BC

U
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NI
VE
RS
ITY
LIBR
AR
Y
 Y
AR
IBR
IT YL
RS
VE
NI

n MALBARBSCU.
LU

ms: sa paote
RA
NT
CE
I/
IAS

"PPOGRAPEIA' "THEODOR MACINOA & COP.

U
BC
BC
U
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NI
VE
RS
ITYL
IBR
AR
Y
 „o. > .
2 A41 ANCECA FAS |
, Ă "2
Eey: A pi ai
Sr
”| T ,ă m
- - ca GE
. _ i 3
as | ” în +

io NE 3 sy
, ri ia gi
a sf AN
Ă ” “
i pei , AS LERDIaS
aa-
La . it am e
- îi . + .. .
” ) N.
„2
. ag 7 t spre a

tai ! ' $ NR,

Fi ' i

ție tai ni pe pir

Y
Tae Mee : Sa ePastrer ezi
pad Dată Pa Did Sat iata ct

AR
AIA2 m,mii
Ia iat
Ă i iti
!
Ri . iati i ep
add E: a
ICR
ai Tae pa

pg IL tei
i ia
Răi= . , - . Dee Bau
et UTOPIE ze

IBR
sa tă pia
DN Dai

În imomentult 'aecsta,,. din - causa “tendinţelor luminate Î6 +

eă, “reformelor în- -
împăratului: Alecsandru IL; Rusia'se | punc” pei'câl
dispensabile, (heapărate ): şe -pune -pe: calca “otormelor: care numai - -
aa ms da a tineză test ut 3i

YL
și,
ele poti: să o scape” de unii: cataclismit: (încurcături) poliției 'de:
unii: numer i nare "de ceș ti
din: care: haturahmente; se'“pastii

SIT
ii se” face
viâţiă. Soluţiunea, regulată și liniștită a acestori cesțitu
sd,9
f i

LURO, „care
ra
'seriose
d pilgi
și
pie
iale
pe

numai. prin ajutorul :uncă publicit ăţi! impaiţ

7 Up er

re, de O co înffă-
cu pi a

fii, cu. totulii: liberă “de: oră ce spiritii: de” curteni

R
ențiă, personală,;. oficială şi. semi-oficială,: -
pia ada
îi
VE

"5. Împăratul Alesandru, care:este prea multi:

deiotatii: pâtiiei
cândi
pute “supăradă dă1accentulii verității
-sele,e credem că. nu: NE sar: ga
NI

-ş i “cu amdie “pentru

ca i sar spune cu vespectă “pentiu' diusuliă pia E ta
LU

- to.

Rusia.
de a. gice. :
Mulţi din compatrioții noştrii ai învățiulii (obiceitilti”) adevăr
nilor ulii
că, nu trebue cine-va. nică odată a-descoperi străi
RA

„în dauna (paguba): Rusiei, ci-ranele ei Caută: s 316 i ascundă“ Lini-

contra dic-
ă; este icu “totul : în“ az

ii “acesta, după, părerea mostr

bagiul
: patriotismu
- ţiune “ci:sânta; logică, cn demnitatea, şi: cu adevăratul
NT

a vorbi deja de: marele: desgu stii ce-lii 'inspiă. mins

luminatii. Fără
cineva"do-
țiunea!ori cării anime: oneste :și leale;, ax căuta:să fiămargi
CE

) . cu-:0 presumpţiune (bizutire:) “Sfiă ni “tare” -

tată (înzestrat
că este” posibili de'acelinşie la pe totă: lumea, .
să- l facă să” eredă!
I/

: atacați 'de:::morburi
. + i îi a
cu
ina

Pers6nele: cei. vorbeseii:: astfelii. semână

piu ai : pa ai a
E se SIR “ E:
pd
piu i, »uj ir

i ȘI Mor: : decâtSă se..

ie pie 2 ae duze

grave; cârii „preferă; să: sufere seaii cliaiisă.

EET
IAS

. .y Sa

arate la, “unii medicii: bunii-.care i-ar :xindec a'-:vadicăli

și t:“e ardă
Rusia: —-'este' pil- -..
„puterile. şi sănătatea; * Mediculii- acestă; pentu: d fasie :, a pi cat

ia d Se Ar pa

:
a. PIPI tere ; 5 Pa

2 E
:

„ Dlicitateai.
U

Spre. a ajunge la o soluţiune logică “ cestiuriile politice caută

BC

, şi numai prin discu iunea. publică ele

potii
să fiă puse la lumină
ajunge .a fi astfeli. Publicitatea este celii mai energică remedii
spre astivpi abusu rile cele vechi. și spre a opri să ini se formeze. — ai
Pi et - . a

alte abusuri noi. 4

 .
-
” ” ”
Se .
. î o. . :
CER 2 " - -
. »
i: în ” i — )
>
„ri o — PN
+
. . : Ă .
” * .-
i ...
” ”
Ei , . ”

.
Ca Ac)
să serie despre Rusia, cântă să fă cihe-va Rusii; căci
“ţibia mostră nu sâmână cu nici-o altă ţicră,- și desvoltarea sa. is-
terică a avutu alte eireumstanție cu. totulii escepționale. Dar cen-
sura, și mai cu s6mă censură rus6scă,, aduce ducă infirmități (b6ley)

RY
incurabile, aduce fiicaşi tempirea (idiotisme), şi, numai” în țierile
străine pote -cine-va a tipărio carte despre Rusia. În Europa

RA
esistă, cinci, scaii șiâse tipografii rusesci,și pote că mai mulţi
din compatrioții nostrii își-vor mărturisi mirarea, lori vă&dindu-ne
că preferămii a, scrie în franciesesce, decâtiiîn limba nsstră, na-.

LIB
" ţională;
noi. însă caută să, ne dăm cuvintele; pentru acâsta. În Ru:
sia; partidulii. retrogradii, care,de i sar lăsa câmpu, liberi, arii
«ta
ţicra
ce. Ja unii cataclismri politică ; “și buroeratia rusâscă, acesti

ITY
veazimii. zelosii, acestii consiliarii permanenti ali partidului
vetro- -
gradă, în. comuna lorii afecțiune ce âii pentru mințiunea
oficială ea RS
şi pentru misterulii. care protege - aesstă minți
une, și frică ati ură
de publicitate; dar,de ceea,ce se .înfidră și se: temi
ci mai multi,
este publicitatea curopeană, şi mal.cu sâmă
IVE

decâtu' tote, pubiici-

tatea, în limba francesă, care este cea mai
cunoscută în tâte ţierile
„ Vumeă. - Dint'acâsta urmâză că: spr
a,e.atac a partidulii reţrogradii
UN

și burocrația, este: necesaru a, aler

derga la. publicitatea în limba tran-
cesă,, “care este arma cea m ai spăimântătâre
feluri” de incmici -ai prosperi tăiși pentru aceste ducă
ai mărirei Rusier,. a
L

„Noi am. studiată multi istoria,

țierei n6stre; am cunoscutii pe
RA

„cea mai „nmare: part

aa e, din. Gmenii e arii do duoădieci de:ani..
Ia «putere în Rusia, precumii și pe cea mai au fostu
mare parte din aceia, carii
NT

suntitși astăg, „le cundşcem biografia și relațiunile lori- intime;

„tun, ajunsi încă pănă a Can -
6șce şi ch arii causele scerete a le
„toriifapte
fapte. a a leIe lori, „Am locuiti mul-
CE

și în ambele. capitale ; şi în în-

terlorulii. țierei; -am petrecuti în esiliti; ze ami
cu. Pers6ne' de totii felului, aflâtii:în xelațiuni -
de. posițiunăsociale. de la.cele mai
I/

nalte pănă la cele mai modeşte.. Astădi

“findii :aşiediatii eu -l0 cuinția
în ji6ră, Strdinăi; apucămi: să seriemă, de: acunnit înainte ne:
IAS

„husică,, avândii, intim asupra,

coperitii
)peritu d6 publicitate, nai e e că de vomă Ved6 adevărulii des-
Uacltate: inain ea: lumci. întregi chiarii de.o până atât
e slabă. ca a nostră, om
U

d “ ă , SS
fi folositori multi
-ă ” b > v
ma sea iubitei n6stre. patriă;
BC

di. i

dza
4
4
Hai .. pp
ne IEI OO A DEE
. - ÎN '
ra

Paris _ Marti 1860. |

 “e
1

Aj t *b/
fe
| E (Erin
fEZoi z

"2
RY
RA
ADEVERULU

iu
LIB
DE
"oEspRă: RU SIA.

TY
ep rap
i
— oase ză pe

a ps “ e.
ia E Lt

SI
a
. Î.. „fe

+ Ţ -.t „-

hat.
ER .
Ni :

“PRIVIRE, GENER: AL L ASUPI A RUSIEI. îi a

IV
UN

iese
A
Dacii ? API . Ie aaa ea pă

„ce esto: Rusia, în - panta 16 vedere politic şi a dministrătiv 2

AL

i: Bste-unit edificii mare pe: din afară, europeanii, "oratii cil “unii
“fronton - scâit: învelitore europâană, dar pe: din: întru miobilatit” şi
TR

administrată asiaticesce. “Prea marea miajoritațe! a; fincționarilorii |

"ruși, îmbrăcaţi: în costume măi: miiltit seaii: mai: pucinii europene,
EN

procedii în eşerciţiulii: funcţiunei “lori” câ niște” adevăraţi 'Tartari. .

„Pe: ce''bâseă stă: administraţiunea vusscii 2 Ore,pe legi?—
/C

Nu, niegreșitii ; nici o țisră nu este mai'avută, în legă, în ordoniânţie

Şi în totii telulii de: re gulămente: ca: Rusia; “condica; rusâscă este.
“cea, “ai: volmhin6să din: “totă: lumea; “ca „conţine; cincispregiece pc.
SI

'xolumine de mat multă de. 0 mie “de “pagine fiă-care şi în toţi anii
IA

mai apari :supliniente. Dar acâstă icondică “atât de: utilă la; pros-
„peritatea fabricildrit de: chărtiă este pentru țicră o; literă. m6rtă, +
U

“Av ticolul dintâi” de la vol minele: dintâiăi, "puindii pe imper ratulii

-mai: presust de ori-ce. leg6,: “pe câte- ȘI “cincispregiece. “tomurile;, legii .
BC

-așia: de“ grose 16: ioface in::cea: maj volumin6să din! cele mal urite
glume. Administraţiunea vusâscă:! stă pe egalitatea: “tutulorii nu
„înaintea; “legii, “că: “ainitea capriciului - „puterii. și a
venalităţii adi sistrafiunei. “ca4 în "Asia, Ca să scape” cine-va de
 - e . ” 4 . ă . ” ” -

E : : . - . 4 . . -

acâsta caută să facă parte din camarila, curţii, scaii să fă pro-

“togiatii de' dinsa, totu ca în Asia.
Vorbele mostre nu poti -supăra în nimicii pe impă&ratulii Ale-
sandru;- căcă elii este omi onesti: şi este celii dintâi care do-

RY
_ Tesce.. reînoivea, “morală a; ţierei sele.
Una din” rătăcirile cele mai multii răspândite stă în de a,

RA
„privi pe. imperatulii tutulorii Rusiilorii ca unii. autocratii atotpo-
- tente. Acâsta este o rătecire mare; căcă iimperatulii fiindă au-
tocratii: în dreptă, maâă nică Odată nu este şi în faptă.

LIB
Eli pote
esila,. pe flă--caie, pste lua, averea, ori-cărui Rusu, îi pote lua li-:
bertătea, a-i ridica viţia,; pote face. să, cadă, capulii cui-va după
“singură, capricia sa, darii fiă--cine înţielege că imperatulii Alesandru,

ITY
“tindă. unii principe Iluminatii și bună, se feresce multii să nu Useze -
"aceste drepturi selbatice, . În fundii, imperatulii este numai re-
„.dactorulii, și une-ori
A “ordonanțielori, fără a fi în stare_de aputâ câtă
chiarii numai promulg gatorulă
RS legilor
de pucinii
şi ali
să 0-
VE
- prâscă, esccuțiunea lori. Dacă o lege publicată de. imperatulii este
folositre Ja interesele. burocratiei ; seaii. la ale; ministrilorii şeail
la a le intimilorii ce încungiurii pe imperatulii, poţi fi siguri că
I
UN

ca se: va esecuta cu o rigbre ŞI cu unii zeli insemnatii ; dacă însă

„nu este deo nică unii folosă la, aceste trei puteri de jcare vorbirăm,
se va, esecuta,. cu ;molițiuie: şi. cu: dispreţiii, Gri: dacă. arii fi; con-
AL

rară "intereseloră, lori, poți. fi sigurii că nu se :va.: esecuta ! niti-"

fodaţiă:;, „Darii, din. aceste trei. puteri, cea mai. influentă, “cea: :mâi
TR

“cu putere, „este, fără, induoială, a burocratiei, a acestei lepre morale!

a „Rusiei. „Ea. “Bindi. ntimaă,; cu, numele supusă, imperatului,
.

: mai
EN

' adeăea. ÎL. impune, luă voinţiele,. eĂ., «„imperatulii. domnesce,

. iar. bu-
“iocratia. guvernăzăl, Și -autocratulii. că. este. aurulii, _singurulii Suve-
/C

„Tanu,, căruia, burocratia. „rus6scă, ne încetată - îi dă, tributulu de. 0

Supunere, „pomplectă,, ȘI. de. o: fidelitate neschimbaţi.: d
- „Cei. carii cunoscu bine, popululu: rusescu; pe. astu populu
SI

ecare
te „forte multu (lotatu. CU, inteligențiă și :cu. animă
; - pe.acâstu
IA

“vopulu: Cu: “spiritulii. seu. forte. Pătrundi&toru, forte! desteptu-, forte - -

„fini, „Case „înţielege; ste, „Care. cuprinde. t$te, care
are, o aptitudine
U

| t6r te. variată, pe, acestu. populu. bunu ,- “obligatorii „. compătimit

orii
-
BC

„câtă ă cei uehorociţi, respectatorulu, Vetriimeieloru Și alu:

superiori-
“tera sociale; âceiâ nu. se potu, opri să.:nu. tremure
cându Cuge-
„tă la, atrocea,. grozava) administrațiune. subt care; geme
elu.... În-
„tre. “acestu. populu atătu de, admirabil „şi, între
unu suveranii bunii
și ouestu, ca. imperătulu, actualu, „Se. Dune
o. burocratiă: cor uptă,
v
 nestiţidst, jofuitâre; „ estiactii întrcitii „alti celor nai irite: și ial
prâste. pasiuni. :;: Astă: burocratiă'. înşilă. popululii făcundu-lii adese:
să crâdăcă--:abusurile:: ei: suhtii”: autoirisate de suveranii; . 6rii pe
“ imperatuli îl înşilă,. arătându-i i, pe acestii: populii,. aşia: de deninii

RY
„= de :afecţiune;sși. de; confidenţiă ; ca periculosii.: Înălțindu- -se: ca unii
murit: (zidi). între. imperatulii şi între naţiune şi âcaparândii (pr ecupe-

RA
țind):-toţă, :influenţia: beală,. “burodratia; domină, peste totii, jefue! pre-
stutindeni, Și: dacă; nuii :se va.: resturna influenția ej. nici-de- -cuunit,
„dacă, până măi este:timpii,;:nuzse vor face: niște: reforme: iţie= i

LIB
lepte: prin-icare::să : se stabilâscă, guverniuilii: pe base solide; luminate, |
„conforme cu; luminile: epocei aceșştia,: domnia burocratiei cu "inmulti
mai îndată; decătii -ariiiierede cihe-va j.:va:: duce în'fine'pe. Rusia lă SR

ITY
unite cataclismii „înfricoşietoriiibn care voniived€ guvernul "înecân-
du-ge işi do-care.să; cutremuiră cine-vă :numai! cugetândii : a din-

S
Sul căci nică unei: inteligenţie.oinenesci: nu-i este: dati: a pă e:
ER
6. esultatulii: celți mai “din. urmă; alti :aceștei: domnii. :
ii Dar, din:-toți. Ruşii, impâratulii este. acela; care te cui6sce
IV

maă- «pucinii :pe Rusia, „otă-câtii: de:; escelente izarii: “pute fi tinten-
iunile lui: eli:este. înșelat: din :tâte. pihţile, fiind 'că Rusih 6ste
UN

ţicra, .mințiupilorit. oficiale. și organisate. :, La:tote gradele adininis-

traţiunei:;- care ; suntit: pr. nunierdse.în': Pusia;; oficianțiii (amploiaţii),
inferiori înfăcişi6ză.. „capilor, lorii ! direcţi : miște :raporturi..: şi - nişte
AL

espuneri:(le: situaţiune- astfelii încătii toți, “dela, Stanovoy. (subiiu

capul: rpoliţier.: de judeciii): pănă la niinistrii și pănă la, presiden-
TR

tulit, consiliului : ali: imperiului, „arată, într insele: nunial” “minţiuni “

„forte, bine, potrivite; ministrii. și. ci: dai -imperatului: nişte rapol-
EN

jturi,i; îninţinâse.:: “răşii bine... „potrivite. Spre :a afla 'adeverulii “şi” a

jcun6sce:. abusurile;,: suveranii: vuseșci se. 'serveailicu:'trei: “meilGco:
/C

„0: Comisiune., pentru': 'supiice:(jelbi );: căuta. ::să “adunei: „petiţi-

„unile. ŞI, plângerile; adresate :cătră; inneratulii;: poşta, căuta, să :des--"
ehidă;: ;scrisorile;! o polițiă--secretă,* transformându-se: îndată -înt”o _:
SI

adevărată; „incisițiune. politică; căuta să, .cerceteze ăbusurile: și i să

IA

le. deseopere;i 'imperatului. «;-Ce.. se::făcâ: „din. “tote acestea?. :Buro=

eratiaobţină; (căpătă)-'o. lege: în puterea: căria. Ori-ce: plângere fă-
U

:entă,, conțra, unui; funcţionari i -publicii ! seăii::în : contră vre unui:mi-

BC

nistru:, se itrămitea.: chiarii la: 'acelii ministru care! "căuta; săi csami:
msze,-; plângerea: şi: să-şi: dea'-opiniuriea sa asupra, “suplicii (1! ȘI
“încă t6tă, Jumea scie în usia,:că la comisiunea petiţiunilor: tote
„afacerile. suntii concentiate: numii. în mânile secretarului de statii, .
;câxe «este însărcinați: de;a primi suplicele,. unulii din: Omenii: cei
 «
—6—
mai ineapabili: și maii despreţitiiti: ai. “Rusici, ceea: ec: mită-de-cumii
nu-lii.. împiedecăi: de;i a,: „ocupa: acesti. postii. de uuii. cartii: de se-
coli. ' "Pâtă. lumea, stie'ică,! la, “cancelaria acestui + fueţionarii afa-
Ă cerile. sa: trateză,. numai: Cu aurul. in: Mână, si S IE ii

RY
*Din. scrisorile. ce sc: deschidă: la “poştă, arat imperatului nu
“mai pe. acelea; ce. vor. ci;:iar.:tâte acelea ce: ai -putâ':să va:

RA
me; camarila, seaii;pe. persânele': protegiate: de camarila, nici= -0da-
tă nu. se:punii:; subt ochii suveranului, - și :mai:. de- multe- -0ră i ci 'ait

LIB
alergatii , la: midiloculii- de a: fabrică.scrisori "false. . În fine, poliția.
„.politică-fu multă timpii spelunca (peștera) -venalităţii : celei: mai îu-
“fiorătâre; Ia dinsaitote-:se curipăraii, t6te: se vindeaii, și cu''ba-

ITY
mii în: mână: put cin6-va:să :comită, faptele: cele: mai: infame, Po:
„- Miţia,. politică av6 invăţiulii de-a: speria tot-de-una,. pe. imperatulii.
„Nicolae cu: cele - ce: ea:de la sine i. le: arăta ca::senine 'de:coi- .
RS
- spiraţiuni: și: de.. - MIȘICĂIĂ politice. Cu: acesta, că, “făcea” să, ii:se -
mărâscă creditulii!: lângă ::suveranii,: şi: încă, după: -ce: sc: " făceaii
VE
sarestaţiunile + după ces:se iihcepă:. Cercetarea; „„avuţii cari: :se. lă-
sai: săi:se.;jefuiască, erati: srațiaţi; cei ne. avuți însă şi cei cari ui
I
UN

voiaii:..;să, :plătâscă, nică-de-cumii, * mergeait: în ! “esiliii, : În acelaşi

timpii ; abusurile: cele :mai mari: eraii ascunse- suveranului ;; astfelii
îni:cățil:unii funcționarii ;: chiar în Petresburgii; : în :cursii: de: imai:
AL

mulți ami; a furată neîncetatii. din“ câsa, publică: ce-l. era, încrediu-
jiață,, „sume. alii cărora; ;totalii: se':suia la mai: multe milisne: darii
TR

fiindcă elă:.era; ămiculii și -părtaşiulii. unuia: din cei mai prin-

scipali.. funcţionari air: poliţiei; imperatuli Nicolae. descojeri: acesta
EN

„numai dintr'o „intemplare.:::: Actualulii capii: superiorii. ali! poliţiei

scerete;;: în -adevăriiji; este cunoscutii: pentru integritatea sa, ''dâr: și
-eliă, nu este: mai, mici-de- -cumil imparțiali. : “În: opiniunile 'scle ţiindia
/C

de pârtidulii: xetogradii ; elii; esagereză ': în raporturile''ce dă. impe-

ratului, totii- ce. se :atinge' de liberali; și îi ascunde faptele: rele: a'le
SI

zetrogradilorii:;: “ Astfelit. guvernatorulii. generalii :alii "unuia, din cele .

maă „mari, oraşie a, le imperiului “în cursulii:cdlorii :'unspregliece ani -
IA

al: administrațiunei: sele,:se însemnă, : prin. despotismulii celii'mai su-

părătoriă:: ; (vexatoire) i. celii. maă: tiranicii i cel mai brutaliă, 'amest-
U

cându-se în :afacerile :“de, familiă “înjurândii pe: cei:! administrați de

BC

dinsulă;:- protegindii: pe. :faciă “renalitatoa, şi :jafulii; şi însuși. elii

luândii:: “arte: da sacâsta prin _provisiunile- ce făci': de: postavit pu-.
test: și! de:viniarsii (râchiii). prostii. Poliţia, încredințiă pe imperatuli.
căi: totii: ala na 'respândită: în-.acâstă, i privinţiă era 'calomnidsă. “În
tine; acunii.de 'curândii, “acesti guvernatorii .generalii, dare av6.
,
 m

învățiulii „să- gică. că “mimiet. ni superă administrațitiea: atâta ca

legea,: fu : destituitii: pentru că își: întinsese despreţiulii ce-lii „av
către:; legalitate pănă la-a: autorisă pe. fiă-sa, care. era: măritată și
„nedesjărțită de Dărbatii,” a. face.o faptă, de: “bigaimiă “mai : mări

RY
tându=se odată. în publici. Împăratulii află. de: acâsta "de'la, alarniă
de. prin salOneș căci poliţia sâcretă, i-o ascunsese. și” perechei biga- |

RA
me. îi: dedese timpi dea. se duce. în: străinătate, nu. fugiti, di
călătorindii. diua în amigia ; mare. şi: fără a se grăbi, âmblindie

LIB
adică aprâpe o miă ducă sute verste. (ca, la .80 este) pe. nişte
dr umură. unide 'nu 'suntii .nică-de-cumii căi fierate. ă
«Pentru:imperatilii,: migiloculii celii mai. siguri de. a cunâsce

ITY
abusturile. şi, de-a 16 stirpi arii: fi; fostă o: publicitate largă : şi: seri6-
să; idar: tocmai. acâstă, nu. o ;vorit nică-de-cunii: cea mai mare: par-
te a. ministrilor, camarila şi burocratia,. Literatura vus6scă,; -“abia,

S
deşteptându-șe dintr unii “somnii îndelungatii: de * care a, fostii. cu-
ER
prinsă, fără: voiăză, "a datii probă 'de unii. gustit: (s6ve), :de DĂ ener-
giă, de:unii tălentii. care -aii. trecutit: peste tâtă așteptarea: : Dari
IV

ceea: cei este! şi--mai: frumosi, ea. dă probă..de-o'mobleţii, de senti-

mente -şi':de: unii patriotismii” luminată -întradeverii demne! de În-
UN

semnatii,/ abia S'aii. mai slăbitii ce-va, legăturile censurei! ce. 6-în-
câtenă atâta: de rigurosii, şi se văgiă: ocupându-se, 'cu''cea mai: no-:
bilă: ardâre;: de a; urmări 'abusurile pe care: ca. le caută pentu: ale
AL

infiera -şi::a “le vesteji., se" vădiă ocupându-se: cu -unii::studiii se

riosii; şi ; aprofundatii:. de :tâte. cestiwiile sociale “cele” mai impor=!
TR

tantei; În. aceşti patru ani dinsurmă,. revistele: și . diuralele ruseşcă

aili publicatii uni numără mare::de: aricole carc'ar fi putut fi citite |
EN

și: prețiuite, de -tâtă,. lumea, : dacă;“ele: star fi serisii'-întro. limbă “cu--

noscutiu; mai» multii-decâtii limba:: rusescă, “adecă, dacă 'ar. fi apărutii
/C

în: revistele, frâncese; englese;:seaii: germane. .:: Dar: îndată::ce unii

articol -nu 'se mărginea. a trata, costiunile, numai! subt:unit! aspectii
generalii ;:sci intra; în fandulii: abusurilorii:-esistânde-:și -le' înficraj
SI

ca: mai: mare parte. a: ministrilor | camarila: și puzoeratia scoteaii

IA

țipete: deispaimă, ; ŞI declarati. “că: statulit: se: află în pericolit” şi “în.

primejdiă pentru .că presa: înfieră asupririle.: cutării: seaii cutări.
U

administrațiuni ,; scai; maă bine ,.:pentru::că” arăta escelenţiă cutării

BC

seaii cutăriă. reforme “neplăcute: burocrătiei.: Crede- sarit:6re în 'Eu- .

ropa că; ministrulii: justiţiei: a: îndemnatii. pe împeratuliin măi multe
„ vândură:Să oprâscă diurnalele de a discuta asupra necesităţii de o. pioce-
“dură publică, şi, orală? Adevăratii “este că :ast ministru este cunoscutii
e tote. aceste sunt: duioăieci
că alesea: se: aslări inorvosii (bolnasii)... cu
 de ai de: cândii: elit se; află la: ministerulii : justiției. Orâde-siari 6re
că, (liurnalele ai -tost oprite de: a. spune 'că arendarea vinărsurilor;
aşa precumii: se - face “ea; acumii- în: Rusia, oste: 'organisaţiunea: cea
din câte: pote vedE. cineva? |

RY
jal-imorală. şi cea ina: witei6să
" Crede-sarii::6re- că: sunt oprite: diurnalele: de-a, demonstra: -necesi-
tatea, de ase publica. 'bugetulii?. Publicitatea, este. capulii: Medusci

RA
pentru“burocratia; rus6scă:: cu: câtit :acuilei îi place. a-si ținti priit
-xirea la.:sâre, ;cu- atâta... bufuiţilori: și". ciufilorii:-le.:place "a: xiețiui

LIB
. ii.:!
la întunerec +. ia tt tie cil
„ ? a
i
0 .

"numai :

"în fine împeratulii : Rusici nu: pâte. convorbi nică :chiarii :cu:int-
dividele care nu aii nică: o legătură, cul burocrat armata.
seait: cu:ia,

ITY
La, curţile unde: doninesce: vechia etichetă, monarchică ,i:vechia--eti-
chetă. europeană, totii gentilomutii, : totii: nobilulii: are dreptulii :de
ilee. ps: nişte principie:aşia: de.
aveni la curte;
largi şi aşia,; de;
la; curţ
RS
. organisat
fecunde, a.:le' societăţi. moderne,: precumii :suntii
curtea Parisului, a. 'Purinului, a :Bruxelului, '1otii:: omulii-:d6: me="
VE

iti, toti--omulti; cu, bune aplecără ,; totii :omulii: avândi :subtiori-ce

titulă :0. posițiune: socială, .p6te intra, liberi Ja curte:: În '-asti: modii:
I
UN

“suveranului. îi este posibilii de: vede-:pe toţi: 6menii "distinși ai

-jierii. sele,-.de. a-:convorbi cu: dinșii; dea se înpărtăș i
din :lumini-
Je :lorii: şi: de a, cuni6şce în fund nevoile şi: necesităţile: ţierei. În
AL

“Rusia nu este nici-de-ciumiiaşia;, ::ci ca să;:fiă:i prim :curte;

"laiti
„caută. să, -aă. unii Gre-care, gradă Duroerat : celit: .::
icii
Omulii mai:emi- --
TR

nenţii; seriitozulii celti..mai:'însemnatii;: cugetătorulii! celii: mai 'pro=

“fund, gentilomuliă din. cea: mai.:vechiă, viţiă.(race), nu potă fi prii- .
EN

uniţi,la curte până nu vori av6'unii :6re;- care: gradiiiburocratici:

Darii,: ca, ' să : înaințegi iute. în': ierarchia; .burocrătică -rusâscă,: îți.
-txebue,,-:afară. de:; câte va. 'escepțiuni':prea;: rare;:venite! :;din:: niseal
/C

"cause de asarscaii dii. de la, niște protecţiuni puternic ă,

:îţi: trebue;
a: ni: av6. nici : demnit
Qicii.,- -nici
ate, conșciinţ iăi “şi în”. lociii:de
SI

demnitate, să-ţi. faci „osul spinării pu6' mlădiosi jiiîn loci ide:con=
şciințiă” să “fil. fibii (Gieleanii).; Acestă, din;:urmă “calitate i în.:Rusia
IA

Iuânduzse adesea; dreptii:spiritii ;: este; prea; 'folositâreîn:țieran6s-

tră;; unde; spiritul; este; adesea, -prâa::supărători. ::ineţia „acesti
U

apanagiii (proprietate) : a -mediocrităţii, :feşte:: piea=comună; şi-::prea-

BC

folositâre. în; tâte.ierile. unde domneșce ;sclavagiulii:. »În Rusia, funii

omii:; care: întruneşce.: mediocritatea,::cu. fiieţia: şi ;:care: :n'are nică
demnitate, nici: conşciințiă,. se pote: crede ;:siguri :;că va: âjunge::la:
posturile: înalte: a, le. statului și.:că va. juca, ubii'roliila :curte:: Pre-
„cumii: vedemii, „curtea, “Rusiei. unde :cine-va Ja “intrati: nică prim
, , “
. ă A
 pa
.
L-ai , .
” e

meritit, nici pri “ivaiseere;, ici numai pin “fnețiile ce 'ocnjii i, sali
Ta

a ocupatii, nică=de-cumii nu” este 0 curte: europeană, ci o: curte, a-

ATBIBLIOTECA de 519.=)

siatică, investmăntată, în costume. europene”, Vede ori-cine: că-eit

mare
=

RY
aici nu linguşiescii « mict-de-cunit petru ca, să-nii faci partidă, în -
rr

Smenii: curții. "Dintiateasta decurge tristulii resultatii, că impă

Da

RA
|
“vatulii, ne avăndii nică unii puitii. e contactii CU, puterile, vi şi: în-
tăligente a le ţiereă, nu cundşte: starea, “spiritelor Şi “adevărătele
Ti
ore ea

mevokia le” “supușilorit 'Sej, " chiară de carii 266 pentru “dizişii cele ,

LIB
mai buiie intenții di june:
sai
n “ „ăi
"Din nefericir e, împă atuli side ciumă: nu. "Gigetă la: “accea,
“că o 'situațiune nouă“ cere 6meni noi; „cl, crede“ că Dâte' "face "re

ITY
forme cu ajintorulii individeloait carii, în cursă “de: trcigieci de. ani
ait însocitii pe. tătă-seit: „pe câlea, apăsării: şi” pe” “accea” de ia ui lu

S
pane

- minele: Precumii dicea, odătă-i în” Petresburgii: unii. diplomati străini,

ER
împăr vatulă inu 'crede că este: torte. periculoși. de: a “confia la coci-
|
„€riă. facrelorii (birjari) direcţiunea locomotiv elor pentr căile fierate.
Crede-s'arii, re „că în. Rusia; după ce sa infiițiati din noii
IV

în 1802; câte-va “minister o, ministerele - Sai întrmiti în consilii

UN

în presenţia suveranului: nina “înti”unii “ati "seâii în" duoi,, „Și că

de îaci înainte până lu 1857, fiă-care ministru lucra. deoscbitii 2
„ Această, neintrunire de ministri ridică, administraţiunei generi alc'totiă |
AL

'caracterulii de unitate, autoriseză, abusurile” de prtere. cele mai

spăimântătâre: și tace pe! cuvernii! Să "ia nişte măsuri atâtii de eon-
si le.
TR

trarii între: dinsele, încâții : aste” Costrulegini miutirăle ajungii Une-

oii. să fii de” risii “(grotesque). care - ministru ” se afla. ÎN mi.
EN

nisterulit săi ca unit paşiă în sali lui, şi spuindii.: inp&-

ratului numai ceea ce voia să-i spună li inșicla adăsca; dirpă ce,
/C

termina o dată cu impăratuli,, nimini nu 'etitâza: Si anal fată 0D-

” servaţiuni ministrului, care toti-de! ua "răspundea, că: Aceasta este...
voinţia Maiestăţii sale!, “Ministrii, adevăratii, se: adunati a unit
SI

locii câte o dată pe: săptămână, darii nu în presenţia împăratului,

IA

și 'ei se 'adunaii să. discute asupra, măsurilor neînsâmniătăre și

secondare, pe cândi tâte afacerile importante se puneaii în Juerare, _:
U

fiindii decise între- patru ochi de fiă-care ministru cu suveranulii.

“Aceasta, dură mai multi de o jumătate de. secolii şi “aduse pe Ru-
BC

sia în “puntulii unde este ea astădi.. A dministraţiumea rusâscă, este.

penalitatea, organisată, rezimată, pe o anarchiă,. permanentă, ascun-
să de ochii impăratului și de ai Buropei în velulii -mintiunei 0-.
ficiale. :
În Noembre 1857, noi amil presentati 1 -S. I, mâreluă duce
 100|
Constantiniă ŞI. d- Ei ministru ali, Afacezilorii, străine, unii, memoriii AZ ”

ist
3

în, care, consiliândii de,a,se. face. diverşe veforme, ștăruiahii: aSu- m!

iati
pra. necesității ur gente de 2, deșființia, jucrarea, “separată a Băcărui = pi ţ

RY

ya
S.
ministru CU. “impăratul, „Şi, de-a întruni :pe, soți ministrii în, con-

Ami
siliti. subt presidexiţia. suveranului, precumii . se, face în,“tâte “ţierile -

er
RA

e]
civilisate, Î.. SL, marele, duce, Constantinii dete memorițlii nostru

N.
-

-
m
în „mâna, iiptratialiă., la, 3 e) Decenibre, a După. noă dle, la; At

irai
(83) Decembre 1857, ministrii, după o „jumătate, de, „secolii,; “furi

LIB

ale
Ii
pentr întâia dată întrniți, in: consilii, Subt;, DI Spidenţia impera

ITY
e ca speciali, a, „făcărul 3ministru cr, “impeEPakulă, “toti nu; se. desfiin-.
ţii, Şi ea: contribue, a, amesteca, afacerile, fiind. că, lasă, pârta. Ma
E deşchisi, Ia. infuenţia, Îavorițilorii, și la zivalităţile, personale.. |
RR Actumii. Să. aruncămii,. ochik.. așupra, „stării, actuale. din: Tusia; ,
i a) "Despre justiţiă Şi „despre; consiliul impără ăției; tie cut
RS
VE
ina +; Despre, senații;. pri sui n m puii tam, |
6), „Despre. adminisțrațiune;, „a a „a
I

d. „Despre. cină, (3 radele, jerarchice, ae "Ie urogratici)

UN

n „e, Despre, emancipaţiunea, servilori; i... pote tag ei

sf), „Despre, nobleţiă; despre; ;Seryvagiil şi, despre, adunările e-
5 Iectives
AL

ia iD “prui Piri rile tai inca ae miirruiii ! e.

E) Despre Durzesiă; tii a a
„d „Despre, administraiupea,, Tnilitala;
TR

Statui ie
du „Despre. finaneie, şi, despre, buget; out re o
j, „Despre, axendareca, vinar suriloriiiiși, „lespre sotictaţile de tem-
EN

emit Da Ne d, ţ i top ser pp

i
sii i]
ia
pi »
Pia arii
E) Despre poliţia. politică : . . e:
/C

ri aut
Aa „d
I) Despre
espre, presă;. SL
|1 sri sir
SE
„sein! ăi Ți:)
ANteiiturteg
a), Despre, libertatea. „conseiinţiei. oaie
antet
itttie
Tarata ret>) u,
„sist
SI

-j + , SERII Sa a mg tea
mit
a
d. îi: !tai aa
T.
„îi i i:piere ba , iai
. - .
a ă Patti,
« - - .
IA

4 70 i Mei Și ET “rar Set i i POT pia cp et pet vai

ata “i ji ii hr ri a Da dia i PE a Opre
iiî ”
numoine ri oii
, Să
iz: pe „erau La "s. . .
iai
Pi * -
2
SN
Tetea
op. 7
papă -
ia
.
5
?

e îs i CER . e. i. a. i .
U

i ae io daadasi id near a i DS Ep are

i te pie cpr o Bit ea geto tipi li gri
BC

. . Ni i i .. 7 . 3
ji Se a DĂ i j a DZ

mii stgeteb fe. a E ID fa

zeta SU Pree a - Pi pa ce a tri E
Er Se et Tae pat AER E tute pre pa?
: “y a po
EE Ci ai
is AI EEE
t Săi -
— . e ș

NILE
ccarjt i | - : „S
) ii- td i i
ir tara
TE vie
DS i ş eri
pa ț )
linii z; îi$
de IN
Rei
 pi
S , | -

> li

pi:„. ;: PE ?
.[” ., ! . E dadea
4 t po
: j „.. p. . : , 4]:
ii ia ) 3 ; -
. 1 . E
.. , FR PR i i3
pi 2 ..
ae dr:
: ' ii sii sti e situl
Pptita pi d ii: , 4 .
c .. | - pt.N
. , tei . « e , .
po 7 ., V Agia ta. si ti * pi
că 3 Via ) - !
4 PI
_

pi ,

RY
”

ePiracera
Îi
! Ri FE tf
, ; „ri! li, jari
bi ar? . Cr
: i . 2 ICI . . . , i
. - - NR - , P ze dieta a. a
pice spite p-y i 7 se ga a aan
dt e ia ji pad d,
3 dp Pat r si pa .
ii) da .. e

ea
-

«
-
e Ă a pi Ia:
a , . era
pe . apa pa le

RA
age Tr mă EA
eu 7 [he
dara apti „lea
OU grai
Pete e ea oalee
ac
A a i e Rotta) TI: Bta
. ET E | . ”
, ro pa -
Ă : De .
7 ie. ici
ee Pute pas
y
: Lo ai tit -
(EL ital

LIB
N i i

DESPRE JUSTIȚIA“ȘI DESPRE CONSILIUL. IMPERIUL

..

ți»

dat ati, iii

E Ep . . .
, N ,
r
. 2 .
. ce ruv pape poduripa
beri ee pe. RES Die cpce, pg
| FED aI Da petit

ITY
is adie za le cei!
ta a. pa. .,
” „a a. . A >
: as .. . ar La ji
i
m
*
pf
ip
f, . d.
;”
eu
pitt Ca
.. ga? .- vor
pa
ai
partie
.
iti Aia
NC 0ă LO:

„sa Nok "ami Ma” vorbitii”:dejă, despre: condica legiloră' nâstre'ca-:

S
re''este..aşia dei -volumin6să,. - şi“ tare” în “adevării este nefolosit re.
Condica, de. legi 'a; ţiaruluă I6n IV ;:publicată în 1550 (su debiil);
ER
şi aceea a, ţiarului.Alecsie, publicat ă
în 1649(ul 0j'en ic); ai: fostii
supuse: la 'esamenulii adunării generale (Zemscioi'Sobor'seai.
IV

7 esiiscaia'Dunia). :Mai încolo,la căpitulii' despe noblețiăși |

UN

despre: âduniările "elective;::'von ": vorbi -d6 'coinposiţiuriea şi: de des=

tinata: acestori adunări “generale; “Subt; 'domhia:. țiariloră “Alecse
, o...

şi “Teodorii:: [IL, legile 'sei 'bublicaii!: subt! deşierta: numire ide apro-.
AL

bajiuinea:. adunării generale, "căre totii “se mai: întrunea "din . cândii
în cândiă; și, dela 'Petru-I încuoâ“se publica! curâtiȘi: simplu în
TR

puterea, -bunci: :voințiă. imperiale; “ceea; ce,- mai de-multe-ori,* subt:

sucesorii:"lui “Petru 1: înscă''ele: emn publică subt “tiifiuienţiă
se”ă”
EN

principălului': favoritii; dacă 'era: xx "inulii, seaii, dacă'nu era mici:

unii: favoritii, subt; influenţi - intrigiloră ''acGlora; 'cârii! îicungiurait
pe 'împ&rătulii; : intiigi.. puteniice chiarii'- subt domnia, suveranilorii:
/C

“celorii zhai! cimosciți : de violenţia: şi -încăpăținărea, 'loiil: Mai 'de-

multe-oră “Sai” încercați “unii să întiunescă ” coordoneze” di-”
și 'să 9 ra:
put
SI

'versele“ legi" "publicate de: la''1649 “încua;'- dă: abia 'subt: impără-
“tulă: Nicolae. comitele Sp &raaisli, din” ordinea impăratului, 2pu=
IA

Vlicatii': condica, de “la: 1833;--a' căria a: duoa; -ediţiune” a: apărut îi

„îiii-1842;'şitiatiieia se publică; în: 4357. Această 'condică nufu nică-.
U

că N
„de-cumii supusă Ja! aprobaţiunea; opiniunei * publice, la care! nică
BC

“ajicugetătăi să -făcă 'apeli! cinumiai la: de- sine: riumituiii 6saineniil

care;
alt “consiliului 'inperialii; compusii de şitigieci; de 'membiii,. în află
pe lângă o neinsenimată: 'năinoritate de -Gmeni distinși, se o -
-prâă, mare iiajoritate de: bătrâni” incapabili, fără curagii "Și
i mai
ântâiii: der tote 'curteşani. 'Acestii se crede a “esertita fune-
consilii:
)
 — 12 —

- țin Teiislative consultative; dar fiindii-că în Rusia tote sunt min-

tiuni oficiale, elit nu este mai multi decâtii unii ospiciii de iuva-
Midi. intitulatii cu, numele. de adunare legislativă. După câţi-va ani,

RY
din prineipaluli îndemnii alti ministrului de justițiă, guvernului nu
„i“se mai păru legile penale destulii de severe, cu tâte că ele eraii

RA
“prea severe, şi în 1845; Crăşi după de. sine numitulii esamenit
alti consiliului imperială, publică; o .condică; penală, draconiană, dis-
-posiţiuinile - căria cele maj multe suntii impracticabile. Spre a ju-

LIB
dica cât, esfe- «le; erulă, această, „gondici penală, caută. să, Însem;

ITY
să se pdepsestă accla tot ca .cumil ari fi atacati maiestatea
suveranului, :şi delaţiunea se află într insa, “consacrată ca 0: mac-
Simă, legislativă ă:, „ce seste; datorii să. „0, facă ami; supușii. exedintiosă,
rit, nedelaţiumeă, RS
esto. declarată. „cai. crimă, ceare atacă - majestatea.
SUV ecranului. „Această. condică; această, ruşine: a: doniel. subţ.: Care
VE
Sa, publicații; este, Și, astă ÎN VIGOIG rii te ta 3 a pen fai
ii bo Drepțateacin” Rusia, esistă, numai ;cu ntnele „căci, ca, săi,căști.
I

ge. cinezNă; drepțatea, dacă acela, este suit omiti; Onestii,, « seait-:ca,
UN

Să, comită CIA 104, medreptate, îi, folosulii, seii;. lacă: este; unii blăsz,
temații, caută, ă plătâscă în, drepta.: ŞI. în stânga. seaii „casă aihe,
AL

- protectori puternici. ȘI, activi. OTĂ-. din: ministrii, „Ori: dintre Caimaz
Tila oră, din, pers sGnele -striusti-- Jeggate-. CU, camarila; seal: cu; minise:
tri. ȘI încă; cândii. plăteşce cine-va; caută, sii bas re. vine: de,,s6z
TR

mă, ca să; nu: fii înşielatii. [că „. „anecdotă. despre: aceasta. “Un; ștră-
init e stabiliti, în Petreșbuzgii,, voia, să fiă. Şi; elit dintre înțr epringiă,
EN

“torpilecarii „aprovisionait o: administraţiune... Spre; acestii; Scopil; elit

veni, la, insărcinatulii Cu afacerile -ţierei. sale; icare.. era; unii omul:
/C

Dr ca stimati Şi:cu-0 inteligenţiă. “Mare, :„si. îi. „ceru. protecțiunealul.

Însărcinatult, afacerilorii i respunse că, diplomaţii. au pută să.se;
SI

amestece. în.de a recomanda guvernului pe: întreprindititori, ȘI; Că:

“mai; întăi de tote întreprindiătorulă, caută: să, . scie. cumii! se; facit-
IA

„s,

Incruiile: în, Rusia: că trebue să dea. bani: comitelui... o ȘI la; ar

manuta, tati comitelui. ia pu Că, comitele ...+IE tatăl, Hindii:: capuliii, :Su=:
U

peri iorii:: ali admihistrațiunei! de care. este:vorba, şi: fiul: sciitavendii

BC

Mare. crediții. la; curte,: tweaba. sa..se va face indatiu: » aş! domnule;
__ XESpunse, neguțitoruli, „ei, an datii, „ațâta, comitelui. . tinlil, atâța
„= la amantazi comitelui, a ie tatălii: ai. Sati luati. bait mi Sail prez:
“misti „tote. și „ami sta,ficat nică 0. indestulare. » | i
Pi
“i
e

Judicăitoriă _rusesci: şi: secretarii: tribunalurilor i “(cești dn pă

mi. ai, cea. mai mâre. ultuenţiă aspra procesclorii). ui mescii, între:
 dinşiz „omii; de; nimici: De. “cela: care, primeşce Dani: Şi» inşi6lii; “dar
de, a: „promite, Să, facă, o. nedreptate: „pentru: bre care sumă şi ținte
du; ȘĂ..promisiunea;;. după; dinșii, unii astielit, ide: omil nu :este. mică
de-etumii „demnii „de; blăstematii;;; „căci-aceasta este:o faptă; inţielâptă |

RY
o “Caută, să: spunemii,; “asemenea, că „micşiorimea,lefurilorit punit
.
Doi ca mai „mare, parte. a. fuăcţionarilorii „între ;miseria :ceâ: mal

RA
spăimântătre. ȘI: între: venalita te. Acumii +;de:; curândă Sai adăogati i
lefile oficiațilorii de la, ninisterulii.: justiţiei cu aprope "40; lasută

LIB
ÎNŞă, cifra, aceasta, este „totii, mică;:.Cutare: oficiată: al! unui tri-
bunalii, „primeşce.. 100. ruble. pe anit: i Șii dintrânşii -elii, caută să-şi
ia casă, să se mutreastă și să se învestmânteze; : imaginândume. că

ITY
eşte ; meînsuratii:; elii: țotii; se: află sin stoimtorarea, cea; măi-de: plănsii,
dar, „dacă este, însurat, atunci 6tăzlă prada! miserici: celei “mai
spiiimânfiițăre: ap to ui ii fot ru pitt 9 a
S
in în, 1899, Î. 3. a5 „ptiuoipele Voldemburg funii ui clio Ltiia:
ER
-
Lasa di sc$lă, de, „drepti; Şi printr această ; faptă: cu adeveratii paz.
trioțicii iși,“imortalisă, numele în istoria! Rusiel:;: Această, sedlă-dez;
IV

veni 0. pepinieră de magistrați mai toţi! renumiţi prini + probiitatea

Jorila,Şi Încă unii „ dintrinșii;: suntii cunoscuţi de: 6meni. cu unii me-
UN

ritii. remiaxeabilii:; dar, în: ministezulti justiţiei, CĂ sunt: incă în: mi-
„ijie ăi die zo ati batei ui si
noritate.. :
sli „Altminteni;. „nu . este, aumal venalitatea, singurulii - „viţii alii
AL

justiției în.; Rusia,.r: Pentru ; ori=ce„procesii,icâtii de; „pucinii sâriosii;;

TR

mai! cu:
câți: de, ;pucinil-. importanti, „justiţia.:este, numai :cu : numel6,
le, persâiel orit + influent e."
sânii; dacă, acelit,, .procesit. aținge ; interese
Să, umerii diferitele, instanţii prin „care «caută: să, trecă: pro=:
EN

i
| cesulii, își. să, arătămil, ude. șe-termină elit: definitivi.aer ma
„Procesul. se: începe. la; tribunalul judeciului. tote pirocesele:
/C

„Griiiuale, fără escepţiune, sc cuvine să 'se-apeleze lasitribunalulii”

criminalii ali. provinciei.:, Tgte: piocesele. civile ale cărora. litigi
lul! E
treci. peste 30 de.ruble se PALviNe; să, se;„apeleze la tribuna
SI

pai a PA
civilă, ali, „provineici., ap i îi
IA

“unii:
| "Tote.. „proceșele.. criminale, în; care se.af, “implicatii vre:
lit. de. la tvibunaj ulii” criminal ii: ali:
| nobilii. scait: unii, burgesii: notabi
U

"Provi incici, se, cuvine, să, „Mârsă la, departe mentuli t, senatulu i. subtii
BC

i
“juridiețiunea,- căruia, se allă, provinei:ia, în care. s'a. comisii. crima:
„Lote procesele. civile a le cărorii litigi, senii pretenţi uni: tezei.
scena: |
pește 600. ruble, se cuv. ine ase, apela la, „departementulii
ul, 'subt juvidicţiunea,, căruia se, atlă.. provincia acera. : pe
iîn.
“În, departementulii senatulții, dacă “toţi. senatorii NU. sută
4
 a
- 2

unanimitate: de aceeași: părere ,- "ȘI încă. dacă; decisituniea” lori : hu

„este, contrâ- semnată de:: procurotulii dojartenientului” “pidcesulii
sezcuvine "să mergă:la“plenuni s6natuliit adică: la întrunirea,
mal. inaltorii:: dlepartemente':a “le 'senatului ce ine Seăniţiă întrunită:

RY
(Pr ocurorulii ;i fără» contra-semnătura, căruia; niti''0 “decisiune 'a se-
- natulu! mu. “aste; valabilă, este: unii Runețiohării! numiti de minis-

RA
trilii - justiţiei și; este-cu-itotulii r6vocabilii, adică. se,pote “scota
din; plăcerea scai “capriciulii” cestui din “urmă, titi mii

LIB
i: În:p lenu mi senatului,: dacă, 'piociuroruli” ni esta! de: părere,
majorităţii procesulii: se: cuvine să, ni6rgă da „ constltăţiieă i-.
nistralul- deijustițiă irita sii ea te azi tate ca ie iz i

TY
i Aţeăstăii consultaţiune “este : tina 'diii: instituținnile” cele: mai ab:
surde ; “ce: csistilii:ii Câţi-va 'oficiaţi :"aleși de “iministrulă “jăstiţier;

SI
și în ierarchiă. mai mică fiind decâtii senatorii, sunt " instituiţi ju
dicători -:aă decisitinilorii.! senatului, -şi: : părerea lorii 's6: “supuiie mi-
ER
nistrului::de :justiţiă;:+: “Acesta ori! 0" priimâşee, ori! pile”. iii locut
pe: asa; şi :procesulii.-se! trămite la plehun senătăluii” cu această
IV

opintu mie ministerială tii stiti teal pie ii

UN

4 iBacan majoritatea membtilorii-€“cărir coinpui Sea ii. Senafiu

lie nu :primeşce opiniuuca' minister ială, procestli'! ierge:
la departementuli consiliului imperialii, i otite
AL

De 'la::departementii merge la; plen u n consiliiilui iperialti,

adică: la esâmenulă tutulorii: niembrilorii::ai' acelui”: consilii Car6” se
TR

: află: în Petresbur gii și care în 'tâtă lună, ține” scanțiă îitiuniti:”

: După, votul -consiliului, procesulii se: Ștpune, “impărâtului, câ-,
EN

re, decide: cumiă:îi place. De vei: fi -ăvutii întruni procesii țrei?

deci de voci a: le 'consiliului in: favâre-ţi: şi numai” 0 voce în” con“
tra-ţi,: dacă “impăratului Îi. val! plic€ să dea drepti acăstă 'Singure
/C

voce; îți: peri. procesulii!. . DRE aa pei bi

Dar “în: plenum senatului; -chiaiăi dacă ziajoritatea sentori-
SI

los. Şi procurorulii: sunt”: de” acordă, pentru pârtea, civilă, declaiată

prin otărire, „mai. este unii migilocii de a prelungi piocesulii;: si
IA

„aceasta; se. face: cândiă: cine-va 'reuşieşce' de'a: iise: primi “suplica,, de
comisiunea.: petiţinnilorii: : Uni: arțicoli: ali legii: qlice că în na
U

este apel în :contra, "unăi 'decisiuni a 'Sâilatului: şi totii din''aceai

BC

lipsă, complectă; de“ logică, care este! sigiliul Iegislaţiuni TUseşcă ,.

„articolulii ee "vine: îndată după” aceeă, “declară - că în "unele! casuiă. |
“ari :fi prea: aspru” de-a, refusa, cul-va, apelulă la, iipăretulii Și că.
îşi pâte da, cin6-va :“suplica la comisiunea; petițiunilorii. “Dacă suplica;
ă este. “Susţinută.- de. 0: „protecţiune puternică, "seal pia bine: de vo
pp
 4

* sumă, de, „bani, mai: mult, seat: maj. „pacii; însemnată, “atunci CO=
"misiunea, petiţiuniloriă, „după, cea. Supus-00, impăratului.. „de-o.tormă; »
din ordinea imperială, 0 trămite îîn cercetarea, consiliului imperialii,

RY
“ . Adesea, depastementulii, senatul, Și; unc-oră; chiar: plinuli
E senatii;, descopere; seaii .0, formă:greşită: în îmmarea procesului; „seaii,
dacă, procesul, 'este; criminală, 9, formă greşită, în modul: CU, Ca

RA
dacă procesul: ste er simimala, re
ai gs pa 0 paie

sii reinceapă, cercetarea, caii

LIB
serie. să, Ă. se facă, cercetarea, întrajtii, MOdi., „„Astfelii Sail. vădiutii |
șiindii, la 'senații acelâși procese de, frei.şi: patuuii ori după unii
cursii "06 nai mulți A. i ieri ura oh Baneasa

TY
ci da: „instanții zi, 'Tribunațuţii „judeciului., pei ia
pia “instanță. —— “Tribunalulă civilii, ali, provinciei _(seaili, stai

I
„ bunaluliă, „criminalii, după, natura, procesului), isi ih Sotia Ia
ci "3. â sstanțit, a, Departementulii.. senaţului.
RS pie ea pin
ui „idea instanţă. ei „Plenum senatului. oa iii tiu
VE

oul B-a, “instanţiă . ș

=
—7; Consultaţ iunea,, ministeru luţ-,de; justiție ue
isi '6- a. înstanțiă . - 2 Ministrul ii JUStIție îs
i. ne rsiiirțe sit fm a
NI

= “Plenum..senatului. .. te
. tai „I- a “instanțiă, i. PI iai
a
TACE Ia
fitzepă -a instanțiă. —— „Comisiunea, “petiţiunilorii. irita tzin
LU

„9- a, instănțiă. Fi “Departementulii., consiliulut, imperialii.

10:a, instanțiă, —, Plenu m „consiliului -imperialii:: mu Di | ,
pi
A

Dă

ș Buna plăcere;;: a. împăratului,

Ad-a, instanțiă. ae at rii
TR

ii
_ 'De a trece prin: gliece instănții ;,znaă adese-ori cu: punga; dn
mână, spre . a, “ajunge, în, cele din. urmă, aa unspregliecea;instanțiă,
EN

ja Duna voinţiă, a impăr ratului, aceagta, 6re,. nu::este.. des:speriati;

DU este ultra-asiatică ? | După, tâte.: „acestea, ;„cine arii:mai;icuteza să
dică că, dreptatea, esistă, în Rusia, „Și. cine, arii, mai put numi altii
/C

folii cele, cincispregiece, 'volumine „grâse..a le; condicii .ruseșei decât

Că, ele suntii „cea, mai. volumin6să,, din cele, mai urite: glume? -
SI

i „Justiţia, în ; Rusia, este scrisă, ȘI. se ţine, secretă: acolo ;:nu e.

sistăi Dică procedură. publică „Și orală, nică advocaţi.. :„Fiindii că
IA

șeriemnii pentru, unii „publică, europeanii,.., noi. ne ami. fi făcutii: de

isi: dâcă amil, & prămădită, aică :escelentele: probe. a.:eis unei proz-
U

| ceduit. “publice şi, or ale, şi dacă ami fi; arătaţii „necesitatea„de: a

BC

aN6 “advopaţi., căci numai ministrilorii,. ruseşcă caută să. espliceicine-

vai pe, a D,: 6, ali 'civilisaţiunel.. într pdneţiunea, advocaţilorii;șia *
proctdure eă “publice. ȘI, orale. este.. cer ută, de : opiniunea,; publică din
Tusia, cu, mare. sete; “dar, opiniatrele,, (îndărătnicile) .piedice.:suntii |
DUse, de, „burocratiă şi, de, Comiarila, - altă „cărora :„repesentanţitii din
 =
3

„cet mai: energiei pentru alecasta. este. actualii ministri ali "justiția,
acelit:partisanii fănaticit ali arbitratrulii” Şi! înemicii de! morte. al AI
cărui Progresii. “Coivorbinaii: cu noi! "odâtătă” în sălonulii sei, “decstii

RY
ministru ne: dice: Că: el: nu: pâte să admită posibilitătea” de a se:
ihtioduce - advocaţiă: îi: Rusia; fiindit că ară “fi torte. per i cu Lo'găt

RA
de: ai răspândi cunoșeinţiă Iegilorăi afară din cerculii “fulicționtari»
lori: publici!.; „Caută să nu' uitiimii că “înta? unii articol ali eon-

LIB
dicii vuseşei” se! dice“ curati: că: nimină “nt pote”: “defini igier)
că; “jiidicăitori nu 'cunoscit: legile; “ministrulti: justiției Grăşi, “nu aie
capii; darii. în. finc- elii îşi Ocupă “postulii *„do” la. 1539, "adică de

TY
ti nai id ab ora
duoădiecă şi unulii de ani necurmati! Zau Lo
Eeă câte-va fapte care poti: da.'o: “ideiă” dc sodiu ci care

SI
ministr ulii dcestă Își iplineșce fanetiunile: Ta bit
Înt'o qi, ci prescrisc “titulorii:: fuiiiționatilori” supără” Ai
ER
ministerului scii să: iu : lăse -iiici: de--cumil-“să călătoiescă în stră-
inătate. oficiațiă aceia, caril n ai. "servită “cinci: îmi mecuriurătă; în
IV

urmă,6: circulară nouă preseiic să nu lase! jiici=(le: cunlăi să “calăto-

UN

rescă în străinătate oficiaţii'“ăceia : carii “Măi” Soviti 'gieco ani,

fără numai la unii casti: “de: “ialadiă orâvă, certifică de” nuii Me-
dică trămisii spre aitostii scop ile iihistosulii justiției. Cu ce dreptii
AL

"d. ministru: șia; Iuătiiii asupră- Şi “iacGastăi *Dutere” „legislativă, „Care,

după legea rusâscă,; este: nunial” ia: “inipăratului 2"
TR

În “1852, printe? o: circulară, ““cli prescrisăi tituli “oficiaţi-

Jorii: superiori ai: ministoriilui 'scti, „de ă 'veghia! 'așupra vieţici pri- -
xâte:. atsubordinațilorii lori și: “dota: “ncimoșeiițidinimisteralul. totii -
EN

ce. ar i pute afla în: dccăstă priviuţiă: matii Di a

îi 0 "datăti “se. păr că chărtia, 'icondeele şi neizi6lă din canedt
/C

lata: senatului de la. 'Moscra costă: prea, multii și” ete “Ordine” să
se trămită= acestea de'la;: Petiesburgii;: Caii. fiind căt acedsti, chărtiă,
SI

„era ciunpărată: de la “fabiicile ce! sunt aprâpe” EA “Mostvă, trebiii

să o:aducă: niât ântâiă! la Potreshurgii și, „de ac0l0, să: d fn imită
IA

în urmă la Moseva.: Altă dată, Le

senatului; afară de: procurori, a dpirea;:o Yre, “uni "e |
U

„fără. permisiuriea: “mhiistruluii dă “juștațiă Du “astii': vidăi pi 0

BC

ficiatii + atacati: la, "dreptulii seci: „civili, 'seaii: “aveld |i, Sfecinii de
- -mMOȘiă: câre: : să” voiâşeă; a-i “cutrupi! pe: a sa; ; cauţi“ să “solicite Dei:
„misiunea “ministrului: ca: să: cuteze: ași! apăra, dicpturită, săile? 5
ni “Tribunalurile': ÎȘI * trăimitii „zile, oii: de : seniă inistrăliei în
lunaluă: anuarie - în: toți ani: * Împărat, Nicolae arimcândui- si
ochii odată: “asupra dăzii de Sâniă: a”: senatului, văgiă că:
€ ma multe
 pr ocese: nu: erai” tcimiinate, pn întâia:qi a “lui Ianuarie, ŞI, fe
era: căusă,
vă să mai cugete, fără: să 'ecreâteze câtii: de-pucinii care
::procurorilorii
oidinăi: ministr alti deijustiţiă să. fată: o. reprimandă le
aaceştia: arătară iinistrului i.că'"soroce

RY
senatului: i Funcţionării
lii:: lazraltulii
cele: fiesează “legea, pentru apelurile: de:.la “unii: tribuna
e “legii ; avea încă
„vaii espiratil! încă, și” că senătulii;: înterininiil

RA
plotes e.: ; Ministrul E
deptulii: de:a “prucode- “pri coredtarea:astorii:
tive- drept e ale
justiției” mu vO»Să arate: împăratului :acestăi-mo

LIB
imper ială dicun du- o
procutorilori ici: le: “faci cunoscută : 'reprimianda: i. ali
: este: parti cular
le cu aceli: toni: sere eţiit'și -dogmaticit, care şiele !
dată; să se“în
şei; că; unit :suveranii este infailibilă și nu pote nici-o

TY
ică Voi
sesultătulii: aceştia “fu: de a seinai'adlăoga: în: pract
;care compunit
„pintizuhit oficială: las celelalte: mintiuani: nenumărate

I
în “Acum cândii
medescurcata;: ţiesetută, Sadministrațiunii* 'vusesci;! RS
;:: “tote: proce sele” ecâreetate., --
SG, apr opie'” Antâia «(i alui „Lanuarie
: căi: pentru: dinsele |
“se 'tietii stă -„cumti: iarii fi fostii cereitâte, darit
VE
isi prin urmare: Cau-
este să se nai. 'ceră; deslușiri suplimentari
te sii:s6 icereeteze: din moiilo intii ie e Lui i ii
NI

misesti
Una “din: absurdităţile: cele măi: mari “ale: eeislațiliei:sforiic-
: car” “uian
cciistă, intiaceă -seriă:de:legi:și de” ordinanţie;-
LU

'Stavea şi: Ondrer: +

ti pe miinistrulii :“justiţiei: în: judicătorii ; şi lati
"fă-cărui ruși la buna plăcere:a 'acestui' funtţionarit; la: Gâlculile: sale
A

năle, e Mini
de: curtesanit:: și la neimblângitele sale: răsbuhării jorse
TR

:îniplinescti: da
strulii: “justiţiei caută: să: vegheze: dacă tribunalele Își
i (stiași niicii) câtiă, pet sonialulit funie
“ “oriile lore șă caută, a; fi vigidiv
odătă i Să 1 fe libîn-
EN

"ționarilorii: din: “ministevulii:iseii;, „dart: nicic

plăce reasi sat decisi iinile it ibu-
„“SUşi! Sjudicătonii Ss strice, irdupăr: atăi,
în nici 0iţi eri civilis
naluriloriiție Aceasta; int se; îmtemplă:
/C

: esteiuriii îivățiti -(obic ăit) cui: totul : âsiătic ii -

dariitin “Rusia, acesta
:fi:uginosii: păiitau dihsa9i<06 'amiio iai pat oi” Qi6aE 06 astii
SI

inităte“a zunti “piiheipe

| legeiatitie de: âteiitaţoniii: lă: sorităpilăscder
- x.

zipe Pinpărâtit“sin
“civilisa til: 006-: acesti înveți e tată traiistorsil ez
IA

ată de” elit

“jiidicătorii gis lăsăndite lâ2 o ăsaate tote: Tâgile piiblic
iii titu lari bunu rile, supe
Susi călcândits în iitiosocde
U

pr Spiictate,, S6-
ame

“ni :6816: din titi tot€ Şrocoseleș: tbtez arepturilă: de

BC

- cupitateăi: Ri ZOLi6i: Ga” A ndivideleiu

sr zi Pia i la pitiiăvO ini să, imeratalui?
li?"La? ce mai
Dacă, se urmâză astfelii, la ce mai suntii princ "legiârăi: rihit suve-
AS

“suntii bin tăiuialel 7: Frodeticii” colti Măiă icărel

din: ae Seri),
vânii -„ADSOLUtit? (dări :Gasres în sadevărtidâră, Şi uit
'Bropr ietate voi să-i
fu încântată cândii” audi pe: *miraruli â “căruiă 3
7 a A -
e
 -

pi răpescă că îi: văspunde:: , Dari.. suntă.i judicători la Berlin. :

- n, Rusia :este' cu: totulă altfel: acolo drepti sacru. este. numai ceea
te. guvernul . -nu voiesce. a. călca, şi este. sacru atâta câtă: îi. place

RY
„lui :să „nu-lii “calce; acolo- proprietate. inviolabilă “este” numai - aceea
asupra: căria nu-i place. guvernului: a-şi întinde inâna,;, acolo,. însa-
"si ondrea; individelori se-afi,; fară nică. O.restricțiune. seaii reservă,

RA
dăsată «la. capriciulă guvernului: la. Khiva și la Bukhara nn :se pro-
:cede nici-de-cumi . altfelii.. Pe: lengă starea aceasta de: lucruri înt ra

LIB
"adevăr scirbâse,; audi burocratia;: rusâseă, camarila palatului de
icrnă: şi- pe. bătrânii negiobi ai. Petresburgului că-ți dice: „să nui
lescoperi acestea strătinilorii; „ci. să ascundemii. plagele ţierei:nâstre.,

TY
Dară. nu, acestea;; nu sunt. plagele țiexei nostre: , ţieara,, adică na-
ţiunes, este plină de :potere; și de viâţiă; darii plagele: acestea sunt

SI
le: buroeratiei,;. şi caută să spunemil . cu durere:.că suntii. a le
ER
„„anei-“ părţi: din. nobleţia .. rusâscă..:- Să :.vindecămi aceste plage;
să. se, transforme. administrațiunea; să se facă, reforme -salutarii. și
IV

eonforme.. eu spiritală, timpului, căci' acestea “suntii apa de întine-

rire politică, şi atunci Rusia” reîntinerindu, “va, înainta. răpede că-
UN

tră. ună: viitorii “CU. 0 prosperitate strălucită. “Timpi totii. mai este
pentru aceasta „...dar: gr abiţi-vă,. căci. timpalii. -pretutindini merge
dute, €ră în. Rusia. 'alârgă în :fuga mare.;;. Împăratulit Alesanru
AL

fiindă: însufiată de, intenţiuni ..escelente, - voiesce: să: facă :reforme;

„Noi însă. îi. puneţi tâte : piedecile . imaginabile , și băgaţi de. semă,
TR

la. cele .ce. faceți! . Aduceţi-ve aminte! că. apărătorii: vechiloră abu-'
sari, în: Francia. findă că 'ail împiedecatiă. și ai paralisatii în 1789
EN

„escelentele. intențiuni a le-bunului și lealului rege Ludovieii XVI, ale

„acestui adevărată părinte, ali. populului sei ,..aii: adusi. unii. cataclismii N
/C

„spăimântători: -a .le : căruia, victime -ci aii fostii. cei dintâili; În loci
„de; s. pune; inpăratului: necurmații piedeci născocite. de. voi ş: în locă
„de. ascunselg, vâstre. „uneltiri ce. le“ ge6teţi. din “mormârită, - ajutaţi
SI

pen suveranulii vostra,:a . opera, reforme: indispensabile, care altmin-

IA

teni nu. Sari. put: înfiinţia fără. pericolă.: “În momentulă. acesta
“Tlusia,, este unde; era Prancia 'în -4785,, şii ea::merge. cătră ulă;seă
U

17189, cătră, această data; care era, ;să. fiă atAtă de fericită. si atâtă
a de strălucită, „pentru, Prancia, ; dacă: nu era incurabila obstinațiuue.
BC

a: 6meniloră scurţi. la; vedere. ; Dară, Voi; „pentru Dumnejică, scă-

sine, şcăpaţi-ne. de 17931 ;... „i îi i SE: oa

: Legile şi: ordinanţiele: adesea, se. promulgă. cu. modulă: celt

mai ciudată. și conținii disposiţinuile cele mai de: necrediutăi.. Aşia,
corpul silşiealtorilorii fiind, :compusă- i: sd: „oficieri,; și de: oficiaţi
 pe impăratul -
civili, “actualii ministru ali 'dominielorii- corânei, făci
tului din.
să subscrie. o ordinanţiă 'înșirată;:în Gazeta, Sena
de silvicultori:
5. Septembre 1858 cuprindindiă “că oficieril; corpului zelă nn este:
a “cărora, imoralităte: este întris tătore , seail ală „cărora ,

RY
ţi: civili
de: ajunsi, spre pedâpsă, vori „fi: transformați : în: :oficia
totii la ''acesaşi: admihistraţiune: ": În: urma acestei publica ţiuni: se.

RA
mar6- 'esplos iune. .de:: indigna-.
tăcă în opiniunea. publicăo aşia de:
ţiune;, încâti'-guvernulii se vădia .oblegatii- a revoca ,:această: mise-
A Ra a

LIB
i e pe
tr
abilă măsură. în abu-,
milita re !'de căre:
„îi Juridicţiunile '6scepționăle,. juridicţiunile
abuisatii. mai cu: semi
sâziă! cine-va, în ţicra, nostră,. și: de. care::ail

TY
Rusia-" Domni a
subt irăpăratulii: Nicolae, suntii o alta. plagă : pentru
rații resbelii 'de
ieci de ani a acestui principe, acelii. adevă
de .treid

I
tra bunului : simţiii
treidieci de ani în: contra civilisaţiunei :şi în-con
totă-de-una, s'a, întemeiată pe iutreitabase
RS
;: - de unii: desprețiii. ma-
fără cuventă: pentru
„ve. cătră umânitate, de-o temere imaginară şi
VE
tatii crescundă a. -
tâte ideele gencrâs€, și liberale, şi de îndicirea neince
propriei sale personalităţi. : - În. privinţiă” juridicțiuni lorii escepțio-
NI

tăîn 1856; căte-v a, : săptămâni.

nale să. citămiio faptă întămplă
ietariă: din :pro- .
după încoronareă . impăratului actualii: Un :propr
LU

strinsă fi
„sei 'că :-con
vincia, Nijni R.... : dete de scire “ţieranilorii
; de:a:avă bani,-se vede îni: necesi tatea: de: a-i vinde:
_indii de. nevoia
. de. bani - cui: condiţiuriea : si,
A

"Țieranii li: deterăo sumă înseninată

şi: îşi vândă mo-
TR

na fiă venduţi; dară miserabilulii R.... luă banii.

:: cândă 'cumpă-
șia. împretină cu ieranii 'la M. P.:..: în -momentulă
-țieranil: ru voiră
rătorulă voi 'să “intre. în posesiunea ' averii sale,
EN

a â. se: supune, încredinţindi, după totii! dreptul cuventă, căci. *

ai. plătitii stăpinului pentru ca să, nu-I :vândă.:;: Guvernul: tră-.
/C

atului, care în -
imise. în facia: locului -unii''ajutantiă: june de ai împăr ia.voi
loci de. ase mărgini întro cercetare! precumii' îi : era dator func-
ginere este unulii :din
SI

să; facă 'curte lui M.P.;..+:"ali. căruia .

și avă neruşinareu |,
ționarii cei. mai: îseninaţi::ai : poliţiei: politice;
IA

regenţ iă, ali provin citi

de. a „prescrie guvernatorului şi: consiliului. de ii
pe: carit :elă
de::la, Nijni să, trămităi în- Siberia; "pe ţieranii aceia, Nijni; guverna-
U

“ “însemnase-'a, nume, :Din fericirea, lori 'şi:a:provin tiei

BC

;: cunoscutii şi: stimătii

torulii era. o escepţiune, era. uni: orăîn genere
u generâsele și lumi:
pentru sentimentele: sale nobile şi înalte şi pentr fratele; cel: Mal
natele :sale tendenţie :(generalulii Alesendru:M...: a se supune.
mare de la! Carsu).. “Eli -nu voi "de:
ali învingătorului:
ap
aceast or
a minist din :în-
ruluită
la, ordinea acestui micii. pasiă, și:r
 pe | | | |

tru": Despre acesti ajutantit care nicidecum: au Sa teniiutit

sătcalcej:in :pitire -logile; îşi din propria sa plăcere «s'a tăcutii-ast-
felii! pes Sinentribunală criminalii: nu5 potea;r6re : cir” drep tii cuventit
crede tinezva.:că Ya, fi: stersii din. degistrulii» oștiiei ?-- Darit lu-

RY
iuli mmers65 curitotulii'din contră. căci elii fiindii prea tare:prote-
viatiti-de:“câinerila;: primi--o:;decoraţiune:şi: fu "nunmitii vice=dircctorii
laicaicâlaria, ministerului :de: resbelii! -. e

RA
ile ae
“natuâudatăs ce spre csempluiji; sesiintâemplă ună duelii::: procesulii
„se dă Ia unii tribunal militari. Înţielegemii ca procesulii să:ise

LIB
„ judicede. itibunaliilit niilitarit:cânidii «duelulii:
s'a făcută între duoi
militari» Cars după'judicata săn&tosi, “și:logică:teste ihposibilii; de
atînțiclegeiipââtru? ce: tribuhalulii: militară „Să:judice;iuntir: duelii: fă-

ITY
„chtitiintre unii “militarii ; și uuiirciviliăi +: Crede-sariis:6r6
că: în: Nu |
sia «tribunalele. militare: simtii :chiănăte; să “judice;chiarii duclurile în
care îcrcumuliii dinadversari: nur: ținti: desoştire? + |
AI . - -

rroSprocâr da to tideiă+ drâptă,; despre:

. . ) "y

RS ,
EP
N

i
-. O :
i
aa tVaa p .

ceea. ce'îri:: Rosia: se“nu-

meste :procediirăz-politică;: să atraducemit -urniătorele -linic-din:
VE
nic
moriilezegcherăluliti;: iMichaiiir ion: Viesine, tipărite: in]
rusesce:: la,
Lipsca dupăr-mârtea? sa: - Nlichaiii : Ron=Xiesirie :a "fostii
NI

unulii: din
membriid socictăţiipolitice diii.:489 Şi unuliit din nobilile- victim
e
ă lesimpăratului Nicolae:':::După ce “apetredutii.
LU

in!. Siberia unii

cartiizdezsecolitis "el: 'obținii“permisiuned de: a: se:ânturna:
Să: locu-
i: scăelaio;imoșii::aprâpe de: Moscva;::şi inuri. dupăs:p
iuicihe ile de
A

lasreinturnatea, sări iii tei

. * .
tireooteea raci
.
7
aa Perezitaţi i
TR

- igruș Coihisiuneă,de cercetăre.iși îhcep-iceree . « ”

tiirile. -s.Unit: mare

numeri de“pers6ne;:în “ambele. ea; pitale;
fură-arestate i. presupuse: -
EN

„ Shindii, de:'afiliate ;(închăitate) cu::so cictăți

leiiseerete. -:În-. tOte.:pro=
„Vinciileimperiului: se fiicură arestațiuni: numerd
s€,: și captivit,; find
„aduşi la: Petreshurgii; fură: închiși:
/C

în “forterțiă:+: În. cele :dintâie

„(ile;ti rconduceăii “drepti; la palatul :de;:
i6rn
„întrebaţi :de'iînsuși: impăratulii;: ii introduceți: ă:; spre ra:| fi-tacolo
în: presenția; lui cu
SI

„măinile” legatesla îspate::cu: fiânghij, : ca:

icumii: i-arii «fi : dusti înti?o
» Încis6rei dea: le: Poliției, : 6riiiinursâns
IA

Dalatuliiiainaizsuireranii. Îm=-
„Deratulii tutulor Rusiilorits; uitând
anduzși demhitatea;ișip
„inj i erniitta: do.:
uraicu:vorbe gr6se şi lea ameniri
U

„Tibilee pe țiazcu: Casncler; cele: mai-ite=

acești. “nefericiţ i: carii -i sc iânfăcișiaii cu
BC

d mânilezalăgate-
4

„SI caziă erait.cu: totulii; în „puteiia <Tai:re Comisiunea:ade:cerec

„bin dit 'coni pusâ de.curtesani: filă hici:unii-încritii (des tare
plats courz
„(ISais), - uvmiait "esemplulăincisi“domului lorii:"si-:proceileaii “ca, unii
„ădevăratii “tribumalit: de, țiune,. n criere dea a see Ne
x + i
 N
” e

— E _—— 7

ENE Preveniţii eraii”supus: la: captivitatea, cea: mii. Iigurosă., :se-.

sâtlaii puşi în i caseratele foitereţici 'și erai anienințiați nincetatii ş
icu torture penrtu:: mărturisiri: uecoriileăte:: “Astleli:de; aneninţiări |
“făcir: Comisiunea, lă” mai: mulţi“ dintre :dinșii chiarii” 'cândiise'ţi-
„nea, seanțiă,.. "Spre. ia muiâ”; energia lori ca £s6 servicu tâte miedi-

RY
" l6celerdecazi::speria;: Şi. de a-i: melinisci: „câte! Odată: sii axieniţia
acu torture altă: dată: le: făcea: promisiuni: “hintindse. Dată: În0p-

RA
E ta; a porta. temniţii: se : deschidea: şi ::ăruncându:se Fiii: văl “pe
i căpulii arestatului;: îlii. condueecaii:, :prin :coridâre? și prin pasagie

LIB
simaii de“totii :Obscinie; “în” sala: stiălicindi de: lutăină unide: icra,
;scăunulii (le "siâzre): conlisiuiiei: Acolo: se” lua biuli: de:pe capii, Î
fiind căselii-isc:află “în: fatia,: “incisitorilorii ; it cării - îi făCGaii > în-

TY
iitrebăză * despre: subiecte:. de acelea: câii:: diceaii lu talulatib: (6châ-
Jfald) şi fără aci mai -datimpit: de 'veflesitine: “li “constțitigeăii

SI
zăile: rEsptinde: îndată şi: cătegoritii” “Vorbihditel bir minele! -SUYe-
bimului; cit prosniteaii acusăitălui: giaţiarea”lui pe: AGjjliniizdăcă; va
ER
; iivtuis ii francii” hustâdmiteaii: ei: nică oii scusă, nică: 0 justifi-
peiţiunie; ci ihventaii-- mărturii: imintinse: . p6i care: iei det:lăt Sine
IV

ile: iiimiăti. că -suntiiu făcute :de ceilalți: hchiișt, i ȘI: unor aiieigeaii
spănărla;: ai puli primi cererile + de: a-lii: pune de: faciăi! ci! acoiă, Alte.
UN

la care v6iaâ! iespunde, 'SGaii: p6htru căeinu5tiat. incă grtisetui

spetitrurica iini cumva prin vi67 o:vorbă mecigetiită să? pâdă pe
AL

„unit iocentii: cra :dusii':și 'aruneatii „întată închisâre'*-întimecâsă

| Și ianmedă: ; unde'se “țined: cuipâne: : și: “apă; iâncăreatiir” de::catcie
TR

isărele
i de: uiti și ide "pitiore) i Mediculinforteneţiei vea
sordin odc: a o'samiua i dacă: puterile + “apt itulu ii
„permitea ii î$ăosu tes ci turmenute totii mai Yiole nitie? se
EN

sit Dată” mărturiile smile de foi-țilitrde. laintictincși spotiiifi ele

considerate ca năitutii?:f; Mar Hotii-dozunai. âceste: mărturiăizzâti
/C

“ștostiicontrârii adevărului. Se iniţidlozeos lesne: ci listei: Grionă fi: |

sinidui: Supuşi:lă inisc61 astfolii detrataniente vaii putut să. le scăi .
SI

De “dinigură: nişebhătoibes atâția decfiă” ivite (inttoNerents) încâtii.

unii oii tiinstăreai sanrioarhală, îi "ariirfis patit ici: odâtă i;să de
IA

[vorbestiiie și îniotiodati: “iPări fi fosti îmestarez:desa! vătămănast: |

sfeliipe colegii: SEA coste: trdâture zăflâihduzse eu Inninbt ai SIhin= -
U

satită de atăteai “torte Iioialetişi!“fisic6;p“furăs! admiși de comisiuie

BC

-caminiturii işi taiprobe poiitiu/ fapte îi E Bad) anoqe ci Di

„69 Din toți: :embrii corisiunâi? Tati (Gărâi d6- -ătunch SEfăcu:
„ministru do: reshtlii- și priitcipe):: if raclă, “Gară2 see însermnăriilnai
„multăprin . paiţi ialitatoa” şi” rin 608 sa cesdinţiă derini de: iiu=:
 șsemnatiă, candiă supunea pe 'bicţii . acusaţi da luări de | procese ver:
„.bale , elii „se -cuprindea de o furiă din cele mai. violente
, încâti
„făcea. să r&sune bolțile sălii de “vorbele cele mai grosolane” şi
mai
„vulgare, şi lucra în modulii lui Jefireys,: ală: acelui : judicătorii
carnefice: englesă din „secolulă alii șiâptesprediecelea.

RY
:-. :
sn sDacă::cu “mulţi an mai: înainte de această. cercetare va îi
„apucată : pa cine-va necasuliă.și va..fi: disii -vre odată „Discal

RA
vor-
-- „be. îu contra vre. unui act. imputabilii ali. guvernului,
acele vor-
„be -eraă:;acumă : calificate . de conspirațiune - şi: puse .în
rândulii

LIB
„erimelorii care :a „tacă. majestatea- suveranului. . “0
espresiune: fu-
„Ti6să, scăpată din gura cuiva cu mulți ani „mai nainte,
acumii era
„declarată; ca. cercare de. regiucidii.. Dacă, cine va, îşi
:va fi vărsati

ITY
„vre; odată; necasulii la. amicii sei, -pe căndiă. adese-ori
se. afla la
„esă bendii , cu ei,. aceasta,ce transforma acuînmi crimă de statii.
„pizm maÎn genere la. tâte. procesele acestea, guvernuli
RS
„Maâtii;:cu,;. cea. mai însemnată parţialitate, .procedă
i. lucră necur-
ndii. -de odată
„şi: ca acusatoriă, şi în calitatdee judicători ne înduplecată.
. Ce
VE
. mdreptate,:ce -ecitate putea. aștepta, cine-va, de: la 0 comisiun
sade „cercetare, -căria îi plăcea să, calce în -pitidre. e
cu dinadinsu lii
NI

tote garanțiele,. care de și se; puteai dice "că sunti

numai cu
„numele, dar tn fine ele. se află înscrise
LU

în. jurisprudenția. rusâscăz

i „inalta curie -supremă primi raportul comisiun
ei de. cerce-
„tere; dreptă -siigura, baseă a otărtrel
sale...Ea nu “se. mai osteni -
„Să: aduci, pe.:acusaţi
A

înainte-I::. numai. cugetă ea, să-i facă

„SII: a confirma. mărturis pe dîn-
TR

iril
“care coinisiun ea.:e de la “sine -le -nimia
"= aCă: suntii făcute :de ei! A cusaţii:aii
„torililori numai în diua, cândii vădiutii pe: judic
EN

.li s'a “cititi otărirea, a

ob “Ecă „unii: marturii oculari care. vă spu
Rusia. ;:: Vomii; mai: însemna, aici ne.
ce “este; justiţia, în -
una din: faptele cele. mai: urite
/C

a;le; incisițiuney care la. noi: |

a. luatii numele: de procedură. po=..
litică.: - În 1949, duoăgicei, de juni,
„erad.: în -etate de la. noăsprediece. din. carii cei inai mulţi: abia
SI

„până la duoădieci şi. cinci de ani,

E se adunaiăi.adesea între +dinșii,
. şi în convorbirile lori; intime,
-
IA

fdimaă -pe. guvernă, citeai . de-

cărțişi versuri. oprite
„în dorinţiele: lori” cele junesci, : chiămaiă, o ;Tevoluţ de :guvernii, și
iune * în împără= |
U

o Mă: De-aci până. la, 0 conspiraţiune.

era, prea departe. . Aceasta; -
BC

1” er& în epoca, cândă împăratulii

Nicolae, care. în: tâtă' viţia..
„= temută de :ork-ce ideiă, şi. care totă-de-una, sa: sa,
tremura fhaintea unei
„_„Wmbre de : CONSpirațiune, își: simţise înduoindu-i-se
„„Mmmentelorăi din: Europa, de la. 1848, Cătezvă .terdreaîn urma
, persâne.. es-
 — da
„ pl6tândii terorile. lui, dinti”aceasta ei :ajunserii să şi facă. posițiuiit
„ politice.
Un miserabili spion L ...; află din “întemplare!de -adu. |
narea acestor juni şi “îl denunțiă
-că că ar fi; forniat' unt: complotii Să
„spre a;iăsturna statulă. După, ce se arestară şi se -aruncară;: în
închisorile fortereţiei, ei fură dâţi la: o. comisiune

RY
de :cercetare,
care avi . infamia :de a. pune. între- cele dintâie 'acusaţiuni de. cri-
„mă capitală pe aceea că aii Inegritii: pe înalții funcţionari (111).

RA
„Dintre acești juni, numai patru, - cinci erai militari; cu tâte. aces- -
tea, după scîrbosulii învăţiii ce se urmeză,în Rusia; ei “toți tură

LIB
trași. înaintea unei: comisiuni “militare, “fură condemnați să: se îm
pusce, :şi abia cândii: îi duseră la 'locuilii de esecuţiune.ili:'se ertiă
„Vi6ţia, Mai mulţi dintrinşii. fură trămişi la munci silhice. (trataux

TY
forcs); ceilalţă “fiindii: lipsiţi : de „tâte drepturile cetățiene, fură'oble-
«gaţi a. servica, soldaţi simpli în trup
de: ele:
la:' Caucasii i seati -în-

SI
„ „cele de la: Orenburgii.. „Unulii dintr'inşii,. G. . :! fiind” trămisii la,
„manei siln “în.ice
Siberia, - trecu 'prin ora::şiu
ER
Nijni: unde;:locii
lii iati
:părinţii, sei ;, aceştia, cerură autorisaţiunea, să :v6dă:pe nenorocitulăi .
Joră fii; darii- autoritatea avi bârbaria,: de a; le refusa această -.
IV

consolaţiune: a; lori; 'și li:se respunse,; că unii: criminali :de.statiă:

UN

-n'are părinţi; , - Amnestidin a 1856 fiind iîn genere forte incom-

plectă,. fu toti -mai: incomplectă. în privinţia,celorii esilaţi în 1949.
Cei duoi mai însemnați. acusaţi ai acestei epoce; P..işi Sicu
AL

tote că fură scăpaţi de. inuncile . silnice, : n'aiă. încă 'autorisaţinnea, .

;de- a -pleca din Siberia, “si; P.... n'a fostă: nici "chiară 'restabilitii
TR

în „drepturile sale cetăţiene.” :Elii a cerutii: la, senatii 'reţisiunea,

Di legală. a procesului. seii,.şi ministrul justiţiei a pusii: să: i.se: răs-
EN

pundă:, „că o: sentenţiă aprobată de impăratulii,

iu mai 'este.su=
pusă la revisiune..,, E oa aa aaa
Î
.: pc.

„5. Acumil. să citămii mai multe anecdote, carei poti” da0 ideiă .
/C

„justă de dispreţiulă cătră legi. ce se profeseză, in: Rusia, sia:

1. Uni, proprietarii avutii, M. B....: rămâin
văduvă di:
'se'-însură
SI

„dea ducă 6ră--şmuri

i' curândă după. aceea, lăsândiă- unii: fii mi-
moră, Copil. din, ântâia căsătoriă :înșcriseră; pe ăceli frate alti loră
IA

mai, micii între servi şi: se .făcură 'stăpini .pe partea: lui. Dintr'>
aceasta, se: născ. unii: procesii, și din înstanțiă;: în instanțiă, ajun-
U

i.
„se la senatii.... Acestă tribunală -înaltă:.ordonă să i:se:aducă tt
BC

procedura făcută, până aci, carea deja era prea voluminâsă. *: În SR

momentulă cândă: poșta, care. ducea acelă teancii de. chârtit schim. -. :-*
„ba caii întruni. sată; din întemplare. casa: poștii luă focă și - .:..
se întinse cu o; astfelit de: rapiditate, încâtii :tâte «chârtiile “arseră!. ::
 Bietulii; copilii arii: li xvămăsii :servă. în: totăvidţia lui: dacii:nu Tarii
H.ajutatii -unulii; din sechii: ministrii 'ai;lui Aldsandru IL, să” sotijuz
dice; până:scândii ras: câștigatii. procesulit: Acest ii» fostii „ministru;
fiindii. cunoscutii; pentru :rapacitațea,:-sa,,- luă, pe. copil
la:clii:acasă,

RY
îlitz invățiă să bâgiisăj Oce. cărți, +și::așia „câştigă; de
lăr: dînsuli
sume'tinsenmate,:des; banuit, pe care:iilii:sfăci: de-i :plăti-osactii.
«Ta,
- aceaştă, „afacere, dinziurmă - elii; avus:der ajutor: și de cumătru

RA
Șiiz.
-:pe
„+Spionulă; caiie: în -1835. denunțiă lui:;Alesandiu ST-esis
tenţia
socictăţilorii Secrete, i în ea a ii DE

LIB
put cat a ATA cat
“sii vUni propridtarii dintr”o :protintiă -centraliide -a “le: Rusiei
vea, unii proceşi 'a-
la câmeia:-
civilă: a, provinciei; caro:
dată;.de unthiu- seic Cunoscundii:-venalitătea: “acestuia era. presi- -

ITY
i: Clii sc :iu-
tărită: darie: nus Se, njirătnică- de-curniiiscâriăti:
audi :că'adversarulii
iseii; ar-datit::unchiuluis seii!-diece mii: de:truble
își: a icâştigatii pro-
RS
scesulii:i:Se idus: la, presidentulii::gi îl sinicărc
"pulii ;meii:inepotii/ îi răspunse: bătrânulu „* nai
ă;delimputăii. iSeume=
Hutescşiapotmu: înţielegi:: curmit--înergii lucrur tântâiti» tu 'osci:prea - -
VE
ile;;.De aşi: fii:decisti
îîn -favdre=fisiatuincă adversarului: tăi sarit
*fiiidatii: apelii: la:senatii |
„Si::eilin'aşi «fi icâșt igarii: nimicit «Bii mu:
NI

„luatii: (liecâ mil,de ruble,i:cincăt

suntiiatâta;:de bestii:
mil :0.să=mi rămână, nic; :6rit: cele-
LU

»„Lilte: cincă-finii căci, “primesceză

tuL.-iCu, aceștia:! mergi "de, dări
:plii. la senati; Și-acolo „ai -migilocii :de-:a:ţi
“câștiga, procesulii i
zeiustÎn
tato gi das: Moscxa, uniulii: din capii
pol
iţi ei“
bă gândit:
A

:chisâre în modii: arbitrară:-petunii la: "4ni-

Obi: din populii:: acesta : ceri
TR

“Să=Jiiijudice:mai: ântâiii. 3:06 6!.Strigă; :capuliț

“cutedi: a. cere'„să; te: judicii?.: Cineva, :maiti-ve poliţiei :înitiâritatit ,
rii “după “tine va core
EN

= Crăşisă fă, „judicatii li cAstauieste de. speriati:: Mai

pote: avâ.:ciiie-
„Va 0 cutezanţiă mai maro. decâti asta
|, tii pt ia
i iii În «Rusia legea (ăfiăcăria;.
/C

i "a tş

“fiice iari pătruspredieceziripârte: din

moșitenirea:rpărintescă:t2.0; dami avută. muri; lăsând unii:
“Duciniicinteligentii, şi zhai:-anulte. fiti
fete ahăritate;s"dingeare inna: ținea.
SI

-De uiulit din “personagiele; cele

imât'cinflueiitea I&câmarilei d şi
"De: verulitsăcestui pelsonagiizaicai eră fratărtomiiiniil alta,
IA

i Casesiinea,
„dina.cei pu termic sai camarileia. !Surotrile: începură âtpună: subi:tu-
n speta PartJre i i cot use ae tor
U

„Scutiiudeiiînşielătorir
BC

| având, sia Lu side =iiţjace

le i pe str iisub,
sut tote:'ră
tgp orb unii
porțuril 'oni i
cuno-
e. ““Putor ulii |
isubseri
"surorile se:imii-
sale:
actii de
în 163% “4 îm ăr ialt44 pu sumele epi tropisitului
părțială: în: :pu crea: căruia; fiă-care SO
: din
a a iii ea primi "ă patrusprediocea par te-a sa, în
+
 — 95: —

dispreţiulii - legii;. ele. primită, fiă-care câte o parte, coală: Cu % fa

telui: lorii,: care :cu acesti“ modii; rămase. despoiati de cea; mai ma-.
ve parte :a stării sale.:: 'Lutorulii:-spuse! că .ateasta,.a, fostii. Yoinţia;
junelui moșitenitorii;. darii dacă, el : se ala sub, tutelă, cumii:; Be.

RY
tea.a. dispune de starea sa?
“Principele” Ci muri! fără copiă; adevăratul: moşitenitorii. era,
“ună: consângânii depărtat, D...s. care “aflăndu se în miseriă, nu,

RA
Sci: nică-de-cumit. cumi':să- și .câşitige dreptulă: şi alţi moşitenitori
se făcură, stăpâni pe. averea, ce i. se: cuvenca;;: Individul de care.

LIB
zForbirămii mai susii,. acelii: abili înşielătorii;, care; făcundu-se: tu-,
torii. a, lăsată pe: piopilulii (epitropisitulii). Sei: să-lii :,despâie - su-:
orile. lui, întrunit 'cuvântă,- domnulii “V... ..:adresăndu-se la, legi-,

TY
timulii: moşitenitorii. ali: principelui 0... : și: propuindui. călăi va.
ajuta, de a-şi recâşitiga moşitenirea , luă de-la diusulii o procuaţi=:

SI
une cu. depliuă putere, indupleci; după aceea: pe; domnulii, Zy....
care 'era.unii” jurisconsultii prea: cunoscutii, . “Să-i ajute, „cu, consi-:
ER
liele sale la această. afacere, promiţindu-i:0 sumă, însemnată, -
“începi procesul , - rii ;pe moşitenitorulii „legitimi: îlt „ţinit -po
IV

închisii ; dăndu-i să mănânce şi::mai. cu :s6mă; Să -D6;, darii, „nelă-. |

UN

sâudu-lă a. se împrâuna cu nimini altul decâtii nunial:-cu proprii.

amici. și afidați ai procuratorului; -Moșitenitorii ; falși perdură, pro:
cesulii,: și tribunalurile. deteră,. moşiile principelui.; C,. „ domnului:
AL

D...:; acesta hisă după șiese: luni:, subscrise unii-actii, prin, care vEndu:
„tâte “moşiile -sale- lui V...., care: din. suma; de: duo. sute . şiepte-.
TR

lieci şi ducă mii. de: ruble -stipulate în .actulii . de: vângiare .-. din. -
care trebuia să ;scadă suma de aprâpe unasută „de mil de ru
EN

ble de datoriă. cătră,. Lombardii:: din Moseva „in locii-să plătiască! |

lui D.... o sută; șieptedieci mii: ruble, ir plăti peste, totii, numai..
duoădieci mil ruble -subt. preteestii .că; colalți. bani. Şi-i. opreşce;
/C

pentru 'cheituielile ce: lea făcutii. ca: procuratorii cu: deplină. .pute=.,
re din: partea lui D...: - Astfelii cu unii, preţiii : forte» eftinii,: elit:
SI

se. află acumii, proprietarii peste“. nisce-. moşii.: minunatii-: de. bune.»
„D..... împreună cu copii lui. trăiesei.: astădi în miseriă;; Și fericitulii,
IA

înşielătorii , care:este atâtii de tare: protegiatii, „cumu:: ami, „Spusii

mai susi,.. posedă: frumâsele. -moşii- ce: li - starii fi: cuvenită. Jorii.,
U

Acolutulii: (sociulii) sei Zy.::.. muri: cu Ducinii,; ;mai nainte -de:

BC

desnodământulii. -procesului:+ înşielătorulu.. își „violă, -şi- parola, ce ă. -

„0 detese lui, căci nu voia plăti veduvel. Şi. copiilor lui ft. kk:
Suma ce. o promisese răposatului. . =:
În Rusia pănă subt. domnia, Catorinei 1, când sait înfinţiate
| d
 =

— 26: —

camerile» civile..de pe la “provincii, actele de mutațiune. (schimbare).

ale :proprietăţilorii fonciere .eraii înregistrate în Prikazuli! pro-:.
prietăţilori (V ottşinyi Prikaz),: numiti de la, Petru L,. co-
legiulii:. proprietarilorii (Vottșinnaia: koleghiia). Dela înfiin-:

RY
„țiarea camerilorii civile în 1779, întwinsele se: scrii astfelii. de..
„acte. “Îi: timpulii: generalei: măsurături! de: pământii. (arpentage)

RA
a' “imperiului, subt Caterina: II, moşiile (datşia) ce :eraă. a 'le-unui
proprietară fură înregistrate în: numele lui; .ceea,. ce în rusesce se
numesce '0 măsurătură specială” (speţialnoie mejevani e); și.

LIB
nioşiile :(datşia)-'unde mai mulți! proprietari. aveai” posesiuni. fu=,
ră înregistrate în: numele tutulorii.:proprietariloră, fără să se fi:
otărităi: câtă. moşiă” poseda fiă-care dintr'inşii: aceasta : se numesce

ITY
măsurătară în comunii (obstceie mej evaBiec).În anulii 1835,se
prescrise :de 'a ficsa în: fiă:care “din aceste moşii“partea, 'care avea,
RS
dreptii a'“'stăpâni . fiăzcare “proprietarii,și de a. precisa - limitele.
„moșiei sale, '“Sprera: ajunge: la. acesti scopii fără .a face să se.
VE
„nască-o' mulțime de judicăţi, folositâre numai pentru luroeratiă, -
căuta 'a'se :adopta 'de':necese basea::de uti possidetis cu ter-
minulii- de - preseripţiune- decenală, (de diece ani), precumii este fic-
NI

satide legea: :rusescă; -darit! astă. obiceiă. fiindii.. prea ecitabilii

LU

și “prea logicii;: nu-i. venea; bine ministrului. de justiţiă, a căruia:

inteligențiă, -cumi -dmii mai spusă, :nn prea este:sănătâsă. În 1844,
îmypinsii fiindii. de: burocratiă, elii propuse: în: consiliulă - imperiului -
A

și făci pe: impăratulii Nicolae. să “adopte o lege - care “ desființiă,

TR

prescripţiunea: decenală pentru: moşiile măsurate: în comubii „ȘI

muta această. preseripţiune cu optgieci de: ani-mai îndărătii, adică,
EN

la 1765; cândă s'a făeutii cea dintâia măsurătură-(arpentage).

Atunci deveni indispensabili - pentru proprietară - ca, ei să. mârgă!
/C

a căuta actele:
de: mutaţiune: cele mai:dinainte de 4765.. Aceste.
acte'se află... seait mai bine. se erede că se află în archivele .Moscvej,
„numite astăgi axchivele-:senatului, :: Cea, mai. mare „parte “din 'acte
SI

„aii''dispărutiă,
și aceasta facepe oficiaţi să înşire” într'> sală: iiensă,
IA

0' mare. cantitate de cartâne: pe -câre se: află: înscrise numele :di-:
verselorii -judecie ale imperiului. . Noi: aină fostii în. stare a-.ne:
U

corivinge personali că aceste: rubrice suntii cu totuli false, că ac-.

tele n'aii--fostii:mnici-odată -alese, ici că,.s'âii legatii. după întâmpla-.
BC

re, astfelii: încâtii :adesea. găseşce .cine-vâ, una. lengă alta, nişte" -
chârtii relative -la: nişte judecie : depărtate: unele: de. altele. câte:
cinci seaii şiese sute verste (versta este de 528. stânjini Sierban-:
"Vodă;: seaii:de 482 stânjini moldovenesci);: Oficiaţii prepuşi
spre.paza
 “acestori arcliv e; “scoti! acte: false; aadică el inseriii la: numele fii: cărut
“proprietariiii: mai multăseaii mai! pucină, moşiă,; «după cumii va fi şi
“suma, ce binevoiescit: aceştia! ale da,: și: după aceste aste;falsecaută -- -
:să:se' stabilească; :şi :să;: se: ficseze:: drepturile fii: cărui proprietarii,
„Aceâstăi:lege:işi ajunse: scopulă:. de aci s6-născii: unit::mare numării

RY
de procese, și: 'burocratiă găsi iu“ aştă:lege-o adevărată, Califoruiă,
Ecă 'ciimii:'se“ înțielegege:in: Tusia isespectulii cătră proprietate. |

RA
„ru Prineipele.Giz, ::citațit mal susii „poseda: o: paxte de, pămeitii în
datşiade: Tep; i în judeciulă;
0. în provincia, Lt: După

LIB
dinsulii;; iteli'dintâiti:: succesorii» ali ':seii, „subscrise, împreună ; cu
ceillți:iproprietarii aj:: acestei: datşia, ună -actiiide.-mă&surătură
“prin învoire.. După: ce; a :apucatil:. odată să, cadă. din: întemplare

TY
'avereăj: aceastai'la moşitenitoiiulii :legitimă:D.... ,. cesti ain-urmă:nu
mai :proteştăi "în! "contra, acestui: actii,. de; şi-.a':avutii: de, admiiistra-

SI
torii ali averci sale, căpuitii cu deplină putere, pe acelă Vi...
pe aculii tutori înșieliitorii de care am vorbiti. mal susti; şi care, în cursii
ER
do:i:giese luni, profită: :de- deplina: putere; ce'-avea:să goncască "din
moșitenire pe legitimulii moşitenitor, presentăndu- i;compturi : false
de: chelbueli. După ce:ise':văgiu posesorii pe acele; moșii ;frumâse,
IV

NV iuise: apucă să/:şiiproteșteze ;in: contra: actului. de: 1 măsurătuiră

UN

prin: „îivoire admis de: predecesorulii- seii, 'şi: să; cera:cu' multi, mai .
multi pământii dedâtii: câtă. i :se cuvenea, presentândii spre. snsținerea
pretenţiiinilor: 'Sale 'nișter:acte: date: deroficiațiă -de.:la;:archivele: se-
AL

natului! Limerulii: celii may curioii: fu; că-eli presentă:: ducă; acte,
unul: din 1849, “şi :altulii. din: 1851; amenduovă date:de la a. ceea
TR

şi! cancelariă: ȘI 'cu tote acestea, .ele:eraii: cu: : totuliă.; contradietori!

intre-"dhisele. -: Mat fură: încăr:alte: ducă: acte date tot; de la.' acea
EN

cancelariă, unulii) răposatului : principe +0. i + “celălaltii. lazunulii din

proprietarii acestor: moșii, şi: câteșt: patru: actele: acestea -date:: de
/C

„- la aceeași: autoritate, sunt contradictorii «între . dinselei; 1-A cestea,

tacit: pet omulii celi muai indulgentii: să; afrmeze ! că: din -aceste::patru
acte,: trei'tcelii pucinii;
SI

sunt: “false, și. noi “inclinăm :a ;crede: că. că

„teşi patru isunt::false;::V..., “mitul pe stribunalulii judeciului:
IA

şi”tăştigă, acolo: procesul: la'1855; se deter:apelit.;

la: tribunalul
civili: ali “provinciei de"; care; fără, -să.-intre în cercetarea, de
U

fondit: a. cestiunei, strică judicata pentru formă: greşită, Şiîn.1858,

BC

înapoie: procesulii: “Ta: trinbunalulii: judeciului spre: a, se cerceta; din.

noii. Procesulii. astădii:se află "aci: nu.:scimii :ce: vesultată . va 'ave,,
dai am 'voitii: a: cita această: faptă curi6să, pentru: a proba. cătil -de,.
pucinii: 'earantată:: este până acumii securitatea. proprietăţi în: Riisia;
 -— 38 —
cuniti”: ministrul! - justiţiei: permite -:oficiaţilor sei :ca, prin.
luare
"de bani;:să: dea; afară acte: intinse șiapoi.-să oblige tribuna
lu-
zile :ca,: pe! aceste: acte învederatii: de. false, să stabilească . drep-
„turle“ deiproprietate ale :fiă;: căriiia;
înfine -citarăm “fapta aceasta,
“că: săi: arătăm: pănă; : unde :pâte

RY
să. ajungă -unii şiretiiîn Rusia,
„cândii! elii ieste “'susținutit
de prea” puternica: camarila, . ... ::,,
„Acesti -dispreţite cătrii: legalitate, aceasta. indiferenţiă. “de ,ne-

RA
suferitiit pentru” drepturile : cele: mat sacre, sunt niște
plage prea ma- -
7Ă;:iși celt: mai: culpabilă din „toţi. pentru aceste este “guver
a, nuli,

LIB
care;iiafarăde nişte: escepțiuni rare,ce ati ținutii : pucinii timpii;
sunt
secoliiîntregi!de::cândia profesati tot=de-una că Yoinția,; suveran
u-
lui este: maiipresusii de legi. : Elia învăţiatii: pe naţiune
-să des-

ITY
preţiuească: legea, .să “crâdă ::nuimat: în puterea forției brutale :Și
îmi 'eficacitatea, iitrigilorii: ascunse: car
estee:
fiica fricii. și. muma, în.
OSI, viii ce pretu ED OT a a Ia
RSe
i: Bprâtai. desemna::secolulii al: optsprediecelea
, : în ::Rusia, -să
:cităm:vorbele::energice,: dar „elocuente” și: adevărate, a le unuia
VE

:din. scriitorii noştrii : cei: maj distinși: et

|
r

"in “Rusi
7

a; îns secolul ali optspreiecelea, : corpurile. statu-

NI

“sul revoluţiunile: palatului: eraii : în permanențiă. Nimic

ii nu. .era
„stabilit: locuitorulit: Petresburgului. punându-se . sera în-:pa
LU

tă, .nu-
pScia ;subii "ce iguvernii':se „va descepta. a duoa gli: :Dar
de aceste
„schimbări: se: interâsa;icineva,: prea; pucinii, „căcă - ele.,
în. fundii. a-
A

„ptingeaii' numai” pe, câți-va intriganţi nemți deveniți

mini
„jsesci, pe” câţi-va,: signoii:: îmbătrâniţi în: sperjuruni. și strii: ru-
TR

:;și:pe::rogimentuliă: Preobrajensli, :. care,: după esemp

în:-crime,
lulii ':pretori-
anilor, dispunea de 'corână;:: Pentru ceilalți, nu:
EN

se schimba, .ni-
„micii; “Și. enâdiă: dicii „ceilalţi, vorbescii: numai: de--n
obleţiă . și--'de
„oficiaţi; «căci”-despre': mulţimea “tăcută. â “Popu
/C

luliă, a, populului
„gârbovitii,: tristă, 'spăimântatii, - mutii: nimin
i nu se-punea.: în :nea-
3 stempării; popululii -.era. afară din.:lege;şi priim
ea ca 0 flințiă:pa= |
SI

“„Sivăs teribi la cereare.ce voia Să-i. trămită bunulu

„ Populului Dumnegieii. . .
: nu-i: păsă nimicii -de fantomcare.
IA

ele suiaiă:
. cu unii. pasii
;,Siovăind: treptele tronului Și. care almiecaii.
ca, “umbrele și dispă-
„leaitîn Siberia seaîn închisori. În, t6te; easur
U

ile,. popululu era, |

„Sigurii: că-va, fi. jefuită,: deci starea: sa soc
ialera. ăîn; voia :tutulor. .
BC

ssintemplărilor.: Straniii periodii! Tronulii:

iniperiali seimănă, cu. paz:
„tulii “Cleopatrei? O -grămadă.. (ui: tas): de.
oligachi, de străini, de:
„Panduri, de':mignoni “(mititei seat favor
iți), conduceaii n6ptea pe.
| sună: necunoscutii; :pe. unii . copilii, : pe
unii: neamțiii,:; îl „suiaii : pe;
tout il adorat, "și “ipărțiati în numele “lut “lovitură : de - knutii
aceloră, căroră : definiiait' acestea, : Alesulii':abia, avea timpulti” de
pă 'se'îmbtta de ::tâte" plăcerile uniey puteri 'esorbitante . ȘI absurde,
Și de a, trămite pe:ineniicii sei laninuincile silnice- segil.. la: torture,

RY
si “valulii! următorii“ aducea, pe! unit' altii: pretendent. care pe a-
“ilesuli de: er) i înipteună cu "toţi - carii-lă: incungiuraă,:îă - trăgea iÎn
abisil. “Ministrii” ŞI generalii d6''0' di mârgeaii - adu, (i in Si-

RA
“beria, Dăgâţi “în: fieră, :(D. Herzen,! prefaţia, de. da Memoriile
impăr ătesei Caterina II i i sti,

LIB
m O Iegisaţiunie eşită dintr 0: asta de ordine a “ucrilorii,

Nişte refori me: profunde ŞI oiaplecte sint indispensabile ua: din

TY
matea, "'neregularitate a legislațiunei: rusesci “este. comjilecta con=
fusiune “a: puiteriloră adiniuistrative! cu: cola! judicătorestă” și subor-

SI
dinăţiunea, la: care! se: află 'supusă această 'dii -uriiă celei dintâia.
'Crede-sarii Gre că; 'guvernatoriă - provinciilorii” 'aii dreptulii' 1) 'de:a,
ER
rovisui “tibunaluiiile' judecielorii; 2): de â 'da:în: judieată pe judică-
“torii şi pe “supl&anţii” tribunaliirilorii': de -la judecic;-3)-:de-a-și da,
IV

opiiunea în procesele judicate, Ja 'tribunalulii”: criminalii“ alti 'pro-

UN

vinciei, “car€ opihiun€ se; trămite “cu dosarulii «procesului în - cerce-

tarea senatului? Așia ori-ce plângere făcută la, tribunalurile! ju.
decielorii şi a, le piovineiilorit în contra: acteloră "adihinistraţiunii
AL

dirigiate de guvernatorii , după ce: trece prin câte-va;: formalităţi,

nefolositâre , în cele din! irmă: se -supune'-bunci plăceri: a aceluiași
TR

„guvernatoru ,_ş ȘI “dacă celii “câre'. se; Plânge nare . cunoscuți” puter-
nici la Petvesburgii” ji această! îi'aduice” o sumă! de necazuri;
EN

si: Legile! rusesci 'sunti! ciudate, adesea, siintii' contradictori: în-

tre dinsele; Și prin “Urmare lasă, câmpii: întinsii'! "prigonirilorii și
proceselorii. Cumii ării! put6.. fi ele altfel ” judicândii modulii cu
/C

care sai făcutii?: “Opiniunea, publică nicăzodatăii nu''să “thtrebă;

legile: înaintea promulgațiunat: lori; suntă sujuse 'nunial: la esăme-
SI

„noulii consiliului imperiali, la acea adunare al cărora merubrii niaă

ădese ori sint datori seaunuilii ce ' ocupă; fav6rei; intrigilorii “curții
IA

Și une-0iă însuși : 'asardulii. Consiliulii” imperiului - ofiindit iivestit

„cu inamovibilitatea;; nu“ se bucură;''de “ici unii: felii de: 'conside-!
U

rațiune. Înt insulă sunt câți-va membiii cu: unii: :meritii“ reinar-
BC

cabili; dar :prea marea majorităte:, acea adeiărată fascidră. (fai-

seau) de. incapacităţi; este compusă de mnulităţi;: de: curtisani :îni2
bătrâniţi în aliticamere, "de oficicri generali "Bătrâni, “învăţi aţi! cu:
formele. comandamentului militarii, care în “Rusia. 'sunt torte: im!
-
 ;peripse: și,-aulesea chiarii „brutale; de burocraţi inc apabilă plini de
stra it pile „acostel i caste, „cari Ș- ai feuti, „cariera, SL „starea, prin

„eu o. perfecti ă, naivitate. “dei miște: siguori. mari. i,

RY
= cu Nu este. de -prisosii ;;de.-a pune... înaintea, cititorilor
| noștri
statistica, despre, :etatea; membrilor ;;Calil compunii. consiliulii, im-

RA
| periulul, „Această, adunare „alară, de marii ducii și ide: principele

“Numat unulă cste în dtate: de patrudieci; și, cină de ani; „opt ssunt

LIB
„de,:la,-cincidiecă,. şi, şi6se. până; la şiidieci de_ani;. duoădieci: Şi noă
“suni. dela; :şieidieci; până; la: şieptegdieci de. ani; “Sieptespregiece |

ITY
„sunt: de Şispteglieci;,de ani, și. şicpte, „de “optijieci.. de. ani. iri:
=> Reformele jdicătoresci cele. ce: sunt mai necesare. Să, se,fe Deal

„căi În Rușia,. şi, care nu'.cerii, întărdiere, arii căuta Să, fă: nu
niitut RS n

Î)! Întinderea, ;pent U. t6tă,, maţiunea a. dreptului“ de | 2: mu; ă

"+;

„supusi nimini, la, pedepsele corporale. Până, actăgi., astii dreptii. ș

VE
„reseryată , numai: pentru mobleţiă şi pentru. hui rgesia,. notabilă;:.
sh sd)! Întroducerea principielorii-, de. egalitate, generală, inaintea
legă ŞI: complecta., libertate. a: consciinţiei; ai
NI

et
iert 8) Bevisiunea legii. „penale, și a legii civile: pă Vasea, condiții
LU

-Napoleon ;.+: iti Sas tata Zi

sin i 4). Introducerea, procedurei publice, și, orale; aie d
:pititui 9); Introducerea. „advocaţiloră;,; e ae hi iii,
A

jzitnt0), Introducerea, Juriului, în. materii. “Denale; irc

TR

von 0), Desfiinţiarea, juridicțiuniloriă. „6scepţionale ;. teza

" 8)uDea se, judica, de tribunaluzile ordinare. ţ6te, „procesele, în
EN

care, ; afară de: militară, sunt: implicaţi, pers6ne care nu-sunt,. militari;
ia at 9) Stabilirea»; unei. liniă. de demareaţiune., bine, însemnate În
/C

ție. -puterea. judicătorescă; şi, partea administrativă; tz

40) Redueţiunea, numărului : de inst tănții judicătoreșci la rel:
tribunalulii, «Audeciul Ri, tribunalulii . provinciei Și. „departementuli
SI

senatului;, AEO pp a a ta
IA

ti riuol cdi loculii, plenuu senatulut , înfințiărea, unul tribunalii

compusii; de; senatori, inamoțibili , „care, pentru tte. celelalte. tribu-
U

nale; să. „fă ;ca, curtea, „d6, “casaţiune.. frauciesă, ea aceleaşi datorii
„Sie GL: aceleași „prerogative;
BC

E git e
„tii 12); Interdieţiunea, seaii. oprirea, de. a nui mai, interveni minis=
tr, ulii justiţiei, la, decisiunile” judicătoresei, seaii de: a-şi, mai. permite,
să, deai; tribunalurilonii ordine contrarii legii cocă, ce, iu parte SE.
conștiţue: O susur păţinne din. puterea, suverană; pai
 - „N. -. . |
.. t :
pa.
i . ..
i să „? 14 apti
i ; , «
- y
7 -
, IN
> i „d
pe *
pi :, pa pa

i ; :î ta.) * : a.
, i 14 ps 4
e
N ă
» Ă

) - ta i
-

) șiţ:
i,

„i

RY
:
, -
a .
: ii
. SI
E . ” ri iN - . ” ,
[a i Ii
.. : , , - , 2 .
tea pg
i „i . „.
Ii -
.
.
it
i
II.
ra
mi
Pa SII .. . pr LE
CE A E ie ve
aa
uiq

RA
; n .. va s [a Pi
.: i aa Pe a ; :
r. , . . ia API [a . bt?
o. . N a
i dis
7 : d iu
at. . = pie
e Pa DESPRE
„t
SENATU:
2) ați
i
i
i,
, 4 -
Stiai
UN TU... „i sii a A ei
r MI , . ee
i : iii i at PI PER ai E SII

LIB
ÎN ED e ia Po testuae
ge pi DOI ii
a Aa
. - po
OR
- e ca aa EI
Teapa
ARI ag una „
N - PI . ” Pi ” . LR - . i E Da ”
ia : : ; i . a LI: SE
!
n.» Senatulii instituindu-
în: se.
1711, fu în “secolul ali: optspreii

TY
„(liecelea, tribunalulii celi mat înaltiiali Rusiei, şi toti întrunit timpăr |
avea, obligaţiunea de .a îngriji de. esecuţiunea legilorii. «: :Cautăi:săi
„punemii că, afară. de. căte-va. individualităţi
SI care“se -însemnară::
ER
printr'o dreptate . neschimbată și: unii eminentii 'curagiii: civili, int
dividualități. cu atâtii mai multi brilante, cu câtă fură numai:ele;
senatorii: în: Rusia nică-odată 'nu s'a: ridiacti: la înălțimea: nobile
IV

imăriă lorii misiuni. Mai “toţi membrii: acestui: :corpii ,-: cue::02-
UN

ată era, forte respectati; se însemnară, toti-de-una printi:0 com-: |

lectă lipsă, de demnitate şi de simţii morali: îmbulzindui-se:. în
anticamerile favoriţilorii şi a. le -favoritelorii.. din: 'tâte epocele;:
şi.
AL

subsemnândii.,, cu uni rușinosii spirit, de curtisaneriă;::: otărîrile

cele mai miedrepte, cele mai crude și cele mai uriciose:i: De:la:
TR

„1810, decândii s'a. instituitii consiliulă imperialii pe basea-pe ca-

re: se' află astădi, senatulii căgiă la ali: duoileat.rangiă;: și mai târ-.
EN

iii semeţieleşi insolentele procederia :le actualului. ministru -ală.”

justiției, îlă făcură să, cadă totii. mai .josii.:: Senatorii: fiindcă.
se 'potii schimbă, şi se poti seste după. voinţia,. guvernului şi du-:
/C

pă capriciulii ministrului de justițiă, corpulii acesta, astăgi nu mai.

„are nică o importențiă, nici o semnificaţiune: întrinsulii se, bagă
SI

oficieri generali carii comandă divisiunile armatei. întriumii „modă,

pucinăi, satisfăcătorii, seai cariinu se mai poti ține. pe cali;se- bagă
IA

admirali car nu ii,

mai -suntii în cetatea de a înfrunta pericolile::de
pe mare; se-:bagă: guvernatori de -provinciă, “carii 'sunt-'prea, îinca-:
U

pabili chiarii pentru aceste funcțiuni ocupate 'astădi “de! atâtea ini:
BC

capacităţi; “se. bagă, burocrați bătrâni: în. loculi. cărora, „ministrii,

punii pe consângenii seait: pe, protegiaţii lori... Dacă pe unii, funcţio-.
naril seaii
pe .
unii oficieră generalii îlă. apucă apopleesia ,; îlit bagă:
în senatii; de-lii apucă apoplecsia a duoa ră, îl bagă în :con-:
+
 — 39—
siliulă imperiului, dacă îli apucă atreia 6ră, atunci pâte aspira
a deveni ministru; și dacă devine ministru, “atumei, apucându-lii
a patra Oră apoplecsia, celii este unulit diiitre candidaţii pentru
loculii presidentului de conşiliii ali ministrilorii la cea dintâia va

RY
canțiă ce se va ivi.
Legea oblâgă pe senatii a. veghia asupra ministrilorii să-si

RA
împlinâscă datoriile şi să nu. calce. nică-de-cumi legile; dar în
Rusia de la drepti până: la faptă este prea departe. fc cumil

LIB
ministrii cu influenți. tratâză pe senatii. Odată, subtii domnia
împăratului Nicolae, aflându-se. ministruli podurilorii și şiosele-
lorii (1) unulii dintre cei mai influenți ai acelei epoce, unii oimii

ITY
forte cunoscutii. că, elii este, însaşi: incarnaţiunea, arbitrarului celui
mai - brutalii, :senatulii puse, să-L întrebe pentru ce. sa pusit' unii:
termini. de „(liece ani până. să se răspundă RS
_ce: arii cere :senatulii de la. ministerulii podurilorii
la o: esplicaţiune
și şioselelorii.. Mi-
nistrulii justiţiei era -dusii în preâmblare “şi: funeţiunile sale Je iin--
VE

deplinea atunci ad interimii răposatului M. 1... ajutoruliii,

seiii-(cela ce.în Francia. se numesce sub secretaruli statului). : Mi-
NI

“nistrulii. podurilorii. şi şioselelorii se duse la comitetuli miniistrilorii;

LU

„scose; din portofoliulii seii ucazulii : senatului, după -aceea, alergi

da.] M.. Lisi. şi cu facia galbenă: de mâniă, cu o mână făcută pumni
şi :în. ceailaltă ţiindi, ucazulii pe care. ii totii. vîjeia :pe dinaintea,
A

ochilor lui IT: ss, tr emurândii, de necazii: îl strigă, cu: o: voce în

TR

neeată; de turbare: : a... i Ii

că ce-a cutezat sti-mi. scrie sciatulii dumitale! cuinii

EN

„a pututit li să ajungă până, ia “0 astfel de cutezanţia?- îl.voii:

„arăta, “cil: senatului: dumitale;.:mă :voii plânge de. dinsulii la
„impăratul. : Ucazulii, se. anulă procurorulii care-lii contra-sem-.
/C

-nase şi care cu. aceasta eli. esecutase legea, primi o reprimandii

ii
a 2
ie
SI

4) Acesta este “totii accliă ministru care fu una din nefericitele

IA

| cailse “a le 'celul din urmă resbelii, oprindii de a se esccuta drumurile de -

fierii în Rusiă de cătră companiile par ticulare, și aceastaa fostii celii: mai prin-!
cipalii cuvânti ali strimtorării în care se afla armatele rusesci: Scopulii:
U

acestul omă era de a face pe împăratulii să nu.vedă: enorm a diferențiă în-

BC

tre :veniturile. căilorii de ficrii, făcute de companiile particulare şi. între. a

Je celorii făcute de“ administrațiunea rusâscă... Astfelii, calea, de. fierii din-
tre Petresburgii și Moscva, pe o distanțiă de aprope '700 kilometre, unde
nu - S6 “află: nică: unii munte” și unde pământulii, nai pretatindini pe - unde.
„ âinblă calea, este eftinii, : a; costatii
d 120, miliâne. rable: Ai mu. Nal -
nică: ani veniti ei „aduce să
-
e
 scârâtăruli» carei “adiesase: ucazuliiiicliiării” îns răomentuliii:cândi Pa
priimitii în, modulii'gelii mai:ilegalii:;u fu: oblegatii: a;::părăsi iministe-
rulii justiției şiș atroce, Ta :altărădniinistraţiune:- Întuinâidu--se-din
călătoria; sa, “ministrul justiţier:se înfuriă, == darii încontra: cui? încori- |

RY
tra senatului: Şi; usur pândiit“putei:ea, Suveraniă, piprecumil:i ide:atâtea ori .
amai! făcută; opri: pe senatii 'de anu: mai: tere, “de aci: înainte,

RA
de-l nică: unii: ministru. vreo esplicaţiune i: farm dă lîntâiu -isă
-- supue chârtia-sasla:: certetârea:! ministrului: de: justiţii.: tii 8
intai Înta?0: „proviuciă meridională, comitele -M.:::5:avca unii pro

LIB
cesti. işi: îlii câștigâse :la «senatii. ti Gruvematorulii: “generalii: -alii az -
“celei: provincii care '0 administrase: în! cursă: de treidiecă : dorani
necurmată; “Şi care, : bigaţi de :s6mă;;: erâ'crescutii în Anglia „în acea

TY
isrăăsclasică;:a: legalităţii, MU VOL: să esecute ucăzulii senatului: După...
-cătii:.vai:timpili:veni “init “ali: duoilea iucazii: care” prescriă punerea

SI
„în:teseciitare nemidilocită:a; otărirei. “Unul: dis oficiaţii:” cei. mai
ER
principali: carii::suut::pe” lengă ui. guvernătorulii:' generalii și- is lise,i
„Ori- ciimii;: “principe; > caută; $ăimei supunerii: la ordiicazsenătului:r=
Mergi de“ aci : dragulii; mei; îi respunse.- principele: “tutiGscă prea aaa
IV

„naivii; cine să fiă “acelă care să esecute ucazurilei! senatului? ini.

UN

„mini: nu mai ascultă:desele; işi E 6căi totii, me stii

:; i,1-1: Prectunii
să: șcie',:senatulii: este împărțitizîn: mai piulte de- -
partemâzite , :dint:care-iunâle': se află iîn Petresburgă celelalto' în
AL

-Moscva: șis: câteva în: Vârsovia..-; Ministrulii”: justiţie după: oilu-

-crăre-'ce -avu::numai "el: cui: împăratulit“, ămănduoi întrepatru Ocliă,
TR

în: lunâ;-luisiDecembre: presentă : 'suveraiiulii! lista nomiinativă dese-

mnatori peutri: fiăzcare i: departement ii: pentu. ahulii! “yiitorii.:: i În
EN

păratulii, priuni'lista/-aceea fără să! finfostii- câtii !“det pucinii con-

“sultaţi:tşi senatorii: Asia! dacă unii! "senatori: își va permite” do“ a
/C

„da unii vot : meplăcatii: ministrului; seaii muimai: dacă el Satespusi.

cumva la neplăcerea: ministr ului. de veste: acesti: persoiiagiit legati.
ide; interesele familiei ..seatt a: le- stării. sal&::să-. şi6dă: în Petres-
SI

Dirgii ipâte fi siguri: :că-

se :vaj: iv6d6 trămisii la; senatulii din Mosc-
IA

va şi. vice: versa; “iMinistruli! justiţiei: fiind prea” vdiosii: să lin=-

gușiască, pei câmărila, Îi. place. “prea «multi a: contrariă, pe toţi cei-
U

lalţi::6meni?. ;Odată.'uniţ :senatorii noii; “find inaă”astuţii; (vicleafi)

decâtii -câtiizesterîn: „generd: dati--să fiăi senatorii în Rusia, voindi
BC

să trăiască, în.Moscva,: și: “find, întrebatiii ide: ininiistru: despre lociili

undei: preferă, :«stii scut, !;respunse : că: cerc: să ușicdă: în Petres-
burgii; 'a..duoa. di. elii se: numi la; senatulii- din Mosătă, giaccas-
ta cra ccea ce voia și cl: .
ai 53

2
 — 34 —
îi »tUnii: senatorii; escepționalii,::care* era, cunoscutii: dei: unt sjiteis=
„consulti ; minunati: de. unit omii;;inteligentii şi drepti, « funcţiona
- în'senatuliii. din: Petresburgă;şi fiindi „că; pătimea; de ;piţtră; cară
dela: ministru șuniă: congediii:ea/i-săm 6rgă. să. se;.caute în-străină=

RY
“tate; arii iministiru nu :N0i.:săză :deaucerti
+ după; aceeă,;risă-otrecă
“, darsenătalii din Moscva,sii în orâșiuliiriseii natal: ministitu
>: 6rășă

RA
nu: V6i; «arii „dorindii Săișcape :de:runii astfelii:: de sont ihteligentii
şi dreptă, ministoulii sili; chiimă și-l” îndemnă.. să;:se-lapede:.de;;o

LIB
:cam dată ide ;servitiii, „ca: să.se „DOtă'icăuța: în: străinătat6,-
dându-i
parola'isaide, on câ înturnându se în: Rusia;va, fiii reintre
ggitii-în “senatiis: Personăgiuliă.der:care.:ne ester-vorbariascultă;i de

ITY
această, şi-după, cessesreințurnă;zcândii ;ceră să, xeintre:; în; şenatii,
„ministrulă : nuaroi::să-i împlinească. cererea. ; Eli atunci: serise-im-
| păratului:y-;darii acesta: după, ce!ivorbi:i!despre isenatoriirinumai
RS
tre” patru:oclile cui ministiulă. seii, iu mai: voibsă-lă asealte.: Ast-
în-
„felii: servitiulii-publicii se, ilipşi: de. unii + senatorii; -carezși :/împlihea
VE
funcţiunile;.saleicu; meritii;; cu; demniițate::şi» cu rîndependențiă.
i.
ou Reformeleicei:secerii nsă;se -facăr în: orzanisațiunea
î senatului
NI

„arii “căuta: să. fibros cois ; e 8 0 A .

cete
ar Aer e

„„*- 1) Dea se face: senaţorii -inamovibili aj:

LU

iz -: oi ate .;,

= tu9) De, ase !adăoga muncrulit:departementuriloră:s

eiiatului,
„căcăzinumăruliideastăgi este cu, totulii:-„de-neajunsii., «Fiind: că
A

nici „senatorii; nici: procurorii: in ai timpul: materialmente iudispe

ri-
TR

„Sabilii:+ pentru seri6sa:: cercetarea „mumerGselorii; procese «ce-i: înr-

-bulzescii; :: sârtea' cestor din ă:urmă :se află mai. de. totiitin mâinile se-
cretarilorii ;senatului, + carii - sunţii. raportatorii: procese
EN

lorii; foita
mate ii O)Canisă nu. se::adlaoge;:peste; măsură, :ntiniă
ralit „senatori-
„dorii, să.„se, instituiăscă îu, «Petresburgii:şi în: Mostva
/C

„mişte:: membrii
„2ă senatului, „precumii: se află astăgi în. Varsovia; :carii:să
aibă.
5 scanţie ;voţuri „deliberative de:o potrivă. cu: senatorii;... zi ps în
it
SI

e de 4 Dea se,stabili ca “fiă-care departerăentă das Moca

alii-senătului,
Să, fii, instanţia superioră :şi: definitivă -pentru::toţ
IA

e procesele ::civila..
„Şi: criminale ce; viniă:
: din; provinciile! juridicțiuhii: sale; ., -. i : iz.
tu zu 5) În: loculii, plenum senatului; si:
se: ;îuființieze: o. curte
U

, /de casaţiune: pentru. tâtă, “Rusia,

:;care-.să rcsideze. în Moseva,;..i
BC

„iinilu, „,6).De :a şe investi:aceastiii curte:

de. casațiunericu, atribu-
tele .și. prerogativele; curţii. de. casațiune ufra
ncese17 si capturi
iti. 1) Dea. compune; astă „curte:;de casaţiune” ;din“senator
aleşi”, pe, vi6țiă.. de cătră;colegii lorii, -cu i -
alegere publică! (au scrutin -
publique) 3 | ” - i ă ti-a io EEE) f a) toi 4 pa. ii
%
 5) De a conferi: sea a da curții de casaţiune, fiindă or-
ganisată aşia, dreptul de a cere compiii ministriloră de abusurile
puterii, .și. cerândii necesitatea să arate aceste abusuri suveranului;

i
9) Dea se permite senatoriloră “să-și. al6gă. oraşiuli în:

RY
care ară voi să resideze; şi cu acestii modă de a-i sustrage de
subt: despotismulii ministrului de; justiţiă. |

RA
a apr ' i mpiCo
fa di Za
] ge
..
ati
.
15
it
.
,
pie
3 .
Lt
, |

LIB
. E
- e e a IT Sem
7
)
,
, _ A

TY
fsez are se ese
Di bi) d Vi i.
ata Ta cast Y
Si Pe Si
— po gaini

SI
ER
ce-a “ D a. i „dot
a
--
IV

(îi Fii, psd vi Si ha di sn Sabat

. pu ro
- , .
.
Tcac i
„a
Sa Bu Dipiper:
th sita oateyaa
TFdadeai Ter :
retete e i) o
usca ru an i ae
Ap
î do SG
5 ea a nd
tă pe a Îi Deaf asta]
ali sf ies Pooada ata
UN

f ce .
pa Țeagi
Îsie
cita?
92
PE
ao
-
CODE
îi îi
Ciidiaziie
i.
sasiu
vea ae i.
ad SI
oii
=. etoioal Sh spot
4 A A ă
a... ț > n.
.. -
teste AP Po Za

- ligii) iutsu-giio iii den

AL

cote pie ler est tact

2”
apa
cau Pat. . | Crai lu
ga
Fânbiauboi
Ca
tt Brie ra 0 9 2995 fă IGIENEI
ciizo
TR

3 ai iii ui
Ga! ? | Â .

fi:
-
EN

ai

:
/C

is
. e

Dura BOIU
a eprr eta

„iza
fe A poz „ Ei
te Pai
ÎNLOl pa
ve “a tă IE
. :
pete
Ri
Pe
e «
i
Pita
SI

SI
i
.
vize
.
,
zi
ae)
.
js
.
ial.
IA

oii VIBE 5 DMI DT Dig i

Deaf pu terte a tis mape i a?
unt sii
ru
i)
POTI
pe OmADADI IUL. iat
IPAD revii
Vesteerada
U

aL fr
AETULUTOOD
. nai cra
SILUDAASTUE
ai
bOzai SAZA
itl
fa
i O fn d: Ei
DIV
ae pere int n
îi e
BC

E i .5
“i 9) LUT Sei
i
a it cae far ee pe Tare
i i
br SD 5. ii
ine)
tii Tai 0189 i TRIO re . : o se Ţ
pa “. A pare a. i
pe
A
cet a (AI 3
a eve i 1
Bl)
e
e Ci pi Tia i i,
Îsi e uiiii9 BiDVVMDINE
uree în ppt n tra i *
ppIE ze iii e s
pi
Ta A
- ...

aicea
7

ge
.
i
. .
te
ă .
atei
.. .

îti ii Dia 2, OD Le
ut:
 p
.. To. ..c.-€ Deer
-
prrar
. ”
2
.

Oa i 4
TA :

Ci , de se qua
ai if
i 7 pir
.. zii Pi CS
Ag ae e-. Zytirsec
ryisi RE an
2) p:a gr?
izroe
„33 i

ri e mata
mag fa Tae

RY
|irev ,
. îi PE di ANI lee

es ee PR eg Sea
aa, DI? 1 ” epave 7 tru
3 Ta Nea? ta; a d] , e Aia . ae pay
art
53
- Ps
|
. . , *
- se
iai 37
Vabh ezite
i. ia
Tupeu Sue

RA
. ” . : | < “
.

„_ DESPRE ADMINISTRAȚIUNE.

LIB
ITY
Basea administraţiunei in „Rusia, este arbitravulă celă
may
absolutii, revestitii unezori: cu? apârenţiă- formeloră legale,
și alte-
„oră esercitatii fără cotituri și fără văli. În. tâte numerdsele :gra-
de ale administrațiunei, de susii până josi, toți fură, toți în- RS
şi6lă. Populaţiunea. rurală se. compune din ducă: elemente forte.
VE
distinse între dînsele în aparenţiă, .darii în fundi suntii adminis
- îxate, afară. de formalităţile legale, mai în același modii. Se dife--
NI

ră numai întratâta, că partea populațiunei care, după

lege,
„căuta să se” bucure de Gre-care drepturi civice, este toti mat arii
LU

păsată decâtii aceea pe care legea,o depărtează de la tote drep-a-

„turile civice... Negreşitii că noi nu: suntemă nici-de-cunnii . campi-
A

onulii seaii apărătorulii servagiului, ci. din contră considerămii

ur-
TR

genta, desființiare a aceştia, ca. 0 cestiune. totit-de-odată

de ondre:
şi de salute publică pentru: Rusia. Deci caută să
spunemii că ţie-
ranii din dominiile corânei suntii mai jefuiți decâtii
EN

servii pro-.
prietariloră. Ceşti din urmă nu se bucură de -nici ună dreptii
civică; fără autorisaţiunea,. proprietarului, ci nu
/C

“poti nică a se
„căsători, nici |a câştiga. proprietăţi, nică a esercita . comerciulii;
proprietarul .
lori pote să-i pedepsească corporelmente. (trupeşte),
SI

să-i facă soldaţi seaii să-i lase în disposițiunea.

guvernului, spre.
a fi depărtați de 'satulă lori natală. Modulii
acesta. este aprâpe
IA

„ca .acela de a-i trămite în Siberia, unde :guve

rnulii nu lipsesce nică
odată de a-i trămite. Dar tâte aceste .urici6se drept
uri a le..
U

proprietarului, de şi se eserciti adesea, mulțu

mită domnului, totii
BC

nu se esercită toti-de-una. Fărăa vorbi de

proprietarii “buni şi
„ omenoși,. de carii se află mulți, totii pr oprieta
rulii care îşi înţie-
„leg adevăratele interese pecuniare,
caută midilâcele cumii să fa-
„că pe ţieranii sei să trăias că mai bine,
şi cumii să-i impingă pe
“cale a prosperițăţii.
 — 37.

„i spieranil:coroneă, suntit :cu:: totulii intraltă. condițiune,::și rasul

pra;subjetului acestuia, nu: ne: puterii :opri-:de iai: însemna, idici::0
din! urmă evidenţiă;-atoti
- faptă a care::probeză până: las cea: mai:
puteznicia, burocratiei, -și câți “estes:imposibiliii ;chiâri unui adeve=.

RY
ati omii:;de::statii,:.de.a: face : ceva -bunii: în ::Rusia,* afară numai .
dacă, se ya, face:o schimbare: complectă în „formă/':guvernulti șițeare.
este domnia „absolutisinului:;burocratică::şi: bunavoințiă “a-camariler;,

RA
revestiteLamânduoă icu::nimele ;Suverâmilui;picare mai toti-de-una, -
nu cunâsce_ abusurile ce se facii în numele lui. ' În 1838 .împă&

LIB
-_ratulă :Nicolae,r::joindă-::a întruduce.: ordinea, + întradministrâţiunea
fieranilorii corânei;icu.:scopulii;:de:;a, pune sbasea. iviitorek: emânci>
„paţiuni: a:-servilori ; înființiă iunii
+: ministerii speciali :șii-puse!în

TY
capulii lui-:pe uni bărbată::emiientii 'subt:rtote raportirile. iti!
„şi iţAtestii bărbatiieste: dotatii cu:o-:ințeligenţiă altă, este; cu
_
SI
moscutiț pentrud lealitateai pentiui:ideile sâle+liberale, şi:mai: cu
ER
s&măs în»-cursulă: unei. lungi fu devotatii alt ..
şi coniorâbile tcariere
cnuseiprogresului.i:; Eliivadministrase;:și 'Orgânisase duoă-“mară işi e
“fruinose:provineii: abia»scăpate!:de:isubtii: jugulii::îmusulimanilorii; : le
IV

adată::0 «organisaţiune ; liberală: și :moderătă,. cârd asigură vautoru-

UN

ui; ei unii :locii :onorabilă în iistoriă;: +În:icursuli;.maă”: multoriă:rani

lâ;; curtea, Petsesburgului, âcestirpersohagiii fu:modeluli
petrecuţi.
demnităţii; celei hai”; perfecte;;:;la/taceastă îcurtei: unde demnitatea, “
AL

este fosplantă.ecsoţică :(străină)şi rară; rastăgă elii (ocupă; :în) stră-

„ înătate teminente funcțiuni”: diplomâtice, șii-letimplinesceme o0':dis=
TR

tinicțiune gînaltă Din: tote vede:rori; cine:: că» astii'per'sonagii totii=

" de-unagilucrforte;
atii: bine ceeace: it:s'ar dativ:si facă; de unde
EN

vine--darii. că dacă: se::făcă: îninistru; ministerulă;;seii fuv:căltată și -

pustiitii;: de. burotratiă 2: Vin6;: de: acolo: căsin:Rusiă, sprecumiiiamii
spusi mai:susii; ie fiinditinică publicitate, mici! discilțiune:publică, .
/C

nici;.ivre unii: contirolii “seșiosti ;:.buroeratia'estei mal taie:!decătii

“ministrii: cel» mat: "eminenţi, iiniaă,. tarer-decâtii »impăratulii f'cate:!-se
SI

numesterabsolutii, mai : tare; detâtii -cumfostiiii:a odatăt însuşi: sim

fii persânarcciiruiai cultulie pute:
IA

“ pătatulii Nicolae; :acestii» principe:

„vei; pe si Bis)
absolute ajunisese să fiănunii» fetişisinii» pţiweseta,
uit -"Țeranii „corânei;:se află subtii. juguliiintolerabilii-ralii funcțio=
U

orii,
darilcati ru! 'cunoscii: imigil6cel6": economice
.speo a-ă -menagiăi;
BC

" şi»private care să:ruşiureze jicevă -jugulii igervilorii: Aceşti:cofici= — -

ați profită des faneţiuhile rlorii: timpurăriă; (vremelnice)ispreta:su-
gesângele: jopululuk !Țieranitzcorânti -aii: în:-coinunele: lori oad- |
ministraţiune -care, â- de! sine se umegce ielectivă, '-darii :care-in
 38 —- _
faptă inu este, aşia, pentruii că autoritățile locăle;cândiitrespiiră ter
minulii mandatului :6lectiyii, iaivtdrept side ulii
iatrţine. fi i fineţiunile »
luris totii: pe iudividelei'de care:“s'aii:! mălțiunitit! Astfel uni! ție-..
„vânt; alesii” că fuheţibiiarii: commialii,:-jefuiescă;ipe: administrații sei,

RY
Sizcua eceai;ceîăi din ijafiigrvelii câștigă: dragostea oficiaţilori cării
“Alboţintii în-mpostulituseii. niDacă;'ună funcţionarii 'comunalii relcâtivi

RA
aalisatisface ideiiajunsii: iapacitatea-isuperioriloitii
scr,
o “aceştia sit
„anaă--decâtii află midiloculiirde razlă “deşisti
deibazlătui
dă! învie

LIB
“dicată. 565! pi - tal avut ui fest ea un solzi a „PO20499. di
annniț[dte:'câtcotele +seiitratăză:i prin i -serisiisio după foriiia, buri
„dtaticăs şifiindă cămabitoţi fancţioharib:comuriali “inu Scitiii cante,

ITY
totii-de-uha ;depinde deolai'secretarii (jissâ r) isi spună pe fă
ționari Ja călcarea' foiimelorii legal ceca; cei;
e; duce darea! loriiiiîn -
. judicată,. - :De raltinintehi,:acestiă. secretarit:seaii: scriitorii: fiindă în-
RS
„Suşispusii idergiiverni, își “permite:a face: tâte::abusurile. posibile. - -
„iegea, stabilesce «catunii :țieranii ali corGhei.:să ipiimoascăi numai
VE

“ “unii. 6re-care numării:de lovitură. :cu.riuiele;i. și.iaceasta:“ numai: în -

puterea;: unei: decisiuină:a,, admiinistraţiunei :coniunale;:coprinsă:îtita?
NI

unii +procesii=verbalii.. sDacă-unii: funcţioiiarii:::vine sînti”o ocoiiiună,

pune: să; dea ruiuiiţerană:de trei'seaii de pâtiu:ori:mai:multe lovitiri -
LU

„ deitâtii câtii -permite':legea ;"si accastar:0- facă numai din capriciulii

„“seiiziirA deseaseriitorulii face: uniă:iprocesiizverbalii cir: data niaiivde
A

chiă: (antidatat)îîn câre «dice că: suferiridulii ;: ina virtutea. unei :ho-
TR

” tăriri» comunale; apiiimită nuimărulii: detrlovituri «ficsate +: de: "lege, -

Dacă ţiepanuliivoiescei;să;:
se, plângă; "legea nu-i permite “nici-de:
EN

cumi :să ;se::adreseze "la; tribunaluri : ŞI: dâcă i-ar: permite ;:: unde
arii ajunge; el cu: judicata::aceasta:;: după“'cumii este astădi:: orgâ-
nisată; justiţia în "Rusia: această. adevărată “Scarăvrds veniălităte FI
/C

-care::are arbitrarulisiin „virf ?2i-i “Unii ițieranii alti coroanei fiindii

„nedreptăţit pe:: din. tregii:+de:;ninti oficiată ;' pote: să;:“'ses plângă,
SI

numaă;: cătră-:capii:sei; 'şi: fiindii.. că; toţi, 'burocraţii se susțină unulii |

peialtuliis ţieranulii :asupritii; ;sciindii: că: de-lii; ya; cere în. judica=
IA

-
tătise espune; îniviitoriirla;: nefericiră:i tacă și işi pl6Că capul,
Cauta să se emancipe câtii-imai: curândii servi
U

i prâprie=...
de: jugulii
tarilorii; ;darii:ltotinlodată;i caută,să, rse 'emancipe:"asemihea.:şi - ţie-.
BC

rahulii:o cordieioldergugulii :roficiaţilori și să :sesîntruducă, ini Ru: |

sia ::doninia, „Jegeii-egale»şi drepte: (6quitable):penti:u: toţi, cu-0 pro=
cedurămpublică:: șisroralăiişi:":cu: :0;Ysistemă,; dei! garanţii seri6se
pe -
care» oil ofvomib'esainina la:ifinele.i'acestet opere:: ic'Țieranii!
co=
rOnci sfiindii liberi după leeji:simtii atâtide: bine că :sunții' sclavi;
 ir inblăr'să se deă
Ancâtiti: noi amiiisauditii::adesea-intrebându-ne
libertatea: lan:serxil :proprietariloriissedarit noi: cestorlalţi rcândă.
să. nisse::dea dibertatea?ip nici sah tati oz trata,
iz: nulă cărei proyinciă. (gubernia) ntâte: puterilei.setaflă CON .

RY
faptăsi în unăinile guveinatăru:
cenţrate;+unele idei :dreptii;-:alteleiide
“lui; afară)! aiumai | dacă; acela: nu.:-este. sfintii guvernatorii. 'generalii., -

RA
mai
şi te:
cebaucet-es rii: Uni „:guvernatorii : adeseroră seupune
.* Xiptresindividele:; care m aitiinică destulă relaţiun:utnigi «lestulit: rea-
“jimiil: la Petresburgii, „casă cutezei .de: de «lege ;pe
a -faceicălciirit

LIB
faci fărărsă fii” pedepsiti, de: aceea: relii-: se
i mărginesce sân: de:a
sctascunde,e adicăride ia:face mâncătorii: acoperife:ccelitipucinii:atâ- -
„ta: încâtii dacă i;scfcunoscii „săi nt. se-:potă. iimurirÎnsiă-enu ţoți gu-

TY
“wvernatorii: din;iprovincii: suntii -înv stares:de, aii-put iirmaleeserii-
plulii-unui -actfelii de: colegits ali l0riă.::+ Unii) genaralii «den divisiu- .
SI
he:făcându=se iguverriatorii;bpei-eândii::se;:aflaîn seanţia oficială ra.
ER
i den siliul
„"coni ui u b e inskoiespravlenie),::
regenţiă i provincială:(g
“ „umulii iidin jeonsiliară! îi vărătă: înta” unii: :volumine; ali s.condicil-de legă -”
IV

articolulii ce-i: ccăleas dorii: elit

ăitapucă acelit yoluminei;ilii-puse
-pe :scaunuliicşeii' si:-şiedindii 'desupră.: lui, ;dise, iconsiliarului : EX
UN

“bin; -umdeiţi mais este: actimii+ legea 2 ;::Pote tării “Grede/eina-ya- că

_besastiă omit: Vaii: ttrămisi sălii cinchidăre într?o: casă:țde niebuni;.
-darii -să: ni seînşidle-nimini: de, a: crederaşia:, else jhuniicsena-
AL

-
torii, și „seaflă și astădiîn: acelă senatii, iaitcăruia! misiune. ofici-
ialăeste-de-a Yeghia :la i esecuţiunea -legilorii:: i BI
TR

-ș stu Posiţiunea:. provinciilorii administrate! de guvernători:-gtherall

:adese-ori: este totii: mai nefericită, “Mai: totit-de «ună! uveinato-
EN

-vulii general se. alegeii.-dintre:amiciă ministrilorit seait::aiiitcamâriz -

„lei de, aceea, -elii “pote” fără temă să-și! permită: aiiicălca: legea.
/C

„şi'ai face abusurile”cele mai: de nesuferitiiși mai ridicole” Amiii av6 -. . .

„ «prea; multii ucri:
de::ldacă neam apucă: să: enunărămii:toteicâte
„făcea acegtă::demnitari- şi: nu.;e: mmultit: de atunci, ceeace. îşi per=.
SI

“mitea a face mai cu s6mă unulii dintrinșii, :care- avea învățiulă

IA

"- -devsa, “dice::că nimicitrnu supără:-administraţiunear atâtii:-de 'multă

'ca'blăstămatele de legi!:şi:'care:fu scosi: în: urmă nu :pen-
U

„tru&că“ unsprediece ani: a asupritii. şi a. furatii-lumeasciipentru că,

BC

“încele, din: urmă ia autorisatit; pe :fie-sa, .de::a se niărita:a'duoa,:

dă nedesfăcută; fiindii: de: bărbatulii dintâi! “Nâsinărginimita.cită
actele unora; din: actualii: guvernatori: generali: Unul :din'eii, în.
septembre :1859, obţini- „autori de: a; pedepsi: nesupunerea
saţiune. a,
_serșilorii: cătră: domnii- lori : după cumil :îi:-va „plăcepi fără::să: mal.
N
 im: i
eat e 40 "Mn

4 [
- -

ție În :semătrliinitele::pise:'de: lege: ::Amiă -ivăgiutii: pe-un: altă

guvernațori: beneralii; uniii:ormnii: integru: ȘI buniăi,cunoscutii. peritiu
curagiilii “sei militară, dară lipsită cu: -totulii::de ;curagiulii. :ci-

RY
> Nil şi: dominătii::'de'unii funcţionarii : inemică:! inviârșiunată ali
civilisațiunei, şi;-ală ideilor luminate: “ami: văgiatii pe acesti: gu=

RA
Xeriatorit. :igeneralii:: că: dacă: Obţiniu:i voia, „să, | “desființieze:: unii
- diurnali închise;:pe :redactorit::în “forterețiă; şi pentrn-ce? pentru
căr acesta a:-ublicatii unii, articol archeologicii. fără: cea! miai-mică

LIB
alusiune «politică ;:şi băgaţă “bine:::de seamă că: acelăi:asticoli sa
imprimatii:cu':xvisa censureii “Acestea, s'aii făcutii:: numai
“Subti:cuvântii:+cătacelii “articolii 'ară fi: eșitii :din-"penă "unuia:+din-

ITY
tre capii emigraţiunei: polonese; dinti”a, ilustrului: și respectabilulu
i E
-Da'Delewell. Darlat: ce:mai este bună ccusura/': dacă, Și :după; ce
“ ânchis6re şira“se xedâiruinatii:: prin
RS
s6: obțineiv isa»ei,; diurialistulii :estei 'espusii dei a:!se :arundai
: la
destiinţiarea, “Qiurnalulii,'seit?
VE
„Unit ali treilea guvernatoru genciallii:: fiindă nemulțiunitii: dei; :câte-
.
„ai vorbe:ipronuntiatei in:!seanţia: „muhicipalităţir:dâicătră anii
negu-
“ţitoritii membru''alii acelei in unicipălităţi și îi. climă;
NI

Alt + îujură;;şi
„li “puse::la:iârestii.-:fără „să! aibăscăti : de::pucinii “dreptărpentru :a-"
LU

„sceasta.:: Neguţitoruli :se'iplânse senătului;; care numai elii:are

di:ep-
tulii:de a'judica pe! guvernatori. ::Senatulii abia: cuteză.
să-;câră
„„ «eu modest«deiălă; guvernatorulii generali; esplicațiuni despre
A

'Stâto Minist
acea. .
rulii justiţiei . ăruncă; în “senatii;i: asupra, aceştia; io
TR

châr- -
tiă care în fundii, era: numai. o''aspră-:și iusolentă reprimandă,! și
icapulisuperioră-:ali poliţiei :politite. chiămândă :pe::negțiţi
tbiuli a-
EN

supritii șiiă “făcu “Cunoscutii: că,. dâcă':olii va: niai + cutesă::a--urima,

„rocesulii::acesta, și:: dacă iuiu:- Şi :v «retrage plângerea
ji; îl: va 'tiăs
/C

„aite în :esiliii. fără: sării >mat judice:; Cumit: mai:pot

e “astepta cine-
„Nas Să: NEdăcă : maj imică;: dreptate::la niște-Oficiaţ
„când înșiiministrii și înalții demnitari: ai: stâtuluivdaii: i: mai: mici,
SI

esempluli: de
”. violaţiunea, i:cea, mainedrâptă;:şi: m aă;:neruşinată::a;tutulorii
legilor
IA

Șisa ori cării dreptății ae aia DT a

„tin ăuvernatorulii fiă-cărir: provincii: în consiliulit: regenţiei atu
:.pro-
U

> inciale, ieste: însoci deitii

consil:
iâși?Î- carii aă: dreptulii:de: a; face:să
„Se însemnezez:părerile:;:lori în pr ocesulii-
BC

verbalii,,;: în, jcasit scândii

„ MU::Se:: un6seii:: opiniunile „-Și-âcelit -procesii:verbalii
se. trămite atunci
„încercetăetărea: ministirului: interioriă::-! Încă i ceva: mai multă î:în fiăi-
rea: minist
ce „proviheiăsteste wii: procurori „numiții:
de; ministrulă = justiţiei:
are::are: datoria:ide. a; veghia:rasupiia,
Sula : esecuțiunii „Jeşi:gii :dreptu:
li
„dea anulăi totiiipr ocesulii-verbalii ral „consiliului::
de : regență pro-
po -
 — | —

iicială, prin? nepr mireasa ude. a-ti -cdutra: scinnâi Dariu dacă,
ună, procurorii se; pune: în: ioposiţiune:. cui" guvernatărulăi,iiministrulii
justiţiei „au iutărdieu seaii ide sasi: Sedte; „Seati «de a-lticpermută cu

RY
anulii sdin.,
5 colegii aci utrimițindit: epezcdinsalitcîntrosprovineitii de
părtatii, un des Să ÎS: potă auriu Gonsiliarilii de segonţiă Sezpunii
"de; minișteulit; inţeriorit: aceştia suntit/s:ceniinigă mate partea nişte

RA
iuncţionari neavuţi şi nesățioși: de-a şirface; stare; Glanergi într opror
-vinciă „pe: care: :D:0, cunosc nică- deiciimibă Și) nici că se îngrijescit-de

LIB
a0;cundșee; și nigiloculticeliimaai buniiiide ai șiimplă pozinaele: fiindii
acela:de :a:face; curte givernatoruiui,i;că mergi! înăiiitea dorinţislortit
“ acestuia: consiliurile de regenţii provinciale: iaiitimaj: dur nainte

TY
anii. impositii. regulatii dela toţi fancționari provinciei, dela capii
de. poliţii ale; oraşielori (gio'rodluii Giă) i de-a „Capii poliţiiloriă

SI
zunalesa le; judecielori d (par ani), “siude, la toţi aceia" carii suutii
ER
în contactii ; pentru cea; -mai nică afacere ci consilitlii provinciali.
Apuntamentele oficiaţilorii: fiind: ccatâtii de: mia i; încâtite Să-i es .
muie, la. ;miseriă:: cândii; arii-ivoi.; să; fiăisoneşti-işi cândii marit i: av
IV

că, mici o; aită:'starei persanălăz. ori cincpăte: înţielege lesne; că;spre

UN

„a satisface; rapacitătea, ccapilorii - lori, €i- dișii: suntit”: nevoiţi la :fura.

„Cândiizunii ; oficiatii sintarit: voi să: plătâstă: capiloriii- lui: sari es-
Dunca fi, destituită și. dată “in ujudicatăz Condita risescă:i fiind
AL

ună dedalii: (1 a birintă); nedescurcăbilă de; formalități i-atăti «de

supărătârg câți şi: de: inutile: pentr wubinele viţierei, sfiindii uni de
TR

dali de. formalitățăsimposibile de ausre: ine p bimi în

întregulii lori, :darii: a: cărora; nepază aduce: după “sine des-
EN

tituţiunea, ŞI judicata, iu :potes:cineva,: ae -Și: cumpăraisecuritătea.: 4le-

„Căti cu. bau. Așia, împosituliiiis pt avuiică Lor îiieste: de la:1;000
/C

„pănă, la, :4300, ruble; vimosituliisasupras-e dir.o Ani i Lo'ri'rvariază

„după! importeniţia; „orașiulat pes care-lă': adminiştreză ; -încutare
orașiit -combreialii:, fiinilii. portii pe-o apă năvigabilă,capulii oraşiu-
SI

lui, plătesce, consiliului: de: provineiă până; „la:3;000. rable; fără: a

IA

se ine în. sms, 6blegațitinea - de a: ospiitai po oficiații :orașiulu i.

„de provineiă, cândii. isosesciiiîn - oraşiulii: spe :;carezliii :administreză
U

„dându-le.mese bune : și :vinii:; de. campania” :(champăgnc). i În oraşiele

neavute şi fără comerciii, impositulii nu trece peste. 00 : ruble.
BC

Vai de acela care, marii plăti: acostea!+, Alminteni,;- toficlocuitorii

unui oraşii, maăcu :S6mai meguţitorii,;: depiidi cui totulit':-de= g.o-
reduicyi; vădindu: se imposibilitatea, de ase: îndeplini: tătesctor-
„malităţile legale, nu. este mici unii: meguţitorii: atăvuia !prăvăliă
„să-mu: fiă espusă, :a «fii deodată. inchisă, ȘI: ccomerciuli suspensii: a-
U |
 45
„tâtă timpii câtiisii:.
va plăcea. acestul funcționarii:
Prin jiudecie,,
proprietarii.: carii: ati relațiuni cu familiile puternice, Seaii carii ocu-
pă locuri” înalte; suntii fără :înduoială scutițide vesațiuni (asnpriri),

RY
administraţiunea;: rusâstă: :etonomisesce.:niumai”- pe -aceiaride:i carii
“soiiteme; dârii::toţi: ceilălțiiise: esecută ::și. plătescil. 5" Acestirictributii

RA
sunt supuşi chișiari 'intenden
iţii proprietarilorii puteriiti, eăcă pi»
tronii lori: lipsindii toti-de-una de: la. proprietăţile:
.ce: sii visuntă

LIB
departe; dei: dinșii iși:: oficiuţilorii le ieste :cu: putințiă: să-i :Supue
Jă: avariile; 'din::t6te! gilele.-i:Să.: citămit icătezva 'fapte-care “potii:
da
oiiideă, “de, migilcele -intrebuinţiate: în Rusia, spre:aostăree :banitrde

ITY
JarOmenii: neavuțăi! i iii ..
io
ee . a. zile . ..
pi
vaca
zu,Do.
„ies Suicăţti
nt vasani, decândă întruistilorașiitidin. cele mai mart
„ai lei jimmperiului, «femeia, guvernatoraleă generalii» prea cunoscută
RS
pentru jafurile. sale ,;! cumpără -! imi :stabiliwientă de băi publice,
„Alături
cu, stăbilimentulă :era::0, casă: prostă'a unui omi' s-ăpătati,
VE
-Domna voi săi cumpere! astă: casă cu iprețiulit:imai pe:ijamătate:ide
câți: făcea ea: ca ișă-și măr6scă :stăbilimentulii băilorie: i dară fiind.
NI

«eă.-proprietarulii:: că; nuxoi':să, 0-vendă: ea. îi» Qeelartii că iouver-

„atorulii:: generalii. aflându-se investitii! cu» deplinii:paterei;
LU

să-l
“trămită. : în:.esiliăși scornindu-i că are :opiniuni::politicer!şiiivor
be
„Măzăijudicată. : Aceasta, eră în epoca,
: terârer care: plană : pesteRu-
:
A

„+Siatini:cei: dirii-urmă ani dâdonmiăar: impăratului“ Nicolae

cândă
TR

„nimicit
: nui. 6ra mai lesie:-decâtiia; esila: pe. unit:oinii: Bictuliv
caii
“se. muiă și-și: vendu: casa pe: preţiulii jumătate: s; mia i;
i Înta?occomună sl
de: țierani i de. ai: cordaei, era! in. inidiloculii
EN

„cămnpului::0;-piâtră,; forte. mare, "care “atirnă mâi: multe-mil:

dei lild-
'grame;i -Sosindii: acolo-int”o , di: subipretectulii plășii
/C

-aceliai adună
per ţierăni “și le; anunțiă că: arii fi: primiti dela timperatulii
«mea; dei. a-i ipune-'pe.:dinșii i să transporte: aceustă; piâtrăni iordi-
la i Peti:es-
SI

- burgii, s:Țieraniii: speriindu-se se “văitaii: între.

Qiuşit:de . nemărgi-
snita; greutâte a'pietrei, şi: xugară,. pe: subpref
ectii "dea sel:nevdi.
IA

i-să-l scape „de aceaştă, sarcină; oficiatulii “;consimţi,::

3 Dieţii::ţierani;Săci, numere;o: sumă 'bunicică:.de.: bani, dart
șile:
“făca pe:
promite
U

wică::va, solicita
::deșfiinţiăreări unei::“ordine i care “nici “că. “sei dedase
BC

„Ve: Odată, oii it pai tot oil o atrage cei git

rit -£

tf: "în: Cândii :este munca. cea: mai mate: a, “cămpului, spre esemplu,
„da sederişiiiși la; cositulii: fenului,: la: ieranii
corânei, ca. și la servii
“-moșiilorii: nelocuite:-de proprietar ii ; : adese. se văilii! -viindi
- lori
: Oficiaţii “laţicră: sub 'cuvântii
că vori : să: facă câte 0 cercetare,
-„«le-multe: oră': despre căte unii: procesii “imaginariă.:: Dacă
ji
ajubgii în
 Ad —.

cumană, punti
Să -aute:;pe ițieraunii reci măi dvuţiiipeii carii it ars
"6ză teeişiipateu dile, "i stibiiu preteestii; de „ale “luă! proceseiiiveri
baleș;. dări ţicranii; avendii: mare; mecesitate.:de ainu. lipsi delărlu:
cerută» laribse decidi a dă: ba: ni ofitiaţilorii, "Și: -atincă . cercetare:

RY
„Sei stiuzie - într! ooclipi, +TO ni Wii irita ab priit
ui uNu este: Qeanitititin decidă intanii oraşșiii :„de „.provinsiă, din

RA
„cele maismaii; pe '-unii;străiniirla, răsturnată: Ovacă cargialer Ba,
pât:străde inv t6tâ, libertatea: :Nefsricitulit faidusir lasi spitali unde

LIB
“Săcii duoăliluiăe:s) Căndii seşi de acolo; poliţia î:iceitb;: platăni pen; -
tru: cheltutala; nuttimentului scii.. în; aceste duo lant şi pentru nur
trimentuliie vaciisucar: în: totii timpuliăj: acestăua,ifostăirarestată;
la

TY
polițiib-rea, rimplieatăribti?unii:tdelictii «de lovitură -și:derăniri:s întiz -
on Suntă- treidieci: de: ani decândii înjproviucia ; Viăţcây seeretăruli

SI
carbrera; la: ;eousiliulă/ de: vegânțiă: provincială; avea, obiceiulii ca de :se
apropia:de:dinşilii vre uni burgesii:sattare unit: ţieranii casă-liiroge::de
ER
tătescesia i; sără răspundă : ;.Ducte;:la dracu. șinapoi” isemiitorcea
„curispatele lao -dinsulă:. ; După aceea, anii salii oficiatit;; : cumătiu
IV

deqa-l sedrătarialuti;:seiapropiăe de: elit, ices6 rugase, şi-litântrebaz

iGersţi; a.răspunsiii; d: secretari? —,, Ma itrăniisii lă dracu. -—— :Darii .
UN

htunci caută săite, duciiula; elit Nu te: iţiclegă;=— Dar: nu

„Sci că diav oluli piiimesce audienţie de :duoă ori: pe: săptămână,
AL

scrra iinfr0: casă din cuta-

-zin ccutare sis și „tutate; di; la;cutare-oră,;i
-aTe straidă,; deşărtată 2. „Grode- im& duzte Jaclibişis: îți vai ine,
TR

„Atâta: numai să scil; că caută::să; plătesci: domnului dracu:s “Gâlii

„ee156” ruga, se ducea a doculii i însemnâtii: şir se vedea. introdus
Anti?o; camera mare ;întunecâsă,: despărțită în „duoă de: imiiiipărote
EN

De: ceailaltă.: parte: a mpăretelui 'seraudiă: o; Woce scara întiieba pe

„_celii ce venia: ,- Ce. voiesei? — Domnule drace, viă:pentru:cutăre
/C

„afacere; și aur ăta :petițiunea./ Pretinsulii diavolii; ședindii totii

„după, „părete:, ca, săfiă sinvisibili;;îi „răspunde. Depunâi atâta su-
SI

o upma+de bani pei:mâsa-ce serală lângă , dumneata,:iși apoi fugi

"ofcăfitiveli put de. adi căci „afacerea: diunitale:uţi: sevaa iniplini.;,
IA

sasi. o Mai. tărdiii amii-caioscutii: şi noi, penPa: „upeiiacestii vind.

ividiis care »jucas€-rolau; dei: dracul iu: cpota, căndiii;elii; se. atla.secrez
U

“tarii: Ja „regenţia provincială. ; După ce: și:ra sstrinstb!-o' staret: fru-

BC

: mMOSa printr *acestii:miilocii:: onorăbilii, elis?Sa, dusii-la: Petresburgii.

„ai dati baniula + «jn6 se icliveniea Şi: Sa. făcutitr Ivice- guverliatorii i în
„provincia sa natală: ichiarit:: în: provjneiăr Viatea! „unde :represcn-
tuse pe dracu. “Int acea epocă, noi cramii esilați de impăratul
Nicolae chiar intr "acesti oraşiii Viatea şi anii petrecuti acolo
 — 4 —
unit ranit. în» midliloculii * lucuitorilorit-“ei ațătii:-de
buni pe: atâtii:"de
previitori»(îndaturături), “âtâtii:: de, ospitaliară,
încâtii! priimirea lori
coidialie și răfectusă: nu seta: stergeinică-odată;: din sâvenires n6

RY
străoPioa. joice-spvernatoruliti, îndeplinea rătime
ă :ad-i wterim
funcțiunea de guvernatorii ali provinciei, și .se:
dase: la: niște ja
furi cuotidiane,

RA
cu iinultii ini nuierdse;încâtii:; nule puterii
șiralaică;i în-
ci le reservăinii.:a:-le pune sâni memor
„bus Unăsdin: râmiwilă icele»imăi lucrativere( iile nostre sa ciori

LIB
câștigoso)i ale: oţiei
publicet:0rgahisat
e; estărarendurea vinârsurilorii) (rakiuiilovi:
consacra unii dapitulii::Gpecialii: atestoi părţi: Vom
atăt de! cprăvâariac
Narch icirnuniite“ administrațiunei tusâscă siaică:

ITY
: însă i ner
vomtitmiure
: gini ai'Spiine-0ăi-siimele»'date ideiuhit:arenid
ani + dintr”o *provinciă
intrâsăroficiațilorii :de:idifarite grade i nu. s&
poti; mică-odată a se
„“dintriumiiisi
RS
decide: măr::pucânii >de 30,000ruble;i și: cele /dateider:
unii: larendară
ngu
decit: murij u malripucinit: d&1:5,000 vubleie
gin:
sin onseripțiunea, „seaii: vecritaţiuiea, EStero
VE
: ramură. slucrativă
uleisenituri: peiitruri Oficiăţii mabicusâină pontrul
a ceia * din minis-
tetulii i doniiniiloră:ari Hasţierânii
NI

corâuoi: tragerea!
făcându-s6- prin.
„sorţiii—-o „parte din fbileturile bune “sută de:
ordinari; ă6ndute“ si
LU

iimpărțite - mai::diniăinte : pe a-i: țierahilorii:

aruţă, :șir-aceşștir din
„urină: iati: partela itrabere nibiai:de o'forniă
cir a ae.
“Bin, Voiesci;-săvubții dela or cancelariăi
A

"dei administruţiune::o sci-

„înțiă ăutorisată::dâiile gc, Stai săiai or copiă logalişati “după
TR

iihit Orezcare vre-

actii ?iio'cautăisi
t plătâsei: «d“nu,
ac ăi: obțint-.o
nu-ve
sici-odată. și Însăși plata: impositeloiicaută
--: să fii însocită de unii
EN

tribuţiiii tărăl:careiveiifi nevoiti a. aştep

t" stptămâni: întregi: până
“să oWţiiicuitanția, «cerută de lege: Îi: Dusia
:tâto::se ”cuinpără: Și
/C

“tut sein e:
Endiiiiir „us BOL n bucata 3 pe 00 unu
vie) ciinii bine scă + heinilestiilarea
tr ajjiintamentelorii- conistringii
pe cea; ja nare parte: a voficiățiloiiii-de
SI

ra :opta: (a alego)useaiăisă, .
isuterie «o; îniseriă;: amară, :seaii săt:ture
mecontenită; caută darita'se
„părin ruumeiuliii soti ciățiloribişi za
IA

sc
(etile)ireelorirce, răniânii ţine fa icțiuni="' main: mării apuntaămentele
Darii- cautăiisă: nu'/se lase
U

-cinevasinic i-odătăr:în: braciele: ihisiuneii det

-auntamentelovii:desrăd ăcin6ză oți,; a, crede căi cuimăiiniea,
BC

. ciialte: mâsuriij““alte veformie

| Sunţii -indisperisăbile isprâi:a vindeca:
această plagă“căiiei duce pe
guveruulii ;risescii rla:: puin:o, 5 :5e: vădit furi “pint
-uari; ::Şaii VEgiutii fanii ee cânâl ţii funcţio:
pintre: ministrii: toți aceștia nu Sarir
+
pe
DI TOC UL ah „pur
i BiEzo :
FOIdp a , .
pute
OG poate pn zi * ta-. Op -uj s
U pipi it Pe per repezi za, fa :
sa
 15 _

desculiă că: ii: “le! djig GE! ID): Maiiţi ntistămtinii “în men,
ci Cl Se. afli” iai” “cu” Si “în eGistemări uși nu Sari :pute, vindeca
Dână iu $ se'itorii făca! pătiui : voturile iiditpensalilts:2 & n, tu

RY
„deo N) Niştetriluriăliiă cu totul iiidejsenidentei ae puterea al:
ăiiilistiiatiță i mihai iezii Dice atei ia ao eter

RA
iu ii 2) Suie: 9; ii gescci" puligitiitea, „i iăoistii capi ali: Medusei
pent “oțiă: și abiisuii” A mire, jimazrerinaii e bouizirt

LIB
i= p Să săi evisuiasăi “lelăuda iluzie ine iai it
PE 0
4) -Să! "infiiiiţieze! oi! “Sisteină,- de uanţii seri6se,; trans
mii î,

formând: Iei! adevăriii:: iic6le ' l6gi:icăie! până: astă di siaitii uuinai

TY
jiște” "f0iv06 chiâțiti:” obtina Duo otintal îs reteta tului
citi. Uiiă din” plagele "cele ma gave: iale: Rusiei: este! 'g'tcentrali-

SI
“suițiulie iieiisă: (neihărginiită) escdsittă, deiicare) ni-și pote făte' d
ideă, nici cei dintrucele: păiţi iei LO pei! tări sei plângi “iai
ER
ahulti”! de! acestiţ! “băii "A ccăistă! (Gat: aua, 6 vesbeliir prin: migi-
Iei” € aria de: oi parte,ci! birdciiațiă al iiitinisti” peste” 'totă "Busiă
IV

tuniestăi! sii nirejiă i vesel) = si ge: “ccilăltă Dărte, “Dar alisâză: a

loperăţiti iile Tnini Stilo: acclora-ircăiii: arit voi! 'să facă co "este
UN

Din6, "pariliS6i” iiiiseși: bunălo” intiiițiuni - alee impăi tului. îl

Husi tot: i Gitânţit iC 'Oiln sc: du : le: abiriit! "până Ja inbimentiii,
Ga fl ipiisăr “Sai tasta) Siipusă “formalităţilorii rwlidEtatiedjr-se
AL

“dili!” Qiițiruiti d€ odinsă, dhițtatiă/ în dividiizila” este jcatenititi Încă

nu "Gto: de. multi (66 indir ” sti, cea dih “tiiiinăio domini Suv Gi- -
TR

“afuliiicoiişi dir: vspibitiili das met. tinea “blicii, gi "al câiica

“decâtii sui iiir EWUtot, Siiăi ahsunită, cca” ANAT Sbiv ilolA cetâsti judi-
EN

“catătătătii "de" dă i atâtilsdee"hobilii” "detiimiată de! iinpăratulă

“ittuălă, ale încă, ibultăritirecare:1: ccă iai miâre'” “parte:ă regiuni-
/C

Gt ii t0P ddininisteative! Jo ceai:săi măi6: plizte: “a miiiistereloiti,

“al mat” "4ot6 PEN Glaicl62 (urci); tată: este” e: totuliit fiinpo-
SI

“Sipile Gun&uil git v&olii de'a lucii aP'periteur biele: “țiertă lorii' cu :crie-
“dinţi, în: făciierâăleii “aid iniiri” Biiblicităţi: la “lumina săreluiș:-atâfii
IA

seste: cu tul Ajposibilti” li ăc6i Omâiii! cărti!

în i curstid6: ticigicci
de ani ileciiiriiăți, di fimutătit (ont tiipot6 "ni: întunerecăi:i: sute
U

“proliturii iiitoosglorii” lori! personale. Îi Ea d cotor

BC

ri SD Barre mit cl ai Datini a rio n pune: di

“m = Nae 75 ZI > E a 5 IT ge ra TI: Bun robiei
: în a

“A zi i
1 se quit iesprd! femeia. “iuli niisti Oi depou coiitesa...
că cunoscută” pentru “jabuile ! ce făceă; "ci Gă făclii 10 irc: diferență
-întii6 “aici: și sinemicit: sei: de i; inoniicit sr cu cerea” daruri (cadeau)
ieri dela: amici „le:Bill Gân ri plin DE îl toi tur ejdand
ci iii)
 e

„out Dacă itnib: guveinatosii:de prpvințiă, «dacă, ui ministru dacă,

4

unjlețatuliir
Puii

ari voi şă citescă mumai jumătate jdin,chățiile ce ai o;

biccii „de a subserie,.nuijle «ară ajunge... nici: treidicci „le „org
de; lucrupe dis Împăratuliiz care se mumesce.pe, sine autocratii, |

RY
neavendăi. nici-de-cumii materialmente timpiili indispenșabilii;, pene
teusțesaminarea, afacarilorii, șeste:. constrinsă
ase inerede
, în wmi- |

RA
mistrii și înguvernatorii provinciiloră. Miniștrii, ŞI guvernatarii
- provinciilorii neavendit mici ei; timpulii de a; esamina,afacerile, suntii

LIB
- constrinsi
ide. a se incuede, în, eancela
(lesrişti
bureaus), ; și desti=
matele Ruşici in, faptă asuntii. lăsate Înovoia unei, Buroeratii, ucis
pabile, mirşiave şi jefuitâre, care consideră. oția: sea, Duoprietateu

TY
Stea mailegali;.;și: arii pretera mai bine Său:lasea, Căd€ gun
Xerun
în abistizr
hii decâțiit consiți la.„instituțiunea, unei, publicis -

SI
ităţi realeigi la aigaranțielorii „Geri6scer alura, , în inta shi "bi
-ilniit Drehueumeapărafii a-descentralisa...administrațiunea
4
ER
pusese;
depue aclăsă:-iu, eșamenulii eseluşivăt salii: ministrilor „şi salii atar
„torițăţihcenumai; ntraafacerile,
le; ce suntii „relitiveyseaii, la, .intez
IV

„“teselegenerale,-a jle, imperiului -seaă;, lasinteresele comune. ale

nai multoră;; provincii. î Dagiţitrebuesa lăsa gavernului, „fiii căii
UN

„Provinciidreptuliiale șa „decide; asupra; tutulor „cestiunilorii locale,

iusupră ptutulorii afăcerilorit ce atingi înseși interesele, „proyinciși,
AL

in iseuații: Să Î4ă, ; precumit: se «cuvine GR iÂl, CasWeto ali gnveznița

-Ini, centrali„în, cestiunile; ce; ai Gre. căre „imporțenţiă „Și, spre, 2
TR

„Pune bariară, prevaricațiunil ce; le:sarii,

oii face: guvernatorii, în,jlaș
-culi :astualelorit-consiliuri, provinciale, care acuniii:suntii, compuse
iin-tmajpuitate de «burocraţi: incapabili” și: pţi;„tuebne. mii, numai ș.a
EN

Seuface ună-consiliti selectisii,, alesii „penteu,icăţi va: ani, de, toți

„Proprietarii, fonciari carii, posedă,.0 , re care .cantitățe, de, jpămenţii,
/C

proenmiluși de foţi: proprietarii; mrbani; seaii -;orăşienesecarii,

i;, po=.
sedlă în oraşie dedo'e
o.;6re .careva
asel6re, . fină, niei,0,.distineţiupe
SI

le; cagtă seaii, deiorigin

jcapultie;;
acestui;
stÎ n arti „taehui
consilii»
si5es pui, rca Și „actumii, unii; guvernatoriiiişi „ună vicezguvernațorii
IA

mumiti-de autoritatea; „centrală, şi: în; casti de, neunire, intre.“ guz
„Yernatoriiși între consiliuli provineialii
dacă,
;- ceștiunea; va, fi. „Ale
U

naturasa administrativă, să se judice în cele din urmă de con=.

BC

„„siliulă ministrilorii; dacă insă; cestiunea-arii—atinge drepturile

- ga
xantaț
ness ă „de, Jegișlați
2 e,une, pă, se „decidii de, cătră senatii..-Se, înţielege .
i sal Y Ai RE .
sei 40fgs tribunajurilezia
e a
nii căuta „să: fiii „exrtotulii, sustrase „de, suhii
| NI

toriice) inflnenţiă»a guvernitorului: «și :a: consiliului: provincial i.

“Întracestii molii interesele tiă cirii provincii ârti fi confiate chiiriirin
 47

măinile dmenilorit dint”acea provinciă, cati Sarii “bucura de” con.

fienția concetăţienilorii loră, carii arii cunâsce torte bine necesită
ție şi migilocele localităţii lori, și carii arii ficu multă mai apți
"a decide despe dinsele decâtii cun suntii individele trămise de

RY
la Petresburgii; alese după întemplaxe Și mai i adesea. forte ri
alese.

RA
TPrebue neapăratii să se desfiinţieze ministerulii dominiilori,
care a devenitii unii adevărată focariit :(foyer) de mâncătorii, pe

LIB
acestii. ministerii cn totulii inutili la fericirea statului și forte Văa
temătorii la interesele administraţilorii sei. Atătii „țieraniă Corâ=
ui, câtii și servii emancipaţi, câută, să fiă puşi sub seutulii legii.

TY
şi legea să: fiă egală::pentru toți sBimancijânlusse. servii de “tu
tela nobililor, cantă să se emancipe și i jieranii corânei de ne=

SI
suferita tutelă a oficia Milorii, ai a i | ER
PI DidiUp ta ip i
Mae Par ir ze tsi tai taia DU BI Di
V

=ub Dot pt, irio lj louir jasiti stati ja „ai

NI

Pa tie PEST NEO ti io, ius bo „ei ti] Mii

IE
page ata
Cca pet ape
CU te
citita i uiiz te i. : at
LU

lui Jia dei ct

ape e ei Cu Ai pr TISA E
al a tati Tai RC UZINEI SI Si . FOR
n Litliniipie, Î detii
. st ” .
. . ,
...
. Ă . . ” .

hi Pe ID stie ON ga ji „Li i ea,

+
A

iii zei mii iii iti 55] zi tn ) mr i)

TR

DPI
mir ae
ctriui iti: mite iuteat i a
POi O Cta ul
+ Pie pi. ” a AI e : - aa fa se . a ee , RE .
Pata iilzaie DO par] miti iti ii Petz
Pa Fa
„ij
IP
N

bit II toba re ob tt a
Otter
CE

zace pt
iniția 8 ,
irolutoui, Paza
fit a
i : pl
te
PR -

cer si
, ., e. . . 2 . . i
A aa
p... -..
pa EI
[ai . ..
i ate,
-
i
-
pia a
„iai . ..
Pai: dmat
. -
i) tul.
.
I/

Pa a pa a f IRA a ! | ş
Pia bbini jar - , i
pi feo ea ge iat ți;0 Di rai ca te) îi) Ja* tu
+ :

EET
S

Ta tati „97 iile E urii iii

e. ce piei SN ta, ca tat roypl
ia ta i, poata ie „i :
IA

at ni opoza nt briu, al
face e tu eaaa ga pn za a? iref i i a
iaUt, sit Miţa: ji, pe e sg iti „ Aa tae sti Iu i) iai
.. , ace. ra [ .
ia- “ i it: -
U

Pia la patit it LE) ) pi Mia

free
VI ii sii
3 [pp i : , =
p jiji arta ; PI tă
BC

! ti! i) 7, "o i! 3 . În

ii Piz tii pa „tara - pii intii 3 '

.f “i Pi :.
pg a. a , + g, ..; . , pt i
DE DE iata
N |. Ă a.N
Eta , - R tii . 7 p
„a
,

sii a . . ta .. : Po.
ct, i zu ., Pa i
iN
Sai
ia
azi
tii
PRR.
Pia
să LH)
N i
fo Ă
meta
a pa apMĂ
po are e tape:
at iii ta, iii peretimit
ep
4
/
ii * î 7 ir . : , 1 II a i p.
II E
Sa îi 3 i
4 >
 4 t

tu LI Iti ! ia dei “vieţii polii îşi ; ii)

Li ”
! Mae hate iba 3 ! 4 taiga ip) 4 2]

le „i pi)N pi
Pai
ri bi iii |
'
pag
U HR
tes
|
pati i
B 4.
ij

RY
"8, -. tta. :
sibi ua
citi ea
cea
ED
af.
Ea lie
! PL
iza
,
aia,
4 pi 1
i
BRA . - , i] pt pf ui
Do i
Ta CazAZI ct za it eg
piei J.|
V.. Da

RA
stai
„Di
ia tt| iai arat_i mată ler
eat a ti DIUBPRIE SOINUybr ti isterie si cr

LIB
me ia e De eri IE arat iau itzi
tai a to SERĂ re turzii si Senutinn
tie a Atat ee a să or

TY
„si or Zesvarehiăuigpudelosă: biunocraliceai: ru i.
ag tai sar „moi lieu atu
TR
SI
SEE ROOT OT a ibiatauo
ER
În vechia Busiă era unii obiceiu care ajunsesc să fiă lege,
în. puterea căruia unii omii alii căruia părinte, seaii moșii, secuii
IV

strămoşii, şi aşia mai îmcolo, a ocupatii unii locii mai naltii des:
UN

cătit părintele, seait moşiulii, seaii: strămoșiulă altul omii, cestii

dintăiii nu se putea afla subtiă ordinile celui din urmă în nici o
ramură a serviciului publicii, seaii. civili, -seaii militarii, seaii la
AL

„curtea, țiarului, fără să păteze onsrea familiei sale. Pâte judica

cineva câtă confusiune resulta dinti”accasta, câte procese diurna-
TR

liare care impiedecai și mersulit afacerilorii şi operaţiunile mili=

tare. Această instituţiune numită mestnicestvo, fu desființiată;
în 1682 de ţiaruliv Teodor III, fiatele mai mare ali lui Petru
EN

celii mare. . Dar o instituțiune care a durat secoli întregi, şi cas

re a prinsit rădăcină, în- moravurile Smenilorii, de şi s'a, desfiinţiatii
/C

„printi”o trăsură, de condeiii, totii își conservă influenţia, sa de mai

nainte, şi dacă a dispărutii din politica, oficială, totii continită a»și
SI

esercita: imperiulii seii, adesea chiarii tirania sa, în cerculii re=

laţiunilorii private ali esistenţiei enotidiane şi alii acelei influenţie
IA

sterse de lege dară înrădăcinată în moravuri, și nimini nu pote

scăpade aceasta, ori câtii de înaltă i=arii fi posițiunea, lui soci=
U

ali. Spre a desrădăcina cu totulii această influenţiă, în loculii

BC

instituțiunii desfiinţiate, să se facă, o altă instituțiune tare organi-

sată. Aceasta făcu Petru celii mare după patrudieci de' ani, adi-
că în 1722, înființiăndi tabel o ranghach, acelii tabloii
nemărginitii (vaste) ali rangurirorii, care regula ordinea, de preşie=
dere a diferitelorii grade și care rusesce se numesce cint. Divă -
 „49 —

motiv. ua: „deciseră::să, facă aceasta:: -celi, dintâi: fu că. clu 'căută
să dărâme oposițiunea. tăcută: "de: majoritatea unei. 'nobleţie - pre
pucină. luminate, : care nu. priimea - reforinele. şi. în . totii .:nodulii
căuta :a.: se „feri de::serviciuli publici; alu duoilea. motivă fu-că elii

RY
căutasă facă 0. posiţiune: demnă -şi- convenabilă numeroşilonii stră-
ini: veniţi in tacea epocă ca” să dea: Rusiei 'tributulă. luminiloriă: ȘI

RA
capacităţilor Joră;:;şi carii, cu; tâte- serviciile: făcute, de dinșiă, “cu -
"totă. bună -vdințiă, „ce: le: o arătă impărataliă, 4otit: erail: priviţi: ca

LIB
nişte: îndesați- în: funcțiuni: prin: “forțiăi (înteus)-şi rare-or ajungeai
să fiă: tratați: de: cătră nobili :pei ah pitioră de egzilitate:: Dârit Petru
cel: -mare' era: cu” minte. şi 'înţielcgoa că: unii: :guvernă: Care:nu se.

TY
" veazimă- nică. pe hunine, nici pe: capacitiţi,. merge spre decadenţia sa,
„si că lupta în contra . civilisaţiinii în. cele -din'urniă: va duce: pe: «unii

SI
statii: mare: în posițiunea. ii: -Oomil paralisată. „(Aceasta Să pro:
"bati :bive;::celii .pucină'. cu -ocasiunea.. celui: din - urmă. resbelii di
ER
Crimeea 'cândii cui, toti: curagiulii maâgneficii și cu toti: admira-
„biluli: devotamentit ali soldaţilor i rusesci, acele mari nefericități |
V

ŞI! vușinea, ce: păţi Rusia: a venită numai din abusurile: înrădăci-
NI

nate de acearură. în contra 'civilisațiunei. care : a. carâcterisații. pe

cei treigieci-: de ani ai regimului: precedentă. : Nu sciă cun! sari
LU

| putâ: ::vepeta aceasta, nai; desi și mai tare ca, să; pâtă: în: fine a
"servi de? invăţiământii). „Petru telă: mare se: pizi. bine. să nu 'facă
A

marea :greşiâlă : de-:a-și. “lega. miăinile “ca să nu p6tă alege. pe 6-

menii. capabili, ȘI. stabili, iin principii. că: suveranul - pote da ori
TR

cării: persâne: „dii-:cele alese;-de. dinsulii ; gradulii ce: i-arii -plăce

să-i: dea"! Sub domnia. impărâtului.: Pauli, care, precum se stie, |
N

era iuni principe: nefericiti atându-se. adesea. prada. unui” morbii -

CE

“mintală, se stabili. ca, ifiă, cine.:să. străbată. totă ierarchia diverse

„lori grade unuli după altul în tâte: ramurile : Serviciului ; civili ;
se fucă: însă; estepţiune Jăi aceasta: nurmai:. pentru: funetiuile: curţii,
I/

pentru: camari ari i: (châmbellans):: și “pentru” gentilomii camerei; . cu,

S

"alţi: termini, se: desființiă” obiceiulii stabilită: de Petru: L în ceeace

IA

era în adevără. utilă la binele „ţierei,: și: se. conservă, îi ceea ce

ca cu totulii: inutilii>. Alesandra IL, în: locii: dea xestabili . obice-
U

iului Petri |, în: „1909. destiinţiă escepţiunea,: făcută pentru: ca-

BC

„mariarit și. gentilomil camerei." Asia; iieperatulii, tutulori Rusiilorii,

târe :se' numesce::pesine autocratiă,.serailă- cu: : totulii, “lipsiti . de.
dreptulă: devoluti (ce. trece) nu: nuniai lă:toți;suveranii :constituţi-
onăli, ci încă chiăâră presidenţiloră: de: republici; se află :lipsitii de
dreptul de-a alege ne fineţionari,! Ca: să ocupe: cineva o: funeţiune
z 1,
 în: Rasia, se edre:neapăratii.- să aibe. unii: gradă . corăspundiătorit
„cutaceâ; funcțiune. Dacă: .suveranulii: află vre: ună. «omit: onesțiă şi
căpăbilii ide::a octipa,.0.6re-caie- funcţiune, darii care :m'are':gra=
dulii -necesariit: pentru acestă: loci ;. clii:: nu: pâte - să=lii -ehiame-:la .

RY
| „Postii.. „Această: instituțiune este. garanţia: eca . mai, tare: acordată
> nulităţii, i înjosirrcă: şi venalității;.de aceea, din tâtesref ormele, ace=

RA
asta seste cea:: mai! antipatica - atot-potentei barocratii:: Din -
tote
abusurile; esistenția ciniului: este” cea mai. dificilă.:de desrădă
ci=
natii; :din :causa- numărului :şi-a ifluenției apărătorilor sei. În Ru-

LIB
sia, meritulii:. unii „omii ieste. 9 :piedecă “mare: la înaintarea lui, mai
cu sâmă: dacă” pe lângă acesta, elii: mai :întrunesce, şi. sentimental

TY
de demnitate personală; fineţia . (viclenia); această: calitate -pre=
dominantă la. sclavi; aci trece de: spiritii; de imeritii
se teme mul-
ţimea:; nulităţilorii - cari-fdirigâză
SI
administraţiunea.; ::sentimentulit
„demnităţii :este: consideratii :de burocratiă ŞI: de. camaril
a; niai-sca
ER
0: 0fehsă tipersonală; ruitii::omii învăţiatii: a.saluta, a :linguși,. ainu
triga;! sase tirif fiivdii . decisit: a fara, ajunge la::tâte;:şi încă da
IV

cărest
făzii micie:
iii: meri;::ti
dacă este “peste: măsură supusi;
lingușitorii;: intrigantii;: nesăţiosii,. înaintâză
mai curând, : îs ou
UN

iat» Dece folosii arii put: să i: fiă. Rusiei tote: ateste iidinuri
-
ridicolesi cnumerațiuiea»: cărora "marii! put6-o' să-:0 audă, . cineva
”
„Si să. nuai
fii dă
isă-voia
iscă ?'-Sceretauii: de: proviiic
AL

: secretar
iăii -
de colegiii,;consiliarii ohoratii;' asesorii. sati: -supleantii de -:colegii
i; -
consiliarii: de curte; consiliarii:.de “colegii, :consiliării,:de statii, cone.
TR

siliâză de. statii actualii,: consiliarii „privati, :: consiliarit; privatii 'ac-

„tuală :de..a::duou clasă, consiliarii 'privatu: actuali - de ântâia, clasă:
EN

„că -o; listă” ridicolă de: mandarini'-desconsid eraţi

!-:: Rusia este:.0
— ţi6rărsunde':Suntii: consiliari: mai. mulți: decâtii :altii undeva,
şi unde
/C

se. ceru îniai păcine consiliuri, i; pita ee a„i ee

ca
„iv: În“ tte "ţierile civilisate; unit bărbatii care :arii fi--consacratii
diece ; seai::cincăsprediece ant.din vicţia sa studiului, călătoriilorii,
SI

la
ocupaţiunile agronomice;: industriale, comerciale, unii. bărbatii
! care -.
IA

ari fi-dobinditii .cunoscinţie, speciale, + care - şi- ară”-cunâsce «bine

.
ţiesa;ara ară + ocupa:
: în-urmă o funcțiune publică :și-ari. putâ-fi |
U

țieret-“sale; de: mnare. folosii; “în Rusia însă este. cu: totul altfelii:
BC

„unit Omiă care şi-ară 'părăsi' serviciulă “pentru mai mulți ani, n'ară
„ pht6:iințra. 6răși.: în“.serviciii. decâţă „totii cu gradul. cea. avută
în :momentulii: demisionarii sale; acela ; care: nu va; fi. serviti
: nică:
odată,-:nu :pâte: intra! în: serviciii: decât cu; gradulă celă. maj: ine
“feriori,.'ori care'i-arii fi altfelii cetateaşi: meritulă
seii; pe: cândii.
. . -

7
 za i FUL
- site
e ! 3 =
_ »
31 a 9 Ş

ic pănă”
scaii unii. găgănțiii ,:nuniai pentru: că; mussă
unii blăstematii:
sesce: niciodată; serviciulii; ajunge «in celâ-din--urmă:la “posturile
cele mai înalte;-:: De aci vine“ singulara;:anomaliă ca;i în: miţiloculii
naţiunei: rusescă.. atât. de. inteligenite, dotată cu: calităţi: atătiirde

RY
"admirabile, -un le; spiritul, casă dică aşia, âmblă,: prin”: sate,ad-
ministrăţiunea. să se însemne printi”o; necapacitate:care :totii cresce |.

RA
în susii.
cu :câtii “cineva, se,;suie de . gradele. înalte;
și: se.--apropie.:
până .cândă la; câteva, înalte. grade administrative, ajunge '1:0 ve
de: cineva degenerândiă mai. înti'0 prostiă: (demi»idiotism6);casemi:

LIB
“ meaeste dificil de a=și: imagina: pănă: lă.:ce; puntă ::cin ulii în
genere şi înalții funcţionari. în particulari caii: cădiutii:: în: dispre=
- țiulă mpublicului.: - Pisitre. capii. genierali. şi -consiliarii: privaţi: actu-

TY
alizi căre: este grădulă „civilăr.ce : corăspinde cu::gradulii de: capii
generalii, cea. mai. mare. hajoritate teste” o „nulitate atâtii:;de: mâ-

SI
ve, îucâtiă: mării -pută: face cineva. dintrinşii: bici *: buni slogofeți;
ER
„cei: mal mulţi suntii nişte men: pătaţi: =: Este:: unii! conşiliarii pri- *
vatii actualii: cunoscutii: pentru că:;a,. priimitii: -lovitură: :: -
de :pitiorii,
at e ii letoeti
V

. şi: lovitur de. bastonit..

i pret dei
ă stare pi iimindii-o:educaţiune bună, - -
NI

ut În; Europa, uit: june «fără

şi. fiindii” doritorii: de. a-şi face cu nobilitate sa,
calea, :dintre diversele
LU

cariere, își alege, după aptitudinea și: gustulă seii, :ori literatura, Ori...
"re 0 sciinţiă; -oră vre oarte,: ori profesiunea;de advo catii; oriindustria;
de ;câţiva ani.elit dobin-
ori 'comerciulii, pănă cândi;; după: trecere.
A

gesce::0 onorabilă: :comoditate:«de:;traiii ;(aisance); une-ori și-.0'staz

TR

re; După aceea, dacă "va, fi: admisti.la:unii-- servicii publici:ne

imunii postii seriosii, elii este utili țierei. sale;,-. și:: dacă. i circum-
N

- stanţiele „particulare -seaii: dacă niscai. evenimente! politice. îl: decidii

CE

seaii:. li oblâgă; :a:se, retrage. din: afacerile; publice „ielii se: rein- |
târnă la primele:-sale ocupațiuni,--pe :care, mai „adesea, elit: nu“ lesa:
"părăsită: chiar: în” timpulii cariere: sale. de, fiineţionarii. 1: În: Rusia
I/

este cu. totulii altfelă: unii. :june.care" aril: YoL “să-și asigure .6'esis-.
S

tenţiă, independenţă: întră, în;; șervieiii „în - cancelariile:-vre: unei

IA

administraţiuni ;:acolo el îşi petrece;-cei:mai frumoși: ani: ai: vi= -

eţiei; sale a. copia, chârtiile și-a; liiguși: pe :capii:lui „scarii “la cea
U

"mai mică n6mulţiumire- ce :le:-arii. aduce,: îlii : dai :p6 -pârtăr afară:
Meritulii. depărtatăi,- sinceritatea
BC

Ce vede elii în pregiululii lui?

persecutată, nulitatea, căutată, -oţia. încărcată de laude și decorată,
a
cu numele de abilitateşi de“ prudenţiă, -înjosirea, protegiată și
înălțiată, din gradii în gradii. Dacă elii își pune în minte de a
"Hi totii-de-una onestit şi cu demnitate, i se facii o mie de nedrep-
 sei
lei i
Pie Ma
Să
|
—
-
52 —
= zu
A
| at și 5,a
.. .
e ?

it i (chicanes),; î.:sc : inchida. ort 'c6;: carieră::până-cândii: ajunge! să

urmeze, eseinplulii:: colegilor s6i j: “adică, :să: linguși6scă,, - să: intri-
„ Bezesj să uise:itisă:rasc
«fure: ă;;.
și! -6că-lă
" imaj.curândiiiiseait: niai -
tărdiu “îndeplirindă:. o cârieră administrătivă,:: tocmai “ca. i nAsia
:

RY
Dară.“cautănsă: nu 'uitămă:a :spiine.- că, „în“ Rusiaş. ca Şi: în “Asi,
nu
este-:nict.:0 funcţiune: inamovibilă ;:funcționatuiii * cel “iai înalta

RA
poteifi destituitii;-adiezi. :spre--mărea; sa, “mirare, „pâte “afla
intruna
din Qile că:elă. șia scerut
( ii: demisiunea,! şi: că rea ji:este':cu igra:
țiă:- acordată: Așia-siafără: de ună mică

LIB
-iumărt-.d& estepţiuni
onorăbile; -inaltuli funcţionarin:
i inalta sa -steră, luti6ză ca; func-
ţionariulă:: celii: mică: în, umila:
luă; sferă : “-linguşiesce;. intrigeză ,
seitirâsco; fură: ca:-să-se. nianţină;

TY
în post: să :piimâscă, :corz
„d6ne seâii :alte:: semne de -dişticțiune-onurifică, "tare,
în:sinecle nai.
„nică, o-ival6re; dar:isuntă plăcute inalțiloră fancționari
SI
: carii “le-ai,
fiindă:că, ele: deştâpti"gelosia aceliva, «+ ditis-: colegii:
]or'cari: încă
ER
nai obținută-de ali: de! astca.::Lesne: işi “pote imagina cincva
'că a
jungundii: în; cetatea “de'giâptegieci:: seaii „obidieci::
dei ani, aceşti
IV

„tunțționară înalți se facii înemici. declaraţi ai :ori scări!

'progresii;
ai: orl;:căzii:îmhunătățiri;-:şi “că “tote :adoperaţiunileiifincţie
i. lorii:
UN

ținteză:"las:a comb ideileat

!'de. a:
reformă. e” Fi: nu -potii: să-şi: 03
Drescă »instirictulii care! 16: spune: că, 'âste “imposibilă “să
dureze
această; anarchiă:u "Organisată; -8i':: încă. înțielegit:"-
AL

că “niște i re -
tonih6; necomplecte ;:;: neindemănatica i. n indestuliită
re':voră::dute
pe:-Rusia la-ună cataclismiă spăimântătoră::: :+.Dari suntă
TR

bătrâni;
fatigaţi,in'aii să mai-trăiască'! multi” și: ÎȘI QC,
După 1 10i:'întem-
ple-se.:0rYce: nefericire. îi iii; pi
3
EN

"ibiwsÎntie reformele indispensabile! pentruiiaține:

pape i

cadiu în-abisii, “uita 'dinYcele: pe: Rusia "să nu -

mai 'importente, una, "dis! acelea: ce
/C

nuzcerii nici o-întârdiere, este : desfiinţiarea'"c iiul'

u i:i a: iacestei
instituţiuni care :nu! permite :nici-de-cumit: guverndlui: de
Duiinţia „pe: 6menda: “a““intrea
it merit
“ ă pe caritii-ară găînsi
SI

diver
! sele cl
se» a. la: societăţii; a “acester iinstituțiuni care: pie:
piedece. câ':să
IA

nu: potă:guvernulă: chiămâ:repede:: la ! înalte

funcțiuni: 'pe:: Ginenii
cari :ări: put. fi in':adevără: util! țierei lori.“ Cin wlitiastăgr
68
U

te“ numai :0'iadunătură; (serre: chaude):'de: imbecili și de oţi." £

i Ai 1.) „a et . ...4 . . NRIR ..
BC

pt ah Mira tea ae ip
Toi
. rd
d iCe :
„:
pt i
Eta =
zbat
T Ă
eş -.
sI
pi

: 2 3 tai i i e! pa
.“
 € , 3
4 Pita 4 cit șI e LE! ; ce ' î$ i “ti, 1-4 '

PR ) PR »y | ,
:.
i ct . ' pi Rai 7 dul ! ! î TE rea
| II

RY
ji ) poti Rae: ț 4 ” it vila [i i? ) is 1
i a pe ee HEI T ap aa ceai tie . i Pi SN
area At Dina ci re E tt te
ua led pt a Pepe Ţaa ., ORI E
i şi cpr fi n Ţia EDa „trata ș2 ce Tu iiuia

RA
„În Au : : Ă da a ă . d tr sh ii i! i - ii sati pi ;

““ E s PRE:
A EA LA NCIP
N IUNE
A] LU iN A 5 VIORI
ValDORU, La

LIB
alinare
,
ge im eo su ia. ep tati atit a Ă
. , a EN. Oe tr. . -
grea ie Ea es Ceas aa ET ură--.
ep ră i ip Pau pa ear nt
ui în "e, aia, li Pootreshui gti. în, Aliua-, acea. fericită rpeatrui țitra

TY
nistra, (când s'a. „inițiată, pet trona imperatulă, „Alesanâru: Ie n

SI
curia, care;, ca o, sehintea ec că, Stesoată atacă intel “Rusia, ER
Fi i care. ÎȘI. cerea .senţim :antulă esindă, dia înitunerecă;; „Cais6 veci
acea mare di căci: atunci. se: terminase, :0 „epocă. de opresiune; $
V

ce, epocă, de opreșiune! cântă. să, o fi: vădiut cineva, caută; să fi AR

NI

“îtti: în ea „ca iSă-şI: fată-:0i ide juști de. dinsa. ::Preșa.: incatena-
“tă; vorbă aseminea;, „libertatea. Conş țiinţiel., ioprimată;-; tote; nobilile
LU

justincte, ale, umanității călcate, în pițidree şi. „prețiuite ca. ermă

de,, Vătămarea.. majestăţii -şuveranuiui; poliţia: politică. domniudă in
Rusia. SI. “împăștiindar; „0: “adevărată tergre; jefuindă.. «pe: cine putea,
A

sfriimândit De, cine..nu; putea, jefui; „serragiulii,» pe care suveranul

TR

a VOiții mai-de: multe; Ori să-lă,. „dosființieze,: „manţinuti În“ urma=

rea. acelei, macsime; politice; că. Au. impăratăi . de.ai,. Rusiei:.nu
N

putea oprima: clasele; superlore;; pănă nu- e :va,.. face. şi- lori; Andi |
CE

“să-oprime,:pe. clasa; interioră;-financiele. în; „desoi-dine;, unit! vesbeliă

îuceputii. și. condusii;:cu.o, însemnată „nedibăciă; - gerierali sa; cărora
incapacitate, devenise proverbială;, braviloră. nostrii soldați, cari: ati
I/

unii: curagiii şi.o abnesaţione, forte, admirabile, lipsindu- -le celeinece

S

„sare;..pe cândă-. capii loră; notat în luca suli'produsă de; „oţiile: cele mat
IA

„de; nesuferifii;:o. alianţiă ; :basată,. pe:-pr incipiele, „politicel- retrogiade

si. înapoiate;:cu- Auștria ș „care de unt; setolă şi: jumătate» n'a fă;
U

cută ;alta,: decăţii atotit jucati. „cu Rusia, şi: care ieste: adevărata,
BC

nâstră inemică, “naturală; reshelă în. contră; aliaţitorii:: noştrii natu-”

ral, și.i opiniunea;, „Enropet întegi; întăritată: in! :conira Ruziei pen-

jouit. nobilelărit instincte. a: le, unității: „6că. posiunea: itnsiei. la

Suirea pe; troniia, hui Alesandru, Îl: 4
re a
cer iri . .
_
3
tt
 — 54 -

Plaga servagi iului rodea icra şi de aceea căuta. a o vindeca,

| împăratul Alesandra II a înțielesii aceasta cu mobilitate; darii
„credindii că se pâte desființia, servagiulii fără a se reforma tribu- -
nalurile” şi administraţiunea,,. fără a se pune financiele în bună

RY
ordine, fără, a se chiăma la, funcțiunile înalte ale administraţiunii .
Omeni capăbili și onești, această: este numai o iluziune. Adesea se.

RA
aude -dicundu-se: „darii este dificiulă de a face. atătea reforme. de
odată. Adevăratii: lucrarea, ieste er, dati “caută: neapărată să

LIB
se fâcă; fiindă că domnia trecută” a lăsatii să ajungă. lucrurile la
„unii punti uiide edificiul. statului se” amenințiă a căd6 cu totulii.
„ în“ruină, dacă nu: se va construi. din noii mai tâte părţile lui de

TY
odată înseși paliătivele seaii:- 'cărpelile: nu vorii face altii decâtii
torii. Srăbi -cădereă statului; “Numai niște reforme: energice, :„CO

SI
inaite. cu ințielepţiinie; condiise cu. fermitate: 'și întemeiate” pe: a
pelulii făcutii :la; opinitinea, publică, potii să “aducă „reconstiucţiii=
ER
nea; 6dificiulut să-l - facă,“ do -odată, ȘI frumosi și Solid; și si
jearauteze, prosperitatea "locuitor ilorii sei. Da a
IV

| “Nobilii “proviiciilorii: Vina, Grodiio şi - Dono “carii” “unt

vecini: ai Prusiei, fiindă. marturi la, fericită, infucuțiă ce “ar6''des-
UN

“voltarea”: Jibertăţit” publice la prosperitatea, acestei ţieră atât 'de

luminate, cerură, . autorisaţitunea, de a se întruni, îii comitete! pro:
AL

vinciale::: spre “a. îndeplini -opera;. de - emancipaţitnea;* serviloiii * lori:

În':20 :Noembre''(2: Decenibre) -1857. se 'subtinsemiă: 'voseriptulii
TR

imperialii care” le! acoida” această, “autorisaţiine; “Mare 'inișcăiiă:'sc

făcu: încjaitidulii; vetrogrădi,- “mișcare cu atătii: mai mate, cu “Gâtii
comitetulii superiori; care se: “înființiti” în 2! (14): Tanuăii:" 1857
EN

pentru “a'*esamina cestiunea, emancipăţiuiei, “află midilocalii” să nu

ajungă lă- nici: 0: “conelusiune, în idiece lună” cutii” ai ținută seanțiă; |
/C

fiindii: că, majoritatea: “mânibrilorii- “din: acestii:- coinitetii. Şi însuși

presidentulii: lui, : erâii cutotulii ! contrării: Ori -căziă “emaneipăţiini.
SI

Partidulii retrogiadii aleigă a midiloculii :priii * care :nceutihatită .

„euşitit:: sub: impăr atulii Nicolae: el” făcă să 'sc :arâte: o fântoniă
IA

de: iinsurecţiune” care să se pară că, servii “cei: veseli: ds: Piomisi=
unea; “upei curânde, dobândiri de libest tate; “arii "fi- maj “ultă: “dis=
U

puşi: la 'răscâlă -decâtii. servii cârii nu ai nică 0 Sparanţiă “de” li=

BC

„bertate! şi:cu''această; manoper i făcură :câ: în. “ditiinale::și--în” tote

, comiunicațiizuile + “oficiale. în” lociilit“oibei:. de Emancipăţiune . să - se
- puie” vorbele: de: îmbunătăţite” la starea: țieraniluri:
" Aceâsta, 'dejai erâ'-0. retragere, și'o' retrâgere- ridicolă, "pe câte nici .
unii ar gumenti 10 putea justifica: Nu tu” de ajunsi “atâta. ia
 zi “Paictidulii votrogradii. sperase. căi majoritatea nobleţiei:” ptorin-
ciâle îu va” simpatisa nici-de-cumii. cu. noua mișcare,: și :că':vă “afla
migiloculii de -a linişti această mişcare. ' Asupra: puntului ântâiii

RY
cli avu. dreptate; fu însă cu totulii- înșielată- relativii la celă: de
ali duoilea. - ..-: a tt a terti
: Marea majoritate; a: “nobleţier provinciale -sse - opusă Giinărici: N

RA
paţiuei, darii minoritatea, luminată, rezimată: pe: opinitineat: publi _
că din. ambele capitale, pe 'reviste, “pe. divrnale, în: fine. be toti

LIB
ceea: ce este în ::Rusia: luminatii. şi. onestă, se dete' în “partea
împăratului, decisă “find a-l susține cu . ouă: ice! preoții pe: calea:
luminată;;pe “care: elii. îşi manifestase. .intenţiunea "de a, "niergei: şi.

TY
| mulțiumităi: acestorii . frumâse și. nobile: tendinţie, CAUSăĂ + proiiesuliii
reuşi. “ji: “Acesta: fu unii. morentii mărețiii în istoria: Dusici:::1a

SI
„vocea, unui ':suveranii : onestii:: şi « bine: intenţionatii 3 o: naţiuiie: :d6
sclavi. se deşteptă dintrunit somnii lungii Şi. urmă. câlea:i'te: căută
ER
să-i::ducă la, demnitatea, de 'Ginenii; ceea ce este: demnii':dăiuinitii
si :de admiratii, este: că : selavagiulii m'a 'abrutitii: nică-de:cuiiii'
V

pe acesti: populii atâtit: de multii:.dotatii : cu “darulii:! inteligeiiţiei

NI

şi ali-:animei; confiindu-se în. viitorii, felii: astădi : “asistă ispectatoiii

mutii; în “pace. şi liniştită, Ja: conferenţiele : “unde-'se-:decidii: -desti= .
LU

nătele * sale. . "Dari xetrogradil “să nu se “înşiele:. despre: aceasta;

„căci: ea: este pacea; forţiei. “Aceşti ' sclavi: “de. ieri astăgi suntii:
A

niște : 6meni. cari: îşi . astept: , libertatea; Și vai de-Rusia dătă: .

TR

partidulii retrogradii - vă, face':în : fine: săi: se -asculte : pr udentele

Și: Grbele. lui. dorinţie,'! “care: constaii tîn :de' a cerea: să,- înșiele pe |
foștii servi dăndu-le,. în. locii: de libertate, unii. servagiii pe: “jună”
N

tate '(demi-servage):: schimbată. în numele de: lucrare 'obligâtâriă.

CE

O: dlicemit: aceasta-.cu” cea. mai mare “durere, darii cu: convicţitita a

cea “mai. intiuiă, basâtă, pe cunoșcinția : “stării din: întru ta: Rusiei »
I/

dacă «se va.preţiui. mai. multi: sistema „vetkografiloriă, nefericita

nostra! țiera sse:va -inunida în Sânge. Ra oa iz
S

i IN : | e, Nara
IA

. . | PI
Name îi. î a gaz .-
Ț m TI Te Ie Dă , d iai aaa:

4 Gerctirile partidului petrogradii-- “nu se: mărginai”- “ntumăt în de

U

a voi să oprâscă emancipaţiunea; ci: unele. individe. di titaceastă partidă: .

BC

cercară,. a sploata noile tendenție :a le -guvernului: spre w iuşiela pe: servii:

Tori. | Așia generalulii -T... Propuse: țieranilor. sci să-și cumpere, liberz:
tațea, lori, cu preții de 430 ruble „de capii,. şi prea, “multi” se miră vă
dindă, pe: servii sei respingundii această : “proposițiune” ct iscopit înşielătorii:”
" Acesta “este nsuși acel generalii: -"T;... :cunocutii ca, fuiatit” p6 souinăă;
tu seit” comitele;;:. îi, ale -caruiă, moşii: le: “caută Clii. ei Am 0) sa
 „Această tendenţiă. a:: partidulul. retrogradii:: se manifestă” în
icplingibila cirenlară, publicată, de; comitetul îi: snperiorăîn 17429)
„Aprilie 1858, seiren lară, cu..totulii „dai aţionabilă; din ;:puntulii de:

RY
vedere. politicii: gi economiei, cirealură,-respândită» de. Gmenii : lu
minăţi, şi primită cu aplauze de partidul re trogradii:; :Acbasta:
| circulară ordona + tut lori ; pomiteteora
e proviniale, „însătcinate de.

RA
cipul lucrului, obli izatoria, adică. ea, alte vorba, priacijpini clăcit, ,

LIB
ste În momenţtulii: cândă, gure raniă: so:apucă':de.o întreprindere
sin, de, cotoşală ca; emâncipaţirnea a, duoădieci şi. duoă «de: milii -
ne de servi, în “momenţulă.: cândă el începă :0..operă: Care. căuta |

TY
să aducă, „după sine; reorganisaţiunea tutaioră . ramurilorit-adniinis=
trațiuuei,; ce. era :mai simplu. mai. logică și mai: naturală : decâtii

SI
aface; apelă. la, -opiniunea; publică ; prin _calea..: : publicităţii ? „Celă
ER
mai:-simplu, simțit, bună ară fi aratati; că aşia căuta 'să se facă;
“căci, Jucrăndă . altminteni.; lacrândii, în umbră, este. totii” za. 'cumii
arăâ.veni..cineva.:de,; bunăvoia,, Să. Să.=se isbescă- de: stânci; -Dară
IV

partidulti retrogradii,; de care. ţine: și. camarila, ȘI burocratia, nu

UN

voia nică- -aeacurnii emancipaţiunea,;- »elă -căuta..: î6te. modurile i'caie

să. o impiedece, de-a. se face. şi. făcă pe -guvernii 'a nu. lăsa, - pres
să: esamine,, cestiunea -subt. unii: altă. punti, de vedere, .decâtii subt
AL

acela. alt. Muerului -;obligatoriiă; - Această, absurdă -oprire,. de-mai de

înulte ori. -desființiată,, | de.mai de multe-ori ::r6innoită,,; contribui |
TR

IND: tă, a. impiedeca + mersulă ; acestei; mai: afaceri; i E: gti

Comitetele, provipeiale, Secompuseră.: din: proprietari. aleşi. de
EN

nobleţiă: ;; Şi” în. “ordinanția ; din: 47, (29); Apuile mu, se 'vorbeai ni-
-mică ; despre publicitatea seanțielori. : „Se. .părea:a.fi:cu totuli nu-
/C

“turalt-. dea, se :udmite în --comitetă; după toti: dreptulă: celăpu-

cină mobilil: provi incier;de ;la ;: caii. memorii. coinitetului:.aveait
i mandaturile ; lori, şi. alminten!; Bunulă. simţi, Logica cerea ca, ace-
SI

“ste. seanţie să albe. -0 publicitate vaționăbiiă; dar, nimicit “n'a fostii

-. din tâte acestea, . Ordrea -publicităţii este așiă de mare în sinulii
IA

N partidului retrogradă, în câtă fără de. ună! mici” numării de pio-

„Vinci „ca, Tver, .Orel,. Nijni, pe la tâte: celelalte; seanțiele: fură,
U

secrete; : “Însoşt. comiteteie: Petresburgului și :a.le Moscvei, â le:

BC

acestori ducă: capitale care ai unt! forte. mare “numeri de băr-

baţi humiiiaţi, „proteseră in” operă lori la, umbră, misterului „ofici-,
ală, celă ;mai “fără los ia şi. mai, “ridicolă di. căte: potă.. fi. Ur,
i “shându- se astfelă se, putea, prevede, vesltatulă: partea, cea. mai: ma-,
re a corăitetelor provinciale. presintar ă. niște: proiecte ; dictate.de:
.
<
 57
Iu o.

dorâniţia sceretă;: de :a. ipiedeza: emâneipațiunea + şi. „de. a anula

* Dinefacerile acestui:iactii :mare. iii: + Sei
- site. NOI. înadinsii e-: servimii. cu: 'espresiunea- de! „ misterit:: ofici-
ali, :.. Caută, să -aibe-:cineva, totii :atâtii de'-pucină; inteligenţi po-

RY
litică; câtă are partidulii “retrogradii, spre a: putc să:şi!! iihagine: că,
într”o 'cestiune''atâtii de::strînsii legată, cu: interesele privatet:iccă: şi

RA
cu :cele „generale. este posibilii: a :se: ține” secretulii. Pe: cânidii se
țineaii -sesiunile comitetelor: provinciale; noi 'am-"străbătuti' "Pula

LIB
şi Moskva, am “locuiti: în: Petresburgii-;: și: 'putemii-: încrediniţia + că,
tote. amănuntele - 'seanţielorii-: erai: cunoscute! mu: numâi de” pers6ne
“puse în '6re.care posiţiune: socială, -ci: încă -de mulțimea, publicului.

TY
“Misterul: dară avea wiii::înduoitii 'resultatii, de a: irită, opiniunea
și de a permite: membrilor retrogradă ai: comitetelorii: să rămână

SI
surdi: la: vocea acestei 'opiniuni. care se: pronuncia;“cu: energiă: în
contra'lorit. *Cauită -să iarătămii spre lauda. mihorităţii din: mem-
ER
brii comitetelorii: provinciale, că aceștia cerură,-. publicitateă sean-
“ţielori; şi" neputându:0 “obţine, prin nişte protestaţiiini *mobile, ci
V

scăpară de:-responsabilitatea, lorii: cătră țicră şi” cătra, istoriă. + *

NI

Ce: tăcă -guvernulă după: ce: se: termină. Gdată operă conjitete-
Tori provinciale? Dujă ordinea iearehică; “proiectele” ptdvinciale
LU

căutait-:să fiă supuse la cercetarea comitetului superiorii” de eman-

'cipaţiune. Darii- fără să 'vorbescii : deja că: majoritatea acestui comi-
A

tetii,: în care se: “cuprinde ȘI: presidentulii, se însemnă printr” 0. 0p0-

TR

sifiune, obstinată (îndărătuică) deschisă cătră unit” şi: surdă, cătră

alții, lâ: tote -reformele şi: la tâte:: ideile. noi, între: meinbrii acestui
N

comiteţii nu era; nici: uiiulii care 'să:fi 16cuită la ţisră, "şi care să
cunâscă conidiţiunile” și necesitățile: vieţiei rurale în Rusia. a
CE

- Guvemuli” avea, să facă. munai uni “Tueru;- adică să pie din

I/

de Gmeni” mai * inteligenţi: decăt. majoritatea comitetului + săperi-: E

ori: să Chiame” la: atestii comitetii” noii pe aceia carii în discuţi-
S

unile” comiteteloră provinciale ati pututii să-și: arate - luminile” Și

IA

capacităţile: loriii: şi: să supue 'toti' de odată! mersulii acestui comi= -

tetii 'la: 'contiolulii: (iiinaliarit ali opiniunei “publice, acordândi a
U

cestorii seanţie - 0 Gre-care publicitate, proceselor |sale: verbale: o":

BC

publicitate coniplectă,: ŞI fără reservă,: şi presei să-i! “lase îtotă la-

titudinea, spre a 'ajuta- şi a:lumina pe: acesti comitetii în “mersulii
„lui. : Guvernul nu urmiă în tâte acesti planii, care numai: elit
este: capabili: să aducă; o soluţiniie: logică. Eli înființiă urii comi-
tetii. noii, căruia, spre. ia economisi “amârea propriă . 2 „vechilor

Q
 — 53 —

vcanacităţi a -le. comitetuliii; superior i ,.-îi detetitula de: co misi u-

e de redacțiu ne, însărcinată de, a;elabora, proiectele: pen-:
vei îmbunățățirea. stării țieranilorii, : cu: oblegațiunea: de: a 16" Supu-

RY
„DE în; ună, la; esamenuliă comitetului superiorii. Această comisiune
„de. xedacțiune fu împărțită:în „patpu- „secțiuni: economică, judiciară,
administrativă, -şi financiară: care. își. ţinea scaunulit::cânuii:; „isolată,

RA
„când în seaţiă ;plină,:- Pentru. publicitatea. seanţieloriă „ŞI » a.pro-
„ceselorii *verbale,: guvernul” pe; cea, dintâia: n'a, priiniit-0- 6ră--pro=

LIB
;ceselorii. verbale. a acordatiă;. 0. publicitate; prea. restrinsă,. . Procese-
de: verbale, fură comunicate; numai;. acelora: cărora: a voitit;.comisi-
unea, de: redacțiune.. să; le: dea ale, „citi, ; i:: aceia avură .autori=

TY
Sațiunea de: a-și, trămite. „observâţiunile lori “la: comisiune;
darii... presa.- şi. „publienlă „remaseră --străini :de .:'aeeastă discu-

SI
iune, unde. se :. aflaii. „Puse :în, jocă:;:cele :mai- grave . interese. ă
ER
Je Rusie). *Guvernulii; Mică „aici mu: şciă să: scape de totii de
„adiinuile: deplângibile..a le. bur ocratiei ȘI: de. misterulă - oficialii.
„ȘI.en :t6te, acestea, cănd ;censura, în orele - bunului: ei: simţit
IV

ce îi. venea; câte. odatii, acorda. revistelorii .şi :scriitorilorii latitudi-

UN

nea necesară pentru a. discuta, cestiunea;. emaneipaţiunei,; presa ru-

sâscă, „caută, „S'0.. spuunemii „pentru gloria, ei, desvolta: în. „discuțiunile.
“sale.0, „nobleţiă și 0. înălţime; de sentimente demne. de admiraţiune
AL

Și. de. .respeetii, „ȘI: adesea, O: înălțime. de „priivilă.. politice, 0. lucidi-

tate (limpedire)., de. yiitorii.> care “ară, fi. Ficută. ondre -publicistilor
TR

din “ţierile. Europei. cele: nai înaintate. în. tivilișaţiune. „Presa pro-
fită. de orele bunului: simţiii: ale, censurei «penru. a, .esamina cu.
EN

seriositate. cestiunea emancipaţiunei;, pentru,;â,-0. vede de tote, păr-

țile că, și. dacă, astădi, această, cesțiune,.se. află, în, opiniunea, publi=
că, limpeditii, de multe, :ratăciri, de, multe pr ejudicăţi, „dacă. noţiu-
/C

mile Sănttose: a, le! justiţiei, ale ecităţii, ::a le umanităţii, aii.priusii

vădăcină veperitâre în. Rusia, preşei.. Suntemiă. datori 'acestea,.. Câte
SI

serviţiuri,, mari arii fi anai- făcutii: ea, dacă. guverulii, „În loci de
ză pune, seălusinlii în; gură: în mai natie „rânduri .. pe ecumii €rii
IA

„a începută. nt? acestii: momentu a-ă pune. pentu: eestiunea. emanti-

paţiuuei, De. incetatii arii, fi, „cerutii, „CU. Sinceritate de la. insa, u-
U

aninile Și patriotisnuialiă, ei: Sa

BC

Di 1. iri pe „n
: Cu intiințiazrea., comisiunei. „de. vedacţiune. se. iviră, ducă. „cesți-
mu importentez, alegerea, micinbrilorii, ei şi:ce,. „base |să. se d6 lucrări
dori: lorii. avea. ase mărgini;în: cereetavea.. proiectelor ; dela.
comitetele, provintiale, ci. iuți, a, „Merge ,„drepti la, Scop. și. a -re=..
o... d.

„digia,, unii, Dgieetii de „emabicipaţiue, complect în, tote părţile]lui,

 Ma i 59 —

luându-se. în; :Dăgaie. ide: semă;: intapacităteă forte : erinoscută.»rși

“torte : constatată; a, comitetului: sujerioră::de--:a. face ori! cețrârii
fe: bună; şi, practicii; Giveriulii infiuenţiatii de burocratiă, făculo:

RY
greşielă., nouă; el! adoptă impracticabiluli: ȘI: forte păiculosulii
principii “ali: Iucxului obligatorii, .seati ală unui”: vânitii::pecuniară
plătitii-;de ţicraui;: deadreptulii: la vechii: lori. domnii: (stăpâni) și

RA
declară: imposibilă + sistema... răscumpărării. imediate;: care este: siu-
gura. scăpare: ţioabilă;, „Singura:-cale . în; care :să;: nu :fiă..cineva

LIB
„ nică-odată, ;espusti sa întelni aiarchia. ȘI reevoluțiunea. Alegerea mens;
briloră,, la: :comitetii: se vegulă: „pe basele - acestea: în;: loci. de a;.se
priimi. întinsulii -Omeii : din: :t6te. „opiniunile;- se. chiămară „i: numai

TY
adr ersarii. zescumpări ării. imediate; ŞI! „generale; Gri. par tisaniă- aces»
tei rescumpărări : fură depărtaţi. pirate re tea iti

SI
jiu Majoritateai:comisiuhei :se;: compunca.: de. funcționari carii ipă-
nă :acă, aveai veputațiunea de '6meni: luminaţi; : darit carii erati: cu:
ER
totulii, străini; de: a. le; câmpului;;:de interesele; dei: necesităţile: 1 d6
cele, :ce; se ceri la xi6ția rurală: -Minoritatea: .coniisiunei:::se
V

compuse de proprietari. cari locuiseră, : la» ţiâră:și; cunosceaii vi6ţia

NI

rurală, dară carii. se: împărtășit din: ilusiunile colegilor: “oră de

la, oraşiii, şi :rămaseră: fOrterpe: josii-:de: “aşteptarea: opiniuniă: pii-
LU

blice; - Comisiunea. admitea. și. ea;; principial, rescmupărării,: darțtilii

adinitea par țialii, „şuecesiviiit. şi: întruni; tinipă. mairmultii:seaii:maă
A

puicinii: îndelungatii ea nici: d6- cumitr. nu ;:vedea -că (conservâțiunea,

TR

lucrului .obleggatorii după: emancipaţiune. era -:fără;:nicic unii înţiâ=

Jesii,. şi că aceasta „punea; pe: ambele; „Clase ai; pr oprietarilo, ră şi sa,
N

țieranilorit în;:stare: de, oștilitate permanentă ;; care nu::se putea

CE

termina, decâtii.) en ruinarea proprietarilorii: ȘI :CA 04 zevoluţiune»

Comisiunea, ;nu» corespunse nici-de-cumii; cu dataria; ;ei,: ciifăcu:nișo
te proiecte absurde; lucrările, sale fură. numai, o: luptă: mecurmată,
I/

“de teorii încontra: realități i. fură nişte combinaţiuni . burocratice,

în, contra, bunului. simţiii; «şi: pentru ; culmea, mefericităţilorii;? guver=
S

nulă, înfvicoşindii:-presa, de ia; sei amesteca, în:luerările comisi:,

IA

„Uni, + DSB, Pe: aceasta: „de. Singura: sfăcliă care; pară fiu pututil să,:0,
U

- înainteză. “Fi jăzcare: 'comitetăr,pr ovincialtt; avu, “ordinea de! ar:: trămis,
BC

te la, Petresbur gi: duoi; deputaţi. spre JA iconferi.:(a,; se,:sfitui) CU

comisiunea de. edaeţiuie.: „Această; măsurăiaprea- bună! în ea. înc,

ie care, arătă. greşielele, “ficute. la, Tucră rile, comisiunii::! “Brovin

apa

ciile;a, le, cărora; comitete..aii: fostii” cele ; dintâie: chiămate. elabora;

 60 —

proectele, :fură: celă dintăie invităte: a: triniite “la. Petresburgti-. de:

putaţii; lori. «Acestea eraii :cele: noăisprediece: provincii Şi anume;
Moskva, Petresburgi!; Astiachanulii; “laroslâtulă ;: Carcovuliă, : Co3-
troma;: Nijni-Novgorodi, -Novgorodii; Poltavă; Pstov; Riazan ; Sara-

RY
tov:Simbirsk;::Tambov, Cernigov, “Tver, Viatea; “Vladimir şi::Voro=
I6). :::Observaţiunile presenta :de ideputaţ
teii :provinciali furi "tras |

RA
tate de:comisiune cti--0--mîndriă; şicu “unit: dispreţiii: care nici de
cumii «nui: se poti -justifică, 'şi care':se! potii esplicâ - numai: printa?=

LIB
acea: mîndriă; şi printracea semețiă, impertinentă ; ce':sunti paiti-
culare;ia :le: burocratiei: rusescă::! Guvărnulii :cădit “în! 'ridicoli-: re
fusăndii, deputaţilorii: autorisaţiunea,''forte multi -cerută “de. dîri ȘI;

TY
_de:a; s6intruni în ':adunare' oficială;;:: el le: permise “numiai-- nişte
conferenție. private. - Comisiunea invită::mat mulţi deputaţi
-de o:
SI
dată :spre 'as.xerii: să confere':cu.:dinsa, “daiil::'nici-odată: deputaţii -
în» corpi nu fură: admiși să: şiâdăvla “unit locii “tu :comisiunea 'şi să
ER
„desbată ; de-o: potrivă;cn':eatii: (Asupra: acestui: subjetii:-vedi o.bro-
şiură:“pnblicată în“rusescâ:la, Lipsca, intitulată Deputaţii. şi
IV

comă siinead eszredacţiune)i i tir i ic d.

ee az
ţ
UN

«n Cinci:rdintre: deputaţii şi! a nume d.;: Uncovsky

” ,, “mâreşialulii
de; nobali leţ provinei
iă; ei:'de: la: Tver; "di: d: : -Dubrovin “Si “Vasi-
liev,: deputaţi “au provintiei 'iIaioslav: d. d:: Orusciow şi Schroterii;
AL

deputațiai:provineiei dela Kalos ipresintară impărâtuli, în 46 (28)

Octoihbre:1859,;0 adresă :remrcabilimente bine: dirigiată:işi'! deni-
TR

"mă;de icele:: mai” mari: elogiuri:-:Îitatînsă

ei espuserăl măiestăţii
sale, iviprin:i: terminii? Teiomai”:! Tespectuoşi și “cei: “mai: plini: de
EN

devotamentii pentru i: persâiit;* imperială: că: înigeravă; cestiuie::ă!

emanbipațiunei , avâau "dudă:: căi deuirmâtii: una, : iv ecităţii;
cae 'du-
„ eeiilariiii» resultăt de: paie:ii“
/C

şi 'de "prospstitate;» cecalaltă avi -

olențeiș:"car6'"ajunge 'la luptele civile! Şi la! desnodâmâituliă': celui
mai “funestii. ':: Mai :adăogară că posițiuhsă,! serțilorii “nu: să va afla”
SI

înv'realitate: imbunătăţită;,:'pănă,:'cândit nu vor” fi: susti:s ŞI cu :itotulii

deisubt tâtă' puterea “vechilor: lor domni și pănă” cândii nu or fila
IA

devăraţi::proprietări: pe: partea. lorii.: de :pământii:- fiindu că: 'libenti |

tea:':jjersonală, ,'"giceai : ei cu '0 adevărată! înţielepţiune: esteiiiii
U

::
compatibilă '-cu: servitudinea: iinpusă proprietății acestor individ
BC

ei
Ei espusera ? aseminâa; şi acâstii. ădevări incontestabiliilcâ posi:!
țiunea; tutulOrii elaselorrii:! societăţi nu se va:'put6 “imbuhătății
nicăzo»
dâtăr fără: compleeta:vetormă :a "a duiiii istrațiunii 'ă: pOlițiăi locale:
şi
artibunalurilur:i: Prin Siiniare ateşti i? cinci” cetățăni” atăt
«

de'lumiz?
. ăi, solicitară “cu'respectii pe: Maiestatea: sa dei binitv6i să oi:din? ea
 A) Ca, servi să: fiă: emancipaţi” avendii în fiă-ce: proprietate
o:: Gre-care. cantitate: dei: pământii ; şi Segnorii “să 'se' indemniseze:
prin midiloculi” măsurilor financiare, i. zii niz oile topi tai

RY
'2)-:Că; administraţiunea,: lotală; făcuindu-se! 'coimuriă pentr u
tote; clasele: societăţii, să; fiă::basată,.-pe principiulii electivii; Mu)
3) Ca 'tribunalurile!a rcorganisâidu -se5:! “să :fiă: cutotuliă:: în-

RA
dependente; (de'puterea administrativă și săi se “introducă” intr” înse=;
le: juriulii şi: procedur a: publică şi: orală, i că: în' casii de. ast;

LIB
auioitățile lotale să fiă“datore ada: isema tiibunăluriloriiș:: pu
ii '4): În fine; car libertatea: presei"! să "se: stabilesc; cui miște
legi raționabile' spre. a-Y-:seri de'ifrăânii,, pentru casă: potă ajun=

TY
se până la, cunoscinția' puterii supreme abusurile şi greșielile cele mari:

Li
Bi: mai adaogară” că; emancipaţiunea servilor: nu: ,„va” pute :a

SI
| funie nici odatăla uni resultatii: regulatii $şi paciticii, > Dănă tm se:vă
ER
adopta şinu'se va pune În pretică cele pătr u condițiuni: arătate ai Sus:
| „Această. scris6re, atâtiiide respectudsă în ifoiiia:sa, atât
„__devtare în''cugstare; “atât 46 logică“ în deducțiune," emaniiindiă
V

de :laiiniște DătDți! calit: locuiaii''îni întrulă iţierei și aveai : cinose:

NI

ciiţiele cele:; mai: perfecte: despre dinsa;: întărită ipes atotpotenta:

LU

burocratiă, carej: prin! iifluenția” eamarileă: șia intrigilor: eip"obţi-:

di de la: impăratul deplângibilă:: 'Grdine dea “face 6: iveprimandă
celor cinci: deputăţi: asupr a:opreteniţiănilor * edrepte ȘI: mejusei;lă;
A

loculii: lor, t:Ceilâlţi- optspredlicee»! deputaţi câri:: “presintaseră, 0: a

TR

dresă» în! tare, se "mărgineaăă” ai:solicita,: dieptul de a: delibera în -

comuni, "piriiniirăi-asemeneâ'0 ticiimandă: sii opinat i ei
N

* Înturnăndu- s6::4în provinciile':16rr;, “deputaţii. spuseră: dolar: de

CE

pă 20010” tote câte sei “petrecuseră! şiiitratamentălii” ce“ priiinită 6,

repiimândele * ce: li sai! “adresati! "Acesti: “despotisinii “burGăraticie
„ îătărită, pe” t6tâ: lumea': indinăţiuneai:: 'se; răspândi în“ “piovineil
I/

Și: toți Gmenii :orieşti “furăside” acord 'că cui cât pârsGiăre “impera
S

tului “:Alesândru. II. "estei. demiă,:d6/''respectii! "și "de! afecţiune; Gu

IA

atât adminsti'ăţiniiea, rus6scă:: ester: lășteiiiată: Şi i demnă de! dis

preoţii, ȘI că acesti idisprețiii ! va: crese! sbăsu fătii cu câți îiiveţiti
U

căiiovă acun6scă îiialtele: Tegiuiii: â 18: acestei: “admiliistzăţiuni.: *Sa

"La 6: (18) *Pebriuaiie'i 1860 Shui: generalul - “Rostovtsoti':)
BC

orgăiiisatorulii Şi! piesideiitilii:: “câniisiuiiti de redacţie. "Tiindii

dotați cu. o--animă. prea, bună şi fiindă prea iubitii în viâţia sa .
priyaţă, „Pentru „calităţile, sale; personale, „Deniru înflotorirea ŞI

meţiă, trte mare. “Tiindu curtesanuli cel mai, esti: Și coli nât
>
 dibaci
: eli,:sciuse
ii; atra la; sine::-intima,
ge: favâre a'impăratului
şi tote ;merseră, bine pentru elă ;, încâtii timpii numai sosiseră;
în,
Rusia cestiunile politice; darii. puindu=se odată, ţiâra pe.;această;;

RY
cale:-nouăs: fineţia nu; mai: era; dei ajunsă,..și. căuta, să fiă "o capa-
citate reală, ceeai,ce:lipsia «generalului: Rostowtsow, . Fiind, doritorii

RA
săi placă.lă, tâtă lume elit: voisunii
a luciu-iimposibilii; Voi Să câ-
stige: reputaţiunea,: de;.liberalii. fără,a supăra prea: multii: pe.:retro:
grad.» În poli voindii.
ticăcinevă;.să..
placă, la. t6tă; lumea, şi::să, fiă

LIB
de opiniunea; „fiăcăruia, ;ncap&ratii -ajungea se certa, cu „toţi; și
tocunai.; aceasta. :s'a, intemplatii. generalului :Rostowtsw. ;:iÎni “cele din
urmă. gile.. ale „vieţii. lui, înpartea, sa, :ca, omit politicii, avea nu-

TY
mai pe. ambiţioșii ; carii voiaii. să sc, reazime:;:pe -creditulii, lui, la
curte,; pentru.:sucecesulii, scopnrilorii-;.dorii: personale: Această da-
SI de; întristarei;
ună::a;: Sa ;atâţii de scomplecta;,.ii împliL:; sufletulii.:
ER
şi fiind; :atacații:.de : unii. morii :gravii; (.de înflătură - cangrenosă,),
VEQiă „că morbulii îi cresce, pănă :cândii, în cele. din: urmă. muri.
IV

bei Spre, a face; ..unii, pasii:-mai multă, „pe o-calesatâtii de :de

plângibilă, atât de;furtom6să: pentru: :viitorulit.,de,; care sa:apucatii
UN

guvernulii,. d.: ministru; interiori:,ayă ciudata ideăi de a.opri sădis;

„cute, cestiunea, de emancipaţiune,-pe acelea dintre, adunările provinciale
ale. nobleţiei, a,.le cărora sesiuni ;trienale,; (de:ifrei:ani) s'aii ținutit
AL

anulii;acesta, .;/Cuiit6te acesteaîn. , condica :legilorii se; dice: că, no-,

bleția, „în adunările; sale; provinciale;. are, dreptulii incontestabil:
TR

de. as:se:oenpa «de ;tații;, ce: priivesce,

ecea . provinciei, ;şi,
ințereșele.
„de a supune dorinţiele sale; ;impărat ;prin,. intermediul
ului ii , .
d-lui
EN

ministru, interiorii.:: Acesti modii de, lucrare;; alii . d=]uă ministru,

care, era.:0. usurpaţiune,;a.: puterit:-snveranului,.decise pe; mai,mul =
/C

„ teviadunări; provinciale să, subserie;;nişte; protestaţiuni și::să, nu:-mai

„ție; seamţie,: -Una,din, adunările; acesta; cea de, la. “Iver;; conside=
răndii, o.ordine;ilegală.ca cumii iat: fi, declară,că ea va trece, peste.acea
SI

ordine, şi;-că,. va; discuța,: cestiuneaa ;emaneipaţiunei. ;.,Numafde.căzi

IA

tă, .ajunșe,;le]a, Petresbnrg ordinea ; imperială ;de,a închide, ;seanţie»;

„Ie: adunăzii;- provinciale, de la.-Tyer,şi de a,da,în, judicată, pe mares;
U

şială ; de; :noblețiă;:s De: Unkowsky ;deştituinduzliă. totit=de-odată,.

dinofuncţiunile sale=-(4). Dar: mai ântâiti, de „t6te caută să începe
BC

„„&idecide dagăj-wrordine iministe

pâte; ; rial
suspende: ă:;;
esecuţiunea,
Safta tt Dtetgai oare ati iii tii tir ti i
* 7 A î e .. Co.
e ()'D. Unkowsky, :June: prea “inteligientii,
.
a SA NUD ŢI aea ie a rrzie
pe a tion tnt: e piara ae praz
atost *precuniit: Sa, “vădliut.
„măi sus, anulii: din: cer::cinci Sub-serişi în remarcabilă -adrâsi dU: la 100
(28) Octombre!4859
ins sili tzaz POIRI Ie a e
GIL A Dai Stati iuti
i
 legii imperiale: Până âcumă puterea, autocratică: în Rusia, cumii
amii:: Qisii-o: nai::de-multe-ori în această operă: este: supusă. la:0
iimpărțire, forte: ilegală, alti feliiji: între: împă&ratulii iși: birocratiă.

RY
Această, din urmă și-a însuşitii “partea; ceâ:mâi mare (la, part du lion);
dară în - împregiurărea,! 'aceasta i pentr. antâia dată se:ivi la, lumi:
ună "cestitiiea, dea. sti: “dacă, puterea, ! legislativă: 'resid6ză, în per

RA
Sona înpăratului... sea într'a miistriloră, altă, fel. disă, în bu-
rocratiă,. Dacă: puterea, . este în aceaștă, din urmă; măreșialulii de

LIB
mobleţiă,: de, la, "Tver! căuta, să, fiă, dată în judicață, Şi condennmafii;, dar
ap | cum. „dice, legea, putere legislativă,
| "vesidi in „Persona, Su 6-

TY
mia

și „Să se „condamne. . a, mit | DERa

+

“Înturnândunne Ta. comisiei, de. reaieguite, | căuţi Să, măr

SI
tuisimu că mania de a regulamienta, «toțe, de. a Supune viţa [i
ER
Gtidiană, a naţiunii la. o seriă de “ordimanţie impracticabile,, dușe
pe, comisiune până la. puntulii de. a..0, face. 'Să.. cadă în, miște nai-
vită care, arii fi comice ducă ele nu. vor “ascunde. viitorului. sa
V

minele păricolelorii seri6se, Bei, căteva. “din măsurile; luate de diusă,

NI

1) Dacă, ţieranii nu: voril. indeplini” lucrulii ubligatoriit, Dro-

LU

"prietarulii pâte.. închiria, lucrători. liberi, (Era, Gre “de, lipsă

Să i se mai de a: Dr oprietarili, o, astfelă de, beri
| sine?) | Iapa
A

„al în, casulii acesta, „ste „bord,rănit, as a se

TR

pa
Sana da
N

va. stabili voritatea rii e pe vă, pată

A die d 0 ine
CE

d6mnitate
rii
coinplectă. (ei gerininele
, : PR:
nuiicioselori i procese; că acea
i ii La
Calioiniă a burocratiei)..
, Dată erau” nu vai îndeplini: bine! erat „te i Sa
I/

în“ ictaițil unui “martuii” și. cuiva

S

iai oblsăta” să: facă

din noii: acel lucri u, “seaii ati! Supusi
IA

. 1ă'9 penalităte: (D, ară da

că Dr oprietarului i seva păien că; spre: 'esempli,: Tueruli
sa făcutit: răi şi: dacă dr egătorulitv ă s:usține că's?a ifăcuti
U

- bin e, :atiinci:darit:v ar trebui:: să, încă. n i paoicesiii! șiisă

BC

lase loculi,lucratţii. drepti, mărtauxi iă,, sără,să Em ene,seaii

Șă p. lanteze cev:a. pe dinsulii Dă CâiÎn, "contra p dr er ii ce
| va! avg! dregătotuli pioprietâr ului "i 'se va păr că, seceri-
Șiulă şi cositulit mu, Să făcutu icuiiit/se câdâiivareăiita re
Să se lase grâuli seai fânuli pe loci până:se'xa'da'decisi:
Maoarydi cătorâsca? Ecă la: ce absur dit aţa ajunge lucruliă
obligatorii)... pa ap ai ra iţi) în) tai i
ra ua dee i, + ile
.
 — «Gd —

Date 4); Dacă comuna. va trimite proprictar ului ună” -muncitoră

incapabilă dea îndeplini lacrulii necesariii;: el. are. drepti deia-li
înturna: înapoi :şi. 'de:a: cere. altulii..* (Şi. dacă comuna va stărui
in de;a afirma capacitatea muncitorului; dinta aceasta: 6rişi

RY
să șc.; înapă unii. procesil?, ÎȘI pâte. imagina cineva în. câţă
stare de, antagonismi; violentii, de antagonismii cuotidianii,
arii ajunge proprietarii cu oblegaţii Lori lucrători.)

RA
i.e

dai 5): Țierauii vorii av6 drepti 'să taie lemne în modii regu-
Tâtii “din Bădurile foştilor lor domni (stăpâni). (În. adevării “este

LIB
“de! mirai'e* cumii comisiuuiea” “de: “vedacțiune nici-de-cumii : n'a, ':sciutii
„a 'apreţiă ! nici chiarit: a înţielege t6tă, intinderea abusurilor, și a
Jovitilorii':( collisions) la care deschide ușiea, intii astfelă de “drepti.

TY
Resultatulii celit mai învederată ali . acestei legitiri. *yva fi ca,
cea, “mâi mare “pate a praprietarilorii i să fă: nevoită ase gri ii

SI
să-şi! taie, „din: “rădăcină pădurile ce aii, mai cu semi în: provinciile
ER
cele mai “pucinii” pădurâse, unde Temnulii este celii: mai necesari;
“Hindi că legea silviculturei nu” 'esistă nici: de- -cunmii” în Rusia, seâii,
dacă, esistă, nai, nici- de- ciinii nu'se pote esecuta,: „din causa întin-
IV

derii de loci şi a pucinei., populațiuni a "țierei)... i Ia

UN

= că, la; ce! 'resultate. "absurde ajunge o comisiune;, compusi

'câaj mai nare, “pate, de personagie instruite - altfelii. în multe alte.
materii; dar carii ne “locuindii nici-odată la ți6ră, suntă cu totalii
AL

străini de condițiunile, de „necesităţile, de cele, ce se cerii lâ vi

cția rilială, și din 'carii cei” mai mulţi: se află: adăpaţi de âcea de-
TR

“plăugibilă rutină Duroeratică care “tâmpesce: mintea, usucă, “anima

Şi, „âjuige să prostescă pe. bărbaţii de spirităi.
EN

“Dacă înta”0, țiâră europeană - ară voi -cin6va” să intințieae o

- năriiă şi afiicerea aceasta, să fă; încredințiată unei comisiuni
/C

compuse cea mai „Mare: parte de. agricultori carii să nu fi vădiutii

„nică-odată, celii “mai mică, bracii de. mare; “daca, arii: încredinţia
ciieva. „înfiinţarea, unei fabrică de, producenă chimice” la niște, Gmeni
SI

Cani, hu, „cunoscii nici cele ! mnăi, dintâie elemente de chimia, ce arii
| dice: „Oihiunea, publică? În. Rusia, işte, astfelii “de. fapte „ai tc-
IA

uţii în starea lucruriloră - mormale. Şi, 'cuotidiane; de; aceea securi-

U

tatea: țierel. nostre este: forte: compromisă: pentru. unii: viitoriii: i

cu “multă mai apropiată decâtii “şi-l, iagină “cineva!
BC

îi Stă EA
“În momeriţulii, când “proclama”. marele” principii de! 'emanci=
fiica Servilorii,,, giiornul. „avea, „să-SI “alegi Al din. “tei
drumuri: de: urmati: pe ră ie a
ina cul A einanicipa! pe::0mii “tar: să-i “dea, vre:0 proprietate
ară numaj dacă cineva şi-arii dobindi- -0 prin munca să.
4
 | 9) A căăâncipă, pe omii adu “fiii cărui servi libebatii. o
bucată 'de -pămntii. :” O-astfelii de 'măsură find: 0 desproprietări-
"re de utilitate: “publică, indâniitatea ce: arii căuta. “să o: priim6-

RY
scă,: “propietar! ul, i se va plăti: de: fostulii “ servii- în muncă: obliga-
toriă, afară, numai” cândii - acesta, arii procede: -laj răscumpărarea:

RA
acestei 'munci cu '0 sumă "de, Dahi potrivită cu uni interesă capita-
lista şi ficsatii. de: lege, sii i
3) A: eniaiicipă pe: oii” dând “fiu căiui: servi: liberă o;

LIB
bucată, -de: locii; pentru care elit va: plăti: guvernului nişte .anui-
tăţi (din: capitălti Şi -dobindă,: pe 'totă anulii)- - înti?o epocă fiesată;
de: lege: mai': multi ' seaii: mai 'pucinii indelungată,, şi “guvernulii

TY
va indeimuisa pe: DI oprietanti deadreptulii pri mițiloculăi mesuri-
„ori finânciaie. : rea ară

SI
“Guvernulii a alesii calea. cca, !de: a duca, sa cercet da-
ER
că ei 3, wati cuvânt: să, “facă! așia. Pi aa ui ie
"Servagiulii: fiindă “o: enonihitaite” contrariă tutulorii noțiunilor
de: justiţiă umană, precuriii și 'tutulorii -legilori divine, toti scla=
V

vulii: aie: drepti, înaintea, lui: “Dumnedeii: Şi-a Omenilorii i, : dei asş
NI

obține libertatea, . imediătă- 'şi. „coimplectă. “ “Aceasta!” esta» afară de

LU

ori. ce: “disciiţiună, darii: totii de'0o- 'dâtă elii. n axe nică 'tină “dreptii.. „
a: Obține cea: mal mică - părticică de: pământi: de la fostulii'. -seil:
doninii. - 'Acumnii “vine a. se: pune” inaint6, cestiunea, politică, aceea;
A

de'a: şci:: dacă: 'este înţieleptii: ȘI” “prudentii - de'a tranistorma în.
TR

proletări' 'duoăgicci : şi 'duoă de miliâne: de: individe, a, traia, : parte

din - popiilățiuinea: imperiului; “cu 0" vorbă, „dacă: să se'::înfiinţieze.
N

în 'Rusiea':0 nemărginită, Irlandiă. Până :în diua, aceasta aceste'duoă-.

CE

dieci şi duoă, de mili6ne de semeni.-:aă noștri, în Ochii legii”nu.

erai: nică=de-cumii:: Gmeni;: ci nişte” Tucrurisi'ei-nu: se':bucurai
de zici unii dreptă civicii, şi 'noi;: domnii lori, dispuneainii: de din-"
I/

Şii :după: plăcerea nostră. Dreptii resplată,;- €ă, cu cheltui6la, :n6-:

stă; se “bucura: „pe deplinii de dreptulii de a nu muri de -fâme,.
S

dea nu le lipsi. nici-odată locuinţia şi vestimeiitele”, şi în : casuri!

IA

de nefericităţă neprevădiute, precumii la. incendiuri- de colibe dea

le: lori, la epizootia. bestieloru lorii, “noi căuta să le venimii. în.
U

ajutoriă ; fiindii oblegâţi la acestea şi de lege--şi chiariă: de - pro-:

BC

priulii- nostru: interesii; Noi încă, eramii responsabili cătră, guvernii

„de impositele și birurile lori. Acumii emancipându-i ridicându-ni- se:
autoritatea,” care marii fi cautati să o avemii nici-odată asupra.
lori, dară totii. de odată scutindu-ne de dator iile nâstre cătră dînșii,
este Gre cu minte, este prudentii de. a pune pe. aceste dnoăgieci Şi
a
 — 60,—

duoă de. miliâne .de ființie,; omeneşci, pe a, treia parte : din popu= *
laţiunea- imperiului, în posiţiunea, muncitorilor proletară, espuin-
du-i la tâte. variaţiunile.. de, preţiui a le salariilorii, “Şi: în . casă
„de. morhire,; la, miseria, cea mai teribilă? „Consiliuril

RY
.uneă, .politi-
e
ce. prudente.şi abile:nu ne prescriiiele - 6re ca neapăratiisă profi-.
tămit de unii momentii care nu se va: mai înfăcișia, nici odată ca,

RA
celii pucinii, să prevenim pentru mai: multi timpii pericolele, a-
cestui. proletariatit.
atâtii. de, ameninţiătorii la securitatea mai mul-

LIB
torii. țieri:a le Europei?. Aceasta este cu atâţii mai: multi ur-
gentă, de a, o face, cu câtii servii ruşi nu înțielegii libertatea fă
ză. o proprietate fonciară, și. dacă : sarii face întralti modă, ne

TY
am.-espune: la pericolile. cele mai. grave. Dacă „prin migiloculi de
„a plătio seriă de anuităţi, sarii acorda serviloiii emancipaţi ca

SI
din. tâtă proprietatea să. aibe în. posesiune. 0. 6re care parte. de
pământi care marii fi atâtii de întinsă “încâții să-i facă a nu-și
ER
mai "oferi “bracielorile la -agricultura. de, pe locurile proprietari-
lori. vecină, . şi: care cu tțte acestea: le arii fi de ajunsii.ca, pe de
IV

o parte să: nu :cadă,. în: esclusiva dependenţiă; a, acelorii. proprie=-

„tari, rii. pe.de altă parte, :în casti. de. morbire, să le ofere o
UN

locuințiă onorabilă. în; loci de unii asilii de cerşitori, atuncă sari

inspira; acestorii duoăgiecă şi duoă de miline de individe .gustulii.
AL

şi respectulit. cătră, proprietate; cătră acea proprietate câştigată.

prin muncă, pentru. că.ei atunci: s'arii bucura de dinsa numai după.
TR

ce „arii „plăti suma întregă a anuităţii. Fiind iniţiaţi : odată, la.

„tolosele muncii -şi.a, le economiei, fiindii iniţiaţi la, bucuria, de a.
ave „propietatea, ; carea decursii, din, acestea ; ci.vorii inainta :cu:
EN

progresii pe calea traiului. buni... Ea

În anulii 1807 am vădiut în regatulii Poloniei;(numitii atunci duda-.
/C

tulii, Varsovia) ,- esemplulii unei. emancipăţiuni fără. pământii , atuncă.

cândii :s'a, întrodusii întracea. ţiâră, condica lui Napoleon. . Ție...
SI

anii :obţinură, libertatea.. personală, .darii - tot=de-odată, ci:se afiaii.

cu -totulii espuşi -în voia proprietarilor, .pe. cândii: în : Prusia, un-.
IA

de ţieranii. obţinură- -pămentă ; de „odată, cu. emancipaţiunea :lorii

posiţiunea, lorii prospera, și înseşi averile signorilor se suiră,'la
U

prețiii
din causa securităţii generale care - urmă „din prosperitatea.;locui=,
BC

toriloră şi. din îmbunătăţirea .sistemei,de lucrari agricole.

În Rusia.
servuli,nu ;era nici-de-cumii în condiținnea unui omii, ci înta”a unei.
bestii bine. căutate, darii cel pucinii nevoile sale fisice. eraii, îndepli-.
nite;: lui nu-i lipsia.nici nutrimentulii,:. nici vestimenţele,-. nici
locuinţia.
| dându-i libertateaşi Lipsindu-ă locuinţia, vestimerătele şi nutiimen
2
tuli, 7

*
 — 67 —

accasta/ marii”-g: de ani îmbunătăţi sârtea, ci dea io mai iirăntăți;

şi aci este vorba: de a treia parte din popiilaţiuneă imperiului!
De. altminteni, ţieranulii rusii, precumi am isi mai susil; „este
forte determinati să nu se lase: a se emâncipa fără, “bameiti,

RY
emancipâţiunea apucândi să devie 'odată, atâti: de necesara. cati
şi de “inevitabilă, ţieranii marii sci cumii să: Jade - mai multi: pe

RA
imperatulii Alesandru II 'că a Voitii cu 'otărire: să-i: emancipe 'şi
să le dea “pământii. “"Aceăsta arii “i, eternă; ondre' a “domnirii sale.

LIB
Nu. 'sunti trei secoli decândii“ serv vagiuli s'a, 'instituitii * de gu-
vernii, şi totii! guvernulii la manţinutit': prin niște legi "adesea, a
tâtă de severe! încâtii' ajungeaii : până, la rigore;: “el” Ta propagatii

TY
până iîni 1801, împărțind pe la nobili” moșii, cu servi! clăcași” și
„până în 1857 oră c6 'dafăimare publică în “contra piiinicipiulu de

SI
| serYagiii: eră: considerată; ca 0 fără-de- lege Şi” sc “pedepsiă ca! ast-
i

felii. 'Acumii guvernulii. fiindu iispiratii mai! “bine fiindii mai: “imi-
ER
matii, a proclamat. viitârea: desfiintiare 'a aceştei “inistituiţiuni. 'de-
tâstapilei, Dari în totă îutindeiea, Rusiei, starea. signorilorii este.
V

basată sânii pe munca seivilorii. seat” pe -“venitulii: ci li plă-

NI

tescii 'serviă (obrok). În: casulii 'dintâiii caută! “a: ajunge * să ':se
pună muncă, liberă. în loculi * muncii “de: 'clacă; şi. ca- să găs6scă,
LU

lucrători. liberă, Droprietavulii - caută, să; aibe” unii: căpitală dei banii
pentru lucru, ceca, ce „lipseșce, cu totulit “la, :06a, ! mai “mare i parte
A

a nobililor ruși, “în 'casuli de alii duovilea, caută” ca; plata, Oobroe .
TR

“kului, care până astă di: se! priimesce de: sisnori' prin” milliloculii
puteri lorit” mai” fără, margini şi une-ori și: “Datbare, desființindu-
lege „Și
N

„se această, putere esorbitantă ș

să fii garantată i
prin “măsuiii
întruni casti și în celălaltă, esti indispensabili, după totă dreptatea,
CE

6 a acorda signoriloră 0' “indoimnitate; Această, iidemnitate pe: pr 0-.

„prictarii de moșii. carii înşii le “lucrâză, - iai face să, aibe : "unii
I/

capital ce-i:Zavii aduce în' stare îndată ca în“ locii de: a munci cu
" elacă, să-şi lucreze cu 6meni “liberi, 6ru pe proprietarii de: mo-
S

ii în obrok (venitulii cărora, îl” plătescii servi). i-ar face “să

IA

aibe uni capitală care-i” ari “indeninisa de' acesti, - obr Ok; căci
caută, să; nu- șI facă . tinova; ilusiunie că după ce! Sarii ! desființia,
U

auitorițatea! signori ială, ară “mai” “fi cu, putinţă proprietarului! să fa-
BC

că “pe “ţierani a-i plăti venităilii” ce'i-arii “fi! datori să-i! dea, pentru.
ii

locurile: pe care: vori continuă, a 16 era ex: Nu: 'umai că de'aci

Sarii nasce 0..șumă de procese, :“numai “spre marele - folosii ali bu- -
rocratiei, 'ci pentru” “aceasta arii ajunge - lucrul la nişte cioenelă
tor ră violete” iutre aceste duvă, clase de: proprietari și de ţierani;
 ț
— 09 —
megroşită: acesta, „arii “fi resultatulii, :Sistemei: de, muncă
lăudată. de comisiunea, de vedaețiune, dacă arii „pred obligatorii,
ommi această
sistemii feplângibilă.. i fina RE
IE - Încai. dacă nu se, „cunoscea, în Rusia ce. „esto
munca. obliga.

RY
ţorii, totă... Sari.: mai; trece; dar. Sa, văgiată, în faptă, Sa, pututii
judica, ce resultate. 0-să. aibe, și, încă în-ce condi
țiuni. Proprietarii
avendi,. asupra, servilorii. lori drepturile. cele

RA
mai esorbitante , pU- .
tându- X bate +“ASDru,; a- i trămite în sesiliti,, tot-deuna,
ajungea ja Sc0-
pulii: de. a „obţine. ca munca. „clăciă, să se. îndepl

LIB
iriâscă,, cu - zelii Și
cu esactitudine.. Între. toți, aceia; carii ai,
trăită. la tiâră În. Ru
sia, este, prea, : cunoscuti că în: cursulii unei.
săptămâni dieă eră.
toră „liberi: Jucr6ză cel, pucină „câtă noă-.

TY
seaii . qliece . servi. totii
în atâta, timpii. „ŞI. Comisiunea. de, redacţiune
. Yoiesce.ca, dacă s'a
desființiaiia, servagiuli, Să :conserve „.accâstă,
SI
muncă, “odligatoriă, a
Je, căria,, mimer6se, părţi, defectuâse suntii
forte, “bine . constatate!
ER
Este înved eratii. că „această, .comisiune, fărăa se mâl
Va, despre. aceasta,, se află. influențiată de. înduoi Cinc-
«
„burocratiă, “care scie
bine că. desființindu-s-se, „puterea signorială
IV

fură a se desfiinţia, şi
«Munca. „obligatoriă,. ea, vă trage sub, propria sa puţere
pe. toți ; seryii
UN

iemancipaţi, Și Că nenumăratele, conflicte

ce se Vor; ivi pe, fiăcare
di: între proprietari, şi, țierani, „pențiuu: burocratiă
i Wor i, fi toti ca, și
„descoperinea, sinei moi Californii.
po
AL

a i „Comisiunea: de, „redacţiune ; stabili”

ca.e jicranulti săbit: ui
ăscumpăra,. claca, avitalisăndu- -0..în Ş,
limitele prescrise de. “lee, |
TR

Darii, „cea mai. mare; parte, a. „țieraniloriă

ruși „mai, Dani și n arii
puls, să, facă: „această, răscumpărare , cu
propriele lori chicltuielă,
EN

Ci. totă,. ce; le: stă prin: putințiă,;, este:

de. a; plăti nişte. anuităţi. în-
“tunăi,, timpii mai. multă st ail, mai. pucinii “îndelungată,
Dacă oblis
/C

gaţiunea de a. stringe: aceste. „dări anuale. „Sari

proprietarilor, țieranii arii: plăti , lăsa pe, s&ma
ner 'egulatii: Şi în multe păr ți n: "arii
plăti, nici: de=cumă;. de aci, Sarii, nasce
, 0. malțime, de conflicte, şi
SI

«de procese, „tocmai ceea. ce „voiesce

ȘI. Vuroeratia. :De ada pă-
mentii „serilorii.. emancipaţă, este, după
IA

1 părerea, ustră, o măsură

indispensabil, la, securitatea viitoxului
în Rusia; dar. aceasta este
0 desproprietărire pentru „causă, de,
U

utilitate publică, ,- Și. ca, o. aşte

“del de. Causă, ea.cere: o. indemnităte,
BC

„reală, A acorda. 0. i inden-

mitate fictivă, (plăsmuită) aceasta Mari
Maă. î 0; desproprietățire,
2 i.70; „spoliațiune, „(despoiare), nedenină
. ir a
sau Pentru, ce. ţieranii- să nu plătâ
scă e. „anuiităţile la! guyernii |
Și costa, să fă beri. a, indenumisa,,
„pe; proprietari“ „rii + migdilo-
 — 89.—

culii măsurilură,: financiare? ,? Guvernulii; este care. 2 «pusti, asupra

Rusiei, pata: servagiului, el este. „carei ti-a, altuitii.. această, plagă.
Şi pentru. ce” guvernulii,; în. momentulti.. de .a:. desfiinţia, Servagiulii
nu voiesce,a se însărcina,;cu, datoria. de a. contribui. la. îndeplini=

RY
rea. acestei. măsuri, ;:.care. este „cea mai. nobilă. din; tâte,. tendențiele
„sale şi, cea. mai. salutariă, „pentru „Rusia? 0. aștielii, de : conduiță,

RA
„marii. fi demnă de. nici unii; guvernii civilisatii de, niciun guvernii
care. se; respecteză. --:În Anglia, desfiinţindu-se, sclavagiulii. „din

LIB
coloniile, sale, guvernul . a plătiți. o,indemnitate pecuniară;.. și ceea
ce .yine ;iîn.. ajutorulii- protestaţiunilorii,: m6sţre , in., contra; Jucralui
obligatorii; „este că în coloniile angle, afară: de: plata indemnițiiţii,

TY
Sa, stabilită, sub. fitula, de; măsură, ;tranșitoriă,, ler ulii; obligatorii
pe ună. cursii de - căţivă; ană;, dacii ; ;mai înainte. de: espiraţiunea. ter,

SI
minului,. „proprietajii se, vădiuă.. constriuşi în inter esuii securităţii
los, „de ş& cere. cu. stăruinţiă; şi. de. a obţine,, desfiinţiarea, acestei
ER
clici, căci ucrulii obligatorii: este curatii,. 0 clacă,. SI„De: a. alerga
na
V
Sad

a, da. o robii. lumina de, “inieleeerea.. vuroerațiet. cui îzur etnii

NI

„şi de, „Lipsa, de,;energiă,, „4. acestuia. Mai de=multe- -ori. Oi A: Ata
dit pe, 6meni puşi ;în. „dregătorii. înalte ale: Rusiei, incredinţindi- |
LU

De: cu; seriositate Că guvernulii, ruşescii : nu. va, fi nicărodață în.ștare

de; a; face: ;DE + ţierany.. Șă-ă „plătâscă, „aceste; vanuităţi, „Darii,: dacă
A

guvernulii ,: care. dispune: de: armată ŞI de, tote, puterile; “statului,

TR

proclamă, ; meputinţia,:. Sa. În priivinţiă aceasta ;. „ce „mai. poti; face

înv,

proprietarii? Dacă Gmenii carii. se. află astădi la, „putere în Rușia |
îi .

carii încungiură; pe: bunulii, ŞI lealuliă, impărații., Alesandr Use mărz

N

turisescii de: incapabili, de; a 'guverna. (şi nimini nu vă, put „dice
CE

că celii Ducini. „asupraa; acestui. „subjeti : ei. suntii „în, erdre);, să..se
grăbâscă, . câtii se-:pote,. mai iute. „de ase, retrage „şi: ide ada locu-
I/

rile . lori. la: Gmeni, mai capabili... Retragerea, Tori, Ya; împl6.; do-
vinţiele tutulori : Gmeniloriă. oneşti, şi a le, tutu! orii, Gmenilorii cu
S

buni, Simţiii,., „carii suntii: atâtă, de, „numerosi, În “Rusia, merg pa

IA

+ Mar ele argumentiă.: “opusi, partisanilorii. „indemnităţii “consistă

în. “de a. .dice că; Rusia cu de: plângibila :stare..a ;financielorii . sale,
U

nu este, „nică-de- -cumii; în,stare. de. a: indemnisa pe proprietari, Darii

BC

mai ântâiii, starea cea cu adevăratii deplângibilă, a, financielori i

rusesc, nu se află nică-i-de- -cumiă, în Aipsa e izitpa căci “Rusa
 toriilorii,:"de la lipsa ahsolită a: publicităţii, d& la lipsa 'de ori ce
"controlit! seriosi, de la: ridicolulii: 'şi sălbaticulit mister” de “care
se află; bugetuilii încungiuratii; '6că.: causele. După aceea, în Rusia,

RY
se află! unii: fondii ': “piieă dvutii! în” midilâce, 'care până 'astădi ati
'tostii' pucinii” folositâre pentru' stâtii și care aii:-fostit''cu' totulitlă-

RA
“Sate''in' jafulii “Durocratiei: “acestea: stuntăi 'dominiile corânei care
înaducă statului! mâă multi venitii: de unu: Și jumătate la sută,

LIB
“mai inultă decâtii'a atâta, “Acâstii voitit Sarii pute: consacra, pentru iin
deiinitatea, : de câre ne este vorba. “Moşiile arabile. (seaii "care șe
poti lucra): din “:dominiile.: 'corGiei, se - împart in -duoă categorii;

TY
“unele “suntii-: ar&nidate : pentru : 'tot-dezuna, la, ţieranii 6: pe: aceste
“domini; carii: Dlătescii: Unii venită: peipetu ;ş de aceste: moșii nu
SI
muimâă 'că, caută, ::să, se "păz6scă”” cineva,” bine de: a nu ise-: atinge,
ER
ci că. aril! căută: să! s6 permită i: actualilorii. lor 'arendâri de; a cum-
"păra totă! proprietatea” piin midiloculii “de'a cajitalisă, “venitulii
IV

'lorii. “ Celelalte: moşii suntii : arendate” pe unii '6re--care' numărit

de“ani; “dint'însele statulii” :scâte.ji-ea”: pucină - lucru! ȘI oficiaţi
UN

priiniesci: nişte: adălimaşiuri: torte. „mari, aceste moşii ârit căuta să

“se' vendă: prin licitaţiune, : acordânidii ' dreptul de a IG” cumpăra
"“fiăcine, fără, nică, o distnicțiune” 'de: castă :scaii de 'origine; "de! stră-
AL

iînt-'seaii: de ruşi. - Toti “cu :acestă . modii arii căuta: să, se! vândă
fânăţiarile: (ivegile); Salinele, “pescăriile, fabiicile şi” uisinele : :(fabri-
TR

“cile unde: se“ lucreză “ferulii, sticlăriile, “morile de; făină, de chăr
tiă: şi altele)” "care :' facil: parte” din” “domniile * corGneă.. * Locurile,
EN

ctimpiile:: ŞI: finaţiurile c6!'depindii de” aceste: 'dominii,! "cuprindit: :0

intindere de şieigieci:: miliâne” “de - dessiatine! (dessiatina,- este de
/C

109 ari): 1), afară “de: păduri, are! ocupă "o: îitindere' de una
sută optii 'iniliâne':dessiatine. 'TOte: acestea,-- astăţli +pentru : buro-
cratiăsuntii'*6 sorginte (isvâri)- pre a: luerativăi: dă câștiguri! ilicite;
SI

şi. de: aceea: ea. se opune 'in tâte modurile “la: “vealisarea ia:
IA

cestui proiectii. Se: “vede! bine: că, în Rusia, pe ork'“ce' ramură &
„adminiistrațitnier:: publieg'+ și: ari arunca, . cineva; - ochii, „aril: vede
U

rea0a „voinţiă: a: "Durocrătiei!! Şi. mesăţiGsa, sa, rapacitte; car: este

piedeca'! Or. căii: reforme seriose, „ri cărui progresi re ali. iai
BC

oma tie, i
pia
:
îs “ | i
; v..
A
e
i „e
.
„în

„uiiz .- ee Lai e ? sgpi . 27 te 7 o. 2 pe

a 1) După. ntsurile; romăpeset,, dessiatina, pcometiică,, este, de 2538

stânjini. Serbanii-Vodă pătraţi. seaii de 22287, stânjini: moldovenâsci piitraţi.
Dessiatină econvinică este 'de''3786 „5 stânjinl Serban-Vodii pătraţi, scaiii de
2963; 5: stânjini iildovenesci” jătiați e alti
 m —
„Cu:atâta. mai: multii. este .urgentii. de a acorda proprietarilorii
0. indemnitate, „Cu. câți cea..mai mare parte. a propietăţilorii
tonciare se -află ipotecate la,; stabilimentele de. creditii-a, le. Coro- |

RY
mei, Dacă proprietarii nu vorii “priimi. nică 0, indemuitate ; cu, ab-
soluta.: imposibilitate , (după: intima, nstră: conviciune, care” “tot
de-odată,-este şi a, .tutulorii 6menilorii practici cari cunoscii, bine,

RA
pe Rusia), seaii de a. face să mârgă, lucrulii.. obligatorii. întiuinii
modii câtii de pucinii satisfăcătorii, seaii, dea. face să le plătâs-

LIB
că ţieranii veniturile esactii,: proprietarii nu: vorii. fi nici-de- cumii
în stare de a.- plăti dobindile datoriilorii lorii .ȘI. voriă „suferi o des-
proprietărire aprâpe: „generală, . Acordândii. o indemnitate; se.va.

TY
cuprinde: într'insa şi datoriile cu ipotecă ;, atunci totii. de “odată
şi proprietarii arii f despovăraţi de .dinsele, - şi, statulii aril . aY6,

SI
cu atâtii mai pucinii să le plătescă pentu proprietăţi. .: - mi,
După părerea nostră, sarit putea adopta măsurile, wrmitâre
ER
în priivinţia aceasta: -
1) Pentiu. fi care provincii să șe ficseze. .0 re, care
V

parte de loci din. „care să se împartă fă cărui capi barbătescii

NI

(căci femeile văduve: şi fetele serviloră . aiii. căuta, “să-și „ooţie” li

bertatea, gratisii). îitinderea acestei părticele. de pământ să vari=
LU

eze.. „după. numărul. populaţiuiii șŞi preţiulă, pământului, aşia în

câtii. să li se. “dea, mai pucinii. ănântă în provinciile” mai Opus: -
A

late, și in. acelea unde pr eţiulii . pământului este “mai mare.

TR

2) Servii cei îni servițiulii, personali, ali. 'signorilorii (dvo=”

rovyie) să pâtă, ave, dreptulii de a-şi “alege, unulii, din aceste”
adică: seaii să priimescă., fiă=care
N

ducă moduri: de, eriancipaţiune,,

aceeaşi . cantitate "de. pămentii. care 'se vă da la. ficare țieranii,: :
CE

şi să “fii supusii la aceleași obliggâţiuni de 'plată, seaii să nu pri»:

a da ceva.
m6scă pămânţii, și atunci să-şi obţie libertatea gratuită, fără
Sa se ficseze unii termini, de unii. anii cu titula, de
I/

3)
terminii- definitivi „pentru servagii în Rusia, Aceşti 'sorocii este:
S

indispensabilii. să, „dea timpi, “proprietariloriă ca să-și tocrâscă lucră=.

IA

„tori liberă;1, să,se aproyisioneze. . „de „animale; “de, ucltele Si de,

machinele” „neceşarie, la agricultură: a
i
U

4), Să se, plătâscă, proprietarilorii 0 intentat de: 0 “Sint

BC

ile: de fiăcare. servil.. parte băvbătâscă; După. ali "giecelea” “res

censementii care s'a. “făcutii în 1857, numărulit servilorii „dle parte”
bărbătesc în -Rusia se suie: ja. 10, 350, 000: de nidivide, din carii
725,000 suntii dy Or.0 vji e... Între cești din urmă, sunitii mulţi, cari:arii
primi. Tibert tatea gratuită, fară puii, dari i fiiudu-ne inposibilii,
a... fai A
 de: a. prevede. mai! “din “nainte! la câtii “Sarii ridica: niimărulii: lori,
noi preferănii a adopta pentru : calculele n6stre 'cifra cea: mai: mas
„ve. Deci: indemnitatea, Sari sui la A, „085, 000, 000 de ruble: Și! “ari

RY
fi împărțită precunii: urmeză: si ii,
| î. a) Datoriile eu ipotece la stabilimientele: ae “credit a e
Statului e i 500,0,000, 000 de vuble!

RA
IO b). Unii înprumautăi ei
Bla sută, contrăctatii” în îns A taci

LIB
truli statului ca şi afară ; Di IE E ÎN n DIDIER)
care! arii contribiii a âtrage Am Da
ral; îu Rusia; pentru suma de" „200,0,000, 000 suble ie a

TY
e) Priisiunea sei împrăi si | | a
ştierea:: biletelor fonciare pur= îi ai |

SI
tândă dobindă, câte 3 Ia, sită a m Pia
pentru stima de. ii. i: 885,000,000 rable
ER
Totalii „4 h1095,000 000 ruble.
7 Aceste bilete fonciâre” VOriĂ, i văscumpărabile, cu preţit po-.
IV

1
triviă, după voinţia guvernului, şi amortisementulii (răfuirea) Suc=:
UN

cesivil . ali împrumutului va pute suiîncâpă, până în cincispregiece ani.

a 5) Fi care, servii “bărbatii ya. căuta să, 'plătescă, : statului
pentru Tescumpărare, de pămentii, într ună periodă de! “trcigietă şși
AL

irei: de an, 5; “ruble pe anti .Şi după ce va îndeplini tâte Blțile

„acestea, va, fi proprietar: i pământului sei, pe care îl, vă, câ
TR

ştia, cu “modiilii acesta, „prin munca sa, ”

6). Unii, servi va putâ.. totii=deuna, . a deveni daareptină
EN

ptopristaralii părții de pămânităi ce i se va: - însemna, "dacă va plă-

ti, odată, tâtă, Sumihă,, ceri va mai „rămâne aîmplini pănă la 100,
/C

ruble, ficsate, Sa stia

7) Plaţă, ăcestorii. cină mule! căt: guvernu se. vai stăini
ee toti cândii se plătescii, iinpositele... |
SI

8). Se va “procede . la vengiarea, Bin vicitaţiane” “di do-:

miniile cornei - enumerăte, mai suși, cu concurenţii până la suma
IA

de 350,000,000 ruble” şi potriviti cu capitalisaţiunea de 3 la sută *

a. venitului actualii. (Cu totii preţiulă ridicati ăi capitalisaţiunei,
U

vengiarea arii „merge iute, fiindă că venitulii trasii de corână din,

BC

aceste proprietăţi ară fi-cu multi mai mare decâtă celi reali). :
E, 9) "Aceste. proprictăţi puse 'în licitaţiune, ară pută să se:
cuiapere de cătră ori “cine. fără distincțiune de origine. de cătră
străini ca. şi de cătră” naţionali, darii 'nu sar “put. ptăti decâti nu-
măi cu- bilete foniiare” emise - pentru. 'indemnitate; ceea; ce -ar face
 ca. în căţica ani-.cca, rai mare parte de- vilete să iiitre în tesau-
vală publici. -.Celălaltii restii.de bilete ară: put6 fi încetiă ; încetii res=
cumpărată de. guvernii, “prin migiloculii: nek Dir (. din: Suma plă-

RY
tită. de servii emaucipați.. DE RI
10) Cele diece milione și mutate, de ruble veniti ce,Dar
pierde guvernulii -rândindii: dominiile- Coronei,.: sarii; pute. încâtii

RA
va timpii. pune. la locii prin. duoă,: migil6ce:. a) - prin --adăogarea
„împositului pentru acțele .de vân(liarea proprietăţilorii: fonciare ca-

LIB
ve ește astăţi. de 4 la sută și arii” pute “ajunge. 8. la sută; b)
prin înființiarea. unui impositii | asupra: moșitenirilorii; “care. să, fiă,
prea moderatit pentru moșitenirile ce vin în: liniă drâptă,, și; ca-

TY
"ve să “crâscă măsurată cu depărtarea. liniei de a lăturea, ceva
"fi chiămată -a priimi 0 moșitenire, o. i: DI Raie

SI
Not ami spusii mai susii că. ne este imposibilă
ER de ai, admite
“favoritul argumentii ali, buroeratiei şi alii;-piotectorilorii că ,.:că
“adică guvernulii marii fi nici-de-cumii: în-stare.. să „pue: a împlini
“acele :sume anuale, a cărora plată:.arii da-o' lesne ţicrâniă; dotați
IV

„cu.o parte de pămentii şi. liberaţi. cu -totulii :de-oră te: oblegăţi-

UN

une de clacă, de lucru și de. dare cătră foştii lorii. signori.. Dacă,
guvernului îi este” imposibil de a îngriji de-stringerea acestorit
-sume, cu atâta mai multii arii fi imposibilă proprietarilorii - de-a
AL

„priimi cesactit veniturile -lorii şi: de a face să,'se indeplinâseă cu

esactitudine lucrulii obligatorii. . „ Pentru. uni guvernii, : mărturisi-
TR

„rea neputințiel de a administra arii: fi totii: una:cui0- abdicaţiune

morală, ali căria resultatii pucinii. depărtatii arii fi: anarchia:-
EN

Împrumutulii de;200 miliâne de ruble, :propusii de'noi; afar i

de imensulii folosi că „contribue la. soluţiunea pacefică: a. gravei
-cestiuni de emancipare, arii av6. încă. ună altu folosii, arii atra- |
/C

ge moneda în această țicră, deunde .ea--a mai -dispărutii.::. si:

„Înfine în conta emisiunii: (imprăştierii) de bilete fonciare: Ca-
SI

„re portă dobindă, nu sarii :put6 accepta: argumentulă::care rcon-

„sistă. în dea. se. dice că aceasta arii 'fio nouăsemisiune de chărtiă-
IA

- monedă. . Chărtiă-monedă se numescii asignaţiile, -seaii /':procuinii

le dci în Busia, biletele: de :creditii,.:emise pentru: sumele:de:100,
U

50, :25,.10, 5.şi 3 ruble,şi chiarii:.pentru suma::de o..rublă; și

BC

- care nu pârtă nică 0 dobindă.: “Biletele fonciare- arii fi: nişte. titu-
“le de rentă; (dobindă), emise momentanii: pentru o: causă- speciali,
= Și. învederată, : garantate : prin. vengiarea dominiilorii :coronei + ce
"Starii începe: acadreptulii: şi Sarii urma în 'cățiva ani, şi. în «cura
suit acestui“ micii numării: de! ani, ele s'arii. absorbe:: de țesaurulii
10
 4 —
“publici, - unde arii :.reintra : după, :cumii; sarit vinde şi dominiile.
-Guvernulii . rusescii ; spre:a i;se:: ajunge::cheltuielile - din. resbelulii
celii din :urmă, acelii resbelă :atâtii: de 'stângaciii începutii.
şi atătii

RY
de stângaciii condusi, nu s'a înduoitii nică-de-cumii de. a -aruneaîn
„circulaţiune. o grămadă. de: bilete: de. creditii (adică, asis-
aţi), “pentru..suma de::aprâpe 490,000,000: de ruble. Această

RA
«măsură: 'estravagantă a produsii 0 crisă financiară ă, : agravată încă
-de :0. administrățiune prâstă -a.ifinancidlorii şi de vidicolulii misteră,

LIB
“de: care guvernulii. caută 'a,: încungiură. bugetul. în. Rusia, în ne
«casulii noţiunilorii:: celorii:! mai: sănătâse. și: mai “simple. a le econo-
- mică politice. Și însuşi: .acestii: guvernii, care :nn se: înduoia nici-

TY
;de-cumii ;:a arunca, :0 asemenea, - grămadă de - asignaţii . pentru o
. cheltuiglă aşia, de neproductivă şi aşia de: tunestă precumii este unit
“-resbelii, Sarii -;înduoi - de: a:emite. o
SI aseminea sumă „de titule
ER
: de - rentă : încungiurate. de garanţiele icele::mai.: seridse, care
“în căţiva au Sarii . reînturna, 'întesaurii, și care ari fi destinate
"ai îndeplini regulații . şi: liniștită! întreprindere ca cea mai: colosală
IV

- din câte -s'aii. începutii vre odată în Dusia,:0: într eprindere de la |

UN

succesul, căria,. depinde :totii, viitorulii țierei! - |

“În fine, adversarii vândiării 'dominiilorii! ici că, această vân=
„dare arii -împedeca, câtii: va; timpii. mutaţiunea : (schimbarea) pro-
AL

prietăţilorii 'particulare, făcândit. să. scadă preţiulii acestora prin

- concurenţiă,:: Darii dacă: nu; sarii :procede . nici-de=cumii “la vân- -
TR

»: diarea,: dominiilorii corânei,: marii: putâ. fi. vorba : de..o .indemnitate

reală :Și : seri0să, pentru: proprietară; deci guvernulii n'arii voi ase
EN

„pune: întră sienori și servi, precunmit: este : numai :de.: datoria: sa să

facă în cestiunea, emazicipaţiunei. :Atuncă “signorii: şi: servii. sari
/C

- afla în ;facia unei ostilităţă. fără “nică o; putinţiă do: o'seâte la ca-
pă&tii regulatii, fiindii ei puși -maă. din nainte în starea, unui ahtagonismit
„permanenti . d6.: “lucrul: obligatorii 'şi:.de « venitalii pecuniarii Tes-
SI

punsii. deadreptulii : de: servi; “atunci indemnitatea arii. fi: numai

: fictivăîs: o--indemnitate fictivă arii fi-totii ună, cu :0-:spoliaţiuie,
IA

“ spoliaţiunea; arii: prodiice anarchia şi anarchia,- arii aduce o „revo=

U

„Jnţiune.i; În. timpulă revoluţiuniii ce..preţiii: aiii :ave. proprietatea

fonciară?: Noă..ni. se :pare:.că -din.duoă..rele să alegem. pe .celi
BC

„anal micii: “Lucrurile: ai ajuiisii în Rusiă în puntulă unde palia-

ativele. şi: chiarii m&surile::luate: de. jumătate:'să:.nu. maă-fiă bune
la, nimici; caută :a: se spună. adevăiuliăi tare; 'câţii de. tare, şi &
„Drocede, fără. întârdiere la, nişte reforme! reale! şi 'seri6se;. căci “de
s.a: merge cineva acoperindu-și ochii: cu: 0 legătură; aceasta, mu este
A
7
 — "15 —.

midiloculii de :a ajunge:la ținta, sa, :ci: din contra; este + micliloculii:

de ase poticni şi de-ai căde, întruni. şiânții (Ii e
Întracestii minutăi în Rusia se află 'începută o. discuţiune:
. între : partisanii ; sistemei. comunale și între: ai: proprietăţii

RY
mare
pentru. partea de: pămăntii
priv,.âte ce se: va: oiitări de legea. c-.
mancipaţiunii spre a :se;da fiă, cărui: țieranii::: „Arii :căuta;: să :fiă:

RA
cineva, orbi. ca. să.nu;.potă,. ved6.-t6tă; dauna ce. aduce imanţine-:
rea în perpetuitate a, ,sistemei comunale, "care se. ţine de. copilă-:

LIB
via, civilisaţiuniă, ;Sistema „comunală, : după.:cumii a observat-o prea
cu: judicată adversari i. ei, este..uni: obstacolii: la :progtesulii, agri-
cultureişi la desvoltarea,; industriei, totii : :easeste . şi :0 în-.
:de- odată

TY
curagiare a, leneă :și a. trindăviei! (fainâantise). :Darii'noi credem. că,
pentru cci dintâiit treidieci seaii treidieci și cincă de ani.câri:vorii urma

SI
după emauncipaţiune;;:: manţinerea, „-sistemei: comunale este: urgentă
de.totă, în câtii-timpii: adică. nu. va, fi comuna, liberatăde datoria,
ER
prin. midiloculii căria-- ea: şi-ar cumpăra: einaicipaţiunea, -sa.-:După
ce. se,:va acita (plăti); datoria 'aceasta „Sarii pute procedeula;:îm-:
IV

părțirea: pământurilorii .pe la: membrii: comunei; ce. arit:-esiste a-:

tunci întinsa, și. acestea, arii; deveni. niște, proprietăţi. particulare
UN

şi ereditare.,.; Va;să,. dicăică, t0tă proprietatea; „câştigată: de: ună:

țieranii, afară, din comună,s din „minutul ce; -arii:câştiga-oși: ca
AL

S'arii, face-:proprietăte „particulără şi: ereditară, a-cumpărătotului. că.

„i Dacă „Sarii: acorda. țieranilorii-:părțile « Jov pămâiitii ca
de: i:
TR

proprietăţi., ereditare:- individualmente :inăinte „de a:sfi „plătită dăto-

Tia, - de..emancipaţiune, este. învederatii,, Că cea; mai niare parţe.din-
EN

e Ata
pa PUTE
COLO i ua Di tir
„-
i câ(4: În; Decenibre 1958; noi, am “adresati: împăratului; proiectulii no-
/C

ii
stru, de .emancipaţiune..: Maiestaţea,,sa, la, trâznisti lăcomitetulii: superior
-pu-
de care „am: vorbiti. Supuseserăunii .acestii „proiectii cenșurei, pe, care
imprim ă, ȘI Se. și afla, subt, tâscii, cândii
indu-și,ea visă, "voiam a-l
SI

su-
coimitetulii! superiori "de einancipațiune puse "pe" văru-neii, d.- capi.
gis
ji .

perioiti ali poliţiei politice “să ne” dică- că proiectu lii: nostru," de, și” s'a
IA

pusii. pe: dinsulit-wi sai censurei,:nni vasputâ: fi publicatii dacă nok: n'amii
consimți. a suprime dintinș ulă totiu-ce se „raporta, la vengiarea. dominii=
U

smănă totii,ca cumil, arii (lice,:cineva, unui: cocierii:

lorii cornel. Aceastg,.
să te lăsămii
BC

Ainice să 'sc6temii „cele: pâtru i6te de la, căruția ta; șiapol. ii

a-ţi” continua, calea:”:, În preschția '“unci! ăstfelii de absurdită ți, -n'aveam
si fact altă” decâtii” să înalții din umeri, şi Să “venuiiţit de a imprima
proiectulii- nostru în; Buisia. ;: Aceasta.:0şi făcurămii, fiincudii 'atătit nial
în stră-
voioși, cu. câții aveamii. deja intențiunea 'de a plecaîn primaâvâră
inătate,și de, a.ne așiedia.,cu Jocuinți a acolo, precu am
mit lacul
 — 16 —
tre dinşii: peste: căţiva: ani: ară fi: nevoiți: de: ăse
despr
şi astielii scopulii,la care arii voi legisla iunea să, ajung oprietări .
ă arii lip=
„si cuitotuli, i 5
iii Trei tendenție:: săli ivitii în "această, mare măsură a

RY
țiuuei:...-Burocratia: își are -şi ea. pe ultra “of: partidă, enancipa=
care. arii.
îi binevoitii 'să:asemene pe servii emancipaţi cu” ţieranii corânei ,

RA
peste:cari :conservându=și: autoritatea ci, să':0 întindă,
şi peste
servilsemâncipa;ţicu alte. vorbe:-arfi voitii să jefue pe
tstă lu-

LIB
mea »-Burocraţii mai” moderați consimtii să vadă pe servii.
cipaţi administraţi altfel de. cumii: sunt țieranii corânei.. eman-
Dar 'nof,
Hberalii, credem că. esto -forte impoliticii: de -a „stabili după
- admi:

TY
nistrațiuui” cu: totulii diferite pentru cele 'duoă, : din “teei.
părți ale
populațiunii: imperiului; :noi avem deplina: convicțiune. că
asemâ
rea servilorii cu: ţieranii: corânei ar face: numat : să crtscă na-
SI
putere'-atătii:de :6sorbitantă deja: a Durociatică „care trage
. acea
ER
pe. Rusia,
lai:0 irevoluţiune ::::Mărindu-se: puterea burocratiei , arii
ajunge să
se:ântindi: și să se” consâcre 'dreptuli'de ! oțiă, pe care burocra-
IV

tia rusescă:.o: consideră:ca proprietatea, --sa “deeptă.și

de: care: ea se'agaţiă tare, șicpentru: nian inerea căria înatica onabilă,
UN

ge iin | impin-
dărtote „refor
ătă mele şi le va; imping 6 pănă cândii va - adu=
ce o. :revoluţiune;:-căcă: ea. scie bine că, refo rmele i-arii
impucina neo
AL

mărginita elputere şi. arii pune e apătii. urici6selorii

în. Noi: credem “Sale răpiri:
nu ii:
trebue. că
a, face pe:servi asemenea: cu ţie=
TR

vanii. CoLGnei, icispehaceştia trebue: a-i: emancipa totii căndi

se e-
mancipă.: servii. :;: Caută: a se da “și noși ra altoiă nişte iustituţi-
uni comunale seridse, reale ârii nu fictive ca cele
EN

ce le posedă.
„ astăi țieranii cornei, O
cin „ISperămii; că--totii așia va: fi și: pentru țicraniii: apanag |
/C

adică:pentru:: țieranii cariy: suntii, ai familiei imperi

iurilorii,
ale,
Sortea “a-
testora să ușiurătă, multi: de “ni părâtulii Alesandru
11, și noi ăi |
veni, deplina” 'convicțiune: că bunătatea și teiden
SI

țicle luininate: ă
le, acesta :păincipe.;vorii, complecta; măsurile, acelea a Je, cărora
IA

baseslesa pusă elii;.'. Caută să “însennămi.. aici: originea:

apânagiuă acestorii
spre a! 0 icunâsce “lectori străini:> Acestea nu
U

suntii
MISCA ficiâni câştigăţi, și. miscăi inoșii' cumpărate”ae familia, im |
BC

ral. Droetiit arti crede, cineva; ci impăratulii Pauli intro: de-

in6țiă, zcu: 0, trăsură de condeiii „dec că; cutare lară
„şi cutare
sa:
itede;ţierani, desat dominiiloră, corânci -vorii dei
vată a familiei :iniper cui propri etate pri-
iale sut titulă de țieriii ai apănagiu:
Puciiii 'dupăiceei ; sin 198 „ împăratutii infiiuț
stai y
lui...
Die

iă unii mui=
 nisteriit! ali apanagielorii, “celt dintâi ministoriu infinţiatit în: Duisia:
(ID). 'Bubt donmia. împăraului Nicolae, unii nnare-:numări de. ţicrani
ai: dominiilorii“'corânei fură declaraţi -"de. țierani” aj:-apanagielorii.: La;

RY
"1838! intro (i,:pe cândi s'a înființiată. ministerul dominiilorii,-unulă
- din principalii: demnitari :aă : imperiului: spuindă :“împăratului: Nicolae
că: âmblă “vorba prin publică: despre asimiliațiunea, : 'țieranilorii:. din

RA
apanagie cu: țieranii. Coronel"; prin acesti! respunsii fortei: deninii
de :a cugeta cineva asupra, . lui: ii Patti iii e E RISE

LIB
„Publiculii. servinşi6lă, căci „nu .voiu: face: aceasta; :nici- odată:
jNimini nui: pote prevede: viitorulii: „pote: să iisc : schimbe. :xre: oda-.
„tă forma, guvernuluiîn Rusia, : == nu'subt'dominia mea:" binc:::înţie=

TY
„L6să;:2- ci “subt: succesorii m6f.;: de iaceca. este: bine, pentru: totă
»intemplarea,. ca: familia imperială să;'posâdă, proprietăți private.LR

SI
;:- Acester'memorabile” vorbe ale; campionului
ER celui: mai ardente
„pentuu: absolutismii merită de: a fi "cântărite:! icu: mare -“băgare de
S6mă, ec ee tă ta
IV
-
ia ' . ;
ma. : 2 pe . ă
- ,
. . po . .,
vai .
.
să IS Te în în ai n. , .. ți, . ;

p: S. Paginslă precâdente” sg tipăriseră” căii: not: am; “citită

UN

în giurnali N Srânlă, du Ss Maitic, 1 eoufirmijiinea unt, nuvele -poe

AL

sii

| vă: antii după! mârtea D. ta Tostovtsău Vonda” tija!” “dei a

TR

operă, retorină (oa mai 'colosălii de “care: istoria“ “Ruisică, are! să- -Și
“aminteșeă, “şi de S0luţitunea, căria, depinde, totii, viitorul ţierel., la
EN

op.

şi“ovia “Cmc, sa eta are Iu ausajile veci, dh unii “

/C

sea. LR si „i 4 ai
” =
a ps IN +
DEI Ș te, , i pp, pa INCE 97
CNI i ăi a da. : RI 2 CA Lt) Â* Pa e a. mii

RENI în 1798. Sai înfințată: Şi niinisterulti 'cosinerciului carei s'aiides:

SI

inţut i 1812, ȘIs'a întazumitii, atunci; (AL „inisterulia. financielurii.. În,1$02,

Ja.S (20) Septemhre, “fură. înființiate cele.”„ŞISDte,; miniștere,, salii, “ustițică,
IA

ali. interiorului, “ali instrucțitunei “publice, ali, afacerilorii străine, ali res-
heliului, ali marinei. Si” “ali fiinanicielorii.;* În 1809! Să: “înhinţiă: “ministerulii . -
U

poliţiei, care s'a. desființiatit: în: 1819 Și S-a: noătăbilitil îi: 14926 'subtititulă
de: capii: îalit: corpului: de gendir mă, căpi: “superigriii âliisecțiunei! a: treia
BC

din caricelaria imperială; în: 1911, se, „stabili icontrolulii generalii, ali căru-
ia “capii avu rangulii. de, minișta;. direcțiunga/ ; generală: “4, „poştelorii ȘL.ă
podurilorii $ Și “sioselelori fură vidicate” în tahgălu de iiistere, „cea, dili:
tăia în 1823, cca de a duoa: în Decembre: 1505 - ministerului caset: impe-
" viale se iuființiă in 22 Auoustu „0 Septembre) 1526, şi alu dominiiloru
„curonci la 1 (15) Ianuarie 1538
 78 —

omii a le căruia: acte: pârtă: înveder ata. probă. de: nesănătatea: min-
ţii..sale,: și care;.este: objetuli de urgiă ali Rusiei întregi , aceasta
face .să:se. cutremure. cineva. "pentru: “viitori! “Uride: mergemii noi?;

RY
care genii irăă..a: pututi inspiră guvernului! rusesciio astfelii:de
alegere ?;.A:se confia grrjea- emaricipaţiunei la: comitele P...., darii
aceasta ;este, de ase: precipita cineva de bucuria .animei: cătrăo re-

RA
voluțiune
!:;.:. ..;::;Dumnegeăă să . protâg ă pe Rusia! Viitorulă ţiere!
nostre redevine întunecatii și ameninţiăitorii ;: naufragiulii: pote că

LIB
este: mal: aprâpe; de: întîmplată -decătii starii. crede, it
» Ceva -face: noulii: president: alii comisiunei? Redigea-va: 'elii
vre. “unii: proiectii; logicii? : dari ;pentru : aceasta, elii este, cu. :totulii

TY
incapabilii.; „Acordănduese,, ţieranilorit 0: emantipaţiune. ilusoriă,
lăsându- isubt jugul proprietariloitii, şi. conservândă acestora, pre-

SI
cumil: ar. voi ;partidulii. retrogradii; -dreptulă : de'a -:aplica,: asupra
ER
acelora; pedepse. corporale,. estettotii ca: cumii sarii dice serviloră : -
de acumii inainte voi veţi purta numele. de 6meni liberi, .:darii
niel-de-cumii nu sta La) 6 DEA a „Sue nici + de munca,
IV
UN

pati

tiu, icre i ii de escese..ie gi De a pune, lu=

crurile; țotii înstar ca, îinde crai. ele. acumii trei ani, arii, fi nu nuimaă
AL

„uriciosti dară si peste,putini. Altmintenă „dacă, „nişte consiian

TR
EN

ce Sarii, inteapa, a: celă. intânt xeâbel ce Sari ivi, îndată. te

ori, care inemicii:, arii, „pune pitiorulii pe pămentulii vusescii, Şi; ari
/C

pioclama că acordăză servilori libertatea” reală, dându-le 'de pro-

prietate grădinile cu- locurile ce le -muncescii: acumii- pentru dinșii;
tusia,: arii: căd6: în :abisii! iAsta este dorinţa :retrogragilor? „Șeiil el
SI

6ic. la: «ce iresultate Vor: ajunge nesimţitrele lori adoperaţiuni ? fă-
ră:0! Emancipâţiune * ădevărătă ȘI „logică, “rezimată ! pe''o: seriă de
IA

reform6,; 'veale SI. seri6se,, "operate. pănă, mai, este timpii, “guvernul
vasperis-mal.! inainţe; idea, implini : cincispregiece. ani. „Acesta, va. fi
U

„ xesultatulii:idomnică împăratului Nicolae; ; resultatulii,adoperaţiunilorii

BC

„pis, de, onsiliarii! “aleşi: și fopnaii dd6 „dinsuli, Și pe carii: i-a lin

colon, şi d inbrigei Tuit: N puii i ci

io! iritatrel Cs
Pa e : DIE
0 CERIS E RI O
| IER
mpi
 PCI

RY
, pe a, po
o. . ae aa po. - : „.
i
„ră ... ete e .. mi

DpsPRB NOBLEȚIĂ,
DESPRU SEEVAGIĂ,
Pai Ea .:. Sea a a pa ae

RA
e IERI -) Ai pei a de

LIB
NE IE a ai Și e a]
| - N ei |
despre
aa Fa
adunările a
cteclice.
Mit
... |
i.

TY
N ii Îi E DR Pi i ri apti Și ..)
- :

„a i = SR SL aa Pai i vi i

- Monarchia rusâscă sta: începutii de la 'anulii: 862; precumii

SI
ER
“se: scie. Până atunci. diversele: triburi care 'locuiaii: Rusia, fiindă
-pucinii . numerâse .şi.; răspândite: într'această: ţicră: forte: întinsă,
IV

trăiaii: subt unii regimi: jumătate patriarchalii,: jumătate republi-

UN

canti, avândii:tâte acelâşi drepturi-cu: o:;perfectă egalitate; tră-

“iati -subt. uniiregimi a căruia imagine -fidelă,:-se mai :vede. și astă-
Qi în comuna: rurală .rusâscă (mir)... Oraşiele eraii forte :rare 'în
AL

Rusia în acea epocă; fiindă :construite:-de lemnii, ele se: distin=

„geaii; de sate numai printrunii mai mare; număriide colibe la unii
TR

„lociăi;:şi: prin: îngrădirea; lori de giurii: împregiurii,:'care parte :era

făcută de/lemnii, “parte de păniântii;.:::Această îngrădire le: a dată
"e

EN

„numirea de oraşiii: (gorod' care se :derivă de la :gorodit,:a

: îngrădi). La, Qînsil nu. era, nici! o:diferenţiă de . drepturi: între
-orăşiani şi fierani. În familiă că. consideraii. de: capii: alii -ei--pe: celii
/C

-mai::bătrânii; prin: oraşie ca și prin:

sate .tâte: funcțiunile, :chiarit:
„şi. .cele „mai înalte, erati .productulii -alegerilorii . directe;:care -se
SI

„făceaii prin întrunirt':generale: (vece),..şi totii. “intriaceste:Întru-

.niră ei :se-.ocupaii:de tâte.afacerile care iiteresaii ; comunele ,::.0-
IA

“vaşiele seaii. satele (fiind: că în: aceă' epocă înseși oraşiele:nu erau
+maă multii: decâtii- nişte comune: mai: numerse ..decâtii.. celelalte.,
U

şi încungiurate, cumii: dicii,. de câte: unii .meterezii). -Titula: de

BC

: kniaz. (capii) nu era ereditară precunii. s'a făcuți în. urmă În se-
„minţia, lui Rurilz; câtă pentru titula de boyar,.'se. scie că. na
fostii ereditară în nici o. epocă, şi..că nicl-odată: n'a, Încetatii de
a fi numai pe viâţiă. “Triburile: septentrionale, . fiindii. slăbite - de
nișțe . neinţielegeri . dintre dinsele: și .de lipsa de: unitâte.. politică,
 —s0—

fiindii neîncetatii espus e periculâselor invasiuni ale Variagilori seaii

„Normadilorii, şi voindii să-și ajbe o securitate complectă, chiămară
trei capi variagi, trei fraţi normandă, pe. Rurik, pe Sivar şi: pe

RY
Truvor ca să se "facă principii lor (kniaz), şi: în acea epocă, titula
aceasta nu insemna nică-de=cumă! unii suveranii, ci unii capii mili-

RA
“tară. Spre a-și garanta securitatea lorii, Slavii dela Nordii renun-
ciară, de a mai alege pe kaniăzi. şi confiarti tancţiunile acestea
la trei Variagi, cari căutaii să aibe o trupă. de Gmeni armaţi

LIB
- (drujina) spre a apăra triburile ce se puneaii subt protecţiunea
„lori. Însași alegerea, locurilor deresidenţiă a le acestorii trei capi
arată îndestulii natură “funcţiuinilori lorii mai multii militare de-

TY
cătii administrative. Nică unulii din acești trei capi nu se așiedii
Ja: Novgorod, care era oraşiulii celii maj principalii dintr'ale Slavilori i
SI
de la Nord, Rurik se așiediă întrunit orașiii pe care-lii construi
ER
la gura riulețiului- Wolhow pe marginea, . ăcului “Ladoga; ;: acestii
soraşii numitii în: vechime după, nuinele lacului; se -ntuiniesce: astădi
„Xe cehia. Ladoga (fiind că noulit oraşiiă- cu acesti: nume este con-
IV

“Struităi de.: Petru “ aprâpe : de. cel vechii). :Din astă posiţiune elii
UN

putea; de 9. dată: Şi a:protege::Novgoroduli: în contră invasiunilor

variage,: şi-a: domina pe ăcestii orașiă, situatii aprâpe de sorgentele
“o Ihowului, care ese din: laculii. Jimen.: Sinav “se” așediă.. întrunii
AL

„oraşiii pe: care-l: fundă.: :pe: marginea: lui: Belo-Ozero (laculii Albii),
:şi.:care “luă, numele; lacului; pe ţiermulu 'septentrionalii! al': căruia
TR

sera situatii: (fiind: că ; actualulii: oraşiii. Belo- Ozero a construiti la

| “începutul; secolului : ali * unspregiecelea de sântuli: "WVladiirit ;
EN

la “gura: Şiecsnei): iÎntaceastă posițiune,::Sinav. putea să aperei'pe

“Slavii dela. Nord-Est: şi “de '-las Est. înfine; apărarea, fruntarielorii
/C

ide: la Sud şi de la: Sud-Vest: fu :confiată lui "Pruvorii, ;câre: se:-așie-

(ăn, vechiulii:: :oraşiii Izborsk, “vecinii. cu Livonia: şi 'aprâpe''de
“Lithuania (Isboiislki este. astădi unii târgguleţiii ali provinciei de Pskow).
SI

-Novgorodienii: vădiură, îndată; pe apărătorul chiimatii: de: dinșii

- =spre“a-i:protegia-că 16 calcă drepturile, şi atunci:,. spunii cronici-
IA

“less isbucni o':răsedlă subt. direcţiunea; lui. Vadimi celii Bravit, care
„fu: învinsii::şi :omoritit: de: însăşi: mina lui Rurik.: Cestii” din. urmă
U

„profită: de aceasta epre “a şi. însuși 0. însemnată, .parte:.de' putere

BC

în :guveriii, şi spre:.a doriina; maj multă: timpil. Novgorodulii, veni

ŞI să aşicdiă liiari ia: “porţilezadestul oraşiii unde, după tradiţiuni,»
«Se aratăşi atuniii loculii: ociipatii , Odată de locuinţia sa, încungiurată
„ude metorez6y+ loci: însemnați "pină în: dilele, nostre; Subt:: nuinele
„de: fortereşia. dul +Durils: (Rurtkovo' sorodisece): i
 . RR _ NR Pi ; 3 ” ,

81 .f
— -
- ...

„3. Administrațiunea interioră. continuă a fi totii electivă; „în

Orașie,. care erai "prea pucinit: numerâse, în husia- în acea epocă,
funcționarii superiori, posadnic ii, tisiatskoii eraii aleşi: de
adunarea, populară: (ve.ce) și -provintia recunuscea autoritatea lorit.

RY
într'o .stâre. atâti: de..pucinit înaintatăa societăţii, limitele puterii
principelui şi..a le. capilori electiv, mai nici de-cumi nu puteaii

RA
neîncetate CON-
fi însemnate întruni. modă luminati și - precisă, și
flicturi. se - născeaii între -dinşii. După mortea. principilorii Siuav -

LIB
şi. Truvor. cresci. totii mai multi puterea. lui Rurik, care adăogă
orașiele și drujine-le lori la a le sale. Principii. cei nui aduseră
cu dînșii o trupă“de Gmeni armaţi, bravi și audacioși, cari -îm-

TY
părţiseră cu- dinșii aventurile şi-.pericolele, și cârii, fiindu-le: toţii-
_de-una. din. ce în ce mai necesari, se afla. naturalmente chiămaţi

SI
- a împărți” cu .-dinșii. și prosperitatea lori. . Capii “acestori soci.de -
arme fură așediaţi de Burik în diverse orașie, spre a manţine ordi-
ER
nea! şi -a face. să 'se cunâscă: autoritatea supremi a principelui,
'darii fără să atingă, în nimicit puterea adunărilorii populare (v eve).
IV

e,
Funcţiunile : acestori guvernatori. nu numai nu erai ereditar
UN

dară: nici chiarii inamovibile, şi aceasta puse; obstaco l Ja stabi-

_ Jirea 'feudalităţiiîn Rusia. Resoltatulii lorii. fu numai de a supu-
- ne definitivit':sa tele politică -a, oraşielorii, fără a atinge
la - puterea.
AL

ţera-
“în. nimici: egalitatea generală a locuitorilorii,. fiindă -că toti
muri după 0 dom-
nulii dacă, voia: putea :deveni orăşianii.. Rurik:
TR

ani, şi lăsă unii fiii. in etate de.dluoi ani -

niă “de! ș&ptespredece:
în mă-
„anume; Igor. :.Oleg, “unchiulii acestui principe, luă puterea.
EN

ali Nor-,
nă, și, împinsă fiindă de acelii gustii belicosii paaticulariă
luă
mandilor, -se dirigiă cu trupele. sale -cătră, micdiă-dia. Rusiei,
că -pe Dnipru,
„ Kievuliă, orașiii aşediatii. într”o -situaţiune: magneti
/C

i în Kiev
- omori pe Ascold și. pe Dir, duoi capi normandi cari esereitai
Necesităţile
puterea de suveranii, şi mută acolo capitala Rusiei...
SI

stabili și
rea. la manţiner ea, puterii într'o
" vesbelului, dificultățile Ia
multi. importen ţia capilorii militară |
_ţ6ră, “nouă, :făcură să erescă,
IA

: “Pe. cândii .Olegii . inchiăiă

cari încungiuraii pe principii variagi..
militari al
unii țratatii de pace. cu imperiul -Bizanţiului,: capii.
U

. lori” înscrise
>. âcestei. epoce; subt. titula de iral, văgiură. numele
BC

Vladimir iă, strănepotuli

în tratată după ali principelui. Săntuli..
că - cre
- lui Oleg: şi- nepotulii lui Igor, cvea abitudinea .de-a, dice
„_ Ginți6sa sa drujina.îi era mai preţiosă decâtii „argintulă şi au-
va
de-una
rulă, pentru că,.cu 'ajutorulii şi cu valenţia,. ei, elii: totii- socială:
'aurizşi argintii. Cu modulii acesta, posiţiun
multă ea,
av6
 N
0
Ea
N :
4 ”
Ii
A a S

ȘI politică a Varingilut veniți în Rusia, se. mări cu multi mai

presusii decâtii chiară a indigenilor celorii mal “de căpeteniă; dariic
"mici. unii, nici -alţii nu constituiaii aceea ce. se :numesce o noblețiă,
adică "o castă care să se bucure de dre-care privilegie; vechiul

RY
spiritit slavii, 'spirită. esențiahnente xepublicanii.. şi: democratică,”
nu
perinitea - aceasta "nici-de-cuimii ; Gmenii carii comandaii - armatele

RA
ŞI eşercitaii puterea. adininistrativă, au: forms nici 'o castă,
ci o
„atistocrațiă "esențialmente" nobilă, preciunii: se află în cea mai
'ma-

LIB
E ve “partea republicilorii, și a. căria imagine complectă
ne o arată
astigi Serbia, care este o.tepublică cu ună suveranii în.:capulii”
ci, Sali vădiuti “familii care Sail: manţinutii în regiunile cele-inalte

TY
a le puterei în 'cursii de mai! multe 'generaţiuni,” dară ele sai
manţinută. prin. abilitate şi” prin ayere, '6rii nu. prin „privilegii

SI
„ereditare, căci n'aveai, “Posiţiunea fiă căruia, depindea, de.-la
me- -
„zitulii” seii, de la starea Să scuti, mai adesea -de -la - asardă;
ER
pre-
„cumii se: întâmplă, aceasta-. mai totii-de-una în lume...
"Săntută : Vladimir la mârtea a
şâ, care. s'a întemplatii la.a-
IV

«nulii :1015,. împărți statul sei la, trei. fil -ai :sei. "Această .pre-
șilă mare căută să pierăă pe Busia şi: îi împiedecă desvolta=
UN

rea ei: pentru mai spultă. timpii; dart, fiindii făcută de o inteli-
„gențiă așia do: superioră ca: a săntului Vladimirii, fapta . aceasta,
probeză
AL

. până, la, ce punti domnea în. Rusia la: acea. epocă

spi-
ritelii “de egalitate chiarăla inaltele regiuni politice,
unde nu: se
" admitea ca membrii familiei domnitâre să potă
TR

“lui indă mare dintre dinşii.: În: moravurile: slave,deveni supușii ce:
vechimea. nu'se
“da primosgeniturei ci cetăţii; nu era, fiiulii. care succeda. tatălui,
EN

celii- mai-mare: dintre. fraţii "următori - Suceeda. fratelui. ci

seii - celui
„mai mar6;. elii lua, titula de arc principe (Velikoi Kniaz),
/C

„esida “în Kiev, și mai tărdiii, de pe 'la finele.

secolului “alti duoi-
'spredecelea, residenția s'a mutată la Vladimirii: Mai la fiă care
'suire pe -trohi
SI

a marelui
i principe. principii apanagia ţili se
„(ce
da venituri: de ătră suverani), - scimbaii
apanagicle. pentru.'ca, “să
IA

le ocupe fii care: dupii ordinea, ierarchică a, lori

urmându- se: graduli ce. venea. atunci,
de vechime ce fiă. care ocupa
casei lui Rurik. Apanagiele au erai proprietăţi :în ; genealogia
U

indusiduale:și
BC

ereditare, ci. eraii'a "le: intregci “case a lui Rurile,

dintr'insele fiă care din membrii “acestei
. și -se împărtiişia
familii 'care avea; drepti
„la unii 'dpanagiii: Dacă, murea vie unii
principe apanagiatii . și
lăsa mai: mulţi fil, aceştia, împărţiaii între:
dînșii- posesiunile _tată=
“lui ler. Autoritatea marelui priucipe. era,
onorifici Și -nominală;
Li
 «putere reală asupra vesilo
0 ci
el mavea “ni rii
sei “apanabia ți...
Diutr'o ordine de. lucruri -așia de complicată; și aşia: de bine făcu -
“tă pentru: a slăbi:0 ţeră, lesne! își pâte: imagină, cineva ce dis
cordit şi ce. gâlceri 's6 iveaii. : Rusia „arit fi “perii, stari fi» ab-

RY
sorbită de Lithuania în secolulii 'alii patruspre decelea, “când tu
epoca de renascere a acestei” din ubmă -snbi marele Guediminii,

RA
dacă Providenţia, în înalta sa înțelepțiune. ficundii:să, ese binele
din răi, nuine ară fi trămisă invâsianea: Tartarilorii și teribilulii .

LIB
_jugă ali acestori barbari, cari verait cu totul “neabili de-a con».
solida cuceririle lori; deci din politica. lori. cea, nedibace :se nii-.
'scu unitatea Rusiei. “Îm epoca -apănagielorii, boierii: şi capii mili-

ITY
tari, * fiindă: . nemulţiuraiți de: principele. apanagiată. în „serviţiulii
a-
„căruia 'se' aflail el, adese-ori treceaii în seriițiulă altui principe
panagiată. Întinderea erei, „pucina populațiune. care se „ata în-

S
pu-
- tr'însa, “marele numără de moșii intinse. firă margini, lesne
ER
in serviţiulii - căruia, intrati „acei boieri seuii
"teai, permite principelui
:api militari, „săle dea atâta, pimentii și încă: mai multi decâtii
IV

dreptii și
câtii ati avutii ei în principatulii de “unde veniaii; acestii
căuta și de 4 sti-să u-
necesitatea 'ce aveaii principii apanagiați de:a
UN

multit impor
“prețiuiâscă serviţiele . bărbaţi:oră „capabili, ridicară
de arme, darii ei
„tenţia boierilorii și a celorit. mai de. căpeteniă 6meni
i nu-i dis-.
AL

nu” forma nici o'castă in parte, nici unt privilegii creditari

ală.. Popu-
tingeaii din ceilalți Gmeni, și posițiunea ior era numai person
categorii, adică:
TR

Jaţiunea, afară de clerii, în adevări-se înpărția în patru

. 2

aceia. carii
A). Omenii: carii serveau statului și pe principe,
ei sc” numiai i druj ina, și
EN

în “cei: dintâi “timpt ai. monarchici “ruses

“Mai tiu diii,: cândii: ei dere-
membrii -loră numiţi drujinniki.
, ca-
nică mai numeroși, se. numiră slujilyie. liudi.: Într'această voia -
/C

da funcți unile: cui

tegoriă, principele admitea pe: cine. voia: şi.
elă, - Aci' adevărata lui putere, baseaputerei săle, și prin-
afla se
=

loră.
SI

cipil câveati. cea, mal mare stimă pentru capii druijinei:

orilorii lotă |
Bani fiind rari într'acea epocă, princijii daii. servit
IA

- în: pămenturi |
cea mai mare parte a. plățilori lorii. (Emoluments)
te durăîn -
mai multă seat mai pucinii” întinse;și sistema, aceas
U

ta
usia până în secolulii ali. optspredecelea.:-
BC

(gorojane), :din ca0.riparte se

3) “Locuitorii oraşielorii aceast ă din- în-
urmă
ocupa cu comerciulii şi cu industria, fiindii
„că in starea copilăriei, -: II IE N E RI NR
„2: 8) Cultivatoriă lo, . țâră. (smerdi), din „Cart -
tocuitori:
uni: cultivat -pământulii -lorii propriii”, alții: luai „în arendă
2
 = 84 —
pihnânturile sJu jilyie liudi-lorii; : seait”
la “aceștia pentru .
îşi închiriaii 'bracicle
lucrările. cămpului, fiindă. altfelă „cu totuli :li:
„beri de-a trece de. la o -proprictate
la „alta Epoca fiesată pen-
tru această, trecere : so începea: la 19 Noembre şi se termina

RY
Decembre (ea - cuprindea. s&ptămână,. din: nainte la 3
de 26 Noembre,
care “este. sărbătorea săntului. George:
de iârnă, şi. septămâna ce

RA
venea după acea Qi)... i
4) Sclavii împărţiţi, în” ducă. categ
orii, adică: pri so! Nerii
„din. resbolii. (rabi), şi. sclavii (holopi),.

LIB
=stare, din naputinția. de. a-şi -plăti “datoriile” cari ajungeaii în astă
"-seaii sclavii, voluntari pentru unii .cătră, creditorii lori,
Ore. care timpii mai multi seaii
|
mai

TY
pueinăi indelungatii - A cestii. din urmă
balla) se adopta de individele. lipsite
“genii de sclavagiii (ca- .
de midilocele "de esistențiă, |
„care Îşi” alegeuii de domnii : pe

SI
„unii .omii â căruia: bunătațe Şi
“umanitate le era cunoscută, lorii,
şi se făceaii.: sclavii: lui pentru
ER
ună timpi mai multă Seaii mai pucinii
îndelungatii,
acesta era oblegatiă de a-i îndestula.. rii domnulă
la. tâte lipsale oră.
IV

: Cu: tâte acestea, nu cra nici p barieră

goril. sociale; -unii locuitori de Oraşiii între diversele cate--
UN

şi chiarii unii. cultivatori

-de-pămenti, priimea. de la principe „unii
“jina şi fă. Smenilorii din 'pământii şi intra în a ru-
drujina: deveneaii
-une-6ri; locuitori
de orașie scai chiarii cultivatori
AL

. de pămentii, după cumii „voi

- ȘI după. cumă „cerea posiţiun a
ea loră... Pedepsele “corporale.
necunoscute ; condica rusâ erati
TR

scă -a lui Iaroslaw celii mare :(din

„colul. al unspredecelea) numită Russkaia „se
| obiceiulii “din: acel .pravda, urmând. |
- timp
iii, cuprindea căte
EN

(slutire seaii tăiare) legală. pent

va casuri, de mutilațiune
ru : omori. seat pentru răniri,
“nică în: legislaţiune
, “nică în 'obiceiti dară
pedepse corporale cu “bastonulii, nu -era vre 0 urmă de aceste
/C

cnitulii. . Aceste pedepse s'au

' cu nuele, cu” flagelulii- seaii
-cu -
într odusii în Rusia în epoca jugului
mongoli și Sai manţinutii pent
SI

ru toţi fără, distincțiune pân

1762,. 6rii de atunci Ancuoa,;: ă;la,
numai pentru clasele inferiore
IA

societăţii, adică, pentru burgesia a::le

, cea mică, „Pentru țerani
tru: soldaţi; . pedepse aurici6s şi pen-.“
e- care şi astădi formâză
„ministr
U

aţiunei şi a, de sine numitei basc a. ad-

o În „orașiele cele vechi, esist justiții din ţâra, nostră.-
BC

a, adunarea, populară (ve

-re _ adesea, contrabalanţiă auto C6) ca- --
ritatea Drincipelui; : încă, prov
de la Novgorod şi de la Psk inciile
ow îşi conservaseră înseşi vech
forme: republicane, cu unii ile lori
prin
"prea .restrinsă, -. Norgorodulii cipe alesii și investitii cu: 0 putere -
totii se
. mai ţinea de. obiceiulii:
de-
 a alege: totii-de-una pe. unulii: dintre numeroșii principi" 'apanagi-
ați, .:cari toți se_trăgeail de!la Biurik; rii: Pskow,. -fiindit -maj
vecină cu Lituania, uneori alegea. principi lituanieni. -Avuţia a-
cestorii- ducă. oraşie, și mai cu':s6mă, a: Novgorodului, ale căruia,

RY
posesiuni nemărginite- cuprindeai Nordu:lii Rusiei şi se întindea
-de la ţiermii golfului de la Finlandia până la: marea Albă,la munţii

RA
Urali şi la ţiermii Camei, intinsulii lorii. comereiii , - permanentele
- din care făcea
lori relațiuni cu alianţia“ (ligue) anseatică, parte
le.da-o importenţiă 'escepțională, le - permiteaii să ai-

LIB
Novgorodulii,
pe “trupe numerâse, şi prin midiloculii unei alianție între "dinsele,
esistă
nu.ii
“să, resiste principilorii -din “casa lui Rurik încâtii timp -..

ITY
- unitatea, - Hlinow
rusească; (actualulă orașiii. Viatka), această
coloniă fundată de Novgorodiani, oferi iu secolulii -alii patiuspre-
gecelea, şi”. ali. -cinicispregecelea - uniculii. esempluîn Rusia de. unii

S
statii. fără principe,. de o: adevărată, republică; “darii în urmă cădi
ER
lui. loan IL.
- şi câ, înaintea: armatelorii Ii
„+ Principi v&gdindu-şă. adesea autoritatea supărată şi limitată
IV

de vece; în -oraşiele: vechi, începură. afunda niște: .oraşie” unde să -

Aceste
instituţiunea vecei. oraşie ofereaii -au-
UN

nu fiă admisă
torităţilorii lori unii. cămpi mai întinsă, fără piedecă și fără res-
tricţiuni. “Aşia, în. secolulii ali duoispregecelea, . Vladimir, fundat -
AL

deveni “capitala, Rusiei, în loculii vechiului. Kiev, unde o

- din noă,
burgesiă cormerciantă, numerâsă. și avută, punea, la umbră autori:
urii. - Se “vede darii că la
TR

“tatea principilorii şi împiedeca.puterea.

„acea, epocă națiunea. rus6scă,. era multi „niai liberă .decâtii cele-
subt jugulii feudală. i
EN

lalte naţiuni a le Europei: supuse

- În secolulă ali treispredecele a, invasiu nea” mongol ă acoperi
de ruine şi de stinge -toă Rusia, afară de Novgorodşi de. Pshkov..
/C

o-ideă
“Din, fericire, Mongolii, populii de totii nomadii, mavea nică
de politică „nici de administraţiune: ci “voiaii ducă lucruri, voiail
SI

semne .esteriore de supunere mai complectă şi tributii mare..

cea a:
Spre a; obţine acestii tributăi,ei confiaii stringerea lui uniuia, din-
IA

ă datoriă, s6
tre“ principi, care, spre a îndeplini - mai .lesite aceastMoscvei
aflainvestitii cu drepturi întinse. Principii din casa: , fiiindi
U

mai prefăcuţi şi mai fericiţi. decătii agnaţii (consăngenii) -lorii, şi

BC

sciindii să facă pe chanii tartari a, le atribui lor dreptulii: de.a stringe

tributul, se apucarăde jafuri din.care se inavuţiră; apoi profitară |
ţi . apanagiaţi
- principi
de aceste. avuţii. cumpărândii de la mai mul
-Du-
staturile lori, 6rii dela alţii văpindu-le - cu armele în: mână.
pă ce devenirii puternici,
u : - . sv.
ei. începură. o luptă cu
. pa “A i
: Tartarii.
x
-“
Celi TPaontapii (lati
 86 —
dintiiii care cuteză sii intr în e_
luptă pe faciă, fu. Dimiuti : Don-
skoi, numitii așia 'Qin causa victoriei strălucite ce â reputatiă. la
Kulikovo, pe țiermii. Donnlii în 1380. După unii secoli de lupte
cu norocii variată, loan III, strănepotulă lui Donskoi, scutură de

RY
totii jugulă mongoliiși termiiă marea --operă a unității Rusiei (1). .
„_. Jugulii mongolii aduse. o mare scliimbare în moravuri; scla-

RA
i vagiulti politicii făcăl să dispară sentimentulii „demnităţii personal
e. -
Principii _rusescă erai. oblegaţi a merge în ordia (la horde) cha-

LIB
„nului tătăreseti, spre: a priimi.de acolo investitura, staturiloriă' loră,
Si cândă- se. înfăcișiaii chanului, ei căutaii să stea în genunchi
inainte-i; după.ce pletaii de la: corlui, tulei. căutată.
: să mai facă,

TY
o. curte stăruitâre și prea plecată Omonilorii celorii mai influență
ai: ordiet mongole; dacă cădeaii în disgraţia chanului,. ei se în-

SI
„căreaii de catene, se torturaii și se omora fără să-y cruţieze
nică
0 umilire: După, ce cumpăraii prea scuinpii investitura, 'staturi-—
ER
lori lori, că puneaii unii „jugi greii asupra, supușiloră şi:
se des-
daunaii cu țirania și cu jafurile: de “afronturile. ce sufereaă
IV

'în
ordiă. » Legislaţiunea. se schimbi; moravurile se .prefăcură * înti”o-
UN

asprime și.o barbarii necunoscute până atunci; pedepsele Corpoa

- vale se întroduseră in moravuri ȘI în legislaţiune ; nimini.nu
„scutitii de .dinsele,. nici: 6meni cei cu posițiuni mai mari, era
“nici
AL

„boierii, nick. chiari descendenţii. principiloră apanâgiați,

„trăgea. din „Rurik, :după 'ce“ se despoiară de: apanâgie” cari . se
intu'unii
mod -seaii întraltulii. și după ce fură. reduși! a deveni: supuși
TR

marilorii duci. de la Moscva,.ai agnațilorii lori: ai

e 2
EN

> -
pă pi . .
Pi , A .
i

(ID) În 1462 la înălțiarea sa pe!

/C

tronii; “eli cuprinse principatulii

Porovsk; în anulii nrmătorii „onstrinse
pe principele Iaroslaw a-si da
„"Schimbii 'principatulii pe domnii private;
„Cipele Rostow; în 1478, sfărâmă guvernuliiîn 1474 tăcă totii âșia cu “prin- |
SI

Și întruni această provinciă mare cu statul republicanii de: la Noygorod

inarele duce de la Tver,să fugă in Lituii sei; în 1495. constrînse.pe
IA

anulii următorii principelG: de Ia Vereia, aviania.și îi cuprinse statul; în -

prinse; principatulii „Uglici; în 1494 desp aceeași sorte; în 4492 'cu-!
U

- (astădi nunuți. principii: Viazemski), oiă .pe: principii de la Viazma

„În 1499 constrinse pe marele duce.
BC

de la tiazâna a, fugi în. Lituaniași. îi

urmă ani aj domniei lui, clii ;cuceri: princlui statul, În fine “în cei din
loan III și la îhălțiarea pe tronit a fiulu ipatulii. Permă. La mârtea.lui
publică Pskow totii 'mai. conservă '6re. i Sei Basile IV. în 4595 re-
patru. ant. fu. unită cu: marel care csistențiă hominali; darii după
e. ducatii: alti :Mos cvei; Întriins
nsa toti.-s6
aL: afla: șâse, “principi ăpunagiați „.
datu uici unulu din ei nu poseda
vi
. * . -"
1
 — 87 —
Toan UI luă în a duou căsătoriă, pe Sotia Paleologu, 'care.
se trăgea: de Ia, .celii nai. micii: fiii ali. faunilict co cete Coustan-
tinopoleipe cet mai. din urmă imperaţi ai: sei. : Marea “ducesă
Sofia, fiind dotată :cu o inteligenţiă remarcabilă, dară «şi cu unit -

RY
„orgolii peste inăsură,. fiindii crescută “in, iduile și în „moravnrile
bizantine, făcă'.pe sociulii «ci să: întroducă la. curtea. Moscrei '0

RA
parte din eticheteleși din obiceiurile de la curtea, Bizanţiului;
Joân II fu: celă dintâiii dintre suveranii ruseșci .care începi și
pe supușii sei ca, pe nişte ființie,de o nătară mai inferi-

LIB
priivâscă
„oră decâtii â să, şi lucrăîn consecinţa aceasta. De atunci. se
făcu obiceinlii,. care se ţinu până la Petru 1, ca toţi Ruşii, fără

ITY
. escepţiune de boeri: seaii chirii de principi mediatisaţi, să-se pros- .
terne' înaintea suveranului și să-i sărute, mâna, Formele. etichetei
bizantine ,- forme fără gusti şi pedantesci, minuţiose :și totit-de= -

S
„odată :servile, isolură pe. suveranii rusesci de națiunea
ER lorii, și ei
de atunci: începură: cu. naivitate a se. considera ca ună dunmelleii
- pămentescii. ' Influenţia bizantină, unită cu remășiţiele ::influenţiei
IV

mongole, puse pe moravurile:și pe caracterulii naţiunei rusesci

unii. sigilii fanestă, sigilii. d căruia. întipărire deplângibilă - secolii
UN

încă n'aii pututii-o: sterge de totii pănă acumii. Adesea s'a, (lisit
ă moravurile facii instituțiunile; noi. însă credeniiică instituțiuni-
„e
AL

le suntii care formâză: moravurile. E

EA pd
Pa?
pf :

"Pe cândi-esistaă principaturi apanagiate, le era lesne 0me-

lorii: de a, treceîn :statulii altul:
TR

nilorii nemulțiumiţi de suveranul

principe, şi aşia fiâcare dii acești din: urmă se nevoia de. a;ţine
în: de. aprâpe:pe: boierii și pe -Omenii sei de „arme prin purtări
EN

„blânde şi prin. 'bine faceri; * după: ce dispărură apanagiele însă,

toţi Rușii deveniră,: supu marelui
șii duce de la -Moseva, care în.
/C

secolulii ali şcispredecelea luă titulu. de tsarii “ali. tutulorii

Rusiilorii.: : i
SI

“În “secoluli i alti: cîncispredecelea marele duce. Ivan: II (1462-

-
1505 :pe clasea slujilyie liu di-lori, care până aci Cra.Cscn
IA

darii de
_ țialmente. mobilă: a. transformat-o într'o castă ereditară, Ro
U

a
BC

. Aceştia erai
teritoriuri- întinse și: nu. esercita o mare; inilmențiă. politică
principii, Novossil; Odoiew. (astădi. numiţi principii “Odoie wski), Massalsk
patru se. despoiară,
“dastăai: numiţi: principii Massalsli) și Belex, şi câteși
ți în 1524, și prin-
„de apânagiii în 1508; principii Vorotinsk fură “despoia îşi conservară- apana-
cipii Trubecvsk -(astăci” principi i Trubets koi) ; “carii
în 1510.
giuli” pânta domnia lui loan AN, fură. despoiați. de diusuli
d
 sr
altminteni ea remasă deschisă şi ajungea. la - diusa Ort: cine! arii fi.
voit. saveranuliă, Eli stabilise ca, fiăcare membru! din astă :cas=.
tă; ajungundii în! etatea majoră; să servâscă suveranului în oră
co funcţiune i-arii plăcea acestuia. săli chiame,! şi să-i. serv6-

RY
„Scă -câtii va, trăi, fără a” put vreo dată să -părăsâseă servițiulă. -
SI

După cumiă era vechiu îi: obiceiii pentru servitorii statului, fiăcare

RA
„priimea '0':6re care intindere de: pămentii, care varia după im-
. 7 Ni A vu - DI . DPI = 7

-portenţia: fancţiuniloră ce ocupa: aceasta -fu originea, esistenției

LIB
legale a nobleţici rusescă. De la epoca aceasta “până la 1762,
nobleția :fu ţinută în serviţiii obligatorii, fu, ca, să, dicii aşia, sela-
va serviţiului,: şi” cu aceasta, de la epoca jugului. morigolii până

TY
în. 1762, fu. cu totul supusăla tote, capriciele, chiar la tote
uritele tratamente a. le suveranilori şi a le favorițilorii lorii. Mai

SI
de-imulte ori, ea se-cercă. de -a scăpa din acesti: jugi. aspru și.
„aunilitorii,:darii: obținuse! așediăimântulii -care aservi.pe clasea,. in-
ER
ferioră, “precumii vomii arăta mai la -vale, și căuta să porte. pe=
„dâpsă legitimă; “pentru. acestă. actă inumanii şi antipoliticii : într”o
.
IV

"„monarchiă; clasele! superiore-nu voră pute „să se bucure de: li-

bertatea politică, până .cândii clasea,. inferiori, se va afla incatena=
UN

“tă în legăturile sclavagiului.

Spre-a face diversele provincii întruniţe să-și uițede vechia
AL

lori autonoiniă, -politică, Ioan TI transportă

cu: forția
de la uni.
locit la, aitulii -pe“'bărbajit: cei mai capabilă, “cei mai avuţi şi cei
TR

mai, inlluenți. ai fiăcării provincii;aşia spre esemplu, aceia:ai Nov-

„- gorodului perdlură vechile lori moșii. şi priimiră altele
în schinibii
în provinciile Riazane, Ever, :Iaroslaw, şi vice-versă,
EN

Şi în acest
modă elii-sfărâmnă “ tradiţiunile “provinciale. Jugulă Mongol
ilorii
stinsese ideile.de justiţiă, de egalitate, şi. slăbise forte
/C

multii pe
cele: de; umanitate... Forţia “brutală domina în t6tă putere
a: cu-
vântului şi. toţi huşii, ori care arii A fosti
posițiunea, lori ' soci-
SI

ală, se aflaii sclavi ai suveranului |, toţi fiindă

egali înaintea Ca -

priciului: lui; cu atâta diferențiă, numai: că clasele -super

iore. fiindă -
IA

apesate de stiveranii; ficeaii şi ele pe clasele'inferiore,

care se aflau -
apăsate de tStă lumea, să simtă, juguli lori,
U

, o
Marele. duce Ioan IV (1534-1584), celiă. dintăi
ii tsară ru-
BC

„sescii, fiindii dutatii,

cu o- inteligenţiă remarcabilă,
pasiuni înfucate care-l transforma d mai tărdiii. dasii - avendi 'și
întruni tiran
„fierosii și 'spurcată, în juneţia sa avă fericirea,
de a găsi” nişte
consiliari inţelepţi și meritul, de a-i. asculta. În
1549,'eli chiă
“mă”la Moscya o adunare generali (zemskoi
:sobor seaii zem-
skaia duma), le ceri. ertare de vivacităţile furtunăse care în. ii -
semnaseră juneţia: sa, şi le confiă de: a -esamina condica legilor
(sudebnik), preparată de consiliarii sei. Daca
_- Această adunare generală , se : compune a, din membrii cari

RY
iunil lori,
orii “și din membri i. aleşi. -
ţineaii seanţiă în puterea funcț
| “"Țineaii seanţiă, în puterea “funcți unilori i. lori:

RA
(şi după înființiarea scaunului patriarehalti
1) Metropoliţii
şi patriarchii aseminea după drepti); a
din :Moscva,
| Sa

LIB
3) Archiepiscopil; -
a
3) Episcopii i-
„+: 4) Igumenii monastirilorii - dă ântâia clase (Stavropig„aa

ITY
i D e
alnyi monastiri);
- 5) Toţi menbril din camer a boierilorii (duma boiars-
Da e a e
baia), adică:
S
a Boierii, e
ER
-D) Ocolmicii,
Dumnyie dvoriane. e Aa
6)
IV

0 Membrit eci aleşi erai n

sate; i
_1) Deputaţii clerului, de prin. oraşie şi de pe la
UN

în i
9) Deputaţii nobleţie;, a a
3). Deputaţii negoţitorilorii; - SR
ă ai bu.
AL

(adic
„a 4) Deputăţiă possadskyie:liudi-lori
aa
gesiei oraşiclorii).
şi depu-
TR

a venir ă în aduna re
În secolulii ali șâptespredecele în
taţii strelţi-lori (1), cate era miliţiă permanentă, stabilită co-
tria şi.
oraşie. cu auitorisaţiune de-a esercita, întivinsele. indus
EN

A IN a E
merciulit.. la :1613..
alii de
Adunazeă generală, afară, de, scurtul inteiv
/C

„_ decâtiio adunare .
altii
până la 1619, în adevării nu fu nici-odată
aceea “că -să. făcut
' mumaă consultativă, darii era. o; ideiă fericită
SI

nilor ii lorii. „Din

“apelii la 6menii investiţi cu confienţiă, concetăţie
eşi, restabi-
înţeleptele lorii. deliberaţiuni, “în 1550, între altele
IA

în republicile !
„ “lirea juriului (corpulii: de juraţi), care esistase odatăfrumâsă - Și f0-
tă
Novgorodului, Pskovului şi Chlinovului. - Aceas
U

lositâre instituţiune fu desfiinţiată în Rusi a. în secolulii ali șepte-

BC

devenise
care deja
" spredecelea. . Mai tărdiu, în. 1566, loan. IV,
nei vădindu-se
„unii tiranii mirşiavii:, întro fulgerătură a înţelepțiu
E

v esty 0Y Dă o Ros
(1) Vedi tronica rusâscă alui Artsibasiew: Po
 în iacia. unui resbeli cu Polonia, strinse din
nui adunarea gene-
vali spre. a-i. cere -părerilei.e La mortea -sa, în 1584, ŞI.la
înălțiarea fiul . sei.
uipe “troni, a tsarului “Veodorii--], „care era
„ii princi slabipeatât
. de minte câtă și de -sănt

RY
acestul suverană ficură . să se convoce 6răși aduntate, 'consiliarii |
- Chiară intr'acest
area generală,
ă anii, puterea, treci în adevării în “mâin

RA
ile “cum
patului” tsarului, boierului. Boris Godunov,
care destăci. adunarea
și esercită, ună. despotismii desfrânalii în tot
timpuli domniei lui

LIB
"Teodor |. - E L ERE Ta o
| Aristocratia. politică, această, instituțiune
care. servesce - de
ircii toti-de-odată și anarehiei și. despotismului,:
cere 'servesce

TY
de reazimii tronului și de garanţiă: intereşelo
ri popuiare, această, .
aristocratiă, a căria imagine perfectă și admirabi
lă o oferă pairia

SI
britanică, ma esistatii nici-odată.. în Rusia.
. Însecol ul ală şei
>». spredecelea şi ali șeptespredeceleaa
fostii o. castă compusă de
ER
unii Gre care 'număritde familii investite,
cu
„-dere, privilegie” ridicole fără să fiă de nici. privilegie de preșe-.
o utilitate” pentru ț6-
IV

„tă. Tsarulă loan IV, aprope de epoca

în care publică Su debn-ik-
"ul, puse: să se „facă o.. carte genea
UN

logică „(Rodoslovnaia
K nigha), unde se înscriseră, descendenţii :vechilost
nagiați eşiţi din prbicipi apa
seminţia lui Rurik ; “descendenţii marilori
duci
AL

„din Lătuania, marea familiă- tartară a. principiloră Mescerski, o

parte din. familiile care ai dată boieri marelui
vei, şi unii mică nuniării de alte familit” ducatii ali Most-
TR

particulară a tsarului, Composiţiunea, acest distinse prin favorea

ei: cărți fu arbitrară .
și purția până
lăîn grâdu
EN

lii celii mai inalti; se. scose -dintr'iisa

„parte din familiile boierilor din Mosc o
ra; se -scâseri cu grămada
“Toţi. descendenţii boicrilorii : din principate
/C

le. apanagiate ; toți dese

„cendenţii . boierilorii din acele duă mari.
ducate Tver și. Niazane, .
“care. multi timpi. 'rivalisaseră în
- putere: cu marele ducatii ală:
Moseveă; :toţi descendenții boierilorii
SI

ai acestei mari şi puternice

repub lică
a- Novgorodului, care fu atât de -multă
IA

tulii de gelosiă și, de-ură ali fami timpii „objec-

lieide. 'la Moscva până: cândii.
ajunsesă cadă inaintea astuțidsei şi abile
j jiolitice a acestei din: urmă.
U

Această carte genealogicăse

recopiă..în 1682, pe cândiă.se!
BC

desființiă mestnicestv 0, şi, num

indu-scarte e. de catifea, (bar-
natnăia K nigha), din causa
legăturei sale, astă se adă de-
pusă în. depar tementuliă craldic ală
senatului.
| „Am | făcutii cuno
cun scutiiîn capitul
apitui lii ali cincilea, ceca :e6 era
WMestnicesty 0,.. acesti drep
ti: de preșiedere. cure” aducea după
ara
 şine. atâtea certe. şi atâtea procese. Tsarulii Ioan IV stabili ca
familiile înscrise în cartea genealogică oficială, şi care suntii
“uumite liudi rodoslornjie, să aibe dreptul esclusivă de a
regula ele între ele. președerile lori, .. Mai tărțiii, dreptuli de

RY
paritate (potrivire) cu această umbră de" aristocratiă fu “acordată
la căteva, familit ne inscrise în cartea genealogică oficială, la-prin-

RA
cipil Cercaski, pe cândii ei veniră din: Circasia, la principi Urus-
-sov,.pe cândi, ei abjurară, islamismul spre -a îmbrăcişia crești-

LIB
nismulă, precumă și Ja trei familii care avură ondrea de a se alia
in. secolulii ali șeptespredecelea cu casă „domnitâre,și care sunt:
Streşinev-ii, Miloslavski-i şi Narișikine-il. Așia în camera boieri-

ITY
Jorii, boierii între dinşii ca și ocolnicii între dinşii, se așe-
"dia nu. după data nominaţiunei lorii,. ci după mestnicestro.:
tă, ceailaltă nobleţiă numită liudi nerodoslornyie (eu tote

S
că erati piutre ei multe familii care nu
ER cedaii- nici. în. vechime,
nici în ilustraţiune. istoricăla, cele inscrise în “cartea; genealogică:
oficială), conservă intre.ai ei dreptulii de mestn icestro. .
IV

Cu” tâte acesteane este imposibilii de a considera această

castă de boieri “ca. o aristocratiă. .Fiindi supuși. la capricia (sa: .
UN

rului, fiindă” supuși. la infamia pedepselorii corporale, ei nu eră.

„altii decâtit nişte. sclavi privilegiați, investiţi cu dreptuli de.a apă-
sa pe alți sclavi, cu. condiţiunea -de a. se lăsa și ei să fii -apă-
AL

săți. de tsurii după cumii îi va plăcea lui. - Rusia,.de. la invasiu-,

TR

“nea mongolă, din secolulii -alii treisprdecelea până în. dilele nos-
tre, a, fostii. numai o piramidă imensă de apăsare, În acesti cdificiii .
mare, de sus până josii domunesce sclavagiulii,și aibitrarulă şi de -
EN

_josi până sus se desrolteză,.. în niște proporţiuni spăimentătore,

mințiună oficială: minţiuna înăltiată în stare de - instituțiune po-
/C

şi. alii lipsei: de ori

litică, tristi și amarii fructii alti sclavagiului
ce libertate individuală, de ori ce publicitate,de ori ce controiii
SI

seriosi și reali, Despotismulii, care deja este atâtă de stutii în

sineşi, esercită, şi acumit o influențiă . morală vătămiătârecu cotir-
IA

şire (6minemment) ; 'elii desscă, sentimentele nobile și înalte, Bi

nicesce sufletele; corumpe, smintesce (pervertit)și injosesco carac-
U

terele cu multă mai multi pe. a le acelora carit le ati“ Gecâtii pe

BC

a le victimelor sole e
- Adanarea generală, cumii amii mai dist, în scurtulii intervalii de
la 1643 până. la 1619; a fosti numai o adunare consultativă,
„convocată, cousultată: și desficută după hunavoinţiă a tsaului. Nu-
mai în cci dintâi ani după alegerea familiei Romanov, dela 1613
 ,

99 —
pini la 1619; această, adunare, s'a înălțiată până la: importențiă
unui “corpii legislativă seriosi, şi a jueatii: ună adevărată . Folii
politică. Aa |

RY
_“ Servagiulii cultivatorilor î ni se mai stabilise încă cândăi. ei,
"fiind: înt”adevării: supuşi la multe jafuri, scăpată - de “ună jugă

RA
torte intoler abili prin dreptul ce aveai de a rece, de la 19
Noembre: până. la 3 Decembre, de pe moșiile unui pr opr ictară pe
moșiile altuia. Dari această lege era favorabilă -mai cu - sârmă

LIB
pentru boierii ŞI. pentru. proprietarii cei mari , "Câri, puteaii oferi
E„ cultivatorilorii mai multe fol6se şi scutiri, ceea ce făceaii pe cul-
"-tivatorii “stabiliți pe: moșiile proprietarilor. mici a se muta de .

TY
““Dunibvoiu pe moșiile. proprietariloră ! mari. L sarulii 'eodori avi .
- numai o fâtă care a muritii .fiindii mică; se - cunâsce deplângibi-

SI
Tali. fine ali fratelui: seii 'tsareviciuli Dimitri; familia seaii. casa.
ER
domnitâre din Moscra. se -stinsese, si celelalte familii princiare
„care 'se trăgeaii de la Rurik, se aflati depărtate, prin “forţia lu- _
crariloră, înta?0 posiţiune politică, prea pucinii înălțiată, încătă nu
IV

putea aspira la tronii (1).. Puterea se afla concentrată în măi-

UN

nile. cumnatului tsar ului, boierului Boris Godunow, bărbat, cu 0

„. inteligențiă eminentă. Acesta voindii să și croiască calea cătră tonă,
fiindii gelosiatii și urit de boieri, avea de'scopii de a se rezima
AL

“po: clerii Și pe: proprietarii cei mică. Tafiinţiar ca la Moscvaa unui

-
„scaunii patriarchalii pentru tâtă Rusia, și înălţiarea la demnitatea
TR

„de patriarehii -a unuia, dintre” amicii” sci intimi, îi” asigurară o

influenţi, fără margini asupra clerului ; oprirea de a ma trece
EN

e
/C

(4) În momentuliă acesta, mat Suntii în“Tasia toidecă -şi noă de fa-
milit princiare tare se tragii de la Rurik în liniă drâptă, masculin
ă şi
„legitimă; acestea suntii principii: | |
SI

Odoiewski (a rămasii numai unulii, care Bariatiuski,. DI

Ware copii). Oboleuski, o. i
IA

Ioltsov-Massalski Gunţă numai. duoi Dolgorukow,

carii nat copii) a
Scarbatow, i N m
Sontsov-7 asseline,
U

| Tsebvertinski-Sviătopolk
Șiachovskoi . Sviatopolk-Mirski,
BC

Mortkine (nu scim de mai esistii „astă Drutshkoi.

o faniiliă) . | | | Babicew,
Șiehonskoi .
| Putiatine -
„ Gorcealow, ii Driutshki- Sokolinski,
Eletski, Diutşki-Liubetsli,
Zvenigorodski, a.
Viazemski, Se
“cultivatorii de. Ja unii proprietarii -la alta, și oblegațiunea ce le
impunea, . de a, 'remâine, cu voiă, fără voiă, pe moşiile pe, care. se
aflaă în momentulii cândii sia promulgată aceăstă, oprite a: legii,

RY
„fi câştigară sprijinul nobleţiei, celei. mici. “Asemenea în 1598, la
mârtea, “lui “Teodorii I, cu. care se stinse familia. din Moscva, Codu:
NOW, arătându- -se pucinii ambiţioşă pentru tronii, dart. fiindă în. fundii

RA
forte decizii
să nu lase pe nimină altulit a se sui pe dinsulii, îndemE
nă Camera. boieriloră de a convoca, adunarea generală,. și aceasta,

LIB
dacă se închieiă, se grăbi de a-i da, lui corâna, . „După duoi „ani.
de la înălțiarea sa, Boris Godunow,. în. unele "provincii, permise:-
'cultivatoriloiii să “trecă de pe moşiile unui micii proprietarii pă

ITY
moşiile altui proprietarii micii, fară a put€ să se „instaleze la.
„posesorii dominiilorii maj, multi” seaii maj. pucinii întinse. Pe a-

S
_tancă Și.în toti secolulii - ali şâpţespreglecelea,; se -aflaii ducă cla-.
se de servi. cultivatoriă Jegaţi de moşiă, carii. nu se puteaii vinde.
ER
„glespăr țiți vei odată cu moşia pe care locuiaii, Și holopil. seail
kr epostny yie-ii, sclavii domestici” pe cari domnuliă lori. îi. pu=
IV

“tea vinde , despărțiți . de :pământii şi de carii -clii. dispunea după 5

UN

placulii sei. Diferenţia. între aceste - duoă, elase-:de. servi se. află
_ stabilită Și în celebr ulii - tratati inchitiiată la. Moscva.. la 47 Augustii |
1610. între camera boierilorii. și între hatinânulii - Zollievski, Să
AL

pulă. comandanti ai armâtei 'polonese. În acestii tratati care

TR

Sp -

Scetinine, - Da “Scopine-Rostovstă ia
EN

Zasseline, a Kassathine-Rostovăki, .
Sontsow, - . -- "1 Labanow-Rostovski, 2
Low; N RD Et Belosselski-Pelozerski, NE
/C

Prozorovshi (a remasii numai “unuli | Vadbolski,

- Care nare copil, și niunele loril. “s'a Șieleșipanski,
transmisii la unit principe Galitsine),. Uhtomski,
SI

Dulow, Să | | Șiuiski,:
| Krapotkine, . a Gagarine,
IA

Roltsovski, .. | | Hilkow,-
Familia principilorit Volknoski se :trage din fiulit natur anti ali prin
U

și descin-
cipelui George Torusse, care trăia în “secolulă, ali treispredecelea
dea de la: Rurik. Una din ramurile familici Volkonslei - a “moștenitit în.
BC

1801. numele. principilorii Repnine, care descindea de la Rurik. . -.,

optii
“Mai sunții treidleci și una de familii princiare. ruisescă, din care
se tragi din marii duci din Lituania, șepte familii princiare, străine la,-
„care li s'a, conteritii titula de principi rusesci,; şi. șeispredlece familii . căro-
ra li Sati: acordati diplome princiare de cătră suver anii Rusiei.
Faiițile princiare care se îr agil din marii duci din Lituania sunti:
 — di —
PN ,

chila, Ta, tronulii Pasii pe piincipele: Iadistait din “Polonia, şi

care regula condiţiunile: de domniă a le noului tsâră, “la” ar tico-
lulu îl se dice curatii: „ca, cultivatorii, zemledeltsi-l, în Bu:

RY
sia ca şi în! "Lituariia,, nu oră pute a'se niuta. după voiă. de
:„pe 0 moșiă, pe alta, şi câtă pentru servil domestici, (er epost-.

RA
„nyie-il), aceștia vorii rămâne. totă-de-una în posițiunea lori ac--.
„tuala. „ Este prea invederată că diferenţia între aces e ducă

LIB
clase de servi, vine totă dela condica (ulojenie) tsurului-Ale-
csie, care s'a publicati la 1649; darii Petru E fu acela are Le-.
. duse pe servii legați de moșiă la .nivelulit servilorii domestici și

TY
tonfuhdă pe aceste duoi clase una cu alta la 1722 cânău făcu
- recensimnentulii. .

SI
| Turburările « ce însemnară, finele domniei. tai “Bois Goitumow,
şi invasiunea falsului. Dimitri în eapulă unei armate polonesc,
ER
stabiliră nişte raporturi dese între Rusia şi Lituania. | Nobilir ru-
sescii, fiind reduși întm?o sclaviă complectă, vedeaii, A) gelosiă
IV

“amară și care lesne se “pote înţielege, mulțimea libertăţilor "de

care se bucura: nobilii polonesi; de aceea, după mârtea- falsului
UN

Dimitri, la inălția ireă tsarului „Basile Şiuiski, în 1606, camera bo-

E jerilorti ceră de la noul tsarii Jegăimântalii acesta: .Î) de a „nu
AL

omori pe nimini fără unii procesii” regulatii ; 2) de'a nu condem-

na pe nimini. numai după niste pire, ci de.a cere! probe seridse
TR

şi de a confrunta pe acusătorii cu acusatulii; 3) de a nu confis=

că averile niminui. În 1610, la căderea lui Siuiski, în monien-
“ulii cândii armata poloneasti comandată, de. olkievstii, era să in-
EN

“tre în Mosceva,: camera boierilorii dete cnrâna "Rusiei “principelui

Ladislai, fiiulă lui” Sigismundii IV regele Poloniei, cu condițiuni
/C

SSN

Havanski,
an. |.
SI

Lp Vozoniotăi;
Galitsine, îi Czartoryski,
IA

| urakine, | | | Koriatovici-Kiusevici,
"“Prubetskoi „|. Sanguszto.
Familiile de origine străină suntii: -
U

“ Bagrationz,. care se t:age din vechii tsari ai (Georgiei!

BC

„ Dadianow, din vechii suverani, ai Mingreliei, unde au domnia, pir

nă, în 1695,
„Mescerski, de origine tantarii, “din vechii suver ani al or așiului Mescra,
„ Urussow,
“ Tassupow, Ve care se: tragi din suveranii tribului "Tartarilorii, Soga.
„.., tercaski, | care se tragi, din. principii. circasient qii Marei- Kabar da.
Tsitsiaho, familii, ilastră, georgiană,
 — 95

realabile între care se „cuprindea, 6blegațiunea ca tsarulăi si îm

brăcișieze religiunea, 'oricitală ȘI să: convoce adunarea generală
(du ma zemsk aia); în adunare, boierilorii să li se lasă: puterea,
Jegislativă, rii tsarulii ssă-și. reserve “puterea, esecuitivă cu veto...

RY
Acste, condițiuni fură admise de Zolkievski: în :numele - viitorului
;- dară Ladizlaii, din. îndemnuli tatălui “sei -şi ali. iesuițilorii,

RA
nu ennost NI legiimiuţile: fiicute cu hatmanulă, și alegerea se nimici,
“În 16420 rescalare naționali în aderării” “sublim; Stă

LIB
pă pe. Rusia de invasiunea polonesă ȘI de desbinările din “intru;
în luna lui Octombre armata naţională întră. în: Moscta, şi înd: tă
se convocă adunarea, generală spre a pune: pe: tronulă vacantiii:6

ITY
dinastii alesi din noii. "Era mai mulţi pretendenți la trohii
Baronul Strachlember ci, oficierii syeţianii “ făcutii -prisonierii- la

S
“bătălia de la Pultava din 1709 şi arestată în: Rusiă “până la pa
cca de-la Nistadt din 1721, -în eursulii celorii duoispregece ani
ER
ai captivităţii sale, avi ocasiunea de 'a- cundsee şi pe niște betrâni
al, cărora TMoşi. luaseră parte la alegerea lui: Micliailă Romanov:
IV

Eli spune. în Descripţiunea imperiului rusescii că bo

UN

ierulii Șieremetew, care era insuratii cu "principesa Iiena Cercaski,

a căria mumă, principesa Marta. Cereaski, era una! “din - surorile
lui Filaretă Pomanov metropolitulii de la "Dostov,Ş “acesti boierii .
AL

înifăcişiă în adunarea generală! 0: scrisdre: de. la authiulă seii Fila

retit care: atunci era captivi îu = Polonia.” “Îu această serisăre,
TR

care: mai. tărdiii se -recunoscii ea: apocrifă. fe are lasă: induc

ial), metropolitulii îndemna multii pe adunuirca “generală de anu
EN

da „nici-de-cumi puterea autocratică dinastiei ! "ce 0 vu "alege,

ca; ci dea împărți: puterea, legislativă, tsar ulă, cu camera, bo
/C

——_.—

“Principii infințiaţi cu diplome, suntit:. _Menzicow' “Uz, Romoda-

SI

nossti-Ladijenski (1798); Lapuchins (1799);: Suvorox; principi din. Italia

(1799); Aneutinski- Dolgoruli. (1800); Salticow (1814); -Barklai. din Tolii
IA

i
(815); 1 sloven (1526); “Pashkevici, principi din Varsovia [1831]; „Cociube
[1831]; Vassileicow [1839];. Cerniştew 1841); Vorontsov. LISa5);, Tar
U

covsli [1849]; Cingits [1853]; Oslow (1856), |

"Se află în nobleţia fără titule mal 'multe familii care negreşitii se
BC

tragi din Rurik, ai cărora strămoși încetândii de-a purta. titula de: prin-
_Cipe, după terminile legii rusesci, “aceste titule nu se mai potă relua. de
descendenții, lori. Aceştia suntii Aladiinii, Berezinii. Dimitriev-Mamonovii,
Liapunovii, Oginskit, Piuzina, Rjevskii, Satinii, “Tatiscovii, leropkineil.
“amnilia, Oginski a reluatii în dlilele n6stre: titula de. principe, darii nu
Scim + dacă a: făcut acer asta cu înyvoirea guvernului. Sa
 | ierilorii şi: en. adunarea” scneralăi -Filaretii înainte de a; fi: con-
- strinsă de -tsarulii- Godunov să se călugă ivescii, se: şcie că a fost
_căsătoritii . cu domnişidra Șiestow, și. avea unii fiti anume Michailă,

RY
| năşcutii., în :1996, prin urmare. iuli acesta -atunci era în etate de
. s&ptespredece. anl. Scris6rea, apocrifă- produsă, o. esplosiune ne=
spusăde entusiasmii între membrii adunării generale, şi adolescenţia lui

RA
„ Michailă făcundii pe fiă care să crâdă, că Vâră put domnia, lesne, elii fu
proclamatii de tsarii 14 21 Februarie 1613... Îl. puseră să jure

LIB
„că nici- odată nu .Ya,.doimni .singurii,. ci cu: concursuliă camerei. bo-
_ieriloriă și a adunările. generale; ccă nu -va -faee nici-odată, legi, că
nu va declara. resbelii, . că nu va închiăia.. tratate de pace. şi de

TY
alianțiă, că nu va: omori pe nimini. și că nu va confisca proprio»
= tățile niminui, fără concursulii boierilor și alii. adunării generale.

SI
Aceasta, o afirmă. şi. Manstein “în curiosele sale Memorii asupra
Rusici; „eliii petrecuse în era nâstră de la 4727 până la 1744
ER
Şi putuse cun6sce chiarii. din Gmenii aceia al cărora strămoși. lu-
aseră parte la alegerea lui “Michailii Romanov... Aceeași. faptă
IV

“este citată în Memoriulii : ficutii: de" istoriculii Basile 'Tatiseey, Ş?

UN

. presentaţii de nobleţiă consiliului întimii suprem în 1730 (precum voniii

“arăta „maj. departe).. Kotoșichin, “în cartea. sa: atâtii. de curidsă
despre starea - Ruşiei în epoca “domnici lui Alecsie, Qiee că tsarulă
AL

. Michailii nu - put6. întreprinde, nimicii fără părerea boieriloră, și

nu pute pune să omâre -pe, nimini fără mai ântâiă a. nu fi judi=
TR

catii, flindii că. promisese acestea cândii. s'a „înălţiatii pe tronă; de

6re -ce tsarulii. Alecsie, la, înălţiarea Sa, nu Subsenmase nică unit
EN

legământă aseminea, acestora,

Caută. să dămii dreptate - “adunăr Il. generale rusesci; căci in
scurtulii periodii ali esistenţii -ei legislatie, de la, 613 până la
/C

1619, ea a dati probă de abilitate: “În momentul înălțitrii pe

-

roni ă tsarului. Michaili , Rusia se afla intro stare. teribilă; mai

SI

multe - "provinciy erai: ocupate de Polonesi, de: Sveţiâni-

și:de - tura
burătorii ruși; comerciuli nu. era nimicii de eli; căile
IA

eraii pline
de. tâlchară ; tesaurulii publici astfelii, “de golă, incâtă . Ja
mesa cea. -
mare - care Sa dati în dinoa încoronării. ui. Michaiii. tsaruli
U

i,
în 12 Iuliii 1619, mai avutii. să. pună nici unii.
vas de argintii,
BC

ci -aii- fostă. nevoiţi a pună vase. de : costorii.. "Adunarea

generală
in cursulii acestori cinci âny; * împăciui interiorulă .ț6rei,
închiciă
cu Sveţia “unii tratati de pace, prin” care Rusia,
adevăratii. “fici
„eoncesiuni, dariă luă îndărătă Novgorodulii, pe, care.
Sveţia,. li 02
„cupase câtii va, timpi, Și conservă Pscovulii, “în contra,
* murilorii
 2 - r ,

9 —
căruia ln 0. împresurare memorabilă, nu:aputară reuşi nici văleriția
sveţienilorii,; nici. talentele milităre. a le generaliloră marelui Guse
tar-Adoliă, za
“În fine, ei. închitiarti. o “pace. cu.Polonia prin “care Rusia:

RY
în nevoită să piârdă nişte însemnate locuri: darii pacea, "aceasta, - |
îi, dete. ei timpii de ase .reîntări, de a-şi redobindi nişite puteri

RA
noi, şi. provinciile cedate Poloniel, fură, late. înapoi înir'0 jum
„tate de secolă.. ...-
“Darii” arare-ori! este daţit: chiar Gmenilorii= celor. mai iiteli-

LIB
“zenţi „de'a.se. înălția, mai” presusii: de tendenţiele și ;de ideile epo:.
cei lorii:: acestii. privilegii îli are numai geniul, şi geniulii este
prea :rarii, Adunarea, “generală . rusâscă, de la 1613 până la 1619, .

ITY
avea în sinulii ci niște 6meni de unii merită remarcabili, -dară
nu putu: înțelege. unii adevării: care în gilele nâstre a ajunsi ssă-

S
li înțelegă. cea mal mare parte a publicului; acestă adevării es- .
ER
te că, libertatea politică spre.a fi ea solidi, şi durabilă, în nici unii
modii nu pote 'sta pe basea servagiului; că. înta? o monarchiă, ser=
IV

vagiuli clasei inferiore neapăratii aduce seaii oligarhia, seâii anar=

chia şi căderea, statului, ca în Polonia, seaă despotismulit” guvernu-
UN

lui și sclavagiulii tutulorii,: precumii vedem că este astădi în Rusia,

- Adunarea generală de la 1613 înțelese aceasta. așiă de pucinii,
“încâtii otări ase. da moşii cu servi, subti - titula, de” recompensă
AL

națională, ilustrului. Minime principelui Pojarski şi principelui

Dimitri “Trubetskoi. -: „Nobleţiea rusâscă nu sciu să înțelegă câtă
TR

de pucinii funestulii germine ce se află înti”o ordine de lucruri.

așiă de: viți0să, și astfelii: se .sinucise. politicesce, pentru căavoitii
EN

de. o. acapaia (a; precupeţi) monopolulii libertății Şi: pentru că n'a

voitit -a întinde. binefacerile ; până la clasea. | cea, mai numerdsi, a
/C

compatrioţilori sei.
Pacea închiiiată, cu Polonia, în 1619 la Deulino, soăse: de la, -
închis6re .. pe metropolituli Filaret, care era unii biirbatii: cu o îns
SI

icligenţiă, înaltă şi cu' o :energiă minunată, dart totii de-odată ră

IA

dotatii cu :unulii din caracterele : cele. mai violente : și“ mai tivanice
- despre: care. pote - menţiona, :istoria, până. în puntulă acelă: Ancâti -.
U

tăcea, pe însuşi. fiiu-seii tsarulit să, se tâmă de dinsulii:: -Revenindii |

BC

in: Rusia și: inălțindu- se îndată, la: demnitatea de patriarhii, Filaretii

se: grăbi. de â: pune capătii: la, puterea. adunării generale, ŞI “fără,
„a -renuntia,. de::a.convoca, “această : adunare, “a le: căriă lumini ,
îi era, :forte. utile,:o reduse: să aibe de aci inainte numai 0 voce
«
consultativă. “Boierii: asupra: cărora. opiniunea publică, „ist țintase
 — 98. —
„privirile;ps 'cândi tronulă ; era; :yacantii,:. fură ::depărtă
ţi” ŞI: (răni
într'ună; esiliă: onorabilă; așia, principele Pojarskiii tu “trăniisi2 în
calitate de guvernatoră (namiesiniă) la Novgorod și „la;
PShkoi;
„1 principele, Dimitri 'Trubetskoi. funtrămisii, ca guvernatorit
în Siberia,

RY
immdemuri sn 1625 ;; 'principele + Mstislavshki scăpă de -esiliii: dini.
“causa, nulităţii.-.și o'din “slăbiciunea: sănătăţii: sale;-:
elit însă; muri

RA
| Amdată, după: aceeaiîn;1 622,:icare: fa: celă mai din
urmă: din cei
„ce purtati numele seti.. Celebralii Minime,. eroul burgesiei, “princi
palulii :capii:.ală .resbelului, pentiu
- . *

LIB
independenţiă, : a 'murititîn'16162
„Celii «nai. influentii. persopegiii alti clerului, rcălugin ali
Abraăm Pali-
„sin, teganrarulii ( lelar) celebrei monâstiri-.a: săntul
ui“ Sergie, care
în; resbelulă pentru independețiă; jucase “unii -rolii:'cu

TY
o capacitate
imensă, şi: de «a -căruiâ;infinenţiă:se temea, Filaretu,:
fattrăniisă în
esili,.

SI
în; :monas
țirea Solovetsk: pe: niarea:: Albă, :: unde muri: îndată
. .
Boierii Boris. şi, Michailă "Salțikow,i: carii erai .: forte:
influenți în
ER
adunarea: generală si asupra spiitului junehuii: tsarii; “furi
părtați.:de_
Şi ei de:
F ilaretii, :: El” dete' ordinea . do! a “desființia! cartâ-
(la
IV

<harțe); alegerei + de, la; 1913.ș de i a'face. alta “nouă, “în. care'să
„> Ruse:-pne; clausele, câre. „limitati. puterea. și autocr
ătia. recunoscute
UN

„. tsaiului.;-;:Membril „adunării: generale . de. -la:1613' cari. totii “mai

trăia, fură, constrînşi.de a-și: pune” subsermăturile lori pe:
stă cartă, prefăcută: așia. “6ră „pentru: .pers6nele:: acsa-
AL

care “ai: muriti:: de

la::1613-până la :1619, puse, într'însa. niște: subsenmăfuri
Omenii - cari :în, ințervalulă ; acesta, fnsaseră inălția apocrife;
TR

ţi - în “funcțiuni
nuoi. și în, grade mai” :mari: "decâtit „acelea+-pe
'câre'.le: ocupaii în
1613, subscriseră şi “ei: carța. prefăcută. cur titulil
e grâdelorii: şi::a,
EN

le funcțiunilonii lori, :de, la 1619. «Aceasta--6re «se făcu :din-intenă

„ țiune „seat din mehăgar6; de: seamă ? + Este. imposibilit-
“de -a 0: cu=
/C

nâsce astădi. Aşia principele Pojarski şi principeie

Cercaski :puse= a
ră întinsa subsemnăturile;, lori Cucititula; derbieri: cu: tăte că
demnițatea ,. aceasta, Ji „se, conferise..la::42 “Tulit::16
SI

13; în: (luoa;: în

coronării. tsarului "Michailii,. adică
rata „cartă “de. dinşii. ca și. de.-toţi dipă rce 156; Stibsemnasei::adevă=
IA

-membrii, aduni: :generale. “În

carta prefăcse.utdice,ă, că Michailă - Romani ovueste ;:alesii tsarit--și
U

autocratu ali: tutulori, Risiilorii, pecândii: în cet: dintăi-ani:ai don:

niei, lui; An, la înturnarea: patriarchului ;Pilaretti,; 6lii xi?a; purta
BC

titula: de autocrată în „nici, anisactit publi ti

ci: seat. privâtii. :: Însuşi
Berch; care,, în â,sa, Isforiă,; despre--tsaruls Mich
ailu publicată
+ Subt. domnia, împăratulpi. Nicolae; „n'a+ cu
te
„a;za
-vorbti
>. Clasele impuse,de. adunarea. generală “din--1618;totii i“;despre!
i -
e
& : .
cit6ză suni |
A:
 vo .
- a
Na | 99. . _ 4
| | , | e

ucasil. publicată, Guipii: înturnăitea: 1ui “ilat

de ISTORIE

etu. cîn Rusia; în “căre Sc

prescrie, resta bilirea. titulei ; de, 'âutocratii :pe: Sipiliuli
De care se stersese cândii.:s'a;; :înălțiaţă statului; “de
'tsarală - Michailii Arceijstii: et
cartă. prefăcută, astfel; da, Filaretii,, se:

RY
conservă în:Moscva “în ab.
„chivelo .afacerilorii.; Străine; curtesanii:: şi: alţi; valeți
pe acestii actii
: se întembiazii:
spre a megu per s6melorii: puciniăt: famniliare::cu'; isto.

RA
ia. Rusiei,
a

că-. puterea, tsarilorii: a; fostii iiicizodat

uită. că nu numai: unui-sureranii; ici: chiari linguș ăn limitată; ei
ilorultii celui nai: |

LIB
z6losă „Îi este impos ibil: „der: asmulge: după, placii paginile: idin.
istoriă,, (1). Cr d E N : . pin at pai apar n EA i e ue e
Desbiniirile înteriore: 4: ie” Rusiei, de. la, mârte
a: isar alui Godu-

ITY
nov: până. la „Suirea pe-trouăia. lui :Michaili: Ronia
nov (1805-1613),
ficuseră să cadă. în desuctudine * (Săi: e: se+mai, Obiciuuiusți d)io- l
blegaţinnea, ., de. „& nu--se “put. muta. cultivator

S
iii: de :-voiă de! po.
niOşiile. pe care-se'afiaii stabiliți; - A dunarei genera
ER
lii; precuhti:ani
„mai: dist, făcuse: marea :greşială de. anu. scăpa:cu totulii- printr:
“lege.pe: toţi cultiv atorii . şi pe toţi servii- de odată
IV

, ci. acordase:
| „migrații initorii. clasei: rurale :0 tolerențiă, : îu:. faptă: Patriar
ehauliv
UN

Filaretu - îndati d inţe ese. piofitulii: ce: „putea .scâte dela

servagiit pen :
teuiu: lepliuivea scopuril or sale şi căţi:partisani arăt, tragă
îiu favorea pu-:
terei antocratice“ dacă arii. face. 'apelit:: la, instinctele...
mesăţiului ŞI
AL

a le. Asuprirei. „În 1625; eli ordonă. să se; facă. redacţiunea;inoi-

lor cărți „de cad dastuu, (pistsooyia: Lighi) Și caliivatorii
vediuri
TR

„reînoiudu- se cil, severitate poprirea, pentru: dinşii-de.

a: 50! iuti
de, „pe. vacile, „pe: care. sc. afiaii. + Diferenţia, între
:servagiulă: cul-:
EN

ivatorilorii şi între. sclav: agialii”: servitorii. domestici fu

încă: man-.
nucă. cu tâte acestea, pe celii din? tâiă:: suveranii.
din faniilia: Homa=:
/C

Hi0 cade ruşinea. :aceea,. că. a lipiti: definitivii: de pănentii

pe
enltivatoză, Şi mai: târg. vomă vede. pe nepotu-seii.
: ;confunâăndă.
be aceste „ducă clase. «de - servi;, şi,i, Stringândit- toti: mai"
SI

mitul:
legăturile, Sclavagiuluj lorii. + op i su
IA

i
: pe
- o pg ile aaa

i 7 RU : . Pap
ț i paf popa a
imi Ea pai
i
U

4 Ia miseilitorii de chărtiăi «care. a scrisă. „miltii, despreistoria. Rusici, |

tri a. posede, nici una din calităţile istoricului şi.
BC

a: lo căruia pubiicațiu
Sunati pline de: mințiuni, : într? 0 istorii a sa. despre Petr u Ia arătatii că a-. ni. : +
duhărca”, genezălă din 1613 na pusti limite la puterea -
tsa alui, Dar tot,
luniea în Rusia: cunâsee valârea! acestui individti“ care; sibt
înipărabila'
„sicolae, +â: publicatii. o. de sine: numită :istoriă despre, dotnnia
acosiulprin= -
CIBt,.0 cârte înfierată,. „e, cele mai: injust
Și al prâste udulațiuni e s

N
Seal linguși rt, NR Pee AR Pete ori pei,
io aa RI LI A Eaa a ea
 10 Da

a!
7 Măsura Juată. de: patuiiiichulii Filaretii. in: viamele” fiului sei :
tsarului Michaili, ne face . să, înțelegemiă înlesnirea cu care as- =

e are e aaa
$:.-
“plulii. patriarhii. ajunse la scopulii seil. politicii, şi pucina * ?
oposiţi-

*
RY
une ce întempină la transtormațiunea, atât de “gravă alttelă, a. -.
adunărit generale, investită -pe. deplinii 'cu. puterea legislativă, în- :

RA

ti
ear
tr 0. adi unare numai. consultativă. pă
„Adunarea generală, fiind. redusă asttelă la "ubit rol pres a

af
De
zic
LIB
__modestii, fa convocată, de 'mai! de multe-ori 'subt: domnia tsarului

e
Pa
.
4
Michailă; în: 1621 'se convocă. pentru redacțiunea mai multor legi
relative la comerciii şi la industriă; în 1625 pentru a decreta re-

TY
dacţiunea,. noilorii cărți de cadastru (pistsovyia: I:nighi);. în 1634
spre. a decide. dacă căuta să se. facă reshelii cu Polonia; în 1641

SI
(deja, după mortea. patriarehului. Filaretii), pentru a decide dacă
-- căuta, a se priimi. propunerea 'Casacilor de la Don, cari . “după, Le
ER
luaseră Azovulii de la “Turcă numai înti”o espediţiune şi “coli ne-
| simțindu-se în stare.de a conserva aceasta concistă, ofereaii a da a
IV

cesții. oraşiii Rusiei. Adunarea generală acumii. era numai umbra

ei. Înşii, căti părerile membrilor ii ei nu se mai ascultaii :- ea -opină
UN

'a..se priimi propunerea, tsarulii se decise-a. nu priimi, ȘI Casacii Sa

iură nevoiţi a da Azovulii îndărătii Tureilorii,
AL

“Totii din: epoca cândii patriarchulii Filavetii era: "atotpo- E

„tentii. se trage. funesta desființiare. a. jurilor şi a: tribunalurilor.. +
TR

clective, care eraii instituite, seaii imai bine restabilite în' Rusia de
loan IV în secolul: “ali :şeispredeceiea, ' precumii și concentrațiu:
EN

mea . tutulor puterilor, a puterii judicătoresci şi a puterii: ad-

'ministrative, în mâmile guvernatorilorii de la provincii (ianiestnii)
“si. în mâinile guvernatorilorii de la judecie: (voievoda). “Aceşti func-
/C

ționari: devenirii de atunci niște adevăraţi pași; tiraniă lori luă.

„miște proporţiuni peste măsură de mari, și servi de basei solid
SI

la. tirania, suverânului. Astfel Rusia veder eni ceea, ce fusese ea

de la iinvasiunea mongolă până în 1619, și ceea ce este chiar
IA

"astăqi; adică o piramidă de sclavagiii.

T'sarulii Michaili muri în 1645, şi fiiulii seii Alcesie, îi sue. o
U

„_cese. fiindii “în etate de șeispregece ani. Acesti ali duoilea tsariă
BC

din dinastia Romanovilor se sui deja pe tronii cu titula de au-.

tocratii. - „Cu tâte acestea elii avi bunuli siințiii de a convoca de:
duoă oii adunarea generală, în 1649 pentru a esaihina condici
cca nouă (ulojenie), şi în. 1653 pentru a consulta asupra r&s-
"punsului ce căuta să se fică “Micei-Rusii, care. voia a se supu-
ne la suveranitatea tsarului, spre a, obține sprijinulii Ruset în.
oz
 0 fe e
inviesșiunata luptă: ce! susținea :ca în: contră Volonioi- Aduna
generală dete respunsulii că; priimesce, “şi. tsarulii; 'regulându:sc ”
după părerea, adunării, : priimi supunerea Micei: Rusii ŞI declară
„resbelă- Poloniei. Acesti resbelii dete “Rusici îndărăti: posesiunile:

RY
pe .care le a cedatii ea. în. 1619, Și chiari otaşiele cedate: în se
"coluli ali. șeispeegecelea. . : tu ie

RA
„. Contactul - la: care aduse resbelulii * pe “nobleţia, ruseseăi! a
o. parte ;. și: pe nobleţia polonă, şi: lituaniană - de “altă: parte, fiică.
„pe“ nobilii ruși -să-și aducă: aminte: din noi înce miserabilă “con:

LIB
dițiune - se aflaii ci reduși, fiindi' supuşi la placulii tsavului, la
capriciile” lui, -la tirania și chiară la“ pedepsele cobporale.! Br! cut

ITY
acestea purtait 'p&catuliigreşiel
g ei ce aii comisă întindindii jugulă sere
vagiului peste . majoritatea compatrioțilorii: lorii, âtâti de: adevă=
rată este că “in: viâţia națiunilorii, crimele guvernelor” și a le

S
„„vastelor arare-orl 'scajii de o. pedepsă: severă: Popululii Grăşi
ER
* niel-de-cumii: nu priimi “fără protestațiune asprulii” Însă ce i-li

o
împuser ă suvernulii și nobleţi ia; ci în 1670 isbueni o: insureețiu-
IV

o
“ne teribilă, care avea, în capulii ci pe Stenko-Ratsine , “untilii
- din” cei mai audacioși Casaci de la: Don. “Săngele nobililorii, curs
UN

„:Şiroie pe “ţiermii Volgii şi în' totii Sudzestulii Rusiei. Insurgenţit

- admitea puterea; tsarulul, darii treceaii pe subtii sabii “pe toți
AL

“mobili; cerândii desfiinţi area nobleției și |liberarea servilorii.-Trebui

să .se desvolteze tâte puterile: statului ca să se Dotă facă cli.
TR

“domnii „peste: această tenbilă însurecţiunic, “Această nemulțiumire

„generală, a nobleţiei care voiă sii scape de selavagiulii: tsarului,
EN

şi 3, populului care voia. să scape de. sclavagiulii “noblsţiei, fi.

cură pe tsarulii Alecsie să - institui6scă o încisiţiune' politică în
-satulă Preobrajenskoie, aprope de Moscva, care se numi proo-
/C

„ brajeusloi prilaz, . Pentru: cel mai micii propusă, pentru ccu

mai mică piră, fiă-cine se vedea espusii 'de a fi arestati, “arun-
SI

câtă în închisorile incisițiunei, torturată, esilati scai condemmatit:

„la morte. : 'Terdrea plana asup ra Rusici, darii aceste cruilinl, cau-
IA

“tă-să nu. pună pe, .nimini în mirare; căci. despotismulii, care: în,
„ esenția “sa 'este: contrarii în culmea câa mai înaltă, tutulorii idei:
U

loră de. dreptate - și de umanitate, se pote ține numai: prin migil6:

BC

e violente, injuste și. inumane: totii de odată.

Celii “de. ali: treilea, tsară din familia” Romanov, “Teodorii LU;
fiul ui: Aleesie şi fratele mai: mare ală lui: Petru ],: domui 6
Tăși co unit ăutocratii, TA voindii a: destiinția. pe mesiniceste 0,
„adică privilegiul de. preşedere! între nobili, de care am vorbiti
7
 „te ja: susti,
ces ta actii..și, impo
judicândii. că, este utili. de a: face să se sanc
“ Cara
3
zar rtanti; de adunarea ționeze
generală, : 0.:stinse: în::- lanuz
„arii. 1682, siguri. fiindii. că. va afla sprijinii::întri 4

fiinţiarea “unui privilegii. care, de. şi'-era plăcută

pentr
nsau des
la vanitătea: unui

Y
mică numără dle. individe g„strivia. amorulu. propriii : ali tutulo r

R
celorlalţi și ajunsese. să aducă celt mai mare prejud
icii (vătămare) -
la, interesele statului. .„AMostnicestvo se. desfii

RA
tocă, nu, genealogiile, precumii: ai arătati nțiă;:şi se:-aruncară în
i căți-va scriitoră ignoran= |
țici* cărţile :oficiale, în. care. se. aflati scrise procesele.
şi, dispute-

LIB
Je pentru. președere.. „Aceasta fu. cea mai din urmă
nărit
sesiu ne a adu-
generale „n. secolulii. ali, şeptespredecelea.;.
De „atunci :incuoa
adunarea, :s'a, înțrunităi. numai odată subt; Cateri

ITY
na 1, precuină vom.
spune, mai departe... tie tati a
i „Petru, fu. deodată, : și veformatulii:
ai
ferel, sale, . şi unulă „din
desp „ceioţ
mai iă RS
teribili din. CĂI ai esistatăi vre odată
pinteui, BosiţiunJuiea, Deal:
era, escepţională; căci„se sui. pe troniă inta”;
unii, momentii :de..Crisă, pentru Rusia, întrunulii.
VE
din
supreme cure, derilii, despre. toti; viitoruli. uner. acele momente:
căuta Să „se,
naţiuni. -: Atuneă
scie „dacă Rusia,-va continua.de
NI

ile asiatice, pe: cară. incepuse. deja, ase năbuşiaşi merge ; totii pe că-
„a i se “paralisa pu-
LU

terile, „seaii: dacă ea sc va:put pune fără. greutate ; pe calea ei: -

Pi
vilisaţitnii. europe, Problema: era dacă. Rusia, să remân
Asia seaui dacă, să. intre în Europa, și::numa ă totii. în.
ide la soluțiunea, aceste!
RA

probleme „depindeaii. destinatele Lusiei.:

din familia, Romanov chitimaseri căţi-va străiCei, trei tsart de mai nainte”
ni cu cari.voiaiisă
„din progresele, tăcute în. Europa în. cari facă De.
NT

Rusia, a participa
era mi-
ltar
și, între
ă , indu striei; fără insă să fi cereatit că-.a, face. miscat
reforme reale și 'seri
CE

6se; dar. această, : altoire Nu, Trenșise,

că, pute reuşi fără, nişte “reforme profunde„şi : vădi şi nici
indispensabile. cale, care. erai.
În facia, oposiţiu
„. doritate i, tutulorii, claselorii, viațnei. făcute da. ceă mai - mare. ma:
I/

iunei, ca, să: se deștep Rusite

a din.
somnulii asiatici, care” 0, apucase
.
S

decadenția ei, ciiuta, să fiâi. o. mânădeja și care. era „să. o „ducă la

IA

, de, fierii: ca a lui Petru 1. Pe

lîngă acestea olulii: seit', de. reformat
„9rdinara mărime a avutei sale ori. se. potuivea bine, cu. eştra-.
U

naturi, “care. suferea subt, form ele _ri=.

dicole a le” etichetei” semi-bizantine,.
ce se întroduseseră, în ;Busia,
BC

di secolul, ali cincisptegec

(ră, cei. trei, de mai haine. elea ,, și încă, se nat esageraseriide că-
sari. din. familia: Romana, arii
"uca,l,
prin midilocu Spe=
vecenta, inălțiarea dinaslitieiaces te) etichete minnțiose,
lori; pe. tronulă. Rusiei, să fact ase, ua:
și să putie.o dis-,
Aa
. e
 Do)
">

“jânţiă înal mare între! dinşil«și între: cel:carit

"exaiii“egal! cu:
în:-ajunulii: înăițiării::pe tronă.-a: aceste : dinastii „Şiicarii adunidinşii
de:
„veniseră supușii ;şi salavii: lori:
Cadrulii : celt stiintiii "ai opăârei.
n6str e nu: neniartă să facenniiuo- aprețiaţiunei/co
mpleniiai:â
ctă ) *do3

RY
mnii a lu. Petru Îşixdarit: ne -reservâmii. de-a"
pablitas:c
timpuliii i:
9. istori a: Rusiej
ă,: „Cu. toteacestea-:caută :săi:spuer :i “Ereși . I ”,

e-

RA
lile lui Petru I:| fură atăt, de: mari ipeicătii tii
erăvdetijiări ănid -
ali: și operile.: sale;:" A ceasta: este--propiictatea rordinătă':a “âmâni
lori mări cari nu poți: face. niinică pe- jumăt

LIB
atăti nici “binăle a
nici. reuli; aceasta sesteitrista infivmita a: te:
natur:el OnienâscI; şi -
cea- maj învederată probă -a :slăbițiunit. sale, ''care
apare':-în nişte

TY
proporţiuni -târte :mari chiar la acei::Gmeni:ide
Na . “giniti:a i-cărora
„ Mdrine, atrage asupră-le, privirile
„x - .. .- nf e
tutuluri!
u . Ai
și inși6lă:
ovtu: za
tote --imâgil
e Li_ora

națiunile..; Petru :I., încă, trăindă căuta megreşitii. să: întreb

SI
violeuția,. şi: despotismuliă Spr& a :face;pe: Rusia; să”
uiiţieze
se“ipună: -peica?
ER
. lea, cea, nouă. singura cale. care; o;'putean: duce:::lâ:i
iscăparea;: iei;
daci elit. arii..fi,, trebajtit să ntiinţieze Şi: acea
oi "gahisațiuiie! care -
IV

toti-ce- odată ! ar. fi.:serviti.. și: de .reaziniiii :şi:: de “trâu'

:tutulor “suc?
cezorilor „ur... Trebuia: Să-șt. îi amintită, că, desce
UN

nden țil”'s&i'-dacă:
îL;vorii, moșteni: puterea; nuti Xorii noșteni::și: geniul
ii; că. Omen -*
cei mari :suut nişte: meţeore. rare; că unii iomii Oiii
câtiti'de: mare. -
4

ar.Îi,, nu-pâte.fi "0, instituțiune ,, şi că fără: nişte:

AL

instituțiuni “sari:
6se, și. solide, iuni.statii este „destinatii.a: inotă: între ianarh
despotismii; “fiind căndă împinsii. de: despotismitu iă şi.
TR

căti 'ă anurchiă:;

Cândă aruncată. cătră despotsimii.; de ter6rea prea:: natura
le ceo: în:
spiră anarehia,. ..;Se înşiclă „forte multi cei: caii -credii. că despe
EN

tismulii.. este o.instituţiucăel ne;. .elii este unii: Obstacolii permanântii

- „ali. oră, cării, institaţiuni solide și seribse, iris n arti
ci
/C

“duşi. Petru, L..înțări tăndu-se,de .oposiţiuneace:

, întempina;la:reforme»
le, sale, „strinse, totii mai multi. Jegăturile- selavagiului-ee: apiisa pe:
tote clasele „societăţii ;: şi. le; strînse, în-imodulii „celii: mai:“u
SI

Cu. tote, că. constrinse; pe nobilia-şi. rade::barbele.: riciosti:

și - ase: învest-:
IA

ment cu; costu

a me €uzopene;, el însă ii lăsii- totii :supuși serviţiului:
obligatorii. în, tâtă, „Yi6ţia. lori; şi. ceea, ce ieste. şi mai:
multi: ii:
U

„să, totii „Supuși uriciosului. regimii ali: bătăii.: De acestii regimă:

BC

însăși familia imperială nu sera, scutităz:- Petru: L-:pu

nea să. bată
Pe Șurozile lui, căndii ele, îi causa, vre. o,j nepliicere şi:puse la! tor!
tură: pe fiiu-sei; din:;care. i-se trase „mortea::.Spre. as;îndulei man:
ținerea, nobleţiei în; serviţiuli,, obligatoxiii+și perpetuii, elă desti
in=i
țiă, vechia, diferențiă, dintre, potcina și :dinţre iponestie”: adică dintre)
N
-
- proprietăţiie exeditare seat . câștigate 'şi "dintre moşiile date. fă
ărui: nobilii. după, gradulii iseii, pentru a-i “ține locă de apunta-
_mente (leafă).. „L6te: pomestie-le fură declarate să 'fiă de aci îna:

Y
ințe proprietăţi ereditare a. le. acelora cari se bucuraii de dinse-

R
le;; în, „momentulii : căndii sa. promulgatii. ucasulă; :.." |

RA
ii „Peţr Luîngreună asemenea şi posiţiunea, clasei. inferiâre, în
loeulii capitaţiunei inființiăindii . impositulii: fonciarti, ' în 1792 elii
“ puse,:să „se, facă: celt dintâiit: recensimentii: generalii ali 'populațiunei

LIB
(revizia) în urmarea căruia cultivatorii lipiţi de pământii (attache3
d lasgldbe), fură: preţiuiţi- totii ca, servii: domestici, și, totii ca
dinşii putură, fi vânduți: individualmente, ca. bestiile. - Petru con:

ITY
tinuă și agrară totii mai multii sistema celorii dintâi “tsari din: fa-
milia, .Nomanov: elii puse sclavagiulii pe tote gradele scării socia=
RS
le; sdrobi. clasea, superioră permiţindit Şi ei. de a sdrodi pe populii;
“opri. emancipațiunea populului lăsăndu-lii învoea arbitrară a no-
VE
bleţiei „Şi -paralisă,. aspirațiunile- nobleţiei cătră libertatea politicii
prin ura 'ce.jugulii nobiliar inspira populului. - Pentru tâte și mai
cu ;s6mă::pentru :. ăccastă . din urmă faptă, împeratulit nu era ni-
NI

cl- de-cumii”- “unii. tată, precumii nu înceta - de a-lii numi linguşitorir

LU

Şi „Valeţii -curţii;. ci: unii. .resbunătoră; în orhii . populului, înperatlă

avea, nepreţiuitulii „meritii.:că apasă «pe cei cari apăsau popululi:
aceste; disposițiuni -fură,, întreținute cu grijă. de 'burocratia; pe ca-
RA

re Petrus L o întrodusese, și..care se :detvoltă forte multă mai

cu.;s6mă, ;subt + domniile: lui. “Alecsandru: I şi “a lui Nicolae. Petru £
NT

strimută, "incisițiunea: politică, de -la Moscva la Petresburgii, subt

nuiele de. cuncela;ia : secreta (tainaia! cantseliar,ia), ȘI. o desvoltiă
CE

„fârte ; multi, .. Nobleţia rusâscă -nici-odată mă pututii avea. pelt-

tru suveranii ci iicelii sentimentii de' afecțiune și de devotamentii
ce-l vede ;cintva 'în: cele :mai :multe” țeri a le. Europei. ȘI cumit
I/

să, aibe: ei „acelii -sentimentii?:*: Până: în' 1762 nobilii” zu “cari

S

visitaii “țerile, străine!

și asistaii: la - sărbătorile. somptudse” şi: ele-
IA

„sante: dela Versalia; diplomaţii musesci cari, căt timpii ţinea.

- mișiuiea,, lorii;: trata. egali cu egali: cu "6menii de statii ai Eu-
U

„ropei,'cândă; se înturnaii în ţeara lorii se vedeai: espuși la, tor-

ture-şi: la: bătaia cu: enutuli! „Dela, 1762; nobleţia, ” rusâscă “a
BC

obţinuţi ceea: ce' în. Europa, 'se numesce - ună dreptă, 'Gar în Rusia
unii: privilegii, a; obținutii: scutirea de. pedepsele, corporale, * Dar
“chiară :de:la::acea epocă încua, 'dacă şi-ar” aniinticineva de nebuni
tiraniă a lui Pauli. I, “de: despotismulii comitelui Arakceiew 'subt
domnia. In Alesandru [+ 'si' de :jugulii : cel ati âtă: de aspru și ini-
 tolerabilit. alii: impăratălui;i Nicolae ari: înţelege + eznt pentru ce
nobilii ruşi: hui: potit:av6 pentru suveranii: lorit. sentimentele; unui
legitimistit frâncesii,; seaii ale: unui: cav alerăi: anglu din 4epoca:.Stu--
arților. "Oricare: ariput fi: eventualitățile : viitorului, :. pste în-

RY
credinția: cineva, că-în Rusia «ici-odată nu se va, găsi :niel.:mă-
cari ună legitimistii;- căci resultatuli . despotismului; esereitatii.; de

RA
puterea:: suverană, în: Rusia a. fosti; de a, transforma! sentinientele
-legitimiste. întz”0, plantă. esotică (din taltă:climă);; mecapabilă dea
prinde: rădăcină-:în pământul rusesciii.... Scim bine, că: vorbele n6s-.

LIB
tre.:orii să întărite: pe. toţi. valeţii : ruşi; ai .curțil:iși..pe: aceia,-crai
aspiră a deveni“ A aleţi, darie: Omenii: împarțialt vor fi "de: pre

TY
ea nâstră.. i et ti rai
„La montea. lui Petru J; în 1725; “pintre nalţii dernitart. se
puterii suveraue:: și

SI
afiă unii : partită care -dorea,. să. pue. margini
să întroducă;, în:-Busia, o constitnţiune:; chiarit cai:a „Sveţieiș.. darii
ER
_eld-m areșialulii principe: Mencikow, aflăndi ; de aceste aspiraţiuni,
puse: pe: piţioru . desitesbelă garda: imperială, îndreptă tunurile,
IV

Ei proclami de - împărăuesii autocri tă, :.pe:. Caterina. Iu “țerancă

Livoniană, care fusese. :dintru ântâii . servantă, În. “familia, : părin»
UN

telui iul, apoi fusese necurmatii amanta generalului Bauer, -a .

feld-inareşialului comite; Şieremetev. a feld- mareșialului. principe
Mencilcow, și în fine a lui pete ul: „care a, încoronatii- 0, împărătăsă, A)
AL

II pi e. cer ; „o : * PE TRE
i ii IP IIE AIR SERE Tia DS it
TR

0 x; ci- de-cumili nu “este probatii măr itiiul Oatariaei după Petru 1

"- fiindă că: nici-odată nu s'a pututii face vre-un .âctii care să. constate. Je:
EN

“galitatea acestei cununii; ba. încă €că trei apte” care facii să nu se cr6-
lui
„dă cununia aceasta. ia 7 (18). Maiii 1711. Alecsie tsareviciulii: fiiulă.
„Petru L, făcutii cu: : Eudoesia,: „Liapuhin :(care dela: 1699: era, “despărțită
/C

de Petru și-se afla închisă întro monastire) aflăndă-se la. Bruniswil-Be-

Wern, unde mersese să se cunune cu principesa, Carlota de la Brunswik-Bexer,
scrise. Caterinci . în' rusesce scris6rea: vrmiitore. în capul: că: ia, se, afla: xor-
SI

ba franciesescă madame. i: i. ie
5" Dâmnă!! “am audit că tată-micu te a. declarată do: socif asa.
IA

Ta rogi: să priimesci : complimerjţele mele: şi să. continui. a av. cătră “mie.

„ne: buna: voințiăa dumitale; pe: care îmi. peritii a int întemeia; Ju mu
U

icutezii aiserie tată-meii spre a-l: felicita, “fiindi că. în priivinția âe estei
“prăimitit nică :0- nuvelă în: serisiL.:, dit
BC

„Căsă torii m: am
|
„În serisâiea aceasta, “Alecsie. nu: felicită nică: despre celebraţiunea
"vre unel cununii, nici despre" publicațiunea vre - unei, căsătorii făcută ma
din: naintej-ci: felicită. pe» Caterina :că :a. fost. declar ată. de Soci
Originalulii scrisori -esistă :în. archive. m pizza Dia
În V718po cănăitiera procesti Ji Wsarosiciu lua acesti principe care: nu în
m
 — 406 —.

“Petru IL celii:.mal dincurmăi din” familia lui: Romariov, . mări

ja Moseva la..19 (30) Ianuarii: 14780.: Abia “închise eli 'ochii;.-şi
majoritatea... consiliulu” intimă supremi (verchoonyi “taină: sovet) ,
seaii. maj bine. cele : ducă; familii : Dolgorulow şi: Galitsin, .făcură

Y
„pioiectulii : de a. limita. puterea: imperială:': Acesti consiliii'se com-

R
punea. atunci, de: şăse “membrii: cancelaralii' coinite : Golovkin; vice-

RA
cancelarul baron . Osterman, principele Dimitri Michailovici -Gali-
“tsin; şi-trerprincipi Dolgorakow. -Basile Lukici,: Alecsie- Giigo=

LIB
rievși”.
ică:
Michailă Vladimiroviei.: Chiarăi în n6ptea. cănd muri
Petru 1, conșiliulă intimiă: supreniiă: admise “în: Sinulii sei pe felu-
mareşialii principele Michaili -Michailovică (Galitsin și: pe principe- .

ITY
„le Basile Vladimirovici Dolgorukow; fiindăeă spera că prin alege-
vea :aceasta, va câștiga infinențiă asupra trupelor Dintre...
:mem-
brit consiliului, Osterman' nu era ;nici-de-cumiă de părerea; .tolegi- RS
ilor seă;. dară fiindii. totii-de-una.-prudeutii cu: covirșire se: făci
- că este: morbidii;:
se încniă în casă şi 'ca':săinu
VE
subsemmeze - nică
„o: chărtiă "spuse .că Ali :d6re tare braciulii drepti. Golovkin, finds
din'natură sa: nevoiășii:şi lași, tremurăndă..de Băcine, tăcea în
NI

seanție şi” în convorbirile. particulare 'vorbea-cătră ori .eave:: cecâ

ce credea că0 să-i placă: cit
LU

ag a ata
3 Nobilil eari se: aflaii la Moseva. se: întruniră :în':adunare -nu-
mer6să,: şi 'deliberară asupra, : celei: ec: âveait. â: face 3: dară -rugi-
RA

nosulă sclavagiă în care jăceaii,. apăsa pe nobilii ruşi și îi umilia

pânăîn puntulii de a nu put face nimici, De altă parte,
a . nici- .
NT

. POE Se e ap | , , [
at
1PE “ a e
-
e ae . . 7 A:
Li
,
i
e: . . .
|
. : Di par
ae
er a. m. ... a i
i 4 - a

ceta de'a fi-pusii la.tortură; cândii fu întrebatii la 8 Februariii, mărturpati

CE

momentuli depărtă
isi.că în
rii sale! din „Rusia, / în -Octombre:. 1716, “întâlnise, între
„Riga și Libaui,:pe mătuște-sa principesa: Maria -(sora..lui
Petru: L.eare ve-
nea-de.lă' Carlsbad). Între altele „: principesa Maria îi
I/

dice: - Mume-tei
(fosta tsarina Fudocsia, care, era. închisă: înti*o «monastire,
-precumit vădiu-
S

răm) i S'a arătatii niște. visiuni care ai anunțiatii-o, că tată-tău:

vatrăi' o
:va relua,
cu dinsa şi va, face copil. , Dai lăsăndă la o parte
IA

visiunil
curati! că dacă Petru. ar fi: fostii căsătoritii eu; Caterina, princip e, se vede,
esa
„marfă pututit nici-odată dice că frate-seu va începe. Grăşi .să--tră Maraia
U

tsarina Eudocsia. Pasagiulii acesta, scosi fiindii din. teestulă iască cu

'celi tipâritii
BC

„ala procesului tsareviciului, . esi

: în..dosa
stă rulii. oficialii
Înfine după trei luni de atunci; la 18-Maii;:tsareviciulii cel “manuserisil,
. întrebatii din: noii, spuse că-archiepiscopulii de la „Alecsie . cândii fu
Riazane i-ar: fi. isi; Fii
„cu minte, căci .tată-tău nu: se, va: put căsători:
cu alta. 'cătii va trăi socia.
„lui. Eli” nicl-odată nu va voi să 0 sc6tă, din
„TĂȘi ;:noă, însăne trebue să âvemii unii „moșten monastire--ca să:0 id: 6- .
itoră ali corânei.! 5
a.
 „>
— 107 —

fură ; mai: favorabile :ca: atunci:ca să facă

. i -*., ! ,

nu' e..
” Pi | . -

odată. circumstanţiel
. i P] .. u“
u

o+schimbare - în + forma. guvernului... Familia: Romanov; precumii

(iseii,. se: stinse cu; Petruil. .. Din duoă „mătuşici a le principelui
e,
“acestuia, care :erâi- fiicele. lui Petru:], cea mai marAna, fiindii,
„măritată :după.. Carol-Friderie, de: la Holstein, murisede. curândă.şi

RY
.
“Văsă unii: copilii, care: fu.:imaii,tărdiii' Pentru . IL; cea: mai. jună,
principesa “Elisabeta, . se află”,la Moscva; nemăritată, dară. era

RA
ădiută,în desfrenări. și. nică. că mai:.cugeta, ea :la acestii:tronii pe, .
care::circumstanţiele o :puseră--mai apoi;- de altminteni, amnâduvă

LIB
craii: nişte. fete; .ilegitime şi::de :aceea ele maveaii nici“ unii „drepti
la, cor6nă. 'Tsarulă: loan-YV,, frate mai mare ali lui Petru I, lăsas
“Roma-
“se trei. fiice, singurile. legitime care mai trăiail din dinastia,

TY
_nov:. asestea. erai. Caterina, măritat ă - după ducele Leopol d : de. la
se: despărț ise și: trăia -la
Meclemburg-Şivenin ,: de.:care în urmă

SI
ia, care. locuia .la
Moscva; Ana, . văduva: ducelui de. la: Cuiland
guverna; acesti ducati
(unde:dia ;.
ă fiind ”că du-
Vlitta. în Curlân
ER
cele -domnit orii;: vărulii' ei Ferdin andă, : celă din. urmă din dinastia
Kettler , : fusese ; goniti de '-Curlândesi:şi -trăia, - la: Koenigsberg) ..
IV

şi: principesa, Prascovia, care.: trăia, în :;Mosc .căsăto.

în va, riă mor-
- ganatică (cu bărbatii; de nepotriv 'ei) şiăîn secretii: cu senatorulii
UN

loan. Dimitriev-Mâmonow:: ie ci e tisa i i |

"Nici oligarchil '(cumiîi numea, atunci pe Dolgorukovi.

şi pe
AL

ă-.pr obăde tactii politici i în cir-:

Galitsini) , nică nobleţia, „mu: deter
„cumstanția, aceasta, nică. de; acele „scopuri întinse care. suntii însu- -
într'-.
TR

şiril Gmenilor. de.statii. ; Spre. a, limita puterea, imperială

unii modii. seriosii şi durabilii, cănta..să se, fi: fâcutii o .constitu-
nu put; ea prinde. rădăcină. în țeră,
EN
7

țiune, şi această constituţiune

dacă. nu îmbunătăţia, - posiţiun ea ' claselor naţiunei. :Căuta,
. tutu:or
or;..pe
să se fi“ începutii :de. la a decreta “'emancipaţiunea, servil
/C

să, după
„urmă să, se. fi înființiatii o cameră a comunilor, compu ii tutu-
modelulii: adunării generale de la. 1613, din. representanţ
SI

0, cameră.de 'susii
lor . claselor ;naţiunii;: să se; fi: organisati :
seaii :ereditară după .cumii.. este pairia „engl esă, . seaii --pe. vi6ţiă,
IA

envântii, să nu fi: fă-

_seaii electivă, şi,: după cumit: cere.dreptulii
gelocui
. şi între, ni torii pro-
„cutii nică o. diferenţiă între: ruşii: indi
U

vinciilor adăogate de curândii a le Livoniei și Estioinrei. “ Căuta

BC

în acea, epocă
asemenea, 'să se fi economisiti” clerulii rusescii, :care cădiuse
etăţi mari şi care: încă numal
cra, posesorulii. unor propi cuventii,. căuta să. se: i.
„din'-ori ce, influenţiă,. ca; astădi. - Cu unii
făcuţi apelii: la, 'interesele : şi la “amorulii-propriă ali tutulor
N
 — 108—
claseloră :din: caressă-șrifi făcatii: unit :spijinii.:: Darii +: Lâte-
cară din contra::căci:0ligarehiyi::iea : și nobleţia;: semăna
se:
-fi-
ii ca cumii;
„Sarii: fiiluatăi la întrecere “cuinii- 'să întărite: şi “să 'stri
vâscă:imai -
multă pe “t6tă.:lumea:: -Cu tâte: acestei,,:icu mai “multă.
ăbilitate,

Y
era lesne de a-itransforma "pes Rusia iinti”o: -ț6ră ; consti
tuțională :

R
„desgustuli: pentru 'despotisniii 61 a. aşiă''de: mare;:
și ': de”: pronunei- .
at la toți. Rușii; încâtii-

RA
nu.5e mai'audia. vorbinduise decătii nu
mai 'de; constituţiune. şi: de; comparăţiunile: ce “se” făceai
i::între: in
stituţiunile diverselor ţeri: a. le Europei::(1); "Toţi

LIB
erâii' uniţi : să
„puie:pe: tronii i.pe ducesa, “Ana; de:la Curlandia, a căria depărt
are- de
Moscva lăsa; înnoitorilor:măi
multă
: timpit “liber
și văduv
i,ia ci
depărta : ori: ce: teamă! de influenția :ce: arii: fi putut

ITY
esercita uni$
bărbatalăii:ei ambițiosii; sei-scia că Ana trăia
“de faciă--cu unulii
Qin: curtesanir: ei; cu Ioan-Ernestii Bieren;:: dariii:se
dea voii acestui aventurierii de' a iintia.: RS ;uniră',. să “nu
„mii. sNobleţiă, Voia “a: :av6 -ducă:camere : :un în Rusi a ie
. ii
senati, pe 'vicțiă
compusi de 'treideci..şi:: șese: de:“membrii,, : num
VE

itide : suverani
cu condițiunc insă :de: a nu::se':nimi 'nici-odață întrîn
sulii "de:-0-
dată ducă -persâne : totii 'dinti”o “faniliă; și această”
NI

că s'a. pusti» în: contra. oligarchilor.: -:; Ceailaltă

slausă negreș itii |
“ cameră :- căuta: să
LU

fiă compusă de deputaţi aleşi de noblețiă:şi s& fii:

în” nuihării de
0: Sută, cari':să se: intrunâscă,:în toţi:“anii
patru: luni ;:0': comisiune de "treideci: ila'- Moscva : pentru
și: troi.: da“: membri. aleşi :cu
RA

votă secretii “(au scrutin): de;'cameră din:

sinulii:ei, carsăiţie se=.
anţie. in:permanenţiă:în cursulă: celorl
opt” al te
luni-a .-ie. anului
NT

Cleruli--erâ, „esclusti: din tâte “părţile: dela.

ţional
repre senta țiunea “ na=
ă: “Acesti: proiectii :avea mai: multe iviţiur
i care: cănta. să-l
CE

facă a inu''se ':puneîn: lucrare.

Dacă sar fi. acordat: drepturile
"politice: numai nobleţiei, "sar fi inființ
iatii 0: oligaichiă:! asemenea -
cu'a. Poloniei, car&: ar fi ruinatii “pe “Rusia, “precumii:
I/

| Polonesă/ ruină, patria "ci ;'esclusiunea oligarchis

clerului: âr fi :fâcuti--dinta2
- însulizamii” inemic
S

ii” ncîinpăcatii Şi forte: periculosi : la, acea, .epocă.

Înfine, manținerea, . 'servagiului!ap fi făcută
IA

săi-“fiă iniposibilă esis-

“tenţia unui :guvernii constituţionalii; căci” într?0
: monarchiă “nu's
U

pote. funda; libertatea :pe' basea 'servagiului:

RER * Spre“ ase put ține
BC

Tată
s2i ad Ca N It: aină Acera
i
DI i
- ; ae ta
Pata ee Sta
bi

i (1) Veţi depeşiele d-lui: Magnan residentuli

fiancesă, citate în
a Și, Rușii; și într?o :carte pnbli câr-
tea d-lui Nicolae. Turgueney: Rusi
Ja Berlin de
vre o tâți-va-ani: Curtea Ru sici d cată
e acumit o'Sută de:ani,.
—
 — 109 —
unii guvernii .monarchicii: „constitaționali;i cauti: să fă libere”: tâte
clasele” societăţii; .. şi -6răși:: "despotismulii: se: pote: ține: numai : “unde -.
„toţi: suntă: slavi; + măicării: de ar 'fisubt: niște; forine iesteriore “mai . ş
„nultit seai mai :pucinii „variate, cumii 'este' astă în “Rusia, : iii?

RY
„ „-„Proiectulă . oligarchilor. era totii -mai.: răi." Bitu - voia nici
0: sistemă 'vepresentativă, și împingundi :oliggârchia : nobiliară pro-
pusă de nobleţiă,:. voiaii. a înființia 0! oligarehiă 'restiinsă? Titima!.

RA
în folosulii: a: ducă, familii”: (în cei optii 'membri ai” consiliului: intim
supremii, se. aflaii patru: principi :Dolgorukow: și 'duioi principi” Ga-

LIB
litsin); -Ej-:propuneaii de'a se da; totă puterea în: mâna senatului .
intimi: supremi, de-a“ fi :senatorii duoispredece "la" numării: şi ide
a;oblega 'pe::suverânii: săria, parte. în':acelii':consiliii “totii: ca. cei-

TY
" lalți: membrii; 'reservându-t"- numai 'duoă::voturi în“ locii de “unulu;
Lociwiie:; vacante ! în consiliu :căutaii - să: se! implinâscă. 'chiarii” "de

SI
alegerea membriloră . din. conşilii, : “Aceasta. eră de :â' strămuta; in
ER
Rusia tribunalulă: vencţianit! de. Dece; făcundu-lii'''ereditarii, “dacă
nu-în. drepti, celii. pucinit în faptă, pentru: că memerii consiliului
ar fi alesii-negreşitii în. locurile: vacante: pe'i fii: şi-pe consăngenii îi
IV

lor. + Cu modulii acesta: sar. fi-instituită” 6: oligarchiă- 'în folo= *

UN

sulii -a ducă; fomilii,:' adică. sar. fi: instituită! tirania “cea, mai 'spăi
mentătore: din: câte :ipotii: fi.;:::Spre:a ajunge proiectulii. acestă la
culmea urci “tutulor: oligarchit : escludeati de la totii: dreptulii”: 'de
AL

„a- alege: pe:consiliti 1). pe clerit, :2) pe:istră ini, : făcundii 6: escepţi
une petsonâliu! 'Și:pe visţiă,. pentru” “baroinuiti: Osterman, și 3) chiară.
TR

pe Nemţii .rusesci din- provinciile “Livonia” şi: Lstionia.. : “Unii pto-

iectii: așiă, de: absurdii nu: putea. să. țină: ci. căuta să cadă; de! aceca
EN

elă, fu: me. priimitii - de: toti lumea. Si aia iti a N ti cita
“Între tacește: ducă: partide: mai :multi seat" mai puciniti olizar:
/C

aie, ':se formase. ună: alii: trei-lea: partidii, “care :nuse uniaici cu
0. sistem. nici; cu. ceailaltă, ci prefera o: “monarchiă : âbsolută “subt
care: (6tă. lumea” să. fiă. clasă, “decătii. o. mona eniă - limitată unde
SI

unii mici. numără .de': '6meni. liberi: să; apase! pe tâteii'celelalte: cla-.
IA

se ale .naţiunei ,: “ tindă: încatenate: cu legăturile: sclavagiului.:: -A=

cestii partidă se. compunea: 1) de. totii. clerul, care s'a: întăritătii
U

Vâdindu-se- esclusii sistematicii de cele duoă! ficțiuni olisarchice, de

la ori ce: parte:-in' guvernă, și câre s'a. influienţiătii “multă în: i scn-
BC

Sală. . unei: tari: oposițiuni' de Feofani, Procopovici:- .metropolitulă.

Novgorodului: şi. presidentii” alii :. sinodului;-:care':era- :unii prelat
cu. 6 inteligenţiă: înăltă, meșteșiusa,rețiii, - perfid; 'crudiă şi cu o am-.-
biţiune.- es: ițiosă: 2); do” toți: străini!,: câtră cari. majoritatea noble-
 ua
ției : rusesci: dase. probă, iîntracea: epocă;de: o mare: antipatiă, ace.
ştia, „aveau de: capi. politici; pe; teld-mareșialulă
- comite Bruce, pe
baronulii Osterman. şi, pe: celebrulii comite de la-Munih,
stru de. artile
mare mai-
ria : imperiului; 3)-.de. N mţii . rusesci . din Livonia

RY
"E stiunia,..: Între: dinșii. şi indigenii ruşi: domnia; și
în acea epocă, v
“urăccu ;totulii: pe: faciă,: şi -fiindă că ei în: numără

RA
erai mai: sla:
„bi.nu voiaii ase .lăsa, în «măi'unei 4

nilemajori.
tăţi numai de juşi ;
conductorulii lori -- celii: mai de capeteniă era comitele Reinhold

LIB
T.pevenvolde,, „bătrânuliă, mare. maistru „de
la curtea. Rusiei: ȘI
amantul, Caterinei I; care “la. ;Moscva devenise : agenţulii scereții:
aliiducesei. Ana,.de la Curlandia. ainulă din Gineni cei
mai. fini. și.cei

ITY
: mai prefăcuţi din. aceca' epocă; 4) în fine, deRuş
ii -uniţi cu duce-
sa:-Ana de la Curladia prin: interese. personale
seaii prin legături.de
consângeniă. (parent); precunmii:
RS
era “familia Trubetskoi, principele
Cârcasii,.. căsătoritii: cu -o “Trubetsedică, şi: senatorul
Simon -Sal-
țicoy, consăngenulii ducesei. Ana, a-căria. mumă fuses
VE
za
e .o Salticovă;
acesta..era,. maiorii, de; garde. şi. era, prea, popu
d
lară între : oficieri;
filu-seu „coli. mai, mare.luase. de consârte pe o
'T'rubetsedică.
NI

„pir Consiliulă intimi

|
Suprenii.;se grăbise de-a da 'cor6na în mă-
na flucesei -Aua, cu;inişte „condițiuni tare. îi limita : puterea ei: în-
LU

„iuni: .modi ce, făcea pe. consiliulii supremi domnii absolutii peste
„tute. afacerile, fără:a da cea „mai Mică: garanțiă nici. nobleţiei, nici
RA

celuzitalte ; clase sale; naţiuiii,: Se trămise o. deputaţiune la Mit-

taă.ispre a propune. ducesei cor6nacu aceste condițiuni,
Consăn-
NT

genii şi. amicii, Anei o; consiliară să priimâscă,. totii, . promiţindu-i

_Că-0; vor: ajuta ei să iresfabilâscă puterea,
autoc ratică, .dupa ce
se va, duce ea la Moscva.
CE

Ana subsemnă, tâte „condiţiunile,

se; la. „Moscya. pe,;la::începutuli' lui Februariii,. ajuu-
și după cincăspedece
glile- puterea autociațică se:şi află stabiliță.
. .Ecă cumi:se
întâmplă
/

acea
Cănd
st i. sea.
află, la Mostra „că. ducesa Ana a;
SI

priimit pu
„terea limitată, capii partidului nobiliarii, familiile
principilor Odo-
ieyski, -Bariatinski, Repniu, Scerbătov, Șiachovskoi,
IA

Gagarin; „YVolconski, :Havanski,. Cura Prozorovski

kin,' Cantemir, Urussow, Lussu-
po; Comi ţii Goloviu, -Apraksin, „Mussin-Puhk
U

ile „Lapuhinilor, +Narihini lor, :Miloslavskilor, in, : Matveiev ;. famili-

BC

. Streşinevilor,.. cătâși
patru: aliatele „cu casa : - imperială care. se. stingea, atunci; fanl-
iile + Tatiscevilor:,,:Rj evskilor,.. leropkinilor, Dimitaie v-Mamonovilor,
„ | Sieremete
i vilor,.Glebovilor, Volinskilor: generalii Cerniişiew, Levaşiow”
Maţiuhkin, Uşiacow, Rumiantsoxw,. propuseră Dolg
tsinil,r de: a-se înţelege. definitivmente asupra oruk owilor şi Gali-
unei .constituţiuni.
 — Il — R

Neszoţiaţiuinile nu ajunseră la. nimicit; oligarchil:: consult supreaiă,

fiindă cuprinși: de-o orbire nevindecată, stăruiră' dc“ă câre”că pu:
terea, să li se dea t6tă..:. Va: să. dică. că tiitie:: despotisinulit : unui

RY
singurii: suverani şi. intre despotisniulii” “celorii! 'duoa, :familii îoblez
ţia alese din ducă rele pe. cel mai mică, fiiuidă căi optă”! “penitiu

RA
despotismulii Anei. În: partidalii nobiliarii“se niăscti '0” deshinaric:
unii; în prescuţia obstinațiunei consiliului suprenmii, sc: "deciseră:ă rca

LIB
stabili puterea autocratică fără; condițiuni; “alţii voirăi! să facă: ca
mai :din: urmă încercare, și presentară consiliului. Supreinit unite:
morii redigiatii de Basile "Tatiscov (1): Înt acesti mhenioriii, pe

TY
lângă: cererea : ce făceaii: de a se restabili : forma: giuveinului: auto:
craticii, ei: mai solicitaii ca senatulii: să aibe“ dreptul: de: a. nunii

I
în diversele: funcţiniii, cluj arii în cele de 'guvernatorii:la: proviiiciă;
RS
ȘI :să,'se înfiinţieze unii control. seriosi + pâşte tote :vamuiile? ad
ministraţiunei ceroaii totii- dle- odată, ca -numărulii : 'Senatorilorii. ssă
VE
fiă limitati :la; duoăgeci şi. unulii. Consiliulit'Supreânii îilăturândit
cererile - lorii,--ei se: uniră cu nobilii câri “Voidii. "estabilirea fără
NI

condițiuni a autocratiei. "Ana confiă "comanda gardei: pentr spâz

lati la: senatorulii ::Simon” Saltikov, şi mobleţia tă fiindii: subt
LU

egida. oficierilor de la garda imperială, 'se ifecişia înaintea îm

ptrătesei și o “rugă dea lua. putercă; autocrată.:- Ana făcuace: lo
RA

sta îndată; şi. deţe -“ordine” favoritului: “seii iBiercii:de::ă” veni” da

Moscva. Se :scie “că domnia :acestei principese : fu iitinată 'de
crugimile cele teribile: â; le uriciosului “ei! fst ȘI” iniSași ca
NT

era de:unii: caracterii. aspru: ŞI: neîmblângitit.' pici cratita sii ee

: Neunirea nobleţiei și lipsa: ei de” spirit politicii ficrităi:ssă
CE

rămână “josii această, cercare: constituțională, care: “altfel” ar îi

ajunsi la, înfiinţiarea unei: oligarchii, şi prin: urmaie; cu! “tinipuliă
- at” fi “ajunsi: la. o. anarehiă "care ai: “fi pusi. bi! “pericoliă „ÎDiSăŞĂ
/

csistenţia Rusiei. :Nobilii ruşi remâseră toti! "sclavi cunii fiises6- .

SI

tă până :aci, av end, „drepti: totă eșir cădin posiţiuneă lo umili

IA

ara poz psi IAR

pa TI a — cu ana : E
et . Cai: ez at ta i it iai) „i 00
U

"(1D): Acesti memoriit, ce> Saiiiiprimatii: de: căți-vaaani int 0 cante:puz

blicati în Rusia. a fost lueratii de Basile -Tatisev.; noi..i-am -vegiut..ori-.
BC

ginalulii: Scrisiide măna lui: nt acestii- memorii este; vorba de.carta; (ehar--
te) „impusă,
i lui. Michaili Romanov: în. 1613...Chăutiile ui: “Tatiscev., aruncă
0 Ore. care, lumină asupra. episodului, despre. cercarea,+ „constituțională: din
1730, Cun6scem loculii :unde s'ait depusi, acele;;chirtii și ;avem- sincera; d0-
rinţiă de, a Je ved€ imprimate, în, străinătate, i: Această ar Îi0;: datori de
împlinit ae i eta Sp
La pi ii
 — 2 —
tore intolerabilă, posibilitatea de; a schimba: unezori: apăsătorii. prin
midiloculii . revoluțiunilor palatului, ..care,; iînto:'6re: care epocă
din ;secolulii: alii .oprspredecelea, -aii făcutii din :tronuli: Rusiei unii |

RY
“pasagiii . ce; se termina înti”o -inchis6re , și din -cordonulii albastru.
uni pasporti::pentru:: Siberia, 2 e e o.
2i pp
bă
ada
e. er, pp n.
si .

„mi

RA
Această -posiţiune; miserabilă
- a nobleției rusesti :se.. prelungi
„în, totă domnia :posomorită:și: asprăa;. Andi, în :tâtă .Tegenţia'cea,
dulce..şi blândă, dari prea. scurtă;a nepâteiisale principesă: Ana,

LIB
dela; Brunswik-Beyrerii fiica ducesei Caterina; de la, (Meklemburg);, ..și
în' domnia. Blisabetei, domniă strălucitâre
de luesii ::și- de: sărbă-
tori, darii „nu prea crudă, despre a căria. deprava țiune - desgustă:

ITY
târe: Memoriile (prea autentice) ;a,le Caterinel:11, faci o.descricre .
forte tristăşi . forte „esacti.. Ana, alesă. de ; moştenitori ali -er
RS
pe, strănepotu=seii principele Ioan de la. Brunswik-Bewern , :care era
în etate-de ducă luni,- subt numele de. loan VL... :Confiă : regenţia,
VE
„lui: Bieren pe. care-l; resturnă,. Munich şi-l 'esislă după: trei .
„Septămâni: spre ;a -confia :regenţia în mâna, principesei Ana,.'muma
NI

junelui „principe... Astfelii -tronulă Rusiei : se făcu alii case:ide

la; Brunswik. . Dupăo .regenţiă; de 'unii. anii; Ana fu dată, .josii: de
LU

Elisabeta, și aruncată în închis6r cu 'tâtă

e fâmilia; că: - Partidulii
rusesc era, furiosii
ii . în „contr . Nemţilo
a r cari, susținuseră,.și prop-
tiseră. despotismulă „luă Bicren ; Precumii
RA

susținură şi: proptiră -re- -

genţia, cea; dul
„şi.ce
blândă, a principesei...
Ana: - acești : Nemţi-
nu
luciaseră: nici-de-cumiă; din r&utate! nici; din . ură. :ci:--numai!
NT

mi-
şcaţi.de dorinţia, înfocată, de. a-și. conserva, funcțiunile: loră:şi de.
a-şi face o, carieră. ; Partidul rusescii resturnă numai întro n6p-.
CE

te casa, de la, Brunswik : şi. aduse :pe tronii. pe Elisabeta,. fiica; legiti-
mă-:a.lu:-Peţru LI... Într?acea „epocă: de: degradaţiune .morală..; în.
“Rusia, : ună,..omii „care ivoia să-și facă, „sta
aveare
: recursi
/

. i
la vre 0; conspirațiune; ce, ţintea la ;schimbârea. siiveranului
SI

sea -.chiară la, schimbarea uney „dinastii ,.. precumă, astăqi ;. se. a-
IA

“pucă cineva de întreprinderile industriale, şi: devenea conspira-

„tori, chiari şi regicidă, precumi astădi cineva devine fundato-
U

" “rulă” unei“ conipaniide acţionari: (î), Valeţii--tiași ” din: pâlatuli,

BC

(1) Comitetele: Simon “Vorontsow, care se -retrăsese de la, afaceri şi:se

" aşegiase'cu locuinţia în: Londra la-bătâneţiele lui, Spiuiea principelui G.:
(de la «care -am aflat 'această anecdotă), că după ce: s'a 'asasinată ' Petru:
II,
futelnindă pe principele Teodor Bariatinski, unulii dintre asasini, îi 'disse:i
Cumiăal putută face: o'astfelii-de faptă ? » Şi Bariatinsti: îi r&spunsesinăl-
ținditdin umeri : „ ce să faci, frate? aveam să plăteseii multe datori
i]:
Ag
 ” | n 113 —

| Petresburgului, ințioționaţi. cu broderii! şi, cu, rordâue, îndopați de

auiti la: care nici :că, cugetaseră „vre: odată, ineetaseră. de.a mai
cugeta la garanţiele: constituţionale şi..la ceea ce ar f eşită de

RY
aci pentru - binele... ţerei; . încetaseră de a mal. cugeta la, sârtea ce-
dei mai mari părţi a compatrioților lori. Fiind : nesățioşi şi

RA
totii-de-odată injosiți, . ei” sutereaii şi tortura și (pedepsele. COLpO=
rale; fiindă: că: cancelaria secre tă. fu teribilă, subt, donmniile Anei
şi Elisabetei. pe -

LIB
Tronulit.. Rusiei devenise. ună imobil (acareti), ali căruia
or -oprictarii momehtană fiindă,. pusi „în posesiunea, acestui imobili
după voiă fără -a se mai nevoi

TY
„de unii asardit fericitii, dispunea
să întrebe pe .0 . naţiune pe :care: o. privea ca,pe o. turmă de
„bestii bună „de specuiă...: Ilisabeta, . făcă “să trâcă corâna, “Rusiei la

I
RS
casa, Holstein- Gottorpului,. una din. ramurile: mai mici a, le Casei
Holsteinnlui dintale căria ramuri. cea. mai. mare: domnesce. peste
VE
Dimemarea. - Iu. alese de. moştenitorii pe nepotu-seu. Frederie- De-
tru-Ulrie, unicul” fiii. ali'lui Frederic-Carolii; ducele Folstein- Got
topului, și” alii dusese. Ana, fiica legitimă. a lui. Petru I..şi sora
NI

mai mâre a Elisabetei. i

LU

. Ioa 25 Decembrie. 176] 6. Tannariii 1762) 1 mari Elisabeta,

şi casa: Holstein-Gottr opului se sui pe. tronuli Rusiei. pe. care-lit o-
cupă şi astădi. | “Noulii împăratii luă numele de. Petau. INI. “Aces-
RA

ta era unii principe jumătate, neghiobă, juinătate nebună, lași și

- beţivii peste măsură; Dar. Holsteinenii. veniţi cu dînsulă. în. Rusia
NT

spre a se stabili acolo. şi spre.a-şi. căuta: fericirea, care. credeai |

că nn le va: pută: scăpa din mănă, erai crescuți în Germania. un-
CE

de nici-de-cumii- nu se augia ca nobleţia să urmeze esemplulii no

„bleţiei. rusesci,, de ase. supune adică din plăcerea, împăratulăi la
tortură, şi: la. pedepsele. corporale. Avendă. intențiunca, „de. a se
/

statornici.. în. Rusia, acești Nemţi voiră: să smulgă din. această, po-
SI

'siţiune miserabilă pe. noblgţia. rusâscă, în. care erau “destinaţi.. a în-.
IA

tra copii lor. : Fiindii că impăratală -nici- -odată nu le: refusa' nimici
î cănd era: afumati de vini,, ei. obţinură : de la dinsulii; D. scutirea
U

nobleţe. de.. ori ; ce -ped&psă : corporală; 2). “drepțuli, dea eşi. nq-
bilit din. „servițiulă publică. căndi.. vor.-voi, de, ase preâmbiă pe:un-.
BC

plăcea deia călători. în ștrăinătate şi de.a.întra, în: ser-

Ey i apentulă. suve- _

Gta acest pturile rivice. e: Ti

căruia cotăţian ; în Rusia. insă ele : se. numesc privilegiele mobleţiei,
| 15
 Ee 7 IN
"+ Priucipele Miehail Scerbatow, în: cuiriosulii: seti Memorii. asc. .
pra moravurilor rusesci din -secolulii -alii: optspregdecelea,. :vor=
„Yorbesce despre această faptă altii felii. “Eli dice că Petru II,

RY
voindi odată să fiă infidel cătră amanta 'sa, 'comitesa. Elisabeta
“Vorontsow, și să petrâca uiâptea cu alta &rii nu: cu ea, dise u-

RA
„muia dintre! favoriţii lui, secretarului de statii Dimitri Volcow:
„Anii spusii: domnişidrei Vorontsow că: astă seră eaută:să petrecit
„lucrândii eu tine asupra unor afaceri de cea mai mare. impor-

LIB
»tențiă. - Aşiă fă-ni până, mâine de “demincțiă “unii
ucasă care
„Să aibă cea mai mare semnificaţiune. „Şi: Volcow. a duoa (i

ITY
„îi presentă ucasulit despre nobleţiă. pe care împ&ratulii: îli :sub-
“semnă.'. Recitarea lui Scerbatow nu infirmă, întru nimici versiunea
“nâstră,, care se “baseză : pe'-recitările „bătrânilor ai cărora. părin-
RS
“ţi se aflaă la Petresburg în 1762; "Ori cătii:de mare ar fi fots-
creditul lui Volcow, totă -nu se “intindea pănălă puterea ! de. a
VE
face o modificaţiune in legile fundamentale a'le statului; Şi nici că
ar fi pututii-o “face -elu firă censlulă și syrijinulă . Nemţilor
NI

cari încungiuiau pe Potru LU], ali căruia amicii era Volcowi-eare

a
mâncacu dinsulă la mâsă în tâte dilele,: - Di Rai
LU

„De la această epocă se începe pentru nobliţia irusâscă-o eră

“nouă. Complectulii şi “absolutulii sclavăgiii” la - carse:
e: afla ea
vedusă, până aci, se transformă
RA

întruni selăvagiii . pe. jumătate,

şi de și-remase totii lăsată în. voia 'capriciilur puterii suverane
şi a favoriţilor de: la curte, "se. uşitiră de umiliățiuneade . a se
NT

„ved6 espusă la infamia pedepselor corporală, şi: încetă! de a. fi

nedeslipită de 'serviţiuli p"blicii, “ca * servualii- de de pămentă, de la |
CE

“adolescenţia sa pânăla morte. - :

Nu numai că nimini -nu cugeta. a. ușiura “posiţiunea servilor;, |
ci ea fu toti mai multă înr&utăţită, dacă nu in dreptii, celii :pu-
/

"cină “în faptă. Până în. 1762, nobleția cu tâte 'că -eser
SI

cita
“supra servilor ci 0 putâre mai “fără margini,. darii ca însăși ă:
„vedea supusă “puterii cei: fără, margini: a suveranului și: a favoriţ se
IA

“lor “hu; suferea totii de “aceleași supărăria le''servilor,

i:
seve:
U

“dea, supusă totii la aceleaşi pedepse; cu -uni cuvânt, nobilii

e
BC

.xaii fraţii. serviloii: la: sclâvagiiişi ]a, nefericire, :și numai” ei pu-
“teaii 'apreţia mai bine -asprimea sârtei ce o făceaii:țeranilor, fiindii
"că, înşii ei.se aflaii'iînt'o 'posiţiune identică ci -a. acelora, Înce-.
“pândă de la 1'762,-0 parte:a: nobleţiei - rusesci “(toti-dezuna; și. în .
„tote epocele. a fostii între nobili unit” mae numărit: dă: escepțiunile
“cele mai
.
onorabile) -se puse'a considera. pe servi ca pe nişte
“ fiinţie deo natură mai inferioră. decâtii aei, 'ca cumi..$
fi fostă o semințiă (race) intermediară. între.. prop rietşi:arii
între
fiindii-
bestiă,:: Până în 1762, prea. pucini nobili, şedeaii .la. eră,

RY
„că, numai.0 bătrâneţiă. de infirmități. seaii:; numai
impovărată
miște vulne , priimite “la resbelii puteaii: să. facă. a. se.: acorda

RA
i în lipsa
;: servii
„unui: nobilii. autorisațiunea de:a. lăsa : servițiuli
pucinit
proprietarilor. lori. se bucuraii,-- dacă. nu în drepti, celii
“in faptăde .0o 6re.care libertat e,i esactemente cele ce
şi plătind

LIB
„lise impunea, în cea mai mare parte a anului dispunae ii de
- liberi
putură eși
timpului” şi de. braciele lorii. Dela 1762 încua,. de-căndii
veniră să locuâs că lu

TY
„din serviţiii, unii mare. numării. . de: nobili
unui. controli i Qiurnali arii şi la
moșiile lorii,. şi „ţerantă. fiind supuşi
-ori cresceai i cu atâtit mai
nenumărate . cereri, care - mai demulte

I
multă cu'cătii starea proprietarilorii Joră RS
cra mai mică, se“ vădiură
IER
“mai aserviţi de.câti ori când. SI
VE
.care: aflase.
Domnia luă Petru UL. ţină numai șâsc€ luni, în
„căgii. în des-
migiloculii; de. a -stirvi pe totă lumea, - şi. de: aceea,
fu. detrona-
preţiulă tutulor. La, 29, uniti (9 Lulii) 1763, „elii.
NI

„Caterina, IL. se. suifăc„pe: troniă... La. înălţi-

„tii de- fomea, lui, şi leg
LU

ămâ ntu liice se u,d ea domn i numaiîn

area, €i,:easubsemnă
, care atunci'era de. optit
- timpulii.de minoritate..a, fiului seu Pauli cănd acesta va. Îm-
RA

Pauli
ani, Şi, să... restituâscă „corGna : lui.
plini . anii majo rită ţii sale.. Legă mânt uli “scrisii se depusese în se-
. Vorontsow, unuli
matii, de, unde: cancelarulii.. comitele - Michailii
NT

i epoce, îlă fură

din curtesanii. cei: mai fară aneritii, (plats) ai acele cei. dintâi ani
dupăcăte-va. luni și îlă dete înapoi Caterine i.. În
CE

lară, încăţii viindii

ai dâmnei;” Caterina era. aşiă de pucinii, popu
de. lipsa aclamaţiunilor
ja Mosera ca să-se,Încoroneze,. fu uimită:
: ea datora...corona la, fra-
şi de-.tăcerea.de ghiaciă. a; populaţiunei
/

up„cărira .ii. esercitau o

ă Orlow
ii “Oclow: şi. la garda, imperială; as
SI

pe “tronii. susținută numai de

mare ânfluenţiă ; fiindă- că. atunci «sta
IA

mar-cu
acesti. pretorian jugulii Orlovilor, o apăsa „prea -multii,..
și. i,.
litat ea acest or. parve-
sâmă . din -lipsa,: de. educațiune și de bruta te ătii
U

că .
nu-se dă indăr
iţi. . Fiindiă de: caracteruliiei umană, :cu tâ putea fi uit-
dacă „îi,
BC

crudii:
niciodată, dinaintea. actului : celui mai ă, nesăţ iosă de
fiindă peste. măsur
lii la .scopurile ei cele politice, și
și restabilipe sub „Mănă
laudele opiniunii publice, : Caterina, de. batu-seu. ordină
cancelaria, secretă. cea. fost, . desfiinţiată, . de hbăr
i -şi acoperitii. Ea nu-
acestei. instituţiuni de. a psoduce. modeşiratichiarii noi am vegiutii, la
vea nici.o ; simpatiă. „pentru | populii,
-
 — 116 —:
" eposatulii M - „Miatlew, o' scris6re“a Caterine
șialulă “comitele. i cătră - Peld-mare-
Petru" Soltikow (guvernatorii.
vei” şi -strămoşiulii ui Miatlew), în care ea: scria geiierali Ali: Mosc-
îi priivinţia; unui.

RY
proiectii, neprimităi de dinsa, + despre: stabi
lirea: scdlelor 'priii sate.
„Nu trebue a instrui nicl-odată, pe popul
ulă de“ josii; căci cănd

RA
„va: sci elii, domnule. mareşialii; atăta 'cătit
” scii “dumneata,şi ei: nu
„vă mai voi ani se Supun& precunii
-ni
s se supune” astaii. „A-
ceasta este tris şi -'str
tă imtă politică, ete prob

LIB
rată care arată până la ce puntii servagiulă a cea '-mai îivede-
clasei inferidre
incompatibilcuă progresuli! reali Şi seriosii ali unei' țeri: este
"Dar Caterina, voia a; câştiga afecțiunea noble

ITY
“anunță dai! că
ţici și a burgesiei
are intențiunea de a dota pe: Rusia cu o nouă
dică 'de legi, si ordonă tutulor -claselor coin-
din” ţâră, afară: de 'servi,
Să-ȘI al6gă RS
deputați. * Adunarea generală se! întru
in 1767, subt presedenţia generalului : Alesandru- rni 'la"' Moseva,

Li
Bibikow: -unulii
VE
“dincei mai eminenţi şi mai luminaţi bărbaţi
din „epoca, aceea. Caterina,
vedisiă pentiu această adunare gene niștera instrlă
ucțiuni pline de mac-
csime 'scâse din Montesquieu și din Becc
NI

uriă,și fiindii ică ele erati

“destinate a, fi respândite” mai cu semă piin Europa
Spre! a asigu-
LU

ra “Caterinei renumele “de legislatrice, se

. traduseră ' îndată - în la-
tinesce, in fpauciesesce şi în neniţiescg.. ' Aceas
"a adunării generale, singura! și “unică:
tă din urmă sesiune
RA

sesiune din secolul ali opt-

“spredecelea, în ' Rusia, fa insenată pentru
ei ună nare uimării de Gmeni distinși “că se „afla: în: sinulă -
şi pentu inipotenţia cesti-
NT

unilor” ce's e propuseră întrinsa;- Din tote părţ

-geri: în” contra; concentraţiundi 'de ile veniră aci plân-
putere judicătorâscă și admi-
CE

nistrativa în mâinile * guvernatorilor: de la

provincii şi dela ju-
“decie; mâncătoriile Şi” tiraniă, acestor
Diși treceau peste tâte mar-
“ginile şi adunărea generală fu care.
/

supuse Caterinei” proiectele

pentru instituţiunile adunărilor prov
SI

inciale -a le nobleției şi a-le

“aduânrilor municipale. de“ pe Ja “ora
şie, de „care. vom” vorbi mai
IA

“departe. : Unii mare numără de depu ve

taţi. începură cu nobilitate ce-"

„Ntiunea' servagiului; căci cercaii: desf
iiuţiarea acestei. urici6se insti-
U

tițiuni; dar cererile lor -nu -aflară:

nici "unii eco ]ă Caterina. În
BC

“fine, 'cei mai: raţionabili și mai inte

ligenți din tr'iînşi îşi esprimară
„“eonvicţiunea -că este 'cu totuli:
imposibilă de a face pe. Rusia să
„ese din-tiua 'arbitrarului,. a: venalităţii ţii “şi
“în 'care's'a impuțitii; dacă “nui se:v
- a--depravaţiunii morale |
or "stabili: niște institiițiuni 'po-
“litice “care să of ere garanţii reale.
e

și 'seri6se: » După. ce: voin re- .

"„Vigiă condica” legiloră- ȘI va. fi- pusă lin.
esecuțiuine;= îufrebă uni
 „deputatii, se. vor mai: “da alte! ucâstri asupra ei? =. Da, negre:,
„şitii” se. vor :da, îi respunise unulă din--înălții demnitari: —— “Dacă
“este. aşiă, dise deputătulă; este : 'cu totulii : de 'prisosii 'de a: ne mai

RY
pierde. timpulă ca să facem legi.. „:Această vorbă, și multe -alte-
„le de aceeaşi genere, ajunseră pănă la Caterina; de aceea aduna»

RA
„vea "generală, după 'optspregece luni, fu: prorogată Și» convocaţitt-
mea -€i: tiindă pusă pentru 0- epocă nedstorniiuată, ni se mai în-

LIB
truni: nică-odată.: i Sti Piti
"În această, sesiune a adunării generale, care! “fa cea “mai “dia
mmă ce: sa ţinutit în Rusia până în -gilele “nostre, pentru, întâia

TY
dată 'se făcă o faptă însemnată. : Adunarea: generală :de-:la; 1767
se. ridică la, o: înălțime de scopuri demnă - „de bărbaţii politici; ea,

I
se. păzi: Dine 'să na facă: marea gr reşidlă: a oligarchilor. de - la
RS
11730, carii, orbiți fiindii' de cupiditate: şi” de orgolii; 'voiseră - să
stabilâscă. libortatea politică puindu-o pe basea “servagiului; ase-
VE

menea nu: căgiă nică în aiva și “copilărâsca: 'greşiâlă -ă “unor r6-

formatori, carii își faci ilusiuni - pănă â-și imagina că ar pută
NI

manţine servagiulit claselor * 'superiore şi după ce ar. desființia pe

alii claselor interiore, şi că: ar put6 recoiistnuii rânduli: celii de
LU

| jos 'de case--alii unui 'edificiă. fără ' să atingă pe celelalte - rânduri.
| “Majoritatea adunări” generăle din - 1767, fiindii: compusă, de
RA

hirbaţi îi -adevăriă -uminaţi, înțelese” că un stati monarehicii, spre

a fi forte şi stabili, nu 'se pete compune jum&tate de “sclavi și: ju-.
NT

mătate de 6meni liberi: ră ci caută să. fiă ori toţi :liberi, * ori toţi
Selavi, măcarii de ar: av6 “nişte - “torme de: sclavagiii-: mai multi
sau” văd -pucinii - vâriate i: Atăta.- numai: că ună statii compusii -
CE

„de sclaviă: dacă'nu merge scătră libertate, ajungein fine ha o „diso-

Iuţiune complilectii
/

“Dacă unit observatorii superficiali i-ar fi arut cati în aceâ

SI

epocă ochii peste Rusia, ar fi putiutii crede: că servi Sail resig-

nat (supusi) Ja -nefericita loră sârte, atătă de linistiţi se” păreaii
IA

“a fi; :dar sări fn înşielatiă- forte - multă, căci lor le trebuia: numai
'0 schinteiă- ca să, isbucnâscă revoluţiunea: Această: schinteiă; ple: .
U

că; de: pe .ţiermii: Donului - și: aprinse: ună incediii'- care 'amenin-
BC

iă cu seriositate esistenţia ir onului Caterinei. „Pugacevw, unii Ca-

sacii --fugitivit : sectari (fiindă că-:'era “din: 'categoria ' “vechilor
„credinţioşi), “disse - că elii este! Petru "II, şi: vidicăi populaţiunea
acei ţeri imense, care se afla: între ..Donii; Volga, Cana, și șirul
“munților: “Urali: "Servii” cliiiaţi” de: dinsulii la” jivertate, “măce=
lăreaii pe unde inteineaii pe domnii lor; --Dacă Pugacew ! ar, îi: -a-
 — 118 —
vută. o inteligențiă adovăratii - politică, cumii: proclamase elii eman=.
'cipaţiunea;-:servilor. şi cumii ; promisese a le da 'o coustituţiune, de
nu, le permitea, să verse:săngele nobililarii;ar fi pututii merge la Mos-

RY
cvaşi lu: Petresburg. ca să, restorne pe Caterina. Relaţiunile lui_secre=-
te, se-iptindeaii cu multi: mui departe decăti se credeaii 'în genere; să

RA
lăsăm că, Sa: găsită in -cămpulă seii-. drapelulii unuia “din vechile
„vegimente, hulsteiniene a le lui Petru, INI; . dar de: ar fi. avuţi.elii
i
moderaţiune şi: abilitate,, ar fi trasă în partea lui pe toţi -nemul-

LIB
țiumiți,,şipe -tâtă. acea categoriă de. :6meni, care. este fârte nume-
1Osă în. tote ţerile, și, care imbrăcișiază în toti-de-una causa, înviu-

ITY
„gătorul ;căndăui,.
această causă nu strivesce întru nimicii interese-
le lox:; personale.;; Dar: Pugacew, fiindă totii-odată,; feroce şi .pucinii
inteligenti: fără invățiătură, Și „fără, idei politice, luă de principiii
RS
anăcelulii, nobililorii. ,Nobleţia; speriată se alătură pe lângă Cateri-
4, Și :insurecţiunea „se înăbuși, după ce iusă făcă
te. de,.sănge ;şi .după.-ce... respăndi flăgelulii devastațisă. curgă
- toren-
VE
unei. (pustiirei)
pe..0 imensă. intindere a ţerei, Se
NI

m În 1714, m: arele. duce Paulă,în etate. de, dnoădeci de : ani,

Pa
s6 căsători-cu-.o pr incipesă de „la. Hesse- Darmstadt,
LU

rai . care; îm-

bracişindă :zitulii oriențală ,. luă, numele de Naţalia, Alecsievna.
Această, mare-ducesă ;: Natalia, fiindă abia „eşită din adolescenţiă,
RA

„da;.probe,:de o..inteligenţiă, eminentă şi.de. uni ,caracterii tare. Ea

esercita. o.imensă, influențiă,..asupra: bărbatului . sei, care era, unii
principe prea inteligentă, de, unii spiritii brilanții și pătrundiătorii
NT

darii
lesne. aprindiători (nerveux),, ciudatii și fantascii. Ea căută, să-şi facă,
partisani și.re
la aceasta.
uiși Care să-i fi fostii adevăratuli ei cugetii?
CE

Nimini muzliia pote. sei astădi,: fiindii „că ea a, dusă, cu: sine în
mormântii acestii sâcretii; dari nu mai este înduoială, că. această,
principesă, nutrea proiecte politice, . şi Caterina, se. înduoia. multii
/
SI

de unajca, aceasta, căcă,-urise; prea mult pe. noru-sa.

i ::- -.-
„imun Comitele :Nikita Ivanovici . Panin, fosţulii. guvernorii. „ali lui
IA

Pauli, preșidențulăi: de, la. colegiulii, afacerilor “străine din . acea

-...

„ EBocă,; nulă. din. cei: mai remarcabili Gmeni de. ştati care a avutii
U

„„ Rusia vre odată, petrecuse maă: mulți ani lo curtea Sveţiei în 'cali-
BC

tate,de, ministru: ali Rusiei, unde . dobindise: o mare admiraţiune

pentru „guvernulii representativii, Acesta și .marea-ducesă Natalia
făcură ;„mnăi; proi de.ecti
constituţii
une, ali căruia -preâmbulă.. fu
Serisii ;de „Secretarulii. comitelui Panin, de. celebrăli - literatorii
„ Dionisie.,Pon-Viesine :- Această,
. constituțiune „punea. puterea; legis-
lativăîn. senatii,; care căuta. să se: împartă în duoă camere, una
 compusă, de membri “inamovibili-: uniţi“ "de suveranii, “ceailaltă, de
membri : aleși: de ' nobleţiă.: În fii care: pr ovinciă și “îti fiă *care |
judeciii, căuta să fii o adunare de nobili, care să: aibe” drep-

RY
tulă de-a. discuta despre iiterâsele -provincici 'seaii judeciului, ci,
și care să fiă, investită cu' inițiativa legilor relativ senatului, care .

RA
avea, împreună “cu. suveranulă puterea legislativă. După: dinsa;,
trebuia să se ia niște măsuri pentiu '0: emâncipăţiuue "progre-

LIB
sivă a 'servilorii. Darii această, constituțiune, care era; forte: a-
semănată. cu cea propusă” de nobleţiă - în 1730; "avea, aseme-.
nea - defectulii de a fi oligarehică, prin - urmare - era forte: nus

TY
tă cătră comercianți și cătră, burgesi, cari eraii cu totul es-.
cluşă de a lua parte la guvernii. “era “forte : injustă cătră serii,

I
pentru “cari «abia, se întrevedea liberârea “lori intr'ună: viitorit' ce
RS
influenţia, oligarchică îu cele din urmă Parii fi depărtată. Consti-
tuțiunea, Panin, fiind în, raportulii de -representaţiune naţională
VE

cu multă mai înapoiată de cmnii -era: adunarea: națională - rusescă,

în secalulii ali: șâispreflecelea, şi alii șeptespregecelea, hu putea
NI

nici-de-cumii-:să trăiască. Ea, află mulți pârtisani în nobleţiă; “dări

Caterina, căria i se comunică acesti roiectit Sil împinse! cu .toa
LU

tulă. Comitele - Panin nu înceta: de a repeta fostului::sei :scolarii

vorbele acestea: » Signorulă mei, să nu întreprind: nici-odătă: ni-
RA

„Mică în contra. mumei'. dumitale; caută să; destățiim *pe:'na- -

„iunea rusâscă, de ideea, că corâna pste totii-de-una “deveni: pre=
căci aceasta este: o -ideiă funâstă, înrădăcinată,
NT

. „țiulă unei rebelii;

„în“ Rusia de. conduita chiarii a, suveranilor” noştrii. „ Maică: duce=
“să Natalia, muri îndată la bă (26): Aprile 1776. și”“ fiindă ică “ea,
CE

- muti 'cândii. era, să nască unit "copil, se 'respăndi:- vorba: că” “MoOa- .
şia, ei,. fiindii plătită de: Caterina, i-ar: fi grăbitii mârtea:::: Pen: .
tru susținerea acestei vorbe 'nu 'esistă : nici! 0: probă ! ilegălă dai
/

„se scie că moaşia aceasta făci 0 stare: mare, şi că: principele Po-
SI

temkin, care era: forte. mîudru şi: arogantă câte ă-tâtă lumea, “mer-
IA

„ea de îi făcea, visită': din cănd în “căndii. “Pain: Qiuhialele! stră-

ine :se publică: că marea-ducesă “a; muritii:. din causă-că' Ta pututii
U

nasce. copilulă, fiindii slabă de constituțiunie; dară: baroriuli “d” A'sse-

BC

burgii, ministrulii Rusiei pe lângă. dieta: imperiului: germanii, care

a. fostă. însăreinatii cu. trei ani mai ':nainte să ' caute:0- fdanțiată
pentru inarele-duce, se supără de :alarma de -: prin” diuniăle “ȘI
scrise o epistolă în care declară că “elit: luase: de:mai! nainte: “tote
informaţiunile de pe la. medici şi:de' pe. la -cei: cari -îucungiurăii pe
principesa Că, dinsa era dotată. cu o: organisaţiune. sănătâsii-* “Sieu
Lă
-e
 — 190 —
o. sin&tate escelentă, (Originalulii''scrisorit: baronului: dA ssebu rg
se află intre. chărtiile nostre depuse în. Anglia; -această epistulă
“este: scrisă cu mare foci). i

RY
„Pauli căgi înti”ous
despera
ere violentă. pentru mârtea femeei -
sale, şi fiindii că Caterina, care dorea, să aibă moştenitori la cor6nă,

RA
"voia ca fiiulă ci să se însore. de. ă -duoa Gră,-ca -“să-lă, facă să- |
şi uite. întristarea,şi durerile lui, avă crugimea de a-i trămiteună
teancii de epistole ce s'aii aflati întruniă sertarii, secretii; acestea

LIB
erâii. nişte. epistole: adresate cătră marea-ducesă de- comitele An-
dreiii. Razumovski, amiculii -din copilăriă, ală lui Paulii, care probau

ITY
învederatii legătura. iui Razumovski. cu : marea-ducesă, - Căndiă. ciz
tea,.epistolele acestea, Pauli simţi _că-lii. apucă o: turbare furi6să,
şi din acel minutii s'a începu acea,tit
fatală, disposiţiune: de nebu- -
„niă care. întunecă,. tâtă :esistenţia, RS
acestui „principe, transformă. dom-
nia lui înta”o : orgii de... despotismit „tiranică şi”. aduse: tristulii și
VE
lugubrali lui finită... Razumovski. fu depărtatii. la o : ambasadă, şi
Pauli după. căte-va luni luă pe :principeasa.. Dorotea de la Viir- |
NI

tembergii.:(Maria.. Feodorovna), care nu dete nici “odată Caterinei

„cea mai. mică ne-ineredeze. i. Da i
LU

1 sVoindii.--să..
facă „ceva, peutru nobleţiă, coservându-și însă
“plenitudinea..puterei, autocratice, “Caterina; acordă, nobleției dreptu-
RA

“lă:dease întruni la; fiă care. trei ani în adunări de.. judecie;: apoi .
în adunări provinciale -spre:a alege pe -maresialii- (predvoditel) no- .
bleţiei, însărcinaţi de: a veghia, asupra, intereselor. ei și-de a.firo-.
NT

. presenitanţii: ei legali înaintea -guvernului ;- de a, alege pe: princi-

palulă funcţionarii ali poliției administrative.
din: îiă care judeciit: (ca-
CE

Pitan-ispravnil;); de a alege pe: judicători

şi :pe-
i supleanţii tribu-
malurilor. de la provincii şi de-ia, Judecie
.* şi dea veghia,la îm- *
_“părţirea seaii repautiţiunea, impositelorii;
/

în fine de a-se-ocupaîn:
,
„aceste adunări -trienale (de-trei ani) de ori „ce.'se-.raportâză la
SI

„„nteresele provinciei... Aceste, despturise ” pari a fi -conisiderabile

IA

“la enumeraţiunea,
lor; în faptă însă ele: se “reducă la: pucină lueru.
„Am, văgiutii mai susii cumit. a: fostii unit măreşialii -ali nopleţiei- pro-
U

vinciale-.destituitii: și dat.în „judicată. pentru Că ma, voit:a, esecu-

BC

i tao. ordinanțiă : ministerială “dată, în -.contra. legii. Să:

nu uitămii
„căaceastă : enormitate .sa întemplati -în.: Decembre -1859,;.+adică
„în «domnia unui: prnicipe:-bună şi insuflețitii de nişte 'intenţiuni:es-
;
celente, îrtr'0-. epocă; în : care de trei ani -necurmaţi “Se. vorbâsce
„„ eîncetatii- de 'reforme. (tutii -puindu se :sorâce mai multi: seau, rai
pucinii. lungi - pentru: “facerea. reformelor celor :mai - indispesabile
 | — 24 — SI

i “mai: iurgente ; “toti: înstircimăndu-se cu. grija” de. a. “prepara. îm.

- bunătăţirile. cele: noi .nişte pătrânk: înfăşiuraţi in abusuri:, vechi; și."
“cari suntil. datori acestori ii: abusuri posițiunea şi starea loră, :pre- .

RY
cumii de altă. parte vedem. confiăndu-se . la: burocraţi” elaboraţiu-. |
mea, :midilâcelor propii ' de -a seste: pe, Rusia din: jugulii. jefuitorii .

RA
şi demoralisatorii. ali. “burocratiei). Jadicătorii .de la judecii. seaflă .
lăsaţi: cu totulii. în voia, guvernatorului. de la provinciă,. care, pen-. -

LIB
tru cea, mai: absurdă, confusiune: între. puterea judicătorescă: gi
cea administrativă, „are: dreptulii de a revisui: procesele verbalesa le
tribunalurilor, şi de â'da în judicată chiarii pe judicători. : Tribuna-

TY
Juli criminalii alti provinciei . dacă,-în casii. de apelă, trămite se+
"vatului dosarulii unui. „procesii, caută -:să. anexeze "într insulii 0-.
“Diniunea guvernatorului | asupra. acestui procesii. - Tprauniciă ju.

I
RS
- dccielor, precămă. am. arătatii “în capituli unde. vorbimi de ad- :
„mimstraţiunea rus6scă,. suntii.. mărginiţi la, ună. tr ibutiă.. anualii,
VE
si în casii de a nu- li plăti, neapărat se vădit: destituiţi: și» “daţi.
în judicatiă, “În. fine dorinţiele publicate - de adunările uobleţiei,
velativă la interesele proținciei' lori, dorm somnul. celii mai. „pro |
NI

„und în 'cartânele ministerului . din întru. e E

LU

- Pers6nele cele pucinii . familiare “cu starea, Rusiei Şi cua proce-

dările: obicinuite a” le guvernuliti rusesciă” arii pute : “împuta nobie=
ţiei- că. n'a 'sciutii nici. de-cumii' să. ţie niște; drepturi ce le posedă
RA

ea; dară. împutarea aceasta. ar fi forte: nedrâptă. În Rusia, pe.

acestă pământii. clasicii pentru minţiunile” oficiale, legea, -scrisă nu
NT

„este nică-de-cumii aplicată, „Şi. guvernulii procedeză --în modulii

scii, adică după “cumii îi place. “Singurul midilocii -ce” mai r&-
CE

„mâne: celor. administraţi - spre .a scăpa de arbitrarulii cel mai “de

nesuferitii,. este de a cumpăra. pe oficiaţi, ŞI. “atunci aceştia înşi6-
Jă pe guvernii. De altminteni, în Rusia, plină de. curândi, “până
/

"la. înălţiarea,- lui. Alesandru ÎI, unii“ nobilă “nu numai. că nu avea
SI

nici 0 influenţiă personală, ci avea. nici chiarii vreo securitate, : „

IA

“induviduală pentru arbitrară, +“ decâtă numai dacă, ocupă ună 6re- .

care cântă (gradă) inalti, sea dacă era protegiatiă . de ministrii . - :
U

„oră de membrii Camarilei,. Arbitrarulii administraţiunei cruţia,: nu:

BC

“mai pe aceia de care se. temea seaii din: causa: posiţiunei lorii ad-”
„_ministrative, -seaii de relaţiunile ' loriă: personale, “Ca să ajungă
rr
cineva..la; unii cin înaltă, nu putea trăi la ţâră, ci căuta, să :se
c
- „consacre! la - cultulii anticamerilor de la Petresburg,. căuta. să lin |
, guişiască, să. intrigeze, să - se tirască. Nobilii cari ar fi: cutezatii
să ia da seriosi de şine. numitele drepturi a le nobleţiei, gar. fi
| 16 o
* ip

.
 aa
vădiută espulşi la mii de bătăi-de-joci în ai cu smă subt
ratului: Nicolae, a :ăcestui: învierșiunătii şine: ' domiia înipăa
îmblângitii : iiemicit
ali: demniţăţii :omenesci:: și ali independenţiei-
de “caracterii: “care, |

RY
în“*cargulit domniei: sale! de: treideti -de-ani;: multi a “înjositii
„ministrăţiuinea,. “rusâseil: nivelulii: inteligenției,:--a în ad- .
lii lealităţiiși ali
* demnităţii: Căţi “nobili: nu':s'âii vădiutii: prinș

RA
i, esilaț
oraşiit':depărtatii; puşi subt'vegherca:: poliţiei: seaii: i“ în 'câte'unii, -
'0' fortereţiă,: şi! ţinuţi” acolo- fără săi: fiă “judicaţ-( aruncâţi: în: “câte -
1) 1.

LIB
i 0 Acordăndii drepturi nobleţici,: Caterina,
et
E rr
a
„pe nii ue za
sacor dă;: şi: 'burgesici,
ICE it, e pda - Ea crea iat ns. gi.
7. . Ei pu- N i
. . : :
.: N -, ci

ITY
BE a E
miez
4 Te sari
Pa . ...j sp ap i .?
fa... ppSI date
. ă pb
Kia a. ga să
EI >
iz otaii i
ser
er e iTia
ca NI SIE ?
0) Bacă, o fapta ce mi S'a întâm Pa SSIIE arie,
plată. mie: . În 1943 'publicase
: PR 4

în“ Paris, subt! psendonomulii. de comi mti

d” Almag
te ro,: o fiiscidră” (rochur6),
asupra” nobleţiei ” nisesri, în-'câră 'vorpean
1613. “+ Împerâtulti Nicolae, îutăitindu-se.. iti RS
"46 adunarea; gezierală ' de la
mi-a *ordinat a mă: întitna: în:
- Rusia;:şi cutm!am; înturnatii. > Dâmn
VE
a::N. fiind. mișcată deo pismă
personală, și, d.:Iacoy, T.;,, fiindă:spionii
rusescii, me -denunțiase - că: ași
fi luati parte la nu inai! Şeiii ce .conspiraț
iune. . Chărtiile. mele fară visi-
NI

tate și” se' probă îndată că-n am conspirați

ordină, în numele împăratului; :să miârgii i. nică-odată himicii. Mi se
a-tocupâ:0 inică funcțiune -admi-
LU

„ nistrațivă, 'la, :Viateă, Nu priimiiii basându-mă' pei dre

cărui nobilii rusii, de ra -servir:- seaii. -de:a: nu:vo ptudat;
liide lege
: fă
i:să:
: ordină de. :a mă esila,la Viatea spre a fi. pusi .acolo servâscă; . Împăratulii
: Sub'vegherea, poliţii, Şi
RA

înainte de. plecarea. inca, în, esiliu,. ordin

de sănttate”a minţii * mele: Hindiăcă unui împăr
medicu,să constate . starea i.
ătuli
pelu la li urile “legale nu' putea! veni -decătii” numai “își"dc 'Suposăcă a-
drepti: « 1
NT

inorboși. Mediculiiveni, i Suntii datori la niște: creeri. '

spuili i 'să,
: dreptii -că: erea: prea În-
„“Cuzeatii::dâ.rolulii ce; ayvea,. Îi, spusei
ii că una, din probel cele e:
:zăai: îuve-
derate;a.. le, nebuniei. mele «stă în. de a.pri
CE

ivi de. nebuni: pe-6menii.cu.min-

„8. “ Plăsiris6; se ficăcă” nu înţelege „acea sta,. și după. cinci „ninute de
convorbirea; ce: dvit"cu mine “desp re ploiă
Se râtrase'dujă: ceriarătă ces miai nare: Şi : despre timpulii 'celiă: frumosi ”
/

"misi a-mi face. cea: mai: mică: întrebare, politețiă!și” “fără să-și fi mai per- _
SI

prin :Petţresburg;-că așifi “fostă: bătutii din:: i Mai, "târdii” sa: răspândit.vorba,
ordinea -împăratului:, - Gumii :aii
fostii bătute nogreșiță nai: multe pers6ne bărbaţ
IA

i, i. femei, subt:domnia: lui; |

Aceasta .penten ”nijne n'a, fost adevărată; niciodată nu: nași
ab
0 proclama ;cu !vocefit tare: 'prec umuirai Spuieut „despre. visită- medicului:fă. sfiită a,
* fiindii
U

îi An RAȚ
„Ca: neonienosele: trătameiite făcute! de'
ai pg ag
uit: despotit “tinorii: “pers 6ne pe ca-
„ re'le'ţine în'.puterea;luj; Și. despre: care;.
BC

cEră: cuvântii; suntii. niște, fapte-de Nnimini nu“:pâte nici-o dată să-i
cea; sai. mare lașitate. : Acastea:
„pere „de. rușine și de infamiă,. nu. pe :ato-
„Victimele ;care le sufere, ci:pe. tira-
„„ Multi „căreJe ordinezi,uit și vi
. ordinându- le' Se. dă „în despe
-
Arest âţiun .... rețiulit, publiTacii,
“A.
eaa: și:
parai
esiliu
de
lti mei le voii
ee e ia

Yoiit publica, '0' dată: D& 0“cam dâtă' 'arăta în memoriile mele, pe. care le
u
ai a

memoriile aosteă 'Suntii'dep

“Drcună, cuce lelalte chăr
:a ti
le ele,
i în Anglia Use, în- N
. | | , Di N , :
i 2

ț
2
 == 128. — |
- Y i 7 - E _ . .

dar ŞI „pe: acelea! bur oeratia afli» migiloculii de. a Ie; nimici, pre:
cumil::vVom.; Spune : mai leparte:, - în: 'capitulii „consacrată : :burocra=
tici.: a Cătii pentru: populii: “Caterina; nu? numai: că:au. fică. nimici

RY
pentru; insulă, ci încă;spre a "satisface pe favoriţii sei -şi+pe 6-
menil: cari: 0. „serviaii, iea avu: :lașitatea, “în. treileci:şi. patru de: ai.

RA
câți. domni; să: îmiparță “pe..1a,.dînşii -peste: trei „mili6ne deservi;
şi, „să reducă :în; sclavâgiii: pe. tâtă,. populațiunea : rurală; din: “Mica:

LIB
Rusia, care pănă aci *fusese cu totulii liberă. „Această țâră; spie
a „scăpa,; de. “jugulii polonesiti și: Spre a, „conserva, liberulii:; eserciţii |
ali, ieligiunci; orientale, s'a; anesatii. de: voia, ei..la Rusia, în.1654,

TY
stăndii: a midilocii;; nişte: „condițiuni: reciprocii jurate:: şi stipulindu-
se. niste: drepturi particulare:++:„„Aceste; drepturi: consistaii în: libez.

I
ra. alegere, „a, 'tutuloitii:; icolonelilor;, „şi-a. altor .oficieră :cari:; eserei= .
RS
„tai, în; acea. vepublică, militară; de. odată; şi; puterea, judiciitorescă
ŞI: ceas, administrativi. 3 ;Direcţiunea, supremă + a. guvernului: se
VE
“afla: confiată; hetmagmatlati,: alesii;..de coloneli-şi de; principalii: dem:
„mitană ai... xepubliceii, „CU: „aprobaţiunsa;; tsarului tutulor: Rusilor;
NI

“Acolo, :nu era; nici 0 diterenţii: de„caste,; ci-toţi-.eraii.egali; i casa-

cul; celt. mai: umili puteai. ajungă “la, s:demnitatea -:de: hetman; și
LU

"chiar, fă unui. “hetman, - „dacănu ajungeâii;: Ja. funcțiuni. pe:: calea

- alegerilor, erai. simpli.:casacă.- „În. 1792 :icândii se. întroduse.:sis=:
RA

tema ci riadlită, de” Petru [ rconferându: se nobleţia ereditară; Omenii-

dinsMica: Rusia, cari ocupa. funcțiuni Sin Ruşia,;.cea,. mare:se: fă:
cuză, nobili, eredițari;, de, atuncă;locurile,i încetară; de: a-mai. fi: elec-:
NT

ae

tive: în]Mica Rusia, uci,, se;deteră. cui; voi guvernulă ; „sie, titularii.
acestor: locuri „priimiră, toţi: diplome, de: nobleţiă;;. În: 1722;dein-+
CE

„nitetea, :de. :Hetman . „deveni, vacantă: Și: fu ;; îndeplinită CU.0 : ad=

| ministraţiune. 'colegială, iCOMpușă: de “membrii: «puşi dei: gavernii:::i În.
/

„4728 această” demnitate. ..0;; : xestabili + Petru IL: pentru: „colonelulii:

SI

micii -rușianii +Danielii. „Apostolii, “care: în. juneţiă, sa: fusese ibravii:
ŞI, resbelnicii,. „Întrepringiătorii:; „dar atuncizeelii „era; unii, betrână.
IA

plini de, infirmităi.-După. mOrtea,; lui Apostolii,iîn.; 1734, demnita-

_teade. hetman.. „remase; vacanţă. până: în î:1:750, cândii sîmpărăt&- |
U

„Sa Elișabeta,; „prin,.cea .mai, după mrmă umbră de: alegere,.făcă să,
BC

„„ Se 'al6gă cumnatulii ci” “comitele Cirilti Pazumowislki , care atunci era.

în etate de duoăleci șiș duoi de ani 0) „Acesta fu celit: mai din ur mă .
LT . r PE
ci taţi pita

d). poata Elisabeta “după-- câteva, luni de. la inălțiarea - ei. pe

tron, luase; de băzbatii' pe.Alecsie: Razumovski, fiiuli Casacului: micii-ru=
Sianii Gregorie Razuin. Eli fusese cântăreții, la capela. acestei principe sse;
NT
 a

Hhetman.. *. După inălţiarea -pe tronii a Caterinc

II, eli:
i intepi
'să
lucreze in .scopulii: de :a face; această” demnitate ereditară “in -fa-
„imilia sa; Caterina, însă, înțelegândii aceasta, “desființiă - demnitatea

RY
.
„de hetman în':17
Era64.
atunci in Mica-Rusia, o : nobleţiă. ere- .
„ditară forte numerâsă; dar. țeranii, fiindă liberi şi domni (stăpân”)

RA
de :a' trece, după: voia lori de'pe moşiă, unui propietării -pe-a'al-
„Ani 'proprietârii, își vedeai sârteă,. lori invida de ţeraniită :celor-

LIB
„dalte, părţi-a le imperiului, Cateriînna, 1783, “declară: -pe “toţi
__ţeranii . mici-rusiani servi aj proprietarilor 'pe' ă. le: cărora :moşii..
îi găsea. stabiliți promulgațiuinea acestui: ucasii! Mai niulte “per-

ITY
„- sonagie “a le curţii şi 'a le înaltei administrațiuni fiindii: inforimate
„nai din nainte de intenţiunea împărătesei: de a publică: acestii
ucasii, avură infamiade a atrage:
pe, moşiile 'lorii ,. prin. -promişi-
RS
uni înşielătore,- pe celii mat mare numării' posibilii de țerani, carii -
„se: făcură, astfelii 'servii acelora, cari 'îi atrăseseră, “şi îi: înşielaseră.
VE
„Aceaștafu -una, din «petele cele mai mari “dinte -tâte acelea ce
“ai întunecată. domnia. Caterinei, "pe “această domniă “care a fostii
NI

pentru '.nobleţia 'rus6scă; o etat de aurii,

e'6rii pentru Rusia una .
_ din. epocele cele “mai : glori6se “subt raportulii -resbelelor, şi: din
LU

cele mai: brilante ca succese!în 'raportulii:-politicei esteriore: + În-

„adinsii “dicewmii „ brilante “ca succese ; 'căci..:nu putemii dice ca
RA

abilitate;în locă. de'a se mărgini a relua de la” Polonia. provin-.

ciile ruseşcipe care. le cuptinsese- odată ea, adică: pe. Volchinia,
NT

pe Podolia, şi pe “Rusia- Albă, Caterina, . făcă! greşi6la, "de a împărţ

i
„-complepe. ctii
Polonia.
. : „Această grâși6lă, se mai agravă încă. de
„nepotu-seii Alesandru I, care, . întrunindi cu: Rusia actualulii
CE

re-
gată ali Poloniei, legă” de: piţiorulii Rusiei “o buletă (ghiulea) care
"o -împiedecă, „de a merge cătră progresii,și -îi abate ătenţiunea: de
/

„la Asia unde,este adevărata, că: vocaţiune politică, unde-“ea sepa-

SI

„ve-a fi destinată chiarti de Proyidenţiă, a: transmite. și, a' introdu-

ce binefacerile. civilisaţiunei:. Făcundu-ne teinniceri:-şi “une-ori
IA

|
„carmetică, noi furămă oblegaţi să remănem- chiară: noi- sclavi,
: Cu duoi- ani” mai: nainte de . neleala, : şi iiedemna': reducțiinie:
U

în servagiii a. totei Ppopulaţiunei rurale “a “Micei-Rusii,- adică în

BC

Noe?
, Îi

„care îlii inălțiă la demnităţilede mare-vânătorii,de comite

„. teld-mareşialti. Copii carir. și în fine de |
se născură. din această căsătoriă
muriră to-.
ți mici. - Famâsa: larăkuneera
w -ntuinai o aventuriară cate usurpase titu-
“la «le. Elisabeta. a »
ea
==
 a —
-

181, Caterina. publicase-v- lege: in' care: :utiira ca, totii: sclavulii;
fii, musulmanii, fiă păgânii, îmbrăcişindii: religiunea' creștină orien=
_ală, va deveni liberii îndată „ce arii: călca „pe pămentulii “rusescii!

RY
Aşi, monopolul - dreptului de a suferi “sclavăgiulii era reservatii
seminţiei -rusesci, semințiă dominanță, în“ imperii !- Acesta este unii
atşiăde deplâigibilă!

RA
_” privilegii atâtăi de. ciudcâtă
e Caterina "muri și, Paulii”se sui pe
d.2 Ă

1796,
si La 6 (17) Noembr
tionii.. Acestii' principe, “avândii: uuii spiritii brilantii dar: illogicii ;

LIB
oferea amestedătui:a: cea, mai- ciudată . de „calităţi. și de. defecte,-:de
sentimente nobile şi de porniri sălbațice, de sboruri: (6lanş) cava-
şi 'de apropieri. cătră. despotismulăcel. mai: neînfrenatii;

TY
. Jaresci mai susii de-
elii avea fetişismulii puteri absolute, şi amii. arătată.
originea. neîncetatei licăriri. (vacillement),-

I
plăugibila, .causă 'care “fu
a acestei inteligenţii, care RS
altfelii era * brilantă,: darii-.supusă la
„_-influenţia, . temperamentului celui: mai nervosi șimai iritabil. - 'L0-
VE
tă, . sistema domniei :âcestui'. principe. se -îuchieiă. în aceste: vorbe
dise de elii unui emigratii:. francesii: „; Domnule; aici «este: mare
-- „Signorii numai” omulii căruia, îi: vorbeseii :şi numai pe: câidă ii
NI

„vorbescii.! : „Caterina cu 'tâte că conservă, puterea. autocratică -în

LU

tâtă puterea; şi: nu se, da în: susii; nici-odată din: naintea, unei :cri-
„me pe care-0 credea, utilă, dar. trata pe 'supuș -Gmeni- şi
sei câii.
„- le mărturisea, :stimă: “Pauli trata. pe: t6tă lumea. ca: sclavi, . Și ni-
RA

„ici-odată- a,în -princi-

vre “unii: suveranii -n'â, profesatii ca acestnu”
piii, ci în faptă, unii mai mare despieţiii pentru demnitatea ome-
NT

mâscă. Peste- ducă; milione “de -țerani fură “împărţiţi - de: elit:pe
-

la nobili 'ca; sclavi, „cari -unindu-se cu : împărțirile făcute * de 'Ca-

CE

în sela-
„terina,-şicu populăţiunea rurală a Micei-Rusii redusă” ţ6tă totală .
“ vagiii de această principesă; facii aprope a treia parte din cifra
a servilor. actuali, cari se suie aprope la duvădeci şi două miliGne de,
/

că 0 sipiuă lege utilă pentru servi,

: numai
-îndivide. . Pauli: publi
SI

care 'ficsa “lucruli loră la trei gile pe „săptămână. : Acoastă, lege

IA

"în. toți timpii, a “fost pucinii păzită, cumi: „Suntă tâte legile” ruseşti
- “și cumi vor „fi. totii-de-una, pănă, ciindi Rusia nu va încetae de.4
U

îi ț6ra, arbitrajului,și a venalităţii,a arbitrarului -care-.nasc Ye-

spr nulă,. celii mai - puternici
BC

nalitatea, şi:a venalităţii care, :este,. spriji

„ali arbitroului,
: “Mai mulţi din capii 'conspiraţiunii. căre: luă “tronul şi- vieţia
. Dă Pauli, între -alţii comitele Petru de: Pachleni,' guvernatori ge:
Aș - PI PN
. - . - . : i
“ i; ua , LI

„_meralii “alu Petresburgului, şi xice-cancelarulii, comite Nikita Pe-.:

trovici Panin (nepotulii celebrului ali :Caterinci
ministru” 14), a-
 4

Veaii intențiunea, de::a:pune “limite.:pinter

ei imperiale: :: Maiele-du-
ce-Alesa ndru,; moştenitorulii. tronului;: consimţise
„- dicaţiune ar:tatălui, sei, :Şi':promisese, ;ila, :cererea. de ab:
:darii: verbâhnente;:de a; acor-

RY
(ă:oș-constituţiune:- + Abia fisese Pauli: asasi
4

„cei trei, frați; Zubow „; fiindă, la, Alesandr

nată ;:: și: Pachlen:. cu
u, -ii-ranmiţiară “suirea..lui
= 1ă, toni şi-i amintiră::proinisiunea, sa; dară

RA
:
Jjuraţi, locotenentulii: generală: Uvarow,“adju atunci “trei: din::con-
tantii. genesali ali im-
perațului ;, generalulii-maiorii 'Palizin, care

LIB
-:comândaii:regimentulii
gardeloziă :Preobrajenski, »Şi:; colonelulii: -prin
cipe.. Pentru: Volkonski,
adjutantii și) favoritii. ală. lui) Alesandru,.-
:se; obuseră..:la:: aceâsta ;
„Şi; ameninţiăndii.. săi facă:
ua,, “interveni : numai- de-câti 'râgimentulă

ITY
Preobrajenskki, ;; cerură şi, obținură ;pi:o
clamaţiunea,: lui: A lesandru:
„ca; suveranii autocratii: ; i Talizine--
Ss
muti;, îndată; după; aceca,: dari
N Uvarow; şi; Vollkonski.. cu :tâte
RS
-că,; liiâsă parte:în trupa . asâsinilor
lui: Pauli, fură: încărcaţă de. binefacerile
:familiei- imperiâle (1):
VE
scri, Alesandru; Ii avea.0 animă, bună, :.cu. -tâte: Că:.altminteni:-era;
. neimblânţită: la -necasii ;. “avea sunăi:,spi
ritii = cultivatii : trăsurile;:fe= -
'ciel;sale; erai „plăcuțe, avea. 0;“amest
NI

ecătură ide: grațiă, “cu demnita=

te, -0'"inteligenţiă,, ordinară : fară, întin
dere. şi „fără „mare: capacitate,
LU

„ “darii:avea.:0: finețiă, care mimini “altu

lit mo “mai! avea; ;'era: prea
astuţiă (troș,rus€) .:.posedea, artea disimulaţiun
ne. a; gisii N apoleon'-I:
ii: până la culme, ' Bi:
de: :dinsulii, că: ». este înșielători ca ună
RA

de la: Constantinopole (fanariotă). : Fiind greci

ii::slabiă , deicaracterii,:“eliă
ÎșI.. ascundea; Slăbițiunea.; aceasta. subt.:0::ţ
inere; a;: corpului:-plină de
NT

demnitate;;. Marea; “Și .constanta,. a, “pre

ocipaţiune,- era, de aătra-.
„ge vin 'fav6rea,; lui--opiniunea”- publică.
aiEurope
înșielătoria caracterului ; seu; :eliă: se: cunoscea;: i. :Întraceăstă: şi în
CE

„Fată. nepotii, ală, „Oaterine 1; ;.dar. “alt-min

hine::că” este. adevi:
a
teni era: departe de. a = a2
e
/

Pa ..
..2i. R ; Et atu A
- . ic ga
RI a
i ! oa
ee
Pa
me
i.
- zi :
Ia , : a - er i
SI

if pa pe E
pat “a ! ae e
ii ' Pta pia:oaie pr i ego ri
ii [1) :Principele Potru :-Volionski'miuri” în 1852 a ehs Îi tie

: măi “de:. optdec'de

ă
IA

ani. Eli; era: feldii-mareșialit : ministrul» cuiții-imp

eiial e șiali
„geilor, .cancelariă : alti, ordinilor,; Rusiei... Teodor “Uvarow muri; : apana=:
era capii generală, comandăndii garda în 1824;
U

; imperială, :și membrulii: consiliului.

împărăției: . Aflarea, în Conspirațiunea 'dii
1804. d
BC

„ Uvar se coiif
ow iriă!; prin": tât& “mărturisirile” contlui Volkonski“şi â lui
impuralie; între “altele -
> prin Memoriile-lui Michail Fon-Vies
ine, unde! se află lista: 'conjuraţilor;
Să nu-se: confunde; generalulii |
- Teodor :Uvarow -cu . celebrul: ministiu ali
ÎNS brucțiunei, publice,. comitele Sergie,. Uvarot,, montie:
2 e ture
la 1855: tei
Ea Ta sl oeces
Pt ai PR 3 ne pet Tape
e ea pa ze ei
DA Pe
ei
t. ari zu a PI AN a op,
PIN L-a: zii iei DĂ Ă i
 E aaa
E

„Nea. şi înalta. ei intcligenţiă + .: în tâtă, doninia- lui, el alergă |

după populaiitatea Europeană, și “numai din: causa,-acestei: pre
ocupaţiuni vegatulii «Poloniei obţină de la::dinsăli.: „coristituțiunica lui.

RY
“În Rusia, ! : Alesandru: ÎŞI. petrecea - tirăpulit-. de: a! -promite; 6
consiitiițiune:, “puse. încă să se: facă; mai multe: - proiecte: pentru 'a-

RA
ceasta, fără să -fi.-avut, vre; odată. “adevărata” intenţiune- ide:-a po
mulga:.vre. unulu dinta” insele,. Şi cu: modulii acesta 6li” întărită spiri-

LIB
tele și-făcăi să. se. ivestă,: “nişte: dorinţie Şi: "niște aspirațiuni. pe
“care” nică-de-cumii nu. voi:să, le: “satisfacă: :Înii cei; dintâi: 0pt= -
spregece. ani ; ai. domniei: lui, ;eli -jucă în; Euroja rolulii: dă 'libe- -

TY
ralii : şi: *purtă,, în: Rusia, masea: acestuirrolii;: dar “în sani” cei: de pe
urmă, În: politică sa esterioră, căgiendir: subit. infiuenţia: ministrului

I
„care. guverna pe. atunci pe Austria; „Gri îni aduiinistiaţiuriea sa
RS
-interioră cădiendii subt; influenția cr aduluii Şi:în piţoiabilului. Arak=,

=
ceiew;;ielii - renegă.. aspiraţiunile jimieţiei: sale și seipuse ipe o! câle
VE
cu totulă. reacționară, fără, însă. să :porte: cuf.sine.yiolenţia şi briu-
talitatea . ce: căuta să :1e, destolteze: după: dinsulă fratele:seii: Nicolae.
NI

+. Duoi-anY dupăinălțiarea, „pe troni:-:a -lui Alesandru: I,, adică

„dA

„în:11803, ;apără. legea : pentru. cultivatori: liberi, câre peiimitea, pro ,

LU

prietarilor;, de; a emancipa : sate; întregi. : Pe. cândii: era -să:se pro- .
- mulge această. lege. aşiă de inţelepţi burocratias: găsi: iigiloculii” .
RA

de a: o-:nimici; într oducundii, întinsa, O: clausăcare:iîi: paialisa-e-

secuțiunea; - ei; „Nu: se. permise să. emancipe :; rcineva'satele':. până
NT

“cândii nu: ie” ară. concede : în: tâtă. ptoprietatea,. o::cantitate de pă-
- mântă care :să fiă,; de:- optii-arpenţi” pentru: fiă” care: servii' bărbatii,
(arpentulă, „vusescii iso raportez. la: *eetarulii 'fiancesti» ca-12:că-
CE

tră 11, şi la acruli anglu aprope. ca li cătră, 4). i Această |

"clausă, parălisă esecuţiunea legii. . -
/

În. cei: dintâi ani ai domniei: salg, Alesăndri avusese. 0 ideă :

SI

escelentă, adică d6.a otări fâte:" uni milion de: ruble pe. anii pen-
e pi i
mist. ET pa
IA

, . A o... .
—_ ” , 1.7
pa
isi a pei
; tip
. .
. ? : -> aie d

. D=) Ginqii Pache și.fraţii Zbor i i avntiarii asdsinatuli tatal sei,

U

cl strigi: i Ce “pagine în istoriă!:, a,"Pachlen: răspunse: Sire. celelalte 'pa-

„ine. “Vor face: să: se uite aceasta. ;, Secretarulit de statii 'Prosciniski. fusese
BC

chiămaţii: la balati pentru : “redacțiuniea :manitestului care căuta, a anunția

înălțăarea; pe trohi alui: Alesandru.. Câudii intiă el: “la Aniuegatailă cea
dintâia, vorbă ce auţi fuse; n.„Ce va "gica Buropa?,, p î' - pai

ce După: esplicațiuneă ce-a: bine: voit; a-mi: da d: . Ioa Gica prin tele:
ramă, arpentulii: rusescii este. insăși dessiatina, „de! care, am vorbit prin no-
ta. de la paginea 70, [T ră duciitonulu] Ea ;
= „ . “
 „1

„tru: vescunijăiiarea servilor; : dur. această, măsură nu se urmă:de

ar fi fostii. ea -esecutată, mulți, ţerani “astiidi nas
fi. mal fostii servi,
“Darii. ceea, „ce -onor6ză iai“ multi „pe Alesandru, - fu înţe-

RY
- l6ptaşi nobila resoluţiune de a nu se. mai. împărți. ţeranii pe la,
- ministril; generalii şi “favoriţii sci, spre a nu-s6 mai adăoga numă=

RA
„„Tulă serviloriă.. -Cu'inălţiarea, 'lui pe. tronii, incetară, în : Rusia -a-
„> „este împărțiri de. ciregi: omenesci, care aii fostii ruşinea, dinastici

LIB
„Romanov, una din ruşinile domnici: Caterinci, şi- sub Paulii,- nca-
părata,- consecenţiă:'a nebuniei sale. absolutiste. ai
„+ Unulă: din Gmeniide confienţiă ai” lui” Alesandri, secretarulii

ITY

4
de :stată;;. Speranski, omii cu merită: și cu instrucțiune, fiindii a=
“tătăi: de multii liberalii în juneţia. și etatea. sa natură, pe câtii “fu -
de” pucină liberalii la, Dbătrâneţiă, redigiă

„-
RS
cu aprobaţiunea lui . Alesâu-
- “dru; unii proiectii de. constituțiune pe care-l pote citi cineva
în volu-
"minele ală “treilea a cărţii : d-lui Nicolae. Turguenew intitulată:
VE
- „Rusia și. Ruşii. „ Aceasta, “ora.0 constitu “după
ţiunmodelulii
e -ce-
lei “augle, cu “ducă, câmere. din- care. tina: era ereditară, -Balașiow
NI

.. ministrul” poliţiei, care în secretii era inomiculă: lui. Speranski, dar

„în faciă-li linguşia, obţinândii comunicațiunea, acestui proiectii, lise.
LU

- “celui. care-l. făcea: Dar dacă împăratulii,: după ce va promul-

„8a: constituţiunea aceasta, nu va, voi să '0 esecute cei.vei. face? ,
RA

Sperânski: avă- imprudenția “de a-i respunde: , Sciă - bine --că .nu
„se pâte încrede; cineva, în. vorba împărâtului, dar dacă, va apu-
„ca el să: promulge constitiițiunea,; îi. va, fi . inaposibilii să m'oe-
NT

„secute. :, Aceste vorbe fără, judicată “raportându-se lui Alesandru, . !

„>deciseră esiliulii: hii Speranski, şi mu -se mai făcă--vorbă de acca-
CE

> stă constituţiune (1)... ata

/

a 7
SI

„in (4). Spsranski fusese acusatii, cu nedreptii,. că s'ar fi înţelesiiîn se-

cretii cu Napoleori, care, la întrevederea de la Erfurt, unde Speranski înso-
IA

„cise pe Alesandru, îi făcuse priimirea cea mai: distinsşi

ă vorbise multii
cu. elii. Speranski: fiindă secretarii ali Statului, - întreţină, în adevără, o
corespondenţiă, cu baronulii 'Locre, secretaralii generală ali: consiliului de:
U

„Stai francesii, darastă corespondențiă s'a ţinutii nu numai.cu voia, ci chi-

BC

- aril din ordinea îinpăratului Alesandru: Și nu .cuprindea, altii deeâti cestiuni

de. jurisprudențiă;. și de administraţiune. Balaşiow, ministrulit poliției, și -co-
„mitele V'Armfelt, care. era inemicii declarată al lui Speranski,. spre a-lit!
perde adoptară calea următâre: Armfelt informa, adesea pe împăratul. că
Speranski în cutare locii;in cutaredi Și la cutare oră, căuta să,aibăo întrevorbi-
ve secre tăcu ambasadorulii Franciei. - mp&ratulii însărcina. pe ministrulu:
PI E EV -. .. 9 A > .

po-
A -

țieă cu verificațiunea acestei fapte cu - totulii minținsă, și

Balaşiew! venea
e AL
 “ — 199 —
pă a e e e | Și

32 "Profandulii” desgustii: inspirati: :de'isuvenirea despotismului re-

- voltântiiali luă Paâulii, ideele:liberale răspândite prin. Europa;. şe-

RY
deiea; oficierilor rusesti: prin: Germania şi 'prin Fraiciă, în.1813,
A8t4i-şi *1815,ihspirarăsijuneţiei:- rusesci “prea. naturala, : doniuţiă,
dea. -scăpa':de:: sclavăgiii: şi: de a ajunge la; libertatea, : civilă . şi

RA
politică: Împăratulii : Alesandru: nu impiedeca. nici: de-cumi “acea-
stă: hişeare;:: şi” în :discursulii -pronunţiatii 'în-:1818,.1a deschiderea,

LIB
“distei: din regatulii Poloniei, elii dise:. , Puindă în. practică-prini
“-câpiele „acestor. “institirțiună: liberale: care: masii: încetătii - de a fate
“obieclulii isolăcitaudlinei mele, şi a cărora infiueiițiă salutariă, cu. -a-

TY
jutorulii, luă:::Dummneţleu,: sperii: a o: întiiude.. în. .tăte . ținuturile pe
_căre: Providenţia»le a confiut îngrijirilor : mele, voi: mi. aţă: oferită

I
“imidilăcele 'de.:u arăta patriei mele - ceea; ce prepară : petru. dânsa
le: mailtă: tinipă, și cccace ca va obține. cânulii elementele unei opere
RS
așiă- de“ importantă, vorăi ajunge la desvoltarea “necesară. -- Aceste”
VE

vorbe răsunără: fârte :multii în Rusia, și. fa orisară.. considerabile-. -

mente: propagaţiunea iideelori liberale. -:De “la 1815 .de. câudii..se
NI

iveiiturnă armata, rusâscă la. focaruli ci,'se formaseră niște :asoci-

LU

aţiuni . politice, :care “'eraii: atâtit de -pucinii

. secrete în “câtă “nu-
mele iinmbrilorii:: lori 'eraii. cunoscute de 'împăratuli. +: Ei supu-
seră; împăratului” uişte: proiecte de :constituțiune prin Nikita Mura- .
RA

View: care": se: afla! în mumărulii, lori: şi care: era ubuli din: Gme-
„miisceimai înțeligenţi:și- din: cele 'mai nobile“ .:caractere “a; le
NT

acelei: epoce! !Cătră 1820 impăratul:se: schimbă, din . linia de

politică: fiindcă, de atunci în “cuoa era subt influenția princi-
CE

“peluiMeternich,. Şi de. aci înainte -urmă .ovcale. cu :totulii retrogra-

“dă Vădindii” această: schimbare, asociaţiunile se. declarară: “de. des-
făcute-:în':aparenţiă, “spre a: depărta, :.din 'sinulii. - lori spe; "membrii.
/

-timigi:işi :pe:; niște

nedeciși, și: se: reoiganisâră' mai” târdii base
SI

ii
Cage taia Bi : , 4 ra
rr. , | a pa
: eg, Îi edea
aaa
7 „
IA

TI TITI TI — Te
a si ap piei i", EI

de :afiima împăratului: că: întrevederea ă fost în: adevării. 'Împăratulii ne-

egerea
lui: Balașiow cu. Armflet, și fiindii dinnatura sa pre-
U

- Sciindii de înțiel
supuitorii,; crediii. pe. Speranski, de trădătoiii. :: Această opiniune fu. forte
BC

susținutăde Gurievw, ministrulit financielorii care pismuia, multi, pe. Spe-

ranski,. pentru permanențulii controlii ce-i făcea. la, ministerul de financie
și pentru proiectele: financiare presentate” de dinsulii la împăratilii. Se- -
„cretarulii :imiperiuliii fu tvămisti în“ 'esiliii, și în urmă îl. cercetară chântiile,,
care“nui arătavă-niei:o: urmă de. culpabilitate.. După unii. anii de Ja esiliulii,
la, Perm, Speranski,
„lui: adresă împăratului.o. scris6re. în. care : ŞC. justifică
Pe. deplină. AED o e pe A
n pi | ri”
Dig IRI r
IN . « LEII .. p meta 1Ţ :
*- - - ă N ”

2
 0
. DR | - au - o , INA ;

„H0i, -pe.. piţioruli .. adevtiatelorăssocietăţi secrete; . După: 1815

| societăţile: erediuseră că ar pută lucra în, unire: cu împratulit ;

RY
darii : începândi de - la 1820, mișcarea: politică fu nevoită a se pro-
nunția :în- contra, guvernării acestui : principe, ' Caută - să spunem

RA
că. nici aceste “societăți waveaii unii: planii bine determinati, căci
>

afară, de. proiectulii de-a.pune unii guvernii. basatii pe! niște: in

stituţiuni representative în loculiă: guvernului arbitrara, ele încă, numai

LIB
“ deciseseră nică momentulii cândii să: incepă, nici modulii cunii să încâpă;
'chiarii întce diversele . soeie tăță întrunite .în.scopulii de sehimbare poli-
tică, se afla diveisitate complectă de opiniuni asupra forinei cecă uta a

ITY
“se da noului” guvernii. .Astfelii, liberalii Petresburgulni şi ai Mosc-
vei, adică ceea .ce se numea. Societaicd, de la No di, voia unii git
RS
“vernamentii nionarehicii constituțională ; Societatea de. la Diediă-gi
însă voia -0 “republică,. federativă a. diverseloră provincii Yusesci.
VE
“Această. “societate do. lu ]Meigiă- di avea în capul că pe -Paulă
Pestelii, unii” bărbații care „poseda o.. inteligenţiă - eminentă, o. au
„daciă. în care. putea. cineva, să se: încrâdă la. î0tă întâmplarea, o.
NI

-energiă :.neclintită. și. o - ambiţiune fară * margini. Acestă. spiritii

LU

| “Într "adevării mare înţelesese că uni guvernii representativă- nu pO-

te -fi solid. şi. durabilii până nu. va fi: dirigiații îi modulii care
-desvoltâză . trailă cel: buni - ali: glâtelori. Pe căndi menibrii
RA

societăţii de la Nord de și. respingea. uriciosulii principii ali

'sclavagiului, n'aveaiă. însă, nică. 0. ideă -otărită a supra formei ce "e-
NT

a să dea pentru emancipaţiunea. servilorii, Pestel făcuse. pe. So-

sietatea de la Miegiă-gi a decide ca servi -să fiă emancipați cu
CE

:Moşiă. - Acaastă. ideă, admisă: astăqi în - Rusia. de „toți aceia. carii

“vor reforme seri6se. 6r nu fiețive, încă de - dcumă patrugdecă, de
cant decândă trăia :Pestel, trecea de o innovațiune. forte - cutezătore.
/

:! În. “fine: mal'era o:a treia: societate - “prin, giurulă Kievului,

SI

numită a. Slavilor întruniți, care se afla în comunicaţiune - di-

IA

vectă, cu societatea, secretă polonesă, și tindea la o federaţiune re-

publicană a 'tutulor țerilor: slaye: . Ia avea. de : capii ; în. Rusia pe.
U

-Sergie Muraview- Apostoli, 0. iinteligențiă + remarcabilă şi una. din

BC

| "cele mai. mobile - inime din cățe: Sa dati „vre: Odată, să

: bată în
peptat, omenescii.”. RE i
Se. scie cainii se spars eră, acest e societăţi “îi să-și 4 ajun
„sii scopulii: “Împăratul, Alesandru. IL fiind lăsați în cei după
“urmă: ani al sei în voia unor tendenție rere acţionare tare pronun- *
“ţiate, dispusese: de” corâna Rusiei cumiă' dispune . cineva de o că-
„xuţiă de călătoria. Elă schimbase ordinea de. succesiune :“la tronă,
NP
 în deeptii, cară
adevăr ati, cu conisentiuientali: moștenitorului celui
la şeidlecă de mili-
târă, să se fi. nevoiti încă trăindii să facă cunoscută,
căruia era să cadă ei
ne de sclavi, numele doninului lori” pe „măinile

RY
i șşi mostenitorulii
după, mârtea. lui, Între mostenitorulii celii în drept
în care nu erai nică. telegrafe, nică. căitierate, se E
otăritii; îu acea epocă,
între Varsovia unde se aflu

RA
petrecură cincispredece (ile numai în vorbe:
Constantin, “și Petresburg unde se afla Nicola e, în âcele cincisprede-
unii -bulonii trămițin-
cs (ile ei se jucară-cu “corâna Rusiei ca tu

LIB
antin manţinândi re-
du=0.. de la unulii lă altulit: În fine, Const
bre' se priini
viunțiațiunea, sa, - Sâmbătă, sâra la. 12 (5 4) - Decem ca: luni la 14
aceasta definitiva. însciinţiare, și se decise .

TY
pentru .
(26): Decembre 1923, Petresbur ulii: să jure fidelitate: impăratu-
lit Nicolae... În deminâţia acelei: qile, conjiuraţii revoltară câte-

I
RS
va regimente a le gardei și. se puseră. cu armel
e în. mână pe pia“
ai că apucândii case-
ţia Se “natului. Îu. n&esper iențiă lui, ei crede
ar găsi - întrinsele, :vor
VE
je senatului” şi: pote. și” din senatorii”. ce
voiaii că a. lucra: favo= -
da “mişicărilorii unii caracterii legali. Nu
vusescr. din secolulii alii
7iţă de. umbra: nopții, câ. conspit rațiinilă
NI

sincer ă. voia ră face. miși-

optspr eglecelea; ci print unii patriotismii
LU

Împâr atulii dar s0l-

aduse trupe,
„carea. lorii. (iua în amidia mare:
civile și nu. era sigurit
- daţii. rusesci nu. sunt, învețiaţi la resbele. Eugenie de la Vi
iipele
succesulii lui Nicolae; vărulit- sei insă “pinc
RA

aducă artile ria, gicun du-i că, mitraliile mai

temberg, îlii sfătui să
aţi împiedecă.. csecuţiunea pla=. -
compatrioți. „Neînţelegerea între conj
NT

şi victoria, fu: a, lui Nicolae, -

nului lori, dete timpii aitileriet să, vină -
“Plaxiulii coujuraţilur de . la Potreshuirgci consta în “de apro-
-unulii
CE

din” trei * membrii:

clama ună -guvernii provisoriit compusi
icii” rusesci, bătrânulii. ami= -
„din. prelaţii cei. mai 'ewinenți - ai 'beser
tskoi. Colonelul Buten-
vali Mordvinuw şi principele: Sergie 'Trube
/

lii. ali acestui gurernit provi-

low. căuta să. fiă "secretarulii genera
SI

care , esista
În locul consiliului: impenialii:
“sori. (pravitel dell). ii. de- treideci Și
IA

| atunci, “era să pună. unii consilii de: stații. compus

-aceca: 0 proclamațiune a gu-
şese de. membrii, și chiarii în (liua alege
me națiunea “vusâscă spre a
U

vernului prorisoriii era: să. chia uțiune

«de a, face. Rusiei 0 consti
BC

"o cameră de deputaţi destinaţi

să fă, chiămatii la tronii. Mani:
“si să, alâgă, «pe 'suveranulii: care « era să fă, fuseseră.
sorii care
“Yestulii şi actele- guvernului: provi din
tipogr afia, lui Ga “nulă
imprimate în nâptea precedentă în și
aţilor, -“care & duoa (i deveni
“amicii cei -mai intimi aă conjur mai „cunos tuți ai poli-
spionii, cei.
„“Femse. din: acea di unulu: din.
€
 2 193
țiet:. politice: : După desfacerea, . conjuraţilor,.tâte,- aceste.
tipărite fură. arse schărtiă
Şi factorul ' cara. Supraveghiase, asup
muri, de odată. D.G... ără . îndubial ra, tipăririi
ă 'ca,:. ar.fi pututii să-me
„dea, scienţiă. despre. aceasta, '. dacă

RY
i-arii. fi plăcut, să .0.,facă.; cu
sinceritate. .....: Dacă conjuraţii, în locii. de a;re
optii „ore:de . deminâţiă,,. de -a „ajunge scula: trupele:la

RA
: pe. piația. :senatului., diua.
în ami6dia- mareşi: de a. sta, acolo” câtev
a
„plectă, «arii fi ridicatii. trupele: la :0- oră ore. într”o; neluciare:com: -
de -.deminâțiă,. şi, -profi-

LIB
tăndii. de: lungimea. nopţilor de “la Petr
esburgii în. acel timpi ali -
„anului, arii fi mersii. de a dreptulii. asupra, palatului de
| pra, fortereţiei.. lui: Petru. Și Pauli i6rnă, asu-
i Şi asupra : casarmei..de artileriă,

ITY
„ei-arii fi. pusi:mâna pe: această din urmă ca şi: pe- fort
fi: tăcută pe familia imperială pris ereţiă,:ar
onieră,. Și, cu; cea mai -perfectă,
politeţiă, ari
până la fruntarii, revărsatulii dilei ară RS
fi 'suitii-o.-în căruție de.călătoriă în
“care. aril i dusii-o
îi luminatii: pe 'Rusia subţ
ună guve
rnii noii, . Ati tvebuitii, maj-.pucini.
VE
soldaţi,. Elisabetei” ca,
să restorne într”o n6pte casa. lui. Brun
svil, și ;acestei memorabile . |
nopţ de i-la 24 -:Noembre (6Decembre)
NI

la Holstein: Gottorp corâna. Rusiei. 174i: “datoresces casa: de -

Sa Istoria- imparţială,-«judecăndii :pe'
LU

Omeni. şi Iucrurile: dintunii

puntu de vedere înaltii, fără: nică o prev
enţiune. și: fără nici - “unii
“Spiritii - de curtenire, "vă 'înălţia.
pe. decembristiă, de. la 1925, și-xva
RA

„Pronunția 'numele lorii en unii „sentime

ntii înve luntară „de admira=
țiune și de. respectă ; atătii de. mare fu devotamentuli:
„jeră, atâtii de teribilă. fu sortea. ce-i. ajuns lorii „cățră;
NT

tu „curagiulă cu: care ei: e și: atât de inobilii

suferiră teribila, lorii sârte. .Fiindii
eşiți -
CE

din - rangurile. nobleţiei, ei; toţi aveati. înaintea

ale;..mulţi “dintre. diuşii purtati niște :lorii posiț iuni -:soc i--
nume' frumâse, -eraiă . chiănați
arse. bucura de' o. mare stare: şi
. de „totii traiul celi: buni ce-lii
/

„asigură avuţia. . De ar fi fostii.ef.

lipsiţi de „ori. ce sentimenții
SI

„înaltii, ar. fi făcută. ca, mulț i: “alţii, + adică, ar „En. linguşitii

intiigată,: sar ai fi ,
IA

fi driti, şi astădi: Ja “bătrâneţie

cu: decorațiuni: și. stiomatisaţi. de desc .:ar ..îi : încăr eaţi:
onsidera ţiuneapublică,:; ar. fi
„lormităndii pe fotoliurile conisiliul
U

ui imperialii seaii ali senatului;

„ax: figura „la ceri :seaii
moniile . cele mari în uniforme
BC

ar. fi-avaţă, decoraţă şi desprețiuiţi; de, adjutanţi generală;

-.dar--tâtă, „această brilantă ju-
meţiă, fidrea “cpocei sale (de . la:-1815' pănă
„jiindii . la -1825);. mişicată
de patriotismul, celti „mai: nobilii; - resp
măvăliză. asupră-i.s6 consacră, la, inse. seducținnile: ce
cultuli ideelorii! celoriă, mai gene
„TOsc, și nick de-cumnii Du se înduoi de -a 'se.
sacrifica: pentru. feri-
. - 4
N
 cirea, ţerei
- sale.:. Fiind născuţi . sclavă. întitulaţi și:„privilegiați
intraceastă țeră de sclavagii generalii, acești jună. nobili 'voiră a,
se. înălția, la; demnitatea. de Gmeni liberi.şi. a -da libertatea erei

RY
„107, : Tntrară în luptă, și findă învinşi, cădiură.. Și plătiră gene-
TOSa,. lorii audaciă cu, spândiurătârea ȘI cu -esiliul.:: În închisonle.

RA
tortereţiel, în înghicciatele câmpii. a le' Siberiei” și. subt: ardistorulii
s6re-alii caucasului, ci remaseră nobili, demni, tari, fără, cea - mal

LIB
"MICĂ pismă . în contra. fericiţilorii lorii adiersari, “fără celii. mai
micii necasii în contra, temnicerilori și a carneficilori și astădi,
cocoşiaţ --de: mulţimea anilorii,. îşi termină nobila. loră bătrâneţiă

TY
în „midiloculi considerațiunii generale. și alti. respectului “ce ai toţi -
aceia dintre Ruşi (și din fericire stentăă - prea. numeroşi!) pe “cari

I
îi însufleţiescii sentimentele patriotismului şi :a le:amorei
bertate. ȘI ce, vom flice de acele. femei care urmară pe “băra
RS de: li

baţii, lorii în. esiliă,. împărţiră „cu .diînşii oribila lorii -srte şi .le în=
VE

dulciră suferinţele? Nici- odată istoria. Rusiei - nu: va afla; vorbe

destulă | de : demne -spre “a. „esprime totă,. întinderea, : admirațiunii
NI

sale, cătră aceste nobile Croine, câr6. Sunt! -on6rea,: secsului: 5 a

ţerei lori (Î).: ÎN ia
LU

ua

În. cursulii „acestei. opere, am, vorbită: pr 'ea; : “adese “oră

de împăratul . Nicolae... de aceea nu ' mai. revenim :asupră-i: -
RA

Darii “ori câti d6 -ostilă fu el tutuloră “ideelorii ::de.: libertate,

„caută să-i dămii şi dreptate fiindii :că în t6tă;; iviţia, lui “elii
NT

nu încetă, .de a. nutri -iutenţiuneaz ide “a: emancipa, “pe ::servi. În

1838, “pentru a arunca basele unei emancipațiuni, îufiinţiă. minis-
CE

teruliă . dominiilor, căruia. îi „ comfiă,” grija de. a administra: pe: ţe-

Tanii.. corGnei și de. a, trausforma, | orgunisațiunea,: Jorii.: „În: capuli
| acestui ministerii- noii puşe e unii băvbatii din -«cei: ma „eminenţi
/

ML
te
i ” i :
: EN :
i E . . .
: So
a
, N + 7 „i ji
.
SI

y Petru ca să au mai numimii pe cei vii, ci săi cițăin numai. pe cei

IA

cari nu mai sunt în astă lume, de ce folosii 'ar fi putut să fiă țerei 1O:, de ,
a “fi avut puterea în mână, niște ” Omeni cu 0 inteligenţiă înaltă, ci niște.
U

tendenție atâtii: de de generâse şŞi cu unit caracterii atâtit d6 nGhilii precum

eraii: spre. esemplu Sergie Muraview-Apostolii, “Nikita; : Muravieiv, Rileiew
BC

Ioan Puscin, Nicolae Bestujew, Mihail Orlow, lacușăkin, Tuşinevski, princi-,

„Pele Al6sandru “Odoievski, Alesandru Pog Şi0,. Petru Borissow,.. Vladcovski,
„Pon der Briugghen, Mihail Fon-Viesin, și atâția alții 2... . |
Avem de. scopil-a “publica, de acum în duoi Sau trei ant, e Istoriă
a conspiraţiunei de la 1835, și rugăm forte. multi p6 familiile și pe ami-
"ii Decembristilor de a.ne da tâte dociamentele Și tote. şeiinţiele ce
„Dot. să. ne:> dea. EI imi
aaa)
7 -
 a — 4

lea: “câtă şi. prin” * endeuțiele sale lieu ale Și. prin. nobituli

RY
Sci caracterii.: “Am: arătatii “mal -susit cumii atoipotenta buro-
cratiă ajunse a -paralisa intenţiile ministrului și a strimba cu
totulii. direcţiunea ; ministerului. În 18:49 acestii “ministru voi să

RA
facă O..cercare. scr L0șă pe “calea emancipațiunel servilorii, şi pro-
„puse de a transformă: dependenția. absolută “a: acestorii din: urnă

LIB
intiunii -venitii seaii înit?o clacă. regularisată de o'.lege. Acesti!
proiectii. cădiă inaintea oposițiunii.. ce-i făcă consiliulii” imperială ;
căci în cu totuli astfelii de prefăcută, “încâtă eși: dint”insulii 'o

ITY
combinațiunc fără formă, izzitorisărudiă pe. proprietari a, conchide,
| ducă ară. voi: ci, "nişte iuvoieli de asemenea “natură cu ţeranii
RS
Jorii:. Pretăcundu-se” astfeli,: acesta fu ună proieutii născutii-mortii.
Pete că arziutreba cineva cumil împăratulă Nicolae, care nu 'sufe-
rea biti 0: oposiţiune,. cure
VE
se: ară ta, “târte xi iolentii cătră ori ce
resistențiă şi care se purta cătră. consiliulii, iniperi: ali ca unii€capi
de: escădionii £ ătiă soldaţii sei, se. dete îndărătii: dinaintea. a-
NI

cesței: oposiţiuni ? „Cu. tote că. împăratuli Nicolae dorea să: eman-
LU

„“cipe pe serți: și să -reformeze aiministrațiunea ,. darii nu” voia 'să

„aibe nici” vre. unii „control realii și seriosi, uiti publicitate, care
„sunt consecenţiele incvitabile. a le retormelorii, singurile garanţii.
RA

pentru a uhanţine. pe aceste. din urmă ȘI. pentru. a se. desvolta re-
gulatii şi :în pace: :;: Acolo. unde nici-de -vumii nu esistă nică. con=
NT

trolulii: nică “publicitatea, nu psţii esista “nici ordinea nici onestita=

„că în administrațiunacolo
e;: „unde . domnesce arbitrarulii celii mai
CE

": neântrenăâtii; .ecitatea,. nu pote esista in tribunale. Împăratuli Ni-

colao;:: findii, dotată” cu: o: înteligenţiă mediocră și cu unii :orgoliii:
tără, intsură;: af: fi voit: să se biicure- de tote folssele civilisaţi-
/

unci curopene, fără insă, o, Tenunția in nimici la enormităţile pu-

SI

terii sale asiatice şi. de a, continua, să adi inistreze 6ra suo ca

IA

pe unii pașialicii;, cl” ar. voitii ca, unii -arbure - aitoitii Și îugrie
- jită . asiaticesce: să producă, fructe euiopene !. Darii fiindii că acea-
U

sta nu se..pâte;. “impăratulă, Nicolae : atâtă de. multii .-se supăra,

pănă cândit. iuti? 0. di, ecândi se afla el inta?o. disposiţiune liberă,
BC

ce-i venea! uus:oră, dise- uaui: “âmbasudori : străină (de la care am

aflati vorbele” acestea): Sei că mă fură toți: din tâte-pă) “țile, dar
"ce: să: facă ?. N amă mică o pisteje la aceasta ! Îndeșer “bu curățiiă:
aceste. grajdiri. &. le hui Augias. (î),. căci. că. „CE ati , Folosescă

d Misiune. din Aitologiă. (n. e)

 N
—.135 —
“ paimăcăi | 10 își fă icea ilusiuni credindii: că curăţiă grajdurile: lu
Angias; se miuginea de a geme vedindii necurăţeniile ggrămădindu»
se, Si subt nici o altă domnii aceste. necur den nu. Sai : grănă- -

RY
ditii atâtii de multii ca subt a lui. .: te ia
„. Am arătatii nobleţia, rusâscă: încă: „din . originea ai
; “ami măi

RA
(iutii--0 obţinendit de la puterea suverană, reduicţiunea. în: servagiii
a.unei numerâse părţi: din: compatrioți: el,:-şi: din eausa,: îinia, din

LIB
acele juste. pedepse ce divina» Providenţia: nu. lipsesce :.nici-odată
dea trămite. marilor. crime politice, ca-a. purtati: pedepsa,: pen- -
ru ceea ce a făcutii;. Să, vădiutii. însăşi ea: redusă, la servagiulii celii

TY
„mai complectă care a duratii până. în. -1702- subt fo: cea mai
miserâbilă. - De la'-acea epocă. încua, nobleţia . xusâscă, fiind :scă-

I
„pată de ceea, ce -era scârbosii în. legea : care o. apăsa, adică, -fiindii
scăpată de pedepsele RS
corpor: ale, Sa bucurati şi:: ca “obținândil
6re. care -pr ivile;gie numite inalte: părți drepturi, :şi: care : în! Ru-
VE
“sia -sunt cu: multit mai: aparenți şi fictive decâtiă reale,- Sara
Să, vedem -acumi - în ce consistă privilegile uobleţiet, mdştre
NI

rusescă, atâtit de” pomposii. calificate. în -"manitestele': oficiale și” ti

esetipturile imperiale numindu- le ; “susţinerea tronului şi a patriciii,
LU

1) Unii nobilii rusii are privilegiul (care-l imparte! cu casta

burgesier notabile şi cu neguţitorii celor. dintâe- ducă; guilduri) de -
RA

a nu suferi nici- de- cumi pedepsele corporale. Caută să sperăniii.

că acestii. privilegii, transformati în - drepti, :se va întinde Ja toţi
" Ruşi fără escepțiune, și dorim „ca „aceasta să se: facă câtii sar
NT

put mai îndată. o - pitt

| 2) Uni nobili rusii are eselclusivulă privilegii “de. a!i posede
CE

„servi, Dorim să vedem. acesti privilegii, destințiată, câtă Ei în-,

dată sar put6.. n - Dati
--3). Ună nobilii vusi are areptuli: de a. intra. în seirtţiti, dacă
/

0, ae ie fie
SI

ar voi cineva să-lă priimâscă, întrinsulii,

4) El are dreptulii de a. „lăsa serii, dacă ar: voi: cineva
IA

să-iA „primească , . demisiunea .. | SILITI:

9). ki are dreptuli do a. „editori în-- strainătat e, dacă nu i
U

se vefasă, pas-portulii. : |
BC

pf .-6) Blă are dr eptulii de a enunţia (a arta). în adunăvile tri

enale a le judeciului şi a.le provinciei, opiniunea, sa, asupra ori-
ce atinge interesele prori iucici ;darii dacă opiniunea lui nu va plă-
cea, guvernului, atunci. elii se pune în. stare: de a: îi esilatăi scală În-,
chist fără să, fii mai. ântâiii: juidicată Ei
7) Dacă. unii nobilii rusă este vătematiii în. interesate sale; sti Ă
 — 136 —
vilii în. demnitatea :sa personală, de o:
-âre care. administraţiune, are -
dreptulii;: ca, ori, ce: supusti „Tusescii, să se. plângă:
la: împăratuli,
„dândii: petiţiunea, . sa. “prin . intermediarul comisiunei:
de “suplice,

RY
Această, comisiune trimite petiţiunea la ministerul “ace
lade câra -
“depinde administrațiunea: pentru care se. plânge - petiționarulă,
şi

RA
acelii: ministru decise după cum îl place. e
"ui +8): Dăcă une nobili “rusă voiesce să-și publice
tite
- opiniuinile::are

LIB
„dreptii,: ca» şi toţi ceilalţi Ruși, afară numai de servi, să le “publice
“cu: visa: censurei ; dară isa aceasta, :nu-li scutesce:
de a se vede â-
runcații arbitrarmente :înta”o închisâre, dacă opiniu
nile sale: nu pla-

ITY
cil; guvernului: aceasta sa întâmplat în Februarii
: 1859; :la' re:
dactoruli: diurnalului - polonesiă Slovo, : care s'a
vădiutîncă ii:cu
totulii ruinatii, oprindu-i-se arbitrarmiente diurnalulii,
RS
- +de-una se: punea visa censurei pe: articolul
“2 :9) Unii nobilii rusii are- dreptulii să ce
măcarii:că tota
trat a. i i
locuia unde,sc ă
voiesc e,
VE
„afară: numai cândii“este esilații 'în vre. ună: oraşiii, pusti fiind sub,
„sYegherea “poliţiei, fără să “fiă- mai ântâiii 'judicatiă, precu
mitini sa
NI

iîntemplată: mie şi. la mulți alţii; seaii. afară .cândă. se:

„de-a intra ' în. Petresburgii, vede: “opriti
precumă' am. fosti ei : pentru “mai
LU

mulţi ani; :seaii: afară, :cândii :se: vede: opritii: toti 'aşiă:
„mente;:de: a, intra: în::amânduoă. capitalele, precun de arbitrar= -
iii adesea: s'a: în-
RA

tâmplatii la, “multe persone (1). a

;t3:.+10) În fine, “unii: nobilii rusii are 'drept pa i
ulii! de: a s e-preâmbla
"după. plăcere unde oiesce, afară: numai cândii
NT

este aruncati îutr”o

„inchis6re fără. mai ântâiii să fiă judicatii
aie Cumii:se::vede; i i
nu se află nici: 0 libert
CE

0.libertate de conscienţiă,. nică--umbra; de at

opiniuebi, nică
garanțielor “pentru ibeta-
tea individuală. Drepturile civice ale celui ma-i 'din urmă -ha-
-mală, dinti”0. ţ6ră - 'constittiţională, “incontestabilimente
/

multi mai miultii pe privilegiele: unui “nobilii

” întiecii cu
SI

TUSĂ | ci i
zen Îutrebăm” pe” totii! omuilii francă“și lealii,
merită să potă cineva
”
IA

dori câtă de pucinii manținerea, și durâţiunea

ituațiuni 2 N'ar-. fi: de:0 “miă de 'ori mai bine ; unici :astfelii. “de “si-
ca; pentru demnitatea,
U

“şi on6rea, nobleţ iei rusesci, ca să renunție» la, nişte pretinse

pri:
BC

-vilegie,: care înîn r realit sunt ate

verige:le catenei. ţintui ţe: în 'stilpulii
Pe
gb.

(1) Celbrulit“- poetii Pușilin 'afost esil la

esilat la perm, șcl. Lista, persânelorit esilate atii țeră; Speranski a fostii
.
arbitrarmente este prea: lun-
84; mai cu. semă, în domnia lui Nicol
ae, - a?
 — 197 —
- sclavagiului
2. Niari fir.mai: bine':să aibe 'niste"legir înțelepte” şi» jus: -
t6,inaintea; cărora: toţi“cetăţienir 'să :fiă: egali, „care .să:. fiă făcute

RY
nu. din :capricia unui „omii şi: din:-îintrigilet'unei: camările,:ci “din
“voinţia şi: din indirectulii: concursit:“âlit tutulorii: 6meniloru :luminaţi

RA
ai :ţerel'-piin: midiloculii representaiților. aleşi cu bană regulă ? A:
tunci ;ar:ifi posibilii de: a:se îintroduce,:0: publicitate
largă, carees- -

LIB
te :singura, i garanţiă :reală :pentru 'esistenţia. unui: controlă: seriosi,
şi fără câre'nică odată nu-.vafi nici ordine în administraţiane, nici e-
citate: întribunale: + Nimâii. bunele tintențiuni“ nu :suntii: de. ajuinsti -

TY
la această imensă, lucrare, şi” proba ceai.mai: bună: pentru: aceast
este împăratulii Alesandrui]l ; intenţiunile sale :sinitiă:escelente,și cui

I
RS
t6te acestea; încurciturile..posiţiunei 'mergiicrescundi în tâte :dilele
și ducii pe Rusia lâv:unii catlaclismii, 'de care: nu va;-put6 ea;.:scă:
pa:decâtii::prin: schinibarea acestei: forme” de: guvernii::căre '0 :apa-
VE

să fârte grei; chiari :subt:domniă unui” suveraii -atâțiă ::de-: bine

intenţionatii:'precumii: este::escelentuliă tîmpărată Alesandru 11. >
NI

îi. .O- asemeneaiischimbare ieste: indispensabilă: pentru: însăși : sa-

'lutea Rusiei: şi:i de. altminteni vedem "că; posițiunea cetăţianulut
LU

diiti'o:ţâră” liberă :este:: infinimente: mai:'presusii de a;:unui: sclavii .

privilegiatii! .:- pot a pi eri
RA

3 “Unuli:: din. folosele'i cele mai mart;a le: emancipaţiunii; 'servi-

lorii,: unii :folosii:: inapreţiabilii,
“ar. fi de 'a: trece: înt:mâinile
-ne-:
NT

poţitorilori::şi:- a „le '-burgesiei :o:cantitate, considerabilă :de i: moşii. -

prin::xândiare iși "cumpărare. «: Aceasta ar'face: să. $e' suie: valdrea.
proprietăţilor. fonciare:- ar.:'contribui: fârte-miulti ]a.desvoltarea: a:
CE

griculturei!-şi.:lâ, splâtaţiunea. imenselor! avuţii -ce are:. Rusia “În: si-

nulii: 6i;; splâtaţiune care :este'împiedecată..de: omoritârea,: intluen-
/

-țiăa administraţiunei:! asiațic& subt “care toti” mai! geme : Rusia.

SI

Atuncixtotă:pe: acel. pământii : sar : afla; unulă “lângă altul, duo.

categorii: desproprietari,: sar afla':nobilii:și: cei.:cari: nu: suntii no-
IA

bili, şi: vorbindii: sinceri: nu.::s'ar "pute. face: atunci oifusiune între
dînșit ?: 'Totii :Omulii cu: simțiii: bună “va::dice că:manţinerea: ori că
U

rii. diferenţii: de::dreptuti: civice între”:aceste::duoă caste, : neapt-,

BC

rată: nasce o: gelosiă“ care n'ar: lipsi: de a: aduce. ura, şi: această
ură vanajunge: 'până:lat:0''revoluțiune:::: Am. văgiută ce suntă pre-
tiisele: privilegie îa-le/'nobleţieă ;rusesci; am: vădiutii .: dacă; nobilii
aii cu aceste privilegie:o:realitate adevărată,':seaiii: dacă: ele sunt.
numai fictive! "Este urgentii; este indispensabili de ă transforma
adunânţiele nobleţiei în adunanţie de proprietar! fonciari (zemlevla-
deltsi), și de a le da numirea de adunanţie teritoriale, (Zemsliia
 — 138 —
„ sobraniia), Organisândii: aceste: adunaţie pe. provincii: Şi “pe. judecie,
„ Adunanţiele- dela.judecie sar::put6 forma: de: toți proprietarii, “

RY
- fără, distincţiune de -origine seaii.de religiune, ;cari ar posede:
9: re
care cantitate de: pământii; determinată, de. lege, .. s6aii:'cari ar Do:

RA
sede vre unii stabilimentii industrialii,; seaii vre “uiiă'stabilimentă 00
'anercialii ; afară de..oraşie, „care.:să fiă. d6, o::val6re iifiesată,: de

LIB
lege. Toţi să „aibe: vottă virilă; încă: ar fi: înţeleptii;: şi utili:de -a
„se “acorda, :voturi:colective. diverselor comune a le: judeciului ca și
„acelora a, cărora :proprietate::n'ar fi: nici: de: mărimea, i niciide:.va-

ITY
l6rea; stabilită, de: lege „pentru unii, votii virili.: Aceste tomune şi
aceşti -mici::propoietari,-. să. numâscăi unit.Gre care niumării de :re=
presentanți..: Întracestii.:modii adunanţia .judeciului ar: fi - formată,
din. duoă elemente: din--representaţiunea directă în favârea: acelo- RS
va carii, bucurându-se de :6re: care comoditate): sunt mai „luniina=
VE
ți decătă 'gl6tele; și interesați mai. deadreptulii :de manţinerea:ipa- |
eefică,. a ordinei de lucruri:esistânde, și din'representaţiunea indirectă
NI

“în. foloculii -acestor;glâte.-. A dunanţia,-judeciului -fiindă.compusă aşiă,

va, alege-la fiă care. trei-ani unii mareşialii. de! judeciii -, care
LU

: să
guverneze judegiulii, şi unii :îspravnik, care :să, | fiă ::subt 'ordinile
mareșialului şi capi ali poliţiei locale, precumii' este astădi.::T6-
RA

„te. alegerile ce suntii astăgi. reservate numai:-pentru "noblețiă,. să

se făcă în: sinulii acestei adunanție,;de „lojudeciii,: care va alege
NT

„încă şi unii''consiliii, de judeciii.-compusii,: de:igece :seaă. duoispre-,

dece membrii . însărcinatii;: de-a; controla '.:neincetatii: :adminise:
traţiunea : mareşialului . şi. a ispravnicului,.. şi + să. fiă investită cu:
CE

„«reptulii: de; inițiativă. în toti: ce; atinge: interesele judeciului::-+: As:

dunanţiele: de 'la; provinciă: să. :tiă ;compusc;, 4) de: toți propiietaiiiă:
/

fonciari :şi industriali 'carii..să aibe drepti de:.votiă--virilă: în adu:

SI

nanţiele: dela, judeci, şi: 2): deoa treia parte din -membrii ce:-vorii.
ține seanţ ie: judeciului, nu. cu::dreptii; de::represen=: |
în : adurianţiele..
IA

taţiune directă, cii:prin -representaţiunea:: indirectă, de:care.. vorbuii;i

Această, aitreia.: parte--a,:-membrilorii
U

vor. fi „aleşi.de colegik lorii::

Adunanţia, : provincială va „alege :pe membrii. consiliului. provinciale.
BC

(gubernskoie .pravlenie): în număr de. duoădeci.iși! cinci sea: trei-:

deci, şi. acestii ;consiliii, afară, de : controlulii-;'ce:.ar;faceasupra. ad=:
ministraţiunii, „Ya; fi „6răşi. investită cătră. guvernii cu-'dreptulii: de:
inițiativă;în. totiir ceea, ce. atinge interesele provinciei: „i. i ui
Pie abia.
îns Cpt cruz i , Pa : . co...
aa .: A sa . Ea ee fr apevret
pe psi Piz pai
; as: ta
. Aa
| ae
. | N , e
A RLei Dj a Sag SgCpt poe
trait vu
Sa cuie to RI Pee ţ , :
EI 1 Țări
pa sr ri)

N
” . . Li
p. artÎN ;
pe DN e- a.
treaba
,
ea LA. .
a, ÎN, _- p. |
pat a
i pa
 2 139 —
-p. 8, Aflimii că d. Uncovski, fostulii mareșiali alu nobleției
de la "Tver, și d. : Ewropeus, gentilomii de la Tver (vedi capitulii

RY
VI), luândii la, seriosii drepturile nobleției, suntă esilaţi celii din
tăi la Viatka, celălalti la Perm. fică. unii regimii frumosi: îm-

RA
păratulii Nicolae mar fi făcutii ;mai bine decătii aşiă!

LIB
- «

TY
2

[ i caza
A a VIE LIRI
NILE pare
ea aaa - .
| | -

I
ÎN i
IN „.
.

pe e pa : i DN DN Pi LI St . e
pg
si PE
Legat i e

!
. -
Iti
ea
aaa
ee PERENCI

4
PE

„”
E

ci
pet
e fogeggtii
ptr
N.

ÎN
PP
e

E
SALI
. <
39 x

aaa
RA
sa:
35 RS armei

PN
„..
„.
Pa
Li

a
LR
.
[a
„.
pe
i a
LR
,

Ri
II
,
._

hi
a Ia
„.

„,
Ă
«
si

ERE ENE II A DEL EU Pi zi

SO
VE
DACI IE LIPIRE r 1 1
e ; , =
! .. a.
1 , y »
EA i . pie ii i
i ” - LI
Ţ .
a.
e

Y e Li
- .
fer ..
Ra)
, , Ţ . Pe+ 4
“.
pe
.
pa E: pr .
„.
pe v îi , :
. | FOI
NI

, - | . i 4 ..;
4
; .-
Esi ...
Ă Li Past"ţt aş.
sait ? ri.:
pi
t , t

(E
ţ
ED
d . .
. j
LU

ci
- pri Hi
"i
- t
i
4
,
:
pa ;
N
cf +
gatiti
. - - La
ta
:
pai
..

, . .r | , 4 4pene
d t i L
,
sut
.
f
”
RA

, , pa.
4 „i
.
a
,
' ae Ei .
PRI t
,
- 4
p PE , “i og
i. . 4

; j
, 3
NT

[i tai
iza id „
4 i
, i
, , o
i , 4 ta :
i EI pe ,
v
. .
240
.
tii
CE

ii ă | = |
„i
. 4
>
"i
)
te RE: . iri
, ; AN para
„o p€ , :
€
» EI e -.. 4( ! ,
a i 4
, ,„? : i
id
i.?:
„A i
/

, 4 j
i i 4.
autî. .
i)s ru
”
? 4 i .
,
SI

; aip: Pui
re i !
Dă i,
IA

Si i ji
pa ina
ta ., .
iai ia
U

. .
pa ta id
BC

„d, ăi ț

? . .1!
îi “ii
i pa i ae
| Pa ,
3 e) ? .

t
h
, pd pipe . atu
-“ :
, ț
. -
Sa 7 ț
A .. + 4 ) .. -.
ie i ! ta _ pe,
. 1
4 ' „i 7N) ri va
iN 4
Li „i f? -:
=
 RY
te Îl ee n

RA
i île za

LIB
DESPRE BURGESIA

ITY
După terninile legiy municipale : (gorodowoie puloj
mulgată de Caterina II în 1785, „toţi locuitorii: ovași enie), pro-
eloră nefiindiă -
RS
ai nubleţiei, ci posedăndii o casă, esercitândii
comerciulă seaii in-
dustria, forma: corpulă municipali (gorodsl:oie obsce
staco) ali fii,
VE
cărui oraşiii, şi aveai dreptul de a alege pe mairii loră (golov
„pe. bătrânii lorii: (Starșina), şi nişte asesori a),
în. diversele tribunale. :
„Petru L. împărțise burgesia, în duoă clase:
NI

în neguţitori și în bur-
gesiă proprii numită, Şi împărţise neguțitorii
în trei catesorii nu- -
LU

mite. garilde, fiă care clasă de neguțitori după

cumii era Şi nego-
țiulă lorii de mare și suma, impositului “ce plăteait pentru patente.
" Catesina II dete numai celorii ducă dintâie
RA

a.fi scutite de pedepsele corporale.
sfimată pentru caracterul seii personali,
NT
suilde privilegiulii de
Așiă, unii neguţitoriă avută,
dacă, se: vedea atacatii -

de odată li averea sa de una din acele:

crise mari care sunţii:
prea dese în comerciă şi de care nu poti
să scape Gmenii cei.
CE

„mai onorabili,. se vedea redusii de a descinde.

de la cea dintâia gu-
ildă în cea de a -tieia, şi se vedea deadr
eptulii espusii la ava-
niile (bătăile de jocii) cele: mai miserabile
/

. De aci resultă ca
„mare parte din neguţitori să-și pună
SI

tâte forţiele pentru:a. face pe

ii lorii să ajungă la noblețiă, făcundu-i
să
tului. “ Cariera cea forte onorabilă de neguțiintre în serrițialii stu-
IA

torii fu obicctuli de
desprețiulii chiarii ali acelora cari o
esercitaii și căria erai da-.
U

tori starea, lori. Multi sai osânditii neguţitorii

desprețiii ceslă aveaii ciitră ocupaţiunile lori, și ruşi pentru acestii
BC

pentru ambițiu- .
„Dea ce aveaill de a-și: ved6 pe fiii lori intrând în nobleţiă; dar
„mail avută cuventii cei cari îi osândeaii, fiindă
„erai să-i osândâscă cineva, ci să-i că neguţitorii nu:
plângă, şi de aceea ei. saii
vădiatii nevoiţi să voiascăa eși dintr
o posiţiune intolerabilă .
. Cau-
fă i se osând guvernulii rusescii pentru
că, a, ţinutii multi timpi
itevastă ordine a lucrurilorii; caută,
a se osândi guveruuli rusescii
 i 14| —

care voia al:se'. asemăna

cu: Europă
își :ă'se bucuri de '“folâsele
civilisațiunii europene, conservândii totii Odată, unii “regii “sein

RY
asiatică” si dreptul de "a : esereita putere” sai'cu- totulii asiâticesce, .
i În:1832 se înființiară 'eastele;-'a.
burgesiei notabile! 'ereditare

RA
şi-a burgesiei notabile: personale - (pocetnăi 'giajdainint) :vespovără-
te de pedepsele :corporale şi de capitațiune. 'Guveriulii băga “di
pă plăcerea: sa,:într'una din aceste duoă:: caste, pă! nesuţitori "pe

LIB
artişti,-:pe: burgesf. :. Și: încă dacă unit: neguțitorii a'"fipuiratit dece
falitii” seaii fără să, fi
ani în cea, dintâia- guildă, fără, să fi rămasi'

TY
avutii : vre ună-procesii, avea dreptulă. de 'a 'deveni biiirgesii: notabili
ereditari, și titula, aceasta, “trecea asemenea; în drepti 'şi “la copii
"tutuloii: acelora, dintre oficiaţi cari: nu :facii: parte: din nobleția:e-
I
reditară... RS
Dar publicândi această lege, 'guvernulii a: făcută :măre
greşi6lă de 'a opri: pe -burgesii notabili 'de la 'dreptulă . de'a 'ţine
VE
vre:.0 prăvălidră, “sea - vre. o încăpere . de “lucratori! (un: atelier),
ci numai .de 'comerciulă. celi”. mare: puteai ei să se apuce, ăia
NI

1: În 1846 prea destinsulii omii:'de statii care se- afla atunci în -

“capulii ministerului pentru 'doiminiile' corGnăi,. ajuisese' să! facăpe
LU

impăratuli Nicolae ase apucă mai întâi "şi mai seriosi 'de ma
rea:c6stiune a 'emancipaţiunii servilorii, ds:-acestă proiectii "pe; că-
re: împăratulă Nicolae îli- lăsă josii. în. urma. “evenimentelor din
RA

1848-din. Europa, -fiindii apucatii atunci:de:'0 'terdre” splâtată: de

n6ruşinaţit “lorii “personală'--“li: 18:46, îm-
curtesani în folosulii.
NT

păratulii Nicolae,. stuibt momentana; şi” 02 -

influențiă a inţeleptului
norabilului ministru:de care. vorbirii, se-arătă cam” aplecatii că-
CE

tră Greiicare' idei. de reformă.” Atutici:; se făciv proiectul: de a |

reorganisa “ municipalităţile: orașielorii, si: spre a servi de: model
celorlalte, se introduse în: orașiulii:: Petresburgă: o “municipalitate
/

compusă de deputaţi: ay tutulor proprieturilorii” iobililorii ereditari,

SI

nobililoră personali, burgesiloră nutabilereditari, burgesilorii notabili

IA

personală, neguţitoriloră din câte trele guildele și ai burgosilorii ordinari.

Această măsură înțel6ptă nutu înținsă şi la celelalte orăşiea le impe-
U

viului, din causa” panicei de: la 1848, şi :după unspredece ani, “în
BC

1859;- în: momentulii :cândii :se vorbea, aşiă; de tare de îmbunătăţi

ri; municipalitatea 'Petresburgălul,. careîn dejă“er a prea: pucini în;
fluentă:şi pucinii independentă “până puntul dea. vede pe u .
nulit din membrii'sei insultatii de: guvernatoruli: generali, ali ora
„Şiului, şi până aise refusa ori ce 'Sătisfacţiune;: în urniarea aces”
tui episodiii deplângibilii,fu' pusă cătră. chiarii acestă guvernatorii
generalii: intro: posiţiune cart depindeă Cu” totulii “de dinsulii atăt
 — 1492 — _ |

de multi, atotpotenta, .Durocratiă, se” teme, de. controlulii unei

adu-
nanţie câți de,pucinii: independentă, |-., it ta iti

RY
„Nu: SI pote figura, cineva în. “Buropa, despreţiulii. cu care:.
mu-
micipalităţile Şi capil.. lori: electivi se ;află:. trataţi de
burocratiă,

RA
n. ;cea. mai: ,mareiparte a oraşielorii :de. la, provincii şi -ma?
în:t6-
te: oraşiele. de. la:judecie;,: “maâirii . (golova) ::nu: suntă: priimn
iți :.ceva,
mai, eonvenabilii, de:căţră autorităţile 'superiore a le.oraşiului

LIB
, până
nu: le, vor..face, presente ;: (cadeaux); Și. vai-.de,: acela
: care: arii
| Voi. „Să. facă, dalde astea, căci: atunci elit: va fi: espusă; ;la
mii :de: a-
Nanil., „ AĂsesoril: aleşi: de municipalitate. pentru. a,: “ținev:

ITY
seanţie; în
tribunalele: de, la „provincii. şi „de:lă, judecie,: acolo. suntii
.tratați:cu
ună. despreţiii, mecalificapilă; siaii; vădiutite- precipitându-se
aceşti ase=
RS
E ori, „în anticameră, pentru. ca-.să;. ia -din Spinare'blănile
să: 'ciobotele; presidenţilorii ; lori; :cândii: aceştia veniaii;
şi.:să,. tra
la: tribinale,;
VE
Gri; presidenţir priimindii., aceste, -“îngrijiri - seryile, cu.;0.
impasibili-
tate. care; putea, face :pe,;străini-să,, „râdă că aceşti „nefer
iciţi::ase-
NI

sori, îndeplineaii | datoria:.legală...a; sarcinii oră. Givernatorulii

generalii: ali, unuia, din,;cele maj:mari . orașie a: le,
imperiului, a- |
LU

celă satrapi, uriciosii de, „care am: vorbitii. în această operă

, căru=
în. i.,se ;părea, „că, nimici, nu;supără atâta, de „multă
pe: 'adminis-
| traţiuue, ca. legile,. Niindii pentr u ântâia dată în. provin
RA

cia. pe: care

căuta. în: urmă; a 0. ore; (apăsa). în. cursii::de.. unspre
gdâce. ! ani
necurm: ţi, priimi.; În, Ori așiul i: judeciului. în ;care.
NT

se. afla, cândii. tre-

Gea. Ci, pe: municipalitatea, ce. venia-in corpo
re :spre: asi: prez
senta,, omaginele .sale.. „Eli ;0, priimi-r cu. acestii
; straniu | discurşi:;, ..
CE

Domnilor. “Șciu. că sunteţi ..nişte oţi !+-băgaţi- bine: de::se

mă;, vă
însciinţieză Că. Yoiui fi, forte -severii. cătră;: t6tă, lumea.
; - Subt:-i îm»
pă&ratulă,. Nicolae, mairulti. «unui orașiii d6 la.; provinciă,,
/

„nevoindii
să subscrie, la; arbitrarulii.. Cu. care. guvernatorul. genera
SI

lii: „Voia
a; dispune. de Dugetulii „oraşiului.. fu, esilati
.. de. impăratulii după;
IA

„i cererea, „acestui ” guvernatorii: generali:.. „Pâte. varf.

+erediutii. cineva;
că; acesti demnitarii, + „care lua, „bugetulii munic 4
ipală. -pe,. sâma;, să
U

| paiticulară, Sa, costi, din.: ser viţă; darii: niciide: cumii nu fuaşiă;
BC

ci. fu „numită, ali . dugilea,. cămărașiă :(garde-meubles).: ali. „corânei;

| adică, fu. -Dusii în senatii „Ii. se credii: ca 'ofensată
-.fiindiă. că nu Pa
"făcută ântâiulii scămăr
: aşiti, adica. că: naiba; «pusă în-:consiliulii + im=
periului, unde. ar, îi:mai, „găsitiă colegi . „demni „de; idinsu
lii şi totii
așiă, de. utili,ca, dinsulii, „pentru. Rusia. a pi ao) piele
teo “Este, urgent de; a.. transforma ;“ municipalitațile tutulorii 0—
Ea ppae

raselor din Rusia, făcundu- le-::totii Ca: pe, cea.

din “Potresburgi,
 148 —
..
wi această, modificațiune (ce ar căuta, să se întroducăşi în Pe-
twesburgii), de a nu mai deliberaseparatii representanţii diverse-

RY
lori categorii, căci separațiunea aceasta este midiloculi celii mai
de
sigurii prin care se nasce spiritulii de gelosiă, de rivalitate,

RA
întw'od u- -
ară şi ajunge la conflicte. Nu -este bună politica care
municipală alte distincțiuni peste acelea ce suntă
ce în corpul |

LIB
See
basate pe. diferenţia -censului electorali.
ună |
Ar fi asemenea timpulii să se suprime guildele și săsep
să ca-
în loculii lori patentele individuale ca. în ţerile civilisate;

TY
învechitea leANU legii rusesti , Şi „Să se. întrod ucă, drep-
dă, barierele DIE: ..
.
iide; comerc iii, : de. în-
ţulii, liberului “eserciții pentu or1,ce „gen
dustriă şi d6 miăiestriă - fără, escepţiune. pentru „ori, care, dăndă
I
statului ună ce legali, rotita d RS
ale „divers elorit.
"" Arcănta' să se admită “corpurile municipaleJa, consiliul, pro-
VE

oraşie,.spre,a, concură, Ja alegerea membrilorii devorbită în, capitulă

vinciali (gubernshoie..prablenie) „66 care;amă
NI

io prieiii? a,
Pa Top
| Ii tt iu

vedii
II

cii, mai, multă ca să,

IV si VII... E
MRI E IE 3 SEE CI RA)

stiti, cumă, sătă dores

pa gg
LU

"* înfineuneamu
i
! .

ele
Sie,

ățis
>

., „nes
i

şina tele şi
mie

neru
d

,, oraşielori „lua din,

9 e pi.
"g

administrați
cite o]
. “7 es
1 î:

| ni, le.
măi sentată, prii!
ale. burocratiei, “care „est& repreconfi gorodnicilră,,
_GOrpu
RA

Să 0. vedi ati lă ; niște

capii poliției, Și Gaura, Și „la arbitrarulit,
ase „de
și... austrati
muni cipaI seriositate electivebe ias
le 'cu“ i o pd boa ae
NT

II
ii nea pa tat ni
burocratiei care: le apasă acumiă.
-. EL
d da
4
Puea ;
a
E IE sa
ae e
bâta O
se i PD
i
PI .. .
aa
: N i

m
CE

AI
4 .
ji .. «54
Ii
.
4 4 psi AR
.
.ț
4 d o
- vavrgi
ag
pui
apela ulii
5 că i
: i ai:
|
aaa
,
N
..

i , petre -
?
PE
-

| : ţ de.
/

| a
.

it i
pe 4 ;
* tu : i 1
a: ,
i IEI ÎN Lb
>» .NEI IA ; ; 1)
aaa .
SI

ei
|

ri. 4
fi
cei ii ii Le j peste
.
.

; e bețe
piu: 1) 4
„d
a qi ata
; ji i S
IA

ăi TR _
” . ” .
. |

. d
ş , 4
u - i
U

-£ pe
i |
or ki
„i i apă pice
ati
i Ra. Pa - ȘI . ae ea
.:a
!
.. ! .
)îi ati . i _
TED e
BC

.
ci ,
TaiDă
razei ttuilraiao ut
ATi PIE - di . „p_. . )
d 7 ziDer
.
|4 pa -
tut data
mate :Trelez
î , rer.! soea
rețeee
i

pe
a PI
ic

e BI)
”,
mi
Di
a citea: STj 7 DEEE ac
apa
a DT
e TA
piei

aa retete, eter
” i țerțeri i. ma...
€
cet oaze

ci - . . - .
a.
i -. ”
ra
a
i
SO
dA
srărer za SI)
:

E
.
Bă pe
-

7 PĂ
O a i
-
TD pree
Cara
pb Erc fit IFR
-v

a ai) lup e par perilp + fi ct

Pi t Zi
e . Ă at ; ;
tt i
%
zbor BOB
pt Doe Rae
.

mi.
a . -

TE PD
7 .
si
”

pc
.

ae
.
tf A IRI Ea
N
- :
: pp at itbo tui
CERTA ; “e
a.

tipe Pie o. .. pepe

Ă
: ș: ge
--j . :
m:
mil
, i si îi |
 îi iz, Îi) ji md , pai pd
ie: UE ra

RY
iii 4 CI A: i per
ja pri i IER | a za ru
i, it TE ti el a rez iu i ta

RA
ui ca poi tai i ÎN: it i, ai „i
pla apa rain îiratți ÎI i ate a ir n
"DESPRE: ADMINISTRAȚIUNEA, MILI

LIB
tii e a
TARĂ... i
d et iti ti a pita i
: ţ
ERIS II

ITY
Pai aa
"1 Nefiindi nic - odată, militără, ni! ras
ăcesța nici de Grganisaţiuiiea armatei, nici deYoiii atinge în capitulii
strat
„Yorbi 'nuidai despre “întreţinerea ' soldaţilor. desp egiă;.$. c. 1... Voi i
„Xe li imvestmentezii și îi RS
re modulii cu 'ca- .
se” află: ei "cătră, capii lori,nutrResbe
esc, și despre posițiuiica în 'caiie
VE
lulii' celii 'din urmă “a "deseope-
ritit! abusurile* cele “mar” înspăimântătâre', cele: mai” desgustătore,
“înfeâtii” opiniuriea publică sa indignată
pentru acestea; guvernul
NI

Sa turburati și a ordinații să,se facă, o cercetare sole

cină! d&a opera această, cercetare fu confiată, mnă; sai-
LU

nerală, a le „căruia, talente: şi'emin enta “lui: unui june oficieri ge-
în resbolulă „celt din urmă.: fu, confiată unui lealitate - sai: văgi tii
„ofic
cra prea. populari în 'armată, şi care. era;: demnuliiieri filă
generală cae.
RA

„dili "cei “mai

respectabilă: bărbați ai Ruşiei (1) Nam nici
ali: unuia
o' nevoiă
NT

„Să adaogii că la, această, cercetare 'sole

mnă “ai presidatii zelulii - celii
„mai lealii și ecitatea cea. mai "strictă,
Darii diversele râte a le .
-burocratiei se ţini atâtii de bine între
CE

dinsele, se află atâtu de

„bine îmbucate unele într'altele, în câtă
adoperaţiunile cele: mai bi-
„ne combinate nu putură, reuși de a
aduce înâiutea justiţiei pe
/

toți aceia cari ar fi trebuit să se

aducă; dintre prea, micul nu-
SI

"mării de individe trase înaintea

„tribunalului militară numită de
IA

(1) Tatălii principelui Victorii V..

U

ritii în 1547 in postul celii mai , principele Ilarion V,... a mu-.

de presidentii ali consiliului imper mare altă imperiului, adică în. postulit
BC

ialii și. ali comitatului de ministrii.

cesta fiindii adevăratulit tipii de A-
ondr
plu ali unui omii care a petrecuti. e și de lealitate, oferise rarulii esem-
o
“burgului, fără a aluneca vre odată jumătate de secoli la curtea Petres-
erederca și de la împlinirea funcțiun de la o lealitate demnă de tâtă în-
celei mai admirabile demnități. Elă ii sale. (tenue) însemnată cu sipiliulii
„Horii cari aii avută rarulti curag fa din prea miculă numără alii
iii de a face pe imptratulă Nico 6me-
audă adevărulii. lae să
| E -
 = 5 —
” , 3
a

nu..
se condem nari: toţi, şi: gene- !
gurermii, în urmărirea cercetării,:
dirigiase:ad-
valulii fiti: acelii:' principalii: culpabilii;::acela -care.

RY
fusese“ |
ministraţiunea, : militară în: resbelulit:celi. d în. urnă. şi care;
sorgintea şi protectorulit: tutulorii abusarilorii, fue; scosii mumai.din
-
serviţiii! .- Această, „sentenţiă se:pronunţiă,: la treiani:şi: jumăta

RA
ităţi mari
"e :după finele. celui din urmă :resbelii, a, le: căruia neteric
guvernu-
(d6săstrâs). și» rușine se pare căse. stergi: din; memoria"

LIB
în ce. mai: miulii;. atotpo tenta -.buroc ratiă
dlui. întâte dilele: din :ce-
intră &răgi în sesi sten saor-
ția.
după o. comoţitine: (sguduire). tare,
la nimici,
diuară, şi -lecţiunile “Avesutalui:: sâmină “a nu fi.servită

TY
: este: de a: se folosi:de
Nestrămutata, sistemăa burocratici; rusesci
a unul:c ontrol ii râalii; .spie
lipsa publicităţii, câre. este:singura garanțiă

I
RS şi; dacă ise. destop ere
a furaşi: a:jefui -fără” pudore,: nici. rușine, : În
care „să ajun gă
*veunulii:. să: facă 'în:rapaienţiă;; multă, “alariiă;
“dea: Sei face
„cele din urmă: Ins ascăpape 'culpabili»işe a-opri
VE

“orizice.- refotmăi'seridsă. Fiind ci totuli: lipsită de. -0n6te :și ude

; lume. se. teme
consciențiă,: ca 'se teme numaii-de:: units; buezu“În
NI

scinevaijini
iumai : d&: publititate. s:Br-bine,-rcâută isăi--0:piroli6scă
căsuţia::(pilori): publicităţii: pănă „cândii mastajunge: să: obțină sie:
LU

forimelet;indispensabileitis tetrisae: zi, pă

:,
a
pa
i
pi a cu Da
meetaa
EI.

tic Pentru ariesplică: slutita stare. avădministrațiunii: militarer din -

RA

ţ;la îmipăratulil
Rusia,-“caută : să: ne: suimii:la: adevăraţiis sei: autori pătrariti de
de. unit:
Nicolae: și „la, oficicrulii; generalii; caren; timpl:
NT

: îndeplinitit funibțitinile “de”

secolii :(de-lă 1527: pănă. la: 1859);ta
generală „care aveâi:o: medir
vihisten; 6. resbelii:-z' Acesti oficieriiunulii= din -cei: inu ahili -intri-
CE

oeră câpacitate .adininistratită,: era

ăiz: calitate; |
„ganţi aizeurţii din căţi: ai. esistâtit vre-odută;şi iaceasț
care: încRusia: este iprețiulii:c6 întrece „peali: spiiitulini:. și „pe: ali
/

Ja;spo stulii :iceli trsmat mare: alti: al

moritului;:ajunsei:să-lti înalțe
SI

reside nti: ali ;consit ivlui imiperi blit

ministrafiunii; adică: să-lit: facă'p
-Fiindii ::curtesariit fără nică, sunil-
IA

_şiali comitătului de: niinistrit.

„merită . (pat) cătră; suveranulii. sei fiind celii:: mas; pleratii-. din
linguşitorii: lui, tremurâuidi „nain tea Iti-cândii “ită vedea..necăliutii;
U

dru ca ună parye nitiis.. iusolentii

el eta “cătră: subordinaţii -sci. mân
BC

de: domnulit sei," aspit: şi răutățiosii-până

ca: unit: sclavii idistinsti..
lucruri: : să aibe :favârJae: cure
- laicrudinie.:; „Etti voia numai ducă
ducă ținte, „î.ser părea tă.
te:git:bani, șia, sii: ajtingă.«la :aceste:: ii;: sei”: tremaraăînainte-l
tote:migilâcele..suntu bune. Subordinaţ
înţelegeait” între “diușii: cu
sii: “6ao urmare: naturală: temerii, se tea: iraperatplui ȘI, i?
să-lii Înşile, 'peceunit4 și pui., , tremura! înain |
, Ă
 — 146 >
şiela pe snverânulă. seu... Omenit: nobili“şi leali se
degiărtarii ;G
meiY. cu caracterii independentă fură obiectul
persecuţiuniloriă; pla-
„btudinea
(nemeritulii) şi injosirea ţinură loci: de: meritii, care în

RY
“tunecz.pe ună ministru . mediocru ;; venalitatea
şi -oția fară imidi-
„de ede înaintare;uni
- coloneiii 'seai unii uficieră: generalii
- onestă

RA
„€era.0. împutare vie pentru ună "ministru. prevar
icâtori.. . Aceasta
„dură astfelii ună cartii de secolă, şi armat
a rusâscă,. fu desor-
_ ganisată moralmente.-- Ministrulă. de resbelii

LIB
“vedea pe împăratuli
„mai desi decâti: ceilalți colegi ai. sei, şi în
tâte: Qilele lucra
«cu dinsulii. Împăratului Nicolae strica orice de care
„“ministrulă de” resbelii fu dărăpănatii mai- multă se „apuca: -

ITY
de. cătii. ori. care
„+ altulii fiindă. că: impăratulă se ocupa cu diusulii
în tote dilele,
:-În1852; cu unt anii mai nainte de deschiderea;
a acelui res-
RS
belii atâtă” de răă inceput de impăratulii: Nicolae
-în
'versarilorii. 4 cărora alianțiăar-ifi fostii forte de folosii - contra :ad-
, pe cândii
VE
„_“elii. se obstinea (îndărătnicea). de a conserva-o
alianţiă“en advey- -
„sara “naturală şi inemica - permanent “a. Rusiei,
ă pe care o credea
intimă în 1852 împăratul. Nicolae chiămă la minis
NI

terul de res-
„Del -pe. unulă din: oficierii generali pe care-lii: distingea. mal.
multii
LU

„ .Şisin care'credea, cu acea, nestrămutată - exore

-de judecatăși de
aruncătură de ochii care formaii trăsurile distinctive .a le acestui
suveranii, . credea
RA

că; vede. pe anti omă de “Statii; Acesta, -'6ste

„uhi ofcierti generală cunoscuti pentru, integritătea, sa, 'darii
„cu totul: lipsită. nu numai de meriti, ci:de orice este
NT

fel :de capu:

eitate, chiarii şi de cea-mai mediocră. Surisu
li seil-celi- perpetuă
„si banală (obicinuit) cătră toţi şi la, fiă-care;' fuce „pe
-uceia. cari
CE

" mu-Di. cunosc

să ii.
'crâdă. că ascunde intivusulii o complectă lipsă
de idei. '. Afacerile statului, marile interese ale :patriei, nu suntii
nimici pentru âcestii ministru, care. este ocupât
/

ii . şi ' preocupatii
Ruinai de relăţiunile curţii, de: învitaţiunilede la” palatii
SI

- -omulă: celii» mai: fericiti din: luine ;cândii:

, şi-se crede
îi-este
posibilti.de a; nu-
IA

"Să-intretimpul
bui ă nţi
în ăfăcer
ai- seiivs
în e;
fine; nu înțelege nici- -
de-cumii mersul. admihistraţiunii, se: pierde în detaliuri și: în mi-
U

nuţil. (bagatele), nu scie nică-odată, 4: se: inălţia.

li considerațiunile
BC

generale, . şi tremură:
în tâtă viSția lui, înaintea . â-totii
reformă și progresi. În timpuli Tesbelului din. urniă, - ce. este |
“mea preocupațiu-
sa cea mai mare era de a“ascunde dintru:
ântâiă : împăratu=— -
lui Nicolae, :pe urniă, împeratultit -Alesandru,
t6tă. mărimea 'neferi-
„_cirit nâstre, subt pretestii ca SĂ nu-l întvis
teze, dară du" realitate
„ta să scape eli de imputările lori." Dacă “curieril cari: veniaii
d
 erat.
ÎI! descoperiaii adevărul, el:
evaii: întrebaţi de. suveranii. şi strul de resh .
elii
siguri în urmă de mustrările ce le făcea mini
3. -pănă, la: 1856),. descoperi
7. -Resbelulii din urmă -(de la 185 administraţiunei” militare rue

RY
stare a
An. totă: orgrea. sa urici6sa ă. .
_sescă, cu totulii lăsa tă în mân a acestei boracratii care consider l
- nu. sciii: cumi

RA
ntru. interesulă țerei,
- oţia. ca: proprietatea: să. “Pe facă să răsune. mai biue
să ă-
: cumi
'să publici: mai multă, nu sciil fa-
întraceastă epocă, spre'a le

LIB
uricidsele. fapte: care se producu, cu atât mai mul
a. tă. cu câtil .
ce'să nu'se mai ivâscă în viitoră,
t
a prea încet,și întruni modi
veformele “se: împlinescu: în. Rusi țiă - decâtii cu seriositate şi în
mai multii cu nuleși în apâren

TY
CEE ae Si
realitate. ti la divectiunea '. generală:
Generalulii Z.:.. find: chiăma pe: -cumnatu-seă Schi...
I
pentru administiaţiunea; armate
i; făca
.+: unit
RS
iei mil ita şi .dete. cumnatului set W.:..
re
cipii. alti intendeuț lucr urile
Astfeli: er..putură. "administra
VE

locii: în : administraţiune: aă biscopții (pesmeţii) mu-

Trupele. priime
armatei în : familia lori... Z.... c&
ți coloneli erai. plătiți de
NI

;
cegi şi carnea, împuţită“mul ni 0-
ze ace ast ă oţie ;: Grii aceia cari: se! purtai ca. . Gme în
plângerile lori nu s6 bagă
să tol ere
LU

aică
heşti şi 'se plângeaii, vede

N
chiarii de:
tare susținută. şi protegiatii
sâmă,. fiindii că Z.... erai DR Sa
RA

toti Durociatia, î de Z...-

'(volovii roti), fiindă aleșt
„7 Capil.'companiiioră. de bor ci -sute de «Doi
dacă, et! priime' aidelia dinsulii spre esemplucomcin cteze ei sumă
NT

sute . > Ca să, ple

insemnatcă,i aii priimită șese fi cădiutii
i decâtă să apuce boil ce le ar 1 de astea”
aceasta,nu le-mai rămăuea: alti
CE

trupele, și „de -
pe unde treceail
“în mână în localitățile ea, pentru unii
ii. Mic ile autorități locale asemen
âmp lat a ii
e vuble ; “lesne: da uni certific
Sai: și înt
'vin ii de cinc i seai l ş6s
/

“va st cu stati nici-o ă.: -

dat
- unu i boii 'caie wa. esi
SI

sta ta mor tea ului:

prin. care con
ii de la țiermii Danubi
sc retriăgea
Pe -cândii trupele .ndstre. panii de. bula condusi întruni Can. Ss. i. îi...
IA

YA a o.)
.' €

com
*

unei
.

lit:
2

capu
.

în- Rus ia, staţiune:

” y

sute de versteşi,.la fă care

pe? -. -

pe unii boii mortii mai multecertificati constator de mârtea unu) bi»

U

i
lua de la autoritate câte uni fostii unulii din
din „urmă resbelii , a
BC

în celi i' ocratice. Înti”o:

În genere; boii, bu
0:

a le: măncătoriilorii
Pi E : -
. pi

articolile. cele nai. lucrative

,7 . îs.
-,.

-l informa că 1
- - .
. ..

uli i .pr iim i uni roportă oficialii: care insii?

a i?

ern , $ aii str

-
guv
;
di: insulă
. ,

dincuo:ade pen
.* -

de
:

cia
provin aa
.
:Cr ime ei,
.
în par tea
. : u
fiat n vaii
a esl
esis tati i .
edecesute- de boi (cari
- - e
:
unii : dep osi
.
ti de opt spr , sau
din noii vaii 'socotiti cil cum
păr aţi
nici-odată) „:şi acești” boi după-ce
 — 148 —
“socotiti. şi ca nutriţă mai multe luni;
se. socotiră -detăiaţi,:se socotiră carn a terminarea, acestui timpii,
urile: lori „ca sărate,: se :s0-
toti:..că:: s'a “cumpărată “Sa rea,: şi”
-âstfelă fiă. - care din. aceşti boi

RY
mitologici:! aduse “iriventătorilor
ă: acestei procederi.. aprope trei
de :ruble(1,200, frânci). a sute
re i N
orei
tari a IRI SE LE -
anirÎn:1 853: pe “cândii:S'aii ocupatii

RA
iri ga

“provinciile danubiane de: tri ,

pele' n6stre,-se:dete ordine: de.:la;;
Petr
tru veservă :multă-sumăde:secară, de; esburgii ; să:se cumpere. pen-. -

LIB
pentru::cumpărătura:
ovăsii de finii și... L-Ziii,
tutulorii acestori obiecte -cheltui -0
„parte: din::banii ce j “Săi: fostii: trăm prea:pucină,
isă.: . În:4854-;cândii:! trupele |
nostre se :precipitară a::evâcua! prov

ITY
inciile danubiane, Z,. ::.: înfăei-:
șiă generalului de căpeteniă ună
raportă în carefi espunea,: ab-
| soluta ::imposibilitate;:de “a cără- în!
: Rusia ' imensele. magasinuri de
reservă .te. gicea» că::a- strinsi.:* Gene
” ordine.de â/le “arde; : şifiiudii-.că
RS
ralulu:. vEdindă -âceasta, :dete
avea: să ardă;-imai nimică,::elii
VE
NU-S : sfii:: nici-de-cumii::să-: dea. foci”
:la:. magasinurile :icu': grâii 'a-.le
unoră::bieţi= proprietari moldâvi şi:
români. :Astfelii::se* jucă ȘI: Ten- -
ghiulii. acesta. eta
NI

aia tai zi ta m,
pete [1 raza
«i te Dinti”amenduoă: căpitalele :şi.. din
a.

tâte părţile:Rusiei, :mai multe

LU

„pers6ne' din tte. clasele : naţiunii

trămiteaii: armatei ' vestimiente- ŞI
obiecte: de ăntâja:. necesitate: dari
t-nimieit. din ăcestea *Wajungeaii
„pănă la soldaţii armateide uscatii,
RA

cărora ades Je:ea

lips,
iau' obi-
cotelă. „tele mai-sinidispenisabile;,.-
Dacă ajungeaii' în +Crinieeă? obi-
cetele 'trăinise ;-:abia;; se: depuneaii Ia: -
adii nist
NT

îndată, :seaii:. se “impărţiaii. între dive iați unea mili tară , şi

rşii. capi: pentru -trebuinţia „lori
personală, „seaii::se -vindeaă :pe:la.: negu
ţitorii:. cari, Amblaii cu: ele.
CE

venslindu:le -în folosulă “lori. + + A IEEa ri bea pn.

+ î în 20 aa;
ași
ii Sold
de.aţ
mari
iină .
erai mai +ferici X,: fiind
psi :

lori 10:;administraţiune:: intelige că-iveghia, asupra

/

ntă “Şi “omen6să:::. Obicetele:::

4

trămiteaii:: pentru:: necesităţile: loră. ce

-se
SI

! nu'se rătăciaii+ înccaltă. “par

şir caută: a: malțiumi penttu. aceasta lealilorii:: te,
oficieri”,de: la::marină
IA

rus6scă;;::caută, a mulțiumi D-lui

Boris.,M.. 2: (care astădi:u&ste,
secretară „de. statii), diștinsei. inte
ligenți: şi înaltei » integrităţi a a-
U

cestui „june trămisti: în : Crimeea numa

„ti Cele;duoă .personagie. trămise i: pentru! aceasta.i i pa
BC

_ asupra împărțirii: :pe:-la:- solda

: una;: dupăs-alta pentru :a:veghia,
ţii, armatei:de uscati a:
ce lesoferia :patriotismulii „naţiuni obiecteloriă:
și. simpatia piblică, :- fuseseră: a:
leşi.i de MS. impărătâsa, Maria, de
căre
aceaştă:! virtudsă :principesă
are:9' animă; atâtă:de i NObilă,-
şi-0:j
adicată “atâtii:de drâptă,
incăti"0:
i face să . fiă ; obiectului de respecti
generali: în -toț> ă-
Rua. |
>
 149 —
'sia:: “Aceste -duoă; personagie, - care fura, comitele .Michaili : Viel-
horski.:şi : principele: Gregorie: Dolgorukow, 'amânduoi : distiuși “pen-
tru -cele mai. eminente:'calităţia le'animil,-puseră în: eserciţiulii: func=

RY
ţiunilorii-'loră uni zelii care. ii: costă :vi6ţia:. “amânduoi “muriră : de
tifosulii ce-i 'apucă:'cândi visitai: spitalurile.. Darii ce puteai: să

RA
facă, acești: duoi::bărbaţi iatâtii de 'leali:și atâtii de :zeloşiîn ton-
tra răpirilorii făcute: de burocratia imilitâră, :răpiri: protegiate.'şi

LIB
acoperite . de'. influenţia: Durocrătiei. .din *Petresburgii? - Ce puteaii
ei -în':contra -deplângibilei: incapacităţi a unui: ministru de 'resbelii,
care în adevării este integru,
darii este lipsită -cu totulii ide inteli:

TY
genţiă, care totii-de-una se: preocupa-:de invitaţiunile la 'curte şi
de -buna, priimireca făcea, elii acolo, : şi :care :mai ântâiii:: de tote

I
cugeta cumi-:să “ascundă mai: bine: RS
împăratului : starea: nefericită
"a iarmatei,: pentru 'ca să nu întristeze “pe; maiestateasa? ii îi
„+ Dacă :ministeruli! marinei,” ali: căruia capii abia- intrase: atunci
VE

în funcțiunea, aceasta, putea, „veghia;. asupra; bunului “traii. ali sub=

ordinâţilorii. sei, pentru: ce: ministerulii. de: resbeli.. nu putea; face
NI

totă aşiă.? Pentru că d. ministru: de rsbelii;-fiindii chiămată la: postulit

acesta; de: impăratulii: Nicolae,; fiindă: elii :omulii: celi: alesii şi 'cea;.
LU

ăi bună probă: pentru inabilitatea. acestui „îinpărati în" alegerea -

Gmenilorii, 'oferia_tipulii: celi':mai :perfectii::alii: celei mai: complecte
RA

incapacități, şi se. afla, îngreunătii: uumai: de-“preocupaţiunea de a

se ține; bine la. curte: :Junele și inteligentulă.: capii al. ministeru-
din 'na-:
lui:de marină, mergea. dreptit la abusuriși: le” atăca mai:
NT

inte:cu cea.mai mare energiă. ii e i e

"1 Nefericiţii noştrii soldaţi, admirabilă; pentru curagiulii, pentru
CE

-: dacă: se “vulieraii în! -

abnegaţiunea; şi: pentiu:; resignaţiuuea + lori,
moduli:: de::a put. să”: sufer&” ai::transportaîn spitalurile :pu-
cibă *depăitatei de :teatrulii resbelulăi; + îi :punâii:- în: căruțidre fără
/
SI

să le'.dea -Vestinientele :căldurose cs :erăii 'otărite “pentru "această,

şi: abia: findii: înveliţi: în -capotele” lorii militare ;vechi, îngăurite “şi
IA

sfâșiată, ci se vedeai conduşi pe:drumă -iârna pe” ger,” pliil::de

'în satele
În: oraşiele:-şi
suferinţie şi. lipsiţi de: tote:::midilâcele.-!
U

mai mari, se aflaii spitaluri militare provisorii,ai cărora capi: în

BC

loci: de-a veghia' “asupra: bunului: traiăali nefericiţilorii pe sari li-i

aduceaii, îi lasaii:să, gâhă în căraţiore: ore-întiegi;: "de multe-ori . .
în: gerulii :celu: mai “tare; 6ră'“ei se duceai':să-: mănince: bine, să -
în, -dosfrânări:':: Dacă: ne-
b6:tvinu: de: şiampaniă:și: să-și” petrâcă;
fericiţii-'aceştia, :muriau;: îi! îniscriait "în lista, spitalului, depuneau:ca-"
să-i ţină cătu
- davrele loru “în cave” (pimniţe) unde frigulu:putea-
 2— 450 —
Va impii să: nu putrediască, Şi apoi puneaii în. listele de. : cheltu-
icli. a 'te -spitalului preţiulă nutrimentului pe care giceaă că Pai

RY
dată: acelorii :morbosi reposați. şi preţiulii medicamentelorii - ce se
"socotea. ca date pentru -căutarea, lorii.. Cândi se: grămădeaii mul-
te cadavre. în cave, le” aruncaă în niște coşiciuguri făcute: îndată,

RA
şi le conduceaii. la :cimitiriă. -- Demulte-ori. coşiciuguri de; acestea:
fiindă. răi făcute, :se desfăceaii pe. drumă și cadavrele. cădeai pe

LIB
pămentă despoiete. de -totă.;..,. fără. .să fă, nici măcarii acoperi-.
te cu pinza -ală căria,. preț era asemenea furati de. administra-
țiunea militară !. . -

ITY
Talentele : adiiuistrative a le d- lui ministru de resboli se
„recompensară. cu cord6nele. săntului Vladimir şi săntului Andreiă.

nu putură : scăpa de. urmăririle

RS
Pe. cândi se: judica : miculă numără “dintre miserabilii cari
unei cercetări făcute cu .credinţiă,
cu tâte midilocele: şirete a le -buroeratiei, spre mai marele. scan-
VE
dalii şi .spre inesprimabila indignaţiune. a opiniunil publice, . se vă-
„did că lui Z:..., culpabilului celui mai mare, i se. uşiură ped6p-
NI

sa, la care ilă condemnase tribunalulă, prin midilocirea generali-

LU

loră cari. coniandaseră,. ea .capi armata, şi cine ar fi mai credliut

că ȘI prin :midilocirea, : între -a, altora. -șia principelui _]Michailă
G., + care este! forte. cunoscutii 'pentru integritatea sa : esempla-
RA

ră!!! Ei. diceai că: făză abilitatea, lui Z....,. armata ar fi. murită
„de fame!!!; Dar cumi mai 'pâte să se ţină o: astfelii * de ordine de.
NT

lucruri: și să nu 'se prefacă tâta de susă pănă jos 2... Unde

va ajunge Rusia cu această formă de guverniă, 'ea : care este o.
CE

țeră forte. mare, -fârte avută în -midiloce nesplâtate, și locuită

„de o naţiune târte. inteligentă? . Această Rusia, care suntii 'acumii:
treideci de ani decândii. era și:pe din afară. forte puternică, -se.
/

vede 'astădi. paralisată de viciele administrațiuniă sale, şi se află în.

SI

imposibilitatea, de a face resbelă dacă .n'arii . lăsa bunulii. traii şi

viâţia apărătoriloră ei pe mâna, celoru mai - miserabilă .oţă, de: cari -
IA

menționâză istoria! Ecă, fructele lipsei de controlu. și a le lip-: -

sei de publicitate, amarăle,. dară neaperatele trucţe a le. despo-
U

tismului. SE i
BC

Suntii negreşitii: în “ armata rustică mai. „mulţi. colonelt leali:

şi integrii, cu atăt mai multi inalt. onorabili, cu: câtii-ei formeză,.
minoritatea. între. «colegii lori. Partea! cea mă: mare -a .coloneli-:
lori, precumii: Și partea 'cea .mai' mare a oficierilorii generali.cari
comandeză. reginientele. gardel. „imperiale rusesci, se inavuţiescii -cu:
modulii. celii. mai: „Tuşinosii și „celă mai nedemnă, se . inavuţiescit
 — 1 —

farândi subsistenţia soldaţilori a cărora s6:

li-se
„, Ecă “cum. procediă. ei. Soldații suntă nutriți răi” şi: nu
ajunge nutrim entulă i ; fiindă că făina pentru face rea
- pănil este

RY
otărită de guvernii în cantitate de ajunsii , 'darit o parte din acea-
.:Co-
stă făină se confiscă de colonelă şi se vinde în. folosul lui,

RA
Jonelii se îțelegă cumii să. facă econo mii în folosul i lori: din pos-
tavulă destinatii pentiu învestmântarea şi din pelea, destinată. pen»
La regimentele: de cavaleriă veniturile

LIB
tru ciobotele soldaţilori.
de la
“coloneliloră sunti cu multă mai “considerabile. decâtii cele
:de fină -şi de -ovăsil
infanteriă; ei faci econumil din porțiunile
lucrative: de: venitii .

TY
la. cailori i. În fine una din ramuri le :cele mal
: adică
alii colonelilorii stă în prețiurile- oficiale (spravoşiniiu -iseni)
tote. că-
cifra preţiuriloră-ce se face pe fiă care septămâniă pentru

I
RS
te potiiservila nutrimentulii Ginenilorii și ală cailoră. inlocal 'uni-
itatea
clăîn
ocupatăde regimentă.. Această cifră: se: face de: colon esagerate
VE

re cu autorităţile local e,şi preţiur ile suntă totii=d e-unia

i-cu vină
mai .presusiide realitate; coloneluli dă; căte.. ună pachar ce mai
ară) ceea
NI

pe: la. funcţionarii. locali 'şi pune în tescă (poziu

însemnatii -de ei.
trece peste prețiulă adeverati pănă la preţiulă
LU

(chef) .nu pâte rămâne .nici-

În sistema rus6scă, unii ceapă.
ri nu :p6
odată fără cuvântă înaintea inferiorului său; unii inferio
lui, și. aceasta
te nici-odatăa, av6 cuventu înaintea, superi orului
RA

tâtă : admini straţi unea.

este nu numai în partea militară,ci încă În
ce reviste.de
Guvernul a stabiliti să se facă 'ceea ce se .numes
NT

vede viindă pentru aces-

inspecțiuni (înspectorskoi smotr) unde se
nn numai învestmen-
tu scopii ună oficerii generali să esamineze
CE

să-i intrebe dacă au: să

tarea şi ecipamentulă : soldaţilorii, ci încă
dară „vai. de acelă .sol-
se plângă de ceva în contra capilori. loră;
mai mică plângere, să-
datii care ar cerea să scâtă din gură cea:
/

atunci sedă în'esaminarea

şi: spue celiă mai mică păsă-!. Procesulii
SI

. găsesc
ulit e midiloculă de a-i .-
“apilorii superiori, pe carii -Colonel
IA

tra în.ge. ce : plscă .de aci. oficierulii

parte-și. prin- daruri, și “abia
vre ună pretecatii câtii de .
generalii inspectoră, şi colonelulă găseșce
U

cinci sute de nuiele; du-

micii casă dea acelui soldată cutezătorii:
, 6răși.îi mai dă uni altă
BC

pă. ce_se “vindecă, spinarea. suferindului ia?..:. “Să

aceşt
xopotă de loviluri. „Ce mai poti. face 'nefericiţii ilă de a vede -
„sufe .şi să. tacă, “scă sârtea, lorii!.. Este. imposib
re
abnegaţiune decâtii solda-
altă, creatură. omenâscă mai plină de. gataa: veni în aju-
tulă rusii. Fiindii bunii, umani, totu-de-una, lă: cea mâi
cu dinsu
toruli unui nefericiti, capabilăde a împărți

o
 — 152 —
“mică bucăţică -a :sa de păne, ..la: resbelii „curagiosii 'ca unii: leii,
după. luptă”: compătimitorii. de: inemiculii desarmatii.
':::Avendii o re-
signaț iune absolută basată; pe credinția religidsă ; 'oferiudiă: în
carâc-

RY
terulă seii -unii amestecă admiradilii. de. stoicismii : şi de : bunătate,
soldatul rusii, dacă sortea,. i-a- datii-vre o: căpeteniă:-omendsă
.: Şi

RA
leală,'0- adorâză, şi este: gata a-și da'viâţia ;.pentru:
dinsas 7; IER
iu: Nicki înşiă oficierii.. niu suntă scutiți; de:: despotismuliişi da: Veu
saţiunile. seaii.: supărările. colonelilorii lorii, cariise ocupă'

LIB
cu ăctivita:
te de geambaşiă.,i-și.,:constringundă':pe. oficierii cei :
ăvuță:să::cum=
pere. de: la, idinşii :cali:cu. preţiuri. fOrte:mari;: scotii
de: aci:0-sor- |

ITY
ginte: de: venitii.:.--În”-fiă ce regimentii esţe :căte: unii::
oficieri: în2
sărcinatii cu funcțiunea, -de tesaurarii- şi: altulii -cu aceea
:de a 'îrn=
„părţi :soldaţi pe. la :evartiruri-- (mar6chal des: logis).:
“Ambit:aceştia,
RS
„este, obiceiului; :să fiă aleși de corpulii-oficierilorii din;
„în.realitate el:s6 pună de: colorielii. Dacă-niseat: oficier
regimentii.; darii
i-:cartit nu:pla-
VE
ci. colonelului. ar; cuteza: să priimescă: alegerea -:colegilorii : lori;
curândă:sar - căi. -pentru-, aceasta, căci :capulii lori :âre: în“ dișposi=
NI

ţiunea. sa,tte :midilocele: să; le: causeze-imil de; si

părări;: de aceea,
tesau rarulă “regimentului; şi; însăreiniatulii:. cui: cvarti
LU

ruireă, --soldaţi-
„lori, :suntii:: de: ordinarii: cele duoă măini
a: le colonelului În-.asu-
pririle. şi: esacţiunile: seaji: abusurile: luaţi pia at
=
a. „1

„teze Stândii. întror:di-a -0 stațiune: de poştă, amii

RA

întelnită -pezunii
soldatii liberatii din serviţiii! după; resbelulii:
din'urmăi i: care: înti spu=
se așiă:-, Amii:văgintii în :Crimea “perisoldaţii:;
NT

foancestii și spe: cei

Ard: că Gmehi: fericiți! Fi: Sunati: nutriți::: bin e, şi iSuntit “trata=.
țI..omenesce:;și :cu . cuviinţiă”. (po “celoveceshi) ; :daiti noă ue: lipsi
CE

„de-multe-ori'-necesarulăi., ; sunteni “totii-de-ună:: furaț

„bătuţi „dle::cei:. carii „ne ii”și iapor';şi
:fură li: tine ME îi ce bati
r

ler
fm „Actualulii-- ministru :de, resbelii :'6ste::unit
/

::oficierii “generalii: în-

tegru,cuso:: esperiențiă::măre „tnsuflețiti de
SI

bune;;,
intenţiuuile: cele;-măi
darii, este Detrânii,:; adesea -infi rmit:și ;ma
i de:totii orbi: Din
IA

nefericite burocratia : rusâscă:-:est6: niai:

taro:'și; mai” puternică::de
i

Câtii; ministrii : + carii :din-ceștă::din:

urmă nu “consimtă-.nică: dâcuimu:
U

ânţleşeni. insțumentele acelei. de: nesuf

eritit “ordie burocraticeiiziși
-
BC

vorii | ssinceyi
JI mente . binele. țerei- lorii “ÎŞI vădiiitote: adoperaţiunile: 5

lorii paralisate si Nuvesterde:âjunsiti:;ar. schimba:

“menii,: căci aces: de: hurocratiăst
teasuntiă: uni a niștiipaliat
cundii: în-tâte ive ; ulii merge-crâs-
dilele ,. și fără: 0 -Complectă, -schimba
„fără serisar reformă, atinstituțiu re.:a:' sisteme) ;.
catastrofă Aa: care mă feniti:piea
niultiil geani, +
peste piteini
ceva ajun
 RY
RA
: N Di :

LIB
DESPRE" PINANCIE.: Dia
see ni ti E ae

TY
Am. spusii . mai susii că “Dusia este (ra. clasică «a minţiuni-
ori oficiale, Frontonulii edificiului. inturnatii, cătră „Europa are: 0

I
RS
priivire europenă; dar intrăîn întru, aruncă-ți priivirea împregiuru-ți și
vei ved6 că eşti în miegiloculii Asiei, „Aşiă principiulii, necesităţii , de.a
se publica, bugetuli, careastădi a devenitii în «Europa unitprincipiii
VE

elementarii alii scienţiei de -a guverna, se: află contestatii de: atot-

potenta, şi atot-jefuitorea burocratiă rus6scă. Acdastă Puroeratiă,
NI

acesti, copili, ali neghiobiei (idiotisme), şi ali rapacităţii;,. domi-

năndii: pe, ministrii care-i servescii de organe,..și . de instrumente,
LU

dominăndii. pe. forte incapabila,. și. forte. desconsiderata: camar ila, ca-
re, ÎĂ. ser vesce de, reazimi, opresce . publicitatea, bugetului, Şi crede-
RA

„Sarii .6re că pe funcţionarii întrebuințiaţă ; la. contecțiunea. bugeţu-,

lui, îi constringe . de .ajura că nu vorii descoperi nimicii publicului?
NT

După, lepe,. bugetulă caută. să, fiă dată: în, "cercetarea, consi-.
iuli imperialii, , Ca. să, dail o ideă, de modulă . cu, care se. cerce-
t6ză,: voii spune „aici istoria. bugetului. din amulii 1858. E
CE

Consiliulii imperiului se.. întruneșce.. în plenar. în. tâte: Lunile,

şi comitetulii „ministrilori i în tâte, „Marţile. (1)... „Treideci |Decembre
/

1857. (stilul. „pechiii) cădea, înta 0 Luiie. Ministrulii de. financie

SI

de atunci era, totii acela. care, în timpulii celui, din. urmă resbelii,
a. înduoitii numărul: âsionaţiilorii. ((biletelorii. de, „erediti). avondii
IA

naiva, cr edințiă că, acesta ește unii, modii de 2 face resbelulii, „gra=
tisă ŞI. fără cheltuieli, pentru . statii. „„Acestii, „ministru, nul. din -
U

cei.i aleşi, de, împăratulii, Nicolae şi care șa tongediatii - din. hits”.

BC

pda
- op <

p.

i -Oautăi i să Du .56 - donfande : “comitetulti . ministrii "care: “ține

Seanție. fără să fie împăratulii faciă, cu consiliulii ministrilorii, care de la.
luna lui Decembre '1857: încua, se întrunesce în tote.= jonile subt presi-:
denția împăratului. A cae : 0 Do
 teriti în Aprilie 1858, era renumiti pentru incapacitătea să chiarit
în sinulii acestei inâlte administrațiuni rusesci, unde unii omii, cu
meritit ajunge. prea, rari la ministeră, unde “meritul” şi” demnită-

RY
tea. caracterului mai adesea servescii de -obstasole la, ori ce. cari-
eră, înalță... Va să dică că elă era inemicit: împeliţiatit ” ali ori--

RA
cării publicităţi şi alii ori cărui -controlii. — Fiind că legea .pre-
serie ministrului de a.presenta, împăratului bugetuli,; după esame-
pulii consitiului, imperială, celii mai tărdii la” al Desembre, mi-

LIB
nistuulii se feri prea. multi să nu-și presente bugetul la consi-
Ji în scanţia. de Iaini 30, peste care ar îi putută numai să-și

ITY
ărunce ochii dacă nu ca să-lii . esamineze, celii pucinii a trece
răpide, peste, dinsulir. Fiind de acordă cu. presidentulii consili-
ului, care “şi acesta cra unii. inemicii, “împelițiati ali tutulorii re-
RS
„ tormelorii şi partisană obstinatii alii. tatuloriiii abusurilor, ministrul
"convocă 0 seanţiăi estraordiuară a cousiliului imperial iiu eare şi ministrii
VE
iai „parte, pentru Mar ţi. la, dece ore de: deminâțiă,. însciențiăndii
“mai 'din nainte pe membrii -consiliulur că la duoiispregece ore: și
NI

juinătate comitetul ministrilorii caută “să-şi țină seanţia sa eb-

domadară!, şi “că în interv: alulii. acestori ducă “seanţie “ bugetulit
LU

trebuia, 'să; îi inficişiătt împăratului după ce se va „aproba, “de

consiliul imperiului, căruia îi da,'cu modulă acesta, nemai 6 oră
RA

bentru a esamina și a “aproba bugetulă: Seanţia consiliului: se.

deschise Marţi la 31 Decembre „cătră dece ore și jumătate de -
deminâţiă;. la unspregece Şi trei carturi, adică into seanțiă nu=
NT

"înai de cinci 'cârturi: de oră, bugetulă se aprobă de' acesti Ospicii,

de invalidi şi se și duse la împeratuli de presidentulii 'consiliu-
CE

lui. şi de inistruli da financie; împărătulii ii »dete 'aprobaţiiinea

„ku, şi” la duoăspregece ore Și jumătate, ministrii întranindu-se în
comitetă ebdomadarii (de septăimână), 'deschideaii. seanţia, lori, în
/

a
SI

care. căutati să se ocupe. de afaceri curente. Ei cuimil se esami-

nă. bugetele” statului în Rusia! -: Într adevării, nu scie cineva de
IA

ce şă se mire mai multi : de: audaciă “acestui ministr U, care era

tipulă representantului celui mai perfect alui burocraiiei, seaii de.
U

resignaţiunea membiloră de la consiliul imperială și de criminala

BC

nepăsare mărturisită de dinșii pentru interesele cele. mai srave: i

le țorei.. |
Între ministrii de Binancie, în Rusia, unuiii “din cei mai ca- -
- pabili- (de la 1893 pănă la» 1844) a fostă negreşitii comitele Kaun-
2 rimă (mort i în 1845). Fiindii” administratorii abil, bărbaţii inteli-
_uentii Şi totii de- odată ini ŞI. vicleanii (rus6), clu Şc a. Preserva.
 SE a Bă —_ Cu

ențiăa îm-
financiele imperiului de vătemătorea, şi iucapabila inllu
ori ai cu-
păratului „Nicolae; care mu mai 'găsi în cei duoi succes
duoi 'Gmeni
mitelui. Kankrin nică înțeleptele părevi de care. acești
chiarii respec tudsa, resisten-

RY
„de rândi erâii incapa bili a-i da, nici
țiă la, care:se ţinii niște „ministrii demni de: acestii nume: cătră
ile” sale
_ ami “suveranii . ca, împăratulii Nicolae; care. credea caprici

RA
cu t6tă remarc abila, sa, intelig enţiă,
drepti gâniii. . Darii Kankrin,
ă şi.'să se lupte in contra
mu sciă.să scape de o stâncă funest

LIB
rilor rusesci, adi-
“unui -costişiii care este ali mai tatulorii : minist
se 'numesce
că nu sciă să-şi al6gă unii ajutorii (care.în Francia
pe unii băţrâni i buro-
subt-sacretarii de statii); ci alese pe W ....,

TY
medio cru, cra:in-
“erati, care din causa spiritului seii. celui mai ajun-
ele Kanlr iu,
eapabilii de a întrece pe ministrulii sei. . Comnit

I
şi aceas tă, . condu ită ui
gândii întro : state înaintată, lăsă afacerile,
RS pu-
ze prea
su 'raţionabilă, şi.totii odată demnă, sciii să o imite
nu. pote în-.
cină din înalții funcțiobari în Rusia, unde. buroeratia
VE
ci-și
elege nică-de-cumii că ea este făcută; să, servescă statului,
pentru tre:.
“imagină că statulii şi funcțiunile publice suntii făcute
NI

şi se apu-
buinția ei.. 5W..... se puse în loculii comitelui Kânkrin,
sineși, - adică
“că să. caute unii ajutor totii mai incapabili decâtii
LU

pe “unii
dintâi
lipsiti”de totă, "capacitatea. Alegerea, “lui căgiă
aviv lealit ătea de a-și: recu-
senatorii, care, după câtă va! timpii,
şi se. retrase
RA

u6sce lipsa: de -aptitudine pentru. aceast ă funcţ iune

senatu lui, Atunc i W....
spre a reintra pe nesimţite în sinuli tatea, pe:
: de t6tă capaci
“luă, de -ajutuzii pe unii funcţionari lipsiti
NT

cândii muri W.... ,

anii adevărații tipi ali burocratici, şi la 1852 durata ,
de finan cie. - În tâtă
acestii. funcţionarii deveni ministru
CE

a că-
sei, “elii fu neincetatii subt, înduoita influențiă
ministerului bai-:
şi a unui
aţi obscuri de “ai cancelariilorii sale
torii. va, -ofici
casa de bancă și din
cherii prea cunoscutii, care, moştenindii din
/

și din merituli
starea, tatălui sii fără, să fi mostenită câtii de pudinii
SI

, celă mai prin”

Jui; elii însuși se afla, subt intiuenţia d-lui: F.... financielorii de la
IA

terulit
cipală din asociaţii sei. Bcă, cumii merse minis
ce cuvântii ministrulit de'-
1852 pănă, la, 1858, şi aceasta, esplică pentru
U

i
financie,. în momentulii cândii casele de “schimbi a. le esaurulu
BC

- acorda numai unei case de

se aflaii închise pentru totă Tumeaj,
sale cu bani, îm niște pro-
" Dancă, dreptulde a. schimba în casele
pe care această casă...
porțiuni colosale, chărtia pentru aurululi în contra.
îlii esporta,la târgurile străine... : Plângerile neguţitorilori
și detaimarea opiniunii pu-.
acestui monopolii atâtii de nedreptii
 50 —
blice: ai: făciiră p6.'ministru. să, se: abată nici-de-cu
liniă de: conduită, atâtii: de:culpabilă.
miă
din. âceastă
iai
5 Actualul» ministru “de -financie a “uatii porto
foliulii : seii:: NU-,
mai -Cu- unii. anii inaintea plecării -mele din. Rusia,

RY
nu: potii să-l: judicii âsupra. conduitei sale, cu: urmare și. prin
atâta mai multi,
„Cu::câtii ::riecunoscundu-liă- personali, îmi! este: impos
ibilii: de. alege

RA
una: din: atâtea diverse, versiuni -ce -circulă,. despre
dînsulii şi care -:
„suntii:: : contra
fâr dictor
teii între: dînsele. : Între. faptele : care: ono-

LIB
TEZĂ „pe + acestii:: ministru; caută a însemna chiăm
area, 'la: fancţi-
uni. însemnate, din ministerulă de financie, a
cătorii:.va :6meni cu-
noscuţi: prin: meritul .şi integritatea, lori; înfiinţiarea
“ mai multoră

ITY
comitete însărcinate”cu cercetarea diverselorii „cestiuni :: econoinice
şi: financiare, -coinitete compuse nu de burocrați::
-... chiulii iobiceiii;: ci:.de: 6meni. cunoscuţi pentru precuni - eră ye-
ale şi:.pentru -onorabilitatea, lori: personală,
păndi pănă.-aci: o: funcțiune : publică, suntii indep
RS
studiile “lori speci-
din. cari: mulţi neocu-
VE
endenţi astădi a-
„tâtii: prin. posițiune câţia.
. şi prin: caracterul lori; în - fine încer- !
„carea. intreprinsă, “astădi . desire Organisăţiunea
stabilimenteloră de
NI

crediții ali. statului. ;; Pentru” unii: omii cu 0

etate. înaintată, care
şi-a petrecuti: viâţia piin.. cancelarii, „casă „rupă
LU

“cu: vechile . tra

dițiuni :burocratice : şi să ; se! pună pe: calea
reformelorii, aceâstă -
constitue- deja unii. 'adevăratii : meriti. -Dară
.. de. ceealaltă. parte;
RA

însemnata, . neiscusințiă.:i ce a. arătată la; conclusiunea a

ducă
prumuturi: din 1859, adică, la, imprumutul - din ț6ră: şi: la. îm-
“afară -din țâră; nu. :vorbesce -celii
NT

nici de. cumi în fav6rea.. capacității:

ministruluii.::-Darii altii - ceva -mai răii, este :depl
ângib
relativă Ja:'oprirea societățilorii: de temperanţiă “(vei ila, circulară
CE

„Tali. acestei-opere), . capituli XI

„care desconsideră,; cu totulii. pe:.cei trei mini-
„Strii, adică pe celii' de:financie, „pe. alii inter
iorului :şipe alti do=
/

miniilorii: cor6nei, carii au" avutii nefericitate

a, de: a: o: subsemna:
SI

i În momentulii : acesta, apasă:pe Rusia, o-

terib
ilă :-erisă, finan-
ciară, !Cândii: se. uită, cineva Ja. “1858, .. la
IA

acea; epocă: decândii.

nu:suntii::nici duci ani : trecuţi; . (1), cândii îşi- aduce
numerulii -celii: mare alti asociaţiunilorii, aminte de. -
industriale ce-se forma a-
U

tunci în îdte dilel e, şi” de :nemărgin + facili

ița tate ;.cu.+ care.“ aceste
BC

asociațiuni: găseaii bani ; cândii - cugetă

: cumii,: pentru. ună milionii.
de.capitaluri 'cerute; vedea, pe. publică. 'subs
RE tsi ea î.,
eriindii ':pentru : opt
; . pa .
. -. i. PINA

4
(0) Trebucesă nu uită că 'autor
- e N sa a e

uli
i: scrisi
i i acesta la:1860.
iu

AI ia a e i Pradăcătoruliie ie
 — 15% —

seaii (lece miliâne, şi tote.( acţiunile: societăţilor industriale. icgoţito:

rindu-se la bursa Petrei burgului. cu”: tacse 'nemărginitii .: de: mari,
remâlie încremenitii -văgiidii o: schimbare cu: totulii: altfel făcută

RY
numai în. şâispredece luni, și . „se : într6bă pe. sineși nu: cumva,
niscai : evenimente. estraordinăre ; :niscai; calamităţi mari: sprecumii

RA
resbelulii, -ciuma, -fametea, ai: datiii: -peste-“Rusia:: ca:“săise: facă,:0
aștfelă de transformațiune?. Comereiulii:: este-. intro -stare.. de:'sufe=
Tinţie nespuse ;, ait: isbucniti! în -sinnlit -seii. nişte: falimente. con-

LIB
siderabile; , sai. făcuţi: nişte. :. licvidaţiuni: “îucemnate ;: “acţiuni=-
le. diverselor . “companii: industriale ;-suntii : cele mai. 1nulte „dis

TY
creditate, şi “forţe: multe; dintr” însele aii căditi de. atunci: încua;
înseşi: acţiunile acelorii companii: câ: suritii: “investite cu, eBăranţia
guvernamentală „âii scăgiută; aurulii, și. argintul ai: dispărutii” cu

I
totulii.:şi: agiulăi : a.;crescutii RS
forte -multii;; iînsaşi:: arama “este aprope
a, dispărea, și -agiulii se .măresce. deja: lar: schimbarea : acestui: me=
VE
tală modesti ;.. câpitalurile.: se _înst răin6ză “creditul! «+ Rusiei în
străinătate, se,, "cletinăi, „schimbulii,;: care: începuse . a „scădâ:-de «la
NI

1857,.a luatii „niște. proporţiuni: răpidi de :.scădeie..: “De unde Vi

„ne;;această, -crisă; spăimântătâre,?. :Ea nu sta: produsi: în: Rusia, din
LU

niscai catastrofe estraordinare ci. dinta” '0 calamitate permanentă

“dirti”o. „adminisțrațiuine:. însemnată pentru nâcapâtitatea :sa, . din lip-
sa, în genere: a, ori: cării sisteme, « din; reaoa voinţiă. de a:nu::face
RA

-să ajuigă. la „posturile înalte: Gmenii:-cu. merite în locul: nulităţi-

lori. fără meriti. Şi: înjosiţi carii suntii.. protegiaţi ; de camarila; .
NT

Gcă,:causele. care. aii. produsi. efectul ce: sar. fi. pututi::aștepta

din. combinata. acțiune: a;:celoră. bei flageluri mail. care.suntii Tos-
CE

„belulii, ciuma, şi fameteai:,. si st i. i i ii

iCrisea” financiară, ni. se înficisezăi sub, îndoită priire de
cris monetară, și:de, -crisă comericială.; : pb st si
/

Orisea ;monetară: este. productulii. directii. alti unei: mari -emi-

SI

iuni. Seaii - împrăstierăţ. a ::chartiei-nionedă, (bilete. de.: creditii)- “din

IA

= „mul celui „din urmă resholii. . “În; 1850: eraii. bilete: de: creditii .
pentru. 301 578, 000. de. ruble; în:;185G;:câudii: se: făciu: pacea: dela:
U

Parişii;. erai plete: de: acestea. pentru mai: multi de 690,000,000: -

BC

"de. vuble,: * Ministrul de. financie, de atunci, 'în: complecta sa 1-

nepţiă,: scaii măuciă, vedea, în. .emisiwiea;. chărtiei-monedă uniti imigli-
loci. de a; continua, resbelulă:;fără cheltuială. ; Îmi; pare: forte: răi
că M. S, împăratulii -Alesandru.: în .locii de a: goni::pe „acesti: per-
“ Sonagiii. „precumii. merita, îndată. cumii. s'a, suitii. pe. tronii;+Pamăi
inutil; în.n. funcţiune încă trei: ani: necurmăţi: şi abia: la congediatii
 — 158 —
în 1858.:: Încă; cândii- îi congediă, pe Ing să locul “ce-i dete
în. consiliulă “imperialii, îi făcă o_pensiune pe viâţiă de 12,000
ruble; Și îi mai:făcă unii: rescriptii pomposii, în care ii enumera ca-

RY
„făcute de. dinsuli tâte: ser viţiile ce ar fi pututii face eli, cândă
ar fi fostii unii omii capabili Grii
€ nu tipulă incapaciţăţii precumii era. Cei

RA
mai -.răi glumeţi: ai Petresburgului : citindii -acestii .rescriptă, diceaii
cu: cuvântii că unii: omii care n'ar cunâsce pe acestii funcţionarii

LIB
și» resultatele administraţiânii sale, ar put glice,' cândii ar citi
-Fescriptulă ; că nu: pote cineva. înțelege cumii a pututii impăratulii
ase : decide 'să. se' separe de' unii personagii care a. făcutii niște

ITY
serviţi; atâtă -de 'eniinente. . Acestă. deplângibili obicei de-a a-
dresa; vescripte: pompâse la individele care mai că nule merită, ni
"ci-de-cumiii,: este .resultatulii aceloră mninţiuni oficiale ce sai în:
RS
“ădăcinatii fârte adincii: în” moravuiile și în. obiceiurile administra-
ţiunii: vusesci.: “(și 6re. nu: s'aii vădiută rescripte ce făceaii elogi-
VE
"ulă: înelepțitinii: şi:
ş ală “virtuţilorii unui 'omii cunoscută. atâtii prin
complectâ: sa incapacitate: câtii. și prin ușiurinția conduitei sale,
NI

uşiurințiă, atâtii de: fără 'locii la unii înaltii funcționarii, atâtii de

ridicolă ; la;:: unii “bătrâni, „în. cât Pa făcutii să fii de visulii Rusi
LU

ei:zintregi ?) i MR
Singuvulti niidilociă de a “scăpa: “do crisea monetairă, „este: de
RA

a:face: în: străinătate unii. imprumutii mare, nu în 'ruble, care a-

stăgi mau. credită,, ci în franci 'seaii. în livre sterlingi, cu legămân-
tulă:de.-a “plăti: interesele totii în franci seaii în livre sterlingi:
NT

| Împrumutulii :'acesta: ar permite . de a se redescuia, casele de schimbi

„care 'astădi. se: află: încuiate, nu: în drepti ci în faptă, din” causa,
CE

„ marilorii dificultăți ce se ivescii la schimbarea monedei., Sciu-

„din propria mâa esperienţiă, că incă în luna, lui Maiii din 1859
/

uni călătorii care; pleca, în străinătate, avândii nevoiă de aurii,

SI

nu; putea : priimi bani” de: aură : din casa: de schimbii mai multii de
„. Şeidecă. de jumătăți de iniperiali (309. ruble), “şi. incă, ca, să-i p6-
IA

„tă: lua. căuta, să-și arate pasportulii. Ca 'să pâtă lua 0 sumă mai
niare: de bani în aurii,: căuta: cineva, să se: adreseze dea drepțulii
U

la ministrulii de financis în “pers6nă şi-o putea. lua numai: cu 0

BC

ordonanță șubserisă, de însuși ministrulă,!- Stie

„:Bedescuierea, : caselorii. “de. schimbi Tiatialinente ar - face să,
crâscă Yubla până: 'la;- adevărata -că valdre;: care :estâ: de 4 fran-
- în: locii dea: o “lăsa, să, 'se: legene până la, cifra de 3 franci şi
Ga. cetime; “precumi 'se l6gănă,: astăgi cu '-pericolulii -de.a scădă
totii. mai multi: din preţiuit:
: în viitorii, dacă guvernulii sc va, 0b-
 stina să: română pe calea unei sisteme. înapoiate şi fatale. i i
| Diurnalele. au arătată publicului că .d,.: di. Rotşild îşi ma-i
de: la Petresbugii |
nifestaseră, dorinția de: a Cumpăra. calea: ferată:

RY
la: Moscva , de 80 miliâne.de ruble plătitiu
cu: preţiii” e aurii. A».
ccasta, ar. fi fostii 0 afacere magnifică “pentru : Duisia. Guvernul
se înduoiesce de..a, vinde această cale. d... d... “Rotșild, “nu, pre:

RA
cumii -se asigură, din causa „preţiului: de:80 mili6ne :oferită pen: a
ne de: ruble;
-îup o cale a căria construcțiune a, costatii 1120 :mili6

LIB
nu din causa oţiilorii și. asupririlori: făcute;de buroeratiă,: și care
aduce prea pucină :venitii nu din -causa aceloraşi desordine “prez:
“ru-.
cumii şi a incapacității ministrului:. ci pentru că; burocratiei

TY
soscă îi este teamă să nu înfigă casă! atătii
pițiorulă: în: Rus'0ia
de puternică ca a d. d.- Rotşild,: care nu:::Sar "lăsa: nici să. fiă;

I
văii tratată; nici stârsă, nic furată,de 'burocratiă ; : și: :care, „la
RS
cea intâia. cercare de esacţiune, :ar-trage pe:.administraţiunea,
" xusâscă la, tiibunalulii opiniunei publice 2. Buropel, unde: această
VE

burocratiă ar fi desprețiuită precumii merită de:a fi, şi; ai :Spu-

s-o :deja,, numai. de această. pedâpsă se temeea, iuni ti
NI

în. sat
_-0. sumă de .80. miliâne de ruble în 'auriivăr ă
tesaurulii
mniline': de 'ruble
LU

statului, “:coinbinâtă cu uni. împrumutii de: 150

' în aură; -ar face să se redescuie îndată, casele:de :schimbi şi:: t:
cri-:
sea, monetară ăr dispărea. Cresce rea, schim bului .
în ;străi nătate
RA

de â plăti pe anii-cele:7. seaii : 8

ar. împlini cu folosii obligațiunea
mutului.: i
mili6ne de ruble cerute de dobindile anuale a: le împru
NT

ni: cu:
Crisea:: comercială, din 'neferititate , . are: nişte: rădăci
multă mai profunde: decâtă cea "monetarăși :vine parte din, în-:
ile. ma-;
contestabila. neîngrijire 'a caracterului slavă: pentru afacer
CE

:: Pucini:
teriale.. şi: din . lenea înnăscută, în seminția,. mostră, slavă..
în
neguţitorii ruşi scii să dirigeze uni comerciii: mare, chiară
/

întrulii ţerei cu acea abilitate şi acea, stăruire ineriuţi, precumi

SI

că
spre esemplu se afiă în seininţia anglo-saesonă ; cea. mai practi
din câte esis glob. Încă multii mai. pucini 'suntă din: ne
pe tă
IA

Pănă..în.
suţitorii ruşi cari 'sciii.a dirige unii comertii esteriori
această, di, nol am- schimbat mai cu: s6mii produete.brutepe pro-.
U

ducte fabricat e, şi forte, adesea fabricat e „chiar cu articolele. es-. -

BC

cu totulă la:
„portaţiunii nâstre. - 'Totii-de-odată iniţiativa, lipsesceabitudinea, de a
ce mai mulţi din neguţitori; ei m'aii-nici-de-cumil
pre-.
se informa despre necesităţile cutării seaii cutării ţeride;și
țiurile ce domină în diversele „târguri, piecuniii faci. neguţitorii.ar-
nari.
“gli, Americani, Olandesi ; mai desi ei vândi pe la. comisio
 — 160 —

străini cari îşi veservă,. direcţiunea, ce : caută.să - dea -produetelorii

câştigate.: de-. dinșii- şi își .scotii beneficiele pe: care:.ne sîngrigirea
şi lenea, :neguţitorilorii: ruși le. lasă: să, le scape din mână; Fiindă |

RY
„încântați,
cândii :priimesci aivunăde plată 'din, partea, caseloriide
-- comereiă: din străinătate; :ei. se..legă, a'le.:da Ia terminii marfa din:
„care aceste „case străine îşi; scotii în urmă, nişte beneficiuii. însem-

RA
mate; : cea „mai mare parte din: neguţitorii, noștri “ruşi: -suntii vân-
"giători:::nu-:sciă ei :să: fiă: neguţitoriîn -sensulii celui înalt, -realii

LIB
și: practiciă::alii -acestul.:nume. ' O-'astfelă -de- stare a .lucrurilorii
negreşitii cauta să:ajungă..întunii timpii “mai îndelungată
seaii mai -
scurti;:la o; erisă,: comercială din “cele. mai-.violente...:::

ITY
i: ata

„sm Deja, “înainte de; resbelulă celă din :urmă , “între. comereiulii
de. esportaţiune şi întie celii de. importațiune, “mai de-multâ-ori
era, o;:balanţiă
- desfavorabilă,
RS
Rusiei; “resbelulii - celii, din urmă, :a-
„gravă: această stare a. lucruiiiloriişi aduse -mai:îndată crisea. . Im-
Dortațiunea, nu.se::micșioră nici: de-cumii in timpulă::resbelului, : darii
VE
„ fiindu-ne marea încliisă;; -obicetele importate ne veniră pe. uscatii,
care. totii-de-una costai forte «multi: fiindii că; lipseaii- căile. fierate,
NI

Ne--lipseaii::căile.
fierate -diri câisa 'oposiţiuni: ce'făcea administra-
LU

țiihea -poduriluri și. şioselelorii.;la îiitreprinderile particulare căci -

oi adiministrățiune; regulată: şi-.onestă -ar. fi arătatii- lumei dilapida-:
ţiunile::-(risipirea de! bâni) ce:a.. făcut „burocrătia : la..construirea,
RA

căii: fierate pinăla; Moscva; și specula:i ce face. cu 'dinsa -(1).: Spl6-.

tațiunea,..producteloită; nâstre, :s6. micşioră, cu: atâta. mai: multii
'cu.
NT

„câtit';transportulă: pe. :căile :uride âmblaii: carăle -la.care eram re-

duși +; făcăsă: crescă, înt”unii::gradii: torte mare .- prețiulă tutulorii
CE

articolelorii-::.:Cei : carii::până .atunci..cum păraii: Și. își făcea: provi-.

siunile. de grâu, de -seii ;:de::cănepă,:de ini și de funii.de la-uoi,
î i
m?
aa că tiu - A
/

ae aa „La
Ea 1
) „a
N
tera
Ptr
7)
SI

”
tatii
. n ..d!

iii (1) :Cândiă s'a construită calea fierată.de la:Petresburg păla. nă Mosc-,
Va 4 Se: deschișeră, 0licialii. nişte, terguri, pentru, :adjudicaţiunea, întreţinerii,
IA

Și, a ungerii cu. gră:a, simrotelorie

i de Ia vag6ne: Duoă, companii. șe 'pre-
sentără Ia licitațitine; una”, care” avea. în capuliiei pe unii Americani, ce-"
U

rea0 șumă, enorină; : cu 0 'esagerațiune neaugită.; alta: cerunii”

mai micii. ea: preţii:
BC

“Aceasta :avea! în: capulii ei pe: unii adjutantii generali ali: îm-:
:
peratului:;: consăngânii de aprâpe: alti ministrulut.de' poduri
tă, din urmă, spera, că, din_caus şi: șiosele;: Ces-:
marei
a diferenții de. preţiii,. preferenţia”
va,Îi. dată companiei. dirigiată de nepotu-seu. : Împăratului: Nicolae i
se.
pără “necuviințiosii Să dea ungerea! roteloriv de” la vag6ne unui a djutanti
„generali: și:preteră pe compania americană, câre:a scosii niste benefic i
iu-:
ri de 'necrediutii de'mari. c ace E
*
 -

le căutară 'în alte părți; vădiurăm ivindu-se ' concurenția” Ameri-:

atiei,-a Africei, şi după ce a apucatii acea stă con-.!.
cii, a Austr
să pună pițioiuli în. tărgurile . comerc
,
lerăm
oiavădiu
curențiă resbelii si.

RY
Ă progresiune.: După
desvoltându-se . într”o formidabilă
după -funesta, emisiune a unei .cătăţimi enorme . de: Bilete de.
preții. gradatii și:

RA
creditii, . chărtia-monedă: începă -a. scăd6 la
'de atunci merge din ce. în. ce-totă scădindiă, în cât de acumii .
pâte prevede cineva, neapăratulii și. fatalulii reşultatii de baucă=,

LIB
rută, din“ causa, „niecregiutei incapacităţia administrațiunii n6stre, |
și din causa Grbei.sale obstinaţiuni, de â, contraria reformele do-..
zite de împărâtulii și de opiniunea publică., Scăderea. chărtici-:

TY
monedă neapărati. trage. după sine scumpirea tutulorii obiectelorii; -
_aşiă, cu adăogarea sumei de importaţiune şi: ci împucinarea. ce-,,

I
.cu
lei de esportaţiune, RS .cu
dispariţiunea.. metalurilori, scăderea,
- progresivă: şi constantă; a chărtiei-monedă, care totii întm'o măsu-;.
val6rea “reală, a. tutulorii :venituri-,
VE
“ră. naturalmente . împucineză
„loră. statului, precumii suntii. impositele, contribuțiunile, -vămile, -
crisea comercială, s6,. agravăză din di în di mai multi, și unin-.
NI

_du-se “cu erisea, monetară, : face .să se: nască. acea, teribilă, rise.
LU

financiară, generală, care, apăsândi pe -tote stările private. ca ȘI

pe financiele statului, produce .0 :punică în presenţia căria guver-
nuli înspăimântându-se, s6 agaţiă de -paliative,, în locii să se a-..
RA

„puce de reforme reale și seridse. Aceste reforme. ar trebui să

şi ,
consiste în duoă moduri de odată: întrunit îimprumutii metalici
NT

se în-
în publicitatea. bugetului, şi apoi, de acumii-în câteva luni,săvorbi la-
ființieze nişte. instituțiuni seri6se și solide, de, care vomii
CE

finele cărţii n6stre. "Dacă .se va continua, de a se. guverna ca. în,
„Turcia, va, ajunge şi Rusia, totii în posiţiunea imperiului, Otomanii; |
dacă însă, voiesce cinâva a vede:pe. Rusia “tare și puternică, Caut
/

care stai guvernele civilisate,

a se adopta principiele şi. basele „pe
SI

bilă este admi nistraţiunea turcescă, totii

„2“ Orl câtă de deplângi
Pa pa minietp *
d paie unit ministru CUC
IA

Sa. găsită acumii în urmă în Constantinopolit ministru :-

să aibe curagiuli, ce.nu La avutii nică-odată “nici unii
rusescii, de a, cere ca..lista civilă după ce se. va: fssa odată. să,
U

fii de 0 sumă | Gre care,. în viitorii să nu mai trecă peste ace

BC

a formula
Rusia, să-şi. permită de., şi Mal cu
Sumă, Acela, care ar cuteza ar în”fi cred
0-cerere de' feluli i acesta ,,- iutitde Durocratiă
.
semi:de -camarila, ca, unii „rebelii | demni de a fi trămisii la. mun:
cil6 forțiate în Siberia.
| Şi cu tâte acostea publicitatea bugetului . |
ate. |
este” proinisă Rusiei, de împăratulă. Alesandru' I prin ucasali din--
9
 100
9 ti) “Pabruare 1810. câre 'mărca impositele: - [că o “jumătate;
„de secolii : decândii pairola imperială 'continuă de a“fi violată! .Ce-,
le duoă cuvinte care 'facii pe-. guvernulii rusescă să: respingă mă

RY
sura salut tariă, şi indispensabilă de a publica Dugetulii,: constă în.
dorinția de a nu“ arăta- pablicului enornele : cheltuieli a le listei

RA
civile, Și: în “dorinţia câmarilei de â continua să priimâscă grati-
ficațiunile secrete ce adesea i se: acordă, şi care une-ori se ridi- !
că pentru unele personagie până 'la suma de 100,009 ruble. - În

LIB
Rusia, esistă : duoă cărticele,. din. care uua este relativă la, oficierii
penerali, ceailaltă la. funcţionarii supelioră. ai . ordinii. civile; cărtie,

ITY
celele. acestea” în toţi anii 'se. tipărescii. înti”unii prea mică nuinări
de esemplare. şi suntii destinate a se dă împăratului și pe la capii: ,
- diverseloră adininistrațiună” a le. statului. * Întiinsele se află lista,
RS
de. vecompeisele date la. acești. oficieri. generali. și la -aceștă func-.
a

- ționară, cu enumerațiunea diverselor ' sume de: bani : date pe- la

VE
“diușii în» diverse epoce.. “Între chărtiile şi documentele. mele:-de- +
puse: în: Angliă, se. află: cărticica fuicţionariloriă. din ordinea civilă
NI

pentru anuli 1846; voii: tipări- o odată, şi.atunci va, vede cine-
va pănă în” câtă. susornult vusescii totii- denUna, a, risipite banii.
LU

statului, ii. 2
- “După bugetulii. din. 1852, lista “civilă. „Se - suia. la suma.de
10,750,000. ruble, ceea, ce;cu suma de :3,645,000. vuble: din. ve-
RA

nitulă apanagielori familiei. imperiale , ; forma în yealitate . o listă.

civilă, de .14,393,000. ruble, adică. mai mare decâtii. suma -întru-,
NT

mită din listele; civile a- Franciei şi: a Angliei, a le .acestorii duvă -

țeri. în care funcționarii cei mici nici -de cui - nu. se -află, din
CE

causa micilorii loră. apuutamente adu în, stare. să m6ră de fame

scaii să fure precumii “află. Rusia. : De atunci încua,
cheltuielile . listei civile. a Rusiei aă crescuti forte multi. “În 1852
/

muri :feld-mareşialulă „principe Petiu Volkonski, on cu nui: ca-

SI

racterii duri, dară cu o integritate incontestabilă, Şi prea, .ec0-

IA

“nomii la dinarurile. statului. confiate lui, -După. dinsuli, , chicltu-.

iclile. făcute de ministerul curții” imperiăle, ai. luati caracter ul -
U

unci adevărate visip6; căci ueincetatii. se urmâză preîngini de:

BC

"edificii la la -palată şi cumpărături. de: obiecte - -cu totulii inutile..

În ina anului 1898: 1859 se înfăcișiă, la subsemnătura, imperi-
ală proiectulii de: a face niște lustuură moi la. palatulii. de iârnă--
. „în loculă lustrurilori vechi; cu 0 cheltuidlă,. de 260, 000 ruble.
Împăratulii aprobă acesti proiectit. și-l subsemnă ; . dară minis-
„trală de financie av onorabitulii coragiii de anu voi'-să- pună
E pi
 — 2169. 9

de. Îa . curtea - imperială, |

samă aceasta “i disposiţiunea,. ministrului
gdicândă că. tesaurulii este golii;. șii împrăatulii.
își. retrase cu n0-
bilitate ordinea, ce dedese în.“priivinţia, aceasta. Orede-s'arii 6re

RY
că. de la in6rtea mareşialului Volkonsii pănă. în 1855, în :cursii
de. şiâse cani necuirmaţi, nu .se: niai -făci inventarul, care. pănă»
-anii,. despre mobiliarulii,: despre obi- -

RA
atunci: se făcea, în fiă care
actele .mişciătore şi despre” vasele palaturilor “imperiale! Abia:
1858 după câteva luni de la numirea în pestulii de . mareşialii

LIB
ali curţii,a lealului comite Alesandru 1... : care oferă raruli.
_esemplu în: -Petresburgii alii unui mare sienorii care se bucură
de consideraţiuiea, generală (1), abia. atunci -începură a se face,

TY
aceste inventariuri, precumii.se făceaii. în timpul. lui Vollonski.
Dart comitele T.... ocupă unii postii. prea secundazii în câtii nu .

I
âte influenţia peste: tâtă administraţiunea ministerului de la cu-
RS
tea imperială E
spre 'esemplu, pentru fii care din marii
VE
Crede-sa că;
6rer:
ducă, îndată. ce se însâră, li se construiesce - unii palatii. specialii,
şi aceasta se face în “momentulii - cândă financiele -statului, din ca=
NI

usa de nescienţiă: a administraţiunii, mergi, cătră bancărută? A-

cum o-.jumătate de secolii, impăratulii .Alesandru I avea: trei
LU

din cari numai. unulii' avea duoi fii:. astă împ&ratulii Ale-
fraţi,
sandru “ÎI. are cinci fii, trei fraţi şi patru nepoți; peste totii duoi-
RA

spredece, mari duci. . Urmândii .progresiunea “aceasta, la, finele sc-

colului acestuia Rusia! va ave. peste cincideci de niari-ducă. Cau-
tă să nu nităimii că, acumii unii secoli şi jumătate, subit Petru L
NT

din cari numai sâpte ai as-

erati : noăspredece principi „Galitsin,
suntit
tădi descendenți. în. liniă masculină, şi În momentulii acesta
CE

. Pentru fiă care din .

peste una: sută duoădecă . de principi - Galitsin.
acesti mavi-duci oare ar căuta să. se continue de a se construi
/

câte: unii. palatii? .

3
SI

M. 8.
2 Noi. profesămit cea mai. profundă veneraţiune pentru
“împărătâsa-mumă,, . și avem." intima 'conviețiune. că “dacă această,
IA

de î6tă, .
“principesă, -a -căria bunătate. și. lealitate sunții. cunoscute
-
lumea ar cunâsce numai unii cartii din adevăruli despre .deplân
U

perico lul cu . su
, despre
-
“Rusiei
. _« -
lorii
. gr

gibilastare a tesaurului și a financie

2 : e . |
“1.
BC

Dacă starii ivi 'niseai protes pentriu cele ce diseiti, nași. ve-,
tațiun
, ȘI SCi-
d6 nevoiti:de ada: publicitații “ documentele, “strînse de. mine Chărtiile
-curiâ se) ce.se află în poses iunea mea.
e biografice (forte
enţiel
mele, cumii ami. mai (isi, sunti depuse în Anglia,
 3 — 1604 .—.
„ «care această, stare- deplângibilă - ameninţiă țera.. forte .pe.
curândi,
„. Si: prin urmare despre pericolele cu care ameninţiă dinastia domnitârt,
„" “avem intima convicţiune, flicem, :că.'ea -n'ar'voi să permită: esor-

RY
bitantele și :neauglitele cheltueli“ ce se: facii pentru :.dinsa în călăto-
„iile și: la loţuinţiaei în- străinătate. : Ea . călătoreşce- nu cu o.
„ “suită,: ci ca. ună. tribii întregi de' servitori «de tâte „gradele,și de

RA
„„tâte 'posiţiunile 'sotiale. “Dacă. ajunge. ea Ja vre unii -oteli,; după
o: înţelegere prealabilă cu proprietarulii ; toți locatarii (chiriașii) ,

LIB
“sunţă de “mai” nainte dați afară, şi oteleli întregii se
reserv6ză
pentru împărătâsa, și pentru. suita: ei, cu preţiii de. trei:seaii patru
„mii de francă pe Qi. . în Octombre. 1859, în:timpulii celui. din

ITY
armă pasagiă ali ei.prin Simplon în Elveţia, fură :nevoiţi de a:
„aduce “cai de postă la:o distanţiăde mai- multe ' decimi de 'kilo-
„metre, aceşti cai căutăndiisă aştepte mai multe dile, Je, plăti-
ră câte atâta pe di,. și. încă oRS parte din- bagagiii, -precumii
am văgiută' cu ochil'mes, a: fostii -espediatii de la Geneva la Ni-.
VE
„ţia prin muntele. Cenis, - “Cheltuelile locuinţiei se ridică, la tacsele.
cele mai neraţionabile. : Dacă, şi-ar : imagina, cinevă, că prin. âceste .
NI

cheltueli '.esosbitante şi de „neertatii, - curtea. Rusiel-'ar fi! produsi

|.
LU

în Europa uni: efeetii demni. de: puterea „unei: împărății "mari, s*-
ar afla afundatii: într'o 'complectă rătăcire,: căcă sa produsi efec-
tuli contrarii. Aceste călătorii însemhate cu sigiliulă unui lucsii-
RA

„» orientali. și'cu totuli asiatici, suntii.:de zisă :în tâtă Buropa, ce

„ne: crede de nişte :6meii civilisați de jumătate ;. carii avem ideea,
NT

“ demnă':de. Asia, dea ua, :ochii -europeilor: cu. lucsulii nostru. . De

„a considera. .bânii unei : naţiuni ca, “proprie . particu
tate lară a gu-
CE

„Yernului,: şi de a-i: arunca în: vântăpe o vanitate. răi: înțelesă

„.. Seâii „printr”o 'nepăsare „enlpabilă, Sar-fi pututii "trece în. secolulii
"Ali ş6ispredecelea seaii ali ș&ptespre ;. dec
darii ele
în dilele.
a n6-;
/

“stre, contribuabilii carii plătesci ai dreptulii de a sci cumi

;se.
SI

intrebuințiază banii lori. și „de -a'controla, cheltuelile lori, -mai cu

s6mă; înta?o .ţâră care, “după ce -acumii. sunţiă treidetăde
IA

ani de-
câudiăa figurati în ranguli- puterilorii de întâia: ordine; astădi .cu
„t6tă. nemărginita, că întindereşi a imense
U

:salelor
midilâcii
e, st a-
îlă în: facia; unei teribile crise. financiare. şi politice. în interiorulii
BC

ei,şi în imposibilitatea, de a, face -reshelii afară ; din. causa

abso-.
„lutei lipse de bani, adică se află provisoriii “scăgiută la niveluli
i
. puterilor de.a duoa mână. “Acolo. va sta ea neclintită pănă
în mo- -
„mentul. complectei. sale -reinoiri.. prin : midilocolii “unor. reforme
înțelepte și cutezătâre care. fără: înduoislă, „0: vor face: să se suie:
-_ . . ă i 7
 — 165
&rişi, mai forte, și mai puternică .decătii ori “când, la ranguli
înaltă de la: care mar fi cădiută nici-odată dacă guvernul ei nu
Sar fi rătăcitii: şi par fi făcut greșieli, dacă administrațiunea, sa

RY
mar “fi fosti neîndemânatecă şi venala, dacă forma. guvernului ca-
“re cirmuiese6 pe Rusia, war fi fostii într?0. stare” forte defectudsă

RA
şi forte înapoiată. |
Studiul formelor olitice indispensabile; pentru Rusia va,+ for-

LIB
ma capitulu celu mai diu urmă ali operei n6stre; aici însă ue vom :
mârgini a, dice că unii, împrumutii : metalici ficutii îndată, şi. neîn-
„tărdiata,. și conscienți6să publicaţiune “a bugetului 'suntii cele- ducă,

TY
singure şi unică. midil6ce de. a preveni o bancărută atătii de ame=
„- nințiătâre cătiă :și de aprâpe de a se întâmpla, o bancărută 'care

I
ar pute prea bine să, restârne guvernuli. În priivinția aceasta .
RS
lucrurile âii ajunsă în Rusia, întrun puntiîn care. paliativele, măsu-
rile de jumătate luate nu numai „că -nu. suntii bune de nimicii, darii
VE
ele mai agravâză răul. şi “faci 'morbulii corpului sociali 'să fiă,
mai ră. Înt unii momentit aşiă,: de criticii „:aşiă de” solemiii ca
- acesta, :este cineva. culpabilă inaintea, “ţerei sale de a. nu arăta
NI

adevăralii , căndiă se află în. posiţiunea, de a “pute 'să-liă facă a se

LU

audi. - “Aceasta este Sacra datoriă, a ori căruiă cetăiţianii buni.

RA
NT

N
. . „. .
7 :
Nr
Pa
CE

Pas
/
SI
IA
U
BC
 d

re ri di i, | : |

RY
a, iz Ă >

RA
LIB
i 2 "DESPRE ARENDĂRILE VINARSURILOR

ITY
DR Ea gi e ai o Da
i
tii “ Despre 'societățite
Daia,

ai it
NI a

ri tie
TE
RS
de temperunțiă,:.
De A AR aaa :
E
A IN ,
a pe
e
VE
y
ȘI îi n |
i
4
+: îArendarea, - vinarsurilor . (rachiurilor)
>

- una din. instituţiuni-"

= de: cele-.mai imorale ce. esistă: în: lume, toti-de=una. a. formatii
NI

pe
„cea mai: princi raniurăpal
de :veniti
ă i :ali «bugetului. rusescii. . De.
LU

„la 1899.iînena, aceasta, aduce .120,000,000 de ruble; şi. constituie--

„sce peste ducă, din cinci părţi din bugetă. Dreptulii de a vinde
cu mărunțișiuli vinarsulii și de a prelua unii impositii arbitrariă
RA

de pe cave (pimniţie),de pe cârciume, de pe :birturi şi de pe ca-

fenele, unde se «vândii cu mărunţișiulii. felurite beuturi,; este datii
NT

arendatorului fiă cărui judeciă, Proprietarii distilerielor (pover-

nelor) suntă oblegaţi de a-și vinde vinarsulii la arendiitorii cu 0
CE

tacsă, ficsată de guvern; şi. li se cumpără numai cantitatea pre- -

scrisă de guvernii ; directa vengiare cu mărunțișiulii a producerilor
„lorii le este oprită, &rii carii. calcă, aceasta,
/

plătesciio: amendă
torte mare şi li se încuie distileriele.. . Arendatorulii” caută să vândă,
SI

vinarsulii cu ună preţiii.ficsații

de guvernii, dară clausa aceasta,
IA

nu se, păzesce nici-odaţă,;- căci arendatoruliili vinde cu unii pre-

ţii cu multă mai scumpi, şi omului celui simplu” care
ar voi să .
U

plătescă preţiulii legali, i'se dăo beutură ce nu se pote

D6. Pen-.
tru a ascunde această oţiă , arendatorulii caută să cumpere
BC

'auty- -
ritățile- locale, pe tâte autor ităţile provinciei de la „cele mai
mari
pănă la cea mai mică; adică caută, să cumpere. pe guvern
atorii, -
„De vice-guvernatori, pe consiliarii regenţici provinciale; caută
să
cump .pe er
presid
e. entulii camerei de financiele provinciei : (cazen- .
„Baia palata), şi. mai cu semă pe acela dintre cons
iliaacestei
rii
n
 | 2107 — N

camere câre- estâ: îusăreinatii. de a 'dirigse secţiuin6a bouiunilor: cae!

“ută.să cumpere. pe: Presidentulii camerei dela dominiile:: cornei;
pe maisterulii poliţiei șşi pe oficieriă de la poliția: oraşiului. de: la .pro-

RY
vinciă ; pe capii (goi oduicit) şi pe oficierii de la poliţia oraşielor:
de la judeci; pe capii. poliţiei locale. (ispraonic) aj judecielori i; pe:

RA
capii polițici de la' plasă (Sfanovoi pristao), şi. pe oficiaţii minis-:
terului . de la :dominii. . În fine; aceste cheltuic)i prevaricatrice: fă=.

LIB
cute de arendatoruli. unei provincii întâi! nici: -odată: ni se adu-
nă mai” jos decătii pănă la “suma de" 59 900 de ruble pe «anii,
şi cele făcute de arendatoriă ::de. la: judeciii,, “mai josii de.'5; 000:

TY
| ruble pe: anii pentru fiă .care judeciiă. * Astfeli totă, poliţia: Jocâlă
„se'află cu totuli în disposiţiunea arendatoriloi:,, : ipentru: caribni-.
„că legile, nici 'ordinile, nici” cele niai simple noţiuni: de dreptate;

I
nu esistă în nică ună: -modii: RS
“Ei preiau -fâră cea mâi:-mică, mus-:
trave. de: cugetii, 30 şi 40,/0. peste preţiulii legalii : alii -vinarsului,;
VE
pe care-l aunestecăi. "Agenţii însărcinaţi. de dinșii: de a ţine: di |
versele. cârciume alergii la tote: migil6cele , la tote. vieleniile ca, să;
NI

facă, pe populi a- b6. „Dacă unii “omii- nu b6-pănă să :se îmbe-.

ie, că se. nevoiescii a- i da vinarsii în: ciediti, pentru ca. să-i :p6-. m
LU

tă arăta, după. câtă va-timpă, unii contit: falsii și esageratii. Câr--

ciumarii. se: n6voiescii 'de a, face pe ţerani să: 6, petru: -ca, să.
le înfăcişieze contuli lori în -timpulii secerişialui, și bietulă 'culti-:.
RA

| vatorii neavândă : Dani: 'să le. dea, 'se: vede “oblegatii de a vinde:
mai. pe nimici o parte din grâuli necesari. pentru nutrimentulă fa" -
NT

“miliei sale. Dacă uni omi din populi se îinbată. în. vre. o.câriciu-:
mă pănă să cadă fără să scie, “căndă se deştâptă,; de a venită:
CE

la cârciumă! în vre unii cafii trasă de- unii cală, calulă vede că:
nu mai este; de a venită pe piţidre;. vede că-i i lipsesee din -vesti-.
mentele sale. i se infăcişiază înca şi unit: contii :esagerati pentru.
/

o- cantitate. de. beutură mai” mare deci âtii care“ în . adevără a, beu-;
SI

ti-o, şi se:vede nevoiti a oplăti. După ce. de':atătea ori: afos-

IA

„tă înşielatiăi, în cele din urmă ajunge „să. derie și: elit: şiretii. ca:
să înşiele pe alții. Cârciumile -suntii locurile - unde se: adună oţii
U

și de “unde se începi mai tâte crimele. Puterea guvernului espi-:.

“ră la pragulii cârciumilor; căci poliția cumpărată “fiindă: de.aren-:
BC

datori, lasă să „se facă în întru tâte ororile posibile, * și :cumii ar

pute 4 altfelu : ateaşta subt, forma guvernamentului care admiuis-:
„ tr6ză astă p& Rusia? Puterea autocratică, care numai cu nu-:
- mele este: dată, (d&vou) suveranului, în: “faptă se află în mâinile:
burocratiei, cart își.„bate joci: de voințiele suveranului Şi, dintre:
+
.
 i 168 —
legile. şi. ordinile date, esecută, numai pe acelea din care.notă sefa:
te vre ună câştigii' peduniarii, Ma Se au
” Această, Slutită. stare a; lucrurilor - născă în 1858. uniti eveni-.

RY
"mentii care speriă pe tâtă, lumea, si trecă peste aşteptarea chiar
a acelora caii“aveaii cea mai mare credințiă în. admirabilile cali-
tăți a, le. populului. rusescii, calități conservate de dinsuli cu scum-;

RA
„pătate 'chiarii. prin. migiloculii. țeribilului jug ali. unui Sclavagiii
ce -durză, de mai: mulți ssecoli. Țeranii : simțind” nerușinata +

LIB
splâtaţiune. ce facii cu ei arendatorii, ȘI. vădindii . culpabila, - înţe-
legere. (connivence) IL) administrațiunii cu cești din urmă, în -mai
multe: părți otăriră a resiste acestei orde, se oblegară: de a „Te-

ITY
mâne! în. cea, mai absolută . temperanţiă și „de a: renunţia să nu
“ mai: pună în “gura, lorii' nici. unii felii. de. beutură spirtuosă ' pănă
RS
“cândii aendatoriă. le voriă vihie vinarsă bunii și eftină.. Întai unii,
mare. numării' de localităţi -se vegiură sate întregi întrunindu- -se,
' formându-se în şocietaţi de temperanţiă,. “juriindii de . a' păzi a.
VE
ceastă,. regulă. în puterea, jurământului, unindu-se toți. să, impuuă 0;
amendă: mare aceluia. căr uia ar viola acestii -jurămenţii, apoi, —0.
NI
+

„ faptă” demnă de băgată în s6mă.. şi de admirațiune,— ducundu-.

LU

“se. toţi grămadă la beserica, satului spre a solicita la preotii să :

“facă, ună “Te. Deum ca să .câră, de la Dumnedeii. să, le: dea forţia,
necesară de: a-şi ține jurământul. lori, - și ca să. promită a oferi
RA

„besericii ceea, ce va, eși din amendele: care le ar. strînge! În 0-.
casiunea,. aceasta, popululii: rusii: dete proba cea mai învederată a:
NT

falsei calomnii, inventată în contră-i de partidulii retrogradi, că -.

nu 'este matură pentru libertate... Cine. cun6sce. clima. “Rusiei Şi
CE

necesitatea ce. este în această climă, de consumațiunea unei -6re

care „cantităţi. de: beuturi: “sps“tudse, n'arii pute admira, “îndestulii.
forţia, caracterului care. făcă pe eranii ruși a-și- impune. această,
/

aspră privaţiune,, energia iudispensabilei. perseveranţie pentru. îm-,

SI

plinirea acestei promisiuni, și. magneficulii sentimentii religiosii ca-.

IA

„Tre: făcea,. ca “sate întregi să-şi pună promisiunile şi jurământele

„lorii subt protecţimiea, divină. O astfelii de, naţiune este . forte
U

demnă, de libertate, fârte capabilă de a. 0 practica, de -a se 'bu-:

cura .de dinsa întruni modii. paceficii şi totii- de-odată raționabilă.
BC

Arendatorii. fură cuprinși, de terâre;. căci Gintracsasta vedeai

că. li se împucinâză veniturile. Poliţia, locală; şi burocratia în-:
trâgă,. turbară -de- furiă,; căci: ele vedeai. că, bunulti simți Şi €e-.
__nergia,. acestui populi apăsată, și: jefnitii. de -dinsele,. le. s6că sor-.
„Sintea cea mai. lucrativă,. :a. abusuriloi lorii. „ Se” întrebuinţiară
*. e . 7

4 . Ă A —
 — 169 —
„tote midilocele în “contra, “societăţilor” de: temperanțiă: aurulii: se -
„- respăndi cu. profusiune acolo unde era: posibilii de a lucra. cu
succesii; darurile nu fură nici-de-cumii economisite de-a nu se

RY
„de la toţi aceia cari puteai fi utili acestei clici (ligue) a întu-
nerecului şi a depravaţiunii. a e

RA
„+ Guvernulă, ali căruia veniti mai principală, era, de demultii
basatii pe imorala.şi scârbâsa, instituţiune de a, arenda Vinarsu-
rile
.se afla
, în amenţila cea mai mare; atâtii de multii este

LIB
adevărații că prin admirabila ecitate a divinei Providenţii :ciime-
„le. chiară. şi: în politică, nici-odată nu potii scăpa, de a-şi găsio0-

TY
dată pedepsa lorii.. “Pe de o parte, dacă guvernulii ar fi lăsatii
societăţile de temperanţia să-şi urmeze desvoltarea lorii regulată,

I
Sar fi espusiide a compromite cele ducă din cinci părți . din
RS
venitulii seii; 6rii pe de alta, de ar fi opriti aceste societăţi, s'ar
fi. espusii, înaintea opiniunei “publice a Europei (înaintea :acestui
VE
capii de :Medusă . pentru „administraţiunea rusâscă), şi. înaintea
tribunalului. istoriei la. drâpta” împutare că a favorisată deprava-
țiunea, clasei celei mai numerdse a. supușilor sei, că i-a -demorali-“
NI

satii sistematică. pentru ca să, scotă de la dinsa căiţi. mai: mulți

LU

bani a pututi. Saii văgiutii Gmeni ca Cingis-Chan, ca “Tamer-

lan; făcându-și stările lori din măceluri; darii aică este esemplulii
pote unică în istoriă, ali unei administraţiuni care a pusii basele
RA

“prosperității sale pe o sistemă întregă,. și a căria tendenţiă era

de a, demoralisa, de a deprava și de a ruina: națiunea ce-ia -
NT

confiatii-o Providenţia. N E
+; Trei ministri, adică. ministrul din întru, celi'de la financie
CE

“şi ali domniilor cor6nei, priimiră tpista şi scârbâsa rolă “de «a

resbela, societăţile.de temperanţiă.. Trămiseră pe la ofiiciăţii lori
„de prin provincii niște circulare în care, după ce stabileaii prin-
/

cipiulii (care .altminteni este incontestabilii) că sobrietatea este0

SI

calitate, ei declaraii. că nici o. asociaţiune nu se pâte forma, fără,

IA

autorisațiunea, guvernului, care ma admisi mici-odată societăţile

de temperanțiă ;. şi mai adăogaii, că o 6re care cantitate de beu-
U

turi spirtse. fiindii. necesară pentru -igiena popululvi, oficiaţiinu

.
BC

trebuiaii să permită nici-de-cumii de a se forma societăţile de

temperanțiăşi de: a prinde rădăcină. | i a
Darii dacă se -vădii adesea Gmeni dispuşi de a face răi, se
vădii pucini dintr'inşii cari să aibe curagiulii da a face râulii pe
„faciă. Acestii curagiii le lipsi celor trei ministrii de cari vor-
bim: ei fiindii puși între obsesiunea seaii îndirjirea, forte în-
ASE

= iT0 =
deţitore: a Durocratiei.-şi-:a ! arendatorilor, Și: "înitug” frica “de "pu
blicitatea - europeană, : lucrară cuinii: lucrâză ordinarmente. cei. li-
psiţi de energiă şi de curagiii, adică 'lucrară cu: 0 :nedibăciă for-

RY
te neînsemnată. .. Avură naivitatea: de a trămite cireularele 'lorii
ce le adresară la mai multe mii de funcţionari, :subt 'sigiliulii se:
„cretului,și de altminteni, acesta este eslii “mai :bunii::midilocii de

RA
a face ca, o'ordine să fiă cunoscută de: i6tă' lumea în Rusia; dar
de a :confia 'astfelii :unii „secreti.-lai șeideci.și 'cinci de miliânede

LIB
» individe, 'negreşitii că “aceasta tar fi. fostii fapta cea mal 'ridicolă din
căte .ar fi pututii. vede cineva” dacă ea nu 'Sar fi aplicatii” la -uuă
„lucru âtătii de„uriciosii ca'beţia organisată:și propaga tă''de îngri-

ITY
„jirile administrațiuni e ei jeni
E: Buroeratia, “fiindii încăntată, - de : victoriă ei „ “se “apucă
'să

prin: :sate
:
RS
"urmărescă. cu învierşiunare: pe societăţile de temperanțiă: În 1859
se văgid..poliţia; locală ':alergândii şi constringândii :pe
VE
țerani prin bătăi dea. DE vinarsă: * În inele. părţi ţeranii fiindit
indignaţi şi împinși de .necasii pănă :la capătă dărimară -cârciu-
mile; -burocratia, însă “aduse. asupra, lorii trupele şi se vădit atun-
NI

ci forţia armată pusă să manţină: oceastă, uriciţsă institiițiune! de

LU

arendare :a 'vinarsului,: această instituţiune care "jefue şi :deprav6-

E ză :pe populi 'spre.. a: împl „tesaurulii statului” şi spre:a înavuţi
„„ Ordia nesăţisă a funcţionarilor “rusesci. :* Ca să. compleeteze:a
RA

„cestii spectacol. scârbosii,. burociatia: obțină puterea, de'a! opri pe

„censură; să::nu! lase-.:a se tipări celii mai “micii artăcolii * în ' cate
NT

Sar însemna, imoralitatea ce. aduce arendarea, vinarsului:: *-

„În 14858," timpalii celei "mai -din urmă. adjudicăţiuni pen-
CE

tru arendările -vinarsurilor (casere

face. la fiă care ::
':pâtru ani),
împărâtuli:: Alesandru 'enonţiă (arătă) părerea :sa! de''r&u că” vede
„erescândii: forte: multii:: cifra acestei ramure rușin6se'a venitiilui pu-
/

blicii.. „Nobile “vorbe ; demne de »escelentulii :.suverani care le. a

SI

pronunţiatii : :: Darii
. :'atotiipotenta: burocratiă, în. câtu-timpii nu
IA

va fi: sfărimată»de :impăratulii;. nu 'va: perniite. nici-odată acestiii -

principe “atâtii:: de: bine :intenţionatii de'a. înd eplini “veformele * do=-
U

vite: de ănimă:.luj.:.. În: Busia:: cea:: mai mare! parte -'a“refor-

BC

„+ :melor se: îndeplinesei

-în::
i vorbe. şi: pe- chărtiă4 dări: nu intră
nică=odată în - dominiulii faptelor.:: . Forte: multe stări :::colosăle
Sati făcutii în 'morilai vechilorii:abusuri;- ele “încă, ““aitinspi-
ratii la: prea, mulţi :dorinţia: de a călca::pe “urmele acelora ca:
. Li zei: A Mi e sepci i
. i ea| « 2
PN . DR pu Pi ÎI
a pe a
a . Si PD A IE Ie: pa ia
Se , ,
 = A71 —
zi le ai, dobândită: (ID) sân: câți. nus se mai pOte: spera; a, se! face:
îmbunătăţiri reale ȘI: seri6se-:pănă: căndii., forma, guvernului nu - va,
fi: modificată, și. atotpotenţia. burocratiei- sfăvimati. „Remăsese hu-,

RY
vocratiei, rusesci „puterea, de, a,. face;, temperanţia și sobrietatea că
suntii crime de, statii,. „precumii; și de: ase, servi: cu. puterea ar

RA
mată, ca, să, propage, bej Şi să manţiuă venalitatea,, ZE
Ei pe Ta pt , pe .”
., E
NERA II RIIa
ep
ae
4 e, FR
i
“|
-
tea
- ; i
.: EA
.
tu
PR
pa
PD III A
ia 1,

LIB
p. 5. “Am: că, “euvotmul rusesc; avenâi intențiunca;
de "a desființiă, sistema de, a arenda. vinarsurile. „care. astă este, în
"vigâre ; la finele. terminului arendăriă, actuale, care. espiră, . la 31 |

TY
Decemdre 1562, sar: fi decisă în cele din urmă Să, esamineze ce
altă. sistemă să pue în loculi. ej. Şi cui credeți că s'a confiatii

I
esaminarea aceasta ? Depar tementului de economiă politică alii con-
siliului imperială ! Am vorbiti la -capitulă II din cartea aceasta.
RS
VE
despre. cousiliulii împărăției, despre acestii ospicră ali invalidilor,
care, afară, de mai multe escepțiuni isolate, mare pentru dinsulii
câții de pucinii prestigiii seaii închipuire de meritişi de capati-
NI

tate, și-se află -cu totulii. lipsiti: de: garanţiele inamovibilității şi a,

LU

le discuţitiiei publice. Spiritulii burocratiei plană asupra consi-

liului, şi acestă spiritii consistă în de a amâna, de a tirăgăi
indelungi și de a, paralisa eseciţiunea reformelor reclamate de o-
RA

piniunea publică, dacă consiliulii s'ar apuca să le facă. . Proiec-

tulii de reforma ministerului de marină cădiu în Martie 1858 înain-
NT

„tea consiliului de ministrii, cu totă puternicul sprijinit ce-i da

„marele amiral, fratele împăratului ; care este unii principe cu-.-
CE

“moscutăi pentru. energia sa, şi cu tote că fu susținutii de toți băr

s

baţii luminaţi. Tiindi din noii presentatii de. Alteţia sa imperialăla fi-
nele anului 1859, eli trecă la consiliulii de ministrii şi la con-
/

siliulii imperiului numai cu condiţiune de a fi pusii în încercare

SI

în cinci ank. Adevăratulii cuvântă pentru care puseră ei aceas-

tă restricțiune absurdă, se află în speranţia nutrită de unii din"
IA
U
BC

(1) Nu pote să-și facă cineva 0 ideă de cifra colosală a stărilor

cite s'aii făcutii în Rusia din arendarea, vinarsurilor, şi adesea de a a-
devăraților pune AȘ, precumil: spre esemplu este domnulii K...., unulii
din cearlatanii cei mai cutezători și unulii din oții cei mai neruşinați din
căți ai esistatii vre o dată. Biopi vafia acestui individit conţine niște sci-
vi caracteristice , relative la adninistraţiunea rus6st ăi; 0 vom arăta în
cartea nâstră intitulată: Rusiu de la 1847 până la 1859.
 — 102—
„ Ministrii de a nu se vede nică-de-cumii nevoiţi să,
facă, astfeliide
„reforme în administraţiunea lorii. Aură , aurii, aură,
și după ce
vom muri noi, vie deluviuilii! 6că macsima permanentă-a bu-

RY
„rocratiei rusesci, . N'ar fi de o mie 'de ori mai bine de -â încre-
:
dinţia lucrarea unui noii proiectii de arendare în cercetanea
bărba-
ților distinși din fiă care provinciă, Și înti'a presei rusesc

RA
i, care este
forte inteligentăşi forte utilă patriei sale ? Actualulii
consilii alti.
imperiului nu va put€ produce nimici bunii: probă

LIB
este că sa
văgiutii deja cumii a lucrati. Noi dorimii di - ănimă
n să, vedem
previsiunile nostre scâce de mințiună “de viitorii, darii nu.
cutezăm -
mici-de-cumii să sperăm aceasta, e

ITY
4

RS
VE
NI
LU
RA
NT
/ CE
SI
IA
U
BC
 RY
| XI

RA
„DESPRE POTAȚIA POLITICA,

LIB
E .
Ă e: . pn . . po. .
' pi ps
-y

: : sd „i +

TY
--î.. Una din. naivităţile cele: mai :mari! a le. guvernului rusesc
stă în a-și. imagina că poliţia politică 'îi servesce ca să, 'afle cea

I
„ce se petrece; .darii .este într”o erdre .complectă, - Spionii “puşide
dinsul RS
îi. ăiaii banii,îi spunii numai: ceea 'ce-voră ei să-i 'spuie,
şi calomniază
pe. inemicii lorii personali. : Întrunii cuvânti gu-'
VE
vernulii cheltuiesce: mulţi bani pentru
“ca să nu scie nimică , ipen-!
tru ca să deschidă porta la :tâte abusurile, şi: pentru cai să 'ser-
NI

vEscă, - pismei. peronale: a agenţilor poliţiei sale. - Și: cumiă „a

pute :fi: altfeli? Uni miserabili care: accepteză :aurii! ca să se
LU

facă, spionii şi pirâtori . este

i -totii-de=una,gata. să -mintă. Este: cw
putințiăde a se încrede cineva în vorba lui? este cu: putinţiă de'
RA

a crede . veracitatea, 'lui?. - este cu putințiă de a crede. aserţi=:

unile ; lui 2; a a aaa a dă Pa | i
„„„ Cancelaria “secretă, această teribilă incisițiune politică, de:
NT

care.am vorbiti la capitulă VII, fiind numa -cu numel

i e des-
ființiată, de Petru III,: fu manţinută în. faptă, în tâtă domnia Cate-“
CE

vinei: IL, darii cu multi misteri şi moderaţiune. Subt Pauli ea

jucă din noii unii rolii teribil: (1), şi la suireape “tron alui!
/

ij
: ,
SI

i ţ

(1) Cândi se sui Paulii pe tronii, ordinase să se fin6scă cu cără-

IA

midă de roșiu construcțiunea catedralei Isaac, care jumătate se afla de-

ja construită în. marmură subt; domnia "Caterinei. „Unulii, puse,.pe: edifi- |
U

ciulii acesta unii distichiiîn .care dicea:, Fiindii, începutii,

cu, marmură Și”,
„terminati cu cărămidă, edificiul acesta, este fidelulii representantal,
ii,
BC

ambelor domnii: care Pai făcutii. , Fiindii, denunțiatii la, polițiă, acesti IN-;
dividă fu trămisă în Siberia, după ce .5: s'a. tăiatii vechile - și limba:
cumiă să nu. mai pâtă înțelege ceea ce i-ar. fi. dist: cineva, decâtii să-l
scrie pe o placă ce sta totit-de-una, suspensă de gutu-i,: şi ca :Să respun-"
pe placă, - Catedrala Isaac!»
dă, elii era, nevoiti de. a-și. scrie . respunsulii
Se crăpă îndată, și după ce o dărâmară, edifiicară magnefica : catedrală :
actuală aprope de loculii celei dărâmate,
 Aiesandru, fu definitivmente desfiinţiară. În 1809 Alesandru în-
ființiă unii ministerii de poliţiă, care esistă pănă în 1819, dari
care funcţionă cu o moderaţiune mare. Dela 1319 pănă la 1825 poliţia,

RY
politică mai că nu fu; împăratulii Nicolae însă după câteva săp-
tămâni de la suirea sa pe troniă,. o restabili și o desvoltă în cele

RA
“mai mari proporțiuni. Eli puseîn capuli ei pe ună omi cu
uni: spiriță din cele mai. mediocre, „cu, o, necapacitate din cele
mai mari. pe ună amețitii, uşiurelii, darii fârte vindicativii,

LIB
forte :
“cheltuitorii, și .a căruia stare personală era neînsemnată; în fine
„pe unii .omi în genere -desconsideratii, pe care Pam văţliuti că

ITY
„1&,. b&trâneţie îşi; lua aerii, de. celadonii.. (amoresii:: delicatii Şi pasio-
„ matii), ridicol (1). În anii cei: dintâjiai: esistenţiei.:iacestei: ad:
: ministrațiuni, principalii ;funcţiona
M:.:, rii:'
:care, :din d;:,
causa .de: ,
| incapacitate
rea, în;.mână, era: uni omi
RS
și de ,ameţire,a, căpeteniei superiore,
avea :'t6tă :pute-:
:
cu ună; caracterii:: aspru, dai:ă inteli-:
VE
genii şi integru... În;1837,, acesţa.-fu' resturnatii: de: ua: din aces:
le. intrigi, .burocratice ' care. suntii : forte umulte :. în: Rusia, și. în-:
NI

“locuiti, .de uni oficierii “generalii dotatii :cu-:0;.inteligenţiă, :remar='

cabilă, darii; ali căruia..scopii
;iîn ; viâţia
lui sera de'a 'se. înavuţi:
LU

: stare fiiridu:
de: a «face
cu,.orice 'preţiii. -: Midiloculii. celii. mai. bunii
acela:.de.-a. profita.de abusuri ; pentru. ase: înavuţi, „şi 'de:'min=:
RA

țiuna, „oficială, prin. care :să-şi. ascundă, jafurile „ce ai face ,:. acesta;
se făcă protectorulii şi apărătorul celi mai ardentii ali::tutu=:
lor, abusurilor, ali tutulor murdăriilor birocratice. - Fiind unii inemic
NT

învierșiunaţii alii ori cării idei generâse,și nobile, fiicundă resbelulii cel .
mai crunță, în contra, presei el enunţiă (arătă) :în: gura. mare. (îni::
CE

plina ;seanţiă 'a:.administrâţiunei :superiore: pentru censură) , aceas-':

„tă macsimă,; că:, toți. scriitorului este: umi arsi. pe .carecaută. a-l
ține cineva încătenatii. Urmândii această liniă.de conduită po-
/

litică,. elii ajungea la unii resultatii întreită: “prin” g6na ideelorii”

SI

Aaaa
IA

ie e «.
Pee evc ca
.r
bar peer
”
..L.. Ss .. i, AT bo pete pe .
.
A
te ) pt . DP a a Nea :aa DI :

OS De LU Te et ea
0 (4yÎnt
atii [Ii
jiineţia,aasa, cesti.
aa a
omiiPee
se afla; Tieadjutantii
azer atu
-alii împăratului. -
U

AlesahdriiI, care, după,ce' a făcutii: datorii "prin: P risti, a. fugiti de aco-

BC

10 ''rușinăti: pențru” câ':să nu-si: înâi 'plătăscă: datoriile:'!: “Împărătesa

mă: (Măria-Feodorovnă) căzte” ohoră din: Vunăvointiă să! particular mu,
mura, acestui ““jurie, îi: plăti datoriile 1. "No ă pe."
ara” k
avutii ocasitihea de a"
citi chărtiile reposatului: principe Alesăiiirus:Kurăliini,
câre în 4cea epocă”
era: ambasadorului: Rusiei:-la “Parisii, și: ai: "vădiută “întwinşele "i
denția lui: cu:împărătesă mumă, în: riivințiă” fugii acelai: ju! şicorespon=
despre”
plăta'datoriiloi:sale,: iii ii o ari. i
>
gr
 — 175 —
genes6se “şi: a: tendenițielo;: luminătei, Bicea' curte, tptratulai” Ni
colae,: și Spiria: pe“:acestii principe “mediocru”. Și "forte fricos! de
ori: ce 'umbră de ideă liberălă; făcuridu-lă să i'se pară "că vedă

RY
„petutindini. numai 'conspir ăţiuni și numai: societăţi secrete care 'ni-
„că:că esistaii;” se: făcea : domnii peste” spiritulii Suveranului încât

RA
ajungea. să- lă guverneze ;'- în fine 'se' folosea, din abusuri: spre-:â;
se înăvuţi. și de mințiuna ' “oficială : “spre a-şi 'ascunde' esacţiunile

LIB
sale. “ Între altele: elii mai posedă 'unii talentii câre-i i“fu de atâtea,
ori de 'mare :folosă, :adică posedă, talentul de contratace “în
trunii-.modă admirabilii scripturile. .:îi În 1844 căpetenia superi-

TY
oră de. care am ''vorbitii mai: sus: 4 fiindiii selitii de” desfrnări “fu
constrinsii ': dei: starea: sănătății: sale să se retragă de la. „ afatcri,

I
și :muri: îndată: după aceea. “Lui ÎL succese uui omă, care; ph
RS
publici pănă. “cănd fusese. în funețiune, darii o "dată te ajunse la
VE
putere, căgii în desconsideraţitinea şi în despreţiulii tutulor, “După
ce. că: este. fără;: meriti (plat). şi prostii; curtesanii, după ce că
NI

este egoistii: pănă la: asprime, „nesăţiosti pănă, la râpacitate, âpoi

totii-de- odată, este: și unii leneşiii fără, sociii. “Înti”o/ gi aflăndu-se:
LU

în seanţia,: plină: a: consiliului” de ministrii „i-a “scăpată vorba: că

ori ce'literatoră este măi conspiratorii udsciti de afi: AȘIă. “Calom-
“nia aceasta: erâ.cu. atâta mai! “multii nedrâptă' și cu atăta: mai.
RA

multii: fără; înţelesii;- cu. cătii fiiu-seii chiarii ;„ care este: unii omit!
laminatii: şi: stimabili,- a publicatii O! 'carte fârte : bună și nică-g; da-
NT

tă nu va fi unii: conspiratorii, de:6re ce: tată-seii şi: “unchii” ser;

carii abia -:sciaii :sa citâscă și: să, scrie “ati ifostii: în: “secolulii” ali, ă
CE

opispredlocelea niște. conspiratoii ŞI” chiarit niște: regii

„Acesti: capii superiorii: lăsă tote: afacerile în complectulii' âr-
bitrariă ali oficierului generalii de care, vorbim, ŞI atunci: în c6-
/

pi pentru “Rusia: o epocă nefericită” Caie'dură; puii la în6rtea îm-

SI

peratului Nicolae, şi “de care nu:ne putemiie' aduce: aminte “fără

IA

unii sentimentii: uprofiundăi de desgusti: şi de : or6re,- not”, „căştelal

ți. contimpurani carii. am petrecurii cei mai“ frumoşi. ani'ai 'vie-
U

ţiei: nâstre: subt :această;: domnire stipidă şi degradândă pentru dem:

BC

nitatea omenâscă;;:. subt „această domnire care :pe tâte ideele, du-
„minate, pe tâte tendențiele nobile şi generdse a Je animei oriiene-
sci. le.: nuneă în. vândulă crimelor de stati, "Rsiai: fu: adusă: de po-
liţia politică, îni starea.de. afi jefuită. regulatii: nicio crimă nu era' de
care-:să nu''se pâtă cineva: spăla prin rescumpărare SĂ nică 0. pată
| n6gră seaii vree, anii răi: nu: erâ“ care să nu-lii: :potă
| face: dacă
i
 16 —
cumpăra pe: această polițiă. În. raporturile ce adresa suvera
t

„ea, calomnia pe Gmenii cei mai. onorabili; ţinea parte. nului,

blăstemaţi-
lor. celor mai ruşinaţi, furilor: celor. mai cunoscuţi.
- Oficierulii
generalii .de care am vorbită,

RY
obicinuiaa se aduna cu Gmenii cei
mai, vicioşi, cu. şireţii cei mai însemnați, şi prin canalulii aces-
tor fiinţie.. spurcate se căutaii: afacerile cele. maj grave,

RA
acelea
care .atingeaii starea şi ondrea individelor, e
„În fiă-care provinciă era căte unii coloneli
de
i gendarmeriă

LIB
însărcinați, cu poliţia politică, şi Rusia era, împarțită
în plăşi (en
cercles), care avea fiă, care în capuli er unii oficierii „gener
alii -de
gendarmeriă,; acești oficieri ganerali şi acești coloneli eraii
oblega-.

ITY
ți de a plătipe fiă care anii, oficierului generalii de :- care -am
„vorbitii, unii tributii fiesatii”de dinsulii, şi care varia, după cumii
de la, vestii, fostele provincii polonese,RS
era, Şi importenţfa provinciei și: posiţiunea ei politică.
' Provinciile
eraii pentru .poliţia;. poli-
tică o adevârată Califorină.
VE
Acolo mai toți proprietar
„erai. tacsaţi câtii să dea: ei căuta, să plătescă după iistarea
polonesi
genda rmeriei uni tributi anuală
lori
,. și vai de acela care-ar
NI

cute-. fi
zatii:să nu fiă, esacti la plată,
i Îli prindea :n6ptea, îli arunca, în-
închisâre, îi . făcea .unii.:procesii . verbală în secretii,
LU

şi casă se
spele : de -greșiala, sa, căuta, să plătâscă, la poliţi
o amendă
ă:, :însem=
mată,
1du fă.de ră care se esilaîn Siberia. subt nume le de crimina-
RA

li, politicii. -. Căndii. se esila cineva . din. aceste provincii Si-. în

beria, pentru crime „politice, .i se confsca starea şi prin “urmare
NT

familia,se ruina. . Confiscaţiunea, această pedepsă, urici6să, s'a desfi-

inţia de tii,
. Caterina II în Rusia, dară s'a manţinută - neîncetatii.în
CE

provinciile de la vesti şi în regatulă Poloniei; încă nici pănă

ă-
„cumii
ea ;nu. s'a mai. desființiatii din acesti regatii şi. din “aceste
PROC
/

„+. „În. eeealaltă parte:a imperiului, nu se. confiscată averile, darit

SI

Se, rescumpăraii indixidele.. Cândi furăm - noi arestaţi în 1943;

IA

„unii.6re.care. Marcu, valetulii din -casă.:alii. oficierului . generalii de

care vorbim, veni. de ne. spuse -că noi am fi. îndată. liberaţi da-
că. am -consimţi să platim 25,000de ruble; darii: fiindii
U

. că. spu-
serăm „că nu. y oim, după, căte-va dile, furăm trămiși: în
BC

esi-
E „Uni oficierii, ; superiorii din corpulii de 'gendarmi, „care era
strinsă înclincu,ați
oficiei,
rulii generalii de. care - vorbiii., “publica
„în.toţă anii ună. almanachi prostă numitii .Diuorile
clarase că o parte.
-dliles; el de-
din beneficiele câștigate dela această carte
ip
-
 — ii —
vor :fi destinate: pentru unii stabilimontii. de caritate ali: căruia
directori :era,oficierulii generalii; Poliţia politică adresă pe: la

RY
"tâte administraţiunile niște invitaţiuni care aveati prea multii at-
vulii “unei ordine, spre a invita pe funcţionarisă se subscrie -la
abonamentulii : acestui micii almanachi prostii, care costa d ruble.

RA
Oficierii :poliției municipale alergaii ” din casă . în. casă, invităndii
şi. pe :cei din oraşiele mai: prin-
pe. locuitorii celorii. ducă capitale

LIB
cipale de *prii provincii, ca să subserie la unii almanachit patro-
natii de escelenția sa. capulii' superiorii ali corpului de gendarmi.
Din cândii în cândit- poliţia, politică inventa, câte o' societa-

TY
te secretă. mai cu sâmă 'și: mai adeseaîn provinciile: de la vesti
şi în- regatulii Poloniei.:-- Ordină la; duoi, trei :spioni de a denun-

I
ţia câte ceva, RS
în puterea 'căria poliţia atesta și arunca în închi-
sâre individe avute seaii care aveaii ceva. venitii, şi pe cariîi în-
seimna, ea miai din nainte. Aceşti nefericiţi .aveaii să-și alegă scai
VE

celit
să” plătescă o. gl6bă considerabilă, -seaii să 'aştepte viitorulii -
mai înfricoșietorii.. De nu 'voiaiisă “plătâscă,. atunci ci se: ve-
NI

“deaii încărcaţi de: catene, supuşi la. luări: de prâcese verbale, daţi
la, torturele „cele. mai spăimentătore: și martirisaţi pănă, în mo-
LU

-, . 5y e. tu ui A - i
a. pa a i e. se A Su

imentutii. în care durerea le .smulgea, din gură unii, de, fatal la

în
unii interogatorii. dirigiatii vicleneșce;: atunci îi aduceail: ârăşi
RA

Era chiă-
“închisârea lorii''cu. tâte membrele “corpului “dislocate. -
inatii unii medicii ca să-i caute, şi uneori ca să-i prepare a su-
, și .
NT

feri „torturele, din noii. După aceea. se trămitea il în Siberia

“dacă erai. Ruși, averile „lori. treceaii.,la moştenit orii. legitimi
re-
le .
ele: se:confiscaii-:șipe familiile lori
CE

darii de" erati: Polonesi,

miseriăi(Î)
duclaeai i
II
/

ENI
ici a,
SI

al
0)lorii, Esilaţii ruși din 1826 și. copil cândit sait înturmatii din
lealmente de: cătră con-
Siberia, ai vădiutii 'stările lori restituindu-li-se nea Jorit, şi aceasta fă-
IA

în posesiu
săngenii. Iorii carii de. nevoie 'le ţineaii
0 Singură escepțiune, se a-
că o pagine frumâsă.în istoria “Rusiei. Numai
U

pe'verii scă, între. carii Se q-

îlă, între: dinşii, numai D. A... A vădiută dea îu-
generali ali Rusiei, că n:ail voitii să-l
BC

fla.și -ministrulii control

ETA

. ..Opiniune a „publ ică a. defiim atii

apoi starea: fără. să-și caute. cu „dinșii une; a unuia, din acești
cui drepti această. purtare, pe care înalta, posiţi
complici o face să.fiă și mai. demnă de defăimatii.. „Nu. sciii cumu Să
țiune. ti du „.
daii mai, multă publicitate acestui actii de spolia un
ori nefericiţi.. ai.mai fostii uoi E |
i: În timpulii.de esiliit alii acest Benatorulit Paulii Divow își însuși a
cehi carii. se împlură de infamiă. u a-l
seit. esilati i, și lisă pe acesta, în mizerii fără șii, voiase
vea nepotului. re
 13. “ha Varso via mai "eu" sâmit în anii cari. “irmară, :după
hiţiuneade. la, 1831, totii râgulati. Polon 'r O»
iei! fu :adusii în :stare..de
a” fi jefuiti -regulatii * prin, esacțiuni., Lică

RY
, cumii: s'a, '“procesii :la
„aceasta:se prindea :câte:unii omă. avută „seaii
. cu. cava; veniti : şi
se arunca, în închis6re. Uni, agentii ali.
poliţiei : trămisii într'a-

RA
dinsă venia; a -elii în “închis6re,;, „Bietulii,
-arestatii “Alti: întreba:
„Der ce: ma închisă -pe mine 2.— * Fiind
eă:ai. luat parte. la: re-

LIB
„Yoluțiunâa din--urmă, —: Darii : căi am „fostii - linistitii
„dle ori „ce - mişcare. politică: -— Cur--atâta, mai. «şi - departe
bine îţi. ,
va fi lesne.
„atunci: de a te justifica după..ce vei. suferi, să ţi se
facă: 'unulit,

ITY
„pSeaii duoă interogatorii. —. Când voiii
fi. întrebatii?— Aceasta
peste:'pe rând, la. fiă care după vechimea
sînchiderei sale.— Ve-
RS
NP Rai , , .
ia 1 :, Di aia : ş
vei e Kai ...
a - . 4
„ni Pais Pi să .
pm ..[. ÎN PI RR aie pi dp

„. trămite nici chiarit unii ajutorii “câtii : ds. slabii.

VE
.:. Nefâricitulii cerându-i a
-. mică sumă de :bani „fiindii că se, aflaîn cea, :mai.
mare lipsă, miserabillulii .
"acela mavi nici rușine, să-i. facă, cunoscțt
ii,
prin “poliția politică, că
NI

elit.nu cunâsce de :nepotă ali seii 'pe unii „rebeli

i (de.și se folosea de. sta-
rea care Sar fi ciivenitii să fii a acestui din. urmă), senatorul Dimitri
1
LU

Lanscoi, a căruia sociă; era mătuşia, și moşte nitârea principelui Alesandra

Odoievski, a'trădătii și a dat pe mănă! poliţiei pe“a
'se presentase la dânsulii.: acasă: ca fugitivă ca cestii
din :urmă ;: care
n6pte. .. După ce Ia dati: îşi. însuși averea lui săi câră asili . pentru: o
RA

forte micii, ajutoriă. Principele Odoievsski și și:îi trămitea: numai uni .

junele Divow muriră amenduoi
în esilii la Caucasii, Aa PI
NT

“A N
mai fostii încă duoă, casuri dă - nerestituirea -stăr
celea aii fost fârte involnutare, * Căminulii ilor, darit a-
(le.'majorat).'care:: purta nu-
mele și titula comitelui Cernișiew trecând
CE

la soru-sa, dâmna. Cruglikow,

această dâmmnă respectabilă, după ce a fost
ca și celelalte surori”a .le sa- -
le, providenţia fratelui ei în anii de neferi
cire al acestuia, cândiă se în-
turnă eli din esiliu, îi restitui ttă avere
/

a fără să-i facă vre o parte

din cămină, şi în. drepti ea, nu putea restit
SI

ui
„bormitea, nici de a-lă dărui nici:de: ali vindecăminulu , fiindii că legea nu-i -
, ii ii i! i
* Celălaltă “câusu a fostă: în ipriivinția”
IA

Volconski. Starea; acestuiă “trecuse” ]Jă genera lului princi pe. Sergie
“Nicolae -Repnin Şi la principele::Nikita, 'amândoi'. fraţii 'sei'; la principele
-V olcohvâki ;'-ambii' muriră pe €ân-
U

di fratele lorii era esilată, făcundii fiă:

înturnă generalulit Principe Sergie din care căte unii fiii: .: Când: Se re-
BC

esiliu-în '15856, principele :Alesan-

dru Volconvshki (care astădi “este ministrul
bi de a restitiii unchiului se::toti Rusiei -la Neapolu);:'se gră-
ceea, ce i 'se 'cuvenea:: “ Principele
Basile Repnin ar fi voit -să urmeze
esemplulii: vărului. seii; dar fiind că
Cin causa datoriiloriă'i se afla, tâtă
starea. subt ipotecă . și 'subt; tutelă,
ivavulibera disposiţiune de a urma
lile sentimente ale familiei Repnin,, “Și"noi.
elă'astfelii. Ounioscundă : onorabi-
Stituțiunea se vă face îndată 'ce se 'ta“b n'aven nici: o'. îndoială:că re-
idică tutela: de“care vorbirăm:
 — 79 =

„hi-va gre” “vânâuli micii “mai currănit? — Hu! suntii peste

„ducă mii :de.- -pers6ne închise. înainte “de. dunineata ; poți să şei

RY
în 'închisore. :duoi, “trei. ani: "Agentul “poliţiei y sg: ndii efectulii
“ce: face! avestantului declatățiunaa "sa; ii da să înţelză că nu-
mai. dacă va; da-o sumă, de! bani (mai multă: seaii mai 'pucinii :în-

RA
semnată, după :cumii îi era .şi starea. prisonierului). işi va obține
liber tatea îndată, și.'acesta, dacă plătea; se libera numai-de- câtia.: |

LIB
În: provinciile occidentale ; pr opiietarit erati supuiși. la: niște
plăţi permanente şi anuale. în 'favâreă funcţionarilor" de totă fe-
luliis; cei "cari :se: impisnieait. însă aveaii "in perspectivă - Siberia și

TY
ruina 'loră. ! ::Ce trebuiaii să, cugete: „bieţii: Polonesi, cândi treceaii
în “esiliii prin Moscva'“ pe din waintea;: monumentului” lui Mini și

I
ali principelui Pojaski, a: le “acestor duvi: eroi inistril șa cărora
RS
memoriă venerabilă.;-şi venerată nu: seva stinge nici- -odati lu noi
din: Rusia, chiarii: pentru că lorii:ai:fostii dătitde a,“indeplini pentru
VE

„Ura mostră, ceea ce aii- voit să: tacă pentu: a: lori, “acești: n6-. e
fi6-
fericiţi. carii fiind ultragiați;: tor furați: şi ruinaţi, tr cceaii cu
NI

văle: de. piţiore. pe din: nainteă acestui motumenitii, spre a mer o!

termi-
în Siberia: casă :sufere : “acolo: unii esilii are căuta să se.
LU

ne cu visţia:lorii (1). pe ie
„prin
::În Rusia:suntii : mali muls, feluri de osti; dară acela
RA

intrunit oraşiil
care a. trecut : noi. “consistă” în de a! locui sea
noi), seaii- în de a” trăi cincva
"otăritii (precunit ! s'a: întemplatii:
NT

lipsi: nici“ duvăge ci și patru - de

Ta::propria “lui: moșiă, fără i “pute
4 de larimoșiă în. care se „ailă “osilati i. | Au-
ore: din: or așiuli seail:
CE

Du i ii ,
ata 7 , :
————
e : ie
aL 3 ta
armele; in. mâ-
( ) îi 1831; pr iucipele Rouian! Sanguselto luă.
/

in Siberi a. “Pentru
mă în șirurile armatei : polonsse "şi: îu esta
SI

dinti” una din. fa-

unii jnne. cu: caracterulii cel mai nobili. eșitii ii unei
propri etarul
miliile: cele mai niari a le: Poloniei, și tindă
IA

se: vede priva ti de

stări: imense,.. era : deja forte. aspru “de u mnati i
se ved6” conda
stayea. şi de drepturile sale. civice, „şi- dea
U

! "Nicolae nu fu ni-
îu esiliit în: Siberia, Darii . crudimea, inipăratului
BC

ta: Suiug guszlo va fi.trămuisi în Bi-

ci-de:cumii. satisfăcută cu aceas
-pe pițiore -și țindbuiti cu
Beria ca. unit greăi-damnati.: oydinăr-,
e barbară, se esccută aşiă.
cătena -greii-dainudiților. Această: ordin
Sanguszko fu nevoită a.
Nobilulă: și nefericitulii „principe “Roman
e intuitii cu calciu
călători: mai -: ziutlte mii de „erste pe pitidr e
E DE DP A e
grei- daunator. &
 — 180 —:
toritățile locale. ai dreptulii.
de a. procede,. cândii'- vorii.. voi, În
cercetarea, . chărtiilor celui . esilatiă călcându-i. casa. :: După, aceea,
suntii” trei feluri de. esiliuri în Siberia,:-

RY
1) esiliulii: în vre
' unii -0-
Xaşiii -fiindă lipsiti de. tâte. drepturile civic
e; 2);colonisaţiunea A
adică esilatulii, fiindii-.lipsitii -de tote: drept
urile civice, fiindii. esi-

RA
lată, întuniă: oraşiii :in Șiberia,.. este: înscri
sii „între “ţeranii: do-
“mini ilor cor6nci; 3) în fine, trămiterea la,
muntile..: forţiate , -Seaii

LIB
la: niscai: fabrice a le corânei,.seaii la mine, ceea; ce „constituie
pedâpsa cea. mai teribilă din tote celela
lte... Mulţi - esilaţi - polo-
mesi, pers6ne distinse prin „Dascerea, prin -educ
ațiunea: și prin

ITY
caracterulii lorii. personali, - fură trămiși la,
mine şi oblegaţi de a
lucra ca simplii: greii-damnaţi. cu .fiârăle
de .piţidre. Mai” mulţi
„dintre. esilaţii ruşi din 1826 fară trămla
"ză, cu fiârăle
i
RS
ișmine
de piţidre unii. anii întregii,
cu. colegii lorii de
și :acolo lucra-.
după; care. se. întruniră
nefericire,. totii încăreaţi cu catene şi supuși
VE
la:-lucru, în, noulă tărgulețiii: Cita. (care astăd
i este oraşiii de pro-
vinciă), în urmă strămutați: la: Petrowslicare
,. este” uua din usi-
NI

“mele. (așiediământii de fabrică) cornei, și: mai tărgiii. colonisaţi în

diversele părți a le. Siberi .. ei.
Dintre. esilaţi. aceştia. din 1826,
LU

„cei mai. râii trataţi de împăratul Nicolae,

care îi:.trămise la, mMi=
ne ca; să lucreze -cu firăle de: piţidre,:
fură: generalulii principe
RA

Sergie Volkonski, colonelul . principe Sergi

e.. Trubetskoi,: principele
Lugenie Obole nski,.. colonelul. Artamon Murawiew
. (mort în Si-
beria), colonelulii „Basile :Davidow (mort
NT

ii. în. Siberia: cu. unii anii

înainte. de amnestia. de la. 1856),
căpitanulii Iacubovici, cei duvi
„fraţi Borissow (câteşi trei morţi în Siberia);
CE

Soloview, d. d. Bistritsli, Mozolâvsli baronulă Beniamin

(mortii -în Siberia)şi Suchi-
now... Acestii, din urmă cercândii să scape
. cu: fuga, fu: descope-
/

rit, și fiind judecatii ::ca nuiă grei

i-damnată:-şi :condeninatii la
SI

bătaia
cu cnutulă, se Sugrumă, în închis6re pentru »a nu
feri, această. „pedâpsă, atroce... -Nefericiţii mai Su-
IA

qlilele: la lucru; n6ptea,, se. închidea

aceștia „petreceaii tâte
cu .chicia în nişte 'chiliuţie
"(r6duits). strinite. şi puturâse,
U

Şi: nu-şi: puteai. Yed6

-sociile:: lori
decâtii numai în loculii Și la: orele:
otărite: de. căpeteniile .:galeri-
BC

anilor. Principesa: Volconski. şi principesa: ''rub

etskoi urmară. du=
pă bărbaţii lorit în. acestă esiliă oribil
i.. Aceste duoă -:femei nobi-
le, crescute. fiindă în „luesii,--
-acceptară de. Dunăvoiă,: esistenţia
„cea: mai. penibilăşi se puseră .
: cu t6 . tă
voia. lori * în aspra :.con=
dițiune „a, femeelor Sreii-damnaţilo
îu- 1854, cu duvi ani mai înainter, — Principesa -'Trubetsloi “muri
de 'amnestiă ;- 6rii:: principesa,
 Vollonski fu, mai fericită, fiind că după amnestiă,; se- reînturnă «în
Rusia, unde. 'veneraţiunea generală încungiură pe ;această femeă,
eroicăii(1), «a. avea i i

RY
ea pi

cu adevăraț
-,

Nicolae. adese-ori
DEE Îm păratuli. unii rafinementii : specială
agrava. pedepsele. prisonierilor; Astielii: în
de. crugime pentru a

RA
de-
1847.:unii domnulii Petrow, fiiulii, unui oficiari: de.; gendarmi,
locuiai în,
i: oraşiulii: Kiev, . ar.
nunțiă că mai mulţi: literatori, -cari

LIB
: personag iele: denunţia te
fi formatii . o societate: secretă... Pintre
distinsă, d.
„_fârte „pe: nedrept se afla, și d. Kostomarow, unii istoricii ver»:
Kulesz, romanţiară prea cunoscutii, d. Cijow, unulii dincei mai.

TY
poetă: şi
sați Gmeni: în cunostinția țerelor slave, şi d. Şievcenko,;:
toti-odată: fură -esila
pictorii; aceştia... toţi şi d. ţi, o fu
Ştevcenil

I
le : Asii,
trămisii, în calitate. de: soldatii la Oremburgă, pe fruntarie
RS 6re
fiind. u-ă opriti, de a scrie şi de a; desemna... Nu. era aceasta
i
unii spăimentătoriă. rafinementii. de crudime?
VE

ăți, numai: pentru „că, le. aii scă-

„. Căţi “juni de, prin universit
aii fosti arestaţi, esilați: şi: şi-aii,
pată vre, o. vorbă .imprudentă,
NI

viitorul lori perdutii!. D.:Hertzen în :; interesantele şi

vădiutii
: universi-
„xeridicele sale „memorie, ne; spune “ce sa întâmplatii la
LU

la 1834; el ne .spune
tate de ala Moscva, dela 1831 pănă
conspiraţiune căteva:vor-
cumii a voitii guvernulii. să prefacă: într'o
RA

juni la.:0 m6să “unde: erail

be cam uşidre ;ce: le aii,.vorbitii, nişte Pe pie Pi)
Li
. i
LI Ia
NT

(0). Pri nci pes Mariacei, Volc

a, ruși onvski.e stePrincficas Raievski,Tru-u-
d-lutCate
alii mai celeb ri. ipesa , rina
nujii din gener
CE

emigrați frâncesi stabilitîn

ă Rusia,d. -
petskoi era, fiica unui
l, '-vechiii oficierii înainte de 1789
“ Toan-Stefan; Laloubrerie. de “ Lava
făcutii:. comite de. Laval cu di-
/

la, :vegimentulii de. la: Berchiny , :

ÂD iati e _ Da
SI

ploma:. lui: Ludovicii XVII; în. AI8 -mai

de .1a;:15264;
„Din marele. numării :alti” condamnaților
IA

unora dintrinşii: urmară pe băvba-,;

mulţi: eraă; însuraţi,; şi femeele.
:: Noi ţin emil. la..a menționa: nu=:
ţii lori în: acestii esiliii oribilii.
U

de iveneraţiu ne;. ce -suntii .da-

mele loră,.. spre a “le face'omaginea.
BC

ore. Aceste : dame erail : :: d6-

tori .a.le.0 face toţi Gmenii de .on Nikita, Mu-:
tesă “Gonovnitsin , “dâmna
mua N arişilin, născută, comi Kruglicow,.
. (sora nobilei dâmne
TAYIeW, NĂSCUSĂ comitesă Cernişie în Siberian ih.
mai. Sus; aceasta.a muritii:
de care, am-.Xorbitii :: dâmna.
1$33);, dâmna: Davidow, născută, ; domnișiora 'Tatarinow;
seat
TI

Fou-Viesiu,, născeati ADU o

i
 2
mai. multe pers Sue; cumii onestuli
: şi: lealuli: : generalii „de “Staal,
comandantulii . cotăţii: Moscva,
nu:voi: a-şi: minji mâinile în:
infamiă, nici să presideze la comi astă,
siun
liţiă politică, casă dirgieze - ace ea; de “cercetare; 'cumii: po-

RY
ast
Petiesburgi pe ':unuli din agenţii ă: comisiune trăwmise de la
purta “unulă din cele mai frumâse „S6i“pe unt. miserabilii” care

RA
le: Alesândru G.... » Și 'bieţii! jun nume: ale Rusiei,pe principe-
i, fiindii puşi în 'facia unei a-
devărate. incisițiuni politice, fiin

LIB
dă „întrebaţi intr'uni -modii “înșie-
„lătorii,: se'-vădiură condamnaţi::
cei mai -mulţi:în esiliă, Și căți
din: ei: chiar spuşi:“la- o pri va
us6re “perpetuă în fortereţia,

ITY
Șliisselburgz (1), - e . de la:
4 » Uută :proprietarii:din provinci d N
a, e
dint”o :familiă: nobilă 'şi:'cu 0 'edu de la Moscva; d: Sungurow, 'eșită |
natii. pentru :nişte» corespondenț
perdindă drepturile civice , fu
RS
caţiune. disti nsă, fiindii' condam-
ii-:politice “Ja. esiliii în -Şib
eria,, şi
trămisăi” în Sibetia pe: josii -țin
VE
în::catena. greii-damnaţilor. *.
tuitiă.
Jjudicatii: ca unii greii-domnatPe: câlă “cercându să, fugă,
ii'și condamnati:la “bătaia fuca prinsă,
lulii.:. Înaintde
NI

e a, se: esecuta, ace “flage

portă : împăratului: Nicolae, care astă uriţidsă sentențiă, se 'ra-
Sungurow priimi. bătaia, şi tră ordonă să. se -esecute, :- Bietulii
LU

miţindu-se' în Siberia, : pe 'piţiore

țintuitii în :catena 'greii-damna
ţil
"++: Subt'domnia “împăratului: or. muri: pe cale! .
RA

Nicolae,. nu era, nici o infamiăn

care, poliția, politicăsă
nu-și permită, de a.0. fac pe
„ Însa-şi religiunea, voindii e. Ea.
să cerce de-a transforma pe ultragiă,
NT

lui Dumnegeii' în. nişte spioni ministrii

' nenobili Și le ordonă: să'îi
desco-
CE

: pc
e

(1) De: Herrtzen vorbind de! esil

celii „de la“Viatca, îri':1834, 188 iulii sei. de '1a Pern, âpoi
5, 1836. şi de
/

te fapte pucinii onorabile făcute 1837, spune :de niş-

SI

la Perm de esilătulii principe:

kow, darii: fiindii că: “d... Her Dolgoru-
„ Prin 'care: se 'distingii: de'roi tzen n'a. arătată 'nunele - din. botezii
IA

din
numer6s6;'din Rusia, mai: mul arii între dînşii 'niembrii “familiilor
ţi
cei 'pe::noi:: personală, și" car din “cititorsei
U

ii, cari. nu ne 'cunos=

Viâtea "ai :crediutitucă est i”: sciai: :că 'not--'am „fostă. “esilaţi. la
BC

e::-vorba, de noi. Noi ținem:

rectifica, “această
-erâre a, cititorilor“: ace la “a; se
il Dolgotulkovw, “de: care stora, -.: Principele : Mic
“vorbesce, d: : Hertzen "a. ha=
“Pârm-şi” a muri tii::în 1841 fostii esilâţiă-la:
Permului, -- Noi 'ain "fost 'es : în; oraşiulii. Verehotuiiie >: provincia,
Spune d. 'Hertzen nu ne atilaţi ::la Viatca” în'+1843,, Şi. ceca:ce
ingepe noi în nimici 4. 4

+
 i — 183 =

pere totii. ceca,.ce ci ar. afa de. la cei confesionaţi: că ar fi Con= .

trarii la. interesele, guvernului. Scim . bine. că “marea, majoritate.. a
"clerului rusescii nu, .voi.ase „amesteca în,..aceste . scîrbâse -unel-

RY
tiri, cu tote acestea, Se: aflară și de. acei. neferioiți preoţi carii îşi
te |
uitarii caracterulă. lori cel sacru, :.-..

RA
Eacă, ce ni s'a întâmplatii ; la. Moscvă.,. după cățiva ani:.de
lo, înturnarea n6stră din esiliuli de la: Wiatca.. „Preotulii la care

LIB
ne confesamii : noi în acel anii, ne întrebă, dacă... iubim : pe. îm:
;
păratulă ? Nici odată NU . VOM: pute. uita. acelă -momentii solemnii
: , am: fi
turburarea.. n6stiă fu nemărginită +. „de. spuneamii adevărul

TY
a-
fostii trimiși &răşi la Viatea, și numai. aveanii poftă pentru
nedemnă pentru -0-
coasta; de:a, minţi, toții de :una. este o “faptă

I
şi
Şi. altfelă. nu putem. înşela. pe :Dumnegeii care: vede -pină
RS secrete,
fondult conșciinței omenesci şi cunosce. cugetele: cele: mai. Dum-.
cătră
- După. unii momentii de reflesiune,. adresarăm cu mintea
VE
face
:
nedeu această rugățiune: .» Dâmne,. tu vedi cu ce individe avem a
mare, nedem-
„în ţâra aceasta; iartă-mi,.: cu misericordia tacea:
NI

a spune! . „ŞI. preotulii maj; în-

ce, mă. vădă. nevoiti
„na, minţiună,
?- în. r&spunseiii Da! .
Peebindu. mă odată: Lubesci pe; impăratulii
LU

de acestii păcată, „Îl

Scim că am, păcătuitii, şsi ca. să; ne,pedepsim
păcătuitii. . pentru. că: nu. Mai -
mărturisimil, în publică, dar, amă.
;-şi.6re nu era unit
RA

aveam ., “plăcere . de a ne. reiuturna în; esiliă

iaseă: religiunea : până N
guvernii atroce . acela, care.. voia să despreţiu a inci-
a spionagiului: și.
NT

în .câti:să 0, transformeze, intr 0, ramură; papi a

*
siţiunei politice ?.., iasufieţită de :ce-
În,1856, impăratulii “ Mesandru n, “ fiimăti cele spurcate a, le
CE

le mai buneintenţiuni , luă poliţia politică din măinile

,. Și. puse în capulii:el-pe -ve-
capilor. superiori.. carii 0 dirigeaii
vorbiti la, capituli IX. ali acestei
/

“chiulă ministru de resbelii, de care am

cu 0 purtare, escelentă, ; „(de
SI

„carți. Acesta, este unii omă integru,

ori ce capacitate şiicare: în 0-
formes ; excellentes), darii lipsiţii de
IA

ii, temându-se de.; oră: ce

piniunile. sale ţine de partidulii retrogradneavendii nici o dată atăta
şi
„ îmbunătăţire, de ori ce progres
U

înţelâgă .că fură “vâformele cel6 mai scri6se,

înteligențiă ca să.
BC

principalului, funcţionarii
. Loculă -
Rusia, merge'la unii 'cataclismii..
generalul ui : Pi ia Dreai cunoscutii .
ali. poliţiei politice .se; dete. ; dariă: nicio. dată „prin : capa-
prin talentulii: seii pentru; caricaturăTeste: unii: omii de :spi-
„cităţile sale politice: Genexalulii „camaril a .de;la
calități prea. rare în
„xită: şi integru, are. ducă, este, a-
escelente,. dar otil: odată.
“Petreshun gi; are nişte purtiări
 — isa. —
plecati la ni desp otismă şi-la.0 apăsare” politică; “atât “de
lentă, încâtă , “de :Dar lăsa, sineva,, - -VI
ar':-întrece. în . asprime şi în
„severitate. însăşi sistema împăratalui

RY
Nicolae.: : În anulii din ur-
„mă făcundii-'o: călătoriă, în Europă, şi
șeglindii câtva în Francia ,
acolo elii da nişte vorbe luminate: une
ori incă, ajungea de'a e-

RA
nunția nişte macsiine cam: liberale (tant
soit peu liberales); darii
priviiţi. acestii omii în ' Rusia, : în ţ6ra
pe caze o administrâză (fi- |

LIB
indii“ că : puterea, este numai cu nume
le în măinile' împăratului, și
fiindii :că Rusia este :guvernătă, de buro
cratiă,. ali căria, bracii este
poliţia politică, şi "camarila. îi. este.
miguiloculi prin care influenţia-

ITY
ză la suveranii): "vedeți pe : generalu
lii 'T, „ind în Rusiaj acolo
“să-L vedeți aversiunea: câ are pent
ru 'ideile luminate și ura în con-
“traori cării reforme; acolo să:“i vedeţi
RS
din:causa, Drutalităţi,, „cu'care acestii:
țiă ideele: de apăsare. '- Generalulă
:curăţienia, animej: adesea naivă,
iubitoriiii de întunericii: îşi enun-.
'T,.....1..: este: ună adevărată
VE
“Tatarii : prefăcutiă. în' Europeanii “sis
teia sa politică, estrastii între-
it ali despotismului, face”. dintr
'insuliă pe “unul “din. “acei. Gmeni
NI

carii” pare: că 'suntii. născuţi, Gai

să “stingă dinastiile : Vorbindii
dată cu: n0ă: elii: disse: "> Atitudin p-
LU

ea: ipresei rusesci este teribilă:

nea! laudă pe împăratulii blasfemâ
ndit: toti de odată administraţiu-
„nea;, “dară :atacândă administraţi
una,, “atacă pei mpă&ratuliă
RA

Ni: se! pâre :generale;. îi Tră&spun |: —.

serăm.: “noi, “că duinneavostră
:“ tacaţi. pe: impătatuli a-
asimilându- li! cu” administeaţiunea
! — VE
NT

cerii ertare,'respunse d; "7. :eee

dâcă împăratului i. Sar fi
păruti rea sistema. administra,afiunii, “dacă
mătorii ;seaii chiarii' id: 'neajuusit i Sar. fi- părută vătă- .
CE

: 'Omenii carii !'Ssunțăi, la putere, ar

fi schimbatii :sistemai aceasta.- şi
ar
însă :elii nu: face atestea.; este. înve fi chămată alţi Gmeni ; dacă
deratii că ise- pari; buni ȘI .0-.
/

„_ mehil“şi. sistema, De aceea

, atacândii administe raţiunea, este:
SI

a ataca 'chiari-'pe împăratulti (1)., +

de
it Astfelii: membrii. partitului
“a
IA

liber: ai comiţindai enorma

em „glice' inelitOrea, Sreșielă Şi:pus
i „de a:face să se suie pănă la unii -
U

e în it
BC

20)-D acă.. “gonerăluție.

T.,ie ii fi uitată din întâplare
această converşațiune... ni
, “ câriă. avem abitudinea de a :lua.
= pentru memoriile nostre, note ...
“putem. Să-i: aducem “aminte: de: locul
precuniiii: şi. de. timpulă. când ii »:
ii” ami avută amândoi ace
ersatiine.. Era: la. Potresburg În ast ă : ;COn -.
“principesa Maria Doigorucow:
Tannarie 1858. într unit:i balit a.
. ..
- pa
- v
 3 N . „ — 155 —”

suverană nobili: și ini intânţionată “ca împăratulii “Xlesandiu “TI;

responsabilitatea; pentru . actele:- “tuncţionărilor: "beotieni + ((prosti); și

RY
pentru a: le: unei! administraţiuni:: venalei.și ijefuitore; faci: să se.
nască, pericolele :cele:mai::mari' pentiu unii:viitorii;forte aprope. De:
aceste-:pericole “ară scăpa" Rusia numai dacă împăratul" Alesan=”

RA
dru ar:fi tare: otăritii: să: se: pună pe: calea: unorii reformei: reale:
și seidse “precumit' totii: nemai: plăce:ra “spera, “unor” reformeipu

LIB
sein practică; “Gri! mu numai” 'enunţiate': pri vorbe seaii: puse pe
chăztiăe „precumii: 'ssa. întâmplatii:: mai totii-de-una, până “astăuli. +.
"Dene: ar :întreba. cititorii: noștri»; europeni:
care -: este ptr

TY
E tt câre este: opinitinea” ce” ubernă: astădi pe:-Buisiai, am fi:
forte încurcaţi în: respunsulti ce: le am. da. -: 'Mersulii" actuală ali:

I
. luerurilor:
: în “Rusia oferă, : 'spăctacolulii RS unei lupte: permanente ;--
cuotidiane! (din “tâte' dilele), a burocratici'-rezimate . pe':'camatila,
şi: pe poliţia : politică, -în- contra; opiniuuei publice “și. a adevărateloi
VE

interese“ .le'ţerei :representate:! şi susținute” de: partea cea himi-

nată a nobleţiei, de: toţi Gmenii serioşi și oncști ai'Rusiei, și: de:
NI

presa rusescă care, prin înalta, sa, inteligențiă Şi eminent sa le-i

alitate;: a. aflată” migilocii de a face cele mai mari: serviţiuri. ţerei
LU

de lăicei cinci “ani îucua -decândii Rusia:a'scăpatii. de: domnia. cea;

selbtică: iai îmiperatului: iNicolae.::: Această: deplângibi:ă, situaţiune:
RA

ce .0':iusemnăiniă : aici această neîncetată luptă, 'oferăi:.unii ade- -

vă&ratii pericolii- pentru viitorii: : : Petiesburguli, “care decândii:'s
NT

fundată pănă acuinii 'a fostii: -teatrulă nitrigilor, acumii este” pliu.
-: „de intrigi mai multă:: decâtii: ori cândiă, “si întrunit: ::monientii: cu
o. giavitate- așiă de solentmnă precunii este. a.-reformelorii importante:
CE

Na icepute' de 'impăratulii :şi de opiniunea publică, cestiunile de persâne,:

i rivalităţile de amorii-propriii iși,mai“ multi decâtii tote „rapaciti: :
/

"tea; individuală: vină: neincetatii să, “împiedece': Și să: viţieze: (i

SI

-.. strice) mersulii “afacerilor. “Guvernulii: rusescii: în momerituliă -: a

„.. cesta sâmănă' tocmai'cu o:corabiă:care, plutesce: pe: :Oceanil: după
IA

asărdii: fără! să, aibă: vre-o direcţiune ;» căpitanulii“ei este: insufle-

țiti decele mai. bune intenţiuni, darii contra- maisterii: și: piloţii,
U

a (cârmaci). Suntii: proştii” cei: mai: mari din: lume "(d'un bâotisme.in-.
BC

Rau Croy able): Între: dinşii şi între: pasagerii din! corabiii: domnesti. o.
mare aversiune și:0 Tuptă mieipcetată,:: -Capitanulii “use decide.
"să pue.. în “Toculii lorii "miște: 'Gmeni': capabili; ci preferă să: iaştep-.
„te. până! “cândii: vorii“ muri ;eontra-maisterii : şi piloţii; “și pănă.
„cândi Gmenii: abilă să; ajungă în 'etatea; bătrâneţielorăi și a ToDa0-
suluy, spre ale: „confia; manoperarea baștimenitului ; “până “atunci;
i.

24
 pate cicorabia :se.svai isbi de vre uniit: sint de :stâiici
ai, n hei
în: păcine; vorbe starea actuclă:a.; “Rusiei. piu îi statal zana
e Casti finit! să icităm;: 0; faptățicazti sf potă.: da

RY
ideea: de;
ecea „ce:pote:săz şi: «permită;: infiuenţiaz;. partitalui; „retrogradii subt
domnia; unui: isuveranit sisuflețitii de:scele+mai bune : intenținntu-lue

RA
2 elit mairdline auemă ani:4:0 ordinea; autorităţii: istipresne îopri p&
studenți să; mu dacă nicio manitestaţiune a;sentimentelorivslotii căz,

LIB
tri profesori: Da, universitateadesla;: Cazan;:dr Bulică unit pro,
fesorii i.prea- distinsă; șioforte,;consideratii,;
cândă -termină- o;lecţiuney;
vădit eă-lă. aplaudară, studenții. ; ; Noulii's'euratorit: ial universităţii

ITY
de Ja; Cazanjicare este. nulitate cesţine;:departitulii xetrogradiia
eare este: 'prea;; grosolaniii; cătră ! profesoriu: şi--prea protegiată:dă

RS
eămar lasa declară; că aplanselei, ali foştii + '0.: iiviolaţiune ; crimijială: a:
acelei ordine, date; derguveruiii:şi scâșe.-dii, unive rsitate:pejoptiă
stadenţii zu În +urmarea; aceştia optiă: profesori, ŞI: aprper'după „şuz
VE
tede studenţi: dându-și;; demisiunile;; : ş6idleei - de, studenţi se: prinzi
serăi:și „se-trănjiserăă în esiliți in diferite oraşie: aşegiate pe: contine
NI

Jea Siberiei zi in [pia toi aCm ua

ii SE sei Nara “ap
“i

im Adniinisteațiunearusâstă “are :atâtii i de ;pucinăi asentimentii

LU

pentru: dembitatea:;sa.; „atâții::de. pucinii simţit: morali și încâtii; ca,

ar: VOL: să se. âuțrodacă pretutiridini “învăţat, ile a: piriu (la; d6lation)
RA

și: Să transformeze, peiitâtă;: lumea înz:spionii- si În stâmna: anulu

1859,uprimo circulară secretă; adreşaticătră;+ : comandanții dela
NT

regiimentele ;gardei imperiale, adjntantuliă:: generalii: „comitele sB.i;ip

“ capulii:; statului: majozii ali aceleigarde, leaipuieseria îea în: putei,
CE

veaordinei . date. de „capulii 'comandantitalii ! gardei:. imperiale; sad-

ntantulii «gener: al-Din Să Supr ayegheze ; :eoresponderiția : subti
oficierilorii. Şi a soldaţilor; „cai, să se. poti: impedeca; prOpagaţiunea; -
/

sgomotelor false: i(cusalte.;vorbe, de;;a.pratica,; Spionuigiulii : descuz;

SI

indă: scrisorile)
! + În: aceastii!: circulără. „necuviinţiOsă:--seu diceaz |
» Domni; comandanţi + „ai; regimentelor: suntii datori să, surșergheze. cu .
IA

„atenţiune. :corespondenţia;- ce. întreţinii subţ:; o: ficierii „și: soldaţii;

„tu! consângenit şi:-amicii. lorii, şi: „Sunțit + datorii. să, înseiinţieze pe
U

„căpil: de: compănii; căcicaltfelui.: ei. morii: fii vresponsabili,; de.tâte;

BC

„vorbele ;minţinâse; şiude necrediutii,: ce, sari :respândi prin: migi-:

locul acestor :corespondenții.:;.;Subtiă oficieriă * şi - soldaţii ;cari
„aremite: (împrăștia) niscai: îneredințiări; rătăcite: relative.„lă e-. -
„mancipaţiuneai;:seryilor;,: caută: Să fă pedepșiţi- cui severitate. =,
ana Pentru ună-:puvernii! Iluminatii, :şi:-seriosiăi,. . pentru «ună. sut e
rani insufleţitit de; asemenea, escelente.. intențiuni. „ca: impăratulii: r
 — 187 —
Alesandru II, poliţia cea mai bună, migiloculii celă mai sigurii
de a; sci totii ce se petrece, nu stă nici în nedemna violaţiune

RY
a secretelor de la poştă, nici în raporturile misteridse a le a-
genţilor: neruşinaţi (ignobles),. cari, luândii bani “ca, să denunţic,
nu se vor îndoi . nici odată de a minţi după cumi îi .învâțiă in-

RA
teresele şi pasiunile loriă;. nică în apăsarea violentă a, aspiraţiuni-
“lor legitime a le unei ţerei întregi, care nasce numai ură. lia

LIB
stă, într”o publicitate întinsă, “care săi fiă mărginită de legile re-
„presive, înțelepte și forţi,. „darii: „Să llă șcutită de. ori 'ce censură
prealabilă. - Cu censura, picalubilă nici odată împăratulii nu. va

TY
ajunge să cunscă tote _abusurile,. ce .se. facii în numele lui, care,
pentru bunătatea și lealitatea, sa, el este celă dintâiii demnii

I
-:d6 plânsitiptinici: odată, elii nu; văvfăjungeri lae îiideplinitea: reală a RS
lveforimelori întreprinse de:odinsulii, șiicare. suntii”: forte iindispen-
săbile: pentru securitatea, + viitorului in: Rusia ob îns Brit ţii
VE

Dr po d tii o i ui uiaeroh dia pisi Eta) GE si

o ez fierte i) Viosiizotazina ITI tintei eg tai a MU ASTtIa09)
NI

mer dt ati la sita A SD 6 m. îti „ie 2 uornnl si

o stiu ont PĂ tsi într) Biti inta E ati ie stnigiln) in i
LU

ut i &: ăi Huzaril în pt ca ati ea i

ti ine iuoot site
Sa ai Pa Saba iz Srvezaati tu sea Aetă 19 DD So „ilie:
RA

Van AVON Sti Mai pad epit et) 5 misi o î

43 9 ulii a a ia Biz i iititoa 5 PAT ADA Proupteta

AS a Re: jertatalull i ch aa
NT

Fi) snt mi GB 1 ii za
ATA sh setei pini ut ezita aa cca) STORE Il fat)
a Eodiepatot at ui Barra at i _s 5 azot sii 8 1
CE

zl
z>
ap
pri

, , uţ .9m
(avi
., Â
iai
.
OI ET telina ti Si ititiaL Bizi
9TRD lo aici
|

> ave. A
Ma Pee.
ISOLE
7
Jet Ri
” Za
9
.
si)
dee
JL "str 702 470 SZ9 BIO) ÎL
/

i. e 4 popi To ceea
E
Sf a Ka BD
pui PP „ol oi UZO £ Brett sit DODI Vii)
SI

, pă. spe ea
bait Slater in tterigotit n Benoa în
srp
.
emita sui cu ie
cozii Da „o 0,
Sr: ie i guta ad AU sl toat
IA

zii si ubsăzog OLPL st fiu Cea si

ară tao ylotiuiua 3 ituagirdo pt odiitiiă
U

ui sosite ius ie vuutleib BisijBrat bu irofs9iar, i

BC

SEGA at sia BOU HD tt pari? ni te

Sire
.
tii
ip
brut 9 bii 0400
vu
sh.Ț iti
;
că
“
imorna -
sa af93 .
da
1:92
ES > ? y a pere . +
. - ze € ?

. ji TUE ut 12432 9) ir La
ZID iz îi sut WILO

Doza
"7
Eero ,
TUI BetiiBQ10 Gt
*.. - fr
09
Te
001) Writisj
i af
„li
sale

(e Po , i i
i

she: tiu : . Y, 4 pă. >af 5 a.

e . iei . „fe
j: Pi
to s pliz rares “? i id
u sfoiunrite

ibiza Baron L i
ui
 II ce 7 LR
d. , . î. . a
HE Rat ii - y 4 ” și .

mea d m: 4 EA
! .. pi 10u Da 3 Li d id
a CI!da R

RY
L ; Pa
i pi PIREU sa:
e .. - . ...
stef pe Vrea: ig3 ,
47 4 Ta Lai . i, ter
EA y mw sita
. pi,
ș.

i 3

RA
o. li NEA
| ! « ie
”
- > za ga ata :
$ pars
Fi
ELA Pai
Tod :7 dă
„za 7
„re. . , ,perete , „i aa NA
Pur pe , pere eee . ae; Î. ţ petia e . 7.
ut Ai îi; ja moi LIRI “XIII i PAS NED aus ppt

LIB
pa
pe
negat , E rise cap capap PSI
at -, ZApai .- varii - e. PERI
PE aa a „ii ai PAZ peace dr pret i -
a patat a nttottlrae ZI dit
ă o , o. n se .. DI pede
mape fait, co pie za ta ba poa: Yvd ra. pn: , . pe bg e pree az pe,
mite OD zi ap """iiDlesph a DR SĂ: LA ti iii „tsi
, „ie. . s<qe .vr.
Sia | e YI cec| Sa
dana re „zel ge a, Zi ȘI as 4 .
meg ere . "x . ep
eeej ”
cs d

ITY
is sta iei Piata tii Sa za tii Rd PER „iii PU
i ap - Ă : e . . . .. 7 . a, .

ED
e
pi
i e, e
ta si a
ba -. “a te
PI e
iati
SO
pute gata gti
, a. .. e | j N CR
ag . 3 , . .
epoci ţ, „ae pu Teges estie dy . r . be , îi pi ....
ZE i pe
. iea
ie fe Dati
sii ea dara aa
a. si Nu-şipOtei face; cinevaitideă. de ; ceea ce;era::censura
în Ra- -
„= sia-:subt -împăratulii Nicolae , mai cu: sâmă-rîn s-cei şepte ani RS
„după urmă ai domniei -acestui:princijie, -:adică-:de la;:1848: până
VE
la 1855. Cărţile publicate subt domnia lui Alesandru I cu zisa
„censurei, nu se mai.puteaii retipări fără, supresiuni (stersături) pe
NI

a locurea; era opritii de a se da cpitetulii de tiranii lui Neron

și lui Caligura, şi mai cu s6mă tsarului Ioan IV; într'o carte de
LU

istoria vechiă publicată, pentru scâle,- se dicea că Romanii trăiaii în

republică, fiindă că ei încă nu mai fuseseră așiă de fericiți în câtii
RA

să înveție a cunosce puterea cea Dinefăcătăre a autocvatiei unui

singură suverană. ra, cu severitate opritii ce a- se dice că ca-
NT

sa de la Holstein-Gottorp_domnesce în Rusia; ci căuta a afirma că

casa lui Romanovii (care se stinsese în linia bărbătâscă
din 1730,
CE

Şi a căruia representată mai din urmă în lină femeâscă a fostii

“Elisabeta, care a muritii la 25 Decembre 1764 (5 Ianuariii 1762).
Asemenea “era cu severitate opritii de a se nara istoria veridică
/

despre alegerea naţională a Romanovilor, şi căuta să se dică-

SI

că aceasta.a moștenitii tronulii fiind că se trăgea din ramura

casei lui Rurik care domn:se în Moscva. e
IA

De la 1633 pănă la 1849 postulii de ministru ali instruc-

țiunei publice fu ocupatii de comitele Sergie Uvarow, care era
U

unii spiritii superioră, unii învăţiatii distinsii şi unii scriitorii elc-

BC

„gantii. Fiindi unii curtesanii fini, elii ţinea multă la creditulii

scii de la curte; darii totii: de odată clii era uni bărbatii forte
luminatiişi dorea să-și facă unii locii onorabilă în istoria ţerci
sale, pentru care reuși de a organisa universitățile, de a atrage
la dinsele juneţia, de a îmbunătăţi gimnasile şi stabilimentele de
educaţiune, Cei mai: mulți din aceia cari onorâză astăgi in
 1489 — |

„Rusia, „cariera Jiterilor:şira.scienţielor,,; ; precumii şi; cei mai: mulţi

funcţionari cari aii unii meriti seriosi, ai studiatit!.la „unixersi-
tăţilei:de subt:.ministeruliă; lui : Uvarow.e- Acesta -. subt. domnia cea

RY
«selbalică: a: lui Nicolae-scii:cu o vară abilitate. să::facă a progresa
; educaţiuinea,. aprocura +0. - însemnată: desvoltare! -la;. studiele: ju-.

RA
imeţiei, şi -chiarii: de. a:'semăna,:s"minţie de; idei ;:luminate;: care aii
“adusi de':atuncă în' cua, fructulii. lorii: «+ Ambiţiunea cea multii-des-

LIB
ivolt a! curtesănului:;
ată:; acestuia, -nu îi :năbuși - nici: odată,gernii-
“mele „sentimentelor :sale -liberale „care tinsemniase» și»! onorase juniă
“sei arii. În juneţia riâstră; moivam cunoscutii (de + aprope: pe: co-

TY
iimitele ;Seraie:: Uyarow.;;ui este nimint! perfecti în: lumea;aceasta,
işieli:idesși îşi avea; defectele „sale; forte: caiacterisate,:idarii:;'a fă-

I
«cutii: țerei nostre. niște. serviţie ::care îi asigură unii :locă imortalii
RS
de; odată .lui si-a. trebu-
“în istoria! civilisaţiuner; din “Rusia... 'Lotii:
iti să aibe o imensă abilitate; .'caisă -pâtă «ţinâuo câle'iașiă - de
VE

: luminătă; subti domnia: unui ::principe:; din cei mai, Opuși:, la, tote
-ideele::de .progiesii ;.precumii: era. înipăratulii: Nicolae, iii i:
NI

„in îReacţiunea; (le: contre-coup): evenimentelor de'a 1848 ;pro-

„duse în Rusia unii. înduoitii ::despotismii.:4 Comitele:;:Uvarow:;fu
LU

xăsturnatii» și -se instală;; în; locu-is; priucipele:! Platon și : Șihmatow,

_care! se trăgea, dintr?o «familiă tatară,::şi: :care: fu „unit adevăratii
RA

politică; :::precumil- îi era'Și

-tatarii: în;: principiele:-şi: în::calea. sa
xițiau,; Acesta; fiindii: unii spiritii aşiă de tenipitii încât; ajungea
«ineritii (plat),
“până la ::nerodiă”, fiindiivuni :curtesanii: fără nici: ună
NT

Unulii:i din
să fiă «de „nesuferitii: înv Rusi
- făcăi'censura,; a: -icensorii
că;ar-
;de. atunci :-abiă::se»-otări: de: a,-lăsai:să -se dică! într'o carte: con-
CE

„măta:rusescăi-d-:putată ;0'iiictoriă::la ::Cunersdurt:“'chiarit: în-i

“Ara,.regelui Prusiei în: resbelulă: de șepte:. auiș:: fiindii: că; prea pu-
:cinăspirituosulii :censorii -gicea că;:nu::sec cade:.a. se tipări această
/
SI

faptă :întioi:carte'riisescă:'subt': cuventii .că casa regalăa: Prusiei

„astăgi este, aliatăi:cu casă imperială; avRusiei:: . Lotii acestii icen-
IA

opri:de: a::pune intr-o ICAL-

-sorii j “în. «unire : cu-:poliția; politică; | nG:

„te: genealogică , publicam; atunci: iu Rusia: numele: celorii. est-

«ce!
U

priu-
ilaţi- în 1826 ; humâi'o isingură , escepţiunei"se:: făci pentru:
BC

cipele: Şiachowskoi"ai"!; căruiă copil; fiindii născuţi: indinte de; 'ESL-

lorii civice.
iuli tatălui lori, îşi conservaseră, titulile- şi drepturile
-Censoru multii timpă se ţii de .noi'ica.pe: cel:
încă:li: duoi juni:.de
care. vorbimii: să-i -punemii în cartea gencalogică în'“calitate“ nu
să mal
:de “fii ai. tatălui lori, “ci deiiniepoţi:ai:- moşiului lori ș+fără” poliției
:menționiunii :ceva “despre tatăl urii” darii: fiindii "că insășt
 9150

“politiceri See păruicitleea/ cerisoruluii absuidi? eaeilă făcie:să renuii-

-țievlataceăstă ilie sin itcotaa ini inu Î5 139 fagnoitoinii
Ev) «Liatiadeăiepocăsys€ oprise: :d6ia, 6 măi: da-cailorihume!detisăi-

RY
„FŢD'seaii: de“sănte: diwttcalendarii p şizs6idiscutiniin seanţiă lia
-tomitatului pentru:tcensurăș?:dacăz:âceastăii: 0 prire? să fiăţinumai

RA
jipentrm calendarulii-busericiiidin:Orientibiseaii: şitrpentatui scâlendăzulii
-bescritii:din Occideuită;. pănă 'câiidii:"ajuuse 'a învinge “opihiunea,

LIB
- din urniăs bo Mai reci idioă i fapte. , + Cuiventulii:loolno;radah" fus: ştărsii
i:din, cărţile vez cuinieri-penitruzcuvântiiti'că;irde "și “tinsenin6ză supă
-fiârtăi (bainzmari6) iva:si dică totii deodată şisspiritit liberi. Un: omii

ITY
valiicăruia căthe se îhiămai Tiparie pierdlinduzși căţielulșili Să «Xoindii
- Sălii reclanie:priivQiurnal6? censurâ:nut-ţermise îsă, iseditipărâscă
binimelă deoTiian şi oblegă spe” diuriale: a:tinsera'izică seaprămite
RS
-0''recompeiisă “0nestăstacăluii.. care âi aduce:uijii- cățielușiiiice iăr |
“r&spundeiila nuinele de:Pidelă:p
7 narile tao a cite Ba si
VE
uiut. sCensorii , spionii: și: alți»: servitoritiai: împăratului :Nicolae::nică
că-și închipuirăr că. dâcă'vopriră să nise useze:'subţo'domniastaces-
NI

„tuia fespiesiiinea ?deltiranii:r-cu aceastarieiodaiisă:se:iînțelâgă că,

+tecunosttăui"Iaiiestii: epitetiit:aplidabiliichidrepti număi domnului
LU

«(stăpânulii)::pecaret li isei'viii; atătildesi piostiizi ceea; ceirfăceaiiica,

iinrRusia iSătinu?senpotă/zțiiicasposițiunta oscriitorilorişi a2 litera-
RA

izturei, :esteiiesistenţiaii:situltaneă,: a! runei- duzihe:; de diferiţi: cen'-

sori: cătid'afaiăi de? censura -:ordinără ipusăuSub: autoritateasiii-
«disteruluin:de:lasiiistrucțiuineă;: publică pi căută::cihevai;săose adreseze
NT

la:ministuiăliittăntetioriă!:pântru totib cer:atingâa ipe âdministraţitinea, -

-interiorăt: ra «hințstiulii justiţiei pentru? totii cerzatingeai'legile „sla
CE

-mibistiulă eiesbelului pentu partea; militară: las ministrăliir:marinei,

-pentrus pârteânssiiiaritimăstela niinistiiuliesafacerilorrStrăiniez:peutrite
/

*politica esteiioră ,lahinistruliirdela fiinăbcieipentru pârteatieconoinică,

SI

işi- Înfânciarăs,s/la “locoteneiiții“impărătuluizâi cPoloriiă:oşiy

şirla :Caii-
>casil ipentru itotă c&sătinte; pe aceste ducă şeri:1:În fine. scriito-
IA

-zulă aiu':putea;:şăsvobâscăs despre:iinembriiffaniliei-:imperiale:rifă-

„TR autorisaţiuneat ministtului curţiiș de scăile fierate:-fărărvisq, mi-
U

-nistrului?.pentrir poduri: și-işiosele, iși;:dacă cautorulii : eră? cunâstutii

BC

“pentru idesleri sâlexcliberăle:i:. cartea, Juitoriscâtit:de i meiisernată,

„ari În fosti cși:fărăiBăiseafi făcută xre-o:distincțiune:e despies:nătuiă
*subjetuluăvtratatite intriirisa;, s8e âflă asemenea, dătă în Ecereetarea::pU=
liţiebtpoliticeui ivigo!a ass „BTD ati attiitte boia
dintilor Sin)
isi &Potetpedecile:yi t6te.rrigutosităţile ăceştea! uuiii:;
se; pirurtă
iderăjunsiisimpărătuilui:tXicolae:: de aceta: înr:1S45 rel infinită
 — 1918 —
coinitetii aspeșialii peucâre:lii:s însăicină:deii asuptaveghia Snzdeta:
denunția;sla riguroșitatea poliției politiceiss: după; ce at::apardanăr-
ar; fi scăpatii; din. vedercaf

RY
" țilezziscrierile periodice, pâsagiele-cer
sirultaneă;:a. tutulorscensurilor pe care;le :enumerarăm,;iprecumiuiși;
tendenția» politică a fiăs:căriui seriitoră; în! parte.>șÎn icapulii acestui”

RA
comitetii::se::puser:unii :0miis:cunoscutiipentrui-ideele lil înapoiate.
“ pentru; platitudinea țisa-, de;; curtesânitiiȘi opontriu, caspriineaticarătto=:

LIB
rului seii ;«darit?omuilețiulii acesta,iicare lucra spretairesturna:pe
coniitele:: Uvarovw:„din; minister: canrsăiseicpue elii:in locu-pimuri:
“în 1849, cu căteva mis
săptimânitiinainte:i deica cădâcelebrulit

TY
nistrutiÎn--loculii: de-presidentii sală « acelurcoitetii și dintâi sa
- pustiit; oficieră generalii care jera; «totii. aşiă derinapoiatii sîn'ădei,

I
casși r&posatulii ;i:;şi icare6raaslipsitii cuntoțulii de:pri cei-iuteli=,
RS
gențiă;:ziîn urmă: Saipusitsunit membru «din şconsiliulit imperiului și
:și:i „darite uniicadeveratii
cu: instrucţiune;
care: era unit-omii.de spiritiir
VE

cameleon politici -(care-Şisc „facia)

himbă ;: care se -inlădia. lastote:
cerințiele: putereii;și.:a; le ;Gmeniiloriii-cur; creditii; tla:-icurtes a celits mai:
NI

- plecatii dintrei'toţi curţesanir: „car, sub niște;; forme „dulci: și: mi-i
er6se i își :ăscundea..o zaversunic- insticţivăuîni contra progresului: și:
LU

Oadevărată -aplecare cătrăsvechilec: abisiuri: ale domnirei::subt caz

domiz, -
: riă
veseli se. măriseşi. prosperase:: 4, Spiritulii deseurtesane
RA

mă şir-orbesce. pe;;acestii: omiispănă ilit-aduice în ssfare- să încă -sc-,

căturile. (maladresses) cele -mai:de; nimiciizi:așiă y într;0 caite, scrişă:
înălțiării „pei;teonii::a :impăratului Nicolae;:elit
NT

de dinsulii asupra
tu atătitde şnepricepută. încâtii;s:vătâmă pe: toţi: aceia. cărora vo-
ia Să : fiii plăcută: Și; făcă izidicoleperșonele;;a::cărora; ună: voinţă
CE

voia â.0 trage; -asupră-și+> de și» avitatristulii enragiit- de a injura

peivictimele;-care -jăceaii în iSiberia. si iitoteer ju îti oi
gras
„abat
/

“it Cui infiinţiarea, acestui .comitetii dei: incisiținue, «literară Se

SI

vădiură,:. denunțiate, de;aceștii comitetii:. opere, * caresgipăzee „0bţi-

nuseră niai;,din;:naiute. 2i54;. maiemultor::censnre, Șe cOprităaÎn vu,
IA

„ma: acestei. piresu, şisautorii;:1lori „se „„espuseră,, la; nişte; nrmăriri

și la nişte” necasuri câ acelea care saii întemplatii-în 1892 ila es
U

ditoriişis lacolabalatorit, operei intitulate i :„Gudegere „despre «Moscta

BC

viii none
(Moscbushoi.:sbornic)u- Titi Di be rr
+ ș:Îu.:1859,i uiuri,.Nicolae Gogol,:unulii din, cei;-mai „eminenţi ȘI
mai: populari,seriitori :ruşi.;-Censura:+ petresburgianie: nu: pers:
să. se: insereze; prin-; diurnale, nici ;'unii -articolit necrologiții : despre
Gogolii,-fiindii că, totă :popularitatea; intunecă „despotismulii.! Di le
van: Turguteney.;; unii: liţeratii:asemeneo,ipopulară atăt: Pre, tolens
PS
 — 192 —
tuli sei celii adevăratii:! superiorii: cătii--şi prin inălțimeaîi sentian .
menteloriă sale. şi: prin: : minunata (exquise); lealitate::a caracteru-:

RY
lui seii, ne: putândii: să::insereze'sprin diurnalele, - pâtresburizian;
ună: “articolii.: despre :: :Gosgol ; îlii 'trămise; la: 'diurnalulit:de:; la
„“Moseva, €are-lii:: inseră. “4 Împăratiilit- Nicolae": arestă':pe:: acesti:

RA
omii'aţătii de distinsti:” și: care: se“ bucura: de :0::'consideraţiune' ge-
nerală;,. li. ţină:- capitivii-; :0: luă::la :otelulii: "poliţiei municipale ;„ide.

LIB
unde “ilit' relegă,;:iîn celei dintâr.'duoă, deci'și :patru de” ore a:le:
„arestării “sale, :înti!o închis6re -necurată 'la:-unii'ilocii. cu punăaşi şi
cu: voii; în “urmă. îl esilă la:moșiile.sale,:;- i: Pa It

ITY
“În :1853*muri “principele: Șihmiatov,- acesti: ministru forte: in=!
capabili ;: care."'avil de: succesorii “pe: unii omii cu totulii: reco-:
RS
„ mandabilii: » prin: lealitatea, icaracterului::“şi '-prin-: bunele :sale:
intenţiuni, i care; avea : purtările” cele::mai: binevoitore, : “carei era;
celii::mai: plăcutii. în relaţiuni;, care! însuşi! era literatorii: Şi -care' e-
VE
ra:cu :totulă:dispusii "pentru: presă;::din “nefericire însă d, Nei
„cădea într?o : distracţiune“meînţelesăi:în “care: aflăndu-se: uita Și. îns
NI

curea tote: afacerile, “îi: lipsea cu'totulii:energia, “calitatea cea: mai:

LU

indispensabilă; spre :a: lupta; ila; Petresburgii în contra: influenției ca-.

marilei, în: contră: acelei: influenţie! atăti:de vătămătore: şi: atatit:
„de -uriţiosă, “la "totă: Rusia.::': Acestii:'omii': escelentă: şi 'lealii:
RA

“este “forte: eruditiiși scie: totii ce.:făcea; Cicerone: şi” Pericle: în:
fiă: care 'di,: darii n'a sciutit nici: odată, 'iceea ce: se: icere a. să: facă
NT

în“ Rusia :ună ministru 'ală :instrucţiunei: publice, "pr ir ci

„= Înălţiarea, pe: itronă a: împărătului Alesandru' a din: anul!
CE

1835. modifică şi: îmbunătăţi 'forte“-multii” "posiţiunea: presei: în Ru-:

sia, şi îi deschise. nnii: noii” 'şi: întinsii:: orizorite”; căcitîn cei din
urmă ani ai acelui resbelii de. treigeci de :ani'în contra civilisaţi-!
/

unei -şi a bunului: simţiii și 'cunostuţi 'subt numele :de: domnia îîmpă&-
SI

ratului. Nicolae, nici .decumii: nu: era, permisii: 'de: a'aparee giurnale
IA

„seaii reviste: noi, şi această. oprire: absurdă se” 'desființiă :de impă-!
râtuli :Alesandru;, după: care se: vădiură: ăparendii” Pişto:. reviste
U

noi: şi escelente.: - intii sa oi toi și

BC

Nu şi:-pote face: cineva::0: ideii: de: Gustacolăls- “puse ; 06 ca”

marila şi.de burocratiă la, desvoltarea presei în“ Rnsia.: Îndatie
„ce unii diurnalii seait o:revistă;cuteza să, i 'se: pară, că: lucrurile: :nu se
„atlă în 'cea: mai: bună stare pusă-îni. cea, 'miâi bună. dintre. cele: mai
bune: lumi: “posibile, îndată ce. diurnalulii scai! revista» aceea.“ da să
se înţelâgă :că cutare 'seaii cutare : adniinistrațiune: cere: ceva, re-
forme ia aceasta într'o. ţeră ca Rusia, unde totă, administraţiunea
ae
_d0' susii: :pâni ii: josti este: insașiloția ooiganisatit. ŞI, de- “osii: până
susii:'este' însași:i minţiună, foficială): capii: uşii oficiaţil: acestoi:iad-

RY
ministraţiuni îndatăostrigaii căiiaceastai este o: rebeliune jiicăci::de
a ataca; administiaţiunear,; sera -desa ătaca pâ'impăratulii ș:precurhii

RA
nea: spusi-o: generaluliii [e i: (veqi la capitulii precedenti). + A-.
ccastă,: luptă: "fatigistpe CN nasipe: Onestulii-.:ministru'-lipsitii ide

LIB
"energiă,, de: "accea, el: se: veti aseiiii IS584 ŞI: lui îi: succese,; sc=
“ matoruli Gaia îti Bionica ne
D. C.... are o intoligențiă seri6să,:;0': învățiătură «întinsă;şi

TY
torte,:are. niște tendenţic luminate; :este „liberali modevatiii: şi siu-
ceri; este plini” de Dunăvoinţiă :şi de: bunătate, -:-este patrioti-cşi

I
omii::buniii în totii înţelesulii: acestori: vorbe; -păcâtii însăi că-irilip-=
RS
'seses::cu::totuliă energia: Altminteni „şi: chirii „de: ar-,fi; avută cl
calitatea, aceasta, “nu-ăaue fi vservitii: lă nimici: într! “$6ră că Du-
VE
sia Lariccăpitalit IV alu: acestei căr ami aarătatii:: de „.esempla
pe: vechiulii ministru de la dominiile: coronei „Care::este. unii: :0mil :cu
mulţi: maireminentă: .decâtii: d. Ci cun: sa paralisatii cujto-
NI

tulii. de. burocratiă: şi: de: Gamatila: În Rusiajnprecumii :am mai: (isi,
LU

puterea, este::numai::în drepti: şi:: cu: numele -în:: măinile împăratului,

darii: în: faptă:.se află: într le-- Durocratiei, :și:: până : cândii::aceasta
xa, fid6mna (stăpâna)-ţerei n6stre;" Rusia nu va «înceta: de;::a: fi
RA

-cămpulii v'abusurilor; alii “oțiilor.;:i “ali opresiunei : Şi: allee tutulor

infamilor,. burocratice. ::Rusia nu : “pote, rav6: instituțiunile: Că în
NT

tre ia; le: “Turopet: "și avle"Asici, citea-,caută: a.-se* resigna să sute:
re::0 “domnie (un; regime)» asiatică, "dacă nu-.voiesce::a, face „nişte
CE

instituţiună europene; sii e oastei ap rute a atitea bt

= Făcundticălogiulii mpersonălii: alia: d iat scai; «suntem! oblez,
gați:: săzijudecăm i:tuweseveritate:i șicaministi aţimica; li. +pAJuna
/

-pundă;da Miniisterii, acesta, voi 'să. ia:!de saju-orit, alt sei: +(Subsea,,
SI

cretarit "de:stati)- pe principele: Gegoriie Si. „careitatuncă,, CIA,

IA

curatorulii universităţii : dela i: Petresburgii,; și: întrastă; :calitate

era; capii ali: :censureis:petresburgiâne.i i. Principele; A azi i: S6, află
U

întiputereai: etăţi::saloi; arei; oriinteligenţiă:: Seii6să,: 0,: moderaţiune

luminafăr şi: plină d6 înțelepțiune, pOrtăi:cu „dexnitate: unulii din
BC

cele :mâi fruniâset:niumie:ta de: Rusiei, i Uniti-rastfelii de omnii Cra.-0

dobindă::: preţidsă,: pentru guveriiiiș dară; principele:$ : 1 aeiGare Den-
| tuia: camarilat'era, preă;: luminatii; șiipreau leălii, fu. depărtatii.de din-
" Sa:şisli Gi „satavi/ slăbițiuneawdesja, miu-resiste Ia, aceasta, - IL sc,
dete 'de;; ajutor; ministerială pei miulii : careu trecuse i prinsi diverse
cariere Și.i petutingini: :alăsatii:suvenirea, -unci-inulităţi; Weplângibie:
25
 — Î94 —

le; elis: fusese, cândii:'oficierit, cândă. ajutantii, “cândii, diplomati,

căndii- călătorii, :cândii, agronomit, :cândii jurisconsultii... În. fine. în

RY
cetatea lui de ş6ideci de. ani. trecuți. sa. descoperitii eă;: are: unii
talentii: necunoscutii. ipănă “aci, adică acela de a, ţiăia: carnea în bu-

RA
căţi. întrun :modti. admirabilă! „Protecţiunea. „unui. ministru amicii
ali lui îndată; îlă. foi să fiă numitii. mare: scuțierii (6cuyer) tăie=
torii:și .Qucăi odată: apucă să fiă la acesti postă. seriosi, se jude-

LIB
că a fi cu totulii demnii de a deveni ajutorii ali. ministrului pen-
tru: “instrâcțiunea publică, DR i
“Nu: sciă: cunii să “blastemii mai: multă. pe 4 Ci ceș pentru

ITY
lipsa: sade : energiă. : Vedem pe guvernulă. rusii: eă ncincetatii
| şiovăiesce între ealea.. civilisaţiunei şi calea. întunerecului , şi! acea-
RS
sta este: prea: naturali: dacă : ne .imaginiun: lupta, - permanentă
se "află între «impăratul Alesandru care .roiesee , binele, şi: între
ce
VE
atotpotenta burocratiă, -:sorgintea a totii : răul din. Rusia, care
este. ajutată de: camarila. “Ann dreptii să acusit conduita, „d-lui: [0
NI

„de: și ăur-cătră; dinsulii stima. cea, mai. sincesă. pentru calităţile -

sale personale. Nu-sciu cumit să blasfem mai multă: pe d. O.
LU

ă:a permisă trămiterea! în esiliit a unui mare. numării de. stu-

“dienţi: din «universitate de la Kazan, culpabilă numai +; că”. și= aii
marturisitii: simpatia, lorit':cătră, unii: profesorii. prin aplause; nu
RA

“seiii'cumii să-lu” blasfemii mai. multi. că ma opritiă. ridicola - circu-.

lară, publicată, «e: curăndiă,. care .opresce:pe ori cine ar fi. să .că-
NT

lătorâscă prin: Rusia cu'scopii de a culege. scienție statistice: seaiă et

nografice, fără: autorisațiunea specială : a guvernului... Ac6stă. ne-
CE

r6dă, circulară se emise (se răspândi) în urma unei aventure;a

d-lui Iacuşikin, literători rusă, caro făcundă 'o călătoriă de “er udi-
ţiune În iuterioralii. Rusiei ,.-s6; învesinentase: în : costumulii - maţio-
/

nalit ruseseii -- alii: locuitorilor - dela câmpii. : Poliţia orașiuiui.

SI

Pscyw;: ureilindu- lă. după costumulit: seă- că, este unii 'omii din po-
IA

pulă ;- li aruucă in: închisdre. şi “îl: făci. să sutere: nişte! vesacţi-

uni, d cărora înşirare “se” tipăriră de d. „Iacușikin ; prin diurnale:
U

„ Burocratia, furidsă” publică această circulară, de necreţliutii,:- demnă,

BC

în: "tote punturile :de: mandarinii „kinesi seaii de. funeţionarii. iapo-
nesi-: Burocratici 'rusesei: îi este ::datiă ;.talentulă. de.a face că
sunt; delicte de polițiă amoreă studiului şi setea de cunoscinţie!:.: -i-aia
si Dar totii cetu mai de neerefiutii, fu chărtia, oficială adresată
de d. .C...ii..:. „comitetului de. censură, din: Moseva,. în: cele;:mai
dia urmă: luni au: le':anului 1859:: prin: cate, îl: „opresce: de a mai
lăsa presa! să "vorhâscă; de. oțit și: de: esatțiuni,: pănă; căndii NU-Na
s
 — 195. —
“axe” cineva probe: "judecătoresci. “Întacea- chirii di Ci îşi
„vită, de sine pănă în: puntulii de adice vorbele pentru care: va a

RY
$6:'a- da 'semă, severă, 'la tribunalilă "istoriei, adică că:- gate
vernuliii î.se pare că publicitătea este cu totu înatilă “și crede
că-și ar desprețiui ; demnitatea dacă ar da'cea midi mică asculta:

RA
ve: “plângerilor făcute în contra 'abusurilor enunțiiite” de: presa
per iodică, și narațiinilor făcute de dinsa despre: ateste 'abusirri.!

LIB
: 2 Pentru câ să-potă f subsemnată d6 unii omii inteligenti: “si
1unăinati cad: Gui, o 'chărtiă de feluli acesta: “imposibilă
'de-'a.-se califica după cumii “se 'cade, câută să-și Qicăi cineva că,

TY
admosfera. puterei; în Rusia esercită 0: influenţiă - forte vătămiătâre
spiritalui şi: animei.. . Întmaceastă. înaltă, sferă - adniinistirătivă a Pe-

I
RS
tresburgului ; 'spiritulă 'se! "miCȘioreză, “ideile devinii -stiinte,” vede-
rea' scurtă, simţiulit. morali se: tnivbura) deinnitatea dispare” și! bu-
“Acesta, este resultatulii contactului Ne-.
VE
nulă simțiil. se- intunecă..
xigilocită, şi din tâte dilele cu: înaltă burocratiă - Și cu "caniarila..
'Citindii. cincia, - chărtiă: sub-semnată de d. -C...., se. întrebă,
NI

nu cumva această, chârtiă a eianatii de la unii cacicii (cipeteniu

sălbaticilor. din. America). ali” unuia „din acele, triburi amer icane
LU

cu pieile roșii. ni
În Decenbre' 1858, verni l ruiseseii nevoindi i să aibe: 'ag-
RA

rulii că, năbuşiesce presa,: de temă să nu vâdă cădindă grămadă

| această reputaiuiie de liberalisinii: ce-și a făcutii în Europa: şi la
NT

care ține. mal multii decâtii Ja tote (fiindii-că înşii capii poliţiei
|i-
„politice, în călătoriile lori prin Europa, emitii nişte 'macsiine'
berale), “darii toti de-odată voindii a apăsa şi a domina” aceastii
CE

supără-
presă a, căria voce de şi slabă, i 'se pare că este - forte!
ii mulţiu mitii nu-
tere, alergă la "unii migilocii” singularii. Nefiind
/

mare umerii de
„mai “cu censura preventivă, representată:: de: uni
SI

stru-
censori şi de. ochii” de! Argosii' ai tutulor "vamtirilor: admini
! scuti
înfiinţiă ună comitetii 'specialii, 'presidată: de masele
IA

ţiunei,
ajutați
exii tăietorii' de care am vorbiti, și compusă de' duoi
.şi de 'comniteie,
generali, de generalulii Pa citati mai susă,-
U

S'aii mârgi-
A:..5, a le căruia talente politice, şi lucrări: literare
BC

subse mnătu ra unei - “consi derabi le can-

e.

hit până astădi numai Ja:

tităţi: de poliţe-a. le. “ numieroșilor sei creditori, * "Acestă comitetiu
tu- însărcinatii de a supraveghia, presa şi de a-i: da, '0 “impulsiune
va să jică
conformă cu -"scopurile guvernului, ceca ce În: Rusia ti
importanti,
cu'â'le burocratiel,: Spre a; inăplini acesti” rol ur
guvernul căuta “să ma! zine
ajungea numai fincția | curții:
 = 496—
neriti reali și, distinsii „căuta, să; într nişte,
eţ relaţi
ie uni ;,
scriiţorii..și ;să,.se bucure; de,0 sinaltăs;consid dese. cu
eraţiune;,darii țâte
aceste, idei: palităță.,Jipsiati cur; fotulii. membrilor de.la „comitetii.

RY
„În; on6rea, presei rușescnici i,, . scriitorii serioră, nici unii. băr-
-unjii
„Daţi, distinsii nu; voi,să se. alieze
,; , cu acesti; coanitetii--şi şă-ă„su-

RA
ere, dinecțiunea,.şi, patrenagiulii Jai... Nuo ulii „comit
sițiurea, căruia, se; puseseră etii,sîn:.dispo=
nişte fonduri. însemnate, woia.:să. în-

LIB
fiinţieze: unii diurnalii, voi" să: fundeze o revistă şi, săatragă
sine pEuscriitoriprin momeli de-ale da onorarii,. „Mari. lă
ispune,;pentru, gloria liţeratureă.; rusesci, contimpurane sii că șCaut ă,a
.oferirile

ITY
«Cele:«mai, brilanţe + fură „irespinse:-şi, despreținite de-mişte
cărora, singurii, :micilociiidesesistenţia.„loriera, pâna; De Gmeni, alii
Cine că, va
astă , :aci
isi in Rușia,; opiniunea,; publică, numai este :0.:v vede.
RS
deşârtă,.uci..0, putere,,pe, carecaută 31 Șeuîntemeia:,
„Sustiitorulii,-spectacoliiu-alii „nenobilej „nâsie Durperatii. După .
orhă
des:
Se. simte
VE
„„inevauşiuratii „și; consulat; ii; cândii ede, incorupțibil
„resare a:presey; a literaturi,„a „6menilon „Cusetătoză,șiâ;: ajdesint rpenei
e;
NI

sn Rusia, şi redevine mindru, de,..a.,fi; Rușii a

scunuța Daministeu actuală. alti „instrucțiunei puoua cinta ie
LU

audiitii noi mai de multe „ori dicundă

bl
,;; precum
ic ii..ePam
chiarii cu Sura
sa, .yede în- -
-censură, adeyărata stâncă, în. contra... miserabilei. sale... carier
avea e, și
RA

altă „grije ;mai mare. decâţii, :cumii. să

stâncă, „cândii, făcea. săi „trâcă, Gensura. în -măini„Scape ,.'de această
le; unei, adminis-
;trațiuni speciale, : la.,care: el, sa; nu aibe nică: unii amestecii -„Cu
NT

„acestii. seopii „elil; propuse șă „ses înființieze . unit. mipisterii „Pentru

;6ensușă;;, proiectulă, fu. dintiu ântâii adoptatii, şi,
CE

„„NVechiuli presidentii ală „comitetului; pentru censurabaro nul O...

ascun
finele. domnică Iu”: Nicolae, împărătulii;;,; esereițiă „mai. .multe să pe la
„Auncţiunile de.capii „ali: nnoii,.administraţiuni,.. Daria, sumele. „ile
/

-cereaii--pentru- instalaţiunea,. acestei,.noi sramure, a. burocratiei. ce se

SI

prea, mari și lipsa. de. bani din. casele,; statului „fiindii;. estrfiindii
emă ,
IA

;administrațiunea, care abia se organisă şi

„<M6,„5e, desființiă, și „diiecțiunea:snperioră a, .înc ă.nu-se,.instală
censuu roi se, lășă.
hi
totii
U

„În Sâma dlui „ministru. alii ;instrucţiunei, Dubli

„perape „a acestuia. -Censura, fiind: scăpată, (le ce,;, spre marea, des: |,
BC

dor de.-pe-la,. diversele; univer acţiu nea : curatori-

+ care,
sită dizigi
țiase-pânii, în -dima
aceea,4, pusăs subt -ordinile „.nemidilocite..a,,le: vechiului. comite
„:Superiorii,..pentruz censară, .presidatăre toții: de-. una, „de, ţii
Austracţiunel publice, şi. se, chiămă comitele A miiSă, minişt rulii
Seanţiele acestuă . comitetii,. „ali. căruia membru eranmia parte în
„ geheralulii |
 Tie, de trek. ani şi, maă,, ping, În cele din, Păi NOUA: MO
dificatiune ajunse. Ta a lua din spinărea literaturei reazimn]i,L+ȘĂ

RY
protecțiunea, curatorilor ,de,:la.. „universității; ;cati--uneori,; din cau-
Sa, unui, asardii, fericiţi, eva, nişte Omeni distiuşi i ŞI dea, șlăsa cu
totulil i viitori, literatura, în. „jafulii; (razzias).sgeneralului sie nas 8

RA
ăcestui “art tar i, “învelită, în. “vestminte. E iULOpEne,:; [i N
îi ii „ti

„Censura,. „pentau” „cărțile. Șiigliurnajele străine, Șubt „impratultt

LIB
Nidolag a “fostii atât, „de severă, încâtă, ajunsea;la, absurditate şi -
zi stravaganițiă, (erotesque). «Subte aadministraţiunea, actuală; :ACea-
stă Gensură,. se află, în, prada: unor atacuri, întrerupte- de,; rigre

TY
și „de! “Diândețiă, (inansugtude) ,. de logică, Şii-de; abșurditate; „se'află
în, „prâda, unei neîngăduiri,-, Așiă- În anii, cei, după: urmă: 2, dlom:

I
RS
nici “împărătalui "Nicolae, ministrulii justiției pia, opriti: de; a Maă
inţra,. în. Duşia, -„Qiuynaluli frahcești, intițulatii gazeta „tribiunahirilor ;
find că “funcționaruţii. „acesta, preciimti ami, dișă +amai::Şusii, i nea
VE

| vendi 0; „intâligențiă, săn&tâsă ,;-nuz., voia ;:nică-de-cumii,: să-şi potă

Deninite vre, odată, uit Rusi, ai.S c,; îuduoi.- că jesislaţiunear „erei
NI

“sale,o ari fi. Ga, mai. „perfectă, lesișlațiune, din. „lume,;;..:Credezs'arii;

LU

Grec„Că. oprirea, aceasta, ridicolă,, Mu; Sa .maj. „ridicati: pică, până, AS

i A Si, că, gazcla;. îriDutnualu; ilor: nu, figureză: ÎngăDe lista, (lira
| nălirilor, la care; se, pâteszhona. cineva, da. cancelariile poştelorii
2.1
RA

isi
aj
dal
hu Rusia, uimalele și uroistele: nu Dotiin veni din străiniitate,
NT

Donatii dă vaneclaria,, inoate “Unii calațori “felii Rusii siscai.

străini, dâcă. âjuise, “la, În unţariă si „tste, „Cărțile. c6, -are,. Ja, dinsulii,;
CE

pănă “îicâdi, Şi, „cele. „ce arată; ; calea, iahecedarele; „tote: gravurile. cei
că află în. “cuferi]e; “sale, i. se, pla: ȘI, SE, bămiții, la „reancelaria:
censurei. celei: mai “aprpe „Care; plzdle di „Înapoi ; „Spaiii: nu; -duzi
/

Dă ciinii, va, “Vine, Ag 'censoruli; 1 Uni; străinii, Care. ine, în :Pez:

SI

tresburgii. cauţi. să “mergcă a se, ar ăla, la cancelaria, poliţiei, politis

ce, unde îl întiâbi, despre scopuli, călătoriei. sale, despre persâ=:
IA

ielă „E care. le, Cun6sce. ȘI. despre; serisorile,. de; „recomandaţiune,0g;

Va, av6, da sine. Noi. consilien pe;;:străiniă,, cărora li, gar, facei:a-.
U

„ ceste” nerâde intrebi, de poliţia politică, să: răspundă, „fiăcare «că,

BC

Vine numai. ca: să, vedă „Rusia ai Că DU; CunOsce:-

pe: -nimini “Și că
ăi luată Cu 'dinsulă nicio altă serisâre de vecomandaţiune decâtii
aceea, cătră bancherii. Subt împăratul” Nicolae; unui Ahglu u-
„ Tindu-i-se de întrebările: „ce: i se făceail.: asupra: scopului :pentu ca-
re: ccălătoresce;răspunse': genera lului Dap i dă clătojiă! să mare:
ii: :scopit? politică: preiisii, | i Dâri” poitr: ct vii“ici?” pie
 — 198 —
ş'generaluli
— Ecă.;ca si mă, vindecii de scrofule,, răspunse -
Anglulă;i ÎN a
i: Gu” tote: severităţile - acestea ridicole : totii mu se pâte de Ea.

RY
nu iutra“ș i: de'a: nu circula în Rusia cărţile ce sunt oprite, şi
cu. cătii: este -oprită mai multă o. carte, cu: atâtii ea “se vinde mai

RA
bine. Din causa iniensei întinde a fruntarieloră rusesti,
nu se
pote: lua'de :contrabandă totcei: intră în Rusia, şi cărțile opri-

LIB
te de:și costă multi miai' scumpti decâtii acelea a cărora, circulaţi=.
une'este autorisată, pe! dinsele însă tâtă lumea le cumpără,
se
vădil: chiari -Gmeni ! câril nu citesci nici odată, și “cari își facii o

ITY
biblio de tec
cărţi. ă;
oprite, căci este, de modă de a av6 astfelii
de:'cărţi: Astfelii. totii de una armele despotismului în cele din:ur
:
mă!se intârnă -totii“în contra lui (1).
RS
“+: În urmarea iinel 'convenţiuni închieiate
NI
“cu - administraţiunea
poştelor: prusiene iși ali “căria, termini „espiră de 'acumii “înainte
VE
„după mai” mulţi any; giurnalele:şi. revistele Franciei, “Angliei şi
Germaniei.'nu potii să vinăîn Rusia. decătă numai prin migălocirea îi
NI

pâştelo
r:'prusiane;' asemenea, diurnalele Şi revistele -rusesci” caută a -
LU

urma totii “calea aceasta ca să 'se ducă, în străinătate. - Preţiulii

transportului ieste forte. miare , fiindii că convenţiunea, aceasta aşiă,
de nedrâptă sta: închieiatii de guvernuilă - rusesc. cu 'scopulii de
RA

& împucina. circulațiunea diurnalelor în Rusia. ' Închieierea - acestey

convențiuni- este: făcută :din epoca. nefastă, (jalnică) -a domniei îm-
NT

peratului Nicolae;în acea“ epocă cândii în cupulă ministerului pen-

tru' afacerile-străine -în Rusia “era unii: omii mediocru și leneşiii;
CE

inemică "ali: presei, ali luminilor; 'ală oră cărui progresii,. câre,
în: 'cursii”de: treideci: și cincă „de ani ai :ministeruluseu;
i. a ținuți
6ră n6stră, “cu vătimarea 'tuțulor ' adevăratelor nostre: interese, .
/

în: abaurda 'sistemă'-a. Santel-Alianţie “la remorcuarea ! Austrie

SI

i
inemiciei nâstie nâturale și permanente." : Administraţiunea poşte-a,
IA

lor-iiu se 'afla subt - divecțiunea 'acestui „ministe :: r

proprii sei capi, 'totă mai necapabili, toti mai inapoia ea iși avea
„mMitele :N-.....; darii :convenţiunea „de care: vorbim
ţi decâtii co:
U

fu fructulii
consiliurilorii-și ali: influenției acestul din urmă
BC

îi i Dacă guvernul” rusescii continuă de a oprime presa. în interio-

i E ta NOE E N Oana ea , Cat a Di

“si (1);:Dote. cărțile ce -vorbescii despre Rusia, precumii
” Tusesci tipărite 'în. străinătate ş se află la d. Franc, la .
-și tote cărțle -
ehelieu . 67:: „Însuși d. Franc este editorulă unui numărăParisă,.: calea: Ri-
tespre Rusia.” mare de opere
 — 199 =.
gi
BIBLIOTECA de ISTO ne

irulă, ţeret, rezultatul cel: mai naturali, i celă mai, neaptrati xa

-
Ve

-
DB -

_. .

Z8
(273

„g,
ESI

>.
pi

o.

h. .
pa.

n,
Si
—_.
[.

n:
—.

e.
-P

- [e

Sr
Or
:

P[.
ei

:
5

|.

> be
-
- 9:

“n

"ca
„a
|

“Sa

Hz,
pa
O

e
S

>
9

=
CO

RY
E

san.

2
9

i
ţiarea” diurnalelor :;şi a revistelor „Tusescl. în “străinătate; Sunţ

a
m

-
-

deja în. Europa, ciucl. seal. sâse tipograii- rusescl: : acestă: nu=

RA
mă&ră- pote cu inlesnire să se. mai mărâscă. „Cărţile: rusesci ţi-
ate.
mem ce e ne Im ra Tar

părite..în. străinătate în. deşert. se- oprescii în Rusia, ele. intră, în-
trinsa cu. grămada ŞI circulă. cu. 0. rapiditate, minunată; pentru

LIB
că: :administrațiunea, Şi poliția. rusâscă fiindă nişte ! cămăruție. a. le
venalităţii,, în loci de a se. opune la aceasta, -aă favorisată,;în ; fi-
ințiarea . acestei . ramurenuoi. a veniturilor ilicite. (neiertate, de. 03

TY
rală); agenţi: guvernului rusescii îşi "Dată joci de dinsulii: implendu=
Şi. propriele . lori. pozinare,. Chiară în filele cele rele ale împăratului

I
Nicolae, în - epoca cândă poliţia | politică, - făcea Să ;-planeze,; ter6=
vea. ASupra,; Rusiei , nu eră carte
RS
oprită. „De: care , să. :NU 40;; Dotă
cineva a-si 0: procura (& o. _dobinâi). "şi a o. face să circule, din
VE

causa. venalităţii poliţiei Şi a: pministraţiuner;; noi. vorbim, 'des:

pre. aceasta, din :esperiențiă,. ... Ş | a
NI

Organul: celă; mai răsunătorii ali presei rusesci: în, „străină:

LU

tate, sunt publicaţiunile, d- lui, Her tzen : la Londra.:: Numele d-lui

Hertzen a. câştigată. în tâtă Europa . 0. renume. „justificată, pe: de
plină : „de „alentulă. în adevără; distinsă. şi : de caracterul; celii
RA

forte ; lealăi .ali: „Arpătul scriitorii. elocuentă,; “care; are;jrunt

stilă: forțe. viă i: for te, muşcătorii, .: Noi “suntem “departe de
NT

convicțiunile politice ale d-lui Hertzen ;, căci. dinsulă, este : socia-

listii , -6rii noj, considerămă., monarchia. constituțională șși. moderată
CE

ca velă. mai. bună. diu tote, modurile, de, guvernă. „Dară este.:im=
| posibili, de a nu. da o, dreptate strălucită, nu numal talentului Se |
lui așiă, de; remarcabilă. ală .d: lui Hertzen,. ci încă înaltei. s
/

lealităt: Şi. neinteresăril- sals atâtă de pucini comună în, epoca

SI

în care -trăimă. Buiocratia Şi camarila rusâscă sară cre-,

„de fericite de a căștiga cu ori ce 'preţiă, dacă ar pute, con-
IA

descendenţia; d-lui: Hertzen şi: încă mai: multă de! Pâră: face! 'să în-
coteze publicaţiunile” sale. Asupra acestui” subjetă nor: 'cunâsceră
U

niște detaliuri curidse, pe. care” pote nu le; cunâsce nici însuși: “d
BC

Hertzen.. „Încă, odată, cu t6tă diferenţia opitiunilor “nostre, Do

„litice;-nu, Sci cumă să-i dămă „mat multă, : dreptate, talentelor
lealităţii, și.: statornicici : (persâverance) . ce are:d.. Hertzen,* “Din
cândii în cândă elă' publică. o culegere întitulată: voce vejiite
din Rusia, în “care tipăresce: articolele ce i'se "trămitii “(volii-
“minele: al, Sbtulea |este. apr6po- de a DATE). + „Dea. 1855 încuă -
 = 200 =

pa
Îi

S 3 1 md
el publică tis toți Anii Giite! văi voluriiiţ inţitulatit” 'scdlă: polară,
d

!
Lafiă-câre cincisprelece” (lil 'Sc6te: la; Lohdia'"i uni (luati

ci
În “ru-;

RY
sesce intitulătă'clopotulti “(colocâl): la, care, 'de' la: tele” iai:

aa
3

di re i
niă: liiit:â'le: antiluii:1859* îiicua, se află anesate din: cănd:
în cân-:
di Uef6iă: intitulată + “Dărca, îi udicală, (Pod! Sud)» în'“'câ

RA

poe
ră în

d ae
seimidză! i-dă: iti batjocorâ: “Opiiunei* publite” actele! ide:
,

mâdreji:
tăte-și de "greșeli ări! făcute” îi" Rusiă, şi atlate' “de: 'dinsuli, Pen: |

oz
:zi |

LIB
tru stâi'Gâi 206 baiăirtă "șiii de: Sjenălităte: îii Care se” află! &uifuid
atoimas
tibunalăleişi?- adiinistrățiunea, în “Rusia, giiirnălălii! Clopo
tul a
deşenitis tunctăa de: “căsațiine” ă) opiniiunei pablită "la distal se! cer-

ITY
ctâzăirjudicăţilei: jiedeojite d le:* tiilinalurilor :eliii: 'vi'mărescâ
gresi6lele' cele: mitiri: a:lâ: “funcțioiătilor: "Or cătă: de: înaltă!
d fi
Hertzân vtipăii
+ RS
posiţiuiea: “oii şi Ori -cătivide mare: Crodâtii ar dv6:la: curtâ:0"7),
ndii: “bucăţil 46 „ăcăsaţitiie ! cu 0. "Galitat6.: 'perfec-
“tă | priitiesce! > ăia “tipuri, Și pe: "cele”de „Ap&rare': "el Săfaca:cu
VE
nobilitatd+ răpoitorulii Gpiiiiunei: “publice ! pentru protesele'( ce
se tra:
6ză- în Qiurnaliă. Nefericiţii „şi asupriții:: scarii iu află:
NI

“dreptatea,
îi“ Rasa, bl6rgăi la “Olojjo
+ tă "câte: “tâce șă "audă Opiiiuneă “publică
LU

ospiinerea nledrepităţilge “Şi ră tieforitirilor":: 16iă: zi “Așia “nu:

este
nici”0 „proviiicitii oiiicttii de :depărtată! ă Rusiei: ziiige Să inu
ciir-
„Gule viii mină hi! imultii“iseati” Măi "pucini“ "inseiiiatiti! de:!
wav
RA

. Du
Dlicațiuiii deia le.di ui Hertzăii';câte se! “Ducură'! în țeră: nostiiă ț

de popularitatea rca, Hai întiiisă:și': 66a, “măi biiie „mâritată/i(1).-

e
NT

9 Guveenuilti: “is oScii: ih "deşeirti :ăp schinibă”

Şlvar modifică : re
Eulaiientuli stirjeiitin denis i age ai ariă, în: “politită |
CE

&iiterioriu:de cilici “Său” da: : Ş6se'oriipe ani; petiții Şe în?

tompliiist "iii dgțestt“fii îi "imită „(fiipidiștia) vornă şi âr tipări:
în
diarnălele stă die. iișterfrăse: liVârale, “cu. tg: CĂ ţără, consti
/

vă oo admiiistrăţiunie şi o “de sint? niumnită justiţiaX, “umon

dugii 6
SI

„An Sit a.
e ZE PLZ n 13 caz par | ici “i aan si
.—_
IA

2 INŢ D2 ii II: SI TI. ar Di o ea

Rina 3 Bette fa 5 Sit ș
5b,
î +0), Keri” de; 'turendiira apărătii: îi: rusestetinii postiie
(blat): ȘI: A162
rodii pamileții, în Gorila, d-lui-Hertzen.;-A coastă “publicațiune;i de
U

cârciumă,
Dutt de polițiă,. st iu din pâna fostului censorii; de. care-a
m. „Vorbitii
BC

la „paşiiica, '310 Gă, jroduetiumei,. (lege principele, Platon”

Șihmătoy), unulii
din. GInciiii?1 coli! | esti
n î
Ai Îusiti. Ac dlo'se ibciliosce?„Veniliar
âa” const,
derabilărâ pibicăițitniloi! HAujt “Hertian dirt TEVOih dărtă”"
„ troducţiunehrl6E în» Rusia, prin (fruntasii euro Măitiri si in:
peni
comica ideă. de. i dle că cărțilet-acesteas, aii; fosti;: d-le. „2 iii: avutii
mericâne, ȘI, anglese, „ce au veniti; la, gura, tului Amurduse, (le, corăbiile; 2
Sigura pe d, 16.
„Noi -putemil -a-
„d „Dublicâătiuuile, d- lu evizen se află! de ve diâne”
d .

Chiar. în Detreshurgii, “ca: Să geti! așiă Subtmasulit Capiltt poliţiețiai i:

 — 204 o - . „NEA Ce pad

nale. şi de nesuferit, căci tâte „acestea condu

cii la o desvoltare |
totii-de una din ce în ce. crescu -a,ndă
presei rusesci în străinăta=
„te.. Esemplulă datii în cei din “urmă. ani

RY
fârte nefasti aj doinni-
ei împăratului Nicolae, probăză ..până la evide
nția, cea mai din
urmă că severitate a, rigorile, chiarii crugimile, nici o dată n'a

RA
pututii. pune obstacole la, întroducțiunea şi
la circulaţiunea, cărți-
lor oprite. În loci de a :continua o luptă
imposibilă Şi pucinit

LIB
demnă, de ună guverniă seriosi, era de o
mii de 'ori mai bine
„de a acorda „Ruşilor. dreptul, -de a. discu
ta cu. moderaţiune și cu
cuvii nțiă tâte cestiunile relative -le binele. ţerei. De a suprime

TY
censura preventivă, de a acorda: libertatea -presci
0 lege îm- cu
piedecătâre (r&pressive), chiar şi severă, ar fi cu
multă, mai inte-

I
ligenti şi” cu'"“ milă: mai ' demnii-” decătii a se slei,
străină; -prin''adopâraţiuni sterile: şi prin” urmare cătră presa |
ridicole. “ Bu-
RS
rocratia: Și camarila, se. tem - de“ presă, care':le 'ar
fi
faptele și: ar fi: arătată lumei rolele “lojă: urmări. “ Câtii' 'controlatii
VE

censura! prealabilă în: Rusia, nici odată 'impăratul va "esista

ii Alesandru, —.
NI

acestă "principe leali “Şi bunii, nu va put cunâs

ce tote infamiile' |
făcute” în numele lui 'de acei cărora: le dă autoritate
LU

a sa, și a .
cărora "putere înte pe -a; ce
sa propr
' iă:. - SIR
-.
aaa
ii
si.
PR i 1 Pi PCI peri
RR P. t , : sii
. N
RA

3
Di .

i ..,
îi
“da. . 2 Ă
Îi „. fa .:
NT

ră IL Pa - e,

i ,
Piu
a
1 «
=,
na
=
-
.

fa j , . a
Ea . Ce
, ,
i |
CE

. . . - . -
.. Ei d e aa i 1: , ,
Lp, RL ..
— i
cre
: : jpi : pe i „pa
ij Ri Mat ei îi
“4 _ . . | .
/

Ă Pr e
SI

' : ! EA aa e i '
- .. . ” t . e i , ... N
A ;. E Se d.
„i
IA

i ; re
pi EP ! |
i i 1 : ! “
UA . ”
v 1 ; .. ' vip
ij A ..
,
4 2 j
U

1
pi .
BC

- li

.€

a!

1
, .

“i,

4 ' . i
 m rez pu Vize za e t Ta tor
Sp hegeae a) 0 ii E 05 NI E ZI
pre e piveaţe 7 Po Per, a Pe a ct Scrii et
etaTir
EDEA IDC Caii
7 Batu 21 E. ”

RY
7
Za Psi ,
DĂ Nea
ra TE)
. * . i
ţ ser vit , i îti ? RA : Ic .

ear pre Mei puteti sii ae

RA
masajeil iii î Ai e

Pieta
ama al
ăi
2 meritat Sansa
dai
si? Fi
aia! ») i:
zi
Rezi

image stea 5 vi mr

LIB
.. ” .. r .. e -
ta ; 7 a n? ge og: sera
PETS Secret
ii hu
RA ei dea
d, i
?

! îsi
”

pi Cnz pi zi ao te 3:

Psi presei “er d

e îi trai dit "Das PRI: CLER LA RUSSO SA
„a

capeti ae i o teme e statia

ITY
| ni sto: im Vie iai 15)
,. e
ii AIE ze să lene [aa i E a i pri oi "i i păi st

multe de. “iși despre, dinsuli, di şi “ posițiunea-, peste: tărie.

EVA

| penibili: (de miclpiti).., Oie, ste, dreptii „este:.. „lealii de a:aţaca;

RS
VE
victima, în slocit des a cere. „Să.
dea :s6ma, icelii.: ;culpabili; despre:
conduita, sa2. Gulpabilulii:, este. guyernulii,; musescii: „În Buropa
NI

sg; crede. cu: imedreptii câ âmpăratulit; tuțulorii:: Rusilor; eşte,. caz:

puli veligiuner.- în.-frâa Șa;, „dar aceasta, ;, este «0 „ideă „cu, tos:
LU

tul greșită: impărătulii coste, DI oteetoruli dimporală ati, clerului; )

darii capulii besericii, — este Iesu Cristii (). Puterea de-a in-,
RA

(0) Numai „unii suverani. rusescit s'a, întâinplatii să se considere ca

NT

capii ală religiunei , șI credindu-se într'astă calitate, să-și mărturisescă

însaşi întențiunea de. a faze let ghid. Acestii suveranii a fostii Pauli;
CE

varii se scie cipacesti nefericiti principe avea minţile întregi. Pers6nele

care-lii. încungiuraii nu cutezaii a se.opune toanelorii sale, şi de multeori
ci reușiall de a înturna în folosulii lori aceste toane ale lui. Din ferici-
ve la curtea. lui Paulii se.afla unii. bărbati cu o. inteligențiă superiori ,
/

alii căruia devotamentii cătră suveranulit și binef: icătorulii seii îi venea

SI

din sentimentulii recunosciinției, Garii nu dinte” unii calculi de interesi priva-

îi, Acesta cra comitele R ostopein.. (cae se făcu celebru prin pariotis-
IA

muliice Pa arătatii. în 1819, ficundit: să so ardă Moscva şi dândi foci

Ja -înseşi casele sâle). tostopein sciindii că de ar ataca-pe dinainte toane-
U

vele lui Pauli, nu-lit ar face să se lase-de intenţiunea sa, află unit mnidi-
BC

loci abili şi îi Qise: împărate, în veligiunea nOstră unii „preotii cau-

„tă să fil insuratii numai odată, măria -ta te ai însuratit a duoa Oră și îţi -
| este imposibil de a face leturgiă,; Pauli îi respunse: „Al droptate fra
„le, şi renunțiă la proiectulii seii, |
“ Împăratulii Nicolae chiar în momentulii cândii il apuca, fetişismulit
proprică sale persone în puntulii cclii mai culminantii, totii nu se considei a ca
capi ali besericii:; uneori însă în adevării, îi venea să lcureze totii că.
„cumii îm îi fosții elii capul besericii, e o
 x .

terpreta.. (a tâlcui) domele.0 ati: consiliurile;eucumeniice; șiupute=

vea; de:a: administră. Deserica,; în. religiunea,; Orientului ; estea:deită
patriarchilori;î-c Mi;ise,, representă ză În ; Rusia, de.i, șinodă,; «„Subt

RY
puterea. căruia: heserica: se, aflănadlministrată;: după; sordinea „sacră
ceaimai: ânaltă;; ainepiseopatului.: (În velisiunea ortodocsăui orientală -

RA
sunț:trei grade: de;;ordine;:sacre:. dieconia. ipreoția,:, episcopatulit,
şi::ordinea,: «această, din urmă: se: împarte, n, patru; categorii: sepisE

LIB
“copii, :archiepiscopii,;metropoliţii și: patriarchi:). --Decândii::sa nr
trodusii : “erestinismulii: în: Ruisia, de la:sanulit 988 încug mitropolitulii -
tutuloi: Ruşiilor: fu, în” eursii de:șpte: seculi, :sub. fraganeuli;: pa:

TY
triarchului, „(subt- patriarehulti )3„de; la: Constantinopale;:“darii de la
3anuarie;: :1589, metropolitulii::Mosevei::și-: „alt. «tutulor Rrisiilâr

I
fu: înălțiatiii. de :pâtriarchuliv Orientului a, demnitatea 6, patriareliii
RS
dându-i-se şi: tote: dieptuiile unui:; patriarchii,; ;; PânăilaPetru
puterea! spirituală, ; d&işi era; subtsprotecţiunea: temporâlăs;a suye:
VE

ranilor, sadesga--încă şi. influențiătăi dei dinșii„și își is:consersiă. însă

0 intoâgă | independențiii: în toti, ce atingea; administraţiunea
NI

interioră, a besericii:: - Nu..numâii sclerulii, ci: încă servii.cei. nume-

roşi: ;fiindii ai: acestei. administraţiuni, se“ aflaii supuși; numai! juriz.
LU

dicţiuner speciale a patrihichulii:, în! tâte procesele. civile «și în:itâte

“proceselă,.criminăle -nepolitice,-:Anticulii: drepti: ali „besercit: pri
„mitive :de--a ;procede;, la: alegerea sprcoţilor şi ra „episcopilor; 5?
RA

ţinutii în..unele păiți în: Rusia „adică. în provinciile + „Carerțineail

odată; de vechia :republită:-a Novgorodului... Acolo: până, În -seco=
NT

spreoţi:
Dali cală: septespreecilea.: poporânii:; Jrocedaii ; 1a;! alegerea
seaiile, respingea: În: acostii
“ lorloră, «și: „capul: diocesului le întăriă,
CE

Peirepiscopil: și: De. abaţii

din: armă; casil:.se făceaii altă alegere.
Rusia, Îl punea-:patriar:
(egumânii) de pe:la--monastiri: din tătă
cliă;; dări: „patriarehulă. so.;alegea Şi-salegerea
/

chulă pe cari voia

toți
„lui sc :făcâa, cu niște , foi-me! solemne:: Jia: moitea: patriarehului
SI

moniastirilor,de.;ân-
metr 'Opolițiă,, ar chiepiscopiiș:; “episcopii: egumeni)
IA

în adunare_ la
tâia clasă (stavropigialuiy monastir i) Se întrancaii
fiă care numele candi-
Moscva, alegeaii tici. candidați și inscria,
U

0 ipunea- înj alta

daţilor „în: câte :0 bucăţică: de: chărtiă,i pe :care:
BC

După: ce “se: făte:

Şi ulii catedralei: “Adormirea, maicii: Domnulului:
adoihistratorulit, (ad, în
0: “Ietuigiă soleiiă, antăiulit mctr opolitiii bucăţi
ună din,, cele. trei.
6; int), atrigrehiei, “lua, după, jnteiplate!
"pati
46, chărtiă, şi, cine se; alla acolo: înscris rar proclematii.
achite ali, tutulor Rusiilor. ciinii ti. ei ii
“ali uisprejeealea șși cclii din ur:
După mortea lui Ari,
 . mă; patriarchii“alii Rusiei, răposatii
in:1699, Petru 1 puse':ună |
administratorii: peste: patriarchiă, și lăsă:
demnitatea “de; patriarehiă .
4

„ vacantă duoădecă şi duoi de ani. ': În” momentulii “cândit era'să înc

RY
chieie pacea: cu Sveţia, fiindii liberi de grijile :esteriore.
întărită” în” întru, clii-se decise de-a şi: fiindă
desfi
25: lanuariii: 1791 înfiinţiă în locu-i: inţia” patriarehatuli ;..: şi--la

RA
briiinamovibili şi de. membrii. tempor uni simodii compusii ide'mem-
ală. Cei trei: membrii: inâ-
movibili::îă “drepti. sunt: “metropolitu

LIB
li. "Petresburgului, - alui .-Kie:
vului 'și-alii: Mosevei (1);'sunt memb
rii: numiţi : pe “viâţiă, ce în
„Rusia. va:să dică. că sunt atâta, câtii
„ lăsa: să; funcţioneze; :în “fine: sunt va. plăc6 guvernului de''azi .

ITY
„ memerii. "numiţi: pe':uniă: anii, -
"O. administraţiune compusă astfeli,
nu are în: sine câtii:de. pucinii
elementii : de independenţiă, “și nu
pto :pune! :obstacole:: la: ::voin-
„ţia. guvernului. Darii: Petru 'I :nu se mulț
“16ngă sinodi unii funcționarii: RS
iumi cu atât: -pusşe pe
laicii,: amovibilii și..revocabilă : după
voia, guvernul
VE
ui; cumii-suntii. toți demnitarii rus
„tra-semnătu esci,.și fără con-
: căru
ra ia nică o măsură luati de: sinodii, nici 0 '0pi-
niune. emisă de::dinsilii. mano mici
NI

valore, - nică: efoctă. . Averile.

clerului; :car€: de: la::1'708 se: dase
ră,..în - îngrijirea. unei. :adminis-
LU

trăţiuni: “speciale compusă: de funcţion i

ari laici, în' 1762 “se con:
fiscară:-de "Petru III: „Această, măsu
ră! fă “una “din. causele - răpe= .
dei și: lesnei căderi a, lui Petru UI; fiind
RA

ati parte 'în :contra, lui şi în. favâ ii: că totii: elerulii:
a lu
rea Caterinei împărătesei. ' Prin
cipesa aceasta; suindu-se. pe iron =
ii, se grăbi: de-a, „restitui cler
NT

lui: t6te averile: lui ; -. darii.. după u-

-duoi ani, adică:în 4 764,. prin
dări: de.
:sume „insemnate: de bani „ea .
arehiepiscopi: şi! episcopi. vusesei pe . căștigă pe: cei mai: mulţi
CE

cari sii făcu “să: o:.râge':prin=

to .petiţiune' ca. să-i. scutâscă,
de, grijile: -meschine de a, adminis-
tra bunurile temporale. „Această,
/

petiţitine În priimită: de: Căte:

Tina cu: titula "de: voinţiă. unanimă a; clerului,
SI

re :avea''peste :și. bunurile lui, ca.

ducă, milisne de servi (aprope
1,100,000. servi nu:
IA

Sta

e ze e
, 4 = (1) Caută a înțelege aici:
U

inamoviiliiîn modul. rusescaă.

E omnia. împăratului Nicolae -Subt
BC

emisii niște. opiniuni ce nu Em. : Sa metropolituli. Moscvei. fiindii

că.a
„ală-că, presenția sa este indi plăcetii. împăratului, | priimi însciințiarea ofici-
spensabilă de a fi în diocesul
tă să nu mai plece de
acolo. Și “fiind că
ii sei, și că 'cau-
„=“ Austoulii prelati'se Văgiă lipsiti sinodulii resida, la:
„„» 40 seanţiele sinodului, în “faptă de: dreptulii ce Petr esburgii,
aveă-de: af...
și în astă Dosițiune a răinasi “câtă: timpii a voit
- împăratulii: să-lii Hnă aș
i, E cc.
DEA IRI EEG
Bă
 mai : bărbaţi), fură: întrunite. definitivii:;cu' a. le;:d
rOnei; o parte dii servii aceştia,! se: împărţiră, ominiilor,;co-
-peila favoriţii; Ca-

RY
terinei. şi pe 'la :personagiele influente .a,:le „Curţi
i „:sale:,.! Gri cele:
„ Tulă avă sună 'bugetii ce-i-li plătea Statulă
(ÎN):
aa Clerulii: rusescii - este. cu totuli: lăsatii: În: ia

RA
voia::guvernului;, nu
numai că nu-i s'a acordati nici :0: independenţiă ,:
ci:încă; delictele
„facute de membrii sei 'suntii pedepsite. arbitraricesce;; er

LIB
;Prelaţii: cei mai: mari suntii espuși:. de a: se; ved6;
de mâna sfărâmaţi
de. ,
fierii a -despotismului. ; Suntii ca la «treigeci:: de ani
decândii părintele Ireneii, archiepiscopulă de la, Irkutsk;

TY
intrândiă în
discuțiune cu Lavinski, guvernatorulii: generali ali Siberiei: ori-
entale, se. trămiseră de :la Petresbuigii”:ună colonelii

I
':ajutanții
„alii împăratului:a; numed. G.:. şi ună colo
a nume d.:B...., casă, împace pe: capulă '-pute
RS:de .gen
ne darmleriă
: spiri
rei tuale cu
capulii : puterei temporale din- Siberia “orientală..:. ' Negoţiaţiunea-n
VE

ţinu“ multi; : ajutantulii împăratului prinse:;pe,! archiepisc

u
opii, îl
încuiă cu chiaia înta?o trăsură: în'.care :aveaii:'locii patru
NI

persâiie
şi îli. dete: în s6ma: colone
:de lu
. genda
lu rmeri
iă, .care-lii .conduse
asttelii ,:- trecundii.. cinci 'miii :de'. verste la
LU

0:nă mastire -ar;pro:

vincici:;- de. Vologda, unde; fu: relegatii pentru : câtii. va :mai
trăi. :Vede 'ori cine că: dacă: :âmpă&ratulii:: Nicolae:-a:i consimțiti
RA

i
de a;.-recunâsee pe - domnulii “nostru .:.J esu-Cristu : de':; singurulii
i a af eh ta be
NT

„ai pa .. )
! ga
„a (Era în Rusia nişte. monastiri : forte. ayute;:: a „Trinității. : fure
dată de :sântulii Sergie, șcideci și patru de versete ; „departe de Mosc:
CE

va, poseda peste o sut

de ămii de Servi: bărbaţi. P
„0 În, 4764 din totă” clerulii celi înăltii, nuimai o''siigzărăa
voce' se "audi
în contra confiscațiunei bunurilor ' eclesiastice, numaialui! Arsenie Ma
/

tseievici, meţropolitulii Rostovului și ali Iaroslavului, „care: era: dotați: cu

SI

O.energiă neclintită. Colegii sei, cărora, el le: împuta că sai „lăsaţi a

Se corupe, îi făcură procesul în sinoduli, pliniă, . îl condamnară să fiă
IA

degradată din deminitățile sale eclesiastice , ca unulit ce: este rebeli în

contra, : puterei suverane, și: îl trămiseră, ca, simplu * călugării > în esilii |.“ de
U

perpetuit fhtr'o- monastire depărt: ată...Fiindă .că:.și “de acolo - el continuă

de a. protesta, -în::cele din. urmă i.Se “luă .titula, do : călugări, ; fu : es
BC

clusii din -ordinile: besericesci, fu „declarati, de Mmir6nă ; subt numele

de . Andreiii -Vral (adică, fleoncănitorulii)
:şi „încuiatii în fortereții |
Revalului” în Estionia, înt”o- casemată, frigu r6să, şi umedă, unde pe:
tiecu aprâpe' cincisprelece ani, pănă muri. Pe, fer6stra: închisorii sale |
totii-de-una:'
se” afla unii scăluşiii de feri, spre a î-lii pune” în gută
"Cândii “ar cuteza de a mai continua -să protesteze; : Ecă „liberalismulii
Ş
Cuterinei II, ei . . epoci becar
i: ia
-
 — 206 — -

„capiiială! Besericii a lucrati

sin inodulii: de as; făce, :să,seu credă
că! vicariatulii! isse cuvenea, lui: însușite: iri ia oii e ri

RY
99. Prelaţii srusâsevse! află, 'subt;: dependenţa :cea mai; tomplectă
“a guvernului. Aflându+sâ' în -posițiunâa;-de aimuiceuteza “să: facă
nimici: fără: pernrisiunea: guvernului, fiindă- sespuşi::;de;: ais6) vede

RA
'esilaţi: şi închiși, lă/iceai mai::mică ivoinţiă/slabă „de independenţi;
cea mai mare: partec:dintainşii at adoptată; ea, liniă: > de sconduită

LIB
ideia; sai: ăta: supunerea: cea::mai: plecată icătrăi;guvernii: şicătră a-
igenţir lui idarii Își : :r&sbună” pentru: aceaşta.pe deplinii::pe;:clerulii
ce ise:aflăi inzidiocesele lori, coblegândulă , ca: la. Orice: jocasiune

ITY
sii aibe :cătiă, dinşii !nu:respectulii:: unui: fiii :Cătră -tată-seil:,2 ci
ali sclavilorrcătră domniilor: atotpotenţi. + Seriositatea, mindră

cu RS
şi:miidriazinsolentă;:.cu: care. se .portă, prelați: cătră,;: clerii:;: mâi
'sâniă:cătrăeoli: de:la:sţeră:; nu:: sei: pote: spune ii căcăs:revol=
teză sufletulit:»* “Lipsa independenţi născe.! multe.vițiuri; . de : ăceea
VE
| Drelaţil» "fiindii soblegaţi“ dâ::a,. liniguși pe::cei' puternici: ai: statulăi
“şi-de-a se: târî: înaintea; loră;rse::coiisoleză cir 'venalitatea :pe.i::ca:
NI

„re: ora. icaunii „ajutoriă ! (ali: acestei:xieţi':private. îudlucitoriii la

LU

plesurile “abrei: lorii proprii: Sunti iişte:prelaţi rasucărrora - axi-

'ditatei:a, ajunsi să-i fă pioverbială; i şi:esacţiunile,lorii facii scazidalii
chiarii: în: Rusia: Avemii': să :înceinnămii niște: fapte: cuiidse ăsu-
RA

pra': acestui: lucvin iîn:- memoriele :n6stre;:;:Burocratia care. se:; viră,

petutindini în Rusia, s'a făcutii deplină posescre_a consistoriilor
NT

„ diocesiane (oparchialui ya consistorii), unde se află concentrată ad-

ininistraţiiuiea gioceselor:" t “Acolo: ţăte“-se: veudii și se” “cumpără,
CE

urmândii fiunosului” "nodelii, ali “adhinistra țiunici + rusesei. „Visitaţi-

„unile, .ce,.facii., episcopii. BEN. "diocescie, lori, “ânsociţi de. suita, lori,
pentru » Dietulii cleriii de. :jOsi..: “adesea, se: : prefacii, în. „adevărate
/

razzias, Gafur i a ut ras) îi ie piu tat utila tatii i ta

SI

Posiţiunea! - clerului. de jos + este : forta „penibilă; ia: icelui

IA

de po, da Oraşie “este forte. puciiă tolerabilă, dări a; celui de: la” 62
Tă: este “torte; urită,,, „Acesta, fiind. cayatii “Bindii. depâi tăti “de
U

totă;, sorgintea. intelectuală, fiindă, adesea tratatit de prorictarii.: vez

cini "cu „unii: “adovăratii: despieţiii nedemnii, „esistenţia,: lui: este nu
BC

mai'0 lungă, “urinare de Suferinţie, * i Până îns qilele: nâstre;; “preoţii

de la ţeră a “citată, să-și. 'cultiveze" ei înșiă locurile ; “lori”: scai să
“piimescă,., 9. "pensiuzle -, de: “la” enoriaşi] dortiș! “dai de. "aecă: ani
încuă, „Se, nitroduse, cu, încețulti în diterse” “pioviniăi, obiceiulii, „de
a;--se. „plăti: preoţii -de. jă, statii. „ Aveastă măsură veste, -escelentă, în
principii; darit cita destinată peutru leala lorii este di neajunsii
 — 907 —
și” ni pâte trage: perpr icoţii: de: ăn eri de Shi + iaspia dependenţă
„ enoriașilor lori pala itemiant trio stuitalia pdeaț ron
„Bit Clerul de':josi, “fiindă” supusi: la, caprigiilec epistovilor; făz

RY
să titi 5orrăâstr icţiune -seaii :reservăs fără săi aibe; nici! o: garanțiă;
6stertrâtâtiiii de dinşii; iprocumii::am:: spusă, că: unii adevărații. sclavii;

RA
int biti preotii 'care:adesea; 'se întâmplă ::să;: aibe 0: familiă „egrea;:şi
al! căniiia! iniclocii de:aitrăi: stăţin” micile: 'saleri-venitură,-.la cea mai

LIB
iicăi recâpriciă « ia: *episcopuliir:seti, Sevede: :espusii, de a-și:perde;păl;
nea: și “deta'tajtinge: să rîndeplinescă, umila- "funcţiune; de:isubt-dia-
cânii;: dacă ai:Dinevoi' ali “lăsa i înrposiţiunea, aceasta! episcopulii

TY
giceâtu vă E binovoi: său “lase:i: întrănsașsz iîn finejiestey espusi:de |
asȘI “vede fainilia redusă "îi: 'staieiider-cerțitorii. t-uFiindii fără, r6

I
zămiă, fără, i miidlil6e&; 'clii: este:" nevoiti ia; se: prosterne;
RS
ta smurândii,
inaite “cajululi: seil:! iatotpoteite;ii işi: de :a:ssărttanmâna aceluia;
„câre- Ii tratează”: icu:“mîndrial: cea: mai: desprețiuitâre; ii pote defăl-,
VE

ma: Cihcvă pe: ști: nefericiţi: 21 uster (drepti; este dlealit de; a de |
fate! îiputări, 'de-: ai » ultiagia: 2ouNutecii caută: sa -ta plânge ŞI-A Tu-
NI

găipe: “Duwintgeii: să lumineze! pe: Suvernulii; rusescii:;; care nu;în=

țelogecăi desconsideraţiunea: în: careva afindatii;:clerulisicade pe
LU

rOligiună:! iși face să“s&udue: colânel€ celei: maitariapeirearerstă! orz, |

dilica, "sociali n Detaliuri ai cele“imaiii curidsei. asupra; acestuizsubi-
RA

ectii seiia' Fă înta? 0: 'făscioră (brochure)rus6scăe anonimă i scrisă

de: “unii! litinatii: și? onorabil: membrusaliă-+ cleraluiauseseil;si şi ti-
NT

păzită: lacEijsca: (e Ne::păre :forte irăii: căi "a, fostii, tradusă; as

coastă; făscidră,” în: îraiicesestes:i căci::6anar. fificuţii, “peuigouvernulă
riisescii Să” riișisti” ni: oehil Muropet ii de» neţlemna stare,
CE

Biuoi ŞI: ai projidi sale stcurităţi, na suite 9! sai: 25 i |

/

i: Una din causele cuier Eris aflăinteă, episcopi “siuințre: cle=:

SI

Full din 'diocesele: "lorii:i:este că preoţii şi: diaconii.:adică clerul

hirânii” (seculăsiă), scâre se:itiinesce rusesce: cler. ul; dlbit.(Beloie:-„duta
IA

lovenstăo) :caută, să, fii. inisuraţi,: 'pe::cândi: episcopiă: se: faci;numai

dinti:e călare dial clerulit?regulatii; :cară se! ntimeste- rusescei-cle:,
U

riclăt iegiui dc idle: iduhoucnstv0) ji închinată 'celibatului.: Uniienie

BC

scoti” cate Ia, * fosti: insurată ilnitei: (derta se: călugări, mai, dese,
„E unt aie, > ate Pe ze
Ii Di ah; > iti tz Ba. izigeee î ibiies aea. Tiraie torii
7 . . N “
af... i i
de-i

“= ORCI SI OZ O ia î zi eeezuii
(DI iscir cite: eintitiilată
ceai,
Deserippiunăati “clerului: de. (a: fă
3
&:

(0jitscinie:! “Solsculio”! dihoveiisitd); ? şi: Este! pubticată ide asi Tre

librerti-edit oii” Pâris calcă“: Richelicu, 67, î. umeri ia di e
 -+

— 208—
Orh.:nu:pote nică-:a înţelege; nici: a;.;preţiui „nevoile.şi cele ce; se
cerii pentru esistenţia preotului însuratii, a le acelui -preotii::care
„are 'o:familiăi. grea, Şi, încă, inii preotă:: dacă. nu :r6măne -văduvii,

RY
dacă nu-și» lasă” preoţia mirână să, se facă călugării,: neputendii aspira,
„la episcopatii; :episcopuliă, „atotpotentele seii capii, ;îli priivesce ca-pe:

RA
o fiinţiă -d6 o natură; inferi6ră
şi îlii: tratEză, cu:mîndrie și „cu despreţiii;
„îti În Deserică:::primitivă,;
.: 6piscopii.. se. făceaii : fără, ; distineţiune
“dintre:-călugări :seaii 'dintre preoţii însuraţi, și adesea

LIB
s'aii.. vădiuții:
„episcopi intraţi” (engag6s); în':legăturile,. căsătoriei. Pentru. ce: dară.
în Risiaisă fiă opriţi preoţii însuraţi. de'a ajunge la demnitatea. „Episco-

ITY
pâlă ?5Dreptulii::de ai se face: episcopi :numai;. din: călugări este
cu! atătii mai. fără. temeiii,: cu. cătiir- unii episcopi se::află, de .nece-.
- se: Şi) ineapăratii: “în: contacti: cu interesele. temporale... (lumesci): a,
RS
le: limei aceştia, 'de:icare 'călugăruli . a „făcutii; solemna, -promisiune:
că ::se6: lapădă, şi: 'că':se va;considera, de aci, înainte ca. . mortii.
în-.
VE
tre ceivvii,:de“6re ce :unii: preotii mirânii din. beserica orientală,
„mi“ face “nici: dei-cumii::acâastă „promisiune; elii
. este oblegatii: ase.
NI

însura; :are: dreptuliii de'a câștiga, Şi de: a -posede bunuri tempora-

le: *Ridicăndă:“călugărilor posibilitatea. de.:a, ajunge la. episcopatiă,
LU

_atfiunit: midilocii: neapăratii de; a:micşiora, fârte multii numărulii;

„ călugăzilor* a.acestei:: clase» leneşie,, i depravate și: care, după. bu=:
RA

rociatiă,!: este :cea:: mai:vătămătâre : din; căte: esistă;în: Rusia. .-...

“ii :Dupăspărerea nâstră, asemenea, ar fi bine, de a: reveni! la-prinz.
cipiele : Besericii: primitive, şi :dea :nu mai impune... preoților :din
NT

cultulă! orienţală ortodăesti oblegaţiuneaca negreșşitii să .se .căsător6-,

„„ „scă2 Pentru. cessă, nu: 16; fiă : permisă să rămână neînșuraţi, . dacă
CE

pote Să :lesivină: aşiă::mai: bine. ? + i

Una din causeie principale : pentru .ce. clerulii, rusescii..este
mai: infâriorii în morală, 'dacâtii.. elerulii . celorlalte,.culţuri. „creşti-
/

iei este organisățiuneă: defectudză 'a; seminarelor „în care studiele

SI

ni suntăcomplecte;: :nu:: sunt;: de : ajunsi, sunt “dirigiate: după :0

IA

sistemă;i câtii :se :pâta; de: înapoiată.::: Cauţă :să se desfiinţieze.şemi-

nareleşi' să: se instituiască. cursuri; de.teologiă la: universităţi şi la,
U

gimnăsie, acoidăndii ai toți! acei :călugări seaii preoţi. carii ar-av6

BC

0+ diplomă; aniversitară, :drâptde

ulii:
a..putâ: ajunge la episcopatii,
. dreptii reservatiă astădi numai scolarilor din academiile eclesiastice. -
"Guvernul rusescii ar căuta: să” cugete cu: seriositate 'de- a:
înălţia; posiţiunăa.. socia
a: lă,
clerului ortodocşii, atătii -pentru inte- .
„resulii adevărații. aliiireligiunei ortod, ocse
orientale,: cătiiși pen-.
“tru ali sei propriii. Darii.uu păte: cineya a ajunge aci firăa
 i 209. —
restitui “acestui: clârii? o: independenţi; care, iliri azi Dorniite de.
a se amesteca îii afacerile: politice; “Să-i: pr ocure”! “midiloculii de:'a
administra; Beseiica oitodocsă : întrunit” modii cuviințiosii: şi demni,

RY
cârer Să- Jizrfăcă sa, „fi respectabilă: „pei acestii. cleriă caței astă
este înregimentatii ca unii batalionă și adesea .tratâtii: milităvosce.

RA
Lăsândii! elerulii::într?o “posiţiune i;unititâre,. este ide: a..voi să-lii
cufunde: în: descobsideraţiuneai sa;;:- care. neapăratii cade “chiar :pe

LIB
„religiune:::-: Descoiisiderăndu-se..: xeligiunea ; se: demorâlisâză: mai.
"unea:-Şi:„demoralisăndu-se națiunea, se: sapă: “basele: ordinei sociale,
Să cugete; bine guvernulii: vusesuit:la:aceastaliiei rii ii i

TY
E e a „Noitieredem : “că midiloculi::celă mai: bunii do.a:da. “clerului
o; independenţitio: conipisctă:- -subt : raportulăi: spirituali: ariifi: acela

I
* deva: se;reintuina în, câtă: ea; la :sistera, electivă a-Besericii primi |
tive, adoptând: -set măsurile următâre: ri
RS îi fa ati 0 inut
i SĂ) apiscopii săi se: al6gă:ide. euvernii dapiii oo listă: do tei
VE

candidaţi; ce; -i::0;ta»:daiclerulă:-diocesuluiiicare::să: aibe .voiă:ide:a

aJege;- „per. membrii :seaii: „din: clerul: seculari: (niirenescă) seat
NI

din celii: 'călug sărescii,i: si rii itzi tie Situate bi

9); Afară, de; darea; demisitinei. „de i bună oia lup urit: episcopii
LU

să mu pâtă: fi:ici: Odată scosii:-din; funcțiunile: :saleţi jiici: depărs

tatii: din. diocesulii; seii:-ifără,5 otăzireaui: sinodului:. pronunţată după
RA

„0 judecată făcută, în seanţiă sdlemnăz: aa citi îns si aid

ntz.3) Sinodul să; fiă compusii: de: treitmețropolii: de iali Pe-,
NT

— tresburgului,, ali! Kievului: Şi: ali! Moscyei'72 precumii “este: astăli;

şi încă „de,;:$ş65e: 's6aii șepte: archiepistopi .:seaii: episcopi: aleși-de
colegii. lori; cu. “votulii pe: faciă:.(au: scrutin! public) „i: După: c&:::s6
CE

vorii; alege, aceşti» şese:scail. șepte: prelați Să renunţie” la :dioceşe-

le. lori, să! devină. membrii Sinodului: pei vi6ţiă «i: să, priimiscă:: ti-
/

„tula::şi ionorile:.de;metropoliţi;: să :piiimâscă; :lefi însemnate; “spre

SI

a pută să-şi susțină, cu cuviințiă rangulii lori. . .. pile

4). Singura grijă a procurorului de la sinodii să, fii de a
IA

Yeghia să nu-:se amestece clerulii în afacerile politice și tempora-

le ; 6rii la administraţiunea Besericii, seaii în cestiunile relative
U

la puterea, spirituală, procurorulii să, nu se potă amesteca.

BC

5) La fiă care şâse”ani, să: se -întrunescă la Moscva unii

concilii (sobor) generalii alii “tutulor Rusiilor, compusii de toți
metropoliţii, archiepiscopii Şi episcopii, de abaţii (iguumeni) mona-
“stirilor celorii mai. principale şi de unii 6re care numării de
ră.
preoți aleşi de clerulii de prin oraşie. şi de la țeră Sinodulii să
dea s6ma , conriliului de administraiunea sa. -
4
 = 310 —=
1 :6):Să se desfiinţieze seminare
și.le
să; se“ instituiască, cursuri
«de teolog
la universi
iă tăți şi -la gimnasie+;
, NL
„prnis7): Să.se: declare de. apți (destoinici). de a A înălţiaţi
la: epi-

RY
scopatii „toți eclesiasticii călugări! sati - preoță, : carii ar::av6 o-di-
plomă universitară. i. ti ..
a
d
a i

n; i Va să. dică (se înțelege) :că, cautăsă se .practie

RA
: libertate
ea,
conscienţiei. :cea mai “largă,..și-: conscienţia să s6 facă ună sanctua
:
„rit inaccesibil. de -ori ce putere: omenâscă, -unii sanctuariii:ra,

LIB
.că=
zia chiaiă, -o.:are:: nuniai . Dumnedeii,: care “este; singurulii judicătorii
“ală el, . Persecuţ-şi iunimăsurile
le : de: rig6re. nică o: dată -n'aii în-.
torsii “la credințiă, pe: nimini, şi: totii-de-una ele aul avută:

ITY
de re-
sultată :neapăratii rescularea: acelei credinţie „în: contra căria, 'se e-
sercitaii, totii- de-un; ele. aii-.datii aceştia, o: putere și-o viâţiă nouă.
„Fiindii cu anima
me Besericei ortodocse orientale, -alii..âdevăratei Beserici'a
lui Ie-
şi cu convicțiunea devotatii! ali: săntei nostre mu
RS
VE
su-Christu, ana. fi: cregiută că-i. adresămii- injuria cea mai crudă,
că-i
facemii: ultragiuilii celii:mai. săngeratii, : dacă ne -.puteani presupu
ne
unii minutii măcară că. pentru menţinerea și prosperitatea: sa.. ea
NI

“pote :să:albe navotă . de: gredatmi,. ds temniceri: şi:.de carnefici! Ea,

LU

„are: nevoiă numai de :protecţiunea'. divină, şi de ..libertatea,i: civi=

„1ă:de acea;libertatu :a':căria, sorginte “sacră.şi a:căria:espresiune . |
“din cele mai sublime este evangelia. : iii pri
RA

e sua
„i Noi suplicăm guvernul --“rusescă; de; âavă în:-fine:0'aten-:
” ţiune.: seri6să „asupra : stării „deplâigibile i-a, clerului; : asupra: acelei
NT

„Stări despire : care responsabilitatea, înaintea. tribunalului: celui:

N DEI
> ternii; nu; cade. :(incombe) :; pe. acestii “clerii;, ci: chiarii. pe: guvernii;:
CE

. Buplicăin :;guvernulii de' 4 . seâte. 'clerulii:-rusesciii- din penibila

: și
„umila; situățiuneîn :cate Pa 'Tedusii,și de'ia-lii aşedia: într”0 :posi-
țiune cuviinți6să, întro --po sițiuine :demnă,, de :servitoriii lui: -Dumne=
/

se : Sea
SI

(leii,
pe pare . pie
„: ul iategată 2 ca ie zi ia 2 e sp ae
- Tecetei | Pa :
3 “3 ” 13 “pi a: sa Pe ii
.
o
IA

. . ii . Fr
e . ” . . „. y
ve .
: ș
' : pi tii a a
. E: i 7 A Ia
. „o
,
îi i
ii pe Y Ă d e ; . a. „Y pr.
RIL ai a
: îi fi i
U

sir o 2 î
_ [N | e Aeoai
.
ape
DR: u
RI ad „E .- ţ .. ia
BC

HEIî m
SAAR IS
g !.. . .
+ ni E,
îi „Ă i Lg „o...
i ! [e i A: 3
; ÎN tren,
- iotai
| 4 Lip a ?
. ; ) „a
î a 2 „i e
... PE ” ..
. L :
Ă Pi - . „. * o.
E £
.
LE i di) Pee
. ea ogor
«a
peer,
.
„a
» . . . IEI - VI
s.f .. cette
4 ii tcae A i
„re
a E DE
Y t
ode io
| d
, IE ;
; IE j A teii taeţi aid
ț
 RY
RA
LIB
E III

TY
- îs ai > . 4
i _
, |. „ ,
See . N
« Ă . .
AIR i! Li: ai it ii ,
ID . Ti pa ai -. ti .
poti aa

- Guvemulii rusesc, în fapta: libertăţi de consciențit; Drocăde:

I
RS
pr ccumii-! Hicrăză în “genere în -tâte ramurile” administraţiunii,
cu
fă-:
ar-"
„ră șir (en bonds) și după, capriciă, şi/'în cele: din armă,
înseri=!
bitrarulie celi mai absolutii. Liber: tatea conşcienţiei 'se află: -darii
VE

să, “în “legi, şi chiari în: legile fundamentale a, le imperiului,

din tote: acele: legi : fundamentale“: numai: una este: de observătii:
NI

totii: ce
aceea : care": conferă: (dă): împăratului + dreptuli “de a. face: con- -
LU

lii 'rusescă: în locii, de'a adopta liberta tea

îr-:place. Guvernu
ă, așiă.: pre Şi
„„scienţiei“ -de*maesimă,: politică şi de: reguli ds: conduit
tii civilisatii ŞI:
cumii caută, - să: facă : totii guvernul “celt adov&ra
RA

,' o acordeză; :
cuntormii” eti 1ievoile 'epocei, ia: “dintiinsa- ce voiesce
sa plăcă-
înDee la unii, o refusă la alţii urmândii după: 'bâna,
NT

o: liber-
Așiă luterani; musulmanii şi 'păgânilise bucură de
esercită în 'li-
tal de. conscienţiă. întregă; catolicii romani, de'şi îşi.
persccuţiuii;.
CE

bertate cultulii lorii, adesea se 'vădă nevoiţi suferi

e: de cultă, se vădi'! privâţi de.
isvaeliţil; "eCU -0' complectă libertat forte
civic e! care" însă “sunt
„cea mai mare parte a" drepturilor
/

i: “misesci, “chiarii și” Dă»

pucine: și câre* sunt acordate: la, toţi - supuși
SI

a le: este! opriti!Ți-:

„pânilor; în: fine, sectarii Besericii orientale; 'căror
aţi dă 'a-lă 'prăce:
berulii eserciţiii ali cultului 16, se: vădii obleg
IA

În realitate, liber-
tica pe”subt” ăscunsii ;- “cimpărându- ŞI. poliţia.
, “venalităţii: “burocrati-
U

„tatea coiișeienţiei: in''Rusia,: 'esistă subt manta cu

unei : "păzzius administrâtivă, care trece:
BC

ce,: păiiăii în “inomentulii

rea, lui nefericijcă
viii urăganil (vijeliă mâre): :semănâuidi în trece Crăși işi ia drep2
tateai
“Şi ruina, ŞI. “după ce treţe: uragânulă venali
otord ine “de 'lacruri urițiţsă
„urile, sale'! ordinare. : "Aceasta; “este
principe” “onesti ca; înii-
nedeinnă; de“ o. ţeră mare, 'nedâinnă, “de unii constituie” dreptul |
i.
rail” “Asii LL Liber tătea. “conscieaţie
 Es 217 —
celii mai sacru alii omului dreptulu
i celii mai inalienabilt (ncîne
“străinatii); căci uumai Dumnedeii
pOte săsi câră darea de sâmă,
__NuYomii vorbi nici-de- cumii aici
de domnia împăratului Ni-
colae, de intolerenţia, de crugimil

de Du muia acestuia va vorbi acumii
Di numai de timpulii presentii.
RY
e şi de jumătate-nebunia, lui: |
istoria ; noi însă voniii vor-
Doalismulii: „care esistă în guver-

RA
nulii rusescii de cinci ani de domniă
a noului monarcii, această, lup-
tă permanentă, între intențiunil& 'esc
elente a le suveranului şi în-

LIB
tre scârbosele „tendenţie „ale buroerat
iei- Și a le camarilei, se repro-
ducii în cestiuneă, libertăţi de: consticn
țiii ta şi în” celelalte. Îm-.
păratulii voiesce binele, prin urmare
voiesce reformele, care numai

ITY
ele potii scâte pe Rusia din nămolulă
în care se împute; buro-
cratia, Şi camarila Ausă
i vor ii :cu ori, „ce ipreţiiis Şă:+:0, țină;
nămolă;;;ccare: pentru. „dinşii, face «câtă întmacestit
ceasstarest eo, luptă. :de morte, în.icare
„umia «(lefinitiviă ::Dănă:nuy oVarsfii
RS
;şi „o. „adevărată. Calitorniă: „A-
impăratulă:, DUf va, put -tri-
rima, camarila; nu. vă dobori, buro
VE
_craţia, ŞI: nusva,șînțroducgs, în Rusia unii :regimii. “D0ă; =
„ Dasatii,+ D&opiniunea publică; ss: Dacă, : unii :regimii
împărătulii Mu: Ssării, decide, să
NI

0facă sseaii; dacă; i- ară-lipsi forţiele,

Pentru aceasta, . evenimentele
viitor ului, în, mersuli, lor, pir esistibili
LU

,: VOri;aSfărăma;e ;rogimuliii, ac:

tualii, Şi acestiistver anii escelentii:
care; putea. Şi care pote şi. acumit:a-
se pun eân capulit. evenimentelor !:Spre d,
le ;dirigia,,: Va fi” luaţi
RA

“de. Yalulii circumstanțielor,, Și feri

cită: Yaaşi, atunci dacăzelii, Va
put&: înota pes; deasupra
it Britta n tea af crteppre at
“0 Ca să arătăm; cellei,ee, „potit Să,
NT

SĂ: permită: buroer atia, si Do-

liţia; politică; scare. este : inst “umentul
uj Că + se Chiari,, ințr:oepocă, in
Care:: guver nulii “ZiISescii,e “juereeză,.. |
CE

la, > emancipaţiunea;, servilor Și

în, care: diurnalelea, europene suntii..
pline. de „laude „adresate; Iaaten-
denţiele. liberale: ale... împăratulu;,. Să,
cităms, 0 fanță oînțâmplată. în
1958, ;îni;provineia,V, vitebsik,, „în
/

Duşiai. Albă Luium naraţiunea,

acestei. faptezdin -ntunăr ulii, dela, 15
SI

Februariii..1 960, alu :diurna:

lului.: :rusescil;, Olopotulă Ce:-s
4 e. „publică în.Isondra, *
IA

«sii Îns«Drovincia Vitebsk. şeran ; ierta

iă, satului, Dziepnovi(s iirr oi
3 Carii
sunt. ai. dezlui.: :Antoniii, „Gorzale, „Prof
esăndii:..odinioni ăi religiunea.. :Br6-
U

Că- uniţi, caii: „imbrăeişia ţiiîn, seco

lulă ali optsnredecelea,; religiu>
BC

nea: catolici i,TONA 3 În. s348iabeserica, «safului

cutăr, de guveini, înțaii o; nbescricăca-reli lori. în. prefăe-
ni. îi sideclară,,
siun ei orien tale, işi” „DE: ţera-
“de „ortodocsi. -a Locuitorii.„atunci,
gă: la. hegeriă. şatului vecini Şiedlow, ÂnGenuLă,., Să mâr-
darii. „AGea,- Deserică se, închise
“udată, din. ordinea guvernului. şi pe: preotulii
dominicani Petrule; |
 = 213 —
tsersli Ali alungii- din: “partea “loculut:; Gtorernulii trămise,, Ia Dzi-
ernovits | unii, „preotii, ortodocsi , care; pentru : unii. „tributii: imce-i
plăteaii țeraniă infor mape ar cniepiscopulti dela; Polotsk și dela Vi

RY
„tebşk „că „enoriașii sei: îndeplineati cu, 'eşactitudine datoriile loriă, Te-
ligidșe, pe ui ind din „contra '€ă, nică; că, „puneaii,- piţiorulă în, ese

RA
Tică,;: Gri, cerimoniile. cununiei 'şi.a,. Je; :bapțezului: 'puneaii ., de. „le. Ce- -
Jepraii în, sceretii „preoţii , catolică romani, carii, subt: ;; vălul, A IMiS="
terului,, îndeplineaă. din. căndi..în căndii, înturmarea, provinciilor, Pc:

LIB
cidentale cătră, catolicismii,., eri iati acea gatit
a, „În 1857, ;audindi, soibidui -se,, desprei bunătatea, noului. su
veranii şi; despre. generosele. sale, «tendenţie,, “ţeranii ; din „Dzierno- |

TY
yits: îi .adresară,: 0. „petiţiuue. :prin, „care. cereaii „permisiunea;; de: â.
profesa, : în publică: cultuli „catolicii zomanii;;:;Petiţiunea,. această

I
RS
trămițindupii--se înapoi. prin, comisiunea,; Suplicelor, .ei.mai, adresa-
a Tă, şi, altele, împăratului: Si. d- lui. „ministru . din: întru; Ministrulii
VE
ordină cuvernatorului. dle la Vitebsk. de. a,regula afacerea, aceasta, "Gu-
vernatorulă. după . Ge, &. luatii : vorbă. “despre, aceasta, „cu, arhiepisco-:
puli.,. „trămise las Dziernoyits pe; „eolonelulii gendarmeriei din pro-
NI

vinciă, şi pe. unulii, din, consiliarii. „regenţiei provinciale; “da, „carii, -

LU

ŞI. arcChiepiseopulii,, adăogii,mai. inulți, preoţi.-Mișiunea,; aceasta, Xenj. |

da. 1

la. „Dziernovits „ȘI.

, fiind. susținută, (espoliţia locală ipuocese, intr 0,
cercâtare,, insocită, de, lovituri de ghionturi. și..de .băţăi.:cu. bastonulii
RA

seaii „cu, nuiele.. „ Ajutorulit, chirargiani; „alii spitalului ; din, 'satii, a

“nume. Vihenti mărturisind, că elii: a fostă autorulii.. : petiţiunilor, a
NT

dreșațe. la; “împăratulii,; primi unii; ghiontii atătii, de..tare încâții, îi e

sări. unii: dinte din,gură şi. fu; „bătută, astfelă ; “încâti: mu; mai. putu |
CE

âibla, multe dle. omeea „acestuia: fiind. însărcinată, se, -Suz,

puse; la, „Unii: „interogatorii, aşiă; de; aspru. încâtăi, Jăpădă, copilulii,
0, altă, femei, din, Soții id pi, însărcinaţi,sirCM ce : suferi
/
SI

-. .t ..
IA

di da ..id

î a

„zii aceştia, “colonelulii N e sd pe “feranii capi “de hat

U

milii și le. spuse că:, Tsarulii voiste” să vă” “faceţi” negreşitil” or”
BC

mtOdoeşi ;. fară. voi. de.ce:sunteţi, ațătii; dei. obstinaţi, pentru: „aceasta :

eranii „„răspuuseră:: ip “NOL; suntems.stipuși ; “oredinţioşi-; ai: Împtzi .
„rătului; dăm ori ce; împoitii niSe.:cere; “luăm parte a:: conScrip-
a „ține; Și lă uievoiă: „le: dm “dă şi: stnizele „pentru: îmiăratulii;! 'dari
>, voim” „Să “vămânein - “Credinţioşi „xeligiunca* Pier, | ea |
2 tii, i Atunci, „Voi, sunteți, nişte ,el i „Striză „coloniclulii” de
 oendarmeriă;
» mu voiţi” să vă “supuneţi farului: Daţi- mi acumii e
A câpii "acestei rebeliuni, de unde :nu, veţi” merge "toți: în Siberiu
ŞI hu: vă eţi: vede : nici femeele, nici "copil! -“Țeranii” r&spun-:

RY
„seră 5Noi toți suntem capii 'rebeliunei, toți suntein:eatolici, “toţi
;N Suntei găâta”: a':merge în” “Siberia și 'chiari să murim, dart: mui

RA
„e schimbi “veliviunea, ş Colonelulit strigă:. Dart oi aţi fostă

LIB
;7: 1056 Osea și 'moi: că am fostila: besericii „văspuinserii: seat
» ranii, fiindii că am fostii încungiurați de : trupe; am fost îni-
» pinși cutii beserică, ni S'aînfiptii baionetele soldăţiesci îii șiăle; Gri

ITY
„carii din : noi" Vaii agățiati de: pârtă ca să nu intreîn întru a Dri-
îi imită” “lovituri. cu "baionetele 'a le cărora semne: le „puteţi ved€ şi
““duiiavostiă, "Câtă pentru cuminecătură,. dacă am intrati în
RS
îpuri soldați ne “biiteaii ;; ine: apucat de peri, şi după ce ne.
VE
ba), “târă să iai facă atențiuniea' ca nici: unulii * din. noi nu e
confesătii şi” că: toţi” dejunaseră im: "de : 'demincţiă,! at
NI

i În ling: lui Iuniii “totii: a anului 1858, se văgiă viindii 4în ps:
“Sinoiar” „Vitebsk 'senătorulii Se. însărcinată”: "de “a inșpecta
LU

provinicia! ăceasta, în -genere, şi dea: aduce în: particulari: “proce=

sili: Dzieiiovitslui la. 0: “soluțiune satisfăcător: (1). :- Acesta; poiti
RA

„pe d. “Liopatsinșki, mareşialulii nobleţiei diii: judeciulii+ uride” safă-

cutii această, orgiă - de despoțismii,. să-lii: însociască:' și să-i: „dea â-
jutori: qi! "Lopatșiinsli avi nobilulii curagiit: de anu priimi, “A-
NT

“ tunci” Sc .' se" duse: la 'Dzieriiovits însocitii de-- Ş6se futicţionari.

Sănbătă la 12 (24). Tuliii: de: “deininâţiă,, "țeraiiii, “fiind” strinși
CE

din'ordine: Şi incuiigiuraţi de frupe,: vădiură că,se infi icişia înaintea lori

Seiiiii în: “costiimii de sânatorii: ! încungiuiratii: de: funcţionari” Tea
„vestiți, în uniformele:'loii.*:! Sc... “anunţiă “țeranilor “ecă 'împăra-
/
SI

tul: nu le pâninitea -“ici

de 'cumi să fiă ei! catolici “romani; ică ei
Caută“ să. piofeseze : veligiuieă'" ortodocsi; “și le mai' spuse::ică:
IA

Voina satului este sacră; fina că tarul este, “representaji-

SP: a ee, ir E Ai
U

Oe pi - iul
BC

“În gin Olepotaăl niimelei individelot ” amestecate; în: “acostii

mentobilii! procesii: se: află imprimate: tâte pe: de „plini:+ Noi: mamit: voit
să:publicămii în această :carte numele: proprii; : darii dacă Sarii ivi niscai
reclamaţiuni,: ne, vomii, vede, obleggați de-a ; „imprima, tote: numele, „intro -
altă „edițiune . a, acestei „cărți. care va, . eŞi 's6ai în Francii, Scaii în altă pa
te, si atunci, vomii dda publicităţii multe 'Sciinţie. curi6se “culese! de udi, a
tate și” "depuse in: Anglia iimpreună tii celelalte chărtit-a' le nostre: e
 — 215 ——

tul lui Dumnefeti:. coca. ce.:este; Dumnegeii. din ceri 22 este

„tsarulă pe. pământii,. şi'.că dacă, nu .se; supună. tsarului — va, să
sdicăi: că nu: se supunii; Îmi. Dumnegeii, : Așiă, copii, voi. caută. sii

RY
nu-vă luptaţi. în contra: voinției, -divine, :care..vi se. esprimă, prin
„gura. mea, Tsaruli voiesce ca..voi:.să.fiţi. toţi: ortodocşi, :prin

RA
„urmare Dumnegeii voiesce aceasta, Şi, voi:; supuneţi-vă. pri Țe=
ranil -- după "ce . audiră acestă, stranii . „misionari (: încungiuratii;.de
E forţia,; armată și: după. ce-l: lăsară,.să-şi, profeseze pănă: la; capăt

LIB
catechismulii. sei; totii-de-odată mongolii; şii, burocraticii (dară de .
siguri numai: ortodocsii: nu era),. respunseră : ; Escelenţiii, „NOI

TY
stotii-de=una: ne. am supusi : tsarului ,-totii- de-una, ă-am: Yespeu-
tatii voinția ;sa în -.totă: ceea; ce.:nu atinge. conşcienţia:: mostră,
„dară “suplicăm. să ni se permită; dea, profesa, religiunea. nâstră,

I
RS
„precumii se. premite luteranilor:: şi. chiară; isrelilor ră, jus
pflă „urmăriți. pentru; aceasta! ni pm
VE
ni ; Funcţionarii -, cari jîncubgiurati pe: &. ai. SG; apropia: ae
| țoranie, : ŞE le. gliseră: „Daţi omagine tsarului: în- “persona. senatorus
„alui--seii; : duceţi-vă . de. îngenunchiaţi- înaintea, lui: ȘI Îi: „Ssărutaţi
NI

| „mâna, 'Ţeraniă. se apropiară -unulă-.după altul ;de.; senatorii îns .

LU

genunchindă şi. sărutându-i mâna-şi. Sci: „binecuvânta. : dint:mâ=

nă pe fiă care dintre dinșii,. După ce se: “termină. scena, această,
„de 'sacrilegiii infamiăi, toţi carii sărutaseră., mâna, senatorului Și prii-
RA

miseră, binecuvântarea lui,- fură, „declaraţi :de;.ortodocşir; şi „conside;;

rață .ca:cumă; ar fi. imbrăcișiatii de bunăvoiă;; religiunea, orientală,
NT

Senatorul plecă, dară: gendarmeria : şi. poliţia: locală, rămaseră:aci,

-spre;-a -flagela peicei: obstinaţi Și spre; a-i face ;să, -sufere;; totii: fez a
CE

„duh de: violenţie:;, EI 3

iei „ti at i). pir 1 îs. rotii 2.
| ;În calitatea, . năstrăi! de fiii-: devotată: ali ;: Besericiii, :ovientală
ortodoese, :credem de datoria; nâstră, 'sacră;::să +publicăniii astfel
/

de fapte; pentru::a-le. pune : spren risblii, (pilori) opiniunet publice |

SI

a: lumei., civilisate.; Precumă: am gis „mai :susă,; ăm.ultragia-pe

IA

sănta : n6stră,- Beserică, :cândii am :admite: numai uni ihinutii:: să

p6tă -avâea nevoiă :de :gendarmi, «de. temniceri:-şi !de;! carnefici;
U

Nenobiluli 'catechismii. ală d-lui: Sc... este. ali: Durocratici, cră

BC

nu: alti Besericii'ortodocse,:: care estei. isarlată: de. spiritul Cație.

til ȘI: ali blândeției: creştine. zi PDL DE at ar
Sati+ Unulii: din: „puncturile : în: care: “guveriulii usesoli este, cală,
mai înconsecuentii. Şi: în care. inconsecuienția- sa'trage după Sin6.
urmăiile- cele mai! gtave; pentru. statii, este: conduită: Și procede-,
rea; Sa „ciitră: sectarii. Besericii': orientale. titi ni Îtivoieiuiii
?
 — 216 —
: Besărica nâstrăiare: nule: secete disidente“ (eretice), precum.
santa vechii orădințioșt (staroveri) ;. luiptătorăă: spiritului (duho-
„borisi)":Deutorii:-de' lapte. (malacani) A numiţi: 'astfelii prin alusiune

RY
lărabstinenția,: complectă, . dă: carne :prescrisă:: de credinițiă lori," a,
tăria, 'basăo'forin6ză,:: :comunismulii “celii'-mai. :complectiă, :;casti aţi

RA
- (scoptsi); sectă: înfamă” care. se: -mutil6ză “discipolii: lui. Origene;
fugăiii *(Gogghuiui) cari: nu “recurioscii:: nici cununiă, “nică guvernii;
nici: „proprietate, : “şi 'ai:cărora: cerere 'de:la, “cei: cari: vint ta: fi:“priie

LIB
:miţi- în secta'lorii ș:cea dintâia este: de a-i oblega; să aruiice” în foci
„tote. actele -:care constată: stârea, lori civilă: Dati gi

ITY
je Îitreii st6te::sevtele acestă; 'sunt: unele- a;: cărora: esistenţiu
| mici: emit: guvernii „regulatii n arii pute: să ile” :0 “adniită, /seaii
; să „le

dinţia.'se 'iepâuseză RS
&“iniutila iunea: “Onvalui si: „secta : fu 4 aril, n.
-. (ooureurs), a le cărora, principie. sunt? megațiuiiear! ceai: inăi: COM=
VE
plectă;: 'a* tutulor . baselor":pe!scare:'staii guvernele: şi! “sotietăţile
omeniesci; secta; Deutorilor:: dei “lajpteitar put6. 'fi':-tolerată,: ciii:6re
NI

câre' “restricțiuni: - “Tâte: aceste: frei.: secte , -urmărite:'de ; Suveriiii,

continuară':de':a ;esista, :din” căusau: meauditei venalități „a: poliţiei: și,
LU

qi 'admiinistiaţiunei: “risosci,5 jentrut care! “el: constituiescit: o ramur ă

hicrativă::de":venitiiti:! ee co ab ccrtui o
2
piESI
a
Sep
e Si x

iii IPentru”'secta,: “vechilor: “C1:odinjioșă: avem

RA

săi! qicemit căvesisă

tenţia: că inuizatâcă în: nimic” principiele: constitutive:ra;: “le Suver:
xiclor:şi:a “le. 'societăţilor:n:-Secta vechilor: criedințioși +s63 'născu'în
NT

diua. cândii -patiiarchulii::Nicon 'corigiă.'erorilă'care.. se: “întroduseserii

îni tecstulii 'traducţiunei islave: a, . 'santelor-iscripturăș, încurisulii se:
CE

colilor și din greşiala. copiștilor. Întmacea di, uniitimâre -numării

de: 'individă care: ţineaiiiide « Bâserica ortodocsă,, : .S65 S&parară de
dinsă; aplicăndii': epitetulii: de săcrilege:operei făcute! deo patriarchii;; |
/

şi dă atunci'ei:pe (noi:ortodoesii ne nuinescii: niconianță ;: Ei :aii:con-

SI

“sepvatii: zituelulă (molitfelniculii), introdusti:sîn! pescrică zirusescă:!în:

IA

- 6vuliit megiii își esuprimatii» de. iNiconș cărei a pusă: întinsă :vechiulii
- rituelii:: alti besericiloterești e primitive; “în finerei faci :semuulit-
U

ciuiciă! cusduvă/: idăgeteai: 6rii. nu: cu: trei: ca, rioi.-i:!Considărăndi::pe |

BC

împ&ratuliit: Şi: :farhilia iiiperiolă ca, schismatici: vechii: „credințioşă nu

vor să se râge pentru dinşii. Ei se: Subtzirapartii în duoă :câte-
zorii ptincipale: :în Vechii credințioşi carii; :aii-:preoţi: (papooscina),
şi-în vechii + credințioşi:: carii mai; preoți :( bczpopovscina)." «Cestă
din: „urmă, admitit' pe 'fiă-'care 'din* coreligionarii Lon în: esertițiulti
ministerului sacru, Strimtulăi: icadrualii: acestei:: opere ni n6-permite:.
:dei a--intrar-in multele, amenupte; le, ;seetelăr. De, care: le. epi ume=. ă
răm; OD, sorbi, despre:acestea, ;nt? unii.modă. - mai
sli
pir
intinșit,, Întro: Ti
carte. -ce.; avem de; scopii.. a: :0 publică, îi anul, viitori, (iesi); Ă
sub țitula, de: Rusik de, d, „19472 DăNă la 1859. Ac. vomit,

RY
înșenmna; numai: în; câteva. vorbe, aGausele;, imensei. propagâțiuni.- a” SRR
sectei., vechilor, „credinţioși în, cursulii, „jumătăți secolului. din “ur ă

RA
ia.

Mă, iriheonseouenţia conduitei e€, 0. avut, guvernul, rusesti. în a

ipriipinţia. Lori și siztaate ste Bei tata ierte Fiber ui

LIB
ord Îiindăi lipiţi,; cu tăriă de, credinţia. lori, precumi. “sint “tofii
„Ale- unatdte :sectele;..ppersezutațe,,-. vechi, erediiţioşă. petiecură. “în.
„genere .f vieţii, |retrasă, sobră; aSDră, | econâină pentru. propricle

TY
Jorii; mecesiţi iți gin acesti traii le, înlesni:. “hidilocele; de! a, stringe
Dede dai:

miste averi i: „considerabile. . “Riindii, fanăţici, „preenmait: “ devinit” „toţi

I
Gmenii, condamnaţi -la 9 lupţă, diurnaliară, ŞI ;sur dă în tai Ga, ideie-RS
lor, lori ,s:acpştă:. 6meni; atâtii: de, sobri.. şi, atât, de. ecOnomi, Mi
Simcruţieză banii - cândii „este. vorba, de: a propagă. principiele. lorţi.
VE

Unii seryii. care fuge: :de puterea. domnului sei, uni bar rgesă .“care
fuge de, creditorii * sei, „unii, saldată. deser toră,. ună criminalii, ehiația i.
NI

ami, asasinii; află; Scuţire, Și: murițură. a, vechii, „credințioșă, cu to

Cu .
dițiune,; numai: „de. a profesa, și: el, legcă,. noilor. ui, protetori;,
LU

modulii ::acesta.;. „cifra vechilor 'credințioşi | Sa. suită. astădi, „aprope

la, noăi-miliGne; â. is&pta.: “parte, din. totala, populațiune; a, impe-
RA

(le
riului.:: Numărulii, acesta; creșce;, in „toțe: ilele, ŞI, continusai dit.
regu-
a: .eresce: în. câtă, timpii, nu, va. fi în. „Rusia, „Rică “uni vegină
a
latii., Şi: „civjlisatii. > „ameninţiă: a: deveni unii. “mâre, “ericolit, pentit
NT

rașielor
religiunea,; statului, pentru; religiunea,. ortodocsi. ; „Poliţia Or
nu
Şi. a, satelor, fiiudil; venale mai, preșiisii.,;de, ori ce, „espri esiun€.,
CE

a, le. individe loi:, protăză ațe

numai «că cunoscii: IGcurile de refugiu
“RASiei .
de, vechii; ceredinţioşi și ei încă, anţorităţile |“din, interiorul, țioși
aia...

” vâchi. dtodin
/

| invidiază,: pe, acei. „confraţi .ai Lori Cati „aăt, iuți

SI

. Că „are
în cuprinsul jur isdicţiunei,; loră: ş: ce; fericită, îste. cutare
ii „ÎŞI, ici - cinoviigii (ofiei
Subt: „autoritatea: saatăția ; „staroveri!
IA

dn toti. timpulii,. de „omnii a îi:

N

aţi rusesci). între: duşi, (a sait,

a Li
U

.r N za ! -
CE Patrie ho iii oii J si ia
”
Pa „* Mt
git
d
. a -
ie pierit
î- . rin?
4
bt
IN IE
Sie
BC

a: ra 7 STĂ pia sp. 29 tut Ea) iii

iii ji
o.ideă de;sentimentele“inspirate «de cingunică popi:
„Si9 ii ea ii si u „2 fii
stii ACI)iOarsă,, diiaii
copilis nepotulii unui, «ţeranii;
luluie: rusescii: să: citămil::0; anecdotă: :hiUni
diavolulii eşte, forte rău și |for:
Alicea, anoşiului,, sei; „:Moșiule,. îmi spui Că, + nii, i li
racit, ÎL respinse bătrâ
„te..uritil: ce; este. “diavolul? ; — Copilul
aaNolulii este căpetenia, tutulor, cinoonitilor
id
Pi pare uri A
Da DR i Da:
 = 38 —
“păutilul Viola, decretă” is Gstitiuini 0“ rafie făt: Tierativă
“de! Venituri! pentru poliţia“ poliţică 'diii "acea: epocă, câre,"'Cuniit! ma
:disit mai, Susă! pusese pe. Rusia în! tăiere tegălață (en: coupă “r&zl66).

RY
A Gaita 1844 seâii 1845, “guvernul auistriacii pentru “căre
“Rusia, ficuse” nişte: atătă de: 'enorni6; şi atătă: de: stiipide sâcfiticie,
Și pe, “care” căută, - să: ja! “scape - dinti” o “cădâre: "complectă?: căți vă
e dor

RA
aie

“ani mai” tăr diu, pentru: nefericirea “ci işi:aa“Europei, jucă' Rusiei: 0.
festă nouă. Vechii eredinţioși doriaii de multii să aibe: episcopi şi -

LIB
"unii archiepiscopi,. “Dacă! guvernulii riisescii: ari fi înițelesă bine
"pr opriele sale! interese, interesele: statului ielă “stării “fiunitiă- “cu
“dorinţiele“ lori și Şi printi”o recoiiciliățiune politică de și le âr:fi'a-

ITY
„cordată. o: “autonomii religidsăi complectă “afl “avută:“îimăinile
| sale! mai îmtâiă; midilocală” de: a esercita asupra lori o înflienţiă“ prin
tea ovia

RS
“intermediajea archicpiscopulăi ': şi a: ' episcopilor:ptâi Urină, “ar “fiti aa
Vatii posibilitatea; “dap suptâveghia Vădingui "că Tuicreză,: pe 'faciă, Dos

“în "oc detali forția! să, lucrez6:p& ascunsii şi în isteri 'precuniii.

VE
“faci „ăstădi., “Aceasta era ideta celebiului :ptinitipe “Poteriikiri, care
va eă ui: Spiritii superiori - Și perspicace (âgerii),: și dată: el af
NI

“trăit mai “multă, ar: fi“ăjunsi să: facă pe! "Căterină: IT:de'ă con
LU

„simţi. 1ă “cerekea vechilor; credinţioși.: Această fu; “chiar”! în ile:

zau
“de n6stre,; “ideea”: părintelui! Inocâhtii, ciinulit “din”. prelați cei 'niai-'e-
minenţi şi-uiulii: din preditatorii cei: maj“ celebri ai. “Besericir: : din
i
ina

RA

“Orient, archiepiscopulii: Chersului” şi “ali “Taufidei.” “Noi am:iau-

“dit: ideca,”. aceasta” “mai - de imite: Zori: chiâriăi dir: ogiira;: “acestui
NT

„ini ilustru, 'câre nâii onora ci ăiiciţiă:. să": Vechii: credinţioși se

adresă la! “uni dia episcopii” ritului. loră,: "stabilită: în btovincii-
CE

16 danubiană” "spre a obține” de acolo! ordisiațiunieai (hierotoiia). ca

f-caw

metropolitii” “alti '“Vechilor credințioşi din”"totă- Rusia “pe 'sâmă

unuia, din” coreligionarii “Lori, care era: fiii uniti neguţitort: din
/

Mostyva, * Acesta; după “ce” “apucă! de: s6'i'făcă “metropolitii:, ÂȘă

SI

Stabili residenția! în” târgul Bielociinitsa; "în Galicia, subtii “protea:

" ţiunea, guvernului * austriacii ; şi ter gulă: Biclociinitsa”* este. 'astăgi
IA

metropola; “religiosă ai: echilok “credințioşi:" -Tusesci: (Acesti. ncii

prelatii impărăți Rusia întregă,,_întrună modă misteriosii,, în ș6se
U

„episcopii: cea de la Novgorod pentru. Rusia septentrională; cea .

BC

de: la; "Moscva pentru Rusia centrală ;::icea dela: : Rievişi din
Mica Rusiă, pentfăi Rusia! ineridională:;:s : pentru: provinciile: rrocei-
dentale: şi. pentru” MicA-Riișiă;, "Cea" de'-Jă 2 Kazan: şi: vila sAs2
tr aclană peutru provinciile : situate PE, “axiibele: margini” a le: Vol
„găi, în fine. cele de la Siberia Şi de la Caucasii, Eli ! insiti-
 pi e

: 29 GOD Di ._.

tui. unii, „episcopii. în. flă care, „episcopiă; „aceşti, episcopi, Erăşi Pro-,
+4

ceseră, în 8, 2 ordină,. (a. nitotoni); Dreoţi,, ȘI Gu, modulii acesta,

beşerica, Xechilor, eredințioşi,. nerecunoscută, de guveimuli rise

RY
sescii "dară tolerată, de poliţiă, si de, administraţiuhe” cari. 0, Sploa-,za
t6ză,: esistă,. “ÎN, fapță, 'subt, velulă, unui, mister „trapsparentii, penș;;
tru. totă lumea, alumai “pentru” împăratul, AU, „Ea ȘI întinde ae,

RA
ţiava,. /(r&seau),, peste, totă, „Rusia, „ȘI: Are aprâpe,. n0ă,. „milione. 'de.
sectaiii alt, cărora, mumării. „CLeșce, în “tote gilele., „Cinetenia,, prez,

LIB
aţilor. $ i acela. în, „măinile „căruia + sunt, tote „firele, admipistraz, |
țiuinei, eclesiastice, “resideză,. pe, pământulă, străini, dară, vecinii, seu,
Rusia. „Prin; coreligionarii ; Drin copil „sei “Spiritual „elii- este; ÎN,

TY
side, să, „Cuh6scă,, cele, Tai, nici, detaliuri, „despre, totii ce se, petre-,
ce în eta: n6stră, “unde Buvermulă are! pretenţiuneă, de. a;ȘI,bași, |

I
i
RS
administraţiunea,. pe misterii: ȘI. pe, minţiuna,. oficială... pi
Subt, Suvernatorulii, generali. care, administră, şi “jefui. Mose-,
va. de la 1849. până, la, 1859, episcopulii 'secarii ali Moscvei, mii:
VE

| mită “Sofi:oiie,. locuiă forte, liniştită în „vechia,, capitală, „subt, p6 uz:

mătaţe văl ali” “misterului, Din. “căndii În, căndii "poliţia: făcea, Cu
NI

mare, Suneţă * niȘCe. Cârceţări. domniciliăre., pe dh. „casele, . 'seetarilor,

avuţi, avânidi grije: dle a, “înscieuția pentru aceesta, mai. din ăinte, |
LU

ne “Sofoniie, „Spre.a nu se: afla acolo in diua aceea, „e. it)

e „0, astfelii, de, stare a lucrurilor, „bre. nu oferă. nişte. peritole
RA

imense; „Dentru viitorul. Lusiej.? .. Sci, bine. Că: burocratia, Tps6$;,

că, nu „NoGisce, pici, 0. „dată, de! a, “admite. tolerenția, vechilor. „credins,
NT

fioşi: ed, “seic” că “dacă, acestia, „aveai. permisiunea, 'de, „a „esercita,

culţulă lori D8 faci, Bi ar pai. p£ mevoiţi de. a, „cunipăra, cu aur ii
„protecțiuneă. Vurocratiet, „Care. ax, perde, de, aci 0: „pare. din. „veni-
CE

turile, șale.:” “Darii, (intrebămit, pentru, a sutele, 6ră într "această,

carte). decisu- Sail „0âre să; se lașg; Burgeratia, de, a “conduce, pe. Ri,
/

sia, la peii:ea, ai? Nu) ede. ori; „cine, că, "“tolerenţia, 4ar, fi utila, ațătii
SI

guvernului cătă” şi “Sectarilor, 'șȘi pote că guvernului toti "mai mul,

ti decăţii sectarilor? De a smulge mai multe mili6ne de compatri-
IA

oţi de la, influenţia unui prelatii stabiliti pe pământulii Austrei, ali

inemicei nâstre naturale; de a recunâsce publicii. cultulii vechi-
U

„lor credinţioși totii cumii sunt recunoscute celelalte confesiuni,

BC

şi dea precurma cu acesta, o propagandă care esistă numai din ca-

usa vălului de misteri cu care-se:află acoperită, fără să mai vor-
bimii dejă despre. dr epturile sacre și imprescriptibile a le conscien-
ţiei omenesci, mariifi 6re o faptă de o -supremă abilitate politică?
Aceasta arii transforma mai multe miline de ineimici din întru
 mara 2
— 220 —

atătii de i nyieişiuaţi “cătii :și peticcbloşiitfi ii icetățicăt jăcifiei! Şi iz

niştiți:, „Migiloclii”. cel măi "buni “de “aVimputiia hui ulii” vechii:

a
lor cicdințioşi:,, „ȘI. nică de! ia ajunge , Cu: "timpul să 'se “stintă, cui:

RY
prd a.

totul această, +“seci “prâcumit” Sperămii: noi, “ar fi de a 16 “da;

libertatea. presei. " Atulicr între; dinişii Şi itre”! “clerul „Ortodocsii.
ă sarii “începe? o: “luptă tarie „pri 'diurnale: şi prin: “cărți „Raţiu

RA
ned pentru care “esistăi: această 'sectii “fiind” perSecuţiunieă, “ali că-:
„zia resultatii: este; de” a transforia” "nişte, duieni “răteciţi” în yictime:

LIB
şi de ai “înălția” la. “domnitatea “artirilor, ii. “misterulii: în Care. se,
află “condainnați; în “poșiţiunea,'- ahorimală”” și: “jumbtate: misteiiăsii:
ce-i. a: făcutii guvernul, “aceste tătăciri,, ica 'cea” hmai “are. pate,

ITY
a rătăcirilor omenesti ;, “mu! „voriă "pute: stiferi + dimina (lina n, =,
niiagia : mare! a "publicităţii. Pi ii af i 3

RS
„Dacă, guvernul. rusescii. va “coritiiluă, de a - mierze! pe. “calda”
fatală, de pe. care n are nici curagiulii nică ! “abilitatea” ide a” se a-,
bate, scie: elii .ce; i 'se "va întâmpla ?. Dacă la celii dintâi. “vesbelii,
VE
inemiculii, oră” care ar fi "puindi piţiorulii pe pămentuli riisescii
ar” proclamă; libertatea cOnscicnției: pentru. tâtă lumea; fără, „Teser>
NI

vă. sea 'restricțiune, atunci “vechii: „erediiiţioși, “cării “forii6ză, a

LU

s6ptea parte“ din” populațiuniea. imperiălui,, Sar uni cui “inemicuilă;

Caută, să, nu.se uite ici de! cumii că” "revolta, “lui” “Stenlo-Băzin.
îi: “secolulii: -alii”" SEptespreţlecelea șia lui: „Pugatăw din 'secolulii,
RA

ali: „optspredecelea, * Care" se: iiitinsescrii întpo mare partea *“țeref

şi pentru: care a fostii” iiultă Dătaiă „de“ capi pănă să, le Jinipteș
NT

„că, ai aflati! în sectaui unii: reazimnit eneigicii.

+ Guvernuli” rusescă “findit astăgi pusă “tatre calea prosbieri-
CE

tăţir” şi între: abisi, voioee” clă să scape prin reforme, scai voi-:
csce' să sc lase:ă se „trage, în: ahisă prin aviditateaj: Şi prin: einde-
inănarea, :burociatici ŞI a, “cămarilei ?, “Totă cestiuneă, stă, aci: „noi,
d
/

„ne apucămil să 0 cereau inn cagiitulii eclie din urmă ali gerci
SI

nostre.“ o ti i, zi iii II iși sii

a
IA

ua. sr. ci , Ii
Sr 7sÂ. tin i pa te col i"
U

Base jan pia DD

ra 3 pe. E - eta

RO
pp pa ct
BC

.“ [erp
sali ie tu ti sta
see se i
TE
. Se S96
ze
 -îmi Euao i
Tri) Tzur) tenta
Tusea butea
chin Bia
Sie Yu
Var 0 25 „i
nlidiz
, < Hy Pe o. ge . ,
DA d PR Dă re too i Il) inae priit id pista a
| i pegiitiei, mina sin Xa sie rii (i iu Vis

RY
i) pieri FO ii i2 trata ES n rănit aa Fa 9)
d iza PP Întoviețaii Di VIBO titei DDD oiniaa trib
pet mal Benulinob 90 pa îtana eborotua sta ui luleasebu

RA
*

e ausai e iju!naoa ia Aunnrute MB) ina Zi

AVI Mzatraa a inrait ne sil

LIB
“pir sole rprfiiote mita tion deub i-au gh md
pă ta ji iz[io ONG ue i i tiiiţ cris Îza69
- îti “ura i iau pi teii 5 blurloa pere fobhor cSleziae

TY
oh stia nitotai PNETIR TOI TOT ont ul teo cpuiij
,
pu “
"Anglil: cafirstintil''0! aţitinie :“eseii iei te" pielita "ȘI Cărg-! eg Rile
r vi NITIaE:
„ii

I
de a da pe faciă —și pe câtii se pote, mai pe faciă — abușurile'
RS
ră “li 1 Sa îimputatiă” nicio dată; că iai pătrigtiSihia, ai” 'abitudiiea!
+ Ola Li
VE
ce" 'se- “alimecă/: la "diuşite “Abia se face'"0 fâptie anorinală, "0 tanti
vătăihătâre "“care'băte la” Ochi, și jublicitătea pritanică, Cea. mia
largsă “ublieiţăte “din 'lime' rai întonieză 'Vocâu'Sa! 'Sdiloră “604
NI

o audă toţi; ătăiiţiuhea “Dublică stă * deștept abusulii "se atătăi

LU

şi forţiele tar "și: ințelizeiite+ ale erei: lucrezi” spre” "a dosrăP
divină, : Astfel Gto “Aiiglia măi, prospără si liberă Dle tnt
| Noi Rușii am. urmată, multă timpi, o sistemă diamtrjcesde
RA

opusă. fu "Toti: ce: venit răi! in” locii: de 'a-lii“ da! pe: faciă: Spre a-
li, distruge, . voiaini si li: asciţideniii ! dei publicitate, voiainii să
NT

“Ti-l v6dă: 'Buropă”! "Noi ne: “în” lingiișită: defectele, “ne ani Con:
- sărvatit. "cui aindre' abusurile: m6ştie” “in: florătia (șeriis:-Chiid6) hui,
CE

aiisterii: atătit deiivăi iuițelesi- cati Şi “fuiestă pârtiei nostre; arii

sa

+,

oferit : „acestori. abusuri otasiunea' de ia” ingerniină “de ta se masi

- tură 'şi de: a. 'Ş6': desvolță: i foi! mană, i Guverăhaii nostru” a dati
zii
/

“minţiunei 6: otganisăţiuie;i oficiălăi”și ai “Suitii:0“ la “inălțimea ” unsă

SI

iustituţiuni politice...“În orbirea n6sărit mai penetală, “nor? din con

IA

fundatii“ pâtriotismilii- cu: 'scivilitatea; “uităndă cu totul: căcăateste |

(o W0

ducă” sciitinieiite sunt” 6puse' una “altiăoşi incă 's6:escludii“uha pe”

SIn8 Ia
U

„alta, pi iz mituit 0 Miami otet UE

Se "Lai n0f "tin “Rusia” pdprictăfeasi secur itatoă:ăivicţia.: până şi
BC

norea,"iidivdielor, “se''află “cu !țotaju lăsite în “capriciile” i Ta

Numai ini“ "oii: sân: pote, “aflii: “drepti! investitit cu 9: putere
iliinitată, dări oi riuliec 60 up este, i iposibili “de: a 0 esercii
ta în: imi” "căi astă „putere“ oii Tuăt- 6 “țineționăți) soy „uvernite
ză” in numele” uiti stveranu oiesti” - șI coinitii” tote dbusutile” po?
Da
 — 222 —
sibile. Și se mat află nişte beotiani (proști) cari: cerii numai
uuii lucrii , cerii numai secretulii! Ei consimtii a se lăsa să se
„calce în piţiâre, numai să nu scie Europa!

RY
„Caută să se finâscă acestea; caută să rupem cu "aceste tra
diţiuni asiatice, cu acesti misterii care ne împiedică de a eşi din
nămolulii în care suntemii; caută să ne decidemiă de a intra cu

RA
anima t6tă, (franchement). Și resoluţi în Europa, să, devenimii
Europei adevăraţi şi serioşi. ae

LIB
ceastă terdre pentru. uitate) aceastâ! mințiună. . oficială, şi Q-
ganisată; vedemii starea, actuală a Rusiei, a acestei ţeri unde na-

ITY
țiunea este, în mare mâjorităte, atăti de inteligentă, atătii de |
perspicace, (păitrundtătore.. „Seaiă - ageră), atătii, de bună, şi dotată de
nisee, „atătii de admirabile,
Mei reg
24

i “just a ter ir:

RS
calități, ,a le, „spivitului A. a "le „dis.
grad
Ţ

sun i Puterea, supremă, în Rusia, în momeritulii. acăsta se, “află. mu:

VE
Lida)

măi, cu, miumele,sin măinile; unul, principe, escelenţii,. nsufleţitii, de.

si si
cele, mai, bune, intențiuni, x Dată acesti, „principe, era. ună, „Simplu;
NI

particulari i fil, care, om: „de onre; Bar fi „glorificatăi- avendu- -lă
LU

de. amici. Ca SUy cranii. nisi, ţii este, „obiectulii: respectului. NU DU

mai ali bunilo::, Ruși; „Cl, „ali tutulor, ;;6mienilorii „pnestă. din, :t6-,
RA

i lumea, :i inna 0 rari lare it “i |

sÎn, faptă,. „puterea iîn Dusia, se, află în. “msinile: Durocratiei, „Şi
a “le; camariley, y Burocrația, a. acoperită, ț6ra,; întrăgă Cu. fanestă,.
NT

sa, reţia, (reseau);. "sploatâză,, pe Rusia, precumii, 0, spldată, „ordele,

RO ngole; În: secolulii ali, treispregecelea; a făcuţi. tâte, neceșițiiile,
CE

vieței. sociale Si administrative, să fiă, . nişte, ramure, “de. xeniţii. în,

profitul pi, «personali; “find avidă și. menohilă,,. ca fură, pretutin=,
dini,, jefuie, PE :totă,., “lumea... e „ Camarila ; “încungiură,. pe împă&-,
/

raul, Se: pune întăe, dinsui. şi: între; “naţiune; isol6ză, pe. SUYe-,
SI

răni Arhi Și PÂrtă grija, cea,.. maj mare. să "nu lase. „ase,
propia. „de, mpăratiili. ;omenil,, „inteligenţi, câbabili, E „Oneşti; le; N
IA

-...'5:

'a-Î Se
a. „Pentr. -Samarila,, fot „omulii: cu „meritiă, deală . cu, eners, |
giăi, "este “unii inemică “personală.
U

Buroeratia şi camarila, își

ci „mâna, se. Sușținii:., una, pe, alta;-„căci, căderea, „unia,; ar trage
BC

upĂ, „ine: Și: pe. a “celeilalte; „fiindii 4„pusă. între ună: suveranii, Or:
desfa SĂ, ibirge. naţiune, ineligenţă, Şi. demnă, de. „afecțiune; „Ca
Maria | Mee „aceste, duoă, for ţie. ficătăre. de. Tău şi. “tărte
stiase bnfre finsele,,. Bhoi. + Opstacole, ori. Gării” reforme ; seri6se,
fi. cărir: Amhypătățiri reale ȘI dragă pe guver ulii rușescii cătră abusii,
maadi
 0 19d3 |
*Arânciidiț oct 'păs: tn viga” pita “a. miei
Dia oa părtă! a slobului' pămenteșcii, că vecie Nici” learit dei-
| “Caută:să tieci: prin: dece: instăhţii siiccessive,
0" “dreptate, |

RY
măi: "adesea
: tuf puri-
ai în ““mână; până” Să. făjungi 'îil“'cele “din: “iii
la: gi “unspregecea
instălițiă: ide să“fir “lăsată lă; buniăvoiniţiă: 2 împărâtului: Bună-

RA
“Voihţiă *“gi “înipărătuluă. “Alesalidrii HŢŢ: Mi EStelisentim
entlii ecită-
Dilii ali “unii: principe! obtii; dati “Aidsăiiăni Ile
ori-cătii? de: 63-
'Celent ii at fi, “este! şi luroiii da dAl0i toți id

LIB
Este”'0 „istitățiurie; “este
“și "el: “mr Titorii” “câ noi; "Și averii * nici"'0* mâvoiz
dec -a's&:
depaiite“ "în sitoria;! “Biişici câ: să, "dămiit peste! “0“6pocă'“îiigăre Sui'
“bi

TY
miavoi nţiă a: suveranălui, acesti “alfa şi: oiegă: Ali guvernului
nos:
true era; munial: tajriciuli: uiiui tirant! Adriinistiăţiiioăi
este!
“cămăr uţiă Venalităţii câlei măi “inifain; “tote” se „vendă-și!i tote “se

I
RS
cubiipă fai: "Pentiu:: ceea, : ce. 'atinge ! cletulit rusescii, "Văd;
pe” cea
măi mare “parte a 'episcopilut “iârătânidu- -s6 a“ died “ai
e
VE
piea plecaţi cătră, puteie, nisce-' "tirani 'Ciitră- 'subGidiilaţir” joiu$ |
nisce: asiipritori “făvăă pudotă; + Cleriilit” :d6* “jos, "năâvută, +ini
NI

şi''sdrobitii,, v&rsă lăcrirai în! tăcere Şi TOBĂ pet “Dubiinegeui: de'âi

scăpa- dei. “Opt esiuncă/ în ' care! gone“: Libertatea! "conscietițier: “este
LU

călcată bi: 'piţiore piecimitt. îl place! puterer.> Presa/: este “încate-

mată de: 0/-ceiisură câte: "procede: “făiă regulă, Şi “după? tapiiciă, :Şi
ali! căria, resultătia favorăbilii: Ruisict:a” “fostii: numay'“i înfiinițiarica
RA

niai: multor. iinprinieriă: “rusescy :iîn' străinibăte” “iniprimerii “stabili-

“te afără, din: “ţâră din causa; TidicOlGLGită”” “Severitiţa: să 16! censuiiel
NT

din “Rusia: Nobleţia;. este; în” “pradă * “spre “iennuilțiumireă 'c6az rai
mare; toţi. “nobilii: ateica carii, a o. aniină, de iOmi: “şi nui Siintii“ su:
CE

Dra dg sențirenitele valeţilâr iza

i înțelegit “pe: “deplinii “că/'5uiit
nurmidă nisce'. “sclâvi: privelegiaţi ; “ 6 VOR să :s6'pidice” lâ” 'deniita
tea, de'6Gineni libezi;e și să :pună” nisce! “iiistituţiui seri6să' în” “Ioculii
/

de:Sine-numitelot : privilegie "pei care “piitâreau 16”: 'calâăi îi '“piţigi

SI

re: “după plăcereă“: sa, -Bitgosiă,,* nâturiiiăti”: iinilită 7 și jefuită

IA

de: burocratiă;; 4 : Suspină: cu 'ardore= “dupiie-o': „Grdilie?"do£ lucrul

bâsată : pe: 'egalitiităi “Servii” AȘtEptii” emditipăţiiiiită: "lori, Şi: o
U

Cars 'ar fi “ij priivințiai: această; ilăsiuile: partidului” retrogiiidi a

BC

le: burocrătiei “şi” a“ le” camărilei;sie au! "văr lăsă: să” se ttailu-
meze proinisiuinile; imperiăle în *“nişte: hatti- intii: „Țeranit
corGnei;.- 6răși “trâmiiră “de Simipaţieățiă Să, SE! că Eta
de jugul jetuitorii ală vcitounlicilor (fuicționariloi):* Ta tarmă d
soldaţii, : 28 îngrijiţi,i, “ob nur iţi Supiisi bităilor! 'suispiiiă- după
o sorte: mai bună: În: fine, finaliiciele, 'din Calisa iescienției 'admhinistraz
 — 924 —
Daiiinăai US «.

„fiunel, „.din.-cauusa + urei;. mutrite. de: camarila;; în, contrapâtotii ce

este, faleuță. Şir capacitatea ai, fostii, aduse, pănă, in; punţulit dea
“amenința, statulii, a "de; acum, în, „Gâifir ar, anl 3; ;Cu; 0. „bancăruţă, „si |

RY
„aceasta. îutr'o, ț&ră,, dotată, cu, 0, 'Şumă. de; midilcg, necăntate..; Din
„causa, “acestei. :Crise „tipanciare,, care ;meige ; “toții agravăndu; SE
ai, fi iniposibilii "Rusiei în momentulii - acesta, „de. Auaţine 50. sut

RA
“cincizdeci, de, mil; de, &meni aarmaţi “afară, din: țeră,. magi sintrunți
„ană mtregil, „pentru, cuvântul, fârte, “Simplu 6ă:, afară din f6ră nu

LIB
;se “poti, plăți; cheltuelile;i în, chiiniiă- monedă; aupulit. lipsesce „eredi-
tulii câşemenea, di şesce., si aar; lipsi; maj, cu „s6mă,; pentru;; 0 „chelt
| jală, astă de, pepţodnetivă, Ca “vesela, De, 'altminteni, admise

ITY
traţiaţiunea;; militară, În Rusia, ește; înto,stare, de, desor gainisaţiu
Ne] completă: 5-1 ică.. unde, a. “cădintii țâra, nostrii „Care erâforte ii

RS
care), Şi puternică cind sia, suitii, «patronii impăratul] Nicolae;,. Ra
CĂIUUL., din. „puterea sa, din, causa. Pelyoemupără 3ui, „Nicolaie Şi a
:Gmenilor,; pe cari p-i-â alesii, lisă -a usii: la: „putere, Sida. dir
VE

-satii „de moştenire succeşorului Seii, „acâstuă drincineiaşia,, de. eo

sceleptii: Și, aşiă, „de, deninii: de unii: viitorii; ai bună, - Rusia „din
NI

«Causa, nui „resblii, de :-treideci,- de, ani „în contra. „civilisaţiunei; şşi
2, bunului simţiii, a căștăuti, la| niveliliţ; puterilor, „dea, . duoă 97die,
LU

Și aștădi, ste, prea, puciniă “prefiuită câ „Eur "0pa „n ochit, “buutuuloar

apelora:: cari ;icumoscă adevărata stare a, bccrarilorr,; „Beoţianii
RA

(pei, proşti), Petresburgului;; pentru; „carii, mișterulă. ŞI minţiuna,. 07

ficială, sunt panaceea, (medicamentulii) universală, își. imagină că,e Gmenii |
NT

de; statii al, ;ropei nu + „cunoscii,, detaliurile, acestea; r danii ași i Se

| desamăgâscă, căci„Ci „le cunoscăi Și nu. este, Cu, pubințiă. Șă SCar
CE

Es:Cinova:: Cu: îninţiuni,. „dintr ună „astfel, de, nămol. Statul. va.
„ eşi: din; mămolulii: acesta, numai „cânâii, se, vor. da afară din funeţi:
ame multă, Şi il cândă Şe.: Va, depărta cămarila „Cândă se.
/
SI

oa.a

mă; d Siranţii “police; dare, de, şi 21 permite terei. “eri6sa, os

IA

presiune, &,! opiiunei sale l-ar; asigura; guvernului;: în. limitele, În

şi, toti: în unii timpii, a
U

semnate, de. lege; „jiniă;, Jegitimii. concursii,

p 0.
| stabili, „pe bască: solidă puterea imperiali, care, aștădi: este, atotz
BC

protentă numai, Cu, numele și este „reduşă mai; la, “nimicit, de acţi= .
| uneaorineutrupitre, A huroeratiei, Sia. carmarilei, a. acestori, „Au0ă
lepre; de „pare peantă, Să:.se; grăbescă, de: 2 se. vindecă, Rusia... ut
icub Acumi: „dece.: secol, zîn. nulă; 362, Selari, de. ja; Nordit “trăa,
miserăi ambasaflori. la Rorikusi, la, “fratiti Îi, ca, să je adică a. "PE
teii
 „Xa nâstră este Antinșă ȘI fertilă, dară anarchia domnes sce latrinsa,
veniţi “de ne scăjaţii de “acestă” flagel) După'e 0 €sisstenția” Beto
miă de ani după ce „a cefoali) tă te “toriătie despoAbnitii ii “BuȘit

RY
se află: pe mdrzinea:” nui ahist “sinoi: dieceză ilie țulni Ale-
sandiu: a Biro Ețera, notă "Măsto ini tinsti) și fertilă darii lărbitraL.
rul Şi Veniălităteă, doitineștii înti insă; ; /Scăpine”” “de”tăcesttD Ah

RA
scli; 'qă -ne dinti "gtivernii! tundatii? pe Iesi, ietonitoruie cuie.
„cesităţile, Epoței! , sa a o gs DAT Se loa

LIB
Si * Acum, Bă ne “ipacttpi a “vesuma vEtouiele pr opuse “6 ici
în „diversele capitole ai 18" oporeă “nostre ttiniton n
“15 'Desfiinţiarea “tutulor "pedopselor cotpotale; i pt “tată

TY
neg, fără escepţiune: Ş NR e ii MOD pu
ri „12) Egalitatea” generală, “îndintea” legi; i Pe te

I
unii
RS
3) Piantipațiea servilor, “Cu Ge” tare tigla sie
"totă, ptonrictatea, şi îhediăta” destiințiarb Va "tutulor
atit | siznotilor!” Cele” “ati “asupia Servilor leu
VE
Esti
tutulor dărilor și veniturilor. acestor, după , urmă e ătră siznori. “9:
A NB: Ta “moşiile! de: lieu (âdică: unde dămiiesce''cldea), celii
NI

“mai “îţelejită Și “Colii mihi: prdacutii aniţilBeii” arfi de a "jaSer:

LU

ilor “totu” pinheitulii “Gtuţi vali” astădi: de. dinșii în “pi ofibiila. o jo
personali. La: „hoşiile de: veniti (obrah) ide servi iş "dl “acu
ati până astădi de'tăte' locurile! care compunea doiihiuli” “Si
RA

norialiă, ar fi, ciiutaţii să,..se, preciseze',. “entku fi că "provină

Sepaitată” eătițătea” "ărentului” cea fi să! se. Idea, Servilor,
NT

potriviti: (en i Tăison inverse) cu: cifra: relativă a: “opilăţiiiei, şi:

preţiului „ce are pămentulă.. ȘI ii i
a) pik” care Seri. Dante! bărbi ideea” să pizitsci:: eu vornnln
CE

5 “ruble” pe anii hu „Curi “dei treidecă” şi trei” de “ani: aceuvraţi,

cu „dreptul de” i se, acită, “îuaiiite”"Qe! ăcestă” “termini: o pu
/

Să : devie „proprietară, al patit

pă ce vă. acita” suma pactaștii, Să
SI

ui "plătită. i Sti bit fl i i

5

7 sapa.

5) Siznorii! şi “pui îiiescă “100% “ruble: pentru “fi care Serv

IA

“parte birbătăseti (Femeele,, “fotole”, Și, „vădlivile” arie, Sebi

- “Sanicipațe” grătist)
U

e
mn

i RR
6) Spre! a, ajunge: să se “îndoplinieseăi plita „âce asta, iguțer-
BC

„huli ar pute să; despoyăreze, (exonârer) pe, 'Sienori!” de ătoiriile

„ori citră, stabilintentele, de creditit” a, Je” statului (0 jum tate de
“miliard de rabie! Seat: ducă “miliarde de "trănci); idei nulă, aipute |
contracta 4 unii: iipruiutii, de! 200, 000, 000: “de: ruble, cu 59 in
be în Date, „anită- pentr 9 „ini, de 35 000, do de Mi de
a MU ă ir d |
 Ni 006 =
“bilete. fongiare « cu. iictesă. seal dobindii căt.. 3 și aocegtabite |
de “guvernă . totă. cu acelă, prețiă- (au. pair) ; ..
1) Guvernulii. să. pâtă procede, în: vengliarea. cu licitaţiune G

RY
„eneza) au de ș6se. seal pt ani rea „tutulor

RA
daf.

a...

“segintee de fabrică a- le cotâui, o "pârte dincate (0-

LIB
r6nei, toti până la concurenția. unei sume de, 350, 000, 000 de ruble
cu condiţiinea ca preţiulă, de cumpărare a, “acestor doinnii să nu
pâtă fi plătită, astfelă . decât. cu bilete, „fonciare,. â cărora emisiur-

ITY
ne 0 propunemi noi; caii, 2

8) Ţeranii cor dnei să pstă, continua, de. a “pi: stătălui

cursii de, treideci și. trei, de ani “Decirimaţi, ceea. ce-i Flăteset aaS-.
tăg pentru, locurile ce, le, ia RS
în arendă... La “capătulii “acestui
cursii . de timpă,, „ei. „să se, „afle, proprietari. ereditară al; „Acestor
VE
Tocuri;
ata 9): Caută să 56 adstiiţiăză, minister Denta dominiile co.
NI

rOnel,: cure este. forte. inutili pentru. statii, forte. impovărătorii şi

forte vătămățoră pentru cci administraţi,, de dinsuli,. | Caută Să se.
LU

acorde dafetal cornel, Gâ A da, „Ser vii, naneipiți 0, „adminis-

Ta.
RA

do ce

10* Toţi. locuitorii coinunei, ai sina ae Ovigin “să

ia parte. la. adunările “tominăle,, „ȘI tâte,e antoritițile coniunâle . să
NT

“fă elective; -
CE

Dasată, * pe principiul elite Spa icuitorii, fără atineţiuue

...Nj

de origine, care va fi. posesori ali unui imobilă, ((acâretii), de, o .

_6re- care. vălâre, să iă parte la, adunări - Și, Ja, alegerile municipale ;;
/

12) În fă care” judeciit să fă, lă fii care trei ant, .0 adu-

SI

„mare de, judeciă . (uriez dnioie. sobr amic), compusă 1)..de toţi pr opri6-
IA

tarii, fără distineţiune.., de. „origine, cari, „Boscdii 0. :6re. care, în-
* tindere: de pământ: >seaă vre uhă, imobil: “da, o. “Gr6- Caiic; “val6r6,
U

7 „seaii în orașie, seaii- la, ț6ră,, şi .2). de ani dre-care numeri de”
BC

deputaţi. aleşi” de comune; ..::

143). Această adunare 'să alăgă pe toţi administrator jude»
- ciului, 'începândiă de la. cel. mai principali. dintre. dinşit,, de la
mareșialulă judeciului (uiezdnoi pi cdvoditil) ;: să, procâdă aseme-
„ned de a alege pe. capulă poliţiei” locale “(ispr amic), şi pe. ună
ta
consilii alii judeciului (rieadnoie pr avlenie) ; compus sti de glece scai
 mi
duoispregece membrii,și să fiă, destinaţide a controla adminis-
l;
raţiunea mâeşiălului“ precumii Şi a îspravniculu"e: milici
6 ŢA) Lai fiă "care "treami i 'Să, fiă '0“ adunate provincială în
fiă câre 'provinciă!i (giiber-nshoie 'sobranie); 'compusă 1)" de toți pro-.

RY
piistării: cari ai voti virilit în adiinările de: la 'judecie;::2)' de 'o.
ee are a tao) .. ste

lă:-“comuiie' cari ședi 'în' adunările

i
pisat cargo? .. ch pp
de'ilor”
eee i

treia “parte: a” deputaţ

îi

RA
d6ila, juideciă '(acâastă a'-treiă părte' să.de ceilalți 'depu=
fiă aleși
“taţi'colegi 'ai- lori) :"3) "dei toți: proprietarii- cari ai: voturi în ădu- .
e e i

LIB
nările
«
municipale de Acra la oraşiele!
a -
provinciel;: ia.

“iii 416)“Adunarâă provincială” să; aleg ă

pe membrii regenţiei seaii
praolenie) în' numării "di
ai” consiliulăi! proţiticialii""(giiberuăfoie

TY
diidădeci. şi: "cinci" 'sâăti!! de "treideti. “- Presidentul şi” vice. 'presi-
" -dentuliii: acestui “COiiSili "să, i și "vice guverna-.
fiă * ca! 'guvârmatorulii'
torulii:: provin âstăgi “cari
06 ciei” aniendioi . vori continua” să' S6
I
- puie''de 'impărâtulă; "e Bi i „i RS
” i Sică fcritiie Di pita

3. î6):Să caute a: î6”ddopta o ''Sistemă, de” descentialisuțitne.

VE
“Tâte afacerile “cate mi'âtingii pe: Rușiă in. genere,! ci numai pe 0
"de “adunarea acestei: provincit, și
proviiiciă! 'săpâtă, î-e decidă
NI

tte adunările provinciale! să ifiă: investite cu“'dreptulit de iniţiati=

văi 'cătră “guverii ., tutulor “ cestiiinilor - legislative” și . ad-
: ăsupia”
LU

“miinistrative! i-T6tE afacerile 'ce' riu. atingi" 'o 'provinciă în genere,

'ci' nuinai viii judeci. “să se: :potă decide de 'aduiarea. acestui
judeciii, și tâtâ“aduiiiirilă lă judecidesă fii investite 'cu dreptulii
RA

d6 inițiativă; cătră“aduiiaicăi provinciei lori, “asupra- tutulor ces-

tiunilor'> legislative: și“ ădimiliistirati „6 Adunărea: provincială“'să
NT

„fă care să decidă, dacă suplica, accea, a. judeciului căută să fă,

transiisă “guivârnulii ; (oC ta
CE

„ii '7) Cameră! linaricilori (hdzăinaia!. pallată), "ce 6sistă:in

fii c6: provintiă, :şieste! insăicihată :de :a, stringe. venitulă '“statu-
lui, caută, să fiă desfiinţiată, precumit și comitetu de “a lii stringe
/

"venitul :! şi“ contribuţitineâ»: locălă”: "(comitete “zenskih -po vinnostei )

SI

Și “coinisiunea/ “pentru” căi” şi” peiitru edificie -( stroitelu aia i doroj-.

IA

“iidiă: conuissii). i: VOtă aceste: răinure” a: le - administraţiunei: ar

"di mmăinile “consiliului” provincială ; “care
căuta să! fiă. coiicontrăte
U

isi fiu, eltetivii dEticil:ăii. resultăr:o!'măre 'micșioră e în “nuinerulu

BC

“fuiicţionarilor: și i Sar :fate: 0':6conoimniă însemiiată ; Ai

18) Procedura, să înceteze de a fi scrisăşi secretă, - precum
este-şi acum pentru irușiiă” guvernului: tusescit; ci”: să fiă pu-
"- blicăşi orală, cu advocaţi şi cu ună jur(jur ată i:
19) Atunci ar fi niumai trei grade ds” juridicți une: '1) tribu-
| pepe - Do
: sirirt Iată ar :
 e, fi

i . __ E) 55 2

-ziniriDa clozigau n 98" Bonita it fu i, timdeinui punboiaztoră

naluită de Tajudecia, fuicizdatoi Sud) Ai bunaluli, cișili ali“ros
vinciel: (grajdaiskaiarpalipia) seati ;tribnnalulii „criminalii ali pro-
. vingiei, „(ugolăvnaig, Ballata),: Sie Aid cpar tementuli;- senatului.
de

RY
care, dgpinde,, Provincia: vinde, Ser va, „judica,, procesulă. În, procesel
e
Gigilear căuta să Pal mai, fă „apel ide, la tribunalulii judecin
lui
la ali iprosipeiei, ! pentru procese, mal, „mici “de, la, „trei. sute

RA
ruble
în: sus, Sig dela dipunalulii provinciei, la senațil. „Pentru, Procese
nai mici de la "ducă miti.xuble, dnptușii; 30 ÎN od cineast

LIB
ca
sinoi IoBă, fiii în „Moscvau:0., curte!,de, „casațiune intru, toți, Ru-
ia, „Organisaţă după: modul; curţii, “dei casăiie, pfrancese,; Si, Com-
pusti. de, Senatorii, aleși: peuvicțiă, „de, ccilalţi,; senatori golegi,, 3i lori;

ITY
ms) Denivitatea,, «desenatori, să fiă, „declarată, ide, inamovibilă,
şi că, să Scutescă,..pe litiganții, de, „prins provinciile. „depiurtate,.
de
RS
călătorii lungi. viindii prin capitale, să se stabil6șcă:. „nişte. depar-
tementer as, aeusenatului ssscatară e de; «Mosevass; de. „Petresburgii Şi
de; N arsoyia; „unde resistă ele, acumii,. la ie
VE
«(la,„Kazan, la (Cau-
ASIŞi-n a $Sibevia, sPilzs6are «sehatorii; să-şi ialegă- 201! aşiuli.. în -
tatei ar VOL: Săi pedieze, (Săjțină: seanțiii);,rtoutzorza
NI

siteul ati
du 2) Număruliej funcționarilor: (cinooici) săceaștă + „lepră, a
LU

Rusiei, să șe. micşioreze,-în: țote, ministerele, luândiă de,; baseă,,

Cs-
icelonţă sistemă, adoptată:la ministerulii marinei, de. AS, |, „marele
„amiral ali Buşieii sistemă, ; a,rcăzia, adopțiune abia: a fostii, per-
RA

- Dăsă „de, acesții,; :areopagili beptianii,q (propstii) ce; 86, numesce;; con-
-siliulit, imperiului, Rusiei, „după, o; Iute lungi, ȘI-z mumai. cu. „titula
NT

dle GONCAȚ os iulzirckri n cooes csniteru due „SDiooii îi rodia

23) Cinulii (vei la paginile 48—92) „ari căuta să fiă, dos
CE

fiinţiatăi, spre marea. desperare a tutulor; „intriganților, az

tutulor
„NErodilOTes şi-a “tutulor sireţilor,, „cari. copleșteseii, Do: cadmini
acas...

straţi-
aUnNCa TUS6scă ;- AA 9
/

Să reggae Ai rŢ. Steer 20) “ici “iî Ft tr

(snt PI) DĂ treia. secțiunc, a eancelariei «imperiale, -0Una;-
din iercaţi-
SI

-unile, cele; mai. nefericiter,ș., Je „întunec$sei Și»: ;șelbaticei.,

idomnii;.a
Ampăratului „Nicolae, sar: ciiuta Să. fii, desființiată
IA

„şi. „poliţia, secre-.

«tă, y Să rfiă Suhtsjoridicțiunea „ministexului,, interi
ori, Arzi fi time
pulii „pentru dHusiar Sănnu-mai suie.» da înălțimea;
U

unei. instituţiuui
„a statului “spionagiulii, - care -» este:-faptanu Cea
BC

„ai 4 de; defăimaţii..a

smenirei, toidâaîn arina 4 z 5D asnfooni it
SU 295), -Num cmubuo So (ei
ârulti pa elor ara căuta-rsii „fiă,; reduși, la noăi Sa
“Ministrulte justiţie) +îi uri
09 ie cerbi î9 fra ia it
ninti Ministrulii: -interiorului:.

fite, (0
tăi

Ministeulii instricțiunei publice; .

mai is “il a fi Sa iert fi Ci „.
 2 Bag ii
€
emca o eate mafiei leoaica
“ital afacătilor i: ieri
s..r,

can td ai beri
asa

„Ministrulă pentru. resbelii; aa, AR i pa ir a

"Ministrul maârinei pi ai mita din no ni piata

RY
.

> “Airali fiiancielot;

a?
IRI i itotaituo dit E
SMiistrulii” lucrărilor, iiblice. (căi fietate „Boduri, Șiosel6, tal)

RA
“Ministrul petru Căsă,. imperiălă, pi, 2 pt tittitanh
“Gol peritru” poşte "âr put “redeveni 0, “direcfiu6, „generală |
piecumit a fost.«pănă la 1823, şi, celiă, ce, „priivesce, la, „controlă, 0

LIB
esperienţiă de 6 jirngtate, de. secol a “demoștratii «că, în 'organisațiu-
nea, ssa, actuală: „NU, este buni. de. niinicii; ește: “dară. idinspensabil ă de 29

TY
a se “institai.0 curte. de “Eompturi, după 4 mo elulăi celei „din. F rancia.
da.

e 26), Bugctuli, ar Ehuţa să, fiă, „Bublica, i, și lista, civilă ficsată,

fii rii Să Dotă, a, se. niăi Și. citare cleo Druta

I
îi
ap d Episcopii. Besericii RS
'ortodocse. „Orientale - ar căuta, șă fiă
puşi de. Buy eră, după „0 lit, „de, „trei „cândidaţi „aleşi. de Clerați
VE
din "diocesu. „Dăpă "ce “se VOT, pune, să, „Riumaj pă, fi, "depărtaţi
di funcțiile. dsr [> „otăire, solemnă; pronunţiații de, șinodi
» > pr Aa.

după, judecătă,
NI

i St
et cet
su în Îi peeţe, 5 arie
+00 28) Sinodului; dn cula săpă “conipiisii: A) de, “trei metropo-
LU

” Tiţi, adică de. ali „Petresburgului, | „ali: Kievuliii, şi, “ali, Moscyei;. 8):
06, S656 “Seat, aste „Dielaţi;, aleşi. de. ceilalți prelați” cu “alegere. „pe
titi, “(aul ser itin, „Dublic), Şi, inveștiţi | cu” iamoyibilitătea. .
RA

129): mpi
dă [L
>rocurorulii Sinodu
0 Qi Di 9 ei
lui ar căuta= Să, „Yyeghe
aa e bee ama Ad p AAA ari a
ze | nuniai ca, Sl
iodul să, nu sg aâmest ece nici, de cimă ÎN, cestiunile” civile, și
pd.) 4-3 isa 4
NT

po -
litice“ dart, el” să, NU E amestece: în nimici, „le ,administrăi
țiunea
sesericii, şi, încă nici. n, ceea, ce, “atinge, puterea; spirituală,
3
CE

sa. 330), Ar. uta să se, facă la, „Moscva la, „epoce,; eternminte
,
miste, concilil a. le. “Boseritii, ortodoese, „a tutulor, “Rusiilor,
cărora,
sinodulit- să dea Seihă de, adnuinistrațianea siSar „Aceste;
/

st aa: sa

concilii sa
cinta, să. fi,„comipusg de; oţi, mietropliţii, archiepisconil!
SI

Și. episcopii
de toţi. “abaţii ide, la „nonastiri, şi, de; ună. 6re. care: „nunie
ră de
IA

depatati aleşi de, Clerulii, de. pe Ja; oraşie, şi sate...

se

ră ) Ar. Căuta,- să se, ;desfinjteza, seminareje,, is se

a.
: rapa!

insticuja
U

REA Cuisuri „de, teologii; la. „universităţi, şi. Ja „gimnaşie și. să fiă
BC

clu, aDți,, de-aac, (nălțiai. la episcopatiiz toţi ,

aceia dintre [i
jugări şi dintre, preoţi”. cari, ar. .aV6 0, diplomă, ainiive
rsitară,
ocs35) O "întregi. libertate; de; conscienţiă; ar: căuta. Să, Se: ni
deze tutulor, „golurilor, afară. de, „ducă, secte (la, a cărora acor
„care nu „Sar, pute. da, Mici, chiarii , mpriţle, de. cult)
, practi-
: 1) a, castra-
ilor (Scot), și 2) a figacilor. (ogluni), a acesto
r morâoni TUȘI
 Secta malacani-lor Meat de,2 lente) asemene ar, căuta, să fă
“supuși la 6re care restricțiuni "civile. * R
33) Secta vechilor cr edințioși ” ai " Besericii oriențală: „Gataro-
ver ;) ar căuta să aibe plina libertate de: asi “esercita, cultulă, cu

RY
0, ieraichiă eclisiastică, alsă, liberi de “iemubiil acestei secte.
ce, 34)" Censuiră“ Brevăutivă,. (cane Apucă, înainte) ar, căuța să fiă

RA
desfiinţiată, Ș libertatea presei săcordată,. co: Jegislațiine pe
aâlă, spre: a-i! "intrenă Gscâsele.. dia i :

LIB
«i Refoiimele” ce! Enimeianitt” ar căuta să. se” “pati” de, putere
abate: "ntimai ca, “Dore “furodice” eetitatea, inaintea Tegiţ,
re tur freca individele câle, atăt de! tară de minte și fără, „de. cut

ITY
“miente, „nobile: “iuicgti iu „ref, € posiiiuiea/ "ae! Sel. pițilegiatii

- te aceste, „xeforme,, unde. este, garanţia, că ele” 6. “vor esecuta că

RS
mu Vor “site ȘI dle: 'Sârtea ordinari a legilor, insosei „—s6rieă de a
Semâne $it fot de "Chiiuție: iripritnate ? În deşert, Sar decreta' Te-
VE
formele” cele” "mai: “înțelepte “cu! modulă de, guvernămentii care”
| 'qoiriheste in! "usiz "Inici Odată nu iar” ajunge! cinevă, “Să le: esecil-
NI

„te; fiind că purocratia, Şi cacamarila se 'intereseză prea multă: să nu

Sei fai cforme: iniţeresele, “or sunti în. oposiţiune” forte + directă, |
LU

“forte: "ăfrântii fiu: "ireineaiibilă cu interesele Rusiei. Buroeratia

* Sdministreză oprite ŞI "jetigsce'” “țăra! caniarilă „se. află, ca! “unii
RA

murit între” “irperătuli Şi intro

+ faţinne, ea! tipiedecă , pe, âmpă-
ătulă "de'a S;cungsce” “Rusia? “și nu " jerimite” nici. de cină să
SEI propie: e pe oiia, Icpetiali “Grmhenil “cari, “eunoscundă
NT

6” "1072 fe pute “sii i dea consiliuri” banc, “Piindu iyestiții: cu, 9

atotputiiițiă,- "mouiiălă “tiiidii, obiectul uriei adorâţiuni osteriore,
CE

findiis Tiigtisiti Și? pânniiătăi "dară, în “faptă. fiind redusă 145 0 .ne-
piitinţitue iai total: du face “viuele, findi iișielată din! tite. “păr
ţile;- nipăratuli tutulor Răsiilor car6! este cel mai onesti: omii.
/
SI

din ipperiulii sei, “ sg! “află! “ii “nieputinția” dea “pute: impiedecă
de burocratiă “şi pe: “camalrila de a 'comite' în “nuinele lui toți “felulă
IA

de infamil ale căitora,: 'actăliiiti Și) “pasticulăități” el: nu je: cun62

see Asta gre! eşto "6posiţiuiă: tolevâbilă? *: Noi: suntem - convinsi
U

că dacă? „per “atu “Alesandru - cun6sce; “odată posiţiuinea sa “poală,

BC

amină şa, cea: “ongstă” *giioleăla, ar "respinge:10-de: lalsine:i cu: ne

dignaţiunc! ŞI “sar” “gtipi de * i“ încungiura: -“țiumnele ' Sci cu,0* aul
veolă “YemaritOre” în“ "istorii? Qăhai Rusiei hui” “guvern represen-
tatii “AStăQi, 5 subt Anii guțtintDae: Suveranitațe” de” Sind: numitii
pop

“ absoliitiie vedem birocratia.” “Şi iqăâmaila că. „esecută, neincetatii

arse ee i ' |
și”in
PT 0rĂTOra ozana Ia
- > ÎN Bă RU i
 cui
ichantani 331 ——
. . - . 9

Tes pai fir

tâte. gale mite măzăiăs: D domina puli inibesiale, * did ca

trupesce: și-o insuşiesce, t6tă, pe semă, los Ci iai dela” îipărus |
tulă cea mai mare “parte a autorităţii lui, Al. i Lis, nd i TOSpou-

RY
Sabilitatea- lot înaintea: “ul Dumnegeiă șȘi d, istoriei, Denta velcle
da ie
10 fapte. “Pingă mai fără, putere. de” alice biele imperotulii- Se

RA
află responsabilă. de totii, reulii,aa„de tete, “ororile. * comise de „Duo: |
cratiă și de: camarila ; cu, pui” guvernii. “ vepresenitati vi. insă, Să
cruli ar merge: “altfel, “Împăratul i după ce ar ilițelege ” că, LO

LIB
| putere: ilimitaţă este Bă, înţeles, că, mățeriilicegcei este imposibilă -
“unui Oi -de' 3.0“ eser cita, ar pună imite, autorițăţii Sale,” ar tii i:i5

ge liniă 'de demarcaţiâng: forte. livăpede Și"forte precisă peÎntre

TY
puteiea sa," și a Tepr esentațiunei naţionale, și în,
în jiitorii dr fi ros:
ponsabili” “huma: „pentru - propticle. ale, dcte, Şi ar! „desface: cu. "to

I
RS
tul vesponsabilitatea, sa, “de faptele Si gesturile: miserăbililor,
cari “astâgi "asuprescă și jefaie, pe; „Busiar în piele “șsă . Fi
„Da, impărătulii ar câştiga. Brin,“stabilirea” „Unui , cBuver nu rC-
VE

preătătaliv e. rii cei 'ce “ar „perde

| cu. » âccâsta, ar: : “Duțăcratia” și
mai” cu sârmă. caimărila, Câmarila "această, Surertiu: actuală “și
NI

,
absolută : a Rusiei, “Say: Vede. ieloitii”ae „âbdica,;OC prd
„Dentru, dinsă,
LU

încă ăceasta, ar fi totii! mai. răi: ea care “TACE „și Î..se “oa tote
'desă sume “de bani torte! ări, dintr uni tosaurti iai de „toții de
Sertă, mari! mai pute atunci Să, "facă ! ai 'se năi da” asemenea: suni,
RA

mici mă -mâi, “constițui 0. castă, htermediârăi între familia “hiperială

“şi între ceailaltă; naţiune, precuină, face stări su "Rusia. „A seinehca este
NT

| Tesne de înțelesă că camarila șȘi-ar slei tote "puteile” Sia pune în niisca
ze totă iimensa ei intluenţiă, “spre, a: “împiedecă tot modifi icuțilineă
CE

“în forma guvernului în Rusia, Subt ună guvern” representative,

“fără 1nici 0. "constituţiune, nicy “0 reformă" nu "ya „Bute “ajunge, . în
“Bușia, nici nu va put: da fructe.” “Am păguti abseltisniuii în
/

:măinil6; suverazilor a cărora, înteligențiii

- HU era ȘĂUELSSă, pre
SI

“cum a, fostă îmră&ratuli Paulă Și “imperatăli Nicolae, ŞI, Atuieă

“putea, să se atribuie funestele 'ofeute â “le, absolutismul
IA

la: Acoih
tari îlii esercifaii;! astăgi vedeai "totu “acea “puteteîn “ăjnile:
unii
omă onesti pe deplină, in, mâinile „unui, omi, „imsuflețitii de
U

inten-
“țiunile” cele mai bune: pentru “ce: “dar tăte” „mergi “AŞA, “de
în.
BC

ret?
“Pentru că absolutismulii portă în” sin6şi pernele. decăde
nției:
“eli nu voiesce “să i „ici 0, „publicitate: fară „publicitate
este nici ună cotrolă şi fără conțroiă: abiisurile: „venit nb
litatea, c0-
Tupțiuiiea” năvălesci into eră, e. “mănincă,: fi: păralisză
“ș10 sapă, precum niște figuri moi sapă pe 'osmalii uterile
cel: măi robustă.
ON
 — 237 — ,

- Darii dacă împăratul Alesandru nar da, nică de: cumii-0 con-
stituțiurie,. ce gar întâzăplă | 2. Fără” a, cintă în A6miniulă Hepre-
vediuti, „dare. este, forte “deşi în istoria Basic „și țiindu-ne nu-

RY
maj: de întempliizile, “cele” înâi probabilă, putăm dice că. în. Rusia
desorganisăţiunea, cor pului „sopialit; cară “astă d -este.pe facii, “ar

RA
mergă Erescundă” CU „pași, mână; lipsa . de! afecţiune: generală, “visi=
bilă “dej de: cei nai picini “pătuiridigtori, ar merge totă adăogân;
du- -S€; rolățiunile reciproce ale. diferitelor “clase a, le socistăţii.

LIB
“între dinseje” Sar întărita: totă “ maj. “ultă; baricăruta,,i „atingundii
gta ir
mai “multă, “seg” înai, Bucin stările private, atini and, lefile; ofici
aților, ar paralisă. cu totul ipidilcelg statului. În același, timpi,

ITY
la cel “dintâti vespelii ce sar întâmpla, iniemiculi, |Duindii, piţio:
ul, pe. e pămentult risescii, i„ar proelaina, emăncipăţiunea,; reală, a
RS
seryilor, cu păinentii, ” şi “libertatea”„Conscienției pentru. toți sec:
tarii dă ăi eventualiătea. unei pe cur End” Cris. în orientă,. Rusia,
VE
fiindă, paialisată de viciile. “adininistrațiune sale, , ar, "xedă.a stiu
mea, orientală, aşiă de: ipiportăntă “pazita. dinsa, reșoluti Subt..07
NI

Chii Sel: “fără ea Și fără voia că. „Neiulțiunnirea” generâli,, “indiena-

nea publică, ăjunise “fiind. în „Apogăuilii. Joră, ar “face 'espiosinne
LU

far.isb ueni), și a “aice „0 Schiinbare” Violentă.iîn: forma, guvernului.

Cumi. ar î “schiiibarea -“iceasta 2; “Niini” tar pute: să.0, Prevar
RA

dă, în” loci. de, ai alerga: în Niitoră „Cătră, „Disce; pericole - sisure,
ali pi “pridenții, vărfi” CU. minte” de“ă ne” eri. de. dinsele ,. de. a le
pieri, dăndi ast: d [i "constituțitinie:, tatalui. “Dindi, Fu. voii
NT

bună 0. „conttițuţiune. da “tip. fiviinţiost, “pâte. cineva a, „mășură

ceea, ce, acordeză,; după, Ceai. ajunge. era, „revoluțiunilor. cine ar
CE

“pute prevede. în cestar vede, siovoiţii dea concede ((a dai dreptur),3,. e
“Birocratia” şi. Ginenii, “câmarilei „ai “ahitudinea. de a: dice. Că
“Haţiunea.. rusâscă, nu; “este. “imatură, “pentiu:
- o! constițuțiurie. Darii
/
SI

Serbil, Românii, Moldavit, Sunt Ei mai, patiri;: decâtit, Ruşii 3 Și

cu. = tâte. acestea | „că, ai “guverne” „Xepresentative. - Rusia. în. îno-
IA

"mântui acesta. nu este mai puciui civilisată decât Spania, „Por-

„tugalia, scai, „decâtii Grecia idei, Și: “aceste, “trei i at con
U

- stituţiu. DR i Lă
E |
BC

Mai, tilte” "persâne, voia a îner cdinția: că. Rusia, + at

, “pute. să, aibe, constituţitine, din “cause că, " lipsesee: clasa, cea de
Ey reia. „Această îste .0.er6i6 aie; “căci clasea,. a. „treia, esiș-
“i în “Rusia, Şi nică, este! fâite” nuimer6să;. “Subt, accasti, jtimire
noi “irițeleaein buigesia sotabilă, “năstțitorii, “birgeșia . „ordinară,
3 tofine” toţi. ceia, „dititro. Bebili cări. DU: „se înciscresci. cu familiile
a E
 938 —
cele: mari, cari: posedă: o :stare, “forte mediocră) ! seat: cari: nui
'Șii nobilii : aceștia formâză hajoritatea castel lori. -..
nici o'stare;
cu -
:las'timptt şi se esecută
'se::dă:: o :constituțiune.

RY
| „imi Cândii de: popululă':'sei
Jealitate: aceasta: 6răși + legă periuniăă:i suverană
„cu niste” legături “indisolubile:;:"'Un imonarehă : care: acordeză, 'v

RA
constituțiune pe: cândii'esercită : pe deplină -prerogativa, sa; suve-
rână ;- căştigă:':amoreau- populului „seii işi:"Îșk.:întăresce “dihastia. .
Constituţiunile:: date -în::. Bavaria, la 1818: :în iViirtembergla

LIB
1819, in:-Spania la::18 în: 33 ugalia le 1884 si în Prusia
Port;:
tii
la îi 847, iși: în. Sardinia ]a:1848,;: negreșită. că maj: mieşiora
în nimici 'prestigiulii: lipită de puterea; regală: din! aceste țeri:, de

TY
ră
şi: aceste ::constituțiuni “sunt diferite 'între:- dinsele.:: Din: cont
: gas erani
ele ai: strinsii: mai“multii legăturile'i de. afecţiune ! între

I
'âcel
și supușii lori 5 ele: aii:: reintărită: pegenț
eRS
dinas tii; al. căro r" ca:
animă. ca să. se ridice
ulă: iă
pi: ai “avutăi:: destulă inteli 'şi "dest
rea: 4bso=
Ja. ideea aceasta: neînţelesă- de: natura. vulgară că pute
VE

me neși sc
serv i;
esc: . i "de
numa
intă este mai::presusiă de puterile -o iteză ; pe:
'cari i:0.i esere
“a nutri. instinctele sălbatice: 'a- le acelora
NI

iune , ' inves tizid ii

cândii o putere limitată și” cumpănită cu înţelepţ on-
LU

i îl 'scapă- de: resp

pe “suveranii cu dreptrlii de.:a; face: binele i
în ițâra isa;
“sabilitatea; ori: cărui 'răii' ce:pote căi sariface păra tii 'arc ăutu
Rusia imea
bin Dacăi: sar da:0'! constituţiune::'în::
RA

să: fii, duoă . cămere;: spre. a: scăp a: dei:i uiensele: necuviiuție ce. sar.
mplatii-în-urmarea uz
put6:.nasce: dintr'unii: votii: precipitatii; înte
NT

acele” trageri: necuge-

nel: emoțiuini imari':seaiă :din“ causa: unia.: din
ecii uneori: „cu duoă
tate Jă:. care'imajoritatea, :-adunărilor:- se /alun Iti
de acestă: pericolă:.
CE

„camere; inu S'ar::maă' put6-tenie 'cineva:: admirabil şi ă!

care: a: dati
1: :Dint6te'constituţiunile, cea: mai ex :este : cons tituțiune:
itate a,
“ probele + cele: mai -forţi +-despre: vital'-imposibilă;, fiindcă 'consti-
/

anglă.. Darii: în 'Rusia, aceasta este

SI

ă” rezimată pe maj0-
tuțiunea':anglă cere să''fiă o “păiriti erediraripate iripati dă |
IA

restitui ri i iat
vaturi rii:
“putntii: prinde rădăcină în Ba-
i. Majoraturile mică o''dată, mai e: la! caxacteralii şi: 12; ten-
sia; fiindii că:ele sunt fârtâ.-antipatic ţială democraticit Și “ten.
U

aracterii esen
BC

denţiele națiunilor slave ;:":c Dicl

niă se :cunoscea,:
a veche,
„ denţie Jă:iegalitatea; generală: În. Rusi ii” 4714; Petru], cu: vo
ce este''unii majorată. :'În' Martie ianul ari
ului -seă,! declară „de 'majorat
lenţia care;forma fundul. caracter esistaii- atunci > "Și exse "pă-
forțiate inobililor: cari:
ţâte : bunurile
'și .aj anula. tâte. actele de impărțială. fiente dela
nă,la::a strica _ +
 — 934 —
„A Tanuaritt
1:71 4: +.Îu. epoca aceasta Petru: [...cugeta, dejaisti des-
- moştenescăr-pe fiiu-seii Alecsie șs:eu scopu
de:. a:lii;
prepara;pe, Ru-
„sia pentru, această eventualit
în: momentiăliicâ
ate, ndii transforma -

RY
în -majoratii: t6te bunurile, nobiliare, eliă: avu. ciudatac și neiriţel6=
sa, ideă:de: a „tace lege ca uni itată,,i.careitare mai:-mulţi fii, să

RA
-. pOtăza-și alege - după :plăcerea| sa ;pe--acela.. "dintre dinşii: căruia
să-i: lase «majoratulii .seii! Dacă, tatăl, murea fără. să. fi făcutii
alegerea, aceasta, „: majoratiulii trecea:la- fiiuli „celii mai. mare. :Le-

LIB
„gea aceasta, sălbâtică fu sorgintea,:: nenumăratelor: ure- de: familiă,;
născă-niai multe „crime, și termină; de: a -face;;idea: majoratului să,
„tă, dezmesuferitii: la * nobleţi

ITY
+ rusâscă,.
a, ;: Îni:1730:cândi se, sui pe
tronii; Ana nobleţia solicită -și-:obţină:desfiinţiarea; legii din 1714 -
Şi : împărţirea; bunurilor: fu:; restabilită: ;În::1845, 'împăratulii Ni-
RS
colae :publică; o'.lege.:care.-: îndatorape;:nobleţiă : să. înființieze:;ma-
joraturi; şi: regula. condiţiunile;: instituțiunei: (d/erection); Se stie
VE
că... Petresburgulii este: oraşiulii: curtesanilor.escelenți.,. şi „custâte
acestea, nu:-se.: înființiarăcracolo siiici:«(lec6 majoratarili Atătii ide
NI

“mare : este; antipatia in conitra,. acestei ninstituţuni ,-.fărăricare mar

put6: să. :se: facă. in: adevării oiipairiăereditarăcaii! visare: ce ai)
LU

- 2 : Ună altii, cuvântit, numai -pucinii gravii: seopune. a-:semenea

la înfiinţiarea, unei pairii:s ereditare în“ Rusia: Dinyces-elemente .
RA

să, compuie: guvernulii: o :câmerăs;înaltă::ereditară?- Înta'însa elit

ar băga pe membrii consiliului imperialii, :-pe- capii; generali, pe se- |
natori,-. pe. consiliarii privaţ
:şici,
nai cântâii pe: menibrii. caumnarilei.
NT

Toţi aceştia , + afară .:de „unii ::micit::numătii :de „6meni inteligenţi: şi

onorabili, potii.. fi împărţiţ
duoă;, categorii:::
ivînr« qeştia,= sunt! seait
CE

„nisce Gmeni:a.:cărora, nascere:i-ar chiămas:a; fi-mari::signori: şi ca |

„Ti-ai. preferatii:de „a...avâi în; totă Vi6ţiarilorii0; conduita;de va-
leţi ,. :seaii.nisce:valeţi .parveniți: prinerîntrieăiişi
prin; ânjosiri si
/

cari. ÎȘi imagină; de: hbunăceredinţiiă că :suntii:imaii isienorit

SI

Înfiin=
țiarea unei-pairii: ereditajecomjusă; de asemenea, individe,, ar.fiscul-
IA

mea nebuniei! ar face să fiă însăşi instituţiunea, aceasta, ;-ridi=

„+ acolă, :şi urâtă;de «ţ6ră chiarii:;d„la:
e introducțiunea;iei:sîn Rusia. În
U

Rusia sunt: mulţi: 6meni ! inteligenți. şi :-onurabili::.- mai mulţi din=:

BC

„trînşii. posedă; nisce stări: mari;; : dară sunţ «departe; descurte.! şi: nea
greșiții..că-.guvernulii „n'ar; alege pe: aceşt csă-in facă
ia pairi: uÎn-li-
„psa- unei ;camere ereditare:;;-ar «pută Rusia să, aibăr;-0 ss,eameră pe
„ VISțiă-ccomp
ds:

de: usă,
membrii :inamovibilă pușirde suveraniiz;-, Acea= -
stă, instituțiune, ;dezşi: nu:oferă;t6tezeminentele- garanțil:.a. le unei
painii. ereditare, barieră solidă; în: contra;::despotismului. Şi În-.Con-
vo i , .
în
.* ”

„ >
 — 1995. —

Ara, ahachiei;. are:şi: ea, bunătăţile: sale, şi “noi ovedeniii- lucrăndii

n: niai multe statură constituţionale. Darii încă odată; :Cumii: Sarcom-
“pmuâicanera: aceasta ?:care au; fI:personalulit-ei? “guvărnulii: ar

RY
băga într'insa. diversele categorii: de:-individe: pe 'care?l6 criuhe-
“varămii; eși ; cu: Gmenii 'aceștia;:nu 's'ar “pute : compune nicio pai- .

RA
viă, peirviâţiă: care:să:'s6i pâtă': bucură de ':cea, mai: mică, tonsi-
" deraţiune. -Rusia“are :evoiă: dei duoă;: camere", &rii mu: de :0:anti-

LIB
Gămeră. diete TONGA ADUS sere
« sis: Pentru cei: dintâi ani/raă:guvernulii. vâpresentativii ; noi m'am
put: înţelege; tcă ar: finpotrivi tii:
în cRusia, alti regimii decâtii;4-

TY
cela: ce, ar.sav6 duioă, cameretzelective. .“Cainerasi- comunilor, 2-că-
„aiatar put: săi se::deainumele de dumă zemsliaiă: i ax tput6efi
aleși de -a-

I
iiompusă detlaricin ci:Cpănăir la șese::sut e:de deputaţi
„-dunănțiele “provincia le s(vegi mai: RS
stisti);':să inalta cameră; căria tisa
“put: da;:: numelă:de scamerâ:boierilori” (daia "boiarsaiă), ar: pute
VE
“i: compusă "d6 lâniduoăii: suteii-cincideci pănăilă: trei sute:imenibri
“ale ântâiii: pentru patru Ci; pecurmă” Grăşi, pentru. patru
mari și
-amiz totiir--de aceleași aduhanţie provinciale! Car-să:e întie cineva
NI

iîniicamera * coinunilois:t:ar:cfi bine “să! nu se:“c6ră nici”uniii:: censii

LU

del eligibilitate; tcit:ar“fi de :ajunste” nuinaăr:să “fii, în: etate "de “duvă-
deci-! şi: cinci: dewanii “şi “să:nu-fiă “loviti: de-inici o! incapâcitate
„ilegală: Ca: să intre “în camera” boierilor,:": ax: căuta să fiă în
RA

“otate de „pâtradecăde; ani şi:să posedeze? uisce” puiypriotăţi: :fou-

ciârâspănăsla “uiti prâţiii.:doterininații : de “:legc, sDupăz ce':s'aic în
NT

ce ? practică optăi iani e cu:: guvernulit:“ represtiitativii ice întrtâmeri-

“duvă--cameiile! sar-zivi niste: bărbaţi: ai: cărora fiuteligenţiă : şi.
CE

„caracterii sar: cuceri: stima” generalii!" Atunci cu. 6menii”-aceştia, -

“Sar put&: orgânisarto 'caiide: nciă boieri” pe: ivicţiă! şi»inamovibilă,
anumde: suverărniă, :fără nicio
iti: liită "de. etată caii “de stare,
/

„Şi aceasta, ari::permite: să “tajingă îm” canierăi tote ilusfraţiunile

SI

isiițote somitățilersociale:'a;-le țereiit: Digi BD mutat ti

IA

e ap:fi:ibin6”să:se pună,
i Rusiei;
ani er Câmdii Sar: dazo constituţiun
întinsa camii aiticolii căre: ar:permite: să se:"revisuiască :-totii-de-
“aina:7 constituțiuneă e încungiurănduz0: cu -6re? care: “garanţii ;---pre-
U

Denl-
spre :esemplu;:0 proposiţiune subsemuătă deo sută,de
BC

cum;
bri şăs:tiă: necesară „pentru: a:iput6 procedevlăr:revisiunea -unui
mu-
capitulii salii -constitiițiunei;i și: scliimbările'cerute:să se “opereze
celelalte
„mai dacă stare vota, nu rcumajoritatea absolută, ca, tote”
da-
părțiiia“ le: voturilori:
“avăsuri» legislative, ::ci::curtrei” dinipatru
te: de membrii: cari svor, fi:în cameră:in acea i

-
 — 036 —
iun! fine, ună. cuveni:tă cu. totulii; speciali: arcăuta să -facă pe
-impăratulă: Alesanăru. de: ada, cu:totă: voia «sa: o - constitu
țiune
“„popnlulat set înainte: de -a;; veni! circumstanţiele.--ca: să-i impuie;de

RY
:8-4:da o; constituțiune; "după: cățizvaani. ati DEI III
„ii: (Originea puterel :ce- are.în mănă casa de..la, Holstein-Gotto
rp

RA
„_Nuse perde:în .n6ptea: timpurilor: Puterear:aceast ' nusși
a are
„ -sorgintea» nici de. la principiului legitiinităţii, : transmisii - prin mai
mulți secoli, nici de la principiulii elecţiunci naţionale.

LIB
Casa, lui
: Romanow : (stinsă.în :1'730) +a; fostii: pusă; pe: tronii.. de. elecţiunea
națională, cu:ună pactii: (invoială) primită: de bunăvoiă de' ca-
-pulă “er, ::tsarulă “Mihăilă; acestiii opactiifu îndată : călcatii ;: și -gu-

ITY
isernulă --rusescă. se: . făcu: unii puvernii:; care de.: atunci : încua,
„Du :se mat basă pe nici, unii principii: „.După::mârtea, celui: din
RS
"urmă Romanov, a. împăratului. Petru ; II. răposatii la 19.(30) Ianu-
ariă 1180, - tronul Rusiet: fu. ocupatii: dece - ani . de: împăritâsa
VE
"Ana, fiicatsarulu loan:iAV sși.'mătuşiă; bună alui; Petru: L.:: Ana
:muri la;:;17. (29) . Octombre, 1'740,;, dănăii.: de: moștenire :: cordnia,
„Rusiei strănepotului el principelui Ioan-de'la Bruswick:Bevern, stră-
NI

„ “nepotulă-:tsarului Ioan: V.: tără să fi consultatii ;maţiunea,,:: ca -cumii

LU

„„Bmeia ar fi: fostii ună,.imobilă (acaretii)..:. După -treispredece . luni

„-de iatunel, în. nâptea, de:ila,:24;: Noembre :(5 Decembre):1741;.. is-
;bucesce: o. insurecțiune ;militâră, „care :de.n'ar fi. reușitii: ar fi
RA

„luati epitetulă: de.reroită, dară fiindii că: a.'reușitii,. deveni o re=

voluțiuine si puse pe troni "pe. lisabeta,:
fiica ilegitim
a luj- ăPe-
NT

-tru;. Î Elisabeta; fără. a „consulta, națiunea, şi :ca- cumiă “era. vor- -

;basde: uni imobilă ;.. dete:: d6; moştenire 'corâna. Rusiei: nepotului
CE

ei ducelui;deja, Holstein-Gottorpca'căruia muniii,.. ducesa Ana ; er

„asemenea fiică, ilegitimă a lui Petru :1. Ducele -de lâ. Holstein::se:: sui
«pe «tronii la:25: Decembre :1761 (5-Ianuarii 1762),:sub numele de
/

Patru: JII.!: Striinepotulii. acestui. principe, îm păratuli

SI

: Alesandr
iu II,
hindi insufloţitii de nişte așiăde :escelente -intânţiuni,.
ar pute
IA

«Să-i -unscă,; dinastia cu națiunea';rusâscă prin: nişte

ilegături in-
disolubile:::emancipăuaii : serii, inființiăudii, înBisia 6 .justiţiă
: ca-
U

„. re esistă:;numai:.cu; numele, atacăn cu. seriosit

diiate;;: au :ia: vorbe |
BC

ci: în -iapte,.. venalitatea,.. aiministrațiunei ;; transformăndă:

unii: po -
puli de; sclattiiati'o: națiune de-:6meni--liberi, ipuindiă: doiania 'le-
gil in: locul; arbitraruiui p.acordăndi; înfine,, Rusiei - garanţie
le : in=
„_udispensabile la, manţinerea. acestor':reforme.. Aceste: garănţii con-
„= Sistă numat. în publicitate şi in. controlii, şi nici: .
una nici alta n'ar
pulc fi reale: și::seri6se “fără: unii: guvornii “representativii.
--Ceca
9
 —. 237 —

ce supără pe Rusia, ceea ce- transforeză legile n6stre în niste

Haiti- Humaiunuri, ceea ce atrage guvernul rusesc la abisă , este
lipsa instituţiunilor politice. Acordândă o constituțiun », împăratul

RY
Alesandru ar îndeplini unii actă. sublimă înaintea lui Dumnegeii,
a universului şi a, istoriei; Făcundii aceasta, el ar transforma

RA
casa, străină și nemțiescă de la Holstein- -Goitorp într o dinastiă
naţională ; 0: dinastiă adevărată rusâcă | i: și rocii îs,
“ Fiindă- plină de :respectii. pentru impăratulii Alessiidtu, fiindă

LIB
pliniă' de: amore” cătră 'ţeră n6stră, 'noi fotmăr' “dorinţicli: cele: mai
sincere pentru' prosperitatea: Rusiei, În“ ilele 'nostre fără -“insti-

TY
tuțiuni, politice seridse şi solide, nu “pote :nici::0;: eră 'sW aibe'niti
prosperitate durabilă, nici” securitate! reală îi iii, sa vicii
i ai ii DI LE ICI îniri

I
, :
> -j
[a
.. 3 ANI
! a
ara

'
a

d
RS ,
ari

,
a .

i
po pc

jad
sep

. 4
3
tsi)

, î
VE
i ră , NR i i ag
: hi ?. e - .. . m...

. N ve. 7 , e.
) : 4 ți i “ i ț J „d fe

ţ ! ' ma-
NI

LR -: : £ t 4
J , : ao >: RI i pr

. vi
P ji.
; .
LU

L.ă

LUALA SII
ENPI 0
RA

? , 9: i .. ţ
, :. hiti i
; 7* j i,7 ji.. prne 1 tetui
/
NT

r po
NE Pa; iii vit
dica
! di
în
ț li a
Pas: oii 3 si j
. , 4 if ct IE LE "> [ad .
:: sl , 3 ia Ș
CE

. PE ,
| ; PI ai Et pia bă
i, : ea dp gre |
: tii i ÎN)
a ii 1, : i P De

., „a '- it az)
2 ; PE „i. ! i ..
/

e - :e dt . i ( : ; ; ' ; 4 Sf)i pede

zu
; t ia Pur ate
SI

. Trary pr i)
su , tit, , Lia 3
Ei ; „j. , E oii ie

rit o în mute Dmitri, pi St

: : „tj) FI [
IA

> 4 7, e. („+ tal vi )

! ej. pi, „vc : ati ai 1)

pi pie, 4 7 1 a - , ă
; " , , , i, PE ,
U

di e pui € 7 da 4 ; d, ;
pi DR 4 i ji LU pa La SG.
” IN .. „a : „.€
. a ta [N
:PI RI ! da) !_ Li pi: if
BC

; ; , Ă
3 : , . . 1
.€ .
- -f 7 i mii pi : )
: LI gat : Di ai DI sita ha.i ce,
i ) . , , , _
:: e - ? p- e., Te rr
_i , :, i ti 1
d i pd, + FIV“ IDEI pi
|
”
. „-
.p
„ci Ei
,. f. +
ptr 3 ţ 7
3
,
„d
ț « ji fin i „A ae Î
- . RR “: t

n ' i pe IEEZafual ti "

x . :
” 7 : “Por
i : Zeita tati?
1 Dr ? ,

i ' j |
RI
2 i 4
.
, .
. Î -
Pi

o 7 3 +
 Ro De ene. i az 7
se să Pena iii Sidi mA ai ,

r+ ..
ce . a „e “e

HA ;
i r în
sia > sii > 9 e int LA 9 eva

0 ion (o je ag: ine .; . 42

Î?. . a 4 £

RY
ți tert rr ser d:int
ti fu Săginaa iii

RA
cita ? nr stii iii toti i ah caii -

“Sunt duoadici de ani decăndii se: obicinuia 0 dacii, la ianii pri 0

cesii : esaminatii d6; „plenare; senatului ; : 4.56 întrunea,. în: favânea scajii

LIB
în, desfayârea,-lui, cele; ducă “din tei: părţi 2 voturilor. date; de.;sez
" naţorii. „cari. eraii presenţi, “acelii. “procesiii- use. mai, „da, învcers
cetarea, consultațiunei; făcute „de „ministrul :de,. “justiţiă:, Dir

ITY
ama

„nistru de. justiţiă de astădi, &, pgfăcutii;. aceas tai alttelii ; Fiind că
aşi a voiti, şi print'insa a usurpatii puterea legislativii ce se

-ută să se trămită în cercetarea consultațiunei tâte

RS
„cuvenea, suveranului, „precumii face şi acuimii la, multe: ocasiuni. Ca-.
procesele pen-
VE
“tru care senatulii voteză în altfelii de cumii doresce d. minisru,
şi chiarii dacă suntii 20 voturi în contra unuia, afară numai căindii
este unauimitate absolută; căci procederea de acunii este cu to-
NI

tul asiatică,
LU

| -La. paginea -02,

RA

Nişte scienţie mai noi şi mai precise ne pune în stare de a

îndrepta ceea, ce am fostii qlisii la paginea 62 despre adunanţia
NT

provincială de la “Ever, 'episodii caracteristici, în care despotismulii

Durocratiei se desioltăi în niște. proporţiuni mai considerabile de .
CE

-.. cumii. le credeam noi. Ordinea, ministrului, care, basăndu-se pe |

„Voinția, imperială, oprea pe adunanţiele provinciale de a discuta,
cestiunea emancipaţiunei, se citi nobieţei de. la Tver, care se în-
/

trunise în adunanţiă trienală, ordinară în Decembre 1859. Unulii

SI

din gentilomii proviiiciei, d.. Evropeus; intrunii discursii pliuii

IA

de înţelepțiune și de moderaţiune, espuse adunanţiei. că dreptulii

Ş de discuţiune: asupra, a totii ce se raportâză la interesele provin-
U

„ciei, se află înscristi. în. condica, legilor (articolele 112 şi 135 din
BC

voluiminele IX); că împăratul este domuulii (stăpânul) care fa=

ce legile, darii pănă căndă o lege nu este abrogată, ca caută să
fiă esecuitată; că articoluli '77 alti legilor fundamentale a le im-.
periului (tomalti I din condica, legilor) prescrie ca, în 'casii de
“a se da o ordine -ministerilă, ilegală şi contrariă, legilor, -Să S0 sus-
pendă, esecuţiunea, acelei ordine, și să se referâscii pentru acea-
„Sta la ministru; că in consecuenția aceştii legă caută ca adunanția
 -— 999 —

sii se r6ge. de guyernatorulit “ptovinciei de a seric ministrului pen-

tru ordinea ce a dati. Dar: fiindii că guvernatorulii nu priimi
rugațitinea ce i se făci, majoritatea, adunanției provinciale, ataca-

RY
tă, fiindii în drepturile sale legale, „căndă vădii. legile „calcate subt
piţidre de burocrâtia Petieshuirgilii “56 “decisă, 6 a: adresa o
potiţiune: chiarii -la;; împăratnlii,» care într?0, Țisită ce. făct Orașiu-

RA
lui Tver la 14 August 1858, solicitase. concuisulii î Ma
nobleției în
sea operă: a-emancipațitinei» servilor. Petiţiunea; această! se sub:

LIB
semnă la 14 (26) Decembre de 155, „nobili (din 281 „ari erai
presenți), şi” cea dintâia subsemnatiiiă: * (piectiii” cerea, legea) e:
Ta. &-d-luis “Uulkowșki, „mareșialulii--nobleţiei»din-;provinciă: Minis:

TY
trulii din întru răspunse la 18 (30) Decembre, că împăratulii nu da
nici o dreptate la petiţiunea: 'adinanţiei: d6 'la;:'Tver,: că “Mării săle

I
RS
i se părea d. „Unkovski. Gă este, culpabilit „pentru. că ma opritii
redacţiuncă acesti “petiţiunii şi entru “că ”4 'Subserănatii-o elii
celui dintâi, şi ordină „deștituţiunea lui, șiÎn sterminiă, legii, ma-.
VE

„reșialulii nobloţiei mare nici unii dreptii de a opri redacţiunea,

unei chărtii- adoptată de majoritatea membrilor-presenți, și da-
NI

că. însuși subs6mnă astă . chărtiă, semnățura sa caută să figu-

veze în rânduli “cel diitâii “Aşi “Ciinia' dei Unlowshi “e=
LU

matcă esecutase legea. După câteva săptămâni, d... d. Unkovski

şi Evropeus, fiindii n6ptea. rădicaţi de gendarni, fură conduși în
RA

esiliii, celii 'dintâiti- 1a;“Viatea; "Garii 'celălaltiti la Perm." Unii li

treilea gentilomii, d. Golovacew, care asemenea era unii, bărbatii
NT

cu unii merită * distinsii fu: arestatii; Dupi” 'tâte: atcătea. se în-

trbă cineva la ce mai sunt bune „legile... în; : Rusia. În.,presenţia
unei purocratii a căria regulă este numai plăcerea sa, totii ca au-
CE

torităţile de la Iiva şi de 'la .Bukhara! Episodulii” ce -riârarăi

aruncă mai din mainte o licărire sinistră peste viitorulăi, Rusiei,
/

= 19. midi i : + „Va

SI

i EI pe ep opt ape af? î

AR PRO AP e
IA

Şase7
- « “

Fine,
U
BC
 N -_

aa e m. FE „ | a
mp iar Die [a SOMARIU..-.: it a da pr

RET Pay
en inot li it sa ha i ou Paginea,

RY
Ţ "“Biiivii ip: “jeneralii ăsupră “Rusiei” = pă
. ” - i

U prin 9) : NISE N: i miti: :

j

Me Despre pista i despre consiliul imperiuluiati ia

RA
Lp Sti e su 3 i !
TUL e Despre, senatii-; oa mi aie E i. re 3

LIB
W “Despre anii, îi
96
Ri [ii .- a 7

Ă vi sia Despre” cinii: 'seaiă” Teraehia gradelor inrocraticei 48

ITY
si îi - OT) tea ;
XE 1: Despre, emancipaţiunea- servilor.. ia a a 58
E VL „Bela, mobleţiă, „despre . servagiii Și. “despre a- ii RS
sai aimările” elective.
VE
4 auzi e a Dre pi ai pia re aa e
pia i eat :; .. a 19
N IL “Despre. brugosiă.. lati a ete e, 140!
NI

I RI „ Doshră. sira inilitar. e a a e 144

LU

R “' Despre” finăhcie.' a - N Ra Da ai 2158

i ini oa fiii ta 9 ti tza rit iz i i
RA

| XL; ii Despre: arendările.: vinarsurilor “si. despre, societăţilă i:

it i o na a taran iza ia a
ut e de, „temperanțiă, a at ie eee na 166ia
NT

xi “Despre: poliţia” pote. CDR AERIENE i E e 473

CE

BA O E POPPO aa Pagani iai ae

XIII - Despre. presă.m! iara, eee ae eta 488!
atitz, at
x “Despre clerul iusesci DIDIER 1 203
/
SI

„XV. - Despre libertatea conscienţie e „211

IA

XV Conclusiune. De
U
BC
 SORISOREA..

RY
_ PRINCIPELUL PIIIRU DOILGORTEOW i

RA
_- CURIERULU “DUMINICEĂ, i

LIB
ai
ei

TY
„În Vumalulii: Cuziezulă -Duminicei de la 29. Aprilie,
(1860) 'se, află. unii articolii ali d-lui Miștensli, asupra cărţii prin-

I
RS
“ cipelui Petru Dolgorukow întitulată Adevărulă despre Rusia. În a-
cestii articolii se dice: , Este: câtva timpii de cândi noi ne apucase-
VE
răm să analisămii 'o. carte care la cea dintâia. vedere se. părea
că o-să ne: atragă. curiositatea prea multii,. căci “se vorbea într-
“însa despre - biografia::gencalogică: a familiilor aristocratice din-
NI

tr'0. ţră “străină, cândii „ni se: puse înaintea ochilor o scris6re
LU

pe care. autorulii. cărții:o “adresase la una din personagiele cele

înalte a căruia genealogiă căuta, să figureze în (isa culegere bio--
grafia... Acâastă; scrisore : era. 0. învitaţiune: categorică pentru a.
RA

0: sumă:de 50,000. ruble celui ce-a subsemnati ca- -

0,.i-
- se număra
„Te, prin: midiloculii. acestei; tacse, 'se îndatora de a. anula docu-.:
NT

ce gicea.că are:în posesiunea, sa ,. şi care, după dinsulii

mentele
directă a .personagi-:-
.. făcea, să fiă contestabile originea şi descendenţia
CE

văgindiică o .
“utui'cătră care se adresa: Nobilulii principe. supăratit.,
în. Lancia,
asemenea :proposiţiune este, precunii, o -nuimiinii: noi scri-
:sc: autograficze
“- ea-0 ruşinosă. Dirf6lă „(ehantage), puse să
/

ci pe la mii de. cititori.;:

_s6rea audaci6să a.auțorului, şi espediă, copia
SI

2... Principele Petru Dolgorauk ow

-adreş atii: d-lui redactorii pri-
târe:..
alului Curierulii Duminicei 'seris6rea, urmă
IA

“mar i
alti, diurn
i pa
Domnule , . Me
iuti
4 “În, numărulii de la.29 Aprilie” alii în:diurnpriialului "dumitale, - es-:
U

vinția - cărții mele

te: unii!, articolii..: alit: d-lui; .Mişienski
BC

lată despre. Rusia... Nică de cun: nu -cugetii “să;

inti: tu Adevărul
i “despre a preţiaţiu:- .
începi (entamer) o polemică cu d. Mișiensk
i în de'a -face să
nea.c& face. curții mele; mă voiii mărgini numarea; să. desnatureze
“se; hage:de s6mă:că-.d-lul: p are; că: are: plăcesăi cadă pe administra-
ce“ merită
- intenţinnile “mele. .Severa, împutare
pe, turpitudinile -seail nerușinările e Au O
„- țiunea, .rusesșică
aruncă, pe” națiunea, rusescă, pe a le. căria admirabile calități et
„+ le preţiuieseii după tot dreptatea, şi „din care. mă - onoreză
că

RY
„bei parte, ERE
i - Darii articolul d-lui Mișienski conţine în mai. mare parte o
„.” aserţiune atentătâre. ondrei mele,;o aserţiune cara. se nasce

RA
din
„> calomnia cea mai infamă, 'și din mințiuna cea, mai audaci6să (0-.
„+ braznică) care sa -pututii comite -vie. odată: chiari în Rusia,

LIB
po

;..*de un-
persânele cele înalte și cei carile încungiură; sunt
siguri că
mu se pedepsescii. Ecă esacta naraţiune a acestui uriţiosii şi îns
„„tunecatăi procesi,

ITY
o: a
„pi În cel: din urmă ant când locuiiii în ' “Rusia, :publicăiă. în ru-
„sesce patriu:. voluniiiie : de geneălogii;::. Cartea: ăceasta ; aciţiă 'asu-

Sa
RS
„- pră-miniște :susceptibilităță teribile iși: imi 'făcă-:0 sumă. de inemici,
Între pen sonagiole a..le:căroră. pretenţiuni geneâlog
inu ice
se: pu-
VE
„-teati. admite. nici-do-umii, se. află şi mareșialulă principe Michailiă
„2. Vorontsow,-: În 1856,
7 în: timpul celei din: nrmă.:şederi „a sa în
NI

E - Petresbiirgii,,: eli nu incetă, de a sta de mine..să;.dicii

;" în celii de
“ alti“ patrulea, „volumnine':.ce ilii: 'daseni la lumină “că: Vorontsovii
LU

E actuali: se -tragii.; din ':vechia «familiă:â “boierilor: Vorontsow

(care
-- Sa-stinsii la „capătulii - secolului „ali :ş6ispregecelea) elit “încă t-afir-
„maică: pentru aceasta :are; în posesiunea, :sa: “documentele, pe: care
RA

„se rezimă E ie
sscian: că; “încredinţiavea :samii:este: adevărată, .
*..-darii urespectulii. câ: aveam „pentru: părulii: sei. celii albii. și::pent
ru
NT

„“etătea! sade; optdeci de-ani.. nii-mi, permitea : să-i negii vorbele

“ sale:.dea;;dreptulii;. ei :Mi6 .mărginiii, să-i :repetezi, ori de câte ori
|
CE

2 îmi vorbea: despre: aceasta; siică iâşiiifi” încântatii -să 'vădii “Şi: Să.
* =“esathinezii- documentela;;sale.;. ;Ducându-mă. la. ţeră şi ':avend
i:de - -..
” copil să;'puiii;subt:-presă -voluminele;ială:. patrulea; cândi
/

mă voii
„= veîntuilia, în : Petresburgii, ::pentru:- suvenivea;: politeţielor.:cu:
SI

'care
=: „ma: indatoratiti:Dătrânulă-:'mareşialii „cregiuiii::de :cuvienț
iă: să-i
IA

: - serliiccă peste pucinii „timpii: va: eşi la : lumină, voluminele,

„= «pare,
iși că-mi.
forte Tăti „că nu “sunt în stare de a-i, satisface.
dorinţia, -
U

»" stiindă, că; riciiodată marii; âvutii c:ocasiulieai să-I:

'vădii:: documen-
BC

+ „teleziistoriee, de cre: îmi: vorbise;i: Această» ejâ;; unitatii. decurs:

„tenir e icătră unii: bătrânii care matedă. multe ori: a“condusii tiupe-
+ le:mostreila, victoriă, : îi at Di
i oii Site .

nu" Oră cinespote «judiea,:câtiii; de :încremenitiă rămiăsejii Şi câtă;

să indignaţiun- mă “apucă: sândii- primii de: la 'mareșialulă: unii
-răs=:
„Punsii: iîn.sicare: avi; neruşinarea "de a-mi serie că i sarii :fi:prozt
“7 DUS iu: STCISOrGa Dică :să-nii-t ă mită 30,000 dle buble. ca „cumil: |
or
 _ TI

în scris6vea aceea.ar fi: găsitii unii biletiica o scriptură diferită

de a mea. :. Supăraţii fiindii, făcuiii: maâreşiealului ună respunsii pu .

RY
în i,
cinii . politi care faciă originalul biletu-
îi ceream. să dedea,
lui de. care .era: vorba; . Scopulii mei era să provocii o cer=

RA
cetare judeciătorâscă, şi neputândi crede că uni bătrânii res-
“pelnicii "no să-şi împlinâscă ăceastă datoriă leală, aşteptaii în
deşertii unii răspunsii mai multe . săptămâni, În: starea de anrchiă

LIB
"în care se află, tribunalu rile din Rusia, sciâm bine că orice plân-
gere. în contra unui omi puteiniciu la curte, ar. ajunge: negreșitii
la nimici, fiindii că procedura, la .noi este o fusiune. a arbitraru-

TY
“- dui:cu. venalitatea, . Nu-mi „mai rămânea, altii. midilocii decâtii să
mă. adresezi:la, ecitatea guvernului, şi. acdas. ta o: şi făcuiii fără

I
ici. unii: succesii.. E RS
să xădii
Da
pe -principele
„ * Reveniillla ;Petresburgii; mă . duseiii
a mare-
VE
Başile Dolgorukow ;- ministrulii - poliției; îi arătaiii scris6re
“sialului; „îl rugaiii să vorbescă de: dinsa împăratului, şi: ceruiă
"să se. facă o: cercetare severă, . Principe le îmi respunse
- Basile
NI

nu se pâte. procede la cercetarea unui”

că, procesi i în care se a-
LU

Andieiii, uni mareșiali.. -

fă implicatii unii cavalerii ali sântului
u cavalerii săn-
ÎN îutrebaiii: dacă csiste::pentru. mareşiâli şi pentr
ă pedepse
de
tului Andreiii -vre . unii privilegii care. să-i „scutesc
RA

constituiesciio crimă
pentru niște: acte ce .]a simplii particulari
; că elă nu'va vorbi
„de: mințiună ? : :Principele :Basile îmi declară
NT

nu' seva face. nici o. cer:

„. nimici. despre aceasta. impăratului;: că
-__cstare, şi::nu voi nică chiarii- de 'a 'luai.seris6tea,. mareșialului ca.
ăceasta, se află între. chărtiile
CE

"-_sâ.o arate împăratului. (scrisârea. principelui:

Respuseii
“mele, -ce. astăqi, sunt: depuse în: Anglia); :
să-lii vădii; înturn ându-s e: din decisiunea sa;
- Basile. că voii. spera
/

vorbescii : despre: aceasta „până la

„_şi-că Xoiii mai veni! să-i: mai
SI

i procesulii
“ Dacă ,sar fi! continuații 'să: voiască a mibuș
săptăm..âna întemplarea.: în: străinătate ,.
IA

de “scopil. să publicii
aceasta „aveam
ulii să câră:a cercet
face:s e. are.
, re a, oblega, pe. însuși 'inareşial
“sp ea- mea, cu d.
la; conversaţiun
U

iz După îtrei seaii «patru dile de

6mna baronâsă'-Meynedorii | Dă
ministiu poliţiei, . prăndiam ]a,::d acolo: aflaiii::că: 0. telegramă de
BC

scut, comitesă de Stackelberg; şi ului::: “Spuseiii d-lui și d-ei

tiatii
| sa a, anunţiat ii: mortea maseșial
“îJa Ode să-și
ciiiacumil ; 'și-ei caută mare-
- Meyendorit. episodulii de care vorbeș“ce-mi . inspir ă morte a
achică aminte profunda, întristare - si
imposibilităţi, de a ajunge cu dinsulii
-Sialului, din causa, absolutei
cercetare, dacă sa intemplatii de'a „muritil. De
“lao
 a Rue -
“Pentru pers înele care
- cele persâne care: sciii fur nă Cunoscii! șii Chiar pentru - tâte a-
iile ce a. aciţiatii în contră-mi
: "” intitulată Adevărulii
despre Rusia, esp car teamea ..

RY
“prisos; dară, credi de licaţiunile acestea sunt
a, mea datorii să le. facă de
„cală care nu mă cundsce.: - “pentru publi- |
.

RA
| De „Mişienski . în: artico
E prin. migiloculă. acestei “tac lul: “seu: dice ; că. coli Sibsemmatii,
se,. “se. indatora a anula doc
= glicea: că: are: în umentele ce

LIB
posesiunea, + sa, şi: care, dup
testabile: originea și descen ă dinsuliăi, făcea. con=
denți directă a personagiuln
“re. se adresa , „=: i cătră ca-

ITY
* Dacă q; Mişienstă ŞI
„ calomniă „Cunosceaii bine. miserabilii” cari i ati trăinsmstă. această
istoria, Rusiei, ei ar fi sciu
„+ mentele acestea nu „pu
teaii fi desfii
tii. ca docu-.
„că ele'se afla în dom
- ceaste documente. “Ca
RS
nțiate, pentru Simplulii
iniuli. Publică. -. Celi 'ma cuventă -.
i principalii din a-
rtea
„. nealogiilor,.. în.. care. se de catifea, -care este o culegere a ga-
VE
afl
„- Tontsowj,; a fostii imprimată ă constatată, stingerea vechilor Vo-
, în 1787, și originalulii
NI

Ş câstel. cărți. se află : dep

rsii. la.
oficialii alti a-
depart
lu de: la. . Petresburgii, .. În ochii oră ementulă :'eraldicii ali 'senatu-
LU

„fapta aceasta este. probă cărui omii: impârțialii, -numât

învede ratii că, Biletul, de care
BB; este. 0 .minţiună. , este VOr-
|
RA

D.: Mişienski. fice:, , Pri

ncipele. puse: să se antogr
E s6rea,. Şi copia, ei .0 esp afieze scri- |
ediăă la mii. de cititori,”
„8: Muritii în tmna „anu „Principele, care -
NT

lui
„: fieze. Biletul: decâții . pe- ; 1856, “na -putută pune. Să se. autogra-
cândii “trăia. “Cumii se.
“timpi. de patra. any -nec întempli ca în
CE

urmmaţi nică.o: copii să

“ochil “met, nici. “subt ai. ani nu. cadă nici. snbt
tilor:mei
?.- Cumi. sa pu
. :nimicii guvernulii Iusescii, tutii ca. de
“copiile. acestea | Să nu. scie
„costă; prea: scumpi întreţ pe care îlă .
/

inerea; :numerâsci . poliții.. secrete ?. Și dacă

SI

_guvernulii Scia de copiil -

e,
„cercetare ?... . Cumii. Sa int acestea; pentru: ce el na procesii la o.
. tocmăă. după ce" s'a:publi emplatii “ca aceste copil: să ese la lumină |
IA

catii cartea, - intitulătă „Ad

- Rusia?+-. Pentru ce mareşi eve
alulii Vorontsow. ma ceruti rulii despre. --.
U

„să se, facă. 0 “ce

: rcetare, “pe:.c i nici de cumii
BC

are -nu i--ar. fi retusa

Pentru: cena. 'espunsăi. tii--0 nimini?
elii . la. seris6rea în car
: dea, de: faciă. originalu e eii cereamil . „să a:
l; biletului ?..
„Nu -voiescii.. Să: turburiă “țe
“spun. să. „episodalii acesta râna * unui mortii dara
, aruncă mai din nainte cauti - să
=N6să :asupra administiați : 0: licărire TUşi-
unei Tusescă și" vine: pe de -
pli
bn „i Gantea . mea. „În Rusii, ni în aju-
storalii gelorii, Ce, am:n găsit în
când „19...
 Y.
„cineva de a face cu unii omii puternicii la curte, nu mai coste .
„pentru dinsulii nici justiţ
nică: ii,
ccitate,. Tică o mințănă înve-
„derată care s'a, comisă, şi ministrul poliţiei, care personali este

RY
"ună omii integru, dari plinii de funestele tradițiuni a le despo-
„» tăsmuluă asiatică, fuge de ori ce cercetare, pentru cuvântulii că

RA
-„ “unii cavalerii ali săntului Andrei, unii mareşiali ar fi impli-
„caii într'insa! Astfelii se pote crede cineva,că se află în celii

LIB
Î .

= mal aduncă fundii ali Asiei!” -.

„Cer de'la d. Mișienski:de:â da de faciă, copia scrisorii de
„care a vorbită, și a numi persânele care i-aii datu-0. Dacă din-

TY
„Sul nu va face. aceasta, mă voii ved6 oblegatii de. a intenta
„- “unit proces pentru defăimară atât a d-lui, câtă şi a diurnalului

I
„n dumitale,
„+ Reclam de la ealitatea, dumitale, domnule,
RS de a punc scri-
„> “s6rea, mea(în viitorul numără alii giurnalului. dumitale, şi te
VE

..., Togii de a/priimi asigurarea consideraţiunei mele, +:

NI
LU

| PRINOIPELE PETRU, DOLGORUROW,

RA

Dă

Vivera loa A,
NT

“n
E
goi map PR:
Pan ds OTE, tai
eroarea
na Pe RATE Diana
Ap separa teal
i Î agate Ta .
Cota scena Pitțul i
CE

„ROIIS0 i Stai
/
SI
IA
U
BC