ANUL 1 No.

33 _ UN NUMER 25 BANI JOI 6 APRILIE 1895

rr rr [N] Il
(| pr
ț | NI.| 1 -) | i —)i |Î | 21
„ţ luăi
| i -
i]
| |
MI
| 3 Li
ţi y ; -
ii
| 4 A i |
ț i]
i A ă iu
„pa “

LIU PI II TI
A CUI O LI OU raciti
d

RY
N i | 7

TATE SĂ ED MA DT A ai
= meta Ac ” cr Ai Amza aa an ee Porn rm se = ara = .—— Coe e Dee

ARON ATENTUL, je Bed, to: proprietar: Ea. Al. MANOLIU, Dă „ANtxerut

RA
Pe nu an Lei noi 12 )[ — )( Rindat în pagina III Bani 80
6 ini a 5 )t REDACŢIA ŞI ADMINISTRAȚIA Jo IV „95
Pentru str: sinătate. se adiuză portui. U -a UL, ograiia P. C. POPOVICI strada Veche Ko. 94. A Inserțiuni și reclame 1 îeu linia.
CAII IEC MI ărI= DI OLE [ar AN: EAI apt III azi CI 33 PALIN Pr 3 ăi d DEEE
LI Al II VEI ZIP 209
ME STEA =

dova, pe de o parte cei mai

LIB
< Santinela Dobrogiei» Spune că pen: aceasta este deviza socialiștilor.
GARANTINĂ neglijați şi cei mai loviți de tru serbătorile Paştilor d-na Istrati Deviză, care nu e de cit o uto-
a împărțit saracilor din Constanţa pie, de şi socialiștii de azi sus-
guvern, în interesele ce au
Am spus în numerul pre- pentru localităţile lor, iar pe suma de 1073 lei, resultatul net al ţin că socialismul a eșit din fa-
za utopismului şi că el ar fi îin-
cedentcă luându-și reprezen- de alta cei mai înşelaţi de concertului dat la 11 Marte spre a-
trat în faza ştiinţilică.
tanții ţerei vacanţa pentru zilele câtra aleşii lor,sar hotări— cest scop. Fapta e frumoasă şi era
Să continuăm a expune faze-

TY
Paştelor, s'au grăbit cu toţii după cum ar trebui sa şi fa- de dorit se aibă imitătoare şi orin
le prin care a trecut democrația
să se reintoarea pe la ve- alte judeţe ale ţerci.
cală ame la Roma şi Atena.
trele lor, că să sc pună în nințată de modul cum șau
N
IS „Saracul începu a năzui să
contact cu alegatorii şi să îndeplinit mandatul, iar Ni se scrie că muntele Ciahlău este trăească din dreptul său de su-
celor fragiu : el pretinse să fie plătit
mai încerce marea cu dege- care $au bătut joc de acoperit din nou de un strat gros

SI
ei se de ninsoare. Apele au scăzut mult cind venea la adunare, sau pen-
tul pentru viitoarele alegeri le deie o aspră lecţie, spre in volumul lor din causă că topi tru a judeca în tribunale. Şi
legislative. a servi de exemplu altora în dacă cetatea nu era destul de a-
rea ninsoarei a urmat cu încetul,
Campania pentru aceste a- viitor— precum s'a întîmplat A
ER
nins Sâmbătă 1 April la Folti-
vută pentru asemenea cheltuele,
cel sarac umbla după alteimij-
legeri e văzut că nu e mult lui Zaharievici la Lemberu— ceni, Neamţ și Roman însă mai puțin,
loace. El îşi vindeca votul stu;
pănă ce va trebui sa fie des- atunci de sigur câ lucrurile vor Str
7 şi find-că ocaziile de a vota
chisă, de oare-ce după săr- lua o altă față în chestiunea Cu toate desminţirile ce le dau erau destul de numeroase, el
bători, tot timpul cât vor mai exerciţiului dreptului de man-
IV
foile guvernamentale, febra aftoasă putea trăi numai cu acet trafic,
ținea camerele actuale, nu se datar. Însă reprezentații no- continuă a bântui printre vitele din care ln Roma se făcea regulat
va întrebuința de cit în un ștrii nici nu merg cu tea- câte-va localităţi a le jud. Botoșani şi pe fată; la Atena înse, mai
simulacru de desbateri asu- ma până acolo; ci nu se ba încă a trecut şi înjud. Dorohoi. pe sub mină. La kRoma. unde
UN

saracul nu intra în tribunale, el

pra legei minelor, ce va fi indoesc de blindeța alegtto- iz
AS se vindea ca martor; la Atena
votată de deputaţi așa pre-le rilor și cred, în cazul cel mai Cu incepere de la 1 April s'a în-
ca judecător,
cum a eşit de la Senat, cum reu, că la o nouă prezenta- fiinţat o cursă de delijenţă ce va Inse, toate acestea tertipuri
„şi asupra altor proccte de legi, re în faţa lor, sprea le cere circula zilnic intre Peatra-N, şi Pri- nu scoteau pe cel sarac din mi-
de mai multă ori mai puii. rcînoirea increderei, cel mult sacani ; ast-feliii călătorii vor putea zerie, ci încă îl aruncau în de-
AL

nă însemnătate, pe care gu- pot fi întimpinați cu răceală și merge pănă la Prisacani, ori la una gradare. Și fiind-că din zi în zi
dun stațiile intermediare precum asemenea tertipuri deveniau in-
vernul vrea
să le aibă cu ori atita tot. Aceasta li e toată suficiente, cel sarac se folosia
[Hangu ori Bicaz cu un preţ foarte
ce preț. grija, şi pentru aceasta caută de mijloace mai energice. Sără-
scăzut.
Ast-feliu fiind lucrurile nici mai din bună vreme ai cerceta cimea înjghebă un războiit în
TR

Si

nu mai încape îndoialacă grija și ai cultiva, sau mai bine zis toată forma în potriva bogăta-
AS

De astăzi ş Aprilie, începe con- şilor. Acest răshoiii fu la înce-

actualilor reprezentanţi creşte ai minţi asupra atitudinei ne- gresul didactic la Brăila şi care va put îmbrăcat în forme legale:
pe fie-care zi tot mai mult, demne ce au avut-o in par- dura pănă în sera de 7 Aprilie. Des- bogaţii fură însărcinaţi cu toate
mai ales când știu că lupta lament, asupra tăcerei ce au baterile promit, după cât ni se spune, cheltuelele publice, fură încar-
EN

va fi grea şi au ŞI pe con- pastrat-o acolo, față pănă şi a fi foarte interesante asupra ches- caţi de biruri, fură datori să
știință că numai interesele re- cu interesele localităților lor. tiunilor puse: 1) Programa analitică construească corăbil de răsboiii,
ale ale ţărei nu au repre- Dar corpul electoral, din a- alcătuită în basa resoluțiunilor con- și se deie poporului sărbări pu-
zentat în parlament, dar că ceastă parte a ţerev mal cu gresului de la Ploiesci de cătră co- blice; și acestea se făceau nu-
au dat prin votul lor tot con.- seamă, a făcut destule expe- misiunea aleasă în acel congres, 2) mai pentru ca hogaţii să devie
/C

mai săraci (wa 6 Vijuoc re iz) zar

rienți triste cu aseminea am- Necesitatea înființărei unei clase de
cursul trebuitor miniştrilor, OL TOdiTUL TEVEOTEVOL yIpvw'TaL).
transiţiă între cursul primar şi se-
de astă-zi îndesprețul bițioşi de a sc gurguţa pe u-
cari, Se inmulțră amenzile în ju
cundar.
ce'l au pentru tot ce e dela merii lui la demnitatea de Sie
decăţi; se pronunța confiscarea
TIS
averilor pentru cele mai mici de-
naţiune și prin naţiune, au reprezentați în p :rlament—şi Ziarul Ze Lemps primeşte știri in-
licte. Cine poate spune ciîţi oa-
SI

îngenuncheat-o economicește dintre cari mulți strălucesc grijitoare despre situaţia din Polonia. meni fură osindiţi lu surgun, pen-
streinelor, şau bătut joc de prin o ignoranța patentată —ca Citatul ziar spune că un general tru simplul motiv că cei erau bo-
instituțiile ei, şi au încătuşat să-i mai poată suferi în fața. ar fi fost arestat în Varșovia pentru gaţi? Averea celui surgunit se
Noi socoatem că a venit
IA

libertatea a unei bune părți faptul că ar fi vendut Austriei niște lua de cătră visteria publică,
a cetățenilor, cu scov dea'și timpul se mai prindă la min- documente foarte importante, cu pri- de unde ea se ţiriia sub formă
asigura mănținerea la guver- te şi, punînd capct poftelor vire la apararea naţională şi că, el are de rzobo/, spre a se impărţi la
acestor speculatori ai încre- săraci.
nămîntul ţerei. Aceasta o ştiu, de complici trei civili
Şi tot nu erau indestule mi-
U

ori şi-o amintesc de abea a- derei sale, se-i pue pentru Tot acolo s'au descoperitun com:
jloace; sărăcimea sc imulția încă
cuma, când funia s'a aprupi- tot-dea-una la carantină! plot contra guvernatorului Poloniei,
mai tare. Atunci sărâcimea in
general Şuvalof, niște tipografii clan cele mai multe orașe. folosindu-
at de par, căci puţin ne-a mai
BC

rad 6) re
destine, in care s'au tipărit manifeste se de dreptul ei de sufragiu, «le-
remas de aici înainte pănă
Înfo “ca aan
de ale nihiliștilor și au fost arestaț cretă sau stingerea datoriilor. sau
când preludiul luptei va atra- mai mulți presupuși, între care și confiscarea tuturor averilor şi
ge atenţiunea distrasă înca a două femei. prin urmare intoarcerea lucruri-
alegătorilor, că a sosit tim- ep 9 ii lor, „şa că cei bogaţi remaseră
Partidul liberal susține candida-
pul când trebue se facă bi- pe drumuri. ear cei săraci intra-
lanţul activităţei parlamenta-
tura d-lui Gh. Gh. Vernescu la coleg. IN CONTRA ră in averile celor bogaţi. Mai
I-iu de deputaţi din Botoșani în lo: Sufragiului Universal
re a trimișilor lor şi să le din vechi, se respectase proprie=
cul declarat vacant in urma puncrei
ceară socoteală pentru tot ce JI. tatea, căci ea avea la temelie
sub interdicţie a d lui Ilermeziu.
sprijinul religiunei. Atit, cît fie-
au făcut în această perioadă Conservatorii susţin pe acea a d-lui „A face pe mulțime să devie
legislativă. Silion. stăpină pe bogății, după ce ea 1) Aceste tribunale erau ca la noi
Şi dacă alegătorii din Mol- va fi ajuns stăpînă pe sufragii, curțile cu juraţi
Si,
AS
 ECOUi, MOLDOVEI CICI
pe E

zică poli- tri, in urmărirea! po ici ce am

relei 1 polit
în curs ne când nu ştia ce va si
care moştenire era legati la un Ce deosebire numai noi nam ascultat precum
chiar tică de cât acum când ştie aceasta. apucat'o, nilor.
cult religios şi socotită ca nedes- de 33 ani, în care înterval Noi avem esemple sub ochii noș- de bune le pove ţe ale bătri
lipită de zeit domestici a unei şi judeţele cele mal ne insemna- tri, şi aceste esemple nu sunt ceva V. Atanasiu
familii; nime nu se credea in te au dobândit de zece ori mal nou sud soare, vor fi mii fost ele şi
de deputați—nu Aşa de pildă, se ştie că
o Dia ocpo

drept să despoaie pe un om de mulţi alegători altă dată.

epoca revo- vorbim și de Senatori, care un om care intră in politică este, Schița istorică despre
ogorul seu. Dar in mai
dacă nu in totul, ce! puţin pe jumă-
luţiilor sociale de care vorbim, pe atuncea nu existau—de cea ce tate, un om stricat. Şi lucrul se es-
acele vechi credințe fură pâără- avea atuncea întreaga Moldovă plică. Politica fiind cea mai innaltă
BISERICA pronumită TĂRĂȚĂ de lingă lași

Y
site și respectul religios dat pro- —cu Basarabia impreună—și to- stiință, pe care Omul nu poate să o
prietăţei, dispăruse. Bogăția nu tuşi lucrurile merg mult mai prost atingă de căt după
ţoate celelalţe ştiinţi, cum zice! Pla-
ce cunoaşte pe
DISERICA DUNINEASCĂ dn Te, Pruna,
ma: este un daral zeilor, ci va acum când nu mai anuitatea da- |

AR
sau Aristotel, este de prevezut
———

fruct al intimplărei. Aşa căa toriei publice e cite de trei ori căton astăzi când politica sa coborit 1753 Septembrie
era atuncea Tot în acest ân,
despoia pe cineva de proprieta- mai mare de cea ce aşn de jos să fie dat pe mîna unor 2 şi tot Prea luminatul Domn Ma-
tea sa, inloc de a fi onelegiui- coată datoria ţărei, când sa fă- oameni, care neștiind ce se fucă cu
teii Ghica WD. printr'uu alt Hrisov
re, este un drept legitim; he-care cut unirea și sa ales Domn pă- e, se zăpicesc bieţil oameni. se in- cu această dată, arată: că mergând
nu vra să știe de cît de propria mintean, s'au secularesat averiie curcă, şi au aerul unor o1meni că- iarăși însuşi Măria Sa de au văzut

IBR
monastiresci şi ya realisat alte rora Îi se pune ct obligaţiu.ie să cînte Biserica, sau bucurat şi c<lăudind
sa trebuință. şi iși măsoară drep- dintrun instrument, pe care nul «prea mult milostivul D-zeu că s'au
tul seu, după această trebuinţă. multe acte mâreţe! pricep cu toatecă sau cumenta: a-l «sevirşit, ca se dea buna cuyentare
In Grecia, unde statul cra totul Acuasta ar trebui se o medi- pricepe. «spre lauda Dumnezeească că în. zi-
şi individul nu insemna nimic in teze serios, acel ce voind se tret- Toată lumea se plânge azi de sta- <lele Domniei noastre ......, au milui-
ochit Statului, se fâcezii confiscări că de mari reformatori, te asur- rea cea proastă a ţăranului. Dur at-o şi au dat însuşi Măria sa şi cu
prin majoritatea votanţilor şi a- „ese zilnic cu cerirea votului unt: oare bocrul de altă dată cum stă »totă boierimea Domniei mele, atât

YL
astăzi? Relativ tot aşa de rău, ne- sboerii pământeni cum şi boerii greci
junsese lucrurile la o stare în- versal, ca singurul elexir in stare şi au mil-
de a vindeca toate râlele, lu- greşit. Aţunci de ce am ciuta si «a Domniei mele, au dat
grozitoare. Plutare spune că la A
1
plângem numai pe ţăran? <luit cine cum au socotit, pentru a
Megara, după o răscoală, sa vo- ând cantitatea drepti calitate, și «lor vecinică pomenire: Și din veni-
Lucrul e vădit că aminrouă aces:
tat nimicirea datoriilor și credi- având incă şi eutezarea de a da te clase sociale sunt de plâns ŞI <tul acestor bucate se fic pentru
torii să he siliți, pe lingă per- aceasta ca o dorință a partidu- «cele trebuincioase ale schitului şi
dacă o dată cle stăteau bins, este
aşilor de acolo, şi i-am
lui liberal, care habar nare de că între dinseie era o legătură ne- cale călugăr

IT
derea capitalurilor, la restituirea toate cu isvod a-
<dat şi bucatel e
dobînzilor. o aseminea aberaţiune, fiindu-i cesară, care le face cu una fără alta «nume în sama boierul ui nostru şte-
boerii cit
La Megara ca şi în alte orașe. destulă esperienţa cea a făcut-o să nu poată trăi, şi atât «fan Bosie, vel jignicer, făcându-se legătură,
şi ţăranii înțelegeau acea
spune Aristotel, partidul demo- la 1866 şi la 1884, cu lărgirea la schit, ca se poarte

RS
nu ştiau ce vu si Zică cepitrop acolo
de și țăranii
crat punind min: pe putere, în- votului pe care acum îl mânues- carte, iar boeril de abia pricepeau <de grijă pentru toate.........o şi se
şi
«facă isvod atât de venituri cât
cepu a confisca averile celor bo- ce guvernul în mod admirabil, să cirească ceaslovul. Era daci, ce-
<de cheltueli pănă la un ban, și din
gaţi. Și rind pe rînd se des- şi ?| va mânui de mil de ori şi va in oamenil timpurilor trecute, care
can în an se dea samă la patru bo:
ținea locul invățăturei celei mai în-
poiară atiția bogaţi: in cit ei mai binc când din nenorocire va ieri mări, ce vor fi după vreme:
țelepte; şi, acel ceva era stoc] moral d-lui
formară in exil o adevărată av- fi universal. <d-lui Vel. logof.,, d-lui Hatman,
IVE
care nu se vede la oamenii de azi,
Post., d-lui Vel Vist., şi ca o
mată. a ri fie dânşii bosri sau țărani, ori de <Ve]
d-sale, aceas-
Căci pentru a trăi <datorie se aibă asupra
in anul qr2 (a Chr) poporul starea de mijloc. nişte ctitori
din Samos ucise 200 de bogați, Taoeutul și Prezentul
m? 2

ae
“5

şi dipă suma ce vor lua se

cinevi nu e nevoie de multă filoso- <ta aseminindu-se ca
trei principii săiiitoas:
.

fe; dont,
de
..9

surguni 400, şi îşi impărţiră sa- sunt de ajuus să se altoiască pe te- <facă isvod de toate bucățele,
racil pămînturile și casele lor. boi, epe, stupi, Oi, câte va a:
Cu toate că bitrinu: Cronicar mol- melia instinctivă a omului, şi cu a- “vaci, iscălind u-l acești boieri
<vea, carele
UN

La Syracuza, poporul de ubia dovan, a căruia statue A Wc In ceste răsbate omul prin toate greu-
şi pecetea Domneasca».
scapat de tiranul iDenys, și la laşi a zis că că: «nu sunt vremele tăţile vieţei, şi încă ii pare uşor şi «să se pue acest Hrisov mai miluind
Tot prin
cea intăl adunare se decretă im- sub om, ci omul sub vrenui,> totuși plăcut de a trăi. Peatru ce adică acest schit cu mai muite rusumaturi
părţirea pămînturilor. În ori-ce şi contrarul se poate zice, Că «ni! am pretinde no: ţăranului să se țiepoate
de (venituri) şi scutțiri de
dări, adauge:
omul este sub vremi, ci vreaml€ sub bine, si muncească, să se
răsboiu civil erau două partide: om». Cronicarul moldovan, Miron te «Hotăratam Domnia me, şi aceasta
cuvint, când cei mri pre sus dalȘI „de vreme ce ctitorii ni schitului K cu
a avuţilor și a săracilor; și este Costin, se gândea negreşit la sta CA ci ÎN cipibili de așa cva?
. rit ca senu fie în-
de notat că prin avut se inţele- politică a unui popor; noi ne gât! pentru ce am da vina be cei ds sus, eblăstiui au hot
) >)
AL

gea chiar cel ce avea numai o dim !a sfarea socială, macar că acest '
ţ prîmd și dânșii sunt un vrodus duto- «chinat schitul acesti nicăiri, şi aici
casă şi un ogor! termen şede rău unui burghez, după „je aceloraşi cauze ca şi cei de jos? codată. Cum şi egumenul acol6 ia
:

opinia socialiştilor. Si ni se ierte «schit boeril aceștia se'l aleagă și

Ori-ce demagog dădea pe mi- digresiunea, dar lucrul e adevărat; Loste ua principiu recunoscut şi
«cu ştirea Domnici şi cu blagoslo =
nele mulțimei pe cei ce aveau pe care tiranul il esprimă prin ur-
un socialist nu va vorbi zece fraze mătoarea euDresei: «omul sfînfeşte locul». «venia Arhiereului, Mitropolitialui ţe-
TR

bani; și această mulțime ucidea fără să amestece in ele, termenii; Și, dacă omu sfințește locul, tot așa a«rei să se facă; 5i iar când lar a:
pe unit, surgunia pealții şi im- starea socială, Din nefericire pentru «rata boerii aceștia de fietrebaie şi
ei, sunt şi intre burgheji oameni, de adevărat este' Că omul sfințește şi «necuviincios la lucrările hui, atunce?
părţa averile intre saraci. timpul, căci noțiun Se de loc și timp
care să ințăleagă aceste vorbe. «se-l scoată; şi, călugării câţi vor 4
Clasele inalte n'au avut la celt Când am pomenit de Miron Cos- se reduc la noțiune generală de «acolo toți se fie sub ascultarea es
vechi destulă putere nici ghibă- tin, nu am voit a inţelege să-l com- intindere. Dacă Egivtu! Vechiu, dacă <gumenului, și lu posluşania
schitu-
N

cle pentru a inturna pe săraci bat, cum a făcut d loan Nădejde Elada, Persia, infloriau ouliti, este <lui se meargă; iar de cătră alții
su-
printr'un pamflet de ocazie, cînd că oamsnii trăitori pe atunci În acele «parare se nu fie; Pentru
la lucru și a-i ajuta să iasă in veniturile
cu rădicarea statuici acestui bătrin țări erau vrednici; ce găsim ast li «schitului poate că dupi
mod onest din mizerie şi din acele ţări? Barbarie sau aproape «şi pr.sosiscă ca se vreme se
CE

corupţiune. Dacă au incercat

boer moldovan. De loc; am voit răimie venitul
numiui să pun în evidență una din așa. sirăcie în de ajuns, «mai mult de căt cheltueiile, şi pen-
„Ciţi-va oameni de inimă să facă aforismele de predilecție ale scriito: Conchidem. Dacă boierul de altă try aceasta arătăm : pe an, pe an;
aceasta, ci nau reușit. Rămă- rului de cronice, și nici de cum să dati cra avut, și dacă ţăranul nu «ce vă prisosi unde vor socoti bo.
sese ca ori-ce cetate sau stat să deduc din aceasta că clasicul cro- ducea lipsă de traiu. esplicarea o gă- cieril să s Strângă, şi iarăși cu ști-
stele intre civuă revoluții; una nicar era un om de nimic, adică un sim in aceea că, de şi boier şi ţăran «rea boierilo: de va fi vre un lucru
burghez. De burghez, burghez era; se mai zice şi azi, insă indivizii nu <de trebuință schitului, să se cum-
care despoia pe bogaţi, alta, ca- dar că cine e burghez cu necesitate mai sunt aceiași. Unde mai găseşti «pere, iar cei-l-alţi bani să ste și când
I/

re-i punea ln loc în averile lor. să fie om de nimic, las pe sama so- azi poezia veselă din acele timvuri, «să întâmplă vre-o lipsă de pâne în
Aşa a tost in Greciare la res- cialiştilor să creadă ei una ca aceasta. pe care să o culegi din bordeiul ţă. <țară, atunci cu acei banisăse cum.
boiul Peloponezului şi pînă la Să venim la subiectii nostru. In ranului, tot așa de bine ca şi din «pere pâne; să sc îmvartă Ja saraci,
timpurile moderne se face o mare curtea, (casa) boierului?
IAS

„cucurirea ci de Romani». «la acei lipsiţi, iarăşi cu isvod și cu

greşală, şi socialiştiI. cum şi demo: Unde este cump'inirea și tactul po- «sama boierilor de mai sus arataţi,
m et a rap
oa a me
craţii /năintaţi, cad in ea, de a cre- ltic de a'tă diti al bosrului, şi un- <şi a se atinge cineva spre luare de
de că progresul și regresul naţiuni- de este ințelepciunea ţăranului ? S'au <ale schitului ori cât de puţin, ori
Dreptul electoral de la 1857 unelor se datorește numai şi numai
stărei economice 1 unuipopor. Nici
dus odată cu dânşi. S'au dus, căci «despre epitropi, ori alţii, unit ca
era un produs al lor; ei le crease, caciia ci urgie să se judece».
Faţă cu cel actual un fenomen în natură nu este atât căci te plăcea; dar nu au putut să In urmă prea fericitul întru amiu-
de simplu, ca să-şi datorească exis- ie trasmită urmașilor lor, pentru că tire Ioan Teodor Calimah Wocvod
tența numai unei singure cauze; şi aceştia nu găsiau gust in ele; urma: prin hrisovul din 7269 (1761)....., după
U

Se ştie că (Convențiunea de la cu atât mai mult, un fenomen social şii vroiau numni banil st-i moştenia- ce adice laude acelora carei ajută
Paris, din 1857, privitoare la ţa- ca acel al decadenţei sau ridicărei scă şi nici de cum devrinderile şi şi miluesc S-tele locașuri D-zeești,
ra noastră, lărgind bazele elec- unui popor. Fenomenele sociale au obicsiurile părinţești! SX fi mers pe zice :
BC

torale de deputaţi, prevăzute de cele mai muitiple cauze: morale, in- acele vremi un socialist, cum merg «Și inci oscbit. prin aratarea S-
telectuale, economice, fisiologice, bio. mulţi astăzi, prin sate, era legat cot <ţici sale Mitropolitului a toată ţara,
Regulamentul organice din 1832, logice ctc. etc. la cot de ţirani; el n'avea cecăuta. «Chir Gavriil şi a dumilor sale tu.
totuși la inceputul anului 1862 Cum voiește cineva să fiec crezut oamenii știu să muncească şi să fie «turor veliților boieri, ne-am încre-
nu se vede livurând in toati că este in margenele adevărului, sus: gospodari și fără de aseminea mentori. <dințat că aicea la orașul acesta al
Moldova de cât 1693 de alegă- ţinind că chestia politică sau cea Astăzi un păcătos care nu a fost in «Jaşilor este de foarte mare trebu-
tori de deputaţi, (a se vedea economică a unui popor sunt sin- stare să termine patru clase gimna- cință a se pune la cale și a se face
gurele cauze ale progresului sau ale siale, imbrăţişază apostolatul socialis- <şi un spital pentru cai ce se vor
Monit. Ohcial din zi Dec. 1861, regresului ? mului! Şi apstolii lui Cristos erau «întâmpla în primejdie de boala ciu:
No. 353); şi anume
.
207 laşi; Nici o dată banul nu a putut face recrutați din pescari şi vacari, dar «mei, de care D-zeu se fercască și
9Î

170 Bacăul: 161 Botoşanii; 1.49 pe cineva mai moral sau mai imoral; macar acei nu s'au încercat nici o «se păzească....,.., p..y şi pentru aceasta
Romanul; 147 “Tutova; 124 Vas- in nici un timp banul nu a putut să dată să inveţe gimnaziul, însă apos- «cu sfatul de obşte: am hotărât dom.
luiul; 117 Putna: ro Lecuciul; dea inteligenţă celui ce nu cra che- tolii socialismului s'au încercat și n'au «nia me că este bine să se pue la
10., Dorohoiul; 103 Covurluiul; mat să o capete; pe de altă parte, reuşit. IE de nevoie dar să urmirim «cale lucrul acesta: atât pentru rân.
inriurirea politică a unei persoane asemenea chestie și de ditoria noas: <duitul loc unde se fie, cât şi pen:
9S Fălciul; 74 Neamţul;, 65 Su- nu a fost de cât trecătoare, și ţă- tră este ca st fice:n micar atita: «tru trebuincioasa cheltuială a spi-
ceava; 37 Ismailul şi 27 Cahulul. ranul ori-cărui popor a stat mai bi- să nu fum ascultați de urmnșil no;- «talului ciumașilor; şi cată printr”
 ECOUL MOLDOViI

“acest al nostru Domnesc hrisov a- «fiec iscăliți și acești mai de sus rân- Şi pe acei îi va erta acestei școli pentru silinţa ce şa pus
“«rătăm și intemeem pentru toate prc- «duiţi naz ri». Ce-ai suferit de a câștiga concursul distiusului
«cum mai jos se arată anume: ade: Intru cât și cum aceste instituțiuni Şi iati iubit. profesor şi director al conservato:
«că Schitul Dumisale jignicerului se mai pistrează acum, contimpu- rului nostru. Căci în adevăr dl Can-
«Stefan Bosie, ce este aice în codrul ranii o sciu aceasta, Hristos a îuviat din morţi, della, ca profesor de piano la Liceul
«laşului, fiind şi cu voea sa, ca un i DE a Aprindeţi a speranţel torţi Nou de domnişoare este o garanție
«ctitor, îl afierosim ca se fie spital O! voi, sermani desmoşteniţi, mai mult pentru părinți despre aten-
«pentru ciumași; Dar sefie sub pur- 7 + 7 ' ca pa za a In astă viaţă pripăşiţi țiunea ce se pune ca învățămîntul să
“tarea de grijă şi ascultarea Monast. WIG A atiSiiGaA Spre-a suferi fie la înălțimea așteptărilor lor.
«Sint. Spiridon, și acolo la schit, Și a muri, +,e Ştirea respindită despre împre-
«unde să va socoti prin prejur pela
c«isvoare, aprope Pictură Grigori N. Lazu jurările morţei caretaşului Iancu Mi-

RY
de schit, să se
in virtutea magasinului Mau- hailescu în pretoriul Judecătoriei o-
«facă şi case câte sevor socoti pen-
colului I-iă, că el ar fi încetat grab-
«tru trebuinţa ciumaşilor. fiind locul gsch se ailă expus un peisaj, co- din viaţă în momentul când, puind
«acelaa
«alţi
schitului
Jocuitovi 3 şi
mai
este și
înlături
loc înalt
de piat de pe un tablou din Yena- IOATRU mîna pre cruce voea a depune jură-
şi aer bun și 'ndestul. adică cu multe
cotecă de dl, Dim. Simionescu, mâînt, întru'n proces de bani ce avea
EI arată renexul razelor soarelui, pendinte la acea Jiidecătorie, este gre-

RA
«ape şi lemne, cele mai maii lucruri! După cum am anunţat, din ziua şită, chestiune nu era pentru depu-
«și mai de trebuinţă sa acea ce se și nialurilor unei întinse dumbrâvi de Paşti 2 April, a început seria nerea vre unui jurămint, ci pentru
«vor intimpla a se primejdui cu a- ce se perde în perspectivă: pe pla- reprezentaţiilor companiei drama- verificarea sămnăturei sale de pe o
«cea boală, și ceată pentru trebuin- nul întâi se află un cocosiire şi creauţă, și pe care cl nerecunoscând'o,
«cioasele cheltueli, aratate mai sus, tice de sub direcțiunea d-lui Gr.
erbusile abondente. potrivite na- după contestaţiunea urma se fiie tri-
«adecă pentru piata doftorului şi a Ventura, alcâtuită din câţi-va ar- misă la un espert de verificare de
şi a spiţerului turei locului. Copia e bună, de

LIB
„gerafului (hirurg) tiști ai teatrului naţional din Bu- scripte, şi tocmai în momentul
«şi a spiţeriei, și pentru spitalul ciu: cât ni se pare că nu-i sa dat curesci. în frunte cu d-na Ventura când el cerea aceasta, venindu'i rău
«maşilor și pentru alte trebuințe - căldura ce se observă în origi- şi câţi-va artiști din localitate. a căzut mort, ne fiindu-i de nici un
«spitalului de la Sft. Spiridon. ce nal: cerul e prea albastru şi to- foios ajutorul ce s'a căutat a iseda,
«mai este trebuință de cheltueală,
Prima representație fu cu Zru-
nurile de pe frunzişul arborilor, Zau şi Andrada, tragedie în 5 +", Grigore F. Vasiliu, fost secre:
«hotărâm şi mai rânduim ca sc ia
trestii şi buruene. prea tari ca se acte de d-nii Lconescu şi Ven- tar al cotnunei laşi, după o lungă
«aceste venituri, adică î..... (urimea-
ne reprezinte ideia deplină a tura, care a avut un succes foarte suferință a încetat din viiţă și în-
«ză enumerarea şi denumirea venitu-
morniintarea avu loc luni 3 April;

ITY
crilor), şi dintru aceste toate veni- autorului minunatului tablou ce frumos. A doua zi luni se dădu
cos tegiul a fost urmat de numeroii
«ţuri mai sus aratate, acum de o- îinpodobeşte Penacoieca noastră. „Maria Stuart“ şi marţi „Medeea“ “amici aj defunctului
«dată să se de câți bani vor trebui E:
«ca să sc facă case şi fântâni pe deaseminea tragedil. „Fabricile de băuturi găzoase
«unde s'or socoti, și altee ce vor In interiorul magaziei am v&- Din lipsă de spaciu ne rese = ale d lor Zoller şi Grosmann ni se
«fi de trebuință ciumaşilor acolo la zut o lucrare a d-lui Șoldănescu. vam pentru o altă ocazie. de a denunță că dau nişte produse cu to-
«schit, iar alți bani ce s'or lua ȘI executată la Miinchen, după cât ace
ce o darere cede scamă
sc “ai amă-i tul improprii, numai în ce privesc li-
“mai

RS
«s'or strânge din veniturile aceste, ne am inforriat, și care repre- 1 a it: . D (ena Taentui sra posedă tâte
7
monăzile dar chiar şi soda. Ilacoa-
«să se ca tot la Monastirea Sf. Spi: nele sunt cu desăvirșire murdare ce:
«ridon, că se fie pentru lefile dof zintă profilul unei bătrine, intors call i C Ra U” e tragedie: voce ia ce dovedește că nici macar din
de la stînga spre dreapta; pă- so nară. : : ,
«torilor şi pentru alte trebuincioase na : corp;. „egajament ŞI O ges- punctul acesta de vedere nu sunt
«cheltucli a spitalului; Iar când se rul sur e adus pe.timple are o ticulaţie pr, cara >
» e cat ae ușoară pe a- observate mai scrupulos de admini-
“va întâmpla ca se se fie boala aceia capelă bătrinească pe cap ce armo- AL. ȘI „e armonizată cu zicerea:; straţia comunală.
VE
a ciumei aici în orașul Iaşilor, de nizază perfect cu faţa, a cărei sa La Berăria «Zimbru» se lu-
«care întâmplare seterească şi se pă- colorit e tot ce poate fi mai na= Ci ur
„„eonescu este de aseminea
crează cu mare activitate bufetul
<zască D-zeu, atunci se fie datoare a tînăr foarte talentat frazază şi două poricării ca se poată fi ter-
Monastirea Sfintului Spiridon ca se tural. - bine și zice cu multă căldură. Dl]. minate pănă la 15 April,
| : |
«poarte grijă pentru toate trebuin- | Cârjă, eP cunoscut publicului nos-
..
Lucrarea aceasta o execută dl. _

<ţele ciumașilor. Arttir. Domnia me F. Judici, același antrepinor care a

NI

«şi aceasta: dir an în an: se aibă Cunoscutul fotograf, dl; Sai tru ex artist merituos şi constă construit minunatele pivniţi pentru
«datorie bocrit epitropi de la Sf. Spi- Plăscher dovedește dorinţa a€ tâăm cu plăcere Că încă a făcui depozitul berei.
“Huon ca se ia sama, și egumenului progres în ramura sa și nu cru- progres; d-nii Vasilescu şi A. Geor- Deja în fie care zi se duce inultă
«de la schit, de toate veniturile schi- ţă nici un mijloc pentru a pune gescu dovedesc multă dispoziţie lume, atrase de calitatea excelentă
LU

«tului, cum și de cheltuelile ci se atelierul seu la nivelul celor din și prin jocul lor-o aplicaţie ce le a berei pusă în consumaţiune acum
vor face, l'ar la venițurile sehitu- face onoare. de curînd.
«lui să nu se amestice nici se ia ma:
striinâtate. | | sf, Cu adiîncă părere de rău înre-
Spre acest sfîrşit șa adus un Artiştii şi artistile noastre
«car un ban la Sf. Spiridou, ce a- gistrăm ştirea despre moartea d-nei
«colo să se cheltuiască la trebuințele specialist în platinotopie care din localitate mau lasat nimic de Ruxanda Ghimici, mama d-lui Const.
«schitului, cum nici de la Sf. Spiri- dă—după cum vedem din lucră- dorit ca joc şi interpretare; d-na Faur, la vrista de şS ani şi după o
«don să nu se deie nimica la treaba rile expuse—cele mai frumoase V. Almăgeanu în regina Elisabeta indelungată suferinţă Inmormîntarea
RA

«schitului, fără numai Ja trebuința resultate. Ele sunt lucrate pe hăr- din Maria Stuartşi d-na Aglaca avu loc vineri 3r Marte la cimitirul
<ciumașilor când sar întâmpla pri- lternitatea şi cortegiul a fost urmat
«mejdia aceia, atunci să se dea de tie celoidină, o invenţiune din Pruteanu, în Creuza din /fedeea și numeroșii seci amici.
«la Sf. Spiridon după trebuința ce cele mai fericite ce dă fotogra- au cucerit ca în tot-deauna 'nu- Condolianţele noastre familici.
“va fi; iar alte venituri fiește care filor cea iai mare fineță, repro- meroaşe aplaude. sa Eri, marţi 4 April, pe ia oa-
:Monastire se'şi stăpânească pe ale ducând în același timp toate nu- rele 2 p. m au luat foc grajdurile
NT

«sale, pentru ca se poată fieşte care anțele cu o deosebită minuţi- de la sf. Spiriden. Fiind şi vintul
«Monastire a se chivirnisi cu buna înetropolitni Bucovinei destul de puternic focul n'a putut fi
«starea sa, ositate.
și când sar întâmpla tre- i
Și cu toate aceste sacrilicif ce « Gazeta Ducovinez» ce ne sos localizat repede, aşa că s'a întins a-
sbuință vre odată a se face egumen supra intregei construcţii cc era din
sla schit, cu alegerea boierilor cpi- le face dl. Flăsehner preţurile astă-z1, vestește frista ştire des-
scînduri consumând şi o mare canti-
<«tropi de la Sf. Spiridon să se facă; sunt în destul de eftine. pre încetarea din viață a Arhicpis- tate de fin.
CE

ziar cu alt chip să nu se faci». copului Cernăuţulu?,- m a SI CATIA mr om

Metropol „* Cu adincă părere de rău în-
Domnitor, Crigorie loan al Bucovinei şi al Dolinafiei, A-rul registrim ştirea despre încetarea din
Următorul
Caliu.ah WD, în întăia domnie prin Pizs$oqa jitepocă Silvestru hlovar—Andrievici viață a lui foaz V/adofan- Ursian pro-
fesor suplinitor la catedra de drept
hrisovul din 7269, (1761), cătră finile Înaltul predat al blsericei or-
roman de la facultatea noastră juri-
anului, (probabil în August), întă:
reşte și cl aşazarea, punerile la caie
HRISTOS A ÎNVIAT! todoxe roinâne din /hucovtna îşi dică. El muri, la vrista de şi de ani
dădu obştescul sfîrşi! luni 3 April. din cauza unei dubie pneomonii. în
și rânduiala hotărâtă prin hrisovul
I/

părintelui sculoan Te- Hristos a înviat din morţi, Fl lasă un name glorios poster- ziua 2 April şi fu inmormintat Marţi
de mai sus a
Aprindeţi a speranţei torţi tățez prin faptele creştineşti ce de 4 April la cimitirul Eternitatea. La
4gr WD.
-

„9 O! voi, sermani desmoşteniţi, sevâsşz şi dupta continuă Pentru serviciul funebru au asistat mai mulți
Domn
De aseminea şi fericitul Ghica In astă viață pripăşiţi profesori universitari şi studenţi.
IAS

dru Gri gor ie ocrotirea neamului romănesc şi

- Grigorie Ale xan Spre-a suferi +, Pentru mine trupa romină de
1764 August bisericezi ortodoxă,
WD. prin hrisovul din Și a muri! sub direcțiunea d-lui Grig Ventura
hără ziri le, regu larisiri e Fste o perdere mure ce 0 Su-
31, repetând va juca pentru a doua oară Zrozan
hrisoave'e
si aşezările cuprinse prin Hristos din morţi a înviat, făr fraţii noştri bucovtient, per- şi alndrata;, Sîmbătă 8 April Safe
mai sus: «întăreşte și afie- De crivăţ lumea a scapat,
citate
» nu dere ce se vesfrînve şi asupră-ne tragedie îu 4 acte; duminică o April
<roseşte ca sc fic bine păzite Far glasul sfint al învierei Brin moartea acestui prelat, unul Patria (Magda) mare dramă.
ziri le şi aşez ăril e rela tive Cu înflorirea primăverei
mumai hără la Cas a diutre cez mai lumtnati az neamului
relative Ne.aii 'nveselit, ENUNCIU
“la schit, ci şi acele fc în purtarea
U

-St. Spiridon «ca se Ne-ati desrobit. nostru şi cel mai devotat luptă=
Monastirei...., tor frntru causa du, Sâmbătă | April pe Ja oarele 2
«de grijă a cpitropilor p. m. d]. Vasile Brăileanu a per-
«orânduind = i patru boie
ri mari na- Căci cîmpul earăși arc flori
D-lui Hat: Şi ceriul mai nu are nori, dut în strada Unirei un port-papier,
BC

V “-] Log ofe t,

po

- «ziri pe D -lui si : D-lui Sa Vel în care ea -două ohiigutiuni, una

Si azi macar acei bogaţi
lui Vu “-st
«man, D-lui Vel bu... vreme, ca sc de 647 lei şi alta de 147 lei; pe
Vis Privesc pe cei saraci ca frați—
«Vist.,
i
ce
caibă datorie
dat
vor di fi dupăă A meargă Xa£
in an, Înan su. - Sf 1e-
Puţin tot dai în localitate Jânsă acestea mai avea bani în hi-
Din mult cîț ai, Jete de bancă 1S0 lei, din care una
<treia zi după ziua prăsnuirei = -s- de 0 sută şi patru câte de donă-zeci
<rarh Spiridon, însă acolo la Mons. Hristos a înviat—de sus:
———.
lei ; plus un bilet delotăria a bise-
<tire se meargă, iar nu la alt loc, se ceriii cuvintul este spus, s"„ In darea noastră de seamă de- ricei Catolice din Piteşti Ne și
<facă sama monastirei și la sama a- Din, -dința "şi cîntă psalmul, spre serata de la Liccul Nou de do- alte mici însemnări şi chitau:-:
<ceasta sc fie şi doi egumeni de Ga- Umil er. nra-cpitalamul mnișoare, din eroare am omis să spu- Col ce air îi găsit, acest pi -pn-
<lata şi de Golia, și aşa să se caute ?
AP
.
prnniă
j: V-
De
fa
PTICIrI
._.
nem că d-rele Olga Sachelari și Mad. pier esto rugat al aduce dl.
«sama epitropilor ce vor fi după vremi Codrescu sunt elevele d-lui Ed. Ca- V. Brăileanu Ja Mipogriuiiu lui
<şi în toți anif, atât de toate veni- Zn to jubirre
ȘI ac ludella şi că d-sa a condus partea P. C. Popovici, unde va prinii - vu-
<turile, cum şi de toate cheltuclile amor , muzicală a seratei. nă vocompensă ; în caz contrar ubi-
n oritor
si int
ci

<anului, ce se vor face la bolniţe, Și i earăşi, ear - ca ] Facem cuvenita rectificare şi cu a- gatiunilo se vor considera ca Liri
<şi acea samă pe tot anu] să se CO, aid 2
Pe-acest păment, NCa ceastă ocaziune felicităm direcţiunea ralore în mîinile ori-cărui se vorula.
toţi juc
„ «treacă la condica Monastirei, şi SC “Tlristos pe
 Lt az
ECOUL MOLDOVEI

Diepilien) se SIE liziera i0ă zis tits al eEa]| Co eee spre terte frant otet torte Stef ce 10,
sa „-.- „i: Mi! „x. -. e. A!4 x'iz e m + 4 AAA. % e ph 4, 4 AA Ca CN

IEI) d:
JE FARMACIA CURȚEI REGALE E 1 Amelia, ohleorosa *
. CE “Ar:
]| a > Ţ Ţ Î -

, „e
ce
PR A PLE
iSĂ dh tă ki
RONA
o ISI
si5l|
“ln
4IBOALELE NERVOASE CONSUMP ŢIA, HIPOCONDRIA +ao
Î AA 4 3
An Ph A dody dita GTR)
ZE: sia||” , , , .
Convalescencele, Culorile palide, Durerile de stomac, Lb
LASI Se] at Slăbiciunile bătrânilor, a feţelor şi a copiilor. 2
, Ele Sete ae
fă Premiată cu diploma de onoare, medalie de aur și argint, în Mară la Ein LL na E se
Cl1980, 1932,32, 13991399 Madalio
ES
Madalio de aur
de aur 1883. Modalie todalie cede aur aur Paris 1889
“
Pari e[5|: | V/ 94
carără Ora
j j
3%
0
Eifel] . . , a Ti] ÎN

RY
| VIN d» quiuquina feruginos cn mali- | VIN de quinqnina şi de cotnar, Su între- UL >
cu quinquinn cons- | bnințează ca tonic şi ca febritur, în dosă Zi
isi| za. Asomațiunea terutui 239
2] titue un azent therapeutie foarte precios | ce un păhăruţ mic sau două linguti de (Era d
BEI Iun vindecarea chorosei, anemiei, bealelor i masă, cu jumatate cră inziutea fe-cărei [iE73] A
tz de stomac li persoanele xlabe şi conva- ! s âncâri.—P ntru copii dosa în jun atute EL: i
E lescente, și tai cu deosebire în diferi | Flaconul lci3, zisul ap
Eli tele boale a lemeilor şi tetele tinere.. -- 253) Sare
= Fate rcuț unea a 2 elemente din cele: VIN fosic-ruteitiv cu quinqaina şi cu ja sto

RA
Io
| tera: ] A se .? spe A E)
mi .
tonice
.
şisc...intăritoare
zi | e
din
.
materia
.*
mes caeuon, după gal, acest viu avend Sta] 50

pe lângă uniruuina Și priiiciiiite solubiie ȚEeă st

dica. |
EI] îşp
Placonul lei 3. ia bobilor de tico, este tonic și tot-o- 8
- i dată nutritiv, de ureia este recomanda: [ajf ZE
mai cu de- jfazzi sa Aa: ie
VIA degistiv pursiana. Acrat VIN TES | persoanelor siube şi copiilor, a
i] (ui , Î «i pa
tabileşte digestiunea dilicilă sau AncOni= ! osebire în coviiteseenţă.
plectă, linisteate durerile galatrauice şi: Placonul lei 3, do. E dz 0 G, | (052.4 sa

LIB
[ia cat | ERE e 18
repară puterile, favorizând asimilatren m
complectă a alimentelor, „VIN de conatiri use Isti perro. liste SA tat pace liră e pis
Doza: 1--2 păhăruţe de liquar Ve iat! prescriz de câte b etic SA o Stuini ri îs li sati a
după dejun şi masă. Peuaru copii dosa; de boule ce stoniach, Car ȘI dn Cancc- La <, A, | naut $ “ | LE
EX
Flaconul lei 4. ji se OGG CU le SARA
jumătate, A „pal stomacului. ide
ITI [iz sate gi aici pe ş
Flaconul l0i 3.
LICOANI ue gurdon de Norvegia, ri | ae iesea : A yo 9
VIN de tu sh: calci st licit serveste la prepararea Imedia ja Su acte Aa salii, scite e pa a
VIN de :aetophosphat de ca casubs-ită
ca; Acest DiAÂR. LUN Fiu o , 2%
malaga. Phospatul de calein este apoi inGe piitron
, a m li
„mb cuc
de, ] suind unui jr
Ira! see
sr Vi
| 7, 0 UA A
la un pa- ie! d E Garana Y CareEero NE0d70 213 ad
tauţa minerală cea mai abondentă din e- linguriţă de calea din licoare

ITY
|: e <a Ul ARUEIAIE E pat e ti uubtă 59
conomia corpului şi cea niuti necesită vi- har cu anii sau ivpte. Flae, lei 1, 50, 3%
iorma-! - —— ZI e iii [i păzi
ețoi; el este indispensabil pentru g tă
pei și uutriţinea oaselor, de aceia se în. LIMONADĂ gazorsă purgativă, Cu IE Ii act . ei po]
| DEsILi ie UP sf EX
vin cu mult efeer maii citrate ce magnetic, este purgativul cel Es 45
te. bniuţază ncerat 9
Eli ate CHLOROSE
cu deosebire la copii slabi, răciți şi sero- i mai plăcut A» nat avend gustui Hmonă e
(== an Gacao ii NOTA. — fie cure
fulosi, zei Simpiă de alemâe şi nu produce nici
căt FE si
losa: 2—3 păhăruţe mici pe zi; pen- un desagrawient sau durere,
lei 2, ate ata butelie de VIN sau de |l+2>
tru copii atâtea linguri de ma Na Ylaconul , 2
LA

RS
Flaconul lei > i
7 SIROP pe taetophosphot de caleiti îe să , ELI RRAVAIS BA
mai cu AcO- [paţz St a se exige ave şi o a
VIN de quinquina cu malahz. în- | ge în ca şi vinul, convine
care nu ES semnătura : j i ă
trebuin ază ca tonic şi ca febrifue -%9-! sebire coșiilor san persoanelor
ratia elegantă mesură. Bă
sa de un păhăraț mie sau : linge de | poate suporti vinul, 3
masă cu jumatate oră înartea fe-cărer | 7 lei 2, IE
mâncâri.— Pentru copii dos în jumatate, Placonui le IE a Eee d
= A Ă
: pi
E = + hp
VE
= [LL] ===> (a
- ..
E) ca A
“Poato aceste medicamente sunt făcute cu cea mai mare îngrijire cu materii
Şe a i e AA
ZI] de prima calitate şi cu vinaţuri din propriele sale pirniţi. Pati! ae aa ”
- . : si,
<a , i ai A , sa
Expediţiunule postale în provincii se fac în toate zilele.
_ aaa | RARI ei] +] Esperimentate ci! „sl mai mare sueces în toate spitaleie
ee ] |
|:
ste
ai Ți 0.

Sfedalia dede B Brouz

Medalia DENPALINA Paris 1889 iz | 4%
ENTALINA zizl|E se] dinIl Paris, Lyon, OI, „dă iaisilia, Bordeaux,
Or UGauă, Lille,
] &, B UCUrescl,
GI, lassy, ş ete, . se
[:%
NI

. «
% AI1$, SI Id, 88 i . a
Medalia de aur Esenţă entru gură Vien: 1883.
Pulbere veserală pentru dinţi «St Depositul general pentru vânzare în România : ss
şi <$ IX i E ZAMFIRESCU, strada Academiei, 4, Bucuresci ||454
Ambele preparate, sunt remedii peutru durerea de dinţi, boalele gurei
te
inginilor. Ele
ginginilor. E conservă dau
dinţii șI şi dau
vă dinţii gurei unun m miros p plăcut.
surei e Eițe] +ct
ase Depositari :
Lant la Craiova: , FRANCISC POHL,si . EDOUARD KOIITESCHW/ELLER se
LU

Ste St j Botoşani : V, D. VASILIU j A

Prețul: 1 flacon dentalină 3 fr. 1 cutie cu prafuri 2 fr.
4 _ , E |
E Deposile în Bucureşti: F, V. Ziirner, Brus, Zamfirescu
: .
: sI
I Iassy: FRATII UONVA — 'zârgu-Jiu: VASILE TATARU leo
- i—
eine noro teii ot piete înitee aC9
|
ee) ee e] eee iei Ei e [emerit [etice [rise [aie
Xe d € AAA da e PA APA AAA AAC A e 4? te
ap: 12
Co
3
ci 7
>
7 he
1
:
s'2
7 D 7
afp 100]
7
[Toata
ri Tzi
tz
(Și Se
ata
ez
n et antarte “aa ae aaa nea 30 aRtai) 25 at a aae 20 aa AAA PA,
73

MAREA EXPLOATARE
Serăria
Tăapăni e
„Lion
II EDD ee
RA

a pidurilor Vadu %e şi Tarcău din Jud. Mean

Societatea Th. Anastasiu et. C-nia
tare ae Paduri
=t ” a va a ei | "g R
sfr, Păcurari
—zploa

Socictatea Tache Anastasiu Şi comp. pentru exploatarea pă durilor

Str. Lăpuşna No. Proprietatea N. HANU
Vadurile şi Tarcău, din judeţul Neamţu, aduce la cunoştinţa publicului,
NT

oă de la 1 August anul curent poate să predea, atât în schelea apei ]i-

Acest atelier recimnoscut deja prin
strița, precum şi la Piatra-Neamţu, tot felul de lemnărie (cherestea) de lucrările” sale art'stice ca unul din Bere alb și ncagră de cea
brad rotund. în ori-ce dimensiuni, cum: catarguri, trinchete, ghile, butuci cele mai serioase din oraşul Iași, a- mai bună calitate: Safoauele Ju-
pentru fabrici etc., iar ca lemn fansonat: dulapi de ori ce dimensiuni din trage atențiun=i publicului asupra
care deja sunt gata 300 plute dulapi de 5 mctri. Calitatea lemnului este minate a giorno. mâncări reci şi
inovațiunelor introduse după siste.
din ce! mai bun aflător în ţară şi care concurează cu lemnele din străinătate. calde. Popicărie şi alte jocuri de
CE

mele cele mai noi. /ixvecefiunea from

Pentru ori-ce informaţiuni și tratative cumpărătorii se pot adresa la Ptă, asemanarea perfectă şi preţurile distracție. li Sinzurul local
administraţia pădurilor în schelea Gura Tarcăului, judeţul Neamţu, in apro- foarte moderate convenabil de petreceri,
piere de oraşul Piatra-Ncamţu, sau la d-nul Zache Anastasiu in Tecuci,
A cu condiții avanta- ORNICARIA ADR RR DE STOULRLE
De vîndare joase din cauza in- APA MINERALA
C. Emghel
tereselor familiare, frumoasa casă din Leon hHodan succ. Venzel
Strada Uuirea, în faţa otelului Truiun N RORA <<
I/

strada Sf. Andrei, No 13, COMpUsă | Strada Unirea No. 4 laşi,

Se recomandă pentru tot feliul de Autorizată de ministerul ae
din 6 odăi sus pentru stăpini și 3 jos Anunţă publicului că se însărcinează ou fot
ornice de precesiune. Înteruo, serviciul sanzlar fetul de lucrări, ea mobile de tot felul, uai, te-
pentru servitori; grădină cu pomi ro- Vesteşte că în atelierul scu se c- superiar cu oficta No. 1208 restre ete. cum şi cu diversa reparaturi.
IAS

xecută tot felul de reparaţiuni. iteputațiunea acestui atelier este din celo
ditori, ogradă pavată, grajdiu etc. dinu 23 [uriuuar 15855 mii bine stabilite pentru exactitatea comande-
A se adresa direct acolo. Ornicile vîndute cil şi cele reparate. lor şi calitatea Lerului,
DA VOI TI 9DA CE
Această apă, pe lăngă că e un
VAI DANII
S VAaa
IT ODDi Ti
o€ : CT ITI
D'ANRAaA Da
a AAA AAA A?
e Di,
0 90 009 (AVI
ma d 4709 04 COE
a pitanata
COVACI SPOII INI
PONE a 90 AAA
a pa DIC aaa
INI DA TI TI VID tu
SALA A) CE
ia)
Nita POI VOT d biancaVII i
excelent purgativ, bună la luat și
VACCINARE
sta MAGAZIN DE PIANO î fără a prociuce dureri. dar din ca-

i EDUA OTISCHEL î uza multor substanţe medicamentoa- V .ccinez şi ravar. cu linfa animală.
se ce conţine, esperiment induse de Dr. ULBICH
Cid

mai mulţi d ni doctori, sau consta- Medie vuceiuator al comunei Iaşi

E ACORDEOR ȘI REPARATOL Ș
VO.

tat pănă acum, că vindică următoa- Str. as Sus Ne, 83.

C

rele boli: dispepesielor de diferite

ana AA

Y Str. Unirea No, U (itusasci) :

i. BSTAPOVICI
7-49 49 aanaa) (Asa

nituri, catarele cronice alc stoma- ş Te ș că

T

+
TEnd PDA

BC

— ta — i chului şi intestinelor, iperemia fica-

dr

tului, splenotrofia, boalele sexuale Furnisorul edificiilor publice din /aşi,

vre

Mare deposit de piane. la femei ca metrite cronice, anomalii Stradi Lpugneanti

de menstruaţit şi altele.
Aaaa sia
adie » dvavy

=-

din fabricele cele mai re-

Deposit în laşi la dl. |. S. loues- Se recomandă onor. public că este
Lili

asortat cu un deposit de tot feliul

e

numite din străiuătate. cu Tipografia Niţională, la farma:

vous
QiOno
tat

de orice de precesiunc, J/obile sculp

ya)

Se sarantează soliditatea. ciile d-lor Sbizewschi, Maugusch, Ei-

tate în un mod cu totul artistic din
co aaa.

wen, Racoviţă, (Litschco şi Vandori),

sio, >...»
Solve

za Veneţia şi Florenţa; Paromelre, ter-

Zivas, Jeica, Beceanu și Enghel precum
mometre de precesiune pentru birou,
w”*

Pliţile
D715 ,
se pot
4 » .
face » şi ei în .
şi şi la drogiștii Katz, Rosenstein şi
aa
APCD

yu
3d Candrlabre, bijuterii, bibelouri etc.
3 Decker.
.
MD

3
2: rute.?
“

ZIq Asemenea se însercinează cu insta-

ȘiLi . a DE*
—- E
aa
laţiuni de sonerii electrice, praton
iz
a
aa
tăca
nere telefoane ctc. etc.
je SD da) DE ET
0 aAAA AAA dVE
Up d 00 ACARA DA PILOTI
TDI a 9 (0NA "aaa
TOTIAA). 009 (Pata TI AA
ad: LA cata
0009 Aaa a) CEI a a) 0
EET) (914) a aaa asta a) 09 Dia
POTI 004)40 er
Aaaa o:

laşi—
nai Lipograha
[inacrrati Petru
dop C. ” bopovici str. Veche No. g+