RY i DES ICSI

AL
IT
area nana SLO
TL
AD TA as
DRY TOS
tee te
a ee
nn nnn en een
ae ey
eee eee
PRan econ seananenen mann anennennn na nnna mannan acne

a be

ss ede Pete ata Docsod: ybes

On T ota

a weg Ye! Spb be Se

RA 4
2 Ed ee
‘
MS OIbMAS
, SA
OG UGA
ap ane wo
MEO
loca Fe yeraoe
IBMT
7 yok
Chee Pg
a
Bu.
gM

7
LIB CONS S>
ait SOR ye
SI » O.
Ven
‘
i
Tee tes
Bs
SOLA ow

\ : tee
»
'
>anose
DWIGMAE?
®, eS. Wok
WIG: > QOS
Ps N
Seb
oc ' a >
eee

; Says
: ”-
a ; TY 4
ee
: Onn
WOR OSele eya)eh
_-_
aN\ Bo ae
3

. = ’
SI . oi ° WwVu te *, SN & Let
So

JOR?

z De ware’ rs \ th POS NR, 7 \ . = Na, Is : oo : yy

aS] Ge

+ Q . . Cy Neat ee i Wo, Mt ) wy: i \\. _ fF _ wt rier]!

a
Os
OE -©
ctor ER
IV
ae WANG
ues few
Zhe er A:
MPO
: “af j Se8
}
BIS er
Ry tpg
yas,
as
b,

tS tJ & oa et Ways ay 8 ‘ cn [i
Bee (ee ~ NEL
ATTTA S CTE
L, nS) Ovopei r 3080il?

| 8 Anty
G8:
G

UN
f
a
od!

sae SCHL , el OE Wyte? Sie : ft t

74

oO oO > 1G we of Oy ty v8 an Ss “y Wy "os | Q tr ee 1
wR
rv}
py

2s5.
: OD amos =z : ag WS
OUP.
cy Ee 7
Re
t Y. —
e ees AL_ wo ,
Vu we
JSS
S} 8 Sah
IS hs Sate 77 1
ny
a

Seq te yeh IT4 ae iit j uhA 4 if Ape Alo:

a ws . cry) } - woo 1, ad; R case!
” - 4gfe (OAS a y lA ty.
: NEN
ryan
MUI
J if
AE
4g
SS SR
| S
eS
7 Pui = A SS Ko:
coy :
Bo NGA yee Ate dees NT AS isa
wa moa

; ry . & hy fpoze J: ‘
‘ . } * . 4 vif yf .
_— Y
He Xe. ~ =IEAs ZiTp wilt
ears Me LL
ilINE: 4 + BY Syd
ASA
Biss arIO

5 « / od S See E LY S| Os raacstt
se

. x - Tt ee coe —_ ae ‘ Sart
i re Se Tp ieogy:LA) he ae vp? /C c < SE
“

Yeti t
ay

ce eee “WS eee if SO) a

-1 Das a ; yp! + SI SS al tatigit
Cal, «
“Hk ‘
ay ’ ; ( ‘ Wik DB ~ v ;7 / S StS: ca 0 lt |
gap es reae
st
Do I * >
m8 eS
IAOLS epee tess
fy tangnnnamnn
e

le MON RNA wen nnn weurearecna nadia Ree an

. te AOR WO AN0BO
8 ea yUbA TOR aoeanni
aaa eGes
U
a rye
'
rhe rue

a
nroe cn
=|!) to 24
BC
—-
BS EMABR
~\

ogy 8 me
DLs
PF
anny 50
mPa
0
eMagc
GAO
osae
RYAN SAG R Slt. ae ‘t
nee ay cro . JI £190
is
f
 RY
19
gecucsnsoeasanes Ut ALL bEDESESTACSTOESED
a

RA
(4
a=
i)
(3a¢
. “
3 »OARTEA ROMANEASCA“ ts

LIB
s SOCIETNTE AXONIMA.
‘ i
[+]
a BUCURESTI, B-DUL ACADEMIE! No. 3 i
:
a He
a
a
6

ITY
gS ®@ 000040 90986
a fpsacooas {oJ
fi Periodico oc ecaona0g ts]
;
aE Pewee fi fF
a Cooperative
(o} n0

hg
fe] .
iF

RS
- ve C3 t]

[-]
Bs
{9} Q
_
si Banei
*
|i] a 1 QO
:
o¢ &
; i
VE
6: 6 Of
: cpoutam+re "
goa
By f
[3] a; FABRICAM
fa] ft
NI

“
fe} u :
si # Kegistre de Comptabilitate sys i
: ia
m grt:
{9} 0 .
LU

vie *
de ori-ce madrime :::8 §
cl ( ———

Plicuri Oficiale si [7
. e °
3

,
@

i i Comerciale, Carnete 3 :
mk { cu Matcad
RA

sl orl-ce i 4
oF 1 | solu de condici trebul- i i fe
BF HK} toare, dupa comanda,| |! Ai
el Hi] I
(53
4Og
3i
T

i : lii “i ate
~ —-
EN

fi
: [! i 0 {%}
f a enenee 1 TOC nICOCGcceswoancssenasogscr: li tecen
|
ta he cow i
t
I/C

f) pI e
i] is
[+}
:
'?,
CENTRALA: Bulevardul Academici, 5 5
|i)
S

fl SUCURSALA: in CLUJ, Piafa Unirci, i

n Timisoara slr, Eugen de Savoia, i
IA

i
t+
tg
Wlt+]
f+}
1%
U

fH
WEEDLET AGE MLSS SAPO SELL PELE ee eTE ETi
BC
BC
U
IAS
I/C
EN
TR

AVRAM
AL

1824--1872
{

IANCU
UN
4
,
;
IVE
ran
NOM
ess RS
oe
ay
ITY
LIB
RA
RY
 RY
RA
LIB
ITY
[orn eee
: PN ae. tC.
f 4 0 iho, i e q ‘,

RS
- ~ a. cae

VE
NI
LU
T RA
EN
SI/C
IA
U
BC
 RY
RA
LIB
ITY
1? C \ mM! “ 9

to ‘ 4
Fe Ly
A [ *
7
nar
ry

RS
- PE ANUL MANTUIREI

(GOS
IVE
Le
UN

AL 5-lea AN DE LA APARITIE
INTOCMIT DE } ‘\
- : d »
I. SIMIONESCU \
AL

PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN TAS! : 4 4

| “<
TR
EN
I/C

EDITURA
»CARTEA ROMANEASCA" S, A.
BUCURESTI
IAS

cipetgoxtcsgotiotes
U
BC
 RY
RA
LIB
YS
as
Increstam pe rébojul vietit
WY
x
noastre seurte, tneeputnl rani

ITY
- ae
-_ Pay
vow an Unii allora ne dorin
. faye
CSRS
bine si sdndtale, cdici asa ve Y
invatd omenia st legea cresting.

RS
i\
Lrebuie
t , . .
sa ne mai .
dorim
. ,
ceva:
at wy
Ry
spor la munca si gduduri bine.
VE
Viata noastra\nit e numai a
noastra, cisi a tarii sia neanulut
din care facem parte.
NI

Vom fi
vol, fiecare, cameni vrednici,
dornici de muned $¢ de prop
LU

a-
sire, chibziiti in toate st intelegd
-
tori ai vremii, fara autreagd va
RA

ft cinstita in afard, intaritd in

lduntru si asecata pextru wn
fraiu vesnic. Alifelrddneamurile
T

strdine de noi, iar fara ein

EN

primejdie in fiecare clipa.

Sc
aducent prinos Pari neneca si
gandul nostra,
/C

La multi ani,
SI
IA
U
BC
 RY
eTD 1< DD EDD SD CDDP ATP CTI eI ESCH CS ILE?
ale ESTLE PCTS ETS ey [KA PIET IIA TD [CL

LAS 71See rice [eg >Is: ££?2

+
C7 |e ey \w

RA
S71

orley> PIAS
LIB
acs
CP IE & 7) SH 16 OM EP

Sere o> = 27) <yvice risen

TY
Cam O FLEA

R SI
FAMILIA NOASTRA’ DOMNITOARE

<p> t
LSP COV

VE

cer
Incoronat ca Rege al tuturor Roménilor tn

e >) Gory
CaP

eiua de 15 Octombrie 1922 la Alba-Iulia, Méria

NI

erage ley) Serie

Sa Ferdinand I, initrd in al 60-lea an de viatd.
Vorb oT ST. Sri CbI RSID

Nascut la 1865 Augustin 24 (st. n.), s’a suit pe

LU

Serica > leer cpriega]

tron in ziua de 28 Septembrie 1914.
Tovardsa lui nedespartitd, Ocrotitoarea celor.
care sufdr, este M. Sa Regina Maria, ndscutd
A

la 1875, Octombrie in 29 (st. n.).

TR
[Korea Picw ri fey see leh»

lowe seriies
EN

Seg alap lege iigelizsl

/C
SI

ie :
|
fay <r

“¢ Sy
Gian
IA

y
a, DoRDENAEMe » “\g20
o>

w ‘ My
Ve lig cer N Th) (<prlcg> 6g Tex Xe bley [LP OS
s eer epoidgdi<gy Wp rlegricgr] de> leerigg? leq
U

.
-
BC
 1V

RY
Mosgtenitor al tronului este Altefa Sa Regala Prinei-
pele Carol, ndéscut la 1893 Octombrie in 12 (st. v.) si

RA
insurat in ziua de 10 Martie 1921 cu Donnita Elona
a Greciei, ndsculd la 1896 Aprilie in 20 (sf. v.). Cel
dintdi copil al lor este Printul Mihai.

LIB
Principesa Ehisaveta, nascutdé la 1894 Septenbrie
in 29 (st. v.), Sa marital si ea in ziua de 27 Februar
1921, cw M. S. Regele Greciei, Gheorghe al II-lea,
ndscut la 1890 Iulie in 7 (st. v.).

TY
Principesa Marioara, ndscutaé la 1899 Decembie
in 27 (st. v.) sa marital in ziua de 8 Iwiie 1922 cu
M. S. Regele Alexandru al Serbiei, ndscut la 1886

SI
Decembrie in 4 (st. v.).
i Ceilalft copii din familia noastrd donmitoare sutt:
ao > Principele Niculae ndscub la 5 August 1903 gi
Principesa Neana ndscuté la 28
ER Decembric 1907.
‘$& triiasc& multi ani!
IV

4 4
c.
vd
UN

/ I

JOSS
@
AL

Figard luati din cirtile brancovenegti (weac. 15-lea).

Ga{i ani sunt, de la:

TR

Intemeioroa Munteniei. 2... 2... ee. «6685

» Moldovei . 2... 2. 6... «665
EN

Intrarea lui Mihai-Vitoazul in Alba lulia . . + 825

Rapirea Bucovinei do citre Nemti . . . . . 148
» Basarabici doe citre Rusi oe ee . 113
/C

Unirea Moldovei cu Muntenia sub Cuza Vodi . 66

Alipirea Dobrogei la Romania . . 2... . .) A?
SI

Alipirea Cadrilaterului la Romania . 2. 2.7...) 12

Inchoicrea picii . . . tee we we ee 7
IA

Unirea tuturor Romanilor soe ee coe 7

Intrarea armatelor noastre in Budapesta hoe 6
Incoronarea Regelui Ferdinand la Alba-lulia . 3
U
BC

Proverbs Sirguinta-i mama norocului.

 Vv

RY
PASCALIA PE 1925
Indictul » 2. -- + es 8 Mana anului. ... - . 2
»--- ee + 7 Slova pascaliei.. . ++ O
Temelin.

RA
Crugul Soarelui. . . - - 13 Crugul lunei. . ss 4

Anul in care intrdm va fi mai cu belsug decdt cel trecut,

LIB
avand ploaie mai la vreme. Bogdtia insd e in mana omului.
Va sti sé munceasca pdmdntul, va avea; de nu, va duce lipsd
cus toatd vremea bund.

Posturile in biserica cregtina ortodox’. — 1. Zilele de

ITY
Miercuri si Vineri peste an. 2 Ajunul Bobotezei la 5 Januarie
3. Postul Mare dela 1 Mart la 19 April. 4. Postul Sfdntului
Petru dela 15 Tunie la 28 Iunie. 5. Postul Sfintei Marit dela
31 Inlie la 14 August.6. Tderea capului Sf. Ioan la 29 August.

RS
7, Zina Crucii, la 27 Septembre. 8. Postwl Crdciunului dela
15 Noembre. .
VE
Dezlegarea de post pentru cei in varst’ este finsemnat& in
tnsirarea zilelor din fiecare luni. Pentru copii bolnavi gsi sldbd-
nogt sc di deslegaro gi in postul mare.
NI

CAND CAD SARBATORILE SCHIMBATOARE

LU

Triodul incepe la 8 Februarie.

Ldsatul seculut de Postul Mare la 1 Martie
Sf. Pasti la 19 April.
Sf. Gheorghe in Joia luminata.
A

Indl{area Domnulut (Ispas) la 28 Mai

Rusaliile (Duminica Mare) la 7 Iunie.
TR

Crdciunul cade intr’o vineri

Intunecimi de soare gi lund: Vor fi dowd de soare gi

EN

dou de lun% in anul acesta. Cele de soare nu se vor vedea pe

la noi. Din cole de luni, partiale, se va vedea cea din 8 Februarie
eare va incepe la ceasul 22 si 8 min.
I/C

Vorbe intelepte: Vorva de rdu mai lesne se crede.

(A. Pann)
IAS

Cand sufletul ifi est? gol si inima fara simtire de

geaba mai caufi pricind cu lumea din afard.
(I. Creang’)
U

Prpover®Oe Pricina nu ajuta.

BC
 RY
SARBATORILE LEGALE

(Singurile zile din an cand'nu se lucreacd la nici o

RA
autoritate, iar scolile sunt inchise. In silele insemnate cu o
stelufa, dughenele (pravaliile) sunt inchise toatad ziua).

Duminicile *

LIB
7 Iunie Rusaliile
29 Iunie, Sf. Petru si Pavel
1 Januarie, Sf. Vasile* 20 Julie, Sf. Tlie
6 » Bobotenza* 6 Angast, Schimbarea
7 » Sf. Ioan fa(a {Pobreajne)

TY
2 Februarie, Intdmpinarea 15 Angust, Sf. Maria Mare®’
Domanului (Stratenie). 8 Sept., Sdnta Maria-Micd
25 Martie, Bunavestire 14 Septembre, Ziua Crucit —
Cele doux zile de Pagti*

SI
26 Octombre, Sf. Dumitriu*
23 April, Sf. Gheorghe. 8 Noembro, Sf. Mihail si
10 Mai, Unirea tuturor Ro- Gavril .
manilor*
21 Mai, SA Const. gi Elena
ER
21 Noembre,
serica
Intrarea in Bi-
23 Mai, Ind/tarea Domnului* 6 Decembre, Sf. Neculai
(Ziua eroilor) Dour zile de Craciun*
IV
Dughenele (pravaliile) si crdgmele sunt inchise Duminica
UN

diminea(a, pentru ca cregtinii sd puatd asculta vorbele infelepte

ale Sf. Evanghelii.
Una cu alta sunt doud lunisi jnmXtate de sirbitori intr’un
an (78 zile). Daci se mai tin si sarbatorile pagfinesti,se ducs
de rApi gospodaria.
AL

LUNGIMEA RAURILOR NIN EUROPA

TR

Volga... . , 3400 Ku. Loara, . » Lo60 Xia.

Duniren 2... 290 2
EN

Ronul 2... 2...) S10»

Niprul. ow, 21000 » Sena. . 0.06... #770 »
Donul . . . 2. «f80UU Padul 2... .) 6650) oe
Nistral .. .. 1300» Garona. . 2...) GIO»
/C

Rinul, 2. 2. TROD» Tibruo. . .. .) 390)»

Telba ee 1200 » Taumisa. 2... 350 »
SI

Dupai cum se vede Dundrea noastra e al doilea flavin

din Europa, dar e cel mai insemnat, pentru ed trece prin {inu-
IA

turi felurite sf cu mare miscare de oameni.

U

Proverb: Co faci, si astepti.

BC
 RY
VII

CUM SE TRIMETE UN MANDAT POSTAL.

RA
CUPON MANDAT POSTAL No
‘Be peste tan de
éemtaaue FEXTED SOKA DE LEI FF bi AF

LIB
Ue es
ume be lacerer
wt SO. bonis aeke akeaaa ne
Ranele, prongmete “Romainaant
$i focuinta
Grcyatocutay
o—faatea R Acadgenizi_3+_| oeeseitdeure
def icaa tar
Toe Antehe.
A oo. . B ucuresti. a | fonulad,
nat pidit48tr rae
04

ITY
marare
INVICAT.UN] DE SERVICIU
[332833
Moa A omen a, fc pentru tely aT a {eee &
Sse wampan
Sareesroe aigs
“{QETsaae
25°5s3
Renee sy3252?
veRSsss

RS
SORUT UU ara ts. Buss 3

82823
tar. - ce fetal omtteny ne
. sane g
Rommgle pi deyaieatin frignititoralead . aetsace
Jon oki. Lauseni Fi agte z
ake
VE
Cum sa scrie pe fata.
NI

Ya. req ta gunk

LU

lundlata a

we socete ca. No. de sosire.

ony oe tae
‘ure
afemat ba

YiesoaTint-
An primit tone te lei TE sd bea 72] capri tn ateet mondat pore!
Tele:etifogne
A

Sexin B (Sfotini Asta ta

font gorprcs
TR

Lpantt & & Qenstars datmuru}

O)
Let GU Si e-me-
Lal prcle ‘eda fale.
at ' pee
Domotrs + taptegevsies De
cae
& fe adverse
EN

de mac (25, .
Jon’ Antohe Wrenn Oe be
Ba
ma
0 ee
fu. vig bn a.
I/C

Cum se scrie pe dosul mandatului.

IAS

Pentru a trimete bani prin mandat postal, se scrie citet

pe fati la locurile aritate mai sus: suma trimeas’ c&t gi adresa;—
pe dosul mandatului, iar%gi la locul aritat, se scrie pentru ce
U

ganume se trimet bani.

BC

Ppoverp: Arma intelepciunii, cuvintul cel dulce.

 RY
Vill

SCOLI DE AGRICULTURA

RA
Plaugkria cere invitituri si prepitire Nu mai morge numel
ca obiceiul, cici vremurile sunt schimbate. Pentru ca p?méantul

LIB
dat celor ce-] muncesc si aduci pe cit se poate mai mult, tre-
bue s% gtic cum si-l lucreze. Pregitirea gospodarului adevirat,
priceput in ale plugiriei, se face in gcolile de agriculfura, in-
multite pe fiecare an. Nu trebnie ocolite, ci din potrivit cerce-

TY
tate cu incredere si toati dragostea. In Tara noastrA se gihsere
gcoli de agricultur% in urmitoarele locuri:

SI
A. §Scoli inferioare:

Alexendria
Armisgesti
jud. Teleorman
>» Jalomita
Nucet
ER
Pastriveni
jud, Dimbovita.
» Neamt
Ciacova >» Timis-Toront, Purcari Cetatea-Albi

y vv Y
Cocorozeni Orhei R. Shrat R. Strat
IV
>»

Cotmani » Cotmani Sf Nicolee Mare ww Tiinls-Torcata:

Cupeni Cahul Striharet Olt
vyYY
>
UN

Filtagi » Dolj Suceava Suceava

Geoagiu » Hunedoara Simliul-Silv. Silaj
Lugo} » Caras-Severin Turda Turda-Ariee
Moara-Grec. » Vaslui Viziru Briila
Ciuc Viasgea
AL

Mierourea-C. » ZAidiriciu
Miroslava » Tasi
TR

B. Scoli elementaro:

Baluseni jud. Botosani Gemeni jud, Mehedinti

EN

Belcesti >» Jasi Lehliv Talomita »

Camnpeni-Sel Sibiu | Pecica M, Arad

Cricov Chisiniu Potana-Mare Dolj
wvwwvye

¥vwe

Dobrogostes aArges Radhuti Rxidiui

/C

Drighiceni Romanati Sopot Dolj

Dobrovit Vaslui | Stefiinesti Valea
SI

Inscrierile so fac la inceputul anului scolar, iar petitiile d+

IA

{nscricre so trimet din yreme, inainte de 1 Septembrio pe adress

directiunii scolii.
In aceste scoli se primese b%eti cu - claso primare.
U
BC

PpoverOos Cine face insusi, face cit trei.

 RY
BE

RA
Zk 4 ESI
Od ratihe qeee Sea
q rye an (2
py ies ‘ aN foe
gti tl i A

LIB
fi le Won IO at = ’
FL

econ
; NUMELE ME ure
SFINTILOR
FELURITE
IHSEMHARI
| ZILELOR SARBATORILE $I NUMELE

ITY
Joi 1| +f Sf. Vasile Jn toate
Restogose
Vinerl 2| Par. Silvestru . a)

RS
Sambata 3} Sf. pror. Malachia
Numinicad 4| Soborul celor 70 Apostoli Magazine tnchiee
Luni 5| M. Teompet gsi Teonia Ajan. Bob, Post.
VE
Marti G| i Botezu Domnului Doslog. Ia toate
Miercuri 71 +7 Sf. loan Botezdtoru!
Joi 8} M. Domnica gi C. Georgie
NI

Vineri 9| M. Polieuct
Sambitx |10| Par. Grigorie Episc. Nisiei @
« | 11) Par. Teodosie Magaz. tachise
LU

! Duminicd
Luni 12! M. Tatiana
Marti 13] M. Ermil
Miercur |14) Par. ucigi in Sinai gi Raid
Joi 15} Cuv. Pavel Tibeul
A

16] Inchin. lantului Sf. Petra Ban-Potrnde-larni

Vineri
+ Cuv. Antonie cel Mare
TR

Sambzts |17|
Numinicd 8) + Par. Atanasie si Chiril Magazine tnchiso
BETESTL

Luni 19] Cuv. Macarie

20} -Cuv. Eftimie cel Mare 4
EN

Marti
|2J| Cuv., Maxim 1
Miercuri
Joi 22) Sf. Aposto! Timotei
LY

Vinerl 23} Muc. Climent Sirbitoare nation.

Cyr tin
I/C

Simbits | 24) Cuv. Xenia Co}

eRCE

Buminicd |25] Par. Grigorie Bogoslovul Magazine tochise (4

ET

Luni 26| Cuy. Xenofont

3
IAS

Marti 27| Moast. Sf. Joan guri de aur

Miercuri. } 28; Cuv. Efrem
Joi 29| Aduc. moagtelor Sf. Ignatie
Vineri 30] + S£. Vasile, Grig. gi Ion Tred-sfotite
| SambutX | 81) Sf.doft. f. arg. Kiril gi Ton 9 |
U

Ppoverps: Orfinduiala-i eistig de vreme.

BC
 RY
Luna IANUARIE (Ghenarie sau Gerar). Are 31 de zile.
Rasiritul soarelui 735 — Apusul soarelui 4.44

RA
Taérgurile (balceiuri, iarmaroace ) din fara intreagd. (In
Ardeal targurile de vite se obisnuesc a-se tine cu o zi-doud
inaintea celor de mirfuri, insemnate aici).
- Ardeal cu Banat. — 1. Alharet, Deva, Lipusul-romfncsce,

LIB
Lupsa, Silimeghi, Vinerea, Zerindul-mare. 2. Taget, Mehadia.
8. Haidacui (Timig). 4. Baia-mare, Crig, Targul-Murisului. 5, Co-
rond, Crasna, Ormenigsul-de-Campie, Vaida-Recea. 6. Tia, Li:
pugsul-ungurese. 7. Buza, Jimborul-mare, Sirmagul-mare. 8, Asua-

ITY
giul-de-sus (Silaj), DPstanii-mari, Berchez. 9. Cal. 10. Lona.
11. Miheg. 12. Aiud, Bretcu, Cozimas, Crit, Gialacuto, Huedin,
Rasnov. 14. Bates, Caransebes, Jbasfiliu, 15. Hodog, Micwssea,
Miercurea-Ciucului. 16, Buzias, Gurustiu, Sebes, Zam. 18. Chir

RS
pir. 19. Progtea-mare, Sfngiorgiul-sisesc, Teaca. 20. Pecica
romani, com. Alma, plasa Hasfaliu (Tarnava mick), 21. Baraolt,
Batania, Catina, Ditro, led, Gherla, Ghiris, Nocrih, Pregmir,
Sintereag, 22. Lugog, Zibala. 23. Armeni, Nidesul-sisesc. 24,
IVE
Almagul-mare, Migherus, 25. Cetatea-de-balt%. 26. Ifucdin. 27.
Bahnea. 28. Cehul-Silvaniei, Hleana-mare. 80. Hetiur, ‘Turda, Zo-
teleaca. 31, Bistrita, Ietiur, Simand.
Bucovina. — 2. Suceava. 16—18 Vijnija. £0. Campulung.
UN

25. Sadagura. .
Basarabia. — 6—8. Ataki (Soroca). 6—12. Hotin.

Treburile gospodariei pe luna Ianuarie:

AL

In casd e toiul hirnicici. Gospodina {ese, gospodarul drege

sculele sau so tine de alte indeletniciri aducktoare de bani, cvm
6 impletitul cosurilor din nucle sau a rogojinilor din papurh,
TR

Asupra witclor © toath prija, ca sh nu iasislibite din jarnk.

Trebuese hrinite cu chibzuialX si mai ales ferite de biciuires
criviituluai.
EN

Po ogoare o liniste. Bunul gospodar cel inudt mai cart, fn

zilele de molegag, cite un car de gunoiu pe bueata Ini de pimint,
Iu vremea cetitului din ckrti cu Cunostinfe folositoare, excl
noaptea © lungs. Cartea bund te abate de la gdnduri rele
I/C

si te opreste si-fi omori trupul Ming’ teigheaua crasmeci.

Zodia Vdrsttoruld. Fata niscuth in accast’ zodie ¢ vesel4 din fire,
are vini’ncouce gio statornich tn dragoste, Chibzuita si cum se cade, ¢
IAS

noroc la casi.
Barbatii, n%scuti in luna aceasta, sunt vioi dar buni. gi ercdincios!
Cam umbla dup% m&ndrii, dar risbese greutitile din calo,
Vremea: 1—8 moind; 9-16 vant aspru; 17-21 viscol; 21-30 ger.
U

Ppoverp : Ochiul, oglinda inimii,

BC
 RY
RA
LIB
Ty hn
1 ey in

2S
ee

ITY
HUMELE : FELURITE
-ZILELOR SARBATORILE SI NUMELE SFINTILOR INSEMNARI

RS
Duminica - 1] M. Trifon St. Trif,
Luni 2| + Intémpinarea Oomanului Stratente
Marti 3] Prea Cuv. Simion
VE
Miercurl 4| Par. Isidor
5 M. Agatia Jumitatea ternil
Joi
Vineri. 6} Par. Vuco
Sambith 7| Par. Partenie
NI

Duminica 8| Marele M. Teodor Stratilat@ | stacax, tachiss

Luni +} 9| M. Nichifor
LU

Marti 10| + M. Haralambie

Miercuri {11} M. Viasie Harti
Joi 12} Par. Meletie
Vineri 13) Par, Martinian Hartt
A

Sambxtx | 14) Par. Acsentie

TR

Duminica 15 Apostol Onisim Magaz. tnchise

Luni 16] M. Pamfil
Marti 17| Marole M. Teodor Tiron
Miercuri |18) Par. Leon Papa dela Roma
EN

| Joi 19} Ap. Arhip

Vineri 20) Pir. Leon Epise. Catanei
Sambatk /°2] Cuv. Timoftei © | gambata mortitor
Afl. moagt. Sf. din Evgenia | yxeatdo carne
/C

Duminicd |22)
Luni 23) Sf. Policarp
Marti 24! + Aflarea cap. Sf. Ion Bot. Harti
SI

Miercuri | 25] P&r. Tarasie .

Jol 26! Par. Porfirie
IA

Vineri 27| Par. Procopie Nu fineti

Sambit&i |28) Par. Vasilie Dragobetele
Samanati gr4u de prima-
U

vara!
BC

Ppover® : Copilul cu leagin se adoarme.

 RY
XII

Luna FEBRUAR (Faur sau Faurar). Are 28 zile.

RA
Ras&ritul soarelui: 7.4. —— Apusul soarelui: 5.2.

Targuri (bdlciuri, iarmaroace) din fara intreagud.

LIB
Ardea! cu Banat. — 1. Atel, Buteni, Cartfiliu, Hetiur,
Jibiu, Sdmnartinul-Homorodului, Reghin, Soborsin. 2. Hateg.
8. Aita-mare, Gibed. 4. Baiug, Covasna, Medias, Supurul-de-jos.
6. Tasnad. 6. Rodna-veche. 7. Altina, Teiug, 8. Ciucul-imare,

ITY
Paipint. 9. Chindul-mic. 10. Borosneul-mare, Sfaintul George.
11. Borga, Crigpatac, Cristur, Miercurea, Miercurea-Muregulul,
Somcuta-mare. 14. Comlosul-mare (Timis), Drigug. 15, Baia-
mare, Vintul-de-sus. 16. Bruiu, Dicio-Sinmirtin, Draos, Lechiuts,

RS
Piscolt, 17, Alegd, Dej, Zaliu. 18. Biliuseri, Odorhei, Venetia-
de-jos. 20. Alimor, Danes. 21. Bitania. 22. Abrud, Bontida,
Cincul-mic, Jernut. 23...Gachi-Garbiu,:-Hadod, ‘Taga. 24. Petris.
25. Bogoz, Bocsa, Calboset, Guruslin, 26. Arad. 27. Cluj,
IVE
Hiardserac, MAlincrav, Olafsliul-mare. 29, Ghioroc, Zirand.
Regatul yechiu. — 2. Cirbunesti (Gorj), Galsti, Roznor
(Neamt). 8. Piatra Neamt. 19. Iasi.
Bucovina. — 2. Siret. — Basarabia. — 2—5 Balti.
UN

Treburile gospodiriei pe luna Februar:

Romfnia acum e maro. Snat tinuturi unde in aceast% lupk
AL

pimintul prinde a se desmor{i. Oricuin plugarui si fle gata,

Uneltele de lucrat piméntul trebuese cerectate, curitite,
gata pentru orice clip’, ca gi arma la soldatul intrat in Inpts.
TR

Vremea,' primivara, nu se iroseste. In mustul omitului se sa-

mink ovisul ori gréiul de primivara.
Incepo Jucru in grddina cu legume. Spre sfirgitul luni}
EN

se pune usturoi, salath, Risadnitele cu gunoiu acum igi av

rostul lor.
Griji deosebit% trebue dati va.tlor si oilor a f%ta. Priuse
I/C

afar%, la ger, ugor leapida,

Zodia Pestilor. Femeile n&iscutoe fn acecast’ zodie, sunt frumosse,
IAS

chibzuite Ia toate; vor fi buno sotii si mame,

Barbatii din potriv’ sunt firi schimbitoare, umblt dup’ nfluci, dur
prind repedo s& vo InflAcirezo pentru co e bine si frumos, Averea nu te
prea tino do ci, In schimnb sunt darnici gi fnelinati spre facere de Line.

Vremeas 1—S moink; 9-15 zitpadi; 16—28 dceedath per syot

U

molesag,
BC

ProverseO mie si auzi, una si vic.

 RY
RA
eR
Seno Be

LIB
ARR EO NE
Poa LIE ERNE BSS nine-Ey, oe

NUHELE FELURITE |
SARBATORILE $1 NUMELE SFINTILOR INSEMNARI
R
ZILELO

ITY
Duminicad 1| Prea cuv, Evdochia >) tie seen
Incepe postul

RS
| Luni 2] Sf. M. Teodot
Marti 3| S-tii M. Eutropie, Cleonie
Miercuri 4| Cuv. Gherasim
Joi 5| M. Conon
VE
Vineri 6| S-tii M. 42 din Amorea
7, M. din Herson, Efrem §. 8. SAnt-Toader
Sambiti
8| Par. Teofilact Magaz. tachise
Duminica
NI

9} + 40 Mucenici - 40 de Sint!
Luni
Marti | 10} S£ M. Codrat ® .
|11} Par. Sofronie al Ierus alemu lui Ucidest
LU

Miercuri omizele
1 Joi 12; Cuv. Teofan
Vineri 13) Pir. Nichifor
Sambith |14| Par. Benedict
A

Duminici |1£! S. M. Agapio

Luni 16, Sf. M. Savin
TR

Marti 17| Cuy. Alexie omul lui D-zeu£

Miercuri |18| Pur. Kiril arh. Ierusalem.
Joi 19} Sf. M. Hrisant gi Daria
Par. ucigsi in min. Sf. Sava |
EN

Vineri 20}
Iacov Incep. riméveril
Sambxts | 21) Par.
duminicd |22| Sf. M. Vasile preotul
Cuv. Nifon
/C

Lani 23]
Marti 24! Prea Cuv. Zaharia oO
25, +i Buna Vestire Blagovogtenle
Niercuri
SI

Joi 26| Sobor Sf. Gavril

| Vineri 97| S-ta M. Matrona |
IA

| Simbith | 28) Cuv. Tsrion cel nou

Duminicd 29) Par. Marcu

: Luni 30! P. Cuv. Ioan Scdrarul

U

i Marti 31| F%c. de minuni Ipatio

BC

Proverb: Omul neslujit ca lemnul necioplit.

 XIV

RY
Luna MART (Martisor) Are
31 zile
Rasiritul soarelui 617 ~ Apusul svare
lui 6.03. Incepo primdyara.
Térgurile (bdlciuri, tarmaroace) din

RA
toata fara:
Ardeal cu Banat. — 1. Aguita,
Dezna, Orastie Sighet.
3. Baia-de Cris, Faget, Sighisoara, Vurp
ir. 4, Brad, Cehul-Si'.
vaniel, Targu-Muregului, Timisoara,
5. Baleaci. 6. Agarbiciu, A-

LIB
poldul mare, Blaj, Ciue-Sindomuinic
, Deta, Garcen, Gherghieni,
Halmaj, Manasturul-ungurese, Motisdorf,
zava, Cermei. 8. \suagiul-de-sus,
Graid, Zlatna, 7. Bay.
Cipalnag, Cetatea de balti, Chir-
pir, Ciuc-Singeorgiu, Cohalm, Mociu.
Singeorgin-de-pidaro, Tra-
pold. 9. Alba Lulia, Bilac. Huedin,

ITY
Vaidahaza, 10, Sdnpaul. 11,
Drag, Ozun, Tagnad, 12. Oravita, Rosia
niei, 13. Feldioara, Ibagfalin Zam, 14, Montank. Simleul-Silya.
Odorhei. 15. Hagfaliu. 16.
Hunedora. 17. Cojocna, Poiana Sarata,
Iernut, Sascior, 18. Bon-
tida, Darlos. 19. Bazna, Darlos, Marpod,

RS
. (Bistrita Naskud). 20. Cernatul-de-jos. Ocna-Sibiului, Pctrig,
Darlos, Mehadia, 21. Chier-
tenis (Timis). Glod. 22. Bozovici, Eted, 2%. Vorumloc, 24. Be-
clean, Cheuchis, Hida, Ilia, Vistea de-jo
s, Zam. x5. Aynita, HAg-
IVE
masul-Lipusului, Lipusul-rom.,
Ogra. 26. Crasna, Orlat, Uivara.
27. Hunedora. 28. Cucin, Mighicrut.
Hilmeag, Halmajiul-Hare, Sintamarin. Muri s-Osorhein, 30, Blaj,
31. Batanii- Mari.
Vechiul Regat. — 9. (10 Sfinfi) Br&i
Campnu-Mare (Ar;ses), Ciupagea (Vlasca), ncoveni (Romanati),
UN

minesti (Baciu), Giurgeni, Grind (Talo Ghiojd (R en

-Sarai
t), Co-
mita), Jupa (Vlasea), On-
eesti (Bactn), Rozn ov (Neamt, Slitioara (Valcea), Teen
leorinan). 13. ci (To-
Bogdinesti, Onesti (Baciu). 19, Cioch
(Ialomita), Iasi, Negresti, Roznov, ina, Giurgeni
Sutesti (Briila). 25. (Buna.
AL

vestire) Bilinesti (Gorj), Ghiojdeni, Greci

(Olt), Negrestr (Vaslui),
Stinesti (R.-Sarat), Tigveni (Arges).
Bucovina.17, Zastayna, 24. Sadagura. 26, ‘Visciuti, Vijnita,
TR

Treburile gospodiriei pe luna Mart

ie:
E luna aratului si a seminatului. Odih
cine se scoal% mai de dimineati mai nd nu se ‘neane, exci
EN

departe ajunge, Ard addne,

economia 6 in pagnba gospodariei. Graul de
Ciutarea vitelor acum o de pref,
toamni trebue tavalugit,
ciel muncind grea, cer
brani buni.
I/C

Livesile in luna aceas

ta se enritt de uscituri st mai
de omizi. Acum o vremea altoitului, ales
Via, in unele Jocuri, se cere desgropa ;
th si copcith,
Gospodinele si nu uite incristitul
IAS

Zodia berbecului,
ondlor,
aduco femei frutno
asn, domorle din fire, dar cam
curioase si umbland dupi pateli;le
place saaudi Taude,
Barbatii sunt cam juti; le sare tanda
gurd, dar vita lesno fMgdduiala, Lo ra pentru nimica teats. Bunide
place si steia tot fa cipul
tepede iau hottrari. meset gi
Vremea: 1 —9 schimbicloasl: 9—
U

16 vant reco; 17 —23 lapovita;

23 — 30 senin,
BC

Ppoverh: Ucenicul vrea si lavefe pe dascil.

 RY
RA
LIB
NUMELE FELURITE
ZILELOR SARBATORILE $I NUMELE SFINJILOR INSEMWKARI

ITY
Miercuri 1} Cuv. Maria Egipteanca ) | Dente
Joi . 2} Par. Tit’ fac. de minuni Cetifs

RS
Vineri °| Par. Nichita nCunostinte
Sam bita 4) Par. Josif folositoare
Buminicd 5] M. Teodul Magaz. tnchise
VE
Luni 6) Par. Eftihte
Marti ‘i| Par. Georgie
Miercuri 8} Sf-tii Ap. Irodion Agav, Rut
NI

Joi 9} M. Enpsichie din Cezarea &

Vineri 10) Sf-tii M. Tarentie
Sambit& |11) M. Antipa Sim». Ini Lazir
LU

Duminica {12] Par. Vasilie mirturisitorul Floriile |

Luni 13) M. Artemon Siptim. patimilor
Marti 14] Sf, Martin ‘
A

Miercuri |14} Sf. Aristarch gi Trofim

Joi 16) Sf. m. Agapia gi Honia C€ | gota mare
TR

Vineri 17; Cuv. Simion Persianul Vinerom soack

Sambit% {18} Cuv. loan
Ouminicad 1S) ty Sf. Pasti Magaz. tochise
EN

Luni 20) +7 Sf. Pasti Magaz. inchise

Marti 21) ry Sf. Pasti
Miercuri {22! Cuy. Teodor Sicheotul
Joi 23) +r Sf. MMarele M. Gheorghe © | Magaz. inchiso
/C

Vineri 24| Cuv, Elisaveta si Sava Invoral thmiduirii

Sambati | 25) Sf. Apost. gi evang. Marcu
SI

Duminica 23° M. Vasile Dumineca Temli

Luni 27| M. Simion fratele Domnului
IA

Marti 28! Apostol Tason

Miercuri [29] Sf-ti 9 Mucenici din Kizic
Joi 30} Apostol lacob
U
BC

Proverb: Nu se face cimpoi din ori co lemn.

 XVI

RY
Luna APRIL (Prier). Are 30 zile.
Rasiritul soarolul 5.20 — Apusnl soarelui 6.41

RA
Targurile (bdlciurile, tarmaroacele) din toatd fara:
Ardeal cu Banat.—1. Agarbiciu, Borgo-Prund, Cetatea-de-
Balti, Chirpir, Ciuc-Singeorgiu, Ciue-Sepviz, Cohalm, Mociu,
Olpret. 2. Alba-Iulia, Huedin. 3. Porumbacul-de-Jos, Sénpaul,

LIB
4, Biertan, Drag, Galgiu. Sibaid, Tasnad. 7, Buza, Faget,
Gilia
Sirmasul-mare. 8. Galgdu, Moldova-veche. 9, Jimborul-mare.
40. Cojocna, Sdnti-Miria-de-peatri. 11. «Archind, Atel, Bicaz,
Macfaliu, Mogna, Ortidorf, Racogul-de-jos, Sambita-de-jos, Sebe-

ITY
gul-sisesc, Turda. 12. Codlea, Lechinta, Lunca, Sinmiolius,
Vinerea. 14, Borusebis, Sf. George, Bligel. 15, Ardihat, Caransebeg,
Copsa-mici, [cXsdorf, Nadegul-sisese, Oclandul-Homorodului,
Somirtin. 16. Gherla. 17, Buziag, Sepsi-Singeorgiu, Sinca-veche,

RS
18. Bandul-de-cimpie, Cason, com. Alma, plasa Hasfali
u (Tar.
nava mick); Dicio-Sanmartin, Ditriu, Tara, Ileni, Murws-Ogra,
Orsova, Teaca. 19. Covasna, Ileanda-mare, 20. Cernatu, Ciuc:
Sdemartin, Gridistea, Sibiu. 21. Cristurul-sicuese, Ludog,
Lupga,
IVE
Rodna-veche. 22. Abrud, Betug, Cacova, Chezdi-Osorhei,
Geoaciu-
de-jos, Moldova-noui, Ormenis, Voila, 23. Borga, Dobra,
Jibon,
Ungos, Siligul-de-sus, Zirnesti. 24. Cata, Reteag, 25. Aiud,
San.
gcorgiul-sisesc. 26, Berchis, Tignad. 27. Sereaia. 29. Barghis,
UN

Reghinul-sisesc. 30. Corond, Deva.

Vechiul Regat. 23. (Sf. Gheorgho). — Birgioani (Neamt);
Barlad; Botesti (Roman); Caracal; Fritesti (Vlascea); Iasi; La-
poaia (Mehedinti); Moinesti (Bactu); Nesporesti (Roman); Pitesti;
Pylovraci, Preajba (Gorj); R.-Sirat; Salcioara (It.-Sarat), Slobozia
AL

(lalomita), Slatina.
Bucovina, — 2. Visctuti. 7. Vijaita, 19— 21. Storojines.
23. Radduti, Vaisckuti.
TR

Basarabia.—23, Ataki (Soroca); Cimiglia (Tighina); Edenit;

23—2 Mai Hotin; Rezina (Orhei).
EN

Treburile gospodariei
pe luna Aprilie:
Cu aratul trebue isprivit. Papusoii (cucuruzul) s% fle se-
miinat, altfel il prinde seceta prea plipfind. Acuin so pun faso-
lea gi castravetii. La gradindrie inceps plivitul gi ristditul. Live-
I/C

eile trebue aptrate impotriva brumei, care cade gi la Sf, Gheorghe.

Sa-si cauto ficcare do grija sufletului prin spovedanie,
IAS

Zodia Taurului aduco femei destepte, cum te cado si risb%ttto

Bano gospodino, dar sunt cam vajnice la mA&nie. are
Barbatii sunt gi ei iuti, gata de galceava, dar pricoputi la
toate,
Vremea. 1—G, senin mai mult; 6 — 13 vant roco; If — 21 schimbs
tor; 22 — 30 plouaio.
U

Sa
“POeVveryd s Lenegul simtiro n'are.
BC
 RY
RA
LIB
HUMELE 1 FELURITE
ZILELOR SARBATORILE $! NUMELE SFIRTILOR INSEMNKRI

ITY

amu
Vineri 1| S£ Pror. Ieremis > | Armindea
Saémbith 2| Ad. Moagte Atanasie col Mare

RS
Duminicd 3 M. Timotei gi Mavra Magaz. tnchiss
Luni 4| Sf. M. Pelagma
Marti 5] M. Irina
VE
Miercurl ° Sf. Prof. Iov
Joi M. Acachie a mAver
Vinerl S| + Sf. evangelist Ion Yom, Primiverel
Sambirta 9] Prof. Isaia ©
NI

Duminicd |10}| Apost. Simeon Zilot Sirb, natlonala

Luni 11) Mue. Mochie
LU

Marti 12) Pir. Epifanie

Mierouri {|13) S-ta M. Gliceria
: Joi 14} Sf. M. Isidor si Terapont
Viner 15] Cuv. Pahomie C
A

Simbit% |16) Pur. Theodor sfintitul

TR

Duminic’ |17| Apost. Andronic Magas. tnchtse

Lani 18) Sf. M. Teodot
Marti 19) Sf. M. Patrichie
Miercuri |20) Sf M. Talaleu
EN

Joj 21] +f Sf. Imp. C-tin si Elena

SS TR

Vineri 22] M. Vasilisc oO

SAmbits 23! Cuv. Mihail
/C
re eae SAE RATE

'Duminics |24| Par. Simeon agaz. fnchise

Lunt 95| | A 3-a afl. a Cap. Sf. Joa |
SI

Marti 26) Sf. Ap. Carp

Ifiercari |27| Sf. m. Eliade gi Terapont
= Toa oat
IA
Nicoocmeameee 7 ET

Joi 28] yr Indlt{area Domnului Ispas Zia orollor 4

Vineri 21 Cuv. Teodosia
Sambit% 130) P&r. Isachie >
U

Duminica 31| Apost. Ermia _ Magaz. inchlae

BC

Proverbs Cine cinta, nu joaca.

 XVIII

RY
Luna MAI (Florar). Are 31 zile.
Soarolo rXsare 4.34 — Apnsul soarelui 7,18

RA
Targurile (balciuri, iarmaroace) din toata fara,
Ardeal cu Banat. 1. Gridiste, Gurusliu, Lipusul-ung, 2.
Petrogeni. 3. Sinmirtinul-Homorodului, Trisciu. 4. Bistrita, Taga.

LIB
5. Bahnea, Borosneul-mare. 6. Chibed, Faghiras, Supurul-de-jce.
7. Baraolt, Jucul-de-jos, Micisasa, Poiana Sirath. 8. Bates. 10. Be
clean, Cetatea-de-Balt%, Eted, Marpod, Sacul. 11. Lune. 12. Cal,
13. Ozun, Somcuta-mare, Timisoara. 14. Nistud. 16. Silindia. 17,
Baia-mare, Ciucul-mare, Tr.-Muregului, Odorhei. 18. Monor.

ITY
19.
Copalnic, Dej, Zaltu. 20. Uifaliu, Dobra. 21. Rodna, Zam. 23,
Oristic. 23. Faget, Vinga. 24. Bozovici, Céimpeni. 26. Silimegin,
Vintul-de-sus. 27, Hunedoara, Sighet, Simbiita-de-jos. 28. Mocin,
Lapogul-rom. 29. Deta, Jibtu. 30. Comlosul-mare, Ghiertenlg,

RS
Fiigiras, Gialacut. 31. Baraolt, Cluj, Mxlinerav, Prostea-mare,
Basarabia. 9—10. Iirova (Orhei),
Bucovina. 12. Siret. 13-14. Boian. 21, Caimpulung, 22-28.
IVE
Cindeiu. 24. Suceaya,
Vechiul Regat. 4. Campu-Mare (Arges); Briila; Cic¥r
(Braila); Iagi; Marculesti (Muscel); Tg.-Neamt; Pitesti; R.-Sirat;
Slobozia (Ialomita), Trifesti (Roman), Tg.-Jiu. 13. Bucuresti, Mayro-
din (Tvleorman), Oltenita (Ufov). 14. Alexandria (Teleorman);
UN

Vaideeni (Valcea); 21. (Sf. Constantin). Dirminesti (Backu),

Dobroteni (Olt), Galati; Roznoy (Neat), Tg.-Ocna. Chiojdeni (Is-
lomita), Jilava (Ilfov), Luciu (Ialomita), Negresti (Dolj, Vaslui),
Piatra-N.; Pitesti, Sileii (Ialomita), Ulmeni (Arges). .
AL

Treburile gospodidrici pe luna Mai:

Sémdnatul s'a isprivit. Cine mai pune popusoi (cucuruz),
rar vede rod. Acum so poate pune cel mult in, ciineph ori hrises,
TR

In fivezi 6 numai flori. Dack se ivesc ciribusii, £% clact,

de-i ucide, in zori de ziud.
In jurul prisdcei samink flori mirositoare, dXtitoare do
EN

miere. Pandeste roinrile.

i luna Viermilor de matasd o bogitie lesne do ayut, dar
cam pirisiti.
Asigurijl din ureme bucatele,
I/C

“Zodia Gemenilor aduco femoi ca Neana Cesinzeana, blAndo,- fara

multo pretentii, dar fn schimb cam lusi-ma-si-te-las; so discurc’ Inst tn
Bospodirio,
IAS

Barbatii sunt gsi ci mAndri la trap, umbl]A dup’ dragoste,

dar sunt
buni la inimd, inimosgi sisfitosi. Scot treburile din Incurcitur’,
do gi chiar
a viclesug,
Vremea: 1—8 schimbitor; 9—15 vremo bunt; 16-23 vantaurl,
24--31 iardisi vremo buna.
U

Proverb: Omul firk rod, tocmai ca un mort.

BC
 RY
RA
“a Cie %
_. ~

Sf ser 4 SEA :
%OO ge oOSPEL SESCS o¢,
Cig ° .
> Ay +
Sep: OmCOCIO Pere.

LIB
ee f >
Ome WW
ig Soren, —
Nace @. CUP
LS LRT 0 OM Cor ae | 7. OO

ITY
Mn teeon SARBATORILE $1 NUMELE SFINTILOR | |, ain i RI
| | |
Luni 1) Mne.: Tustin filosoful

RS
Marti 2) Sf. Parinte Nichifor
Miercuri 3! Sf M. Luchian.
Joi 4); Par. Mitrofan
VE
Vineri 5! M. Dorotei
Sam bata 6| tf Sf. Visarion gi Harion © | gambata Moriilor
Duminica 7| +r Rusatiile
Luni 8| +7 S-ta Treime
NI

Marti 9} Par. Kiril

Mierouri {10} M. Timotei Hart!
LU

Joi 1l| Sf. Ap. Vartoloma

Vineri 12) Cuv. Pdr. Onufrie Harti
Samb%ti [13] M. Achilina C
Duminica 14} SE. Pror. Elisei Dum. tnturor af,
A

_ Luni 15) Sf. Pror. Ainmmos Postul Sf. Petra

TR

Marti 16] Sf. fc. minuni Tihon

Miercuri |17; Sf. M. Manui ‘gi Pave
Joi 18} Sf. M. Leontie gi Ipatie
Vineri 19] Apost. Iuda
EN

| Sambit% | 20: M. Metodie | Oo

Duminica 24] SE MM. Tulian Magaz. tnchise
Luni 22! Sf. Eusebie Incope vara
/C

Marti 23) M. Agripina

Miercuri 4] +¥ Hast. Sf. lon Botezdtorul Sineiene(Drigatca)
SI

Joi 25) SE. Fevronia

Vineri 26; Par. David din Tesalonic
Sambat% (27) Pir. Samson
IA

Duminicd 23 Adue. moast. Sf. Kir, gi Ion Magaz. inchise

Luni 28) yr Sf. Ap. Petru si Pavel 4 Prornic Sampletzy
U

Marti 30} Soborul Sf. Apostoli

BC

Ppoverbs Ori Stan, ori cApitan.

 RY
XX.

Luna JUNIE (Ciresar). Are 30 zilo.

RA
Risaérital Soarelui la 4.16. — Apusul Soarelui la 7.44.

Targurile (bdlciuri, tarmaroace) din toatd fara.

Ardeal si Banat. 1. Sdligte. 2, Baia-de-Cris. _Gherghent,

LIB
Lechnita. 3. Brad, Crispatac. 4. Baghion-Cimpeni. 5. Zlatnn,
8, Silimeghi, Zarand. 7. Capalnag, Danes, Ilia, Sighetul- Marmatiel,
8. Ciachi, Garbiu, Jimborul- Mare, Lipugul-rom. 9. Budiul-ds-
cimp. 10. Panticeu. 11. Cartfaldu, Carcei, Macfaliu, Moldova

ITY
Noui, Petris, Racisul- -de-jos, Seica-mici, Sighisoara, Sintereag,
Turda, Vintul-de-jos. 12. Petelea, Rodna- Veche. 14. Mercures,
Teaca, Blijel. 15. Hodol. 16. Ministurug-ung., Sf. George. 17. Bon-
tida, Cisnidie, Frumoasa. 18. Arad, "Berchez, Tagnad, Zibals,

RS
19, Almasul-mare, Blaj, Bitania, Cazon, Darlos, Hiriscrac, Tecia.
Iernut, Lugoj, Vurpir. 20 Birzava, Bitania, Cermei, Dirlos.
21. Corond, Dirlos, 22. Asugaciul-de-sus, Cernatul-de-jos, Iba9-
falin. 23. Arpasul-de-jos, Capalnas, Drag, Geaca, Ilia, 24. Cristur,
IVE
Lipugul-ung. 25. Figet, Hetiur, Ghirs. Sic, Venetia-de-jos, coi.
Alma, plasa Hasfaliu (Tarnava-mici). 26. Hetiur, Mehadia, 28
Hunedoara, Rasnov. 29. Bercenig, Crasna, Reteag. 80. Mediny,
Miercurea- Ciucului, Poiana.
UN

Bucovina. 2. Zastayna. 12. Zastayna. 23. Vijnita. 28. Cerndutis

Regatul vechiu. 24. (Dragaica). Brosteni (Mehedinti), Buds
(R.-Sirat), Buziu, Campulung, Cirbunesti (Mehedinti), Colentina
(Ilfov), Cornitel (Mehedinti). Foesani, Giurgeni (lalomita), Ipi-
AL

testi (Olt), Pitesti. — 29. (Sf. Petre), Baciu, Boghicea nen

Brosteni (Ialomita}) Buruenesti (Roman), Giurgin, Onesti (Bacin),
Sagns (Roman), Talpa (Neamt), Viziru-de-sus “(Braila ).
TR

Treburile gospodiriecl pe luna Junie:

Eo luni tot atat do grea ca gi Martie, ingrimidindu-se pra-
gila a 2-a la porumb, cu seceratul gi cositul. Acum se culere sg}
EN

maztirea. Dach a fost seceti so mai poate pune hrige’ si boree: ae.
In grddina cu zarzavaturi acum = trebue de dovedit ca
adatul risadurilor, seara mai bine de cat dimineata.
Cine are vie si nu o Jase nestropiti, dact vrea si manince
I/C

struguri,
Si se adune florile bune de leacuri.
Nici un pdrinte si nu lipseasct de fa sarbarea sfar-
IAS

sitului scolii.
Zodia raculuit Femeile niscute fn aceast’ zodio sunt vioas, iui Ia
hart% si vorb’. Sunt In schimb harnico in toate si risbese prin vias.
Barb: itil sunt si ei vioi; lo place s4 cante si st joace; sunt econors},
ba chiar agArie-branza. Apucd uncori razna fara mults chibzuiala.
U

Vremea: 1—8 InXdugali; 9-15 senings 16—22 ploi repezi; 203—29

oAldurS cu ploi.
BC

ProverGs Econowia te satura’; résipa te {Mimanzeste.

 RY
JULLE
—

RA
‘. ory Tey

Vi EEN < iljisisy 4

ut ae
rupees
EG Le Nie

LIB
o N ite Pe

raeJas ¥
Ir ¢ we

ITY
FILCLOR
NUMELE Nee
°SARBATORILE $1 "4
NUMELE 1
SFINTILOR | | FELURITE
ee arn AAI

RS
Miorcuri 1| Sf. Doft. Cosma si Damian Jamat, anulul
Joi 2} Punerea cinst. Vestmint
Vineri 3! M. Iacint gi Anatolie — Nu —
4| Pair. Andrei Critianul tinetl
VE
Sambi
Duminicd 5} Par, Atanasie din Aton .
Luni G| Cuy. Sisoe cel mare @ ul
Marti 7| Cuv., Toma sirbitorile
NI

Miercuri 8; M. Procopie
Joi 9; M. Pangratie pigdnesti
LU

Vineril 10} 45 mucenici din Nicopol

Sambith |11} M. Eufimia orl
Guminicd {| 12) Muc. Proclu gsi Ilarie > bitbestl.
Luni 13) Sobor. Arhang. Gavril —
A

Marti 14] Apost. Achila

Mierouri |15) M. Chiric si Iulita
TR

Joi 16) M. Atinoghen

Vineri 17|- XM. Marina
Sfmbati |18) M. Emilian
EN

Duminicd |19| Cuv. Macrina

Luni 20 t Sf. Prooroc Ilie > Praruio

Marti 91; Cuv. Simion gi Iezechil

/C

Miercuri |22} Sf. Maria Magdalena Sirbit. naflos.

Joi 93) M. Trofim, Teofil gi Foca
Vineri 24] M. Hristina Bat. dela Mirigti
SI

Sambit% |25| + Adormirea sfintei Ana

Duminicd |26! N. Ermolae
IA

Luni 27| + Mucenicul Pantelimon Tintilie Clitoral

Marti 28| Sf. Ap. Prohor, Nicanor >
Miercuri |29] Sf. M. Calinioc
U

‘ Jol 30) Sf. Ap. Sila gi Siluan

Vineri 31 _Dreptul Ev dochim Inc. post St. Mari
BC

Ppeveph: Cum e domnul gi servitorul.

 RY
XXII

Luna JULIE (Cuptor). Aro 31 zilo.

RA
Rasdrital soarolal 4.30, ~ Apusul soarolul 7.41,
Targurile (balciuri, tarmaroace) din toatd fara:.

LIB
1, Bogsa. 2. Poiana-sirath. 3, Halmoj. 4. Ditriu. 5. Blane
geri, 6. Hudod. 8. Cehul-Silvanici, Zam. 9, Cimpeni, Covasea,
10. Gherla, 11, Dicio-Sanmartin, Gildu, Pecica-romani.
meni, 12, Ar-
Cohalm, Oravita. 13. Alba-lulia, Huedin, Praid. 15. Buza.
17. Buzias. 18. Batanii-mari, Borosgineu, Pancota, 19. Ardihat,

ITY
Basna, Miercurea-Murisulni, Olpret, Singeorginl-sisese,
Sighetu-
Marmatiei, Vaida-recea. 20. Petris. 21. Deva,
Mihes, 22. Baiuy,
Caransebeg. 23. Magherus, 24. Ocna-Sibiului, Pregmi
r. 25. Breton.
26. Bran, 27. Hetiur, 28. Reghin, Rodna-veche, 29.
Apoldul-mic,

RS
Atel, Supurul-de-jos, Timisoara. 30. Uioara. 31.
Avrig.
Basarabia. 15—21, Hotin. 20—923. Balti.
Bucovina. 8. Suceava. 20. Sadagura, 25, Boian. 30.
Vijnita,
Vechiul Regat. 5. Slxtioara (Valcea). 20. (Sf. Ilie).
IVE
Badestii-Ghica (Neamt), Campulung, Dirminesti Barlad,
(Bacau), Dimi-
tresti (R.-Sirat), Falticeni, Floresti (Vaslui),
Giurgeni (lalomita),
Radiana (Baciu), Slinic-Baciu, Sutesti (Drail
a). 24. Jilava (IIfov),
Tupilati (Roman),— 27. (Sf. Pantelimon). Argintoaia
(Mehedinti),
UN

Curtea de Arges, Davideni (Neamt), Drighiceni (Olt), Pantelimon.

(Ilfov), Plegesti (R.-Sarat), T..Oca, Vaideeni (Valcea),
Treburile gospodiriei pe luna Iulie:
AL

Munca mai slibegte. PSioasele sunt secerate, adunate fa

girezi.
Trebuese treerate. Lisate pfini’n toamnX sau
TR

primivart,
ploile le pot inverzi, Prin tovdrdgii se pot cumpt
ra batoze,
In livesi se inlitur’ fructele vierminoaso Sx
nici o iroseali. Chiar viginile gi ciresele, merelo verzi nu so faci
se pot pis-
EN

tra peste iarni, useate la soare, dup& ce au fost

optrite bine,
Vindefi rodul ogoarelor prin cooperative; altfel per-
deti din munci,
I/C

Platiti-va darile citra Stat, la vanzarea

datoria
bucatelor. E
fiecarul cetatean,
IAS

Zodia leului aduco femei istete, frumoase dar

caut’ nod caro eam
fn papurd. Nu uita usor riul co li s'a adus. Au fnsd inima
sunt pornite la deschis’ gi og
g&nduri urfte,
3irbafii sunt buni Ja sullet, dar sunt cam papi-l
do gi tinuti dja apte gi fira yoinga,
scurt, duc treburile la Capac.
U

Veemea: 1--8 furtuni; 9-15 ploi repozi po alocurea

1G—22 cAldurs si senin;
eu grindin’
23-31 vant si
BC

ploaic,

PpoverSs Averea cu intelepciune, mare bogitie,

 RY
RA
LIB
NURELE were
ZILELOR SARBATORILE $! NUMELE 4
SFINTI FELURITE
LOR INSE MNARI

ITY
Sambita 1; Cei 7 Mucenici
Duminica | 2} Aduc. moast. Sf. Stefan

RS
Luni _ 3} Par, Isakie si Dalmat.
Marti 4 SE. 7 Mucen. dia Efes @ Magaz. Inchise
Miercuri 5| Sf. M. Eusignio
VE
Joi 6} rr Schimbarea Is fata Probsjne
Vineri 7} Prea Cuv. Dometio
SambitS 8| Sf. M. Emilian
NI

Duminicd 9] Sf. Ap. Matia

Luni 10) Sf. M. Laurentie
Marti 11] Sf. Arhidiacon Evplu
LU

Jumitatoa voril .
Miercuri {12} Sf, Fotie si Anichit
Joi 13! Par. Maxim
Vineri 14! Pror. Miche
.
A

Sambata 15) rr Adormirea Maicit Domn. Sf. Maria Mare

Duminied |15) Aduc. icoanei Mantuitorului
TR

Luni 17! M. Miron Ce

Marti 18) M. Flory si Lavra > 8
Miercuri {191 M. Andrei Stratulat oO Pes
EN

Joi 20) Sf. Pror. Samuil zs 2 4

Vineri 21) Sf. Apost. Tadeu S26
Sambaté | 22) Sf, Muc. Agatonie 2 2
Gumirics 193)
/C

Sf. M. Lup sge

Luni 24! M. Eftihie
Marti
& &
25) Int. moast. Ap. Vartolomou .-
SI

Miercuri [26] Sf, M. Andrian gi Natalia

Joi 27| Par. Pimen D)
Vineri 28/ Par. Moisi Arapul
IA

cémbata {29} + Tdéerea cap. Sf. lon Bet. Post

Duminicd |30] Pr, Alex., Ion gi Pavel
U

Luni Sl} Pun. brin M. Domn.

BC

Proever® : StipAuul, sluga casii.

 XXIV

RY
Luna AUGUST (Gustar). Are 31 zils.
Risicitul soarclui la 5.22.—Apusul soarelul 7.9

RA
Targurile (bdlciuri,
iarmaroace) in toata fara:
Ardeal gi Banat. 2. Pipiuti. 3. Hiirtscrac, Lona. 4. Do.
& Drag, Mociu, Soborsin, Somcuta-mare, Voila. 6. Aiud, Far.

LIB
caglaci, Gurusliu. 7, Ma&nisturul-ung. 8, Buaraolt, Cetater-do-
balt%, Cozmas, Vinga, Zarand. 9. Baia-mare. 10. Copga-mici, Sar-
oaia, Vintul-de-sus, 11. Borosneul-mare, Copga-mare, liget, Sebeg.
£2. Bicaz, Corond, Marghindeal, Zerindul-mare. 14, Frata, Jim-
borul-mare, Moldova-vecho, Vistea-de-jos. 15. Campeni, Comlogu)-

ITY
mare (‘Limis), Hateg, ia, San-Paul, Silimeghi, Teiug. 16. Cis.
nidie, Orlat. 18. Altina, Bistrita. 19. Cluj, Crit, Piscolt, Sanmir-
tinul-Homorodului, Voiteg, Zlatna. 21. Ieni, Porumbacul-do-jos.
22, Alimor, Jucul-de-jos, Tar- gul Murdgului, Sighet - Marmatiel

RS
23. Beclean, Biertan, ‘Dezna, Geoagiul-de-jos. 25. Gherghori, Ni-
siud, Zilan. 26. GAlgiu, Ortidorf. 27. Fiigtras, Frumoasa, Mac-
faliu, Panticeu, Tagsnad, Turda. 28. Deta (Timig), Spermez%n,
Vorumloc. 29, Cristur, Brasov, Ghiertenig (Timis), Simand, Zan.
IVE
Basarabia, 6—9. Bulti. 6B—15. Edenit (Hotin), 15—21. Soroea.
Bucovina,3. Visciuti. 20. Suceava. 15—17. Siret. 25. Ss-
dagura.
Vechiul regat. 6. (Probajnie), Bogdana (Tatova), Damle-
UN

nesti (Roman), Galati, Lociu (Mehedinti), Mogogegti (Roman),

Neamtu (Muscel), Poenari (Arges), Slitioara (VAlcea). 15. (Sfdinta
drie Mare), Cagin (Baciu), Constanta, Cotroceni, Curtezn-de-Ar-
ges, Deleni (Vaslui), Dumitresti (It.-Siirat), Giurgeni, (Jalomita), .
AL

Giurgiu, Tasi, Sinaia, Tg.-Jiu, Ulmeni (Ifov), Vartesti (I.-S%rat),

Voinesti (Vaslui). 29. (Tderer Cap. Sf. Ioan), Backu, Cominestl,
Cal&ragi (Ialomita), Davideni (Neamt), Jugani (Roman), Mozosegtl
TR

Afircesti (Roman), Onesti (Bactiu). 30. Barlad, Cornitel (Dainbovita).

Treburile gospodirici pe luna August:
La camp ineepe aratul de toamni, addne sicu temei. Acar
EN

se pregateste siminta, trierandu-se si spilindu-so cu saramurtk,

La gradindrie in schimb © toiul lucrului, Se culeg cemin-
tele unor plante mai timpurii,
I/C

La ule o pregitirea uneltelor, curitirea vasclor.

Coplilor de scoala li se presiiteste zestrea trebuitogre,
Nu ocolifi scoala, apa vie a neamulul,
IAS

Zodia feciourei aduco femei cu vind'neva, sfiicioase. Sunt coll cre.

dincioase, iname buno si pospodino
Mrbatii sunt vescli, cu fata
bani soti, Au un cusur: lesno sunt
Vremea: 1—$ ayezati; 9-15
U
notntrecute.
luminoass, Died sunt buni pospodart
trasi po sfoari, {find do bunt ereding'
ploiinceto; 16-22 cAlduri mari; 23—3]

eldurile mai slibese.

PPOVve?Se Obraznicul nu piere, dar nici nume bun nes

BC
 RY
SEPTEMBRE
hs
Nine

RA
LIB
ITY
fe .
HUMELE FELURITE
| ZILELOR | . SARBATORILE $1 NUMELE SFINTILOR INSERNARI |

RS
Marti 1} Cuv. Simion Stalpnica Trimetefi
Miercuri 2) M. Mamant : 8 ae
Joi 3} Sf. M Antim copie
VE
Vineri 4| Sf. M. Vavila la
SAambata 5| Proor. Zaharia gcoald.
Duminicad 8 M. Eudoxie —
NI

Luni 7) M. Sozont
i Mardi Birr Nast. Maicii Domnutlui Sf. Maria Lica
LU

Miercurl 9) Pir. Ioachim si Ana

Jol 10) M. Mitrodora C
Vineri 11! Cuy Teodora
Sémbitex |12) M. Avtonom
A

Duminicd” 13] M. Cornelie Sutagul

Luni 14, 77 Und. Sf. Cruci Post
TR

Marti 15| M. Nichita gi Visarion

Miorcuri |16] M. Enfimia .
Joi 17| MM. Sofia Graul
EN

Vineori 18} Cuv. Evmenia 3 ée

SambitX 119) M. Trofim, Savatie aur
Duminicd |20} M. Evstatie .
. Arafi
/C

Luni 21) Apost. Codrat . f

Marti 22} M. Foca gi Iona adane
Miercuri |23} ZaAmisl. Sf. Joan Botez. Lucop. toamnet
SI

Joi 24) M. Tecla

Vinerl 25| Cuy. Eufrosina >
IA

Sambat% | 26] Prist. Sf. Ioan Evangh.

Buminicd 27 M. Calistrat Magar. tochise
Luni 98] Cuv. Hariton
U

Marti 29} Cuy. Chiriac ct)

Miercuri |30| Par. Grigore
BC

Ppoverb : Dela coada oilor, se cunoagte ciobanul uno.

 Y
XXVI

AR
Luna SEPTEMBRE (Ripciune sau Viniceriu). Are 30 zilo.
Soarole risare Im 5.41 — Soarelo apuno Ia 6.8,
Targurile (bdleiurile sau tarmaroacele) din
toatd fara:

R
Ardeal. 1. Pecica-ung., Sibiu, 2. Brad, Cacova
cin), Cehul Silvaniei. 3, Cata, Gurghiu, Ogra. (Carag-Sovo
4. Marcod, Orgova,

LIB
6. Ciachi-Garbiu, Lupga. 7, Ardhat, CSpimag,
Cernat. 8. Baia-da-
Crig, Dobra, Gircyi, Hodo3, Huvdin, Ibasfalan,
Lipugul-romaneso,
Lashaita, Poiana, Ricogul-de-jos, Sinta-Mario, Sinmiclius,Orlea,
Vaidabaza, Zirnesti. 9. Alesd, Bogya, Mediag
. 10. Simleul-Silya-
niet. 14. Hilmaj, Periamoy, 12. Asuagiu-de-sus,

ITY
Chisineu, Ghiorog,
Venetia-de-jos. 13. Abrad Breteu, Hilda. 14.
Lipugul-ung. Monor,
Sic, Zam. 15. Boroysebos, Retear, 16.
Kod, Miercurea-Ciucului,
Timigoara. 17. Alba-[alia, Bahava, Co dlea, Milin
eray, Rugii-Munti.
18. Baziag, Sical-mire, 19, Vinza. 20,

RS
Bozovici, Bioziod-Uifaliu,
Cincal-mire, fara- la-jos. 21. Borgi, Cul, Crigpa
tac, Murts-Ludog,
OLorhsi, Ovdgtie. 22, Dane3, Blajel, 23. Bean, Carans
ebeg, 24. Batanils
miti, Ro3ia-moatanl, Sibad, SAltyte, Zibala.
26. Pancota, Silindis.
27, Cins-Sindo
IVE
minic, Cohalm, Olpret, Sarmayul-maro, ‘I'riscin.
8. Arpisul-ds-jos, Birghiag, Ceasna, Ila, Jibiu, 29. Batania, Sx-
a3ul-de-sus, Stiotul-George. 39. Micisasa. .
Basarabia. 8. Balti, Kurgani (Orhei); 14-30
15—30. Volontiroya (Cetatea-Albi). Bolgrad.
UN

Bucovina. 8. Storojinet. 12. Vijnita. 14, Boian,

Suceava
21. Sadavura,
Vechiul regat. 8. (Sfanta Marie micd). Buston
(Tutova), Buda (R.-Sirat), Cirbunesti (Gorj), i, Bogdang
Ciochina (Jalomita),
AL

Haliucesti(Roman), Giurgoni (Ialomita), Riureni (VAlce

25 zile. IL. (Ziua Cructi) Barlad, Drigt a), tino
sani (Olt), Doljest!
(Roman), Negresti (Vaslui), Scheia (Roman),
Telega (Prahova),
TR

Treburile gospodirici pe luna Septembrie:

La camp so continuX cu aratul gi siininatul
te- praului,
meiul gospodiriei tXrii.
EN

In fivadd ineep a se culege merelo. SX nu

se bat® cu pr%-
Jina cici se betejose gi pierd din pret.
La vie incepo cheful gi veselia culesului.
In casé © pregitire pentra iarnt. Se fac grijitu
I/C

ri, se curtth
vasele pentru murituri.
Incepe scoala; din belsugul toamnei ajutati-o,
lumina minfii, dupa cum biserica e iatarirea suflet ciici cae
ului,
IAS

Zodin Cumpener aluco femei vesels, gagalni

ce; le place st fio Iu
dato dar si podoabsle, Ar fi buno sospodine, daca
n'ar
Di birbotii sunt vorbireti, Mudarosi, Se chibsue fi cam mnt Sparta.
tacop o treabi; do accia nu le merge riu fa viat se tne bine pans co

Vremea; 1—S bani; 9-16 vant si pluaie; apoi statorniet

U

pink Is sfargitul lunii. si calda

BC

Ppovends Tot invitul are gi desviit.

 Y
R AR
LIB
:
| NUMELE
ZILELOR SKRBATORILE $1 NUMELE SFINTILOR FELURITE
INSENMARI |

ITY
Jel . 1 Apest. Anania
ineri a $
ar : : 3 3

Quminica
Luni
4 Par. Ieroteiu
5] M. Haritina RS 2
2 8
&
IVE
Marti 6 Apost. Toma . 23
Miercuri | 7] M. Sergie si Vach aS
Joi 8) Cuv. Pelagia 3.8
Vinori 9} Apost. Iacob a Ini Alfeu ) 3 3
UN

SAmbit 10) wy, Ivlampie 2 0

Ouminicd | 11, Apost. Filip a
Luni 12} M. Prov. gi Tarah
Marti 13} M. Carp gi Papil
AL

hitercuri 14 +r Cuv. Paraschiva Vinerca Mare

Joi 15) M. Luchian _
Vineri 16) M. Loghin 5 3
TR

Sémbit% |17| Proor. Osie Oo = &

Duminicd | 19 Ap. gi ev. Luca soy
Luni 19; Proor. Ioil s 38
EN

Marti 20) M. Artenie dot

Miercuri |21} Cuy. Ilarion oP
Joi 22| Par. Averchio 38
|) Vineri 23| Ap. Iacob fratele Domnului Re
I/C

Sambat’ |24) M. Areta ¢ “

Duminicd | 25' MM. Marchian
Luni a6 vy Marcle Mucenic Dumitru SAmedra
IAS

Marti 27| M. Nistor

Miercuri /28 M. Terentie
lm

Jot 29! M. Anastasia

Vineri 30; M. Zinovie \ N.
U

| Sambatx [Bt] Anost. Stahie _ 9

Ppover&: Omul cata leac, unde simte ca-l doaro,
BC
 XXVIII

Y
Luna OCTOMBRE (Brumirel) Are 31 zile.
Soarele risare Ja 6.17. Apune la §.13

AR
Targurile (Balciurile sau iarmaroace) din {ard:
Ardeal cu Banat.— 1. Lusog, Radna. 2. Dicio-Sinmirtin,
Potrosani, Praid. 3. Aiud, Archita, Archiud, Borcuta, Cartfalfu,

R
Halmeag, Ileanda-Mare, Sighet-Marmatiei.4. Nocrih. 7. Brasov,
Cohul-Silvanici. 8. Bontida, Darlos, Ghiris, Tasnad. 9. Darlos

LIB
10. Barzava, Borogineu, Dalbosct, Darlos, Hetiur, Reghin. 11. Bruin,
Hetiur. 12. Almasul-mare, Hodod, Hetiur, Sinca-vecho. 18. Buza,
Gherla, GrXdiste, Ighiu, Poiana-siratt, Sisciori. 14. Oclandn!-Homo-
rodului, 15. Berchez, Chozdi-Ogorhei, Iacobeni, Minirade, Petris,
Sangcorgiul-de-pidure, Savighisla. 16. Muhadis, Nodna-veche. 17.

Bitania, Borgo-Prund, Chiochig, Deva.
Cimpie, Marpod, Nadesgul-siisesc, Paput.
sese, 20. Cluj. 21. Zetoleaca. 22. Arad,
23. Cojocna, Motigdorf,Teaca.
ITY
18. Agarbiciu, Bandul-do-
19. Dracs, Singeorgiul-si-
Campeni, Faget, lernut, Si-
25, Chindulunic, Drag, Sa-

RS
ghisoara.
ou), Somirtin. 26. Dobra, Nisiud, Teiug. 27. Balcaci, Borognenl
mare, Ciocman, Ciuce-Sinmirtin. 28. Beings, Someuts-mare, 29.
Baghion, Budiul-de-Campie, Covazna, Ministurnl-ung., Mercures,
IVE
Targu-Muregului, Stircaia, Seica-mick, Tagnad. 39. Daraolt, Fiar-
oislact. 31. Cermei, Hunedoara.
Basarabia. — 1—7 Cilxrasi. (Orhei) 1. Cimiglia (Tighina)
Cinigiu’(Orhei). Hotin (1—26) Ismail. (1—15) Volontirova (Ce-
tatea Alb’) 14, Chilio-noré (44—24 No Bult’, 22. Cetatea-Albi.
UN

26. Rezina (Orhei). 26 Sepremoric-—26 Uctombrie. Chiginku.

Bucovina. 21. Poian, 24 Sadagura. 26. Cirdeiu, Sucaava.
80 Vijnita. 31. Cerniuti.
Vechiul regat 14. (Vinerea Mare) Galati, Godeni, (Muscel
AL

SlXtioara (Valcea) R.-Vialcei, Slobozia (Ialomita) Tg.-Jiu. 26, Lu-

poaica (Romanati), Moinesti (Baciu), Negresti (Vaslui).
Treburile gospodarici pe Iuna Octombric :
TR

Se mai poate ara. Aritnra de toamnie trebuitoare gi pentro

siminiturile de primivarti. Prin arat brazda se preface mai usor.
Popusoii acum so cart; Isati pe cimp se irosesc si se strict.
EN

In /ivadd se sidese arbori, se sap% la ridicin’ cei bitrini.

In grédina cu zarzavat se culege ce a mai ramas necules.
Viata gospodiriei iartsi pe Mngt casd se adunt., Acum ¢
vremea socotelelor, cici doar toamna se numiirt bobocil.
I/C

Incepo vremea cetitului; nop{ile sunt lungi. Acum se adunk

Cunostinte folositoare pentru viati sau se cetese Pagint alese
din scriitorit romani.
IAS

Zodia Scorpicl aduco femel avano de bani si care na stiu si {ind

tainele. Schimbicioaso din fire, ajung arfigoaso si pAleovitoare,
Birbatii sunt iuti la minte, mercu cautind +4 iscodeased cova, Ca
varsta ajung ticuti, morictnosi si ursuzi.
Vremea: 1—7 senin; 7-12 neguri si vant; 13-19 iarkgi senin ¢]
rece; 20—31 buna,
U

Proverbs: Cu somnul nu faci car gi boi.

BC
 Y
N WN 2° SY,

AR
“ARN xf |
Seep

R
LIB
eae Ss
aRSY rtHate os

HURELE FELURITE
ZILELOR SARBATORILE $I NUMELE SFINTILDR INSEMNARL.

ITY
a

Duminica 1) S£. Doft. Cosma gi Damian

RS
| Luni 2) Sf. M. Achindin
Marti 3; Sf. M. Achepsina
Miercuri 4| Cuv. Par. Joanichie
Joi 5, Sf. Muc. Galaction =
IVE
Vineri 6} Par. Pavel MArturisitorul & 3
Sambita Z| Sf. 32 Mucenici de Melitin 3 3
4 Duminies 8] 7 St. Arh. Mihail si Gavril > _ = .
Luni 9) Sf. M. Onisifor =z 3
UN

Marti 10) Sf. Apostol Erast wv

Miercuri |11} Sf. M. Mina, Vict. si Vicent.
Joi 12} Sf. Ion cel Milostiv
Vineri 13} 7 Sf. Ioan Guri de aur
AL

} Sambat& |14) Sf, Ap. Filip

Buminica 15; Sf. M. Gurie Incepe postal
PIT

Luni 16) ¢ Sf. Ap. si evang. Matei o Crictanalal

TR

Marti 17| P&r. Grigorie

WET

Miorcuri 18] Sf. M. Platon

Joi 19] Proor. Audie
Vineri 20) P. Grigorie decapolitul
EN

Sambata [2t| + Intrarea in Bisericd Vovidente

| Duminicd 22) Sf. Ap. Filimon
Luni 23] Sf. P. Grigor. si Amfiloh.
I/C

¢€ Punili-
Marti 94) Par. Climent si Petru is
Miercuri /v5] Sf. M. Ecaterina is,
Joi 26) Par. Alipie org
IAS

;) Vineri 27; M. Iacov Persul tes I

1 SambatS [ogi Sf. M. Stefan cel nou le
Duminicd {29] Sf. M. Paramon timdie
Luni 30| + Sf. Apostol Andrei’
U
BC

Proverb: Cum e mama, e si fata.

 XXX

Y
Luna NOEMBRE (Brumar). Are 30 zile.

AR
Soarelo risaro la 7,— Apusul soarelui 4.30,
Térguri (baleiuri sau darmaroace) din toatd {ara:

R
Ardeal cu Banat. 1. Baia-mare, Bates, Hundrubch. 2. Agfr-

LIB
biciu, (Turda-Ariey) Maigherus, Richisdorf. 4. Supurul-de-jos.
Apoldul-mare, 6,
Frata, Hiriscreac (M.-Turda), Vintul-de-sus,
Cipalnas. 8. Gurusglin, Ibayfalau. 7.
9. Jimborul mare.
Bistrita. 10,
11. Blajel, 12. Cuci, Ditriu, Géreei. Giulacuta,
Hucdin, Saschiz. Vin-
{ul-de-jos. 138. Deta (Times). 14. Cazon. 15. Beclean. 16. O fa-

ITY
laul-mare. 17. Mediag, Sic. 19. Chibed, Hagfalau, Zibala.
borsin. 21, Chisineu. 20. So-
22. Trapold, com. Alma, plasa Hasfaliu
(Tarnava mici). 23. Atel, Blaj, Frgiras Orastie, Petelea, Suida.
24. Copalnic, Manistur, Zilnu. 25. Ozun 27.
Miercurea-Mourieulul,

RS
28. Giliu, 30. Bioziod-Uifaliu, Gher gheni, Sanmicliug, Seica-
mare, Zam.
Basarabia. 21. Balti.
Bucovina. 1. Zastayna. 8. Cimpulung,
IVE
Radxuti. 16. Saéa-
gora. 18 Vaschuti. 21. Boian.
Vechiul Regat. 8. (Sf. Voevost) Barlad, Darmi
T.-Ocna,
nesti (Baciv),
Onesti (Baciu), Piatra-N., Slsticara (Valcea), Telega.
UN

Treburile gospodirici
pe luna Noembre:
Campul incepe si se odihneaseX, micar cx
grau se mai pot face, cand @ viemea bunk. stmiriturl de
Bunul pluger insh
nu cunoaste odihna, Cari gunoi pe ogor, enrhti
AL

uneltcle, dicge
grajdul.
In vie se continnk cu ingropatul.
In gradina de legume sv pan frunzo uscate peste
TR

tin care straturils

#’a pus usturoi, salath ori mirar
In gospodirie sw cerceteaz’ bucatele si nu fo
in cas@ xtrien, iar
ineepe si eante Spota si suveica
EN

Incep sezdtorile si serile de clacd. Cirtil

e de cetit au cltare
cici in ele se primencse si glumele, din
cle se scot et Invig?turi
folositoare. La casa de stat ori la cantinurl
viata e in toiu, aici
fiind groula omului in varsty.
I/C

“Zodia Staetitorului aduce femei cuvioa

re, dar care nu so prea Je:3
purtate de nas Sunt harnice si miuncitoare,
Harb tif sunt si ef ageri, cu judeeata sanito
ast; do sicamn ambitiogt
IAS

sunt fad Intreprinzstori gi durnici de slobez

enio.
Vremea: t—7 inourat gi Ceata rece; Y—15 Inapoviths 16- 23 nirsearo
21—31 molesag,
U

Ppoverhs Urma alege turina.

BC
 Y
Decemurje
Me aye HAY4
ee

AR
Sicet LAF SS

R
3K

LIB
ta.
i eee
ee

ITY
HW RURELE
ZILELOR SARBATORILE $1 NUMELE SFINTILOR FELURITE
INSEMNARI

RS
i Harti ; A a proer. Naum
iy Miorcuri roor. Avacum
i Joi 3/ Proor. Sofronie
i Vineri Tmpristiatt
4] M. Varvara
IVE
Sambiti
CALENDARUL
5 t Cuy. Sava cel Sfintit GOSPODARILOR
Il Demtnics | g| ++ Par. Nicolae facdt. de min. » to2
Luni 7/ Pir Ambrosie lolosites
Marti 8} Cuv. Patapie Cezar
UN

| Miercuri C
9} + Zemislirea Sf. Ana tuturora,
Joi 10) Sf. M. Mina
4) Vineri 11) Par. Daniil Stélpnicul
( Sambith 12 + Par Spiridon fic. de min.
AL

St. Spiridon
i Dominica |13) M. Axentie gi Eustratie
| Luni 14) M. Tirs
H Marti 15) M. Elevterie O
TR

| Miercuri | 16} Proor. Agheu

“| Jol 17| Proor. Daniil
| Vineri 18) M. Sevastian
| Sambiti
EN

1/19) M. Bonifacie
i Duminicd | 20) yy, Tgnatie Ignat
j Luni 21) M. Iuliana
| Marti 22) M. Anastasia
I/C

)
a} Miercuri {23/ 10 mucen. din Crit
i Joi 24 M. Kugenia
al Vineri 25 ++ Nasterea Domnului
Ajanal Criciunal.
La ni de Crictun!
IAS

i) SGrbita | 26 +} Soborul Prea curat. Hascat. o-n ri do Crictan

{| Duminicd | 27% +7 Sf. Ap. si int. muc.. Stefan 3-8 ri de Crictun
YW Lunt 28] 20 de mii de mucenicl
4) Marti 29) 14 mii de prunci @
m Miercari |30) M. Anisia
U

7 Joi 31) Cuv. Melania Sara spre Sf. Vas.

BC

PpoverDe Dack nu e colac, e bund si pAnea.

 Y
XXXII

AR
Luna DECEMBRE (Indrea.) Are 31 zile.
Soarole risare 7.35. — Apune 4.19.
ro.
Incepe jarna: Zina cea mai scurt’ o la 21 Decemb

R
(baleiurt sau iarmaroace) din toatd fara:

LIB
Targurile
2. Alesd,
Ardeal cu Banat. 1. Dej, Feldioara, Rodna-Veche. Jibiu-
ulia, Halmaj , Praid. 5.
Brad, Faget, Timisoara. 4. Alba-l Ceta-
Sighet -Marma tici, Silindi a. 6. Abrud,
Ormenisul-de-Cimpie, 7, BalSugeri,
tea-de-Balt%, Ciuc-Singeorgiu, Hasmasul-Lipusului., Baia-de-Crig,

ITY
Huedin, Ocna-Sibiului. 8. Agnita
Cernatul-de-jos, 12-
Simleul-Silvaniei.
_ Borogsebeg, Odorhei. 9. Cehul-Silvaniei. 10. . 20. Ardiha t,
Olpret
Zarand. 16, Aita-mare. 17. Geoagiul-de-jos. 19. 25. Bo-
ci. 23. Mociu.
Nacfaliu, Petrig. 21. Apoldul mic, Bozovi

RS
an. 28. Chezdi -Ogorhei, Cluj, Cohalm,
rorineu, Frumoasa, 26. Ciocm
SAantimiria-de-Piatri,
Ileni, Iernut, Sibiu. 29. Hodod, Cipalnas,
Basarabia. 6—12. Orhei. 20—23. Balti, Hotin.
IVE
Bucovina. 6. Siret. 18. Vijnita.
, 47
Vechiul regat. 2. Cominesti (Bactu). 5. Piatra-Neamt
(Bactu) , Negres ti (Vaslui ), Sutestt
Borosesti (Vaslui), Moinesti
(Braila), Tg.-Neam{.
UN

Treburile gospodarici pe luna Decenibre :

Campul e sub omit.
;
In livada trebuo pazik impotriva iepurilor, cari rod copzecildir
AL

ro aduni holer’ si scail in jurul trunchiurilor sau se ung

vremo cu baligd de vack amestecati cu sange de vith.
Vitele cer deosebith grija
TR

In casd e toath viata. EB vremea dea minca din rodul muncii

de peste vari. cas
Indemnati copii si umble cu colinda $1 plugngorul, |
EN

strimosesti. :
nu s9 uito obicciurile
da, st
Castigul de peste vari nu se tine in cast ci se
fructifice, la Banca populard din sat.
~Ingrijeste din vreme s& cumpert Calendarul gospodarilor o
I/C

pe anul1926. Dacki nu se gisryte se cere deadreptul, prin

Jomineaserr, Bucurestt, Bd, Academici 3.
enrte postal’,la «Cartea
puri, wiablind dups
IAS

Zodia Cupricornului aduce femei chipese, ex d nu vor: crete

de a fi enim vuliare, micare
gitell si petreceri, Au cusurul Cred 3 aly ca ding
PArbatii sunt vrednici si umbls dup’ miariri,
on mai sunt po lume.
om%t mare; QE—-GL rons
Vremea: 1—7 viscol; 8—15 Crivig; 1G—23
U

el ger.
BC

Proven: Oaia-i bunt $i} moarté gi Vie.

 Y
AR BIAE UT yeHELIO}OY NAGI “pM dugn§ wn UT cayOR
=)

"SGal
~~
. —, “ TT
R
LIB
ITY
RS
IVE
UN
AL
TR
EN
I/C
IAS
U
BC
BC
U
IAS
I/C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LIB
R AR
Y
 Y
LPL
ASST ESTEE TL I ST
STEELE ETON and CTY f Trees
Ye Bay

|
AR a od
DOM I
>

<
Sao,
. ‘\\4
o} \\ :

R
eh
LIB
Beoste sunt rete cuiete. ce didn Durmmeren

TH:
Tat Mo’ prooroc, in vériul tutta Sina

ITY
Dentdi: He sunt Domnul Dumnezeut \

oa
SLE
tau; pre langa mine Dummne- NS
/ zei strdini sa waibi.

RS
A doua: Numele Domunelet Duimnezeulur
td in desert sad niw-l iat prin
_gura ta, ca nevinovat nee vei fe. -
IVE
A treia: Sdrbeazd Duniinica.
A patra: Tatd-tdwst munid-ta cinstes-
te-i, dacd vrei sd at zile multe
; gt bune pe paimdnt.
UN

Acincea: Sd au wcizi.
A sasea: S@ nu fiz curvar.
Asaptea: Nu fara.
A opta: Sé nee fit amdrturie strdmbda
AL

vecinulred tere.
A noua: Sd nu poflesti casa vecinu-
TR

lui td.
A zecea: Sad ne poftesti vecinulut tdu
nict mucrea-1, nici fata-i, nici
EN

feciorul, nici boul, nici asinul,

nici nimic ce este al lus.
Din Coresi (1581)
I/C
IAS

AR ,
U

SS
ROS = LO : :
BC

' Din tiphriturile do po vremaa Ini C. Brancoreanu (1702). Des. C. Motdg.

 Y
AR
Wr“A Wern
RD» &

R
Toale figurile de acest fel sunt luate din cdrtile de demult (des. C. MOTAS)

LIB
IANUARIE

DESPRE NEAM SI TARA. Pribegia

ITY
lui Petru-Rares
Vazand Petru-Voda ca-] impresoara vrajmasii sii de toate
partile, si ai sai l-au pdrdsit tofi, ldsat-au scaunul si s’au dat

RS
spre munfi, unde cunoscand cd nici acolo nu se va putea amistui,
au gandit sa treacd la tara ungureascd. Si asa, aflandu-si cale
deschisa prin targ prin Piatra, au trecut pe langad manastirea
Bistritei si lasandu-se ca s& poata ceva odihni deasupra mana-
IVE
stirii in munte, vazu unde ca un roiu de pretutindenea inconju-
rard manastirea ca sd-l poatd prinde; e] cunoscand aceasta, au
incalecat de sarg pre cal*si singur au fugit sé haladuiascd. Si
intrdnd in munte, intr’adanc, fara drum, fara povati, au dat la
UN

stramtori ca acelea de nu era nici de cal nici de pedestru, ci i-au

cdutat a lasa calul. Si asa 6 zile, invaluindu-se prin munte, flamand
si trudit, au nimerit Ja un parau ce cura spre Secui si mergand
pre pdrau in jos au dat peste niste pescari, carii, dacd i-au Iuat
sama, cu dragoste l’au priimit. Iara Petru-Voda infricosandu-se
AL

de dansii s’au speriat, iarad ei cu jurdmant s’au jurat inaintea Jui,

cumu-i vor fi cu dreptate si, nimica s4 nu se teama; iard el Ie
au dat lor 70 de galbeni. Si dacd au vazut ei galbenii cu bu-
TR

curie l’au priimit si l’au dus Ja otacul lor, de l’au ospatat cu

pdine si cu peste fript, ospat pescdresc, de ce au avut si ci.
Si daca au inserat, Pau imbracat cu haine proaste de a lor si cu
EN

conianac in cap si de aici l’au scos in Ardeal. Si fiind oaste un-

gureascé tocmité de straji la margene, i-au intrebat pre dansii:
ce oameni suntefi? Ei au zis: suntem pascari si asa au trecut prin
straja ungureascd si nimeni nu lau cnnoscut.
I/C

Deci pascarii l’au dus la casa unui boiariu tungurese, carele

au fost avand prictesug mare cu Petru-Voda; ci pre domn-nu
Yau aflat acasd, numai pe jupaneasa lui si pre taind i-au spus ci
IAS

de Petru-Vodd. Infelegand ia de Petru-Vodé, cu dragoste lau

primit la casa sa si i-au facut ospaf. Si un voinic oare carele, ce
fusese aprod la Petru-Vodi, prilejindu-se intru acel sat, fiind
scapat si el dintr’acele rdutati, ii spusera lui de pdscarii accia ce
venira din munte. Si stiind el ca Petru-Vodd au intrat in munti
U

Proverb: Mintea omulul, norocul lui.

BC
 yoo 3

Y
AR
$i nimica de dansul nu se stie si cugetand intru inima
<a ‘doara va-putea ‘sti. ceva de domnuv-siu, au’ mers la pescari
-ca sd poata infelege ‘ceva, vre-un cuvant dintru dansii. Si daca
i-au vazut, indaté.au cunoscut pre domnu-sdu si au: cdzut de

R
‘i-au sdrutat picoarele.
Nici zdbava multa au facut, ca pana a odihni Petru-Voda,

LIB
Zayed jupdineasd au gatat leagin cu cai si 12 voinici intrarmati
%i daca l’au desteptat, au sezut in leagdn numai cu aprodul si au
mers pre locuri fara drum pana au sosit la casa altui boiariu
‘uinguresc, carele dacd l’au vazut cu dragoste l’au ospatat si

ITY
*ndata i-au gatat leagdn cu 6 cai, cd loc de a se zabovire nu era,
‘ca dindadrat,de pre urma, prinsese de veste oastea dela straja
ungureascaé, cum Petru-Voda au trecut printre dansii si nu l’au
cunoscut. .
Ci Dumnezeu, cela ce-i ocdrmuitoriu tuturor celora ce-i se

RS
roaga cu credinja, au acoperit pre Petru-Voda si i-au dat cale
‘leschisd $i mergand cu nevoinfa au sosit la Ciceu. Si sambata
in rasdrita soarelui, au intrat Petru-Voda in cetatea Ciceiului si
IVE
au inchis porfile. lara ceia ce-l gonea dindarat, vazand ca au
halaudit Petru-Voda dinaintea lor, s’au intors inapoi.
GR. URECHE.
UN

DESPRE NEVOILE OMULUI. — _ Pamantul.

Pamant si iar pamant! asa era’ strigdtul tuturora, inainte de

AL

rasboiu. Era un strigat de dreptate, de oarece unii il munceau,

alfii trageau foloasele. Acuma tucrurile s’au indreptat. Pamantul
tarii, bun de arat, s’a impdartit in loturi de cate 2 ori 5 hectare,
dupa desimea locuitorilor. Si cu toate acestea cei cari au cdpatat
TR

pamant nu sunt pretutindeni multumifti. De ce au, de ce ar vrea

sa mai aiba, ca si cand pamamntul e ca guma sa se iniindé dupa
plac.
EN

Cei cari se potrivesc la iscoditorii tuturor soiurilor de ne- |

mulfumiri, ce bine le-ar prinde sa poatd calatori prin tinuturi
departate, unde paimantul e ca de cremene si numai unde si unde
e cate un ocniu de farnd moale in care se poate trage brazda.
I/C

Acolo ar invdta c4é a avea pdmant nu inseamna a avea hectare

peste hectare.
Nu intinderea pdmdantului,. singura, aduce bogitia ori buna
IAS

starea, ci felul cum e lucrat: E pacat de Dummnezeu, sa doresti

mereu pamdnt $i la urma sa-l lesi parloaga ori plin de palamida,
aumai pentrucé nu-l poti in intregime lucra. Acolo, departe, in
yarile numai piatra si ponoare, din o palma de loc se scoate
U

Proverb: Vecin pe recin rede.

BC
 4.

Y
AR
cat trebue pesfe an pentru traiul unei gospodirii. E fraimantat
insd ca aluatul’si ingrasat ca si vita. Omul de acolo stie rostul
pamantului; stie cd la nici o alta treaba nu se potriveste mii
bine, ca Ja Jucrul pdmantului, vorba: ,,Ajuta-mi Doamne, zis’a

R
oare-care. Da si tu din miaini, i-a zis Ini Dommnul".
Sgariindu-] numai si asvarlind ‘siminta, e iroseala si de munca

LIB
si de pamant.
Pamantul ec un bun platnic, cu o singurd conditie: ii place
sa-l ingrijesti. Altfel asuzi de geaba. I] cauti cu drag?; Te
rasplateste cu varf gi indesat. Iti bati joc de dansul?; E vitreg
cu ori cine.

ITY
In tot mersul firii sunt legi dela care nu te poti abate, ori cat
te-ai_svarcoli. Ogorul iti da, dupd cum il ingrijesti si stii sa-i
iai. Altfel e hop in loc. Cele 5 hectare pe care dreptatea conduca-
torilor farii le-au dat muncitorilor de pamant, aiurea

RS
pot hrani
10 case, dacé sunt muncite cu pricesere si chibzuinté. Altfel nu
ajung nici pentru satul unei gospodarii, iar din nestiinti, cel care
le are, ar vrea sd aiba $i mai mult, doar-doar ii va ajunge. Aiurea
IVE
s’ar situra o casa numai cu cele cdte-va prajini din jurul gospo-
dariei_multor sateni dela noi. Aceclas loc, dat pe mana celor
cari stiu ce e pamantul, nici nu s’ar mai cunoaste. Pana si flori
ar seméina, de bucurie ca-] au. i
Totul nu e intinderea de pamdant la gospodarul priceput.
UN

Pentru a scoate din el folosul cel mai mare, e nevoe sa stie cum
sd-] lucreze. A invata la scoala ori*din cirti, cit poti cere dela
pamant, ¢ si o mare datorie cdtre fara. Din rodul ogoarclor ni
trebue sd se hrdneascé numai cel care are norocul sii-l stupa.
AL

neascd. Din prisos ¢ dator si deie si farii, pentrucd numai astfe:

gospodadria cea mare, a farii intregi, va merge ca lumea spro
binele tuturora. Altfel, cu paimdant mult, rodnic si ales, cum nu
TR

este in alte parti ,putem cunoaste ce e sdrdcia obsteasca, dand

fara pe mana strdinilor, de care abea am scapat mai ieri.

DE CETIT LA SARBATORI. Bunicul.

EN

Se scuturad din saledmi o ploaic de miresme.

Bunicul sta pe prispd. Se gaudeste. La ce se gandeste? La
nimic. Innumdra florile cari cad. Se uité in fundul gradinii. Se
I/C

scarpinad in cap. Tar innumdra florile scuturate de adiere.

Pletele Ini albe si crete par’cd suut niste ciorchini de flori albe;
Sprancenele, mustafile, barba... peste toate au nins ani multi si
IAS

grei.
Numai ochii bunicului au rdmas ca odinioardé: blanzi si man-
gactori.
Cine tranti poarta?
U

PpoversG: Vapi bund dimineaté si multumita,

BC
 Y
Ge

AR
— Credeam ca $’a umflat vantul... o bata-va norocul, cocoseii
mosului!
Un baetan s’o fetita, rosii si bucdlai, sdrutara mainele lui ,,tata

R
mosu,
— Tat& mosule, zise fetifa, de ce zboara pisdrile?

LIB
— Fiindcedé au aripi, raspunse batranul sorbind-o din ochi.
‘“— Pai, rafele nau aripi? De ce nu sboara?
— Sboara, zise bdiatul, dar pe jos.
Batranul cuprinse intr’o mand pe fata si in cealalta pe baiat.

ITY
—— QO, voinicii mosului!..
Si zambi pe sub mustafi $i-i privi cu atéta dragoste, ca ochii
lui ¢rau numai lumina si binecuvantare.
— Tati mosule, da cocorii un’ se duc, cand se duc?
— m tara cocorilor.

RS
— In tara cocorilor?
— Da.
— Du randunele, un’ se duc, cand ‘se due? .
IVE
— In tare randunelelor: \
~—,In fara randunelelor ?
— ‘Da. .
—- Tata mosule, as vrea sa-mi creascd si mie aripi si sa zbor
sus de tot pana in slava cerului, zise baiatul netezindu-i barba.
UN

— Daca fi-o creste jie aripi, zise fata, miic sd-mi prinzi o
presurd si un sticlete.
— Da... ha... ha... poi ce fel... si mie?
Fata se intrista.
AL

Batranu] o mangdie si zise baiatului:

—- Bine, sa prinzi si pentru tine, si prinzi si pentru ea.
— Tie dona si mie doui... nu e asa, tata mosule?
TR

— Fireste, tie doua, Ini doua si mie una.

— Vreai si tu, tata mosule? intreba baiatul cu mdandric.
— Cum de nu.. mie un scatin.
Ce fericifi sunt!
EN

Baiatul incalecd pe un genunchiu si fata pe altul. Bunicul ii

joacaé. Copiii bat in palme.
Bunicul le canta ,,mai cazace, cdzicele, ce cati moaptea prin
argele..."
I/C

O femeie uscativa intré pe poarta cu dona doniti de apa. Copiii

tacurad din ras, si bunicul din cantec.
E mumia lor si fata lui.
IAS

Cum ii vazur _
— I... tata si d-ta....iar ii razgdi.... o sa fi se suie in cap...
Bunicul ridicd mana in sus, aducind degetele ca un preot, care
binecuvinteazd gi zise prelung::
— Liasafi pe copii sa vie la mine!
U

— Biline, tata, biline.. dar stii.. o bata-i focul de copii...

BC

PpoverG&s Cum tu mie si eu tie.

 Y
AR
Femeia intra in casi.
— Sa-i bata norocul! si sdnatatea, sopti mosul, ca si cum ar fi
mustrat pe’ cineva si sdruta in cresletul capului si pe unul si pe

R
altul.
Si iar incepu rdsul si jocul si cantecul.

LIB
Se osteni bunicul. Stat din joc. Copiii incepurad sa-l mangaie.
Din vorba in vorba, copiii se facura stapani pe obrajii bunicului,
— Partea asta este a mea.
— Si partea asta, a mea!
— Mustata asta este a mea.

ITY
— Si asta, a meal
La barba se incurcaraé. Bunicul ii impaca, zicindu-Je:
— Pe din doua.
Si copiii o si despicara,

RS
cam repede, ci batranul stranse din
ochi.
— Jumiatate mie.
— Si jumatate mie. .
IVE
Si dupd ce o impartira frateste incepura lauda
Baiatul :
— Mustafa mea e mai lunga.
Fata:
— Ba a mea e mai lunga!
UN

Si bdiatul intinse de-o mustata si fata de alta, ba a lui, ba a e

3a fie mai lung. .
Pe bunicul il trecura lacrdmile, dar tacu si-i impacé zicindu-le:
— Amandouad sunt deopotriva..
AL

— S’a mea s$’a ci!

— $'a mea, s'a lui!
La obraji cearta se aprinse mai tare
TR

-— Partea mea ec mai frumoasi.

-~- Ba a mea, ca e mai alba!
Bunicul zambi.
— Ba a mea, cai e mai calda!
EN

— Ba a mea, cdi e mai dulce!

— Ba a mea, ci nue ca a tal
— Ba a mea, ca are un ochiu si mai verde!
I/C

Bunicul abia se finea de ras.

-~- Ba a mea!
-- Ba a mea!
Si bdiatul infuriindu-se trase o palma in partea feted.
IAS

Fata fipa, sari de pe genunchiul batranului, se repezi si trase

o oalma in partea baiatului.
Baiatul cu lacramile in ochi sarutaé partea lui si fata, suspinand
pe a ci.
U
BC

Proverb > XNepoftitul ware scaun.

 Y
AR
Mama lor iesi pe usa si intreba rastit:
— Cee asta, vermi neadormifil
Obrajii bunicului erau rosii si calzi. Si, surdzand fericit, ras-

R
punse fie-sei:
— Lasati pe copii sé vie la mine!

LIB
NELAVRANCEA

«GANTES BE LEAGAN.
Stele'n Nistru, stele sus,

ITY
Dormi: povestea nu fi-am spits
Stele’n Nistru 'mpddurit
Dormi: odorule iubit...
Te pizeascad ingeras ‘
Paint mamei moldovean,

RS
Méndru_ falnic, nizdrivan
Sd tnverzesti ca un stejar
Pazdé vechiului hetar; -
IVE
St-{i luceasci 'n jrunte-o stea
Doar ne-o lumina si ea,
Séicu codru sii te ’utreci
ot dumbrivile sd-i treci.
Si sd-i bati céririle,
UN

‘ “ Sd ne sorbi durevile
Sisd treci la cela imal
Tara sa fi-o scoti din hal
De ocaré apele
AL

Puiul mame scapii-le.

Sd ne cante zdnele
Rasundnd fanténele
‘Sd ne radé zorile
TR

Sd ne 'mobcte florile.
Stele ’n Nistru Cnipédurit
Dormi: povestea s’a sjarsit,
EN

lreot A. MATEEVICI
SNOAVA,
Accu ci-cé se impricienise un Roman de-al nostru cu un Bulgar.
I/C

Intr’o duminica zice Bulgarul prietenului: .

— Bre, loane, vii la mide la masa pentru astazi.
-—-. Bine, bre Stoian, bine, oiu veni, cum nu.
IAS

Si s’a dus. -— La masa, printre alte bucate. aduce bulgarul si

niste salaiaé de a Ini facuta numai cu ardei si cu ceapé, inte salata
Ge mama focului, si nu-i spune omului nimic.
Ta Romanul o lingura,. inghite.... si ce s& vezi dumneata? Sa
nebuneascé nu alta: ba fluera, ba fugea prin casa; nu-si mai
U

gasea locul. Gazda nu stia ce si creadié. La urma se mai linisteste,

BC

ProverS s Cum sirezi, asa miinanci.

 Y
AR
isi fa ziua bund gsi pleacd acasd, cu gind si i-o faca bulgarului.
In cealalté duminicd se intalnese la biserica.
— Bre Stoiene, fa-mi cinstea si vind sa ospatezi la mine.

R
Ceala primeste fara multaé vreme.
Aduce gospodarul bors, sarmale... la urma aduce intr’o scdfita

LIB
si niste hrean ras mnuict in ofet.
Bulgarul pune mana pe linguraé, ia odata voiniceste... si numai
ce svarle lingura, care in sus, aptucad nasul cu o mana, iar cu
cealalté mand scoate cutitul dela brau si harsti! tae nasul.
Da Romanu! de colo:

ITY
— Ce-i, bre Stoene? De ce fti-ai tdiat nasul?
— Hel C’apoi de nu taiat nasul, pocnean ochii.

SFATURI SI LEACURI. Antiseptice.

E un cuvant care trebue
ca sa fie nebagat in sean’. Insaimna acele doctorii care omoara
microbii adica samdnja bodlor. Te tai la un deget, ori chiar te
RS
sa fie cunoscut, cici e prea des folosit
IVE
sgarii mai adanc. La rana navdalese microbii nevdzufi, dar aflatori
ori unde. Acolo:-dand de sange incep sé se inmulteasc’é, nase
puroi si dureri. Din nimica toati, poate si ajunyi sa fi se taie
degetul sau chiar mana, cdci micro’dii nu numai ca se inmulfesc
UN

la “fata ranii, dar patrund si in sanye aducand cangrenisire,

Daca insd cum te-ai ranit te ungi cu tinctura de iod ori chiar
cu spirt, si apoi te legi cu o cirpi curatd, lasa ca ai omorit mi-
crobii dela rand, dar ai tdiat si calea altora. Spirtul si tinctura
de iod sunt antiseptice. La fel mai simt: acidul fenic cu care
AL

se stropeste pe vreme de molimi, apoi sublimatul corosiv. Se

mai intrebuinfeazd cu folos laptele de var, acidul boric si apa oxi-
genata, minunata pentru rani, Mai toate insd sunt otrdvitoare, asa
TR

ca trebue de umblat cu ele, cu imulté bagare ’n soama si Scoase

din calea copiilor.
EN

PENTRU GOSPODINE. InvéirtitiS cu nuca.

Sunt zile de sdrbatoare, cind ¢gospodina poate pregili si ceva
mai decosebit.
I/C

Se face aluatul moale, cu un on, sare siputin apd calda. Se las

vre-o 1% de ceas, sub o tigaue ferbinte. Se intinde foaia subtire,
pe o fata de masa curaté. Dupa ce se sbiceste putin, se unge cu
IAS

unt topit si se presarad nuci pisate cu zahar si ceva scortisoare.

Se invarteste foaia binisor, ridicdnd de capete tata de masa. Dupi
ce s'a facut sul, il pui colac intr’o tava unsd. Tava se pune
pe vatrad ‘sau in cuptor. Dupa ce se rumenoste putin sa da la
o parte. Cine are, face ui sirop de zahar ia care a pus scortisoara
U

$i toarnad pe deasupra invartitei, cand o da la masa.

BC

Pl .
ProverdS: Inna tingire si capac.
 Y
R AR
LIB
eo

ITY
: 1 Scanaingy
| 2 faglex

RS
3 Belgian
4 German
5 Pus
6 Ausiriag
? Aomin
IVE
8 Francez
9 Sicifian
10 Jépanez
1 Busman
a Myrudindlrica
430% ~. «
UN

44 Pitiehe oo

Oamenii de pe pdimant nu sunt tot una de inalfi, pentrucd nu

AL

tofi traesc in aceleasi locuri. Nu e vorba de uriasi ori de pitici,

iesifi intamplator, din fiecare popor, ci e vorba de indltimea
mijlocie a tuturor oamenilor dintr’o tara. Un locuitor din tarile
TR

Scandinave sau din Anglia e mai inalt decat unul dela noi.
Inalfimea noastra mijlocie este cam de 1 metru 65 cm. Asa ar
irebui sa fie mai la tofi. Vine insd betia ori sifilisul (sfrentele)
EN

ori prea marea saracie, care oprese cresterea in loc, dand aceg
inchirciti, care nicide armataé nu sunt buni.
S’a constatat cd indltimea mijlocie a oamenilor scade, cu cat
I/C

ei traesc mai spre tinuturile calde, spre ecvator, braul pamantului,

si din potriva e mai mare la popoarele care isi duc viata prin
IAS

finuturile mai reci. Figura de mai.sus araté tocmai aceasta lega-

turd intre indlfimea omului si loc. Scandinavii si englejii sunt
aproape de un lat de palma mai inalti decat romanii, iar acestia
aproape cu o palma domneascd mai rdsariti decat piticii de pe
‘ang ecvator, poporul cel mai marunt din lume.
U
BC

Proverb : Cine inconjuri, di deadreptul.

 10

Y
AR
oi
) - 34

CXS eS Eales

R
LIB
OS Sao
x Moartea lui Cons-
DESPRE NEAM $I TARA tantin Brincoveanu

ITY
Duminicd, in sfarsit, la 15 August 1714, de Sintamaria mare,
ziua Doamnei si aceia in care el insusi indeplinea 60 ani, soarta
se indeplini asupra lui si asupra tuturor copiilor. Erau haini si
persoana, semintia hainului se nimiceste dupa lege. In camasi,
cu picioarele goale si capul descoperit, ei furad manafi inuintea

RS
Sultanului, ce privea de pe caicul sau, a Vizirului ucigas, a
Curtii, a multimii fara mila, la Iali-Chiosc, ,,Chioscul Marii",
aproape de Seraiu.
IVE
Cazu intai copilul de 17 ani, Matei, apoi, pe rand, tofi, Radu,
mirele din ajun, Stefan cel invatat si cucernic, mandrul Cons-
tantin. Batranul vazuse tot; ce mai poate fi moartea pe langa
aceasta? A fost oboseala caldului ori mila i-a putut sldbi braful?,
dar gdtul Ini Constantin-Voda se franse de secure, fara sa se
UN

rostogoleascé si capul lui in tdrana inrosita de sangele tuturor

copiilor; pare ci groaza impictrise acest nenorocit cap care nu
voise si se desfacé de trup. ,,Cele 6 trupuri chinuite au fost
duse pe ulifi scrie un ambasador. ,,Apoi capetele au fost tintuite
AL

de poarta cea mare a Seraiului, pentru a sta acolo, ca trupurile

unor facdtori de Tele, in vileagul tuturora. Dar seara au fost
aruncate in Mare“,
TR

Crestinii milostivi pescuiraé sirmanele ramasifi ale mucenicilor.

In mijlocul albastrei Aldri de Marmara se ‘inalfd, intre celelalte
insule ale principilor, Chalke, cu vechea ei mandstire. Aci se
facu o ingropare pe furis. Apoi, cand, dupa multe lupte cu soarta,
EN

dupa grele cheltueli, dupa ani de surghiun la Chiutaie in Ana-

tolia, Doamna Marica, ajutata de bunul Fanariot Ioan-Voda
Mavrocordat, care-i purta un respect deosebit, ca toata lumea de
I/C

altfel, se intoarse acolo unde fusese Doamna, rdmasitele sofului

ci fura asezate sub o piatra fara inscriptie in marea biscrica a
gloriei lui, Sf. Gheorghe.
Aistfel peri acela care, prin legaturile sale culturale cu Ardealul
IAS

si comitatele exterioare, ca si cu Banatul, prin inraurirea stator-

nica pe care bogajia si autoritatea Jui o exercitard in Moldova
si chiar cu multele lui legaturi de afaceri, cu fruntasii nequstori
macedoneni, reprezinta, din Bucuresti, in pasnica si trainica forma
a culturii, unitatea organismului national romanese.
U

N. LORGA |
ProverD: Lesne e a judeca pe altul.
BC
 Y
AR
DIN NEVOILE OMULUE Scoli casnica
de economie

R
, . .

LIB
Si gospodaria casei este un mare mestesug. De ea ataérna nu
numai mulfumirea celor din fauiilie, dar si sanatatea copiilor.
Vine omul trudit dela munca; daca nu gaseste curat in. casd, un
fel de mancare mai acatarii facut, ii e lehamete de viata. Din
potrivaé gospodina care stie sa tina buna ordnduialad in toate,

ITY
curafenie pretutindeni, care stie ecanomisi dela orice, aduce in
casa bucuria bunului traiu si a zilelor multumite. Copiii cresc in
invafatura harnici2i, a ordinei, a chibzuelii si cu drag isi
aduc aminte de mama care i-a crescut, aradtandu-le cum trebue

RS
dusé viata. .
Buna gospodina nu e Iegati numai de belsug in casa. In stram-
torare se vede mai bine purtarea ei. ‘
IVE
‘Gospodaria se invafa dela mania, dac& ea e bund gospodina.
Ca gi la plugdrie insé vremurile au adus prefaceri si in gos-
podarie.
* Ce a fost bun pe vremea bunicdi, azi nu se mai cata, asa in cat
obiceiurile deprinse dela mosi-strémosi nu mai ajung sa deie tot
UN

ce se cere. Pentru aceia sunt scoli zise de menaj sau de gospo-

darie sau de economie casnici.,
Fetifele dela 13 pana la 18 ani, avaénd patru clase primare,
sunt primite in orice scoala de asemenea natura.
AL

La fiecare scoala este si internat, unde fetele sunt deprinse cu

intretinerea unei gospodarii. Vreme de trei ani ele invata cate
ceva din religie, din istoria neamului ori cunoasterea farii. Capata
cunostinfi
TR

de cum se fine socoteala casei, cum se ingrijesc si se

cresc copiii, precum gsi de tot ce are nevoe la gospodarie, precum
cresterea vitelor, a albinelor, a viermilor de miatase, apoi cum se
tese, cum se croeste si se coase albiturile ori hainutele pentru
EN

copii. .
Nu invafa numai carte; nu ies doamne, deprinse si porunceasca
altora, Pe langa cunostinfele folositoare cuprinse in cirti, fetelc
se deprind cu tot ce inseamna Jucru intr’o gospodarie. Ele fac
I/C

bucate, fese, mulg vacele, grijesc in casd, ma rog sunt ca la casa

lor, numai cd sunt supraveghiate, indrumate, povatuite de con-
ucatoare pricepute.
IAS

‘Cand ies din scoala au o zestre mare: sunt bune gospodine,

si doar nu e avare mai mare la casa omului, decat femeia gos-
podina. ‘
In asemenea scoli se primesc, dupa numéarul locurilor, chiar si
fele care nu-s irecute de 17 ani, dar n'au avui norocul sé invete
U

carte. Ele fac numai practica, sunt scutite de carte, micar cai tot
le invaté cum sa scrie si sa citeasca.
BC

b
‘

-Prpovepts: Multe gresesti, multe inveti.

 Y
12

AR
In Tara Romaneascd sunt mai multe scoli de felul ce'tpr po-
menite, resfirate in tot cuprinsul ei. In aaul trecut au functionat
ia urmatoarcle locuri, pe fiecare an numirul scoliior tot inmul-

R
tindu-se:

LIB
Barcea Jud. Tecuci _ Folt Jud 4unedioara
Belinti » Caras-Severin | Lucicesti » G.-Humorului
Budisteni ,, Muscel Pietroseni » Vlasca
. Bratesti » Falticeni — Porumb.-de-jos ,, Fagaras

ITY
Bucecea ;,, Botosani Sic » SolnocDcbica
Baltatesti ,, Neamt , Teiu » Arges
Ciorani » Prahova’ Vadeni » Gorj
Cluj » Cojocna

RS
Parinfii cari doresc’mulfumire in viata casnica a fetelor lor, sa
nu ocoleascd: aceste gscoli ,ci sd-si deie odraslcle la ele, fiind
siguri ca nu le va parea rau.
IVE
Nu e vreme perduta, cum socot uncle mame, in nestiinfa lor.
Din potriva invafatura gospodarici aduce si ezonomie de vreme
gsi de osteneli. Din toata casa, gespodina este cea mai necrutata.
UN

Ea munceste pentru toti. Ea cata de copii, de birbbat; ea spald,

carpesie, face bucate. Abea dupa ce toata Iume2a in casa s’a culcat,
cade si ea de oboseald, sculandu-se cu noaptea in cap. Se isto-
veste curand, pdrand batraéna cand este incd in toiul vietii.
AL

Osteneala istovitoare a gospodinci, se poate economisi prin

oranduire si chibzuinta, care nu se pot deprinde decat prin
inva{atura. Aceasta se capita in scolile
TR

de economi2 casnici.
*
EN

La ce ziare $i reviste se. poate abona gospodarul:

Neamul romdnese pentru popor scos de N. lorga.
*Duminica poporului scos de S. Mehedinfi.
I/C

Vestitorul satclor care apare in Bogdanesti (J. Falticeni).

Cultura poporului care apare in Cluj.
Libertatea care apare in Ordastie (Jud. Hunedoara).
IAS

Lumina sateclor care apare in Sibiu. .

‘Albina revista, apare in Bucuresti Str. Dr. Kalenderu 10,
Campul revista, apare in Bucuresti Cdsuta postala 80.
Foaia plugarilor revista, apare in Chisinau.
U
BC

ProverD: Guri multa, isprava putind,

 Y
13

AR
VOPlIO UL? SLY
AMALIE

R
CE

LIB
Ml arith W
i

ITY
RS
IVE
UN
AL
TR
EN
I/C
IAS

. Momitele.a ciror isprivi s’au_ mai arditat in Calerdaru! gospodarilor

tin 1924. nu s'au linistit. Alergdnd incoace si Incolo, ajung la fereastra unel
U

pivnite Zirind cum scoate cragmarul vin din poloboc, dau gi ele s4 guste din
vin. Nestiind cum s& umble cu caneaua, trag de ea gi... (vezi ce au patit
BC

la pay. 55)..
 14

Y
AR
DE CETIT LA SARBATORI. Puiul.
Intr’o primavard, o prepelité aproape moarta de oboscala,
— cé venia de departe, tocmai din Africa, —s’a lisat din sbor

R
intr’un lan verde de grau, la margitiea unui lastar. Dupa ce s'a
odihnit vreo cateva zile, a inceput sd adune betisoare, foi uscate,

LIB
. paie si fire de fan, si si-a facut un cuib pe un musuroiu de pa-
mant, mai sus ca sé nu i-] Inece ploile; pe urma, sapte zile dea-
randul, a ouat cate un ou, in tot sapte oud mici ca niste cofeturi
si a inceput sa le cloceasci. Ai vazut cum std gdina pe oud?
Asa sta si ea, doar ca ea in loc sf stea in cotet, sta afard, in grau;

ITY
si ploua, ploua, de virsa si ea nu se misca, ca nu cumiva sd pa-
trunza o picdturaé de ploaie la oud. Dupa trei sdptamani i-au iesit
niste pui draguti, nu goi ca puii de vrabie, imbracafi cu puf
galben ca puii de gdind, dar mici par’cd ecrau sapte gogosi de

RS
matase, si au inceput sa umble prin grdu dupa maneare. Pre-
pelita prindea cate o furnica ori cate o ldcusta, le-o firimita in
bucatele mici si ei pic! pic! pic! cu cioculef2le lor, o mancau numai
decat. Si erau frumosi, cuminti si ascultatori, se plimbau prin
IVE
-‘imprejurul mamei lor si, cand ii striga: pifpalac! repede
veneau lingad ea. Odata, prinIunie, cand au venit faraniisa secere
graul, al mai mare dintre pui n’a alergat repede la chemarea
méa-sii si, cum nu stia sa sboare, hat! l-a prins un fldcdu cu
UN

caciula, Ce fricad a pafit, cind s’a simfit strans in palma flacdului,

numai el a stiut; ii batea inima ca ceasornicul meu de buzunar;
dar a avut noroc de un fdran batran, care s’a rugat pentru cl:
— Lasd-] jos, ma Marine, ci e pacat de el, moare. Nu-l vezi
ca-i deabia cat luleaua?
AL

Cand s’a vadzut scipat, fuga speriat la prepelita, si-i spuie

ce-a patit. Ea l-a luat, l-a mangaiat, si i-a spus:
— Vezi ce va sa zicad si nu asculfi? Cand t’ei face mare, o
TR

si faci ctum vei vrea tu, dar acum, ca esti mic, sa nu iesiniciodata
din vorba mea, ca poti sd patesti si mai rdu
Si asa triéiaun acolo linistiti si fericifi.
EN

Din seceratul graului si din ridicarea snopilor se scuturascra

pe miriste o groazd de boabe, cu care se hraniau si macar ca nu
era vreo apd prin apropriere, nu sufercau de sele, ca beau di-
mineata picdturi de roua depe firele de iarba. Ziua, cand era
I/C

caldura mare, stau la umbra in lastur; dupd amiaza, cand se

potolia vapaia, iesiau cu tofii pe miriste; iar in noptile racoroase
se adunau grémada ca sub un cort, sub aripile ocrotitoare ale
IAS

prepelitei. Incet, inecet, puful depe ci s’a schimbat in fulgt si

pene si cu ajutorul mamei lor, au inceput sa sboare. Lecfiil: de
sbor se faceau dimineata, spre rdsaritul soarelui, cand se jngana
ziua cu noaptea si seara in amurg, caci ziua cra primejdios din
pricina heretilor, care dadeau tarcoule pe deasupra miristei.
U

Provers: Se cunoaste puiea pe creasta.

BC
 Y
AR
,

Mama for ii aseza la rand si-i intreba: ,,Gata?” ,,Da“, ras-

pundeau ei. ,Una, doud, trei!“ Si cand zicea ,,trei“ frrrrr! sburau
cu tofii dela marginea lastarului tocmai colo langé cantonul depe

R
sosea si tot asa indarat. Si mama lor le spunea, cd-i invaté sa
sboare pentru o calaitorie lunga, pe care trebuia, s’o ~faca-in

LIB
curand, cand o trece vara. ,,Si o sa sburdm pe sus de tot, zile si
nopfi, si o sa vedem dedesubtul nostru.orase mari.si rauri si
marea".
1. BRATESCU-VOINESTI

ITY
DOWWA DIN MONTEMIA.

RS
roaie verde-a bobului, Nam o scaré si ma sui
Necajit ca mine nu-i, Sus in .slava cerului
Jelui-m’asi vantului Sd iau cheia si descui
Vdntul suflad sus la munte Sd dau drumul dorului
IVE
Si rare timp sé nvasculfe. Pe fata pamantului
Foaie verde-a bobului, Pe deasupra Codrului,

ODIIA SIN BUCOVINA.

UN

Frunzai verde mdr mustos $i cilare si pe jos

Drag mi-a fost omul frumos Ca si noaptea-i luminos.
AL

CANTESUL STEAGULUI
TR

Steag, ce mai pistrezi in Vino, sfant simbol, si du-ne

“cute? . Cum ne-ai dus si’n vremi
Urma gloriei trecute,. \strdibune],
EN

‘Astdzi poti desfisura _ Sub Stefan si sub Mihaiu;

Flamura orunde-ti place, Umple vdile de larm,
Zid de sibii ifi vom face’ Praf si zténgdnit de armit
I/C

Toti, — si te vom apdra! . Tropot si nechez de cai!

Sune goarna, urle tunul!
Cu iubire tofi ca unul
IAS

Dupé tine vom sbura!

La izbéndi sau la moarte,
Cum va fi ursit de soarte,
Inainte! Mars! Ural
: ST. C. IOSIF
U
BC

Proverp®: Nu inchide lupul in stini.

 Y
16

AR
LEACURI SI SFATURI. Incuerea (constipatia).
Multe boli grele isi au isvorul in necunoasterea celor mai
obisnuite reguli de sianadtate. Una din -acestea este si noesirea

R
regulata cu scaunul. Incuierea este ‘pricina durerilor de cap in-
tr’una, aduce boli greie de mate cum

LIB
e apendicita sau ‘chiar
inodarea. Tranzii, supardciosi, adese vin ca urmare a incucrilos
dese, necitate. La femei mai ales, poate aduce si stdrpiciunea.
Omul pe cat mananca, pe atata trebue si deie din trup, ceia ce
a rdmas de‘a mis‘uize, ing:a-nadit ia matul gros. Necurateniile nu

ITY
pot addsta prea imulta vreme in trup, fara ca zamurile iesite din
putrezirea lor sé nu patrundd adesea in sdnge si boala e gata.
De aceia obiceiul cel mai firesc este de a se deprinde omul, de
mic copil, a iesi afara la anumit ceas, mai bine dimineata.

RS
Cand cineva insd sufere de incuicre, trebu2 sd-si scaimbe felul
mancdrii. Sa manance mai mult legume, multe fructe crude
sau mai bine sub forma de chiselite, apoi chisleag, zir. Un-leac
minunat de a scdpa de incueri, este si iai in fiecare seara inainte
IVE
de culcare, o ceascd de lapte acru de vaca sau lapte batut, tindnd
obiceiu}] cateva saptamani.
Cand incuierea tine de 2—3 zile, nu trebue de Jasat de azi
pe mane. In cazul acesta se iau purgative (curdtenii), ca unt de
UN

retin, apa de Breazu si altele ardtate in Calendarul Gospodarilor

pe anul, 1923

PENTRU GOSPODINE. Urzici sleite.

AL

In unele parfi ale firii, urzicele au si dat colt in luna aceasta.

Se aleg, mai mult varfurile si s2 opdrese. Se pun Ja foc cu apa
rece $) cu oO ccapa intreagd. Cand sunt fierte bine, se strecoara,
TR

se pune in ele o lingurd de faind de griu si s2 freacd la un loc,

pana ce se face un aluat subfire. ] se pune zama ramasa dela
strecurat, se da la fiert din nou, pind ce scade bine.
. Cu hrean sau mujdeiu de usturoi pe deasupra, cine vrea adau-
EN

gand si ceapa prajita cu ulci, e o mancare minunatd, mai ales cu

mamialigutad moale.

Boiele scoase din plante.

I/C

Prin multe parti gospodinete harnice, mai t2s scoarte, cdtrinte

ori oprege. Numai cd se folosese de vopseli de anilind, cumpdarate
IAS

din targ. Lasd cd sunt prea oachese, dar se sterg repede de

soare. Alai de demult foloseau gospodinele vopsele trase din
burueni, mai trainice, si cu felurite ape gingase. Cum s2 pot
scoate ascmenea vopsele din burueni se prind: din cartulia
pAlestesugul vdpsitulut ca burueni de A. Gorovei, tiparita in
U

biblioteca Cunostinfe folositoare (Seria B. No. 22. Pret 5 Iei).

BC

PpoverpD: Lipsa pisicilor, bucuria soarecilor.

 Y
17

R AR
LIB
MARTIC

ITY
DESPRE NEAM SI TARA. Horia la Imparat.
Deasupra Zarandului si incins intr’un brau ingust de munti
aspri si inalti, serpueste raul Ariesul, in a carui salbatic’ vale

RS
. Stau pitulate, printre stanci si pdduri, numai sdlase neaos roma-
nesti, addpostiri ale mandrilor Moti din tara Abrudului.
Mai sus, pe Aries, se vad satele Campenii, Ponoarele, Scé-
risoara si Vidra, ce se reazima spre apus de muntii Bihorului:
IVE
iar in fundul cel mai adanc al vailor, chiar la obarsia Ariesului,
zace Albacul, satul de nastere al lui Horia. —
Horia din Albac, iobagiu de pe domeniile Statului, fost-a
el, mai intdiu, precum se. pretinde, cdtand impdrateasca ?
UN

Aceasta e probabil si ce este mai probabil este ca el stia scrie

$i citi, cd vorbia nemteste si fara indoiala ca, pria mintea si iste-
ciunea Jui, era privit ca omul cel mai de frunte si mai de temeiu
dintre {aranii Romani din tinuturile imprejmuitoare.,
AL

Pe dansul il alesera dar ei, in mai multe randuri, ca sd duca

fa
Viena plangerile lor cdtre Imparatul.
Intr'un rand chiar, vazand ei cd, din cate bunuri le fagaduise,
nimic nu se implinia, incredintati fiind
TR

ca vina nu este a monar-

hului, ci a nemesilor, a vicespanilor si solqabirdilor, adica a
boierilor, preectilor si subprefe.{ lor unguri, ei legara cu jura-
mant pe trimisul lor, ca sé nu se intoarcd inapoi, pind nu se va
EN

fi ‘incredintat cu ochii cum cdi impdratul le-a citit jalba.

Horia jura si, p!e pe cin
jos la Vena,d—ca si in alte randuri, —
. @vu vreme, in patru saéptamani cat tinu drumul, sa planueasca
cum va face a-si plini juruirea.
I/C

' Horia era om cu minte si incercat; el stia bine ca impidratilor

nu le prea place a-si pierde vremeza cetind lungi jeluiri.
lata dar ce se gandi sa faca: .
IAS

Impdratu! Iosif avea obiceiul foarte ldudabil de a primi pe

oricine in palatul sau. Vizitatorii de orice treapta se insirau, la
anumite ore ale zilei, in lungi galerii, si monarhul, trecand pe
dinaintea fiecdruia, il intreba ce-i este de lipsa.
In ziua cand veni si randul lui Horia de a fi cercetat de losif,
U
BC

Ppover®: Ca rabdarea la necaz, nici un alt leac, 9

 Y
18

AR
el zise c4 vine cu plangeri dela Romanii din Ardeal si-i inmana o>
hartie, in care toate acele plangeri erau cuprinse.
— ,Bine, voinice; voiu ingriji eu de voil,

R
— , Aga e, marite Imparate, — rdspunse Horia, — dar cu am
venit aci.legat cu jurimant dela ai mei, ca si vad pe Maria ta,

LIB
cetind cu ochii Mariei tale, cartea noastra; ca de-i ceti-o insuti,
bine stim noi cu tofii cé mu ne-i uita‘. ,
Iosif zambi cu bundvointa si deschizand hartia, iata, ce ceti
‘intr’insa: 1

ITY
pirite Impitrate!
vlmpiirteala sdplimanii:
yPatru zile de robot (adicé de clacd);
wA cincea la pesciirit;

RS
nA sasea la vandtoare;
wt toate acestea la o laltti, numai pe seama domuului.
wl saptea zi, doard-i a lui Dumnezeu!
IVE
nApoi, judecd, prea drepte Impiirate, cu ce o sé ne mai pldtim
gi noi de bir si de toate cele diril*

De am crede ceea ce au mai spus in urma Ungurii, Horia, in

acelag rand sau in alta intrevedere a sa cu Imparatul, i-ar fi zis
UN

ca, daca nu se va face dreptate iobagilor romani, apoi ci au sa

si-o facé insisi, ucigand pe toti domnii lor unguri.
Tosif ar fi raspuns atunci, scurt si coprinzator:
»Faceti voi aceasta‘.
AL

‘ Spus-a sau nu a spus intr'astfel Iosif Impdaratul, noi stim

ca in toamna anului 1784, Horia era intors acasa in, Ardeal si
colinda mereu satele romanesti din Bihor, din Zarand, din
TR

Hajeg, din Abrud si din Zlatna, indemnand pe iobagi a implini

voinfcle Impdaratului, dela care ei trebue sa astepte numai bine si
ajutor. ,
A. ODOBESCU
EN

DESPRE NEVOILE OMULUI. Despre simanta.

I/C

Agricultorul vrednic, care si-a lucrat bine pimantul, trebuic

sd-si aleagd si curete bine simantele pentru a se astepta
cu dicpt la un rod imbelsugat mai cu seama daca si timpul este
prielnic. ‘
IAS

Vorba spusi de popor, ,,ci cecace sameni aceea si culegi™ este

foarte injcleapté si se adevereste intotdeauna in plugiiric.
Deaceea este bine ca totdesuna inainte de timpul samanatului
agricultorul sa se ingrijeasca de semintele ce voieste a le samana
gi dela care asteapta o mul{umitoare rodire,
U
BC

PpoverG&: Panera nu vine sinzuri la tine.

 19 : .

Y
AR
Pentru aceasta se cere ca sa stim, cd o sdmanta ca s& fie bund
trebuie- sa fie intreaga (nesparta), bine coaptaé, sad aiba putere
cat mai mare de incoltire sa fie cat mai curata, adicd sa nu aiba
sémanta de buruieni.

R
/semenea trebuie sa nu fie atinsa de malura si taciune. |
Astazi este pe deplin dovedit, ci plantele mici in timpul

LIB
riisdritures se hrdnese cu faina bobului lor, atata vreme, pana cand
s’au putut forma radacioarele ca sé se infigd in pamant, pentru
a--$i lua hrana iar. tulpinita sé iasé afara la fata pamantului si sa
se inverzeascd. Vedem dar, ca cu cat bobui va fi mai mare, cu atat
va da plantei in timpul. radsarirei.o hrana mai indestulatoare,

ITY
facand’o mai puternicd. Cu totii stim ca. vifeii alaptati rau cand
" sunt mici, cu greu se indreapté mai tarziu. Tocmai asa se
intaémpla si cu plantele.
Deaceea, pentru,a avea semanaturi cu crestere fr umoasa, trebue

RS
sd semdnim semintele cele mai mari si cele mai gret e.
Unii cultivatori folosesc pentru semanat seminjeie cele mai mici
“sub cuvant ca sunt mai spornice, fara sd-si dea seama cd aceasta
IVE
‘este o rea gospodarie.
Seminfele trebue sa fie dine coapte, fiindcd numai acestea au
puterea marea de incolfire si rasar in timpul cel mai scurt.
_ 3. Puterea de incoltire a unei seminfe este de mare insemnatate
a o cunoaste, fiindcié dela ea atarnd, cata samant{a trebuie sa
UN

semandm la pogon, jugar, falce sau desetina.

Ca buni statuitori recomandim a se face totdeauna inainte de
semiinut incercare de incoltire a seminjelor si mai cu seama
cind ele sunt cumpirate.
AL

In chip practic se pune paémant sau nisip intr’o oala de flori,

o cutie de lemn, sau o strachina, in care se sanidna 100—200
boabe. Se uda din cand in cand, asa cad pdmantul si fie umed si
TR

sd pasireze Caldura _polrivita adicaé in odaia de locuit. Hicelus

rezultat is putem capata pundnd boabele in stracaind intre doud
bucafi de panza si tindnd cu grije umezeala necesard. Cand
siirénja este foarte buna vor rasdri in genere peste 90 boube
EN

dintr’o suta.
4. Unul din’ cusururile mari ale plugiriei noastre, este amie-
stecul de buruieni in seminfele ce avem, mai cu seama neghina,-
maziriche, pélamida si altele. Din aceasta cauza plugarii, cari
I/C

nu cauta a scdpa de ele, au totdeauna la vanzarea marfci multe

greutdfi si trebue sa vanda totdeauna mai eltin. In usfari de
aceasta culea si rod mai putin fiindcd buruienile mananca cu nwulta:
IAS

lacomig hrana pe care pamantul trebuia si o dea semdnit wiler

sale. Este deci infeleapta vorba care zice cd: ,,buruierelte imananca
din aceiasi strachina cu agricultorul ‘nepriceput™.
Plugaru! iscusit se poate insd destul de usor scapa de ele,
U

povens: Orice misura, indestulare ound.

BC
 2p

RY
_fesdménand nici un bob, fara a trece simanta prin vanturadtoare
si trior.

RA
5. Malura si taciunele sunt deasemenea mari vrajmasi ai sema-
naturilor noastre si sunt mari pagubele pe cari.ni le fac in gos-
podariile unde sunt lasate ca s4 se intindd in voe. Contra lor insa
avem cea mai buna gi sigura doctorie si anume saramurarea se-

LIB
mintelor cu piatra vanata (sulfat de cupru) inainte de semanat.
Topind un kgr. piatra vanata la una suta litri apd, facem cea
mai bund zeama, cu care uddnd bine simintele, omoram si
sdmanta de malura si taciune, care sub forma de praf, se afla
asezata pe boabele sdndtoase. :

ITY
Daca semintele ce avem, ar fi atacate de malura si tdciune si
ar avea si multe seminte de buruoni, atunci este chibzuita treaba
a schimba saman{a cumparand alta, buna, din localitate sau apro-
piere, fiindcd e sfanti vorba: ,,Ceeace sameni aceca culegi“,

RS
(Din revista <«Campul> GEORGE CIPA\ANU
scrish anume pentru plugari)

DE CETIT DE SARBATORI Gura lumei.

VE
Un mosneag, odati, avea si ducd niste milai la macinat. Moara
era departe de satul lui, iar mosneagul, sadrac, n’avea drept avere
NI

‘de cat un magar. Avea si un copil de suflet, pe care-l crestea din

sd.dcia lui.
Si asa fiind, incércd magarul cu desagii cu popusai, Iud si pe
LU

copil cu el si apuca la drum, incet, incet. Dela o bucata de

vreme, vazu mogneagul cd copilul isi ‘cam tardie picioarele.
Ostenise se vede, neinvatat cu umbletul prea lung. Pe mogneag
il prinse mila si-l aburcd pe spinarea magarului.
A

Tocmai cand era copilul mai voios, se intalnesc in cale cu

TR

tliste oameni.
— Da bine, mai baete;nu fti-e rusine si stai cocofat pe
desagi si mogul, bictul, si mearga pe jos?
In mintea lui baiatul le dadu dreptate. Scoboréndu-se de pe
EN

magar, se rugd de mos, ca si se mai odihneascd si el putin.

Abea apucaraé a mai merge o bucata de drum si iaca alti drumcfi
in cale. .
— Mosule, mosule! ce hain trebue si mai fii! Nu fti-e mila
I/C

de bietul copil? Nu-l vezi cd abea mai poate merge?

Aferim de om!
— Hai, sui si tu, dragul mosului, langa mine. Au dreptate
IAS

oamenii. —
Si asa magarul ii ducea pe amindoi. Tocmai cand incepurd se
urce O costisd, alti oameni scoborau drumul.
— Ptiu! batu-v-ar Dumnezeu si va bata! Pe semne ci amandoi
afi inebunit. Nu vedeti cd, deselati magarul?
U

Ppoverp® : Fadalia si siricia sunt surort.

BC
 2

Y
AR
Mosneagu]si copilul se detera jos, tragind, magarul dupa ei.
’ Cand au ajuns pe varful dealului nu mai puteau de osteneala.
Le curgeau sudorile de pe frunte, cdci era tocmai in toiul zilei

R
$i soarele batea in plin.
In calea lor iarasi se nimerira niste drumeti.

LIB
— Halal de minte! zise unul din ei. Acum copilul ca copilul,
D-tale, mosule, sa nu-ti treacé prin cap ca magarul de aceia
e magar, ca sd ducad poveri? De ce nu va suifi, pe el? Voi sa va
umplefi de naduf si dobitocul sa mearga a gale?
Mosul si copilul se’ asezara la umbra unui copac, de pe

ITY
marginea drumului, ca si mai poposeascé o vreme.
— Bine, tata mosule, incepu baiatul. Eu nu pricep pe oamenii
acestia. Cand m’am suit eu, mi-au spus ca fac rau; cand ne-am
suit amandoi, mai s4 nu ne bata, iar acum cand am ldsat magarul

RS
in voie, zic ca suntem prosti.
— Nu te potrivi la oameni, dragul mosului. Nici odataé nu-i
mai pofi impdca. Daca te-ai lua dupa vorba lor, urli ca lupii. In
IVE
viata ta, sd nu caufi decat ce-ti spune mintea, judecand drept si
cum se cade.
Anume am facut ce au zis unii si alfii, ca s& vezi si tu cd nu
trebue sa te fii dupa gura lumiii, c4 dai in gropi.
UN

. REGELUI NOSTRU
Toti am sorbit amarul pan’ la fund...
Dar nimenea ca Tine, Regel |,
Durerile’s mai crude cand s’ascund,
AL

$i obstea nu prea le 'ntelege.

S@Ti schimbe vruri mesterii streini
In aur de ofel Coroana.
TR

Tu? Preferasi cununa grea de spini,

Imbrafisdud cau noi prigoana,
pi tot ce ne-au svarlit dusmanii rii,
EN

Stibiticie si ocard,
Lovi'n Femcia si Copiit Tdi,
Tu cel mai bun Roman din fara!
I/C

Dacuma noi suntem legati pe veci

De Tronul Téu,,.. Ne leagd lantul
Imensei suferin{i prin care treci:
Rege 'nfrdtit cu Dorobantul!
IAS

lar licrdmile, sangele varsat,

Vor pune, Sire, pentru Tine,
Peste Coroana’Ti mandraé de-Impéarat,
Margdritare si rubine! ' . ,
U

. ©. RANETTI
BC

Proverb: Oala dogiti in zadar o mal fegi.

 RY
tw
nm

RA
TURCUL SI LINTEA.
Era pe semne pe vremea turcilor. Un aga turcese, nimeri
intr’un sat la casa de crestini, unde dadu peste o biaté baba, ca

LIB
ceilalfi fugisera de groaza zaverii si-a paganilor.
Baba nu mai stia ce sd-i facd Turcului sa-1 imbuneze. Printre
alte bunatati ii dadu o strachina cu linte fiarta. Turcu nu mai
mancase pe semne asa mancare. Cum ii dadu de gust, incepu a
manca de se minuna baba de el.

ITY
— Pune baba de asta, cum se chiama bre?
— Linte aga, linte Maria ta!
— Dea Dumnezen sameni una mind, facd una chila, pune
baba, mai pune bre; si minca Turcul, nu se incurca, ba se descinse

RS
5i de brau sa-i fie mai in voie.
Saturat in cele din urmia, ii zise babei.
— Buna baba bre, bund mancarea ta. Sameni una mana, faca
una chila... ,
VE
Se culcd Turcul. Der sa vezi ce pozna.
Nu se mai putea astampdra acuma saracul de el. Facuse cdrare
batuta dela pat afard si d2 afara la pat.
NI

A doua zi, intreba’ pe baba, dar posomorit.

— Cum zici baba, ci se chiama méincarea de aseara?.
— Linte maria ta, linte. Sa-ti mai dau?
LU

Turcu, cand auzi sari in sus:

— Samana una chila, faci una mana,.si rdcni la baba de o
vari in speriefi. Apoi o sbughi iar p2 usa cu mana la pantece.
De atunci Turcii nu mai mindnca linte. ‘
A

Din rev. sAlbina» scris3 PETRU GH, SAVIN

anume pentru popor)},
TR

DOINWA BAY BIO,

Dela noi pan’ la Popesti
EN

Rasiri?au flori domnesti,

Dar cine le-a riistrit?
- 'Badita cand a venit —
Dar cine le-a stémiinat?
I/C

Bédifa cand a ?nturnat.

CURT
OR A.
IAS

Fata mamti hdrnicuta

cali ?’n ladd-o camisuté,
fret sunt rupte, tret sunt sparte,
doud nu se tin pe spate.
U

VORBE CU TALC.—Cdruia m’a inselatintdi, aferim ; tarde

ma amdgit aldoilea rand, inca ti mulfumesc,ca& amea estevina.
BC

(DIM. TICHINDEAL).
PPGoverhs Cind nu te doare capul, s’nuw’l leg. (Macedonia),
 Y
AR
is Ying Yy 5

R
W
if ygY
Ly
LYK

LIB
.

ITY
RS
IVE
UN
AL
TR
EN
I/C
IAS

Pundndu-se amandoud si tragi de canea,.. . hustutfue cad pe spate

si vinul d& navali peste ele. Intorcdndu-se crasmarul sA mar aduca o candde
vin. vede cu spalma pozna ce i-au ficut momifele, care se 190d spre fereastra,
. facdndu-se nevazute, pind ce jaragi se vor ivi in Calsncarul Gospodarilor
‘pe anul 1926, (Deseninat de C. diotas, dupa alii).
U
BC
 RY
LEACURI SI SFATURI. | Gradul.

RA
Boalele grele vin cu ferbinteli. Mama Priceputa are obicziul sa
puie dosul manei pe obrazul imbujorat al copilului, ori il
Sdruta pe frunte si indata isi da sama daca copilul
are caldura; cdldurd inseamna boala si grije

LIB
mare.
E dreptul cé mina iti poafe arata cand copilul are
fierbinteala, dar nu-fi poate soune cata. Este ferbin-
feala si ferbintzala, dupa boald. La o boala grea,
, omul arde nu alta ceva. Doctorul are un instrument,

ITY
Maxim numit grad sau fermometru, care ii e de mare ajutor.
Nu e rau ca gospodinele mai cuprinse si cu copii,
S4 aiba cite un grad in casa.
Ferbintala

' Gradul e de sticla, de aceia trebue umblat cu el cu

Sea

mare bagare de seama.

RS
Intr’o tevi2 sudtire, umflata la
capat, se afla argint-viu. Cand se pune gradul subsu-
5
Plt

oard, finut strans, argintul-viu se incalzeste, s2 umfla

§i n’are incotro sa se intindd decat in lungul tevei.
gSEabe OF yah a Ta

VE
} Normal Astfel
arata gradele, adicad cat de mare e ferbint.ala.
vo:

In lungul tevei sunt niste liniuf2, insemnate cu nu-

ie Traps

mere. Cand e omul sindtos, argintul viu nu trece

peste liniufa-cdre arata 37 grade.
NI

Cum se ridicd mai

83 Sus, inseamna ca e caldurd; cu cit s2 ridicd cu atat
‘al Minis ferbinteala ec mai mare. Daca se urca peste 40 grade,
LU

i ajunge 41, 42 ori mai rar 43, atunci e pericol mare.

i Trebue in grabaé de adus din pamint doctorul. ‘E
A rdu si cénd argintul viu se scobsara si in jos. Cand
oo aratad 52 de grade, moartea e ta usa.
A

WY Caldura se iea de obicei de doud ori p2 zi, dimi-

. , Neafa si spre seard si se inseamné gradele p2 o
TR

bucati de hartie. Dupd o boala grea, cu ferbinteala indzlungata,

Scoboraérea argintului
viu, aduce un oftat de usurare si pentru
doctor, dar mai cu seama pentru cel care ingrijeste de aproape
de bolnav, cdci araté lecuire.
EN

PENTRU GOSPODINE. Stevie cu orez,

In luna Martie cum e mai rau cu de ale mancirii. Ce a fost
I/C

. in camara, peste iarnd, e pe ispravite, pe cand din griadina inca

nimic nu se poate culege. De acea buna gospodina se bucuré
de ce creste mai repede pe camp: urzici, curpen, grdusor, drehle,
ciuperci, stevie.
IAS

Din stevie de obicci se face bors. Se fac $i alte mdancdari

sdfioase. Asa e stevia cu orez.
Se opdreste stevia. Se pune ao9i intr’o cratif{’ la un loge cu o
lingurd-doud de orez, si cu ceapd prdjita, taiata marunt. Se
umple cu
U

apa si se ferba, pind ce scade biaisor. E o mancare

foarte gustoasa.
BC

Proverb: Cind wai, pui si mult si putin.

 Y
R AR
APRILIE

LIB
x Din vremen
DESPRE NEAM. SI TARA. Fanariotilor.

Trei impdaratii se bateau pe noi; iar cind se hotdrau sé faca

pace, Rusii cereau Moldova, Nemf{ii Valahia — carjile de aur ale

ITY
batranii Turcii — si luptele reincepeau.
Numele Domnilor ca si faptele lor,se amestecau in pulberea
acelor lupte. Ei vin si se duc din porunca Sultanului, si in bo-
gafiile pe cave le agonisise vad viitoarele domnii, pentru ei sau-

RS
pentru ai lor. ‘
Sub Ion Mavrocordat — cel mai lacom si mai asupritor dintre
tofi domnii pe care ni i-a trimis Fanarul — vacdritul ajunge sa°
se ia de trei ori pe an, incdt oamenii incep sa-si ucida vitele ca
IVE
sa-si mai scurteze din cele dari. De atunci o fi mai ramas cdn-
tecul:
Cine are péatru boi |
UN

Capu-i urli de nevol.

Eu cd n’am nici o piireche
Pun ciéciula pe-o ureche!
Pe vremea asta de cumplita ananghie, fst intinde Rusia mrejile
AL

ei asupra farilor noastre, Puternicd, lacoma, vicleané, ea zice ca.

ridica spada ,,in numele Mantuitorului si al crestinatatii‘, si
cheama la sinul ei, subt inalta ei ocrotire, toate popoarele ,,drept-
pravoslavnice™. ;
TR

. 7
Turcii inteleg, printr’un fel de presimfire mai mult, ci cel mai
mare vrajmags al lor,e Muscalul, si'n ura de moarte a celor 2 im-
paratii se cumpaneste, pentru mai bine de un veac, soarta farilor
EN

Romane. .
Gospodarii acestei vremi se schimbi tot mai repede; caci tot
inai mult se teme Sultanul s4 nu-i traga Rusii in partea lor. Ei isi
deschid drumul la domnie de obiceiu prin slujba de dragoman
I/C

al Porfii; pe acolo trec si pufinii pamantens ce mai intrerup doa

cu numele sirul Demnilor fanariofi.
De aceea nici nu poate fi vorba de-o guspodarie inchegati.
IAS

Cateva masuri de indreptare, ce s2 incearcé din caad in cand,

fintesc mai mult la sporirea si stransul mai usor al darilor, decat
la buna si trainica ingradire a tarii.
Muscalii sunt neadormiti, — ei cauta in wate felurile si ade-
meneasca pe Romani si sd-i traga ’n partea wr: iscoade, cdlugiiri,
U

Ppoverb: Care cauti, acula afli.

BC
 RY
negustori, iconari, ostasi cu vaza, cutreeré Moldova si Muntenia,

RA
‘ispitand, impartind bani, fagdiduind marea si sarea bictilor oa-
meni buimacifi de nevoi, ce nu mai stiu nici ei pe cine si creada,
incotr’o s’apuce. “Multi dintre vechii nostri boeri, si mai ales
preofii, vad in prefacuta Rusie manfuirea neamului Ronidnesc!

LIB
Aveausi vada ei Romanii, curand dupa aceca, si multa vreme2
dupa aceea, cum stie si umbreasca milostiva Rusie!

A. VLAHUTA,

ITY
DESPRE NEVOILE OMULUI. Cultura cartofilor.

Dupd gradu si popussiu, ba poate mai de seam’ decdt popu-

soiul, este cartoful. In Calendaru! Gospodart'or de pe anul trecut,

RS
1924, s’a dat 12 feluri de manciri- facute din cartofi. Nu sunt
toate. La multe popoare e saful casei. Din fainad do cartofi
amestecata cu faind de grdu ori de secara se fac2 piti buna, care
VE
pe deasupra nu se usucd asa lesne, tindnd proaspata inai multe
NI
A LU

zile. Cartofii sunt si hrand.minuna!a pentru vile, of si porci, mai

TR

ales amestecati cu graunf: ori fain. Din cartofi se fabricd si scro-

bealai, folosita in fesatorii si la alte mestesuguri.
Se pastreazd usor in beciuri sau chiar uscafi, dacd sunt taiati
EN

felii. Asa dar cartofii au multe, felurite si insemnate folosints.

Unde mai pui ca erese lesne acolo unde graul nu da spice, fie
spre munte, fie in tinuturile mai reci.
De felul Ini cartoful ¢ de deparie, de peste noua mari. A fost
I/C

adus in Europa, din America de Sud, tarziu «le tot, cam dupa
moartea Iui Stefan cel Mare. Intai a fost adus in Spania; la
noi cu mult mat tirziu.
IAS

La inceput poporul nici i’ vroii si audi de cartofi. Ii socotea

otravitori, Numai pe vremea unei foamete cumplite, cam cu
vr'o 40 ani dupd omordrea lui C. Brancoveanu (1769), s'au
hotardt si {aranii din Franfa sa mandnce cartofi. Si asta numai
cu siretenie din partea unui om de bine, Purintenticr. El sa-
U
BC

Provera: Ca vremen nici un daseal mai bun.

 Y
27

AR
mand cateva falci cu cartofi, iar la rodire le pdzea cu armata.
Punea soldafi de pazd numai ziua. Taranii, curiosi din fire si.
cérora nu.le prea arde de bunul altora, impinsi si de foame,

R
veneau noaptea si furau cartofi. Parmentier doar atata dorea, ca
Sd. se convinga satenii, greu sa-i abafi altfel dela credinta ori .

LIB
obiceiu, de bunatatea cartofilor si cat de sdtiosi sunt. Vazand in
adevar sdtenii ca s’au inselat socotindu-i otravitori, au inceput
a cere de saémanta si a pune in ogoarele lor. De atunci sunt ari
intregi care se hranesc mai mult cu cartofi.
La noi ‘cartofii si pun

ITY
mai ales in Ardeal si Bucovina. In ve-
chiul regat cultura lor e restransé in unele judete, cum.e Reman
Sau mai spre munte. Si e pacat. Acum cand sateanul ‘are pamantul
lui, macar cate o jumatate de hectar ar trebui sa-] samene, cu car-
tofi. Aceasté planta nu prea alege in ce pamint e, dar-ataita cere,

RS
ca pamantul sa fie bine arat, afanat, pentruca sa-si poata infige
radicinele scurte. Mai pe urma cere o musuroiere si atata. Unde
- Se. fac culturi mai intinse, e neapdraté nevoe ca sa fie stropit
cu
piatra vanadta, ca si vita, cdci frunzele de cartofi sunt atacate de
IVE
mana. Se mai cere de asemenea si alzgrea cartofilor pentru
sdmanat, céci a ajuns acum sad fie zeci de varietati, dupa intre-
buinfarea ce i se da sau dupa pamant. S’au ajuns sa se capete
tuberculi, asa se zice cartofului scos din pamant, si in greutate
UN

de > de kilogram. Unii.sunt mialdeti, sfaramaciosi la fert, altii

mai tari la miez; unii au pelita neteda si trandafirie, alfii
sunt scortosi. Unii sunt lungueti, altii rotunzi. Ma rog, omul
a ajuns sd-i facd asa cum ii trebue,: numai alegand samanta si
ingrijindu-i.
AL

‘
Cartoful este o hranad sanidtoasa si sdfioasa; n’ar trebui sa
lipseasca macar din gradina gospodarutui si din alta pricing. -
Vremea e schimbacioasé. Rar an cand ploile cad la vreme
TR

si pentru popusoiu si pentru grau. Mai adesa cand graul da

rod mai slab, popusoii rodasc mai mult. sau pe dos. Dar sunt
$i ani cand vremea e din potriva si pentru popusoi si pentru
EN

grau. Gospodarul chibzuit trebue sa puie pe pamantul Iui cam

de toate. Nu se face una, se faze alta si hrana ii e asigurata. Nici
pamantul care-] are, nu e tot, tot una. Asvarlind aceasi sdmanfa,
de popusoi ori grau, pe orice pamant, adeseori ani dearandul abea
I/C

igi scoate sdmanta. ,

Cartofii, tocmai de aceia sunt buni, in afara ci sunt sdtiosi, ca
pot rodi $i intr’un paémant mai nasipos, nude nici popusoiului,
nici
IAS

graului, nu-i merge. '

Cultura cartofului trebue sd intre im planul de sdmanare
a
gospodarului chibzuit. .
U
BC

Proverb: Ce ¢ lesne, nu c bun.

 RY
28

DE CETIT LA SARBATORI. Tari Pasti.

RA
Preotul Musat dintr'un sdtucel, se dusese la o
moard cu pa-
raclisicrul, ca s4 macine cafiva saci cu grau
si cu porumb. Si
fiindcd nici in satul lor, nici in satele invecinate

LIB
nu erau mori,
-preotul fusese-nevoit sé se ducad tocmai al patrulea sat.
Era in postul Pastelui.
:
Injuga boii la car, puse grduntele intr’insul si
hdis-cea, merse
omul pe indelete, $i tocmai a doua seard ajunse
la moara. Pana

ITY
sa-i vie randul de macinat mai zabovi vreo doua.
zile,- cdci era
mare imbulzealaé. Cand si bage in cos, auzi tragand clopotele.
De odata ii sari inima.
Se duse iute si cerceta, apoi se intoarse repede si zise farcov-
nicului:

RS
— Aide, dascale, mai jute acasd, cd me-a apucat Pastele de
pe urma. . . ,
— Ce spui piarinte?
VE
— fata aci in sat a si sosit, si pana in ziuad va ajunge si la
noi; ce sa ne facem? .
— Sa le mai oprim nitel.
— Asi! nu se poate.
NI

—- Dar ce facem grauntelor ce am adus sé miacinim? il mai

intrebaé paraclisirul. .
LU

— Ca bine zici tu, dascdle. Ramai tu dar aici, grabeste de

ispraveste mai curdnd, si vezi de vino intr'un suflet, ca eu ma duc
sd fac Invierea.
— Dar cum se ficu posna, parinte, de te apucd Pastele asa
A

fara veste?
— Dracul stie, raspunse preotul. Eu atat stiu ci postul cel
TR

mare este de patruzeci si opt zile. Atatca si boabe de porumb am

pus in buzunar la lasatul de sec. In ficcare zi am scos
cate
unul si acum, cand caut, vdz ca mai sunt inca multe. Pesemne
ca s’a ismenit Iumea.
EN

Pasdmi-te prcoteasa bagase de seam’ ca soful sau purta

boabe de porumb in buzunare, binuise ca ii place a ronf{ai in
post,
cand si cand, cate o boaba la lucru, gi-i mai adaogase o mina,
I/C

inainte de a pleca la moara. Sarmana, credea ca tacand asa,

umbla dupa gustul barbatului.
Asta fusese ce zipicise pe bietul preot,
Ajungand acasa, supirat si abia rasuflat, incepu a trage ale
IAS

clopote de credeai ci o si Je sparga. Oamenii se mirara cum

de, asa din chiar senin, ii chiama popa ja bisericd. Aflara ca
este sdntele Pasti, dupa ce se adunara. Sdvarsind slujba Invicrii,
Se intoarse preotul acasd citranit $i coplesit de rusine. Aci gasi
pe preuteasa supdrata foc.
U
BC

Ppoverd: Cerearea moarte nu aduee.

 29

Y
— Da, bine, parinte, ce mai fuse si asta? Ce fel de Pasti mai

AR
facusi si sdntia ta, fara colaci, férd oud rosii si fard sa ne dai de
veste de mai inainte, ca si stim si noi ce facem?
— Ia, f4 si tu cum vei putea, rdspunse preotul. Nu stiu cine

R
dracul a gonit Pastele cu citeva zile mai inainte. Si daca era
sa fie dupa boabele de porumb din buzunarul meu, eram s'o

LIB
ducem tot intr’un post. Noroc de niste crestini ai lui Dumnezeu
din satul unde am fost la.moara si dela cari am aflat cdi a sosit
Pastele. / , .
— Ce spui, parinte, de boabe si de fatat? Eu ti-am pus o
mand, sunt acum cateva zile,.socotind ci ifi place s4 le rontai.

ITY
— Taci, preoteasdé! Ptiu! ucigd-te toaca, satana, ma speriusem ~
ca 0 s& ramanem fard Pasti. .
: P. ISPIRESCU

RS
CANTES DIN MARAMURES. |
Eu de nu mi-asi sti hori
De dor mare m'as topi,
IVE
Dar cu gura hore-mi spui, \
Cu inima legi imi pui
Cum cu méandrul sé m'adui 1);
Cu gurifa hore-mi trag,
UN

Cu inima legi imi fac,

Cum méandrufului si-i plac.

GHISITORE
AL

Mihai sfarancioc
Sade langé foc
Ist unge curelile,
TR

Suceste mustetile.
(Pisica; miita).
Ant o vacd: pank n’o pui cu picioarele in sus, nu pot s’o mule.
EN

(Loses). ,

CUVINTE CU TALC.
I/C

Daca nu esti vrednic de treabd.

Nu-{i bate capul de geaba.
A. PANN.
Fericirea adevdrat cu cat se vecheste, cu atét mai mult se
IAS

fericeste. D. CANTEMIR,
Lacrimile sdracilor nici soarele, nici vdntul au le poate usca,
I. NECULCE
1. Si ma& desmierd.
U

Proverb: Mult triest!, multe vezi.

BC
 80

RY
——.

Gilg & MAL Marz,

RA
Lucritorii de tot felul — ,Hei",
nde-atunci rispu
Merg la han, un prénz si facd;
Tar hangiul, sé nu tacé? plugarul,
»Dar eu griu de nu fi-as da,
Zice: ,,Hai, poftiti, intrafi, yf. la-moara ta, sirmane,

pdr’ de nici o Supirare,
plncepand ¢u cel mai marél
Adict pe rénd si mearga
>i sd intre tofi treptat,
Dupa cum le-i mesiesugul,
LIB
»Doari vant de-ai miicinal
— ,,Da, mii rog“, zidarul 2ice,
nce vorbesti tu, ce gandesti?

ITY
| nCasi eu de nu fi-as face
Mai de pret, mai insemnat. mAi puted tu si traesti?
‘Auzind asa, cismarul " — Ba eu“, zice croitorul,
Vrea si intre si el zice:

RS
»De n’as coase $i croi,
— ,De waveati voi cisme- wt dr’ de haine, nu te teme,
acuma, Wai ajunge a mai zidi,
Mai puteati veni pe-aice?P »Dafi-mi drumul, hai, si intra
VE
wDintre tofi eu sunt mai mare, ,,Cdci suntefi chiar biru fh,
wDafi-mi drumul la intrat! Vu sunteu doar cel mui mare?
»Mestesugul cismirici vltai, din use va ferifit«
peste cel mai insemnat, — Ce, ferifi?“ tamplarul zice,
NI

— ,,Ba nu“, zice tibicaral,’ reltt mai mare decit mine?

yLlas’ atunci e rdéndul meu;
LU

»Mai la urmi vezi, doar’ usa

»Pielea bund pentru cisme wWam facut-o pentru tine!
wCine-o face? N’o fac cu?
Deci cu ’neetu-asa deardndul.
— ,,O! Ba nu", ziceybrutarul,,
A

T oft cu toft se raniduesc,

Randal meu e, fratioare, Dari nici c& se ’nvoesc.
TR

sCaci cu pdine de nas face,- lar hangiul zice: ,,Statis

Mori cu cismele’n picioare*. Ca deasurda va ecrlafil
lu esti mare, altal lara,
— yA! Ba nu“, morarul zice, Dar nici unulnu-i mai mare;
EN

wNici tu padine nu ne-ai da pare este fie-care;

-»Dack nai avea faina, wUnul dalt avefi nevoi,
paca eu nas mitcinal wUna suntefi intre voi!
I/C

TH. SPERANTIA

— Bund ziua, nea tstrate!

IAS

— Trei boboci de rata, jrate,

— Nea Istrate, tu esti surd!
— Pe colea, trecca un card.
—.Nea Istrate, ce vorbesti!
— De ai bat le si lovesti.
U

Ppover®: Incilzeste-te eit arde focul.

BC
 81:

Y
R AR
LIB
ITY
RS
IVE
UN
AL
TR
EN
I/C
IAS

inate
Pe on yen

Raslignirea Domuniulyi
Dup& un desemo dintr'un Triod-Ponticostar romfnese din anual 1550. ~
U

Prover®: Semeni cu lacrimi, culegi cu bucurie.

BC
 RY
-LEACURI SI SFATURL. Frigurile de-balta:
Frigurile de balta sunt foarte raspindite la nvi,, ca si in {4-

RA
rile vecine, Rusia, Bulgaria si Serbia. Ele se prind mai ales de
copii, de si nu crufta nici pe oamenii mari. Te iea deodata cu
frig si fiori, de-ti clantiie dintii in gurd. Nu fine dezat 1—2 cea-:

LIB
suri si te da pe urma in fierbinteala mare; piclea arde si e us-
cata, iar bolnavul nu mai poate de sete..Fierbinteala se sfarseste
cu sudoare multaé, dupa cari bolnavul cade in somn.
Boala vine tot la 3 si 4 zile si tine cite odatd si cdte-va luni.
Nu este decat un mijloc de insanatosire: Chinina. Se ica dela

IT Y
spiferii, sau dela primaria din sat.
In afaré de !ecuire insd este de nevoe a paizi pe cei sanatosi
de boald. Frigurile nu se iau dela om la om, ca alte molime.
nu se capita nici dacd beai api dupa castravefi cruzi.

RS
Boala ec adusi de féufari; nu de toti ci de anumifi
IVE
UN

C. Infdlisarea {antarulni: D. PUIUL,

AL

1. Cum sta tantarul nevitdmiitor.

2 Cum sta fdntarul care da@ friguri.
tirfari. E bine si fie cunoscuti. pentru a fi omoriti ori unde se
TR

intalnesc. Tanfarul care aduce frigurile, cind sti pe perete, are

trupul inclinat cu capui in jos si cu pantecele ’n sus. Acela
trebue omordt fara mila. Cand intapa si di de singe, last o
picaturad de stupit cu sdminta frigurilor. Boala e gata. Janfarii
EN

mai au obiceiul cad-si pun ondle in apa. Ca si imputinezi fri-

gurile tot cee baltoacd in jurul casei trebue uscata, ca sa n'aiba
unde sa cuibari tanfarii.
I/C

PENTRU GOSPODINE. Ochiuri.

Se pune apa se clocoteasca. Cand a fiert, se da vasul lao parte,
IAS

ca sd nu mai clocoteascd. Se sparg ovale, unul cate unul, la jumd-:

tatea cojii. Se lasd sd fiarbi putin pini ce se intdreste albusul,
iar galbenusul raimane moale. Se scot binsor cu o lingura iardsi
cate unul; se pun pe ui taiger si se toaraa peste ele putin unt
topit. Cu mamaiiga moaie si brinzd, e satul casci.
U

PPOVEPD : Putin si des, face mult.

BC
 RY
RA
LIB
| MAL
DESPRE NEAM SI TARA. | DOMNITORUL!

ITY
La 10 Maiu 1877, tara noastra s’a rostit neatarnata. Aceasta’ zi,
de zece Maiu, e cea mai mare si mai frumoasa dintre sarbatorile
neamului roméariesc. Ea are o intreité insemnatate, ca trei lu-

RS
cruri mari si hotdritoare ale sorfil noastre s’au petrecut intr’a-
ceasta zi. oS
In vremile miaririi noastre, stema domneasca a Romanilor era
VE
purtataé de Voevozi vrednici si cu iubire de neam. De pe capul
lor trecea pe capul fiilor ce-i aveau, si era liniste in tara si
stema noastra datatoare de spaima printre dusmani. Dar ne-au
NI

ajuns vremile urgiei pagdnesti, cénd Turcii smulgeau cu deasila

coroana de pe capul Domnilor nostri, punand-o pe capul cui
U

le placea lor, iar in urma Turcii si-au facut bataie de joc din co-
roana noastra; o zvdrleau pe drumuri, si cine se scula mai de
acela ne stateaA
AL

dimineata si punea mai intai mana pe dansa,

Domn.
Si se ingrimadeau asupra ei tofi veneticii, si se -impingeau si
TR

se certau, si umblau in calea Sultanilor cu soapte si cu bani, $1

se perindau adusi de vanturi la Domnia tirii ca vremea rea cu
cea buna in zilele toamnei. Si din maini rele ajunged Domnia —
EN

in si mai rele mini, si biata noastra fara fugind de ploaie da de

noroaie si cand se credea scdpata de un rau, se pomenia cu zece
din nou izvodite.
I/C

Domnilor e bucuria nebunilor, si doud mutari de

Schimbarea
locuinfa te pagubesc ca si cand fi-ar fi ars casa odaté. Tar nous
ni se topise sufletul cum ne tot ardea casa in cap prin mutarea —
IAS

nesfarsita a Domnilor. Si ne-am luptat si am alergat, s’ajungem

in randul stapanirilor infelepte si s’avem domnie statornica.
unirea Munteniei cu Moldova, sub Domnul Cuza, am batut
Dupa
U

@poverb s Cine pigubeste, se intelepteste.

BC
 3!

RY
la toate usile Domnilor puternici din Europa, ca sé ne mantuie
de rau) schimbarii Domnilor, s& ne dea temeinicd asezare in
scaun, si sa ne.vedem iaras stemele domniei, ca in veacurile

RA
vechi, trecand Ja moartea tatélui de pe capul carunt pe tanarul
cap al fiului sau. Caci numai atunci saint stemele cinstite si iubite
de fara si cu vrednizie purtate de Domn, cand dela tatal cel stra-

LIB
duitor sa le lase intregi si nestirbite fiului sau, ele trec in li-
niste la fiu, care de mic s’a obicinuit cu ele si Ie cunoaste ca o-
doare ramase din parinti si din stramosi. Dar nu cind sant cu
manie azvarlite in drum, rupte si batjocorite de cel ce e silit sa

IT Y
le paraseascd, si ridicate de jos cu hohotele de ras ale celui ce se
impiedica de ele. ;
Si nu eram noi neam asa de ticdlos,, ca sd ne urgiseascd Dum-

RS
nezeu intr’atéta de mult si asd de multaé vreme. Cu ajutorul lui,
si cu straduinfa noastra ni s’a inplinit dorul si am’ intors vre-
murile vechi si pdsurile sorfii.
IVE
La 10 Maiu‘1866 s’a urcat in scaunul domniei romanesti
Prinful Carol, ca Domn statornic si fara clintire din partea Tur-
cilor si cu asezimantul ca stemele Domniei sd treacd din tata
Ja fiu. Nu ni L’a dat nimeni cu de-asila; noi L’am ales de buna
UN

voie si dupa buna chibzuinfa noastrd. Ne-am gandit ca daca ale-

gem Domn pe un om de-ai nostri, Roman, indreptam numai pe
jumiatate raul, si cd tot mai lasim o radmiasité de foc si de boala
si cé din scanteia mica s’aprinde focul mare, precum din putind
AL

‘samanta de boala vine la urma pceirea.

Ca sa nu dam prilej, nici cat un fir de pdr, si ne certim iardsi
noi de noi pentru Domnie, ne-am adus un Domn de neam strain.
TR

Si cu asta am pus sfargsit tuturor nddejdilor trufas2 si pornirilor.

nebune. Ca de-am fi ales Domn roman, s’ar fi pornit iarasi ca
de-atatea ori certurile aducdtoare de ucidere intre frati; multi
EN

socotindu-se ori mai buni decét Domnul, ori avand mai multa
dreptate, dupa vr'un mos de-al stramosului lor, si prindad scaunul
tarii,, ori ascultand de soaptele dusmanilor farii, ori facand numai
I/C

ca ispititul care zice: de ce el, si nu cu?

Tar un Domn strain, dintr’o semintie de oameni puternici $i
stépanitori de f{dri, ne sta pavdzd puterii noastre. El avea putinti
IAS

si ne ajute nu numai cu mintea si cu sabia, dar si cu vaza se-

mintiei Sale, cu hotadrdtorul cuvant al ci, cdci cine are rude tari
e tare insusi. G. COSBUC.
U

Provers ¢ Bea paharul pini’i plin,

BC
 RY
30

DESPRE NEVOILE OMULUI. Grija sufletulut.

RA
Amarnic s’au mai schimbat oamenii dela rasboiu ‘incoace. Asa
de mare ce a fost grozdvenia vremurilor de singe si sardcie,
incat pare cd tofi s’au speriat sa nu mai vie alte zile de nevoi si

LIB
cata. numai cum sa adune bani sau sd petreacd zilele in chef.
Dela o palma de loc sa face moarte de om, iar dela o vita rata-
cité in ogor se ajunge la batae. Firea omului s’a salbaticit. Fe-
ciorii nu mai au respect de cei batrani ,iar numarul copiilor din

ITY
flori pe an ce merge se mareste.
A slabit si omenia. Om la om nu mai cauté cu drag; pare ca
sunt numai dusmani. Cei cu stare nu cred celor nevoiasi; pome-

RS
nele de demult, obisnuinta crestineascé buna, se tot raresc. In
schimb pentru o cumetrie se cheltuesc mii.de lei, iar la o nunta
din sat se duc banii de pe munca de o vara. Nici masurd in vorbe,
VE
nici mdsuraé in fapte nu mai este.
Omul sadlbaticit, nu mai cauta spre Dumnezeu. Pare ca 1’a uitat.
Bisericele sunt goale iar preotul ceteste evanghelia in pustiu.
nu poate trai ravnind
NI

Aceasta e calea peirei su‘letesti. Omul

numai bunurile pamantesti, | treciitoare. Mai are nevoe gi de
grija sufletului, caci numai prin bundatate, omenie si’ dragostea
U

aproapelui se deosebeste de dobitoacele, care-l inconjoara. Cu-

cat vremurile sunt mai grele, cu cat nevoile sunt mai mari, cu
AL

atdta sufletul fiecdruia si fie inclinat la ajutorare si fapte bune.

Grija sufletului cade in sarcina bisericii. Biserica trebuie sa
fie mai des cercetaté. Cuvantul evangheliei strapunge inima, sfre-
TR

deleste mintea si imprastie gandurile rele. Pilda Mantuitorului

sta in fata celui cucernic, mereu. Pe urmele Lui cdlcand cat de
aflam_calea mulfumirii. si a fericirii, care nu vine nici
EN

putin,
odaté din goana dupa arginfi. Avutia e bund numai atunci cand
iti da putinta s inlesnesti traiul’altora; altfeY e ghiara diavo-
lului patrunsé adanc in trup. Nici familia, nici fara nu poate
I/C

duce. departe numai cu oameni rai, avani dupa castig repede, cu

uri impotriva altora. Merge cit merge, dar la urma se naruie
familii domneste
IAS

totul. Dimpotriva cand intre membrii aceleiasi

dragostea, respectul si cuvantul cel bun, ori cand intre cei de
acelags neam dainueste cinstea,, ingaduinta si omenia, - numai
atunci un popor e pe calea traiului vesnic, iar fiecare om se
simte cd in adevdr traeste pe pamant ca om.
U

Proverb : Pacea ja om, odilina victii.

BC
 36

RY
DE CETIT LA SARBATOR: Batrini

RA
De ce mati dus de Uingé vot
De ce m'afi dus de-acasé?

LIB
Sd fi rémas jecior de plug
Sd fi riimas la coasa.

Atunci eu nu mai riitdceam

Pe atatea citi rdzlefe,

ITY
>’aveafi si voi in curte-acum
Un stilp la bitranctfe.

MPas ji ?’nsurat cand ispriiveam

RS
Cu slujba la *mpiratul
Mi-ar fi azi casa ’n rind cu tofi...
— Cum mar cinsti azi satul.
VE
Cati ai aved azi Duinneata
Nepofi, sa fi zicd: Mosu....
Le-ai spune spuzi de povesti...
NI

Cu impdratul rosu.... :

Asa... va treceti, bicti bitrini

U

Cu rugi la Preacurata
dt plinge mama pe ciastov
AL

pin barbi plange tata...

‘ O. GOGA
TR

CASCATUL.
Un om, cam prostinac, se insurase cu o femee frumoa
sa sf
EN

desteapté. Omul nostru era bogat iar feneia se lacomis

e nu Ja
el,, ci la avere, ca-i gre de trait in saracie. S’apoi frumosi
si des-
tepfi gasesti cand vreai, dacd ai cu ce trai.
Intr’o sara, gospodarul impreund cu femeia, se duse
I/C

Ja crasma
sd mai pelreacd putin si cl cu lumea. Si cum in
crasma era fel
de fel de lume, femeia stand la o parte (cdci prostul o temea
de
si
buruene) ciscd deodaté cu un flacau sdravan si frumos.
IAS

Cum vdztt prostul aceasta, Ind femeia si iesi din

crasma. In
loc s4_ mearga spre casi, apucd in spre pddure.
— Am sa te spinzur, soia rau ce esti, sa scap Iumea de o
ticdloasé ca_ tine.
U

Ppoverd s Invatul are si desyit.

BC
 37

RY
In padure, umbland s4 aleagé copacul de care .sa-si spanzure
nevasta, sa intalni cu un Roman. a

RA
— Ce tot umbli, bre, din pom in pom ca si cdscatul din om
in om? fi zice drumeful.
— Oare asa sa fie? Uite ce pacat era sé se intample de nu
mi te scotea Dumnezeu in cale. ‘ -

LIB
- Si de atunci omului nostru ii venira minfile la cap.
M. LUPESCU.

GANTES, DELA ROTA DIN BULGARIA.

ITY
Mai bdete Grigoras —
Te ’nsurasi si md lasasi!
De-i gsi vr’una ca mine

RS
Facii-ti Dammnezeua vr'un bine!
Da’ de di giisi vr’o tigoaré
Sé dea Dumnezen si moarii!
IVE
Ramadi cersitori la tard,
Sd cersesti cu poala fdioari,
Sd te aduct Dumnezeu
UN

Pingd bordciasu’ meu

Sa te mai dirui si eu!
Cules de E..BUCUTA.

ff CRAPA BUZA...
AL

Se spune ca un figan se ducea intr’una la nasul sau, si-i cerea

imprumut de ale gurii Dar cand lua imprumutul, nu uita ca sa
TR

zica: ,,Pune, nasulicd, cu varf si indesat!". Dela o vreme nasu-sau

nu i-a mai dat nimic.
»Nasule, ii zice intr’o zi figanul, $i mie mi-o fi rusine sa cer,
EN

dar si tie de atéta rusine ca-fi cer si nu vreai sd-mi dai, ti-au
crapat buzele toate".

CHUDITURE
I/C

Fata care joacté riiu Langa mine cine joacd?

IAS

Pradpidi-o-ar Dumnezeu; la joacé o biataé fata:

lar pe cea ce joacd bine Na-mi past ca nu-i bdinoasd,
‘Ad’o Doamne langé mine. Dar imi place cd-i frumoasa.
Din Revista: 7. Pamfilie.
U

Proverb: In oala acopcriti, nu stii ce ficrbe.

BC
 38

RY
LEACURI SI SFATUR
oe
L Duci-se pe pusti:
(Epilepsia)

RA
Epilepsia sau Duci-se pe pustii eo boald care chiar dupa
mnume se vede cat e de supdratoare si uriztioas’. Ea se arati mai
des la copii pina la varsta de 20 ani, de si se tine, mai rar,

LIB
si
de cei mai varstnici. E 0 jale sa vezi un biet copil nevinovat cum
se sbate jos ca turbafii. Boala se arata ziua si noaptea, la orice
ceas. Bolnavul cade din picioare ori unde s’ar afla si ai crede o
clipd cd e mort. Nu se miscd si nici nu rdsufla. Pe urmi incep

ITY
svarcolirile fetei, a mainilor, a picioarelor; ochii sunt numai
sange, iar din guré curg bale. Rasuflé greu si iute. Pe urma iar
e linistit de crezi din nou cé e mort. Incet incet ist vine in fire
$i nici nu stie ce s’a intamplat cu el.

RS
Impotriva acestei boale leac nu prea este. Biefii copii bolnavi
sunt nevinovatele jertfe ale pirintilor betivi de reguld, Aceasta
@ mostenirea nenorocité pe care o las un parinte care nu stie
decat drumul la crégma. Epilepsia si sdracia sunt urmdrile betici.
VE
Neputind sciépa de boald decdt cu vremea, singurele ingrijiri
ce se pot da sunt atunci cind se intampla atacul. Ca sd nu-si
muste bolnavul limba cat scrdsneste din dinti, s4 i se bage
intre
NI

dinfi o bucata de pinzd indoité in doua trei. De cum a cdzut s§

ise desfaca hainele Ja bumbi, iar bolnavul sa fie pus pe un mindir.
si culcat pe partea stinga.
U

Cand are semnele ca raul se intoarce, amefeli, varsaturi, i se

poate uneori inlatura atacul dandu-i-se sa inghitd ghiata ori
apd cu catevd picdturi de apd de trandafiri.
AL

PENTRU GOSPODINE. ‘Ciulama

TR

de ciuperci.

Se fierb ciupercele bine, pundndu-se in oald si o ceapa in-

treaga, un morcov sau pastadrnac. Se prajeste
EN

intr’o lingurd de unt

cate o lingura de faind de grau, se rumeneste si se sfange cu zama
de ciuperci. Se pune ciulamaua peste ciuperci, mai da un clocot si
e gata de dat Ja masa,
I/C

mancandu-se cu mamaligu{a

Vorbe cu tile. Vasul cel fara fund, macar cata apa ai turnd
intr’insul, nu-l mai poti umplea. (Grigore Urechie).
IAS

Unde Domnii, inchid usile supusilor sii, acolo si supusii inchid

inimele Domnilor sai. (Niculae Juste).
U

ProverG& ¢ La sardul useat, proptele verzi.

BC
 RY
RA
Wasa? SAUave aes . OS

1UMEE.

LIB
|
DESPRE NEAM SI TARA. Vechiul Regat
In valtoarea patimilor deslantuite dupa rasboi, multe rele s
pun in sama vechiului Regat. Toate ocirile cad asupra lui. Cei

ITY
care-l vorbesc de rau, nu numai ca nu-l cunosc, dar nici nu s¢
sa-i stie trecutul. Astfel ar afla ca nu este tara din
incumeta
Europa in care si se fi muncit mai cu spor ca in Vechiu! Regat.
sa spue ca in Vechiul

RS
li vine usor ardeleanului si bucovineanului
Regat nu este aceeasi asezare ca in Ardeal ori Bucovina.
Ei nu tin insd socoteala ca pe cand in Ardeal, ungurii, care se
credeau stapani pe vesnicie, de sute de ani lucreaza pentru
IVE
d dru-
ordnduirea obsteasca, taind sosele, indreptand ape, inmulfin
murile de fer, adevdrata viata gospodareasca a Vechiului Regat
unirea
incepe abea din 1861 Decembrie in 11, cand s’a proclamat
a Moldove i cu Munteni a $i cand s’a deschis cel dintai
deplina
dibuitel e deodata, toate lucrarile
UN

‘parlament. De atunci incep, pe

sunt la temelia unui stat asezat. La 1860 se infiinteaza .
care
din lasi, cea mai veche; de atunci prind a se in-
Universitatea intre
pentru popor. Cea dintai linie de drum de fer
fiinfa scoli
50
Bucuresti si Giurgiu s’a descnis abea in 1869. Ce insamna
AL

de sutele de ani .in care

ani in viata unui stat! E o clipa, fafa
insa s’a
s'a lucrat spornic in alte {ari mai vechi In 50 de ani
atata munca ,in cat Vechiul Regat a ajuns in multe,
desfasurat
de
statele mai batrane. Toate orasele sunt legate prin drumuri
TR

pe vai gi munfi. S'au creiat scoli in oragse

fer; sosele se intind
poarta 3
si comunele principale. Si in vremea aceasta, Romania
rasboaie din care iesa invingatoare. wo,
EN

arunce ponosul asupra partii din fara care

Nu; e pacat sa se
ce pot savarsi Romanii si mai ales care $’a jertfit
a dovedit
neamului,
aproape un milion de tineri in puterea varstei, vlaga
pentru a aduce Unirea tuturora sub acelas Rege.
I/C

pentru
Vechiul Regat dinpotriva trebue si serveasca de chezisie,
croi in viitor in Romania intregita, daca tofi
ceia ce se poate
fi insufletiti de dragostea de fara Si
romanii, uniti la un Joc, vor
IAS

eam. _ -
e a se
Vorbe cu talc. De primejdia din casa foarte cu anevoi
feri fie-cui. (Al. Costin).
voia domnilor. (A.
Vremile si voia lui Dumnezeu nu sunt in
U

Costin). .
BC

Proverbs Pluta firi api uu merge.

 RY
40

DIN NEVOIL? OMULUL. Dasele (ciolanele),

RA
La noi, bastinasii se dau sau in partea plugdriei daci raman
la fara sau in partea functiunilor daca suat la orase. De aceia
negustoria si mestlesugurile sunt mai ales in mina.

LIB
streinilor
de neam. In scurté vreme acestora Ie merge bine, prind chiag,
iar noi ii jinduim sau uneori, pe nedrept, ii vorbim de rau. Vina
nu e a lor. Ei sunt mai iufi in hotarire si apuca drumuri neba-
tute de noi. Din nimica prind a se instari si apoi sbor tot mai sus.

ITY
RS
VE
U NI
AL
TR
EN
I/C

Din cate nu se poate face bani daca este voinfa

IAS

si priceperel
Tata bund-oara oasele, ciolanele. Stau asvarlite pe toate campu-
rile. Cand piere o vita oasele ajung imprdastiate peste tot locul,
pana ce putrezesc, mancate de umezeala din aer.
Si cdte nu se pot face din oase! Aiurea se strang ca
iarba de
leac, cdci sunt cdtute si platite destul de bine. Gospodarul
chib-
U
BC

PrpoverG : Tot cuiul isi afla De

gaura.
 RY
41

zuit nu le arunca, ci le pune intr’un colf atapostit din curtea lui,

caci la urma si el singur le poate folosi la o vrem2 de nevoe.

RA
Inainte de toate oasele cupriad in ele un ingrésémant minunat
‘pentru ogoare. Arse si sdrobite, trecute prin’ sita gi imprastiate
pe ogoare, dau hrana plantelor si umfl4 bobul. Aiurea, und2 pa-

LIB
mantul de simanat si dramdlueste ca aurul, sunt fabrici numai,
de sdrobit oasele. Faina de oase se vinde ca panea calda.
Oasele sunt catate de fabricile de zahdr. Cine s’ar putea in-
chipui ca zaharul curat si alb ca omatul, ajunge asa numai dupa
ce trece prin cadrbuni de oase, ‘cum se vede2 in figura alaturata a

ITY
stanga. Vacsul de dat pe ghiata, ca gsi alte unsori, tot cu parti
din oase se face, dupa cum din oase se scoate gi cleiu minunat.
Intr’un os proaspat nu este numai piatré ci $i un suc gras care
lipeste intre ele firele de piatra. Cand s2 pune osul in ofet tare,

RS
cu vremea pierde partea minerala,: raminand ca un sgirciu. E
partea din care se scoate cleiul. Cand din potriva .osul se
pune’n foc, sgairciul arde si ramane numai piatra. Osul ajunge
sfaramicios ca un ciob de oala. Asa se capdta fdina de oase.
IVE
Dintr’un lucru de nimic, asvarlit:ca netrebnic, cei priceputi
scot bani si huzuresc in traiu.

DE CETIT LA SARBATORI. Punguta cu

UN

doi bani.
' Era odati’o baba si-un mosneag. Baba aved o géind si mogul
un cocos; giina babei se oud de cite doua ori pe fiecare zi, si
AL

baba manca o multime de oua, iar mosneagului nu-i da nici unul.

Mosneagul intr’o zi pierdui rabdarea gi zise:
— Mai babi, mandnci ca in targul lui.Cremene. Ia da-mi $i
TR

mie niste oud ca sa-mi:prind pofta macar.

— Da cum nu, zise baba, care era toarte sgarcité. Daca ai
pofta de oua bate si tu cucosul tau sa facd oud, si-i manca; eu
asa am batut gaina, si iacéta-o cum se oud. ,
EN

Mosneagul pofticios si hapsin, se ia dupa gura babei, si de

ciudaé, prinde iute si de grab cucosul gi-i da o batae buna, zi-
cand:
ca sa nu mai stric
I/C

— Nal ori te oud ori du-te dela casa mea

mancarea de geaba.
Cucosul cum scépa din manele mosneagului, fugi de-acasd si
umbla pe drumuri, bezmetic. Si cum mergea el pe un drum, numai
IAS

iaca giseste o punguta cu doi bani. Si cum o gaseste o si ia in

clont, si se intoarné cu dansa inapoi, spre casa mogneagului.
Pe drum intalneste o trasurd c’un boier si cu niste cucoane. Bo-
ierul se uita cu bagare de seama la cucos, vede in clontu-i o
pungutd si zice vizitiului:
U

— Mail ia da-te jos si vezi ce are cucosul cela in plisc?

BC

Proverd : Din cano nu faci slinind.

 42

RY
Vizitiul se da jos din capra trdsurei si ¢c’un fel de mes-
tesug, prinde cucosul si luindu-i punguta din clonf o da boierului.

RA
Boierul o ia fara pasare, o pune in buzunar si porneste cu tra-
Sura inainte. Cucosul supdrat de asta, nu se lasd, ci se id dupa
trasurd, spuind neincetat:

LIB
Cucurigu! boieri mari,
Dafi punguta cu doi bani! .
Boierul inciudat, cind ajunge. in dreptul unei fantani, zice
Vizitiului:

ITY
1 ‘
— Ma! ia cucosul ist obraznic si-l da in fantana teea.
Vizitiul iarasi se da jos din capra trasurii, prinde iardsi cucosui
si-l asvarle in fanténd. Cucosul vazind aceasta mare primejdie,
ce sa facd? Incepe a inghiti ta apa; si ’nghite, si 'nghite pana

RS
ce inghite el toata apa din fantana... Apoi sboard de-acolo afard
si iarasi se id in urma trasurii zicand:

Cucnrigu! boieri mari,

VE
Dafi pungufa cu doi banit
Boicrul vazand aceasta s’a mirat cumplit si a zis:
—
NI

Ma! da al dracului cucos i-aistat Ei las! ci fi-oiu da eu fie

de cheltuialé ma crestatule si pintenatule! Si cum ajunge’ acasa,
zice unei babe dela bucatirie sa ia cucosul, sd-] asvadrle in-
U

tr’un cuptor plin cu jaratic si sa pue o Tespede Ja gura cupto-

rului. Baba canoasa la inima de cuvant: face cum i-a zis
stépanu-
sau. Cucosul cum vede si asta mare nedreptate, incepe
AL

a varsa
la apd; si toarnd el toatd apa cea din fantana pe jeratec, pana
ce stinge focul de tot si se ricoreste cuptorul; ba inca face si-o
apirie prin casé, de s’a indrdcit de ciudad harca dela bucitiric.
TR

Apoi da o bleanda lespezii dela gura cuptorului, iese teafdr si

de acolo, si fuga la*fereastra boicrului si incepe a tranti cu ciocul
in geamuri si a zice:
EN

Cucurigu! boieri mari,

Dafi pungufa cu doi bani!

Boicrul cind mai vede si asta dandanaie, crépd

I/C

\
de ciudad si
nu stia ce sa mai facd, doar va scipa de cucos.
Mai sta boicrul cat mai sta pe ganduri, pand-i vine iards in
cap una:
IAS

— Am sa-!l dau in haznana cu bani; poate va inghiti la galbeni,

i-a sté vreunul in gat, s’a innecd si om scipa de dansul. Si cum
zice, umfla cucosul de-o aripa, si-l svarle in haznaua cu bani:
caéci boierul acela, de mult baniarit ce aved, nu-i mai stid nu-
U

PProverPfh ¢ Capra face, oaia trage..

BC
 RY
43
~

marull... Atunci cucosul inghite cu lacomie tofi banii si lasd toate

lazile pustii. Apoi iese si de-acolo, el stie cum si pe unde, se

RA
duce la fereastra boierului si iar’ incepe:
Cucurigué boicri mari,

LIB
Dafi punguta cu doi bani!

Acum dupa toate cele intimplate, boieru] vaézind ca n’are ce-i

mai face, i-asvarle punguta. Cucosul o ia de jos cu bucurie, se
duce in treaba lui si lasé pe boieri in pace. Atunci toate paserile
din ograda boiereascd, vazind voinicia cucosului, s'au luat dupa

ITY
dansul, de fi se padrea ca-i o nunta si nu altceva; iara boierul
intristat,, se uita gales cum se duceau gi pisdrile sale, si zise
oftand: ‘
— Ducd-se si cobe si tot, numai bine ci am scdpat de belea;

RS
cAci nici lucru curat n’a fost aici!
Cucosul insé merged tanfos, iar pasirile dupa dansul si merge
el cat merge, pana ce ajunge acasé la mogsneag, si de pe la poarta
IVE
incepe a canta: cucurigu!!! cucurigul!!
Mosneagul cum aude glasul cucosului, ese din casa cu bucurie,
si cand isi aruncd ochii peste poartd, ce sa vada? cucosul sau
era ceva de spariet: Elefantul fi se paérea purece pe linga acest
ccucos! si-apoi in urma lui veneau carduri nenumdarate de paseri
UN

cari de cai mai frumoase, mai cucucte si. mai boghete. Mos-
neagul vazind pe cucosul siu asa de mare si de greoi, si incon-
jurat de-atata amar de galife, i-a deschis poarta. Atunci cucosul
_j-a zis: . ‘
AL

— Stapine, asterne un fol aici, in mijlocul ogrdzii.

Mosneagul, iute, ca un prasnel, asterne tolul. Cucosul atunci
se aseza pe fol, scuturd puternic din aripi, si indata se umple
cirezi de
TR

ograda si livada mosneagului,.pe langa paseri, si de

vite; iard pe tol toarnd o movila de galbeni, care straluceau }a
Soare, de-ti luau ochii! Mosneagul vazind aceste mari bogatii,
nu stia ce sd facd de bucurie, sdrutand mereu cucosul si dez-
EN

merdandu-l. > ‘
‘ Atunci iacd si baba venead. nu stiu de unde, si cand a vazut
unele ca acestea, numa-i sclipeau rdutdciosi ochii in cap si
plesnea de ciuda.
I/C

— Mosnege, zice ea, rusinatéa. Da-mi si mie niste galbeni.

— Ba pune-ti pofta in cui, mai baba. Cand fi-am cerut oua
stii ce mi-ai raéspuns? — Bate acum si tu gdina sd-fi aduca
IAS

galbeni; c’asa am batut eu cucosul, stii tu din a cui pricina..

si iaté ce mi-a adus!
Atunci baba se duce in poiataé, gabueste giina, o apucd de
coada si o-ia la bataie de-ti vinea sa-i plangi de mila! Biata
gaina, cum scipdé din mainele babei fuge pe drumuri. Si cum
U

mergea pe drum gaseste si ea o margicd si-o inghite; anoi re-

BC

Ppaovers : Baba bitrini nu se sperie de furca.

 44

RY
—

pede se intoarce acasa Ja. baba, si incepe de pe la poartd: cot,

cot, cotcodac! — Baba atunci ese cu’ bucuri2 inaintea gdinci.
Gaina sare peste poartd,

RA
treze iute p2 lingi baba, si se pune pe
cuibar, cotcodacind. Baba atunci se duce cu fuga sa afle ce i-a
facut gdina!... Si cind se uita in cuibariu, ce si vada? — Giina
Se ouase O margicd!... Baba ,cand vede cd si-a batut gdina joc

LIB
de dansa, o prinde $’o bate, $’o bate pan'’o omoara in bataie!
Si asa baba cea zgircité si nebund a rdmas de tot sdraca, lipita
pamantului. De-ach a mai manca gi rdbdari prajite, in loc de oud:
ci bine gi-a facut ras de gdind si-a ucis’o fard sa-i fie vinovata
cu nimica, sarmana!

ITY
Mosneagul era insé foarte bogat; el si-a facut case mari si
gradini frumoase, si trdia foarte bine. Pe baba, de mild, a pus-o
gainadrifa; iar pe cucos il purta in toate partile dupa dinsul, cu
salba de aur la git si inéaltat cu ciubotele gaben2 si cu pinteni

RS
Ja calcde de fi se parea cd-i un irod de cei frumosi iar nu cucos
de facut cu bors
L CREANSA
VE
GANTEC DIT] BASARAT:n.
Foileand trei lalele Namai foaie de sipicé
Doamne, lacrimile mele
NI

Franza codrilor azi picit

Unde cad Tnima mi se despict
Péméntul ard, ’ De durcre si de dor:
U

Unde picd De durcrea florilor

Lemn despici. De jalea surorilor.
AL

CIDITORA,
Lelifa cu scurteica
TR

N’are ‘sara ce mired,

Dinmincafa tot asa:
Catd 'n oalid,
Oala goal;
EN

Cata ’n blide
Ji vine a rade:
Cati’n fundul sacului,
I/C

Dé vina bdrbatului.
VORBE DE ILAZ.
—
IAS

Tati, s’au dus boii dracului!

— Da frate-tin unde-i?
~— S’a dus si el dupi ei.
— AMleargd si ta, ca mia’nealt
Si via gi eu cu muaicii-ta.
U

ProverG&s Vaia riioasi, umple turma toata.

BC
 RY
RU POT

RA
Caminur Leuiurale, ©

LIB
da sfet, bisliotec] scolare
fara biblioteca

CUNOSTIE FOLOSHTGARE

ITY
“Cele mai frumoase si mai*trebuincioase cartulii pentru toata
Iumea carturard. Pentru 3 dei, costul fiecdrei cartulii, cArturaruk

RS
dela sate si orase, gaseste scris pe infelesul tuturor, de oameni .
priceputi, tot ce e necesar victii de azi. Gospodarul dela sate
afla povefe pentru plugdrie, pentru cresterea vitelor, pentru sa-
naitate, pentru viata cetateneascd si ingrijirea sufletului (Seria
IVE
B. Sfaturi pentru gospodari). Mescriasul afla invafaturile lui
trebuitoare (Seria D. Stiinfa aplicati). Tot carturarul afla ce
are nevoie din darurile stiintei (Seria A. Sfiinfa pentru toft)
sau despre fara lui, a vecinilor si alte locuri departate (Seria C.
UN

Din lumea larga).

Este cea dintdi incercare ta noi pentru a intemeia o énciclo-
pedie stiiintifica . populard. Biblioteca este pusd sub conducerea
D-lui _. y ]
1. SIMIONESCU
AL

Profesor la Universitatea din lagi

Membru al Academici Romane
TR

Ea apare saptamanal. Se pot face si abonamente. Pentru 50

lei se capata 20 carfti pe masura ce ies dela tipar. .

FA HSPHANDITI
EN

PAGINI HLESE
I/C

cele mai ieftine brosuri (2 lei 50) cu conftinut literar. Fiecare

cartulie cuprinde o parte din frumoasele scrieri ale autorilor
IAS

romani clasici si moderni.

Pentru amandoua aceste biblioteci, ca si pentru altele, sa se

ceard, printr’o carte postalai, catalogul dela librdria

»CARTEA ROMANEASCA”
U
BC

BUCURESTI—BULEVARDUL ACADEMIEI 3.— BUCURESTI

 46

RY
LEACURI Si SPATURI. Scaparea inecatilor.
E luna scaldatului dar si a nenorocirilor pentru cei nepre-

RA
vazatori. Nu e vorba aice de ingrijirile date celui inecat, adus
la mal. S’a spus in alt Calendar, pe anul 1922. Aici e vorba cum
sd aduci pe inecat la mal, fara ca el, in desnddejde, sd te traga
la fund.

LIB
Mai intai cum trebue de apucat cel inecat ca si nu se
agate de cel care-} scapa, stanjenindu-l la inot. Trebue lucrat
iute si prin surprindere. Sa te apropii de inecat pe dinapoi si
inte sd-l apuci de subsuara si de ceafa, inotand apoi cu picioarele
si impingandu-l inainte asa cum aratd figura alaturata, sus in

ITY
stanga. Daca si-a pierdut cunostinta, il poti apuca de piept, fi-
nandu-i mereu capul in afara de apd si ducdndu-l la mal (figura
sus in dreapta). , ; ,

RS
VE
U NI
AL
TR

In cazul cind cel guta sa ‘se inece, te-a apucat de gat, trebue
sa-i astupi nusul si gura cu mana stanga, cu cea dreaptd impin-
gandu-l. Inecatul trebuind sa risufle, isi descleastaé manele cu
EN

care te-a prins (ca in figura jos in stanga).

Daca insd te-a prins de mijloc, cum e mai rau, pune-i genun-
chiul in stomac si iardsi astupa-i gura si nasul.
In acest chip poti raminea liber in miscari, pofi sa-l apuci
I/C

cum vrei si pofi inota mai repede. Altfel cel gata s& se afunde
trage si pe omul care vred sa-l scape la fund.
PENTRU GOSPODINE. Ma&ncirici de mazere verde.
IAS

Se pun pistiile tincre de mazare intr’o oald, Ia foc, in api

putin sdrataé; se pune o bucitica de unt proaspat, patrunjel,
4—5 bucitele de.arpagic si o bucifica de zahar, daca e de unde.
Cand s’a fiert mazirea si apa a scdzut, se scoate patrunjelul
si se pune o lingura de fdind rumenita in unt sau oloiu.
U

PpoverHé Nu bate toba la urechile surdului,

BC
 RY
RA
| a, PURGE ©

LIB
NESPRE NEAM SI TARA, Cetatea Sucet),
_Aproape de biserica Mirdutilor sunt ruinele cetafii. Sunt rui-
nele cele mai sfinte noud, pe toata intinderea pamantului roma-

ITY
nesc, cdci aceste ziduri au avut intre ele cele mai mari figuri
istorice ale neamului rom4nesc si de ele sunt legate cele mai
scumpe amintiri ale istoriei noastre.
Aci Petru Musat domnul Moldovei, a primit in 1300 pe solii

RS
lui Mircea cel Batran, domnul farii-Romanesti, si pe solii lui
Vladislav Jagello, rege’e Poloniei, cind s’a imcheiat cea dintai*
alianta intre tarile surori si cand, prin mijlocirea lui Musat,
Mircea a incheiat alianté defensiva cu regele Poloniei contra
IVE
regelui Ungariei. Era o tripla aliantaé romano-moldo-polona con-
tra dusmanului comun unguresc. ;
Aci, in iarna din 1394—5, Stefan I a ftinut piept regelui Un-
garici, Sigismund, care fu‘batut de Stefan, la ,,Hindau’.
UN

Aci au salasluit Alexandru cel Bun gsi Stefan cel Mare, cei
mai mari domni ai Moldovei.
In zilele de glorie ale Molidovei lui Stefan cel Mare, cetatea
Sucevei a rezistat sultanului Mahomed II, cuceritorul Constan-
tinopolei, care in 1476, veni cu infricogataé oaste de 200.000 oa-
AL

meni si doboare pe Stefan, neinvinsul ,,luptator al lui Cristos“,

cum il numea pana dela Roma. Dupa zadarnica impresurare a
cetatii lui Stefan, cuceritorul -cetafii Ini Constantin fu silit a
TR

se intoarce fara isbanda, intoarcere pe care regele Ungariei,

Mateias Corvin, scriind papei dela Roma o numea: ,,o fuga ru-
rusinoasa™. ; ,
EN

Aceasta puternica rezisten{a, opusa impresurdrilor facute de Un-

guri, Turci si Poloni, cari cu asa putere veneau sa supuna Mol-
dova si neamul moldovenesc, infafiseaza cetatea Sucevei, ca una
din cele mai mari cetati ale acestor timpuri. Prima data porfile
I/C

ei s’au deschis dusmanului, in domnia lui Petru Rares, cand Sul-

tanul Soliman cel Maret, cuceritorul Ungarici radsdritene pana la
Dunare, veni cu oaste de 120.000 de oameni sd supuna »Mol-
IAS

dova". In acelas timp in lupta cu Polonii, cari impresurau ce-

tatea Hotinului, Petru Rares ne mai putand finea piept celor
doi dusmani puternici, se vazii nevoit a se retrage in cetatea sa
dela Ciceu in Ardeal. In a doua domnie a lui Alexandru Lapus-
neanu, capitala fiind mutata la Iasi, cetatea Sucevei a fost 1a-
U

Proverp®: Cine triieste trebuie si si moari.

BC
 48

RY
sata in pardsire. Dupd 50 ani dela pardsirea ci, Ieremic Moghila
esezd iardsi scaunul de domnie la Suceava. In acel timp cetatea
Sucevei avit parte sa primeascd, in Mai 1600, pe Mihai Vitcazul,

RA
care intra invingdtor ca domn al farii-Romdnesti, al Ardealului
si al Moldovei si primi juramantul garnizoanci din cetate. In ris-
boaiele cu Turcii din 1672—99, cctatea Sucevii apare inca pentru

LIB
ultima data ca loc intarit mai insemnat.
‘Aceste sunt amintirile istorice mai insemnate ale cotafii Sucevei.
In tot cuprinsul pamantului romdnesc nu este alt loc cu atitea
amintiri glorioase ale istorici noastre, amintiri sfinte oricdrui

ITY
suflet de Roman. Inchinare voud. ruine sfinte ale trecutuluy
romanesc.

DESPRE NEVOILE OMULUL

Pentru anul acesta eu, ca un gospodar incepator, mi-am pus
RS Cinstea,
VE
cam pufini copaci: vre-o 30 nucusori, vr’o 60 meri, yre-o 10
gorcovi in vederea cresterii vicrmilor de miatasd, vre-o 20 tei
pentru viitoarea prisaca si apoi fel de fel de copaci de padure
NI

cari sd-mi imprejmuiascd lotul din partea- soselei de unde vine

mult praf, mai ales in zilele cu vant. Pentru a spori numiarul, copa-
U

cilor viiloarei mele gradini, n’am avut nici vreme, nici loc pregatit,
nici mijloace banesti; dar pentru anul viitor, dacd da Dumnezeu,
am in vedere sa ma fac si cu copaci de pere, prune, circse, visini,
AL

piersici, abricoase si altele cari mi-or mai veni in minte si le

voi gasi in pepinierile (rdsadnifele) cu pomi roditori. Mi-am mai
TR

pus anul acesta vre-o 300 tufe de vifa hultuita si cate vr’o 20
tufe de malind, agrisi si pomusoard. Dar, durere! Un dusman al
muncei mele mi-a zmuls si mi-a furat aproape toate carligele
EN

de vifa, incdt planul meu de a ma face cu o viisoara pe lotul ci-

patat, va suferi o intarziere de un an. Asta m’a invadtat minte
ca pe viitor sd fiu cu ochii in patru; de-acum voi sti si voi spune
I/C

si altora ca sd-si pdzeascd botusii pusi in pamant, cdci sunt tal-

hari cari ii furd pentru ca sd-i vandd, sau ca sd-i puie la dansii.
Oricum, intamplarea cu smulgerea din pamant a botusilor, m’a
IAS

amarat mult. Cand am descoperit lucrul acesta nu-mi venea sa

cred ochilor! In alte fari, in firile cu norod luminat si cinstit,
furturi de felul de mai sus nu se intimpla nici odatd. In Ardeal
U

Ppovers ¢ Cinstea omului se cata

BC
 49

RY
soselele si drumurile sunt inzestrate cu siruri de copaci roditori
cari sunt o podoaba pentru fard, dau racoare vara celor ce merg

RA
pe sosea, apara drumurile de zépada iarna si din roada lor se
acopere o mare parte din cheltuclile intretinerei in buna stare .
a soselelor si drumurilor. Si ceiace este mai minunat, nimeni nu se

LIB
atinge de roadele acestor copacil Fiecare trecitor, fiecare ceta-
fean stie ca acesti pomi sunt averea Statului. Si tot, asa nimeni
nu se atinge de pomi si de via oamenilor.
Asta inseamné ca acolo -munca este cinstita si nu este Iuata

ITY
in rds gi batjocura ca la noi unde trebui sa stai cu ciomagul -
de dimineafé pdna-n noapte pentru ca sd nu-fi incalce cineva
ogorul cu sdmanaturd, sau sd-ti fure din ceiace ai pus si ai ajo-

RS
nisit cu atata truda! Si dragé Doamne ne numim si noi crestini
si religia noastra ne porunceste s4 nu punem ochiul si mana pe
ce nu-i al nostru! Si dragé Doamne ne mandrim ca ne tragem
IVE
dintr’un neam vestit dela romani! Si dacd nu ne-plaze, cind.se
pierde ceva la noi in gospodarie, tot asa trebui s4 credem ca
nu place nici altora afland o paguba in gospodiaria lor.
De aceia sfirsesc randurile acestea cu rugdmintea catra tofi
UN

moldovenii nostri sa se pdzeascd a pune mana pe lucru strein,

cinstind munca altuia, precum vreau sa le fie cinstita a lor. Este
mare pdcat $i mare injosire pentru cine calcd munca altuia si
se lacomeste !a avutul altuia. Noi trebui sd dam cat mai de graba
AL

dovada4 ca suntem vrednici de numele strdbunilor nostri, ci nu

degeaba ne numim crestini si cé vrem si avem un trai mai bun.
Un trai mai bun se poate castiga prin munca, dar pentru ca
TR

munca noastra sa ne fie spre folos, trebui sd cinstim si munca

altoral
EN

(Din .Foaia plugarilor* scoasi la Chusindiu) ° » PAN. HALIPPA.

DE CETIT LA SARBATORI
;
, _ neamurilor.
Inzestrarea
I/C

La inceputu-inceputului ci-ci popoare!e nu eran ‘ despartite, |

traiau asa la un loc halandala fara nizi o deosaba in firea lor.
IAS

Nu hotdraése inci Dumnezeu apucaturile natiilor, nu le randuise

menirea in lume
Intr’o buna zi mesterul da poruacd sa vie ta el toate neamus
rile ca sa le harazeascd partea de bine si de rau pe pamant. |
U

Proverb: Cinstea, cinste cere.

BC

Calendarul Gospodarllor
 56

RY
Turcu, mai cu grija, se scoalé mai de vreme, si dupa ce se cu-
rafa si inchind, porneste catre scaunul A-tot-puternicului. In
drum

RA
nu s’abate pe nicdiri: soldat nu alta. Cum ajunge sa si infatisaz
a.
Dumnezcu il intreaba:
— Ei,.ce vrei?

LIB
‘— Bine, Doamne.
— In bine sa traesti!
Intra Grecul.
— Tu pe ce f’ai mai pus gdndul?. -

ITY
— Noroc, Doamne
— Noroc sa ai!
, Vine Jidanul:
—: Binele; luminate.
—~ Binele Va Iuat Turcul.
— Alei!
— De fei sA nu te mai saturil
RS
VE
S’araté Bulgarul:
— Tie ce-ti pofteste gustul?
— Binele, mestere!
NI

— O venit Turcul mai de dimincata!

— Ei, ce prost am fost ca n’am venit eu intiiu.
U

_— Prost s& ramiil!

Romanul se mai oprise pe la niste tufe de cdpsune si intar-
AL

ziase. Card se infatisé D-zeu ’i zise cam rastit:

— Dar tu ce cauti!
— Binele, stapane!
TR

~— Binele-i la Turci!
— Norocu lor.
— Pe noroc o incalicat Grecii.
EN

— Dar eu cum raman?.

— Darnic!
S’au perindat Rusii, Nemf{ii, Ungurii si le-a dat D-zeu ce-a
I/C

apucat. Tiganul gdsise de dimineata o ciupercd ‘si pin’a scdparat

de-a injghebat foc s’o coacad, it luase ceilalti inainte.
Intr’un tarziu sa duce si el. .
IAS

— Tie ce sd-ti mai dau?

— Sa-mi dai binele, mancate-as!
— L’a luat Turcul.
U

Proverb ?: Lupul, lup rimine.

BC
 62

RY
*-

— Eu gandesc tot la bine, Atotstiutorulel

Te-o luat inainte Turcul!

RA
Norocu lui.
E a Greculuil
Dar eu?.

LIB
Daru-i al Romanului.
Alei!
Si leii fo scdpat din mana.
— Apoi nu-i batjocurit asta, si ma las’asa?

ITY
— De batjocuré sa fii, cat ii trai...
Vezi ca dela D-zeu ii lasat ca tiganul s& fie de rasul lumii!
. ADAM,

QOIND DIN
RS
CRIS Lia.
IVE
Cand imi vine mandra ’n gand
Ma legdn ca frunza’n vant;
Cand imi vine mdandra’n dor.
UN

Ma legin ca frunza’n pom,

Cand imi: vine mandra’n minte
Ma legin ca frunza ’n munte.
AL

ASTA-I ASTA,
TR

‘Alt figan, odatd, a intrat sé fure

Cand iaté stépanul, in miini c’o secure.
EN

— Ce cauti, figane, ti zise, ’n gridina?

— Ja aruncat vaéntul, nu sunt eu de vind.
— Té-a aruncat vantul?? Asta nu te scapd.
I/C

Dar ce-ti cata ghiara, infipti in ceapa?

— Sapucai de daénsa, sé nu ma ied vantul.
— De giaba, tigane, nu f'ai gisit sfantul.
IAS

Dacié e.asa,. dar, de ce’fi umplusi trasta?

— Apoi, Rominico, ‘vezi, asta e asta,
A. PANN.
U

—_
BC

. Ppever® : Unde e marfi, e si paguoi.

 RY
LEACURI SI SFATURI. Musca columbaci.

RA
Traeste pe la noi o musculita mic, dar pe cat e de micufa,
pe atat e.de rea. Pe unde se abate prapad printre vite ajunge
sa facd. Infapatura ci poate aduce si moartea omului, mai ales a
copiilor. Mai inainte vreme avea un finut restrans pe unde traia.

LIB
Nu se intindea dincolo de. Banat, Oltenia si Serbia. In cei doi
_ ani din urma s’a_ ivit si in alte finuturi, pind pe la Arad si
Prahova. Pana sa-i prindé de veste, a adus multe Stricdciuni, in
vite mai ales.
Pentru a apara vitele impotriva mustei

ITY
afurisite, se dau oare-
Cari povefe, cari sunt bune de stiut, dar si de tinut.
1. Bagandu-se in sama ci musza bate mai ales in puterea soa-
relui, e bine si se scoata vitele la piscut numai in zori de zing
sau la amurg, dupa asfintitul soarclui.

mai
2. Sa se aprindd gunoaizle, cdici fumul goneste mustele.
5. Vitele sd fie unse pe bot, ca si pe dinapoi, unde pielea
subfire,
si spalate
cu dohot de pacurd;
RS
sa fie acoperite cu foale
e
cu fiertura de pelin sau de
VE
frunze de nuc.
4. Vitele intepate sa se spele cu saramurad sau spirt denaturat,
si li se va da de baut, la cite o jumatate de ceas, de vre-o 5—6
Ori, spirt curat sau fuicd, la un ceas cite un litru.
NI

5. In grajduri sa se puie maturite de pelin la care trag mus-

tele. Cand s’au adunat mai multe sa se ardd pelinul.
Noroc ci mustele nu fin toaté vara, asa incdt masurile’ aceste
U

se pot lua lesne. -

AL

PENTRU GOSPODINE. - Bors cu fasole verde.

Se curat4 pastaele de fasole, ca si nu le ramaie afa. Se rup
TR

in doud, si se pun la foc in > ~ fierbinte. Se pune in oala o ceapa

taiata mdrunt. Dacd vrem ou-i dim gust mai deosebit se poate
pune o bucafica de morcov ori pastarnac. Cand toate leyumele au
EN

fiert bine, se toarnd borsul. Se pot acri si cu poame crude, fie cd

se pun sa fiarba la un loc, fie cd se fierb de o parte si se stre-
coardé zama in oala cu fasole. Cand e dat la masa, se poate
I/C

pune in bors un rantas de ceapa prajita si fainad rumenita in

oloiu. In zilele de dulce se drege cu 2-3 linguri smantand si
un galbenus de ou, ceiace face borsul mai cu gust $i mai hranitor.
IAS

VORBE CU TALC. Povarit mai grea decdt spinarea ta, si

nu radici, ca sd nu te poticnesti. (/ordache Golescu). ;
' Dreptatea toate birueste si adevarul decat toate mai tare
este. (D. Cantemir), .
U

PpoverS: Multi vad, dar putini inteleg.

BC
 53

RY
—_———————___

KATAVAS At
a KO ®A
LOEW EXC OS

RA
wen! ¥ CN Ae /

LIB
AUGUST.
DESPRE NEAM SI TARA. ~ Dragostea de tara,

ITY
Daca istoria, indeobste, adezd a neamului omenesc, este asi
de interesanta, cu cat mai mult trebue sa. fie istoria patrizi,
‘a locului ‘unde a vazut ziua. Omul totdeauna inainte de neam
si-a iubit familia, inainte de lume s’a iu>dit neamul si‘ partea de

RS
pamant, fie mare, fie mica, in care pSrintii sai au trait si s’au
ingropalt, in care el s’a ndscut, a petrecut dulcii ani ai copilariei
ce nu se mai intorc, a-simfit si cea dintdi bucurie de barbat.
Acest simtimant sfant, nu cunosc inca nici un neam, nici o.se-
IVE
mintie cat de salbatecaé, care si nu-l aiba.
Ce interes mare trebue sa aia istoria nationala pentru noi,
imi place a crede ca si D-v. o infelegefi ca si mine. Ea ne arata
intamplarile, faptele stramosilor nostri, care prin mostenire sunt
UN

si ale noastre. Inima mi se bate cénd aud rostindu-se numele

lui Alexandru cel Bun, lui Stefan cel, Mare, lui Mihai Viteazul,
si nu ma rusinez a va zice ca acesti barbati pentru mine sunt
mai mult decat Alexandru cel Mare, decdt Anibal, decit Cesar:
AL

acestia sunt eroii lumii, in loc ce cei dintai sunt eroii patriei
mele. Pentru mine batalia dela Rasboeni are mai mare interes
decat lupta dela Termopile, pentru cad e cistigata de Romani.
Chiar locurile patriei mele imi par mai placute, mai frumoase
TR

decat locurile cele mai clasice. Suceava si Targoviste sunt pentru

mine mai mult decat Sparta si Atena! Baia, un sat ca toale sa-
tele pentru strdini, pentru Romani are mai mult pret, pentru ca
EN

in Baia, avanul Riga al Ungariei, Matei Corvinul, viteazul vite-

jilor, Craiul Crailor, ranit de sabie moldovana, fu pus in fuga
$i uita drumul patriei sale! 4
Lupta nafionala a Romanilor cari, mai trei veacuri, au aparat
I/C

cu sabia crestindtatea impotriva tuturor puterilor Islamismului

(Turcilor), Domnia lui Alexandru cel Bun si a lui Mircea cel
Batran a cdror nume rdsunau dela Marea Balticd pana la portile
IAS

Bizantiei, stralucitele fapte ale lui Stefan, chipul’ maref al lui

Mihai Viteazul, singurul voevod ce ajunse a uni partile Dacieci
vechi si se putea intitula (numi): ,,.Mihail cu mila lut Oumnezeu,
Domnul Valahiei, Moldovei si Transilvaniei‘, inima“de erou si
geniu birbatesc a Doamnelor Elena si Florica, patriotismul prin-
U

‘tului Farcas si inalta infelepciune a lui Miron Costin, care cy

BC

Ppoverh : Gaindeste de azi pe mine.

 RY
54

aceasi mand purta sabia spre apararea patriei si condeiul spre

scrierea analelor nationale, marele planuri

RA
ale lui Serban Can-
tacuzino, pentru care tronul Valachiei se parea prea mic: si ravnea
fronul Bizanfei, toate aceste figuri, toate aceste fapte ar merita
mirarea chiar.si a straéinilor, cand istoria noastra ar fi mai bine

LIB
cunoscuta. , ,
M. KOGALNICEANU,

DESPRE NEVOILE OMULUI. Meseriile.

ITY
Se plange toata Jumea cd in fara la noi mestesugurile sunt in
“manele strdinilor. A cui e vina? Romdnul poate fi si el bun mes-

RS
tesugar, dovada ca pe vremurile mai de demult eran bresle de
meseriasi numai de romani. Cu vremeca le-a tot lasat, tindndu-se
ori de slujbe, ori numai de munca ogorului. Sz intelege atunci ca
golurile au fost implinite de cei care nu aveau putinta sa lucreze
VE
pdmantul, nici la slujbe nu erau primiti. In Ardeal, und2 Romanii
madcar cd erau in tara lor, erau finuti deaarte d2 slujbe, s’au
indreptat la mestesug mai mulfi feciori d2 tard si slava Dom-
nului, nu le au mers rau.
NI

In ziua de azi nu este indeletnicire mai manoasi decat mes-

tesugul, caci oricum ar fi vremurile, tot omul are nevo2 si sz im-
U

brace, sa se incalte, dupa cum ii trebue o oala la casa si cate

altele. Meseriasil nu prea cunosc greul viefii cdci mereu sunt
folosifi, iar rodul muncii lor are bund cdtare si bun pret.
AL

Dar si meseria trebue invdtata de mic copil. Strainii bres-

lasi nu prea vor sd aiba pe lingad ei ucenici romani. Isi andra
mai mult interesele neamului lor si tin mai mult copii de-ai lor.
TR

In schimb romanii pot sd-si deie copiii mai usor la scolile de

meserii, imprastiate si pe la tard, ori la scolile de ucenici. Din
asemenea gcoli pot iegi cojocari, curelari, tamplari, tinichigli,
ba chiar si croitori ori ciobotari. Scoli de meserii pentru baeti
EN

sunt numeroase si pe fiecare an se mai infiinfeazd. Scolile medii

din Ardeal tot spre meserii indruma. Pentru fete sunt asa zisele
scoli profesionale iardsi mai in fiezare capitala de judet. In cle
se invafa si carte, dar mai ales cum sa croe2sti si si cosi rufdrie
I/C

si haine. In alte scoli, zise de industrie casnicd, s2 deprind fetele

s4 creascdé gindaci de matasd, se fes2 pinze, sedart2. Statul in-
grijeste ca si copiii bastinasilor sA poatd fi indreptati spre mes-
IAS

tesuguri, dar pdrinfii mu prea vor si-si indrepte odraslele lor

intr’acolo si mare pacat fac. S’a trecut vremea cind se socotea
ci e rusine sé fii meserias ori negustor; vremurile de dupd rdsboiu
au aratat cat de amarnic se inselau acei cari gandiau in felul
acesta. Nici o muncd nu e rusinaasa, caci omul sfinteste locul.
U

Proverb = Orl ce ham, nu incape pe ori ce cal.

BC
 RY
55

DE CETIT LA SARBATORI. Batalia’ dela Razoare.

RA
Loviturile grele ale dusmanilor au lunecat necontenit ca pe
niste solzi de crita, dela Cozmesti spre Marasesti si spre
Panciu.
In ziua de 6 August, Nemfii au facut cea din urma
sforfare,
intr’un singur punct, cu doud

LIB
divizii germane gsi o brigada
austriacdé, =- dinspre Satul-Nou.
La 7 ore dimineata, ne lamureste domnul general P., au pornit
un bombardament intens pe toatd linia diviziei -«
Tunurile din pozitiile noastre incep a scuipa foc. Izbucnirile

ITY
_ obuzelor musca si rup pretutindeni coloanele. Licdriri
le palide,
fumul cenusiu, ondulatiile si tresaririle siragurilor —
erau una
in clipa exploziilor. Dar coloanele de macel erau neistovite
si .
inaintau incet-incet.. Se opreau in cute de pamant, in adapost
uri

RS
naturale, rdsuflau, se refaceau si porneau iar. Mitralierele
si
pustile noastre prind a secera. Randuifi acuma in valuri de
tra-
gatori, ei totusi inaintau. . oo
__Catre ora 10, talazurile inca foarte tari ale vrasmasului s2 Jo-
IVE
vira de linia noastra. Batand cu granate, soldatii nostri se re-
trasera pas cu pas spre spranceana de deal a soselei. Apoi-d
eo-
data se oprira. Rezervele venisera pe linie. Ofiterii esira si comu-
nicara ordinul contraatacului. Din om in om, ca fulgerul, vestea
UN

trecu in lungul regimentelor. ae

_ S’atunci s’a petrecut un lucru vrednic de. mirare, in fafa
caruia
Nemfii au ramas, ca sd zie asa cu gura cdscataé. Puteril
e lor in-
treite — abia atunci infelegeau — nu zdruncinasera de loc pe
faranii aceia cu obrazurile arse si cu ochii maniosi. Deodat
AL

a ii
vazura ca pleacd arma si se zvarl inainte, la contra-atac.
Nu strigau ura, nu faceau prea multi larmé. Unii numai in-
jurau plini de naduf, pomenind o multime fantasticé de sfinti de
TR

‘prin calendare, ardtau pumnii,. apoi loveau granatele de patul

pustii si le aruncau, scuipdnd dupa ele. | -
— ,Na! de cap si de pomana sa va fiel... co
EN

— Inapoi, ma! in fara voastra cea lesinataé! racneau unii.

— Mai Gligore! mai Gligorel tipa altul cu ochii scaparatori:
nu-i lasa! uite-i colo cum misuna. Trimite-le un ou de foc! Pogri-
bania si parastasul. ; mo,
I/C

Brusc toata linia zvacni inainte si incepit a bate aprig in Nemfi.

Ca un freamat de groazd trecu prin randurile dusmanilor.
Izbifi cu nadejde, dadurd indarat si ‘prinserd .a se retrage.
Ai nostri
IAS

ii tineau strans in varful baionetei si-i maceldreau cu

manie. li prindeau, ii striveau si-i pisau. Companii intregi, im-
presurate, ridicara miainile si se supusera, gdfdind si cu ochii
morfi de truda. — . ; 7 an
. .. Printre snopi de cadavre, fara ispravenie, infanteristii maniogi
ii urmdreau si-i sfaramau. Cei prinsi cadeau la pamant intre ra-
U
BC

Provep®S : Dupi iutristare, bucuric.

 RY
56
\ —_—

nita si puscd, isi stergeau cu mani tremurdnde fruntea de su-

RA
doare si ridicau priviri pline de amaraciune.
— Ducefi- va dupa ei, — spuneau o sama; impingeti- i si alun-
gat-i pina acasa, cd noi ne-am sdturat! nu ne mai trebuic rasboi.
Un locotenent intreab& pe unul:

LIB
— Atunci voi ce cautafi aici?
— A, noi nu venim si nu ne batem de voia noastra... Asa de
trei ani ne mana. Acuma am cazut in bot... ,
Apoi dupa o clipa de cugetare, zambind cu stanjenire:
— Astazi ne-am cam speriat. Soldatii dumneavoastra parcd au

ITY
benzina in burta, aga. vin..
In aceasta cruda si inte biatalie. dela Razoare, ofiterii, ca tof-
deauna de altminteri, au dat dovada de deplina stdpanire
de sine si au asteptat cu liniste clipa contra atacului. Nici-o sla-

RS
biciune, nici o sovdire. Unii au murit cu tadrie si liniste; alfi, ca-
zand, si-au finut inca in mana unitafile. ,
Locotenentul-colonel Roseti, cazand, transmise urmiatorul ordin
regimentului sau:
VE
— Sa se stie ca eu sunt rinit aici. Nici un om sai nu treacd
indarat, ‘peste trupul meu.
— Am inteles, domnule colonel, — parea a jura fiecare soldat,
NI

cu dinfii inclestafi si ochii negurosi.

Capitanul Miclescu (fost. deputat, doctor in drept si mate:
matici), e adus radnit pe o brancarda. :
U

— Unde esti ranit, capitan Miclescu? I] intreaba seful sau.

— Domnule colonel, rdspunde linistit capitanul, batalionul meu
isi indeplineste bine datoria.
AL

Tunurile bat necontenit incd. Convoiurile de prizonicri trec

indérat. Apoi incet-incet, canonada se alina, si citrad sara o pace
funebra se intinde peste campul de biatalie.
TR

Soarele asfinteste in munfi intr’o glorie de nouri. Luciri triste

se impinzesc ca un giulgiu peste campul de jertfa. Intr’o gra-
madire intesata de morti dusmani, sanitarii nostri gdsesc pe cd-
EN

pitanul Ignat, comandant al unci companii de mitraliere, si pe

ofiterul sau, inmarmuriti in somnul cel vesnic cu mianile in-
clestate pe masini.
Pe deasupra tree croncinind convoiuri de ciori. Tunul bate
I/C

surd, in adancimi necunoscute, in sectoarele vecine.

In liniile lor soldatii, s'au intins s4 se hodineascd o clipa cu
fata spre cer in rdcoarea inserdrii. Munfii de un albastru sumbru
IAS

se inalta la apus; dealurile Siretufui la rdsdrit; la miaza-zi, cam-

piile largi caitre Dundrea: fara cdminurilor pustii si a lacrimivor...
— Ai auzit, mai frateemeu? murmurd incet un soldat cdtre ca-
marazi: astazi Regele a privit batdlia noastra de deasupra Si-
retului... .
U

Si tac apoi, cu sufletele pline de minie gi de nidejde.

M. SADOVEAND,
BC

Pproverb ¢: Rispunsul blind, inlitura mania.

 RY
57

RA
LIB
ITY
RS
IVE
UN
AL

URMELE BETIEI. Intr’una se spu-

TR

ne: betia e rea, dar putin cred. O

dau fnainte cu b&utura. Figurile de
mai sus arat&é negru pe alb, icaté deo-
sebire e fntre trupul s&nitos si acel
EN

al unui betiv
Sus in st4nga e creerul sanitos, ‘iar
aliturea creerul chircit al unui betiv. !R3runhiy umf]?
I/C

Inima acestuia ajunge numai grasime, i

incdt nu mai poate bate cum trebuie, “P3roncha
lar maiul (ficatul) tot ingrdsat, um-. Mahiah
flat, nu mai functioneazi cum trebuie.
IAS

Cat priveste rdrunchiul (rinichii), sita

prin care se strecoard udul, el ajunge
sau umflat $i gras, sau sbarcit si uscat Ravunchiv nats
pare c& ar fi ars. La urma urmei o-
‘mul care-si ddrapina astfel trupul, cade in brénci, intr’o! bund
U

zi, sub un gard si nu se mai scoala.

BC

Prover®: Circiuma te pune pe drumuri.

 RY
\ DOINA Dy N ARDEAL

RA
Franzé verde si una * Ca si a tilea Stracas
Cine-a zis ddinu-ddina Cine-a zis ddina dinttie
‘Arsd i-a fost inima ‘Arsd i-a fost ca si mie.

LIB
BONA DIN MOLDOVA.
Nici un dor-nu vine gre Ca dorul de la striin;
Ca dorul din satul tiéu; Nici un dor nu vine iute

ITY
Nict un dor nu vine lin Ca de la cioban la munte

LEACURI SI SFATURI. Pastrarea banilor.

RS
De cfnd cu rasboiul, banii de aur si de argint de mai inainfe
parca au intrat in pamant. In locul lor au esit bani de hartie
cari se murdiresc, se fac petecd si se rup usor. Pe langaé toate,
VE
ii rod soarecii cand dau de seul prins pe hiartii si mai ales pot
arde ca chibritul.: Munca de o vara se face scrum intr’o clipit.
E un soiu de pedeapsit si aceasta pentru omul necumpinit. Banii
NI

nu se fin in'casd! TJii atata cat iti trebuie de azi p2 mane.

Banii circuli, adici trebuie si treaca din mana 'n mani. Pot
circula cheltuindu-i, dar pot trece la altii folosindu-ti. Pentru
U

aceasta sunt bincile populare, casele de economlie sau ori care

alte binci. Depui banii multi-putini cati ai, la orice banca, Daca
AL

vrei s&-i ai ori cdind, ji depui la vedere. Asa se zice. Ti se da

un procent de S—JO la suti, dar poti ridica banii, in totul sau
in parte, ori cand vrei. li poti depune si cu fermen, adica nu-i
poti scoate inainte de 6 luni, de un an, dupa invoiala. Si la unii
TR

si la‘altii dobanda merge, banii sunt in siguranta si pe langa

toate ajuti si pe cei cari au nevoie de bani ca si le mearga mes-
tesugul-ori negustoria. Daca {ii banii in casa, nu adue nici un
EN

venit si poate si ti-i fure ori sa-i pierzi in orice clipa.

PENTRU GOSPODINE. PaAatligele vinete impanate.

I/C

’ Se fac patru craipituri in lungul paitligelei, se presoara cu

sare si se pune s& stca sub o ercutate. Dup& ce se scurg bine,
se spald. In fiecare crapitura se bag’ umplutura facuti asa:
IAS

se prajeste ceapa multaé si usturoi taiat felii; se adauga patrun-

jel, marar, cozi de ceapa. Umplute, piitligelele se prijesc in tava
cu ‘oloiu, turnindu-se peste ele mult’ zeami d2 patligcle si
putind ceapi prijiti. Se acoper’d bine si se last si fiarba, in-
U

nidusit, cam) 2 ore. Se manincé reci.

BC

Proverbs Lesne a judecié pe altul.

 RY
59

(ASX

RA
SEPTEMBRE.

LIB
DESPRE NEAM SI TARA. —_ Din o cuvantare.
Cu cea mai vie bucurie urez bun& venire invatatilor nostri
oaspeti cari ne-au facut mare cinste de a veni spre a sdrba-

ITY
tori cu noi intdiul jubileu al tinerii ‘noastra Universitati din
Iasi. .
Intemeiata acum 50 ani, de c&tre Principele Alexandru
Ioan Cuza, dupa initiativa marelui sdu ministru M. Kogal-

RS
niceanu, aceasta Universitate a fost primul rod binecuvan:at
al Unirii Principatelor Dunarene. Ea s'a radicat pe ruinele
Academieci Alihailene, unde cuvdntul infldcdrat al lui Kogal-
niceanu rdsunase, aruncind simanta cea mantuitoare $i ves-
IVE
‘tind timpurile mai bune ce erau sd soseasca. a
In cursul sau de istorie nationala, insufletit-de un addnc
patriotism, Kogalniceanu vorbeste nu ca un Moldovean, ci ca
un roman, care pdtrunde ‘viitorul si il pregdteste. |
UN

Dar aceastti indrasneal4 provoaci o nemiloasd reactiune.

Voinicul luptator o plateste cu surghiunul, iar Academia Mi-
hadileand este ?nchisa. '
‘Nu trecu mult timp ins&i $i Kogdlniceanu, tajuns' sfetnicul
ascultat al unwi Domnitor patriot, avu fericirea de a puted
AL

atinge felul urmdrit fara preget, adicd de a deschide larg usile

acestei Universitati si de a da sufletului romdnesc hrana in-
telectuala care trebuie s4-l invioreze. .
TR

Acesta este nemasuratul folos ce l'am caipatat prin inteme-

erea ambelor Universitati: ele ne-au invatat a cunoaste con-
ditiunile neapdrate ale adevdratei culturi si ale adevdratei
EN

miriri a unei {4ri, adeca munca stdéruitoare, care imbogiifeste,

instructiunea sdnéitoasd, care lirgeste judecata, si educatia
moralé, care alcitueste caractere tari si asigurd bune ordine
sociald, \
I/C

Dati-mi voie si vai reamintesc una din frumoasele invAti-

turi ce le d&dea ba&tranul Voevod Neagoe Basarab fiului
siu: ,,Mintea sta fn trupul omului, drept ca steagul in mij-
IAS

locul rdsboiului $i toat& oastea caut& la steag. Si. pdn& sti

steagul in rasboi nu se chiam& acel risbor biruit, m&car de
are si naval4 grea spre sine, ci tofi cautd « steag sise adund
imprejurul lui, lar daca steagul cade, atunci toate ostile se
risipesc ci nu se stie unul cu altul cum fac si fncotro merg™.
U

Acest steag de care atarna viitorul nostru, il tineti fn ma-

BC

Prev: ¢ Adevirul ¢ usa rafulul.

 69

RY
nile voastre; sub’ cutele lui alearga o tinerime dorito
wre de
isbanzi. Dea Domnul ca si. stea sus, pe calea mantui
prea-marirei neamului si si se vazi de departe, pentru rci si

RA
cinstea
$i indlfarea scumpei noastre Romanii“,
-
CAROL I,
DESPRE NEVOILE OMULUI. Buna. ordine

LIB
Pentru ca munca si aduci multumire, trebuie si
fie li-
niste si pace in tard. Altfel toate ‘merg deandoasele,
iar viata
é un necontenit chin si amar. Nici casa nu e casa, nici odihna
nu_e

ITY
odihna. Neamul nostru, in aceasti privinté, in trecut
a fost mai incercat decdt oricare. Mereu rasboaie, mereu
vere pe capul nostru, de nu ne puteam vedea de treburi za-
, iar
norodul mereu a dus’o intr’o pribegie si griji wnde
isi va
pune capul a doua zi. De aceia n'am putut si aveny nici scoli,
nici gospodirii asezate.
RS
S'acuma ne ameninji, de dup% risboiu, din zi tr zi vremuri
de neliniste, ivite dinspre risrit, unde se tin nort grosi
fara
‘
VE
incetare. In tara lor Rusii, cu gand de a aduce o noua fati
a
lucrurilor, intemeiat& pe dreptate, zic ei, au risturnat tot ce
era
cladit, si de zidit din nou nu se mai apucd. Au rdascolit toate
patimele, au asmutit pe oameni unii impotriva altora. Tirani
lor
NI

le-au fagdduit raiul, dar in fiecare toamni le iau bucatcle

din cosare, cum era la noi pe vremea Turcilor. Spre r&sirit
de Nistru, e o adevirati Gheena.
U

Vazand ca la ei acas& nu pot s'’o scoats la capat, au trimis

iscoade in toate pdrtile ca si samene si acolo simianta nceli-
AL

nistei. Ard& casa mea, dar ardi gia vecinului, zic ei. Pretu-
tindeni se pot gSsi oameni fara capatai, cari pentru bani,
vara ganduri rele si mai ales desbindri intre frati. La noi ins%
sa nu le mearga! Fiecine sd nu asculte decit de glasul judecitii
TR

sale. Uneltirilor strdine si le punem zid de apirare, cici noi

prea mult am cunoscut in trecut ce inseamnd asemenea dra-
goste cu sila din partea strXinului. SX ne ciutim de nevoile
EN

noastre, si sd ne ducem viata in munca indirjitd, la adipostul

bunei ordnducli. De r&u, de bine, ficcare muncitor isi are buca&-
fica lui de pimdnt, c&pitata dup’ indelungd rabdare si lupti.
Prea dornic de stipdnirea ei a fost plugarul, pentru ca acum
I/C

sd se potriveascd la toti vanturd-lume, dand cu piciorul fn

linistea de care are nevoie, ca si se bucure de rodul oste-
nelilor si a sufcrintelor din trecut. SA citeasci ficcare cartea
IAS

tn care stau scrise chinurile strimosilor nostri; au indurat

atatea si dela vecinii dinspre rdsirit. S% ne tinem numai de
munca si de buna ordine obsteasc’, adus% prin buna chib-
zuire su.leteascd a fiecitruia.
Proverb. Un nebm asvirle o platri’n balti si zece
U

‘ntclepti m’o pot scoate.

BC
 RY
‘61

DE CETIT LA SARBATORI. - Hrigea,

RA
_Am s& povestesc ce mi-a spus o vrabie ci a auzit dela o
Salcie bitrdna, care era langdi un lan cu htiscd si care ‘tot a-
colo mai tradeste. E o salcie mare, dar batrand si numai cio-
turi, Rupta_ in lung, in scorbura éi creste iarbi si niste curpene

LIB
de mura. E plecata intr’o parte asa incat are crengile indoite
la pimdant ‘ca niste suvite lungi, verzi, de pir.
Ogoarele din prejurul ei eran seminate care cu sdcara, care
cu or, grau ori ovadz. Graul didea nidejde de o recolti buna.

ITY
Si cu cat spiccle erau mai grele cu att ‘isi plecau mai in jos
Varful, ‘
Drept in fata sAlciei era si un lan cu hrisc&. Acesteia nici
- prin minte nu-i trecea s-si plece capul ca pdioacele ;
staitea

RS
mandra in sus si tapani.
wount tot atita de bogati cd si spicele spunea ea wsi pe
deasupra: mai frumoasa. Florile mele seamana& cu cele de
mar. Ji-e mai mare dragul si te uiti la mine si la tovardsele
IVE
mele. Mai cunosti pe cineva care si fie mai frumoasa ca mine,
tu, salcie batrana!“ Salcia d&idu din cap ca si cand ar
fi
vroit sa spuna: ,,Se intelege ci cunosc!“ Dar hrisca se umfli
de ingimfare si spuse: ,E asa de Prost si batran copacul a-
UN

cesta, incat creste si iarba pe el‘.

.
Dintr’odaté se starni o strasnici furtuni. Toate florile
de
camp se inchiseri sau isi plecari capul cand sufla vijelia
peste
ele. Numai hrisca. rimas& teapini, in semetia ei. |
»Pleacad-ti capul ca si noi ii spuseri florile.
AL

»N’am nevoie le rispunse hrisca. _

»Indoaie-te ca mine" ji strigi graul. »Daca duhul furtunij
se
lasd pe pAmant,te plesneste cu aripele lui lungi de n’ai
TR

vreme
nici sa te rogi de el‘. .
»Nu vreau si ma indoi‘ spuse hrisca.
»Inchide-ti florile si lasi ‘n jos frunzele“ o sfatui
si bitrdna
EN

salcie. ,Nu te incumeta si _privesti fulgerul cand despicd

nourii. Nici oamenilor nu le e dat si faci aceasta,
fulgera te poti uit&i pind in Casa Domnului, dar-str Caici cand
dlucirea or-
beste chiar si pe oameni. Ce am pati noi, plantele
I/C

, cari suntem
cu mult mai neinsemnate, daci am indrazni
asa ceva".
»Cu mult mai neinsemnate ?* raspunse
hrisca. ,,Tocmai de
aceia vreau ‘sa privesc in cerul Ini Dumnezeu".
In mandria si
IAS

semetia ei, in adevar asa fact. Si fulgera,

de credeai ci lumea
toata este numai flacdri. ,
Dup& ce trecu vremea rea, florile si graul
aerul linistit, curatit de ploaie, pe cand hrisca,
se. bucurarX de
neagra ca ti-
ciunele, fu arsi de ful ger. Era acum o burui
anad moarti si ne-
U

trebnici.
BC

ProverS: Cum'e fapta si plata.

 C2

RY
—_

Batrana salcie isi clatind crengile dupa vant, iar de pe

frunzele ei verzi ciideau picgturi mari de api ca si cand ar

RA
plange. Vrabia o intrebi ,De ce pailngi? E asa d2 inviori-
tor acum! Uit&-té cum strdluceste soarele si sbor nourii pe
sus. Nu simti mireasma florilor ? De ce plangi, salcie bitranit?“

LIB
Si salcia prinse a-i povesti despre mandria nemdsurati a
hriscei si cum fu pedepsit’. Asa se intamplai intotdeauna.
Spun povestea asa cum am auzit’o dela vrabie; mi-a sopti-
t-o intr’o Seara cand o rugam sa-mi povesteasci ceva
(dupa ANDERSEN).

ITY
CANTEC DITI BUCOUINA
Am avut o puiculifd
Tandra ca s'o mlédifd,

RS
s’am ldsat’o sé mai creascé
Minte’n cap sé dobdndcascé,
‘Ea minte-o si capdatat,
Dari s’o si méritat.
VE
Nu miei ciudd si béinat .
-Dacé s’ar fi madritat
‘De la noi al treilea sat;
“Dar s’a dus a treia casd;
NI

Jnima mi-t friptd, arsd,

D. DAN (din Sezatoare).
U

Femeea care a tinut toate siirbatorile.

A fost odati o femce, care cat a trait, a tinut toate sirbi-
AL

torile si tofi sfingii. Din pricina asta ajunsese aga de sdraci

ci mai n’avea ce si manance.
Cazind la boala grea, hainele de pe dansa se rupsese $i mai
TR

rau. Moartea a sciipat-o de sitriicie $i de necaz. Cateva femci

se milostivira de-au scaldat-o, dar neavind cu ce s’o im-
brace, au pus-o pe laigé in pielea goali.
Peste noapte s‘au strans in casa ci, unde era moarti, toate
EN

sirbitorile si sfintii, pe care ii sarbitorise ca si incepuri a

o mustra:
— Da cine-i vinovat ci va merge goali inaintea Inaltu’ui
Judecitor; daci ea lucrd in ziua mea, eu ag fi ertat-o, zise
I/C

unul dintre sfinti.

— Si cu as fi ertat-o rispunserdi mai multe sfinte.
— Si cu, $1 cu... zisera intr’un glas toqi sfintil $i toate sar-
IAS

bitorile, si cu adevirat, de lucra, avea ccia ce-i trebue si cl, gi

ar fi putut si ajutoreasca si pe alsi necijiti, ci bolnava n‘a
fost... .
Tar dimincata femeile ce-au scildat-o. o intsricarad in niste
haine vechi cAip%tate de pomani si preotul se milostivi de-o
U

ingropa. M. LUPESCU.
BC

Proverhs Baba cilitoare, ware sirbitoare.

 - 63

RY
SFATURI $I LEACURI. ‘Samanatoarele,
Instrumentele in agricultura nu au numai darul de a usura

RA
munca omului, dar si a le asigura o buna reczolta. ata bundoara
sdmanatoarele. Rostul lor nu e numai'de a pune séminta in ran-
duri regulate, spre a fi apoi mai usor de lucrat, dar ele pot a-

LIB
danci sémanta cat trebue. O siimanti de grau prea adanc pusa,
n’are putere si rasbaté; daca iesd, izsd slabita de truda.
Cand e semanata prea la faté, cum e de obiceiu la semdnatul cu
mana, atunci sufere si de frig si de sezeta si di colt slabit. Cu
semanatoarea poti regula adancimea, dupa felul pamantului, cdpa-

ITY
tand astfel recolta sigura. De aceia sfatul mereu dat plugarilor
s4 se intovdrdseascé spre a cumpdra unelte, iar diatre toate un
trior si o semanatoare sunt si ieftine si trebuitoare.

RS
IVE
UN
AL
TR

Figura arata caé bobul semdnat adanc nu ajunge sd rAsbeasci

pana la fata, pe cand cel semdnat la loc votrivit creste bine si
EN

sanatos .
'

PENTRU GOSPODINE. Pitlagele rosii umplute.

I/C

Se golesc patlagelele in lduntru, téindu-se un capac. Se face

apoi umplutura astfel: se iea cate o lingura de orez, gradu
sau hrisca, se amesteca cu ce s’a scos din patlagica, se pune ceapi
IAS

prajita, sare, piper, pdtrunjel; se prajeste totul bine si se umplu

patlageiele. Dupa aceia se aseaza in cratifa, se pune peste el un
sos de ceapé prajita in oloi si apa cat le cuprinde. Se lasa de
fierbe pana ce apa scade si sosul' se ingrousa. i
U

Proverb: Capra eare sbiari o mindnei inpul.

BC
 RY
RA
ocrouanc,

LIB
DESPRE NEAM SI TARA, _—‘V##resi soldafii ardeleni
bucovineni.

ITY
Voua fratilor. Ardeleni si din Bucovina, cari ati venit intre noi
din pribegie, cari dupa multe si crude suferinte sufletesti ati
pasit pe pragul casei parintesti, va zic din adancul inimii dine
afi venit.
Prin juramantul solemn ce afi depus inaintea Ini Dumnezeu,
RS
inaintea acestor drapele, cari va vor ardta drumul spre libertate,
inaintea camarazilor nostri cari s’au luptat, cari au singerat pen-
VE
tru infaptuirea idealului nostru national, v’afti legat cu un lant
indisolubil de patria mama; afi pus sufletul si sangele vostru in
Serviciul cauzei sfinte, ce impreund cu voi am imbrdafisat-o cu
inima curataé, cu vointa de fier.
NI

Traim niste momente frumoase, niste clipe de bucurie, de inal-

fare sufleteasca.
U

. Voud, Jara va spune ,,bine afi venit“, caci in voi vede intaile
raze ale unui soare nou ce rasare din intunerec; pe voi orasul
acesta unde s’a faptuit Unirea Principatelor, va salutaé cu iubire ca
AL

pe intaii soli ai uniriit neamului; armata in a carci familie ati

intrat azi, va primeste cu bratele deschise ca pe niste frati de
mult asteptati, cdci stie ca inima voastra bate spre birninfa, ca
TR

braftul vostru este ofelit prin lupta; pe voi, Regele, cadruia i-ati
jurat credinta, va priveste cu dragoste si cu incredere, caci in
sosirea voastra saluta chezdsia cea mai puternicd cd visul atator
veacuri se va infaptui, ca dorul unui neam intreg, in sfarsit, se
EN

va atinge.
Voua fratilor de dincolo, ‘ardeleni si bucovineni, va zic: ,,/nainfe
ca Dumnezeu“; unifi sfortarile voastre cu ale fratilor din tarda;
I/C

calauziti steagul nostru national peste munfi, unde milioane de

frati asteapta plini de naddejde desrobirea de un jug asupritor.
Biruinta va fi a noastrad si cu ea libertatea si fericirea si atunci
vom fi un singur si strans unit popor de frafi nedespartifi in tot-
IAS

deauna.
REGELE FERDINAND.
U

Proverb ¢ Din cele micl se cunose cele mari.

BC
 ~-
.?

RY
DIN NEVOILE OMULUI. °° ~—sCasele de’sfat.

RA
bune e 0 trebuinfa sufleteascé pentru om. Ei
Cetirea carfilor
sa traiascd singur, ca ursul in vizuine. Are nevo2 sa
nu poate
nta.
mai afle ce e pe lume, sd auda ce mai e nou.-De aceia obisnui
tara, de a se duce la crasma, unde mai intalne ste omul pe alfii,
la

LIB
Dar cel ce po-
poate mai umblati si-i iscodeste despre toate.
si el dela alfii; adese din {infar: face armasar.
vesteste a auzit
pui ca crasma nu e prea, potrivit loc de adunat, cdci
Unde mai
intri om si iesi taranudu-te ca dobitoacele. In locul crismei, in
de omenie, se infiinfeaza case de sfat si. cetire,

ITY
satele cu oanieni
primarie, fie la scoala, fie, la o-cas4 anume inchiriata
fie la
orii c2i mai: cre-
pentru acest lucru. Acolo statt si asteapta pe sfatuit
si ziarele. Puniad
dinciosi, care spun adevarul: cartile, revistele
scrise anumm2
oamenii mina dela mana, se aboneaza la ziarele

RS
re $i uneltiri ., Pentru 30 lei pe an p2gs:a-
pentru sate, fara batjocu ca po-
foaia Dumini
sul aduce in fiecare saptamana bunioara
pe an aduce Vestito rul satelor ‘scos
porului; pentru alfi 20 lei
-Foltic enilor. Sta omul Dumi-
IVE
intr’un sat, Bogdan esti, din tinutul
fara si de pe
nica, un ceas doua, si afla din ele toate stirlle din despre
Cetesie unul o stire si apoi,stau la sfat, vorbind
lume.
dansa. De aceia se zice locului d2 intrunire Casa de sfat.
Din ziare afli ce se petrece in cursul mei saptam4ni.
UN

Re-_
Despre lucruri mai asezate, pe. scurt, se scrie in Reviste.
soiu de foi, stranse ca oO carte In
. ele sta scris
vistele sunt tot un cate
despre tot ce are omul nevoe. Se mai pune pentru vrastare,
fruntile . Nici re-
> poezie ori cate o snoavd care inai descreteste
AL

. Asa bunaoara
vistele scrise anume pentru popor nu sunt scumpe
de 2 ori pe luna, nu costa pe an decit 60 lei.
‘Albina, care iesd
plugari , iesind de doua
iar Campul, o revista minunata pentru an.
80 lei pe
TR

ori pe luna, iardsi se capata nlatind numai

si revistel e, nu cuprind decat crampeie, scrise
Der si ziarele
a afla ceva mai te-
pe scurt, din ceia ce are nevoic omul. Pentru a
meinic se foloseste de cérfi.
EN

asupra celorla lte nevoi ale o-

Sunt cirti de literatura $i carfi.
povesti, intamplari
mului. Cartile de literatura cuprind cantece,
la inima. Cartile d2 li-
din viata, scrise mestesugit asa ca se. duc
te fac mai in-
teratura au influenté mai mult asupra sufletului:
I/C

ce este bun, frumos. Si de aceste carti se pot

telegitor de ceia
cheltuiala. Asa bundoara
cumpiira la casa de sfat tot cu pufina
alese, pentru 84 lei, s2 wapata
daca se aboneaza casa la Pagini
IAS

ul scrii-
tot cz e mai ales din’ produs
50 de cartulii cari cuprind

Ppover® ¢ Dupa fapti se cunoaste omul,

U

Calendarul Gospodarilor
BC
 RY
‘torilor nostri. Cand Casa de sfat e mai bogata, oamenii dand cu
drag obolul, fiindcd e spre al lor folos, atunci se pot aduce si
carf{i mai scumpe cari cuprind tot ce a scris un scriitor de

RA
seama. Pe langa carfile de literatura insd numai decadt la o casi
de sfat, ca si in casa oricaérui cdriurar, trebue si se afle cdrti in
cari se gasesec sfaturi si invatadturi asupra nevoilor zilnice - ale
oricdarui om. Aceste cdrfi sunt prietenii cari stau la cdpataiul *

LIB
‘omului dornic sa se Juminoze. I se imbolnaveste o vita. De unde
.8d aducaé pe medicul veferinar? Targul e departe, iar boala nu
_asteapta. Intinde mina si iea de sub grinda ori din blidarul fru-
mos incristat, schimbat in dulap pentru carti, ica, zic, o carte
in care sta scris despre boalele vitelor. Doctorul ¢ in casi; sfatul

ITY
lui este urmat $i vita e scdpata. Si asa e@ cu orice nevoe.
Si in aceasta privinta sunt carfi $i scumpe s! mai ieftine. Car-
tuliile cele mai ieftine, aoroané in dar, d2 aveasta natura, sunt
acele cari apar sub numele de Cunostinte jolositoare, Sunt sin-

RS
gurele in felul lor in toata fara. Pentru un abonament de 50
lei, trimes odata, iti vin, pe masuraé ce ies, 20 de cartulii, cari
se pot de altfel cumpara si reslefit2, cite trai lei una. Fiecare car-
tulie cuprinde ceva de sine.statator. In una se vorbeste despre
VE
scarlatina, afurisita boala care nu iarta pe copii, in alta despre
Votul obstesc. Dela cunoasterea farii pani la indatoririle de ca-
tafean, dela viata albinclor la aceea a omului, totul se gaseste
NI

in aceste cartulii icftine, scrise pe inteles si lamurite cu friguri.

Si iaté cum, unde este tragere de inima $i dor pentru luminare,
intovaradsindu-se o sama de oameni din sat, pundnd mana dela
U

mana, aproape o nimica toata (ce ¢ azi 30—40 Ici la un om mun-

citor!), grupandu-se in jurul invatatorului ori a ‘preotului, daca
sunt vrednici apostoli ai neamului, se poate Iesne infiripa in sat
AL

o casi de sfat si cetire, care raspandeste lumina mintii si intdrirea

sufletului, pentru omul adevdrat.
Pentru indrumarea celor care vor sé vie in ajutorul raspandirei
TR

culturei Ja sate si vor sd deic o mana de ajutor pentru infiin-

tarea de caminuri culturale s’a tiparit de cdtre conducatorii Fun-
datiei Culturale Principele Carol (Gh. Mugur, N. Crainic, Dr. V.
EN

Voiculescu) o carte cu numele Céminul Cultural, un adevarat

indreptar, de chipul cum se poate ajunge la infiintarea Iesne a
unei case de sfat
I/C

VORBE CU TALC.
IAS

Cand nu putem face ce voim, trebue s& voim ce putent

(Il, CREANGA

Proverg&s: Pe cap bun sta bine sio enheiula rupta.

U
BC
 67

RY
Cand a con-
‘BRdtdile inimei. Cat traeste omul, inima bate..
de veci. Cat bate, inima mereu arunca
tenit, si omul inchide ochii
Figurile dz mai jos arata cum se petrece

RA
sangele in tot trupul.
4 incaperi.
aceasta numai in o jumatate din inima, cici ea aredela plamani, »
se vede cum
In fig, .1 sz aduna singele curat venit

LIB
ITY
RS
IVE

niste ate ¢a
de sus(A). Usa se deschide, trasa de
UN

in inciperea
singele navaleste (fig. 2) in incap erea cea mare
de guma si C, ca sa fie
(B). Cand inima se strange, singele tasaeste in feava
AL
TR
EN
I/C
IAS

s’a desertat, sangele

dus. mai departe in trup. (Fig. 3). Dupa ce
‘dela plamani iar navadleste in camer a A si tot asa intr’una de
yre-o 70 ori pe minut, ca si batail e ceasor niculu i.
U

In trup sinitos si inimai vesela.

PpovergSs
BC
 68

RY
’

DE CETIT LA SARBATORI. Citra tinerii satelory

RA
Dupace veniti din oastc, aveti alte datorii de iia:dunit.
Trebuie si fiti harnici, economi, sit ascultati de inssrato
$i de preot, si v& dati odraslele la scoala, si. vit Gucci} Ie

LIB
biserica,si nu va pripiiditi vremea si siinditatea fn ¢sagme
Sa trditi in frijie cu toti cei de o scamit cuivoi; si fit? blnz
cu nevestele si copiii; s& fiti in sfarsit oameni de om<iie 1
satul vostru.

ITY
Dar pentruca s’ajungeti acolo, trebue s& incepeti dir Vreme.
Indat& ce ati iesit din scoala, trebuic si vi ganditi «i.avet’
© menire in viata, ci nu sunteti veniti pe lumea acer-ta aga

RS
ca sa triiti ca animalele necuvantitoare.
Prin urmare, dup4 ce-ati iesit din scoala, nu uitati y+ Inva-
tator. Duceti-va cat de des pe la el. Intrebati-l de + .utati,
despre vre-o carte noua pe care o puteti imprumut® i cet
VE
cu folos, despre vre-o gazetii din’ care ati mai pute’ af i si ce
se petrece prin lume, pela alte neamuri. Cand sunt ad viri la
scoala, duceti-vi si ascultati cu luare-aminte. Acolo filoseste
NI

mult biirbatul, iar tanarul invatii pentru vremea cain’ va fi

gospodar. Acolo veti afld ce inseamnit a fi cefdéfean.,
Vei afla
U

ca aveti drept a alege pe primar si pe consilierii. comui >".

ca aveti drept sa-i trageti da rispundere dacit nu-si fac dato-
AL

ria, Acolo se lumincazi omul si afla cum Si-st capete drentate

cand l-a niipistuit cineva ori si-a batut joc de dansul, fie acela
de-o seami cu cl, ori fie edt de sus pus, ciici legen ¢ fcuta
TR

si pentru mari si pentru mici. Acolo, dela sfaturile celor

mai luminagi si din clrti, puteti intelege multe lucruri, asa ‘ca
sa puteti eral mai bine, mai UsOr, Mai nesupiirad in Jumea-asta.
EN

Omul care-si face datoria, trebuie sit-si caute si dreptate,

Nu uitati apoi biserica. Spune o vorba veche: temerea de
Dumnezeu este temeiul in{elepetunil.
I/C

Cum ar puted sai steie cinevt ia indoiahi, cand e« worba So

aleagi intre sfantul dicas al Jui Dumnezeu st ticdlousa locu-
inti a Diavolului? La erasma iti bei banii sl sindtatea si te
IAS

ticdlosesti. La bisericii sasesti tirie, gisesti mangalere si

naidejde tn zilele mai bune.

TO mee ce ee
U

ProverSs: Fapta bund nu are muda.

BC
 v9

RY
le tineretii
voastre, pentru petreceri
Tar pentru petrecerile ti in para-
cari nu trebuie sa le lisa

RA
aveti obiceiuri bune pe ti sezitoriic,
cile si én siirbiitori, ave
sire. Aveti Horile. Dumini
rece asa de frumos!
la care oricine poate pet stra $1 sa
bucurati de tinerefea voa

LIB
Pen tru ca sii pute ti sa va
ul meu:
omenestec, ascultati sfat
faceti lucrurile jnadeviir gos podar, aga
, ci in ograda unui
Nu faceti hora Ja crasma est e $’acuma
emult, si cum se obisnu
cum se obisnuia mai ded

ITY
oameni de isprava.
fn satele unde locuiesc tura nu
nu veniti ametifi de bau
La hora fiti cu cuviinta,
si fata de fete.
vi galceviti si fit cuviincio si puneti la
ii. Adunati-va, vorbiti
_ Fith ca fratii, toti (ict

RS
ce aveti de gind sa faceti.
cale cum trebuic, tot
adunare a voastra, ¢ bine isa
sa fie cu folos orice
Pentruca unde sa vi
un flacau mai cuprins,
aveti o ‘casa cinstita, la
IVE
putefi
. Acolo la fliciul accla
duceti. Feriti-va de crasma ulti cetirea
voi in devoi, puteti asc
sti de vorb’ in ubni urit uri, cona-
cantece, strigaturi,
unei gazete, putey) invita
UN

carii, $. a. - moase,
rs pune la cale sezitori fru
| Tot in aceste adunani pace cum sa faceti
iernei; puteti sé va sfatuiti
mai ales in ‘vremea
ta.
mai cu haz petrecerile la nun
AL

cand n’aveti ce face, aduna-

Tot in aceastii casa cinstiti,
folositoare. De gisit se gasesc carti. Are
ti-va si cetiti cart , puteti punc mina de
TR

inviitatorul, aveti si voi; daca naveti nu

petrecere cu folos,
la mina si cumpira. Asta-i adevarata
,
crasma.
EN

ti chiar incepe, voi toji cari

Si dacé ma intelegetl, — pute sic
ti chiar incepe aceasta fovdrd
cetiti aceasta scrisoare, pute sfat .
asti casi de
de fldcéi, putcti sntemein ace
I/C

a cum chiar s’a si inceput in

Ati face bine sa urmati ‘agit dup
veti ajunge gospodari vrednici,
multe parti. cici numai asa
si la nevoie, gi la petrecere si
“ntovirdsiti pe viltor gi la bine
IAS

$i’n zilele bune, $i la primejdic.

la munca,
M. SADOVESNU.
U

ce face, pentru el este.

BC

PrpevarBb: Cine
 RY
20°.

CANTEC DIY BASSRABT.

RA
Cand cram la mama fata
Purtam rochii de bucaid

LIB
Dar de cand m’am maritat
C’un moscal din cela sat
Nici nam fusté de purtat
Nici papuci de incaltat!

ITY
_ fnima-mi ecu lécaté
Cand as descuid odati,
Cat amar $i cat venin

RS
Bea inima la strain,

STRIGAPET sec.
VE
Foaie verde s'o lalea
Hai, flicdi, la mdndra mea
NI

Si-ti veded, ce zestre-avea:

Doua rufe, una rea,
Cea’ mai rea, era pe ca,
U

Cea mai buni s’o carpea;

Cand $’o intorced pe dos
AL

Curgeau petecele jos,

Cata frunzi pe rAchitx
Cu atatea peteci
TR

cdrpitd.

SFATURI SI LE ACURI. Cum se stric& dintii.

EN

Dintr’o nimica toatd perzi dintii. Figura dela fata 119 arata cat
de bine e aparat un dinte. Natura !’a aparat dar omul
din neba-
I/C

gare’n seama lesne il stricd. Vrea si arate ca are dinfi ca

si de
porc si... sfarma in ei samburi de prune,
alune, ba chiar unti se
pun la intrecere si sfarma si sdmburi de
maslind. Smal tul crapil
IAS

intr’un colt de dinte, cum e in figura aldturata

in stanga. Odata
ce a cripat smalful, dintele e prapadit. Crdpat
ura se largeste
mereu, pana cand dintela e stricat pe jumatate, ramin
and ca niste
—
U

vot re 6 ee

ProverD :.Cine ridici poalele, uu se umple de noroj

BC

,
 RY
W

—
limba. Sfaramandu-se intr’ parte, zamurile acre,
colfi de-fi taie belsug
la nervii cari se gasesc din

RA
raceala, lesne pdtrunde pina e gata.
in golul dintelui si durerea
(vezi figura dela fata 119) intra
pata neagra din figura alaturati,
Prin gaura facuta, cum arati chiar mi:
putrezire. Falca se umfld, ba

LIB
‘ insa si microbi cari aduc

Fata coronas
/

ITY
Golul ammtelus

Slennent

RS
IVE
in tot trupul. S’e intamplat sa zaca
crobii pot trece, prin sange, unui dinte sfaramat
sa moara, din pricina
greu oamenii, ba chiar
UN

si necatat la vreme.

Papara de mamaliga.
PENTRU GOSPODINE.
ma- .
AL

cu unt, un rand de felii de

Se aseaza intr’o cratifa unsa pana
de branza ‘ori ca$ proaspat,
maligd mai moale si un rand rand sa
avand grija ca cel din urma
'. ce cratifa e aproape plina,
TR

doud-trei oud, batute bine cu

fie de branzi. Si toarna deasupra a
cuptor sau se pune sd se coac
japte si sare. Se da cratita Ja bine oul.
a gi se incheagé
pe jaratec, pana cand se umfl
EN

VORBE CU TALC.
I/C

ca albina si dornic ca tur-

Fii intelept ca ‘sarpele, muncitor _(P. Ispirescu).
turica.
IAS

intai ridic&si nenorocul rade

Furtuna cand va sa tranteasca,
(D. Cantemir).
intai, apoi plinge.
U

e.
: in oala acoperita nu cad gunoai
BC

Proverd
 RY
RA
QNOEMNBRE,

LIB
DESPKE NEAM Sl TARA. Romanii de pes’
Dunare.
Macar ca granitele s’au ldrgit, iar fara a ajuns mai

ITY
ori cdt era mai inainte, totusi nu bine de 2
tofi romanii sunt la un los. Au
ramas mulfi si peste granita de rasarit si peste cea dela apus,
spre miazd-noapte ca si spre miaza-zi. In’ tot lungul Dunarii
pe malul ei drept, in Serbia si Bulgaria pana la Vidin, sunt nu-

RS
mai romani. Pe acestia dia urmii i-a
cercetat, mai anfarf, un
inimos scriitor de ai nostri D-l Emanoil Bucuf
a.
Bucata de pimda
nt incinsa de cotul Duadarii dela Calafat,
plind numai de Romani, trecufi pe vremuri, e
VE
cari din Mehadinti,
cari din Dolj si chiar Gorj, cari dia Banat
. Au pribegit cind pela
noi se puncau biruri grele, de nu mai putea omul sa doved
easca
cu plata lor.
NI

Prea putini $’au schimbat din limba $i

obiceiuri, acesti romani
Silifi sd-si ieie lamea'n cap. N’au dat
peste Bulgari, ci ci s’au
asezat intai in locurile acestea, dovada
numele satelor curat ro-
U

madnesti, acelas ades2 ca si locul de obirs

ie al pribegilor. Lupu-
lestii Bregovei tin din Lupoaia mehedintea
na.
Obiceiurile lor sunt pustrate, ca si de
AL

prin locurile de unde se

. _trag. Aceleasi hori in zilele de sarbatori,
aceiasi vesclie cind s’a
strans mana campurilor. Lautarul satulu
i canta la urechea bd-
tranilor cheflii:
TR

Cine are ibovnicé

/ se pare noaptea mici,
Cine ibovnicad n’are
EN

/ se pare noaptea mare

St plapuma drob de sare.
Trades
c in seama Domnului, nestiuti de nimeni
, dar si ei nu
I/C

' $tiu nimic ,,din istoria ispravilor intregului

neam din care ci sunt
numai firdma scoasaé la un tdrm strain. Tin la obiceiurile
la ceva sfant, mostenit din mosi stramo lor ca
si. Sunt asa de uproape
de noi si totusi atat de departe! Dunirea
IAS

bare asa de lata incat

nici ei de noi nu-si mai aduc aminte decit prin negura povesti-
tilor, nici noi de ci nu ne-am prea intere
sat. ‘
Ei intre ci nu stiu cum si in ce fel au
ajuns imipreund, vor-
U

ProverD s: Cheia si Jacata, e mama si tus.

BC
 RY
—_—
73

si avand aceleasi datini. Cel mult cei cari lo-

bind aceasi limba Padureni, alfii dinspre
impadurite isi zic

RA
cuesc spre dealurile Cam-
dinspre gesul lasat_de Dunire
Vidin isi zic Valeni, iar cei din Bana t, ceila ‘ti de
Serbia, sunt
peni. Padurenii trecuti prin ului . Unii zic la pial ra
gsi a Dolj
prin parfile Mehedinfilor fiecare la locul unde le aduc
ea

LIB
tras
»piatra’, alfii chiatra. S’au intre ei, nici oO
in fara. Inco lo nici o deosebire
aminte satul lasat
deosebire intre ei si noi.
si dela Timoc pana sub
Din Dunadre pana induntru in padure acesti 50 si mai bine de
streasina de piat ra a Diilor (Vidinului),

ITY
cum mosil
ntul si cresc vitele asa
mii de oameni munces* pama unde desc ilec au, pest e muni
ori pe
si stramosii au facut acasa de porumb ori de grau,
acoperite
ori peste apa. Ogoarele sunt podgorii, raul cu tptoace si
na-
de sus, de oi, malu l cu
poenile

RS
acea si din vrem uril e vechi,
staruitoare,
voade. O viata tinnita si cu figla
isi vede de rost uri sub inal tele cutrupisuri (acoperisuri) si n’o
cu de toate. Trec i pe alat uri
si prin avlia (curtea) plina la 0 desc hide re de cer
cate o zi mare vine, si ca
IVE
ghicesti. Doar desv alui e deodata, imbracata in
viata acea sta se
de Boboteaza, duca ndu- i datinele i amin-
ulu i si
curcubeie ca o floare a pamant
tirea prin veac uri" (E. Bucu ta).
UN

OMULUI. , Gospodaria
DIN NEVOILE
in satul
Cu imparteala pamantului, mulfi n’au putut capata loc
la ses, in tinuturile
AL

Li s’a dat pamént aiurea

in care s’au nascut. , dar
Jarg. Despiarfirea de sat e grea
cu norod mai putin si loc mai si nu e silit,
ci se asazi tot in fara lui
omul n’are ce face. Bine pri-
TR

ura restrans, sa apuce dru mul

ca alte neamuri cu loc de arit
begiei peste granifa. odarie.
intemeiaza omul o noua gosp
La locul de asezare nou isi
EN

mica, pana
un bordei sau o cdsufi mai
Deodata se mulftumeste cu cere Oarecare
patoare. Aci insa se
ce isi poate dura casa mare, incd
chibzuiala dintr’odata.
I/C

im-
faci un colonist este sa-si
Cel dintai lucru ce trebue sa-l
ce e pentru aratura deoparte,
parté pamantul dupa trebuinfi: l
Cel pentru gospodarie, din juru
ce e pentru gospodarie de alta.
IAS

vant, in bataia soar elui , caci aci

casei, trebue ales Ja adapost de la noua
caldura. E cu totul trebuitor,
e viata de dus, in lumina si locului.
plan chibzuit a impartelei
asezare a gospodariei, de un are palma de
si pamant. Fiec
E pivat ca sa se iroseascd munca
U

ii.
Ochiul stapanului ¢ struna stug
BC

Proverbs
 73

RY
Fe

Joc si fie mai dinainte insemnata Ja

ce are sd serveasci. Chiar
cand gospodarul nu poate dintr’odata
s4 le facaé pe toate, e

RA
bine ca pe planul lui sa aibaé insemnare
unde sd fie grajdul pen-
tru vite, unde cotineata de porei, unde gradina de flori si legume,
unde cea cu pomi reditori. Gospodiaria e ca
un Stup. Cu cit sunt

LIB
-toate stranse gramada, cu ordine, cu atata
si munca e mai in-
lesnitd si mai cu spor. In accasti privinfa, la
noi in fara, nemfit
au gospodaria cea mai oranduité si dela ci au
invdfat’o si ro-
manii cari au trait impreund. De aceia fi-e mai
mare dragul sa

ITY
treci printr’un sat de acestea, fie in Ardeal,
fie in Bucovina sau
chiar in sesul Bugeacului. Casa facuté din valdtuci ori
chirpici,
are 2—3 odai mari, cu ferestre largi si e asezata de obice
iu cu

RS
dosul spre vant si cu fata unde bate mai mult
soarele. Ecareturile
nu sunt resletite, in toaté curtea, ici grajdul din nuele, dincalo
sopronul numai acoperis, mai incolo coliba pentru. pdsdri. Toate
merg in prelungirea casei, sub
VE
acclas acoperis si sunt fucute tot
din chirpici, bine apdrate de vant si sloata. La grajd si Sure
podul e inalt de incape fanul sau chiar bucat
ele. Cotincata de
porci, pe podisca inalté, cu farc, e de-o parte.
NI

Nu e casa fara fan-

tana la poarta, dar si fara latrind intr’o parte.
In fafa casei, spre drum, eo bucaficd de loc
U

cu flori, care dau

veselie, iar in afara de curte, ldsata atata cat
sd poata intra carul,
nu ¢ gospodar care si nu aiba cdateva straturi
AL

de zarzavaturi,
cum si o gradina cu pomi fructiferi. Totul e
agsezat cu metoda si
infelegerea lucrurilor. Cum e in curte de ordnd
uit, e si in casi,
TR

Daca gospodiriile batranesti cu asezare veche, cu grew sé mai

pot preface, e pacat ci la cele intemeiate acum
sd nu se bage in
seamad ordinea economicoasa si aducdtoare de
bine. Nu numai ia
EN

gospodaria noului proprictar ¢ bine dintr’un inceput

sa domneasci
oranduirea chibzuité, dar chiar in alcdtuirea satului intreg
. Del
inceput sd fie trase drumurile drepte, dela inceput sa
fie lsat, ».
I/C

mijlocul satului, loc de biserica, scoala si primaric.

Mai tarziu, cand arborii vor creste, copii colon
istilor de azi:
Vor binecuvanta prevederea si chibzuiala parinfilor
, lasdndu-le mo-
IAS

stenire nu numai o gospodarie ca si a struinilor

, dar $i un sat ca
lumea.
U

Peover2s Sa hei Vinal, daresa nu te bed.

BC
 RY
DE CETIT DE SARBATORL Vizirul cel bun.

RA
de toata
“Era odata un vizir, drept si bun; de aceia era iubit
impotr iva carora marturi-
lumea, afara de cativa dintre cei mari,

LIB
ce au putut, Yau parat
sise adevarul Ja un proces. Acestia au facut
fel si chipuri la Sultan, pana cind au isbutit sa-! arunce in tem-
ai a stat vizirul in inchisoare. Intr’o buna zi Sul-
“nifé. Sapte
ca un preot, cutreera orasul, cum avea obi-
tanul imbracindu-se

ITY
d prin fata
ceiul adese, ca si mai afle cz. spun oamenii. Trecin
ca slugile grijesc
-caselor Vizirului, mare-i fu mirarea cand vazu
ar astepta un oaspele deosebit. Intreband ce
in odai ca si cand
i-au raspuns, ca asteapta pe sta-

RS
inseamna lucrul acesta, slugile
lor care va fi liberat din inchisoare chiar astazi.
panul
a de acest
Sultanul fu si mai mirat, cdci-nu a dat nici o porunc
IVE
la tmijloc, isi facu rost sa ajunga’ ”
soiu. Ca sa afle ce se ascunde
pana la cel inchis. . ;
Vizirul isi ducea osinda mai linistit decdt ori cand. Dupa ce-i
dadu niste mdncdri mai alese, aduse cu dansul, sultanul fl in-
UN

.
treba daca e adevaraté vorba auzité dela slugi.
vizirnul. Am credinfa ca voi fi slobod
— Adevarat, raéspunse
peste cateva ceasuri.
intreba sultanul travestit.
AL

_. Ce te face si crezi asa ceva?

si istoriseascd Vi-
— Din cite am patit in viata mea, incepu
ciri trebue si vie
zirul, am cipatat credinta cd dupa mari nenoro
TR

foricirea e incheiatd de o nenorocire. Eram

si mantuirea, dupa cum
la o.petrecere. Ne preumblam cu barca pe un
cu niste prigteni
in ap4 potirul de clestar din care beam
lac mare. Deodata scap
EN

scufunditor si l’am rugat

vin. Oprind barca in loc, am chemat un locul
multi bani. Aratindu-i
si-mi caute. potirul, fagiduindu-i
ci mi-a cizut si inelul din de-
undeacazut, nu stiu cum am facut,
I/C

cap. Imi venea de necaz sa

get, la care: fineam ca ‘la ochii din
sari, se afunda gi nu trecu
ma arunc si eu in lac. Scufundatorul
aducind potirul si inelul,
multa vreme la mijloc, ca ieSe din apa,
IAS

in potir. Tofi prietenii mei

cici inelul se nimerise sa cada dreat
amar, de oarece eran
-s’au bucurat foarte. Eu insa m’am scarbit
Si chiar asa s’a intam-
sigur ci o nenorocire mare ma pandeste. ju-
clevetit la sultan, iar acesta, fara
plat. Dusmonii mei m’au
U

orhwl cu un ochiu.
BC

Pirintele cu un copii, ca
Proverph:
 76

RY
decatd, m’a trimes Ja inchisoare. N’aveam nici o
naddejde ca voi
iesi din temnita in care stau de sapte ani,
céci dusmanii mei

RA
sunt tari si mari. O intamplare noua insd m’a facut sa cred cd
nenorocirile au Inat sfarsit. yO
De cand sunt in temnifa, n’am dus Ja gurd nimic alta decat

LIB
panea neagrési apa ce mi-o da temnicerul. De geaba
au fost toate
Tugamintele mele. Se vede ins& cd atat am slabit incat
$i pazito-
rului meu i s’a facut la urma mila. Eri il vad venind
cu o bucata
de carne fripta, pe linga pane. Inainte de a incepe si o manane,

ITY
m’am intors cu fata Ja rasdrit ca sa ma spal, cum sta scris Ja
coran. Atita a fost indeajuns ca s& ma faca cel mai nenorocit
om din lume. Cat m’am spalat, un guzgan a Iuat bucata de carne

RS
$i s’a ascuns cu ca in o gaurd. Dar cum o alti nenoro
cire mai
mare nu mi se putea intémpla, imi trecu prin minte credint
a ca
. trebue sa vie si izbavirea. Si iata de ce am trimes vorba
slugilor,
mele ca sd grijeasci in casa, cdci in curdnd voi veni si eu.
VE
Sultanul ascultase cu mare bagare in seama cele spuse de
fostul lui Vizir si se incredinta ca zice adevdrul. Nici nu apucd
bine sé ajunga in incaperile Jui si dadu poruncad sa slobozeasca
NI

pe Vizirul nevinovat din temnita, iar pe dusmanii acestuia sa-i lege

de coada cailor, ca sa fie rupti bucafi. ‘
U

Asa se implini credinta Vizirului celui bun gi drept. Adevar

ul
iesd la iveala chiar daca altii cautd sa-l ascunda ani de
zile.
AL

BE LM RGRIAGMIE BIH SERDIA,

TR

‘Arde-te-ar focu iubit

Boalé fird crezémant
Ce din picioare te-am bolit!
EN

‘Arde-te-ar jocul iubit

Multa lume-at pripddit:
Uite azi si uite mine
I/C

Ma prapidesti si pe mine.
(Colectia Valsan si Giuglea),
IAS

VORBE CU TALC.
Un om care in viata Ini n’a ficut bine, este tocmai ca un
put
frumos si adanc fara api. (Cilibi Motse)
U

Proverb: Nu se poate aseunde sulita’n sae

BC
 RY
‘BING SI NIG] PREBw

RA
—Buni ziua fairtatel
—Da’ ce nu-s fartat
CA m'’am insurat.

LIB
—Aia-i bine.
-—Bine si nici prea
C’am luat o muta
-Aia-i... rau.
—Rau si nici ‘prea

ITY
_—C’am luat o turm& de oi cu ea.
—Aia tot ii bine.
—Bine gsi nici prea
Ci oile-au fost grase

RS
Si mi-au murit de galbaza.
—Aia-i rau...
—Riu si nici prea (turma).
Ci mi-am umplut casa cu jumini cu ea
IVE
—Aia-i bine... °
—Bine.... si nici prea
CA mi-a ars casa
—Aia-i rau...
UN

—Rau ziiu. si nici prea

CA mi-a ars si muta’n ea. -

SPipsnun PACALIT.
AL

ni cinstiti si gospodari.
Triiau intr’un sat odata doi oame femeiei, nu se stie, dar ii
Dela un timp, ce i so fi nizirit
siu; intr’o zi se prefacu
TR

veni in gand e de birb atul

si scap
nu mi lisa, valeu, mor, mor,
ci-i bolnava; ,,valeu, omule,
,
omule“...
birbatu-sdu.
EN

" _ Ce-i, mii femcie“, o intrebi spitarie si--mi ica vr-o doud
—. Omule, fi zise feme ia, du-te la
prafuri, ca mor”. atul
— ,,Ce fel de bre, si-ti ieaur“, o intreb’ barb
prafuri,
I/C

sau. ,
— ,,Du-te. du... ..te mai degr abi ci mor, inca mai stai de
vorbi?” strigi femeia. a, merge cl, sdracu,
Vaizind bietul om ca s’a intrecut glum
IAS

ce vrea.
si la spiterie. Spiterul il intreaba cl, Sa-mi dai niste prafuri“.
— ,,Am venit, d-le spiter“, zise
farmacistul.
— ,,Ce fel de prafuri? il intreba
— ,,Pentru feme c, domn ule spite r™.
U

Proverb: Cu mingea numai copiii se joaca.

BC
 ——
78

RY
—,,Bine“, ii zise spiferul, ,,iacd ti-oiu
da; vino mai incoace,
si cand roméanul se apropie, el ii suerk
dou palme de-i vened
faranului si miindance chibrituri.

RA
— ,,Na‘, ii zise farmacistul, ,,du-le
pe acestea nevesti-ta,
Romanul nostru, de fel cam ribd
dtor sau cam sdrac’ cu
duhul, a venit acasa, si cum nevastii-s
a se ficea lardisi bol-
nava, cand i-a sters o palma, a rastu

LIB
rnat-o: »Na, femee, doc-
torla care mi-a dat-o spiferul. Jar feme
ia a sirit in picioare
par’cd nu o mai dure’ nimica. Lecu
ind femeia numai din-
tr’o palma, se iintoarce Ja spiter:
»D-le spiter, iti mulfumese ci .mifam . \
lecuit femeia numai
cu_un praf, celalt

ITY
fi l’am adus inapoi“. Si cand ii-a dat
palma, l-a rasturnat jos ametit; o
apoi se intoarse mulyaimit
acasi cd si-a gisit leac pentru nevas
ti.
(Din revista 7, Pamfilia.

RS
VE
NI
ee

U
AL
TR
ae
EN SSNS
Sez
SB
f)

£ anit
I/C 4,
f°:

Dihinii de demult, Pe fata pinvintuud naw

dobitoacele de azi. Multe st felurite alte dihanii oiit numai
IAS

, ca sl cele
din povesti, s'au dus viata odati pe pamant.
Ino viatio nu
mai sunt, dar ciolanele lor stau in piatra. Omul
desgroapii si dup ciolane sc poate desemna infitti de carte le
sarea care o
U

ProvowSs Nu intanith Vesparu, 4 te mused,

BC
 19

RY
‘dat aice, a trait acum wre-o ca-
aveau. Dihania a ‘ciirci chip ¢neam
Era cu soparla, dar mare cat
te-va milioane de ani.
coarne ca-de rinocer, iar
un elefant. Purth pe frunte doua

RA
gule r lat, de os, resfrant spre
dela ureche la ureche avem un
u, cu ou ca si soparlele.
ceafa. Aceste dihinii tse inmulfea gisit si oudle lor petrificate,
In inima. Asici, in anul trecut, s’au

LIB
mai mari decat ale strutului,

CANEEC DIT MARAMUAES.

Pénd cram holteics

ITY
Purtam pani dela Des
Si petea dela Lupus
Si jucart amus-anus;
Da de cand mé insurai

RS
Déddui pana pe malai
Si petreaua pe tdrdati
La copii de chisclita. (Din Sez&toare).
IVE
SI LEACURI. Ochelarii.
SFATURI
$i de
Oamenii sinitosi vad tot aga de bine de departe ca lu-
in urma unor boli, nu vid bine
aproape. Sunt altii, cari, mana pe o carte $1
Pune
UN

crurile cari nu sunt la nasul lor.

aple acd de
ca si poaté ceti o aduc chiar ling’ ochi, ori se
ajung cu nasul de masi. Acesti oameni se zic cit au vederea
cari dand si ceteascd, duc cartea ‘departe
scurta. Sunt altii,
de ochi. De obiceiu batranii, a caror ochi au sl&bit, fac asa,
AL

micar ca si la cei mat tineri vine boala, cici o boala a ochilor

este aceasta. Noroc ci este leac impotriva cusururilor amdan-
doux. Sunt ochelarii, stecle puse in fata ochilor ca si-le vie
stecla
TR

scurti, folosesc ochelarii cu

in ajutor. Ceci cu vederea
vid de aproape, din potriva
mai scobiti la mijloc; cei cari nu
cum sunt diferite grade de
stecle mai umflate la miiloc. Dar
ochelari. Oricine e silit s4-i
boala, sunt si diferite gradede
EN

ca s&-i spuic taria ochela-

poarte, si se duca intai la doctor, nu cumpere din iarma-
rau. SA
rilor. altfel fi oboseste mai
sunt’ nici,de zama oudlor.
roace (balciuri) ochclari, cXci nu
I/C

PENTRU GOSPODINE. Ciorb’ de linte

la foc cu api rece;
Se alege lintea, se spala si se'pune
IAS

se pune alta tot rece. Se

cand a dat in flert se scurge si o ceapi, mirunt $i
sc taic
fierbe bine. Cand c aproape gata
2 catei de usturoi, putin
se pune in ciorba odath cu 1o—I i gustoasit., dar mai ales
cimbru si sare. E o mancare nu numa we
“sittioasa.
U

oo

a pe ereasti.
Proverb: Se encaste puic
BC
 RY
RA
DECEMBRE,

LIB
DESPRE NEAM SI TARA. Romanii din America.
Asa a fost, se vede, ursita. neamului nostru pand acum,

ITY
‘Nu numai ci frate cu frate au triit despartiti, sub stapAni
tori
deosebi{i, dar din pricina asupririlor, multi s’au luat lumea
‘n cap, pribegind peste nout miri si (Ari. Inselati de
rusi,
multi moldoveni din Basarabia s’au dus prin Cauca ia sau

RS
hat mai departe, in Asia, pe lingi impiritia chinezeasci.
Cei
din Ardeal au apucat drumul spre America. Acasi nu
mai
puteau suferi prigoana ungurilor; doreau libertatea.
Nu o
gaseau decat in’ vechiul regat sau in America. Altii neavand
VE
pamant acasi isi ciutau norocul tot spre <America, unde
era norod putin si nevoie de brate. Si asa azi unul, maine
altul. indemnati si de unguri, bucurogi, ci scap’ de romani,
NI

au aiuns si formeze colonii destul de numerease in State‘e.

Unite, in Canada, ba chiar si in Mexic. S’au dat la mestesu
-
guri, la negot, sau la lucrul pamantului. Prin muncé, prin cco-
U

nomic, multi au ajuns cu stare.

Dragostea pe piimantul unde esti niscut $1 crescut, biruc
AL

ins4 orice. Unii, dup’. ce au strdns acolo chiag, s’au inturnat

inapoi in fard, intemeindu-si gospodiria dupa cele vizute
in America. Altii au rimas locului, dar n'au putut. si-si
uite nici limba.
TR

nici credinta. nici. neamul. Unde se giisesc

mai multi la un loc au clidit biserici mandre, chemand pre-
oti din tari care si le ccteascit evanghelia in limba pkirin-
teasca,
EN

Au ‘intemeiat case de economie, cirora le-a dat nune tot

romancgu. Se strang sirbitoarca in case de fat, incdsdoare,
unde cetesc cirti si ziare din tari, ba au intemeiat si ziare,
scrise in limba romiéneasci. Ori ce. s’ar spune,
I/C

sangele
apa nu se face. Ar fi mai bine si se intoarne inapot, ciici
prin cele ce au indurat si mai ales prin ccle ce au invadat
ar fi folositori, acum maimult decat alti data, Arti; ramasi
IAS

in America insi ci ne sunt de mare sprijin, arditand prin

munca lor c& si romanii pot fi iscusiti in toate.treburile cand
nevoia fi impinge si inviititura ii ajuti. Ne mai sunt de sprijin
pentru ca arata intr’o lume atat de depiirtati, dar in tir cu
U

Prpoverh ; Batranii satalui, ca si eadinii lao turma.

BC
 —
81

RY
sub soare $i
care tinem legituri de comerf, locul ce-l avem pune cuin-
in trecut . Ei pot
riai ales cAte suferinti am indurat & de cei carl
pind tuturo r minci unilo r iscodi te pe seama noastr

RA
i intregi din Roman ia.
pana eri, crau st&ipdni peste tinutur

DIN NEVOILE OMULUL Izlazurile.

LIB
din nou
Abia s’a mai linistit cu darea. pamantului si acum’ n’au unde
se aud alte plangeri: nu sunt islazur i; vitele
dam in alta: Ne.fi ind loc destul pentru
paste! Dintr’o nevoie
pentru Ga sa
pasune, incep s& se taie cu nemiluita pidurile

ITY
vre-o 10—20 ani, are sa se auda
se capete loc de izlaz. Peste
amarn ice: Nu avem lemne pentru :case
alte vaicireli si mai lui Arvinte;
si foc, cAci nu mai sunt paduri! Curat antereul
tiiem de ici ca si inddim dincolo.
sa aiba

RS
Totul vine dela o gospodirie anodina. ‘Fiecare vrea
ca,sa creasc a
si pamdnt din belsug. pe care numai si-l sgdrie gi vite orl
ui, dar vrea sa tind
grau ca parul in barba spanul mai inainte.
Si mai multe decdt inainte gsi in acelas fel ca
IVE
sunc fird sfargit,
Lucrul e cu neputinti, cici ogoarele nu chibzu ita stie
nici nu se pot intind e dupa cum dorim. O minte
sii le impace pe toate, daca vrea. ,
pe la noi,
Vitele nu se tin numai la islaz. Cu clima care ¢
pamantul
UN

cAmpurile fiind arse din mijlocul verii, irosim

la pasune.
vroind s& crestem vitele ca $i mai inainte, mumai
in iarna de li se pot numara
Le chinuim gi pe ele, ciici intru trebui
m si pe noi c&ci nu ne dau cit ar
coastele, ne chinui Hrana ci
si ne dea, nici liniste nu mai avem. Vita cere catare.
AL

pe care abia-i poate rure,

nu poate si fic numai coltii de iarb&
cu car.o i,
singerandu-si buzele. Vita trebuie hriinit% cu trate, numai ca o
ue
dar mai ales cu luterni ori trifoi. Pasunca sa 91 pe la noi prin
TR

vrastrare de hrana, cum e pretutindeni, cum ¢

isi are petecul cu
Ardeal si Bucovina. Fiecare gospodar, aice,
Are si pentru
trifoiste, pe care-l poate cosi si de trei ori pe an.
adusi din ciread ’, nu roade
‘vari si pentru iarna. Candi vita c¢
EN

iesle un brat bun de luternd a, careia nu-i

gardurile. Giseste in cd la munca
sporni
prea pas de seceta. Se satura vita bine si c din cale afara.
orila lapte. $'apoi vitele nu pot sa fic inmult ite
i
I/C

e cat fi ajunge plapum a. A avea gi cardur

Fiecare se intind cand
a fost odata,
de vite si turme de oi si pamant de ariturad,
satele crau departe unele de altele. Cum: piman tul a ramas:
inmulti t, nu mai poate merge cu obice-
IAS

acelas, iar norodu l s’a

.
jurile de demult. numai in
De aceia deslegarea de nevoil e islazur ilor nu_e
cata tragere
mana conducitorilor Statului,ori cariar fi ei si ori

ku poti lua douk pici de pe o oaic.

U

Ppover®.
BC

Calendarul Guspodariloz:
 “
w

RY
de inim& ar aveh' si multumeasca’ pe toat’
lumea. Totul e in
mana gospodarului chibzuit, cu gtlinfa de carte.
El numai poate
finea cumpiina intre lucratul ogoarelor si
cresterea vitelor, si

RA
scoata din p&amdantul care-l are c4t mai multe
roade. Asa... stand cu bratele incrucisate si mereu si mai felurite
nestiind s& trdiasci altfel decdit cum a si ceard,
apucat din pi-
rinfi, la urm& are s& fie mereu galceava, mercu

LIB
neliniste, fara.
putintaé de indreptare.
_
DE CETIT DE SARBATORI. | Tatal nostru.
Nu stiu, dar mi se pare citf ., Tatil

ITY
nostru“
cea e rugidciunea
mai frumoasi din cate rugiiciuni se inalta cAtre cer.
E cea dintai pe care o invata copilul si cea de pe urmii
care o uité omul inrdutatit, atunci cand o uith $1 pe pe
mama
de la care a invitat’o.
Am plans odat& ascultind ,,Tatil nostru“, spus de un tremu-
ritor glas de bitra4n& si parc’ si azi mi se strange inima,
toate cai-i demult de atunci si ci le-a schimbat Dumnezcu
RS
cu
pe
toate in bine.
VE
Era vara si iar mi incinsese dorul sit plec in Transilvania.
Parca nicieri nu mA simjeam mai bine de cat acolo. De asta
dat nu vroianmy si ma duc prea, departe. Numai pana Ja Borsec
NI

$i poate si ceva mai sus pani la Bilbor, ori prin alte locuri
din apropierea Jor. elon stackmT
Tot drumul dela Piatra-Neamt pani fa Borsec, il faci intr’o
U

zi ‘cu trasura cu doi cai, si-i de o srumusete cao cale din rai.
Cand ajungi in Borsecul de sus, e noapte. Wu mai vezi nimic.
O negura din codrul mortii. Te culci si adormi, iar prin somn
AL

auzi vajiitul pddurilor de brad.

' Nu departe de otelul unde’ triseseni, se tinea un jarmaroc.
Cumparasem si noi niste jucirii si cu dansele in mani, tre-
TR

ceam pe unde era lume mai multé si veselia mai mare,

dar
nu intelegeam nimic din ce spunea, flindcé nu se vorbend
decat
ungureste. Cu toate acestea parc vedeam multe fete
ro-
EN

manesti printre unguri si unguroaice.

Umblam ca suraii si nu vorbeam, decit intre noi.
Aproape de strad%, in capiitul jlarmarocului, erau numai
carufe si care cu bol.
I/C

Treceam pe acolo razind si vorbind, cand simt. ci He

prinde cineva de rochie. Ma intore si vid o unguroaici bit-
trana care sededA pe niste saci cu legume, langa_ boii deju-
IAS

Sati ai carului. Credeam c4 voieste sii-mi vandi ceva, sl-ispun

pe ungureste, pe cat ma pricep si eu. ,,Nem! Nem!", dar ea
nu-mi didu drumul si continua de a vorbi repede si cu glas
tare, doar oj inteleze. Din tot ce spunea nu puteam sit Limu-
U

Proverb: Doi oameni o yorba au.

BC
 §3

RY
resc bine de cat ,,Olah ,,Olah‘, adici Romain. Un domn care
trecea pe lang’ noi, se opri g$i-mi spuse:,,Batrana voieste sa va
spuic ci-i romdnci,:dar nu mai stic romdaneste, ins& infe-

RA
lege bine cand se vorbeste rispicat™.
Atunci a inceput o convyorbire prin talmaci, intre noi doud.
Femeia cea bitrand se ridicase in picioare si-mi spunea c4 a

LIB
crescut intre unguri, s’a miritat cu un ungur $i asa aiuitat de
tot graiul pirintesc. ,
>
— (Nu mai stil nimic? o intrebai miscata. Nu-ti aduci aminte
care
de nimic: din copilirie ? Nu gstii macar o rugiciu ne pe
te-a invitat mama? | . .

ITY
,lgen, Igen“ adica ,,da, da“ spuse bitrana bucuro2sa $i
plecand fruntea si strangand manele pe piept, inceph cu glas
in care tremura parcd o lacrima: ,,atdl nostru care estiin cer“
RomAanii cari se aflau in jurul nostru, scoasera palariile,

RS
miscati ca la biserici, iar cu plangeam.
Din copiliria ci, din tot trecutul ci de romanca, nu-i rama-
sese batranci decdt ,,7atdl nostru“. Canda sfarsit cele din urma
cuvinte: ,,si ne isbdveste de cel viclean", mi s'a parut ci padu-
IVE
rile de brad din jurul Borsecului, au spus un puternic ,,Amin*
MATILDA P. PONI.

CANTEC DIM ChISANS.

UN

‘Sdraci cdriérile mele

Cum creste iarba pe ele!
Las’st creasca
AL

‘Boii-o pasca,
- . Creascé cdt is gardurile
Ca 3’o baté vanturile
TR

Ca pe mine gandurile,

HENBA GUeA.
EN

de
..Noroc ci se mai giiseste, pe ici pe colea, céte un om sé
isprava, care prin drepta tea $i prin ounita tea lui te face
dacii nu pentru tine, cel putin pentru urmagi de
nidajduiesti,
I/C

urmasii tii, o lume: mai bund ca a de azji... Asi Dar om e nenea

Guta. general ul, prieten ul meu de vinitoa re. trebuic
pe dinafar a.
si-l cunosti, c& gresesti grozav daca il judeci aspra,
ca sub infilti sarea
IAS

Nu iar putea meiodat ad inchipu t

incruntate,
pe care i-o dau sprincenele negre, stufoase si
care te mz'soa ri de sus si pana jos, mustaf a de ‘pandur
ochii bund; iar cand
si tata lui ardimic, se ascunde 0 inimi atat de
dl auzi pentru intdia data zicand drept salutare, celui cu care
U

er

Prpover® s sitn noni, cerne bine.

BC
 ne
8

RY
se intalneste: ,,Ce faci, mi hojule?“ cu glasul
lui gros si rit-
Susit, nu-ti poti stipani o miscare de sfialA. Curdnd vine
insa
Drilejul si descoperi ce comoari de suflet se ascun

RA
de sub
aspra lui inf&tisare.
_Vacad ai nevoie de un sprijin, care si-{i intalneasci .
dobdn-
direa vre-unui lucru drept, si nu te sfiesti:nenca Guta
nu pre-

LIB
geta niciodata si vie in ajutorul cuiva; si nu se pot
numird
ugor cel pe cari i-a indatorat dumnealui, si pe cand
era in
activitate si de cind s'’a retras la pensie.
lar daca a apucat sa-ti taghuuiasea un lucru, poti sii te birui
pe vorba lui, mai cu temei decdt pe un juramant facut in o

ITY
suta de biserici, sau pe un zapis jint&rit cu toate pecesitle sta-
pAnirii. ° .
La nenea Guti nu incape minciuné ori dip'omatic; dunz-
nealui spune lucrurile in fata, dreptpe sleau; si daca’ te-o duce

RS
pacatul si vorbesti, in lipsi, de riu de spre-un pricten comun,
te pune fata cu el: ,,Uite, ma, ce spunea dstade tine. Asa ec?"
Noi, prietenii dumnealui, avem atdta incredere in judecata
lui dreapta si incapabilA
VE
de partinire, incdt, céind se ’ntampla
de ne ciorovaim fntre noi, avem © vorbi pe care cel naipastuit
0 intrebuinteazi ca o somatie, ca un apel la buna credintaé a
celuilalt: ,,O s& te dau in judecata gheneralului’.
NI

Sinceritatea si lipsa de diplomatie a lui nenea Guta a dat!

loc la multe scene Nazlii. La una din cele mai nostime am fost
de fata. ‘
U

Cu prilejul vner alegeri ne trebuiN un candidat la colegiul

al ‘doilea ‘de Senat, din partea opozijiel. Nu doar ci nu erau
AL

destui cari pofteau locul; dar Ja fixarea unei candi daturi se

tine seama de O multime de imprejurari, care nici nu trec prin
mintea unuia care n'a asistat la o vgi de importan'& operatic...
Nu stiu care din noi zice: ,,Daci am pune pe Gheneralul?*:
TR

Av tt prea lung sa wi povestese toate sreutafile, toate in-

curcaturile cirora le puneh capiit aceastX neasteptata’ pro:
punere. Intr'un glas au strigat toti membrii comitetu'ui: bra.
EN

volo minunat ideeto A doua zione-am dus la nenea Gut. sa--l

intrebim daci primeste. S’a cemotionat, sdracul, si dupa ce a
tuyit de cdieva orf, ve-a declarat cf el oWa mal fost ind’astea”,
nu se pricepe la propaganda. electoral’ si nici parale n'are de
I/C

cheltuit. Dup& ce Vam incredintat ci nu trebuie nici <4 chel-

tulasc&. nici si alerse dupa voturi, ne-a imbriitisat si iata-!
candidat, In ajunul alegerilor, intrunire la club. In fund. be
IAS

estradé. membrii comitetului electoral si candidatit; in sala,

lume mula. Nepes Giuecnaind dintcan cvoreante tigaret
de chihlibar, isi rotea ochii peste multime. Nu-mi adu: aninte
care se urcd la tribuni si incepe cuvenitul discurs, menit sa
U

Ppoverd : Ciolanul gol nici cinli nu-l radici.

BC
 RY
—
‘85

dovedeasc% toati nevrednicia /or si toat& procopseala noas’ra.

Dua o wugeva ingirare a tuturor ispravilor de ordine generala,

RA
urm’ o insirare lung’ a ispraivilor locale. In vremea asta nenea
Guyja se ula cand la orator, cand la mine, clatindnd din cap cu
o expresie, care insemna: ,,grozav le taiel‘\Si deodatd, pe cand

LIB
oratorul arith adunarii colosalele pagube ce vor rezulta :pen-
tru oras din criminala intentiune a cArmuirei d2 a stramuta
jumatate din reghimentul de cavalerie adus cu atéta greutate,
— ne pomenim cu nenea Guta, cd-si scoate tigaretul din gura
si zice:

ITY
— Nu e adevirat; nu-l muta.
Consternare printre cei de pe estrada. Care mai de care sa-l
traga de mdnecd; iar dumnealui cu seninatate:
— Daca va spui c% nu-l muti? Viu dela divizie; am mancat

RS
acolo. Mi-a spus Misu c4 nu-l muta. ;
- Ca si-si poat& urma oratorul discursul, cati-va s’au asezat in
dreptul dumnealui, iar altii l-au tras binisor spre fundul es-
IVE
tradei ,unde continua si-i convingd pe soptite: ,
— N’auzi, frate, ci mi-a.spus adineauri Misu, ca nici po-
meneali nu e....
Mai ¢Arziu, cind oratorul, facdnd deoscbirea dintre candi-
UN

datii nostri si acei al partidului advers, arata ca protivnicul lui

nenea Guti ,,abia stie romaneste“, iar ne pomenim cu dum-
nealui: -,,Ei, as! Vorbeste foarte bine romaneste“.
lar consternare, iar trageri de mdncci si silinte de a-l face
“si tac, pe cand dumnealui, tindnd piept celor cari tabarasera
AL

Lo:
- s%-1 domoleasca, fi da zor:
— E romain neaos, domnule. Am cunoscu t pe tat-su. De unde
7 4
TR

0 scoate ci nu stie romaneste? .

Amicul nostru Marinescu, care are focul sacru al politicei,
ert prap&dit si-l mustra cu asprime:
— ‘Asta nu se face, domnule general.
EN

Dar eu, spui drept, nu m’am putut stapani; l’am’ luat int
pe frunte. ;
brate si l’'am sarutat
— Bravo! zic, nene Gut&. S& trdiesti!
I/C

lar lui Marinescu:

— Lasd-l, ma, in pace; asa-i sade dumnealui tine. In ziua
cind o ajunge pchlivan ca tine gi ca mine, n'v sa mai aiba
IAS

nici un haz. . ‘

I. A. BRATESCU-VOISESTI
U

were ot. Meee mee’

BC

Proverb: Nu zi hop! pani wai sirit.

 86

RY
RVANGHELIA DIE NATET, -

RA
Zis-a Domnul: Cand va veni Fiul omului
intru
$1 tofi sfintii ingeri cu Dansul, atunci va gsedea mirirea Sa
mirirei Sale. Si se vor adund inaintea Lui pre scaunul

LIB
toate limbele; si’i
va desparti pre dangii unul de altul, precum
desparte pistorul
oile de iezi, gi va pune oile de-a-dreapta
Lui iar iezii de-a-
stanga. Atunci va zice Impiratul celor de-a-dreap
ta Lui: veniti
bine-cuvantatii P3rintelui Meu, mostenisi imp%r
itia care este
gatita voud dela intemeerea lumei, ci am flimda

ITY
nzit si "Mi-ati
dat de am mancat, am insetat si "Mi-ati'dat de
am biut, striin
am fost si M’ati primit, gol si M'ati imbracat, bolna
$i M'ati cercetat, in temniti am fost $i a-fi y am fost
venit la Mine.
Atunci vor rispunde Lui dreptii zicand: Doamn

RS
e, cand Te-am
vazut flamand si Te-am hrinit? Sau insctat
si 'Ti-am dat de
at baut? Sau cind Te-am vizut striin si Te-am
gol $i Te-am imbr&cat? Sau cind Te--am vazut
primit? Sau
bolnay sau in
VE
temnifa, si am venit la Tine? Si réspunzind
Imparatul, va
Zice lor: Amin zic voui, intru cat afi facut unuia
dintre acesti
frati ai Mei mici, Mie ati ficut. Atunci va zice
si celor de-a-
stinga Lui: Duceti-va dela Mine blestemati
lor in focul cel
NI

vecinic, carele este gitit diavolului st ingeri

lor lui, cX am
flimanzit si nu "Mi-ati dat si mandnc, am inseta
t si nu *Mi-ati
dat s4 beau, striin am fost si nu M'ati primit
U

, gol si nu Mati
imbracat, bolnav si fn temnita nu M’ati cercet
at pre Mine.
Atunci vor rispunde si ci, zicind: Doamne cand
Te-am viizut
AL

flamand, sauinsetat, sau strdin, sau gol, sau bolnav,

temnifa si n'am slujit Tie? Atunci va raspunde sau in
lor, zicdnd:
Amin griesc voul: intru cit nati facut unuia
dintru acestl
mici ,nici Mie n’ati ficut. Si vor merge
TR

acestia in munca
vecinica, iar dreptii in viata vecinicd,

CIUUET I,
EN

Ciobdnas la ot am fost
Fetele num cunose!
I/C

gi mi-s dragi oitcle

Ca si copilifetc!
Praga mi-i oifa late
Ca copila cea biilaic;
IAS

Dragd mi-i oia mifoasd,

Ca copila cea jrumoasié,
(C. Dan in Junimea literary).
U

PpoverHs Gluma se face cearta.

BC
 87

RY
YW] ASUNUL GRACIUHULDL

RA
Pentru a treia oara intilnesc azi pe bdtrana asta cu doi co-
pilasi de mana. Ce slaba-i saraca, si de abia merge. E imbrit-
cati intr’o cataveicaé din petici toati, pe cap, .o broboadit

LIB
de lind cilbue, si’n picioare taraie ramaAsitele unor fosti sosoni.
Copiii, gititi in vechituri de cdpatat. palizi la fati, sa uitéa cu
ochii mari, speriati, pe la vitrinele pline de jucirii.
O, ce mili mi-e de copiii siraci cari n’au jucirii de Craciun,
si cirora ,anul nou‘ nu Je-aduce nici-o bucurie. Si totusi nu-i

ITY
aceasta cea mai tristi pagina din viata lor! Cum as vrea sa stiu,
ce giindesc ei acum!... Probabil ce gindeam si.cu la varsta
lor. Imi vid asa de bine copilaria, mea in privirea lor exta-

RS
ziati, in dorintile fctci si in sitracia imbracamintei lor. Si merg
dupit ei; Ming ci viata mea se ainestec’ ’n clipa,asta cu a
lor, bitrdna mi-e si mic bunicat. E o zi de moina, parca-i prima-
vara. Strada-i tixith de lume. Trasurile, pe dcua siruri, se misca
IVE
incet, ca dup’ mort. Prin privalii e o imbulzealas’0 zarva ame-
titoare. Se mird bitrana de atata sodom... Ne-ain oprit in fata
unei vitrine mari.
- — 7, ce frumos e bimnicutit... Eu as vrea sit am arapu ala cit-
UN

lare pe tap... Si Lizica se uith ametiti; parca i-ar fi fricd sa

id iute o hotdradre. Sunt atditea lucruri frumoase, si toate-i plac.
toate fac si-i bati intmioari de surpriza, de dorinti cari nu se
pot. realiza. , SO
— Eu vreau pipusa aia mare cu paliria rosie.
AL

Si Lizica o arat& cu degetul. Un popor de papusi cu bratelc

intinse. cu obrajii umflati si rumeni, par a privi mirate Ja noi,
cu ochii lor de margele: in mijlocul lor e uma mai mare, si
TR

sti in picioare, si are ciorapi, si pantofi de lac, si e gatita in

rochic de miitase... Pe asta o vrea Lizica.
— Auzi, bunicn{a, Ionel zice ci piipusa asta mare vorbeste...
EN

Nu-i ase ci pipusile nu vorbesc.?

— Haideti copii, nu va mai uitati, ca astea nu-s pentru noi-..
— Da pentru cine-s., bunicuta? .
— Ja... pentru cei bosati !
I/C

— Da noi nu suntem... bogati !

Si se duc. Lizica mai intoarce capul, ca sit-si iA adio dela
pipusa ei. lar eu ma uit pe urma lor, ginditor..-
IAS

Intr’un fund de mahala vid o cocioabi veche, pleostita, ingro-

pati in pimant pind in feresti; geamurile sunt murdare, sparte
si carpite cu hartie : in liuntrue o lumina vanita, fumurie; pe
piretii umezi sunt pirae de pioae. O rogojina. rupta acopere
singurul pat si singura mobil& a acestei vizuini. -— la caipataiu,
U

iar moartea impaca.

BC

ProverSs Viate urisce,

 RY
88

- angi soba care-i mai totdeauna rece, sunt aruncate yvraiste

toale vechi cari miroase a bolnav.

RA
Acolo vid intréind pe ,,bunicuta* c’o Paine la subtioara, si
cu cei doi copilasi cari nu stiu si nu pot inci pricepe cum se
face asta ci nu sunt si ei »bogati®. Si n’au de nic&cri nici un

LIB
ajutor, si nu-i o mani de biirbat s’aduci o donita de apa ’n
casi...
Si maine e Criciunul ! ‘A. VLAHUTA

ITY
RS
VE

ra
NI

Wid fi

Lao
. ty RG,

EE
WEDee ReMi
NN IS
NG
vie \ \
U

=
PE:

ECT An ae an
re ee
AL
TR
EN

Nii ty
RS MT NYE LL, My
ER, / TINS ANY.
I/C

‘ > Nan
ee
hee Mm Me
Coe . “f

[eer *
IAS

Cum e aledtuit un dinte, Inridacinat in osul filcii (OQ) inva-

litt de gingit (G), dintele e o minunitie. Deasupra_ gin-
giilor e acoperit cu smalf (S) striilucitor si tare ca stecla. Sub:
U

ProversD : Vorba dulee oase fringe.

BC
 RY
sa

(F) facut din fasii de os subfiri,ca acul -

RA
smalt e osul dintelui
puse des una langd alta. Inl4untru dintele e scobit ca sa
faci loc la fevile marunte cu sange venite de la altele mai
asezate in Jungul falcii. Impletiti cu vinele sunt

LIB
mari» (V)
mulfi nervi (U). Acuma se infelege de ce cand dintele e siri-
cal, poate patrund2 usor in s4nge fot soiul de microbi cari
dau buboaie si chiar infectia sangelui. Tot asa -se, pricepe de
ce durerea de miasele e ataét de rea, cdci sub fiecare masea

ITY
sunt mai mul{i nervi. E usor de inteles atunci de ce s2 spune
intr’una: /ugrijifi-vd dinfii! so

BE enewwiy.
‘Azi se naste ‘Adevirul: , RS
IVE
Oameni, desteptati-va!
Cu lumina lui din ceruri
Luminati-va!
UN

'Azi, lubirea se ?’ntrupeaza:

Oameni nu vad dusmanitt!
Este un rost adane de viati,
AL

Ca sé vie inubifi!

‘Azi e zi de libertate:
TR

Oameni, nu fiti robi lenosi!

Va lisati de riutate
Fiti mai omenosi!
EN

P. HALIPPA.

URATORA!
I/C

Hai! Hai! ‘4 arat si a semanat,

IAS

S‘a sculat sf. Vasile, vrazda neagra a rasturnat,

intr’o sfanta Joi grit. de toamna a semanat;
cu plugul.cu doisprezece boi; din gurd }-a blestemat:
a arat luncile, vaile, »Da doamne bune calduri
»ploi grele,
U

st cémpul cu florile.
BC

PpoverSs vracul sade si in varful acului.

 RY
ca Sd se fact si bucatele unde am macinat si eu.

RA
- mele‘, ‘doara vazdnd atata povara
Manati mai! Hai! Hai! fugi de scoc la vale.
Cand se duse
Ia sdptamiana, Morarul mester priceput
: la luna,

LIB
dal dracului ce era,
cand ii da omului mana, nici caciula in cap n’avea.
il gdsira in spic ca vrabia, Lua barosul la spinare.
si in paiu ca trestia. se las& pe scoc la vale,
De bine ce-i pirea, dete cioc, boc
nici p’acasad nu mai

ITY
da: si dadu moara la loc:
drept la tirg la Barlad pleca, oO Ina de calciin
lua noX oca de fier ~
si Cc puse pe cilpitdiu,
si noua de otel, oO lua de curele
si indarat ci se intorcea

RS
Si o puse pe inisele.
la Manu tiganu se ducea, Baga apoi in cos gradu curat,
si ficea nouzt secercle. dar nu-curgea faini,
cu dintii de viorele, ci curgea aur si margiritar
VE
cu manunchi cu floricele in curtile dumnea-voastri
sa dea pe la nepoti, pe Ja , hoeri mari.
' nepotele, Am venit la dumnea-voastra
mai cu scamié la argitele.
NI

boeri mari,
Dar cea fath bitrani sine dati doui, trei parale
cul secera cdirna, sa facem la biieti mantale,
U

se punea din josul vantului ca au raimas cu pieile goale: -

unde-i vine bine voiniculni, au cite un cojocel,
cu stfinga secera, ca sd se primeneasci cu el
AL

cu dreapta minunchiu ficea, si cite o siricuta

din minunchiu snop, So aiba de bisericuté,
din snop clae, Siam mai venit
TR

din clae dalbi fata de are, fa dumnea-voastra mari beeri

in graid cit intra, sa ne dati spata porcului
noud iepe ci scotea, din fundul podutui.
si pe toate le punea;
EN

Si o sa ne dati si cate un Sorici

cu picioarele treera sit. mai venim si la anul p’aici.
cu dintii tinea, De urat am mai ura
ecu coadele viintura dar ni-i frick ci vom insera
I/C

cul urechile in saci biga. ‘pe la curtile d-v. cu var viruite

Si incircard nouit care chio- cu sindril’ acoperite
venesti, cu catran, Cdtrinite.
care n’ai vizut
IAS

de cind esti. La multi ani.

si pleca la moar’ la fagadiiu
(Din «<Sezatoareap.
U

Ppoverb: Yremea arati minciuna pe fata.

BC
 RY
RA
TAOY SEWER CO MENBSTI.

O femee, ce-i venise, dupi ce cu-al ei barbat - ’

LIB
Se ‘mpica destul de bine, de pe cat sa miaritat
Si-i era si drag barbatul si-i era si draga lui,
Si triiau destul de bine, ca la casa omului,
S'apucd sd-i ‘bata capul: -
— ,Mai barbate tu iubesti™.

ITY
*
Omul, de, ca omul, zice:
— ,,Taci femee, ce menesti ! ! f..

‘Azi fi zice, mani fi zice,

Insfarsit in multe randuri RS
IVE
Pani cand cu vremea omul
S’a cam pus si el-pe gdnduri,
Si ‘ntr’o buna dimineata
Nu stiu unde intr’o potica
UN

' Mi-l zips} colo femeia

Negustor cu oca mica,
*

-— ,,Vezi barbate vorba noastra? Nu-ti spun eu ci iubesti?

AL

— ,,Da, nevastai! Dar cu jie nu fi-am spus sa nu menesti?

TH. SPERANTIA,
TR

SNGAUE.
Zice cS odati. un’ tigan s’a dus c’un roman si se scalde, d2~
EN

nu stiu cum se facu_ ca tiganul se’a.ca. . {

Atunci roméinul di fuga s& spuic pe acasd despre Intam-
plare. _ ,
Acasa gasind numai un danciu, fi spune:
I/C

— Ma&aé... s’a iuecat tat’tdul a

— Aoleol... fir'ar al dracului; si... luleaua mea la el...
IAS

“GHICITOATE,
‘Am un bordei plint de vifei,
Pana nu sparg bordeiul
Na se vad viteii,
U
BC

Prpover& s Cel prost de‘nvitituri orbse vede, micarci vede.

 92

Y
——_

LEACURI SI SFATUPI.

AR
Fericirile rachiului,
I. Se zice c& rachinl (vinarsul) Tuat
pofté pe inima goala, aduce
de mancare. Adevsrul € ca zada
reste stomahul, il jn-

R
gala; cand i se d& adevirata mancare,
poate mistui ca lumea. e ostenit si nu mai

LIB
2. Rachiul di putere. Inshistorie goal
ciueste e dreptul, dar pe urma a, Pentruo clip’ bi-
oboseala vine repede. S’a con-
Statat la lucrdtorii din fabrici, cd departe de a dh putere,
micsoreaz4 cu un sfert din ceia ce era mai o
inainte.
3. Rachiul

ITY
te incdlzeste. Cea mai sfruntati
jinité pe aceea c& mana sangele spre insel&torie, spri-
Dovada o d& urm&toarea intampla piele si pare ch incdlzeste.
re. Cativa americani ajun-
sera la niste munti acoperifi cu
omit, unde trebuird s% pe-
poseascd. Le era frig. O parte

RS
din ci au biiut rachiu ca si
se incdlzeasc&’ si s'au culcat. E
dreptul ci li s'a pirut ca
s’au incdlzit si au adormit, fairi
s& se mai scoale. Altii au baut
mal putin rachiu, dar s’au scul
at tremurind de frig. Altit
IVE
n’au voit si 'beie de loc. S'au culc
valifi bine, s’au sculat incalziti at amortiti de frig, dar in-
si voiosi. Cati oameni beti
nu mor degerati de frig!
vAdemenirile rachiului sunt mari,
dar toate au la temelic
inseliciunea,
UN

‘PENTRU GOSPODINE. Pelincele

Domnului.
Se fac atat pentru ajunul créciunului
AL

ca si in al Bobotezci.
Intinde foaia subtire si apol cu un
capac sii taie alte foi ro-
tunde. Acestea se usuci putin ca si
se intéreasca. Se pun
apoi in talgere, o foaie de aluat peste care
TR

pisati amestecatai cu zaliir ori micre Se presoaraé nuci

, apoi alt&é foaie deasupra
gi tot asa cat de Sroasa vroim. Ca sA capete gust
se Stropeste cu apa de flori luati dela mai bun
spitirie. In loc de nucit
S¢€ poate pune julfi.
EN
I/C

Cumparati din vreme:

Calendarul Gossodarilor “-
4
77
8
.
IAS

pe anul 1926,
adresandu-vi prin o carte postala la Cartea Romineased,
E cel mai tolositor calendar, prin feluritele
invitituri ce te
U

cuprinde. Trebuie pistrat din an in an

Faceti-l cunoscut la toti din sat.
BC
 RY
CUPRINSUL:
6Cdl Ajunul Craciunului (A. ale 87
rare. eee ee ee ee ee ee 91
, 62,

RA
Familia domrifoare . . WI Snoave
Sarbatoiile schimbiteare . 2... V B. Cantece.
Sirbdtorile legale . 2 6 + + VI 21
ee VI Regelui nostru (G. Jemell. . .
Scurile Europci . . 6 Cine ¢ mai mare (Zh. Speranta) 30
h ndatcle postale ... .. Vil

LIB
Batranii (0. Goga) . 2. ee ee 36
S ile de agricuhurd. . . . - ~ VII Asta-i asta (al. Jamun) . 1 2s 51
L tile anului De Craciun (P. Halippa) . . 89
La siurile din Romania
‘Laci femee nu meni(Z'h. Sprranta): 91
‘T-.burile gospodiresti pe luni Cantec din Muntenia .. . 15
* diacul ype luni) y no» Bucovina.....- 62

TY
* emea ” ” Bihor «+ os sts 22
I. Despre neam si fara. ” » Maramures 29
“uga lui Petru Rares (Gr. Ureche) 2 » Ge ja romanit din Buls. wid 37
ou-tea lui C. Brancoveanu N. ; din Basarabia . ee 44

SI
lorya) . . 0 6 . . 10 ’ » Crisana.
2... eee . 61
dJoria la’mparat (A. "Odobesen) .. 17 , » Ardeal..... 5S
Jin vremea Fanariotilor (A. Vld- . . Moldova ... 58
hufd) ..

Yechiul Rejrat .
tee e
Jomnitornl (G. ‘Cosbue) wee ee
.
Tetatea Sucevii (D. “Oncint) .
ee

.
.
8D
BB
39
AT
ER de la romanii
Plugusorul 2. 6 6
Chiuituri. .
oe
din Se rbia

22, 37, 44,

8 © ee
76
39
66, 70
IV. Wlatued si leacuri,
ragoste de tara (MU. Koga ae
IV
ceanit) . see ee ee 52 Antisepsia . 2. 6 ee eee
suvantarea Regelui Carol. . .. 59 [Incuicrea. 2. 2 we 16
euvantarea Regelui Ferdinand 64 Gradul. 2. 2 ee 24
we
UN

‘omanii de peste Dundre. . 72 Friguri de balia 32

2
America. . © 80
se

Romanii din Epilepsia : see vo

Scaparea -nicati itor we 46

Il, Despre nevoile omu'ui, Musca coluinbacd . 7. ee ee 52
Pimanwul de araturd «2. ee 3 Pastrarea banilor ~
eevee
58
Scoli de economié casnici . . . 11 Samanatoercle . 2... 63
AL

Samanta Cartofe (G. Ciydianu) . 26 70

.

.
.

Stricarea dintiler .
Grija suflctului ... .- 35 Ochelarii . |. . we ee es 79
Folosinca oaselor. « . . +. > 40 Fericirile cachiului eee ee 92
Cinstcea (P. Halip; py see 43
TR

Mestriile Lose 54 V. Pentru gospodine,

Buna ordine. .. +. - » 60 Invartit®. cu nuci. . .....
Cascle de sfat sicctive . 69 Urzici sicite 2. eee
-

Intemeicrea gospodariel. . . 3 Stevie cu orez . .

6
EN

Islazurile 2... ee oe ee SL
2 wewanonrotwnr

Ochiuri .. ee. oe
wands D> ot Pace

I, De cotif in sarhsteri Civlama ce ciep: 1ci .

Mineariea de imazire veide
A, Povestise gt snouts.
Bors cu tasole verde 2... ...
Cele zece porunci (Coresi) . . 1 Patlagese vinete impanate. . . .
/C

Bunicul (Delavrancea) . 2. 6 . ‘4 Patlagele rosii umplute . .

Puiul (J. Bréiteseu) . « wee Papara de maimaligad . .
Fara Pasti ¢P.dspireset}. . 2. + 28 Ciorba delinte. ..... 2.44
SI

Cascatul (A. Dupescui’. + 36 Pelincele Domnului... . .

Punguta cu 2 bani (1 C. eu Wi). 41
49 VJ. Figurl,
Inzestrarea Neamurilor (i. cl fas)
IA

Batalia de la Razoare (M. Sadlo- Oamenii de pe pimdant . ee ee

vent) . ee ee eee eee 8D Rastignirca Domnului.

Hrisca (@. Andersen)...» «© « 61 Ce se face din vase
Catri tineret (WM. Sad ccs) . 68 Urmele betici . .
U

Vizirul cel bun. . 2. 7 Batdile inmmei .. se.

Tatal nostru (Matilda Pont) &2 O dihanie de demutt
BC

Nenca Guta (1. Brdlescu). . . . 83 Cum e un dinte eo.

 ot

Y
Pentru CASELE DE SFAT SI CETIRE:

AR
M. Sadoveanu gi D. D. Patrascanu, Din Victile
Sfintilor. Cu multe icoane. Lei 35.

R
E cartea care trebue s& fie cetiti mai ales in vremurile de
acum, aducind mare tarie. sufleteasca.

LIB
I. Simionescu, Oameni alesi. I. Slrdinii.
TI. Lei 14. Edilia
Cuprinde viata multor oameni de seam
hotdrire si suferinti, fie cine poate a, din a ciror muncis,

ITY
prinde cate ceva intre-
imdtor.
I. Popescu-Bajenaru. Cartea-omuties mnatu
656 pagini, cu 250 figuri, 80 portrete si r, Ed. V-a,

RS
24 harli. Lei 150,
Pentr u oamenii in varsti, nestiutori
carte de carte, aceast’
foloseste s3-i deprind& nu numai cu
dar invasand usor si ceteasca, giise cunoasterea_ buchelor,
sc intr’Ansa tot ce se
IVE
cuprinde in celelalte cirti de scoal
a primara. FE premiata:
tat de Academia Romani, precum si de Cassa Scoalelor.
Se cumpiri toate dela:
eS
CARTEA ROMANEASCA
UN

Deasemenea tipireste cele mai eftine si mai de folos edrquiii

entru norodul nvoias, dar dorniz de inv atatura,
CUNCSTINTS= os
FOLOSITGARE Lamy
AL

Stiinta. — Economie rurala, -- Higiend. —-

Stiinta apliceaui. —
Geografie. — Btografii.
TR

Apare saptimanal. Ficcare cirtulie de 32

pagini cu figuri,
3 lei, Se fac. abonamente de 50 lei pentru
20 cartulii. Au fost
raspandite pani acum aproape un milion de
carqui. in. vre-o
So de numere.
EN

PAGINI ALESE
‘Ss ~

Bucati din seriitorii nostri vechi si nor.

I/C

Apare iartisi sfintdiménal, Prequl c&rtulici 2

lei 50. Abona-
mentul &1 lei eentru 50 numere, Au apart pani
acum peste
150 cartulii.
IAS

cuprinde tot cee legat de piaimdant si acricu

ltura. /
Fiecare cartulic cu figuri 4 lei. Abonamentu
U

l: So lei pentru
25 numere.
BC
 oo
Se

BIBLIOTECA MINERVA

RY
scriitori striini, dar
din cei mai de seam’
cuprinde traduceri C&rtulia 4. lei.
romani.
si lucrari de ale scriitorilor

RA
- Calendarul Gospodarilor

LIB
Prin cuprinsul lui fe-
insemnarile sarb&torilor.
nu d& numai
de cetire, nelipsitaé la carturarn
lurit e o adevarata carte care a
Se poate folosi $i pentru sazatori. E cartea
satelor.

TY
romanimei. De accia $i se grabeasca
pitruns in toate colturile timp, adresindu-se la:
fie cine a o cumpara din

CARTEA ROMANEASCA

SI
Bd. Academiei 3.—Becuresti
riri si cataloage.
-‘de-unde se pot cere orice lAmu ER .
.
IV
Cum se cumpara carfile.
UN

dar nu
cdrti cu Cunostinte Folositoare,
Multi ar dori si aiba in casa sunt’ dugh enil e cu carti
se duc la targ, unde
stiu cum sa le capete. Cand te In rafiurile
(librarii) sau nu stiu ce s& ceard sau ce cer nu se gase; pe care
acasa 1ara carte’sau icau una
dughenii cu carti. Sau se intore de ea.
negustorul le-o da ci sa scape si-ti cumperi cartea dorita, fara si te oste-
AL

Si totugi e atat de Iesne a-ti

Poti
“nesti a mai merge la targ!punga avea chiar lista de carti acasd, spre ° ,
alege dupa plac si dupé . ceri dela
Pentru nevoie
aceasta nu ¢ decat de 0 carle postaild, prin care
TR

CARTEA ROMANEASCA
— BULEVARDUL ACADEMIEI,3
BUCURESTI
EN

te de orice
pana la zi, Catalognl se trime
catalogul tuturoe cartilor iesite .
o plata, .
librarie fard nici e care le doresti. Tot prin o carte
Capatand catalogul, iti alegi cirtil cartile alese. Plata lor se
/C

neasca’, ceri
postala adresata la Cartea Roméa mS
face in doua feluri: e en ramburs. Aceasta inseamna
“1) Nu trimeti banii, cr ceri cartilpache tul cu carti acasa.
SI

sa platesti postasuini, cind iti aduce

catalog, din dreptul fiecareimnatcarti,in
2) Trimeti pretul Insemnat In folos este mandatul, este inse
printr’un mianeat ‘postal. Cum se sa Gi mai
i la pret
sigur de carte, adaug
IA

acest Calendar la pagina 7, Ca ,

cartea recamancal.
si 2 lei, cerand sa Ui S¢ trimeata iturile care se vand pela chiog curi
In acest chip scapi de toate prost ori care
cumperi cartea pe care tai ales’e,
eri In jarmaroace (balciurii $i cunos .
eator in ale cartil or.
U

ti-a fost arftata de invatator, .

BC
 Y
LUCRARE PREMTATA DE ACADEMTA ROWAN A

AR
CARTEA

R
OMCdLUI
MATUR

LIB
ALCATUITA DE

ITY
I, POPESCU-BAJENARU
DIRECTORUL §COALE! PRIMARE
DE BAETIU Nr.17

RS
wPRINCIPELE MIHAL
= DIN BUCURESTI =

PENTRU FOLOSUL:
IVE
scoalelor de adulti de
orice fel, scoalelor in-
dustriale de ucenici si
lucratori, scoalelor com-
UN

plementare; precum sj
PENTRU FOLOSUL
; ORICARUL
MREMIATA INTAIA DE CASSA SCOA ROMAN
LELON DORNICd’ase
AL

LUMINA
ere
NU TREBUE SA LIPSENSCA
DIN NCIO CASADE Roman,
ACFASTA LUCRARE este Premiatad
TR

premiata de Cassa Scoalelor de Academia Romana; s

\NTAILA fost
ta concursul intre toate lu-cdrile prezenta
din 1923; este aprobati te
Publice
de Ministerut Insteuctiunii
si de Ministerul de Rasbciu.
ESTE O ADEVARATH
EN

gufateé sl rdspaindlte,
CORnIOARA DE CUNOSTINTE,
canta niu numatin fand, cl chiar fa frafli
‘ pen Romani, din nostri,
Cuprindo America, =
— po lAngi Abccedar
— scricrea cirilicd st
materiile de invitimint ruseasc3, precum af toate
Are 656 pagini, 250 {lustratli pe larg tratate
.@0 portrete 9124 hirtt. Coperta
I/C

’ \ucrarea © solid cartocata frumos colorathi. Toata

st COSTH 150 GE.
Pentru scoalele do analfabet!
folositi ABECEDARUL ADULTULUI, alcituit tot
dof. PopescusGdjonaru,
treizect de lecjiuni. Pe itru invitaresa scrisulti
Cuprinde si scrierey si cetitului numai in
= glo harti. Coperta ruseasch, Are 76 ilustratil,
IAS

colorati. COS TH 17 portrete

wWuatat os c'ry. —
Tojt Romdnit stiutor! de carte sa ceteased
+ Pope POVESTEA NEAMULUI ROMANESC,
scueBdjenartuy scrisd pe infelesul tuturor. Cuprinde de
ROMANI sf CARTEA MARILOR
cu biografiile df portretele fruntasilor neamului
tedert, portrete, hari, etc. Coperta coloral nostru. re apreap e o sutd de ilustrafid:
d st solid cartonatd. Costd 38 fete
sint fn editura ,.C&rtii Romanesti", Aceste lucrsti
din Dacuresti; sf se gasese ia orice librari
e din ford.
U
BC
 Dayne Cos

Y
.

ele COE UECeRS

AR
‘
de tot felul, ca: lipsa de apetit, mistuirea grea, catarul de stomac, .
acreala, greata si vomarea, sarci de stomac gsi peste toate greu-
tatile gi slabiciunile stomacului se Inliturd repede gsi sigur prin

R
r ag ~ —
ESGhYTA BE STORAC VERTES

LIB
Acest mijloc dictetic casnic Intireste stomacul, provoaci mis-
tuirea, face pofta de m4ncare gi ajutd mentinerea si resta-
bilirea activitatii mistuitoare gi prin acesta sanitatii trupulul
intreg, mai bine ca ori gi co alt mijloc cunoscut pAnd acum.
Mii si mii scrisorii de recunostinta dovedese efectul stratue
citor al Esentoi de stomac Vértes. Premiat in Paris, Londra,

ITY
Ostende gi Roma. 4 sticle, necesarc penten o cura, 860 Lei.
PILULE PURGATIVE VERTES
au uo rezultat sigur si fara dureri, la constipatic (iesire grea
afara) fnvartosire si altele. In urma excclentei prepariri sins
cu totul nestricdciowse gi sunt recomondabile gi pentru curese

RS
pentru curatirea singelui. 1 cutie mica 20 Lei, lb cutie ninee,
confinand de 3 ori mai mult, in loc de GO Lei numai 50 Lei.
IVE
Isias, TepeneaJA de muschi, Junghinri, Paralizie, Scrintiri,
Dureri do nervi se tulatura prin frictiumile cele mai bune
alindtoare. binefacitoare si Intariteare eu
UN

Spiriul contra podeagrai din Galle Ereslana

Pentru a face efoctul mai repede (iute) si mai
O durabi! se recomanda a se fut-ebuinti peste Loapte

ALIFIA CONTRA REL:

AL

3 sticle spirt din Bai'e Erculane si 1 borean alifia

contra reumei necesare pentru o cura, Lei 300,
TR

| pentra urechi Dr.

2 im n‘ my7 be)
my f FS
3 FYWie
{ SHEMAL E rl
Bown .
vindecd
.
re-
[3 te) | He [= li oD ] be ~ Vig ha pede gi sigur zu-
EN

. . . zaitul reumatic si nervos al urechi-

Mijloc contra epilepsiei (boala |] lor. anz grou, scurgerea urechilor gi
rea) dansul Veit, ame feti, z@ar- }] alto boate de urechi, 1 sticla 60 lei.
ciuri de rarunchi (rinichi) si ~
I/C

de mitra, insomnic $i altele, mn Un mijloc excelent

se intrebuinteazi cu cel mai ex- |] [2radu
FS \a contrawe rdilorsiwee
: gs : altor e-
celent succes. 1 cutie 120 Iei. |] & ruptiunial
pielei esto
e
alifia contra rAielor. 2 borcane lei 150,
IAS

Voritabile numai dela: Farmacia mare la »VULTYU RUL ALB”

EL, VERTES, LUGOJ, No. 195

U
BC

be

Pretarile sunt neobligate. La comanda de 500 lel to aus rabat considerabii

Pentsu evitarea preselilor ai se acrie totdeauna preturile ta comands, ,
Ambalajal 91 porto pe speaele proprii. ,
 OO

Y
nee

mi aolyys, 3

AR
w! o ; .
SHUSLGLS
Toe

(trippor la bArbati, scursoare alba Ja femei) catarul vaselor

urinare otc. chiar dack sunt invechite, se pot curd prin

R
Enfoctia si Cansulale [ui Dr. CHM mac in Paris

LIB
Exactal mod do fntrebuintare este anexat. 1 flacon
injectio vegetalA lichidX do dr. Hill pentru birbati, sau
pulvorizats (in praf) pontru femei 80 lei. 1 flacon Oapsule
80 loi. Pentru o cur’ so cere cel putin: 4 flacoane injecfie
si 1 flacon Capsule, In total 400 lei. 1 injector pentru
birbati 40 loi. 1 Suspensor dela 35 loi tncop4nd. 1 lrigator

ITY
pentru femei dola 140 lei In sus.

Cup
'
ElQUp
SEAPagi P 3 eee
Qa- nN as yg
SElh rmaatn
= ntu
Quti . . vid di

RS
se exccuti sigur la boalele podagrice, reumatice si sifilitice prin
ohn gh oyt 4 ;
Ape
Eitracted cle Sassapariia cu flocech vant s's
Se racomandi tndeosebi acelor persoane cari au triit Inainte
IVE
o viath usuratecd, au suferit de sifilis sau alte asemenea mor-
buri iofectoase de sAnge, si au neglijat aculea, sau nu sau curat
ps deplin, 4 sticlo, cit este necesar pentru ov cura, 890 lel.

ermaArmre hier
UN

cor 2
(i
cl “wo pS =) W Nu Qo L

diferite: ca sldbiclini prin oxcese, sgarcituri isterico,

blabete dv nervi, slibiciuut do nervi, neproductivitatea,
se julsturs sigur prin
AL

Profui fatartor af ku Br Mgkk

4 Cutie 135 Let, 1 doz3 dublé 220 Lel.
TR

BrnNeed pe
wu
Prem spepecrOEn
uw 6.3 i, Bose VO Ul G Ue id ua ki
(Spirt Galic) al ui Dr. VERTES cel mai bun remediu do cast
EN

pentru folosiro interioard si frictiuni (masaj). Mii de scrisori do

recunostint’ dovedese ce pentru diferite duceri este Indeajuns
aA ne masa numai odaté stone restabilim sinatatea. In urms
rezultatului cel dao Franzbranntweinul (Sptrtul Galic) prin
I/C

folosirea lui economA, crete cel mai tare remedia si totodats

sicel mai ieftin, — Se fatrebuingeaza pentru alinarea tuturor
durerilor prin frie{iumi (i1saj) d&ind oun rezultat faverabil,
ge foloseste de asemenea si ca articol de toaleta: peatra
IAS

Intirirea radacinii picului si cardirea purii, Deci #4 nu tn-

tarvie niment asi comand’ spirtul amintit. care renduco she
nitatea omului fn timpul cel mai scurt. ~ 1 duzind mie’
150 lei, Lo stichs mare 40 lei, Lo stieli de fainilie 100° Tei.

dela: Farmacia mire Ja ,VOLTUORUL ALB”

U

Veritabile numai

L. VERTES, LUGOJ, No- 395

BC

Pretarsile eunt neo Vay te, La coma:ta de fo) Lei fn owas rabat coc at terath
Tiler @ ere Borie Sota GN pred bee i Ge tat ta,
Pentra evitsrea ¢
Arvtaispal gio porte pe ep see pepe
 SRURENaea sae eeese see es ses ses se SSSSSTHTEtSTTPTSttSSeTeeteeiSEEPeieeeeeceeeegteeseess

Nummal BLIIRUE
BLIX XIR L UE 3 :
eoee

i? ai

Y
33°

,Sfanta Maria“ Lugoj 3

AR
EOE TE

al farmaciei
OREOOEE
SOCCCEOEEOH CESSES EROO OL ECHOES OTOHOOSOSEES EES FETED

e cel mai bun leac popular pentru atftirea apetitului, inliturarea greutitilor
OOO EH ROSE OES EEESOEH OO EO OS EDFOESOHOEE

OPOSOOCEEODESOCOROOCEED e
hee o ee OC SEE OeOrOOOLS 2
de mistuire si tntdrirea intregului organism, Dack suferi do neapetit de
mAncare, ragcli, umflaturi, iencali, apasiri de stomac, dureri de stomac,

R
acreli, sfasieri dela inim’, miros acru din suri, dureri de pintece, precum
gi tot rdul provenit din mistuire, maideparte Ja tusit, rigugeali, soogluti-
nare, istovire gi slibire, durori de cap si dureri de mAini, de gat, de spate

LIB
g. a, atunci cumpird renumitul intiritor yi alintor do dureri ELIXURUL
MARIA gi in cel mai scurt timp vei fi sciipatde durerile co ai.—Se Intre-
buintouzA atit interior cit si exterior cu cel mai bun succes.
20 sticle mici, — 10 sticle mijlocii sau 6 sticle mari 360 lei. 33

Numaj PiLWUhele
te

\ mai PL’ [S fl fs #8
r\ n or " ra a co 33

ITY
: a eo : 33
de la farmacia ,Sfanta Maria", Lugoj 33
ajutS minunat la fnvartosiri, iegirea afarh neregulata gi Incuiare, Acestea 33
mijlocesc iegiroa regulata, ugureaz\ mistuirea,curdt’ sangele, prin aceasta so 33

RS
3 {ntrebuinteazA dimpreund& cu Elixirul Maria fn contra celor mai litite boli. ss
1 cutie cu anexd 25 lei, 3
CORO

3
230400000000 00s00eeeeseenesneereeeecseesesseseeseseveeseeoesess aeeeees
e eee. 38
a7 * ove o ooove OOOOTOOEEEEESE SESS

i Puterea de viaté | Q)[= T | é HE

« w ! wD ua 2
33 e a
IVE
DWP UES ON
os
a
ba 7 ‘, ”

i
3 ¢ :

330 di ,Nervofluidul Maria’ cu (ei cari tugesc. sculpt singe, sufera Fe

33 efectul cel maicxcelent , _do beala de piimani si 3;
23 la toate morburile de piept, s& nu futarzio doa 33
UN

33 i: Excitari, j nu fotrebuinté ronumitul 33

$3 nervis EXcilarl, Wsom- Sirop pentra piept.—dela 33
23 nie, migrena, tremura- farmacia Sf. Maria, Lugoj. }

eoveees
turd, palpitatie
de inima Acest excelent Ieac de

cote
casi vindcestor fark fleg-
nervoasd, la frica, iri-
AL

ma, ira micsorare de sAin-

tatie, supdrare si obo- ge, alinitor doe tus&, bun OOOO OOO ROSE EEAEOEOESEOO®

seala intelectuala. influentator asupra orga- :

nelor respiratoare, este fo- $2
lositer nu numatla adult),
TR

:
» ny
100 lei.: 4 sticle
Hoe coer evesoeoers

1 sticld ci si la copii, avand un

trebuesc pentru ocurd Veritebi rumai on mica efect ueintrecut.
aceasta de fabrica.
370 lei. |
. :
1 sticlXt 100 le’, 4 sticle necesare
:
33 :
EN

3: . i de obiceiu la o curd 370 lei.

oe

33 seeseseseeesescecsccccscscsressescesseeoessetgers
SOC COP COED HH OHOSES OHO OHSOOEHH OOOOH OOOH TIIOI HO gegre

33
ad

33
; i
singurulcu total nestri= $3
de AMARANTA
a a4
#CREMA
st TF
I/C

3 CRE e Pat B fAiN +» caciosul mijloc contra 33

33 Hntefilor, pistruflor, spuziturilor, comendontlor sf a!tor necurdtii ale 3:
33 pielel. Chiar si persoanelor mai b&trdne fe face cvivarea fefet placuta, oe
IAS

3 tinereascad. Efectul e batdtor la ochi chiar si numal dupa 32

23 Intrebulnfarea primei doze. 4 doze Crem& sau Pudri 130 lel ;
eosssssecesssssetesssssseeeeesssseseesesSEesesesesSeseeceeSeseggessSEenegesSsSeeeessssee
SPOSSEEHOHEHSOOOD
seseeeeseesoros oe COOSOOSOE SES OSOOEE OSE SCEOFEOEOOEEESEESOSEOOSOEOCEOESOSOOD

33 Veritabile numai dela

U

Farmacia la ,,Sf. Maria“ in Lugoj, Piata Regina Maria No. 195

BC

POCO OC OCEEOOEHEOE SECO E OOD OE SEES HOEOOOOSEOE DOES OOOORODO

3333 Cb OOOE OS EOEEOEOSOOOEO SC CHES OD TOED IE EOOOHO OO SOREOOOEOOOEOS

Prequrile sunt nt obiiga.e.

 a SSS SES SE SSS ee y

RY
(I POT | (oo m= f
PNA ESS
UGX iS!
(: ¢ \ \ : 1

RA
| bolnavi de piept astmatici saraci de singe
bolnavi de plamani anemici scrofulosi

LIB
In sfarsit s'a aflat un mijloc, care aduce bolnavilor amintiti

eo
mult dorita ugurare si vindecare a boalei lor, in

SESS) SSE
SIROPUL DE FERVAR VERTES
Aceasta s'a adevertt deja splen- La fete tinere tn poriodul des-

ITY
did la sute do mii de bolnavi,si voltérii, precum gi la femei tn
de aceea cei mai distinsi profesori etatea critict, la menstruatii oe-
gi medici 11 recomanda gi-l aplied regulate s’an ajuns

4
ca mijlocul eel maidescama la boa-
tele amintite mai sus, precum si
rezultato eminente.
Soldatii, care seine _ a FQ

RS
la: fusa maydreascd, scuipare de torc slabi{i gi ala- SND.

—)
sdnge, rahitis (beald englezease’), cafi de pe cdinpul de OPEN
slabiciune, boale femecsti, preeum = luptd, iar acest nij- ( hel
I] sila sari de slabiciune side obo- loc cu placere si pe ‘
f) seald de tot felul, Dia cauzagus- ldngd cel maimare © -y :
IVE
tului si mirosului stu plicutiliau folos la infdrirea st fy, (te ag
Wo bucures si persoanele cele maide- prefaceren organis- ERY F| \
ff] dicate, chiar si capil. mult lor slabit de Uot oss! \
La copii scrofulosi, lacei coau — greuldfile rdsboiu- MJ
ti ramas inapuiin crosterosisuntde ld, o stick trimeasd prin posts f
UN

My const tutie slabs, botnaviciosi, ur- 110 lei, 4 sticle c4s turebuo do }
i} meaza o Imbunititice ropeds a obiceiu la o curd, 3UU loi.
starii generale si delaturare apa-
ritiilor bolnavicioase.
L. VERTES FARMACIA VULTURULU!I
AL

LUGOJ. 395

IES IGRICA
a NI Toei 5 ' tés
TR

patima aceasta uricioas’ s'a

CU CAP CJ TOT. (isdn co
cea) say
Vinducet In cazuri nenums- tecde gh uger
EN

rato prin remediu contra be- Pits Cod

tied, Piind fara jrust A poato Vestes
da pitimasului firs gtirea sa,
MLii si mii serisori do recu- BEMNELKE PANGLICEI: crumpa, vo-
Movl, te apas& ceva, parc un «hem (iso
nostinty. Livcomanda sii pre-
J

I/C

ureiga: a In git, murege sth, lee . “tla, et)

, ane.
gAateste proaspat dup’ pre- nic, lie apetit.: cate (dete minanes ca
ecricres inedi sulud, lupullestt obusit sani poy yilucea, ar prea
moults tregina, fund thee my +s, teinteaptiin
2 doze cAt ce
trebue de
. obi- piept, etc. I cutie de pilulo. Cu-O 182 Lei. fi
I “
cow la o cura 250 lei.
IAS

“ouwai dole Farmacia mare La Vulturul 41> I.

L.VE RTES , Lugoj, | OSS op

~ ra ao
t ww
LJ Po. 4 Q m=

SSE) EE) SESE EE TE (SSCS ne. I

U

Preju-ile sunt acobligate. La comanda de $00 Lei insus rabatco sicera i}

BC

Vontru evitarea greselilor 84 so scrie totdeauna preturile in con wud

 1

BIBLIOTECA STIINTIFICA DE POPULARIZARE

RY
CUNOSTINTE FCOLOSITOARE
SUB LNGRIIREA REDAGTIONALA A D-LUL [. SIMIGHESCU, Poof Universitar gl Memocu al Academisi
mee eee

RA
Seria A. STUNTA PENTRU TOTI ) No. 15. Alegerea semintelor, de Lacritiany
No. 1. Omul primitiv, Cum era de Profesor Profesor . .
L. Stamonescu No. 1G. fngrijirea paxdritor, de C. S. Motas.

LIB
VYNo 2. Vieta omutue primitiv, de profesor Prot, Un versitar.
\ lL. Sirnionescn, NO. 17. RGM ch Balsevisre, de Maior |. Mihai.
So. 8. Gazurite naturale, de profesor b Si No IS. O staping intr'an rein, da N. Ni-
aonescu. colaescu.
po. 4 Albinele, de T. A Badaran. .
No. 19. Cum xe intenicia:d ovle, del. CAdere,
“No.9 Diabetal, ingrdsarea $f gdalbinarea No. 2u, Rdsaduifa si Plantete din rasad,

TY
de Dr. M. Cahanescu-Car!sbed. de -V. Saueveanu, erofecort
0 6 Raszele vizibile si tavizibile, de C., No. 21. Lehzzia, de E. Gheorghiu.
Gheorginu. No. 22. Meseesagul vupsituluide A. Gorovel,
No. 7. \dafa nticrobilor, de Dr. 1. Gheorghiu. No. 23. Cum orbim, ce l Glavan.

SI
No. 8. Furnicile, de T. A. Badarau. No, 24. Conservarec carnei, de A, Gheorghiu.
No. 9. Véefa plantelor, Prof. |. Simionescu. No. 95. Caiul, de Prof. E. Udrischi.
No. 10-11. , Pasteur", de C. Motas. (Viata No, 20. Voctorul in casa. de Dr. O. Apostol.

ER
gt roadele munecit sate) No. 27. Cum trebue si ne hrénim, de E.
No.12. Soercle si Luna, de Prof. 1. Simionescu. Severin. ‘
-No. 13. Felefonia fdrd fir, de Prof. T. La- No, 28, Ld-nnrirea lerrei dérilor, del. Pascu.
lescu. 2 No. 29 Be tie, de Deo Enuil Gheorghiu.
IV
No. li. Po. umbeit mesageri. de V. Sadoveanu. No. 30. Lduturirea Constitutivi, de Artur
No, 15. Plene‘a hAiarte, de | Pes, Gorovei.
No. 16. Dela Omer la Etustein, de Gen. Pa- No. 31. Bolile parasitare la animate cart
UN

naitescu. Se tree fa om, de prot C. Motas

No. 17, Cimt.vedem, de Dr. 1. Glivan. No 32. Folosinfe nesorotite i ygospodarie,
No. 18. Razele X, de Al. Cisman. dz I. Strmoneseu, profesor,
No 1%. Omunul dela Cucuteni, de 1. Simio- No. 33. Mama sf coplal,de de M, Manicatide.
nescu, : No. Bi. endrumuri spre sdndtate, de Dr.
No. 20. Protozoarele,de I. Lepsi. Bordea.
AL

No. 21. Fulgerul sé trésnetul, de C. G, Bra- No. 45. Cunt si neiacrijim de Dr. Bordes.
defeanu No, 83. Oni! si soctetatce.‘de Al. Ging ea,
No. 37. Bucdturia
Seria B, SFATURI PENTRU GOSPODAR} saleucei,de Maria Cok
R

Dob.esu.
No. 1. dngrijirea pdsérilor, Boalele lor de C.
S. Motis Prof. ¢ niversitar. Seria C.CINLUMEZA LERGA
NT

No. 2. Despre tovdrdsii de preot C. Dron,

No. 3. Scarlatina si alte boale nolipsitoare No. 1. Ucraina, de G. Nistase, asistent uni-
de Dr. Gheorginu. versiter.
No. tL vada din sdmburi, de C. Gheorghiu. No. 2. Ce#astouacta, de Prof. 1. Simioneseu.
IS

No. &, da furul casei, de M. Laupescu.

E

No. 3. Alunfid apuseni, de Prof. D. David.

p No. 6. Casa, de Profesor I. Simionescu. No. 4. Fintanda, de Profesor |. Simionescu.
‘Xo, 7. Morcovnlsi alte leguine, de P. Roziade.
Yb

No. 5. Bucovitu, 2. 4
/C

‘No.8, Stfétisul, do Dr. F. Gheorghiu No, Hasarcbia, de G. Nastase.

Bmw

(No. 9. Temetul inbundtdfirii witelor, de D. No. 7. Dubrovea, de Dr. C. Bratescu.

| , G. Chitorn. No. 8, Spre aulul sud, de Prof. 1. Simionescu.
SI

0. 10, Votul obstesc, de A. Gorovei, No. 9. Olunda, de Apostol Culea. (Tara 2

| No. Wl. Cresterca porcitor, de A. Ovscu. Poporul).
“No, 12. Vierniil de mdiase. de A. A. Badarau. .
No. 10 Véiafatuacincut madrilor, de Matas,
IA

No. 13. Oftica. de Dr. Gheorghiu. No, IL te. Afitropulitul Sayuna. de Prot.
No, 14. Pelagra, de (:. Babes, I, Lupas. :
In fiecere siptimAnid va apare un numar ce cuprinde 32 pagini
cu ‘iquci 9§ se vinde en 3 fel.
U

Se pot face abonamente pentru 20 numere, trimefind 50

QOMARNEAS: Me — Bucuresti, Bulevardul Academiei tcl prin maadat postat la Socictatea CARTER
¥
De vanzace ta toate Ubscierile si depoztacll de gazcte din tard.
BC
 RY
~ kagini alese din sctriitorii Romani
Wo ) — Bibliotecd periodicd de popu'srizare —

RA
409 Lei Abonanentul la o serie de 50 numere,
Al. Russo: Cantarea Romanici (No. 51). Poctii Vatedresti: Poezii (No. 80), ‘|

LIB
G. Manetth: Poezii (No. 141), Vietor Viad-Delamarina + Poezii (No. €5).
MM. Sadoveanu: Povestiri (No. 20).—Nuvele i:
AL Viaholas Nuvele (No. 35).—Nuvele (Not
si povestiri (No. 38), 41).---Poezii (No. 72)—Din Romania
@ Sandu-Aldea: Povestiri (No. 61).—Nu- pitorcasca 1No. 160)
vele (No. 87). Nuvele (No. 147). (
Numere coleetive: Tudor Viadimirescu (15-
4. Slaviei : Nuvele (No. 123-124).—DBudulea- 16)—Isus| Mantuitorul (22-23),—Nu-

ITY
3
Taichii (No. 129-130), mar de Craciun (58-59).—Romani din
Th. Y. Sperantia: Anecdote populare (No. 62) . patru unghinuri (100-102),—Colinde gi
C. Stamatis Povestoa povestelor (164. povesti de Craciun.— (146). Invierea
G. Dem. Teodoreseu : Poezii prpulare (No. Mantuitorului (154-155). — Avra

a
162).——Toma Alimes (176). lancu (168).

|
Biblioteca agricola RS populara carer.
VE
: d0 Let Abouamental la o serie de 25 numere, fswe P |:
—— aw, f ~*~ “|:
NI

hye fa 0)
No. 1. Pamdntal $i cunoast rea (ul. Ton Gh. Botez. a4
No, 2. Plantagi pont re ditori, WD. 1. Stefinescu. |
: . |
No. 3. Semdnati Liverna. A. Dz Cir shells S
LU

No. 4. Ovuzile care atace frunzisal ponulor roditori, WK. Knechtel, oN

No. 5. Calul, Viagr gs: ingrijirea dat. Dr. P. Popescu-Daia. yl
No. 6, Oul (samanta). N. Rosianu.
No. 7. Ce este vita de vie. 1. Teodorescu.
No. 8 Cudtivati Lew nele, D 1. Ste fanescu.
A

No. 9% Cunt se cnltint luce na. AOD. (arabella.

i
No. 10. Cun se inmnliese puma roditori. OD. I. Stefanescu,
i
TR

No. Ui. /agrdsati paniintal, ton Gh. Botee. ‘

No. 12. Altutele. Un izvor de bovatie. DO. 1. Stamatelache.
No. 13. dla ot si fdivarea vitlorws WOK. Knechtel.
No. 14.0 Cau. Rasece gi biattanetitirves tor. Dr. P. Popescu-Daia. {
No. 15. Sowectt de cing, ALD Carabella.
EN

:
No. 16. Cam se crese viernit de mdtase. N. Ros anu.
No. 17. Pamdaturi bane de vir, le C. Teodorescu. :
No. 18. Cum trebuie sd ne cultivim pournhul. De. D fi ATT e seem
No, 19. Cun inslahiot o gradint de legume. D, be Stefanescu £4 Di “0 Lo, ’
/C

Nou. 20. Plagul s¢ ardturide de 1G. Botez. I : WEG, 1 +

t 5 . »<
No. 21. Aibinele (2, de Stamatelache, bt
me
No. 22. Vifele umertcune de J, C. Teodoresen, ~~.
i - ley
SI

No, 23-28. ellfvirea pomilor rutitore de OD. 1. Stefanedeus © * vctte we

No, 25, Grdul de loan Gh. Boe
No. 26. Paduchele livas de W. K. Knechtel
IA

No. 27. Semringele de degunte Ge. 1. Su femescu.

hu. 238. Molia strupundor ce W. K. Knechtel.

VP EOE
U

Lei 4 Exemplarul, Se comanda da , CARTE. ROMANE ASCA" S, A, Bucuresti

Cutevardul Acacem ci, 3, trimitind costal prin
BC

mandat postal,
 Y
AR
aq

R
o

yVARTEA ROMANEASCA"

2
LIB
os
SOCISTATE ANONIMA CU CAPITAL DR 50.000.000 LBI
INSTITUT OE EQITURA, ARTE GRAFICE
mh co—— $1 COMERT DE LIBRARIE —=n

ITY
iQ

~ ASORTIMENT COMPLECT
DE
Carti de Scoala, Pedagogice, Lite

RS
— rare
Stiintifice, Juridice, etc. etc. 1
Reviste Literare, Jurnale Politice
de Mode, Roméanesti siin limbi si
streine.
VE
ARTIGOLE DE BIUROU $1 DE PAPETARIE
Calimari'si garnituricomplecte
pentru
NI

biurouri, Genti de picle ——

Agende pentru avocati $i de
biurou,
Albume, Notese, Creioane
LU

mecanice,
Registre de Contabilitate, etc., etc.
TOATE MATERIALELE NEGESARE CANCELARIILOR
f ARTICOLE DEa
A

e CESEHK $i PicTURK
‘.
Eomiplect asortiment detoate articolele
TR

necesare dommnilor Ingineri si Arhitecti

pentru masuratori si faceri de planuri,
Compasurisi Instrumente de precizie.
EN

MATERIAL DE PIGTURA IN ULEL

lel ln aah dc nade
Aquareli, Pyrogravura,Pyrosculp
tura,
I/C

—= Metaloplastie si Fotominiatur
a, —
Culori engieze sl franceze,
Panze,
= Hartie si Cartoane preparat
e =<
IAS

oi

mw
4 Q
CU
 RY
RA
ag ona

SHATTER FORMAT
ASGER

LIB
SOGIETATE QUONIS CU CAPITAL 0.000.000 EEL
INSTITUT DE EDITURA, ARTE GRAFICE
$1 COMERT DE LIBRARIE

ITY
ooa

THOTALATIURI” HODERNE DE ARTE GRAFICE

RS
TIPOGRAFIE
LITOGRAFIE
ZINCOGRAFIE
VE
Executa artistic Brosuri de orice fel,
Iustratiuni, Tablouri, Carti Postale,
Afise ilustrate
NI

Actiuni de Binci silucrari mercantile

LEGATORIE $1 LINIATURK ISECANICK
U

pentru. orice fel de Registre

AL

de contabilitate
TURNATORIE
TR

Fabricatiune speciala de plicurl

si confectiuni de hartie si carton
EN

* INSTITUTELE DE DESPACERBE:

CENTRALA: Bulevardul Academiel, 3

SUCURSALA: In CLUJ, Plafa Unirel, 7
I/C

Librdria Roméneased, Strada Lapusneany 17, lasi

Cartea Romaneascd, Str. Tepes Yodd 2, Tinlsoara
IAS

” , dln Vatea Tarnavel Blclosdnmartin

Qno0 nag
CU