Y

: “e

AR
IBR
YL
SIT
E e gas =
pe ' ;
RE . , N

-.
i
D=
N

ER
3 .f „i
SP
. taA
ba .
v:
;
| :
to,
2 E,„d
IV
- e
” +
7 1
pe
?
UN

gari eg
> LA Ema sata
|
L
RA
NT
CE
I/
AS
UI

—_ dA
BC

— * . e
Y
AR 7 7
Z
S
> Z. E ps
-
25
ri N -
7 3
II A

PR
. N
N/A
N -xrhe:
ZA e
4
II
af
IBR pi (9755 N A
N
- -A
ST
TI 9
a i
ia
= ID 7 / ,
TIN .j
p i 7, ..
,
”
ASA
pi
a N> 2
IN
Ip fsi , pa ,
-
(
Po
“i 7 IA
Li
ea.,=po
SER [6 c LE ai
pi SIT
-
4 . - SI D/A i
L „
A > PA
Ta a ir ci 7
ITY S
5
SA
I i
R
)
N

.
Jr
.
a
Ta
;
DAR
E
D

TE
[IPEE
Za
4
AZ
-
i
[iz

2,
7 /4
=
=
! VW îi : (5
,
ER
!j

A end sl (( 2 m AŢI
Bibliotecii
laşi NIV
LU
Universităţii
RA
P-oprie:ntea
NT
CE
| N RIP (NE
I/
op
W// (IT
- P-
N Ze
zl] 4)
DĂ Oa
E Na CI
>
N AN
Se
IZA AS PS
La
UI
o.
$ NS aa
mtv
aa SIA SE
Ş * Tip TI D e N
da
ia> ZȚ [î
SI
7, - = Pa II a E
gs (A((E
i a 7 E ta 9//i:i
= ,
== 4 II Mi
RI

III
>

S
Sopa
N= =ș

SE
E
> Ye SS

Pr
ii
e TES
Ti
>
TR
3
i)
pa
CN x
BC !
ă pape == = aDOS a SI
e RZA
OS li £ A Zi Tm
aa 5) să in NA
Are ZI
N 7
MERS IE ii N NI a NS:
. fa dn L DI > aa N S NE
- e "Po Poji 4
iin) di
i N
pe ae rati AA
d |
1 m veti
t soi DR
IZA ES Sr
 7 me A PN N = i IO i cc e " pag ore Team Î 0âji o Apei
: : NI It, RI ZEN ANU NNE
AN -
pi Pai - IIe Dn SN (3
AVI a. Ira Zr SSI = ER/AĂ N e
)
7;ARĂAS S / „d O
) E pi
E2944)) fi
Sp 7/43 >,- : PA17, . = za - -E ,=>, 9 Ai] V Li,
/Ia=>
2
i
ŞI?î Y, AA) Sa , A
TNI VI pp
i a = Ț. DEZ I d:
S a ST
N SI rp
PE : ZA
ZVTI NE ARSI ao N/A 2
59710 /A
a 4; /
ZAO fr Zoe
ATI Ci
E ŢES ID
. C AI ep! 4 “/
” 7
/f
14
“707 ii
AR „
VE
Z
ta
Ie
SE
ge
7) Lp
a
E
/
n
“-
O Sy
n
A ;
[iz SIR
sr
C, 7
fi
i dat
e
: AN
N
a 7
$ S e
"psi
a [A
/
Pi
PE
NE
=
Ş
>
zf
Tae ap
CNS
“ Le ZU)
De
4 ap iz
AS =,
/ Zi (/ 0
Z E
p:
Sr,
Ar pe
LIT
1
| 2
:
RE
7
SES
IBR ST
ri Da
: , / ff
- (Aa
IS2
ON.=
AINS
CR
Si SAI Asie
=
o
N

fa
,0
AI
ESI _
=
La SRI
SII > ÎN
N
ARI
IN 93
9 e
ON
Sg
E
LII
S
ap
M
TPS
PL
-T
DAI
ZA
-
AIu
ee
a

at
SpA
Il
LE
=
Sa
isi
pp!
PL
/ VĂL
= “
SSE
S
i
EA
[a P
A
YL Ei
e
.
Să

S/C
N
Li
a
=
Vi IN
I
: 7

,
S
7
174

A
p
tau]
N E

=
N N

AN
SIT N

N
TIN a,
TI
=
DI
(4 LI
a

=
ER N,
sg
IV
UN
AL R
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR L
ITY S
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
iar AAN ANU
pesta
ez.
._.: TE N ai ST) Vei ea “+ “pi.
past TI i a Ze RI 7 Zi lua:
DI a 5 ax
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RAL
UN
IVER
SIT
YL
IBR
AR
Y
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
I BR
AR
Y
 î| I
IDIOTîi: fr i 2
pr

ist ş
- Je Ni N I: al
INIVER

Y
a. : |

AR
IBR
YL
SIT
ER
AZ Me
NIV

| DaÎ Ziua: Coe

fise fefiab- il pa capia iilor de
LU
RA
NT

N |
| îi
das
feo - Pena
Pipe» pepe”
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
I BR
YL
TIDECIRȚ a
pp

Y4 7

SIT
“iti „iereitățil ei |

i 7 IUL 1620
ca moterma:
200 ae 3
ER
NIV
-
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 AD Vi

m tiscrrete
ie il
UNIVERE: pi « :
. ÎN

Y
A
4 ”
d Sa dară Oaie oa.

AR
SURETE ȘI IZVOADE

IBR
RR e A A e
Rm

YL
SIT
ER
1) Document din se Septemvrie 22 Suceav:
NIV

A
Sinay. Alexunuru Voevod dă lui Soldan Petr u
si femeii lui,
de
fata punului Julea. două sate: Tămartaşenţii pe Şomuzși Sătul
găunoasă, Tot acută îi ia o dvoruri de tatari (tobi) şi le
la morila
da manastirei sfantului Necului de la, Poiană (Probota). ”
LU

Maerir Bfiuier ani Saetcani Apă BSERSAA. PSCNSAAPA BEMAN

MOAAAREROU, unt || uz ana[avu]ure entiz nau ateToaă
RA

Hat. KTo Mânh SrapuTă Han |] eros Sreazuniirn. Site iCAVRI AdAH
„Iiloajaua nepot“ În er ro „Atena | nana 2Rpan”, ut At

UI a BPATI EFO AVIRASSUIERII FANE CEAS „Hd UV |

NT

TEME NA.
Aa“ TAMP&TAUSEUN -. A ELE Adart CAVE EV 1 ek
HANALA
HA
sro Aucpui na || ua ZBan N AFTER MAR FANS CEAS MANMA
CE

E Hd
= AVIEANSH MSPRIARI,“ TE ÎNAVA || SYBHRA CO CVENAA ACXOASA
Moran“
RER &kunmnia, d SreuTo CEAD MTS Ha „AVE || Aust
PS „Masuri, ME UMACTA HI WAN Akas, 4WT 'PSro
BAATA
I/

CA CASEETA TAMPATEUICEII CYBAAI HECAVIL NATPh

CE | Aa WITS
TATApRY. || i Aaa FCI NYE MCHACTIIpERII CTIe HHRO-
-ABESPhI
AS

NSAANRI. A XOTApb TRAI |] ceasată No CrapoA XOTAPY

AI WT
CTOPOIR. d HA TO Bkpa Hamero roeno |] AcTEA Esi-
€9 SVenyh
|]
UI

SIAERCANApA ECEEOA TI. 1 FEpA aka mama

UsNMcammare
BC
 pa.

SN

Y
AR
Ep Maui GStipă. Flipa nad Ganeasa Porwvananta,

IBR
uta | Vantăstteia, E ZNRPEA ARCA, Bi, Baii Cu
PATĂ | CRSTO IE BPAPA PPS ANA BpACPA MARA, E ANA
ARSAMNEA BR Bâiia Akoprutia, n. Deep, n.n pna.
ibn. Meeraneta, n.a, Biata. Be. Gai brnipantua, lin,

YL
Gusa, a. lu. lOrunina, n, Bpăraa Crpasnua. e. n.
Gata ÎThIpantia, E e ĂSMSUEIIU Crrsania, Bu. Gata

SIT
Ilsersaunia. în aeriana, ut kpa Sel Botipă Moat e
CRINA. A IO HAIDER IRHROTE, ROTOR META RIPIL POE
Ada | et măriri BEM, HA AP Ara UA. Ran er Bpa'rin
MARA,
BNINV
MEL
A
MEDAMIILAN
CARI
rr

MAR
d

Ada
AERO
ate

Să
| AMA
PARIS]
ER
EMITE. MAR EA
II HAEE
aid ĂEAS
EPOPS
SPRE A, SI
ȚS
Mat Ure

cai.
NIV
A Ha uorepiteniie ela seat BEAR EL ZAVRE AISAME EI
USA DATA” AOPOSEPR NEA IL DARUL | aer naua
BEA AEP Matte, st Gouah, pakr. ZSWOL
$ Gera. Ha
LU
RA

Cu nula lui Dumnezeu noi Alexandru Voevod

Domn țarii Moldaviei, facem instiinlure cu această
NT

carte a noastră luluror, care o vor Velea sau vo

vor auzi, cum am dal noi lui Solden Peru si îe-
meei lui, fata lui pan Jalea, şi copiilor lor, si fra-
CE

telui său Micictuş, un sat pe Soma anume Tănic-

tăşăuții : și le-am mul dat lui și femeii lui, fala ni
pun Julea, și copiilor lor un sat cante la neorhila
I/

qăeueasă, cure să le fie lor uric cu tuale venilurile

in vecii-vecilor. Dar în acest sat ce-i la movila gâ-
AS

unoasă lralele lui Miclauş sa w'aiba nici o parte, lar

din acel sat numit "Vamârtasăutii noi i-am luat 5
dorii de tatari si le-am dal mânastirei sfintului
UI

Nicolae de la Poiana. lar holarul acestor sale să

BC
(ol |

Y
AR
fie după vechiul hotar în toate părţile. Şi la aceasta
este. credinta Domniei-noastre mal sus scrise Ale-

IBR
xandru Voevod. şi credinta copiilor noştri,. şi cre-
di poerilor noştri, cr. p. Stanislav. Rotompan, cr,
Mihaila, er. p. dur). dvornic, er. p. Vlad Sere-
(canul şi fratele sau pan Cristea paharnie, cr. p.

YL
Uună | dvornicul, cr. p: Vlad dvornicul, er. p. Ne-
grea, cer. p. Grincul er, p. Nesteac, cr. p. Vil-
cea, er. p. Sin Birlier. cr. p. Spenea, er. p. lugșa,

SIT
er. p. Bralul Straosiel, cr. p, Stan Birlici, cr. p,
Domocuş stolnicul,cr. p. Stan postelnic şi visternic
și credinta tuturor. hoerilor Moldoveneşti. lar după
viata noastră, cine va fi domn în ţara noastră sau
ER
din copii noştri. sau din fratii noștri, sau din nea:
mul nostru, sau ori-care ar fi, unul ca acela să nu
NIV
strice dunia noastră şi întăritura noastră, de oare-
ce noi i-am dato pentru a lui dreapta şi eredin-
cioasă slujba. lar spre întarire acestora a tuturora
a: poroncit noi credinciosului nostru Brateiu logo-
LU

fâtul sa scrie şi pecetea noastră s'o atârne la această

“arte a noastră.
In Suceava la anul GY19 Seclembrie 92.
RA

NOTTIE
NT

1). Originulul pergament bine păstrat, Face parte

din actele moşiei Vascani-Boldeşti la Suceava. Pecetea lip-
seşle; se cunusc insă crestăturile, unde a fost șnurul, 30
CE

e.m. lungul şi 20 c.m. latul; e scris pe latul lui. Vezi „Su-

vete şi Izvoade“ IV, 351.
2a) Nume de Persoane: Ilsaaasuz llerponn ; pana Juli,
I/

MunasSmern gen. de la Miclăaş

20) Nume de localilăți: Illyawau, 'Tamparanetiii, Av=
AS

neant dlorniani (Aynao=găunos, scobil, bortos.

3) Cu aceiaşi data de an, lună și zi. d. B. P. Hajdeu
a publicat în Arh. istorică (|. 2--12)'un alt uric de la A-
UI
BC
 Y
AR
lexandru cel Bun, insă al mânătirei Sf. Necolae de la Po-

IBR
iană, tot în pricina celor 5 dvoruri de Tatari (nara Aksphi
rarapă), luate de pe moşia Tâmârtâşeuţii de pe Şomuz
de la Soldan Pelru, cu voia lui (ensaeR Ilosajsux Ilerpenx)

YL
probabil in schimbul întăriturei ce-i fuce pe două mușii ale
sale, din care Tâmărlăşăuţii pe Şomuzşi morila găunoasă,
dar mai mult pentru îndepărtarea fratelui său Miclâuş de

SIT
la moşia morile ăunoasă (AVneansui Mer'nI4nI).
Trăia dar pe la inceputul secolului al XV-lea pe Şo-
muz Șoldan Petru, cu fratele său Miclăuş (Aicolae); SŞol-

ER
dan era ginerile lui pan Julea, cunoscut curței lut Alexan-
dru Vodă, de oure-ce vită a spune numele femeei lui Şol-
dan şi o precizază câ era fala lui pan Julea. Sub ce cu-
NIV
vint Miclăuz cerea parte in morila găunoasă nu ştim, vedem
insă că domnulil indepârtează, fapt pentru care Șoldan Pe-
leu, fratele cel mai mare, a fâgâduit a da domnului d dvoruri
LU

e Taturi pentru mânâstirea St. Neculai dela Poiană, azi mă-

nâslirea Probotă refăcută de Petru Vodă larez. Nici Şoldan
Petcu, nici fratele său Miclăuz nu iu litiul de pan, dar erau
boeri de țară, p;oprielari, fară a sti ce anume serviciu aveau
RA

pe lingă domn, câci din cite documente se crnose pină acum

de la Alexandru Vodă nu am dat de numele lui Julea de
NT

cit în uricul din BU2N-14I, (Clianileki 26), unde cetim pe

un Dunciul Julici, adică Daneiul a lui Julea *) Ar urma
că acest Danciu să fi lost cumnal a lui Solden Pitru si
CE

că să [i avut locuiula în unul din cele 2 sate de pe Şomuz:

Tâmârlăşăulii ori Movila găunoasă.
lată scurte notițe despre persoanele amintite în acest
I/

„uric. Am mai pulea spune câ aceşti doi lraţi făcuse dom:

nului cite-va slujbe personale, pentru care lucru capătă
AS

mila aceasta de lu domn (pruvuiu i vernuiu slujbu),. Daca

2
UI

”) Si pe Ounuci Julici în dos, din 1853 Ghenar 25 câ ar î ma

sural şi hotarit despre megieși poiana lul Creacle şi Ruseau (Arh.
a

ist. [. [. 12)
BC
 Y
— 3 —

AR
Şoldan Petru era deja însurat şi cu ccpii pe la 1410, ur-
mează că alit latăl său Petru—căci Pelroui din lext în-
samnă Petrov, adică a lui Petru—cit şi socrul său. pan

IBR
Julea erau trăitori de pre la 1330 prin meleagurilo Şo-
muzaului şi că deci au fost contemporani descălacate.lui lui
Bogdan (1349),

YL
4) De la înțelegerea numelor patronimice trecind la
acea a denumirilor topografice observăm nu puțină greu:
tate, Daca Petrov, Miclăuș, Şoldan, Julea, sunt intelese,

SIT
caci Pelrov=a lui Petru; AMiclăuş=—Neculai (slavo-ungur)
Şoldan=epure de 9 luni, şi poreclă, Şoldana, Şoldânești,
numele vechiu al Fâlticenilor ; Julea=rădăcina din verbul
a juli (slav. bulgar
ER
zjuli, juliti), de unde Juleşii, sal; nu
tot aşa e şi cu denumirile geografire. E greu a spune sen'
sul literar al cuvintului Șomuz (unguresc). CiL despre 1ă-
NIV
mărlăşăuţi, d. Hajdeu a dat-o etimologie pe cit de uri-
ginală, pe atita de riscată. In acest cuvint d-sa vroeşte să
vadă un cuvint tâtârase compus din temir (fer) şi tag (pia:
tra); adică piatră de fer, ca şi cum s-ar zice ciolan de 'pia-
LU

lră, piatră de lemu, ete. Ori-cit am căuta să vedem în

forma slavă 'rampzramokiui, cuvintele tătârăşti temir şi
taş unu le găsim. Nu puţine localităţi in Moldova de sus
RA

au sufixul ţi, ăuf:: Popâuli Părhăuţi, Rădauţi, Mlenăuţi

Cernăuţi ete. Textele slavone ne dau sufixul uţi şi cauţi
prin ovi (oki); aşa In documente cetim ypăasrk drept
NT

Hârlău! Ne-ar râminea dar Tamrătlaş, tamărtăş în care

deosebim iarăși sufixul aş şi tulpina tamrăt, de la. radi-
CE

calul ta = întunerec, îndulcită in emriti, care în limba

ruteană înseamnă a se fntuneca, deci tamrătaş ar insemna
pe româneşte : întunecata, sau pe ruteneşte: tămărtăşăuți
Sufixul ufi e rutean şi deci intreg cuvintul fămră/ăşăuți e
I/

malorusian, şi se explică prin prezența a întinse colonii de

AS

ruleni din nordul Moldovel.

Indepărlind dar putinţa unei etimologii tătărăşti a
cuvinlului Tămărtăşăuţi, cade de la sine și intreaga teo-
UI
BC
 Y
—6 —

AR
rie a unor tatari Temirtâzenii, despre care iata ce zice d.
Hajdeu în nota documentului publicat în Arhiva istorica

IBR
|, 3-19): eAlexundru cel. Bun prin învoirea cu vasalul său
Petre, sultanul neamului tătârăse numit Temirtaş şi aşezat
linuă balta Somuz. hărâzeşte d temirlăşeni mânâstirei Probo-

YL
ta. Acest pretios document din Arhiva Statului ne limpezeşte
în parte slarea coloniilor tatârâști în primitiva Moldovă,
care creștinindu-se precum dovedește numele lor Petru

SIT
ete. locuiau sub capii Jor proprii numiţi Sultani si depen-
denţi de domnul târei pină pe la începutul secolului al
NV-lea.

ER
D. Emil Picot in scrierea sa Alexandre le Bon (Vienne
1552), vorbind de organizarea țărei Moldovei aminteşte de
coloniile de Tâtari din Moldova (paz. 35-41), luiud lectura
NIV
d-lui Hajdeu ca buna. „Un diplome du meme prince, en
date du 22 Septembre 1410, fait mention des Talars de
Temirtaş (la pierre de fer) sur le Somuz“, După «-l Picot
LU

explicarea faptului este câ Moldovenii ar îi prins multi

Tatari robi diu diferite războaie și i-ar fi supus lor, şi i-ar
fi redus in stare da robie pe lot teriloriul Moldovei. «le
diplome de 1110 presente un tait particulier: on y voit
RA

figurer un chef tatar, appele Pierre et portaut le lilre de

Şoldanu (sultan) Ce chef qui possedail le villaze de Te:
NT

mirtaz el peut-etre encore d'autres villages, relevait d'ă-

lexundre le Bon, mais jouissait d'une sorte d'independance»,
(pag, +1).
CE

lată cum notila dlui Iajdeu devine pentru d. Picot

_o întreagă teorie, grâbindu-se a-i da şi explicarea !).
In adevâr în vechile documente ale primei jumaâtali
a secolului XNV-a găsim nu arare-ori amintindu-se de tatari,
I/

daţi danie diferitelor mânastiri. In 1401 Octom. 3 Ale-

AS

xandru Vodă dă mânâstirei Moldovita + salaze de Taiari

din Baia (Wickenhauser, Moldova 1, 55). In 1410 Septem-
UI

1) C. M. Cogâtniceanu „Îst, Românilor” lasi 1903 vol. Î pag.

272 admite şi delui ca Tătarii aveau și ei câpiteniile lor numite Şoldani!
BC
 Y
AR
— Î —

brie 22, acelaş Vodă dă 5 curţi de Talari din Tâmărtăşă-

IBR
uți mân. Probota (Arh, Ist. |. 2:12) nah Akephi Taran. In
1428 Iulie 3 lot Alexandru Vodă dă Bistriţei 31 salașe
(usakaz) de TȚigani (unraux) și 12 bordee de tulari. (Atana-
AteaTr yu rarapa») [Arh It. ÎL 121). n 1412 Mai $,

L
Ştefan Vodă hărăzeşte mănăstirei Sf. Nicolae de la Poiana

ITY
9 tatari cu alaşele lor (ca sventatu ueakaatut 1). Arh. Ist.
[. |. 194. In 1453 Alexandru Iliaș Vodă hărăzeşte la rin-
dul său Probotei intre altele şi 4 tatari cu casa şi atereu lor:
(em ufaka în ca taenieat) Raico, Dumşa, Stefan şi Cojea.
Arh. Ist. [. 1. 102. In sfirzit în 1466
Mare da şi el mân. Probota între altele un tatar al curţii
RS
Iulie 9 Ştefan cel
IVE
domnești de la Neaniţ „edinogo nuşego pitomao Tatarina
ot naşih tatar ot Nemţa, naimea Tatarinu Dumitru i să
jonoiu i să detmi i să usimu nasleadeomu“. (Arh. Ist.
UN

L 119. -
Evau dar în secolul al NV-a Tatari robi, deosebiți de
țiganii robi. Şi unii şi alţii îşi aveau salaşele lor (utakAz)
averea lor (imeniem), familia lor (să jena i detmi) şi erau
AL

deosebiți după localitatea unde stăteau: de la Neamt, de

la Baia, de la Tâmărtășăuti, ete. Unir mai lrăiau în .dto:
TR

ruri=case, alţii in bordee=hiju, dar. nu-și aveau libertatea,

căcI războaele şi prădăciunile din vechi răpeau omului și
libertatea personală, nu numai averea. Sa putut dar că
EN

încă din secolul al XIV-a voevozii romini să fi avut pu-

tința de a prinde
în războaie şi năvăliri mulţi tatari și
„Să-i prefacă în robi, după cum şi ei la rindul lor. robiau
/C

și prădau tara Moldovei.

Cine puteau, se răscumpârau din robie; cine nu, nu;
şi rămâneau în robie toată viaţa, ei şi familiile lor. Tot
I

pe atunci începind a fi în Mo!dova şi Ţigani robi, incetul cu

AS

încetul aceștia vor lua locul Tatarilor şi vor forma . clasa

robilor.—Ori că Moldovenii sleiţi în lupta lor de resistență
UI

contra Turcilor nu mai aveau prilejul de a lua robi de la

BC
 Y
AR
— 5 —

Tatari, câci nu mai puteau să se oştească contra 1or, ori

IBR
că atacul fiind mai numai din partea Tatarilor, Românii
căutau să se apere, fără să aiba putinţa de a face ei robi
din Tatari, care fiind sub Turci erau și mai aparaţi de robi.

YL
Dvorurile tatarilor din Tamrătaşăuţi nu erau curți bo:
ereşti, cum crede d. .Ilaăjdeu, ca sâ ne inchipuim fortat
câ ei aveau Sultanul lor, silindu-ne ca pe bietul Şoldanu

SIT
sa-l cetim Sultan, cum pe Tamrâtâşăuti ia fâcut Temir-
iaşi. De altfel chiar documentele ne dau deor și /iju,
care inseamnă casă simplă, izbă, colibă, bordeu, și în aceste
hiju si decoruri locuiau tatasii robi cu toţi ai casei, căci
cuvântul celeadi se referă
robi, şi arată pe slugile casei
ER
și la liganii
pe deorori slugi,
robi şi la
numiţi
talarii
din
NIV
vechi în limba sluvă celeadineța, celeudin, cum se şi tra-
duce în textele sfinte (Ev. Luca XII. 42.
Denumirea de celeadi data la slugile casei, ma prius
în popor, câci termenul celeadi vera deja arhaic, sla-
LU

von, pe când viul graiu malorusian și vechiu rusesc, ne

aducea alte 2 cuvinte mai usuale: salaş și colibă, care
vor râmânea in graiu şi vor denumi mai apoi toală ideea
RA

de avere a ţiganului rob. Un sala de ţigani, cuprindea

familia lui cu toate sufletele şi tu: ce se tinea de ucea fa-
milie, ca și vechiul celeadi. De la Slavi cuvintul a trecut
NT

la Români și la Unguri, uude cuv, halas inseamnă locu:

intţă, casă în general.
CE

Ca să incheem, rezultă din uricul adus că Șoldau a

lui Pelru avea pe mosia sa Tamârtâşâuţii mai multe ce-
leaduri de tatari cu deorurile lor, si câ de bună voia lui
a dat lui Alexindru vodă d deoruri de tatari cu celeadu-
I/

rile lor, în schimbul cum am văzut, câ a îndepărtat pe

Mielâuz (Nicolae) de la a doua moşie a lui « Morila giunoasă>.
AS

5) Celei dea doua moşii a lui Şoldan Pelrui se zice:

morila găunoasă „na dupelnoi moghilu». Nu cunost locurile
UI

de pe Şomuz, dar pe teritorul moșiei de azi Vascani-Bol-

BC
 Y
i

AR
ait
desti nu este nici o movilă găunoqsăs cunose însă în re-

IBR
giunea Prutului două de mr
aceste le, una pe dealul ce
domină satul Moşna, Judeţul Falciu! şi alta vestita mo-
vilă a Răbăei, de lângă satul Rașesii] cunoscută în istorie
de când cu retragerea lui Petru c zare din lupta de la

L
Stănilești. Rabăea vine în câmp ; âg2la ea vederea trece
Prutul drept la movilele gemene, pomenite incă din secolul

ITY
a XV-a. când cu Bodea rumărul, iar spre nord vede:
rea atinge movila de deusupra Moşnei. Netagăduit lu-
erau puncte de strajă, mai mult de

RS
ceru că aceste movile
cât loc de adapost, afară doar pentru străjări şi cei ai lor,
şi că dar movila găunoasă a lui Şoldan Petru ne explică
că încă din secolul al XIV-a in Moldova erau presărate
IVE

mai multe de aceste movile şi că în jurul unora din ele

s'au fost urzit şi sate, cum a fost cu aceasta a doua mo-
şie a lui Şoldan—e<na dupelnoi moghilu». |
UN

| 6) Venind la lista bcerilur observăm că de şi docu-

mentul nostru e dat în acziași zi (22 Sept. 6919), cu cel
publicat de d. Hajdeu (arh. ist. 1. 2-19), totuşi diferă in ceva
AL

în cecu ce priveşte numele boerilor şi chiar ordinea lor:

Doc. Hajdeu Doc. nostri

TR

Stan Rotompan Stan Rotompan

— Mibailaş
EN

Jurja dvornic Jurja: dvornie

Vlad de la Sirel şi fratele Vlad de la Siret și fratele,
său Cristea paharnic său Cristea paharnic
/C

Grincu Oană dvornic

Oană dvornic Vlad dvornie
Vlad dornic Negrea
I

Negrea Grineu
AS

Nesteuc Nesleac
Vilcea Vilcea
UI

Sin Birlici * Sin Birlici

BC
 Y
AR
Spenea Spenea

IBR
Sandrisor —
= lua
Dratul Straovici Bratul Straovici

YL
Stoian procelnicul —
— Domocuş Stolnic
— Stan Birlici

SIT
Slan Post. şi vist, Slan post. şi vis,
Brâteiu luu Brăteiu Lou.

Cum se vede documentul nosteu ne dă 10 nume de

ER
boeri, pe cind cel publicat de d. Hâjdeu numal 1î5 câ ia
documentul nostru figurează in plus Miheailaş, Jagga, Do:
mocuş stoln. şi San Bislici ; şi lipsesc Şeundrişor si Sto-
NIV
iau prorelnic,
De alt-lel toate numele acestea se gâzese în lista bu:
erilor de sub Alexandru cel Bun (vezi Cricar XVII ad tu:
LU

nem și E. Picot, Alexandre le Bon»),

Faptul, cred, sa petrecut aza. Erau de făcut 2 acte
in aceiaşi zi, Pe deoparte dumnul trebuia să dea uric lia
RA

mâna lui Soldan Petru pentru moșiile sale Tamrălăşăuti

și Morila găunoasă, ea răsplată serviciilor aduse domniei,
li mai rezerva dreptul numai lui şi femei sale asupra
NT

celei de a doua moșii „la movila găunoasă”, îndepârtând

pe fralele sâu Miclâus ; îi amintea că a luat de pe mușta
lui d dvoruri de tatari și le-a dat mânâstirei sf. Nicolae
CE

de la Poiană. Trei lucruri dar s-au recunoscut prin uricul

"dat la mâna lui Șoldan Petru; acesta dar a fost făcut in-
liiu si în fala și auzul tuturor celor prezenti sa cetit cu-
I/

priasul (uzrilu ili ego uslizitu), şi aprobânu luate cele ru-

prinse în el, au lasat să li se treacă numele în uric, nu
AS

fiind obiceiul ve atunci de a iscâli, ci numai dea li se a-

târna și pecetile lor, iar aceasta la ocazii mari, nu la ori
UI

ce uric ca acesta dat la mâna lui Şoldan Petra.

BC
 Y
— ll —

AR
După ce uricul a fost seris din ordinul lui Brăteiu
o parte din boeri: Mihailaş, Jurju, Domocuş Stolnicul şi

IBR
Stan Birlici fiind grăbiţi au plecat din logofeție, și s'au
dus pe la interesele lor, aşa că pină să se serie al doilea
uric, cel dat mănăstirei, ei n'au mai fost presenți în lo-

L
gofeție. In schimb insă in acest răstimp sosind la curte
şi alţi doi boeri care intirziese, sint chemaţi și ei să as-

ITY
culte cetirea uricului şi luind cunoştinţă de cuprinsul lui
să invoiască a li se trece numele in josul actului. Aceşti
boeri au fost: Sandrişorşi Stoian procelurcul (Gramaticul).

practicei cancelariei vechi. Logofătul

RS
Din aceste fapte tragem următoarele încheeri asupra
cel mare dădea ordin
care seria actul, şi
IVE
să se scrie cutare uric. Gramaticu l
care nu uita a-și pune numele în josul actului, după ce
redacta cele ce trebuia să cuprindă uricul, îl cetea în fața
boerilor prezenti, fie că erau boeri cu boerie, lie că erau
UN

fără boerie. Odata actul cetit și admis ca bun de cei

prezenţi, se trecea numele boerilor in josul actului—fără a
se iscăli—și logotâtul incheia actul cu atirnarea pereții.
AL

Boerul, care nu eru prezent,și deci nu auzise cupriusul ac-

tului, nu era inut să-și pue numele, nici să-l iscâlească
mai apoi, și că dar variaţiunea listei boerilor în documente
TR

iși are explicarea in lipsa .ori prezenţa de fapt a boerilor

de la curte.
EN

La început boerii obişnuiau a fi mai mulţi la curte,

ba a lua parte cu familiile iur «cu femeea şi copii lor“,
Ei iscăleau ust-feliu in urice. Mai apoi obiceiul s'a stricat
/C

ori prin diferențiarea serviciilor ori prin îngreuiarea lor

şi au luat parte numai boerii divanişti, nu şteahta boerilor,
Secolul al XVl-a va aduce această schimbare. Dar cu cit
I

obiceiul se transforma, cu atita devenea obligatorie parti-

AS

ciparea botrilor cu boerie la lucrările divanului şi a can-

celariei domnești şi în lipsa lui să se iscălească de un
altul, aceasta mai ales pentru logoleți, care trebuiau să
UI

fie permanenţi la slujba lor.

BC
 Y
— (3—

AR
IBR
2) Document din 6929
sc
Dee. 20
aa
Sumar : Alexandru Vodă hărăzeste slugii sale lui Crăciun Bele
ceseul 2 sate de pe pârâul cel alb: Belcestii, undeci este casa, și

YL
Negoeștii, intre Totoești și Leuteşti.

Copie de pe suretul ce este talmârit de pe sârbie de pe uri:

SIT
cul de Ja Alexandru Voevou din leat 632% Dechemrri 20.

lală aceasta adevărata slugă a noastră dum-

nealui Crăciun Delcescul slujitau mai dinainte ra-
ER
posaţilor noştri părinți cu dreapta şi îneredinţata
slujba, şi astazi slujeşte noao; văzând a lui slujba
catra noi, um miluit pre dinsul cu osebila a noastra
NIV
mila şi am dat noi lui în pamintul nostru al Mol-
dovei doac sale cu uricul şi cu tot venitul pe pă-
vrciul cel alb, unde este casa lui, în Delceşti: şi
ult sat XNegoeştii intre Totoești şi între Leoteşti şi
LU

cu uric lui şi liciorilor lui, anume Petru şi Iran

si Iosif, şi „Indreraş şi feciorilor a patru frati, în-
tocmai, nepoților şi slrânepotilor. lar hotarul lui
RA

incepând de demult din malul părăulni la morila

cea săpală, şi de ucole drept pe marginea dumbrii-
vii de la 'Lotoesti şi de acolo drept prin mijlocul
NT

cimpului la movila cea sâpala, pe mal, drept peste

pârâu, şi peste dealul cu pâdure, pe vale, pe din
sus de fântâna în codru ot I/lăpeşti, peste codre-
CE

tul cel din gios, de la obârşia acestui codreţ, pe

din gios de dealul la drumul cel din gios ce vine
din Ilapeşti, şi drept peste pârâu şi peste codru
de la Stirbu, drept la obârşia câmpului de la Vlad
I/

și de acolo merge iar la hotar. Ca sa-i fie lui ne-

ruzuil In vecii vecilor, iar peste aceea credinţa Dom-
AS

niei noastre mai sus scrisul Alexandru Voevod şi

a boerilor...
UI
BC
 Y
AR
— 13—

NOTE

IBR
In posesiunea mea se găseşte acestă copie, scrisă pe
hărtie în quarlo, mare data traducerei, nici numele tradu”
catorului, «a de obiceiu, iar numele copiatorului e indis-

L
cifrabil : star părea a fiun Proca. După sctiere şi hârtie
e de la finele secolului trecut. Neavind la indâmină actele

ITY
Belceştilor, nu pot stabili legătura acestui document. iîn-
teresant prin conţinutul lui. Din Surete şi Izvoade V, 833,
1) Nume de persoane. Crăciun Belcescsu, Pelru, I-
van, Josif şi Andrieş.
2) Nume topografice, Belceşti, Xegoeşti, Toloaşti, Le-
RS
oteşti, IIlăpeşti, la Stirbu, Cimpul lui Vlad, movila cea să-
IVE
pată, Din localitaţile amintite aici trăesc și azi Belceşti şi
Totoeşti, Celelalte s'au pierdut , dacă nu cumva or fi tră-
ind îu gura oamenilor de pe acolo ca denumiri topogra-
UN

fice, cum în de obștie se păstrează la ţară numele vechi

de localități.
3) Unde este casa lui. Textul slavon cuprindea fraza
AL

<TAE 67 ADA tro>; se mai găseşte și supt forma «Pat

BRIA AMA (BBATA trsjp=unde a fost casa fratelui său. Cf.
TR

Uricar XVIII, St. Prin această denumire se arată că în

1420 incepuse a se eroi satul Belceşti, unde era casa lui
Crăciun Belcescul, cum și casele feciorilor lui: Petru, Ivan
EN

losif și Andriiaş; aceşti + fraţi aveau deja copii, câci se

zice «feciorilor a patru fraţi» şi câ dar fiind o adunălură
- de cite-va căse a Belceştilor, adică a urmuşilor lui Crăciun
/C

Belcescul, cari şi acesta era fiul lui Belci pro Belici (slav.
sianu malo rus.)=alb, albescu, albesti, se trecu în gura me-
gieșilor înţelesul de lu proprietari la locul stăpinit de ei (mt-
I

toniinit).
AS

Incepulul dar a satului Belceşti cade pe la sfirşitul

secl, al XIV-a și inceputul secl. al XV-a, pe câud trăia la-
UI

tal lui Crăciun Belcescul.

BC
 Y
AR
3) Zotoeşti, sal în jul. Iași, de-a stinga riului Balilui

IBR
pe coastele podişului Toltoeşti. Exista satul încă pe la 120
după cum vorbeşte documentul și e de neadmis traditia
culează de C. Chiriţă, autorul dicționarului geografic al
jud Lazi, câ sar îi inlemeiat die vre-o 120 de ani ln urmă.

YL
Totoești ne umintește de Totoescu feciorul lui Totoiu. Fi-va
fost acest Zotoin, un tului, care tulueşte pre toţi, ori un
simplu arătător slav “rorsit=acela ?

SIT
5) Alocila cea săpată. In alte documente vine denu-
mirea: muvila cea găunoasă. Se vede dar câ movilele să-
pale slujeau mai mult ca semne de holar, căci le vedem puse
ER
și în mijlocul cimpului: „si de acolo drept prin mijlocut cim-
pului la movila cea săpată“. Movilele găunouse» sunt mai
vechi și se amintezse în actele seci. al NV-a deşi foarte
NIV

rar, Ele slujeau va loc de apărare, şi sâlas plăeşilor, care

ca acel lesendar Burcel strâjuiau lu hotar,
6) 'Traducâtorii vechi nu obisnuiau a pune şi lista bo-
LU

erilor. Penteu lâmutrire vezi lista boeriloe în Uricar XVIII,

295, supt anul 6029, şi Uhianilki 26,
*
RA

3). Document «lin 69 > 2 Pebr. 16,

pi, 2
NT

Sumar, Alexandru Veda dă popei lugai și fratelui su Nanu

satul Buciummenii, uproape de Baia. Se arată toate hotarele ln suatie
naturale,
CE

7 Macri Bei ati STACANAR(A) BECROAA, Seat

BANAL AÂSAAARCESIL, TNA BNDAVENIEES, Hcek AH | CSA
HAIM KT Hei) SPRIE, IA ES SYCANUIRITEA, PU, Mitte
I/

rora derutat sita Ora caSitintar nas Bbprie, Tha

MRI BARE EFORT he caine AS Hâ6, itasnaait
AS

CAVE | EP WESREASIS HAIER MAETIR. II AAA CEAMVRI EM e He

IE BEMOL EĂIIS eras Bana bani natal hu
UI

AM ITS ERIE SPAIN CA RRC RAY ASECADANA, EM E AR

BC
 Y
— 15 —

AR
peâ(4) ere n apar ere Nanokullu AkTreams sro. n
SVHPUATOMA HA, II IPĂPUSUA TOMA HA NpApSpATrWAe sn

IBR
aRetMS pPoAL 17. Henopr [| reno uuReatiie na FREE d VOTApA
"POMS CEA NOTEI Mr AOPEIATRI (Ip EET) Ha Aa IISVT(0)
MA ADAD | Asraneroro ACRA, d wr AV(Ba) pe NOToRa, 4

L
WTNSPORA HA ROEA ȚROPOCTIA. d AWP EONEA VBOPO-

ITY
EPiă AS AS || port o BAETA We cTaâna A au. TA As
ASPOR AS ASTRA 9 HAFTA (UDA pana IISĂAN CT
PiTa | senaAarra moka 9 ApUERI ASTRA, WET TEA HA
ASE
ASR,
io
SV
cer na
ADSThI
trep)$.
ASBA.
wrreak
d WTA Ha Papa. RS
repk norotomz Tr £ [| Ansro
ui were roahk wr

MATA ASPOERI I9 MAEI AS Bani, AS Xoraph ha | ueReie

IVE
we "ros noatâta (A9) AA ERA yoraph n wr "roak wr nara
Ha ASa(p)sas ov keautSie Alois, To cer | ec yorapă. a na
"PO se Bkpa MANISro PERA RIIDENICANHAPO FTAECANĂRA BOEBSANH
UN

si nkpa Bxsabăaannaro cus | rezaaur Maiaua ROEROAII. 1 kpa

Rac RyA ATEI MANU. HI RRpă BSAPA Hal. R'kpa) mată dlu-
Vanaa n Akren ere, | thpa nana puna n Akai cr s.n,
AL

Hrana Atopuiza Gvuanerere n Aha ere, n. n. Herpu BR. A.

Razuit, E. 0, itpiia n Ahr eroi n, n, Ieri ii ARTE cre
TR

E. 1. Apare | ita i Akren ere. n. n. Haana HATE Erz,

n. Heaia n Akren ere, n. ur. dlugantaa | Ion n Abe ere
(n. n.) Atta TAIA, 0 Are ere (e n.) Matase. [uk Bo
EN

APA HAMHY 1 REANRAE îl. (a no nanuea) aie) re Bi:

AFTA | reensaapă Hama (Seman nau ver AETEL nau. Han
BISTI | mor iTroRni
/C

wp UANLEVA fi[azma)...Raro BA SIBSEPECA

HAM HENOPSUIILA HAMIEPE AAN, HA UISBTRE HAA SVTRpAAlta (n

SRPR)UNA. BAZE AAA ECAVRL | EA Ba EFS pat ni hp
I

CASIER. A MA EANIZE NSPRPASAENIE "TOM BACAU BILE CAN

AS

NOS zahar Și ecavnr caS'k naut Fkprtoaw Ikroetit PpAMATHRY

CBEATI 1 put (cu PI 04” MEAT ECLA ANC FA HALE ct
UI

Gouank. iar Sat rap Si,

BC
 Y
AR
-- 16 —

Traducerea.

IBR
Noi Alexandru Voevod Bojiiu Milostiiu Gospoduar
zemli Moldavscoi. Facem înştiinţare cu aceasta carte
a noastră, cine pe dinsa va câula, sau citindu-se

YL
lui va auzi, pentru acest adevarat Popa Juga, ce
au slujit noua cu credinta, pentru care noi văzind
a lui dreapta şi credincioasa slujba catra noi, luam

SIT
miluit pre dinsul cu deosebita mila noastră,. și i-am
dat lui întru al nostru pamint un sat aproape de
Baia, anume Buciumerii ca săi he lui uric, cu tot
venitul lui, şi fieiorilor lui, şi fratelui său Nanului,
ER
şi ficiorilor, şi nepolilor lor, şi strânepoților lor,
si a tot neamul lor, nerușuit nici odata în veci.
lar hotarul acelui sat, se începe de la movila ce iuste
NIV

pe deal, drumul în jos la stejarul celeros, iar de

la stejur până la pârâu; iar de la pârâu la sfarșitul
mârăcivilor, iar de la sfirşitul marucinilor, pana la
LU

drumul ce merge se la Stan la Baia. Deaci dru-

mul pana la paraul ce merge la Radaşeni pe lângă
Staniga, deaci cade pe din sus la alt pirau;de a-
colo la stejarul ce iaste pe deal, de acolo pirâul
RA

în sus de la un stejar la alt stejar, iar de acolola

lozit, şi de: acolo iarăși la drumul ce merge la
Baia, pâna în hotarul Baii, de ucolo câmpul pana
NT

în hotarul Dracșar, şi de acolo iarâși la stejar la

Movila mare ; acesta este tot hotarul lur. Şi spre
aceasta iaste credinta Domnie mele de mai sus
CE

scrisa Alexandru Voevod. și credința iubitului fiu-

'ui Domniei mele Ilieș Voevod, şi credinţa tuturor
hilor noştri şi credința boerilor noștri, credinţa lui
I/

pan Jihcil şi a copiilor sat, credinţa

lui pan Gruucă şi
a copiilor lui, credinţa lui pan Zeci deornicul Suce-
AS

tei şi a copiilor lui, credinţa lui pan Aegru, credința

lui pan Vălcea, credinţa lui pan Jurja și a copiilor lui,
credinţa lui pan Xesteac şi a copiilor lui, credinţa lui
UI

pan Dragos șia copiilor lui, credința lui pun Iliag şi a

BC
 Y
AR
— Îi —

copiilor lui, credința lui pan Isaia şi a copiilor lui,

IBR
credinţa lui pan Mihăilă Popşeiși a copiilor lui, cre-
dința lui pan Dau paharnic, şi a copiilor lui, credința
lui pan Ivan... şi credința tuturor hoerilor noştri a
mari şi mici ; iar după a noastra viață ciue va fi

L
domn păwmintului nostru, din fiii noştri, sau din
nostru, sau pe cine Dumnezeu îl va alege să

ITY
neamul
fie domnu, să nu Strice a noastră danie, ci so în-
tareasca lor, de vreme ce şi'noi am dat lui, pen-
tru a lui dreaptă şi credincioasă slujbă; şi penlru
nai mare întaritură a tuturor celor de mai sus scri
se, am poroncit stugii noastre, credinciosului Negoe
RS
Gramaticuini, sa serie şi să lege pecetea noastră,
IVE
câlră acesta carte a noastră. |
S'a seris în Suceava la anul 6932 (1494) Fe-
bruarie 10.
UN

NOTE

1) Originalul pergament foarte bine pastrat, are lun-

AL

deobștie
gime de 0m.32 şi laţime de 0m.31. cum vin în
pergamentele de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Tra-
TR

Uricar.
duceri de pe acest uric găsim publicate două în
făculă
Una în vol. XIV, pag. 58 cu data de 6940 (1439)
profesor. care zice in notă că se află
EN

de N. Beldiceanu,
răzeșilor din Buciumeni. plasa Şomuz, jud.
în posesiunea
lar altă traducere făculă în 1785 lunie 9 de Ghe-
Suceava,
| după
orghie Evloghie dascal, publicată în Uricar NXVI-a,
/C

oct. 21.
copia poslăduită cu surelul Jui Evloghie, din 1S13
Nici traducerea lui Evloghie, nici a lui Beldiceanu nu ne dă
cu ochii
boeri!, ceia ce arală că nici Beldiceanu n'a văzul
I
AS

fi copiat, nefiind el a-
pergamentul, căci imposibil să nu-i
traduce origi-
deptul scoalei slavone a lui Evloghie de a
de ce N. Beldiceanu,
nalut fară boeri. Aceasta ne explică
UI

17î, când în o:
un foarte serios slavist a datat 6910 Febr. 9
BC
 Y
— 18 —

AR
riginal e foarte citeaţă dala, fiind „păstrată supl cuta de

IB R
jos a pergamentului în coltul din stinga. (CE. D. Onciul
„datele cronicilor Moldoveneşti asupra anilor de domnie
ai lui Alexandru cel Bun“. Anal. Acad. ltom. II, XNAVII,
991. in broșură pag. 21.

YL
Ociginalul azi e in proprietatea Catincai lui Vasile
Diaconu, fruntăşița din saltul Buciumeni, și în casa eil'am
copiat intr'o zi de Duminică in luna Maiu a. e. 1905.

SIT
Vez
„Surele și Izvoade> VIII, 227. |
Buciumenii vin in spatele Fallticenilor, distanță de
un sfert de oară pe jos in parlea ER dinspre nord. Incâperile
și așezările Catincar Diaconilei arată o vechime de cel pu-
ţin 150 de ani, luându-ne după copacii roditori din livada,
copati ce au o grosime seculară, După spusele Catiucâi Di-
IV

aconiței aşezarea e facuta de Andrei Diaconul Protopopuli

după vremuri, răzbunicul ei. Acest Andrei
UN

a făcut pe Con-
stantiu Diaconul, a cărui fată Ilinca a ținut'o Gavril Dia-
conul dascalul, ficiorul lui Gheorehe Diaconul si tatal lui
Vasile Diaconul, bărbatul Catincăi. O familie de Diaconi
AL

din urmașii popei lua din secl. al XV-a!

Nu-ini explic de ce so îi păstrână numai acest sin.
zur pergament în basmaua cea rosie a Cutineăr Diaconi-
R

tei, căci toate celelalte acte și spiţe răzazesti, care ar fi

NT

fost s'au pierdut cu vremea, fără să se stie azi de

urma
lor, Ca dovadă câ au fost și alte acte, aducem
uricul din
6995 Mart 15 publical în Uricar NVIa, 5,
CE

Originalu! are pecete alirnală şi foarte bine păstrată

;
e legată cu snur sos; se ceteşte inseriptiza near De Mans
CALAPĂ BOERSATRI BSE AAC PSENSAĂ DĂ EMA ASA Nane
I/

exsu. Diametrul pecetei e de 0m.05.

In dos pergamentul are nota : «de la Alexantru
AS

Vo-
evod bătrânul pe satul Bucivmenii, leat G032 Pebz,
16 dui.
2) Nume de persoane : Popa usa, si fratele său
Nanul. .
UI
BC
 Y
— 19—

AR
3) Nume tupografice şi de localităţi: baun (Baia), Bu-
ciumeni, Hvorostia. Paqenau. Graur, paie (lozii) Apa

IBR
URZ, ErANKSI -MormniaS (movila cea mare).
Baia şi Buciumenii Sint şi azi şi înțelesul lor nne este
cunoscut.

YL
-Hvoroslia — «Rotta XKopeeTiA» e luată de traducătorul
Evloghie dascal ca un nume propriu “«sfâuşitul Hvorostiei>,
Astfel tradusă nu e înţeleasă fraza: „de la părău la slăr-

SIT
şitul Hvorostiei, și de la 'stirșitul Hvorostiei la drumiul ce
merge de la Staniga la Baia“. Hvorostia trebuia să fie
ceva care are inlindere: inceput, mijloc şi sfirşit (CSIȚITE 3)
Xaepeera însamnă mărăcine, ER
broussaille;
|
spiniş.
|
Astfel
Ş
tradusă are înţeles. fraza.
Nkopoera stâ-in legătură cu cepzie= Verbia=>lozii, le
NIV

saule î feuilles aiguts. ă ,

Gheorghe -Evloghie lraduce pe verbie cu ințelesul comun
de lozii, deşi a păstral şi înțelesul propriu de, localitate isto-
LU

rică „la Verbia“ „La Jijia, la locul ce se chiamă Verbia“, a

bătut Despot Vodă be Alexandru Vodă Lăpuşneanul în 706%
Noem, 18. (Let. 1, 175-119) «Pe Jijia la un sat anume
RA

Verbia, unde slă o mil mare peste trupuri, de Iere-

mia Vodă apoi făcuta». (ldem. 1 222). „la Jijia la sat la
N
Verbia“, ([dem I, DS app.).
NT

Se vede din uceste tălmâciri, că hotarele vechi de moșii

erau semne văzute: mocilă, stejur gros, părău, spinăriş,
drum, lozii; E greu după sute de ani a preciza azi hola-
CE

rele Buciumenilor după asemenea hotare puţin stabile, mai

ales cu creșterea moșiei Folticenilor, care pare a [i întru-
pat în hotarul ei o parte din hotarul Buciumenilor.
I/

4) wr Grana As Parte, USA Grant=.De la Sian la

Baia, pe lângă Staniga. Azi nu se poate fixa bine lorali-.
AS

tatea Slaniga, prin imprejurimile Buciumenilor.

Cu uricul însă a lui Stefan Vodă din 699S Martie
15 (Uricar XVI. 5) putem preciza localitatea zisă Stau.
UI
BC
 Y
AR
— 20—
Cetim acolo: „un sat pe Somuz anume Follicenii unde :

IB R
fost Stai: Piântece,: : |
In doc. secli al XV-a cunoseule mie dau de rin Oană
Păântece in 6957 lunie d (Uliavilki 76); care pare să [i fost

YL
fiul lui Stan Păntece, poe care Pam putea idenliliva cu ves-
titlul boer a lui Alexundru cel Bun, Stau visternie și pos-
telnic iulre 0917-6941. (Uricar XVIII, 301, 507), care cu-

SIT
mulând două boierii; a căpătat poreclu de Pinlece, Follea
iur fiul său--bânuitut Oană --diminulivul Zoltic, de unde
Folliceni.
ER
Caătră 1423—pe când trăia Stan cisternicul şi postel-
nicul, localitatea purta numelelui Stan, Slinigă. Deci ex-
presia din hotarnică: „drumul ce merge de la Star /a
IV
Baia», însemna în gura celor din 1424, cela ce In sura
celor de la 1190 era „drumul ce merge de la Irolticeni la
UN

Baia“.
Intre îf24 şi 1190 sa adus schimbarea de denumire
a localităţii Stan, Slănrgii, în Folticeni, în măsura iu ere
AL

urmaşilor lui Stan Pântece, Oană Pântece li sa covârsit

porecla de /oltea, Police in loc de Stăneşti.
5) Popa Zugre. Popa luga a fost un personaj ilustra
R

la curtea lui Alexandru cel Bun şi a ficiorilor lui. Dohov-

NT

nice, se verde, a Doninului evlavios el s-a bucurat de toată

trecerea pe lângă curtea Voevodului bătrân. pe care la
slujit <a slujit mai inainte sfânt răposatului pârinteluj
CE

nostrucu dreaptă și credincioasă slujbă“ cum si pe lână

curtea lui Stetan Voda «şi acum slujeste nouă cu dreplale
şi credinţa“, de aceia el capătă mai multe danii, inșirate în
I/

cele duuă urice din 6912 April 2î (Uricar XVIII, +. 8).

| se dă: satul Buchumeni, „unde-i este casa“ rac
AS

at cer Asa, alle două sate la Tutova, unde este Mielca

din Bahna şi Balan din Strâmba, un loc pe Bașău în pustie în
vecinătatea Selişteilui Olel și mai jos de Văstele Bulinore,
UI

un Sat în jos de Mteşti, unde-i jude Micul, Garoeceştii pe

BC
 Y
—. 91

AR
Somuz, Radeşanii mai sus de Buciumeni, Mănzalii la o-
barşia Liubanei ; Temeşeştii ambele parți de județ la gura

IBR
Studenilei, Strâmba de la obârşie la gură ca să-și plan-
teze singur mocirla, Lăleştii şi Iă/măjeştii la Tutova, şi
satul de 'la obârşia Strajniței, unde este jude Mihai. 1n'

YL
totăl 13' moşii şi sate!!
-- Satul Buciumenii au stat în mâna urmaşilor popei
Lupa. numai 66 ani, căci în 1490 Mart 15, Isac visternicul
lui Stefan cel Mare cumpără satul Buciumeni cu 190 zloți

SIT
tatărăşti de la urmaşii popei lui Iuga.
Popa luga are de fii pe Mihul logofăt, amintit ca
de
gramalic și piser prin anii 607, 6951. Acest Mihul are
ER
fata pe Maruşea, care vinde! Pielea ei—jumatate sat din
Buciumeni visternicului Isae cu 600 zloți. i
NIV

Nanu, fratele popei lugăi, are şi el ficior pe stanița,

Odată
care la rindul său are de fiu pe Dragoş Slănifescul.
luga şi "pro-
moşia vindută se spărcue urmaşii lui „popa
uricul. «şi di-
prietalea trece în mina altora impreună cu
LU

Marusca și Dragoş, pe acel sat pe Bu-

resul ce au avut
încă lau
ciumeni de la moșul nostru de la Alexandru Vodă
noaslră şi
dat ei în mânele lui Isac visternicul dinaintea
RA

boerilor noştri> (Uricar NVI-a 6).

Jinaiutea
7
NT

4). Document din (ti Mart 31. Suceava.

id
două sale pe Re-
Shunar: Alexandeu Vodă dă lui Oană Popșa
CE

lui Moişt Filosof ul, featele său, pentru slujbe

hrice: Sirbii şi satul
facute domniei. Iscălesc toţi boerii curții.

M(iaţojerune D(o)niee. MRI, accea Apa ESERO AA,

I/

gater OH, UN Ah Bdăteaauro Ficent th

POLO MAPA BEMAN Aoa

KTO Halh 9V3pIiTh MAH Er

oVcHalh.
AS

ANCTOA I AU Stih

"TOT ÎNC Ub CANTA NA în [| Rip

OYCANIUIbIT Rh uri, 4Vise

Fana Jonura. CAV:RIAD Had Npaketo Ii EHPHSIE

sum
UI
BC
 Y
AR
cAvittete, Than dt Buhai cre npanvis ui e'kp luv

IB R
CAVIEBY AC MAC SRAMCRAAUL ECALNI EPO MUCORILEIO HANEIO A(H)-
ME)CTIID N AdAnt ECARL EA 9 Haret Bedtnt Îl oy toata Bz
CRGIL Aa CEAA HA PERLpPUII, EALO CEAO MAMAIA PARI, A

YL
APVreE ceao mite cedo AMonureue. diaocoza, | mona et
Bhldh SYpURA CA Sent AOVoAcatn. îi par ere Alonuv
ipuaecoiv. ni aurar Heannnoan | pariat Barnnoain ut Ve

SIT
uyuarean erou nphSivuaroa eroi npaţiSpkroatn re. n
EPATIAAMh | co BT BOVAET BABA, 4 VOTA TIHA AESALA
CEASALE Ad HAIR EC Ie ETapsath vorapoatn Saa us aka ER
| inna, a na rs cer pbpa r(ocnoier)ea ehuneniteatta sh
AECan Apa oetesa. si tkpa cina) r(o)en(o)a(er)eantn |] If
IV

ALAMA ESERoARI. i hpa ocne hrăni atu. n rkpa

ARE noapat namnuț. tkpă nana Aluanaa mepervaerzere
UN

m pkein ro. n.n Ppoa i pokrin cre. a. n. lank

Atopuita. ui akrin ere. n. n. Merpu. le. nu. rusu
Ru ihpita n mph ere. pe. u. Maiaura. at kr
AL

sro Bu. lana l uamunta ui pkrin cre. n, Mean

soroipera n ahrin ere. n.n. AMvugpnunta, pen. Iana
R

ARARa Bene Anania Oroama. n n. Crama

NT

EHCTIAPUNEA, BUZĂU d, RUCTIAPUNEA, E. 0, DPSTEAIUA

whrin ere. n. n. Cana Îpranua.. pn. tepe ue
CE

lacava. e, hpita Grpaniua i prin ere. eu,

Topa rkpa sent Beapn nani Aloaganerinrt near
IV, DENIS | IES NISA ta kk, d DI NAU EAMU Z050tz
I/

OTIL KTO BALET FecrIsAapn MAULEI BEAM MA AV akrin ]]

AS

Nat Man WT HAINE BATI, HM, EMh MEIISPVULAL Mda

LUETO !] AAA AAN IȚI9 Gh IM TISTGEAAAN BIR ECAhi Itith

dati Bay pane Ii hp CANLU, d Mat BOAIIEE HOT

UI

pă | SEAetie ces ancry, bena ceata (cav)an matei uikp

BC
 Y
— 93 --

AR
Mea Many KYmunttegut asrodsery nucaru n | npienenrit
Maui MEAT, HEEAIY ANCTV, Duca(A) Gta rpamaTritth o

IBR
Gouank. nakro FSuaa | mea Alapr aa.

YL
Traducerea

Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Voevod

SIT
Domn arii Moldaviei, facem înştiinţare cu uceastă
carle a noastra tuturor cui pe dânsa vor căta, sau
cilindu-li-se o vor auzi; ială că aceasta adevărată
slugă a noastră credinciosul Oană Popşea u slu-
jit noua cu dreaplă şi
ER
credincioasă slujbă, pentru
care văzând noi a lui dreaplă şi credincioasă slujbă.
calra noi,miluitu-ne-im spre dinsul cu osebila noa-
NIV

slră mila, de i-am dat în pământul nostru al Mol-

daviei doua sate pre Rebricea, un sat anume Si7-
Vii, şi alt sut mai în gios, satul lui Moişă Piloso-
ful, ca să-i fie lui uric cu toate veniluriie lui şi
LU

fratelui său JMoişă Pilosoful și copiilor lui Oana :

şi fraţilor lui Oana şi nepoților lui, şi strănepotilor
lui, şi rastrânepoţilor lui şi fraților lui, ce vor fi ,
RA

mai de aproape. lar hotarul acelor două sate să le:

fie pe vechiul hotar, pe unde din veci a umblat.
Iar la aceasta este credința Domniei Noustre mai
NT

sus scrise Alexandru Voevod, .şi credinţa fiului

Dowmmiei mele Iliaș Voevod, şi credinia tatatror
copiilor noştri, și credința tuturor boerilor noşiri,
CE

erediuţa giupânului Mihail de la Dorohoi şi u co-

piilor sai, credința giupânului Grinco şi u copiilor
lu, credinta giupânului Oană-deornic, credinta giu-
giupânului Vâlcea, credinta
I/

pânului Negru, credinla

ciupânului aj şi a copiilor lui, credinta giupânu-
lui /liaş şi a copiilor lui, credința giupânului Dau
AS

paharnic şi a copiilor lui, credinla giupânului Isaia

Jogofelul și a copiilor lui, credinta siupânului Ma
UI

dricica, credinta giupânului Jean Moşuleţ (Deadcă)

BC
 Y
AR
34 —

credința giupânului Dămăcuş stolnic, credința giu-

IBR
pânului Stan eisternic, creditla giupânului Iacuş zis-
ternicul, crediuţa giupânului Procelnicul şi a co-
piilor lui, credința giupânului farj Strazici și a

L
copiilor lui, credința giupâuului Stan Divlici, cre-
diuța giupânului Sevbea din Vaslui, crediula giu-

ITY
pânului Ciaurbe și crediuța tuturor boerilor noștri
Moldoveneşti a mari şi a mici, neruşuil nici o dă-
nâoară în veac, lar dupa a noastră viala cine va
fi Domn țarii noastre, sau din copiii noştri, saa

RS
din frații noştri, sau ori pe care iar alege Dume
nezeu sa ie Domn, unul ca acela să nu strice da-
IVE
ania noastră, ci mai virtos să o întărească, ca una
ce am dat'o penlru a lor cu dreaplă şi cu credintă
slujba. lar spre mai mare tărie acestei cărţi, po-
runcil-am slugii noastre credinciosului boer Cupcici
UN

logolalul să serie şi să acâte pecelea noastră la a-

ceasta carle.
A scris Oanţă gramaticul in Suceava la anul
6931 luva Mart 31 zile,
R AL

NOTE
NT

1). Orizinalul pergament, e in proprietatea răzesilor din

Grajiluri, de la care lam copiat în 1904 pentru serbarea
centenarului lui Stefan Vodă, la Seinteia, unde ani fosl în
CE

ziua de 4 Iulie. Prin indemnul harnicului învățător N.

Pieptu, fostul meu elev, răzezii au scos la iveală 9 per:
pamente, ce pătrează asupra satului lor din vechiu, zi ce-
I/

tindu-le si traducdndu-le le-am împărțit traducerea în foi

voțante adhoc scoase pentru acea serbare, cu lillu <Uricile
AS

satului Grajduri, zis din vechiu Sirbiişi /losofi», Are pe-

cetea ruptă în două și roasă; $nurul de legătură e de co-
loare albastră şi roşie în 2 vite groase. Pe la închecluri
UI

pergamentul e ros de vreme In dos stă seris de mâna lui

BC
 Y
AR
lonilă Stamate pitar—a cărui slovă e cunoseulă ca lipică

IBR
—urmâtoarea notiță: Alexandru Voevod din leat 6931,
Mart 31, douv sate pre Rebricea, unul Sirbii şi altul din
gios de salul lui Moişe Filoscf. Vezi Surete şi Izvoace
III, 378. |

YL
2) Nume de persoane: Oană Popşea, Moişa Piloso-
ful, Oanţa gramaticul,
3) Nume de localităţi: Sirbii -(Cpann), Rebricea ;—.

SIT
Numele de sirbii sa pastrat ca denumire oficială până la
pragul secl. al XIX, când pe la 1$30 a incepul a se zice
Grajduri. Numele de Sirbii şi astazi se păstrează ca de-
ER
numire a unci părli din moşia Grajduri. . |
Tot asa Aloişă Filosoful şi-a păstrat numele său in
NIV

dealul ce vine chiar în faţa gării și satului Scânteia. Tăranii

zic şi azi „în filosohi, filosoci, Socti», mai ales acei cari
au pământuri de hrană pe acolo.
Filosoful, pe care—se zice—că a fost odală
«Dealul
LU

un sat proprietatea unui boer numit Zilosoful. El incepe

pulin mai despre Est de satul Câueștii, merge spre Sud-
Est priz comuna Şkeia, şi apoi trece in comuna Drăguşani»
RA

C. Chiriţă în Dicţionarul geografic al jud. Vaslui Bucureşti

1859. pag. Sl.
NT

In hrizovul lui Mihai Racoviţă Vodă din 1917, Ghe-

nar 26 (Surete şi Izvoade VII, 310) se aminteşte de “filosofi
in hotarul moşiel Ciocârleştii, din care lordachi Ruset Vor-.
CE

picul a cumpărat de la lazeşi S3 pământuri în tarină şi

41 ăelnițe de lânaţ: ciur despre Filosofii iaste hotar Moina,
undia iasle și un păr la mijlocul țarinei».
I/

Rebricea pitpuun, se păstrează şi azi ca nume a pă-

răului ce izvorăşte din coastu dealului Bordea. Rebricea,
AS

Pespnua, diminutiv de la Pespozcoastă, ţerm a fost un

nume comun slav, ramas ca denumire proprie în gura
UI

românilor de pe aceste locuri.

BC
 Y
AR
IBR
4) Șerbea din Vaslu: (Ileprk wr hacaţa). A două
oară vioe pomenit numele acestui boer din Vaslui, căci
întâia oară e pomenit în actul de închinare a Voevodului
Moldaviei; cătră rdgile Poloniei Vladislav din 1407 Oct. 6.

L
(Ulianiţki paz. 16). In 1423 trăia incă acest boer lot în

ITY
Vaslui, unde probabil câ era intro diregâinrie mare a târ-
ului, căci se ține samă de credința lai, când [u vorba de
a se îulări o proprietate din tara de gios.

RS
5). Document din 7003 Marti 17, cra
IVE
Sumer; Stefan Voda întăreşte lui Sima (iure, jumatate de
sat pre Rebricea, anume Sirkii, partea din jos impaclilă între el şi
nepotul său Nicoară Ciocărlie, dim lui Sima Gures în mâna si di-
resul sau privilegiul ce Pau avut moşii loc Oană Popsea și Moisă
Filosoful pre acel sat de la Alexandru Voda.
UN

Auaccrin bestie, ani Oreban nerneqa. roensiapa

BEA Alea Aanenen, BHaALENIPO UA, MCC HALL AHCz
PA, tot Ter
AL

neruni casyra nat Gata Levpeu,

cas Î| 284 Mani pate RAE, PA ARI IAA ro
pasele 1 kpiieie CAMEREI e dc, îtadettalit EC
R

ere,
WCOBHSIO NAULEO AAC Tao H dddit, ti HOTE ] AMA
NT

ecâtit
FAS $ Mătitent Beata Di Alea jatenen, SARA CEO IA
PERII, MAIA UAeLIIIA tr Cpt IMG AA ace je
CE

CORUIA BABA MANCA || CA Cusa SVHOVRoA, CA Iu sapa

Uonpaanie "SE “hce GRI ENICANSE NA ECP EMS, UT Ic
Sp. 1 CA Ace oo, EMS, HARTA cr SVHoV:
I/

wkroai ere. au Î| npasvneirpoat

a ere. ui upapSparoaii cre. n
AS

ACEA POASV £9, irocn EASY, Haneper MANEAUA ez

USS ete NUBAAHERE DA (NI SER 4 VOTAp | TOI OASGHUA CeAA
dd CECT WP SVCELS NOTA ISAC, d ter HI copou
UI

VIS Craâisitsv VOTARE RSVAd N rkiza MORAL, d

BC
 Y
AR
npugiaie | Adacr. ur. Ga Ionut. n Moni dnaccozsa

IBR
ap aaa Gun o eăa nauiere, wr flaekcanapa Bo
ROAA, Ha "Tor ceaa-ua Gta cer ov poviihi | Gata Toypeuoy.
A HA TE EC R'kPA HAMIETO TECIIOACTEA, ENIIIENMCANNArE. duh!

YL
Gmwezana porneau n ikpa HPABABAIOBAEIIRIL c(hI)oRh rec=
noacTaathi. fMackcanapallu Horwana Daaga. n t'kpa
Botap Haniiy, B'kpa nana Aa npatanana. B'kpa uanta Boa”

SIT
AOpa Akoprnia. kpa nana paianta. t'kpa nana I|Leioya
| e. n. Alovyiara. 8. n. Loagepa npaizaană XoTItickore, £.
ER
n, Alunorrn npakzaana Heaenore B. n. loproponeko j|rro.
R. n, Ilanapa Ienorgagckoro a. n. Hazuzoy cnarap'k
Bg. n. ]eaka auerâpiua e. n. Gpeaia nocreaniita. &,
NIV

a, Alognaa uauntiita E, n. (PpSirenia) croatia. BN,

Ilerpua Reaca ti nkpa acţ netap manu Aloapancnuy.
Reamtiț, Lu aaa, a noiaueat zn)eor'k ro Boyer,
LU

r(oheuega)oa nare zeman tor asker nau (nau wr na)

UEFO pPOAA MÂNA ROVAROTO. ROPA HBREDET PocnoAapeii
RA

EET Maureti Beat Alea aperi... MENOPOVUINA Maui Ero

Adăitia ui NO(TEPAEALIA... Emo ovrepzana ui oviprkita |];
BAiSVIE ECAMOV AAN II NOTEPZAMMAIL 84 E7O IIpaROIO CAO
NT

BO II 84 Io CECT EMO HpABAA WTIIHHO, d HA BOALIVIE

ipikusem n noepaitjenie | roate Eat EAI ETINIEATItI9-
CE

Mov Reala Ecdthi Hânteatov t'kprsatov nauS ao Tovyacui,

aorezeroy mueamu m naurey near put Î] ghena Reeatov
aero natieats. mica Ianapa tpzznte, tz Gouarik na'krre
I/

ar atena Map ai,

AS

Traducere

Cu mila lul Dumnezeu Noi Stefun Voevod,

UI

Domv Tarii Moldaviei înştiinţare facem cu această

BC
 Y
AR
a noastra carte. iata ca această adevărată slugă a

IBR
noastra Sima Guvreş a slujit nouă cu dreptate şi
erediuța ; deci noi văzând a lui cu dreptate şi cu
credința slujba spre noi, miluilu-Pam cu osebila

L
noastra mila și i-am dat şi i-am intarit noi înşine
lui în țara noasira a Moldaviei gpizmâtate sat pe

ITY
Rebricea, unume giumătate din Sivbi, partea din
givs, ce si-a împârtito cu nepotul său, cu Aicoară
Ciocăvlie:; loala acea mai sus scrisa sa fie și de
la noi uric și cu toate venilurile lui, şi copiilor lui,

RS
şi nepolilor lui, şi strânepoților lui, şi rastrânepo-
tilor lui şi la tol neamul lui, ce i se va alege mai
de aproape neruşuit nici odănăoară în veac. lar ho:
IVE
tarul acelei giumătaţi de sat sa fietol hotarul giu-
mâtate, iar din spre alte hotare după vechiul ho-
tar, pe unde din veac a umblat. Cîb despre priui-
UN

legiile (divesele) moşilor lor Oană Popşa şi JMoişă

Filosoful, ce le-au avut de la moşul nostru «de
la Alexandru Voevod, pe acel sul, să stee la
“mâna lui Sima Guvreş, lur la aceasta este cre-
AL

“dinla Domniei noastre mai sus scrisă Noi Stefan

Voevod, şi credința prea iubililor fii ai domniei
mele, Alexandru şi Bogdan Vlad, şi credinta lu-
R

luror boerilor noştri, credinta boerului Duma par

NT

calub, credința bocrului Boldur deornicul, credinta

boerului Zlărman, crediula Dbocrului Şteful, cre-
dinţa boierului Auşat, credința boierului Toader
CE

parcalab de /lotiu, crediulu boierului Aficotă pur

calab de Neamţ, credinta boerului Ciortorovshi.
credinţa boerului Sandru de la Wocogirad (Ro-
man), credinta boerului Clăncia Spătarul, credința
I/

boerului Jsac visteruicul, credinta boerului Eremia

postelnicul, credinta hoerului Aohilă paharnicul,
AS

credinla boerului Jrparnteş stolnicul, credinta hoe-

rului Petrică comisul şi credinta luluror boerilor
„noştri ai Moldaviei a mari si a mici. lar după a
UI

a uoastră viata cine va fi Domn arii noastre, din

BC
 Y
AR
— 99—

copiii noştri, sau din neamul nostru, sau ori pe cari

IBR
Dumoezeu îl va alege să fie Domn în ţara noastră
a Moldatiei, acela sa nu strice dania şi întăritura
noastră, ci mai virtos să i-o întărească şi împuter-
nicească, ca una ce înşine i-am dat-o. pentru a lui

YL
dreapta slujba şi pentru că-i iaste lui dreaplă ocina.
lar spre mai mare tărie şi pulere a tot ce s'a scris
mai sus, poruacit-am credinciosul nostru boer Tău-

SIT
tul logofătul să scrie şi pecelea noastră sa o acate
câtra uceaslă u noastra carte. A scris Sandru
Cârje în Suceava la anul 7003 ER luna Mar 17 zile.

NO'TKLE
NIV

1) Originalul pergament e în pastrarea răzeşilor din

Grajduri, de unde Pam copiat tot în ziua de 27 lunie 1904,
ca şi uricul dat mai sus de la Alexandru Vodă din 6931.
LU

E bine pastrat cu pecete mare alârnată cu nur roş de

matasă, pe care se cetește exerga : neuarn Iw Grreaun Bor
EOAa Froensiap Start Alivaqatexou, În basmaua roşie a ră-
RA

zeşilor nu se mai păstrează alle acte de cât zapise de vin-

zări din seel. al XIX, cum și hotarniea satului Grajduri
cu cadaslrul pământurilor de pin 1560.
NT

3) Nume de persoane: Sima Gureş (I'eypeu), Nicoară

Ciocărlie (Iunoapa “opaaie), Oană Popşa (GDana Ion),
Moisa Filosoful (Aonma Pnasesta).
CE

3) Oană şi Vană=6)ana Menu şi Rana Iona: Ba-

uuunomn, arată dupla rostire ruteană ca FuyE şi enmr=
nepol.; BacTaant şi overa; Ivan și loan;
I/

4) Nume de locuri: Rehricea=pepuun, cpaRii,

5) Sima Gureş era nepot lui Moişe filosotul, şi avea
AS

de fraţi pe AMorzinco, Roman şi Kristina (ef. Arhiva. AV,

279). Suretul uricului din 7002 Mart 18 e așa de incurcat
UI

tradus că nu ne lămureşte ce voeşte să spună. E al 4-lea caz

de traducere încilcită a unui hrisov vechiu ce gâsesc, de când
BC
 Y
AR
— 30 —

umblv cu hrisoavein mână. Rezultă insă că Aloișă Filosoful

IBR
nu era proprietar numai în Vaslui, unde i-a rămas legat
şi numele de dealul Fi/osofi:, ci-și avea aşezări şi proprie-
taţi tocmai spre Nistru, pe la Samoleuca şi Zimişeuca,

L
„unde au fost Aloişă Filosoful.

ITY
Spre complectare dâm loc aici in întregime suretului
ispisocului vechiu sârbesc de la Stefan vodă, aşa cum îl
aul trecul, in ale mele «Surete şi Izvo ade> V, 743:

6). Document din 7002

RS Mart 1$ Suceava
IVE
Cu mila lui Dumnezeu Noi Șielan Voevud,
Domn tarii Moldovei, facem stiut printe? aceasla, [i-
UN

eşte cârui ce o va vedea sau o va asculta ca au

venit înaintea noastră și înaintea tuturor a lor no-
ştri boeri mari şi mici, slugile noastre Sima Gureş
Nicoară și fratii lui Alorziuco şi Roman şi sora
AL

lor Cristina <u privilegii, hrisovul cel are de la

moşul meu de la „llesvandru Voeroi, pe lrei sate
R

pe apa Răutului: Micarlenii, Piticenii și huulenii

cu hrisovul din vechiu. cu tot venitul lor dupa ho-
NT

tarul ce era în vremea veche. Și viind dinaintea

noastră și dinaintea boerilor nostri mari şi miti
slugile nuvastre loan Popse şi Moisă Piloso+ prin
CE

bună voia lor fară a-i fi silit de cineva sau zăpeiuit,

au vindut moşia sa dupa drepturile ce au avut de
la moşii lor cu hrisov anume două sate pe apa
Nistrului: Samolcuca si Timiseucae umile au lost
I/

Moisă Filosol slugilor noastre Sima Gurez Nicoară

AS

şi Iratilor lui Morzineo şi Roman si sora lor ris=

lina intro sula şaple-zeci lei tâtaraști și au ramas
stâpăui slugiie noastre Sina Gurez-Xicoară si fra:
UI

-tii lui Morzinco şi Roman si sora lor hristina; și

au platit depliu plata de mai sus insemnata. Drent
BC
 Y
AR
— 31 —

aceea văzând noi .buna voinţă a lui Ion Popşa și:

IBR
Moisă Pilosof am dat.acest uric cu tot venitul
slugilor noastre. Sina Gureş-Nicoară şi fraților săi
Morzineco şi Roman şi sora lor Cristina . cu plata
deplin cu toate prisăcile şi toate alte venituri: .ce

YL
era diu vechiu; şi am înlărit tocmai sus pomeni-
tilor slugilor noastre Sima Gureş-Nicoară şi fraţi-
lor lui Morzinco şi Roman şi surorii lor Cristina

SIT
acele două sate pe marginea apei cu tot adetul lor
din vremea veche, precum asemenea și copiilor lor,
nepoților si strănepotilor lor și tot neamul lor. Şi ER
ca să nu se clinlească nici odanâoură în veci, du-
pă cum mai sus arată, că fiind hotarăle vechi din
vremea veche. Apoi am incredințat domnia mea
NIV

Stefan Vodă. au încredințat boerul Micodim (Alico-

lici) parealab Nemţese, boierul Botoroushi (Ciorto-
rovsli), boiarul Şendrea (Şandru).. părealab Novo:
gradskii. boiarul Dinireu (Toader ?) parcalab Llo-
LU

tinului, boerul Aac (Neag) visternic, boiarul: Zrzia

postelnic, boiarul JMihil (Aohila) ceașnie, bviarul
Frunteşa stolnicul. boiavul Petre comis; au în-
RA

credintat şi toti ai noștri boiari moldoveneşti mari

și mici. Dar după noi cine va fi domn pământului
sau din fii noştri sau din neamul nostru, sau cine
NT

va îi ales de domnul Dumnezeu să nu zmintească

aceasta a noastră daanie, dar so intarească, fiind
ca au cumpărat'o cu dreptul său şi am iutarit po-
CE

roncind credincioasei slugii noastre boiarului Zău-

lula logofătul ca să o serie și să se spănzure pe:
celea. noastră. Mateiaşi. Suceava. leat 7002 luna
Mart 18.
I/
AS

Din alăturarea acestor 2 documente reiese câ tradu-

câtorul a amestecat persoanele. În 7002 Mark 18 nu trăia
nic! loan Popşu nici Moișă Filosolul, ci nepoţii lor Sima
UI

Gureş şi Niccară Ciocărlie, nepolu lui Gureş. - Intre a-

BC
 Y
AR
— 32

IBR
cești urmași se “vând moşiile lor de pe faut și Xistru
AMiculenii, Piticenit, Niulenii, Samoleucu si Timseuca,
[spisocul adus de noi din 7063 Mart 17 ne arata urmarea
proprietăţii în Sârbi după moşii lor Popga și Moiză Filo-

L
solul. Deia după S0 de ani Sima Gureş și cu nepolul său

ITY
Nicoară Ciocârlie au drept numai la jumatate de sat Sar-
bii. privitegiile—adică titlurile de proprietate, disesele = = a-
vind a sta în mâna lui Sima Gures ca cel mai bătrân,
Parlea cuvenită lor din Sârbi e partea din qios, tocmai

RS
pe unde și uzi sa păstrat în aura locuitorilor numele dea:
lul Zitosofii—Sorii. Cr. lonescu Gion in Omagiu lui Coco
IVE
Dimitrescu Buc, 1904. paz, (GL.

a pr
7). Document din 1001 Mari ID ci
UN

ANS,
Sum ar : SlefanVodă inlăreste cumpăra i ce face Zeu Măne
dru si nepaţii săi Toader, fiul Onieai, 'Foaler Drazută fiul Ueai,
Mandrea, Tit, Furdui si Musa liii Anuseăi, de la nepoții lui Poze
si Pelru, Talpig: de la Pelru, Oana, Mae "uşa, Stanca, Marusea, si
AL

Neu gşa iii lui Ding Talpijanul, in satul Tavesti, la azerul de [e

Crasna cumpărat cu 120 sloți tatarasti,
Asemenea imâreste și ucinite lor: Selistea Bibarţul si satul
Gineştii, lat de pe valea Crasnei,
R

A(maţe)erie nto)iee ani Coreana none. r(o)e-

NT

(AAA Beat MSAAALCRSI, BUAAELIETE Mi, Meet

ANETSA MANA ACRA Erei SV naut ere urSunt
CE

cVeaur, A0ske pista pila naatit, 10 pă Senat Mas

mata | Mea ganeruiut Berape, iaurt cari. Ier, ui apar
Eero VOIE, 10 CECTPpI UȚ Mareuui ui Grana, ui Azpovurtta
I/

n Ikrua. c(r)u(o)ee Anna TaanirtanSaa. uenorone

AS

Teaitpa. para Ierpa Taannra. ue NY

Aetipent | conu
Sa.
MGA MEISHOVERGEIL, AIPUCHASGANEL 10 HIPOAAANI, CESE de
SR APUS PX
UI

upanare ovpra, Apa ut Foaatpa

Ilerpa Taanura. c4te cede. -nantarl Taneniu, o we
BC
 Y
AR
33 —
Bipa ună kpacneat caSram aurită, HeovaS Alnap'k u

IBR
păTanuute tre ToagepS, c(h)tio writtita, i cuerputritearo
TeaqepoRS Aparora c(ru)uS Iana. si nas ceCrpHutuntat
Mana puttau Tpns. H Spa. un AS. c(u)u(e)te |]

YL
Sunevutkui 34. pă. Baa PATApCRUY. HI OVeTaa Han caSra
MANA RSA: ui ca contat, BPATANIUN, HI CECTPIUIUIL, Harte

SIT
sk, Toaitp un Ăparora u Tous u PSpasie. n A Sura:
Ta BanaaTuau |] yen roru, pr. Baa. 'ra(ma)peru o pSru
IerpS n npar$ ere tone. ti cterpaat x Alarouie, n Canta
ER
n avapS uita ui Ilkrura c(ru(o)eea A mura Ta anuntau Saa.
PAS HAM II NpAA, Hanau Bora Î| pe, te aut enapkaune
HY ASBBON BOA AM TORAEE 1 UIOAUSID Bania. 4 ni Taz
NIV

EU BE AWP MAC ECAUE AAA Hi NSPEPAANAN CaS8h nare uS

HRSaS aznapk n Bparaniterre ere ToagtpS. n: cecrpiunt |
wie PoaiepotS Aparora, 1 nat n ceerpruntueai dau:
LU

Apitirat. TpuS. a dsSpasr. i MSiurna, roe IAA pete . [i --

use cee, uantk anemii ov waepo na pacient. Ad EC
RA

HA ACT Mac OVPIIR.- CA Ba ceai ASYoAvat. 1 erpie cat

HA AAA,UI MOTEPAARAN IC paRSIe VUTPaMtniS, Are ceanație
nanavk. Dunapuene ceai. 1 eanto ceas. nana Lane
NT

III TOE ACE BRUIMENMCANIISE, Aa EC iat Îl wo ac spun

CA BACEA ACVOAALAL ta apere ovuSuaruoa it,
CE

BacuS ps4S uţuaro cCk nat uBneper. Hanna HenropS

reno toane ua ek, | SL vorap. Phiat Rhtati enuteănțtat
CEAAAL, ÎL TEI CEANIȚIN, Ad ECT AWP BACA CTOpOIL NOCTapoai$ țo-
I/

TayS RSAd Hi3 pia cosrgaant, i na ro cer nkpeenatrere r(9)ce

AS

(us)ă(er)ea, Bun enncannaroattt | Gregana noenoai. ui tkpa

npkzzatenaenuk c(b)twve. r(o)e(no)er)gaatni, Sacneanipa
a herpanta haagan B'kpa netap tatuny. Bkpa atta A Sata,
UI

ekpa nana TanrSpa topțenensre. nkpa nana wa popa |]

”
LI]
BC
 Y
AR
— Bt _-
>
Aepiiia, kpa ana vpaatata, hp manta IlepSaa.

IBR
skpa nana A Surarra țorunetere, ekpa nana Muzeu n
nana Pie napiaaanur ter kana. rkpa mana op

L
mo | poneners, kpa nana Ilanapa Mecorpaqcrere, ka
nana Ara. Ekpa nana Naznzey ciartrapk, e'kpa „IAitA

ITY
cana nnerkpunta. tkpa mata Epratia nscreantsa, nkpa
Hatta Meoriaa Mania, thpa mata Sere croata, nica
ana Ierpua Bomnea, a tkpa Ezet iterap nat dica:

RS
AACR. BEAMEI 00 MAMII, A Ie antet er, aro |
nosvarr r(o)e(usdala)oa manea Bean, or kre nani
IVE
MA MP Maniere poAS. ut ma Botatere Titer)a uneper,
r(s)e(no)ațapa Barra naut Beat Alea vaneen, Por hi
HA HenopSuta nato Adaria ÎL NOTEAZA. AI BR
UN

STEPA MA, phrase EC 00 AAN 0 oa

AMA 4 0 CASES, a a Bots phase ui uorapiatte
Anie "roams ace, atitea Î] cateiS, neakan ceaun. nare.uus
AL

pekpasuS iSnanS PaSrSaS aoredber$. unea, m atuiS

ien upuekenia ecS dner$ mants Ss, tic Loara
R

rpastarui, ov Givuark e(a)arhore îsa Mapa GI.

NT

“Traducerea
CE

Cu mila lui Dumnezeu noi Slefau Voevod domn ţă-

rii Moldaviei înșliintare facem cu aceasta cărle a noua
I/

stra tuluror cui pe dâusa vor câla sau lui cilinduese va

AS

auzi. lala a venit înatmtea nvastră şi inaintea luturur

a lor noştri Moldoveneşti boeri a noastre slugi Ze
tru si fratele lui Oaune si surorile lor Muroşe si
UI

Slanez şi AMăvuşca zi Neugsa hii lui Dinga Talpi-

geanul uepoții lui Toader fratele lui Petra Tălpig,
BC
 Y
AR
-- 39 —

de a lor bună voe de nimeni siliți: nici asupriti şi

IBR
au vândut a lor dreaptă ocină din a lor drepL uric
din urieul moşilor lor Poader şi Petru Tălpig. un sat
anume Tăveştii la ezerul pe Crasna slugilor noastre
lui de frate lui Toader

YL
lui Zoul Mândru şi nepoților
fiul Onicăişi nepotilor Jui de sora lui Toader Dragolă
iiul Ilcăişi iar nepoților lui de soră Măndrina, Trifu: —
şi Purdui și Muşa (i Anuişcăi drept 120 zloți.

SIT
tatarăști: şi sa sculata noastre: slugi Mud Ivul
şi cu ai săi nepoți de frate şi de soră anume Zod-
der şi Diagolă si Trif şi furdui şi Mluşa şi
ER
a platit toti acei 120 zloi tatarăşti în mwânule lui
Pelru şi fratelui său One şi surorilor lor Magoşa
şi Stanca şi Măruşca şi Neagşa fiii Dingăi Tălpi-
NIV

geanul inaintea noastră şi înaintea a lor noştri

boeri. Deci noi văzând a lor de buna voe şi toemală
si plată depliv, iar noi aşijderea.şi de la noi îuşine
ani dat şi am întărit slugii noastre /uului Măn- ——
LU

dru şi nepotului sau de (rate Toader şi nseţotului

sau de soră lui 'Foader Dr agolă ; cum şi nepoților
de soră Măndrea şi Trif și Furdui şi Muşa, acel
RA

de mai sus zis sal anume Tav eştii, la ezerul de pe

Crasna, ca sa-le fie de la noi uric şi cu toate veni-
turile: Aşijderea şinoi le-am mai dat şi le-am înlă-
NT

rit a lor dreaplă ocină, o silişte anume siliştea

Bibasţul și un sal cname Găneştii, acele toale de
mai sus scrise sa le fie şi de la noi uric şicu
CE

toate venilurile lor și copiilor şi nepoților lor, şi

strănepolilor lor şi vastranepoților lor şi la tot neu-
mul lor, ce li se va alege mai de aproape neruşuil
nici odanăoară în veati.
I/

lar hotarul acelor de mai sus scrise sale și

acelei selişti să fie din loale parțile pe vechiul hotar.
AS

pe unde din veac au umblat. lar la aceasta este

credinta a noaslrei domnii mai sus serise Stefan
Vocvod, sşi credinta prea iubiților fii ai domnicj meale
UI

„leza udru și Dogdau Vlad, şi credinta boerilor

BC
 Y
AR
— 306 —

IBR
nostri, credinta lui pan Duma, credinla lui pan Gan-
du Orheianul, credinta lui pan Boldur dvornicul,
credința lui pan //râman, credinta lui pan Steful,
credinta lui pan Maşat Jlotineanul, credinta lui pan

L
Micole şi lui pan Peatleş parcalabi de Neamf, vre-
dința lui pun Ciortorovsli, credinta lui pan Sandra

ITY
de la Roman, credinta lui pan Dinga, credinta lui
pan Clănău spătarul, credinta lui pan Isac vister-
nicul, credinta lut pan Frenua postelnicul, ert-

RS
dinta lui pan Moghilă paharnicul, credinta lui pan
Coste stolursul, credința lui pun Pelrică comisul,
şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldovenesti a
IVE
mari și a mici,
lar după a noastră viala, cine va fi domnu la
rii noastre a Moldovei, din copiii nostri, ur din nea-
mul nostru, sau pe ori care allul D-zeu îl va alege
UN

sa lie domn țării noastre a Moldaviei, unul ca acela

sa nu le strice a noastră danie şi întârilură, ci
mat virtuos să le-o întărească şi sa li-o impulerni-
cească, de oare ce înşine noi le-am dat şi le-ar
AL

intarit pentru a lor slujba.

lar spre mai mare tărie şi împulerire a tot ve
R

s'a scris mai sus poruneil-am noi înzinela al nostru

credincios Jupăn Tăutul logofătul să serie si a
NT

nvasiră pecele s'o acâțe la aceasta cartea noastra.

A seris Toader greunaticîn Suceava,la anul 7004,
Marlie: În.
CE

NOT
I/

1) Originalul pergament foarte bine păstrat, se alla

AS

in păstrarea moşului loan Pantea, fruntaş din satul Botești,

jud. Fălciu, de la care lem copiat în vara anului 1904,
în escursiunea de lOzile, ce am lăcut'o prin întreg linutul
UI

Falciului. loan Pautea e urmaş direct al vechilor proprie:

lari amintiti priu Ispisocu! lui Stein Vodă, cum prebează
BC
 Y
AR
- 37—
o spită de neamuri, lucrată în 1SIS lunie.10 de. Aedetcu

IBR
biv vel stolnic, prin care se leagă pe bătrânul Costandin
armaşul, 'de Iul . Mândru, cumpărătorul în Tăveşti, mai
apoi Tăoşti. -

YL
Pecetea lipseşte; asemenea și şnurul nu mai este.
loan Pantea are foarte multe hârtii vechi cu referinţă
la împrejurimile salului de azi Boţeştii, cum şi a satelor

SIT
dispărule ca Ghibarţul, şi altele. | a
2) Nume de persoane Petrea, One, Magoşe, Stanca,
Măruşea, Neagșa, Dinga 'Tălpijanul, Toader şi Petru Tâi-
ER
pig, Ivul Mândru, Onică, Toader Dragotă, Ilea; Mândru,
Trif, Furduiu, Muşa, Anușca.
- 3) Nume de locuri: Tăveştii (Tanerin), Ozerul de pe
NIV

Crasna (GOaepa ua Kpacneni), Selişlea Bibarzului - (lnBapusko

Granie). Găneştii.
4) Henorone e un romănism în textul slavon. Scriito-
rul 'Toader Gramaticul se vede că era român şi că în re-
LU

daciare a uitat momentan pe slavicul synoyi sau kuţă,

plural cyusykoke şi a pus cuvintul românesc nepot, dar cu
sufixul slavon în plural zzepotove în loc de nepoți”. Ori cât de
RA

rari ar fi asemenea forme romănești în sec. al XV-lea,

ele sunt instructiv pentru începutul decăderei slavonismu-
NT

lui chiar în epoca, când era Socolitca cel mai tare.

5) Tăveşlii, azi Tăoşli sat în com. Bălțațidin jud. Vaslui..
Bibarz sau Ghibarţ, nu mai este sat, ci țarină, care
CE

şi-a pastrat numele după vechiul sat. In Covurlui e satul

Ghibărțeni. Aici s s'a schimbat in r.
Toader şi Petru 'Tălpig, trăitori supt Alexandru cel
Bun, şi-au legat numele de satul Tălpigeni, pe Crasna, în
I/

com. Botești, după ce urmașii lui Tălpig au început a se

AS

numi Tălpigeni : Dinga Tălpijanul (TzanuzanSa). |

Găneştii existau incă ca sata finele secolului trecut;
azi e numai o denumire topografiiză. Ca dovată aduco
UI

scrisoare particulară scrisă de Colivă . căpitanul cătră lo-

gofătul Codreanul, de la începutul seci. ul XIX-lea.
BC
 Y
AR
— 38

IBR
Cinstite părintele nostru logofete. sa fii dumneta
sănătos, facem ştire dumitale că au venit Vasile
Aliuş şi cu fratii lui. cu cinstita carte mâriei sale
lui Vodă și cu cuvintul dumitale lu noi, pentru o

L
parte de loc din sal din TZăoşti şi din Ghibarțar
ce au gâlceavă cu Gligore Chihue şi cu alti „răzeși

ITY
ai lor. zicând ficiorii lui Aliuş Vasili și Apostu cum
că au cumpărat acea parle de loc. însa din Tăoști
și din Ghibarlu și din Gânesti de la varăsa An

RS
«helina și di la ficiorul er Lazăr câpilan, iar ficiorii
lui Dumilru anume Grigorie Chihae şi cu fratii lor
ei dau samă de zic că ci partea lor ce sa vau-
IVE
leac au vindut nici bani-au luat. Deci noi am
strinsu oameni buni şi megiaşi de prin prejur si ame
intrebat, deci oameni mărlurisescu precum ace
parte de loc au cumpărat'o Alius toate parțile Lti-
UN

luror într'acesti batrâni ce suul mui sus serizi. Și

la aceasta mărturie au fost Stefan brat Lraâtitu biv
parealab şi Gheorghita biv vornic şi Bosie ut Gu:
eesti și “Tofan ot Codăeşti și lonazeo ol Bodești
AL

si Vasile lui Burgheli şi Simion ol Tâbălaezti și

lon ot Gugeşti şi preot Toader ot Miclezti și pre-
R

ulul Ilie ot (iugeşti şi Nicolae ot Armășeni și Loa-

der din Gruiu şi si Gavril ot Serbeşti si preolul
NT

Avrsănie ol Codăeşti şi Andronie din Uruiu si 0-

nacă din Tălpigeni şi precum au mărturisit asa dăm
stire dumitale şi pentru mai mare credinta ne-am
CE

pus și pecetile și eu Colivă capilanul am scris și

am Şi iscalil,
Stefan biv asă
I/

l. p. |
AS

Toader uz Gheorghita iscal.

3 Ionașco | "
= Vasile 2 Onaca
UI

“lon Andonie
Pop "Toader 2 Slefan
.,
BC
 LU,

Y
AR
3%

din
6) Ozerul de pe Crasna „li)aeps na Hpacusn“, Era

IBR
vechiu obiceiul ca pe cursul apelor, care străbăteau mo-
care îi-
şiile, or slujiau de hotur să se facă iazuri, din
era
nele luau proporţiuni foarte mari. Dreptul la pescuit

YL
cuivinea
în devălmăşie, însă proporlional cu parlea ce ise
iscate
cuiva din bătrânii salului.. Nu rari sunt procesele
vieței ele jucau un rol
cu aceste iazuri, căci în econonia

SIT
de căpileni».
Apa Crasnei a tost-din vechiu hotar între judetele
si Fălciu, aşa că toate acesle moşii și sale despre
Vaslui ER
care vorbește uricul lui Stefan Vodă au venit în partea
jude-
jud. Vaslui pănă în secl. al XIX, când. au trecut. în
țul Fălciu, slujind ca linie despărtitoare de județe, culmea
NIV

dealurilor ce stăpânesc satele Gugeşti, Botesti și 'Tâlpigeni,

ea
iar unu matea văii Crasnei, care era ezită în dese locuri,
in dreptul satului Tâveşti, ce venea pe iazul de pe Crasna
LU

«Ozero na Crasnoi».
1) Spila răzeşilor din Boţeşti: Nedelcu biv vel stol-
nic înjsheabă o frumoasă spită de neamuri urmaşi din
cul Măudrul, care ăre de fraţi pe Anargca, Ilea, şi Onică.
RA

Nu se ştie de urmaşii celor 3 frați; spila ne dă pe urma-

şii lui Ivul, şi anume pe Constandu armaşul. Acesta ure
5 fii: Gheorghe (3tiirp), Ioana şi Vărvara. mărilate una
NT

(loana) cu Şepielici, iar alta (Vârvara) cu Pulg“.

Ioana face pe Anghelina Şeptelici; iar Varvara face
CE

pe Dumibru Fulga.: Din aceaslă str amoaşă Aughelina se

trag răzeşii Aliuşeşti, Codrenii ajunsi la rungul de postel-
nicei :—Dumilru Fulga are 6 copii: 2 băeti și 4 fete: Io-
sif, Grigore, Ghinea, Aesinia, “Tudora, Nastasia. Urmaşii
I/

din Iosif şi Grigore îşi vind în a treia generație răzăşiile

AS

cam prin 17175, şi parle din ei se călugăresc. Pe Acsiniu o

tine Grigore Hubuiea și se trag deaici neamurile Iuhulea,
Nisa și Bosie, numărul urmaşilor e_mare de tot (vezi « Surele
UI

şi Izcoade III, 351). |

BC
 Y
AR
-— 40 =-
JAI
4). Document
=

IBR
din: 1000 Septemvre,
! 1.

SEO
Sinur : Ștefan Voda văzând împărtala ce stau făcut între ci
urmasii lui Inmatate. în aceste moșii: Maăndreştii pe Siret pecare îl
iau Mariuca, fata Mandrinei cu Sila și Dunca : Nerhinextii
Siret pe

L
pe cate îl iau Stetul si Mariuca 3 Gimnatațenii pe Jijiei
pe care îl
iea Mariuca fata lui Giurzea Jumătate : Duiwmuul imăreşte
proprietu-
tea asupra Sărbinestilor, afară de partea lui lonasco

ITY
Jumătate, ve
şi-a pierdut ”o în hainie,

Suret de pe un alt surel de ispisoe de întari-

RS
tură de Ja Stelan voda pe satul Şerbânești, care
su:et se alla la Manastirea 'Todirenii, ci se numeste
acum Burdujenii.
IVE
Cu mita lui Dumnezeu Noi Stefan Voevod,
Doms: (ării Moldaviei, facem ştire cu aceasta scri.
soare a noasira lol cel ce va celi-o pe dânsa ; iala
a venil inainlea Domuiei mele și a lol statului no-
UN

stru moldoveneşti bocri JMăvrica fata Giurqii Giu-

matatevici și cu ticiorii ci și cu rudeniile sale,
Arca fala dlăndrei și fratele ei Silii şi sora ei
Done, liciorii lui Felcove, și rudenia lor Sleful si
AL

sora lui Marina, ficiorii Maruşciuei, fetei Slefului

a Giumătăţei, toţi nepoți lui Giumalate, după a
R

lor buna voe de nimeni siliti nici asupritți şi loc-

mindu-se înde sine şi au împârţil ale saie ocini ee
NT

au fost a moșului lor /onaşco Giumatate, salul a-

vume Mandreştii pe Siret, unde a fost Dălinț si
Șerbâneştitot
i pe Siret, și Giumătăfenii pre jijie.
CE

unde a fost curtea lui Căliman; şi a râmus Ma

rinei fetei Mandrinei și fraţilor sai Silii și surorei
ei Donei într'a lor parte satul anume Măânudreştii
pre Siret, undea fost Balint, iar Stefului şi surorii
I/

lui Marinii, nepoții Stefului, felii Giurgii Giuinatale

a rămas întru a lor 'parte salul anume Serbănestii
AS

pre Sirel, iar Marincii fetei Giurgii Giumatale au

rămas întru a ei parle satul anume Giumataţenii
UI

pe Jiji — unde
a a fost curtea lui Caliman. Și a râ-
mas AMăriea fata Mandrinii, și fraților ei Silii Şi
BC
 Y
AR
—4 =

Donei şi rudeniile Stefului şi sora lor Marica, a-

IBR
ceia au dat Maărinii felii Giurgii Gimatate pentru a:
cel sal pentru Giuinătatenii cu 700 de zloți tala-
veşti, Şi noi văzând pre dânşii: cu bună voe-Şi În -
parțire ce şi-au impartit ei îude sine cu a sa bună

YL
voe aşijdere şi noi după a lor roe dăm şi întârim
slugii noastre Slefului şi surorii lui Mărinii uepoţii
Stefalui Giumatale pentru acel sat ce sau zis anu-

SIT
me Şerbăneştii pe Siret, cum ar să fie lor de la
-oi.uric cu toate veniturile lor şi ficiorilor lor şi
nepoților lor şi strănepoţilor lor şi acelor ce sar
ER
naște între dâuşii şi a tot neamul ior, cine dintru
sine se va alege mai aproape nestricale nici odă-
naoară în veci. lar hotar acelui sal auume a Şer-
NIV

baneştilor din poiava din Cornul Luncii ce esle a-

proape de drum, dintrun leiu, de la acela leiu
merge drumul printre câmpu drept cătra allă lunca
în margina luncii, acolu este tăiată o cruce întrun
LU

earpân, iar de cătră zvorişte unde merge drumul

pe din sus de părâu o movila săpată. De acolo spre
o balta la un stâlp, de la balta merge drumul la
iar de acolo drept
RA

câmp drept spre vârful movilei,

spre balta a treia movilă, de. acolo 'lrece Siretul:
unde a fost moara cea bătrână, poiana toata. lar
de catea Bereşti aproape de Siret este movila ce-a
NT

pus'o lonaşco, iar de la acea movilă drept peste

codru pe lingă drum altă movilă; de acolo merge
spre a treia movilă pe supt codru, de acolo la co-
CE

dru, acela este hotarul. Iar de acolo ce au fost a

moşului lor lonaşeo Giumaătate, de la moşul nostru
Alexandru Voevod pre acel sat ce sau scris mai
I/

sus ci lau perdut, cum că este nou în ştiinţa şi

a boerilor noştri; pentru aceia nimene de acum
AS

inainte nime cu acel dires ca să nu mai aibă a a-

păra nici a năpăstui preste acest al nostru dres
pici odănâoară în veci. lar spre aceasta este cre-:
UI

dinta noastră cea domnească ce sau scris -mai sus

BC
 Y
AR
— 49 —

Noi Stefan Voevod şi credincioşii pre iubiții fii ai

IBR
domnie mele -ilesaudru şi Bogdan Vlad, şi ere-
dincioşii boerii roştri, credincios dumnelui Duma
cr, d. Gangară. cr. d. Boldur vornicul, cr. d. //ră-

L
mană, cr. d. //udici. er. d. Steful, cr. a. Muşat,
parcalab Ilotinului, cr. d. Aicoli şi Deates parcie

ITY
labi de Neamţ, cer. d. Ciortororshi! cr. d. Sucară
de Cetatea cea nouă, er. €. Dinga, er. d Clănău
spatar, cr. d, Irimie postelnic, cr. d. Mocilă pa-
harnic, cr. d. Prunteşa stolnie. cr. d. Sendre cu-

RS
mis, și credincioşi toli boerii noştri ai Moldaviei a
mari și a mic), iar dupa a noastra viata cine va[i domn
in pământul vostru al Moldaviei din ficiorii noştri
IVE
ori dintr'a noastra rada san iarăși pre cine va a=
lege Dumiezeu să lie Domnu în pamintul nostru al
Moldaviei, acela să nu strice a noastra dare Și îu-
UN

tărilura. ce încă să lieu da si a tulari drept, cică

iaste a lor dare şi înlătilura pentru a lor dreapla
ocină. lar spre mai mare tărie și iularitură porun-
cim cinstitului şi credioeiosului boerului nostru dom-
AL

nie! sale Tautului vel logofat sa serie şi a noastra

pecete să o coase câlra aceasta adevărala seri
soare a noastra.
R

| Veleal 7000 (Septembre)

NT

Aceasta copie am seris'o eu care uram şi îs

calit Manolachi Andrieş dupa Surelul care para
iscalitura lui Oz uzunz 1509, 'Feodoreni, „A-
CE

lanasie,

NOT
I/

1). Suretul acestui vechiu izpizoc se ală intre hârti-

ile doamnei V. Castano, profesor în laşi, E seris pe hâr
AS

tie și copia poartă data de 1809. In pachetul de hârtii a

Jumătătenilor se găsesc mai multe acte vechi interesante,
eare vorbesc de urmașii vechilor
UI

bueri Jumătate de prin

sec], al NV-lea.
BC
 Y
AR
— 13 —
Giumatate
2). Nume de persoane: Mâriea fata Giurgii

IBR
Marina, Ma-
Mariea, Silă, Done, Fetcove, Stetul Jumătate,
Bâlint, Căliman. .
ruşca, lonașco Giumătate,
de localităţi : Mândreştii, Șesbânesştii, Giu-
3). Mume
se păstrează . şi

YL
mătătenii pe Jijia: Toate aceste denumiri
Jumătățenii, fie ca localități
azi, fie ca sate: Serbănestii,
când sate pe ele, ca Măndrestii, în
isolate, toaste oare

SIT
Dorohoi.
Pe vremea lui Stefan cel Mare incă con-
4). Ilolarele
naturale, ca și
tinua a se hotărniei moşiile după semne
un teiu, o
pe vremea lui Alexandru cel Bun. lată semnele:
ER
cruce, 0 movilă scpală. un stâlp,
luncă, un carpăn cu
movila ce-a puso Ionașco, şi alte 4 movile, moara cea
NIV

Din toate aceste semne nau mii rămas

bătrână, zvorăşte.
care și azi slujese ca semne de hotar,
de cât movilele,
de nuele—răsadniţe—ori spăr-
întărite ori cu îngrădiluri
ce au slujit ca semn de
Totte movilele
LU

cuite de vreme.
textul chiar zice:
hotar au fost săpate de mini de om, căci
Moara de
movila ce-a pus?o (făcut'o) lonaşco Giumătate.
Jijia, era deja vache—lextul zice bătrâni--
de apă de pe
RA

în 149], ceea ce arată că era construită de pri:nii descă-

licători ale acestor locuri.
po
NT

pa pm
rr

S). Document din 7003.

iu
CE

a If:
din Jumă-
Sumar : Stefan Voda întăreşte lui Bogdan Jumătate i-a
Curtea lui Caliman—ce
tățeni de pe Jijia —pactoa unde a fost
—dle la fratele său Oancea
euimparat în preț de 250 zloli titarăşti :
fiul Marinei, nepot Giurgil Giumătate,
I/

1003 (1495). Suret de la Stetaun Vodă.

tea
Facem înştiintare precum au venit înain
AS

ficiorul.
noastră şi înaintea boerilor noştri Oaaucea
au vând ut a sa dreapta
Măvinei nepot Giurgii şi
nici asupr it dintr'al,
ocina şi moşie de nimeni silit
UI

e Gium ătă-
sau drept uric giumaâtate din sat anum
BC
 Y
AR
— 44 2
țeni parle din sat unde a fost deoriştelui a

IB R
Cali-
man, aceia au vândut frăținisănu slugii noastre lui
Bogdan drept 230 zlot tătaraşti și sculându-se sluga
noastră au plătit toţi aceşti bani di mai sus serişi
230 zloţ tataraşti în mânile

YL
Oaneii -ficiorul Marinei
nepot Giurgii. Pentru aceia vazind şi noi a lor bu-
na toemala şi invoiala şi plata deplin aşijderea şi
noi am dal şi am întărit Slugii noastre lui Bogdan

SIT
pre acea di mai sus numilă silişte anume giuma-
tale din Giumatatenii, unde a fost deoriştea lui
Caliman, partea di sus ca sai fie lui de la noi uric
ER
cu tot venitul lui şi copiilor lui, nepoții şi strane-
notii lui, şi a tot neamul ce se va alege mar a:
proape nerâşuil nici odanăoară în veci. lar hotarul
IV
acelei giumalaji de sal din Giumâlatenii sa fie din
tot hotarui giumalate, iar despre alle părti dupa hota-
UN

rul cel vechiu, pe unde din veac a umblat. Pentru

aceasta este credința Domniei mele Stefan Voda
Și a prea iubiţilor fiilor Domniei meale Alexandru
şi Bogdan Vlad şi... Fautul logofătul...
AL

„Acest suret lam scos de pe un suret romă-

nesc scos de Acsinte Uricarul, întru carei surel este
iscalit Axinte Uricarul, şi fiind cam
R

ars, lam scos

mai lămurit eu Evloghie dascal în anul 1736 lulie 4.
NT

NOTE

1). Suretul e scris in 1756 Iulie 4 de Gheorghe

CE

Exv-
loghie cunoscutul dascal de slavonie la seoala din
Mitro.
polia laşilor.
2). Nume de persone : Oancea, Marina, Giurgea, Boz-
I/

dau, Căliman, , | |
3). We de
AS

localități : Giumătațenii, dvoriştea lui

Câliman.
4). Jumălăfenii, sat în judeţul Botoşani, pe Jijia, com.
UI

Buimacenii, numele și-l trage de la Doerii Jumătate, trai-

tori în seci. al XIV și XV-lea,
BC
 Y
490 —

AR
Documentele aduse sub No. 7 şi $ vorbesc de nea:
mul Jumătate așa de important în istoria polilică a scl..

IB R
al XV-lea, Am copiat în ale msle «Surete şi Izvoade>
toate actele moşiei Jumălăfeni şi Zvorişlea, aşi că se cu-.
nosc multe din peripaţiile acestor moşii. Pentru moment:

YL
amintim că în satele de pe Siret: Şerbăneştil şi Mândeeştii:
ca şi pe Jijia la Jumătățeni, își aveau Curți (dvorişte) încă
din sel. al XIV-lea fraţi! Bălinț şi. Căliman Giumâătat.:

SIT
Si pănă azi s'a păstrat amintirea. acelor deorişte ale lu 3
în denumirea satului: Zeoriştea, zis din din vechiu:
Balint,
Deoresţi, din doorişte , priu schimbare de etimologie po-:
porană. a
ER E
Iulie umaşii acestor primi boeri Jumălate, kre bue să
punem pe. Jon Jumătate zis în documentele noastre Jo:
IV

naşco Jumătate, care se întâlneşte ca boer fără . titlu

in divanurile lui Alexandru el, Bun între 1403—1+11,-
UN

când probabil moare, ca bătrân boer și stăţânitor luturer:

moșiilor de pe Siret şi Jijia, unde părinții săi îşi făcuse-
duorişte, adică curţi. nu case, (dvorişte, nu domove). Boer.
Alexandru cel Bun, putu să-şi
AL

cu trecere la linărul Voevod

ridice în vază căteă Vodă pre fiul său Jurju Juinătale,
care apaie regulat ca mare boer fără titlu în tot lungul
R

Alexandru Vodă, de “la 1408 — 1433. Lunga sa

domuiei lui
carieră de boer în vederile politice ale domnului său, i-a
NT

sporit averta şi el se vede că a stăpânil întreagă avere ta-

tălui său lonaşeo Jumătate.
CE

Jurju Jumătate moare cu începulul domniei lui lliasi

Juuma-:
Vodă. El lasă 3 urmaşi: 2 Dăeli și o fata: Şlef. ur]
tate cu fratele său Mândru şi o fată Mărin. Traducăto-
rul urieului nostru greşit pune Măndrina, în loc de Man-
I/

ru. Sufixul în e singular în slavoneşte şi la indus în e-

AS

roare, luându-l drept nume femenin in loc de masculin. Po-

litica dusă de aceşti fraţi şi mai ales de Seful „Jumatate
a facut să piardă cu totul rostul politic din jumatatea a
UI
BC
 Y
AR
doua a scl. al NV-leu, Ar reeşi că frații Stetul și Mândru

IB R
Jumătate au ținut la politica personală a lui Stelan Vodă
fratele lui lliaş. Amândoi fraţii se găsesc în divanul lui
Slefan, regulat citați impreună: <Sleful Jumâătatevici i să

YL
brat ego Alănirul>. Ba se vede că Mândeul a murit ina=
inte de 141$ probabil în luptele iucinse între Roman Ii 1ș
Vodă și intre unchiul său Stefan Alexandru Vudă, căci

SIT
nu-l mai găsim citat și supt Petru Vodă din I415,.ci nu:
mai pe Seful jumalerici, pentru a dispărea apoi pentru
vecie din şiraoa boerilor veliți ai secolului al XV-lea. Stefan
cel Mare nu găseşte în ultimele divanuri ale lui Petru Aron
ER
pe nici un boer Jumătate, ca prielin ori prolivnice, căci boe-
riile lor incetează după anul 1448 (6936 Februar 18: vezi
IV
Ulianiski 70).
Cu ce a păcătuit acest Stelul jumătele, penlru a inchide
UN

scara diregătoriilor tuturor urmașilor săi ? Poziliv nu știm

nimic ; bănuim însă câ a fost la mijloc o tradare, că a-
dică Steful Jumătate se fost purtat ca un Hain câtră u-
nul din Voevozii Moldovei scumpi amintirei lui Stefan.
AL

Zice Sleftan Vodă în uricul din 7000 Sept, (1491): ciar de

acolo (din Şerbănezti în sus—adică locul /voriştei de azi)
R

ce a fost a moşului lor Jonaşro Giumătale de la moşul

nostru ddleraudru Vodă, pre acel sat ce sau scris mai
NT

sus, ei i-au pierdul cum csle nouă în şliinlă şi boerilor

noştri».
CE

Dacă Vodă Stefan zice în 14091 ca este în ştiinţe se

că Stolul Jumătate a lost pierdut moșia sa-—parlea din
sus de Șerbănești,—și că și Doerii săi știu aceasta, el pre
lea aduc dovada vie a lui Zafco Jludici unul din cei mai
I/

bătrâni boeri din divanul sân, care probabil să fi apuci

și cunoscut in persoană pe Steful Jumatate. Și la ce
AS

arti
ținut Stefan Vodă să pomenească acest fapt, «dacă nu a
fi intimplat Dainia Stefului contra talălui sau Boadau, în
UI

luptele sale contra lui Alexundrel (Liu),

BC
 Y
4 =

AR
Documenlele noastre ne arată pe urmaşii acestora:
fii pe Alirina, Done şi Silă ; Ste=

IB R
Măndru Jumătale are
ful Jumătate are de fii pe Mărina și. Seful; iar AMP vina
sova lor are de fii pe Bogdan şi Oancea. Ei işi impart în-
tre dânşii averea rămasă: Măndreştii de pe numele lui

YL
Atândru Janitale- 1448; Jumătățenii după numele lui
Caliman Jumătate de prin 1330. şi Şăibâneştii probabil
după numele -răstrâmoşului lor Şzrban Jumătale. bânuilul:

SIT
tata a lui Bilinţ și Căliman Jumătale, de oare-ce Şerba-
neştii se dau cu nume mai din vechi, pe când celelalte:a-:
şezări se determină cu loculia: cunde a fost duoriştea lui:
ER
Căliman şi Bălinţ.
lata dar documente care ne răspică rostul unei fami-
li de boeri din seci. al XIV şi XV-lea (1350—14199) in curs
IV

de cel puţin 6 generaţii. .

Alexandri în „Despot Vodă> pune pe Jumătate ca
UN

plăeş păzitor:de .hotară sub domnia lui Alexandru Lăpuş-

neanu şi Despot Voda. E liber artistul dea interverti istoria
pentru efectul scenei, dar in scl. al XVI-lea nu se gasește
AL

nici o pomenire de Jumylate. Apar ce-i dreptul mai lirziu

hoeri cu numele de Bucioc, care pe turcește e lot Junii:
tale. Care să fie legătura intre Buciocii sul al XVIl-lea cu
R

Jumătățenii schal XV-lea? O eniumă.

NT

[N

-9). Document din 6995 Ghenar1% Suceava.

CE

T
Sumar : Stefan Vodă întăreste nepoților lui Bratul Viteazul
satul lor de baștină Bratulestii şi Fedelesenii, iar la Tarheatară sue
e-
tele Goeztii şi Vrăstalii, căci ei si-au fost perdut diresele ce au
vut de la Alexandru cel Bun și Ilie Vonda.
I/

Mato)erire B(o)uiee aini Orediant noenoaa V(o)ento)z

AS

A(a)pa Bean Ăloaqageieni. Witt BHAMEITe HCCHAL AHCTOA

BACAU BTS HA, Sapt. Hâti £F9 UTOVUN ScAnIuuT.
MALIN.
îi ceerpa ere
UI

toat moru semintii. caSra nam Miipua

BC
 Y
AR
— 45 —

He uta. | caSra nau dap. ou paria ero pars

IB R
n iapSurne. ut ccerpu uț.. ikra u Miapurna. n caSra
Hat ecre.si ccerpa ere Pegas nene nt Toasep
H ctcrpa tre Godinna n Macmke e(n)uo)ie Iana

YL
lpacrara u C'rana Acuta dparoatupa reno au,
Hwn n cterpa cra ema. cure Alupua Rau. Mee

SIT
neoane hpavSaa pik, itasettaaat cea NY. WCORUSIS Mas
UES MACTIR, 00 AAA 9 Î| apar ceata tat, Saune
SAN SV APaAAnckon, uYMpanSIo ceri. cesta nantatk,
hparSaceurin n Peeacura ER
ni 1 ua DpasnrarSpk Los
EMITĂ N BPACTANĂI, "POE BCE BRIIIEINICANIISE, pa ter !
MA tor ac. SVpI CA BACEM ASTo eat, Iata
IV
kre
ua up'RSuSuarvu LA VL! upkurrSpkrua HN ACES
UN

PAS n re ck, nai uăieper nananziaiut venepSitite, tinte

Boanite na hihi, la Țorap. "Rat BRIITENMCANUILAL. Cea,
da cc ter Scuţ crepieni, ns crapoa$ vorapS Sia naekia
AL

WRABAA, d MAR MPUBHATE Ie MAadIt ACN IA PI cea,

wT ARAa naturers er faceai | Apa neeneai. n ApSroe apune
R

Htare vor SVuna Manere ur Iata oeneai. 4 ui a

TURAN, RAR CT a SBtianit Manere regnă. n noa'kpvat nat
NT

MIMA d MA TO EC ERA MANET FEAA BRE | inenncantitare,ant

Grredanta ocne. n tkpa npheazannaenn cre Feataatni
CE

faescan apa ui horaana lada. n vkpa Rotăp nauruț

e Sata, pu, VanrSpa, i. n Apare [uta atepurtniia
En Xpaatana, eu lame ASA nau Aaiiora
I/

ui IeSaa napranana ver vor. pe n AMunnora

AS

umane Prkueura | napianai ver Mekauga, n. n. A MAp eta

Mepreoponenere. n. n. ['pesu napiaaană (Oprenenere, i.
n, Den Genapa napadana Meorerpag il core. cn, Haus.
UI

cnarapk. n. n. hoagqepa energia, e.n. G pesti tasce

BC
 Y
— 49—

AR
Teanita. E. n. Lun PS ema croatia. E. n, | Managa
woatmca, n arkpa ovcu Botap iauluy. ALo4AanciuX. BEAHKHX

IB R
N AAA, 4 NO Haultăt xenaomk nro BSarr r(o)en(o)a(4)pz
Hate Seman OT prkren Hawk Han tur nauitro Îl poas,
HAN NA EIAKOrO LA ha H30EpETh FCApA BITI HALE BEMAN

YL
DOAAABcKOW, TOT GH HAL HENOPSUINA Hautero Aaania Hi nor
Rpzit Aia „adn Hai | STapzAn n Srp'knia, BanSiase ecatu

SIT
MA AAA Hi NOTEPRANAN. , . MIpaRSIo i nrkpuSio caSiaS. n

BA MO eee d HĂ Boautvie | kprkuwer n nor

pa jenie ToMuS BaceMS BAIENIICAN OAS REA'Îau cdti dz
ER
unta$ nkpnomS na(u5 TzSrSas asroderS nuca). n naut |]
Memâr.- WpuReciiTIi, Ret$ AnciS Hatneat$, Nic Tosarp o
IV

CGwuasen nare Su... Le. ai.

UN

Traducerea
AL

o ——

Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan Voevod,

Domn țarii Moldaviei, facem înştiintare cu această
R

carte a noastră tuturor cui pre dânsa vor căuta,

NT

sau celindu-li-se o vor auzi; ială câ această ade-

vărata sluga noastră Mircea şi sora lui Anauşca,
şi sluga nvastră Lazăr şi fratii sai Dragolă şi An- .
CE

druşca şi surorile lor Neaga şi Măvina, şi sluga

noastra Coste şi sora lui Fedea şi nepoţii lor Toa-
fiii lui Ivancu Vrăs-
der şi sora lui Sofiica şi Nastea,
tatu ; şi Stana fala lui Dragomir Căşolă, şi ne-
I/

poţii ci Jon şi sora lui Fedca, fiii lui Mircea Că-

şotă, nepoți Bratului Viteazul, ne-am miluit noi spre
AS

ci cu osebita mila noastră şi am dat şi am întarit.

noi lor în pămiutul nostru al Moldaviei, a lor dreaptă
ocina salul anume Brătuleştiişi Fedeleşanii şi la .
UI

4
BC
 Y
AR
— 50:—

Carligâtură, Gooştii şi Vrăstați; ucele toate “de-

IB R
mai sus scrise să le lie lor de la uoiuric și cu loale
venilurile, lor şi copiilor lor şi nepotilor lor şi stra-
nepoților lor şi rastranepoților lor și la tot neamul
ce li se va alege mai de aproape ue rușuil nici oda-

YL
nâoară în veei. lar hotarul acelor de mai sus scrise
sule să fie din toate partile pe vechiul hotar, pe
uude din veac a umblat. lar diresele (privilegiile)

SIT
ce au avut ei pe acele sate, de la bunul nostru de
la Alexandru Voevod, şi all privilegiu de lu unchiul
nostru de la Iliaş Voevod, pe acele ei le-au pierdut
cum esle la ştiinja domniei noastreşi u boerilor
noştri. |
ER
lar la aceusla este credința domniei noastre
IV
mui sus scrise noi Stefan Voecoi, şi credinta preu-
iubitilor li ai domniei noastre ecrane si Dog
UN

dan Vlad și credința boerilor noştri credinta jupă-

nului Duma, erediula jupânului iangur, credinta
jupănului Dragoş vornicul, credinta jupânului IIră.
man, credinta jupânului Zafco /ludici, credința ju
AL

pânului Dajbogg. credinta jupânului Seful parealab

de Ilotiv, credinta jupânului AMicotă şi pan Iealeg
parealabi de Neamţ, credința jupânului <ludreica
R

Ciortorovsli, crediula jupânului Grozea parealab

NT

de Orheiu, credinta jupânului Jon Secară parealab

de Novograid, credința jupânului Clănăa spatarul,
credinta jupânului Boldur visternicul, credinta ju-
CE

pânului Eremia postelnicul, credinta jupânului Jos

Fruntez stolnicul, credinla jupânului Sauadru co
misul, şi crediuta luturor boetrilur noştri ai Moldo-
vei, a marişi a mici,
I/

lar după a noastră viată cine va îi domn târii

noastre din copiii noştri sau din neamul nostru, sau
AS

ori pe care D-zeu îl va alege sa fie domn (arii

noastre a Moldaviei, unul ca acela să uu strice
dania noastra şi întărilura, ci mai vârtos sa le-o
UI

întărească şi împulernicească, de oare ce noi iuşine .

BC
 Y
AR
Sr
|

|
le-am dat şi am întărit. (pentru a lor) drepta şicre-

IB R
dincioasă slujba şi pentru câ..... ;
„Iar spre mai mare tărie şi imputernicireu tot
ce su scris mui sus poroneit-am la al nostru cre-
dincios jupân Tăutul logofâtul să serie şi pecetea

YL
noastra so atârne la aceasta carte a noastra. A scris
Toader în Suceava la anul 69... Ghenar 17.

SIT
NOTE

1). Originalul e scris pe piele şi se află în proprietatea

ER
d-lui D. A. Greceanu din laşi; face parte din uctele ca-:
sei Pavli. Bine. păstrat, afară de ultima îndoitură care a
rupt şi ultimile rânduri şi chiar data, nepulându-se celi
IV

de cât miile şi zecile 69...., lipsind zecile si unităţile.

2). Nume de persoane dlupua. STunoyinkă, dăswp, Apa-
UN

rorz, Mnapymin. Ikea. Azpuua, Kocre. Praga. Iacrk, Toa- .

Arp, Goinka, Hanuka Ppaerara, Gran, Apareatnip hamora,
Iwu, Alupua Kamorz, lparSaa Burkak,
AL

3). Nume de localităţi: Brătuleştii, Fedeleşanii, Go-

eştii, Vrăstaţii, kpzanrarspk.
Azi Brătuleştii și Fedeleşanii cad în judetul itoman,
R

Vrăstaţii nu ni se mai dau ca sate deosebite, iar Goeştii

NT

e sat în județul Iaşi, vechiu Cărligătura.

4). Bratul Viteazul. La mulli boeri de ţară din scl.
al XIV-leu și XV-lea se dă numele de Viteazul. Aşa avem
CE

aliţia Dragoş Viteazul pomeniţi prin documentele scl, al

XV-lea prin părțile muntoase ale Bacăului şi Neamtului. |
Vilejii erau un soiu de armată de țară, din care foarte
I/

mulţi proprietari vechi de moşii, boeri de ţară, şi-au le-

gat porecla de vileaz=oşleau, pe lângă numele lor. La
AS

nici unul insă porecla n'a trecutla urmaşi, ci a rămas ca

un atrihut specific persoanei lor, cu care se cita totdeauna
de urmaşi. Aşa acest Bratul şi-a legut numele sau de Bră-
UI
BC
 Y
AR
— 59 —

IB R
tuleşti sat în jud. Romun, dar nepoţii când il pomenesc
ii zic pururea Bratul Viteazul, fără a i se zice şi Căşold.
Cuvântul /iteaz a suferit aceiaşi extindere de înţeles
că şi voinic, care cuprinzând la liceput numai pe oștean,

YL
pe militar, s'a dat mai apoi la ori ce om lare, fără ca
numai de cât să se lege cu noliunea de soldat. Ori ce sol-
dat de ţură era viteaz, voinic, tară ca fie-care viteaz sau

SIT
voinic să fie numai de cât soldat.
Bratul Viteazul trebue să fi trăit pe vremea lui A-
lexandru cel Bun, căci nepoții săi lrâesc pe la 1490; apoi
ER
chiar textul zice <iar privilegiile ce ei le-au avut de la
bunul domniei mele de la „l'exandru Voecod le-au pierdut»
IV
adică că divesele lui Bratu! Viteazul s'au fost pierdut în
răzmerițele dese ce cuprinsese ţara pănă la asezarea lun-
UN

gii domnii a lui Stefan Voda. Urmaşii acestui Bratul Vi-

teazul au trâil. în de aproape de marele Voevod, câci el
singur zice că perderea aclelor e lui cunosculă, cum și
boerilor sâi. Aceiaşi destâinuire ca și la boerii Jumătate,
AL

care fiind duşmani în politică marelui domn şi-au fost per-

dut averea din cauza hainiei lor
R

5). Duta, Originalul nu ne păstrează în dată zecile

și unitățile, câci ne dă numai 69... Putem însă preciza
NT

data după lista boerilor. E posterior anulu 699% și

anterior anului 6998 Martie, căci din boerii fără titlu nu
ni se pomeneşte nimic de Zbrrre și MWeag, care dispar de-
CE

fiuiliv în 6999; şi ni se dau numai pe Duma, Gangur,

Mrămun, Iaţco Jludici, Dujbog, «Indreică Ciortororski.
Dupa parealabii cetăților data va & între 6996 și 6995;
I/

Sleful de Ilotin, Micola şi Reatez de Neamţ, Grozea de

Orheiu, Lou Sucară Je Roman; Ne lipseste paharnicul, și
AS

din documentele cunoscute avem ştire de paharnicul zn-

dreică pănă la 6997 Mart 18, şi de AMfoghilă paharnicul
UI

de la 6995 Mut. Deci la lo lanuarie 6995-nu vera încă

rânduit nimene în treapla păhăcnicier, Movilă fiind râdicat
BC
 Y
— 33 —

AR
la această treaptă după Ianuarie 699$, căci il găsim po-
menit în 6998 Martie ca paharnic. Unind toate acestea noi

IB R
fixâm data documentului la 6998 Ianuarie 17 (1490).
6). Nepoli—nepotove. Semnalăm âceste 2 româuisme,
dute sub desinenţa cazuală slavonă; mepolove ne reamin-

YL
teşte pe sinove, anucove==nepoli. Diacul Toader era băşti-
naş român şi slavona o invăţase—se vede—prin scoală
pentru cancelarie şi atâta. |

SIT
1). Câşolă, ne aminteşte pe Lâiolă, Albotă, Drăgolă,
Băşolă, Căloti, unde avem sufixul otă (slavon eu), apli-
cat la rădăcini slavone: drag, baş, şi latine ca alb. Se
vede că onomaslica românească s'a imbogătit prin sel. al
XUI—XV-lea cu acest sufix patronimic,
ER eare ar arăta pe
fiul lui Albu, fiul lui Drag, după cum moda mii veche
IV
cerea sufixul escu : Borilescul, Dunulrescul, Ganescul, Si-
nescul, vorbind de cele ce se găsesc in ducumentele. scl.
UN

al XV-lea. Moda mai nouă cu oz, ovici, îski, oglu, giu, a-

rată de departe provenienta rusască, bulgăreasca, leşască
sau turcească. Sufixul patronimic olă e anterior descăle-
catului şi tocmai prin rarilatealui de astăzi ne dovedeşte ve:
AL

chumea ; Texlele vechi ne dau mai multe nume, care azi

au dispărut, dacă nu s'au păstrat ca denumiri topografice
R

cum e Albota, restul in derivate ca Dragoleşti, Caloleşti, elc.

NT

10). Document din 70V9 Dec. 14.

pn
CE

Sumar : Stefun Vodă cumpără satul Sineştii din Carligatura

de la Giurgea Sinescul şi frații lui, fiii lui Stantiul Sinescul,: nepot
lu; Ion Sineseul cu 200 zloți tataraşti. Asemenea mai cumpără satul
Onicicanii tot din Cărligătura de la Jurj Palmeş ficior lui Ilie Palmeş
nepot lui Onicicov Palmeș, cu 200 zloți tatărăşti, Aceste 2 sate le-a
I/

dăruit mănăstirei Putna, pentru pomenirea stramoşilor săi, şi sauatatea

sa şi a doamnei Mariei.
AS

Cu mila lui Dumuezeu Noi Stefan Voevod

Domn ţării Moldaviei, înştiinţare facem cu această
UI
BC
 Y
AR
— D414 —

carte a noastra tuluror cui pe dânsa vor câta sau

IB R
celindu-li-se o vor auzi, cum au venit iînainlea noa-
stra şi înaintea alor noştri moldovenești boeri a
mari şi a mici Gimrgia Sinescul și lraţii lui Ma-

YL
noil şi /saiaficiorii Stanciului, nepoții lui Ivana
Sinescului, de a lor buna voce, de nime siliți nici
nevoiţi, şi şi-au vândul a lor dreaptă : ocină diu u-
ric(ul) moşului lor a lui lona Sinescul și a Stan:

SIT
ciului tatălui lor un sat la Carligatura anume Si-
“meşti, unde a fos! casa lui Iona moşului lor, şi
a Slanciului a talului lor, acel sal lau vindut
ER
însuşi Mariei Sale drept 200 zloți tataraşti, si au
platit Maăriia sa acei bani 200 zloți latarazii toti
depliu în mânule JurjiiSinescului şi a fraților lul
IV
Manoil şi Isaia înaintea boecrilor; şi după aceia ia
râşi au venit Ja Maria sa şi inaintea boerilor Jizer-
UN

jea. Palmeş licior lul llieş nepot lui (Ouiucorn din

Carligătură, iarăşi dinlru a lui buna voe de nime
silit nici asupril şi uu vândut a lui dreapla ocină
„din uricul sau cel arept din uricul moșului lui 0O-
AL

nicica din Carligâtură din dresă ce au avul el dela

moşul Măriei sale Alexandru Voda uu sat în Car-
ligalura anume Onicicauii lânga Sineşti iaraşi Ma-
R

riel sale drept 200 zloți lataraşti şi au platit Ma.

NT

ria sa acei bani ce s-au zis moi sus 200 zloti ta-
tarăşti în minule Jurjii Palmez înainte boerilor si
iaraşi privileghia celi vechi ce au avut Jiurjia Pal-
CE

meş de la moşul lui Onicica din Carligatura de la

moşul Mariei sule Alexandru Voevod li-au dat în
minule Mariei sale înaintea boerilor şi platind Ma-
riia sa tot deplin şi tot cu Dani gata toți Danii câti
I/

sau scris mii sus,

După aceia Maria sa bine au voil cu a sa bu-
AS

nă voință şi cu inimă curata si luminată si din

toata buna voia sa şi cu ajutorul lui Dumnezeu şi
au facut pentru sufletul celor întru sfinţi raposati
UI

mai înainte a pârinţilor şi a moşilor Maăriei sale

BC
 Y
AR
şi pentru sănătatea şi mintuirea Mariei sale și a
doamei sale Marii şi a fiilor Marii sale ca să în-

IB R
temeeză şi să să întărească sfânta sa mănăstire,
"unde este hramul adormirii Prea sfintei nasealoare
“de Dumnezeu şi egumen arhimandrit chir Popa Pa-

YL
isie şi au dat acei sfinte manastiri aceli mai sus
serisă «doi sati anume Sineştzi și Onicicanii ce sint
“la Carligalura ca sa fie acei sfinte mănăstiri a Ma-

SIT
riei sale uric cu tot venitul nestrămulat nici odata
în veci. şi ace privileghie veche de la Alexandru
Voda ce este pe Onicicani iurâși au dul în mânule
popii lui Paisie Egumenul şi arhimandrit ucei stinte
ER
mânăstiri Pulnii. lar hotar mai sus numitelor sate
anume Sineştii şi Onicicanii incepind din sus intre
Onicicani şi intre Goeşti din codhu pe drum ce să
IV
slohoade pe Nicera Onicicăi la ciimpu, apoi şi în
cimpu pe acelaşi drum, apoi pe deasupra dealului
UN

şi iarăși pre acela drum, apoi din dumbrava la

rădiul Azgăi pe acelaşi drum, la smovila cea săpată
și au însâmnat uu leiu aproape; di acolo piste
rădiu la marginea rădiului au iusemnat un ulmu,
AL

pesle drum şi piste vale pe cîmpu pe costişăa la

margine rădiului deasupra Şâplicenilor au insemnat
R

un, apoi piste râdiul acela la Sarâturi. apoi la

dial deasupra Sâplicenilor la movila ce săpată,
NT

din sus de viile lui Talpă la doi movile vechi prin-

lre care trece drum; apoi pre acelaş drum la răs-
pintii, apoi întorcând pe celalant drum peste deal
CE

la altă văspântie la movila cea săpată, apoi iarăşi

câtră câmpu peste o vale mică pe costişă la o mo-
vilă săpată aproape de gropi, apoi piste gropi pân
la părăul Balireştilor, apoi pe aceluş pârău în gios
I/

păn la drum, apoi în suspe drum pe lângă părâul

AS

ce să chiamă Ezărăwuanul la o movilă. săpală a-

proape de drum, diacolo la zăpodie, apoi deasupra
dealului apoi pe deal la o movilă săpată, unde a
UI

fost un stejar, apoi în sus pe deal la dealul cel

BC
 Y
AR
— 906 — ,

mare în codru; atita este tol hotarul a satelor ce

IB R
sau scris mai sus Sineşti şi Onicicanii şi pre acel
hotar egumenul și câlugurii de la Putna să facă
sate și prisâci şi acele sa lie sfintei mânăstiri uric

YL
şi spre ucea este credința însuși marii sale Sle-
fan Voda şi credința a prea iubitilor fiului Mariei
sale Bogdan Voevod şi credința a boerilor Duma,
ispili să stri-

SIT
Buldur ipreci, iar asupra celor ce sar
ce aceasta danie de la sfinta mănâstire Pulni serie
slraşnic blâstam,
1009 Dee, 19.
Acesl suret ce sau scris
ER din condica Mitropo-
liei posleduindu-se de câlra noi şi fiind asemene
scos din condica am iscalit.
IV
97 Sept. 90.
- Costantin stoluie.
UN

NOTE

1). Suretul acesta scos după condica Mitropoliei de

AL

C. Greceanul stolnie în 1197 Sept 30 face parte din aclele

casei Pavli, apud D. A. Greceanul.
R

9). Nume de pnrsoane: Giurgea Sinescul, Manoil,

Isaia. Stanciul, loan Sinescul. Giurgea Palmes, Ilieş Pal:
NT

meș, Onicicov.
3). Nume de localităţi: Sineştii, Onişeauii, Goesștii,
CE

Iicera Onieicâi, Şăpticeni, Pârâul Batireştitor.

Sineşti. sat în jud. Iaşi, Cărligatura. Onişcani tirgu:
șorîn jud. Roman, Siretul de jus. In vechi amândouă erau
în ținutul Cărligăturei, dispărut după 1S35, când cu noua
I/

împărţire şi rolunzire a judetelor din Moldova. Intemeerea

AS

acestor sale cade în sel. al XIV-a şi XV-a pe câud tră-

iau boerii 'loan Sinescul şi Oicicov, unul fiul lui Sin, ul-
tul a lui Onicică (Kivera Onicicâi).
UI

Boer cu numele de Sin avem pe Bărlici (ef. Uricar

XVIII ad linem); se vede că numele de Sm a fost mai
BC
 Y
— 51 —

AR
viu întrebuințat de cât altă poreclăşi s'a -păstrat la. ur:
maşi : Sin-ţescu, plural Sin-teşti, ue -unde apoi numele.

IB R
dat localilăţei Sineşti. a |
Onicicanii, azi Onişeanii, ca veşnic==vecinic, crâşmă
=cârciumă, paşnic==pacinie. Ne aminteştede Onicică, O-

YL
nicicov=a lui Onicico. Dacă în Vană celim pe Joan, căci
se întilneşte și Vană și Oană, atunci Ovicico ar fi Ioniţă,
onomâstica slavă fiind in putere prin scl. al XV-lea.

SIT
4). Unde a fost casa lui Ion moşului lor şi a Stan-
ciului tatălui lor; pe slavoneşte ar fi rac Bia Acta Iwha
AFAS HX. Ion Sinescul a trăit supt Alexandru cel Bun, ca
Şi Onicico, care au direse la mâna
ER
lor de la acest voe-
vod. Pe la 1400 nu era sat pe locul Sineştilor. lon Si-
nestul, adică fiul lui Sin îşi făcu casă pentru el. In acea
IV
casă a trăit familia lui; acolo a trăit dintre copii și Sfan-
ciul, care la rindul lui a avut şi el 3 copii: Giurgea, Ma:
UN

noil şi Isaia. Daca bunul și tatăl lor şi-a zis Sinescul, fi-
ind câte unul, „copiii și familia la un loc şi-au zis Sineştii
Casele s'au înmulţit și așezările lor au închegat satul, și
AL

iată dar trecerea de la intemeetori: Sin, Sinescu, Sinești,

Ja satul Sineşți, de la proprietar la proprietate,
Tot asemenea Onicico=loniţă care se numea şi Pal-
R

meş, trăitor supt Alexandru cel Bun a avul de fiu pe Ilie

NT

Palmeş şi acesta pe Jiurjea Pulimeş. Contemporanii au le-

gat în gura lor mai mult numele de Onicico, adică numele
de botez, ca şi în alte lucalităţi: Joaniţeşti, Ivănizeşti, ete.,
CE

de cât porecla palmeş. şi a dat numele locului după acest

fapt, punând sufixul ani, Onicicans, Onişcani, ca în Lune
gani, Vătcani tazi Vulcani).
I/

Din zecile de documente de prin sel. al XV-lea, re-

iese un fapt social de foarte mare insemnălate pentru des:
AS

voltarea elementului rurul în ţara noastră. Mai toată țara

Moldovei trebue să ne-o inchipuim acoperită cu păduri.
Târgurile, aşezări din vechi, erau presărate pe curgerile a-
UI
BC
 Y
AR
— 58 —
pelor, la deschideri de vâi largi, sau celaţi împrejmuite

IB R
cu. ziduri, ca Ilotin, Neamţ, Novograd. In locul satelor de
azi cu sule de case, trebue să vedem numai aşezări sin-
auralice de case a vitezilor oșteni ai voivozilor, ori i slu-

YL
gilor sale credincioase, care capătă pâmânt din imensita-
iea codrilor unde își deschiă poene şi izbutese a-și lace
“case din bârne în mijlocul codrilor şi al vâgâunilor. Din a-

SIT
cele agezări vechi de case au cșil satele de azi, aeră nau
venit imprejuri năprasuice, care să le strice asezarea,
3). <Şi pe acel hotar egumenul şi călugării de la
Putna să facă sate şi prisăci“ Stelan Vodă cumpărândER
cele 9 sate Sineştii şi Onicicunii cu câte 200 zloți tătă-
răști fiecare, le-a fost dat mănăstirei Putna pentru pome”
IV
nirea strămoşilor și părinților săi şi pentru sanatalea sa și
a doamnei sale Maria. Odata intrată mănăstirea Pulna în
UN

stăpânire în aceste 2 hotara sa simțit nevoe de azi fuce

sat pe ele, căci numai cu aşezările de case ale foștilor
proprietari, deposedaţi prin vânzare: Giurgea Sinescul și
AL

Giurgea Pulmeş nu era mulțumită mânăstirea ; şi de aceia

“egumenul Paisie cu intregul sobor al Pulnei cere de la
Vodă ingăduiala ca chiar în actul de donatie (daanie) să
R

se prevadă dreptul de a-şi face sal, aceasta intrând în a-

NT

tribuțiile esclusive ale domuului, fiind o chestie de slat—

colonizarea. De unde: dar intre 1100 şi 1500 atât în Sineşti
cât și în Onişcani au erau de cât aşezările de case ale
CE

proprietarilor, odată aceştia iezili de pc moşie, mânâstirea

a căphtat voie să faca sat, priu aducere «le oameni străini
liuzi. Aceştia faţa cu noul stâpău— mânăstirea Pulna—
I/

au devenit vecini, mai apoi clacaşi; şi deci vecinatul fu

aceste 2 sate începe cu sect, al XVI-lea, nu mai de vreme,
AS

” 6). //olarele. Cele două sate Unizcanii şi Sineştii sint

cuprinse în acelaș hotar, Ca semne avem: pâdure, drum,
teiu, movili săpate, râdiu, ulm, gropi, părâu; „Zipodie“,
UI

se mui aminteste şi de mocili vechi, care dacă pentru cei

BC
 Y
AR
de la 1500 erau vechi sigur că lrebue să la punem de pe

IB R
la începutul sel. al AV-lea- supt Alexandru cel Bun, când
Sau delimitat poale pentru inlăiași dată proprietatea acelui
Sin (Bârlici). | .
| Cuvântul zăpodre vine des în documentele vechi. 5u-

YL
pă :elimologie cuvântul e slav: zapod=latebra, ascunsoare;
intunesime. noAz, Sansa. Vechii traducători ai textelor
bisericeşti au luat cuvâutul slavon pe deautregul: zăpodi-

SIT
ile iadului „întunecimile“ iadului. Din textul adus mai sus
pare a reieşi ințelesul cuvintului zăpodie. Conaki zice in
tălmăcirea cuviatelor vechi de hotară -ă zapodie este un
ER
loc întins pe o înălțime mare (Uricar 1? 928). lară lextul
nostru zice : „apoi in sus pe drum pe lângă părăui co se
cheamă Ezărăoanul la o movilă săpată aproape de: drum,
IV

de-acolo peste zăpodie, apoi deasupra dealului. apoi pe

deal lu o movilă săpală, unde a fost un stejar: apoi în
UN

sus pe deal la dealul cel mare în codru». Holarnica dar

începe din vale de la părău unde era o movilă săpată, se
urcă la deal pesle zăpodie în deal iar la o movilă săpată,
AL

deacolo în sus pănă la alt deal mui inare în codru. Dea-

lurile dar aici formau terase=podine sau-padine, podişuri,
din care cel întăi podiş, 'sau padină, se prezenta celor
R

“din drum ca o vizunie,.ca o ascunzătoare, de o parle pe

NT

deal de la drumul mare. La aceste sa zis și să zice zapo-

die, iar satele aşezate pe asemenea zăâpodii s'au numit Zi-
podeui, cum e satul din jud. Vaslui, care ocupă coastele
CE

_şi culmea dealului răsăritean a văii Teleajinei, fără să fie

pe muchea dealului. Peste 58 de localităţi poartă la noi
numele de zâpod:e şi zăpod:ni, ceea ce arată întinsa în=
I/

trebuințare ce a avut acest cuvânt din vechi supt iuflu-

ența slavonă, Din gura vâii Teleajnei, unde ea se varsă
AS

în Bârlad; la podul Bulvasi, apucă drumul ingust spre o-

bârşia văii. drum de abia de o leleugiă, cărucioară. spre
«vechiul sat Murgeştii,
azi Bereasa şi dispărutele sate mai
UI
BC
 Y
AR
— 00 —

din sus între lăşcani şi Bereasa:În gura vâii se facu prin

IB R
1475, în luptele cu Turcii de la Podul Inalt, Cetâţuea pa-
teală de pământ, a cărui urme se văd şi azi pentru a stă-
vili intrarea 'Purcilor pe această vale şi a-i sili să ia dru-

YL
mul ingust şi mocirlos spre Podul Inalt. Pe coasta răsă-
riteană a dealurilor trăia pe alunci Costea Sărăcină. cu
fiica sa Anugca și cu nepotul sâu Matei aprodul. Aşăzareu

SIT
lor se chema Drăncălăeşti (Aprukxazrpin). Așa ne-o da u-
ricul din 69$7 April 29 (Arhiva NV, 266). Se vede insă că
așezarea satului lor fiind pe o zăpodie, plecând din vale
spre culmea dealului.—cum ER
și este—
denumirea de Drăncălăeşti, dacă nu cumva se va [i păs-
s'a uitat cu vremea

(rând în niscaiva numiri locale topogralice. şi a învins

IV
acea de zăpodie, zăpodeni, cum se zice şi azi, schimbare
care a începul a se opera de la secl. al XVI lea încoace,
UN

cănd încă influenţa slavonă era destul de puternică, Vas-

luiul fiind plin de numiri topografice slavone,
AL

11). Document din 6979 0ot. 14, i...

R

Sumar: Stefan Voda dă si întăreşte ui Jurju Coteţ si fralelui

său Cozma Colet ocina lor Coleciarii, "cumpărat de la Greaca fata
NT

Rusului 'Toader cu $0 zloli tătaraşti cum şi dania de prisacă la Păn-

tănițe facută lor de Naslea fala Becului, femeea Delii, tot în
Cuteceri.
CE

+ AM(u)ao)erie (o). ant, Greban norea r(o)e

(ns)a(a)pz Beat Moagancieri. tihiat BHAATE CAM Ace
POMR MAHAL BACAM ETO Hat Sar, Hâ €ro uTvun See
I/

ABIT, WE TOTAL Merittihi, caSrhi nat t'kpint, 2 S po

sin nos rea, n Bpamr ere. hosata hore. cASitnan
AS

HAM pat, N BEpHO. TA AI BAR HE psp ui

ÎpHiSIe cASEROI 40 NAC, îRAĂCBAA ECMRI MIX AUCORIMCID Made
UI

IUE9 M(n)a(e)erite. în Adi. HI DOTEGAANANL 6căttt ÎN Math N

BC
 Y
AR
- Gl —

ngatSro wuiu$ CEA HANAL, KROTEMA PERIE, 1010 WII KSNHAN

IB R
wr pati. doua PScwaa. 84. 1. Baa TATapekniț. u
mano Seraaa. Iaca, qouna. eo ga. iei A, kana
1 da ||aa Wa no canoe Aonpont Boat. waute atkere (w)rz

YL
(nus. a4 Pin inu e. n THE AdAu spus Korean
MW ciori CTap(.... KO)TEUApEI. MI MAcuRA. (jOBnt WwcoBrio
_BNAA cAS | E Spiten Romey$: moe Race RWUIEMCANCE Aa CT

SIT
HAR SOT HAc pARII0 Spa. AkTEAL, uk. pante, i SiSuareai
Hy. Hi npaSnSuareai Huy. Hi npaiSparoat six, Hi BAceMS poa$
HK, KTO HA HANBANRHUBL BSAET ER nenepSurento, meant |] zu
S$(....). na. ph. a YoTaph ToMS ceaS Aa scr two Scuţ.
CTOBOIA N0 CPAROAS EPO VITapI9 Shi U3 Reka witntaaul,
IV

a aro er Bikpa r(o)e(noger)eadini gumenncataroatut. Or e

UN

ana. ROEROAqhi. MI Bikpa BABA | naenaroatni ce(nia r(o)cz

(noacr)eaaui. flackcana pa. în tkpa Bop au uY. B'kpa
nana CGrranuSaa ui cțet)ua ro mana Aluipahi. nkpa nana
AL

haannSaa. n [nina ere nana A, Satni. erapoerut Xeo,

ekpa | nana Poau aoprina. akpa nana Bnimtaghi B'kpa
nana ASka. ut nata Dazua. npakzaanni n'kaorpaaciui. n'kpa
R

nana Iara. n nâna Maamta npzzaannt Reaineun. 'kpa

NT

ata Sp | nSpe npzanaaana Hemermkore. Bikpa nana hSyru,.

ekpa nana Peru Iogorpaackoro. pkpa nana LanrSpa,
CE

npakzaana GOpyencoro. n'kpa nana IjlegSaa Uepnara.

n'kpa nas lua Wonipaie. pkpa nana Iura XSanua.
ekpa nana Maamra Xpunkoniua, Bkpa mana li pariz
I/

vana cnarapa. &hkpa nana IOrni aueritapuna. B'kpa nana

IO ri nscreanitka. | n'kpa nana Aa:knora Vama. 'kpa
AS

nana "Îoatni croata, E'kpa nana Ian XSpS nomnea. ui

R'hpa BzacAț Bop Maui (Mod jaBckbI BEAMERIT, 11 AaAniy,
UI

ă 09 name îtugoT'k nora G(or)a ua Hâ(aep)r auru r(o)e(no)=

BC
 Y
AR
— 69—

A(4)p4. Harte Beata, WTA RT PAniț. MAN AT Hanrers

IB R
NAEMENLE, GSA RT GSA. POT tofhi (a [rremopStuta ar
IEP9 Adana, AA IpSBhi Hit STEpAANA. Şrprkuna Ba HN

YL
npatSie. (n) kpuSie caStaS. a na nSaren MOTA ACNE
TomS paceat$ nuuenncannomS, neakan ecdti matmeaS nkpe
usăS noakpuns, [| nanS mmomk awr(o)arrS nncaru. n nauiS

SIT
neuar npuz'kernri Bee mS HantS ancT$, une. Creatie AMARh
S Gsuark. (ah zSuog. wet. a.

ER
Traducere
IV
Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan Voda, Domn
tarii Moldaviei facem înşliințare cu această carle a
UN

noastră luluror cui pre dinsa vor câula, sau lui

cetindu-se o va auzi. lala ca uceste adevarale ale
noastre slugi credincioşii Jarjea Colcf și fratele său
Cozma Coteţ uu slujit noaua cu dreptate și credinta.
AL

Deci noi-vazând a lor dreapta şi cu eredinlă slujba

câlra noi miluilu-ne-am noi spre ci cu osehila noa-
R

stra mila, şi am dat, și am îutaril. noi lor, a lor

dreapta ocină satul anume Coteciarii, ce singuri ci
NT

=. Vau cumparat de la Greaca fata Rusei cu SU zloți

tataraşti. Si iarăşi sau sculat Wasfea, fala Becului
femeia Delii, şi datl'a ea sinuură de a ei bună voe
CE

un loc de..... la Păântănife. Și iaraşi au dat „ur

jei Coteţ din al ci bătrân din Coteciari si pri-
saca, care în deosebi se [ie a Juriei Colelului. 'Poale
I/

aceste de mai sus scrise să le fie dela noi deplin

uric şi copiilor lor deplin şi nepotitor lor, şi stra-
AS

vepolilor lor şi râstrânepotilor lor, şi la tot nea-

mul lor ce li va fi mai de aproape neruşuil nici
odănâoară în vac de vac.
UI

lar holarul acelui sat sa lie dinspre toate pâr-

țile după vechiul lui hotar, pe unde din vae a umblat,
BC
 Y
— 63.—

AR
“Iar la aceasta este credinta Domniei noastre--
mai sus scrise Stefan Voevodşi credinţa iubitului

IB R
fiu a) douniei mele Alexandru; şi credinta boeri- .
lor noştri, credința jupânului Stazciul şi fiului său
Mârza, credinţa jupânului Vlaicu şi liului său Du.

YL
ma, starosle de [Hotin, credint: jupâuului Bode dvor-
nicul, credința jupânului Zbiiare, credința jupânului
Luca, şi giupânului Vâlcu parealubi de Cetatea
Alba, credinta giupânului Weagu şi giupânului F

SIT
vaşcu, parcalabi de Kilia, credința giupânului Arbure
parcalub de Neamţ, credinţa giupânului Butea,
credinta giupânului Fete de lu Novograd, credinta .ER
giupânului Gangur parealab de Orheiu, credința
giupânului Sleful Cernat, credința giupânului Cio-
cărlie, credința giupânului /afco Iudici, credinta
IV
giupânului Ivaşca. Ilrincovici, credința giupânului
Vrânceanu spatarul, credinta giupânului Iuga vis-
UN

ternicul, credința giupâunului Iuga postelnicul, cre

dinţa giupânului Dajbog paharnicul, credinţa giupă-
nului Toma stolnicul, credința giupânului Ile Jluru
comisul, şi. credința tuturor boerilor noştri moldo-
AL

veneşi a mari şi a mici. lar după a -noastră viaţa

cine D-zeu va alege să fie domu țarii noastre din
copiii noştri, sau «din semintia noastră, lie cine-a fi,
R

acela să nu le strice lor davia ci mai vîrtos să le-o.

NT

întărească şi împuteruicească, de oare-ce noi inșine

le-am dat şi le-um întarit pentru a lor dreapta şi.
credincioasă slujba. o
CE

Jar spre mai mare tărie a lot ce su scris mai

sus: poroncil-am înşine la al nostru credincios bo-
iarin pan Toma Logofătul să scrie şi a noastra pe-
cete s'o ulârne calră aceaslă a noastră carte, A
I/

scris Steteo diiac în Suceava la anul 6979 Oct. 24.

AS

NOE

1). Originalul pergament e proprietatea fraţilor Leo-

UI

nida, proprietarii moşiei Târziilor din gura Crasnei. jud:

BC
 Y
AR
— 04 — .

Fălciu. Are mărimea 0,46 şi 0.25 și e scris pe lalul lui

IB R
Pecetea lipseşte şi nu se păstrează de cât foarte puţin din
şnurul cel roş. In opisul general?a! actelor moşiei Târzii
e trecut greșit supt anul 7079. DI Leonida C, are o bogată ar:

YL
hivă de documente —peste 300, —din care am început a tran-
scriepe cele mal vechi și care toate vorbesc de trupurile,
care alcăluesc azi marea moşie Tărziii.

SIT
9). Nume de persoane; Jurj Coteli, Cozma Coteln
Fpakni Psewea, Nasla, Becov, Dklina.
3). Anume de localităţi; Coteciari (koTiuapruit), ai în
TAININE ER
Coteciari uzi nu mai există ca sat crto nana ROTidA-
pruin“dar se păstrează <a denumire topografică în vale,
IV
chiar în drumul unde trenul Crasna-luşi lae şoseaua, la
așezările de cosere de pe moşiea Tărzii Şi azi se zive:
UN

în Coleceri, lanurile ce vin în vale de satul Târzii. Cole-

ceari ne aminteşte de Cotef. poreclă după numele comun
Colep, dovaua vie că aşezările primitive ale lui Coteţ erau
AL

de asa natură că semănau cu Cotefele de porei. Dacă în

1470 traiau fralil Juriea şi Cozma Coleţ urmează că La
tal lor a prumit această poreclă, cel pulin cu 50 ani mal
R

inainte—pe la 1420—ecâud s'a pus inceputul satului Cote-

NT

ciari dispărut azi şi ca silisle,

Ta Fântânițe este un 1omănism evident în textul
ceia ce arală câ Ste[co=Stelânila,
CE

slavon : aa bhuuratintr,
diacul era Moldovan de bastină și că dus de interesul de
de a reda locurile cu denumirile lor consacrate prin uz,
a uitat slavonul Crănife (tpannmk cf. Arhiva NV, 259)
I/

și să pue românescul fântânife, căci aşa se zicea de cei

de prin locurile acelea, porliunea dată danie lui Jurj Co
AS

te! de astea fala lui Bucu şi femeia lui Delea, din bă-
trâuul său din Coleciari, |
Originalul nu e supus lu nici o îndoială. Maturând
UI

scrisoarea lui Steţeo diac, cu acea din documentul fost în

BC
 Y
AR
— 65. —

poșesiunea P. Sfețescu, şi publicat de mine, in. Uricar XVIII,

IB R
ca scris tot de Steteo diiac în 6978 oct. %, urmează ca e
cu totul altă mână şi că eo făurive de mai apoi a cuiva
interesat pentru -ă'şi trage de parte-i moşia: oti că trebue
să admitem 2 Stețko la. curtea lui. Stefan. Vodă.

YL
1). Greaca fata lui Rus Toader e pomenită şi “in doc..
din 7016, ca proprietară în văile acestea.. Semnalim înșă -
că frații Cozmr şi Jurj Coteţ cumpără satul Coteciari de

SIT
la Greaca fata lui Rus, şi că deci ar părea că ssatul işi a- _
vea numele după cumpărător, nu după proprietarul ce vinde.
Noi credem că şi Greaca ca şi tatăl er Rus erautot din
neamul lui Cozeţ, de şi-a luat satul numele
ER de Oofeziari
inainte da a-fi vindut ln cei 2 Coteţi.
IV
12). Document din 71016 Mavt uşi.
0 Ă . : A
UN

Sinur: Bogdan iatăreşto lui Clănău spalatul şi femei lui

Dragua. tara domini, cumpărăturile sale în Satele Rusii, Huciurni,
și Bargăoanii, pe Barlad, cumparate du la nepoţii lui Sindu Gârboraţ
stolnicul cu 300 zloti, foaste și lui_ cumpărătură de la Greaca fata lui
Rus Toader ; satul adestii pe Bilavoiu cumpărat de, la Mărina Du
mei Isăescul, nepot lui Stibor cu 90 zloți, satul N adoslăreştii pre
AL

Steajnie cumparat de Stefan Vodă de la nepotul lui Ivan Frăneiue

cu 52 zloți şi dat ne oatei sale Dragaa, soţia lui Clănău spalatul,

MacTite Bilete ati Îorăan BOEREAA. TEAPA Bedtiit

R

Moaganekon crkaute dautat RS auăcră | tape a Isac Tpa

NT

SHE BE AAHCA. BA WETH,caS. une ES Spetitae ta avant, | a:

MERA AUECPAA. AACEAPAT. dA HCCTpS. Epeautiise netapitt Mr:
naiva, ! Bazna GuaTapioa. CASIAN ati „pante. AS
CE

auaTSaSu paneScar nzprureavii HocTpS | Gredian loa,

S ap'kura uim KS pe Altusac(4) casa. ne ps | aka
I/

IUL HO BABA AM d "AS nS aipenrar(e) wi nS „IEPE Ata

CASR3ă. 44 Ho, | cokoTuTStaaat soi ASL. Ain secspiTA „aa
AS

HoacTrpz, qaTitaaat | ii ran „purzpir usi asi uri UsriAHrb=

cri Avi Apar, Aura nsacrpa | pa Mwamonii, 4 Ap.
UI

Apare wwe ui sSunzparSpi. ue si mii Satra

[Ii
BC
 Y
AR
— 66 — ”

IB R
PAT. „MEA sp Biitat AvaunttaTvavi ui pansScar napitiTrtavi
Act | nui avkas Oredan Bea. Mur Te care pe apasa.
anSame PSein mi asi «A ec | hSuSuin, uri atat n eSe

YL
st Psa hzprawaniu ue en av Sunapar abac | pl
care. Ac aa AMluySa, ti ae da dparrae ca Iovu. imi A
aa crătrtițin | ac acd Gacna. neneuţin. PamSavi Puapne:

SIT
zi, Croata. ApeTv, 7. Sacui. | 'rarapăaţii. ttav does
Tv KvunzpavSp awkac pri care Sunisavi 4p Paatavi
| Tpanonan,. croanitva Ac aa Tp'kia dara avi Toaqep
Ain Aipece uav | anwr napiureae ci PSe Loaitp AE da aa
ER
HecTp$ npk erpaasuu SMarcantapS Bea, | IN mapa Su
IV
car npe hinanor anSate Pagetin. ue en ua Rapa
| auca car ae aa Ala pina tara ASaen IMezecnSa. ue
UN

noTSa av ]jlunep | uca carpan ui a Doina pion:

ce avi Pere Ilnenacrvă, Apei | E. BAs0 'TATApPAUI. Lun
AL

tagul Su car a rSpa Cr panica. anSare Pamcscau | ue

pin. vuAe av seerv. Pagccaan. av dpoerS nSatnzpar,
AA CAT, AVNNNATVA ut | panovear mapitireae Assunici
R

akae, Cebanu noa. ae da CuurSpa. ui pe aa! copa

NT

a Grranna, diuspin sn Suinr nensiiu Avi Ian pan.

URR. ApEITY Ile. Bacu, "PaTapații, ul ANA tatea, A
CE

AVI uecrp$ rpeattuse Botapiu haina | cuArapisa 10 d tts

nsaTii cădat a noacrpu ceminuie Lparua, ahav | deerv
ASP 49p ata car Pagccaznepint, Suie av secr pagecaat.
I/

aka moare | e dai cSe cpitat, care Ra ca ae îi ep

AE da Hol Spui RS "Tor Beiria | ui ditopiasp acp. uri ne
AS

isuiaep 45p, ui upherpaninsrinep i dpanidep aspru

TVTVpop CENA IAop UI TOT pSAVA dep e (sic) ep i
UI

adi anpoane HE pSunenr, mie Wa A Ri, dap țerapaae

4 Trwpep ue Asi ese cepieai ! care, anSăe PSeiu. apr
BC
 Y
AR
— 6] —

Dani | ue npe Bapaaq, îi carva udi npe hiadaeno. anSm

IB R
Paza wi | carva „d rSpa Grpasniuin Pasocazeeipint. Suge
v doerw Paqocaat. | ka c(2) Xie aep peenpe 'ToaTe nzpuiae,
pt XOTapaAe Meat BATpZ | ME. Npe SHyEav -AMBAAT A£ Eat,

YL
tadpA ASA avacTa Rpeginua MSAcTpz | ue mai cSe cp W.
noi organ BOAZ. ul pagina Betăpiaep HouiTpi. print

SIT
wionziiva IjLisSa. i EPEAĂNILa — ISU zIIVA Apare - gopui.
wi wronzitva Toast | ui ptorrziva IMerpia nzpzaarin se
orin. ui pesta uvnzivavi | Gpinia ui PpSureu nap- ER
Rzaaniu e MhatuS, ui penintua uyronznivavi | Ilanap'k,
NAPEAAAGVA AE VETATEA HOaă. Mi Bpeaitia yruziivavi | fp
IV
Evpt, topTapha at Gvuae, wi yRnanva AMleriaa, ui proriz=
nva | an enzrap. uri ynzuva lea enerikpuiva. ui uvnzz
UN

uva Ilapne nec | rkanukva, mi wronzuSa Ilergita nzvapui=

Kva ui uionziiva Bocre Hapitte | eroanin. wi pronzuva Ile
pita Roatic, ui Kpesintua 'rrvpep noiapi | cp netpr Aloaz
AL

Acrei. aapi ui aiui, Iilpa ASNa a HeucTpz Biaua ui

Ade, uiti Ba ji Aoativa uzprni ioacrpe, it ciurpii nos
R

Mpi cav Ai | Tpa HoacTpă pVAZ. cav Vie npe inte Ba aa'kue
NT

Avan(aav a xi | poa. af noacrpe ap AMoaserri.

TOT Ka c4z) HalGz 4 păci a HeacTpa ! poante ti Ara
pirSp. ut ka c(4) ainz 499 4 dt Aa. ui 4 A£ NTApi ada
CE

“ecTep, ut Aa cSc chpitit NENTpS KZU AE IacTE dp. Adariie

ui -ATapi | TVp. ASNA aaariia UL <MTZpiTYpa. Avaitarv-
avi wi pznocar(v)avi. | naginreavi nocrpv ui neuTrpS ai
I/

AMApE KpEAÎNUa. At -pEAUAT NpE da Hse | Tp Kpepituse uni

AS

vineri cetapie. Tawrva aer. dk cipic ui a nsaerpa, |

NEPETE, av ATAT. KATPA atacra AAERYPATA kapT'k noacrpz.
Ilicaa lacnau vAvu akr +Asi,
UI

AMapr k,
BC
 Y
AR
— GS —

NOTE

IB R
1) Suretul face parle din arhiva de acte a d-lui C.
Leonida. Târzii ; Pam redat cu chirilice, căci preziută im-
porlantă atât in lipsa originaiului slavon, cât si mai ales că

YL
face parle din seria întâia de leaidluceri făcute de Pavâl Rugină
și Gh. Hermeziu probabil de pe originalele slavone, păstrând:
și sreselele primelor traduceri şi arhaismul formelor de graiu

SIT
2). AXume de persoane, haxuxs spătariul, Dragoa, AMi-
hu), Ion, Elena, hadul Gârbovâţ, hus "Toader, Greaca, Mâ-
rina, Duma Isăescul, Ştibor cel: bătrân,” Zoica, Fetea la-
ER
cobâseul, ladoslav, Singura, Stanca, loan Frâncie.
3): Nume de localități, Rusii (Sein), Buciumii, Baârgă-
wanii,'Radeşti, apa Bilavoiului, Radoslăveșştii, gura Strajnicei,
IV
1). <a “nepoulei saale, a noastră seminție, Dragna“,
giupănecasa lut Clănău spatarul. Pasajul acesta ne lăr-
UN

ueste cunoștințele asupra familiei Marelui Voevod Stefan.

Clănău spătarul, pe =petele câruia s'au făurit falzul izvod
de pe cronica latineuscă a lui Hurul, în Vaslui la (td,
AL

işi avea proprietățile sale în jos de Vaslui, cum dovedeşte

surelul nostru. Clănău şi cu soția sa Deagna cumpărase încă
R

înainte de 1500 următoarele sate; Rusii, Buciumii, şi

Beărgăoanii, pe Bârlad de la nepoţii lui Radu Gaârbovâţ;
NT

Rădeştii pe Biluvoiu şi Radoslăveştii pe Strajnic, acesta

din urmă il cumpărase Stefan Vodă de la Singurași Sluuca
nepoatele lui Jean Frăncăuc cu 52 zluţi tâtărăşti, probabil
CE

in vederea darului de nuntă ce ui dat nepoatei sale Dragna

la insotirea ei cu Clânău spâlurul, cam pe la LÂS7, când
e şi rădicat la rangul de spatar, târă să fi avul mai îna-
I/

inte altă Doerie Această rădicare neobicinuită arată câ

înnemurirea a trebuit să fie peicina râdicârii la treapta
AS

Spătariei a lui Clânău după Dragos Spalarel, trecut apoi

ea vornic.
UI

Nu putem şti a cui din fraţii şi surorile lui Stefan

a putut. îi această Draguă.
BC
 Y
— 69 —

AR
' Stefan avea de frați pe' loachim,loan și Costea, iar

IB R
ca surori pe Maria şi Sorea. E vădit însă că Bogdan Vodă
zice Dragnei semenţia noastră, ceia ce noi trebue să tra-
ducem prin vară primară.” : |
Textul original a trebuit să aibă cuvântul plema

YL
(naemeu), pe care toți traducătorii vechi îl dau pe române-
şte cu semeiiție. Din text reiese că plemea e văr primar.
Bogdan, fiul lui Stefan şi a Mariei, zice Dragnei plemea'

SIT
de şi Stefan îi zice ei nepoată. Copiii vin în gradul al
4-lea de înrudire, părinţii fiind in aradul alIl-lea cu fraţi.
Putem face o observare juridica. Textele slavone sint
ER
foarte precise în arătarea numai a 'trei grade de înrudire:
tată, fiu, nepot (otet. sin, vnuc) ; frate, vară, (brat, sestra), mai
IV
mult încă știe să deosebească nepoţii ducă sint de frate ori
de soră (bratanici, sestricici). De la al +-lea grad lipsese ter.
UN

menii proprii, fie că practica dreptului popular “slav nu

„recunoștea asemenea înrudire, dovadă lipsa de termeni,
fie că de fapt înrudirea incepe a se slăbi ce lu al 4-lea
grad, ceia ce se păstrează urme şi in dreptul civil mo-
AL

“dern, pulindu-se îngădui căsăloria înire veri.

Aşa de tari au fost termenii de inrudire cabrat, sin,
R

oteţ' că multa vreme au stăruit supt pana scriitorilor chiar

in scl. al XVIII-lea; căci in procopsala lor slavă eredeau ni-
NT

merit a curchezi graiul cu câte un sin ego, brat ego în loc

să pue rormnânestul fiiu şi frate. Din contra în foarte mulle
CE

“texte slavone de prin secl. al XVI-lea și jumătatea întâia

a secl. XVIl-lea, scriitorii nedumeriţi asupra cuvântului
semenţie=plemea, au pus în textul slavon cuvântul româ-
uesc: văr premare (cf. Uricar XVIII, 932. «să svoego pra-
I/

vuia moşie (pro deadinadot citfărta cist din giumătale a

triia parte...; să svoego vere premăre ; doc. din 7110).
AS

Plemea a luat mai apoi noliunea de trib, famalie,

seminție, om de ucelaş neam, căci din primii bătrâni a u-
UI

nui sat s'a desvoltat plemea satului. Toate documentele

BC
 Y
— 10 —

AR
merg cu întărirea dreptului de proprietate la fii, nepoți,
strânepoți, preastrânepoți=dectem, oaucom, preaunucon

IB R
şi preaşliurealom ; mai incolo incepe denumirea de răzeş,
moșneni, plemeu.
Pentru notiunea de vâr primar (cousin) |. slavă ue

YL
dă o perifrasă : AkeRpoainin Bpara (ran cteTpa), sau gent-
ricul ; prietin, npukrkan, Asemenea termini improprii n'au
putut prinde Ia scriitorii noştri ; şi traducătorii vechi imbibati

SIT
mai mult în slavonă au luat pe plemea. ca să arăle pe
vărul primar, iar mai apoi au fost siliți să pue românes-
cul tăr în chiar textul slavon.
ER
5). Greuca fata lui Toader Rus, Acest Toader hus
a fost un mare proprietar în sura Crasnei și pe Barlad,
căci fata lui vinde + moșii: Coteciarit fraţilor Jurj și Cozma
IV
Coleţ, iar Rusii, Buciumii şi Bărgăoanii pre Barlad lui
Clanâu Spătarul. Se vede că aşezarea lor principală era
UN

În Rusi, care îşi ia numele după latăl seu Toader Pus.

Mulțimea localităţilor cu numele de Rusi—hRuşi (puseu, pasuni)
arală câ coloniile aduse pe aici an fost de usi. /uleni,
AL

de peste Nistru, ca fiind în apropierea hotarelor noastre.

5). sStibor cel bălrân și Duma - Isăescul. De aceşti 2
boeri avem amintire în documentele timpului. Așa de Sli-
R

bor ne vorbeşte documentul din 6956 Febr. 13 (Ulianilki,

NT

*10), unde ni se spune că se chema și //odco; iar de Duma

Isăescul (Isaievici) se aminteşte intre 6940 ȘI GO47 (ef.
Uricar NVIII, ad tinem), cât despre /saia tatal sau avem
CE

pomenire intre 6927 şi 6910 ca hoer de țară fără litiu

Se vede din documentul nostru câ aceștia erau bocri din
tara de jos, băștinaşi în tinutul Vasluiului, eăci Ilodeo
I/

Stibor şi-a legat numele de satul de azi Slioborănii, unde

este și un schit cu aceiuzi denumire,
AS

î). toi ca să naibă a ruşei a noustră daanie. Fraza

aceasta n'are înțeles prin sine; ce-i acela tot? ce-i a ruşei ?
Textul slavon a trebuit să cuprinda: rer aprstihr mA nene
UI
BC
 Y
— ŢI=

AR
Suna namiro Adania, Traducătorul ținându-se strict de tex-
tul slavon u pus pe fot slavon in fraza românească. 'rorn

IB R
e demonstralivul acela : «acela ca să w'aibă a ruşei“,
lar u ruşei cuprinde în sine radicalul slavon din ne-
_porusie. Traducătorii şi conţopiştii din cancelarie luase
în întrebuințare comună cuvântul ruşiti, romanizându-l

YL
„în dezinență: a rugei, a rugati, apoi a răşlui.

13). Document din 7010 Ghenar 23, uşi.

SIT
Sumar: Stefan Vodă întărește vânzarea ce Nasten nepoata lui
Mihăilă Buzea si cu nepoula ei Marina fata fusului o fac câtră Leva
și fratele său Petr cu 40 zloți tatărăşti în'o bucata de loc pe Sa-
rata, pe Elan din hotarul târgului Husi pe Drislavat.
ER
Suretz scos (de) pe sărbie. pe moldovenie de
la Stefan Vod 1) domna țării ?) Mold(ov)ii. din 5) ve-
IV
leata *) 1010. Ghenar 23 5), zicand %.
| -Asămnare 1) facem cu aciast carte. nostră (tu)-
UN

turor. cine a videw |. sau cilind a auziw. precum $)

au vinil înainte noslră. și înainte | a*) nostri. mol-
dovinte)ști boeri mari şi mici '0). Waste şi cu w!'
nepo | ta ai Maria, (Data Husulur. de a lor bună
AL

voa '*)de nime silita 12) nici | asuprila '1). şi a(u vân)-
dut a sa drapt!5) wcin(ă şi) moşie. dintra al său
drepta | şi adevărat u(rica). 'Sdin. urica '5) w bucata
R

de (pamant, pe sarata parle | ce este desprle ala)n

pi din giosa !! d(e tă rula 15 Hugului, Cei pe |
NT

Drislavăţ '* p(ărău). şi au vândut (slugilor) no | şiri

lui Lewa şi fra |] tinisău lu(i Pet)ru. în patru |
CE

zărci salbini tatarăşti. şi sculându-să | slugile uo(a-

stre) Le | wan 21) şti cu tratesău Petru ș)i au plătit

1) In pachetul hărtiilor lui N. Bădărău din Carligaţi

I/

sint + copii: A. B. C. D: dăm variantele după ele:

() B. Voda, 2) B. tărzi, 3) B. lipşeşie, 4) B. velets, 5)C. n'are
AS

velea!; D. da veleat 7042. 6) B. lipseşte, 1) B. .asemnark,

$) B. procumz. 9%) B. lipseşte. 10) B. mai mici. 11) B. lip-
seşte, 1) B. voe. 13) B, siliț. 14) B. sasuprit. 15) draplă.
16. 16) A. spuna. B. Spui, 11) B. se, 15) B. tărgul. 19)
UI

B, Drisla. 20) B. 40 M. 21) B. Lewa. 22) B. toț. 23) B. sus.

BC
 Y
AR
toța *) iai susa 3) scrisa 2%) blani 40 gul(bin. 2%. tata

IB R
reși(4 in mânule Nastei nepotei lui Mihail 2%) Buza st
neputei su)le Mari(ui fetei lu 1 sului. înainte nostra și
Inainte (nostri M)oldovineşti (bueri şi no)i vazând în-
tre dânşii. | a lor buna (invoiala)

YL
şi locmala (şi de-
plin pla). și noi aşijdere. de la | noi lor am dați
ȘI am întărit *). slugiltor noştri). lui Lewa ȘI fra
tini ! sâu lui Pel(ru uchea mui susa numila wi bu-

SIT
cat) de pamant. ce este | pe Saralu, p(arle ce)
„este despre Alan *) şi te)e e(sthe. pi di uiosa 29)
din hotaruli | targului. (nostru de Iluşz. ce este
pe Drisla părau ER
ca sal 2) fie ler! de la noi urile 5%
c)u lotz *) vinilul lor. ticiorilor lor. drept și nepo-
ți | lor și straneptoților 5%). si a tota neamulz lor,
IV
cine sa alege lor mai | aproape.. neruştait). -p veci 29)
iar holar aceia 3%) bucata de pământ (sic) 23) ca sa
lie. | din hotarula (largu)lui nostru. din Iluş:. pe din
UN

gios*) iar despre alte parta | după hotarul e(el)

vechiu. pe unde au -pblal din veci 2%) şi peutru,
ace este | credința domuţii n)ostre, Stefan Voevod
AL

și credinta pre iubiților ! fiiilor noştri. Alexandru

Bogdan şi Vlad: și credinta boerilor noștri | mare
Şi miun, (iar) pe cine. a alege Dumneseu u fi domnia 1)
R

“4 pâmântulz *1) nostru Moldo(venese), ca să aiba a

-Mâări şi a milui pentru incredințata *%) | slujba | (or
NT

şi pentr)u aceia 3) am poroncit credinciosului boe-

riul *%) domnii nostre. ! (Marelui lozo)tet *5) Tautula*%)
ca s(a) scrie. si s(a) spănzure: 17) pecete
CE

nostra, !
în dos câtră auasta carte nostră. Scugura d(om-
mul au 2154 15), ”
pe fila a doua jos: per lw (n. lata)
I/

24) DB. seris, DD) B, zlot 26) B. Mihaila. 2D A. B. Nr,

25) B, bucata. 29) B. Elan. 30) B. use, 31) Bea
AS

să. 2) 4.
put. DB. Sona. 39) B. tot, 31) B. steenepoliloro, 35) A,
Re. DB, neu 30) A, aura. BD. suma, 37. B. pământ, 35) B,
din uocx. 39) Au nur, 10) B. domns. 41) B. pământlu,
UI

32) R, încredințată. 13) B, aura. 14) boeriului nostru: 42)

logofăt. 46) Tâutulz, 47) enxusspk, AS) în copia b lipseste
lot acest rând, ce sta scris în dosul pazinei sus,
BC
 Y
— 13 —

AR
OTE

IB R
1) Cele 2 surete le-am copiat din bogatul pa:het de
"documente a d-lui N. Bădărău din Cărligaţi, jud. Fălciu,
pachet ce cuprinde la 300 bucăţi,

YL
Păr. Episcop Melhisedec, care aduce aces: suret în
cronica Hușilor (pag. 16). spune in notă că traducerea ve-
che (copia A.), pe care am dat'o ca text ar fi făcută de

SIT
un preot Jouiţă Raţă zu 1757. In adevăr în josul filei a
2-a (faţa a 3-a) se vede scris în litere bisericești: npror
Iw ; iar alta ar fi făcută de polcovuicul Parăl Debriş ot
ER
Mitropolie la 1798. Din amândouă aceste traduceri—uricul
"original nu există,--se vede că originalul era stricat in
multe locuri, in cât cu greu unele se ceteau, iar altele
IV
nici de cum:.: Traducătorul din urmă ma putut celi nizi
dată, iar cel dintăiu a celit 7010 Ghenar og«.
UN

Urmează dar că şi în pachetul de documente a Câu-

Jigațilo: Episcopiei Huşilor, din Arhiva Statului, ca şi în
pachetul d-lui N. Bădărău se păstrează cite două copii.
de pe una original foarte rupt. Eu cred că originalul su-
AL

retelor e acel dat de mine de la di N, Bădărău, căci slră-

moşii sâi au avut procesecu Episcopia pentru hotară
R

şi ei au trebuit să-și scoată traduceri din ce în ce :nai

bune,. Aceasta se dovedeşte şi prin notila. pusă pe a doua
NT

copie, notată de noi cu B. şi unde cetim: «un suret de

pe uricul vechiu am luat din mâna badilui Andronachi
CE

Bădărău şam dat acest suret în locul surelului ca să a-

ducx suretul iar la măna dumisale“, Erei Dumitrachi.
Notița e foarte instructivă. Copia A, scrisă frumos de
preotul Ionilă ;Raţă incă de prin 1751, fu încredințată
I/

preotului Dumitraki câtră 1198, în procesele de pământ.

AS

Se crezu însă de cuviință şi badea Andrunaki Bădărău

ceru ca acest Ierei Dumitraki să scoată o copie de pe sure-
tul vechiu. Copia e scoasă cu stersături și aJause, ceia-ce ara-
UI

tă că pr. Dumitraki era şi prost caligraf şi rău copiator”

.
BC
 Y
AR
— 14 —

Copia A. are 3 fâşii rupte şi roasede soareci, de a-

ceia am dat în paranteză după copia B. lipsurile obser-

IB R
vindu-se In de aproapea lor înrudire. Copia B. e pe a sin-
gură filă scrisă cu rânduri rărite pe sus şi pe. mareine;
se vede a fi scrisă mai pe urmă, pe când copia A era

YL
in intregime și nu incepuse a fi roasă de șoareci (+. Su-
rete și Izvoade VII 237). |
B). Anume de Persoane Nasie, Maărina. lusul. Leoa,

SIT
Petru, Mihaila Buza,
C). Nume de localități, Sarata, lalan, târgul Husului
Drislavât pârâu.
D). In jurul numelui Jfus s'a ER legat pârerea cu ori:
gina orașului [luși. In teză generală locurile luindu-si nu-
mele după primii proprietari, nimic mat atural câ și ora-
IV
şul Huşi să-şi fi luat numele de la acel /7us, a cărui nea-
muri ni le aratâ documentele timpului. Cum însă cuvântul
UN

Iugi-—Nse, see, Yseoy. are ințeles şi în slavoneşte (ginscă)

şi în uugureşte (carne) și ea denumire ile sectă (loan Ilus)
părerile s'au impartit între aceste 3 elimologii:
AL

După sistemul general al toponimiei (ării, ipoteza că

Hușii vin de la Husul are foarte mare probabilitate (Epise.
Melhisedee): dupa faptul că colonia de unguri, azi Catolici,
R

ar fi fost adeptă ereziei lui //us până le 1572, are multă

NT

probabilitate ipoteza ca Z/uşi: işi trag numele de la colo-

nia de slovaci-Unsureni ce ţinură de biserica lui lus de
la 11460—1570; (B.P. Hajdeu); dupa tradiția fâurila adhoc
CE

de preuţii ungureni Catolici ar urma că Jluşi îsi tra nu-

mele de la trunchiurile de mesercii (casăpii), unde se des-
făcea huş adică carne.
I/

In ori ce caz un Fusul a trăit prin secl. al NV-le

prin văile Elanului, și amintirea sa păstrat de el pănă
AS

târziu incoace când se determină locul incâ prin vorba:

unde a trăit Fusul. rac ua ySesa, (ef. Uriear XVIII, 164,
nota £.). In adevâc în 7069 lunie 23, Alexandru
UI

Lâpusneanu
intăreşte vânzarea ceo fac cu 100 zloți tâtarasti ficiorii lui
BC
 Y
— 15 —

AR
Clinciu: Suva, Muşa şi Buna câtră Dumitra, Ion şi Sara
soția lui în 2 sate pe Elun: unde u fost Roman Blândul

IB R
şi unde a fost Husul erat aha Poaani hazunasSa, na Gzpâra
W ApPSrOE CEA PAL BHa XSeSa»,
Ca aşezare dar teritorială provenită din faptul con-
tinuărei proprietăţii la urmaşii lui EHusul nu găsim pe va-

YL
lea Drislavăţului. Acest Husul a:trâit pe valea Elanului,
ce-i dreptul in apropierea târgului Huşi, care-şi întindea
hotarăle sale departe pănă peste Prut şi până la lalan.

SIT
Acest Husul n'a pulut întemeia sat, căci in 1561 cu 5% ani
în urma documentului nostru se zice numai gde bil Fusul
deşi incă din 1495 se zicea ră guso, tă husoh (n rses
$ xSewţ), iar documentul nostru zice
ER lămurit «din hotarul
tâ*gului nostru din Huşi, tărgul Huşului».
Stefar. Vodă singur dar a fixat numirea de Huşi locului
IV

de pe Drislavăt, unde şi-a zidii biserică intru cinstea virhov-

„nieilor apostoli Petru şi Pavel in 7003. aşezind târg în
UN

preajma bisericei, cum şi zice el singur cu 7 ani după zi-

direa bisericei ; «târgul nostru din Huşic. E forte probabil
acum că din marele domeniu, care era al Husului, de pe
AL

“Drislavăţ, Elan şi Sărata, sâ nu se fixeze numele de Huşi

la locul, unde a trăit in adevăr Husul—pe Elan—nici pe
Sărata, ci la porțiunea de loc, unde imprejurările au adus
R

să se fixeze colonia de adepţi ai lui Hus, omonimul boeru-

NT

lui moldovan de pe Elan, şi unde Stefan Vodă dus de pie-

tatea creştină u ținut să înalțe o biserică pentru inlărirea
credinței în țaru de jos. mai slaba supt raportul legături-
CE

lor sale vecine cu Tatarii din Bugeac, ca mai departe de

svaunul de la Suceava.
Din alte documente putem prinde înrudirea acestui
I/

boer Fusul. Fata lui Alărina venea nepoată Austei, care

era fata lui Costea, acesta ficior lui Oană Dornicul, dar
AS

și nepoată lui Mihcilă Buzea. Nastea avea frați şi surori

pe Toma şi I-a, iar de veri pe Ana și Sima, ficiorii lui
Lazăr, toți nepoți lui Oană deornicu/.
UI
BC
 Y
AR
Dan deornicul il găsim

IB R
în jumâtatea întâia “a secl.
al XV-lea, supl Alexandru rel Bun, între 1400— 1410 (ef,
Uricar NVIIL ad finem). Nepoata lui Nastea, venea nepoată
ŞI lui Alihail Buzea, fară a şti exact daca după tata ori

YL
după mamă ; in ori ce caz şi acest M. Buzea a trăit tot
supt Alexandru cel Bun; de la el vine numele satului Bu-
zeștii de sus şi de jos pe Sărata. lar Marina, care era

SIT
nepoată Nastei, dar și fata IHusului, nu putea fi de cât
fiica Ilcăi, sora Nastei. și probabil soția lui Ilusul, alias
Gănscă. lată dar urmaşi de ai lui Oauă dvornicul din 1405,
cari aproape după o sută de ani îşi schimbă ER numele și iși
instrăinează răzăşia lor de pe Elan câtră fraţii Leoa şi
Petru pentru 40 zloți tâtarăști, o porțiune mică din ma-
IV
rea lor moștenire de pe Elan, Sărata şi Drizlavât. Leoa
şi-a păstrat numele in satul Leogti, în vecinătatea Carli-
UN

gutilor. ceia ce arată că moștenirea teritorială a mers din

neam în neam, inchegându-se sat în jurul asezării lor”
In actele Bădărâilor de la Falciu găsim dată spita de
AL

urmaşii lui Leoa şi Petru. Asifel in procesele intre 1770 —

1195 incinse intre Constandin Bădarău și râzezii lui, ur
mate apoi de Andronaki Bădărău se aduc spiţe de urma:
R

şii lui Găuscă țulias Ilusu). și ai lui Petru

NT

Lieoa şi Pelru fraţi; Petru a uăscut pe Lazor, Lazor

a născut pe uherman, Gherman pe Lupul, Lupul a născut
pe //loleia, Alirăul şi Ghervusă Gănseă. ar urma câ
CE

toți antecesorii lui Ghervasă Gânsca au fost tot Gaânscâ

(adică //usul), și că dar fraţii Leoa si Petru au. fost tot
rude ceva de ai Ilusului, fiind şi ei tot din familia Gănsca
I/

(Husul, Gus, Gus=gons=yăns+că).

Ghervasă Gănscă a născut pe Sohiica și Toader Gan-
AS

scă. Din Toader Ganscă se trag toţi Gansculeşti «din pare

ile locului. lar din Sohiica, probab:/ câsatorilă cu Andrei
ful lui Coman și al Drâguşei, nepot şi strânepot lui
UI

Stan Polora. unul din cei 3 batâni ai Faurestilor și al

BC
 Y
— 1] —

AR
altor trupuri de moşii diu părţile locului (Berehoi, Stan
,
s'a nâscut' Pavăl
Potova şi Vlaşcu' Bruimariu) poreclit mu-

IB R
tul, care căsătorit cu dna fiica lui C. Focşa, nepoata şi.
strânepoata lui V. Focşa, a născut 2 fete,
Una din fetele lui Pavăl mutul a fost Maria, căsâto-

YL
rita cu un Bădărău probabil Gavril, bânuil rudă de a-
proupe.cu Putraşcu şi Gligore Bădărău, din care se trag
Badăcrăii din judeţul Iaşi, toţi fiind trăitori prin părţile de

SIT
jos ale Bugeacului, pe la Kilia şi trăgându-se in sus unii
în Fălciu, alții in Iaşi, alţiipe la Dorohoi, cătră 1700.
Cu aceşti urmaşi ajungem la pragul seel. at XVIII-le
când se înmulțesc actele răzăşiilor şi Istoria devine mai
ER
cunoscută în. amănunte. Gănscă, Pocşa, Bădărău, iată
urmaşii în linie dreaptă şi prin incrucişare ai vechilor pro-
IV
prietari din părtile Sărăţii şi Elanului de prin seci. XV-lea.
Gavril şi Maria Bădarâu nasc pe Irina, loan Bădărău
UN

şi Constandin Bădărău, care cupâta arte de wmazilie şi

ruptaz de câmarâ, şi sporeşte averea lui prin multe cum-
pârături şi lungi prucese, răscoliud toate incuseririle și sta-
bilindu-şi dreptul de proprietate in multe moşii, cum se
AL

coustată din următoarea carte goşpod de la Scarlat Grigore

Ghica Voevod din 7265 Febr. 93.
R

„Io Scarlat Grigore Ghica Voevod, b. m..g.

NT

7. M. datam carte domnii mele lui Constandin Ba-

dărâu ruptaș de camară şi altor frați ai lui, ci sau
răspuns «li pi mamă din oamenii moşului lor sa live
CE

volniei cu carte comnii mele a stăpâni și u dijmui

a lor dreaplă moşie anume: Davideşti: şi Păureş-
tii ce se chiamă acum Şchiopenii, şi Pimirlenii
I/

şi Onii şi Clurcanii şi Baltaţi și Buburuzi şi Focşa

cu bălți de peşte, şi diu Hărtopul lui Irăteiu Şi
AS

Micşineşti şi să-şi ia de a zecea din țarină, şi din

fânati, dia prisăci cu stupi, însă sin cinci zări de
stupi unul. iar de va fi mai mulți sau mai puţini să
UI
BC
 Y
AR
, — 75 —

IB R
deie câte o para de stup, şi din gradini cu lecumi,
şi din livezi cu pomi şi din balta cu pește şi din
tot locul cu tot vinilul moşii după obiceiu,....* (Su-
rete şi Izvoade IN, 405).

YL
Pe Constandin Bâdărâu îl mai găsim proprietar și

SIT
cu năzuința de a-şi stabili dreptul de proprietate in Leoşt;,
în Tabăra, în Iloalbe, în Buzeşti, în Cloşcari, în Penifa, |
(in Skei), și la Dobreni în gura Lăpuşnei, cum doveceste
altă carte gospod din același an, lună și zi, 7265 Febr. 93,
ER
prin care se dă voe lui Consrandin Bădărău și cumnatu-
său Joan Creţescul şi lui Toader Gănscă, rieplaş de cămară
IV
şi altor răzeși ai lor ce s'au răspuas nepoli lui Cristian și.
lui Ghervasie și strănepoții Levei şi lui Pătre u dijmui a-
UN

ceste moșii ; Leoştii, Buzeştii, Ploluneştii, Cloşcarii, Penifa

ce se chiamă Şheia, Bulboaca, unde a șăzul moşul lor
Dumbăta și Dobrenii din gura Lăpuşnei“. (idem «<Surete și
Izvoade> IX, 461).
AL

Mulțimea moșiilor, care se vede se ţineau lant unu

de alta, tâind in diagonală dealurile ce cată din codrii
R

Bârboșilor spre Prut, s'au numit mai apoi în acte: moşii

in 12 hotare, moşii în 11 hotare şi moşii în 10 holară.
NT

In atât de multe hotară s'au iscat judecaţi intre răzeși și

Episcopia “de IHuşi, mai ales pentru Dobrenii din gura La
CE

puznei, cum şi pentru Leozti, unde Episcopia s'a virit cu

danii şi cumpărături. Procesele incep de prin 726% și tiu
pănă câtrâ 1795. In timpul judecați râzeșii au pus la cale
un suret tălmăcit anume pentru apararea pricinei lor, și
I/

unde textul era cu tolul schimbat potrivit nevoii ce aveau

AS

a se lolusi de dânsul.
Ca dovadă de intortuchati traducere și interpunere
in text dăm în intregime acest suret, aşa cum lam copiat
UI

div actele N. Bâdărăv, in ale mele Surete și Izvoade VIII, 239;

BC
 Y
AR
— 19 —

„Suret de pe un uric vechi, de la domnul Stefan

IB R
Vodă din veleat +34“ U42 Ghenar 28 zile
. "Ş3

„Facem știre precum au venit la a nostru di-

van, stându şi arătăndu pre adevarat. ca or cine.

YL
vor ceti şi vor auzi, aice cu sufletul înainte me. și
inainte a mei. moldovineşti boeri. mari și mici.
Waste i Mihail Buză nepot Naste: şi cu o nepoată

SIT
a lui Mărma, fata Husului, căreia. pren bună
voe nesâlit de nimene au vândutu. cu voia un loc.
adic dreptu ocină şi: moşie ior strămoşască.. cu uric
care uric arată zu iaz î.bucată de pământu. la ER
Sărata, ce au fustu a Ilenei Busoae, posteluicița
moaşa. acestor vmzători precum arată întru o
holarnică veche a Husului, den Huş, la părău
IV

Dresla. ce au vândutu slugilor noastre Leoa î fra-.

lelui său Petru. drept 40 zloți tataraşti slugilor
UN

nostre. lui Leou i fratelui său Petru. plălindu-le în

destul precum imai sus seria. bani 40 zloți tataraşti
dândui în minule lor. u Nastei i nepotului său Mi:
AL

hail Buză. şi a Marinei nepoat lui fata FHusului.

înainte me. şi inaite ai mei moldovineşti boeri. din
ave şi noi văzându și pe megieşilor de faț. după
R

locmala lor. ca sau luat plata în destul aşijdere şi

noi am scris a nostră. privileghia slugilor nostre
NT

lui Leoa. i fralelui său Petru tot peutru aciastă

bucată. de pământ de la Sărata. ce trece peste
2 odgoane. gospod. cât şi un iîazu care
CE

Sarata
mai sus arătă de la numita Ileana poste/niciasă
„precum arată" bătrâne hotarnicile lor. Drept u:
ceasta şi noi am întărit pe slugile nostre. mai sus
I/

numite. cu al nostru uric precum de sus duhul ne-a

dat. râvnă să le fie lor. ocină şi moşie Ciatuicilor
AS

lor. şi nepoților şi stranepotilor lor şi la tot rodul

lor care vor fi mai aproape pentru aceste slugi ale
nvaslre Leoa şi fralele său Pelru. dece poroncindu
UI

domnie me. cu ai mei veliţi boeri Apostolescului

BC
 Y
AR
— S0—

divan. de au strinsu cilita oamenicu frica lui Dume

IB R
ndzeu buni şi de credinţa ca s'arâte hotarăle vechi
du bătrâni: au arătat precum au ştiut îui: ho-
tar bătrân în prăval despre Flau, al doilea /ho-

YL
ta în fițla despre târguşorul nostru Iluşul,: al
treilea hola; ce este tut în dealul IMuşuluua can
spre. răsărit şi toată siăpânmvea pe bătiănele ho-
tară sa lie nemişeați -stâpinitori In vecinica viiluare.

SIT
vreme, precum său pomenit mai sus. Drept aceia
domuia nie cu-preinbiţii şi-adevarați fiii mei boiare
eu: Sleftan voda. erediuta "domnii mele mare boiaru
„Hlesrandru DPoydau Vlad, credința
Dumatraşcu post. părealub de Mlotin,
ER doi:nnii mele
credinta dom-
nii melezludrica Stefula vel vornicu. credinta: dom-
IV
nii mele Pefrica părcâ'av de Galal... credivla dor
nit mele. 4/oisă pârcălab Neamţului, credinta dom-
UN

uit mele Fremauza vel visternie, credința domnii

mele Magat-rel comis cl doile. și ulli bovri iproti.
Poftim și pe luminaţii Domnii fii noștri pre care ii
va rindui puternicul Duinnezeu a fi donm în părin
AL

tul nostru a Moldovei ca aceste slugi ale noastre,

să lie miluiţi și tare si puternici stapini drept o-
cină şi cumpăratura lor nerăşuiți și uesmintiti
R

in veri, care pentru credintare si auzare si multi

NT

um intarit uricul aposlolescului meu divan pecele

spănzurănul seriindu Tautul logofat i mure logofat ul
nostru Şandru Cremanzki în tus,
CE

Din traducerea alăturată su vede cât de colo intere:

sul cel mare cu referința la hotiră : „această bucata de pă-
I/

mânt ce la Sărata, ce trece peste Sărata 2 odroane qos-

pod cât şi un daz*, lar mai la vale: cun hotar Dătrân în
AS

prâval despre Elan; al doile hotaria fifbi despre lărgu-

şorul nostru Husi, al treilea hotac ce este tot în decafu/
Iluşului cam spre râsâril“.
UI

Cu asemenea traduceri nu ze putea multimi Episeo-

BC
 Y
— Si —

AR
pia. Se.făcură mijlociri la domnie şi în Noembrie S anu
119$, Alexandri Vodă Calimah serie ispravnicilor de Fal -

IB R
ciu, următoarele cu referință la tălmăcirea acestui ispisoc
şi-a jalobei râzeşilor din Leoşti pentru împresurarea ce
pătimes. din partea Episcopiei.

YL
„scoțând înaintea domnieivoastre o copie di pe un:
ispisor sârbesc vechiu de la domnul Stefan Vodă,
care copie spre incredintare Dv. ca să să dovedea-

SIT
scă de este adevarată dupa pomenitul ispisoc ati [i
chemat pe polcovnicul Pavăl de la Episcopia Huşii
şi talmacind-o după cel adevărat ispisoc nu ur fi ER
găsilo adivarata, cu a căruia ialmăcire râmainu jă-
luilorii ueodihuiţi, au venit aice şi dândul acel îs-
pisoc la Ioniţă tălmaciu, ci să află la deparliumen:
IV
lul pricinilor straine, di pi cari scotând copia şi Is-
calindo că este întorma au dato la mâna jăluito-
UN

rilor,cu care viind acolo să aduceti de [aţă pe pol-

covnicul Paval şi talmaăcinduse din cuvânt în cuvînt
de o va cunoaște ca este scoasa asâmine di pi is-
pisce să se încredinleze şi de dinsul, şi apoi D-la
AL

bane Slefane Sturza să mergi la lata locului și

după cuprinderea ispisocului să alegi părţile jă-
luitovilor de o parte stălpindule şi cu pietre
R

hotave. („Surele și Izvoade“ IX, 469).

NT

Cel interesat mai mul era Atdrunachi Bădărău

mazil, fiul lui Costandin Bădărău căruia i se recunoscuse!
CE

înca din 1786 Noembr. '23, dreptul de a dijmui, după cum

dovidește: următoarea carte gospod: :

lo Alexandru loan Mavrocordat Voevoda b. m. g,

I/

1. MN. Prin domneasca noastra carte suu dat volnicielui

Andrunalii Bădărău mazil ca sa aiba a slăpâni
AS

a triia parte din bătrânul lui Ghervasie Gaânsca din

moşia Leoştii ot Falciu, după carte de giudicata ce
are iscalita de dumnealor, veliţii boeri din leat 1756,
UI

6
BC
 Y
AR
Noewm. 19 şi a-şi lua dejma de a zace din toate cele

IB R
ce vor Îl pe acea a treia parte pe obiceiu și dupa
hotărârea ponturilor ce sunt în visterie cu pecete
gospod, insa din tarini cu pâine. din fănate, din li-

YL
vezi cu pomi, din prisăci. cu stupi. Dreapt aceia
poroncim domnie me dumnevoastra ispravnici de
tinutul Falciului pe cei ce nu se vor supune a da
venitul moşiei după ponturi se împlinească de la

SIT
dinşii ceia ce va [i cu drepl.. iar având cineva a
răspunde înpotriva acestei moşii cu scrisori dovezi
ce vor ave să vie la divan ca să ste la judecata.
aceasta, 1756. Noem. 23.
locul pecetii domneşti in lus roș:
ER
Proritoh vel logofat, lar In dos sta scris „sau
IV
trecut Ja condica“. (Surele si Izvoade) IN, 403.
Andrei Conrlicar.
UN

Episcopia rânduise pe polcovricul Pavâl Debrici să

facă traducerea după uricul rupt a lui Stefan Vodă. Tra-
ducerea polcovnicului Debrici e cea tipărită de Melhisedec
AL

în Cronica Iluşilor pag. 16, şi care lu holară spune aces-

tea: <acea de mai sus numită parte de pământ ce este
R

pe Sărata, partea ce este din Elan şi ce este mai jos de

hotarul lărgului nostru Iluşii...; iar hotarul acei bucăţi de
NT

pâmânt să fie din hotarul târgului nostru uşii în gioseuee.

Răzâşii nu s'auemultâmit cu această traducere, ci au
mijlocit la un traducător mai iscusit, la lonila Siamali biv
CE

vel câpilan za darabani diiac de divan gospod și tâlma-

citorul departamentului pricinilor sirâine. ln 4 Noembri
179$5 el face traducerea, cut urmează:
I/

Suret de pe uricu vechiu sârbeseu de la Stefan

AS

Vodă din let... Ghenar 23.

Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan Voevud,
UI

domnul țarii Moldaviei. facem stire cu aceasta carte

a noastră tuturor cui va câula spre dânsa, sau ce-
BC
 Y
AR
— 33 —

tinduse va auzi, deci viind înaintea noastră şi îna-

IB R
intea boerilor noştri ai Moldaviei mari şi mici Na-:
stea mepoata lui Mihail Buză şi nepoata ei Mă-
vina. fiica lui Flusul. de a lor bună voe de uimine -
silite nici asuprile, au vândut a lor dreaptă moşie

YL
Jin drept strămoşescul lor uric din uricui ţlipsă,
nu se cunoaşte de lu ce domn au tost uricu acel
mai denuinte), o bucală de pământ pe Sărata.

SIT
parte ce iuste din lalan şi ce iaste pe din gios
de tărgul nostru Hugşii, ce iaste pe Drislavețu.
aceia au vândut-o siugilor noastre Leoa şi frate.-

şi sculându-se
ER
lui său lui Petru (Il'krps) dreptu 40 zloți tatarâşti
slugile: noastre Leo şi fratele său
Peatru (Ul'krps) au Vlatit acei bani de mai sus ară. :
dau 40 zlot tatăraşti în mâinile Nastei 'nepoalei
IV

lui Mihail Buza şi a nepoatei ei Marinei fiicii Hu-

sului, înainte noastra şi înainte boerilor noştri a
UN

Moldaviei. |
Deci noi văzând între dânşii bună învoială şi
tocmală şi plata deplin, aşăjderea şi de la noi leam
AL

«lat şi leam întarit slugilor noastre, lui Leoa şi fra-

telui sâu lui Petru acea de mai sus arâluta o bu-
cata «de pamânt ce iaste pe Sărata, parte ce iaste
R

«in Ialau şi ce iaste pe din gios de hotarul tărgu-

lui costru Iluşii pe Drislavaţ,
NT

Deci dar sa le fie de la noi uric cu tot venitul

lor, şi fiilor lor şi nepotilo; lor şi strănepotilor
lor
și prestrânepotilor lor, şi la lot neamul lor care:
CE

se va alege muiaproape. nestrămulat nici odanâ-

oară iu veci. Dar holarul acei bucăţi de pamânt să
fie din hotarul târgului nostru Huşi valea, dar de
I/

priutralte parți după hotarul cel vechiu, pe unde

au apucat de. au stăpânit din veci; şi spre aceasta
AS

iaste însuşi credinta domnii mele de mui sus arătat

Noi Stefan Voevod şi credinta prea iubiţilor fiilor
noştri, Alexantru și Bogdan Vlad şi credinţa lboe-
UI

noştri ai moldovei mari şi mici...

BC
 Y
AR
— Sf —

IB R
lar dupa viata noastra cine va [i domn în pă-
: nostru
maântul al Moldovii, din fii noştri sau din
niamul nostru, sau ori. pe cineva alege :Dumnezeu
sa lie domn pământului nostru a Moldovii, acela sa.

YL
nu strice dania și intâritura noastra, asupra cun
părâturii lor, ci mai;;vârlos sa le dea şi sa le înta-
rească cumpărălura lor, fiind câ şi..noi.liam dat şi

SIT
liam întărit penlru a “lor „dreaptă şi credinciasa
slujba catră noi; şi pentru mai: mare tărie,şi în-
tăritură tuluror acelor de. mai sus serise sum poron-
cit ciustilului credincios boerului nostru D-sale “Lac
utul vel logofat. sa serie
ER şi pecelea noastră sa o
lege câlra această carte a noastia.
l..p. gospod. Ma
IV
sau scris în luzi de Șandru.
UN

NOTĂ, Sau tălmăcit. din limba Sărbească pe limba

Moldovenească în cât sau putut cunoaşte sluvele, fiind uric
vechiu și în multe locuri rupt de mine loniţă Stamati
AL

Div vel câpilan z(a) darabani. diiae de divan g(os)pod si

tălmăeitorul departamentului pricinilor străine. ”
[795 Noemvri i.
R
NT

14). Document din 3005 Marti 20, Vaslui.

Sunuar ș Stefan Vodă intăreste eomisulul Ile (lurul) şi surorii

CE

sale Anca și nopoalei sale de frate Maria următoarele: a) jumătate

din Crâinicezti pe Polorine dat danie. de nepoatele lui Nan clucerul
Drăgalina şi Tudora $ b) imiătate seliste din Gâlesti pe Polucinu,
unde a stat Mie Găleseul, iarăși dat danie de Drazălina. Se arată
=i hotarele,
I/

M(uato)erire nțo)eiee ant Grea bestie. rlo)ez

AS

H(S)A(0pa. Bean. ĂLoAAaBeReri. BHAAMENICEE. MMA, CEA,

ACU, AA, DOO. HA ASP, AN E PSV dice

ARIEI ORE IARTA. APAA AA, FEIPAA Măta :

UI

OA, NALCLILA BOtdpr, GEAMIA, UI MARA paraat,

BC
 Y
— 55 ——

AR
Awuka Îlacruna, n -ceerpneuntta. în "oepopa avuta - haz
enanna snopi Haia Katina. ne HIT ASEBEN Boat.

IB R
HEHAL MENONSIREIL, AUHIBIEHAC= | BAM AAA, CROI pa-
BSE WPHS. (Or UȚ ipatare, și uwroatara ovpnita wr o.

YL
pita Aga ut Hana iaunnta. moaca ceao na Ile
ACUHHLEȚ, HANALA MOASgitiA. wrr -Bpannntu ein, na
ACT, HE NOĂORIA OT MAN Îl ga, cc OAEMENLNRWA

SIT
"EROI, CASSA MANIEMOV, HANS HA BSACOV, 11 CECTpIL EIo
Sun. ui Bparanntuu,it aprut. Mo Au Buia
IAU UI. AOEBOM BOA, “0 ARPOE. HY. Aaanie ape Gu, ER
MAL AAA | 109 EROI ASRPONL BOA, A Ah PARCEAEpE. Hr
MAC, CANI AdAN. 10 HOTEPAANAN CASSA Mameatov. nanS Ian
IV
nomuc$ ui cecrpu ere Sunt, st Bpaanituni ut, AMlapiu
ToE NpĂApeurtoe, Moseniita cese, ta Îloactunz | meg, auz
UN

AA MOASRUNA VOT EPARHIEI, MIA UAcTr, HI CA 09

ARIA AP AAA. Aa EET dt, ac, Sita Hi c4
RACĂAL ACVOAMDAL MA. 30 ATEI panure, în ovuSuaroai,
AL

n. si npkSnSuaroat, HI: E IPAAȚIOVPATOaL, a i aceuS |]

"PRAS. N RT CA. HAM BREPETR ANANIA, HENepAULEne
R

HROANE MA BARA WAR OVPOAL 1 OVPOiRE Uach Taneit

NT

PINA HPAA Ad. II HPAA MANIA. ACAAARCEAAN, Boz

tape. "roPaRe Bhiutenuicatinia | A para anna. qoutia Macruua
“oviiSăa Mana hateunuta, 119 ERE ARON BOA Hai,
CE

HENCHSVIENA, AHNHIIPIICHACRANA.. MA AAA CHA Cad Wor ROI

ACTII AT EA HIpAtSIe A POSE torii. cor eat npa-
tare top | pusa, wo Spania. mama. cn. Mana harta, ne
I/

ACRA CEAMIȚIE, "THE, HA MOACUILEȚ. MANA CABANA twr

AS

Fane re ian. Alu Ladeckovan. BONA Uacr

PA Adad. Pie CASSA HamneaS nan$. Han noaui | eS. - w2
UI

Mee. 7 670 cEcTpa Tr Suta, 11 WT GpaTaniiua cre W7

BC
 Y
AR
— Sb —

ape. Hs ARI EHAABULE ALEE MA, HAGI EL

IB R
ACBPEE. E AdANĂE I[I9 WHA EMS Adda 119 CECO ACBPEN Bo
A ARI TARSEALPE. II OT Mac ECAIRI AAA, N UISTEPAANAN
CASSA MAture MS. MaiS Man, EoaticS. "rse NPAABELIAE Ns4s»

YL
Euna ceamție da Îawennieț, Matt noaettta, ra
acu. rac aha Alu FaatcnSa, Bhttha sac, ate

SIT
MA EET E ate. AT ae, SVpPIR, HEX EACAM, ACȚO MAL,
ES ui AA cre, n ovuSuarea. ere, ui np'RienSuaroat, ere
n upRipiSpareat, ere. Mi EACEMS po EP, EPOCA Mo
HSGEBET UANEAEU ER
HenopSuretie. sate ÎN e ta BAR, a
VOFAPR "POAMOV EMUIEMCANUSIL ISASEMU(10) ceda, IS EET, HA
SASE, MAMAIA SASE, AP Îi pantiitertaiit, ESI acru
IV

AA EET OP UacTii AparAdtit, nout wr Greanwa

UN

NSTORA, ÎL "Pa perii pe EAI ICE, "TA WEpEC SACII

SI EISERIUIE EMIS EP ANU, TA A EpPAȚ AH. Hi EANIS
Ida. n na tan Groan, der reatk poet, Ha AteX
AL

IRA, a er utaț e ropert, 9 crapeaiS os îl rapS ESAa

3 EANRA WEMLAAL 4 MAN YSTAR, "TSE GHUDELINICANIRIL IISdo-
R

ENA CEAI, "Pati, pt Hi Îleasunueț, nana moase, were

Tadcţihi. CAE Bt Au Aces, EHS ACT, AA
NT

ser. e seere | Novapa msaotita, ec PapeiS voraps

SA ui tkia Wadi, a tare cer ekpa mater rr(o)es
CE

[USIACCE)EA. BRIUEMEAAE ARI, OPEGAnA ECEOA IA

tkya npkezsarnaenutare. c(uua ro)e(no)aer)eaatnr, bere
Ada aaa. ut tkpa. | cotaph manta hoagepa Anopruate
I/

ta, thkpa nana Xpamana. hpa ata Ile Saa. rkpa

AS

mată A Sata i manta oa epa upariaaanere Xeruuerin, t'kpa

nana Cpemia Iemenenere, tkpa nana Ianapa nenerpa
core, thkpa nana hazuaS cnarap'k. rhpa ananta Iecara
UI

puer'kputa. ekpa nana A Santa necreate, thpa

BC
 Y
AR
nana Alognaa udata. B'kpa nana PpSurelluia croaz

IB R
nunta. t'kpa nana Ilerpnta Romica. n E'kpa BacAț Boraz
Ph NAUM. MOAAGRCEHN. BEAMRIIȚ. 1 AAANȚ. d 110 Hauleat
3EUBOTA, ETo Bovaer r(o)en(o)a(a)pn name Beata or

YL
ATEI HAUHȚ. BAN AT HAunero poa, Hanu namere
Podad. (sic) tan nat Boa, Horo (ora nâeper r(o)en(0)2
MANpEA BITI Matei BEAMAN MOAAABCEOIL, TOP BAI EMS ez

SIT
SPUNA Hamero Adăttia N NOTEPAKAEiA, AA E4S Sa
EPAANA, n Sipkiita. BAnSAE ECOURI p EMO Ada, N Mo'rEpaz
Ad, Ba ere parere, ui pkpneie caStaS. n Ba pie cr,
ER
EMS NpARAA AAA A, A Ia GASI Ep'kuecr st STRAIE
nic. “romMS nactatS nuuienuicantioM$, Bedhau ec HaneatS
IV
rikpusatS na | uS TaSrovacen seroerov umearu nat
eul npuz'keurii ncemS ancrS natmemS. mica. Ilanap$S
UN

hopa: cnnu'S pacaSu, e(a)a(k)r se. am(a)e(k)ua mapr E.

AL

Traducerea
R

Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan voevod, gos-

NT

podar tării Moldovei, înştiinţare facem cu această

carte a noastră cui pe dânsa vor câta, sau lui citin-
du-i-se o va auzi, iată au venil inaintea noastră şi
CE

înaiuteaa lor uoştri Molloveneşti boeri a mari şi a mici

Drăgălina tala Nustei şi nepuala ei de soră Pu-
dora, fala Vasiliei, nepoatele lui Nanu Cliucinicu
(clucerul), de a lor buna voe de nimeni silite nici
I/

asuprite şi au dat a lor dreaplă ocină, din a lor

drept şi adevâral uric, din uricul bunului lor Xana
AS

Clucevrul jumătate sat, pe Polocine anume giumaă-

tute din Crâiniceşti parlea din gios și giuimaătale
din moară semiuțiilor sale, slugii noastre lui pan
UI
BC
 Y
AR
— 55 —

IB R
Ilea comisul, si surorii lui -Incăi, si nepoatei lor
de frule Măria. Deei:noi vazăud între ei, de a lor
bună voce, şi de buna lor danie, ce dânşii au dat
lor, de a lor bună voc, si noi aşijderea şi de la

YL
noi am dal noi şi am întărit slugii noastre lui pan
Nea comisul şi surorii lui Ancâi şi nepoalei lor de
frate -Măriei ucea mai sus zisă jumătate de sul
de

SIT
pe Polocine, anume jumâlate din Crainiceşti, par:
lea «de pios. și cu giumalate din moară, sa le lie
lor şi de la noi uric. şi cu toate venilurile lor, şi
cupiilor lor,deplin. şi nepotilor lor şi strâpepolilor ER
lor și rastrânepoţilor lor, şi la tot neamul lor, ce
li se va alege lor mai de aproape neruzuit nici e
davaoară în veaci, laura întracestea şi intracelași
IV
ceas iarăzi au venil înaintea noastra şi înaintea a
lor nostri Modovenezsti boiari aceiași de mii sus
UN

scrisa Drăgălina fata Nastei, nepoata Vamnauleci

Clucerul de a ei bună voce de nimeni sililă nici i
suprila și a dal ea sineură din a ci parle şi din a
ci dreapta si adevărata ocină, din al ei drepl urie
AL

din uricul bunului ei Nana ctucer, giumătate se

liște, iarasi pe Polocine unume giumatale din Gă-
R

lezti. unde a fost Micu Gălescul. putea din sus,

aceia a dabo iaraşi slugii noastre lui pan Ilea ce:
NT

isul in deosebi de sora lui de luca, si de ne

poata lui de frate de Mărie, deci noi vazind îutre
ei de a lor bună voce și buna ei danie, ce dânsa
CE

ia dat de a ci buna voce, si noi așijlerea și de la

noi iuşine am dat si am întărit slugii noastre lui
pan Ilea comisul acea de mai sus zisă junitale
I/

de selişte pe Polocine anume giumâtate din Gaesti,

aude a fost Alic Gălescul, partea din sus, ca să
AS

[ie lui de la noi uric și cu toale veuiturile, lut co

piilor lui şi nepolilor lui, şi strânepoților lui, zi
rastrânepolilor lui, si la lot neamul lui cei se va
UI

alese lui mai de aproape neruzuit nici o dinadoară

in veci. lar hotarul acestei de mii sus serisă ju
BC
 Y
— 59 —

AR
mălate de sat,ce-i pe Polorine, auume - jumătate
din Crâiniceşti. parlea. din gioș, să-i lie din parlea

IB R
Dragâlinei, începând din upa Sloianului, de acolo
drept peste un pise; de acole drept peste Polori-
ne, şi mai sus de 0 fâulâna, de acolo la vir-
lul dealului, la sn șanț şi la un stâlp, de acolo

YL
drept la doi meri, iar despre alte laturi pe vechiul
hotar, pe unde din veci au umblat. Jar hotarul a-
celei de mai sus serisă jumatate. din selişte, cei

SIT
iarăşi pe Polocine, anume jumătate dinu Galeşti,
unde a fost Mic Galescul, partea din sus să tie din
tot hotarul jumătate şi pe vechiul hotar, -unde din ER
veaci a umblat. lar la aceasta este credinţa dom:
niei noastre mai sus scrisă Noi Slefan Voevo d, și
n
credinta prea iubilului fu al Domniei mele Bogda
boeru-
IV
„Vodă, şi credinţa boierilor noştri, credinta:
lui Duma, credinta boerului Boldur dornic, cre-
dința boerului //răman, credinta bocrului Steful,
UN

credința boerului Duma şi credinta boerului Toader

parealabi de Hotin. credința boerului Bremia Aem-
țanul, credinta boerului Ciortorovshi, credinta bo-
AL

erului Sandru Novogrădeanul, credinta jupânului

Clănău spătarul, credinta boerului Isac visteruicul,
ui
credinţa boerului Dumsa postelnicul, credinţa boerul
R

Ilohilă ceaşiic, cr. p. Frunteş stohicul, er. p. Petrica

comis şi credinţa tuturor boerilor noştri Moldovineşti
NT

a mari şi a mici, lar după a noastră viată, cine

va fi domn țarii noastre, din copiii noştri ori din
a-
“neamul nostru, sau ori pe cine altul Dzeu îl va
CE

Jege domn să fie ţării noastre a Moldaviei. acelu să

“nu-i strice a noastră danie şi întărire, ci nai vit
tos să-i întarească şi împuternicească, de oarece
I/

şi noi înşine am dat. şi am întărit pentru a lui

dreapta şi cu credința slujba şi pentru aceia ca-l
AS

este lur dreapta daanie. lar spre mai mare tărie

am
şi putere a luluror celor ce Sau scris mai Sus,
credin cios boer Tăutu -
poroncit înşine la al nostru
UI
BC
 Y
AR
— 90 —

lui logofătul Sa scrie și a noastra pecele să vu a-

IB R
câțe la aceasta carte ui noastra, a scris Sandru
Crăjevici, în Vaslui la anul 7005 luna Mart 20.

YL
XOTIE

1) Documentul original perzament ne-a fost inmânat de

SIT
di Saraga, proprietarul librariei Moldova, cunescutul anticar
din laşi, Pecelea lipsește, se cunosc inza bortete,
de unde
a tostlezat şnurul de matasă. Are Om 50 lungul și 0m,32
latul. Vezi <Surete și Izvoade> VIII, 136. ER
2). Nume de persoane, Drâgâlina, Naslinu, Tudora,
Vasilina, Nana, Cluunica, Ii comisu, Anki, Marii, Mie Gae
IV
e scula:
2) Nume de localităţi, Polocineh, Crainicești, Galești,
UN

Slvianova poloc (apa Stoianului). Şi azi se pasesc

în jud.
Tutova și Tecuci: Polocinul și Gâleştii
4). Tar aha Alu zarekta. Ilea comisul prime sle două
danii de la Drâsălina, nepoata elucerului Nanu : jumâlate
AL

din Crăiniceşii pe Polocine, cu jumătate din moară. și ju-

mătale din Găleşti, iar pe Polocine, unde a fost Mic
Gă-
R

lescul, care i se da numal lui personal, cu excluderea (0-

proe) surorii sale Anea și nepoatei sale de frate Maria.
NT

Documentul nu uilă a pomeni că Găleştii au lost oare cânul

locuiţi de Gâlescul Mic „unde a fost Mie Galeseul> Galeşti
CE

sa!, neaminteste de Gălescul tiu! lui Gulea, deci primul

descâlicălor a trebuit să îi rail pe la 1400. Documentul
ne imzi spune că acest Gălescul cra Mic Gaălescut, poreclă
care se întilnește nu de tot rar în onomastica secl al NV-le
I/

Asa iulre GA65 și 6978 eâsim pe un Aicul craiu (de unde

Crăeştiil, cum aice avem pe Azicul Gălescul, (de unde Gă-
AS

leştei), căzi pe atunci găsim pe la Vaslui pe Alanoil A/arele

(Velic) (6956 Febr, 15), ca și pe Toader Marele pe la 1500
UI

primul proprietar al Câlugarenilor de azi din linutul Vas

luiulur.
BC
 Y
— 91

AR
5). Nan clucerul (cliutinic); nu ştim nimic de acest
Nan clucerul ; se vede că a trâit supt Alecsantru cel Bun

IB R
și urmăşii lui, căci nepoata lui Drăgălina face danie
în 1497. Boeriile miei existau încă din secl. al XV-lea, de
şi prin actele timpului nu ni se dau de cât marele boe-

YL
rii de divan.
6). Ilea” comisul. In 1491 trâia încă comisul .llea Ilu-
rul, a cărui boerie de divan o găsim intre 1470—1476. la
1005 Mart'comis era Petrică, deci Hurul Ilea trâia retras

SIT
"de la putere. de aproape 20 de ani, Nu puteii prejudeca mo-
livele acestei disparilii.de pe arena boerilor mari. Râni-
tu-s'a acest Ilea comisul la bătăiia de la Răzhoeni? tradat-au
ER
intru cilva interesele Domnului sâu? Nu ştim; el n'a dis-
pârut. fără cuvânt din vălmăşagul vieței politice, mai ales
că vedem pe fiiul său Efrem Flurul apărând ca mare boer:
IV

și intim prieten lui Petru Rareş în 1596,

In jurul numelui Z/urul s'a - legat cunoscutul isvod
UN

a lui Clănău zis şi cronica lui [lurul.

1). Hotarele: apa Stoianului, Polocinc, făutănă (cră-
nița), şanţ, (iamu), stâlp (stolpn), doi meri (iabloni).
R AL

15). Document din 6970 Oct.5 (1461), Suceava.

NT

Sumar: Stefan Voda intărezte slugii sale lui pan Pelru Glo-
deanul satul Glodenii pe Telejna, mai în sus de Murgu.
CE

= Macruie hasiere ant Grredau Boensaa. renapa Bedtutut

ASAAaBckoni. VIMA BHadtenire, RCRAZ ANETOAA HAIM AA
Year, 0 |]
I/

ACEAKT UA EABPHT, MAN Ero UP

vor ueriutinii, aur căvra nau Ierpa Laca'kuSa. iad:
AS

BAM EAI EDO MUCORHEIO MANIE AMACTIO. Hi AAA, E MO'TREp2

ECME Ed, V HAUIEN BEAMAR V MEA bduchoii || ETO pARVIO
ANAL
UI
BC
 Y
AR
02 —
TIM cete Hank rack ua reactia notat up

IB R
Alepra. "Poe RACE EMC ANUS E Aa EC ur ac Spui ca nach
AȚI AMR puS, at Aehreaa era n paz l rimaat cre vu
MATEAA, ET9 UA UpAVHVUATEAA CO upavuva roata ere (sic)

YL
N npatjivphroara ere. a race PIAN EP ETO EVA Hate
GANEA Aa cer eat nenspSiente menite ua ek lu, a
VOTARA "Pot AA ze ca Vențerspou(n) userapeuS yoraps

SIT
VA Dă ihia virnamn. a a ro er Ra regat tat
unicanare Greana noerean. Hr'kpa matne AT pSIISe
ara | nup Terruera. n akpa noapa
(biata) Tpartetera) (ka
ER
HA Hț. tekpa ata
manta) Ma(uenaa). rkpa nana
“Granata, kpa Mana aaa “ka mana loa
IV
tată topita. tkpa | manta Bocu „aterina. rkpa arta
UN

Tosa nur. nkpa uda Ilerpa Iona. ekpa nana tata,

vkpa nana dau, E'Rpa Hăta Xe Bpanenitua, trlkpa nana
Mea Mesenare. rkpa nana | Grea laavanvua, e'kpa
AL

uatta Ilerprsa, kpa nana DSru. kpa nana Canta Cua-

rap. tkpa nana Or eneruaprua, t'kpa mata Iaurza ee
'resnna, thpa nana Merg | canana, vRpa natii Bitaput era:
R

„ta, tekpa nana Leia Rotea, 1 trapa GARY noap Hauini. stea
NT

ALEE, BEMIEBIȚ UI MAAT. d 109 (Manta inte) r:k. sro ver

Pena nanrent | zeman er avkrea NAN. MAN AT MAUrEro Mat
CE

MEN LAN MAR BA Bre BSro Îufer)A HBBEper GREFI repeta

VAII BEAAN, 7 MPAAAECRCAL, POP IpISBGRI EA Heatoprr
UA ta Mere Adda AAE pisi ct NSTEpAAntA ui Seprhke
I/

DIA BĂNVIE(E) ECAI EA Ada IE IISTREP AMAIL 34 ere RIA SAT!

ehprn” caviiit, SHa BOA LUIs piece “roate | acea nu
AS

UI Etimeantiev edkan cesta aan eS tekprsiS man ACEpvav

APSĂETY MUCA ru 40 Maite Meta zpateReNrPII acea atei
UI

iaurt, tute, |; Heat. v Gwnarik, pakere 2 Supe atena wo e

BC
 Y
— 93 —

AR
Traducerea

IB R
. : ,?

Cu mila lui D-zeu noi Stefan voevod, domn.

Lării Moldaviei ; facem înștiintare cu aceasta a noas-

YL
tră carte tuturor cul pe dânsa vor căuta, sau ce-
lindu-li-se o vor auzi; iata aceasta adevărata slugă
a noastră pan Petru Glodeanul, wmiluitu-ne-am noi
noastră milă, şi am dat şi am

SIT
spre el cu osebila
întărit noi lui în a noastră țară in Moldova, u lui
dreaplă ocină uv sat anume Glodenii pe Telejna
mai în sus de Murgu. acel de ER mai sus scris să
fie de la noi uric cu toate veniturile lui şi vepo-
tilor lui si stranepoților lui şi răstrănepotilor lui
şi la tot neamul lui, care-i va fi mai de aproape
IV

sa fie lui neruşuil nici o danăoară în veci. lar ho-

tarul acelui sat sa fie din toate laturile pe vechiul
UN

hotar pe unde din veac a umblat. lar la aceasta .

este credinta Domniei noastre mai sus scrisă, Sle-
lan Voevod şi crediuta mitropolitului nostru kir
Teoctist, şi credinţa boerilor nostri, credinta jupă-
AL

nuiui Duma Braevici, credința jupânuiui AManoilă,

credința jupânulni Steoacăa, cr edinta jupânului Vlaicu,
credinta jupâvului Goian dvornic, credinta jupânului
R

Costea Danovici, credinţa jupânului” Toma Kinde,

NT

credința jupânului Petra Ponici, eredința jupânului:

Albu, credinta jupânului Zazea, credinta jupânului
Hodco Crăcosici, credinla jupânului Isaia de la
CE

Neamţ, credinta jupânului Stețo Dă măcuş, credinta

jupânului Petrică. credința iupânului Butea. cre-
dinta jupânului Sacliş spatar. credința jupânului
Iuga visternicul, credinta jupânului 'Paşco posteluic
I/

credinţa jupânului Weagre paharnic, eredinla jupâ-

nului Zbiave comis și credință tului:oi: hoerilor. no-
AS

ştri ai Moldovei a mari și î mici. lar după a nOa-

stra viaţa cine va li domn țarii noastre din copii:
noastră sau chiar, pe ori!
UI

noştri sau din semintia

BC
 Y
AR
— 94

IB R
are D zeu Îl va alege sa fie domn în tara noastra
a Moldovei, unul ca acela sa nu-i strice a noastra
danie, ci mai virtos sa i-o. întareasea şi 1mpuler-
nicească, ca una ce noi înşine i-am dat-o noi lui

YL
pentru a lui dreapta şi cu credința slujba.
lar spre mai mare tarie a lot ce s'a scris mai
sus am poroncit la al nostru pan Dobrul logofăt

SIT
să scrie şi a noastră pecete s'o acâţe la această
a noastră curte. A scris Isaia în Suceava la anul
6970 luna Oct. 5 (1461). -
ER
NOTE
IV

1). Originalul pergament se altă în proprietatea

UN

mo-
Sului Ion Ciureanu, dascal la biserica de lemn din satul
Bereasa, jud. Vaslui. fost din vechi Murgeştii.
Nare pecele; de altfel tisă pergamentul e bine păstrat
AL

slova e mâruntă şi caligrafica.: (Vezi „Surele și Izvoade“;

VIII, 25).
R

2). Nume de persoane Pelix Glodeanul,

3). Nume geografice: Glodeanii, Murgu. 'Teleajnu.
NT

1) Glodenii a dispârut ca sat; se păstrează insă ca

denumire de țarină la pământul între Râscani, ce vin pe
deal la obarzia Telejnii și între Bereasa, văzut locul din
CE

dealul Boloaei, unde e şi biserica de lemn. Glodeni va

amintesc de glod, nume comuu dat la mai multe locatitați
după starea păminlului: glod, gloduri, Glodeni.
I/

Murgu. Textul slavon zice < noănie wr ispra> mai

in sus de Murgu, cu referință la un sat cu acest nume
AS

Faptul că satul îşi avea numele în singular, ca și numele

boeruiui proprielar, arată că pe la 1461 satul era de abia
la începu: adică de-abia se injshebase locuinţa balrânu-
UI

lui Murgul, tatal lui Aurgul și Bratul, care i iuce-

BC
 Y
- 95—

AR
put sâ locuiască pe aici câtră 1400. Va trebui să] treacă

IB R
peste 100 de ani, ca satul să-și ia numele de Murgeşti,
-după numele urmașilor Murgeşti ai lui Murgul.
+

YL
16). Document din 0992 Maiu 13 (1484), Suceava.
pap

Sumar: Stefan Vodă întărește lui Oană Tihul. cumpărăturu

ce a făcut-o în satul Glodenii la ovirşia Telejnei, cu 120 zloți tata-

SIT
răști de la Petru Glodeanul. ! .

Muaserito omiieto Ati OTetant BOEZoAA Poe Aapa

BEMAN NLOAAaBcROIL, AHAMENITO MMA, HCCANAL AMICTOA HazER
UNIM BZCAM KTO Id UEM BRASPHT. IAN ECO UTOVUN OV chila
UT, vie pina pa, nasu i mph, Senat mamut
IV
MoAAazetn | at Botaput, caSra nau IlarpS PaoakuSa. mo
CRSIO APOI BOAIO HIIKIAL IEDNOHSERAEI, AHINPICHACRALN. 1
UN

NPOAAA ROI NpARSIO N NATOMSID WTHIHUS 407 CROETO NPAgAro

n nuroatare Spuka. ate cete nanatk ras] gti, na Brpța
Teaeuu'k noToka. Ta pia... CA)Sak namenS
AL

wat TIŞSas. 34. pr. Baara Taraperuiy. 1 ScTaBule cASra

nau TuySa Oana. Ta BANAATIA MENWANA TOTII Bhl-
R

Uretiicatinini UMu'k3E | pr. BaaT TATâpeiui, $ pSniui caSru

NT

naut ÎlzrpS TaopknSAS. NEpE, Madi 4 Ep Hauinaui

noa'kpr, Ho au nuakaue Y ACBPSIO BOA N "TORA: ii
CE

NOANSIS BANAATĂ. A AU "PAROIEAEDE ECOUL AAA. HI AOTEPA |]

aan caSsk namenS whit TuySaS Tec npta(peueriiie3) ceo
Hank rasabuin ua Bepța Teaetnnetk noTota Aa tcT es
I/

WT tac Spit ti ca Râce Moț(ogja caS ut kre ro u

ŞniSuarwa erou npkSuSuaroa crollu npapSp'kroa ro. n
AS

BACEMS PoAS: E79. ETO Ch EHS HBREDE HANBĂNSHI, O tetre,

PSIUENO HHROAMRE Ha B'REhI, (| VOTApR TOAS EHIDENIN Caz
UI

HotWS ceaS 44 ECT NocTapotS yoTapS wr Sci cTepoi 1Saa |]

BC
 Y
AR
— i —

i mika vointa a aro ter kpa matmere (oder

IB R
(er)ia (nunti) ucaunaroani Geanta noeer a akpa pik
ABAREAEE CRIME recuisAcriattut, Slagicanapa ni Între
rkpa manta DadiSaa

YL
Asta Iiaaga si Ehpa Potapa nau,
| npunizacta Copenenare, tkpa c(hahia ere nara AS.
vkaa năna Baiapu. tkpa ana Xpanit qoprunta, rkpa manta

SIT
IOrar. ahpa mana Ikea. rkpa nana PanrSpa. pa nana
Npamana, tikpa nanta Vepatara. ur kpa mata Cant li par
anatotit essrpageiiă. rkpa nana Pama. st itkpa maia
AL acHA DPARSAAGORE BEAERBIE, BRA UA ARRSTA ip
ER
amana Ieaerere. rkpa nana bere Lora. hpa nana
IV
Aparoma. tkpa puna Aez Ilea mapratana honorpasenere.
ihpa nana Nuta NSrta, nkpa manta Ieăna Ne runeners.
UN

ekpa nana Aparsura enarapk. kpa mata ripaneata uter

vkpanina, rkpa nana pesta nsereanita. rkpa nara £ Denta
usa, ckpoa nana Merpa crema, tkpa nana poz
AL

oattea. ui thpa Seti BSP Ma NIț, MOAAaECII REAIENIN ÎN

MARI AU intrat ine re GSA POS)en( taia
R

iaz Beta Moi panerear. er ekra | tau, atat it

NT

aunere poaS. ti mat Boa ere Le(or)a (uneper) role

uto)afa ear zarit naustii Betta Meagsteneu, "Pr. SRI
MEISPSUILA Mau c(re Adi IS TEpAE AIE AM CLU
CE

EMS ATEELAA Speke pp uita. Baiat cati e Ada i

USTEEDANAR. EP IpaiSIa A IRpuSIe CASES, Ia po

O CGI ESI, ee GRACIE "POM ACES Burete

I/

cate Î| uoatS nea'kan ecăut taurtti$ vkpuoau nau aSrovasv

AS

ADPOREPS UNEA, 10 HANS EAT upuzkerrru ee auterS

nat es, tute Poaaep liparr Iventa aci dd.

UI

5 Geeuarik, | etajarea. ES atena Man Li.

BC
 Y
— 9Î —

AR
Traducere

IB R
Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan Vodă, Domn
Țarii Moldovei, înştiinţare lacem cu aceeasta carte
a noastră tuturor cui pre dânsa vor vedea sau ce-

YL
lindu-i-se o vor auzi; ială că a venit înaintea noa-
stra şi înaintea tuturor a lor noștri boeri sluga
noastra Petru Glodeanul de a sa bună voe, de nime
silit nici asuprit şi a vândut a sa dreaptă şi de baş-

SIT
lioă ocina din al său drept şi de baştină uric, un
sat anume Glodeni la obârşia apei 'eleajine: ;
aceia au vâuduto adevăratei slugii noastve lui Oa- ER
nă Tihul cu 120 zloți talarăzti, şi s'a sculat sluga
noastră Ti/rul Oană de a platit depiin acei mai
sus scrişi bani 190 zloți talarăşti în minule slugii
IV
noastre lui Pele G/odeanul înaintea noastră şi
înaintea boerilor noştri. Deci noi vâzind a lor de
UN

bună voe şi toemală şi plată deplin, şi noi aşijdere

am dat si am întărit slugii noastre Oanei Tihului
acel mai sus zis sal anume Glodenii la obârşia a-
pei Teleajnei să-i lie și de lu noi uric și cu toate
AL

veniturile lui şi copiilor lui şi nepoților și strane-

potilor lui şi răstrănepoților lui şi. la toi neamul ce
neruşuil nici o dă-
R

i se va alege mai de aproape

năoară în veci, lar hotarul acelui mai de sus scris
NT

sat să-i fie după vechiul hotar din spre toate pâr-
ile, pe unde din veac au umblat. lar spre acceasta
este credinţa Domnici noastre mai sus serisă Şle-
CE

fan Voevod. şi credința prea iubiților fii ai dom-

“nici mele Alexaidrau şi Bogdan Vlad, şi credinta
jupânului Vlaicul parealab de Orhezu, credința [i-
uiui său pan Duma, credința jupânului Zbiare, ere-
I/

dinta jupânului Iran dvornic; credinta jupânului Za-

ga, eredinţa jupânului AWeag, credinta jupânului Gan-
AS

«per, credinta jupânului J/râman, credinta jupânului

Gherman, şi credința juvânului Oană pavcalabi de
"Belgrad, credinţa jupânului Ivaşco. și credința ju-
UI
BC
 Y
"3

AR
pânului Macsin parcalabi de Nilia, credinta

IB R
jupânului Dajbog pavcalab de Neamţ, credinta ju-
pâuului Fete Golcă, credinta jupânului Dragoş. cre-
dinta jupânului JMicotă parcalab de Novograd (ltv-
mau), credinta jupânului Zafeco //udici, credinta ju

YL
pânului Şeful de la //otin, credința ijupănului
Dragoş spatar, credinta jupinului hovacolă vister-
nic, credința jupânului Eremia postelnic, credinta

SIT
jupânului Joan paharnic. credinta jupânului Petre
stolnic, credinta jupânului Grozea comis, și cre
dința tuluror boerilor noștri Moldoveneşti a mari
și a mici. lar după a noastră viata cine va fi domn
ER
(arii noastre a Moldovei din copiii noştri, suu din
al nostru neam, sau chiar pe ori care altul D-zeu
il va alege sa fie domn țarii noastre a Mollovei,
IV
acela să nu strice a noastră danie şi intărilură. ca
una ce noi înșine i-am dat şi intarit, caci ca noi
UN

i-um dat şi i-am intarit pentru a lui dreapla şi cu

credinta slujba, şi caci ca el singur şi-a cumpâral
cu ai lui drepți bani. lar spre mai mare tarie și
împulerire a tot ce s'a scris mai sus am poroneil
AL

înşine la al nostru credincius boer Tăuful iogufăt

să serie şi a noastră pecele sa o acâle lui această
R

carte a noastra. A scris Torder fratele /ui loan

dascul, in Suceava la anul 6992, luna Mai (3.
NT

Nota. Orig. pergament, rupt în doua; pecetea

lipseşte. Din „Surele şi Izvoade” VII, doi.
CE

14). Document din 7039 Martie, Huși.

Sumur: Petru Vodă Rares întăreşte urmașilor lui Murzu si
Bratul: Isac Murgu, Nezeza, Sofiica, ficiorii lui Oană Murzul si Toma,
I/

levate, Maria copii lui Jur Murzu, satul lor Murgestii pe Teleajin.
hotărând să le fie în dună. Tot odata mai arată că privilegiile vechi
AS

de la [lies şi Stefan Vodă cum și cele de la Stefan Vodă bătrânul

li sa fost râsărit din mâna lor.

M(iato)erie Doria nr Ilerpa peenoaa. ra, A,

UI

BHAMLENITO UHIRA HCCILA ACTE IAU, nach TO NANE

BC
 UN Vs ap
ţ lagi

xi

Y
i - d.
i» ocasa

N
99 — ei

iat

AR
. t:
>
PABPUT, MAN EPO UTSUL OYCARIUINT, li mort | uerutiiu
i
naum caSru Heakn Aisprn n aparaniiătere H'krua „ui

IB R
e
cccrpnuta nu Godinka aka (60 anus N Spra.:n ru
. 6 LA .

nacavennene a Tomaln npar ro Ia n crerpa WI

Sen SIISrone Mara

YL
ALapne akm INSpiiui AlSpra.
iparSaa. MAAOBAANI ECAI 1IȚh AUcoRHOIS Tant ele atat)
TII9 AAA 4 00 | TRPAANAN cCâthi Hât S Haurtio Biata o

SIT
Aloaqanekon ţa panSie wrote ui Hcupuiale 119 (Hataa)
wm Maitaua m wm Cmegana poegoae n tor poat | Tek
“r(o)e(no)a(er)aaaui Geanta ceenoga, Ha NOTBPAEA ENE, FANS
ceao na Peakiniik. mana avS(poizetpiui, spe mer Brut)
ER
mucanee ceao to na Teakinrk. | nanavk ASpinerpint pa ec
IV
mw tac Spui n 4 BACEA ACNoACAt. dd Ad ETA HA
mos ceao 1jio (na Teabinuk manat aSp)aseriina na Anei,
UN

noaonuita were cead ]| pa cra caSsk naureatoy HeanS ASps

rs n aparanuua cre Ikrunu ut ceerpuuntetui ere Godin a
Aki Gaia AiSpr$. a Tora ApSrăa moaogitita | ore cena
AL

aa cern caSraat nannat Toan n GparS ere Irnavoţ n

ccerpa ut AMapiu, kre ISpiku ASpra. nam ut
R

AETEAM MF. BAR. ui ŞuSuaroat i np'kSuSuareatn uy.

NT

np'kijiSparoa nț n RACEMS POAS HI BTO CR HA HBBEPET

nannannin nenopSurerno uueanse ta thai. SI oTay 'ro-
mo emenn(ca)unsaiS | ceas tie a Tea'bicnrk nanark ASpz
CE

GREI, PARO AA EET HAL la ALEE. d UT MII CTOpoI

N9 CPApOAS VOTApS 0 KSaa H3 prkisa voskigaai,A npuniait
ao | oua WT poanrea'k r(o)e(no)a(em)eaau Ge
I/

ana BSEROAII HA NOTEPAEAENIE d Tăd NpiBHaia. d Wu ET

AS

cama. SI ua ro ccrh pikaa nantro r(o)e(no)al(cr)aa eh

ienncanntareătbi Ilerpa notgeaa. n B'kpa npkazsatenaritaro
cena Tegtanhi Teorpsita, îi crkpa cerap matii, e. 11. XSpS
UI
BC
 Y
AR
— 100—

IB R
ALspita,e. ui. PorpSmana. Eu. | Cnprma, pen lada
Mann. Teagepa npanzdanete Xoruuetiit. E. n dansa
un, AluySa npakzaanete Mese. n. n, Braga mul

YL
: Dona npatadatere Honorpaacriț, n. n. Musa noprrapR
Coumazezare, e. Aparmana Gnasraphk n. n. Paatana

SIT
ener'kprnta, e. un. | Lanora nscredna, n. 0, Iacisaa
UNEA, E ÎNSASIA POM Re RSAICĂ,
n rkpa pack notapa | natraț Meaatenar ea at dt
ANN (a e nau) snnork ER re BSaern rlolen(o)alapa ua
UE SEMAN (0 ateajanerhu. ee danut at Sr
pata ui Spun [| Banat catarat or,
IV
UpatSre WwruniS. 4 na BeAuize per, ACE MICA:
UN

ms tedkan | cca natuemote thpieătet ma... AS

iperov unea ui meta antet npukerreri (neemS ancr$
Hate), loguecaS ea S Seuţ, | (a)aekyru aaa
AL

Map ....
R

Traducerea
NT

Cu mila lui Dumnezeu Aoi Pelru Voevod, Dorin

CE

Tarii Moldaviei, înştiinţare facem cu aceasta carte

a noastră luluror cui pe dânsa vor câla, ori celine
du-li-se v vor auzi, îală ucezie adevărale ale noa
slre slugi /sac Afurgu şi nepoata lui de frate
I/

Neayşa şi nepoata lor de soră Sofiicu, copiii lui

Oană Murgul ; si iaraşi semintiile “lor Toma şi
AS

fratele lui Iqnat şi sora lor Maria, copii lui „Jurju

Alurgu, toli nepoli Lai Aurgu şi lui Bratul, ni:
nui spre ei cu osebita noastra mila de
UI

Juilu-ne-am
le-am dal si leam înlarit noi iar în a noastră
tară în Moldova, a lor dreapla ocina; și pri
BC
 Y
— 101 —

AR
vilegiile ce le-au avut de la llieş şi de la Ste-
fan Voevod, şi de la părintele domniei mele Ste-
fan Voevod de întărire un sat pe "Teleajina anu-

IB R
me Murgeştii care sat de mai sus scris ce-i pe
'Peleajina anume J/urjeşti. să le fie şi de lă noi u-
ric şi cu toate veniturile; dar să le lie lor ucel sat

YL
ce-i pe 'Teleajina anume Murgeştii în doao : giumă-
tate din acel sat sa'fie slugii noastre lui Jsac Murgu
și nepotului său de frate Neagşei, şi nepoatei lui
de sora Sofiica, copii lui Oană Murgu; jar cea-

SIT
lalta jumătate din acel sat să fie slugilor noastre
Tomei şi fratelui său Ignat şi surorii lor Maria,
copii lui Jarju AMurgul. lor şi copiilor lor, întreg,
ER
şi nepoților lor şi strănepotilor lor şi răstrănepoti-
lor lor şi la tot neamul lor, ce li se va alege mai
de aproape neruşuit nici odineoară în veaci. lar
IV

hotarul acelui de mai sus scris sal ce-i pe 'Teleajina

anume Murjeştii, aşijderea să le fie lor în doao ;
UN

dar dinspre alte: părți pe vechiul holar, pe unde din

veac a umblat. Iar privilegiile ce ei le-au avut de
la părintele domniei meale Stefan Voevod de în-
tăvire, acele privilegii li sau fost păsăvit. lar la a-
AL

ceasta este credinta domniei meale mai sus scrisă

Noi Petru Voevod, şi credinţa prea iubitului fiu al
domniei meale Bogdan, şi credința boerilor noştri,
R

credința jupânului Iura dvornic, credința jupânu-

NT

lui Totrauşgana. credinţa jupânului Scripcă, credinta

jupânului Vlad şi jupânului Zoader, parcalabi de
,
Hotin, credinţa jupânului Danciu și jupân JMihail
CE

credinta jupânu lui Zbiare şi

parealabi de Neamt,
jupân Ioan parealabi de Novograd, credința jupă-
“nului Mihail portar de Suceava, credința jupânului
-
Dragşan spatar, credința jupânului Glavan vister
I/

postel nic, credin ta ju-

nic, credinta jupânului Albotă
pânului Popăscul paharnic, credința jupânulu Cola
AS

stolnic, credinta jupânului (Joan Gaug) comis şi cre-

dinta tuturor boerilor noştri ai Moldaviei a mari şi
UI
BC
 Y
AR
— 102 —

IB R
a mici. lar după a noastră viața cine va fi Domn
țarii noaste a Moldaviei, din copiii noştri sau din
alt neam al nostru, sau ori pe care altul îl va a-
lege D-zeu sa fie Domn al Moldovei, unul ca acela

YL
sa nu le strice dania noastra şi intarilura, ci mai
virtos să le-o întărească şi împuternicească, ca una
ce noi înşine le-am dat şi le-am întarit a lor dreapta

SIT
ocină. lar spre mai mare tărie a tot ce sa scris
mai sus am poroneil la al nostru credincios boer
(Toader) logofat și a noustra pecete sa atarne la
aceasla carte a noastra, Borcescul a scris în Iluşi
la anul 7039 Martie.
IV ER
XNO'TLI
UN

1). Originalul pergament proprietatea moșului Ciu-

reanu, dascal la biserica din Bereasa (Vaslui). Pecetea lip-
seşte : putin ros pe la încheeturi. Pam copiat in varu a-
nului (904, când cu prilejul centenarului lui Stefan cel Mare.
AL

2), Nume de persoane: Isac Mura, Nkgşa, Soliica,

Oani Murga, Toma, Ignat, Marie, Jurji Murga, DBratula,.
R

3). Nume de localități : 'Teleajinea, Murgeştii.

Valea Teleajisului are lungimea cam de 10—12 chilo-
NT

metri de Ja vărsâtura apei in Bârlad până la izvorul sâu,

in dealul ce domină satul Răseanii. Pe aceasta vale au
CE

fost din vechi aşezări de sate, care în cursul veacurilor şi-au

schimbat locul și numele, din cauza nestatorniciei vre-
murilor.
AMurgeștii. Supţ acest nume se găsește in actele vechi
I/

ale Bercasei de uzi din Vaslui pe Teleajina că a fost până

AS

câtră 1784 satul numit Murgeştii, zis mai în urmă Zereusa.

Numele și-l trage de la vechiul proprietar Murgu, lrâilor
prin secl. al XV-lea. Direascle de proprietate a vechilor
UI

Murgeşti, erau date de câtră fraţii lies și Stefan, ficiorii:

lui Alexandru cel Bun, cum insusi textul zice: „privilegiile
BC
 Y
AR
— 103—

ce le-au avut de la llieş şi de la Stefan Voda“ câtră 1440

IB R
Stefan cel mare vine și întăreşte din nou aceste proprie:
pro-
taţi, cum tot el mai sus întăriră lui Petre Glodeanul,
domaoie i
prietutea în Glodeni (1464). „şi de la părintele

YL
însă.că
mele de la Stefan Vodă de intăritură“. Se vede
lui şi a
în urma războaelor, ce au fost .pe valea Bârladu
Telejinei intre Stefan Vodă şi Turci (bătălia de la Podul
al
Inalt 1475) diresele vechi s'au prăpădit, aşa că în seel.

SIT
Murgeştilor nu se sprijinea pe acte.
NVI-lea proprietatea
a-
Ispisocul nostru chiar zice : „lar privilegiile ce ei le-au
vut de la părintele domniei mele Stefan Voevod de in'ă'
ER
rire, acele privilegii s'au fost răsărit“.
De o cam dată au mers liniştit lucrurile, căci şi pro-
IV
prietarii erau puţini, Primul Murgul a trebuit'să trăiască
supt Alexandru cei Bun. El a avut doi fiii pe Murgul şi
UN

pe Bratul, care capătă direse de la lieş şi Steflan—azi

pierdute. Din aceşti 2 frati numai unul ni se dă câ ar
fi avut copii, pe Murgul, care face pe Oană Murgul şi
Jurj Murgul; aceştia lrăese supt Stefan cel Mare şi ca-
AL

pătă direse de întaritură de la marele Voevod, înainte de

1475, căci de atunci probabil s'au pierdut puvilegiile. A-
R

mândoi frații au copii: Oauă Murgul are 2 băeti şi o fată.

Jurj Murgul are 2 băeţi şi o fată. Suniem în a j-a gene-
NT

rație de Murjeşti ; De unde la început aşezare a primilo r

AMurjeşti s'a chemat numai Murgu, cum glăsueşte textul
CE

uricului din 1461 «Glodenii pe Teleajina mai în sus de

Murgu“ cătră 1530 inmulţindu-se urmaşii lui Murgu s'a zis
şi aşezării Murjeşti (Span) ; şi aşa ne-o dă Petru Rareş
în 7039. In generația a 2-a de Murgeşti moşia a făcut tot
I/

un trup; Bratul Murgu fiind sterp ; în generația a 3-a de

Murgeşti a lui Oană şi Jurj Murgul. moşia u stat iudiviză cât
AS

au trăit vi; murind insă, urmașii lor fiind veri primari în-
tre ei cum şi cn nepoţii lor de veri au simţit nevoia să-și
UI

înnpartă moşia și Petru Rareş le îm parte moşia in doao»

„dar să le fie acel sal ce-i pe Teleajina, anume Murgeştii
BC
 Y
AR
— 104 —

în doao“ (na Akor)' Copii lui Oană Murgul iau o jumâtate,

IB R
copii lui Jurj Murgu iau allă jumâtate:
Cât despre înlinderea acestor 2 irupuri—corect doi
bătrâni —din Murgeşti, o găsim în holarniea de mai apoi

YL
a Murgeştilor, rădicată in 1784 Iulie 15 de Gavril Poruski
şi C. Grecul Căpitanul. Mu: geștii aveau 99 funii lungul, a
20 paşi funia, pasul de 6 palme, iar latul din dealul Dă-

SIT
neștilor pănă în zarea dealului Botoaia. Socoteala ar fi că
latura lungă a satului cu moşia Murgeștilor era de 33 ki-
lomelii zi ceva. În această intindere de pâmânt ăsim lră-
ind neamul Bântăzeștilor în secl. la XVII-lea.
Murgezli şi-a luat serdarul C. Cantemir,
ER De aici
apoi Vodă, pe
din

Doamna lui; de aici a ieșit Gh. Evloghie dascalul, vesti-

IV
tul dascal de slavonie în laşi în sect. al NVIIN-lea (Eve:
nimentul 1904.Sept 26). Intre 175 și 1S33 si-a schimbat
UN

satul numele din Murgesti în Boreasa, nam putut însă

prinde din hărtii după ce poreclă. (Vezi «Surele zi lzvoade
IUL. 346).
AL

| 1S$). Document din 2060 April 2, iluși,

R
NT

Sumar: Stefan Vodă Rares întărește immpărțala ce sicau făcut

în moşia Xegrilestii si Glodenii pe Teleajin, si jumătate din Muucel
luinduesi Xeieza fata Furdinei Nezrilestii si jumătate din jumătate
de Muncel, iar Neneşa fala Fădorei si-a luat Glodcenii și jumătate
din jumătate de Muncel.
CE

(dacris Diziae snt Grea noepeia. recul (up

BEM ASA AASCREII NAME MAM MECI MAMA Aare:
I/

"PAL ACR re ata HE EAST HA APS, ES SCAMINUT,

AS

VUZE PINA A IPA MA CU EPAA Nana leaga [az

crina Boakpn Ikea peuta PSpuna n rirrea
Ikea Acua Pa epota 0 0 APESI OA, taiat ue:
UI

NONE AI PICIASGI, BA pashanau PENE ESBSIE 1iY

BC
 Y
— 105 —

AR
patit vor Adana, |n menpianaie Ba pasari
HA NOTPABAEAEIE IS Or atat MUT Naeatetia ro):

IB R
(no)a(emeaatut. Maadaro Grebana peer, CEA0 tattat'k
Herpuacin na Peak. m ceae Tasa'knin, n no
sem Alsiucan, În gecraacca pa aer Ikruini

YL
aortă
acută Spania ceso nana Merpnaciin na Tea
si noacgina wr noaoniinta AlSnuca miha aer WTEA

SIT
nemona, a man mea caer Iu acut Pa aopsna. pecz
maaoek S e] uacr ceas nana Taoaknin n noaopinta
wm noaonuta AS nuean. euka sac, ate aut tiaketut ER
HE APEBORCANOIO PARAEIE II ASRPSE PABAAAEE. ă Ahr "PAS:
Ep. tor aeh jad ii norepaanant ceai Ibm)
IV
Acu Paqopota To NGAApEuenice n ceas ne Hat Las:
Aanin n nsacnuna cor neăonitita ov nerean entuitka
UN

Ac, RAO Ad EET EN OT Mac SpHIn HI CA ECE ASVOAMLAL

en, ui Are eu si SiSuaroatn centi npkSnopuaronn e
HI upariSparroath Eni n BACEMS pOAS ei Io că EM HBEEDET
AL

Hanna menepSirenno ieaniite ta Rin. a IAR XOTapA

TEMA IPAAPELEIUCALOY ctaoy | Han rac ana Ad £cT
R

ww Ser cvepornit nocragemS orap$. a Hat yorap "PO Ioz

ASRIA WP NOAoRita ASnucan. BIO MAT Ad ET 7
NT

ILACECE YOPAPA, Ar MOAeRINIA Nedeniitta, a to mtv |]

CTWPONL No CPAROANS NOTApS Ho SA uaekia vwiunaau, ȘI
CE

na mo cer B'kpa namero Leia Biunenncannare ai Geanta

noetoqui. 1 tkpa np'kepsarenarnare npara, Lepnaan Îecz
marunta |n e'kpa nprkensaronariinare ca reanasint Ilerpa
I/

n ekpa Botap Ham. tkpa nana arpuaa jopra. tkpa

AS

nana Iemwpu Epanonnua, rkpa nana Kwosaa Tianrii.

etpa nana AanuSaa XSpo. nkpa nana l bkeepuma n
nana Luna Xaponnua naptacagete Şoric, 'kpa nana
UI
BC
 Y
AR
—- 106 —

IB R
hose n nana Hunosap naptadanoge Iura. tkpa nana
[we na ui natia lutudopa napadanege Iemenauț. ekpa nana
| Însa ui manta Îwa Ilerpuunna napraaanone Iloterpae

YL
cu, nekpa mana Diva Grovpoennua nsprraprk O Sustenere,
tkpa nana Ilerpn cnarapa. pkpa nana Dona AdnuSaa
eneTapintita . nhpă | manta Tosatpa uceresnntta, erhpa uita

SIT
Iorana mamaia. tkpa nana NSySan croatia, tkpa
nani Xzppu Romntea, Mt hpa Bacaaț Beap rauri Alea,

AET r(o)en(o)a(apa what

ER
AAECEHY GEAM PI MAM, d 009 Hannei [zener are RS:
aparita au ur Akreat naz
UMAN OT MALLES PAOAA. AAN MAR BOVAROO Pa BA Mee
IV
PET PoCNIAABEA BITI SV MAEI BEA 9 oa Aanerikit. "nor
UN

Bi cut HenspSutaă Manere | paania (n norepaeia,

BANSSRE ECMRI AAN E MOPEPAAUAN, e en patit vrut
d Ha Banat pkuser ui no Pepaitenie, roata | ces
cui enicannoatov. na'kan ceatni HauneatS tkpusatS ans AS
AL

nsuS dcrodberS mcaru, ui near namS npukearrar Eceu$

Haure$ ancr$. cai ASaurpS GrrSpseruu $ YSer.
R

e(4a(h)re 3ă cupa Anpiaie e. ana.

NT

“Traducersa
CE

Cn mila lui Dumnezeu Noi Stefan Vodă, domu

I/

Țării Moldaviei, Inştiintare facem cu aceasta a nva-

stră carte tuturor cui pre dinsa vor câula, sau ce-
AS

tindu-li-se o vor auzi; iala a venit înaintea noastra

şi inaintea a lor noştri Moldoveneşti poeri Neacga
fata Purdinei şi măluşa ei Aeacşa fala Iădorei
UI

de a lor bună voe de nimene silite nici asuprite,

și au împartțit între ele a lor dreapte ocini și 1mo=
BC
 Y
AR
— 107 —

şii din direasele de impârțeala şi de intăritură ce

IB R
ele au “avut de la vărul domniei mele tînărul
Stefan Voevod, Negrileştii pe 'Teleajin şi satul Glo:
denii și jumătate din Afaucel şi s'au cuvenit în
partea Neacşei fata Furdinei satul anume Negrileş-

YL
tii pe Teleajin şi jumâtute din jumatate Muncel,
partea din jos despre răsărit; iar în partea Neac-
şei fata Fădorei s'a cuvenit în partea ei satul anu:

SIT
me Glodenii şi jumâălate din jumătate Muncel par-
tea din sus. Deci noi văzind a lorde bună voetor-
mală şi bună împârteală, şi noi aşijderea şi de la
noi am dat şi am
acel de mai sus scris sat anume
ER
întărit noi Neacşei,
Glodeanii şi ju-
fetei Fădorei

mâtate din jumătate Muncel partea din sus, ca să

IV
fie ei de la uoi uric şi cu toate veniturile ei şi eo:
piilor ei şi nepoților ei şi strânepoților ei şi rastră-
nepoților ei şi la tol neamul ei, ce.i se va alege:
UN

mai de aproape neruşuil nici o dănăoară în veci.

lar hotarul acelui de mai sus zis sat anume Glo-
denii să fie dinspre toate parțile după vechiul ho-
AL

tar ; iar hotarul acelei jumătaţi din giumatate Mun-

cel partea din sus să fie din tot hotarul din jumă-
tate jumătate. lar despre alte pârti să lie după ve-
R

chiul hotar, pe unde din veac a umblat- lar la a-

ceasta este credinţa domniei noastre mai sus scrisă
NT

Noi Stefan Voevod şi credinta prea iubitului /rate

al donnuei mele Constantin şi credinta prea iu-
bitului fiu al domniei mele Petra. şi credinta bo-
CE

erilor noştri, credința jupânului Gavril dvornit, ere-

dinta jupânului Petra Crăcovici, credinta jupânului
Cozma Ghenghea, credința jupânului Danciul Ilu-
I/

ru, credinta jupânului Peaveriţă, credința jupânu-

lui Ioan Zlărovici, parealab de Hotin, credinţa ju-
AS

pânului Bodeiu şi jupânul Nicoar parcalabii Ia-

şilor, credinta jupânului Joan şi jupân Nichifor par-
calabii Neamţului, credința jupânului Iafco și ju-
UI

pân Joan Petricin parealabii Novogradului, credinta

BC
 Y
AR
— 1U5—

jupânului Ioan Stuvzeuvici porlar de Suceava, ere:

IB R
dinta jupănului Petra spatar, credinta jupânului I-
can Danciul visternic, credinta jupânului Zoader
postelnic, credința jupânului Pogan ceaşuic, credința
jupânului Jfuhulea stolnic, eredinta jupânului /lăra

YL
comis, şi credinţa tuturor boerilor noştri moldove-
neşti a mari şi a mici; iar după a noastră viala
cine va li Domu din ai noştri fraţi sau din copiii

SIT
noștri sau din neamul nostru, sau pe ori care al-
altul Domnul Dumnezeu îl va alege domn sa lie în
tara noastră a Moldovei, acela să nuri strice a noa-
stră danie şi întâritura,
reuscă şi împuterniceasca, de oarece
ER
ci
şi noi i-am
mai virlos să i-a înlă-

dat si întaril a ei dreapta ocină. lar spre mai mare

larie şi putere a lot ce sa scris mai sus, poron
IV
cil-am la îl nostru credincios pun Lucociu logotat
să scrie și a noaslra pecele s'o acale la această
UN

a noastră carte. a seris Dumilru Sturzeviei în Iluşi-

la anul 7060 luna April > zile.
AL

AO
R

1) Originalul pergament proprietatea lui moz Ciureunu

NT

din Bereasa; mare pecete; e ros pe la incheeluri. Vezi

„Surete şi Izvoade“ VII, 9.
2). Nume de persoane : Neacşa, Furda, Pădora.
CE

3). Nume de iocalități: Neerilesti, Glodeni, Muncel,

Teleajiu.
4). Glodenti. In 1461 proprietarul Glodenilur era Petru
Glodeanul. După 23 de ani Petru Glodeanul își vinde nroşia
I/

Glodeni lui Oană Tihul cu 120 zloli tătărâşti. Documentul

AS

de fata ne vorbeste tot de Glodeni și de curgerea proprite

taţii in jumătalea-a doua a seci. al NVI-lea. Se vede câ
Oana Tihul mai altogase la proprielelea sa satul Xegri-
UI

leștii si Muncelul, căci urmaşii săi Îşi impart aceste moșii,

BC
 Y
AR
— 109 =-
Dozumentul nostru ne spune că Veacşa fala Fădorei era

IB R
mătuşă Weacşei fala Furdinei ; deci Neacşa era soră cu
„Furdina, acestea erau fetele Fădorei, bănuită fală a lui
Oană Tihul, cumpârătorul moşii Glodenii în 1484.

YL
Giodenii au continuat ca sat pănă câtră 1533, când
ii vedem figurând pe harta inchipuitoare.de starea locului,
facuta de căpitan C* Ciureanu in 10 lunie 1$33. Cauza dis-
căutatăîn mersul: proprietății.

SIT
"trugerei acestui sat trebue
Răzeşii şi-au imbucălăţit moşia din ce in ce mai tare.
"Işi disputa intăivtatea neamul Dodeştilor. Nevoia însă a îm-
pins pe unii din răzeși să-și vindă ER ocina lor la străini şi
în secl. al XVIll-lea vedem cumpărător pe vameşul Frau-
golea” Acesta lasă moștenirea fiului său Pandele, iar ue-
IV
polul său o face danie la sfânta patriarhie de Antiohia,
reprezentată în [ară prin egumenu! Popăuţilor Macurie.
UN

Odată mănăstirea Popăutţii intrată în stăpânire, se procede

Ja măsoriştea moşiei Glodenilor în 7260 Iunie S de boerii
hotarnici : Simion Kez:u Uricarul şi T. Jora stolnicul (v.
„Surete și Izvoade“ III, 341$). In adevăr se află că moşia
AL

Glodenilor toată are 73 funii curmezişul în lungal vâii,

lungimea mergând din zarea dealului Dăneşiilur in zarea
R

dealului Boţoaia, lot strâmplându-se spre fundul văii în

sus spre Râşearii.
NT

. Frangolea și ai lui cumpărase de la răzeși 1$ funii >

în partea din spre lăşcani, unde venea şi vatra sa:
paşi
tului, iar răzeșşilor Dodești le-a rămas bt funii și d paşi
CE

în partea din jos din spre Murgeșli. Se îulindea dar mo:

şia Glodenii aproape 2 chilomelri de la Murgeşti in sus spre
Raâşcani. Şi azi la partea aceasta de loc-—ogoare și imaş—
I/

se zite Glodeni, dar aşezare de sat nu mai exislă, răzeşii

AS

nulându-se cu aşezarea lor în Bereasa.

5). Muncel. Asupra satului Muncel s'a iscal un pro-
ces în anul 1775 între urmaşii proprietari. între care cel
UI

mai ales era Gheorghe Evlogie izbaşă, cunoscut ca Fvlo-

BC
 Y
AR
— 110—

shie dascal. Aclul e scris de insuşi mâna lui, cu slova lui

IB R
cea mare şi ceteală. Pentru lâmurire și interes dâm loc
in intregime actului, așa cum lam copiat de la Gh. Bu:
raga, sătean din Boţoaeu, în „Surete și Izvoade“ III, 344.

YL
Din luminata poronca Marietale, am lual sama
jalobei ce au dat la inaltimea ta Izbaşa Gheorghe
Evloghie, cu alte neamuri a lui Bantaşaştii, razaşi

SIT
de moşia Murgeştii asupra popii lui Alexandru Do-
dul şi a neamului său Gheorghe Bulubaşa îi 'Tudosa
Farima aprod şi altor Dodesti, razeşi de moşia Glo-
ER
denii, care după cea cu ariâruntul cercetare ce am
facut, pricina intru acesta chip iaste: izbaşa Ghe-
orghe Evloghie şi cu neumul sâu prin jaloba lor au
IV
aratat ca moşia Murgeștii ce este pe paraul Tele.
jina la tinulul Vasluiului, le este lor baştină, unde
UN

au şi toata aşezarea lor, case, livezi, via și biserica

şi au stâpânit'o moşii şi parinții lor cum şi ei, dar
liind ca sa hotaraşte cu Glodenii moșia popii lui
Alexandru, acum acel popa trecând peste ho'arul
AL

Glodenilur au arat o gradina pe hotarul moşici lor

Murgeștii, cu nume ca ar li având şi el parte a:
colo. De fata fiind şi preotul Alexandru cu neamul
R

său, sau întrebat ce râspunde la vorba lui Gheor:

ghe Evloghie,
NT

el uu respuns ca are şi el parle u-

colo dintr'un batrin ce se numeşte Juucelul, și ca
Bantaşeștii au intrat cu slapânirea în moşia lor
CE

Glodenii şi le-au cuprins acel loc Muneelul. lam zis

preotului să arate dovada, cum ca Bantaşastii au
trecul pesle hotarul moşiei Murgeștii şi au inlrat
în moşia Glodenii, Popa Alexaudiu au scos 2 îs-
I/

pisoace, unul de la Stefan Voda din leat 7060 A-

pril 2 întru carele scrie pe a treia parle de sat
AS

de Muncel intre Glodeni şi intre Murgeşti, şi altul

de la (loc go!J ce scrie de Glodeni, iar de Murgesti
nu pomeneşte, și fiind câ dintru. aceste 9 ispisoace
UI

nu sau putut cunoaște a fi Muncel pe mosia * Mur-

BC
 Y
— 111—

AR
geşlii şi ca să putem afla adevarul um întrebat pe
- Gheorghe Evloghie, moşia Murgeștii în câți batrini

IB R
umblă. El au scos un ispisoc de la Petru vodă din
leat 1039, întru carele arata că moşia Murgeşitii
umblă în şase bătrâni, care bătrâni au răspuns Ghe-
orghe că sâut fiește-care aleşi şi stalpiți cu pietre

YL
hoture vechi, şi pe acele hotare au stăpinit- el şi
neamul lui şi în Murgești nu ştie să lie Muncel,
râdicând şi cu sufletul sau inaintea preaslintiei sale

SIT
pârintelui Mitropolitului şi inaintea uoastră ca nici
au auzit de la niamul lui sau'de lu alţiisă fie sau
să să cunoască undeva Muncel în moşia Murgeştii.
Au mai arătat şi o mârturie din leat 7968 lunie | ER
de la d-lui spatar Ioniţa Cuza, fiind la acea vreme
stulnic, îutru care arată că mai având judecată popa
Alexandru cu neamul Bântașâştilor, din poronca
IV

domuească [iind dumnealui rânduit; au mers la

- moşia Murgeştii şi farând cercetare au găsit numai
UN

6 bătrâni în Moșia Murgeştii şi pe lie-care bă-

trân îl arată d-lui spatarul în marturie anume:
si că sânt aleși şi stalpiți, cu pietre vechi; dar
mai arata spatarul Cuza şi aceasta în mărturia sa
AL

câ popa Alexandru după câţiva marturi ce au adus

atunci înaintea dumisale au mărturisit că popu A-
R

lexandru cu neamul lui au stapânit numai nişte

livezi ce uu fost pusede un Zănoghi moş a lor.
NT

pe partea de moşie a Bănlaşaştilor; iar câ ar fi

stapânitşi în câmpu nu'l arata. Din care mârturie
a dumisale spât. Cuza, aiavea se cunoaște că 1no-
CE

şia Murgeștii umblă numai în 6 bătrâni, ci popa

Alexaudru cu năpăstuire să acoliseşte de mai cere
alt Datrâu al şâplelea cu nume de Muncel, căci de
vreme că întâiu din ispisocul lui Petru Vodă să
I/

dovideşte că moşia Murgeştii iaste împăârtita pe 6

AS

bătrini, iar mai ales şi din mărturia d-sale spal.

Cuza, popa Alexandru cu neamul său la cererea
lor nau nici o dovadă, iar niamul Bantâșăştilor sa
UI
BC
 Y
AR
— 112—
dovedeşte ca an avul stapânire dupa hotarale vechi,

IB R
care holare sint şi acum nestrâmulate. La care
cercelând noi zisele si dovezileşi la o parte şi la
„alta, fiind pricina după cum se arala mai sus, du-

YL
pa dreptate aşa am gasil că iaste cu cale, de va
[i şi luminata poronca Mariei tale. niamul Banta-
saştilor dupa îspisoc ce au şi dupa hotarale vechi

SIT
sa-și stăpânească moşia Murgeştii cu pace, iar cât
pentru pământul ce iaste pus de acel pios al popii
iui Alexandru săl stapânească preotul cu neamul
său şi să dea dejma Bantăşaştilor după obiceiul
ER
pământului. Noi Doamne după a noastra cunostința
zi la dreptale aşa am găsit cu cale, şi instiintam pe
Maria la iar hotarirea ce desavârşila rămâne lu prea
IV
înaltaşi lesne cunoscâloarea, înţelepciunea mariei tale.
leat 7954 Noembri 95.
UN

AL inâltimei tale calra Dumnezeu de bine rugător.

Gavril Mitropolit Moldovei (m. p.)
| Prea plecate slugile marii tale, D. Sturza vel
vornic, Const. Sturza vel vornic, V. Razul hatman,
AL

I. Canta vel vornir, Gh, Beldiman vel ban, Dracaki

Roset vel spatar, Balasaki vel vornic.
R

Din inşirarea acestui document se vede câ îz-

NT

baza Gh. Exlovhie se sprijina pe aralarile îs-

pisocului din 7039 de la Pelru Rarez și afirma că
“potrivit acestui ispisoe satul umbla tn 6 batrâni.
CE

Ce-i dreptul ispisocul lui ltareş Voda cuprinde 6

nuine, trei urmaşi a lui Oană Murgul; Isac Mar-
«ul. Neacşa şi Sofiica ; și trei urmași ai lui Jurj
Murgu : Tone, Ignat şi Maria, hareş voda chiar
I/

zice ca satul sa lie îniparțit în doro, nu în sase:

cum iusa de lie care bătrân erau 3 urmaşi, de fapt
AS

erau 6 proprietari, cari pentru urmașii lor erau bă-

trâuii satului. De altfel chipul de interpretare ce
se da ispisocului din 7039 de calră cei iuleresali,
UI

ne arata până la evidenţa cum se stabileau balră-

nii în moșiile răzaşezti din vechi.
BC
 Y
pp

— 113 —

AR
. 19). Bocument din 7020 (1522), Hârlău.

IB R
Sumar ; Stefan voda întăreşte impărtala ce și-au făcut între
ei în satul Cinriceştii după dresul ce au avut de' la Stefan Vodă
"bătrânul. și anume: Ioan Banul dvernie ii a patra parte din Ciori-
„veşti, partea diu sus, dania unchiului său Gavril Vreameş, Teodor
Bârlad ia a patra parte din Cioriceşti partea din jos: Stirbat cu
nepotul sau Lie ia altăta patra parte din Cioriceşti, partea din sus;

YL
iar fiilor lui Dragoş li se vine a patra parle din Cioriceşti purlea
- din jos.

2 Alaceite FORieIo ati OPedant BOEROAA PENAp%

SIT
()eman AlwaAaBgenon. HAAS UHM HCCHA Hătinat Ace
TIM ECAM ETO HAN BAGpIrT | Man ere crunt vea,
OZ B(BĂRIACUIA PA, MA. NBA, SVEMAUI Mauritatit
ER
Meagagenniant Estapu, nam tekpriin Cara man banova
snopi n Toagep Tpaaaa (0) ilepen. n Gparaz
IV

die. cuA WSwuSawa. Hi IAA ENINRORE ere ASuc ui

iu, Er9

“npavia ere. Dwsn. n arsa. 1 cecPput Hy He(rp)nrra.

UN

Wu lapaca. cet A pareauui, 19 MĂ ACRPEN BOA H+

| REA ILEDLONOVE E, | AH j
| IIDHCHAOAANIL, H pas,
pa3 “kana j
11099 (4E)2
AL

EU CORSO UI IIpARȘIA Wriui$, ui aanSnacrie HVA: Ii Hengueitait

“apa Stati tata ÎN tut cer Arka reatamne, Gr eibana BSEBOAN

fana cese naitavk “eopeueu. n aseraaocik na uacr caSs'k
R

“namemS DanSaoBii ABCpILuHES. ueTRApTeN Mac EMO MUT

NT

Mopeueipiit, ERIRa WacT, 1j0 E4iS Ada TOTS MEPRABPEIO

caer eta wm Uopeneipul. svuke co Papua pan
ToaepS
CE

[IS COCEA AOLBON BOA, d EA ACT caSsk ua

NpAa4A$ ASCTAASCA UETBAPTEIR WacT CEA Uopeueniu |
mtRa “MacT. 4 Dal BA WacT ILupaeaa. n Bparaniia ere
I/

Ai cuS TSuiSaoRS, Aocraaoe "TOPO ctde UETEAPTAA

user | enmeka acer. a a uacr done n Bparităat
AS

ere LuwnuS n ParSaov. ui cterpaat ut erp ni Il a

PACK, CHOAI Apare [| nat. AOCTaioc'k OVI uacT
UI

s
BC
 Y
AR
— Îl —

WT UETEAPTOI ac Toro ceao vor “opera, tra

IB R
ACT, MS ARE BOA EUL 00 AOBPEREANSIR TARA [It e
POE Hf PaBaka.. ORI NOA kan ns cet AR Bean.
4 ARI (ThAROEAE HOT MAC Adu. 0 USTEAPAN AN, Î] ecatbi,

YL
caSsk naut, 5 nanS hanSao apoprukS mers
UETRART. 49 Wor “opere. Bhiuitiha ac. Hate |ia

SIT
CT EMS UT Mae Opt si ca (Acetat tus a ihrear ere
N osvuSuarosi n npanţi Spa În naceaS pes ere. To...
aneper Hannanisuin nenepSureno umsanie ma kat, 4 o
Tap reni uereapren aer, (44)ER cr wr overre
VOTAPA METEAPTOR:, ETOpPoN SCPapoatS || țorapS. no
ESAA Ma SĂ nare cer bkpa manere rea erat
IV

nueanitare ati Oredana nocneaf. nek pa npheazan»

UN

facitare para Teanaauni Ierpa. n tkpa nerap mauri,

“hpa nana Ieana. tkpa mana Ierpa aqnopun [ina cbpa
nana Merpnaa. rkpa nana Tpnuneanua. n nana Taaana:
AL

Nerineruț, nkpa nana hecre. ui nana Konli apr Ileana

ERIȚ. Bikpa mana Merpu n manta Teapa. Henerpagcrnit,
R

vkpa natia Sia ilpSpe uoprap'k CSuan enere. ekpa

Haita Xpana cenaraph, rekpa ata Gpeaia pueraprunuita,
NT

vkpa nana Iilapue noereanuna. | ckpa nana GanSrana aur

nunta. (ekpa) nana Crrpaun creanta. tkpa manta ae
CE

aka teatiea 1 ekpa BACAȚ Betap ÎN marti moaste

BEAIERIV 00 Adi, SL ro naut iert orepia GSS
PEnApA Ar hrani Mani, aut cer manere poa. tan
I/

MA Bi e GA AIBBEPEF FCIAEM BRITH HALE MSAAAECRH

AS

BEMAN, "TOT Bi EMS HEI |] SUA, MAUS ANITA Oa

EPAEAENIA, A BAI EMS CUPEPAAA 1 SVEPRIIIA. Ba, CER
EMS dan Îi ovipekinta za ere upanete n etkprrere) cass,
UI

1 BA Apo Er MS palid PA, cc. pliuri 4 msi

BC
 Y
— 115 —

AR
TRpB:KAenie TOAS BECEAMS MS,
BhituEniicAHHO geAkan ccathi
nau em p'kpuomS TorpSwans acrețerS || nucaru ui

IB R
Halu$ NAT. BAB'ECUTIL KEO ancr$ (namet$). Dcaa.. . îEiipt
AAatR, OV vpzawrik, | BAT F3aso... HS,

YL
“Traducere.
——_—

SIT
Cu mila lui D-zeu Noi Stefan Voevod Dont
țarii Moldovei înştiinţare facem cu aceast ă carte a
domniei mele tuturor cui vor câta spre dânsa
ER sau
o vor auzi cilindu-se, iata au venit înaintea noustră
şi înaintea tuluror boerilor noștri ai Moldavei cre-
dineiosul nostru pan Banul dvornic și Toader Băr-
IV

lad şi Stirbeţ şi nepotul lui de late Lie, tciorul

Guşului, şi ruda lui Larpe şi fraţii lui Jon şi Fu-
UN

tul şi surorile lui Negrita şi Parasca, fiii lui Dra-.

goz, de a lor bună voe de nime siliti nici asupriţi
şi au schimbat între ei a lor dreapta ocină şi cum-
părătură a lor și din privilegiile ce le-au avut de la
AL

hunul domnii mele, de la Stefan Voda, un sat anume

Cioviceşti, şi i-a venil în partea slugii noastre Ba:
nului dvornie a patra parte de sat din Cioriceşti,
R

partea din sus şi i sa dat aceasta a patra parte

NT

de sat din Cioriceşti de unchiul său Gavril Vreameș,

de a sa bună voe; iar în partea slugii noastre lui
'“Poader Barlad, i s'a cuvenita patra parte de sat din
CE

Cioriceşti, partea din jos; iar în partea lui Stivbet

şi a nepotului său de frate Lie, fiul Guşului, i sa
venit în acelaşi sat a patra parte, partea din sus;
iar în partea Lupei şi a fratilor săi loan şi Fatul
I/

şi surorile lor Negrila şi Parasca fiii lui Dragoş li

Sa venit parte din a patra parte acelaşi sat din
AS

Cioriceşti, partea .din ios,. Deci! noi văzând a lor

de bună voe tocmală şi împărțala, ce şi-au dat ei
UI
BC
 Y
AR
— 116—

în de ei de bună voia lor, şi noi aşijlere şi de

IB R
la noi i-am dat şi istm întâril slugii noastre boe-
rului Banului dvornic acea a fa parte de sat din
“Cioriceşti, purtea din sus, ca sai fie lui şi de la
noi uric şi cu veniturile lui şi copiilor lui si nepo-

YL
tilor lui şi strânepolilor lui şi rastrânepolilor lui şi
la tot neamul lui, ce i se va alege mai de aproape
neruşeil nici odânăoară iu veci. lar hotarul acelei

SIT
parti să fie din tot hotarul a 4-a parte, iar pe de
alte parti pe vechiul hotar, pe unde din veci au ume
blat. lar la uceasta este credinta domniei nuastre
mai sus serisă Noi Stefan Voevodşi credința prea
ER
îubitelui frate al domniei noastre Petru, si cre-
dinţa bocrilor noştri, credinta jupânului Isac, cre-
“dința jupănului Petra dvornic, credinta jupânului
IV
Negrilă, credința jupâpului Grincovici şi jupân 'Ta-
labă (parealabii) Hotinului, eredinla jupânului Coste
UN

şi jupân Cosdre (purcalabi) de Neamţ, credința ju:

pânului Petre şi jupân Toader (purealabi) de No-
vograd, credinţa jupânului Luca lrbioe portar de
AL

Suceava, credinta jupâuului //ran spâlar, erediula

jupănului Frenia visternie, credinta jupânului Sarpe
postelnic, credinţa jnpânului Săcuianu puharnie, cre
R

dinla jupânului Stărce stolnic, credinta jupânului

Cajelean comis, şi credinta tuturor boerilor noştri
NT

a mari Și a mici, lar după a noastra vială cine va

[i domu din copiii noştri sat din al costra neam
sau ori pe care D-uul D-zeu îl va alege să lie domn
CE

țarii noastre a Moldaviei, unul ca acela să nui

strice a noastră daanie și intarire, ci să-i înlarea-
scă şi împuternicească, de oare ce și noi iam dat
I/

şi i-am întărit pentru a lui dreapta și credincioasa

slujbă, şi caci câ îi este lui dreapla ogină. lar spre
AS

mai mare lârie şi puterea lot ce sa seris mai sus

poroneit'am înşiue la al nostru credincios Zotruşan
logofat să serie și a nouslra pecele sa lege catra
UI

această carte ui noastra.

A scris în flărlău la anul 7030,.... luna... 96.
BC
 Y
AR
— li —

NOII

IB R
1). Originalul pergâmeut. rău păstrat şi scorogit, fără
pecete, proprietatea familiei Frimu, din satul Bărzești, la Vas-.

YL
lui, de unde lam copiat în 4900, împreună cu mai multe acte
vechi, transcrise în Surete şi Izvoade vol, I pag. S0—120,
Intregul pachet de ucte e aşa de rău pastrat, zice-se

SIT
din cauza că ar fi stat ascunse în pământ mai multă vreme,
de pe când se uscundeau bucatele în gropi. (Vezi =Surete
şi Izvoade> VIII, 515).
9). Nume de persoane: Banul drornic, Toader Brăiad,
ER
Știrheţ, Lie, Guşul, Ion, Fâtul, Xegrita, Parasca, Dragozin.
Gavril Vreameş. |
IV
3). Nume geografice: “opeucpu,
4). Cioriceşti. Supt acest nume nu se găseşte azi nici
UN

un sat in jud. Vaslui, unde ni-l pune că ar fi fost satul

pomenit în documentul nostru. După afirmarea însă a să-
tenilor din Bărzeşti, se păslreză incă și azi numele de
Cioriceşti la locul din şesu! Bărladului, în faţa haltei Băr-
AL

zeşti, cam pe locul unde azi siut grădinele satului. Satul

a trebuit să dispară de mult, contopindu-se cu Bârzeșlii,
R

care veneau mai adăpostiţi de.șleahul cel mare, ca unii

ce erau aşezaţi mai în iundul văii, având în fată dealul
NT

ce-i desparte de valea Bărladului.

5). Bălrânii Cioriceştilor. Uricul nostru e foarte in-
strucliv asupra felului de impărţală a satului Cioriceştilor.
CE

Mai din vechiu satul se impăriea in două: jumătatea de

sus şi jumătatea de jos, ceiu ce arată câ au fost mai de
demult 2 pronrietari, cari au avut direse de cumpărătură
I/

de pe vremea lui Stefan Vodă «şi din direse ce ei au avut

de la bunul Domniei mele Stefan Vodă“, Cu o generație
AS

mai sus proprietalea în Cioriceşti a trebuit să fie a unuia

UCAĂpHUE, UUSApek, nisapek ; de unde pluralul — ospusaput
familiar
UI

și de aici numele aşezării lor. Cu aceasta ne suim la in-

BC
 Y
AR
— 115—

IB R
ceputul secl, al XV-lea când a trebuit să se facă prima
aşezare în gura Bărzeştilor de azi.
In secl. al XVI-lea proprietatea s'a imbucatațit In
de sus. și 2 părți

YL
+ pârţi, din care 2 pârți în jumătatea
în jumătatea de jos. Ion Banul intră în Cioriceşti cu da-
nia de la unchiul sâu (fratele probabil al mamei sale).
Gavril Vreameş pentru a i-a parte din jumătatea de sus.

SIT
Acest Ion Banul era de fapt proprietar pe apa Studenilei,
unde locuia un Oană și nu slim pentru ce fapte, i se dă
această moşie ca danie de insuzi Voevodul Stefănită,
ER
care o avea moștenire prin tatăl său Bogdan Vodă, de la
bunul său Stefan Vodă, care o cumpârasede la una Ma-
lui fiind soră cu Vrea:
IV
tita cu 200 zloți tatarăşti. Mama
meş din Cioricești, capătă danie și aici unde îşi. împarte
UN

moşia cu rudele lui pomenite: 7. Bărlad, Stirbăţ. și

alții.
Toader Bărlad ia altă a 4-a parte «din Cioriceşti, din
jumătatea din jos. Ştirbăţ şi cu Lie băetul fratelui său Gușul
AL

iau altă a 4-u parte din Cicriceşti din jumatatea de sus;

iar verii lor primari—plemenicore—iau ultimul șfert din
R

moșie. De şi moşia e împarțită in +bâtrini, numărul pro-

prietarilor pe acești + bătrâni erau deosebiți. In doi bă-
NT

trâni erau numai câte un proprietar: Banul dornic şi

Toader Brălud: în al 3-lea bătrân erau 2 proprietari:
și cu Lie, nepol de frate: in al 4-lea bătrân erau
CE

Stirbăţ
5 proprietari: Lupe, Jon, Fătul, Aegrila, Parasca, loţi ti-
ciorit lui Dragoş; în total 9 bătrâni, sau cum sar zice în
Muntenia moşi mici.
I/

Cel cure a cuprins apoi intreaga proprietate pe a-

ceastă vale e Jon Banul, căci de la el se pâstrează pila
AS

răzeșilor «lin Bărzeşti, mai ales după ce capătă în schimb

și moşia Bârzeștii in 7055 Mart, în,
UI
BC
 Y
AR
— 119 =

20). Document din 4035 Mart 15, Jluşi.

Sumar; Petru Rareş
dânşii lou Banul dvornic şi
anutne [on Banul dă Sattei
fost Vanea, tost cumparat,
200 zloți, şi ia în schimb
IB R
Vodă întăreşte schimbul ce a făcut între
Sufta strănepoata bătrânului Negrea, şi
satul său de pe ap: Studenitei, unde â
de. insuşi Stefan Voda de la Matita cu
satul Băuzeştii, unde u fost DBărzea.

YL
Alianocriie noiiiete ati ÎlETpA BOEROAA. POCUOAAPA BEMAN
ASA AARCRUI ,
SIA MENTO MILA HECIA HANAL AHCTAVAL “e

SIT
chat RT Han Î| BABpuT tan ere rovuti IVEARIINT, Vie
upinatuta mpa Haaut Hnpeka, Măurităti AA jacta
Botapi, natun tkpubin cas llra nau Lun hanoţa sp
ER
na. n Caga avuta dota Bioia Hacmina n Ala
penna. Bou erp c'rapare, ne a A (| Bpore Boa
IV
HMEHAL MENSUSSEELL ANHNPIICHANOGALIL, 1 NpoARINANL peak
cana cout npanui ori, ui caSra maur e'kpunut | nan
UN

lua Tanova ARoprinia Ada Caii Asu don

ensvun Mac ui Mapenet cete HpazS vorunuS Aaauia
nenea rocnătadii | Grezana nocgegni. i Aaaitie
AL

POCNOALAMUL 1j9 1 POCNOARAAIL AAAMUȚ EA. EMO Cele Ha

CS. PA e BOR ari ca AAriWvată |]
R

Ha CrrSAciuit0t, 19 BhIA ESUIA "TOE CEAO PANTEA FOCI ACT-

NT

nat Geza neesogater Maru AWutta 9, e ELE ISN

npitaaa C Baa | raraperu. n nakz overanutt Gaga (4404)
sounua ovia nacrunta ui Mapenuna. nun (Ierpru,
CE

aa caSsk nameaS ek |] punea nauS DwwnS Da anoyaS a ntvp”

HUOV INpaBSIe WriuS Wr coco pagane Spa 1...
po tona navkaa wr poanlreak reenoacraaniui Grebana
I/

EOEROAM. pe ceo tra Tpaaagpk manta hpzerpii re

AS

ata ÎpA3A. MI dihi BHAREIII NY AOBPOLOANEIE “roti |]

MEU ACGBOE MY HBakrienie 19 Cui npoatezitit cepe 1poz
UI

ARIA NOTSRAHAN 019 HE ACBPoN BOA, TARE Hi WT

BC
 Y
AR
— 12U—

IB R
NAC AAA 0 ie || 'Tapaltant ccmnr câSsk nimeuS nkpneai$
uaus Lun ÎanSaot ABMUPIRS FSE BRIDELNCANNRE CEAS Hu
lpatak nana pa Seti PAE Bi Îpa SA. Rae Ad

YL
ECT EMO UP ac CVA CA FACEM AENEAS, fite i Ah
Te erou svuSuariear cere n nphovrsvareva ere Pa tipa
ISPATALAL EPO A EACEMOI pAoAS ro ro CA ES năneper

SIT
HANGAnHntespSrutuis tteanie ta hr, a țeerapa cre |
MOV IPAAPELENSAS ceas pis na pda hrana pa
BEINAP PAL BhiA BP. Ad cer uoerapoatS era
Wee
ER
crepii ue [| nova ns ha voua a na re
tc tkpaă banitre recucerită tnnuenneanitare ar Îerpa ne
IV
EtoAs. ut thpa notapa natmuț. thpa mata [i Xpana areprnria,
ka nana Merpuaa, tkpa nana Tpumronunua, nhkpa nana
UN

Tana. Bhpa nana haaga ui kpa nana An Saa apa]

Basdiste Vernet. ka nana paie nat NovpS mpa:
nananteze Ieaengaut, ehpa nana Pposanant nana AM nSaa
AL

tipa | tananone Ienerpagetu. rkpa nana hapwncrar. repre

vaprk Couacenere. nkpa nana Aparturana cnarapik. chkpa
R

natia "oa epa cner'kp | ma. rkpa nana lnuSaa (se:

NT

'reanutita), t'kpa nana CP ea caruia. ll ce poa'kper na

UV, e ÎL UEre poa. MA Date EHF AU AAA. [E TEpe
Aa ut ovrpihiunta... Îl "kaenie rrom acts... Bedkant eesti mă:
CE

ueatS tkpureatS maus ToagepS acrezerS mica si near mac

uri | npurkerrru cetate aero nameus, Lovarpa lo
USB cdi ct XScoţ, tara Faae da Mapria Gi
I/
AS

“Traducerea
UI

Cu mila lui D-zeu Noi Petru Voevod Domn ta-

rii Moldiviei ; înştiinţare facem cu aceasta carle a
BC
 Y
— 194.—

AR
noastră luluror cui vor câla pre dinsa sau o vor
a venit înaintea noastră

IB R
auzi-o celindu-se ; că iată
şi înaintea boerilor noştri moldovenești, credincioa-
sa nvastră slugă pan Io: Banul dvornic şi Safta
fata Donei, nepoata Nastei şi Marinei, nepoata

YL
Negrei cel batrin; de a lor bună voe de nimeni
siliţi nici asupriţi .şi au schimbat între ei ale lor
drepte ocine; sluga noastră credincioasă pun Jon
Banul dvornie a dat Saftei, “fata Donel, nepoata

SIT
Nastei şi Marinei, a sa dreaptă ocină dania ne-
potuliu domniei mele Stefan Voevod, şi dania dom-
niei mele. ce şi domnia mea i-am dal-o, un sat pe
ER
Studeniţa, unde .a fost... bovici Vanea și cu mori
în Studenija, ce Va tost cumparat acel sat părintele
domniei mele Stefan Voevod de la Matiţa fata Po...
IV
şi i-a mal dat înca şi 200 zloți tatăraşti. Şi iarăşi
Safta fata Donei, nepoata Nastei şi Marinei, ne-
UN

poala Aegrei....... slugii noastre credinciosului pan

Ion Banul dvornica sa dreaptă ocină din al său
drept uric şi.., ce dânsul a avut de la parintele
domniei mele Stefan Voevod, un sat pe Barlad a-
AL

nume Bărzeştii, unde a fost Bârzea. Deci noi văzând

a lor de bună voe toemală şi bun schimb ceei
şi-au schimbat şi tocmit intre ei: de a lor bună voe
R

asemenea şi' noi i-am dat de la noi şi i-am intarit

NT

slugii noastre, credinciosului pan Ion Banul dvornic

acel de mai sus sat de pe Bârlad, anume Bârzeşti,
unde a fost Bârzea, va să-i fie şi de la noi uric cu
CE

toate veniturile lui şi copiilor lui şi .nepoţilor lui

si strânepoţilor şi preastrânepoţilor şi la tot neamul
ce i se va alege mai. de aproape neruşuit nici odă-
năoară în veci. [lar hotarul acestui de mai sus zis sat
I/

ce-i pe Bârlad, anume Bârszeştilor unde a fost Bârzea,

sa-i fie pe vechiul hotar, din toate pâiţile pe unde din
AS

vechi a umblat. lar la aceasta este credinţa Domniei

mele mai sus scrisă Noi Petru voevod şi credinta bo-
erilor noştri, credinta pan Hran dvornic, credinţa pan
UI
BC
 Y
AR
— 193 .-
Negrilu, credinta pan Griucovici, credinta pan Talaba,

IB R
credința pan Vlad, și pun Mihul parealabi de Ilolin,
credința pan Cârje și pan Furu parealabi de Neamţ,
credința pan Grozav și pun Mihul parealabi de No-

YL
vograd ; credinta pan Barbovsehi porlarde Sucea-
va scredința pan Dragşan spat. credința pan 'Loa=
der visternic, credinta pan ticiul postelnic, credinta
pau Felea ciuşuie. (credinţa pan Sbeurea stolnic,

SIT
credinţa pan loan Gug comis)... boerilor nostri ai
Moldovei cei mari şi cei miei... sau din neamul
nostru sau... să fie Domn tarii noastre a Moldo-
vei... sâ întârească şi să ER impulerniceaseâ..,. penlru
intărirea tuturor acestora... am poroneit credineio-
sului nostru pan Toader iogofat sa serie şi pece-
IV
tea noastră s'o alârne la aceasta carte a noastră.
Dumitru Popovici a seris în Huşi, la anul 7035
UN

luna Mart (5.

NOTE
AL

_1). Originalul pergament rupt pe la încheeturi; e pro-

prielalea familiei Frimu din Bârzeşti. Pecetea lipseste cu
R

"totul. Vezi „Surete şi izvoade“ VIII, 519.

NT

9) Numede persoane. lonn Banul dornica, Sasa, Doni-

na, Xastina, Marenna, Negtini slarago, Vanea, Matila,
Brăzea.
CE

3). Anume de localități: Studenili, Brăzeștii.

4). Jon Banul dornic. Prezintă nu puţin interes po-
recla de familie Banul in Moldova prin secl. al XV-lea și
I/

NVI-lea, când se ştie că bănia a fost în cinste intâiu în

Muntenia și anume în Oltenia, şi că în Moldova abia pe
AS

la 1704 sa rădicat în mare cinste cu Sacin Zuuunucilă vel

ban. Putem pune oare pe acest Jon Banul dornic între
UI

vornicia lui Fetrică şi Jirean (1031—7036)? Nouă ni se

pare câ acest lon Banul n'a fost boer de divan,cide țara
BC
 Y
AR
— 193—

căci se zice pan şi fără a bănui cauzele vedem că Stefă-

niță Vodă i-o dă danie din moştenirea ce o avea și el de

IB R
la bunul său Stefan Vodă cel bătrâo, care o cumpără-cu 200
zloți de la una Matiţa. Acest Ion Banul având de unchiu pe
unul Gavril Vreameş,ccapătă danie în Cioriceşti a patra

YL
parte din sat; aceasta în 1592. După 5 ani interesele il silesc
să facă schimb cu Safla, luind de la cânsa satul Bârzeşti,
in schimbul sutului său de pe apa Studeniţei. Odată fixat

SIT
în Bârzeşli el işi continuă neamul său în acest sat, după
cum dovedeşte spița .răzăşască, care ne dă la tulpina ei
pe Ursul banul. Acesta face pe Sanda (Negoiţă), Paras-
ER
kiva (Iălinaş).. Vasile şi Sardlul Bârzescul. Vasile face pe:
Neculai Bulubuşa; acesta pe Costanlin bulubașa; Costaii-
tin face pe Anuţa mama lui Jon Frimu. Deci aminlirea
IV

celor care au lucrat spiţa (1823 Noemb. 21) sa rădicat

pănă pe la 1650, când era încă generală porecla Banul,
UN

căci Ursul Banul trebue să fi fost un răstrănepot u lui Jos

Banul dvornicul,
5). Bărzeştii, Supt numele de Bârzeşti avem 0 Su-
AL

medenie de sale in Mehedinţi, Vâlcea, Dolj, Gorj, Muscel

Vaslui. Bărzeşti ne amintesc de Bărzu şi Bârza, iarăși
nume de localități prin Romanați, Argeş, Teleorman, Fal-
R

ciu, Apoi familia veche Bârzu, care şi azi se păstrează şi

NT

o găsim rivalizându-şi vechimiea cu al de Dinga, in salul

Câutişanii din jud Roman (v. „Surete și Izvoade, VL,).
Uricul nostru ne spune că in 1527 Mart-Î5 proprie-
CE

tară în Bârzeşti era Saf/a, fata Donei, nepoata Nastei, care

era nepoată lui Aegre bătrânul. (Ulerpunu erapare). Prin
aceasta ni se da proprietatea in Bâzeşti cu cel putin 150
I/

ani inainte, pe la 1400, cândşi găsim in diplomele lui Ale-

xandru Vodă de mai multe ori pe unul Negrip, Negru, ca
AS

boer fără titlu. X'ar fi nimic de mirare, căci tot pe aluncl

intilnim pe Şerbza (Şerbeştii) Ştibor (Ştiborâni), din Vaslui;
deci Negrea (Negreştii). etc.
UI
BC
 Y
AR
= 124 —

IB R
In 1327 satul îşi avea numele de Bârzeşti, și ca la-
mutire dă fraza stereotipă: ras ana liprsazunde a fost
Bârzea : Deci satul şi-a luat numele de Ja vechiul sau pro-
prietar. Fi-va tost dar acest Dârzea=lipsa, tata lui Ne-

YL
grin, răstrăbunicul Saftei din 1527?
Nu uităm a reimprospăta cu acest prilej un fapt,
are sare in ochi în onomastica veche. Cu cât ne uim

SIT
mal sus în timp, cu atăt se întâlnesc aceleasi nume de
hoeri în țarile surori: Berehoi—Berevoi, găsili nobil în
țara Oltului, în Argeş şi în Fălciu; Bâroea în toată Ol-
ER
tenia și in țara de jos a vechei Moldove; Căndea, Cân-
deseu, Cândești în cele trei (ări surori. Să fie oare aici o
simplă coincidenţă, ori un fapt istoric că cu cât ne suim
IV
maj sus în trecutul nostru politic, cu atâta găsim o înru-
dire mai mare între elementele chemate a juca un ro! pu-
UN

litic, și marii proprietari de pămînt au lost dintre acestia.

6). nisa, păsepiawp. Scriitorul Dumitru Pupovici se
vede ca era moldovean și ştiea limba slavonă pentru can-
AL

celarie. EL uită pe nuc, anuc, și pune nepola; tol asi

la dezinenţa numelor proprii el pune genilivul plural ru-
mânesc : Jârzeştilor, negăsind altul potrivit slavon.
R

1). Data documentului e Mart 15, în Huşi. Petru Ra

NT

reş abia venise domn in 20 Ghenar 1527 (1035) si dupa

2 lunr îl găsim în Iluşi, de unde da hrisovul de mai sus,
De la Stefan cel Mare Iuşii au 'ost aleși de voevozii Mol:
CE

dovei ca loc de retragere; aici murise Bogdan Vodă.

23). Document din 7013 Febr. 16

I/

Sumar: Bogdan Voda intâreste vânzarea ce face Gligure Cu-

cul câtră Taader, Lazăr, Oniciu, Vasea, fraţi cu 130 zloți tatarăști în
AS

a patra parte din satul Ungurenii, ee este de ceia parte de Sărata

de câtra Prut.
UI

Facem înştiintare cu aceasta carte a noastră

tuturor cui să cade a ști, precum au vevit înainte
BC
 Y
— 195 —

AR
noastră, şi înaintea tuturor boerilor noştri ai Mol-
daviei sluga noastră Gligori Cucul, de a lui bună

IB R
voe de nimeni silit nici asuprit, şi au vindut a sa
dreaptă ocină dintru al său drepl uric, şi cumpă-
rătură , a patra parle din satul Ungureni ce este
pe de ceia parte de Sarata de câtră Prut, slugi-

YL
lor noastre lui Toader şi fraţilor lui, Lazăr şi 0O-
niciu şi surorii lor Vasca, drept 150 zloți tătăraști;
şi slugile noastre Toader şi fraţii lui Lazăr şi O-

SIT
niciu şi sora lor Vasca, au plâlit toţi deplin acei
150 zloți tatârăşti, în miuule slugii noastre lui Gli-
gori Cucul, dinaintea noastră și dinaintea boerilor
noştri; deci noi văzând a lor de ER bună voe tocmală
şi plată deplin, aşijderea şi de la.noi am dat şi
am întărit slugilor noastre, lui TFoader şi fratilor
IV
lui, Lazăr și Oniciu (Gunute), aceia a patra parte de
satul Ungureni, ce este pe de ceia pute de Sa-
UN

rata. de cătră Prut, ca să fie lor de la noi uric

“cu tot venilul şi ficiorilor lor întocma şi nepoților
lor şi strânepoților ior, şi a tot neamul lor ce să
va alege lor mai apruape, neruşuil nici odată în
AL

veci. lar hotarul acei a patra parte a satului din

Ungureni. partea. de câtră Prut, sa începe «lin gura
parâului Pacurarilor, deaci pe virful dealului la mo-
R

vila săpată, de acole drept peste câmp la capul e

zavului la stalpu, deaci părâul ce se chiama Saca
NT

îu sus lu sta(l)p, de acole drept peste câinp la Sa-

vata la stalp. Acesta este tot hotarul acei a palra
parte de sat. şi spre aceusta esle credința Donmiei
CE

meale de mai sus scrisă, Bogdan Voevod, şi cre-

diuța boerilor: noştri ai Moldaviei a mari şi mici.
lar după a noastră viată cive va fi domn din fii
I/

noştri, sau din neamul nostru, sau pe cine Dumne-

zeu va ulegea îi domn tării Moldaviei, sa nu strace
AS

a noastră danie şi înlăritură, ci mai ales să de lor

şi să intareasca, de vreme ce ei au cumparat pre
a lor drepți bani. Si pentru mai mare tarie a ce-
UI
BC
 Y
AR
— 126 —

“lor de mai sus -szrisă, am porontit credincios bo-

IB R
erului nostru. dumnealui Tautului logofăt să scrie şi
a noastră pecete câlra aceasta carte a noastra sa
o lee.

YL
NOTE

SIT
1). Originalul pergament lipseşte; se găsește o tal-
măcire făcută: de Gh. Evloghi.dascal din 1750 Dec. +, în
pachetul de documente a d-lui Adam Mitaki, proprietar la
“Bălteanu, în județul Falciu.
322
ERVezi „Surele și Izvoade VIII,

9). Nume de persoane : Gligori Cucul, Toader, Lazâr

IV
Oniciu, Vasca.
3). Vume'de localilăți: Unuurenii, Sărata. Prut, pă-
UN

răul Păcurarilor, părăul Saca, movila Săpată.

4). Mozia Ungurenil e de pese Prut, în faţa Săratii,
2 ape ce se varsă în Piut de o parte și de alta. Textul
AL

chiar zice: „de ceia parte de Sărata de câtră Prut», ceia

ce arală că seriilorul e în IHuzi și stie de 2 ape cu nu-
mele Sârata.
R

5). Hotarăle Ungurenilor sint date: movilă sâpală;

NT

stâlp; de obiceiu aceşti stâlpi se lâceau cu buor, ca si în

copaci (ulmii, stejari) cu buori.
CE

22. Document din 7010 Mart 1.

Siwmar: Stefan Vodă întărește Neagâi, fata lui Mieşin satul
I/

Miezunestii pe lalan.

Facem ştire-cu aceasta carte a noastră pentru

AS

adevărata AXega fata lui Micgin ca um miluilo pe

dinsa osebilu de a noastră milă am dalu şi am în-
taritu ci intru al nostru pamintu a Moldaviei pe a
UI

ei dreapta ocină anume salul Jicşineştii pe /alan,

BC
 Y
AR
pentru acei 'toaiă ace de mai sus scrie(a) să fie ei
de la noi uricu şi cu totvenitul ei şi ficiorilor ei şi

IB R
nepoților ei şi strănepoților ei şi tot neamul ei ce
„se va alege mai aproape nerășluit nici odată in
veci. lar “hotarul acelui de mui sus scris sat a-

YL
nume Jicşimeştii pe Jalan să fie ei despre toule
părțile după hotarul cel vechiu pe unde au umblat
din vechiu, şi spre aceasta este credința domniei
mele de 'mui sus seris(ă) Stefan Voevod, credin-

SIT
ta a preiubitului fiului domniei mele Bogdau voevod
şi credința a luturor boerilor noştri a mari şia
mici, jar după a noastră viata cine va fi domn tă- ER
vii aceştia din fiii şi niamul nostru sau pe cine
Dumnezeu va alege să nu strice a noastră danie,
şi întăritură, ce mai ales să de şi să întărească de
IV
vreme ce este a ei dreaplă ocină. Şi pentru mai
mare credinţa şi întărire a celor de mai sus. scrise
UN

am poroncit credincios boerului nostru dumnealui

Taulului Logolatului să scrie şi a noastra pecele
câlra aceasta carle să o lege.
AL

NOTTIE
R

1). Originalul pergament lipseşte. În arhiva d-lui A-

NT

dam Mitache mare proprietar in jud Fălciu, nam găsil

de cil copia scrisă în 1S00 de V. Colescu în Iurdugi, du-
pă sucelul tălmacit de Gh. Evloghie în 1775 luli 93 ; vezi
CE

„Surete şi lzvoade“ VIII 321.

9). Ialan, părău ce izvorăşte din dealurile cu codri ce
stăpânesc Creţestii, numit și fundul Elanului. E una din
I/

văile cu vechi şi dise așezări de sate de la obârşia sa

pănă la vărsălura lui in Prut, lângă salul Tuteani. După
AS

nume ne arală că pe aici au fost din vechi aşezări slave,

câci chiar numele de Jalan—azi Elan-—insamnă cerb. In
special cât cunosc din actele culese de mine din jud. Făl-
UI
BC
 Y
AR
— 25 —

clu de la răzeși! și proprietari de prin acele locuri 2 lost o

IB R
mare schimbare în agezârile şi numele satelor de pe a-
ceastă vale.
3). Aicșin. Dacă în 1502 traia numai Neaga fata lui

YL
“Miezin, urmeazăcă tatal ei era mort la acea dată, lucru
care a și lâcul pe Neaga să ceară din nou întărirea dom:
nească de la Stefan Vodă.

SIT
Fată cu obiceiul vechiu al țării la fie-care prilej de
transmiterea proprietâlii, noul proprietar lie prin moy/e-
nire (pravago i pitomago urica), lie prin danie (za daanit),
ER
fie prin caempărăbură tza cupejnoc) trebuia să-și ceara de
la Vodă recunoaşterea titlului de proprietate. Textul ori-
ginal a trebuit să cuprindă fraza tipică: aasnaa cau
IV
EI MECON MAE AMHASETR II AMA 0 USPRPAAINA sc i
UN

o“ MAME Sea Ş Meade ku E NpPARĂ AVP Cite MAMA

Atunci sta taank“,

Acest Miczin a trăit dar supt Stefan cel Mare şi si-a
legat numele de satul Mieşineştii.
AL

Cum insă salul îşi avea deja numele său în plural

mnimiuapin in 1002, urmează câ ua lrebuil să existe o ze
R

rie de Micşini pe acele vâi, și că dar nu tătal Noagăl a

fost cel întâi Afieşin pe valea lalanului, ci a lost în a 2-a
NT

sau a X-a generație, și că dar stabilirea primului Miesin

cală să se pună câlră sfirziiul sec]. al XIV-lea, duci pe
CE

vremea lui Alexandru cel Bun, dacă nu si ceva mai

inainte.
Proprietatea primilor Mieşini a fost pe alun. şi apoi
sa întins în suspe apa Bujorului, unde găsim proprietari
I/

pe urmaşii primilor Mieşini, cum dovedeşte uricul dat

AS

mai jos.

Sr a
UI
BC

«t
 Y
AR
— 199—

23. Document din 7040 Mart 12, Muși. |

IB R
Sumar: Petru Rares Vodă intăreşte proprietatea lui Petru
Mieşin si surorilor sale Alba și Maruşea, cum şi a semintiei lor Mae
lea, Malina şi Maruşea, în salcie Delenii pe Bujor şi Punicestii, pe
lalan şi anume să iu câte o treime din Deleni şi Poniceşti.

YL
Muacerito Rosie ani ÎleTpA EOEROAA recnioAapa
Bta AĂLOAAARCROI. BHAMENM'TO MAL HCENLA ANCTOAL MALL

SIT
Back ro Mantea uz3pu'r, Han ere urovunt Seanututr, vozite
vor | er uit nau CAS ILerpa Aluxiunnn cecrpu
ere lana WM, Alapeura, :KAACEAANL ER
EC | esuate Ma=
UE AUAOCTIIO 1 AAN 1 NSTEPARIAN ECAUL Hat HE Npacini
WOPIA HI AU SPHIEA HE IIS VII AAA AWP NOTEpA:EAE-
IV

ui wr peanTreak rsenoacreantur Gredana noeoa | natiavk

UN

Aeakuin ună Tewpitoprk n Tounuemin na Iaan'k. ue

war creponn Ilaank, To Ad cc Hai Ha Tpr acri, BA
caer Ilerpu Anunta u ccerpaa ut Sau ui AMapSuut |
AL

AscTaacek nat rperaa ace ceae 407 AEA'RUtIt, Rita aer

n mperaa uacr cese wo Ilsnnuepin nd Idlaank tuztaa
dacr. d EA acm Aaa Aocraacck en Tperaa ac "Toro
R

cena | wm Aeakiu nuinaa user ui "verpaa sacr twr Ion

NT

vei ta Iflaavk puunaa uaer, că aa uacr Maat ti AMlas

pSuikii, Aceraoek sat "rperaa uacr Taxi ceio Teo
CE

akm cegegnak uacr si pe 'raa acm wr Ionuț,

Ha lia. Put CEPEANAA ac MOL Ad EET HA AT ac
Spit ca BRactA ACNOAAL MALI ATEU ut OVuSutaroat Hy
I/

unprkowrovuarroai ut ri nparpoypihroa un aces

POAS II ETO CA It HBBEpET Hantaniuiii renepSureriuto Hit=
AS

oana ua erheu. FL verap mika pita cesaat nana e

aka ape na TiSioprh, ni Ion Î| caziphtai ape na Iilaanrk,
UI

9
BC
 Y
AR
— LăU —

ue wpk crepern faianta cer we Senț crepon nocra:

IB R
pes XoTrapS nekSaa 3 ka nada, na re cer
tkpa uautere reenopertatut Bunica | marsăant Ilerpa es
esa un hopa uphkeparnaenntare ct recnsieriattut Lore

YL
mana, nu rkpa eap eu, kpa nana XovpS acepraa.
mkpa natia TorpSiatna. rkpa nana Cnpuuta, | kpa nana

SIT
asia si nana Toaqepa npakatanene NXorienaț, t'kpa
natia AanuSaa ui nana dnuSaa npakatanone Iesenii.
vkpa nana Baeappullu mana NpauSua npakananete Ile
torpaietuiț. tkpa nana Mu Saa neprapk ER Govuanenare,
pa nana Aparinanta enarapk, rkpa nana Paanana pate
kprnna. | rkpa nana ManSaa ncereaninia, rhpa manta Isa
IV

naciSaa uda, tipa manta DhoaSua creanta. elpa

UN

mana luona Pow notnca ni hpa Sci Bop dur lea:

AMEERUY | (rea) at (aaau)t. a ue nau inert) (u)re
ESAET FECnAApA MAE BEM OPREA Hat Ar
AL

MAUIEPO PAR UA dh BOVA Boo PA BA HBBEPET ScUSAde

PEM BITI mate [EU USTEpAR Eni "PSM Dac

R

CEAS EAIMIENICANNRASE ned Rant cesti are S kprreatS

nau oamepe asrsdierov nuca n ziar aatuiS npurikr
NT

curu cei | anterov umutiet. Iucaa Toma hacker

st Aoetţ nare sat atena Mapa ci tu,
CE

“raducersa
I/
AS

Cu mila lui D-zeu Noi Petru Voevod domn lâ-

rii Moldovei înştiinţare lacem cu această carte a noi
stra luturor cui pe dânsa vor cala sau lui celindu-
UI

se o vor auzi, iala aceste adevărate a noastre slugi

BC
 Y
— 131—

AR
Petru Micsin şi surorile lui Alba şi Marușca şi ia-
răşi seminţia lor Malea şi iarăşi seminția lor Ma-
lina şi Maruşea miluitu-ne-am noi cu osebita a noa:

IB R
sira milă si am dat şi am întărit noi lor a lor .
drepte ocine şi din uricul lor ce ei Vaii avut de
întarire de la părintele domniei mele Stefan Voe-

YL
vod anume Deleni pe Bujor şi Poniceşti pe Ialan -
pe îmbe laturile lalanului ca să-i fie lui de 3 părti
în parte» lui Petru Micşin şi a surorilor lui Alba.

SIT
şi Maruşea li s'a cuvenit lor a treia parte sal din
Deleni partea din sus şi a treia parle din Poniceşti
pe Ialan partea din gios, iar în partea Malei s'a cu-
venit ei a treia parte din acelaşi sat din Deleni par-
ER
tea din gios şi a lreia parte din Poniceşti pe lulan par-
tea din sus; iar în partea Malinei şi Maruşcii s'a cu-
venit ci a treia parte din acelaşi sat din Deleni par-
IV

tea din mijloc şi a treia parte din Ponicești pe lalan

iarăşi partea de mijloc, acele să fie lor de la noi
UN

uric cu toate veniturile lor şi copiilor lor şi nepo-.

iilor lor şi strănepotilor lor si la tot neamul lor
celi se va alege lor mai aproape neruşuit nici odă-
năoară în veci, lar hotarul acelor 2 sate anume
AL

Deleanii pe Bujor şi Poniceştii pe Ialun de pe âm:

be părţile Ialanului să fie din toate părțile pe ve-
chiul hotar, pe unde din veac a umblat. lar la a-
R

ceasla este credinta domniei noastre mai sus scrisă

NT

Noi Petru voevod şi credința prea iubitului fiu al

domniei mele Bogdan şi credința bocrilor noştri,
credința pan Iluru drornic, credința pan Lotruşan,
CE

credința pan Seripea, crediuta pan Vlad şi pan

Toader parcalabi de Hotin credinta pan Danciul şi
pan Liciul parcalabi de Neamţ, credința pun Zbea-
rea şi pan Crăciun parealabi de Roman, credinta
I/

pan Mihul portar Sucevei, credința pan Dragşan

AS

spatar, credința pan Glavan visternic, credinia pan

Albotă postelnic, credinta pun Popăscul paharnic,
credința pan Colun stolnic, credința pan lon Gug
UI
BC
 Y
- 132 —

AR
comis şi credinţa tuluror boerilor noştri ai Moldo-

IB R
vel a mari și a mici. lar dupa viata nouslra cine
va Îi domn țarii noastre din copiii noşiri ori din al
nostru necum şi pe ori care altul domnul Dumnezeu
Il va alege Domn a [i (arii nuastre şi imputerire

YL
a tot ce sa seris mai sus am poroneil noi la al
nostru credincios bocr "Poader logofat sa serie şi
pecetea noastră să o acale la cartea noastra. A

SIT
scris Toma Cateleanul in Husi la anul 7040 luna
Mart 12 zile.

NOT:
ER
[). Originalul pergament proprielatea moşului T. Co-
IV
dreanu din Deleni, de la care Vam copiat în vara apulur
1904, în cele 10 zile de vacanțe petrecute prin jud. Falc'n
UN

(vezi Evenimentul 1904 Sept..Oe1.). E rupt în doua, de a-

ceea lipseşte rindul al 15 din text, care a trebuit sa fie acesta:
= BEM NOAAALEROI "PITBRI IA MESIA UAI AAA ut
AL

ESTERA, AANBI HA Sripă inta ai Siphuna snaSzate cea

HA ANA E ISTRASANAN Să sI caSiti$. a nd ioan SR pusee
tării Moldaviei unul ca acela să nu le slice a noastră
R

danie şi întărire, ci mai virtos să leo intareasca și îm-

NT

puternicească, de oare-ce și noi le-am 2at lor și le-am

intărit pentru a lor slujbă. lar spre mai mare tarie:
Are pecete legală cu snur roş. Ceara roșie e ștearsă ;
CE

se pol însă ceti urmele literilor.

9). Serierea. Ca parlicularilale pergumenlul acesta
prezintă că cerneala veche a fost ştearsă, și s'a scris pe
I/

de-asupra cu altă cerneală mai neagra tot documentul. Pe

alocurea se observă păstrate literele vechi necorectate.
AS

Prima dată te crezi în faţa unui falziticat, cu cât insa ce-

tești textul și coordonezi numele cu atila vezi ca cel care
a dres textu! a greșit ici pe colea litera şi chiar cuvintul,
UI
BC
 Y
AR
— 135—

cum se intrevede în zare. To! aceia care a scris din nou

IB R
textul a nolat pe cula persamentului în dos numele:
lerpe diusuinu, copSea Sasa tun dlapSurka,
3). Nume de persoane: Petr Micşiu, Alba. Maruşea,

YL
Malea, Malina, Maruşca,.
4). Nume de localități : Deleani, Poniceştii, Bujor (apă),
lalan.

SIT
5). Petru Micşiu. la doc. dat mai sus din anul 7010
Mart 15 sa vorbit de Neaga fata lui Mieşin, care capălă
întărire de la Slefun Vodă pentru satul Mieşineştii pe la-
lan. Nu ştim legătura inlre Neaga
ce caz erau rude de aproape. Din
ER
și Petru Micşin, In or
textul documentului re
iese că şi ei aveau uric de intăritură de la Stefan Vodăi
IV
pentru Deleni şi Poniceşti, pe care îl împart în 3 pârti-
după părinţii lor; căci Petru Mieşin cu surorile lui Alba
UN

şi Maruşca iau o treime; vara lor primară (nasa) Ma-

lea allă treime, și alte vere ale lor „Malina şi Mărina
(naeaennua) altă treime. Dacă socotim că Neaga fata lui
Micşiu poate fi una din surorile părinţilor acestora din 1532
AL

Şi că ea şi-a luat partea sa din Micşineşti de pe lalan,

ar urma că Mieșin a avut 4 copii: Veaga și părinții celor
R

3 grupe de Micşiui din Deleni şi Poniceşti.

Proprietatea vechilor Mieşini s'a rupt dar în două:
NT

de o parta a curs proprietatea din urinaşii Neagăi, cum

şi găsim răsărite hărtiile la slrăbunii lui Adam Milake, și
CE

pe de alta a curs proprietatea lui Petru Micşin în Deleni,

la care şi găsim azi uricul adevărat al Delenilor, in mâna
Ghibanilor şi Bădroseştilor, |
"In 1790 Oct, 5 se hotărnicește moşia Delenilor des-
I/

pre vecini. Cu acest prilej s'au scos la iveală toate actele

AS

vechi ale Delenilor: iată ce spune vornicul de poartă Stu-

văr, hotarnicul: cei ne-au arătat că moşia aceasta Delenii,
umblă în trer Dătrini, anume un bătrân Mizşuneştii în par-
UI

tea de sus, și un bâtrin Că/şăştii în mijloc, și un bătrân

BC
 Y
AR
IB R
Iluwduzăi în partea de gios şi spre inecredinlare arătării
lor ne-au arătat zi un surel de pe un ispisoc din teleut
1010 Mart 12 de lu Pelru Vodă, ci serie că sau intarit

YL
depe nn ispisoc de la Stefan Vodă, ce este tălmăcit de
Evloshie dascalul din velea 726 Marti 30, care ispisocul
acesta de la Petru Voevod, alesi și hotârăste pe toată

SIT
moşia Delenii pe trei bătrâni şi arată Delenii pe Bujor și
dă stăpinire pe pârâul Bujorului amândouă părţile ca să
stăpânească aceşti trei bătrâni, măcar că ispisocul ce! a-
devărat noi nu Pam văzut nefiind la nici unii din răzeşii
ER
aceştia, dind samă cu ar fi lu Li la alt răzăş a lor»
(vezi Surete și lzvoade IN, 13).
IV
Deci în 1790 uricul dat de noi era la laşi. la ce
scop ? Un alt răzăş de ai lor fil luasela laşi. probabil în
UN

scopul «dle a-l direge în slove, care erau prea slerse, (ur
neala liind prea wroasă au eșit Iiterile pe dosul cultelor
pervamentului.
In privința împărțirei în bătrâni vedem o deosebire
AL

intre felul cum interpretează uricul lui Pelru Voda din

10410 urmaşii lor din 1790, si felul cum a interpretat Ev
R

loghie Gh. izhaza uricul Murgeztilor din 7039 (vezi pag.

142). Aici noi avem 6 nume, dar 3 bătrâni, ceea ee arată
NT

că impărtirea pe bătrâni se referă la uricul lui Stefan

Vouă, în care se intârezte proprietatea părinților celor
CE

din 7010; pe când la Murgeşti de și uricul ziee că se îm-

părteşte satul în două, sint 6 bătrâni, tiind 6 nume in
ui ic,
6). Spile. In actele Deleniloi, câte le cunose până a-
I/

cum am găsit spița urmaşilor din Mălina şi Marina. năs-

AS

cute tot Miczin. Aulorul ipsă a spiţei le ia drept o per-

soană «Malina Maruşea de la cuprinderea ispisocului de la
Petru Voevod din 7040 Mart 12: (Surete şi lzvoave II, dÎ8).
UI

Mălina a năseul pe Chetran, Ursu, si Solropa; Chetran

a născul pe lou hetran; lon helran a nâseut pe Duzălan,
BC
 Y
—. 135 —

AR
pa
Titiana, Mirzacul, Țiganaş şi Bugiac ; Titiana a născul
Nas:
Anton ; Anton a născut pe on şi pe Nustasia, Din

IB R
tazia se trage neamul Corovancă : din Jon Ghiban se trage
neamul Ghibanilor din Deleni.
Asupra lui Ion Ghibanul avem 3 documente prea in”

YL
teresante, care ne spun ceva nou şi complect asupra de-
şugubinei. Le dăm în intregime, aşa cum le avem zopiate
în ale mele „Surete și lzvoade“ IL, 333—355:

SIT
A.

[we Costandin vroevorti ER

b. m. g. 2. M. scriem
Domnia mia |la sluga noastra la Ştefan Banul.
hotnogul. damuli șiti)re că | domnii miali sau jă-
Ii lun Ghibanul mazăl pre răziaşi a lui zicăndu
IV

i lon Ghibanul cum sau făcut w moarte de wm

în zilele Ducai Vodă la ținu «i tul Falciiului. şi fin du
UN

domn(ia)lui răposalul Gavriliţă vornic | mare. au fă=

cut strâusur din toate satele. din pregiur. din şiaple
ho i iară. sa plăliasea moartea acea de wm Și au
AL

luat dumn(ia)lui vorni | cul din toate satele câle

noaă galben bani şi au luat si vorni 1cii de Băr-
lad câle doi galbeni. de sat. și iau luat şi lui. dum-
R

Gavriiit ! vornicul. un bou şi două vaci cu

n(ia)lui
vitei. şi iau dat şi vornicilor de | Barlad doi galbeni
NT

şi avâud el niște pomăt pe valea ce să chiamă

Valea Moi | săi. împreună cu ali raziaşi ien făcut
u serisoari. | de la mâna du-
CE

dumn(ia)lui vornicul.
misali ca să aiba a tinea el acel pomaăl toL pentru
boul | şi pentru vacili şi banii.ce au dat loa G/u-
ban pentru răziaști. lui de au "platit el pe răziaşii
I/

de pe doax văi. şi până amu nu iau mai în! torsu:

nime nimica. iau mârsu cu w cartea domnii meali
AS

acolo ca sa li j socoteşti. cu acei răziaşi. şi săi în-

loarea ce au dat penleu dânşii. la | acea moarte de
wm şi tu ai socotit. cu wameni buni. şi sau aflal
UI
BC
 Y
AR
-- 136 —
pe cum liau perit vitele pentru acei raziaşi pentru

IB R
aceasta lucru. dacă vii videa | earlia domnii meali,
iar tu sa socoteşti şi sa ini sama foarle cu mari
dreplati. | de va hi aşia cum sau jaluil. sa cauti
câli raziaşi vor hi pe valea Moisai | şi pe

YL
Pruna.
din Pruna în sus. până în fundul Bagăului. si
pe
valea Moisai | din vadul lui Fraţii în sus până
la
Poiana Zgurii. de la răziaşii acestor vai sar plineş
ti

SIT
boul și vacili si banii. ce au dat el pentru dan]
șii. iar cari nu vor vrea sai plăliasea. sa ie wpria-
sea parțili de w 1 cini până vur plati. iar după
cei
vor plati ei şor ţine moşiile. iar de va ER hi inlralt
chip poveastea sa le daţi zi sa vie | de faţ,
şi să le
lucel și w marturie cu credința. la mânuli cui sar
| vini să avem știre,
IV

u las. leat 7200 Mai 24.

UN

l. p. gospod în luz roș.

Saam U(o)sp(o)lina velel, vă divan.
AL

B.

Pricum au vinil Pen Ghibau mazăl cu w cin

R

sit carte a Marii sale lui Vod la nui seriindu pen

NT

tru niște bucat ci i sau prapădit la dumnalui Gai

liţa vornicul pentru w morte di em dici eu cun
slrâns
wamen bun râzăşi anumi Tudowr Poroske şi
Albul
CE

Şi Custanlin şi alța razaşi Sandul liciorul popi și

Toma pricum sau prapadit acile bucal pinteu moisae
din Vadul lui Fratila în sus ŞI sau ales că sau pra.
padit pentru acel hotar dotwvaci și uu bou si
I/

doi
ug.și sau prela(lu)it acile bucate dreplu unspr
ezici
ug. cu ban cu tot şi aemu văzezii nu vor săi
AS

plac
teseă și am dat saşi ție moşie.
Robul marii tal. Stifan Banul,
UI

It. 7204 Dec. 5.

BC
 Y
AR
IB R
lo Constandiu Duca Vv. b. m. g. z. M. datam
cartea domnii | miali lui Jos Ghibanul c(alar)aşul

YL
a s(ă) hie volnic cu cartea domnii imiali ia ţinea
şi a opri toată partea de ocina şi de nioşie ce iasle
pe | valea lui Frăţilă şi pe valia Moasii pănă în po-
iana Răeilor | şi sa oprească şi valea Bagăului din

SIT
poenile Macnii pe vali | în gios pâna în fântâna
Neagră cu pomât cu fânat cu toate a lutul ror
văzăşilor şi s(2) opriasca şi poiana Prunii și ot po-
ER
mătul ! lui Varnă a Şarbâcanilor pentru o moarte
de om ce său făcut acolo] şi ceia cu moșia nau
vrut să plătească holarăle lor ce liau plă [lit tot
IV
el. şi iau peril uv bou şi doaă vaci și au dal şi
doi galbeni la dumnea ! lui râposalul Gavriliţă vor-
UN

nicul pentru unsprăziaci galbeni| precum ştiu și

oameni buni şi au avul și pecellaut de la dumnia-
lui vor | nicul pentru aceia ca să aibă a opri acele
moşii despre toli raziaşii | pănă vor plati bucatele
AL

ce iau perii. iar dacă vor plati vitele ; sâşi ia mo-

şiile înapoi. lar pănă vor plati sa hie tot pe sa(m)
R

Ini lon | iar cui va pârea cu strimbul să vie de fala

şi nime să nu stia | împotriva cărții domnii miali.
NT

u las Il, 7201 luni 26

Saam g(o)sp(o)dina vele).
CE

l. p. gospod în tuş roş

Mergând mai depasti cu spiţa găsim că Ion Ghiban

I/

a făcăt pe Lupul și Tudora ; Lupul a făcut pe Costanlin-

iar Tudora pe AWeculai ; Constantin a tăcut pe Vasile Ghi:
AS

bau, iai Neculai a făcut pe lox, Vasile şi Zoifa.

UI
BC
 Y
AR
— 138 —

IB R
24, Document din 6955 Aug. 11 Suceava.
Sumar; Stefan Vodi intareste lui Toader Gănesecul urmâtoa=
rele proprietăţi pe lulau: a) tinda fost socrul stu popa Vana, b) unde
este Vlad fiul Oanei, e) unde a descălecat Forma socrul lut d) sa=

YL
tul Grumâzeşti cumpărat cu GU zloți de la Stan Posadnicul.

= Alm)a(oerie ho) ant Gredana notita ro)

SIT
A(O)AAPA Beast AAAAGEREI. Lt BUAMENITE Ic AvA
HANILMR ANCTOA (EACRAA TO MANEA GABPII MAN EI Oce
Anu trr) vrut | ese rorz nermttunt caSra mata unt [oase
ER
Apa Pantea. caSiiita mama tpane ui ekpate, alo tir tate
Aketuui cre pazei ut kputS0) caSBS il ae mac, tatea
(CAI CFO, ACCOBUSIS MATIEIR MNASCTEIR, UE AAN, EC EMS
IV

AV Manet Beat e ati aterbit. (ia Dilaa)ua. ete cete

UN

ianik ras Rata li recea ere noni (harta. ta ore

tu (£) re cer Basa cun (dan, na hp Iar o.
ra wentaa "Voaa re lira cms n (apasati mph
AL

aut Crane uoeajtinia 4 cron Ara, (0 upoida)

names nânS PoasepSli anecSaS apnee ctae nani
R

TopSata Bei că BAIA PARE HAI At,

matreuS nau PoancpS PneciSaS ret mpa Îl perete
NT

ct49 LpSaaseiţiii AA (Ec Ero OPINE 11 CA) ACEA (ee

VAI EMI ARTPEAA PO 00 BpA TA cre OV
CE

oaia ere ui upikSuS Îi ctarroaa cre 1 papi Sparta. 10 ze

CEMS poet (ere tre) GVA Mauanicint tenepSuretre tate
noanine (ua rkihr. a Ne)rapa "rata ceda a ec no il
I/

coat cnsuitut | erapiătut XoTrapri (ovia ua ka iritant),

AS

a Ma ro cer ulpa r(o)eutoacer)e(a)it prtnennreantarsatbi

Gore dana noctogni, (n thpa) nenspa nana trkpa nana ÎL ae
ron |] aerogera. tkpa nana (Ulerpa XS si Akresz ere.
UI

tekpa nana ILerpuaa n reia ere, rkpa nana AS pas

BC
 Y
AR
— 139 —

eeuua, anepuna ni qkreata ere.) pa nana IOpruua |]

IB R
ekpa nana Guata asregera. n'kpa (nana CODanuiu ASTegETa).
ekpa mană Huana Raaudua. pkpa nana Grau (umaa Ils
una). Bkpa nana Afennura enavapk, ekpa l nana Gana

YL
Msanud. nikpa nana Acvata AovauecSaa n par ro
nana Mupun. ekpa nana Manenaa Tpacena. n'kpa nana
HiwcTi BHCTiAgHItIsd. 'kpa | nana Hocrina Vapnara.

SIT
nkpa nana Toagtpa Bacnonnua. tkpa nana Ilopi aur
ma. nkpa nana Toagepa creanta i kpa pacila Ros
Apa Ha ui MloajaebiBEANEBIC ER MI AAduț, d 9 Haz
ema îtnRoTa ko BSaer r(ojento)i(4)pa ante Bedtaui,
TATE MAN, MAN OT BPATĂU duty. Ham ver
IV

name | ro nacâtenn ovarero h(er]a usa'kper r(ecnoa)pa

ENPI, TOTA BAL HAZ HENOPVUIHAA HAIIETO Adda dac Ion
UN

HAIR OV'TEBZAilaă 1 Oyip'kiinaa, oneste Î| cca Ada ea$ a

£ro HpanSIe îi erkpuSre caSRaS. a ta nestiut Eprkioenn Tod
Race Bir enncattioaiv eat cet nana tkpuoaiv
AL

| nanS Aluţanat a0ropaTe Mica 1 HAMIO; EATA pate

BkeTII BCE ANCTOV TA EAMOV. MHCAA..e, TPAMATIRV OY
R

Gouazk, | pakro sur. fler. di Ann.

NT

Traducere
CE

Cu mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Voevod,

I/

Domn ţării Moldaviei, facem înştiinţare cu această

a noastră carle tuturor cui pe dinsa vor cătn ori
AS

o vor auzi cetindu-li-se ; iata că această adevărată

slugă a noastră jupân Toader Găunescu/ a slujit
noao cu dreptate şi credința ; deci noi văzând a lui
UI

dreapta și cu credință slujba cătră noi, milostivi-

BC
 Y
AR
— 140 —

IB R
tu-ne-am noi spre el cu usebita noastră milă Și
dalu-i-am noi lui în a noastra tară a Moldaviei pe
lulan, un sat anume, aude a fost socrul stiu pupa
Oană, și pe Tutova (?) unde este Vlad, fiul Ouuii

YL
şi la obârşia lalanului,,. aude «e descălecat Toma
socrul său; şi întiaceslea mai venita San Pu-
saduicul cu copiii săi şi cândul-a boerului no-

SIT
stru lui Joader Gaănescul -un Sat aniune Gruma-
zeşti drept 60 =loți tătârăşti. Pentru care şi nui
dat'am boerului nostru Toader Ganescul acel mai
«sus sal Grumaăzestii sa-i lie lui ocina si cu loale
veniturile lui și copiilor
ER
lui şi fratilor lui ȘI nepu-
ilor lui şi stranepoților lui și preastrânepotilor lui
si la to neamul lui ce-i va fi mai de aproape ne
IV
rușuil nici odanaoară în veci. lar holaru! acelui sal
sa lie despre luate părțile dupa ale sale vechi ho-
UN

tare, pe unde din veci a umblat. lar la aceasta este

credinta domniei noastre mai sus serisa Noi Stefan
Voevou și credinta boerilor nostri, credinta boeruui
Xeagu logofătul, credința bocrului
AL

Petru I/udici
Şi a copiilor sai, credința boerului MWegrile si a
copiilur săi, credinta boerului Duma Braevici vornic
R

şi a copiilor săi, credinla boerului Zoghici, credinta

bocrului Sima losofatul, credința boerului Oancea
NT

logolătul, credinţa boerului Zoau Bălceau, credinta

boerului Stanciul Ponici, credinţa bozrului Denis
spatar, credința Dhoerului Oană „Julici, credinta bo-
CE

cerului Duma Dulcescul si fratele sau boerul Mr

cea, credința boerului Aanoilă Gaârbov, credinta
boerului Costea Visternicul, credința boerului Cos:
I/

tin Cernat, credinla boerului 'Toader Vascutici,

credința boerului Porce paharnic, credinţa boeru-
AS

lui (Zador) slolnic, şi credința tuluror boerilor nostri

ai Moldaviei a mari şi a mici. lar dupa a noastra
viata cine va [i domn tarii noastre din copiii noş=
UI

tri ori din fraţii noştri, ori din seminţia noastra, pe

care Dumnezeu 1 va alege să fie don, acela să
BC
 Y
— ll =

AR
nu-i strice dania noastră, ci să i-o înlăreasea şi să
i-o împulereasca, de oare ce i-am dal-o lui pen-

IB R
tru a lui dreaptă şi credincioasă slujba. Iar spre
mai mare tărie u tol ce sa scris mai sus poruu-
cil-am la al nostru credincios boer Mihail logofătul
să scrie şi pecetea noastra s'o acătțe la aceasta

YL
carte a noastră.
„„Ă stris Șandru gramatie in Suceava, la anul
6955 ug 11 zile.
GB, Aug. zil

SIT
6

NOK
ER
1). Originalul pergament fâră pecete ; caracterele așa.
de şterse că de abia li se cunosc urmele, de aceia şi lec-
IV
tura e foarte anevoioasă şi o dăm cu rezervă şi cu multe
complectări.
UN

E proprietatea d-lui Gh. Tutovan, descendinte a lui

„lex. Tutotanu zis şi Tutovin ostavnoi poruunic, strănepot
a lui Ioniţă Iurduc, băştinaş în moşia Grumezoaia şi prin
AL

împ'ejurimi, şi care poruşnie a avut cu obștia răzeșilor

proces în 1$32 Aug. 12 pentru a'și susline drepturile de
proprietale în Grumezoaia («Surete și Izvoade“ IV, 515).
R

E cel mai vechiu act de proprietate ce vorbeşte de Gru-

NT

măzăşti, formă tipică a apelalivului vechilor aşezări ro-

mâneşti, schimbat, după numele vechilor proprielari: Grau-
mază, Grumăsescu, Grumazeşti, schimbat apoi prin secl.
CE

al XVI în Grumazeni şi in secl al NVII în Gramezoaia,

cum fiinţază şi astazi. (vezi <Surete şi Izvoade“ VII, 345).
2). Aume de persoane: Toader Gănescul, nen Gan,
I/

Vlad sin Oani, Toma, Stan pusadnic.

3). Nume de localităţi : Talania (Blana) nepya Ilas,
AS

Tutovi (9), IpSaaseun.

4). PAE BRA, PAC cer, rac weiax, iată 3 determinări
de sale. tără nume proprii. Rândul care cuprinde tocmai
UI
BC
 Y
AR
— 12 —

inşirarea localităților fiind aşa de stricat nu numai cu şter-

IB R
gerea slovelor, dar și cu rosălura îndoilurei pergamentului
ne-a făcut imposibiiă lectura compleclă și corectă ; aşa, nu
putem prinde legătura de înrudire între Vlad fiul Oaunii

YL
și Toma, pe care nu șlim bine a cui £ocru era. Cum însă
Oană era socrul (rrerzj lui Gânescul, iar Vlad era fiul
Oanii, deci cumnat cu Toader Gânescul, ar urma că Toma

SIT
era sociul lui Vlad, care și cl era insurat, dacă nu cumva
trebue luat că acest Toma, despre care se zice că a (râil
și a descălecat, a fost socrul socrului lui Toader Gânescul,
leiesă însă din celirea trunehială a pasajului că pe
valea lalanului, și la obărşia lui (ua nepy Dian) se în-
ER
jehebase pe la sfârzilul secolului al XIV-lea o serie de
IV
asezări de sate în jurul primilor descâlscători: Popa Uană,
Vlad fiul lui, şi Toma socrul lui Popa Oană cum şi un
UN

alt sat pe un afluent al lalanului, Grumăzăgiii, de la un

Grumază, poreclă nu rar iînlălnilă în onomastica veche
moldovenească.
Cea mai veche așezare a fost a lui Tema socrul (lui
AL

popa Oană), căci în liib se zicea despre el că a trăil, a

descălecat (rac wenaz). Asezarea lui venca la Obărşia Ja:
R

lanului. Azi nu e nici un sat pe aici, căci Urlatii, care se

pomenesc încă în secl. al XV-lea câtră sfărșit vin ceva
NT

mai la vale tot pe Ialan ; mai în sus veneau Siliştenii, și

ceva mai în sus venea așezarea lui Loma socrul popri
CE

Oană. Când în vara anul.i 190% am avut prilujul să trece

chiar pe la izvorul Ialanului, în drumul ce tae prin pădure
de la făgădăul d-lui di, Gâdei spre Urlaţi, mi-am pulut
da samă de greutatea așezărilor in aceste lucuri tari, care
I/

de-ubia astăzi încep a ti desgolile prin desfundarea pădu-

AS

ri!or, și cum n'a lost chip de a se mănţinea aici aşezări

de sate; nici chiar Silştenii strămoșilor lui Cantemir nu
sau putul mânlinea deşi veneau mai la vale, căci locurile
UI

erau lare inguste și neproprii traiului, de oare ce Jalenul

BC
 Y
AR
în creme de secelă, seacă pe omare întindere pănă în crep-
bul văii Vutcanulor și deci nu se pot face așezări de sule

IB R
(selişti) și slaule de vite (odăi).
A doua aşezare a fost acea a popii Oană, care trăise -
deja înainte de 1445, căci i se zice „re Bhia TICTA fro

YL
nenn wâna=unde a fost socrul său popa Qauă“, Na fost
dat nici acestui popă Oană să-şi lege numele de asezarea
sa, care ar fi fost Oneşti, necunoscut în vechile hirtii ale

SIT
locului; se zice însă valea Oanei.
A lreia aşezare era în formare, căci trăia in 1455
primul descălecător şi uricul spune: „rAc Ec? Hâda, CUR Want
unde este Vlad flul Oasii“. ER
5). Toader Gănescul cărnia îi se zice pun==domu,
deci boer fără titlu, arată vechimea familiei Ganea in
IV
Moldova. Răzeşii din Grumezoaia îşi leagă spila lor de
acest Toader Gânescul, tare ar fi născut pe Fronie ot Ur-
UN

lați amintit ca unul din bătrânii acelor meleaguri. Dar a-

supra acestui fapt adus de spita răzeşilor, fără cortrolul
zapiselor, s?a rostitin următorul fel judecata din 1532 prin
Gavril Muciul medelnicer şi cilen judecătoriei de Fălciu
AL

şi Vasile 'lenie vornicul de paorlă : «şi ei (răzeşii) iarăşi au

vrul a se agiula cu pomenita mai sus spiță, ci zice că
R

acel Gănescul (Touder) ar fi făcut pe Froni. iar de Hur-

due nimic nu pomeneşte ; asupra căruia iarăşi întorcân-
NT

du-ne luarea aminte de poate fiadevărată, ne-am lămurit

ci acel Froni se vedo iscălit de martor în zapisul pome-
CE

nit mai sus a lui Steatulat zet Ionașco din 7IS7, zicân-
du-și Froni de Urlaţi“ iar uricul pe numele Gănescul, acel
ce zic ci că face pe Fronie fiind din leat 6955 August ||
şi facând socoteala anilor de la 6953 pănă la 719, când
I/

acel Froni iscâleşte în zapis de martor, să găsesc 914 ani,.

AS

o vreme foarte îndelungată, când negreşit Fronie pa pur

tut îl nici nepot Gânescului, dar mai vîrtos ficior precum
spila il arală ; si singuri răzeşii cunoscând prihănirea ei,
UI
BC
 Y
AR
— 144 —
nu le-au mzi rămas cuvânt și nici noi am pus temeiu pe

IB R
dânsa». (V. „Surele și Izvoade“ IV, 516).
6). Stan Posadnicul din Grumâzezti pare a fi același
cu Stan Posadnicul, proprietarul Lâleşiilor pe Prut (azi

YL
Seulenii), şi săsit ca Doer fârâ lillu în Li36. Era fiul lui
Fădor Posadnicul vin 1100. De la acesti Posaduici u ră-
mas și numele de Posadnici vechilor Lâlezti, pănă câtră

SIT
1579, când Berheci logofătul cumpară ce la urmașii aces-
tui Stan Posaduicul tot saltul Posadnicii (vezi Fvenimentul
1901, No. 190 „Slânca“). Se vede că așezarea lor princi-
ER
pală a fost pe Prut, nu pe Ialan, căci Slan Posadnicul iși
vinde Grumăzeşti încă din lito lui Toader Gânescul cu
60 zloți tălărăşti, păstrându-şi numai un trup numit Valea
IV
Veagră, cum dovedeşte ispisocul dat mai jos.
UN

25). Document din 7066 Martie 15, IMârlău.

Sumar; Alexandru Vodă (Lăpuşneanu) iatareste sluzii sate lui

AL

Toader cumpărălura ce face pea patra puule de sat din Valea

Aeagră cu 450 zloți tâtârăşti de la nepoţii lui Cosfe Posadnicul :
Crâciun, Nicoură și Dragan frati,
R

Aima(o)erire To). aur Saecantapa Eotepa rec-

NT

119 AopA BEAU ANCA ALCON, BHAMENIETO UMILA CCIA ANCS

HA ARE DpinAcita NphA aut pla aut
CE

APA MARCĂ | Betipri matii carii pateu apar

ere Imneapa n cterpa ere paria. sviovuete loc
me locatia. 119 HE ADEPEIS ROMEI RIA MEDICI
I/

MEU AHPHCHASRANU 0 POAAAIE MY Mpanice rats

i kA, n nenpu Î| aie vor Sei ape sata EA uk
AS

Isere locas nun tr Akaa ante erapare Coredana poe

ESAa. MEPEAVPAA ACT CES APT UPU ASANtA, Cseke
UI

ao oagepov. Ba uerupu cre n merger

4 i
sar ras
BC
 Y
— 145—

AR
Tapet | oyeranenuk casyra nau Toaatp 'Tă Bandai
OVCH HCMOANA TOTI EMULENCAHUA munksu Su B4ar 'TATap»

IB R
CRI OV BOVKH CAOVIA Hanu Kpauron n pare aero Iu
koapă un cteTpii uk Aparua onoy | ko Hocme Ilocaae
MIKA BAG, HAAti H NPAA, HatinAti ANII noakgui,
AOAAARCKIL

YL
HO At EHA/ERUI HK AOBBOIO BOAEIO TORA IL TIOAIOIO
BaNAaToY. A AU PAKOREALPE ÎI WT NAC AAAI i NOTEPAANAN
TOTA NpAApeieiittda

SIT
scai || cass name Toaqepoţ.
EALOY
UETEPATAA Mac CEA VUT MOpHaa APANHA. KAKO Ad ECT
ere H
wm ac Spui Hi CA BZCON AOXOACA AMOI Akrea
ER
OVUSUATOAL îi UpAOȚHOȚUATOA Hi 1pă | apoyprkmoat
x ui
Hero
BACEMSY BOA PO KTO CĂ MA HBREPET HABAR
HCANOE
POVIIIEIO HMROAN:KE Ha BRKH. 4 XOTAp POE EWLUDETI
IV

BacEro
VETRPATAA ACT CEAO WT Wopilda ACANILAAd CT WT
no cae
UN

XoTapa | uereparaa act. 4 WT HHHȚ CTeponii

4 HA "TO ECT
poate XOTapeY 110 KOVAA H3 REA WOEMRAAN,
AcKCANApA
BlpA HAuIro POCNOACTEA EHUICIINCANHATOMH, SI
TEAANII
BoMoAN. H E'kpa NpEBEZAICEARINIĂ CHOBE | rOCNOAC
AL

ui B'kpa Betap
toraana n AMuxana IlarpS n Lonauiko.
nana He
nawuț, Bkpa nana Iu Alowok ABopun. tkpa
R

e'kpa nana
voce n mata ALoRHAN NpAKAAAGORE XOTHHCKIIX.
NT

ho ae Hp
Ilerpa Bpzkogitua npaka | aana. a'bpa nana
nana IOcuna kkaepuuwa npAaAa6a, “kpa
kanaga. ekpa
CE

Aanutoaa n B'kpa nana Epoca NpARAAA-

nana Luana
4 Mana G n ana |
none Msawsuiuiț. ekpă nana hackana
NopTApA
NpaRAAAROEE Hogorpagekin. ekpa nana AoyanTpov
I/

Geovuaneare. B'kpă nana Tpuropia nu acge Scrie

nana Îwiia
uuka.. Bkpa nata fÎuApenka cnaTApa. ahkpa
AS

gkpa nana Io
euerpuuia. Bkpa mana | Here mauiuka.
n ekpa Back
Aa croatia, Rkpa nana Ilauiko nosuica,
UI

10
BC
 Y
146 —

AR
BOA HAMHȚ REARUN E AAA, A 09 HAI, GEROT ETo
ESAET FENAApA HAL Bed deagareen, tr ku

IB R
HAIȚ HAN OT BGPATIA HAN, HAN UP MAMIETO PA. Iau
Nat: BOVAROTE | MBEpET PA EA FECSAAPA BITI Hate
Meaqatekei BEA TOT BI HAL HENCBOVULA Maite

YL
Ada-
Hie ui norapatietie, ase | ni na CV'TEPA ALA HI CVipanta?
SANSE CCA HA AAA HI BOTRPAANAN. 234 Ip CeBI EeVINtAnt

SIT
Ha cret papi mutari, Sl na neatunete rprkieer n uerr-
EPAEAEIE TOMI EACEMOV EMEA | CAHHSAEV tak cesitut
HAMEASV EkprisaeY Mans menian Geanta eroi
ER
DUCAT 0 MANISV Meta upintherrria HceMeV AntereV aur
Mo, Mute e vpztet. fuapenut Xadenru | tars =35ă atena
IV
Magi ci Ann,
UN

Traducerea
AL

Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Votvod,

Domnu tarii Moldaviei, tuştiințare facem cu aceasta
carte a noastră tuturor cui pe dinsa vor cata sau
R

cilindu-li-se o vor auzi; iala au venil iuaiulea uoa-

NT

stră și înaintea a lor nuştri Moldovenesti boeri a

noastre slugi Crăciun şi fratele sau Nicoară, şi
sora lui Dragna, nepoții lui Coste /Posadnic, de a
CE

lor bună voce, de nimeni siliți nici asupriți și au

vândul a or dreapla ocină şi mosie: și privilegiile
de cumparătura ce le-a avul bunicul lor Costea Po-
sadnic de la bunul nostru batrânul Stelai Voevud
I/

a palra parte de sat din Valea ANeagră, sluuii

noaslre lui Toader -drepl 150 zloți tataraşti. și s'a
AS

sculat sluga noastră Toader dea platit toti deplin

acei inai sus scriși bani 450 zloți tâtarasti în mi
nele slugii noastre lui Crăciun
UI

şi fratelui sau Ni-

BC
 Y
— 141—

AR
coară. şi surorii lor. Dragna, nepotii lui Coste Po-
sadnic înaintea noastră și înaintea alor noştri Mol-

IB R
doveneșşti boeri, Deci noi vazând a lor de bună voe
tocmală şi deplină plata şi noi aşijdere şi de la
Noi i-iam dat şi i-am întărit slugii noastre lui 'Toa-

YL
der acea de mai sus a patra parte de sal din. Va-
lea Neagră (Ciovnii dolina), ca -să-i fie şi de lu
noi uric și cu toale veniturile lui şi copiilor lui și
nepoților lui şi strănepotilor lui şi preastrănepoților

SIT
lui şi la tot neamul lui, cei se va alege mai de Q:
aproape neruşuit nici odânăoară în veci. lar hota-
rul acelei de mai sus scrisă a patra: parte de satER
diu Valea Neagră să fie din tot hotarul a patra
parte şi despre alte părti după vechiul hotar, pe
unde din veac a umblat. lar lu aceasta este cre-
IV
dinta Domniei noastre mai sus scrisa Noi Alexan-
dru Voevod şi credința prea iubiţilor fii ai Dom-
UN

niei mele Bogdan şi Mihail Petru şi Ionaşco, şi

credința boerilor noştri, credinta jupânului Jo Mo-
țoc dvornit, credinta iupânului Neagoe şi jupân
Mowlă parcalabi de llotin, credința jupânului Pe-
AL

rea Crăcovici parealab, credinţa jupânului Bodeiu

parealab, credința jupânului Josif Veverifă parca-
lab, credinţa jupânului Ioan Danciul şi credinţa ju-
R

pânului Cristea parealabi de Neamt, credinta jupâ-

NT

nulu Pascan şi credinla jupănului Spancioc par-

calabi de Novograd (Roman), credinta jupânului
Dumitru vortar de Suceava, credința jupânului
CE

Grigore Liciul postelnicul, credinţa jupânului An-

dreica spatar, credinta jupânului Ioan vistiarnic,
credinţa jupânului Coste paharme, credinţa jupânu-
luj Bolea sloluie, credința jupânului Paşco comis,
I/

şi credința tuturor boerilor noştri a mari şi a mici.

lar dupa a noastra viață cine va fi Domn ţării
AS

noastre a Moldovei, din copiii nostri, ori din fra:

ţii noştri ori din neamul nostru. sau ori pe care
altul Dumnezeu îl va alege să fie Domn ţării noa:
UI
BC
 Y
AR
— 148.--
stre a Moldovei, acela să nu strice dania noastră

IB R
şi întarilură, ci mai vârtos sâ i-o inlarească şi
impulereasea, de oare-ce noi înşine le-am dat și
le-am întârit, ca unii ce au cumpărat cu ai lor

YL
drepți bani. lar spre mai mare tărie și imputerni-
cire a tot ce sa scris mai sus poroncit-am la al
nostru credincios boer Jlovilă marele logofat sa
serie si pecelea noastră s'o acâte la această carte

SIT
a noasira. A scris în Ilârlâu Andronic Ilamzoviei.
la anul 7066, luna Mart 15 zile,
ER
XNOTIE
IV
1). Originalul pergament bine pastrat ne-a fost iîn-
credinţat de pr. D. Lascar, râzăş din Grumăzoae, și lost
UN

protoereu al jud. Arges. Preotul Lasear a strâns de la

răzășii din Grumăzoaea şi imprejurimi sute de acte vechi
de prin secl. al NVI-lea încoace, în dorul de a face o mo-
AL

nografie istorică a satului. Punându-mi la dispoziţie toate

aceste acte am tras copii in ale mele <Surete și Izvonde>
(v. vol: III. 326).
R

2); Nume de persoane: Crăciun. Nicoară, Dragna,

NT

Coste Posadnic, Toader.

3). Nume ce localități: Valea Neagră (spun Acanta)
+). Co. le Fosadnuie lrăeşte supt Stefan cel mare, cum
CE

spune textul „n uenpuknate sa KSntuor Ure nataa AEA Hy

hecrhk Ilscasuni we Aha naăntars erapare G'rebana nostoan
şi diresele de cumpărălură ce a avut bunul lor Costea po-
I/

sadnicul de la bunul nostru bătrânul Stefan Voda“.

Acest Coste e fiul lui Stan Posadnicul, care și-a
AS

vândut moşia sa Grumăzeștii în 6953 lui Toader Gânescul

cu 60 zloți lâtărăști: In 1525 trâiau acești 3 nepoți de fiu
lui Cosle posadnicul: Crăciun, Nicoară şi Dragnea, pe cari
UI

îi găsim proprietari în Ciornir dolina pe fo pâtrime. Pre-

BC
 Y
— 149 —

AR
ţul cel mare de 450 zloţilătârăşti. (uerupe cron ner Aer)
numai pe o pătrime arată că Valea Neagră era o mare

IB R
proprietate, care ar fi costat în (55$, 1500 zloți tătărăzti
de 30 de ori mai mare ca Grumăzeştii, dacă nu cumva
în decurs de 100 ani se va fi schimbat 'valoarea banilor

YL
faţă cu pământul.
Despre cumpărâtorul Toader, nu ne spun nimic ac-
tele vechi ale răzeşilor din Grumezoaea, care toate incep

SIT
cu Fronie și 'Tobilat, cu cel putin o sută de ani mai apoi.
sigur însă că a trebuit să fie unul din ivaintaşii lui Fronie
ot Urlaţi.
ER
26. Document din 699$ Ghenar li Suceava.
IV

Sumar: Stefan Voda întăreşte lui Toader Marele şi nepotului

UN

său de frate lui Costin fiul lui Neagu cumpăratura făcută cu 70 zloli
tătaraşti în satul Bonteşti între Băclad şi Stebnic, de la Toader IHăr-
niş şi de la nepoţii săi Bilţu şi Nicoară Şeremet.

Alacmiro Fizteto ani Cea Booq. POcnoAapA BEdtati

AL

AcAAaBckOH. BHAAMENHATO MMA CCA AHCTOAL HAtledi

RACEM K'TE MANCA BABPIIT MAN ECO UTOUN Şeanuua up. Aviste
R

BIN ACUIE DEA Haiti pa, Mâna aoa'kpu | nau

caSru Toageea Xp H cA CROM HEnoTi că
NT

BuawS un ca Ilnnoapa IlepeaerT no ui ACRpOROALE Hi2

EMA ENOS ACHITA. AHMNPHCHACRANU îi IMBOAAA CHOIO - Npan$
CE

omunu$ WwT7 Hf pakare | ovprika. Anne ceao nana Tout

men ae Epzaag, n mei Crenuunk caSSn HauitatS
TVoamtpS AMapeac n nparannuio cre Kocmunk cuS
I/

HokrSaS sa 0 BaaP aTrapekriț. îi overatult Îl caSra nat

AS

Toaqtp Mapeac n ca Bparannu ere Bocan cun ke

PSAS HN BANAATIIA PIP'EA, Hăsut Scut HCUSANO EHIENIICaniii
nunkan o Baa TaTapciiii sv pSRi caSsk nameaiS TI caz
UI
BC
 Y
AR
— 150

AEpS Xapuniu i nesrit cteetS | Inroapa IlepeuenrsS

IB R
PRA HA Na ARE RARE tate
SANSE SANAATE dA TAROT MAC ECMIL AAA HOT

YL
EpAAnant se np'hapenese cess nani owa ateu lipias
AAA AER Cei, Ad ECE EA AP MAC Spui 1 CA
EACEM (Moro Aeat) pate ui Area eroi ovuSearosra au

SIT
np'kovuSukreara un np'hipiSphroata a n naceatS poa re
CR Hi MANAGE MBREPET. HEOPSIENE MMRSANE HA
shran, Sl NOTA TOS RIEMANNAS ce4$ Ad EC 9 cae
psi$ || țorapS ne BSaa ua
ER
ka ztriaan. Lua re tere
thpa naurere roenegerea anenticantiare ati Cr eiana
IV
Bseoait si hp upkrasatonaenii cuie rocneacriamii sa
keatăpa ii Deriana lasa n ekpa teapa Ham. t'kpa
UN

nai | ASaa, pkpa nana PanrSpa. rkpa nana A parea.

pepiuis, e'kpa tata Npaau. nhkga mata lila XSanua.
ehpa nani veLa:snor. thpa nana IleSaa Noruuenere.
AL

vhkpa nana Autor n hpa nana P'hueua map | aaanone

Ieaenrin, rkpa nana Meprogonenere ut pkpa nana due
R

ko Tita upătatanote (COpțeneiere), nkpa uana Genagpk

NT

Haptadata Henorpaienini, pkpa nana haznaS cu rapt. rkpa

nana hoaaSpa l nucrbkpnta. chpa nana Gpemia noscrea:
ta, tkpa nana PpSurema croata, p'kpa nana (lau
CE

Apă koanea, n tipa Sen neraph auruiț AMoajaneriuiț ie

ANEI Mda, d Me atit smpork RTo BSAEE roca
MAPA MALL St PETE MAMA o atare
I/

PEAS at MAR ESAROTE BOA PECNISAAPA BITI MANIE BEMAN

AS

Moapaeeit, TOT BI EMS HENSPSUINA MAULEre Aadniia. dani

EMS SVTEPAANA H SEP'RNIMA SANOVIRE EC EMS AA 0 Tre
UI

2PAAHAN Bă pi ACR cot ESuA Ha cei nparini moka,

Stă oare Bpkiser N NSTEpAEA
tie "PoMS neeiS hr
BC
 Y
AR
-- lol —

IB R
HIEMCANHOMS RE4'Rant cati Hate ehpuoaiS TiSm Sas acea
roeră uncaru ni naulS ntuar npuzbcuru Kces5 ANCTS az
ueS, une ot GSuank paakro Fsuu(ur) re. ai.

YL
Traducere.

SIT
Cu mila -lui Dumnezeu Noi Stefan Voevod,
Domn ţării Moldaviei, înştiinţare facem cu aceasta
carte
o vor auzi
a noastră,
celindu-li-se.
tuturor cui vor ER
iată ca a
căta
venit
pe dânsa sau
înainlea
noastră şi înaintea tuluror a lor noștri boeri slu:
gile noastre Toader ÎJăârniş şi cu ai sai nepoți cu
IV

Bulţau şi cu Nicoară Seremet, de a lor buna voe

de nimeni siliţi nici asupriţi şi au vindut a lor dreaptă
UN

ocină din al lor drept uric, un sat anume Bonzeştii, în-

Ire Bârlad şi între Stevnie, slugii noastre lui TZoa-
der Îlavele şi nepotului sau de frate Costin fiul *
AL

Neagului, cu 10 zloți talăraşti. Şi s'a sculat sluga

noastră “Toader marele şi cu nepotul său de frale
cu Costin fiul Neagului şi au plătit deplin toți acei
R

10 zloți zişi mai sus în mânele slugii noastre lui

Toader Harniş şi nepoților sâi Bilţu şi lui Nicoara
NT

Şeremet. Deci noi văzând a lor tocmala şi plata

deplin, şi noi aşijdere și de lu noi am dat şi am
intarit slugii noastre lui Toader Marele şi nepotu-
CE

lui său de frate Costin pe acel de mui sus scris

sat Bonfeşti intre Barlad şi Stevnie ca să-i fie lui
şi de la noi uric şi cu toate veniturile lui deplin
I/

şi copiilor lui şi nepoților lui şi strănepotilor şi

răstrânepoţilor lui şi lu tot neamul cei se va
AS

alege mai de aproupe mneruşuit nici odănăoară

în veci. lar hotarul acelui de mai sus scris sat să
le fie după vechiul hotar pe unde din veac a um-
UI

blat. Jar la aceasla este credința domnii noastre

BC
 Y
AR
— 159—

IB R
mai sus scrisă Noi Stefan voevod, şi credinta prea
iubiților fii ai domniii mele Alexandru Şi Bogdan
Vlad, şi credinţa boerilor noştri, credinta lui pan
Duma, credinta lui pau Gangur. credinţa lui pan

YL
Dragoş vornicul, credinţa lui pan Ilrăman, cre-
dinta lui pan Iafco Iludici, erediuța lui pan Daj-
Vog, credința lui pan Sleful Jotinea nul, credința

SIT
lui pan Micolă şi credinta lui pan Ieateş parcalabi
de Neamt, credinţa lui pan Ciortorovski şi credinta
lui pan SMicotici parealabi de Orheiu, credinta lui
pan Secară parealab de Novograu, ER credinta lui
pan Clânău spatar, credinta lui pan Boldar vis-
ternicul, credinta lui pun Eremia poslelnicul, cre-
dinta lui pan Frunteş stolnicul, credința lui pan
IV
Sandru comis, şi credinţa luluror boerilor uuştri
Moldoveneşti a mari şi a mici. lar dupa viaţa noa-
UN

stra cine va fi domn țării noastre a Moldovei din

copii noştri sau din neamul nostru sau ori pe care
il va alege D-zeu să lie domn tarii noastre a Mol-
AL

dovei, acela sa nu strice dania noastra, ci mai

virtors sâ o înlarească și s'o împutereasca, de ovare
ce şi noi am dat'o și am înlarito ca unul ce a
R

cumpărat cu ai sâi drepți buni. lar spre mai mare

tărie a tuturor celor scrise mai sus, am poroucit
NT

înşine credinciosului nostru boer pan Tăutul logo:

fat să scrie şi pecelea noastră s'o acâțe la aceasta
carle a noastră. S'a scris în Suceava la anul 6905
CE

Ghenar 14.
I/

NOTE

1). Originalul pergament e în proprietatea lui moș

AS

lon Vârlan din satul Călugăreni, judelul Vaslui, de unde

Pam copiat în vara anului 1899. E foarte râu pâstrat,
UI

scorogil ca şi uricele Bârzeştilor, din cauză, cum ne-a zis

moz Vârlan, câ a fost cândva ascuns în pâmânt; aceasta
BC
 Y
AR
— 153 —

înainte de 1764 Iulie 22, când avându-l îu mână Gheorghe

Erloghie spre traducere pune următoarea notiţă, pe “un

IB R
erămpeiu de suret fară sfârşit «pre cât s'a putut cunoa-
şte fiind foarte şters“; şi chiar data i-o pune greșit
1000 în loc de 6998. cum se întrezăieşte ultima slovă

YL
u=3. = |

Pergamentul e rupt. slovele şterse, așa că cilirea tre-

bue întregită pe alocurea. Are pecete atârnată cu snur de

SIT
nah lw.
matasă, dar & rupt în două. Se ceteşte exerga:
CTipaniă EoROAA POcnSAApz... (V. „Suiete şi Izvoade“ VIII
611). ER
9). Nume de persoane: 'Poadera Hărnnş. Bilţu, Ni-
coară Şeremet, 'Toader Marele, Costin, Neagul.
3), Nume de localități : Bonteştii, Stebnic, Brălad.
IV

4). Bonleştii. Dacă în 1490 satul îşi avea numele

a
său în plural arată că o serie de proprietari Bontea
UN

fost pe acele locuri. Bonlea ne aminteşte pe Bontăş nume

de tamilie, ca și Molăş, Bantăş, toţi Vasluieni. In o spită
- a Bontâşestilor poslăduită în 1825 April 22 de C. Găluşcă
AL

se dă la început pe loardachi Bontăş căsătorit cu Zoiţa

lonaşco, cu 6 generatiuni mai sus, adecă pe la 1650.
In actele moşiei Murcoviceni proprietatea Epitropiei
R

Bon-
Sf. Spiridon din laşi dăm de toţi vechii proprietari ai
NT

teștilor, în legătură cu documentul nostru. Supt Alexandru

cel Bun trăia /liaş Bonta, tatăl lui Marco. Supt Jlieş Vodă
in 1445 se întâreşte lui Marco sin Bonta satul Bonteștii
CE

pre Stebnic şi Bonteştii de jos pe Bârlad. Pe lângă Marcu,

acest Ilieș Bonlă mai are 2 copii: Stana şi altă fală, mama
lui Aicul. Actele de mai apoi se ocupă de urmașii lui
I/

Marco, de la care sau înjshebat satul Marcovicenii. A-

cest Mareo are 2 copii pe Astra şi pe Dragoş Marcovici.
AS

Nistra ere 3 fete: Fedea, Ileana, şi Anuşca; iar Dragoş Mar-

covici are tot trei: Avir, Slanciul şi o lată. Supt Rares
Vodă 1546 lrâiau acești urmaşi din neamul Bonta: Bărlad
UI
BC
 Y
AR
-- lod4 —

IB R
şi Ion fiii Fedeai; MWeaga fala lenei: Fădor, Tom și
Aastea tii Anuşeai; Sima Marcovici şi Uritu tii lut Avăr,
Isai și Iurie nepoții de fala a lui Draguş Marcovici. Jurie
deja avea la acest an următorii copii:

YL
AMihăită, Dumitru
Căprioară, Măygdalina, Alărina, Alarie şi dughelina. (mo-
şia Dumeşti, silistea Mareoviceni plic. Î, No. 1,23i 3).
In cursul vremurilor satul şi-a schimbat numele, cred

SIT
că
ŞI aşezarea, cum s'a întâmplat şi cu satul Tăcmaăneşti,
ce
venia pe costişa apusană ce domina valea Bârladului,
cum
le lași in gara Bărzesti ; iar azi a remas numai denumi
rea
locală, aparținând Ciofenilor. ER
5). Toader Alarele avea de frate pe Acagul Alarele, iar
de nepol pe Costin Marele. Porecla de Marele
IV
ne amin
teste epitetul slavon Velic, care 1 întâlnim la doi
Dbueri
mari de divan, dar făra titluri: Afanoil Velic (adecâ
UN

Ma-
rele), în 6956 Febr. îs supt oman vodă, si DBralul Velie
in 6963 lunie 2 supt Petru Voda Aron. Amândoi aceşti
boeri viu pomeniţi în capul listei veliților boeri şi nu pu-
AL

tem prejudeca rostul lor politie, cari numai prictenese n'a

fost nici lui Bogdan Voda tatăl, nici lui Stefan Voda cel
R

Mare fiul, ceia ce aduce caderea lor din slava politică în

lunga domnie a lui Stefan (1457.—1504).
NT

In timp ce unii boeri işi ziceu Marele, allii îşi ziceau

Micul: mic Craiu, mic Pojer, mic Gălescul.
CE

In jurul lui Toader Marele, urmaşii sâr au iscat un

proces fuarte curios, în care sau adus „cărti viclene» !a-
urite de un popă Cehan, care aflindu-l de mincinos iar
hârtiile de plastografii, Fa trecut in condiea sivejilor : „au
I/

dovedit acele hartii scoase de preut plastografir facute de

AS

dăusul şi Pau și trecut în condica șirefilor“ ţJurnalul din

1539).
lată cartea vicleană iscodita de popa Cehan după 7305.
UI
BC
 Y
— 155 —-

AR
Adica eu Gavril Leordă, Miron Leordă, şi cu
alte neamuri a. noastre neamuri Leordeşti şi din

IB R
preună cu verii noştri Costandin Pârlan, Grigore
brat ego şi 1lieş ficioril moşului Varlau şi cu alte
neamuri a noastre fâcutam adevarata scrisoare noa:

YL
stra de învoiala unia la mâna altora ca să ştie cine
ce parte ţine şi din ce bătrâui ne tragem şi pentru
sa nu mai fie păra şi gâlceavă între noi nici între
ficiorii şi nepoţii noştri, adică sa se ştie din ce bă-

SIT
trâni anume ne tragem: Zoma Iuga de Albeşti au
avut trei fielori anume: Samson, Flore brat, i Ga-
vril Ciurlanga.:Şi Samson uu facut pe moşul no-
ER
stru pe Flore, şi Flore ş'au luat famee pe Wazaria
fata lui Ion de Albeşti şi au facut ciuci ficiort şi
anume: lacomi, Ion, Tofana, Gavril, Vasile şi
IV

murind Nazaria fămeia Florii sau însurat de al

doilea şi au luat pe Angheluş a fala lui lonaşco
UN

Tăgării de Stănceani i Vale Qani: ținutul 'Putovii şi

au făcut doi liciori anume: Iacob și pe Vărlan bez
doi ficiori slerpi şi din Iacob sânt. însumi eu Ga-
vril Leordă şi cu alţi fraţişi surori a mele, iar
AL

din Vărlan brat Iacob este C. Văvlau şi cu alti

doi frati ai lui şi moşia din Albesti câta este parte
moșului nostru Florii o împărţim în şapte părti cu
R

cei cinci ficiori ce au avut moşul nostru Flore cu

NT

tameea cea dintaiu. lar Stangacii i Valea Oaniicel

avem noi de pe stramoșul nostru Ionaşco Țăgăra
imparţim drept în -doao: Varlăneştii un bătrân,
CE

neamul. Leordeştilor un bâlrân, iar rouda celor

cinci [iciovi ce îau făcut moşul nostru Flore cu
fămeea cea dinlăiu să nu se acolisească nuci cun
chip după moartea noastră de ficiorii şi nepoţii
I/

noştii mici o dată în veci. Cum şi roada noastră

a Leordeştilor ori unde ar ave Vâriâneştii baştină
AS

de pe mama lor Dochiţa Vârlcinoaca. strănepoala

lui Voader marele să n'aibă nici nn amestec nici
acolisire cum şi roada Vârlaneştilor: unde avem
UI
BC
 Y
AR
— 156 —
noi Leordeștii de pe moaşa noastra Ecoboe baştină

IB R
sa nu aiba a se amesteca, luând şi noi asemenea
Iimpaârțala de învoiala de la neamul Vârlaneştilor
şi de lu alte neamuri ce să numese mai sus cinei
fraţi, şi la facerea acestei scrisori sau limplat şi

YL
alți oameni buni care ș'au pus numele şi dețilili (sic)
sa se crează tainduşi şi partile.
Gavril Leordă, Miron Leordă, Chiriar.

SIT
Coustandin Varlav, Gligorasco Varlan,
lon sin Ivanii
Gavril capitan Nicolai Necoară
IV
comis.
ER
Și eu am scris cu zisa acestora de sus scriși
(indiseifrabil) .

lată cum analizază arătările acestei cărţi viclene ci-

UN

lenul judecătoriei de Vaslui în 1$35: a) Invoiala e iscâlila

numai de Gavril şi Miron Leorda, iar martori se vad loţi
din neamul Vărlânese,care după $ 1107 uu poate fi sta-
AL

tornică. că nu poate fi unul pentru tolime; b) că paăraţii

se vad eşiţi din 2 mame,. adecă Varlan poreclă buna vine
de la Angheluza, şi tot odată Vârlan a fost şi ficior Do-
R

chiței lucru cu nepulinfă ; c) că Samson au avut mai mulţi

NT

ficiori cu osebite nume, cum se dovedește prin zapisul din

1766 Aug. 19. ce la arâtat A. Mata, ca şi din copia ho:
larnicei Albeştilor din 11$2, iar nu numai pe Florea; d)
CE

că Valea anii este in trupul Slângacii, iar nu osebit

cum zice: Vulea Oanii i Stângacii, în loc de Valea Oanii
sau Stângacii“, din care se vede câ lăcâtorii ei nici w'au
I/

ştiul. unde este Valea Oanei. e) câ nu știu cum chiamă pe

Icoboae moaşa lor, î) câ Varlâneştii prin învoiala din 1500
AS

ce o dau la neamul Leordesc zic câ trupul se imparte pe

3 bătrâni, nu precum stă în invuiala din 7251 „drept în
doa. fiind şi 2 ficiori stârpi“,
UI

lar ca incheere scrie:

BC
 Y
— 151—

AR
„Din aceste cuvinte lămurit se înțelege. că ace învo-
ei, căci făcătorul

IB R
ială nu este făcută în vremea veleatului
ei se vede că n'au avut scrisorile pricinei nici n'au ştiut
pricinile urmate, de cât au fâcul'o numai pe auziri, că de
ar fi fost făcută în velealul ei nici moştenitorii numiţi

YL
Vărlâneşti nu pute răbda să nu stăpânească sau să nu facă
strigări în curgere de 57 ani având'o.la sine; iar mai vir-
tos se prihăneşte prin mărturisirea mazilului A. Mâţă care

SIT
are vrâsta ca de 60 ani—iar din hotarnica acelui trup de
moşie din 1766 ei nu s'au arătat şi că stăpânirea silită de
la 1801—1833 se, vede petrecută prin. strigări din partea
ER
Leordeştilor, că dacă Vârlăneştii au drept în Valea Oanii
de pe Anghelina fameea lui Flore, ficior lui Samson,şi Le-
ordeștii trebue să aibă parte în Tăcmăneşti de pe tătăl
IV
lor Flores.
UN

Sunt instructive din punct de vedere juridic conside-

rentele ce se găsesc în vechile cărţi de judecată, care au
evoluat în stilizarea şi practicizarea or juridică. După
regulamentul organic cu înfiinţarea judecăloriilor au de-
AL

venit din ce în ce mai exigentâredactarea considerentelor»

ceea ce dovedeşte pregătirea juridică a magistraturei noa-
R

stre. Cei care şi-au legat numele de iscusili jurisconsultau

fost Andronaki Donici, Veisa etc., fără a pomeni câ cu-
NT

noşlințe juridice au început a se cere de la divan incă de

prin jumătatea intaia a secolului al XVIII-lea.
CE

21). Document din 7030 Iunie 24, Ilârlău.

I/

Sumar: Stefan Vodă întăreşte lui Dragotă şi vărului său Nea-

gul cumpărălura ce au făcut în Iadoueşti pe Stebnic la Vaslui cu
200 zloți tatărăşti de la Dragaa fata lui Toader,
AS

Maschio Roiieto Ani OTebatt BOFBoAA. Pen AapA

ldz
UI

EMA Mo Aageont, BHAMENINTO UHM MCC AHCTINAL

BC
 Y
AR
UEM ECE ro Hai | papi. aan ere rovunt.ero Scaun,

IB R
WERE HpInAE ph, Matu at pla Manet Betape. A pArae Acura
Tan EpA. 009 EN] ARRPSI East MERA MensSzi eta. a
nenpricut RANA, N MPEAAAE CERIS NpPAtOIa AWTHMNS WeT ensere

YL
upanaro Spra | aro wna Mada ww Snezie wr Akai
PSCISAcT Eattni. Creata pete. MTA UA ctdo

SIT
wm Papu ua Crennnia ui uerepara aer, n wr
MANA Mda aer, SURWAM cont caSran atita A pas
nora n naemeiuiS ere IkrSaS da ar lere sau ras
ER
"TĂBCERIN, IE BANAATIAN MAE CAVEH parea PI DACAEHRIIE
ere IkrSa Secu roru Bhmmenncara | oi mntkn Ata crasa
Bisră rarapethiţ. S pSu parae Acta Loaepa np'ha
IV

nat i upka naueaut Berape, mute | an eut'keure Aspen

UN

2900 TARMERE UI MSANA BANAT, A MRI PAROZEAEpE Nr

NAC ECARI AAN E UPTEPAAHAL | caSrat nau Aparera un
uaesenuiS ere ÎIl'krSaS vor urraparore tac ceae wr Pa:
AL

AVEA Ha GTeBuna ÎL urriparai MAC UP AAA Hat,

AA ACT, BARE AA CT Edi UP Mac Spit It CA acei o
R

VAS Hit ui kre uy. ai Susuaroa n. lu npkSasuaroa

uy. n upikipiSphromi mt. ui acea per m tre ek nat ne
NT

BEDETNANBANEII MENSpVULEnus Mae au:ie na hat, poa

rap |lrren ueraparera user cre Paavenn ua Crennna
CE

HN WEPEPATA MAT AP MANIA MIRI MAC Aa ser wi Scero

Vorâpa | uerepara uacr. Sl na “ro cer nkpa mater ra
BhIINEcatuare ant Gr edana noenei. i ekpa ph aa
I/

aetare | npara reenogcrnamni lerpa.ui hp netap

AS

namuț, pkpa nana Meana, p'kpa nana Îlerpa Aneprittta,

vkpa nana Ierpnaa. ekpa nana [puntea n manta
Tanana Xorunenita. pkpa nana Hocre un nana Honape
UI

Iei. ekpa nana. | Iepuri n nana Toagepa Ile.

BC
 Y
— 159—

AR
Rorpasckitit. t'kpa nana Ava Spa Spe uoprap'k Cvuazeoav.
wkpa nana Xpana Îl cnarapk, vkpa nana Gpeaia encr'kp-

IB R
NEA. p'kpa nana Ilapne MECT EMMA, kpa nana Canviana
cantina. | wkpa nana Cmpaua croata: t'kpa nana Ka
meakia omnea. Bhkpa Baci Bordp taur Moa panctinat

YL
REAMRIE 10 ata |] an 4 9 anina skugor'k rock anrru
PocIoAapa to: akrne” May HAN AT Mateo poa HAN Han
BSanero Bora Haneper Guru || recneapeat Hannei Moapaner'lu

SIT
BEMAN. TOT EH MA HENOPEUINA Hatiere Aaaniie, aaa M Yz
EPIRINA N SVTEPAAMA Ba | UI ECU AAN IL NOTEPA ANAL
BA 19 EC HA PARA WPHMHA A Upon KVHHAn Ha cei ER
npasni nutksn, | £Î ua coatuer piknoera n nornpiazit Aeneon
EACEMV ARIIIZUNCANNSAIV REARAN ECathl MaurEatV E'kprieat nau
IV

Tompruanv. op NHCATIL N Hat sua npiinekenru

UN

cea ACP atllE MOV, A Wu Ş Xpaasa. RATO

+a ÎSnie na,
AL

“raducersa
R

Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan Voevod,

NT

Domn (arii Moldaviei, înşliinlare facem cu aceasta

carte a noastră tuturor cui pre dânsa voreala sau
lui celindu-i-se-o va auzi. Talaca a venit înaintea noa:
CE

stră şi înaintea a lor noşri boiari Drăgae fata lui

Toader, de a ci bună voie de nimeni silita nici
impresurată, şi a vândut a sa dreapta ocină din al
său drept uric, ce dânsa Pa avut de cumpărătura
I/

de la bunul domniei mele Slefan Voevod, a patra

AS

parte de sat .din Rădueşti pe Stebnic. şi a patra

parte şi din moara partea din jos. unchilor săi slu-
gilor noastre lui Dragotă şi vărului sau Weagului
UI
BC
 Y
AR
— 160—

drepl doua sute zloți tataraşti; şi a platit ale noa-

IB R
stre slugi Dragotă şi varul său Weagul toţi acei
de mai sus serişi Dani două sule zloți tataraşti în
mânule Draguei fata lui Toader inaintea noastra
şi înaintea a lor noştri boeri. Deci noi vazând

YL
de buna voe tocmulă şi deplina plată şi noi a-
şijderea şi de la noi um dat şi am intarit slu-
gilor noastre lui Dragotă şi vărului său Neagul

SIT
acea a patra parle de sat din Rădueşti pe Steb-
nic şi a patra parle din moara partea din jos,
ca sa-i fie lui şi de la noi uric şi en toate venitu-
ER
rile lor şi copiilor lor şi uepotilor lor și strânepo-
tilor lor li rastranepoților lor şi la tot neamul ce
li se va alege mai de aproape neruşeil nici odanâ-
oară în veci. lar hotarul acelei a patra parte de sat
IV

din Rădueşti pe Slebnic şi a patra parte din moara

partea din jos să fie din tot hotarul a patra parte.
UN

lar la aceasta este credința domniii noastre mai

sus scrisa Noi Slefan Voevod şi credința prea iu-
Vilului mostru frale al domniei mele Petru, şi
AL

credința boerilor noştri, credinla boerului /sac, cre-

dința boerului Petre dvornicul, credinţa boerului
Negrilă, credinţa boerului Grincovici şi a boerului
R

Talavă (parealabi) ai Iolinului, credinţa boerului

Coste si a bocrului Condre (parealabi) ai Neamtu-
NT

lui, credința bocrului Petrică şi a boerului Toader

(parealabi) ai Novogradului, credinţa boerului Luca
„Irbure porlavul Sucevei, credința boerului //rană
CE

spatarul, eredinla boerului Frizia visternicul, ere-

dința boerului Șarpe postelnicul, credința boerului
Săcuian paharnicul, credinta boerului Stărce stul-
I/

unicul, credința boerului Căfelean comisul ; și ere-

dința tuturor boerilor noştri ai Moldovei a mari şi
AS

a mici. lar după a noastra viaţă cine va [i doma

din copii noştri sau din neamul nostru sau ori pe
care allul D-zeu îl va alege să fie domn pămăntu-
UI

lui nostru al Moldovei, acela să uu le strice a noa-

BC
 Y
— 161 —

AR
stră danie, ci mai vârtos să le-o întărească şi
impulerească, căci ca şi noi am dal-o şiam întarit-o

IB R
ca una cele este lor dreaptă ocină, pe care au cum-
pâral-o cu ui lor drepli Dani. lar spre mai mare
tarie şi împuternicire a tot ce sa scris mai sus,
poroncil-am însumi la al nostru credincios boer

YL
Totruşan logofătul sa scrie şi a noastra pecete să
0 lege la aceasta carte e noastra.
A scris Simion în Hârlâu la anul 7030 lunie 24.

SIT
NOTE

1). Originalul! pergament

ER
se allă în proprietatea d-lui
|. Negrea proprielar în Oşăști, jud. Vaslui, de la care lam
IV
copiat în vara anului 1900, impreună cu alte documente.
E bine păstrat, are pecete mare „legată cu şnur de matasă
UN

roșie. Diametrul pecetei e de 0m.05, Se ceteşte exerga:

setari Îi Creata BGEROARI POeNOAAp Beat ALOAAARCRS,
Capul de bou, purtănd intre coarne steaua, la stânga
sourele. iar la dreapta luna. Vezi «Surele şi Izvoare»
AL

VIII, 613.
2). Nume de persoane: Drăuae, Toader, Drauolă,
R

Neugul.
3). Nume de locatilăţi: Rădueşti, Stebrnic.
NT

_ 4). Rădueşti este şi azi sat în Vaslui. Între hărtiile

lui Negrea am găsit şi o hotarnică a satului Rădueşti fă-
CE

cută în 1778 Sept. 10 de banul Sandu Găluşcă şi şatearul

St. Caracaş din poronca lui Vodă Muruz. lar asupra pro-
prietălii în Rădueşti, după ce Deagotă, și vărul său Nea-
uul cumpără satul în 1022 Iunie 24, cu 200 zloți, a urmat
I/

în mod liniștit până cătră 1673, când unul din urmaşii lui
AS

Diagotă, marele logofăt şi cronicar Tudosă Dubâu, dăru-

ește partea lui mănâstirei Dobrovâţului, ca pomană moşi-
lor lor Drăgoleştilor, stricând cu ucest prilej o vânzare
UI

1
BC
 Y
AR
-- 162 —
rău făculă de niste rude ale sate Mihoeezti, fără știrea lui.

IB R
Dâm loc acestor 2 acte ce vorbase de familia lui Tudusă
Dubău : (eSurete zi Izvoade“ V, 1071 a)

YL
A.

„Adec cu Maăriia şi cu liciorul imcu Ghiorghi Ca-

SIT
zan seriei şi mărturisi cu cest adeli vărat zapis
al nostru cum noi de nimeni siliti nici asuprili ce de
a uvastră ! bună voce atm vândul partea noastră de
ocină din sut din haduesti din eriuinălate | de sal
ER
a treia parte din partea «dle sus. deci această parle
de ocină o am vândul lui Patrasco Mihuci si fe-
muii sali Saltei drept trei-zeri de lei bătuli si mi-au
IV
dati toti banii deplin cum serie nui SUS Si tm ne-
sutat pâmăântul câte un ziul bătut] deci această o-
UN

“in (ce serie) mui sus am vândut lui Pâtrazeo Mic

huci zi femeii suli Sallei ca să-i lic dreapta ocin și mu
sie în veaci lui şi liciorilor lui si nepoților lui si Ja toc:
malu noastră prilejilusau mulli oameni! buni bă-
AL

trâni și tineri megiiazsi de piu prejur auurmue Duri-

tru Grecul si! Toader ot Albeşti si popa Ghior-
R

ahi ut Vaslui și Toader Ciurlan ol Albesti i şi Tu-

dora mătusa liatelor lui Gavril si Anita Gherasi-
NT

nivăe | si penru mai mare credinlă pusubeatu si

pecetile cas stie.
N 170 Săp. d,
CE

Maria GhirghirCăzan
Dumitru Grec. Toiuder, Erei Gheorghi Toader Ciurlan
I/

|.
AS

Adecă nui Țudosia Dubăae biv logofăt zi cum-

natul meu Gheorghii i Albolă ciau lost câpilan ce
tine pe suvemea Tofan nepoli lui Dragolă vorni-
UI

cul scriem și mărturisim cu aceslu adevaralu li zapis

BC
 Y
— 163 —

AR
al nostru cum am data noastră direaptă ocină și
moşie | din giamătaate de saat din PRădueşti ce sintu

IB R
pe Stemonic în ţinutul.|| Vasluiului- doo pârţi aceaiu
o am dal swntei mănăstiri Dobrovățului | sa hie
pomană moşilor noştri Dragoteştilor ce 0 iu ago-

YL
nisituo. | iară o a treia parte ce râmâne din traceastă
giumtaat de saal. o au vândutuo nişte rudi a noa-
stre fară ştir noastră deci și aceaia săntem să în-
| toarcem Mihoceștilor lriizăci di lei și să hie la

SIT
nn loc cu ceie doo părti ci să faco giumăluat de
saal întreaga stâlpita şi așălzata de demult. cu
Jocuri de prisăci şi cu vad de moar în Stemnic
| și cu lot venitul. dresă bâtrâni
ER cea avâm pri a-i
cea giumtaal. de saat nulileam dat mânăstirii că
scriu şi alle ocini. intrănsele ce leam făcut de la
IV
noi ca să aibă aşi face direasă domneşti pe acestu a-
devărat zapis şi eul Pudoos Dubau biv loaft am scris.
UN

u las vit 7ISI Fer. |.

Az lonaşeo Bals vel vornic iscal.
AZ 'Tudos Dubau biv logit iseal,
Az Uheorghi Albota,
AL

CI BANC Ba ESAATPATE CEANIȚIAA II9E Ha u3 Creste

KA To CEAS Honor de erSmenS Baţapite oqocia
R

ASGAS aSroer PaaSeţiu,

NT

9S. Document din 6961 Iunie 2 Suceava.

CE

Sumar: Alexandra Vodă dă slugilor sale Sima Tunsul, Stefan

Tuuzul, Băluoz orjezcul si loan Torjeseul satul Morjestii pe Bogdana
după ce vinu sutul Tunseștii tot pe Bogdana cu &3 zloți tătărăști,
I/

- AMnaocriie Boiiene di SLAERCANAPA ROEBO AA, Foc

MAdpA Bat AHoapaneieri. BHasennTre vită nicerkaăt iaz
AS

MIA ANcToa | ACRA TO MATA OVAPIT IAU EFO OVEANUL NT

WTSU, WE TOTI MEIR MANN CASTAI NANAA Cuama ||
UI
BC
 Y
AR
— 164 —

Tinea ui hac Nopiiacrva un Ijlean Tyucyay

IB R
n lan Xepizecaa cata Madi pane a kpre, ka
Mr pa ÎN ke mpa si nkprure caSzneis pe mac, ittae
ASEAAII CAMILHE (CORESI MATEI MIACCTIIS N AApoLAAN Ec

YL
Ata | SV Hanreti Beta eta ces ta Dergark nana Xop-
EI ApISiE at 0. pe ph atu ae nprka ao

SIT
UAL RSTApIL (6010 UȚ) Rp BOA HE NPOAAA AA ter
cuoere oprita EA ceae ta Berpiark nana ÎL TSucernu
BA NE BAT PO RACE RIULENUCANO, Ad EC IAR SVpUR,
nea naeba ER
Aoveacuat (iata panars) i Akreu up pane ui
„US area ua ut npevuSuareai ut upatpiSpkrsa
E. 0 EACEAS 0 tertepSurretitte eat ua REUL. a ȚeTrap
IV

|rekav ceace no crâpou$ Yorap$. Sa 3 ek Wirtadat,

UN

ana re cer tkpa nano reenegcrea nrinenicatuttara | sli ese

CANABA ESERSARL. 1 tkpa Betap trantit, Ekpa manta (avari)
[i pacriuta Atoprtută ha Manta danentia (ţerinerere),
AL

tkpa nana Granada, || tkpa manta Îlekrpa patana,

ekpa nana Cana Irnreu, ekpa mana Rosa lau
R

Aponnua. eikpa manta Kocrrn (oOprali ma. ikpa nana

Hocmre Aaneninua, kpa nana IManapa _Xpzasetrere. |]
NT

kpa nana Tagopa hacnonnua, tkpall mata Pagepa

asi, mkpa manta Voane hp'hientta, akpa mea Tae
CE

ovprta, tkpa nana Pagaa Ivena, [| ekpa mana Lemura

(tatttisitta)2. | lipsa fiind rupt m. a ne mamar znier”k
EEFS BSPA MBREPET BREFILFECUISAAPEAE OV IUTE SEAMA ST
I/

ARTE art. AN OT MANLES MALACCA MAR BOA, RES

AIE Atta atu,
AS

BAC. PET BI Mitea MENOPSIIA

cvTEpzAA ui evipikiuia... pane n rkpuio caSaS. a na
EEAISE Î| npkuserit "PIAN ACEA BRIDEICANINAS LEAATE CEAIe
UI
BC
 Y
AR
— 165—

Hamesi5 nau$ AMuvanaS awroger$ | ...nncaru n nam ue-

IB R
ar upunrkenru HcEMS AncTS nau ea$,
Ilne. ASna o. Gouana. gakro sua Tonic e.

YL
Traducerea

SIT
Cu mila lui Dumnezeu Noi. Alexandru Voevod.
Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această
a noastra carle tuturor cui vor vedea-o ER sau o vor
auzi cetindu-li-se; iata că aceste adevărate slugi
ule- noastre, anume Sima Tunsul şi Baloş Ilorjes-
cul şi Slefan Tunsul şi Joan Horjăscul, au slu-
IV

jit nouă cu dreptate şi credință, pentru care noi

văzind dreapta şi credincioasa slujbă câtă noi
UN

ne-am imilostivit din deosebita noastră mila şi le-an'

dat lor în țara noastră un sat pe Bogdaua anume:
Horjeşiii, care le-a...........înaintea noastră și înain-
AL

teu boerilor noştri... de bună voe şi le-a vândut

lor din al său uric un sal pe Bogduna anume:
Tunseşti drept 88 zloți, acela tot scris mai sus
R

să [ie lor uric şi cu loale veniturile, lor deplin şi

copiilor lor deplin, şi nepoților lor şi strănepoţilor
NT

lor şi răstrăvepotilor lor și la tot neamul lor ne-

ruşuit nici odinioară în veci. lar hotarul acelui sat
CE

pe vechiul hotar, pe unde din veci a umblat. lar

la uceasta este credinţa domniei noastre mai sus
scrise Alexandru Voevod şi credinţa boerilor noştri.
credinta lui pan Duma Braevici dvornic, credința lui
I/

pan Manoil, credinta lui pan Stanciul, credința lui pan

Petru parcalab, credința lui pan Oană Pântece,
AS

credința lui pan Cozma Şandrovici, credinţa lui

pan Coste Oriş, credinta lui pan Coste Danovici,
credința panului Sandru de la Ilărlău, credința
UI

panului Zador Vascovici, credinta panului Zador

BC
 Y
AR
66 —

IB R
JMoicu, credinta panului Jlodeo Creferici, credinta
panului Gaâuvici, eredila panului Aadu Piscu, cre
dinta panului Goian paharnic... iar după viata
noastră... să nu strice dania noastră, ci so înta:

YL
rească și s'o împulernicească e. cu dreaplă și cre-
dineioasa slujbă. lar spre mai mare tarie a tuluror
celor scrise mai sus am poronrit credinciosului no-

SIT
stru pan Milicil lorofăt să serie și pecetea noastră
s'o alârne lu această carle a noastră.
Seris-a Luca în Suceava, la anul GO6L (1453)
lunie 2. ER
NOTI
IV
1). Orisiualul pergament ne-a tost comunicat «dle pr.
|. Antonovici, profesor în Bărlad..[ “ros la incheeturi și
UN

mâncat de soareci, apoi cerneala e ștearsă și prezinta

areutate | a cetire, Pecetea lipseşte. (+. Arhiva. laşi NI. So).
2). Aume de /*rsoane;: Sima Lunsul, Stefan 'Tuusul,
AL

Batos Ilorjăscul, Ion lorjăseul.

3). Nume de localităţi : llorjeztii, Bogdana, Tunseztii.
4), «Tsueriinn sa ur Badr no ze Tune
Bntunenttcaus»==
R

sestii drept 53 zloți, tot ce a seris mai sus; Pasajul a-

NT

cesta e scris cu altă cerneală, ceea ce arată că o mână

posterioară u dres aici textul, punăndeun lucru care nu cu-
prindea textul primitiv. Si apoi în ce scop după ce dom-
CE

nul le iatăreşte satui Iorgeztii pe Boudana ei vin si vând

Tunzeztii tot pe Bogdana!

29). Document din 6976 Oct. 25 Iași.

I/
AS

Siumur i Stefan Vadă intăreste impârtala ce sicau ficnt iutre

dânșii: pau Toader Zristală sa in Zeişte lestii pe Bogdana, unde ii este
cas, iar surorile sale” Stana, Marena și Maruşea satul Sărbânestii
tot pe Bogdana,
UI

AMuaserir hotie ani Grea

! Beetoaa.
' reci Aa
„dej
En Moaste, DAME E UA CCI ACT He
BC
 Y
AR
— 167 —

MWA, ACE ETO HANEAL SV UAI ECTS UTSUN Scăriut

IB R
OAIE POLO | ROMS RSA MOPpEGEt 000, AIE Ip AMPLĂ
UIPRA Mami pi Up, Setati AMA ROGPIN REAEHAUL HI
MAO AIA UI HHIGILAL anitiiprieitae | cantnt, caSra nau rkpunt

YL
MAN PoANEDA BRIIȚIAAA CA PI COMAN. CECTpAAUL,
Crane ni AMapenor ui AlapSurtvie. si nororatanek
Wotihi |] Seri Mecnioanie HI ASBBON Beat "Pa WcPaaccii tUnht

SIT
EparS ctoruS uaniS PoagepS RenmaaS. eaate ceae nana
aa utpeaciiu leac ccm ero acut ta organ. a tre Scut
preț cecrpaat. Gaunt si Aapertni ti MapSat, ER troBn
Hat Bhiso eqtto ceqo iata lilzpran eu na Reraank. nato
ARE EHA Ret MEA UY APRPONL LOAN 1 ORALE, HA Te
IV
MRI ARS ECAtil Adătt MI HePepz Atat Hat Senat nauS | ouz
AEpS Daniţiaa$ cere cea BUntipreAcițIlt AE EC EDS AA
UN

ia oradirk. a ere ccenpaat tjenihi Hat Ride cedo Mlepta-

netu na Doran. pronii tat tor tac | nrao Spui ca az
CAM Mețojeiii nenepSiiene muntean Seat sa ki stat
AL

AA PEA MY. 31 SuSuaroat Hi. upekSuSuamoat AY. at prez

iiSpkrea ui a l ceaS maemein ap ro iai sana
R

|uznepikr), a NoTapa vrhati cedaat IpioBhti MoerageaiS HI Yo-

NT

TApIS Bhlde 119 SARE HE Dekita CEMBAA. d HA To CECT BE

Aa MApTSpHa căi TOcnoACrEAAtui Ru enticăttare hi Gr ez
BAN BOEOAA 1 RABAORAEIIAI Cn SPAERCANĂ pd. BSP
CE

nat G'ranuSa upaanan || Dekaorpaacriui ai cara ere nana

Ahip3a. malta Îi aaniSa st ci cre tin Sata cPapecre
I/

Nopunezaro. nat Loan upatanan Wraererare, [lu mau Îl-

cată Aeputiii, si man Bakapo prana B'Raorpaeiihi
AS

man SaiSa npaaaat emerit Hi Hatna. Hpaaaa hate

ainetare ||... nana Pere Porna.., | Tonhipaie at Math...
UI

(tra) necreannisa | nana Herguao cama, nau ASta

BC
 Y
AR
— 165 -—

IB R
CToANEa, Nana ÎLAr Rosea, N MEI ASC AWP Hauuț Boa
PRI AOAASECERIȚ EEAMERIȚ MALARIA 204 SALE | pusee
Tous paceaS eur enncanneatS nedRant ecdthi anteiS o tehpe

YL
nsMS PoaiS awroaeTS (iica)ru ni aus ear uprtekenru |
1 MEMATA ROAD MAMI nprutherii EceS naten$ ANCS,
ne, Creme $ lacoţ Bare Taro o. ne,

SIT
Traducerea
IV ER
Cu mila lui D-zeu Noi Slefun Voevod, Doumu
țarii Moldovei, înştiinţare facem cu această carle a
noastră tuluror cui vor câula pre dânsa, ori vor auzi-o
UN

celindu-li-se, cui va fi de frebuință să ştie; iala ca

au venil înaintea noastră şi înaiulea luturor boe-
rilor noştri a marişi a tineri (mici) si de nime si-
AL

liți sluga noastra credincioasă pan Zoaderau Zuiş-

lală și cu trei surori aie sale cu Slana şi Marena
si Mavrusca şi sau invoil tori cu deplina bună
R

voia lor de au lăsal fratelui lor punului Loader

/riştala,. un sat anume satul Zvistelezti, oade
NT

îi este casa, pe Bogdana, iară celor trei surori ale

sale, Slanei şi Marenei şi Maruşeai sa le lie un
sat anume Serbăneştii pe Busdaunu. Deci nui va
CE

zăud între ei de buna vu tocmuala pentru aceasta

si noi aşijlerea le-am dat şi le-am intarit lor tutu-
ror panului Poaderu Zviştala pe acel sat Zvişteleşti,
I/

unde îi este casa, iar surorilor sale sa le live sa:

tul Sarbaneztii pe Bogdana, ca să le fie lor dela
AS

noi uric cu toate venilurile neruşuit nici odânăovară

în veci, lor și copiilor lor şi neputilor lor şi slra-
nepoților lor, şi preastrânepoțilar lur şi la tot nea-
UI

mul lor, care li se va alege mai de aproape. lar

holarul acelor sate sa fie pe vechiul lor hotar pe
BC
 Y
AR
—- 169—
unde din veci a umblat Şi la aceasta este marea

IB R
marturie a însaşi domnii meale mai sus scrise Noi
Stefan Voevod şi u preaiubitului [iu Alezandru.....
boeri pan Stanciul parcalab Belgradului şi fiiul sau
pan AMfirza, pan Vlaicul şi fiul sau pan Duma stu-

YL
roste de Hotin, pan Goian parealab Chiliei şi pan
Isac vornic, şi pan Zbiarea - parealub Cetăţii Albe,
pan Albul parealab Neamtului și pan..... pârcalab

SIT
Chiliei.... pan Fete Gotcă.... pan Ciocărlie, şi pan
Iuga postelnic, pan Negrilă paharnic, paun Luca
stolnic pan Neag comis şi au fost şi alţi din boerii
noştri Moldoveneşti a mari mari și a mici. lar spre
ER
mai mare tarie a tuturor celor ce s'a scris mai sus
am poroncil credinciosului nostru pan Toma logofat
sa serie şi pecetea noastră s'o atârne şi pecețile
IV

boerilor moştri să le atârne la aceasta carlea

nouslra. |
UN

A scris Steţco în lași, la anul 69177 Oct. 925 (1468).

AL

NOT

1). Originalul pergament ne-a fost comunicat de pr.

R

|, Antonovici, ca făcând parte dintre actele satului Bogdana.

E rupt în 7 bucăţi şi ros, de aceia lipsesc rinduri mai ales
NT

la boeri. Pecetile lipsesc, căci au fost 6 la număr după

bortele pergamentului. La patru din ele se păstrează urme
CE

de şnur: două din ele cu şnur ro, şi 2 cu snur albastru.

(v. Arhiva, Iaşi XI, S6).
9). Nume de persoane : "Toader Zvâştală, Stana, Ma-
I/

rena, Maruşca,
3). Nume de localităţi : Zisteleti, Şerbâneşti, Bogdana.
4). Zeişteleşti— Zviştală. Unu din poreclele curioase, ce
AS

întâlnimin textele vechi e şi aceasta de Zviştală (Beni-

aa), de la care și-a luat nume satul Zvişteleşti (3 uipr-
UI

anii), unde primul Zviştală îşi făcuse case (rAr cer tre
BC
 Y
AR
— 110 —

IB R
As), cum zice uricul nostru. Ba acest Toader Zviztala era
pun deci boer de țară. Denumirea şi uzi se păstrează în
acele regiuni, dar supt. condeiul. inginerilor. nostri hotar:
nici a ajuns Boşterală, Deşteleşti 1!!!

YL
Ce să li» acel cosnomende Zeăştală ? Intrulucarea
asa de neobisnuită a acestor sunete arată'eă avem a face cu
un slavism, dar rostit râu detai doştri. zeăşt ne aminteşte pe

SIT
slavicul exar=sient (sanclus.) Lalinul sanctus ne-a dat pe
sint, sân în Sdn-heleu, Săn-Medeu, Săn-fenii, Săn-Va-
sii, Sentă-Maria ; ete, dar priu biserica Slava s'a intro-
aus și slavicul Sfint, Set, în Srânu ER
Touler, 10 de
sfinți. în Trei Sfetitele. Sevviterul bisericet fiind stiutit. prin
darul Dumiezeesc, i s'a zis în slavă seiaștenic (etape uta),
IV
sfinlitul (ear). Cum grupul en va rostit se, iar
Aen, sa apropiatde m=i şi sa ajuns că radicalul slav
UN

steuşt (eta) a devenit == scdst;

nn românizarea in
sulix a venit de la sine; în locul sufixului slav din pomel-
nic, vremelnic, vorbitorul romăn a pus perlă, eră,și usa
AL

prin etimologie populară —una din cele mai vechi prinse prin
seripte—-am ajuns din slavicul sceiştenie lu românezeul
zu stală.—in loc de Popescu. Daci acul Poaler Zei vală,
R

nu e altul de cât Popescul, așa de mulli și asa de vechi

NT

prin meleazurile (ărilor românesti.

Acum nu e de mirare ca un Popescu (alias Zeăstală)
să ajungă pru; nu oare inlâlnim în cea mai mare dem:
CE

nitate pe logofătul Mihail, care umple cu personalitatea lui

politică răstimpul de ta 15î0— 1460, și care nu e altul de cât
Mihail fiul popii Oană, a protopopului Oră, de care vorbese
I/

asa de des documentele țvechi de lu Alexandru cel Bun si

următorii! (vezi Ulianitki, Ucicar XVII, si mai sus pag. 14).
AS

Se vede că inriurirea sluva a fost mai tare in pare

ile Boudanei, unde inotâm in plină regiune slavă, pe
când în Vaslui ceva mai în sus tot pe atunci găsim satul
UI
BC
 Y
AR
— Lil—

Popesti, vechiu de la Stefan Vodă, iar în - Suceava salul

IB R
Preuleştii, o stațiune preistorică. |
Popeşlii, Preuteştii, Zovişteleştii, iată ceie 3 straturi
latin, gre: și slav, coborâte în toponimea țării.!

YL
30 Document din 7026 Ghenar 22, Vaslui.

SIT
Sumar: Stetan Vadă întăreşte lui Gavril Punsul şi fratelui său
Stanciul si surorei lui Ilea şi nepolilor săi Cororl, Damian, Lon. Tu-
dosia si Anușea cumparătura ce au tăcut cu 35, zloti tătărăști la
fântâna Coroiului mai în sus de piatră, de la Nastea si nepoţii ci
Filip fiutlui Ilias, pop Dragos, Ana și Varvara fiii Maruşeai: Nistor, Du-
ER
miteu, Ileana zi Bura fii lui Tiron; Magda și Macena fiii Maruscăi,
toţi nepoți lui Ion Bălăneseul,
IV
A(n)ațo)erute E(o)uere ani Geanta Boenoda. r(o)e-
n(o)a(a)pa Beata Aloaganciteni. Biametiire Una cca
UN

ANCPOA Hatritat Backai rro Hate nzâpur Han ere trSu

SCARI NT, VozEe Up cutia | pEA atit 1 DBA, Hanau
Moapaaeiintannt, petăpe, ILacrik oua, Maua Faze
AL

ESaa. ui Snsvăn e Pnannn c(hiun Maia, n PI

SUSVER E MoNA Aparent, 1 cccrpit | ere suta Hi hag-
R

napa c(atuoze AapSiunt, (ei mit SuSrone în HE n cz

n ceerpu up latu ui
NT

mopn ui apara ere ASaurrpS

HSpa cuc (Piper . n uk SuSiza ai Alarma ui cece
mpa eu Aapena. aka finSitnin). Sen SuSrete, Iana
CE

Ti mAztseRSăd. 119 HN ARB BOA HRILAL MENSHSZEEII dute

MPHCNASZANII, 11 Npokaaii cnote parere tor ate tur S2
pita Sia ui nana hmazneciSaa. 1pe ou Madut
I/

ver arkaa namere Grredana Boetei 24115 EpatiituiS nana

AS

rac ek Bozen Rpanuta kopSega. ronnitue | ametk. ra

popas caSraa uatmnat Panpiaoy TSucSas. n pars ere
Gr aţuuonot în cec)rpa uț Makhi 1i BpATantiiali HI re,
UI
BC
 Y
AR
— 172—

IB R
Peas. n Rparor cre amirsuS. n Duwnoe ni Toacriu,
HUSI 84 A AAATA TATAPERRIE. d AM AA CCP MA AA
“ECTIpU Macri, "rpr acru 4a cSr caSru nana Pantpuas

YL
TSucSas, n npars aro GrranuSaoy lu ccerpani ut Iane,
d WUETREPTA MACT Ad EET RPAPANNUEAL HE EOMPAS UI Bparov
ere (dami)anov n lovno ui cterpast ut Togccin n slovunint,

SIT
Hu Hat caSrat Lanpua TSucova În Bpar ro Cramusan. n
CECTRA II. HARA GpA ANU 0 Ropea, 1 par ere („la-
miss n) eu si ceerpu up Poiecia n Sowutita,
ER naaritant
Sei ToTRI |] eutmenueatini man) ae, Băara arapehi, $
pei acru mouhe Meana DaazniteSaa n SuSeS cn iute
IV
auniS cuS Haname$. su ranezize SuStv cu | nene Apareunteut,
Hu ceerpu ere Sun n Lapsapur, curea Mapai, a vrut
UN

SnSioau cu Iucrepa n nparS ro „ASautras ui cECTpaatiț

Ha'kun u BSpu cete Pupenu, n ru SuSia cu | Aare
i cterpii ce e Mapei arhi luSunnnteui. Sen
AL

SUSEOBE MANA BAMAHECRSTAANINO GARI EHAREII II AeBpo

IPANSE, "TARMEE ÎL 0 UPAnS BAnaa rev, A ARI PAROLA. a rr
R

MAC Mad, 0 ISTEPAANAN CAN CASTA VAMAL GE CAN

NT

MRI, ARO AA cr OVpPIIRA WP HAc CA ACEA Aeon în,

n Akrem aa, lu Surele ur. npkSusvuarieai ut. ui
uphaproțpkreear n, ui BACEMOV OAS HI. ETO CA HSeper
CE

HA NAuGAnain menogSuee oi, ma Ri, îl Norrap

"TOR 1, RRIEINCANUSU EPA MAMA FAC Ch one, par
MA REPOVERA. HIRBRIIIE Baii Aa cer tserapeaS țerapot
I/

Me RoVaa Hă rekia toriizaant az int | case tao HI cu

AS

MENHCANEANOȚ, d HA PO EP IVRpA IAMIETO TARA. ERIMTELINICA:

Hnăroătit Gredana noetena ui tkpa npkrazaracantare
UI

para ratan |] Merpa n tkpa etape manrut, 'kpa

manta Meana. 'kpa nana Ilanapa. rkpa mana Ierpnaa.
BC
 Y
— 113—

AR
Bkpa nana Kosau, &'kpa nana hacne. p'kpa nana Lpinnez
ua n nana |i Ta aan napkaaanoge (Xorunckare), Bkpa nana

IB R
Kocre n manta Hongpe napaaanote Ilemeniniț, t'kpa
mana Îlerpu su mana Toagtpa naptanatee lene |] rpase
ckhiț, Rikpa nana ASta pape noprapik CSuanetare,

YL
(pkpa nat Xpana cnarapk). ekpa nana Gpeatiut BucTpe
ua, (Bkpa nana Ilague) nocreanuta, rkpa nana Gany-

SIT
tata vamă, Bkpa nana Grapun croatia. 'kpya natia
(Bameakuk). noatca (1 Bikpa acţ; Botapenă - nam
Mea apei BEAM Ataaniț, d He amina inter Te
ER
RS) Î] AETA POCnoAApA Haret BEMANL HAN MOT Aku nam
HAI MUT HAUIEFO POAS. HAL IAR RSA, ROLE ROTA HSREpET frece
USAAPEA BRUTE MAE Beatatt AXoAAancioni POT EU IA Ht-
IV

nopSuitia namzre Adana | aan nah Srepaaita ti Seprkunta,

UN

BANSSRE ECAti HAL AdAt II NOTRPAAHANL Bd We ter pata

UTA... | oua ua noastre tp'kuscrui n norepziacnie Tons
eaceaiS BitteniganiieatS | ea'kait caini Hanteatev tkpileats
AL

manta PorpSimanS acroderey mica 1 Hate ear tipat

RRCHTH ECEAMSV MAIA ANCTO,
R

Hucaa Sauna Coraennu $ zacavut,

NT

CATE EBKS PEL. IE

CE

Traducere.

Voevod,
I/

Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan

Domn ţării Moldaviei, inştiintare facem cu această
AS

carte a domniei noastre tuluror cui pre dânsa vor

căutau sau celindu-li-se o vor auzi. lata că au ve-
“it inaintea noastra şi înaintea a lor noştri moldo-
UI
BC
 Y
AR
— li —

venești bueri Aastea fala lui Jean DBălănescul și

IB R
nepotul ei filip fiul lui Iliaș și iaraşi nepolul ei
popa Dragoşe si surorile lui. clnna si Văâvrara fiii
AMasvuşeăi ; și iaraşi nepotul ei Aistor şi fratele
lui Dumitra şi surorile lor Jleane și Bura li lui

YL
Tiron, şi iurazi nepoata lor J/agda şi sora ei Mă-
vine copiii Anuşcăi, toţi nepoli lui Zean Dălănes-
cul şi din a lor buna voe de nimeni siliți, nici îim-

SIT
presurati si au vindut a lor dreapta ocină din uri-
cul anehiului lor Ican Bălănescu, ce ei Pau ae
vul dela bunul nostru Stefan Voevod o, fântână
anume unde se numeşte. fântâna ER
Corauiului, mai
în sus de piatra, aceia au vândut-o slugilor noastre
lui Gavril Tuusul și fratelui sau Stanciu și su-
IV
rurii lor Jicăi şi nepolului sau de frate Corod si
i ulelui sau Dam ice și Jon şi surorilor lor Todosia
„nuca
UN

cu dă 7loţi tatărazti. Însa sa le lie lor

in patru parti: trei părți să lie a slugilor noastre
lui Gacril Tunsul şi a fratelui său Sranciul şi su
rorii lui /leâi : iar a palra parle sa fie nepotului
AL

lor de frate Cood și fralelui sau Damicn şi Ion

şi surorilor lor Todosia şi nuca, Și sluzile
noastre Uavril “Tunsul si fratele sân Slanciul
R

si sora lor Ilea și nepotii lor de rule Corod

și fralele sân Damian și lon şi surorile lor Todosia
NT

zi Anușea au platit toţi acei de uni sus serişi bani

35 zloli tataraşti în mânule Nastei fata lui Ivan
Balanescul
CE

și nepotului ci Filip bul lui lia si ia:

râsi nepotului ci popa Drazoz si surorilor lor Anna
: Varvara fiii Maruşeai și iurăsi nepotulusău
i Vise
tor și fratelui sau Dumitra și surorilor lor /lenis
I/

şi Duvei, hii lui Ziron. și iaraşi nepoatei ei A/ag-

dei şi surorii ci J/arenei, copiii „lnussăi, luli nee
AS

potii lui Lean Bălănescul. Deci uvi văzând a lor de

bună voe toemalaă si plata deplin, si noi azijderea
și de la noi dat-am si am intaril inşine slugilor
UI

noastre mai sus serise ca sa le [ie los uri de la

BC
 Y
— 115 —

AR
noi cu toate venilurile lor şi copiilor lor şi nepoți-
lor Jor şi strânepotilor lor și vastranepoțiloi lor şi

IB R
la tot neamul lor, ce li seva alege mai de aproape
peruşeit nici odăuăoară în veaci.
lar hotarul acelei de mai sus făntăne anume
unde se numește crănița (fântâna) Corniului. mai

YL
în sus de piatră, sa fie pe vechiul hotar, pe unde
din veac a îmblat, fie-caruia cu partea sa, precum
le-am scris mai sus. lar la uceasta este credinţa

SIT
domniei mele, mai sus scrisa Noi Stefan Voevod
și credința prea iubitului frate al domniei mele
Petru şi “credinţa boerilor noştri, credinta boerului
Isac, credința boerului Sandru, ER credinta boerului
Xegrilă, credinta boerului Cozma, ere dinta boerului
Vasco, credinta boerului Grincovici şi boer ului
IV
Talavă parcalab ii Ilotinulu i, credinta boerului Coste
si boerulni Condre parcala biîNeamtului, credinta
parealabi No.
UN

hoerului Petra şi boerului Toader

vogradului, credinta boerului Luca Arbure por-
tarul de Suceava, credivla boerului Z/ran spâtar,
credinta boerului Bvemia visternie, credința boe-
AL

rului Sampe postelnic , credința boerului Săcaiana

paharnic. credința boerului Stâwce stolnie, credința
boerului Căţelea: comis, şi credința luturor boeri-
R

lor noştri ai Moldovei a mari şi a mici. lar după

noastre a
NT

a roastră viață cine va fi domn tarii

Moldovei din copiii noştri sau din neamul nostru
sau pe ori care altul D-zeu îl va alege să fie domn
acela să nu le sirice a
CE

țarii noastre a Moldovei,

noastra daanie, ci mai vârtos să lio întărească
şi împuterească, căci: că noi înşine le-am dal şi
le-am intarit, pentru că le este Jor dreapta ocina.
I/

lar spre mai mare tărie şi pulere atol ce s a Scris

mai sus poroncil-am la al nostru credinci os pot
AS

Tolvruşanu logofalul să scrie şi pecetea noastrăs

lege Ja această carte.
A scris Dumşa Sotmovici în Vaslui
UI

la anul 7026 Ghenar 22, (15158).

BC
 Y
AR
— lib —

NOTE

IB R
1). Originalul pergament: înmânat de preut 1. Anluno:
vici din Barlad, împreună cu foarte multe alte documente

YL
şi urice, D-sa a scos în volum Monografia Bogdanei din
Jud. Tutova, unde a publicat în anexe peste'200 documente
vechi cu referință la trecutul acelui sat. Pergamenlul nare

SIT
pecete şi e ros şi şters pe alocurea (+. <Surete și lzvoade»
V, 971).
2). Nume de persoane: Nastea, Filip, Iiias, popa Dra-
gos,
Buru,
Anna.
Tiron,
Varvara,
Ivan Bălânescul,
Maruşea, ER Nistor,
Gavril
Dumitru,
Punsul, Stanciul,
Ileana,
Ilea,
Corod, Damian, lon, Luitosia, Anuzea,
IV
3). Nume de localități: Fântâna Coruiului,
+). Corod, ni se dă ci nepot de feale lui Gavril
UN

Vunzul, lrale cu Cavril Tunsul Bind Stanciul, deci Corod

ar li fiul lui Staneiul Tunsul. Gavril şi Staneiul Tunsul
trebue să fie nepoți de ai lui Sima Tunzul și Stelan Tun-
sul din 1$53, în satul Tunsesti tind o serie intreagă din
AL

neamul Tunsul, Şi azi se păstrează uumirea de Tunsești

la o parte din moşia statului Bogdana.
R

Cu numele Corod avem mai multe denumiri în jud,

Tutova şi Tecuci: Corod părâu, Corod sat in jud. Tecuciu,
NT

Corodeşti sat în Tutuvu, Corod plasă chiar. Denumirea e

slava, malo-rusiană şi însamnă trunehiu, copac,
CE

5). Fântâna Coruiului, Supl nume de Finlina și

Fântânele avem 43 denumiri în toată Lara de la Dorohoi
la Severin (v. Frunzesecu «<Dicliunar>). Numirile aceste asa
de răspândite şi cu iuleles în româneşte arată că asezările
I/

acestora li sau dat numele după izvoarele de ape si fn

AS

lâni ; căci oamenii au câutat lot-deauna cu sâ-și facâ sate

in apropierea apelor şi la locuri cu Izvoare. Azi avem în
Tutova păstrată denumirea de Făntâna moşiei nelocuita si
UI

Feinlănele sal in com. Căâlimâneştii plasa Tutova, zisă din

BC
 Y
— 171—

AR
vechi Croitori, proprietatea familiei Tuduri, de la care am
copial mai multe documente asupra Croitorilor vechi, din:

IB R
care dam aici unul vechiu slavon fără dată, însă din sec.
al XVI lea.

Karăcruk cter un(acneinno atent Aluxoa ui ÎL a az

YL
pewu un Kpaemana Rako dacrn mika ta pSRS Aare
Ata pocoa wr Kocremia. ARTA Anyoa ww See

SIT
mopt caerpaț ro Ppacitia n Kaperana AacTa II 8047
maragehit “EA PSKS MaraA pocoa Sa d WEP WTA
WT EPSETOPE.NOT MOAMURIIIA CEA UETEPATA MCTI, BIPA EST
ER
Kwpaam n Ernar. un Bag n Bacăai u(n)afoneh A0=
pe N CTaphl,:
ere aan lau.
IV

„Catastih acestor oameni pe nume: Mihul i

UN

Ilarion i Crăstina cum au dat bani în mâna /fag-

dei ltosoaia din Costeşti, a dal Mihul din Croitori
cu <urosile lui Frăsina şi Crăstina au dat 80 zloți
tătaraști în mâuule Magdei Rosoaei pentru o parte
AL

de urina din Croitori din jumătate de sal a patra

parl:. (la aceasta) este credința lui Corlat şi Eg-
R

pat si Zgăe şi a luluror oamenilor buni şi batrâni.

lata eu Pan.
NT

(Vezi Surele şi Izvoade“ IV, 392).

CE

Nu ştim azi de fănlâna Coruiului (pana KopSma),

dar s<upt numele de Corneşti avem în jud, Tutova 4 denu-
miri «be sute în partea de nord a județului spre Simila, Tu-
tova = Pereschiv, Dacă în 1518 era numirea fântâna Co-
I/

puiului, si că Nastea fata lui Ivan Bălânescul vinde ca :a

AS

lor avvastă moşie lui Gavril Tunsul, urmează că localita-

tea sia luat numele în decursul sec]. al XV-lea, înain:e de
Stefan vel Mare, când a trebuit să trăiască acei Coruiu
UI

12
BC
 Y
AR
— 18
(slav. Araguj), care a făcut fânlâna mai în sus de piulră

IB R
(none Ramrrk), adecă de un semn de hotir, căci În ve:
chime se puneau ca semne de hotar stâlpi (erasnx), pietre
(kan), morili (merua$), ete. care erau sâpule ori gâu-

YL
noase (dopelnoi), și dându-se de izvor sa făcut lăutână,
de unde şi-a luat și moşia numele de Crănifa=fântână,
ca şi pe aiurea, Fi-va fostacel Coruiu bunic lui Baâlânes-

SIT
cul ? In ori ce caz închagarea vieții româneşti cade tot în
decursul seci, al XIV-lea și al XV-lea pe aceste locuri.
Dacă scriitorul Dumşa Solmorici pune Crănila în
ER
loc de fântâna, arată tendinta de slavizare; ce era mai la-
re la unii diaci de cât la alţii. Cred că acest Dumşa Sol-
movici nu cra Moldovan ca acel D. Popovici, şi mulli altii.
IV
cari pun românismele nepoț, la fânlânițe și uită cores-
pondentele slavone, pe când acest Dumgşa Solmorici — tra:
UN

duce pe slavonezte şi cuvântul fântâna în crânițe, și pe

pia? in camen, după cum tot pe valea BogdaneT wăsin
actele vechi zicind iu loc de preut--Zuiştală, iar Zeişteleşti
AL

in loc de Preuteşti sau Popeşti, ele.

R

31. Document din 7026 Ghenur 25, lușşi.

NT

Sumar Stefan Vodă intareste Impârțale ce gicau fAcut îulre

sine în satul Serbâneștii pe Bogdana. după direse le” de stăpânire de
la Stefan Vodă și anume ş lui Sistor și Tudorii, copiii Stanei o parte
CE

din Serbânesti: verii sale Varvara alta” treime, şi Anuşeai, nepuală

de soră lui Ziistală alta treime,

Anacerina hoiiiee ant Grea noenoia, recre

I/

AAA BEMAN MSAAARCREI, MAALEUTE UNA MCC ACTE

AS

HAINA BARA IPO IA ITEM GABPIP MAN PSM ere SVcdnte

UIT, AGE MPÂACUIA PANA HĂAU IE MIP MALI Modat
cititi 1] notape caSra man Mureropa. n cterpa ao ISaepa
UI

swkru Crannun ui macerat ut laptapa n tluSura ctee

BC
 Y
— 119—

AR
HEI
pntuntene Beaipaaz. 10 HE ASEPON BOA, MHRIIA
cRoI
HS:E AEM ANMNBHCHACEANU N pABA/FANcA || mpoaieiite coneil

IB R
sIpaRSIo wTHiS 47 cRotr>. npăgaro Spriia îi HEI pHUZIATE 119 Wat
MAAAN WT AEAA POCNOACTBAANI CRkToNOUNBULATE Greţana
“noegoai tanto ceao nana Ilepi antet ta Heraan'k na

YL
pn uacrii. | AecTaacca' casssk nautus lnerepS n cecrpni
sro ISAOpI Eta UAcT ce4o WT Ileprannpn na Tersank.
a uaraennauii Mg Papnăpu Aceranock sii ac ce4o ApSrad

SIT
caer wm Iilepraneniui, a na maestru |] STuSuntin AscTade,
CA EM TPETSIC Mac CEAC WOT UD EPRAMEIȚIII, MIO dihl eu Akeunnt
ER
HE ARB BOA pasăikarilie. 4 Ai TARE AEpE II WPT Mac
AAA 1 NOTEPAARUIL ECăthl cass names IncrepS n cecrpii
ero | T'Sacpa n naeavennntaat nix hapeapn ui SIuSua KHToE Rh
IV

unenmcanuee ctăe nanatt lepra na Toraatk. Rao Ad

UN

ec MA tor tac Spiii 1 CA ACE AONCACA HAI Akai

st. i SiSuarot Hy. Ii npelSuSuareat ur. | n up'kipSpaTot Hy.
H RACEAS OAS HN To CA Hat HBBEDET HANRAMIIN, dA
AL

AAN C& CBOMAUI MACI HESSE HWROAEE NA toba

A vorapn "PoAiS ceas nanavk Ilepnanein na Herman aa
n5
cer | wr over crepent Io crapoaiS NoTapS 119 ESqa
R

PEWA AORMBAAN. A Mă "Po ET B'kpa Nanttre reenoacTaa hi

NT

menneannare aut Creana toroan n B'kpa np'heABAroBaciiz

nana
nare ani poră Îlerpa n iba Botap naut, [LR “kpa
CE

ape.
cana. p'kpa nana Îlerpa Anopriisa. akpa nana Ilan
n'kpa nana ILerpnaa. pkpa nana (ROBaia). Bkpa nana hacna.
pkpa nana punea Hi Nana TasanS npatatanitat
I/

a-
Yormunexare, | tkpa nana Ruwveme n nana henapn npaka
ca Traeninițe &hpa nana Ierpnia Hi Hattă Toaitpa
AS

naptaaatitai MonorpaactoaiS, Bkpa nana ASuu slpaSpe nopz

“vapk Csuanenare, Bkpa nana Npana| enarapk. erkpa nana
UI
BC
 Y
AR
— ISU —

Gpeain nnerepuntis, tkpa nana Ilapne nocreannita, tkaa

IB R
Hand GanStana usa, tkpa nana Cp. erosnea.
ekpa nana Rama noanica. n trkpa EAcaț Roatapona |]
MOAMALERIE LEAMEUC 0 AA. A NS “Hate er aro

YL
RSAET POCNOAApA Nane Beta or ARE Hatauaț atare ÎN uz
HAUIETE POAA MAM Mat BSAEOLE GOrA NBREPEP Peco
EAITH Matureit BEM dleAjanckoIt POT Băi Hi HenepSuit

SIT
HAMETO Adattia NOTEI, | ddniut ă STEpAMILA
Spuma sanSie tc ua npanaa ewruta, ÎÎ a4 Roauter MS
EPA "POMS BACEAS BRIIEDICANNSANS, Deda
ueiS pekyneat$ noakpunS SnănS PorpSmanS
ERactul ttae
acroders
cai HI Mans near puteau cemS Anter$ Haine u$,
IV
Ilneai COanua S Nsewr.
UN

pare FR atena, e. RI Ah

Traducerea
AL

Cu mila lui D-zeu Noi Slefan Voevod Domn

R

țării Moldovii, înştiintare facem cu aceasta carte a

Domniei noastre tuturor cui vor câula pre dăusa
NT

suu o vor uuzi celiuduci-se; iata au venil inaiulea

noastră și inaintea buerilor noştri ai Moldovii sluga
CE

noastra Aistoru şi sora lui Tudora, copiii Slunei

şi rudele lor Varvava şi Annşca, nepoale de soră
lui Zeăştală, de buna voea lor de nime siliți nici
asupriți şi au împartit într» sine a lor dreapla o-
I/

cină din u lor drept uric şi diu privilegiile ce le-a a

vul de lu bunul domnii mele sfint râposatul Stefan
AS

Voevod, un sat anume Serbăneştii pe Doyle,

trei parti. S-au cuvenit slugii nuustre lui Nistor si
surorii sale “Tudorii o parle de sal din Şerbanesti
UI

de pe Bogdana, iar rudei sale, Varvarei i Sa cu-

BC
 Y
AR
— 181 .—
venit ca parte alla parle din sal din. Şerbaneşti şi

IB R
îu “five celeilalte rude Anuşcăi i s-u cuvenit a lreia
parle din sal din Şarbaneşti. Deci noi văzând a lor
de bună voe împartala,şi noi aşijderea şi de la noi
i-am dat şi i-am îularit slugii noastre lui Nistor

YL
şi surorii sale “ludorii şi rudelor sale Varvarei şi
Anuşeăi acel de mui sus scris sut anume Şerbâne-
ştii pe Bogdana, ca să fie lor şi de la noi uric şi cu

SIT
toute venilurile lor şi copiilor lor şi nepoților lor și
slrănepotilur lor şi raslrâvepotilor lor şi la tot nea-
mul lor ce li se va alege mai de aproape fie care
cu parlea sa veruşuit nici ER
odauăvară în veci. lar
hotarul acelui sat anume SŞerbâneşti pe Bogdana
să lie din toale parțile după vechiul hotar, pe.unde
IV
din veci au umblat. Şi la aceasta este credinta
domniei noastre mai sus scrisă Noi Stefan Voevod
UN

şi credința prea iubitului nostru frale Petru şi

credinta boerilor noştri, credinţa boerului Isac,
credința boerului Petru dvornic, credința boerului
Sandru, crediuta boerului Negrilă, credinţa boerului
AL

(Cozma), credinţa boerului Vasco, credinta boeru-

lui Grincovic: şi Țalabă parcalabi de Holiu, cre:
diuța boerului Coste şi Condre parealabi de Neamţ,
R

credinta boerului Pezrica şi Toader parealabi de

Novograd, credinţa boerului Luca Arbure portar
NT

Sucevei, credința boerului Zlană spatar, credinţa

boerului Zremia visternic, credința boerului Șarpe
postelnic, credința boerului Sacuian pnharnic. cre-
CE

dința boerului Stărce stolnic, credinţi boerului Caţe-

leau comis, şi credinţa luluror boerilur Moldoveneşti
a mari şi a mici. lar după a noastră viată cine vali
I/

domn țării noaslre din copiii noştri suu din neamul

nostru, sau pe ori care altul Dumnezeu îl va alege
AS

sa fie domn țării noastre a Moldaviei, unul ca a-

cela să nu le strice a noastră danie şi înlarire, ci
mai virlos sa le-o întărească şi împuterească, căci
UI

ca le este lor dreaptă ocină. lar spre mai mare

BC
 Y
AR
— 152—

IB R
tărie a tot ce s'a seris mai sus am poroncil cre-
dinciosului nostru boer jupân Totruşanu losofalul
sa serie şi sa alârne pecetea noastră la uceasta carte

YL
a noastră.
A scris Oaufă în Iluşi la anul 7026 (151$)
luna Ghenar 9S zile.

SIT
NOT

1). Originatul pergament

ER
comunicat de preolul [, An-
tonovici din Bârlad, ca făcând parte din actele satului
Bogduna, despre care a scris o prea interesantă monografit,
IV

Pergamentul e rupt şi lipil pealt pergament. N-are perete

UN

nici şnur. v. „Arhiva> anul XI. 278.

2). Nume de persoane; Nistors, Tudora, Stanina, Var-
vara, Anuşea, Zvăztala”
3). Nume de localităţi : Serbăneşti, Boudana,
AL

4). Zoiştală (suzuaax) faţă cu torma din documentul

dat mai sus skRiiaaz, deci ==. În LÂGO trăiau în sa
R

lul Zwisteleşti + frați : Toader Zeăştală, Stana, Aarenu și

Maruşca. Tatal acestor i rați, deci primul Zvâstată, care
NT

şi-a asezat casa în salul Zvistelezii, gde est ego dom, a

trebuit să trăiască cu o generaţie inainle, câlră 1100—1430.
Aceşti palru înși stăpâneau in? sate: fvişteleşti si Şer-
CE

bănești, şi marele Voevod le întăreşte in 1169 impârtirea in

două: "Toader Zviztală ia satul Zvişteleşti, iar cele surori
iau Şerbăneștii. Proprietatea celor 3 surori în Şerbânezli
I/

a curs linistită 49 de ani, până cătră Lo1$, când urmaşii lor

au simțit nevoia a veni din nou la domn să lise recunoască
AS

impărtala: Stana a avul > fi: pe Mistor și pe Tudora :

iar Varvara si Avuzea erau fetele celorlalte 2 surori a lui
UI

Toader Zvâstala din 1469, Marena şi Marusca (Creeper

Bexipaar), şi anume cred câ Varvara era fala Marenei, iar
BC
 Y
— 188 —

AR
fala Maruşeai. După obiceiul țarii dar proprietatea
Anuşea
ni: Stana, Mua-
in Şerbăneşti a trebuit să curgă in 3 bătrâ

IB R
rena şi Maruşca.

32). Document din 705 Martie 23, Vaslui.

YL
Stan-
Sumar Petru Vodă întăreşte ficiorilor lui Lon Tunsul:pe Bog-
în satul Tunseştii
ciul, Lazăr, Gavril şi Ilea proprietatea tăta-
de la Ilga eu 300 zloți
dana cumparat de tatăl lor ton Punsul
răști, căci diresele vechi le-a perdut, când a ars satul.

SIT
Peene
= AÂNACCTIIS BOENEIO Athl Ilir pa BOEROAd.
CEHA ACTE
mapa Bean AMloagaenoii. DUMEITe UMILA
Hantăt BABPUT, MAN ER UPS Scan, We
AU ACM ET9
up Had |n up mata AMeadanentaiti
upinaena
CrranuSa n paria ere Aaswp u
Boa'kpr, mamii carii
IV

1 Iata ki Dona To ueSaa ut

Vanpua n cterpa
neantSt mapropicte
UN

RAASRAAN Adi REAMIEIO 7EAAOLCIO ca

Aeăitanurut dat penali ale pPHBIANE 120
CA AOROAMIALU MI
ore, iit Ion "LSucSa sa Sneznee WT poate
aaa
ta "Suce || tri
rocnsjereadtui Gredana BoeteAHt Ha II CEA
AL

ww Lara Ba pui
IIS Bitah ESIIA AVE, HN lwuS "TSncovan
NBrSRHAa ROAii
ETA BAATU "PATABCRHN. d Pâd HN npueniie
R

Bon ca
BOPIA EEE LA 9, US ANRE ENA FRIULI IIĂ EEATIROI AAC |
NT

IAUI
REAMESIS MAPTEPES IS HAM AAPTOPICAAN CA WESAN
AAA H NOSTEBA-
Hp AERIAN. d AMI TARE A AP MAC ECANI
Maseps n La-
Anat caruia nana GranuSas 1 aparitaa | eros
CE

nn ccerpui up Hakut “POE RHIMENMCANUSE CEAS Haântt 'LSuce-

epntaS
119 Ha ÎSPAANA. KARS AA ET i AWP de SPHRA II CA BXCEM
pin
SaSua ro 1 | n up kSuSuaTra
I/

ASESASAL HI Are

ue a upăniSphrsa HI ACES pRAS MY RTO €A HA NABEPET

AS

ARAMAAÂN MeNlepSUIEnS MHROANE ta RER d XOTAp TOMS

wP Sen ero-
umepeuenuoMS cea nana || LSucepsa Ad ee
N, A AIIEAICA
po NS EPApsAS XoTApS ns RSA H3 REA WRURAA
UI
BC
 Y
AR
— IS+ —

IB R
uSsnanASr uk npiintain wo ororo Cre hanS hoeRoia
PERSMIN ARSE. arin noua MEA AA HE AA Paae
FANA. SARSU NPAA HANHA DpPUEHAitA
AMI, 4 HA ro ter ka ua:

YL
IES FSCINRACTEA Eh neantuoMS Îl er pa nocnoian tkpa
NpREXSARGARULRIN CUSEIL || roensacrăaaui Lai titan Gore
banan hoeranritia H Rkpa Boti MA, Kkpa nada

SIT
NSpS Anopuuka. Khkpa manta (Nam), hpa mana opun
n naâtă GrSpăa npRaasnone Xorinenrț, thkpa nea XS ps
n nana Alu PO ă prkaadatioste Memeini. ahkpa nana la
Apa ăia Tamuna npănaasiote ER Ionorpaickiiț. Khpa nana
Merpa haprrukokitua neprapk Couanezare. tkpa nana |]
IO pita enărapa. Ehpa nana Aloruaa nuerepiuta. tkpa
IV
nad Xp nopa mseremntita” nkpa mana Ierpani a ate
UN

Husa, khkpa nana IkrSaa croata, thpa nana aaa | ko

MEA HERBA RACA BOtapen Mau AoaAaenuy REMIRUY n
MAN. d UI0 HAINA GEHASTA ETO BSAEP POCISAAPA HALE SEM
dloaAaneten, where NA
AL

a AWP MAE PAS |] arat

HA RSA ROD BOTA HABEPET POCIIOAAPEAL GIF HATE SEMAN
MPAAARERON "POT BI HAR IENSPSUINA HADES Adana n DSPepyitie
R

AFA. dai MAR STEPAANA 00 Speta, sanse Î cca ata

NT

AA N ISPEPRANAN BA IO EET HAR UPARAA WPEIA, d Ha ESa-

IE EPhRUSCE A USPRPREALĂE POMS BACEAS PRIINEINCANIISAS
BEA RAI CMR MAneMS Ehpuss || nanS Maritim s Arohers
CE

INCAT în NAS netr pukerut Ret anerS uaiemS, dun.

Yanaa loppa nncaa $ acas, |
RATO. ESUA, Mera apr kr An,
I/

Traducere
AS

Cu mila lui Dumoezeu Nor Petru Voevod, domn

UI

țării Moldovei; inşliinlare facem cu aceasta carte a

noastra tuluror cui vor câula pe dinsa sau o vor
BC
 Y
AR
— 185—

auzi celindu-se ; iala ca au venit înaintea” noastră

IB R
şi înainlea ' boerilor noştri moldoveneşti, slugile
noastre Stanciul şi Iraţii lui Lazăr și Gavril, şi
sora lor Ilca copiii lui Jon Tunsul,şi sau'tânguit
noua cu mare jaloba, cu mare marturie de la ive-

YL
gieşii lor de prin prejur, zicând cum că dresele şi
privilegiile, ce le-au avul tatal lor Ion Tunsul de
cumpârălură la păriulele domniei mele, de la
de

SIT
Stefan Voevod pe satul lor Punseşti,' pe care Pa
fost cumpărat talal lor de la Jica cu 300 zloți tă-
taraști : da» că acele direse le-au perdut, când a
ars tot satul. Deci noi văzând a lor mare jalobă ER
cu mare marturie, că ne-a mârturisit nouă cu me-
gieşii lor: de prin prejur, şi uoi aşijdere şi de la
noi le-am dal şi le-am întarit slugilor noastre lui
IV

. Lazăr şi Gavril şi surorii

Stanciul şi fraţilorsăi
lor Jlca acel (e mai sus scris sat TPunseştiz ce-s
UN

pe Bogdana, ca sâle fie şi de la noi uric şi cu loa-

te venituriie, lor şi copiilor lor şi nepoților lor şi
rastranepotilor lor şi la tot neamul lor, cari li se
a alege mai de aproape neruşuil nici odanaoară
AL

în veci. lar hotarul acelui sat de mui sus scris a-

nume 'Tunseşli să fie dinspre toate părţile după ve-
R

chiul hotar, pe unde din veci a umblal. Jar dacă

sar afla niscai-uă divease de la acel Stefan Voe-
NT

od, poreclit Lăcustă, acele direse să nu aibă

micr-odală vre o lege înaintea privilegiilor noa:
slre. Şi la aceasta este credința Dumniei noasire
CE

mai sus scrisa --Pelru Voevod şi credința prea iu-

bitilor fii ai Domniei mele Iliaş şi Stefan şi Con-
slaulin şi credinţa boerilor noştri, credința panului
Huvu vornic, credința panului Ilamza, crediula pa-
I/

nului Borcea şi panului Slurzea purcalabi de Ilo-

tin, credinta panului Zfurau şi panului Miron, par-
AS

calabi de Neamt, credința panului Şandru şi pa-

nului Tămpa parealabi de Novograd (Roman), ere-
UI

dința panului Vasticovici portar de Suceava, cre-

BC
 Y
AR
— 186 —
dința panului Iuriia spatar. credința panului AMo-

IB R
ghila Visternic, crediuța panului //răbor 'postelnic,
credinta panului Patraşo ceaşuic, credinta panului
Neaqul stolnic, credința pinului Plaza comis, şi

YL
credința tuturor boerilor noștri Moldoveneşti a mari
și a mici. lar dupa viaţa noastră, cine va în domn
țarii noastre a Moldovei, din capiii noştri sau din
neamul noslru, sau pe oricare l-ar alege D-zeu sa

SIT
fie domn în ţara noastră a Moldovei, acela nici într-un
tel sa nu strice dania şi întarilura noastră, ce le-am
întărit şi împuterit, pentru câ noi le-am lat şi le-am
ER
intarit ca sa le fie lor dreaptă ocina. lar spre mai
mare lârie şi împuterire a celor scrise mai sus am
poroncit credinciosului noslru boer pan AMateiug lo:
IV
gofal sa scrie și pecelea noastră s-o atârne la u-
ceastă carte a noastra.
UN

Mihailă DBorra u scris, în Vaslui, la anul 7051

luna Mari 93 zile,
AL

NOTE

1). Originalul peruament foarte rup! și litera stearsă;

R

celirea e anevoioasă, dar s'a putut întregi textil prin re:

NT

petarea stilului oficial. Pecelea lipseste, snurul e de coloare

fragă ; Lunga de 0.3t comunicat de pr. |. Antonovici, Bârlad.
2). Nume de persoane: Stanciul, Lazăr, Gavril, Ilea,
CE

lon Tunsul, ga.

3). Ve de localităţi : 'Tunseştii, Bogdana.
4) Tunseştii. Despre Tunseşti ne vorbeste uricul din
I/

1455 Iunie 12, că sar fi vândut cu S$3 zloți tâtarâști, fara

să slim cui 2 Pasajul acesta stă seris în original cu altă
AS

cerneală. Când se va fi făcut această stersâtură şi coree-

tură ? In 1453 lrâiau feaţii Sima Tunsul şi Ştefan "Tunsul;
călră 1500 trăia Ion Tunsul, care cumpâră de la llsa cu
UI

300 zloli tatârăşti satul 'Tunseştii , dar că uricul s'a fost

BC
 Y
— 187—

AR
ii ca să do-
prăpădit din cauza arderei satului. lar urmaş
marturi—c4 ke

IB R
vedească acest fapl in lipsă de acte aduc
E-
ase maprSpne, adică 94 jurălori, cari jură pe sfânta
ranghelie, după obiceiul din vechi.
Ste-
In adevăr azi nu se găsește nicâiri uriculde Ja

YL
găseşte
fan Vodă despre 'Tunseştii, dacă va fi fost ; dar se
Să fie oare
altul mai vechin, de la Alexandrel din 1453.
în 1546
adevărat motivul adus de Stanciul Tunsul şi ai lui

SIT
știi cu 300
ca tatal său lon Tunsul a cumpărat satul Turise
1453, care
zloți de la liga ? De ce n'au adus ei uricul din
căci nu le
era lu dânșii ? Ei au tăcut de uricul din 1453,
ER
convenea cuprinsul, şi nearâtând la domnie aici un act—
actele la dânşii, au fost siliţi după aceia să pre-
deși erau
vechiu a lui Alexandrei, câ su lost vân-
facă in uricul
IV

dut satul Tunseșztii de Sima lui Stefan Tunsul cu 83 zloți

l de la unu
în 1453, ca să fie apoi cumpârat de Ion Tuusu
UN

intre ei pe
Ilga cu 300 zloți şi să şi-l imparlă apoi fraţii
4 bateâni: Stanciul, Lazăr, Gavril şi Ilca.
dat
Asupra celor cuprinse în acest urie şi în uricul
AL

mai sus (pag. 163) din 6961 lunie 2 de la Alexandru

sul său stu-
Vodă, iata ce zice pr. [. Antonovici în frumo
ei Bog-
diu asupra Bogdanel (|. Antonovici „Istoria comun
R

Preţ 6 lei),
dana“ Barlad 1905 1 vol. CLNSNVIII-+4+7S.
NT

de la Alexandru Voevod din 696|, lunie 9,

«In uricul
când în
se spiue că Tunseştii s'au vândut cu $3 zloți, pe
ndu-se
uricul de la Petru Voda din 1546 Marie 3, vorbi
CE

timpul Ma-
de această vinzare, deşi o pune ca licută pe
pre-
relui Stefan, pentru motivele ce vom vede,—ii arată!
tul 300 zloți.
I/

şi pă-
Prebuește insă să știm că de la veacul al NV
“cum se
“nă în al doilea deceniu al acelui al XIX, după
AS

na şi Tun-.
constată din hârtiile răzăşilor din satele Bogda
buințare
seştii, pe care le-am studiat, nu sau făcul între
uici odală şi de cătră nimene de uricul ae la Alexandru
UI
BC
 Y
AR
— 155—

IB R
Vodă, din 1433, ci in totdeauna numai de acel de la Pe:
tru vodă, din 15î6, ”
Aluncia după traducerea uricului de la Alexandru Vodă

YL
făcută de loniţă Stamati, în ISI; posesorul respectiv, Mi
hâlachi Dimitriul (probabil dascal la vre-o biserică din laşi)
a oblicit, se vede, că moşia Tunseştii, de care se vorbeşte

SIT
in el, aparținea Medelniceriului Gh Oprişan (Paharnir și
Spatar mai târziu) şi-a dobândit coiacul, de la acest bo-
ieriu, în anul ISIS, de 55 lei (vecii), după cum se con-
slală din urmâloarea scrisoare, ER
«Mihalache Dimilriul fiul dascalului Dumitru dau a-
<ceaslă scrisoare ui me dumisali medelnicerului Gheorghi,
IV
«Oprişanu, precum să să știe câ un urie sârbesc cu lâl-
<măcire lui, din velet GU6L lunie 2. de la Alexandhu Voi-
UN

<vod, în cari să cuprindi do sati, anumi Tunsăştii și Ilor-

«geșlii, găsândusi la mini și nefiiindumi trebuincioase, ca
«un lucru ce nu este al meu i Pam dat d-lui, câci d-lui
<esti stăpân moșiilor arătate, și colacul meu dat, cinci zâci
AL

«şi cinci lei, şi spre Incredinlare a îscalit însumi cu

<tmina me>,
R

1518 Ghenari 5,
Mihulachi Dumitriu Ioniță Slamuli Spalar.
NT

nam întâmplat fată.

Vasile Doca Puh : marlur.
«Această serisoare um seris'o cu zisa arâtalului mai
CE

sus și sint martur“,

” „Vasile Brăescu“,

De «e oare să [i rămas, acest document, nestiut ulăta

I/

vreme şi nici a fost intrebuințat in pricinele de judecată

AS

—ca acel de la Petru Rareş?

Fulz nu poate îi, pentru că felul serisorii, lista buve-
rilor Divanului Domnesc şi cele-l-alle criterii interne îi do-
UI

vedesc autenticitatea. Atuncea......2 Mă voiu incerca să dis-

leg această enigmă,
BC
 Y
159 —

AR
" Se ştie că, Alexandru IL a fost în mare duşmănie cu
Bogdan II, tatăl lui Stefan cel Mare. Prin uricul în cesti- |

IB R
une, pe lângă întărirea unei vinzări, se resplălește și ser-
viciule fâcute cu credinţă u 4 locuitori, din Horgești” și
Tunseşti. Din care pricină se vede că, nu numai. aceştia
dar nici fii lor, n'au avut curajul să se prezinte la Marele |

YL
Şlefan pentru a le inoi uricul, după obiceiu, trebuind, să
arăte pe cel cu buba de. la Alexandru Vodă. De aceia ne-
polii cumpărătorilor.s'au prezentat--şi, incă tocmai la Pe-

SIT
tru Rareş,—în anul din urmă al domniei acestuia, şi a-
tunci, aducând ca motiv că dresurile de cumpărătură de la
Ilza, pe care loa Tunsul, tâtal lor (nu Sima, bunicul lor) le- au
ER
avut de la Ştefan Vodă (nu de la Alexandru Voda) «le-au
ars (tatarii sau turcii) când au ars tot satul“. Ba, Petru
Hareş presupunând, se pare, câ ar mai fi vre-un document
IV

dosit, se exprimă în uricul amintit, însă cu privire la

UN

predecesorul său, ust-feliu : „ler dcă sar aflu niscai-ra

„dircase de la acel Slefan Voevod. poreclit Lăcustă, acele
«direase să nu aibă nici-odată vre-o lege înainte privile-
«giilor nouslre“. i
AL

Pobândindu-se ast-fel de familia 'Tunsul uricul a-

cesta de la Petru Vodă, de la sine se inţelege că acel
R

de la Alexandru II Voevod a râmas răzieţşi rătăcit prin-

tre hârtiile de moşie ale râzeşilor din 'Punseşti și Ilorgești,
NT

- şi cu mai multă probabilitate la cei din Horgești. Moșia

Horgeştii (câci satul cu aseminea numire nu mai. există
CE

de mult) se invecineaza cu imoşia Sucevenii, așa că, in

decursul timpului, locuitorii respectivi aveau portiuni de
pâmint şi dintr'un holar şi dintraitul, Io anul 1697, Sun-.
dul Bolat, dâruind lui Vasile Pleşcu treli logofet, un bătrân
I/

intreg din moşia Sucevenii, menţionează in zapisul de danie

AS

și următoarele: „şi am dat dumisale şi uricul satului“,

ceia ce presupune câ aice nu poate fi vorba de vreun alt
document de cât de acela de la Alexandru IL Voevuy;
UI
BC
 Y
AR
190 —

căci Sucevenii mau avut nici odată vre-un uric de aceste

IB R
vechi.
Cum până la anul 1697, aşa şi de atuncea pănă la
1SIt, când a fost tradus de lonilă Stamati, nu știm ni-

YL
mic mai mult de uricul de la Alexandru IL Voevod. Alât
putem zice câ în acest răstimp a stat rătăcit, pe la ur-
maşii sau moștenitorii lui Pleşca, în laşi—până când a

SIT
ajuns în posesiuuea lui Mihalachi Dimitriu, care dupa cum
am văzut Va dat, în ISIS, lui Gh. Oprisan. Documentul
acesta, impreuuă cu acel de la Petru Mareş, mi sau în-
credințat de D-nul Câpit. Boldur-Costachi, fost proprietar
acum nu de mult, al moşiei
ER
Tunseștii.
2). cur roro CTebanS noreaa premi Aanser „de
IV
la acel Stefan poreclit Lăcustă». Tonul în care vorbeste
Petru de nepolul său de frate Stefan Lăcustă, ne arată
UN

vrâjmăsia mare ce Ta stăpânit faţa de acest rasturnălor

al lui din prima domnie.
AL

32). Document din 69SS Oct. 1+ Suceava.

Sumar: Stefan Vodă intareste mărturia adusă de Alireca fiul

R

lui Micul Orgoune, nepot lui Stefan UOrgone. perzând privilegiile sa-
tului lui de bustină Orgoestii şi Negomireştii, când a venit impăratul
NT

tureese cu armele, și Tuând credinta megiesșilur ocolasi Voevodul îi

întărește stăpânirea” pe Orgoesti si Negomiresti, cum î avut'o de Ja
Alexandru Vodă.
CE

-Alacriie Bile An OTEban ESEROAA TEAPA BEM

Alea patenoit, UL HAMEIIO ncchu AC: SH ANIAMA A

ch FT IAA Sspur MAN EP PSV SCAN, ABE POTR HCTII

I/

nin cara nau Alupua cu du Saer (Oprean. npinae np'ha

30 PAASIE TA Badea Mea
AS

NAM HERA MAUALII | GOAL

DEANRSIO BANI, peSun PAR. ARE PURIM AAA CLS:

II cana (Opre. ape mita 0 Aaa atrere crapere 4.

UI

Banapa ceia. si (e Sen natuț. (Iana peer

BC
 Y
-- 191 —

AR
a Cmedana BoeBopr. Oa. BBIă | 9; dtnpz. a "TOTII pie

IB R
BIANA. Io Bia Ha ceda a GOproeiţui, ui ia Hero
pe. d ww BArSBHA "POPA UBHRHANAĂ, OA piiNăa Up
Pvperiil. PA WAMIA MA BEE, MO Ah ECAUI Aocato:

YL
PPHAL. CHA A RoApII. N BAAcie. "Ta ecua | ea vunan
BAROHI NOAA BEMCKATO BABA. d BM VE PHREA RHAAA
VE CEO WROANN AGEA. d RU 0 AVI GRISHAAN, 1 Map:

SIT
Spiicaant. voPoAi ase ET ARH VPOAVA, WU VEPAd "TA
HPHREAA IBAĂ, IAA, Veit CREA AROATE MEAN, TA BB
asi În MapTupricaaii, AO Ait€ EC Pak, MIO AU Bit
ER
ALBUL EHBHANIE ÎI CREAĂTEACTEO, d AH TAROEAEPE ECOU
AAA. IL DSTREPAIAL CAVSR MAME ANPUI, ETO pa
IV
win ora ceda (Oproeroipu. (sic) n Ikroanpen.
ua wapanine | Xonpaara. Aa cern ea 0 ac Spiii, CA BA-
UN

ckana AOȚOASAL. Ed i A TEMA ro, Viva real co, 4

np'kwuwvuarosia EFe. 11 HBÂIJSPATOAA Ero 1 BACEAV PAV
Ero ETO GAT NANBANEIN MENOPSUIENO MMIKCANSIE Ia ku,
AL

A VOPAPA TAA BMNENMCANMAL | ceai Aa £EPh 0 crape

VOTApIA. EVAA 113 BARA WEHRAAN, 4 Hă 70 EET g'kpa re ABastiut
R

gin ermicannareau Cmeana noipogi. n kpa nphezsannaee

NT

MIX CHRRA PEARAduI. îi b'kpa top namuy, pkpa nana banane

EVAa Hpaanaa, Eikpa Manta Bpinapu. e'kpa mana | lOru.
vkpa nana Xpana qnepunmia. pkpa nana Mara. p'kpa nana
CE

Fanrrpa, kpa nana Ava ui pa nana Xepaaa

apatasanit Peaorpagcrit. tkpa nana Jeana. în tikpa natta
(AMan)enma npzaaanone Kuainetiiy. erkpa nana llLanapu
I/

uepra | pa Cvearessre. e'kpa mata aiiBero pana

AS

Ieacaaore, e'kpa nana A parona nenorpageere. Bikpa nana

futa vana, ekpa nana hocre cnarapă. B'kpa nana
UI

Eu panoul encrităpnita. t'kpa nana Lepavana nocreanita,

BC
 Y
AR
— 192 =.
kpa | and Iona națapruua, kpa nana ILerpa croatia,

IB R
vkpa nana Tpezn noauea, si ekpa ve Bop Hanț dea:
AAECEUN REA AAA, d 09 MdureMut unor Hre He
META FC AApA Matei Bean (E Are nau, main 0 ua]

YL
ULEO POAA (NAN MAR BOVARSTO BETA) HBGEPET CAE tru
VHAMIEL SEMANA MARCU, POPA IIOBI EA nene pSuta

SIT
MAULErO AAA A. At 1JISBH ea MSTREPANA ui vipatiita. sa
VINE ECĂUL EC (Sic) tv Ada BA 00 IPARVIR 0 GSANVIO
CAMILoV, a | na Boattee phase "Post BACEAV” LILICA
Hod pevkantauneaue php man avar Asrsaer ER
INCAT N Hat Meuse, (npunkeatrit ECE ANCP Hateaţ).
Muc Poaan v Cpuaii nare Tau a ni
IV
UN

Traducere.
AL

+ Cu mila lui Dumuezeu Noi Slefau Voevod,

Domw țarii Moldovei, îinsliiotare facem cu aceasta
carte a noastra tuturor cui vor câla sau 0 vor
R

auzi celindu-li-zse ; iata că aceasta Sluga a noa

NT

stra Mircea liul lut Aicul Orgorane, u venit înaiu-

lea noastră si înaintea boerilor noştri de buna voe
de sa jaluit noua cu mare jaloba, zicând ast-
CE

fel ca privilegiile bernuluei său Stefan Orgoane, ce

le-a avul de la bunul nostru batrânul Alexandru
Voevod şi de la moșii noştri de la lie Voda și de
la Stefan Voevod, când ace fost în pace, pe lvate
I/

acele privilegii, ce au fost pe saltul Orgoeşti şi pe

Negomireşti, pe acele ei lesa perdut, cănd cu ee
AS

uit farul turcesc de au prădat țara noustră. Deri

noi cum am văzul cu boerii noştri cu mulţâmire
i-am facut lege după obiceiul pamântului, ca el sa-si
UI

uducă inaiplea noastră pe loți megieşii şi împre-

BC
 Y
— 193 —

AR
giuraşii cu sa spună şi sa maărturisască că lucrurile
uu fost as!fel. Şi într'aceasta s'a sculat şi şi-a a-

IB R
dus înaintea noastră pe toţi ai sar megieşi de prin
prejur şi au spus şi au mărturisit că lucrurile au
fost ast-fel. Deci noi văzând arâtarea şi mărturia
lor, şi noi i-am dat şi am întărit slugii noastre lui

YL
Mivcea tot satul Orgoeşti şi Negomireşti lu obârşia
Ilorăiatei, să-i fie şi de lu noi uric cu toate veni-
turile, lui şi copiilor lui şi nepoților lui şi străne-

SIT
poţilor lui şi preustrânepoţilor lui şi la tot neamul
ce i se va alege mai de aproape, neruşuit nici o-
danaoară în veci. lar hotarul acelor de mui sus
zise sale sa fie după vechiul hotar, pe unde din
ER
veac a îmblal. lar la aceasla este credinţa dom-
niei noastre mai sus scrisă Noi Stefan Voevod
şi credința prea iubiţilor fii ui domniei meale, şi
IV

credința boerilor noştri, credinţa panului Vlaicul

parcalab, credința panului Zbiarea, credința punu-
UN

lui Zuga, credinţa panului Z/ran dvornie. credința

panului Neag, credința panului Gangur, credința
panului Duma şi credinţa panului Herman parea-
(Cetatea Alba), credința: panului /-
AL

labi de Belgrad
vaşco şi credința panului Mazim parealabi de Ki-
“lia, credinţa panului Sesndre portarul de Suceava,
R

credinţa panului Dajboy parealab de Neamţ. cere-

diuța panului Dragoş parcalab de Novograd, ere-
NT

dinţa panului Jafco Hudici, credinţa panului Coste

spatar, credința panului Chiracolă visternic, credința
pacului Gherman postelnic, credinţa panului Jon
CE

paharnic, credinta panului Petre stolnic, credința

panului Groze comis, şi credinţa tuturor boerilor
noştri ai Moldovei a mari şi a mici. lar dupa viaţa
noastră ciue va fi domn pământului nostru din co-
I/

piii noştri sau din rodul nostru... sau ori pe care

AS

îl va alege D-zeu sa fie domn în pâmântul nostru

al Moldovei, unul ca acela să nu strice dania noa-
stra, ci mui vârtos să i-o întarească şi. impute-
UI

13
BC
 Y
AR
—- 194 —
rească, de oare ce și noi înşine ii dal-v pentru

IB R
a lui dreapta şi de voe slujba, Laur spre mai mare
tarie a luluror celor serise mai sus am poroncit cre-
dincios boerului nostru pan Tăutul logofâtul sa serie
şi a noastră pecete (să o lene de aceasta adevărata

YL
carte a noastră).
A scris Roman 10 Suceava, la anul BOSS Out. 17.

SIT
ROZ LE

1). Originalul perzament

Antonovici, din Bârlad ; ae
ER
ne-a losl înmânat de pr. Il,
Um.52 lalul pe 0.335 luneul,
Pecetea lipseste sa publicat în a mea „Gramatica limbei
IV
sluvone», laşi 1900, pag îi,
2), Arme de persoane. Mirea, Micul Orgoane, Stu-
UN

fan Oesone.
3). Wume de localilăți: Oruuesti, Nenomiresti.
4). Orqoeştii: sat si mănăstire în jud. Tutova. vine
in vecinătatea saluiui Bogdana. La Orgoeşti sa fost facut
AL

azil de intirimi supt Cuza Vodă,

9) „RIANESR itaastoR- =cu mare plângere. În două
R

documente conseculive ne întimpină aceiași [rază «cu mare

jalobi». Și documentul se erăbeste a clarifica in ce can-
NT

zistă acea mare jalobă, că-zi aducea drept dovadă de ju

rciluri, de marturi, megieșii de prin prejur (won mei)
CE

sau cum zice uricul din 7004 „ex REMO AMAPTSPER Ca we

ESANiAIL Ig Metmanuz=eu mare mărturie cu cei de prin
prejur ai lor megiiagi»>,
| În ce imprejurari, se lua mărturia mezieşilor, care
I/

slujea drept dovada ? Din actele aduse mai sus (705+ Mart
AS

13 și. 6955 Oe. 17) reieșă că din diferite imprejurari ar:

tele (npuBităi) de proprietate se pierdeau, Cauza perde-
rei actelor se semnala în uric, după care apoi se lua credinta
UI

megneşilor. În adevâr în 1470 Oz, 17 era.lesne tie dove-

BC
 Y
_ 195 —

AR
dit că actele Drgoeştilor de la Alexandru Vodă cel Bun
şi de la fraţii Ilie și Stefan, când au fost în pace, s'au

IB R
fost perdut, când tarul turcesc a venit şi a pradat lara
„Erau la mijloc 3 sau 4 ani,și cum Mahomet băntuise cu
armiile sale toată valea Bârladului şi a meleagurilor de prin ,

YL
prejur, a încins cu foc şi sabie.și micile aşezări din satele de
la nordul 'Tutovii de pe apa Bogdarei, mai ales câ pe aiti
a fost vechiul drum, ce ducea pe coama dealurilor spre

SIT
Roman şi Siret, cum foarte bine a dovedit. păr. [. “Anlo-
novici în frumoasa sa monogratie «Istoricul comunei Bog-
dana> Barlad 1905). |
Nu tot astfel însăa slat pentru cei ce venise să cea-
ER
ra privilegii de la Pelvu Rareş în 705% Mart 23, pentru sa
tul 'Tunseşti, zicând că actele vechi s'au fost prăpădit
IV
când a ars salul. Am văzut în nola documentului că a-
rătarea ocolaşilor megieși a fost falșă și rău intenționată,
UN

şi câ a fost lesne deinşelat credința bătrănului Petru Vo-

dă cu jurători aduși pentru stabilirea anui lapt petrecut cu
"93 de ani mai inainte.
In ori ce caz obiceiul dovedirei lucrului prin marturi
AL

era vechiu în practica țării, şi Ştefan vodă pomenește” ja

acest lucru, când zice: Buta BARON NOAA BAM
murit
R

ckare npakasi le-am făcut lor lege după obiceiul țării

NT

34. Document din 6919. Iunie 2S.

CE

Stonas: Alexandru Vodă îintarește lui Plotun satul Plotuneştii

slujbele făcute de el părintelui sâu și lui. Se ae
la Strungă pentru
duce mărturia Îni Bogdan Vodă, frate cu Alexandru. cum și a bueri-
lor de la curte. .
I/

AMlacrus icre ati 1 SLAERCANAPO BOELOAA, OC2

AS

noAapn atata Moaganeeni. Me -BpATeAz ASI AA | nov

AO A, BHALAIO UHHAA CRUMA HA ANA
NANA hora
14 CECh AHCTA
UI

ACT OANA overa ASBphiMA HNd | NOAA, KTO

BC
 Y
AR
— 196 —
CVARITA MAN SVCARIILITTA ES APPOVIȚII, ARE TOT MCTI

IB R
MRI CAST | rau Betaputuiă mamă ÎL a or oua 2) caovitităa
MEBEAE CPENSUALUĂN AA POCNSAApENA, Moro na ÎN tureatot,
MpAate 10 Rp CASIRROIR, d AMHEC CASVIRITA MAMA par

YL
aere ar b'kpuere casete. "rhara | dn kakrure ere pac:
ESI 10 ERpASVIR CASVIEEOV 49 MAC RAACRAANI ECARI era ww
CORUSIS MACI, | AdAnt ECMIRI cate Marte ctde ÎL or ove

SIT
ue n?) 6 Crrpouarnr, "Po esto opta co oekara jo
Vo doara ov [| nkenr p'kennra. “roate. m pkreata ere, mit
ER
ETA Mae AEEBA, 0 SVoVera roata ere, a nprkev Î] aroveaae
PEAA 69, N MpeRIISPATEAA ES, II AA BEVAEP dt ere
poviitite, sv hihi eh. a verapia |] roate cedoviit cure
IV
pria ne utperihr fpoerk notita na Îaţasvis, Pa Baţas=
TA ACASA APARE Îţi cade morii Anuoathi,
UN

PEN APARI Mpserk Ha Gepiaetieit APANRI, 109 PO 4

Atbi Ae |l avkea veprea akea A Verapa pan Varu eta. tb
voak dkacata na Bpanakea. ae caste GrrpSurn EA
AL

ÎN pie nta, "Pa MA pEIIIA, PE DUO RECEA Vera. 4

Ha ro kpa tea nimrncanttare lana [| acncanapa
R

nertohi, n(Rhpa para aoere orară, cu pkpa Apar

NT

roua crapeera, ui thpa l Mn ţa naa Menoanuna. n tkpa

sua pitan eta, ti thpa oana e. tkpa acra Înrps
CE

ana În ekpa Tamana Aneprna. a rkpa Poresnaneta,

n hpa Daăagioa. si nhpa Iana pa tipa | data ui rkpa
Nona tamuinnetare, îi tkpa Ilanapa Xorinnererre.
I/

n kpa Mana Cana crea ja. n ekpa Teparia uaure

„ta, si kpa agk erapore. si rhkpa oana popa.
AS

a ekiipa Dihipak Xepacnenoro. si ekpa lkacro Mnna

UI

|, 3. Cuviutele NASTSHA și NASTeVu nau slau serise aici cu

“erneală şi de alla mană pe loc ras cu culitul, Avem a fure cu e
altă grezală, ori cu o vădită intenție rea, nu stim,
BC
 Y
AR
— 191 —

n pa Bpamoaa Ormpaon ua. ui nkpa hiopik | noa

IB R
VoRckoro. îi nrkpa Ilunanonza. n t'kpa lerpa hepăaa-
ckoro n B'kpa Îlpourannnona. n ekpa hocre Lipa:
pnaonnua. n ekpa AMlanena. n pkpa Dhpmarona Ijlezaria

YL
-/

si Ekpa ovehy nomapa ao) AAARCIERIN. 1 AAARIL 11 REANIȚ,

4 9 HAmEMA SRAROT'k KOPEBRI MAETA FOCHOAAph OV Beatail

SIT
Ha | tert. BpaTÎnt MAruț. MAM NAIIE CAPOAMURA. HAN BOA
Ho. fo EMS aa Henepoviniira Hate || ro npkaania n or
BEP:RENiA, BANOV:KE CALI EALOV Aaâni 54 npanSre ui Ba nrkţie
ER
Hore MY caSztiS. |] va noauite norneprenie nea'Ran ecatni nanŞ
Tamau can nputheuru nesara naniS: ca apa | rrku ace
IV
rogera. Ahr sugi ISnia ru.
UN

Traducerea

Cu mila lui D-zeu Noilo Alexandru Voevod

AL

Domn: ţării Moldovei, şi cu fratele meu jupân Bog-

dan ştire facem cu această a noastra carte tata
vor buailor boieri (pan), care pre aceustă carte
R

vor cătă, sau o vor auzi celindu-li-se.lală ca acea-

NT

sta adevărată slugă şi boiarin al nostru Plotun a

slujit mai înainte sfânt raposatilor domni, parinte-
lui nostru „cu dreptate şi cu credincioasă slujba;
CE

iar acun slujeşte noauâ cu dreaptă Şi cu. erediută.

slujba. Pentru aceasta văzând noi a lui cu dreptate
şi cu credinta slujba catea noi, miluilu-ne-am noi
spre el cu usebită milă: datu-i-am înşine lui un sat
I/

Plotuneştii la Strunga, ca sâ-i fie lui -urie cu

toate venilurile în vecii vecilor. aceluia şi copiilor
AS

lui fie băeţifie fete şi nepoților lui şi strânepotilor

lui şi răstrânepotilor lui şi să fie.lui -neruşuit în
vecii vecilor. lar hotarul acelui sal -din cireş drept
UI

peste şes la Bahlui; de aici valea Bahluiului în gios

BC
 Y
AR
— 195 —

IB R
mai în uios de Lipova, de aici valea spre valea
Sârbasea ; de aici valea spre pădure, şi preste pa-
dure la hotarul Padulefului, de acolea spre deal
la Craileasa, la Strunga Jurjevicei, de aci lu i-

YL
rez; acela e tot holarul, lar lia aceasta este ere
dința mea mai sus scrisul loan Alexandru voevod
ŞI credința fratelui meu Bogdan, și credinta lui

SIT
Dragoş staroste. şi credinta lui Mihail nerolnicul,
si credinta lui Andriiaş. şi credinta lui loanăş, și
credinta lui Baliță Baârlici, şi erediula lui /amaş
dvornie, şi credinta lui Rofompan,
ER si credinta lui
I landul, şi credinta lui Sandra perculub, şi ere-
dinta lui //otlco Țeatinschi, şi erediula lui „Saia-
du ot Ilotin, și credinta lui Vana Oană stol-
IV
nic, şi credinta lui Goraef ceaşnie, şi erediuţa lui
Badea bătrânul, şi evedinla lui Ioan dvoruicul, s
UN

credința lui Daârlea Ilorlovschi, si credinta lui Mic

„bul, şi credința lui Bratul Straorici, și credinta
lui Jurj Volhosski. şi credinta lui Tibanu, ŞI cre
dinta lui AXegra Bâvlădeanul, şi credinta „Procel-
AL

unicului, şi credința lui Coste Brătilovici, ŞI Cru

dința lui Manea, și credinta lui Stefan Bărgă, si
R

credinta tuturor boerilor Moldoveneşti şi a mari și

a mici. lar după a noastră vială, cine va li domu
NT

în (ara noastră, din fraţii noștri sau din neamul

nostru, sau ori care ar [i, acela să nu-i strice lui a
noastră danie şi întărire, căci câ iuşine i-am dat'o
CE

pentru a lui dreapta si cu credinta slujba. Spre

“mai mare lârie am poroneil înșine boerului fumaş
a leaga pecetea noastră.
I/

A scris Bralei logofat la anul GULY lunie 25.

AS

NOII

1). Originalul pergament bine păstrat cu pecete, pro-

UI

prietatea d-lui Robert Mille, fostul proprietar al Strunzar,

L.ălimea 0m,25, lungimea 0.24. Scriere ca a textelor bi-
serteezti. Snur roş, pecele mere diametrul 0m.08. Se ce-
BC
 UNIVERSEAȚII) +

am
| i ă >] zi)

Y
* 4 BCR înemeus a Ă A

AR
i

199 — e
| i”
, rai Beat
is loa ateu.
tezte : neuarn îm Sarea ApS RSeeA,

IB R
Li-ă

Capul de bou, cu stea inlre coarne, s0a al în stinga, luna

in dreapta. (Vezi Surete şi Izvcade VIII=8$5).
2). Nume de persoane: Plotun. lE
, e e aa
“Strunga, Ceaileasa,

YL
3), Nume de localilăţi: Ploluneşti,
Radulețul, Strunga Jurjevici.
$). Plotun. Supt nume de Plotun avem un sat şi în jud.
Peleiu, apartinind din vechi lui Tatul Ploluu, urmas a ii

SIT
Siefan Piolun. Cred că este o lesătură între Plot de la
Strunga şi Plotun de pe Sarata la Gloduri (vezi Arhiva
[, 355). ER
25 Document din 6931 Mart 12, Suceav:
IV

Sumar: Alexandru Vodă întăreşte lui Batin pentru slujba lui

UN

3 sate pe Putna; unul unde-i este casa, al doilea unde a fost Lupse
si al treile unde aste vad în Putna.

Macri. ariei. AUR SÎArĂANApA BODO. PecNo iapa

AL

BEA Moi jdreten. VUIA | : SIA MENMTO CUR MICPOAh

MAM, Seti MT Mt SAIT MA ECO OVAR în ||

CASTA Mă Ip Nat
R

PUN, WE POTR HCPUIRIII,

CA MAM HIpABOIO Îl 1 BIBI CARLO, "TALA Ahi be

NT

Aku ErO, pb H vlprvre CANA AO AC itA49 ]| nds

(CM: EC9. KUCORILSIO HALE AMAOCTHIO, E Add ECMN EA 9

CE

HAUIDI BEA | “ MOA AGRO, "TO cesd îld Il vrruou MANA

PAC EA ECTR AA, Apiroe PAN RBA AVU, "Tpez

PEE PAC ECTR EPOA Ha ÎLVTIISH. IISEBI EA BRIAN SYPIIRR,
I/

| AONOACAL, H Akrreai Eroi SVHVUAToN ETO. H

CA „VC

n IPAIISpA TAL MW Bpă | THAdih ECO hTO

AS

UpAVUVUAT SAL.

HA ph, d VOTaAph PH TpEAL CEAOĂlh Aa

GYAET BRAMRHÂ

EVAEP U9 EPa | ph ȚOraparat ŞeTApoAR EVAA MR RIMA,

UI

4 HA TO EC Hdd 'kpa. H t'lpa | CHia HANAL A

AVHRAAN,
BC
 Y
AR
— 200 —

IB R
BOEROARI, N E'Rpa oveniț Aki ante, n Ekpa Han nise
Ann, Bkpa | nana Auganaa qeporvaerore, i ART ere,
tkpa na | na Ppunna n Akrin ere. tkpa nana | Iana

YL
Abepuna ui Akrin ere. kpa mana erp. rkpa Hatta
nau, ekpa nana jihyp: Eau akrin rs. t'hpa nana
Mana n Arkrin ere. ekpa arta Ieceraka nah | rin eros

SIT
nhpa Halta A n krin ere. tkpa nana Ilea n arin ere
thpa nara iu sake cre. e'kpa Ieaita_ Aaa.

UTopinna,
ER
rhpa croatia a ma npuna, vkpa npeuea | mia. tkpa
t'Rpa over Bop Harti AMeapaneinat. Beth
MAMIĂRIȚA. La 109 MAUIEAI FEMEIA, IETO EVAEE FOCI Ap ta
IV
USII BEMAN, HAM UP MAI ART MA 7 NAUINȚ Bparrint, nat
BEPE BA NBREPET BRITI "POTI IJISRRI, MAL MEDSPVULILANE | atrro
UN

AAN. AAN IPISERI MA OTGEPARANL BANVIEE ECU A Aaa

BA HE Mpa În BRpuVe cai IȚIeRRE MAR PEN pVULETe
Hiioănt Ha EREI, a Han Deanrte nere Î| piete cea due
AL

neăvkan tea caek maur kpuoaue hnuiure dereze | "rv

HEATH MBURENTIL MANIE EATA. st Ovuark nah
R

+Suas, terță. Map, ri,

NT

“Traducersa
CE

mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Voevurd,

Cu
I/

domn tarii Moldovei; facem ştire cu aceasta carte a

noastră luluror cui pe dinsa vor câla sau o vor
AS

auzi celindu-se; iată câ această udevârala sluga a

noastră credinciosul Batin a slujit noao cu dreaplă
şi cu credincioasă slujbă, pentru aceia vâzând a
UI

lui. dreaptă şi cu credinta slujbă câtra noi mi-

luitu-ne-am noi spre el cu osebila noastră milă. şi
BC
 Y
AR
— 201 —
datu-i-am noi înşine lui în a noastră tară a Mol-

IB R
dovei, trei sate pe Putna, anume aude îi este casa.
ult sat aude a fost Lupşe, şi ul treilea aude este
vad în Putna; acelea i-au lost lui uric. cu toate
venilurile. şi copiilor lui, şi nepoților lui şi: strane-

YL
polilor şi rastrănepotilor:şi fraților lui, ce-i-vor -fi
mai de aproape in veci. Iar hotarul acestor lirei sate
să-i fie dupa vechile hotare, pe unde a Numblat

SIT
hotarul din veae. Iar spre aceasta este a noastră
credință, şi credinţa [iului Iliiaş Voevod şi credinta
tuturor copiilor noştri. și credinta boerilor noştri,
credința jupânului Mihail ER
Dorohoianul
lor lui, credința jupânului Grincă și a copiilor lui,
şi a copii:

credința jupânului Ivan dvornicul şi a copiilor lui,

credinta jupânului Negrea, credinta jupânului Văl-
IV

cea, credința jupânului Jurj şi a copiilor lui, cre-

dința jupânului Niaş şi a copiilor lui, credința ju-
UN

pânului Nesteac şi a copiilor lui, credinta jupânului

Da şi a copiilor lui, credința jupânului Isaia şi a
copiilor lui,credinţa jupânului Popşa şi a copiilor lui,
AL

credința jupânului Juan Dealcă (moșuleţ), credinţa

stolnicului Dămăcuş, credința Proceluicului. cre-
dinta lui Ciusbe. credința tuluror boerilor noștri
R

Moldoveneşti a mari şi a mici. lar după a noa-

stra viaţă cine va fi domn ţării noastre sau din
NT

copiii noştri sau din fraţii noştri, sau pe ori-care

D-zeu îl va alege să lie, acela sa nu-i strice a
noastră danie, ci mai vrălos să i-o întăriasca, căci
CE

că-şi noi i-am dat pentru a lui dreaptă şi credin-

cioasă slujba, care să-i [ie neruşait nici odală în
veac. lar spre mai mare tărie acestei cărți poron:
I/

cit-am imşine slugii noastre credinciosului Cupcici

logolătul sa scrie şi sâ lege a noastra pecete...
AS

în Suceava la anul 6931 luna Mart 12.

UI
BC
 Y
AR
= 202 —

IB R
NOTE

1). Originalul pergament seafă la Academie 106. lo,

fară pecete: rest de câte-va şurițe de snur matasă roșie și

YL
albastră ; copiat în ale mele <Surete și Izvoade VIII, 653.
2). Nume de persoane. Batinn, Lupze.
3). Nume de locuri: Putua.

SIT
4). rac ca cern Asan: unde-i este: casa. Feaza a.
ccasta stereolipă in vechile urice ale secl al XV-a, arată
câ şi pe apa Putnei se inchegase câtră 1423 câte-va aşe
ER
zări de sate datorite improprietăririi lui Batin şi a inainta:
silor săi, intre care trebue să punem pe acel Liepye Batiu
«rar ana Auui=unde a fost Lupe.
IV
Azi pe acele locuri avem satul Batinezti, dovadă că
primul proprietar fost-a unul Batin, care ni-l dă uricul
UN

din 1323. Și eum salul (eras) pe la această dată nu-şi avea

nume specifice, ci acel generice cunde ii este casa>, arată
că pe la începutul secolului al XV-lea sa închegat satul
AL

Batinesti, care și azi este în jud. Pulua, plasa Găârlele

formând comună cu Igești și Patraseani.
R

36. Document din 3035 Mari 9, Huși.

NT

Sumar: Petru Vad Rares cum se rădiea în scaun râsplatezte

<lujba ce i-a făcut Deaxiu Puzeel, Isac zi Ile, dănducle voe săesi facă
sat pe locul de pe Botna cea nare, pe de creastă partea mai in jos
CE

de Ion Gaăureanul, căpătat danie de lui Bozlan Vodă.

Cu mila lui Dumnezeu noi Pelru Voevod domu

pământului Moldaviei semn dam tuturor celor ce
I/

vor auzi si vor vedea. câ credincioşi slugile noastre

Dracsiun Puvrcel i Isac i Ilea au slujit noaui cu
AS

dreapla credinţa cu a ior slujba şi de la noi i-am

miluit cu deosebilă mila și le-am dat si le-am tn-
tarit den a noastra danie de la fratele domnie:
UI

meale Bogdan L'oerod un loc de câmpie pe Bolna

cea mare, pe de acea parte de Bolna pe din jos
BC
 Y
— 203 —

AR
de Jon Găuwreanul în gura văei, unde dă în malcă
ca să-şi faca deosebit Satu ca să fie de la noi uric

IB R
cu tot cuprinsul a fiilor, nepoților, a strănepotilor
și la tot neamul ce i se va trage de aproape ne-
strămutat nici odata în veac; iară hotarul acestui

YL
mai sus loc de câmpu ce iaste pe Botua cea mare
pe de aceasta parle de Botua pe den jos de. Ion
Găuwreanul, pen gura vaii unde dă în matea ca să

SIT
fie pe cât se va putea a trăi un sat; şi la aceasta
iasle credinţa domniii noastre mai sus scrisă Petru
Voevod şi credincioşi boerii noştri jupâu Ilrana
Dvornic şi credincios jupânul Wegiilă, jupânul
ER
Grincovicea , şi jupânul Talabă, şi jupânul Vlad
şi jupanul Mihul părcalabul Hotinului... şi credinta
tuturor boerilor Moldaviei a mari şi a mici; iară
IV

după eşire noastră den viaţa acecasta, pe care va

milui Dumnezeu şi-l va radica domn pământului a:
UN

cestuia den fiii noştri sau den neamul nostru să

nu strice această danie a noastră ce o am dat şi
am întărit pentru credincioasă slujba lor, ce să o în-
tareasca ; şi spre întărire acestii danii am poroncit
AL

credinciosului boerul nostru jupânul Toader logo-

fatul de au scris şiau pus pecetea noastră spre în-
R

tarire aceslui semu al nostru.

S'au seis în lluşi, vleat 71035 Mart 9.
NT

XNO'TI:
CE

1). Suretul face parte din actele moşiei Pogâneştii

de pe Prut, proprmelatea d-lui N. Volenti, laşi.

37). Document din 1036 Mart 19, Vaslui.

I/

Sumar ş Petru Vodă lareş întăreşte lui Grozav părealabului

AS

de Roman seliştea Şendrestii pe Polocine, rămasă domniei de la

Cernătoae, după moarlea ei,

Macri hoiiiere Mi. Îlerpa BoERoAA Pocno apă Beata

UI

Mos jatckeni. BUAMENITO UNU, HCCĂAL AHCToA. nach HTO9

BC
 Y
AR
— 204 —

IB R
MA MEA EGP, HAN | rr Set SVCARIET EP. AIE PUT dice
"runuint nau ekprin neakprn nau poza. mapraadan lore
pa crinii, casta nphizae cere noir ităt | Dora ans per

YL
ate Ah BparS recnegeriadtu, ui evu Sai recusaer admit,
CreţanS noenoah. pane ui kpare, a parte CAS naut
page ui tekpate, vrkasae ana [| enakatne npanerkparere aro

SIT
CASIEBS AS MAC, BIACBAAL. ECALNI EPOACCUOGHOIS HALE dt
ACTII Add Ecătnr catS tr tac, ste aurar Î| zeta ot Alea
ER
„Aatetent, cane ctaniie $ Ioacvnneţ nantirh Ilea pet:
Ie APETAde PecneAcTiaatii, “poe ceatție ter “epuaroat,
ss ct | emprn, Ba ao neaeran ch nana noencitpru
IV
NME Wet poa. la rorS wrutintS, Poe Ace he
UN

MENCANSE Ad CECT EMS, AP HCV PIELII CA ACEA AUȚe-

Act, taS un pphriat ere. n SuSuaroa eros. u npkSuSuarreu
erou upariSpikrioai ere. n aces PEAS ro lire ca us
AL

HBteper uauBanttrthut nenepSurene muoanite ua pekasra. ÎI DL un

FANS NPHRIALE HEBAAULASCE, MA PAA RAUIUEPETENU A CEANIȚIA, A
man: | Cerap rent narurenneaunsut cesare pre Seaca.
R

nana Îlenapeieat. Aa cer ne crasoms țorapS ter even

NT

cropuu moiSani | na rkea winnaan. lua ore cr t'kpa

Manere Fa, bitte mneanttare di. Îlerpa epa. ut kpa
CE

upkezaBanaetutate cna riatnt horpana. În n'kpa ovenț na

MY AoAAdECRRIȚ Bop. ERpA ata Xpana Atteputinta,
*Kpa mana Herpuaa. tkpa mâna pnnnerinea. kpa nana
I/

[| Padana._ekpa nana asia MI nana Mu Sas Apa dd-

none Nerunenuț, nekpa nana paie ai nana NSpS naprtae
AS

aanete Meaenenț, t'kpa nana Pponana si nana AanuSaa

| napraaanone Monerpagcknrț. nkpa nana Papnoneere aepe
UI

Tapk Couancrore. rkpa nana Aparur ana cnarapk. ekpa

nana A Sur uezepuntiza. tkpa manta | lnuSaa sc rana,
BC

a
,
 Y
—- 205 —

AR
vkpa nana Pean vama, B'kpa nana Baiapit creanta.
ekpa mana Îwoua koatnca, a r'kpa gachț netaph nautuiţ Alea

IB R
AARCERIȚ BEAUERIȚ ÎL ataaniț. | no Hama iunok re
ESAET TOENSAAPA NANE BEMAN MAN UP APE MAMI HAN
MP HAUIEO POAd. HAN MAK REA Eero BA HAEBET PECIIO as

YL
PEM RRITII MANIE ACAAAR | cron Bean. “POT Rh EMS Helez
SIMA Mau ere Mada si NOTPRpA:EAetia. Slant eatS ora

SIT
EPAANA ni Sipknuă BanSie cer ES pană WTPHHA HI paz
aia. Sua Roamee kpkiscr n norapataenie ToaS paceuiS
ERIMIEINICANHIOAMS Beah ecathi tanmtai$ p'kpiioaS nanS oa-
AEpS aorsarrs$ mu
ER
naui$ near nputekeiru KeeuS
ANCTS Hattea$.
IV
Iuca lwn A aparu. ov hacasţii pare Fa. Acra
Map si.
UN

Traducere |
AL

Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru voevod Domn:

tarii Moldovei. ştire facem cu această carle: tutu-
R

vor cui pe dânsa vor căla sau o vor auzi celiu-

NT

du-se, iala ca aceasta adevărala a noastră sluga

credincios _boiarin pan Grozav parealab de Roman,
a slujit mai înainte sfânt răposaţilor lui Bogdan
CE

voevod fratele domniei meale. si nepotului domnii

meale lui Stefan voevod cu dreplale şi credința. iar
aci slujeşte. noauă cu dreptate şi credinţa. Pen-
tru aceea noi văzând a lui cu dreapta credinta:
I/

slujba catră noi miluilu-ne-am voi spre el cu ose:

bita mila noastra şi dat-am înşine lui de la noi in
AS

a noastră țară în Moldova, o selişte în Polocine .

anume. Sendreştii ce a fost ramas domniei mele
acea selişte de la Cernătoae după a ei moarle, căci
UI
BC
 Y
AR
— 200 -—

că nu sa putut afla după a ei moarte nime din

IB R
neamul ei pentru acea ocină acea loala de mai
sus scrisă să-i lie lui şi de la noi uric şi cu toate
venilurile lui şi copiilor lui şi nepotilur lui și stră-

YL
uepoţilor lui si râstrănepoților lui şi la tot neamul
lui ce i se va alege mai de aproape nerușăil nici
odanăoară în veaci, şi nici un privilegiu nu su
fost găsit pe acea selişte. Şi iurâși holarul acelei

SIT
de mai sus serisă seliste ce-i pe Polocine. anume
Sendreşlii. sa fie pe vechiul hotar din spre loale
partile. pe unde a umblat din veac. lar la aceasta este
credinţa domniei noastre
ER
mai sus serisa Noi Petru
Voevod şi crediuta prea iubitului fiu al domniei mele
Boadan şi crediuţa luluror boerilor noştri ai Mol:
IV
dovei-a mari și a mici, credința panului /lrean
lvornie. erediula panului Azgrilă. credința panului
UN

Grincovici, credinta panului Talabă, credinta par

nului Vlad și panului Mihu parealubi lotinutuui,
credinta panului Cârjă şi panului Jluvu parealabi
de Neaml, credinţa panului Grozaeşi panului Dau
AL

ciul purealabi de Roman, credinta panului Barborsli

portar de Suceava. credința panului Dragan spa:
Demşa visternir, credinta
R

tar, credința panului

panului Liciul postelnic, credinta panului Zelea pa-
NT

harnic, credinţa panului Zhierea stolnic, credinţa

panului Joan comis şi credința tuturor bocrilor no-
stri Moldoveneşti a mari și mici. lar dupa viata nou-
CE

stra cine va li domn arii noastre sau din copiii

noştri sau din neamul nostru sau pe ori-cate ale
tul îl va alege Dumnezeu să fie în tara noastra ae
Moldovei, acela să nu strice dania noastră și în-
I/

tarilura,ci mai ales să i-o înlareasci şi Împutere

ca-i este lui dreapta ocina si da
AS

niceasca, pentru
nic. - lar” spre mai mare întărire “și -imputerni-
cire a celor de mai sus serise am porburit ilus-
sa serie si să ue
UI

trului nostru pan Toader logofat

BC
 Y
— 901—

AR
târne pecetea noastră călră această carle a noastră.
A scris lon Muarjire în Vaslui la anul. 7036

IB R
luna Martie 19.

YL
NOTE

1). Originalul pergament fâră pecete, lățime. 0m.32.

lungime 0m.39. are şnur roz. Proprietatea familiei lancu

SIT
Codreseul, de lu care Pam copiatîn 1596.
2). Nume de persoane Grozav, Cernăloae.
3). Nume de locuri: Polotine, Şendresştii.
4). Poiocine ($ nsasunniey),
ER
şi azi se păslrează această
denumire, la 2 sale din judeţul Tutova: Polocinul de jos și
Polocinul de «us, ca făcând parte din comuna Pogoneşti,
IV

în parlea sudică a !judelului. Denumirea e slavă şi Sar

palea lâlmăci in 2 feluri: a) că e un compus din tisa (usa
UN

noaskitita)= jumătate şi SPUNA, koreuma= moșie de la tală

(oren=orus), deci sar releri denumirea la. vechea impăr-
tire a primei moșteniri în dovă: doi bâbrdni. b) că avem
AL

aici a face cu un derivat de la verbul nsavuaru=a stăpâni

a primi, a avea, usaSuanir=primire, slăpânire. Pe când
(ara se împârtea în derjaza=tinuluri, nu era nimica neo-
R

bişuuit ca şi o înlindere mai mică de teren să se boteze

NT

cu denumirea de Polocine=—stăpânire, posesiune: și că pe

asemenea, intindere de leven crau diferite selizte ca aceasta
Şendreştii. Și azi exislă ia judelul Tutova satul Sendreştiz,
CE

dar în partea de nord a județului, zi nu ştim cum alăta

mare intindere de teren să se fi zis tot Polocipe!
5). Obiceiu juridic. Uricul nostru ne vorbeşte de un
I/

; obiceiu juridic destul de insemnat pentru istoria dreptului

la noi din vechi. Seliştea Şendreştii a fost în posesiunea
AS

uneia Cernăloaea, care era deja moarta în 1525 Martie.

Cernâtoaea a fost femeia usuia Cernat, care se găsește
aşa des pomenit în documentele secolului al XV-lea. ca
UI
BC
 Y
AR
— 305 —

boer fară titlu, între 1467 şi 1450 <Șteful Cernat”. Cine:i

IB R
acest Şeful Cernat 2 In uricul celebru dat de Pelru Vodă
Aron în 6956 lulie 15 (1448) se vorbeste de un Cernat
Ploscarul, care avea de frate pe Șleful, şi carora domnul

YL
le întăreşte o sumă de sate, iazuri, mori, prisâci, şi chiar
ozerul Bralez (v; «Surele și Izvoade» IL 324, şi Galaţir
1904, lulie 2) . Aceşti frali Cernăteşti aveau moşii în țara

SIT
de jos și legenda pune legătura Intre Mares Voda și ta:
milia Cernat, care se păstrează și azi de şi e aşa de veche:
Intre proprielăţi!e aparţinând Cernâteştilor era şi Be:
rivoeslii pe alun, care se vinde în 6992 Mai 1+ de Seful ER
Cernătescul lui lon Parava și latul Berivoescul cu 37 zloți
tataraști (Uricar XVIII, 40). Se vede darea tocmai după LSt
IV
sa inlâmplat moartea lui Steful Cernat, de şi documentele
timpului nu-l pomenesc ca boer fără titlu de cit până la
UN

6051. Femeia Jul a trăit mai mulți ani după moartea bar-
batulur ei, de a râmas în amintirea urmaşilor cu numele
de Cernătoaia, lără descendenti.
Cui rămânea moştenirea cui-va fară moştenitori di-
AL

recţi sau colalerali? Uricul ne spune lămurit câ averea

rămânea pe sama domniei. Se vede câ a lost așa de ba-
R

trână această Cernâluae, că intreaga ei familie s'a fost

surpat de râstristea vremurilor, căci de unde bărbatul
NT

lui Stefan Vodă intre

ei figura ca boer fară lillu în divanul
1468—1474, îl vedem şters din listă şi trâind ca boer de
CE

tară incă în LASE, şi după aceia; şi că în cele diu urmă

loală averea a mers în mâna domnului, caps - seraae -rsee
HSACPRAMIL “rse ceața Wr LpUXrSae IIS 000 CAPTA 1019
HE MOPANER MAMAIA US 00 CAMP MU WE POĂA HA
I/

rers wrunusecare a fost râmas domuiei mele acea selizte

AS

de la Cernâtoae după a ei moarte, din cauză câ nu s'a

putut alla după moartea ei nimene din neamul ei pe a:
cea ocină», și că pe acea seliște nu sta găsit nici un dires
UI

(0000 ANC MPHRMATE ISAAASEL Ha TAă Fetita ccanat)

BC
 Y
— 209—

AR
Odată domnul intrat în posesiunea unui pămint, dis-
"punea de el ca de ai său şi putea să-l 'dea cui îl -slujea cu

IB R
crediniă, potrivit vechiului obiceiu ; şi faţă cu' serviciul fă-
cut de parealubul de Roman, Grozav, cure. a. slujit supt
Bogdan Vodă şi Stefan Vodă între .1504-- 1597, şi sluj-

YL
hele sale fiind—se „pare--ostășeşii, nu se vede numele lui
trecut printre “ale marilor boeri, de cât odată cu înszău-
“narea lui Rareș Vodă, când il şi vedem parealab de : No"

SIT
vograd (Roman) în 7035—7037, apoi vorniu :în: Mart: 17,
"1037, când-e şi trimes în expediție contra Braşovului, ca
“mai apoi să 'revină la păreălăbia de Roman în 1530; Pen-
tru aceste slujbe domnul
ER
îi dă moşia. Cernătoaei. în Polo-
cine, anume seliştea: Şendreştii.
IV

25. Document din 7054. Mart. 30. Bărlad.

UN

Sumur: petru Voda Rareş întăreşte nepolilor lui Cozmă Biilo-

seseul si anume : lui Petre şi Nicoară şi Baloş, fiii lui lon Baloşescul
cum şi verilor lor Mihul, Stoful şi Măria fii lui Petriman Baloşes-
cul, satul Baăloşeştii pe lucasa, dai de Stefan ' Voda bunului lor Coz-
AL

mun Băluşescul,

Auase ine ne:kieis ant Ilerpik Roeneaa. recnoaapă Btatint

BACAA KT
R

„MOAAdECReH BHAAMENITS UMILA HCCHA AHCTOA

NAME EABPUT Man eo urrSuut Scaun. Vise "Tor - Her
NT

unu mam caSrn. Iemp'k u par ere Hukoagă n Racu

Ghmene Ioana DaaoieeSad În Tur riaravenenone uy AL re
CE

pova 1 apar ro ÎjledSa n crerpa 11y Magic. akru Ile

mpuaania Haacwmecnevaa. Sen RiiSone hanoueci$
Kozaui, caSsitr Had pate 1 B'kpno. ek at Ruiakeurit
I/

UI NBAnO R'EBIOVIO CACVIEROȚ, ZKAAORAANL ICANN AY. WCORIIOIS

- HAMIEIS AWASETÂIE | Asau N NOTEPAANANL cit d S. Hattirii
AS

Bean $ MoAAanetoii Hit HgAnSIS THIS ii A aiaS n “utee

“HPHBHALE BA NOTRPAEA EMO MS IAA AAA 3 Hess ha 40=
UI

14
BC
 Y
AR
— 210—

mecSa, we poaitrevk reeneacreatut Greana neeesut.

IB R
EA ctas Hanattk zac mei ua Oman | ate aa ter
Hr tac Spit 0 CA ACEA ACȚOAe MR 0 ARTE ay.
n SnSuaroat n. ut npbSn Saare un upapSpekrea NY. HN

YL
BACEMOY PAS Ure ch ua nana aenepSurenuts tut
RARE HA RR. A ȚOPap Poate Bunncantio Secte uantark
| Dzasurenieat ua Onu pa cr seen tor panntk

SIT
ÎAARANORA. A0 Epatinii Diwpria. a tr ra ne
"roteai pop. no ok CPepenit O BEpETEI A ROME hite
ER
Hamoy cra. a wr roak ua mart noroi ropik e le
wattă, "ra vepee “ilwaur a. pate ta ASepotii A ÎL cepe ve
potir, a tr rea noepararr rep As none, Acnponn $
IV
cerea, Sl cor croak S ApSrin croat Ha qiaS. a teroroak
UN

ANASAL ASASE 14 ESAAE EMI CpAse. ra wr rek pate

AC ISPORA "PSpRATA Aa HoTeReAM ADU (o Satu uin
pa Ati. [ra na ESăatt Aare 4e panta Îzatsna, 9
AL

er at ate Vorap. fut atpeanek nananaSr then npuenart

wr rare Cor edana nocteaui pezoaiu danSera, a Tor
PULA MAE BARCI AA IE AMARE UPA NAUM putin,
R

11 Ha ro ter BRpaă Iane | rocioacria Einenuicatutars Ani

NT

IL empa nsttoaa, Hi rkpa np'homsmonaeneaniț crt: rectise

certat, Liana n Oreana n hocrarruna. n tkpa
CE

nota naut, tkpa nana XSpS Atopurunia, pkpa nana Ilerpa

pa toniua, rkpa nsnă hope nana (Cor Spsu) upatadae
pene Nor | enhit, tkpa nana XSpov i nana apoenta
I/

upanadanene IMeaveiniț. tkpa mana Ilanapa nt ka manta

Tasna npatasanene Honorpapneri, nkpa manta Ierpa tape
AS

ruoniua noprap'k Gsuanenere. nhpa nana LOpiza ensraprk.

t'kpa nana dloțuaa cnerkprnta, [| kpa nana Xpanepa use”
UI

“reanta, tikpa mana Îerpuna cama, pa manta Ik

BC
 Y
- 241 =

AR
voVa croata. tkpa nana Iaaăa koanea, ui pa acre

IB R
EOTABA HAUMIHY MOAAAECEBI EEAMEU 1 Maini, ÎL ne Hauei
aunor'k | formularul | obişnuit||. 4 na poante np'k-
HOCTA Ii NOTRPBEAENĂE ToAS Biinenneanitsais Leakan ecatat

YL
namea$ R'konoatev nano Marita dorsderS uucara
Hi HAuiS uta npue'keuru HCEMS ANCTOV NAUEAS, IICAA
Hacnaie hSsaSrau S pana. paro Fana, seta Alapz

SIT
PA d Au, ”

“Traducere -
IV ER
Cu mila lui D-zeu Noi Petru Voevod Domn
țarii Moldovii, înştiintare facem cu aceasta carle
UN

luluror cui vo vor „vedea sau o vor auzi celindu-

i-se ; câ ucesle adevarate ale noustre slugi, Petrea
şi fratele său Nicoară şi Băloş liii lui Ioan Bălo-
șescul cum şi rudele lor Mihul şi fratele lui Ste.
AL

ful şi sora lor Jlăria copii lui Petriman Păloşes-

cul, toti nepoți lui Băloşescu Cozma, au slujit noa
cu credinta şi dreptate. Pentru acestea văzând” şi
R

noi a lor dreapta şi credincioasă slujbă ne-am milos-

NT

ivit spre ei cu a noaslia deosebita milă şi le-am dat

şi le-am întărit lor în a noastră țară în Moldova a lor
dreapta ocină şi moşie şi din direselede întărire ce le-a
CE

avut moşul lor Cozma Băloşescul de la păvintele

Domniei meale Stefun Voevod. un sat anume Dă:
loșeştii pe Iucaşa, ca să le lie lor de la noi uric
şi cu toate veniturile, lor şi copiilor lor şi nepoti-!
I/

lor lor şi strânepotilor lor şi râstrănepotilor lor şi

la tot neamul, ce li se vu alege mai de aproape ne-
AS

ruşeit nici odanăoară în veaci. lar hotarul acelui sat

zis mai sus, Băloşeştii de pe lucaşa să fie înce-
pând de la fântâna lui Vulcan la fântâna lui Cornea,
UI
BC
 Y
AR
— 212

IB R
şi de ucolea pârâul în sus pe âmbe partile sem-
nelor de hotar până la capătul iazului din sus. lar
de acolea la malea pârâului de sus la Aoaze, și
peste Aoaşa drept la Dumbrava, prin mijlocul Dume

YL
brâvei şi de acolea se întoarce în sus la capâlul
Dumbrâvei la stâlp. lar de acolea la alt stâlp în
deal. lar de acolea coasta dealului lu culmea Gra-

SIT
dişfei din sus. lar de acolea drepl în pârâul Pro
bata în josul pârâului la culmea Gradistei din jos
si pe culmea dealului la fintâna lui Vulcan,
Acesta le este tot hotarul, Și iaraşi de se vor
ER
alla niscaiva direase de la acel Stefan Voevod po:
veclit Lăcustă, iar acele direase nici o lege să maibă
în fata direaselor noastre. lar la aceasta este rre-
IV
dinta Domniei noastre mai sus zisă Noi Petru Vo-
evodşi credinta prea iubitilor fii ai domniei meale,
UN

Mlias şi Stefan și Constantin și crediuta boeiilur

noştri, credința boerului Iura vornic, credinta bo-
erului Pele Crăcorici. credinla boerului DBorce și
boerului (Sturza) parhalabi de Hotin, credinta boeru-
AL

rului Iluru şi boerului Miron purealubi de Neamt,

credinta Doerului Şandru şi credinta boerului Zam-
R

pa parealabi de Roman, credinta boerului Petra

Vavtic porlar de Suceava, eredinla boerului Iurie
NT

spalar, credinta boerului Afohilă visternie, credinta

boerului //râbur postelnic, credinta boarului Pele ică
paharnic, credința boerului Xeagul stolnic, credința
CE

boerului Placsa, comis și credinla luluror boeri-

lor noştri Moldoveneşti a mari şi mici. lar dupa viata
noastră. .,.. lar spre mai mare târie şi împule=
rire a lolcee s'a scris mai sus am poroneil înşine cre
I/

dinciosului nostru boer Aăliaş logofatul a scrie şi pe-

AS

celea noastră s'o atlârne la aceasta carte a noastră.

A seris Vasile Buzdugan in Barlad, la unul
1054 luna Mart 30,
UI
BC
 Y
AR
— 913—
NOTE

IB R
1). Originalul pergament cu pecete atârnată ; snur
gulbăn. Se ceteşte exerga : ntuarn Iw Ierpa ROeRSAnI rseno-
Aaph Sima Moaiakexon (vezi <Surete și Izvuade VIII, 693,

YL
bis). |
9). Nume de persoane Petra, Nicoarx, Bâloş, loan
Băluşescul, Mihul, Ştetul, Marie, Petriman Balozescul, Coz-

SIT
ma Bâlozescul,
3). Nume de locuri: Băloşeștii, lucașa.
4). Flotare: Fântâna Vulcanului (kpăntiua Baxtauska),
fântâna
(As Ronan
Cornea (kpaunua
Rhiuieaoț crakS), vama, dumbravă
ER
nwpunna), apă (nsronsa repk), iaz
(ASapoke),
stâlp (ereanz), culmea grâdiștei (na RSaate piane Fpaaniţie),
IV
apa 'Turbatei (nerona 'rSpiara), alt stâlp (ApSrin cron).
Grădiştea de sus şi de jos (afine n uniănin painii).
UN

5). Ștefan Lăcustă. Şi în ucest urie se tradează ura

lui Rareş contra fratelui său nalural Lăcustă, căci întâlnim
şi aici cunoscuta frază «iar dacă s'ar afla'niscaiva direase
de la acel Slefan poreclit Lăcustă, acele direase să nu
AL

aibă nici odată lege inaintea privilegiilor noastre».

Urmează dar că şi ueamu! familiei Băloșescul din
R

Băloşeşti pe Iucașa se vor fi amestecat în detronarea lui

Rareş, când cu venirea lui Ştefan Lăcustă și că își vor
NT

fi reintărit proprietatea lo Băloşeştii, dată de marele Ste.

fan, dar că in ultimul an de domnie, Rareş Vodâ amni-
CE

stiind pe toţi boerii haini, între cari şi pe fraţii și verii

Băluşeşti, le intăreşte şi el moşia, dar zice că diresele lui
Lăcustă Vodă să nu aibă lege inaintea direselor lui.
Când vom uvea cât mai multe de asemenea acte de
I/

ale lui Rareş din ultimul său an de domaie, de altfel foar-

AS

te bogat în ucle, vom putea desluşi multe din politica lui

internă faţă de boerii țării.
6). Băloşeştii. Avem aici o intreagă spiță de Bălo-
UI

şeşti de la 1470—1546. Cozma Băloşescul trăeşte supt

BC
 Y
AR
— 214 —

IB R
Stefan Vodă, de !a care capătă satul Palozeștii pe lucaşa.
Credem că acest Cozma Balozescul să fie un fiu sau nepot
lui Bălos paharnicul dintre 6942 -6947. (Uricar XVII, 515).
Cozma Baâlozescul a avut 2 fii: pe Jon și: pe Pelriman.

YL
lon are 3 fii, pe Petrea, Nicoară şi Biloz; iar Pelriman
are de fii pe Mihul, Șteful şi Marie. Cum lor li se intă-
ui curs pe 6 bătrâni

SIT
reste tot salul, ar urma că proprietatea
în salul Bălosesti în tot seel al XVI-lea.

39). Document din 7054 ER april, Suceava.

Suna: Petru Vodă Rares întârezte Ii loan Golae stolnieel

IV
cumpâratura eo a făcut în satul Utereşti pe Prut, unde a iust Ilea jude
eu 120 zloți tatâraști, de la Craciun și de la fratii si surorile lui3
Trifan. Paăsean, Todusia, şi Marica fii Iei, nepoții lui Mihail lopată.
UN

- Muacerina nsikiete ati Ilerpa oeeia recucAapA

SEMAN DÂRAAALCESI (BHAMEEES UMILA MECIAL ANC)POA ae
UA, BAC IETO MANEA ABIT MAN APOVUN SVEARIIIT,
AL

WERE NPIMASUIIA UpeRA Ad 0 Ip, Haiti | Mea dancrraau

noakpe nam casru pause (n aparu ere Ppudan)
R

u Ilamitana n cterpu ua Pogccia n Mapiua cutite

NT

(Luk) ownSnene AluySaa Tonamra, Me UȚ ASBPOIE OAS

HERA | MEnsuSt Acta anunpiiciastatiut ui poi (pas
AA OTIA) A AAANUHS 2 enpunăie BSUGEIISE Ape Mt
CE

AAA HI MuySa Mona were pornea mau rr crae

pare Gmedana ll noenoaa ver ee cre sa Ipărear
I/

nana ouepecru pac Bitan Ik Se "rpur sacri, ra

poat caSsk nanemS LwuS Loazu (eresutaS 84) cre
AS

AEAACATA Baal "raTapetiț, | n Scranuntea caSră nam

lwna Loan creosnnutaS (N BaN4ATrHA) Vent Hcuoăna
UI

Tori Ebimenneanniu umka pr Badr Taraperui sv pSeu

carat Haurtat (epauSi ni Bpariaat) ere [| Tpnzans n Iane
BC
 Y
AR
— 215—

kauS ui crerpan ga "escria (n „Magia cunene aa

IB R
VHS) Hoo Auy3aa Aen4ră. IPA, Had ui npka Haurut-
Mt MMA Aareiti BOAÎpar, 10000 AMR EUAARIIIL YA Apo
ea | uSto ratei: * H - oaie Bade, dă (PanezitAepe H

YL
MUT MAC ECAM) Ada i HOTEPA AAN caSsk nameas Twu$
Watt CToAHNUEAS TOPI HpAapentititini "Ppn acru ww mere

SIT
ceae mie Îl 8a npSrea nana Snepreri rac anaz (nah) ziSae
(Rate Aa cr) FaiS ww ac OVpuA CA BACEAA AOXOAPÂL. FAS
AREA Erou (ovpiiSetarreat) eo 1 tacesiS Îl poaS. re re
Ca. €S usnepikrr „nannaninin -- ne(iispSturenie) umoarea
ER
priza numi. SL XOTap ITAA RIENiCatititAt 7 "Tpit uacTitat
wp more, erao nanata: Spepeeru rac unaz ILak iese!
IV

Aa cc ww azcere VOTap (ui. a Ha re ter Bkpa tnanere

UN

rocneAcria noienteanutaro |. atnt Ilempa) noetea 1 r'kpa

HpikeABarenatiiiț.... R'kpa nana G'revpBut... cont ROVIIAN Ha
CECH paint, ASrOGETS MHCa TH 1 HANS MEAT pH HC-
AL

rue uS ancr$. |
Ilueaa Mirţanăa Reoppa ov (C)Sue(n) name sua
R

(atena 1) up...
NT

Traducere.
CE

- Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voevod.

Dumw ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această
I/

carle a noastra luluror cui vor căula pe dânsa

zau cetindu-se o vor auzi; îală că au venil îna-
AS

intea noastră şi înaintea boerilor noştri ai Moldo-

vei, slugile noastre Crăciun şi cu fraţii săi Trifan
şi Păşcan şi surorile lor Tudosia şi Mariica, [i
UI

ciurii lui Ilea, nepolii lui Mihul Lopată ; de au

BC
 Y
AR
— 216 —

IB R
lor bună voe, de nime siliţi nici asupriți şi au viu-
dut a lor dreapta uciva şi moşie şi din privilegiiie
de cumparătură ce le-au avul muşul lor Mihul l.v-
pală de la părintele nostru, de la bătrânul Stefan vo:

YL
evod, dintr'uu sat de pe Prut, anume Uberezti, unde
a fost lea jude, trei parti; pe acestea le-au vân
dut slugii noustre lui Ion Golăi stolnicelu drept

SIT
120 zloti tatarasti. Şi s'a sculat sluga noastră lun
Golai stoluicelu si a platit toți deplin acei bani 120
zloti tatarăşti în mâna slugii noastre Crăciun şi fra-
lilor lui Trifan şi Paşeau şi surorilor lui Tudosia
ER
şi Mariica copiii lui Iea nepoţii lui Mihut Lopata,
înaintea noastra şi înaintea boerilor noştri ai Mul-
dovei. Deci noi vâzând a lor de buna voe tocmala
IV
şi plata deplin, şi noi-aş.jderea şi de la noi i-am
dat şi i-am întarit slugii noastre lui lon Golăi stol-
UN

nicelu acele de mai sus serise lrei părți din acu!

sal ce-i pe Prut, anume Ubereşti, unde a fost Ilea
jude, ca să-i fie lui şi de la noi uric cu toate ve-
nilurile şi copiilor lui şi nepolilor lui şi stranepu-
AL

tilor lui şi preastrânepotilor şi la tot neamul cei

se vu alege mai de aproape ueruşuit nici odânâvară
R

în veci, laur hotarul acelor de mai Sus scrise trei

parti din acel sat numit Ubereşti, unde a fost [lea
NT

jude sa-i lie din tot hotarul.

A scris Mihaila Borra în Suceava 700 April.
CE

NOTE

1), Originalul pergament foarte stricat și rupt în.bu-

I/

câți; proprietatea d-lui I. Dumbravă, proprietar și fost

AS

institutor în Hus.
2). Nume de persoane; Crăciun, Trifan. Pâzeau, Tu:
dosia, Mariica, lea, Mihail Lopată, Ilea jude, loan Golăe
UI

Stotnicel.
3). Nume de locuri. Ubereşti pe Prut.
BC
 Y
AR
AI —

4). Surete vechi. Asupra acestui ispisoe sărbesc am

şi o traducere facuta

IB R
găsit în hărtiile d-lui 1. Dumbravă
de C. Eşanu. Find că traducerea lui C. Ezanu e aşa de
departe de textul slavon, cred nimerit a o da în întregime
pentru a ne sluji la starea sludiilor slavone în. Moldova

YL
după incetarea acestei limbi în cancelarie.

SIT
„Noi Petru Voevod cu mila lui Dumnezeu,
domn țării Moldovei, scriem la sluga noastră Ghe-
mi Boltre de la Prut cu sora lui 'Todosia şi Ma-
ria Savelia, fiind dreaptă a lor ae ocină, lon nepot ER
al lor şi el de voe au vândut baştină dreaptă alor
slugii noastre Ion Boledintlui Stefan Voevod a lor
selişte de la Prut ce se numeşte Bereşti unde
IV

a fost a lor stapânire cu preţ de 153 taleri ta-

taraști, au vândut slugii noastre lui loan Golai
UN

stolnicul drept 153 taleri tătărăşti și aşa sau în-

voit cu sluga loan Golai stolnicul, Şi aceasta hliză
invoindu-se cu preţul 153 zloți tataraşti cu loan
Golai Stolnicul, şi fiind voia noastra Trifan Păşca-
AL

su. sora lui 'Tudosia au vândut drept moşia noa-

stra lui ; şi de acum înainte să fie dreaptă lui mo-
R

şie îi feciorilor şi nepoților şi strănepotilor fiind că.

am primit şi ne-au platit deplin. pentru acest zapis
NT

şi fiind hotarâta cu scrisorile noastre în stânijini

i-am dat la mâna lui; este această selişte la Prut
ce se numeşte Bereştii, unde este a noastra slă-
CE

pânire acum, şi i-am dat acest uric sa aibă dovadă

la dânsul spre îndreptare să nu fie nime volnic a
răscumpăra, fiind-ca am vândut de istov' lui cu zapis.
logofătu pisat i naşu piceli primirea noastra.
I/

(cruce în pecete cu matasă roşie).

AS

„Şi eu am talmacit din cuvânt în cuvânt și din

slovă în slova pre cât am putut înțelege şi am pu-
tut scoate şi am iscalit. 7054. Costachi Eşanu“.
UI
BC
 Y
AR
— 215 —

IB R
Din cele alăturale se vede absoluta urezală a tradu-
cătorului C. Esanu, care din Crăciun i brat a făcut Ghe-
inibollre iar din sin lea a [acul Saceliu, ete.
Pentru compleclarea documentului cu fiti lui Vodă, pe

YL
a câror credință jură cum și lista boerilor divanizti, con-
frunte-se cu doc, din Uricar XVIII, 126, 130, unde ni se
dau pentru 1546 Maiu urmâtorii boeri:

SIT
Efrem Iuru, Borcea vornicul, Petre Crăca,
+. Sturza
si Soghilă parcalabi de Iotin, /Zara şi Miron parealabi
de Neamt, Sandru şi Timpa parealubi de Doman, Zelru
Vartic Portar de Suceava, Jurie ER spalar, Dan visternie,
Jrăbor postelnicul, Hamza. Patraşco, puhurnicul, Aeagul
stolnicul zi Plaza comisul.
IV
UN

10. Document din 7063 Maiu 11. Ilusi;

dMinaseri Boti Macau APR ECEROAA PSC

AL

seman oaAaneeit, SHAMENEEE MMA CENA ANEPSA MANIA

ERCAM KO HA BEM EROICE MAN PSV EPOCA. Ant
R

cor merit || nam castru Ile San n Bpar ro Prpa-

CHAR RpATIU NEWA MARA AAA 0 UOSTRPXANMAN CARI SA
NT

Wr uae SV NAME EMAIL SV AAAARCRSIL HE UPARSR WII

N || ARAUIUS MENpUGHALE BA MSTRAXERALĂE UT Ha Patpnaz
CE

dea GHRIUMĂN Sina pă AR cânta Epacrisui tantak

Ara GiSsn) Gannect Sax ui dupa. ape, ek “rang
sate | user A cwpiu. ui ApSrec cae nonisterore naiv Poe
I/

ALIN Mo TOTH ARE ceaa saSnetuoe Panpuacy arii

cvurăpă sa nrkau ka ere Mur canu marpu IL e Saa
AS

HO eEp AC A Oț. "POE RACE RRIMIENCANINĂN, Ad EET MR Ur Mac

CVONEA UCR BRCPMR ANCA HAh IATA IA HI CV ae
UI

Tour ni upkonețuaroaă ut || pure roate cu Bxceateț poAS

HA EPA CR HA IIOREPRT HABAR HENSPSULEO MIRAM
BC
 Y
AR
= 219 —
ua kk 4 gorap PRA An
RIUULEPELENIN AR CEAA Ad EFECT W'T

IB R
Sen l EPOPS US EPapoateț jorayS Sia ua ka WE NRAnit,
A HA PO cc Rkpa Haulere PocusACrRA RU EC ana SAI Sa e
AanApă RSERSAA n kkpa IpARKSAREALIUY | ctnoke rocucA-

YL
eram. Lwatan hora ata HREpa Board via x. 'kpa nana
lwana Ha AXRRauRS Akopuiăa. khkpa nau Ilerpu
Hpankoe nu, Rhpa mata Xp nana Ile POR UpARA |]

SIT
aaeke XorineRua” Fhkpa maia lwâni n mană h en cil npa-
RAAAROE Hemera khpa nana Iwcenna hhkRkepumna n
natia Îi act anta npaktadaete Hokorpaactiiț. K'kpa || nana Aa Ha
uoprapk Copuakekaro. Bhpa uda
ER
IL en peeRoad ciară-
pta. khpa nana haciăna donna Isereatiiia, tkpa nana ——p-

A cs aiirpa uamnunsa. tkpa nana dea cahia CTSANURA-

IV

ekpa nana Maat omuea, si Rhpa KACAȚA (formula obiş-

nano Aloknan asre
UN

nuită de incheiere...) K'kpnoatev

EP 9 MHCATHU N HAS HEAT, Cat BpARaden RX
usrecRoax o Xoveoţs. kare Far, atena Mans ai Ano
AL

Traducere
R
NT

Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru voevod

domn ţării Moldovei, ştire facem cu această carte
a noastra tuluror cui pe dânsa vor câta sau o vor
CE

auzi celindu-li-se ; iulăa ca aceste adevărate ale noa-

stre slugi Şteful şi fratele său Gherasim. fralii lui
Leoa paharnicul, le-am dat și le-am întărit înşine
a lor dreaptă
I/

de la noi în ţara noastră a Moldovei,

ocină şi moşie din diresele de întaritură ce au a-
vu. Gavril Leoa fost. uşier, două sale pe Crasna,
AS

anume unde nufostiuzi Slăvescul şi Mihaiu, care

acum se numeşte Leoştii. si alt sal “mui în jos de
UI

acesta anume Foleştii, care acele doua sate (lură)

BC
 Y
AR
- 22U —

IB R
cu direse de cumpârâtură lui Gaoril Leva (dea) ușăr
cu banii femeii sale Anghelina, mama lui Ştetul șia lui
Gherasim acele luate de mai sus scrise să lie lur de
la noi uric şi cu toate venilurile, lor şi copiilor lar

YL
şi nepoltilor lor şi stranepolilor lor si rastranepo-
)
tilor lor şi la tol neamul lor, ce li se va alese mai
de aproape neruzail nici odânaoara în veci. lar
holarul acelor de mai sus zise doua sale sa fie din

SIT
toate partile pe vechiul hotar, pe unde din veac a
umblat. lor la aceasta este credința domniei noa-
stre mai sus scrisa Alexandru Voevod şi credinta
preaiubitilor [ii ui domniei mele /oan şi Bogdan ER
şi credința boerilor noştri, crediața panului Joan
Xădăvaico dvornie, credinta panului Petre Crăco-
IV
vici, crediuta panului Jlăra şi panului Neagoe pur:
calabi de Ilotin. credința panului Joan și a panu-
UN

lui Veisa parealabi de Neamţ, credința panului

Josif Veaveriţă şi a punului Văscan parealabi de
Homan, credinta panului Dan portar de Suceava,
credința panului Sendrescul spatar, credința panu-
AL

lui Joan visternie, credinta panului Vâscanu Alo-

vilă postelnic, credința panului Dumitru paharnic,
credinţa pinului Medelean stolnic, credința panului
R

Plaza comis, şi credinlu tuturor boerilor Moldo-

NT

veneşti a mari şi a mici. lar după a noastră viată

cine va [i domn tarii noastre din «opii noştri. sau
din neamul nostru sau ori pe care îl va alege
CE

Dumnezeu să lie domu țării noastre a Moldovei, a-

cela să nu lestrice dania noastră, ci să le-o întarea-
sea şi impulereuscă, căci ca şi noi le-am dat şi în-
tarit-o pentru a lor slujba calra noi. lar spre mai
I/

mare larie a lol ce sa scris mai sus poroncit=iun

la al nostru credincios boer Movilă logofătul să
AS

scrie şi pecelea nostră să o lege la aceasta carle

a noastra. A scris Cracalei Capolescul în Iluzi la
anul 7063 luna Maiu 11 zile.
UI
BC
 Y
—294 —

AR
NOTE

IB R
1). Originalul pergament bine păstrat, fără pecele,
are 0,4U lungime pe 0.30 laţime.
2). Nume de persoane: Ştefuln; Gherasimx, Lewa.

YL
ceasnic,. Gavril Leva biv ușier. Slăvesculs, Mihaiu, An-
eheliua.
3). Nume de locuri : Leoștii, Foleştii. Crasna.
4). Leoştii, Cu acest nume avem azi 2 ,sale în jud.

SIT
Fălciu, unul pe Crasna acesta de care vorbeşte uricul
zis şi Cotroceni. De acest de al
nostru, și altul pe Sărata,
doilea Leoşti, lângă Cărligaţi, şi făcând parte din con:unu
ER
Schiopeni, vorbeşte uricul lui Stefan Vodă din 7003, dat
bocrului Tlusul.
De acest de al doile Leoşti pe Crasna vorbeşte uri-
IV

cul nostru, că a incepul a se numi Leoşti (mrreek rensp

uatenețer arwiin=care acuma se numeşte Leoştii), pe când
UN

inainle, adică în secolul al XV-lea se determina cu denu-

mirea : unde a fost (juzi) Slăvescul şi Mihaiu. In uricul
nostru din 1553 nu se determinau satele pe județe. ci pe
AL

ape, cum e aici pe Crasna, şi în adevar că Leoştii vin

pe stânga Crasnei, iar Foleştii vin pe dreapta ceva mai în
jos (usnintt). Din vechi apa Crasnei a fost hotar despărţi-
R

tor între județele Vaslui şi Falciu, cum a şi râmas azi pen-

NT

tru moşia Crăsniţa, iar pentru restul vâii sa dat călră

1$38 judetului Fălciu toată partea dreaptă pănă spre cul:
mea dealurilor, cum a curs şi proprietatea mare.
CE

5). Fraţii Leoşti. Uricul nostru ne vorbeşte că Şietul

si Gherasim erau fraţii lui Leoa puharnicul, fără ca să.
spună că Angelina femeia lui Gavril Leoa e şi mamă lui
I/

Leou paharnicul, ci numai a lui Ştetul şi Gherasim. Deci

Steful şi Gherasim nu sut Leoa (Asu, dewa). ci copii din
AS

altă căsălorie ai Anghelinei, care măritală a doua oară.

cu Gavril Lcoa uger, are de copil al bărbatului ei pe Leoa
paharnicul. Ar putea fi dar numai fraţi -uterinz, adecă de:
UI

pe mamă, nu şi de pe tată.
BC
 Y
AR
— 992

41. Document din +01 Sept. 13.

IB R
Sumar; Stefan Vodă întăreşte lui Buda si Groze un loc din
pustiu pe Sărata spre pârâul Capaţirnasi, ca sa: -si faca satu peuleu
slujbele făcute domniei,

YL
„Suvel de pe ispisocul de la Stefan Vodă
din tăleal 7011 Sept. 13".

SIT
In ştiinţă facem cu aceasta a noastra carte
tuturor cine pe dânsa va celi și va auzi ca (iala
au venit aceste) adevarate a noastre slugi Buda şi
Gruze slujindu nouă (cu dreapla drauoste şi) cu ER
credință şi noi vâzâud driapta şi credincioasa. slujba
catra oi (ne-am milostivit) pe dânșii dintru a noa-
IV
stra osebita milă daluleam lor (dintru al) nostru
pământu al Moldovii un loc din pustie pe Sărata
UN

Pe..... pârâului Căpăfiroasii ca saşi facă lor satu

aceasta am datu lor (din tot hotarul) cu tot veni-
tul lor şi feciorilor şi nepoților zi stranepaţilor si
la tot neamul lor ce sulege mai deaproape necla-
AL

UL uici o (danâoară în veci, iar hotarul) acelui mai

sus scris locu din pustii din gura (Saratei) de
amândouă laturileSaratii din lroian câl va pulea.
R

eee „ȘI intraceasta este credinta (dom-

NT

niei nvastre mai sus serisă noi. Slefan) voevonl și

a prea (iubitului fiu al domniei meale Boadun Voe-
vod) şi credința (giupânului Şteful, credinta gri pă-
CE

nului Boldur dornic, credinta giupânului | Toader

şi a eiupânului AN egril parcalabi de ilolin), şi ere
dința giupâuului (Bremia și credinta) giupânului
Dragoş parealabul de “Neianţ, credinţa giupăânului
I/

Sandru varealabul de noua cetate si credinta giu-

pânului Arbore portar Sucevei, și credinta giupânu-
AS

lui Clăncu spatar, și credința giupânului Isac vise

ternic, și credința giupânului Şavve postelnic, si
credinta giupânului Aoghilă paharnic, şi credinta
UI

giupăânului Frautes stolnic, si credinta iupânului

BC
 Y
— 993 —

AR
Petrică «omis, şi credința tuturor boerilor noştri a
mari şi a mici, iar după a noastră viaţă cine va

IB R
fi (domn tarii) noastre a Moldovii ori din fiii noştri:
sau din neamul nostru sau pe cine îl va alege sa fie
domn pâmântului vostru a AMoldavii să nu strice acea-
stă a noastră danie ce mai vârtos să întâreasea . căci

YL
câ le-am dat şi le-am înlarit pentrua lor dreapta slujbă;
şi pentru mai mare credinţă am poroneit a lor no:
ştri credincioşi boeri. giupânului Tăutului logotăt

SIT
ca să lege şi a noastră (pecete) să pue pe această
a noastră carle ; şi este scris di Jo Popovici.
Acest surel Pam talmacit eu di pi sirbie Simion
Keşcu uricar la vâleat 7959 ER
lunie 25 (1744).

NOTLIE
IV

Suretul acestui documeat lace parte din arhiva Cas-

tano. Hârtia e arsă şi ruptă în bucăţi, aşa că inlregirea
UN

Ja Dboeri s'a pulul face după alte urice din același an.
(Vezi «Surele și Izvoade“ [. 181).
AL

42. Document din 3035 Mârt 15/74

Suma»: Pelru Vodă hareş intăreşte lui Nica şi nepolului său
R

de soră Soltan şi vărului său Andrei cumpâărătora ce au făcut în sa-

tul Barbezti pe Prut en 400 zloți tâtărăşti de la Toma ficiorul Cris-
NT

tei şi de la nepoatele lui de soră Sorea si Mărina fetele Ilenei, și

rudeniile lor Oună și Isac şi Xastasia. si Maria si Tudora şi Mandae
lina fetele lui Stan, nepoţii Oanei vornicul şi Coste,
CE

Adică au viuit inainte noastră şi înaintea alor

uoştri boeri Moldoveneşti sluga noastră Toma fi-
cior lui Cristea și a lui nepoți de sor Surea şi
sora ei Mărina fetele Elenei şi vrudeniile lor Oa-
I/

nă şi fratele lui Isac şi surorile lor Xastasiu şi

Maria, Tudora şi Magdalina fetele lui Stau, toţi.
AS

nepoți Oanei vorniculuişi Costei de a lor bună vor

de nime siliți nici asupriţi și au vândut a lor dreapta
ocină şi moşie dintralor dires ce'au avut ei de la
UI
BC
 Y
AR
-- 224 —
strămoșul «domniei mele de la llexandru vodă

IB R
cel bălrin pe un sat la Prut anume Dărbeşti slu-
«ei noastre lui Nică şi nepotului de sora lui Sol-
lan şi rudeniei lor indrei pentru palru sute de

YL
zloti tatarazti. Deci sculăudu-se sluga noastră Xica
şi nepotul de sora lui Soltan şi rudenia lor «ln
dei au plătii toți banii ce scriu mai sus patru sute
de zloți tataraşti în mânule Tomei licior lui Cris-

SIT
lea şi a nepoților de sor ui lui Sorea și Marina şi
rudeniilor lor Oanei şi fratelui lui Isac şi surorilor
lor Naustusia și Maria, Purdlora şi Magdalina fetele lui
ER
Stau teii uepoti Oanei vornicului și Costei ; pentru
aceea și noi vazăud a lor învoiala şi locmala şi
plata deplin. Aşijelerea şi domnia me am dat şi am
IV
intarit slugilor noastre lui Nica si nepotului de sor
a lui Soltan şi rudenii lor Andrei, însa ca sa lie
UN

lor în patru părti. trei parti sa fie slugii noastre

Nicai și femeii lut cInii, tusa o parte ca să lie lui
Soltan şi lui Andrei, deci tot ce serie mai sus ca
sa fie lor zi de la nui uric şi cu tot venitul şi co-
AL

piilor lor şi nepoților şi strânepolilor şi tot nea:

mul lor ce sa va alege mai aproape nerușuil nici
odănzoară în veri.
R

lar holurul satului ce serie mai sus Harbeşti

NT

pre Prut sa fie dintre toate părțile dupa hotarul

vechiu.
Tălimnăcitusau la şcoala slovinească în Mănă-
CE

stirea Sf. Saca, anul Iî5> Iulie 3.

I/

NOTE
AS

1). Suvetul face parte din pachetul de acte a d-lui

N. Constantinovici din Lazi. 1eSurete şi Izvoade“ 1. 106)
3), Nmme de persoane şi locuri: "Loma, Cristea, Sorea,
UI

Marina. Jeana: Oană, Isac, Nastasia. Maria, Coste, “Tudora

d. .. .
BC
 Y
— 925 —

AR
Magdalina, Stan, Oană vornicul, Soltan, Andrei, Nica, Ana.
Bărbeşti pe Prut.

IB R
3). Scoala Slovinească din St. Sasa. Nota pusă în
josul acestui suret e destul de importantă, căci ne amin-
teşte de o pagină din istoria culturei în secl. al NVIII-lea.

YL
Domnii fanarioți în dorul de a organiza învățământul pu-
blie. au ereat 3 teiuri de cursuri cu 3 dascali, de elineste,
de sloveneşte, şi de Moldloveneşte. O asemenea şcoală slo

SIT
venească era şi la Sf. Sava.

3. Document din 7000, ER

Mart, 17 Suceava.

Sumar: Stefan Vodă întăreşte lui Coste pitarul cumpârătura,

ce a făcut cu 70 zloți tătărăzti, a satului Tămiceşti pe Crasna, de la
IV
Coste nepot lui Dicuiz solul, |
(„Surele și Izvoade* VII, 650. acta Burghelea din Tăbiilăeşti
pe Crasna, zis din vechi Tămiceşti. Suretul e talmăcit în 1757 Iunie
UN

16 de Gh, Erloghie dascal).

Suez de pe ispisoc sâvbesc de la Stefan Voevod

din leat 7000 art 17,
AL

Precum au venit înaintea noastră și înaintea

tuturor hovrilor noştri ai Moldovei sluga noastră
R

Costea nepot lui Dieniş solul de a lui bună voe

NT

de nime silit nici asuprit şi au vândul a sa dreaptă

ocivă dinlru al său drept urie din uricul moşului
său Dieniş solul, un sat pe Crasna anume Tănmi-
CE

cești dumisali Costea pitărelul drepl 10 zloți tătăraști;

şi s'au sculat sluga noastră dumnealui Coste pitărelul
şi iau plalittoţi acei bani de mai sus serişi 70 zloți ta-
tărăşti în mânule slugei noastre Coste: nepot lui Die-
I/

niş solul dinaintea noastră și dinaintea boerilor

noştri. deci noi văzând a lor bună învoială am dat
AS

şi am întărit slugii noastre Coste pe ucel de mai

sus zis sat anume Z/âmiceşti pe -Crasna ca să fie
lui de la noi uric cu tot venilul, lui şi feciorilor
UI

15
BC
 Y
AR
— 220 —

Ii şi la tot neamul lui ce se ia alege mai aproape

IB R
nerușuil nici odală în veci, lar hotarul acelui de
mai sus zis sat să lie dinspre toate părțile dupa hola-
rul cel vechiu, pe uide au uublat din veac ; și spre

YL
aceasta esle credinta domniei mele de mai sus
scrisă Noi Stefan Vocvoda si credința a prea iubili-
lor [iii domniei mele Mlexandru si Boeru și eredinla
1 luluror boerilor nostri a mari şi mici, Dar după

SIT
a noastră viata cine va fi domn tarii Moldovei din
fiii şi necumul nostru sau ori pe, cine D-zeu va alea
sa nu slrăce a noastră danie si iutaăritură, ci mai
ales sa dea şi să întărească, dle vreme ce și noi
ER
um dal şi am intarit pentru a lui dreapta si ere-
dincioasă slujbă şi pentru că el a cumparat pre al
IV
sai drepti bani. ş i pentru mai mare tărie și intâri-
tură a celor de mai sus scrise am poroncil cl edi
UN

cios hocrului nostru dumizsaie TPăautel logofătel

serie şi a noastra pecele câlră această carte : a
nousiri s'o lege.
S'a seris în Suceava,
R AL

RoO'FEI
NT

Dieniş sotul, a cărui nepot Coste viuile moşia sa Tae

micești în 1492 lui Coste pitarul nu e altul dle cât Dieniş
Jropo'ovslii, spatar în li92, si apoi lozofăt intre Lido li,
CE

1-4. Document din 1005, Ghenar 52.

I/

Sumar: Stefan Vudi întărește impărtala in lrei pasti ce scan

făcut intre ci nrmaşi lui Laslăn lobul in satele Luslaoanii, Sere
AS

beztii, Mohorăs lil, Dratoestii, Perez tii, Placintenii, Oprisestii, Cru

si Dăebilizul,
(„Surele si Izvoante” VII, 23, apud Șaru),
UI

Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan Voevod

mila lui Dumnezeu domn țării Moldlovei. Facem
BC
 Y
AR
— 297 —

ştire cu această carte a noastră, cine pre dânsa o

IB R
va vedea sau celinduse o va auzi. Adică adevăra-
tele slugile noastre Toader Iocaş şi nepotul sau
de frate Parco aprod şi cu surorile lui Dolca și
Maruşea liciorii lui Petre locaş şi cu seminţia lor

YL
„naeşca lata Stanii și nepotul lor Isaiu ficior
Oani Alusti, şi rudeniile lor, Andreica şi cu fratii
lui Jon şi Toader ficiorii Vilchime, Şi iarăşi se-

SIT
minţia lor „Jurja Vulpe liciorul Maruşcăi, toli ne-
poții lui Lasl&u Globnicu... S'au jăluit... i-am mi
luit pre dânşii, cu deosebită mila noastră am dat
şi am întărit lor în pământul ER nostru a Moldovei,
a lor dreaptă ocină sat, ce au fost al moşului lor
lui Laslău Globuicul anume Lasidoani pe Cracăut
şi Şerbeştii sub piatra Cracăului şi Mohorăştii, mai
IV

jos de gura Pojorăştii şi mui jos Drăgooştii pe

Dobrotvor și pe Zeietiv Petreştii ; și inlracel hotar
UN

sutul Plăcintenii şi Oprişăştii şi Crâna şi Răchitişul.

Aceste toale mai sus scrise sate, ca să le fie
lor de lu noi uric cu toi venilul, dar aceste sate
să le fie lor în trei părti, una parte dintre aceste
AL

sale, ca să fie slugilor noastre Toader locaş, și

nepoților lui, Farco aprod,şi surorilor lui Dolca şi
R

Maruşea, [iii lui Petre Iocaş, Şi al doilea parte din-

tvaceleaşi sale, ca să fie a Anuşeăi fiica Slanei
NT

singură. lar a treia parte tot dintracele sate ca să

lie a lui Isaiu îiciorul Oanii Musli și neamului iui
Audreica şi a fratelui lui Ioan şi Toader [ii Vilkini,
CE

aşijlerea şi rudenii lor Jurja Vulpe. lor şi fiilor lor

şi nepolilor lor şi strănepolilor lor şi preastrăne-
poților lor, şi la tot neumul lor cine se vor alege
I/

mai de aproape nestrămulat nici odinioară în veri.

Dar hotarul acestor toate sate mai sus serise cu
AS

să le fie lor despre toate părțile după vechiul ho-

lav pe unde din veac sau păzil. Dar spre aceasta
este credința domniei mele mai sus seris Noi Ste-
UI

fan Voevod şi credinta prea iubiţilor fiilor domnie:

BC
 Y
AR
— 225—

IB R
mele „llexandru şi Bogdan Voevod. Și credinla
tuturor boerilor noştri a mari şi miei, Si spre mai
mare tărie am poroncil credinciosului boerului nostru
Tăutului logofăt să scrie şi ua noastra pecele sav

YL
lege câtra aceasta carte a noastră,
Vleato 7003 luni Ghenai: 22 sau seris de Alexa.

SIT
NOT

L.aslău Ulobnicul a trebuit să trăiască câtre 1450, căci

nevolii sâi trăesc cătră 1900.
EL a avut 4 feciori: Iocaş,
ER Stana, Vilchiua si Au-
ruşca.
1). Jocaş are 2 copii: Toader locaş și Petre locas,
IV
care are ca fiu pe Farco locaş aprod. Neamul locas ia o
treime din toate cele 9 moșii.
UN

2). Slana are de fiică pe Anuşea, care sinaură ia a

doua treime din toate cele 9 mosii.— cca să liea Anuşcăi,
fiica Slaunei singură».
AL

3). Vilchna are 4 copii: Andreica, Lon, Toader și o

fală căsătorită cu Onu Muse, cu copilul lor Isaia Maste.
4). Maruşca câsâlorilă cu un Vulpe, are de copil pe
R

Jurj Vulpe. Toţi aceştia iau a treia treime din cele 9 moșii.
NT

In total erau 10 moștenitori, cari trăiau în 7005 din

Laslău Globnicul și domnul dispune că cei doi dintâi să in
o lreime, unul singur altă treime zi b să ia a treia lrcime.
CE

45. Document din 7057, Mart 24. Iluși.

I/

Sumar: Petru Voda intareste lui Lupe si Dobrusu satul lor

Chilienii, ce Pan avut de la pârintele său Stefau Vodă dat danie,
AS

(Surete si Izvoade VII, 209). Originalul slavon £. rupt în Grefa

Curţii de apel laşi: pecete stricată atărnată cu suur roz şi galbâu,
UI

Cu mila lui Dumnezeu Noi Pelru Voevod domn

(arii Moldaviei, inștiințare facem cu aceasta carle
BC
 Y
— 929—

AR
a domniei noustre, luturor cui vor căla pe dânsa
sau celindu-li-se o vor auzi, iata aceaslă a noastră

IB R
cinstita slugă Lupşe şi femeia lui Dobruşa, ne-am
miluit noi cu deosebita noastra milă şi am dat şi
am întărit şi de la noi în ţara noastră a Moldaviei

YL
a lor dreaplă ocină şi cumpărătură şi din privile-
ciul ce Va avut de la părintele domniei meule ţi
de la Stefan Vodi un sat ia vârtul Pe
„.. anume Chiliiani, toală această de mai sus

SIT
să lie şi de la noi uric... lor şi copiilor lor și
nepoților lor şi strânepoţilor lor şi preastrănepoli-
lor lor și .lu tot neamul ec i se va ER alege mui de
de aproape neruşuit nici odânaoară în veci. lar ho-
tarul mai sus zisului sat ce-i la vârlul Pe
chiu anume Chililanii să-i fie din toale parțile dupa
IV
vechiul hotar, pe unde din veac a umblat.: lar la
aceasta este credinta domniei noastre mai sus scrise
UN

Petru Voevod şi credinţa preaiubilului fiu al dom-

niei mele Bogdan şi eredinla boerilor noştri. | cre-
dinta panului Grozav (vornicul), credinta panului 'La-
labă, credința panului Seripca. credinta panului Vlad
AL

i pan (Mihul). parealabi de Ilotin, credința panului

Cră(stea) şi pan | Iluru parcalabi (de Neamt, cre-
dinta panului Dauciul) de Novograd. credința pu-
R

nului Ba(rbovski. portar de Suceava) . „ Mol-

NT

doveneşti (a mari şi a Mici) țarii Moldorii. .]

lar spre mai mare tărie şi putere -. . „evedinciosu-
lui nostru boer pan 7 oader logofăt să scrie şi a
CE

noastră pecete s'o atârne . la această adei “arată carle

a noastră.
A scris Bogza în Iluşi la anul 7037 luna Mar-
tie 91
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
— 230 —
16. Document cin 705% Mari 25. llusi.

IB R
Sumar; Pebhu Vodă Rareş inturește Mariei fata Mihului, fiul
Lauzei jupăneasa lui Dolh portar din Suceava satul Ioroduiceni pe
Rosia și cu mori în Brădalal de lu toţi urmaşii lui Oană Pantece cu

YL
su zloti tatăreşti,

iMunacerite notte atnr ÎLEPpA BOEEOAA FocrIsAapA

EMA MSAAARCEEOIE, HAMLET UMILA CCA MATINAL ANC

SIT
PACA EACEAL PA IANEA GAMIL MATE EP POI SCAN
tur, ze creta merita Mapia muta sMuţovaa cnntă
dana, Eukruna nana Aeața Bhitmare noprapik Goe ER
UARCROLO, FAACLAAIE ECALNI E AUCORISISMRALTEIS AAC Tis,
AAA 1 UPEPA AA ECMRL EEE AC CV AU Îi Beata
IV
SU AAAAECROU E HpatSR Ta $ 00 LASERE cret. EA
UN

ceas tă Ponta nana Xepe tatii ai CA Art ra

Ep ALEA Ape 094 Arhetett, po Wa Bonita ret ces up
AL pori: | "rea roenepertaitu Goredana rotoare, tr
AL

hopa Mareea er apara cre Ierpumana. aer

cecrpa ut Goia. akra (Oana Iane nr te
Mese ere rr d anuSaa n twer Bparia roi Losatepa
R

n wenn aaa, at er cecrpu m ua ui Prana

NT

i Osijia. Aku i ovaa Iar eta, ar NALMEInaIsottE

it Ianapo un tparia ere lOpin Dianne n Gana curete
CE

Mapa na, ue ccerpre ji euta cu Magie Data

Macea acea, at tr ctcerpreirivutt e Ă atu Sa chit Gras rr

ta ai ur prana et PSena acuta (Onu Mau Siaa

I/

tr iteme ut dlapSura vez "Tantra, aut |]

UT IAEMENHIGSLE A rr Poatantă Ppaid, EAT MAEAMENNIZA
AS

ere livra “loprrana tr BA Pantene ere oa 0 ipac

via ere llerpuman u Tpuan ne um Spra er chrte
UI

Guin “oprana, Îi naesentana at Luce cn "oagepa

BC
 Y
AR
or nacaterittața ut AapSuia aortă Aoypiti Ile

IB R
meseaa, air atatea uă. IERSa ui par ere Hcaat
a cecepa m Mack ah AlugSaa. | ver Coana. un WT
TISA UE aa ACRA CAsVra dn Apreta Tr OC

YL
nos cara Gata, Sa rpit cTa 1 Gea Arc Baa
PAPAPERIV. "POE RACE EAIUISNHCANUCE Ad EC Eu AT | Mac oz
puii, ca acea AOVoAoat, en ui VETEAL cai ti SOMA TAVAL sii

SIT
ui upaniSpilroat en ai cestor poa en rc HBGEpET
cu uancaniuin uenopSurene nniean | e ia kiar. a VoTap
POALE UPAApENEt sate
ER
ceas ţie ha Pomia nana Xoz
PO AIUANNAPG, II CA MASA Ha pa MareA Ie ISA,
mlewăt, Aa ccm io crapoate verapS dr ve croptou |]
IV

USRSCAA 8 REA WIRAAN d Ha PO CT piloa mater

recusAcriza eninitncanitareatni Îlerpă BORA. A Bipă nprk-
UN

ABAREAEIN Are cutia recnojeritaaui, or mana. i pa

psa'kp nani, rrkpa nana | Epesana pneprininia, pkpa manta
ILerpiaa. Bikpa iarta Paaanui, Bkpa Harta Cupun na, t'kpa
AL

ana Haaga tt ata Au Saa upaasăsene XorrinenIv,

telpa nana pie in mata XovpS|l npagananone Veamaritt.
R

ckpa nana Aantevaa Hi Bana BRiapat TIpABAAARORE Poe»

NT

rpsaenuy, tlpa nana bi apronenare noprapk Gouanerere.

ekpa nana Aparmana cuzrapil, kpa | nana A, Saua urce
CE

ikprina. nkpa nana dnuSaa necreaninia. kpa nana Pe

au anina, tkpa tata Foagepa creanta, tipa nana
Lioua nsamnica, ni ikpa Sen noabprer manu Îl Aeaaatcrui
I/

BEAU UI AAA, A 9 MAMICA EBERT BO Aer race

USAAPA AMEL BEA OP ART MAN. aur natere
AS

PO AA. II BAR BOA, BOO BOPA HBREPET POCHOAApEN BAITII

MAE APA AALEECIL BEAMANL, "POT BM MENOPSUMA ALEE Add
UI

MAH NOTEAZA Eitid, dili abhl EH STOPA AA H ovrprhuna

BC
 Y
AR
d)
— za —

IB R
BANSSEE ECARI ENE AAA IE IOPRAAAILAI BA IO ECE pe
ESI APS, d Ha GOA urce ERIS 0 NSTPRpAEAEITe
TRAI ECE BAI Eco S. Beskat ccathe naurentev rkye

YL
Hsatev naniS Toaaep$ ms uutcaru ui parerea uatuS
neta aceast ante uiineS Il ov Xeverer, ovar ps Iles
NORI IICAA LAT Taia Mad, Ay rii A.

SIT
“Traducere
ER
Cu mila lui Dumnezeu Aoi Petra Voevod,
Domn țarii Moldovei, îuştiinlare facem cu această
IV
carte a noastră, luluror cui pe dânsa vor câla sau
o vor auzi cilindu-li-se, cum pe această adevarata
UN

Maria fata lihului, fiul Luzei, doamna jupănit-

lui Dolh, fostul porta de Sucearu, miluilu-o-an
noi pe ea cu a noastră osebilă milă, şi daluri-am
AL

şi ici înlăril noi și de la noi în a noastra tară

In Moldova, pe a sa dreaplă ocină şi a ei cunmpă-
râlură, un sat pe Roșia anume Ilorodniceni și
R

cu mori îi Drădățel ce-s supt codri, pe cari acul

sal dânsa la fost cumpărat în zilele parintelui Dom
NT

nici mele Stefan Voevod de la Jurea Pâulece si de

la fratele său Pelriman si de la sora lor Soliica.
copiii lui Oană Pâuntece, şi de la seminteniile lui
CE

(plemea), de la Danciul şi de la fraţii lui Toader

și loan și Vlaşin și de la surorile lui Anna si
Fedea şi Solia. copiii lui Jul Pântece, si de la
I/

seminteniile lor (plemei) Sandru și fraţii lui luriu

Buico şi Sava ii Maruşeai, şi de la nepoata lor de
AS

soră Marie Bilcu, lala Nastei și de la nepotul lor

de soră Danciul fiul Slanei şi de la uepoata ei de
frate Rusca fala Onicai Matuiul si de la seminlia
UI

lor Maruşea fata Tatei. si iarâzi de la seminleniile

lor de la Doman Gradu si dela seminţenia lui loan
BC
 Y
AR
— 933 —

Ciorlau, şi de la nepoții lui de frate Cozma şi fra-

IB R
ţii sai Pelriman şi “Trifan și Piţurea de la fiii Simei
Ciorlan şi de la semintia lor lon fiul lui “Toader,
şi dela seminţia lor Muruşca fata Jurjei Pântece, şi de
la seminţia lor Lvul şi fratele său Isaac și sora lor

YL
Nastea, copiii Mihului din Solca şi dela mâlușa lor
Bilea fica Slugăi Andrieş, de la toţi nepoții Slugăi
Stan drepl trei sule şi opt zeci zloți tatăraşli, acel

SIT
de mai sus scris tot să lie de lu uoi uric cu toate
venilurile ei şi copiilor ei şi nepolilor ei şi strâne-
potilor ci şi vastrănepoţilor eci şi la tot neamul ei
care i se va alege ei mai de-aproape neruşeit nici
ER
o dănăoară în veac. lar hotarul acelui de mai sus
sat ce-i pe Roşia, anume a Jloroduicenilor și
cu mori pe Brădatel ce-s supt codri, să fie pe
IV
vechiul botar din toate părţile, pe unde din veci a
umblat. lar la aceasta este credința Domniei noas-
UN

tre mai sus serisa Noi Pătru Voevod şi credința

preziubitului liu a domniei mele Bogdan şi credinta
boerilor noştri, credința jupânului. Grozav duornic,
credința jupânului Negrilă, credinţa jupânului Tă-
AL

labă, credinta jupânulur Scripcă, credinta jupânului

Vlad şi a jupânului Mihul purealubi de Ilotin, ere-
dinta jupânului Câsje şi a jupânului ler parea:
R

labi de Neamţ credința jupânului Danciu şi a ju:

NT

pânului Zbiave parealabi de Novograil, credința ju-

pânului Basbovsli porlar de Suceava, credința ju-
pânului Dragşau spalarul, credinla jupânului Du-
CE

mşa vislernic, crediuta jupănului Liciul postelnic,

credința jupânului Fele ceaşnic, credința jupânului
Toader slolnit, credința panului Ioan comis. şi ere-
dința tuturor boerilor noştri ui Moldovei a mari
I/

şi a mici. lar după a noastră viaţă cine va fi domn

AS

tării noastre din copii noştri sau din neamul no-

slru sau pe ori care Dumnezeu îl va alege să lie
domn ţării noaslre a Moldovei, acela să nu stri-
UI

ce a noastră danie şi întărire, ci mai vârtos să i-o

BC
 Y
AR
IB R
întărească si impulerească, de oare ce nui i-ati dal
și i-am întărit ca pe ceia ce este ei dreaplă ocina.
lar spre mai mare lărie şi imputerire a tol ce sa
scris mai sus, poroneil-am înşine la al nostru cre

YL
dineios jupân Toader» logofătul sa serie si să acâte
a nvastră pecete câlră această carle a noastră.
In uşi Deemitru Popovici a seris la anul 7037,

SIT
luna Martie 25,

NOTTIE
ER
1). Orizinalul pergament cu pecele mare foarte bine
păstrat. Ne-a fost Inmânat de =vreul Granel din lazi. Pe
IV
pecete se celezte exerga: neta în ÎVEPpA RSEESARI POE)
REALA MOAAAeRSI,
UN

2). „Vume de locuri. loşia, Iloroduiceni, Brădățel.

5). Dolh portar Sucerzi (Awaţa Bare tsprap Goe
ustenste), In 1529 trâia Aaria Lala Mihulei, bul Lazei,
AL

doamna (ek) jupănului Dol fost portar de Suceara.

Dar Dalh a trebui să trăiască supt Stefan cel Mare. Între
hoerii cunosculi mice până acum nu găsim nici un portar
R

de Suceava cu numele Dolh. Inainle de 7037, porlinia de

NT

Suceava a lost ocupată de bulrânul Luca Arbure de la

1190—1523: iar inaintea lui a fost ocupată de Sendre,
sare a murit in ISI Iulie Ș și sta fost inaropat în Dise:
CE

rica din Doleşti lingă tatăl său (lut, 12, 162). Și azi se
păstrează câfe-va pielre mormaântale în bizerica din Dol
heștii mari, din care una a doamnei Maria sola lui pan
I/

Sandre portar, moartă la 699 Mart 27, iar alti stearsă,

probabil a lui Șandrea. Maria era sora lui Stelan cel Mare,
AS

căci Şandre era cumnat marelui Vocvod. (Ă. Lore ne

seriplii I, 63). Cum eronica zice ca Sandre s'a îngropat
UI

langă tatăl seu in biserica din Dolhezti, și cum Dolheşti

ne vorbește de un Dolb, care ni e dat ea purtat de Suceava,
BC
 Y
995 iii

AR
se prea poate ca acest Dolh“să fie insuşi tatăl lui Şandre
şi e! însuşi porlar Sucevei înainte de 1478,

IB R
portar, fiind
când întâlnim pe Șandrea, ca unul ce ar fi venit cuseru
cu marele Voevod. Am avea atunci această spilă: Dol
portar Sucevei, căsătorit cu Laza, are 9 copii : 1) pe San

YL
drea portar căsătorit cu Maria fiica Oltei, şi soră cu Ste-
fan cel Mare, 2) pe Jihul, eare are de fiică pe Maria,
care aceasta cumpără în 1529 satul Ioroidnicenii de la”

SIT
semintia lui Oană Pântece şi a fraţilor săi. La satul Ilorodni-
ceni se găsește o biserică de piatră făcută în 1047 de marele
visternic Mateiaşi, ajuns apoi logofăt (v, N. Beldiceanu, Ar-
hiva IL 513).
ER
4). Neamul Păntesc. Din uricel dat de noi st vele
că urmașii marilor boeri Oană și Jul Pântece trăiau în
IV
Ilorodniceni după ce Visternicul Isac le-a fost cumpărat
de la Neacsa fala Vanci Panlece satul Folliceni pe Șomuz
UN

cu 200 zloți tătăraști, unde a trăit Stan Păntece. Cel mai

bătrân Pănlece aminlil în acele e Slaa, care a trăit prin
locurile Folticenilor de azi pe la 1400—1450, când şi aşă-
AL

zării lui i sa zis Stana și Slănigă (Uricar NVI, |, vezi

mai sus pag. 19), Acest Stan a avut de fii pe Vană Pă n-
lece (Oană), cetit răuca Ilană în Uricar NVI, d, pe Jul
R

Pănlece şi pe Maruşca. Oană Păntece e amintit intre bo-

NT

erii fară titlu între 1449—1456, şi arede [ii pe Jurcă, Pe-

(riman și Sofiica. In 1529 erau proprictari. peste 30 de
inși din familia Pântece în salul IHorodniceni, pe toți îi
CE

răscumpără în masă Maria nepoata lui Dolh portarul. In-

străinaţi în 1490 din salul Polticeni, în 1329 şi-a vândut
si răzăsia lor din lorodniceni spăicuindu-se ast-fel nea-
mul:lor din treptele boeriei Moldovei: cu cât îşi instrăi-
I/

nase ocinele lur.

AS
UI
BC
 Y
AR
— 236 —

IB R
41, Document din 201S Maiu 1. Yasluiu.
Sunear: Stefan Vudă zis Licustă, fiul bătrânului Stefan Voce
vud. iutareste lui Nicoară sulzer următoarele cumparături șa treia
parte din siumâtate dinu Glodeni pe Bahlui de la fieiorii Cristei de

YL
Glodeni cu 100 zloli tâtărasti; satul Sărbara pe Ciulue la Cala de
li boerul Şârbaca cu 100 zloți tatârâsti,

Uricul lui Stefan Vodă sina slaraţo

SIT
Stefana Voeroda

Adică au venit inainlea noastra si alor nostri

Moldovenesti boeri sluga noastră Jlea şi sora lui
„Inghelina i Tudora liciorii Carstei de Glodeni.
ER
de nime silili aici usupriţi au vândut a lor dreaptă
ocină si moşie. din dres «dle cumpărâtui(ă) ce au a-
IV
vul moșul lor Creste de Glodeni de la părintele
domnici mele Stefun Voevod, din siumaătate de sat
UN

de Glodeni a treia parle, partea din gios de câtră

Bahlui aceia o au vindut a credincioasă slugii nua-
stre Xicoca sulye» drept 100 zloli lataraşti, şi s'au
AL

seuat sluga noastră credincioasă Nicuar suleei

şau platit deplin acei, bani care sau pomenit mai
sus 100 zloți tatarâști în mânule slugii nvastre
R

Ilei si surorii lui Anehelinei şi “Tudorii licivrit lui

Crăste de Glodeni dinaintea noastra si dinaintea
NT

a lor noştri Moldoveneşti bveri.

Aşijdlerea au mai venit înaintea noastră si În
inlea a lor noştri boeri slugile nuastre Sărbaca de
CE

a su bună voe de nime silit nici asupril s-au vândut

a sa dreapta ocină şi moşie ce uu avul danie de
lu părintele domniei mele Stefan Voecod, un sul
I/

anume Șârbaca pe Ciuluc la Cole acie au vân

dulur iarăşi slugit noaslre credincioasă Nicoară
AS

sulger drept 100 zloți latarazti, sculăudue-se Xicuar

ra sulger au plălit toți deplin acei buni mai sus
pomenili 100 zloți tataraşti în miânule aoec]eicescea
UI

lui Ieauco Siăvbaca dinaintea noastră şi dinaintea

a lor noştri Moldoveneşti boeri. Deci noi văzănu
BC
 Y
— 231—

AR
a lor de bună voe tocmală şi depliu plată, aşijdere
și de la noi am dat și am intarit acel de mai sus

zis din giumălate
sios a treia parte
Sarbaca pe nume
IB R
sat de Glodeni din parlea de
de cătră Bahlui, şi ace salişte
pe Ciuluc la Colac, a credincioa-
Nicoară sulger aşa ca să fie lui

YL
sei noastre slugi
uric de la noi cu tot venitul lui şi ficiorilor lui şi
nepotilor, strânepoţilor, şi altor âmprăgştieți ai lor
a tot rodul lui cine se va alege mai de aproape

SIT
fie neruşeil nici când în vecii vecilor. Iar hota-
sa
rul acelui mai sus pomenit din ginmătate de sat de
Glodeni a treia parte, din partea de gios de cătră ER
Bahlui ca sa fie din lot satul din giumaătate de sat
a lreia parte, iur de alte părți sa fie după hotarul
cel batrân pe cum din vechi au viețuit. lar hola-
IV

tarul acei de mai sus pomenită salişte Şarbaca pe

e pe ho-
Ciuluc la Colac. ea să lie din toate partil
UN

t Spre
tarul cel vechiu pe cum din veci au viețui
noast re mai Sus po-
“aceia esle credinta domniei
fii
menit Stefan Voevod şi credinta preaiubiților
şi credin ta
ai domniei mele Alexandru şi Stefan,
AL

boerilor noştri, credinta dumisale Flur dvornic,

credinta dumisale Vlad, şi Scripcă, si Crăciun, şi
şi -Septelici parealabi de lotin, credința
R

Popescul,
Manea şi Grozav parealabi de Neamt,
dumisale
Mateiaş,
NT

eredinta dumisale Ungurului, şi a lui

de Cetatea nouă, credinta dumisale Ilur
parcalabi
şan
portarul de Suceava, credinta dumisale Diăg
CE

Crasne ş vister nicul.

spătarul, credinta dumisale
du-.
credința dumisale Sturzii postelnicul, credinta
„Steful paharnicul, credința dumisale Lohan
misale
l, cre-
stolnicul. credinţa dumisale Patraşcu comisu
I/

mari
dinta tuturor ai noştri moldoveneşti boeri a
intări lură iaste poron ca
şi mici. lar spre mai mare
AS

nostru credincios dumnealui TPofruşan

a marelui
marelui logofat a scrie şi a noastră pecete a spân-
adevărata carte a noastră.
UI

zura catră aceasta

BC
 Y
AR
— 935 —

IB R
Seris de Jon Dorlătulovici în Vuslui din văleal
1045 Mai |.
Sau lalmacil di pi sirbie de Stefan Luca vise
ternicul la leat 7230 Mari 185,

YL
NOL

SIT
1). Suretul face parte din ielele moşiei Prizorenii şi Avra-
meștii a casei Daniel din laşi. (eSurete şi Irvoade> VIII, 700).
2 Xume de persoane: Ilea, Anghelina. Tudura, Căr:
stea de Glodeni, Nicoară suluer,
ERSârbaca.
5). Aume de locuri: Glodeni, Sesbaca, Ciulue la Co-
lac, Bahlui,
IV
1). Stefan Ticustă. Iu scurta lui domnie Stelan Vodă
UN

Lăcustă a dat prea putine acte, și chiar din acele esile

din cancelaria sa au fost nimicite de Rareş Voda în a
doua sa domnie, căci necontenit Petru Vodă zice în îspi-
soacele sale că diresele de la acel Stefan Vodă poreclit
AL

Lăcustă să nu aibă nici o lege inaintea privilegiilor mele,

EI işi zice în acest uric [iul lui Stefana Vodă «de la
R

părintele domniei mele Stefan Voevod- wr poasarreak se

USACTRaaut Grreana neeoaa>, E falsă dar aserțiunea dală
NT

de cronicari (copia lui TŢicău după Varlolomeiu Mazăreanu)

si de Istoriei să. D. Xenopol, N. lorga şi alţii) ea Stefan
Vodă zis (nessain) Lăcustă ar hî (iul lui Alexandru Vodă,
CE

tiul lui Stetan cel mare, mort câtră 1590, Stelan Lăcustă
era dar late vileeg lui Petru lares, din acelas lata,
nu însă şi din aceiaşi mamă.
I/

5). Divin lui Stefan Vodă Liicuslă : Dexpre dus:

mănia dintre Lăcustă Vodă şi Rares Vodă vorbese eroni-
AS

cari! şi documentele, Lista boerilar ne va desluși mai

bine, Să-i luăm pe rând,
UI

a) Logofăt mare e Zotruşanu, care a slujil pe Slel-

viță Vodă între 7025--7092, și pe Stefan Voda între 706
BC
 Y
AR
—104$. Supt Rareş Vodă înlăia domnie, 'Totruşan e înlo-
cuil cu "Toader logofătul, și pomenit ca boer fără titlu

IB R
intre 7039-7045 :— iar cu venirea lui în a doua domnie
cătră 7049 Febr. 19, 'Totruzan logofălul e prins de larez
și omorit (Let. |. 902; 1. Bogdan, Cronici 229; E, Picot

YL
Chr. WUrecha. 329 nota), ca răzbunare pentru concursul dat
domniei vilregului său rate,
b) Vornic e Zlurul Efrim, care e unul din sfetnicii

SIT
cei mai intimi ai lui Rareş Vodă. Vornicia sa dutează în-
tre 7039 —7054, şi cronicarul Ureche ne povesleşte că la
n doua înscăunare a lui Mareş Vodă Efrim Ilurul a dat
domnului marele ospăț la Bârlad
ER în 7049 Febr. 19. Se
vede că spre sfârşit Ilurul dvornicul a părăsi: pe Stefan
Vodă, rămănând credincios lui Rareş.
IV
€) Boerii fără titlu: Vlad, Scripcă. Crăciun : Pe cei
doi dintâi îi intilnim și supt Rareş Vodă intre 7041—104o
UN

iar pe Crăciun îl găsim ca parcalab de Novagrad între

„1041— 1049.
d) ZFurcaiabii cetăților: La Iolin avem pe Popescul
AL

si Şeptelici: La Neaml avem pe Morile şi Grozav La ho:

mau pe Unugurul și Mateiaşi. Nici unul din aceştia nui
mai găsim supt Rareş Vodă în a doua domnie, iar pe
R

Seplelici îl şi tae in 7051 Oct. (|. Bogdan „Lexte Sla-

NT

vone“ 913).
c). Iluv porlar Sucevei vine între Mihul și Petre Var-
ticovici. Despre amestecul po:larilor de Suceava în schim:
CE

barea domnilor intre 153S—1541, (vezi Uricae XVIII, 491

nota).
1). Dragşan spatarul incepe spălăria supt Rareş Voudz
I/

în 7036 si o ccnlinuă și supt Lăcustă Vodă, ca să fie a-

pui înlocuit cu Jurie (Dancu). în a doua domnie a lui Na-
AS

res Vodă.
e), Crăsneş vislernicul e tăiat de Rares Vodă în a
doua domnie (7019 Febr.) odată cu Tolruzan logofătul. De
UI
BC
 Y
AR
-- 240 —
altfel Rares Vodă şi-a schimbat des visternicii săi: Dumşa

IB R
Toader, Glavan, Măleias, Toma, Dau, AMoghilă”!! Din a:
ceștia Zoma e omorit de ltarez o dală cu Totruşan și
Crasnes,

YL
h). Sturza postelnic. Cred că e acelaş cu lun Sturza.
care ajunge portar de Suceavaîn 7060. (Uricar XVIII, 492).
i). Steful paharnicul. Lohan stolnicul, Patraşco comi-

SIT
sul; din aceștia Palraşco e omorit în 7049 Fevr. (Let. |.
201). amestecându-se la suirea în scaun a lui Alexandru
Cornea.
ER
45). Document din 7054 Mart 50, Bărlad.
IV
Sumar ; Pelru Voda inlăreste lui Sima şi lui Felizane satul
Jizălia a cărui dreze au fost perdute când au venit impăratul tureese
UN

cu taturii de au prădat ţara,

AM(m)afo)erire lte)iire mn. Merpa noezopa re.

nis)ala)pa Beata AlSAjaBeReri. BAAMEMAET o 000 cent
AL

SUC TOM MILA, rack TO A MEA ASP AI EPO

urSun Scanner. vozi(6) pusa ph natur a mph

R

Hataut etape. ua lu caSru Gina ut Perurau. 1 itae

NT

ARAL AMR READ doo saprSpiicuint Mah CA

WOEOAUMAL II ARE, penSrt (sie) ze putina aport

uaaau we iSnenn er poqarrek r(o)e(ne)aler)eaaur Gore?
CE

Aa EOELO AA d CEO Hdd NEPARTE. 4 POT UPU Ata

(ur ua)rSa(Mad) ca... nr Speta loa a ca rar

I/

! d (pu N) Hui “au “k MA Îi ded k. HO A

eu aphune uneste sadeiS at aaprSpiete ca ate ÎN ratat

AS

MUAY MEREU, d AU PARA ALEE (ur tac)

ZAU AMAN 00 UISTEPAAMANL CASA turtit (sic) Guma

UI

beruraus. TOTO BIIIIDEINICĂNNOE CEA nanirk EPA ALE. BALA

AA EET IE AT ac | Spui ui CA ACER APOASĂ, MA

BC
 Y
AR
— 941 —
Abreu HEY Hi Siduaroan un nprkSuoyuarroat Hi NparţiS-

IB R
phToatn zi ui naceaiS posS n crro.ek nat Maneper naut
RANG MENepSUrEHO HuRodnite Hâ- abat, 4 VOTap | 'Poais
EMUENNCANHEAS ceao Hanat'k înerzale pa ter ww Back eroz

YL
pont, no cTapoaiS țorapS no RSqa ua aka wneaau, ui
„MAR atpitane'R uBtanaSra ww npunaie m omS Cmeda-
Helaocnoain penoaru

SIT
AakSema a ora
OANEHAL Ad ME HAMGET 0 EAI BaAoun PR Hautta niput=
EA. a Ha "o cca t'kpa manere r(o)c(uro),y(em)ea numenutz
ER
Cannareati ILerrpa nerosn 1 t'koa npk [| exBarnaenuy cute
r(e)e(ne)a(er)ea at La ina mari Grrepanan Kocmanrinua.
n nibpa netap aurii. mkpa nana XSpS oprita, nlpa
IV

nana opun un manta OrSpsu napananone Nenciu.

UN

vkpa Îl nana Kpzna. pkpa nana AanuSaa NopS n nana

dinpona naptasanoae Hemenkur, tkpa nana langa n
nana Tana naprasanone Ienorpapcriy. e'kpa nana Hempa
AL

h aprrunean lua neprapk Gsuanenero. tkpa nana IO p(i1a)

enara(pk. p'bpă) nana AMernan enerkpunia. ka nana Lai
R

A panepa noereannta. kpa nana Xaasa. pkpa nana In

Ppat sa aut | a, n'kpa nana IkrSaa croannra. (ekpa
NT

natia aaa koauea. ui apa BACRYR ROIApPUUR Hanu Bf=:

ANRHV HI Aadniț, a no names snuner'k re Sar POCNO AAA
CE

Hate Bedtau | vor bre nani. an wr NAMIELO Popa.

HAN Mae HBBEPET,, HATE BE. HAIMETO Adana, Hi
HSTEPA:EAENia. aan atu Î| si STapăana ut Sip'krina, BanSsice
I/

ECAUI MA AAA N NOTRPAMIAN, Bau, CAS i aa po.

AS

4 Ha. kprkuceru n | norapaitpgeitie moaiS naceS puunerueantz

HSAS neakan cati tati eaS whprouS nan$ Alamerani S A40-
redserov nuicaru n naui$.,. AS Anc'ră aut mS, rmnicaa | ASka
UI

Monogiu o hpăaag, are Fana. atcua Alapria A

16
BC
 Y
AR
- 942 —

IB R
Traducere.

Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voevoi.

YL
Domo țării Moldovei, ştire facem cu această carte
a noastra luluror cui pe dânsa vor câta sau ce:
lindu-i-se o vor auzi; iată ca a venit iuaiulea noa-

SIT
stra şi înaintea a lor noştri boeri ale noastre suzi
Suna şi Feligane, şi sau jiluit noua cu mure ae
loba şi au marturisit nouă cu megieşii lor împreju-
raşi, zicând că privilegiile, ce le-au avul de cumpă-
ER
ralura de la parintele domniii mele Stefan Voevur
pe salul Jigălie, acele privilegii le au perdut, cind
Purcesc şi cu Tatarii de aut pră-
IV
au venit farul
dat al nostru pământ. Deci văzând noi a lor mare
jaloba si mărturie cu mulți megiesi împrejuraşi, şi
UN

noi aşijdere si de la noi am dat si am intarit slu-

silor noastre Simei și lui Fetigan ucel mai sus scris
sul anume Jigălie ca să le fie lor dela noi uric şi
AL

cu toate venilurile lor si copiilor lor si nepoților

lor şi slranepolilor lor şi rastrânepotilor lur şi la
e
lot neamul lor, ce li se va alege mai de aproap
R

neruşeil nici odanăoară în veri. lar hutaru l acelui

sal de mai sus seris Jigalie sa le lie din toate par:
NT

ile pe vechiul hotar, pe unde din veac a umbla.

Ja dacă sar alu niscai-va divese ce la acel Sle.
fan poreclit Lăcustă, acele pricilegii să unu aibă
CE

nica o lege înaintea privilegiilor noastre. lar la

aceasta este vredinla domniei noastre mai sus scrisă
Noi Petru voevod, şi credința prea iubililor (ii ai
I/

domniei mele Iliaș şi Stefan și Constantin şi ere”

dinta beerilor nostri, credinta boerului Jura «vor:
AS

nic, credinta boerului force si hoerului Sturza pir”

calubi de Ilolin, credinta boerului Crăca, eredinlu
boerului Danciu Țluvusi boerului Airon parcalubi
UI

de Neamt, credinta hoerului Şandru și a hocerului

Tâmpa parealahi de Novograd, credinta bovrului
BC
 Y
AR
— 943—

Petru Vavlicovici portar Sucevei, credința boeru-

IB R
lui Jurie spatar, credința boerului Moghilă vister-
nic, credința boerului Z/răbor postelnic, credinta
boerului Iaza, credința boerului Patraşco ceaş:
nie, credința boerului Neagul stolnic, credința bo-

YL
erului Plazo comis,şi credinta tuturor boerilor
noştri a mariși a mici.
lar după a noastră viaţă cine va [i domn

SIT
tării noastre din copii noştri sau din neamul nostru,
sau pe ori care altul 1l va alege Dumnezeu să lie
domn ţării noastre a Moldovei, acela să nu strice
ER
a noastra danie şi întaritură, ci mai, vârtos să le-o
întărească şi impulere cască, căci că şi noi le-am dat
şi le-am întarit pentru a lor slujbă şi pentru câ
IV
le-au cumparat cu ai lor drepti bani. lar spre mai
mare tărie şi putere a lot ce sa seris mai sus am :
UN

poroncit înşine la al nostru credincios boer Matiaş

logofatul să scrie şi u noastra pecete so lege la
această carte a noastră. A sctis Luca Popovici în
Barlad la anul 7054 luna Martie 30.
AL

SOoEFEIE
R
NT

1). Originalul slavon fără pecete ne-a fost comunteat

de pr. I. Antonovici din Bâriad. („Surele şi Izvoade“ YV.
1069 a).
CE

9). Nume de persoane: Sima, Feligane.

3). AMumede locui: Jisălia, |
4). Prădarea țării. Uvicul lui Petru Rareş din 1546
ne amintește de prădarea Moldovei de sultanul Turcesc.
I/

nu ne lămureşte insă cu ce prilej; fi-va aici aluziune la

AS

luptele de la Podul-Inait şi Războeni, (1479 —1416) ori la

năvala lui Soliman din 153$, când cu detronarea lui Petru
Rareş. Noi credem că sc face aluzie la această din urmă
UI

năvală, căci ar fi prea mult timp la mijloc între năvala

BC
 Y
AR
— 914 —

IB R
vureilor din 1475, perderea privilegiilor salului Jigălia și
reimprospâlarea titlurilor de proprietate. Şi apoi chiar în
context zice că: wi usrSniant =dăușii le-au perdul, adică

YL
Sima și Fetiuan. iar nu pârinlii lor.
5). Jigălia. labinăud uricul din 7005 dat mai jus
cu acesta de aici reiese câ Jigălia era şi o apă. si un
sat: «un sat pe Jigălia anume Iarbuzi». = «Satul Jigălia”,

SIT
Credem că numele apei e mai vechiu de cât al satului.
Cum în împrejurimi avem a face cu denumisi slave de ape
ca alan, și numele de Jigălii ar fi tot slav. In adevăr
in Jigăliu avem
ER
radicalul stav jig, de la eta, ituraru==
a arde; deci jigălia ae însemna arstera (enraanuni= mac
IV
sina de prâjit calc). In adevar nu e lucru nou că pe vâile
lalanului apele seacă în limpul verei pe o mare intindere,
UN

din cauza arşilei soarelui.

49. Document din 7030, Oct. 29, Iași.

AL

Suutur : Stefan Vudă inlăreste lui Toader Casolă suljar cute

părătura ce a făcut în a opta parte din Gorzti si din Vrâstali eu
0 zloți de lon fiul lui Mircea Casetă, din ucicul ce au fost al luă
R

Britul v teazul se la Slefan Vodă.

NT

MnăecPiis BSE Ah OPedant Borod, FOC ap

BEAU AA AAECEOIL, BA AEO LA MECI ALEI AC
CE

POM DACEN TO HA HA BABII MAH EV Seri CVCARNUNT,

WE MpINAE pg, | Mădut aupra manat pietapai, atat

caSra Duwu cir lupii Îhatmiera. 19 CROIS ASPIRA
I/

MU HerostSinert ÎN pHenAStArI, HI IIPSAdA CRIN upatSis

wrunuS ur ceoere tipa || tare Sprie Sputa Akaa. ro

AS

E par Saa nike ku man ncnpurraie ri kaa rose aer

EA ni Creata BOEROAI Acte aer ceia ter Lo cara casio
UI

MAC, E UCID dcr pac ama. | CLS Măr, "TA poe

Adi BUSuS casta cass name rkpueus TeaqtpS nas

BC
 Y
AR
— 94d —

morii cSaikap$. Ba ui Bia 'raTapenuy. n aur tkparhiu

IB R
caSra Toancp Ramora cSa:tap. Banaarna Sen |] roru
ennienncanin nuvkau n Badr "rarapenuț, $ pSru Snn$ cne-
taS caSsk namenS IGuS cu$ Mupun Ramora pa

YL
HAM. ME IPAA MANA BOtaput, o hi Rh ptr ay
ACRBORSANSIO "POSAEE 0 IIOANSIO Banaar$. Tae ui tor
Mac Ada AH NOTPEBAMIAN câtă CAS natmeaS pekprrsauS

SIT
"PoastpS Rawuorn cSamnapS mori Bumenneatintini. |] Weatere
ACT CEAO AT ÎNpACTAN, BIRO Ad EET EMS UP tac Spui ca
PACEA NOPRACAL EaiS ui akrea cron SuSuaroa erou npike
ER
SuSuaroa sro. ui npatjiSparoar | ere, ni BaceuS poss rs.
aro ea$ Sac” nancaninin nenepSurerto tsioanzie na B'kair,
IV
4 VITAP "PRAI UPAA, petettat twcatSie uăcr ceae ww ora
ui wcatsio uacm cese twr lpaeran, |] Ad_ECT Hal WT Bacero,
UN

VOTApA catia aer, SL OTP MIU CTOpON 10 CPApOAIS Nez

mapS ne Spa Hi8 ka wintaani. dă a ro ec thpa az
LES TSCHSACTARA Entntenticatinare dt Gred anta goanei” | n
AL

ekpa upkrasarenennaro ati nparallev pa, n tkpa netap ac

mut. tkpa nana feaza. hkpa nana Ilempa eprunea,
R

gkpa nana Ilerpuaa. pkpa nana punerii, ui nana

NT

Tanană | None, tkpă nana hocre n nana honspa

Memenur. e'kpa nana Iempnna, n ana Teagepa Iono-
rpaacuț. 'kpa nana fipaSpe neprapk GSuanerere, e'kpa
CE

nana Xpana cnz map. kpa nana lagune necreannasa,

vkpa nana CanSrana uanitiiă, t'hpa mata Crpaua crea
inta, t'kpa nana Kamakura samtea n [| nkpa Scuy Boa'k=
I/

ORA HAUIIȚ, LOA AABeRuIr. BEAMEIY II AAA, A 119 Heutet

AS

2RuBoTk 10 BSAET PENecAdpA Hate Beătant ww Ak'rent ia-

UI. HAM WF HAUIEro BONA HAN Nat RSA, For, POCNAA Bora
UI

3 | ceper recnoaageat aha Maus BEA Ter Bu

Alea pateont
BC
 Y
AR
— 916 —

HA MUISPĂNA HANLEre Adana N NSTEPAEAEIA, AAN US

IB R
STEPA AA OVERA eee | e PS EACEMS LAIULENICANe
HomS nevhan ce În naueuS ekprsaS maus orpSu anis
asrsierS muearu. n neta mamiS puterea ceata Ano

YL
names. mica, A SatrpS Menmenuei st lea. tare.
Ba, Acu, COiroepia 15.

SIT
“raducerea
ER
Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan Voevod, domn
tarii Moldovei; știre facem cu aceasta a noastră
IV
arte tuluror cui pe dinsa vor câta sau celindu-
lise o vorauzi; iată ca a venit inaintea noastră și
UN

inaintea a lor nostri boeri a noastră slugă Jon

fiul dlivcer Caşolă de a lui bună voce «dle nimeni
silit nici împresural. si a vândul a sa dreaplă ocina
din al său drept uric, din uricul bunului său Bra-
AL

tul Viteazul, şi iarăși din privilegiile bunului dom-

nici mele Stefan Voevod, din a opta parte de sat
parle din
R

din Goeşti, a sa purte, și din a opta

Vrăstaţi , a sa parle, acelea le-a vândut nepotului
NT

sau sluuu noastră credinciosului Zoader Caşoli sul

der direpL SO zloți lătaraşti; şi a noastră credin-
cioasă sluaă Toader Caşotă sulger a plătit luti ue
CE

eci mai sus scriși bani S0 zloli tatarăşti în mânule

unchiului său sluga noastră lui Jon fiul Mireei Car
solă, înaintea noastră și înaintea a lor nostri bo-
iari. Deci noi văzând a lor de bună voe locmală
I/

si deplină plală aşijdere si de la noi am dat ȘI au

întărit slugii noastre credinciosului Toader Cazola
AS

suleerului acele de mai sus scrise a opta parte de

sat din Goesti si a opta parte de sat din Vrastați,
ca să-i fie lui de la noi uric și cu toate veniturile
UI

lui si copiilor lui şi nepolilor lui, şi strânepotilor

BC
 Y
— 41 —

AR
lui şi raslrănepoţilor lui şi la tot neamul lui ce-i va
fi mai de aproape neruşuit nici odânăoară în veti.

IB R
lav hotarul acelor de mai sus scrise a opta parle
de sat din Goeşti şi a opta parle de sat din Vrăs-
tali, sa fie lui din tot hotarul a opta parle, iar

YL
dinspre alte laturi pe vechiul hotar pe unde din
viac a umblat. lar la aceasta iaste credinţa dom-
niei noastre mai sus scrisă Noi Stefan Voevod şi
credința preaiubi tului meu frate Petru, şi credința

SIT
boerilor noştri, credința boerului Isac, credinta bo-
erului Petru dvornic. ctedința boerului Negrilă, ere-
dinta boerului Grincovici şi boerului Talală de la ER
Holin. credința bocrului Coste şi hoerului Condrea
de !a Neauit, eredinla boerului Pezrică și boerului
Toader de la Novograd, credinţa boerului Arbure
IV
portarul Sucevei, credinţa boerului Iran spatar,
credinţa boerului Fremia visternic, credința boc-
UN

vului Şavpe postelnic, eredința boerului Săcuian

ciaşnie, credinţa boerului Stărce stolnic, credinta
bocrului Căţelean comis, şi credința luluror boeri-
lor noştri Moldoveneşti a marişi a miei. lar după
AL

a noastră viată cine va [i domn tării noastre din

copiii noştri sau din neamul nostru, sau chiar pe
oricare Domnul Dumnezeu îl va alege să fie domn
R

tarii noastre a Moldaviei, acela să nu-i strive a

NT

noaslră danie şi întărire, ci să i-o întărească şi îm-

puterească..,. lar spre mai mare lârie la tot ce s'a
scris mai sus am poroncit înşine la al nostru cre-
CE

dineios boer Totruşan logofât să scrie și pecelea

noastră so lege de aceasta carle a noastră,
A seris Dumitru Popovici în laşi la anul 7030
luna Uclombrie 99.
I/

NOE
AS

1). Ociginalul pergament e in proprietatea d-lui D.

A, Greceanu, actele Pavli. Fără pecete, șnurul se păstrea-
UI
BC
 Y
AR
— 248 --
ză to. E ros la indoilura de jos, unde e formula de in-

IB R
cheere. („Surele şi Izvoade“ VIII, 193).
2). Anume de persoane. lon fiul Mircei Cazolă, Bratul
vileazul, Toader Caşota suljar.

YL
3). Nume de locuri. Goeşti, Vrăstaţi,
+). Bratul Viteaz (inarsaa nwrhkak) lrăezte supt Alexan-
dru cel Bun, de lu care capătă privilegiu asupra Goesti-

SIT
lor și Vrăstaților, în care nepolul său lon a lui Mircea Ca-
sotă are drept la a opta parte. Deci şi Bratul viteazul a
fost tot Cașotă. Porecla de vileaz era sinonimă pe atunci
cu oștean, şi dacă Bratul Cazotă viteazul ER capătă milă da
la Vodă, sigur că mila a fost o urmare a slujbelor sale
făcute Domnului. (Vezi mai sus pan. 47).
IV

50. Document din 7014 April 27, Hârlău.

UN

Siwnur: Petru Voda Rareş, iita este lui Păun cu fraţii și su-
vorile lui, nepoţii Mihului Pojar, partea lor din Bogdanesti.
AL

eee) PocneAapa Bette lea iaeriear, bitte

HPINASUIA HpAS asi nai cavru, lava n Eparuas ere |
R

eee eee CtCT)pa UI bacnana nenorrone AluSaa

Isitapa. n ruit Togecita n par cn dle ui ceea |...
NT

eee dt, nensrene auțSaa Ioiapa, ruta

NASMENROLE MY CTANMNAA CV TO aa
CE

e "Tohani. ui ceerpa ere Iikruta ku Menara n

Dour. N9 A ASEPOR BOA i pata
eee eee PUII, UI HE purta Ape atata he
I/

Aete ut. Musa neinap i hiper Sua Po ..

AS

eee e POM EAR roeneaeriaint . Grebana no

PAL CEAA MANA erati ca cca
ae) ir Moțiaa, ai peeradeek 4 aer cavsik as
UI

ed Iane ut paria ro lepra Do.

BC
 Y
949 —

AR
„aaa cec)rpu ue hackana Akira Magura. nenorene
AlnNSaa Iozapa. moaca câte | ee MDA

IB R
ua 34 pai "ree npoganie vor AMloțiaz. aato atu Bike
APEPORCANSE MOTOR ea DI PP Mae
AAA MI VOTEPAANAN "Tora Bhtuivka noaorina cea wr Îerz

YL
AMANE, ARO | eee CA pa)eiku
Motoaoat nporoni mut aa ek ne Saunuaer, nuc v Xpaneti,

SIT
EATW BA, dr, B8.

“Traducere
ER
(Petru Voevod cu mila lui Dumnezeu) domu
IV
tarii Moldaviei; iata că au venit îuaintea noastră ale
noastre slugi. Pănan şi fratii lui (Porcul şi Deachea și
Budic și) sora lor Văscana nepoţii Mihului Pojar ;
UN

şi iaraşi Todosia şi fratele ei Lupe, şi sora (lor

Nastea şi Lupa felele) Lucăi, nepoţii Mihalui Po-
ja; şi iaraşi semințenia lor Slanila şi nepotul lui
AL

(Păun şi fratele său Tri)an şi sora lui Neaceşa co-

piii Anuşcâi și a lui Cristea, de a lor bună voe, şi
au împărțit (a lor dreapta oci)uă şi din direase ce
R

au avut Dunii lor Mihul Pojar și Cristea şi Anuşea

(de la părintele) domniei meale Stefan Vodă, satul
NT

anume Bogdăneştii şi cu (parte de cumpărătură) de

la Mohilă, şi s'a cuvenit în partea slugii noastre
Jui Păun şi fvaţilor săi Porcul (şi Beachea şi Budice
CE

şi surorii) lor Vascana copii Marineai, nepoţii Mi

hului Pojar jumătate de sat (din Bogdanești şi o
alta) jumatate. pentru acea vânzare de la Mohila.
I/

Deci noi văzând a lor de bună voe (tocmală, iar

uoi asșijderea) și de la noi am dat şi am întărit a-
AS

cea de mai sus jumatate sat de Bogdâneşti ca să

(le lie lor de la noi cu toate) venilurile, Şi într'a-
ceastu nime altul să nu se amestece. Scris în Ilaăr-
UI

lau la anul 7044 April 97.

BC
 Y
AR
= 200 —

NOII

IB R
Originalul hărlie; lipsezte treimea «de la inceputul fie-că-
1ui rând, hârtia fiind îndoită în terei părti. Sau compleetat lip-
surile cu documentul dat mai jos. Face parte dinu Arhiva prea

YL
interesantă a d-lui Ge. Tăbăcariu, iavâțător, urmas direct al
Musteștilor, din Bacău. („Surele şi Isvoade» VIII, 359).

SIT
51. Document din 7014. Jăvlău.

Sumar: Petru Vodă Rareş întăreşte lui Păun, cu faţii sai

Porcul, Bechea, Busdic și sora lor Vascana. partea lar din Bogdănești
iumătate de sat, după
la Stefan Vodă, ER
diresul ce la avut bunelul lor Mihul Pojar de

i lerpa noeneaa. alohriee aţmațe)erire r(s)en(o)a)-

IV
PA Beata Mloajaneneu (.. eee]
MaSu. n panta ere MopeSa ae Donna. ai ÎS ui ccerpa
UN

Nae (Aa cauzat Tes

Acid apar et Se ui cterpa cere lac n sua
MO Î oitapa caz miez
AL

Mennene su Girantuaa "ui SnSa ere MA] “1

ere Mekruu Aku uSunnir n peru. ne HVAC

R

BOA PA ÎL at ucupraaue
NT

Ie uitai Akieie ut Alisa Metap n per...

ee Îl poaarreak reno) iernat Cre
pana
CE

nstear cete nantaek ornat. |

55 Maer caSk naut IaSuSaS a paria cre IlopriSae
MA Iker Mapa, ace
I/

usrote AluSaa Ioiapa, moaceanta ( AR '

HA. HIIS dthl rutare ASEODAAICE HOPE, AA

AS

Tahiti, o. .
[eee | NOTA MILA 0 oră

RILA MARIA Ceea, (o Ae

UI

HOPE. ur ia ek ue Sannnarr, rute $ Mpnast) nahre îi.

BC
 Y
— 951—

AR
Traducerea
——

IB R
Petru Vodă, cu mila lui Dumnezeu Domn țării
Moldaviei (ială că au venit înaintea noastră) Păun
lor
și fraţii sai Porcul şi Beachea şi Budic şi sora

YL
Tudos ta
Vaseana (nepoţii Mihului Pojar); şi iarăşi
e
si fratele ei Lupe şi sora lor Nastea şi Lupa (fetel
şi iarâşi semen ţia lor
Lucai, nepoţii Mihului) Pojar,
n
Stanila şi nepotul lor Pa(un şi fratele său Trifa

SIT
si sora) lui Neagşa, copiii Anuşeai, şi lui Crist ea;
de a lor bune voe şi şi-au împârtii (a lor direpte
şi) din direasele ce au avul bunii lor Mihul
ocini ER ei
Pojar şi Cristea (şi Anuşea de la părintele) domni
mele Stefan Voevod satul anume Bogdă neşti i (şi
sa cuvenil) în partea slugii noastre Păunului şi fra-
IV

tilor sai. Porcului şi Beachei (şi lui Budic şi surorii

lor Vasecanu), copiii Marincăi, nepotii Mihului Po:
UN

vă-
jar, jumătate (de sal din Bogdâneşti). Deci noi
şi noi aşijd erea
„ând de bună voea lor locmală,
de
(şi de la noi am dul şi am) întărit, lor pe-acea
mai sus jumatate de sat din Bogdaneşti (ca să le
AL

lie şi de la noi uric cu toate veniturile), şi întra-

ceasto altul nime să nu se amestece.
Seris în [arlău la anul (7044).
R
NT

NOE

hârtie, rupt la colţul din dreapta, o

CE

1). Originalul
“treime din cupinsul textului. Intregirea Sa făcut cu aju-
dat. mai sus, amâudouă actele vorbird
torul documentului
de aceiaşi moșie, afară de cumperălura făcută de la Mo-
I/

Gr. Tăbăca-
hilă., Face parte din pachetul de acte a d-lui
eteşi Iz-
AS

riu, învăţălor urmaş de al familici Mustea. (<Sur

voade» VII, 391).
9). Nume de persoane. Păun, Porcul, Beachea, Budic
UI
BC
 Y
AR
— 9352 —

Vascana, Todosia, Lape, Nastea, Lupa, Mihul

IB R
Pojar, Luca,
Stânilă, Trifan, Neagsa, Anuşea, Cristea,
3). Xe de locuri. Boudâneşti.
4), DBogdâneştii vin astazi în jud, Bacău peste Siret,

YL
din vechiu câdeau în [inutul Romanului. Proprietatea
în a-
cesl sat a curs astfel. In seel, al XV-lea găsim proprie
tari
pe acești 3: Aihul Fojar, dnuşca și Cristea. Despre Po-

SIT
jar ne mai vorbesc uricele lui Sicfan Voda. Mihul Pojar
a avut 2 copii, pe Mărinca și Tuca. Mărinse are de co-
pii pe Păun, Porcul, Beah, Dudic si Văscanu, iar
Luca
are de copii pe Todosia, Lupe, Wastea, și Lupa, ER
Urmașul Anatşcăi pare a fi Slănilă, care are de ne-
pol pe capii lui Cristea: Păţun). Trifan și Weagsa,
IV
Urmează dar că în jnmâlatea întâia a zeel. al XV-lea
(14100— 1450) proprielatea în Bogdănești a fost a batrănului
UN

Pojar ; în a doua jumatate a secl, al XV-lea, (11450 — 1300)

propriclatea a curs pe 2 bătrâni, deşi crau 3 fraţi, Cris-
tea cu Anușea formând un bătrân.In secl. al XVI-lea spre
1556, proprietari in Bogdănesti erau 13 persoane, «lin care
AL

cel mai Dbâtrău era Slănilă, iar ceilalți crau mai lineri,
venind nepoli lui Mihul Pojar.
R

In actele ulterioare din pachetul de acte vom da de

NT

urmaşii acestora din 1536,

52. Document din 7054, Iunie 9, Iași.

CE

Sumar: Petru Vodă Rareş întărește ohstici răzesilorîn număr

de peate 25 persoane proprielalea lor in satui Colrezti pe Bahlueţ,
I/

Macri izins ant Ilerpa noetoqa. POCNS Apa Betta

AS

loa aero, BUAMENIUTA UNHNAL CCR ANCTOM MAIA,

We "PSPU ET | tati man caen Pepacna ui nparita
ere anu ui Meura n nacatrinntone Mite pas
UI

vor n bancă ui crerpu ut donk u Ovparr a, Ahr

BC
 Y
—- 258 —

AR
MA Sp zic, aa rata atac | ateniene us Lunea tt cecrpii e(1)

IB R
HSpa n Apara. whkru Iane. n THR MAEMENMRORE HK
ILak u I'kroa m Lovankur n ccerpu au Ilerpiira ii
Codponia, Aha, rea utt i PIBE Mace MŞA |]

YL
Toaatp anna n CA NO RpăTĂLA A: It CA £TO CECTBAANII
Akai ema. HPI MAEMENNRORE HN Tanpiia i cecipa

ere Aparana phkru Crannnut. TIE NAEAMENNNRORE NA

SIT
Aa penca. n ceerpn cn ASmka. ui Gedinna n hocz
Pita Ada Sun Surkui, ISAOBAANL ECAMBI MIX MWCOBHEIE Mee
IDE AMHASCPIIO. AAA HI MOTEPAANAN EARL dt APT Mac
ER
S matii Beata joy Aloaqaneneni Hy npanSio cerinte ni
ARANNUSY II MENBIRItAlE BA MAPTEPII [19 API HAALOT AT
IV
poate pocnsacraaatit Oriana BOEROAA. EANI9 cedo nanatrk
Rovapein. na Bay Îl aoveryk. si ca avkero vw atarna hay=
UN

ASVEk. BAR9 Ad ECTR AM APT Mac Spiih 1 CA BBCEM As

NOAA, Hat N AREAL HȚA PARE, 11 SVHSVUATEAL UIȚA. 1
upkowvnovuiroat ua n npaniSpkToa MA d Xe
AL

PAPA MEMO BRIIEICAnIiSătoV cea tata Hoapepiaan |]

9 ua Paţaspia n ca avkere Wor atat Ha aţaovanik
R

AA ECT APP OVEN CTOPON MICTAPONS ȚoTApS. i. d HA

NT

mo cea BRpa Hauizro rocnoacr [| ga emuemeannare ati Îlz

pă ROEROARL II Bipa IpFRABAORAEIIIE CrUBA POCHIOACT,
nam Taiama n Omedana n Kocvănruna, n r'kța
CE

“BOIdpA HANIIINh. “lpa nana Ge ana Ns ps. Bkpa nana

Hopun anwprntiia. Bkpa tata Îlempe pata. vhpa manta
Grovpsu n nana Aloguani upaanagone XeruuckHy, e'kpa
I/

nana XSpS un nana Almpouta | upznananene Ieateeuia.

AS

ehkpa ata Tamnni npakanac Iecorpaicioro. vkpa nana

Ier pn Kaprura neprapk Coiatekaro, erkpa nana IO pia
UI

enaray. aka mata | Asia anerepinia, ekpa nana Xp

BC
 Y
AR
204 —

IB R
Bopa uceresa, kpa nana Nan, kpa ana Ilas
Ppanta usurinta, tkpa nana Ikiovaa creanta, thya
nana | Iaaăa noanea. (Incheerea obișnuită).

YL
„nas Alaritansv aoreiero meat, tatcaa, o haaa
cuaie hSaaSran S Îsleer. maro Eu. atctța Oua O ur,

SIT
“raducere
ER
Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voevod, domu
tării Moldaviei, ştire facem cu aceasta carte a noa-
IV
stra luturor cui pre dânsa vor câta sau cetindu-li:
se 0 vor auzi, iată câ aceste adevărale ale noastre
UN

slugi Gherasim și fratii lui David şi Aelila licio-

rii lui Dragoş; şi semintiile lv» One și Dragotă
şi Dalolă şi surorile lor Donea si Urăta. copiii
Jurjei ; și iarăşi seminţeniile lor Inuşca și suro-
AL

rile ci Dura şi Draga, copii lui Juan, și iarasi

seminteniile lor Ilea și XNeagul şi Joanis si surorile
lor Aegrita si Sofronie, copii Îni Deldea, și iarăși
R

seminleniile lor Toader Galiţa şi cu ai lui frali si

NT

cu ale lor surori, copii Zefifei, și iurăşi seminteni-

ile lor Gaurul și sora lor Drăgana, copii Slauei
şi iarăși semiuteniile lor Mărenca si surorile ei
CE

Duşea şi Sofiica şi Costina, felele Anuşcăi, miluilu-

ne-am noi spre ci cu osebila noastră milă, am dal
şi am întărit înşine lor de la noi în a noastra bară
in Moldova a lor dreaplă ocină si mouzie din drese
I/

de mârlurie ce au de la părintele domniei mele

AS

Stefan Vodă, un sat anume Codreştii pe Balluei

şi cu loc de moarăîn Bahluel, ca să te fie și de la
noi uric şi cu toate veniturile lor si copiilor lur si
UI

nepolilor lor și strănepolilor lor zi rastranepulilur

lor și la tot neamul ce li seva alege mai deaproape
neruseil nici odanâvară în veari.
BC
 Y
AR
-- 959 —

lar holarul acelui mai sus seris sat anume

IB R
Codreştii, ce-s pe Bahlueţ, şi cu loc de moară în
Bahlueţ să le fie din toate părţile pe vechiul hotar,
pe unde din veac a umblat. Iar la aceasta este cre-
dinta a noastrei domnii mai sus scrisă Noi Pe/ru vo:

YL
evod, şi credinţa prea iubiţilor fii ai domniei mele
Jliaş şi Ştefan şi Costantin, şi credința boerilor
noştri, credinţa boerului Efren Iuru, credinta bo-

SIT
vui Borce dvornic, credinţa boerului Petre Crăcu,
credinta boerului Stawrze şi boerului Mobilă parca-
labi de Iotin, credinţa boerului Iluru şi a boeru: ER
lui Miron parcalabi de Neamţ, credinta boerului
Tâmpa parcalab de Novograd. credinta boerului
Petre Varlic portar Sucevei, credința boerului Iurie
IV
spatar, credinta boerului Das visternie ; credinta
boerului ZIrăbor postelnic, credința boeralui Ilamza,
UN

credința boerului Patrăşez ceaşnie, credinţa boe-

vului AVeagul stolnic, credința boerului Plaza co-
mis, și credinta tuturor boerilor noştri a mari şi a
nici. lar după a noastra viață ciue va [i domn ţă-
AL

rii noastre fie din copii noştri sau din neamul no-
stru sau şi pe ori-carealtul îl va alege Dumnezeu să
lie domn tării noaslre a Moldovei, acela să nu le
R

strice a noastră danie şi milă, ci mai virtos să le-o

tă:
NT

inlăreasca şi iîmputerească. lar spre mai mare

ie a lot ce Sa scris mai sus poroneit-am la al
nostru credincios boer :Alăfeiaş logofat sa serie și
CE

a noastră pecete, sa o lege de această a noaslră

carte, A scris Vasilie Buzdugan în laşi la anul
7054 luna lunie 9 zile.
I/
AS

NOD

1). Originalul pergament fâră pecete, se allă în grefa

Curţei de apel din laşi. E bine păstrat, („Surete şi Izvoa-
UI

de> VII, 97).

BC
 Y
AR
— 296 —

IB R
"2, Nume de locuri: Cudrestii şi Codreștii (licvapnniu,
HoApapomn): forma aceasta de oscilare între o și u, arală
că pentru vorbitorii din 1546 era lupla între mănţinerea

YL
lui o neintonat și slăbirea lui în e: Rwaps, icapreey, eve
Apei,
3). Obylia rcizeşilor Din înşirarea copărlaşilor la pa-

SIT
mâul în moşia Coidreştii in anii 1546, se vede câ. înaiula:
şii lor au fost aceştia : Dragoş, Jurj, Iran, Beldea, Felifa,
Stana și Anuşca. Aceşti 7 lrali au trăit câlră 1500. Fie-
care din el avind copii, iar Pelila măritată cu unu Galiţa
mai multi de cât toți ceilalți; a urmat
ER că încă din jum:
tatea întâia a seci. al NVI-lea găsim in Codreşti propriela-
IV
tea Imbucâtățilă intre cel puţin 30 de coproprietari. toţi
veri între ei (nacaveauntsne). Proprietatea lor fiind indiviză
UN

Domnul li-o întăreşte la toți în intreg satul şi în morile

de pe Bahluet.
AL

Document din £05S Mit 12.

Sumar: Iliaş Voda intâreste lui Coste, Drazolă, Solomon, și lui
R

toste Dodul cumpărătura ce au făcut pe pret de ÎS0 zloți tatărâsti în

satul Bobnleşti mai din josde Pupeşti, pe Vaslui, do li Toader ficiarul
NT

Duuwmzii Sulzerul nepot lui Sima Bolde cel batrâu,

Suret de pe sspisoc sărbesc de la Ilias Vodă

CE

din veleat 7V5S Mart 12 pe Bubulezti

la Vaslui, ce să chiamă acut
Doldeştii,
I/

Facem îuştiiniare precum au veni! înaintea

noastră şi înaintea Doerilor noştri slugile noastre
AS

Toader ficiorul Dumşii sulgerul nepot Simii Dol:

dii de nime silit nici asuprit zau vândut a sa dreaptă
ta ocină şi moşie din al său dres ce au avul mo
UI

șul lui Scima DBolde de la moșul domniei mele bă-

trânul Stefan Vodă den a lria parte a salului den
BC
 Y
AR
— 951

Bobuleşti ce sânt pe din gios de Popeşti a şasa

IB R
“parle aceea au vinduto slugii noastre lui Coste şi
vudenii lor Dragotă şi fratelui său lui Solomon.şi
iarăşi rudeniei lor Coste Dodul drept 180 zloți tă-
taraăşti, cari bani eu dat toţi slugile noastre .Cosle

YL
şi Dragota şi celelalte rudenii a lor. Solomon și
Coste Dodul în mânule lui Toader ficior Damgii
sulgerul (/lvmunn) nepot Sâmii Bolâii, pentru aceea

SIT
văzăndu a lor bună învoială și plată deplin am dal
și am întărit pre ce de mai sus scrisă a şasa parle
din a treia parte a satului din Bobuleşti ce sint
pe din gios de Popeşti ca să lie din tot hotarul ER
din a treia parte a șesea parte, iar despre alte parti
după hotarul cel vechiu pe unde au umblat din
IV
vechiu. Penlru aceea credința domnii mele şi a
preaiubiților fraţi ai domniei mele “Stefan şi Cosian-
UN

tiu şi credinta boerilor noştri d-lui Gavril vornicul

şi Petre Crăcă și d-lui: Movilă şi Ilrădbăr parealabi
de Ilotin, d-lui Idra şi Neagul parcalabi de Neamţ,
şi d-lui Efeu părealabu de Celatea nouă, şi d-lui
AL

Sturza portar de Suceava, dumneului Iurie spatar

și dumnealui Dan vislernie, și dumnealui Veveriţă
postelnic, dumnealui Z/Zamza şi dumnealui Patraşcu
R

paharnic, dumnealui Plaza comis, şi erediuta tutu-

ror boerilor noştri şi pentru
NT

întărire celor de mai

sus serise am poroneit cinstit şi credincios boiaru-
lui nostru dumnealui Mateiaş (res Ilieş) vel logofăt,
CE

această carte şi pecete noastră pre dânsa să o lege.

- Suretul acesta posleduindul cu ispisocul cel a-
devărat și alândul întocmai şi fără greşală adeve-
rez, cu a me iscălitură. 1503 Mai 97.
I/

Polcovnicul -Pavăl Debrici ot Mitropolie.

AS

so
1). In pachetele de acte a d-lui V. Miclescu, proprie-
UI

tar în Popeşti, Vaslui actualminte senator, se găseşte su-

retul uricului, a cărui original pergament lipseşte.
17
BC
 Y
AR
— 958—

IB R
2). Nume de locur:: Bobulesti, Popeşti. |
3). Sima Bolde. Acesta trăeste supt Stetan cel Mare
Il
și stăpânea încă din seci, al XV-lea mosia Bobuleztii.
avea insă de lraţi pe Tone și Aeaga, rum ne vorbeşte

YL
falii
uricul din 703t Maiu 27 (Uricar XVII, 124). 'Tusteei
în sus de Șurdeșt i
mai stăpâneau v selizte pe Sarata, mai
unde au stat Nekita şi Paul.

SIT
nostru compleclează uricul din 705t Mai 27,
Surelul
de frati
căci Toader e fiul lui Dumsa DBolde suljar, si are
pe -Irsip, Crăciun și Măriica. ER
54. Document din 7926, Dee. 26.
IV

intareste sehimbul ce Cozma Serpe pus

Siuae 3 Stefan Vodă
UN

telnicul a făcut'cu Pelru Pascu Iociung, parealab dand moşiile Urăs=

pe Cracău si me
teztii pe Câlnis, si Iliezestii pentru satul Vancăi Cozma
lui zis si Drusturi i., Apoi iularez te dania ce
năstirea Turbatu
2 sale si alte u-
Sarpe o face călră mânăstirea Neamţului în aceste
dajdii pentru pomenirea suletului său.
AL

Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan Vueaoă' domn

pamântului Moldaviei faceni slire cu acest ispisur
R

| nostru. tuluror cari pe dânsul vor câula, sau ce

îl vor auzi, precum au venit înaintea noa-
NT

linduse
stră şi înainlea boerilor nostri Moldoveni, credineiv-
sul boerul nostru Dunincalui Cozma -Surpe /Postel-
nic de nimene silil fiind, nici asupril. şi au sehime
CE

bul a sa dreapta ocină și cumpărăliură dând a lui

drept urie pe care au avut el de la năsrălorul dom
nici mele Bogdan Voevou, că au tusi cumpărat el
I/

acea jumălale de sat anume Crăstoştii cure este

pe Căluiş partea cea de sus. drepl dona sule doua
AS

zeci galbeni tataraşti, de la Soliica fata lui Boldez

si de la nepotul său de la Lazar Grozila nepulii
lui Danciul Boldez, din dresuri ce au avut Dunciul
UI

Boldeş de marturie de la moşul domniei mele Ste-

fan Voevod, iar dresuri ce au avut Danciul oldez
BC
 Y
— 259 —

AR
de la strămoșul domniii mele Alexandru Voevod,

IB R
acele au ars; şi au schimbat acea jumătate de sat
Crăsteştii care este pe Calniş partea cea din sus
"şi pateu părti satul din Ilieşeşti care au fost cum-
părat dumnealui Cozma Șarpe Postelnicul, acele

YL
patru părti din Hieşeşti de la slugile noastre de
la Gavril şi de la Romuaşeu de lă fiii Sorinii din
dresuri ce au avut muica lor, Sor, de cumpărălură

SIT
de la moşul Domnii mele Stefan Voevod, drepl una
sula doua zeci galbeni tătărăşti cu crediu(lioasa sluga
noastră Pelru ce au fost parealab ficiorul Pascului
Ilăciung au dal credinciosului ER
boerului nostru Coz-
mii Sarpe Postelnic a lui dreaptă ocina şi moşie din
drepte a lui urice care au avul tatăl lui de cum-
IV
părătură de la moşul domniei mele Stefan Voevod «le
mărturie, iar dresuri ce au avut Onea de la stră-
UN

moşul nostru de la Alexandru Voevod, acele aa

perit când Turcii au venit cu războiul asupra
păinăntului mostru, ce au fost cumpărat acel sut
unde au fost casâle Oucâi pe Cracău si cu moară,
AL

în Cracău lătal său Pascu Hăciung de la Maruşcea

fiica Oucâi şi o mânăstire a Turbatului care su
mumeşte acum Brusturii ce au lost cumpărat și
R

ace mănăstire tatăl său Pascu Haâciunz de la Alexa

şi de la Mihnea nepoţii Purbalului, div dresuri ce
NT

au avul ei de la strămoșul nostru Alexandru Voe-

vod, drept două sute patru zeci galbeni talarăşti,
deci şi noi văzând a lor bună voinlă şi tocmală şi
CE

bun schimb, așijlere am dat şi de la noi credin-

ciosului boerului noslru Cozmii Șarpe postelnic, a-
cel sat cu numele unde au fost cusăle Oncâi pe
I/

Cracâu și cu moară în Cracău şi acea mânăstire a

'Turbatului care se numeşte: acum Brusturii, ca să-i
AS

fie lui de la noi uric cu tot venitul ncruşeit nici

odănăoară în veci, iar hotarul acelui sat pe nu-
me unde a fost casăle Oncăi pe Cracău şi cu moară
UI

în Cracău, şi acei mânăstiri a 'Lurbatului care - se

BC
 Y
AR
—- 260 —

IB R
numeşte acum Brusturii să lie despre luate partile
după vechiul hotar pe unde din vechiu au stapânil ;
si după aceia toL în aceiași zi au venit inaintea

YL
noastra și inainlea boerilor noştri, credinciosul bo-
erul nostru dumnealui Cozma Șarpe postelnic si
bine îu voil cu a sa buna voinlă şi cinstita și lu-
minala inimă, si au dat pentru sanatatea şi mân-

SIT
tmirea sulletului său, Sit Mânastirii noastre XNeam-
tului unde este hramul Inălţarea Domnului Diutmne-
zeului şi Mânluitorului nostru lisus Ilristos, şi unde
ER
este Egumen rugătorul nostru Popa Partenie, acel
mai sus scris sal pe nume unde au fost casele On-
cai pe Cracâu şi cu moară în Cracâu şi mănăstirea
IV
urbatului care se numește acum Brusturii și încă
au dat un sfeşnic de şai-spre-zece măsuri de ur-
UN

sint și o cadelnila de cinei măsuri tot de argint și

un pahar de argint şi cinci linguri de argint şi tin
Epilrafl cusul cu fir și cu icoane şi cu mărgăritare
zi eanafurile cu aur şi margarilar și alte vesminle
AL

podoabe bisericei de ursenic cu aur, şi noi văzând

a lui buna voe şi danie care el au dat pentru sa-
nătalea și mântuirea sultetului său. acele de sus
R

toate serise. saltul și mânâstirea, și noi aşijdere şi

NT

de la noi am dat şi am întarit SIt. Mânastirei noa-

stre Neamtului unde este hramul Inalțarea Dom-
nului Dumnezeului si mântuilorului nostru Isus
CE

Ilvistos care sa lie SIL. acei Mânastir ei noastre Neam

tului, uric şi cu tot venitul neruzuit nici odată în
veci. Şi iala lol în aceiași zi au venit inaintea
noastră şi înaintea boerilur nostri rugalorul no-
I/

stru popa Partenie Egumen şi cu toli frații de

aşijlerea de a lor bună
AS

la Mânastirea Neamţului.
voa. de nimeni siliti nici asupriți şi sau tocmit cu
al nostru credincios boer Șarpe Postelnic cum și
pana când va sta sft- mânastire şi cine va [i egu-
UI

men și frate în mânăstire în viața lor, şi iar după

viala ior și ei sa aiba a sluji în lot postul Ador-
BC
 Y
— 961 —

AR
mirei născâtoarei de Dumnezeu în toate zilele pa-
raclis, sau pănă va [i viu al nostru credincios boer

IB R
Cozma Șarpe Postelnic, şi iar după viata lui şi moarle
cine va fi Egumen şi toti frați -la acea sfântă mâ-
naslire şi aceia să aibă a pomeni toate pomenirile
câte trehuese întăi întrun an Şi iar când i se vu

YL
împlini anul lui sa aibă ai face lui pomenirea, şi
iar de atunci înainte în toți anii să aibă a sluji pa-
rastas şi colivă şi a douu zi liturghie şi colivă și

SIT
la toti fratii are să de udăogire; iar la aceasta este
credinta domniei mele celui mai sus scris Iw Stefan
Voevod şi credinţa preaiubitului fratelui domniei
inele Petru, ŞI credinta tuluror boerilor noştri, şi
credința dumisale boerului Isac, credinta dumisale
ER
Petru dvornic, credința dumisale Sandru, credinta
dumisale Negrilă, credinta dumisale Grincavici şi a
IV

dumisale Tălabă pareulubii Hotinului, credința dumi-

sale Coste și a dumisale Condri a Neamţului, cre-
UN

diața dumisale Petrică şi a dumisali Toader par-

calabii Novogradului, credinta dumisali Luca Ar-
bure portar Suceavei, credința dumisali Ilran& spa-
AL

tar, credinta dumisali Irimia visternic, credinta du-

misali Sacuian paharnic, şi credinţa dumisali Stârce
stolnic, credința dumisali Caţeleau comis, şi cere-
R

dința tuturor boerilor a mari şi a mici. lar după

viaţa noastră cine va [i domn din copii noştri sau
NT

din neamul nostru sau iarăşi ori pe cine Dumne-

zeu îl va alege să fie domn pământului nostru a
Moldovei, acela să nu strămute a noastră danie și
CE

întărilură, ci mai vârtos să întărească ; iar cine vu

[i Egumen şi frâţi întru acia mai sus numită mâă-
năslirea Neamtului, acela aşa să slujască şi să facă
I/

pomenire credincios boerului nostru Cozma Șarpe

Postelnicul, precum mai sus am zis, și iar cine se
AS

va ispili a strâmula sau a nu împlini a lor loc:

mală, acela neertat sa fie de Domnul nostru Isus
Hristos și răspuns să dea înaintea înfricoşatului
UI
BC
 Y
AR
262 -
nostru
judet Domnului Dumnezeului şi imântuitorului

IB R
Isus Ilristos; iar spre mai mare tarie și intarilura
“Lotru
am poroncil eredineiozului boerului nostru
spânzura
nul logofat a serie și a noastră pecele a

YL
la acest ispisoc al nostru,

SIT
XOTI:

pu
1), Sucelul acesta face parte din actele moşiei
Seorteseu, de la
reni, jud. laşi proprietatea d-lui G. A.
care Pam copiat din o lrumoasă si compleetă
ER
condică de
alla in Ar.
documente a moşiti. Originalul pergament se
„Surele și [zvoade> LV, 200).
IV
hiva Statului. (v.
2). Nume de persoane : Cozma Șarbe postelnic, Pelre
Ilaciune, Oncă, Daneiul, Boldes,
parealab fiul lui Pascul
UN

Lazăr Groşilă.
3). Nume de locuri: Crăsteștii pe Câlniz, Viezești,
Drusturii,
AL

33. Document din 7051. lunie >,

R

kir Teodusie Lpisco-

NT

Siwou ş Petru Vuda harez întărește lui

cumpărătura ce a facul în salul Laslăoanii pe Cracâu
pul Radăutului
cu 400 zloli tatarăsti de li Toader fost vames În Suecava, ee și lui
i-a fast cumpărălură de la Toader Div visternie.
CE

Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voevod domn

tarii Moldovei, facem inștiintare, precum îti veni
inaintea noastră şi înaintea boerilor noștri, sluua
Vameş în Suceava de a hui
I/

noastră Toader fost

buna voe de nimeni silit mici asuprit şi au vândut
ce
AS

a sa dreapta ocină din diresele de cumpârălură

au avut el de la Domnia mea şi bucata de loc din
hotarul Lăslăoanilor ce este pe Cracâu «din partea
UI

ce uu lusi cumpăral el acea bucată de loc

de sus,
de mai sus zis, de la Toader fost Vistier și din
BC
 Y
AR
aia 9G: —

divesele de cumpărătură ce au avut el de la nepo-

tul de frate al domniei mele tânărul Stefan Voc-

IB R
vod, care a fost cumpărat Toader fost vistier acia
bucată de loc de mai sus scrisă de la Petru Par-
calubul. diu direse ce au avut el de la părintele

YL
Domniei mele Stefan Voevod, de cumpărătură, aceia
au vândut rugătorului nostru kir Teodosie Episcopul
haădăutului, drept palu sute zloli tatărăşti, și sau
sculat rugătorul nostru kir Teodosie Episcopul Ră-

SIT
dăutilor şi au platit tot pe deplin acei bani de mai
sus scriși 100 zloți tătărăști, în mânule celui de
mai sus scris Toader fost vameş la Suceava,
ER dina-
inlea noastră şi dinaintea boerilor noştri, Deci noi
văzând a lor de bună voe învoială şi tocmală și
plată deplin, aşijdere şi de la noi am dat şi am în-
IV
tarit pre acia de mai sus zisă bucată de loc din ho-
tarul Lăslăoanilor ce este pe Cracău din parlea de
UN

sus, cu să [ie rugătorului nostru kir "Teodosie Ii-

piscopul Radăuţului de la noi uric si cu tot venitul
neruşuil nici odală în veci. Şi diresul ce au avut
Toader lost vistier, de cumpărătură de la nepotul
AL

de frate al Domniei mele tânărul Stefan Voevod.

şi diresul de cumpărătură ce au avut Toader vu-
meşul de lu domnia mea, încă le au dat în mâunule
R

rugălorului nostru kir 'Peodosie Episcopul Rădău-

NT

tului. [ar hotarul acei bucăți de loc de mai sus

scrisă ce este din hotarul Lăslioanilor ce este pe
Cracău din partea din sus, se începe din malul
CE

Cracăului de lia o movilă săpată la o saleie însăm-

nală şi la o fântână rece, de acolo peste câmp pă-
nă în marginea drumului la o movilă săpală, iar
de acolo peste drum şi peste câmp la un teiu ple-
I/

cal. şi însemnat, iar de acolo din marginea pădu-

rei drept pădurea în sus. Deci până în vârlul dea-
AS

lului atâla este tot hotarul acei bucăţi de loc, şi

la aceasta este credința Domniei mele, de mai sus
seris Petru Voevod şi credința a prea iubiti fiilor
UI
BC
 Y
AR
— 2064 =.

domniei mele Iliaș si Stefan şi Constantin vucvoz!

IB R
credinta boerilor noştri dl //aru vornicu. si dl. Pe
le portariu Sucevei şi dl. Iurie spalar, şi dl. Dan
vistieru, şi di, J/răbor Postelnicul, și dl. Patraşcu

YL
Paharnicul, şi dl. Aeagul stolnicul, şi Al. Placa
comis. lar după a noastră vială, cine va (i domn
țarii acestia să nu strice a noastră danie și lularie

SIT
luca. ci mai vârtos sa dea şi să întărească «dle oare-
_ee fi este lui dreapta cumpărătură pea lui drepti
bani, iar peulru mai mare inlaritura a celor de
mai sus scrise. am poroncit cinstit şi eredincivs
ER
boerului nostru dumnealui Mateiaş logofătul, să
serie, şi a noastra pecete călră această carle a nou-
stra să-o lege.
IV
UN

XOT IL

1). Surelul face parte din actele moșiei Epurenii, jud.

laşi, propietatea d-lui Gh. A. Scorlescu, Originalul perzii-
AL

2U5!,.
ment aflător la Arhiva Statului (v. <Surete și lzvoadez IV
2). Nume de persoane: Toader Div vameş în Suceavi,
R

'Poader biv vistier, Kir 'Theodosie Episcopul adăuţului,

3). Nume de locuri: Lăxlăoanii pe Cracâu,
NT

56. Document din 05%, Iărlău.

CE

in
Sumar: iasi Voda intăreste împărtala în 3 parti făcută
Vine
mosia Wuosâncenii, intre urmaşii lui Vasco Epure, de la care
numele muzici Epureni, ţinutul Laşilor,
I/

liaş Voevod, cu mila lui Dumnezeu domn tz-

AS

rii Moldovei.
Adica au venit înainlea noastră şi inaintea îi
lor nosti hoeri, sluga noastră Jurja [iul lui Vasco
UI

Epure și Frasina şi sora cei Marina fala Maritei.

aşijderile sluga noastra Vascu si Patul si Andreica
BC
 Y
— 265 —

AR
ficiorii Magdalinei, aşijderile Pacurar şi cu surorile
lui Odochia şi Maria şi Stana ficiorii Ilinei, și de

IB R
a lor bună voe s'au împartit în de sine, dreapta o-
cină şi moșie şi din drese de întăritură ce au avul
moşul lor ficiorul lui Gherman din drese ce au a-
vul arse, cu mârturie ce au avut ficioru lui Gher-

YL
man de la moșul domnii mele cel mic Alexandru
Vodă, pe jumatate de sat de Bosânceşti partea din
jos şi jumătate de hăleşteu şi s'au venil lui Jurju

SIT
ficiorul lui Vasco Epure a' cincea parte dinlr'acea
jumătate de sut şi din hăleşteu, insă partea din
sus, lar Krăsinei şi surorei ei Marinii fetelor Mari-
tei s'au venit lor dintracea jumătale ER de sat și din
heleşteu iarăşi a cincea parle iarăşi pe din jos «dle
partea lui Jurje ficiorul lui Vasco Epure, iar slugii
lui s'au venit lui dintr'a-
IV
noastre lui Vasco singur
cea jumătate de sat şi din heleşteu a cincea parle
iarăşi pe din jos de partea Frăsinei și a Marinei
UN

fetelor Maritei ; Iar slugilor noastre Fatului şi An-

dreicai liciorilor Magdalinei iarăşi s'au venit lor din-
W”acea jumătate şi din heleşteu a cincea parte pe
din jos de partea lei Vasco, şi iarăşi lui Pacurar și
AL

surorilor lui Odoehia și Marilei și Staneai liciorilor

Jleanei, aşijderea și lor s'uu venit dinlr'acea jumă-
R

tate de sat şi din heleşteu din Bosânceşti a cincia

parte cu tot venitul, pe din jos de partea fătului
NT

şi Andreicăi ca să fie şi de la noi şi alt nimene să

nu se amestace înaintea acestei cărți a noastre.
IMarlău 7057 (1549).
CE

NOTEI:
I/

Suretul face parle din actele Epurenilor d-lui G. A.

AS

Scorțescu. Driginalul slavon e la Arhiva Statului (vezi «Su:

rete şi Izvoade»> IV, 209).
UI
BC
 Y
AR
— 2006 —

5î. Document din 5065 April 24. Dăvlad.

IB R
Suna: Alexandru Voevod iutăreşte lui Lon Creţul cumpără
tura ce a făcut în Satul Pupesti vartea din sus si cu heleştec cu
109 zloli tătarăşti, de la Anuşca Bica lui Steful Nisporeseul, miste

YL
nirea ci de la strâbunul ei Nispuru ce tră se supt Alexandru cel un.

Muaccriie notice An tact ApA ESERSAd. POE

A Ap

SIT
zeta dleaganenerr, wie piine ph at ana
na itat oakpu | usura oua Ileovaa Hucenepece
RSA. US EN APEI BEAR MILA MESIOVIELA, AMP
ASEANA UE IIPOAAAA EMPATIA OPIU EA MIA CTP ER
aie mr | Aaanie apa atita ha e IutenovpS we npasasa
HAIEro SLACĂANAPA ESELOAd, UETrEApPad ac cete tr Îlo-
IV
MENIUL EWMINAA MAC (10 EA CPARSALA) CUI iE 204 Me
UN

Hote apio Îl aaa Sova er para Peene

Addiare Grediana ROEA, MA POPA BEC AA ere
apraa macr cete to Moment ACP HI CA CPALVAA.
AL

Pa upoiata ceva |] namtatS Ins h pemovaS za erupu

CTE BATA TATPAPCRIVA, 1 Weratuleeă caSra mau lun Îpe-
R

USA PA BAAAPILA VEL CRAMA PEPI EAIENCANĂL e

Had | S Baa “rărapeuiț St poa SNSPA Hdd
NT

IL Upha, Bam BEA kpIE, MS AIE BOA ABIE MIE ACEASI Lo

AS TORMAAS A HSAMNAA BADAATOV, A Ai Pate ee ec ]
CE

AU IE HETEPAAIAI PTA BHITEBETENAA EPEAATA MAC CAO

ver Îlonenţiai Bruttintaa acra c4 ecrane e câSsa ndureaS
Men peapSaS ante Aa Ec EMY Ar ide Stput LH CA lie
I/

CEMA ASTA A EMS kre eo, ui SuSusrota er, n

AS

npaSuSavroia ero. n upapSpkroara ere 1 ACEA PAS ro

ro ek usueper nananitint menapSrurenuie muteantzie aa Rt,
id VOFAP TOI RIIENNCANULA ETEATOE MAC CEAO AT Ils:
UI

ME HI MAC, Ad CECT WT GACETO NOAA UPTPEPATĂĂ

BC
 Y
— 961 —

AR
WAT BMI HAA ACT, d AT III TOPO 10 CTâpo
ao YsTrapS no nSăa 8 erhiza toiutaani, FI Ha ro cer 'kpa

IB R
HAMIErO FOCHSACTEA Ertteneaniare aut SIAeĂAn Apa Eeenoa Hi
ekpa upârzBarnaruuiț citez roeneeraSmut, Hi t'kpa Botaps.
vkpa nana Ia nanno ateprinsa. pa nana Ilerpui Ii paz

YL
nonnua, Bikpa nana Xapa ui aha ikroe npunaanone Xe
rutenii. erkpa nana Ii AanuSaonia si nana lenea

SIT
upunaaănene Jemenuţ. tkpa nana le nepiiu ăi nana
Vacanta npatananere Honorpaieriuț. tkpa nata Aaa
neprapk GsSuagenore, t'kpa nana Ilenapecnoțaa carpa,
ER
i ekpa nana Livua Ierpruanua euerkpintza, n u'bpa manta
Pactana Alonuan uocreantia, rikpa natia A Satu'rpy
IV
cama, fkpa Dana Alegea'kia croantsa u- tkpa nana
lasa neamea, ni pa nach neah nani Beata
UN

AAA, A 109 Hdeat ciorik Te GSA PecnoAdpA ar

ue Beata ALOaatetoni. 07 AFTER HAur. Hat WT Bpăe
Tin HAY MAN VOT Hantero pPeAd, dat MAR BOVAREDO HBe
AL

REPET TOCIOAA ROPA POCIIAAPSAL BITI MANIE ÎMLoaqateaeu

BEMAN, POP GI EMS HENOPSIIIA HANIEO Adda Hi NORA
R

Ace. Adei ES STBPAANA ti Spini, BanSiie cca eat$

NT

NA UI NSTEPAVAN, 4 pie con Stiai ua caen npatint

uuwlzai. a na Roanmeie epiknocr ni norepziaenie "TomS Baceai$
euimenncannsart ceata ceaun namteatS erkpnoaS man Ale
CE

BRIAN ASTOĂETOV INCAP 0 HAS HEAT upuzikeni ut tceaiS

ANCTS HAENS,
iluicaa dnaponur Xamaonitu S$ Dpaaaa, Bare FBĂr
I/

Aa Spa EA.
AS
UI
BC
 Y
AR
— 205 2

“raducere

IB R
Cu mila lui dumnezeu Xoi Alexandru Voevod
domn tarii Moldovii însliințare facem cu aceasta

YL
carte a noastră tuluror cui pre dânsa vor cala sau
0 vor auzi cetindu-li-se, iata ca au venit înaintea
noaslră și inaintea alor noştri moldovenesti boeri.

SIT
„Inuşca fala lui Șteful WNisporescul. de a ei bună
voe de nimeni sililă nici asuprila si a vânduL a ci
dreapla ocină şi moşie din diresele de danie ce a
avul
Alexandru
bunul ei AWispuru
Voevod, a palra
de ER
la
parte
rastrabunul
de sat
nostru
din Po-
peşti, partea din sus şi cu heleştee, din diresele
IV
de schimb ce a avut „Inugca de la fratele domniei
mele tânărul Stefan Voevod, pe acea de tai sus
scrisă a patra parte de sal din Popeşti partea din
UN

sus și cu heleştee aceale le.a vândul slugii noastre

lui Jon Crefulu drept 400 zloți tatarasti, și sa
sculat sluga noastra Jon Creţu și a platit toli de-
AL

plin aceşti mai sus serişi Dani 400 zloți tatarasti

în mănule Anuşeai înaintea noastră și inainlea a
lor noştri boeri. Deci noi văzând a lor de buna
R

voe locmală şi deplin plată, și noiaşijlerea însine

am dal şi am întărit acea de mai sus zisă a palra
NT

parte de sal din Popeşti, partea din sus si cu he

leztec, slugii noastre lui lon Crelul ca să-i lie lui
CE

de lu noi uric şi cu toale venilurile lui şi copiilor

lui şi nepoților lui, şi strănepolilor lui și răstrane-
potilor lui şi la tot neamul lui ce i se va alee
mai de aproape neruşeil nici o dânăvară în veci.
I/

lar hotarul acelei de mai sus serise ua palra parle

de sal din Popeşti, partea din sus să-i fie din lot
AS

holarul a patra parte, parlea din sus, iar dinspre

alte parți dupa vechiul hotar pe unde din veac sa
umblat. lar la aceasta este credinla a noastrei dom-
UI

nii mai sus scrisă noi Alexandru Voda si cre-

BC
 Y
AR
— 269 —
dinta preuiubitilor fii ui domniei mele şi cere-

IB R
dința boerilor noştri, credința boerului Nădăbaica
dvornic, credinta boerului Petre Crăcovici, cresdința
boerului Z/ăra și credinta boerului Weagre părca-

YL
labi de Ilotin, credința boerului Jon Danciulovici
şi credinla boerului Veisa parealabi de Neamt, cre-
diața boerului Veveriţă și a boerului Vuscan par:
'alabi de Novograd, credinta hoerului Dan portar

SIT
de Suceava, credința boerului Seudrescul spalar,
şi erediuța boerului Ion Petricin visternic și cre-
dința boerului Vascan Movilă postelnic, credința
ER
boerului Damitru ceaşnic, credința boerului Mede-
leau stolnic, credinţa boerului Plaza comisul, şi
credința tuturor boerilor noştri a mari şi miei. lar
IV
după a noastră viață cine va fi domn tării noastre
din copii noştri sau din neamul nostru, sau ori cure
UN

altul Dumnezeu îl va alege să fie domn ţării noa-

stre a Moldover acela să nu slriee a noaslră danie,
ci mal vârtos să o întărească și să impulerească
penlru că şi noi înşine am dat şi am întărit ca u-
AL

nul ce a cumpărat cu ai săi drepti bani. lar spre

mai mare tărie şi puterea tot ce sa scris mai sus,
poroneit-am la al nostru credincios boer! Aovilă
R

logofătul să scrie și a noastră pecete s'o lege de

NT

această a noastră carte.

A scris „udronic Ilamzovici, în Bărlad la a-
nul 1063. luna April 24.
CE

N x OEI

1). Originalul pergament se află in posesiunea d-nei

I/

dr. Alex. Bută, din laşi; neamui Batese avănd moştenire de

pe Lon Creţu!. Are pecele atârnată cu şuur roş. Se ceteşte
AS

bine exerga: neu4rn îW SAĂAn Apă ESTERA TOCISAAp BEAR

aodidăekon (v* «Surete şi Izvoade> VIII. $27.) | |
UI

2). Nume de persoune: Anuşea, Ştelul Nisporescut,

Nispur, lon Creţul.
BC
 Y
AR
— 210 —

IB R
3). Nume de locuri: Popeşti. !
4). Xispur e cel înlâi proprietar in Popeşti. Fiul său
Sleful Nisporescul, lrăezte supt Stefan cel Mare, iar A-

YL
nuzea trebue să fie fost bătrână de tot, în îdoo câni
vinde a patra parte din Popesti. De Nispur s-a leat nu:
mele Xisporezti, sat dispărul azi, zi despre care voi aduce

SIT
in urmă mai multe acte, din pachetul prea interesant ce
ne-a fost ineredințat d. M. Vidraşcu, magistiat,
5). Jon Crețul. haâposalul de. A. Bută, de la care am,
copiat acest pergament mai păslrează e spilă a neamulu! ER
Bută, făculă în Î521 Febr, 36, proprietari în satul Popesti
de la Neamt. Tat în această spilă ni se aminteşte câ u-
IV
ricul de la Alexandru Vodă ar îi din 6922 Aug. 2, scris
in Suceava și că sar referi la moșia Muntenii zlotasi.
UN

lată cuprinsul spitei Bută,

A). 1. Nispur cel bătrân, proprietar în Popesti cătră
1414. 9, Slelul Nisporescul proprietar în Popeşti călra 1500,
3. Anuşcu fica Stelului vinde Popeştii
lui 1. Cresul în 1555
AL

cu Î00 zloli,
B). t. Jon Creţul are de fiiupe Platon Cre[ul.
R

2, Flaton Creţul are 2 fi: Aoisăz şi Josip.

NT

3. Moisăi are 4 copii: Mihăilă, Anita Argintoacu,

Drăgae și Dumilrageo Ploşuniţă. Din acesti -i frati spila dă
numai urmaşii lui Dumitraşeo ;Ploznilă, ceilalți ori fiind
CE

sterpi, ori că si-au vândut răzăziile.

4. Dumitraşco Ploşnilă are 4 copii: Anita, Safta,
loniţă Ploşnită si Xaslazia. ,
5. a), «luifa naşte pe Obreja, iar 6. Obreja pe GQri-
I/

goraș și pe Talar. 5. b) Safla naste pe Mariula iar 6)

AS

Măâriula pe Popa Ursaki, 5. €.) Jonifă Piosnilă uazle pe

Vasile și Stefan ; 6. Vasile naste pe Naslazia; iar Stelan
pe Iflimia, d, d.) Acstasia naște pe Toader ; iar 6, Zorder
UI

naste pe Smaranda.
Toti acesti din urmă supt No, 6. ne sunt daţi ca
BC
 Y
— 9114 —

AR
trăitori în 119% Mart 1. în spiţa veche a Ploşniţeştilor din

IB R
Popeşti.
Trecând acum la celalat copil a lui Platon, lu Iosip
găsim acești urmași.
3. Josip are pe lon Bulă.

YL
+. Ion Bulă ave 4 copii: Pavăl Bulă stârp, Jon Bută,
Jia Bulă, şi Toader Bulă. |
Se vede că din aceşti 4 irați, numai Ion Bută are

SIT
copii, ori că ceilalti şi-au fost vândut răzăşia.
5. Jon Bulă are 4 copii: Sandul Bulă, Lupul Bulă
Gheorghe Bulă și Ioana Oalu.
ER
6. a). Sandu Bulă are pe Toader Bulă. 6. b). Lupul
Bulă are pe Andrei, iar î. Andrei are pe Neculai, 6 c). Ghe
orghe Bulă are pe Stea Bută şi pe Lon Bută. 7. Stefana
IV
Bulă are pe lon Bulă zel stolnic. iar Jon tă are pe
Toader Bulă. 6. d). loanu Oatu are de fii pe; lon Oalc.
UN

1. Jon Oatu are de fiu pe Neculai Oatu.

Şi cu aceşti urmaşi din Iosip Crețu ajungem călră 179%
Mart 1, când spiţa tace de alţi urmaşi. Luându-ne după
AL

arătarile verbale ale d-rului A. Bută legăm pe bunul său

Iordachi Bută de Ion Bută stolnic; și am avea alunci.
1. lon Bută Stolnic are pe Iordachi Bută-
R

$. Iordachi Buta are pe Gheorghi Bută. |

NT

9. Gheorghe Bută are pe Dr. A. Bută mort în 1904: -

5S. Document din 1055, April 1.

CE

Sumar î llieş Vodă milueşte pe.-„Sas postelnicul cu un sat

Giurgenii pe Bărlăzel, fost a Ini Sabainov uşitrelul, care Va fost per=
dut peutru hieleuie contra lui Petru Vodă.
I/

Cu mila lui Dumnezeu Noi /lieş Voerod dom-

nul țarii Moldaviei facem ştire cu această carte a
AS

noastră luturor cui vor căuta pe dânsa sau celin-

duse o vor auzi precum această adevârală slugă a
noastră credinciosul Sas Posteluic ne-au slujit nouă
UI

cu dreptate şi cu credintă; drept aceia văzând noi a

BC
 Y
AR
272

IB R
lui calra noi ce cu dreptale şi cu credința slujba
Pam miluil pre el cu deosebita noastra milă i-am
dat şi i-am întărit lui de la noi în pământul no:
stru a Moldaviei un sat în ţinutul Vasluiului pe din

YL
susul Băvlăzelului anaiue Giurqenii, care ucel sul
ce este în tinutul Vasluiului din susul Bărlăzelului
unume Giurgenii au fost-a ai: Sabainov Uşurelul

SIT
şi al fratelui său Toader Pitar şi au căzul în
fapte de vicleşuq în vremea căreia iu rânlicul
ei impreună cu alli necredincioşi o tâlhărie asu:
pra calului părintelui Domniei mele Petru voc-ER
vol acei de mai sus scris să [ie slugii noastre
credinciosului Sas Postelnic de la noi uric cu lol
IV
venitul lui şi fiilor lui, și nepoților lui, şi strâne-
polilor lui, şi preustrânepolilor lui, şi la tol nea:
UN

mul lui care se va alege mai de aproape nestră-

mulal nici odinioara în veci, iar hotarul acelui de
mai sus arălat sal în (inulul Vasluiului pe din sue
sul Barlăzelului anume Giurgenii să fie de pe tou:
AL

te partile dupa hotarâle cele vechi pe unde au urme

blat din vechi, si spre.aceasta este credinta a în-
suși Domnii noastre de mai sus seris noi Jlieş uoe-
R

tod și credinla a preaiubiţilor frații Domniei mele

NT

Slefan şi Constantin și credința luluror boeri:

lor noştri a Moldaviei a mari și mici, iară după
viala noastră cine va [i doam din fralii noştri sau
CE

din [ii noștri sau din neamul nostru sau ori pe cine
va alege Dumnezeu să fie Domn pe pâmânlul nostru
a Moldaviei, acela să nu strice a lui danie șitin-
tărilura noastră ci mai vârtos sâi dea lui și săi
I/

intărească de vreme ce și noi iam dat lui și iam

întăril peulru a lui dreaptă şi cu eredinlă slujbă
AS

și pentru mai mare lărie şi intăritura tuturor acelor

de mai sus scrise am poroncit ereilineiosului hoe-
rului nostru Dumisule (lipsă, nu se cunoaşte nu-
UI

mele) ilogotătu să scrie şi pecetea noastră să o

lege câtră această curle a noastră.
BC

(talmâcit la 1799 Noembrie 19.)

 Y
AR
— 213—
NOTE

IB R
Suretul face parle din colecţia de acte a domnului
P. Cujbă, profesor în laşi. (v. «Surete și Izvoade» IV, 8).

YL
59). Document din 2069 Iunie 20, Vaslui.

SIT
Sumar; Alexandru Vodă întăreşte vânzarea ce o fac Isuicv
si Candakia în Tunseşti cătră Gavril, cu preţ de 65 zloți, tătărăști.

î Slatăanipa EOEeAd BOI AUACErIIe Cecne4ap Statant

ER
Aloagageten, We piHAE IPAA, Had 1 np'kA nauitatit Boz
akpu | casra nau canto n ceerpă ere Rau pakita nutitat
IV
HENOISRAENA ANMPHENACEANIL IL POAAALI Bor npatăte |]
WTA si Akaanttta, uenpnenaie KSnettee tie tataa sorry
UN

HE Lon "PoyueSa we pkaa rocioacreasut crapare Cre

all ua Boepogu, n nenpienaie sa ataprvpne wm Ilerpa
EERO. VOT WPTRPENAA de WT “cea wm "Povucenţiit. ma
AL

poat | cavsk naum Tagpuav we Tan 84 e Băar

TATApCRNȚ, II BAnA4THia Sci nenoana "POPI BRuua eniicaruniut |]
R

mln st pSt euurttat. a nt a ch ue ovattaer mpa

CHA AMETEAL Mattitat,, Ie 9 gacaSu
NT

are Fag, Tom k,

Psensatta naaa, Crpaua uncaa.
|. p. o.
CE

Traducere
I/

Alexandru voevod cu mila lui Dumnezeu domn

AS

tării Moldovei. Iata a venit inaintea noastră şi îna-

intea a lor noştri boeri | sluga noastră Isaico și
sora lui Candakia, de nime siliţi nici asupriţi şi au
UI

vândut a lor dreaptă | ocină şi moşie din privile-

18
BC
 Y
AR
— 214 —

IB R
giile de cumpărâtură ce au avut de la bunul dom:
nici mele de la Stefan Voevod, şi din dresele de
măvturie de la Pelru Voevod din a f-a parte din
sal din 'Tunseşti, aceia a vândut'o slugii noastre

YL
lui Gavril de acolo, drept 65 zloți latarăzti: a plă-
til toți deplin acești mai sus scriși bani în mâna
“elor de mai sus. lar altul nime să nu se umestece

SIT
înaintea acestei cărli a noastre.
Scris în Vaslui la anul 7069 lunie 20.
Domnul a arătat.
ER Slareea a scris.
IV
NOTE

1). Originalul hărtie. comunicat de Pr. |. Antonovici,

UN

Barlad. („Surele și Izvoade“ IV, 62). cf. Doc. dat mai sus
pag. 155,
9), Jon Tunsul. In doc. din 705t Mari 23 se dau a
AL

cești tii a lui lon 'Tunsul. Stanciul, Lazăr, Gavril şi lea:

ei îşi scot de la Vodă uric pe satul lor Tunseșştii, prelex-
tând că la arderea satului li s'au ars şi vechile utice.
R

Petru Vodă le inlărește stăpînirea.

NT

După 13 ani vin alţi 2 copii ai lui lon Tuusul, Isaico

și Candakia şi vând partea lor—a patra parle din satul
'Tunsestii-—cu 6o zloți tătărăști,
CE

(0. Document din 7005 Mari 11. Vasluiu.

I/

Sumar : Stefan Vodă iutăreste impărtala ce si-au fâeul În niv

sia IMarbuji pe Jigalia în 3 părti: o parte să îa Ghedeor Îlarbaz cu
AS

fratele său Fatu, alta parte si în lunişeu si Dragoş, si a treia parte

<ă ia Ardreica,

Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan Voda. domn

UI

tarii Moldovei facem ştire cu această carle a noa-

stra luturor cui vor căuta spre dânsa sau vor auzi,
BC
 Y
AR
— 915—
cetinduse, pentru aceste slugile noastre Ghedeon

IB R
Harbuz şi fvalesău Fătu şi nepoţii lor Ivaşcu şi
fratesaău Dragoş şi nepotul lor Andreica, slujindu:
ne noauă cu dreaptă credinta. Deci noi văzând a
lor cu dreapta crediută slujbă călră noi, i-am mi-

YL
luit pre dânșii cu deosebita milă a noastră, le-am
dat şi le-am întărit lor iutru al nostru pământ al
Moldovii pre a lor dreaptă ocină, un sat pe Jigă-

SIT
lia anume Ilarbuzi unde a fost Bădioae pe a.
cela sat mai sus scris ca să le fie lor de la nui u-
ic cu tot venilul. Dar să le fie lor acel sal pe
Jigalia, anume, Ilarbuji, unde ER
a fost Bădioae în
trei parți: o parte dintru acel sat să fie lui Ghede-
on şi fratelui său Fâlul- lar a doua parte dintra-
IV
celaşi sat să fie lui Ivaşcu şi frățânisău lui Dragoș.
A treia parle dintracel sal sa fie a lui Andreica,
UN

lor şi ficiorilor lor şi nepoților iior, strănepoților lor

şi a tot neamul lor ce se va alege lor mai aproape
neruşeit nici odănăoară în veci. lar hotarul acelui
mai sus scris sat ca să le fie lor dinspre alte parti
AL

prin hotarele vechi, pe unde din veaca umblat. şi

spre aceasta esle credinta domniei mele de mui
sus scrisă. Noi Stefan Vvodă, şi credinta preaiu-
R

biţilor fiilor domniei noastre Bogdan şi Vlad şi

credinta boerilor noştri, credinla dumisali Duui,
NT

credinta dumisali Boldat dvornicul, credinta duini-

sale Z/rămau. credința “dumisale "Steful, eredinla
CE

dumisale Dumii, şi a dumisale Toader de Ilolin.

credinţa dumisale Irimia de Neamţ, credinta du-
misale” Sanie de Cetatea Nouă, credința dumisale
Ciortorovshi, credința dumisale Crin spatarul, ert-
I/

dința dumisale Isac visternicul, credinţa dumisale

(Duma) postelnic, credința dumisale ilovilă pahar-
AS

ie, (credința dumisale Pr unteş stolnic) eredința

dumisale Petrică comis, și credinta tuturor boerilor
noştri ai Moldovei a mari şi a mici.
UI

Şi după viata noastra cine va fi domn pămâni:

BC
 Y
AR
- 21b =

IB R
tului nostru al Moldovei. din fiii noștri sau din nea-
mul nostru. sau pe cine va alege Dumnezeu ua fi
domn pământului nostru să nu strâce dania și în-
tarilura noastra. ce mai vârtos sa le dea şi sa le

YL
intareasca fiind ca noi le-am dat şi le-am îularit
pentru a lor slujba pentru ca iaste a lor dreapta
ocină și pentru mai mare înlarire şi întemeere la

SIT
toate aceste mai sus scrise am poronteil la al nostru
credincios boer Tăutulu logolat ca sa serie şi a
noastra pecele să v lege spre această carte a
noastră.
A seris Alexa în Vaslui.
IV ER
NOTTIE

1). Suretul se atli în pachetul de uctea d-lui Carai-

UN

van, proprietar din Sulelea, stăpânul de azi a moşiei Ilar-

buzi, în vecinătea Jigăliei (v. «Surele şi Izvoade> VIII, 525).
2). rac ia Bxanwae=unde a fost Bădioae. Lex-
AL

tul nu se multemeşte numai a spune câ moşia Ilarbuzi

vine pe Jigălia, ci mai arală că cucolo a fost Bădioaea»
ar urma dar că primul proprietar a [lost unul Badea Iar-
R

buz, a cărui femee trâind mult după el a râmas în amin-

NT

tirea urmaşilor ca DBâdioaea.

Ghedeon larbuz a uvut alti 2 fraţi, cari erau morti
în 1497, căci în acel timp ni. se dau numai copii acelor
CE

fraţi : Ivaşco cu Dragoş, si Andreica.

G1. Document din 6936 Sept. 15, Suceava.

I/

Swnar : Petru Voda intăceste slugii sale lui Marco satul Pân-
cestii la obârşia Barladului, şi o prisacă la guca Racovei, numită
AS

prisaca Feantei.

Macri Bi Mi ÎLEPPA ECICWLA FEnApA Bta

UI

Meaaateen, UHM BHAMEHHTO, HECkAA ANCTeM MAH EA

c'kuz TO Ha SVâpura, HA £ro ScAnUnHr uTSun, Mie Tor

BC
 Y
AR
-- Di —
ucr | unu caSra nam t'bpribini nana Ma pre. caSitnaz namiz

IB R
pane n tikpuo. kat ati rutean ere tipare n nkprsie
CASIERS 40 Hăc. RBAASRAArt ECMhI £NO. dconueta | tate daca
Tito. 1 Ada EC EMS, o antet Beata S AMleaganereni,

YL
eAno ceace, nana Ianueiiti. ua vonpuunie (Bpiaa)aia. n
EAHa Macisa, iă Serue panerik. ua | nark Pkpuună nacura
op bacavnenere 'rpars verapui, ui avkere aann$ Ha panone

SIT
AL HALETA ABIT 9 "TpATERINCROAL VOTApui. "TOE Ad CT
emo Spui, n ca Bac'hita o | Vomoat. ni Area ere. a
GpaTHaata ere, ui SUSVuaToat ere, îi npaoviiSuareata ere. n
ER
ipariSprrea ere. ni BacemS nameti ere. are RSAer tan
Gant nene [| pSunene, uunoane ma Rhin a Țorapa "Tout
IV
CEAS. Aa Ec He cTrapoata VoTapt, KSaa Hi8 BRA wiripaau,
4 Ha ro cer n'kpa renagaatit eriimenncantare: lega not
UN

BOA, ln Bkpa noapa nauy. Bkpa nana Iikron acreera,

&kpa nana Ierpa XSanua. r'kpa nana A Sat hpaceuu
AROpirniita, Bkpa nana parSaa. e'kpa nana Cranllusaa.
AL

Bhpa vana Rocmn (OprimecnSaa. n'kpă nana (Mana

Intnreua, kpa nana A Sau. si Epara ere nana Alupun,
R

Bkpa nana Maana Hanuana, t'kpa nana Mana Alu |

NT

SSaa. tkpa nana Kocmu dngponnzeenu. e'kpa nana Fa-

Aopa Mopnero. B'kpa nana Ăaguga cmoaniita, n'kpa
nana Tagopa Pacioenu croatia. B'kpa nana || MLio-
CE

mana Bhpa nana (Oana neprapk. e'kpa nana Xpuuk

enarapk. B'kpa nana AanuSaa enemeputta.
a
t'kpa Iată Sa
(
I/

lerpa uaumună, n kpa packyz noayz |] nam neantuț,

M MAARIT. d 10 MANEA ZEHROTA KTO BSAETA PCUApa Ha
AS

UE BEMAN MOT ATA HA, HAT UT EpATEn Hanu, Han

OT. HALero Matateite. ESA | ro koro. Ra HABEper Brut. ToT
UI

IERI MAMA HENOPSIIHA MALETO Ada A. AdE IjISRAI HAZ

BC
 Y
AR
— DIN
ude —

STEPA Aa A SA Eiprkuttă, BanSztt Adu cca eat ta ste]

IB R
UpAtSIS. 00 EhpIIVIS CASES, d ROME IOPEPAGEA IE
mes naceaiS atitentieatnieaiS, Bekant ceata nameuS ek
usas. naut IMaie acrssperS | uucarea n nputkeaerat tami$

YL
neta eta anerS nanism Sia pamant,
souta)r:k nare. supa, atena Gen, ii,

SIT
“Traducerea
ER
Cu mila lui Dumnezeu Xoi Pelru Voevoil Domn
tarii Moldaviei, facem stire cu această carte a noi:
IV

stra tuluror cui pe dânsa “or cala sau vor auzi

cetindu-li-se. Lala că această adevarata sluga a noa:
UN

stra, credinciosul pan A/arco au slujit noao_cu

dreplate_şi. credință, pentru care şi noi vâzând î
lui dreapta şi cu credință slujba catră noi, miluitu-
mila, și am
AL

ne-am spre el, cu osebila noastră

dat noi lui în a noastră lară în Moldova, un sal
anume Pânceştii la obârşia Bâvladului, şi o pri
R

sacă la gura Racovei anume Prisaca [earţii, în a

Vasluiului târg hotare, și loc de moară în lucova
NT

unde îi ta fi plăcerea, în ale târgului hotare,

cele sa lie lui urie si cu toate veniturile, și copii
lor lui, şi fraților lui, şi nepolilor lui şi strânepoți-
CE

lor lui ; şi rastrănepolilor, şi la tot neamul ce-i va îi

mai de aproape neruşeil nici odanâvară în veari.
lar hotarul acelui sat să lie pe vechiul hotar, pe unde
din veac a îmblut. larla aceasta este credinta dom-
I/

nici mele Noi Petru Voevod și credința boerilor nu-

AS

ștri, credinţa boerului Aeagoe logofătul, credinta

hoerului Petru //udici, credința boerului Dume
Braevici udvornic, credinta jupânului Bratul, ere-
UI

dința jupânului Stanciul, credința jupânului coste

Ovăşescul, credinta jupâuului Oană Păntece, cere
BC
 Y
AR
— 919 —

dinla jupânului Dona şi a fratelui său jupâu Mir-

IB R
cea, credinta jupânului Ivan Băicean, credinta ju-
pânului Ivan Mânzul, credinţa jupânului Cosfe Au-
dvronicovici, credinta iupânului Tador Cerni (Ne:
rul), credinta jupânului David stolnic, credinta ju-

YL
pânului Tador Vascovici stolnic, credinta jupânu:
lui Aicoman, credinta jupânului Oană portar, cre-
dinţa jupânului //inea spatar, credinta jupânului

SIT
Danciul visternie, credința jupâuului Petre ceaş-
nic, şi credința luturor boiarilor nostri a mari șia
mici, lar dupa a noastră viată cine va fi domn ță-
rii noastre din copii noștri sau din fraţii
ER noştri sau
din semintia noasiră, lie pe ori care Dumnezeu îl
va alege să lie, unulca acela să nu-i strice a noa-
stra danie, ci mai virtos să î-o întărească și să i-o
IV
imputerească, căci că înşine i-am dat lui pentru. a
lui «dreaptă şi cu_crevinlă slujbă. lar spre mai mare
UN

taris”a tot ce s'a seris mai sus poroncit-am înşine

la al nostru credincios jupân Ilie_logofătul să scrie
şi să lege a noastră pecele iră
aceasta
călră a noastra
carte,
AL

A scris Luca gramatic în Suceava la anul

8956 luna Septembrie 45.
R
NT

NOTTIE

Originalul pergament
1). tără pecete, proprietatea
CE

d-lui [ina magistrat Iași. Face parte din pachetul de acte a

moșiei Vasluiului, dăruităîn 1795 lui Costachi Ghica vel logo-
fat, Are 0.40 lat pe 0,2 Olucg. („Surele şi Izvoade XII, 7).
I/

2), Nume de persoane. Marco.

3), Nume de locuri. Pânceștii, prisaca Fearţii.
AS

4). o lacatiicore rpar$ xorapn= =în ale lărgului Vas.

lui hotare. Determinarea cs se face prisăcii Fertii (kpuuna
câ venea în gura Racovei (na Scrue Patosrk),
UI

măciita),
BC
 Y
AR
— 2SU —

şi că intra și în hotarul tărgaului Vaslui, ne arată că încă

IB R
din secl. al XV lea domnii făceau donalii şi de locuri din
hotarele târgurilor.
5). Surele. De pe acest uric avem 2? traduceri, ura

YL
din 1S0+ Sept. 7, şi alta din 150% lunie 11.
<Acesi surel de pe uticul cel vechiu sârbesc sau scos
de mine eu cucernicul între Diaconi. Miron lorga diiaco-

SIT
nul let 1S04 Sept. 7“.
«De pe Sirbie pe limba Moldovenească am tălmăcit
eu la anul 1S09 Iunie 1lÎ. Polevvnicul Pavâl Debrici ot AMi-
tropolie.
Primul traducător, Miron
ER
lorga diaconul, nu cetesle
de loc obârşia (lipsă); Paval Debrici însă cideşte da și
IV
complectează Coroda, și face chiar nota „să prepune câ
ar fi zis pe obârşia Corodului, că să cunvazte numai Ai
UN

adică ar fi zis: cra wprutit topoaa,. Noi am cetit Bărlad

căci se zăreşle „.... aia. nu numai Ad, cum a văzul De-
brici în 1$05.
AL

62. Document din 6939, Sept. 16, Arges.

R

Sumar: Dau Vodă conlirmă lui Stoica, Dumitru, Vâlesan, Mi-

NT

hail, Petru si Sisman stăpânirea în satele Ciurileşști, Amarul, Dăm-

bova, Tureinezti, şi jumâtatedin Palomireşti, pe carele seuteşie du
toate dările.
CE

+ sloa uite na Veă bd narerkpubin MAUR hi NI

NCWARRMBAIE A Aa | Gea Bozen PCR acri

Mii 00 RETEA AdpoBanităt wi(aAaatpivant, i | renvasvsun
I/

RA BCE BEAU Verporsaţinenou N BANAMHMCRRLA AMALIA

AS

1 da [| paun Neprţer, RAPENPONBTOANL FERAAUE CROM BATRIA

nponsnoaenica ucriiăt, | cRkratat pet. 1 Aapeat cau
BAPOUBPABERIU IA np'knour anu UA pack | CPR Ada Ha
UI

eros Ypuiconva cara retan GrroniS n varga ut aaa

BC
 Y
— 9851 —

AR
scan. un „Muța(n)aa n Ilergr un luai aan, sate Aa

IB R
na ter cesta Uiopiaeiţu ui uapva ui qămneliean
Tpunneiu unsa laacaipețiui pa cutntă 0 Wat "rela
n Ahkuaat x. nu jjueroat ni upkevueroat 1. Iu Atuuie

YL
4 wauieroaai (5 cnunicregaat.(6 nutaaperea. (0 Ba | aaperaa.
4 Butaperea. (0 Aita (0 raonă (0 cehknonocta 4 nonosa
(Pope ăi un E at caS:iaț n NoAAnuIț Reaninițiie n

SIT
maaniţ. 0 Ph eaeky a Mat cr Ea WțaBa 2 pa ay | re cake
RAMTYBAT UH CĂCI, 10 PAORUR MU GAP azi MG
CAVTAN UI PaRoTPIIAR | rea octiAaeuiț re caSiaț ni pane
ER
TANA PCRM, UI NoBABAnugInte kai ăn ke | atita "re
"PARORAUL Aa NBA REAMRO 3340 U Apr (0 CRAI, RARO
IV
npkerănnut |] n up'kunavur ma n nocpaaurrea ui ukerhpranu
(cizaS) xpnconvav reuatn, (nau: || n no campariui regat Bir
UN

NAREPET FR BR (BIVTIL FCNPR) BASIC BEAU A AMpi€ MOUNTET |

H VTEPAAMIT CAII XPHCOBSAA FCBAU II PA TA BA AA II82
“ATET îi STRpA | Ati RA repere anție Ari pasepuT ni Meneper
AL

POD CA REA AA PART. Mpa Vie BAe Ba Băsaz

pini ekuk ui SUAcPIE Aa HMAT ca D9Aă Hi CA apiă H ca
R

| worrkan peria Î 194Ee IRE pEROIDA Ma ca Ra cnac

NT

HUITO KPAEETO Ha HEI MI HA AA IV. IAROZEE ECT i RA

Aer Ra kit adi. ÎL crkarea nau | Dag ARepruni.
Snan Gapananuo awratr. Kosice, Taark națapunun, Îl e
CE

rputa cnar | (apr. Crana crean. Orronka Rea HenHcAcă

BA Slprhitir. atcița cer, | Si At BAT ESI, Hai 3.
I/

Traducere
AS

- Eu carele întru Cristos D-zeu, bine credin-

ciosul și piosul şi iubitorulde CristosIo Dan marele
UI
BC
 Y
AR
— 252 —

Voevod si Domn, cu mila lui D-nezeu și prin da

IB R
vuire Dumnezeeasea stăpânind şi domnind toată tara
Românească și Transalpină, Duce al Amlașului și
Fagarașului, a bine voil Domnia mea cu a su bună

YL
voință cu inimă curală şi luminată şi am daruit a-
cest prea frumos şi prea onorat peste toate cinsti-
tele daruri. Crisovul de [aţa slugilor domniei mele
Stoica și Dumitru şi Vlăcsan şi Mihail şi Pelru și

SIT
Sisman, a să le lie satele Ciurileștii și "Amarul Și
Dâmbova și Tureineşti şi jumătate Balomireşti, mo-
sie _ȘI_0ohaba lor şi fiilor lor, nepoților și stranepo-
lor; începând de. la vama de
ER oae, de vama deporci,
de ablivârit, de galetărit, de vinărit, de dijme, de
eloabaă, de cositde fă in, de căral, de olace (podvoadă) și
IV
de alte. slujbe şi dări mari și mici, şi toate acestea să
le fie lor ohabă şi să nu cuteze a-i hântui, nici judet,
UN

nici ulobas, nici Dirari, nici de câtra alte slugi și

slujbaşi ai domniei mele trimişi după slujbele și
trebile domniei mele; și acela care va bâului pe unii
sau pe altii din aceş ti oameni acela va primi mare
AL

rău şi urgie de la Domnia mea, ca un căleător și nt

ascultator și baljocorilor și necredincios aceslui eri-
Incă si după moartea Dom:
R

sov al Domniei mele.

viei mele pe cine va alege Domnul D-zeu a [i domn
NT

în țara Românească şi daca va cinsti și va întări

acest erisov al domniei mele, pe acela Domnul
D-zeu să-l cinstească şi sa-l întărească în domnia
CE

lui, dacă însa îl va strica și vacâlea şi pe acela

sa-l] strice și să-l piarză aici şi în veacul viilor şi
să aibă parte cu luda și cu Arie si cu alţii cari
strivau și ludei cari strigau împotriva lui Cristos
I/

istorice,
AS

1) Arh. Statului, More Tismana, Na. 560 Satre aelele

2) Monograma cu chinovar. Pecetea suspendată, căzulă. Xu e
semnătura Domnului.
3) Documentele munteneşti, ce dăm mai jus, ne au fost îm-
pârtășite personal de dl, A. Stefuleseu, cunoscutul slavist, și fae parte
UI

din prea bogata si interesanta sa colectie de acte istorice cu refe-

rință Ja vechiul Și istoricul judeţ al Gorjului, din care d-sa şi-a [A
cut o specialitate lăudabilă,
BC
 Y
— 283 —

AR
D-zeu, Mântuitorul nostru, precum este şi va [i iu veci,
amin. Şi marturii sunt: jupân Badea Vornic, jupân

IB R
Surandino logotăt, Coico, Balea paharnic, Negrilă
spatar, Stan stolnic. Stoica comis. S'a scris în Ar-
gez luna Sept. 16 zile. în anul 09 59. ind. 9.

YL
i
63, Document din 6976, Maiu. 1S, Bucureşti.

SIT
Sumar: Radu Vodă cel. Frumos confirmă Ini Dilban şi fiilor
Ini stăpânire peste jumătate din muntele Andrian, cumpărat de la
Jitiian cu 330 aspri. ”

= Macri niitbat Lt PaAVAR EOEROAA 11 FCI BAe

ER
can Beattni Srpozhaaţinerent | crin eaiora Lead 4, uoenoAk.
astar vena cir noneakuie Aaaa S ch cunutatS | tare Ama 4iS
IV

ser naantta 0 anppian mea, romei nosSan (rr irian 84

UN

ma. acnpu 1 rențatut er, Cer pal Aa aiS ecran WunuS un

LR (OȚanS Hat (O ROT(OEAE MENSTARHSGENE Ne pe PeBSAu,:
Cekareais Sua Irkr(San) pepe n iiSnaut ASa 1
AL

Sua Aparţe)aintp | Sapripie ui Sua Basa awră;er. paz

"van CUaTap. ĂPETEE CPOANE, N Îndd RHCTEBIINE | Lnur-
R

as naț(apuu:). Alupua Boauie, Mae Mica ţ Mata ui $

reda ÎSiSpeţ | nah sues,
NT

Pa AM i WOEROAd ACTIA hitia [etih.

4li d
CE

jraducerea
I/

Cu mila lui D-zeu, lo Radul Voevod şi domn

a toata Tara Românească, liul marelui Vlad. Voe-
AS

vod, da Domnia Mea această poroncă lui Dilban cu

fii sai, peutru ca să-i [ie munte din Anuriun jumăe
tate, pentru că l-a cumpărat de la Jitian cu 530
UI
BC
 Y
AR
— 254 =
aspri şi Domniei Mele a dat un. cal. Pentru aceasta

IB R
să-i [lie moşie şi ohabă şi de câtră nimeni neclatila.
după zisa domniei mele. Marturii; jupân Neucul
vornic, şi jupâu. Duca şi jupâu Dragomir al lui U-

YL
Stolnic şi Vlad Visternie. Vintila paharnic, Mircea
comis. vateo a scris 1S Maiu în oraşul Bucuresti
în anul 6976.

SIT
+ lo Radul Voevod Cu milu lui D-zeu domn.

04. Douement din 697$. Iulie 2$. Didrih.

Sumar: ladu Vodă confirmă
ER
M-rii Tismana stăpânire peste
muntii Boul, Osle, Parâng și Sorbele, indatorind po cei ce vor iinbla pe
acei munţi să plătească călugărilor cele cuvenite dupa legea tării,
IV

te Pana Benoa 1 retin BACON Bedtaut Ovrrpes

UN

leiațineei cun aaa Bemtaare BSeBejd | Aaa rent cit

nenevhuit regat ecrane "pucateneneatS vi nackat paria
die A țek | sate Aa Mat cer ""ky crapui natia atanacruperi
AL

Hanăut napănrSa n can Copueael n loa. tare ia

HE MUFA ME CAPRE BANTURATI MA, "FIA AU
MAANNNA ai
R

ROARpaitt | 2000 RUE 0000 CHIpoMAț. A iv Aa VANT Manacrupe

CR APBIVPASE BA CABANE, NONE RTO MY GH | nosataturr
NT

"TON UARA MAT MATURI REA Bio 0 oprise renam, Îl

HARI RON VTET | VANT ÎN Țepantt DS "TE NAAMMNAMIL datare
CE

"PUBERIL AH Ad MAAIȚAIST. RAAVPEBOAL IIS tc | Baren nasu so

pei ret, e a iker, mc BA Anăpaț isa. Ri ga'kr Fouon,
I/

Traducere.
AS

lo Rudul Voevod şi domn a toata tara lto-

mănească [iul lui Vlad marele Voevod. da Domnia
UI

1) Astăzi nu se mai aude numele de sinlriru. Numele munte-

lui Dilban din plaiul Novari vine de ia boerul Dian. (Revist: Jiul
(1595), Ao. 3şi 10,)
BC
 Y
AR
mea această poroncă a domniei mele egumenului

IB R
de la Tismana şi tuturor fraţilor cei întru Cristos
pentru ca să le fie acei bătrâni munti mânăstireşti
anume: Părângul, şi Osleu şi Sorbele' şi Boul, ca
nimeni să nu: indraznească a-i bântui pentru acei

YL
munţi, nici boier, nici moşnean, nici sărman, ci să
umble dobitoacele mănăstireşti în libertate, pentru
ca cine i-ar zădărnici, acel om va avea să paţă mare

SIT
rău şi urgie' de la domnia mea. Şi iar cari ar voi
dintre locuitorii țarii să umble pe acei munți, să
plătească călugărilor ce este legea țarii Romăneşti
după zisa domniei mele; altfel să nu fie. S'a scris
ER
în Dridu lulie 95 în anul 6978.
Arh. Stat. Tismana, pach. 69 doc,[, Monograma cu cerneală roșie
IV
Pecetea' căzută. Nu este: semnătura proprie a “Domnului.
UN

65. Document din 6991 Xunie 5. Târgovişte.

Sumar: Vlad Vodă Câlugărul confirmă lui Mihail cu fiii săi, cum
şi unui nepot al acestuia cu fiii săi stăpânire în Topesti.
AL

Macri RiEÂMAt ÎN aa, BOMBROAA II Penn Ace

+
atman Overpw=laaţnncioni cin | Daâăqa Beanare Bos(no)aa.
R

Ad&ar regat cne nonea'kuie regătt caS | raăt regat anantaa

NT

CR CHoRIIC 1 ametere atiYanacen (rupi) ch cugiicutake | Aa

Hat că e "Lo nemti Ren Tucâtentă Monek uX nokSnuue 0
CE

Mah Rugutit , croat ch RapRSAoR Ba Far acupnui

FCESMII AAANUIE KOH | "PO Pasi HA AAA 11 regat
1ARO Ad HAL ECT RA MUN BA Wa 1 ti | (noro
I/

MENSTREMCREHO 19 pe regat TEA UAEA Mat i BHSe

UEPOM a | ui np'kenvarroat Hi Bâpe Boat cere 49 ru
AS

CRAPCTĂ MBHAVUNT, 4 NPZAA | AHKA BA IUN Ad: HECT, d

HVAA CT WCTABLUNAL, H CBEACTEANE zivnăt | Ă par oatnp ata-
UI

neg, îiSnan lkroe nepurg, :H5na Ăpariiut BEI ARopr

BC
 Y
AR
-- 286 —

IB R
nn | ivnan luna Pacpectva, ina perusi
Ateprnt îtvnan ! Grranne acsreder, AMcnk eneritap. A an
dd CPOAIR Xparera ! nețapititi, Granmuisă toue,

YL
Aaa crapa, ai AA MESS pa | tari Menneaţ n
TOAPOBUIIN MC, IS, E Ah nek zip,

SIT
“raducere
ER
Cu milu lui D-zeu lo Vlad Voevod şi doum îi
IV
toata Tara Romăneaseă fiul lui Vlad marele Voevod
dă Domnia Mea aceasta . poroncă a domniei mele
UN

slugilor domniei mele A/hail cu fii sâi și nepolului

lui Mihail (rup!) cu fii sâi. pentru ca să le fie lv-
peşti, lânga Tismana, pentru câ i-au cumpărat de
la Manea tost stolnic fiul lui DBasrbul cu 1300 as-
AL

pri şi domniei mele au dat calul; pentru aceia le-am

dal și domnia mea ca să le lie moşie și ohabă și
R

de câtră nimeni nezătienita după zisa domniei mele,

lor şi copiilor lor şi nepolilor lor şi strânepolilor
NT

lor, şi vericărui dintre ci sar inlimpla moarte, mo-

şia sa nu se vânză, ci să lie celor rămaşi. Și mâr-
lurii : jupân Dragomir al Mlanci, jupân Aeagoe al
CE

Borcei, iupân Dreghici fost vornic. jupân Vintiă

Florescul, jupâu Cirstea vornic, jupân Staico lu-
gofăt Manea vistier, Dauciul slolnic, //ărgot pa
harnic, Slanciul comis, Dediul spalar şi vu Ceucarţ
I/

gramatie am scris în “Târgovişte, luna lunie 5 zile

în auul GUW£e
AS

Arh. Stat, M-rea Tismana, pac. 2 doc. Î, Monozrama cra esa

UI

Pecetea mijlocie aplicati în fată, căzută. Nu este semnătura prupr.e

a Domnului.
BC
 Y
AR
66. Document din 6992 Apr. 24, Tărgovişte.

IB R
Suma»: Vlad Vodă Călugărul confirmă lui [vul eu fiii săi, lui
Areă cu sovu-sa Elena stăpănire în Ciocadia, Topşa, jumălate Poiane,
munții Părăginosul, Plăcicoaia și jumătate din muntele Poianu-Mue-
rii, moşii de moștenire, cari azi se allă in plasa Novaci.

YL
2 AMacritvat Birtbat te dai, ECEBOAA 11 FEAR RCA
BEMAN WWVEPERAAȚIIICESN Ch ÎA4A EA | Kare BSEROAA Ad2

SIT
sar reatait cre nonea'kuie regat cavr reatani esa cs
comentat | ui flpaa cun flpzon. i crerpa fpren Gaeta tz
ke Aa ăi cc wokagik cka, ni Lrontira ctaț | etala Ioa
ER
RUA. MAAMINLE HANAE APAN Ii MARtRetE. 11 94
IAANHE SREMADAL, MSIE IA CAST AVIV E BA AOȚARd, CTApit
IV
n Atat. Gere pasi Hat AaAi repeat tate | pa at
IA OMV 0 EA MOȚARA 1 N VP ROPOIE MEISTHRHORENA 19
UN

per PeABAtt. ne | e Lpnrogitație aptă BA nakr FOruk.

HCIPARIIE ĂvATp PUB | AARE,
AL

- Traducere
R

Cu mila lut Dumnezeu, lo Vlad Voevod și

NT

Domn a toată Tara Romănească fiul lui Vlad mu-

vele Voevod, dă Domnia Mea această poroncă a
Domniei. Mele slugii Domniei mele Îvul cu fiir_săi,
CE

şi lui Area fiul lui Arcă şi surorii lui Arcă, Elena

pentru ca să le lie lor Ciocadia toată şi Topşa toală
si Poiana jumătate şi munţii anume Paraginoşii şi
Placicoaia şi jumătate din muntele Muerii (Poiana-
I/

Muerii) pentru că le sint moşii bătrine şi dreple.

AS

Drept aceasta le-am dal şi Domnia Mea ca sa le

lie moşie şi ohabă şi de catra nimeni neclătilă după
cuvîntul Domniei mele. Scris în “Târgovişte, April
UI

25, în anul 6992 Ispravnic Dumitru Ghizdavet.

BC
 Y
AR
255 —

IB R
6, Document diu 6995, Apr. 5. Târgoviște.
| Suita; Vlad Vodă Culugărul confirmă lui Dauciul, lui Marev,
şi lui Lateo cu fiii lor stăpâuire asupra satului Iasi cumpărat de la

YL
Şisman din Curte cu 85 tioriai și un catlau de postav.

Macri Bi ne aa ROMESAA IE EN ERCUII

BEA eGrporaațineeeut cut ttataars iapa oeneAk | „ae

SIT
par vena cit usăedhuie rea caSraii vena „LantuSaS cn
Cut av, i pare a AMlapre ca cre S ju lame ex
CSE MS, tate Aa i cc Îi Bacu, Montez: MI MoSimuure
ER
WC Sura (0 Spre Ba e dep. | vrapenut 1 aarastazțran
(O PSTAIIE ECLA HpSCTIL ROM. CEO PAAT HA Adei
IV
TEBA 1089 | Ad MA EC BR WNS ENAOȚARA, 00 RADE Rod
ce 0 atț upitaSetr HpERAE capra. SL Mutt a cer!
UN

VOCALA d MRPAAANEA EA Aa Iker a mai orei uree

USTREUSLENI 9 pet reni. Gaegereaie | inSuant Aparoatip
Vague. San kre open. iSan Aparate cron.
AL

iiSnau ASaurrpn Lupsa, | i:Snan Bperitar Atepranatt Se

nat Gano acroter, Granura eneritap. asancaant cnd
R

Pap. Xhprora | Mețaprut. Aarnoa croat, Sati otite,

NT

hoayk sere, flai upeaa mneaț S Taprezintți, aii. & |

take Sur, ,
CE

“Traducere
I/

Cu mila lui D-zeu. lo Vlad Voevod şi Domna

AS

toata Tara Românească, fiul “marelui Vlad Voevod,

da Domnia Mea aceasta porunca a Domniei Mele
slugilor: Dommiei mele, Danciul” cu feciorii săi şi
UI

iratelui său Mareo cu feciorii sâi şi “lui Luiţeo cu

feciorii sai ca sa'le fie lor /aşii toți, pentru ca ei
BC
 Y
— 289 —

AR
i-au cumpărat de la Şuşman din Curle-cu 3% fio-

IB R
riui ungureşti şi cu un caftan de postav, iar Dom-
nia Mea le-a iertat darea de cal. Drept aceasta le
am dat Domnia mea ca să le fie moşie şi ohuba
şi ori-cărui dintre ei sar înlâmpla moarte mai îu-

YL
tai, moşia insă. să fie celor rămaşi, şi între dinşii
vinzător (de moşie) să nu fie şi de cătră nimeni
neclătită după zisa domniei mele. Marturi: jupân

SIT
Dragomir Udrişte. jupân Neagoe al Boreeci, jupân
Drăghici al Stoicâi, jupân Dumitru Ghizdavet, ju-
pân Cristian vornic, jupân Staico logofat, Stanciul
vistier, Vladislav: spătar, Ilirgot Păharnic, Danciul ER
stolnic, Albu comis, Collea postelnic. Eu Preda am
scris în 'Tirgovişle, April 5, anul 6993.
IV

68. Document din 6994. Iunie 30. Bucureşti.

UN

Sumar: Vlad Vodă Călugărul confirmă lui Noman cu flii, lui

Jitian cu fraţii și verii lor, stăpânire asupra sutelor Romanesşti, ue
lomiresti, DBudieni, Izvoarele, Crasna, Giosani (Lujani), Albeni, Prigo-
AL

ria si Îăzliul precum și fupineşti peste partea lui Nicula al Blidei.

+ Macruwai Biiwai Tov Baag, hongoia Hi renh tace

R

BEAAN SIIpWBAANIHERCN CHh Îi Ad, BEA | RArO BOMBOAE, Ada

NT

ERAI CE MOREAEIE TERM nea'kpoat regat, :Snan$ Po |

manS ca cumatre an n Ăhmo ui Ilepran n ApSru
Eh. i kSna | uS iepnrauiS ex Byparu-
CE

CUR, ape sit pac

tam ere larpS ui lamkSaa ui Dada, i Pasaa ui ca
cuitană | ere. si BpaTiiuta, Hât Santa. n pauni n Ganz
I/

UPA. HI CA CARA Pe. take ja fat cc | Poarzterini, Ha 2

A RAC N Radcătnipențint acri. ni ESgkiin Bacu ui uăto |
AS

PEACH Kpacia Hi ocaniit (7) ni S SII AtEMțIit APE BOARD EC

ACEA NURSAE RAAcR 1 dankiui Ha MitaoprrS BACH 0 pinte
UI

repina,- n: paae | SAR BAC, MOMENE LA CAT "PONI ACE AURIE

20
BC
 Y
AR
= dU0

IB R
banners pai na ASA | 30 Preta Ad It ec BA Wu
MEA ȚAR TEI AAA MM i WOEAE e FOAL Ipet,
uSeueeat m eat ce (E aur upkiae capat (upriiSenr),

YL
a Au Ad | cr erati, a BA MȚ Upaduttia Aa ke
iun 0 orozte Me 1 DSPRIIELELe 9 pei rentă, Me, entre
"AAA REA ALOE MICAȚ | BA ACOM Ppil [SS

SIT
MEA 91. A. RR sr,
[ue aa ECEROAA MATIA BERIA PCU,

Traducere
IV ER
Cu mila lui Dzeu, lo Vlad Voevod si domn a
luată tara Românească, liul marelui Vlad Vocvod, dă
UN

domnia mea aceasta poronea a domniei mele lui

jupăn Roman cu fii sai Dan și Dealeu şi Serban
si alli fii, care ti va dărui Dumnezeu : şi lui jupău
Jiliian cu fraţii săi Paleru şi Vileu și Vlad si Nae
AL

dul şi cu lii sai şi eu verii săi Albul si Crăciun și

Slanziul şi cu fiii sai ca să le lie lor homâneştii
R

pe Jiu toți şi Balomirestii loti și Dudeanii toți si

Izvoarele şi Crasna oala și Giosanii (Cojanii) si în
NT

Jupănesti ori câta este parlea lui Nicula al Blidei și

Albenii pe Gilorlu loti şi Prizoria și Mazleul tul,
lor loate aceste moşii de mos:
CE

pentru că sint ale

lenire,
Drept aceea le-am dal și domnia mea ca săle
fie moşie si ohaba lur și fiilor lor şi nepolilor si
stranepolilor şi ori-cârui din ei (sar prileji) mai
I/

inlai moarte, moşia să fie celor rămaşi “și între ei

AS

sa nu lie vinzatori (de moșie) şi câtra nimeni ne-

elalita dupa zisa domniei mele. Ispravnie Vintilă
marele Vornic, am scris, In oraşul de reședință Du:
UI

curești, luna lunie 30 zile anul GU.

lo Vlad Voevod cu mila lui D-zeu Domii.
BC
 Y
e
—- 99i —.

AR
Balomireştii, Izvoarele nu mai există. Răzlăul este poate ma:
halaua Năzlenl din Jupăneşti. izvoarele nu lrebuese coufundate. cu

IB R
Izvoarele din plasa Jiului,

69. Document din 6995 Noemb. 2%. Bucureşti.

YL
Suma: Vlad Vodă Călugărul întăreşte lui Stefan cu fiii săi
[iii lor stăpânire peste jumă-
si lui lon cu fratele său Neagul şi cu
fate parle din Lelesti şi din muntele Coarnele, cumpărălură de la
Procopie cu 2 cai primiți în 600 aspri,

SIT
+ Waeriteat nitiivai Luv aa, BOMLOAA 1 CH ACE
BAN AOVErpotaațineiisii cun | teamaare had ÎS AE. Ad ER
„ap vena cre nenea'kune rea ÎVLecaniS | ca cnonnicu. ui
House ea par ai$ IhkrSaS ca cont Mat. Ido Ad Mat
ger (40 Mkaaţi | Batu ea. 0 ÎP naatattiS po ce Boer up
IV

HEAE "PAROIRAEpE 8 AU AC | MONEZEE MORŞIIMIUIE 4 Ilperonnie ga

UN

„Aha Bolk Aonpit i-vzacuipur | adr pă eee ilepan cad c4

cusmitent Mag uoaoruuS. ie wuntiS ape cSuSunan | d luu
ca tpân'Seu IkrSaS Aa cS na AySrS NOACRHUS, HI PERMI Ad-
AL

ASTEA ROI otipa cere past MA AdAST, Hu

APorzaenpi,
PLAI 14 AA Mă EC EA OMA EA MOȚAGĂ MM II
R

cnoneai te a euSuevoat 20 pantei | 10 A II IPA Aa”

!
Aia Aa Mer ASriae ce RE Harra (O II A AS Aatțiep
NT

A AL EC IL ROPORIE HEUSPRIEIIOLELIS NO WOpUBAS reltai,

nep-
Gekaereane | sSnau Aparoatip atat, siSuani Ilkroe
CE

Anop:
«en, iSuatt Apare Gone | isSuati IlpanSa neant
ui, siSnan Crane Asreger, darea Croat | Boampk
ez
Dețaputii, AA Aicdat cavap, Crane nneminap. flanS
I/

ame Ie u poak nocreantntiai. IL aaa “pamant Pasa

AS

At
ese mueaț na enoanit pad hSS | perii MEA Hoenpiaziet
aka,
Macri titi ret,
UI

lu Haag, oezoaa
BC
 Y
AR
-- a02 —

IB R
Traducere

Cu mila lui Dumnezeu, lo Vlad Voevod şi

domn a toata Tara Românească fiul marelui Vlad

YL
Voevod, dă domnia mea această poroncă a dom:
nici mele lut Ştefan cu fii sai şi lui lon şi cu fra
tele sau Neagul cu fiii lor ca să le fie lor din Le

SIT
leşti a şeplea parte și din muntele ce se chiamă
Coarnele asemenea a şeplea parle, pentru câ au
cumpărat-o de la Precopie cu 2 cal buni de 600
aspri. lusa să lie Ştefan singur ER cu fiii săi peste
jumatate din moşia ce a cumpărat, lar lon şi cu
fratele său Neagul sa lie peste ceu-l-altă jumatale
şi domniei mele au dal un cal bun de 300 aspri.
IV
Pentru aceasta le-am dat si Domnia mea ca sa le
fie moşie și de hrana. lor, şi fiilor şi nepolilor şi
UN

strănepoţilor, şi între ei vânzător (de moşie) să nu

lie, pană nu va avea vre unul dintrinşi fală, *)
sa le fie de catră nimeni neclătilă dupa porouca
AL

domniei mele. Mărturii; jupâău Dragomir al Mauel,

jupân Neagoe al Borei, jupân Draghici al Stoicai.
jupân Pirvul marele Vornic, jupân Staico L.ogofal,
R

Daneiul stolnic, Colțea paharnic, Vladislav Spatar

Slaico vistier, Albu comis, Neagu si Rodea postel-
NT

nici, Si cu gramatie Radul, care am scris în ora-

sul de reşedinţa Bucureşti, luni Noembre 27 zile
îi anul 6996.
CE

lo Vlad Voevod cu mila lui D-zeu, Domn.

10. Document din 699$, Iulie 26. Bucureşti.

I/

Sumar: Vlad Voevod Căluzărul întăreşte slugzii sale de casă,

AS

jupăn Lateo eu nepolii lui satul Ohaba si Petrenii pe jumătate, To-

pestii luati în schimb pentru Mihailesti, si cumpăraţi cu 1500 aspri
dela Manea Bachul. Lea dania cutare blestem.

2 Dia Ță Ba BAPS hit Mi RAPSUCTĂSI HI NPEPOAISBIEAL UI Et

UI

moaprkanatt în Daag Peste 1 renta cra teantsare bac lav.

BC

1) Literal. „pină cătul se va uăsi la vrunul dinte insii fata,”

 Y
AR
— 993—

Ho Ae aacriwat || natia si nisi aaponanieai WBAA TIS aut ui

IB R
PeRSAIISANI ACE BEMALĂ OVEPAPRAAȚINC RIA EMEA UI Bandai
cat erpatănt, ilaaanrot | u Parpatnot Țeprer, Barenpenstoan
ICRMI CRONAL RATIIAL MpOHBROAEINEAL eri cRkratnta

YL
CALEA TEBA 10 AdpOBA CI Hi BACEUCTIIL HI RAFO Epasruri
[| n npkuounrarnni mite aq, acrkatua ucr Aapioe nacrroasti
cuie YpricSaSa renăui npknouiTPannou$ npativreate rebaut.

SIT
mie uz AS rekaui isnanv Aare ca cHonAS i CA
Hpariueititat iKSuante Sluapian ni ::SnăuS ASnSa CA cretu
MAL, 189 Ad Mă CAP | ctaa Bonsai WȚARA NOAA.
ER tor
Puemana n luewp'kuut MOAoRItA. MSIE Mat CAT crape n
PARE COUMIE AEM, E Mat Aa Hat cc | Toneanu acu
IV

NONE Bamenniue San Grramicaan KaruapSa ca satSitant

UN

Gan eroanut, "Ta Maat Sua Granucăan BAnuap Grrans

Il evoannna AMluysaaenţitint S AMECTo MONEDA Ep EA Au
Pasţaa hennoae. N nani noroar ui ui nonSnit aviar danae
AL

4 Alark | en hapnSavee Bata acnpii. uorear pir e 2S-

NA amo pes, regat ra cui Saci Bpariuejui să inSe
R

nat Sluipimau | cu :iSnatt ASnSa aa ma i vuțana (6 eu

“Pucaana ui naq noa 5 Iuerpkun u nag, acu "Poneu,
NT

Hato Ad cui cS tiparite | nepasaeaeniut i tape momS ce pute

AS Dp'EZEAE CAAPTA 4 BA MY PA dana d irhker HS ua
CE

EC AWOCTARUL LU HI PEESAt tot ABBA Îrrer pasi atit maiet

IM ECRAU 14 Ad HA CĂ EA uni S ut aa wvanS meat
CHoROA Hat i niSueroa nat ui npkanSuepoair ai iu 40
I/

9 Î| Ponte MENSTARHEREO “109 AOPUBALO FERM, TOUERULIL ere

AS

(0 want Rai i cărti Er Rd i 40 uenaperaa ui (0

RĂGAApeTRA 10 ata (0 Bunapuu | raonu 46 nenea ti
USARSA PERU Î0 BACEȚ, CASIAN AAERAN BEAMERENGIE HI Ade
UI

ANN EAT CE HAȚUANT A CAMoAp:RaRtUII Beatant | ui wnaaerrii

BC
 Y
AR
— 291 —

IB R
ceda Hu
PRAI 30 Hr Aa [ate dher Barretarii ke
CĂMILĂ ELITE ie nearhpnt
patrat
1 Î | upairteae rea DSCNALEAIIȚ Ie AACTI III

YL
IPS CE RIL UCRSCHA BAPTSRATIL MIŢA USA
PCA SEE
L
BART UE ANEI Bac EA PE PARSRIL MAAT ACU

SIT
REAEO Be WINE (0 PCL, ARO nerekpun a upkerzit
nserrarak
vi cute uoneakuie reni, Cape nn Basannanie
CUR
FERAMI, 119 EMPTIL PCRĂUL, ROPE UpEHBSAET PR Rh BPI
Pasi BELA HAN 10 CPARNATE MASA PCA DA
ER 4 ca |
AIE
PANE Feat Iti uorpkțoat manzat XE onesti: a
SUSRIET Ii STEPAAIE cut uoerRitie rent, Te
IV
see
LA ver
PROBA AA NOTE II Aa ÎI STEPA Ii CA VpANIT
UN

HE STEPA AA NA
re. ANIEL PE MSTET 00 HE DSSA
MONEDEI pAcuner CHE” neneakuie rea "re PR RR Aa
USpABIT 00 Ad SREP 346 kata ara Basa ahik
AL

Aa tre, pa Iata Sacra ca ÎNSAa 1 CA Spire n c4

MANELE,
UILEAMI ÎNRAELE ERE | EABANIILE IA NEA BA CMAC,
R

DAE. ECO NA IŢI IA EAST [ERE ECF RAME E hu

San Ik
sau. Crkapreane Sant ÎN Apare Spune
NT

Ape
ver Îepue iSnan Aparitia Greer, vant Mpa
au, ana Gras asr, Aantsa Î noatutc, ManS cred
CE

o nuc:
n. AnaurrpS neapiitii ha Anca cnarap. Gram
sepaar ete
vepru, Îkru Aparsatiip crparepuni II az
pa JsrSpenpu atctia Lisa Ara
MICA A CPA
I/

tate E Oana,
AS

. “Traducere
—
UI

Intru Cristos D-zeu bine credineiozul şi piosul

și iubitorul de Cristus și Jusuşi slapânilor, lo Viu
BC
 Y
— 995—

AR
Voevod şi Domn liul marelui Vlad Voevod, cu mila
lui D-zeu si priu daruire d-zeiască stapânind şi dum-

IB R
nind loală "Țara Românească încă și al părților de
peste munti, Amlaşului şi Făgăraşului Duce. bine
am voit domnia mea cu a mea bună voinţa cu i-

YL
uimă curată şi lumiuată a Domniei Mele am dăruit
acest de faţa întru tot ciustit şi prea frumos și prea
respeclat hrisuv al domniei mele, care este mai
pre sus de toate ciustitele daruri prea onoratului

SIT
dregător al domniei mele, din casa dumnici mele
jupân 'aleu cu fiii sai şi cu nepoţii lui de frale
jupâu Andrian şi jupân Lupul cu fiii lor pentru ca ER
să le fie satele ce sa chiamă Ohaba jumatate lânga
Tismana și Petreni jumatate, pentru că le sâut baă-
trâne şi dreple moşii de moştenire. Şi iar să le lie
IV
'Topestii toți pentru că a schimbat jupân Stanislav
clucerul cu jupâu Stan Stolnic şi a dat jupân Sla-
UN

nislav clucerul lui Stan stolnicul, Mihaăileştii în lu-

cul 'Topeştilor înca în zilele lui Radul Voevod. Și
iar, după aceia, i-a cumpărat jupân Lateo de la Ma-
nea fiul lui Barbul cu 1300 aspri, apoi a venil ju-
AL

pân Laţeo înuintea domniei mele şi a aşezat pe

mepolii lui de frate jupân Andriin şi jupân Lupul
R

peste o jumatate din Ohaba de lânga Tismana şi

peste v jumalate din Pietreni şi peste toți Topeștii,
NT

ca să lie frați nedespărtiţi şi veri cărui sar întâm-

pla mai înlai moarte, moşia să nu se vânză, ci să
lie celor rămaşi, şi domniei mele (au dal) un cal
CE

bun. Pentru aceea um dat şi domnia mea ca să lo

ie moşie şi uvhabă, lor şi fiilor şi nepoților lor şi
strănepotilor lor şi de catra nimeni nezăticniţi du-
pă poronea domniei mele, incepând de la vama 0I=
I/

lor şi de la vama porcilor şi de la Albinăril şi de

galetărit, de zecime, de vinăriei. de gloabe, de că-
AS

răluri de olace, adecă de toate slujbele şi daj:

diile mari şi mici câte se allă în țara de sine
stăpânitoare şi provincie a domniei mele şi nimeni
UI
BC
 Y
AR
296 —
sa uu culeze a băului acele sate nici judet, nici bir

IB R
rari, nici globuici, nici ori care allul din Dbocrii şi
din dregatorii domwiei mele lrimişi după ajutorin-
rintele şi trebile domniei melc, pentru că cine ar

YL
culeza a-i bânlui sau a-i Zadarniniei, mâcar un (ir
de par, acela va avea să primească mare râu şi
urgie de la domnia mea, ea necredincios şi calcator

SIT
al “acestei porouci a domniri mele, Incă si blestem
a pus domnia mea; după moartea domniei mele
pe ciue va voi Domnul D-zeu să fie domn în taria
Românească sau din rodul inimei domniei mele ER
sau din neamul domniei mele sau dupa păcatele
noastre de alt neam. daca va cinsti şi va lntari a-
ceasta poroncă a domniei mele pe acela Domnul
IV
D-zeu sa-l intareasca şi să-l pâzeasea în domnia
lui; daca însa uu va ciusti şi nu va în0i şi nu va
UN

intari, şi va câlca şi va risipi aceaslă poroncă u

domniei mele pe, acela Domnul D-zeu să-l lovească
şi să-l ucida aici cu trupul, iar în viacul viilor cu
sultetul lui, şi sa aibă parte cu luda şi cu Arie şi
AL

cu alți ludei cari strigau asupra lui Cristos D-zeu

Mântuitorul nostru: Sângele lui asupra lor Și asu-
R

pra copiilor lor, ceca ce esta si va [iu veci, Amin,

Marturii : jupân Dragomir Udriste, jupâni "Neagoe
NT

ul Boreei, jupân Dragici ul lui Stoica, jupăn Pârvu

Y

vornic, jupău Slaico Tosofat, Danciul comis, Albu

stolnic, Dumilru paharnic, Vladislav „spalar, Slaico
CE

Vistier, Neagu și Dragomir Stratorniici. Și eu Corlat

sare am seris în oraşul de reşedintă Bucureşti, lu-
na lulie 26 zile, în anul 6995.
I/
AS

Arhiva Statului Berea Tismana pari, 2 doc, 2 bis. Ur, ase

deu, Arh, ist Tom Î, pago -7.
Monograma cu rusu, Pecelea suspendată căzută, Nur e Stnnăe
lura proprie a Domnului,
EBITHUAN 7S0epus ex fratre si Consobrinus, unii tradue cu
UI

„nepot de frate“ altii cu „vâr*

BC
 Y
— 997—

AR
“1. Document din 7001, Maiu 30. (Suret)

IB R
Sumar: Vlad Vudă Călusărul confirmă lui Dan, Drâgoiu, Nea-
sve, Dobromir și ficiorilor lor stăpânirea peste jumătate din Cincu
cumpărat Încă din zilele fratelui domniei sale Radul Vodă de la
Slaneiul Firluţ, precum si peste muntele Andriun, cumpărat de lu
Jitiian. (Cincu se zice azi, Pruneștii în pl. Noruci- Amaradia),

YL
+ DS autaa avu pe Le aa, De, um poa a
oara Iăpa PSaranneia, îpeuopSa mapeaSui Das la, Aa:

SIT
Ta Asti avk ataca uepSnuz a Aoatnini avhkae AS
dati tu AS Aparere uni avi Iikree sun avi Aenpeatuip
un euepiawp awp, a cn A€ die Atup iivarzmarre Art tz
ER
RSA ue 1ac're AMOnie KSAMApATA AA Ant Bitatae ppareaSii
Avant avkae PaaS Dea mea Gramo dpaaSu, Ape
IV
va (490) acu tun mpa Su aa unt fluapeanr aere
ese te Aa$S ESauapar Ac aa hui Ape "ra: (330)
UN

Acu uri ou aa. Apenr aka aa ar uit Aomuia avk

na că Ac die Monie Uțantitiia, it A numtrtk ca NS cA
aaTbera A me Bica Aoatntu skae, Isla urat ataprrSpun
AL

am Se Acatia avk ne îSnan Aparnuaa Crroman, Se

nat haperian B(u)e anepint,: iiSuan IlaprSa (Ea) pkop=
R

tt, Sati Gane aoroipar. a Aaa oaie, ni flansa

NT

croat, Hi ĂvaurrpS navaprini, ui Gmpse enarap n TSiep

Bucegi, 1 PasSa ocean un at ckpe €$ Apare,
atat a (30) an ah) aa.
CE

Notă. Vlad Vodă Călugărul numește frate pe Radu Vodă

cel Frumos, care a domnit la 14168, cind jupân Dâlban a
I/

cumpărat jumătate din muutele Andrian. Radul cel Fru-

mos fiind frate cu Vlad Drăculea lepeş urmează ca și
AS

Vlad Câlugărul să fie frate cu Tepes. Intr'alt hrisov al lui

Vlad Călugărul fără dată şi loc fiind rupt, citim: eapaez npu
UI

AH Epară rea Pagina kortoae=incă din zilele featelui

Dowmniei Mele, Hadul Voevod. Era însă frale natural.
BC
 Y
AR
=. 298 —

42. Document din 7005, Lunie, Tărzuvişte.

IB R
săi
Sumter : Vai Vodă Caluzărul conbema lui Slaueiul cu fii
peste o vie, potuet și alta vie în Daia. Catun de Costezti
stapanire
zi ai See
cu 100 locuitori cumpărate cea dintaiu de la fii lui Mladin

YL
din Daia
ici eu 12 Horini, iar livada cu 1 forini si lo aspri, și via
cu $ Norini,

2 Alacriă BETA e aa EOMEOAA 0 FCI ACEL

SIT
BEAM OVrrporaainieiieiecHIh asa Betta | note ia. Aa»
tar renant cîe uonedkuie vena C'ranuSa, CA CNonee, tae At
A EC | Raorpaă, Entone Maine, n Cru cehe, te-

ez 19 eu E cotat Masi
ER A cusut «ke (sic)
cn a E daepu aero mare Stat sete 0 ae
IV
isa ui Noperkn E Paman sa că Papu ui &i
ACRU, 00 SPanuSa CA CUBE Aa sti EC ApSre
UN

EUNSEpai are st Paget More ESI dan ui

e Cunn Pagutnita E Ana n 0 Granteaati azi, “Pacp, ai
rea Adgcine net, Gere pasi Mt AtAey Îl rea taie Aa
AL

MA CAT EA AOMMITA 0 E AOȚARA 10 At IREAL 000 EAI

EAI ÎTI at BEEP 00 GORIE MS AA CAST MEIS
R

PAREUSEL ti pe rea | Gnegrear iSua „pari et

NT

ALepritii, tiSuant hpaeritart Bu AepItE, | :Suan Oran

asreger. "TSiep Bierinap. AareSa notice, puiurrpS ue
vaprute | lan crean. Grrpoe cnaray. Pa SAR METAN: Mee
CE

patit BAATE dcroder | a35 spatar me na Me reait rpa

"Ppareninie, acra eat, | nare tar
I/

“Traducerea
AS

Cu iila lui D-zeu, to Vliul Voevod si domu

UI

a loala tara Românească fiul marelui Vlad Voevod.

da domnia mea aceasta poronca a domniei mele
BC
 x ce ze
SINT as TI

5 2tzeee
cr Bee
iaşi

Y
> 46% Întettetie îi carote
pe
n

—999— 8

AR
m ame aaa
ye:(s
-
20

lui Slauciul eu fii, penlru ca la iilor lui =

Mladin şi de la fiii lui Selea, pent că a cumpă-

IB R
rat-o de la fiii lui Mladin şi de Il siuii lui Selea cu
19 fiorini; şi după aceea a cump sit pomel de la
Valcu şi de la Borcea şi de la RAUL cu 4 liorini

YL
şi 15 aspri; iar lui Stanciul şi eujelii sai să le lie
alla vie a lui Dau șia Bedinilei, pentru că a cun
păral-o de la Dan şi de la fiii Rădinilei din Daia

SIT
și de la Stanislav cu 4 fiorini şi domniei mele au
dal calul. Pentru aceasta am dat şi domnia meu
ca sa le fie meşie şi ohiba şi să nu lie volnie
nici unul a întoarce nici via nici pomelul, ci să le ER
lie nezălienite dupa cuvântul domniei mele. Marlu-
rii : jupân Draghici mare vornic, jupân Cârstiau
fost vornic, jupân Staico logofat, jupân Tudor Vis-
IV

iar, Dauciul comis, Dumitru paharnic; Albul stol-

nic, Stroe spatar, Radul postelnic, Ispravnie Zlate
UN

logotal. Eu Cârlig am scris în oraşul de reşedinlă

'Pargovişte, luni lunie în anul 7003.

cu rozu, Pecetea căzulă, Semnătura pruprie a Dum

AL

Monograma
nului nu este.
—
R

73. Document din '7007,

NT

moșiilor
Sue: Buudlul Vodă dispune și intăreste împărtala
Bra det
Gura ,
Jiltului din câmpul Tureilor la nosuenii
Treslioera din
«iu loc, căci jurase cu 12 boeri “că le siut mosii ohubuice a lor,
CE

- Macriwvat nipiwat înv Pama BOMROAA 10 EI UACEII

EMA STEPERAAȚINCESIL CHR REANdae 1 AREpare | Înaaa no
caSrait rrerttul
I/

LO Aa. Aaa rent ce moneakuie rea

PazSa ca parutaat crt | manat AasSa n MSator ii Ileeu
AS

ant ICR COE Mat. N G'PRIIA CA PATIMA CI G'rantz

uta ul Pasari Can ui ca cnottut sai 1 Caan,CA Bpa,
UI

miam cu Can n IlarpS n Apareatnp [in Ciranna (rupt)

BC
 Y
AR
— 300—

IB R
ca cent ti uitat ca paratei Cromate cae
Hit | tate ia nt cer pecrnopa E page iaca, career
BARAEIIE HIpEA Puo au cA ET ekpat, ante at ter capat

YL
pana wena i rSpa intri SaSu 4 oare Sarea acu |]
HRME MA EC Papa 0 pana Wenrta HARA aut aa:
Sa ca crneni MS $ Tpecriisp Ma AA Ai, A diaSa

SIT
lun ui Aa na Tpeeriep a eptta Ai, E manat basi ui
dama lu Mou dan $ Spa ia SaS ma AA Ati
Gama ca parta cn $ Ppeerutep na ea A, a SS rSpa
ER
hnaSaSu ua Aa Ac a nani huziSa CA paria n ca
CHUSEA HM OrTAA CA BPATIIIAM CH 00 CA CICEU Hi.
IV
d at ca BparS crt Crema, A EMA
A Catia CA BPATIIAA Ce HARA
UN

A Gero pai HAI PERAL UI AAA toi

Ad MECT ÎL ea WunnS a EA OȚARA IM COAMA
enSeereare n mph urinat ot ce (Pr
AL

CASUT NpEEAE CAMT 4 ta MU paianta Aa her u$

Aa AS cer tcraratitat, [un un 6 ere nenerăstinenehitate us
R

wpuu$ renta, Gueareaie suna hapiSa npaarerul

NT

Sua IpanSa neam arogant Gane acreter |.

. . . . . .. . pp |pareunp CPA UA Oran pasari
CE

ME Ta

Traducere.
I/

Cu mila lui D-zeu, lo Radul Voevod şi domn

a toata (ara Românească bul marelui și bunului
AS

Vlad voevod, dă domnia mea aceasta poroncă a

domniei mele slugilor domniei mele Vâleul cu fra-
lii sai, anume Dadul şi Lumot şi lon şi Dan şi cu
UI

fiii lor și Slânila cu eații săi Slanciul şi Radul și

Slanşi cu ii lor si Slav eu tratii săi Stan si Pâlru
BC
 Y
AR
— 301—

şi Dragomir şi Stănilă (rupi cu fii lor și Mânea cu

IB R
frate său Sloian și cu lii lor pentru ca să le lie
lor 'Trestioara din Boadet toată, căci că ne au giu-
rat înaintea domniei mele cu (2 boeri cum estelor
ocină bătrână şi direapla şi gura JiltuluiȚdin Câme

YL
pul 'Lureilor toate pentru că le este bătrână şi
dreaptă moșie şi moştenire, însă Vâleul cu fiii lui în
'Vrestioara pe o parte iar Dadul şi lon şi Dan în Tres-

SIT
tioara de alta parte. Şi iarăşi şi Vâlcul și Dadul şi
lon şi Dan la Gura dilțului pe o parte şi Slav cu
fraţii săi în Trestiora pe o parte, iar în gura Jiltului pe
două părti şi iaraşi Vâlcul cu fraţii şi cu fiii lor ER
şi Stanil cu fraţii săi şi copii săi, iar Mânea cu
fvatesăn Stoian ......peo parle. .......
şi Stănil cu fraţii săi. ....... pe două părti.
IV

Pentru aceasta le am dat şi domnia 'mea ca să

le fie moşie şi Ohabă lor şi fiilor lor şi nepoților
UN

şi strănepoţilor lor, și ori câror dintre ei sar

îutimpla mai întâi moarte, moşie să nu se vânză
ci sa fie celor rămaşi şi de catră nimeni nezalie-
nităa după poronca domniei mele. Mărturii: jupân
AL

Barbul al Ciaiovei ...:...... . jupân Pârvul

mare vornic, jupân Staico logofăt . . . . Dragomir
R

stolnie şi eu Stanciul gramatic am scris. . . 17007.

NT

Arh. S atului. Morea Tismana pach. $0 doc. £. Cr. Milelici şi

Agura Sbornie IX. Bi,

14, Document din 700S April 23, Târgovişte.

CE

Sumar: Radu Vodă (1494—1507) fiul lui Vlad Vodă Călugărul

(1431— 1494) iîntareşe Mariei şi Margăi, surorile lui Noman din Core
colați, stăpânire în veci asupra averii ce le făcuse danie fratele lor
I/

toman, însă numai după moartea lui. Corcolaţii nu mai există uzi
ca sat; este in plasa Vulcan.
AS

Alicia niv tu Patan BOMLEAA HTC Ah RA-

cont Bratu Srrpotaaiieion cun Beamiaare aa |] noeto aa.
Aaa reazoaur cie noneahkuie reatasur caSraati read ini$2
UI

nauiS Poatan ca cristi atS [n ex ceerpacr notat Magna ui

BC
 Y
AR
— 302 —

IB R
| naa
Mapa mea cret a ante Ada er S loprisaarţit
PUII
Ata Poaanieti BSane CECT II aj FAC ARENA
MAIL APTE AIA EACA | Matia cc MREit MA

YL
Akita OO pitic | Po.
Ec CPApA AM UpALA Artă
MAN MPEA TEALa Ati a SASI cEerpacii dlapita n Mapra
HAM CES AA 0 HAABIPEPAA | IAA, EC ASTA N

SIT
ASIEAE Ier
AA EACA UMANI RAE FOAME MAMA PIAN AM
19 CAMPII
aria | Poanan SE cati AA APRAAASET BEAT, d
ER €S inut
PRAantst Aia 1 Aa AaaSer Îl cecepe crape
RSI ASA
ici S cls BIS PEARALI 0 PEALSAI AAA
| Cere par Mat Pee AARE e Aa Mat EC a tvuuu$
IV
A ph Seat-
Ea AOȚARS IA 10 CUSEOAA [| Mi 0 GSA
00 ape ROAMS ce Capra ere
UN

oaS n mA RR
pe Capri IA II PA AMIRA AA ke nS Aa um
tn ehs | setat e toroie HEMP OIERILS 9
cer vena
apa rpadtri-
wepinatS re pntaaui, Get |] carate sSuaur
AL

near
cat SUA EpETIIAL BIIUMII AESPIIE IESI pansa
ap, „lanuSa
Aeprintt, Sant Grroute aersiper. Saep tnerit
R

ite, pars
toane, Cirpse | enarap. Past Bear neţapit
NT

it nn Ai
creatii Pana 10 Apareătap [| ESL cTrparreptatiu
"Vonrerruţ |]
Gail PPAMAPIE MCaȚ EEANACPOAIL PA
CE

Aparare hr,
lu Pava RoELeA Maer în i re Ah

“Traducere
I/

—.-
AS

+ Cu mila lui Dumnezeu lo Radul Voevod și

domn a boala bara Românească fiul marelui Vlad
aecustă poruncă îi domniri
UI

Voevod, «da Domnia mea

cu iii săi
mele. slugilor domniei mele jupânului Roman
a si cu fii
și cu surorile sale anume Maria si Marg
BC
 Y
AR
— 303 —

lor pentru ca să fie în Corcolaţi peste partea.- lui

IB R
Roman câlă este şi peste toală averea mişcătoare
şi nemişeătoare şi peste a tot coprinsul cât. esle
peulru că este a lor bătrâna şi dreaplă moşie de
mostenire. Şi după aceea au venit Roman înaintea

YL
domniei mele şi a pus pe surorile sale Maria și
Manga pesle parlea saşi peste vie si-pesle luale
dobiloacele şi peste loata averea veri câtă are Ito-

SIT
man; însă până când va fi Roman în viață săşi
stăpânească singur bucățile, iar după moartea ui
Roman, atunci să stăpâncască surorile sale ces ER
mai sus în această carte a domniei mele, şi dom-
nici mele au dat un cal bun. Drept aceasta le am
dal domnia mea ca să le fie lor moşie şi de hrană
IV
lor şi fiilor lor şi nepolilor şi strănepoților lor în
veci şi ori căreia dintrinsele sar întimpla mai
UN

inlăiu moarte. moşia să nu se vânză, ci să lie

a celor rămași în veci şi de călra nimeni ne-
calita după j zisa . domniei mele. ata și mărturii :
jupân Barbul Craiovescul, jupân Cristian fost vornic,
AL

jupân Pârvul marele vornic, jupân Slaico logofal

'Pudor Vistier, Danciul comis, Stroe spălar, Radul
mare paharnic, Dragomir stolnic, Radul şi Drugo-
R

mir mar! stralornici, şi eu Slanciul gramalic au

NT

seris în oraşul de reședință 'Tirgovişte, Aprilie 25

în anul 7008.
lo Radul Voevod. cu mila lui D-zeu, domn.
CE

Originălul pergament Om. pe 0m.80, Perele mijlocie dispărută.

15. Document din 7009 Iulie 9. Yârsovişte.

I/

Sumer: Radu Vodă (1444—1507) confirmă lui Mireoa și fiilor

lui slăpânicea peste satul Dodeşti, atât peste cumpărălura de la Nie-
AS

nul cât şi peste partea co i s'a dăruit de domn tot îu Dodesli care
este azi o Mahala de loşie de Jiu în plasa Jiului.

2 Maerinvat Rea înv Paajţa ROMOAA IL PCA ACE

UI

BEMAN WOVPEpoLAaȚH Nero, cith teanitaro ba, LOto Ah. ae

BC
 Y
AR
= 304 —

IB R
EAT | CEARSAL CHE DSREAEE TEARAAUL AAstR 1 CR Cora uS
mona Gran ui Aa PajSa i ch CHE te Ad
at cSr Aoseguat nhcu none su usaSit hiv E hu a

YL
aut Paopritu Srpneu, nani | noroi n aapre ase Suuaț at
CALEA. Îsi SA E ABa Paspruut. "PARE FEABSA Met
ASLAN aunutek || che "Pau tutuiS, cere part AS 00 AdAețIi

SIT
CEARSMIL. tate A MS cc Eh Anu, ph oțanS Sau
cupei euS ruSecat [la upkeuSuaroai a. aaa Rorroitte
ER
HEDSTPALISLEUILE Mo petit cAtaătit, Catereaie cSr Sia
apasa | rpanenerir, 2ESuaat peria GURII Ateprtiit, Sati
IlpneSa neant Anopat, iSnart Gane | acrsihere i Suaui
IV
TSasp nucrimap. Adnana kostnte Gepor cnarap ask uețap-
um. Inopana crean Pasta st Apareatp Redraat crpaz
UN

POPII. MC RR HACPOANIN PpAA PROBE ca A 3,

Au arh as,
lu Pasa
AL

teeisa Maer rea

R

“raducere
NT

Cu mila lui D-zeu, lo Radul voevod şi domn a

toată "Tara Românească, fiul marelui Vlad voevod
CE

da domnia mea această poroncă a domniei mele lui

Manea și cu fiii lui anume Slan şi Dan și Radul
şi cu fii lor, pentru ca să le fie Dodeștii toți, pen-
I/

lru ca i-a cumpărat Mânea de la Xeau cu 42 fio-

rini ungurești, iar după ci a cumparat și domnia
AS

mea de la Simon cu 22 fiorini; aşa domnia mea

am tmiluit pe Mânea cu aceasta muşie.
Drepl aceia i-am dat și domnia mea, ca săi
UI

lie lui moşie și ohabă, lui, și ilor lui. nepolilor si

slrânepolilor lui, şi de câte nimeni neclatită dupa
zisa domniei mele.
BC
 Y
AR
— 305—
Marturii sînt: jupân Barbul al Craiovei, jupân

IB R
Civstian fost dvornic, jupin Pirvul marele dvornie,
jupân Staico logofat, jupân Tudor vistier, Danciul
comis, Stroe spătar, Badea peharnie, Izvoranul stol-

YL
nic, Radul și Dragomir mari stralornici. Scris în o-
raşul de reşedinţă Târgoviște, luna lulie 9 zile în
anul 7009.
lo Radul Voevod Cu mila lui Dzeu domn

ra SIT
36. Document din 7010, Mirtie 9. Târgoviște.
ER
Sucu: Radu Vodă întă le “ivatilor Iadul și Pelru toate sa=
tele în număr de 33, cu munţi lor în număr de 19 şi tiganii lor, în
IV
număr de47 salaşe, seutiudu- le detoatedările muri şi mici ce sint pe
Vară şi legind dania şi întărituua cu mare blastăm.
UN

uaNea Ba GATOREPILI Mi BACOUCPIRA 1 NPCTEAIRURIN

H castoapzitatiiiit 10 Pasa honnoia 1 retin, criz Beataaro
n upkaenpare ada Dcekoe, atacTino Beto MI Bilet Ade
AL

| POLANNEAL OEAĂ 4dAi ți Satu H reeSaa poi LhCEU BEAMALN UVU-

FpoRAAȚINCLO, AMIER H BANAANHHCRUHU CPpANAM, Sl ia aan

R

ui arapatuS Nepuser. BATOIBOHBBOAL PCRM | con APA

NT

IpONBROAEHIEAA 1 UNCTHA CH CREA PALE PRAI, Hi

AdpOLdt TEBA Chili UECRINU, LAPOWBBABHiu H np'kiocauranitut

HERE AA, BACEAUI MECPANL AARE HAq,| croații cit Ypucetva

CE

vena npkueuwrannoamS naacresiuS retau iSnaniS PaayaS

n uparSaS :eSnaniS Ilevp$S nn cA CHORE My ROAMRO Măi Gh pre
Serie. tao da Mai cSr | ceaa Benoa Iloatpanni acu
I/

Panoiitţa ca 1 che NAantitie HonmMenS npecaoniSa ni cSYapita

AS

H ikronatiSa H OANIA CEA HI CA NAAHĂNE MHBatd n HRAVHd.

moi | muciS AS Grpor Mi CA NA Cl; ROATA N Beppa

i ALOPOIIANI RACI HI MAatitta NAPOCA UI precaute
UI

BACI Fi RAAAPILE E IAARHNĂ nenăteiiS | ipeipanva H, Spre

20 bis
BC
 Y
AR
— 306 —-

IB R
EAARANSEA HI ESAO M CRC DAANMNISAE CE peri ta (0
epeSne, n Dacica acri Cniterttt atac, ti Ilanatanta tacut
n CSpTa BACA EREI BACI 0 BPĂAIȚII CEI CE TEVI

YL
Ata 0 AparaniSa i Grpaa anii BACI 10 PAN BACIU
EpSMaASuSA oa, H MzUkuat BACI | 0 AC ASAN OH

SIT
"PURE ACI IM CAT CPAPE II IBARE APUNE AFA, 00 ARH
Aa stă Sr ereu aci amonte Mazare Aa per
ASAE Bo râar î0 pt poirea retin bas, hcueae ciS
ER
uanS Pasvav nu ina erp. n IaSuoţu ca nasti
pansa nene npinac Daca n Mapei nt rea "ra
Sasiu | ue iiSnana Pasiaa ai eSuat Ierpa mag ie
IV

unuS 4 lavunie. n nat Aa sit EC SUrSpeASa ISdeiitiă Lâpt

UN

ROMI EET At WEP Dep Aete, MoHER npinae Ik! npea

rea “ra Saci ikSnana Pasvaa n Ilerpa nai ua 4 Sute
rSpea nodinoait cer lene Ati de pai Cr SP Bpariid,
AL

MAR Ad dl CP Ponta cae teze MORSE 4

DaaăVan 10 (0 rea AP aere msacnuuiS sa ca (250) nur a

R

nat ApSrS noaonuuS nekSuune î Apare a Ihkroatup,

Ba pac acipii | MAR pa Hat cat Paget cit stai ut
NT

uoSniure 0 aaa si 0 dluperă Bacoetoniie 00 EAI eul

Ha Bod. n S llonau ape Roamo cer Ati Copa iu
CE

& Ile nopamin uerezpri Ata a e SpaSpehk materut ata

DOME EST COpE ACNE AEAIIE. ISTSA PINA Copa HprA per
AMPEA FERM aja ÎeuGoAe |OrA cur pupaie ret je
I/

done atuncea iSnanS PapSaS ui SuaniS llerp$. n

AS

ARH AA HA ECTS ÎN AAC Acă "PAGAPTER, ISI PA Ad

ME ratap | ora 8 opera, poirrea reatiu ESnauS Paavav
n ÎlerpS. ui man aa tt cc S leadeaţiar Ac retea mentect
UI

Ca ASCPICOIIE E poarta reptatit asi cute c4 pa

ERA CASEROM [Noro 00 40 FEAA, IA Ad cr
BC
 Y
AR
— 301 —

moasa (0 Lipacerju, ni noastunia (0 hihi Moe 7 S-

IB R
aostnuure Huy aneent Aanarca n Pagyga, aan poat re | Burt
Kan nix atenieni Aatutea 4 Padiţă, a aut Ad col cati WBAd:
Aer My Avuntne noa tor lpacerat un usa 0 BARRA RA

YL
aece nani uuyro | î8 enene pansa ni PaqSaotut a muy venite
apte eSrrgiure umeann nphasaua pd Iker ună Ad cST Sans
IlerpS. ui nat Aa Hat ST Da W Jphe

SIT
Pamas ni siSnanS
cel n Ikroemin, none vacii Ilkroe rupea,
reagăti aan joace ue nui IDkroc zu 40 Aa Ci caut
ER
onsaaaer leroeţnt. 4 no camprit. Mekrore | npa goana Aa
mhker uS aa cr :iSnanS Pama n erpS, n naki Aa
HA ECF BADIU CEABANI (0 L'ACEX CEAANIIE Ape Io EC
IV

Accroanit regat, none ra | noiSmuuute tor poaurearl

UN

reagatti. aaa, ÎemROAe Ba=r-kOtt popii, ÎL Nak pa Ma că

uirâni msnateuiS. ana'k CA Acta îi Bad | cae Acad:
AUC pita Ch AEMAdttie, Hi Togopani ch Aetddtic îi HukSAd
cz Aeamnic 1 Sua CA AEAMHCHI Ii HHKSAA CA AEIAdNIIe
AL

Hi oiph ca je | taiate ni 'TaTSA CA Aduc Hi Bash ch

AEaduteii 1 ep c4 AEIoACri 1 ApBiuiatSA ch AEAAHCII
R

Mail ca AEmaatite, 1 Ăata Ca AC Wade HI Ranut

NT

CA AENAMNICII, 1 OCR ca Aduc, 1 loppa CE Aude

n IlarpS ca Aetmaatic, ui Pavpva. ch AEIWAANIC H BOIA CA
CE

AEAAMNCII AH antioA ch AEUdACH IA Aproape ch ate

Iadticii 1 Basa Ca penaătie n Spit ca, pe] Matte ii
IS: ex penaatutert. 1 AXoAy 4 Atac. în Gane
I/

CR Aeiaduicii i Ppăi ch AEtA Acu. n Impacare

cun | ti have ca Aenaduicii ni Aangco c4 AetdMucut,
AS

moi
n Caan ca elastici 1 Sup ca pestii ui Aadun
CA AEIVAMNCIL A Îndtni CA AEMAMNCII | N "paPek CA etate
UI

un Yan en cuounei. n Srak ch eamtiteii, îi Paqyan ca

BC
 Y
AR
— 908—

IB R
AEAANCA, 50 EAI CA ANASUCH 1 apuţitita €4 Nerţastute
n Henamk ca Actadneni | n Casu ca Aetaatuteui (rupt)
n lunar ex aenastieui si Lemon i MuSave ca Anamuerte

YL
MOMEA MAR CAT Papei upane Munte Aku. Care pasi
MA AAA ÎI PEARL "PINdABĂ BACI Ad HAM CAP EA Win

SIT
HEX COȚARS tt i CUSA MR BUS 0 pRartoereret
nu E orez: uenoratuorkiare ue pent rea : Deure
ui Î0 Wauntere BaMS ni (0 cemniero paaS. i E nuetaperie
ER
Wor RBddpeTao (0 nunapuucrae (0 Aaitataperee 4 pzauui-
ergo | 10 cenokociita n (0 adr n Rosa ue nsănosa
ERUIE Ad CST cico 17 EACEȚ CASEGAȚ AAEBAȚ real
IV

EAHRIȚ ZEU AAA cannoce onph | Marsh CA catea

UN

SFABHCU SEAMANA WPEAACTĂIO EBAN MI MNVTE AA MN ME cate

EANTORATIL HI CEAA E CAM ME EMB MM USEOAIMt Apa
| Hi apatatu ui rasta Hu n ro (0 caSraț nau te
AL

MPALNTEACȚ TERM MSCHAJEMIUN MOMMADEFINE HI NOpaneTeț

[ERA NSUEGE IPO CE BI | MSROVERA BAIPSRATI IIY ani ao
R

BARBIE PEN CEAA AIȚIE 50 RAC EAI, TO "PARCEU Dtarrr

EACIIPÂETH BEANRO 49 10 Peg 0 regii nanozie ek | parti
NT

Hi NpECPSUNE 58 NOCPAMNTPEA CÎEMS pPIICOLVAIO PCRALEL 0 090E

ITI wpuiuS rezăm | Batau(ua)uie userana'kr rea
CE

NSCRMpTIL CEA KEO HAGEPET FR BR BIVPĂ CCR RAAUIES

SEAMA Măi 40 CpAALUNAre HAoAa reni MP cxpoqrtu
FERM MAN I9 rpiheeț ruta IP Ie NAME, AA aapie tre
I/

STEPAAIT UI CAȚpPANIT 1 NOUEPE CE VpUICOROA CLAN "POre

AS

Ad CA | Ypanurr n ovrepaarr En în ui nouerer ua rerk ere

AIE AM HE NOUETEP HE STEPAAIE 0 10E CAȚANIUT MA pa
BOPI IISEIEDETA UI MSCPAMUT CI VBHCCROA PERAUI, Poro
UI

Eh Eh CR PROPRII BO PH BEMAN AAA ISILEET IE OCpatturr

1 Ara Sue BAe ca "Peioit d Eh SAS aka | Aita ere
BC

' f fr Lă
 Y
— 309—

AR
Ad Ec poker (0 "Put ÎPonocurin Wph Huentcauț, ut Ri

IB R
ÂNCTAR Ho ĂziEVETAHCTIL. MU Ad tătar Sucre | CR DA ui
ADE H CR MMEALE MHIOAEN ERE RASARE Ha a ia înca
iiuere ct EA 4 nsuTintekoAtS HAAS MI pEROUIE BABA |!

YL
EABAUL ÎN DACĂ ECE KPBAIE ECO HA HU HI Ha EA HIX 1tzite
cer n era a B'Rizit adune cet cara | exkameaie 2Snan
hapaSa Kpaaencint, iSnan Hpecrriitant BHBIMH Anepitii. :KSNAn

SIT
haak. inSnan Arkrao. Sant Grpor Bean pop | un
*KSnau Granko acroier :uSnan Oewvaop aneriap. „Aanuloa
Kosice, Rorgaui cnarap, hag'k nețapriut, Aparoatiip ! cToa-
ER
Hu, Ilkrec n Aparoatup Bean crpareprnu, n ah Gran
He BA Hacroantii rpas, LphroniaţiS mena atap | Tata e, atit
IV
Ra kT +31.
UN

“Traducerea
AL

Intru Cristos D-zeu binecredinciosul şi piosul şi

iubitorul de Cristos şi însuşi stăpâvilor Io Radul
R

Voevod și domn, fiul marelui şi prea bunului Vlud

Voevod, cu mila lui D-zeu şi prin dar d-zeesc sta-
NT

pânind şi domnind toata ţara Românească şi incă

Duce al părţilor de peste munti, Amlaşul şi Faga-
raşul, bine a voit domnia mea cu a mea bună vo-
CE

intță şi cu inimă curată şi luminată a domniei mele

şi am dat domnia mea acest de față einstit şi prea
frumos şi prea respectat hrisov al domniei mele care
este mai pre sus de toate cinstilele daruri, prea o-
I/

noratului demnitar al domniei mele jupân Radul

AS

şi fratelui sâu jupân Petru şi cu fiii lor câţi D-zeu

le va dărui pentru ca să le fie sutele ce sa cheamă
Polovragii toți şi Racoviţa toată şi cu munţii a-
UI

nume Prislopul şi Suharna şi Negovuanul şi Baia

BC
 Y
AR
— 310 —

Piscul

IB R
loata şi cu munţii Micaia şi Ivahna, Şoldu
lui Strocişi cu munţii sai Coasta si Bora şi AMugo-
șanii toţi şi munţii Parâginosul si Ștefaneştii toti
și Valarii şi munţii anume Stefanul şi Curtea Val-

YL
canului şi Budo si cu munţii sai și o treime din
Tereuje şi Vâlcanuslii toti şi Spinenii toți şi Papa:
ianii toţi şi Scurta toata şi Câneztii toli şi Braes:

SIT
tii toți şi o treime din Drâganul și Strâmbătalii
toţi şi Tiganii toţi şi Brumalunul jumatate si Car
țeti toti şi Câmpu-lui-Dinu pentru că aceste loale
le sint batrâne şi drepte moşii de moştenire ; și iar
ER
sa le fie lor Ciobaneztii toţi, pentru că pe Cioba-
nesti i-au perdut cu rea viclenie dinaintea parinte:
Jui domniei mele Vlad Voevod lui jupăn Radul si
IV
jupân Petru şi Pluşeu şi cu muntele Crainicul pentru
ca a venit Vâlsan şi Martin înaiulea Domniei mele
UN

şi au asezat pe jupân Radul şi jupân Petru peste

moşia lor din Plugeu; şi iar să le fie Uugurelul
jumâtate veri cât este parlea lui Neagul Beriudeiu,
pentru că a venil Neagu inaintea domniei mele şi a
AL

aşezat pe jupân Radul şi Petru peste junatate din

Ungaure], cât este partea lui. ca să fie frați; si iar
R

sa le fie Roşia toata pentru că a cumparat-o de

la Viadul şi de la luga şi de la Moga jumatate cu
NT

930 oi şi iar alla jumătate au cumpărat-o de la

Dragola şi de la Negomir cu 1200 aspri; și iar sa
Je fie Radoii toti pentru că i-au cumpăra! de la
CE

Vladul şi de la Mircea cu 70 de oi, un cai și doi

boi şi în Novaci ori câl este partea Sorei și din
Poborăşti a patra parte și din Turburea a sasea
moslenire ;
I/

parte penlru câ siul ale Sorei moșii de

apoi a venit Sora înaintea parintelui domniei mele
AS

Vlad Voevod şi şi-a vindul partile ei mai sus serize

lui jupân Radul și jupân Petru; și tar să le fie în
Baleşti partea Tâbarlei pentru câ a dat-o Tabara
UI

dinaintea parintelui domniei mele lui jupâu Radul i

Patru ; şi iar să le lie în Baleşti partea lui Ciuchiu
BC
 Y
— di —

AR
pentru că au câștigat-o de la părintele dom:
viei mele cu slujbă dreaptă, apoi și de la dom-

IB R
uia mea ; şi iar sa le lie jumatate din Bârsești și
jumătate diu Babeni pentru că i-au aşezat nepotii lui
Dauciul şi Radul, însă pănă când vor [i în viață
lor Danciul şi Radul ei. să-şi stăpânească

YL
nepoții
moşiile lor, jumalate din Bârseşti şi jumatate diu
Băbeni, iar când nu se va gasi din ii lui Daneiul
şi ai lui Radul, moşiile lor, ee sint mii sus scrise

SIT
de vinzare să nu fie, ci să fie lui jupân Radul şi
jupân Petru ; şi iar să le fie jumatăte din Bârseşti
şi Neaoeşti pentru că i-a pus Neagoe dinaintea
domniei mele însă pănă
ER
când va li Neagoe viu el
iusuşi să-şi stapâneasea Negoeștii, iar dupa moartea
lui Neagoe să nu se vânză, ci să fie lui jupân Ra-
IV
dul şi jupân Petru; şi iar să le fie vinariciul dom-
nici mele de la toţi sătenii, veri ce este proprie-
UN

tatea domniei mele, pentru câ lau cumpărat de

de la părintele domniei meleVlad Voevod cu 3 cai
buni ; si iară sa le fie ţiganii anume Lilea cu co-
pii săi şi Badea cu copii săi, şi Ţima cu copii săi
AL

si 'Pudoran cu copii săi, şi Nicula cu copii sai, şi

Ucea cu copii sai, şi Nicula cu copii săi, şi Oprea
cu copii săi și Tatul cu copii săi şi Balea cu copii
R

sai şi Ciorea cu copii săi şi Mârşavul cu copii săi

şi Midea cu copii sai şi Dima cu copii săi şi Ban-
NT

cea cu copii sai şi Costea cu copii săi şi Bora cu

copii sai și Patru cu copii săi şi Faurul cu
copii sai şi Boia cu copii săi și Danciul cu co:
CE

pii sai şi Dragomireasa cu copii săi şi Barca cu

copii sai şi Curehi eu copii săi și Puţe cu copii săi
şi Mihulh cu copii sai şi Staico cu copii săi şi Fră-
I/

lea cu copii sâi și Ţillea cu copii săi şi Temeş cu

copii sai şi Laţeo cu copii sai şi Sahanci cu copii Săi
AS

şi Putea cu copii săi şi Dafin cu copii săi şi Bancea

cu copii săi și Titea cu copii săi şi Han cu copii săi
şi Uglea cu copii sai şi Radul cu copti săi şi Câla
UI
BC
 Y
AR
— 312—
cu copii săi şi Carţina cu copii săi şi Copulea cu

IB R
copii săi şi Slav cu copii sai (rup) şi Pilat cu
copii sâi şi Ghemon şi Niculeasa cu copii lor, pen-
tru câ le sint moşii de moştenire bâtrâne şi drepte.
Pentru aceasta le-am dal şi Domnia mea acestea

YL
toate pentru ca să le lie moşie şi uohabă lor, şi
fiilor loi, nepoţilor:și strănepoliior lor şi de câtra
nimeni nezălicnita după zisa domniei Mele, incepind

SIT
de la vama de oi, de la vama de porei, şi de al-
binărit, de galetarit, de vinărici, de zecime. de
vămi, de cosil de îin și de talpi şi de cârăluri și
ER
de olace adecă să fie liberi de toate slujbele şi da-
rile Domniei Mele mari şi mici câte se ala în tara
de sine stătătoare și provincia domniei mele, şi
IV
nimeni să uu îndrăzueaseă u bântui salele br nici
judet, nici hirari, nici olăcari, nici globaşi, nici alt
UN

nimenea din slugile sau din dregătorii domniei mele

lrimişi după ajutorintele şi trebile domniei mele,
penlru că cine sar încerca a-i Dântui sau a-i ză-
Leni aceste sate măcar un fir de păr, acela va a-
AL

vea să primească mare rău și mânie de către dom-

uia mea ca un necredineios şi căleâtor şi baljoco:
rilor al acestui crisov al domniei mele, şi pentru
R

ca să fie după poronea domniei mele. Blastam pu:

NT

ne domnia mea, după moartea domniei mele pe

cine va alege Domnul Dumnezeu a fi Domn al tă-
rii Romăneşti sau din rodul inimei noastre sau
CE

din neamul domniei mele sau după păcatele noa-

stre din alt neam, dacă va întări și va păzi şi va
cinsti acest crisov ul domniei mele, pe acela sa-l
întărească Domnul D-zeu şi sa-l cinsteasea în dom-
I/

nia lui ; dacă însă nu va cinsti şi nu va întări şi

nu va pazi, ci va strica şi va călca şi va baljocori
AS

acest crisov al domniei mele pe acela Domnul.

D-zeu, carele au facut cerul şi pâmântul sa-l calce
şi să-l ruşineze şi să-l bata aici cu lrupul și in
UI

veacul viitor sufletul lui şi să fie blestemat de BIS

BC
 Y
— 313—

AR
părinti purtatori de D-zeu, de la Nicheea şi de 19
apostoli şi de 4 evangheliști şi să aibă parte cu

IB R
luda şi cu Arie şi cu alți ludei cari au strigat asu-
pra Domnului Dzzeului şi Mântuitorului nostru Isus
Cristos la Pilat din Pont şi au zis: a-l, ia-l, și
răstigneşte-l, sângele lui asupra lor și a fiilor lor

YL
ceea ce este şi va fi în veci amin. lată sânt maăr=
lurii : jupân Barbul al Craiovei, jupân Cârstian fost
Vornic, jupân Badeă, jupân Deatco, jupân Stroe

SIT
mare Vornic, jupân Slaico Logofăt, jupân Teodor
Visliar, Danciul Comis, Bogdan Spătar, Badea Pa-
harnie, Dragomir Stolnic, Neagoe şi Dragomir mari
stralorniti, şi eu Stan am scris în orașul de reşe- ER
dinţa Târgovişte, Martie V zile în anul 70i0.
IV
Ath. Statului Mănăstirea Polovraci pach. îi bis. doc. 13,
Monograma cu roşu, Pecetea mare suspendată, căzută, Nu e sem-
nătura Domnului,
UN

1. Document din T0LI, Apr. 1S, Tărsovişte.

AL

Sumar: Radu Vodă dărueste Manăstirei Tismana câte S00 bo-

luvani sare pe fie-căre un.
R

+ AMacruwai nina Li Pasa onoarea Bas

NT

CEH STEpoRAAȚHHCIOE BEAMAE AAA CRAI CHE AAACE. HALE Wz

Lepiatite Bace | CTAS ui BIECPROMS paaiS Scinenie np'k ucrute
n npk Ba(r)eageneea Baauiţe Hăuie Îne ui ngciio AB'ku atapitut
CE

montacruipS | Bonoaaro Îucmenta ut BA Heat GEneSipuiat

MoaetiuiS ui nacraguniS up erSeniS Mannue n BacenS
par | CTRS taie Wee, Ia BACARS TOS pa Saitataror
I/

(0 Mac ceru atonacrup ne te punti 6 coa tao | aa MS

AS

CS EA IIȚIS MECTHEMULMAL HUOEOA ME SEHESIȚINAL EA Crt

AECTO, TA EA BEUNOE BACIIOMHILANILE HI Aa Î At EC Hz
_NOTROpENILO AOIIAEEE CE WEDETAEAL BA HACTOEJIHAL CE SETH,
UI
BC
 Y
AR
— 3li —

(pene ue
erati data pi | recreere
E

IB R
Mareea A A RUPE 009 ac Mach Worinacei cu
PEULE RAMON BEMAU Matt | E cpAAcettrare Mateo nada
Man 0 man capota a hire EuSite :AapSer

YL
BR RE RA BATE | UNCPII GENTEACPRORATI FAROEAATO MANA
Cuca Maat cv erei n ph Breată repre a pal

SIT
ceaun criiut mie nr (3 eta SEO MRIIIE SCPAAIE 0 Adela
HE METIL BA CPA TERUIA MpPERAA UA i ERE BA CPA
aenaeripaa "Picate ut cSijiutat uite cer mepruticant upikeaerite
ER
Bre Ape si cute nad careopentace tori erSateiS cip Da-
MAE MENSTESPITIL 00 SAMARIA HEIAN
IV
STEPAAUTI MAGE BSAET CAITEACTESET BILE PERLE MAN
24 VASALE mprkoncra re IE HAM PAC ESC A RăronoatA n
UN

OMS SAE AH RAPEROANA 10 SAPECADEILA HOPOPOREA Mp EC,

EMIS 10 BAEINE 0 PUPA Ț RE CA MMA "PPS AoALeLe
no”
CARI BCA ISCASUIECTESLARIIUE Panoit Mse cun | situ
AL

PETE HA HEDAAT 10 NSFEPAAIET A AS cc OMC tA ni

SEE upkueraa ui ace?
EAMA MEepertiraa Ipprța 11 pe:
R

Hota dpi n en na ESaSipieat rehaţik rare AniS it

E LAMIA
NT

PEAS Aa CATA ÎPS 0 Bpar AAA

MATIA AAC CPU DHU AMI 1 dă amteaț aere pik.
nare | ia Crane PpamaPai IA MACProAnt pă pare:
CE

tit Aterţa anpianta ai pt take tai,

“Jraducere
I/
AS

mila lui Dumnezeu

Cu lv adu Voevod și
domn a toata ara Româneasca, da Domnia Meta
mica noastra făcaduiala Sf-lui și dumnezeescului
UI

hram Adormirea prea curalei și prea binecuvintatei

Stapâuei noastre Nascatoare de Dumuzeu şi pu-
BC
 Y
AR
” - 315—

rurea fecioarei Marii, M-rii ce se chiamă Tismana, ce-

lor ce vieţuesc într'insu, rugătorului şi năstavnicului

IB R
chir eoumen loanichie şi la loală fralia cea întru
Grislos, pelie-care an să ia dela Noi Sf. M-lire câte
$00 bolovani de sare, penlru ca să lie spre hrană prea

YL
ciustiților călugări cari vietuesc în acel Sf. loc spre
veşnică pomenire şi să le; fie neschimbat cât ne vom
afla îni această viață. Incă şi după eşirea noastră din
cele de aici (din viată) pe cine va bine voi Dom-

SIT
nul Dumnezeu a (i după noi moştenitor acestei pro-
vincii, adecă a [ării Românești sau din rodul ini-
mei noastre sau din neamul nostru
ER sau allul oare
care, cărui D-zeu ii va da a vielui în blagocestie
pe acela îl rugăm pentru Domnul nostru Iisus Cris:
tos şi preacurata Maică lui Dzeu şi toti sfinții cari
IV
din veac au plăcut lui D-zeu, osârdie şi milă a a-
vea cătră Sf. d-zeeştile biserici mai virlos câtre si.
UN

M-tire 'Tismanu și călra cele ce sânt erădinele prea

curatei Maicii lui D-zeu şi această faplă a noastra
câtră părintele egumen chir loanikie să nu o schim-
be sau s'o împulineze ci mai vârtos so împlineus-
AL

că şi s'o întărească ori unde ar vietui mai sus zi-

sul sau în hramul prea curatei Născătoarei de d-zeu
sau unde ar bine-voi D-zeu să lie, şi cui el ar bine
R

voi şi blagoslovi după eşirea lui din cele de aici din

NT

frații, cari s'au trudil şi au slujit cu el, acestea zise

mai sus să le împlinească işi să le întărească, cu
să-i lie ajutătoare şi protectoare prea curalu și cu
CE

totul neîntinată împărăteasa şi pururea fecioara Ma-

ria şi aici şi în veacul viitor, zic, sulletului şi lru-
pului şi să-l păzească pe el de vrâjmaşii vazuti şi
nevăzuti cu rugăciunile tuturor sfinților lui D-zeu,
I/

Amin, şi eu am scris mult păcatosul cătră D-zeu

Stanciul gramatic în orașul de reşedinţa Târgoviște,
AS

luna Aprilie 165 zile în anul 7011.

UI

Arh. Statulut, Mânăstirea Tismana (Sceţia istorică). Monogra-

ma cu roşu, pecetea aplicată în fată, căzută.
BC
 Y
AR
-- 316 —

IB R
7$. Document din 7015, lunie 21. București.
Sumar : Nadu Vodă confirmă lui Radul Comisul si fratelul său
Petru spătarul si incă un altuia cu fiii lor, stăpânire în Corbi, peste
a 4-a parte din moşia lui Musat si jumătate a lui Baliea.

YL
(Alecu) niznere De Pasva oeteia Hi reaun necn
Bean BGrrpenaațietec cut ASBpare Lidia beaare Îoroaa

SIT
AARAT TEALDAUL CHE MORE ke PEALAMIL UECTHTIA |] (Baacre)
ADA EU NPARUTEANEAL HI RAMIS CCALAMU, ZESUABS pAASAS no
auteS n ipar AS aiSnauS ÎlarpSER
eds uit îi upunscruta | (rupi) ex cuseu MS. tate da n
cenarapS ai ca aț crsen

cer S hopa uereparu pt. unei ec: Suta crapa ri

IV
PARA AAA. MARIE Aa ice 0 ia ads aoa
(NOE) AS EP CPapa 10 Mpa APA, d NOTE Dprttie
UN

MSutarr upea reansitut ra Sasiu. Sua Pana Rodev

Sua IlarpS cnarap na, ueroa weunu$ RoA(BOE cerere te
Ephar S$ pu, tao Aa crt Sr GPATItA NEpAsAeui E4
AL

BEM 20 reanSaitt Aaa siSnati Para n Sau IlarpS edu

BON Apa, Gero PaAT | AAAST 1 FEAA 180 AA CT
R

AUHIS 0 AOȚARS At 00 COLA Mat 00 BuSoăt i uprtuiSuee

NT

POM MA ERIE 00 pape RoiS ce (UP zi caSur (CA caste

PATA) pia a Bi u npajaditta ja then, 005 Aa atit
CE

ec weratuntat atu ROSIE MENOPARUSGENUS 119 pe

PEAROAI, cheăreate că :iSnan (rupt) n Sua IlpanSa
paserenne, îSnan ha k 10 nectenți, nnan Gregor Beau
I/

Ateprtii, îiSnat Dorian acrotțer IparSa nou, had ence

vinap. (ha)ak ueţaprn. Apareattp croat, Ilkroz use
AS

"PeAE. 1 AA cacratakurare i pSemteatutare "TSAep rpae

MATE EA HaCTOAl (FPAA ESNEPELIaa MCRA Ia Ata,
UI

kr tari,
Iw Prava hoetoaa. AACR BĂI PEANIA,
BC
 Y
AR
— 311 —

Traducere

IB R
———

Cu mila lui D-zeu Io Radul Voeved şi Domn

a toată ara-Românească fiul bunului Vlad marele

YL
Voevod, da Domnia mea această poroncă a Domniei
mele cinstiților demnitarilor şi diregătorilor din
sa Domniei mele, jupân Radul Comis şi fratelui

SIT
său Patru Spălarul şi cu fiii lor câţi D-zeu le va
da (rupt) şi cu fiii săi pentru ca să le fie lor în
Corbi a 4-a parle, pentru câ este a lui Muşat bă-
trână şi dreapta moşie; şi iar să le fie din partea ER
lui Balica jumătate (pentru că a fosta) lui bătrână
şi dreaptă moşie. lar apoi a venit Musat înaintea
IV
Domniei mele şi a pus pe jupân Radu comis şi ju-
pân Pătru spatar peste moşia lui câtă se va alege
UN

în Corbi, pentru ca să fie frați nedespărtiți în veci

şi domniei mele a dat jupân Pâtru un cal bun.
am dat și domnia mea ca să le fie moşie şi ohaba
lor şi fiilor lor şi nepoților şi strănepoţilo» lor în
AL

veci ; şi veri cărui dintre ci sar intimpla moarle

mai înlăi. moşia să nu se vinză ci să fie a celor
rămaşi şi de câlră nimeni neeclătită după zisa Dom-
R

nici mele. Marturii sînt jupân (rup) și jupân Pâr-

vul Craioveseul, ijupân Badea din Cojeşti, jupân .
NT

Stroe mare Vornic, jupân bogdan Logofăt, Pârvul

comis, Calota vistier, (Ba)dea Paharnic, Dragomir
CE

Stolnic, Neagoe Postelnic. și eu. compuitor şi serii-

tor 'Tudor Gramalicul, în oraşul de reşedinţă Bucu-
reşti (am seris) luna lunie 21 zile anul 7013,
I/

19. Document diu 2017, Noembr. 11 'TPărgovişte

AS

Sumar : Mihnea Vodă, fiul lui Vlad Vodă confirmă lui Ivan cu
fratele său Prodan şi eu (lii lor stăpânire peste cumpărăturile dine
Vaselaţi şi Bunilă de la Măcruși Stănilă, Văselati și Bunila azi sint
hotare ce țin de cor. Dăneşti în plasa Ocolul Vulean.
UI

+ Macri niniere mw Ale hoenoaa i regun BAcout

BEAU VOVEPpOLAANINCESI cth săajă REAMaare eoenoie ]
BC
 Y
AR
— 318—

IB R
AALAT FEAR CE ISRUARUNE FEAGAAIL AOLGEMBIL MAGI He
seci Ioan si cnc BparS cut Ilpopan n cnc cre aţ]
dans Aa i Ec S În ACEAATII AC A ARPEȚI IM AepS iaca Ch

YL
smeneeeaeu sue 19 noeSinne (0 Can aanpik ai 0 arate
neen | euS Ba E8 dap Srpaciiit ape pat Ata asia
E dea Şunao |

SIT
loeneas. i nat pa it cer S Sina
noaseuuiS nene cS noiSunaur 0 Gran Ba acitput
EMpIE Mp AN MASA Băcapana cena, a uses | ter at
ER
Mautt npenie che CTAMNCAAL IIPEA, TEAM A PEALAUL Malte
MOT Epe Iti Ec pata i crapa wunu$ eSnena | Sastua n
(O crapi Al epre nput Ati MaasAS acapania leseeaa. 'rer
IV

PANE IE PCAEAUL MA AAA 00 a Mt cer ja Sul

UN

EA AWOȚARS MILA 0 CSE Ha HBSUETeAL Ul npkenSuirsit ui

au (0 eroi nenorannisekiue | no pet reali, (ee
eta Tea i Snatt apiSa Rau San IlpntSa neant
AL

aropriii GESnani "PSaop nesnit aere! GiSnant Aaaa dp-

maur neant. :Snan IpatSa (enarap)? inSnar Dark megaparaa:
R

ssnan Base eneru | înp un lau croat, Ikror neanu

crpareprn. mute S TpnreniiS acea Ioe(ahpia af Au
NT

tak 55 | ui nenpanztu fasa niteritiap,

Lo
+,
Aur ceea MACTIA EA FEAR.
CE

“Traducere
I/
AS

Cu mila lui D-zeu lo Mihnea Voevod și Domn

au loata Tara Rominească fiul lui Vind marele Vor
vod, dă Domnia Mea aceasta poroneă a domniel
UI

mele acestor oameni anume Ivan şi cu fratele său

Prodan si cu fiii lor pentru ca să fe lie lor în Va-
selați parlea Marreştilor toata cu nepolilor lor
BC
 Y
AR
— 319 —

pentru că au cumpărat-o de la Stan Macrea şi de

IB R
la nepoții lui cu 97 fiorini ungurești încă din zilele
lui Vlad Voevod; şi iar să le fie la Bunila din par:
lea lui Bunilă jumătate pentru că au cumpărat de

YL
la Bunila cu 100 aspri încă din zilele lui Basarab
Voevod cel tânăr. Apoi ei au avul piră cu Staâni-
slav înaintea domniei mele, iar Domnia mea a aflat

SIT
că esle a lor dreaptă şi bătrână moşie cumpărată
de demult şi din zile bătrâne încă din zilele lui
Basarab Voevod cel tânăr. Drept aceca şi Domnia
Mea le am dut ca să le lie moşie și ohabaă
ER lor Şi
fiilor lor şi nepoților şi stranepoților lor şi de ca-
tră nimeni neclătită după zisa domniei mele. lată
mărturii: jupân Barbul Ban și jupân Pirvul marele
IV
Vornic, jupân 'Tudor marele logofat, jupân Dânciul
Armaş mare, jupân. ......... jupân Badea
UN

Paharnic, jupân Calotă Vistier Şi Ivan Stolnic, Nea-

goe mare Stratornie. Su scris în Târgovişte luna
Noembrie î1 zile anul 7011 şi Ispravnie Albul Vistier
+ lo Mihnea Voevod tu mila lui d-zeu, domn
AL

i
pa
R

$0. Document din 7017! Decembrie 23 Bucureşti.

NT

Suma»: Mihnea Vodă confirmă lui Neugul și fiilor săi stăpă-

nice veste părțile sale de moşie, de moștenire şi de cumpărălura în
Urlaţi, în Leleşti și în plaiul "Coarnele.
CE

+4 AMaeruwat ainvai îm Aluyrk , Tounosa

r n resiih
r
RACE BEMAE PEpoBăaținicisont cun had, hontoga Aaa
renoatit cite nete |] arkinte reptasut Il'kr cnc conu AS take
I/

Ad Hai cc S$ Speanii ape Roane tem Îleron AA sue

AS

MS ecT crapa H pată |] wvunniS, n akaniS ui man ecrp so

Sun (9 Adu. n e Conta n 46 Ian. eat munS S cranague
WU puturi | mepr e Si. taine (0 Spate a Te acnpu
UI

WAR Aa ai cc S Akai 49 cedat Ata 10 | ase

BC
 Y
AR
— 390 —

IB R
ns AS cer wvunnta Snena epre mpi Arttt Diisă site
«e prime cere mţee asa nani Aa mater S «kae
Geanpuk aenpree cnc Nate wrBAaTa Ap S tanka

YL
sase use 19 | norSuna er astpa za îi acupui aaa, Dean
u manu uonSn ter ilrrrnant S Acka | exatar atS c(n)e (up)

SIT
BOA BA ACNpPIL E ARIE Ad AL EC MASHMIIA [IS CE SCLE
Spre | sanse cer (ere ata) (stricat) cea nat Ierea
Heron mea. Cere papi în PEAS MAME de Aa nt]
EC BR AOUHE IL Eh OȚARLE MIA 0 COLI IA
ER BUSUEToA
ua uphenSeeroai tape neiSlee er ru caSeurr
IV
CMpTA" rap Aztze AER WHY panta pa Reh IS Aa dt a.
Weranuintat | ÎL sit Ar ROTOSEE MEISTRENOBGEIS AS APpIzIaPEtSA-
UN

tati, Ceegreane sSntant NapiSa [| Dan ai pa neant

anopruni. si îRSnan PSqep asrodier ui Sani Aaa BE
anti apatanui, | n San Napear ensrap, hdaera tueruap,
AL

aa k neagra, Îean creată, Îlkroe mol erau te

Eh Cea "pa PsnSpej atena Ati e AtERAEe FĂ,
R

Lu Mivirk loeeia acri ERA POAIh

NT

V'ecelea
lu Îiaa Îotpoad AAC BEI PUR BA CO ZE
Srrpo(Eaayitereit),
CE

Pecelea lui Vlad Yoda Lepeș,

. .)
tatal său.
I/

Traducere
AS

Cu mila lui Dumnezeu, lo Mihnea Voevod și

domn a toata Tara româneaseă ful lui Vlad Voe-
UI

vod da domnia mea aceasta poronea i-, a domniei

mele lui Nea cu fii sai, ciți îi va dărui ] Dutune-
zeu, pentru ca sa le fie lor în Ursali veri câla este
BC
 Y
AR
— 394—

parlea lui, bătrână şi dreaptă moșie şi moştenire;

IB R
şi iar a cumpărat de la Dan şi de la Stoica şi de
la Nan un loc de arătură în silişte din Cring pănă
în locurile de arătură din curmeziş cu 370 aspri
şi iar să le fie în Leleşti jumătate din a T-a parte

YL
pentru că este a lui moșie cumpărată încă din zi-
lele lui Vlad Voevod de la Pricopie şi de la ne-
poţii lui; şi iar să le fie lor în Leleşti siliştea Do-

SIT
brei cu case din baltă pâna în Vilceaua cimpului
pentru că a cumpărat-o de la Dobra cu 600 aspri
în timpul lui Vlad. Vodă; şi iar a cumpărat de la
ER
Jitian în deal un loc de arâtura cu grădină cu 60
aspri : şi iar să le fie lor muntele ce să chiamă
Coarnele, cit este partea lui (stricut) (şi din sat)
iar partea lui. Drept aceasta am dat şi domnia
IV

mea ca să le fie moşie şi de hrană lor, fiilor

lor şi nepoților lor şi slrănepotților lor, şi veri câ-
UN

rui divtr'înşii se va înlimpla mai intăi moarte par-

tea sa de moşie să nu se vinză, ci să fie celor ră-
maşi ai lor şi de cătră nimeni neclătită după zisa
AL

domniei mele. Marturii: jupân Barbul Banul şi Pâr-

vul marele Vornic şi jupân “Tudor logofătul şi ju-
pân Danciul marele armaş şi jupân Harvat spătar
R

Calota vistiar, Badea peharnic, Ivan stolnic. Nea-

goe postelnic. Scris în oraşul de reşedinta Bucu-
NT

reşti. luna Decembrie 23 zile, în anul 7017.

+ lo Mihnea Voevod Cu mila lui D-zeu domn.
CE

Pecelea

lo Vlad voevod
cu mila Jui D-zeu
I/

Domu a toata ţa-

ra Ungro(-Româ-
AS

ueuscă).
UI
BC
 Y
AR
410).) —
d

IB R
S1. Document din 101S Oct. 29. Borăști.
Vodă fiul lui Mihnea Voda dă mânăslirei Tise
Sumar? Mireea
Istratie satul Ceuurii tot, dup cum Va
una, utile exe ezumen Nic

YL
avul «dle pe vremea lt Mircea cel Batrân Voda,

2 Maer nina he Auperk Isensaa cra în durut

atena
ÎCESAL MARA PEM CUI neneavkuie | vena cra$

SIT
Bu |
nas "Tucavkue jpatS Ipekeanerate Deta ezitat mature
iS mac
n upenoatii ddlapiui casier ed Weneuie ni to erSuet
ut
vas era | monacripS cup Herparrine a vaecrentuattat ER
Aa It CT
HOEOAL ERE GEAGSIȚI EA CTAS | monaeruipă ae
aortă |
MESpItrt ACI at CE BACSAL ȚEPAPSAL SIBI EST craS
IV

cupS crapa 1 papă Wa ui Akaatta capre A Ati pEAtAS

otepe. 21 NS Tape 4 Ade
UN

rezan „evapora | bip

a
(0 ra user PSuynia (0 moase AKA | Sade Stare
crMS aottacr
SIA ESAA RIMSASE, CEPE PAM 20 TEBA AdACY
EMIS MR eat eat
AL

pS | ate ad MEET
aorober
OO HESTAEMSEEILS 03 pet | rea Mite "TSaop
ŞPRIŢ Cta WE. ES Ah | ah zorii,
R
NT

“Traducere
CE

mila lui D-zeu, [o Mircea Voevod fiul lui

+ Cu
Voevod, dă domnia mea uceaslă poroncă
lo Mihnea
domniei mele sf. M-liri Pismana, hramul prea cu-
I/

si pu-
ratei slăpânci noastre, Nasecatoarei de D-zeu
si pârin-
surea fecioarei Marii, slâvila ei Adormire,
AS

si. Motir i chir ls-

telui egumenului, povâluilorului
vielu ese în
ratie si prea cinstililor calugari cari”
toate hota
sf. Mere, ca să le lie Ceaurii toti si cu
UI

şi dreaptă
rele pentru că sâul st. M-liri batrănă
încă din zilele strămoşului Dome
mosie şi mostenire
BC
 Y
AR
— 393 —
nici mele, bătrânul Mircea voevod; şi hotar le este

IB R
„Win jos de unde ese Rugina!) din Poloaga *) până
dă în Jiu. și de aci apa Jiului“. Penlru aceasta an
dat şi domnia mea sf. M-liri ca să-i fie moșie şi
ohabă şi de câtră nimeni neclatila după zisa dom-

YL
ici mele. A scris Tudor Logofătul în Boraşti, 3)
luna Oct. 29 zile, în anul 1018.

SIT
Arh. Statului M-tirea Tismana paeh, 37 doc, 7 Pecele mică
aplicata pe hirtie, Monograma cu roşu, Nu e semnătura Domnului,
1) Părăiaz, 9) Parăiasș; 5) Azi Doroşteni,

ER
S2. Document din 70IS Mai 2 Târgovişte.
IV
Sumar: Vlad Vodă conlirmă schimbul de sale făcul între ma-
nastirea Tismana și jupan Stoica eu fealii sai,
UN

+ Maeriie niiere To aia, onzesa ni reunea

BEM Wrrponsaținezon cun np'kaonpare ui eeantare Tia
AL

[oetoge. dinar | rezaut cie nonzakiie reaaut caSrS rentauu

:KSnauS (sroie c4 Bpariaeii, tate ja a cc S Hepruj
ETAPA EA 1 MoAoauS 0 nzanerrurtherz pre cer Ap
R

da cre monacriuiga (6 "Tucavkia [a tasvrepua "Pncatena

NT

VOI AA CE APARE DAREA BACI EI AA IARA Ralto

€S apzitaani | up pn Bpare renta Paava loeoae, mare:
CE

Pepe si 0 cara Ha PE AA ApEIEE RARE CV VASALI 119

upkiae mg At pa ati Papa orzoae, epe nat cer
rapa 1 pata wunita A Ragtta craS | aonacrupS e "Vucz
I/

Meta, Giro pasi Ma AdARĂ 0 CEAI tao Aa EC PAS ae-

naceipS La Goma cA Rparrită cut Aa crt pater S$ nepau
AS

METER MEA UI usaorituiS (0 zaneen | tare cS enuttg

MICA, HU 0 ROPOZRE Mee Păttistento ao pe retatui, Ge
UI

ceea medie | îSuan DhaptSa lati ni IlpzeSa Epaerern ua aSa

BC
 Y
AR
—- 324 —

IB R
UA ĂANUISA LEA ABepaatte SIA erat Bean 494
roder | Xapuar nerutap Iker nostre, apus uecrearni
Ceranunsa nițapuuii Mean crean: | une S rpas PpzreripS

YL
mea lata rent E ah int,

SIT
Traducere

Cu mila lui D-zeu lo Vlad Voevod şi

ER domn a
luata. Țara Româneasca fiul prea bunului şi mare-
IV
lui Vlad Voevod, dă domnia mea aceasta poroncă
u domuici mele slugii domniei mele Stoica cu fra-
UN

ii sai ca sa le fie în Corbia patra parle ȘI jumă-

lale din partea lui Balica cât a ţinut sita melire
Tismana, iar calugării de la Tismana să țină Câr-
bestii loli şi partea lui Cazan, cum au ținul în zi-
AL

lele lratelui domniei mele Radul Voevod, aza de a-

cum înaiute sa lină cum sau așşezal mai denaiule
în zilele tralelui domniei mele ntiudlul Voevod, pen-
R

lru că este bălrână si dreapla moşie de moştenire

NT

sf. meliri de la 'Pismanu. Penlru aceasta am dal

si domnia mea pentru ca să-i lie sf. Manastire iar
Sloica cu fralii sai sa lină în Corbi a da parle
CE

şi jumatate din partea lui Balica, cum sa seris mai

sus și de câtră nimeni nezâlicnita dupa zis dom
niei mele. lata maăvrlurii jupân: Barbul Banul si Pâr-
vul al Craiovei si jupân Danciul mare vornic, și
I/

jupâu Bogdan mare logofat, Ilarval vislier, Neauoe

Comis, Marcea postelnic. Stanciul paharnic, Ivan stol-
AS

nic, seris in orasul Târgovişte luna Mai 2 zile, In

anul 7015.
UI

Arh. Statului Mănăstirea Pisa paeli 35 dace, Ie

BC
 Y
325 -

AR
So. Document din 7019, April 22. Popeşti.

IB R
Sumer»: Vlad Voevod confirmă Mânăstirii Tismana stăpânirea
peste satul Ceaurii, . “

+ Macri natie Lu las hontoga ui rent tacea

YL
sean Srpozaațiu | cet cin bemitare lada Liveteae. pata
renăui cie nozeaRuie retăut | cmoaS aonecrupS ucavkute
poa ui woaurkan upherku | umerku ui np'knaarecaenennhu

SIT
EAALA HALO BI E peer | atpiri n ucrioe ea Senenie
Hi vu$ urSateniS ni paria RS | apt Ba ceru mentacrup
tate Aa Mai cer “eSpin Bacu MOMERE EC CPOMS Atiac- ER
"PHBS CTApa Hi pata Wunttă, ad H9TPOA pintae | Roata: ca
EpAPÎIAAL CU UpPEA TEAM, TA CE datate Bano mata $
IV

UeSpui £ANO AA Adi BOA ZEI, A FEBRA HA Adio ii

ROA'Rpii Aa RAANET RARE HAL EC POBHA AEA Wutittă pata |
UN

i Akattia. a voit te moro aer US tocana (Gr Bantorta, a

NS apoi eu pi nearlpii mon Aa croauS Aonic
i tp$ | epe
EC CPApA 1 PARA Outta ETOMS AMonacripS, Fi Hanipouie |
AL

en Bi RoARpii Kao cer ita Vorap capii croatS atontac |

vupS moSae er yorapneaa Aphrio pan ca i Boakpu 1 cere
R

PAN E CRAI AAA COM MonacriipS Aa AS cc na |

NT

MOS IA OȚARS 50 UP RoPzRE HENOTPARIIOEIIo Io | pen

venaut, crkaivesie sSnan lapaSa Ban îSnau IlpanSa | pur
CE

ui popii San Departe popii Xaptar nuc |

vinap Ibkroz noaune, Ceata enărap Mean croat, Aa
uSa | nețagtinii., Mapua averea ne $ Ienei acra au |
I/

e Ann task Bei.

AS

Traducerea

Cu mila lui Dumnezeu, lo Vlad Voevod şi domn

UI

a toata (ara Româneasca fiul marelui Vlad Voevod

BC
 Y
AR
— 326 —

IB R
da Domnia mea aceasta poronea a Domnici Mele
Sf. Manastiri Tismana. hramul şi locaşul prea st.
curalei şi prea Dine-cuvinlatei siapânei noastre Nas:
catoarei de D-zeu si pururea fecioarei Maria și

YL
ciustitei ei Adormiri şi părintelui egumenul şi Fra-
lilor cari vieluesc în stela mânăstire pentru ca să
le fie Ceaurii toli pentru că sint moşie balerină și

SIT
dreapta a sfiutei mânastiri. lar apol au venit
Coman cu frații sai înaintea Domniei Mele și
Sau jaluit ea au în Ceauri o parte îusă lânua Jiu,
Domnia Mea le um dat 12 boeri ca să jure că este
ER
a lor ucea parle, moşie dreaptă şi de moştenire:
jur ei Wau pulut jura, ci au râmas de lege; însă
au dal acei 12 boerr acea parte sf. mănastiri pene
IV

tru ca este batrână şi dreapla moşie st. mănastiri;

și au aflat acei 12 boeri ca este Jiul hotar bâlrău
UN

sf. mânastiri pe unde Ta hotarit Deateu Bauul cu

12 boeri. Pentru aceasta și Domnia mea am dat
sf, măuastiri ca să-i fie moşie şi ohaba și de carră
nimeni neclătita după cuvântul Domniei Mele. Mar-
AL

lurii: jupân Barbul ban, jupân Părvul fost Vornic,

jupâău Bogdan mare Vornic, Iturvat Vislier, Neaaue
R

comis, Semea Spatar, Ivan Slolnic, Danciul Pahiar-

nic, Marcea Postelnie, Seris în Popeşti, luna Aprilie
NT

22 zile, în unul T0L9.

Arh. Statului Mânăstirea Tismana pach.4i7 doc. 3 Monosrauna
CE

eu chinovar, Pecelea aplicată cu ceară roşie, mijlocie, necitealia,

Semnătura proprie a Dorunului nu se verde.

Noembre 25, Buzău.

I/

S1., din 2020

Document
AS

Sumar: Vlad Vodă confirmă lui Dealeu cn fiii stapânirea pese

junătate din partea de moșie din Topesti a uuehiului str lateo.

Macri niiee De aa ceea ret Ace

UI

64th SPEPERAAȚIICESA CaA EANtdare aa Îisetee, Aaa?

vea cit uopeaRuie reni caSrS retatt ARES CA cutate
BC
 Y
AR
EA MS EA PISTEI, LB Aa | as cer 5 Tene

IB R
Ac Sus caS vhiae monoria$, > one c5 ec crapa ul.
paza wwunnta kana | «i uk PERLA arate poarta” aut
Iad, ESEROAE. Rae MS cc Wuttita Ahaia n pana, Gero

YL
pasi MS [10 AAACțHI Tea ae Aa AS cc na Wu Șa
RA SOȚARS EMS 1 CHOROAL EMS FI RMSROAUII npker Sue | "rea
MY RA II UpAAAANA Ad the as Aa CECT AVCPARIIILAL 4

SIT
ui (6 noro nenomăsiuenentio | ue pr regat, crtkafreate
Sua apaSa Tau Sari Ilgansa, pazei, Sant Îror-
Aa ceai | qnoprin, KSuan Napear ueritap, Conta aer ER
„der Geanta enarap= Ilhroe oaie, luau creannt | O'ran-
tea nețapruiii, Alipua sereanu unic S mpar Sase atena
IV

Men. nu. Aa | nenpatnu Akrio nau,

UN

Traducere
AL

Cu mila lui Dumnezeu lo Vlad Voevod şi Domu

a toata ara Româneasca liul marelui Vlad Voevod
R

dă Domnia mea această poroncă a Domnier mele slu-

oii Domnii mele Dealcu cu fiii săi câţi Dzeu îi va
NT

dărui peulru ca să-I fie în Topeşti din partea un-

chiului săi Laţco jumătate pentru că în este balrână
şi dreaptă moşie de moştenire, şi am văzul Dour-
CE

nia mea cărţile părintelur men Vlad Voevod, cum

că îi este moşia de moştenire şi «dreaptă, Pentru
aceasta i-am dat-o şi Domnia mea pentru ca să-i
I/

lie moşie şi ohaba lui şi fiilor lui şi mnepolilor şi

strănepoților lor, şi moşia să nu se vânză ci să fie
AS

celor rămaşi şi de cătră nimeni nezălicnilă după

zisa Domnier mele. Marturii: jupân Burbul Bau,
jupân Pârvul al Craiovel. jupân Bogdan mare vor-
UI

nic. jupân llarvat vistier, Oancea Log. Semea spă-

BC
 Y
AR
— 325—

IB R
lar, Neagoe comis, Ivan stolnic Staneiul Paharnic,
Mircea Postelnie, Scris în targul Buzeu, luna Noem-
brie 98 zile Ispravnie Deatco Bau.

YL
Arh. Statului Mânăstirea Tismana pach. 2 due. 4, Monograma
cu roşu. Pecetea aplicată. inijlocie, puţin citeaţă,

SIT
$5. Document din 7020. Lunuarie S$. Târgovişte.
Sumar: Vlad voda confirma Măuăstirei Tismana stăpânire peste
partea din Topeşti, dăruita de Latco : ER
+ Nuci Biiiteat În rasă BEEBoAA UI Peur nacout
IV
SAAR WVPpoBAaȚineneui | cub tp'Răeipare 11 REAkaro | 444
BOEBSAE, Aanar Pen cit nonevkiie | vena pase 00 te
UN

alani mpi ceh a npkucrku n npknarecaste! rku

BAAME HAUOM RUA, penis Att:Rit dtp at căanisu cut Sciteniie
| aonacrnpi uapraeiti Theavhua si eu ermuS Fup Gye-
AL

paie | ui acei EpATIAMI IE GEMESIȚAN EA Co ueurreke

ARION, tao | aa Mă cer Toner Baci Me tc Bi
R

HpHASIA Make ETA atena | EPIpS NSaeBunS pui Ari

NT

apara renătu ueentera Pagţaa BORSA | d ApSra teaebuti$

ps tem Bă tweratita abate, cuS cu Pat Acra BSAcr
| ch 5 PaAVaS RUG AI A AeBAIASET cad CRoIo Modor
CE

punS. 4 us cupru | cuS euS Paas ae u$ ce ca Sur

Hi cuSuS PaAaS câprR ai HEVCraner | at As Acre 4 nara

A TEPAA AA EC 1 ASTEA NOAPRUNS pro CP BHA We | 'PAbItA

I/

H Aaa ui npuaeitita cremt amontacriipS 9 dame ca tite

AS

GOAL POPO PANĂ ECT pMASTEE te ctâo CPS MenacTiip$ ui

date st (6 jena tus 0 Page rate Aa CT BECURI H-
UI

Mee EA MpiS a tat pa cer a ek | camee uzenenittanle,

cere pad Ii AAA 1 Pepi CPS aMenacrupă 1 Sar
BC
 Y
—- 899 —

AR
ati (n nai BpA)TlAAt, ae Ad At CT BA WNS i PA
vuțanS ui 0] noroi MENOPYEHOREIME 119 PE VERA Me

IB R
veker. cn'Rameate Sat | bora Bean ABepiuk, ikSna
Aanurea npazaat, îiSnan Akreo nau. iiSnan GOnua aro,

YL
per, | :8Suan Xapear auemintap, inSnan Geaa cuarap, Ka
ao Kodtute. Cmanurea nețapiiitii. gat | croat. AMlapua
OCEANE, Ia pykouneaninare Gu, cite Hanncak EA |

SIT
Hacroanit pa Tparonipi atena Ten. n diin Bahr Far,

Traducere
IV ER
Cu mila lui D-zeu lo Vlad Voevod şi Domn
a loata lara Românească liul prea bunului şi ma-
relui Vlad Voevoă, dă Domnia mea aceaslă poroncă
UN

a Domnier mele hramului şi locașului prea -sf. şi

prea curatei şi prea bine-cuvintatei stăpânei noastre
Nascatourei de D-zeu şi pururea fecioarei Maria şi
AL

slâvilei ei Adormiri, inânăstirii ce se chiamă Tis-

mana şi păr. egumen chir Eustratie şi tuturor fra-
ilor:ce viejuesc în acel sf. lăcaş - pentru ca să le.
R

lie 'Topeştii toți cea fost dăruit Laţcu sf.. mânăs-

tiri jumătate în zilele fratelui Domniei mele râpo:
NT

salul Radul Voevod iar alta jumătate ce a fosl lă-

sal-o Latcu fiului sâu Radu pina când va fi fiul său
Radul viu el sa-şi stăpâneasca singur jumălalea sa;
CE

iar dupa moartea fiului său Radul. dacă i se „va

intimpla fiului său Radul moarte și nu va râmâne
nici un copil de la el, atunci să fie sfintei mânăstiri
I/

şi cealalta jumatate (a lui Radu) ce a fost. lăsată

şi dala și adăogată de Latco cu jurământ. Peniru
AS

aceea este dat tot satul de calră Laţev şi de că-

tră fiul său Radul pentru ca să fie d-zeaştilor că-
lugărr spre hrană, iar lor spre veşnică pomenire.
UI

pentru' aceasta le-am dat şi Domnia mea. Sf.. Ma-

BC
 Y
AR
— 350 —.

IB R
nâsliri si parintelui egumen şi eelorlalli frati, ca să
le lie moşie şi ohabă şi de câtră nimeni nezâlice
nila după zisa domniei mele, întrall chip să nulie,
Marturii: jupân Bogdan mare vornic, jupăn Dauciul

YL
parcâlab, jupân Deateu Ban. jupân Uumneea lut.
jupău Ilarval Vistier, jipân Semca spătar,” Calota
comis, Slanciul Paharnic. Ivan _Stolnie, Marcea pos-

SIT
telnic. și eu Sin scriitorul, cartle am seris În ori
sul de reşedinta Târgovişte luna lunuarie $ zile, în
anul 1020.
Arh Statului Manăstirea
ER
Tismana pac
nu este
2, due, £.
semnătura
Monozrae
proc
sa cu rosu, Pecetea aplicata în fata, căzula.
pie a Domnului.
IV

S6. Document din 7024, Decembrie li Bucureşti

UN

Sumar: Neagoe Vodă Dusarab în urina cercetării Banului Dealeu

pen
cu 12 boeri, dă dreptate Maânastirii Visina în judecata ce a avut:
tru moşie cu Bumbestii şi cu Poreenii. ,
Mânăstirea Visina a fost zidita lângă Jiu, sub munte inlre sa
tele Bumbeştii şi Poreenii de Mirea cel Mare (1056-1115) cu bra-
AL

mul Sf, Treimi, Astazi este o ruină de piatra și cărămida,

2 Maeruat nina e Tacapana honda Î reuth

R

e i Aaa
CTh Nacagata) Lectie
ERCOIL BEAAE SFPOLAAȚIICROI,
NT

IIS sea'krie TEBA Vp MII PESO RE Gh CTE

CULA CHE

"pe NEpPABA LANA | ÎI SHGMIȚLE Bh CTE MECT NAĂPIAEMATO

n nacranurS | erSaenS pres

CE

croata monacrups incita

PIE Ch hCE PATE E Wyce Hi SHBBIVEL Bh CTE „MECI.

die iad Hi | cSr wumtiS si ch epitet H Ch LhESM VOT

I/

poat NSRSAE Buta crape capre apr

cer At onest]lupee
a noros aațS cSnpenite nasSrepir che be Siena 1 che
AS

IL span d „CLil CR ISCĂdA UCP | ACTE Aehreo

Ban cnc ve(e)rirroaS pazita d etiut itSnant G'ranisă

UI

nea spray i si snSnata Ikroe cnarapui che pir uoi'kpu

Io EST BAM AMETELALIIL II9 WEOAS PattiMte poikpii | hanor
BC
 Y
— 334—

AR
n Paava O Hnpaen ui ÎSatapa ni Cena W hopnu u

IB R
Aa îi MSuaneri ui hSaaSran (8 Iledphukuu. ui Dana,
can Țî0 Apnrotan nu lan e Poanei n Gran ui Xpa-
ura (0 Tunari Aanurea e Ilin n Para cer

YL
VAMA MA, Ante | pă EC Matea crapeni NoTape (0 Atu
Alupue oesoae 10 mopeenn ua 0 leSanai, 20 seraleXo-
"ap che MI | AIE IORSAE EC Bită crape, VOTA. pe WEpE-

SIT
SIR AC ROAA ZAO 40 WEnSe ditaoeita. 4 40 TSra taie
| gorap S naak mepuona. ni na îi uepurbitoaS cerpanto Xez
ap Raattnta îjo tcp (0 raat$ acne ER îi que, îi (0 | "Sa
MAASpEnE Hi ASuntae 119 FMAIOPOPILE, 1 CAASpeae che WEputoat
HERE ACEA HAARPE, TEA Pai Mai AAA i Petit] 1ato
IV

Ad It cSr nn une MI WYate ai (w nokpenaentne c'reais

MSHACTHpS nensTanonente ne topuisauS reta(atil) Lee ec
UN

cntdreante isSnati hapaSa neant Ban n Sant hacer tran

Anepr, i iSuant Xapaarr geauint aoreder | n Suna Pasva
cuarap. ui KSnan Nasa Roaute, si ESnan Aparat uevapinii
AL

sn iSuan thurria crean, a Snatt | Pasa îi O'rpoe

ranit ncercânunt n 48 ÎerpS Atat et atep'ray eh
R

Maco Ppaă, ÎSRS | per. atena Atta AT ih bha'kr "rez

NT

Supa (E Saata aer,

CE

“Traducere
I/

Cu mila lui D-zeu Io Basarab Voevod şi domn

a loalăa fara Românească, fiul lur Basarab Voe-
AS

vod, dă domnia mea aceasta poroncă a domniei

mele hramului și lăcaşului sfintei şi nedespărtilei
Treimi și vietuilorilor în sfintul loc. cese <hiamâ
UI

st. Mânăstire. Vişina şi povătuitorului egumen: Gri-

.. A .
BC
 Y
AR
__ a SI
.de. da

IB R
aurie cu luli fraţii cari întru Cristos viețuese în
st. locas. pentru ca să le fie moşie și cu grâdiui
şi cu loate hotarele pe unde au fost batrăue Inca
din zilele lui Mircea Voevod.

YL
După aceea au avut calugarii pâra cu Bute
beştir şi cu Porcenii, iar Domnia mea însumi a lri-
mis pe cinstitul demnitar Deateu Bunul şi cu

SIT
cinstitul dregător al Domniei mele, jupân Stan
ciul mare porlar și jupan Neagoe Spatar si cu 12
hoeri ce au fost megiaşi pe împrejur, anume boerii
Balota şi Radul din Bârlezti și Bumbara şi Stefan ER
din Corbi și Dan div Jupânesti şi Buzdugan din Şo-
fraceni şi Vâlsan din Dragoiani si Dan din Homă-
neşti şi Stan și Ilranitul din Băleşti şi Daneiul din
IV
last şi Fiial și au mers pe moșie şi au găsit bu-
trânele hotare din zilele lui Mircea Voevod din Por-
UN

ceni şi din Bumbeşti şi au pus hotar eu sulletele

lor pe unde au fost hotarul batrân: pe Ubrejiuta
pâna în apa Jiului la Genunea lui Miloe, si deaci
în valea lui Serbu, şi iar din laturea
AL

cade hotarul
Porcenilor hotar peatra care este din capul luncii
diu vale, și de aci plaiurile şi luncile pe Jiu în sus
R

și sadurile cu gradini şi cu toate plaiurile. DPeutrii

aceea le am dat şi Domnia Mea ca să le lie mo-
NT

şie si ohabă şi de îularire sf. Mânastiri neclatilă

după poronca Domniei (mele). lata sunl marturii :
jupân Barbul mare Ban și jupân Calola mare Vor-
CE

nic, şi jupân Ilarvat mare Log. şi jupân Radul spa-

lar, și jupân Iamza comis, şi jupâu Draghici Pa
harnic, şi jupân ditian stolnic, şi jupău Radul si
I/

Stroe muri Postelnici si eu Petru Diiacul carele am

scris În oraşul de reşedinţă Bucureşti, luna Decherm-
AS

brie 14 zile in anul curgător de la Adam 7027.

Arch, Statului Mânăstirea Tismana pach, N2 doc, 2,

UI

Pecetea căzută. Monuzeama cu ehiuvvar, Semnătura proprie i

domnului nu este.
BC
 Y
AR
— 338 —
S7. Document din 7025 lulie 19. Piteşti.

IB R
Siunar: Neagoe Basarab Voda mtăreşte Jui Deaira partea Ji
din Groșani 5 funii, cumpărătură en 925 aspri de la Groza, Madul
și Mares.

YL
+ Macri Biro lw acapat icrgoaa Hi rerih Bacon
BEAAlL WVPPPORAAȚINCEOU CHR APEPAATO II BEAMEATO Băcapan$
ROEROAA. ARAT TEBA CÂI NSBEAEINE TEAM Apalia HI CA |

SIT
CUSEHC RAE BOA IA BA MpHNSCPII 1dkO Ad Hai ec $
PpOUL An AEAzE At none nesSiu (07 [poz n e anencere
cu Pasta oana n (6 Alapea apar poze 84 mie ace
ER
put arena u% npeeruţ RON. CEPE Pai Mat AdACȚ HI
VERA IAR AA Mă EC Eh AOMITEA IE E AOȚAL Hat rep
IV

vorapeat ri cui nuSkeai ui upikenSeeroai mat n tape oală

UN

ce 6 nu ehaSurr | czdipra a BR i p'kăaantta Aa ikerr

NS Ad ECF WErazuInA ni ii ÎG RSTOsE HENSTĂRHEREIINE No
pen rezaui. cteareaie San TapaSa Ban ui :Snau -Haaor |
AL

aepruu: n isSnan Xapaam aoreiper n ASaurrpS nieritap

u Pasta cnarap pari uexapru îhuritan crean, Nasa
noauie, lagpk n Ikroe neant crpa | Toprtui, H a8 nik
R

uicaţ Si mererţi dtctid 94. Si Au zar axe, ut Manoant

NT

băi

neprrap.
CE

“Traducere
I/

Cu mila lui Dumnezeu, lo Basarab Voevodşi

Domu a loala tara Românească liul bunului şi ma-
AS

relui Basarab Voevod, dă Domnia mea aceasta po-

roncă a domnier mele lui Draica şi cu fii, veri câți
îi va dărui D-zeu, pentru ca să le fie în Grosani 5
UI

leie (funii) pentru că le-a cumpărat de la Groza și

BC
 Y
AR
— 034 —

IB R
de la nepolu-său Radul al Tomonei şi de la Ma-
reş fratele lui Groza cu 925 aspri şi Domnia mea
le-a iertat darea de cal. Pentru aceasta le-am datşi
Domuiă mea penlru casă le fie moşie şiohabă lor

YL
şi fiilor nepoților şi strânepotilor lor și ori cărui
dintre dinșii sar înlimpla moarte, moşia să uu se
vâuză. ci să lie a celor râmaşi şi de câtra nimeni

SIT
neclatita dupa poronca Domniei mele. Mărturii :
jupân Barbul Ban şi jupân Calot vornie, și jupân
jlarvat Log. si Dumitru vistier, şi Nadul spâlar, și
Draghici paharnic. Jiliău stolnic, Mamza comis, Bac ER
dea şi Neagoe mari Slratornici, și cu carele an
seris în Pitești luna Iulie 19 zile în anul 7095.
Manole porlar.
IV

Arh. Statului. Mânăstirea Tismana pach. îi do. 2 (Sectia în)

UN

Monograma cu chinovar. Pecete mijlocie uplicală, ueciteață, Nu e

semnătura proprie a Domnului,

SS. Document din %070 Martie 2: Bucuresti.

AL

Sumar: Pelru Vodă confirmă lui Dumitru și Muşat fiii lui

R

Musat stapânire în Vladesti, moşie bătrâna de moştenire

NT

- Alacrie niiere lv IerpS lasata i rent tace

BEAAL WVPIpenaaținieizsti caz near 1 paie | par dupe
et ice Aaa rent ce UoReARUTE ERAM CUSA
CE

Muma manie ASaurrpS | n MSimae n cc au cutu

LAMĂ MA EA AAC, atei Aa Mt Ec Wu SS Dame tac
CEA CA BACAU | VOPApiAt BAD MAECP CAPAC pata
I/

eunuc A RAS n S ore LARE rea air none

AS

| Pamiraa Teoenoae cra laaja hortoţa perţa a pazâpara

ati 19 retitut STepaut 0 aonenulț, Gere pai HA Aa
UI

| vena MSurarren nt ASrrpS cae Barda cr. a cae

MY CSE ARSE AA AL ECE A AS ar aa coţa atat
cuotoai um euSitate 0 nphenSeerieai ară (ee
BC
 Y
AR
— 335 —

TOR HEoReA'ERILAS No AWpHBate | TeEAUI, Gen n cgeA reale

IB R
u
uoepanakea rezatu îiSnati Îl'kroc Bean Ban Kpaaenciii
suSnan | Megeato Bean Aeprtt 1 RSA horAau Lean
rez
avordhr, nu Gran cnarap. n Isle uiemiap Mi hiapiant

YL
cei
munc | ui Ala neşapnu. ni (Ieatia enoanu:) n Han
BA acea
USCTEANIE, He. ÎMOrAant Bed AUPĂ;e. tea a46
rpăa 1 ÎSeSpenr catena A, ia Ahr ao.

SIT
Traducere
ER
şi
Cu mila lui Dumnezeu, lo Petru Voevod
şi prea
Domn”a loala țara Românească, fiul marelui
IV
Domn ia mea acea stă
bunului Mircea Voevod, dă
a Domuiei "mele (ilor lui Muşat anume
poroneă
D-zeu
UN

Dumitru şi Muşat şi cu fii lor câţi le va da

cu
pentru ca să ie fie moşie în Vladeşti tot satul
plă
loate hotarele pentru că le este bătrină şi drea
sta am văzut s Dom-
moşie şi moştenire; şi la acea
AL

fiul lui
nia mea cartea răposatului Radul Voevod
a în-
Vlad Voevod veche şi ruptă şi Domnia mea
Domnia
rit-o şi a înoit-o. Pentru aceasta le-am dat
R

mea lui Muşat şi lui Dumitru cu frații săl şi cu

or, şi
[iii lor pentru ca să:le fie moşie şi ohaba,/l
NT

şi de cătra
fiilor lor, nepotilor şi strănepoților lor
lală
nimeni neclălită după porunca domniei mele.
CE

oe mare
şi mărturii punem Domnia mea : jupân Neag
Vornic. şi
Ban al Craiovei, şi jupân Nedelco mare
Spăt arul , şi ane
jupân Bogdan mare log. şi Stan
Paharnic, şi
vislernic, şi Bărcan Comis, şi Manea
I/

Ispravnie
Ivancea Stolnic, şi Ivan mare postelnic,
în Oraşul
Bogdan mare Logofăt. Am seris Albul
AS

anul
Bucureşti, luna Marlie 25 zile, în
de reşedinta
1010.
UI

pach. 96 Doe. î. Monogramna cu roşii

Arh, Statului Mitr. Buc. mijlocie căzută,
proprie a Domnului nu este, Pecetea
semnătura
BC
 Y
AR
— 36 —

IB R
S9. Document din 7107 Aprilie 21. Bucureşti.
Sumar: Mihail Voevad confic na Jui Tudoran Pitarul cu fi slae
pânire în Vladeşti peste o jumătate ae moară şi peste un ţigan de

YL
cumpărătură,

Macri nitro luu AMluțana oeeaa 91 en iacoe

Bttc wvrrpwnaațiitese cuS neanar | n npkacpar nerpautte

SIT
ICEAt, Ata rezau cils nentikuiie rea nodkpu |
renta "LSAcpani Mr. 8 Che CHCRHE EMS EAMINEAL GER ACT

HE Rae, Bacaţ, nene

ER
tatstt: Aa AS ec | moaca Ba nogitinuaS S Dazaeaput Ata Mae
cc uekSiita | nea'kpur rea
TSaspan mr. “rac Ac Ba neant 6 ua Matel nano
IV
Basțoaciipi | STORM EGEE ter the Npauts TSAopan rr.
Ho Baciiț Bparint Manet had cc BSNA | Par Ad 4 no
UN

ainu m tbere verka ru cun E aparu Man aa Sur

nS ter usăSinia | ESAopari Mr, "Pat Ata Ba Ioana, lde
Boz Ad AS cer cat Rin S 0 pe auto Asa Aonpi |
AL

nene sansa î Pagţa Gr rSrSeai nt aprpautar a Groza

4 rep canu a meu eprk | Muunoac, 4 neroat nat
R

nonSiuta "TSaopati mr. caut aurar noni Gran ra

NT

siSuanii, Paqa n 6 Antipa cu Ikrma a paru aenpi ro

PERI HI UPSAAACE | APE Ba MHTIDAL ASRPOBOA 1 cae Şae
CE

nanita acei Meritauisat E rep 4 Acu | mpa

restitui, Gr pai Aasastț i redau LSAopaner mr, tao
AA MS CCP Tor Eps | 24 BOA, POP Pan E ut ut
I/

BR VOȚAGteuS 1 cstităt EMS i me orei | nensneabeia

119 puBâte reaut, Ge cneqeresie nocrata'kea "rent si%e
AS

nani A SaurrpS nea Acepintai si LSaccie pei asroer. n Ile

epe ensrap. î Orona ieritap. î Crpoe cereti | 0 pasta
UI

none, î Ilepran negapuut, n Ilpega tea oereanuni n ste

"TSăecne nea awroder î n unea hasaa aer, iz ace
BC

POA TOAAV
Lil oACENIțIE
$ Eh Actţă A, Ba, 4 AN tak taps,
j
 Y
— 331 —

AR
Traducere

IB R
Cu mila lui D-zeu. lo Mihail Voevod şi douin
a toală tara Româuească fiul Marelui şi prea bu-

YL
nului Pătraşeo Voevod, da domnia mea această po-
roncă a Dommniei mele boerului Domniei mele 'Tu-
duran Pitarul şi cu fii săi câți D-zeu îi va dă-

SIT
1ui, pentru ca să-i fie jumaâlate de moară în VIa-
deşti parlea lui Manea Capot, loală, pentru că a
cumpărat boerul Domniei mele 'Tuduran Pitarul a-
cea parte de moară de la Manea cCapot cu 600 as- ER
pri gata ; şi înca a întrebat Tuduran Pitarul pe toţ
frații lui Mauea, când a cumpărat acea parte de
moară şi mau voit nici unul din fraţii lui Manea
IV

sa o cumpere, ci a cumpărat 'Tuduran Pitarul acea

parle de moară pentru ca să-i fie lui moşie de moş-
UN

tenire şi dinaintea multor oameni buni. anume popa

Albulși Radul din Gugueşti şi Stirbin şi Stoian din
Slanicul de sus, şi popa Berlea din Aninoasa. lar,
dupa aceia. a cumparal Tuduran Pitarul un ţigan
AL

anume Slan de la jupânita Rada şi de la fata ei

Neucşa cu 1350 aspri gata,şi au vândut ei dea lor
R

bună voe şi cu şlirea tutulor megieşilor şi din sus

si din jos şi dinaintea Domnii Mele. Pentru aceasta
NT

am dat şi domnia mea lui 'Tuduran Pitarul ca să

fie acel vad de moară şi acel țigan moşie și ohabă
lui şi fiilor lui şi de calră nimeni neclătila dupa
CE

poronca Domniei mele. Iata marturii punem Dom-:

pia mea: jupân Dumitru mare vornic, şi 'Pudosie
mare log. şi Negre spălar și Stoica vislernic şi
I/

Stroe stolnic şi Radul comis şi Serban Pabarnic şi

Preda mare Postelnice şi Ispravnic, 'Tudosie mure
AS

log. şi am scris cu Vlad Log. în oraşul de roşe-

diuța 'Targovişte în luna Aprilie 21 zile în anul 7107.
UI

Monograma cu roşu, Pecelea mijlocie aplicată necusuta :

Iw Mnţanan toetoaa Semnătura proprie a domnului uu este,
92
-.
BC
 Y
AR
— 338 —

IB R
90. Document
din 7112. Mai 9 Târgovişte.
Sumer: Rudul Voevod confirmă boierului Tudoran cu fii sta.
pânire peste 3 vecini en delnițile lor în Aninoasa şi peste părțile de !

YL
moşie din Vlădeşti a Zuicăi do cumpărătură,

Macri Basin le Pasa otto N rent BAcse BEAM

SIT
WPEppiutaațieciee BISite tp'kAsipar oRennar CPăpar BAcapătih
| Boeteqa Aaa regat cite neptakiie retăti noa'kpau
regat "SACRA Pap 30 RE CORE EAI EMS RA pute
Scrie | take Aa nat ec tun S Frmoaca pavarea ER
CRC ARANIEA ES, UOMEIE CE GEIL BILA CSI NALEADE MISC |
IV
ma cam Ilagta ioer. ieranita cer Baader ud IkeuiSa
Hpatadati ÎN AARFNSAR BA ACU FE. II ISCPALILA CE ECU AI
UN

npka esa dk | anpeaniai me țezer Aer Ilanea reer,

acnpui. 40 Ah a ÎhruSa mpa aanSa tere Aa AS Apar
Aa iri ment 6 Akai | anSrea Ianea uecr, HE oittda
AL

EP AA AS UAsi păr AS Ah TE RIP dcuipui. 4 US

cer Wweranitat câ entuupenute ! cutit Aa Biri Iker Sacn
R

upitaat mer aotporeak ui Sapnittaan cer his ape

A AS CRAA Eh AEM Feat. d noroat | nea'bpuu rea
NT

TSacpan nir(a)p tie Vom cer Aa ecran Aa Sere

SAM AAC A CEA EMS FE EILIPEȚ BANEE BIM ECTS
CE

noaet i Aa na ESnorar "LSqepant mir. meet Il'kruiSa upniaati

Pest pasi ad cer ui uekSnoaa cer rhyunpeeruii rea
i acnpu ue roren | S pers Iksusact IpARAAE, 1 RSSA
I/

cr uoa'kputi rea "TSaopan ni. n Srrakatmace ectr cnc

AS

ek Sa npaaanSa î6 uns penpetoak | n na nseSnay ne-

akprau rezaut "FSaepan air. war $ tantiți Î.H SCHRA
ui ua Magia ui e na hrana Grama | ea tute
UI

o wvennan aaceț (0 teate tt 0 Sat i 9 o a AP cedare

ctaonn Î0 ueceSaa ÎN AA RC VOPARSAL 0 CRC EAT Reid
BC
 Y
AR
— 339 —
[ (5 cea 34 acpui (8 romoR 1 Npogazaa em (3: Hui qo2

IB R
aponoal n Srakantace cSr cie Biupeuni Matei Arie
| chc Sanie Bnctât ateriatuiităi (9 rop nt (0 404 Hi0 Srpcru,
mecroa ui 6 np'ka regât (9 AHBanSai regau Hi BE n

YL
cant cnaser | ni che Maanaaui, Gero papi Aaiot Hi regat
uoa'kpnti regat TSaopanoa nur, tao Ad Hat ec kr Bitu

SIT
pene wune ui Bei | 0 a hanS în WXaRn enS- i cHoBitat
EM5 BHSKOAL H np'EanSurroa i Î HI KOPOAt MENOTAKIIO-
eo NopusuS rea | Ge 1 CREAETEATE
ER MOCPARUX FeBAt
San Pasya. hSarekSA natouep. 1 :tSnari Ilptaa Beaukie
ati Kpaatogeţi. n Sua A Sdurrpv: ep | tu n aupocaan
IV
asrăber e... M Gmonka Bea awrâ;er. ui esa cena.
ae a MEDAL PIOPEIO Rodi, . croa |n Roc
UN

MaHANH DE... e BEA NOCPEAHNK He Gronka Bea

APT, 1. e HANeAr BA CToA Îphrogitţi | dieta
Man a ani mexiar a'kroa 0 lama uza'kr speri.
AL

Traducere
R
NT

Cu mila lui Dumnezeu, 'lvu Radul Voevod şi

domn a loata ţara Româneusea fiul prea bunului
CE

răposalului, bătrânului Basarab Voevod, dă Dom-

nia mea aceasla poroncă a Domniei mele boierului
domniei mele Tudoran Pitar şi cu fiii sar, câţi îi
va darui Dumnezeu pentru ca sâ le fie moşie în
I/

Aninoasa 5 vecini cu delnițele lor pentru câ aceşti . .

vecini au fos ai lui Pavel postelnicul şi însuşi Pa-
AS

vel postelnicul i-au pus zalog la Neacşul pârcalabul

din Câmpuluug drept 8200 aspri, şi şi-au pus zi
peste un an, dacă nu va da Pavel Postelnicul banii
UI

la zi, Neacşul pârcălabul să-i țină să lie vecini de

BC
 Y
AR
— 40 —

IB R
inbştenire. la iceasta Pavel Postelnicul wa pulut
sa plateasca la zi acei mai sus zisi bani, ci au TA-
mas aceşti mai sus zişi vecini să lie a lui Neacşu
Parealabul de bună voia lui şi ina tinut Neacșul

YL
Parealabul pana acum în zilele Domniei mele. Apui
boierul domniei mele Tudoran pilarul wa voit să
lese sa înlre straini în satul său, ce sa zis mal

SIT
sus, pentru câ era mai volnic să-i cumpere "Puulo-
ran Pitarul de cât Neaezul Parealabul; pentru aceea
a dat și a rescumnârat pe acei mai sus zişi veciui
5200 (aspri) gala în mina lui Xeacşu Parealubul. ER
si a cumparat boierul domniei mele Tudoran Pilarul
şi stu tocmit cu Neacşul Parcalabul de-a lor buna
IV
voie. Şi iar a cumpărat boierul domniei “mele Tu-
doran Piturul moșie în Vlădești de la Zoica şi ue
lor
UN

la Maria şi de la Neaga şi dela Slana partile

de moşie loale, din câmp şi din pădure şi diu apă
şi din siliştea satului și de pretutindeni de pe toate
hotarele şi cu un vecin din sal cu aspri 2000 vata
AL

şi au vindut de a lor buna voce şi Sau tocmil a-

cesti mai sus zişi pe nume oameni, cu ştirea lu:
luror megiaşilor din sus şi din jus și dinprejurul
R

locului şi denaintea domniei mele din Divauul dom:

nici mele şi fara de nici o sila şi cu aldamaș. Pen.
NT

tru accasta am dat şi domnia mea boierului Dom

niei mele Tudoran Pitarul pentru ca sări fie acele
CE

mai sus zise moşii și vecini de moștenire şi ohaba

lui şi fraţilor lui, nepoților şi strânepoţilor şi de
catra nimeni neclatita după poronca Domniei mele.
lata şi marturii am pus Domnia mea; jupân lta-
I/

dul Buzescul Clucer, şi jupân Preda mare Ban aul

Craiovei si jupâu Dumitru Vornic, şi Miroslav los,
AS

„şi Stoica mare logofat şi Leca spatar.

p.. „si Rat Giurgiu com... . Slolnie
si Costandin Pahare Postelnie şi se
UI

pravnic Stoica mare Logofăt, eee SELIS

.
BC
 Y
— 34| —

AR
în seaunul 'Târgoviştei luna Mai 9 zile, în anul 7412
al curgerei anilor de la Adam.

IB R
Arh, Stalului Mitr, Buc. pachy 96 doc. 10, Monosramia cu rosu
Pecetea aplicală, inijlucio. Nu este semuâtura Domnului.

YL
. 7112, Mai 17. Mărgovişte.:
91. Documentdiu
Pitarul cu flii sai

SIT
Sunuar ; Radu Vodă confirmă lui Tudoran,
Vladezti, de cum-
stăpânire peste mai mulli “vecini "cu" mosiile-lor în
paratură, precum şi peste mai multe delnite.

+ Muerie. niniete Du Paqya howaa i en tacolt

ER a
BEAM WVEEPPAOLAAȚINCRCE RUSE ISRA lw Diacpan beetoa
Aaa regat ce Moneaentie rea Bea'kpuniS | rebat Ps:
IV

A(9)pan mwrapiea che cre eat AS BR Mac, teii

Aa Seen wwuuiS S Janeagierzeeantut cac aka (9940
UN

uman ai (8 nopga ui caconzeu, a 3 meenSae, nene]

cc SIA ea'kpunS vena ce rupea uns lanSu,

8 Hanaeau Ba Fag; acupu. ni na nonSun poakpuuS renaui

AL

"TSaSpan mura pu a kanatye 1 che Ante Pen | (0 ia Pa:

Iane a Fa; acupu roveru, n ua noRSUI Boz
R

Ava
a'kpnuS vena TSaspani str, "pi hate S cea bazei 1
NT

cae Ante et (nai Man Sa sa pad ac. IL Mas ionSai

noa'kpuuS regat "LSaepani mir, Wun$ $ Panaci. te Aha-
CE

me a exc Ante neunui (0 ag, IjlepSa 0 cea aa Fa ac.

IL ua: nonSun nsa'kpnniS rea | "ISaepan nr. mpa ka-
ae si cnc me eu S cei aa E Hai, Mkroe za
I/

za ac, IL na most TSaSpau ur, tus S ceae Iaz

Ape E Akai, 21 che ABE Beutti | ie nai, AxSaar za Eh
AS

aenpu. ÎL ua nos TSqepan mr. 0 ag Pann wun$

$ cea tazpsiț- iz 1 che ABE Beit Ba Fed ac. ÎL na
A kana,
UI
BC
 Y
AR
— 342 —
nekSnt nea'kpun | rezau TSaepan nur, uns 5 Baza

IB R
E Akanae n cae pe neunit (O na DasAva ep Cta RAK-
AC Să FA acru, Ma mori ha cer ae VOT Se
aurit | "TSa(o)pan mr. ce iurpeeurae Wa tert tcp turraa

YL
EZCHX Merita si Boakpin vor WIpaCrIeE MEcre YORETAN
ESANTI HAM HM, a Mega ozeti KSanrrat | umane

SIT
ra Tora cr Adi TSa(ohpan nur. ruperii acnput 4
PS EHUIpEUNN MEAN 1 NPOAAASUILE CE BHUIPEULIIL ate
ALE ACU HAVE MA GHID BEN HI PARE | tt EA Mo CrraMtoce
"TI H CAC SHANE ACEA AVETI ER AO AOEPACHOE Acre ui
H3 rep tu Acad (0 mp renătui, Cer pai Apo
IV
retaut noa'kpiuv regat "TSaepan ar, tao | pa Step
EMINPEUNA WunS RA AOȚAR EMS UI HORECA EV i Live
UN

n npeanSuersat stat, ui ant ÎŞ nereztt menstea'ktate Hopusate

regmu, Ce n cuearesie usevataeț regii | îiSuant Para
Au 1 par er San Îlpea Beat ant pasc n
AL

iiSnau Uepuua neant atepun e ieSuau Grenta east

aerăer. n San Musa nea iert sSuart Alp ne
R

Ai car, n Sia hhpkan ea crea. n sKSniu Lanropre

BANK BSAC II ESI Cana BEAR Meat, a RS
NT

mă ea Beat ocreann ] ae sSnant Gronau

derăber, ni 43 Gran CAREI MCUMCAȚ Eh HAcToantitt rpaA
CE

Tparei atcuța Ala i an E aaa “reSupar kre

"RakT +3pră,
I/

Traducere
AS

Cu mila lui D-zeu, lo ladul Voevod şi Domn

UI

a toata țara lomâneasca. nepolul râposatului lo

BC
 Y
AR
„Basarab Voevod, dă Domnia „mea această poroncă
a domniei mele, boierului Domniei mele Tudoran

IB R
Pitarul şi cu fii câţi îi va darui D-zeu, pențru ca
sa fie moşie în Vladeşti 3 vecini cu delnite, “din
câmp şi” din padure şi.din: apă şi cu 2 vecini şi
de „pretutindeni, pentru că a cumpărat boierul dom-

YL
niei mele această mai sus zisa moşie de la Banul
din Vladeşti cu 4500 aspri. Şi iar a cumparat Do-
ierul domhiei tele 'Tudoran Pitarul 3 delniţe şi “eu

SIT
9 vecini de la Radul. din Vladeşti cu 4500 aspri
gata. Si iar a cumpăra boerul Domniei mele 'Lu-
doran Pitarul 3 delnițe în satul Vladeşștii şi cu 2
vecini de la TŢieşul cu'4500 aspri. Siiar a cumpărat.
ER
boerul domniei mele Tudoran Pilarul. moşie în Vla-
deşti 3 delniţe şi cu 2 vecinide lu Şteful din sal
cu 4500 aspri. Şi iar a cumparat boerul domniei
IV

mele 'Pudoran Pitarul 3 deinite şi cu 2 veciniîn sa-

tul Vladeşti de ta Neagoe cur 4500 aspri. ŞI iur a
UN

cumpărat "Tudoran Pitarul moşie în satul Viadeştii

3 delnile şi cu 2 vecini de la Laăudal cu 4500 as-
pri. Şi iar a cumparat Tudoran .Pitarul de la Calin
2 vecini cu
AL

moşie în satul Vladeşti 3 delnite şi cu

4500 'aspri, Şi iar a cumpărat boierul domniei mele
'Pudoran Pitarul moşie în Vladeşti 3 delnile și-cu 2
R

vecini de la Vladul-din satul Vladeşii cu 4500 as-

pri, Iar apoi, când'a voit să cumpere Tudoran pi-
NT

tarul aceste mai sus zise moşiia întrebat pe toţi

'megiaşii şi boierii dinprejurul locului, voesc să cum-
nu, şi ei wau putut sâ cumpere în nici
CE

pere ori
un chip. Atunci au dat Tudoran Pitarul mai sus zişii
aspri în mânule mai sus zişilor megiaşi, şi s'au
vândut aceşti mai sus zişi oameni şi moșiile lor
I/

ca să lie vecini, fără. nici o silă și cu ştirea

tutulor megieşilor dinprejurul locului şi Gin sus şi
AS

din jos şi dinaintea Domniei mele, Pentru aceasla

_am dat şi Domnia mea boierului Domniei mele Tu-
doran Pitarul pentru ca să-i fie mai sus zisa moşie
UI
BC
 Y
AR
ohuba lui şi fiilor lui si nepoților și stranepotilor

IB R
lor şi de calră nimeni neclatita după poronca Dom-
nici mele. lata şi marturii am pus Domnia mea:
jupân nadul clucerul şi frate sau jupân Preda mare

YL
Ban al Craiovei şi jupân Cernica mare vornic, și
jupân Stoica mare Log. şi jupâu Nica mare Vist.
și jupâu Maârzea mare Spătar si jupău Barean mare
stolnic şi jupău Glivorie mare comis și jupân Stan

SIT
ciul mare pabarnic, şi jupân Leca mare pustelnie,
Ispravnic jupân Stoica mare Logofăt și cu Stan
Savescul am scris în oraşul de reşedinta Targoviste
luna Alai 17 zile, de la Adam
ER al curgere! unilor, în
anul 7112,
IV
Arh. Statului Mitr. Duc, pach. 9 doc. 1]. Monograma rosu
Pecelea mijlocie, uplicata: Este semnătura proprio a Domnului.
UN

92. Document din 7121, Noembre 2. Târgoviște.

AL

Sumar î Hadu Vodă Mihnea confirmă boerului Pudoran Pitaru

stăpâni re peste satul Vlădeztii cu tot hoturul,
R

Macri Biti Le Pava ceea 1 rent

+ tiacoe
NT

BENE AOVPEPpEAAȚIACIECE crt note înar Mivike ocneaS. pata

Cent câ notedRuie reatati iovkyiu ran | "'Sepan nurrap i
CRC CH EA CAMERE RER AAC, IESE A tt cr cete Line
CE

In hc che Bhe VOTapeail Î che Be AeţeAeăt i che BACI Erunint |

AU nonheAS i Vorap je nas S vorap Banii re cea Gin
PE API CP EMA MAI OPERA pet Re, razii Eni ler)
I/

Sua mpi tie Patact ones Ilepran. a court | cSr pe:

AS

A4ET Bacuț Bivarkprur retatu ISAcpan me. Ene cete Hohe

RAY EWTĂ e Leiit S4 cetei AoRpodt poa d pane ul
UI

Aa cnăecrie, i AC POPA AS Cha ERE Apa! Bedepiu

Cena tu peț ISacpan nurap ror cea aheaţii che
BC
 Y
— 345 —

AR
AOEOM Aipoai Î BRE BHA Ev Beuran, a ha (ecr) ia

IB R
chAa pi aie rekai a nesii aruni (O cea malai | Gara
Spa nnciten î cnc cu$ cu Panjcai cnc Anipiepă cn tonpiua i
BRCÎIO AVU CS BRCPANIA EREI. PEpE CECT Npintt Supenie

YL
UpEA, rea acu Ba RS ] che noapint remi Sopa
mir, iu cer Î pur, tipent Out npea, retati tao arhem ce
HPOAaa ww iri ceuui uikanoz ui Bla Sita Win ui

SIT
eat acnpS iba rSăepan mir. US | enraopia iat cravcerie,
a Seat regat chat ratia Î cSAi o NPARAS Î 0 Bakoul che
ci ueririaui ipazireaie remi ii Aita ER i npeurareat rezai
1 ui” Paavaon oeoaS | lepra S antaner renaii sa ns
Menie Îi BACHȚ WORPEPAET ce ic Bei BAe (E) poder.
IV
ee theania cSr S AHNBANOR Feat patit NpAGiTEaie Veta
San | Muta nea ar. i oiSnan ASnSa nu Bei ardere
UN

i siSnau dea pi ea cer. i San hparSa tea tea.

i aiSnan saune trepi no. 9 BRAOTEII ERCÎ "PEpE ECP
CREA TEACTPBOLAA | npea, reti i UBEA, BRE AÎBANOR retail Kato
AL

ude Bariț c(6) ipoaaa PEN ei pini peț i cSP BEui. BA Rato
CROM AOEPONS BOA EAI AMHIS BOAEPU CREA TEACBORAA TIPEA
R

rea es where] ic BAe. "ra wepaa cer hei i Grarnta

NT

uiSpa er i cuS en PaaSar Aniţepa eat vonpitra O Banen

UPA TEA ARO A EC AVE BRE RECI A ti Rato c(e)
poat | Pest pai Aader i renta nosepiu reni "ISaepan
CE

MP, MARS Ad Îi BEEN BETIE RAO EC RÂU pEN Ahaius

ia soța ui cusi îmi BuSioavi tie 4 orei tenotosenitiv Io
pis rea | Gem N cRedresie uoerana'kea ÎN rettati rivz
I/

nani "FSaepv cea Ban ipaaegenn. i :iSnan iria ea nopuut

AS

1 iSnan Ilia cea ar, îi Abaisa icritdp. n Bpaere | enar,

n Manair eros. i TparSa nou. î ASuSa neţ. i isSnat Porn
UI

nea nocr. ne Hiza nea awrder. i as ILhroe awrir nanicay

BC
 Y
AR
— 346 —

„Ra croani rpaav: pretie:| Pparnine scena: Moca, e anii 40

IB R
“AAaăta: fait do kr cere “iicănie reapare had apa,

YL
i: “Traducerea

SIT
| Cu mila lui Dumnezeu,” lo "Radul Voevod şi
“Domn a toata” [ara Romântasea, fiul raposatului
- Mihnea Voevod, da Domnia meă-această poroucă
"a: doinniei mele “boerului “domniei. mele “Tudoran
Pitarul şi” cu fiii sai câți "D-zeu ER îi va darui pentru
a să-i: lie satul! Vliăestii tot cu toate hularele şi
“eu toate veniturile şi cu loţi' vecinii de prelutirideni
IV
dim hâtar” pară iar în hotai', pentru că acel sat: mai
„Sus zis a fost mii “dinainte vreme, eveji (moşneni):
UN

şi câud a fosU'în zilele “lui Radul. Voevod Serban

s'uu vândut lot boierului * Domniei mele 'Pudoran
„Pitarul tot satul peste, lol ca să-i lie vecini de a
“lor bună voe şi fara nici'v:silă, şi de atunci" pană
AL

acum a (inul boierul Domiiei mele mai sus 'zis"Pu-

doran Pitarul, acel sat Vladeştii cu buna pace și
R

toți i-au fost lui vecini. lar când a fost acum în

zilele Domviei niele niste vecini din sal anume Stanca
NT

cuibata ui” Vasiiu şi cu” fiul ei Radul:şi cu fala

ei Oprişa “si” Vasiiu s'au” sculat toli şirau venitla
pâră înaintea Domniei Mele toti, împreuna cu ho-
CE

erul domniei mele “Tudoran Pitarul mai SUS ZIS şi

aşa pârau ei inaintea Domniel mele ca nu sau
vândut ei a fi vecini de loc, nici au luat vre un
aspru de la 'Pudoran Pitarul, ei le-a făcut sălnicie.
I/

La aceasta Domnia mea insu-mi îm câutal și-am

judecat după dreptate si dupa lege cu toți cinsti-
AS

ţii dregatorii Domniii Micle din Divan si am citit

Domnia mea şi cartea Ii Radul Voevud Serban
UI

in Divanul Domniei. mele de cuimparatură şi tou su

gasesc. scriși . vecini, cum sau vândut. Inca s'au
BC
 Y
— 341—

AR
sculat în Divauul Domuiei mele întâii dregatori:ar
„Domniei mele, jupân Nica mare Log. şi jupân Lu-

IB R
pul fost mare Log. şi jupân Leca fost mare Post.
şi jupân Bratul mare comis şi jupâu Ivaşco al 2 la
postelnic din Baloteşti, toti, şi au marturisit inain-
tea a tot Divanul Domnier mele, că știu toti că

YL
Sau vândut acei oameni mai sus zişi şi sint ve-
„cini, de a lor bună voe; încă mulli boieri au mâr-
turisit înaintea Domniei mele, cari nu sint scrişi

SIT
ai i; şi au rimas Vasiiu şi. Stanca cumnata. lui şi
iul ei. Radul şi fata er Oprişa de .lege. dinaintea
domniei mele, ca să fie ei tot vecini In veci, cum
s'uu vândul, Peutru ER
aceca.-am dal și domnia mea
boierului domniei mele 'Tudoran -Pitarul pentru ca
să-i lie toţi vecini, cum sau zis..mai sus, de moște-
IV
nire lui ohaba şi fiilor lui și nepoților şi de câtră
niwneni neclătit după poronca Domniei mele. lata
UN

şi marturii punem Domnia mea : jupân 'Ludor mare

Ban ul Craiuvei şi jupâu Vintila mare Vornic şi
jupân Nica mare logofat, şi Deadiul vistier, şi, Car.
slea spatar şi Panait Stoluic, şi Bratul. comis, şi
AL

Lupul paharnic şi jupân Foti mare postelnic. [so

pravnic Nica mare logofal, şi eu. Neagoe logofat
am scris în oraşul de reşedinţă ce se chiamă Târ-
R

govişte, luna Noeimnbrie în 2 zile şi de la Adam până

NT

acum la această scrisoare, anul curgător 7121.

Arh. Statului Mite, Buc. pach, 96 duc. 16, Mono: zrama cu roşu.
Pecetea mijlocie, aplicată in faţă-i Nu este semuatura Domnului pro-
CE

prie.

93. Document din 7120. Mai 27, 'Pârgov işte.

I/

Sumar: ladul Vodă Mihaea confirmă boierului Tudoran PPi-

AS

tarul cu fii stăpânire în Vlădești”

+ AMacrire naiito Lw Paqya ioetoqa i retin Ehcor Beastie

UI

wvrrppweaațiickive cun keaikar î np'kaotpar. Alta or-

BC
 Y
AR
— 415 —

Boa. Add rezati cine nenkacarie | rent pod'kpire reni

IB R
Taepati Mir, HI CRC CUSEME EAI ÎN Bh AACr, ARO AA
îm cer cedo angel ne che hoț VoTapoti li Che HRC
VOASESA 10 CRC EACIIȚ BETI AP SCRSAL, MOME CU CEAS

YL
hanacpi Baii cr EREîţ RE cnc une | che Beni Ma, | Wu
uta aerian, "Past neta cr na neakpuivat rea rw

SIT
ASPan MT. CFEDE CE CVT UBOASASIE ACU cae Wet MII
Î cae neunit | 4 ceoeat ebook ja GTi Beni Wu
EDC EAÂNOGEE Î Id APV. SIE ecrusSui nookpin reci
"Teaepan Ii. croer ceae | 2 na Pag
ER pSatena î encint cuS
ar nek Ata cd. ani ikanţi cnceteneuti usii poata i
IV
pork Ba accăiti- vrei i IL mat ua aaa BRCRY Ata
er ten Î cneoteneuni nasii Lipova î daprie cheer dt
UN

ni sarăipe(ac) re. ÎL man E ta mura [i E na cuSaci

nana linga i G'ranura nek ha în A veri S ai enceae
euni nam Dam i Paaa cupa sa act ieri, | IL mart
AL

na ia îi (0 a CR Ei ESESU EAI AAN 1 USA 0 Che

eat neta si kre za ac zac DE na trpati ci foita
R

Lie na Antepea ca tati Ikea Magia cra eri

NT

i nea i eaiuh eu alai Dhqita Bacace taca rr, ÎL nani

Ha Pasca | EACRY Ata er a activ IL ua 4 ua Iesua
ACRU Ata er 1 che EA Beni Halat Greta a ac,r-rirei
CE

ÎI aan (E ra pie ERER Ad er Cheetoteeiiti Mann

Pana n Ikreereakaniti za aci peer ÎL ai e ura
Ikroe unchi! pc era cnezi nai Sar i tanva
I/

Ba ac a rr. ÎL nat t na Asa EACRY ei cr 10 cnc

AS

ainu ten cr taia Meprar | n che: kate za ace Erori

Ina or ta por or ata par er ph ter ra
UI

cuv “pre maia Alătek nek | mea er a ac, za rr,

IL nam er ata Pama misu di ter a viva ci Haiti Pa-
BC
 Y
AR
— 34) —

AA liehy Ata iai cana Akai, sa ac pad rr | re

IB R
MU pEtiv CEA aerial nene netul toni ce cr BAN ne
AALtanEe wr jante eprhkat cor upiania spSăiat renpr | E
HI EAHa citocTi ui ww Asnpozeak ui tan Sr beu Beuni

YL
noa'hpinvar rezati "I'Saepaner ni. 4e cra Bitpi, Mia rezaii +
A ERAA EC BUA Chd a EA 0 Hi atat Paza nus
UBIGIISE a API CE ECT VAIDA 1 RRBEÂPOȚ cnupenie Î credit

SIT
cv or amuS | cepe PSacpant ni, pik renăti si "Pare ch
nprkut Pasa pe, rekai Rae ate ce Ec Ipolda da fiti
ER
peuuS i Hi ECT BIBEA AI Îi EAI NENE d VTEA CCRMA
rataațoat “U EVAC No Upani” Ii He Bateti Eh BhcHiţ nout
npacireaie retai | i AAA rea iz zatertani nalt
IV
Hai
Pasta tor ateiji si Wr Bbaiaeiţi taiat Pata i ww vai
UN

taia Croina pana | n vor Ileperţi taiat Padva Tepe Ad

PAEAAET Ba PEACAL Paqțact RVE URICIDSR NPOAdA CE EET Bia
noa'kpin renati, În HI tao YoIer Hair | cnc HÎVIE AIE d
AL

anoroa upitiai cv Biciț "PENzĂzALETiAtII EEE RU PEȚIIpEA,

veniti i cilpe cREAcAewRettani „pe rekai| Î AAdeul che creeat
ALE Ad BRAT Pasta URIUISE BEN "LVAopanet mir. Che
R

eneky Wata er nano cer Bia SBta i adenpi dun | taneit: iii
NT

Meriani î Rae ce cv Bia NPSpani Rhciț patiie maciri teuni

i weraa ter Paasa zau ww Baron | i tor evit aenie tor upea,
CE

rea, Cer pasi aqot i rezai noa'kpin renati LSaepan ni.

tao Aa Îai cop cun Î Eh an cvi CREA Ev tv
noa i npkunvueriat ui tor niț eroi: nenonea'kiaiu nepizatv
I/

vena Gem | n cteaereaie nocraa'keai rezai ina "LSasp

LEA Ran Kpaseteri Î van ans ie, î îiwiatt Îeenria tea
AS

Aopri [usa ia «nea aorder n dekara ter, i

pork cena, î Ianaiwr cerea. î LiparSa noa, i dna ue,
UI
BC
 Y
AR
— 350 —

IB R
î van “Dore ta ncer: | î puic, van Ilia nea arde ui
Gpimia awriber, me v crea pai Tparotiii Mera aan
Ani nadke zapr,

YL
Traducere

SIT
—— —

Cu mila lui D-zeu, lo Radul Voevod și Domn

a toala țara. Românească fiul marelui şi prea bunu-
ER
lui Mihnea Voevod, da Domnia mea aceasta-poronea
a domniei mele boierului Domnie mele “Tudoran
Pitaru! şi cu fii. sai, caţi D-zeu ti va darui pentru
IV
ca sa le fie satul Vladeştii lol cu toate hotarele şi
cu loale venilurile şi cu toți vecinii de pretulindeni
UN

pentru că ucest sat Vladeștii au fost toli cneji cu

moşii și cu vecini pe moşii megiaşe, şi au venil la
boierul doinniei mele Tudoran Pitarul şi s'au vân:
AL

dut ei. şi cu moşiile lor şi cu vecinii, lui, de a lor

bună voie cu să lie vecini Impreună luți unul ca
şi altul. pentru. câ a cumparat boierul Domniei mele .
R

ludoran Pilarul acel sat de la Radul. Brumela şi

Vasiiu fiul său, toate partile lui, însa 3 deluite şi cu
NT

2 vecini anume loman şi Cârstea cu aspri 4500

gata ; şi iar de la Vladul toate partile lut de mo-
şie și cu 2 vecini anume Bratul și Marcucu 3 del-
CE

niţe cu 4500. aspri gata ; şi iar de la Țâcșul şi de

la fiu său anume Badica și Stanciul toate partile
lor de moşie și cu 2 vecini anume Badea si la-
I/

dul Sparlea cn aspri 4500 gata; și iar de la Vișa

şi de la fiul ei Boboce 1 jum. delnila și cu un vecin
AS

anume Neagoe cu aspri 9950 şi de la cumnaia-sa

Zoica şi de lu fetele er unume Neaga și Maria |
jum. delnița, şi un vecin anume Badica cu aspri
UI

9250 gata; şi iar de la Radul toate partile lui cu

aspri 1500 gala; şi iar de la Ștetul oale partile
BC
 Y
AR
lui şi cu un vecin anume. Stoian cu.aspri 3000 ——

IB R
gala; şi iar de la Bânuţ toate părțile lui şicu 2?
vecini, anume Radul şi ]Naoagoe'3 delnile tu aspri
4500 gata ; şi iar de la Neagoe toate părţile lui *-
şi cu 2 vecini anume Muşat și Albul cu aspri 4500

YL
gata, şi iar de la Lăudat toate părțile lui şi cu un
veciu al lui anume Cernat şi en. 2 delnite cu aspri
3000 gata; şi iar de la Grozea şi de la fratele său

SIT
Tratea şi de la fiul Tratei anuine Manea toate păr-

Ş
țile-lui cu aspri: i500.-gala;: şiziur de :la Radul Pa-
iuş şi. de :Ja: nepolu-său: anume - “Radul toate: părţile! |
ER
lor;-0 delniță cu: -aspri 1500 gală: Şituvel map':sus- -
zis sat megiaşi: şi cu: vecinii Sau ifosts: vândut“: de: —
multă “vreme: din zilele. ultot Domnitfară de nici0-
IV
sila-și de::bună 'voie..şi au tfost“idţi vecini. -boieru- ”
lui Domniei mele 'Zudoraiy:Pitarul: păna::-acum “în
UN

zilele Domniei. mele: iar,:când:a fost .:acum. unul * -

dintre 'ei. anume Radul: nepotul lui; Paiuș”s'a. scula -
şi a:ridicat -pâră şi a slat-eu- Lucovau “Pitarul îna-:
intea ;domhiei mele: şi: aşa pârâ:Radul:inaintea dom-
AL

niei. mele, că.nu s'a :vândut să fie vecin şi nici n'a-:

luat. vre un ban. La. aceasta. domnia-mea'am cău-
tal 'și am'.judecatidupă ::dreptate și. după lege::cu-
R

loți. 'ciustiţii dregători ai domniei mele. şi. le-am dat”

domnia mea-4 megiaşi. anume Radul din Miceşti şi:
NT

din Balileşti anume Radul şi din:Ulita:anume Stoica

al lui: Vlădau și din: -Negeşli anume Radul: şi. s
eaute de rândul lui Radul nepotul: lui:- Paiuș,- van |
CE

dutu-s'a: boierului Domniei mele-siu nu; cum: vor

afla cu sufletele lor. ar, după- aceea; au venit! toți
acei. 4 megiaşi, ce s'au-zis “mai. sus:inaintea: dom-
I/

niei . mele” şi aşa: ău'imarturisit:- înintea domniei:

mele şi .au' dal eu :sufletăle ilor ea sa: fie. Ra:
AS

dul al. lui: Paiuş vecin :slui: “Tudoran Pitarul :u toată ::*
moşia -lui, că a fost luat -și:bani--ca şi alţi megiaşi
şi că s'au:fost. vândut toți-de o polrivă, 'ca' să: fie"
UI

vecini, “si. î -rănius-Raidul Pâiuş:de' lege:-şi de jude--

BC
 Y
AR
....)
oda —

IB R
cala dinaintea domniei mele. Pentru aceasta am
dal şi domnia mea boierului domniei mele “Pudo-
ran Pilacul ca să-i lie moşie şi ohabă lui şi ilor
lui, neputilor și stranepolilor și de calra nimeni

YL
neclalit după porunca domniei mele, lata si imarlu-
rii punem domnia mea: jupân Tudor mare Ban ul
Craiovei, şi jupân Pano Vistier. și jupâu Vintilă

SIT
mare Vornic si jupân Nica mare logofăt.si Deadiul
vistier. şi Cârstea Spatar si Panaiol stolnic și Bra
tul comis şi lupul paharnic şi jupăn Pole mare
postelnic şi Ispravuic jupân Nici mare logolat și
ER
[remia logofat a scris în orasul de rezedintă 'Tăr-
govişte, luna Alai 27 zile în anul 7120.
IV
Arh, Statului Mite. Due. pach, 96 doc, 15. Monogrania cu rosu.
Pecelea mijlocie aplicată în fata:
UN

Nu este semnătura proprie a Domnului.

9. Document din 7162, lulie. 5, Tărzoviste.

AL

Sumer i Matei Vodă contirimă lui DBudea Palaruie si Pârvu)

Spătarul fii iui Tudoran Pitiurul stăpânire în Vlidezti jud, Muscel,
R

2 AMacriee nitel Mare Dacapa Porto arena

NT

ES. Ada
LACSI BEMAE WVEEPPALLAAȚII Pena cin iotrak-
ut renai casa reni bah me. n pita cuve, cui
CE

Sapanta. ter Pan ți 08 CRC CARI iC | EAI: LE

MAPEEAȚ. OBS AEP IM CEAS LAAATIȚIT Eh cvartet
MIAM AC CEA CA AC VoPApSA E ac ECUț perii ui che
I/

ERE VEAStoAt, Io rapi Verap 1 Reh ur Vo rap Aa Ae

țorap urii ia | rr cea Lazi pat ue eu cr
AS

HA ERE ASAN RUE CRC AVE LA IE CRC GEIL, Hi CRC Aha

MM at capii er upeRAe Epiha SE aeolt RnAa cer Bia
UI

pe Auti msreunare Ilapran biseeg a tea hatiae cea

haz4 ipini enume | out paia PpSteia 80 ca er AC x
BC
 Y
— 353 —

AR
n Eaaaya ui MuuSa îi cui er Dagk i Granuoa n ECITITEI
Eeonouk n Bonn n Paqyga. n iepSa i hzuvu,

IB R
cun ta
n Ikroe n Aavaar n Uposk n apar er Tiprk un AMlank
cun mape | i Paqa unu Î EuvE er Pana Wu po
Agar Ce neuni Wim ut En€ Akănitue nau CnE Betinăt ai

YL
ENE BpATi Ha WERE ENORH MAL Ad BUTI EU BBRVDHO sin

Eat apvsu Lvapanea nirap WwT anmnteat wu$ | hagee ne.

SIT
n Ilpntva En4T, BE MoHoRUi FoToBi H Bn3iMaa Iemksi Ko-

MOI, 119 Ta Er 4 9 Bei E” 4 0 cuoRi EI [10 BpATi

er Aa uri cin ei Bank 1 BE Bia Reuni CHE AoRpO» ER
AMipti9. SL nomwoat | hd EET RA MBEA, Ai MOROHHAT Pac
Aa boegoa, AMligik a ea pasaor wT ae wm Dan Alții
IV
notat tacit Hi exc ueroaici taiat Granka uiSpa "BHELICA 1
cun eta Pama i ozijipa era COnpina nn Îatia 1 căc cHih
UN

ea otua | Paqya Ian un Bou i Ilhra atpipa Boinha

MCC BCA WET MAL. WU CROWHA NpSY pERSIjI KAKO nikem ei
cs npopataa aruni ISqopanoe niT, Hit teP BABIMAA
AL

og vom ue n canpibuice Baa, che Tvapan uiTap. |

5 pigan un 'moat nokontar Pagyţa Borgo, reBa sat rAEAAx
R

1 ESAÎȚ 19 Npaga î no Sano cae Bcițati ucriTiati npaBiTEA

Bi CT CREAITEACTEORAA IIpeg, Pasa hocgoa, autosi
NT

FRA EMS. N
poa'kpi tao ce Sr Ea lipodaa | toni Beni (0 Aonpogeark nat ni
mevenemaona i Paqa Î10EBo, Che Bic AHEINCE KAKO EET BA Eh
CE

BiMaa Bac HORUi COT NO Bp'Rai 84 raajnioi8a inc Ta £cT cia

weraa neuni (8 roraa (6 Baneni O eSiaenie | Aa uri neuu
"TVApanoR DT. BARO CE CT BHA MpOAARAA BCUY, HERE GIA Bell
I/

CRC AOBpBOAtipII0. | nOTOAL FhAA ECT Bd th ah AH rea 10

AS

campanr TSapanea uir. a aeunii (6 anii Bitu pei Mac

aka | ui cui naca'kaminee KSnHo che Beit stăt Wu Ha.
ii creetia UpSE 11 up pe, rekati. mepe 4 nphiec Bă Actti
UI

92
a“.
BC
 Y
AR
db —

IB R
ca nah ne. at cae npziva citare, cui "rSapanten ir, S tapet
ret Si Asarusa ui ua cer | uprkur esua vtntezt enpnite,
RAO REP 0A ERSIMĂA SEI, DZ: PO AaLtAte ce centi sa

YL
ot Aa vrhiaer î0 neeruie “Paste BR Pa Petit PAENAȚ UI
CVAȚ UPA 009 BALACI EVIIIIS CRC ci Moreii
| uparerreaii veni n ura PEAS Entir USESIAr 1 ep

SIT
EA EERO UE PERICLE "PVAPANSIE ET, 9 BAC Cede LAAipii
nicani nacak ine neuni si cae Adi Îi cnc Bari i
CAE CSL AMI CZE RE EC MOALE ode staţi
titaa VE "Apart pap
ER ora ie “reia kre
inpriÎE nuie uorennat Pasa beurea ați ups
IV
BA AOCPAA 09 MEU RAP TOPEA UE NCPENCrEORAA i Peui che
LAC AtanteM lana cSr | neuuti poata 0 Aenponek au
UN

“PAR CRAMA PERLA REIMS 00 BARCI BĂ MEPRATUI Ad DBAnAEA

Hate ke ce cv HpoAataa reeri ME cer ERBAAA SĂ.
a rent umane arker atoran Aa ce vibaria (e Banat |
AL

A aie weraa 40 Bano Î AP caer 0 AAN Ad ec

meci ate cc Bia ÎN pe phase neeuii wui
R

caci CIRAPVEACTESEAA MEA PCRAUI BAROCE CV UIPOAAA Ret

NT

i nano ce ia aka rouă [i onoreze pha-

mine îs i che teii, Î che pari Îi BAe cc Be,
Gere pasii Aaţ Î rezăti câvăeat reni GAME E. 1 IpRIVA
CE

CNA, CU "PAPARUDE AA CVT HA CEA Rami

| ine cea cae ipe Voraponi î cae ci penii Î ca tipe țe-
I/

Aso Î 40 no he VO Paper (0 Vorap Aa AS țorap vu S

Akai Î eh ţar tat i cnoteat Î tuvitoa î uk
AS

eh hei une 0 ter | za nenea opizate renaii, Gece

i crkaurriaii uoerarițoa vera, cSnant "Pawacie ei nau
UI

pastei Î viat Xgiită ei ALopt Î învă Pairepie |

etaiii dorea Pata ei pieri. Î Evans
BC
 Y
AR
— 455 —
Ilpeaa lpauorkuva peainii cnar. n ikSuan Daia Beau

IB R
ii Ramu, i Sua lactate mâtanap ea cereva | its
ua Pagya Aluţaaua edil oaie 1 sKSutan ÎiSuna beannina
nețaprit, î îtvuati hocvanaiti geaitii nocreanit ui ste. Saginţi

YL
Iaenvpea eropii awrăier i 42 ASaimpv | nanieat n tac-
oa pa pnrocu acua maie E ani ut A Aaa quite

SIT
so ih meonia aka eparki Fapats,

Traducere. ER
Cu mila lui D-zeu, lo Matei Basarab Voevod
IV

şi Domn a toată tara Românească, dă slomnia mea

aceste poronci ale Domniei mele slugilor domr
UN

pici mele Badea pahasnic şi Pârvul Spatar fii lui

Tuduran Pilarul din Vladeşti şi cu fii lor eâți D-zeu
le-a dăruil penlru ca sa le fie satul Vladeştii în
judetul Muscel, Lol salulcu loate hotarele şi eu toti
AL

vecinii şi cu loate venilurile pe bălrânele hotare

şi semne din holar pănă în holar, pentru câ a fost
R

acel sal Vlideştii mai sus scris, au fost. lot oameni

eneji cu moşiile lor și cu vecinii şi cu delniţele: lor
NT

încă de mai înainte vreme. lar, apor, câud a ostf

în zilele răp. Serban Voevod, moştenii satului Vlu-
deștii mai sus scris anume Radul Brumelu şi fiu-său
CE

Văsiiu şi Vladul şi Tieşul şi fiu-său Badea şi Slan-

ciul si Visa şi ful ei Boboceași Zoica şi Radul și
Sleful şi Dânul și Neagoe și Lăudat şi Grozea şi
fvale-său 'Târtea si Munea fiul lui Târtea şi Radul
I/

Paâiuş şi nepolu-său Radu sau vândut vecini. ei şi

AS

cu delniteie lor şi cu vecinii lor şi cu fratii lor și

cu fii lor ca să le fie vecini împreună unii cu alții
lui 'Vudoran Pilarul din Aninoasa latal lui Bade:
UI

paharnicul si Pârvul Spatarul, toti pe bani gala și

au lual Dunii fie-care pe capul său si pe vecinii lui
BC
 Y
AR
— 356 —

IB R
și pe [ii săi și pe fraţii săi, ca să lie taţi veciui
impreună şi tot au fost vecin! cu buna pace. lar,
apol, când a fost în zilele raposatului Radul Voevoi
Mihoea, o samă de vecini din Vladeşti anume Vasiiu

YL
şi cu ceata sa anume Stanca cumnata lui Vasiiu
şi “fiul ei Radul şi fata_ei Oprişa şi Vişa şi cu fiul
ei Bobocea, Radul” Pâiş și Zoica şi Neagu fala Zoicăi

SIT
şi cu toata ceata lor au ridicat pâra, zicând câ nu
Sau vândul vecini lui 'Pudorun Pitarul nici au luat
bani de la el şi se pârau de faţa cu Tudoran Pi-
ER
tarul în Divan. La aceasta răp. Radul Voevod, Dom-
nia lui a căutat şi a judecat dupa dreptate şi după
lege cu toţi cinstilii dregatori ai domniei lui şi au
IV
marturisit înaintea lui Radul Voda mulţi boieri ca
s'au fost vindut ei vecini de bună voia lor şi a
UN

adeverit şi Radul Voevod cu tot «divanul ca au fost

luat toţi bani gata pe vreme de foamete și de lipsă
şi au fost ramas vecini de atunci de lege şi de ju-
decata, ca sa fie vecini lui "vudoran Pitarul cum s'au
AL

fosl vândut toți şi tot au fost vecini cu bună pace.

lar, apoi, când au fost acum în zilele domnici mele
dupa moartea lui 'Tudorau pitarul vecinii din VIa-
R

deşti mai sus ziși moșteni şi fiii moştenilor impre-

NT

ună cu vecinii lor iarăşi au ridicat pară şi au

venit înaintea domniei mele şi se părau de faţa cu
Badea Paharnicul si cu Pârvul Spătar. fiii lui Tu-
CE

doran Pitarul în oraşul domniei mele în Cimpulung

şi iarâșI pârau vecinii. ca și dinlar, că nau luat
bani nici s'au vândut vecini. pentru ca să scape de
vecinie, La aceasta şi Domnia mea am căutat şi
I/

am judecat dupa dreptate şi după lege împreună

cu toti cinstiţii dregătorii domnii mele şi am văzul
AS

Domnia mea şi cartea răp. Şerban Voevod de cum-

pârâlură a lui Pudoran pil. pe lot satul Vladeştii
serişi moştenii vecinii şi cu delniţele lor şi cu fra-
UI

tii lor şi cu fii lor şi cu vecinii tot pe nume, care

câţi bant a luat de la Pudoran Pit. când a fost cur”
BC
 Y
— 391—

AR
sul anilor 7119, şi cartea răp. Radul Voevod Mihnea
de pâra şi de rămas pe vecini în anul 712| şi a

IB R
adeverit şi Domnia mea cu tot Divanul că sânt ve-
cini, vânduți de bună voia lor şi însumi Domnia
Mea am dat vecinilor și lege 19 megiaşi ca să jure
nici au luat bani, iar ve-

YL
că nu Sau vândut vecini,
cinii în nici un chip n'au putut sa se apuce de lege,
ci îndată au rămas de lege şi de judecată din Di-
van că să lie vecini cum au fost şi mai denainte

SIT
vreme ; şi după aceea vecinii ei înşişi au mărluri:
sil inaintea Domniei mele ca sau vândut vecini şi_ __
că au luat bani de bună voia lor cu delnilele lor
şi cu vecinii şi cu fraţi lor cum s'a scris mui sus.
ER
Pentru uceasta am dat şi domnia mea slugilor dom-
niei mele Budea Paharnicul și Pârvul Spat. fiii lui
IV
Tudoran Pit. ea să le fie salul Vladeştii lol satul
cu loate hotarele şi cu loli vecinii şi cu loate ve-
niturile şi de pe toale hotarele din hotar până în
UN

hotar, moşie de moştenire şi ohabă lor şi fiilor şi

nepoților şi strănepoților în veci şi de călră nimeni Deaaiiiiiiad

ueclatila dupa poronca Domniei mele. lata şi măr-

AL

lurii am pus Domnia mea: jupân Teodosie mare

Ban al Craiovei și jupân Hrizea mare Vornic, şi
jupân Gligorie mare Logofăt, şi jupân Radul mare
R

Vistier şi jupân Preda Brâncoveanul mare Spătar,

şi jupân Buzinca mare Clucer şi jupân Vasile Paian-
NT

dur mare Slolnie și jupăn Radul Mihalcea mare

comis şi jupin Vucina mare Paharnic şi jupân Cos-
landin mare Postelnie şi jupân Udrişte Nasturel al
CE

9-lea Logofăt şi eu Dumilru am scris în oraşul de

reşedinţă "Târgovişte luna Iulie, 5 zile şi de la A-
dam până acum cursul anilor, în anul 7146.
I/

Arh. Stat. Mitr. Bae. 19, pach. 96. Monograma cu roşu, Sem
AS

nătura proprie a Domuului. Pecote mijlocie aplicată. + AacriR

i Iv dare Boep. RUSE uoRoIIoat Dacăpanh În. În. Srpan-
(u)ko(0.
UI
BC
 Y
AR
— 398—

95. Document din 7035 Mari. 19. Iluși-

IB R
Sumur: Pelru Voda lareş iularește vanzarea co a bare Tone
cu fraţii sai facă, Ion, Buliico, liciurii Danei iu a patra parte din
jumătate de sal, partea de sus din Jrreani pe lalan la gura Jigaliei

YL
calea Negrila Susimau pentru 200 zluti tatăristi,

- Macrile boniers aant Ierpa beoetoţa. renta zii

SIT
AA aBeRiOIt, BUAMENEE MAL MCCRA ACPSAL MAIA tipe
ceha ro nanea apare, na rSeu erou Scania, sat
upinaotuta up aan. ui mph Serii atata Meade
ER
notat, caSrhi nani Toata n paria tre ihSpra. e eva,
n Îimaa | Ro catene ana. 09 0 ASEpENL BOA tnt
MENSUSZEEIL. AMNPICNASEATII. 10 IIPRALALL CESISMpantSre ro
IV

Hu we cere upanare Spa, Li BCNpIBIt AA Apis ana

UN

API ana cr SER tr para reitatthi heraana

loenean. tor ueaonrtia cei ehSpana upon aur
uk | $ Serin ihuraaie er BRICI MACRI PASARI
AL

vento aa aer caSshk names MerpuaS IlSinanS Ba

E Saar "raraperut. | n Seranuut caSra nam Merpuaa IS
R

Man, 1 Banddrilă Seul "Tori numeauncantut kit c Badr

NT

varapeniț, $ pat | CASPAM NANA "Tout Hi Bparisi ere

Spa, cu Dorea ri ezanerat cs A stotitat, ph nasu

n upka naut Botape. tuner haha | ut ut AoepSre
CE

BOA 10 OPERATE IA SANSIS BADAATS, ARE PAREAU

UP 04 ECARI Adi 0 No PEpA AMA caSsk manmeatS Ilerprao pan
Isi maus cree up'kapreaeranoe cete er ihSpriatiz ape na
I/

Idaak $ Serin îhuraante, UP BRICI MACI WE ACIN

AS

NEFROA | Pad ACT. BARE Ad EC EMS PP ac Sp, CA

ACEA AVEA ES a kre ere, nt SuSaroat ere. ui
upkSuSuaroar ere. ui upanţiSpkroat ere [ai pact pes ere
UI

VP ch ES NLEpET AA Ei NEISpSUrEHue MESAEEE HA

BC
 Y
— 359—

AR
chibi. ȘI vorrap "TemiS tntrentcanueai$ ceas tr hSp | auz

IB R
jo na Îilaamk $ Sein ihuraaie vor nimtsti caca vetre
EPATAA ACT, APP OPRI MPAPRIIL MEPEPATPOVIO Mac, CEAA Ad
cer ww See | re țeapă uereparaa uacr aer uit creator)

YL
te crapouiS vorapS nonSaa n ka wnnaan, a nare
ter tkpa tamtere reia, | nrmenuicannare dt llerpa to
oaia tekpa netap nani nkpa ana pana propuna, tkpa

SIT
nana Merp aa. tkpa nana pure | ia. rekpa nana
Tanara. tkpa nana Baaga ui nana AuySaa napraaanter
Nerei, vhpa nana paie ni nana ERXSpS mapa | aan
Meaenitii, tkpa nana anu Sa i ana poata nap-
adazere Monorpaeiniț, tkpa nana hapnwnenore uopra-
IV
pk CSuwkeenero. r'kpa nana Aparmana Onarapik. rkpa
“nana Toagcpa enerkpuuta, thkpa nana A nuSaa ueerreanitta
UN

vkpa nana | Peak uanmnata. ckpa nana Ba napik erroatttita

hpa nana via noamea, i rkpa Scuiț netaper: tar oa:
Macri | BEAM 4 Mda. a 00 maner ceri ere
AL

ESAET PENApA Nane Bean, or Ahr manta er

MANere popa. Han | ua Sanere na nsneper renapeat thrri
R

MAME BEMAN MOAAARCROIL "POR UENAPSILIA Manere Ad-

NT

ania no eepaitaenia, | anti ES Sepia ui Srprhunta

ANSIE ECALRL EMS AAA II Srp'kunant BA EDO IIpanSIo (caii:
CE

RS) 1 Za 010 rr COR Sita Ba] cnent uantkiai, a (na oare

ee tpknoe: n n PEpaRAEntise mroatS nacetS nat enutcant
HAS nea'kau cca maremS rekpriomS manS ToamepS ac:
I/

roierS unica ni namS near nputkenrras nceaS aner$,

uuea | Ilerpik Ienei S XSevwţ name tnae Map Fi,
AS
UI
BC
 Y
AR
— 360 —

IB R
“Traducere

+ Cu mila lui D-zeu Noi Pelru Voevod, Domn

YL
(arii Moldovii, ştire facem cu aceusia carle a novua-
stra tuturor cui pe dânsa vor câlu sau cetindlu-se
lui o vor auzi, iata că au venit înaintea noastra și

SIT
inaintea luturor alor noştri Moldoveneşti boeri slu-
gile noastre 'Toma şi fraţii lui Jureă și lon și Bă:
laco fiii Danecai de a lor buua voe de nimeni siliți
nici impresurați şi au vândut ua lor direapta ocină
ER
din al sâu dirept uric şi din direasele ce au avul
mama lor Danca de cumparâtură de la fratele dom-
de sat din
IV
pier mele Bogdan Voevod din jumatate
Jureani ce-i pe lalan în gura Jigăfiei din cea de
sus parte din jumatate a patra parle slugii noastre
UN

lui Negrila Șuşmanu drept 200 zloți lataraşii, şi

s'a sculat sluga noastra Nesrila Şugman şi au plâ-
UL toţi acei de mai sus scrişi bani 200 zloți tata.
AL

raşti în mânule slugii noastre “Toma şi Iratilor sai

Jureai şi lui Ion şi lui Balc fiilor Dancului, inaintea
noastra și înaintea a lor noștri boieri. Deci noi va-
R

zind a lor de bună voie şi tocmală şi bună plata

iar noi aşijderea şi de la noi înşine am dat şi am
NT

intarit slugii noastre lui Negrilă Suşman acel de

mai sus zis sal din Jurcani ce-i pe lalan în gura
Jisalier, din cea de sus parte din jumatate a pa-
CE

tra parte ca să-i fie lui dela noi uric şi cu toale

veniturile lui și copiilor lui, şi nepolilor lui, şi stra-
nepoților lui şi rastrânepoților lui şi la tot neamul
I/

lui ce i se va alege lui mai de aproape neruşeil

nici odandoara în veci. lar hotarul acelui de mai
AS

sus seris sat din Jureani ce-i pe lalan în gura Ji-

galiei; din cea de sus parte a palra parle din acea
jumatate a patra parte de sat sa fie din tot hota
UI

rul a patra parle. Iar dinspre alte laturi pe vechiul

bolar, pe unde din veac a umblat, lar la aceasla
BC
 Y
— 361—

AR
noi
este crediuţa a noastre! domnii mai sus serise
nța
Pelru Voevod. şi credinta boerilor noştri credi

IB R
lă
hoerului Zlran dvornic, eredinla boerului Negri
credinta hoerului Grincovici , credi nţa boeru lui Ta-
l
labă, credința boerului Vlad şi a boerului Mihu

YL
Hotinului, credința boerului Kârje şi a
parealabii
bocrului Huru parcalabii Neamţului, credința boe-
Danciul şi a boerului Grozav nareulabi de
rului
rul
Novograd, credinţa boerului Barbovschi porta

SIT
spata rul, cre-
Sucevei credinţa boerului Dragşar
lui
dința boerului 'Zoader visternic, credința boeru
nic
Lâciul postelnic, credința boerului Felea pahar
ER
stolni c credi nta boeru lui
credința boierului Zbiare
ilor “noștr i ai
Ion comis, şi credinţa tuturor boier
Moldovei a mari şi a mici. lar după a noast ră vială
IV
copii
cine va [i Domn ţări! noastre u Moldovii din
al-
nostri sau din al nostru neam, sau ori pe care
UN

[ic în al nostr u pă-

tul D:zeu îl va alege domn să
mint al Moldaviei, acela să nu strice a voastră
daanie şi intarire, ci mai vârtos lui să-i intărească
şi împutereaseă, căci că înşine lui am dat şi am
AL

“întărit pentru a lui direaplă slujbă şi pentru că

singur a cumpărat cu ai săi Dani, iar spre mai mare
po-
tărie şi împuterire a tot ce sa scris mai Sus
R

r
roncit-am înşine la al nostru credincios boier Toade
NT

de
logofătul sa serie şi a noastră pecele să acăle
aceasta carte. A scris Petrea Popovici în Huşi la
anul 1035 Martie 13.
CE

NOT

1) Originalul pergament ne-a lost dat spre copiare de

I/

are
păr. |. Antonovici din Bârlad. E foarte bine păstral;
: near îw
AS

pecete atârnată cu şnur roş. se celeşte inscriplia

Ierpa RoeBoAhi roenoAap Seman Aloaiateeui, Cap de bou.

lungimea 0wm.40, latul 0m.33. diametrul pucelii 0m.0S. vezi

UI

Surete şi Izvoade VIII, 867. |

BC
 Y
AR
IB R
2) Ateme de persoane. 'Tuma, lun, durea, Brlrev, anca,
Negrilă Şuzman. .
53) Nume de localităţi. Jureani, Jigalie, lalank.
î) Jurcani, azi Giurcani, sat iu jud, Fâlciu pe Jiualia,

YL
face parle din com. Găgeşti. Legătura dintre Jurcani și
„Jurcă este evidentă. Cum insă în 1027 satul iși avea deja
numele dal, urmează că nu de la acel Zercă fiul Dancai

SIT
si-a luat salul numele său, ci de la alt Jureă, bunic celui
dinlăiu, deci de prin seci al NV-lea. De la Giurcă a venit
Giurcani, iar mai apoi Giurcănernu, nume de răzeși, ce
se găsesc amesiecali cu răzezii din Grumezoaia ER și salele
de prin prejur.
5) Aegrilă Suşman trebue să fie un urmas de ui lui
IV
Isaia Suşmanovici cunoscutul piser din secl. al XV-lea,
UN

96. Document din 7036, Martie 22. Vaslui.

Sumer i Petru Vuda Rares iutăreste lui Merit eter pala

AL

nic dania ee a căpătat de la Davăl şi Corner fii Steanei, nepotii lui e

Mucrea in u reia parte din Măceesti partea din sus, după eliresele
de stăpânire ce lesa avut Macrea de la Ilias și Stelian Vonda,
R

+ Macri ittere atnt Ilerpa beeresa. renta Beta

NT

Mea AaBcRON. BHAMENIE MMA. MCCHAL O HAUAA ALEA

each pre Han Apr, ant ere arrow SCARIIIETR. | At
pn Aula ph atit 0 Up Hautitt AMoaganeruaui ne:
CE

apt, naut câsru anu n hoprok cron Grama, o:

nognete A anpittit, 19 UE ACRpEI e | art ranita eneitovre -
I/

RU ANI PACIASEANUL E AAN Ar ut pantare Spra a ue:

npunaitat Akasa ar Manpk or nphkovuner mana we Il-
AS

dia a Orreipana hoeto | pote, "rperSie caer ceas ww dle

EpEI ERIS MAcT SVHSVESY cette, Hatmeatov thprcator
UI

Han Manea Petar annie, 00 At RARI 0 poe

bpPOLOASE | Adatiit MY. PA 0 NAC AAA STA
BC
 Y
— 365 —

AR
ANANI ECALRL HAULEAS vkpusatoy Nanov ManentaS PeaS aur

MO, “Ter Riu ennicanuce "pensie maci ceao ww | Aanpe

IB R
II, BRIMINSIO Wacr RARE AA EC EAT Wa Cplii CA
ACEA ACȚOMLAL, 1 ekreat ere. ut ovuSuaroai cre. uprke

YL
ovuSuaroat ereu pari Spre cre, 1 RACES | poaS ere
EPOCA EMO MEREPE MANAGERUL MENOPINLENE MOARE
Ma Eh, d VOTap TON PEPE Macri ce4o WP Aarperţiui

SIT
BAUIIUSIL Macri, Aa | cer ww Scere Şorapa "Pperaa tac, ui
no cPapoatS orapS ne Boa H8 ha want, a Ha re
er tkpa manere reata, nuvenncanitare dit lenpa ER Ier:
posi | n akpa upkeasaronaerinare cita rest ati Îoriana, n
vkpa netap maur. ekpa nana Xpana anepuntia, r'kpa nana
IV
Il erpuaz. nkpa nana Lpunnenniua. tkpn nana | Dadaca
e'kpa nana Capunne, r'kpa nana Rada. ut nana d ugovaa
UN

Hpakadazone Xornuenuț, t'kpa nana paie ui nana NoypS

npatatanote Meme. | tkpa natia posana n nana at
dovaa npaadanote Honorpagciiiy. kpa nana lapnotezere
AL

neprapk Gopuanenere, rkpa nana Aparurana enarapk, |

ekpa nana ASaura euewkprita. nkpa nana dn Saa nec:
R

veantnta, t'kpa Iana Baiap'k croata, tkpa mana brut

NT

Roauiea, ui nkpa Scuţ Roa'kpon | nau eannuaţ Atari,

A 100 HAIEM SEMESTRE To ROVAET FENAp% ATEI BEAAN
Wor ARTĂ MAuț, AN WE MAIMErO poa. HAN Ha ROȚA
CE

RSPO IA MAREE FCnApeat | Brat antet Vloajanereit eaari

"POT EI HENOPSIAA Mateo Adatia, dan ARHI EA9Y STEPAAIIA
n Sipkuna. a ra Roamee ipkuser îi no rpazit aere rodi$
I/

IEACEAS ERIUIENHCANOASV, REARAN ECAhI MAIEAO FRpHOALOA

AS

HanS roasepS aoroiberS mncarit ui neta HauiS upittek-

CIPUL Bee dncrot ta | mteitov, nica AS yS Ilomes
UI

pu e lacaSn aro F3a5 acra, AMapr ua,

BC
 Y
AR
— db —

Traducere

IB R
Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voevod domnu

YL
(arii Moldovei ştire facem cu aceasta a noalra
carte tuluror cui pe dânsa vor câta, sau lui ce
liudu-i-se o va auzi: inta ca au venit înaintea noa-
stra şi inaintea a lor noştri moldoveneşti boeri ale

SIT
nvastre slugi David şi Cornea ii Stanei nepotii
Macvinei de a lor bună voe de nimeni siliți nici
impresurați şi au dal din a lor drept uric și din
diresele bunului lor Maerea de la straunehiul ER no-
sal
siru de la Ilie şi Stefan voevozi a lreia parte
din Macreşti cea din sus parle nepotului său la al
IV
noslru credincios pan Manoila Felea ceaşnic şi noi
văzând a lor de bună voe daaniea lor asijdere
UN

si de la noi am dal şi am întărit înşine la al no-

nostru credincios bocr Manovilă Lelea ceaşnic acea
de mai sus scrisă a treia parte sal din Macreşti
putea din sus ca sai lie lui de la noi uric cu
AL

loale veniturile lui si copiilor lui şi nepoților lui

și stranepotilor lui şi rastrânepotilor lui și la tot
neamul lui ce i se va alege mai de aproape neru-
R

seit nici odanaoară în veci. lar ho'arul acelel a

NT

reia parte de sal din Macreşti, partea din sus, să

lie despre toale hotarele a treia parte, şi vechiul
hotar pe unde din veac a umblat. lar la aceasta
CE

este credinta domniei noastre mai sus scrisă Avi

Petru Voevod şi credinta prea iubitului fiu al dom-
nici mele Bogdan, si credința boerilor noștri, cre:
dința bverului //ran dvornie. credința boerului
I/

Negrilă. credinta boerului Griucozici, credinta bo-

erului Tă/abă, credinţa boerului Scripca, credința
AS

boerului Vlad şi a boerului Mihu, parealabiă de

Ilotin, credinta boerului Câsje şi a boerului Jluru
parealabi de Neamţ, credința boerului Groza” şi a
UI

boerului Danciul parealabi'de Novograd, credinţa

BC
 Y
AR
- 369 —

boerului Babovski portar de Suceava, credinta bo:

IB R
erului Dragşan spatar, credinţa boerului Dumşa vis-
ternie. credinţa boerului Liciul postelnic, credința
boerului Zbiare stolnic, credinta boerului loan co:
mis, şi credinţa tuturor boerilor noştri a mari şi a

YL
mici. Tar după a noastră viață cine va fi doinn lă-
rii aoastre din copii noştri sau din neamul nostru
sau pe ori care altul D-zeu îl va alege să fie domn

SIT
în ţara noastră a Moldaviei, acela să nu slrice a
noastră danie, ci să i-o intareasca şi împuterească.
lar spre mai mare tărie şi putere a tot ce su
seris mai sus, am poroncit înşine la al nostru cre- ER
dincios boier Toader logofatul să scrie şi pecetea
noastra so acăţe la aceasta cartea noastră. A scris
în Vaslui la anul 1036 luna
IV
Dumitru Popovici
Mart 92, ”
UN

NOTLI

î) Originalul pergament fără pecete și fără şnur. Bine

păstrat şi citeț, Lăţimea O0m.40; lungimea 0m.33. Este şi
AL

făcută de Evloghie Dascal din 17165 avg. 5.

o twaducare
Vezi Surete şi Izvorde VIII. 872. Ne-u fost comunicat de
R

pr. Î. Antonovici din Bărlad. |

NT

| 9) Nume de persoan David, Curnea, Stana, Macrea,

Manoilă Felea ceaşnic.
3) Nume de locuri. Macreşti,. In o notiţă pusă in do-
CE

sul izvodului diaconului Pelin din Voineşti se 'zice: «Ma-

creştii sânt pe Tutova de la Ruş mai sus: Pau arălat An-
drei Bole, cii zie Stâncăşanii şi Oprişaniipe apa Ezărului».
Dacă Macrea a trăit supt Iliaş şi Stefan între 143+—
I/

1448, apoi și: satul şi-a luat numele după această dată,
AS

deci in seel al XV-lea, de la vechiul proprietar Macrea.

4) Manoilă Felea ceaşnic. Documentul de faţă ne dă
şi numele de botez al paharnicului Felea, care a suit trep-..
UI

Lele aceslei boerii odată cu venirea în scaun a lui Petru

Rareş (1035 Ghenar 90).
BC
 Y
AR
— 366 —

IB R
97. Document. din 7051. Martie 30, Barlad.

Sun 3 Petru Vonda inlereste impărlala ce si-a fient în a 3

pirte din Pomărla nenpelii lui Duma Palearuieal. partea alia mut lee,

YL
mostenire de La mosul lor Popa Peaghie de pe vremea lui Alexune
dru cel Pun.

Cu mila lui D-zeu Noi Petru Voevod domn (a-

SIT
rii Moldovei înştiinţare facem prin această a noa
stra carle tuluror cui vor cetio, sau vor iuzio pen
bu. sudevaratele slugile noastre Sima si fralii lui
Dragoş şi Toader liciorii Vasedi Jihăilas si ne: ER
polii lui Dumyşa paharnicul şi Codreanu si suro-
rile Austasia si Safta lelele Pedorinei, că pe
lângă a hoastra osebită mila le-am dat si le-am
IV
intărit loruşi în al nostru pâmânt al Moldovei a
ior dreaptă moşie după dresele ce-au avut moşul
UN

lor Popa Draghie de la mosul domniei noastre A-

lexandru Voevod a cincia parlede sal dinu Pomârla
parle din mijlec, ca să le he de la noi urie cu tol
AL

venilul, care acea a cincea parte din sat din Po

măârla parle de mijloc să dă în donă pârli: o parle
slugilor noastre Sima si fratilor lui Dragos si Poia-
R

der, ficiorii lui Vasco Mihailaş, iar ceialalla parle

nepoților lor Dumşa paharnicul, Codreanu și surori
NT

lor lor Nastasia și Safta fetele Fedorinei si le înta-

rim lor şi fiilor ter, nepoților, strânepalilor si ră:
strânepotilor lor si lu tot rocul lor ce se va alege
CE

mai de aproape nesmintil nici odinioara în veri.

lar hotarul acei mai sus scrisă a cincia parle din
sal din Pomârla parte de mijloc sa fie din lol ho-
I/

larul a cin-ia parte, iar despre celelalte parli sa

lie după vechile holară pe unde din veci a umblat.
AS

Și spre aceasla este credinta Domniei noastre mui

sus scrisul Noi Pelru Voevod, si credința preiau
bitilor [ii a Domniei noastre Iliaș, Sicfan si Cos
UI

tandin, si credinta Dboerilor nostri, credinta D-lui E

[vin lluru, credinla d-lui Poreea dvoruie, credinla
d-lui Sturza şi a d-lui Movilă pareatabi de Llutin,
BC
 Y
AR
— 361—
crediia d-lui Petru Crâca, credința d-lui Danciu

IB R
lluru şi a d-lui Miron părcalabi de Neamt, credinta
d-lui Sendre şi a d-lui Tâmpa păreălabi de Ceta-
lea nouă. credința d-lui Petrea Varlie portar
de Suceava, credința d-lui Iurie spalarul, credinta

YL
d-lui Dan visternic, credinţa d-lui Ilrabor postelnic,
credinta d-lui Ilamza, credința d-lni Pătraşeu
paharnic, credința d-lui Neagu. Stolnic, credinta d lui

SIT
Plucsa comis, şi credinta tuturor boerilor noştri în
Moldovei mari şi mici. lar după a noastră vialiă.
cine va [i domn acestui pământ a Moldovei sau
din fii noştri, sau din sământa noastră, sau pre ER
ori care D-zeu îl va alege a li domn, poftim ea să
nu sminlească a noastră danie şi întâritură, ci mai
vârlos să le întăreuscă, pentru că este a lar dreapla
IV

moşie de ocină. Şi spre mai mare credinţă şi în-

lărilură aceslor mai sus scrisă, poroneil-am credin-
UN

ciosului nostru d-lui Mateiaș Logofatul să serie şi

a noastră pec ele se o legecâlră (această) a noastră
“arte. Au scris Gheorghe oanotiei în Barlad la anul
AL

1054 Marlic 30.

R

NOTI
NT

1) Suretul face parte din actele moşiei Pomârla, co-

piat pentru răposatul T. Codrescu. Vezi Surete și Izvoade
CE

II, 331. Traducerea e fâcută în 1S47 August 20 de pahar

nieul Ioan Vladoviei.
2) Popa Draghie. Cele spuse aici se compleclează cu
arălările uricelor din 6952 Iunie 1S$ şi vestitul uric al Băr.
I/

ledului, în care se vorbeşte de popa Draghie.

AS

În suretul nostru se zice că popa Diaghie a trăit

supt Alexandru cel Bun «după dresele ce au avul moșul
lor popa Draghie de la moşul Domniei noastre Alexandru
UI

Voevodz (nenpnenaie urne Hai Aa, 0 nou Aparie wr Akaa

BC
 Y
AR
— 365 —

amare Maranapa Borgo). Popa Drashie capătă satul Po:

IB R
măcla de la Alexandru cel Bun unul, din rarii domni supt
care preuții au jucat un rol mure social și politic.
Acest popă Draghie era frate cu popa Toader din

YL
Bârlad, și îşi făcuse şi o mânăstire pe Lahora, câtră 1430
cu iaz și moară, pe care domnul Stetan din 1444 le dă
fratelui său popa Toader din Băriad (Surele şi Izvoade IV,

SIT
241); «pentru care şi uoi văzând a lui dreaptă și credincioasă
slujbă catră noi, lam miluit pre el cu osebilă mila nva-
stră şi i-am dat şi i-am întărit lui întru al nostru pământ
ER
moara fratelui său a popei lui Dzaghie ce este pe Simila
unde a tost halăşteul Bistricenilor valea pănă unde cade
Simila în Bărlad, și am poroncit lui ca să-și facă și sat.
IV
pre Lahova, unde au fost mănăstirea fratelui său a popei
lui Draghie inc am dato acelui de mai sus zis popa Toa-
UN

der dia Bărlade.

Documentul nostru din 7054 Mart 30 no arată pe
urmașii acestui popa Draghie, că ar fi aceştia : Dumşa
AL

paharnicul, care nu poute fi altul de cât postelnicul Dunşa

a-
de supt Stelan cel Mare (1497— 1500). Acest Dumşa a
vut pe Vasco Mihăilaş şi pe Fedorina, care la rândul lor
R

au pe Sima, Dragoş şi Toader din Vasco, iar Codreanul,

NT

Nastasia şi Salla din Fedorina. Toţi aceşti urmaşi din

1546 veneau în a patra generatie și moşteneau o cincime
dia Pomârla fin ,
CE

Urieul Bărladalai ne vorbește de celalalt frate a lui

popa Drashie,adecă de popa Toader diu Bârlad, care câ»
pătase de la urmaşii :ui Alexandru cel Bun toate propri-
I/

elațile fratelui sâu din ţara de Jos: mănăstirea, iazul şi

moara pe Semila.
AS

Popa "Toader din Bârlad a născut pe Mihailă Tudor;

acesta are + copii: pe Cârstea Dancorici, «nuşcu, Muga,
Crăstea Danoviri are + copii pe Crăste, Podolinca,
UI

și Ieanco.
Stanea și Niacza s iar Lvanco are 2 conii, pe Ivanco, [saico
"Simeon, Muza și Drăsâmila, (Surete şi Izvoade IV, 212).
BC
 Y
AR
— 369 —

98. Document diu 7062, Martie 2. Bârlad.

IB R
Sumar: Alexandru Vodă întăreşte nepolilor lui Ivanea Maladie,
Nastasia si Elisubela «dreptul de slăpânire pe a treia parle din Po-
mârla, unde a fost eusa lui HMaladie, cum şi fazul pe Hluboca.

YL
Cu mila lui D-zeu Noi Alexandru Voevod domn
(arii Moldover, Inşliintare facem prin această a noa
stra carte tuturor celor ce vor celio sau vor auzio

SIT
pentru adevaratele slugile noastre Nastasia și sora
ci Elisabela n«poale i Juanca Ilaladic. că iată
pre: lângă a noastră osehila milă le-am dat şi le-am
intarit loruşi în pamântul nostru al Moldovei a lor ER
dreaplă moşie şi ocină după direse de intăritură
ce au avul moşul lor Ivaneu Haladie de la moşul
Stefan Voevod a
IV
domniei noastre de la bătrânul
treia parle de sat din Pomirlu unde au fost casu
moşului lor şi iazul ce este pe llluboca. care mai
UN

sus scrisa a treia parte «de sat din Pomârla şi ia-

zul pe Hluboca să fie Nastasiei şi surori ci _E-
lisabeta de la noi urie și cu tot venitul, lor şi fiilor
AL

lor, nepolilor, strănepotilor şi râstrănepolilor lor

şi la tot rodul lor ce se va alege mai de aproape
nesmiulil nici odinioară în vecii vecilor. Iar hota-
R

rul acei mai sus zisă a treia parte de sat din Po-
mârla sa fie din lot holarul a lreia parte, iar des-
NT

pre celelalte parti să fie hotarul pe unde din veac

au umblat. Si spre aceasta esta credința domniei
mai sus scrisul noi Alexandru Voevod, şi
CE

noaslre
credința boerilor noştri: credința d-lui loan Năda-
baieu Vornic, credinta d-lui Petrea Crăcova. ere-
dinta d-lui loan Iâroviri, şi a «d-lui Neagoe părea-
I/

labi de Hotin, credinta d-lui loan Daneiul și a d-lui

Veisa parealabi de Neamţ, credinbu d-lui losit Ve-
AS

verila şi a d-lui Vascan parealubi de Celatea nouă,

crediula d-lui Danu portar de Suceava. credinta
d-lui Sândrescu spâlariu, credința d-lui loan Pelri-
UI

ceaicu Visternie, credința d-lui Vasean Movilă Pos-

24
BC
 Y
AR
— 310 —

IB R
leluic, credința d-lui Toader Paharnic, crediuta d-lui
Stolnie, credinta d-lui Placsa comis, şi
Medelean
şi
credinta luluror bocrilor nostri a Moldover mari

YL
[i domn ae
mici. lar dupa a noastră viaţă cine va
ţa
ceslui pământ, sau din fiii noştri, Sau din semin
m ca Să
nvasiră sau pe cine D-zeu va alege, polli

SIT
şi iular itură , ce mii
uu sminlească a noastră danie
vârtos sa le întărească şi spre mai mare erediulă
acestor mai sus serise poroncil-am credinciosur
lui nostru d-lui Movila ER
Logofătul sa serie şi a noa”
slră pecele să o lege câtră aceasta carle a nvasiră.
Mihaila Borascul au seris în Bârtad la anul 1062
IV
luna Miartie 2 zile.
UN

NOTI:

Surelul face parle din actele moşiei Pomârla.

AL

99. Document din 7031. Martie 1, lasi.

R

ccasnie a treia
Sumar : Stelănilă Vadă intăreste lul Ivan acisşle
NT

pe Pulna, cu mari pe apa Putnei, dat da-

parte din satul izanesti aceasta de la obstiu
nie de Itogdan Vodă, care la cumpărat pentru ase strămoșul lor
proprielarilor cu 120 zloți tatărăşti, cât îl cumpăr
Bârsan supt Stefan Voda.
CE

+ Macri Deitins mi Gran ore As, PSCIISAAPA

|| SAUNA NECULA ANETA HAMIILAM
ei Aloaqanerent A0LALELUI TO,
At [|
I/

ACE PO IAEA EARP Man cre erSetit SCAN,

mor merntiniu casa nat tkptiniit Iara Paun e dur
AS

CPO VBA POATA l'oes

Mih, CAIVANAĂ upkitae
ei
usaertatbi, Derantet ÎnsetsAhr pase | în tehpuSro caSin
UI

A AIE CARR Ma pane di ekpns. kare ati nah

pansa tekpuSto caoino 0Pe Ae Ace Rata SCARI
BC

| ACT u Ati SCâthi LADA WT

€P9 WCORBICIO HAULEO MII
 Y
— 311 —

AR
"PpErSIo Mach CEAO
HAch OV MANIE BEMAN 9 Alo patent,
ie Ha IIS. n ex tanar na IlSrz

IB R
wr Iura
CEAS creonouunint
su, po Eta] noa morS "rperSIe Mach
POAITEA POCIIOACTEAAthI, [ioraant Poeega. tr apenia ni
n cecrpa MĂ CUpA aka IedsSaoeu |

YL
par evo “Pianu
rs pna n
wm ovusiute ut wa TSeara n nparia
uk Toata
Aparora cunwone. Masti, 4 AT nastere

SIT
aka zunad
u epam ere Îlerpa. 1 cecrpa WR | Goia
Apo ACUMA AT
oven Susţaee lapAcatta. CUBIALE
ARâa PocuoAcrEA A Gmedpana lieenoant. Ba pr BAAT “a'ape
ER
EMS APP tac SYPIIRA
ckbiț. “Tor | race ERMĂACANURE Aa EC
n ovuSuaroai ere,
CA BACEA AOȚIAAL cats îi pkreat ere.
IV
eo. 4 HpapSparoar £ro. Hi puceMtS || po4S
n uphkopuSuarivar
ura. PO EAS RSA MARA HenopStInerte IIMIROANAE ud
UN

elit, a YOTaph POL PEPSI MAC CEA AT Murani Io

AA EC AT Ac
na IlSruou [ii ca mananvat mă Mois.
CPAUpOLA 19 CPda
cero Xorap "peraa taci a AWP MINA
AL

d Had PO ECT
poaS XoTapS no Boa H3 Rohia AORIAA,
ALE Ah Grezana Lo
tkpa | Matterro TOEHOACPIA EBAN EMMICANI
R

rOocnoAe Tea Mhi

poa. 1 Brkpa tpkieasaroaenitare Epară
manta Meana]) t“kya
NT

Ilempa. ni kpa Borapia Hatntiye thkpa

rkpa nana
mană Ilerepa Aropiiia, E'Epa natia Ilerpuaa,
Pana. hkpa Mata fpiSpe. vkpa nana putea,
CE

ckuy. Brkpa nana h oc-

vkpa nana "oa depa mpa. Xeon |
meu kpa nana Hontdpa Apr, Meet, ekpa nana
nana Îlerpua Hope
Poagepa pat. Motorpaaciore, akpa
I/

vkpa nana Xpata cuzmapk. r'kpa

agil | Cowuarenere.
AS

GznSrăua Maunattiă
nana Eptaia tuerkpima, vkpa nana
nana Gmpana creanta, cikpa | mata Ba pea'kita
vkpa
Secu Boapwta nauiy ALoa atei BEAIUX
UI

coatea.ui ekpa
BC
 Y
AR
— 912 —

IB R
Han. a o manteat itnork rece aSaer rocnspap ur
VRTE MAE MAR UFHatntetto popa, Mut MA ESaore nora
HăBepee Bia Poenaadpeai name Aoajarerla zeu cror

YL
DI HAL MERSUL MATO AAA 0 OOPEPAEAENA. datat
n Sepkuna n STA ANA. SANSE ECAu AAA 0 STEPAN
sa cre upanSio i rhpuSre CASIER, Ad BOAUENE, ph

SIT
NSCrA n nSPepajenie “PoMS pace connectu$ ne
aka cat amet kpusauS nas TerrpSuanS dare
eră mucaru n namiS near aarkerru BEEMSL. Acre |]
HatneS, uicaa A SmurpS Mons
ER ste Iilcoț. nare fizaa
acaa Mapa ci.
IV
UN

Traducere.

Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan Voevod, domn

AL

tarii Moldovei, slire facem eu această carte a noa-

stra tuturor cui pre dinsa vor câta sauo vor auzi
celiudu-li-se. ială ca această adevărata slugă a noa
R

stra Jian Pacişte ceaşnic, u slujil înainte vreme

Sfâul răposatului
NT

părintelui domniei mele Bogdan

Voda cu dreaplă şi cu credinta slujba, iar acum
slujește nouă cu dreptate și cu credinlă, pentru a-
CE

ceea și noi vazând a lui dreapla și cu credinţa sluj

ba spre noi miluilu-ne-am noi spre el cu osebita
poasiră milă şi daluci-am lui de la noi în al uos-
tru pămâul al Moldaviei a lreia parte de sat din
I/

Țigăneştii, ce-i pe Pulna şi cu mori pe Pulna, ce

a fost cumparal acea a leeia parte de sat sfânt va-
AS

posalul părintele Domniei mele Bogdan voevod de la

Andreica şi de la lalele său Pilip, şi sora lor Sora
copiii Ştefuului şi de la nepotii lor Jon Ducat şi
UI

fratii lui Trif Şi Drugolă, liiii Malei, si de lu verii

lor Zomu și fratele sau Pebrea şi sora lor Sofiica
BC
 Y
— 318 —

AR
copiii lui Vănilă, toli nepoţii - lui Bărsan, din di-

IB R
rese ce au avul de la bunul domniei meale Stefan
voevod, pentru 124 zloți tataraști. Toată acea de
mai sus parle să-i lie lui şi de la noiuric cu loale
veniturile, lui, şi copiilor lui, şi nepolilor
lui, şi stră-

YL
nepolilor lui, şi. răstrânepoţilor lui. şi la tot neu-
mul lui, ce î-se.va alege mai de uproape nerușeit
nici odânâoară în veaci. lur holarul acelei a treia

SIT
parte de sat din “Țigănești ce-i pe Putna şi cu mori
pe Putna, să-i fie din tot hotarul a treia parle, iar
despre alte părți după vechiul hotar pe unde din
veac a îmblat. lar la aceasta este credinta dom-ER
ci noaslre mai sus serisă Nui Stefan Voevod, şi
credința. prea iubitului frate al domniei mele. Pe-
tru, şi credinla boerilor noşti, credința Dumisale
IV

Isuc, credinţa dumisale Petru dvornicul, credinta

dumisale Negrilă, credința dumisale Talavă, sere:
UN

dința dumisale Arbure, credinta dumisale Griucp-

vici şi a dumisale Toader parealabi” de Ilolin. cere-
diuţa dumisale Coste şi erediula dumisale Cundre. .
parcalubi de Neamţ, crediuta dumisale Zoadez par-
AL

calabi de Celatea Noua. credinta. dumisale Petrică

porlur Sucevei, credința deunisale fran „spatar,
R

crediula dumisale [remia vistearuie, eredinla «unic

sale Săcriuu ceaşnie, eredina „dumisale Străce
NT

stolnic, credinta dumisale Căfelean comis şi credința

“tuturor - boerilor noştri Moldoveneşti a mari şi a
mici. lar după a noastră viață eine. va [i domu
CE

tarii noastre a Moldovei. unul ca acela să nu strice

a noastră danie şi înlărite, ci mai vârtos sa i-o îu-
tareasea si sa i-o împulerească, ca ceia ce i-ain dal'o
I/

pentru a lui dreapta și cu credinţa slujbă. lar spre

mai mare lare şi împulerire a tot ce sa scris mai
AS

sus. poroucit-am la al nostru cinstit şi credincios

poiariu Tolruşanu logolal. să serie şi a noastră pe-
cele so acăţe de aceasta u noastră carte, A seris Du:
UI

milru Popovici în laşi, la anul'7031 luna Mari to zile.

BC
 Y
AR
= .

IB R
dă NOT

4) Originalul pergament cu pecete, atârnată cu snur ros,

YL
E foarte bine păstrat și celeț. Originalul lam copiat din
Grefa Curtei de Apel diu laşi. Pe pecete se celesle 1 ne
Doro ARI FSCIISAAP SEMAN MSAAAECROII, Cap
în Creata

SIT
art
de bou, steaua iutre coarut, svarele în stinga, luna în
dreapta. Scutul e intadrat intrun exagon de linii curbe.
(v. „Surete şi Izvoade> VI, 433).
2ANume «de persoane. van ER Raciste, Andreica, Lilipp,
Ducată, Trif, Dragotă, Malea, Toma, Pelrea,
Soru, Şleful, lon
Suliica, Vânilă, Bărzan.
IV
3) Mume de locuri. Țigănești pe Putna.
4) Obştiu răzeşilor Iu secolul al NV-lea proprietar în
UN

'Pigăneşti pe Pulua era Bărsan, pe 0 treime din toată în-

linderea moșiei ceeu ce arală că proprielatea era mai ve:
che în sat, de cât sfârșitul seel. al XV-lea. Acest Baărsan,
AL

a avul
a avul urmălorii copii: Vănilă şi Şteful: Vanilă
Petrea si Sofiica ; iar Şletul a avul pe
copii pe Toma,
pe Jon
Andreica, Filip, Sora si Malea. Malea are de copii
R

Voda 9
Bucata, Trif și Dragotă. Erau dar supt Bogdan
NT

când vi-
proprielari în a d-a parle diu Țigănești pe Putna,
tate prn-
ne Domnul şi le cumpâră dreptul tor de proprie
pahar-
tru 120 zloți tătărăzti. pentru al da lui Lou Raciste
CE

nic ca multamilă pentru slujbele sale fâcule domnici .

5) Doerii. Cuntrolând lista boerilor cu cea din „locu
r cu
mentul dia 2t lunie 7030 dat în Iărlau. anlerio
I/

starea :
luni cestui de aici, vedem că 2 boeri şi-au sehimbat
slujba sa de par-
balrănul Luca «Irbure a fost schimbat în
AS

tir al Sucevei cu Pelrică. Rămănerei lui Luca Arbure

boerilor ca buer fără tillu, ac arăta intai că ari
in lista
fost un lel de pensionar al limpului, dacă nu ne-au explica
UI

bă
faptul prin inceputul de disgeralie in care a căzut
lrânul hboer, căci după o lună de zilei se zbură capul.
BC
 Y
— 315 —

AR
ia Ifotinului, rămâne boer:
Boerul Talabă scos de la părcălăb
primul au de domnit.
fără tillu şi snpt Rareş Voda în
natura slujbei ce a pu-
6) Danie domnească. Nu ştim

IB R
lui Bogdiun Vodă peulru
tut face paharnicul Joan Racişte,
120 de zloți, inadius
a î se dărui de domn o moşie de
pe domn în răzbuaele .
cumpărată pentru dânsul. Slujit-a

YL
ice, când cu inchivarea
sale, ori mai ales în misiunile polit
t Ivau Racişte să [i
țării? noi bâuuim mai degrabă că aces
sa pe lâugă Tur-
fost un însoțitor al Tăutului în misiunea

SIT
cia, câud cu închinarea Moldovei.

Document din 7053 Sept. 15. Jărlău.

140.
Sumur: Petru Vodă Rareş
ER
întăreşte, mânăstirei Moldaviţia o
capătul ei pănă la vărsilura ei iu apă
Toplita din târgul Baei, de la Aloxandru cel Buu, asemenea
sauie de
Moldovei, cum a fost (iculă Stefan Voda mânăstirei Neawiului
şi un părău cure fusese dal de
IV
pe lot lungul acelui părâu pă-
şi prisăci
sa aibă drept aşi face mori
Moldovei.
pa la vărsătura sa în apă
UN

POCHSAApZ BEAM,
+ Macrire Bilete ati Ilevpa Îoetoad.
MA AALEREII, BNAMENNTO. ele). „Î. . . ianogaani cat
PA AAN ECAMI. WT ac
ICOEISIS MANIE AMACPÂIL AAA 1 ISPE
AL

u eve ni atat A0-

ov tau Bedtan $ Aloajanckon, Iant
e upucr'ku
nacrip janta, AEE ET pad | Raanorkipeni
Alea ii
R

a ro EC 5 "Tp3F lae
ALU DU dap, CA EMA Toma
SMoadat SITE BIET
wr EPA AC SVCTIA, ULAEE Snagatr
NT

t Tr Saeăan apa Loe-

ăi Adauiie wr ipilakaa | reenoacreaau
OA. MEAN IapaS ue BHae AdNE AMENACPIIpH w'r
CE

ă hote. Ad Bă
IekauS Tr Aaa rea Cmedan
wr |) RAS BRABMOTĂT
ACT CPÂN AonacTiip Ava(aa)ennar
EA, N AAA "PH A0 SVCTiA MARE Snadatr
DOVCPITIL
I/

ni îi cr Snut, HAt te
Ş$ AMA Aat. Ad cens cxraopkr. dati
ui ta ret ÎlmypaS 4 eroMS
AS

e YoaiSr carBopir tă "Po nana

MoILACTHp ILkaaS AAeX HA 84 Pet Ilapa$. a TONANIA.
UI
BC
 Y
AR
"WU =

N NApAS ere CAT EAIUIMCANIEhI At GAMA crha atacruipu

IB R
MSAAJBIIA. pet cer Xpătt |] carorkapenina mperer'hu art
ca AMlapin. wr mac Sprit ca BACRat Aoțoţeat, rentepSutentate
MOARE Ha hihi, 4 Ha ro cc hpa Manere repetati

YL
unennicatuare stihr Ile jrrpa Lucenoan. si ukpa nazzareraenaa
aut cute Iamana n Grefana ui kpa etapa. tkpa

SIT
nana Gaya XSpS. ui rehpa nana Pope qneprutea, hpa
nana CrSpan n nana Mlornaa mpanzaanete Nerei,
“kpa nana lana XSaS n nana dluperta naprananene ter
Mkatţa | cekpa nana Mlanapa a manta Tau
ER naprananere
Monerpaacr, tkpa nana Ilerpu baprurenS neppaprk Co-
IV
vaca e, kpa ata IOpia enarap. pa nana Mana
cuc'rkpuuta, tkpa nana Xaprepa mecreatntia, kpa nana
UN

Iaerpanuta udata, rekpa uana IfkrSaa croata, rkpa

nana |] Iane nedtrica, ai rhkpa paeke nete matura dea.
AABCRUAY | ceai n aanța. ÎL ue natatie sro
AL

BOVAET CAR Maite Beata ver akrin MAL a ter

MAMELE PEAA. HATE HAR BOVAUOE Br Mttpee e POCIe | pape
R

pura Matt dloajanenea Bean "Poe it | menepSnata ma

NT

ULEPE AAA 10 NSTEPARA ELE nituit atat loa antţa.

HALE ver [pat aare [| rekipenie aaa pin. adn ui o.
ph nt Sriprnta. Baneite cer As “ru tunica Lo
CE

nana i Iapa. nature CR AB UP Peco Acra 24

AS Aekaer lia peprrea tan i a rani zapanie n cuacenie
ASI has. a ai Po, DSEVEIET PELLEA MAutere aa”
I/

Mie, Panenit Ad CT upoăkr ver ra Ba cz reopuare nou

AS

| seek ur npkuneruaere arrpa ju we nackya cehia

BROPOY OVroAe || ua] rr ecanreauernt atare ui flucan
UI

APP CPRIȚ APEA IREZEA UI BE A SVUACTĂE CA NOVA II CA

npuihre tlpare, ai ca tarani Lover ae rana e ma rată
BC
 Y
— 311] —

AR
PARA ECO Ha IŢI NA VAAAY HYh EA ke amin, SL ta
OA Rpiknecr Mi NOTEPA | ZEAENME OAO. GACEALCI; GHIE-

IB R
umicannieaov neakan ccătni, Î| manea ikpusat ans Mari»
1 ASPEIE O ICAPII, IL HAUIIOV IAT mpantskearit Ice
MOV ANCTOV MAUIEMA, MIC Pewprie A Xapaorik aro aur

YL
meta Carreipir 3,

SIT
“Traducerea
ER
Cu mila lui Dumezeu Noi Petru Voevod domn
tarii Mouldovii, ştire facem cu aceasta curte noa"
IV

stra luturor cui pre dâusa vor câla sau v vor auzi
cetindu-li-se, cum ne-am milostivit înşine cu vsebila
UN

mita noastră de am dat şi am îulăril înşine dela

noi în al nostru pâmâut al Moldove Siânlei nvastre
şi rugei nouslre mănăstiri Moldavilu, uuite este hra-
mul bunei Vesliri a preacuratei fecioarei de Dum-
AL

nezeu născaloarei Mariei cu o lopliță, ce-i în lar-

aul Baci; din vârlul ei la gură, unde se varsă iu
R

Moldova, ce i-a fost dal danie de la strabunul dom-

nici mele de la Alexandru Voevod, şi un părdau
NT

ce a lost dal mânastirei de la Neamt de bunul dom:

uiei mele Stefan. Voevod, sa fie şi acestei mânăstiri
Moldavita ca sa poata lasa apa din Moldova aşijderea
CE

la gură unde cade în Moldova şi ca singuri sa-Și

faca mori şi stupi sau ce ar voi sa-şi faca pe To-
plita şi pe acel parâu. iar slinlei mănăstiri Neam:
țului i-am mai dat să foloseasca de acel părău. lar
I/

Toplita şi -pârăul cari-s mai sus scrise să fie sfin-

unde este bramul Bunei
AS

tei manastiri Moldavita,

vesliri a preacuratei Fecioarei născătoarei de Dum
nezeu Mariei de la noi uric cu toate veniturile ne-
ruşeit nici odanăoara în veci, lar la aceasta esie
UI
BC
 Y
= 318 —

AR
credinta domniei noastre mai sus scrisă Noi Peofru

IB R
Vodă şi credința prea iubiților mei fii llicaş şi Sle-
fan şi Costantin, şi credinţa bocrilor noştri, ere-
dinţa dumisale Ffrim /urul, şi credința dumisale
Dorce dvornic, credinţa dumisale Sfrza și a du-

YL
misale AMoghila: parealabii Iotinului, eredinla du-
misale Danciul Iluru şi a dumisale Miron părea
lubi de Neamţ, credinta dumisale Șandru şi a du

SIT
misale Tâmpa parealabi de Cetalea nouă, credinta
dumisale Petre Vartic porlarul de Sureiva, cere-
dinta dumisale /urie spatarul, credinţa dumisale Dan
visternicul, credinta dumisale ER /lrăbor postelnicul,
credinta dumisale Pătraşco ceaşnit, credința du:
misale Weagul stolnic, credința dumisale Plaza
comis, şi credința tututuror boerilor noștri ai Mol-
IV

dovei a mari şi a mici. lar dupa viata noas:

va fi domn In pamântul nostru al Mol-
UN

tra cine
dovei din copiii noştri sau din neamul nostru sau
ori pe care altul Domuul Dumnezeu il va alege să
fie domn lării noastre a Moldovei, unul ca acela
nu strice a noustra danie și înlarire rugii noastre
AL

sa
Moldavitei, unde este hramul Bunei Vesliri a Nas
catoarei de Dumuezeu Mariei, ci mai vârtos sa o
R

intareasca şi so impulterească, de oare ce i-au fost

date acele mai sus serize 7Zoplifa şi Părăul stiulei
NT

noastre rugi de la Domnia me pentru sutletul stra-

moşului şi parintelui nostru, şi pentru î nvastra
sanătate si mântuirea oulletului şi a trupului. lar
CE

cine Sar încumela a rupe i noasțra danie, unul

ca acela fie proclet de Domnul Dumnezeu lacâlo-
rul cerului şi al pamântului, și de prea curala lui
I/

maica şi de cei 4 sfinți Evanghelişti . şi de cei 19

apostoli şi de cei 318 parinți care au fost lu Niceia
AS

Cetate, şi de toli sfinții cei întru Hristos; parte să

aiba cu afurisitul Aria şi cu vânzatorul luda, şi cu
acei jidovi cari strigau la Isus: sângele lui nevino-
UI

vat asupra noastra şi asupra copiilor noştri. lar

BC
 Y
AR
— 319— ]
|

spre mai mare tarie şi putere a tot ce Sa scris

al nostru credincios boer

IB R
mai sus ani poroncil la
şi pecelea noustră s'o a-
Măteiaş logofăt să serie
cate la această carte a noastra. A seris Gheorghe
in Ilarlau la anul 7053 luna Septembrie î7.

YL
NOL

SIT
tă
are pecete rupti atârna
1) Originalul pergament
apel din laşi. Se pol celi a
se allă în grefa Curţei de asă. (v. Su:
ieaa,. Şaur roş de mat
ceste cuvinle : n Ben
|
ER
vele şi lzvoade VIII, 655). Moldaviţa.
Păr ău, _Ba e,
9) Nume de locuri. Toplita, în
de Toplila găsim un sal
IV
„_8) Toplita. Supl nume les co:
umiri mai vechi. lu inte
judetul Mehedinţi şi alle den i-
ţionarul său. lata cum. prec
UN

mun Cihac nu ni dă în dic Tea ex Aa

nostru ce-i aceia Topliţa:
zază documentul $
A CTiA NA SnaaaeT
ec SS Trpar hac, WwP RpXk
ro )
în targul Bae de la (izvorul
Mona. =cu o toplilă ce-i
AL

varsă (cade) în Moldova. Deci

capătul ei la gură unde se
curgătoare, care trecea priu
Topliţă” trebue să lie vo apă
R

târgul Bac. la o
acea Topliţă 2 Se zice Topliţa
Ce sa fie acum
NT

, şi unde când dă
apă mocirloază. unde este slod permancul
de ochit, smârc,
vila cu piciorul se înlige mai lare, un lel
hială iarua
un pirău, a căruia apă unu îng
CE

din care izvorăşte

apa din lo-
Fără a prejudeca pricina de ce nu înghiață
mocirloasă, acest tau,
plită, poporul în nuniit această apă e caldă
acest ochiu, cu vumele de Topliţa, crezând că apa
I/

acele ce nu inghiațăldin cauza

şi de aceia nu inghiaţă. La nț,
se zice Sărata, Săratu, Solo
sărurilor dezolvate in apă li
AS

care nu inghială li sau ARI

Soloneț ele., la celelalte ape
a (topca=cald, toplenie=in-
toplița, că ar îi wmlde și iarn
zăe ulodoasă
topi), dar din aceiaşi cau
UI

calzit, topili==:
BC
 Y
AR
aS0 —

IB R
(lopkie= mocir'os, topkii=gludos). De arcia în părţile de
ses se zice în loc de foplifu=gluduri, smâreuri.
4) wr Aha roensacrta Grrebana Boesan=zzde la bunul
domniei mele Stefan Vodă, credem că se referă la Stefan fiul

YL
lui Alexandru cel Bun, şi frate cu bunul sân Bogdan Vodă,
tatal lui Slefau cel mare, Nici inteu caz nu putem lua aici
pe Stefan Vodă drevt Stefan cel mare, lalal (rar sau

SIT
poireah) lui Petru Rares,

IS .

101. Document din ER

7033, Aprilie
pier
4, Muși.
Sumar : Petru ltares Voila tare impârtala ce si-au făcut
IV
intre sine sucorile Mariea Iran și Marina Petriman în satele Crivegti
Hudeeştii. Gâurenii, livâcani, cum si Lizanii rubi,
UN

„t Macvine Bișiere ant Ierpa lecega rocnoaapa atat

Aa sabie, BHAMENITEE MAL MECIA AMETOAM MAUIIIAL ao
CR IPe Manea IAPA. Hat sro “Poți Şcanturite [| wie
AL

piticu mph nat, ut mp manta toape AMloaqanz

citi, Mapa nuereek pann n cecrpa cur dMlapurna
R

eruik Ier pravan peur Macrnna eniSinr [| dl apSnre

nt upkeyuSuarene Bocre Corpann ui Spor Corpae
NT

BA 009 EIȚ ABBE BAI MIERLA MENCUSSE AER ANNUPRCAL AS

LAN WI PABAEANALL Mpeateiiii ceea creta mpariine vwrrnn
CE

WU CGCN patul evpue(ne) n ncupunitate are Hate Ark

Aste Hy ihspazh n Decre Grpania er npkakaa antene
Sacanapa eee. n ver | Maia n Creaţia) Deeeai
I/

Wr Horepaiti atit wr poirrea'k vecnsacenaaut Grrezana or

AS

Bei Hcuputiiaie vre nada Basa ui MapSra. or pag

Atentie "mut ver Geanta | heesai n deru u Ilacrk ur
paabaenie wr recenta, ut cena nanark pute n
UI

Noten, ut usăctttita tr PARA, Macri WriiA Dn paste

BC
 Y
— 381—

AR
i ceae Iapa. si: geeradecă | „a aer Mapai n
«i
noraita ceace puneri st cea LaSprkaun,. sure ce ceasțiui,

IB R
SALA APT PAARGANIL PIE CEAI, d MA A MAC CEC-
pa eat dapuueit Acera | asc S eri sacT moaeritita cede Wr

YL
Rpiinemin m cedo Xodutiţiii We ECTh CA eSenau. UPAA
HAM N Epika, Mănnttăui BOtApE, Moe dihi rnakruuu uy As
BBOIO BOA IL 9 Î] atei 0 AOEPOE UI pAsĂ “Raci. a db

SIT
PAROEALE UT NAC AAA IL DSTEPAANAR ECANnI Aa pun aut
MI cecTpa ci Mape Seri "Tor WTOTII gitutenticanie || ceda

ARO Ad EC Mda AVP MAC Split CA RACEAh ASTIA Mat iER

ARTE 1 Snouamoat HU "upaSnovurbreain nu
npapSpliroan By 0. EzeemtoV poAS HI ETO CAI MARE |
IV
BET HAMRAMERĂN MENSPSULEO MONK Ia pelhi, A XoTaph
ram paper cedaai Nana Îpiteţuta! Hi Nopcteijout
UN

S CrpSura Hi uosaseiita Dareana | noa n LaSpkisa aa ec

wp ovenț crsponi no crapsut$ “Vomap no RoVaa 113 Ghica
CUZEARAAN. 30 PER EUjIE CAI Aadit HI NOTEPAAINAN caSah na-
AL

UIEMOY Ri panh sa con patut |] uuraun nonavk PaaSan ui

Ikea n Alapuuta AT ĂaAvA n ari 1 NAEALEZ
R

ua ut Mea n Gumsa pr Gane, i Ăparuia

NT

acuka PaqSaoziiui Cuatiwuh cun || Ikrzu. nenpuniaie uTo

iataani akaca(e) tat Granita Ilparmaanh tor Iempa ho-
EROAA, 1 MOTA MACAR FUMInitcAntiN Scut ecdtnl SHOIORE Is.
CE

Belu EVAEAE, i cdti Toyo atath n Hocme Kao Ad

gem ma tu ac Spit ca acetat AOYoACAI FAS i AkTEA
AAN 0 NOTBOZANAN
I/

MS ii SiSuameai AS. E ENpIE EC

cavs nameno Gpemie Xoaeanitn n BIS isa eo Pia
AS

PUR EHINCANiE MA UŞ NpaBiii (THAI CEO Ia Sun ear

urme wun KSnita wr ÎjLezSa Doyuanin Ba 1, Bad "Paz
UI

TAgCKHĂ AWP NpuBHale To HMAA Î[le;Sa wr moatte Spui

BC
 Y
AR
— 359 =

IB R
BA NEPALCRT BATU TA rapeRi, Rae Ad EET Mt Spit Ar
Mac că Baci ACȚoAcAt Mat si phreti Îaa at Siroiarroat 0%.
SI na o ter kPa Maurere POCNRACPRAMIE EU ENICANALO hi

YL
Ilerpa loatsai n ek(pa) prezoane cute recnoacreaati
Mantaua n Crrejalna) n Rocranruna. m rkpa netap
ua | umuţ. rkpa nana XSpS: arepruniaza, ehkpa nana Îlerpn

SIT
Kpanet(u). kpa (usa) ÎS (un) mana Gropsn mpa-
enaan Norunera, tkpa nana Aare XoyaS ui nana
Muponsna (sic) nparanan ter Irkauga. tkpa mana |] IUL a ta
ER
Apa n nana zau npartasat Iegsrpaactiit, (eekpa) nana
aprut lerpur neprapk CSaanerare, a na LOpie cura
IV
vapk. su nana Aloraraa nnerhprnnza, ar uta Xpatopa
uoertaninia, ui nata Vama u MkrSaa n Iaanen, ui
UN

thpa packy noap tautiț leajatetniț, Beit a adr, 4 9

nana zunork are BSAeT renapa name sean î6 arhrea
MAM Matt ÎG duete poAS MA Mat ES ROEA spre
AL

EIPU TENAREA MAE Bean Mosaic POTI IM

nopSunta nare Aanie a morepaztenie ace uS Stiprkiata
R

n Spain. BaniS5te cet Aaa 0 Separat za l uN

NT

pate” zrmuuntesnint each CSM MPARI COP, A tă

oaie npkueer si BOPRPARALUIE OMS AceatS MUTE CAe
aMareanur adere:
CE

Ho neaekanr ceata namenS piesa

per Cunearu ja near namS uputlererai neritS aero te
ueS, "Ponta Paopeezova tueaa $ Xcoţ pare fiu mean, A.
I/
AS

“jraducere
UI

Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voevod domnu

țarii Moldluvei. ştire facem cu aveasta carle a noa-
BC
 Y
AR
— 385 —
vor cala sau celindu-li-se
sira tuluror. cui pe dânsa

IB R
venit înaiulea noastră şi
o vor auzi. lată că au
Moldoveneşii Măvica ju-
inaintea a lor noștri boeri
ci Mărma jupăneasa lui
păneasa lui Bran şi sora străne-

YL
Nastez, nepoale Măricăi.
Pelviman, telele de a lor
poale lui Coste Stavici şi Jurj Stravici
silite nici învăluite şi Şau în-
bună voce de nimeni
pte ocine din ale lor

SIT
partil între sine ale lor dre bunii lor Jar si
drepte uric e și direase ce au avul Ale-
domniei mele
Coste Stravici ue lu sivăbunul
şi Şte[au voevozi şi de
mandru Voecod şi de lullie ER
mele Stefan Vodă
de la părintele domniei
întărire te
ce au avut baba. lor Măruşea
şi din diresele
Stefan Voevod şi mama
impărtală aşijdere de la
IV
de la domnia mea, a lor
lor Nastea de împârtală
Ilotceşti şi jumatate din
sule . anume. Criveşti şi
UN

ni.
Criveşti şi salul Găuvea
Răvăcani, pariea din jum ăta te de sat
Măricăi
Şi şa căzul în parlea o seli şte. şi
, care este
Criveştii şi salul Gaureanii siliște; iar în par-
aşijderca
jumatate din Răvâcani
AL

ci Ju-
i Sa cazul în partea
tea surorei ei Marinei care
şi satul Iodeeștii,
matate” sat din Criveşti
noastră şi înaintea a lor
R

este cu vecini înaintea voe

văzând a lor de bună
noştri boeri. Deci noi
NT

aşi jde re
împărţală, şi noi
și locmală şi buna lor icâ i Şi
înlarit îușine Mar
de la noi am dat şi am scr ise
e acele ce-s mai Sus
surorii ci Maărinti, loal loale ve-
CE

la noi uric cu
sate. ea să le fie lor de
şi nepolilor lor şi slră-
nitarile lor şi copiilor lor
lor şi la tot. neamul lor
nepotilor şi rastranepotilor
aproape neruseil nici 0-
ce li se va alege mai de
I/

avul acelor de mai sus

danaoară în veci. lar hol Hodeeştii li Strun-
tii şi
AS

serise sale anume Criveş lie

Rav aăc ani şi Gaureani să le
să Şi jumătate din e din vec hi
hiul hotar, pe und
din toate păriile pe vec
ine dal-am şi ani întărit
au îmblal; şi aşijderea înş săi drepti ligani anume
UI

ui
slugii noastre lui Bran pe
BC
 Y
AR
— 354 —

IB R
Radul şi Neaga și Marina copiii Daduluişi Catrinei
și verile lor Joea şi Simza copiii Stanei și Drauu
fata Radului si Simion fiul Neasai, din diresele ce
le-a arat bunul lor Staneiul parcalab de la Pelru

YL
Voevod, și loli acei țigani mai sus scriși sinl ne
polii lui Gureş judele şi a lui Guduman şi Costea
ca să le [ie lor de la noi uric cu loale venilurile

SIT
lui şi copiilor lui şi nepoților lui; si încă am mai
dal şi am mai întărit slugii noastre lui Ironia
Iomelnic și nepuulei sale Maricai pe a lor dreapla
ocina satul Pausestii. ce dânsul Fa fost em parul ER
———— lol Seful Dia ŢIei du 900 zloți tatarasti din
privilegiile ce Leca avul Sleful de împârtala de la
domnii meu ŞI tarâşi a cumpărat Bremie Iomel-
IV
nic i ticiă parte din Costeşti de la Steful din ace-
laş uric drepl 50 zloți tataraști, ca sa-i fie “lui u-
UN

rie de la noi Iui şi copiilor si nepotilor lui. lar la

aceasta esle credința a noastrei domnii mai sus
scrisă noi Petru Voevod, și crediula preaiubililor
AL

[ii ai domniei mele Mius și Stefan şi Constantin,si

eredinla boerilor noştri, credința jupânului „/luru
dvornie, credinţa jupânului Pe/ra Crăcovici, cere-
R

dinla jupânului Bece şi a jupânului Sterza piure

calabii Ilotinului, credinta jupânului
NT

Daucint Zu
rul şi a jupânulni Aliron parealabi Neamţului. ere
dința jupânulni Sandre si a jupânului Tiunpa par
calabi "de Celalea
CE

Noua, credinla jupânului Vartic

Petre portar Sucevei, şi a jupânului Levie =palur,
și a jupânului A/oghilă visternie, ŞI a jupânului
Itrăbor postelnic, şi a jupânului Iamza Şi Necuul
I/

şi Plasa, şi credinli tuluror boerilor vostri Alol-

doveneşii a mari şi a miel. lar după a noastra vi-
AS

ială cine va li domn pământului uosleu din copii

noștri sau din neamul nostru sau pe ori care al
lul D-zeu îl va alege să lie domn larii noasire a
UI

Moldovei, unul ca acela să nu le strice a noastră

danie și îutărilura. ci ma! vârtos să le-o inlareasea
BC
 Y
AR
-- 385 —

şi să: împuterească, căci că înşine am dat și am

IB R
întarit pentru tot ce s'a scris mai sus şi” căci ca
sânt lor drepte ocini. lar spre mai mare tarie şi
- împuterirea tot ce s'a scris mai sus porontit-am în-
şine la al nostru credincios boer Mateiaş logofăt

YL
să scrie și pecetea noastră s'o acâte la această
carte a noastră. Toma Florescul a scris în Huşi,
la anul 17053 luna April &.

SIT
NOTE
ER
1) Originalul pergament, en pecete atârnată, face parte
i.
din arhiva d-lui Rober Mille, fostul proprietar al Strungz
IV
PsenoAd p
Se ceteşte pe pecete: n(euiTrn îw) Ilerpa Horksant
seman Mloaiaenent, Cap de bou. Este şi o traducere făcută de
UN

Joniță Stamate pitar în 1808 Oet. 20 Eși. (Vezi Surete și

Izvoade VIII, 661).
de persoane : Mărica, Brau, Mărina. Petri-
2) Nume
man, Nastea, Mărușca. Coste şi Jurj Steaviti, Eremia Ho-
AL

melnic, Stetul Bunaţki. |

3) Nume de locuri. Criveşti, Hodceşti (şi Hotceşti),
R

Gâureni, Răvăcani, Strunga.

1) Jurj şi Costa Stravici. Uricul nostru ne vorbeste
NT

de supt
de urmaşii în a 4-a generaţie a boerilor Stravici
surori
Alexandru cel Bun. In adevăr ne spune câ cele 2
Pe-
CE

jupănea sa lui
Alărica jupăneasa lui Bran, şi Mărina
oate
trinan, erau fetele Nastei, nepoale Maruşcăi şi strânep
Alexand ru cel Bun
lui Coste şi Jurj Stravici, cari trăese supt
x ZSpith ui hoc're Crpatnu ww
UT Mada AARE
I/

(nenpututale
upkakaa nanere Saca Apa liomoau=din diresele ce au avut
de la bunul nostru Ale-
AS

bunul lor Jurj şi Coste Stravici

zandru Vodă.
Ar urma că acești 2 Jurj şi Coste Siravici să[i fost Irati.
UI

ru
In adevăr Petru Rareş Vodă zice că faţă de el Alexand
o=
“9
BC
 Y
AR
— 356 —

IB R
cel Bun vine străbun (npkAkax), căci avem seria: Ale-
xandru Vodâ—Bosdan Voda—Stefan Voda—Pelru Vodă
Rareş. Tot aşa vineau şi cei 2 Stravici Coste și Jurj fala

YL
cu cele 2 surori. Jurj şi Coste Stravici—Maruşea--Nastea
—Mârica şi Mârina; dar uricul le zice numai Akaste în
loc de nphakacee.

SIT
Fost-au cei 2 Straviei fraţi ? Documentele timpului
par a ne desminţi. lu adevâr în documentul din 6029,
(Ulianitki 26), se aduce intre cei 33 ce iscâlese, și credința
lui Stefan Strarici i brat ego Jurj. Deci Jurj Stravici
ER a-
vut'a de frate pe Stefan Slravici, iar de Custenu se po-
meneşte. Urcându-ne mai sus găsim pe un Bratul Struo-
IV
zici Și cu fratele său Liuban; iar mai sus câtră 1392
găsim pe Ivan Stravici. Credem dar că primul Stratici
UN

a fâcut purte între descâlecatorii lui Bogdan din Maramu

reş şi dacă legăm arâtarile. documentale reiese'că Slravi.
ceștii au fost in rândurile dintăi ale boerimei între 1392—
1421,
AL

Cel dintâi fost-a Iran Slravici urmașii lui au tost

Bratul şi Liuban. In al teilea rând au fost Jurj şi Ste-
R

fan Stravici ; urmaşul lui Jurj Stravici a tosl cred acel Coste
Stravici, care acest Coste a licut pe Măruzea; aceasta pe
NT

Naslea, și această Nastea pe cele > fete Marica și Marina.

Pentru suroiile Mărica şi Mărina din (did era greu sa
CE

șlie bine spila lor de 150 de ani mai inainte; de aceia și

scriitorul încurcă gradul, punând deadx în loc de preadeada.
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IB R
Gbadicele Du N etic

YL
X%. Muntenia
Băvean vel] stolnic 32.

SIT
Albul diac. 335.
Albul vistier și Ispravnic 31S Bărleşti sat 331.
Albul comis 288, 291, stolnic Barsești sat 307.
294, 997, 298, Basarab Vodă Mlad 318.
Albul din Gugueşti 336. Basarab
ER Vodă (Neagoe vodă)
Albeni pe Gilorlu 9S9. fiiul lui Basarab Vodă, 330,
Aldamaş 339. . 333.
Amarul, sat 982. Berendei Neagul 306.
IV
Amlaşul 280, 293, 30. Bertea (popă) “din Aninoasa,
Andrian, munte 283, 297, 3360.
Aninoasa 336, 338. 350. Birari slujbaşi 982, 994, 305.
UN

Arcă, fiul Areai, 987 Elena Blăstăm (incheere) 981, 294,

sora— 9S1. 308.
Argeş 981. Bodea stiatornie 333.
Aspri 9s5, 291, 993, 997, Bogdan logofăt Bi, 325, vel
AL

998, 338. dvornie 395, 521, 3-9.

Babeni sat 307. Bogdan spalar 309,
Badea 309, din Cojeşti 316. Bogdan vel logofăt și isprar-
30%, 309, 316, nic 335,
R

Badea pah.
3185, 320. Bora, munte, 395.
NT

Badea post. 291. Borăşti sat 322.

Badea vornicul 951. Boul, munte 984.
Badea pah. fiul lui Tudoran Bradet 300.
pitar 350. Rrâeşti sat 306
CE

| _
Baia sat, 305, .. Brancovanul Preda 35$.
Balea paharnic, 9s1. Brumaluuul sat 306.
Băleşti sal, 306. Bratul Spatar 253.
Balica 316, parlea lui—393. Bratul vel comis. 345, 319.
Bucureşti 283, 290, 291, 99%,
I/

Balomireşti sat 282, 2854

Balota din Bărleşti 331. 316, 320, 331, 335.
Budenii sat 959,
AS

Bănut din Vlădești 341.

Barbul al Craiovei 300. 302, Budo sat 306.
304, 309, 318, 320, 393, Bumbara din Corbi 331,
325, 327, ban 331, 333. Bumbeşlii sat 339,
UI

Daăvean comis 339. Bunilă 318.

BC
 Y
AR
Buzdugan
din Sofraceni 331. Crâstian dvornie, 288. biv

IB R
Duzeu 327, dvornic 297, 302,304, 309.
Buzinea vel clucer 358. Crislea dvornic 286.
Calin din Viadeşti 341. Crăstea spatar 349, 349.
Calotă vist. 316, 315, 320, Daia, sat 295:

YL
comis 32, vel dvornie Dâmbova sat 282,
551, 393. "an Vodă 280,
Calul; a dat domniei mele Dan, 207, şi ai lui: Dragoi,
calul 256; a ertat darea Neauot, Dobromir. 297.

SIT
de cal 255. a dat ua cal Dan 319.
bun 241,297, domniei mele Dan din dupânești 331.
a dat calul 295, 302, 316, Dan din Romăneşti 331.
a ertat darea de cal 333, Danciul 25$, fraţii și fiii lui
Câmpulung 357, oraşul
niei mele 357,
dom- ER
255,
| Danciul din laşi 331.
Cânestii sat 306. Danciul stolnic 286, 255, 291,
Capotă Manea 336. comis 994, 997. 295, 302,
IV
Carbeştii sat 329, 304, 309.
Carlig diac 295, Danciul armaș mare 318, 320,
UN

Cazan logolât 953, 323, | vel drornie 324.

Câţeţi sat 3vv. Deadiul vist, 345, 349,
Ceaurii sat 322, 325: Deateo 309. 327 ban 327,
Cervica vel dvornie 342, 329, 330, stolnic 253,
Ceucuţ gramalic 256, Dediul spatar 56.
AL

Ciobăneştii sat 306. | Didrih. 254.

Ciocadiu sat 257. Dinu (Câmpul Ini—) 306,
Ciuehiu 306. | Dobra silizte 320,
R

Ciurileşti sul 252, Dobromir 297.

Cneji 34, Di$,. Dodeştii sat 304.
NT

Coarnele munle 291 320, Drâganul sat 306,

Coaste, munte 305. Deâgoi diac 297.
Coico 25|. Drăghici biv dvornic 285, —al
Coltea postelnic 258, pahar:
CE

Stoicăi 958, 291, 294, 997,

nic 291. 298,
Coman 325, Drăghici paharnic 331, 333.
Corbi sal 316, 225, 331, Drâgoeni 331.
Corcolaţi sat 202. Dragomir Udriste 282, 204,
I/

Corlal diac 204, Draomir Manea 255, 288,

Costandin pah. 339. 294.
AS

Costandin vel postelnic. |] Dragomir stratornie 294, 302,

358. 304, 309,
Crainicul munte 306, Dragomir stolnie 300, 402,
Crâng siliște alu, 309, 316,
UI

Crasna sat 25, Drasotă, 306,

BC
 Y
AR
— 389 —
Draica, 333, laşii sat, 2S8, 331.

IB R
Duca 983. Istratie egumen Tismanei,
Dumitru paharnic: 294, 297. 392.
298. luga 306.
Dumitru vistier 333. Ivabua, munte, 305,

YL
Dumitru vel dvornic 336, 339. Ivan stolnic, 31$, 320, 324,
Dumitru diac 358, 395, 327, 3899, 332.
Eremia lug. 349. Ivan vel postelnic 335.
Evslralie egumenul Tismanei Ivancea stolnic 335.

SIT
328, Ivaşco postelnic 2lea * 345,
Făgraş 280. 293, 305. lvui, 287.
Fiiat 331. Izvoranul stolnic, 304.
florini ungurești 28, 29, Izvoarele, sat 259.
304. 318.
Fote postelnic 345, 349.
ER
Jilțul (gura-—-) 300,
Jitian. 983, 989, fraţii sai,
Frălul, Stanciul 997. Pătru, Vâlcu, Vlad, "Radul;
Frați—să fie fraţi 306, 316, 299, verii săi Albul și Cră-
IV
Genunea (lui Miloe) 331. ciun 289, 297, 390,
!. Ghizdaveţ Dumitru ispravnie Jitian stolnic, 331, 333.
UN
4
sei

987, Jiul riu 289, 325, 331.

Gilortu, apă 289. Judet, slujbaş 982, 294, 308.
Giosani, sat 289. Jupăneşti sat 289, 331.
Giurători (zarleşe) 12 boeri Laţeo diac 983.
310, 395, 357. Lateu, 993, nepalii săi An-
AL

Gligori vel comis 342, drian, Lupul, 293. ,

Gligori vel logofăt 358. Laţeu, unchiul lui Deateo 327,
Globaș slujba * 989, 294, 308. 3285, şi fiul său Radul
R

Grigorie evumen mânăstirei 39$.

Visina 330. "Lăudat din Vlădești 341.
NT

Groşani sat 333, Leea spatar 339, vel postel-

Groza 333. şi fratele său nic, 849, biv vel post.
Mareş, 333, 349. -
Lelești sat 291, 326.
CE

Gugueşti sat 336.

Hamza comis
' 331, 333. Lupul biv vel logofăt 345.
Hargot paharnic 286, 288. Lupul pah. 345, 349.
Harvat spatar 320, vistier Macrea Stan 398,
394, 395, 337, 399. vel Măuea, cu fiii lui Stan, Dan,
I/

logofat 331 333, Radul, 30.

herţeg 280. 893. 305. Manea vistier 286.
AS

Heanitul din Băleşti 331. Manea paharnic 335.

Hrizea vel vornic 358. Manea fost stolnic, fiul Bar-
Iane Visternicul 335. bului, 2$5,
Ianichie egumen Tismanei. Manea Carbul 293.
UI

313. Manole portar 333.

BC
 Y
AR
— 390 —

IB R
Marcea post. 32. 325, 327, Neag post. 291.
3239, , Neaga 335.
Mareş 333 Neagoe din Vladeşti 341.
Margea vel spatar 3f2, Neauoe slratornic 309, 315,

YL
Martin 306. 333,
Malei Basarab Vodă 352. Neagoe postelnic 316, 320. -
Micasă, munte 305. Neagoe comis 324, 325, 327,
Mihail Vodă (viteazul) fiul Neagoe spatar 350.

SIT
lui Palraşco Vodă 336. Neagoe vel ban Craiavei 335.
Mihail 285, Neagoe Borcea 255, 9S$, 291,
Mihailestii, 293, 294,
Mihalcea Radu 39$. Neagoe log. 3î9.
Mihnea Vodă. sin Vlad Vodă
317, 319.
ER
Neagul 991.
Neagul dvornic 253.
Miloe (genunea lui—) 331. Nedelea vel dvornic 334.
Mircea 306, Nean 30.
IV
-Mlireea comis 983. Negoeşti sut 307,
Mircea Vodă (cel băirin) 330, Negomir 306.
UN

Micea vodă sin Mihnea vo: Negovanul munte 305.

dă 332, strămoșul său Mir- Negre spatar 336.
cea vodă Dâtrinul 322. Negrilă spatar 2S!
Miroslav lug, 339. Nica vel visit. 312. vel log.
Mlădin (fiii lui—) 298. și ispravnie 30, dÂ9,
AL

Moga 306. Nicula al Blidei 259,

Moznenţ, Stoica, Dumitru, Novaci sat 306,
Vlacsăi, Mihail, Petru, Size Obrejinţa apă 331.
R

man 9S2. Ohabă, sat 293,

Moşneni din Trestioara Văl- Olăcari 305.
NT

cul, Dadul, Lumot,lon, Dan, Oncea logofat 927 32,

Stanilă, Stanciul, Radul, Oslea, munte 954.
Stan, Sluv, Pătru, Drago- Paiandur Vasile vel stolnic
mir, Stan, Mauca, Stoian, 35$.
CE

300, Panait stolnic 315, 34,

Muerii (poiana—) 2$7. Pano vistier 349,
Mugosanii sut 305. Păpâianii sat 306.
. Musat, fii săi Dimitrie şi Mu- Părăginoșii, munte OS,
I/

sat 316, 33%, 305.

Muscel județ 356, Păârăngul, munte 254.
AS

Nan 319. Părvul vel dvornie 291, 294,

Năsturel Udriste 35$, 297, 300, 302, 30t, 315,
Neacşul parcalab de Câmpu- 320, biv dvornic 325.
lung 33$, Părvul comis 3l6,
UI

Neag 319. Părul Craiovescul 316, 324,

Neag stratornic 293. 321,
BC
 Y
— 391—

AR
Pârvul spat. fiul lui Tudoran Radul din Vlădeşti 3+l.
pit 356. Radul Voevod fiu lui Basa:

IB R
Patru spatarul 316. rab Voevod 338, 341.
Pavel postelnicul 338. Radul voevod Serban 344,352.
Petre diac 331. Radul Voevod fiul Mihnei
Petreni sat 293. Voda 344, 347, 356, 397.
Radul Gramatic, 291.

YL
Petru Vodă îiul lui Mircea
Vodă 331. Radul comis 316.
Piteşti 333. Radul post. 297, 298, 331,
Plăcicoaea 987. Radul spatar 331, 333.
Radul comis 330,

SIT
Pluscu sat 300.
Poborăşti sat 306. Radul stratornie 302. 304.
Poiana 287. Radul vel paharnie 302.
Polovraci, sat 305. Radul vel vist. 358.
Popeşti sat 395. răscumpărare de vecini 335,
ER
Porcenii sat 330, 331. 348.
Preda diac 988. Rat, Giurgiu comis 339.
Preda vel postelnic 336. Răzieul 9S9.
IV
Preda vel ban Craiovei 339, Rediniţe (fii—) 298,
349, frate cu Radu Buzes- R man 289, fiii săi Dan, Deat-
că, Serban 2S9.
UN

cu clucer 342.
Precopie 201, 320. Roman 301, cu vi săi Mariâ
Prigoria 9S$9. Mărga 302.
Prislop, munte 305. Româneştii pe Jiu 289, 331.
Prodan 318, şi fratele său Roşia sat 306.
AL

Ivan 3I1$. Sarandino logofăt 951.

Racoviţa, sat 305. Schimb 293.
Rada jipânița 836, fiica ei Scurta sat 306
Semea spatar 325, 327, 399.
R

Neacşa 336.
Rădoii sat 306. Setea (fiii lui—) 29$.
Sin seriitorul 329.
NT

Radul din Gugueşti 336.

Radul, 305, cu fratele său Slănicul de sus 336.
Petru 305, Sorbele, munte 9S+.
Radul din Bărleşti 331. Sorca 306.
CE

Radul Tomonev. 333. Spinenii sat 306.

Radul Vodă (cel Frumos) 983, Staico vist 291, 294.
fiul lui Vlad Vodă, 284, 293 Staico log. 986, 288, 291,
Radu vodă (cel Mare) 290, 994, 297, 298.300, 304,309.
Stan din Băleşti 331.
I/

sin Vlad Vodă (călugărul)

299, 301, 302, 303, 305, pă: Stan gramatic 309.
Stan stolnie 281, 993.
AS

ric.telui domniei mele Vlad

“Vodă 306, 313, 326, 334%. Stan spatarul 335.
Radu Buzescu clucer frate Stana 338.
cu Preda vel ban; 339, 342. Stan Săvescu diac 3t2.
UI
BC
 Y
AR
— 392 —
Stanca, cumnala lui Vasiiu, !|| Tercuje sal, 306,

IB R
fiii ei Sandul. Opriza, Va- Tismana mânâstire Da AR e-
siiu, 544. gumenul —2$4, 250, 243,
Stanciul 295, 313, 822, 32 925,
Staneiul vel porlar 330. Titulatura domnilor 230 duce

YL
Stanciul vist, 2Ss. al Amlaşului şi Fagaraşu-
Stanciul comis 236. lui, 293, 305.
Stanciul pah. 324, 827, 329, Topşa, sat 257.
Stanciul gramatie 300, 502, Popesti, sat lâvua Tismana,

SIT
314, 255, 293, 027, 325,
Staneil vel pabh. at, Treslioura, 300.
Stanislav elucerul 293, Tudor gramalie 316,
Slelan, 291. Tudor vist, 297, 295, 2,
Stefan din Corbi 333,
Stefâneşzti sat 305, Tudor
ER
304, 309,
logofat 318, 320, 2)
a...
Stefanul, munte 305: Tudor vel ban Craiovei 345,
Stelul din Vlădești 341. JIS,
IV
Stoian diu Slânicul de Sus Tudoran pitar 326, 938, 3H1,
336, 512, 34, 315, cumpărături
UN

Stoica 319, 323. le sale de ocine și vecini in

“Stoica comis 951. Vlădești 345, fiii săi Badea
Stoica Vislier 330, pah. si Pârvul vist, 352,
Stoica vel losfet și ispravnie Turburea sut 306,
239, 342, Tureilor (Câmpul) 400,
AL

Strâmbâtaţi sat 306 Turcinesti, sal 952,

Siree (piscul lui—) 305. Tudosie vel logofăt si is-
Stroe spatar 297. 295, 302, pravnic 336,
R

304. Tieșul Bt,

Siroe vel dvornie 309, 316. Tiganii, sal 306,
NT

Stroe postelnic 331. Tigani robi 307,

Stroe stolnie 336. Lugro-Vlahiei 280, ete.
Suharna, munte 303. Ungurelul sat 301.
Serban paharnic 336,
CE

Ursaţi sat 319.

Șerban (valea lui—) 331. Vâlarii sat 309,
Solrăceni 331. Vâlcanul (curtea—) 309,
Şoldul, munte 305. Vălcâneștii sat 366,
Susman din Curte 286. Vâlsan 306,
I/

Tăbarta, 206, Vâlsan din Drăgoeni 531.

Târgovişte, 255, 257, 255, Vama de oae 252, 201, 305,
AS

298, 302, 303, 300, al « deporei, DS2, 204, 305,

315, 824, 825, 329, 336, « albinărit 952, 294 3us,
339,349, 316,330, 359,358, « gâletârit 282 294,205,
Teodosie vel ban Craiovei
UI

< vinărit 252, 20, 307,

355, 305,
BC
 Y
AR
— 393 —
< dijme 982, 294, ze- Vintilă Florescul 9256.
cime 808. Vintilă pabarnie 283.

IB R
« gloabă 9282, 294, 308, Vintilă vel dvornic, ispravnie
« de cosil fân 989, 994, 290, -
308. Vintiiă vel vornic 345, 349.
„ decarat 282, 294, 308. Vicina mănăstire 330 hram

YL
<« de lălpi 308. St. Treime 330.
« de olace (podvoadă), Vladu! logofăt 330.
9892, 994, 308, Viad vist. 953.
Vlădești sat 334%, 336, 338, Vlad Vodă (călugărul) sin

SIT
341, 349, 344, 318, 359, Vlad vodă 255, 981. 358,
356, 357. 259, 290, 291, 993, 997,
Vladislav spatar 255, 291, în zilele fratelui domniei
994, mele Radul Vodă 257, 298,
ER
Vaselaţi sat 315. 320.
Vecini (rumâni) 33$, 341, 344, Vlad Vodă sin Vlad Vodă,
345, 3495, 352 proces de 323, 395, 820, cartea pâ-
vecinie în Vlădești 340,353. rintelui, domniei mele Vlad
IV
Vecinie, judecată de eşit din vodă 327, 328 fratele dom-
vecinie a lui Radul Bru- niei mele Radul vodă 395,
UN

mela. Văsiu. Vladul, Ţic- Vladul din Vlâdeşti 341.

șul, Badea Slanciul, Visa, Vucina vel paharnic 35$.
Bobocea, Zoică, Radul, Ste- Zacon Viaschii 284.
ful, Banuţ, Neagoe. Lâu- Zlate log. ispravnic 995.
dat, Grozea, Tărtea, Manea, Zvica 338.
AL

Racul Pâiuş, Radu 356.

*
R

B. Moldova
NT

Albota nostelnie 100. Alexandrel Vodă 163.

Albotă Gh. biv capitan cum- Alexandru, fiul lui Stefan rel
nat lui Tudosă Dubău lo. Mare 91, 33, 49, 44, 48,
CE

gofăt 162, 163. 61, 79, 96, 150. 167, 2%,

Albul 92, 928.
Albul Mie 196. Alexandru Voda Lăpuşneanu
Albul postelnic 130. 144,218, fiii săi Bogdan, Mi
I/

Albul pare. de Neamţ 167, hail Petru, lonaşco 1+5, fiii

Alexa diac 228, 976. sâiloanşi Bogdan 219, 967,
Alexandru Voevod (cel Bun) răstrăbunul său Alexandru
AS

1, 19, 14, 21, 97, 30, 41, vodă 966, fratile domniei
48, 54, 66, 190, 195 cu fra- mele Stelan cel tânăr 266,
tele său Bogdan, 199; Iliaş 213, 369, moşul domniei
UI

fiul său 199, 224, 259, 380. mele Stefan vodă 369.
BC
 Y
AR
— 994 —

IB R
Aliuş Vasile 35, Banul dvornie 13, tit; lou
Andrei 224, —119, 122.
Andrei condicar $2. Banul Stefan hotnon 135, l36.
Andreica spatar Lt. Barbeşti pe Prut 224.
Andrieşev 196. Barbovski portar Sucevei,

YL
Andronicoviti Coste 217. 190, 204, 929, 231, 359,
Anghelina vară culiuşVasile 363,
şi fiul ei căpitan Lazăr, 35. Baârga Slelan 197.
Anghelina (mama lui Steful Bărgăoanii sat pe Bărlad 6b,

SIT
şi Gherasim) 914. Barlad apă 119, 149, 150,
Aoaşa, 210, 310.
Arbure Luca portar de Su: Barlad oraş 209, 211, 241,
ceava 67, 114, 159, 173, 267, 367,
179, 922,
titlu 371,
210, 962, fara ER
Bârlad Toader. 113.
Bărlad (vorniei de—) 135.
Arbure pare, de Neamţ 61, Barlea_Morlovski_198, |
IV
Armăşeni sat 35. Bărlici Slan 3, 92.
Atanasie egumen la 'Lodi- Bărlici Sin 9.
reni +2, Barlici Balita 1%.
UN

Acsinle Uricarul 4t. Bărsau, 314, li, nepotii și

Badărâu C. ruptaş de ca- râzeşii săi A7i.
mară 77. Bârzea, 119, 120.
Bădărău Andronache. 73, spi- Bărzeştii sat pe Bârlad 119,
ţa Bâdarăilor 76, fiul lui unde a lost Barzea 119,
AL

C. Bădârâu, SI. 120 ; — Brazeştilor 120, 123

Bâdărâu N. din Cârligali 73, Batiu 199.
Băsâului (fundul —) LA Batineşti salt 202.
R

Bahlui apă 196, 936,2: Batiresti pârâu d,

Babluet 243. Belcescul Crăciun 12, fiii sai
NT

LBaia lo. Pelin, loan. losif şi An-

Baicean Ivan 189, 277. dreian (2.
Baico Jurie, 230, fraţii lui 230, Beldiman Gh. vel ban 112.
CE

Bâlănescul Ivan 171, spita Bereşti, sat pe Siret +1.

neamului Il, Bibart seliste 33. Ghibart 35.
Balasaki 119. Bilavoi, apă 66.
Palozescul Cozma 209, spita Bilca Marie tata ANastei 230.
Diltu 149.
I/

lui 209, 213, Petriman și

loan fiii, Bistricianilor (iazul—) 305,
Băloşeştii pe Iucaşa 210. Bobuleşti sat 957.
AS

Balz lonaşceo vel vornie 163. Badea bâlrânul 196,

Balş Teodor î?. Bodea Humârul 9,
Baltatii sat 77. Bode dvornic Gl,
UI

Bântâșești, răzeși din Mur: Bodeiu parc. de lași 106“ 145.

gesti 110. Bodesti sat 35.
BC
 Y
AR
-— 395 —

Bogdan Vodă frale cu Ales. Balul Viteazul 4$, spita lui

IB R
Vodă cel Bun 195. 48, 51, 244, 948,
Bogdan Vlad. fiul lui Stefan Brătulești sat, 4$, 51.
cel Mare 27, 33, 49, 4, Bratulovici Coste 197.
48, 26, 72, S6, 96, 197, Brusturii, mănăstire, zisă a
150, 996, 298, 358, fratele 'Turbalului 955.

YL
lui Petru Vodă (Rareş). Buburuzii sat 77.
Bogdan Vodă. 65, bi, 194, Buciumii sat pe Bărlad 66.
Bogdan fiul lui fetru Rareş Buciumeni, sat lângă Baia
N 7 “ta asupra satului 17.

SIT
99, 363,
Bogdana (apa—) 164, 167, Buda 2229,
119. Bubte 61, 9.
Bogdâneşli sal 9145, Bujor (ap--) 198. 199.
Bogzu diac 929. Bulubaza Gh. 110.
ER
Bolea Stolnic. pp Bulboaca sat în gura Lăpuş-
Bolde Sima 956, 258 notită. nei. 7$,
Boldeş Danciul 258 spita lui Bumbăta (unde a şăzut mo-
IV
958, șul lor—) 78.
Boldur dvurnie, 27. 33, 49, Bunatki Șteful 381.
56, 86, 222, visternir 48. Buraga Gh. sătean, 110.
UN

Bonteştii (spita—) 153. Burghele Vasile din Tăbală-

Bonteștii sat 149 între Băr- eşti 3$.
lad şi Slemnic -140, 150, Buta 270, spița lor 271.
notiţă istorică 153. - Buză Mihail (Nastea nepoata
AL

Borra Mihailă diac 184,216, lui—) 72.

Borăscul 370. Buzdugan Vasile diac 211,951,
Borce dvorniv 233, 306, 316. Buzeştii sa! 718.
Câlui, apă, 258-
R

Borce pare. pe IHotin 18%,

210, 941. 389. Călugăreni sat în Vaslui 150.
Cânde Toma 92,
NT

Boveescu diac 100.

Borlatulovici Ion diac 938. Canta lon Ll£.
Căpaliroasa (păraul—) 922
Bosânceşti sat 265. .....

Bosie din Gugești 38. „Căpotescul Craculeidiac 219.

CE

Boţeştii sat 36. Cărje pare. de Neamţ 190.

Boţoaea, sat 110. 904, 231, 359, 303.
Botna, apă (cea mare) 202. Carligatura, ținut, 54.
Braevici Duma 92, 13S dvor- Căvligati sat în Fălciu 73.
Carte vicleană 155, 156.
I/

nic 164, 927,

Brăescu Vasile 188. Caşota Mircea 4$, 33, (244,
Brădălel sat 930. Jon fiul lui—044,
AS

Bran 380. Caşotă Toader sulger 245.

Brăteiu logofăt 2, 197. Catastif 177.
Bratul 277. Căţelean comis 114, 159, 173,
UI

“Bratul Straovici 2, 197. 180, 245, 261, 311.

BC
 Y
AR
— 3906 —

IB R
Caţeleanovici "Toma diac 130. ! Corui (fânlâna lui—) 174,
Cazua Gheorghi 162: 176.
Cernat Costin 1 99. Coste, 923, 924.
Cernat Stetul, GI, 275, Cosle pitarelul 229, uepot

YL
Cilen judecâtoriei 136, „lui Dieniş solul 925,
Cernâtoae 204. nare urmaș „ Custe Cărje stolnie 34, 67,
„Ciocârlie 61, 167. Coste ccaznie 145,
/Ciocărlie Nicoară 9%, fraţii | ! Coste vislernie 139,

SIT
săi: Sima Gureş, Morsinea Coste spalar 191.
Roman, şi Cristina 30. Coste pare. de Neamt 114,
Cioricesţi sat 113, 014 „—no- 195, 170, 179, 210, 264,
liţe istorice 117. 37,
Ciorlau lon, 230. Cotet Jurj și Cozma 60. ER
Ciortan Sima. 230, fiii săi Coteciari sat, Gl, 6f.
Cozma, Petriman. Trilan, | Cozma 173, 179.
Piturcă 230. Cracău, apă 257,
IV
Ciorlorovski Andreica 27 „5, Crăcovici Ilodro 92.
34, 42, 45, 150, 975. Crăca Petre 953, 257, 367,
Ciurbea 92, 200,
UN

309. 382,
Ciureanu C. căpitan 109, Crâcovici Petre pare. 10,
Ciulue, apă 23%. 145, 210, 219, 967.
Chihae Gligore 3Ș, fiul lui Crăciun pare. de Novograd
Dumilru. 130, 937,
AL

Chilienii sat, 229. Crainiceştisat in Polocine, a.

So,
Chireanii sat 77. " Craileasa sal 196,
Clanău spatar, 97. 34, 42, Crăje Şandru 27, S6.
R

18, 65, 36, 275 Clin, Crâna 227.

Clogearii sat 7S. Crasna, apă 2I$, 99%
rii
NT

Codăeștii sat 35, Crasna (ozer pe) + 39,

Colivă căpitan 38. Crasnes vist.
Colun stolnic 100, 130, Crăstea pare. de Seamţ io,
Condica șireților 136. 229, 931, (Carje)
CE

Condre pare. de Neamţ 114, Crăstea de Glodeni 236, îiul

15, 173, 179, 245, 361], lui 236,
7]. Cârstea ceaşnie, frate cu
Constandin Vodă (Cantemir) Vlad de la Siret >,
I/

135. Creţul loa 266, spita lui D710,

Cornea (fântâna lui—) 210. Creaţeviei Llodeo Î6t.
AS

Cornea, fiul Stunei 362, Cristești pe Câlui 238,

Cornu Luncii 41, Criveștii sal 380.
Corod. nepot lui 'Tunsul Ga- Croitori (azi Fântânele) sal,
vril 172; frații săi Damian, 171.
UI

loan, 'Lodosie, Anusea | 72, Cucul Gligore, 125,

176. Cupriei louofat 22, 200,
BC
 Y
AR
— B971 —-

Cuza Ioniţă spatar 111, stol- Dodul Coste 957. .

IB R
nice Îl, Dolh, fost portar Sucevei,
Dajbug 4$, păharnic GL, S6, 230, jupăneasa lui Maria
pare. de Neamţ 150, 191. fata lui Mihul, fiul Lazei,
Damăcuş Stelko 92. 930, 234 notiță.
Dan ceaşnic 5, 22, 200. Domoncuș stolnic 2, 92. 200,

YL
Dan vist. 253. 957, 261,367, Draeşăi (hotarul—) 15,
Dan spatar 67, 376. Drăgae (tata lui Toader), 158.
Dan portur Sucevei 219, 267, Draghie popa, 366, 367.
309. Dragna. nepoata lui Stefan

SIT
Danca mama lui Jureă din Vodă și sotia lui Clănâu
Jureani 359. . spatar 65.
Danciul lon visternie 106. Dragoş 15. 96. staroste 196.
149, 21. Dragoş spatar 96.
ER
Danciul pare. de Novograd Dragoş pare. de Novograd,
204, 229, 931, 359, 363, 191,
parcalab de Neamţ. 100. Dragoş vornicul 4$, 67, 160.
130, 36. Dragoş (fii lui—) (13 Lupe,
IV

Dâneşti sat (Dealul—) 109. loan, Fâtul, Negrita şi Pa-

Danie, 260. rasca.
UN

Danvvici Coste 92, 164. Dragotă, Toader fiu Ileăi, 33;

David, fratele său Cornea, fii Mândriva, Trif, Furdui. Mu-
Stanei, nepoata Macrei 362. şa fii Anuşcăi, 33.
David stolnic 277, Dragotă vornicul 162.
AL

Davidești, sat 17. Drăgoeştii pe Dobrotvor 227.

Deatcâ Ivan 22, 900. Drâncălaeştii, azi Zăpodenii
Debrici Pavâi polcovnic 73, 60.
SI, 971 ot Mitropolie: Dranşan spatar, 100, 120, 130,
R

Delenii sat pe Bujor 199, 204, 931, 937, 359, 363.

notita istorieă 133, spița Diislaveţ, apă 71. Drisla pă-
NT

răzeşilor din Deleni 134. rău 72,

Dieniş spatar 139. Dubău Tudosă vel logofat,
Dieniş solul, 225, Hropoiov- 161, 162, (Totfana sora—)
CE

ski Costea (nepot lui—]) 162.

223, 23%, Duca vodă, 135.
Dingă, 34, 42. Duca Constantin Vodă, 137.
Dumitru Mihalachi, 188, 190. Dulcescul Dumă 139 şi Mir-
Dobrenii sat 78 (in gura Lă- cea fratele său 139,
I/

puşnei). Duma parealab 27, 33, 49.45,

Dobrovăț (mânăstirea—) 163. 56, GL, S6, 160, 191,de Bel-
AS

Dobrotvor,, apa 227. grad, 86, 275, de Ilotin

Dobrul logofat 92. 211,şi fratele său Mircea.
Docan Vasile paharnic. (88. | Dumbravă Ion 216.
UI

Dodești (nemul—) 109, 110. Dumitru ceaşnic 219, 967.

BC
 Y
AR
— 398—

IB R
Dumitru portar Sucevei. ît5, Frungole Vameş 109,
Dumșa paharnicul 366. Frăleiu (ilărtopul lui—) 73.
Dumșa postelnic S6, 915, Frâtiţă biv părealab 35.
Dumsa vist. 20%, 931, 303, Fraţilă (vadul lui—) 136, va.
lea lui—137.

YL
Dumsa Sotmovici „173.
Dumsa Sulgerul (fiul Boldei Fronie ot Urlaţi 143.
Sima) o, Toader fiul lui— Frunteşă Ion, stolnic, 27, 31,
950. 49, AS, S6. l00, 2,

SIT
Epure Vasco, 24 Jurj fiul Fronteşă pare. de Neanit 67,
lui—20t spita lor 965. Galești, sal in Polocine, So.
Eremia postelnic 21, 31, 3t, Ganeşti sat 33, 35.
49, 4$, 96, 100. Gânescul Toader 135 spila
Eremia visternic 114, 159, ER lui ti.
173, 150, 969, 371. Gangur ot Orhei 33, 42, 15,
Eremia pare. de: Neamţ 67, GL, 96, 150.
S0, 222,
_....]
913. Gănseă Ghervasa, 76, spita
IV
Eremia homelnic 351. lui Gâuscă 77, SI,
Eganu C. Uricar 217. Gârbovăţ Radul stolnic și
Eţeu pare. de Novograd 257, neamurile lui, 66.
UN

Ezărăoanul, pârâu do. Găureauul Ion 903,

Evloghie Gheorghe dascal Găureni sat 351.
17, 41, 104, proprietar în Gâăurici 16+
Muncel 109, izbasă 110, Gavril 973,
AL

111, 119. 134, 103. Gavril dvornie 109. 297,

Falciu (linutul—) 135. Gavrilila vornie 135, 136, L37,
Fântănite (la—) 01, vi. ude bil dom ego 15, 1u, îi,
57. 66, 74, 75, SD, SG, 90,
R

Fârima Tudosă aprod 110.

Farco aprod 927. 119, 1:41, 167, 199, 2,
NT

Făureşti,ce-i zic Şchiopeni 77 914, 218, 209, 270, 96

Fearlei (prisaca—) 917, Gheorghe diac 377,
Fedelesani, sal, î$, ol. Gherman 96.
Vedorina, fetele vi Nastasia Ghinngahe Cozma 109.
CE

si Sata, 300. Ghiban loan mazil 135, 186,

Felea Manoil ceasnie 190, calaraz 137.
204,931, 809, 802, Giumâtate Sleful 40.
Fele ot Novosrad, bl Giumătale lonaşeo (movila
I/

Fetigane 940, ce-a pus0—) îl).

Fete Goteu 96, 167, Giumaătateni sat 40, 4o.
AS

Filosoti (Socii) 32. Giumătate Maria fala Giur-

Filosoful, deal, 25. ii 30, spita lor 40, îi
Viorescul Toma diac 352, Giumat: ale Câliman (curtea
Foca, sal 77. lui) 0. dvorizstea lui Ca-
UI

Frănciue Ivan (Anușea fala—-) liman ih |

„bt / a Giumâlate Giuraea 43, fiica
BC
 Y
AR
2]
— 399—

aa
O;5.16iq
nepotul său sale Nastasia şi Elisabeta

S
sa Marina,

IB R
Oană 43.

Ze)

marina
Go

“n
SC

.-
Giurcă 358.

Ce
Giureăneanu 362.
Ilamzovică Andronic 146,261.

*
Giurgenii, sat, pe Bărlăzel972.
Hăra cobiis 106, parc. de

YL
Glavan visternie 100, 130.
Glodeanul Petre 91, 95. Neamţ:257, pare. de Ho- -
Glodeni sat pe Telejna, 9, tin 219967.
105, LOS notița lIstorică; Hârovici loan 105, 369,
Harbuz Ghedeon 275 spita

SIT
Glodeni pe Bahlui 956.
Goian dvornie 92. lui 975,
Goian parc. de Kilia 167. Harbuzi pe Jigalia 975. s
Goian paharnic 164. Hărlau_115, 146, 159, 245,
Goeştii sat la Cărligătură 250, 260. 317,
ER
45, 944, Hârniş Toader., 149... .
Golai lon stolnicel 214%. Ilerman parc. de Belgrad,191.
Goraeţt ceaşnie 196. Hlăpești, Codru 12
IV
Grăbov Manoil 139. Horăiata (obărşia) apă 191.
Grecul C. căpitan 104. Horjăscu! Băloş şi Ioan 164.
Greaca fata lusului 61, 65.: Ilorjeştii sat pe Bogdana 164.
UN

Grajduri, 24. IHotare, 39, 43, 5$, 215.

Grincul 2, 15, 92, 200. Hodeeşti sat 380.
Grincovici pare. de Hotin | 14, Ilorednicenii pe loşa 230.
190, 158, 173, 179,203, 204 Hrăbor postelnic 154, 367,
AL

245, 961. 359, 303, 371. 376, 950, 241, 234,904. 389.
Grozea comis 96, 192, 922, Ilrabor pare de Ilotin 957,
Groze paie de Orhei 45. Hrăman 16, 39, 12, 4S$, S6,
96, 150.
R

Grozav vornic 929 931,

Grozav pare. de Neamt+937, IHrean dvornic 96, 120, 191,
203, 204, 359, 303.
NT

359.
Grozav pare. de Novograd, Ilram spatar Îi, 159, 173,
120, 204, 363. 179, 245, 969, 911. 311.
Gruiu sat 38. Ilrincovici Ivasco bl.
CE

Grumăzeşti sal 13$, notița Hropolovski Coslea 925, 926,

141. Iludici Petre 13$, 277.
Gog loan comis 101, 130. Hudici laţeo 49, 48, 61,9,
Gugeşti sat 38. 130, 191.
I/

Gureş Sima 926. 97, 30. Ilvhule stolnic 106.

Gureş Judele 381. Huru Danciul portar Suce-
Guşu! (Lie fiul—) 113. vei 931.
AS

Hăciung Pascu, 959 Petru Huru Danciul pare. de Neamt

parealab fiul lui—259, 105. 190, 367, 363, 376,
Haciul Gavril Medeinicer 143. 204,910, 229,931, 941,389.
UI

Ilaladie Ivanco 369, nepoatei Huru Danciul 251, 339.

BC
 Y
AR
— 400 —

IB R
Huru
210.
dvornic, 100, 120, 184,
237, 241, 264. 352, |
|
[sac Îl, 155, 172,
961, 3il, |
119,210

Hurv le comis, GU, S6; Anca Isac dvornic 167.

sora lui—91. Isac visteraie 97, 34, 67,56,

YL
Huru Efrem 253, 307, 376. 222, 278.
Huși 67, pe Drislaveţ 71,noli- Isaia ot Neamţ 92.
- taistorică 74; 100, 166, 120, Isaia diac 92,
130,203, 219,229, 932, 359. Isaia (louofat), 15, 22 900,

SIT
3N2, . Isăescul Duma (AMârina
Husul, (Marina fata—) 71). lata—) 66.
Hvorostie elimolosia 19. lucaşa apă, 210.
lacobăscul Fete (Zoica giu luga popă 1. fratele său
păneasa
lacuş visternie 22,
lui—) 66. Nanu 9o Mihul ER logofătul
liul său 21 spita lui 20.
lalan 71, 27 27, etimologia lui : luga 96, LUI.
121; 129,138. 355, 359, luga visternie 6[, 92.
IV
lasi 136, 137, 165,246, 259,372 luga postelnic 6l.
laico parealab de Novograd lugza 2.
lurghici 139.
UN

„106,
lca jude 214. Jurie spatar IS+, 210, 241.
i Ilieș Alex. Vodă 15, 22, 1$, 253,997, 203, 307, 310,352,
99, — şi Stefan, 191,302 350. Ivan (Oauâ) dvornie Sucevei
liaş 13; 22, 200. 15. 200.
AL

Ilias Voda fiiul lui Petru la- lvaşeo parealab de Chilla 6,

rez 200, 2, 272, frati 96, 191,
Stefan și Constanţin, 265, Jegălie, sal 210, 24.
R

165 moşul domnei cel mic Jegalie 210 pârâu, gura—

“Alexandru Vodă, 971. 355, 309,
NT

Ilie logofat 275. Jijia 30.

Iliezeşti sat 259. lude" 214,
Imprâstiați (pi easturealom), Jumâtaţeni, familie, spiţa lor
a
doi, 45, 16, 47.
CE

locaş Toader 227

>>, Julea pan |.
locas Petre 227. Julici Oană £, notă, l3u.
Ivan dornic î96, Julici Danciul +.
Ivan Danriuloviei, pare. de Jureani, sattpe Lalun 355, 35,
I/

Neami 106, 219, 207 Jurj dvornic 2, 15, 23, 200,

lon parc. de Novograd 100. Jurj Stravici 22, fratele său
AS

lon Petricina, visternie 1îd, Stefana spila lui 350, 359.

267, Jurj Yolhovski 197.
lon ceaşuie 9, 1. Lahova, apă 365.
lon comis 92, 231, 809, 303. Lâlesti sat (apoi Posadnici
UI

loanaş 196. azi Sculeni) Lit.

loanovici Gh. diac 307. Lâpuzna (sura—) 35.
BC
 Y
— 401 —-

AR
Laslău Globnicul, 927, spița | Manoil ot Hotin 92, 164.
lui— 927, Manolachi Andrieş +2.

IB R
Laslăoanii pe Cracău 227,962 Mâuzul Ivan 977.
Lazea 92. Marco. 971.
Leoa puharnicul 218, lraţiisăi Marcoviceni sat lă3,
Sletulşi Gherasin,, 215,921. Marele “Toader 149, 154 (ve-
Leoa (Petru fiatele lui —) lie) 155.

YL
îl, î9. Marjue Ion diac 205.
Leoa Gavril biv uşar 218. Mărza fratele Stanciului 61
Leoşlii sat pe Crasna 2I$, Mărza fiu Stanciului 167.
921, Matită, 119.

SIT
Leoşlii sat pe Saralu 78. Maleiaş diac, 31.
Leoteşiii sal 12, Mateias logotât 18%, 211,241,
Leurdă Guvrit şi Miron 155, 254, 951, 307, 311. 382,
Liciul Gr. postelnic, 120, Mateiaş pare. de
ER Novograd,
145, 2041, 931, 859, 363, 231,
Liciul pac. de Neamţ 130. Mătuiul Onică 930.
Lohun stolnic 937. Mavrocordat Alex. loan voe-
IV
Lopată AMihul, spița lui 214, vod SI.
Luca parcalabul de Belgrad 61 Maesin pare. de hilia 96, 191.
Luca slolnie 16$, Medelean stolnie 219, 370.
UN

Luca Stetan vist, 938. Mic Craiu, Pojur, Galescul!154

Luca diuc 165, Miclăus, fratele lui Soldan
Luca grumatie 278, Petru |.
Lucori lugolal 106, Mieleştii sat 3$,
Lupşe 929, femeia lui Do-
AL

Micotă pare, de Neamţ. 27,

bruşa 929. 30, 31, 49, 48, lo0,
Keşcu Sinuion uricarul 109, Micotă paru. de Novograd 96.
253
Micolici pare. de Orhei 150.
R

Ricera Onicicăi 55, Mieşin (Meaga fala lui-—) 136,

hiracolă vislernic 96, 192, 128.
NT

Riulenii sat, 30. Mieşineştii sat pe lalan 197,

Kudreştii pe Bahluet 939. 71. (azi Deleni)
Măcarie egumen Popăuţilor, Micgin Petre 1929 cu surorile
CE

109. lui Alba şi Maruşca 129,

Mâenii (poenile—) 137, 133.
Macrea,bunica lui Cornea 362, Miculenii sut 30.
Macreşti sat, 362. Mihail logofat 139, 165.
Mândrea Ivul şi Touder 33, Mihail nevolnic 196.
I/

fraţi, Oniciu Mândru tată Mihailas9; Î5,

as
Mhoci Patraşco. 162.
AS

99.

Mâudiicică 92, Mihail Dorobovianul 22, 200.

Manea 197. Mihul pare. de Hotin 120,
Maneu pare. de Neamţ 137. 203, 204, 229, 231, 339,363,
UI

20
BC
 Y
AR
— 302 —
Mihul pare. de Novograu 120. Nan celucerul (rudele lui—)

IB R
Mihul pare. de Neamţ 100. So
Mihul port. Sucevei 100, 130. Neaesa (lata Tadorei) 101.
Miron pare. de Neamt ISf, Neacsa (fata Furdinei) 104,
210, 241, 953; a67, 370. Nastea, fata Decului, femeia

YL
Muarle de om, 1:59, 136, 137, Deulei, Vl.
Moghila găunoasă (dopelnoi) Neas 97, 191. 352,
Ja 'Tamrătăzăuli pe Şomuz Nea parcalab de hilia GL.
1,4, li, sâpala ti, do. Neagul Pare. de Neamt 25.

SIT
Moghila 67, ' Nea vislernie, 3l,
Mohorâștii sat 927, Neagul slolnie IS, 211,241,
Moisă (valea—) 135, 137, Di39 201, 367, ai,
Mois filosolul 22, 30. Ne ag comis 165,
Moica Tador Î6i.
Moldaviţa, mânâstire 37,
ER
Neagul siu—)
(Costea
Neauae louulăt lo, Di.
Liu.

hramul Bunei-Vestiri 270, Neagoe pare. de Ilolin Lîo,

danie 375. 376, 219, 207, ab, “
IV
Muşna sat in Falciu 9. Negoeștii sat 12.
Motoc lon dvornie Ito, Negontireştii sal Sul,
UN

Movilă Văsean post, 219, 207, SI. “Necul: ui de la Potană me

3GY (Moshilă). păstie |.
Morilă vel logofăt 146, 219, Nesrea bătrânul 119, urma-
267, 310. ii lui—119,
Movilă pare. de IHolin 1î, Neu ceaşuie 92
AL

257, 367, 376. (Moghila) Nearilă ceaznie 167.

Mouhila visternic ISt, 210, Neterea 9, la, 92, 2Ul.
211. 382 Negre Bărlădeanul 10,
R

Mobilă erati 97, 31, at, Neszril pare, de Ielin bi,

42, 80, 292, 275, 222,
NT

Muncel “ai 105, 109 nolița Nesrila 114, 120, 155, 155,
istariei;— 110. 172, 179, 203, 201, D91,
Murau, sat 42. DÂD, 0, 309, i, dle
Nesrilești sal pe Tultajiv lU5
CE

Murgestii sal pe Teleajina

(azi Bereasa) 99, 105 notilaNeamlul (inăaaslirea-=) 260,
istorică; neamul Băntâzese Nestear 2. 15. 200.
din Murgezti 110, i
Nica 22,
Murgu Jurj, Uană Murau, Nicoar sulzcr 256,
I/

(Bratul fratele lui—) 99, i Nicoară pare, de lasi ÎV6.

Musat ot Ilotin 97. 33, 42. i Nichitor, pate. de Neam 106.
AS

Muste Oană 927, Nicoman 277,

Nâdâbaico loan dvornie 219, i Nisai (radiul—) oo.
267, 309, Nispur cel bătrân 206, 210:
Nizporescul Ste ful 366,
UI

Nanu fratele popi Luga,1 |

spila lui—21. Oană portar 277
BC
 Y
„— 403 —

AR
Oană dvornicul 2, 92. 293, Paşco comis 145, postelnic92,
urmașii lui 923. Patraşeo comis 937, Patraş:

IB R
Qană pare, de Belgrad 9%. co paharnic 957, 367, 370.
Oană (Viad fiiu--) 138. Petru parealab 165.
Oană stolnic 196, Păun 245, 950,
Oancea logofăt 139. Pecatluit 137. "

YL
Oanţa diac, 92, 180. Peniţa (Slkeia) sat 75.
Obiceiu juridice 207. Petru Vodă (Aron) 276,
Onii, sat, 77. Petru Vodă 9$, 99, 366, 359,
Onacă, .38. 362, 363, şi fiul său Boa:

SIT
Onciu, 195, şi fraţii lui Toa- dan, 931, 563, 119, 3178,
der, Lazăr şi Vasca 195, 129, 180, 1$3, 204. 229.
Onicico d. fiul lui Stefan Vodă hă-
Onicicanii. 3%. 95, 56, rânul 183, 210, 2:44, 229,
Oprişanu Gh. 190.
Oprişăştii sat 927,
ER
230, 240, 253, fi săi lies,
Stefan și Costantin, 941,
Orăş Coste 164. — 253,264, 154, 210, 366,316,
Orâsăscul Coste 217, 352, iratele său Bogdan
IV
Orgoane Micul (Mircea fiul Vodă 202, 204, 203, 35$,
lui—-) 190. nepotul sâu Stefan Vodă
Orgoune Stefan, bunul lui 204, 209, 914, 225, 230,
UN

Mircea Orgoune 190, 910, 215, 930, 999, 962,

Orgosşyii sat 191, 263, nepolul său de frate
Oşaşti sat 159.:72 Stefan Vodă, 272 viclesus
Paisie popa arhim. ȘI eu- contra calului domniei lui;
AL

men Pulnei 55. străbunul său Alexandru

Panseştii la obărzia 977; Vodă 376, bunul său Sle-
Palmeș Giurgea di, fiul lui. fan Vodă 376.
R

Jlie Giurgea nepot lui 0- Pelru dornice, 1l+, 15$, L79,

ricico, d4. 240, 901, 321.
NT

Pautece Oană 164,277, 930, fii Petre pare. de Novograd î1+,

săi Jurj Pântece, Pelriman 158, 1713, 179,
Pâutece, Sofiira, 230. 939. Petriră,
49, 2261.
Pântece Jul 230, fiii săi Dan- Petre spatar 106.
CE

ciul. Toader, lov, Vlăşiv, Petrea Ceaşnice 17.

Ana, Fedea, Sofiu, 230. Pelru stolnic 96. 192,
Paulece Jurj 931. Pelrică comis 27, 31, 37, bi,
Părău. apă 376, danie mâu. S6, 992, 275,
I/

Molduvita 376, Petrică portar Sucevii 371.

Pârâul alb, în Belceşti, unde Petraşeo ceaşnie 1S%, 210,
AS

este casa lui Craciun Bel- 941, 954, 904.

cescul, 12, Petrică 92.
Partenie papa exumen Neam: Pelricină loan pare. de No-
tului 200. vograd 166,
UI
BC
 Y
AR
+04 —
(ebasia aaa dy:
Posadnis. Coste It, ne-

IB R
Pelricină vislernie 365.
Pelreztii pe Zelelin 927. polii sâi Crâciun, Aicoură
Piscul Radul lot. și Drasna, Ii, 145.
Pilicenii, sat 3. Posadnic Fador lit.
Plăcinleni, sat. 227, Posadnici sat pe Prut 1it,

YL
Plastografii 1oi. din vechi ăleștii, azi Scu-
Plaxa cumis 154, SUL, 2la lem lit.
241, Di, 251, 201, 251 Preoţi, popa luga li. pr.
307, 310, 311. “Toader din Miclesti 35, pr.

SIT
Plemea, by. llie din Gugesti 35, pr.
Plolun 196. Arsânie din Codăești 35,
Plotuneşti sat supt Strungă pe Dumilraki 63, pr A
Ît0, lex. Dodul 110, pop Oasă
Plotuneşii sat în Falciu
199,
13 ER
135,
Vaslui
popa
162.
Gheorghe din

Probota, zidită de Rareş Vo-

Podul Iualt 50.
|
IV
Pogan Ceasuie 106, dă, zis din vechi St. Xi-
Pojar Mihul 248, spila lui, colae de la joiană A
D415, 990. ! Procelnicul, 292, 200, 197.
UN

Pojorăştii (uura—) 3, : Pruna 136, poiana— 37.

Poiana iui Ureacte 4 nolă.
|
Prut 214, 54,
Polocine, SD, 207, nutiţă is-
| Purcel Draezin 2092, fraţii săi
Isae şi llea 202,
lorira 207.
|| Putna mânăstire dd, 0,
AL

Pomârla, sat DGL, BB

Ponivi Slanciul 139. Putna, apă 199, 570,
Ponici Pelre 92, | Rabâia movilă găunoasă 9
Poniceztii pe lolin sat 129, Naărhitizul 227,
R

Popâuti, mânăslire proprit- Raeilor (poiuna—) 137,

Haciste Ivan ceasnic 370,
NT

lură în Glodeni, 1V9.

Popascul pare de Ilotin 257, pân asani, ssal lb,
Popăscul ceaşeie 100, 130. Radăuţi (Epis” opie—) 203,
Popeşti sat Ia Vaslui 207, Nade ştii pu Blavoi, 66,
CE

266 Radosiav (ude pil—) 60.

Popovici Luca diac. 24. adoslave
știi sat D6,
Popovici Dumitru diac 190, Radue stii pe Stemuic LDS,
230 910, 900, 803, 812 161, 162, 163.
Radulelul sat (hotarul-—) 196,
I/

Popovici Petru diac 309,

Popovici lun 225. Râșcani (sal) 10,
Popa Vana, 21, rateie lui Hazeşri lua Răbăia 9.
AS

Moiză filosoful 22, 2, 30. Ravatani sat 380.

Popa” Mihail 15, 200, Rala loniţă, 73.
Porcul 215, 250. azeși marluri 162, din Cro-
UI

Poreu ceașuic 130. ituii 177, din Costesti 202.

Poruski Gavril 101. Razul V. hatman II2.
BC
 Y
-- 405—

AR
Reaţes, parealab de Neami, (scoala slovinească din —)
34. 49, 48, 130. 924, 999,

IB R
Rebrice apă. 22, 2%, 3%. Scripca 100, 130, 929, 331,
Roman diac 192. 931, 93.
RoselDraeachi vel spatar 1 (9, Sculeni (Posadnici, Lălesti)
Roşia apă, 930. 14%.
Secară purealab de Novograd

YL
Rosoaca Magda 177.
Rotompan Stanislav 9, 19%. 150.
Rus “Toader 66, Greuca tata Şendre comis. 49, 45, 130.
lui— 66, Şăndrescul spalar 219 „967,

SIT
Ruscău 4, nota. 309, |
Ruşii sat pre Bărlud 06. Şendreştii în Polocine 204.
Ruşei (a—), 11 (a răslui). Septelici parealab de Hotin
Sabainov Uzerel 979, “loa: 931, -
der porlar fralele tui—972.
Sacara lon ol Novograd 42,
ER
Şerbea
Serbeștii
ot Vaslui,
pe Cracău
92, 96.
927, 38.
45, Serbeusca (valea—) 196.
Sachiz spatar 92 Serbăneştii pe Bogdana 179
IV
Săcuian ceaşnie 114, 139, Serbăneşti sat pe “Siret 41.
113, 180. 545, 961, 371, Seremet Nicoară 149, 150.
Samoleuca sul pe Nistru 30. Sima logofăt 139, 940.
UN

Şăpliceri, sat 55. Simeon “liac 159.

Sarala apă 7i, 9%, Simila. apă 308.
Şărbăcani 137. Sirescul loan, bun; Stanciul
Sarbi, sal 99, 9%... fiu Giurgea, Manoil, Isaia
AL

Sarpe Cozma postelnic 67 nepoli 5+.

114, 159, 173. 180, 929 Sineşti, sat 54, 55, 56.
215,938. 260 Singura (Stanca sora—) 6b.
,
Şoldan Petru i, femeia lui
R

Şandrizor, 10, |
Sandru Iărlăoanul 164%. fala lui pan “Julea 1, eti-
NT

Sandru gramalie Î+]. mologia cuvintului 0.

Sandru 179, 119, 91. | Şoldânesti, numele vechiu )
Sandru pure. de Roman, 27, al Falticenilor 5
31. 34. 67, S$6, 1S4, 210, Soltan 224%, |
CE

939, 941, 215 367, 316. 382. Sorea, fii 959,

Şandrovici Oană 164... Spenea 2.
Şandru portar Sucevei 191, Spaneioc pare, de Nov ograd
Sandre parcalab 196, 14
I/

Sarbaca sat de Ciuluc 236. Stămaite Ioniţă pilar, %, Sl,

Şărbaco Ivanco 236. talmaciu, St biv. vel câpi-
Sas postelnic 971. tan za darabani, diac de
AS

Sal (sa faca--) 5$. (să tră- divan gospod tâlmăcitor

iasă) 203. departam, pricinilor stră-
Sf. Sava, mănustire 1n laşi ine, spatar 1S8.
UI
BC
 Y
AR
— 1400 —-

Stan Stânigza 15, nolilă is- | Slevnio apă 119, 155, 103.

IB R
| Șlibor cel batrân, 66,
lorică 19,
Stau posadnie 135, tit. i Șliabu codru 12,
Stan postelnicul și visternie Stirbăt 113.
d) 2) Sloianului (apa—) S6,

YL
Stanciul 164, 177, Strajnicei 'uura—) bb.
Stanciul 61, 92 166 parea- Stoian procelnicul (sramali-
lab hiliei, cul) 10, 11.
Stanilezti sat în Fălciu 9, Strunaă 1906.

SIT
Stâree stolnic 114. (09, 175, Sirnnga Jurjovicii 196,
150, 245; 201, 371. « Sturza Stefan ban ȘI.
Stareea diac 279, Sturza pare, de llotin IS.
Steful pal. 257. 210, 21, 203, 467, 376,
Ștetul, 27, 35,
ealab de Iloliu 45, 67, S6
42, ÎS, pare: ER
352.
Sturza post. 237,
96, 130. Sturza portar Sucevei 957.
Stefan Vodă fiul lui Alex. Sturza D, vel vornic 112.
IV
cel Bun 155. Sturza C. vel vornic 112.
Stefan Vodă (ce! Mare) 206, Sturzeviei loan portar Su-
UN

30, 32, 99, 40. 40, 47,03, cevei 100.

doamna lui Maria 59, 60, Sturzevisi Dumitru piser 100,
00, 72, SE, 91. 99, 143, Studenila apă Ll9,
tatâi lui Petru Parez 119, Suceava |, 15, 22, 27, 31,
129. 144, 149. 166. 190, 34, 46, 49, 62. 92, 96, 139,
AL

923, 226, 973. 271, 95, 151. 165. 1092, 200, 26,
fiul său Bogdan Vlad. 218.
Stefan Vodă cel tinăr 1, Sulele 276.
R

113 și fratele său Petru Sumuz vărău |.

14, 195, 172, 179, 2, Surele vechi 217.
NT

261, 37Î. nepot lui Petru Suşiman Xegrilă 355,

Rareş 119. 157, nepot lui Tabalăezti sat 35,
Stefan bătrânul (05, 244, Tador Negrul 277,
CE

171, 175, DIE, 995 fiul Talabă 204, 929, 231. 399,
lui Bogdan Voda 370. 363. 371,
Stefan Vodă zis LAcustă ISi, Telabă pare. de lotin (14,
ISS, 210 210, 263: 235, 120. 15$, 113, 179, 203,
fiul lui Stefan Vodă bâtrâ: 240, 201,
I/

nul, 137, fiii sii Alexan: Tatba (viile lui—) o.

dru si Stefan, 235 divanul Talpig, Petre, One, Magoşa,
AS

boerilor. Stanca. Masuşea, Neagsa,

Stofan Vodă [iul lui Rareş fraţi. Dingă Tâlsijanul, tată
103 fratele său Conatau- Toader și Petre Tâlpig,
UI

tin 105, fiul său Petru 105. bunici, 32. spila lor 3,
Stelko diac 62, 105. Tâlpigeni sat 385.
BC
 Y
— 40 Î-

AR
Tamaş dvornic 196, 197, Toader parcalab de Ilotin,
Pamiceşti pe Crasna 29, 27, 67, S6, 100, 130, 222.

IB R
Tâmpa pare. de Novograd 9îd, 311.
184, 910,241, 953, 36, 316, Toader pahainie 370,
352,
'Podireni, mânăstire (lângă
Tamrătăşăuli sat pe Somuz Burdujeni) 40,

YL
1, 4, etimologia cuvântu- Toma. traţii săi Jureă; lon,
lui 3. Bâlăco, fii Dancăi din Jur:
Târzii sat, 63. cani *858.
Tatari, robi. danie, 6, 7; Toma Sloluie 6l,

SIT
dvoruri de—l. Toma logefăt 62, 108.
Tăâulul logofăt 21, 3, 3% 'Toplilă, (smăre, ochiu) 375,
42, 4S, 67, 72. S6, 906. 120, 379.
127, 151, 199, 923, 9%. Totruşan 100, 130.
928, 216,
Tâveştii sat 32, 33, 37, azi
ER
'Potrușan losofăt
173.
115,
180, 237, 9246
159.
91,
Taoști 38. i 962, 372.
'Telejna, apă, 92. 9, vârlul— Totoești sat 19, elimologia
IV
99, 105, Ll0. lui 97.
Tenie Vasile vornic de poarlă Tuusul Sima și Stefan 174,
'Tunsul Lon, 273. fii săi Isaico,
UN

143.
Teoclist Mitropolitul 92. Caudakia 973.
Teodosie Epise. Râdântului, Tunsul lon 183, și fii lui Stan-
273, ciul, Lazor, Gavril, Lica,
Tihul Oană 95, 108. 183.
AL

Timirleni sat 77. Tunsul Gavril 171, fratele

Timişeuca sat 30. său Stanciul 'Tunsul, şi sora
Toader Popa frute cu popa lui Ilea.
R

Draghie 368. spița lui— Tunseşti sat pe Bogdana 164,

368. 183, 186, notiţa istorica 273.
NT

Toader ot. Valea Neagră 145 Turbatul boer 959, nepoata

Toader fost vameş în Su- lui 259,
ceava 269, Turcii (năvală—iîn ţară) 209.
Toader logofat 102, 120, 130, 'Putovanu Alex. 141, Gheor-
CE

203, 20, 232, 929, 359. ghe fiul lui—141.

363, Parul 'Purcese, pradă Moul-
Toader gramatic 34, 45, 9%, dova 240.
fratele lui Ion dascal! Ţiban 197.
I/

“Poader stolnic, 139. 931. 'Figănești, sat pe Pulna 370.

Toader postelnic 106. . Ubereșii 214.
AS

Toader visternie 190, 339. Ungurul pare de Novograd

Toaderpare. de Novograd 114 337,
158, 113, 179. 3%. 9%I, Ungurenii sat pe Siret 12,
31i. 196,
UI
BC
 Y
AR
— 405 —

IB R
Vâleea 2, 15, 22. 200, ! Vlad pare, de Hotin 100,
Vâlcea, parealab de Belgrad; 120, 130, 203, 204, 225,
VI, DOL, 89, 368.
Valea Xeaură 14. ! Vlaicul cu fiul său Duma, sta-
de Ilolin, 61, 92, 46

YL
Varlan lon 152. voste
Varticovici Pelru portar Su- 191, pare. de Oreheiv, lG7,
cevei ÎSt, 210. 211, 253, Veamean spilar 6l.
264, 3067, 376, 52, " Vrăstații, sat la Caclisătura

SIT
Vasco 173, 179, 48, 214.
Vasco Mihailaz, fi săi Sima , Vreamez Gavril 113.
Diaguş, Toader 366, : Vulean (fantana lut —) 210,
Vascovici Toader 139, 169. Vulpe Jurj. 927.
37.
Vascan diac, 67.
ER
| Zaharie egumen
„lur 163,
Dobrovâtu-

Vuscan pare. de Novogard, ! Zânoghi III.

145, 217, 267, 3069. - Zâpodie dd, etimologia lui dy,
IV
Vascana 245, 200, ' Zbiuare GI, 96, 107 pare, de
Vasecani bold esi 3 Delgrad 191.
Vaslui N, isp su Zbiare pare. de Novozrad
UN

93$, d STI, Mi 100, 130, Dot.

Vevâriţi os, 997, Zbiare Slolnie 92. 359 363,
Veaverila Iosip 119, 219, : Zeletin. apă 27.
Veverila pare. de Roman. Zaura (poiana—) lib,
AL

267, 109, 369, 7siştală Toader. 1613, surorile

Veisa pure, de Neamţ 219, sale Stana, Marina, și Ma-
207, 369, „Tusea Îb7.
R

Verbie. etimologia, 19, ! Zvistală (rudele lui) 178, 152.

Viclezuu 272 contra calului - Zristelesti sal pe Boudana
NT

lui Petru Voda 212. „167. climologia lui ÎG,

Vlad ot Sireal 2. 937, 195, Zvoriste 41, dvoris stea lui Ca.
Vlad dro:nic, o diman Și.
Vlad (cimpul lut-—) 12.
CE
I/
AS

Aliat ....

ma a ]
Ea.ORTV
Cap
o 7?
UI

râd
ce ei te: o.
BC
 Y
AR
IB R
YL
TABLA DE MATERIE

SIT
0919 Sept. 22 Suceava.—Sumar: Alexandru Voevod dă
ER Pag.

Jui Şoldan Petru şi femeii lui, fata panului Julea, două sale:
Tămărtășăutii pe Şumuz și salul de la movila găunoasă. Tot:
IV
odată ir ia 5 dvoruri de latari (robi) și le dă mânăstirei sfau-
tului Neculai de la poiană (Prubotaj, .
6919 Iunie 25.— Alexandru Vodi îutăreşte Ii Blo-
UN

tun satul Plotuneștii la Strungă pentru slujbele făcute de

el părintelui său si lui. . -
692) Decembrie 20. — Alexandru vodă hirăzeşte slu-
gii sule lui Crăciun Delcescul 2 sate de pe părăul celulb:
Belceştii, unde- i este casa. şi Negveştii, între Totoeşti şi Leo-
teşti. .
AL

6931 Mart” 12 Suceava. — Alexandru "Vodă intâreş! e

lui Batin pentru slujba lui 3 sate pe Putna; unul unde-i
este cusa, al doilea uude a fost Lupşe şial treilea un'le este
vad în Putna, . .
R

693i Martie 31 Saceava. — Alexanlra Vodă dă “lui

Oană Papşa două sate pe Mebrice: Sirbii şi satul lui Moişă
hlosoful, fratele său pentru slujbe ficute domniei.
NT

6Y32 Fobruarie Ii Suceava.—Alexandru Vodă dă "Popei

Iugăi și fratelui său Nanu satul Buciumenii, aproapedo Baia.
6939 Septembrie 16 Argeş.—Dan Vodă confirmă lui
+

Stoica, Dumilru, Văseun, Mihail, Pelru

ru si Sişman stăpânirea
CE

în satele Ciurilești, Amarul, Dâmbora, 'Purcineşti și jumatate

din Balomireşti, pe_carele scuteste de toată dările: 950
6953. Aug. 11 Suceiva.—Sletari Vodă întăreşte lui Toader
Gănescul următoarele proprietă'i pe Elan: a) unde a fost so-
erul său popa Uană, b) und: esle Vlad fiul Oanei, c) unde a
I/

descălecat Toma socrul lui d) satul Grumăzeşti cumpărat cu

60 zloți de la Stan Posudnicul. 133
(950 Sept. 15, Suceava. — Petru Vodă “întăreşte, “slugii "
AS

sale lui Marco satul Pâneeştii la obârşia Bârladului, și o prisa-

că la gura Nacovri, numilă prisaca Feanter,
2 6961 Iunie 3, Suceava.— Alexandru Vodă da “Slusilor
sale Sima Tunsul, Stefan Tuusul, Băloş Ilorjescul şi loan Hor-
jescul saltul Ilorjeștii po Bogdana, dupăce rind, satul Tunseştii
UI

tot pe Bogdana cu S3 zloii tătară ști, . cc...

BC
 Y
AR
= 410
Pag.

IB R
6370 vet. 5 (1161) Suceava.—Slefan Voda întarește sl
gii sale lui pan Petru Glodeanul salul Glodenii pe Telejna,
mai sus de Murgu eee 9
6076, Matu 18, Bucureşti.—ltadlu Vodă cel Frumos cane

YL
firmă lui Dălban si ilor lui stăpânire peste jumătate din mun-
tele Audrian, cuniparal «dle a Jitiian cu 00 aspri e. . 233
6077 Oe. 25 laşi.—Slefan Voda îutâreşste irapârtala ce
şicau făcut între dinşii: pan Toader Zristala să în Zvisteleşti
pe bosduna, umdle ii este casa, iar surorile sale Stana, Marena

SIT
si Maruşea salul Şerbânesti tot pe Bogdana e. .
6975. Lutie” 28 Dideih,—hadu Voda confirma M-rii Tis
mana stăpănire peste munţii Boul, Osle, Paraăni şi Sorhele,
inlatorind pe cei ce vor îmbla pe acei munţi să plăteazea
călugărilor cele cuvenite după lezea Arii e... spe
6070 uctombrie 1i— Stefan Voda dă şi întâreste lui
ER
Juriu Cote și fratelui san Cozma Coteţ ocina lor Coteciarii,
cumpărată de la Greaca fata Rusului Toader cu SU zluli tata-
căști cum şi dania de prisacă la Fântănite ficulă lor ale Nas
e. 1... v0
tea fala Bacului. femeia Delii. lot în Coleceri.
IV
; 6935, Oct. 17, Suceava.—Stefan Vodă intareste maărtu-
ria adusă de Mireca fiul lui Micul Orgonne, nepot lui Ste-
fan Urgone, perzăud privileziile satului lui de bastina Orgo-
UN

estii si Nezomirestii, când a venit. Împaratul lureese cu ar-

niele si luând credința megieșilor ocolași Vuevordul îi iutăreşte
stâpanirea pe Orgavsti şi Negomireşti, cum a avut'o de la
Alexandru Vodă ei.
651 lunia 3. Târgovişte.—Vlad voda Calugârul con-
firma lui Mihail cu fii sai. cum și unui nepot al acestuia cu
AL

fiii sai stâpânire în Topesti. eee ee

6032, Apr. 214 Tărgovişte.—Vladl Vadă Câluzărul cone
ficmă lui Ivul cn fiii săi, lui Area cu soru-sa Elena stapânire în
Ciocadia, Topa, jumătate Poiane, muntii Pâzăginosul, Plăcicoaia
R

şi jumătate din muntele Poiana-Muerii, moşii de moştenire. .

002 Mai 13 (1151) Suceava.—Stefun Vodă întăreşte lui
NT

cumparătura ce a făcut-o în satul Glodenii la c-

Oană Tihul,
hirşia Telejnei, eu 120 zloți tâtaraşti de la Petru Glodeanul . 93
Ga05, Apr. 5 Târgovişte, —Vlad Voda Călugărul contre
ma lui Danciul, lui Mareo, si lui Lateo cu fiii lor stăpânire a-
supra satului laşi cumpărat de la Şisman din Curte cu 35 fi-
CE

orini şi un caftan de postav, ce eee ee 28

6d94, lunie 30. Bucureşti.— Vlad Vodă Călugărul conlir-
ma lui Roman cu fii, lui ditian en fraţii și verii lor, stă
pânire asupra satelor lomanești, Balomireşti, Butieni, lzvoa-
rele, Crasna, Giosani (Cojani), Albeni, Prizoria şi Haziăul pre 259
I/

cum şi Jupineşti peste pastea lui Nicula Blidei. . . . . .

6396, Noemb. 27, Bucureşti.—Vlad Voda Cilugărul în-
tăreşte lui Ştefan cu fiii săi şi lui Ion fratele său Neakul si cu
AS

țiii lor stăpânire peste juinătate parte din Leleşti şi din mun-
tele Coarnele, cumpărătură de la Procopie cu 2 cai primiti 2
în COU aspri, ce eee
GUS, Ghenar 14, Suceava.-—Stefan Voda întăreşte lui
UI

Toader Marele si nepotului său de frate lui Costin fiul lui

Neagu cumpărătura tăcută cu 70 zloți tătăraști în satul Bone
tești intre barlad și Stebnie de la Toader Harniş şi de la ne 149
poții să. Bilţu şi Nicoară Șeremel, cc...
BC
 Y
- 41 —

AR
Pae.
6993, Ghenar 17, Suceava.—S cfan Vodă întărește ne-,

IB R
poţilar lui Bratul Vileazul satul lor de baștină Brătuleştii și
Fedeleşeni, Tar” la Cârligălură sutele Goeșlii și Vrastaţii, căci
ei şi-au fost perdut diresele ce au avut de la Alexandru cal,
Bun şi ie Vodă. ... +
6998, Iulie 26, Bucureşti —Vlad "Voevod "Calugărul în-

YL
tăreşte slugii sale de casă, jupân Laleo, cu nepoţii lui satul
Ohaba şi Detreuii pe jumătate, Topeştii luaţi în schimb pentru
Mihaile ști, şi cumpărali cu 1300 aspri de la Manea DBarbul, 992
7ULD Septemvre. —Stefan Vodă văzâud impărţala ce şi'au -
făcut între ci urmaşii lui Jumătate, în aceste moşii: Mândre-

SIT
slii pe Siret pe care îl iau Mariuca, fata Măândrinei cu Sila şi
Donea ; Serbânestii pe Siret pe care îl iau Steful şi Mariuca:
Giumatătenii pe Jijia pe care îl iea Măriuca fala ui Giurgea
Jumătate: Domnul inlăreşte proprietatea asupra Serbăneştilor,
afară de partea lui Tanâşeo Jumătate, ce și-a perdutto în
hainie . .
- 700), Mavt 17
..
Suceava.--Stefan Voda
ER întăreşte "lui
40

Coste pitarul cumpărăturu, ce a făcut cu 70 zloți, în satul

Tămiceali pe. Crasna, de la Coste nepot lui Dieniş solul,
Tu0L Havt 15.—Slefan Vodă intărezte cumpărălura ce
IV
face Ivul Măndru şi nepoţii săi Toader, fiul Onicăi, Toader
Dragotă.fiul Ileai, Măndrea, Trif, Furdui, şi Muşa fiii Anuşcăi,
de la nepoţii lui Tuuder şi Petru Talpig: de la Petru, Oană,
UN

Magoşa, Stanca, Maăruşea, și Neagzu fiii lui Dinga 'Talpijanul,

în satal Tăveşti” la ozerul de pe Crasna, cumpărat cu 12V zloli
tătărăști. Ascimenea intăreşte şi ovinile lor: Seliştea Bibarţul și
salul Găneştii tot de pe valea Crasnei. . . ... 32
1001, Mai 20—Viad Vodă Calugărul conlirmnă “lui Dan,
Drăgoiu. Neagoe, Dobromir şi ficiorilot lor slăpânirea peste ju-
AL

matate din Cincu cumpărat încă din zilele fratelui domniei

sale Iadul Vodă de la Stanciul Firint, precum şi peste mun-
tele Andriau, cumpărat dela diliian e. 207
1002, Mavt 18 Suceava.—Stefin Vodă întăreşte “lui Sima
R

Gureş şi Nicoară (Ciocârlie) slăpiuire asupra satelor de pe

Nistru Miculenii, Piticenii şi Riulenii, cumparaţi cu Î70 de
NT

zloți tătărăști, cum şi asupra satelor Samoleuca şi Timişeuea,

unde şi-uu avut case moşul lor Moişă filosoful. . . , . 30 .
"103 — Stefun Vodă intaveşte ni Bogdan jumatale “din
Jumătateni de pe Jijia— parlea “unde a fost Curtea lui Cali
man—ce i-a cumpart în prel de 23) zloți tătărăşti—de la fra-
CE

tele său Oancea fiul Mărinei, nepot Giurgii Giumâtate. . . 43

1003. Ghenar 22.—Stefan Vodă inlăreşie împărțala în
trei părţi.ce și-au fâcul între ei urmaşi lui “Laslău globnicul
in sutele: Lustăoanii Şerbeştii, Mohorăştii, Drăgoeştii, Pelceştii,
Plăcintenii. Oprişeştii, Cârna si Rachitişul, , ,
Ss

SS
I/

că

7003 Mart 17..—Ștefan Vodă intarește lui Sima Gureş,

jumătate de sat pre Rebricea, anume Sirbii, partea din jos îm-
părțită între el şi nepotul său Nicoara Ciocărlie, diud lui Sima
AS

Gureş în mână şi diresul ce lau avut moşii lor Oană Popşea

și Moișă Filosoful pre acel sat de la Alexandru Vodă... . . 26
30J2. Iunie, Târgovişte. — Vlad Vodă Călugărul con-
firmă lui Staneiul cu fiii săi sta pânire peste o vie, pomet și
UI

altă sie în Daia. cumpărat cea diulaiu de la fiii lui Mladin și

BC
 Y
AR
Paz.

IB R
ai Setei en 12 Morini,îar livada cu € Morini si 1 aspri, iar DU
via din Daia cut Morinie eee.
7uu3, Matt 11, Vaslui.—Stefun Vodă intârezte npăre
o
tula ec şi-au facut în moşia Hai buji pe Jigălia în 4 părti:
parte să ia Ghedeou Harbuz en fratele său Fatu. alla parle să ia

YL
lonaşeu si Dragoş, și a treit parte să În Adreea ae.
234
3003 Mart "90, Vaslul.—Sictan Voda intareste comicului
ea (ilural) si surorii sale Anca și nepoatei sal de frate Maria
următoarele. a) jumătate din Crăinieești pe Polocine dat danie
de nepontele lui Xan elucerul Drăzătina zi Tudora : b) jumăe

SIT
tate selisle din Galesti pe Polocine, unde a stat Mie Gâleseul,
iarăși dat danie de Drăgoi ee
3007.— adu Vodă slispune si intareste iimpârtala mozii-
lor : TYrestioara cin Brăteţ. ura Jiltului din Cimnpul Tureilur
din loc, căci jurase eu 12 boeri câ le sunt moşii
la mosuenii
ohabnire île LO
7009, Dec. 1. —Stefan Vadă
ER
cumpără satul
ee
Sinești din
2

Cârligătura de la Giurgea Sineseul și fraţii lui, fiii lui Stauciul

Sineseul, nepot lui Lon Sinesrul cu 200 zloți tâtarăști, „Asemee
IV
nea mai cumpără satul Oujcicanii lot din Cârligatura de la Jurj
Palmez licior lui lie Palmes nepot lui Onicicov Palmez, cu
200 zloți tatarăști, aceste 2 sale le-a daruit maănăstirei Putna,
UN

peutru pomenirea strămoşilor săi, și *Anătatea sa sia doamne

nei sale Marii eee. .
1vlv Ghenar 22. Huşi.—Stefan Volă intareşte vanzarea
ce Nastea nepoata tui Mihailă Buzea și cu nepoata ci Marina
fata Iusului o fac catra Leca și fratele său Petru cu 1 zloti
tatarăsti în v bucată do loc pe Sarata, pe Elun din hotarul
AL

târgului Husi pe Prista e

1010, Mart 14.—Stefan Voda întăreşte Neazai, fala lui
Mieşin satul Miezuneşti pe ala eee
711, Sept: 13.--Stefan Vodă intareste lui Buda și Groze
R

un loc din pustiu pe Sărata spre părăul tăpățiroasei, ca să-și

facă sal pentru slujhele făcute domniei. e . ..
NT

7ut1, Apr. 18, Targovişte.—ltadu Voda daruește Măânăs-

lirei Tismana câle 500 bolovani de sare pe fie-care an e...
7013, Febr. 16.—ozdan Veda întărește vânzarea ce îiee
Gligore Cucul catea Toader, Lazăr, Oniciu, Vasea, frati cu lb
zloți tatărăsti în a patra parle din satul Ungureni, ce este de
CE

ec... .
ceia parte de Sărata de câtră rul
7013. lunie 21, Bucureşti.—Hadu Vodă confirmă lui
Hadul Comisul şi fratelui stu Petru spătarul și ură un alluia
cu fiii lor, stăpinire în Corbi. peste a t-a parte din inuoșia lui
ee ee 316
Muşat si jumatate a lui Maica
I/

7017, Noambr. 11, Tărgovişte.— Mihnea Voda, fiul lui

Vlad Voda confirmă lui Ivan cu fratele sau Prodan și eu fiii lor
stapânire peste cumpărăturile din Vaselati si Buszilă dela Măeru
AS

e A
si Sami
7046, Mart 2 Huşi.—Bozdan intareşte lui Clănau «pac
si femei lui Deagna, vară domnului, cumpărăturile sale
tarul
in satele; Buciutni și Bârgâoanii pe Bârlad, cumparate de la
UI

nepotii lui Sandu Gârbovâţ stolnicul en 500 zloți zi foaste lui

cumpărătură de la Greaca futa lui lus Touterş satui lao
deștii po Hitavoiu cumpărat de la Marina Dumei Isăescul, neo
BC
 Y
— 413—

AR
Pag.

pot lui Stibor cu 90 zloti, satul Radoslăveştii pre Strajnic cum-52

IB R
parat de Stefun Voda de la nepotul lui [van Frânciuc cu
zloți şi dat. nepoatei sale Dragna, sotia lui Clănău spatarul. -.
1017, Decembrie 23, Bucureşti.—Mihnea Vodă confirmă
lui Neagul şi fiilor săi stăpânire peste pârțile sale de moşie,
de mostenire şi de cumpăratura în Urlaţi, în Leleşti şi în plu-
ee...

YL
iul Coarnele. o... . [ . . .
701$. Mai 2, Tărgovişte.-—Vlad Vodă confirmă schimbul
de sate făcut între mănăstirea Tismana şi jupân Stoica cu
frații săi ee
018, April 22 Popeşti.—Vlad Voevod confirmă Mânăs-

SIT
tirii Tismana stăpânirea peste satul Ceaurii. . . . . . e
1020 Noembrie 28. Buzeu.—Vlud Vodă confirmă lui
Deateu cu fiii stăpânirea peste jumătate din partea de moşie
din Topeşti a unchiului său Lateo . e ee. e...
1020 Ianuarie $, Tirgovişte.—Vlad Vodă confirma Mă:
năslirei Tismana
de Lateoj cc
stăpânire peste partea din Topeşli,
ce
ER dăruită
523
1024 Decembrie î4. Bucureşti Xegoe Vodă Basarab în
urma cercetării Banului Deatcu cu 12 boeri, dă drepiate Ai-
năstirii Visina in judecata ce a avut pentru moşie cu Bumbeş-
332,
IV
tii și cu Porcenii, eee
1025 Iulie 19, Pitezti.—Neagoe Basarab Vodă întăreşte
lui Draica partea lui din Groşani 5 funii, cumpărătură, cu 925
UN

e ce 333
aspri de la Groza, Radul şi Mareş,
7026, Ghenar 22 Vaslul.—Stefan Voda întăreşte lui Ga:
vril Tunsul și fratelui său Staneiul şi surorei lui Ilea şi nepo-
țitor sai Corvi, Damian, Ion, Tudosia şi Anusea cumpărătura
ce an făcut cu 35 zloți tatăraști la fântâna Coroiului mai în
sus de piatră, de la Nastea și nepotii ei Filip fiul lui Ilias
AL

pop Dragoş, Ana și Varvara fiii Maruşedi; Nistor, Dumitru,

Ileana și Bura fiii lui Tiron; Magda şi Marena Nii Maruşeăi,
toți nepoti lui Ion Bălăneseul. ee. li
1026, Ghenar 95, Huşi.—Stefan Vodi întăreşte îmmpăra
R

țalu ce şi-au făcut intre sine în salul Serbăneştii pe Bogdana,

după diresele de stăpânire de la Ştefan Vodă și anume: Jui
NT

Nistor şi Tudorii, copiii Stanei o parte din Serbăneşti ; verii

sale Varvara altă lreime,şi Anuşeai, nepoată de soră lui Zvişe
tală alta treime. e. 1.8
7026, Dee. 96.--Ştefan YVocă întăreşte schimbul ce Cozma
Pascu Hocviung parealab
CE

Şerpe postelnicul a facut cu Pelru

dând moșiile Crăsteştii pe Calniş, şi Ilieseştii pentru satul
Oaneăi pe Cracău şi mânăstirea Purbatului zis şi Beusturii.
Apoi întăreşte dania ce Cozma Șarpe o face călră mănăstirea
Neamtului îu aceste 2 sate şi alte odăjdii pzntru pomenirea
sulletului său. ce 258
I/

7V30 (1522) Hirlău.--Ștefan Vodă întăreşte impărțala ce

si-au făcut între ei în salul Cioriceştii după dresul ce Lau a
cut de la Stefan Vodă bâtrănul, şi anume; loan Banul dvornie
AS

ia a patra parle din Cioriceşti, partea de sus, dauia unchiului

său Gavril Vreaneş, Teodor Bărlud ia a patra parte din Civ-
riceşti parle: de jos: Slirbăţcu nepolul seu Lie ia altă a pa
tra parte diu Civriceşti, partea de sus: iar filor lui Dragoş li
UI

se vine a pala parte din Cioriceşti purleu de jos e o. . o... 143

BC
 Y
AR
Paz.

IB R
su Iunie 24 Hârlău.--Stefan Vodă intareşte lui Dra-
goli si vărului sau Neagul cumpărătura ce au făcut ln adu=
eşti pe Stebaie la Vaslui cu 200 zloți tatărazti de la Draga
fata lui Touler, o... . . . [. . [ . . . . . . . .

YL
7030, Oct, 29, Iaşi.--Sictun Vodă întăreşte lui Toader
Caşolă suljae cumpărătura ce a făcut în a opta parte dinu Go-
esti şi din Vrastaţi cu 70 zloți de Lou fiul lui Mireca Casută,
din uricul ce au Cost al lui Bratul viteazul de la Stefan Vodă. >
1051. Mart 15, Iaşi. Stefaniţă Vodă întăreste lui Ivan

SIT
Racişte ceașnie a treia parte din satul “Fizinestii pe Pulua
cu mori pe apa Putnei, dat danie de Bolan Voda, care la
cumparat peutru acesta de la obslit proprietarilor cu 120
zloți tâtărasti, cât îl cumpărase stramoșul lor Bars stpt Ste
fau Vodi, . .
îui5 Mart 9 Huşi
<aun râsplateste-stujbu
dându- le vos faca
ER
"Petru Vodă ltareş cum se rădică în
ce î-a “acut Drosin Pureel, Icar şi Ile
sat pe locul de pe Lotna cea mare,
pe de ceastă parte mai în jos de ton Uăureanul, căpătat da
nie de la Hogan Voda. , 202
IV
7053, Mart 15 Huşi. — Petru ltares Voda "atareste sehim-
bul co a făcut între danii lon anul dornie si Safta stra
nepoata bâlrinului Ncerei, şi anuue Lon Danut da Sattei sa-
UN

tul său de pe apa Studenitei, unde a fost Vanea, fost cumnpă-

rat de insaşi Stefan Voda de îa Matiţa cu 200 zloți. și ia în
cehi satul Barzestii, unde u fost irzea. . „Vţa
70:35, Mart 15.- Petru Vodă Nares intareste "Imi Nica si
nepolului său de soră Saltan si vărului său Audrei cumnăra-
tura ce a facut în satul Iarbestii pe Prut eu 100 zloți tatăras ti
AL

de la Tema feciorul Cristei şi de la uepoalele lui de soră

Sorea şi Marina felele Ienei; si rudeniile lor Oană și Isac și
Nastasia și Maria și Tudora şi Mazdalina felele lui Stan; neo
polii Oanci vornicul și Coste, . .
R

Ss
t>

1035. dart 19 Vaslui. Petra Voslă Rares intăireste “ui

Grozav parealabului de ltoman seliştea Şendreztiii „Ve Polorie
NT

rămăsă domniei de la Cernăloae după moartea eic . 202)

703, Mart *, Huşi.—Pelru Vodă intareste lui L.upse
si Dobruzei sulul lor Chilienii ce fan avul de la părintele său
DD
" Stefan Vodă dat danie
1057, Mart 2. Huşi.—P ctra Voda It res “intare ste Mariei
CE

fata Mibhului, fiul Lazei jupăneasa lui Dal portar de Sureava

satul Horodnicenii pe loşia şi cu mori în PBradâtel de la toli
urmașii lui Oavă Pâatece cu "250 zloți tatarăsti. . 250)
70) Mart e, Huşi,—Petru Vodă Hareş întareşte arma
silor lui Murgu şi Bratul; Isac Murzu, Nea, Sofiiea licivrii
I/

lui Oană Murgzul si Toma Igoat, Maria copii lui Jurj Murzu,
satul lor Mnrgestiă pe Teleajin, hotărind sa le fie în două.
Tot odala mai arată că jirivilegiile vechi de la lies si Stefan
AS

Vodă cum și cele de la Stefan Voda bâtrinul li sa fast rasă

rit din mâna lor . 95
7010 Martie 12 Huşi.—1 setru Have Voda “intareste pro-
prielatea lui Pelru Miezin şi surorile sate Alba si Marusea,
UI

cum și a seminției lor Malea, Malina si Marusea, în satele Dee

lenii pe Bujor și Poniceştii, pe talan si anume să ia câle o
treime din Delcni si Poniceşti mt. 122
BC
 Y
— 4l5—

AR
7044. Hielău.—Petru Rares întăreşte lui Păun, cu frații

IB R
săi Porcul, Budie şi sara lor Vaăscana, partea lor din Bogdă-
neşti jumătate din sat, după diresul ce la avut bunelul lor
Mihu! Pojar de la Stefan Vodă. . 250
704 April 27, Harlău.—Petru Vodă "Rareş întăreşte” lui
Păun cu fratii și surorile lui, nepotii Mihului Pojar, partea lor

YL
din Bosdânesli,. - 245
70-45, Mai |, Vaslui. Stefan Vodă 7i5 "Lăcusta, fiul ba:
trânului Stefan Voevod, iutareşte Jui Nicoară sulger urmatou,
vele cumpărături: a treia parte, din giumalate din Glodeni pe
Bahlui de la ficiori Cristei de Glodeii cu 100 zloți tatarazti;

SIT
satul Sarbaca pe Ciulue la Colac de lu boarul Sarbaca cu ÎV0
zloți tutaraşti. . . . 236
7053 “Aprilie 4 “Huşi.—Peiru” Rareş “Voda” intareşte îmi
p'rțala ce şi-au făcul între sine surorile” Marica Bran şi Ma-
rina Petriman în satele Cricezti Iludeeștii, Găurenii, Racăcani,
cum și țiganii robi. .. ER
105% Mart 95. Vaslui.— Petru . Vodă “intarește ficiorilor
350

lui Ion Tunsul 3 Staneiul, Lazar, Gavril și Alea proprietatea în

salul Tunsești pe Dogdana cumparat de” ia âl lor Ion Tunsul
de la Jia cu 500 zloli tatărăşti, căci diresele vechi le-a perdut
IV
când a arssatul,. . . 153
7054 Mart 31. Băriad.—Petru Voda Rareş întărește ne-
polilor lui. Cozma Bălosescul şi anume: lui Petre și Nicoară
UN

şi Baloş fiii lui Ion Balozeseul cui şi veiilor lor Mihut, Stefu
si Maria fiii lui Pelrimau Baloşeseul, satul Baloşestii pe Iucaşa
dat de Stefan Vodă bunului lor Cozma Baloșescul. . 209
103+ Mart 30. Bârlad.— Pelru Vodă iutareşte lui” Sima
şi lui Fetigane satul Jigălia a cărui drese au fost perdule când
au veni! impăratul ture&se en latarii de au prădat fara. 210
AL

7054 April, Suceava.—Petru Vodă Rares întăreşte lui

Ioan Golae stolnicel cumparătura ce a făcut în "satul Uberești
pe Prutz unde a fost Ilea jude cu 120 zloți lătărăsti,de la Cra-
ciun și de la fratii și surorile lui: Trifan, Paşean, Todozia și
R

Marica fii lei, nepoţii lui Mihail Lopata, . . 214

105 Mart ie
30, Bărlad.—Petru Voda intăr ste impar
NT

tala ce şi=a făcul în a S-a purte din Pomarla nepotii lui Dumsa
Pabarnicul, parlea din mijloc, moștenire de la mosul lor popa
Draghie de pe vremea lui Alexandru cel Bun.
703t Iunie 3.—Petru Voda Rareş inlăreşte lui kir Teu-
dosie Episcopul Rădautului cumpărătură ce a tacut In satul
CE

Lăslăoanii pe Cracău cu 400 zloți tătărăşti de la Toader fost

sameş în Suceava, ce și lui i-a Lust cumpărătură de la Toader
biv visternic. . .
7024, luvie a Ja i.—I “tru "Vodă Rareş “inlăreşte obştiei
răzesilor în număr de peste 23 persoane proprietatea lot: în
I/

satui Codresli pe Babluet,

707, "Harlău'— Ilias Voda “întăreşte imparţală în5 părti
facută în inuşia Bosăncenii, între urmaşii lui Vusco Epure, de
AS

la care vine iumaele moşiei Epureni, (iuulul Taşilor.

1055 Mart 12.—lIliaş Vocă intăreşle lui Uoste, Dragota,
Solomon, şi lui Cos'e Dodul cumpărătura ce cu ficat pe pret
de 185) zlaţi tatărăşști în satul Bobulești mai din jos de Po:
UI

peşti la Vaslui; de În Toader ficiorul Dumși Sulgerul nepot

lui” Sima Bolde cel bătrân. , . >. | . . . . e. .
BC
 Y
AR
— 416—

IB R
7055 Apell 1.—Iliez Vadă miluezte pe Sas postelnicul cu
un sat Giurgeuii pe Bărlazel, fost a lui Subainov usurelul care
l-a fost perdut pentru hiclenie coutra lui Pelru Vodă...
7066 Martie 15 Ilărlău.. Alexandru Voda (Lapusneanu)
cumpârâtura ce face pe i patra

YL
intăreste slugii sale lui Toader
parte de sal din Valea Neagră cu fo0 zlati lâlăraşti de la uee
polii lui Coste Posadlnicul : Craciun, Nicoară şi Dragan fraţi e it
ius April 2t+ Bărlad.—Alexandru Vooroil inlăreşte lui
Ion Crelul cumparătura ce a făcut în satul Popesti partea din
sus si cu heleztee cu 400 zloți tatarasti. de la Anuzea fiica

SIT
lui Steful Nisporezeul, moştenirea ei de la strabunul ci Nis-
puru care traise supt Alexandru cet ut eee. 200
706: Mai 11 lluşi, Alexandru Vodă întăreşte ui Seful
si Iratelui suu Gherasim, frate lui Lcoa pab. două sale pe Cras-
na, Leostii și Folestii, eee. 215
1U6Y lunile 20,
zarea ce o fac Isaico şi Candikia
Vastui.—.Mexndru ER Vudă iutăreste
în Punseşti cătră teavril,eu
văue

prel de GU zloți tătărăsti, e

suv Martie 20, Bucureşti.—belru Voda centirmă lui
IV
Dumitru şi Mușat fiii lui Musat stăpânire în Vladeşti, moşie
bătrână de mostenire, ee. .
= 310. Aprilie 21, Bucuresti.—Mihail Voevod coutirmă
UN

/ lui Tudoran Putarul cn fii, stipânire în Vladeşti peste o juună-

tate de moară si peste uu țigan de cumpiărătutăt, ae...
711% Mal 9, Târgovişte. —itadul Voevoul confirină borrae
lui Tudoran cu fii stăpânire peste o vecini cu delnilele, lor in
Aninoasa și peste părțile de moșie din Vladești a Znicăi de
etnpărălurăe ee
AL

1112, Mai 12, Târgoviste.— lada Vodă cunlicmă lui Tu-

doran Pilarul cu liri săi stapăuire peste mai mulţi veciui cu
moșiile lor in Vlădești, de cumpărătură, precum și peste mai
multe delniţe. ep. Co...
R

3120, Mat 97, Tărgovişte.-- Radul Voda Mihnea conlirmă

boierului Tuduran Pitarul cu fii stăpânire în Viadesti. .
NT

7121, Noembre 2, Targuvizte.—huudlu Voda Mihuea conu

firmă boerului Tudoran Pilarul stipăuire peste sațul Vladesti
cu tot lwlarule ee.
7116. lullo 5, Tărgovişte.—Matei Volta coutirmă lui
Bade Paharnie și Parvul Spălarul fii lui Tudoran Pilarul stăe
CE

pânire în Vlădești jud, Muscel, Ce.

î1îu Sspt: |—Zapis de vânzare a Mariei şi cu liul ci
Gh. Cazan pentru a treia parle din jumâtite Bădueşti pe Steb-
nic lui Pateaşco Mihoci câte un zlut pământul.
aa 7151. Februarie 1 laşi.—Tudnsă Dubău biv oz. dă va
I/

4
ni mânăstirei Dobrovăţalui două parți din jumătate sat Ia
esti ee
7200 Mai 21, laşt.—Carte domnului Constadiu “udă pene
AS

tru lon Ghitanul pentru o moarte de om facută supt Duea Vodă

în Valea Moise eee...
7201, Decemb:te 3,- Cercetarea lui Stefan Banul hotnuz
penteu o moarte de om și sfulă intre lun Ghibanut și razesi
UI

dia Mies negii eee.

7204, Iunie 35, laşi.— C. Duca Vodă di carte «de stăpăe
nire lui lon Ghibanul calaras penteu că a plătit el moartea do
om pentru toli răzeşii lui şi elle ia pământul a...
BC
 Y
— 41 —

AR
1265. Februarie 93 (1757)—Seurlat Grig, Ghica Voda da

IB R
carte Ini C. Bădărau, ruplaş do camară a dijmui moşiile sale
de pe Sărata, luând dijma după obiceiu,
1234, Noembrie 93,.—Cartea divunului gospod călră "domn
pentru pricina de pământ între Gh. Evloghie Izbaşa şi nea-
mul lui Băntăşese, şi intre popa Alexandru Dodul, penteu Mur
eşti si Muncel.

YL
1786. Noemarle 23—Alex. 1. Mavrocordat Voda “dă arte
de voluicie lui Andronaki Badarăusă slăpâneaseă a treia parte
din bătrânul Ii Ghervasie Gănseă din Leoşti ot Falciu, luând
dijma de au zecea. .
Fără dată.--Calastih a "3 oameni că sa dal Magdei

SIT
lusoae din Costesti 80 zloți pentru Croitori, , a
Fără dată,—Secrisoareu fară dată a lui Stefan” biv “agil
pentru cercetarea făcută în pricina de pămânl dintre Aliuşeşti
din 'Tăoşti și Ghibarţi eu Gligore Chihae şi ai lui. , .
Fără dată (după 7205) Carte vicleană serisă de L.oor:
ER
deşti şi Vârlăneşti în pricina de pământ în Valea anii.

Ida i
mm Do mmm me e ma et ee i agp O
[d aaa

IBLIOTECA)
EN = ea

Stă.a
Va
t3! TRI
IV

, Pate, da ÎTI Ţ>e =

DI ese i! rii ue.

UN

Piz
) AŞA JI a:

are re ET DI FI ma mmm.
R AL
NT
CE
I/
AS
UI

Culegător tipograf C. Romano.

BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RAL
UN
IVER
SIT
YL
IB R
.7
AR
Y
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RAL
UN
IVER
SIT
YL
IB R
AR
Y
 Y
AR
IB R
YL
7SE
[NE4, A NS
AA MAI /

SIT
//A (EEE
p
(Meeii (fe
s
a
.
ER
(Se
pe
INI
“AEZ Nu
IV
Ss IN a =: = d
= s

i STI IS 2 |
i
«
7
4)
= SS.
Z,SV] |(SES
UN

SpA i
7” /
” Eta SAN
U
N 2 IS N LS N !

=> N ass NE IN /
= NI
R AL
NT
CE
I/
AS

D/AJI 1]
UI

U
.. . N tite / &
Popi ai

')(cal?
pf
Ş
/, .
A
BC

AA [i fa 2 JA ! Wu p>
, i]
ci P N AA IAA i
.
MOTA LEl
: N
It A '

: ) 4 ii il NES
 Y
AR
IB R
YL €
=
z
Te dă
ee

7
N:
d i

Z
Pf:
d
Zi
p.
2
PG
pa

tg
Deca
=>
Pe
== a
' Se
> a
SI
*
SIT =Lee 3
II n == ANA d (i 2 _: | N
gi
ER IV
UN i
A
mid
> SSN
-3
SS, / SS
(Da
7. i

ZE
! A 4
IN
“
7
,
NN
i SIONa

|
E ,
CmN

”
ZA
7 [1/7
fr
Z,
55
1 pre
[AVIZE PIERĂ ]
AL
A N
PRIN
R
,
4
|
:
N
a

N! P
i:
ÎN
e SS

TAL.
/|
7
Pie
A),
,
N Zr TI IRA : -], Si A d
9, - i :
pt 7 /I, ,
(OS f, —
Bo), A ih e: Ffe
A
Hr./ 7 4
=

=
“e
5 >
E.
să

a
Ti
if
ip
,
-
;,

N)
pi
Ar
atte
Îi ki
,

,
1];1
//
i
SG (i
LANA)
3 LL

î
/]
E
,
= »,
/,
/
7 ra
sa
pi Ie

pu
tă
E2
i
7)
7
Pa
TI 4
(az
7
aL,
o
=
Pa ==,
NT =
7
.
A
Ă
A ] A
A):5)
La
A
o
(
A .
AN
ț N Ă NSZ/ -
+
7 „d z Pi
AS
SI, y
pa =
: LOPE II
A Upp> er ' fi LV[7/7
Mai

:
-/ PR a
.
; ,
(57:
: 2
pi SRI CES
La
CE Ze E

Ji
2 ra ”
—
—— za
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RAL
UN
IV ER
a
SIT
YL
„- IB R
aaa ta Ti
erei
at gg Lana
a ări
n -
a
>
AR
Y