—— - N o

Ă si - 1
4 sg 1 -.

II a AT
pl mr NE ,

CONSTANTIN D. BUȘILĂ . tii:

Preşedintele <Uniunii Generale a Industriaşilor m | |

Y
N din România» appae pa
Ci zafit ! |
H, | '

AR
. 4 ŞI i

Ț. iai pam ae E,

BR
LI
7 ”
; i !

TY
| INDUSTRIA ROMANEASCA ,
E4
, |

_INDECURSDE BANI

SI
Ia (881-193) Ă

(CÂTEVA-NOTE) ER ,
IV
. ca. p .
! E a o în A
|
UN

o
i
”

„7? ! : le
_
N
AL

| | ppm 4 (0 “A
| LI. i! je : . ' ! di
|

i
» pi p 724 .
TR

Publicat cu ocazia Semicentenarului «Societăţii Politecnice,»

Extras din <Bulctinul Soc. Politecnice» No. 12, Decembrie 1931

EN
S I/C
IA
U

|
BC

BUCUREŞTI “
|
1931

|
|
e a Dă !
 Y
AR
BR
LI
TY
. -,
PE me DP Saare mima .. ii:

„e ATA
| 8 OC, 94
E
1

SI
o mm me 3 ma.
ta] stat
na) i
e! aa u iu rasă e

ER
;
60 AER IV N
i
'
UN
AL
TR
EN
SI/C
IA
U
BC
 25% 49]

Y
„ M I I N z a

AR
BR
INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ

LI
ÎN DECURS DE 50 ANI

TY
„881 —1931)

SI
CÂTEVA NOTE)

In industrie, ca şi îti toate ramurile

nomică desvoltate în decursul ultimilo
ER
de activitate eco-
r cinci zeci ani,
IV
de remarcat şi care
România a avut o evoluţie demnă
punctul de
UN

în considerare nu numai din

trebuie luată
trecutului, dar mai ales ca să set”
vedere al importanţei
a, e
AL

de către Comitetul
1) Răspunzând invitaţiunei ce mi s'a făcut
ani de exist enţă a «Societăţii
de organizare a serbărei de cinci zeci
scurtă . expunere
TR

aceas tă
Politecnice din România», am întocmit
ţia indus trial ă a României
„pentru a aduce o contribuţiune la evolu
Această expunere ni CONS-
în decurs de cinci zeci ani (1881—1931).
EN

voiu întreprinde cu altă

titue un studiu complect, ceiace poate
câtera note care ar putea
OCaZIiUIIc ; expunerea este formată din însă a
lucrare mai întinsă, Am urmărit
servi pentru o viitoare
ă a României înainte de
I/C

scoate în evidenţă propășirea industrial

actuală, realizată după între-
războiu; a punc în evidenţă situaţia
a necesităţii unei politici
girea României, şi a trage concluzii asupr
S

generale de consolidare a
industriale corespunzătoare: intereselor
e la aceste concluziuni
României întregite, Şi am căutat'a ajung
IA

viitoarei politici eco-

întrucât am convingerea că în îndrumarea
de care fara are nevoe,
nomice, şi în urmărirea bunei aşezări
U

tant datorită cunoștințelor

inginerii vor trebui să aibă un rol impor :
a practicei ce at în materie
lor în domeniul technic și economic,
BC

efective, Acest rol este

industrială, şi ca elemente de realizări
du-se numai de adevăratele
rezervat inginerilor în viitor conducân
generale ale economiei noastre naţionale.
interese
 4 INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ IN

vească ca un stimulent pentru viitoarea îndrumare indus-

Y
trială în cadrul politicei economice ce ţara noastră trebuie

AR
a duce de aci înainte. In această activitate industrială
corpul ingineresc român a avut un rol care merită a îi
pus în evidenţă, în linii cu totul generale, în momentul

BR
când prima şi cea mai importantă asociaţiune de ingineri,
«Societatea Politecnică din România» împlineşte o jumătate

LI
de veac de existenţă. |
- Aproape nu există industrie în România mai înainte

TY
de 1881. Dezvoltarea lucrărilor manuale, a meşteşugurilor
şi a industriilor, cari se întâlnesc în țările românești cu
începere dela al 15-a secol, sunt descrise.în lucrarea D-lui

SI
Profesor N. Zorga «Negoţul şi meşteșugurile în “trecutul

ER
românesc»; iar desvoltarea industriei românești în de-
cursul a patru zeci ani de domnie a Regelui Carol I
(1866—1906), este expusă în lucrarea «Industria mare în
IV
România» publicată de către. D-l N. 1. Pătana, în <Bule-
tinul Societăţii Politecnice» din Noembrie 1906 (vol; XXII.
UN

pag. 465—560). | |
Frau puţine fabricele ce existau în. 1881 şi cari puteau
fi considerate ca industrie. Intre cele existente la acea
AL

dată “menţionăm: fabrica sistematică de cărămidă Mag

Toholla, instalată în 1865; fabricele de var şi ipsos din
TR

Comarnic, iinstalate în 1876 de către Basilio Aldasaro şi

în .1878 de către firnest Manuel, ambele dispărute azi; fa-
EN

brica de bazalt şi ceramică dela Cotroceni, îniiinţată în

1865 şi care a dispărut după războiu pentru a Îi trans-
formată în fabrică de cauciuc şi produse chimice; fabrica
I/C

de sticlărie din Azuga înfiinţată în 1880; fabricele mo-

talurgice din Bucureşti, înființate în 1864 de către Le-
S

maâtre şi în 1867 de către Hi. freud; fabrici de cherestea,

dintre cari menţionăm fabrica (Goetx în Galaţi, instalată
IA

în 1872; diferite fabrici de tăbăcărie, înfiinţate între 1867

și 1878 în Bucureşti, Ploeşti, Bacău, etc.; fabrica de paste
U

alimentare şi 'scrobeală Solacolu înfiinţată la 1828 în Bu-

BC

cureşti; fabrica de conserve D. Staicozici înființată în 1874

“în Bucureşti; moara Assan înființată în 1850 în București;
fabrici de spirt; fabricele de zahăr dela Sascut, înființate
 DECURS DE so ANI (r85r1- 1931) 5

în 1874 şi Chitila, înfiinţată în 1878; fabrici de lumânări

Y
de stearină înfiinţate în 1840—r870 în Galaţi şi Brăila;

AR
fabrica de uleiuri vegetale Assan, înființată la 1854 la
Pucurești;. fabrica de lacuriși culori înfiinţată de Assan,
în 1853 la Bucureşti; fabrica de chibrituri aparţinând

BR
Statului înființată în 1870; fabricele de tutun exploatate
de Stat şi înființate pentru prima oară în România la

LI
1864, de când datează manufactura Belvedere dela Bucu- .
„rești, etc, |

TY
După înfăptuirea independenţei. României, în urma răz--—
boiului dela 1877—1878, dar mai ales după întocmirea |

SI
primei Legi. pentru încurajarea industriei naţionale, în
1887, industria românească a. început a lua o. dezvoltare

ER
mai mare. Fabricile existente şi-au mărit câmpul lor dE
activitate, noui fabrici s'au înfiinţat pentru a pune în va-
loare produsele solului țării, și pentru a acoperi o parte:
IV
din necesităţile populaţiei ţării. In această evoluţie pe:
UN

care industria românească a realizat-o până la războiul

mondial, au fost mulţi români, și ingineri români, cari au
avut un rol demn de remarcat.
Industria. cimentului ia naștere în România, din ini-
AL

țiativa inginerului 1. Gh. Cantacuzino cunoscutul antre-

prenor de lucrări publice și fost Președinte al <Scietăţii
TR

Politecnice>; în 1890 a înființat cunoscuta fabrică din

Brăila, care a aprovizionat cu ciment marile lucrări de
EN

geniu civil executate în perioada de propăşire a Româ-

niei, şi câre şi azi ocupă un loc de seamă între fabricele
similare ce avem azi în România întregită.
I/C

Societatea de basalt şi ceramică dela Cotroceni, înfiin-

ţată, în 1805 a avut un important rol în producerea ar-
S

ticolelor necesare construcţiunilor şi lucrărilor publice, şi

IA

înainte de războiul mondial luase o deosebită desvoltare,

sub conducerea inginerilor români, D-nii: AN. Zane, C. Ma-
U

ronescu, Al, Coltescu şi G. Capșa

In afară de fabrica Lemaire, înfiinţată în 1864 în Bu-
BC

curești, și care există şi azi, trebuie să menționăm înfiin-

ţarea şi desvoltarea fabricelor metalurgice Fi. Wolff: G.
 INDUSTRIA IN
ROMÂNEASCĂ |
6

"Fernie; < Vulcan»; * Melalurgia- homână».; TVeigel : Jaug ;

Y
Diaha: Graepel: Clayton Sehaulelnvorih, etc. |

AR
Fabrica de maşini Wolff din Bucureşti, şi sucursala sa
sunt înfiinţate de i
de cazangerie dela Constanţa, Wolff,

BR
elvețian de origină, stabilit de tânăr în țara românească
şi devenit român prin sentimentele sale. Micul atelier cu
8 lucrători înființat de către E. Wolff la Ghencea în

LI
a fost transferat în 1887 pe actualul loc dela Fi-
1876,
laret unde a luat dezvoltarea ce se cunoaște astăzi, în

TY
toate ramurile metalurgice. |
Actualele «Șanatierele Românede la Dunăre» în cari Sau

SI
construit vapoare, remorchere și șlepuri pentru Dunăre,
Sau reparat şi renovat nuineroase vapoare maritime şi

ER
efectuat tot felul de lucrări mecanice și metalice, își
“au
are origina în: uzinele de construcţiuni mecanice şi tur-
IV
nătorie de fier şi bronz ce au fost înființate în 1893 de
către Dl G. Yernic în Galaţi. |
UN

< Metalurgia Română» înființată în 1898 de către Ing1-

nerul +. Cata a îost instalată cu cele mai moderne insta-
laţiuni 'şi a aplicat cele mai noi metodede lucru, funcţi-
AL

onând în Bucureşti până la ocuparea Capitalei de către

inamic, după intrarea României în războiul mondial.
TR

După întocmirea Legei pentru încurajarea industriei

naționale Emil Costinescu a instalat fabrica. de tras sârmă
şi cuie de la Sinaia, unde funcţionează şi azi, ocupând
EN

un rol însemnat în producţiunea acelor materiale. Jimil

un
Costinescu poseda un deosebit spirit industrial creind
I/C

centru industrial la Sinaia (fabrici de var, de che-

întreg.
restea, de şuruburi, alături de fabrica de sârmă și cuie), iar
S

ca om politic şi mare financiar Eul Costinescu este unul

IA

din acei ce a contribuit mai mult la. crearea și dezvoltarea.

ul
unei industrii naţionale în România dinainte de răsboi
U

mondial. |
Alte fabrici de tras sârmă şi cuie au fost înființaţe în
BC

de
România, şi dintre cele existente în perioada dinainte
moudial, menţionăm: Coltofeanu, a We stfalia >
războiul
nere-
„(distrusă de bombardamentul inamicului în 1917 ȘI
făcută după răsboiu) etc.. “ot între industriile metalurgice
f

7
 DECURS DE 59 ANI ba88r - 1931) 7

fabrica
menţionăm fabrica de caiele Mustad. Fii din Galaţi;
“
Ei

„de ambalaje metalice «Albina» din . Galaţi; atelierele

Y
exploată-
"pentru aparate de sondaj și articole necesare

AR
d> în,
“rilor de petrol («Steaua- Romând> Şi « Astra- Român
> în
Câmpina ; « Româno- Americand» în 'Celeajen ; «Concordia
e:n,
Ploeşti, etc.); apoi tabricele de mobile metalice Hornst

BR
„Adolf Solomon, Abramotici, etc.
TO-
Industria celulozei și hârtiei a luat naștere în tara

LI
! mânească, la 1882 prin înfiinţarea fabricei Sehiell în
ate
„d

Bușteni, care a lost urmată de alte două fabrici instal

TY
în 1888 la Câmpulung (Si. Joanid) şi «Letea» la Bacău.
Această din urmă fabrică, instalată de prima Societate
creată şi condusă:

SI
industrială românească pe acţiuni, este
din
de Inginerul Radu Porumbaru un bun român și unul

ER
din
pionierii mișcărei industriale din România. Această
şi func-
urmă fabrică de hârtie și-a continuat dezvoltarea
ntin
ționează “încă sub conducerea D-lor Ingineri Consta
IV
1. Brătianu, G. Vasilescu şi Dan Cosiinescu.
de lână în România începe
UN

Industria prelucrării firului

la 1885 când fabrica de postav din Buhuș este înfiinţată
de o Societate din care face parte Pugen Alcaz, E. Wolff
tare
şi alţii; astăzi această fabrică a luat o mare dezvol
AL

româ-
ocupând un loc de frunte nu numai în industria
de ţesă-
nească, dar chiar şi în industria internaţională
TR

je,
turi de lână. Alte fabrici de ţesături de lână, tricota
țesături de bumbac; in, etc. au luat fiinţă; menţionăm
EN

iceanu,
încă fabrica de ţesături de bumbac, in, etc. Drăgh
m şi
Chyisteseu & Co. înfiinţată în Bucureşti în 1886, precu
fabrica de frânghii Filip Birman înfiinţată la aceiași dată.
I/C

În ramura tăbăcăriei, D-l Gr. Alexandrescu, este crea-

importante industrii de pielărie în 1885, ur-
torul unei
S

menţionăni
mată apoi de alte fabrici creiate, între cari
tantă
IA

fabrica Mociorniţa, care azi este poate cea mai impor

cantitativ,
în vechiul Regat, atât din punctul de vedere
U

cât şi calitativ.
şi cu
Inginerul Vasile Assan, un spirit ioarte Juminat
BC

d+1s-
aptitudini industriale, a adus însemnate progrese in
 S - INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ IN.

triilor creiate de multă: vreme (1853—1859) sub firma

Frații Assan, pentru mori, uleiuri vegetale, lacuri şi culori.

Y
In afară de primele fabrici de zahăr înfiinţate la Chitila

AR
și Sascut, România veche mai poseda asemeni fabrici în
Mărășești, Roman, Ripiceni, etc.
Sub influenţa marelui om politic ŞI economist, Inginerul

BR
Vintilă LI. Prăhanu o intensificare a mişcărei industriale
româneşti ia naștere în prima decadă a Secolului al 20-a.

LI
Importanța navigaţiei fluviale și maritime pentru viaţa
noastră economică a condus la înființarea celor două

TY
Societăţi românești de. navigaţie «Societatea Română de
Navigație pe Dunăre» (S. R. D.) şi «România» Societate |

SI
de navigaţie maritimă, La crearea acestor două între-
prinderi de wavigaţie, alături de Vintilă Brătianu, au

ER
mal avut un important rol Inginerul Iuspector General
Anghel Sahgny, fost Preşedinte al «Societăţii Politecnice»
şi 'D-l Inginer Inspector General N. P. Ștefănescu, Di-
IV
rectorul General al «Băncii Românești», actualul Preşe-
UN

dinte al «Societăţii Politecnice», iar conducerea acestor

întreprinderi naţionale a fost încredințată Domnilor In-
gineri JM. Philipide şi Comandor Cezar Boerescu.
AL

Problema transportului în comun în Capitală a fost

abordată de către Piniilă Brătianu, în anul 1009, pe
vremea câad era" Primar al Capitalei, rezolvând-o prin
TR

înființârea «Societăţii Comunale a 'Tramvaielor Bucureşti»

o întreprindere mixtă între capitalul particular Şi parti-
EN

- ciparea Primăriei. Capitalei, o formă nouă care abia fusese

încercată în alte părţi ale Europei. Cu concursul Inginerului
„Inspector General Anghel Salignz, şi 4. Bădescu, întrepriu-
I/C

derea a realizat un program foarte important, realizând

în Capitală una din cele mai complecte şi mai bine
S

exploatate reţele de tramvaie electrice chiar față cu

IA

ţările mai înaintate. Mai mulţi ingineri români au avut

ocaziunea a contribui la această mare „operă de interes
U

general, și fără a, „număra pe toţi ce în diferite timpuri

au;colaborat, menționăm pe Domnii: Constontin D. Buşilă;
BC

Î. 8. Gheorghiu; Constantin I. Budeanu ; Gh. lim. Filipescu ;

Duca A, Bădescu, etc. și pe regretatul Valeriu C. Budeanu. *
 DECURS DE .50 ANI (1SSr - 1931) | 9

Ultimele trei îutreprinderi creiate de către Vinil

Y
Brătianu, înainte de începerea războiului mondial, for-
mează începutul iniţiativei capitalului româneșc

AR
în par-
ticipările industriale, și modelul întreprinderilor ce tre-
buiau a fi destinate pentru a pune în valoare capacităţile

BR
și puterea de muncă a elementului românesc. Mişcarea
întreruptă prin izbucnirea războiului mondial, trebuia să
fie reluată după înfăptuirea unităţei naţionale, la finele

LI
„anului 1018.
Nu întră în cadrul subiectului nostru dezvoltarea

TY
in-
dustriei de extracţie și de prelucrare a produselor. petro-
lifere, care constitue o altă parte a acestei publicațiuni

SI
festive. Dar ocupându-ne de evoluţia industrială a Ro-
mâniei, în decurs de cincizeci ani, nu putem trece sub

ER
tăcere personalitatea deosebită a inginerului Constantin
Alimăneșteanu. Alături de D-l Profesor Dr. L. Mraxee,
IV
Alimăneșteanu este. îndrumătorul industriei de petrol, și
este acel care a introdus elementele româneşti în dife-
UN

ritele faze ale acestei importante industrii bazată. pe o

principală bogăţie a subsolului românesc. In această din
urmă faţă trebuie să menţionăm că în urma îndrumărilor
AL

lui Alimăneșteanu șia D-lui Profesor L. Mrazec au găsit

ocupații în industria de petrol primii ingineri români
TR

între cari cităm pe Domnii: «Virgil Taci, C. Barbacioru,

C. Mălăsaru, Al. Teodoreanu, Dr. Ing. P. Iscu și alţii
precum şi regretaţii I. Tănăsescu și VP. Bodnărescu. Dar
EN

în afară de rolul special ce Alhmăâneșteanu a avut în

dezvoltarea industriei de petrol, trebuie a menţiona că
I/C

pentr - întreaga
u viaţă economică a ţării, și în special
pentru dezvoltarea industriei, dânsul a fost unul din pio-
nerii acestei evoluţii, în interesul economiei naţionale, și
S

a fost un hotărât partizan a punerci în valoare a bogă-

IA

țiilor ţării, și a creierei unei industrii naţionale, prin

cooperarea capitalului, ori de unde ar veni €], cu munca
U

românească. | — a
BC

Și nu putem privi asupra industriei românești dinainte

de războiul mondial fără a nu menţiona industriile de
Stat de care România dispunea. In primul rând atelierele
 INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ IN
10 |

C.E, Ru organizate şi exploatate. sub luminoasa condu-

tost Preşedinte

Y
cere a Inspectorului General 7h. Dragu,
al «Societăţii Politecnice», constituiau adevărate stabili-

AR
mente industriale pentru rolul ce aveau de îndeplinit de
a repara materialul rulant în exploatare. Apoi «Şantierul.

BR
Naval din '[.-Severin»; serviciul de navigaţie iluvială (N.
E, R.) serviciul de navigație maritimă (S$. M. R.), fabri-
cele militare (arsenal, pirotechnie, pulberărie, etc.); fabri-

LI
caţia tutunului; fabricațiunea chibriturilor, etc,
In crearea şi dezvoltarea: industriei în România ingi-

TY
nerii au avut oarecare rol ca creatori, ca îndrumători și
organe publice de control, ca instalatori și exploatatori a

SI
diferitelor întreprinderi industriale, Era un început 1mo-
a utiliza în industria naţională. capacitatea şi pu=

ER
dest de
terea: de muncă a personalului românesc, şi se. urmărea
ca în sensul acestei politici să se meargă cât mai de-
IV
parte. Era un început bine îndrumat, şi în o evoluţiune
normală Sar îi ajuns ca inginerii români să-şi obţie situa-
UN

țiunea. ce meritau în cadrul dezv oltării industriei noastre

naţionale.
Perioada de pregătire a războiului, şi timpul războiului,
AL

au pus în evidenţă, din ce în ce mai mult, necesitatea și

rolulunei industrii naţionale atât pentru propriile trebuinte
TR

ale armatei, cât şi pentru trebuinţele populaţiunei civile: 'l'o-

talitatea industriilor naționale trebuia utilizată și pentru
organizarea, amenajarea și funcționarea diferitelor industrii,
EN

Sau organizat servicii publice, sub ordinele autorității mili-

tare, în care inginerii au avut un mare rol de îndeplinit
I/C

şi dela care ţara a avut de tras foloase în orelele timpuri prin

care a trecut după ocuparea de către inamic, a 213 din
S

întinderea ţării şi'a puterilor ei de producţie. Intre

inginerii cari au îndeplinit un rol industrial în timpul
IA

perioadei de pregătire şi acelei de conducere a Tăz-

oiului, menţionăm pe Domnii: Zanered Constantinescu,
U

Gr. Siratilescu, Constantin D. Buşilă, 7, Tănăsescu, IL. Var-

BC

dala, A. Cioc, M. Manoilescu, T. Gâlcă, HI. Teodoru, A.

Chiriculă, Emil Prager, I. Gheorghiu, QC, Budeanu, C. Dla-
denovici, Aurel Ioanoviri, 0. Casasovici, M. Saligny, etc.
 11
DIE:CURS Dl so ANI (1881-1931)

Prin întregirea României, ca rezultat al războiului dus .

Y
de către poporul românesc în 1916 — 1915, situaţia indus-

AR
trialăa ţării sa schimbat întrucât numeroase industrii se
găseau deja în noile teritorii alipite. Dintre aceste indus-
trii menţionăm: importantele mine de cărbuni din valea

BR
Jiului și din alte localităţi transilvănene ; industria. side-
rurgică bazată pe mine de cărbuni și minereuri de fier,

LI
cum sunt acele — Anina,
de la Reşiţa Hunedoara, Ferdi-
nand, Calan, etc.; importantele industrii de vagoane ŞI

TY
motoare «Astra» Arad; fabricele de mașini și turnătorii
din Cluj, Oradea-Mare, Satul-Mare, 'Lopleţ, etc.: fabricele
de mașini Sehiel din Broşov şi Rieger din Sibiu; fabrica

SI
de pielărie Rewner din Cluj şi altele; fabrici de bostav,

ER
de ţesături; fabrici de ciment la Turda şi Braşov; industrii
chiniice; fabrici de sticlărie; abrici de produse alimentare
fabrici de bere; fabrici de spirt; fabrici de cherestea;
IV
fabrici de materiale de construcțiuni, etc. În general un
sistem industrial formează pâtrimoniul României
UN

întreg
|
întrepite, având posibilitatea de a putea prelucra produ-
sele solului şi subsolului, şi de a produce acele articole ce
necesare trebuințelor interne; există fabrici cari
AL

sunt
produc chiar pentru export.
Dintre toate industriile ce au revenit României între-
TR

vite, după încheerea păcii generale, menționăm industria

"siderurgică integrală care este reprezintată prin Societatea
EN

«Reșița». Plecând dela materia primă (minereul de fier ŞI

cărbunele) «Reşiţa» trece prin toate fazele de tranformare
şi fabrică produsele cele mai finite (locomotive, maşini,
I/C

e,
construcții metalice, maşini agricole, material de artileri
Industria siderurgică ce astfel posedăm este desti-
etc.).
S

nată a acoperi cea mai mare parte din necesi-

Îa-
tăţile interioare ale ţării: semifabricatele și produsele
IA

minate ale «Reşiţei» alimentează întreaga industrie meta-

“lurgică a țării; iar produsele de fontă şi oţel, obţinute
U

prin turnarea metalului precum și toate produsele finite

BC

alimentează trebuinţele administraţiilor publice și ale

clientelei particulare. Importanţa «Reşiţei» este foarte
mare atât pentru satisfacerea nevoilor în timp de pace,
 I2 INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ IN

cât şi în interesul apărării naţionale; «Reşiţa» constituie

Y
o-importantă industrie de bază, o industrie de mare in-

AR
teres naţional. Pentru aceste motive, o atenţiune deosebită
trebuie acordată acestei întreprinderi, pentru a fi păstrată
Şi a se desvolta în cadrul caracterului ce prezintă ŞI pentru

BR
a i'se putea utiliza puterea ei de producție prin comenzile
necesare căilor ferate, armatei şi celorlalte iustituțiuni

LI
publice...
Alte întreprinderi au fost transformate, sati au fost din

TY
nou înființate după războiu. In cadrul industriilor side-
rurgice şi metalurgice menţionăm încă Societatea «Titanu-
Nadrag- Calan» care dispune de: cuptoare înalte,

SI
laminoare
pentru tablă, sârmăși fier subțire, turnătorii și fabrici

ER
pentru diferite articole industriale de consumaţiune cu-
rentă; acestei Societăţi îi aparțin instalațiunile industriale
| dela Ferdinand, Calan, Galaţi. Iar în cadrul industriilor
IV
metalurgice menţionăm fabrica de maşini și motoare
“ Astra» din Arad (foste fabricele Weizer şi Marta) cari
UN

au luat dezvoltare lucrând în special pentru reparațiunea

materialului de cale ferată, și construcţiunea de noi va-
goane; în cadrul aceluiaș câmp de activitate menţionăm
AL

fabrica < Unio» dela Satul-Mare. Fabrica A. Jalaza a fost

instalată în București, după încheerea păcii, cu scopul de
TR

a executăun contract de reparațiuni de material rulant,

ŞI care sa transformat ulterior în fabrică de locomotive,
EN

fund a doua întreprindere, împreună cu «Reșița», capa-

bile a fabrică locomotive noui în ţară, pe baza unui con-
tract special cu administraţia C.F. R. «abrica Românească
I/C

de Locomotive și Vagoane» a fost înfiinţată lângă Braşov

pentru a efectuă deasemeni reparaţiuni de material rulant
S

C. FE. R. «Societatea I'ranco-homănă de Material de Drum

IA

de fer» a fost creiată după războiu cu scopul reparaţiei

de material rulant, şi s'a transformat în urmă în fabrică
pentru cazane de locomotive. |
U

„Numeroşi ingineri români au avut și-au încă ocaziunea

BC

de a aduce cOntribuţiunea lor în industria metalurgică a

țării; este o chestiune de un mare -interes naţional ca
elementele româneștisă intre cât mai mult în rolul efectiv
 DECURS DE so ANI (1881-1931) | 13

de conducere a acestor întreprinderi de un mare - interes

Y
naţional.

AR
Trecând în revistă cele mai interesante întreprinderi
metalurgice din ţară, existente înainte de războiu revenite
României prin întregirea ţării, sau înființate după terimi-

BR
narea războiului, trebue a notă că în cea mai mare parte
dezvoltarea. acestei industrii se datorește necesităţii ce

LI
administraţia C. E. R. a avut de a-şi repară materialul
rulant, deteriorat pe timpul ocupaţiei inamice, sau în pe- ,

TY
rioada de după războiu, și care nu găsecă loc în atelierele
proprii C. F. R., insuficiente ca mărime şi ca mijloace de
lucru. Această situaţiune nu constituie însă un normal,

SI
calea ferată. trebue a dispune de mijloacele necesare

ER
pentru reparaţiunea materialului. rulant, dar în acelaş
timp nu trebuie ca aceste ateliere de Stat să se îndrepte
spre fabricaţiuni de piese noi, sau construcțiuni de vagoane .
IV
și chiar locomotive.
In toate ramurile de producţiune, industriile au luat
UN

o. mare dezvoltare în perioada ce a urmat după înche-

erea păcii generale; multe industrii existente sau tran-
sformat, sau mărit şi modernizat; multe industrii însă au
AL

fost din nou create. In toată această evoluţie industrială

elementul românesc și în special inginerii români, au avut
TR

un rol important; menţionăm această situaţiune de fapt

“fără a intra însă în amănunte. Dar ocupându-ne de evo-
EN

luția industrială din perioada postbelică nu putem trece),

fără a reaminti figura marelui inginer şi economist, Vin- |
tă I. Brătianu, care a fost un mare îndrumător a acestei -
I/C

evoluțiuni, condus de vederi foarte largi în acord cu in-

teresele generale cconomice, un mare patriot şi: reali-
S

zatorul întreprinderilor create cu capital românesc, pentru i

IA

a utiliza capacitatea și puterea de muncă a elementului.

__ _
românesc. Secondat de către D-. W. P. Ștefănescu, Di-
rectorul General al <Băncii Românești», Viniită Brătianu,
U

a grupat în jurul său numeroșii ingineri. români

BC

cari au.luat conducerea importantelor intreprinderi. Și

ceiace sa făcut în această. perioadă de la răsboiu şi până
 T4 | INDUSTRIA ROMÂNBASCĂ IN

la isbucnirea crizei prin care trecem, este demn de re-

marcat, reprezentând importante progrese în toate ra-

Y
murile de activitate industrială. |

AR
Nouile tendinţe ce se manifesta în ultimii ani, în opo-
ziție cu politica industrială ce se adoptase în urma in-

BR
iluenţei .exercitate de către Vintilă Brătianu, ȘI ince-
putul crizei economice generale, în care ne găsim, au
produs' o oprire în mişcarea de propăşire industrială, şi

LI
a dat ocaziunea de a se introduce procedeuri cari nu
corespund cu interesele economiei naţionale şi cu nece-

TY
sitățile de a asigura posibilitatea întrebuințări capacităţii
Şi muncii naţionale.

SI
Situaţia în care industria românească se găsește azi, în
cadrul crizei economice generale, necesită a se urmări

ER
fixarea, pentru viitorul apropiat, a unei politici industriale
în concordanţă cu interesele economiei naţionale, Stabi-
lirea unei aseinenea politici industriale
IV
va trebui fixată
prin un cod industrial în care să fie stabilite: condițiu-
UN

“nile pentru crearea și funcţionarea industriilor; colabo-

rarea capitalului străin cu capitalul şi munca românească
în condițiuni de siguranţă şi rentabilitate pentru cel întâiu
AL

şi de demnitate şi echitate pentru cel al doilea element;

1

1 i
]
conditiunile Ge 'a asigura munca românească, etc. Am
TR

_ menţionat numai această necesitate fără a intra în EXAIMI-

“marea detaiiilor unei politici industriale, ceiace ese din
cadrul prezentului articol. Dar este necesar a se realiza
EN

acestă politică industrială, căci buna stare a țării depinde

de propășirea și bunele condițiuni de producere a agri-
I/C

culturii în primul rând, dar nu trebuie a se neglija și -

bogăţia ce decurge din existenţa şi funcționarea unei in-
dustrii raţional instalată şi funcţionând în condițiuni
S

compatibile cu adevăratele interese ale „economiei na-

IA

ționale.:
Trecând la industriile de Stat trebuie să menţionăm!
U

că în ultimii ani atelierele C.F.R. au luat o dezvoltare

BC

mai mare, tinzând. a se păsi în situațiunea de a, putea

îndeplini rolul lor normal de a. repara materialul rulant |
în exploatare, In celelalte direcţiuni industriale Statul şi-a
 DECURS DE so ANI (î851 - 1031) | IŞ

mărit numărul stabilimentelor şi a dat. dezvoltarea potri-

Y
vită progreselor technice şi necesităţilor de satisfăcut;

AR
aceiaşi tendinţă se constată și în ceiace priveşte fa bri-
cele militare.
In interesul apărării naţionale Statul Român a luat

BR
inițiativa, ca în acord cu capitalurile particulare, să în-
ființeze o fabrică de armament și miuniţiuni («Societatea

LI
metalurgică Cugir— Copșa Mică») şi una pentru avioane
la Brașov («Industria Română de Avioane»). Este regre-'

TY
tabil că aceste două fabrici, create de către Stat, nu au
găsit la organele. Statului solicitudinea ce ar fi meritat

SI
în concordanță cu necesitățile de apărare naţională; să
ne exprimăm bune speranţe, măcar pentru viitor,

ER
In multe întreprinderi industriale, după. războiu, în-
tâlnim o conducere românească şi inginerii români au
avut ocaziunea a aduce contribuţiunea lor pentru pro-
IV
păşirea industriei naţionale. In multe întreprinderi con-
UN

ducătorii au dat o deosebită atențiune formării persona-

lului technic superior de care au avut nevoe; apreciând că
în acest mod își servesc, în primul rând, întreprinderea,
dar aduc şi o însemnată contribuţiune economiei gene-
AL

rale a țării. Aceste exemple vor trebui să găsească imi-

tatori atunci când o clarificare a situaţiei generale se va
TR

produce, şi când vom păși la realizarea acelei politici in-

dustriale stabilită în cadrul adevăratelor interese ale eco-
EN

nomiei generale. |
In conducerea politicei industriale, inginerii şi oamenii
de ştiinţă au avut de multe ori rolurile superioare şi fără
I/C

a insista prea mult în această chestiune menționăm că în

fruntea departamentului industriei şi comerţului Sau pe-
S

rindat Domnii: Tancred Constantinescu, Dr, L. iMraxec,

IA

AZ. Manoilescu şi N. Vasilescu- karpen,.

Nu a-și putea încheia această scurtă notă asupra evo-
U

luţiei industriale a României în decursul ultimilor cinci-

zeci ani, şi a rolului ce inginerii români au avut, fără a-mi
BC

exprima încrederea în viitorul economic al României în-

_tregite, şi în rolul ce este rezervat ingineriromâni lor în
această bună aşezare a ţării. Şi când o nouă ocaziune se
 , i

os
"e ii

»
€ pr „a
şi . PN [d Sa
[Ei d ef
pfPE SĂ

o
- i p/ -
d” e:
- 30) RA
. « „7
3
16 ! E zarea”

va prezinta şi se va examina din nou un mai bun bilanţ

Y
a cvoluţiei industriale, inginerii ce vor avea atunci satis-

AR
facția realizărilor să-și amintească de primele începuturi
ale industriei românești, de pionerii acelei mişcări, şi de
greutăţile timpurilor
prin. comă
cari astăzi -trecem, | |

BR
pm iri i
- „A a ..
hi
N e, !
om ij ej
mid sui
m ma a.
i -

d . 3 pa, Pe e e ao a 1 .Ă n...
n po p
:.7 Noembrie 1931.; N i” II IRI IE
zl : e m i mm

LI
mo atare ame et +.

TY
SI
ER
IV
UN
AL
TR
EN
I/C
o

S
IA
U
BC