ANUL XI No. 28 UN NUME 10;.

BANI JOI 24 IANUARIE 1902

j Gap erai

%
aer.

Deta
XȚ7TAU
i
îi

fai
Pe
i
TI
aie

ra rd
LE a
PdaZet
»

RY
șns
Lo m ak

at at,2 îs ji ERE .
...“ -
ALA ii ta

ROMÂNIA -A ROMÂNILOR OR GAN AL PAR TIDULUI 1 NAȚION ALIST - Ciuo- -a Tnaraşti, screinii, NE
Mâncarsi- ar înima cânii,.,,
7=

ț
Mâncatie “ar casa! pustia,,
APARE IN FIE-CARE JOI Şi neamul, nemernicia,

RA
> Bu A EMINESCU :
. Res ..

| ABONAMENIUL.:
a. 4 4. | dSI, | ă Dir| ector-Pr Opr, jetar [M. AL. MANOLIU
, |
| AR
” AN otiteMom ara
„ii
N)

Pe un an Lei noi 10 | | SUB CONDUCEREA UNUI COMITET *Rândul în pagina a l-a . Bani 50.
. 5 ph inerea | ) IV-a... m. 25 |

LIB
Pentru strtinătate 36 adaugă portul Ț a REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ” Inserţii şi Reclame 1 leu linia
| | | ă „SIRADA „ALBINE, No. 19 | „Uu număr vechiu 50 bani
= jo Mee e e a me i a Pr E PER PRE CERERE ar ee mere em eee
| ] diferitele | ri pe unde se află. Nici nu'i Da
ministru de finanțe, | la „care, ati luat. zannaazie
MA
lui]
|
Vl trece prin minte unui evrei, fie cît parte peste 40 -do: deputaţi, „între cari, ., Dă |
| j de cult și de încărcat cu favoruri del. și d:..], Brătianu, ministru de: lucrări
Cea mai mare zi a istoriei neamulul publice şi ad interim
la externe; a do-'

TY
ţara care la adoptat printre fi! 'sei, nostru, e fără îndoială ziua de .24
——————

vedit că. există cea, mai. fidelă: prieto-'

II să nu se supună tuturor ordinelor A- Ianuarie. În această zi: sunt acuni 43 nie. între. „d. Palade şi. d...
Brătianu, .
Am zis în auticolul precedent: cum lianţei /iră distincţiune și se nu deie de aut sa pr oclamat unirea lărilor |. „In cuvintarea lor, :atât. d.. Pallade.
SUYOrI, cari veacuri. întregi s'au : păs-
cât.
| Evreii din țara noastră - ca şi toţi mină de ajutor la esecutaroa lorfuzce şi d. I.: Brătianu. au. demonstrat că-e-
doit, vărsându-se zadar dnic singe fră-
i.l:alţf coreligionari ai lor de prin tuală şi urgentă. Așa înțeleg ei da- xistă 'cea mar: perfectă armonie în isi--.-

SI
fesc" şi nevinovat, : a nul partidului liberal, şi''că svonurile'
le-l-alte. ţert.— umblind după: drep- toriile cătră. Patria âdoptivă și nici Joluşi această, măreață sorbătoare
p6—7

respindite despre unele neînțelegeri. ŞI,

|rile politice, w'au în vodere de cit îşi daii seamă că o.astfel de condu- uafronală a fost mult limp trecută cu
nemulțumiri, sunt facute, cu; intonțiu- :.
vederea. Wu.i sa dat unică cea mal, mi-

ER
PT

antagiilo puterot, spre ași îndeplini ită este o frădare pe faţă! ne .de: duşmani partidului, crozind: că:
că atențiune şi pe când se serbau; cu vor- putea
lopurile lor, 'tot-dea-una ostile ţerei Ca probă mai convingătoare se pro- pescui în apă ! tulbure: -
fot fastul cuvenit; sexbători. naţionale „Do ''asemeiiea. știrea respinăiti. „do
care -se.află, și nici visează măcar ducem, în astă privință, de ex. atace- de mal mrcă, inportanță, această „zi fu- rău
Poe

voitoril. guvernului, Că ar. fi: BXiS-.

datoriile ce incumbă acestor: drep- rea -lreyfus din Francia. lată o ţară sese dată uilărer.pănă în anul 1997 cînd tind oare
care. raporturi. încordate. în-
D. S: Îlaret * pe .atunel ministru sad tre președintele
UĂ,, fiindca. de ele nu. ai. nică idee care stă în fruntea progresului și a consiliului: și «d. Stoi-
IV
instrucției publice şi cultelor, du. cabine- cescu,
FIII

|ăcar. civilisației şi care, din causa genero- tul liberal, Brezidat ca, şi. astă-z1.„de. : ministr u de justiție, cu privire*
la; proectul de lego:al acestuia, a fost
In.'adevăr, cum vroiți ca evreul să sităței sale excepționale, a tratat pe a, D. Sturza, „d înscris, această zi. în
iarăși formal desminţită, de.0are-co. „pro-..;
[bă cunoştinţa datoriilor cătră Pa- evrei cu o extremă bună-voinţă, îuce. calendarul serdătorilor. vafiouale, e- ectul „de: lege a d-lui Stoicescu, a..fos
UN

galind:o cu ziua.:de 10 Mal. t:.

ag admis, cu:.mici: modificari. mai „de toate"
„N

le, cind'el n'a'avut nici o dată ŞI tățănindu'i in masă pre toţi şi fără D. S. Fara este şingurul ministr W
| are nici astăzi o Patrie? Cum să nici o greutate, Ei 'bine, .care a fost a şcoalelor care, însuflețil de scîuteia secțiunile 'catmerii. Rae
|. iIntcca! ce: privo;to' toniziniarea
moască el legătura, care esto. isvorul răsplata lor, şi de ce sentimente aii Batriotismului, a. înțeles. ma . mult de nisterială, i mie
pe care. ziarele opozi iției 0, ă
elor datorii, cu Patriape care n'a făcut. ci prob, că sunt animați faţă: câ: ora. care altul în sepinatatea; acestel trimboțeazăi zilnic, este. ovideut. că
ca,
lut'o nici odată? Cum se simtăel de Patria care i-a primit în sinul ei zile şa în consecință a făcut să.se decre- trebue să se. facă, de. oare-ce.. interi:,.
teze, serbătorirea ci, atât, de .linerimea
AL

lceața emoţiunelor,—dacă ar fi ca- cu. atita . bunăvoință ?. Răsplata lor a şcolară cât şi de, oală. „sufar matele nu pot: dura la înflnit; daripa-;-.-
ca. TOMÂ- nă iatuntă 'sunt'ialte: problonio
labil de :aşa ceva.— ce ţi le dă con- fost o neagră ingratitudine care a uz unească, SI - de re-""
solvat. cari, cer urgenţa. în primul! le, -
jinţa că ţi—a! făcut datoria cătră Pa- mil fe lumea întreagă şi za for- Prin aceasta . d, S, “Ziarii a« ftcui echilibrar
ea și. votarea bugetului.)pea-...
atentă în primul loc pe Hinerimea nul: viitor. care. -6ste,
ie, cîndel nici nu știe ce este aceea”? mat couvmgerea nestrămulabilă că e- oxlusiv : unica: Os:
TR

şcolară, despre. îmsemnătatea „acestel

Evrei! susțin, în adevăr, că ei au vreul remâne pururea tot careu Şi nu zile, atât. de memorabilă în eoiuția cupaţiune'a: guvernului şi numai: up i
terminarea. acester opere guvernul:-va
1 Patrie ţerile în care locuesc; dar se identifică.cu interesele "nică uneă fără şi a Poporului. român. i; [trebui să “avizeze! la - persoa
Ce frumoasă pildă Zentru au pd vor ocupa. cânt, nele”
asta o ştiu bine. indigenii că este națiuni | i
interimatele. N
nistru. al şcoalelor, care. de şi înpovo-|. : Proect
mnal'o vorbă iu gura lor, pentru a Pentru a scăpa pe un coreligionar, rat ul de budget; ast- fel ccum e.ali
EN

de multiple si vartate, atribuții, cătuit;

q

prezint
a

prijini veclaimele ce fac, că nu aiinici ajuns. căpitan în armată, de. pedeapsa Hu Uită că, aflându-se îîn capul. oducă- ă „un:excedent re alizabil;,
şi credem că “nu “va: suferi. : în'icameră;
Isgătură cu “pămîntul, chiar dacă ai cuvenită pentru. cea za? ntagră . din- florilor. națiunei, se. cuvine să dea: însu- de cît” modific
ări arte - ncânsemnăta.:
Ivy

st născuţi pe el, şi căl părăsesc cu tre trădări, aă pus mal întăi în miş- şi exemple. de modul cum trebue edu.|. ' Economiile , c6. s'au. făcut, dopati
0 mai mare:uşurința şi fără a'şI|ecare. contra Frauciei pe cea mai pe- fă tinerimea Bentru a face. din ea mat suma de.3. milioane. şi-ele, sunţ;: făguten
tărziu celățeut folositori patriel.. Și numa! din: paragrafele
/C

tal reaminti ile el, îndată. ce află că riculoasă dintre dușmanele ci, spre a ast-fel a dat inpulsul cheltuelilor, cari.
Bentru cultiva-| s'au
s văzut că pot 'fi! reduse, fără să so :
liurea 'le' va fi mai mai bine. o umili şi a“ răpi froba Bricipală; rea sentimentului: patriotic în sufletul aducă vr'o' pertur
baţie' in serviciile de
Oi bene îi Patria este adevarata «Dol profitând de“ 'disensiunele politi- inerilor vlăstare, făcând. cunoscut 272 organizație ale statului. |...
==

xprosiune, care descrie de . minune
Îmtimentele. lor patriotice !. |
„ prin tot soiul de intrigi, an îm foată fara că unirea . țărilor surori, În privinţa. acestor economii” ar tre
e. ati eveniment de cea. mat. sir ălucilă bui să fie ;de. acord itoţi-
| sarit întreaga populaţiune - în două, memorie şi. rin urmare. ziua cara în- politicianii.!.
cari: doresc: sincer:: prosperare a finan-
SI

Pentru stabilirea acestui adevăr, Q- tabere mari, republicanii cu socialişti; cheagiă acest fericit evznimeul trebue țelor “ţerei,. fiindcă
“nu sg: "poate: şti
istă o probă peremtorie, care nu lasă de o parte şi clericalii cu monarhiştii sărbătorită cu loală. splendoarea şi cum se.vă prezenta recol
fastul. serbătorilor cari. aminleşe go ta, ânulai eui-,,
IcĂ "umbră de îndoială, recunoscută de de alta, punindu-le una, contraa alteia gător, e ear 1.
IA

ria. teaututui nostru: a , : Cu toate: 'aceste- opoziţia şi. pu

DI evreii chiar, așa că echivalează intr'o luptă crîncenă. pe tema rovisuirei Pordind de această falnică zi, A aut cianii fără,
de scrupule au inceput de-:
Hu propria lor mărturisire. ' ste fap- procesului Dreyfus, spre a obține ast;- gândi . să. facem istoricul. ei, f indeă ja a cirti” în contra acesto
ri econoinil,
ul că ci, ori în ce ţară naturalisați, teliu, pe lingă achitarea evreului—lu- zvenimentul care o memorizază e. în crezând .“că prin “această! agitație, îşi
deajuns cunoscut aproape de toată sufla- vor face 0 'platforimă.
imin tot: evrei, dovadă existența A. cru la care ținea Alianţa cu ori ce electorală, pen-...
U

rea. românească, dar at oroit să ară- tru viitoare!e aleger

an țel Universale. [sratl:te, care .se preţ——desonorare: şi nimicirea, chiar a (âm câ .dacă ea, astăzi se serbează cu i comun ale din Nor
ombrie: i Sica
i pretutindenea:pe unde se găsesc armatei, spro a rămîne Francia, fără lolă Pompa ce îi se cuvine, aceasta se In fiue sitiația cabinotului cit: ŞI a;
BC

vrei: și căria . cu: toţii i so supun o0r- aparare, la discreția lor şi a duşinani- datorește numai d-lui S. "Fraret. partidului e. din cele mai „normale ȘI.
oșto ! cum și întreaga Istorie a lumei lor si inverșunaţi ! —— ea DDRRIR era co
nimene nu se gindește, do cit la con-
cursul sincer şi dezinteresat ce.trebuo...
aro, ni-i arată ucapadili de. r'0 con- Se poate concepe ceva mai pidos de dat guvernului pentru aducerea: la :
opire! şi mal strigător la cer, chiar în" ca- Bule inul Politie. îndeplinire a marei opere de 'asanaro
Alianţa Univorsală israelită, patro- sul cînd. evreul ar.fi fost. inocent $ 2! Cu la finanţelor, ţerci, atit de reu. sdrun- Ă
|cinat e
oază, cele, “mai de multe, ori interese veputință ! | dar, vom conclude, în pri- Zvonurile tale, vespiudite de zia- conser în, anii din urmă de guvernul -
vator, prin. nenorocitul. impru-
'stile ţerilor în. care. locuesc .evreii, vinţa cestiunei de a, se ști cum înţe- vele. diu opoziție despre o. criză la- mut de. 175 milioane și prin risipa
i ci totuși execută cre re/rgiositate or- lege evreul datoriillui e patriotice,în tentă în sinnl guvernului liberal, încep făcută « cu diontela politică. De
a fi desminţite din ce în ce.
linele ci, chiar și acei naturalisaț i în articolu l viitor. DM. Constătuirea de la d, Paliadi, fostul
' . 3

| Să
 ECOULEMOLDOVEI :

x...
„Istoria HO miniloir“ seriei ale d-sale, că: Nici e :mareşi serios nici, într o cestiune dintre cele mat! nice și deprinderile: selbatice.. a le popori! |
istorie—cum i-a eșit vestea, nici e un. pro-iarzătoare pentru elementul sciut. Po- lui - republican. e [i
De ad. A. D. Xenopol cele 6 par! volume 5d 10%, fund: critic ;:la toate acestea; in mencionata nenitul evreu, făcînd istoricul eelemen-- La: Roma au fost în “moravuri trei felu |
La redacția mEcoul Moldovei“. . noastră lucrare venim cu doyezi -palpabile
şi irefutabile,- ”
telor semite, puse în serviciul cauzei de "spectacole și cărora li să dădeau o dec]
Ast-fel mă informase un dn profesor: anti romineștă, a ținut să: scoată. în evi- sebită atenţiune: Jocurile de circ; drama pri]
“Sshiueseu priu zisă, care 'era o “moştenire foarte pa]
La redacția n Ecoul Moldovel* este depusă |.-- dență cuvintele ceior de. un singe cu
spre vinzare pe - 3 ler: jIstoria Românilor“ o .—— ae Seira = ——_...—. i
dînsul, căutind să accentueze cit mai lidă, ca să zicașu, a dramei greceşti și > |
de A. D. Xenopol, cole6- inari volume. Cre-
va, .
stîrşit „pantominile. PG când In Greci să a)

Y
multe” faptele, ca doar, armat găşi în- în special cultul inteligenţei, la Romaul :
deam deodată că 6 glumă; dar-—când colo,
am Și cumpărat cu 5 lei câteși 6 volumele, n h cup cn e at tre coreligionarii lui luptători de a- afla cultul forţei şi de aceia constatăm ul
aducindumi: le acâsă: un inadins..- ceia :cară-să se: usinueza print 6, gas la; cei. dintăi simţimîntul pentru arte, înt:

R
—— €

pct
Trebue; ş0; niărturisese— ci, sur prinderea zetari şi să acopere: mişeliile neaniu: dit și 'de puterea . morală, ce-i prodomineii
la auzul: '6u,.3Je4, colosul de;6 volume „Is- “Dentru cina arâ “cel mai, elementar au întunâcat “din puietul de vedere “culta!
lui - lor.
toria 'Rominilor“.de d, Xenopâl, m'a împre- bun simţ de demnitate omânească, câte ral pe cei de al doilea, cari erau condul
Se îuţelege, cestiunoa acoasta aa br ebuit

RA
sionat, reamintinduimi_ mai .mult...judecata, va fapte. petrecute. cu.ocaziunea. congre- de potiele seusuale şi | de instinctele răsbo
adusă de d. 5. 2. Hasdeu, acestei opere a sului evreesc din: Orâştl,. nostru; ar fi]. nice, |
d-lui Xenopol,. când” Academia: Română a iască, căci: cliiar! iute un nămat recent Deosebirea, geniului: naţional să: manitel|
respins de.la premiare : această „operă .(în
îndestulătoare pentru aL. convinge. pe tează în teatrul acestor două popoare căci
al ziarului Crontca1şraeilă, un gaze-
1893) ;.judecată, ce-o ăflasem in » nalele deplin de caracterul pe care! îl îmbracă tar,-isgonit de pe vremuli, a ținut să pe:când: grecii după iuptele corporale si i]
Academie) & (Seria II, tom. 15, “pag. 249 şi elementul semit din țara noastră, cind dedat celor intelectuale şi au atins prin e.
250): Cariea': d Xenapel, cele. ese Zacîmur) e vorba de lupta ce vrea să o întreprin- pus în evidență: afirmaţiunile d-lui culmea; românilor din vontra ..le:au:: plăci

LIB
5teuerman, arătînd meritele pe caut le să'se oprească în desvoltarea sensuală |
dă contra adversarilor. lor fireşti:
per fietălitate î7 Iipeşt: “fonidul, Gaioştt fă îs ai avrei, sau, mai bine, le-uu avut, spectacolelor fizice. |
Cetitorii știu de sigur, că la, acest „Jocurile de circ cuprindeau aler gările d
voarelor şi critica ; însuşi stilul, e fourte, ne- dea, fi creiat curente în favoarea mea-
gleş. chiar 'agramat“i Cartea însă ici '0' gă- cohgres], sau: ținut : cuvintări. Oratorii mulut lor i? ” i, luptele şlodiatorilor, : alerzările 2 duj
sim: şi cu .multă zăpăceală 'brtografică. g'au ridicat în slavă neamul. val cu animalele. Dintre toate : specti icolel
Cum: se :face —că,. subsemnatul. urmăriană bine. Fie-care își trăge cennșă pe tur-
Aceste două -perle:de: inteligența, însă acelu cure: întărta mai: : mult: patimil
oare. cari neadevăruri istorice în. această o- ta lui, 'ort, tot țiganul își laudă ciocanul. cari ..S'au remarcat:în congresul evresc, poporului roman era acela al alevgărilor 6,
peră, a d-lui Xenopol; de o parte din ele mă ne scutesc de a mai repeta fapte. ce caii, privitorii erau împărțiți în diferi |]
Dâr! ceia cea trebuit să indigneze pe

TY
impedecasem, in ediţia III pentru, curs:se- le înregistrăm zilnic în 6ol6aneie zi: partide, ori facpiuni şi fie care din ele :|i
cundar—și, asupra; “unui! punct chiar am în- orf: Şi cine, afost cele :două elemente
arului "nostru: Pe de: o parte, un deosebea după culoarea viziteilor; er fu |
drăziit a: 'cere. autorului. să mă'capaditeze.; cahi :16 au trădat intențiunele, : în cea roinîn'baţjocorindu'și -neamul, pe de țiunea, albă, roşie, albastră, verde. și: împ: |
se brodisoa.mă. găsi. pentru: aceasta față.n nai: "abjectă ă, loi concepțiune.! > - râți ca Neron, Caligula, Coniod, luară part:
faţă cu d. Xenopol; tocmai. în, 0; sală. a Pa-|: Un -oarei'care “dormi: Rioşianu, is0%0- altă, sun. evreii :uzind. las: mijloace - Io, mare la “aceste alergini, atit: erau de pasii
latului, administzatiy, din. Iaşi, (cu. YI0, 10, nit din redacția unui ziar naţionalist, | cite. pentru. a-şi susține neamul și, pe naţi „pentru: ele, ba de.. multe, or chiar zi.

SI
ani în urmă) : deasupra tuturor, iustinctul acela ro- să: stieuu de a să scobori'i in ărenă, și să di) |
Cui se: face, d-la Xziăol; să dap începu: pentru ce, nu 'ne interesează, după ce fractar, ccare nu'ține samă de 'riimică, pute premiul; sub culoarele pe“ care-și :|
ul romînismului': cu:::013 ini: do: llristos? șa 'purtăt-în slavă : numele, punîudu'l pei:tru “a-şi afirma cu: silnicie inten- însușisă,. , SI
D-sa: avu :bunătatea:a-mi respunde:: Da, de în'serviciul prese: hăbotnicesti, după ce Luptele elodiatorilor; i căror” "origină ;
iunile lui scabroase!. -. i găsește -in “sacrificiile funebre, aveau: priv

ER
„Be timpu a făcut: deelaraţiuni din acelea, cari dacă
lui Dariă e începutul. rominismului.
De.cit, să vedem „dară. vor prinde!
Eu,. nemulţămit,. întimpin: - P'azoi, Dariii— n'ar fi trebuit''să :rămiie': întie cei ' ce jegiul, de a::deştepta şi a întroţineă polte,
care—ce'i drepl, a venit Zănti Sciția Mare, Aici e Duba! sîngeroase a. le acestui popor” răsboini
a ajuhs “i pe! Pămintul vor'să-at 'spele:: rufele în familie, - cel
Daciei: Trăeane—în . Lupta cea mai. obicinuită la dinsul era : în i!
Moldova, însă 'a'ivenit: 'cu' Per: zu cu ho puţin: să “le: puie: in coloanele unui ziar tre un.roman și un gal, | PI
î..€
mn.
îiD i ” sui
y-

manl—şi, din întîlnirea - şi incuscrirea Perşi- romînesc, după ce''dară: șa vîndut; și Acesta din urmă era armat cu 0 'spac
lor .cu Zopoarele aflate atunci pe. aice numai suflet : Şi: conștiință; ține să- încununeze „Priviri: generale galică - și pe cap purtând o cască: deasupi!
IV
Romini mau putul sil căria să afla figura unui peşte; celalt ţin
cariera lui“aşa de: frumos inaugurată, 3: -:Asupra istoriei 'Peatrului-.:: un Yolog şi încerca să prindă în el pe ăi
Apoi, însuşi istoriograful: iopitar ne o spune:
Naştereu Rominilor „vine "din amesteziul, ini spălînd iin purzaforiul din localul ȘCOa- Si
to
LI ED
-"Ţ CI : versarul 'seu repetiidu-i necontenit -cu;, ine
ei lutine: populară ci climentiil “aitohton al lei: evieeşti : „Cultura“ faptele lui: ne: nie. următoarele „cuvinte: Qi. me, usi
„. Obizşia teatrului”şi mani fostărilo mi Galie ? Won te peto, piscem peto d ID
UN

Tracilor, 219 în.:de Hristos1),: cum: adaugă și ugrocite. Pentru cine” “jădeca: atit de
d. B. P. Hasdei în columna;lui.Lraian (1867 rece - cestiuneă aceasta, încă un fapt de ““Doseriotea' în mod amănunțit a “tuturor! In sfirșit: generalii romani pătrunzind i
p. 4); dar nu.ne. daţi izvoară,, in chestiune asemenea natură constitue 0 nebunie serbărilor ce erau în::uz la poporul roman Asia și Atica, aduseră la: Roma, ca „trofu,
de cât. părerea “d- -givoastre, d-le Xenopol ; ca și cel, grec, fără îndoială că ne ur preo- al isbînzelor lor îndepartate, lei, tigri, par
—iîn acel: moment d-sa chemat fiind în '0 ne certată, Şi "acel câra' iși inchipuie ciai cupa preă mult pentru cadrul restrins” în tere; cărora li dădură drumul . în 'arene ; :!
secție a Tribunalului, ' am: rămas neexplicat dacă: un individ: de: o: aseminea speţă care. | ne am. propus'de a schiţa istoria tea- cest' gen nou:de luptă să deosebeau de +]
mai 'departe.: Și. doar jineam.: să: cer mai nu-i un 'detracaf; "cel puţin: unul din trului | ȘI. trecem dar. peste jocurile seculare cela ce să văzusă pănă atunci între romit |
multe lumini. istorice d-lui ::Xenopol, între sutelv' ăceloa * de: viermi -cără compun. apilinare, zer'eale, atronale, florale și” ati- căci în -afară “că so! luptau fiarele : cu. oi]
meni. s'a: introdus. și spectacolul luptelor î.
AL

cari. şi aceia co—după noi-—prezintă o străi- drojdia orașelor măr! şi'cari se cârac: tor: altora, 'a: căror număr: e foarte! mare; şi
nătate. in precuvintaroa vol, 6 .pag.. IL:.Ca vom. spune, numai că în mare parte erau re- tre fiare numai și numărul acestora cresti
om ce trăese în sinul poporului IMcu (1); terizază prin pierderea echilibrului: :no- prezentaţiuni ce să adresau mai mult instinc- in arenele Romei 'cu introducerea. hipopot:
am Căulat "să păstres “cunipană. dreptăței în răl; in" profitul unei” » incoştienţe dă telor :sensuale” și 'nu: întratita inteligenţă nilor;: a rinocerilor, .a elefanților Şi până:
scrisul:Istoriel Românilor ; (această străihetate anătoare.: A “| asistenţilor, La celebrarea floralelor, spune cu al crocodililor chiar,
mi-aminteşto -.po Lazăr. Șăineanu. cu:,curajul|: . Dar: dacă: as6imiineă; indiviză lnc-că- istoricul Magnin, “după” "cererea: poporului In: ce'priveşte. drama, vorbită, la; Ron]
TR

său. din prefața. Dicţionarului. universal al uză'“comină 'cun âcei''ce' vor: să'și: re- Tmimii 'să desbracau de huinele-lor. Şi inflă- n'a, fost, după cum am mai spus, decit uj
limbei române, Gpul cel. ramas 0, şucheţenie vendice drepturile lor la viață publică, cărau sensualitatea spectatorilor prin pozele reflect palid al dramei greceşti. Am dati a
ştiinţifică, in “prefața căruia însă 'zice auto: cele mai 'prorocătoare: 'Iutr'o 'zi Caton asista mele! celor. mai de seamă continuațori:
rul: Am căutat să' dau: Rominilor La mai cu o emfază. Ho * inaf- pomenită, ce și el la unul din aceste spectacole şi popo- teatrului, grecesc in, Italia şi dintre toţi in:
ştiinţific dicționar - al limbei: lor 2). . i va trebui să zicem: de | aceştia din 'ur- rul, simțindu-se, jenat de maestatea acestui tatorii lui numai Seneca in tragedie, -Pla!
și “Teronţiu in comedie, am putea spune „|
'Pineam 'să'l mai întreb:pe .d. Xenopol: mă, cînd! “exemplul: vine “să ne întă- peisonaj, nu îndrăsnea să 'ccâră femeilor,
au lăsat câte-ra amintiri vrednice de „boa!
EN

de ca. da începutul, Evreilor. in „Moldova de rească: în: convingerea! că, în ura” lor hotărite 'de a lua parte în spectacol, :ca.să
pe timpu lui Ştefan, cel Mare, când ci.siut|. se arăte desbracate şi dinsele conform ritu- atenţia. a i
oarbă: 'de» "rasă, țin să profite” “de ori lui stabilit. Atunci Favorinus, prietunul seu,| „Acolea s'a:.mai aratat şi desvoltat | puț
aci do'la a 2-a renirea Armenilor sub Vodă [9
o'altă specie de. dramă şi care are cara:
Alexandru :cel 'Dun 3); dar neapărat Că nic! şi co împr ojurare, “pentru 'a'şi - varsa caree:să afla lingă-dinsul, îl spusă că ar face terul indigen, aceastiu cuprinde satira: și |
sint—iîn. Romînia—dJidanil:: de. vechimea “ce veninul asupra Dlajinuilui neam, caro mai bine să se retragă de la. serbare, pen-
tellana ;:dar dacă în ele nu găsim nici „cuj
vrea :s'o':dea prea îndrăzneoțul scriitor Avram id. primit ȘI adăpostit « cu atita bună tru ai nu înpedeca îndeplinirea în totul a
ritului și Caton să grăbi să. plece: lăsînd influența greacă, o găsim însă pe acea etr uscj.|
Steuerman,. (modic, eyreu):.,, -. voinţă.
/C

In lucrareu, noastră: ce'e. aproape de. ti ast-feliii poporului, curs liber de aşi -mani- ceeu ce denotă că civilizaţia Rome, a: că:
“Oare leală şi convingătoare trebue care cu cît” cra mai menire fu aşa: de mare,.să datorește 'împii-|
părit: Stabilirea “cîtorva "adevăruri istorice festa. sensualitatea,
cu privire specială * la istoria “Romăriloa ' de să fie lupta aceasta pentru cineva ? De împinsă. la exces, cu atita .il:se. părea că mutului continuu de la cultura altor popoa'|
şi mai cu samă de la Greci şi Etrusci.” ||
d, A; D.'Nenopol, rerolim -mai .multe . neă- sigur 'că numai. indivizi de talia: unul serbarea, dovinea mai plăcută zeităței.
Compozițiile: dramatice ce.se numeau SI
dovăruri. istorice :culose--din această operă Rioşiânu, care ș'a 'schimbăt culoureu fe- Puteien, politică, ca şi “cea religioasă să
tprae sau i
n domnici-sale, . stabilind. adevărul. .pe. au- țel: ca camelionul, va aplauda cu fre- bucura de prestigiul: acestor. ceremonii. În numele le arată, niște -amestecături de: si]
torităţi. vrednice de. toată "credința, unde no nezia bestiei înădușită în sac, obiec- intrarea triumfală :a generalilor învingători,
in” această, mare soleuinitate” ce: caracteriza biecte diferite cu versuri în diferite, măsuli
SI

permitem a intăţoşa pe d, „Xenopol și ca cri-

tic—literat:—prea neașteptati in judecată, prea
țiunelo nepotolite al-'unui neam de oa- geniul răsboinic al poporului roman, să gă: Inainte de Satire, tineretul roman, în sc.
bările 'solemne să prorocai între: ci pij
slab cu alte curinte in apreciati literare și moni, care'are drept țintă, 'viţelul des sau. reunite, toate pompele teatrale. Trium- luări în ris; toate.exprimate îu versuul. fc]
chiar de limbă,: bună oară cum voni “cita aur și drept; veligiube, *minciuna. Ori fătorul apărea” cu faţa purpurie, uu Sclav ceniene, numite ast-feliii „de la Fesccnn|
mal. multe cazuri şi din. prefața ce d-sa face ȘI ce tom, înzosrat cu 'cel mai 'elemen- era purtătorul unei coroane. de'aur,.pe caro
IA

un Oraș etrusc, 0 cr iii

Traducerilor şi, mitațiunilor.. de . Poesit alei|tar buna siinţ, dispreţuieşte procedeuri o ţinea deasupra capului înviug; itorului, Şop- Satirile cari -urmară; .ca, să, zicem. așa,
d-lui Gr, N. Lazu i— asupra citorva puncte do 'aceste, aşa de ordinare. cari: for- tindui-i la ureche cuvintele: aduşi aiiinle cil cestor farse de carnaval, pastrară veseli
a...

insă ne-am întins şi “aci, cu oc aziunea titlu- eşti om; el înainta pe -un.. car, peste. care
mează bunul oamenilor lasi, a oamsnilor atirna săcurea calăului şi ast-feliu să urea nuanţa cpigram: tică. Cit: despre: atellane
lui :diu fruntea acestui: articul!: căror nume aminteşte oraşul Atella din Caii-
Din mencionata noastră lucrare,. cetitorul lu cari- sinițul: binelui: e atrofiat pănă spre Capitoliu. Apoi, urmau imagini 'co infă- pania, erav piese etrusce; cu ele să produc
U

so va convinge că, nu vro chestiune 'por- intratita, îu cit nui mai dau samă țișau isbinzele lui, embleme de tot teliul, după,
—

sonală— faţă ded. A. D. Xenopol-—m'a.o- cu cour ele au- veselia, dar nu verva nuşeătoare” a satireli,
spre cară parte ti cbuie să încline, pen- ele tigri, panterele, „taurii
bligat să Vl judec, cum sar prinde; și, nică rite, spoliile de la popoarele învinse, în sfiti- cari făcusă pe. poetul , Naevius, să, sufere)
e—cum unia cred, tru a'şi :potoli 'urdoarea: celor citi- va şut. toată puterea decorativă, po atunci în uz,
condamnare. Atellanele aveau privilegiiul Î
BC

chestiunea de națiou alitat

a fi juc: te 'în toatii 'libertatea' de. tinerimh
cum! însuși d. Xenopol "aie conringerea— nervi coliau mal TĂmMas neatrofiaţi. mergea înaintea şi în urma „carului trium-
TOImană, care voia prin aceste reprezentaţiu
după 'criticelo' ce i-am -adus prin mai multe Dar alăture cu josnicia de carac- fatorului. să arăte disprețul ci cătră istrioni: a
ziaro— chiar! aflindu-so. rector universităţei, ter, do. carosți-c silă să-ți mai amin- “Tot cu:acea otazic, ridiculizatorii. ca
Cercetătorii” originilor toatrului găsese, |i
unde facem aluziue la originea deci; sale teşti, să: relezitin ȘI: c&alaltă floare de faunii, iubracaţi in pei de _ţap şi pe ca
cn fiu de oureu Zolezal—ci, pur şi sinipla onoruio intelectualii, co su romareut. purtînd tot soiul de găteli curioase, spundau | intre
6 aceste piese și comedia modernă ui
o apropiere şi par si dovedească pănă j
ne-a oblidat la critica istorică ce-o mencio- telurite cuvinte ce. provocau risul. Lu .sfirşit
oare care. “punct. cu destul: succes. cât, sul
năm aci; :convingerea ce ne-au: format, din la congresul evreose din serbătorile efigii comice cari, ingroșe: au cortegiul și ale
de veşnice şi permanente, tradiţiile comedii
cotirea:: Zsforiei Românilor: şi osebite: alte
u
crăciubtilut. Cunoscutul gazetar cvreu, căror ioluri erau de a arunca asupra "poe omeniciti. Si semnalează ' chiar! cite-va pi-
. pe
card s'a, inchinat mult pe Ja toţi sfiu” porului sarcasme și de multe ori insult:
PD NOII e)
!

chear. 'Potaiitatea grupurilor, informe de soane din atellino ca AMuceus ce.:ar. fi aviil
1). Să se vadă pontru:. aceasta! și: Tatoria linbei ţii, pentru a ajungo iat acolo unde in- oare-care r aporturi cu Pulcinella de „Neapoj
d. Al. Phil ippi du (1891, pag. 289). niulte ori 'și foarte curioase, dădea cu toate
Romine de
tocabulurul Romăncsc de călera stinctul ncamului sau ba chiemat, d. acestea. nuanţa cea mal exprosiră „a curi-
2. Sa se vadă
mii cuvinte (de V. Săghinescu, 1901). Avram Stouorman, a ţinut să i se faca moniilor acestora și manifestau pănă la cel ID De cc fugi do mluo G; le ?—Nu to veouj pe id
Romanului do Episcopul Aelcui
3), Vezi Cronica auzit glasul lui de apostol al evrei- mai înalt grad exaltarea virtuților răsboi- il vreu. r
sudoe pag. bt ele,
 li
|
]
!
3
N ) SUIE PD

[ —
d că II

Manducus și Bucco, acesta. din urmă maicu Unire; Principatelor, . se vu serba. în Epitropia generală a Spitalului Sf. Spiri- ba de obiectele și materialele pentru
amă ca bufon, să apropie întru cît-va--de oraşul nostru cu 0 deosebită solemni.- don a fost autorizată dn a primi legatul de care concurează. o
lersonajul lui Gros-Ren€; tipul bătrinulul 8000 lei, lasat de protosinghelul: Gherasim Probele obiectelor:şi materialelor
tate. Dimineaţă la :oara 8 şcoalele Stoenescu, starițul “monastirei schitul mă.
„'appus reprezintă pe doctorul bolonez sau primare și secundare, cu directorii lor, gurei din Judeţul Bacău. --- vor fi constatate de Inginerul Șef al
ile veneţianul Pantalon şitot în acest bătriu
jlar recunoaşte pe Casandru al comediei i- se vor aduna la Universitate de unde [| Comunei și Gupă ce vor fi aprobate,
împreuuă cu studenţii. universitari vor], se vor sigila și vor rămiînea in pastra-

N
unliene.. + a Ap
| Cind imperiul roman s'a întins şi Ioma porni la Mitropolie unde se va face D. Ministru al instrucţie -publice a rea 'Serviciului 'Tecnic spre a se avea
) uprinsă între zidurile er-o populaţie cu i- te-deumul.. decorat cu medalia Bene Merenti clasa | in vedere
ca control la ori co coman-

Y
| E
“liome deosebite, August a căutat un gen
După amează d. profesoi: Gr. Bu- pe d-nit J/ekedinți, protesor la Liceu, dă de obiecte şi materiale ce se va face.
ile reprezentaţie, “care să se potrivească a-
„lui public .oterogen . şi. află în /anfomimii țureanu, va. ţine în aula Universităței și:N. :Vachidi, ginerile d-lui profesor Numa! concurenţii a căror probă.de
dr. 7. Sanfirescu, pentru lucrările lor.

R
n felii de grai comun pentru toţi locuitorii o conferință, despre chestia ' Unirer, obiecte și materiale se vor aprobade
Ihpitalei. lumel. Dealtmintrelea spectacolile iar la toate școalele primare a fost de- dl. Iuginer Șef, vor fi admişi la licitaţie
„tute fusesă în tot-dea-una în gustul popo: legat cite uu.student pentru'a ţine : Societatea studențilorin medicină romini Disposiţiunele art. 68—09 din legea

RA
ihlui roman şi 'Lerenţiu chiar: în prologul o- in urma votului luat cu unanimitate. in una comptabilităţei publice sunt aplicabile
erei sale Zecyra să plinge de concurența,
cite o conferință cu acelaș subiect. din şedinţile trecute, a respins propunerea
DI
3 SII acestei licitaţii. - i
vuţilor; , IE i RAI
senatului universitar, de a fuziona cu so-
Mai târziu acest feliu de vorbire a fost No. 961 anuar 19 1902
i Epitropia-spitalelar.şi Ospicit- cietatea studenților in medicină jidani.
—

(|us şi mai departe, iar Pylade şi * Dale Era și de așteptat. Spre neschimbare A. Cheudrino
la ridicat pănă la cel mai înalt grad al ex- lor sfi, Spridon publică închiri-
I|resiunei. Pyllade a adoptat genul tragic şi erea localurilor de la Slănic pe

LIB
atetic, iar Bathylle s'a dedatla zugrăvirea
sezonul viitor cum şi arendarea
Primăria Comunei lași „BPITROPIA GENERALA ...
jentimentelor tinere şi voluptoase ; şi dacă PUBIACAȚIE a
«pl dintăi smulgea suspinele spectatorilor, mai multor moşii pe un perioa La 20 Februar a. c' oara 3p. m.
Casei: spitalelor şi ospicilor S/t. Spiridon :
'uonal ne spune că cel de al doilea pro- „din aşi Ni ;
: ucea cîte odată femeelor romane distracții de 5 a. se va ținea licitaţie publică in camera
: e întreceau murgenile sensibilităţei.
Face cunoscut. că in ziua de 6Te-
XA acestei Primării pentru darea in antre- bruarie 1902 oara 2 p. m, se vaţține
4| Cheironomoi Ledam molii -- “Jidanul 7: -Spapirer,.-care; in. cali: priză a aprovizionărei Serviciilor Co- in camera acestei Epitropii licitație
i; | Soltenie Bathyll6 tate de servitor la magazinul de. feră-: munale cu 750 (şapte sute cini zeci) publică orală pentru-aprovizionarea cu

TY
-] 'Tuccia; 'vasice non' imperat: Appulo: rie, Goldenberg, din strada de sus, a decastere lemne pentru foc, fag: şi car: carnea necesară spitalelor si ospicililor
- e gannit
Sicut în amplexu:: făcut. astă vară mai multe obiecte, pân. e
pendinta de această Casă, pe timp de
a fost arestat uzi-. a “Garanţia : provisorie este . 1500 lei. un an,cu incepere de la data -apro-
“e

' Din acestea latin

să. vede. că,geniul. nu
ES i
Condiţiunele de antrepriză se pot ve- bărei definitive. . i
"frinta onestitatea numai prin: envinte.
7
.
Leda] ; . î

SI
dea. in fie care zi de lucru la serviciul
Dj_

“lisîndu-se 'să fie. desmerdată „de lebeda .a- “Concurenţii sunt invitați a se pre-
Pr

"= Jidani-EH: Braunștein, LH. Abramovici,H. A dministrativ Comunal.

“lulteră, iar: Pasiphaeia cedând stăruinților
Stainborg şi I.' Șeimer, au fost aduși la par- ” Dispoziţiunele art. 68—79 din legea senta în aceazi insoţiţi deo garnnțic
Jaurului cretez, dovedeşte pănă unde. mergea chet, acuzaţi pentru: conrupere de minore comptabilităței publice sunt aplicabile provisorie in sumă de 1000 lei in nu-
“n Romani amorul brutal şi cultul grosolan " Namiţii jidaul “au fost arestați: și vor [i merar sau efecte. |

ER
"11 simțurilor:: Pantomimu a fost. la dinșii,
“lupă cum-era tragedia în Grecia, cea: din daţi judecătii; asupra lor. planează o mulţime acestei licitațiuni. e "Ori ce infomaţiuni şi condițiuni se
“lmă expresie a geniului “dramatic, . : ...-..
de capete de'acuxățiuul: ea „1 No. 1058 „1902 Ianuar 21. pot .vedea și lua in or ce zi de lucru
” Cercetările justiţiei -fâcute 'cât- se ' poate
” ă i Va turma) ! de riguros nu vor intârziaa, descpoeri 0 vas- Spre neschimbare A Chendrino. in cancelarea -Epitropiel Serviciul Ad-
tă, asociaţiuinie
de ast fel de : negustori care ministrativ. i
mmomet NEDA R DS PR se compun esclusiv -numa! din jidani; şi: ex- PUBLICAŢIE . | „No. 432 1902 Ianuarie 18.
IV
ploătează intr'un: mod barbar nenorocitele * Se adce la cunoscința generală că
| Pentru „Dorul Rominuluii“ victim6, care ii: cea mai mare parte, sunt [in ziua de 4 Februar a.c. oare3 p'm.| -
„Dorul Romînului“.: de lu 17 a.c.
copile'creștine, e.
Culpabilii ar trebuisă fie pedepsiţi cât se se va ţine in camera acestei Primării IMPORTANT. ..-:
lsedem că rău: a: făcut de, .s'a coborit poate: de:aspru, pentru u se pune :odată ca- licitaţie publică prin oferte sigilate S'a deschis vechiul și mult cunoscutul
UN

i bănă acolo. cu să observe Aziărărei
iVaţionale atitudinea îngimfată ce o
| re faţă de noi ceste lalte organe na-
Jionaliste
Apararea
„Dretinde prin titlul seu, ba încă
că e paravanul după care stau
păt acestui selbatic comerţ de carne oime- pentru furnizarea obectelor şi materi-
nască. a fiagazin de Coloniale—Delicatese:
alelor necesare istalaţiuneler mecanice |
Dar cea mai mare parte din aceşti jidani şi conductei
traficanţi de acest. soiu, sunt recidiriști, in
de apă, pe timp de 6 luni L. -Hrmacov -
di provtucze ! După' noi cât numai expulzarea ar putea fi cea mai cu incepere.de la semnarea contractu- Piaţă Untrel, casele dlul : Xenopol
n'a fost nică odaţă, ceia ce bună mâsură pentru stârpireu lor. lut şi prevăznte în seria de prețuri. "Magazinul e asortat.cu tot ce-l necesar
ni-a Valoarea obiectelor şi materialelor pentru ca Onor. public să rămăe pe deplin
este fixati aproximativ la suma de mulţumit.— Defcatefe,: 'trufandale - zilnic a
AL

[lovedit
Mulţi comercianți de băuturi spirtoase,
scunse multo apetituriși s'au pusla vorbim de romîni, să pling că n'au fost în- 3000 trei mii lei. i duse proaspete.— Băuturi fine; 'Jambon de.
ale multe lucruşoare pentru unii ce vitaţi de preşedintele camerei de Comerţ Garanţia provisorie este de 300 lei. Praga; cre negre.
“au ascuns sub aripa el. Făcînd bine, la: întrunirea :ce s'a făcut în privinţa chestii Condiţiunele de licitaţie și seria pre- „o Imtâlnirea elitei ieşene: -.. *
” Sper că onor. public va da tot concursul
Joine socoteală, noi organile naţionalis- licenţilor şi cu drept cuvint sunt iritați con- țurilor se pot vedea in fie carei de unei aşa. întreprinderi, ce, nu lasă pentru el
suntem în drept a- tra procedărei d-sale, de oare-ce în această
Ș>

TR

te din provincie lucru la Serv.. Administrativ Comunal. nimic de dorit.. . Cu Stimă LI. Frmacovr
chestie ci cei dintăiu trebuiau ascultați în
a

“trata de sus pe A/fararia Waţională păsurile lor. Tie care concurent va depune Și Dro- Proprietarul (Magazinului de Coloniale).
Ii

Ia
„i încă şi aceasta ar fi o tuvoare po Are a urma o consfătuire a viticolilor tot
„leare în. cele. din
ccă nu o merită,
urmă cu siguranță în această chestie şi deja mulţi cred.că vor
fi lasaţi uitărei de' dl. "preşedinte al. came Eipitropia Generală
rei de comerț. - |
EN

ji a
E RC a
Case? Spitalelor şi Ospiciilor Sft. Spiridon din Iaşi
| ia. Speetacole; „Listele provizorii s'au afișat şi
prin urmare să procedeazăla foi-|. Face
"ac cunoscut căx înâ ziua' ORE
ai de 8 E Februari e :1902 oara 2-—4 p. m. 80 va
-
„Societatea dramatică di trei reprezenta-
ajun cu distinsă artistă, d-ra dga/a: Păr- marea listelor. definitive. jine în camera acestei Ipitropit licitație publică orală,. pentru arendarea pe
un nou period de cinci ani a moșiilor .caset, notate mai Jos, proprietuţea a-
/C

rescu, şi anume .Vineri 25 a. e. Jfedeta, tra-

eee în 5 acte; Sămbătă 20 a. 0. Delora J E
alamă: în :5 acte ; și Duminică 278,0. Mese Se observă cd la
salina marei dramă in; Bacte.. ri nu SA AA vestul cuvenit pen-
$ In curînd se va juca: /udozic al X-lea.
sitragedie in 5 acte, de Cazimir de la Vigne, /ru hilog.de pîne, când cumpără-
„in beneficiul eminenitului “artist N. Borelli, forul add 25 bani ; acesta este ui
„lirectorul -de scena a teatrului nostru și a-
SI
Pa cestel case, parte cu începeie de la 23 Aprilie 1902 şi. parte cu începere de
unele pită- la 23 Aprilie 1903.
| Licitaţia se va ţinea conform art. 68 -79 din legea comptabilităiţei ge-
verile a statului și a regulamentului de licitaţie a Epitropiet.
Concurenţii sunt învitaţi a se presenta în acea zi însoţiţi de o garan-
ție; în numerar

Adus căruia Vvebue să-i să pue sau efecte publice, anume mencionate în dreptul fie-cărei moşii.
apoi în beneficiul elevilor: teatrului se.pre- C-:ndiţiunile generale cum și cele speciale pentru arendări, se pot videa
„iătește spectacolul cu frumoasa piesă: S/ez- capăi. | e ln Ori ce zi de lucru in cancelaria
piticii răi (mauvais bergers) dramă,in 4 acte Epitropiei, serviciul administrativ.
„de Octave Mirbeau. . iii
IA

Cuiul ciclului reprezentafiilor ce u-meuză Dentetorii bilete'or lotărici Carz- Dezanara Mea FCI FĂ, PROIECTE DC BE CAE A ECE EC „> ee

pbisă este Conlele de „Monte Cristo“, piesă tas reclamă, intervenirea celorin drept = , d 4 - a.

"cu mare
d
spectacol
.
ce'să' montează „edeja ci '0
, ca să sileescă pe comitetul ei să pro- Z9 El8] Numir
Sumirea ..
Moşiilor | JudeţulșiaComuna | As2
|| Periodul de
[52]. |Zs
&.-S
43
peosețită ingrijire fără să se umilă corulbia 3 55| arendare E E
IY Faraon“ iulrAnă. cedeze la tragere Cu drept. cuvintei A Sa IN Bă =
cred că, această lotărie eo șărlătănie.
U

| Palanca Vaslui- Gârbeşti

" Din localitate
—| 1] 1903——1908| 390
„O placardă se anunță că pe 2| Vindereii Tutova: Vinderei — 1! 1903 —1908|2500
BC

mâne 24 Januar va apărea un nou 3 Cosmeşti | Tecuci-Cosmeşti —| . 9] 1903-—1908|3150

4 Roșieşti Fălciu-Roşieşti 1| 4] 1903—190818000
ziar, întitulat Cuza- VoAd, ce zice 5 Resboenii.. Neamtz-Uscaţi | - „4| 1903-—1908] 825
i Stirile de la palatul mitropo- CA va fi independent. 6 Brătulenir Iași- Cucuteni | —| 1] 1903—1908|1650
!litean sunt liniștitoare; Inaltul Pre- tai i Lopeni! Dorohoi Cordărent — 1] 1903-—1908| 950
„lat a recâştigat pofta de mânca- Simbătă 26 Ianuar, d. V. Negruţi. cunos- S| 1 orceştă Roman-Porceşti | —-l 1| 1902190714500
lire, ceea ce îi intaresc forţele şi'l entul maistru de gimnastică din orașul nos- 9 Vulpăşeștii Roman-Sagna ] 6| 1902—1907[1375
"dispune să primeas.a vizitele şi tru, va da o reprezentaţie:de gimnastică 10] Buzenii:, .; Botoşani-Băluşeni —] 2[ 1902 —1907[1500
cu cei mai distinși elevi ai sei, in sala Cir: 11| Luceni! Sturzoaei | Iași-Stânca
să deie curs lucrărilor cancelariei. -— 1| 1902—1907| 550
cului Sidoli, cînd se va ţine şi concurs pen: 12] lrăteşti homan-Cârlig — 1| 1902—1907] 750
tru decernerea decoraţiilor.
u ze
“Mine joi 24 Ianuarie, aniversarea
-
VIZA No. 146 8 Ianuarie 1902
 ECOUL MOLDOVEI mima UD pipera aie za
ete

PARIA IA CENTRALA” : |ASTIA ȘI ONTARUL:A

(3
AstaSDiref sau E e
TA IDEI IA RT ETICEIZEI ITI: 2 ups

RAGEES de E BT Ra bul teau IC sa 1 ERNER

"Lauvăanil Institutului de Ia nţa. — P, “emiă de Therapeutica.
“Purnisorul. Curţei Regale , |
Se: vindecă pris; țigaretele: ESPIO
“| Tătrebuinţi irea în medicina al Ferul Rabuteau este bazat pe sciința.
: Adveratele Drages s ae Fer Rabuteau sunt recomandate în casurile „Pr emial. la * Eaposiţia “din. Paris din. 1900 cu nfailibile contra greutăţei respira-
- de Chlorosă; Anemie, Gulori palide, Pevdevi. de Sânge, Debilitate, Slăbiciune, şi, a
_CGonvulescență, Stabiciunea copiilor, Lipsa şi lteri țiunea sângelui, în urma.
“- Medalia: de': Azi
Argint
|
“iuni, a tusci ag guturaiulut ne-.

Y
,

“osteneliloi şineaormirilor, Şi excasur ilor de: tote felt ri, A lua&- Gdrageuri pe di. a aduce la. cunoştinţă.
Am: 'onoare vralgiei. Se vinde 22: fr. 50 cutia.
“Nici Constipuţiune, mici Diarr ee, i ssimilave complectă.
Elixir de Par Rabuteau este. recomandat pers6nelor' cari nu potă-
Onoiat, Public, că Farmacia proprie-
tatea mea, situată în „Piaţa. Unirea“ V ui SCI en “gros: No:: 20 str Snt.

R
1. înghiti drageuri. Un puhucuţ la fie-c: are n: Sa, i

d Sirop de Far Rabuteau, in Ss! ec tal de atuul C6 piilor. „este acum. restaurată, aprovizionată | Lazare. PARIS, ŞI. se cere “sempatu ra
Aodul întrobrzingevei dota! ct îmraj. te [re-care .Flacon. „din: nou cu tot materialul farmaceutic,
N

RA
m.

cu 'ori; ce preparate străine şi .orl ce

pe fie-care: țigaretă.
A: se:cere: Le :Veritable For Rabuteru. GI d Ge „de PARIS, care se |
articole de farmacie. Farmacia lucrează
1449
TE
Dote găsi lu oii îi nuhi- Mit, :
TUIA
A TIE ICPP SI Ea ui amane
SA zau
ma fe
a a m d îm
N ema
ae ae: ..
e ATi i
i Ira) ete is "i,
E
“sub mea direcțiune.
In Iaşi, depositul « e la d- ni farma:
|
Loan Y erner farmacist, | cigt Fraţii Dr, „Konya
Dap aid ArRt

LIB
axa: Dat. 3.

i
zacatezzili teza
e Ta ERE EEE o nurezezzeee
PABBIOA DE CARAMIDA ŞI TERACO TA:
FARMACIA CLR] E] REGALE INGINER: GR. BEJAN
TAȘI!
FRAȚII pr BORTA j
:pat idem. pentru antreuri, vestibule, bucă ;
Ara onoare de aţaduce :la cunoştinţa omor: ! tării, cabinete,..etcu
E:
Da LAŞI

TY
public că. de la „7 Septemirie 1599“,
ai
în eră 4 ta 1539 Sobe de feracotă, sistem cu coloane în:
Premiată cu diploma ooonoare, medalie de: aur şi argint începe a-și arăta. produsele sale de:
lcepiud de la prețul de 120 lei una, model
s2, "1663. Medalie + 27 Viena i6£8 Wedalie de aur Faris 18 89 Cărămză presate (nu or dinare) cu pr tea |variat şi de o eleganţe rară şi o eficacitate
“de 38 'Jcă 'mia; deci arfi cea mai mare i economie necomparabilă celor alte sobe.
i. VIN de: quiuauina forngino. en mala-
VIN de quinquina cu cotnar.: Se între- - gveșală de a se mai întrebuința cărămizile TIGLE, pentruu acoperitul. caselor cele mai
cons- bninţează ca tonic şi ca febritug, în dosă “ordinare ce se rup în mînă, cînd cu un praţ la modă în- construcție;
pa. As0ci: iunea feru: ui ii quinquina mic sau două linguri de

SI
ce iun: păhăruţ
“mai mic ai o marfă de calitate superioară.
.precios:
țitee un agent thez: apeutic foarte
boateler masă, cu jumatato-o0ră “îvaintea fie-căr ci CONDUCTE DE. DE RACOTA sI. CL Să
in: vindecarea, chorosei, anemitei.
ia persoanole slabe şi cenva- mâncări, —Pentru copii Cosu'în jun îl ti
i Cărămizi găurite, en preţ de 60 lei mia; JEN; de 'ori-ce dimensiune indispensabile. .
de. stomi
esnenite; şi mai cu: deosebire îu diteri-
Flaconul lei 2
indispensabile pentru: bolți, balcoane, ziduri ori-cărei construcţii:: ȘI: autorități publice. -.
ssle' boale a femeilor şi fetele
tinere. şi cu. de despărţire inferioare: pentru zidurile ex- pentinui canalizări şi 'cari'încep de la 2 în...
"VIN itouie- mutritiy cu „Quinquina
Este reuţiunea a 2 elemente din
cele
puse la umezeală; precum şi de-a. înlocui metru linar de conductă de'10-ctim. diametru::

ER
vir: averii
« iaterie me- cucaoa, după Pupei ud, Acest
mai tonice 2 şi intaritoare din' pe lângă guinquină și principiiie
solvbiie E zidurile. umede cu zid. făcut din .ele. Spre : încredințarea acestora, precum î bu-
Mică.
Flaconui ei 3. a bobilor de. Cacac, este tonic şi tot-o-
Cără miză emaiate, cu preţ de.40 b. bu- nului produs şi: a preţului. minim: şi necon-.
este recomandat
II dată nutritiv, de aceia diferite ornamente; | la, COnNs-.
i
cata, pentru
curabil ; rog pe. onorabilul public de a mă
.
ÎN cu der
cu' pepsina Acest vin res persoanelor, al: abe. şi copiilor, mai
“tr ucţiuni::
VIN deyis tiv
osebire în covulescenţă, incerca pînă. la complecta încredere, cu ore::
ubileşto digestiunea dilic
ilă sau incom-
gatstragice şi Ylaconul lei 3; 50. Pavele de bazalt. artificial, cu preţ. de carei comenzi ca ast-fel să se poată ca
tetă, linişteşte durerile asimilarea 25 lei suta, pentru bordure de. trotuare şi] €vinge că şi la Iași se pot efectua asemi eu
IV
orizând
Mear ă : puter ile, fn
, Van de cendurange matagierro. liste pavaj în 'interiorul curţelor, etc. . -
pamplect > a alim ente lor.
prescris de cătră D.: Medici:
la o gumă Și obiecte de: aceeași, calitate şi. cu preţ mult .
Doza: | —2 păhâăruţe
iat de liquer imed
de boule de stozmach, chiar și ja cance-
Dale de bazalt artilicial,. cu preţ “de că în străinătate: Și Bucureşti.
eupă dejun gi masă. Pentru copii dosa
Flaconul lei 4, "97. 50 b. santa, pentru trotuare, , antreuri,| mai minim
rul stomaciilni. _- : Cu. deosebilă :stimă:
- vestibule, bucătării,ccabinete, etc.
om. -.—— _.-
pe a. na...
Placonul lei 3 LICOARE de gurdon de "Norvegia, Dale omaiate, cuu preț de 12 îk.. metru. Inginer Grigore Bojan
UN

iu -
calciu ce. Acest liciă serveşte lz: prepararea imedia
VIN e actophosphat de subve. ță apei de gudron : limpede, puind wa
calc iu este
33on. Phospatul :de. jinguriţă de. cafea din .litoare la un pa-
AL)

ă din €

de. precisiune Aa
abondent
14gc minerală cea mai har cu apă avu Japte. Place. lei
1,50.
i -mai necesară vi”

_Ornice
une mia corpului şicei ru forma-
ței el este indispensabil pent LIMONADA gazoasă purgativă. Cu,
aceia se în
de
tre şi uutriţiunea oas0lor, efect mai citrate de magnesie, este. purgativul cei
aces t vin cu mult limonă fa b r i că
buiuțeaz ă
copii “slabi, răchiticl
şi mai plăcut de luat având. Aust) e *vtificate de la Obseuvavoriul "din „r=n umit a
uce nici
zei simplă de alamâe şi nu prod
au dsobeiro la Gu

PHILIPPE €. Co. GENEVA.

AL

scrofuloşi.
loga: 2—3 păbăruţe mici
de
pe zi; pen-
masă.
uD desagruinent sau durere.
Flaconul lei
o PATER,
atâtea lingnri la pi CIA

spre venzare :
9.
tru copii
Placonul lei 3
SIROP pe laetophosphat de. calcul — Deposit: permanent, numai
po

DN OS'TA POVICI
o
cu deo-
Se ia ca şi vinul, convine mai
malaga, Se în-
VIN de quinquina cu în do- care nu
trebuin ază ca tonic şi ca febrifug sebire copiilor sau persoanelor
mie sau?2 linguri de suporta vinul,
să de un păhăraț poate
TR

oră înaintea fit-cărei

masă, cu jumătate > Flaconul lei2, -
mâncâri, — Pentru copii dosa injumatate.
Ornicarul edificiilor Publice, lași,
se BIS CEITE

făcute “cu era mâi mire îngiijire « cu mate Îi o 3

sunt
' .
medica er te
mentii EI În a kit —-

aceste
Poate
ș |
“Dublic Binocle pentru spectacole
|
din pi opriele sale vinaţuri.
| prima oalitată și cu vinaţuri se fac in toate zilele. Asemi nea. Se. picomandă . Onor.
postale în provincii
Expediţiunile
ici și cu preţuri avantajoase care s8 goDu
câmp. din cele mai renumite fabr
EN
RELA TEBIZI

| IT
pa RR OPT

Medulia de Bronz: DENPALINA Paris. 1899.

sesc la această magazie.
Esenţă pentru gură Viena 1883,

D- na Hortensia V. “Hulubeiu AGAZIA DE COLONIAL:

SI

Medalii de aur

. Pulbere vegerală pentru dinţi

gurei și gin Atelier: de croitorie NECULAI I.. OLANESU |
preparate, sunt remedii pentra durerea de dinţi, boslele
/C

"Ambele
ci bn miros plăcut.
Biaţa sf. Spiridon. No. 2
n îi. ze ecna ervă dinții și cau ou " (Chemare la domiciliu chiar şi prin
Proţul: 1 facon dentalină
O “fr. 1 cutie cu prafuri o.. ? „Sa recomanda publicului pentru |
Fr. v. ZE rnery Drus; Zamfirescu poșta). marfurile sale cftine: ȘI de cali-
Deposite in Bueuresti : x UI PNI SPECT
TI EEE tate bună.”
le opinii ogva TIS i m Î sia

= aşi str. albine 12

se 30 catea
aste seat: nasc
=

D era ra» . ea tezei see

3: 323 Per

Mm ina p: opowici
SI

: Gea al puna Âr
ADA7 îiME
IsEA |LA PURE AIA zid]
za geaca £A -.
tz” (p

lași— Sir. Alex anări Mo. 14 Ia

4

|
IA

ran =e
e iz az
dai iz
în... ea 7
Se cfeetuează Ori-ce lucrare atingatoare de această artă prompt
[Sitota SIE 3
Stat.
i EPA RINERALA ! | . Autorisotă ao
1891. foarte avaniajoase.
rm ji

sete Pr emiată cu Met lalia eo aur la exp. din Bucuresci „şi in condițiuni
rii pacat
U

Recomandat, cu preferinta de D.nil Medici,

Efect prompt și sigur, dosa mică, gust plăcut,
BILETE Di VISITA
BC

Cereţi dar numzi

m D
AP [IA SH IHERALA DE BEEAZU Gu un leu 20 Suta
“ Caro se aste la toti vănzatori ide ape minerale din tară, SOS
Propr C, X. Paraschive: seu & Co, Deposit îweneral: Fraţii Kânya asi.
0100030 300 00 D000
D003 00 ED 00010 ED
CC

Aloxandri No. 14
laşi.--Tip. M. P. Popovici Steada