BC

U
IA
SI/
CE
NT
RA
LU
NI
VE
RSI
TY
LI B
RA
RY
 RY
RA
LI B
TY
SI
ER
V
NI
LU
RA

as Mi
“a.

e Na bea acne sa: n a pe pe me e mea a

TE
9 che în mai a an bare eee lore em re aatee "ri,
NT

ein
AN
CE

.
.
/
SI
IA
U
BC
 Y
AR
IBR

40 bani), -
„(Den
L
ITY

rs
RS

ia
VE

.
I

SD
UN

*
L
RA
NT

Pa
"..
CE
= =>
I/

Teorii
E T
IAS
Iza Asa AI
e cazari fas Ve Fa - pci Z O IE
Sa os 3 az Ei fi TUI A: PI , <Q
re RI i 9 d ia: a MĂ 3 N ZA AEZ
a , o, pd (ic P IN rca . , e =
A U
BC
 RY
RA
LIB
iei ONE ss. Ş: 8. Sec ula, “R e a.ai i + ă- 4. îi “si xi i s să ii IEI
Bă lan; i ancu-d e: și

ITY
a A Npe:2 Iosif”) A: >
Sa NS G: Coşbuz „Ver S UE is Sa :.
: Nr. 5.:Gr. ML AG Anidreăcu, CF a b u T o: aNI c.se. : :
Nr. BN: Mabovistoănu D. e 1 a: “S. at. piesă. iată pi popor.
CE “Zotti: Hodos: | i a to. cena. AL sboîndăio, franceză. E
86
. RS il O! rr
VE
. - d:
“ i . . s 1 BG 0%
e ic

i = Proprietatea Bibliotecii : io n. o.
Universităţii laşi i portr.: lui T, Dada.
NI

ai | „ - Ve. 1. — îti j îi Snoay G a

Ne, Fii (| a Li ităăţ. i... E: i
a 183 | 2 | ) )
LU

arte de, bucată Li, a

a a o
IRI:
ALEA ului Sototin!ke
RA

dn a ase rasa: = .c . .- n. ma emo a piei

a '30, x „Baiaş, Co moar mi Capră bici7 igzi “i se.

a i * teatr. “pentru: copii.. PRI E
NT

„n a Ne a Stavici- VI lahuţă, Două. Nio v 6 Le: 2 pai zii

aa a Nr: 92—99:..Zi, “Hodoş,. Pot bună ! “Carte “de! bucăte: ii e
i „Nr 34-37. P. „Prăgătina, “Din Istoria. Banatului Sereerin,a,E a
CE

Piti e | Nrele viitoare; Din. Istoria Banatului: Severin, ao:

| iai Priătina ia a: : RE a
I/

ei PUTU: Răsboaieie.3 întree Anei și “Turcia pentru, clio i

IAS

ia carea:a Severiviui. > pa ii DORI

ie PUIVi Înfiinţarea. regimentului valahviii, în
io „î... xomanoa Banatic, nr. î8.. „(707 —18972),, DN -

= Un. nr „28 ai „at ee) — în România 35. "bani,

U
BC

e
e 7 Hi : - X

:
NE

e
e

e
” | i

ia
if
NI 762165
ma

RY
B.C-V- ASI
==

, Di Din Ia

RA
aa
Do

LIB
storia Banatului Severin

TY
7

R SI
d de
VE
p. Drăşălina
U NI
AL

| Partea 1
TR

" Severinul sub . stăpânirea principilor. ardeleni

pănă la predarea cetăților Caransebeş și Liogoj ra
EN

în mânile Turcilor. 1526—1658. e Sa

VI
[e ps N

LASA
/C
SI

(7 o N
IA

A
iza bita
” us

lu 47 V
7,

|
AN
) A TI
U

LOBRANSEBEȘ
îi rai aa
ERA
BC

[a PIZ = ae
 „Biblioteca Noastpă“

Y
Director E. HODOŞ.

AR
IBR
ITYL
a E

RS
VE

ÎI. E si 95
I

“nina Monutu
UN

” Ş uni
iu! i ;

„add 41. Ea
R AL
NT
CE
I/
IAS

PIPOGRALIA: DILORZANA în CARANSUBEȘ

„i
| 00
U

Si
BC

RP
 RY
grena are 39 sa a

RA
LIB
. |

ITY
Partea ) n
Severinul sub - stăpânirea principilor. Sa
- ardeleni; până, la predarea cetăților Ca-
RS
VE
|„ ransebeș Șio în mânile Turoilor. Eu:
1526-1658...
NI

p- E

3 a Forginana I, 1526-1576, Tosa Zipolya 1626-1540,

LU

| Nici lupta cumplită, de. Jaang Muhi

A

(240), ȘI devastările îngrozitoare - ale. nemi-..:

TR

„loşilor. Mongoli, nau adus asupra Ungariei

. miserie.. ȘI stricăciune mai mare, decât Ca- ..
EN

tastrota “dela Mohâcs. În. urma, activităţii

neobositului. Bâla IV. și sub. conducerea ..
„acestui cap organisaţoriu, după, lupta dela -
/C

“Măhi sau recules diferitele popoare, şi sub -:

sceptrul: unor regi valoroşi nu numai “sau .
SI

luptat cu bravură, pentru independenţă, Ci.

|. “chiâr- şau întins puterea peste marginile
IA

|] - țerii; acum înse, când ţara era stăşiată în 2 - i

tabere: și un resbel civil din cele mai crunte .: . -
U

îşi luase începutul ; când iubirea de „patrie +...

BC

| E
 4 0 PI DRĂGĂLINA

RY
„amorţiseşi vânarea după interese particu-
lare copleşise inimile celor mai de frunte

RA
din fiii patriei, care, pentru ajungerea unor.
Scopuri particulare şi mârşave, nu se sfiau

LIB
a reclamă ajutoriul- turcesc, iar alţii își
“pun razimul în niște mercenari adese-ori.
mai necrunțători de cât, feroşii ianiceri, —

ITY
e vedit, că, vorbă nu putea, să fie de pros-
perarea și binele patriei.

RS
Decădenţiaj şi corupţiunea completă 'a.
oligarhilor, împărțiți lîntre Ferdinand LI.
VE
(1526—1564) și între /oan Zapolya (1526—
1540), care aspirau după moartea neferici-
tului Ludovic ÎI. la tronul Ungariei, se con-
NI

firmă nu numai din trecerea partisanilor

dela,
LU

„un pretendent la altul. ci din purtarea

cu-
Tacieristică a; episcopului din Neutra Pog- |
Maniczky, cae încoronase de rege al Ungar
RA

iei
mai întâiu pe loan Zăpolya, ȘIcu un an mai
târziu pe contrariul seu, pe Ferdinand. Ca
NT

el toți oligarhii, fără excepţiune, treceau

în
„partea aceluia, care era în stare a le acorda, -
CE

cele mai multe favoruri. Pofta de căşti

g,
înavuțirea unuia pe contul celuialalt, era .
.
motorul faptelor membrilor din clerul înalt
I/

şi al magnaţilor dW'atunci..
|
IAS

| “Ținuta dubioasă. a lui. Zâpolya în pre-

sara, catastrofei dela Mohăcs a fost causa,
că mulți din boieri îl părăsiră, chiar
U

când
dânsul credea momentul apropiat, ca să-şi |
BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERINII. 5

RY
înpodobească fruntea cu: coroana regală.

RA
Candidatura, sa totuși a fost la început bine -
primită şi; sprijinită 'de maioritatea tuturor
păturilor din tară, fiind mulțimea de cre-

LIB
dinţă, că |xegimul unui Domn naţional, va
aduce asupra Ungariei zilele de glorie,
de care „avuse parte pe timpul lui Mathia,

ITY
Corvin.
| Dar viteazul, chibzuitul și zelosul VoOe-

RS
vod, ca: rege a devenit om fără talent de
guvernare, lipsit de spirit şi energie. Mij-
IVE
“loacele,- prin care credea să se sustină în
domnie, erau intriga şi corumperea cu
bani, ridicând sau apăsând, conform Îîmpre-
UN

| jarărilor, când pe unul, când pe altul din

„oligarhii ţerii. Prin astfel de mijloace jos-
nice şi în deosebi prin purtarea sa cer-
L
RA

| „bicoasă şi trufaşă cu neputinciosul Ludovic

IL. si-a “creat sieşi o droaie de regişori,
neobicinuiţi la subordinaţiune şi disciplină,
NT

care de câte ori se simţiau jigniţi în intere-

sele proprii, treceau în. tabera lui Ferdi-
CE

nand şi se 'ridicâu cu arma în „contră

stăpânului lor. |
I/

| În: luptele, ce sau fost. încins . între

Zâpolya şi Ferdinand, a fost biruitoriu la
IAS

început Ioan. Mai târziu după ce lau părăsit

Saşii, Românii şi o parte a Secuilor, Zâpolya, .
“trebui să fugă în Polonia. Căştigând aici
U

convingerea, că numai cu ajutoriul străinilor .

BC
 ON
GP. DRĂGĂLINA

RY
va putea, să se susţină pe +onul! Ufgaziei, aa
trimise Li Hievorim Lasehy,
un bărbat is- |

RA
cusit. în ale diplomaţiei la. Constant
inopol,
care. „prin sprijinul lui Aloisie Gritti .căștigă

LIB
asigurea,! Sultanului, că va fi sprijinit
toată cu
puterea. Otomanilor.
După. ce veni Laszky cu tractatul de

ITY
pace, adună, Ioan Zăâpolya în prejurul
„vei Lipo.
mulţime de mercenari, așteptând aici.
sosirea

RS
ajutoriului turcesc (1598). Mai mulţ
i
cetățenii ai Ungariei trecură. de frica
„lui în tâbera lui loan Zâpolya, Turcu
VE
ear alţii i se
„alăturară ca, .să, scape de. răutăţile.
.
, „Merce-
narilor lui Ferd nand:
NI

Declurându-se modgnaţii adunaţi pe

începutul anului. 1528 în dieta la
LU

din Buda,
că fără ajutoriu extern nu pot
să apere, tara,
„trimise şi Ferdinand o solie
la Soliman cu -
RA

ofert de, pace ; aceasta e cea dintâiu

„care a. tractat în numele Austriei cu solie,..
înalta,
NT

poartă. La întrebarea marelui vizir

, că oare
care cetăţi ar dori Fordinand să j
se napo-
CE

ieze, solii Hobordamels. şi Weixelberger. Te-

clană, între altele Tren Severimil,
, 'Or- Peth
șova şi Media, la ce Ibrahim
rospunde o
I/

„Me : cuprinde mirarea, că Perd

inand 1
IAS

cere chiar Constantinopolul. 1). |

- 1) Fessler; Gescliichto +von:

U

. Ungarn. vol. III

pag. 434. >
BC

:
 DIN IT. BANATULUI SEVERIN 1 zu

RY
„Din. raportul acesţa, este - învederat,

RA
că Tarniu- Severinul, Orşova, Peth şi. Media,
aceste cetăţi însemnate “ale Severinului,
erau deja în mânile Turciloi. Ocuparea înse .

LIB
„n'a fost durabilă. Nu ştim: cum, poate că de
dragul alianţei încheiate îritre 'Purci şi Zâ-.

ITY
-Dolya, cetăţile: numite s'au - reîncorporas,. Un-
: gariei, Faptul se constată din "unele dona- .
„iuni, ce le face |. Zâpolya,
7 deja. la anul 15291)...
Românii şovăiau
RS
întocmai ca şi ceia-
_lalţi locuitori din patrie, între Ferdinand ŞI
IVE
Zâpolya, după Cum - partisanii.. unuia: sau
celuialalt ajungeau la putere. Astfel epis-
copul Nicolae Gerendy, Petru Perenyi, Va-
UN

„ Tenbiia “Tărok, Românul Stefan. Mailat Şi

Sasul Marci, Pemfliniger, luptându-se pentru!
Ferdinand, scoaseră: Ardealul de sub stă-
L
RA

pânirea, lui Zăpolya, care stând la Lipova -

se pregătea să plece întru întîmpinaxea Tur-
NT

1 Prin ăctul: Gmis din partea. 'regelui loan cu .

datu Lipova la 13. lunie 1529, se dau, .cu dreptul de .
CE

moștenire, lui Mihaiu Sebeșanul “toate moşiile și posesi=.

- unile. aflătoare în districtul Medici, care erau ale lui
“ Păvel Zenihe, pentru-că. acestă agitase . în “favorul: lui .
I/

" Ferdinand, (quod nos consideratis fidelitate . et 'servi-

ciis fidelis. nostri Agilis Michaclis Sebessy . ... . universa
IAS

bona et quclibet posessionaria Pauli Zenthe in districtu |

de Mihald: existentia „habita ...... contra- publicam con-
stitucionem: regni nostri Ferdinando, Nostro, ipsius .
U

„ -Regni nostri publico hosti adhesisse“ la posty Ok-

- levclek pag. 189). | |
BC
 8 OP. DRĂGĂLINA

RY
„cilor. Dominaţiunea, lui. Ferdinand asupra
Lransilvaniei se părea pe

RA
deplin asigurată ;
„dar voevodul Moldovei Peru Rareş sărind
la porunca sultanului, protegiatului seu,

LIB
întrajutoriu și având pe d'aşupra de Scop,
să exploateze stările anarhice din Ungaria
în favorul propriu, călcând “Transilvania ȘI

ITY
„ întâlnind în țara Bârsei, lă Feldioara, ostă- -
şimea lui Ferdina nd, o sparse cu totul si

RS
luă, 50 de tunuri, Noul voevod al Ardealului
4

Stefan Bălhory de Som]y6 supuse apoi, cu

excepţiunea unor ținuturi locuite de Saşi,
VE
“Transilvania toată, |
NI

Soliman a pretins și imbecilul rege

i-a sărutat mâna la Mohăcs, în acel loc de
LU

miserie, unde şiroaidle de sânge a 22.000

de fii ai patriei, străpunşi de iataganele pă-
sânilor, strigau — r&sbunare.
RA

| N
“Astiel Zâpolya nu numai! că a pă-.
tat coroana regală, ci totodată sa făcut
NT

trădăjtoriul şi vânzătoriul ţerii sale. EL de-

Schise cetăţile ţerii sale Turcilor, chiar ŞI.
CE

„porţile acelei fortărețe, de care se zdrobise

în mai multe rânduri puterea otomană. |
_ Ingenuncherea dela Mohâcs a fost fa-
I/

talăși pentru soartea, Românilor din Banat

IAS

şi din Severin, căci asupra lor, care erau -

Vecinii ferosului duşman, sa vărsat toată -
furia, nemilosului: păgân. În decurs de apro-
U

„ape 300 de ani Turcii li-au pustiit satele !

BC

-
—
 2
EAI

DIN IST. BANATULUI SEVERIN IL. 9

paid "ji

RY
Da

și orașele, l-au ăpiti averea, şi floarea, nea-

SA

RA
mului, nostru au dus-o în robie.
î În aceste timpuri grele, când belige-
; tanţilor nu le era cu putinţă a-i ocroti, ci

LIB
: prin promisiuni căutau să-i adiminească, ca
Să-i poată esploaa, Românii din Banat, în-
şişi trebuiau să. poarte grijă de mântuirea,

ITY
lor. Este natural, dacă Severinenii între ase-"
menea împrejurări, îngrijiţi de conservarea

RS
proprie, înclinau dintre acesti 2 regi Cătră
acela, dela, care sperau spriginul cel mai
IVE
puternic în contra 'Turcilor.
/Cunoaştem indivizi, care înclinau spre. i
Ferdinand; aşa d. e. se raportează lui Ferdi-
UN

nand la 1534 despre Petru de. Racovija,

care era jude sebeşan, că la timpul seu îi va.
servi cu plăcere. De sigur, că vor fi nutrit
L
RA

şi alţii asemenea sentimente; dar în viaţa

lui Ioan Zăpolya rau esistat bărbaţi de
NT

influinţă, hotărîtoare, care ar fi fost devo-

taţi lui Ferdinand. "Tinutul dintre Mureş” ŞI.
CE

Tisa a lost pe lângă Transilvania căminul

Zăpolyaniştilor şi aici — se: poate zice —
era adevărata sa putere. Drept dovadă:
I/

raportul lui Alexie Thurzo cătră Ferdinand,

IAS

prin care îi spune că Zâpolya a ridicat

din Transilvania şi din tinutul Caransebe-
șului 4000 de ostaşi. Tot atunci a recrutat
U

Valentin Tordk în “districtul logojo-caran-

BC

"
 10 P. DRĂGĂLINA |

RY
sebeşan : 1000 de călăreţi, spre paguba sim-
„țitoare a partidului germânI),

RA
„+ În. Transilvania întraceea. se
ivesc
„evenimente, care după încheierea, păcii dela,

LIB
Oradea, mare, zguduiră din temelie tronul :
“lui Zâpolya. -- |
„-. Ardelenii “erau nemulţumiţi
cu Marti-

ITY
„uzi, dtotputernicul cancelar al regelui .
„” loan. În fruntea celor: nemulțămiţi * erau. |

RS
Vrevozii ţerii Sfefani Mailat şi Emeric” Ba-
*
„„dassa. Cel. dintâiu îşi 'căștigaso renume,
pentru-că, a, fost ucis pe reutăciosul Gritti,
VE
?

care venise să pună mâna pe Ardeal; iar

“acum era, -inimic
NI

fățișal lui Mârtinuzzi.

"a Stefan” Mailat-o'. Român de origine, .
LU

„Născut în districtul Făgăraşului. în satul .

„ Comana, ajunsese ca june la curtea. regine
„Maria, soția lui Ludovic IL. Aici împre i -.
RA

te- -
nindu-se.cu Nădasdy ui luat de soţie pe so-
ru-sa Ana?). Devenind Nădasdy cu: învoireă
NT

Tegelui loan partisanul lui Ferdinând, Făgă-

Taşul, care era proprietatea sa, l-a donat cum...
CE

natului seu.
__
Mailat avea, aspiraţiuni înalte. Nu sia
putut însă să se constate, dacă prin. solia
I/

trimisă la - Constantinopol voit-a' să lucre-

IAS

pentru Ferdinand sau să căștige tronul 'Tran-:

1) Pesty:-vol. I pag. 58; vol. ÎI pag. 130,

U

*) Hunfalvy: Az olăhok târtânete, vol. II pag. 239.

BC

|
7
 "DIN IST. BANATULUI SEVERINII. DEV

RY
silvaniei pentru siiiea), E sigur înse, că-la.

RA
stăruința; . sa dieta. din Oşorhei a hotărit
la 9. Martie 1540, să se trimită o depu-
taţiune. la, Buda, carg. a ridicat contra lui

LIB
Martinuzzi mai multe acuze. Zâpolya a arun-
cat delegaţii în temniţă şi poruncind lui

ITY
Petroviciu şi V. Torok. ca „să; pregătească,
- oştire aleasă, însuşi a pornit spre Transil- .
vania În contra. voevezilor înfideli.2) Mailat -

RS
'scutindu-se - între zidurile. “cetăţii Făgăraş :
„Sa apărăt, cu vitejia-i îndatinată, în contra .
IVE
“lui. Valentin .Târk şi Andreiu “Bâthory, -.
“care cu 5000 călăreți. ungurești, puţine cete,
de Secui .şi număroasă pedestrime. Să
UN

„sească,.: se hărţuiau cu garnisoana cetăţii,

constătătoaxe numai din 300; de ostaşi?). Lui
L
RA

1, Szalay : Mâgyarorszâe ântânele Tv pag: 191.

2. Mindszenti G. .curtean și om încrezut alui
Ioan Zăpolya descrie această : espedițiuneo.: Din cele:
NT

E scrise "de dânsul 'se constată. originea română. alui :.

"Mailat, ! Mindșzenti numindu-l „om .“de nimic, venetic“.:
CE

zice: „valânak is sokan, kik kirălyunk 6 felsâgânek sze-

mire hânytâk,. hogy Oy semmi, sohuni olăh ei ber= .
nek, - anind: Majlăt “uramnak, 6 kegyelmânek annyi'
hutot, joszâgot, meâltâsăgot: adott“ Hunfalvy : vol. ŞI
I/

„Pag. 232).
IAS

5), Fosster: ediția 1, vol. 6 - pag. 549 die.

Belagerung der Fogorascher Burg leiteten Valentin T6- .
„TOk 'und Andreas Bâthory aus dem Hause Somly6 mit
fiinftausend Mann ungurischer Reiterei, cinigen Szekler-
U

haufen und vielem Siichtischen Fusvolke, vvider diese

| Macht vertheitigte Mailăth scinen Platz nur: mit 300 Mann.
BC

X-.
 12 | P.-DRĂGĂLINA

RY
„Zâpolya nu i-a fost dat să vadă nimicirea
aceluia, care a voit.să smulgă Transilvania

RA
din mânile sale. Atins de apoplexie' moare
„la Sas-Bebeş în 24 Iulie 1540 după ce

LIB
„Cu puţine zile mai nainte pregătise a |
„trimite la Constantinopol pe Verbâczy cu
daruri scumpe şi cu 50000 galbini ca tri- |

ITY
„but pe doi ani, şi după-ce i se comunicase
vestea, că soţia sa Izabela i-a dăruit, pe Joau

RS
Sigismund, a cărui 'soarte a încredinţat-o
episcopului Martinuzzi
lui Petroviciu ȘI lui
VE

Ferdinand 1. și Isabela 1540-1551; Ferdinand 1, 1551-—

NI

1556; Ferdinand1. Isabela : Şi Ioan Sigismund 1556-—.

LU

15559; Maximilian 1564—1574 Şi Loan Sigismund -

a „1559 1571, o |

Tutorii lui. Joan Sigisrizumd sau Stefan,

RA

după cum îi numiau Turcii, trimiseră daru.

rile pregătite la Soliman cu. rugarea,. ca să
NT

vină în ajutoriul .minorenului, pe care dieta

din câmpia. Râkos îl proclamase deja de .
CE

rege în Septemvrie 1540. | E

- „Imvasiunea, 'Turcilor: aduse nouă mi-
serie asupra. Ungariei.
I/

-. -
Pentru început lucrurile în Ardeal se.
IAS

încurcaseră în - defavorul nou alesului rege.

„ Voevozii Mailat,şi Balassa, silesc pe Valentin
Torok să ridice asediarea Făgăraşului. Mailat
U

devenind acum stăpânul situaţiunei, era de-..

n a aha
BC

i
a
ee
m e
 DIN IST, BANATULUI SEVERIN 1. 8

RY
cis să smulgă Transilvania din mânile Ză-

RA
polyaniştilor şi s'o căştige sau pentru sine,
sau pentru. Ferdinand. Acţiunea, Turcilor înse
puse de timpuriu capăt aspiraţiunilor sale.

LIB
Pe când Mohamed paşa forţă despresurarea,
Budei, sangiacul Nicopolti, Ahmed, ajutorat

ITY
de Petru Rareş şi Radu Paisie, domnul Mun-
teniei, pătrunse în Transilvania, ca să su-
grume revolta d'aici. În preseara, primejdiei îl
părăsiră pe Mailat cei mai mulţi din ade-
RS
renţii sei ; ear el vezând,că nu va fi ca pabil să
IVE
ţină piept cu oastea număroasă a duşmanilor
sei, se închise ca şi mai nainte. între zidurile
Făgăraşului: Cetatea căză de astădată mai
UN

ds. orabă, de cât ar fi putut cineva să creadă...

Domnul Moldovei, Petru Rareş, 'dibaciu mă-
iestru în urzirea întrigilor, a grăbit căderea,
L
RA

conaţionalului seu. BI trimise “Vrorbă lui Mal-

lat,că ar face bine dacă s'ar preda sultanului
și nu sar opune unei. puterii covârşitoare
NT

îi promite totodată că va întreveni pe lângă

Sultanul să fie agrațiat. »
CE

- Mailat, ademnit de promisiunea, vechiului

Scu prietin se duse în tabera, contrară și nu
I/

“putea, crede căi seva întîmpla vrun ru,

căci îi-s'a, fost trimis în cetate.ca chizaşi, 2
IAS

Turci, la părere pașali osmani, care înse

erau oameni de rând îmbrăcaţi în vestminte
domnesci. Bunacredinţa l-a făcut să între
U

în cursa, ce i-o pregătiră dușmanii sei, şi

BC
 Dă:.

MĂ pe P, DRĂGĂLINA

Y
AR
n'a mai putut să scape din pericolul,-în care.
întrase de bună voie. i

IBR
Mailat şedea.la, masă în cortul lui Petru.
Rareş ; 'aici începură, boerii Moldovei
a-l
„în bătae de joc. Om pripit la. fire, Mailat lua
săqi.
dela masă, -puse miâna, pe- sabie, să-şi res: .

L
ITY
bune'-pentru batjocurile. şi nedreptăţile, ce
„i-se. spuneau în daţă,. : Atunci. Moldovenii
se
“aruncară asupra, lui şi trântindu-l la pămân
t; .
îl legară (19'Iulie 1541)
„stantinopol, RS
şi îl trimiseră la, Con-
unde. îşi termină zilele. sale în .
VE
„c6le 7 turnuri. Inmediăt capitulâră
„ „Senii şi- dejaîn 22 lunie depusere Făgără- -
staturile
NI

| „Transilyanisi, reginei. Isabela, ȘI fiului ei,

ju--.
- “Tământul de fidelitaten). :. =.
+ ,
LU

+ Mersul: afacerilor -luă, în scurţ

timp
„" după, această; întâmplare; o. direcţiune con"
RA

». ară aspiraţiunilor partisanilor lui loăn Si-

„. gismund. În 29: August 1541, 15 ani după
„catastrofa dela, Mohâcs,.se. încuibară.
NT

în capitala, Ungariei. Împăratul SolimanTurci

dete
i
- reginei Isâbela, de ştire,
. că, donează fiului
CE

„ el-părțile Ungariei dir colo de. Dunăre si:

Transilvaniaiar
, Buda, şi: regiunile cisdanu-
„-.biene le va, ținea -sub
I/

stăpânirea sa pănă
când. loan Sigismund va, -deveni “maioren.
IAS

„> Regina și consilierii . sei porniră cu

inimă |
U

1) Xenopol vol.-Il. pag. 575; Fessler: Aia

Pag. Sa
-vol, [IL
BC
 DIN ST, BANATULUI SEVERIN i MI 15.

Y
AR
frântă. spre Lipova, ducând cu sine coroana
și insigniile regești. Lipova le: oferea sin-

R
“guranță deplină. Aici se afla.o citadelă bine

LIB
„întărită, ridicată în timpurile lui Vladislav IL.
„prin. mareonul George de Brandenbug, soţul ..
„văduvei lui loan Corvin”).

Y
marea Budei în stăpânir ea turcească: a

SIT
“adus. lumină, asupra intenţiunilor pretinșilor.
amici din Constantinopol. Cei 'mai mulţi
dintre partisanii reginei doreau să se îm-
pace cu l erdinand, căci numai dela dânsul
R
VE
spârau elibărarea ţerii de.sul jugul păgânului.
“În urma pertractărilor de puco începute, Căş-
NI

i “tigă, Ferdinand înfiuinţă hotărttoare şi asupra

ș ținuturilor din răsăritul patriei. În: 91. lulie |
LU

"1581. primi “Castaldo, în numele lui..Perdi- . * -

“mand, coroana, din. mânile Izabelei. şi prin
RA

aceasta. stăpânirea asupra Avdealului şi a...

“ Banatului. Petru Petroviciu, credinciosul ei,
NT

trebui să predee cetăţile Timișoara, Lipova, E

Loşoj, Caransebeş şi Becicherec, și să se re
tragă la, Munk&es,
CE
I/

2 Grisclini ; Geschichte des temesvarer Banats,

“pag. 65. | . o
IAS

| "După moartea. lui loan Corvin, care a fost. fiul

natural al lui Mathia, soţia sa a fost'constrînsă din mo-”
tive politice a sc mărita cu marconul G. de Brandenbug.
U

Averea colosală a Hunyadeștilor, dimpreună cu întreg

„Fnutul din N. Căraşului, căzu astfel în mână străină,
BC
 16 -- P. DRĂGĂLINA.

Y
AR
Severiuenii ajung astfel pentrul prima
“ dată. sub stăpânirea Habsburgilor austrieci.

IBR
Sa arătat, că după lupta dela Mohâcs,
adecă cu urcarea lui loan Zăpolya pe tronul

L
Ungariei, sau întîmplat schimbări esențiale
în Banatul Severinului. Din partea de din

ITY
coaci de Orşova şi din părţi considerabile :
ale Căraşului s'a, forma comitatul Severin.

RS
Conducătorii: sel sau numit : Bani ai Caran-
“Sebeșului și Logojuli!).
Primul Bam a fost. Mihaiu cde Somlya. |
VE
„Ştim, că a servit la 1525 ca călăraş curtean
- (aulicus huzarow regio maiestaţis) în Ca-
NI

ransebeş?), iar acum, în calitate de Pan al

LU

Caransebeşului, a primit (la. 1526) dela loan.

: Zăpolya ordinaţiunea, ca să facă dreptate
în causa ocupaţiunei, ce a comis-o oraşul
RA

„Logoj pe moşiile lui Nicolae Gârl lişteanul

“ŞI Andreiu Bizărea, în teritoriul comunei
NT

Găvozdiaă). În această dignitate îl allăma ŞI

la anul 1543.
CE

Șefii Severinului poartă titlul „Bani ai.

Sebeșului“ ; (astfel şi Petru Petroviciu 1548
Şi 1549), Mai târziu ei se. numese „Bani de
I/

Logoj și Caransebeș“. Primul, care foloseşte

IAS

„această, titulatură e Blasiu Szdt tely, despre

1) Din Istoria Banatului Severin vol. |. pag. 98.

2) Pesty: A szorenyi bânsâg etc. vol. I: pag. 293.
U

%) Posty: Israss6 megye târtânete, vol. II. partea IL.

BC

pag. 319. |
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN | PI i A

Y
AR
care se face pomenire “a 1553. Cand Vr+ “unul
dintre „Bani“ nu întrebuinţează titulatură

R
duplă, titlul: „Ban al Caransebeşul ui“: era,

LIB
folosit cu predilecţiune. Numai 2 indivizi:
George Palaticiu Şi Stefan Behes S au numit
Banii Logojeni“

Y
Asupra, conduitei. politice a locuitorilor

SIT
din 8.0. Ungariei, deci .şi asupra Severine-
nilor,a avut guvernarea lui Petroviciu în- -
R
Auenţă hotăzitoare. Fiind în mâna sa con-
centrată dignitatea de comite șuprema Li-
VE
mişului şi, de Ban al Caransebesş-Logojului,
avea destulă putere, ca să pedepsească pe
NI

„cei ce înclinau spre Ferdinand. El a făcut

LU

inai multe încercări să căștige pe Români

în partea, Habsburgilor ; dar:mâna de fer şi
asprimea nemilosului Petroviciu, l-a tinut
RA

în supunere ȘI ascultare faţă de ful Isabelei

al cărui tutor dânsul era. Din această causă
NT

oraşele Logo) şi Caransebeş, de a căror soarte.

era, legată în aceste timpuri soartea, Severi-
CE

nului, tineau şi acum cu' Zăpolyaniștii. Cre-:.

dinta. a fost remuneratăîn abundanţă. Isabela
numeşte Logojul „civitas reginalis“1), ear
I/

loan . Sigismund zice Caransebeşului : „Civi-

IAS

tas. Tegia nostra“, întocmai: cum sau numit

Buda, Peșta şi Pimişoara. În astfel de oraşe
U

1) Pesy: Ra ass6--vârmegye tărtenete, vol. i. par-

BC

tea |. pag. 319. - -

2
 18 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
privilegiate singuranţa persoanei fiecărui ce-
tăjan era garantată prin legi particulare.

IBR
„Acela, care. în astfel de cetăţi trăgea sabia
fără causă şi vulnera vrun cetățean, se pe-
9

depsia, cu perderea capului5). | |

L
„Aveau interes partisanii lui Zăpolya

ITY
să, țină Severinul în: mână, nu numai .pen-
trucă -p'aici le ducea valea, cea: mai scurtă

RS
cătră Constantinopol, jci mai: vârtos pentru
ca să; nu li se încuibe Germanii în coaste şi
„Să-i încleșteze: şi din. partea aceasta. ' Mai
VE
mult decât .posiţia a contribuit vitejia locui-
torilor, ca Severinul să fie obiect foarte pre-
NI

ţuit şi din o parte şi din. altă parte.

LU

“Bravura militură a Românilor severi-

_neni 0 ăpreciază chiar Ferdinand în mai
multe rânduri. Fiind vorba de trecerea lui
RA

Petroviciu pe partea sa, scrie lui Castaldo,

„Că după ce va căștişa Losojul şi. Caran-
NT

sebeşul, va aduna cavalerie foarte multă din

aceste districte, ai căror locuitori sunt dis
CE

tinși prin hărnicie şi virtuţi militare“. Tot

Ferdinand îndeamnă pe Martinuzzi, genialul
„vistiernic al Transilvaniei (înta”o epistoală
I/

cu datul 5. Noemvrie 1551), „să facă. lot ce-i

IAS

va sta în putință, ca să ţină Logojul. şi

Caransebeşul în credință călră rege, ear pe
U

. 5) Idem: A szorenyi „bânsăg tărtânete, vol. Il.

BC

pag. 196. | -
/
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 9

Y
AR
aceia, care. Tau părăsit, să-i câștige earăș în
partea sa“.

R
Din epistola, sa (21. Octomvrie 1551)

LIB
cătră Castaldo cităm următoarele pasagii :
„Staturile . ardelene și Caransebeşenii, credin-
cioşi nouă, dispun 'de. atâta putere, încât

Y
sunt capabili de. resistenţă“ ; - mai la vale se

SIT
zice : „am trimis scrisoare cătră cele 3 na-
tiuni ale Transilvaniei şi 'cătră Caransebe-
șeni, şi li-am
|
pus R
la inimărapărarea
Vitejia Sebeşenilor a fost apreciată în
țerii“2).
VE
cercuri, care zac afară de periferia, patriei.
noastre. Aşa d. e. doi boieri munteni recru- -
NI

tează aici (în Septemvrie al aceluiaş an)

LU

mercenari, ca să scoată din scaun pe +Mircea,

Ciobanul, voevodul Munteniei. În Severin
deci era în veacul al XVI. căminul COILd0-
RA

ierilor resăriteni.
În timpuri grele, când fuotuaţiuhile
NT

politice dela ordinea zilei puteau -să peri-

cliteze drepturile autonome, de care era
CE

legată, viaţa civilor din cetăţi şi din districte,

limanul mântuitor le-au fost solidaritatea, şi
ajutorul împrumutat.
I/

| Istoria ne-a păstrat exemple măreție

IAS

de solidaritate, izvorite din sufletele desin-

teresate ale străbunilor noștri.
5 esty: a szărenyi bânsăg târtenete, vol. I,
U

pag 54 | |
BC

: Idem: vol. II,-pag. 133. |

Aa o +
 20 P. DRĂGĂLINA -

Y
AR
„Nu se pot arăta, cu siguranță, motivele,
care i-au îndemnat să-şi promită prin jură:

IBR
ment ajutoriu împrumutat. Credem înse -a
nu greşi, când susţinem, că cruzimile
violentului Petroviciui şi alte forţe - majore

L
i-au silit a se apăra cu puteri unite în.

ITY
contra asupritorilor externi. |
| Așa d. e. se legătuesc prin jurământ
(la 20. -Septemvre 1544) juzii. collaterali
RS
Andreiu Berta, Petru Pepa, Nicolae Annoca,
Ioan Berla, Stefan Dragna și Ladislau Ke-
VE
nesa, dimpreună cu alţi civi Caransebeşeni
(huios regiae civitatis Caranseheş.I), că în
NI

interesul binelui public, pentru prosperarea,

orașului și familiilor lor, vor sta întru aju-
LU

toriu protojudelui Ladislau de Racoviţa, dacă,

l-ar ataca comitele Timişoarei (Petru Petro-
RA

viciu), că nu-l părăsesc nici odată, — nici

la, bine, nici la rău, şi că-i vor fi sfetniei
NT

iubitori, și credincioşfii
i ai patriei. Tot aşa,
CE

1) Eată numele, lor: Francisc Bakawch (Băcuţi >),

loan Peica, Mihaiu şi Nicolae. Lazăr, Mihaiu Mezew,
„Ioan și Toma Mikșa, Petru Zabo (Săbcu),
I/

Limota, Petru
_$i loan Tot, Floare Phyles, Stefan Zabo,
Francisc Moise,
IAS

F'renda, Domșa, Plugowycza, Mya, Mihaiu Și Gcorge

Orszagh, Petraş, Micșa decanul, Manda,
Aranyos, Oha-
ban, Kys, L. Dekean, Toma Stephon, Myheyla,
Bazarab,
Josyka, Dorea, Olân, Dimitrie “Hath, Georgiu
Sebessyi -
U

Baya, Bwkwryna, Martin, Sywhko, Nic. Bokosnyeza

Petru
ȘI
BC

lenesa.
 DIN ISI. BANATULUI. SEVERIN 1. E 21

Y
AR
se obligă Racoviţa faţă de oraş și de con-.
cetățenii sei.) | NE

R
Dar nu numai civii aceleiaşi cetăţi, ci

LIB
locuitori din depărtări se obligă la ajutoriu
înprumutat. | îi |
, Andreiu Di

Y
„ Astf6], Benedict Vorgiciu
mitroviciu, Lazăr Dragul, George Olahul şi

SIT
alți fruntaşi din Căraşova, depun jurământ
în numele lor şi al altor locuitori, că vor
R
apăra Caransebeşul (judices, juratosque Cl-
VE
ves item senatores et omnes populos civi-- -
tatis repiae Căransehes) cu toată puterea
contra. ori-cărui inimic şi tulburătoriu (1550) ;
NI

tot aşa şi Caranseheşenii au să le apere mo-

LU

șia şi averea, în măsura, care s'a fost sta-

Dbilit în timpurile mai vechi. Această legă-
tuinţă aşa dară e întemeiată pe votul stră-
RA

bunilor “din timpuri anterioare. o

Valoare şi înriurire hotăritoare asupra
NT

mersului afacerilor politice severinene a avut

solidaritatea, încheiată între fraţii de acelaş
CE

sânge din Logoj şi Caransebeş. Efectul

solidarității a, fost simţit în decursul vea-
I/

curilor.
Deja Ioan Sigismund nobilitează opi-
IAS

dul Logoj și-l împreună cu Caransebeşul.

Stefan Losonczy raportează cu d'amăruntul
U
BC

3) Pesty: Oklevelek, documentul Nr. 183, pag. 233.

i
 a Deo ale
3 ien
2 Pi DRĂGĂLINA

Y
Pe
AR
lui Ferdinand despre această întîmplare în
-
Maiu 1552. Într*o epistolă,cu datul Passa
u

IBR
la 11 Iulie, ordonă, regele lui Maximilian
:
„să nu despartă Caransebeşul de Logoj şi
să nu 'se atineă. de privilegiile oraşului ace-.

L
stuia, căci se va, perde întregul ţinut, care

ITY
„Cu ori-ce preţ trebue păstrat în supunere
și ascultare. D'aici îndinte cetăţile suror
i,
RS
deși fiecare dintriînsele avea agistrat pTo-
priu, trimit adeseori deputaţiuni comune
sau
VE
își îndreaptă la olaltă petițiile cătră
Ca-
staldo, care era guvernatorul lui: Ferdinand
NI

pentru Transilvania; car în note oficioase

„Civii acestor 2 cetăţi se numesc totdeuna
LU

„fraţi“. Civii sei erau atât de adânc pă-

trunși de sentimentul frăţietăţii, încât soli-
RA

daritatea nu sa ştirbit nici chiar după

frângerea puterii otomane Și eliberarea în-
de
NT

sub jugul “turcesc la anul 1688. Aflăm

, că o
deputaţiune sebeşană, care luase calea
spre.
CE

Viena, a primit ordinul, ca, să reguleze

intruna afacerile nobilimei şi ale cotăţeni-
lor acestor 2 oraşe. Conduita deputaţiunii
I/

a fost înainte precisată

ȘI subsrisă
bărbaţi de influență din ambele cetăţi prin
IAS

. În
bună înţelegere îi vedem regulându-
şi, în
tot decursul veacului al XVI, afacerile
blice, răsboinice şi administrative. Chi pu-
U

pertractările dietei ardelene. trirnișii lor.ar.la

BC

au
 SEVERIN II. o 23
DIN IST. BANATULUI

Y
i

AR
conlucrat totdeauna la olaltă şi nu sau des-
părțit nici odată). | i

R
Domi naţi unea lui Ferd inan d Î. asupra

LIB
e. Pactu l - înche-
Severinului a. fost “trecătoar iei -
iat cu Isabe la pentr u preda rea Trans ilvan
a deslăniuit furia, sultanului din Stambul.

Y
nuzzi
EI dete Transilvănenilor şi lui Marti sa-

SIT
de -ştire, că-i va trece pe. sub ascuţ itul
ă
biei. dacă vor permite, ca Nemiii să scoat
pe loan Sigismund din domn ie. 'Lot Rodată
i,
primi beglerbegul Rumeliei, Mohamed Socol
VE
e și .să supu nă
ordinul, ca să invasionez
a |
Ungaria (1551).
NI

TPimişana era patunci uşor do cucerit,

LU

căci suferinţele locuitorilor, r&u maltrataţi

în-
de mercenarii nedisciplinați, aduşi aici
N'a tost
tru apărare, nu măi ozau de suferit.
RA

cătun , în jurul: Piriş oarei , Să fie

sat, nici
vemas nejăfuit, de oastea lui Ferdinand.
NT

locuitori, oftau după jugul tu

Sermanii
cose, care li se părea mai Uşor, decât, ti-
CE

rănia unui prieten desfrănat, Orăşelelo Dece,

tă de .
ecicherec, Cianad Şi Lipova, apăra multă
Ioan Petcu, cad după olaltă, fără
I/

Nu-
vărsare de sânge în mânile dușmanului.
IAS

„1 Pesty: Irass6? vărmegye tărtenete, vol. II, par-

tea I, pag. 822. |
U

Tohaun Pelho, ear Grise-

| 2) Fessler îl numește
BC

| Si |
lini Pelho.
 94 _ P- DRĂGĂLINA

RY
rai asaltul asupra Timișoarei “Ia, respins de

RA
astădată Stefan Losonezy; ear după retra-
gerca Turcilor fă recucerită Lipova, după
o
„luptă crâncenă, în cars Joan Turici),

LIB
ful.
vestitului Valentin, sa distins prin fapte de
vitejie. a m

ITY
| Cu începutul anului 1552 concentrează
Turcii puteri considerabileîn Banat, Cunos
-
end Kasini paşa nemulţămirea locuitorilor,

RS
provoacă, di Becicherec cetăţile L.ogoj şi
Ca-
ransebeş a se. pune sub scutul seu,
zicând ::
VE
„Precum în trecut aşa şi acum va
purta
grijă, ca să nu sufere pagubă“. De ase-
NI

menea îi însciințează A/dana din Lipova,

că a venit Kasim să le pustiască, ţara, deci -
LU

să prindă armele şi să se pregătească de

luptă, a i]
A
TR

1) Izvoarele maszhiare Și Fessler îl numesc

7ORk, iar Griselini: To-:
Torah și Torok. Familia aceasta.
credem o
de origine româncască din următoarele
EN

„Î.. Cristina Bizerea, fiica lui Nicola motive:

e, despre care izvoa-
rele arată că e Român de viță, a fost: soția unui loan
TOrGk;.2. Stefan 'TârGk a primit
/C

donaţiuni în părțile
Făgetului în nisce timpuri, când
drepturile districtelor:
valahe crau încă respecdin:tat partea
e regilor
3. Francisc Tărăk a fost păstrat credință faţămaghiari;
SI

de Mi- .
haiu Viteazul şi i-a fost pururea credin
cios chiar şi |
IA

după perderea luptei 'dela Miristtu; 4. Oscilările

„:Selini, care scrie odată Torak, altă lui Gri- E
dată Torok, și csis-
“tința mai muutor familii cu numele “Curie în părţile .
U

„Mures ene și crişene ne îndreptăţeste a . presupune, că

BC

«lin “Puric au făcut scriitorii magbiari “Torok.

vo. sv.
 “ DIN-IST, BANATULUI. SEVERIN IL. 25
.
IRT

RY
Lui Ferdinand nu-i era cu putinţă să

RA
bună în stare de apărare . provințele din $.
O. Ungariei, căci principile electoral Moritz de

L IB
Saxonia nu numai pe el, ci şi po împă
ratul Carol, îl vârâse tocmai atunci în “mare
strâmtoare. Puternicul Soliman însă sub pre-

ITY
„tecst; ca să resbune uciderea lui Martinuzzi,
întâmplată în Vinţul de jos, şi ca să re-

RS
stitue pe loan Sigismund” în: Qomnie, ŞI-a
ales Sofia Bulgariei drept loc de concen-
tare pentru oastea. sa, care avea să năvă-
VE
iească asupra Banatului.
Comercianţii Caransebeşeni deja pe Ja
NI

i sfârşitul primăverei (1552) au das de ştire lui

LU

* Stefan Losonczy că Ahmet paşa a adunat

la Sofia oaste multă; ear locuitori din Or-
şovă răspândiseră pretutindenea vestea, că
RA

la Horom (Palanca nouă) zac grămezi de

lemne, din care: Turcii vor să facă: pod:
NT

peste Dunăre, pentru ca să poată înainta

neconturbaţi 'spre Timişoara. _
CE

„Toma Micşa din Caransebeş arată, în-

trun raport amănunţit, numărul ostăşimei
turceşti, spunând tot deodată, că atacul
I/

inimicului a fost la început îndre eptat asu-

IAS

_pra Caransebeşului, ear mai târziu, cu aba-

„tere dela proiectul acesta, sa luat Timi-
„şoara ca ţinta operaţiunilor. -
U

| Nuitul Micşa a căzut din întâmplare

BC

ja în mâna 'Turcilor, ceeace a, îndemnat pe

>
i
 2 „. PDRĂGĂLINA-

RY
Castaldo să ereadă, că a fost trimis de

RA
“Turci, pentru-ca să înduplece locuitorii să,
ţine cu ei. Castaldo. n'avea, causă să tragă.
la îndoială loialitatea, Severinenilor, căci toc-

LIB
mai atunci veni
la se
dânsul o deputaţiune
trimisă !de . Logojeni ȘI Caransebeşeni, cu-

ITY
rugarea să le dee praf de pușcă, bani şi să
sporească, garnisoanele. a E
| In 27 lunie 1552 se Iviră avanpostu-

RS
rile 'Turcilor înaintea Timişoarei. Viteazul
* Hosonczy apăra cetatea. Avea pe lâmgă
sine
VE
numai 2500. Spanioli, Germani Şi Ungur
eni:
Zădatnică fi bravura lui St. Losonczy şi a
NI

ostaşilor sei; el trebui 'să se închine forței

numerice şi să predee cetatea în 26 August,
LU

aşa dară după 0 ascdiare de aproape

o
lună de zile. Soartea sa tragică a cânta
t-o
A

mai.mulţi din poeţii Ungariei. El nu era.

TR

între ce vii, când Ferdinand. având de scop

să, remunereze ahnegaţiunea, vitejia. ŞI :pa-
triotismul seu, a, donat cu dreptul de Moş-
EN

tenire fiicelor sale Frusina Şi Ana moşii

bogate în Boroş-Sebes, Buteni, Pâncota,
/C

şi
Dezna în comitatul Zarand. | Aa
Limișoara era un stâlp puternic al
SI

Ungariei. Căderea, ci a, fosl totodată per-'

IA

derea, acelei provințe, care dela încep

utul
veacului XVIII. se zice "Banatul
timişan.
Mai mult, de. cât un veac şi jumătate a
U

fâlfăit semiluna -pe: zidurile. Gibraltarului

BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. 27.
Pai

1:

RY
e

hănăţenesc, şi a trebuit
să se verse şiroaie

RA
de sânge, ca să se înalțe în locul semilunei
carăş -crucea lui Cristos. Ma

L IB
, Greşim însă, dacă credem, că de-
odată cu căderea Timişoarei a căzut şi co-
mitatul Severin. Nu se poate. nega, -călca-

ITY
rea; regiunilor. mărginaşe cu com. Timiş,
„dar miezul Severinului,. fiind. că aparţinea,

RS
Transilvaniei, şi-a. păstrat independenţa,
aşa cum a avut-o Aidealul.. Pănţile sale
resăritene, şi adecă: Craina, Almăjul, re-
VE
|| „Stimile muntoase ale Clisurei și cele de din
colo: de munţii almăjeni, pănă la împreu-
NI

|
i Ş narea viului Căraș cu Dunărea,de aslă-
LU

dată mau fost călcate de “piciorul înimicu-

Lui. Această stare a durat pănă lă-tradarea -
lui A. Barcsay, comisă faţă, de Logoj şi Ca-
RA

ransebeş. DE a
_„_ ma părerea generală că, după căderea
NT

Limișoarei, aceste cetăţi nu vor fi capabile:

să, resiste Turcilor. Castaldo însuş îş dă
CE

pe faţă nedumerirea, . când scrie lui Ferdi-

nand : „că cetăţile Logoj şi Caransebeş, ne-
fiind capabile de. resistentă, vor trebui să
I/

capituleze“, şi în adevăr locuitorii erau. ho-

IAS

tănîți a se preda, dacă, după cum ziceau

dânșii,” s'ăr confirma ştirea, despre căderea,
Lipovei. e e
U

d? „Lipova era considerată drept cheea,

BC

7
d
Transilvaniei. Castaldo a, spesat pentru forti-.
 28 | P. DRĂGĂLINA

RY
ficarea acestei cetăţi. suma de 150.000 gal-

RA
beni ; ear - Spaniolul Aldana adusese aici
tunurile din Oradea mare şi din Giula.

LIB
_Garnisoana avea 1100 ostaşi Spănioli, Ger-
„manişi Ungureni, şi:mai multe cete erau
pe cale să-i vină întrajutoriu ; deci întru

ITY
apărarea ei se: luaseră toate disposiţiunile
posibile şi bărbaţii competenţi ţineau cu.
tărie, |că Lipova va resista Turcilor timp.

RS
mai îndelungat. Dar ceea-ce se credea impo-
Sibil, sa întâmplat mai de grabă, de cât
VE
a putut cineva, să cugete. Aldana n'a aştep-
tat sosirea inimicilor, ci nimicind tunurile,
NI

spărgând zidurile cetăţii şi aprinzând casele

locuitorilor, a fugit mişeleşte spre Transil-.
LU

vania!).. Istoriografii nu înregistrează ziua,

când s'a perdut Lipova; Castaldo însă face
A

amintire de tradarea, lui Aldana înțo epi-

TR

stolă datată din 1 August, .deci căderea a

trebuit să se înțâmple în zilele din urmă
EN

ale lui Iulie. | | -

_Ne cuprinde “mirare; că nici. acum,
/C

când garnisoanele din Logoj şi Caransebeş

erau reduse la numărul minimal şi cetă-
țile erau lipsite de apărători, nu se pândiră,
SI

Turcii la cuprinderea acestor cetăţi, ci se

mărginiră numai la, cererea muti tribut, la a
IA

cărui plătire se obligară locuitorii în ună

U
BC

) Fessler: op. cit. vol. III. pag. 556.

 DIN 1ST, BANATULUI SEVERIN IL 29

RY
or

„dinu zilele dintre 6 şi 11 August. Această

RA
faptă, a lacomilor Turci, care de astă dată
se mulțămiră numai cu atâta, trebue S'0

L IB
considerăm ca, incident NOrOCOS.
Cine oare avea să le vină într aju-
toriu ? Mercenarii lui Castaldo? despre care

ITY
e] însuş a fost scris în lulie lui Maximilian
următoarele : „purtarea nNecuvincioasă a mer- -

RS
cenarilor germani a înfuriat Ardelenii întra-
tâta, în cât nici moartea noastră a tuturora,
VE
NU i-ar mulţămi. V&d limpede, că ei au ve-
„nit numai spre stricăciunea ţerii ; . însuş
căpitanul lo. atestează, că n'a văzut fiinţe
NI

mai îndobitocite decât 6it, După vr'o câ-

a.

LU

teva septămâni continuă astiel: „[&ranii

Sau ascuns. în păduri şi suu adunat la
olaltă, pentru-ca să- și apere viaţa şi averile
RA

în contra oamenilor noştri, care în lipsa

„lefei, sunt necesităţi . să jăfuiască, ca Să.
NT

nu piară de foame. Nu trece zi fără păru-

ială, şi uciderile din o parte şi din alta sunt
CE

la, ordinea, zilei“ )

I/

1) Fessier: vol, III, paz. 557: die Siobenbiirger

IAS

hat das; Betragen der deutschen S5ldner in solche Wuth

-%cg&en uns &ebracht, dass ihnen unser aller Tod nicht
&eniige. Jetzt sehe "ich klar, dass diese Soldner nur
zum Verderben des Landes hicrgekommen sind; so-
U

gar ihi: tigener Hauptman gesteht, dass cr viecherischere

Menschen als sie nie gesehen habe .... die Bauern zo-
BC

| &
Sen sich in die Wilder zuriick und scharten sich zu-
 30 . | Pe DRĂGĂLINA

RY
Astfel de: elemente turbulente nu pu-

RA
teau să fie spre nici un folos locuitorilor
„din Severin, asupra cărora; era trimis Ka-
sim paşa cu 40000 'Turei. D'aceea pacea

LIB
„încheiată, sub condițiuni atât: de favorabile
sa numit un incident, norocos. La încheerea

ITY
păcii a. contribuit şi domnul Munteniei,
„Mircea Ciobanul, despre care Turcii ziceau
că nu ar fi nici|Ture, nici Creştin?) Con-

RS
“lucrarea sa, se constată din cuprinsul unei .
epistole adresate cătră magistratul din Bra.-.
VE
-ŞOV, în care spune cu mândrie, că a eso-
„perat dela Turci, ca oraşele Caransebeş şi
NI

Logoj. să plătească tribut comun.

Pentru politica espansivă, urmărită
LU

de Turci, Timişoara avea aceeaş. însăm-

nătate, care a avut-o Belgradul sârhese
A

„Şi Buda, D'aceea se destinau întru apăra-

TR

rea ei bărbaţi distinşi, experţi. în ale răs-

„boiului, — paşali superiori. Cel -dintâiu
a fost Hassan pașa.
EN

o
„Întralte “locuri fortificate, precum în
“Ciacova, Vârșeț, Becicherec,
/C

Panciova, Cu-.
„vin, Palanca noauă (Horom), Orşova etc.
SI

“Sammen, die weil „sie ihren Sold vergeblich fordern,

IA

gezwungen sind, Nahrungsmittel:zu rauben, damit sie

nicht verhungern: Kein “Tag vergeht' ohne Schlăger
ei
zwischen ihnen und den Bauern,. und jeden Tag
gibt
U

es Tode auf beiden Seiten. .

Dă
BC

5) Xenopol: vol. III. pag. 5.

S „= DINIST, BANATULUI SEVERIN IL. 7 E

RY
aşezară Turcii Bei; ear incassarea dărilor

RA
cădea, în sarcina unor funcţionari distric-
„tuali, care trebuiau să dee seamă de faptele

L IB
lor Hafnadarulhui. din Timişoara. Contribu-
țiunea :era, cea, usitată | a “Turci : darea de

ITY
cap şi de vite. De afacerile: judecătoreşti
purtau. grijă Sardarii sau juzii- comunali,
instituiţi pentru fiecare comună.. Astfel:

RS
căderea, Ti Imuişoar ei aduse cu sine schimbarea.
coustituțiunei îîn părțile apusene ale. Banabhilui.
VE
timişan ;. administraţiunea şi jurisdicţiunea,
de pănă aici este scoasă din vigoare şi în-.
NI

) locuită cu sistemul de guvernare turcesc.

LU

7
Despotisimul | Tuircilor ŞI nedreptăţile.
comise sub umbra unor legi barbare pentru
RA

creștini, apăsau greu asupra locuitorilor.

Mulţiine de Români, emăşițele coloniilor
NT

Romani), Rasciani şi Servieni, care sau

lost aşezat în. țară, au aflat scăpare în.
CE

districtele. Logoj, Caransebeş şi în unele

„Părţi ale Lipovei. Pe plaiurile şi prin văile:
acestor - districte, unde creștinătatea sub
I/

scutul lui Ioan lu Sigismund nu era con-

IAS

î Gr iselini : Geschichte des temesvaror Banats, la

U

pag. 82: Viele von dcni rămischen Colonen, 10c], iibrige

Walachen sowic Raizen und Servie
r, welche sich im
BC

lande „angesctzt hatten,

Ă flohen Jotzt.
 32 P. DRĂGĂLINA

RY
turbată de Turci, se spori numărul locui-

RA
torilor. şi al satelorI). |
„n fruntea, districtelor Logoj și Caran-
sebeș aflăm acum (1554) earăș pe acelaş

LI B
Petroviciu, care, pe timpul învoieiii încheiate
între Izabela şi Ferdinand, a fost silit să

TY
părăsească, Timişoara, Da
După căderea, sa şi după o scurtă va--
canță, urmează. :

SI
.
„1652! Joan Gleşan ca Ban al Caran-
seheşului. Stim, ER
că a fost cel dintâiu, care
a raportat lui Castaldo despre moartea lui
IV
Losonczy. | e
La 1553 se numeşte Blasiu Szekely
UN

Ban al Sebeșului şi Logojului.

Petru Petroviciu a stat apoi în frun-
tea, acestor 2 districte dela 1554 pănă la
AL

moartea sa întâmplată la 1557.

Prin acest fapt se constată, că distric-
TR

tele numite au fost scăpate „de sub domi-!

națiunea lui Ferdinand. De altcum
EN

nici
în Lransilvania wavi regimul seu viaţă,
lungă, mai vârtos din pricina guvernatorilor
/C

Castaldo şi Andreiu Bâthori, nişte indivizi,

„Care mai ales au avut în vedere interesul
SI

_*) Idem la pag. 83: In den

IA

Districten von Lu-

gos, Iaransebes und cinem 'Theile von Lippa hingegen,
welche Iohann II Sigmunden în Besitz geblicben, und
U

wo mithin die Christenhoit nicht beintriichtiget war,

Wuchsen mit der Bevălkerung auch die Dorfer an.
BC
 DIN ISI. BANATULUI SEVERIN IL 33

RY
——

propriu şi n'au fost capabili să căștige şim-

RA
patiile locuitorilor. În astiel de împrejurări
„promisiunile umăgitoriului Petroviciu, 're-: -

LIB
teritoare la recăştigarea, Limişoarei şi a altor
cetăţi bănăţene, produseră rodul dorit, ear
scrisbarea lui Soliman din Aleppo, în care

Y
îi ameninţă a-i pedepsicu toată asprimea,

SIT
dăcă nu vor apuca partea Zăpolyaniștilor,
fi „hotăritoare pentru conduita, Ardelenilor,
Îndată, ce voevozii români Petrașcu cel Bun
și Alesandru Lăpuşnean R veniră la porunca,
VE
Sultanului cu 12000 de oameni în Transil-
Vania, ei se lăsară de Ferdinand și jurară
NI

în 12:Martie 1554 credință Izabelei şi fiului

LU

ci. Voevozii români merseră întru întimpi:

narea, lor pănă la Sătmar, unde sunt dăruiţi
inti”un chip străluci
. ceea-ce
t, înse nu-i îm-
RA

pedecă, a devasta la reîntorcere 'Transilva-

niaîn modul cel mai crunt. Cu scrisoarea
NT

din, Aleppo a fost denumitP. Petroviciu

sandjac al districtelor Caransebeş ŞI LOgoj,
CE

care sunt eliberate de tributul, ce pănă aici

aveau să-l plătească Turcilor.
Asupritoriul de mai nainte al acestor
I/

cetăţi devine acum protectorul. și îngrijito-

IAS

riul lor. Petroviciu le pune în stare de

apărare mai bună şi zideşte turnuri de
observare în diferite
* locuri ale districtelor.
U

Astfel de: forţificaţiuni sunt Peatra Tuir-

nului, după
BC

cum e numită în graiul popo-

 34 P. DRĂGĂLINA

RY
rului ruina din vecinătatea comunelor hu-

RA
ieni-Lurnul, şi turnul de observațiune de
lângă Meedia, ale cărui ruine fantastice le

LI B
priveşte călătoriul cu acelaş înteres, cu
care vede panorama, drăgălașa, co 1 se des-
face înaintea ochilor.

TY
Din lăsământul lui Ioan Zânolyă,, din
intenţiunea, 'TPurcilor şi a lui Petroviciu,. ca

SI
să ridice ipe loan Sigismund la tronul Un-
ER
gariei, sal cel puţin să-i asigure stăpânirea
asupra Ardealului, s'a făurit pentru Logo)
IV
ȘI Caransebeş pavăza, care le-a scutit pe
durata unui secol de invasiunea ferosului
UN

NIMIC, precum şi legătura de fer, ce a

esistat între Transilvania şi între Banatul
caransebesan-logojun. | .
AL

Comitatul Severin e considerut du-

cum înainte drept parte întregitoare a Tran-
TR

silvaniei. Principii denumesc ocârmuitorii

„sei, ear staturile au vot şi scaun în dietele
EN

ardelenesti.
Luând regina în numele minorenului
/C

ie fiu cârma Transilvaniei, căută să recăştige

prin întrevenirea Franciei şi cu ajutoriul lui
SI

Petroviciu cetăţile 'Timişoara şi Lipova. Ză-

darnică În încercarea ei. Se pare, că cererea
IA

ei a fost respinsă în mod categoric, căci

după moartea lui Petroviciu (Octomvrie - :
U

1557) n'a fost bărbat, care ar fi avut în-

BC

drăsneala, nici măcar să se roage pentru:

 „DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1 35

RY
————

„redobândirea lor. Abia cutezară ambasadori

RA
i
reginei a pretinde (1559) regularea,
graniţei
spre Limişoara și Lipova. Regina, moare în

LIB
scurtă vreme după această întâmplare.
| Ferdinand a făcu în anii din urmă
toţ ce i-a fost în putință, ca să lepe. ar-

Y
mistiţiu cu 'Turcii şi să se împace cu loan

SIT
Sigismund, care acum. luase titlul de rege
al Ungariei. Dorinţa, ferbinte, de a lăsa. fiului
-
Seu
R
o ţară liniștită, n'a putut s'o realiseze.
VE
“Muti în 95 Iunie 1564 E |
Urmaşul seu Maximilian | (1564--
NI

1576) a continuat; pertractările de pace;

dar fiind pretensiunile lui Sigismund
LU

exa-
Qerate, se încinse între rivali resboiul
civil
de nou, în care principile ardelean, spriji
nit
RA

de Hassan, pașa, „Timişoarei, a fost la în-

ceput biruitoriu. În tabera lui Hassan, din
apropierea
NT

Dobriţinului, . erau spahii turci,

„Pedestrime rasciană “şi la 3000 de călara
şi
1omâni din Logojşi Caransebeș. Călăraşii
CE

formau probabil Teserva, principelui, care cu

invoirea sa se luptau: sub stindardele tur-
cești,
I/

N Ia E
IAS

„_ Făcându-se înse pace între Selim, ur-

mătoriul resboinicului Soliman, și între Ma-
ximilian, a fost necesitat şi loan Sigismund
U

să se împace cu rivalul seu. El moare la,

BC

1571 fără următori. |

9
 3. | P. DRĂGĂLINA

RY
" Rudolf 1576—1608, Stetan' Bâthory 1571—1576

RA
= Sigismund a denumiţ;. de executor
testamentar pe Românul Gaşpăr Bepes —

LI B
Bichigianuli). Acesta: e fiul lui Ladislau,
care după Petroviciu a urmat în scaunul
“Banilor sebheşeni (1558). |

TY
Cu banii căpătaţi dela protectorul seu
a cumpărat cetatea, Făgăraş dela v&duva,

SI
Mailat şi sa silit să căştipe protecţiunea
ER
“"Purcilor, ca să restoarne din scaun pe Ste-
fan Bâihor y (1571—1576), noul principe al
“Transilvaniei. Întru!
IV
realisarea aspirațiunilor
sale promise Turcilor îndoirea tributului ȘI
UN

cedarea districtelor Logoj şi Caransebeş, ear -

prin făgăduinţe roforitoare la libertăţile avi-
bice, îndulci şi atrase Secuii în paria, s sa,.
AL

') Fessler, vol. IIL pag. 610

TR

mărturiseşte, Dches .
war cin nicdrig und geborener Walache.
| Petroviciu donează camerarului seu, lui Ladis-
EN

„lau Bekes. şi fiului acestuia lui Gașpăr, Dâmboviţa, o.

- comună situată între Logoj și Gavojdia. (Pesty : Krass6
vârmegye, vol. II, partea I, pag, 137). Iacob DBehes
/C

ținca (1548) Făgotul îin posesiune. Deja la 1509 sc face

amintire de Ioan Bekeiws, castelan al castelelor de Uni-
doara, Mănăștur, Marginc. și Haţeg. Acestă e probabil
SI

moşul lui Gașpăr (Idem pag. 148). Bichigiu e numele

unei comune din “vecinătatea Făgetului. Deşi Pesty Fr.
IA

ne-o arată că esistă abia pe la începutul veacului -

XVIII totuş -suntem de credință, că aici trebue să căutăm
scaunul strămoșesc
U

al acestei familii. Din Bichigianul

sa format apoi Bekes, precum s'a format din “Gârii-
BC

şteânul- Gerlistei, din Racoviţanul- “Râkoviezay ete.

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II, 37

RY
„Dar nici Bâthory n'a stat locului. Prin

RA
respunderea, regulată a. tributului obţine
graţia 'Turcilor în măsură atât de mare, încât -

LIB
îl trimiseră oaste număroasă în contra riva-:-
lului seu. Cu -ajutoriul acestor tovarăşi. se
aruncă asupra Făgăraşului, unde se închisese

Y
Bâldes, şi-l luă cu asalt (Octomvrie 1573)... -

SIT
„după un asediu de 19'zile. -
/.. Cu căderea, âcestei cetăţi înse nu s'a
R
terminat resboiul, căci lui Bâkes. l-a succes
VE
să scape la Maximilian, ducând cu sine.
partea cea mai însemnată a tesaurului. seu.
NI

La, tronul Poloniei, care întraceea, de-

Venise earăș vacant, aspira principele ardea-
LU

lului şi Maximilian. Ca, să-şi ajungă scopul

trimis pe B6kes
e cu oaste împărătească, adu-
RA

nată la Caşovia, asupra Transilvaniei (1575).

Bichigianul comise de astădată, o gre:
NT

șală, neiertată. În loc să se arunce asupra

Belgradului preferi să aştepte ajutoriul Se-
CE

cuilor, amicilor şi al altor tovarăşi. Trăgă.-

narea îi fă spre stricăciune, căci Bâthory
avu timp să-şi adune oştirile, ba chiar a se
I/

întări cu trupe auxiliare trimise dela Timi-

IAS

Şoara şi dela voevodul Munteniei. Lupta

dela,
' St. Paul (Iulie 1575), în. care armata,
lui Bâles e zdrobită de puterea, lui Bâthory,
U

puse cap&t pentru totdeuna aspiraţiunilor

BC

sale. [Il scapă şi astădată dimpreună cu

i
 3 __P. DRĂGĂLINA

RY
vro câţiva, prietini de sabia inimicului, şi îşi

RA
află scut în Sătmar. Mai rău o pățir
căzuţi în mâna, lui Băthory. Dieta, dela;ă cei
Cluj

LI B
îi condamnă la moarte
şi la perderea,
“vuror averilor. Şapte din partisanii tu-
lui Bâkes
sunt decapitați, 34, Secui spânzurați,
mulţi, după ce li s'au tăiat nasurile earŞi mai

TY
ure-
chile sunt, trimişi la, ai lor, ca, să le vestească;
:

SI
„că nu prin revoltă, ci numai prin supu-
nere pot să redobă ndească drepturile
ER ȘI liber-
„tățil e. perdute“. În anul următor a
părăsit
Stefan Băâthory 'Tiansilvania, şi Sa dus
în
IV
Polon ia, -unde prin votul sStaturilor polone
1 sa oferit: coroana,
UN

regală. Scaunul arde-

lenescîl ocupă acum - Andreiu Bathory
(1575—1581) care conduce cu înțelepciune
alacerile ţării.
AL

a
Sub steagurile lui St, Bâthory, : care
m
TR

de altcum după ce se urcase pe tronul

3

Poloniei se împăcase
n

cu Bekes, sau
luptat
EN

300 -călăraşi şi 200 pedestraşdin

—

i districtul
Caransebeş, care aveau tunuri port
„erau înarmaţi.cu sulițe, cu săbii ative şi
/C

şi cu se-
curi?). Probabil că promisiunea,
ce
Bkes Turcilor, i-au îndemnat să o făcuse
SI

se lupte:
în cont ra Românului.. |
IA

1)- Fessler : vol, III, pag. G14

U

|
BC

2) Pesty: A SzOrenyi PBânsâg, vol.

1]. pag. 144. i
 DIN IST. BANĂTULUI SEVERIN 1. 39

RY
Rudolf 1576—1608; Sigismund Bătory 1581-1598; An-

RA
dreiu Bâthory 1599; „Mihaiu Viteazul 1993-1601
!

; Furtunele ce se descarcă, asupra 'Tran-

LIB
sijvâniei ȘI asupra, părţilor sale anexate, sunt
prevestite la. începutul guvernării lui Si
Şismawnd Băthory (1581—-1598). Multime
] de

Y
Oameni pieriră în Bănat de ciumă; comu-

SIT
„nele. Bolvâșnița!), Porecea?) şi. jurul -Caram-
_ sebeşului, remaseră aproape deşert de lo-
cuitori. Miseria produse o. destrăbălare
R
VE
„totală a, ordinei publice, Lotriile erau ziinice;
cel tare apăsa şi răpea,. avutul: celui slab ;
NI

nu era judecătorie, nici autoritate militară

„Sau politică, capabilă 'să înfrângă pe cei
LU

„violenţi. Pentru 'restabilirea ordinei ȘI pen-

„tru stirpirea, tâălhăriilor dicta din Aiud (1586)
„a trebuit să ordonezo. poteră, generală.
RA

În aceste timpuri de miserie ocârmui-

torii districtelor lu0g0)j. şi Caransebeş căutau
NT

să trăească cu 'Purcii în. bună-înţelegere ŞI

să ţină vecinătate bună, « ca să scutească.
CE

1) Polvaşnița e comună apărinătoare preturei

I/

Caransebeş. |
2) Porccea, insulă la e depărtare de 4 oare de
IAS

Orsova. Pe insula aceasta se află, în față de Sviniţa, o

„ Comună cu acelaş nume. S'a ținut de districtul Mceediei,
car astăzi aparține Serbiei. În satul Porecea s'a năs-
U

cut. Baba Novac, vestitul general aj-lui Mihaiu Vitea--

zul. Cruzimile lui au supărat pe Unguri, care .îl spân-
BC

Zurară în Cluj la 1601. (Pesty: vol. 1. paz. 463).

 40 OO PU DRĂGĂLINA

RY
=

pe bieţii locuitori cel puţinde lăcomia

RA
acestora. Buna-înțelegere
înse a fost con-
turbată, din amândouă părţile prin. aven:

LI B
„„ burieri, tăciunari şi lotri. de protesiune, care
“în pofta de jaf, trecând peste hotar, călcau
"şi -pârjoleau satele mMărginaşe. i

TY
“Turcul, care cuprinsese întruceea par-!
tea, cea mai mare din Ungaria, acum ÎȘ

SI
pune ochii|și pe districtele bănăţene. Acea:
ER
stă tendenţă iesel| la iveală la anul 1589,
când paşa Timișoarei trage la îndoeală
dreptul de stăpânire al lui Sigismund Bă. -
IV
„thory asupra, cetăților Logoj-Caransebeş, ce- -
UN

rendu-le pentru sine. Pe când pertractau.

- asupra acestei afaceri, 'Turcii,. se aruncă
cu permisiuneă

cerea sees aaa

pașei din Timişoara asu-
AL

_pra comunei Ciurat), dau părjol caselor lo-

cuitorilor, şi răpindu-le averea, prind băr-
TR

2 mm
„baţi, femeile şi copiii satului, îi iau cu sine !
Și îi vind în sclăvie.
EN

Astfel de fapte barbare, precum Şi pre-

“tensiunea Turcilor, ca să li se lase în stă.
/C

pânire teritorii, care în faptă erau .ale

principelor transilvăneni ; în sfârşit cererea,
lui Sinan
SI

pasa, ca să-l ajute cu toate for-

IA

„1) Ciura, e comună din apropierea Logojului;

lângă Nevrincea de astăzi, Catastrofa a
U

fost: atât “de -

cumplită, încât Ciura dispare din șirul. satelor. (Pesty:
BC

Krass0 vârmegye, vol. |. pag: 114).

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN IL. o qi

RY
„tele militare ale Transilvaniei în resboiul .

RA
între Turci. şi Rudolf (1576—1608), în-
deamnă pe Sigismund Bâthory, să rumpă

LIB
toate; legăturile, cu 'Lurcii, și să treacă, în
parteb Creștinilor.
! Folos nespus aduse creştinătăţii ali-

Y
anţă, ce a încheiat tinerul principe al Ar

SIT
dealului. cu Mihaiu Viteazul Şi cu Aron,
„Domnul Moldovei.
Mihaiu Viteazul (1598— 1601) dă nă-
R
vală, asupra Luroilor . și îi .măcelăreşte la
VE
Bucureşti șI la Giurgiu, tocmai atunci, când
armatele regelui Rudolf suferiseră, perderi
NI

enorme înaintea Strigoniului (Esztergom) şi

LU

la Arabonna (Gy51), prin tradarea coman:

dantului, a contelui Hardeck..
Ridicarea, lui Mihaiu în nişte: timpuri
RA

nespus de critice, a, espus viaţa şi averea

Supușşilor sei la furia unui dușman feros,
NT

care cu 40:000 de ostaşi. năvăli “osupra

Munteniei. Dar el îl bate în 3 rânduri și-l
CE

„constiinge, a. se retrage peste Dunăre. 'Tot

Patunci venia din. Banat spre Orşova un
corp de Tatari, încărcaţi cu imensă
I/

pradă ;
Mihaiu, lovindu-i, ucide din 20.000 mai bine.
IAS

de jumătate, le ia prada şi eliberează mii

de creştini din mânile lor. Întmaceea Mu--
Stafa pașa, îşi reformase armata şi se apro-
U

pia carăş de Muntenia: Mihaiu însă trece

BC

în luna lui Maxtie Dunărea îngheţată, şi lo-

 42 | P. DRĂGĂLINA

RY
veşte Turcii cu atâta furie, încât Mustafa

RA
paşa însuș remâne pe câmpul de: luptă.
Oamenii lui Mihaiu devastară tinuturile de
- pe

LI B
xipa dreaptă a Dunării până dincolo
„de Nicopolea.. - e
„Cu asemeneă bravură se luptară Mol-

TY
dovenii sub Aron vodă. Cuprinseră cetăţile
dela gura, Dunării și Dobrogea. „Cruzimile

SI
severșite asupra Lurcilor“,-— zice Xenopol,
„erau înspăimântătoare ; nici sex, nici
vârstă, nu găsia ER
iertare înaintea furiei lui
ŞI cadavrele celor jertfiți erau lăsate neîn-
IV
gropate în prada fiarelor şi paserilor.
Cu puteri unite cuceriră apoi voevozii
UN

români Brăila, ultima, cetate, ce mai remă-

sese Lurcilor. Acum puteau să shoare şoimii
AL

români până la Balcani, şi prin atacuri

„îndrăznețe să răspândească frică şi spaimă!
TR

în palatele de lângă Bosfor.

Turuiii, înspăimântați de progresul Ro-
EN

mânilor, hotăriră, să-şi îndrepte toată pute-

rea spre principate, ca să nimicească, cuibul
eroilor, care le pricinuise atâtea, desast
/C

re.
Hotărirea s'a luat cu consimţirea noului
„Sultan Mohamed, care în lanuatie 1595 se
SI

urcase pe tronul turcesc. ..- Ia

In preseara furtunei amenințătoare Si-
IA

gismund. Bâthory a crezut că a sosit vre-

„mea să supună ţerile române. Sub pretext,
U

că sar fi dat în partea Turcilor, Aron vodă,

BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. ag

RY
este prins.şi înlocuit cu Stefan Răzvan ;

RA
„car lui Mihaiu i se impuseră condițiuni şi |
mai. umiliţoare, decât acelea, care îl legau.

LIB
- de Turci. În speranță, că cu ajutoriul lui Bâ-
thory va, fi în stare să apere îndependența,
terii. sale, este nevoit a se supune tuturor.

Y
condiţiunilor prescrise şi-a se face vasalul

SIT
„Principelui transilvaniăn. ai |
În speranţa, ajutoriului făcuse Mihaiu
„ȘI această jertfă. Pe când însă marsle Ve-
Zir Sinan pornise cu 100.000 ostaşi asupra, -R
VE
Munteniei, Sigismund își s&rbătoria nunta,
cu arhiducesa Cristina,
şi în 106 dal ajuta,
NI

Il pofteşto la nuntă. Afară do trupele âuxi-

LU

liare ale lui. Albert Kirâly, care din luptele

de mai nainte se aflau pe lângă dânsul,
Domnul român nu primii, în acest moment
RA

critic, nici un sprijin din Transilvania. Ar

mata lui Mihaiu consta din 16.000 ostaşi,
NT

„ inclusive cele 2000 de. Ardeleni, de. sub co-

manda lui Kirâly. Cu. această „oaste, neîn-
CE

semnătă la număr, Mihaiu prin geniul seu

Militar şi' prin bravura sa, personală, căștigă.
în 183 August 1595 la Călugăreni, victoria,
I/

cea, mai strălucită asupra unui inimic de

IAS

7 ori mai număros, înaintea, căruia trămura

Europa, e De
la imposibil, ca în ziua. următoare
U

sd resiste cu oastea sa obosită atacului

BC

urcilor, care uşor puteau să-l încun-

 44 „PP. DRĂGĂLINA
————

RY
“giure şi să-i: taie calea spre moează-n
oapt
Deci, lăsând Bucureștii, T6rgoviştea şi e.

RA
oraşe
alte
în pradă, Turcilor, se retrase la
sa-
tul Stoieneşti, unde întărindu-se la

LI B
un loc -
muntos aştepta ajutoriul lui Bâţhory,
„văz care
6ndu:şi ţara amenințată, ridică oaste
multă, cu care străbăti pănă la

TY
fortifica-
„țiunile improvisate de oamenii lui
Mihaiu
Viteazul. Armata, turcească cuprinsă de

SI
se retra frică,
se lepede spre Dunăre. Mihaiu luân
comanda Creştinilor se repezi pe urma d
ER

aa
recuceri I&rgoviştea, Bucureştii şi ajun «ei,

fete
gând

tie
IV
la Giurgiu în momentul, când inimi
cii se:

n n
îmbulziau la podul de peste Dunăre, îi
UN

lovi
cu atâta, furie, încât mulţime de Turci
îneacă în Dunăre, ear carele de munit se
proviziile de răshoiu şi prada -ce ie,
AL

o căsti.
gaseră, sunt lăsate în mânile învingător
ilor.
Au perit în această, espediţiune peste 22.000 . -
TR

de Turci. |
Scriitorii maghiari Şi germani pun:
EN

„aceste victorii strălucite în socoteala,

gismund Bâthory ; ear Hammer, istor lui Si-
/C

iograful
imperiului otoman, mărturiseşte că
Mihaiu
Viteazul a avut rolul conducâtoriu
în tot
SI

decursul răsboiului.
ŞI locuitorii Banatului se pregătes
IA

„de luptă, ca să scuture jugul. apăs c |

ătoriu al
Lurcilor. Crezând Râmânii ȘI Sârbi
U

i din
această, provință, că a bătut oara
BC

libertăţii
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN n. 45

RY
AP

Și pentru ei, trimit la Sigismund Bâthory o

RA
deputaţiune condusă de V/ădica Todor!) ca
Să ceară ajutoare. Principele primind solia,

LIB
cu bucurie și trimiţind resculaţilor un steag,
„promite a-i lua în scutul seu. | E
Vlădica Todor şi Doţian ridică stin-:

Y
dardul libertăţii, în jurul căruia se adună,

SIT
1500 Români şi Sârbi; li se asociază Joan
de Logoj, Petru Maysoce! si asa numitul
Iancu, ca conducători de cete mai mărunte?)
R
VE
Această, oaste scouse fortărețele Obad şi:
Dobra din mânile Osmanilor, învinse în 2.
rOnduri pe' paşa diu Timişoara, cuceri. Be-
NI

ciCcherecul şi trimise în. semn de biruinţă

LU

la Alba-lulia mai multe steaguri dobândite

cu rugarea,
să le trimită ajutoriu în contra
Turcilor, care acum îi ameninţă cu putere
RA

indoită. Sigismund le „trimite , într'ajutoriu

poe unul din cei mai vrednici bărbaţi, pe
NT

"Moise Sz6kely. | |
CE

1) Din mănuscriptul căpitanului Schwab : Die Wa-

lachen und Serben sandten eine Deputation an Sigis-
mund Bâthory unter der Anfiihrung der nur unter dem
I/

Namen Teodor bekannten Wladica. (Bischof).

IAS

2) Acelaş manuscript: Dic verbiindeten Walachen

und Raizen, gegen 1500 Mann stark, ergrifien hierauf
die Waften und wurden durch Teodor und Doczian an-
U

gefihrt zu welchen auch Iohann von Lugos, Peter May-

oz und cin gewisser Ianku, als Rotienfiihrer sich ge-
BC

Sellten. | | E
 46 P.DRĂGĂLINA

RY
.
t

E, mirare, că după atâtea lovituri Tur-

RA
cii mai ţineau la prietenia, lui Bâthory. Per-
derile lor le .atribue lui Hassan, care; pentru

LI B
diferențele, provocate și pentru certelb hotar
nice, a fost ridicat din comanda, Timişoarei
.
„ Urmaşii sei Amhat ŞI Mehemedse plâng

TY
mai. cu seamă asupra Românului Stefan Be-
kes-Bichişianul (ful lui Gaşpăr), care urmas
e

SI
„Jlui George Paliciu în

a
scaunul Banilor de Ca-

a
ransebeş-Logoj. Ca bărbat îndrăşnetşi viteaz
ER

n mmm
„iubea aventurile resboinice, ȘI fiind-că, din
pricina tătâni-seu avea, motive
IV
să urască
toată haita, turcească, prin atacuri . îndrep
-
UN

tate asupră Osmanilor din Bana Și

prin

o
_măcelurile sale groaznice. băgase nespusă
frică, întinşii. Se constată aceasta din ară.
AL

tările paşalilor cătră Sigismund, în care

se
plâng asupra, atrocităților comise de
oame- |
TR

nii lui Bekes, şi în care dânsul e numit:

“brutal și provocătoriu. E
EN

In urma, acestor acuse Bâthory îl re-

voacă din Severin, dar în apreciarea virtu-
ților
/C

sale militare, îl trimite dimpreună .cu

pe Mihaiu: Horvât la. Moldova, în ajuto
rul
lui Aron. Aici: se luptară amândoi cu
SI

mult
noros în contra Tatarilor. -
IA

Locul lui Bâkes îl ocupă, la 927 Maiu

„1595, socru seu George DBorbily!). |
U
BC

„2) Griselini îl numește Darbeli.

 „DIN ISP. BANATULUI SEVERIN IL. 47

RY
RA
Din motive. de oportunitate 4 cedat
principele. cererei turceşti ; dar înlocuirea
prin acest bărbat eminent a fost sionalul

LIB
unor lupte sângeroase, ce se încinseră în
câmpiile Banatului. Sa
Noul Ban ieşind la 8 Iulie 1595 din

Y
Caransebeş, duce vitejii sei mai întâiu asupra

SIT
Bocșei?). Douăzeci şi şapte de tunuri se în-

*) Bocșa ce numele unui

R
orăşel montan lângă. rîul . -
VE
Ierzava, din care -causă astăzi e numită Bocșa montană ..
Sau germană, pentru a o deosebi de Bocșa veche sau
română. Numele scu se derivă dela cuvântul roinaz bocca,
NI

Ceca-ce corespunde situațiuneisate topografice. Zace ca

intro căldare încungiurată de dealuri. Deja coloniștii
LU

Omani se ocupau aici cu băicșitul, ceea-ce constată hâr-

burite de vase romane, descoperite la 1875, într'o ocnă
de granit. în regiunea numită „cracul cu aur“. Nu se
RA

Șie când şi -prin cine' s'a zidit fortăreața, ale cărei

ruine le; aflăm pe o colină, numită de Români: „buza
Lurcului“. În tradițiuine
se susţine, că ar fi stat în le-
NT

Satură subpământească cu Gula Vârşeţului.. În acte pu-

blice se..face pentru prima dată amintire la 1534. Trei
CE

fraţi români Petru, Marlin şi George de. Racovița de

O parte, şi nobilul George. Vrabia de altă parte, se le-
Sătuesc în scris, (4 Decomvrie 1534), că fiind la viață,
NU vor intriga unul contra celuilalt, că nu se vorcon-.
I/

turba în posesiune, nici nu se vor eschide din cefalea

IAS

Docșei (ex castro. Bokcha). În raportul lui Rakovsky cătră

Ferdinand [. (1552) se zice, că cetatea Daczha, adecă
Bocșa, se ţine de Timișoara, dar ce în mâna Logojenilor
ȘI a Caransebeşenilor. După cuprinderea T imișoarei a că-
U

Zut probabil şi Bocşa în. stăpânirea turcescă. Banul Bor-

Clyo ia din mânile lor, dar .nici cuprinderea aceasta
BC

Davu durată lungă. Stăpânii sei devin când Turcii, când

 48 P. DRĂGĂLINA
4

RY
dreptară aşupra, cetăţii, care fu cucerită şi gar-

RA
nisoana constrinsă, a trece pe sub ascuţitul sa-
_biei. .
În asemenea, chip se potrecură lucrurile
la Vârșeț, de unde Borb6ly. porni steagurile

LI B
sale snre Toărădia, Făget şi Lipova.
| „În Făgeti) erau la 900 urci, care v&-

TY
Zend, că nu sunt capabili de reşistenţă,
Se

ai noştri; în sfârșit pe la capătul anulu

SI
i.1658 sau înce-
putul lui 1659, cână Barcsay cedeaz
ă Turcilor, pentru
sceptrul Ardealului,
soană creștină o nimicește. În decurs ER
Banatul „Caransebeș-'ogojan, garni-
ul veacurilor de--
stul de furtunoase pentru Bănăţeni,
au trecut p'aici cete
IV
dale lui Veterani, Curuţii-. lui TOkGly
și alți dușmani
numeroși; car la anii
1548/9 s'au turnat în topitoa-
UN

rele sale ghiulele

pentru honvezii - ungurești Pesty:
Krass6 vârmegye vol. II. partea 1,
pag. 56. | |
-) Numele Făget se derivă dela cuvânt
zace în valea Begciului, lângă ul fag;
AL

drumul, ce duce del:

Timișoara spre Transilvania. E
cunoscut că la anul
1948, când se face amintire de lacob Bekes, a esistat
TR

aici deja o fortăreață. După cucerirea Timișoarei a că-

Zut şi Făgctul dimpreună cu
Lipova, Şoimoş ctc., sub
stăpânirea turcească. Banul Logojului, George
EN

îl recăștigă, Palaticiu,
dar numai pentru: o durată de
căci în toamna aceluiaș an (1594) tot scurtă ;
SzCkely înaintea Făgctului, luptându-s aflăm pe Moise
/C

e cu Turcii pen-
tru. dobândirea cetății: Mai „norocos fu Borbâ
luând ly,. care
cetatea, o încredințază ginerelui seu;
numește acesta se
d'aici
SI

înaint
- Stefan
e — Behesanul. Făgel
mase apoi sub stăpânirea princi Re-
pilor transilvăneni, pănă -
IA

când Gavrilă Bethlen, pentru

dobândirea coroanei, îl,
dete 'Turcilor dimpreună cu Lipov
a și alte cetăți bănă-,
țene (1616). Cu izgonirea Turcil
U

or din Banat se puse

capet versărilor de “sânge, petre
cute în abundanţă, îm-
BC

prejurul acestui orășel... e

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1
NL:

RY
49

„hotăriră a preda cetatea, dacă

RA
Vole a se îndepă
li se va, da,
rta cu toate onorurile
militare. Borbâly primi „con

LIB
diţi
când Turcii, retrași în lăuntrul unea, şi pe:
cetăţii, se pre-
găteau de cale si așteptau să
escortaţi la ai lor, — ocupă fie a doua zi

Y
cu 100 de ostaşi
suburbiile cetăţii.

SIT
Escortaz
căci haiducii şi o parte rea; era necesară,
a ostăşimei: creş-
iine avea de Cuget, să le
cursă și să-i despoaie, Barb pregătească o
R
distins prin nobleţă, sufl eli,- un bărbat |
VE
etească, trimise în
Spionagiu pe Joan Logoja
mul (Liugassycu)
caste aleasă, ca, să Îîmpedece
NI

AWeaui de cuget să com asăsinarea,. ce

ită creștinii faţă
LU

de aceia, cărora.le garantase

beră. Abia, pornise întru retragere |i-
îndeplinirea, mi-
Slunei sale si se reinto
RA

arse în ruptul ca-

Pului, aducând Ştirea,
9

că. pasa Timişoarei

ne cu. 8000 'Turei într
NT

asediaji. Borb&ly . u eliberarea. celor

întoemindu-şi oastea,
tîmpină, dușmanii în-
la îndepartare de 200
CE

Pași, dinain 0 .
tea, Făgetului. Amâ
se luptară cu multă vitejie, darndoue parțile
mai bine înarmaţi şi fiind Turcii -
I/

mai numbroşi,se pă.

tea, că vor repune pe Crești .
IAS

6ly îndrepta asupra unei ni. Atunci Bor-

coline cete de
AȘI, care pentru vestmintele
Humiau - legiunea -lor negre se
, neagră, ca d'acolo se cadă
U

U flâncul inimiculuicar, el în fruntea, ostă-

BC

Șimei din centru se răpezi cu -toată furia.

o .
4
 50 P. DRĂGĂLINA

RY
asupra inirmicului. -Hocul legiunei negre. şi

RA
asaltul întrepid al lăncerilor din centru, adu-
seră coniusie în rândurile Turcilor, care în-

LI B
cepând a se clătina o iau la fugă. Pe când
înse sângele curgea în şiroaie în câmpiile
dinaintea cetăţii, garnisoana, turcească în

TY
zgomotul ȘI caosul, ce se născuse prin arun-
carea în aer a prăvăriei şi a altor fortifica-

SI
țiuni, se silea să treacă prin rândurile gar-
ER
nisoanei din giurul ei -şi să se împreune
cu cei-ce le venise întrajutoriu. Nu le-a
IV
succes Turcilor nici asaltul fără veste, nici
măchinaţiunele acelora, cărora după-ce ca-
UN

pitulaseră, li s'a fost promis retragere ono-

rifică. Atacul paşei din Timişoara a fost
respins, ear Turcii din Făget au fost, pen-
AL

„tru frângerea legătuinței, pedepsiţi cu pier-

_derea vieţii.
TR

| În această luptă, întâmplată la 13

August 1595, au 'perit mulțime de Turci;
EN

Ahmet paşa însuș a fost rănit greu şi nu-

mai prin iuţimea, calului şi-a mântui viaţa.
/C

Dar şi cetatea era o ruină; de restau-

rarea ei nu sa îngrijit nimenea mai mult,
deși în timpurile posterioare se mai face
SI

amintire de castelani ai Făgetului.!) |

IA

Vestea, despre victoriile lui. Borbâly

îus păimântă pe Turci. Ei părăsesc Şoimoşiul,
U
BC

1) Pesty: Krasso vârmegye târtenete, vol. II, pag. 4

150 şi 151. | ,
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1, 51

RY
sl

Șiria, Cenadul: și Aradul în ruptul capul

RA
chiar Lipova, li se închină după un ui ;
asediu |
de2 zile. Redobândirea, acestei cetăţi um-

LIB
plu de bucurie inimile tuturora. Se
credea
că puterea semilunei e în apunere
şi că a
bătut oara eliber dinăr
sclăv
ii ia, în care ge-

Y
meau Bănăţenii. Locuitorii cetăților
Logoj-

SIT
Caransebeş sunt cei dintâi, câre
în entu-
Siasmul lor nemărginit, deneagă, tribu
tul de
2000 galbini, ce trebuiau
să
R
fiecare an Turcilor ; bucuria, lor fu ă în.plăteasc
VE
nespusă,
când banul lor sărbătorit, eroul atâto
r fapte
strălucite, se întoarse la sediul
NI

seu.
În mijlocul bucuriei generale, prin:
LU

cipele transilvănean, căruia, “i se atrib

„Succesele strălucite obţinutepe ueau
câmpul de
luptă
, stete nepăsătoriu. El nu era mulţă;
RA

mit cu soartea sa. În crierii sei

ideea de a se lăpăda de lume şi încol ţise
măririle
NT

ei, de a se despărțide soție şi de coroană,

ȘI a duce după obiceiul pustnicilor
ferită de zeomotul lumei. Spre scop o viaţă,
CE

ul
a călătorit incognito pe la începutul acesta
anului
1596 la Praga, desvălind aci înaintea, lui
I/

Rudolf tainele sufletului seu. Ideile sale

însă
IAS

e astădată: nu întempinară consimţi

consilierilor imperiali Și trebui să se rea
întoarcă
dă ca să-și fie realisaţ propusul. - Abia,
U

“junse din această, cale lungă acasă şi cu-

BC

„Herii lui Borbâly îi. aduce pe la. finea lui

4*
 52 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
Aprilie ştirea, că paşa Timişoarei a venit
la Lipova cu toată puterea sa, Borbâly şi

R
căpitanul citadelei Stefan Petki respinseră,

LIB
cu vitejie 2 asalturi turcești, vezându-şi -
„Soliman oastea, zdrobită, şi auzind de apro-
pierea lui Sigismund Bâthory, ridică asediul

ITY
Și se retrase spre Timişoara.
Deja în 10 lulie sosi oastea lui Bathory

RS
înaintea, acestei cetăţi și generalii sei Gaş-
păr Corniș, Albert Kirăly şi Stefan 'Toldi
începură so bată din 3 părţi. A doua zi,
VE
când se întocmiau rândurile de un nou
“atac, loviră 160009 Tatari și 5000 ianiceri
NI

şi spahii tabera, creştină; dar S. Bâthory,

LU

sprijinit de vro câteva cete, ce împresorau

Timişoara, îi lovi cu atâta noroc, încât ini-
Micii 0 tăiară la tugă şi căutau să scape în
RA

ruptul capului peste Dunăre. Turcii pier-

dură peste 10.000 în această luptă.
NT

Bâthory a stat înaintea Timişoarei 40

de zile. Neavând înse artilerie suficientă
CE

și venindu-i știrea, că 'Turcii pregătesc oaste

“nouă, ridică asediul Şi trecând la Lipova,
peste Murăş se împreună cu armata im-
I/

perială, condusă de arhiducele Maximilian.

IAS

„Amândoi se luptară, din 923—25 Oc-

tomvrie 1596,la MezGkeresztes cu multă, bra-
vură, „dar cu puţin noroc în contra .Tur-
U

cilor. Creștinii sunt zdrobiţi, pierd aproape

BC
 DIN 1ST. BANATULUI SEVERIN 1. 38

RY
a

toate tunurile şi 12000 sunt ucişi sau

RA
se îneacă în mlăsţinele acestui ţinut.
„După întrângerea aceasta a trebuit să

LIB
fie suprins principele Ardealului de vestea
unui ciauș turcesc; care în numele sulta-
nului promite uitarea celor pănă aici petre-

I TY
cute, iertarea, tributului, împreunărea, Moldo-
vei şi Munteniei cu Ardealul, dacă se va

RS
lăsa de alianţa încheiată cu Rudolf. Bâthory
irimite această scrisoare aliatului seu, ear
VE
pe Turci îi ţine în amăgire prin promi-
Siuni şirete. Ia
„Auzind Turcii dela hotarele Munteniei
NI

de izbânda dela MezGkeresztes' încep să

LU

pradeze marginile ei. Mihaiu ca să pună

Stavilă acestor jafuri trece Dunărea, şi ase-
diază, Nicopolea.. Sandjacul d'aici, care știa
RA

bine, câtă stricăciune era în stare-'să, prici-

nuească Mihaiu în a sa furie, îi promise, că-l
NT

va împăca cu Sultanul, şi în adevăr: el a şi.

mijlocit un armistițiu favorabil “pe. seama
CE

omnului Muntean. Da
„O parte a boierilor însă, care îl' duş-
măneau şi erau sătui de guvernarea lui
I/

Mihaiu, dabia, apucară să-l acuze. lui Bâ-

IAS

thory, zicând, că ar fi aplecat să se âlieze

cu Turcii în contra Creștinilor. Ca să astupe
gura, calumniatorilor şi pentru ca să-şi ex-
U

)
„Plice purtarea, plecă, Mihaiu însoţit de Banul
BC

ihalcea, Radu Buzescu şi de o mică suită

 Y
„54 _P. DRĂGĂLINA

AR
“spre Alba.lulia, unde ajunse în 30 Decem-

R
vrie 1596. Bâthory îi trimise, în fruntea unei

LIB
mulţimi de nobili, pe secretariul Senyei, ear
el îl întimpină cu toată, dragostea, înaintea
cetății. Zilele petrecute în Alba-lulia au.

ITY
fost pentru Mihaiu Viteazul zile de glorie.
Ele sunt dovadă de superioritatea, sa asupra,
stăpânului seu, devenit acum groaznic şi ame-
ninţătoriu prin
RS
alianţa, ce i-o oferiau Turcii.
Domnul ajunse să fie vânat de 2 puteri mari).
VE
Întorcându-se acasă, încheie armistițiu |
cu Turcii, căci Mihaiu avea trebuinţă de
NI

pace casă cugete serios asupra încurcăturilor

din Transilvania.
LU

Sigismund Băthory adecă era hotă-

rit să abzică de domnie şi să predee Ar-
RA

dealul lui Rudolf. Spre acest scop călători

dimpreună cu Mihalcea, în Februarie 1557,
la Praga. Visita aceasta n'avea scopul unei
NT

înțelegeri asupra măsurilor resboiului cu

Turci, ci stabilirea condițiunilor pentru ce-
CE

„darea “ranslivaniei. Aici se primiră urmă

toarele puncte : .
I/

1 Sigismund predă Ardealul împă-

ratului ;
IAS

2. El primeşte în schimb ducatele si-

leziene Oppeln şi ltatibor şi o pensie anuală,
de 50.000 de scuzi;
U
BC

1) Xenopol: vol. III. pag.. 225.

 II. 59
DIN IST. BANATULUI SEVERIN
a

RY
soţia
2 Se decretează despărţirea de
mai depa rte tit-
sa, care înse păstrează si

RA
a Tran silv anie i. i
lul : principesă
Nu era tocmai uşor să îndeplinească:

LIB
legătuise. 'Staturile votară în
ceea-ce ' se
rea res:
Alba.lulia ajutoarele pentru continua cuprins i
rvar ă că prin cipe le e

I TY
boiului, dar obse
are. cuteza- -
de un gând ascuns, înse nu
ă adun ării . Stia bine.
“vea, să-l destăinueasc

RS
e inim icul cel mai învă rşun at al
că Jojica bil, .
bărb at capa
politicei germâne, şi unicul eze .
părt
VE
să-i strice rostul ; d'ac eea, ca să. înde
din Ardeal, îl trimise înti”o expedițiune în
cetatea.
contra 'Timişoarei. lojica asediază
NI

din 27 Sept emvr ie până în 27

9 luni de zile,
LU

țiale , înse
Noemvrie, din causa ploilor toren -.
ca să se achi
e neceșitat a, se retrage, fără
țată . Acesta e al
RA

teze de misiunea , încr edin

o
cincilea asediu al Timişoarei.
i îna-::
Minciuna si-intriga sunt aic
NT

cu care se lupt ă întru .

- inte armele josnice frun ta- |
isarea planurilor sale. Căderea
CE

real
sumuţarea unuia -contra .
şilor . din Avdeal,
să-i Slă- .
altuia, cu Scop săi sfăşie şi ; eată
bească, ca apoi să-i poată înfr ânge
I/

intriga, urzită și pusă cu multă dibă cie la

IAS

care acum erau sfetn icii sei.

cale de iezuiţii, .
După ce scrise mai întâiu lui Gaşpăr Cor-
ca săi.
miş, că la pus în fruntea oastei,
U

ie, prom ite a doua zi lui:

urmeze în domn
BC

7
 56
aP.i
DRĂGĂLINA
i
. |

Y
AR
Stefan Bocskay, că n'ar dori
Să ajiuusă co-
/Odita pe mana valahului adec
ă a lui Stefan

R
“Jojica, deci îl pofteşte a-l sprijini întru
lisarea ințențiunilor sale. rea-

LIB
i
Stefan Iojica1), un Român de origine
din Caransebeș, a tost ajuns cancelariul

ITY
Transilvaniei si avea influență
asupra deosebită,
principelui. Şi lui îi lăgăduise Ş. Băâ-
thori Ardealul, și ca, să-l amăgeasc
vârşire trimise soli la Constant ă,cu dese-
ceară, steag pe sama lui lojic
inopol, ca să
a; mai mult,
RS
VE
cu învoirea, principelui scrise
cancelariul vi
ceregelui din
Caşovia, - lui Maxi
să nu trimită comisari pentru milian, ca
NI

prim
dealului, căci principele s'a schi irea Ar-
LU

mbat ȘI nu
| 1). Părintele cancelariului
RA

e /oan Iojica, nobil

din Caransebeș, Sigismund donează
cetatea
la 1590 lui Ştefan
Sidormwar (Jdioara)
în districtul - Caransebeș, CO-
mitatul Severin, dimpreună cu
NT

tunurile și cu toate ma-

șinile de resboi precum şi
alte multe sate cu dreptul
de moștenire în linia fraţilor
sei Nicolac, I'rancisc, La-
disla u şi Lupul. Familia lojica avea
CE

și moşii foarte mari, ceea-ce

în
Severin poscsiuni
se constatădin
: petițiunca
veduvii Maria, adresată pe
la mijlocul veacului AVIII,
cătră. Maria Terezia în care .
I/

să roagă, să doneze fiului

ci Dănilă Jdioa:a şi satele din prejur: Tincova, Sacul,
Jena,
IAS

Sgribești, Dragomirești, Selbăgel,

gure, Găvojdia,. 'Mă-
Cireşa-Ti. miș
Criciova
, și Crivina,
„familia accasta afirmând că .
a avuţ cândva în
Bănat după cum
arată documentele ce sunt
în mâna fiului ci, 115 co-.
U

munc şi 16 puste. (Pesty

: Krass6 vârmegye, vol. II,
partea II). |
BC

| | Da
 SEVERIN Il. ă „57
DIN IST. BANATULUI

RY
ae voie să abzică. Rudolf trimise îndată,
la
după ce primi scrisoarea; trei comisari seu.

RA
Transilvania, ca, se o primească în numele
Ajungând Rudolt în locul lui Bâthory

LIB
u
la stăpânixea, Ardealului, positia lui Mihai
se schimbă cu totul. El ajunse.vecinul unui
să
stăpân puternic, care prea UȘor putea

I TY
pună capet îndep enden ţei ţerii sale Astiel.
robia ar
turcească fi schimbat-o cu robia

RS
creştină... a
-
' Casă zădărnicească schimbul, îndemnă,
VE
pe Stefan Iojica, unul din cei 3 oligar hi,
cărora le făgăduise Bâthory Transilvania, ca,
să apuce coroana. acestei țeri. Vezându-se
NI

Tojica împins. de Bâthory şi sprijinit de

LU

Mihaiu, îşi puse pe faţă candidatura, Şi Stă-

rui să-şi face partisani în dieta terii.
Dar nici lui lojica nu i-a fost scris
RA

să stăpânească asupra Ardealului, în care

Românii formau absoluta; majoritațea locui-
NT

Căderea i-a causat-o, dimpreună cu

torilor,
Bocskay:) şi cu solii împăratului, tocmai
CE

acela, care mai nainte ceruse dela 'Turci .

insigniile Domniei pe sama cancelariului
a scrie lui Ma-
I/

seu. şi care 1 îndemnase

ximilian să nu vină la Transilvania, fiind-că
IAS

principele s'a decis să nu abzică. Fată întriga

mişelească, urzită, cu conlucrarea lesuiţilor::
U

——.——

familiar în vechime a fost Bocșa

1) Numele
|
BC

(vezi: Pallas nagy lexicona.)

 58 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
Dietele transilvanene. se ţineau de.
regulă în biserica, din Alba-lulia. De astă-

R
dată însă staturile sunt poftite la palatul |

LIB
principelui. Veniră mulţi la dietă; veni ŞI
lojica. Dar îndată-ce întră . în sală gardi-
„ştii ocupară ieşirile “şi şedinţa, se începi.

ITY
Comisarii imperiali, dând cetire învoelilor
încheiate la Praga, spuseră că au venit să
primească Transilvania. Declarând principele
la, rândul seu, că tocmai
sa, provoacă pe cei presenţi, RS
aceasta e și voința,
ca să pri-
IVE
mească, aceste învoeli, căci în casul con-
trariu „îşi vor lăsa capetele în mânile tra. !
banţilor dela, uşe“.. Arătând
UN

apoi epistola, -
scrisă de lojica, lui Maximilian 'ziseră, co-
misarii, că nu se pot destul mira, că există
AL

între magnații Transilvaniei astfel de hbăr-

baţi, care au cutezarea să desfacă, ceea-ce
R

a încheiat stăpânul lor cu împăratul. Per-

NT

fidul. şi laşul principe avi neruşinarea să

declare solemn, că acele scrisori sau făcut
fără ştirea
CE

şi consimţirea sa, „Lojica deci“,

zise el, „e inimic al împăratului şi al Ar-
dealului“. În urma, celor petrecute Iojica e
I/

pus la închisoare și estradat comisarilor,

care după ce îi confişcară, averea, îl duseră,
IAS

la Sătmar. Prin această -procedură Bâthory

își ajunse scopul. Nimenea din cei de faţă,
nu îndrăzni să-şi ridice graiul întru apăra.
U

rea, dreptăţii, și mai mult din buze, decât

BC
 59
„DIN IS. BANATULUI SEVERIN m.

RY
i credință împă&ra-
din. inimă, jarară cu toți

RA
a comisarilor în-
tului. Abia după depăriare area lui Iojica,
ră eli ber
drăzniră unii să cea

L IB
mai înalt digni-
care nu numai că era cel cu cele dintâi
t
taxiu al ţerii, ci şi înrudi ui!) ; mai ziceau
familii, chiar cu â principel trebui să fie ju-

ITY
că pentru crimele sale ar
legile .ţerii. Ţiranul
decat; şi pedepsit după ca. se află în
respunse delegaților : „că Ioji
mâna isarilor, deci.
com aceş tia; îl vor pe-
RS
faptele sale“. Jojica şi-a
luat
VE
depsi pentru țârz iu în
pedeapsa. A tost decapităt mai
Sătmar. Da a
NI

a se despărți de Transil-
Nainte de
LU

despot
vania (Maiu 1598). trimise, fățarnicul că,
0 solie la Mihaiu Viteazul, asigurându-l,
totdeuna Lran-
nare de scop a părăsi pentruîn străinătate, ca
RA

silvania, ci se duce numai

curţile străine
„prin întrevenire personală la
NT

opei pentru causa

să căştige popoarele RurEra u vorbe sfărâi-
„creştinilor din: orient.
CE

prea sănătos al
toare, ieşite din creerul înnu fapt, el na pur
unui om vanitos; căci pe care îi pă
grijă de soartea acelora
I/

tat sine, şi era

răsise, ci se gândea numai la
IAS

Bathory zice într'o epistolă des-

„1 Sigismund nostra. (Vezi
ConSanguineaint
U

lui - lojica: a
pre soția
vol. I. pag. 470, genealogi .
Pesty: A szărenyi Bânsâg,
BC

" a C
lui lojica). .
 a.
GO

*=
o PIDRĂGĂLINA

Y
AR
fericit de preamărirea, Și de primirea tri-
umială, ce i sa pregătit la, porunca lui Ru-

R
dolf pretutindenea, în calea, sa spre- Oppeln

LIB
şi Ratibor. „Triumful lui Bâthory asupra sa
însuş“, ziceau germanii, „e mai presus decât
victoriile, ce pănă atunci îi împodobiseră

ITY
viaţa“. Laude d'acestea, şi zugrăvirea. la, po-
runcă a principelui, cu multe figuri alegor
ice,

RS
referitoare la abzicere, lumpleau de
bucurie
sufletul seu. | | |
IVE
Mihaiu Viteazul a cunoscut prea bine
valoarea promisiunilor lui Ş, Bâthory ;
d'a-
ceea e] se hotări să primească numai
de-"
UN

„cât suveranitatea -austriacă, căci numa

i aşa,
putea, să scape de Turci. La stăruințel
e
“lui Mihaiu sosesc la TErgoviște trimişii lui
AL

“Rudolf Stefan Suhai, episcopul Vaţului ȘI i

Nicolae Istvânfy istoriograful Ungariei, care
R

primind declaraţiunea, că voeşte să nească

NT

„Muntenia cu coroana Ungariei, se stabileşte

următoriul contract: _ a
CE

| Împăratul 'se- leagă a da lui Mihaiu

pe timpul reshoiului turcesc 9000
-osta
întru apărarea Munteniei; recunoaşte şi
I/

Mihaiu Viteazul, pe fiul scu Petraşcu pe

descendenţii lor din linie dreaptă ca Domn şi!
IAS

i
„ai, Munteniei, care ca vasali ai împăratulu
i
sunt obligaţi să-i trimită în semn de supu-
U

nere în fie care an câte un dar, ales

după
BC

voia lor; întâmplându-se ca să Moară, fără;

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN |. GL
—

RY
N
/

următori, împăratul e datoriu. să întărească

RA
pe acela, pe care îl va alege tara ; Se ho-
tri în fine, ca, biserica românăsă fie li-
beră, neatinsă, de nimenea. .

L IB
Nu se poate trage la îndoea lă, că prin
tracţatul acesta devine Mihaiu vasalul lui

ITY
Rudolf, dar el conţine garanţii puternice,
păstra-
cu privire-la alegerea Domnului şi la
rea intactă a legii strămoşeşti. Condiţiile
RS
sale nu sunt nici pe departe atât de UmMi-
litoare, ca cele impuse odinioară de princi-
VE
pele. ardelean.” Motivele conduitei preveni-
toaze a. solilor imperiali le aflăm în suc-
NI

_cesele strălucite ale Domnului viteaz, care

era, considerat de pavăza creştinismului spre E
LU

a
orient.
Deodată cu fumul tămâii, presărate
RA

calea lui S. Băthory,.a dispărut bucuria

în
şi voia de' a mai remânea în. castelul din
Ratibor. Disgustat de viaţa. ordinară a unui
NT

simplu muritoriu, lipsită de vustul'tabe-

“lor şi de onorurile unui suveran, el începe
CE

a dori:tot mai ferbinte posiţia, de . care

se despărţise întrun acces de nebunie, şi în-
I/

prin
cepe să. mediteze şi asupra mijloacelor,
deasc ă tronul. Pri-
care ar putea să dobân
IAS

mind respuns favorabil la epistola sa, adre-

sată lui Bocskay, se depărtă pe furiş din
Ra. tibor şi ajunse lă Cluj în August 1598.
U

şi Gaşpăr
Cu ajutoriul lui Stefan Bocskay
BC
m
—.
 6 _P. DRĂGĂLINA | Ec

Y
AR
Corniş, care erau comandanții ostăşimei,|
ajunse de nou stăpânul Transilvaniei. Dar.

R
nici de astă-dată nu tin statornicia sa.,

LIB
Earăș disgustat abzise în favorul vărului
seu, a cardinalului Andreiu Bâthory, care:
venind din Polonia la Sibiiu, dupa ce asi-

ITY
gură lui Sigismund o viaţă potrivite rangu-!
lui seu, fă aclamat în luna lui April de
principe a Transilvaniei. i
RS
Făţărnicia și nestajornicia lui Sipis-
mund dete naştere la un şir nentrerupt
IVE
de complicațiuni politice stricăcioase, ba.
chiar funeste pentru nefericita, ţară. Eiec-!
UN

tul şovăirilor sale se simte „amarnic în de-i:

cursul deceniilor următoare. |
Ori cât, de stricăcioasă a fost pentru!
AL

Lransilvaneni firea nestatornică a lui Sigis-

mund Bâthory, datori suntem a constata, .
R

că întru eliberarea Banatului s'au întreprins -

NT

lucruri, care au trecut „peste. puterile sale.

Astiel sunt: expediţiunile în contra Timi-
şoarei, recucerirea, mai multor orăşele bănă-
CE

tene, punerea lor în stare de apărare, spo-

rirea, ostăşimei în locuri mai de frunte, care
I/

sub conducerea unor căpitani îndrăzneti,

pun deocamdată stavilă expansiunei şi pră-
IAS

dăciunilor turceşti şi iau din ghiarele lor

de sigur nu fără vărsare de sânge, comu-
nele : Surduc, Cliciova, Susani, Jupani și
U

Paulești, apoi districtele: Bujoru, Furdia,

BC
 - 63
DIN IST, BANATULUI SEVERIN II.

RY
satele : Do:
Marginea, și Mănăştur, în fine

RA
ii, Rug ino s etc. he-
clin, Biniş, Valeaden 2 sate e do-
căștigarea, acestor din urmă
ră toarte tare

L IB
vadă, că Turcii se apropiase
ans ebe şul ui. !)
de hotarele Car
Eukan, Paşa
Pentru perderile suferite

ITY
resbune asu-
Belgradului, au încercat să-şi
Dunărea îndreptă
pra Creştinilor. Trecând rictului almă-
RS
oaste num&roasă asupra dist : lui cu atâta
as up ra
jan, dar poporul năvăli inoasă nu puti
furie, încât nici prin fugă ruş
VE
toţi oamenii sei
scăpa de pierire. Aproape ile munţilor, şi
tor
NI

“sunt măcelăriți în''st rîm

Capul seu e
Eukan însuş cade în “luptă. onă să-l pună
LU

trimis lui Sigismund,.care ord

a portii Belgra-
în semn de biruinţă dasupr E
dului ardelenesc?).
RA

cară în. fine“ .

" Sovăirile principelui “încur
ă 'cu Turcii.
NT

Logojul întro luptă sângeroas

În lunie 1598 Soliman, Paşa TŢimişoa-
CE

lase de asediarea Cena-

rei, a trebuit să se
dului. Ca să. se spele de această ruşine,
pra Logojului.
porni cu 2700 ostaşi ” asu reiu Barcia-
I/

Fiind com and ant ul cetă ţii, And

IAS

apusul Caransebeşului
. „% Valeadenii se află la Ruginosul de 14 Km.
înteo distanță de 20 Km., car,
U

pag: 80.
A szărenyi Bânsâg, vol. IL.
BC

„2 Pesty:
 Go P. DRĂGĂLINA | |

Y
AR
Y

|
111451), (Barcsay), avisat; de ceea-ce plănueau
4

Lurci i,
l
aduse aici tunuri ŞI ocupă cu ostaș
i

R
aleşi punctele, asupra cărora, credea
, se
că,

LIB
va îndrepta atacul inimicului.. Disp
nile sale de luptă sunt următţoarele : osiţiu-
Provi-
sorul cetăţii, George Giuracă, avea,
să, sig-

ITY
naliseze prin o puşcătură de'tun dire
cţiunea
din care avea să vină inimicul,
ear 'căpita;
nul însuș se postase întrun loc

RS
ascuns, la
2000 de pași înaintea oraşului, pe
unde se
credea, că se va apropia Soliman.
Nu este |
IVE
lămurit, că din a cui vină s'a dat
signalul, |
care avea, să vestească lui Barcianu
țiunea, şi apropierea 'Purcilor abia s direc- |!
UN

“când Soliman ocupase deja unul atunci, |

din subur-
biile Logojului. EI venise pe alte
cărări, nu
AL

din part ea în care greul

isoanei cre- garn
Ştine stătea la pândă, şi în zoril e dimineţii
se furișase neobservat în Logoj.
R

unor case aprinse se încinse La flacăra,

NT

între 'Turci:
și Creștini o luptă desperată,
Turcii erau
mai numeroşi, ear Creștinii mai
CE

viteji. Ploaea
de gloanţe și atacul întrepid
al vitejilor. lui
————
I/

1) Istvdnfy îl numeşte Barc

ianus ; Fessler ȘI
IAS

Bohm Barca, car Pesty afirm

ative pe basa documente- -
lor originale Barcsay. Barcianus
însuș se întitulează la
anul 1597: capitancus presid
ii Caranscbisiensis ; la 1598:
* căpitan al Logojului şi Caran
sebeşului, car la 1599,
U

“trimițindu-i Andreiu :Bâthory

două epistole, îl întitulează
Bano Districtum Caran :
BC

sebes ct Lugos, Da
 DIN ISE. BANATULUI SEVERIN 1... 65

RY
Anareiu Barcian, care tocmai în momentul

RA
cel mai critic, veniseră, în ajutoriul -Logoje-
nilor, au decis lupta. Şirurile decimate ale

L IB
inimicilor încep a se clătina, şi o rup în
„fine la fugă, Solimana scăpat prin iutimea,
fugariului. seu - escelent, căci ajungend la

ITY
podul distrus de ai noştri se aruncă în
Timiş, de unde numai cu greutate putu să

RS
scape de sabia învingătorilor, care mereu se
țineau pe urmele sale. În toată viața sa
nu i-a plesnit lui Soliman mai mult; prin
VE
“minte să se măsoare cu Logojenii. În luptă
au escelat în - deosebi căpitanul pedes-
NI

„ trimei Ioan - Capturi, distins prin putere

LU

fisică şi însuşiri. sufleteşti extraordinare, .

„apoi Mihaiu Vaida- Voevodul, Ioan Logojanul
(Lugasy) şi Francisc Fodor, care se luptau
RA

acolo, unde era pericolul mai Mare.

Din partea lurcilor căzură vreo 500
NT

de oameni. Capetele lor sunt puse în ţepe

in jurul Logojului, întru aducerea aminte
CE

de această victorie. Au fost prinşi 250

Turci, între care: mai mulţi oficeri distinși şi
Ibrahim aga, care s'a, rescumpărait cu 8000 de
I/

galbini. În mâna Logojenilor a remas steagul

IAS

lui Soliman şi alte stindarde aurite. Perderea

Creștinilor a. fost neînsemnată ; sa regretat
Mai cu seamă, moartea lui Ioan osipoviciut!).
U

na IONII
BC

) Pesty: Krass6 vârm, vi IL. p. |. p.330—331.

9
 66 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
4
-
Acest episod sa întâmplat în dimi-

pe-o.
neața lui 7 lulie 1598, aşadară pe timpul :

R
când: 5. Băâthory plictisit de rolul pasiv, la

LIB
care.se condamnase
prin abzicerea de bună
voie, medita asupra mijloacelor, prin care ar
putea să căştige domnia, Ardealului. Îm-

ITY
prejurarea aceasta explică titulatura neobi-
„cinuită a, lui Barcian. care nu e numit după

RS
usul vechiu „Ban“, ci „căpitan al cetăților
Logoj |şi Caransebeş". Noul atribut, ce se
IVE
dă acum ocârmuitorilor, e dovadă că Se-
verinul trecuse sub stăpânirea lui Rudolf,
şi că împăratul l-a, fost instituit cu titlul
UN

de căpitan în capul acestor districte. În

urma. schimbărilor produse prin ridicarea
cardinalului în scaunul Transilvaniei însă,
AL

împerialii pierdură de odatăcu Ardealulşi

Severinul. Se constată aceasta din 2 epis-
R

tole dale principelui trimise lui A. Barcian,

NT

în care-i se încredinţază conducerea mai

departe şi în cae ce numit: Banul -dis-
CE

trictelor Caransebeş și Logo).

Andreiu Băthory era omul Polonilor,
care p'atuuci trăiau în prietenie cu Turcii ;
I/

“se mai încuscrise pe d'asupra cu leremie

IAS

Movilă, inimicul de moarte al lui Mihaiu

Viteazul, și s'a fost hotărit, ca după moartea
lui leremie, să căştige ginerele seu coroana
U

Moldovei. Prin. încuibarea cardinalului în

BC

“Transilvania şi prin proiectele urzite, si-

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. 67

RY
tuațiunea lui Mihaiu era oritică, nesupor tabilă,

RA
“Chiar. EL trebui să încingă sabia și să,
taie legăturile, ce-l stringeau atât de nă-.

L IB
prasnic. Cu toată ura, şi dorul de r&sbunare,
ce ascundea a sa inimă, însă fiind-că avea
lipsă de răgaz pentru întocmirea, armelor

ITY
sale, el subsemnă în 26 lunie 1599 tractatuly
de vasalitate cătră acela, care sub toate

RS
privirile îi era inferior; ear boerii declarară
printr”'un act separat, că vor. fi cătră dân-
VE
Sul cu aceeaş credinţă, cu „care s'au purtat
faţă de Sigismund Bâthory. e
NI

„De odată cu întrarea lui A. Bâthory

în “Transilvania se plăsmuise în - suiletul
LU

Domnului român ideea măreaţă: de a se

folosi de posiția lui de vasal al îmuperatulauti
pentru a cuceri sub scutul aceshiia ţara
RA

Ardealului, apoi şi Moldova, şi a întruni

„astfel în persoana lui aceea, triplă coroană
NT

a ferilor române, Cu care. Băthoreştii încer-

Caseră să-și încunamne fruntea).
CE

În înţelegere şi cu: bani trimişi: de

Rudolf adună sub munţi o armată numă-
Toasă, cu care trecu la 18 Ootomvrie, prin
I/

pasul Buzeului spre Transilvania. Lui i se

IAS

“alăturară în Braşov. vreo 8000 Saşi şi

Secuii. Mihaiu dispuriea acum de 25—30.000
U
BC

5 Xenopol: vol. III. pag. 257.

 68 . P. DRĂGĂLINA.

Y
AR
mer
de ostaşi. Aproape egală era armata transil-
văneană cu care îl întimpină Andreiu:

R
Bâthory la sSchellenberg (Şelimber) lângă :

LIB
Sibiu. Prin geniul seu militariu şi prin
„bravura sa personală Mihaiu învinse la
28 Octomvrie 1599, pe contrarii sei.

ITY
i Mersul seu îl îndreptă, d'aci asupra
Alba-luliei, unde era reşedinţa principilor

RS
ardeleni șI unde locuitorii, îmbrăcaţi îîn haine
de sărbătoare, ieşiseră întru întimpinarea
IVE
lui. Xenopol descrie triumful eroului în ur-
mătoriul chip:
| „Mihaiu purta un calpac unguresc,
UN

împodobit cu o tulie neagră de pene de .

cocoi, legată cu o copcă de aur; o mantie
lungă, albă de mătasă ţesută cu fir, având
AL

pe Tauri cusuți vulturi de aur, 0 tunică

albă de aceeaş materie, ciorapi de mătasă
R

albi, cusuţi cu pietri scumpe şi cisme de

NT

săltian galbin ; - -de brâu atârna o pală de

taban împodobită cu aur şi rubine.-O ceată
CE

de lăutari urma îndată, după Domn, cântând

cântece naţionale. Opt şeizi duceau de frâu
opt cai cu sele preţioase, lucrate în aur şi
I/

argint, caii împodobiţi la cap cu pene mari.

IAS

Apoi. venea 0 mulţime de boieri -şi ofiţeri

străluciți, toţi călari, și O num&roasă trupă
de soldaţi. Lângă Domn, se purtau stea-
U

gurile lui Andreiu Bâthory, luate în bătălia

BC

dela Sibiu. Ele erau desfăcute şi plecate

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN IL. . 69

RY
RA
spre pământ, în semn că Ardealul era

=
supus. Astfel în mijlocul concertului trâm-
biţilor, tobelor şi al altor instrumente, în

L IB
sunetul clopotelor şi în vuetul tunurilor, la
care se uniau strigătele de bucurie ale po-
porului, întră Mihâiu în capitala Ardealului“.

ITY
Câtă deosebire între. acum şi între timpurile,
când venise să se justifice înaintea lui

RS
Sigismund, a, suveranului seu !
O singură lovitură zăravănă, cea dela,
VE
Şelimber, a fost suficientă, ca. să devină,
stăpânul de fapt al Ardealului. Mihaiu avea,
NI

Cuvânt a se numi: „Voevodul Munteniei,

consilierul prea sântei Sale. Maiestăţi
LU
-

cesaro-regeşti, locoţiitoriul ei în Transilvania

și căpitan general: al armatelor sale din
RA

Transilvania, de dincoaci ŞI a părților ungu-

Tene supuse eil).
NT

Pe când Mihaiu era -sărbătorit, bietul

cardinal, travestit în haine de țăran bătea
CE

ca, pribeag potecile pădurilor - şi munţilor

in Secuime, şi căuta să scape în Mol-
dova. Descoperindu-l nişte păstori în coliba
I/

unui tovarăş, îl uciseră şi capul îl presen-

IAS

tară lui Mihaiu, care ordonă să i se facă o

înmormântare pompoasă, mergând însuş
după carul funebral.
U

N
BC

1) Xenopol: vol. III. pag. 273.

 Y
70 P. DRĂGĂLINA

AR
În dreptul de suveran al Ardealului ȘI

R
al părților anexe Mihaiu distribue, moşii

LIB
„bogate partisanilor sei. Aflăm că donează
lui Mihaiu Balota şi Francisc Tric, (Târăk)
mai întâiu “satul Ciiciova, ear mai târziu,

ITY
prin literile donaţionale de datul Alba.lulia
| la 16 Decemvrie 1599, moşiile - din Szzani,
“ Yupami şi Pauleşti). La 1 lanuarie. 1600
donează lui George.
nobil de Caransebeş, dimpreună cu toate RS
Borțum, alias Pitariu,
IVE
drepturile regeşti posesiunea din Sărăzani,
_apărţinătoare opidului Bujor, în comitatul
Pimişului. Înscripţiunea sigilului de pe acest
UN

document şi. subscrierea lui Mihaiu Vi-

teazul e scrisă cu litere cirile?). Fără îndoeală
AL

că, donaţiuni de asemenea natură va; fi dis-

R
NT

1) Pesty : Kraș6 vârmegye, vol. II, partea I, pag. 275.

2) Idem: Krasso vârmegye okleveltâra, doc. 505
“pag. 229: Nos Alichael Valahiae” Transalpinae ' Vaivoda,
CE

Sacrae Caes. Regiacque Maiestatis Consiliarius, per

'Fransilvaniam Locumtenens, ct eiusdem cis Transilvaniam
parciumque cidem subiectarum fines Exercitus Ge-
I/

neralis Capitaneus etc . . . tum vero condignam habentes

racionem -fidelitatis ct fidelis servitiorum Egregy Georgy
IAS

Dorzun alias Pithar, de Caransebes Provisoris Albensis,

quac ipse nobis a compluribus iam annis, in omnibus
rebus ct negotiis fidei ct industriae sui concreditis
summa cum animi Sui promptitudine et dexteritate
U

nominis que sui non exigua laude exhibuit et inpendit,

BC

ac in futurum quoque exhibiturus ct. impensurus cst.

“Potalem ct integram possessionem nostram Zarazany
 BANATULUI SEVERIN Ul. | Ti

RY
DIN IST.

wibuit Mihaiu: în-abundanţă -nobilimei 7d-

RA
mâne băştinaşe, dar dovezile. faptelor sale
Sau pierdut în decursul veacurilor, ca ŞI

L IB
descendenţii acestor familii privilegiate, care
întrând în legăturide căsătorie cu alte
neamuri străine, îşi pierdură limba, legea

ITY
strămoşască şi chiar numele familiar. ka
lucru firese ca să fuvoriseze, dacă nu po-

RS
porul, cel puţin fruntaşii aceluiaș neam,
din caro -însuş se născuse. Dar şi acest
din inima, sa româ-
VE
lucru firesc, izvorit
nească, îl exploatară inimicii sei, și în acusa
înaintată împăratului se: plâng oligarhi
NI

maghiari, că oficiile ţerii le ocupă cu

LU

Români). |
Românii aveau mari speranțeîn Mihaiu.
RA

Ri credeau. că un Român, ieşit din sângele -

lor, a venit să zdrobească oligarhia ma-
ghiară şi să-i elibereze de sclăvia, îri -care
NT

zăceande utât amar de ani: De “aceea. ei

se ridică în contra nobilimii, : năvălesc
CE

asupra curților boiereşti -şi le jăfuesc. Nun-

fiul papei Malaspina arată întrun raport
I/

————— ———— .
IAS

vocatam, în pertinentiis “Oppidi Busor et Comitatu

damus, donamus et
“Teomeosiensi existem . . . imo
mus iure perpetuo ct irrevocab iliter tenendam ,
„conferi
U

possidendam et habendam.. .. a
Am mit
te r n
Walache besetze
BC

) Dass cer die

(Pessler: vol. IV, pag 49). |
 po p DRĂGĂLINA

Y
AR
al seu: că țăranii s'au resculat contra stăpâ:.
„Nilor şi i-au Jătuit cu totul.*) Inima

R
lui Mi-
haiu însă nu era, accesibilă pentru aşeme-

LIB
nea porniri. Luând disposiţiunişi măsuri
severe, ca, să înăbuşască, mişcarea, Româ-
nilor, respinse ajutoriul nepreţui, ce

ITY
isa,
oferit din partea . poporului băştinaş.
Era
imposibil; că acela, care jertfise clasei boie-

RS
rilor pe ţerani să-și întocmească în. Ardeal
modul de guvernare altcum, de cum îl în-
tocmise
IVE
în Muntenia. „A trebuit Românul
să îmmpedece pe Români a scutura lanţurile
„Tobiei2)*. Respingând dela. sine sprijinul. firesc
UN

și ajutoriul oferit de poporul român, a pierdut

de sub picioare temelia, de granit, pe care
ar fi putut clădi durabil mărirea, națională.
AL

Greşala aceasta, precum Și purtarea

brutală, cruzimile și jafurile armatei
R

sale,
compusă, din Albanezi, Sârbi, Cazaci
NT

şi Mun-
teni, au avut drept resultaţ recirea, inimilo
r
celor de acelaş neam cu el. - Sa
CE

Lui Mihaiu îi trebuiau sume enorme

pentru soldul mercenarilor sei. Subsidiile,
la care se obligase împăratul, curgeau sub-
I/

țire şi neregulat, şi fiindcă în urma

es-
IAS

boaielor necurmate de pănă aici i se sleiseră

resursele, d'aceea poporul de rând a trebuii
U

1) Xenopol: Istoria Românilor, vol. III, pag. 320.

BC

*) Idem: pag, 322,

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN IL 13-

RY
să supoarte toate sarcinile şi să sufee pe

RA
dWasupra toate . brutalităţile - militarilor sei
desfrânaţi. În acele timpuri era obiceiul

L IB
lefegiilor : să facă pradă și să, se recompenseze
prin jaf, câna stăpânul nu era în stare.
să le plătească soldul, şi deoare-ce Mihaiu

ITY
a fost mai totdeuna lipsit de bani, prădă-
ciunile şi revoltele militarilor. erau zilnice.

arată : că tirănia. militarilor RS

Un raport al lui Thoracominus din 1600
a înfuriat bieţii
VE
locuitori întratâta, încât este de temut, că
se va naşte un r&sboiu intern. Turburată în
NI

gradul suprem a fost: mulțimea mai ales

prin dăximarea marelui şi frumosului oraș
LU

Hunedoara, pustiit în zilele acestea cu

foc şi cu sabie. Locuitorii ne mai putând
RA

suferi siluirile de tot felul, la care erau

expuse fetele şi nevestele lor, se resculară
şi uciseră, vro 50 de. pedestri. Cetăţenii
NT

apucând înainte cu jalbele pentru crimele

suferite, căştigaseră iertarea voevodului,
CE

când la 6 Angust, ei fără veste fură în-

cunjuraţi de 2000 militari cazaci -şi valahi ;
cincizeci
I/

. de, cetăţeni: sunt ucişi şi nici

copiii nu sunt iertaţi ; şi dând foc oraşului,
IAS

din 300 de case, nici una nu mai remaset)..

Astfel de barbarii, deşi comise fără ştirea,
şi consimţemântul lui - Mihaiu, nu puteau
U
BC

1) Idem: vol. III. pag. 856.

 RT
Y
m
74 P. DRĂGĂLINA

e
AR
să însufle multă iubire, pentru guvernatoriul |

R
împăratului.

LIB
Into epistolă datată din Mediaş la
anul 1605, arată principele Stefan Bocskay,
că Sigisnnind Sarmasâghi de Găvozdia,

ITY
soțul văduvei lui lojica, donează credincio-
sului seu Nicolae de Hărmădia pe vecie
satul Hauzești, pentrucă înainte de vr'o

RS
câțiva ani, a fost apărat cu multă vitejie
în decurs de 29 zile cetatea Jdioara (Zsi-
IVE
dovăâr), contra lui Mihaiu, inimicul Ar
dealului). Nu poate fi cu putinţă, că după:
„ce ise închinase Transilvania, Banatul caran-
UN

sebeș-logojan şi părţile Ungurene anexe,

Jdioară singură, care de altcum era o
AL

cetate neînsemnată, să fie avut cutezarea

să se opună puterii colosale a lui Mihaiu
Viteazul şi să fie fost capabilă să-i resiste
R

29 de zile. Întâmplarea, de care vorbeşte

NT

Bocskay, nu poate fi decât o rechisitiune a

vrunei cete din lcfegiji lui Mihaiu, analogă
CE

întâmplării din Hunedoara, care de regulă,

se puneau cu intenţiune în socoteala Dom-
I/

nului român. ca să se producă, amărăciune

în cercuri cât mai largi şi să-l facă urgisit
IAS

în toate păturile sociale.

Sistemul rechisiţiunilor şi desconside-
rarea elementului român sunt două greşeli
U
BC

1) Pesty: Krasso vârmegye, vol. II, partea II,

pag. 314. | „N
|
 75

RY
DIN IST. BANATULUI, SEVERIN II. |

RA
cardinale, care determinară soartea şi grabiră,
căderea, viteazului Domn. Cei de un neam cu
el văzându-se înşelaţi în aspiraţiunile lor -

L IB
juste, şi batjocoriţi şi jăfuiţi de cei-ce erau în
soldul voevodului, — remaseră nepăsători
nobilimii maghiare,

ITY
în faţa machinajiunilor
căreiai încredinţase' funcțiuni însemnate
în armată, ear acum aceeaş nobilime îl.

RS
săpa, şi îl ura, din motiv, că era Valah, prin
urmare fiu al unui popor urgisit şi con-
VE
damnatla selăvie: vecinică,. i
Staturile Transilvaniei erau: convinse,
NI

că numai cu propria lor putere le este

imposibil a repune pe acel viteaz, care
LU

devenis e spaima Turcilor , biruitor iul Ardea. -

luluişi al Moldovei ; întru realisarea acestui
scop aveau lipsă de sprijinul împăratului, şi
RA

ară
cu. solemni
ca, să-l obțină i se închin tatea
obicinuită şi îi jurară credinţăîn 7 Sep-
NT

temnvrie. 1600. | | IE |
Comisarii lui Rudolf, David. Ungnad, .
CE

preşedintele consiliului. de resboiu aulic, și

Sz6kely,. trimişi ca, să pertracteze cu Mihaiu
“în afacerile 'Lransilvâniei,. ţineau partea
I/

Ungurilor. În rapoartele trimise cătră îm-

IAS

păratul, calomniau pe Mihai zicând: că

tratează cu 'Turcii spre paguba creştinilor ;
că prin contribuţii nesupurtabile şi prin
U

prestaţiunile în natură: a provisiunilor și

BC

- îmbrăcămintelor pe seama: armatei despoaie .

i
e
 7 „. P. DRĂGĂLINA

Y
AR
orașele şi aşa, destul de sărăcite; că con-
fiscă averea nobilimei şi o donează Șe-

IBR
„cuilor în paguba Saşilor şi Maghiarilor : “în
fine că răpește aurul și argintul ţerii, Și, că
a pus mâna, pe tesaurul Bâthoreştilor, care

YL
în parte îl foloseşte pentru căştigarea Tur-
cilor. „Pentru încungiurarea atâţor rele“, zic

SIT
comisarii, „arfi timpul suprem să fie scos
cu binişorul ori cu forţa din Transilvania“ 1).
| „Pe basa, acestor acuse, exagerate şi în
R
parte neadevărate, scrie împăratul: să se
VE
dee lui Mihaiu Viteazul cu drept;de moştenire
"Muntenia, ear Transilvania, so părăsească
NI

voevodul şi s'o lase în a sa posesiune. Spre

scopul acesta îi inmanuară comisarii di-
U

ploma împărătească, 'cu datul Pilsen 11

AL

Febr. 1600. 35 | a
Tronul Munteniei, cu dreptul de MOŞ-
R

tenire, care acum i se oferea ca pret, pentru

NT

serviciile sale gigantice, era pentru Mihai

un lucru neînsemnat, ridicol chiar. Respun-
Sul, ce-l dete comisarilor, ascunde oareş-
CE

care amărăciune, dar ne arată totodată o

inimă plină de demnitate bărbătească. Mi-
I/

haiu pretinde dela, comisari Ardealul, Mun-

tenia, Moldova, Severinul, mai multe comitate
IAS

ale Ungariei de sus, precum şi ucele părți

ale Banatului timișan, care are de gând
U
BC

5) Fessler: vol. IV. pag. 49.

 „DIN 1ST. BANATULUI: SEVERIN II. 77
e /

Y
AR
să le scoată de-sub stăpânirea Turcilor,
declarând că Transilvania no va părăsi;

IBR
ear dacă împăratul nu-i va trimite aju-
toarele de bani făgăduite, să” ştie, că se va
alia cu 'Turcii şi îşi va îndrepta armele: sale

L
în contra lui Rudolf.

ITY
În considerarea, vitejiei şi a succeselor
strălucite, obținute în. “r&sboaie, Turcii do-

RS
teau cu toată seriositatea să căştige alianţa
voevodului. Ibrâhim era, gata:să-i cedeze ce-
tăţile Brăila, Giurgiu, Lipova, lenopolea, Ca-
IVE
ransebeşul şi Logojul. Mihaiu însă n'a dorit
nici când alianţa, Turcilor. Scopul adevărat,
UN

al pertractărilor cu inimicii '"Creştinătăţii,

după cum arată Mihai Szekely, delegatul
împăratului, nu era altul, decât; să stoarcă
L

dela Rudolf concesiuni cât mai. favorabile.

RA

Daceea ţinea cu vorbe pe solii otomani de...

astăzi pe mâne!).
NT

_ Câmd earăş i se presontară pe la în-

ceputul lui April comisarii imperiali, Mihaiu
CE

mustrâridu-i le spuse : că Sigismund Bâthory

a întrat în Moldova de unde va. veni asupra
Transilvaniei şi dacă, îl vor părăsi garnisoa-
I/

nele din Lipova, lenepolea, Logoj şi Caran-

IAS

sebeş, cărora nu poate să le. plătească sol-

dul, ear cetăţile acestei, vor ajunge în mâna
U

ra

pesty A szărânyi Bânsis, vol. IL. pag. 81.

BC

1)
 73 _“P. DRĂGĂLINA

Y
AR
Turcilor, atunci nu va şti unde să-şi aplece
capul. |

IBR
În decursul divanuluia “propus unul .
din sfetnicii voevodului, ca, să predee aceste
cetăți împăratului şi: să-l îndatorsască a

YL
griji de soldul şi de susţinerea garnisoa-
nelor dintr'ânsele. Această propunere a fost

SIT
„respinsă din partea celorlalţi consilieri, ară-
jtându-se, că având Rudolf cetăţile numite
în mâna. să uşor va, scoate pe Mihaiu din
Transilvania. R /
VE
„Din cele petrecute comisarii căştigară
convingerea, că Domnul român e hotărât
NI

a sta în Lransilvania, chiar în contra voinţii

împăratului ; deci chestia stăpânirei Ardea.
U

lului trebuia să se deslege prin arme.

Ungurimea şi mai
AL

multe cete de
mercenari îl părăsiseră deja. de mai nainte ;
R

oligarhii . ardeleni aşteptau cu sete sosirea

lui Basta, pentru
NT

ca să pornească asupra
Valahului afurisit, cum numiau'ei pe Mihaiu
Viteazul. E |
CE

„Acum ar fi fost momentul sau nici

odată“, zice Xenopol, „ca Mihaiu să
I/

„alerge la Românii Ardealului. Dacă ar fi

încereat-o, e probabil, că cu toate nemul-
IAS

țămirile, țerănimea l-ar fi urmat. Ca, o

nălucă ar fi pierit nobilimea Ardealului, şi
Mihaiu ar fi devenit întru adevăr stăpânul
U

cuceririi sale, stăpân prin sine însuş şi

BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. 79

Y
AR
nu din ingăduirea împăratului sorman.
Chiar dacă Mihaiu ar fi căzut în urma/

IBR
revoluţiunii ţărăneşti, cel puţin și-ar fi
croit în sinul focului: atot cuprinzătoriu
“un mormânt vrednic de glorioasa lui Ca-

L
rieră şi nu ar fi pierit mișeleşte în câmpia,

ITY
dela, Turda“.
| Nici acum Însă nu apel Mihaiu la, spri-
jinul natural al Românului, ci credea, că prin

RS
înduplecarea, îngâmtatului Moise Sz6kely, care
era, capul nobilimei maghiare, Și prin graţia
IVE
Neamţului, întru a căii apărare. ridicase
armele sale, — îi va fi cu putinţă să îm-
praştie fartunele, ce se grămădiseră asupra
UN

capului seu. lenorarea elementnlui român

și cerşitoria, ajutoriului străin, sunt greşala,
de căpitenie în politica viteazului Domn,
L

0 greşală care atrase după sine nimicirea

RA

din temelie a unei opere măreţe, clădite cu

iscusința unui bărbat genial.
NT

Basta, care îşi împreunase la Turda

armele sale cu ale nobilimii, dispunea de :
CE

30—35.000 ostaşi, pe când Mihăiu abia mai

avea pe lângă sine 22.000 de oameni.
I/

Ridicând tabera, dela 'Alba-lulia şi

alergând înaintea contrarilor, porunci gene-
IAS

ralilor sei să se aşeze în câmpia, ce se

întinde între Aiud şi Mirislău. Spre locul.
acesta pornise și Basta, dar aflând câmpia
U

| ocupată, se. postă, lângă Mi; rislău. Aici armata,

BC
 II
S0 | P. DRĂGĂLINA

IP
Y
AR
lui. Mihaiu îi zdrobită în 18 Septemurie |
1600, înainte de a putea Andreiu Barcian

IBR
să ajungă la timp potrivit cu ostăşimea
din Lipova, Logoj şi Caransebeş1); cu
care. plecase în ajutorul Domnului. Bănă-

YL
țenii. aşadară erau pe partea lui Mihaiu
Viteazul, ceea-ce se constată și din' epistola

SIT
adresată cătră Rudolf, în. care
cc.

dânsul se
făleşt, că. atunci, când l-a părăsit Moise
Sz6kely şi a fugit în Polonia,cu excepțiunea
R
comitatelor Fedoara şi Severin s'a resculat
VE
Ardealul întreg?). | îi
* „După lupta dela Mirislău, în care Mihaiu
NI

pierdu 10.000 ostași şi artileria, toată, remă-

șițele armatei sale se retrag spre Făgăraş.
U

Auzind aici, că Polonii au restituit în scaunul

Moldovei pe leremia Movilă şi că au de
AL

cuget a pune în scaunul Munteniei pe

alele seu Simeon, alerga întru: apărarea
R

tronului seu. Ca să înfrunte furtuna, fu

NT

| ') Basta 1600 cv. szeptember 18-ân a vaidât Enyed

CE

Gs Miriszl6 kâzt megverte, m6g miclett Barcsai Andrâs

a lippai, lugosi 6s karânsebesi hadakkal a vajda sogit-
scgcre Grkezett volna (Pesty:. Krass6 vârmegyc, vol.
I/

I]. partea |. pag. 334). |

2) A Rudolf csăszarnak irt levelâben Mihaly vajda
IAS

" azzal” k6rkedik, hogy midân Szekely Mozes Lengyel-

“orszâăgba. futot . Bâthory
t Zsigmondhoz, az erdâlyick,
kik onnan: segitseget vârtak, felkeltek, — . kiveven
U

Hunyad 6s Szoreny megyât — czek a vajdaval

tartottak. (Pesty: A szârenyi Bânsâg, vol.I. pag. 146)...
BC
 DIN ISI. BANATULUI SEVERIN II. 8i

Y
AR
silit să, ceară ajutoriu dela inimicul seu cel
mai “înverşunat, dela Basta, trimiţindu-i ca
ostateci pe aceia, care erau” odorul sufle-

IBR
tului seu: mamă, soţie și fiu. Nu-i tolosi
însă nici această. încercare. Neavând -alt

L
ajutor decât forţele proprii este bătut în
1600, lângă riul Teleajnu, între

ITY
20 Octomvre
Ploeşti şi Buzeu. Restriştea sa e completă, ;
armata e macelărită sau împrăştiată ; tot

RS
lagărul, bagajele şi 95 de steaguri cad în
mânile Polonilor!). a
Alungat din 'Transilvania şi Muntenia
IVE
nu avea loc, unde fără pericol, ar. fi putut
să se oprească Dar tocmai la timpuri de
UN

grea, cumpănă se arată. caracterul. „Ca să

scape din situaţiunea fatală, în care se
afla, se hotăat Mihaiu“, zice Xenopol, —
L

„a paşul cel rnai îndrăsneț din întreaga

RA

sa carieră: să nu pribegească ca fugar

prin ţerile străine, ci să meargă tot.ca Domn
NT

la Praga, la însuş împăratul Rudolf, cătră

care el nu ştia să fie greșit, deşi fusese
CE

pedepsit destul de grav“. |

Precând în Banat îşi. îmulţeşte la
Logoj numerul cortegiului -seu?), şi rescum-
I/

părând cu 2000 galbini dela Gaşpăr Corniș

IAS

dreptul să atingă hotarele Transilvaniei,

U

1 Xenopol, Istoria Româdilor.

2) ldem: vol. III. pag. 378:
BC
 80 P. DIRĂJGIĂ LINA

Y
AR
apucă pe lângă Deva, la Lipova, lenopolea,
Oradea mare, şi ajunse în 1601 lu Viena,

IBR
unde arhiducele Matia îl primi cu multă
afahilitate, dar nu aşa împăratul, care îi
refusă, audiența cerută, |

YL
„La stăruinţele cancelariului polon Za- -
mMojsky şi ale căpitanului suprem Stelan
Csâky, proclamase întiacea, la 2 Februarie

SIT
1601, dieta dela Cluj pe Sigismund Bâthory
earăş de principe al Transilvaniei. Basta tre-
bui în urma întâmplării acesteia să pără-R
VE
sească Ardealul ; Gaşpăr Corniş, Paneraţiu
Sennyei şi alţi oameni dai împăratului
sunt puşi la închisoare, ear majoritâtea
NI

nobilimei, pururea protivnică, Nemţilor, se

U

închină a treia oară imbecilului principe.

Austriacii crezură, că vor afla între
AL

Unguri un instrument spre a scăpa de

Mihaiu Viteazul; dar ei înşişi sunt îngelaţi
R

de nobilimea maghiară şi întrebuințaţi pentru

NT

a se mântui de stăpânirea Valahului. Păcă-

litorii sunt păcăliţi!). | |
CE

Pe baza, motivelor memorandului înain-

„tat lui Rudolf obţint Mihaiu iertarea şi graţia
cesalo-regească ; car “farmecul fiicei sale
I/

Florica, care provocase în bătrânul împărat

IAS

idei de căsătorie, și în sfârşit întâmplările

petrecute în Ardeal, în timpul din urmă,
U

1) Idem la pag. 387.

BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. 8)

Y
AR
îl hotăsîră să denumeascăpe Mihaiu earăş
de guvernator al Transilvaniei, inmanuându-i -

IBR
pentru: întocmirea - armatei suina consi-
derabilă, de 100.000 galbini:). Fiind provo-
cat să opereze în contra, lui Sigismund Bă-

L
thory, dimpreună cu Basta, se întâlni cu

ITY
vechiul seu duşman în Caşovia, la masa,
generalului Ferdinand Gonzaga; unde rivalii,
în semnul uitării tuturor dușmăniilor din

RS
trecut, îşi întinseră mâna).
Împăcăciunea. nu putea să fie sin-:
IVE
ceră,; Mihaiu nu putu să-i uite relele pri-
cinuite, ear Basta era greu jignit, că nu el,
ci Valahul e denumit guvernator.
UN

Cu “inimile plins de ură plecară

amândoi în fruntea unei armate, compuse
L

din mercenari, Valloni şi Haiduci, erau de

RA

„toti la 18. 000 oşteni, spre : Transilvania, |

Sigismund ȘI generalii “sei. îi : întimpină,.
NT

(dela Cluj spre N. V.) la: Guuruslău „Gu

30.000 ostaşi. Ardelenii sunt bătuţi în 3:
August 1601 şi lăsând 54 tunuri, "130
CE

Steaguri şi 10. 000 de morți pe câmpul de

I/

ȘI Fessler (vol. IV. pag. 51), descriind realegerea

IAS

lui S$. Bâthory, zice: Das bewog Rudolf vollends Michael,

dem er schon' verziehen, dessen Tochter Flora sogar
Heirathsgedanken bei ihm geweckt hatte, abermals
die Statthalterschaft in Sicbenburgen zu ubertragen,
U

ihn mit 100000 Dukaten auszustatien -ctc.

BC

:) Xenopol: Istoria Românilor,

G*
 84 | P. DRĂGĂLINA.

Y
AR
luptă, remăşiţele armatei, cu principele în.
frunte, află scăpare în Moldova. Mihaiu şi

IBR
Basta cuprind după aceea cetățile de
irunte, pedepsindu-le cu toată asprimea,
pentru atâta nestatornicie față de îm-

YL
pârat. Mihaiu şi-a vărsat mânia mai cu
seamă asupra, Clujenilor, care spânzuraseră

SIT
în carnevalul aceluiaş an spre bucuria,
şi batjocura locuitorilor, pe Baba Novac,
viteazul şi iubitul seu general.
va de prevăzut, că Mihaiu R şi Busta,
VE
nu vor coopera timp îndelungat lângă
olaltă. Gândul, că Domnul român apare în
NI

ochii lumii, ca învingătoriul dela Guruslău,

ȘI că, după supunerea
U

Transilvaniei, el
Va guverna în numele împăratului această
AL

ţară, plăsmul în sufletul seu negru planul : ca

să-l delăture, pentru-ca să-şi asigure ocârmui-
R

„rea ţerii. Pretexte pentru gâlceavă se afară

NT

destule prea de grabă. Mistuirea Turdei

„prin foc o puse Basta în sarcina, oamenilor
lui Mihaiu Viteazul; se mai întimplă, că
CE

„ Gaşpăr Corniş şi Sennyei, pautisani diui

împăratului, sunt atacați pe când. se duceau
I/

în tabera lui Basta de o ceată de Români

şi unul din ei e ucis, ear celalalt
IAS

e greu
rănit; în fine pretensiunile exagerate ale
lui Basta în cauza unor tunuri Ccăştigate
în lupta dela Guruslău, până acum neîm-
U

părțite, şi alte. certe de asemenea natură,

BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. 85

Y
AR
produseră atâta încordare | Și amărăciune,
încât Mihaiu, om dela, fire nerăbdătoriu şi
grabnic, ar A zis: „că. nu recunoaște au-

IBR
toritatea nimenuia, nici alui Basta, nici chiar
a împăratului“. Pentru a se lămuri asupra

L
acestor cuvinte a fost chiemat Mihaiu în
cortul lui Basta; dar fiind-că nu voi să se

ITY
înfăţişeze, trimise Italianul o ceată de
Valloni şi două de Germani, ca să-l aducă

RS
cu sila la sine. Căpitanul Beauri pătrunzând
în absenţa. oamenilor lui Mihaiu în cortul
IVE
lui, îi zise: „că este arestat“. Atunci dânsul,
chiemând un locotenent, se repezi la sabie.
În momentul acesta năvăliră ostașii cu
UN

sabiile scoase asupra lui și unul lovindu-l

cu sulița în inimă, îl doboiî la pământ, —
în 19 August 160].
L

„Astfel pieri eroul: român, -cu sabia

RA

în mână, apărându- ȘI viața. contra celor

ce voiau să, 1-0 răpiască, precum îşi apărase
NT

posiţia în contra celor ce voiau să 1-0

surpe, — moarte năpraznică şi viforoasă ca, .
CE

intreaga lui carieră“!).

Întru justificarea, fa iptei criminale a ra-
portat Basta împăratului, că voevodul ar fi
I/

Stat în legătură cu Tuicii şi cu Sigismund

IAS

Bâthory şi că voind. să se asigure de

persoana lui, el s'a opus, prin urmare a,
trebuit să fie ucis.
U

/
BC

2) Xenopol, Istoria Românilor.

 Ss P.DRĂGĂLINA..

Y
AR
Rudolf 1576—1608 ;
„nand II. 1619-1637; Matia II. 1608—1619; Ferai-
Ferdinand III. 1637-165 7;

IBR
„Sigismund. Băâlhory 1602; Moise Szekely
1003; Stefan Bocshay 1605-1606; Si-
gismumd - şi Gavrilă Bâthory 1607—1612,

YL
Andreiu Gecey 1611 ; Gavrilă Bethlen 1613—
1029; George Râhoczy I. 1630—1648; George
Râkoceyl II. 16483—1660; Francisc Rhedey ;

SIT
Ahaţiu Barcsay. -
După asasinarea lui Mihaiu
remase Basta stăpân
R
al situațiunii.
Viteazul.
Mâna
VE
„brutală a călăului o simţiră atât oraşele cât
și partisanii lui Bâthory. Pe când unele
NI

din cetele sale desfrânate jătuese aurul şi

argintul din biserici şi din curţile domneşti,
U

altele încasează cu toată asprimea con-

AL

tribuţiunile puse asupra cetăților şi ora-

Şelor, —- haiducii părjolesc casele tSrăneşti
R

ŞI după ce le răpesc vitele, despoaie pe

oameni de toate, îi lasă în nespusă mi-
NT

serie, fără casă şi fără pâne. O foamete

teribilă se ivește în ţinuturile lovite de
CE

mercenarii nemilosului căpitan.

Prin. cruzimi a crezut Basta, că.va.
I/

înfrânge cerbicoşia, oligarhilor și va fi în

stare să supună această țiră
IAS

împăratului.
Dar socotelile sale greşite de o parte, pofta,
de guvernare a principelui fugărit de altă,
parte, deslănţuesc furtune nouă și aduc zile
U

de jale asupra, Transilvaniei.

BC

îi
 SEVERIN Il. 87
DIN IST. BANATULUI

Y
AR
să recăştige tronul perdut, Si-
“Ca
gismund Bâthory trimise 0 solie la Con-
stantinopol, să ceară protecţiunea şi aju-

IBR
tonul 'Purcilor. Intre ei şi între Austrieci
curgea lupta cu învârşunare în câmpiile Un-

L
nu
gariei. Sultanul având înteres, ca să
rea Neam ţulu i: rădăc ini în

ITY
prindă pute
Transilvania, de unde eventual putea să fie
sprijinit în resboaie, dete. ordin pașei din

RS
Timişoara, să pornească cu toată putereasa
în ajutoriul priricipelui Sigismund, adunând
întriaceea, oaste număroasă de Poloni, Că-
IVE
coboară
zaci, Români, Turci şi atari!), se silvania
din Moldova şi cuprinde aproape Tran
UN

întreagă, afară de: cetățile, Sibiiu şi Cluj,

le ţinea Basta. Atacul asupra Clujului
care
îl vespinseră ostaşii lui Bastași fiind timp
L

de cană se retrase spre Deva; aici căzâ nd

RA

în vechea lui nepăsare închee în luna.

| lui Martie 1602 armistitiu cu Basta şi toc-
NT

mihidu-se cu împăra se deobl l pe lângă

tuigă,
primirea, unei rente anua le:d e 50.0 00 galbini;
CE

înse întim-
Să-i dee Ardealul. Planurile sale tutur
pinar ă de. astă -dat ă resen sul or păl-
sanilor sei; bau Moise Sz6kely şi George
I/

ă și să-l.
borbâly aveau de cuget, să-l prind
IAS

soare . Cu ajuto riul unor

pună: la închi sil-
oameni trimişi de Basta, fugind din 'Pran
U

O a co aaa
/

op. cit. vol. IV. pas; 52.

BC

') Fessler:
 88 | P. DRĂGĂLINA

Y
AR
vania, se duce în Boemia, unde acest om
nestatornic şi slab de caracter, moare după

IBR
„12 ani de zile. | |
La ordinul lui Basta, se adunară
unii dintre nobili la Cluj şi jurară credinţă

YL
împăratului ; cei mai mulţi înse, alegând
pe Moise Szskely de cond uc&toriu, se opuseră
cu arma în mână dominaţiunei germane.

SIT
Hi sunt bătuți la Albua-lulia, Moise Sz6kely,
Găvrilă Bethlen şi alţi căpitani fug la paşa
din “Timişoara, unde R suni bine primiţi şi
VE
găzduiţi, pe când ceilalţi tovarăşi trebuiră
să sufere tirănia învingătoriului, care deveni
NI

earăş stăpânul Transilvaniei. ă

Sa arătat că, sub conducerea înțeleaptă
U

a unor ocârmuitori viteji, locuitorii din

Banatul
AL

caransebeş-logojan au fost luaţ mai

multe sate și opide dela Turci. Entusias-
mul şi puterea barbarilor decăzuse într'-
R

atâta, încât nu îndrăsniră, nici măcar să

NT

întreprindă ceva întru recăștigarea posi-:

țiunilor perdute, deşi timpurile lurtunoase,
CE

tulburările şi svârcolirile din Ardeal, erau

priincioase și le-ar fi înlesnit ofensiva.
I/

Dar după scăparea lui Moise Sz6lely

la Timişoara. începură Turcii o campanie
IAS

învârșunată contra Bănăţenilor. Motorul

operațiunilor ofensive şi al tulburărilor din.
Banat era căpetenia oligazrhilor fugari, care -
U

având de scop să cuprindă Transilvania,

BC
 DIN IST. BANATULUI SEV ERIN IL. 89

Y
AR
a întărâtat pe Bektas pașa asupra împăra-
tului. Lui Bektus îi veni în ajutoriu paşa
de scop să scoată pe

IBR
Anatoliei. Având
Basta, din Transilvania o pante a cetelor
turceşti pornirăpe Murăş în sus şi ceea.

L
laltă “spre Severin. Deja în 7 August 1602
Turcii dau năvală asupra Logojului Şi pâr-

ITY
jolindu-l de jumătate, nimicesc magazinele
de bucate şi duc cu sine vitele locuitorilor?). .
Ca, să se poată apăra în viitoriu în contra
Turcilor;se rugară în acecaş zi Logojenii RS
IVE
de Basta, să le trimită ajutoriu. Nici Făgetul
nu puti să fie mântuit de sricăciunea
Turcilor. În absenţa lui Stefan B6kes-
UN

Bichigianul, care se afla în Alba-lulia, la

ședințele dietei convocate de Basta, -năvăli.
în Decemvrie al aceluiaş an Bektas cu 500
L

pedestrași, 250 călăreţi şi cu 20 tunuri

RA

asupra ceţăţii. Soţia sa, fiica lui Borb6ly,

cu vitejie în contra inimicului,
NT

o apără
care numai peste. cadavrele castelanilor
CE

| 1) Se pare că 'și acum cra tot, Andreiu Barcian.

Banul acestor districte. Precum odinioară a ținut cu
credință pănă la sfârșit cu Mihaiu Viteazul, așa acuni,
I/

nu S'a despărțit de Basta. (Pesty: Krass6 vârmegyc, vol.

conduita
IAS

partea 1, pag. 825), Tinuţa sa indică

locuitorilor din Soverin, care remân credincioşi împra-
tului şi nu iau parte la revolta oligarhilor ardeleni. In
aceasta: aflăm motivul, care a îndemnat .
Imprejurarea
U

pe M. Szckely să aţițe oardele Purcilor asupra

Bănăţenilor, | e |
BC

4
 90 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
DBalaș şi Kendefy întră în cetate. Stăpâna
cetății, fiind greu rănită, cade în robia tur-

IBR
cească, din care a scăpat mai . târziu
prin fugă). | i
In urma luptelor din Ungaria Basta e

YL
necesitat a scoate din Transilvania partea
cea mai însemnată a trupelor sale. Moise |

SIT
Sz6kely, ajuns întraceea Principe, crezu
momentul potrivit ca să ocupe ţara. Pe
la finea lui Martie,'pe când nici earba nu
R
incolţise, însoţit de Bektas pașa, de 'Turci,
VE
Latari şi Sceui, porni spre Caransebeş. Înain-
„tea sa pleacă Keresztesi cu 500 Tatari ȘI
NI

vro câțiva Ungureni, ca să sfătuească pe

Caranseheşeni să se predea. Keresztesi
U

atrase în partea sa. pe George Vaida,

AL

„protojudeie oraşului, pe Francisc Podor',

Laţcu și alţi truntaşi, inimici ai Nemţilor,
care se sileau să căştige şi alţi nobili
R

în
partea lor. Conturi acestora, prin urmare
NT

credincioşi împăratului, erau : Stefan Vaida,

Nicolae Gârlişteanul, Nicolae Căstruţ, Da-
CE

Nil Ka, Nicolae și Francisc Iojica, Nicolae

Todor şi alţi mulţi cetăţeni. Certele între
partisani erau atât de acute, încât des-
I/

binarea între fraţii de acelaş sânge putea

IAS

să fie mai primejdioasă, decât inimicii din

atară. Partisanii lui Keresztesi motivând,
U

..—_——

1) Idem:
BC

acelaș volum pag. 153.

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN IL. 91

Y
AR
— că în casul unui asediu prea uşor vor
prinde foc acoperişele de şindilă ale case-

IBR
lor, şi s'ar păgubi locuitorii din suburbiile
estinse ale oraşului, ear zidurile slabe şi
mucede ale cetăţii, fiind despoiate de

L
tunuri şi de alte mijlo ace de apărare, nu.

ITY
le duu nici un fel de garanță, ca să se
„poată apăra . cu succes în contra unui
inimie numeros, — obținuri majoritatea
oportuniştilor, deci se hotări capitularea şi
predarea cetăţii!) În chipul acesta deveni RS
IVE
Mois6 Sz6kely fără vărsare de sânge stă-
pânul Caransebeşului. E
_ Plecând dela Caransebeş spre Logoj
UN

ȘI întoecmindu-şi tabera lângă, Găvojdia tri-

Mise aici un fruntaş sebeşan, cu numele -
L

Goorge Giuracă, şi pe credinciosul seu Stelan

RA

Sornogyi, ca să căștige favorul locuitorilor

români şi sârbi ai oraşului. Banul distric-
tului Petru Huszâr, un bătrân venerabil, s'a
NT

fost închis cu 10-12. tovăraşi în cotate şi :

ora, decis, apărând . cetatea, lui încredinţată,
CE

să, moară moarte vitejască. El provocase

inzădar pe cetăţeni să apuce armă întru
I/

apărarea, cetăţii ; zădarnică i-a fost încercarea,

Să iee mercenari în sold; căci mulţimea,
IAS

infricată de oastea. num&roasăa duşmanilor

ȘI amăgită de promisiunile oamenilor lui
U

18.
BC

5) Pesty: A szorenyi Bânsâg, vol. [. pag.

 92 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
Szekely, îl provoacă între insulte şi ame-
ninţări, să capituleze şi să, predee cetatea.

IBR
hefusându-li-se cererea, poporul se aruncă
asupra fortificaţiunilor, şi pe când unii să
frământă cu să spargă porţile, aleargă

YL
alții cu scări și trec zidurile și punând
mâna pe bătrânul Huszâr îl leagă și-l duc

SIT
în tabera principelui. Sz6kelyîl trimite
în cortul jlui Bektas cu rugarea, ca să-i
R
fie milă de bătrâneţele lui şi să-l agraţieze.
VE
Auzind Tatarii de această întimplare
alergară la, cortul lui. Bektas şi cerând cu
NI

întețire extradarea Banului, ziceau, că vor :

părăsi numai de cât steagurile, dacă nu
U

le aduce jertfa, aceasta. Nu folosiră nici

promisiunile, nici amenințările lui Bektas
AL

și ale principelui. 'Tătărimea cuprinsă de

mânie se repezi asupra cortului,
R

în care
se afla nefericitul Ban şi luându-l
NT

cu
puterea îl descăpăţinează.. Atunci Mirza,
Kanul Tatarilor, îmbrăcat în haine de
CE

sărbătoare, apropiindu-se de corpul celui

ucis, după săvârşirea unor ceremonii bar-
baze, sprijini în mână sângele, ce țişnea
I/

încă din rane, şi-l bet în faţa taberei spre

IAS

nespusa bucurie a hordelor sale sălbatice.

Capul lui Huszâr fu trimis în semn de bi:
ruinţă seraskierului Mehermed pașa care,
U

peniru vestea bună, dărui aduc&toriului

BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN IL. 93

Y
AR
100 galbini. În chipul acesta, cuprinse Moise
Sz6kely Logojul în 11 Aprilie 16031).

IBR
Căştigând prin cuprinderea acestor
două cetăţi o bază sigură pentru opera-
iunile sale, înaintă lăsându-și famili în

L
Caransebeş, prin poarta de fer spre 'Tran-

ITY
silvania. Armata lui Sz6kely era COMpusă
din 6000 panduri, 2000 'Tătari, Turci din
Limişoara şi din Sârhi, avea pe langă sine

RS
la vio 10000 ostaşi. În timpul cel mai
Scurt i se supuseră, afară: de Sibiiu şi
IVE
Sighişoara, oraşele Transilvaniei şi staturile
il proclamară în Alba Iulia. de. principe
al țerii, Succesul acesta, neaşteptat; sileşte
UN

pe împărat a-i oferi Ardealul, Lipova, Jeno-

polea, Logojul, Caranseheşul, dimpreună GU
teritoriile acestor cetăți, sub condiţiunea, ca -
L
RA

Să nu se atingă de părțile ungurene. Noul

principe, orbit de noroc, respinge aceste con-
dițiuni favorabile şi începe ă;.se pregăti
NT

pentru dobândirea comitatelor Bihor, Mară-

mureş, Cetatea, de peatră şi Selagiu. Inva.-
CE

Sinnea însă, de care legase speranţele cele

maj frumoase, a fost un vis: frumos, dar
I/

nerealisabil. |
Radu Șerban (1602-— 1611), care cu
IAS

ajutoriul lui Basta ocupase - scaunul Mun-

teuiei şi îşi organisase cu banii împăratului
U

Nana END OII !

1) Idem:: Krass6 vârmegyc, vol. II. part.], pag. 338.

BC
 94 - P. DRĂGĂLINA

Y
armata, vine lui Rudolf întru ajutoriu în

AR
„timpurile cele mui critice. Pătrunzând în
„Ardeal, bate şi ucide pe Moise Sz6kely în

IBR
„lupta de lângă Braşov (17 Iulie 1603), şi ia
dela Turci 32 de Steaguri, care le trimite

YL
protectorului seu:). Muntenii urându-l, pen-
trucă .tradase odinioară pe Mihaiu Viteazul,
în furia lor pun în ţapă înaintea cortului

SIT
lui Şerban, capul principelui ucis, ear trupul
îl aruncă pradă cânilor. Judele Mihaiu Weiss
R
din Braşov îl îngroapă mai târziu în grădina
proprie”).
VE
|
În: vălmășagul luptei a perit Nicolae .
Bogâty, Mateiu Perusics,
NI

cinci iraţi Apor şi:

mulțime de nobili, care însoţiseră pe prin
U

cipe la Timişoara. Bektas pașa numai prin .

schimbarea, hainelor, pribegind pe
poteci:
AL

ascunse, a putut să scape de sabia Ro-

mânilor?). | |
R

Peste puţine septemâni, după, lupta de

NT

lângă Braşov, Basta sosi ca să întocmească,

pe placul seu, afacerile Transilvaniei.
CE

George Borbsly (Barbeli), capul revolu-

ţiunarilor, convocă în puterea verii o adunare
la Orăștia, pentru a lua disposiţiunile
ne-
I/

cesare întru apărarea Ardealului în contra

IAS

„imperialilor, care înaintau de cătră mează-

1) Xenopol: Istoria Românilor.
1) Pallas nagy lexikona: 15, pag.
U

519.
3) Fessler: op. cit. vol. IV.
BC
 DIN IST,. BANATULUI SEVERIN UI.

«2
Yi

Y
AR
noapte şi de cătră Lipova spre internul
terii. Borbâly, mergând întru întâmpinarea

IBR
corpului de armată, ce venia, de cătră Lipova,
repurtă, o victorie parţială, — cea, din urmă
a vieței sale, —- asupra lui lHenric Duvalt,

L
dar “înțelegând, că Basta se apropie de
Alba-Iulia şi că locuitorii la îndemnul lui

ITY
Grigorie Mak6 (Macu) fug spre Banat, se
grăbi şi dânsul dinpreună cu oamenii sei

RS
spre poarta de ier, ca să scape la Caransebeş.
la mare numărul acelora, care pedestiru,
călare sau în trăsuri, după cum le da mâna,
IVE
ÎȘI îindreptaseră mersul întacolo. Erau
nobili și oameni de rând, bărbaţi şi fe-
UN
-.

mei, copii și bătrâni, parinţi și mame cu

pruncii în braţe Și cu avutulîn spate, care
pentru a-şi scăpa vieţa se îmbulzau mereu
L

înainte, căutând pe la Români adăpostire Și

RA

cerşind câte-o bucăţică de pâne, ca să-şi

potolească, foamea. Afară de Hunedoara, nu
NT

era altă, cetate potrivită, ca să-i adăpostească

în siguranţă. Aici înse stăpânea. Valentin :
CE

Târg omul lui Basta şi inimicul lui Borbsly.

e altcum nici cetatea nu era destul de
spațioasă, ca să cuprindă atâta mulţime de
I/

oameni ; daceea, țin Borb6ly : că e mai

IAS

consult să, fie pereclitat în Caransebeş, de

cât se. piară în Hunedoara.
Basta, repezi în călcâiul fugarilor pe
U

Ludovic Râkezy şi 800 de, haiduci, cu

BC
 % P. DRĂGĂLINA

Y
AR
însărcinarea: ca să-i loveascăla, timp potrivit.
„Răkoczy s'a achitat de această, poruncă, ată-
când

IBR
iugarii în $ August, în strâmtoriie
poiții de fer. Cavaleria polonă şi ungurească
sări întru apărarea nenorociţilor pribegi,

YL
dar în disordinea şi în vălmășagul, pricinuit
prin stagnarea șirului lung de trăsuri şi prin
tipetul desperat al femeilor şi pruncil—or

SIT
nu
putea . săl fie vorbă
ul .
de luptă dreaptă.
.
A tost
un Simplu măcel, din cele mai crudele, ce-l
comiseră, aici oameni R
lui Basta. Căzură os-
VE
teni și neosteni de o potrivă. Nici pădurile
din vecinătate, nici visuinile de prin văile
NI

cele mai ascunse, 3

n'au oferit
: fugarilor
9 adă-:

7
post, sunt urmăriți pretutindenea, şi des-
U

poiaţi de obiectele ascunse prin peşteri şi

prin scorburile de arbori. Abia ne putem -
AL

inchipui starea, sufletească şi mniseria acelora,

care avură, norocul să, calce pe pământul
R

Severinului.
NT

„Cei mai mulţi dintre pribegi se aşezară

în Caransebeş ; alţii şi ostăşimea înse sim-
CE

„tindu-se, din causa, situaţiunei prea, apropiate

de marginele Transilvaniei; periclitaţi aicea,
își îndreptară, paşii spre Logoj ŞI Timi-
I/

șoara, unde Bektas paşa îi primi cu multă |

IAS

afabilitate și îi găzdui în abundanţă. De

altcum oraşul era prea mic, ca să adapos
„tească fără periclitarea siguranţei publice, :
U

„totalitatea, expatriaţilor.
BC
 DIN ST. BANATULUI SEVERIN Îl. 97 -

Y
AR
George Borbâly. şi elita, pribegilor înse
lemase în Caransebeș. Rudenii şi odiasle

IBR
din sângele principilor ardeleneşti, veterani
distinși -prin. fapte reshoinice, magna ŞI
nobili, dimpreună cu fauuiliile lor, sunt 0-

L
croțiţi și ospătaţi de locuitorii oraşului
în /ciuda “lui Basta, care îşi concentrase

ITY
urmata, la Deva, cu să împedece eventuala
invasiune a emigraţilor, dacă cumva Yor ob- r

RS
ținea, ujutoriul ursilor,
heterinţele din Transilvania, ande mer-
IVE
cenarii lui Basta pustiau curţile domneşti,
ucideau şi spânzăraul) partisanii lui Sz6hkely, |
râpeşte emigraţilor puţina speranţă şi cre:
UN

dinţa, îîn posibilitatea reîntoarcerii. În aceste

zile” de jale bătrânul Borbâly căuta să
înalțe inimile zdrobite ale compatrioţilor
L
RA

sei şi prin adrese trimise sultanului, ca să

fie reîmpatriaţi şi restituiți în drepturile de
mai nainte, se nisuia, să aţiţe pasiunile și ura
NT

-
în potriva, celor ce le pricinuise atâtea rele.
Basta reencerise. întraceea "fără resis-
CE

tenţă Transilvania: şi a fost ajuns cu

trupele sale la, Lipova, Aici venind 0 de
puiajiune? ), trimisă din Caransebeș, Basta
I/
IAS

) A fost spănzuratla Braşov ginerele Iui Borbely!

cu numele Nicolae Vaida din Caransebeş.
2) Trimişii deputațiunii se plâng, că unii din
Pribegi se aă respândiţi prin Timişoara şi- pe la casele
U

Ogojenilor Și Caransebeşenilor, car alții rătăcesc pe

Munţi și prin văi ascunse.
BC

a Sa
(
 98 _P. DRĂGĂLINA

Y
AR
promise că va a permite emigraților reîn-
toarcerea în țară, estradarea, moşiilor confi-
Scate şi iertarea

IBR
tuturor păcatelor de pănă
aici. Această, veste bună e primită cu multă
bucurie și ca să se poată reîntoarce chiar
şi cei lipsiţi

YL
de mijloace materiale, Gcorge
Borbely hotări de timpuriu Ziua, în care
aveau să plece, „Lerminul pornirii amânân-

SIT
„du-se de azi pe. mâne, îi suprinse ştirea
că Basta, demisionând haiducii, a părăsit
R
Lipova, şi a sosit la Alba-Iulia şi Cluj. .
VE
Haiducii şi Rascianii dimisionaţi ai
lui Basta îşi îndreptară paşii spre Caran-
sebeș şi giurul seu. Oamenii aceștia, porniţi,
NI

spre jat şi vărsare de sânge, începură să

U

pustiască sat de sat. În asttelde împre-

urări eşirea din cetate era pentru Ardeleni
AL

imposibilă. Pe când căpeteniile emigraților se

consultau asupra modului de scăpare, căpi-
R

tanul haiducilor-George hat, — pe care oare

NT

când Radu Şerban l-a fost trimis lui Basta

într'ajutoriu, — străbate întrun suburbiu
CE

al Caransebeşului şi ceri să vorbească

cu George Borhsly. EI încărunțise deja,
şi
fiind bolnav nu putea. nici să umble, nici
I/

să-și mişte braţele. Zăcând pe o conapeauă

IAS

așteptă, în mijlocul oamenilor sei, pe acela,

care ceruse să-l agrăiască. La, întrebarea
căpitanului, „că din ce causă nu se ioloseşte
U

de agraţiarea, lui Basta“, dânsul respunde :

BC

-
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. | 9

Y
AR
„că prefere să fie împresurat; Și Să moară
în Caransebeş, dimpreună cu oamenii” sei,

IBR
de cât să fe ucis mişeleşte de oardele
Ş
a
| haiducilor pe drumuri şi să fie aruncat
pradă cioarelor“.

L
ij
i. După-ce făcură jurământ. cetele hai-

ITY
vi
ducilor că nu le vor atinge averea şi îi vor
conduce nevătămaţi la ' Basta, deciseră
Ardelenii la stăruinţele lui lanăş Logojanul

RS
(L ugasi), a unui-alt căpitan de haiduci,
să părăsească, - Caransebeşul. Convoiul a,
IVE
constat din 200 trăsuri și mulţime de pe:
destri. Zicând adio acâlui oraş, 'de care îl
legau suvenirile unui trecut, glorios, ear
UN

acum, când căzuse în miserie, a. fost

adăpostit cu toată. dragostea la căminul :
fiicei sale, a soţiei lui “Nicolae Vaida, pe
L
RA

care pestilenţa o răpise dinaintea ochilor

sei, — în calea sa cătră Cluj, eroul
cărunțit sa rugat neîncetat de Tatăl ceresc
NT

să moară moarte naturală şi să nu fie

Spânzurat pe zidurile Clujului. Dumnezeu
CE

L-a ascultat rugăciunea ; Barbeli-a murit

în 15 Decemvrie 1603, a opta zi, după
Sosirea, la Cluj.
I/
IAS

„După cuprinderea Transilvaniei Basta

Și comisariul imperial Pavel Krausengck
tăgăduise Caransebeşenilor Și Logojenilor |
iertare, dacă se vor supune. împ&ratului.
U

Întro scrisoare ddto Deva la 20 Septemvrie

BC

my
Li
 100 . _P. DRĂGĂLINA.

Y
AR
1603, aşa dară în timpul acela, când emi-
grații ardeleni se bucurau încă - de ospi:

IBR
talitatea lor, descriind Basta starea de-
plorabilă și. amărăciunea locuitorilor pro-
vinciali, promite de nou nobilimei, cetă-

YL
enilorși ostaşilor asigurarea, averii și a
vieţii, apoi sanarea tuturor nedreptăţilor,
„dacă, vor sprijini în curând causa stăpânului

SIT
seu. Severineniii se închinară, ceea-ce se
constată!
din cuprinsul adresei din 7 Noem-
R
vrie 1603, în care se aduce la cunoştinţa
comiţilor, vicc-comiţilor şi juzilor din co-
VE
mitatul Severin, precum Şi a Juzilor şi
juraţilor oraşului (civitas) Caransebeş
NI

şi a
opidului Logoj, — că a, denumit pe Simion
U

Lodi (Eorvath) de protocăpitan al Şebeşului,

ear pe Pavel Andrian de căpitan al Lo-
AL

gojului, care îndată, după îndepărtarea lui

Borbâly ocupară funcțiunile lor încredințate.
R

Moinentul acesta e pentru sermanii locuiţori

NT

începutul unui şir lung de suferințe.

„ Lodi a fost căpitan împărătese Și șetul
CE

unei cete de Sârbi. Creatură mai brutală

și instrument mai servil în executarea
poruncilor stăpânului seu,
I/

decât omul
acesta, Basta n'a. putut să afle în toată
IAS

lumea largă. Denumirea, acestuia, de pIro-

tocăpitan e cea mai deplină dovadă, că
Basta a voit să pedepsească Severinenii,
U

pentru-că trecuseră în partea, lui Sz6kely

BC
 DIN IST., BANATULUI SEVERIN II, 101

Y
AR
şi adăpostiseră rebelii ardeleni. Cu Lodi
dimpreună, se stabiliră în Severin haiduci,

IBR
SGrbi şi tot felul de canalie dimisionată,
din soldul lui Basta, despre care Belgiojoso,
un general imperial, zice următoarele : „să

L
dăm haiducilor pe lângă voia d6 jat și

ITY
soldă, atunci dânşii la, ordinul nostru vor
măcelări şi pe părinţii şi mamele lor“1).
Ne putem închipui, că +desfrânarea, atro-

RS
citățile, tăciunăritul şi jafurile elementelor
demisionate și “adunate aici în număr
IVE
extraordinariu, au adus pe Severineni la:
desperare. Tabloul: zugrăvit de. George Giu-
rița: *), conducătoriul unei deputaţiuni tri-
UN

mise la Cluj, ca să 'întrevină în causă,

arată, că suferințele locuitorilor erau ajunse
la, culme. Giuriţa spune aci în faţa corni-
L
RA

Sarilor imperiali, că Lodi nu e ocârmuitoriul

oraşului, ci şeful unei bande de lotri sârbi,
care ÎȘI permit tot felul de crime. Suferin-
NT

tele de pe timpul Turcilor, și a Tatarilor,

— zice dânsul mai de parte, —- sunt
CE

incomparabile cu cele de acum şi cu

I/

1). Geben wir den Haiducken nebst der Erlaubniss .

IAS

„Zu plundern oberdrein Sold, so werden sic auf unsern

Befchl ihre Vitter und Miittor. zușammenhauen, F'essler =
IV. p. 62. |
2) Szamoshozy îl numeşte Giuracă. LE acelaş
U

individ, care înduplecă Logojenii să se închine lui M.

BC

Szekely, 7
 102 | P. DRĂGĂLINA

Y
AR
crimele, care se coimnit zilnic în vederea, sa
şi a stăpânirii; ostăşimea rasciană, în
pofta ei de pradă, nu cruţă nici viii,

IBR
nici morţii ; ea jătue bisericile, și altarele,
sparge criptele şi sicriele, despouie cadavrele,

YL
„Tăpeşte obiectele: preţioase şi le vinde în
pieţile publice. Din oraş nu se poate ni-
menea îndepărta fără periclitarea vieţii;

SIT
Zbirii lui Lodi au prins, în satele "vecine, la
câmp său pe drumuri, într'o jumătate de
R
an la 1500 indivizi bărbaţi și temei Și/ i-au
vindut în sclăvia, 'Purcilor. Cătră finea, cuvân-
VE
tării arată Giuriţa, că Caransebeşul era
odinioară încungiurat de sate num&roase,
NI

iar acum giurul seu e pustiu, ceea-ce însă

U

nu Lurcii, nici 'Tatarii, ci Rascianii şi os-

tăşimea, creștină a pricinuit. În virtutea
AL

celor expuse se roagă membrii deputaţiunii,

ca, să se îndepărteze Lodi și ostăşimea,
R

sârbească, şi să li. se dee comandant şi

NT

garnisoană nouă, Da |
„_Mizeriane mâi auzită a locuitorilor
CE

din Severin a străbătut pănă la curtea lui

Radu Şerban, care su văzut îndemnat să
întrevină la - Basta și
I/

să soliciteze “prin
solii sei îmbunătăţirea sorții acestor neno-
IAS

rociți. a a
Comisarii imperiali, prin „ordinaţiuni
adresate protocăpitanului, ca să întrâne
U

nelegiuirile soldaţilor, încercară să îndrepte

BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. 103

Y
AR
reul; dar ştiind Lodi, că îndepărtarea,
Sârbilor daci numai “prin măsuri estraor-

IBR
dinare se poate efeptui, nu se prea înteresă,
de îndreptarea, lucrurilor. Deci prigonirile
locuitorilor, jaful . şi . vărsarea de sânge

L
remân şi daici înainte la; ordinea zilei.
Dovadă -despre. aceasta, :. atacul regre-

ITY
tabil asupra, lui Petru Todor și. Petru Toti,
doi . cetăţeni dinstinşi din Caransebeş, care

RS
produse iritaţiune mare între, locuitorii din
oraş. Lucrul: se petrecti în: următoriul chip :
IVE
Pe când. amândoi 'veniau: dela vie, 6
soldaţi 'rasci:ni, ascunși lângă ţermii Li-
mişului!), le. ieşiră înaine. Amândoi sunt
UN
42

urmăriţi de Sârbi pănă la marginea oraşului.

Aci succese -unui- Sârb să tragă pe Toth jos
sare în ajutoriu tovară-
L

de pe cal; 'Podor,
_Șului sou- ŞI ucigând pe: unul din Sârbi,
RA

scapă amândoi din cursa ce li. se pregătise.

Pentru sângele - vărsat al tâlhariului
NT

deciseră tovarășii sei. să-şi 'resbune asupră

cetățenilor. Comunicând întâmplarea, soţilor
CE

de arme din Meedia, Căraşova ȘI Logcj, î

provoacă în secret .a. le veni. în ajatotiu.
Piind-că era vorba de pradă, sosiră, Sârbii la
I/

locul şi oara fixată şi -pela. 3 oaie după

IAS

ameazi, dând din toate părțile năvală

—-.

1) Numiţii fruntași au venit fără îndoială din

U

Teuș, unde în vechime, crau „viile locuitorilor din

Caransebeş, Rîul Timiş, desparte egiunca numită de oraş.
BC
 104 e PDRĂGĂLINA

Y
asupra orașului, sparseră porţile casel

AR
or,
incepură să, ucidă și să jătuiască în deose
bi
pe la locuinţele celor avuţi. Rebeliunea;

IBR
fiind pregătită, de mai nainte, a erupt fără
de vesteîn diferite părţi ale oraşului.
odată. Cetăţenii înspăimântați, văzând, de

YL
ori
în cotro îşi. îndreptau privirea,
desastiu
ȘI vărsare de sânge, căutau mai-
cu seamă

SIT
Sășși mântue viața dinaintea bandiţilor
înfuriați. | Da !

S6rhii au jăfuit cu această, Ocasiune

R
bani gata şi obiecte de lux în valoa
VE
re de
300.000 florini ungurești. A căzut în
mâna
lor tesaurul lui G. Borbâly, cure se păstr
NI

în Caransebeş, ear din casa veduvei a

Nicolae Micșa, s'au furat lucruri în lui
U

preţ, de
32000 foreni.
AL

- Din pomelnicul celor. ucişi amin

familia lui Nicolae Toth, pe Stefa tim :
n Gârliş-
R

teanul şi soţia, Nicolae Giurma, Petru

Clor, alţi mulţi nobili şi cetățeni de Cris-
NT

Unii din cei mai distinși bărbaţi şi rând.

sebi aceia, în deo-
CE

care locuiau la periterie, au

Scăpat căutând cărările ascunse sau slobo-
Zindu-se_ pe scări și pe funii pest
e zidurile
I/

cetății. Intre acestia înregistrăm

pe numitul
IAS

Petr u 'Toth, care a scăpat în Muntenia.

Mai crunt, decâţ călăii, Sârbi ua
Dodi.
fost
La, ordinul seu (George Giuriţa (Giu- -
U

acd), oratorul deputaţiunei trimise "la Cluj,

BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN IL 105
Sao

Y
AR
e legat în tere sşi adus înaintea sa. Z ădarnică
ia fost mărturisirea, că e nevinovat;
ia folosit provocarea la comişari şi că

IBR
d fost totdeuna supus credincios al îm-
păratului ; capul lui căzii în ţărină, ca din

L
această, păţanie să vadă fiecine -soartea,
ce-l aşteaptă, dacă cutează, a se opune voinţei

ITY
tiranului, |
Ţipetele desperate ale văduvelor ȘI ale

RS
orfanilor, care scăldau în lacrimi căminele
pustiite şi deplângeau cu amărăciune pe cei.
IVE
ucişi, deşteaptă în peptul. fie-cărui - cetăţan -
sentimentul că e timpul suprem a se: pune
capăt mizeriei şi suferințelor produse “prin
iii

UN
eu

Ostăşimea străină, Deputaţiunea trimisă la,

luj, povestind comisarilor imperiali * de
cele întâmplate. şi deseriind desperaţiunea,
L

locuiţorilor, declară, că locuitorii sunt gata.

RA

mai bine se moară cu cinste, decât să

Sufere şi mai de parte br utalităţile Sârbilor,
NT

și dacă comisarii nu sunt în. stare ale. da,

Ostaşime întmajutoriu, să li se permită ca,
CE

însişi să-şi facă dreptate, „căci oraşul are

încă, destulă, putere a se .răfui: cu Sârbii,
I/

în deosebi acum, când fiecare cotățan ce

Cuprins de dorul rășbunării“. Convingându-se
IAS

comisarii despre stricăciunca Sârbilor își

detere consimţirea ca cetățenii să se mân-
tuiască de „acei sălbatici, cine numai după
U

exterior seamănă. a oameni”

BC
 106 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
Membrii deputaţiunii, însoţiţi de vro
căteva companii de ostaşi gormâni și

IBR
„Valloni, ajungând în ascuns la Caransebeş
ȘI comunicând locuitorilor, resultatul inter-
vențiunii, se înarmară de grabă şi năvăliră

YL
asupra Sârbilor, ca -să-şi resbune pentru
cruzimile, ce le-au tost comis mai nainte.

SIT
O,parte a mercenarilor este ucisă, alţii
află scăpare sărind peste zidurile cetăţii,
car aceiu, care s'au refugiat în ascunsurile
R
lor, sunt - transportaţi la compatrioţii /lor
VE

cae
dir. Logoj și Lipova, după ce se potolise

ccm
în sânge furia locuitorilor. Din prada, ce-o-
NI

luaseră Sârhii dela locuitori, s'a întrebuințat *

O parte -spre scopuri publice, ceealaltă s'a
LU

"distribuit locuitorilor păgubiţi,.ca să-şi ridice

carăș casele şi căminele ruinate!).
RA

„O toamete groaznică, ce urmă acestui

resbel, a mărit miseria populaţiunii şi &
produs o stare atât de deplorabilă, încât, cu
NT

durere trebue să, ne întoarcem faţa dela, sce-

nele, care sau petrecut în mijlocul lo-
CE

cuitorilor. Sermanii erau necesitaţi să, se

nutriască cu lucrurile cele mai scârboase,
I/

să roadă carnea de pe corpul propriu și

să vâneze după carne de om. S'au întîmplat
IAS

de rudeniile se mâncau unele pe altele, şi

că, părinții, nebuni de foame, îşi jertfeau
U

1) Pesiy.: A szorenyi Bânsăg, v. II. p. 157—167.

BC
 DIN -IST. BANATULUI SEVERIN II. „107

RY
chiar copiii lor. De multe ori a hotărit între

RA
membrii : aceleaş. familii soartea, tă cine
de să fie jertfit! La atâtea calamităţi se

LIB
adause şi ciuma, care la rândul ei decimă,
cumplit rândurile locuitorilor chinuiți. A
pierit fostul Ban logoj-caransebeşan George

ITY
Palaticiu, George Mak6 (Macu), soţia lui
Moise Sz6kely şi alţi bărbaţi distinşi în viaţa,
publică a Severinului:). |
Abia, prin delăţurarea lui Simion Lodi
din scaunul Banilor (1605)2) şe pune capăt
RS
VE
tirăniei ostăseşti, teroarei şi impilărilor la
care au fost espuși locuitorii Severinului în
NI

decurs de 2 ani de zile. Întîmplările pe-

trecute în Transilvania aduc cu sine schim-
LU

bările referinţelor bănăţene.

| Fiind Basta necesitat să se retragă
RA

in Aprilie 1604 iaăş din Transilvania,

oligarhii rebeli, crezură că. e. sosit timpul,
NT

a ape

Ibid: v. Lp. 87.

2) Bethlen Ras "has susține, că Lodi, numit — după
CE

națiunea căreia aparține —. ŞI Horvath, a fost născut în

de
Dalmația. Pesty Fr. însă arată, că acest tiran, instituit
»protocăpitan“ „ sau după cum .îl întitulează alții, de
„Ban“ al Caransebeşului, e din Gy6r (A rabonna). EI s'a
I/

Căsătorit cu Suzana, fiica lui Boronkay. )eoare-ce

IAS

numitul Ioan Boronkay n'a voit să binecuvinteze această

căsătorie, Lodi a stăruit -să-l spânzure, şi nu sa.sfiit
să pășască peste cadavrul -socrului scu al altariu.. Atlăm
că Sigismund Râkâezy donează lui și soției sale, Suzana
U

la anul 1607 moșii în Dalboșeț, Găvojdia, Dragomirești

făgujeni etc. (Pesty: vol. |. p. 307).
BC
 pe
108 | P' DRĂGĂLINA | N

Y
AR
ca să restitue guvernul naţional. Spre
scopul acesta capul pribegilor Găvrilă

IBR
Bethlen se: pune în corespondenţă cu
Stefan Bocskay, care avea moşii: numroase

YL
în “Transilvania şi era cel mai puternic
magnat al Ungariei supenoare!), oferindu-i
dimpreună cu coroana ocârmuirea ţerii.

SIT
Marele vezir Lolla Mohamed, guvernând
după moartea lui Mohamed III în .nu-
mele minorenului Achmet, imperiul . turcesc R
VE
sprijini cu toată, căldura, planurile rebelilor
Şi porunci 'Transilvanenilor să se înroleze
NI

i
LU

1) Griselini p. 93 şi 1. FI. Schvicher : Geschichte

des 'Temeser. Banats p. 202, susțin că Bocskay ar fi avut |
în Severin mulți partisani încă de pe timpul, cânda
RA

fost Ban al districtelor Logoj Și Caransebeș. :Pesty,

scrutinătoriul cel mai zelos al referințelor severinene
însă, neagă că Bocskay. ar fi ocupat cândva această
NT

dignitate.
Fiind esilat pe timpul lui Andreiu Bâthory, din
Transilvania, sa dus la Praga și Rudolf, după ce l'a
CE

folosit ca consilicriu pentru regularea afacerilor ardelene,

l-a restituit în moșiile, care i s'au fost consfiscat. După
reîntoarcere, crezând Că în Ardeal viața îi esto: pericli-
I/

tetă, se așază în Ungaria superioară, administrând moşiile

IAS

situate în jurul Dobriţinului și Orădici mari. Om vanitos

și iubitoriu de mărire primi cu plăcere ofertul lui G.
Bethlen și sub pretest, că credincoşii de confesiunea lu-
terană, căreia aparținea și 'densul, sunt periclitaţi de
U

catolicism, începu să aţițe contra lui Rudolfa binefăcă-

toriului seu. (lessler: IV. p. 63),
BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. 109

RY
sub steagurile lui Bocskay, a protegiatului

RA
de acum al padișahului!).
„Ca, un fel de preludiu a evenemintelor

LIB
ce urmează, sunt a se. considera: luptele
din Banat. Deja pe la 1604 luaseră 'Lurcii
dela Sârbi castelul Bocşei, ear încercarea

ITY
generalului imperial Ludovic Râkbezy; de a
scoate 'Lurcii din Bece, a fost; respinsă,

RS
după multă vărsare de sânge?) Pribegii
ardeleni de prin Banat şi locuitorii distrie-
telor Logoj şi Caransebeş?) ademeniţi de
VE
G.. Bethlen, se înrolează în urma ăcestor
invingeri sub steagurile lui Bocskay. Rebelii
NI

„se împreună la Logoj.cu Tatarii şi Lurcii

lui Bektas paşa, cu scopul că să învăsio-
LU

neze peste Făget îîn Transilvania. Complotul

Sa urzit în - tăinicie şi imperialii nici nu
RA

visau de catastrofa, ce li-0 pregătise

creştinii. Totuş manevrele Purcilor, asupra
NT

cărora veghia, mereu garnisoana din Lipova,

du putură să remână neobservate. Gene-
talii imperiali, auzind de concentrarea
CE

lurcilor, adună în pripă ostăşimea, resfirată

ȘI pe la mezul nopții se aruncă fără
I/

veste asupra, taberei inimice. Perderea Tu

clor e. desevârşită, “Aceia, care scăpară de
IAS

1) Fessler: Geschichte von Ungarn.

U

2) Posty: A szârânyi Bânsăg, v. I. p. 88.

5) Griselini: p. 9,
BC
 MO _- P. DRĂGĂLINA

Y
AR
sabia Austriecilor se ascund prin pădurile
vecine, ear Bektas paşa şi G. Bethlen, lă-

IBR
sând toate, câte le aveau cu sine în taberă,
abia scapă în Timişoara. Tot acum căzi
în mâna imperialilor corespondinţa de pănă

YL
aci a, lui Bocskay, referitoare la, căştigarea
Ardealului, şi descoperindu-se astfel com:

SIT
„plotul, Booskay e necesitat să ridice pe
iaţă steagull rebeliunii. | |
In urma succesului de lângă Timiş
R
imperialii repeziră o ceată compusă din:
VE
Sârbi şi haiduci spre 8. Banatului, care!
înaintă, în Iulie pănă în apropierea Belgra-!
NI

dului.. Dânşii iau cu ocasiunea aceasta:

Cubinul cu asalt, prind 80 de Turci, 500
LU

femei şi prunci şi să întorc încărcați cu

pradă la Lipova, şi la Caransebeş!) Deşi unii
„din locuitorii acestui oraş înclinau spre
RA

rebeliune totuş mulţimea remase' fidelă

împeratului, ceea-ce se constată din disposi-
NT

„țiunile comisarilor imperiali, care, luând

cetatea, sub alor ocrotire, trimit întru apărarea
CE

ei 200. Secui și muschetiri saşi. |

„ Perderile din Banat ale rebelilor sunt
recompensate prin
I/

succesele obținute în
Transilvania şi Ungaria superioară. Bocskay
IAS

este ales într'o adunare, ținută la 17 Aprile

1605 în Szerenese, de „principe al Ardealului
U

1) Pesty: A szorenyi Bânsăg, |. pag. 88.

BC
 | „DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. i 33!

RY
În

și a părţilor ungurene“!) şi se susline

RA
cu ajutoriul Turcilor?) pănă la finea anlui
1606. Severinenii n'au participat la adu-

LIB
area aceasta; ei sunt între cei din urmă,
care “se îchină noului stăpân. Directiva
Bănăţenilor purcede de astădată dela Li-

ITY
poveni, care dimpreună cu Ludovic Râkoczy
Wec în partea lui Bocskay. Acest esemplu îl
unnează Caransebeşul, Logojul şi alte co-
mune bănăţene, .ceca-ce
scrierile lui Bocskay, adresate
RS
se constată din
cătră amicii
VE
sei,în care le axată, că deja din Martie
4 devenit Domnul acestei provinţe și că a.
NI

denumit pe Pavel Keresztesi de ban ăl distric-

telor: Caransebeş şi Logoj.
LU

__- Din faptele lui Bocskay iese neindoiel-

dc la iveală, că dânsula fost instrument
sevil al Turciior şi inimic neîmpăcat al îm-
RA

bratului. El bate pe Basta, înti”o luptă făţisă .

ȘI după ce își supune Sătmarul, Caşovia,
NT

linavia, 'Prencin și Skalicz, trece Dunărea,

CE

1). Fessler : IV. p. 66, Bocskay nahm den Titel

»Piirst von Sicbenbiirgen und. der ungarischen 'Theilc“.
2) Istoriografii maghiari, de care ne folosim la
I/

lucrarea aceasta, cu scopul ca să preamărească virtuțile

IAS

Națiunei maghiare atribue toate succesele oligarhiei nc-

Mulțămitc:;:
iar Griselini (p. 94) descrie această întâmplare
D următoriul chip: „Er (Bocskay) erhielt auf Befehl des
ultans 100.000 Ducaten;? regulirte Truppen zu Pferd
| Und zu Fuss; cine zahlreiche Schar Tataren, Artillerie
U

und Munition“. *?
BC
 112 | P. DRĂGĂLINA

Y
AR
învasionează în Austria și Stiria şi devas
tând aici 12 comune, după nenumărate
nelegiuiri, vinde Turcilor la 80.000 de oameni,

IBR
care sunt mânaţi ca vitele la Constan-
tinopolt). | | ă

YL
|. Se poate zice că anul 1605e unul din
cel maj nenorocoşi pentru locuitorii Ungariei,
nu numai pentru pierderea, cetăților Ștrigo-

SIT
niu (Esztergom), Vişegrad, Palota, Vesprim
şi Ersekujvăr., ci în deosebi pentru dejosirea
„terii, sevârşită în câmpia Râkos prin înge-R
VE
nunchiarea lui Bocskay înaintea lui Lolla
Mohamed, din a cărui mână primi Boeskay
„Coroana și titlul de rege-vasal al padişa-
NI

hului?); preţul darului. e cedarea cetăților

LU

Lipova, lenepolia şi a tuturor castelurilor

bănăţene, cucerite de George Borbâly în
epoca strălucită a, principelui Sigismund
RA

Bâthory. | e | |
După moartea lui St. Bocskay. (19
NT

Decemvrie 1606) trei aspiranţi nisuesc se

ocupe tronul văduvit. Întâiul e Vafentii
CE

Homonmnai, caxe a fost designat în testa-

mentul lui -Bocskay de sucesor, “al doilea €
Sigismund Răkoczy, un mosneag trecut și
I/

Slăbănog, şi al treilea e Gavrilă Bâlhory,

IAS

un tâner numai de 18 ani. Homonnai, în-

soțind remășşițele pământeşti ale fostului
1) Griselini : p. 94.
U

i .
2) Schavicher : Geschichte des Temeser Banats.-
BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. 113

RY
seu protector cătră Alba-lulia, unde aveau

RA
să se așeze spre odihnă vecinică, primi
pe cale ştirea neplăcută, că staturile au

LIB
proclamat la Cluj (l'ebruarie 1607) pe socrul
seu, Sigismund Râkoczy, de principe al
Ardealului. Ca nu cumva să-l întreacă GI-

ITY
nerile, Râkdezy porni imediat după alegere
deputaţiuni la Praga şi lu Constantinopol,
promițind lui ltudolt primirea în ţaără a
RS
Jezuiţilor, ear Turcilor, pentru confirmarea,
alegerii, cedarea cetăților Lipova şi lenopolea,
VE
4 Care se obligase antecesorul seu, dar
redarea încă nu se efectuise. Favoritul porţii
NI

„inse era. Homonnai. Un ciauş (curier) tur-

cesc aduse la 'Timişoara pentru Homonnai
LU

“hname și buzduganul ; dar socrul nevoind

sd, cedeze scaunul ginerelui seu, chiemă la
ine ciaușul şi-l “făcă să şteargă numele
RA

lui
lomonnai Şi să întroducă în diplomă pe al
Scut). Faptul acesta
NT

caracterisează, „pa
diotismulă ŞI spiritul, de care era pătrunsă
Oligarhia, maghiară,
a
CE

Nu-i folosiră lui Ş. Râkâezy uneltirile,

cj împăcăciunea cu. Ilomonnai, căruia, îi
“4se tesaurul
I/

lui Bocskay Şi coroana, pe

“e acesta, o priinise în câmpia hâkos dela
IAS

Sl 1) Ne suprinde că Pesiy Drigyes, faţă cu des-

U

(rea acestei falsilicări arătate de /essler', susține, că

Râkdezy a. fost ales în contra voinţei sale.
BC

5
 4 __P. DRĂGĂLINA

Y
AR
Lolla Mohamed. Ameninţat de Turci, chinuit,
“de podagră, săpat de Gavrilă Bârhony,

IBR
incapabil să easă din atâtea, încurcături, |
hotări: să depună coroana în mânile dietei
ddunate, la Cluj, unde staturile proclamară

YL
în acecaş zi (5 Martie 1608) pe Gavrili.
Balhory de principe al ţerii; La, întrevenirea .

IT
lui Bethlen la Constantinopol alegerea a:
fost confirmată şi de 'Turci. |
|
RS
-Pe vremea acestor rivalități Severi:
nul, a'cărui Ban era Stefan Vaida, a ţinul!
IVE
parte lui Sigismund Râk6czy, ceca-ce sc!
„constată din disposiţiile sule referitoare la
întocmirea afacerilor din districtele Logo) și:
UN

Caransebeş ; chiar districtul Făget, opidul.

Bocşa, şi părț ti ale Timișului îi erau supuse lui!)
Viaţa, lui Gavrilă Bâthory (1608—
L

1613) a fost un şir necurmat de lupte

RA

provocate de firea sa sălbatică şi de întri:

gele unor oligarhi, care aveau de scop săi
NT

surpe tronul. EI a: fost viteaz şi de o tări

Îisică, extraordinară, dar arbitrar, desfiinat
CE

:) Pentru serviţii credincioase, săvârşite in Logo) |

(în civitate noastra Lugas) doncază S, Râkoczy hi
I/

„Mihaiu Deș (la 1607) posesiuni parțiale în sate!

Severinului: Aerul, Morenţ”, Sacul, Etnic, Ohaba $i
IAS

Cernota**
“Aoreuf a fost un sat hotarnic cu Sacul şi Tincot
de astăzi.
U

**Numele de astăzi al unui ţinut aparținătoriti

„comunei Sacul arată locul unde a fost satul acesta.
BC
 DIN IST: BANATULUI SEVERIN 1 115.

RY
crude], tiran și răsbunătoriu cu cei-ce cu:

RA
lezau a i-se opune. .
Asprimea noului stăpân o simțiră

LIB
mai întâiu Saşii,ca aliaţi ai regelui Mati
a
(1608—1619),. apoi Românii din Muntenia,
4 căror domn este bătut şi necesitat, să

ITY
fugă în Moldova. Jaiu . cumpl
lit și prădă-
unea Secuilor şi haiducilor lui Bâthory o
aflăm descrisă, la Xenopol astfel: „nimice.nu.
RS
U cruțat, nici biserici, nici mănăstir
luă pradate nu numai de aurul şi. i ; ele
argintul
VE
O, Ci chiar și de coperemintele -lor de
Dlumb. Mormintele fară deschise Şșlicoanele
NI

Slinților despoiate de tot argintul, aurul şi

„

podoabele lor. Poporul de jos se afla, în starea,

LU

cea mai desperată, fiind: siliţ pe. un ger

cumplit a rătăci prin păduri“. -.
RA

„După o prădăciune de 3- luni de zile

Lâthory se întoarse la Sibiu ;. daici plecă
“supra
NT

Braşovului, ai cărui locuitori, aflând

de cruzimele principelui, deciseră a se lupta, -
bină la cea, din urmă resuflure. Venindu-le
CE

ntrajutoriu Radu Şerban cu '7000 călăreți

Și 1500 pedestraşise încinseîn 8 Iulie
611 înaintea, cetăţii o luptă sângeroasă, în
I/

Care apro ape toți oamenii lui Bâthory sunt

IAS

Uciși, ear principele însuş ahia a scăpat de

Sabia Românilor. a
Cu sprijinul 'Turcilor şi al haiducilor,
U

luând earăş ofensiva scoase din Transilvania

BC

8*
 16 | P. DRĂGĂLINA

Y
AR
ostășimea imperială și pe Radu Serban, și
dupăce își resbună cumplit asupra, locui:

IBR
„torilor din ţara Bârsei, leagă cu regele
Matia pactul dela, Tokaj (27 Decemvre 1611);
în puterea, acestuia beligeranţii depun armele

YL
și Bâthory promite a trimite plenipoten-
țiaţi la dieta proximă pentru stabilirea

IT
condiţiunilor păcii definitive. |
„__Băthory era. acum stăpânul de fapt
al Transilvaniei. Ne
RS
având
de sprijinul altora pentru a se manţinea
mai mult lipsă
IVE
„în domnie, începi să persecute pretenii şi
nepretenii de o potrivă, faţă de femei a, co:
mis -faptele cele mai nerușinate. Mulţi dintre”
UN

amicii sei îl părăsiră din causa aceasta, ȘI

chiar G. Bethlen, care pănă aici fusese
mentorul seu, ca să nu-şi piardă viaţa, €
L

silit să fugă la Turcil).

RA

a
Bethlen avea trecere la Purci.El putei
să rastoarne tronul lui Bâthory. Ca să îm:
NT

pedece stricăciunea, ce Bethlen ar putea

să-i causeze, Bâthory trimise în primăvară
CE

anului 1612 pe Andreiu Geczy cu daruri

și cu promisiuni la, Constantinopol, înst
Gcozy se făcă trădătorul stăpânului seu.
I/

Descoperind tirănia principelui şi condi

IAS

țiunile pactului de la 'Tokaj şi promițând. că;

dacă i Sar dă lui Transilvania, ar plăti
U

a i
$

:) Fessler: IV. pp. 105—107, , .

BC
 DIN ISI. BANATULUI SEVERIN 11. 117

RY
punctual tributul ridicat la 15.000 galbini

RA
şi ar ceda Turcilor nu numai Lipova şi
lenopolea, ci chiar şi Oradea mare ; divanul

LIB
încântat de omul acesta, hotări a-l pune în
locul lui Bâthory, şi punându-i la disposi-
iune un corp de armată, îl trimise să ocupe

ITY
Dransilvania, |
Lui Gâczy nu i-a fost cris să şadă,
în scaunul ţerii. Fiind bătut la Codlea, este
necesitat să fugă din Ardeal; RS mai tuziu.
inse, obținând iertarea lui Bathory, ajunse
VE
căpitan suprem al cavaleriei.
NI

Căderea lui G.: Bâthory a causat-o

brotegiatul Turcilor, Bethlen, care întrând
LU

în Transilvania în fruntea unei armate de

50.000 ostaşi 'Turci, Tatari, Munteni şi Mol-
RA

doveni, este ales cu aclamaţiune principe

al ţerii, Bâthory simțindu-se prea slab să
NT

tesiste acestei armate colosale, fugi la Oradea,

mare, unde. este ucis la îndemnul lui Gâczy -
CE

Si al lui Abaffy de nişte subofiţeri imperiali.

E e cel din urmă: descendent din familia
Bâtnoreştilor. |
I/

, Între. Românii Severinului se obsearvă,

IAS

incă dela începutul guvernării sale tendenţa

tevindecării drepturilor din epoca strălucită
4 timpurilor de mai nainte, când nobilii
U

: Și: chinezii districtelor valahice deveniseră,

BC
 118 | P. DRĂGĂLINA
———

Y
sub conducerea propriilorlor

AR
. căpitani, bas-
tionul Ungariei şi spaima. păgânilor. Izvoarele
nu ne indică motivele acestei porniri.

IBR
Ni se pare că păţeniile anilor din
urmă Și stricăciunea mercenarilor adunaţi
aici din toate părţile

YL
lumii, sentimentul
“solidarităţii! izvorît din întrunirea forțelor
tuturor locuitorilor districtuali: sunt mo-

IT
mentele, care i-au îndemnat să reclame

RS
confirmarea vechilor. drepturi Și. privilegii,
care deși nu sau fost abrogat, au suferit
ştirbire în urma schimbărilor
IVE
sociale, pro-
duse în Ungaria, prin copleșirea turcvască,
car în Transilvania prin Zguduiturile pro- +
UN

vocate de revoluţiuni!e dese ale oligarhilor.

Răul! acesta, de care era cuprinsă Ungaria
Şi Transilvania, ca de un polip cu mii
L

de brate, a înriurit, după cum s'a arătat,

RA

în mod desastruos asupra orgauisaţiunii

şi
asupra mersului afacerilor severineno. Res-
NT

_tanrarea pe basa aşezemintelor străbune era

„0 necesitate adânc. simțită; căci numai
întruparea tuturor | forțelor întrun
CE

orga-
nism priincios fisii Românilor, putea,
delăture rul ce cuprinsese Severinul, Depu-să
I/

tațiunea Românilor, trimisă la curtea,

lui
G. Băthory în Alba-Iulia, solicitând întăriiea
IAS

privilegiilor districtuale și în special alo

„Logojenilor, pledează cu atâta convingere, :
încât principele se văz îndemnat să.
„
U

con-
Laz
BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. 9

RY
firme în 3 April 1609 pentru vecie drep-
turile şi privilegiile garantate de regele

RA
Ladislau V Românilor din cele opt districte,
precum şi nobilitarea Logojenilor, obţinută

LIB
dela, regina Isabela, la anul 1551.
Credem a fi de interes să publicăm la locul acesta

ITY
în tot cuprinsul seu în traducere hrisovul din chestiune
al lui G. Băâthory, referitoriu la autonomia Românilor din |
cel 8 districte și la nobilitarea Logojenilor!) - i
Noi Gavrilă din graţia
Transilvaniei, Domnul părților
RS
lui Dumnezeu principele
regatului ungar, “comitele
VE
Secuilor etc. aducem la cunoștința celor ce se cuvine
să știe, că în numele. și în persoana fdelilor Și- ge-
NI

neroșilor nobili Ioan Lugosy, Mihaiu Dees alias 'Literati,

Martin Banias și George Radul ni s'au arătat şi presentăt,
LU

| atâtîn numele lor propriu, cât și a tuturor ceior alalți

nobili și chinezi, precum şi a. celor alalalți Valahi! din
RA

districtele [.ogoj, Sebeş, Media, Almăj, Carașov a, Bârzava,

Comiat şi llidia, — doue documente .(litterae);:
primul (document), un act. confirmătoriu, donaţional,
NT

csemțional şi privilegial al serenisimului Domn, de

fericită aducere aminte, Ladislau, din grația lui Dum-
CE

nezeu odinioară rege al Ungariei, Boemiei, Dalmației,

Croaţiei etc. duce al Austriei și Stiriei, marchion al Mo-
'Tavici etc., e scris pe pergament, întărit și autenticat
I/

cu sigilul accluiaş Domn rege, imprimat în ceară roșie

IAS

a pecetei veritabile, acățate de acest document, prin.

:) "Textul latinesc la Pesty Frigyes: Krass6 vâr- .

U

megye târtenete v. IV, oklevâltăr doc. 520 la p. 251.

BC
 120 P.DRĂGĂLINA

Y
„care numitul Domn rege întărise şi confirmase

AR
pe sama
Valahilor nobili şi a chinezilor, toate privilegi
ile, liber-
tățile, imunităţile ŞI prerogative'e date ȘI. concese,

IBR
între “condițiunile şi cautelele, între “care li s'au fost
conces de regii de mai nainte. Pe lângă aceasta garan-
tează (Ladislau), ca în numitele opt districte să

YL
nu se
dee altora posesiuni, de cât numai acelora, pe care
Valahii şi nobilii numiţi (antcfatis Walachis
ct Nobilibus),

IT
îi vor afla demni, ca să fie remuncraţi pentru serviţii
credincioase. Le garantează mai departe :

RS
ca nimenea,
nici însaș maicstatea Sa regească să n'aibe
dreptul a
despărți satele și posesiunile sau ale conteri
cuiva, ci să
IVE
remână pentru vecie a sântei coroane a ţerii; susnu-
mitul district Comiat să se împreune la cele 7 districte
numite ; între
UN

denşii numai comitele să țină judecată,

putend şi avend dreptul să apeleze la judele curiei şi
dela acesta nemijlocit la maiestatea regească. Li se
L

concede mai de parte,. că dacă comiții sau vicecomiţii

RA

ar avea să încasseze pedepse în bani (în exigendis

Birsagiorum oneribus), să nu li se secvestreze calul,
armele
NT

și oile!) și că incâssarea pedepselor.

se poate şi
are drept să sc facă numai în presența
unui solgăbireu.
In fine se arată că sunt scutiți de dare şi
CE

că averile şi
bunurile nobilorŞI iobagilor lor sunt scutite de execuţii,
intocmai precum „denșii şi iobagii lor sunt
scutiți de a
sc înfățoşa la alte judecătorii. Ba încă
I/

li se concede ca
pările nobilimei contra iobagilor lor, să se
ridice ŞI judece
IAS

5) În documentul original e scris anes (pascri)

, în
copiile capitlului din Alba-lulia înse oves (oile).
U
BC
 DIN 1ST. BANATULUI SEVERIN II. oi

RY
de nobilii lor însiși, car..ale nobilimei înaintea comitelui,

RA
de unde procesul se poate înainta la curie şi d'aci “la
maiestatea sa regcastă. — Celalalt (document) e un
act de donaţiune al “screnisimei Doamne Isabela, din

LIB
Brația lui Dumnezeu odinioară regina Ungariei, Dalmației,
Croaţiei etd., scris pe hârtie simplă, întărit cu sigilul
privat al reginei, imprimat în ceară roşie. Considerând

ITY
alipirea mai pe sus de ori-ce îndoială şi serviţiile cre-
dincioase, atât presente, cât viitoare ale obștei opi-

RS
dului Logoj, maiestatea ci donează tuturor L.ogojenilor
ŞI următorilor lor pe vecie oareş-care emblemă sau -
insignii de
VE
nobilitare (quacdam :arma xcu nobilitatis
insignia), care în aceste litere, publicate în cele ce ur-
mează, sunt descrise şi esplicate, precum . si libărtățile
NI

Şi prerogativele, ce le-au căștigat în urma acestei em-

LU

bleme. Rugarea umilimă, subșternută Nouă, în numele

Ssusnumiților: Ioan Lugosy, Mihaiu Deos alias Literati,
Martin Banias și George Radul și a tuturor celoralalți
RA

„nobili, chinezi şi Valahi ai districtelor numiteca să

recunoaştem, ratificăm și întărim aceste 2 documente
NT

Şi toate câte sc cuprind într'ensele, şi ca toate să le în-

ducem din cuvânt în literele presente, luând-o Noi în
CE

considerațiune allăm, că se cuvine ca toate acestea să

fie din partea Noastră pe vecie întărite şi confirmate
pentru dânşii și pentru toată posteritatea și succesorii lor.
I/

Cuprinsul documentului primi) e din

IAS

Cuvânt în cuvânt următoriul: | |

— .

9 ['a publicat în text original Pesty în opul:

U

Krass6 vi ârmegye târtenete sub Nr. 312 și la pag. 75 și

BC
 122 _ PDRĂGĂLINA

Y
Noi Ladislau. din graţia lui Dumnezeu.

AR
regele Un-
gariei, Boemiei, Dalmației, Croaţiei ctc,
ducele Austriei
„Şi Stiriei, marchion al Moraviei etc. în puterea celor de

IBR
faţă dăm de ştire tuturor celor-ce se cuvine, că luând
în considerațiune suplica umilimă a a ineiosilor
nostri Mihaiu Deces zis de 'F'homoschel (Tămăș

YL
el). ş
Steian, fiul lui Sysman de Buziaş, subșternută maiostă
ţii
Noastre în numele propriu și al tuturor nobililor si
chi-

IT
nezilor și al celoralalți Valahi din districtele Lugoj,
Sebeș, Media, Almăj, Carașova, Bârzava,

RS
Comiat și Ilidia;
“considerând mai departe fidelitatea şi serviţii
le credin-
cioase ale tuturor acestor nobili și chinezi
, precum și a
IVE
celorzalalți Valahi, prin care dânşii nu numai
predece-
sorilor nostri regi ai Ungariei, ci chiar înaintea noastră
sau făcut plăcuţi şi vrednici de recunoştinţă ; consi-
UN

crând în deosebi, că avendu- -Și locuinţele la marzinea

regatului nostru, păzesc și apără vadurile Dunării
L

„contr invasiunilor dese ale Turcilor, obicinuiți să

RA

dovasteze în partea aceea regatul, sau, fără privire la

„sex şi etate, să ducă nepedepsiţi în sclăvie locuitorii din
aceste părți ale țerii
NT

noastre Și denșii nu se sliese a-și

cspune viața şi averea. suferind daune, neajunsuriși
nespuse rane; voind Noi să le arătăm şi pentru aceasta
CE

a disertațiunii intitulate pă szărâny vârmegyei hajdani

oluh keriiletek“ ; Ta publicat la anul 1557 Domnul
I/

Maniu în carte: numită : » Disertaţiune. iștorico-critică

“Și literară tractândă despre originea Românilor din
Dacia
IAS

traiana“ la pag. 541.și 542, Asemenând texturile am

aflat că la V. Maniu lipsesc cuvintele : „ex, parte
quorum omni contra cos auerulanti iudicium
ct |iusticia
inpendetur, prout dictabit. ordo iuris“
U
BC

7
 DIN IST, BANATULUI SEVERIN II. o

RY
gratitudinea Noastră: întărim și confirmăm cu - autori-

RA
tatea Noastră regească pe. sama acestor nobili valahi,
chinezi și celoralalți Va'ahi- de acum, și următori ai
lor, în general și în special, toate acelea privilegii ale .

LIB
Valahilor și chinezilor, — referitoare la libertăţile, prero-
gativele și drepturile căștigate, ca și când ar fi întroduse
din cuvânt în cuvânt în literele noastre presente, — cu

ITY
respectarea condițiunilor, “sarcinilor şi servitutelor. sub
care s'au eliberat și conces: de predecesorii Nostri, de.

prerogativele și drepturile fiecăruia RS

regii Ungariei, și .promitem a ţinea și scuti libertăţile
dintr'Ensii, fie acela |
mic, sau mare. Şi pentru ca acești nobili valahi şi chi- .
VE
nezi, prin uniune strînsă între dânșii, să poată continua,
spre folosul Nostru şi al ţerii Noastre cu mai mult
NI

Succes serviţiile zise întru apărarea Dunării, decretăm :

LU

„ca de. acum înainte..să nu se doneze în cele..8 districte

numite nici odată posesiuni și sate (vil!as) vreunui
străint) decât numai acelora pe care dânșii în urma
RA

serviţiiior îi vor afia de vrednici; că nu vom despărți

aceste opt districte unul de altul, nici vom dona cuiva
NT

vrunul din ele, ci le vom ţinea după modul lor îm-

preunate de - sânta coroană a ţerii noastre. Chiar şi
CE

districtul Comiat, care odinioară prin serenisimul prin-

cipe Domn Sisismund, împărat al Romanilor și rege
al Ungariei etc, moșul nostru prea iubit, a fost
I/

pemnorat lui Ioan de “Hunyad, guvernatorul regatului

IAS

ungar: și care prin locuitorii acestui district, se zice,

că a fost deszălogit dela dânsul, — îl' ancctăm 'carăş
__-..— a
U

1) Astăzi ne copleşesc coloniştii.

BC
 124 | P. DRĂGĂLINA

Y
la cele şapte districte numite, dispunend, ca districtul

AR
Comiat Să se țină, ca ori-care altul, de corpul districtelor
Și să se bucure dimpreună cu ele de aceleași privilegii.

IBR
„Ne învoim mai departe, ca să nu judece asupra
acelor
| nobili valahi şi chinezi nimenca altul de cât
comitele
concerninte și dacă nu vor fi mulțămiţi cu judecata

YL
sa,
să poată și să aibe dreptul să apeleze la judele
Nostru
curial şi d'aci nemijlocit la persoana maiestăți
i Noastre.

IT
Voim afară:de aceasta, ca comiții sau vicecomiţ
ii csis-
teniț ai lor, pentru. încasșarea pedepselor de bani

RS
şi a
speselor judecătoreşti, să nu secvostreze calul de.
călărit, armele și oile celor convincaţi -sau convincâ
IVE
nzi,
in genere, să nu se încaseze pedepsele de bani.
A

de cât
în presența unui solgăbircu al acestor Valahi. Voim
apoi
UN

ca acesti nobili valahi să fie considerați de

cgali no-
“bilimii adeverate ai ferii noastre, precum și, ca
chinezii
acestor Valahi să fie esemţi.de plătirea ori-cărei
dări,
L

care ar trebui să se plăteasc Nouă ă:

sau altora. Nu
RA

permitem nimenuia 'să cuprindă sau să secvestr

eze po-
sesiunea și proprictatea acestora Și a iobagilor lor,
nici
NT

Să-i acuse pe dânșii sau. iobagii lor la alte județe,

sau
“Să-i constringă a se înfățoșa naintea . ori-cărâi alte.
„judecătorii, ci dacă cineva are vro pîră sau chestiun
CE

e
de drept sau dacă se simte îndreptăţit la asemene
a
acuse în contra acestor nobili Valahi, chinezi şi a
I/

iobagilor acestora, daraverile contra iobagilor acestor

nobili valahi sunt a se judeca
IAS

în presența nobilimei
lor, car cele îndreptate contra. nobililor şi chinezilor
inaintea comitelui şi a vicecomiţilor lor. Dacă denşii
ar trăgăna judecata, vătămatul are
U

dreptul să-și caute

BC
 195
-

DIN IST. BANATULUI SEVERIN II.

.î
——_

RY
=.

dreptul la judele Noastre, și dacă nici aici nu

curiei
=>

RA
i-Sar satisface, să: se
reclanie înaintea maicstăţii
Noastre, unde. pîritorilor li se va face. dreptate. amă-
DI

memoria și vecinica

LIB
surat ordinei justiciare. Spre
întărire am cedat literele presente provăzute cu sigilul
nostru secret, de care avem obiceiula ne folosi ca:

ITY
rege al Ungariei. Dat în Viena la sărbătoarea tăierii
capului st. Ioan Botezătoriul, în anul Domnului o mic
patru sute cinci zeciși șapte, în al optsprezecelea al

ca rege al Boemiei. RS
stăpânirei Noastre ca rege al Ungariei ete. și al patrălea
| |
VE
Cuvintele documentului al doilea!)
sunt, următoarele : | |
NI

„Isabela din graţia lui Dumnezeu regina Un-

dăm - de știre tuturor
LU

garii, Dalmației, Croaţiei etc.

celor-ce se cuvine, că în urma suplicei subșternute
maiestăţii Noastre prin nişte credincioși
-ai Nostri, luând
RA

în consideraţiune fidelitatea, alipirea și servițiile cre-

dincioase ale fidelilor nostri curteni nobili valahi (con-
NT

sideratis fide et fidelitate fidelibusque serviciis fidelium

nostrorum Egregiorum, Nobilium Valachorum) şi ale.
CE

universității întregi din opidul Logoj, dovedite în

present şi în trecut, în “diferite locuri şi în toate tim-
—— D———
I/

1 După textul latinesc publicat la Pesty Ir. v,

IV. sub: Nru 408 al documentelor. Comparând publi-
IAS

cațiunea lui V. Maniu (op. cit. la pag. 542 și 543) se.

constată la cest din urmă omiterea cuvintelor: et
presenlibus elargimur. La Maniu 'cetim .pe la început:
Universitalis Oppidi nostri Lugas, car la Pesty: Uni-
U

versitatis Oppidi Lugas.

BC
 EI P. DRĂGĂLINA

Y
AR
„Purile, sântei Noastre coroanc, apoi serenisimei
noastre
maiestăți regale, precum și Nouă și Ilustrităţii sale
-fiului nostru, — concedem

IBR
din pienitudinea graţiei
Noastre deosebite lor, și tuturor următorilor și
moște-
nitorilor lor, insigniile acestei maree, adecă lupul
şezend

YL
d'asupra coroanei, precum mâna zugravului l-a depins
în colori la începutul sau în capul acestor litere
privilegiale, şi ne învoim prin presenta (et presenti
bus

IT
clargimur), ca denşii, crozii şi urmaşii lor,
să poarte,

RS
"după usul altor armatori îndreptăţiți, marca
aceasta în
„luptă, la. jocuri cu lancea (hastiludiis), la turnire, -dueluri
și cu ocasiunca tuturor
IVE
celoralalte - cserciţii nobilitare
și militare, -precum și s'o folosească la sigiluri,
velinţe,
» covoare, inele 'și la case, cu un cuvânt la
toate unel-
UN

tele . și obiectele de trebuință ; să se bucure și să

benificicze de toate ȘI singuraticile grații,.
onoruri şi
libertăți de care supușii armatori de acecaş
categorie
L

ai regatului Nostru din. consvetudine sau de jure se

RA

folosesc şi sunt părtași, pentru ca memoria

ŞI grati-
„tudinea numelui Nostru să remână vecinică
între denşii
NT

Și între crezii și posteriorii celor numiți.

Întru con-
firmarea și cternă aducere aminte a acestor lucruri
am binevoit
CE

a dispune cstradarea literilor! privilegiale,

provezute cu sigilul,
de care ne folosim ca regină a
Ungariei. Dat în orașul (civitas) nostru Alba- Iulia la
I/

înălțarea Domnului, (7 Maiu) anul 1551.

IAS

Auzind și satisfăcend cu îndurare rugării premisc

,
subșternute Nouă, am dispus, ca literile donaţio
nale,
esempționale și privilegiale de mai nainte, amândouă, a
U

scrinisimului rege Ladislau ȘI a screnisimei regine

Isabela,
BC

,
 DIN 151. BANATULUI SEVERIN II. 127

RY
care Sau
nu abrogat, nici nu s'au șters și nici într'o

RA
privință nu. sunt suspecte ci sunt lipsite de ori-ce în-
șălăciune și 'suspițiune, — să se înducă şi Să sc
înscrie, fără scurtare și fără adaus, din cuvânt în cuvânt

LIB
în literile Noastre presente; și fiind din partea Noastră,
referitoriu' la cuprins, clausule, article şi la tote :
de estradare şi a legi-

ITY
punctele lor asupra modului
timităţii,- în virtutea cărora se atestează . adevărul,
acceptate şi ratificate.— dăm - consimțementul Nostru

le confirmăm pentru toate timpurile RS

la toate, câte se cuprind în aceste doue documente, şi:
pentru ci ȘI
VE
pentru succesorii și posteriorii lor; le promitem și le
concedem ca'să usiteze şi beneficieze în general şi în
inmunitățile și prerogativele,
NI

special de toate libertăţile,

care Îc-au avut și de care s'au folosit până aici, escep-
LU

ționând însă dreptul permanent al fscului nostru. Întru -

confirmarea și vecinica memorie a acestui lucru am
binevoit a dispune: a se estrada pe sama tuturor
RA

nobilor, chinezilor, Valahilor şi a celorlalţi locuitori ai

opidului nostru Logoj şi a celor opt districte numite
NT

literile privilegiate presente, provezute și întărite cu

Sigilul nostru autentic. Dat în orașul nostru Alba-lulia.
CE

la 3. Aprilie 1609.) Gavrilă principe, Stefan Fendi

„cancelar. | E

D Originalulse află în arhiva de documente: a

I/

familiei - Macskăs. Documentul ni Baâthory e scris pe:

IAS

pargament. La începutul textului ce zugrăvită emblema

de nobilitare a Logojenilor. D'asupra coroanei sc ridică
în coloare albastră un lup alb.
Nişte adnotări arată, că documentul acesta la
U

decopiat recvisitorii capitlului din Alba-lulia, la cererea

BC

p*
 128 P. DRĂGĂLINA
DO N i

Y
După ce s'a arătat

AR
în general nestator-
nicia şi caracterul despotie și arbitrar al
principelui nu ne 'suprinde dacă acelaş in-

IBR
divid, care a întărit privilegiile Românilor
„din cele opt districte, după puţine luni
de
zile,le calcă în picioare, ca şi când ar

YL
voi
să constate, că voea tiranului e legea, înaiin-
tea căreia au sa-și aplece capul!). -

IT
lui Geoge Simon şi Ludovic Fiăt, în 9 lunic 1659, Așa
RS
dară imediat după predarea Logojului şi Caranse
beşului
în mânile 'Turcilor. Cu” căderea acestor
orașe, - cele opt
districte își perdură autonomia de până aci.. Străbun
IVE
nostri însă, în speranța unui viitoriu mai ii
bun, purtară
grijă să-şi asigure o copie autentică a privile
giilor usur-
pate de “Turci, ca la timpuri potrivite să revindice
UN

drepturile avitice. | |
|
|
La rugarca lui ' Sima Stefanoviciu. protoj
ude al
Logojului, a senatorului Orașanesc George
Stefanoviciu
ȘI a notariului Moise Popoviciu, împăra
L

tul Francisc La
ordonat capitlului numit, să ostradee o
nouă copie 'au-
RA

tentică a documentului din chestiune,

s'a și ceea-ce
făcut în 24. August 1800. -Copia din urmăo pas-
trează biserica! grec. or rom. din Logoj.
NT

(Pesty: Krass6
megyc, doc. vol. IV. p. 254).
|
t) Deja în 8 Maiu 1G09 presentându-se
înaintea
recvisitorilor capitlului
CE

transilvănean Stefan Somogy,

„Mihai Literatul de Des, Martin Banias,
lancul de Deva,
loan Câmpul . și George Radul, acestia protestează
în numele judelui primariu Nicolae
I/

ai sena- : Toysa,
torilor, ă Universităţii nobililor Şi a celor-l
alți Români
Și chinezi ai opidului şi districtului
IAS

Logoj, pentru că
principele : Gavilă Bathory a donat,
cu vătămurea privi-
legiilor, consiliariului seu lui
Gligoric Nâmety, orașul
Și districtul Logoj, dimpreună cu aparte
nenţele aflătoare
în Comitatul
U

Severin. (bid: v. IV. p. 256 și 257),

BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN IL 129
ra

RY
ă După Bâthory. a urmat Gavrilă Belh-

RA
“leu. (1613—1629) Înainte de a fi învestit;
cu: insigniile de principe a trebuit să pro-
„mită Turcilor cedarea cetăților Lipova, -

LIB
lenopolea şi Arad. Astfel înşişi principii, -
care. „prin jurământ se obligau a susţinea
integritatea, țerii, prin asemenea daruri gră-

ITY
biră stricăciunea, şi perdurăde bună voe
provințe, pe cure Turcii: n'au putut pănă
acum să, le supună. Predarea Lipovei for-
„_Mează o pată în viaţa de altcum bogată RS
În fapte strălucite a principelui Bethlen.
VE
La staruința 'Turcilora, alergat princi-
„Pele însuş cu trupele sale înaintea Lipovei;
NI

ȘI după-cea constrins garnisoana să capi--

LU

„tuleze, au dat cetatea dimpreună cu castelele.

Vecine pe mâna barbarilorI). Prin căderea
RA

Ă 5): Pavel Kereszlesi, fostul Ban caransebeş-logojan,

In * timpurile acestea căpitan al Lipovei, a primit dela
NT

- Bethlen ordin să dec. cetatea aceluia, căzuia densul :-

1 va porunci. Dicta transilvancană îl provoacă la G
Maiu 1616 să constringă Lipovenii, ca să emigreze la
CE

Logoj Și Ilie, „deore-ce fără periclitarea 'Transilvanici.

€ cu. neputinţă a se amâna predarea acestei - cetăți“,
“Povenii însă nu voiau: a se supune Turcilor.: D'aceca
9 ceată de 500 pedestrași fu orânduită în contra
I/

cetății, „ca să esecute decisul țerii asupra lotrilor de

IAS

Lipoveni, Chiar. şi în. potriva voinței lor“. Cuvintele

îcestea ale dietei carâcteriscază fără comentar frivoli- ăi
tatea celor trei națiuni privilegiate, care hotărau: de
"Nobis, sine nobis.. IKeresztesi nu. permise ostășimei
U

"ardelene să între în: cetate. O parte din ca, mai

BC

9.
 130 | P. DRĂGĂLINA

Y
Lipovei s'a deschis de nou inirmicilor calea

AR
“spre Transilvania şi spre “districtele bănă-.
tene, a căror neatârnare d'acum înainte,

IBR
este cu totul vremelnică, i
În decursul stăpânirei lui Gavrilă
Bethlen au stat în fruntea Severinului:

YL
numai doi bărhali unu) e Petru Bethlen,
celalalt Peru Magnus acesta în timp de

IT
27 ani a condus cu înţelepciune afacerile
administrative ale Severinului şi l-a apărat;
de primejdii.
Resboiul religionariu, care în decurs
RS
IVE
de 30 de. ani zgudui viaţa popoarelor
provințelor cislaitane și a Germaniei, a pro-
dus complicuţiuni- sângeroase între catolicii
UN

și protestanții Ungariei. Ambiţiosul prin-

cipe ardelean, sub pretext, că, legea nuoilor
credincioşi
L

e ameninţată, ridică armele

RA

contra împăratului-rege Ferdinand II (1619—

1637) si după lupte . norocoase supuse
toată Ungaria superioară. Obosiţi în fine
NT

amândoi de sfășierile sângeroase, petrecute

întrun şir lung de ani, beligeranţii doriau
CE

încheierea păcii. Vicleanul principe însă,.ca

să, stoarcă, condițiuni cât mai favorabile,.se
rugă (1624) de paşa Budei să adune în
I/
IAS

patriotică decât părinţii patriei, fă câștigată pentru

intențiunile Lipovenilor, iar ccealaltă e alungată din
oraș. Din causa aceasta trebui principele însuș să
U

constringă cu armele cetatea la supunere.

BC
 DIN IST, BANATULUI SEVERIN IL. 181

RY
câmpiile dela Pesta Tatarii şi Turcii din -

RA
Timişoara și:a Pegilor din Giula, Moldova,
Orşova, Cianad ȘI “Solnoc, unde va sosi cu.
oastea, sa, compusă din Tansilvaneni, Un-

LIB
gureni şi Munteni. .
Scrisoarea, lui Bethlen varsă o rază.
de lumină asupra regiunilor

ITY
din S$. Se-
verinului. Făcându-se amintire de Orşova,
Și Moldova, două opide dunărene, se constată,
că în ele
deci amândouă
era. sediul-duor
RSBegate
se aflau în faptica stăpâni
turceşti,
VE
e a Lurcilor. Din lipsa izvoarelor regre-
tăm, că nu putem arăta, când au fost
cucerite de Turci şi
NI

cât au purtat jugul

Sclăviei!), .cunoscut fiind din. memorialele
LU

aceluiaş principe, că la anul 1596 aşa

dară cu 2 ani mai târziu, densul a ținut, .
în Orşova, odată 300 călăreţi și 300 pedes-
RA

traşi, ear mai târziu 1000 călăreţi şi. tot

atâta pedestzime?). |
NT

Actele oficioase şi ordinaţiunile lui

Bethlen, provăzute adese-ori cu adausuri
CE

ȘI glose originale, scrise de mâna sa pro-.

brie, dovedesc spirit pătrunzătoriu şi
voinţă tare întru stirpirea abusurilor ȘI .
I/

întru restabiliveă ordinei adânc zdruncinate

IAS

brin resboaiele şi pestilenţa deceniilor din |

|
1) Pesty : A szorenyi Bânsâg,. v. L p. 92,
U

% Ibid :Vol. II. p. 339,

BC

. Q* -
 12 | P. DRĂGĂLINA |

RY
„urmă. Au fost desastroase catastirofele din
anii 1581 și 1603; dar mai cumplit au

RA
trebuit să sufere locuitorii dela anul '1608
pănă la 1617, când mulţime de severineni

LIB
sunt necesitaţi să părăsească caminele
străbune şi să 'cdute adipostire la inimicii
| creștinătății. Causele expatrierii sunt: văr-

ITY
sările de : sânge, provocate: de . cei-ce as-
pirau Ja tronul Ardealului şi epidemiile

RS
ce se încuibaseră aici. Că nu Turcii li-au:
“pricinuit izgonirea o constată reîntoarcerea
VE
» Românilor, care tocmai din provințele tur-
„cesti veniau în mase ȘI se agezară cară
“la vetrele străbune..
NI

- Întwaceea, persoane străine usurpaseră

U

moşiile pâslogite. - Reclamând acum vechii

| stăpâni proprietatea lor legală se -născură
AL

tulburări, certe şi atâtea' procese de pro-

prietate,. în cât pentru! regularea- lor, cu
R

abatere dela. procedura ordinară, s'a stabilit

NT

ca normă că, dacă cineva 6 capabil să

dovedească, că moşia sau satul de ceartă
CE

Pa avut continuativ în a. posesiune.

„ „îmainte de ce a Josi pustiit dimpreună CI
- comilatul întreg“, “atunci nu i.se poate.
I/

„denega dreptul de proprietariu. Din moti-

IAS

varea aceasta resultă, că emigrarea, locui-

torilor nu s'a mărginit la 3-—4 sate, ci sa
întins în măsură mai mase! sau mai
U

mică, asupra tuturor comunelor din Severin,

BC
 DIN-IST. BANATULUI SEVERIN II. 133

RY
St e

deşi documentele esistente arată, că unele

RA
comune şi predii, precum : Cernota, (1624),
Glimboca, Obreja, Calova, Rafna, Vercerova,
„Mal (1627), Brebul (1628) şi altele, erau cu

LIB
totul părăsite, ear altele, anume: Sacul,:
“Moreni, Ohaba și M&rul, probabil fiind
cruțate_ de necasurile, care zbiciuiau comi-

ITY
tatul, aveau populaţiune numeroasă ȘI se -
allau în stare bună. Mai multe

RS
din satele
părăsite (Glimboca, Obreja, Brebul:) înfloresc ..
în curând, altele înse (Calova, Rafna, Ver
IVE
cerova?) dispar pentru: vecie din şirul
comunităților esistente. Despre Cernota şi
Morenţi avem date positive că sau ridicat,
UN

earăș pe ruinele cele vechi (1639), dar în.

urma catastrofelor mai apropiate de tim-
purile noastre, earăş au . dispărut. Numele
L
RA

lor formează astăzi obiectul cercetărilor.

istoriografices). | a i
In înţelesul disposiţiunilor testamentare:
NT

a urmat -după Gavrilă, Bethlen soţia, sa

Ecaterina de Brandenburg şi nepotul seu
CE

Stefan Bethlen, ca guvernator. Fiind-că Bcea-

terina, înclina, spre catolicism. Și era con-
I/

5) Glimboca şi Obreja sunt “astăzi comune pu-

IAS

ternice în pretura Car:nsebeșului; Brebul.zace în comi- :

tatul Căraş-Severin, pretura Timiș. a e
„_ 4) Locul lor s'a arătat în partea l-a a lucrării
„ acesteia.
U

| | E | |
2) Pesty: A szărânyi Bânsâg, v. L. p. 9%.
BC

4. | N
 134 P. DRĂGĂLINA

RY
dusă, în afacerile ţerii de iavoriţii ei, trebui

RA
se abzică, în favorul guvernatoriului, pe care
dieta din Cluj îl alese în 28 Septemvrie 1630

LIB
de principe. Stefan Bethlen nu sa bucurat
mult de încrederea supuşilor sei; e simp-
tomatic, că majoritatea acelora, care rmai

ITY
nainte îl puseseră în capul țerii, „proclamă
în 26 Noemvrie al aceluiaş an la Sighi-
şoara pe George |] Rdâkczy (1630— 1648)

rivali RS
de principe. St. Bethlen era sprijinit de
Turci. Între trebuia, să decidă noro-
VE
cul armelor. hRâkdezy căştigă lupta dela
Salonta şi diploma de întărire dela, Turci.
NI

Ca; o stea, ce prevesteşte nenorocire

ŞI vărsare de sânge, se iveşte la marginea:
U

orisontului imperiului otoman ȘI austriac lu-

AL

ceal&rul furtunos al Rakoţienilor, care după

ce produse în Ungaria şi Transilvania, res-
R

boaie sângeroase, apuse după un secol

mai i crunt şi mai furtunos, decât s'a ivit!).
NT

Guvernarea lui George IL. Râk6ezy?)

CE

1) Schwicker: op. cit. p. 209. -

2) Arătăm la locul acesta după Pallas : Nagy Le-
xikona, v. 14. p. 37-+ genealogia farmilici Rahoczw.
I/

Csepân
IAS

Gy apol, 1228—92, Csiz |

Pavel comitele 1978— 1982 Ladislau 1282, “Csepân 1282 ve-
rOSimil dela dânsul se trage
U

familia Izs&p
Mihaiu, T298
BC
 >

DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. „185

RY
e pentru Banat începutul unui period de

RA
pace, în care comunele părăsite se îm-
poporează de uou, casele lui Dumnezeu se

LIB
desgroapă din cenuşă și dreptul cetățanului |
/

Mihaiu, 1289—98

ITY
“1. Blasiu de Rakolca, Rakoulch, Rakonch 1398—1357
2. Avram de hakonuch
m N eee
—
Pavel 1551

RS
Bencaiea de Rakolch, Gyapol lânos de Rakolch,
3485—550 1:348—1350
IVE
Morvai Gyapolfă
Andreiu, loan, . Ladislau
a) Mihaiu Rakochy 1392 1999: 1392
nainte de 1409 Din acestia 'se derivă familia
UN

b) loan Râloczy
1440 Gyapol de Morva
c) Leucus Râk6czy.

Ladislau Stefan (soția sa Ana Bessenş ci)

L

(
RA

Benedict, preot, Mihaiu,

Gavrilă, E

Andreiu, Pavel: "1466. Gaspăr 1495, D

NT

Râkoczy N. (după IKovări Gașpăr)

“Sigismund, isi? Fi a nCISC, Tudovic, Martin, George,

CE

George, căp. în Sătmar, loan, 1588”

= ——

Emeric, Ladislau, Ludovic, -

Sigismund principele Ardealului 1608 |

I/

Elisabeta soția lui Homonriay George I. Râkoczy -

IAS

p
George Ii. hâkoczy,

Din Csepan,. numele original al Răkoţeştilor,

Sa născut Gyapol, apoi ' Rakolch, Rahoulch, Rahkouch
U

(a se ceti Racuci sau Racuţ), hRakochi şi în fine nca-

BC

oşul unguresc Răhkoczy. |

 136 | P- DRĂGĂLINA |

RY
nu se revindecă, cu ascuţişul sabiei, ci îna-
intea, judecăioriilor ordinare. Cu alte cuvinte:

RA
ordinea "întemeiată. pe lege, prima condi-
iune pentru . prosperarea unei societăţi,

LIB
prinde earăş rădăcini în: loc
: volniciei
ul și
„a însălbătăcirei... Cu

ITY
Stările favorabile din Severin atraseră
mulţime de oameni fără căpă:tâiValahi,
„Munteni şi Rusniaci, neobicinuiţi
la, ordine,
“care voiau să scăpe de plătirea, contribu:
„ unilor „şi de prestarea, 'serviţiilor de rând. RS
VE
„In părţile resăritene ale Banatului Și în
“comitatul Hunedoara se sporise numărul
NI

locuitorilor într'atâta, încât Mateiu Basarab

putu să adune aici, şi mai cu seamă în
U

districtele Caransebeşși Media, mercenari

“români şi rasciani. Conducătoriul “cetelor
AL

acuirate era Vaida Bona (Vaidabunaa croni-

„carilor românil).
R

| cc
NT

In fruntea acestui corp de ustaşi, „cei

mai. credincioși servitori alui Mateiu“, porni
dânsul să ocupe tronul muntean şi tăbărând
CE

Mai întâiu la satul Cornu, fără îndoială

Cornea de astăzi”), care sat era deja a
I/
IAS

1) Familia Vaida Bona e numită adeseori în

diploamele vechi; Bona ca nume de familieîl aflăm și
astăzi în Caransebeş și prin satele învecinate
U

.2
*) Aparține preturei Teregova.
BC
 ? .

„DIN IS. BANATULUI SEVERIN IL. 37

RY
Turcilor, înaintă, prin! poarta de fer spre.

RA
Tara româneascăt). - |
“Expediţiunea lui Mateiu “Basazah Sa
întîmplat pe la.finea anului 1632. Dacă Cornea,

LIB
era atunci a Turcilor, fără îndoială că, Orşova,
deunde „dânşii întraseră, în . Severin, și

ITY
Media, “au. tost anexate inmediat după.
moartea, lui Gavrilă Bethlen. Stăpânirea tur-
cească s'a. întins — probabil — pănă la -
„Poarta orientâlă“,
RS
care. deal. formează, în
realitate:cumpăna apelor între basinul Cerna
IVE
Belarechei. și. al Timișului. Turcilor le erau
acum deschise porţile spre. regiunile : cen-
trale, ale Severinului atât de Cătaă Lipova,
UN

cât şi de cătră Media. i

În anii din urmă ai vieţii ridică George
L

L. Râkoczy, la îndemnul Franciei şi al.

RA

Svediei, armele în contra împăratului :Fer-

dinand II (1637—1657). Deşi Severinul n 'a
fost arena luptelor sângeroase,
NT

totuş prin
văile sale a, resunat vuetul armelor, căci
la sfatul vestitului seu general loan Kemâny, !
CE

aici sa, concentrat (1644) ostăşimea mun-. .

teană, care i-a. fost trimis'o întru ajutoriu:) ”
I/

aliatul seu Maciu Basarab

IAS

Înmnn
II

D Din lucrarea oxcelentă alui |. Sîrbu : „Mateiu

Vodă Băsărabas. auswărtige peziohungen Lipaig, 1899, Na
„PP. 21—23,:
U

iu, Pesty: A szOrenyi Bânsăg,. v. II. p. 168.

BC
 138 Sa P-DRĂGĂLINA

RY
În anul 1644 a reposat Pavel Magnus

RA
(Nagy!), binemeritatul ban caransebeş-
"logojan şi locul seu îl ocupă, Ahaţiu Bar
csay*). Râkoczy zice despre dânsul, că, i-a

LIB
tost camerariu, că s'a, distins prin morali-
tate şi cumpet şi;ca, diplomat i-a făcut
serviţii' bune, ear acum ridicând arma, întru

ITY
apărarea libertăţii a excelat pe câmpul de
luptă. Cu această, recomandaţiune îl institue
RS
în scaunul Banilor, ba, George II. Râkocey
-(1648—1660) Va denumit, comite suprem al
VE
„comitatului Hunedoara, și i-a încredinţat
„Misiuni diplomatice la Constantinopol. Râ-
koţeştii n'au -presimţit, cât de fatal are să
NI

le fie omul acesta. o

U

„A. Barcsay a condus cu înțelepciune

aiacerile districtelor Caransebeş şi Logoj
AL

până la 1658. La îndemnul seu principele

„_voind să cultive spiritul Militar ul Logo-
R

„Jenilor, despre care arhiepiscopul Strigoniului

NT

şi cancelariul regesc Wicolae Olahul scrie

la anul 1536, „că toţi locuitorii sunt
CE

militari . excelenți, dispune George Îl.

Răkâczy (1654), ca toţi acei locuitori din
Logoj, care se ţin de clasa economilor, să
I/

fie liberi şi sub anumite condițiuni îndrep-

IAS

> tățiţi la purtarea armelor, având în deosebi

1) Pesty: Krass6 vârmegye tortânete, paat. |. v. |
II. p. 844.
U

e
3) Ibid: A Szorânyi Bânsâg vol. 1. pag. 95.
BC
 DIN 151. BANATULUI SEVERIN II, 139

RY
a servi principelui ca călăreţi şi să apere

RA
oraşul. Militarii, fiind supuşii principelui. ȘI
ai Banului,. aveau să asculte de poruncile |

LIB
căpitanilor şi oficerilor “denumiți de Ban. |
Procesele Logojenilor au să se judece d'aci
incolo înaintea scaunului capitanal, ear

ITY
apelaţiunile sunt a se înainta la scaunul
banal, prin care ăfacerile de. drept se ten-
minau fără multe spese, mai de grabă,
decât pe calea judecătoriilor ordinare.
Obligământul militariu trece asupra poste- RS
IVE
rităţii, precum şi asupra acelora, care se
vor așeza aici mai târziu; îndatorându-se:
a cătâni, vor fi eliberaţi de jugul iobăgiei. -
UN

Privilegiile acestea având de scop ridicarea

virtuţilor militare şi crearea unui corp de.
elită pentru
L

excursiunile. resboinico: ale

RA

principelui, au fost întărite

şi din partea;
dietei din Cluj (1655), cu restrângerea, ca,
să fie valide numai pentru Logojenii bă-
NT

stinași, esceptionându-se iobagii, cale vor

căuta aici mai târziu refugiul),
CE

„_“ Doue momente, anume: : amestecul

principelui în afacerile Moldovei, unde cu
I/

ajutoriul bătrânului Mateiu Basarab ridică, -

pe Stefan Gheorghi(ă în locul lui Vasilie Lupu.
IAS

în scaunul Moldovei, şi expediţia, tragică în

U

1) Pesty: IKrass6 vârmegye târtenete, part. -[.

vol. II. pp. 844—845. e
BC
 10 P. DRĂGĂLINA |

RY
„contra, Poloniei (1657), întreprinsă fără voia
Lurcilor, grăbiră, căderea, lui GeorgeIL. Râ-

RA
„ K6ezy, care a fost, fără îndoială, un principe
„ “zelos, viteaz, energic, dar iubitoriu de mărire

LIB
„şi de aventuri, Înalta poartă, declarânduil
„de rebel şi nevrednic“ să şază în scaunul
principilor tranşilvaneni, provocă.. staturile

ITY
„Să-și aleagă, alt principe. |
„De frica Tureilor şi a chanului tătăresc
RS
_Ghirai, care era lgata să “Năvălească în
* Ardeal, alesere staturile în Alba-Iulia, (Noem-
vrie
VE
1657) pe Francisc Rhedey de principe,
cu condiţiune, să abzică în folosul lui. Râkoczy,
„dacă îi. va succede a, se împăca cu Turcii.
NI

Marele vezir, mulțămit cu alegerea lui

U

Rhâdey, îi trimite diploma de întărire;

„pentru donul danaic însă pretinse cetatea
AL

„4enopolea. Partisanii lui hâk6czy se opuseră

şi Rhâdey însuş - îndemnă staturile adunate
R

„la Mediaş (1658) să nu accepteze cererea

NT

„Turcilor, zicând: „că dânșii vor pretinde

în curând Logojul şi Oradea mare“. Pe când
CE

„dieta se consulta Secuii Și hăiducii lui

„„Răkoezy atacă, Mediaşul, cetăţenii înfricaţi
„le deschid porţile, ear staturile îl aleg princi
pe
I/

„a doua oară... Înţelegând Sultanul de cele

IAS

petrecute în Ardeal, trimise ordin paşei din

Buda, ca să, cucerească numai decât Ieno-
polea. Staturile adunate, la Alba-Iulia te-
mându-se să . voteze principelui ajutoriu,
U
BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERINIL. a

RY
dânsul porni în fruntea mercenarilor, —

RA
erau la, 9—10000, — în contra dușmanilor:
Și lovindu-i lângă Lipova îi bate într'o
luptă sângeroasă. Râk6âzy ducându-se d'aici

LIB
la Oradea -mare, se rugă de rarele .-vezir N
Koprili :-să, fie întărit în domnie. |

ITY
Turcii îi respunseră cu armele. în |
mână. Ei îndreptară un corp: de armată. |
spre lenopolea -și Tătărimea spre 'Transil-. .

RS
vania. lenopolea capitulează. în 2 Septemvrie -
1658, fără, resistenţă, ear Transilvania, e de-.
IVE
vastată atât de îngrozitoriu, încât -staturile
adunate în. Şinca 'mare, trimit Ja marele
„Yezir pe Ahaţiu Barcsay, Francisc Daniel, i
UN

Secuiul' şi pe. loan Lutsch, judele Sașilor,. .

cu instrucţiunea, vagă, să mântue Ardealul
de cruzimea barbarilor), Aa
L

„ Baresay avea. cunoştinţă,

RA

nainte.:a
pleca, spre lenopolea să tracteze de pace,
că Koprili La fost designat -de următoriu
NT

al lui Râkdezy, şi ambițiosul Ban era, hotăriţ

să se urce cu.ori-ce preţ în scaunul Tran-
CE

Silvaniei... - e Da
Pertractările; au început la 7 Septem-: -
Ye, și au ţinut 7 zile. Din ţinuta şovăitoare.
I/

4 deputaţiunei Kâprili căştigă numai decât

IAS

convingerea, că pretensiunile sale au să fie

brimite. La cererea, Turcilorde a se ridica, |
U

| 1.1) Fessler: v. IV. p. 287.

BC
 142 | P.. DRĂGĂLINA

RY
tributul de pănă acum al Transilvaniei şi
de a li se da cetăţile Logoj şi Caransebeş

RA
dimpreună cu ținutul lor, observă, Barcsay :
că nu-s împuterniciţi ici la extradarea

LIB
„cetăților numite, nici la urcarea tributului.
Prin acest respuns în doi peri Barcsay
n'a voit altceva, decât să ascundă intenţiunile

ITY
sale frivole, căci prea de grabă subscrise
următoriul pact: 1. Tributul Ardealului se

RS
urcă dela. 15.000 Re 40000 de galhini; 2.
Ţara se obligă a, „plăti 500.000 taleri ca
spese -de resboiu.3. Logojul şi Caransebeşul
VE
se predau Tureilor 4. Din venitele acestor
districte, care dimpreună cu satele şi cu
NI

iobagii lor se despart, de Transilvania, şi se

U

anexează sandjacului. timişan, se trimit

anual 15000 galbini ca milostenie la Mecca
AL

şi Medina,
Îmediat după sobscrierea acestui
R

pact, marele vezir denumi (14. Septemvrie

NT

1658) de principe pe Barcsay. şi învestindu-l

cu insigniile domneşti îl trimise în 'Tran-
CE

silvania. Deja în 19 Septemvrie, aşadară

înainte de încheierea, definitivă a pactului
şi înaintea învestirei, Barcsay provocase
I/

districtele şi cetăţile m6ntionate să se pre-

IAS

dee de bună voie 'Pureilor. Prin jertfa

aceasta, scrie dânsul, sar scuti cele lalte
părţi ardelene de robie, şi cetăţile de ni-
U

micire, căci „pentru dușmăniile din anii

BC
—..

DIN IST. BANATULUI

SEV ERIN II. 143

RY
trecuţi şi pentru cerbicoșia lui Râkoczy“

RA
Iurcii fiind înverşunaţi, abia a putut să-i
imblânzască, şi săi abată dela resbunarea
cruntă, ce aveau de pând să o săvîrşască,

LIB
Adauge în fine promisiunea seducătoare, că
după ce va ocupa tronul Ardealului, va da
locuitorilor în locul moșiilor perdute, altele

ITY
de aceeaş valoare în Transilvania].
Condiţiunile acestui pact au produs
a

RS
amărăciune atât între Transilvaneni, cât Și
intre locuitorii districtelor astfel, că după
IVE
W an de zile trebui să fugă din ţară ȘI
sd caute scăpare la, Turcii din Timişoara?)
deunde earăş scrise Logojenilor şi Caran-.
-

UN

sebeşenilor (9. Octomvrie 1659) să se

0

în-
chine sultanului3). De fiica oardelor tatare,
concentrate între Caransebeş şi
L

Logoj,
ocuitorii, trebuiră să se supună Turcilor..
RA

Tractatul, ce-l înheiă Ahaţiu Bar

“say, cel din urmă Ban caransebeş-logojan,
NT

cu Turcii, formează fără îndoială UN MoO-

„Ment epocal în viaţa districtelor bănăţene.
CE

„Nunse ele prada inimicilor Creştinătăţii,

" Măreata autonomie districtuală a Românilor
inăţeni apune pe vecie. Cercetând causele,
I/

are. au pricinuit căderea, trebue întâi, să,

IAS

“1 Pesty: A szârânyi Bânsâgv. IL. pp. 172, 171.

2) Fessler:v.: IV. p. 290. | |
2) Pesty: A szărânyi Bânsâg v. IL. p. 173, şi
U

/tassg vârmegye târtencte, part. |. v. Il.

p. 848.
BC
 4 | Pe DRĂGĂLINA

Y
AR
constatăm, că schimbarea sistemului „de
apărare, întemeiat pe cete de mercenari,

IBR
care îşi vărsau “sângele. nu. pentru binele
| popoarelor, ci „pentru interesele omului care
plătea, — a zguduit din temelie vechea or-

YL
panisaţie militară: a Românilor şi. a grăbit
decădenţa virtuților ostășeşti. A doua : Vina

SIT
0 poartă, stăpânitorii. ardeleni, care sub
“masca patriotismului și a, conservării în-
dependenței. naţionale; făcându-se vasalii
ţ R
Turcilor, le deschid portile țerii, s'o pustiască,
VE
- so stoarcă; și apoi S'0 îngenuncheze. Zăpolya
"aduce Gardele barbare în țară, G. Bethlen
NI

le cedează Lipova, ear A. Barcsay le jert-

feşte independenţa districtelor din Banat.
LU

În pacea dela -Vasvâr (1664) a sanc-

ționiat şi împăratul—rege Leopold I tradarea
RA

comisă de Barcsay. Întrun punct. special,

„se dispune, ca să fie Caransebeşul şi: Logojul
NT

“cu teritoriile lor a 'Turcilor; astfel districtele

acestea, remân d'aci înainte fără întierupere
d

„sul; stăpânirea turcească, pănă la anul 1688,

CE

„când, după multă, vărsare de sânge, vulturii

„ împerăteşti izbăndesc asupra 'semilunii. |
I/
IAS
U
BC
 Y
ED ONE LOC DAR

AR
IBR
YL
Resistrul

SIT
Organelor de guvernare şi administra-
R
țiune ale Severinului pană la a. 1658.)
VE
Banii Severinului
NI

Familia Antalfy susţine, că, întemeie- .

torul ei ar fi Antonie (ung. Antal), un. des-
LU

cendent al familiei romane Cartus. Antonie

ar fi fost la 1094 Ban al Severinului. Fiul
RA

seu Petru după. tatăl seu, zis Antalfy (fiul

„lui Antonie-Antal), încă ar fi ocupat această
dignitate. EL a murit la 1160. |
NT

Andreiu Lehoczky -(Stematographia v.

L. p. 142) începe şirul Banilor cu Sicfan şi
CE

Pavel Sarmnasăgi. | |
Intwun act donaţional al împăratului- -
I/

tege Ferdinand [II, enumărându-se meritele !

familiei Bossâyi, se zice, că, Dominic Bassan
IAS

_1) Pesiy Fr: A szorenyi Bânsâg ete. v. | şi E.

U

, de Hurmuzahi „Documente privitoare la Istoria Ro-

* Mânilort
BC

10
 146 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
a fost deja la 1210 (pe timpul lui Andreiu
II) Bam al Severinului. Ma E

IBR
| Gebhardi e de părere, că regele Stefan |
„ar fi întemeiat Banatul severinean. După ce
a supus pe resvrătitoriul Gyula junior, fiul

YL
lui Zombor şi după ce la alungat din ţară
st. Stefan “a cucerit Banatul Craiovei şi ane:

SIT
xându-l Ungariei a format din el şi din părţile
Ungariei, hotarnice cu Muntenia, Banatul Se- .
_verinului. | |
„_. R
Aceste afirmaţiuni, că adecă,: deja pela
VE
începutul veacului XI ar fi guvernat în nu-
mele lui Stefan 1. persoane denumite de
NI

acest, rege în Banatul Severinului, nu se con-

firmă nici prin documente, nici prin date
LU

autentice. La tot casul înse instituţiunea

Banilor e foarte veche, am putea zice
RA

foarte apropiată de timpurile căderii ducelui

Achtum. | | |
NT

„Nu se poate trage la îndoială, că Ba-

natul severinean a esistat la 1233. Între
martorii, care subscriu actul, prin care Bâla
CE

IV. se obligă prin jurământ a ţinea, con-

dițiunile pactului încheiat între dânsul şi
I/

tată-seu, “figurează Luca, Banul Severinului.

La anul 1240 confereşte Bla 1V manăs-
IAS

tirii Cisterciensilor mai multe biserici cato-

„lice din ţara Bârsei ; între martori figurează
Oslu ca ban al Severinului. |
U

1243 Stefan fiul lui Ciac, (Chac) B: Severinului.

BC
| DIN IST. BANATULUI SEVERIN IL dag

Y
i

AR
1247—1254 stăpânesc Ioani/ii asupra Seve-
rinului.

IBR
|
1955, 7 i! - Pous. (Zichy. codex L. p. 23, pub-
lică o diplomă a regelui Stefan

YL
V. din 1270, în care se zice că
Pous a fost Ban al Severinului
și tavernic al regelui. Deoare-ce

SIT
în chrisovul acesta nu se arată,
anul, când a fost Ban, domnia,
lui cade probabil imediat după
R
îndepărtarea loaniţilor, așadară
VE
la 1255). o
1957.—1962 Stefau.
NI

| ă
1963—1967 Laurenţiu din familia -Oslu,
LU

totodată şi tavernic al reg.

Stefan V.. a
1268. Usrin, Banul Severinului,
RA

dă-
ruește magistrului Dionisie doue
sate în comitatul Nograd din
NT

Ungaria, |
1268. Alesandru ; (ducele Stefan do-
CE

nează lui Alesandiu, banul Se-

verinului, mai multe moşii în
Ungaria, ca recompensă pentru
I/

servițiile prestate cu oamenii .

IAS

„Sel in resbelul, ce. la avut cu

Bizantinii).
1269. Laurenţiu ; |
„1970.
U

Ponith, Ban al Severinului.

"1271 şi 1972, Laurenţiu şi Pavel,
BC

|
10*
 148 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
1272. Albert ;
1273-1274. Pavel ;

IBR
1974, Usri în j
1275. „Usrin şi Micud ; primul a deve-

YL
nif jude ' curial, căci întrun
document din. 1975 (fără ară-
tarea zilei) cetim : Ugrino Bano,

SIT
ludice “curiae nostrae.
1976, - Micud, Ban al Severinului și
Petru comite R al Hategului.
VE
„1978. „ Pavel;
„1979. Lai “enţia și Micud; Ladislau
NI

“IV Cumanul, aminteşte despre

meritele, ce le-au căştigait Micud
1
LU

şi oamenii sei (adecă, Bănă-

ţenii) în resbelul cu Boemii.
RA

1980—1283. Timmoleu ; |
1984—1986. Wlacu ;
1987—1290.
NT

Rafael Kathay ; |
1290. Laurenţiu, comite suprem al
CE

comitatelor Keve (Cuvin) și

Căraş.
1291. Laurenţiu, Ban al Severinului.
I/

1330. Dionisie Szechy, fiul lui Nico-

IAS

lae, a; primit dela, Carol Robert,

după ce a cucerit Turn-Seve:
rinul, dimpreună, cu cetatea şi
U

dignitatea, de Ban al Sere ,

BC

- vinului.
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II, 149 |

Y
AR
1342. Siefan, fiul -lui Dionisie, Ban
al Severinului.

IBR
1843-1880, Stefan Lossontz fiul lui Dionisie,
La anul 1348 dimpreună, cu
fratele seu. Dionisie ia parte. în

YL
Italia, la expediţiunea lui Lu-
“dovic cel mare.
1850—1856.

SIT
Nicolae Szechy, Ban al Severi-
nului. Ludovic, regele Ungariei,
/ laudă (1350) virtuțile militare
R
ale voevodului Stefan din Tran-
VE
silvania, care trecând în rega-
tul Siciliei cu mulţimea osta-
NI

șilor transilvaneni, a învins în

mai multe rânduri pe Ludovic
LU

de Tarent.. Între martori N, -

Sz6chy ca ban al Severinului. |
1356—1359.
RA

Dionisie Bubec. :
18641365, Ladislau Koroghy ȘI Conia Sad.
NT

Chentyi. -
1368, 1369, 1372. Vlad (Vladislav, Vlaicu),
CE

_Moevodul erei româneşti, Ba.-

nul Severinului * ȘI duce al Fă-
gărașului. (Jiredek : Geschichte
I/

der Bulgaren, la p..327 susţine,

IAS

că Românii din Muntenia au

-- stăpânit asupra Banatului Se-
verin dela1367—1376).
1376. Ioan Trentul de Nevna e nnmit
U

Ban al Severinului întrun act

BC
 150 P, DRĂGĂLINA

Y
AR
de împăcăciune între Bogdan,
fiul lui Stefan din Mâtnic, Și

IBR
între cetățenii din Caran, gin
incidentul unei controverse de
hotare.

YL
1377—1378. Ioan Trentul de Newna.
1379—-1382. Ioan de Alsan..
1883—1387.; Stefan Lossonte. La anul 1387

SIT
Isunt amintiţi Stefan. şi Ladis-
lau Lossontz împreună ca Ban
R
ai Severinului.
VE
1388. Ioan de Caplea și Setcheuyi.
1389 şi 1390. Ioan de Capla.
1390.
NI

Sigismund, regele Ungariei, Con-

tere lui Nicolae (la Pesty: Nico-
]
LU

lae Peren), Banul Severinului,

un castel şi mai multe moşii,
RA

ca recompensă pentru virtuțile

sale militare în luptele cu
Turcii. “Lot în acest an îi dă-
NT

rueşte castrul Simleu din comi-

tatul Căraşului, dimpreună, cu
CE

dependenţele. sale.
1390—1391, Nicolae. Peren, Banul Severi-
I/

nului, roagă pe regele Sigis-

mund să amâne procesul lui
IAS

Stefan cu magistrul Ladislau,

„ful lui Dan, pănă va veni
insuş regele în Banat cu ba-
U

ronii sei,
BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. 15i

Y
AR
1390 şi 1391. Mircea, Voevodul Terei rOoMâ-
_neşti, etc. Comite al Severinu-

IBR
lui, încheie alianță cu Vladislav
„regele Poloniei, în contra lui
“Sigismund, regele Ungariei.

YL
1391. Nicolae Drugeih (la Pesty).
1391. Nicolae Peren, Banul Severinu-

SIT
lui, cere dela Sigismund, ca să
plătească leafa unor militari
din Banat, Rdându-le bani ori
sare, dem : - convoacă nobilii
VE
şi chinezii districtelor valahe
Sebeş, Logo), Cara şi Comiat,
NI

să judece Tvocesul dintre chine-

zul Bogdan din Mâtnic cu
LU

orăşcnii din Caran pentru o

părticică de pământ de lângă
RA

Timiş,
- Sigismund aminteşte meritele
NT

ai Nicolae, ale Banului do Se-

Verin, care cu oamenii sei (cu
CE

bănăţenii) trecând în Serbia

a atacat cu vitejie pe “Turci.
În anul acesta se mai amin-
I/

tesc, ca Bani ai Severinului,

IAS

Simeria şi Ditric Bubec.

Dilric Bubec, i
Mircea etc,. Banul Severinului,
U

încheie cu Sigismund un trac-

BC
 152 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
tat de alianţă ofesivă şi defen-
sivă în contra Tureilor. |

IBR
1896, Vlad (hiul resvrătitoriu al lui
Mircea) Voevodul 'Ţerei Basara-
bilor şi Ban al Severinului, se

YL
declară vasal al regatului polon.
1897. Siefan Lossoulz, ful lui Dio-
——

SIT
NISIe. -
1398—-1408. Banatul Severinului în, posesi-
unea Țerei românești. (n docu-
R
mentele diplomatice ale Unga-
VE
riei din sec. XIV şi XV. de
câte ori Banatul Severinului se
NI

afla în posesiunea Ţerei româ-

neşti, taptul se amintea în
LU

clausula finală a documentelor

cu cuvintele: Demnitatea de
RA

Ban al Severinului neocupală).

1408— 1409. Pipo (Filip) de Ozora, Ban al
NT

Severinului.
1410— 14:20. Demmitalea de Ban al Severi-
CE

nitlui neocupalii.
1430. Nicolae Pedwitz, magistrul or-
dinului teutonic, sosind în urma
I/

învitării reg. Sigismund în Un

garia, ia, titlul de ban al Seve-
IAS

vinului. Nobilii şi chinezii din

districtul Almăjului nu voiesc
să-l recunoască de Ban şi cer
U

ca procesul dintre dânşii cu

BC
 DIN IST. BANATULUI SEV ERIN II. 153

Y
AR
nobilul Emeric de Remete să
fle judecat de. însuş regele.

IBR
1430—1435, Nicolae Redmwilz. |
1435—1436. Demnitatea de Ban neocupata,

YL
1436— 1438. Franc de Talouca (Taluţ) (Pesty
îl scrie Talldezi) Ban al Seve-

SIT
rinului.
1458, Demnitatea, de Ban neocupată.
1439. Albert, reg. Ungariei, R dărueşte
VT'o câteva moşii lui Ioan Cor-.
VE
vin de Hunyad şi fratelui seu,
care în acest timp erau înve-
NI

stiți cu demnitatea, de bani ai

LU

Severinului.
1440. Vladislav dărueşte lui Joan
Corvinul şi fratelui seu —
RA

Banilor de Severin — mai

multe comune în comit. Hune-
NT

doarei şi domeniul Bosar din

Banat, în semn de recompensă
CE

pentru eminentele lor virtuți

militare, şi anume: . pentru
eroismul lui Ioan Corvinul, cel
I/

tîner, care fusese rănit de

IAS

:- moarte în luptele cu Turcii, şi

pentru serviţiile, ce le făcuse.
dânşii, apărând cu oamenii lor
U

castrele dela Orşova, Severin

Media şi Gewrin.
BC
 154 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
„1441—1448, Ioan Hunyadi și fratele seu
Bani ai Severinului.
1445,

IBR
“Joan Hunyădi,
1446. Ioan Hunyadi, Voevod al Tran-
silvaniei, Ban al Severinului,

YL
| căpitan al
din Serbia,
Castrului Belgrad
și Vicariu al regatu-

SIT
lui ungar şi Nicolae Ujlaki.
1447—1448, Îlihaiu de Chorna (Ciorna). În
anul din R urmă nobilii români
din Măcicaş, anume Serban Du-
VE
„Mitru și Ladislau, stând la jude-
cată cu. iobagiul Neprilă, şi cu
NI

fii sei, pentru dreptul de posesi-

LU

une asupra unor munţi, numiti

Selia, ca, judecători aleşi figu-
rează,: Dionisie, Bogdan şi loan
RA

din comuna Mâtnic, Mihaiu Bo-

bul şi Luca din Măcicaşul de
NT

jos, Andreiu Dava şi Valentin

din Măgura şi Nicolae Naja;
CE

ca Ban al Severinului e amin”

tit Românul Mihaiu de Ciorna.
1449. Mihaiu şi Blaș de Ciorna.
I/

1450 şi 1452. Mihaiu de Ciorna.

IAS

1452—1454. Mihai de Ciorna şi Pelru Dan

cint Sebeșanull. Acest din urmă
cheltueşte 1500 fl, pentru ţine.
U

rea, în stare bună a Severinulul.

BC
 DIN IST, BANATULUI SEVERIN II, „155

Y
AR
„ASDA—1457, Demnitatea de Ban neocupată,
Corvinii, care aşezaseră în...

IBR
scaunul Munteniei pe Basara-
beşti, familie înrudită, cu ei, n'a-
veau interesul „prin desmembr a-

YL
rea Severinului, să le îngreuneze
posiţia în ocârmuirea, Munteniei.

SIT
1458. Vlad (Țepeș) și Gligorie Betn-
leu, Bani ai acestei provinţe.
1459. Demnitatea de Ban neocupată.
14:60. Ladislau Doczy.
R Ia
VE
1462. Nicolae Ujlaki, fiind ridicat în
demnitatea aceasta, de regele
NI

Mathia Corvin, şede în scaunul

Banilor doi ani de zile.
LU

1464—1467. “Demnitatea, de Ban neocup

ată.
14077. Mihaiu şi Stefan de Miibnic..
RA

1468—1471. Demnitatea de Ban neocup

ată.
1471—1478. Emeric Hedervări.
1478.
NT

Ioan Erd6 şi Dominic Bethlen.

1479. Ambruș Ti Srăh ŞI George Sen

„1480-1482, (nelsebethi.
CE

Bartolomein ' Palhoczy Și. Fran-

cisc Haraseli.
1488,
I/

Francisc Harascti Şi Andreiu

= Szokolyi.
IAS

1484, Bartolomeiu Patndezy şi An-

dreiu Szoholyi.
„1485. Francisc Haraseti
U

ȘI Andreiu
Szokolyi.
BC
 156 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
1480. - Bartolomeiu Pathocey si Au-
o | dreiu Szokolyi.

IBR
1487—1489. Francisc. Haraseti şi Andreiu
| » Szokolyi.
1490. „_ Emeric de Ozora.

YL
1491—14992. Emeric de Ozora Şi Aninei
i Dânfy de Dubos.

SIT
1492. | Filip More de Chula (Ciula), Ba-
| „mul Severinului, bate pe Turci
SI trimite în semn de biruinţă
R
la Buda .doue cară “tixite de
VE
capete turcești.
1492. George More de Ciula ŞI Fraut-
NI

CisC Balassa. Năpy Ivân zice

„despre Banul Severinean Fran
LU

cisc DBalassa, că a perit în lupta

dela Mohâcs şi că a avut 3
RA

Soții ; cea dintâiu a fost Mar

ga1 ela Ficior, sora Banului 'Se-
NT

“verinului Ladislau Ficior, (Nu

putem arăta, când a fost numit
Ficior „Ban“, dar numele curat
CE

românesc al Margaretei Ficior

ne îndreptățește a presupune,
I/

că familia Balassa e de origine

română).
IAS

1493—1494, George More de Ciula şi Fran

CISC Balassa. |
1495—1501. Petru Măcicaș şi Iacob de Gâr- |
U

liște, Bani ai Severinul.:

BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. 157

Y
AR
1501. Jacob de Găriişte și Bas mabas
Delai.

IBR
1502. Iacob de Gârlişte și Petru
Măcicaș.

YL
1503—1508. Jacob de Gârliște și Bas mabas
DBelai.
1505—1518, Mihaiu de DPacos și DBarnabas

SIT
Belai.
1514. DBarnabas Belai şi Ioan Zăpolya. .
1515 şi 1516. R
Nicolae Hăgimaș de Beregseu.
VE
„1517 şi.1518. Nu se face pomenire de Bani
severineni.
1519.
NI

„Barnabas Belai.
1520. Nicolae de Gârlişte.
LU

1522 şi 1523,
Românul (din familia UbuD
loan Kâllai Viteazul.
RA

1524— 1526. Ioan Zapolya ȘI Joan Kâllai |,

Viteazul.
NT

1527-1531. nu se face pomenire de Bani

severineni ;
CE

1532, solgăbireii din Caransebeş ra-

portează, direct regelui Ioan Ză-
polya despre procesele de pe N
I/

atunci,
IAS

1533-1585. nu se face. amintire de Bani

“severineni.

Banii caransebeș-logojeni
U

! 1536, Mihaiu de Somlya, Banul Sebe-

BC
 158 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
şului!) (a servit la 1525 fiind că-
lăraş curtean, „aulicus hazarov

IBR
regio maiestatis“ în Caransebeş.
La unul 1530 i-s'au încrediriţat
misiuni. diplomatice la Turci).

YL
1538-1541. nu: se face - amintire de Bani.
1542. |— — — (comitele -suprem al

SIT
Timișului ordonează castelani
lor şi universităţii nobililor din
Caransebeş, R ca să esecute 0
sentinţă, anumită).
VE
1543. - Mihaiu de Somlya, Banul Ca-
ransebeşului.
NI

1944. — — — (într o ordinaţiune a lui

LU

Petru Petroviciu se face amin-

„tire de comitatul Severin ; fiind
ordinaţiunea îndreptată cătră
RA

chinezii şi erainicii comitatului

resultă, că dreptul de jurisdic-
NT

țiune al lui Petroviciu s'a, extins

asupra, Severinului).
CE

1545—1546.
1047. — — — (Gligorie şi George
Vaida, ne fiind. mulţămiţi CU
I/

sentenţa tribunalului din Ca-

ranseebeş, referitoare la comu-
IAS

nele Domaşnia şi Corniareva,

U

1) Adecă Banul Caransebeşului, Românii dimpre- -

jurul Caransebeşului. numesc ăi astăzi acest oraș : Sebeș:
BC
e,

DIN IST, BANATULUI SEVERIN IE „159

Y
AR
înaintează apelaţiune cătră P.
Petroviciu, comitele suprem al

IBR
; Timișului) |
Petru Petroviciu,. comite. su-
prem al Timişului |

YL
Petru Petrovici, comite de
Wnarz, comitele Timişului, pro-

SIT
| tocăpitan al ținutului de jos ŞI
Ban sebeşan.
Şi 1551. R
“DD
PO

Ioan Gleșan, Banul Sebeşului, i

VE
a fost cel dintâiu, care a făcut
raport lui Castal do despre moar-
NI

tea lui Stefan Lossontz.

LU

Blaş Szekely, Ban al Sebeşului

și Logojului.
„1554—1587, Petru Petroviciu, sandjac al dis-
RA

rictelor Caransebeş Și Logoj.

l558. Românul Ladislau Behes ;
NT

1559. Nicolae Cerepuylh, Banul Ca-

“ranseheşului.
CE

1560—1566. Gligorie Bethlen de Id, Banul

Sel seşului. :
I/

1566. Nicolae Orbay, Banul Sebeșului |

IAS

ŞI George Derendi, Ban.

1567—1569. -A vicolae Orbay, “Ban. al 8e-
beşului. |
U

1569, - George „Derendi, Banul Sa-:

beşulti. |
BC
 160. P. DRĂGĂLINA

Y
AR
1570—1574. lipsesc numele Banilor. .
1575... Gașpăr Barcsay, Banul Sebeșu-

IBR
lui şi căpitanul cetăţii Lipova.
Ca, partisan al lui Gașpăr Bekes,
căzând în Lupta dela St. Paul

YL
„A „în mânile voevodului Stefan
| | Băthory, a fost spânzurat.
1576-—1577. Stefan

SIT
Tompa, Ban. caran-
sebeşan. | |
1578—1585. Toma Torni, Ban al Caranse-
R
beşului şi Logojul ul.
VE
1586—1587.
1588. George Palaticin de Ildia, Bar
NI

nul Logojului.
1589. Albert Lonyay, Ban al Caran-
LU

sebeşului şi Logojului.
1590 şi 1591. Mihai Horvâih, Ban a] Ca-
RA

+ ransebeşului.
1592—1594. George Palaticiu de Ilidia, PaD
NT

al Caransebeşului Și Logojului
1595. Stefan Bekes, Banul Logojului.
CE

1595. George Borbily (după Griselini

Barbeli) Banul. Caransebeşului.
1596. |
I/

1597—1600. Andreiu. Barcianus (Bazoz

IAS

' Barcsay) ; la 1597: Capitaneus

presidii Caransebisiensis ; la
1598: căpitan al Logojului ȘI,
U

Caransebeşului, ear la 159:

BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN IL 161

Y
AR
Banul districtelor Caransebeş
ȘI Logoj.

IBR
1601. — — — (Carol Imhoff, comi-
sariu imperial pentru Ardeal,

YL
întro epistolă din Sibiiu, la
25. Februarie 1601, întitulează
pe Lrdovic Râkâcey, căpitanul

SIT
cetăţii Lipova: Baizus districtus
Caransebesensis designatais).
1602. R
|'1603_—1604.
1603. Petru Huszăr Banul Logojului.
VE
Simon Lodi.
1605—1606. Pavel Keresatesi, Banul Logoju-
NI

lui şi Caransebeşului.
1607.
LU
a e meet

Stefan Vaida, districtum, CIVI-

a tatumque. Caransebes et Lug
os
ma
n

banus.
RA
mn

1608. nu se aminteşte Ban.

1609. — — — (Ladislau de Gârlişte
NT

vice-ban).
1610. Pavel Ke eszlesi, Banul Caran-
CE

sebeşului. | |
„1611, ————_——
——
I/

1612—1618, Pavel Keresztesi, Banul Logo-

IAS

jului .şi Caransebeşului.

1614-1616 Petru Bethlen, se întitulează, ;
comitele Severinului şi Ban al.
Logojului ȘI Caransebeşului, sau
U

|
)
si „Proto- Banul Caransebeşului
BC

|
Ig!
 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
şi Logojului, precum şi . Ban
caransebeş-logojan.

IBR
1617. “Pavel Magnus (Nagy) de Deva;
Banul Caransebeşului şi Lo-
gojului |

YL
1618 Și 1619. — ——.
1620. Pavel Magnus de Deva, Banul

SIT
cetăților Sebeş ȘI Logoi.
1621-1603, nu se face amintire de nu-
| » mele Banilor.
1694. Pavel R
Magnus de Deva.
VE
1625—1526. nu se amin teşte numele Banilor.
1627—1644. Pavel Magnus de Deva, Ban al
NI

Logojului "şi Caransebeşului.

1644—1658. Ahaţiu Barcsay e cel din urmă
LU

Ban alCaranseheşului Şi LOg0-

jului ;: adese-ori se întitulează
RA

Proto- ban al districtelor numite.

Vice-Banii Severinului.
NT

1478, Jacob de Marga și vocuodul Rain, vice-

«bani ai Severinului,
CE

1484—1485, Lazăr Halmoş şi Dragul, vice-banii Caran-

scbeșului.
1487. - Regele Mathia adresează Ordinaţiuni cătră
I/

vice- banii Severinului. |

IAS

1489.. Lază - Halmoş și Blajj de Plu govija!) vice”

ani severineni.

1) Plugovija a fost un sat în vecinătatea Plugouti |

U

de astăzi; satul din urmă se află în pretura Orșovei.

BC
 DIN IST, BANATULUI SEVERIN II. 168

Y
AR
1492. Mihaiu L azăr și Blaj de Piugozița,
Vice-
bani severineni.
„1498,

IBR
Mihaiu Lazăr şi Blaj de Plugovița, (Acest
din urmă se. numește pe sine într'o scri-
„soare proprie officialis de Sebes Și arată

YL
că Lazăr i-a fost coleg de oficiu)..
|
1494. Mihaiu Lazăr şi Blaj de Plugovila sunt

SIT
numiţi ojficiales de Sebes și castelani de
Sebeş. |
1531, Ioan Olahul, vice-ban al Caransebeşului.
R
(Vicebanus 'civitatis Caransebes, și la
alt
VE
“loc: Vicecastellanus - de Caransebes).
1537. Ioan Floca: şi Ioan Olah, vice-bani aj.
NI

Caranseheșilui
1609. - Ladislau de. Gărliște, Ban substitut,
LU

1611, + Francisc Borbely, vice-ban.

1617, Danilă Kun, vice-ban.
Da
1627,
RA

Sigismund Fiath, vice-b: :n al Caranscheș

u- IN
lui și Logojului.
1635. Mihaiu
NT

Fodor. |
1640. Mihaiu Fodor, vice-ban al Caranscbeşu:
"lui! și protojude orășenesc.
CE

1642. Aita Fodor, protojude al Caranscbe-.

șului, vice-ban orășenesc și districtual.
1643. „Alihaiu Fodor,
I/

vice-ban severinean Și pro-

„tojude -al orașului Caransebeș.
IAS

1646—1647, Lupu 'ojica, vice-ban. al Carasebeşului.

1648, Nicolae: Măcicaș, Ban substitut: al ora-
Șului și districtului Caransebeş.
1650.
U

Nicolae Măcicaș, vice-banul Comitatului

Severin. i Da ,
BC

| | 11
 „104 o P. DRĂGĂLINA

Y
AR
1654, | Ladislau Floca, vice-ban al Caransebe-
Șșului. . a

IBR
1655. | Gavrilă Iun, vice-banul şi vice-comi-
| „tele Comitatului Severin,

YL
1670. „= deci pe timpul, 'când Severinul era 'sub
stăpânirea 'Turcilor, ni se arată Nicolae
Caștruţ, ca ban, substitut.

SIT
Vicecomiţii solgăbireii, notarii și juraţii comi-
tatului Severin
1325. R
Szeri Posa, castelanul Sebeșului. ȘI Ilidiei.
VE
| - (Contele Festetics publică: A szorenyi Ok-
leveltâr I, p. 6. un document al magistrului
NI

Ubul, în care dânsul se numeşte : castel-

lanus- de Sebesvâr... Documentul „e fără
LU

'dat; dar judecându-l după caracterele cali-

grafice şi după hârtia: pe care e scris;
RA

paleografii sunt de părere, că s'a scris

pe la mijlocul veacului XIV. Deci şi numi-
tul Ubul a fost castelan al cetăţii Sebeş).
NT

1325. Szeri Posa, comite. suprem.. al Cărașului

și castelan al Sebeșului?).
CE

) sunt numiţi de comitele

1402. : Ioan Balogh . | suprem al Timișului —
| Mihaiu de Wranij castellani nostri. de
I/

e | Sebes.
IAS

„1404, Filip Coroghy, comes “Temesiensis ct. Se-

| » besiensis.
U

1) Numele: Castellanus, comes, vicecomes,: “păr-

BC

călab, ișpan, înseamnă în registrul. acesta: vicecomile.

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II.

Y
165

AR
1419. Sigismund Lossonte, castelanul Orşovei,
Mediei, Sebeșului și Jdioarei.

IBR
1424. i Sigismamd Lossontz, castelanul Sebeşului.”
1454, — —. — — (Banii Severinului Petru şi

YL
Mihaiu Ciorna provoacă comiţii districtului
Sebeș, să apere interesele nobililor din
Măcicașul și Teuşul de „Jos. Numele co-

SIT
miţilor nu Se arată). a
1487. Iacob de Marga şi Saiidrii Sisma, caste- |
lani severineni. R | |
VE
1478. Andreiu de Văralya (Buza cetăţii), solgăbi-
reu al districtului Caransebeş,
1484.
NI

Andreiu de Vâralya, solgăbireu al distr.

Caransebeş. (În documente se usitează
LU

adese în loc de solgăbireu, cuvântul

Crainic). |
1485. Mihaiu
RA

de Szalatna, solgăbireu al distr,

Caransebeş |
1489. . Lazăr, castelanul cetăţii Caransebeș.
NT

1489 şi 1492. Mihaiu de Szalatna, solgăbireul Caran-

sebeșului. | E
CE

1493. loan Costa, solgăbireul Caransebeşului.

1494, Nagotha de Negoteşti!), solgăbireul Caran-
I/

sebeșului. | |
1599. Gcorge Ulpariu, solgăbireul Caranscbeșului,
IAS

neOI

1) Ohaba-Bistia, comună în pretura Caransebeș,

Situată pe ruinele castrului roman Acmonia, s'a numit
U

în evul mediu și Wegotești. (Pesty: A szorânyi Bânsâg,

BC

V. ÎL, p. 385 şi 386).

 „166 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
1503, George Ulpaiiu, solgăbireu. (Banul Iacob
“de Gârlişte judecă dimpreună cu el și cu

IBR
Ie nobilimea districtului Caransebeşan).
1529. Mateiu Lazăr ,
Da Nic olae Găman castelani caransebeşeni.

YL
1531. Ioku Floca 1 castelani nobilimei şi ai
A Nicolae Gâinan | districtului caransebeşan.

SIT
1831, Martin de Racovita, castelan. |
) vicecastelani:
pe timpul lui
R
în unul. din anii 1531 și 1540, Ioan Floca ) N. Racoviţa
VE
Ioan Olahul ) şi al protoju-
delui Gligo- .
rie, Vaida.
NI

a solgăbirei ai distric-
_ 1532, E Francisc Fiath |
LU

tului sebeşan relați-

" Martin de RacovițaRI
oncază dădreptul re-
Stefan Poboi a
) gelui Ioan Zâpolya-
1535: .
RA

Francisc Fiath, castelanul Caranșebeșului.

Stefan Pobora, solgăbireu.
1537. Francisc Fiat). Da E
NT

Martin. de Racovița : castelanii Caranseb-

Stefan Pobora, solgăbireu.
CE

1539. Martin de Racoviţa ) comiţii districtulut

Francisc Fiath ff Caransebeş. |
Ceorge 'Thar de Slatina, solgăbireu.
I/

Francisc Fialh - * ) castelanii districtu-

IAS

- Marlin de Racovița | lui Caransebeș. :

George 'Thar de Slatina, solgăbireu. |
Ladislau de Racovița ) castelanii district-
U

Andreiu de Bizărea ) Caransebeș. -

BC

„George 'Thar, solgăbireu.

 DIN ST. BANATULUI SEVERIN IL. „167

Y
AR
1544.) Aa
1546. N George Peica castelanii districtu-

IBR
1547. | Gavrilă de Gârlişte j lui Caransebeș,
1548. !
„George Thar, solgăbireu.

YL
„1592. „*. Frâncise Micicaș, castelanul districtului
| _ Caransebeș,

SIT
1555. | Gavrilă de Găârlesti) castelanii districtului
| "George Vaida Caransebeş.
Sa - Benedict de Szalatna, solgăbireu.
1557.)
1558. |
za
Joan Fialh,
) IE R
| castelani districtului Ca-
|
VE
1560. f Petru Găman (ranseboș. |
Gașpăr de Szalatna (Zalathna), solgăbireu.
NI

| | E ) părcălabii Caranse-
1561. „Petru Prisacă beşului ; în alte lo-!
LU

Francisc de Miibnic | curi: ișpani sau ca-

i. stelani. |
RA

Martin Bratovan, so'găbireul Comitatului

Caransebeș. | |
1562 și 1563 Petru Prisacă ) . |
NT

: „Francisc de Mini |
2 castelanii Caranseb..
i
1566. Joan Fialh
CE

George Vaida | părcălabii Caransebeşului...

- Martin Bratov an, 'solgăbireul districtului.
| Caransebeș. |
I/

1567. “Ioan Todor ) părcătabii comitatului Ca-.

IAS

. Vaida Bona f: rausebeș.

“Martin Batovari, solgăbireu.
1568. Joan Todor A lanii district C ci
U
a,

Vaida Bona * caste anii distric aranse a:

Martin Bratovan,. solgăbireu.

BC
"e
Tr.
 168 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
15609. Joan Todor castelanii districtului
“Vaida ua | Caransebeş.

IBR
.. Martin Bratovan, solgăbireu.
) castela-
1571. Gașpăr Osztrovay (Ostrovanul?) | nii dis-

YL
Francisc de Miitnic | trictului
| | ] Carans.

SIT
Mateiu Toth, solgăbireu.

1572: Gdspăr «Osatrovay (uncori Ostrovi) | | păr

Francisc de Mirbnic R bii
VE
E Car.
Petru Moise, solgăbiroul comitatului Ca-
NI

ransebeș,.
1573. Vaida Bonaventura. Se
LU

| | Ioan Pribec / castelanii Caraseb.

Ladislau Onkannagyârt, solgăbireu.

RA

1574. “Vaida Bona A castelanii districtului

Joan de oaia | Caransebeș.
NT

Petru Moise, solgăbireu.

1575. Vaida Bona) |
CE

Ioan de Racovița | castelani.

Ioan “Todor, vice-castelan.
I/

1576. George de Gârleşti ) comiţii ȘI castelanii

Francisc Basarabă j. districtului Caranseb.
IAS

Mihaiu Ohăban, solgăbircu.,

1577 George de Gărleșii |
, ispanii comit. Carans.
Ioan Basarabă | SP ilie
U

Mihaiu Ohăban, solgăbireu.

BC
CC——

DIN IST. BANATULUI SEVERIN

PF

II. 169

Y
—

AR
1578. „Imdovic Fiat
Nicolae Toth ; părcălabi,

IBR
Mihaiu Ohăban, solgăbireu (în Aprilie).
1578. Nicolae Toth părcălabii comitatului
„Joan de Răâcoviţa|i Caransebeş.

YL
. Petru Moise, solgăbireu.
1579. Indovic Fiâth)

SIT
Nicolae Tolh ? părcălabi. |
Petru Moise. solgăbireul Comitatului Ca-

1580.
ransSebeș.
Vaida Bona
R
VE
“ Zoan de Racovița j părcălabii Caranseb.
Ladislau Laţug de Danileştit), solgăbireul
NI

| Comitatului Caransebeş.
1581 și 1582. Vaida Bona )
LU

Francisc Basarabi f castelani Caranscb.

1582. loan Todor)
Nicolae Floare / castelanii Caransebeşului,,
RA

- Ladislau -Laţug, solgăbireu.

NT

1583. „Francisc Basarabă ) părcălabii Caransc-

Ladislau Peica j beșu-ui.
CE

Ladislau Laţug, solgăbireu.

| Nicolae Moise, notariu. |
1984 Ladislau Peica,. castelan.
I/

Ladislau Laţug, solgăbireu (despre amândoi

IAS

se face pomenire întrun act datat pe

timpul Rusalielor).
) Danilești e numele vechiu al comunei. Daăli-
U

| ești ; zace la S, V. “Caransebeşului, între Apadia

: şi Ohă-
biţa Și aparține preturei Reciţa.
BC
 170. | B DRĂGĂLINA

Y
AR
„1584. “Ioan Simon A părcălabii comitatului
| | George Dragna') | Caransebeș.

IBR
a Ladislau Laţug de Dănileşti, solgăbireu.
1585, : . Ioan Simon .)
“George Dragna castelani.

YL
Ladislau 'Laţug, solgâbireu, |
1585. George de Gâr lişte . părcălabii comi-

SIT
i „Nicolae Floare (Blore) i tat Caransebeş.
a Ladislau Laţug, sigăbireu (luna lui Iunie).
1586. George de Gârlişte )R |
castelani.
|
VE
| „Nicolae Floare |
Ladislau Laţug de Dănileşti, solgăbireul
i Comitatului. Caransebeş. |
NI

1586. George Dragna | |

| Da - Toari Siro f ișpanii Caransebeşului.
LU

1588. Nicolae: Tolh )

Ia Nicolae Floare | castelani.
RA

Ladislau Laţug, Solgăbireu.

1588. - Ioan Simon 3!
NT

i Nicolae To j castelani (în _Noemvric)..

. „ Ladisiau Lațug, solgăbircu.

CE

1589. Ioan Simon A

“ Nicolae: Toth / pP ărcălabi. | |
| Ladislau, Laţug, solgăbireul. comitatului
I/

Caransebeş. e
IAS

9 într un act al lui Sigismune Bâthory se zice : |

. Egregius Georgius Dragna, Comes Comitatus ct districtus
U

de: Karansebes;; deci. părcălab, corespunde atât - Jatinului “

BC

castellanus, cât şi. cuventului . Comes.

 -

DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. 171

Îf

Y
AR
1589. Ioan Simion)! |
oa Iojica | castelani.

IBR
Ladislau Laţug, solgăbireu.
1590. - .: Ioan Iojica | |

YL
| “Ioan Simon | „castelani,
| -- Ladislau Laţug solgăbireul districtului
„i Caransebeş, |

SIT
1993. - Mihaiu. Vaida ) părcălabii comitatului Ca-
Nicolae Floare f ransebeș sau ișpani jurați.
e
1594. Mihai
Ladislau Laţug,
Vaida N
R
solgăbireu.
VE
a - Nicolae Floare ; castelani.
1596. „+ Nicolae Castruţ | -işpani juraţi ai: comitat.
NI

| George Găman p Caransebeş, a

LU

Ladislau Peica, locoţiitoriul celui din urmă.

Ladislau Toma, solgăbireu,
1597. Andreiu . Barcianus, căpitan al Caran-
RA

pc sebeșului. Să
1997. „Nicolae Castruţ ).
_ , . castelani.
- Francisc Fodor | “ -
NT

| “Francisc Diacul, notariu. a

1999. O Nicolae Castrut ) castelani substituți încau-
CE

“Nicolae Tot _îse speciale! (Aprilie 24).

Joan de Gârlişte )
Nicolae Castruf j ișpanii Caransebeşului.
I/

lzadislau Toma, solgăbircul comitatului

IAS

Caransebeș,
1599. Mihaiu Vaida ) castelanii districtului
| Francisc Fodor ). Caransebeșt).
U

) Vaida cra: po acest timp de 45, Fodor de

BC

35 ani. Aa
 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
1600. Mihaiu Vaida ) castelani ai districtului
Prancisc. Fodor) Caransebeș.

IBR
Ladislau Toma, solgăbireu.
1601. Francisc Fodor, comitele. suprem al comit.

YL
Caransebeş. a
1603. Nicolae Toth | ) işpani juraţi ai comitatu-
Francisc Fodoy ) lui Caransebeş.

SIT
Petru Simon, solgăbireul
Valentin Balint, notariu. |
1804. Nicolae Castruț * R
) işpani juraţi ai Co-
VE
Francisc Laţug junior
3 Mitatului Severin,
+ provincia Caran-
| ) sebes.
NI

1807. Ladislau Fodor, Comes Comitatus Zeuri-

niensis. -
LU

Francisc Laţug junior, işpan.

Ladislau Frusa, solgăbireu..
RA

Valentin Ilosvay, notariu.

1608, „Ladislau de Gârlişte ) vice-işpanii comita-
NT

Danilă Kun. p tului Severin şi ai

Si + provinţei Caranseb.
Mihaiu Simon, solgăbireu jurat.
CE

Nicolae Ivul, notariu jurat.

a ișpanii Comitatului Soverin
1609, Ioan Peica | și ai provinței Caransebeş.
I/

Danilă Kun ("(In alte documente: caste-

IAS

J llani Comitatus Zăriniensis).

1610. - Nicolae Ivul, solgăbireul comitatului Se-
verin. Ia |
U

1611... Nicolae Fialh, viceşpanul comitatul Severin.

BC

1614. . Gașpăr Duma, solgăbireu.

ca

DIN IST. BANATULUI SEVERIN IL.

Y
173

AR
m

Nicolae Bobic, notariu jurat al Comita-

IBR
tului Severin și al orașului Caransebeş,
e

1615. Ladislau de Gâr lişte ) viceșpanii Seve-

Vaida Bona .) rinului.

YL
1616. Ladislau de Gârlişte, ișpan jurat al. Se-
verinului. |
1618.

SIT
Sigismund Fiath ) ișpani jurați ai comi-
Lupul Săbeu ) tatului Severin.
Gaşpăr Duma, solgăbireu.
Nicolae. Bobic,
R
notariu jurat al
o
comitatului
VE
Severin şi al orașului Caransebeş.
1619. Lupul Săbeu. (Szabst),
NI

Gașpăr Duma, solgăbireu.

Nicolae Bobic,
LU

notariu.
1622. Franci535 ișpani ai districtu-
| sc de Criciova | luiSp Caransebeş. în
Mihau Fodor
RA

f comitatul Severin.
Gașpăr Duma, solgăbireu.
| ) vice-comiţii comita-
NT

1624. Francisc de Cri icizua tului Severin.

trun act al princi-
(În-

* Gavrilă de Gârlişte
CE

pelui G. Bethlen, de
Criciova c întitulat :
. ) Comes Zăriensis).
Gașpăr Duma solgăbireu.
I/

Nicolae Bobic, notariu.

IAS

1625, Francisc de Ca iciova ) vice-comiții comi-

Gavril de Gârliște > tatului Severin
U

Oi

1) Există și aștăzi în Caransebeș și împrejur

BC

familii. române, cu numele Săbeu.

 DCI P. DRĂGĂLINA

Y
AR
1626. N icolae Găman, viceşpan. |
1627. „Ladislau Fodor ) viceșpanii Comitatu-

IBR
F ranicisc de Criciova ) lui Severin:
| Gaspăr Duma, solgăbireu. .

YL
1628, Ladislau “Fodor | vice-işpanii districtului
E ar
. Nicola n Caransebeș al comitatu-
„A colac Găman lui Severin (La alt. “loc

SIT
sunt numiţi : comes). |
Gaşpăr Duma, solgăbireu. . |.
1629. Nicolae Găman) -: IN Aa
a oa Fiat,
R ) viceșpani ai Severinului.
VE
a o. Francisc Veres, solgăbireu. i
1630. Nicolae Găman, viceșpan.
NI

Mi Francisc Veres diacul, solgăbireu. -

1 naș ad -| ) ișpâni juraţi ai di-
LU

1692 | Ladislan de Gâr ste ! strictului Caranse-

Ilie. Po | | „beș, comitatul Se-
| verin,.
RA

d Gaşpăr Duma, solgăbireu.

„16098; Gașpăr Duma, solgăbirou.
NT

-1684. nn pp Me .
a Nicolae Bobic, notariul comitatului Scve-
. rin şi al oraşului Caransebeş.
CE

1635 Gavril de Gâs tite See pomi

ieSI „lie Toth, Severin.
Aprilic). -(În luna lu
I/

1635 Ioan Fiath ) viceșpani . etc, (n luna lui

IAS

e: Ilie Tolh » Septemvric).. :

Francisc Veres diacul, solgăbircu.
-Gligorie Todor ) ișpani juraţi ai comila-
U

Mihaiu Oboroc ) tului Severin.

BC

„Francisc Veres diacul, solgăbircu.

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN II. | 175

Y
AR
Nicolae Ivul, notariu jurat al comitatului
Severin. și al orașului Caransebeș,

IBR
1638. | Francisc Veres diacul, solgăbireu..
, 1589, Lubul Iojica, vice-ișpanul comitatului
Severin /

YL
Francisc Veres diacul;: 'solgi ăbireu. |
Nicolae Ivul, notariul, comitatului Severin

SIT
i și al oraşului Caransebeș.
„1040, Liipul Iojica, vicoșpan.
| | “Francisc Veres' diâcul, solgăbireu.
Nicolac. Ivul, notariu.
R
VE
„1641, „Ladislau Floca | E
Lujul Jojica” > viceșpani.
NI

1049," Gavrilă. Kum - )Comites de Caranscbes,

LU

Ladislau Floca ) vice-ișpanii (sau şi viceco-

muţi) comitatului Severin.
- Francisc Veres diacul, solgăbircu.
RA

Nicolae Ivul, notariu jurat .al comitatului

-„ Severin şi al oraşului Caransebeş.
164— Ladislau Floca ) viceşpani severineni. (A-
NT

Francisc Fodor ) nul nu se poate ceti).

1046.. „Francisc
CE

Fodor, viceșpanul Severinului,

| 1647, Mihai Vaida )
Andreia Todor viceșpanii Soverinului.
I/

Nicolae Ivul, notariu.

IAS

viceşpanii Severinului.
1648. Mihaiu Vaida Mihaiu Vaida e numit
| Asidreiu Todor (.întrun document vi-!
De | ce-şpanul al doilea al
U

] com. Scv.
BC

"Nicolac Ivul,: solgăbireu.

 176 P. DRĂGĂLINA

Y
AR
loan Bobic, protonotariu al com. Sev.
Nicolae Toth, asesor jurat.

IBR
1649. Andreiu Todor | a
Francisc Fodor) vice-comiţi.

YL
Nicolae Ivul, solgăbireu.
Ioan Bobic, notariu. |

SIT
Gavrilă Kun, asesor jurat.
1650. Nicolae Micșa
Ladislau. Floca ) vice-comiți.
George Simon,
R solgăbireu.
VE
Gavrilă Kun.)
loan Floca ) Juraţi.
NI

Gligorie Todor
LU

Pe jurați,
Gorge Giurma ) 1 ț
1651. “Ladislau Floca
Nicolae Micşa 9 YSeSPani-
RA

George Simon, solgăbireu.

NT

1653. „Francisc Jojica

Nicolae Toth . ) vicespani.
CE

“George Simon, solgăbircu.

loan Bobic, notariu jurat al com. Scv.
I/

și al orașului Caransebeş. |
1654; Francisc Jojica | |
IAS

Nicolae Toth ) Vicespani,

„ George Simon, solgăbireu.
U

„Nicolae Iv ul, solgăbireu. (N'a stat în« func-

BC

țiune de odată cu. cel dintâiu).

II

DIN. IS. BANATULUI SEVERIN II, - 117

Y
a

AR
1655. Gavrilă Kun, vice-Ban ȘI vice-comite al

IBR
com. Severin.
(Numele celuilalt vice-comite e necunoscut).
Nicolae Ivul, solgăbircu.

YL
Ioan Bobic, notariu.
„ Tacob Fiath, jurat,
1656. Petru:Kun

SIT
Ludpuic Fiat vice-comiţi.

1657. Gavrilă Kun

Ludovic Pian ) VISCSPani. R
VE
Nicolae Ivul, solgăbireu. .
| Ioan Bobic, notariu. :
NI

1870, Danilă Kuu > viceşpani (pe timpul

Sigismund Fiath ) dominațiunii turcești).
LU

„1689. . Pelru Mâcicaș, vice-comite.

„1694 şi 1695. Petru Măcicaș, vice-comite.
RA

„1698, Mihaiu Olas, viceşpan substitut.

Nicolae Tornia
. ) solgăbireii com. Severin.
NT

Petru Jojica ) 5
Gavrilă Giurma, de Caransebeş.
CE

1701. Mihaiu Todor, vice-comite.

_ Bfârşitul părţii II,

I/

|
IAS

te
U
BC

„12
BC
U
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NI
VE
RSIT
YL
IBR
AR
Y
 Y
AR
IBR
YL
SIT
“Erori de tipar
;
———— .— R
VE
NI

Pag. 16 şirul 15 din sus în loc de 1526 cit. 1536

18 5 » » D:.2 » valea cit. calea
LU

18 6 9 JOS: .» 9 epistoală „ .epistold

36. 15, » să se omită vorba md
46
RA

9 sus în loc de Paliciu cit. Palaticiu

54. 18 >» 9 » „» casă „ca: sd:
61 Ra-tibor „: Ratibor |
NT

JOS » .» »
62. sus, „» potrivite ., potrivilă:
CEEN

»
63 JOS >» »: »D Caransebeșulul cit. Ca-
[ransebeșului
72 sus, , neprețui cit. zzeprefuit
O

»
72 is'a | „ 21Sa
I/

> » » >

10 să-i codeze „ dacă îi se

IAS

» >» » »

[cedează
77 “19 „ „după Liigojul a se adaoge: să :
[se împace cu Mihaiu
——

89 „în loc de Sigismund cit. Sigis-

dh2

a
“2

BC

[inundă Rahoczy
12
 Y
AR
Fag 127 şirul 5 din jos în loc de pargament cit. pei „ga-
[inent

IBR
136 »
a „al
12, 4 „ la extradarea „să extra-

YL
i [deze
142 »
cetăților _» cetățile
149: la urcarea să urce

SIT
142 » tributului tributul
143 Ajunse . ele »
Ajuuse
144 R dIstrictelor >»
distric-
[telor
VE
NI

„
LU

pre Mame ur Aa bf roma ii i i pormee mase,

mam aaa ma aa a ea nai aria za De Dia Dom ai
a

RA

m - Îi
Dem

C nai
sa si CĂ “4
mia i
Ac...

3 Fate ra! Ţrat pra po 17

7 pag i'
tr

ba Vi îna pu E ha “tr
CF aia
A În n la a iei 4 oi
ti “
NT

e: ,
id: -
DE: N, Lă F 7
BIȘ/ și îsTa ipe, a ST
SE se
:i a NI ji :
built E i ed Pa fi

„diaAN
sd

N
CE

LAS
e romi

Tyr
=

o. non onn'raau

- ”
Ca dp Rt E TDi tiu DDR
/
I/

. ,
i .. ... Vad: ris, du ÎI
I, a i a mat ar în mr Ei
“
IAS

- .
i. „ fe / Ie 9
DE
i. J
dt
ț .
pi 3 pt
he E d . m
3
- 7 $
+. * o,
pi

se, au . m 7 . - Et .
. -— . : ?
.î
În es
a > .. : “ + . €, :
“îi ) Aa) EI > Z DI .
- . , ... S
U

ap
d d î .
4 . '
BC

“
.* *
3€
. go „N
.
No: .. - Pages
:
: > [, o m Lă .e N r .
: e fa
 Y
alumai: 70. cr.. e Si i] Leu 75 ani

AR
5n mai nouă, ca mi i ji cea mai în RI | Li v

IBR
„Carte de bucate.
na

e == III II

YL
ii FF TD Pia

A apă ut: în „„binlioteca Noastră: I

SIT
„Po îtă bună! R
| a Carte. de bucate, _
VE
E de Zori! 1000Ș:
NI
LU

-Atrâger atențiunea ectitoarelor

supra acestei cărţi, care 'contine” sub. 20.
RA

le NUMErĂ . peste “şase: suțe” de: rețete, şi

mume cele mai. bune rețete din buc: Î
NT

ăria practică şi modernă. Aceasta carte de

jucată se. „poate. întrebuința: în. Orce .gospo-
CE

lărie românească. Cartea.- cuprinde atât re-

otele bucaielor. celor mai simple cât şi: re-
I/

pie de bucate mai complicate ; şi adică:

„Supe, ciorbe, assietto, pustete, rasoluri,
IAS

"spicuiri, galantine, fipturi naţionale și fra a

uzeşti, „prăjituri, torte, parfouri, îngheţ ate,
ajuti, licheruri ete. ete.
U
BC

A se adresa: i IL0d0$, Caraus Sebeş,

Î Sub: presă | “Pamtea, IL. Sub presă! |
 Y
zi AR : , - . Pi pat a. ,
LI i RI IN - N ae [ a E IN

AR
prapa .
Dn. ME
. o. .. ., ,
o.

i it ae
a ie
' .. . -
a Pt, i 3az
e a IN ae
a PR

IBR
. ac Pa '
. Aa
O a . -
ae E DEI DR e a . ,
zi o pa PI Pe
-. i Na g.
.. . 0 eee ——. e ) Mă a . [ ,
ie p iai ja i i f Ni

pe i a - e. . II PT

YL
-un
“Exevul: i “Dragă. mană, “să. mi dai
iti„tou că asa a spus d. învățător, să-i. ducem

SIT
“un, ou; ee
a, ce. să. “fată cu "oul? pe
e, DI: învățător ne învață:despre rotih-
ia "zimea, pământului, ŞI. a zis “că-i trebue oul,
, ca
R
„ca Să ne»arate, că:„pământul ie. „rotund
VE
îi ȘI oul.
poa Nu pot să-ţi dau dragi. Ouăle: s au
NI

n „scumpit, Și 7 avem acum.

LU

i Nu face. nimic; mamă, “că “ar. învă:

e „țitor a Zis, că dacă, nu. “putem. "aduce. ouă,
“aducem”: ori. brânză, „ori slănină, ori: un
RA

a, „câ naţ afumat,

NT

Ii o: i „ Ri . Ein

e a “ d.

. , Ta a.

“Profesorul a.“picat, că vorba. pă Leto

CE

i iâni însemnează soldaţii din. “garda. împă

- raţilor: Romani. Un elev a-uitat, până. acasă în
I/

a „semnarea. cuvântului; ŞI întreabă :pe-te. său

Iei Ce va. să, zică, „tată,„ Vorba” Na e 0
IAS

viani?
“ Pretoriani? Z,AR . d Ci
DE cei Dietotiani? -
«
mt să fe. alt. „ceva, sânt. Tocuitorii din, „Orta
U
BC
 ii î..

. Lu ! 4 ' +
Ş . N , , , ; ÎI
” ”
. îi.
,
” NLă Da Le E) MR
| ,
ai . , | E
, „ -
. îi

Y
, . ne. , .
2
|
,
4 “

,
-
i. _
” , , . as

AR
4 , L. 1, ,

, yu, ,
| e' . ! v.
„
„ |
| |
. Nu. |
” ; , ;“ -
.
pa .
! 4 | * , +
.- , ! ” | |
ps

IBR
| |
” * ;. - | ,
'- *
| |
. » _ | |
”
|. 4, |
'
[- | Ă ,
4 : « ,
/ |
,
4
. pr|
a. - -

! Pi
... .

YL
, îi; "
,: î
7
N »

, .
up
“|
.
E
,
„ ' . - |
.
tza ; Ă
. | | | _
. . !
:/ . ,
i , .. ;, |
,
.

SIT
7 “i , | i
, . pr Pi ,
, . ”
, |

,
fi |
,
; ,
pa , „4 , Nu . _ |
ps « J DA
e Pi . pp
.
| , | |
|
., : e |

. ,
| .
A
k
N R Ă
,
| .|
|
/

| |
|
|
|
VE
:
-. |
) _ ,
- E Ș
.. .
NI

ned,
3 Fa f
IS
PE
LU

e a
+

er
RA

ame ama ” mmm n

s..- mi mezi o
a [ .
- soda* ma
mei 3 -bn ae cn.
. aaa -
A i moon i 0 an
- nu mr ,
NT

A3 aaa sm iama
DI mt “. oa
a na, . : re ete . .d mp . scoase mem pom ag eme
n amarat oe
mm
i ,
, _ 4
ț 2
. , , vw. * Po. . ) ,
. , .
Da
. .
,
ia
ă . Bi
, : e
, „
di eu : , .
p La . . . ,
... - X , . . 4 pi.
CE

| î 1 . ,
a PR . , ;.
. TEI prmmeneniemnneneneecerrvaprr N

! 1 , | 4 , î. | Ă . . . ” '
„.. ' A ,
-
1 " .
'
” .
însă
e
, a.
bi
! ,
; . ' 1, .
4 ' N .
.
I/

, ' , 4 .

* ” . -

i E ! ' .Ă op .
IAS

E N
, . . . , 4 i
» Îi . ? +
' .
„ . N . - i1j . N
.
i . | . -
” ' i i . . .
Ă ” +
. , , -
ț , x ., - se ,
/ - | -
U

| Ă îi
* . po , .
N .. ” i .
. ! . . 4 : *

, FE ! |
3. 4 i . , 21
BC
BC
U
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NI
VE
RSIT
YL
IBR
AR
Y