putead grai de slabi,
caril ajungênd in primavard toci ail murk.
Am mai vèclut si la Cerndu0, intr'un sat la
casa preotului in postul mare, descdlecând
acolo pentru prinzit ; bucate de sec ne-aii
gdtit, lard in loc de paine ne-ail scos malaifi
de ghinda si am mAncat ate o bucdtica
mica cu tofa. i ail Onut acéstä fOmete tótd
Domnia acestui Domn, fiind-ca nu lipsiail
ldcustele din Moldova, cad vara mâncail ori
ce aflail, si despre iambi se 'ngropail, lard
de primävard esiaU insutite de cat erad. Tot
atuncea s'ail lacut si perirea sOrelui intr'o
cli la vreme de bucate, si ad funit ca doué
césuri, cat se fäcuse paim6ntu1 si lumea alt-
minterlea ; si intr'acea cli lard au trecut la.-
custe multe prin Iasi, si trageati tote clopo-
tele pe la tote mdndstirile. Acest Domn,
intr'acstd Domnie, ail pus de ail fdcut pe-

www.dacoromanica.ro
 - 63 .....

ce0 tipdrite pe stupi, si pe mascuri si pe po-

gonele de tiutiun, care lucru n'a mai fost in
pdmentul Moldovei.
In Domnia acesta, lard au fost dat Impé-
rdtia pasalicul Hotinului lui Musun-Zade, si
asa au venit prin Iasi, i-aii esit Domnul
inainte cu mare alaiil la santa, ducendu-1
de 1-ail condcit in casele de la Frumósa, apoi
mergénd toti de se 'mpreunail cu Pasa dupe
obiceiti, ail mers si Turcii negircitori Laji
din Iasi. IntrebAndu4 Pasa pe fiesce-care
cdtä vreme ail, atuncea au mers si boierii
de tard de s'au impreunat cu Pasa, priimin-
du-i cu mare cinste, puindu-i de ail sedut
si le-au dat cafe, intrebAndu-i cum le este
tara, si de sunt multamiti cu Domnul ail ba.
Atuncea ail réspuns el sunt multdmiti, mul-
camind pre puternicei Imperdtii. Asisderea
au intrebat si pe negutitorii Laji de sunt
multdmiti, ce sed de negustoresc aice in
tard, fiind si Domnul de fatã ; atuncea ail
vrut se dica cä sunt multdmiti. lard Con-
stantin Vodd i.ail scos mincinosi inaintea
Pasii, incepend el a spune ce trag biqii se-
rad din mâna lor, si negutitorii crestini, are-
tand una eke una, ca. si Mdriei-Sale prici-
nuesc mare págubire, fiind-ca nu póte lua

www.dacoromanica.ro
 - -
64

bani de pe la raiele din pricina lor, §i mis-

tuesc §1 bucatele raielelor pin bucatele lor,
§i ucid pe negucitorii de loc, §i mistuesc sé-
racii cu dobênda, ca le iail cate patru pa-
rale de leil pe lund, lepadandu-le banii cu
sila, prin sate, §i fail muierele §i fetele sé-
racilor cu sila de umblã cu ele, §i pe bar-
batii lor il gonesc cu sabiile, §i alte multe.
Care audindu-le Pa§a forte s'au turburat, di-
cend Domnului §1 boierilor se facä jaloba la
POrta, §i va ajuta §i el. 5i dupe aceste da-
ruind Voda pe Pa§a §1 pe toti ai lui, ail
purces la Hotin, petrecêndu-1 Domnul cu
alaiii §i cu boierii pentru cat i-ail indemnat
Pa§a, §i au gdsit cu cale ca sé fad, arz de
la tOta ora cdtre Impèratul, aretand tote
faptele Lajilor pre amdruntul, la care sta §i
Domnul singur sé le vie de hac, cdci mai
cuprinsese tOtà Moldova, intemeiati cu case
§i cu bucate peste séma de multe, §i stupi,
§i araturi, si fenete care nu le putern aréta
cu scrisul. 5i f Acênd arzul cu iscaliturile tu-
turor Episcopilor §1 a boierilor §i a mazili-
lor, puindu-§i to0 §i pecqele sale, scriind
jaloba §i moldovenesce §i turcesce, scriind
pricina pe larg §i Capi-kehaielelor, arètându-
le sé stee cu capul la acéstä pricind, §i cata.

www.dacoromanica.ro
 65

eheltulala a fi se merga, silind ea se scOta

hatihumaiul de la Imperatul, facendu-se tain
Ali-Pasa Hechimoolu, care se afla la Babada,
fiind veehiü prieten lui Constantin Voda Inca
din dilele lui Nicolae Voda tatal Mariel-Sale.
5i asa stand Capi-kehaielele 1) cu capul 1 cu
mare chieltuéla la POrta, aratand jaloba la
insusi Imparatul, intelegend si de scrisorile
Pasei de Hotin, indata aü poruncit de li s'aii
facut un hatihumaiun, 2) scriind ca nici de cum
Turc Laj cu sederea, cu bucate si nu se
afle intr'acest pament al Moldovei, scriind
ferman la Ali Pasa Hekim-Zade ca se pue
tot chipul de silinta, se scóta pe Laji, i niei
bucate, nici case se nu lase Lajilor in Mol-
dova. *i asa ispravind aceste tote de la POrta
le-au tramis Capi-kehaiele la Constantin Vocla
in Moldova, si indata cum le-ail vedut aceste,
ail gatit mad peschesuri, i pe un boier, a
Mariel-Sale Antiohi Caragea, Inv etandu-1 §i
din gurd ca se merga la Babada se arate
poruncile Impératesci Pasei lui Hekim-Zade,
spuindu-i cä se rita Domnul i tOtä raieua
Impératului pentru aceste porunci Impera-

1) Capi-hehaia=representaatul Domnilor romilnY la Ora.

1 Hatihumaiun = act emanat direct de la sultan.
41938.Aut, Rom. E. Kozolniceatm. 5
www.dacoromanica.ro
 66

tesci, ca se pue tot chipul de silinta

mântuéscä din mânile Lajilor. i mergend
aü inchinat pe§lceprile de obiceiti, dând §i
poruncile Imperdtesci, a§i§derea §i cele de la
Domnul scris ; la care nu putind ruga aceste
eraii. Atuncea fail de nimica zabava au pus
si aü scos sureturi de pe poruncile Impéra-
tesci, scriind si din partea Pa§ei se ésd din
Moldova cu tote ale lor, spuindu-le cä 'Lail
orânduit pe ins4 Maria-Sa la acestä baba.,
trdmitend si suret Imperatesc de '1-au ce-
tit prin tOte casabalele, 2) scriindu-1e §i el cu
vade, pend la vade 3) nici unul se nu remde ;
scriind pe de a(td parte lui Constantin Vodd,
mulcamindu-I pentru daruri, invétând si din
gurd pe boierul Mariei-Sale Antiohi Caragea
in ce chip se urmeze Domnul la tote, trd-
miOndu-i i 4o, de delibasi 4) tot a1e*1 Bosnaci,
care mare dragoste era a-i privi cine--va cu
tot tacimul lor, acêndu-i teslim lui Caragea,
clicendu-le Pasa din gura la t6te ce va po-
runci Dornnul se urmeze, i leafa lor §i tai-
nul de la Domnul se '1 scie, i fdcend slujba
§i cu daruri if va darui numal hatir la

1) Suret.= copie. 2) Ca,rabale = orase, clitune, ') Vade F--

termen, soroc de Oath.. 4) Deliba,sa,..= geful cavaleriel 'Ore.

www.dacoromanica.ro
 67

acéstä slujbd nu incape, cd 'I mare porunca

Imperátéscd, si pe care '1 va sim0 cd au fd-
cut cat de putin hatir, cu capul va da séma.
i mergend delibasii la Iasi, i-au priimit Dom-
nul cu cinste, acendu-le si lefd §i tain, cu
t6te cd era o scumpdtate mare, mai ales
pentru hrana cailor, cad §i caii Domnesci
in loc de orz mancad tdrite, dard acestora
le gdsise orz de ajuns, dându-le §i cate un
bacsis de chieltuiald pentru bund venire. *i
implinindu-se vadeua care pusese Lajilor,
trdmitend de au luat t6te casele Lajilor in scris,
ali oranduit cu al doilea porunca ce ve-
nise de la Ali-Pap, trdmitend §i un Bumba,
§ir 1) al seu ca se umble impreund cu Caragea
cu toti delibasii, invétand anteiasi-datd se
merga in tirgul Vasluiului si se nu mai in-
trebe a cui sunt casele si de ail ceva intein-
sele, ce numai foc se le dee se ardd pend
in pdment cu ori ce va fi in ele, si pe cati
Laji vor prinde se 'I trdmitd la Ia§i, fiind-ca
li se dedese beslii §i arndu0 de ajuns, si
bucatele lor se le vindd dupe precul ce vor
gdsi acolo ; §i de acolo la Berlad, §i la Pu-,
eni §i la Focseni, §i la Adjud si la Tecuci,

1) Bunthafir=cornisar al guvernuluT.

www.dacoromanica.ro
 68

si la Gala0. lard Lajii auclind cã vin deli.

basil si cu Bumbasir, fugea cine incotro
putea, dard si el dupe porunca urmad cd
nu mai intrebad ce 'I pricina, numal indatd
dad foc caselor, de ardead pênd in pám6nt,
si ce gdsead prin case jaculaii, si bucatele
cu cat gasead le vindead, si din Laji pe
carii prindead ii trdmitead Domnului ; 'lard
ei ad umblat t6te casabalele ce am clis, de
ad fdcut casele Lajilor pamkt. Constantin
Vodd pe de altd parte ad rdpeclit boieri de
ai Máriei-Sale cu Bes lii1) cu arnduci, pe alcii
in sus, pe alcii la munte, pe al0 la Troths,
la Bacdii, la Roman, la Petra, la Nérn la
Sucéva, la Campu-Lung, la Tirgul Siretului,
scriind si la Beslegi se mérgd impreund prin
tote tirgurile, si se nu lase o casa. intrega :
si asa ad urmat si ace§t1, urmand si cel de
la Harldd, de la Cernauci, de la Dorohoid,
mdcar cd auclind ei de cele ce fac Omenii
Pasei, nu mai asteptad ca sé 'i gdsesca,
ce ad trecut cu totul in raiaua2) Hotinului ;
ci le rémäsese numai casele, cari dupe po-
runcd le-ad rdsipit de n'ad rémas nici una,
+

1) Bola= Cavaleria uorx turcéscit. -- 2) Raia =-- provincie

turcéscit, cetate.

www.dacoromanica.ro
 -. 69 -

poruncind Domnul de au facut hanuri prin

tOte tirgurile, ca sé fie pentru condcitul ne-
gutitorilor §i a Turcilor musafiri, trecétori,
'lard nu ca sé mal condcescd prin casele cu
muieri ca mai nainte. 5i forte frumos ail
cur4it acele cmuturi ; lard Maria-Sa scrisese
lácuitorilor : ori-cine vor fi avut pagubd de
Laji, sé se scóle ca se se judece aice ; cad
de aceea ii sine Maria-Sa in pazd, avend §i
un Orta-Ciau§, de '1 tinea in Ia§i. 5i nãvd-
lind ara la Ia§i de se judeca cu ei, il da
Domnul platnici strigand asupra lor cu mare
porniturd, puind de II duceaii la casele de
beilic, la Ceau§, puindu-i in fiare pend a doua
cli, §i a doua cli lard if aducea. El alta nu
respundea, Mid de cat cliceail : (De ail facut
cul-va réii Suliman, lard Ali ce '1 vinovat ?)
la acesta le clicea Constantin Vodd: (Vol
ati fost capete la aceste tirguri, §i vol i-aci
adus aice de la locurile lor, §i de la voi
voiii sé implinesc tota paguba seracilor<
§i lard striga sé '1 ducd sé '1 pue in fiare.
Acésta aü tinut cate-va dile, pend s'aU su-
parat §i lor qi ail inceput a plAti, §i pe urmã
se' merga el sé '§i iee de la dên§ii ; §i atata
II adusese pe Laji cat ii prindeail friguri cand
striga Constantin Vodã la den§il; §i nu nu-

www.dacoromanica.ro
 70

mai de Maria-Sa, ci §i de 6menii Mariei-

Sale, ales de Antiohi Caragea, cad nu le
da obraz nici de cum nici 86 §acla jos ina-
intea lui nu 'i punea, §i se rdstia asupra lor
ca cand n'ar fi fost Turd, ri se ruga cu
aman1) boier, care nu cred cd a fi mai fost
aka. data. Ace§ti Laji ce am pomenit mai
sus, s'ail tras totI spre Tomarova, la Ismail
§i la Chiba ; lard o setnã s'ail dus la Lapu§na
1a Falcii §i la Orchei la Soroca, fiind-cd pe
cei ce §edeaU intr'acele parti, Inca nu 'I su-
pasase, fiind-cd nu .cinea case marl, ci numai
ca.§1e1e, 2) §i veniaii §1 se duceail la Bender la
Hotin. lard partea din sus s'au tras toti in
raiaua Hotinalui; lard cei mai multi s'ail
strins la Hu§i. pic se fi fost ca la 2700 de
Turd, cu gaud ca acela, ca de va merge
cine,va se 'I supere, se se bata cu ei ; lard.
deliba§ii §i cu bumba§irul, intorcêndu-se la
Ia§i, §i-ati luat Ida lor, §i tainul li s'ati dat
deplin, daruindu-i Domnul cu postaji §i cu
alte daruri, multamindu-le §i de slujba ce
all facut, dându-le vole ca se merga la Pa§a
lard and vor fi trebuincio§i va scrie Maria-

1) Amax =Indurare, ertare. 2) Cliflele = locuino, oclIT de

vite.

www.dacoromanica.ro
 71

Sa de va aduce, trAmiténd de al doilea

§i Pa§ei pe§che§i, facêndu-i cacluta multAmitA
lar-A§I cu Caragea, care nu intreba cu cAtA
fried mergea, ca-1 pädiail Lajii din tote par-
Ole ca se-1 omdre. Dumnecleil '1-ail ferit,
spuind Pa§el cl s'ail scos din tote tirgurile
cele mati §i casele s'ad rAsipit, arétAnd cl
au rémas la o margine, ar8tand tinuturile
care am pomenit mai sus, gasind cu cale §i
Pa§a ca se-i lase p'incet, ca se vor duce ei
singuri, §i de acolo, p'incet i§1 vor vinde bu-
catele ; §i a§a ail mai slAbit tréba, macar c5.
Domnul pe boierii Ispravnici tot nu-i !Asa in
pace. Pe acésta vreme ail socotit MAria-Sa
ca se facä cuscrie cu Mihai Racovica, se dee
pe fiica MAriei-Sale , Domnita Smaranda,
dupe Beizade 1) Ionita. el doilea fecior al lui
Mihai VodA, §i se lipsésca §i zavistia dintre
ei. La care scriind la Tarigrad, fAcêndu-se
§i itlac 2) lui Mihai Voda, cad era la sur-
gunlic la Mitilin, ail priimit amêndoue par-
Ole, remAind ca se vie Beizade la Ia§i se
faca. nunta. Care gatindu-se de tote cele tre-
buinci6se Beizade de nunta, ajutorandu-1 §i
Capi-kehaielele, au purces la Moldova ; lu-

1) Behade==fid de Dtnnn.-2) Mae= punere tn libertate.

www.dacoromanica.ro
 - 72 -
and §i cdti-va boierna§i de ai betrd.nului cu
Mdria-Sa. lard. Constantin Vodd s'ad apu-
cat de mari gdtiri a nuntei ; ce apropiindu-
se de Ia§i Beizade rad trdmis alaid Domnesc
cu multe podóbe §i boieri de 'i-ad adus in
Ia§i la curtea Domnescd, condcindu-1 la cd-
mard, §i a doua cli ad inceput nunta. lard
in Tarigrad pe acea vreme mazilise pre Vi-
zirul, §i ad fdcut Vizir pre Abdul-Pa§a, la
care ajungend 6menil lui Mihal Vodd cu
daruri §i cu rugdminte ca se-1 miluiascd cu
Domnia Moldovel, pe fiiul lui Mihai Vodd
cel mai mare, Constantin \Todd. Beizade ; §i a§a
i-ad slujit norocul cd i-aii dat Domnia Mol-
dovei, fdcend Capi-kehaiele lard pe a tati-ne-
WI cei vechl : pe Manole Spatar, pe Stava-
raki cel betrân, pe Arapaki Vlasto, pe An-
tiohi Genetul ; §i indata ad scris la Moldova,
trdmitend un boierna§ §i pe Fotaki, mai pe
urmd oränduind §i Caimacami boieri de ord.
i sosind trdmisul, ad nemerit tocma in iliva
care s'a cununat Beizade, §i erad toti la
masd, unde '§i-ad cam stricat chieful §i nunta
auclind de mazilie, fail pe urmä inte1egend
cine ad luat Domnia, s'ad bucurat.

www.dacoromanica.ro
 73

CAP. VII.

Domnia luT Constantin Von, fecior NT Mihar Von

Racovip Cehan.

Dupa ce ati luat Constantin Voda Dom-

nia Moldovei, la MO) 1749 August zo, a-
§e4endu'§i Capi-kehaiele, au inceput a se
gati de mergerea in tail, rapeclind mai
'nainte Ba§-Caimacam pe Iordake Spatarul
fecior lui Stavaraki, §'i sosind la Ia§i ati co-
nacit in curtea Domnésca, la carnara, prin-
clênd trebele cu mare tarie §i nebagator in
semd, pêna §i Ciuhodari2) cu baräti i§i facuse,
care acest lucru akã data n'a mai fost ca
se facd alt boier, fail de Domnie §i Beiza-
dele, mandrie peste semd, care nu se póte
areta, socotind ca el este in lume §i nu'i
altul.
Constantin Voda. Mavrocordat ail lasat
mare pomenire in taxa cu scosul Lajilor §i
fiind-ca ad domnit numal doue-deci de luni,
n'aii putut ca se ispravescà tréba deplin,
cad i-ati venit mazilia, §i a§a s'ati dus la
Tarigrad, luand §i pe ginere-sed impreuna.

2) Lit= anul, 2) Ciuhodar= Shigit domnéscii.

www.dacoromanica.ro
 - 74

lard Spdtarul Iordaki Stavaraki ad scos \TA-

drárit, macar cd apucase multi bani din de-
setind ; mai pe urml au scos §i go§tina in-
treitd, eke un-spre-dece parale de oaie, care
nu se arétaii semne bune, ca.'l blestema tara,
cad se ukase acestd slujbã intreitd, lard
acum ail gdsit'o de ail scos'o la meidan. Tara
dupa ce s'aii apropiat Domnia la Galati,
i-aii e§it chtd-va boierime inaintea Domnu-
lui ; la care §1 Mdria-Sa s'au ardtat prea
stra§nic, graind cu boierii prea turburat ; ce
la Dechemvrie in §épte dile ail intrat in
Ia§1, e§indu'i boierii inainte dupe obiceiii.
L'ail dus Anteiti in Mete-Neculae de i-au ce-
tit molifta Domniei Mitropolitul Nikifor ; mai
pe urmä ad mers la curte cetind fermanul
imperdtesc, imbrdeand pe Caimacami cu caf-
tane, §i pe Divan-efendi §i pe Spdtarul kr-
daki Stavaraki cu bland. A doua di ad
chiämat de au dat boierii, fdcend pe Iordaki
Cantacuzino vel Logofet, pe Costaki Razul
Vornic de Tara de jos, pe Bogdan Vornic
de Tara de sus, pe Tóder Paladi Hatman,
pe Radul Racovitá Visternic, pe Alistarh vel
Spdtar, pe Iordaki Genet vel Postelnic, pe
Dumitra§cu Calma§ vel Ban, pe Ion Todi-
ra§cu Cantacuzino vel Paharnic, pe Ionitá

www.dacoromanica.ro
Cantacuzino Camara§ mare, pe Lupul Stol-
nic mare, pe Iordaki Mama. vel Aga, pe
Läscaraki Genet vel Comis §i pe Leinta
Frantuzul Sulger mare ; si cele 1-alte boierii
fiesce care dupe obiceiul si orânduelele lor.
5i ispravind boieriile si ispravniciile, indata
all facut mare sfat cu tOtä boierimea, ara-
thud greutatile si datoriiie Tarigradului cum
cã le cer bani ; atuncea ail gäsit toti cu cale
ca se scOta vacaritul eke pol lei de vita
bani vechi, si rasura patru parale de vita,
care mai pe urma scotend si adausag cate
doue deci parale bani vechi de vita., s'ail fa.
cut 92 de parale de vita, scotend si sfertu-
rile de ajuns, Inca §i indoite, vendend si alte
slujbe: ocra, yarn!, mortasapii 1), si de yard
lara cunita ale un lei bani vechi, §i pe
urma si adausag the doué deci parale lara
bani vechi, care facea septe-deci parale de
vita, care séracilor nu le pareaü bine cä
le era greil, cad nu incetaii birurile si tot
marl.
Tot pe acesta vreme Turcii Laji, cari re-
masese nescosi din tinuturile de peste Prut,
veclend alt Domn noU in Moldova care nu

I) MortasdpiY = bir asupra vêncl6riT vitelor.

www.dacoromanica.ro
 - 76

mai stdpanise altd data, ad inceput a se fali

cure séraci dicênd cd ei ad staut de ad
mazilit pe Constantin Vodd Mavrocordat,
pentru cd'i supdra pe ei, §i pr'incet se in-
tindea ; la care védend §i cei ce se aflad in
raiaua Hotinului, ad inceput a'§i scOte bu-
catele in Moldova pe Harldd §i pe Dorohoid,
§i la Boto§eni. Care aceste tote simfmdu-le
boleril, le-ad spus Domnului pre amdruntul,
ardtând cu cat necaz §i cheltuéld s'ad Om-
tat acésta. poruncd, §i trebue ca sé nu'i Id-
sam in slab 1) cä fail se va umple ora de
ei. Aceste audindu-le Domnul ad inceput a
scrie Capi-kehaielelor, ardtând ca se ceie de
la Impärdtie pe Enicer-Agasi de Hotin bum-
ba§ir, audind Domnul cal prea ke§kin2) ar-
naut , §1 a§a lad randuit, cu mare porunca
§i strd§nicie, clandu-i-se lui Casim-Aga Ini-
cer-Agasi de Hotin mare poruncd, sé umble
prin teal Moldova, §i dupe porunca Impärd-
tescd sé nu lase puid de Laji, nici bucate,
nici nimica. Atuncea Domnul ad trdmis fer-
manurile cele Imparatesci la Casim-Aga,
scriindul §i Mdria-Sa, tamitendu'i cite va

1) Ca a nu'I Iligim in slab= ca sit nu'Y slIbini. 2) lei,rkin

=pKtrunOtor, ager la minte.

www.dacoromanica.ro
 77

pe§chequri; facend réspuns Domnului cd'i

multdmesce anthill de daruri, *i al doilea se'
nu p6rte grijA, a va urma la t6te porun-
cile Impel-ales& Ci fiind-ca era multime de
Laji strin*i la Hotin ail mijlocit Enicer-Agasi
de s'ad prins Enicerii de Hotin cu Lajii ce
erail acolo, §i a§a ail inceput a se tdia, care
nu patina Were s'ad facut in Laji, cat ce
apucase Enicerii ca se nu lase picior de Laz,
§i cati au remas de nu s'ail omorit ail fugit
to0 in Moldova, dara prea putini. 5i indata
Casim-Aga ail incdlecat dupe porunca §i ail
purees in Moldova dupe den§ii, intrand in
tinutul Dorohoiului, *i pe unde gäsia Laz,
il prindea §i il punea in fiare, pen' ii max-
turisia qi pe cellalti ; §i apoi le lua tot ce
avea, venclendu-le bucatele in dar 1) ; mai
pre urma. ii *i omora. 51 a§a ad trecut *i
la Botovni §i la Hârlaa, &and mare strin-
s6re §i mazililor O. boiprilor de loc, ca se
arate fiesce-care de ail ascuns vite de a La-
jilor in bucatele lor, puind la bdtae pe NIA-
carii Lajilor, ca se spue unde ail Lajii bu-
cate ascunse ; *i le märturisiad. 51 a§a isprã-
vind acele trel tinuturi, ail venit la Ia§i Ca-

1) /n dar=pentru nimic

www.dacoromanica.ro
 78

sim-Aga de s'ad impreunat cu Domnul ca.-

ruia mare priete§ug i-aii aretät Domnul, §i
el a§ijderea tragênd §i un at') Domnului
pe§che§i. A§ijderea §i Domnul multe daruri
i-ad tramis, §eclend cata-va vreme de ad
vorbit cu Domnul pentru ca§lele de peste
Prut a Benderlilor §i pentru Lajii ce §edead
in Hu§i cu §ederea, cad se strinsese prea
multi dandu-le indamana. §i locul. Pe acésta
vreme tramitênd pe Lupul Stolnicul cu a§e-
clarea banilor la trei tinuturi : Orheid, La-
pupa §i Soroca, avend porunca de la Dom-
nul ca se calce odaile2) turcesci §i pe vd-
carii Turcilor sei pue pe to0 la bir; ci urn
bland 6menii Lupului pe la oddile turcesci,
aducead pe vacari la Lupul, carora le fa-
cea mare sild. se' priimésca sé le puie bani;
iara ei avênd mare raamare in stapanii lor,
nu se supunead ; Inca stag §i improtivd, care
pe unii ca acei ii punea Lupul la falanga,
de 1 facea de priimiad bani fará de voia
lor, §i pe multe locuri punea de risipea oi
daile, §i pe vacari ii punea la bir cu satele.
La. care mergênd vacarii §i jeluindu-se la
stdpanii lor, Benderliii, suduiad §i se laudad

1) At =-- cal de allrie. 2 Oddile= coprele.

www.dacoromanica.ro
 79 -

cd vor omorf pre Lupul unde 11 vor gäsi :

care la cea de pre urmä s'ati invitat vr'o
§ése4eci de Benderlii §i s'ati inarmat, pur-
cedând, unde vor gasi pe Lupul sel facd
bucati. *i a§a aflandu-se Lupul la un sat
singur, cad 41 tramisese órnenii prin sate
cu trebi, Inca §i el era gata a merge la alt
sat, §i &and s'aii suit in rAdvan, iata au so-
sit §i Turcil acolea, care poci socoti cata frica
ati tras cal suduiail de la ochi, §i'i bagati
sabiile §i puscele in ochi, clicendu'i cd'i vor
bea sangele. Luandu'l a§a cu radvanul Tau
dus la Bender, cale de 18 cesuri, clicend
pe drum ei-in-de-ei, cd vor da 5oo de lei celui
ce va da anteiii in el ; dard '1-aii ferit Dum-
nedeil cd n'au indrdsnit nici unul se deie
inteinsuL lard Sérdarul Mazdraki indata, ail
repe4it la Ia§i de au dat scire Domnului, §i
Domnul indatd au scris la Enicer-Agasi de
Bender, §i la Pa§a, §i la Caditi, scriind §i
Casim-Aga ; trdmitendu-le §i daruril poftin-
du'i pentru Lupul, ca sel mantuescd; pe
carii scotendul la judecatd cu Lupul, dupe
fermanul Imperatesc, i-aii biruit Lupul; man-
tuindu-se s'ati dus la Ia§i.
In Domnia acata, fiind-ca. Grecii se apucase
de mare inftuntare boierilor §i pdmentenilor,

www.dacoromanica.ro
 So

cercând lucruri trecute vechi de la al0 Domni,

care unele ca acestea nu le putead suferi
boierii, ca se nu se facd obiceid ca acesta
inteacéstd tara, aü inceput boierii a se pune
la cale, clicênd : Trebue pre Greci sel go-
nim de aice, cad n'all &id bun, nici asu-
pra nóstrd, nici asupra séracilor, §i vor se ne
desbrace al-A de voia nóstra.,. Atunce aü
gdsit toi cd a§a va se fie, §i vorovindu-se
aU pus la cale ca se facä acest lucru cu o
bund socotéld, se nu pricépa nime ; §i ajun-
&du-se cu Ispravnicii de la tinuturi,
invetat ca se scrie la Domnul §i la Vister-
nicul cel mare se cee scaclemênt tinuturilor,
ardand cd yin satele de cer scddere, §i de
nu le va face c5.te ore-ce, se vor sparge sa-
tele, §i atunce vom pagubi mai mult. Si gd-
sind Domnul cu cale, aü poruncit ca se facd ;
§i facend §i astacli §i maine la tote tinuturile,
aü gäsit rema§i, când s'aU trezit ei, cinci-
spre-clece mii de lei tot sfertul, la care scd-
clend §i rädicdturile boieriler dinteacéstd sumd,
nu rerndsese nimicã. Atuncea veglend Mini-
strii Greci una ca acesta, se mirail ce vor
face; ales Spatarul Manolaki, socrul lui Sta
varaki, an mers de at aretat Domnului la
ce stare aU rémas sfertul Moldovei, §i Is-

www.dacoromanica.ro
 81 -

pravnicil Inca cer scádémênt, c1ic6nd: cCu ce

vor urni havalele acestui loc ?. Domnul
Inca aü chiemat pre boieri §1 le-ad arétat,
glicêndu-le ca se' se adune la un loc cu tocii
§i se gasesca léc sè adauge sfertul. Au prii-
mit boierii cuvêntul Domnului, §i strângen-
du-se in doue-trei rênduri la un loc cu tofu',
fiind de faAa i Ministrii, ad clis multe feluri
de vorbe fiesce-care. lard cea de pe urmä
ad gash cu cale se mérga boieri mari pe la
tote finuturile, §i se umble prin tote satele,
se le puie bani nuoi, galbeni, la fiesce-care
sat, dupe starea §i putino lor; unde a fi de
incdreat se incarce, §1 unde a fi de scacjut
se scadd, §i acei bani se steie temeid pênd
la anul se umble, neavènd voie ispravnicii,
nici se'i adauge, nici sel scadd. Acest sfat
aü pldcut Mini§trilor Greci, §i aü mers de
aü spus Domnului, care i-ad placut §i Dom-
nului, §i au ()is : ,A§a se fie*. Atuncea
ad stãtat de s'au orênduit toi boierii cei
mari afard din Logofetul eel mare §i din
Visternicul, fiind-ca ace§ti doi boleri erad in
trebile terei neIipsii. lard celor-l-alti Inca le-ad
dat §i cheltuéla drumului, purcegênd fiesce-

Havalete= sarcine, angarale.

41939 Ant. Rom E. Koralniceanu. 6
www.dacoromanica.ro
 82

care la tinutul seil, incepênd a cduta slujba,

dupe cum se hotdrise, ca sé se auda §i la Dom-
nie. Ce acolo fiind, ad inceput a'§i tramite
unul altuia réva§ele §i a'§l pune di §i soroc
ca sé se radice toti de o data sé fuga la
Thad, nefacènd nimica zabava ; §i impreu-
nandu-se ate patru the cinci boieri la un
loc, ad inceput a trece Prutul. Pe aceia vreme
'§i ad cerut §i vel Visternicul vole ca sé
merga vr'o cinci-spre-clece clile sé'§i vada
bucatele, §i-i s'aii dat vole ; care §i el im-
preunandu-se cu o sérnd de boieri de la Ba-
-cad, ail fugit la hotarul térei Unguresci. Iara
Dornnul §1 Mini§tril Greci de acésta nici o
sciinta nu avead ; ci fiind Ispravnic la tinutul
Ia§ilor Enacaki Caminarul, fratele lui Sava-
raki, aflandu-se in satele de peste Prut, nu-
mai ce aU vèclut fara de veste mare calabalic,
radvane cu muieri, ómeni multi §1 indata au
räpeclit sé vada ce este ; ci viind tramisul,
i-ail adus réspuns cal Vornicul Costaki Razu,
§i Hatmanul Paladi, §i Spatarul Alestarh, §i
Stolnicul Lupul, §i altii. Si indata aU Inca-
lecat ispravnicul §i s'ail luat dupe el, §i a-
jungendul i-ad intrebat unde merg. Au rés-
puns cä li s'ati superat aice, §i merg ca se
vada §i pe vecinii lor. Le-ad clis : 4 Darl póte.

www.dacoromanica.ro
 83

se acesta ?* Respuns'aii boierii : cSe póte, i

de poti fa §i alminterea ). 5i a§a s'au intors,
scriind indata la Domnul, facênd scire cum
s'aii intamplat pricina. Atuncea indatd ail
chiemat la curte pe Logofetul Iordaki Can-
tacuzino §i pe Logoletul Sturza, de i-au in-
trebat ce sunt aceste. Atuncea Logofétul
Deleanu ail spus drept, de ce au fugit §i cum
cd au fugit tot! boierii; ci numai noi amen-
duo! am rémas, caci am luat veste asta-di ;
iard de ar fi zabovit pe mane, in asta-sérd
eram §i noi gata se fugim; ca. de Maria-Ta
suntem multämiti, iara de Mini§trii Mariel-
tale nu suntem multämiti, cad n'apucase
drum bun. Atuncea nu intreba catä mahni-
dune an avut Domnul, cat nu se scia ce va
face ; a§ijderea §i Grecii, cad nu era putin
lucru ; ca. e§ise la patru-deci de boieri marl
i betrani, §i trail pe atatia §i mai bine ti-
neri, carii trecead peste suta. Atuncea aii
rapedit Domnul cu mare olac 1) pe afara pe
la casele boierilor ca sé vada cu adeverat
cine §i cine au fugit, §i insciintandu-se Dom-
nul §i Grecii, ca. n'aü remas nime din cei
betrâni, indata ail chiemat Domnul pe Ionita

1) Cu mart olac =In mare grabK.

www.dacoromanica.ro
 84 -
Pascanu, si ad vorovit multe vorbe in taind
ca se' mérga la boieri si sé clica luf T6der
Paladi cu jurdmênt despre Märia-Sa, arätân-
du-1 cä ori-ce va pofti, if va fi pre vole,
graind el si cu altif din boieri, cu care va
socoti, scriind Domnul si o carte cdtre toti
boierii ca sé arate Märief-Sale ce le este
plânsul, si Märia-Sa le va tocmi, macar el
le-ar fi tocmit si mai 'nainte, dard nu i-ad
fa.cut scire Mdrief-Sale. Si asa ad rapeclit pe
Pascanu cu mare olac la !poled, la Causeni,
la Sultanu, cad acolo se strânsese WV. Pe
de altd parte, Iordaki Stavaraki Spdtarul si
Postelnicul Iordaki Genet, ad plecat cu mare
mezil la Tarigrad, crapand doué pérechi de
telegari pea. in Galati ; iard pe Manoli Spa-
tarul si pe Fotaki i-ad rapeclit la boieri, ca
d6rd if va putea indupleca cu juruintä ca
sé'i int&cd. Si mergénd de la Kisinaii din-
colo, apropiindu-se de Cduseni, si inteleend
boierii cei tineri cd yin acei duoi Ministri
Greci, s'ad inarmat cdti-va esindu-le inainte
ca se-i om6re. Ce norocire lor de nisce slu-
jitori, cd le-ad dat scire ca sé se int6ra cä
yin ca sei uciga. Si atunce indatd s'ad in-
tors inapof la Kisindil, cu carii s'ail intors si
Pascanu ad réspuns de la boieri la Domn.
www.dacoromanica.ro
 85

Atunce din gura 'I-ail bucurat putinel pe

Domnul boierii, ales Paladi cd era ver pri-
mare Domnului ; si iardsi faird de zdbavd ail
mai scris Domnul lui Paladi, incepend a scrie
si lui Costaki Vornicul ; si insciintându-se
Domnul de la mine Enaki Kogalniceanu, ce
eram comis al doile atuncea, cum ca un frate
a lui Paladi anume Constantin este la casa
Jiff in inutul Vasluiului, ail trdmis de 'I-ail
chidmat la Iasi, si dupe ce ail venit, ail vor-
bit Domnul multe vorbe de taind cu el, la
care Tail trämis §1 pe el. i asa incredin-
tându'i prin acesti duoi boieri, la tote cere-
rile lor, dicendu-le si Sultanul ca se se in-
tórcd, cad scrisese Vodá si la densul, trd-
micendu'i si multe daruri, ardtândul cd Grecii
aii fost pricina, si Mdria-Sa n'ail sciut, iard
acum i-ail gonit la Tarigrad. Atunce s'ail
intors boierii inapoi, de care nu putem scrie
cdtd bucurie ail avut Domnul de venirea lor,
si viind, cu mare dragoste si cinste i-au prii-
mit Domnul ; si indata ail schimbat tote boie-
riile lor, afard de Logofetia cea mare, idcend
pe Manolaki Costaki Vornic de Tara de jos,
si pre Radul Racovita. Vornic la Tara de sus,
pe Costaki Razu Hatman, pe TOder Palade
vel Visternic, si pe Vasili Cilibiu Ruset vel
www.dacoromanica.ro
 - 86 -
Spatar, pe Iordaki Mamanu Paharnic, si pe
Iordaki Cantacuzino Paharnic, si pe Bälásaki
vel AO, §i pe cel-a41 fiesce. care dupe oren-
duiala lui, dupe cum au gäsit cu cale acei
duoi boleti de tard, si la Ispravnicii si la
tote, fdcênd boieri ajunsi de cap, petrecênd
Domnul cu mare liniste si blândete.
Acum iardsi sé venim la scosul Lajilor din
t.ard, care am pomenit mai inapoi, cä sedênd
Casim-Aga in Iasi au gdtit pe un Enicer
Efendi a lui, dându'i si suretul fermanului
impérdtesc §i 'I-ail trdmis Anteiii la Husi de
ail cetit acel suret a fermanului, graindu-le
Lajilor §i din gurd, intrebAnd de vor sé se
supuie fermanului irnpsdratesc, avênd réspuns
de la dênsii ; iara de sunt supusi fermanului,
sé alba athtea dile orênduite, puindu-le soroc sé
se rddice cu bucatele lor. Atuncea le-ail cdutat
a priimi ; cerendu-le si scrisOre de la mana lor,
care ail priimit §1 ail dat ; si de acolo aii trecut
Prutul de ceia parte, si au mers la tirgul LA-
pusnei, fAcend si acole aseminea ; si de acolo la
KisinAil §i la Soroca si la alte tirguri §i Casa-
bale ; carii fiind-ca auclise cum aii priimit
cei-a10, le-aii cdutat si lor a priirni, and to0
scrieri cu vadele la mâna lui Enicer-Efendi,
fiind-ca scia si auclise cine este Casim-Aga
www.dacoromanica.ro
 - 87 -
Enicer-Agasi de Hotin, §i cum cd nu §ugu-
esce, ce'l omórd §i le ia tot ce ati. 5i a§a
§edend Casim-Aga in Ia§i pênd. la sorócele
lor ca sé vadd de ce se vor apuca, ail in-
ceput a veni veste la Domnul de la isprav-
nici, arètând cd'§I rédicd bucatele §i se duc;
carii pend la soroc s'au rddicat toti, porun-
cind Domnul de ail ars oddile §i bordeele lor,
ca s'e nu mai re'maie cuib de a lor pe acolo.
Atunce ddruind Domnul pe Enicer-Agasi dupe
cum se cadet s'aii ridicat §i s'au dus la sdr-
hatul lui la Hotin, curAtindu-se tara ca de
mare rile ce avea, multdmind toti lui Dum-
nedeii cã i-aii ma.ntuit de Laji , domnind
Donmul cu mare lini§te, cu grele ddri pe seraci.
In anul al doilea a Domniei Sale, aii trecut
§i un Paã cu trei tuiuri, anume Numan-Pa§a,
care venia de la Salonic mergênd la Hotin,
§i pentru sé nu vie in Ia§i, au pus Domnul
tot chipul de silintã de Pail trecut pe Prut,
fãcênd mare cheltuele cu trecerea lui, fiind
om mare, tlind §i Sultana, avênd mare tacam
cu el §i multime de (5meni, tragênd mare
supdrdri lácuitorii cu trecerea acestui Pa§d.,
atat séracii cat §1 boierii, fiind-cd la un conac
s'aii fost tulburat Kehaiaua Pasei ca nu se

www.dacoromanica.ro
 88

afla ghiaka §i fiind Banul cel mare, Dumi-

tra§cu Kalmä§, §1 el orénduit cu a1ii, §i pri-
lejindu-se1) acolo de fata, ad pus de Fad
batut, care nu putind necinste Fad facut. De
care audind Domnul, indatd '1-ad rddicat de
la acea slujbd, orencluind pe Hatman Co-
staki de ad purtat de grija la tote conacele
pera ce rad trecut peste hotar, imbrdcându'l
Pa§a cu bland, §1 deosebit kereke noué, ré-
mAind multumit de el.
In dilele acestui Domn ad fost mare bel§ug
in tOte §i eftindtate, dara. §i clad rnulte pe
tard : vg.cdrituri mari, sferturi §i altele ; Id-
custele cu mila lui Dumneded ad perit, dard
cu tOte nevoile ce erad se aflad toci voio§i
§i i§i pldtiad ddrile lor. In al treilea an a
acestei Domnii, la luarea mucarelului, sad o-
rênduit pe Antiohi-Capi-kehaie de ad venit
cu mucarelul Mdriei-Sale, e§ind Domnul la
Tirgu§or, puind saivan intrind cu mare
alaid in Ia§i, imbrdcând pe Antiohi Genetul
cu bland de sobol. A doua 4i '1-ad boerit
lecêndu'l vel Postelnic, in locul fracine-sed
lui Iordaki.
lard când aU fost al 4-le an, 1753 Ghe-
Prilejindu-se= intImplandu-se, 2) Sayan. =-, umbrar,

www.dacoromanica.ro
 - 89 -
nari 1, s'au sév 'ar§it Maria-Sa De:mina Soltana,
fiind bolnava Inca de cu yard, dicend ca este
grea, ci au fost o enfracsis care nu o au
putut pricepe doftorii. Ci a doua di cu mare
cinste §i jale au rddicat boierii cei mari Osele
cu mare adunare de Vladici, Egumeni §i
preo0 fara de nurner, mergend §i Domnul
cu tote glOtele pe jos pend la mänastirea
Goliei, facend mare obidnuire Domnul pentru
DOmna, la care cetind Osele cu mari cântari,
§i impartiri de bani la séraci, §i la tot no-
rodul ce se afla acolo, ad ingropat'o acolea
d'inaintea Precistei. De acolea au luat boierii
cu to0 pe Domnul §i '1-ati dus la curte, man-
gaindu'l cu multe cuvinte dulci §i blendi, pu-
ind Domnul straie cernite §i tóta curtea Ma-
riel-Sale, remaind mare jale in tóta curtea.
lard dupe acésta n'a trecut multa. vreme
la mijloc §i ad ars si vama domnéscd, ar-
clênd multa marfa domnésca §1 neg4torésca.
§i a vame§ului celui mare, Lefter. Si iard§i
dupe acésta, la Martie 9 dile, iarA§i s'au
tâmplat un foc despre ripa Privitóei la o
casa prósta, si timplându-se o furtuna mare
au sarit focul la feredeul 2) cel mare, iard§1

1) "cram. bide,

www.dacoromanica.ro
 .- 90 -
pe a casa, prOsta, si de acolo ad sgrit pe
ulita bolerilor, pe grajdul dumiséle Alistarh
Spgtar, si de acolo ad luat ulita d'a réndul
spre curtea domnesca, ajungend la hazne,
de acolo ad sarit pe sfete-Neculai, si de la
sfete-Neculai ail skit in patru locuri pe cur-
tea domnésca, pe casele de la harem, pe
casele cele 'nalte de camara, pe césornicul
de pe pórta, pe biserica cea mare dotnnésca
de ad ars tote aceste intr'un cés, cat nu scia
nici unii ai curcii ce sé faca, atat órnenii cat
si Domnul, arclend multe lucruri a tuturor
si a Domnului, care nu se pOte pomeni ce
urgie a lui Dumnecled ad venit intr'un cés,
mergênd focul peril pe iaz, ardend si iarba
in gradina cea mare domnésca, si cate-va
case próste de pe iaz. La care neavênd
Domnul unde sedea, ad mers de a *Out in
casele surorei Marie-Sale Domnitel Rucsan-
dei de langa hazne, pêna ad facut curOle. *i
indata ad facut orênduiala de cat lemn tre-
bue, ca sé se faca curtea la loc, fäcênd mai
mare asupra acestei trebi pe Lascaraki Genet
vel cornis, cu tOta taifaua 1) grajdului gospod ;
si indata cum ad trecut postul cel mare, s'ad

1) Taifa = personal,

www.dacoromanica.ro
 91

§i apucat de lucrul caselor despre salamnic 1),

lasand haremul mai in urind, impagind zap-
cii la tOte trebile, care §i eu am fost orên-
duit asupra aeoperamentului bisericii cei mari,
de am acoperit-o dupe cum se vede pend astd-di.
Aice ne vine rendul de a pomeni 0
tdmplare ce s'a tamplat lui spatarul Stava-
raki celui vestit, c5. intArnplându-se in Tani-
grad o jalobd din Tara-Romanescd pentru
cd0 va Greci cä sunt sparetori acestor doué
e'ri, la care pe lângd alci Greci, ce aii fost
arétat neprietenii lor, ar fi araat cã ar fi
§i el unul dintr'acei spdretori acestor éri.
La care imperdcia Sultan Mahmud, indatd
aii poruncit s 61 facd surgun pe toti la un os-
troy ce se chema Tenedos, §i pe cei-lalti i-aii
prins pre to0, adecd pre Hatmanul Mihalop,
pre Spatarul Niculaki Ruset §i pe alpi : iar5.
Stavaraki aflându-se in Moldova, nu 'I-au
gasit de o-datd, ci indatd au rapedit Pórta
un olac cu ferman impèrdtese cu Thar la
un Capigi-Ba§d ce se afla la la§i GU alte
trebi, ca sé'l prinda §i cu bund pazà. sel
trimétä unde erail cei-alci. 5i sosind Tdtarul
la Ia§f in de sérd ad mers drept la casele
Capigi-Ba§el de au dat cagile, la care Dom-
nul §i boierii Greci ce aveaU nesciind ce este
1) Salamnic odaia de primire
www.dacoromanica.ro
 - -
92

pricina, umblat'ad cu tot chipul de si1in0

ca se se afle intr'acea sera ce este venirea
acelui tAtar, si nu s'aii putut ca sé se afle. Ci
Stavaraki fiind ca. §ede la Frum Osa cu §ede-
rea atund, si fiind §i tina, si inoptand ca se
afle, ad rémas in Ia§1 intr'acea nópte de ad
dormit la cumnatul sea Postelnicul Iordaki
Genet in casele lui Stavru Sulgerului langa
sfintul Neculai. Dar Capigi-Ba§a inca ad pus
pe de alta parte de ad cautat unde rémâne,
§i a doua 41 când se revérsa cliori de cliva
ad sosit un ciohodar a Capigi-Ba§al acolo,
intreband pe Stavaraki : 4 Sculatu-s'ad ?, I-ad
réspuns ca dOrme. Indata ad clis se-1 scóle,
cal chiama Capigi-Ba§a. La care intrand sluga
sel scale, ad intrat §i ciohodarul, §1 sculandu'l
i-ad clis cal chiama Aga, §i §eclend acolo
intr'un scaun ciohodarul, i-ad dat ciubuc §i
cafea, iara Stavaraki cum s'a sculat din a§-
ternut, numai cu ismenele §i cu camzol 1) §i
cu cu§rna cea de nópte, i-ad dat un ibric cu
apa in mana, §i ad intrat la umblatóre, acole
inainte ciohodarului, cautând ciohodarul cu
ochii la u§a umblatorii. Iara Stavaraki ad in-
cuiat ua umblatorii pe din launtru ; lasand

1) C4msot= camizol,

www.dacoromanica.ro
 - 93 -
ibricul aü esit pe feréstrã asa descu4, si s'ati
dus tocmai la casele Hatmanului Kostaki si'l
sculd din somn, i car)end la piciórele lui cli-
cénd : rDilele mele in mâna dumitale sunt,
§1 ce scii fa cu mine !, Atunci i-ad réspuns
te teme, dacd te-ad adus
Hatmanul : tI\Tu
Dumnecleu la mine, nu te void läsa,. 5i in-
data '1-aU ascuns, rapeclincl de air chemat un
Mdrzac, ce avea musafir inteo casa la Ora,
clicendul : cAm un amanet ca seti dau, dal-A
voiu se0 pui capul si amanetul din mând
sé null dal, . i indata aü primit, clicendu'i
sé fie gata ; si indatá aU imbrdcat pe Sta-
varaki cu straie slujitoresci, gatindul-i si un
cal, si dându'i de cheltuiall, viind si Mar-
zacul gata cu sase Tdtari, facêndu-se cu Sta-
varaki §i cu Mdrzacul sapte, pend a nu résdri
sórele aü plecat din Ia§i. lard bietul cioho-
dar a Kapigi-Basei, véclend atAta zabavã la
umbldtasre, aü mers si au stricat up ; la care
aü gasit numai ibricul, si indata cunoscénd
cá aii fugit, eel dus la Capigi-Basa la mor-
mênturile Turcilor, cd acolo era conãcit, de
i-aii spus cã aü fugit. i tulburându-se Capi-
gi-Bap, indatã ai incdlecat cu trei-cleci de
ciohodari la Domnul merend si cerênd pe
Stavaraki. Respunclend Domnul cd nu-1 scie,

www.dacoromanica.ro
 - -94

i-ad strigat Capigi-Basa : t omul tea este! .

lard Domnul i-ad rdspuns : c Dacd '1 scif cd'i
omul mei', de ce nu 'mi-ai spus mie, si a-
atunce de ar fi lipsit, iti dam séma de el !,
i indatd ad dat mare poruncl numai de cat
se'l gdséscd, trimetènd si Capigi-Basa ótnenii
sei in tote pdrtile, intreband pe fiesce-care
de el. Atuncea nu scid cine s'ad gash din
prostime si ad spus Turcilor cd 'I ail védut
intrand in casa Hatmanului Kostaki ; aceste
audindu-le Capigi-Basa s'ad intors de al do-
ilea la Domnul, spuindu-le Domnului; indatd
ad chiemat pe Kostaki la Curte, apucandu-1
se márturiséscd ; care ad arétat casa ca se
cerce, dard el nu scie nimicd. *i védêndu'l
cd se apara tare '1-ad lasat; iard Marzacul
pe acea vreme trecuse Prutul, si Inca tdiase
funiile Podului, ca cine va veni in urma lor
sé se zdbovéscd cu trecatOrea. Ci rapeclind
si pe afard ciohodari si boierana5i pe tOte dru-
murile, mergênd si spre Prut, intreband de ad
trecut cineva, respuns'ad ca. altd n'ad trecut
fdrd de sapte Thad' ; ad cunoscut boierul
Antiohi Cdpitanul, caci el era cu Bas-cio-
hodar a Capigi-Basei, si s'aii intors inapoi.
Atuncea in Tarigrad paread boierii de Tara-
Românescd pe Domnul lor Mateid-Voda de

www.dacoromanica.ro
 95

multe r'eut4i ce le fgcea, la care 11 adusese

ca sal mazilésca ; ci impreurandu-se Capi-keha-
ielele amênduror e'rilor la un loc, cdclend cu ru-
gdminte la Manoli Kelepul Capi-kehaiéoa Mol-
dovei ca sé priiméscd s .6 facd schimbul Domniilor,
cad de s'ar mazili sunt stin§i de pe faa pamén-
tului, find Domnia lui Mateiil-Vodd noue,
fiind-cd nu murise de mult tatgl sal Grigori
Vodd, §i dupe mórte au silit socrul seu, Mi-
halopol de '1-au facut Domn in locul tatine-s6ii
ldsand pre fratele séu cel mai mare, Scarlat,
in urmd; §i fiind-cd doria Manoli Spdtarul
de una ea acésta, indatd au priimit alergAnd
la Porci §i unii §i alcii, avad amkdouè pal--
tile trebuince, ddruind in tote pdrtile. Fiind
toti ai Porte! prietenii lor, au silit §i ail is-
prdvit, una ea sé lipséscg. §i ghlceva din Tara-
Românéscd, al doilea ca sé nu se stingg. §i
Capi-kehaiele ; §i a§a s'au facut schimbare a-
mênduror Domniilor, §i in diva care fugise
Stavaraki, ail sosit mai in-de-sérd §i Domnului
veste cum cd ail imbrdcat Capi-kehaielele
caftan de jara-Romanéscd. Atunce nu putem
ardta ch..tà bucurie au luat Domnul §i Vita
curtea Mdriei-Sale, oblicind §i a lui Stava-
raki pricing., cd au fost se'l prinda, sel tri-
mita la surgunlic, care §i Capigi-Bari ii ye-

www.dacoromanica.ro
 96

nise porunca A. redice pre Domnul si sel

duel in Tara Muntenésca. ; asijderea si pe
Mateiii-Voda in Moldova.
Domnia acestui Domn aU fost trei ani si
clece luni, §i dupe venirea vestei de Domnie
noué, s'ail mutat in curtea domnesca cad se
ispravise tot salamlicul, si'l asternuse frumos,
iara partea haremului au remas nefacutd.
*i asa gatindu-se de tote ce'l trebuia, peste
patine clile ail plecat din Iasi.

CAP. VIII.
Domnia lull Mateiti Ghica Vodá.
Viind Domn la Moldova Mateiil Ghica Vodá,
al doilea fecior al lui Grigorie Ghica Voda,
i-ail esit tOta boierimea inainte, intrand in
Iasi cu mare alaiii, anteiii in sfete Neculai
de i-au cetit molifta dupe obiceiii, Mitropoli-
tul Iacov, mai pe urmä au rners si in curtea
domnésca la leat 1753, Iulie. Cetind ferma-
nul dupe obiceiii, au imbracat pe Capegi-
Basa cu feregea 1) cu samur, si pe cei-alti
boieri cu caftane, pe fiesce-care dupe oren-
duiala boleriel lui. Iara a doua di strangen-
du.se boIeril la curte, ail inceput a 'I boieri 2)
1) Feregea=manta. 2) A'r boreri= a le da functiunt

www.dacoromanica.ro
 97

facend Logofét mare pe Radu Racovita, si

pe Ion Bogdan Vornic de Tara de jos, si pe
Dumitrascu Paladi Vornic de Tara de sus, si
pe Kostaki Razu vel Hatman, si pe Vasili
Ruset vel Visternic, si pe Dumitrascu Kal-
Inas vel Ban, si pe Ion Sturza vel Spätar,
si pe Ionita. Cantacuzino vel Paharnic, si pe
Ionita Paladi vel Stolnic, si pe Iordaki Ali-
starh vel Comis, si pe Petraki Duculet vel
Camaras. i asa petrecea cu mare marire
Domnia lui, fiind Domnul marec si iute la
manie, si iubitor la batai; la judecati nu prea
scia rendul, si ce 'I dicea, asa gasia si Ma-
ria-Sa cu cale. Avea si boieri Greci de tréba
cu Maria-Sa ; avea pre Spatarul Iacovachi
Rizu si pe Hatmanul Mihalopulo, si pe Ale-
xandru Dracu Postelnic, si pe Neculai Dracu
Postelnic, *i altii, cari acesti boieri il chiver-
nisiati, avend t6te trebile in mâna bor. hit
Domnul facea zafchiuri 1) cu dicéturi, cu plim-
bail, cu jocuri. De multe ori poruncea Ca-
marasului Petraki de fãcea masa boierilor
pamenteni la cOrnara, in Divanul cel mare ;
si dupe masd mergea Vornicul D6mnil cu
catastif ce avea pecetluit cu pecetea gospod

1) Zdfchiurr= osp*, petrecert

Ant. Rom. E. Kogalnicranu 7
41939.
www.dacoromanica.ro
 98

in mana lui, la cate-va jupanese mari, de le

poftea ca se' vie la curte, aittand cã este
porunca gospod, si aducea §i ovreice si jucaii
cu tótele la curte, §i Domnul cu Dómna acea
pri v élä.
In dilele acestui Domn, prea mult medean 1)
avead boleril cef marl, fiind boierii Greci in-
spaimènta0 in Tara-Romanésca, §1 asa, atat
Domnul cat §i boierii Greci, arätati o mare
dragoste asupra pamêntenilor, fãcênd tuturor
boierilor venituri §1 lefi indestule si ridic5.-
turf, si alte daruri ce erau pe ascuns, ca sé
rémaie boieril multamiti de Domnul si de
Greci, ca sé astupe hula ce luase in Tara-
Romanésca., cad dobandise nume prost ; care
nu le pärea bine Grecilor av6nd Domn tênèr.
Scos'aii §i multe biruri inteacésta Domnie,
ales väcãrituri marl si grele, scocênd si iérna
§i vara, care era fórte greu locuitorilor.
Inteacésta Domnie s'aii sèvérsit duoi boieri
marl, carii putem sé dicem duoi stilpi ai %erel,
bétrani §i vrednici de laud6. : Sandul Sturza
Logofet mare si Razu Kostaki Hatman.
Ve'dênd Domnul pomenile ce acuse Mal
Mariei-Sale, Grigorie Voda. in Moldova, s'au

1) Afedean =libertate.

www.dacoromanica.ro
 99

indemnat si Maria-Sa de ail fdcut o hazna

mica in trei colturi la p6rta curcei Domnesci,
d'inaintea haznalei cei marl a tatâne-seii, cu
trei §uruburi, mai fäcênd si un schit de pietra
mic in fundul Socolei, in del langa Poiana
lui Paun, care schit mai 'nainte era de lemn
vechli si se numia Schitul lui Taritä, la care
de multe orf mergea Domnul in primblare,
fiind loc nalt si frumos ; facênd si la Copoii
un foisor mai in deal, care fusese si mai
inainte foisor facut de parintele Máriei-Sale
si se stricase ; si iarasi nelipsit mergea la
primblare cu cliceturl, si cu mese mar! fa-
cénd boierilor. Ce cu t6te cd era boierilor
bine si in mare cinste de catre Domnul,
lard. nu '1 aveau in dragoste cei mai mu41,
pentru cele multe lucruri necuviOse ce le
urma, cu care NI necinstea numele, si nu
dumai la pamenteni ce si la vecinl, atAt la
.crestinl cat si la Turd ; care la cea mai de
pe urma multa paguba si sérdcie i-ail venit,
ca mersese cuvêntul din om in om, pena aii
mers si la urechile celor marl, stricându-sf
numele de catre portile cele mari.
and aU fost la leat 1755 Dechemvrie, aU
venit veste de la Tarigracl, cum ca s'aii sa-
vêrsit Sultanul Mahmud Irnperatul, si s'aii
www.dacoromanica.ro
 100

acut Imperat Sultanul Osman fratele lui Mah-

mud mai mic, §i indatd aU poruncit Domnul
de au facut mare dunanma 1) in tot Ia§ul
prin tote têrgurile de pe afard, o sëptèmând.
in tote noptile, podobit tOte pogile §1 du-
ghenele, cu fel de fel de podObe, §i cu mare
luminä de candele pe tOte ulie1e, i cu me-
terhanele, §i cu tot felul de cliceturi. A§i§-
derea aü impodobit §i curtea §i t6te porvile
curtel, cu oglincli, cu fel de fel de verdeturi,
cu candele §i altele.
Pe acéstd. vreme, fiind Constantin Vodd
Mavrocordat in Tarigrad mazil, §i veclênd cd
se schimbd tot devletul 2) au gasit §i el vreme
ca sé umble dupe Domnia Terei-Romanesci,
ddruind §i giuruind in t6te paqile. Pe a-
céstd vreme §i Constantin Vodd Racovita din
Tara-Romanéscd, nefiind multdmit de boierii
Munteni, silea in tot chipul ca sé se man-
tuiéscd §i sé scape din mAinile Muntenilor,
fiind-ca se timplase cAte-va pricini Cu vicle-
§uguri ; §i orânduise pe Stavaraki la acésta
ca sè stee cu capul la Pórtd. Fiind §i Vi-
zir Mustafa Pa§a cu al doilea vizirlic, bun

1) Dunanma= petrecere publicL 2) Devletul =Malta

Nord, ImpErtilia turcésa.

www.dacoromanica.ro
 - UM

prieten lui Racovitd, au luat Constantin Vodd

Mavrocordat Domnia Térei-Românesci, mu-
tând lard. pe Constantin Vodd Racovita in
Moldova, lard 1W Mateid Vodd i-ad venit
mazilia de la POrtd.
In domnia acestui Domn, s'a sävêr§it §i
Beizadea Ionip. Cantemir, care era cu traiul
lui aice in Moldova de c4-1va anL lard. Ma-
tei-Vod d. mergénd la Tarigrad, s'ati apucar
de judeceli cu boierii lui §i cu socrul se'ii,
tragêndul la judecatd, cerênd sémd de la
dênsii, la care '1-au mai mestecat si ei pe la
Poqi, scornindu-i multe cuvinte, stricându §i
numele de peste tot locul, trdgend si pe fra-
tele Mdriei-Sale la judecdti turcesci, hisdndu-1
§i toti boierii Greci ce avea, a§ijderea si so-
crul sèfi, cad rèmäsese de '1 trdg ea filcd-sa,
Dórnna, la judecdci turcesci ; §i cu a ceste
fapte ad rémas la rea stare, care n'au mai
védut Domnie, träind cu milostenia cre§ti-
nilor.

www.dacoromanica.ro
 -- 102

CAP. IX.

AI doilea Domnie Tn Moldova a luT Constantin Von'

Racoviti Cehan, fecTor luT MihaT-Vodã.

Ludnd al doilea Domnie in Moldova, Con-

stantin Vodd Cehan in leat 1755, dupe ma-
zilia lui Matei-Vodd, care domnise duoi pol
ani in Moldova, ati purces de au venit cu
Domnie in Moldova §i ajungend la Fogeni.
ail §eclut fret dile oturac, cdufand judecaPle
séracilor, mergend §i la o biserica de lemn
a Mdriei-Sale, Profitul Samuil, de aft audit
liturghia, la care acea mergere au fost pri-
cina de s'aii acut de piétrd cu mâna Epis-
copului de Roman. Acuma au acut §i cd.te-
va boterii, fdcend pe Hristoverghi Staroste
de Putna fiind Vornic mare, pe Enaki Cos-
tache Ban mare §i Pdrcdlab Galaplor, pe
Teofil Gramaticul Cdminar mare *i Capi-
kehaie la Tarigrad, §i pe Stefan Buhdescul
Staroste la Cerndup, §i pe Enaki Kogalni-
ceanu Vdtaf de Aprodi §i pe alpi. Si de
acolo mergend la Roman, intrând dupe obi-
ceiti cu cd.ntasi in Episcopie, §i a doua cli
fiind serbatórea Precistei (Blagove§teniile), ad
mers Domnul la o biserica de piétra a Pre-
cistel, care o acuse Episcopul, de au ascul-
www.dacoromanica.ro
 - 103 -
tat liturghia, care dintr'acea mergere aii da-
ruit §i Domnul multe lucruri : ve§minte, can-
dele §i mo§ii, vii, .pgani §i altele, facendu-se
§i Maria-Sa ctitor d'impreuna ; imbracând
§i pe Episcopul 'Lau purces cu ferege 1) bla-
nita cu samur. i de acolo ail mers la Ia§i,
e§indu-i boierii la tote conacele in tempinare,
§i cu mare alaiii, d'impreuna cu salahorul
cel Imperatesc care era oranduit, au intrat
in curtea Domnesca, cetind fermanul dupe
obiceitl, imbracand pe Divan Efendi cu blana
de samur, §i pe boieri cu feregele §i cu
caftane. brã a doua cli au chiemat pe boleti'
§i i-au boierit, facend pe Lascaraki Genet
Postelnic, §i pe Ion Bogdan vel Logofet, §i
pe Manolaki Costaki Vornic de Tara de jos,
§i pe lordaki Bal§ Vornic de Tara de sus,
§i pe Vasilie Razu Hatman, §i pe Dimitraki
Paladi vel Visternic, §i pe Vasilie Ruset vel
Spatar, §1 pe Constantin Sturza vel Paharnic,
§i pe Iordaki Venin vel Stolnic, §i pe Ion4a.
Canta vel Aga, §i pe Iordaki Hrisoscoleu
Alistarh vel Comis, §i pe Manolaki Genet
Sardar la Ki§inail. *i a§a au trecut serbato-
rile Pascilor cu veselie.

I) Feregra = un fel de mama.

www.dacoromanica.ro
 104

lard dupe acésta, ve'clênd Domnul casele

despre D6mna stand nefacute, dupe cum le
lasase Maria-Sa inca din cea Domnie invè-
lite cu ragoz, ca se nu se strice boltele, in-
data ail chiemat pe Vistieriul cel mare si au
poruncit ca se' scrie pe la tinuturi se tare
cherestea si sé chieme si calfa sé facd isvod 1),
dupe cum este ca sé se faca, oranduind Dom-
nul pe Constantin Kogalniceanul vel 1VIedel-
'nicer, chieltuitor, §i pe frate-seii Vataful de
aprocli Burnbasir asupra acestei trebi. 5i asa
s'au apucat de lucru, care cu mare peire,
pena in iamá abia s'au gatit, dupa cum se
ved, facend si feredeil, casa minunata, forma
si Grecesca si Moldovenescã. Care in cliva
de sfete-Nicolae s'au mutat Domnul in ele.
Inteacésta Domnie s'ail saversit Lascaraki
Gene Postelnicul cel mare, care lard de pic
de bola asa sandtos fiind s'au dus ; clic sé
fi fost otravit si pricina sé fie fost un fran-
tuz anume Leinta, care era pe lamp Dom-
nul, cad la multe lucruri nu'l putea suferi
Lascaraki, cã luase mult obraz si nu baga
pe nime in sérna. Pic ca. acest Frantuz ail
fost pricina de ail murit si D6mna Domnu-

1) Isvod = model.

www.dacoromanica.ro
 - 105 -
lui in Domnia de inteid, cu un doftor ce adusese
el, si il curtenise dându-i mare laudd, de in-
vétat ; mdcar cd pe la cea de pe urmä, '§i-
ad luat si el plata in Tarigrad, cä i-ad tdiat
capul Sultanul Mustafa, neintrebAndu-1 cd este
Frantuz, scotendu-linaintea lui, la aldlcio§chiti
§i acolo ad pus de 'I-ad tdiat. Si adusese §1
pe Domnul la cumpana mortii, la care s'ail
pldtit cu surgunlicul ce '1-ad fäcut atunce la
Lemnos. Intr'acesta Domnie, iérna, ad trecut
pin tard un Pasa cu trei tuiuri, de ad mers
la Hotin, la care ad trdmis Domnul inaintea
lui la Galati pe Ionitd Cantacuzino vel Aga,
de ad fost purtdtor de grije, pena 'bad tre-
cut peste hotar cu mare nevoie §i cheltuiald,
stramutându-se tóta tara, pierind si multi
enneni de a Pa§ei de fig ce era, care nu
statuse de multi ani, scotend pe Domnul din
multi bani.
Inteacesta. Domnie, lard ad scos cunita §i
vdcarit iérna, caci nu putea se lupte cu alte
ddri ce erad. Si dupe acesta ad socotit §i
ad fa.cut sfat cu tóta boierimea ca se lege
vdcdritul, se' nu mai fie intr'acest pdment. 5i
a§a gasind cu totii cd'i cu cale, ad scris la
Tarigrad, la Biserica cea mare de ad scos
un testament cu iscaliturile a tot soborul,
www.dacoromanica.ro
 - io6

scriind in el cu mare afurisenie, ca sè nu

mai póta de acum inainte nimene din Domni
scóte acestã slujbal a vacaritului ; si asa au
pus Domnul de ail scris la tote tinuturile de
ail venit cAte sapte lacuitori la Iasi mazili 1),
si ruptasi 2). 5i dupe ce s'ad strins multimea
de norod, ad pus pe Mitropolitul de ad slu-
jit sfinta liturghie la Mitropolie, orênduind
Domnul pe Kogalniceanul Vataf de aprocli,
de au strins totá boierimea si mazilii, si ne-
gutitorii, si tOta tam ce se adunase de ail
mers la Mitropolie la sfinta liturghie. lard
când ad fost esitul cu sfintele daruri si cu
sfintul Potir, au statut toti câti slujiad la li-
turghie cu sfintele daruri in cap si in 'nand,
scotênd acest testament pasintele Mitropolitul
Iacov, afurisind de patru ori a patru Patriarsi:
a Tarigradului, Alexandria, Antiohia si Ierusa-
limul, cu toti Arhiereii a sfintului sobor, a
sfintei biserici cei marl a resAritului, striglnd
norodul la fiesce-care cuvint: Amin. Care
nu putem aréta ce huet era in bisericä de
strigarea norodului, arétând in launtru ori-cine
ar numi, ori-cine ar indemna, ori bani ar lua,

2) Masa). :- boTerT ail functiunt 2) Rufita,r1 = privile-

giait

www.dacoromanica.ro
 --- 107 -

or la slujbã ar merge : g Afurisit se fie in

ved, ferul si pietrele se putredescd, lard tru-
pul lui se female in veci! Asijderea sco-
end si Mitropolitul o carte a lui fdcutd cu
WO Episcopii si Egumenii, afurisind si pe
Domni, si pe boieri, si pe partea bisericescd,
iardsi strigand norodul : Amin. 5i asa sfer-
sind de cetit, ad intrat cu sfintele daruri in
altar. Care acele carti §i blestemuri ad pus
Domnul de le-ad pus in stampd, numind an-
teid hotdrirea ce ad acut Mdria-Sa cu tot
sfatul boierilor terii, cu iscdliturile tuturor si
a Mdriei-Sale ; de care nu putem at-eta cat&
bucurie ad luat tóta tara dupe ce ad audit,
scriind si carti pe la toti acuitorii de mila
ce ad acut Mdria-Sa cu ora.
Pe aceste vremi, la Tarigrad, Stavaraki
se manca cu socrul sat Manoli Spatarul, ne-
ldsand pe socrul séd se se amestece la Capi-
kehaielic, si Domnul iubind mai mult pe
Manoli de cat pe Iordaki, ii tramitea bani
si daruri lui Manoli, pe ascuns de ginere-
sed Stavaraki ; dara el oblicise tote si le
scria Domnului, si védènd ed nu se para.-
sesce Domnul de el, ad pus gaud red ca se
strice Domnului. i scotend Imperatia din
Vizirlic pe Mustafa Pasa, facend vizir pe
www.dacoromanica.ro
 to8

Ragub-Pa§a, n'aU vrut ea se stee se dom-

néscd Domnia, incd ardta drum altora. Care
pe acea vreme fiind Beizedea Scarlat cu
mare cetä de boleti Greci gata, all mers §i
i-au ispravit domnia Moldovel.
Acest Domn, Constantin Vodd, era om
intreg la minte §i invetat, §i bland si nernaret;
iubitor de bani nu era, pe ómeni ii iubia,
§i doria se 'i vadd chivernisi0 ; la care pe
to0 i-au chivernisit, care nu cred ea ar fi
mai fost alt Domn se '§i chiverniséscd órnenii
asa bine. 5i domnind inteacestd domnie nu-
mai un an i-au venit mazilia la Marte 9,
care gatindu-se cu mare gätire, ail purces
la Tarigrad cu toti (5menii Mdriei-Sale.
Unnézl: Domniile luT Scarlat Grigorie VodX, lur Ion Vodit
Cahmah Teodor, luY Grigorie Voa. Calitnah, luY Grigorie Ale-
xandru Ghica Vod ii. g a doua domnie a WY Grigorie Vocil Ca-
limah.

CAP. X.
A patra Domnie a luT Constantin Vodi Mavrocordat.

Dupe ce au imbrdcat Constantin Vodd

caftan de Domnia Moldovei, indatd i-ati dat

www.dacoromanica.ro
 - 109 -
§i tuiurile §1 sangecul 1), dandu-i §i mare
porunca pentru eke sunt trebuit6re la urdie,
§i la sarhaturi. 2) Atuncea ail réspuns ca este
dator ca sé se silesca la t6te poruncile Im-
pe'raVei ca o sluga vechie ce este ; §i indatä
luandu-§i cliva bunä de la to#, at purces la
Ia§1, §i e§indu-i boierii inainte, ad conäcit la
FrumOsa, apucand pe boieri cu mare gal-
cevd, cerênd de la ei zaharea 3), cerènd tote
satele boierilor de i le-ad dat inscris, incale-
cand cu slujitori, cu zapcii, de ad mers sin-
gur pe la acele sate, apucand cu mare O.-
rie pe boieri §1 pe sateni de aratati gropile
cele cu griu §i cu orz, de incarcad care cu
fel de fel de zaherea, §i tramitead la urdie
§i la sarhaturi. Care véglend Turcii acésta,
landau pe Constantin Voda. Petrecerea lui
cu boierii nu se pOte scrie ; dupe cum era
firea lui nestatornica, boierise §i pe o séma
din boierii cei mai mici. Pe acésta vreme,
Vizirul gonise multa 6ste de la urdie, care
strigad cu totii asupra Vizirului, §i avênd pe
toti ai Portei cei marl vra§ma§f, il pirail toti
la Imperatul, care luand atata scat-W. pentru

- 1) Sangieul=stigul ce se trimitea de P6rtI nould Domn.

2) Sefrhaturi= granite. 3) Zaharea= provisiura.

www.dacoromanica.ro
 - 110 -

calcarea Hotinului, indata ail tramis de Tail

mazilit, luandu-i pecetea, i indata aü tramis
la Hotin, la Ali-Pa§a Moldovangiu, si Tail
facut Vizir, cad se afla acolo ; lard pe cel
mazil, 'I-ad radicat de la urdie si Tail dus
la Demotica, i acolo aU tramis Ba* Capigi
de i-au taiat capul, §i '1-ail dus la Tarigrad,
1796. Iará Vizirul la Hotin aU strins t6te
o§tile acolo §i pe Hanul cu tOta Tatarimea,
§i i-aii tramis in cea parte la Camenita, si
acolo intalnindu-se cu moscalii, s'au lovit.
Moscalii atat aU batut pe Turd cat de n'aii
rémas ; cä, care ail scapat de 6ste, n'au sca-
pat la trecetóre. Acestea veclend Vezirul,
forte s'a spériat, clicend ca de vor trece
dincoace, ii vor prinde pe toti ; care indatã
ail pus gaud de fuga ; si a§a. la Septemvrie
14 dile, s'au sculat cu totii §i au lasat Ho-
tinul, §i au fugit, scoborandu-se Vizirul in
dreptul fa§ilor la Tutora. Acolo aU mers
Domnnl cu tóta boierimea de s'ail impreu-
nat cu Vizirul, poruncind boierilor ca se fie
cu credinta Portei, dupe cum ail fost penã
acum, and ascultare Domnului la tote po-
runcile Imperdtesci, si se nu se tema cã nul
nimica ; i indata 'i-ad imbracat pre toti cu
caftane, dandu-le i cafea. Iara Vizirul de

www.dacoromanica.ro
acolo, s'au dus la Hantepisi, §i ail tãbdrit
acolo; §i Inca fiind la Tutora, i-au venit
veste de la Hotin ca ail trecut Moscalii §i
ail facut cetatea zapt 1). lard Domnul, dupe
ce ail petrecut pe Vizirul pend la un loc,
s'ail intors cu toci boierii §i au mers la Iasi
trdmiOnd strdji in tote partile; lard a treia
cii veni veste Domnului ca, Moscalii au tre-
cut Prutul §i yin in jos. Atuncea Domnul
indata aii scris la Vizirul, clându-i scire de
venirea Moscalilor, §i indatá ail inceput a se
gáti ca se purcedd. Atuncea veni §i o sena
de Mari Ia. urdie, §i veclendu-i viind, le-ail
pdrut ca. yin Moscalii, la care de mare fricd
ce aveail ail lasat tote calabalicurile pe camp,
corturile, §i tunurile, §i sacalele, §i se miraft
§i Tatarii dacd ail venit. lard Vizirul cu teta
urdia, s'ail poprit de astã parte la Isaccea,
lard. la Hantepesi aii cdutat de ail venit §i
Hanul. lard. Constantin Vodd veclênd, cd yin
Moscalii in Ia§i, ail luat c4i-va Turd §i slu-
jitori §i au inceput §i el a fugi in jos la Ga-
lati. lard Moscalii au intrat in Ia§i, e§indu-le
Mitropolitul cu boierii inainte cale de un ces
de s'ail inchinat gheneralului, intrand cu sa-.

1) 4 face cetatea zapt = a lua, a sechestra cetatea, confiscánd-o

www.dacoromanica.ro
 .-- 112 -

biile sc6se in Ia§i, pornind mult'ime de 6ste

in jos pe trei locuri, altii la Foc§eni, altii la
Galati, altii pe Prut in jos. Constantin Vodd
Inca au statut la Galati, viindu-i §i cdta-va
6ste turcescä cu vr'o doi Pa§i. Iara. &tea care
ail trecut pe la Foc§eni, o sema ail apucat
podgoriile, trecénd spre Bucuresci, lath o
serna ail tras la Braila. Atuncea cei ce aft
niers la Galati, s'ail lovit cu Turcii, §i in-
data ail rasipit pe Turd, facênd mare m6rte
intr'in§ii, princlend §i multi vii. Atuncea fiind
§i Constantin Voda acolo, umbland pin Turd
nu '1-aii cunoscut §i '1-aii rank §i '1-aii prins
Moscalii §1 Tail tramis la Ia§i, §i fiind ierna
mare §i ger6sa, s'au bolnavit, §i peste putine
slile at §i murit de beila in Ia§i, §i '1-ail in-
gropat cu mare cinste boierii in Ia§i, ca pe
un Domn.
Iara Galatii aii remas in ma*.na Moscalilor ;
bra, 6stea care apucase in jos, mergea spre
Mari. lard Hanul de la Movila Ildbiei, cum
au simtit indata au fugit spre Akerman, cu
6stea lui. Moscalii scoborandu-se la Ma
pe de iasta parte de Prut, i§i clutaii in ochi
cu Turcii, cá de ceia parte era multä 6ste
turcesca, cu cati-va Pa§1, de pazia acolo. Pe
acesta vreme intelegênd Imperatia Turcului

www.dacoromanica.ro
 113

de Hotin cd '1-au luat Moscalii §i an fugit

Turcii, cum §i pentru 1 uarea Moldovei §i
pentru bdtaia ce s'aU Idcut la Galati, cad
pierise §i P4, §i pe Domnul cd '1-aii prins
forte s'aU scArbit asupra Vizirului i indatd
Tali mazilit faicênd Vizir din Tarigrad pe
Halil-Pa§a ; iard pe Moldovangiu Tail trdrnis
la Edirn6 la 1770, Ghenarie. Atuncea ati pus
Imp'eratul de ad dat fetvale 1) muftiul, ca se'
intre &tea in Moldova, ca s6 taie, sé ro-
bescd, sé Eeã ce le va fi voia, ca &ra se
va indemna 6stea sä mérga cu mare dra-
goste. Ci peste putine dile, &tea care mer-
sese spre Braila, lovind Braila ail luat-o, ti-
nênd cdte-va clile bdtaia, fiind-cd venea Tur-
thlor ajutor de peste Dundre si ad luat-o cu
tote calabalicurile, robind §i omorind multime
de Turd, Idsdnd Moscalii acolo Oste de paza ce-
tatii. Atuncea s'au ldtit &tea de la podgorii,
pend dud inteo nOpte li s'aü facut cliud in Bu-
curesd, Ostea tot cAldrime, inconjurând cur-
tea Domnéscd, pend au gasit pe Grigori
Nrodd Ghica ; §i a§a fãcênd tot chipul de
jac, penã i-au luat tot ce au avut, ludndu'l
§i pe Mdria-Sa de Tad dus in Moldova cu
-
1) Favale==hotthire, sentinvi.
41939.Ant. Rom. E. Kogalnicemm. 8
www.dacoromanica.ro
 114 -

to0 Omenii Mariei Sale, de s'au impreunat

cu gheneralul cel mare ; §i, de acolo au mers
in tara Moschicesca, avend §i pe un frate
a Mariei-Sale, Spatarul Matei, §i pe o Bei-
zedea a lui Ion Voda Mavrocordat, §i o
Beizedea mica a Mariei-Sale. Ostea de pe
Prut Inca aii trecut in ceea parte, *i fiind
acolo cati-va Pa§i cu cAta va Oste, s'au lovit
acolea despre prirndvard, care forte reU i-au
batut pe Turci ; §i de acolo fn-a de zabava,
au lovit Bugeacul tätdresc, scotendu-le mu-
ierile Tatarcele, §i copii lor, §i bucatele lor,
de le mana pe câmpi asupra Nistrului, ca
sei trami0 in launtru. De multä impresu-
rare de o§ti, atuncea ajungend la Nistru, §i
neavend Mara ce mai face, s'au inchinat
la Moscali, rugandu-se se le dee loc §i se
tráléscä subt ascultarea lor ; §i Facend lega-
turi cu ei, i-ail trecut Nistrul si i-ail dus de
i-ail a§eclat la locul ce le aretase, remAind
§i ei multamiti. Pe acesta vreme facuse §i
Vizirul Halil-Pa§a mad gdtiri la Babada de
Oste, and §i scire cu Romantov gheneralul
cel mare a o§tirei Rusesci, ca se vie unul
cu altul de fatä ca sa. se ban ; si a§a prii-
mindu-se, au trecut §1 o§tile turcesci Duna-
rea la Cartal, trecend §i insu§i Vezirul, §i
www.dacoromanica.ro
 - 115 -
mergend cale de doué cesuri la Cagul, §1
acolo acendu'si Turcii tote meterezele1) lor,
unde era o mulfime de Turci, nenumeratd,
§i sosind §i o§tile rusesci, cu mare vitejie
au lovit pe Turd, incepend a versa asupra
Turcilor un foc necontenit. Pe care nepu-
tendu'l suferi Turcii, at rupt'o de fuga, fu-
gend si insusi Vizirul cu tati cel mari ai lui;
§i neputendu-si da rend la trecerea Dundrei,
forte mu10 se innecaii, si mu41 perise si in
Oste. i fugind '§i-ail ldsat in tabard tOte
carele lor, corturile, tunurile si gephaneoa,2)
pend si caii tutulor rémdsese acolo. *i ve-
clend Moscalii cd o mu4ime mare se innécd,
le-ad dat soroc ca in trei lile se treed Du-
ndrea ; §i dupe trei dile pe ch.ti i-aU gdsit,
pe to;i, ludndu'i robi, i-au trdmis in Rusia.
lard o set-rid de osti turcesci cdldreti scdpAnd,
ati fugit spre Kilie si spre Ismail, fiind si
Hanul tãtdresc cu ostile spre Cetatea-Albd,
trdgendu-se cu o§tile sale pe Nistru in sus.
AU rânduit si Moscalii o sernd de osti de a
lor, de a mers la Chilie §i Ismail ; carora
neputendu-le sta Turcif impotrivd, a4ii at
fugit la Hanul, si altii la Bender, alcii ad

1) lifetereze =....IntarirT. 9 Gephanfoa =--- Material de Asboiti..

www.dacoromanica.ro
 - II6 .--.

fugit pe mare ; iara cei mai multi s'ail inchi-

nat la Moscali.
Tara Muntenésea pe acea vreme nu avea
Domn, ci numai o sérna de boieri cautaii
trebile pamentului; §i in tota taxa jacuiail
Catanele §i azacii. lara la Craiova se in-
timplase postelnicul Manoli Giani Antêiii
Caimacam Inca din clilele Ghicai, apoi il fa-
cuse §i Ban; §i stapinea cele cinci tinuturi; §i
fiind acolo Emacii de Vidin ne1ips4i, le fa.
cea óre§1 care hatirurf, fiind-ca se §i temea
de clên§ii. i a§a. '§i-ail dat printre den§ii un
mare nume, cum cä ar fi sluga credinciósa
Impèratiei ; §i fiind ca tramitea Pa§ii de Vi-
din ori-cel trebuia, Tad luat la ochi buni.
*i a§a insu§i marginenii facênd jaloba pen-
tru dénsul, ail tramis'o la Vezirul, intru care
cerea ca sel faca Domn Terei Muntenesci,
§i pe data aducêndu'l la urdie, Tad imbrá-
cat cu caftan §1 Tail facut Domn 'érei
Muntenesci, rânduind cu el pe Mehmet Pa§a,
ce fasuse Rumeli-Valesi, cu ata-va (5ste tur-
césca, ca ducêndu'l in Bucuresci §i a§eclên-
du'l in scaun , sé *la §i el acolo pentru
paza lui; pentru ca. Moscalii se trasese din
Bucuresci, dându'i tuiurile, sa'ngecul, §i cuca,
_§i de cheltuiélä. *i mergénd la Bucuresci
www.dacoromanica.ro
 - 117 -
le-au esit intru timpinare toti boleril cati mal
remasese ; §i intrand in curtile Domnesci, si
cetindu-se fermanul, 'Lag suit in scaun, dand
strasnica poruncl boierilor ca se se supuie
intru tote poruncilor Imperatesci si se'l cu-
m5sca ca le este Domn. Iarl dupe ce racura
boieriile, si scosese in tara si vr'o done slujbe,
iar4i intorcêndu-se Rusii, de care cum s'ail
insciintat, si Pasa si Domnul aü fugit. Pasa
s'aii dus peste Dunare la Rusciuc, iara Dom-
nul peste Olt la Cralova. Iara. Ru§ii aseclen-
du-se in Bucuresci, ail tramis in tOte partile
osti de paza.
Imperatia Turcului veclênd atata stricã-
dune in osti, pe data si schimbara pe Ve-
zirul, facênd Vezir pe Silihdar-Mehmed-Pasä,
carele se aseclase cu urdia la Babada ; iara
pe Hahl-Pasa tramis la Filipopolis. In-
tru acea vreme s'ail lovit de bOla ciumii a-
colo la urdie Beizadea Mihal Racovita, fiind
dragoman la urdie, si murind, ingropat
cum ail putut.
In Tarigrad dupe ce Imperatul aü cerce-
tat pe Neculaki Sutul §i pe Grigori Voda
Calimah, si veclênd cum ca Domnul nu'l
arata nici la unele vinovat pe Neculaki Su.-
tul, maniindu-se Impératul, ail poruncit ca

www.dacoromanica.ro
sel taie pre amenduol. La anif 1770 Au-
gust in 29, in qioa sfintei Wed a sfintului
cap a lui Ion Botezdtorul, in ziori de di
i-ailtaiat pre arnênduoi ; 'Inca pre Domnu1
in läuntru in saraiii, iara. pe Neculaki afara
la I-Arta, scotend i capul Domnuluf Tail
pus la pOrta, iara trupul i '1 aü aruncat in
mare, s1obodind si pe fratele Domnului si
pe fratele lui Neculaki, pe Mihalaki, de la
inchis6re, luandu-le i cata-va sernà de pungi
de bani.
Moscalii inteacesta iérnä se apucase se
bata Benderul, si find o multime de Oste
turcescä intr'ênsul, n'au putut sel lee indata,
ci dupe multa intardiere despre tOmna., pe
care 'I-au luat cu asalt i cu mare mOrte de
ambe partile.
S'au uitat se se pomenesca, cá pad a nu
veni Moscalii a doua óra. la Bender, de cata
robie si risipa s'au fãcut in bietii crestini.
Ca la anii 1769 vcnind tOrnna Moscalii Ont.
la Bender, si apropiindu-se ierna, s'aU intors
inapoi. 5i Tatatii veclend ca s'au tutors Mos-
calii, pe data s'au pornit a prada §i a robi,
cat aü strieat de istov rnarginea despre den-
§ii, Lapusna, Orheiul si o bucata din Sorerca.
Pice ea Tatarii ar fi dus toti robii la Ha-
www.dacoromanica.ro
 119

nul, si ca dupe ce i-ad cercetat, §i i-ad scris

la isvod, se se fi aflat ca la sese-spre-clece-
mii de suflete, marl cu mid; §i ca Hanului
de parere de bine ii canta meterheneua, si
sosind acolo la Causeni mazilia Hanului, s'ad
irnpra§tiat Tatärimea care incotro aU putut,
cat umpluse lumea de robi ; cad in Oa
lérna aceia aU umblat Tatarii pracland §i
rasipind marginea acea, venclend robul cam
septe, cate opt lei, de ad umplut Tarigra-
dul §i tot Anadolul de multimea robilor, din
caril altii aU murit, altii s'ad innecat ; cei mai
multi s'ad turcit. AU rescumperat si Cre§tinii
pre multi, pre cei caril nu priimiat ca se se.
turcesca.
Dupe ce s'ad luat Benderul, fiind ca VA-
misese Turcul corabii de intrase la Sulina-
Boaz, ad pus §1 Moscalii tot chipul de si-
linta de le-ad ars corabiile la Tulce-Calesi,
facend i Oresi-care navala de aU trecut Ru-
§ii Dunarea dincolo. Acolo s'ad facut trel
corposuri; un corpos aU remas la Tulce
de s'ad batut cu Turcii, pena ce de istthr
i-aU stricat, si le-ad luat si cetatea cu tote
cele ce aU fost intr'hsa, facênd si un mare
1) CortosurY = corpurt

www.dacoromanica.ro
 - 120 -
omor in Turd. Tara' alt corpos au lovit la
Sakce, care se chiama §i Oblucita ; §i lovin-
du-se acolo ail facut o mare risipa in Turd,
aprindendu-le §i hambarele §1 tirgul. 5i mai
trecend §1 alt corpos de o§ti rusesci, ail ri-
dicat tot norodul §i 'I-ail trecut in asta parte.
lard cel-alt corpos s'au dus drept asupra
urdiei, unde era Vezirul ; pe care vedendu'i
Turcii ca merg asupra Babadagului, pe data
ail §i rupt'o de fuga ; asemine urmand §i
Vezirul lor. 5i le-au remas pe loc tota ur-
dia, tunurile, corturile, cazanurile, carele §i
alte calabalicuri, taind §i cre§tinii atat acolo
cat §i la Sakcea, §i. tote acestea le-au trecut
Moscalii dincoace de Dunäre. Iará Vezirul
fugind spre Tarigrad cale de trei-deci césuri,
Moscalii Inca trecend in cea parte, au lasat
dincOce (in partea turcesca) numai pietrele.
In %ara Muntenesca inca au pornit Mos-
calif un corpos ca se merga peste Olt asu-
pra lui Manoli Voda ca sel prinda ; §i la
doue locuri calcandia nu Tail putut prinde,
insé au scapat numai cu sufletul in tam Ar-
délului, perdendu'§i §i tuiurile, §i sangiacul,
§i tot ce ail avut ; §i acolo au petrecut ca.-
ta-va vreme, pena cand ail inceput a face
respundentie cu Mosun-Olu de la Vidin, de

www.dacoromanica.ro
 *- - -. 121 -

I-ad dat vole sé tréca. in Tara turcésca.

Pe acea vreme intrand Mosun-Olu in tara
Muntenésca cu o multime de aiste turcésca,
pe care Tad lasat Moscalii de ad mers 'Jena
la Giurgiov, si acolo s'ad facut o mare ba-
talie, facênd un mare omor in Turd, in cat
abia Pasa ail scapat cu putini Turci.
Audind Imperatul Turcului de cate se in-
timplase la urdie, si la Sakce, si la Tulce,
fórte s'ad turburat pe Vizirul, pe care ma-
zilindu'l ad facut in locul lul Vezir pe
Mehmet-Pasa Musun-Olu, la anii 1771, care
stringênd osti de ajuns la Rusciuk, tramitea
de dodaiad pe Moscalii ce erad in tara
Muntenésca. i ins6 biruinta ad fost tot a Ru-
silor, facênd mare Were in Turd, si ad
luat si cetatea Giurgiului de la Turd, th-
maind tóta tara Muntenésca in staphnirea
Moscalilor.
In Moldova stapania gheneralul Vorsakov,
randuind din boierii pamênteni judecatori §i
zapcii, elrora le platia si léfa, oranduind §i
ce se dee tara pentru mâncarea ostilor Mos-
chicesci, care se platia cu bani, luand veni-
turile vamilor §i a ocnei.
Iara Vizirul s'ad asedat cu sederea la o
casaba ce se chiama umla. and ad fost

www.dacoromanica.ro
 - 122 -

la 1772, aU venit veste cà ar fi luat Mos-

calif tot Crimul de la Turd, i tote cetatile
ce se aflaii acolo, care si Tatarii veclend
atata putere a Moscalului, le-au cautat si
lor a se inchina la Moscali, cu marl lega-
turf, ca se nu se dee altd data subt ascul-
tarea Turcului, facendu-le si Han dupe pla-
cerea lor.
lard. Manoli Vodd mergênd la Vezirul,
i-ad dat cati-va bani de cheltuéla, i '1-at
oranduit ca sé rnérga se écla la Nicopol,
unde aü eclut pena la anul 1773 Dechem-
vrie 30. Iard. Moscalii fiind cd. se plecase
Turcul, aü priimit sé facd pace, si aft gasit
cu cale de aft trämis de arnêndoué parOle
Omeni marl murahacji, 1) sé se talnéscd la
Focseni sé vorovesca acolO. Ales'aU Rusia
si aU tramis pre marele Ministru a Rusiei,
gheneralul Or lov, si pre Romantov care era
asupra ostilor, si pre Obrqkov care fusese
sol in Tarigrad; i POtta turcescã tramisese
duoi soh : pe Neamt si pe Prus, si pe Os-
rnan-Efendi care fusese Raiz-Efendi, om mare
a portii turcesci. i viind pentru vorba Cd-
mului, nu s'au putut tocmi, i s'ati strkat
1) Murahacir= Imputernicitt

www.dacoromanica.ro
 1 23

acea adundturd, si indatá s'au dus Or lov

inluntru la Imperdtésa. Atimcea rèrnaind Obre-
scov, iard au mai pus di ca sé vorovéscd,
adunandu-se la Bucuresci, trdmitênd Turcii
pe altul, pe Abduraz-Efendi, facênd si hotd-
rire ca se stee armiile, 1) sé alba vreme se
gralésca. *i graind athtea luni, larà nu s'aii
putut tocmi, rémaind iardsi sd se bata., care
at §1 inceput de la Mart a sé bate, trec'end
&tea moschicésca Dundrea, cu cati-va ghe-
nerali. S'au fdcut multe bdtai in multe locuri
si multe pagube si scdderi in Ostea turcéscd,
luandu-le multime de robi si multime de
averi de tot chipul, fd.cênd si mare mOrte
in Turd, care nu se póte povesti, luand sate
intregi din Dobrogea, atat turcesci cat si
crestinesci, merend ostile tot inainte, fAcênd
mare bátaie la cetatea Silistrei pend ati si
dobandit'o cu tote ale el ce avea inteksa,
ajungend pend la Hagi-Olu-Bazargic de '1-ati
ars §i Tail robit, incdrand si de acolo ca
si de aiurea case intregi de le-au trecut Du-
ndrea dincolo, cu tóta averea lor ajungend
pend la Varna, si pend la Balcan Ostea Mos-
chicéscd, fäcêndu-se mare risipã ostii turcesci,

1) Armir = armate.

www.dacoromanica.ro
 - 124 -

Oind bataile pena la 1773 Dechemvrie 30,

care Inca tot nu mai luase sf6r§it fiind ca
amêndoue urdiile se aflaU in Dobrogea, inse
a Turcilor la umla, iara a Mosculul ajungea
pend la Hagi-Bazargic §i pena la Cozlogea.
In Tarigrad Inca s'au sèvdrsit Sultanul Mus-
tafa la 1774 Ghenarie 30, Vineri ; §i indatã
au pus pe frate-seii, pe Abdul-Hamed Sultan.
lard cand au fost de primavara, Sultanul
Hamet iara au aratat catre WO Imperatii
cum O. are (5ste 1) cu Moscalul, nepriimind
sei dee Cate ii cerea Rusia, facend mare
gatire de Oste, stringênd peste 300,000 de
Oste, lasand tóte trebile in mana Vezirului
lui Mosun-Olu. Atuncea vedênd Moscalii cd
lard se apuca de Oste, fiind §i Impel-at nou,
vedênd §i atAta &ire, s'ail grijit 2) si ei dupe
cum scian, trecênd Dunarea cu tóta gatirea
cu gheneralul lor cel mare, graful Roman-
toy, §i cu altii mai mici, umbland tóte locu-
rile din Dunare pêna. in Karasoi asteptand
se se pornesca Ostea turcésca din 5umla, ca
se vie asupra lor. 5i randuindu-se Pa§i in
tote partile cu osti, au inceput a se lovi o§-
tile ; §i oil unde s'aii lovit, isbanda au fost

1) ale = resbel. 2) Gryit =preetit.

www.dacoromanica.ro
 - 125 -
a Moscalilor, acend Turcilor multd pagubd.
in tote cate ei aveaU, si mare ucidere i ro-
bie ; si le-au luat tote carele i corturile, si
tunurile cate aü avut. Acestea veclendu-le
Vezirul, iardsi s'au mai gatit de resboiti, mai
stringend peste ioo,000 de osteni, randuind
si Pasi ca se mergd la Hagi-Olu-Bazargic ca
se se lovéscd ostile ; i iardsi mare stricd-
dune si perclare facend Moscalii in ostile
turcesci, aU luat i t6tä casabaua, cu tOte
averile ei, cum si tot tacamul otirii cu tOta
zahereoa ce avea. Neldsandu-se Turcii cu
atata, s'aU mai gatit de osti, si stringend
peste 8o,000 de osteni, aU randuit pe Reiz-
Efendi, casuia ii icea Abdu-Razaki, i pe
Enicer-Agasi, cu t6te ortalele i cu cati-va
Pasi, de au esit inaintea Moscalilor la o ce-
tate ce se chiamd Kozloge ; si cu tOte ca
aveaii si Frantuzi la tunuri, s'au dat o mare
bätdlie, in cat se intunecase lumea, inse bi-
ruif.4a aü fost a Moscalilor, Wend o mare
mOrte in Turd, in cat Turdi aü fugit inapoi,
cei ce au mai scdpat, la meterezurile Vezi-
rului, cari eraii aprOpe de 5um1a; i mergea
incet dupe densii si &tea Moschicescd. Insé
partea turcescd. cea de strinsurd de la Ana-
dol, intorcendu se la urdia Vezirului, aü in-

www.dacoromanica.ro
 - 126 -
ceput a gasi pricini lui AbduRazaki, cum
cá el ar fi fost pricina de i-au stricat Mos-
calif; si vrend ca se-I =Ore, 'I-ail ascuns
Vezirul. Iara zorbalele 1) au inceput a prada
in urdie, pentru ca mai toti, impreuna cu
Vezirul, fugise §i se inchisese in Sumla; ra-
pind tote averile celor marl de prin corturi,
si umplendu-se de averi zorbalele s'au im-
pra§tiat care incotro au putut. Iara Moscalii
privindu-le aceste, se bucuraii; §i indata in-
cunjurand 5umIa, ii strimtorail ca se iscalesca
tote ponturile pacii, caci de nu le vor iscali,
arclendu-le tote cu foc, pe toti ii va robi.
Vezirul aii poftit pe Feldmar§alul Romancov,
§i iscalind el §i tote ortalele, tote articulele
pacii, ca se-i dee pasuiala cate-va clile se tra.-
mita. §i la Tarigrad, ca se le iscalesca. §i tot
Divanul Impératesc si insusi Imparatul Sul-
tan Hamid; §i dandu-i vadéua ceruta, ail
tramis pre Enicer-Efendi §i pre Ciau§lar-
Emeni cu mare graba; carii ajungend la Ta-
rigrad, si dand §i scrisorile Vezirului, le-ail
primit Imperatul §i le-ad iscalit cu to0 §i
pe data i-au si pornit inapoi. i sosind §i
clandu-le in mana Vezirului, ail incheiat pace

1) Zorbale = resvatitort

www.dacoromanica.ro
 127 -

la 1774 Julie 17, indatorindu-se ca se pa-

z6sca tote ponturile pacii. *i ddruind Moscalii
vi4a Vezirului §i a ofitenilor ce se aflad cu
el in *umla, i'ati slobodit, facend soldatii cu
sdbille lor ca o pOria prin care ad trecut
sangecul §i cu t6te ortalele, §i insu§i Vezi-
rul. *i mergênd vezirul doll:6 conace in jos,
de vole rea bolnavindu-se, §1 mai mergênd
§i alte doue a§a bolnav, sosind la Barna-
bat la 25 Iulie, ad murit la doue césuri din
cii, §i pe data cu mare olac rdpedind, ad dat
de scire Impéra4iei, pentru care nu putem
scrie catã parere de red ad avut.
Pkä aicea am insemnat aceste ate arata.
care §i noi multe cu ochd nu le-am vedut,
dard dupe audul unora §i altora, carii cei
mai mul0 asemanad ca le-ad veclut §i cu
ochil lor, pot se fie §i audit o séma; care
cred ca mai multe de la ei n'or fi pus;
lipsd pOte sd fie lasat cu scris, ca se fie
scris mai jos de cat s'ad intimplat, iérd nu
mai mult. Cad putinta de a le scrie tote nu
era, ca nu puté ca se ajungd hirtianici vremea,
ca se le scrie cine-va ; numai se credeti ca.
mai mult ad statut de cat s'ad scris, pote §i
indecit. La care ne rugam cu mare rugd-
minte celora ce sunt inveIaci §i scid cum le

www.dacoromanica.ro
 - 128 -
vor tocmi dupä randuéla lor, §i celora carii
le-aii véclut cu ochii lor, sé pue sulinça ca se
le tocméscã tote avênd vreme ca sé le §i
prefacd mai cu bund oranduéld §i scris6re
de cat a n6strd. Care socotind cä vre-o
sémã s'or gasi §i dintr'acestea a mostre de
vor prinde loc. Ce ori in povestele Domni-
lor ce aü trecut, sa intr'a o§tirilor, sail in
slovele §crisului nostru, ve0 gasi gre§eli, sé
ne da'ti iertdciune §i sé le tocmiti, fiind cd
noi numai pentru nume ne-am slit, §i pen-
tru mergerea Domnilor unul dupe altul cum
aU petrecut!

www.dacoromanica.ro
 In editiunea ;:coLla-:.., a Autoriun R fonT
anare sueeesio
Atexandri Vu., D'OSOL-Ciodä.
. Dumbrava rosie...
PoeSii popofale _

Poesii eroice.
Pauteluzi (poesil).
Alexandreseu Gr., Poesii si Fabule.
Bdieeseu N., Din Istoria komânilor sub
Mihaid Volt vltanul.
Biblia din 1688,- Ex .

Bolintineanu Dim., I egenue Work,

Cantemir, Hronieul
Corezi, Pool
'rptiu Miron, Oronii3e din u
Fabule din,
Dosofteitip Vietile. Stintilor.
lnireanul Antim; Didahille tinute iii Mi-
tropolia din 'DuGuresci.

ll
iIt
YoucZlniGennu Looki Letopisetul Moldovc.
Spataru, (f!ronine pe setirt a Re-
manna,
Neeakf?a Joan, Letopi etti:, ttei Moldova
Negruzzi Const., LApusneanit:.-Serisom, etn:,
ri Woks,. Alex., Doanina
Poesii Poporalt, estrase din dif. enlegori. .
Ureche Grig., Domnii Ord Moldova,.
Va;-7a?., Cazanil.

Z.'S>
1'1 V7. w

www.dacoromanica.ro I.