RY

RA
LIB
TY
RSI
VE
NI
A LU
TR
EN

n ci m, m e a

—
I/C

a a a RR m aa e come

i
S

po ae nm ma poem ce a nam ma
IA

tiblioreca Dai
“ned, 1) Universăiă
U

lasi
BC
BC
UI
AS
I/C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
RY
o] P

Y
=:
SAR
AN E
SNSPA

LA,
Za
AR i
SN Ad

Ea
A/i
AY S

SINE
N
VIAȚA ȘI. ACTIVITATEA

IBR
/

YL
îpu > NEOPET SCRIBA N

SOSI Say
IT
SN

RS

N)
N 5
] PIS(N 1
DESĂ ;
...

n
——
—
a
—
——

=
E

r
AST ST SO
IVE
Via
-_

a
Fost profesor la Seminariul Veniamin din
Monastirea Socola.
UN

SOSI SOS Sa
ba d
3
=
,

Da)
AL
=
au

(oceus/een
lin A bcu
bfoh 0 Po) A Beth pet,
Ti
2

2
Isa

Ş
pi

SS A SASE OSI
TR

a
EN

E DR
TON .
NSE SO

a aa Ş: ST
i. AIaa
zase
Cu Erei
A RL
/
I/C .
N

n BE,
-

SSE SSE

BUGURESTPI.
ps eo Boo Fc
AS

7
. fre pir ritup pa
fil, fad rini chi
SS

1988.
UI

, Le
pa
o

ÎN NAD A
UE
să

NIN SA
pi o , Ş N
A

VS
*&
BC

ZI Le
N NOS SAR
fl

p-—
N
BC
UI
AS
I/C
EN
TR

d
foea
AL
UN
IVE
RS

MIE
ITY
LIB
RA
RY
 Y
SD ED SEA DER SA EA Ea EEE a Bea i

AR
d
9
A NI ȘI ACTIVITAȚEA:
pr

IBR
ao

It
îi-, . [-

( PREASFINȚITULUI

YL
NEOFET scniBa
SA

n...

IT

a ARE i
RS
N
Pai

[ PISCOP DE EDE SĂ

e
IVE

A
4 7 ! Li 4 ŞI

a„.
Fost profesor. la Seminariul Veniamin. din
UN

Monăstirea: Socola.
A
DE
AL

Grstentiu- ca rocanu
pierest i SN
TR

i 4 Sr AR

> )
pt
Pa |
!

N+ a
EN

[n .

R AER fp
at e LR
„IS Azi 2
SESe
I/C

"BUCURESTI.
IAS

ES

pf Cn - Liriririri ;/2
4

188.
NAS
U

(CA DE 9 A A A A E RER A
SENS NS SENSZ OSI NSE NSE SES
BC
BC
UI
AS
I/C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
RY
 Y
AR
IBR
YL
ISTORIA CONTEMPORANA

IT
Material pentru Istoria Naţională și Religidsă a Românilor,
RS
Viaţa și activitatea reposatului profesor și Ar-
„here Neofet Scriban, Jipiscop de Idesa.
IVE

Inainte de a intra în espunerea propriea sujetului meti,

UN

"mi veţi îngiidui, vă rog, a face o mică privire generală

asupra timpurilor anteridre acelora, în care ai trait re-
posatul profesor și Arhiereii Prea Sfinţitul Xeofit Scriban ;
cum și a circumstanțelor politice și religiâse, ce se lg
AL

cu acele timpuri. în |
Pe la finea seculului trecut şi începutul acestui present,
TR

Noi lhomânii eram în o stare politică cu totul diferită de

„cea de astădi, eram atunci încă sub regimul Hanariot,
trăiam ca din mila altora, nu ne puteam afirma nici ca
EN

nație, mici ca fortă; totul ne apăsă, cu toţii cautaă aşi

apropria pirți din teritorul nostru strămoșesc. 'arile Ro-
mânilor, cu şi sârta lor, erati depuse în măni streine
I/C

nea-
mului românesc; prodominanţa politică o contrabalansă Pe-
terburgul şi Bisanţul ; rar Fanarioţii ţineati echilibrul între
AS

aceste puteri, erati pentru noi o necesitate a timpului, recla-

mată de imprejurări politice. Omenii noștri cu inimă și suflet
românesc se uită în sus și în jos și nu ştia incotr'o s'a-
UI

puce spre a-și salva neamul lor, Să îneline spre Nord,

li
era temă, să plece spre Bisanţ, nu se mar încredea mai
mult în politica oportunistă şi prea arbitrară a 'Tureil
BC

or!
 RY
4 ISTORIA CONTIMPORANĂ

RA
Instrucție naţională abea mar, exista; şedlele miei naţio-
nale abea "şi salva numele; “poporul de jos mânat de vije-
liile timpului, din nenorociri în nenerociii, sărue lipit pă-

LIB
a
mântului lucra, din zori şi până în apus; fără să potă
se împărtăși din munca sa; era aprope sclav! Ce se mar
dic despre comerţ, şi industrie, nu, mat die nimic, erati

ITY
în mâna străinilor! Dacă vom adaugi încă învaziunile ne-
num&rate ale Ruşilor în aceste țări, în jumătatea de pre
urmă aseculului trecut şi în piitrarul dinteiti a acestul pre-
sent; dacă vom considera năvalrile hârdelor barbare, a

atunci portretul acestei epoce

RS
'Pureilor—, chip în scop de a neapăra contra Nuşilor—,
devine ŞI mută complect, Şi
IVE
miseria nâsiră mai bine vădută și înțelesă! Şapol să nu
uităm un lucru Românilor! Proverbul dice: Armanul pla-
teste globa, si care dicătore se pote aplica, pentru acele
timpuri de tristă amintire, dar pâte indispensabile renas-
UN

cere! nbstre naţionale, li noi la Români: Dacă vineaii lu-

șii, ca apărători ar drepturilor nostre, homânit plăteau
forte scump acâstă protecție, anume: prin nutrimentul
L

armatei, prin ocupaţia ţărei, prin podhodi şi carături în

RA

tot timpul ocupaţiei, prin suspendarea Ciuvernulut local,

prin, prin prin... | |
pretextau că vin în ţerile
T

Când în vorba de "urci, carii

apăra autonomia nostri, apoY ştim
EN

homâneşti spre a ne
ce jat făcenui lanicerii şi ce pustiire lăsari în urma lor baş-
buzucii. Cine dar plătea globa la urma urmei? "lot noi
Românii! De aicea proverbul românesc: Ce cir nau duri
I/C

nici 'Purcit: uict 'Latarit”. Im time am vesit din necaz și

din durere amară, am ajuns, în spre qua Reinvierer Na-
IAS

ționale. Dar ca şi un alt Ladăr, a patra (i, ca din maor-

ment. Am plătit din corpul nostru forte seump invierea
nâstră, am perdut prin mişelia tureeseă şi prin mitehe-
vialismul nemţese Bacozina, gridina Moldover, ni sati
U

răpit arbitrar Dusarabiu, avuţia Moldovei, ni Saii dus

BC

mândrul Nistru cu cetăţile lui, ca un fel de plată slor

 Y
ISTORIA CONTIMPORANĂ 5

AR
țată! Am plătit dar din carnea și sufletul nostru - reîn-
vierea nostri! Ă

IBR
Fie, aşa aii vrut D-deu,
Spre a scăpa de chinul greii,
Să plătim pre la vecini,

YL
Trup şi suflet din Români!
Să sperim în Creator,

IT
Că ni-o veni Salvator,
Când oră caree-șI va lua

RS
Plata pentru fapta sa!
Multe am tras şiam suferit;
Jaluri, ciuntiri, mam murit,
IVE
Caci e lege naturală,
Cine'nvie să nu moră!
UN

Acum iubiţi cetitori, după ce avem oglinda trecutului în

miniatură, putem să intrăm mai cu multă ușurătate în
espunerea vieţei și activităţei literare şi politice a Prea
S/. Neojet Seriban, fost profesor în Semina» "ul Socola.
AL

„Prea Sf, Neofet Scriban “şi tr age origina sa de fami-

lie din o veeha ramură românescă din Arde], care, stând
TR

un timp în Bucovina, unde aii rămas și membrii. din a-

ui
cestă familie, în urmă sati aşedat pentru tet-dcuna în Bur-
dujeni, un mie târguşor, j în districtul Botoşanii, lângă gra-
EN

nița Iţcani. Prea Sf. Sa saii născut la 1808 şi aii trăit

până la 1885. Purinţir sei ati fost Eeonomul I6n Seri-
ban şi soția acestuia Pelaghia. Din Botez sati numit Ne-
I/C

culai, când îşi serba şi diua sa onomastică. Copilăria sa încă

prea vestea existența în el a unui suflet nobil, brav, în-
IAS

treprindător şi curajos. - Primele noţiuni de carte româ-

nescii şi orecâsei le-aii căpătat în sedla locală din Bur-
dujeni, unde era, de bună sâmă, o ședlă ca tâte depe tim-
pul acela, în care se învăța buchele, slovenirea, cetirea,
U

serierea, învățarea pederost a ctslovului şi psaltirei, arit-

BC

metica, “feligia și cânt: irile bisericeşti. Apoi fiind-că acolo

4
 RY
G ISTORIA CONTIMPORANĂ

era şi o monastire grecesciă,

RA
în Burdujeni era și orăş și el
din acele româneşti dise închinate, apoi în ședla din lo-
calitate se învăţa şi grecește. 'lonsrul nostru Necolai ter:

LIB
minând şedla din localitate, când era în etate de 19 ani
se duse, însetat de ştiinţă, şi educat în ședlă și casa pă-
vintâscă în' ideile religiâse, la monastirea Gorovet. unde
rasofor, hirotesit de cătră Arhimandritul

ITY
se face frateori
Macarie Jora, Egumenul dela Gorovei. Fiind-că Nicolai
Seriban, de acum Neofit Seriban, era dotat delu natură
cu o voce sonoră, plăcută, armoni6să și abundentă, si fiind.

atât în româneşte RS
că în şedla din Burdujeni învățase cântările bisericești,
cât şi în wreceşte,
Acesta se
este numit
probezi
psalt sai
prin o în-
cântăreț la acea Monastire,
IVE
semnare pusă de însu-și mâna Prea Sf. Sale pe o curte
asa de cântări şi în care se subserie: Neofet Căâutareţul,
1827. Născut deci din o familie curat românescă, edu-"
UN

lu
cat în casa părintescă, după cât acelorali prestiui mijtc ee
căci nu eraii avuţi, Şapor cel sărac pre acele timpuri cui
mare greii putea si capete ştiinţa. Neofit rasoforul sium-
L

țindu-se că porta în peptul săi scânteia sacră a iubirei

RA

de învăţătură şi. a conştiinţei de neamul să; după acei

find martur ocular evenimentelor din Eteria greceseu,
ja incagiurilor turce şi ruse, sulletul stu intreprindetor,
T

de şi tântr încă, dar plin de foc pentru a se desrolta și

EN

a conluera și el la renașterea Romanilor, părăseşte viaţa

liniştită monohală, şalergă, ca prin zbor, la Last, unde au-
dise ci se deschisese deja sedle” de inv&atură românescă,
I/C

în “Prer Lerarhi, la 1833. Era deja de 25 de ani, era înc

posiţiune destul de buni la Gorovei, în raport cu vrista
și știința sa; dar el nu este mulțimii de sine, simte ne-
IAS

voce de cultură românesci, presimte ca Providenţii rani

preânsemnat un orizonte mai larg ș ni eră destinat a r6-
mânea psalt la Ciorover;: de aceia renunți la tot și vine
U

numar cu propriile sale mijlce în lași. Cerul "| dotase

cu calităţi rare: Era înalt de Statui, avea o presenţi
BC

impunătâre, o vorbă clară, seducetore, convinătâre și

 ISTORIA CONTIMPORANĂ |

Y
AR
imperisi, o frunte deschisă şi ochi forte vioi şi. plini de
toc. Mersul sei era măreț, ia vorba.sa tot-dcuna edifi-
către şi prea cugetată. Serios şi uşor saprinde spre mânie,

IBR
avea un temperament holenic, Aceste calităţi exteridre erati
refleetul unui se/let mare. Aşa daravem pe junele monah
Neofit venit. în Lazi caatând cante! Calitățile lui, de o cam-

YL
dati numai. externe, i-ati procurat mijlâce materiale de
care avea mare nevoe pentru present. Ei intii ea paroh
și preot. servitor la Biserica de la Sf. "Trei lerarhi din laşi.

IT
Ast-fel pela 1533 se subscrie :. Puroh- Ieromonahul Neojet
Seviban. Din acest timp Ieromonahul Neofet se dădii cu

RS
totul studiului di și npte, ascultând cursurile în . Prei
Ierarhi, şi în Academia Mihailenă dela profesorii. români,
dintre carir unit erati aduşi anume de peste Carpaţi. Ideile
IVE
de nuţionalism, românisni, cultură strămoşescă, carte ro-
mântseă se laţise acum cu profusiune între toți Românii,
de cătră profesorit români de pe atunci. Un foc ardător
UN

coprindea pe ort-ce român de a se înc: ăldi şi el dela s6-

rele bine-fiestor şi lur şi neamului lui. Putea sufletul mare
al Prea Sf. Neotet. Seriban să :e resingneze în o viaţă
singuratică ? Nici odată! Pe când la Biserică făcea pe
AL

parohul, la şedlă se mândrea a face pe elevul; se dădu

cu atâta zel le studii, în cât în scurt timp, probezi că
TR

deja căpiitase o dosa nare de cuno;tinţi. Lu anul 1536,

se presinta pentru înt iia Oră ea compunttor de predeci,
ea orator, în Catedrala Moldovei. (Vedi . cuvinte Biseri-
EN

cești, 1868. Bucureşti, pag. 5). Ne asemenea în anul ur-

mâător 1837 ţine o serie de discursuri, tot în Mitropolia
I/C

Moldovei. (idem opul citat).

Probabil că la finea anului şcolar 1537 leromonahul
Seriban terminase cursul tuturor învățăturilor din Trei
IAS

lerarhi, dupi cum vom vedea, Dela acesta dată, para-

sind Neofet, inci Ieromonuh, banca de student, | pără-
seşte în parte şi pacea și liniştea. De aicea, putem dice,
incepe activitatea sa multipla și spinosă şi se continuă
U

„pâni la 1872, adici timp de 35 de ani. Si ne amintim,

BC
 8 ISTORIA CONTIMPORÂNĂ

RY
iubiţi cetitori, că Zrea S/. Neofet Seriban eră tratele cel mai
mare al Prea Sf. Filaret Scribau. Actstă dualitate de

RA
persâne trebue considerată ca 0 unitate în t6tă activita-
tea lor politică și literară, religiosă și naţională. Ea erau
un suflet și o gândire, Jucraii de acord în: tgte împrejură-

LIB
rile “grele şi pline de vijelii prin care aii trecut. Unul de
un temperament holeric, altul flegmatic aii știut în tâti
viața, lor a se armonisa în idei, a "şi concede mutual și

ITY
a fi de acord în ori.ce cestiune. De aceia ort-ce fapt
sevârşită de unul, în ca "și are partea sa şi celi-l-alt, A-
cesta" un adevăr și pe care trebue a-l avea în privire

RS
ori-cine ar voi a cunâşte saiia critica viaţa acestor bărbaţi
mari peutru Biserica Romiinilor, îîn special pentru Moldova și
Seminariul Socola; In anul 1838 ambii Iraţi, Prea Sf. Arhic-
IVE
vel Tilaret și. Neofet Seriban 'şi termină studiile lor, cu
distineţiunea că, Filareta urmat cursul fârte regulat în Sf.
Trei lerarhi şi în Academia Mihăileni, fiind cel întcui absol-
UN

“vent şi profesor al ei; pe când Prea Sf. Neofeta studiat în

vârstă, fiind încă și cilugăr, prin urmare în calitate mat
mult de auditor. In sedla din Tre! Ierarhi și în Acade-
L

mie s'aii perfecţionat în științele literare și filosofice, cum

și în limbele: grceă, latină și francesă. După absolvirea cur
RA

sului la 1838, Prea Sf. Sa a fost imediat numitîn pos-

tul de predicator. al__Sf. Mitropolii, și-de.. eatihizător. A-
T

cest post I-a ridicat inimici, aii cscitat ura și invidia mul-
EN

tora dintre elericit timpului. Dela acest timp ni-aii remas

mai multe discursuri, ce prevestea că tânărul monah are
a deveni în oratorie succesor al lur Sofronie Birbosul, care
I/C

trăia acum retras la o vie, din causa vervei ale orato-

ice, și a mișcărei sociale ce produceani în ascultători pre-
dicile sale fulgerătâre contra abusului timpului! “Tot din
IAS

acest an 1538 avem prima operă imprimată de tânărul

cleric, acum Singhelul Ncofet Seriban, titlu pe care il ofe-
rise Înalt Prea Sf. Veniamin, în puterea meritelor sale ȘI
a încurajărei erudiţiunei în cler.
U

Opera sa pârtă titlul: Catihis saă învețaturi de. capile-

BC
 ISTORIA CONTIMPORÂNĂ:; | | 9

Y
=

AR
nie_a hisericei hăsaritene 1838. Acestiii scriere, pe lângă
că este menită a espune Catehumenilot învățătura Bise-
ricei Ortodoxă, față cu ort-care , altjrii creştin, cum și

IBR
cu etnicii, ce ar voi să vină la creştinism ; apoi pentru
noi, are un merit de o mare valre, „pentru că "i scris
cu litere latine— lucru rar și pote cel-întiii în acele tim-
puri! Are curajul şi sentimentul romanismului bine însă-

YL
dit în sufletul săi, oratovul și catihizătorul nostru, acela de
a lovi literile cirilice, cu care fără escepţiune se seria . a-
tuncă cartea românâscă, și a arăta compatrioților săi ci

IT
literile Pomane sunt adevăratele. caractere ale scrierei popo-

RS
ului românesc de pretutindenea. Manuseriptul a fost tri-
mis spre censurare d-lui P. Câmpenu şi acestaîn raportul
săi cătră meritosul Veniumin,— Mitropolitul Moldovei,—
IVE
iata cum se exprimă:
pe... Indreptând dupre putință Manuseriptele cu Ii-
tere Romane saii Latine, lucrate de Cuvioşia Sa Siza he-
UN

lul Neofet Seriban, pentru a uşura ciirarea celor ce de

alte eredinţi ar voi să treci, la a nostră cea Urtodoxii,
cu supunere duhovnicescă le retrimit, aliturând catre
densele şi ortografia cuviinciosă, aşijderea cu litere ho-
AL

mane, complise spre a înlesvi calea cătră scop povăţui-

tor. „„.& Ast-fel se constată că sentimentul naționalităței
TR

românismului era adâne însădit în convingerile tenărului

Sinughel Neofet Scriban. De şi se putea mulțăni un alt în-
divid cu cultura ee deja o căpătase în țară cu atâtea
EN

oreutiţi şi cu atâta ostențlă şi la o etate așa de înain-

tată, cu î8te acestea el recunâşte că are încă nevoe de lu-
ciinoștinţei li-
I/C

mini — Cine gustă din

intelectuale. pomul
terare, simte diliciositatea lui, nu se satură nicy-odată.—
Acesta m-o probâziă atât experienţa seculară cât și faptul
IAS

coneret al acestui flamând de nutrimentul spiritual— de

carte. Prea Sf. Neofet nu se mulţumeşte cu situaţia sa,
alergă ca şi o albină în timpul primăverei, peste câmpii
şi deluri, peste râpi şi ape spre a găsi din noii florile
U

ce-
mirositâre ale culturei spirituale, pentru ai satisface
BC
 10 „IS7 ORIA CONTIMPORANĂ

RY
rinţele nobile, reclamate de sufletul săii mare. Alrezi la
București—asociat, de „profesorul săii iubit Murgul-—spre a

RA
se dedi din noi științe, ce-l captivase; merge la Cole-
giul Șf. Sava. | |
In Bucureşti a stat până la 1839 Septemvrie, unde

LIB
a ascultat pe. profesorii tipului; dupre cum se constată
din o epistolă asa către prea iubitul săi frate— Vasile
Popescu Seriban, cure în acest an pirisind profesoratul

ITY
din Academia Mihăilână și acesta „— pentru setea de cul-
tură,—s'a dus în Chiew spre a studia 'L'eologia,
Cu acestă ocasie Prea Sf. Ncofet ÎMprovizâză urniit6-

RS
rele versuri la Sculeni, purtând ca acrostit numele îra-
„telui stii, când sa despârțit de scumpul şi iubitul scai
Irate! Acesta probâză că ci şi în pruneie și în Dbărbăţie
IVE
eraii un suflet, și o inimi.
Eată acea poesie:
„Vederind că e român, dintr'o spiţi prea curată,
UN

Astă-di sa pornit la Tales să aduci o lumina,

Stea pe care din vechime românimea o suspină
Iroii, ce te-ar născut în Moldova cea cu manti
L

Lasă tâte, te jevtfete, spre străin ținut îndemna.

Interesul ci acuma cere pe mai mulţi ca tine,
RA

Este dar de ata slavă sir şărvești cum se cuvine,

Sa sporeşti în ramul care densa Vaii îneredințat,
T

Cu mărită frunte aravo la strein infățoşat.

EN

Ruga care eii ţi-o fac, în astii Qi amară,

IEste sedsă dintrun piept întristat şi mai să moră.
Bucurii-te nu mă plânge ca nu ştii când mei vedea,
I/C

Asta este tot-dtuna sârta celor ce iubea!

Nu se viezi pentru sine, dar să fii pentru lume,
Unde apoi să nu trăesei, de cât pentru cer şi nume,
IAS

Apoi inchefe acest acrostih în următârele versuri:

Dulce iubite frăţidre,
low voeşte a m'usculta,
De-i primi a mea scrisăre,
U

lar te rog, nu mc uita.

BC
 Y
ISTORIA CONTIMPORANĂ | 11

AR
(Aclsti poesie f-aii comunicat-o fratelui săi li 184|
Februarie 13). | i
In întiia epistolă scrisi în limba _francesii. şi olografă,

IBR
de care posed vr'o 25 “originale, dă notițele urmitâre des-
pre mersul pe atunci a ședlelor naţionale: Acesta însâmnă că,
fraţii Scribanise interesau de : aprâpe de mersul ședlelor şi

YL
desvoltarea românismului. lati ce dice: Mr. de Bojinka n'est
pas plus directeur, mais Pautre Souhopan..... ils se sont
blames autre eux devani lu curatelle. . . . Mr. Panaiteano

IT
est pret pour partir î Miinchen, le grand Platon est parti
pour âtre protesseur a Bacau. Mr. Ionesco vous a

RS
ecrit une lettre.....În o altă epistolă, to: din acest an,
,

se constată că Mitropolitul Veniamin ajuta pe studentul

săii. Vasile Scriban şi cu bani în Rusia, spre a-și termina
IVE
cursul săii; se mai constată că Vasile. Seriban n'avea bani
proprii, ci sa dusnu mai pe compiul bursei Academiei
de Chievv şi pe care i-o prozurase Mitropolitul Veniamin.
UN

lată ce se dice în acâstă epistolă: „Coconul Gheorghe

(Asachi) mi-ati spus că aii vorbit cu Mitropolitul şi ati ho-
tărit aţi da 40 galbenr pe an. Acum ati pornit pe Pa-
AL

naitenu, pe D-nulM. Strat la Berlin pentru legi, şi pe:doi

alţii la 'Pinuturi“,... (Lot în acâsti epistolă sunt scrise
cu mâna sa: că IIristofor Seriban (acum Prea Cuv. Sa
TR

Arhimand. “Peoctist Seriban) era elev la Sf. 'Lrer erarchi

în Norma cea mare, la 1839 (Epistola în Românieşte).
EN

Din o altă epistolă, în limba francesă, se constată ur-

miitârele: Mr. Haiitz sest accord i Mr. Lonpousorou de
Bateh -d'âtre professeui: î un de ses villages dans le dis-
I/C

triete de Roman ă sent piastră par mois..... Lot în a-

e6stii epistolă se mai citesc următârele: je tucherai aus-
sitot. que Poccasion se presente V'terir î Mr. Ionesco, ce
IAS

que vous me priez. Vous m'exortez queje recommence la

traduction des Dialogues des-morts, mais je vous demende
des excuses î present, puisque je m'occupe A aprandre
U

le francais... ... Mr. Ileliadi de Bucarest et son Im-

primerie sont refus6s de continuer plus le priviltge quw'ils
BC
 12 151ORIA CONTEMPORANĂ

RY
avaitent..... După -aceste la fine "i dice aceste cuvinte:
Voyez que les plus grands hommts de msrite sont perse:

RA
cutes et păuvres, vous vous trouvez ă I'6tranger, tuchez vous
done dhonorer votre patrie, votre famille et votre per-

LIB
sonne.... În o altă epistoli datatii din 29 Devemvrie
1839, se citeşte relaţia următăre, privitâre pe Seminariul
Socola.
Le Sewminaire de Socola est decrete par le Prince quil

ITY
porte dorenavant le surnom de Veniamin, c'est î dire le
nom de Metropoltain. |
In o altă epistolă, după ce i da relații despreserierile

RS
şi activitatea D-lui Ilajdăii din Basarabia, apoi adaugă:
Mr. Maisonable partira d'ici dans une semaine..... A-
die, că Maisonable sa dus din țară, după ce a profe-
IVE
sat îndelung timp, la 1540 August 12. Ino altii epistolii
xâsim relațiile urmatâre asupra profesorilor timpul: Mr.
. Stamati seat mari€ hier, îl a €pous€ la socur de Mr.
UN

C'ostinescou. Mr. Krassu est devenu professcur de la lun-

ue Italitne î PĂcademic, son salaire est de 6000 pia-
stre par an. Mr, Naiman est deja parti avec sa fille pour -
L

„Vienne. Mr. Souhopan se trouve dans un grand ambarrăs..e

va devenir procureur des Iicoles des
RA

Mr. G. Caliman
filles et Mr. Botezato inspeeteur des ceoles des files...
ot în acesta epistolă se spune că la 1310,. incepuse
T

a se «da burse din p: artea Statului pentru ajutoruri la

EN

studii; aşa: Sai, dat 12,000 ler pe an pentru fiirlui E-

purenu, 6000 pentru IKrassu, 3000 pentru o wuvernantă
francesă şi -100 ca recompensă Prea Sf. Suhopan.
I/C

In o.ultă Epistolă din 9 Aprilie 1840. Se constati ei

„Vasile Seriban era grav bolnav şi-l lovise aşa disa boli
Nostalgia. Asupra acestei bâle corporale și sufleteşti din
IAS

acel timp, tata cum îl încurajază Singhelul Neofet Seri-

ban Ess. Donul Mogul printr'o serisăre a-sa ţi se în-
chină cu sănătate. .., D-nul Bojinea Tarăşi ati intrat di-
vector la Seminar şi l6n 'Peodorescul profesor de limba
U

latină. Frate! fir cu curaj, nu umbla copilăreşte, patria ni

BC
 Y
ISTORIA CONTEMPORANĂ i 13

AR
este tot p: âmântul, D-ta ești bărbat, cugetă Dbârbiiteşte,
pazeşte'ți sinitatea; noi ne vedem tot-dtuna morali-
ceşte? de ce dar vrei mai mult? Pâte sprea te apropia

IBR
la mulțimirea sentimentului brutal? Dar apor ştii că a-
cesta ne cam degradâzi! Sățfim bărbaţi, să ne vedem
tot-dcuna cu sufletul ; „pentru mine unul acestea—fdrte

YL
mulțămese: ce folos ci am fi împreună și apoi toți. îm-
preună m'am putea face, aceia ce numai umbra destul
face astă-di..... frate! cautăți de trebă şi-ţi adă aminte

IT
de nedreptăţile și înfiorările ce se lucrâză pe acest pă-
ment și atuncinu-i dori să-l mai vedi. Nu die pământul,
pe populaţia acestă împilată
RS
şi nenorocită
naţiile vecine. . ... După aceia arată că mulți dintre pa-
mai de tste
IVE
trioţi se văd lăsându-și fara; iar acesta o fac pentru ne-
norocirile şi nevoia ce o îndura,. a
Din vo epistoli tot în limba francesă se constati, că
Vasile Seriban se ocupa la Kiew cu culegerea documen-
UN

telor naţion ale de prin bibliotecele Iuster “șiîn special

cu acele relative la Istoria Bisericei Românilor. In acest
seop râgă pe fratele iubit al stii de a-i trimete cirţile
AL

româneşti, privitâre la acest Scop. Prin o altă epistoli tot

in franţuzeşte "| anunța că Mitropolitul Veniamin imprimă
i
Istoria Bisericeseii a lui Meletie şi căi a declarat că l
TR

volum, şi al IV. va cuprinde Vllistore de Pliglise Dace.

Prin urmare "i pune în vedere a culege documente.
EN

(Acestă lucrare, Culegeri de documente, se afli astădi

în posesia mea şi care conține o sumă de copii de do-
comente, extrase din Arhivele useşti).
I/C

„Până la 1S41, Februariti 23. Prea St, Neofet Seriban

a avut anil săi de tinereţe, de pace şi de liniște, pâni
acum cunoştea numai ce suferea alţii, dar dela acest
IAS

timp încep suferințele de tot felul și lupta sa contra lor

până la 1873. Omul în viaţa socială are lupte, pe care.
vrând nevrând trebue să le susţie; omul de convingeri
U

provâcă lupte şi le susține chiar cu costul vieţei sale;

omul virtuos, drept şi devotat misiunci sale este și numai
BC

5
 RY
14 | ISTORIA CONTEMPORANĂ

tot pasul
pentru aceste calități invidiat, calomniat.: şi la

RA
ros a Sin-
Dun discreditat. Sa las libertate condeiului vigu
Neotet Seriban sa-si espuni singur suferinţele:
ghelulu
cum se descriii nenorocirile ce-i cad preste cap.

LIB
sale! lată
în epistola sa din 1811, Februarie 13, adresată fratelui
sii Vasile Popescu: „âstădi am primit epistola D-tale, îm-
preună cu una citre Asachi si alta catre bietul nenoro-“

ITY
câtul d-nul Marga. Deşi în dilele trecute ţi-am nui seris,
du-mc
totuşi nu lipSese de a-ţi mai serie: Ii sunt ullân
a te
in gradul cel mai desăverși! al nenorocirei, nu-pot

RS
doreşti, că nam unde să-mi plec capul!
sluji precum
fiind îsgonit am aflat scăpare în casa pile
Astă tâmnă
eram noro-
vinteseă, unde am stat d săptămâni. Câud
IVE
unul.
cit. aveam mulţi prieteni, toți; fară acum mam nici
a te
După ce m'âm însânătoşat am venit la laşi spre
putea sluji pe D-ta, şi a căuta pricina prădăciunei ce mr-iui
UN

m
facut dușmanii în lucrurile mele... . Mitropolitul
.
trimes Tarăși a doua 6ră aicea (la Monistirea Neamţului)
cheltuiali, unde astă-di me aflu pătimind de
cu a mea
văeclă înfricoşat. Pentru că aerul mă neluvoriseste,,şi unde
L

nu pot măcar un ceus să citesc o curte studiâsii, din pri-

RA

cina nenumeratelor deşarte formalităţi monahiie, ce sunt

datora împlini cu cea mai mare sfinţenie, de și sunt bol-
T

nav. Cine mt crede? Maica Donmnului mă întăreşte!....

D-ta doreşti rânduială călugărscă, şi ei ași vrea si
EN

de
scap de dânsa, pentru ci în Moldova atârnă absolut
jurisdicţia capriciilor şi a visurilor unul Ana şi Caiafa, tur
I/C

nu de vre un canon sati lege! j

sa
Ah Frate! La noi vorbeşte numa! materia, var spiritul
pot
retras pentru altă lume! Ii sunt nenorocit, în cât nu
IAS

va fi! Supărat non plus ultra, bolnuv. st

grâci sfirşitul cum
răcit, isgonit, ruşinat, maltratat și altele ... pentru ci im
„făcut bine duşmanilor și cinste Biserieci! Și de-și pote mia
râmas vre-un prieten „nu cutezis; alţii nu catadiesese
U

mat
a mă sedte din tiraniceştele ghiare. . fa-te acum Caăluger, e
BC
 Y
ISTORIA CONTEMPORANĂ 15

AR
Ți-am mai scris că Murgul nu se mai află în România,
"menorocirea se ţine de dânsul caer... Pentru tinerii ce

IBR
mă întrebi vei şti: De lătul nu ştiti nimica, Ionescul,
precum fratele săi îmi spune,se află ca administrator,
la o moșie a Măriei Sale; Velini face la întrigi în şedlă
spre a sedte pe Bojinci; Zamfirescu la Viena; Suhopan

YL
este predicator ete. ete.....
Precum die fiind-eă mă aflu într'o stare nepriincidsă
cu sănătatea, mă tem de vre'unsfirșit grabnic! Deci de

IT
cum-va sar întâmpla una ca aclsta, te rog umilit, deși

RS
știii că sentimentele D-tale n'aii trebuință de rugăciune,
mal cu stmă a unui frate, pentru căle-ai descoperit des-
tul de înfocute la întâmplări străine, să bine-voești a-mr
IVE
da la lumină 15 bucăţi de poesii de deosebite sujeturi,
ce le-am alcătuit parte acum, far parte mai "nainte, și
vre-o opt (8) cuvinte bisericești, îndreptându-le precum
UN

circumstanţiile te vor povăţui... .. Acestea despre per:

sna sa.
“Por în acâstă epistoli descrie irma anului 1841: lată
“ce thce:
AL

„O iarnă înfricoșati, gerâsii troendsi, furtundsă şi schim-

bătâre, dela un extrem.la altul. Cea mai mare parte a:
TR

Moldovei mare nutreţ pentru vite, încât prin multe ținu-

tură ati perit mai tote vitele locuitorilor. Peste Dunărea
țuţuenilor noştri le-au perit peste 50,000 de oi, din pri-
EN

cina furtunelor. S'aii perdut o mare mulțime de Gmeni şi

dobitâce, parte troeniţi, tar parte mâncaţi de lupi: II
frate! timpuri grele, qile rele, dar Gmenii şi mai r&i!....“
I/C

Din epistola următâre vom. constata și motivul pretex-

tat al exilărei sale la Monastirea Neamţului: lată ce dice:,....
IAS

Ceva în scurt pâte că ştii din alte daţi ce ţi-am scris

că, .... d persâne,. ajutați de Nicodim 'lrierarhitu, a
dat la Octomvrie jabuli Mitropolitului ci eii a-şi avea cir”
ţile__. lui Volter.... şi altele.... carele invitat de Apa:
U

mias, îndată ati trimis și mi-a căleat chilia, luându'mi

BC

cărțile până la 10 de bucăţi și manuscriptele și le-aii dat

 RY
16 IS1ORIA CONTEMPORANĂ

în cercetarea Academiei. Și că uit ținnt cu mine, Far .....

RA
(o astă pers6nă) spune mii de basme contra. cărților mele,
eii neavând alta ce dice, am dis! că cărţile sunt date de Ia-

LIB
Dian împreună cu altele D-tale și mi sai pus însărcina-
rea ule vinde şi a-ţi trimite banir..... resultatul ati fost: „Cu
să me duc la Monastirea Neamțului ca să mă pocdesct.
“Tot atunci Neofet. Seriban a dat. o petiție Mitropolitului

ITY
Veniamin în care se arată marea nedreptate cei se face; cu
tâte ucestea nu reușește pentru că cliea coalisată în con-
tra sa era de sus, dela Guvernul timpului. Sturza voia a

RS
se cam debarasa de bonjuriştii Moldovei, cari se cam
înmulțise, şi carii începuse a reclama drepturi, egalități,
reforme în spiritul seculului. De aceia ati găsit pretext
IVE
mal multor persâne ca D-lui M. Cogălnieânu, C. Negrutzi,
Alecu Ruso ete. ete.
Iar pe Protosinghelul Neofet Seriban, a cleric ta
UN

aruncat vina de necuriozie şi de inovator în cele ale re-

ligiei că cântă din vidră, că nu prea posteşte ete. și l-ati
dat pe mâna Sf. Mitropolir. lată cum se „exprima el a-
L

părându-se în faţa Mitropolitului:

„Nenorocitul este părăsit de toți, pentru ci Gmenit ur-
RA

mâză mat mult obiceiurilor, decât socotela celei drepte!

„Un om ce este osindit sati pe dreptul sait pe nedreptul
T

este osîndit mai de tâti lumea, puțin cugetitâre, ce l-a

tost cunoscut, şi sufletul dreptului de şi in vecr va fi vii,
EN

totuși pătimeşte, mat cu stmă trupeşte! Îi de şi mt cunose

până astii-dr, că sunt în cred înţă, purtări şi sentimente acela
I/C

ce am fost și mal înainte, de a coverşi pisma și clivitirea

peste mine, totuşi aceste două dușmane ani fost în stare de
a-ml face o icână cu totul protivnică fiinţei mele; căcr pri-
IAS

cinele aceste do ut aii fost tot-dtuna coverșitore în lume,

peste felurite stări ale menilor, şi prin ur mare a lor urme
nu sunt semănate decât de mari jertie de Oment și de Ose=
Dite aşediminte ale lor...
U

„Până a nu fi chemat dela Bucureşti, numele meii făcea

BC

puţin swomot.... . ar de atuncea dela însărcinarea cu slujba

 Y
- ISTORIA CONTEMPORANA i 17

AR
Catehumenilor, pizma în aseuns, ba câte-o dată și pe faţă cu
mine merge! Pentru care încă de atunci prin jalubă mă ru-

IBR
gam, că de cum-va aseminea slujbă pote să mă aducă în
traiii răi... mal bine să se ia dela mine, și totuşi AVoro-
cul nu vru! Pe semne că mat în urmă solemnicește să mă

YL
degradeze de cinstea şi de numele ce până astă-(1 m'am si-
lit a-l câştiga între compatrioții mer.....& Apoi “declarând
de întrigante câte-va persâne pirătâre, mărturiseşte că, n'a

IT
primit nici o carte eretică dela ei! .... și conchizând, dice:
„Nu catadiesiţi mă rog ca tocmai în qilele Inalt Prea Sf. Vâs-

sub RS
tre să se serie în Istorie că un Protosinghel Seriban, ce ati
crescut și Sani luminat auspiciile Inalt Prea Sf. Vâstre şi
aii slujit Bisericei sale cu tâtă credința 1 mai la urmă să fie
IVE
facut jertfă unor întrigi nedrepte şi necurate! ... .& Cu tâte
aceste justifică iră clica Mitropolitană fiind.mai tare, el merge
spre pocâinţă la Monastirea Neamţului pe timp de 5 ani.
UN

Rig6rea exilului n'o îndura mult ip, caci Mitropolitul

Veniumin dădu ordin pe sub mână si i se pună la dis-
posiţie Protosinghelului Neofet Seriban tot ce va cere și
AL

să-l trateze omeneşte, 'Ireaba cra de sus.

Apoi exilul săi în realitate nu ţinu decât puţin timp,
pentru că la 1842 | vedem fundând ședla Naţionali din
TR

Iolticeni; iar a 19543 deschidând sedla Naţională în Mo-

nastirea N camţului, pentru călugi ări tineri, spre a învăța
EN

carte. Tot acum, ea în exil, la 18142 Mitropolitul Venia-

min obligă pe Protosinghelul Neofet Seriban a corecta și
a complecra traducerea codicelui Bisericei Ortodoxe, 7/3-
I/C

dulionul, făcută de Mitropolitul Veniamin; pe care operă

voluminâsiă şi necesari Bisericer Române o termină în
Monastirea Neamţului până la 18:44, după cum declară în
IAS

prefaţă. Acesta-i cea mal mare lucrare literară săvâcrşită

de Prea Sf. Sa până la 1844.
“Pot. din acest timp a exilului săit dateză mar multe
U

discursuri ocasionale şi o sumă de poesii, prin care da-

plânge amărâta so, versta. Iată o periddă din o poesie «
BC

acestui timp: |
 RY
18 "ISTORIA CONTEMPORANĂ -

RA
Sârtă crudă blestemată, ce atât mă chinueşti?
Bate acum de mă Gmâră, numatsă mă nimiceşti.
Suferind n'am săturat, destul este pentru mine.

LIB
Ce mă rupi tără de milă, ce mă storei ca peo juvini!
An al doilea cum este, de când plânsul n'uncetezi
'Pimpul eare totul perde, asupra mea tot luereză. .....
Cu tâtă situaţiunea sa de existat, el n 'uncet(ză a-si ur

ITY
mări scopul stii de-a propaga reînvierea lomanilor prin
şcoli și cartea românescă. |
EI găseşte de cuviinţă că și Nemţul trebue să-și aibii sedla

RS
româneşti, ca și districtele; el nu uită că este clu
trebue a lucra la cultura monocală! Apor înființând
ȘI ci
șes
din Falticeni Gta cum se adresezi în poesia mlidiţelor tinere
IVE
ale vigurâsei rose lomane :
Fu iubiţi ai Romanier,
Oua şi uude vă aflați!
UN

Ascultaţi vocea frăției

Le vă chiamă să nvăţaţi. ...
In fine în o poemă întitulată salutare Sucezet cântă do.
L

rul ţârei, cântă cântarea profetului Teremia şi rechema în

RA

sufletul şi inima Românilor reînvierea sentimentelor și a îni-

birex de Patrie; unirea tutulor românilor, revindicarea drep-
turilor strabune! Predică viitorul românese. Dacă Prea
T

Sf. Neofet Serban m'ar fi seris şi lucrat alt-ceva în totă viata

EN

sa decât acâstă poemă, numele lut totuşi ar rămânea namu-

ritor între Români! Este sublim în concepţiune, rehement
în expresiune, bogat în imaginaţiune!
I/C

In fine la 1946, terminându-și viaţa de pocuinţii, este ehe-

mat la Iaşi și numit director al Șeslei din Sf.'Prer Lerarhi și
IAS

superior Bisericel Sf, Vasile din Iaşi. Să ne amintim ci (ra-

tele sâii Prea Sf. Filaret Seriban, revenind din lusia at
ocupat postul de lectorşi profesor în seminarul Veniamin
încă din 1812. De aceia cu ocasia reformei în seminar, la
U

1848, pentru că până la acestă epocă Seminarul scăzuse sim-

ţitor în cursurile sale: adici timpul Metropoliatului Meletie,
BC

Acum după prefacerea lucrurilor și a per:ânclor provocate

 Y
ISI OsIA CONTEMPORANĂ 19 .

AR
de anul 1348, Arhimandritul Filaret
bin di Seriban
A chmiă, ca pro
fesor_ în seminar, pe fratele săi, unde a profesat. dela
—_——

IBR
cest timppână la 1862. In acest interval de 14 ant a pre-
dat succesiv mai multe studii; aşa: 1) Istoria universală și
a patriei, 2) Limba Elenă, 3) Retorica și în fine 4) Fi-
losofia.

YL
Din timpul profesoratului sei ne-ati rămas următbrele
cirți didactice : 1) Istoriu universala, ce pârtă, titlul: U-
ziră istorice şi în care este întercalată şi istoria Jtomânilor;—

IT
artea este lucrată după metoda sinceri nistică a istoricului
frances Levy. 2) Duplul paralel al lui Alexandru Sturdza,
tradus și imprimat. 3) Gramatica limbei rece.
RS
dar care a râmas manuscript din causa intrigilor politice
4) Jetorica.
IVE
(manuscriptul se conservă până astădi sigilat în arhiva st.
Mitropolii). In fine 5) o Scurta istorisire a itropoliților Mol-
doveiși dovedirea. Autocețalici dlitropoliei Moldovei. Acestă
mică operă a servit de basă la Divanul Ad-hoc pentru a
UN

declara, în puterea drepturilor, autocefală Biserica No-

mânilor. Sistema ce o urma în predarea filosofiei era acea
eclecticu. Ca profesorPreasţ. Neofet Seriban se bucura
AL

de o reputaţie escepţională, era clar în idei, eloquent non

plus ultra, logician bine consumat, şi prin 0 rigdre şi se-
TR

veritate exemplară îşi urmărea cursurile sale. : Bra iubir,

respectat, dar și temut tot-odată de scolarii săi; avea o
persistenţă rari în a face pe elevi si înțelteă cursurile
EN

ce le preda, aşa că oră cine-i urma cursul, remânea, vrend

nevrând, cu o dosă bine rugumată de ştiinţă. In tâte lec-
țiunile sale nu uita a exorta pe scolari la virtute şi mo-
I/C

'alitate, la conştiinţa naționalitățer nostre, Acesta-i în scurt

Preasânţitul Neofet Scriban ca profesor!
IAS

Iubiţi cetitori, pe un bărbat inteligent dela natură, pătrun-

dător în afacerile lumei, întreprindător prin caracterul seu,
predominat de sentimente patriotice și religidse, nu putea
să-l satisfacă orizontul îngust şi monoton al protesoratu-
U

lui, el reclamă. prin natura sa o sferă mai largă de ac-

BC

țiune, în care să-şi potă manifesta pe deplin și imprima

ISTORIA CONTEMPORANA. o,
 RY
20
E) ISTORIA CONTEMPORANĂ

sa. Nu era Preasţ, Neofet Seriban

RA
în societate individualitatea
seculului, omul
omul numai a unei funcțiuni, el era omul
! Pe când
preparat a lucra la reînvierea Statului Românesc

LIB
lecţiile sale,
preda în Seminar cu toc și devotament apostolic
bărbaţi ai
luera, în acel timp în ascuns, împreună cu alți
neamului nostru, la Unirea Țerilor savori, la mărirea n6s-
fost martur ocular, şi mă mândresc a o
tă. Declar ea am

ITY
spune! ca acest prelat al Bisericer nostre face în totul
la re-
parte din elita Gmenilor politiei, carii aui cooperat
naşterea nostri naţionali. Am vădut adese întrunindu-se
„ca niște conspiratori, n6ptea
RSși în amurgul dilei, între anii
54 şi 57 pe Cogălnicenu, Maălineseu, Alexandri, Negr
şi alțit în via Preasţ. Sale dela Socola unde locula,
ea
şi mă
IVE
miram pe atuncea! Am vădut intruniri de barbaţi de stat
am da
pe întunecateîn valea Socolei, prin vit, și nu-mt pute
un
sama! Am seris, sub dietantele Preasţ. Neofet Serib
UN

şi preseris şi eii și mulţi alţi elevi, hartii politice. privi-

h
tre la Unirea Românilor, și tot. nu înţelegea: Astă
niri se-
pricep totul, înţeleg că acea lioă, ca acele întru
L

în perspeetivii de desvoltare, de
crete erati simburile
unde cra a răsari unitatea naţionala. Preasţ. Neofet
RA

Seriban a fost dar un agent principal a formarei sta-

tului Român! El prin serierile sale, Uuireca şi newnireu
T

Principatelor, Lolăsele uniret, Unirea Pomânilor, electrisă

tâta simţirea romunâseă, deşteptă atențiunea fraţilor să
EN

asupra evenemintelor timpului! Fie-care dintre Unionişti

lucrari di și n&pte, lucrau în diferite direcţiunt pentru a-si
I/C

caştiga adepţi și abih luptători în lupta ce aveai a intreprinde.

Atunei seerificii de bani, sacrificii de timp; sarrificit de
tot felul se intimpinani dilnie între Românii patrioți. Lupta
IAS

a fost înverşunata, pentru că puterea politică, șruvernul,

cra contra Unire), dupre cum știm.
Pana lui D. Balet, Anast. Panu, C. Negrea, M, Cogralni-
lepurenu cete. ete. pe
U

cenu, Iurmuzaehi, N. Lonexceu,

lânga a fraţilor Seribani, a facut lumina prin presă, a
BC

invins hidra cu capete multiple si a împins pe homânt la

 Y
ISTORIA CONTEMPORANĂ 21

AR
Unire. Ci ambii fraţi Seriban erati consideraţi chiar de
politicii Europei ca Gmeni politici, se constată prin fap-

IBR
tul că 'Lalleyrant, solul lui Napoleon al III, a visitat pe
Seribani şi le-a adus omagii pentru susținerea causei
Unirei. De asemenea faptul următor tot din 1857 ne do-

YL
vedeşte că Neofet Seriban era sufletul convingerilor tim-
pului, Lui i sai încredințat în vara anului 1857 actele
şi protestele comitetului Unionist din Moldova, spre a

IT
merge secret la Bucureşti, fiind-eă erati observați de u-
prâpe de poliția guvernului anti-unist; el ajungând la.
Foeşani trece nâptea Milcovul pe jos, împreună cu nepo-
RS
tul seii, Romulus Seriban, care purta hârtiile în sin, și reuşeşte
a se furişa prin asemine: precauţiuni vederei ochilor Vasilis-
IVE
cului timpului! La 1861 în frunteaa -10 demii de locuitori
pe șesul IFrumâsei reclamă înpumântenirea țeranului; în
fine nu exista fapt. politie însemnat din timpul Unirei în care
UN

Neofet Seriban să nu fa parte activă, chiar cu pericolul

sortet lui, pentru cu era oțelit în lupte şi deprins a su-
feri! Câmpul de activitate politică a acestui distins prelat
AL

șI protesor este forte întins, aşa că istoria naționala nu

se pote dispensa de a nu-i serie numele seti între primii
luptitori ai causei naționale ! | /)
TR

Pentru noi, iubiţi cetitori, pleiada bărbaţilor, ce il conlu-

erat la renașterea nâstră, trebue să fie în mare ondreşi ve-
EN

nerațiune; trebue ca ct să, constitue pentru noi tipul na-

ționalismului în viitor, şi obiectul de respect în present.
Pesitru mine unul fiourile birbaţilor naţionali, eemi-aii
I/C

dat casa şi masa în libertate, ce mi-au lăsat, ereditate Ro-

mânia, le ador ca pe ale semideilor şi vor compume-cultul
“meii național!
IAS

Arhimandritul Neofet Seriban, nu numar prin scrieri!

și prin acțiuni ascunse au luat parte li inaugurarea erei
noui a Românilor, dar încă şi prii participarea directii,
ca representant al clerului, în Divanul Ad-hoc, deşi pute-
U

rea timpului i se improtivea și a trebuit prin publicitate

BC

şi plebiscite elericale să obţină acest drept. Pretutindene

 RY
99 . ISTORIA CONTEMPORANĂ

RA
obstacule, în tot locul lupte, şi un pas de înaintare, tre-
buea a-l obținea cu sacrificii. In Divanul Ad-hoc, chiar
la solemnitatea' deschiderei, vigurosul Arhimandrit ţine o

LIB
cuvântare în Biserica st. Nicolae Domnesc de inaugurare,
plină de sentimente patriotice-româneşti.
Permiteţi-mi a vE cita o mică pericopă din acest iso
curs. pentru cii ori-ce aprecieri ale mele le cred insufici-

ITY
ente, față cu acestă filipicii românescă, El dice între al-
“tele: p... Socotiţi dar, fraţilor că aicea înaintea unui Al-
tar, dintre cele mai mari şi mai vechi ale Dumnedeului pă-
RS
rinților noştri, aicea înaintea unui Altar, rădicat de cel
întăiii Eroii al ţărei nostre, aicea unde astădr depunem ru-
să rumpem cu
IVE
gele şi jurămintele nâstre, aicea venim ca
tot aceea ce a putredit în trecutul nației ndstre; aicea
staii de față și ne privese nu numai contemporani! noș-
tri, nu numai Europa, ci încă şi un întreg şir de 15 se-
UN

culi trecuţi, seculi de eroism şi de glorie, seculi de lu-

mină şi de întuneric, secui de rune şi de suferinţi de tot
felul ale Moldo-Românilor, carir aşteptă învierea virtuţilor
L

celor părintești, învierea drepturilor celor câleate! carii

RA

aşteptă viața seculilor ce va să fie, viața viitâre a iubitei

nostre Patrii&.. . Mai departe, fată cum sfătueşte pe ho-
mâni a procede în luerările Divanului Ad-hoc: „Sa fim deci
T

recunoscători marinimâselor Puteri, însă su fim și mar

EN

drepţi unii cătra alţii în viitârele năstre lucrări, Să tim

mai creştini, mat buni politiei, mar bunt prevedetori si mai
buni patrioţi, de cum am fost dela un timp înece (alusie
I/C

la neunişti). Să nu ne rătâcim în Jlaberintul patimilor, ori a

intereselor personale şi de castă; si nu fim numar cu gura
patrioți! Să nu mat tratăm pe Români de nenobil, căci
IAS

Românii sunt toţi nobili. Să nu ne mu deosebim decât

numaul prin fapte, prin merite şi prin virtuţi cătră D-deii,
Niaţie şi Patrie!&,.- Apor continuă: „Singurul leac la ra-
U

nele nâstre de astadi sunt numar virtuțile cetăţene, fra ţilor!

Sa nu uităm înteresul cel mare de a avea o futrie, o Jo-
BC

manie unite și autonomă“. Im fine după ce espune drep-

 ISTORIA CONTEMPORANĂ 23

Y
AR
turile țărei în puterea capitulaţiilor cu 'Lureia, după ce
desvolră politica lui Stefan cel Mare, conținută în 'Lesta-
tamentul seu, conchide:

IBR
eee. Fraţilor, aduceţi-vă aminte că răspunderea nâstră
este mare, ca este o răspundere pentrn un întreg viitor!
Ca România tâta are să fie prin noi, prin Adunarea n6s-

YL
tră acesta, ori mărită, ori umilită, ori norocită ori neno-
rocită pentru tot-dcuna! Ca ea, sati etern ne va bliis-
tâma, sati etern ne va bine-zuvâata! Să alegem dar între

IT
aceste două alternative, cică una are să ne fie partea ne-
apiirat! Românimea 18tă aştept astădi mult dela noi! Ea,

RS
aşteptă reînvierea sa, reînviera drepturilor sule! Ba as-
tâptă ca viaţa cea viitâre sa, fie plină: de mărire și feri-
ciret! Iată, iubiţi Români, inimă românescă, cugetare naţio-
IVE
nală, avânt patriotic, sentimente nobile în sufletul profe-
sorului Seminariei lui Veniamin, în pieptul Îrhimandi-
ului Xco/et Seriban !
UN

In Divanul Ad-hoc a lucrat pentru constituirea unirei

lomâ nilor, pentru formarea guvernului constituţional, pen-
tru îndependenţa Bisericei lomâne, pentru ameliorare:
AL

posiției materiale a clerului miren, pentru împropietări-

rea ţăranului, pentru fundarea unei dinastii ereditare din-
to familie domnitâre luropenă ete. ete. Conlucră cu
TR

condeiul şi contribui eu bani lu susținerea presei nascânde

în ţară şi afară de ţară, pronunță discursuri și publica ar-
ticole mat ales privitâre la susținerea clerului și la com-
EN

baterea abusnlui.... ete. |

+ La 1859 cu-ocasia venirei celor întăt soldaţi din Va-
I/C

"lahia în Moldova, Neofet Seriban pronunții, în ceirul Semi-

narici, frumâsa salutare soldaţilor veniţi din Valahia: „... Bu-
"curia nâstră de faţa şi salutarea-ce vo adresăm nu sunt fapte
IAS

ale momentului. Ele ai date seculare. 'L6tă istoria eroilor

României mar fi de ajuns spre a vă face să cuprindeți cau-
sele, care ne fac să ne bucurăm şi să vă salutăm de bună-
venire! De aceea dicem numai: fiți bine-cuventaţi la noi,
U

fraților, fiţi bine-veniţi pe un pamânt frămîntat dela o

BC
 RY
94 "ASTORIA CONTEMPORANĂ

margine până la alta, cu sânţitul sânge Românese! A-

RA
cest pământ nu este mai puţin al nostru decât al vostru!
EL este tocarul a uneia şi aceliaşi ramure de familie ro-
mână! Voi ştiţi ea este o ereditate dreptă a vostră, ce uui

LIB
fost ruptă dela unitatea teritorială, hărăzitii nouă de bra-
vul și înțeleptul 'Lraian; fără însă ca prin acâsta inimile
nostre să fi fost de tot despărțite vre-odinidră. Aduceţi-vă
deci aminte ci Capitala, în care aveţi să întraţi astidi, este

ITY
vechea reşedinţă a bravei legiuni a Iaşenilor, lăsată nouă
spre apărare de acel mare Imperator. Fiţi deci demni de
densa şi de numele seii. Nor suntem fraţi, dar fraţi de

pe care dorim ca nimene

RS
gemene. Misia vostră este de a consolida acestă îngenmi-
pare frățască, cel puţin asta este dorința şi speranța n6s-
tra, să n'o potu stinge dintre noi!
IVE
Pâte că veţi vedea pintre noi și Gmeni cu deosebite
socotinţi, acesta însă sa nu vă împuţineze, cică şi ei nu
mai puțin sunt frații voştri şi at noştri“... Tati limbagiul
UN

ce-l ţine soldatului Român, în mâna căruta îi sa depus

s6rta în viitor a neamului Romănese!
La 1S61L pronunţă, în fruntea clerului, felicitarea de
L

Unire în fața Domnitorului Alexandru Cuza. Declamând

RA

acest discurs, sufletul seii mare şi homânese împrmnu pe

fivura sa majestosi deplina satisfacere a dorințelor inimii
unui mare cetățan şi distins” cleric, pentru ca a vădut,
T

ca și un al doilea Simeon, îndeplinit visul seri din tine-

EN

rețe, realisate ideile naţionale pentru care luptase decimi

de ani, împreuna cu cei-lalți regeneratori at Statului lo-
mânese. Acest discurs este un cap de operă şi ca fond
I/C

și ea espresiune, plin de cele mat vit sentimente nnţio-

nale, realisate în persâna Doumitorului ilustru Alexandru
loan |.
IAS

Aicea eii ved apogeul Preasţ. Neofet Seriban, pentru că

până aicea lucrasă ca patriot, şi si nu uităm ca el era
încă numai arhimandrit, aşa ca ura Și Zavistia încă nu-și
U

îndreptase privirile sale otravitâre, ca de Vasilise, asupra

sa; avea nimene ce-l râvni. Când însa lucrurile s€
BC
 Y
ISTORIA CONTEMPORANĂ

zi
W

AR
schimbă, când la 1861 este rădicat la gradul ierarhie de
- Arhiereii, numit Rector la Seminar, tar în 1862 numit
“locotenent de [Episcop la Argeş, patimele omeneşti se în-

IBR
dreptă asupră-i or direct ori indirect, dupre cum Yom
vedea. Delu acest moment. pacea şi liniştea n'o mai gustă
decât în mormânt!

YL
Acest devotat preot şi patriot, acest erudit “prelat, oţă-
lit luptător şi soldat brav al apărărei drepturilor Biseri-
cei ortodoxe naționale, după ce încă în Divanul Ad-hoc

IT
susţine întemeerea ierarhiei Bisericei pe puterea cunâne-
lor, dupu ce publică Necesitatea Clerului în societate la

RS
1859, Clerul Român în faţa convenţiunei de Paris la 1860,
Defectuositatea prulectuluă de lege privitor ia Ulev, în IS61;
IVE
„era cum vedem moralminte angajat în lupta reorganisărei
canonice u Bisericei naţionale. Prea sț. Neofet Seriban pro-
fesa credul: că Românii dupre cum sait reînviat politi-
cezte trebuesă se reînvie şi bisericeşte, trebue sii se re-
UN

organiseze Biserica naţională pe base canonice, spre a ru-

mânea ortodoxă, în conformitate cu datinele nâstre stra-
moşeşti. La ori ce semn de deeclinare, la ori ce mişcare
AL

religiâsă contrară ortodoxiei, sufletul seii să aprindea de

dorul de apărare, cu şi a soldatului învechit în lupte, ec tre-
TR

sare la audul trompeter ce-l cheamă la luptă! Ca locote-

nent de Argeş combate ori ce amestece civil în afacerile
bisericeşti, și loveşte ingerința absolutismului lumese în
EN

cestiunt religiâse. (Vadă-se corespondența sa cu Ministerul

de culte. Incereiări poetice, și discursuri politice împrimate
la 1870, Bucureşti). |
I/C

Lupta ce o preasimţea marele preot şi străjăr neadormit al

ortodoxiei Române, lupta contra inovărilor disciplinare şi ad-
IAS

ministrative religidse, este declarată în anul fatal 1865 şi du-"

reză pâna la 1872. Ba a rămas în analele ţărei, în isto-
ria Bisericei ortodoxe cu numirile de canonicitate și neca-
nonicitate, asupra numirer Lipiscopatului. Guvernul a le-
U

gislat. ca Episcopii şi Mitropoliţii țărer să fie numiţi prin

BC

decret domnesc ca și ori ce funcţionar publice. Preserip-

 RY
26 ISTORIA CONTEMPORANĂ

țiunile, datinele antice ale poporului Românesc, consvetu-

RA
dineu Bisericei ortodoxă şi în fine canânele vechi ale B:-
sericei se pronunţa categorie contra acestei măsuri arbi-
trare luate de guvernimâutul civil, contra amestecului civil

LIB
în constituirea ierarhiei Bisericei. Atunci fraţi Seribaui, îm-
preuna cu fostul Episcop de Râmnie Losif Bobulescu şi cu
Atanasie Evantias locotenentul de Roman, ca adevăraţi

ITY
apostoli ai Biserici, ca adevăraţi soldaţi ai apurărei dra-
pelului vrtodoxiei Române, ca alți defensoit ui termopililor
ortodoxiei, se rădiea singuri, se espun la luptă — luptă
lunga, Înverşunatii, ne egală, nici în număr, nici în mij-
Jăce—şi de care şi prin care şi-ati căpătat pe truntea lor
aureola de defensori ai ortodoxiei la Români, numele ne-
RS
IVE
muritor de soldați a hui Christos: „Lapte am săcârșit, ere-
dința am pazit, VE amintesc, pentru present nuval
în trâeat, ei acest resbel de principii a deviat, din
tot felul, în culom-
UN

partea necunonicilor, în violinți de

ni neawulite şi nepomenite, în acțiuni desperate contra Sus-
ținatorilor ortodoxiei. Arestări, prevențiuni, spionari, per-
chisiţiunt mau lipsit şi tote pe socotâla drepţilor, pe comp-
L

tul ortodoxilor. Ce se qie mar mult, ba Prea sp. Neofet Seri-

RA

bun a iost declarat de nebun! Cu tâte aceste nu trebue

să desperam, esista o dreptate şi pe aecstă lume, victorie
este acelor puțăi, este a fraţilor Seribani și în special
T

a Preasț. Neofet Seriban. Legea arbitrară ŞI necanonica a

EN

anului 1865 se desființaza şi se înlocuește cu legea ac-

tuali în 1572 şi ceare-t opera Seribanilor.
Acesta lupta de canonicitate a Bisericel nostre fund inci
I/C

recenta, mc absţin de a vă-o espune in amiinunt, şi vero

să-un acordaţi condescendența D-lor vostre, Acestă ces

IAS

tiune va fi tratată în tt întinderea et la timp oportun,

când persânele ce ani participat pe câmpul de lupti
vor trece în domenmul istoriei. Pentru present. imi veţi
permite i ve enumera numai serierile Prea sţ. Neotet Seri-
U

bun, provocate de acestă lupta, si care sunt un model

BC

pentru arti upologiei. lată serierile sale: Pirsparias (raorer-

 Y
ISTORIA CONTEMPORANĂ 27

AR
uuluă și Sinodului, la 1565. Apăvarea adeveruluă și a drep-
tului, 1866. Apologia Prea sţ. Neojet Scriban contra clisiti-
torilo» sei. .esturnarea ultimilor ratăciri a apăratorilo»

IBR
necunonicitaţei, la 1807. hefutareă sofismelor Sinodului
1867. Apoi articule nenumărate, publicate în Iiarul lor
„ Daciu-homâni“. în Pomânul şi în fine în eforma. hRe-

YL
constituirea şi revenirea Biseneei ortodoxă "Română la
vechea sa constituţiune, la canonicitate, este opera Seri-
banilor, o repet, afară de escepţiunea întrodusă în lege

IT
care sună: Ca începând dela anul mântuirei 1872, timp de
20 de and, Biserica Pomând îșă păte procura Ipiscopit sei

RS
și dintre persănele ce nu vor fi având atestate ori diplome,
dovedităve de știința lor. VE lus să cugetall singuri ce re
IVE
sultate a produs acâstă galantomie pe socotâla. Bisericei
şi a "erei. |
Acum, Românilor, să ne amintim, că la 1862 Prea sţ.
Neofet Seribun era locotenent de Iipiseop li Argeş, dar
UN

incependu-se lupta de canonicitate %a retras, a preferat

mai: mult adevărul decât banul, mai mult partea lut Chris-
tos, a suferi pentru el, decât înteresul meschin şi trecător.
AL

In alegerile noui provocate de nonia lege canonică îni

1872, ambii fraţi Seribani, deşi distinși prin erudițiune
teologică, deşi bărbaţi probați în luptele cele religi6se,
TR

deşi devotați mai mult lui Christos, decât aurului și ar-

gintului, deşi-şi aveati 'un trecut glorios. în opera renaș-
EN

terei nostre naţionale; totuşi nu numai cad în alegeri,

dar încă sunt ironic persiflați. i
Aşa este adese în lume! Cu tote aceste trebue să re-
I/C

cunştem ei a lăsat o situație limpede Bisericei nostre,

că a luptat în tâtă viața sa la desvoltarea neamului sei,
IAS

ci a preferat binele public înuinte de înteresul seii: De

la 1872 şi pâna la 1885 a trăit retras, disilusionat, des
pustat și purta în sufletul seii o indignare mare contra
nedreptăţei şi arbitrarului. Retras de lume în locul natal,
U

la 1874, în casa pirintescă, aştepta cu dor sfirșitul vieţei

sale, frequentâud Biserica familiei, în care încă din 1873
BC
 RY
28 ” ISTORIA CONTEMPORANĂ
pa

erati depuse resturile corporale ale mult iubitului seri frate,

RA
Prea sânţitul Filaret Seriban, chemacu foc apropierea sfirşi-
tului seu spre a fi mar curând, ca și în astă lume, și cu
corpul şi cu spiritul, alăturea cu fratele seu.

LIB
În tâta viala sa resultatul muncei sale oneste aii fost
2000 de napoleoni, şi pe carii ta destinat pentru intiin-
țarea unui ospiciii de bătrâni. în casele părintești, dupa

ITY
trecerea sa din viaţa.
"Acesta este, Românilor, în puţine cuvinte, Prea sţ. Acojet
Sevibau. Niiseut din popor, Român prin origine, educat în

RS
țara, martur ocular evenemintelor del: 21, prin singurile
sale mijloce, în împrejurări aşa de grele, a știut sa-și faca
loc important în viața profesorala, politica și reliiosă. Ca
IVE
profesor era dintre cei mai eminenţi ai timpului, dupre cum
probeza operile sale de sedlă. Ca politie a luat parte la
16ta opera renaşterei nâstre naţionale ; era un agent prin-
UN

cipal, un propagator înfocat al naţionalismului Românesc,

dupre cum se constati din serierile sale politice, din lu-
erarile Divanului Ad-hoc. Ca preot şi Arhiereu a lucrat
la luminare Clerului şi prin serieri și prin cuvânt, tar
L

ai ales prin disposiţia naturali ce o posedau, de orator,

RA

ceea ce se dovedeşte din discursurile publicate, Sa nu ut-

tiun ca avea și predisposiţii poetice, dupre cum ne putem
convinge din cele publicate. În fine ca Arhiereu a re-
T

presentat. acesta mare şi înaltă treptă ierarhica cu t6ta de-

EN

pliniitatea ei, ai apărat doctrina creştină, a luptat con-

tra abusulu, a luptat pentru restatornicirea pe baze cr
noniee a Bisericer nostre ortodoxa homâne, La acest dis-
I/C

tins prelat Român cu dreptul se pot aplica dicerile St.

Apostol Pavel: „«Ihiercă cc aceste se cucine sd [ie nont*,
IAS

cte, ete. Și mi se pare că aud duleca voce a lui Christos:

„Vino seve bun și erecdincios, peste puține aă fost evediuctos,
peste multe te voii pune, întra întru bucuria Domnului tei,
Amin.
U

Sa dicem dar: eternă fie între Româm amintirea marelui

BC

patriot Neofet Seriban!

 Y
ISTORIA CONTEMPORAKSĂ 29

AR
Neşterse ramâe între Românii creştini ortodoxi faptele
sale! Tar între scolarii sei, umbra lui, sufletul sei, să
fie continui între ci spre u-l imita în virtuțile lui ca pro-

IBR
fesor distins, ca cetățan Român înfocat, ca prelat mare
şi cu giții de rivalisat!

YL
C. Erbicânu:

IT
RS
IVE

Ge 8 Do0——
UN
AL
TR
EN
I/C
IAS
U
BC
 RY
x
-
X - ,
mana:
LA 2 STA <a»
De :
“ pa m a Tae
:
Ta Î AS m SAE
a
DN e :. pa
* “Sa ..
ee mata 0 aut DY emita) IS d iati)
he pt
is

RA
LIB
ITY
4

RS 0
By
GAS
6
Pau
x, . se

IVE
PIPOURĂLIA
ma

Cipru BISERICESTI
2

.
2
e ie „a Te

4
UN

ini
a

(Director
2

4
[ca m. pan ca

„Tai au
z 2 azi
Paes

Pac.
L

ccay
e omstantiii Erhi
RA

| .
Tr E
St rus 7, ,
zei

2 1
“Hcipatt le
re
ra

Nor
zu
Ci
ea

vis
EN
n era
-

I/C
IAS
U Pa î.. tam .
BC

camine e et
en... e.
Pane i
4 Nae ze
am ae a Sa mei
BC
UI
AS
I/C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
LAŞI

LIB
R
30 MAL 104%,
IUOTEOA Beast

AR
Y
 RY
RA
LIB
ITY
RS
IVE
L UN
T RA
EN

m o a e rr e Se mm
are a PR a e
I/C

n at —_ on ae me 3 oma ma .

a — e -
e
IAS

..
a me = Dag aaa a a
RD a a m oa
DR

a RI a m m ma mmm mm mm on
_
U
BC